FIZIOLOGIE BACTERIANĂ

1. Compoziţia chimică
2. Nutriţia bacteriană
3. Metabolismul bacterian
4. Creşterea şi înmulţirea bacteriilor
5. Influenţa factorilor de mediu asupra
înmulţirii bacteriilor
 1. Compoziţia chimică
Cuprinde în jur de 20 de elemente ale sistemului periodic:
•elemente de bază: H, C, O, P, S-cu rol primordial structural
şI energetic pentru orice celulă vie
•elemente <1%, sub formă ionizantă: K, Mg, Na, Cl, Ca -cu rol
funcţional în procesele de activare enzimatică, permeabilizarea
membranei, etc.
•oligoelementele: Mn, Fe, Co, Cu, aflate în cantităţi foarte
reduse -intră în structura unor coenzime, necesare
desfăşurării metabolismului
•conţinutul în apă:85% din masa celulară; ea transportă,
solubilizează, electroliţii, reprezintă mediul în care se
desfăşoară reacţiile metablice.
 2. Nutriţia bacteriană

 Nutriţia bacteriană reprezintă totalitatea

proceselor prin care bacteriile îşi procură din
mediul înconjurător substanţele necesare
supravieţuirii, creşterii şi înmulţirii ,
 Respiraţia bacteriană - modalitatea de a-şi
produce energia necesară activităţii metabolice
Sursa de energie
 fotosintetizante - energia luminoasă
 chimiosintetizante - reacţii de oxido-reducere a unor
substanţe
 lithotrofe - oxidează substanţele anorganice

 chemoorganotrofe - oxidează subst.organice

(glucoză, AA, purine, pirimidine, f.de creştere)
Sursa de carbon
 autotrofe - substanţe anorganice, CO2
 mixotrofe - substanţe organice cât şi CO2
 heterotrofe - substanţe organice
Sursa de azot
 aminoacizii, săruri de amoniu (Escherichia coli,
Salmonella etc.).
Necesităţile bacteriilor de interes
medical
 chimiosintetizante heterotrofe (cu
necesităţi diferite)
 paratrofe – sunt dependente de aparatul
enzimatic al celulelor gazdă, fiind bacterii
cu habitat obligatoriu intracelular
(chlamydii, rickettsii)
 auxotrofe –pierd propr. de a sintetiza un
compus (E.coli-timidina)
 prototrophe – tulpinile originale din care
provin
3. Metabolismul bacterian
 Cuprinde totalitatea reacţiilor biochimice care au
loc în celula bacteriană şi în mediu
 reacţii catabolice – metabolizarea substratului
nutritiv cu eliberare de energie
 reacţii metabolice intermediare - energia
rezultată din reacţiile catabolice este
înmagazinată în compuşi macroergici
 reacţiile anabolice, prin care celula bacteriană
îşi sintetizeză substanţele propri, cu consum
energetic
 3.1 Reacţiile catabolice
Parcurg în principiu 4 faze:
•descompunerea extracelulară a substanţelor organice în unităţi mai
mici
•absorbţia substanţelor din mediul extern: prin mecanism pasiv sau
activ(fosforilarea glucozei - glucoza -6 fosfat)
•pregătirea substanţelor pentru oxidare prin reacţii de decarboxilare
•oxidarea substanţelor cu eliberare de energie -respiraţia bacteriană
•respiraţia -acceptor final de H este O atmosferic
•fermentaţia -acceptor final este o substanţă organică
•respiraţia anaerobă -acceptor final este O prezent într -o sare
 Respiraţia bacteriană
 Bacterii strict aerobe –se dezvoltă numai în prezenţa O
atmosferic - respiraţia aerobă (Pseudomonas aeruginosa,
M.tuberculosis, Bacillus)
 Bacterii strict anaerobe – nu se dezvoltă în prezenţa O
atmosferic - fermentaţia în condiţii anaerobe (Clostridium,
Bacteroides, Prevotella)
 Bacterii facultativ anaerobe -se dezvoltă în prezenţa sau
absenţa O atmosferic - enterobacteriile
 Bacterii anaerobe aerotolerante folosesc numai
fermentaţia în prezenţa aerului atmosferic, fără participarea
oxigenului (Streptococcus pyogenes)
 Bacterii microaerofile - în prezenţa CO2, 6-10%
(Neisseria)
 4. CREŞTEREA ŞI
ÎNMULŢIREA BACTERIILOR
 Rezultat al nutriţiei şi metabolismului
 Creşterea volumului celulei, dedublarea
materialului nuclear, dezacord masă -volum -
 Diviziune binară
 la bacili pe un plan perpendicular pe lungime

 la coci pe planuri variate

 Gram pozitive - formarea unui sept

 Gram negative - strangulare directă

 4.1 Curba de creştere şi
multiplicare a bacteriilor în
mediu limitat
•Dacă se introduce un inocul de celule bacteriene dintr-o cultură
pură într -un mediu de cultură proaspăt şi se incubează , bacteriile
vor creşte şi se vor multiplica -timpul scurs de la o diviziune la alta
=timp de generaţie
•Aprecierea nr de celule bacteriene la intervale de timp de la
momentul inoculării -grafic
•număr total de germeni (vii şi moarte)
•număr de celule vii -apreciază nr bacteriilor capabile să se
multiplice în continuare
Curba de multiplicare a
bacteriilor în mediu limitat
 1. Faza de lag = adaptare la
noile condiţii
 Durata – în funcţie de specie, condiţii de mediu, de
numărul de celule din inocul (1/2 h şi 3-4 h la bacteriile
sporulate)
 Numărul bacteriilor este staţionar
 Metabolismul este intens
 Creşte volumul bacteriilor
 Sensibilitate crescută la antibiotice
 Faza de accelerare – bacteriile
încep să se înmulţească
2. Faza de multiplicare
exponenţială
 Bacteriile se înmulţesc în progresie logaritmică.
T/Nr.b – liniar
 Este posibilă doar in vitro
 Durata (în general 2-3 ore în funcţie de TG)
 Escherichia coli – TG 10 minute

 Mycobacterium tuberculosis – 25 ore

 Bacteriile prezintă toate caracterele speciei

 Sensibilitate mare la antibiotice
 Compoziţia mediului se schimbă
 Perioadă de încetinire
 3. Faza staţionară
 Durata – câteva ore
 Numărul de bacterii este constant (ele nu se înmulţesc,
nu mor)
 Sensibilitate scăzută la chimioterapice
 Modificări ale morfologiei şi caracterelor tinctoriale
 Produc anumiţi metaboliţi secundari cu distribuţie
taxonomică foarte riguroasă
 Antibiotice (Actinomyces)

 Colicine (b.piocianic)

 Exotoxine (b. difteric, b. tetanic, b.botulinic, etc.)

 Sporogeneza la bacteriile sporulate

4. Faza de declin
 Durata – zile
 Numărul de bacterii scade constant
(epuizarea substratului nutritiv şi
acumularea de metaboliţi toxici)
 Modificări morfologice
 Autosterilizare sau sporulare completă

Cultivarea bacteriilor în mediu limitat este

utilizată în laboratoarele de bacteriologie
medicală, pentru stabilirea diagnosticului
unei infecţii bacteriene.
Cultivarea bacteriilor în laborator

 Medii lichide
 Mediile solide
 colonii
Colonii izolate
Caractere culturale
4.2 Curba de creştere şi înmulţire
a bacteriilor în culturi continui
 Cultivarea bacteriilor în sisteme deschise -
chemostate - pentru obţinerea unei mase mari celulare
 Vaccinuri

 Produşi bacterieni (exotoxine, enzime, antibiotice,

interferoni, etc) pentru industria alimentară,

farmaceutică, etc.
 Cercetare

 Mediul este înlocuit în permanenţă

 Bacteriile sunt mereu în fază logaritmică
 4.3 Înmulţirea bacteriilor în
organism
Condiţiile pe care microorganismele le întâlnesc în
organism le selectează pe acelea care cresc în anumite
limite de temperatură, osmolaritate şi pH.
 după pătrunderea în organism a unui număr mic de
microbi aceştea se pot înmulţi rapid şi produc o infecţie
gravă cu evoluţie acută (meningita)
 Bacteriile cu timp de generaţie lung vor produce o
infecţie cu evoluţie insidioasă, cronică (TBC)
Înmulţirea bacteriilor în organism
 În organism, creşterea şi multiplicarea
bacteriilor este stresată
 necesităţi nutritive (prin competiţie cu

flora normală)
 prin mecanismele apărării antiinfecţioase
Înmulţirea bacteriilor în organism
 Pretenţii nutritive mai mari la bacteriile cu
habitat exclusiv uman (gonococ) decât la celelalte
(E.coli...)
 bacteriile cu habitat extracelular sunt expuse
acţiunii anticorpilor, complementului, fagocitozei,
 bacteriile ce se înmulţesc intracelular sunt
protejate de acţiunea acestor factorii şi scapă
uneori supravegherii imunologice
 bacteriile dezvoltă mecanisme adaptative care să
ocolească barierele ce se opun înmulţirii lor
5. INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR
 Temperatura
 Psihrofile - optim la 20°C dar şi sub această
temperatură
 Mezofile - optim între 20-40°C. Sunt cele
patogene deoarece se înmulţesc la temperatura
organismului, fiind denumite şi bacterii
“homeoterme”.
 Termofile, care se înmulţesc optim la peste 45°C
 temperaturile ridicate distrug bacteriile, aplicaţia
practică a acestui aspect fiind sterilizarea
INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR

 temperaturile moderat scăzute, de +4oC din

frigidere, nu distrug bacteriile dar opresc
înmulţirea lor prelungindu-le viabilitatea. Tulpini
criofile!!!
 îngheţul la temperaturi nu prea mici faţă de 0oC
determină cristalizarea apei ce determină leziunea
structurilor membranare a celulelor bacteriene.
 Conservarea prin congelare. Temperatura optimă
este cea realizată de CO2 (-78°C) sau de azotul
lichid (-180°C).
 INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR
 pH – 7,2-7,4(excepţii:Brucella, v.holeric)
 CO2 :0,03% (10% la Neisserii)
 Umiditatea
 În funcţie de specie
 Liofilizarea(desicare bruscă la -78°C)pentru conservare

 Presiunea osmotică

în mediu hiperton -pierd apa - plasmoliza

în mediu hipoton -apa intră în celule - plasmoptiză
 există bacterii halofile -cresc în soluţii hipersaline(m.
Chapmann), zaharofile
INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
ASUPRA ÎNMULŢIRII BACTERIILOR

 Ultrasunetele
 Presiunea hidrostatică, osmotică
 Electricitatea
 Radiaţiile :
 neionizante(UV -cu efect bactericid)

 ionizante -formează în celulă radicali cu viaţă scurtă

şi protoni