Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cursuri universitare
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 2
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 3
Bogdan-Alexandru Halic
Ion Chiciudean
Analiza imaginii
organizaþiilor
comunicare.ro
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 4
I. Chiciudean, Ion
94(100)
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 38
1. Ibid.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 40
Situa]ia este similar` [i \n cazul celorlalte canale mediatice (radio sau pres`
scris`). |n consecin]`, apreciem c` tipul cotei de pia]` care va fi utilizat` la calcu-
larea coeficientului specific de ponderare este stabilit de analist, \n func]ie de
parametrii aminti]i mai sus. Trebuie \ns` subliniat faptul c` op]iunea trebuie s`
fie unitar`, \n sensul c` trebuie utilizat acela[i set de valori pentru toate canalele
mediatice monitorizate. Altfel spus, nu se poate calcula coeficientul specific de
ponderare utilizând cota de pia]` la nivel na]ional pentru mass media scrise, cea
specific` mediului urban pentru emisiunile radiofonice [i cea specific` emisiunilor
informative pentru posturile de televiziune.
Dac` posibilit`]ile de monitorizare permit, suntem de p`rere ca \n cazul orga-
niza]iilor de interes na]ional sau al personalit`]ilor publice s` se utilizeze \n calcul
valorile pentru cota de pia]` a institu]iilor mass media la nivel na]ional.
Impactul prognozat
Unde:
Csp = coeficientul specific de ponderare;
Ci = coeficientul de impact;
Cp = cota de piaþã.
Tabelul 7
Tipul de canal Instituþia mass Coeficientul de Cota de piaþã Coeficientul specific
mediatic media impact (naþional) de ponderare
România 1 30,60% 25,39
Pro TV 15,00% 12,45
Antena 1 12,60% 10,45
Posturi de
Prima TV 0,83 6,30% 4,81
televiziune
Acasã 5,60% 4,64
TVR 2 5,10% 4,23
Tele 7 abc 1,10% 0,91
Adevãrul 27,90% 16,74
Libertatea 17,30% 10,38
Evenimentul Zilei 14,40% 8,64
Presã scrisã România liberã 0,60 8,90% 5,34
Ziua 8,60% 5,16
Naþional 8,10% 4,86
Jurnalul Naþional 6,10% 3,66
RRA 29,80% 10,13
Europa FM 10,10% 6,06
Pro FM 6,40% 2,17
Posturi de radio 0,34
Radio Contact 5,80% 1,97
Radio 21 4,30% 1,46
RRI 1,60% 0,54
1. Pentru a u[ura calculul [i a evita operarea cu valori subunitare, am optat pentru p`strarea
valorii cotei de pia]` la valori supraunitare. Acest artificiu de calcul nu induce nici un fel de eroare
\n rezultatele finale.
2. CSOP/Taylor Nelson Sofres, \n Advertising Maker, 2002, nr. 14, p. 35; nr. 15, p. 51; nr.
16, p. 28.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 43
Sis = Rt x Csp
unde:
Sis = scorul de impact specific;
Rt = numãrul total de referiri difuzate de instituþia mass media;
Csp = coeficientul specific de ponderare.
unde:
Pip = ponderea impactului prognozat;
Sis = scorul de impact specific;
Sit = scorul de impact total.
ma]ii exclusiv asupra ponderii pe care impactul referirilor difuzate \l are \n im-
pactul total.
Importan]a calcul`rii ponderii impactului prognozat devine \ns` evident` \n
cazul imaginii mass media pe categorii de institu]ii mediatice [i, mai ales, \n cazul
imaginii mass media globale. Pentru exemplificare, prezent`m diferen]a dintre
ponderea referirilor [i ponderea impactului prognozat pentru o serie de publica]ii,
pe timp de o lun`.
Ponderile s-au calculat din scorul total de impact – pres` scris`, televiziuni,
radio – pe o lun`. Constantele utilizate \n calcul sunt urm`toarele:
– Num`rul total de referiri (Rt) = 865;
– Valoarea scorului de impact total (Sit) = 4561,10;
– Pentru institu]iile mediatice cu o cot` de pia]` mic` – este cazul publica]iilor
nenominalizate \n Tabelul 4 – coeficientul specific de ponderare a fost calculat
folosindu-se o cot` de pia]` constant` de 0,36. Valoarea constant` de 0,36 pentru
cota de pia]` a acestor publica]ii s-a ob]inut prin raportarea num`rului de publica]ii
monitorizate – altele decât cele a c`ror cot` de pia]` este cunoscut` – la num`rul
de puncte procentuale r`mas pân` la 100. Ponderând valoarea cotei de pia]` cu coe-
ficientul canalului mediatic a rezultat un coeficient de ponderare specific de 0,30.
Diferen]ele pentru mass media scrise sunt eviden]iate \n tabelul de mai jos:
Tabelul 8
Coeficientul Ponderea
Numãrul de Ponderea Scorul de
Publicaþia specific de impactului
referiri referirilor impact specific
ponderare prognozat
Adevãrul 53 6,13% 16,74 887,22 19,45%
Azi 33 3,82% 0,30 9,9 0,22%
Capital 3 0,35% 0,30 0,9 0,02%
Cotidianul 51 5,90% 0,30 15,3 0,34%
Cronica Românã 29 3,35% 0,30 8,7 0,19%
Curentul 31 3,58% 0,30 9,3 0,20%
Curierul Naþional 63 7,28% 0,30 18,9 0,41%
Dimineaþa 41 4,74% 0,30 12,3 0,27%
Evenimentul Zilei 29 3,35% 8,64 250,56 5,49%
Independent 12 1,39% 0,30 3,6 0,08%
Jurnalul Naþional 62 7,17% 3,66 226,92 4,98%
Libertatea 18 2,08% 10,38 186,84 4,10%
Naþional 6 0,69% 5,16 30,96 0,68%
Naþiunea 16 1,85% 0,30 4,8 0,11%
România Liberã 34 3,93% 5,34 181,56 3,98%
Timpul 24 2,77% 0,30 7,2 0,16%
Ziua 20 2,31% 4,86 97,2 2,13%
Ultima orã 7 0,81% 0,30 2,1 0,05%
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 45
Activitate practicã
Profilul de imagine brut are o utilitate exclusiv orientativ`, dat` fiind marja
mare de eroare pe care o induce acest mod de operare1, chiar dac` forma grafi-
cului este similar` cu cea a profilului primar. Este motivul pentru care nu reco-
mand`m utilizarea sa decât pentru evalu`ri succinte ale imaginii. O variant` a
profilului brut de imagine exist` [i \n cazul profilurilor cumulative de imagine,
cu acelea[i neajunsuri majore.
|n acea[i timp \ns`, valorile utilizate la construirea profilului de imagine brut
(dihotomic sau cumulativ) sunt o component` indispensabil` a realiz`rii profilu-
rilor de imagine primar [i ponderat, precum [i a profilului de imagine ponderat
specific, fie c` este vorba despre profiluri dihotomice ori despre profiluri cumulative.
Profilul de impact este un profil intermediar, care se ob]ine prin multiplicarea
valorilor profilului brut (dihotomic sau cumulativ) cu coeficientul de ponderare
specific`.
O particularitate a profilului de impact este aceea c` se calculeaz` pentru fie-
care institu]ie mass media \n parte. Adi]ionarea valorilor ob]inute pentru profilu-
rile de impact specifice fiec`rei institu]ii mass media monitorizate, pe indicatori/
subindicatori de imagine conduce la ob]inerea profilului de impact global, indis-
pensabil pentru ob]inerea profilului ponderat [i a profilului ponderat specific.
La fel ca [i profilul brut, profilul de impact poate fi dihotomic sau cumulativ.
Tabelul 9
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:42 Page 52
calcul (referirile pozitive/negative sau suma acestora), vom trata tipurile de profil
unitar, f`când abstrac]ie de caracterul acestora.
Pentru realizarea calculelor se vor folosi datele \nscrise \n Tabelul 9. Men]io-
n`m c` valorile sunt strict aleatorii [i au un caracter pur didactic. De altfel, \n
realitate, este deosebit de dificil s` se \ntâlneasc` o asemenea distribu]ie a referi-
rilor, cu excep]ia unor organiza]ii cu voca]ie na]ional`, pentru care mass media
manifest` un interes deosebit.
Toate profilurile de imagine din aceast` lucrare sunt realizate exclusiv pornind
de la valorile \nscrise \n tabelul men]ionat. Pentru realizarea profilurilor de imagine
ponderate, acestor valori li s-au aplicat coeficien]ii specifici de ponderare \nscri[i
\n Tabelul 7 [i calcula]i conform metodologiei prezentate \n capitolul anterior.
unde:
P = ponderea indicatorului/subindicatorului de imagine;
R = numãrul de referiri la indicatorul/subindicatorul de imagine respectiv;
Rt = numãrul total de referiri.
Tabelul 10
Pentru acelea[i valori, profilul de imagine primar cumulativ are forma pre-
zentat` de graficele de mai jos.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 57
Vp = R x Csp
unde:
Vp = valoarea ponderatã;
R = numãrul de referiri la indicatorul/subindicatorul de imagine;
Csp = coeficientul specific de ponderare.
Tabelul 11
Indicatori ºi subindicatori Scor de impact Ponderea impactului prognozat
de imagine pozitiv negativ total pozitiv negativ total
Subindicator 1.1 582,05 233,70 815,75 8,87% -3,56% 12,43%
Subindicator 1.2 503,46 143,14 646,60 7,67% -2,18% 9,85%
Indicator 1 Subindicator 1.3 0,00 612,90 612,90 0,00% -9,34% 9,34%
Subindicator 1.4 251,06 83,23 334,29 3,83% -1,27% 5,09%
Total indicator 1336,57 1072,97 2409,54 20,36% -16,35% 36,71%
Subindicator 2.1 270,00 1,32 271,32 4,11% -0,02% 4,13%
Subindicator 2.2 196,87 105,12 301,99 3,00% -1,60% 4,60%
Indicator 2 Subindicator 2.3 184,21 100,35 284,56 2,81% -1,53% 4,34%
Subindicator 2.4 291,86 55,16 347,02 4,45% -0,84% 5,29%
Total indicator 942,94 261,95 1204,89 14,37% -3,99% 18,36%
Subindicator 3.1 419,54 26,71 446,25 6,39% -0,41% 6,80%
Subindicator 3.2 366,17 56,09 422,26 5,58% -0,85% 6,43%
Indicator 3 Subindicator 3.3 162,53 105,94 268,47 2,48% -1,61% 4,09%
Subindicator 3.4 274,32 68,69 343,01 4,18% -1,05% 5,23%
Total indicator 1222,56 257,43 1479,99 18,63% -3,92% 22,55%
Subindicator 4.1 439,33 0,00 439,33 6,69% 0,00% 6,69%
Subindicator 4.2 241,16 133,68 374,84 3,67% -2,04% 5,71%
Indicator 4 Subindicator 4.3 279,62 98,59 378,21 4,26% -1,50% 5,76%
Subindicator 4.4 223,41 53,44 276,85 3,40% -0,81% 4,22%
Total indicator 1183,52 285,71 1469,23 18,03% -4,35% 22,38%
Total indicatori 4685.59 1878,06 6563,65 71,39% -28,61% 100,00%
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 61
Pentru acelea[i valori, profilul de imagine ponderat cumulativ are forma pre-
zentat` de graficele de mai jos.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 64
unde:
Ips = impactul prognozat specific al indicatorului/subindicatorului de imagine;
Vps = valoarea ponderatã specificã a indicatorului/subindicatorului de imagine;
Sit = scorul de impact total.
Realizarea profilului binar de imagine comport` mai multe etape. Prima etap`
const` \n stabilirea valorilor necesare construirii profilului brut de imagine.
|n cea de-a doua etap` se calculeaz` ponderile binare ale indicatorilor/subin-
dicatorilor de imagine cu ajutorul formulelor:
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 67
unde:
Pbp = ponderea binarã pozitivã;
Pbn = ponderea binarã negativã;
Rp = numãrul referirilor pozitive;
Rn = numãrul referirilor negative.
Tabelul 12
unde:
Pbpp = ponderea binarã ponderatã pozitivã;
Pbpn = ponderea binarã ponderatã negativã;
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 71
Tabelul 13
P = (R x 100) / Ri
unde:
P = ponderea subindicatorului de imagine;
R = numãrul de referiri la subindicatorul de imagine respectiv;
Ri = numãrul total de referiri la indicatorul de imagine.
Tabelul 14
Tabelul 15
Aspecte generale
Tabelul 16
Tipul de profil
Vulnerabilitãþi imagologice Vulnerabilitãþi explicite
la care poate fi observat
Ponderea mare a referirilor Orice profil dihotomic; observaþia Poate induce o puternicã
negative la un indicator/subin- idealã se face pe profilul de componentã negativã a
dicator de imagine imagine binar imaginii
Orice profil de imagine, în afara
Poate permite, datoritã
Ponderea micã a referirilor la profilului de imagine binar;
deficitului de comunicare,
un indicator/subindicator de observaþia idealã se face pe
manipularea profilului de
imagine profilul de imagine ponderat
imagine într-un sens nedorit
cumulativ
Orice profil de imagine, în afara
Ponderea exageratã a Poate permite distorsionarea
profilului de imagine binar; obser-
referirilor la un indicator de profilului de imagine prin
vaþia idealã se face pe profilul de
imagine cu relevanþã scãzutã modificarea acestuia
imagine ponderat cumulativ
Orice profil de imagine, în afara
Ponderea exageratã a refe- Poate permite distorsionarea
profilului de imagine binar;
ririlor la un subindicator de profilului de imagine prin
observaþia idealã se face pe
imagine cu relevanþã scãzutã modificarea acestuia
profilurile de imagine structurale
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 86
|n practic`, vulnerabilit`]ile prezentate mai sus se pot \ntâlni fie ca atare, fie
combinate. Consider`m c` cea mai mare vulnerabilitate se manifest` atunci când
la un indicator relevant de imagine referirile negative au o pondere mare (>
50,01%), iar scorul de impact al acestui subindicator este relevant.
Pentru a fi interpretate corect, vulnerabilit`]ile trebuie puse \n leg`tur` cu
factorii de risc imagologic specifici mediului de referin]`. Asupra acestui aspect
vom insista \n capitolul dedicat analizei de imagine.
Tabelul 17
Categoria/tipul
Informaþii furnizate Interpretare
de profil de imagine
Caracterul imaginii
Caracterul fiecãrui indicator/subindicator de
Distribuþia referirilor imagine
pozitive ºi negative pe Evidenþiazã ponderile majoritare sau
Profilul de indicatori/subindicatori minoritare pentru fiecare indicator ºi/sau
imagine de imagine ºi subindicator de imagine
primar distribuþia globalã a
Permite evidenþierea vulnerabilitãþilor
acestora, calculate din
imagologice generate de ponderea mare a
totalul de referiri
referirilor negative, precum ºi a celor generate
de ponderea micã a referirilor la unii indicatori
sau subindicatori de imagine
Caracterul imaginii ponderate (mai relevant
pentru analiza de imagine decât caracterul
primar)
Distribuþia impactului
Profilurile prognozat al referirilor Caracterul impactului prognozat pentru fiecare
de pozitive ºi negative pe indicator ºi subindicator de imagine
imagine Profilul de indicatori ºi Evidenþiazã impactul major, precum ºi
dihotomice imagine subindicatori de impactul minim pentru indicatorii ºi
ponderat imagine ºi distribuþia subindicatorii de imagine
globalã a acestora,
calculate din scorul Permite evidenþierea vulnerabilitãþilor imagolo-
total de impact gice generate de ponderea mare a impactului
referirilor negative, precum ºi a celor generate
de ponderea micã a impactului referirilor la
unii indicatori sau subindicatori de imagine
Categoria/tipul
Informaþii furnizate Interpretare
de profil de imagine
Interesul pentru fiecare indicator/subindicator
de imagine
Evidenþiazã ponderile majoritare sau
Distribuþia referirilor minoritare pentru fiecare indicator ºi/sau
Profilul de
pe fiecare indicator/ subindicator de imagine
imagine
subindicator de Permite evidenþierea vulnerabilitãþilor
primar
imagine imagologice generate de ponderea mare a
referirilor negative, precum ºi a celor generate
de ponderea micã a referirilor la unii indicatori
sau subindicatori de imagine
Interesul pentru indicatorii ºi subindicatorii de
imagine (mai relevant pentru analiza de
Profilurile
imagine decât interesul primar)
de imagine
Evidenþiazã impactul major, precum ºi
cumulative Distribuþia impactului
impactul minim pentru indicatorii ºi
prognozat al referirilor
Profilul de subindicatorii de imagine
pe indicatori ºi
imagine Permite evidenþierea vulnerabilitãþilor imago-
subindicatori de ima-
ponderat logice generate de ponderea mare a impac-
gine, calculatã din
tului referirilor la indicatorii sau subindicatorii
scorul total de impact
mai puþin relevanþi pentru imaginea dezirabilã,
precum ºi a celor generate de ponderea micã
a impactului referirilor la unii indicatori sau
subindicatori de imagine
Profilul de Aceleaºi informaþii ca ºi
Aceeaºi interpretare ca ºi în cazul profilului de
imagine pon- în cazul profilului de
imagine ponderat
derat specific imagine ponderat
Ponderea referirilor po-
Permite evidenþierea vulnerabilitãþilor
Profilurile de zitive/negative ºi totale
imagologice generate de ponderea mare a
imagine ale subindicatorilor de
referirilor negative, precum ºi a celor generate
structurale imagine din totalul
de ponderea micã a referirilor la unii
primare referirilor la indicatorul
Profilurile subindicatori de imagine
respectiv
de imagine
Ponderea impactului
structurale Permite evidenþierea vulnerabilitãþilor
Profilurile de pozitiv/negativ ºi total
imagologice generate de ponderea mare a
imagine al subindicatorilor de
impactului referirilor negative, precum ºi a
structurale imagine din scorul de
celor generate de ponderea micã a impactului
ponderate impact al indicatorului
referirilor la unii subindicatori de imagine
respectiv
Aspecte specifice
Tabelul 18
Ponderi negative Caracterul imaginii Ponderi pozitive
-19,99 ÷ 0,00 Puternic pozitivã 80,01 ÷ 100
-39,99 ÷ -20,00 Preponderent pozitivã 60,01 ÷ 80,00
-49,99 ÷ -40,00 Uºor pozitivã 50,01 ÷ 60,00
-50,00 Ambiguã 50,00
-60,00 ÷ -50,01 Uºor negativã 40,00 ÷ 49,99
-80,00 ÷ -60,01 Preponderent negativã 20,00 ÷ 39,99
-100 ÷ 80,01 Puternic negativã 0,00 ÷ 19,99
Activitate practicã
Folosind datele din Tabelul 9 [i profilurile de imagine construite pe baza acestora, interpreta]i
profilurile de imagine [i stabili]i vulnerabilit`]ile imagologice ale organiza]iei.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 89
Cuantificarea datelor
Tabelul 19
Fiind vorba despre o activitate conex` rela]iilor publice, cel mai frecvent se
utilizeaz` informa]iile oferite de mass media. Lucrurile trebuie nuan]ate, \n sensul
c` majoritatea surselor sunt vehiculate de media. Astfel, date care servesc la
analiza imaginii putere/extraputere fac obiectul [tirilor de pres` [i se culeg din
mass media.
La fel, pentru analiza imaginii mass media, se vor utiliza numai acele surse
care reprezint` punctele de vedere ale institu]iilor de pres`, nu [i declara]iile
oamenilor politici sau extrase din acte normative care sunt publicate/difuzate de
mass media.
|n ceea ce prive[te fluxurile de [tiri difuzate de agen]iile de pres`, acestea
constituie surse numai pentru analiza imaginii difuzate de respectiva agen]ie de
pres` sau dac` se analizeaz` imaginea promovat` de mai multe agen]ii de pres`.
|n nici un caz nu se vor adi]iona informa]iile publicate de mass media scrise sau
audio-vizuale cu cele provenite din fluxurile agen]iilor de pres`. Explica]ia rezid`
\n faptul c` informa]iile provenite de pe fluxurile de [tiri au impact public numai
dac` ele sunt preluate de mass media scrise sau audio-vizuale, \n România accesul
publicului larg la fluxurile agen]iilor de pres` fiind \nc` modest.
Trebuie \ns` precizat faptul c`, dincolo de restric]iile metodologice prezentate,
cel mai frecvent se opereaz` cu analiza imaginii induse/difuzate de mass media.
|n acest caz, se utilizeaz` toate informa]iile vehiculate de mass media scrise [i
audio-vizuale, discriminarea pe tipuri de imagine trecând \n subsidiar.
A doua categorie de surse utilizate \n analiza de imagine sunt sursele auxi-
liare/tehnice. Acestea con]in informa]ii care permit interpretarea viabil` a imaginii,
\n aceast` categorie intrând sondajele de opinie, cercet`rile privind cotele de pia]`
ale institu]iilor mediatice etc.
Tabelul 20
Surse Utilizare
notorietatea organizaþiei a cãrei imagine se analizeazã;
încrederea în organizaþia a cãrei imagine se analizeazã; starea
Sondaje de opinie
de spirit a populaþiei; încrederea populaþiei în mass media;
distribuþia preferinþelor publicului asupra unor tipuri de presã
Cercetãri privind cota de piaþã coeficienþii de ponderare a mass media analizate; stabilirea
a instituþiilor mediatice pachetului de instituþii mediatice care vor fi monitorizate
Rapoartele BRAT date privind tirajul publicaþiilor
date privind cotele de audienþã ale posturilor de televiziune pe
Rapoartele AGB
diverse intervale orare
date privind cotele de audienþã ale instituþiilor mass media în
Rapoartele CSOP/TNS
funcþie de sex, vârstã, venituri, ºcolarizare, statut social etc.
Cuantificarea manualã
Cuantificarea datelor 91
Model
Model
Tip de presã Instituþia mediaticã Referiri indexate Total referiri
Publicaþia nr. 1
Publicaþia nr. 2
Presã scrisã
Publicaþia nr. n
Total presã scrisã
Postul TV. nr. 1
Postul TV. nr. 2
Televiziuni
Postul TV. nr. n
Total TV
Postul de radio nr. 1
Postul de radio nr. 2
Radio
Postul de radio nr. n
Total radio
TOTAL GENERAL
Cuantificarea datelor 93
Tabelul 21
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 94
Data: 22.05.2002
Total
Instituþia mediaticã Referiri indexate
referiri
Adevãrul 4=1/2; 6=0/1; 11=2/0; 18=2/0; 19=2/0; 25=3/0; 26=1/1 11/4
Evenimentul Zilei 4=2/0; 5=1/0; 18=2/0; 26=1/0; 27=1/0 7/0
Jurnalul Naþional 6=0/2; 13=0/1; 14=1/0; 20=2/0; 26=0/1; 3/4
4=2/2; 5=1/0; 6=0/3; 14=1/0; 18=1/0; 25=1/0; 26=0/1;
Libertatea 7/6
27=1/0
Presã
Naþional 11=1/0; 18=1/1; 21=1/0; 26=0/1; 28=1/0 4/1
scrisã
România liberã 4=1/0; 6=0/2; 12=1/0; 18=1/0; 19=1/0; 21=1/0 5/2
Ziua 6=0/1; 13=2/0; 19=2/0; 27=3/1 7/2
Cuantificarea datelor 95
Cuantificarea automatizatã
Tabelul 22
Cuantificarea datelor 97
Cuantificarea datelor 99
1. Programul Excel nu permite copierea valorilor din celulele definite, transferând automat
formulele de definire. |n aceast` situa]ie, este necesar` transcrierea manual` a valorilor, pentru a
le putea copia ulterior \n fi[ierul „Imagine global`“.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 101
Fiºierele „Evenimente“
Exemplu:
La evenimentul X, în instituþia mass media A s-a fãcut câte o referire pozitivã în zilele de 2, 3, 4 ºi 5
ale lunii în curs. În consecinþã, în fiecare zi se va modifica manual valoarea înscrisã în respectiva
celulã adãugându-se câte o unitate, astfel încât, dacã în ziua de 2 valoarea înscrisã era 1, în ziua
de 5 aceasta va fi 4.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 103
Activitate practicã
Alege]i o organiza]ie real`. Monitoriza]i mass media pe un interval de timp ales (cel pu]in
o s`pt`mân`) [i construi]i banca de date imagologice.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 106
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 107
Analiza de imagine
Tabelul 23
Criteriul de discriminare Tipul de analizã
Gradul de complexitate analiza primarã; analiza complexã
analiza imaginii induse; analiza imaginii difuzate; analiza imaginii
Caracterul imaginii analizate
reflectate
analiza imaginii mass media; analiza imaginii putere; analiza
Tipul imaginii analizate
imaginii extra-putere; analiza autoimaginii
analiza imaginii organizaþiei; analiza imaginii unei personalitãþi;
Obiectul analizei
analiza comparativã
analiza punctualã/evenimenþialã; analiza lunarã; analiza periodicã;
Intervalul de timp analizat
analiza strategicã
analiza imaginii induse de o instituþie mediaticã; analiza imaginii
induse de o categorie de instituþii mediatice; analiza imaginii
Canalul de comunicare
într-un grup de instituþii mediatice; analiza imaginii mass media
globale
Analiza primar` este o analiz` sumar`, care are \n vedere doar interpretarea
cantitativ` a datelor. |n consecin]`, analiza sumar` se va elabora doar prin inter-
pretarea profilului primar de imagine [i a profilului interesului.
Acest tip de analiz` se poate utiliza de c`tre structurile nespecializate1 pentru
o orientare asupra imaginii analizate sau \n lipsa datelor care permit calcularea
impactului prognozat. De asemenea, un tip de analiz` se mai poate \ntrebuin]a
\n condi]iile \n care prelucrarea datelor nu se face automat, situa]ie \n care calcu-
larea impactului devine foarte greoaie. Nu recomand`m utilizarea acestui tip de
analiz` de imagine, \ntrucât absen]a datelor despre impactul prognozat poate
induce erori semnificative.
Analiza complex` are \n vedere interpretarea tuturor datelor de]inute \n baza
de date. Astfel, vor fi luate \n considera]ie profilurile de imagine primare, profilu-
rile de imagine ponderate, profilurile de imagine binare [i profilurile de imagine
structurale.
Gradul de complexitate al analizei difer` \n func]ie de informa]iile disponibile,
precum [i de celelalte criterii de discriminare care definesc tipul analizei. Astfel,
Analiza imaginii mass media este, probabil, cel mai frecvent tip de analiz`.
Pentru realizarea analizei imaginii mass media se folosesc exclusiv date culese
din pres`.
Un asemenea tip de analiz` este, de regul`, o analiz` complex` [i poate avea
ca obiect atât imaginea unei institu]ii, cât [i imaginea unei personalit`]i, dup`
cum se poate referi [i la imaginea transmis` pe diverse canale mediatice.
Analiza imaginii putere, ca [i analiza imaginii extra-putere, se fundamenteaz`
atât pe datele ob]inute din declara]iile oamenilor politici preluate de mass media,
cât [i pe discursurile parlamentare sau lu`rile de pozi]ie ale acestora ori pe docu-
mente cu caracter public, dar cu circula]ie redus`.
Elaborarea unor asemenea analize este mai dificil`, \ntrucât ele combin` date
vehiculate pe canale mediatice – care pot fi ponderate, deci al c`ror impact poate
fi m`surat – cu date extrase din alte surse decât mass media, al c`ror impact nu
poate fi m`surat. |n aceste condi]ii, exist` dou` variante de ac]iune.
Prima variant` recomand` utilizarea exclusiv` a datelor vehiculate prin mass
media. |n acest caz, se poate elabora o analiz` complex`, care s` m`soare toate
variabilele, dar care este, de fapt, o variant` restrictiv`/specializat` a analizei
imaginii mass media.
A doua variant` const` \n utilizarea tuturor datelor la dispozi]ie, situa]ie \n
care analiza va fi specializat`, dar caracterul ei va fi primar, ea fundamentându-se
exclusiv pe profilul de imagine.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 110
Informaþii necesare
pentru realizarea analizei de imagine standard
Pentru realizarea analizei de imagine standard sunt necesare mai multe serii
de informa]ii ob]inute prin cuantificarea datelor utilizate la elaborarea analizei.
|n mod normal, aceste date trebuie s` se g`seasc` \n arhiva de date a structurii
de analiz`, s` fie u[or de accesat [i de prelucrat. Principalele serii de informa]ii
necesare sunt:
– evenimentele mediatizate \n leg`tur` cu obiectul analizei [i ponderea aces-
tora \n totalul mediatiz`rii;
– profilurile de imagine primare (dihotomic [i cumulativ);
– profilurile de imagine ponderate (dihotomic [i cumulativ);
– profilurile de imagine binare (primare [i ponderate);
– profilurile de imagine structurale (primare [i ponderate);
– caracterul imaginii rezultate din prelucrarea cantitativ` [i calitativ` a profi-
lurilor de imagine;
– informa]ii despre ponderea [i impactul fiec`rei publica]ii monitorizate [i
a fiec`rui tip de canal mediatic;
– informa]ii despre mediul de referin]`.
Toate seriile de informa]ii vor fi reprezentate grafic pentru a u[ura utilizarea
[i interpretarea lor.
3. Analizele speciale
1. P. Obae, „Grupul celor 7“, Advertising Maker, 2002, nr. 14, pp. 30-31; idem, „TV marketing“,
Advertising Maker, 2002, nr. 16, pp. 22-25; idem, „R`mâne]i pe frecven]`“, Advertising Maker,
2002, nr. 18, pp. 40-43.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 115
Tabelul 24
Naþional nediferenþiat
unde:
Ima = intensitatea mediaticã absolutã;
Ncz = numãrul referirilor la crizã din ziua respectivã;
Nz = numãrul total de referiri din ziua respectivã.
unde:
Imr = intensitatea mediaticã relativã;
Ncz = numãrul referirilor la crizã din ziua respectivã;
Nc = numãrul referirilor la crizã de la începutul acesteia.
unde:
Imm = Intensitatea mediaticã medie;
Nc = numãrul referirilor la crizã;
Nt = numãrul total de referiri pe durata crizei.
IMR = Nc / N
unde:
IMR = intensitatea mediaticã realã;
Nc = numãrul referirilor la crizã;
N = numãrul total de referiri din perioada afectatã de crizã (cel puþin o lunã).
Aa = Ncz / Nnz
unde:
Aa = amplitudinea absolutã;
Ncz = numãrul referirilor negative la crizã din ziua respectivã;
Nnz = numãrul referirilor negative din ziua respectivã.
Ar = Ncz / Nnt
unde:
Ar = amplitudinea relativã a crizei;
Ncz = numãrul referirilor negative la crizã din ziua respectivã;
Nnt = numãrul de referiri negative de la începutul crizei.
AR = Nc / Nn
unde:
AR = amplitudinea realã;
Nc = numãrul total al referirilor negative la crizã;
Nn = numãrul total al referirilor negative pe perioada de timp afectatã de crizã.
unde:
Iac = impactul absolut al crizei;
Sic = scorul impactului referirilor la crizã;
Siz = scorul impactului referirilor zilnice.
unde:
Irc = impactul relativ al crizei;
Sic = scorul impactului referirilor la crizã;
Sir = scorul impactului referirilor de la începutul crizei.
unde:
Imc = impactul mediu al crizei;
Sir = scorul de impact al referirilor la crizã;
Stc = scorul de impact pe durata crizei.
unde:
IRC = impactul real al crizei;
Sir = scorul de impact al referirilor la crizã;
Sit = scorul total de impact pe unitatea de timp.
Tabelul 25
Activitate practicã
1. Folosind datele din banca de date imagologice creat` la activitatea practic` de la tema
precedent`, realiza]i analiza de imagine standard a organiza]iei alese.
2. Identifica]i o criz` de imagine [i monitoriza]i-o. Calcula]i valorile indicilor de intensitate,
amplitudine [i impact [i realiza]i analiza crizei de imagine.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 121
Gestionarea imaginii
1. Coerenþa imaginii
Un prim aspect care trebuie avut \n vedere pentru gestionarea imaginii organi-
za]iilor este coeren]a acesteia. Imaginile cu care opereaz` organiza]iile sunt
rezultatul analizelor de imagine elaborate la nivelul structurilor de rela]ii publice,
precum [i al analizelor directe elaborate de c`tre organele de conducere pe baza
informa]iilor furnizate de structurile de informare [i sintez` din subordine.
Pentru a evalua coeren]a imaginii sociale trebuie stabilit dac` au fost respec-
tate criteriile de relevan]` [i apoi compatibilitatea/incompatibilitatea dintre diferi-
tele tipuri de imagine. Astfel, dac` toate aceste imagini sunt compatibile – cu
o marj` de varia]ie admisibil` – atunci imaginea organiza]iei este coerent`.
Pentru a eviden]ia coeren]a imaginii organiza]iei, este necesar s` se opereze
pe dou` paliere. Primul palier const` \n stabilirea caracteristicilor imaginii mass
media. Se vor avea \n vedere:
– profilurile primare de imagine (dihotomic [i cumulativ);
– profilurile ponderate de imagine (dihotomic [i cumulativ);
– profilurile binare de imagine (primar [i ponderat).
Al doilea palier vizeaz` autoimaginea organiza]iei. {i \n acest caz se vor
construi profilurile de imagine enun]ate mai sus.
Compararea datelor furnizate de profilurile construite pentru cele dou` tipuri
de imagine permit stabilirea compatibilit`]ii/incompatibilit`]ii imaginii, dup` cum
urmeaz`:
– imaginea coerent` este dat` de compatibilitatea relativ` dintre imaginea
mass media [i autoimagine;
Im ≅ Ai
binare. Rezultatele – de cele mai multe ori diferite – indic` nuan]at coeren]a
anumitor tipuri de imagine, ceea ce permite o interven]ie oportun` [i viabil` a
structurii care gestioneaz` imaginea organiza]iei.
Cre[terea discordan]ei dintre imaginea mass media [i autoimagine [i, \n
consecin]`, apari]ia incompatibilit`]ii totale, poate fi generat` de urm`torii factori:
– mass media reflect` gre[it activitatea organiza]iei, deci manipuleaz`;
– mass media reflect` corect imaginea organiza]iei, \ns` autoimaginea acesteia
este incorect`;
– realitatea se degradeaz`, \ns` structurile specializate nu sunt capabile s`
fac` o evaluare corect` a imaginii sociale a organiza]iei;
– exist` interese care nu permit exprimarea oficial` a imaginii corecte a
organiza]iei.
2. Strategia de imagine
pe acele elemente a c`ror evolu]ie este previzibil`. |ntre acestea pot fi incluse ac]i-
uni cuprinse \n planurile/programele organiza]iei, evenimente interna]ionale impor-
tante sau evenimente politice interne ale c`ror date au fost deja fixate (reuniuni
interna]ionale periodice, alegeri generale sau locale, congrese ale partidelor etc.).
O situa]ie special` se \ntâlne[te atunci când nu s-a realizat o banc` de date
[i trend-ul imaginii nu este disponibil. Este cazul organiza]iilor care nu au structuri
de analiz` de imagine specializate, sau al organiza]iilor recent \nfiin]ate. |n acest
caz, se va realiza o analiz` de imagine cât mai detaliat`, identificându-se vulnera-
bilit`]ile [i factorii de risc imagologic. Pe baza acestor rezultate, corelate cu
profilul imaginii dezirabile [i cu principalele evenimente cu impact mediatic pre-
vizibile pentru anul urm`tor, se va face o schi]` de strategie, a c`rei viabilitate
este, \ns`, redus`.
Activitate practicã
Pornind de la analiza de imagine elaborat` la tema anterioar`, realiza]i Planul ac]iunilor imago-
logice, astfel \ncât imaginea mass media s` se apropie de imaginea dezirabil` a organiza]iei.
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 129
Bibliografie
Wally Olins
Noul ghid de identitate Wolff Olins.
Cum se creeazã ºi se susþine schimbarea
prin managementul identitãþii
(The New Guide to Identity – Wolff Olins.
How to create and sustain change through managing
identity, 1995)
Cu un cuvânt al autorului la ediþia românã
Traducere ºi postfaþã de ªtefan Liuþe
ISBN 973-711-020-X, xx+96 p., 21x24 cm
„Imaginea înseamnã totul pentru Wally Olins, acest maestru al metamorfozelor care
a transformat British Telecom în BT ºi Guinness în Diageo… La vârsta de 70 de ani,
Olins este un adevãrat guru în lumea atât de dinamicã a brandingului, în care nimic
nu poate fi lãsat la voia întâmplãrii. A creat sau redefinit identitãþi celebre, de la grupul
de telefonie mobilã Orange la Marea Britanie însãºi, iar abilitãþile sale au convins
Omnicom, gigantul american al publicitãþii, sã cumpere agenþia Wolff Olins cu suma
de 30 de milioane de lire sterline.“
Daily Telegraph, 30 iunie 2001
www.editura.comunicare.ro
difuzare@comunicare.ro
analiza imaginii organizatiilor ultim CIP.qxd 01.02.2005 17:43 Page 132