Sunteți pe pagina 1din 3

Tinerii din ziua de astăzi sunt foarte uşor de inluenţat din toate punctele de vedere.

Sunt foarte sensibili şi de aceea ei cad pradănoilor tehnologii.


Influenţa mass-medei pentru unii tineri este importantă deoarece ofera unele informaţii utile în viaţa de zi cu zi.Tinerii îşi pot forma un stil de
viaţă după exemplele pozitive sau negative din mass-media,de aceea atenţia tinerilor este captată de modul de a vieţui al "vedetelor" întrucât
acestea sunt faimoase, au bani şi îşi pot satisface toate trebuinţele, au o viaţă aparent minunată.Într-o societatea informată, totul este în continuă
mişcare şi creştere, producerea creşte, iar acesta la rîndul său cere locuri de muncă noi. în acestă situaţie creşte nivelul vieţii populaţiei şi
stabilitatea în societate, încrederea în ziua de mîine.
Unele persoane sunt de părere că mass media are o influenţă negativa asupra evoluţie spre maturitate a adolescenţilor.Incercând să işi formeze un
profil de om matur după exemplul celor din mass media,iar de aceea ei trec foarte repede peste perioada copilăriei.
Media este şi o sursă de manipulare în masă,deoarece foarte multe persoane sunt influenţate negativ de exemplele care sunt date in media zi de
zi,reuşind astfel să pună în umbră intelecualitatea/cultura,trăsătură rar intâlnită în rândul acestora.
Mass-media este un factor al educaţiei,care lasă urme adînci în memoria individului. Ea poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei
persoane. într-o societate informatizată, educaţia nu trebuie să rămînă în urmă. Mass- media este prezentă în cadrul societăţii prin
ziare,reviste,radio,televiziune,internet.

Mass-media ne afecteaza profund, deoarece ea constituie o prezenta constanta in viata noastra. Alte institutii pot avea un impact mai puternic, dar
nu unul atat de persistent si adanc.

Afilierea familiala si prieteniile se schimba pe masura ce individul se maturizeaza si trece prin diferitele etape ale vietii. Scoala ocupa numai o
perioada limitata din existenta noastra. Doar o parte din populatie frecventeaza, in mod regulat, biserica. In antiteza, mass-media face parte din
viata noastra zilnica si ne insoteste din copilarie pana la moarte. In plus, mass-media are o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie:
presa ofera un bagaj comun de idei si imagini, care depaseste barierele sociale si geografice.

Din aceasta cauza, analiza modului in care mass-media influenteaza societatea (in mod voit, in urma unei strategii dinainte puse la cale, sau
intamplator) a constituit una din pre 929g64j ocuparile majore ale cercetatorilor din domeniu. Influentarea publicului se produce in urma si prin
intermediul expunerii la actiunea mass-media: acelasi mesaj va fi receptat diferit si va exercita efecte diferite, in functie de tipul si de
caracteristicile specifice canalului de informare.

Studiile privind efectele mass-media au urmarit atent interactiunea receptorilor cu mesajele primite, modul in care, in grup sau individual, acestia
filtreaza si interpreteaza continuturile difuzate de presa. continuturile difuzate de presa. Aceasta evolutie marcheaza trecerea de la preocuparile
privind ceea ce mass-media face cu publicul la cele privind ceea ce publicul face cu mass-media.

Efectele mass-media se pot resimti in zone diferite ale societatii. Mass-media poate actiona asupra: a) indivizilor, b) grupurilor, c) institutiilor, d)
intregii societati; totodata, ea poate afecta personalitatea umana in: dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea
afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente) sau dimensiunea comportamentala (schimbari ale modului de actiune al indivizilor
si fenomene de mobilizare sociala). Dintr-o alta perspectiva, influenta mass-media se poate produce intr-un interval scurt de timp sau poate avea
nevoie, pana devine operationala, de un interval mai amplu. De asemenea, efectele mass-mediei pot crea schimbari dorite sau schimbari nedorite:
ele pot fi rezultatul unui proces controlat (campaniile de presa) sau al unor ocurente mai mult sau mai putin neasteptate.

Ce inseamna, influenta mass-media pentru tineri? Poate fi pentru unii un mijloc foarte bun de informare asupra unor subiecte cum ar fi spatiul
cosmic, evenimentele mondene, muzica, politica, arta, educatie. Pentru altii ar putea consta in rezolvarea anumitor probleme individuale sau
colective, economice, comerciale, de sanatate sau sentimentale. Chiar daca nu constientizam, mass-media ocupa un loc esential in toti pasii facuti
de adolescenti in viata. In functie de aceste influente ei pot alege chiar directia de parcurs in viata.

Adolescenta este intervalul de viata cel mai receptiv la schimbarile din societate, o etapa in care are loc structurarea identitatii in jurul unui sistem
personal de valori si al unei treptate constientizari a propriei individualitati. In aceasta etapa de formare a personalitatii se contureaza un amestec
de adeziune neconditionata la idealuri, radicalism moral si acceptarea unor pseudovalori. Nonconformismul este insotit de apropierea de „valori”
care satisfac egocentrismul, narcisismul, individualismul in randul adolescentilor. Din perspectiva identitatii vocationale, se constata aparitia de
interese, aspiratii diverse, preluate, prin imitatie si identificare, de la persoane admirate de adolescent si care se constituie pentru el in modele.
Adolescentii se pot replia pe pozitii culturale paralele sau chiar opuse celor ale adultilor. Rezultatul este(sub)cultura tinerilor, care isi elaboreaza
propriile simboluri, modele, atitudini si comportamente.

In perioada scolara elevul trebuie sa faca fata valului de violenta si extravaganta sexuala, drogurilor si modalitatilor de sfidare a legii, oferite
permanent de filmele si emisiunile diferitelor televiziuni, ce se intrec in a le prezenta, facandu-l insensibil la suferinta si exploatarea umana, astfel
incat si cele mai oribile evenimente pot fi acceptate ca parte a “distractiei” zilnice din fata micului ecran. Conduita morala reprezinta, in fond,
exteriorizarea si obiectivarea constiintei morale in fapte si actiuni cu valoare de raspunsuri pentru situatia concreta in care este pusa persoana
umana. Astazi, nici presa, nici televiziunea, nici radioul, nici cinematograful nu mai garanteaza, prin ceea ce emit, formarea convingerilor si
judecatilor morale care sa determine o conduita umana sanatoasa si ordinea in viata personala, familiala si sociala. Concretizand cum actioneaza
mass-media ca factor excitant in determinarea comportamentului tinerilor, evidentiem doua tendinte:

1. Formarea unei constiinte ce sufera de vedetism si autosuficienta prin elaborarea unei mitologii proprii. Devierile de conduita se pot manifesta
prin: asocieri la activitati de banda, limbaj trivial, apelul la alcool si droguri, consumul de literatura si casete video cu continut pornografic,
comiterea unor delicte de ordin social, ultraj la adresa autoritatilor publice, subminarea autoritatii parintilor etc.

2. Formarea unei constiinte duplicitare.


Larga mediatizare a schimbarilor extremiste, demagogiile si fanatismele politice, actele oportuniste, fortele politice, care, pentru a castiga
aderenti, ignora criteriile selective bazate pe normele morale, mai mult sau mai putin religioase, influenteaza constiinta tinerilor care, formandu-
se in aceasta atmosfera, pot fi cuceriti de modele cu caractere inferioare, marcati de raul duplicitatii si al extremismului.

Provocarile complexe cu care se confrunta astazi educatia sunt adesea legate de influenta penetranta a media in lumea noastra. Ca un aspect al
fenomenului globalizarii, si facilitata de progresul rapid al tehnologiei, media modeleaza in mod profund mediul cultural.

Perspectivele din care poate fi analizata relatia dintre tineri, media si educatie ar fi:

a) formarea tinerilor de catre media;

b) formarea tinerilor pentru a raspunde in mod potrivit la mijloacele de comunicare sociala.

Rezulta un fel de reciprocitate care indica responsabilitatile pe care le are media ca industrie si nevoia unei participari active si critice a cititorilor,
spectatorilor si ascultatorilor. In acest cadru, pregatirea pentru o folosire corecta a mijloacelor de comunicare este esentiala pentru dezvoltarea
culturala, morala si spirituala a tinerilor.

Educarea tinerilor pentru a fi selectivi in folosirea media este o responsabilitate a parintilor, a Bisericii, dar mai ales a scolii. Rolul parintilor este
de prima importanta. Ei au dreptul si datoria de a garanta folosirea prudenta a mass-media prin formarea constiintei copiilor lor pentru a exprima
judecati sanatoase si obiective. Biserica are si ea rolul ei important in aceasta directie. Scolii insa ii revine dificila misiune de a promova
adevaratele valori, in situatia in care media aduce mereu in prim plan, pe de o parte, diverse forme de manifestare a lipsei de minima educatie
estetica si morala, iar pe de alta parte ceea ce este negativ, inadecvat sau chiar imoral in institutia scolara, neglijand de multe ori ceea ce este
pozitiv si eficient in educatie.

Noile tehnologii (Internet, retele electronice, multimedia) permit mult viitorului, dar in acelasi timp, pot apare noi si grave probleme ale caror
importanta incepem sa le percepem. Impactul Internetului asupra societatii va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona cat mai bine efectele
benefice si malefice ale noului instrument.

Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat la sfarsit de secol (si de mileniu). Internetul si orice forma de folosire a
retelelor electronice deschise au si vor avea un impact determinant asupra societatii si al viitorului sau.

Un prim efect important al Internetului consta in simplificarea si usurarea activitatilor zilnice privind administratia sau gestiunea. Cercetatorul,
utilizatorul lucreaza direct pe calculatorul personal transmitand date si texte colegilor, clientilor sau factorilor decizionali. Documentele sunt
astfel mai usor arhivate, reutilizate in orice moment si de catre oricine. Mesageria electronica permite o comunicare si un mod de lucru de mare
eficacitate, scurtand pauzele datorate unor intermediari ineficienti. Lucru direct, imediat, care poate fi memorat, reutilizabil, transferabil; lucrul cu
Internetul si retelele electronice ne modifica in profunzime obiceiurile. Se pune problema necesitatii de a mentine anumite posturi in institutii
(dactilografa, secretara) sau anumite pozitii ierarhice inutile.

Un alt aspect spectaculos oferit de catre Internet: reducerea costurilor, in mod special al costurilor privind comunicarea si cele legate de
manipularea informatiei si a datelor.

Crearea retelelor de calculatoare si deci existenta persoanelor care sa le foloseasca, ne conduce catre un fenomen nou si anume dezvoltarea unei
noi creativitati collective.

Trebuie precizat imensul dispozitiv informational constituit de catre panza si milioane de situri Web, multiple forumuri si liste de difuzare
electronica, numeroase situri de fisiere informatizate, noi biblioteci virtuale, noi muzee on-line. Niciodata nu am beneficiat de o bogatie de
informatii, chiar cu o supraabundenta de date si de documente. Cel mai important este sa faci trierea informatiei, alegand-o pe cea mai pertinenta.

Astazi,o persoana petrece aproximativ trei ore pe zi in fata televizorului.Televiziunea ne transporta intr-un colt de lume oarecare si aduna in doar
cateva secunde informatii pe care,intr-o viata de colindat Pamantul,nu le-am putea aduna singuri.Reportajele acorda o mai mare importanta
anumitor teme,in functie de informatiile avute la dispozitie,de hotararile luate in redactie sau de contractele publicitare.

In fata acestui spectacol continuu si alert,noi insine ne schimbam.Mass-media ne supraincarca intr-atat creierul cu informatii,incat nu le mai
punem la indoiala.Apoi,ne formam o imagine ireala despre lume.Psihologii au numit acest fenomen"sindromul lumii rele":intrucat buletinele
informative dau prioritate crimelor,violurilor,accidentelor,razboaielor,incendiilor,atentatelor,catastrofelor naturale,grevelor si miscarilor de
masa,ceea ce rezulta este o reprezentare a lumii cu mult mai neagra decat in realitate.

Perceptiile eronate,distorsiunile si iluziile se inmultesc,transformand scena mediatica intr-un vis cu ochii deschisi. Astazi,mecanismele
amplificarii acestor convingeri sunt elucidate,multumita psihologiei,aceasta stiinta aflata in ascensiune.

Conform numeroaselor studii consacrate efectelor televiziunii asupra comportamentelor violente,intre 5 si 10% dintre violentele comise in fiecare
an ar fi cauzate de imaginile violente vazute la televizor.Cantitatea mare de scene violente din film sau din stiri par a exercita un efect de
stimulare asupra tinerilor.
Afirmatia potrivit careia "un copil stie sa faca diferenta intre violenta fictiva si cea reala" nu corespunde observatiilor facute si se se poate dovedi
periculos.

Alti psihologi au explicat cum vizionarea unor filme violente sfarseste prin a modifica comportamentul tinerilor.Unele experimente au aratat ca in
urma vizionarii unui film violent,o persoana are tendinta mai pronuntata de a atribui intentii negative celuilalt,ceea ce inseamna ca emisiunile sau
filmele violente dau nastere la ganduri a caror tematica este violenta.

Psihologii Robert Liebert si Robert Baron au prezentat copiilor doua tipuri de filme:pe de o parte,un film violent,cu batai,lovituri de cutit si
impuscaturi,iar pe de alta parte,un program sportiv.Apoi i-au dus pe toti intr-o camera in care se afla un pupitru cu doua butoane:pe unul era scris
"raneste",iar pe celalalt "ajuta".

Apasand pe unul dintre aceste butoane,ei aveau posibilitatea sa ajute sau sa raneasca un copil care se juca intr-o camera alaturata.Butonul
"raneste" avea efectul de a arunca o flacara spre copil,arzandu-i jucariile,in timp ce prin apasarea butonului celuilalt,il ajuta.
Rezultatele experimentului au aratat ca acei copii care au vizionat pasajele violente au apasat de trei ori mai mult pe butonul "raneste" decat cei
care s-au uitat la programul sportiv.

Expunerea la scene de violenta inaintea experimentului a dus la o banalizare a actelor de violenta,care provoaca mai putine emotii si respingere
pentru ca sunt repetate.Copiii expusi in mod regulat la astfel de scene privesc cu mai putina repulsie ideea de a comite acte violente sau de a
asista la acestea.

Alte experimente au aratat ca vizionarea regulata a unor programe violente produce o adevarata desensibilizare emotionala la telespectatori :in
timp ce unui telespectator mai putin obisnuit cu aceste scene ii creste ritmul cardiac si transpira mai mult cand vede scene de nesuportat,un
telespectator constant si "inrait"nu mai manifesta asemenea reactii.Din acest moment,trecerea la acte de violenta are mai putine sanse sa-l
bulverseze pe acesta din urma.

Televiziunea favorizeaza,in anumite cazuri,comportamente violente-mai ales la copii si adolescenti-prin teri procese:incitarea la violenta
(descoperind "cum functioneaza asta"),desensibilizarea (resimtind un dezgust din ce in ce mai mic fata de scenele violente) si aderarea
(identificandu-se cu personaje pozitive si violente, "in numele dreptatii").

Cel mai bun mijloc de a contracara aceste efecte este de a incita publicul tanar sa ia distanta si sa emita judecati de valoare asupra a ceea ce vede:
"Acest comportament este corect si dezirabil?"; "Eroul are un motiv pentru a-l face sa sufere pe dusmanul sau?".Toate acestea cer,evident,o
implicare din partea parintilor.Astfel s-ar evita multe neplaceri determinate de comportamentul agresiv al copilului.Este de datoria fiecaruia sa se
limiteze,fiind constienti de riscurile pe care le presupune micul ecran.

Influenta sociala descie tendinta de a aprecia ceva sau pe cineva pentru ca stim ca este apreciat de altii.De aceea,anumite nume de persoane si
chiar articole comerciale ,pentru ca stim ca sunt prezentate mediatic ca fiind cele mai cunoscute,se pot afla pe primele locuri in clasamente printr-
un fenomen de ambalare,fara un motiv direct legat de calitatile persoanei sau ale produsului.

Fenomenul este folosit in politica,dar si in domeniul modei,care se sprijina pe influenta sociala:din momentul in care se declara ca produsul este
apreciat de multi oameni,acesta exercita un efect irezistibil de atractie.

Numeroase experimente au aratat ca facem adesea alegeri in functie de parerea majoritatii.Aplaudam adesea un spectacol daca ceilalti o
fac,intram mai usor intr-un restaurant plin si cumparam marci recunoscute pentru ca multe persoane o fac.

Sondajele sunt chintesenta mecanismului gregar,un fel de oglinda a curentului dominant care ameninta sa anuleze orice reflectie personala si
care,de altfel,se autointretine,deoarece cristalizeaza alegerile individuale.Mecanismele influentei sociale ne ajuta sa intelegem de ce fluctuatiile
din sondaje sunt ca si cele de la bursa,imprevizibile si partial irationale,in acelasi timp.

Reclamele pentru marile retele de fast-food-uri apar frecvent la televizor sau in reviste.Adesea clipurile prezinta o familie care ia masa intr-un
decor idilic de fast-food ideal cu jocuri si meniuri amuzante.

Medicul Thomas Robinson de la Universitatea Stanford,California a facut un experiment si este de parere ca,copiii sunt foarte usor influentabili
de reclame si au o reala placere sa manance produse apartinand unei marci pe care o vad frecvent la televizor.

T.Robinson merge chiar mai departe si spune ca trebuiesc reglementate urgent si ferm,chiar interzise reclamele pentru alimentele grase si dulci la
televizor,acestea fiind uneori destinate direct publicului tanar a carui sanatate va fi mult mai afectata de aceste obiceiuri de consum si al carui
spirit va fi "format" iremediabil pentru perpetuarea acestor practici alimentare.

Cand ne uitam la televizor impreuna cu copiii,ritmul imaginilor si convivialitatea situatiei pot face in asa fel incat noi sa nu fim atenti la clipurile
publicitare,care insa se vor fixa in m intea copiilorsi vor face din ei un adevarat motor al consumului.

Copilul se va duce in magazin spre produsul pe care l-a vazut la televizor,va cere mingea sau pantofiieroinei pe care a vazut-o in reclamele dintre
desenele animate,etc.Prin copii,publicitatea exercita o forta mult mai puternica asupra deciziilor noastre de consumatori.