Sunteți pe pagina 1din 3

Vasile Alecsandri

Născut la 21 iulie 1821 la Bacău ; decedat la 22 august 1890 la Mirceşti, judeţul Iaşi
Vasile Alecsandri a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician
român, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice in România, personalitate marcantă a
Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

1. Primii ani
1821-07-21 Se naşte cel de al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri şi al Elenei,
născută Cozoni, în oraşul Bacău.
1827 Ia primele lecţii de la dascălul maramureşean Gherman Vidă, profesor la Seminarul de la
Socola.
1828 - 1834 Îşi continuă învăţătura în pensionul lui Victor Cuenim, deschis la 1828 la Iaşi. Verile şi le
petrece la Mirceşti, unde tatăl său cumpărase moşia.

2. Anii de formare
1834 - 1839 Împreună cu alţi fii de boieri, Vasile Alecsandri îşi face studiile la Paris. După trecerea
bacalaureatului literal se pregăteste să intre la medicina, dar abandonează. Urmează cursurile
Facultăţii de Drept, însă după câteva luni renunţă. Se dedică literaturii, scriind primele versuri în limba
franceză, între care poemul “Zunarilla”.
1839 În drum spre ţară, întreprinde o lungă călătorie prin Italia. Vizitează Florenţa, Roma, Padova,
Veneţia, Triest. Din această călătorie culege impresii necesare scrierii primelor opere în limba română
: “Buchetiera de la Florenţa” şi “Muntele de Foc”.
1840 În revista “Dacia literară” (nr 3, mai-iunie), este publicată nuvela “Buchetiera de la Florenţa”.
Este numit, împreună cu Costache Negruzzi şi Mihail Kogâlniceanu, director al Teatrului din Iaşi. Se
reprezintă prima lui piesă, “Farmazonul din Hârlău”, o adaptare.
1841 Pe scena teatrului ieşean se joacă piesa lui Vasile Alecsandri “Cinovnicul şi modista”.
1842 Alecsandri călătoreşte prin munţii şi satele Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea
tezaurului poeziei populare". Sub influenţa acesteia, scrie primele sale poezii româneşti - Doinele.
1844 La 18 ianuarie, are loc premiera piesei “Iorgu de la Sadagura”, primită de public cu deosebită
căldură. Împreună cu MIhail Kogâlniceanu şi Ion Ghică, scritorul se află în fruntea revistei
“Propăşirea”. Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele "O plimbare la munti" şi "Istoria
unui galbin". Aflat pentru cura la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Dă la iveală "fiziologia"
Iaşii in 1844
1846 - 1847 O insoţeşte pe Elena Negri in străinătate, pentru îngrijirea sănătăţii. Italia, Austria,
Germania, Franţa, apoi din nou Italia, îi prilejuiesc impresii profunde. Însă boala Elenei se agravează,
iubirea poetului stingîndu-se din viata la întoarcerea în ţară. Scrie comedia cu cîntece "Peatra din
casă" şi nuvela "Balta Albă".

3. Exilul
1848 (martie) - Începe mişcarea revoluţionară din capitala Moldovei. Alecsandri scrie "Desteptarea
Romîniei" şi redactează împreună cu alţi patrioţi petiţia cuprinzînd revendicările ce trebuiau aduse la
cunoştinţa domnitorului Mihail Sturza. După inabusirea mişcării, se refugiază in munţi, apoi trece la
Braşov. Scrie memoriul "Protestaţie in numele Moldovei, a Omenirii şi a lui Dumnezeu", publicat în
broşura. Împreuna cu C. Negri, Alecu Russo, şi alţii redactează programul politic al democraţilor
moldoveni : Principiile noastre pentru reformarea Patriei. Evocarea acestor întîmplări o face în
fragmentul de proză "Un episod din anul 1848".
1849 Se intoarce de la Paris şi este numit in funcţia de arhivist al statului. Redactează studiul

"Romînii şi poezia lor", sub forma unei scrisori către A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat in revista

“Bucovina”. Colaborează la ziarul ieşean “Zimbrul”.

4. Anii de maturitate
1850-04-09 Are loc reprezentaţia piesei “Chirţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă”. În această
perioadă, începe publicarea Canticelelor comice care îl vor preocupa pînă in 1875 (Soldan Viteazul,
Mama Angheluşa doftoroaie, Herscul bocceangiul, Şurugiul, Ion Papusariul, Gură-cască om politic,
Cucoana Chiriţa în voiaj, Haimana, Barbu Lăutarul, Paraponisitul, Kera Nastasia sau mama pensiilor,
Millo director, La Bucureşti, s.a.)
1851 Scrie libretul operetei "Crai nou", a cărui muzica a fost compusă de Ciprian Porumbescu. Acum
scrie şi comedia "Doi morţi vii".
1852 In aprilie, apare la Iaşi prima fascicula din colecţia de opere folcrorice : Poezii populare. Balade
(cîntece bătrîneşti) adunate şi îndreptate de V. Alecsandri. În octombrie, apare, în două volume,
prima culegere a pieselor sale : Teatrul Romînesc - Repertoriu dramatic. Are loc reprezentatia piesei
Chiriţa in provincie.
1853 La Paris, Vasile Alecsandri publică primul volum de poezii originale, Doine şi lăcrămioare,
dispuse in trei cicluri : Doine, Lăcrămioare, Suvenire. La Iaşi îi apare cea de-a doua fascicula de Poezii
populare. Vasile Alecsandri intreprinde o lungă călătorie in sudul Franţei, in Spania şi în nordul Africii.
Relatarea parţială a acestei călătorii este cuprinsă în "ziarul de călătorie" : Călătorie în Africa.
1854 Moare tatăl scriitorului. Prelundu-si moştenirea, Alecsandri eliberează ţiganii robi de pe moşiile
sale.
1855 Apare, sub conducerea poetului, revista "Romînia literară", în care se publică "Anul 1855". Tot
aici apar fragmente din "Călătorie în Africa" şi nuvela "Balta Albă".
1856 Alecsandri se dedică integral luptei pentru Unire, făcînd parte din Comitetul Unirii, la Iaşi. În
"Steaua Dunării", ziar condus de Mihail Kogălniceanu, apare la 9 iunie "Hora Unirii"
1857 Vede lumina tiparului culegerea de proză "Salba literară", continuînd povestiri, impresii de
călătorie şi cîteva scrieri dramatice. În ziarul "Concordia", din Bucureşti, apare poezia "Moldova în
1857".
1858 Este ministru de externe intr-un guvern care trebuia să vegheze la buna desfăşurare a
alegerilor de domn; în această calitate, restabileşte libertatea presei; figurează pe lista candidaţilor la
domnie.
1859 După alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleacă într-o lungă misiune diplomatică la
Paris, Londra şi Torino, pentru a obţine recunoaşterea Unirii Ţărilor Romane sub un singur domn. La
Paris, îl vizitează pe Lamartine şi pe Merimee şi caută să cîştige bunăvoinţa ambasadorului Rusiei,
contele Kiseleff, fostul guvernator al Principalelor între 1829 şi 1834
1860 Abandonează activitatea politică şi se retrage la Mirceşti, în mijlocul familiei, unde se dedică
scrisului, compunînd piese de teatru, printre care "Rusaliile" şi cîteva cîntecele comice.
1862 Scrie "Istoria misiilor mele diplomatice".
1863 La Iaşi, apare ediţia a doua a volumului Doine şi lăcrămioare, la care se adaugă şi ciclul
"Margaritarele". Apare partea a doua a "Repertoriului dramatic, cuprinzînd ultimele piese ale
scriitorului. Pleacă într-o nouă misiune diplomatică, trimis de Cuza.
1866 Apare într-un volum întreagă colecţie a "Poeziilor populare". E numit membru al Societăţii
literare romîne pentru cultura limbii, care în 1879 avea să devină Academia Romînă, luptînd
împotriva latiniştilor, pentru impunerea pincipiului fonetic in scriere.
1868 Publica in "Convorbiri literare", primele pasteluri : Sfîrşit de toamnă, Iarna, Gerul, etc.
1871 Îşi dă demisia din Societatea literară romînă, după ce aceasta hotărîse să adopte principiul
etimologic în scriere şi să publice dicţionarul lui Laurian şi Massim.
1872 Apare studiul "Introducere in scrierile lui Constantin Negruzzi", mai întîi în "Convorbiri
literare", apoi ca prefaţă la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie "Dumbravă
Roşie", pe care o citeşte la o şedinţă a "Junimii".
1875 Apar primele şapte volume ale ediţiei sale de Opere complete, patru volume de Teatru şi trei
de Poezii.
1876 Apare volumul de Proza din seria "Opere complete". Scrie farsa de carnaval "Cucoana Chiriţa în
balon".
1877 Inaugurează prin Balcanul si Carpatul ciclul "Ostaşii noştri". Ţine, în folosul răniţilor, o serie de
conferiţe, în mai multe oraşe.
1878 Scrie "Epistola generalului Florescu" şi "Eroii de la Plevna", puternice sătire împotriva
conducătorilor regimului. Apare volumul "Ostaşii noştri".
1878 - 1879 Se dedica lucrului la drama istorică "Despot Voda". În mai 1879, citeşte piesa la o
şedinţa a "Junimii" bucureştene. Reprezentaţia piesei are loc la Teatrul National din Bucureşti. Este
invidiat să-şi reia locul la Academie şi să participe la lucrările anuale, fiind ales in comisia pentru
modificarea ortografiei.
1880 Apare cel de-al nouălea volum din seria "Operelor complete", cuprinzînd "Legendă nouă" şi
"Ostaşii noştri". Scrie feeria "Sanziana şi Pepelea".
1881 I se decernează Marele premiu "Nasturel-Herascu" al Academiei Romane pentru dramă
"Despot Voda" şi poeziile din ultimul volum "Opere complete"
1883 Într-o şedinţă a "Junimii" şi la Academie, Alecsandri citeşte nouă sa piesa "Fîntîna Blanduziei",
jucată anul urmator, cu mare succes, pe scena Teatrului National din Bucureşti.
1885 Este reprezentată la Bucureşti piesa "Ovidiu". Este numit ministru plenipotenţiar al Romîniei la
Paris, post pe care îl deţine pînă la moarte.
1888 Scrie poeziile, rămase postume: Plugul blestemat, Fluierul, Umor criticilor .. etc. Apar primele
semne ale bolii care avea să-l răpună.
1890-08-22 Vasile Alecsandri se stinge din viaţa la Mirceşti. Este înmormantat la 26 august în grădina
casei, dăruite în 1914 Academiei de către soţia poetului. Deasupra mormîntului a fost ridicat un
mausoleu din iniţiativă Academiei, in 1928. Întregul ansamblu a devenit muzeu memorial.

S-ar putea să vă placă și