Evaluarea Impactului asupra

Mediului

Lecţia 1

Conf. Univ. Dr. Mihaela Vasilescu

 Introducere

z Scopul cursului

z este acela de a defini domeniul de aplicare şi

caracteristicile generale ale procesului de
evaluare a impactului asupra mediului (EIM).

z EIM = Evaluarea Impactului asupra Mediului

z EIA = Environmental Impact Assessment

2
 Obiectivele educaţionale

z Să se înţeleagă etapele procesului EIM

z Să se înţeleagă structurile instituţionale şi legislaţia
referitoare la EIM în general şi în România în special
z Să se înţeleagă scopul şi rolul EIM în procesele
decizionale
z Să se discute limitările tehnice şi social-politice ale EIM
– Să se discute contribuţia pe care o are EIM în
procesul de management al mediului
– Să se discute scopul dezvoltării procedurilor de
supraveghere a EIM.

3
 Concept

z Propunere proiect/ politică de dezvoltare

Să afecteze integritatea
ecosistemelor

Să reprezinte un risc pentru

sănătatea publică

4
 Definiţie

z Evaluarea Impactului asupra Mediului

(EIM) – identificarea, predicţia şi evaluarea
impactului pe care îl are un anumit proiect/
politică de dezvoltare asupra mediului
– printr-o abordare sistematică, reproductibilă,
interdisciplinară, care include studierea
alternativelor existente de REDUCERE şi
MANAGEMENT a impactului.

5
 Exemplu de impact asupra mediului

z Marea Aral, Kazakstan

z Impact asupra
mediului datorat
unei politici

6
 Exemplu de impact asupra sănătăţii

z Boala Minamata – Japonia

1956

z Sindrom neurologic datorat

intoxicaţiei severe cu mercur
z Cauzat de deversarea de
apă uzată conţinând metil
mercur, de către Corporaţia
de produse chimice Chisso
(1932 – 1968).
– Impact supra mediului
datorat unui proiect de
dezvoltare.

7
 Definiţie

z Evaluarea Impactului asupra Sănătăţii –

componentă a EIM care se focalizează
asupra afectării sănătăţii populaţiei, ca
urmare a dezvoltării unui anumit proiect sau
aplicării unei anumite politici.
– Cea mai mare atenţie se acordă indicatorilor de
morbiditate şi mortalitate.
mortalitate
– OMS defineşte sănătatea ca fiind starea de bine
fizic, psihic şi social, nu doar absenţa bolii.

8
 Definiţii

z Procesele Ecologice fundamentale care

joacă un rol esenţial în menţinerea integrităţii
ecosistemului sunt:
– Circuitul apei în natură (ciclul hidrologic)
– Circuitul nutrienţilor
– Circuitele de energie
– Biodiversitatea.

9
 Circuitul apei în natură

10
 Ciclul nutrienţilor

11
 Circuitele de energie

Tipul de Definiţie Potenţială/

energie Cinetică
Chimică Stocată în legăturile chimice Potenţială
Nucleară Din nucleele atomice Potenţială
Solară Transportată de la soare Cinetică
Termică Transportată de la un obiect Cinetică
cald la unul rece
Mecanică Legată de mişcarea materiei Cinetică
Electrică Transportată de particule cu Cinetică
sarcină electrică
12
 Circuitele de energie

z Fluxul energetic propriu organismelor vii se

numeşte “lanţ trofic”
trofic sau”cine pe cine
mănâncă”
z Secvenţa tipică:
– Producător – erbivor sau omnivor – carnivor
– Producător – consumator primar – consumator
secundar
z O serie de lanţuri trofice interconectate
formează o “reţea trofică”.
trofică
13
 Biodiversitatea

z Varietatea de forme de
viaţă într-un anumit
ecosistem.
z Măsură a “sănătăţii”
sistemelor biologice
z Exemplu:
biodiversitatea unui
recif de corali.

14
 Clasificarea impacturilor

Criteriul de clasificare Tipul de evaluare de impact

Tipul Biofizic, social, sănătate, economic
Natura Direct, indirect, cumulativ
Mărimea severităţii Mare, moderată, mică
Extinderea Locală, regională, trans-frontieră, globală
Timpul Imediat/ pe termen lung
Durata Temporar/ permanent
Incertitudinea Probabilitate mică/ mare
Severitatea Neimportant/i mportant
Reversibilitatea Reversibil/ ireversibil

15
 Procese conexe EIM
z Evaluarea Impactului Social
z Evaluarea Riscului
z Analiza ciclurilor de viaţă
z Analiza energiei
z Evaluarea impactului asupra sănătăţii
z Evaluarea impactului cadrului legal
z Evaluarea impactului asupra speciilor
z Evaluarea tehnologiilor
z Evaluarea economică
z Evaluarea impactului cumulativ
z Evaluarea strategiilor de mediu
z Evaluarea impactului integrat.

16
 Procese conexe EIM

z Social – impact asupra locurilor de muncă,

interacţiuni cu comunitatea
z Risc – pericol asupra faunei specifice, sursei de
apă, sănătăţii
z Ciclu de viaţă – impactul fiecărei etape de la
proiectare, operare până la închiderea fabricii
z Energie – utilizarea surselor de energie
neregenerabilă, emisii de gaze cu efect de seră.

17
 Procese conexe EIM

z Exista multe conexiuni potentiale intre

diversele forme de evaluare.
z Diferenţa esenţială între ele este dată de
scopul mai îngust sau mai cuprinzător al
evaluării.
z Ele urmează însă aceleaşi principii.

18
 Principiul evaluării

z Evaluările sunt destinate identificării impactului

potenţial (advers)
advers al unui proiect de dezvoltare.

– În acest scop, evaluatorul are nevoie de experienţa

personală şi de informaţii disponibile, pentru a prevedea
cât mai multe schimbări posibile şi dacă impactul acestora
va fi pozitiv sau negativ.
– Particularităţile evaluării depind de tipul impactului, de
caracteristicile personale ale evaluatorului şi de detaliile
tehnice.
– Pasul 2 după identificarea impactului, este estimarea
mijloacelor necesare pentru reducerea impactului advers.

19
 Tipuri de Evaluări

z EIM este un proces politic datorită cadrului

legal stabilit de guvern şi a particularităţilor
evaluatorilor puşi să judece şi să decidă.
– EIM formală – cerută de guvern sau organizaţii
care finaţează proiecte (ex. Banca Mondială), se
desfăşoară în acord cu legislaţia în vigoare şi cu
alte acorduri semnate.
– EIM informal – evaluarea este parte a proceselor
interne ale unei companii.

20
 Scopul EIM

z Să furnizeze factorilor de decizie, informaţii

despre consecinţele pe care un proiect/
acţiune propusă îl are asupra mediului.

z Să promoveze atitudinea prietenoasă faţă de

mediu şi dezvoltarea durabilă, prin
identificarea măsurilor adecvate de reducere
a efectelor negative.
21
 Scopul EIM

z EIM este un proces sistematic de identificare,

predicţie şi evaluare a efectelor asupra
mediului, datorate unor acţiuni sau proiecte
propuse.
z În practica EIM se acordă o atenţie
specială prevenirii, reducerii şi
compensării efectelor adverse
semnificative ale proiectului propus.

22
 De ce este important EIM?

z Reducerea impactului negativ asupra mediului

asigură o dezvoltare durabilă; rolul EIM este
recunoscut de Principiul 17 al Declaraţiei de la Rio

z Este un instrument de luare a deciziei.

z La nivel naţional, EIM se aplică proiectelor care se

preconizează a avea un impact advers
semnificativ asupra mediului şi care trebuie
aprobate de autoritatea naţională competentă.

23
 De ce este important EIM?

z În practică EIM se aplică pentru reducerea

efectelor adverse generate de construirea
unor obiective majore:
– Centrale electrice
– Diguri
– Rezervoare
– Complexe industriale, etc.

24
 De ce este important EIM?

z EIM se foloseşte şi la proiectele de

dezvoltare de dimensiuni mai mici, pentru
conformarea la standardele de mediu sau
criteriile de proiectare.
– Exemple: dragări, modernizări de drumuri şi
locuinţe.

z EIM este un instrument de planificare

strategică la nivelele superioare de decizie.
25
 Obiectivele imediate ale EIM

z Îmbunătăţirea proiectului dpdv al consideraţiilor

legate de mediu.
z Asigurarea că resursele sunt utilizate corespunzător
şi eficient.
z Identificarea măsurilor adecvate pentru reducerea
impacturilor adverse potenţiale ale proiectului
propus.
z Facilitarea informării decidenţilor, inclusiv stabilirea
termenelor şi condiţiilor de mediu pentru
implementarea proiectului propus.

26
 Obiectivele pe termen lung ale EIM

z Protejarea sănătăţii umane şi a siguranţei.

z Evitarea schimbărilor ireversibile şi a
deteriorărilor severe ale mediului.
z Conservarea resurselor valoroase, a zonelor
naturale şi a componentelor ecosistemului.
z Întărirea aspectelor sociale ale propunerii de
proiect.

27
 Limitările EIM

z EIM este un proces administrativ care

identifică potenţialele efecte asupra mediului
generate de un anumit proiect de dezvoltare,
prezentând factorilor de decizie avantajele şi
dezavantajele respectivului proiect.
z Efectele adverse asupra mediului prezise de
EIM pot conduce la impunera unor condiţii
mai stricte sau chiar la abandonarea
propunerii.

28
 Limitările EIM

z EIM nu este un mijloc de a da un vot de

“veto” în deciziile administrative privind
proiectele care afectează mediul.

z Decizia finală trebuie să se bazeze pe

echilibrul dintre severitatea preconizată a
efectelor adverse şi beneficiile aşteptate.

29
 Exerciţii

z Ar trebui să fie utilizat EIM pentru

obţinerea consensului asupra unui
proiect de dezvoltare
A. Niciodată
B. Extrem de rar
C. Adesea
D. Întotdeauna.

30
 Răspunsuri

z Ar trebui să fie
utilizat EIM pentru
obţinerea
consensului asupra
unui proiect de
dezvoltare
A. Niciodată
B. Extrem de rar
C. Adesea
D. Întotdeauna.

31
 Exerciţii

z Principalul motiv al EIM este să

A. Reducă impacturile existente asupra mediului ca
urmare a proiectelor de dezvoltare
B. Prognozeze dimensiunea impacturilor datorate
proiectelor de dezvoltare
C. Descrie proiectele de dezvoltare propuse
D. Identifice în avans, consecinţele proiectelor de
dezvoltare asupra mediului.

32
 Răspunsuri

z Principalul motiv al EIM este să

A. Reducă impacturile existente asupra
mediului ca urmare a proiectelor de
dezvoltare
B. Prognozeze dimensiunea impacturilor
datorate proiectelor de dezvoltare
C. Descrie proiectele de dezvoltare propuse
D. Identifice în avans, consecinţele
proiectelor de dezvoltare asupra mediului.

33
 Exerciţii

z Care dintre următoarele propoziţii este

falsă?
A. Sistemele de planificare a teritoriului fac
acelaşi lucru ca şi EIM
B. EIM este o evaluare raţională şi detaliată
C. EIM este costisitoare şi consumatoare de
timp
D. EIM este un proces.

34
 Răspunsuri

z Care dintre următoarele propoziţii este falsă?

A. Sistemele de planificare a teritoriului fac

acelaşi lucru ca şi EIM
B. EIM este o evaluare raţională şi detaliată
C. EIM este costisitoare şi consumatoare de
timp
D. EIM este un proces.

35
 Exerciţii

z EIM este necesară deoarece?

A. Dezvoltarea este dăunătoare mediului

B. Există un interes crescut pentru dezvoltarea
durabilă
C. Impactul dezvoltării asupra mediului este un
subiect de interes public
D. Nici unul dintre cele de mai sus.

36
 Răspunsuri

z EIM este necesară deoarece?

A. Dezvoltarea este dăunătoare mediului

B. Există un interes crescut pentru dezvoltarea
durabilă
C. Impactul dezvoltării asupra mediului este un
subiect de interes public
D. Nici unul dintre cele de mai sus.

37
 Exerciţii

z Care dintre principiile ecologice reflectă cel

mai bine scopul EIM?

A. Poluatorul plăteşte
B. Prevenţia este mai bună decât tratarea
C. Reducere – Reutilizare - Reciclare
D. Nici unul dintre cele de mai sus.

38
 Răspunsuri

z Care dintre principiile ecologice reflectă cel

mai bine scopul EIM?

A. Poluatorul plăteşte
B. Prevenţia este mai bună decât tratarea
C. Reducere – Reutilizare - Reciclare
D. Nici unul dintre cele de mai sus.

39
 Scurt istoric al evoluţiei EIM

z 1970-1975,
1975 apariţia şi dezvoltarea
conceptului
– EIM a apărut în SUA şi a fost apoi adoptată de
câteva ţări cum sunt Australia, Canada şi Noua
Zeelandă
– Conceptul de bază, procedura şi metodologia din
acea perioadă sunt încă aplicabile.

40
 Scurt istoric al evoluţiei EIM

z 1970-1980,
1980 diversificarea scopului şi creşterea
complexităţii evaluării
– Utilizarea unor tehnici mai avansate, de exemplu Evaluarea
riscului
– Ghiduri pentru procesul de implementare
– Luarea în considerare a impactul social
– Consultarea publicului şi revizuirea proceselor
– EIM are o extindere limitată dar include câteva dintre ţările
mari, în curs de dezvoltare, de exemplu China, Tailanda şi
Filipine.

41
 Scurt istoric al evoluţiei EIM

z 1990 consolidarea procesului şi evaluare integrată

1980–1990,
– Revizuirea practicilor EIM prin includerea experienţei acumulate
– Actualizarea cadrului ştiinţific şi instituţional al EIM
– Coordonarea EIM cu alte procese, de exemplu Evaluarea
proiectului, Planificarea utilizării teritoriului
– Luarea în considerare a efectelor cumulative şi a modificărilor la
nivelul ecosistemelor
– Focalizare pe monitorizare şi pe mecanismele de urmărire a
implementarii, progresului, etc.
– Mult mai multe ţări adoptă EIM
– Comunitatea Europeană şi Banca Mondială stabilesc cerinţe la
nivel internaţional, privind finanţarea proiectelor.

42
 Scurt istoric al evoluţiei EIM

z Începând cu anii 1990,

1990 orientare strategica şi către
dezvoltarea durabilă, pentru a include în EIM
aspectele perfectate de convenţiile internaţionale.
– Creşterea marcantă a activităţilor de instruire internaţională,
networking şi de creştere a capacităţii instituţionale
– Dezvoltarea evaluării strategice a mediului prin politici şi
planificare, EIM strategic (SEA – Strategic Environmental
Assessment)
– Includerea conceptelor şi criteriilor dezvoltării durabile în
practica EIM şi EIM stategic
– EIM se aplica în toate ţările OECD şi într-un număr mare de
ţări în tranziţie.

43
 Principiile de bună practică în EIM

z EIM trebuie să îşi îndeplinească scopul de informare

a factorilor de decizie şi de asigurare a nivelului
corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii
populaţiei.
z EIM trebuie să se concentreze pe efectele
semnificative asupra mediului, luând în considerare
aspectele care au relevanţă.
z EIM trebuie să se plieze pe realităţile existente, pe
aspectele şi circumstanţele propunerii aflate în
procesul de revizuire.

44
 Principiile de bună practică în EIM

z EIM trebuie să furnizeze oportunităţile

corespunzătoare pentru informarea şi implicarea
publicului interesat sau afectat.
z EIM trebuie să fie un proces clar, uşor de înteles,
deschis, cu proceduri notificate în avans, cu acces la
documentaţie şi cu o înregistrare publică a deciziilor
luate şi a motivelor care au stat la bază lor.
z EIM trebuie să aplice cele mai bune metodologii
existente, pentru a cerceta impacturile şi aspectele
ce trebuie investigate.

45
 Principiile de bună practică în EIM

z EIM trebuie să identifice măsurile fezabile

pentru reducerea impactului.
z EIM trebuie să fie desfăşurată cu
profesionalism, rigoare, corectitudine,
obiectivitate, imparţialitate şi echilibru.
z EIM trebuie să aibă costul minim posibil, în
conformitate cu îndeplinirea cerinţelor şi
obiectivelor propuse.
46
 Concluzii

z % foarte mic de propuneri sunt stopate

permanent/ temporar ca urmare directă a
EIM.
z EIM oferă suport şi confirmare proiectelor
care sunt prietenoase faţă de mediu.
z EIM conduce la îmbunătăţirea propunerilor de
proiect în sensul respectului faţă de mediu.
z EIM are un efect educativ.

47
 Aspecte de mediu majore

z AFRICA
– Populaţia cea mai:
z săracă
z cea mai dependentă de resurse
z cea mai bolnavă datorită problemelor severe
ale mediului:
– deşertificare, degradarea solului, reducerea
securităţii alimentare, accentuarea tendinţei de
lipsă a apei, stresul social din N, E, S Africii.

Surse: UNEP, 1999; Banca Mondială, 2000.

48
 Aspecte de mediu majore

z ASIA – PACIFIC
– Densitatea mare a populaţiei S şi SE Asiei
– Creşterea economică rapidă
– Urbanizarea a redus sărăcia dar a crescut
presiunea asupra terenului, resurselor de apă,
a generalizat degradarea mediului şi a condus
la concentraţii mari de poluanţi
– Mega-oraşele au probleme mari de mediu şi
sănătate.

49
 Aspecte de mediu majore

z EUROPA DE EST ŞI ASIA CENTRALA

– Moştenirea poluării industriale şi a
contaminării solului, în ciuda progresului
privind restructurarea economică şi de
reabilitare a mediului.
– Expuneri periculoase pentru sănătatea
populaţiei rezidente, prin emisii de particule în
suspensie, SO2, plumb, alte metale grele şi
substanţe chimice toxice.
– Mediu degradat şi datorii sociale, ca urmare a
războiului şi conflictelor regionale din Balcani.

50
 Aspecte de mediu majore

z AMERICA LATINĂ ŞI CARAIBELE

– Aproximativ ¾ din populaţie trăieşte în zonele
urbane.
– Multe oraşe sunt sărace, supra-aglomerate,
poluate şi fără o infrastructură de bază.
– Principala problemă ecologică o constituie
tăierea masivă a pădurilor tropicale şi prin
urmare pierderea biodiversităţii, care îmbracă
forme grave în bazinul Amazonului.

51
 Aspecte de mediu majore

z ORIENTUL MIJLOCIU
– Cea mai pare parte a teritoriului este supusă
deşertificării sau este vulnerabilă la deteriorare
prin creşterea salinităţii şi a depozitelor alcaline
şi/sau de nutrienţi din sol.
– Resursele de apă sunt sub o presiune foarte
severă iar apa de profunzime este într-o condiţie
critică.
– Urbanizarea rapidă şi necontrolată a cauzat
înrăutăţirea calităţii aerului şi poluarea apei în
centrele urbane.
52