Era odata un imparat mare si puternic ,care avea pe langa palatul sau o gradina mare.

Verbul este partea de vorbire flexibila care se conjuga si arata ce face subiectul.
Exemplu : era, avea.

Verbele pot fi: Predicative: cand pot forma singure functia sintactica de Predicat verbal

Nepredicative: cand nu pot forma singure functia sintactica

de predicat
Cele nepredicative sunt: copulative: cand formeaza cu ajutorul numelui
predicatul nominal .
exemplu: este povestit, devine doctor
auxiliare: cand formeazatimpuri si moduri
compuse.
exemplu: sa fi povestit,am sa povestesc s.a
Diateza indica relatia dintre actiune, subiectul gramatical si obiectul care o suporta.

Verbul are trei diateze: activa: -arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii
verbului pe care o exercita asupra uniu obiect.
exemplu: Baiatul merge la scoala.
pasiva:- arata ca subiectul este obiectul care suporta
actiunea facuta de autorul ei.
-se construesc: verbul auxiliar a fi +
+participiul verbului de conjugat

exemplu: Romanul este scris de autor.

Reflexiva:- arata ca subiectul gramatical este
autorul unei actiuni la care participa
intens.
-sunt insotite de un pronume reflexiv
in cazul Acuzativ.
exemplu: El isi iubeste mama.
Conjugarea este ultima sau ultimele doua litere cu care se termina verbul la modul
infinitiv.
exemplu:era => a fi

Verbul are patru conjugari : conjugarea I cand se termina in -a : a canta

conjugarea a II-a cand se termina in

–ea : a vedea
conjugarea a III-a cand se termina in
-e :a merge
conjugarea a IV-a cand se termina in
-i sau -I : a voi , a cobori
Modurile verbului :- Personale :cand isi schimba forma dupa persoana si indeplinesc in
propozitie functia sintactica de Predicat verbal(Pv).
-indicativ :arata o actiune sigura. Exemplu: citeste, scrie.
-conjunctiv :arata o actiune posibila. Exemplu: sa scriu, sa citesc
-conditional optativ : arata o dorinta ,conditie. Exemplu: as citi.
-imperativ :arata o porunca, un indemn. Exemplu: citeste! , scrie!
prezumtiv
- Nepersonale :cand nu isi schimba forma dupa persoana si nu
indeplinesc functia sintactica de predicat.
-infinitiv: arata numele actiuni. Exemplu: a citi , a scrie
-gerunziu: denumeste actiuni in desfasurare. Exemplu: citind
-se termina cu sufixul: -ind sau –Ind.
-participiu: exprima actiuni terminate supartate de un lucru,
o fiinta.
-se termina cu litera t sau s . exemplu: -citit
-scris
-ajuta la formarea modului:
-indicativ, timp -perfect compus :am citit
-viitor anterior :voi fi citit
-conjunctiv, timp –perfect :sa fi citit
-conditional-optativ, timp –perfect :
as fi citit
-infinitiv, timp –perfect :a fi citit
-supin, :de citit.
-supin :denumeste actiunea, starea -se pormeaza cu ajutorul
prepozitiilor : de, la, pentru
si daca.
Exemplu: de citit, daca scri, pentru mancat, la citit.
Timpurile verbale: -Indicativ:
-Prezent: actiunea se petrece in momentul vorbiri
exemple: merg, maninci, vorbesti, scriem, cititi, exerseaza
-Trecut: actiunea se petrece inainte de momentul vorbiri
*Imperfect :arata o actiune trecuta care se desfasoara in timpul unei alte actiuni
trecute.
exemple: mergeam, mancai, vorbea, scriam, citeati, exersau
*Perfect compus :arata o actiune trecuta care se termina in momentul vorbiri
- alcatuit din forme specifice ale verbului a avea + participiul
verbului de conjugat.
exemple: am mers, ati mancat, a vorbit, am scris, ati citit, au exersat.
*Perfect simplu :arata o actiune trecuta carae s-a incheiat in trecut.
-mai este folosita si in anumite regiuni ale tarii in limbajul oral.
exemple: mersei, mancasi, vorbi, scrisaram, citearati, exersara
*Mai mult ca perfect :arata o actiune trecuta terminata inaintea unei alte actiuni
trecute
exemple: mersesem, mancasesi, vorbise, scriseseram, citrserati, exersasera.
-Viitor: actiune care se petrece dupa momentul vorbirii.
*Anterior: arata o actiune viitoare terminata inaintea unei alte actiuni viitoare.
exemple: voi fi mers, vei fi mancat, va fi vorbit, vom fi scris, veti fi citit
*Popular: arata o actiune viitoare vorbita.
exemple: o sa merg, o sa mananci, o sa vorbeasca, o sa scriem, o sa cititi
*Literar: arata o actiune viitoare scrisa.
exemple: voi merge, vei manca, va vorbi, vom scrie, veti citii, vor exersa.
-Conjunctiv:
Timpuri:- prezent: actiunea se petrece in momentul vorbirii sau in viitor
- se formeasa cu ajutorul conjunctiei sa +verbul de conjugat la
indicativ prezent
exemplu: sa invat, sa scriu
-perfect:- actiunea se petrece inainte de momentul vorbirii(viitor)
- se formeaza cu ajutorul conjunctiei sa +verbul auxiliar a fi +
+forme ale verbului la indicativ prezent.
-Conditional-otativ:
Timpuri:- prezent: actiunea se petrece in momentul vorbirii sau in viitor
- se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar a avea + infinitivul
- verbului de conjugat
exemplu: as vrea, ai ridica, ar merge, am face, ati scrie, ar citi
-perfect: actiunea se petrece inainte de momentul vorbirii(viitor)
 - se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar a fi la conditional- optativ
+ participiul verbului de conjugat .
exemplu: as fi invatat , ar fi mers.

-Imperativ: are forma afirmativa si negativa .

are numai persoana a II-a.
Locutiunea verbala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un verb si se
comporta in propozitie ca verbul.
-Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb.
-Locutiunile verbale nu pot fi determinate in propozitie de atribute si substantivele
din componenta lor sunt ,de obicei, nearticulate .
-Locutiunile verbale pot fi determinate de complemente indirecte , directe si
circumstantiale.
Verbele predicative si locutiunile verbale la moduri personale indeplinesc in
propozitie functia sintactica de Predicat verbal.
Verbele copulative la modurile personale intra in alcatuirea Predicatelor nominale.
Verbele si locutiunile verbale la moduri nepersonale sunt in propozitie :
-subiecte: A scrie este o placere.
-nume predicative: Mancarea este de mancat.
-complemente directe: Pot munci.
-complemente indirecte: N-am putut scrie tot.
-complemente circumstantiale: A muncit fara a se opri prea mult.
-atribute: Tema de efectut este multa si grea
MODURILE PERSONALE - INDICATIVUL, IMPERFECTUL, PERFECTUL COMPUS, PERFECTUL
SIMPLU, MAI MULT CA PERFECTUL, VIITORUL
MODURILE PERSONALE

INDICATIVUL arata o actiune,sigura, reala.

PREZENTUL indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii. Sufixele si desinentele de

prezent sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a

eu invat lucrez aflu eu par

tu inveti lucrezi afli tu pari 25311usj91voq8n

el/ea invata lucreaza afla el/ea pare

noi invatam lucram aflam noi parem

voi invatati lucrati aflati voi pareti

ei/ele invata lucreaza afla ei/ele par so311u5291vooq

Conjugarea a III-a Conjugarea IV-a

eu merg eu dorm iubesc hotarasc

tu mergi tu dormi iubesti hotarasti

el/ea merge el/ea doarme iubeste hotaraste

noi mergem noi dormim iubim hotaram

voi mergeti voi dormiti iubiti hotarati

ei/ele merg ei/ele dorm iubesc hotarasc

TRECUTUL indica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbirii

IMPERFECTUL exprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune
trecuta,

aratand durata sau repetarea. Sufixele si desinentele de imperfect sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatam eu paream eu mergeam eu dormeam

tu invatai tu pareai tu mergeai tu dormeai

el/ea invata parea el/ea mergea el/ea dormea

noi invatam paream noi mergeam noi dormeam

voi invatati pareati voi mergeati voi dormeati

ei/ele invatau pareau ei/ele mergeau ei/ele dormeau

PERFECTUL COMPUS exprima o actiune trecuta, terminata in momentul vorbirii. Este alcatuit

din

forme specifice ale verbului auxiliar a avea+participiul verbului de conjugat

eu am

tu ai invatat

el/ea a parut

noi am mers

voi ati dormit
ei/ele au

PERFECTUL SIMPLU exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut. In

limba

literara, este timpul povestirii la persoana a III-a. In limba vorbita, este folosit doar in anumite
regiuni

ale tarii (in Oltenia mai ales) si exprimao actiune terminata de curand. Sufixelesi desinentele de
perfect

simplu sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatai eu parui eu mesei eu dormii

tu invatasi tu parusi tu mersesi tu dormisi

el/ea invata el/ea paru el/ea merse el/ea dormi

noi invataram noi paruram noi merseram noi dormiram

voi invatarati voi parurati voi merserati voi dormirati

ei/ele invatara ei/ele parura ei/ele mersera ei/ele dormira

MAI MULT CA PERFECTUL exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni

trecute.

Sufixul si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul deperfect simplu si sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatasem eu parusem eu mersesem eu dormisem

tu invatasesi tu parusesi tu mersesesi tu dormisesi

el/ea invatase el/ea paruse el/ea mersese el/ea dormise

noi invataseram noi paruseram noi merseseram noi dormiseram

voi invataserati voi paruserati voi merseserati voi dormiserati

ei/ele invatasera ei/ele parusera ei/ele mersesera ei/ele dormisera

VIITORUL indica o actiune ce se va desfasura dupa momentul vorbirii. Viitorul are

forme literare de limba scrisa si de limba vorbita.

VIITORUL SIMPLU (viitorul pentru limba scrisa) este alcatuit din forme specifice ale
verbului a vrea+
infinitivul verbului de conjugat.

eu voi

tu vei invata

el/ea va parea

noi vom merge

voi veti dormi

ei/ele vor

Viitorul pentru limba vorbita

 o invariabil+conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat

 verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul verbului de conjugat : am sa invat

 forme ale verbului a vrea rezultate din caderea consoaneiv+infinitivul verbului de

conjugat :

oi invata.
VIITORUL ANTERIOR arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare. Este
un timp

verbal invechit, care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis. Este alcatuit din:
verbul

auxiliar a fila viitor+participiul verbului de conjugat: voi fi invatat.

CONJUNCTIVUL are timpurile:

PREZENT, care indica o actiune desfasurata in prezent sau in viitor. Se formeaza cu ajutorul
conjunctiei

sa+forme ale indicativului prezent (cu exceptia persoanei a III-a): sa invat.

PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din conjunctia sa+verbul
auxiliar a fi

+participiul verbului de conjugat: sa fi invatat

CONDITIONAL-OPTATIVUL are timpurile:

PREZENT, care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor. Este alcatuit din
verbul

auxiliar a avea+infinitivul verbului de conjugat.

eu as

tu ai invata

el/ea ar parea

noi am merge

voi ati dormi

ei/ele ar

PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din verbul auxiliar a fi la
conditional

-optativ, prezent+participiul verbului de conjugat: as fi invatat.

IMPERATIVUL are:

ASPECT POZITIV

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

tu canta! tu vezi! tu du! tu vino!

voi cantati! voi vedeti! voi duceti! voi veniti!

ASPECT NEGATIV

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

tu nu certa! tu nu bea! tu nu face! tu nu dormi!

voi nu certati! voi nu beti! voi nu faceti! voi nu dormiti!

FUNCTIILE SINTACTICE ALE MODURILOR

NEPERSONALE

INFINITIVUL exprima numele actiunii, al starii.

Subiect: A ierta este usor.

Nume predicativ: Placerea lui era de a citi.

Complement direct: Elevul incepe a vorbi.

Complement indirect: Incapabil de a continua, s-a asezat.

C.c. de timp: A plecat inainte de a rasari soarele.

C.c. de mod: Musafirul a intrat fara a saluta.

Atribut verbal: Gandul de a pleca il urmarea pretutindeni.

GERUNZIUL exprima actiuni in desfasurare. Se formeaza cu sufixele –and (vazand) si –ind

(citind). Forma de negativ se obtine cu prefixul ne-.

Subiect: Se aude plouand.

Atribut verbal: Am vazut copii citind.

Complement indirect: S-a saturat invatand.

Complement direct: Aud strigand.

C.c. de mod: Impinge farfuria, rasturnand-o.

C.c de timp: Ascultandu-l, ma gandeam.

Ca adjectiv: Nume predicativ: Ea este suferinda

Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande.

PARTICIPIUL exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.

SUPINUL denumeste actiunea, starea, ca si infinitivul. Este alcatuit din prepozitiile de, dupa,

la,
pentru+participiul verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-,
adaugat

participiului.

Subiect: E util de invatat.

Nume predicativ: Masina este de spalat.

Atribut verbal: Masina se scris este la reparat.

Complement direct: Am terminat de invatat.

Complement indirect: S-a saturat de spalat.

C.c. de loc: Vine de la arat.

C.c. de timp: A venit dupa semanat.