Notiunea de institutie politica

Folosirea in cursurile de drept constitutional a notiunii de institutie politica este justificata

pe deplin intrucat obiectul de reglementare al dreptului constitutional il formeaza
raporturile juridice fundamentale de putere . Dreptul constitutional stabileste principiile
fundamentale ale guvernarii ( principiul suveranitatii principiul reprezentarii ) principiul
separatiei puterilor si alte principii necesare cu ceririi si exercitarii puterii ) stabileste
structurile de guvernare , raporturile intre acestea modul de recrutare al membrilor
autoritatilor respective si in fine drepturile si libertatile cetatenesti . orice grup social
presupune un tip de relatii social si tot0odata un anumit tip de norme , reguli care
reglementeaza aceste relatii.In societatile organizate social si politic raporturile intre
indivizi se bazeaza pe supunere , dominatie, egalitate, libertate, solidaritate si chiar
razvratire , potrivit acestor tipuri de raporturi sociale si acestor tipuri de reguli juridice
societatea isi formeaza treptat structuri stabile inzestrate cu forta, capacitatea si
competenta de a reglementa intr-un anume mod raporturile intre indivizi .
Privita din aceasta perspectiva societatea apare ca fiind formata dintr-o suita de institutii
sociale in care isi desfasoara activitatea potrivit anumitor principii si reguli membrii
intregii societati .

Astfel de instutii sociale sunt familia, scoala, biserica, partidele politice, institutii de
guvernare. Din punct de vedere semantic cuvantul institutie vine de la verbul instituo in
latineste * a intemeia si are legatura cu substantivul substitu in latineste care inseamna
obicei . in limbajul comun instituia se refera la organisme infiintate de un colectiv de
oameni care functioneaza potrivit unor reguli interne si care isi propun sa rezolve, sa
satisfaca anumite cerinte de ordin social, conceptul de institutie poate fi analizat din
perspectiva sociologica , din perspectiva juridica si dintr-o perspectiva politologica. In
esenta sa institutia politica nu este altceva decat forma prin care se exteriorizeaza puterea.
Daca nu ar exista institutii politice omul ar reveni la starea sa naturala care este o stare
confictuala, violenta si impiedica un trai organizat. In stiinta politica institutia este
perceputa ca forma institutioalizata prin care se exercita puterea . din aceasta perspectiva
societatea nu poate exista fara institutii politice, intr-un sens apropiat dreptul
constitutional asociaza termenul de institutie sociala cu organismele prin care se exercita
puterea . desi institutiile politice sunt creeate de oameni existenta lor este determinata de
anumite conditii materiale de existenta. Abordand problema aparitiei institutiilor politice
trebuie sa subliniem ca acestea incep sa se formeze in momentul in care din ansamblul
larg al relatiilor sociale se desprind relatiile de tip politic . fiecare instituie politica astfel
creeata va avea un anumit rol , o anumita competenta , va desfasura o activitate
specializata in interes general. Aparitia institutiilor politice este legata de convertirea
transformarea autoritatii carismatice a conducatorului individ intr-o autoritate publica.
Esential este ca aceasta autoritate sa fie legitimata prin vointa generala . legitimitatea se
asigura : a) prin respectarea de catre cel ce o detine formelor si procedurilor legale prin
care ajunge la putere b) prin acordul sau sprijinul de care se bucura din partea celor
asupra carora se exercita autoritatea .

Tipul de autoritate exercitat de instutia politica va fi mult superior timpului de autoritate

exercitata de individul conducator . aceasta deoarece autoritatea politica este virtual
necontestata , este stabila, se exercita permanent in aceleasi forme .
Este esential petru institutiile politice ca acestea sa detina capacitatea de progres,
capacitatea de a satisface cerintele cetatenilor si totodata capacitatea de autoreglare .
datorita faptului ca raporturile de putere sunt in general asemanatoare in stitutiile politice
din diferite state au scopuri similare, au functii similare, se asemana unele cu altele. De
pilda parlamentele sunt asemanatoare din punct de vedere al structuri, bicamera sau
unicamerale , sunt asemanatoare al functiilor lor constitutionale , din punct de vedere al
administrarii interne sau din punctul de vedere al alegerii parlamentare. Exista o distinctie
totusi intre statele democratice si statele totalitare in ceea ce priveste autoritatea politica
sau instituia politica cu rolul cel mai important in stat, astfel in statele totalitare aceasta
institutie politica este condusa de seful statului care este in acelasi timp si seful de partid.
Atunci cand functiile acestuia inceteaza din cauze naturale sau dintr-un motiv legal se
produce o sincopa in procesul de guvernare pentru ca intreaga guvernare era legata de
persoana respectiva. In statele democratice intemeiata pe asa numita rotativa
guvernamentala schimbarea persoanelor care exercita puterea este rezultatul unor
proceduri democratice, electoarale, procesul de guvernare ramanand intact

Autoritatea exercitata de instutiile politice are cateva caracteristici de baza si anume : este
o putere de constrangere intrucat este abilitata prin actul constitutiv adica actul normativ
prin care s-a infiintat sa oblige pe destinatarii acesteia a doua caracteristica : autoritatea
este limitata ca intindere, aceasta caracteristica face sa fie impiedicata puterea absoluta a
oricarui tip de institutie politica s ia treia caracteristica : institutia politica este revocata in
sensul ca durata dunctionarii sale este stabilita in actul constitutiv ( durata mandatului)
urmand sa se organizeze noi alegeri pentru infiintarea sau mai precis pentru desemnarea a
noi membrii ai instutiei politice respective . fiecare din instutiile politice cu rol de
guvernare se instituie norme de organizare, de functionare si atributii intrucat procesul de
guvernare trebuie sa fie unitar sa se desfasoare armonios este absolut necesar ca
institutiile politice sa colaboreze, colaborarea institutiilor politice este si un rezultat al
principiului separatiei celor 3 puteri in stat . functionarea unei institutii politice nu
depinde doar de conditiile materiale de existenta de regulile interne de organizare si
functionare ci in ultima instanta activitatea lor depinde de mentalitatile politice, de
interesele politice ale partidelor, de cultura politica, de caracteristicile psihosociale ale
populatiei . toate institutiile politice existente intr-o societate sunt absorbite in stat, statul
fiind principala instutie politica a unei comunitati umane organizata politic . indiferend de
acceptiunile institutiilor politice toate acestea prezinta o serie de trasaturi comune si
anume : 1 institutia politica este formata dintr-un colectiv de indivizi 2 instutia politica
actioneaza pentru realizarea unor interese generale 3 institutia politica este stabila 4
modul de infiintare de organizare si atributiile unei instituii politice sunt stabilite intr-un
act cu valoare constitutionala 5 institutiile politice dispun de autoritate pe care o exercita
in limitele legii si in mod legitim . exista 2 mari acceptiuni ale institutiilor politice, in
sens larg si in sens restrans , in sens larg atribuind acest apelativ sefului statului
guvernului, parlamentului, ministerelor , celorlalte autoritati ale administratiei publice
centrale dar si partidelor politice . trasatura comuna si definitorie pentru toate aceste
institutii politice este participarea cestora la exercitarea puterii intr-un sens restrans si
cel stiintific si de retinut intelegem prin institutii politice doar acele organisme care
exercita direct si nemijlocit puterea .potrivit acestei definitii stricte partidele politice nu
pot fi prin natura lor institutii politice pentru ca acestea nu exercita efectiv puterea, nu
desfasoara o activitate de comanda .

Un cuvant anume despre instantele judecatoresti. In principiu instantele exercita puterea

si anume puterea judecatoareasca dar nu le includem voit in sfera institutiilor politice
pentru ca acestea se ocupa de guvernre din toate punctele de vedere si mai putin al puterii
judecatoresti . in constitutie nu se folosteste apelativul de instituie politica ci eventual
apelativul puterile statuli intelegand prin aceasta puterea legislativa, puterea executiva,
puterea judecatoreasca sau apelativul pe autoritati publice.