pzLG.

Kebabdjian:,,proprietililesistemelorde reguligi instituiiinu pot fi niciodati

fErl a seluain calculdimensiuneaputerii,carear reprezenta,
dacdsepoatespunea$a,
I1ornervos"lo
te
il Notiuneade putere economici

B. Russelafirma ,,Conceptulfundamentalin Etiinlelesocialeesteputerea,afa cum este

'tlgrgg {rzic6" (A, Iancu, op. cit).
g
n
Intr-odefinire generall, puterea estecapacitateade a impune voinfa sa altuia, fie pe
[.
P
calepozitivl (prin liberI acceptare),fie pe cale negativl (prin constringere, sancfiuni).
Studiulcomponentelorputerii a evoluatin timp. Definireaclasicl a acestoraapa4inelui
rl
Morgenthau (1948). El indica zecefactori de putere:suprafalateritoriului,naturafrontierelor,
ia, delinerea de resurse naturale, dezvoltarea economicd gi tehnologicd, foqa
omogenitateaetnicl, gradul de integrare social6, stabilitateapoliticd, spiritul
suntde plrere ci o evaluarecorect[a puterii implici o
. Majoritateaspecialiqtilor
muitidimensionall
,analizi
, Mai mult, unii considerl necesarddistinclia intre forli, care este comensurabileqi
,.!!!ge,care ar reprezenta capacitateade a pune ifi'acliune aceast[ for!6, ?n vederea atingerii
obiective determinate tn cadrul sistemului considerat.Prin urmare, puterea nu poate fi
apreciatdfard,alua ?n considerarecapacitateade mobilizare,pe calepoliticd, a forlelor
intr-o configuraliede raporturiinternalionale.
Dintr-o astfelde perspectivl,G. Kebabdjianpropuneurmitoareadefinilie a puterii:
unei entitlfi (de cele mai rnulte ori politicl, dar pot fi pi ,:puteri
onomice"precurh firmele transnalionalesau anumite organizafiiinternafionale),de a
unjucitor in ,jocurile" din economia mondiali"". Sau,daci adapt6mo definilie a lui
ichelSalarnon(A. Iancu, op. cit.) putem deturi putereadrept:
capacitateade a controla procese qi fenomenedin economiamondiald sau de a
impune (direcliona sau reglementa) anumite orientiri unor parteneri de relatii
economiceinternalionale(fie ei firme saustate),qi/sau
putinla de a influenla gi, prin aceasta,de a produceanumitemodificiri in decizia sau
acliuneaaltor statesaufirme.
Pentru statele moderne, G. Kebabdjian propune cinci ,,cdmpuri" complementare prin
s-ar defini deci in prezent o putere: puterea frzicd (inzestrarea cu resurse naturale,
siv suprafalaqi teritoriul),putereapoliticd (stabilitateasistemuluipolitic, adeziunea
laliei la programelede guvernare,fo4a qi calitateatehnocrafilor),putereamilitarE,
ecolomicl, puterea sistemuluinafional de valori sau a civilizaliei (inclusiv valori
e). In ultimul cimp de putere amintit, in prezent se inscrie qi putereamediatici gi
nicalionall. Specialigtii in relalii internalionale apreciazd"la unison c[ aceastd
nenti joacd in prezentun rol decisivin exercitareaputerii, reprezentindsimultan:surs6
teleade circulalie a informafiei.
} Cei mai mulli dintre specialiqtii
in relalii interajionale c6.in prezentcea
apreciazE.
iimportanticomponentd a puteriiesteceaeconomicI.In interiorulacesteia ei distingpatru

G.Kebabdjian,op. cit. pag297.

Ideq pag. 309.

H
ry
\
-s,
a
industrialgi de servicii,celffi,i8Eug-j
cel al sectoarelor
subsisteme de referinll: cel monetar-financiar,
hti *4suri' P
i'fbrrnatic-relematic,ce1al sectoruluide cerceiare-dezvoltare'o tipologizareaPulerilp-lPgHt.::g#
pornindde la acestedefinilii ale-puterii,se_ poateincerca
in vedere urmdtoarerefidfr-TtF re: purere, oliqtj:ae
plaJr.rlondial. o posibila clasificareare i" h '
putere mondiali' superputere' Sd le caracterrzd*'.^*
regionald, ^o-o,-., .,r, ,..,
) p ri n ,,p u te re re g i o n a l l "sepoateinlelegeunqtatcar eigac6.unr
centriia,India, olimpor
in Asia tanttn;'defi
de sud;i,i raportde n
caglut__un.ei anumite-zon*i. pe glob.'rrr.*i"ui in"America i; astfelinc
acestsens'
Israelul,in OrientulMijlociu suntexemplein ^-^ p-o-libiLla!@-{ei-igql
-^^rLiri+o+, unt]' Pdmul-p
inlelegeun ltat careare
) Apoi, pri' ,,puteremondialr,.'s-ar statemembre aleot'
ertr.r o- pui"ii.unfro.otit.unii.
mar-nrulteplaouri
rolhotdrlto{pq .*'fl"#:l
Japonia)' \ :'-'
Grania,MarelaBritanie,Germania, ,a ,,n cter c,Are
'lui Kebt
puterii (in toatecimpurile de puteiemenlionateanterior)'in prezent,
pluridimensionalitaiea de asemene4lpoateint
sup"rp*.rea se aaftcterrzeaJ,l,
statulcareare acestecaractefisti"i*rr"isu,i. !.lt B-l-an-+ondialiln dintre1i
prin aceeaci ea conducecoqldona{ea 3*,@{T1:liql:-oljtigi-qqo-no,mfcq gestionarea': preze:
(cum ar fi gestionar* u,rffi* .ot.ctiv" ;a piotecliay.iirr"i ii"o.nl|te:ot -,
unor_conflicte saudiferende economice). in fine, nu in ultimuh: >
unorcrizeglobale,sorulionarea autoregulatoa"re ale eggtilgl Il
deqlans-e,z-e
Blocese *'
rdnd, putereahegemonicaeqqg-c-4pa!1!4-si ncestaspectr0: detelrrul
stute) un exglnlu t:',tt:*f:l
eq!9!il9-L(firme, *r,i,+i,';tg;"il11JG cu ocaziareuniuuiide lai '
evolulieidolaruluiru *i:r"*r anilor'80' Astfel'
",furnizeazdstudiul ?nmodoficialintenliade a interveml
i,p7:aza(19g5) a G5,pentruprimaouras u.n. au anunlat '''
:pe pielelevalutareientru_a yaloarea dolarului.tn'.Jiut, firl ca F'E'b' saualte b6nciii'
5efuce pe pia1a,cursul.dorarurui a inceputs6 se reduci (in$,
rcentraleale llrilor irn cs si intervin[= raportcu yenul),agenliivalutuii
'
rdecursde patruiuniJotu*r depreciinJ.,l*.o'"irca4'voin
de statulsuperputerel2'
\acliondndei inqigiin stnsuldorit fri'

89I9SA-{epsterq ffi
qltgl{glorlisqr'ide'Butetl
putererezul*".iin..go-zi1i91a;q? u.[e-t-e'i+a
{ffi
vrg-,to*l"*g" mai
eiiJinfluenlatd, multsau maipuftn{*"t"
dite'fe.-nOii;"i.",.;Uf€ff*fteuiutiiicii
attql.e,_jn R
zonealelumii'
diferitelor [t'*:1
de noi*, qi c,p-dUillpql4e,-specifice
qi de sistemele put€
Deasemenea, dep"tttlitpi"4 f 9" ry-9gl.rtl,,t:::^:,?J'LSff"#*P"*ffi
raporturile impuner
pentru
imlffi*
l"ft""iia ti "n"itu*)ti ^d: foiosite
i *unirf,rl"tr1-t""l"r;#"I;: { arly ru^r
, d;?#r*;r"rea ei (coreclieqi/saustimulente) '[tt{
t.or.tir. aib-relaliilor inierna1ion1l.e,se pot distin
----->,opotrivit celor doui mari .urrnt. (clre!!ul:9gli!1) qi legitimitatea(curen
doul tipuri de raporturide-putere:domina]ia *" mai multor statede-apul
idealist).pri' dominalie seinleleg; .qpqgit4gqul}l$t i "

ffi erisric*oracruare*:.,"T1'::::*:li:$:1.1ff
:;,"i1311*:t:l;'fl.i
exisrenlei
aresongrii'{a unori'teresepetermen
pil
*l.ffilT5: ,*"lrrrr,r,t potrivir
acesrui4_srarul-reader
,i L *p""a, aclionanoastfel in collsenscu voin{a major
pentru nrajoritarea.,ur"jo, lumii 5i incearca
Petermen
acestora i"s.iacU9ru1t*ill,'::':'::]:':'i:1*t;lil;,,'Tlofr.tlJl:?i[
elarputea
scurt uebuies5neinu
p.'truaexistao sirua{iedeteadership.
ffi:::rrr:,.J'$:H:Hr::,t#?#iii.?,..i.. b) sd existeo puterecare'impreundcu alte
state'sl
trei condiJii:a) sI nu "*irt. o putere-hegemonicdl poatn constitui singure o coalifie cdgigStoare'
pu,"i- i'nu
forma o coalige domrnanti; c) celelalte
particiPareaIeader-ului
 39

nnpuoe a]!-gr9trye' pt"*oounecaPaclrut"",;t;n"Jin realizareaanumrtor

;; prin te?Luur::l-t
ii#or*r."-* eritollor inlem
*isuri. contrast' parten
l"*"nerilor litE '
dt?'''
.-""orgyl-lipq'l:fl-'.'_.frtiio
oilfr :l
rilglg
.ffi,,aru**3ilf; ;";ii,**iuprotyt:q%tp,H-,1ir'1"J-:-TI'
putere
in ceeaca Prl
?rif ii,ll'i,'$iH; ;itl{ 9:H''if ,ffi *
,fialljn-
de Sud;
trm*r',:-m*ffi
incit
astrel il'irlu-"'u"1
,'ra'-or :l;ift:i:*ln:n:*::t!:ilii:"f"i'i";t;n
dili:":iyJrt; i1:l
r iucaun
Jat" CZ
'ff ate
po
primur ig'o,u"irc.'' ;:t:ir:;;il:'ffiffi
o,,pic ?.i'taiiT ::ff :f.:T,?,'r"#ilt;.;' ;tnie1ir'e
^hegemonic6"
ao'
deoarece
^i:,i:ilfff;
ffi;;iilti;ite in Prezent'
"I""l5lit
rumiifacedificilb*.n1in.r.urr,::.l".il#;-*+rt:-1'tlfii'"t*i!-ryt-u"@riopinia
rung- de
r prezent' hiKebabdjianar;;;i';*."r.'*f3;J,?n:;;:Lfui:'J*l
consideracl o asuel
.sernenea'
r-Lnondial
;;.;;;;;-;devlr
f-i'f'lff :iljm+g#
dintrepri,edezvo,tateuiT:Ii,lHtHllniff$ffi
rno n economia
)stionarea "*'#i.Jr"#ii" 1l=ry'k'?:'*
in ultimul
-jlgentilgr
aspectne
['d;1.'.'* :1'f
#;J'ffiTil'
1lna'r\ruur l?TT'' ii dominante
(S.U.A.);
intereselor Puter
iunii de la puteri; Inate' stale
intereseloraltor mari
r intervenl
ji'#**:?il"::'lilf i*L:i':l
----r ,ra cr*e altel
alte blmci
reduci (in '-T,"J:'Jfjffi'*,1'"ifJili::,.ilil1ii
*onai.r. (:-1,,:
io^i.io;; &',b.:1ic6
depetrol);
a economrel
,$i valutari economiei "-'r.r^T.i-#,npr.
t*pottutoare
-
mondialeOt O'P'E'C''
pnaa
a19
generale economict
'*n"t"i#oi
gomunitagii i::d:-1;(f''1"'*!klfftJiiii
cut'
intereseror niuetut
unorechili#Ja Y::-*n';1:niJf,i1e'
rapor$ri
moiaire11'u^l"u
fPta-{e
'S!p sevor'3:"n
interese
r mai Pulm' ...:"#ff;ffi;HT::ir1",*u
u.'lnffiu'i ryffi?. nf'o1lil]|iiF{:]"*
sunt
deputere conri$*.
-* derelafileo'
influenlali de awlie
retB-!3U-sg ui.1ii
ouametrii lllliJ;,;';;i;'"a
r imPunerea "rooiil*J'J
--
godllcfre,,onf'gu'u'Juavantajelo"o*l*u'ivesaucompetitive'acumularer costurilor
fegltizarea
pot distinge '.-'
n{ional6.
deputere de
,,^ ,{a ,.rrfereva determina,
deconnguralie
-
asemenea:
ea (curentul ripur ;:#:':-T?;*::iilii*"11,1: n::ffi:ffiJ
e de a Putea
xr#;#li*f':';ff 'llT'iix'il'il:H'il1"fi:F''eeconom
r**'*tot,{;;;lt"n1i,ij.
cltre statele
["0*'
pr.r,iu'r*u'.on,io*,", tl"tltl:1al la 1i1ei's-a
;areformuleazl p. plae, o..rpa u majorlrii ottt"tt
petermenlung
ale in anii.'ro,1l;;n'u"
o.p.E.c., citre lirile in curs
inta majoritnfi membre deawlie;;ta# linrp,r ruiiir'lt"""ltate
fi obligate s[-1 celmai**" trunrf.r
realizat
: s[ fie intnrnite i. i.^"ntte, afirmisPecialiqtii'
, state.se Poati
iEigitoare, fir[
tr 6J

mondiale
aleordinii economice
Configurafii concrete se configureazi
existi decit intr-o formi istoric', care
ordinea economicemondiali
nu structurilor de
de puterertr". .tr"ci qi a
pe bazaraportur'or
intr_o anumit[ perioad',
organizare stabilite'" rg4f4,-deoT:::::,.:":;5iir"it.*rr,
echilibrulmondial,ea e.ste ea-nuexcludeexistenl
"i
jniervatedetimp, t*, nt de altl parte'
nivelurunor
modifici la numite d#iiil;;;;; iniu,,oonioeeconomice, .la
*ooaiuta;;;.*r,
economia
ffi "f;::*#*lfff
subsis,eme,u.,*ffi "l'li:;1iiiij*,ffi"'Tffft5;'Jt!"il
ca urmare a amptll *:* t1t
saua celorlalte
0""" Pt"a"ce fie Jffiff^fterii.dominante ,
ca,rr#.-u'rnoaincarii
Llobar.,{ie dini
mondiale
economice
ffi#iij;::r1",*ltf.,Tr'i$"#ilftffI#'.11,i0,"ordinii
cl,,economia-lyme.' organizatrl;
este
oo*,rYiiril:f:"T"#::u;"*r. <,run, rsls)considera qi,pe nivelde"
un
F. Braudelr"l"_"119,:-t:rff: subordonat;;';;;;iierie
ii sunt
?-
in i,,nrl
iurul unul centfu capitalist' tetoll
rrnui cenu"";5rf#:ur.-1a . i
neomarxista,
"'6*f:i:"SUl;ffi:"ffiffiJt':lT:llu:1.:l*,?l -,.r-^+Eci ?nrr_o
abordare
u-ro),
!,.wallerrr"Tg;
:*"^'lt.l[
:ni"rff#trr*if ';i*'lp:Fiif*iit**,1{li$'ii"-:li:
;;;*'-1"':: mai
n*t cer P*",1';;':#;il;;;; "6i laarta"
:ff;ffilHffi:"-dt-' u"*tota' c[' acestemari putencen
si militar. El afrrme'it doilea
:'fiffi.1"".11"#:X"::f:$ff.*il':,i',1;a
economici duprcerde-ar
mondiara
n - ^r i ^- Aa l

rizboi mondiai existatdgul-s-gbir$gggilncllonj*u

r_9_45rrp0 economiamondiaraau.
; in perioada in
dinsiq,mur,.p,n.i.o"":q:,.Tg13j#fifjfJil'illh
il;;- al prilor-.c:T:lj,,,neeconomica.
socialiste'
ijlilT;;
dinlgele f9t1-"ji::"r1t"t1
niecare "
s'u4J'"'r""1"Iafii";'ru"i.l"comunist" ffi
ff:i:f,i[-1ffii1'."q"i.^3^rtzate
".ru ,"tutit'a, afa cum menll^?nar;;";;"i-il9aiare ca ansarnbluffi
'Hl dou6 subsf-**"
telor

l#*'l',*,:J:**:lruX";r,Wffi il!:,'ffi
:t"Jr?';"ile11;;oi1:l+
int"rnu1tnt.,,ur".'"s1,'*#;':o:*yn1'Tii:3f it nuo"$
5iinstitulii
::*,"*it
l$Tig
iLa*u,eleqyr'ni**,lH
au
h#fi:lJ#j5i?.;T:'i:1"[
j"t*'1;9;;;F"':'1*U"fnlt:il5'"lt[H:ff:t"#q!l
numeroase qireuniuni
'on""n1"
il;ilffi *',"ff ;T;t"i*io"te..primordiard
d:l'ffffi:fl #,:#o'ff":hii:i-ffi
*':y,"Tl''',
fr#"H?T,l.r
deorganiza::J:T:i:#:Jf,ikl'Tfi:tt"l"::H"ll"#""Try"f
r'))
jiTlif
structurile
..:x*:,l'l;;;#i;F{t{:ii#,
fj:il#rT#n:'.*J,":ff
: ;.tl.AGte sglp{era 't;";;;'a"tliu (in primulti:1-:l
J#fift*nta anumitepro:e:.eeconomice
pe planmondialsuntinsd
vteltt
sferelor
oo*"nf i 'u*litq{);majoritatea
"upu.,iui.u-

x tJ€( ' f ,1"{-'

O{'} ,t
 )

f" ft
mondiald tunomie mondiald 47

coordonatede eaimpreuni cu celelalte$asestatemari dezvoltatecarefac parte din

,,Grupul celor '1" (Franfa"Marea Britanie, Germania,Japonia,Italia, Canada).
)nfigureaze
Invitarea Rusiei ca observatorla unele dintre reuniunile G7 inseamna"in opinia
cturilor de noastre.recunoagterea-sa ca maf,eputere militari gi politicd dar nu neapirat gi
economic6.
rarte, ea sg
Pe urmitorul palier se situeazlcelelaltellri dezvoltate;intre ele gi lirile din primul
imultand in grup funqioneazi relatii economicedelntg:4wgq{egla(in plan comercial,valutar-
ivelul unor
financiar,al politicilor economice), Ia aoestea adiugindu-sedesigurqi cele politice
nondiale se gi militare. tt,L
care devin Pe ultimul palier se afli un grup numerosde itate desprecare se poateafirma ci
puteri care
sunt in relalii de depegd€4i fa$ de celelaltestatg de pe palierele anterioare,din
numeroase puncte de vedere: comercial, financiar, tehnic ai tehnologic,
ondiale din
informalional.Acesteasunt economii tranz-i1ie- gj/pauecon-omiiin dezyoltare.
-iq
Acest grup de stateestefoarte ett:ir'genainToaie-pun"tifCde u"d"r.' potenlial
: organizati
economic,nivel de dezvoltare,gradul de deschidereexternl a economiei,fo4i
un nivel de politici qi militari. Drept unnaregi relaliile de dependen\efale de grile de pe
'Wailerstein primeledouEpalieresuntdiferite:dependenp poatefi mai redusdsaumai puternici
la nivelul diferitelor subsistemeale economieirespective.De pildi, lErile cu
), care este pgtenlial natural mare (ca Indi4 China"Brazilia) sunt dependentlmai ales sub
urale.Acest
aspectfinanciar gi tehnologicde $rile dezvoltate(uneie t6ri mentionatefiind gi
re economic
puteri militare ce nu trebuie ignorate). in plus, caracteristicilerelaliilor de
:tapi la alta,
dependen$suntinfluen-fate gi deplati.g tor-_r_e.gronali"
de apartenenfa lor de anumite
rypg sau organizatii internali6nale, in primul rind de integrare. Crradulde
de-al doilea
dependenlE al acestorlEri de t[rile de pe primelepalieredepindJqi de orientdrile
politico-ideologicealq ry-glmurilor-la p.ulere.Dc pildi, dici guvernirile au o
.ftssli_o!6nd putemici orientarenafionalista"preocuparea
subsistemul pentru menlinereaa cit mai multe
atributeale suveranitilii economicenafionalepoatedeterminarelalii diminuatecu
e in primul
organizat?n tirile dezvoltategi orientareapreponderentc6tre relapiile cu fdri cu nivel de
dezvoltareasem6n[tor.
ndependenla Trebuie-menfionat faptul ci ordineaeconomicirhondialdexistentiin diferite perioade
lmuniste au nua fost totdeaunasocotiti ca favorabili tuturor statelordin economiamondiall sau s-a
ca ansarnblu considerat,
uneori, ci ea nu asigur[ cele mai adecvatestructuri pentru rezolvareaunor
lr organizalii ptoblemecu caracterglobal, careie pot transformain crize cu caracierglobal, daci nu sunt
le gi relaliile L:,
I. gi Banca
:ipat activ la
reeconomice'
rdsubsisteme
imordirl de

mltoarele:
eaz6sau are
imul rind ln
lial sunt lnsi