P. 1
FAMILIA DE ALBINE

FAMILIA DE ALBINE

|Views: 692|Likes:
Published by Ana Popescu

More info:

Published by: Ana Popescu on May 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2012

pdf

text

original

FAMILIA DE ALBINE Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu aresens

. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si amodului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul . Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare sitrantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestoraeste variabil, osciland de la 10000 inperioada de iarna, pana la 40000-80000 invara. Au talia mai mica(12-14 mm), ogreutate de aprox. 100mg si aripile suntde aceeasi lungime cu abdomenul. In faptlucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultireafamiliilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mailung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutatede 250-280 mg. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib dinprimavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilorcrescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practicviata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cualbina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matcaincepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimultermic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matcadepune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matciiajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul luniiaprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare deingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foartemare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul segasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depunepeste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se

ajunge in situatia in care3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factorifavorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albineleconstruiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. Laurdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte dinalbinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numesteroi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva 1 destinatie.In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrulacesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinelenu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de ovreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multematci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce ladesfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsaintre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreazacele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternicea masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In modnatural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita dealbina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organismneuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand crestereanoilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largitpe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea catemperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici inperioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzescincinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele dinpartea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o"coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prinmiscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii intimpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii dedezvoltare : ou , larva , nimfa.Albina lucratoare : Inprima zi dupadepunere, oul stavertical in celula, adoua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceastaare forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita dealbinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fiehranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stauincolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese ogogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-aiese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca sialbina lucratoare. Diferenta este cadepunerea oului de catre matca se facein celule speciale numite botci si inmodul de hranire. Cand albinele sepregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in carematca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinelecladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoarece contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacireabotcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numaimodul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor seconsuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este ceamai mare(24 de zile). Activitatea, cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zileale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zilealbinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranescpuietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere sipolen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anumeintre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18zile cladesc fagurii.

4 mm si adancimea de 10-12 mm . Consumul de miere si pastura difera de lao perioada la alta. aerisesc stupul.atunci polenul este hrana proteica(painea). Intre a 18si a 21a zi de viata. Dupa aceastaperioada albinele devin albine culegatoare. Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor. adunam si inlaturam crengile. cu mentiunea ca la aparitia unui culesabundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. iar in cele de trantor miere si mairar pastura. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba .Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii dealbine moarte si alte resturi .In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. De aceea in primele zilecalduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C).asezam stupii pe locurile definitive. vom suprapune anul apicolcu cel calendaristic. Daca inca mai este zapada pe vatra stupineieste recomandat sa intindem . celule de trantor cudiametrul de 6. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. urmarind oigienizare totala. marimea stupinei si ingeneral tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Pe langanectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sauvegetala. starea de sanatate. urmarind ca urdinisurile sa fieorientate spre sud-est si albinele sa beneficiezede caldura soarelui . Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. primavarain stupina trebuie facute mai multe lucrari.Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. In celulele delucratoare albinele pot depozita miere si pastura. auacumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea. LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cumsunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia.instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturilereci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup. Totusi pentru a nu crea confuzii. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acesteaar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de stareavremii)demaram primele actiuni : . functie desistemul ales.5 mm si adancimea de 11-12 mm . adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. acestea se vor arde neaparat . urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceastaseparare singuri. trebuie sa stimulamefectuarea acestor zboruri de curatire. albinele pazesc intrarea in stup. celule de matca (botci) care auforma unei ghinde. Fiecare fagure prezinta peambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albinalucratoare cu diametrul de 5. frunzelesi in general toate resturile.

stiind ca o rama standard contine 3.Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazicuratate. sa pastram o stare de igienaperfecta. cu pete de diaree.prezenta hranei care exista in faguri. in carevom evalua starea familiilor de albine. Cuibul se aranjeaza catre peretele stupuluicare este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc. in cuib se lasa strict atati faguri cat potacoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare . Urdinisele se vor deschide larg iar capacelese vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. bine cladit. daca puietul nuexista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.paie pe jos.5kg mierepe ambele fete.prezenta matcii. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi. sau incelulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au .4-5 kg miere si bineinteles pastura. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor dealbine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in oricestupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. dincolode ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere. In acest scop folosimurmatoarele rezerve: . ei fiindmarginiti de faguri cu miere si pastura . in ce privesterezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min. La deschiderea stupului constatam : . dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului . reducemurdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. pana cand tragemo concluzie corecta. Toate aceste lucrari sunt decisive. Tot in timpul acestui control.urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nuorfanizati accidental familia. reparate si dezinfectate. scoatem din stupi fagurii mucegaiti. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta. necesita sa avem ceva timp la dispozitiesi mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. Lucrareaeste foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte.si pe cei ce contin multe celule de trantori. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem. Inacest scop stuparii vor "stramtora cuibul". operatiune dublata de o stramtorare acuibului. aceasta delimitand compartimentul dehranire. Tot acum uniidintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijloculcuibului un fagure gol.

apoi frecam fasiile in manapana la separare. apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si mieresau pastura si miere. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. Concluzionand.5 kg de pastura. administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plinsi la nevoie prin completarile de primavara. se poate folosi mierea diluata un pic. Cand nudispunem de acesti faguri. si care din motivul mentionat au ramas neconsumate.Amestecam cantitati egale de polen si miere. .mierea in faguri. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si seomogenizeaza.In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup.Aceasta este asigurata de pastura.Un kg de pastura se amesteca cu 0. cu miere descapacita inspatiu liber care tocmai a fost creat. bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. Asta se intampla din cauzaca odata format ghemul de iernare. Estede dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta.. albinele nu mai au acces decat la proviziile de pefata fagurilor unde se afla. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine dinambele margini ale ghemului. miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alaturade fagurii cu miere. lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltareafavorabila a familiilor de albine. seprocedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. cat si cuserbet de zahar. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de1.nevoie. hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de larezerva. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de mierecristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii . Se descapacescaceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri degrosimea unui creion. putand evitaaceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.750kg miere si se administreaza deasupraramelor sub forma de turtite proteice de completare.. Se introduc fagurii gauriti. pana la aparitia culesului de polen. se aflacate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele carecontin provizii. albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. incalzita si apoiturnata in faguri goi. In primavara modurile de administraresunt: . Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere.

aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ..conditiile interne si externe. Prinlargirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in cares-au mai crescut cateva generatii de albine. la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica. apoi putand fi introdusi si faguri claditi incare nu a fost crescut puiet.Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (dindiferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere. printr-o hranire abundentase pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuibsunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. O casa curata inseamna eliminarea unorprobleme grave.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: . Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet. Acestea tin detemperatura externa. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupacei cu pastura. Urmeaza o limpezire.pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim instup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleazaactivitatea matcii.Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cuprecadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. pe carei-am curatat si dezinfectat. Stupul multietajat. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cupuiet. propolis. In principiu lazile se curata de resturi de ceara. avand in vedere ca interventia stuparuluipoate face mult bine. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. Seadauga un fagure bine cladit. Dezinfectia se face cu scopulpastrarii sanatatii familiilor de albine. precum si caracteristicile biologice. este aceea de ai stropi cuapa calduta sau miere diluata. beneficiind . Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite) este un factor favorizant.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albinedoici . La incalzirea timpului si in prezenta unui mic culeslargirea se poate face si cu un fagure artificial. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta. se introduc treptat alti faguri tinandseama de cresterea populatiei. Acest fagure se aseaza dupa ultimulfagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta inmijlocul cuibului.

floarea soarelui) si tarzii. Aceste culesuri pot fitimpurii (salcam.Conditiile necesare sunt : .speciile melifere infloresc abundent. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp.familiile sa fie in stare activa.. stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roiresau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : . La acest tip de stup largirea se face prininversarea corpurilor.de o constructie aparte se manuiete diferit. de vara (tei. faneata. dar marea multumire este ca albinele au hrana dinabundenta. insa durata lor este scurta.familiile sa fie puternice si sa ocupe min. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiindnecesare. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nuorice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. zmeuris). La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca negandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".intensitatea zborurilor creste exponential. depozitarea mierii sa fieasigurata si a caror volum se poate mari sau . Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. se constata ca instupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ! LUCRARI DE VARA IN STUPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteaptaroadele muncii lor. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile osa aveti in preajma primului cules major stupi puternici. aparent fara o cauzaanume definita. Pentru a uniformizaputerea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiileputernice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care oferaposibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal..albinele se inghesuie la urdinis. capabili sa valorificeresursele nectarifere. In general culesurile sunt de mare intensitate.pe inserat in stupina se simte mirosulcaracteristic al mierii.albinele ventilatoare isi intensificaactivitatea.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptuluica albinele alungesc celulele si capacescmierea. dintre care 8-9 cupuiet .. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce seexecuta in stupina. 12 faguri standard.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa. pentru a evapora apa din nectarulproaspat cules. Recunoasterea unui cules .

cu flora spontana si mai ales padurile de salcam potoferi cantitati importante de miere. existenta unei surse de apa (care este foartenecesara). saucei care practica stuparitul pastoral. in poienite saulocuri cu raritura de arbori. Alegem vetre de stupina la marginea padurilor.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai . obtin rezultate remarcabile. ridicarea partiala a podisorului sauinlocuirea acestuia cu o sita . in care culesul incepetimpuriu. Stuparii care au in zona asemenea "comori".pot fi compromise. .marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. prin imputernicirea lor cupuiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. sepregatesc toate sistemele de fixare. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivuluimelifer. Deplasarea la sursele de cules se vaface de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel sinu perpendicular pe sursa. La tei si floarea soarelui. Se vaavea in vedere ca stupii sa fie umbriti. Zonele cu salcii. Daca nu seintervine ferm. aceasta operatiuneprevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei . Stuparitul pastoral . Odata cu sfarsitulprimaverii. La culesul de salcam.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. cu albina aferenta. pot impedica pagubelece vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.fanete. stupina se aseaza pe locuri insorite. familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare. floarea soarelui .micsora. artar.baza melifera. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului . acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoaretei. locul efectiv de amplasare a stupinei.generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar. apte biologic si genetic pentru performanta. Se astupa crapaturile.pentru ca albinele saprimeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. sursele de apa si tot ce tine de locatiarespectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit. in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit oproductie pe masura. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spremasiv . Formarea de noi familii si aplicareastricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. trebuind sane intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. ventilatie etc. posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (decidrumuri practicabile). se practica deplasareastupinelor la masivele melifere.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajmaculesului.

pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. In scopul mentinerii albinelor in stare activa. fagurii cu puiet.implicit si a familiilor de albine . . Pentru a crea loc matcii saoua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. Aderarea Romaniei la U. . Candcuibul este completat in totalitate. depindefinalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. contingente intregi de albine vor ventila stupul. frunze). depozitarea se continua in fagurii goi. Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. mai adaugam un magazin suplimentar.Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unuimagazin deasupra cuibului. Cateodatamai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. neparticipand la cules. uniiapicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Daca nu putemasigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferitemateriale (paie. Pregatirea familiilor . inca un fagure cu pastura simiere. iar deasupraacestuia magazinul plin. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata .Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatatedin suprafata lor. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspreurdinis se aseaza un fagure cu pastura.culescare are loc in perioada de canicula.manuirea stupilor Pregatirea stupilor . Inacest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. urmand apoi fagurii goi. Inainte de toate trebuie sa spunem ca miereaeste un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa ocapaceasca. Ce se intampla in timpul culesului :albinele vor umple intai fagurii din cuib.Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. peste cuib. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capacimierea in celalalt. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele auumplut magazinul.Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp pestecelelalte doua. prin depozitarea mierii in coroane. vom aseza stupii la umbra. Daca nu facem aceasta. care reprezinta poatecel mai important produs al stupului. fiecare familietrebuie asigurata cu 5-6 faguri. faguri cu miere.se face diferentiat : .E si exportulactual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Populatiacreste si sursa de hrana scade. acum devenit 2. La 8 introducerea acestor faguri.Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules.

sicele mai usoare se salta la suprafata. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C. fagurii goliti se daufamiliilor pentru a fi curatati.Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturamalbinele. Camera in care facem extractia va fi curata sidezinfectata. cu uncurent de aer cald. un extractor tangential.Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si adaltii apicole. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. cutit saufurculita de descapacit.cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Depozitarea finala se face in recipiente de inox. mierea are uncontinut de apa de 18-20%.Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. In schimbse pot folosi izgonitoare cu sicana. riscam sa contaminam mierea. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. O prima concluzie ar fi aceea ca ramelepline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sauun alt material agreat de norme. Inainte de inceperea lucrariiefective de extragere a mierii. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic sepoate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sao vatamam. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m seface la temperatura de 20 grade C in 3 zile. strecuratori diferite. chimice" nu se vor folosi.capacita. saualtele agreate de cumparator.Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri.Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru cafagurii sunt grei si s-ar putea rupe. dupacare punem rama in ladita de transport. unde procentul de apa scadepana la limita admisa de norme. Producerea si imperecherea matcilor.putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Executam operatiunea cu grija si rapidpentru a nu starni furtisagul in stupina. De multe ori seprefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Mult hulitele "podisoare izgonitoare.formarea noilor familii si ingrijirea lor. Dupadecantare mierea se va trece in vasele maturatoare. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. Dupa extractie. unmaturator. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. cad la fund. au fost . se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umedecantitatea de apa depaseste acest procent. iar la 25 grade C in 36 ore. un vas unde se scurge mierea. pentruca prin continutul lor de substanta activa.

pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica maibine culesurile de intretinere). vara senumara .Acest lucru nu este usor de obtinut. Aceste spatii libere se creeaza prin scoatereafagurilor marginasi.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 anisi in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. stuparul fiind foarte solicitat.cat sica volum de munca. Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputullunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului.. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cumiere sau pastura. Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fracatoamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari. Biologic matcile batrane isi limiteazadepunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar sipolen.... albinele blocheaza cuibul. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si serealizeaza prin inversarea periodica a corpurilor..bidoanele. Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca inprimavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autoriprocentul este de 0. la stupii orizontali si verticali cu magazine seintroduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-aucrescut cateva generatii de puiet)..pregatirea cubului familiilor de albine in vedereaunei iernari de calitate. Dupa cum si singuri v-ati dat seama... pentru ca trebuie . Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol. cautand sa-si asigure necesarul de rezeve dehrana. carora trebuie sa le facafata. atat ca timp. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a punestupina pe o alta treapta a performantei.instinctiv.! Succes.! LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA Vine toamna.asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. numarulcelulelor libere scazand drastic.Pentru a inlatura acest neajuns.deja expuse in alte pagini asa ca numai are rost sa insistam asupra lor. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunerea puietului. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat maiputernice din iarna. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. trebuie ca inca din toamnasa asiguram o populatie numeroasa. Atentie insa. binehranita si intr-o stare de sanatate perfecta.5%).

Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere apopulatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. hraniri cusirop de zahar concentratie 1/1. aicilimitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patratide fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului .Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cuimpachetarea finala din toamna).Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are unimpact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Stuparii pot pune familiilein aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care oferaculesuri tarzii. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati. umectat putin cu apa sau miere.aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu celeproteice. ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA . Candstuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prinoferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la ostramtorare a cuibului . prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. cate 200300 g la interval de 2-3 zile . Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zonafierbinte" a cuibului.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Atentie : nuse lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. deasemeni oalta metoda este stimularea cu zahar tos. adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegereaunei vetre permanente adecvate. fara celule de trantorisau alte defecte. In lipsa unuicules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupracuibului. asta pentru a impedica oformare gresita a ghemului de iernare. Fagurii scosi se trec dincolo dediafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. marginiti de faguri cu miere si pastura.saavem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduiesterezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. cand familiile nu ajung lanivelul de dezvoltare cerut. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta preamult pe ganduri.

O familiefara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavaravara. Ca o prima conditie ar trebui samentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Dupa cumbine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox. apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. 2/3 din suprafata. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. pe suprafete mici de fagure . Ca rezerva de pastura. cresterea sa fie accelerata. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problemahranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Cantitativ asta inseamna ca o ramastandard de orizontal contine 2.5 kg miere. inspre primavara. asta fara sa vorbim de cantitatilemici de puiet crescute.5-6 luni. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara afi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine. In special mierea de rapita. Daca iernamfamiliile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputandface zboruri de curatire). O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambelefete min. familia de albine demareazacresterea puietului .Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de omiscare continua a lor. mierea alterata produce boligrave.Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. Bineinteles acesti fagurivor fi foarte bine construiti.fiecare familietrebuie sa aiba min. Cand conditiile externe permit. Suntcazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datoritaconditiilor meteo . Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1.8-2 kg.deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarteimportanta. 1 fagure cu pastura.urmand ca odatacu imbunatatirea vremii.7-3 kg miere iar una de multietajat1. daracestea trebuie folosite cu multa precautie. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nucristalizeaza. estefoarte daunatoare si trebuie inlaturata. prin puterea mare de cristalizare.la inceput timid.fiind si pentru acest fagurevalabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. In cazul stupuluivertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia 12 . saucand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fiecapacita.

siropul de zahar se poate inlocui cuserbet. Cand timpul este inaintat. Ca un principiu general.La completare se va folosi un sirop de zahar. Daca nu respectam recomandarea atunci albinadin iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muriinainte de a creste generatiile noi de puiet).Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. 2/1. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata. adica imediat dupa ce s-au terminatculesurile de vara.lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare estecea cu miere. fiecare avand rolul si scopul sau. O sa observam ca nutoate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesaramicsorarea portiilor. hranirea decompletare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se vaface iernarea. PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE . iar miereacompletata sa aiba timp pentru a fi capacita. la litru. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare sihranirile de stimulare. cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.seara. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg).Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. In cazul in care hranirea decompletare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principalalbinele care nu vor intra in iarna. cu un adaos de 1 gr acid citric(sarede lamaie).

Sunt trei metode de aranjare afagurilor : .Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-ocasa .Literatura de specialitate recomanda douametode de impachetare : bilaterala siunilaterala. . In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati dealbine. Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. .Totusi.Timpul acestei aranjari difera de la an la an. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. starea vremii si prezenta puietului. urmand fagurii cu cantitatidescrescatoare. ea se aplica familiilor de albine slabe. Aranjarea cuiburilor familiilor de albinese face in functie de terminarea culesurilor. pentru familiile normale fiindrecomandata cea unilaterala.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. si consta in aranjareafagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordinedescrescanda.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-unstup.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se vaprefera o asezare centrala a fagurilor.5 kgmiere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). Se stie ca albinelenu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului. Langa diafragma seaseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit alstupului.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate demiere. Experientele ultimilor ani au aratatca o impachetare bilaterala nu este necesarapentru ca izoleaza prea mult cuibul. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si seizoleaza cu materiale care nu . urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.pentru ca toata lumea sa se simta bine.La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1. La stupii multietajatiiernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Venirea noptilor reci si foarte reci leobliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. in corpul superior trebuind saexiste 14-15 kg de miere. insa acum va trebui sa o facem pe cearecomandata pentru iernare. In ce consta impachetarea unilaterala : la stupiiorizontali si cei verticali cu magazine. Cemai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetaresumara. iar stuparul trebuie sa aprecieze foartebine momentul ales.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se facepentru a creste temperatura in stup ci pentru aferi albinele de variatiile bruste ale temperaturii.

etc . Impachetajul este sumar. Acestlucru se intampla mai tarziu in toamna. Deciprima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.de vremea buna si sa faca aceste tratamenteconform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Aceasta masura este benefica. veti asigura albinelor dumneavoastrao traversare in bune conditii a iernii. Exista 3 metode de iernare : .Stupii multietajati . Deasupra podisorului se aplica o altaimpachetare din aceleasi materiale. pe podisor fiind aplicata doar o simplapaturica textila sau din papura. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Inacest scop. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti. familia de albine sta ca intr-un clopot. inlaturand total aceasta tabla obturatoare. se vapozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. familii de albine puternice in toamna. Sunt stupari careisi ierneaza familiile de albine. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile destupi existenti in exploatare. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In ambelecazuri. au iesit din iarna ca niste umbre denerecunoscut. un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire dinpodisor. daca ne ghidam dupa experienta trecutului. bioxidul de carbon fiind evacuat numaiprin partea inferioara a stupului.din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numaisuperior. care s-ar situa undeva lavaloarea de 0. Stupina se va protejacu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor deaer.putine ce-i drept . cand nu s-a asigurat oventilatie corespunzatoare. dintre urdinis si fanta din podisor. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer. In ceea ce priveste marimeafantei din podisor. Stuparii trebuie sa profite de zilele . deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Tomanecredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun. spre inceputul iernii. antivarroa.s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. lucrurile devinsi mai simple. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. in eventualitatea ca apa rezultatadin condens va fi eliminata. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. daca nu dauneaza". Daca curentii de aer vor circulanumai intre aceste doua fante(urdinis-podisor). avand grija ca sa li se asigure oanumita inclinare.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului. Tabla obturatoare a fundului antivarroa.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.creaza condens.trebuie sa fie de marimea unei palme". Si asta datorita greselilor care au fost facute.

ne putem da seama daca exista probleme. aceastanumindu-se "foaia de control". ca familia are probleme si ca exista o stare anormalain stup. .iernarea in aer liber. La stupii orizontali unde "foaia decontrol" nu se poate instala. se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cuo sarma. vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat)ascultam zgomotele din stupi.imprastie paie. dar cateodata totusi seintalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi). cei care pebaza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.lucrarile din stupina s-au incheiat.trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarelemasuri : .iernarea in cojoc si iernarea in adapost.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta . primavizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Stuparul . O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru caalbinele sa se agite si in acest fel sa iasa. Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Acestia sunt "meseriasii". Ce ne-ar putea indica ele ? .curata urdinisurile. cu luarea masurilor mai sus mentionate.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii..un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara.. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 gradeC . fapt care are influente pozitive in cepriveste iernarea. ridica capacele si saltelutele izolatoare. exista o anumitacategorie de stupari. Din punct de vedere al avantajelor sidezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.ca si in primavara . in lunile decembrie. curata zapada. Recomandat insaeste o iernare in aer liber.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. Pentru stuparii care aufacut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele lastupina reprezinta simple vizite de supraveghere. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuierezolvate. care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor. .Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3saptamani interval. Mai mult. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasadin stup. Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supravegheazborurile de curatire.. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.un bazait puternic ne indica. Inainte deinceputul iernii albinele fac zboruri de curatire. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara dacaacestea nu se fac de toate familiile. Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de peea.

. Dupa ce deschidem stupul. sau de zgomote de alta natura.daca albinele vor fi deranjate de pasari sauanimale. Iernareaacestor matci fiind o chestiune destul de dificila.albinele aflate intr-oastfel de situatie necesita o hranire suplimentara. numai ca asta se intampla candlucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazulprecedent(turte). Deci mare atentie ! INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde uneinecesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.5 kg ambalate inpungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupraintervalelor gasite in suferinta. Introducem apoifagurele in locul in care lipseste hrana. nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. administrat in faguri. Cand nu avem miere indemna la boli. este un adevar. .sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul candprinde o crusta de gheata .dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. localizam ghemul de iernare.sa asigure linistea necesara albinelor.familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas faramatca. sau pur sisimplu aceasta lipseste. Atentie :instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sava spun). Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. vor consuma multa miere si sevor imbolnavi. Din acest amestec se fac turte de 1. Aprovizionarea se face cu faguri dela rezerva. In apicultura moderna roitulnatural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire .sa poata fi protejata de vanturile reci. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu oalta (mai slaba dar care are o matca buna)Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. Aceste probleme ce apar trebuie neaparatrezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. framantata cu zahar pudra. 15 grade C) in care ferimstupul de temperatura scazuta de afara.pentru a inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizatafin.. Ce trebuie saurmarim : . Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in cepriveste lucrarile ce trebuie facute . se ajunge in situatia in care acestealipsesc. Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. se vor agita. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.

iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitantiinterni sau externi care favorizeaza roitul.deciaglomerarea cuibului.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matciisi aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.ventilatia necorespunzatoare a acestora. lipsa de spatiu pentru cladireafagurilor.Calculele au aratat ca la un spor zilnicde 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 23faguri.A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestareainstinctului de roire este foarte greu. .insa exista o serie intreaga de operatiunipreventive care pot evita sau reduce mult roireanaturala.Amplasarea stupilor Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada demaxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul deroire. ROIREA ARTIFICIALA Roirea artificiala are menirea sa inlature toateneajunsurile roirii naturale.evitand risculunor pierderi de roi pe care nu-i putemsupraveghea si recupera. . darnu au suficiente larve pe care sa le poata creste.faguri insuficienti saunecorespunzatori pentru depunerea oualelor.putandu-se analiza numai fiecare in parte sisintetiza corelatia care exista intre ele.saurepopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care aunumeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.aparitia unei necorespondente intrecantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care eletrebuie sa-l hraneasca. .In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi ramesi faguri artificiali.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea simasurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptulca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia dealbine intra in frigurile roitului. Ea se efectueaza latimpul potrivit si ne permite sa efectuam oselectie a materialului biologic.Stupi de mare capacitate Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea destupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoieastfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-seblocarea cuibului.expunerea lor la soaresi supraincalzirea acestora prin insolatie. In practicarea uneiapiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matcitinere si de mare productivitate.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor. Se poate afirma caevitarea completa a roirii este destul dedificila.Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nuatrage caldura razelor de soare.

acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandularastimuland roirea. .Culesul nectarului si polenului Sunt elemente care actioneaza castimulenti. .Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roiriidaca apicultorul nu intervine la timp.Aglomeratia de albine tinere Existenta unui numar excesiv de albine tinereindeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri incare matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci. .Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.cand aceasta cantitate insa se reduce. Cum intrerupem roitul .Blocarea cuibului cu miere si pastura La un cules intensiv de nectar si polen candcuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celulegoale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea. .Familia respectivatrece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timpnefavorabil. .albinelehotarasc inlocuirea matcii.Lipsa de spatiu si ventilatie Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitateaalbinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient deeficace.In timpul culesului se recomandadeschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.o mai buna depozitare anectarului si polenului care produc caldura in stup..mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacitreprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.predispunand familia de albine la roire.determinand o mai buna hranire a matcii.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata dinaceasta substanta.Varsta matcii S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire deunde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bunefamilii de albine.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matciicand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauzasuprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoniprimiti.Carenta de feromoni a matcii Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare alematcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep sirecunosc matca stupului.totul este normal.contribuind la cresterea puteriifamiliei.De asemenea in perioadele lipsite de cules estebine sa practicam stuparitul pastoral. .Excesul de laptisor de matca Producerea laptisorului de matca destinat hraniriilarvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unuinumar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lorlarvelor.

indiviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.In zona de stepa.in familia orfana se introduce.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se facacat mai egal.de oparte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familianoua.Dupa imperecherea matcii siinceperea depunerii oualelor.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa sicere un volum mare de munca.Cand aceasta operatie se efectueazain ajunul recoltarii productia de miere scade mult.apicultorul ajungandintr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prindistrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodelede formare a roilor artificiali.se aduce langa familia ce urmeaza sa fiedivizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie lasporirea productiei de miere.Aceasta operatie este grea sianevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistareasi distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruriintense.Roirea artificiala prin divizare Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultireartificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numarmic de familii.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor . familia nouformata se dezvolta dupa tehnica obisnuitain vederea valorificarii .In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unuldin stupi.se impart aproapeegal in cei doi stupi.puiet si miere afamiliei de baza.fiindca familia de albine este infrigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilorcontribuie la prelungirea acestei stari.toataoperatiunea devine inutila.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple sieficace).Spre seara.Albinele culegatoare.pe masura ce se inapoiaza de la cules.iarin zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.In acest fel noile familii participala culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.Cu scopul de a forma familia noua.de unde concluzia ca este mai usor saprevenim decat sa combatem acest instinct puternic.dimensionata dupadorinta.o matca imperecheata sauneimperecheata.intr-o colivie.neobservata.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zilepentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in carestup a ramas.

roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toatebotcile cu exceptia celei mai mari.in general.Obisnuit. In timpul formarii roiului.cand familiile roiesc in luna iulie.Dupacateva ore.se introduce o matca tanara imperecheata.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiediceroirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea .roiul se formeaza din 4 rame bineacoperite de albine.sub protectia coliviei.severifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sacladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiulnecesar.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.Legat de datacand parasesc stupul. ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.roiurile se impart in : timpurii.intreorele 11-15.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stupnumai fagurii ocupati de albine.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Ramele seaseaza in stupul ce va gazdui roiul.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fiemai puternice.culesurilor.Inlipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar inconcentratie de 1/1 sau 1/2.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spreseara se scutura direct intr-un stup nou.Roirea artificiala prin stolonare colectiva Presupune ridicarea a cate doi faguri cupuiet si albina de la fiecare familie de baza.care se caracterizeazaprin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare sitertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacitbine acoperite de albine. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana intoamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare..pregatit in acest scop.urdinisul stupului se tineinchis pentru a se evita depopularea.Aceasta face ca puterea familiilordonatoare sa nu fie influentata.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor serealizeaza un spor efectiv de 100%.Stupul in care seintroduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficientapentru a putea incepe cresterea puietului. . Dupa 2-3 zile roiul se controleaza.atunci cand familiile roiesc lainceputul lunii mai si roiuri tarzii.Roiul primar cumatca varstnica.In functie deordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.in roi.o partedin albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.nu se indeparteazaprea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistittimp de cateva ore.

Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator safie incluse in grupa familiilor de baza. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albinesau cand apare un cules principal. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:unaeste aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor dehrana.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fiehranite stimulent. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon.fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii.totusi facand parte dintr-un intreg.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.. iar . Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general.8-1kg albine si infaguri rezerve de miere de 10-12 kg.. din acest motiv el fiindrecomandat incepatorilor.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.In vederea ajungerii la acest deziderat se iauurmatoarele masuri:La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreazain faguri apa.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltarecorespunzatoare se desfiinteaza.fiecare dotata cu utilitatile ei. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este eadescrisa in literatura de specialitate.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursulsezonului. Sa trecem la descriericoncrete .Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in catmai scurt timp matci imperecheate.puietul si rezervele de hrana se folosescla intarirea celorlalte roiuri.. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali.Roireanaturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unorproductii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit..Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodiccu puiet capacit.Se asigura existenta de culesuri abundente. verticali cu magazine si multietajati.Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta aroiurilor dupa formare. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu dacaalegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.iar albinele. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linieorizontala.acesteia. Extinderea spatiului locuibil se faceprin adaugarea de noi camere. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral alstupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosireaunuia din ele. ele urmand sa fieadaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina.

In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bineacoperiti de albine. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura odezvoltare rapida. iar cuiburile sestramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. La aparitia unuicules principal. cucei goi de la extremitati. In luna iunie. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creataspecial pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa dealbine.Cand culesul inceteaza. 21 .Odata cu venirea timpului frumos. Laperetele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cumiere si pastura). Metoda se bazeaza pe reducerea la minim alucrarilor de sezon. Familiile de albine autendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei dincuib. Adaugati faguri numai candfagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatiecorespunzatoare a stupului.familiile ajung la dezvoltareamaxima. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asiguraspatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. alti 2-3faguri cu miere. goi. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor.in mijloc se aseazafagurii cu puiet. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. Odata cu terminareaculesurilor de vara. aceasta largire se poate face si prin introducereade faguri in mijlocul cuibului. 2-3 faguri claditi. Osa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facutaperiodic.Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibuluipentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Cum procedam : de la inceputulprimaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Fiecare rama cu hranatrebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. faguriineacoperiti de albine se scot. Toamna. In acestifaguri. urmati iarasi de faguri goi pana lacompletarea totala a cutiei. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguricu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie7-8 kg miere ca rezerva de hrana. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. De aceea. apoi fagurii care formeazacuibul(purtatori de puiet).

Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matcatanara. In toamna dupa ce culesurileau incetat. divizam stupul cu o diafragmaetansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba ouaproaspete). Stuparii incepatori insatrebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului potincerca tehnici care acum par atat de complicate. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puietgata de eclozionare. Roiul stolon astfelobtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupiorizontali cu 16 rame. MetodaLayens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultoriicare considera stuparitul un hobby. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosireamatcilor ajutatoare. Dacavrem sa inmultim familia de albine. traduse in importante sporuri deproductie. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8faguri se face o noua organizare. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. recoltati din familiile de baza.. iar restul de faguri cu albine se strang intr-ofamilie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. primul control fiind facut dupaincheierea culesurilor. Stuparii cu mai multa experienta isi propun infiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile dealbine. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Aceasta familie(in formare) primeste omatca valoroasa si imperecheata. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si inacest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total defamilii din stupina si rezultatele vor fi pe masura.Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali suntmulte si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Pentru ca familiile sa ierneze in modsatisfacator. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Daca matca nu este imperecheata se asteaptaimperecherea ei. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru aintari familiile de baza in vederea iernarii. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE . Dinfamilia de baza. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguricare cuprinde matca mai in varsta.

in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. din cauzamultimii albinelor. alegerea a fostinspirata !!!Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontalsi cel multietajat. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. avand fagurii dincorpul superior plini cu miere capacita. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales candse observa capacirea superioara a acestora.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si careimpune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. forma . de calitate superioara. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisivspre practicarea unui stuparit profesionist. Unii ilconsidera ca fiind cel mai bun stup. Trebuie sa vaganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) simai ales miere pe sortimente. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. Ghemul de iarna seformeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara acelor din corpul superior. In orice caz daca l-ati ales. stim ca a venit momentul sa adaugamun al doilea magazin.Alegand acest tip de stup. De aceeaintretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupiiorizontali. Magazinul este completat cu faguri claditisi 2-3 faguri artificiali. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. succesul este asigurat. Odata cu venireatimpului racoros. Acesta se aseaza deasupra cuibului. Dupa terminareaculesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip destup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asiguracantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula).I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse.etc. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. Se fac restrangeri de cuib. largiri ale cuibului prin adaugareade faguri claditi sau artificiali . Folosit inzonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltarebuna. Asezarea unuimagazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa odistanta mai mare intre ei. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine aredezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilorelaborate de-a lungul timpului. primind deasupramagazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10faguri ai cuibului. impachetari. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. Acesti stupi pot fi folositi pentru a facepastoral. si deaceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. obicei in preajma primului cules la salcam. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tariinoastre.

activitatea de ouat pe acesti faguri. in continuare. care-in anii favorabili . fiecare alege ce i se potriveste maibine. Incepeti cu tehnici simple si pe masurace va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiileocupa. celuleleeliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce inexploatare. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simplainversare a corpurilor. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitateade a se deplasa pe verticala.cel mai tarziu . inainte de inflorirea salcamului sau.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. cel mai bine pe timpul infloririipomilor roditori. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. in functie si pe masura consumului proviziilor dincelulele fagurilor ocupate de ghem. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective instupi curatati si dezinfectati. cat si in faguriigoi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. La pregatirea familiei pentru iarna.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. Va prezentam . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. cu puiet fagurii din corpul de sus. In aceastasituatie . In privinta tehnicilor de intretinere. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc incorpul superior. Cand familiile au matci tinere si prolifice. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru".poate fi si el ocupat cu puiet si albine. treptat. Lucrarease face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. pe tot parcursul anului .pecare o dobandeste in urma suprapunerii. populatiinumeroase. nu sarind peste etape ! STUPI MULTIETAJATI . Se asigura in acest mod o iernare din cele maicorespunzatoare. peste corpul cu puiet de jos seaseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. matca estenevoita sa-si desfasoare.Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creascapuiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). Catresfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cucel de deasupra.cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la oaglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. deasuprafundurilor). apicultorul manevreaza corpurile de stup. Nu uitati :progresul se obtine pas cu pas. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. unde sunt conditii mai bune pentrumentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos existafaguri cu celule goale. De aceea pentrua se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o nouarestructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treileacorp.

fara aavea insa pretentia ca este cea mai buna.Raspunsul este simplu si solutia cunoscutaprobabil de multa lume. O saintrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". inversate . Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta. cel mai des intalnite in practica apicola . Trebuie sa vaatentionam ca o aplicare corecta a substantei . insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi. Practic sunt maimulte metode pentru a face acest lucru. Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puietc . e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoaref) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) NARCOTIZAREA ALBINELOR In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. d .doua scheme de lucru(cu si fara gratie Hanneman) . e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilorf) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile in care a iernat familia . Substanta folosita la narcotizarea familiei dealbine este protoxidul de azot .presupune respectarea catorva pasi obligatorii . pentru intensificarea cresterii depuiet 24 c . aplicareafacandu-se sub forma de fumigatii. Protoxidul de azot seobtine prin arderea in afumator a unei micicantitati de azotat de amoniu . d .

Deoarece modul de prezentarea acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-arproduce rapid.ce v-a fi rasucita ulterior. insa odata doza marita are efectuleterului si cloroformului. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului . Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor . Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup. Cu solutia obtinuta seimpregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator. In cantitati miciprovoaca asupra omului o "buna dispozitie". Se ridica capacul. se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis.se poate gasi in combinatii cualte substante. Pentrua executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! . iar daca albinele nu sunt imobile.pentru o narcotizare eficienta cutiastupului trebuie sa fie etansa. ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant). Compactarea se face introducand 2 g de azotat deamoniu intr-o bucata de hartie.O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta). Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este osubstanta inofensiva. realizand cuplajul cuajutorul unei reductii.este dizolvarea intr-unlitru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Pregatirea azotatului de amoniu . Este recomandatsa nu se depaseasca aceasta grosime pentru. a protoxidului de azot. ridicam sacul sipodisorul. Trebuie avut grija ca jetul cald sa nuloveasca direct albinele. ramele se distanteaza intre ele sipeste podisor se aseaza o panza deasa de sac.afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuniincinsi (jar viu).Protoxidul de azot . In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jarviu". este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la preparareade frisca.trebuie compactat. In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun. Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm .pentru a elimina riscurile legate de protectiaalbinelor. protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului.azotatul folosit pentru producerea protoxidului deamoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. a se evita descompunerea in gazetoxice (datorita temperaturii mari). Furtunul atasat la afumator seintroduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi.

fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate. albinele au o faza de dezorientare.seara la fiecare 2-3 zile.pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. Estenecesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. cu suficiente rezerve deiernare in cele mai bune conditii. Printre fagurii cuprovizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. roii se stimuleaza administranduse sirop de zahar in hranitor. Trebuiesa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albinaacoperitoare. pe fagurii din centrul cuibului. daca este 26 posibil.Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. absolut necesare roiului. In acest fel familia indificultate nu v-a fi atacata de alte albine.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendintade a intra in frigurile roitului. inaintea culesului de lasalcam.Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nueste daunatoare familiei de albine. albinele consuma dinrezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vorprimi apa in hranitor. Roii odata constituiti. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie.In lipsa culesului. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sauceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fiefacuta cu prudenta. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. este recomandat caoperatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. cand .Deoarece dupa narcotizare. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. Cu cat roii se fac mai devreme. Vom prezenta in aceasta paginacateva metode de inmultire. imediat sub speteaza de sus a ramei.mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuiesa existe un cules de intretinere.Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. cu atat estemai bine. necesarconstituirii unor unitati biologice puternice. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. in cuscacu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata deeclozionare.

insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin.Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata incolivia cu dop de serbet. Comentarii : metoda este buna si viabila .Treptat. impreuna cu albinatanara aferenta . lasandstupul fara matca sa-si creasca singur regina. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. seaseaza unul langa altul pe locul stupului golit. din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiilede albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . Uniiapicultori . fara a tine seama in care a ramas matca. unul la stanga. din botci de salvare . Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . dupa culesul dela floarea-soarelui.familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet perama mare.Indiferent de perioada aplicarii metodei . un termen fiind 15 iunie. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in carese afla familia ce urmeaza a fi divizata. fiind la indemanaoricarui apicultor . ori foaia de fagure artificialperforat. se poate aplica aceasta metodapentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguriartificiali in locul celor cu puiet.pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. sanatoasa siproductiva. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului saechilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albinaculegatoare . sau o botca gata de eclozionare.pentru toate roiurile formate. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet estestopata (pana la imperecherea noii matci ). va recomandam sa formati roiuri pe 6 ramecu puiet . Spre a evita intrarea in frigurile roitului. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. cam20 cm/zi. Cand roii se formeaza spre toamna. mai ales cei incepatori . puiet si provizii se impartegal intre cei doi stupi. folosesc o varianta simplificata a metodei . altul la dreapta. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosiminaintea culesului la salcam . ajungand astfel rapid la nivelulde putere al familiilor de baza. Aceasta variantatrebuie insa abandonata . imperecheate . O conditie de baza este aceea ca toatefamiliile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare desanatate buna . pentru a obtine entitati viabile. pentru caalbina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . . prin divizare. Cei doi stupi cuurdinisurile apropiate. Fagurii cu albine.

valorificand superior culesurile.Astfel la familia de baza. deci si a parazitului. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. se strange cuibul peramele cu puiet si albina acoperitoare. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitatibiologice. seunifica formand astfel o familie foarte puternica. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferiorin care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. in paralel cu combaterea acarianului Varroa.La stupul multietajat. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executarapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. Aici matca va cauta sa-sirefaca puietul in cel mai scurt timp. se ridica toate ramele cu puietcapacit si necapacit in corpul 2 sau 3.daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare.Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit.Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. La culesul urmator sau in toamna.beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. dinfamilia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. pentru un cules tarziu sau pentruiernare fara pierderi. intreg puietul sa eclozioneze. Lacorpul superior se da o botca. matca cauta sa modifice starea anormala siinsamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere laculesul de salcam .Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cupuiet necapacit. In corpulsuperior. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie.Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoniafecteaza . Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor dealbine prin dublarea efectivului. dupa caz. lasand familia cu matca sialbina culegatoare. seexecuta . pentru a surprinde intreagapopulatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri.din ce in ce mai mult albinele. Matca tanara. dezvoltarii accelerate si efectuariiunor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietuluiin familie.Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana laimperecherea tinerei matci. diminuand puterea sicapacitatea productiva a familiilor. formand noi unitati biologice (roi).Sesizand absenta puietului. in functie de perioada calendaristica la carene aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. dupa ce s-a imperecheat incepesa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. vietuind ca o familie de sine statatoare. Ramele cu puiet si albinaacoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multeladite in functie de numarul ramelor de puiet. Se lasa in corpul o matca stupului cuo rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.alaturi de viroze .

Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului siinstalare. Sipca din interior este folosita pentrusprijinirea hranitorului. ROIURI DE ALBINE LA PACHET . trec mai mult de 12 ore. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara siintraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de lafamilia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toatalumea. Cu cel putin 10 zile inainte de cules.Din pacate in Romania. acestea trebuie dotate cu matci tineresi imperecheate. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. nu este indeajuns exploatata .3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corpsuperior ca roi de sine statator. Noi recomandam ca procurarea .care desi cunoscuta teoretic nu esteutilizata decat arareori. exista o metoda care se detaseaza net prinavantajele aduse. Se ia una dintrematci cu 1. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-seapoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabilasa valorifice culesul urmator.Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificareaculesurilor urmatoare si stimulare permanenta. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. In mod asemanator se procedeaza sila familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorulunei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. iarcel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transporta matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. nu este indeajunsexploatata . Matcile . Cea maiutilizata colivie este cea din fig.2.3 rame cu puiet si s-afacut roiul de sine statator. Palnia din carton are diametrul superior mare.tratamentul cu Varachet in corpul superior.care sa aiba sanse maxime dedezvoltare si transformare in familii puternice. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" sipracticata pe scara larga in toata lumea.FORMARE SIINSTALARE Printre metodele de inmultire a familiilor de albine.principalul echipament folositeste o ladita de transport(pachet). care desicunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori.2. acest pachet are oconstructie simpla si ieftina.2.pentru a reusi formarea de roiuri viabile. Echipamentul folosit . de la care vinepractic si numele metodei.Peretii frontali sunt dinplasa de sarma .Dupa cum vedeti in imagine. Pagina sedoreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metodede inmultire. in scopul asigurarii unei buneventilatii. Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. lipsind apicultorii de o arma puternica incombaterea bolilor. Din pacate in Romania.exista o metoda care se detaseazanet prin avantajele aduse.

Nu se administreaza drept hrana miere ! Ingrijirea roiurilor . Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar2/1.care sunt mai performante.11).pachetele cu albine se transporta. de preferintanoaptea.un cos de nuiele etc ! .Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul simutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar. Formarea roiurilor .in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea siinceperea pontei matcii. In acestultim caz albinele parasesc singure pachetul.producerea si transportul roiului .Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte. Lucrarea incepe dimineata(ora 10 . se poate face si in lipsa lazii-pachet. Instalarea roiurilor . urmand ca acesta sa fie recuperat inziua urmatoare. se scoatecolivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului detransmitere a bolilor.Inmaxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte. Recomandari finale . Scuturam atati faguri incat sa ajungem lagreutatea de 1. la noua vatra aflata la min.aceasta fiind cuprinsaintre 20 mai si 15 iunie. insa noi le recomandam pe cele de 1. Transportul pachetelor .Introducem in pachete coliviile cumatci si pregatim hranitoarele. Estefoarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima. Se pot forma si pachete cu 1kg de albina. aceasta putand fi inlocuita cu un sac. pentru conditiile din Romania.5 kg albina.dupa formare sidepozitare. cand albina batrana este la cules. dotati cu 5-6 faguri artificiali.In aceastafaza. scuturam cu operie moale. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prinscuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup.De pefagurii cu puiet(acolo este albina tanara).este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac). Fagurele cu matca se ridica si il vomdepozita temporar intr-o cutie(corp de stup).5 kg .acestora sa se faca de la apicultoricare stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare.Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-ocamera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare.pentrueliminarea acarianului Varroa.instalam roiurile formate in stupi noisau vechi (dezinfectati insa). 3 km de cea veche. albinele in palnia pachetului.Stupul vizat se deschide si identificam matca. Comanda matcilor se va face din timp. pachetul cu palnia montata se afla instalat pe uncantar. In prealabil orificiul de eliberareva fi infundat cu un dop de serbet.

pasarile. ramelor.albinele fac in aceasta perioadazboruri de curatire care au un rolbenefic. curatirea urdinisului stupilor pentruasigurarea unei bune ventilatii.indepartarea zapezii de pe stupi .. o diploma nu o sa va strice. pentru prevenirea aparitiei stariloranormale . curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva. curatam zapada.supraveghem zborurile de curatire .Respectatiintocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi !Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultirereproseaza lenta dezvoltare a roiului .pregatirea teoretica a stuparilor .asigurarea linistii familiilor de albine . imprastiem paie . etimpul sa faceti si un curs de stuparit la A..asta in cazul in care avem noroc de ovreme favorabila . utilajelor .repararea.animalele pot provoca prinzgomotele pe care le fac.insarmarea ramelor. si daca vom proceda corectvom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina ! CALENDARUL APICULTORULUI 30 Ianuarie . nu este deloc asa .vapierdeti timpul de pomana.A . Februarie .C. nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna.supravegherea permanenta a stupilor. pentru stimulare(in . soarecii intrati instup creaza acelasi discomfort ... o neliniste afamiliilor. tineti cont ca numai zapada inghetata(care arecrusta)dauneaza intr-o oarecare masura . daca vremeapermite.continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna. in aceasta perioada cand sunteti mai liberi. determinandu-le sa consumehrana suplimentara .

la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii .mentinem in stare activa toate familiile.. imputernicim familiile slabe princompletarea cu faguri cu puiet capacit. largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . lastupii multietajati se procedeaza la inversarea si . adeptii "spargeriicuibului" au cale libera.. mutam familiile in casa noua . stupariirecolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin .in unele zone(mai reci). continuam sa introducemfaguri artificiali la cladit. executarea acestor tratamente este foarte importanta.in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. uscam impachetajulexistent . Martie .eventual si capacele.continuam largirea cuiburilor . au loc zboruri de curatire . completarea se vaface numai cu faguri de la rezerva. stuparii iau masurile necesare. intarim familiile temporare cu puiet capacit . prelevati de la familiile puternice..la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura. il facacum ..aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata.continuam hranirile de stimulare . Mai . indreptam starile anormale.. daca estenevoie se pune in functiune adapatorul. luam masuri pentrupreintampinarea furtisagului.curatam urdinisul stupilor. micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. acum introducem si faguri artificiali ... deasupra ramelor(in contact direct cuele).demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor.acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara. .. formarea de familiitemporare etc..executam controlul sumar al familiilor de albine . prin formarea de roi artificiali ... instalamtopitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . turte de miere si zahar pudra sau serbet .deplasam familiile de albine la pomii fructiferi . introducem ramacladitoare.. supraveghem familiile facand controale auditive .introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor .dezinfectam stupii.matca incepe sa depuna primele oua .in zonele mai calde ale tarii. largim cuiburile acolo unde este nevoie . unimfamiliile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului lasalcam . pentru cei ce vor safaca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.impachetam suplimentar stupii .reparam. Aprilie .alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) . largirea se face cu mareprudenta.executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) . tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului.stramtoram cuiburile .foarte important) .zilele favorabile)se inlaturaimpachetajul superior al stupilor. executam controlul general si in amanunt latoate familiile .completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate .curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.

scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc..valorificam culesurile tarzii. folosind culesurile tarziiacolo unde este posibil . aceastaoperatiune se face prin deblocarea cuibului .echilibram puterea familiilor.pentru a ne mari rezerva de polen. Iunie . . Septembrie ..adaugarea de corpuri. inlocuim matcile necorespunzatoare . facem hraniri decompletare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . recoltam mierea de la culesurile tarzii.stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vedereaiernarii(atentie. se valorifica culesul la salcam .. aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului. Iulie .. pregatim deplasarile la culesurile de vara. in urma carora putem obtine cantitati importante demiere . intarim roii artificiali formati in iunie. pregatim matcile de rezerva pentru iernare . lucrarea este foarte importanta). micsoram corespunzatorurdinisul . stimularea cu miere. topim ceara obtinuta .stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate . echilibram si facem ultimilecompletari cu hrana(numai cu miere) . extragem mierea de prisos... deasemeni formam nuclee cu matci de rezervaimperecheate sau neanperecheate .extragem mierea de la culesurile de vara....continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul .. conditionamceara si propolisul.alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei .controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna . continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.egalizam ca putere familiile din stupina . oprim hranirile de stimulare.executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet . sosestevremea primelor deplasari la masivele melifere .stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna .formam un numar mare de roiuri .continuam cresterea artificiala a matcilor. August .preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos. formam nuclee deimperechere a matcilor.unim familiile slabe .extragem primele cantitati de miere . aplicam o inmultire dirijata a familiilor dealbine . sirop de zahar saufaguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma .extragem mierea . selectam sibagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . acum putem recolta polen de la porumb . unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare. organizam imperecherea si introducerealor in familii .).crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice .face primele rezerve de faguri cu miere de calitate . executam primele schimbari dematci.

Octombrie - impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale careprovoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalamgratiile contra soarecilor.- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ;ultimul tratament obligatoriu fara puiet.- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam sisupraveghem zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva. Noiembrie - terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratiiimpotriva soarecilor .- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans inghemul de iernare.reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentrumentinerea echipamentului in buna stare. Decembrie - supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.- indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguramo liniste deplina in stupina.reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic. Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strictorientativ. Perioada de executie a diferitelor lucraripoate sa difere de la o zona la alta. INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albinereprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc 33

pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt treiperioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilorintense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungulanilor de stuparit. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie deseparare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor.Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult

timp si este colivia tip "capac". Coliviacapac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. Inliteratura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %.Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in aniinefavorabili apiculturii.Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuride 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafatafinala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care seastupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita amatcii.In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure dinmijlocul cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita decolivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matciise face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si ovor ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupaizolare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) sivor elibera matca. Familia nu se deranjeaza timp de 45 zile, dupa care putemverifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu aueliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura.Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda uniiapicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa caredistrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem estefaptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 % O alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectiavaporilor de alcool. Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de pesteTisa, apoi fiind preluata de intreaga Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in aniicu clima mai constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori carepot influenta acceptarea. Explicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea maiputin succes.Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat(palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batranadin familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.Introducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberareobturat cu un strat subtire de serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtirepentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii

cualcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta.Metoda este eficienta,rapida,matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziuaintroducerii. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac",insa peransamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. Metoda roiului artificial - acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Este ometoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create(roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul nostru devedere,prin rezultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu calduratuturor apicultorilor. Din pacate, ca in toate lucrurile bune, exista si un impediment,anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. Lunile mai si iuniereprezinta intervalul ideal de aplicare.Probabil ca multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura deintroducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noifamilii folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru aintroduce matcile :In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,introducem intr-o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorulunei palnii mari din carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asiguraca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nuscuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kgde sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor doua zile deizolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguriartificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura deprecautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa maiaprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanaraacceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de acontinua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matcavrem sa o schimbam. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si cafolosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina, mai ales cand avem deintrodus matci valoroase. Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus siasigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam incusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflatain aer liber, scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce instupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul

Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia capoate lamuri in totalitate. Manualul apicultorului . Bibliografie : Cresterea matcilor . ramane peste noapte afara. .Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca dinobservatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Grupa de . sursele de polen fiind asigurate constant. Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame .formarea nucleelor de imperechere. Dat fiindfaptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. de 120 si respectiv 150 familii dealbine. acoperita cu gratie Hanneman .F. rame decrestere cu hranitor si un leat . Procedeeleenumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii. vom prezenta un exemplu practic de crestere siimperechere al matcilor. In acest sens familiile de albine donatoare delarve.Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un culeslung si de intensitate mica (faneata). pregatirea ramei de crestere . Conditii generale Stupinele sunt in stationar.astfelformat. Folosirea personala a stuparului. introducerea botcilor si imperecherea .autorcolectiv . cu mentiunea ca scopul principal esteacela de a pune accentul in primul rand pe calitate. lanteta transvazare . care poate fi folosit de orice apicultor.1979 . sunt urmaritepe o perioada de 2-3 ani. numarul matcilor imperecheateobtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. finalizarea cresterii in familii orfanizate .Ruttner si col. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).fie el amator sau profesionist. diafragme deseparare cu fereastra de 200 cm patrati.valorificarea matcilor imperecheate. acceptarea sicresterea partiala in familii cu matca . Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita.amplasate pe mai multe vetre. nuclee imperechere 2-3 faguri. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. izolatoare rama cu gratii Hanneman . Pastoralul si crestereamatcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-apreferat aceasta formula.Dr. Editura Apimondia 1980 . Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . urmand ca in dimineata urmatoare sa procedamca in varianta 1.dopuri port-botci . problematica expusa TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii.

Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioarasi cu un singur leat de crestere. iernand un roi stolon langa familia debaza.O mentiune pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate firos).in ideea obtinerii de familii puternice.O mentiune pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi primavara. numai buna de transvazare.in ideea obtinerii de familii puternice. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. Pentruca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. Fixarea dopului de leatsi a botcilor de dop se face cu ceara topita. 36 Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varstade 1 1/2 zile. cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia demiere. iernand un roi stolon langa familia debaza. deci pentru a limita spatiul deouat.Rama de crestere arata ca in fig.In ceea ce priveste . scopul principal fiind acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii.timp in care materialul decrestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara.elita este an de an schimbata prin introducereaunor noi familii sau eliminarea altora. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform unnumar de 14 botci artificiale. scopul principal fiind acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii. Principalele caractere urmarite sunt celearhicunoscute de toata lumea. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nuconteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. cu ajutorul dopurilor de fixare.Acestfagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special.1. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi primavara.Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.

practicam otransvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aducemari beneficii. fara puiet necapacit si care sa asigure ocontinuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Recoltarea botcilor .finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Inainte de introducerea ramei cu botci.Putem folosi familia doica . Orfanizarea familiei crescatoare .Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.pentru o crestere de matci pe tot sezonul.Astfel restructurata. Compartimentul cu matca : 6) . Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare esteacela ca aceasta albina este tanara. lasam familia fara sa o deranjam. cu matca. recoltam botcile care vor fi introduse innucleele de imperechere. Acceptarea botcilor . Dupa 7-8 zile de latransvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. Dupa uncontrol atent. rama cu rama. albinele vor capaci puietul. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita instup orizontal de 16 rame. Tot la primul control umplem hranitorul de perama cu sirop de zahar.restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cufereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox.La primul controlverificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numarvariabil de botci acceptate(7-12 buc). In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam deambele parti cate un fagure gol. 200 cm patrati). 2) Fagure cupuiet capacit .Organizarea cuibuluieste urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . Avandin vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(darconstant).Acestea pot fi . 4) Rama cu puiet capacit gata deeclozionare .metoda de transvazare.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiuneaca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere sipastura. Aceasta metoda consta inizolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat alstupului. 3) Rama de crestere cu hranitor .imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. operatiune repetata peste 2 zile.practicand restructurari periodice. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6faguri cu puiet si o matca tanara. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inainteaintroducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. putem introduce fara grija rama cu botci. pentru a depista prezenta unor eventuale botcinaturale. iar incompartimentul 2. deci apta pentru continuarea cresterii. In concluzie lucrarea de obtinere afamiliei orfanizate . 24-36 de ore.

ambele sisteme fiind la fel de bune. Pentru a verificadaca matca este imperecheata.. In luna septembrie.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nuau putut iesi pentru imperechere. unulcu puiet capacit. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema..Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doaradaptarea la conditiile locale.In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.. Iernarea matcilor de rezerva Necesarulde matci derezerva intr-o stupinabineadministrata este de 10-15% din numarul de familii. Nucleul gazda contine o cantitate de400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. In nucleu se mai adauga o ramagoala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matciimperecheate.Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iarpentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresteriiin familia doica pornitoare). Dupa24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. impreuna cu albina acoperitoare. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie.Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant. asteptam sa apara primele oua pe fagure. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana -Italia). langa o familie de baza se aseaza un nucleu din3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. care sa permita supravietuirea cat mai indelungata amatcilor in afara familiilor.pentru ca la urma urmei nu"lansam rachete". Solutionarea acestorprobleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure. Totusi. Pentru asimplifica fluxul de imperechere. sau chiar de la inceputul luioctombrie daca conditiile ne permit. Inainte de aincepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cuexperienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pieritdin anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare. unul cu hrana. trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata.intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fifolosite tot sezonul. Familia de baza este . Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultoriiamatori. ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist.Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. matcile care nu depun oua in 15 zile de laeclozionare sunt distruse.

6 kg de albina si 4-6 kg de miere de calitate.pentru aimpedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Un impachetaj corect alstupului este de dorit. cat si de atentia cucare tratam problematica.In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %. Totusidiferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %). se preteaza pentru stupulorizontal.3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment.2-0. Avantajulmetodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0. Aceasta varianta (fig.inclusiv variantele lor. De multe ori insa (nu e obligatoriu). pentru a vedea cum se comporta albinele. Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici .2). in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Intr-un stup orizontalse pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame. iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame. Se pot folosi drept adapoststupi orizontali.fiind o metoda buna si sigura. 39 .despartita denucleu printr-o diafragma etansa (fig. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuireadiafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300cm patrati) acoperite de plasa. acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca derezerva intre doua familii de baza. Corpul respectiv secompartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". la fel si controalele din timpul iernii. procentulde matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi.fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrariidepinde atat de conditiile meteo specifice iernii. procentul de matci pierdute scazandsimtitor. Aprecieri personale Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare.Nucleele le organizam perechi. Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unuinumar mai mare de matci. corpuri Dadant sau chiar magazine. iar la sosirea vremii nefavorabile se vorimpacheta cu materiale izolatoare. putandscade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande.4-0. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca2-3 controale auditive. Primavara. in scopul mentinerii caldurii.Fiecare compartiment contine 0.1). matcile derezerva se folosesc acolo unde avem nevoie. Conditiile deiernare a nucleului sunt mult imbunatatite.

cudimensiunile interioare 70/50/45 mm. Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiindprevazut in interior cu sipci de sprijin.4). Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior.metodaeste descrisa ca una valabila si sigura.In principiu metoda consta in introducerea matcii intro micacusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si hrananecesara. Din cand in cand. Foti. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goalede chibrituri. in speta Fumidil B. albinele insotitoare se schimba sise fac completari cu hrana. Ca experientapersonala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda.soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig. Un dulap pentru 20 de matci. in interior se monteaza un faguras de60/50 mm. Faguri pentru echiparea custilor .transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literaturade specialitate aparuta din anul `52 pana in prezent. necesarpentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad(20 mm grosime). inca din 1952. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor sialbinelor. Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara. custile sunt tinute in dulapuri simple. cat siiarna cand vrem sa iernam matci de rezerva. Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilorcand se face schimbul de albine. Pentru reusita lucrarii avemnevoie de urmatoarele materiale : Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic(polistiren .metoda elaborata si experimentata de N.Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor. cand dorim sadepozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare dematci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii). insa rezultatele aufost nesatisfacatoare. Corpul custii se inchidecu un capac glisant. Una dintre greseli a fost ca amadministrat mierea netratata cu un produs anti-nosema. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unelegreseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor.

a albinelor insotitoare.pana in momentul cand gasim cumparatoripentru ele. Schimbul de albine insotitoare se face la3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie.23 grade C. Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida . se aseaza in pozitie verticala siprelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. cu o cheltuiala minima. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe .naclairea matcii este obligatorie. umplem hranitoarele cumiere(20 g) si transferam custile in dulap. in perfecta stare de sanatate.introducem matca . a hranei etc. 3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C. Nu este un termen batut in cuie. in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii. Albinele de schimb. se clatesc si se usuca. Astfel. se aerisesc si se dimensioneaza. Dupa ceindepartam albinele agatate pe exterior .depozitam 100-150 dematci de vanzare (pentru 3060 de zile). Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie.Daca nu respectam aceasta regula .Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet.: Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min.cate 25-30 g(250-300 albine)/matca . fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 lamie Fumidil B. faracristale. doar fiinca nu am respectattehnologia). lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastramatci in perioada de vara. 5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam . Ridicammatca si o asezam provizoriu in colivie. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul ceriilichide. cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. 3generatii de puiet. Fagurele de pe care am ridicat matca. 4)Cand facem schimbul de albine insotitoare . Cand . in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie.Custile se spala cu apa sidetergent.fiecare matca se va introduce in cuscaei. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acidacetic industrial(3-5 zile).Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea stariimatcii.Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate . cantitatenecesara pentru intreaga iarna. prin prindere directa sau cu ajutorul unui tubde sticla.Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). se folosesc inca de la prima populare albineprovenite din familii puternice. stiind cao temperatura optima este cuprinsa intre 20 . se face numai cu albine provenite din familiiputernice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca.

Deasemeni. Dupa cum am mai spus.Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet.Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuiehranite cu sirop de zahar. Candfolosim o matca. Daca apare un cules. peste corpul de baza se aseaza un magazin. 1979. metoda este sigura si nu trebuiesa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.. Pentru 41 fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1. important insa este sa le si aplicati.spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta incusca toata aceasta perioada. cele trei podisoare se pot inlocui cu gratiiHanneman. in toata literatura de specialitate de lanoi.. Este o metoda usoara sisigura care o sa va ofere mari satisfactii. fiecare compartiment este prevazut cupodisor propriu.In concluzie recomandam aceasta metoda.4. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat innucleu nu depaseste 15 zile. depun mierea. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor. CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate. cand matcileincep sa oua si puietul sa eclozioneze.avand grija capodisoarele sidiafragmele saasigure o etanseizareperfecta (foarteimportant). mai bine sau nu. Dupa o anumita perioada.Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. acolo unde o sa gasiti tehnologiamai amplu descrisa. Fiecare compartimenteste prevazut cu un urdinis.. unificam nucleul orfan cu cel alaturat. iar pentru detalii mai recomandam siconsultarea "Manualului apicultorului". din anul 2001 am maiexperimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile.Problema este multiplicata si .Aceasta problema estereprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina. cel din mijloc pe peretele frontal. un fagurecu miere si un fagure gol. operatiune pe care o repetamsi la extragerea matcii 2. Desigur ca mai sunt si multe altele. respectiv matca. undealbinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman).5 l sirop. Conluzii finale Aceste metode sunt descrise.si sanu ramaneti la stadiul de "cititor". iar cele douamarginase pe peretii laterali. ed.

avand grija sa nu ridicam si matca odata curamele.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere unnumar cat mai mare de oua.unele maisimple. asezand ramele dupaschema : de o parte si de alta a cuibului . astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim despeteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial.Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.Din aceasta familie vom trage noimatci.a carei matca ne-a multumit. Pregatim stupul ca in fig.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupinaproprie devine o prioritate.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o saaprofundam o metoda (deja expusa). Hranite suplimentardaca nu exista un cules de .Daca consideram ca albina acoperitoare nueste indeajuns putem sa mai restrangemcuibul.fig.delipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator. o mutam intr-un alt corp.care poate reprezenta un punct deplecare.altele mai complicate. faguri cu miere si polen . Totifagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati.Cand cantitatea de oua este suficienta. rama de crestere .in asa fel incat sa nu sedesprinda de stinghia superioara. fagure cu puietcapacit .La inceput.lasam toate ramelecu hrana .in centru . doua rame cu puiet gata de eclozionare. 1.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca siimpreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu).ridicam aceasta rama si o introducem introfamilie orfanizata complet.albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului sisa aiba deja trase botci naturale.Bineinteles numarul matcilorobtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica astupinei trebuie abordate alte cai.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul dematci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.pentru apicultorul cu un numar mic destupi.pentru a nuramane nici o celula cu puiet.Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati. Alegem din stupina o familie cu performantemari.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. albinele acoperitoare si matca.Datorita conditiilorcreate in cuib.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si ledistribuim in mai multi stupi .operatiunea nu poate da mari batai de cap.Inprincipiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti dinabundenta cu albina.scotand una dintre ramele cu hrana.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . Pregatim rama de crestere.triunghiulare cu baza de 5-6cm. 2.populatie numeroasa si compactape faguri. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere.adica miere si polen din abundenta. In familia astfel restructurata . fagurecu puiet capacit .matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii noucrescuti.

Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci.unde dupa eclozionare.incat micile diferente nicinu mai sunt bagate in seama.3.Roirea naturala. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia inconsiderare comportamentul celorlalte.vor trage mai multe botci pe fiecare fagurasdin rama cu oua.fara a fi nevoie caapicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul deroire este mult atenuat. botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. functie de puterea familiei si de apetitul acesteiapentru crestere. cele doua matci convietuind chiar impreunacateodata.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera innuclee . CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. la nivel de amatori. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : .fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute printranzvazare simpla sau dubla.Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducereafagurelui. albinele pot ramane fara matca. Puse in situatii favorabile roirii. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic. Satisfactia de a produce aceste matci cu forteproprii.sa nu treaca mai mult de14 zile. ele transforma in botci. Numarul botcilor desalvare este de 20-30 buc. pe marginile fagurilor. celule ce contin larve delucratoare. insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Calitativ matcile obtinute prinmetoda Miller sunt bune. Cele doua familii.Dupa cum vedeti.. Pentru schimbarea linistitaa matcii. acestea sevor multumi sa-si schimbe linistit matca. albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.). rezulta un numarvariabil de botci (30-50 buc.4 noi familii(roiuri).acolo unde se gasesc si larvele. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in modnatural.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. Schimbarea linistita a matcii. In urma pregatirii procesului de roire naturala. ci si la o divizare alor in 2. referitoare lacresterea matcilor fara transvazare. familia debaza sa dispara. Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva. .).avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara afagurelui.intretinere.candvrem sa schimbam matca. Cresteri de salvare. larvele primind drept hrana laptisor de matca. Din diferite cauze accidentale.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folositepentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara sihranind suplimentar.fig 3.inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. deriva din complexitatea problematicii aparuteodata cu demararea operatiunilor de crestere.Pentru a creste o noua matca. matcile se pot imperechea.

divizeaza acea familie indoua. cu toate ca matcile obtinute au o calitateindoielnica.anul 2). Pentru o mai buna intelegere. si nu cere decat o calificare minima astuparului. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor. consolideaza prea tare peretiiacestor celule. Avantaje : metoda este simpla si usoara. apare in mintea oricui. iar intrebarea "de ce nu se expune osingura metoda. care evident osa-si ucida suratele. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite inalte familii. vom trece la abordarea directa a metodelorde crestere. asezata intr-o cutie noua. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai). Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve delucratoare. . lasand restul sa decurga de la sine. In principiueste vorba numai de suprimarea matcii batrane. acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. urmand ca cealalta sa-si creasca matca. care este considerata cea mai buna".METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini. in aceste celule s-amai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute.Diviziunea fara matca. fara a diviza familia. aceasta metoda este mult indragita de apicultoriiincepatori. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie ametodei puse in discutie. decat ocazional. acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine. urmand ca dv. Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt:albinele iau in crestere larve de varste diferite. urmand ca pe . sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. sa alegeti..S implitatea si usurinta cu care se obtin matci. vom prezenta avantajele sidezavantajele fiecarei metode in parte.Din nou dupa capacirea botcilor. si implicit sa obtina un numar de matci. O diviziune ramane cu matca batrana. alta varianta este obtinerea directa a matcilor. climatice etc. Motivuleste foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilorsi mai ales pentru toate conditiile de intretinere.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri marivizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc. fac ca aceasta sa fie agreata.Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca ofamilie de albine.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc salargeasca cat trebuie celulele de lucratoare . urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. decalificarea apicultorului. cand acestiasunt lipsiti de experienta (anul 1.Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci. numarul mic de interventiiin cuib. Metodele expuse sunt multe si diverse.Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.ulterior. iar o selectieulterioara a botcilor nu poate fi facuta.

urmeaza sa ne lamurim. ne referim bineinteles la celulele depe conturul "taieturii in arc". Fagurii scosi se vor da altorfamilii de albine. de calitate. urmeaza rarirea larvelor. iar daca fagurele esteinsarmat.masura ce se sefamiliarizeaza cu problematica apicola. . bucatile taiate se scot cu mare atentie. sau putem sa o omoram. Pe acest fagure situatia stacam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere.1). introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropitcu sirop de zahar. Se alege un fagure insamantat.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagureluiare ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor decatre albine. in scopul impiedicariiaparitiei botcilor lipite. sa adopte alte variante de crestere amatcilor. construind un numar mare de botci.Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. Avand fagurele astfel pregatit. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas). pentru a o obliga sa oua numai acolo. Aceastase va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit. daca avem noroc. in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. Cand spunem ca rarim larvele. .Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principalametoda recomandata incepatorilor.daca este posibil.Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei dealbine. se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. metoda expusa mai sus a fostperfectionata. trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. albinele preferand sa construiasca acolo botcile. vor lua in crestere larvele depe conturul taieturii. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai marein preajma larvelor de luat in crestere.matca o sa umple fagurele cuoua. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare aufost eliminate. sa fie fata in fata. Cu matca batrana se poate forma unroi. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratieHanneman. In tot acest timp(4-5 zile). Sigur este ca "decuparea fagurelui" arevariante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. Astfel pregatite albinele. insa fara albina de acoperire. Dupa 4-5 zile. aceasta taiere are un alt scop si anume acelade a inchide lantul de crestere.urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui.tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. pentru a obligaalbinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. puietul necapacit(detoate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. Taietura sub forma de arc(vezifig. Seare grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate. In varianta folosita la noi. . deschis laculoare.Dupa indepartarea bucatii inferioare.

Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cercetavizual. scoatemfagurele insamantat si il ducem in cabana. decupam jumatatea inferioara. radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alesepentru crestere. avandgrija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoarefetei celelalte. . O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei. alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. Dupa 10-11 zile. calitatea matcilor seimbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). sau oomoram. primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. care se vor putea controla mai usor. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de . celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor. trebuiementionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara seface restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.hranimstimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. pentru a fi introduse in nucleele deimperechere. mai complexe si performante. dupa ce in prealabil l-am scuturat dealbina de acoperire. MATCI FARA TRANSVAZARE (part. seaseaza pe o suprafata plana. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. miere saupastura. formam un roi. La expirarea perioadei. familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater). In aceasta categorie se incadreaza simetoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante.Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate decrestere. orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puietcapacit). Estefoarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. Cu acelasi cutit. Fagurele in care nu s-a maicrescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman. mai existasi varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare . Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. incalzit in apa clocotita. Astfel pregatita familia de albine. Aici. presupune si practicarea de noiprocedee. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puietnecapacit sau oua. vomavea botci capacite gata de recoltare. in stupina proprie . daca vrem sa o pastram.sunt : Metoda fasiilor de fagure.Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla. ce pot fi folosite de micul apicultor . Din familia de baza ridicam matca.timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii.Pe jumatatea superioara.

Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve. cu varsta cunoscuta. de pe fiecare leat.).urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat. sau cu ajutorul unor bridede sarma. intr-un izolator cu gratie Hanneman. prevazuta cu sipci(2buc. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou. parteaopusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport.ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta.operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. urmand sa . se introduce in familiadoica. calitatea matcilor fiind mai buna. Rama cu cele 20-30 de celule seintroduce intr-o familie doica.Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare. Dinacest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2celule intregi si de lungimea fagurelui.care este de fapt o rama normala. se raresc larveleastfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. Aceste fasii semai pot fragmenta in 2-3 buc. Decupand o celula. . In acest scop partea opusa se modeleaza intredegete pentru a forma un dinte. orfanizata de 2-6 ore si fara puiet.care trebuie sa cuprinda larve tinere.Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule.Pentru stantare K.Weiss recomanda stanta elvetiana. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6celule intregi.Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita. urmeaza sa le prelucram pentru a leputea fixa pe leatul de crestere. Pe toata lungimea fasiei de fagure. asfel incat aceasta sa contina sicate un sfert din celulele vecine. in afarade unul. Procedeul presupune sifolosirea ramei de crestere. iar matcile nu ajung la greutateacelor obtinute prin transvazare. Pe acestea se vor fixa fasiile defagure cu larvele selectate in vederea cresterii.Etapele care trebuie urmate sunt :Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a maicrescut puiet. la 2 cm unade alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. Metoda este cunoscuta sub denumireade "metoda Alley".cu cele doua leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure.Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere. La taierea sau stantarea celulelor cularve se urmareste decuparea unei singure celule. stanta strapunge fagurele. impreuna cu matca din care vremsa tragem descendenti. de lungimea luminii interioare a fagurelui.fagure...aceasta fiind un tub de tabladespicat in doua. In final rama de crestere. cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capatmarginea foarte bine ascutita. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale. dupa o orfanizare prealabila a acesteia.

.. . care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.lasam toate ramele cu hrana. fagure cu puiet capacit.In acest timp.Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare. nicichiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie..Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea.Fixam fiecare cuib. In stupasezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului. Cele douafamilii. calitatea matcilor fiind buna. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari. doua rame cu puiet gata de eclozionare. .executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. a carei matca ne-a multumit. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unulde altul(masurat de la centru la centru).Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor. albineleacoperitoare si matca. se vor prefera oua maibatrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore . faguri cu miere sipolen. iar matca depune oua. pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. dupa care aplicamelasticul de fixare. In familia astfel restructurata.care practic contine un ou. fiind si o metoda sigura. De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore. trage botci pe fagurele cuoua. Dinaceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi. si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului. deci pregatireacuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp . Se ia undop. Cand cantitatea de oua estesuficienta.avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Aceste dopuri vorfi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producereamai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. hranita suplimentar. albinele vor incepe sa cladeascafagurele din rama de crestere.Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarealarvelor. celulele cuibului se potscurta la jumatate. Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albinesi controlati.Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteazasuperioara 5 bucati de fagure artificial. Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familiiorfanizate de 2-6 ore. Conformtehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca.Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi. fagure cu puiet capacit. cu ajutorul dopurilor. familia crescatoare. rama de crestere. in centru. ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet(ridicand puietul si matca). triunghiulare cu baza de 5 cm.

sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. blandetea albinelor.Vom trata urmatoarele subiecte : . .conditii generale . matcile".cresterea controlata a matcilor de calitate . iar dupaimperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam(dupa orfanizarea prealabila).Avantaje : se obtin matci de calitate. Exista diferite criterii de apreciere a unei familiide albine (parca am mai vorbit de ele) si deaceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultatefoarte bune. dar din pacate nu toti apicultorii opot face. introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet. construiesc cateva botci de calitate.Matci de schimbare linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (selimiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. O matcavaloroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere.Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. Inacest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un planbine stabilit si folosind tehnologii sigure.Familiile care isi schimba linistit matca.imperecherea matcilor in nuclee . O treaba buna se obtine insa si tintind 48 spre obiective mai mici. introducerea matcilor in familiile de albine.apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. carebotci pot fi recoltate. Producerea matcilor . CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . cu un instinct minim de roire.

asa ca a insista in acest senseste o greseala.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cupuiet . cu ajutorul unui . totul decurgand de la sine in mod natural. si exista un numar mare de albine tinere. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). In scurt timp. este faptul ca matcile obtinute prinroire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. considerand caeste prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. se recolteaza celemai frumoase. numai ca dezideratuleste greu de atins. populatia dealbina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules denectar si polen. sa fie familii care corespund criteriilor deperformanta cerute. insa nicio satisfactie nu e mai mare. Interesulapicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinereaunei productii apicole mari). Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care suntcerute pentru finalizarea lucrarii. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controladaca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putemplanifica ca timp lucrarea. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) sehraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. prin aparitia noilor generatii. Producerea matcilor .provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. procentul familiilor neroitoare sesitueaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem.Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. daca nu imposibil. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara aincerca sa introducem si elemente "novatoare". stupii trebuiesa indeplineasca urmatoarele criterii: . Alt dezavantajscos in evidenta de literatura de specialitate.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sasi traga unnumar mare de botci. Ei se multumesc cuprocurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. Natural. sunt cele obtinute cand familiaroieste natural. prelevate din alti stupi. cand in natura existaun cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Inunele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatiageografica a stupinei. sa aiba cuiburile bine impachetate . Se considera ca aceasta perioadaeste cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. cat si de ostramtorare a cuibului.imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. Cand numarulde rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.

. Fagurele se scurteaza la jumatate.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Toate celulele. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cuvata. lama se incalzeste la o lampa cu spirt.. cu oua pentru crestere. inclusivcei cu hrana. urmarind sa nu mairamana nici un ou sau larve necapacite. unul cu puiet capacit si unaltul gol. recomandatapicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere faratransvazare". Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.o matca imperecheata. umectatcu apa sau miere si livrat in hranitor. Este recomandat ca innatura sa fie un bun cules.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . pregatit.Aici se vor marca 15 celule cu ou.alegem din stupina stupul cel mai performant. care incepe imediat sa oua.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. Roiul se va strange cu o diafragma sireducem urdinisul. Albinele se vor stimula zilnic.. indepartand jumatateainferioara.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.momentul difera de la o zona laalta.avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasiloc pe ambele fete. cu o buna dezvoltare de primavara.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. in afara de cele 30 alese. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescueste o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). In final acestea se folosesc imediat. Atentie. Producerea matcilor .introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. decat incazul celor introduse ziua.. este primita mai bine decat unaneimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (avizcelor . Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. Iata cum se procedeaza:.Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntitramelor. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijloculcuibului.Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . Din aceasta se scot toti faguriicu puiet necapacit.cutit cu lama ingusta si bine ascutita.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. se ridica din familia debaza si se aseaza in alt stup formand un roi.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. in tot acest timp. In catevaminute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. .. pe o fata si 15 pe cealalta. Inainte de a taia. fie formandnuclee de imperechere.. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). se vor verifica toti fagurii. Acumeste momentul sa introducem fagurele. impreuna cu un fagure de hrana sialtul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire.familia orfanizata. avand grija sa nu le turtim. cat si in functie de dorinta apicultorului introducem un fagure cu puiet capacit. Acesta se va scoate dinroi si se duce in cabana. se distrug cu ajutorul unui cutitasascutit. care intre timp a fost insamantat dematca..

decat in perioada cecorespunde roirii naturale.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familiiajutatoare.in cazul in care familia nu este orfana . inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica defagure artificial gaurita in mai multe locuri.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. In acest timp albinele rod bucatica de fagure sielibereaza matca. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. sau in corpuri de stup. compartimentate cu diafragme etanse si cuurdinisuri separate.. Formarea nucleelor albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee deimperechere"..Pentru introducerea botcilor.formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie). decat cele batrane. Cum se procedeaza :. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.ce cumpara matci). dar aceasta este o metodaneproductiva si paguboasa. pe o suprafata cu miere necapacita. Dacaacestea nu mai sunt agresive.. prezenta botcilor face introducerea imposibila.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4).pentru ca matca sa se poata hrani. apicultorul trebuind sa-si invingacuriozitatea de a deschide stupul. se identifica matca si se scoate din stup.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . in cazul prezentei celui capacit seface mai greu . botcile potfi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere..dupa 4-5 ore de la orfanizare. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului.. se verifica daca matca a fosteliberata si daca a inceput sa depuna oua.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui . se introduce noua matca in colivie..se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.. trebuie sa remarcam din nou caexista mai multe metode.la 1-2 zile.albinele tinere accepta mai bine matcile.sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care suntconsiderate mai sigure. Imperecherea matcilor . pentru mai multasiguranta. Bineinteles caimperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. introducand unfagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->