Sunteți pe pagina 1din 5

COMUNICAREA INTERUMANA

COMUNICAREA VERBALA COMUNICAREA NON-VERBALA

Comunicarea reprezinta un sistem de Limbajul non-verbal se uneste cu


transmitere a unor mesaje care pot fi limbajul verbal pentru comunicarea unui
procese mentlre (confuzii, ganduri, decizii, mesaj corect. Studiul acestui limbaj non-
interioare) sau expresii fizice (sunete si verbal vine sa dea forta, sa ne
gesturi). Ea constituie o necesitate si o improspateze cunostintele intuitive pe care
activitate sociala. Cauza care a dus la le avem despre un individ sau un grup.
aparitia comunicarii a fost necesitatea de a
comunica intre oameni ca persoane sau Expresiile psihice urmatoare reflecta
grupuri sociale, cand se aflau la departare starile de spirit cel mai frecvent exprimate
unii de altii. Cauza care a determinat apoi in limbajul non-verbal:
dezvoltarea comunicarii a fost necesitatea
de a comunica intre oameni si organizatiile  surasul – indica o persoana amicala
lor, in conditiile dezvoltarii relatiilor sociale. deschisa discutiei;
Formele de comunicare apar si se dezvolta  bratele incrucisate – denota o
odata cu mijlocul principal de comunicare atitudine negativa
intre oameni, care este limba sau limbajul,
 mainile pe masa – indica faptul ca o
in care doua forme de intrebuintare: orala
persoana este gata de actiune
si scrisa.
 a fi asezat pe scaun, mainile
Comunicarea verbala are un rol
incrucisate la ceafa, tot corpul
primordial atat din punctul de vedere al
inclinat pe spate – reprezinta
secmentului de negociere pe care il ocupa
atitudinea tipica patronului in biroul
cat si din punct de vedere al continutului.
sau care este tentat sa-si delimiteze
Comunicarea verbala permite un joc logic
teritoriul;
al intrebarilor si al raspunsurilor intr-o
derulare flexibila, spontana, lucru care nu  persoanele care-si freaca dosul
este posibil atunci cand negocierile au loc mainilor din cand in cand are adesea
scris sau prin alte tehnici. Prin comunicarea ceva de ascuns
verbala au fost realizate o serie de
activitati: obtinerea si transmiterea de  persoanele care-si freaca palmele
informatii, elaborarea unor propuneri, mainilor sunt pe cale de a realiza o
exprimarea unor opinii. buna actiune.
Limbajul in tratative sau negocierea Desi in relatiile inter-umane
presupune in primul rand o buna comunicarea verbala ocupa locul cel mai
comunicare intre partenerii de tranzitie. important, in comportamentul speciei sunt
Arta de a vorbi se dobandeste prin folosite, ca substitut sau in mod
acumularea de cunostinte si o continuitate complementar fata de comunicarea
care elimina nesiguranta, vorbirea verbala, si diferite alte moduri de
dezordonata, lipsa de expresivitate, comunicare, care nu folosesc limba vorbita,
echilibrul in vorbire. scrisa.

Cunoasterea si folosirea justa a a. Comunicarea tactila


mijloacelor de exprimare a ideilor pe care
dorim sa le comunicam constituie o Posibila numai in cadrul comunicarii
conditie primordiala in comunicare. Aceste inter-personale, aceasta forma de a
mijloace sunt: limbajul si stilul. transmite un mesaj, semnal este comuna si
lumii animale. Ea se pastreaza inca si in
Limbajul poate fi determinat ca fiind societatile cele mai evoluate si are un
un sistem de comunicare prin semnale, in caracter preponderent instinctual, desi de
cadrul unei limbi sau in afara ei. Filozoful la un anumit nivel intervine constiinta.
KARL POPPER a identificat trei categorii de Cercetatorii au stanilit cinci clase de
limbaje, dupa criteriul functiei: atingeri, dintre care numai patru privesc
convorbirea:
1. Limbaje inferioare (folosite si in lumea
animala), avand functia de semnalizare, 1. Atingeri care transmit emotii pozitive,
de autoexpresie ; mangaierea, atingerea ca semnificatie
2. Limbaje superioare, exclusiv umane, consolatoare, atingerea de incurajare
capabile de descriere si argumentare. (strangerea tacuta de mana, batai pe
umar), atingerea linistitoare, comunica
3. Limbaje mixte. gj739e3353rjjn afectiunea, participarea, aprecierea si
au un efect pozitiv asupra starii de spirit
Ca activitate sociala comunicarea a receptorului.
verbala in relatiile comerciale are un limbaj 2. Atingeri ludice si acestea pot fi
de specialitate de corespunzator autonome sau in legatura cu
proceselor, operatiilor si relatiilor pe care le comunicarea verbala (simularea unei
exprima. Terminologia acesteia, in general, mangaieri sau loviri, intr-un anumit
este comuna tuturor domeniilor de context ludic), asemenea atingeri au un
activitate. Acest limbaj general se caracter abuziv si presupun un
completeaza in fiecare domeniu de referential comun precum si o relatie de
activitate prin includertea termenilor apropiere.
tehnici care exprima procesele de munca
specifice acesteia, luand astfel fiinta 3. Atingeri „de control”, in aceasta
categorie sunt incluse acele semnale
limbajul specific activitatii comerciale.
tactile care au rolul de a orienta
Elementele limbajului comunicarii in comportamentul sau atitudinea, o
asemenea atingere poate atentiona cu
domeniul comertului difera de cel al
discretie, poate sugera un indemn sau
limbajului general sau obisnuit datorita
din potriva, o retinere, in respect cu
specificului activitatii. Acestei eleente ale
comunicarea verbala sau cu alta
actiune.
limbajului comunicarii in domeniul
comertului sunt: 4. Atingerea „rituala”, din aceasta
categorie fac parte atat atingeri cu
1. Vocabularul – semnificatie magica, in spatiul religios,
cat si atingeri specifice spatiului
a. Totalitatea termenilor existenti intr-o profund, care si-au pierdut vechile
limba; sugestii, transmiterea harului prin
atingeri de la preot la preot sau de la
b. Totalitatea termenilor folositi de un preot la credincios, atingerea cu un
autor sau de o persoana oarecare obiect sacru, atingerea cu rol
taumaturgic, pastreaza caracterul ritual;
2. Repertoriu de termeni folositi intr-un strangerea mainii in semn de salu,
anumit domeniu lovirea palmei drepte a doua persone in
semn de urare de succes sau de felicitare
a. Expresiile si formele de exprimare sunt atingeri care transmit implicarea
desi uneori se golesc de sens si devin pur
b. Forma si structura gramaticala
formale; in aceasta categorie sunt
incluse si atingerile cu semnificatie
Stilul poate fi determinat ca:
sexuala
1. La nivel individual: mode de exprimare
intr-o comunicare, specific definitor b.Comunicarea gestuala-kinezica
pentru emitator (stilul unui jurnalist,
La fel ca si comunicarea tactila,
stilul unui scriitor, stilul unui orator,
stilul unui muzician sau interpret) comunicarea prin gesturi poate sa se
2. La nivel colectiv: modul de exprimare substituie, pe unele secvente multeori
intr-un domeniu (stil publicitar, stil reprezinta o completare, accentuare,
literar, stil stiintific, stil artistic). contrazicere sau reglare a acesteia.
Aducand un spor de expresivitate, gestul
Acesta adica stilul, cel folosit in este folosit cu precadere in comunicarea
comunicarea verbala care are loc in artistica. In raport cu destinatarul
activitatea comerciala, se deosebeste in mesajului, gestul poate fi prezentat in
mod simtitor de stilul literar, stiintific, comunicarea interpersonala, de grup si de
juridic sau familiar. masa.

Comunicarea in negociere trebuie sa Gesturile cu valoare


foloseasca un stil sobru si concis potrivit cu comunicationala pot fi grupate in mai
obiectul si rolul ei. In fiecare act de multe categorii:
comunicare se trateaza o singura problema
concreta. Pentru ca aceasta sa-si atinga A .Emblemele – acestea sunt miscari care
scopul trebuie sa se utilizeze acele mijloace se substituie comunicarii verbale si
si procedee de exprimare care sa asigure o formeaza un limbaj constituit dintrun
calitate superioara a actului de numar mare de gesturi, care semnifica
comunicare, rezolvand in felul acesta sunete ori cuvinte si compenseaza
scopul pentru care a fost initiat. imosibilitatea e exprimare verbala in
anumite situatii, exemplele curente se
Principiile stilului refera la codurile surdo-mutilor, la o
comunicarii verbale sunt: populatie australiana (Aranda) si, in
domeniul artistic, la practicantii
1. Claritatea – cuvintele trebuie sa fie bine pantomimei.
alese, exacte si potrivite cu ideile pe
care le exprima, sa fie logic inlantuite B .Ilustratorii – sunt gesturi de insotire si
pentru a putea fii intelese inca odata, de montare a comunicarii verbale uneori
asemenea se va avea grija sa fie evitate spontane, universale si au fost inventariate
cuvintele sau expresii cu mai multe
in cadrul mai multor categorii:
intelesuri, neologismele, regionalismele,
„bastoanele”, pictografele, kinetografele,
claritatea stilului este asigurata cand se
folosesc propozitii si fraze scurte. ideografele, miscarile deictice, miscarile
2. Simplitatea si naturaletea – acest spatiale, miscarile ritmice, ilustratorii
principiu consta intr-o exprimare emblematici.
directa, fireasca si lipsita de exagerari.
C. Gesturile de reglaj – miscarile
3. Corectitudinea – o exprimare corecta capului, ale fetei, mai rar ale mainilor;
consta in respectarea regulilor pentru o sugerare solicitarea de a se vorbi
gramaticale. mai tare, mai incet, mai rar, mai repede,
mai putin.
4. Politetea si demnitatea – stilul
comunicarii trebuie sa aiba in vedere un D. Miscarile afective – sunt expresii ale
ton si mod deosebit de exprimare, starii de spirit, sunt folosite pentru a
cuviincios, respectuos si demn, iar in comunica trairi, scutruiente, reactii.
cazul unor nemultumiri aparute in
discutie trebuie sa predomine politetea, E. Adaptorii – gesturi de toaleta, de
buna cuviinta si demnitatea. corectare a tinutei, de control al
comportamentului in societate.
Pentru exprimarea corecta a ideilor,
alaturi de vocabular, structura gramaticala c.Comunicarea prin intermediul
este al doilea element de baza al limbii obiectelor
romane. Ea consta in aplicareea stricta a
regulilor gramaticale in asezarea si Este o forma de transmitere a unui
imbinarea indicioasa a cuvantului in mesaj non-verbal, care foloseste, inafara
propozitii si fraze, prin: construirea de resursele corporale, recursul la obiecte.
propozitiei in ordinea directa, folosirea Asocierea gest-obiect poate interveni in
partilor de propozitie si a expresiilor. comunicare in unele situatii. Gesturile care
folosesc batiste, esarfe, palarii pentru
semn de salut sau despartire ori pentru
semnalizarea unei prezente.
d.Comunicarea prin situare

Un alt gest de comunicare non-


verbala neanalizat in literatura cu acest
profil din romania. O persoana care nu
doreste sa fie abordata se plaseaza intr-o
zona retrasa, extrema sau marginala
aratand ca nu este disponibila, o persoana
interesata sa fie remarcata se plaseaza si
se misca in centrul actiunii comunicandu-si
disponibilitatea.

S-ar putea să vă placă și