CATEDRALA ORTODOXA DIN CLUJ – NAPOCA

CONTEXTUL ISTORIC

In 1918, la sfarsitul primului razboi mondial, datorita conjuncturii favorabile,

Transilvania, Basarabia şi Bucovina s-au unit cu Regatul Romaniei. Aceasta unire a fost
ratificata in 1920 prin Tratatul de la Trianon (in cazul Transilvaniei, Crisanei, Banatului si
Maramuresului) si prin Tratatul de la Versailles (in cazul Bucovinei si Basarabiei). Romania
anexase de asemenea Cadrilaterul, dupa infrangerea Bulgariei in 1913 in cadrul celui de-al
doilea război balcanic. Astfel, suprafata si populatia Romaniei s-au dublat in numai 5 ani, iar
cel mai important, intreg poporul roman era cuprins pentru prima oara intre granitele unui
singur stat.
Regatul Romaniei a progresat in perioada interbelică, o noua Constitutie fiind
adoptata in 1923. Viata culturala s-a imbogatit considerabil prin crearea unor noi institutii de
invatamant si prin dezvoltarea activitatii stiintifice in Universitati si in institute de cercetari.
In anul 1919 a fost infiintata Episcopia Vadului, Feleacului si Clujului, care, pentru a-
si intari imaginea, a dorit sa aiba un lacas de cult reprezentativ. Inaltarea in capitala
Ardealului a unei catedrale, reprezenta o necesitate nationala, dar si o restaurare a demnitatii
ortodoxiei ardelene.
Marea criza economica sau marea depresiune care a afectat intreaga lume in jurul
anului 1930 s-a resimtit si in timpul constructiei catedralei, lucrarile fiind oprite pentru o
perioada din cauza lipsei de fonduri.

RIDICAREA CATEDRALEI SI ISTORIA EI

In anul 1921, visul Marelui Mitropolit Andrei Saguna de a infiinta o Episcopie la

Cluj, a devenit realitate prin alegerea la data de 15/28 septembrie 1921 a Arhimandritului
Nicolae Ivan pentru conducerea nou infiintatei Episcopii a Vadului, Feleacului si Clujului.
Primul gand al ierarhului clujean a fost acela de a inalta in capitala Ardealului o
catedrala, si, astfel, primul act al episcopului Nicolae Ivan a fost hrisovul de ctitorie,
prezentat in sedinta Sinodului electoral din 2 iunie 1919, tinuta in localul institutului „Vatra”
din Cluj. Suma adunata pentru ridicarea acestui monument s-a ridicat la peste 50.000 de
Coroane. Consiliul Dirigent a alocat suma de 1 milion lei, iar Primaria Municipiului Cluj a
cedat parcul din fata Teatrului National, aflat in mijlocul orasului. Initiativa a avut un ecou la
scara nationala, la colectarea de sume participand si alte Eparhii din tara. Astfel, Consistoriul
arhidiecezan din Sibiu adreseaza o circulara catre credinciosii din Arhiepiscopie pentru a
contribui si ei la ridicarea „noului Sion”, in metropola Ardealului. Ministerul Cultelor a
prevazut in bugetul anului curent suma de 2 milioane lei pentru zidirea Catedralei din Cluj,
suma ce putea fi ridicata dupa prezentarea planurilor si a devizelor de constructie.
Dintre cele opt planuri inscrise la concurs a fost ales si premiat cu 30.000 de lei
proiectul arhitectilor Constantin Pomponiu si George Cristinel, lucrarea fiind adjudecata de
firma bucuresteana “Intreprinderile tehnice Tiberiu Eremia”, careia i s-a incredintat suma de
5 milioane lei, pe termen de 1 an. Planurile au inglobat o serie de modele din arhitectura
brancoveneasca, specifica Tarii Romanesti, fiind foarte evidenta influenta bizantina.

In sedinta din data de 26 septembrie 1923 Consistoriul a hotarat ca hramul pe care sa

il poarte noua Catedrala sa fie “Adormirea Maicii Domnului”, in memoria zilei de 15 august
1916, zi in care trupele romane au trecut Carpatii pentru eliberarea Ardealului de sub
stapanirea straina. .

Punerea pietrei de temelie a avut loc in dimineata zilei de 7 octombrie 1923, in

prezenta Altetei Sale Regale Principele Carol, a ministrilor Ionel Bratianu, Traian Mosoiu, J.
Th. Florescu, Constantin Banu si Aurel Cosma, Vasile Goldis - presedintele Astrei, General
Petala, Octavian Goga - fost ministru al Cultelor, a autoritatilor locale, dar si a unui mare
numar de ierarhi. Locul viitoarei Catedrale era inconjurat de multime multa de popor, venit
din toate colturile Eparhiei. Pentru confectionarea clopotelor Catedralei este aprobata oferta
firmei „Fiii lui Frederic Seltenhofer” din Sopron, Ungaria. Clopotele au sosit la Cluj in ziua
de 16 aprilie 1926 si au fost asezate in curtea Catedralei. Primul clopot, care este si cel mai
mare, cantareste 1926 kg, fiind inscriptionat pe marginea de jos cu cuvintele: „Turnat in
timpul domniei Regelui Ferdinand I, infaptuitorul unirei nationale a tuturor Romanilor”. Al
doilea clopot cantareste 1126 kg, avand inscriptionat: „Turnat in timpul pastorirei primului
episcop al Vadului, Feleacului si Clujului Nicolae Ivan ctitorul Catedralei 1921-1927”. Al
treilea cantareste 560 kg, cu inscriptia: „Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurile Tale”
(cuvinte rostite de Principele Carol cu ocazia punerii pietrei de temelie). Al patrulea
cantareste 228 kg, avand inscriptia: „Daruit de Societatea Ortodoxa Nationala a Femeilor
Romane Cluj 1927”. Clopotele sunt confectionate din 78% arama si 22% staniu. Clopotul cel
mare a fost asezat in turnuletul din partea dreapta a Catedralei, iar celelalte trei in turnuletul
din partea stanga, sunetul lor auzindu-se pentru prima data in ziua de 6 mai 1927.
Se pastreaza actul comemorativ cu urmatorul continut: Acest sfant si Dumnezeesc
Lacas cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" inaltat intru slava zilei de 15 august 1916
cand ostile romane liberatoare au intrat in pamantul robiei milenare pentru infaptuirea unitatii
neamului s-a zidit si infrumusetat prin ravna si osteneala smeritului rob al Lui Dumnezeu
inaltul Episcop al Vadului, Feleacului si Clujului PSS Nicolae Ivan inceput in zilele prea
gloriosului Rege intregitor de tara Ferdinand. S-a terminat in zilele drept credinciosului Carol
II, patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane PFD Miron Cristea, iar mitropolit al Transilvaniei
IPSS d. Nicolae Balan in anul Domnului 1933. Monument mult graitor despre puterea de
viata a legii noastre stramosesti.
Intre anii 1923-1930 s-au investit in planuri, materiale si lucrari suma de 47.849.654
de lei. Totalul necesar pentru terminarea Catedralei a fost estimat la 19.825.000 de lei. Se
spera ca pentru anul 1931 statul sa aloce o suma importanta de bani, insa criza financiara care
a lovit Romania a facut ca lucrarile sa fie amanate, la 7 iunie 1932 incheindu-se temporar
santierul Catedralei. Pentru terminarea provizorie a lucrarilor s-a hotarat contractarea unui
imprumut de 4 milioane lei de la Casa Generala de Economii din Bucuresti, rambursabil in
patru ani, din subventiile anuale acordate de stat, pentru urmatoarele lucrari: confectionarea
usilor, completarea zidariei cu caramida, iar nu cu piatra cum era prevazut in proiectul initial
si acoperirea boltilor mici. Lucrarile de pictare a Catedralei au fost restranse doar in spatiul
cupolei mari si a partii de sus a altarului. Iconostasul, realizat din lemn dupa planul pictorului
Gheorghe Russu din München, a cuprins, initial, doar primul registru, cu cele 4 icoane
imparatesti si usile de intrare. Termenul de predare a fost stabilit pentru data de 15 octombrie
1933, data la care trebuia terminata si pictura altarului, de catre pictorul Catul Bogdan, si a
cupolei mari, de catre pictorul Anastase Demian.
Cu toate aceste greutati, sfintirea Catedralei a avut loc la data de 5 noiembrie 1933, o
frumoasa zi de toamna, in prezenta Majestatii Sale Regele Carol al II-lea, insotit de Marele
Voievod Mihai si de Alteta Sa, Principele Nicolae, alaturi de membrii Guvernului, Patriarhul
Romaniei, Dr. Miron Elie Cristea, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan, precum si alti
membri ai Sfantului Sinod. Preotii de la sate, insotiti de multimea mare de credinciosi, carora
s-au alaturat si locuitorii Clujului, au umplut piata din fata Teatrului National. Soborul de
arhierei care au sfintit Catedrala a fost alcatuit din Patriarhul Romaniei Dr. Miron Elie
Cristea, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan, Episcopii Nicolae Ivan, Nichita Duma, Dr.
Ioan Stroia, Dr. Grigorie Comsa, Arhiereii Dr. Vasile Stan si Dr. Andrei Magier,
Arhimandritul Policarp Morusca, protopopi si diaconi. Raspunsurile la slujba au fost date de
Corul Episcopiei, sub conducerea profesorului Augustin Bena, Corul Operei Romane si Corul
Scolii Normale de fete. Aceasta zi de sarbatoare s-a incheiat cu reprezentarea la Teatrul
National a piesei „Cerurile spun” de Prof. Univ. Dr. Victor Papilian.
In Adunarea eparhiala tinuta in ziua de 4 noiembrie 1933, s-a hotarat, printre altele, ca
lucrarile ramase in stadiul de provizorat sa fie continuate, pentru a se putea desavarsi
lucrarea, in conformitate cu planurile originale. Acest lucru a putut fi facut posibil numai
dupa venirea pe scaunul de la Cluj, in anul 1993, a Inaltpreasfintitului Arhiepiscop si
Mitropolit Bartolomeu. Astfel, intre 1996 si 1999 s-a desfasurat un amplu proces de
restaurare a exteriorului catedralei, in timp ce, in interior, ansamblul iconografic in mozaic de
Murano este in curs de realizare. Initial catedrala episcopala, in 1973 a devenit catedrala
arhiepiscopala, iar din anul 2006 este catedrala mitropolitana.
In cursul anului 2010 se va inaugura muzeul situat la subsolul catedralei.

INFLUENTE

Catedrala a fost contruita in stil romano-bizantin modern si romanesc.

Stilul romanic
A aparut in Franta, la Cluny, in secolul X si este primul stil international, extinzandu-
se in toate tarile Europei cu traditie romana pana in estul Europei.
Biserici in stil romanic se intalnesc din vestul Europei, din Spania pana in est, in
Romania, Polonia si pana in nordul Europei, aflandu-se si in Siria si Palestina. Raspandirea
acestor biserici pe o arie larga demonstreaza larga circulatie a ideilor calugarilor. Planul
bisericii romanice continua linia planului basilica, evoluand prin urmatoarele caracteristici:
nivelul arcadelor care despart spatiile navei centrale si navelor laterale, nivelul tribunei si
nivelul ferestrelor. Se remarca masivitatea zidurilor si austeritatea.
In Romania, primul monument de arta romanica este Catedrala de la Alba-Iulia. Prin
intermediul colonistilor sasi si al ordinelor calugaresti, sosite din apusul Europei, stilul
romanic s-a extins si in zona Sibiului unde s-au construit bazilici din piatra cu trei nave.
Datorita unei asimilari intarziate in Transilvania, stilul romanic se imbina deseori cu goticul
timpuriu, cum de altfel s-a intamplat si in alte zone din centrul si estul Europei.
Stilul bizantin
Începuturile acestui stil se gasesc in perioada dintre secolele IV-V, in cadrul
antichitatii tarzii. Se dezvolta in trei etape: secolele IV-VI, VI-XII, XII-XV. In prima
perioada edificiile, in mare majoritate biserici, erau ridicate pe un plan bazilical cu 3, 4 sau 5
nave, preluat de la vechea bazilica romana. Ca o exceptie, Biserica San Vitale din Ravenna,
Italia, are un plan octogonal. Cea mai reprezentativa caracteristica a stilului este utilizarea
mozaicurilor pentru decorarea interioara.
Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin: planul cruciform care reiese din
apariţia absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos si altar, ultimele
doua despărţire între ele prin catapeteasmă, acoperişul în formă de bolta arcuită, prezenţa
unei cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat Hristos Pantocratorul,
contrastul evident dintre aspectul exterior simplu şi sobru şi interiorul bogat ornamentat prin
picturi sau mozaicuri. Sculptura este foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea
ferestrelor, uşilor şi coloanelor.
Stilul romanesc(brancovenesc)
Între 1678 şi 1725 in arta romaneasca a aparut un stil aparte si anume "stilul
brancovenesc" dupa numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714).
Aceasta perioada a artei romanesti este un ultim moment de sinteza si înflorire a artei
postbizantine într-o epoca in care arta balcanica era inca fidela traditiei ortodoxe.
Stilul arhitectural brancovenesc este recunoscut astazi ca fiind “primul stil românesc”.
Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrarie prelucrata artistic; relieful
accentuat prin tehnica "a jour" atat in sculptarea pietrei (capitelurile din biserica manastirii
Sinaia, balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din Bucuresti), cat si in prelucrarea
artistica a lemnului (tample, jilturi domnesti sau arhieresti); predomina motivele vegetale:
acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui; incepe inca timid sa se dezvolte sculptura
figurativa: apar personaje biblice (Moise, Aaron, Samson in lupta cu leul, cei 4 evanghelisti
insotiti de simbolurile lor) sau chipuri de ingeri; se contureaza un tip nou de coloana, derivata
din cea corintica, dar cu capiteluri mai putin dezvoltate; in pictura se amplifica portretele
votive.

CARACTERISTICI

Proportiile monumentale ale constructiei sunt date de fatada principala, flancata de

doua turnuri, cuprinzand un fronton de ample dimensiuni si incoronat de o cruce din piatra. In
al doilea rand, cupola de pandantivi de peste naos intregeste verticalitatea acestuia, avand un
foisor de arcade ce inconjoara tamburul. De asemenea, si cele trei usi, la care se ajunge pe
scarile de piatra, subliniaza monumentalitatea fatadei principale.
 Decoratiile de detaliu din exteriorul Catedralei sunt inspirate din arhitectura bizantina
mediteraneana. Si planul edificiului este organizat traditional, sub forma unei biserici de tip
central, cu o compartimentare in pridvor, pronaos, naos si absida altarului. Planul de la
intrare, simplu, este inspirat din arhitectura mediteraneana timpurie.
Interiorul se grupeaza in jurul motivului primordial, cupola, cu armonie intre axele
verticale si cele orizontale. Bogatul decor al interiorului cuprinde numeroase coloane, cele
mai multe mai scunde si decorate cu elegante motive geometrice, florale, zoomorfe, de
asemenea motivul franghiei rasucite, care se regaseste si in exterior. Precum in arhitectura
bizantina, o caracteristica a interiorului este prezenta tribunelor. Pictura bisericii a fost
realizata de catre profesorii Anastasie Demian si Catul Bogdan. Iconostasul, cu icoane
dispuse pe cinci registre, a fost realizat de Gheorghe Rusu.
Exteriorul catedralei:
Orientarea catedralei este pe direcţia nord-sud, mai puţin obişnuită în tradiţia
ortodoxă, fiind rezultatul faptului că la începerea construcţiei spaţiul urban în care a fost
amplasată era deja conturat.
La solicitarea Episcopului Nicolae Ivan, catedrala trebuia să devină un monument în
care să se regăsească virtuţile stilului naţional. Astfel, s-a recurs la o planimetrie tradiţională,
la o biserică de tip central, în varianta triconc. Cei doi arhitecţi care au proiectat clădirea, au
încercat să îmbine tradiţia bizantină care se regăseşte de exemplu în planul central şi a
cupolei pe pandantivi şi în acelaţi timp arta brâncovenească, la care fac trimitere detalii cum
ar fi coloanele cu fusul relativ scund, cu bazele şi capitelele decorate mai cu seamă cu motive
vegetale, într-o asortare relativ aplatizată.
Compartimentarea în pridvor, pronaos, naos şi absida altarului, se poate remarca şi
din exterior. Deasupra pronaosului este aşezată o cupolă pe un tambur scund, urmată de
cupola de peste naos, cupolă pe pandantivi şi semicalota care acoperă absida altarului.
Concepută ca parte a unui mausoleu, Catedrala impresionează prin monumentalitate.
Aceasta este sugerată în primul rând de faţada principală, cu cele două turnuri din
flancuri, înscriind între ele un amplu fronton încoronat cu o cruce de piatră, soluţie rezultată
din interferenţele cu modele munteneşti. Nu trebuie uitată nici cupola de peste naos, tratată
suplu, cu tamburul de dimensiuni apreciabile. Personalitatea cupolei este sporită de de
foişorul cu arcade care înconjoară tamburul. Monumentalitatea este dată şi de simplificarea
registrului decorativ al exteriorului, o friză de arcuri, ample arcade, dar şi frânghia împletită
de sub cornişe, amintind de Ţara Românească, unde acest detaliu a fost amplu exploatat.
 Planul ce conţine intrarea în Catedrală este inspirat din arhitectura creştină timpurie
mediteraneană. Deasupra uşii din mijloc este un Act comemorativ, săpat în piatră care îl
invocă pe ctitorul lăcaşului sfânt, Episcopul Nicolae Ivan. Deasupra acestuia se află icoana
mozaic cu imaginea Mântuitorului. Deasupra uşii din dreapta se află un alt text în care se
aminteşte începerea în timpul Regelui Ferdinand şi terminarea bisericii în timpul regelui
Carol al II-lea, a patriarhului IPS D.D. Miron Cristea şi mitropolitului Transilvaniei IPS D.
Nicolae Bălan, în anul 1933. Deasupra acestui text se află icoana-mozaic cu chipul Sfântului
Ioan Botezătorul. Trei texte biblice se află deasupra uşii din stânga, ca şi icoana-mozaic cu
chipul Maicii Domnului. Exteriorul pare influenţat de mausoleul de la Mărăşeşti, operă a
aceloraşi arhitecţi, G. Cristuinel şi C. Pomponiu. În subsolul catedralei se află Camera
mormintelor, unde odihnesc Episcopul Nicolae Ivan şi Arhiepiscul Teofil Herineanu. Tot aici
este în curs de amenajare un Muzeu.
Interiorul catedralei:
Spaţiul interior se grupează în jurul motivului primordial, al cupolei,
caracterizându-se prin amplitudine şi unitate. Reţine atenţia şi prezenţa tribunelor,
caracteristice arhitecturii bizantine.
Decorul interior este bogat. Se remarcă mai ales coloanele numeroase, cu motive
decorative geometrice, florale, vegetale şi zoomorfe. Pictura interiorului aparţine unor artişti
remarcabili. Pictura din cupolă, într-o primă fază, ca şi a unei părţi a iconostasului, precum şi
cea din naos şi pronaos, îi aparţine lui Anastasi Demian. Semicalotele altarului au fost pictate
de Catul Bogdan. Gheorghe Rusu a făcut planul tâmplei (iconostasului cu icoane dispuse pe
cinci registre şi a executat o parte din ele. Două plăci comemorative au fost plasate în
interiorul Catedralei, în pronaos. Cea din partea dreaptă îi aminteşte pe colaboratorii PS Sale
Episcolpul Nicolae Ivan, iar a doua, din partea stângă prezintă un scurt istoric al construirii
bisericii.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE

Lucrările de construcţie au fost iniţiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie

1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prinţul
moştenitor Carol al Romaniei şi primul ministru Ion I.C. Bratianu.
Construcţia a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet
de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu şi
Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântaţi ulterior
episcopul Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu.
Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi
construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din
rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe faţadele laterale.
Lucrarea Episcopului Ivan a fost insa finalizata in 2000, prin grija Inalt Prea Sfintiei
Sale, Arhiepiscop Bartolomeu Anania, cand s-au construit elementele care figurau in planul
initial, dar au fost efectuate si o serie de reparatii necesare ca urmare a amprentei trecerii
timpului. Un an mai tarziu, s-a decis inzestrarea Catedralei cu o monumentala iconografie in
stil mozaic, executata, cu mozaic de Murano, de catre o echipa de artisti ieseni condusa de
pictorul bisericesc Virgil Moraru.

CONSTRUCTII ASEMANATOARE

BISERICI IN STIL BIZANTIN SI BRANCOVENESC

Cea mai veche constructie in stil bizantin o reprezinta Catedrala Sf. Sofia din
Istanbul (forma finala a primit-o in anul 537), devenita astazi muzeu. Interiorul sau decorat
cu mozaice, coloanele de marmura si acoperisul sunt de o mare importanta artistica. Prin
dimensiunile sale si impresia de spaţialitate din interior, catedrala Sf. Sofia este o încercare a
omului de a reprezenta imensitatea si infinitatea cosmosului.
Catedrala San Vitale din Ravenna, in nord-estul Italiei, nu uimeste prin dimensiunile
sale, care sunt mici in comparatie cu marile catedrale, insa fascineaza prin interior ei. Peretii
sai simpli de caramida ascund una din minunile arhitecturii religioase occidentale - imense
suprafete de stralucitoare mozaicuri. Mozaicurile acesteia, alcatuite dintr-o multime de
placute de sticla colorata intruchipeaza in mare parte scene biblice.
Bazilica Sacre-Coeur este o biserica situata in Piata St. Pierre, pe colina Montmartre
din Paris, Franta. A fost construita in 1876 in stil romano-bizantin sub indrumarea
arhitectului Paul Abadie al carui proiect ca surclasat cele 78 de proiecte concurente. Interiorul
bazilicii este decorat cu mozaicuri, unul dintre ele reprezentandu-l pe Iisus rastignit. Vechile
vitralii ale bazilicii au fost sparte in 1944, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fiind
ulterior inlocuite.
Alte constructii in stil bizantin din lume: Manastirea Hagio Demetrios din
Thessaloniki, Manastirea Sf. Ecaterina din Egipt, Manastirea Dafne din apropierea Atenei.
 Ansamblul Stavropoleos din Bucuresti apartine stilistic epocii brancovenesti, fiind
prin decoratia in piatra, mobilier, pictura murala interioara si exterioara, expresia unitara a
acestei perioade din istoria artei romanesti. Desi de dimensiuni reduse biserica are
monumentalitate, fiind un spatiu arhitectural specific traditiei bizantine. Prin decoratia
sculptata si prin motivele ornamentale exprima deopotriva o sensibilitate baroca si un gust
oriental.
Manastirea Horezu (Manastirea Hurezi), cea mai de seama ctitorie a domnului
martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), sinteza a artei romanesti din acel timp, a fost
construita intre anii 1690 şi 1693. Intreg ansamblul se remarca prin conceptul unitar. El este
structurat pe axa principala est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lacase de cult,
construite in etape diferite si de ctitori diferiti. Manastirea a fost inclusa pe lista patrimoniului
cultural mondial UNESCO.
Alte constructii romanesti in stil brancovenesc sunt:
• palate: Resedinta de vara a lui Constantin Brancoveanu din Potlogi, Palatul
Mogosoaia, Vechiul Palat Mitropolit din Bucuresti.

• biserici: Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bordesti, jud. Vrancea,

Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, Biserica Fostei Manastirii din Baia de Arama,
Biserica Vladeni din Targu Jiu, Biserica Manastirii Antim din Bucuresti.

• manastiri: Manastirea Sinaia, Manastirea Berca, Manastirea Govora,

Manastirea Vacaresti.
 BIBLIOGRAFIE

1. Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof,

Cluj-Napoca, 2005

2. Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002

3. Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002

4.http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Ortodoxa_a_Vadului,_Feleacului_si_
Clujului#Galerie_de_imagini

5. http://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Catedrala_ortodoxa_r.htm

6. http://www.arhiepiscopia-ort-cluj.org