Cuprins

I.

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare I.1 Carbunii in Asia
I.1.1 I.1.2 I.1.3 Republica Populara Chineza India Kazahstan

I.2 Carbunii in America I.2.1 Statele Unite ale Americii I.2.2 Canada I.3 Carbunii in Europa I.3.1 Federatia Rusa I.3.2 Polonia I.3.3 Germania I.3.4 Ucraina I.3.5 Marea Britanie I.3.6 Cehia I.3.7 Romania I.4 Carbunii in Africa (Africa de Sud) I.5 Carbunii in Australia

II.

Fondul funciar
II.1 Modalitati de utilizare a ternurilor II.2 Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

III.

Resursele de apa dulce si irigatiile
III.1Caracteristici ale resurselor de apa III.2Rolul apei III.3Consumul mediu de apa III.4Irigatiile III.4.1 Importanta irigatiilor III.4.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce provine din carbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale, la sfarsitul secolului al XIX - lea si a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient).

Dupa cum putem observa in diagrama de mai sus, la nivelul anului 2005, cererea mondiala de energie primara se bazeaza, in mare parte pe petrol (35%), carbuni (25%) si gaze naturale (21%), celelalte energii (biomasa si gunoi 10%, nucleara 6%, hidroelectrica 2%) avand o importanta secundara.

Calsificarea carbunilor: • Carbuni superiori (7 000- 9 000 kcal/kg) 1. Antracitul este o varietate de carbune dur, compact. Are cel mai mare continut procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii. 2. Huila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala, numita bitum. S-a format prin compresie diagenetica si submetamorfica a materialului din turbarii. Din huila se prepara cocsul, folosit in cuptoare la topirea metalelor; mai este folosita la fabricarea medicamentelor si vopselelor. Carbuni inferiori (2 600- 5 000 kcal/kg) 1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brun-neagra, cu proprietati combustibile. 2. Lignitul este un carbune natural, de calitate inferioara, de culoare brun-negricioasa si foarte faramicios. 3. Turba este o varietate de carbune inferior, de culoare cafeniu-inchisa sau neagra.
Carbunii sunt utilizati pentru:

Tarile care detin importante rezerve de carbune. ➢ Este utilizat pentru obtinerea vopselurilor.5 miliarde tone.60o latitudine nordica). au fost: ➢ Africa de Sud 94% . Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate in Emisfera Nordica. ➢ Ajuta la lichefierea carbunelui. ➢ Este folosit drept combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industriei materialelor de constructii (combustibil in termocentrale si fabrici de ciment). ingrasamintelor. intre paralele de 35o. ➢ Combustibil pentru incalzirea locuintelor. prin distilarea carbunelui. maselor plastice. ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 2008 au fost: China (2 716 milioane tone) USA (993 milioane tone) India (484 milioane tone) Australia Africa de Sud Federatia Rusa Indonezia Kazahstan Polonia Columbia Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru generarea de energie electrica. cu peste 100 miliarde tone. Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor. cu o repartitie diferita pentru fiecare continent in parte: • • • • • America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% Rezervele economice exploatabile sunt de aproximativ 860 miliarde tone. In anul 1913. ➢ Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel sunt necesare 600 kg de cocs) sau ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei. in lipsa oxigenului. fibrelor sintetice. a carburii de calciu si a altor derivate industriale. ce ar asigura consumul pentru 191 ani. iar consumul mondial actual este de circa 4.➢ Obtinerea cocsului. la nivelul anului 2005 sunt cele din America de Nord. in industria farmaceutica. Congresul International de Geologie de la Torino a evaluat resursele de carbune la 7 100 miliarde tone. in anul 2008. rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturi inalte.

carbunii contribuie cu 41% la productia de energie electrica. huila) -Provinciile Benxi si Shanxi  Regiunea de Nord: bazinele Taiyuan si Datong .etc.8% din totalul mondial. Japonia. in present. Australia.1 Carbunii in Asia 1. de multe ori. metale neferoase. Regiuni de exploatare:  Regiunea de Nord-Est.1. tarile in curs de dezvoltare ale Asiei (China. Noua Zeelanda. China produce 39. dar si in unele state din Europa Centrala si de Est. s-au inregistrat in statele din UE. cresteri ale ponderii carbunilor s-au inregistrat in tari precum SUA. ciment. iar pentru 2030 se estimeaza o crestere a contributiei lor.1 Republica Populara Chineza Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950. iar adancimea de exploatare redusa permite. exploatarea in cariera. state foste comuniste. carbunii fiind principala sursa energetic a tarii.➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Polonia 93% China 81% Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha Maroc Grecia SUA Germania In prezent. 1. de 44%. cu cele mai mari zacaminte: -Fushun (exploatari in cariera. grosimea stratelor este mica. in bilantul energetic mondial (International Energy Agency). Pe de alta parte. de la 26% in 1990 la 24% in 2003. este cel mai mare producator de otel (peste 501 milioane tone in 2008). India). Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul energetic. Zacamintele de carbuni sunt de calitate superioara.

2. Principalul bazin carbonifer este Karaganda.1. cu peste 450 000 de oameni).estica: zacamintele de pe Valea Godavari Regiunea estica. specializat in huila cocsificabila si carbune brun. la nord de Lacul Balhas.2 India India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial.1. asigurand 10% din productia tarii.3% annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator.1 Statele Unite ale Americii . productia fiind aproape in exclusivitate formata din huila. Regiuni de exploatare: – – – ✔ Carbuni superiori La vest de Calcutta.3Kazahstan Acest stat dispune de rezerve de carbune ce ar asigura productia pentru 100 de ani. A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderurgiei nationale. Madhya Prades si Bihar Partea central. cat si datorita exportului catre Japonia. in apropiere de Madras ✔ Carbuni inferiori (90% din rezervele de carbuni inferiori): statul Tamil Nadu 1.2 Carbunii in America 1. 1. Regiunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni inferiori: provinciile Yunnan si Hunan. 1. Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3. in statele Bengalul de Vest. Ekibastuz este al doilea bazin carbonifer. Productia a scazut la 50% in ultimii ani.

Montana. ar ajunge pentru o perioada se 245 de ani. Rezervele de carbune detinute de S. Ohio -bazinul central. utilizand aproximativ 100 milioane tone anual. in prezent. Cenusa rezultata in urma arderii este folosita la fabricarea rachetelor de tenis si a mingilor de golf. Virginia de Vest si Alabama. Montana este statul cu cele mai mari rezerve de carbune (119 miliarde tone).SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. Indiana. Louisiana Productia de energie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de 51% pe carbuni. . Wyoming.vestic: Iowa. cu exploatari in statele: Dakota de Nord. Energia nucleara are o pondere de 20%. iar cea rezultata prin utilizarea gazelor naturale este de 18%. dar statul Wyoming este cel mai mare producator de carbune (a produs aproximativ 400 milioane tone in 2004). Regiuni de exploatare: – – – Regiunea Muntilor Stancosi (75%.A. Depozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume. Carbunele genereaza aproape jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite.U. iar aproximativ 9% din productie este exportata. ocupa locul al doilea cu o pondere de circa 22%. Nebraska -bazinul sudic: Texas. Kentucky.estic: Illinois. Regiunea Muntilor Appalachi: Pennsylvania. Missouri. Bazinul Fluviului Mississippi:-bazinul central. dar cu o participare la productie de doar 35%). Colorado. Texas este cel mai mare consumator de carbune.

13 produc exclusiv pentru export.3. exploatate in estul si vestul Siberiei. datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor ( doar 5% din productia mondiala).1 Federatia Rusa Mari bazine carbonifere se gasesc in partea europeana. ✔ Bazinul Peciora: -dispune de rezerve mari de carbuni superiori -este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei -este cunoscut sub denumirea de “Donbasul Polar”.2 Canada Canada are o productie echilibrata de carbuni. cele din provinciile Alberta. British Columbia si Saskatchewan.Provincia Saskatchewan 1. detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba. Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala. dintre cele 25 de mine. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990.2. alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei ✔ Bazinul Moscovei: -poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibil pentru industria energiei electrice din regiune.1.3 Carbuni in Europa 1. cu un usor avantaj asupra celor superiori. Exploatari: ✔ Partea estica: -Noua Scotie -New Brunswick -Provincia Alberta . Regiuni de exploatare: .

2 Polonia Polonia detine rezerve mari de huila in sudul tarii (Silezia Superioara).Partea asiatica: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Kansk.3. in: • • Bazinul Walbrzych Podisul Lublin Prezenta cailor avigabile pe Odra si Wisla a reprezentat un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica.Partea de nord a Siberiei: ✔ Baznul Taimir ✔ Bazinul Kolima 4.situat pe Raul Tomi.se extrage carbune cocsificabil pentru industria Siberiei de Vest 2. cu exploatari huilifere Bazinul Tunguska. Bazinul Celeabinsk -Bazinul Kuznetk. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara.Regiunea Muntilor Ural: -Bazinul Ekaterinburg. Bazinul Kizel.Acinsk (exploatari in suparafata) Bazinul Ceremhovo. in partea centrala a Siberiei Bazinul Lena cu o valorificare mai slaba 3.1.Extremul Orient: ✔ Bazinul Bureea ✔ Bazinul Sucean ✔ Bazinul Sahalin 1.Irkutsk. Carbuni inferiori se exploateaza in: • • Bazinul Turow Bazinul Konin. la nord de Lacul Baikal. afluent al Raului Obi -detine circa 200 staturi carbonifere -este cel mai important pentru productia tarii (35%) . peste 90% dintre rezervele tarii.Turek .

Exploatari de turba se efectueaza in NE tarii. cu toate ca acest combustibil asigura 95% din energia electrica a tarii. dar se exploateaza circa 100 Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsificabili din Europa . alaturi de prezenta Rhinului 1. Bazinul Ville Koln) Principalele bazine de exploatare a carbunilor sunt: 1. dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%. in Colinele Mazuriei. ➢ Bazinul Lauchhamer ➢ Germania de Vest (Bazinul Aachen. 1. ocupand locul al doilea in Europa.4 Ucraina Bazinul carbonifer.3. dupa Federatia Rusa.Turingiana) detine peste 50% din productia nationala. centrate in 124 strate. ➢ Germania de Est (Regiunea Saxono.3. iar cea de carbuni inferiori cu 24%. care contin cele aproape 10 miliarde tone de carbuni inferiori ✔ Prezenta carbunilor a constituit unul dintre factorii potentiali ai dezvoltarii industriale.3 Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici . este Donetk: ✔ ✔ ✔ ✔ Este situat pe cursul inferior al Donetului 60% din resursele de carbune sunt carbuni energetici Contine aproape 300 de straturi de carbune. 1. Bazinul Saar: ✔ Este localizat in apropierea granitei cu Franta ✔ Are o importanta secundara Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune. principalul. Productia de huila a Poloniei provine din subteran. Bazinul Ruhr: ✔ Principala regiune de extractie a carbunilor superiori ✔ Rezervele sunt estimate la peste 20 miliarde tone. Se are in vedere reducerea productiei. cu 3% din productia mondiala.

✔ Pozitia geografica favorabila. a dus la dezvoltarea industriei. 1. in care se obtine peste 80% din productia tarii. legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica). in special a siderurgiei.3. Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta existenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de exploatare.Don. Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha).5 Marea Britanie Marea Britanie a dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani. Alte bazine cu carbuni superiori sunt: ✔ Bazinul Rosice (la V de Brno) ✔ Bazinul Plzen (la V de Praga) ✔ Bazinul Kladno (la V de Praga) Bazine cu carbuni inferiori sunt: ✔ Boemia Nordica ✔ Bazinul Most ✔ Bazinul Sokolov 1.3.6 Cehia Productia este dominata de carbunii superiori. Regiuni de exploatare: ✔ Bazinul Wales ✔ Bazinul Yorkshire ✔ Bazinul Northumberland 1. Carbunii au avut o contributie majora in dezvoltarea industriei Marii Britanii.7 Romania .3. determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga.

4 Carbunii in Africa 1. Exploatari: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Witbank Provincia Transvaal Provincia Orange Provincia Natal 1. productia a crescut constant.Alunu) ✔ Zona de exploatare Mehedinti (Husnicioara) ➢ Bazinul Arges: ✔ Zona de exploatare Aninoasa. lignitul detinand o pondere de peste 70%.5 Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune.Crasna ➢ Bazinul Petrosani (exploatari de huila) ➢ Muntii Banatului (exploatari din 1790) 1.Rezervele Romaniei de carbune sunt evaluate la 4. avand o crestere usoara in ultimii ani a productiei. Dupa 1990. mai ales pentru carbunii superiori. aproape 80% sunt carbuni inferiori.Godeni ➢ Bazinul Barcau. cu 5 milioane tone pe an. Exploatari: ➢ Bazinul Olteniei: ✔ Zona de exploatare Motru ✔ Zona de exploatare Jilt ✔ Zona de exploatare Rovinari ✔ Zona de exploatare Valcea (Berbesti.1 Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori. este a treia producatoare mondiala. .22 milioane tone.4. crestere datorata cererii ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 milioane tone pe an).

al construcţiilor şi al drumurilor. al apelor. calitate foarte buna a carbunilor) ✔ Bazinul Sydney ✔ Bazinul Ipswich ✔ Bazinul Newcastle ✔ Bazinul Blair Athol ➢ NE Australiei ✔ Charles ➢ SV Australiei ✔ Collie ➢ Insula Tasmania II.Suprafaţa de teren cuprinsă între graniţele unui stat formează fondul funciar naţional al statului respectiv. silvic. fiind cea mai importantă resursă naturală a Pământului. Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren de pe Glob.Exploatari: ➢ Regiunea Alpilor Australieni (exploatari in cariera. care se împarte în fond funciar agricol. Terenurile agricole se impart in: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Teren arabil Suprafete ocupate cu vii Suprafete ocupate cu livezi Pasuni naturale Fanete naturale Terenurile neagricole se impart in: ✔ Suprafete ocupate cu paduri ✔ Suprafete acoperite de ape si balti ✔ Fondul funciar al altor suprafete:  Suprafata de teren de sub constructii  Suprafata de teren de sub caile de comunicatii .

clima. omul a modificat destul de mult cadrul natural. cu aproximativ 20%. cu 10%. cu 30% si de Africa. politica de scoatere din circuitul productive a unor suprafete de teren agricol) economia mondiala a ajuns la o balanta mondiala precara intre cerere si oferta. ha). desecarea zonelor mlastinoase. In conditiile unei cresteri explozive a populatiei mondiale si totodata datorita altor factori (intre care. Europa detine 20% din totalul mondial al terenurilor arabile. soluri.5 mld. spaţiul agricol reprezintă peste un sfert (adică 3. nu este mai putin adevarat ca. vietuitoare. format prin acţiunea agenţilor externi asupra scoarţei. Cea mai mare parte din spaţiul agricol se află localizat în zona temperată (circa 2 mld. acest sector economic fiind influntat de conditiile de mediu (relief.) intr-o masura inca destul de mare.25 ha. ameliorarea solurilor etc.Din suprafaţa Globului. împreună cu plantele şi animalele. de peste 13. apa. de exemplu. in jur de 60%. . De departe. Caracteristica sa de bază este fertilitatea. ha. conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin. in anul 2007. Cele mai mari suprafete agricole. se intalnesc in Asia (37%) si America (27%). Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce priveste terenurile arabile si culturile permanente. Este urmata de America si Asia. in unele cazuri chiar radical. Suprafeţele cultivate acoperă aproximativ 1. prin irigare. la nivelul anului 2007. extreme de grava. etc. iar Africa 16%. ceea ce reprezintă 55% din spaţiul agricol mondial şi tot aici se află cea mai mare parte din suprafaţa însămânţată a planetei (830 mii. ha. mai mult ca pentru orice alt sector de activitate umana.5 mld.In cazul agriculturii. fiecărui locuitor al planetei revenindu-i 0. ha. a carei rezolvare nu este deloc usoara. 59%). respectiv 8% din totalul terenurilor. 38%. Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afânată şi friabilă. ha). pe plan mondial in anul 2007. prin activitatea agricola. fiind urmate de Africa cu 26% si Europa. respectiv 26%. Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce priveste ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeti agricole. In acelasi timp. Ca urmare a aparut o “problema alimentara”.4 mld. terasearea versantilor.

Insula Mare a Brailei). selecţionarea speciilor de plante ş. irigarea terenurilor. deoarece solul se reface foarte greu. sunt: lateritele. Solurile se formeaza in timp.Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi. Lunca Dunarii (Balta Ialomitei. doar 920 000 hectare dau producţie. mlastini. Principalele grupe (categorii) de soluri. Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru viitorul agriculturii. . terasarea versantilor.a. combaterea efectelor inundatilor. din acest motiv. Tot mai mulţi producători optează pentru practicarea unei agriculturi ecologice. – si sunt destinate in principal culturilor de orez. zone inghetate.a.000 ha. indeosebi ca urmare a inalturarii covorului vegetal natural si a folosirii unei agrotehnici nerationale. Solul trebuie protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 până la 1 000 de ani. in timp. Japonia. limitat in spatiu si sunt diversificate in functie de factorii pedogenetici. incepand din zona ecuatoriala spre poli. rotirea culturilor pe aceeaşi suprafaţă. terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundatiilor. cele mai intinse suprafete se intalnesc insa in Asia – indeosebi in China. In prezent se afla in curs de realizare un plan complet de indiguire si desecare a zonei deltaice a Rhinului (planul Delta). solurile podzolice si de tundra. Indonezia. etc. comaterea eroziunii terenurilor. solurile castanii de stepa. cu o suprafata de pestre 200. hectare cultivate. Alte zone mai reprezentative cu lucrari de indiguire si desecari sunt: delta Rhonului. ceea ce demonstreaza clar dimensiunile globale ale problemei. Pentru ameliorarea calitatii productive a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri funvciare cum ar fi: inlaturarea excesului de umiditate. In prezent.5 mld. au un caracter fragil. zone cu exces de umiditate. ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase. Lucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de vita de vie.). cursul inferior al fluviului Chang Jiang. Jumatate din suprafata uscatului planetar este constituita din areale practic nesolificate (deserturi. nu toate terenurile de pe Glob sunt cultivate. Eroziunuea solurilor este un fenomen provocat in buna masura de actiunea omului. Eroziunea solurilor afecteaza aproape o treime din totalul terenurilor arabile ale Terrei. etc. solurile rosii de savana. solurile rosii si galbene subtropicale. In Olanda s-a realizat insa si indiguirea unor suprafete marine. Din cele 1. iar distrugerea sa accelerata diminueaza continuu potentialul productiv al terenurilor. Mărirea productivităţii se face prin administrarea de îngrăşăminte naturale. cum ar fi golful Zuiderze. delta Padului. munti inalti. cele doua Corei s. Filipine. solurile argiloiluviale. dar indeosebi reducerea deficitului de umiditate prin irigatii. solurile brune de pustiuri si semipustiuri. numai cealalta jumatate avand soliri cu diferite grade de fertilitate. Lucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul agricol a suprafetelor ocupate de balti.

sau din contra.Aceasta este atenuata. Australia. ✔ Relieful( altitudinea. variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici ➢ Caracteristicile economiei agricole:cultura plantelor( arborele de cafea. ✔ Factorii telurico-edafici (solul. dupa destelenirea terenurilor. cu cat pericolul eroziunii solului este mai mare. Factorii care influenţează direct viaţa plantelor şi sistemele de producţie agricolă: ✔ Factorii cosmico-atmosferici (lumina. palmierul de ulei. 150 mii kmp) cuprinde terenuri arabile (11%). terenuri îngheţate permanent (6%) .2 Zonalitatea culturilor agricole în raport cu zonalitatea climatică 1.apa şi organismele vii din sol). . arborele de cauciuc. Clasificarea terenurilor dupa calitate solului: ✔ terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%). America Centrală. aerul. in climatele musonice etc. America de Sud şi Europa.precipitaţii). apa meteorică ). America de Nord. Asiei de Sud. orientarea versanţilor.America de Nord. accelerata in functie de mai multi factori naturali: se manifesta in special pe versantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin dezvoltate (subtiri). terenuri afectate de secetă (28%). pantă). 2.vânturi. Asia de Nord şi Centrală. se datoreaza in principal actiunii vanturilor. terenuri cu excedent de umiditate (10%) . terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud. fond forestier (31%) si alte suprafete (34%). indepartarea stratului subtire de sol. căldura.Asia de Sud-Est. Asia de Nord şi Centrală. Zona ecuatorială ➢ Caracteristici climatice . care ocupă suprafeţe întinse în ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Europa. in stepele aride. cocotierul etc). pasuni si fanete (24%).).creşterea animalelor. cu cat precipitatiile sunt inegal distribuite si au un caracter torential (de exemplu in regiunile subecuatoriale.cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud. terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale. ✔ Clima(temperaturi. 2.1 Modul de utilizare a terenurilor: Suprafata totala a uscatului ( cca.climat cald şi umed. bananierul.

succesiunea a două anotimpuri. creşterea animalelor. ➢ Caracteristicile economiei agricole . grâul de toamnă. citrice. secară.cultura plantelor: bumbacul. veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale. Resursele de apa dulce si suprafetele irigate In sensul cel mai larg. Zona temperată ➢ Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică). creşterea animalelor. iuta. 1. etc. orezul. citrice. veri scurte şi răcoroase ➢ Caracteristicile economiei agricole .utilizarea energiei hidraulice . curmalul. iuta. ➢ Caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orezul. orezul. Zona subtropicală sau mediteraneeană ➢ Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. trestia de zahăr. secara de primăvară. III. 1.cultura plantelor: orzul. Utilizarea resurselor de apa: • • Problema alimentatiei. porumb. ➢ Caracteristicile economiei agricole . meiul. sorgul.cultura plantelor: grâul. in subsol si in atmosfera (hidrosfera). oleaginoase. unul ploios şi unul secetos. ierni ploioase ➢ Caracteristicile economiei agricole . Zona tropicală ➢ Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari.cultura plantelor: orz. Zona subecuatorială ➢ Caracteristici climatice . 1. viţa de vie. 1. măslin. sfeclă de zahăr. creşterea animalelor. cartof.1. bumbac.problema irigatiilor Problema energetica. creşterea animalelor. porumbul etc). resursele de apa dulce reprezinta apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata terestra. Zona subpolară ➢ Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase. creşterea animalelor. pomi fructiferi. ceai.

cat si cantitativ Resurse refolosibile Important factor de mediu 3. Mexic sau Zambia. Africa de Sud aloca in aproximativ 2% din bugetul de stat salubritatii si apelor. Uganda. atat sub aspect calitativ. India. Kenya. Pakistan. regenerabile.1 Caracteristici ale resurselor de apa: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Caracter limitat in spatiu si timp Epuizabile. Yemen. in schimb mai mult de 4% este alocat operatiunilor militare (Etiopia ~10%).• Problema mediului.2 Rolul apei: • Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari: . refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura) Distributie neuniforma in spatiu si timp Posibilitati de transport limitate Regim puternic influentat de catre om. 3.unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea Aproape 1% din bugetul de stat este alocat resurselor de apa dulce si salubritatii in tari precum Etiopia.

in mod inevitabil. Acestea s-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride. calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval ✔ Acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere 3.A.4 Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire. Lucrarile de irigatii au rol substantial in reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate. cantitatea de apa folosita in agricultura era de 70%. pentru un trai decent. atat intre tarile dezvoltate. Cantitatea este suficienta pentru baut si uz sanitar. . pragul minim este de 20 litri/zi/pers.300 l/zi/pers in majoritatea statelor din UE ✔ Pana la sub 10 l/zi/pers in cazul Mozambicului Consumul variaza si in interiorul statelor (in Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 l/zi/pers) Conform OMS si UNICEF. cat si cele slab dezvoltate ✔ De la 575 l/zi/pers in S. ✔ La 200. ceea ce reprezinta 1/5 din suprafata arabila. sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 milioane de persoane ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului O interdependenta hidrologica: ✔ Daca o tara din amonte utilizeaza raul. unul dintre cele mai mari sisteme hidrografice din lume. De fapt. In anul 2000. 40% din totalul productiei vegetale mondiale. iar in cel domestic de doar 10%.• ✔ 9 tari pentru Amazon si 11 tari pentru Nil ✔ Mekongul. Pe aceasta suprafata se obtine cca. necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 litri/zi/pers. Suprafata totala irigata pe glob este in prezent de peste 300 mii ha. pe cand in domeniul industrial era de 20%. de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru distanta.U. 3.3 Consumul mediu de apa: • • Variaza intre state. mai ales in tarile in curss de dezvoltare. cantitatea.

instabil sau pe soluri nisipoase) Irigarea prin scurgere la suprafata. Japonia s. Asia de Sus. prin utilizarea unor conducte subterane Irigatiile traditionale. Pakistan. locul 2 pe glob). India ( peste 30 mii ha. suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila).a.Pe plan mondial. Din 1994 pana in 2006. cat si cea asiatica). la nivel global. India. cele mai intinse suprafete se afla in Asia. tropical. Principalele tipuri de irigatii: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin aspersiune (teren cu relief neregulat. cunoscute mai ales pentru nordul Africii. arid. se remarca tari cum sunt China (cca. Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii. Iran. pe brazde sau fasii Irigarea prin submersie sau inundare completa Irigarea prin udare subterana. in functie de sursele de apa: ✔ Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetic (Egipt. Egipt. locul 1 pe glob). foggara) Irigarea prin canale de inundare Irigarea cu shaduful (India) Prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale Irigatiile moderne. Australia. continent cu traditii in domeni. Pe celelalte continente se remarca CSI (atat in partea europena. subtropical. Mexic.Vest si de Sud. ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial a crescut in mod considerabil. precum si de culturile cu plante pretentioase la umiditate. in 2006 era: ✔ Asia 72% . SUA) ✔ Sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala) ✔ Sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia. sunt: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin canale subterane (kanate. SUA) In 2006. Repartitia suprafetelor irigate. SUA ( indeosebi in sud-vest). 45 mii ha irigate. Indonezia. acestea fiind impuse de regimurile pluviometrice specifice climatelor musonic. de la aproximativ 265 milioane ha la circa 285 milioane ha.

✔ ✔ ✔ ✔ ✔ America de Nord si Centrala 12% Europa 7% Africa 5% America de Sud 3% Oceania 1% Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia. 8% India ✔ Este tara cu cea mai mare suprafata irigata ✔ Peste 57 milioane ha prezinta lucrari de irigare foarte vechi ✔ Cele mai multe amenajari sunt amplasate in Delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului ✔ Irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat. pentru primele patru state. Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial. care izvorasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari. ✔ Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang Pakistanul . Huang He.A. in anul 2006 este de: – – – – India 20% China 20% Pakistan 7% S. care se recolteaza primavera (culture numite rabi) China ✔ A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha). Yangtze. Brahmaputra. Gange.U. unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind.

1 Importanta irigatiilor Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride). inclusive Punjab si Haryana.. la obtinerea unei eficiente agricole sporite in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie. Knasas.2 ori mai mare.4. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (extinsa din sudul Dakotei in Nebraska. mai eficiente si mai rezistente la umiditate. in conditiile culturilor de orez.5. in regiunile sudvestice si sudice. cu altele. In S.A. principalele producatoare de cereale.U. Statele Unite ale Americii ✔ Au peste 22 milioane ha. mai ales. nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor. Texas) va duce la disparitia ei.✔ Detine peste 19 milioane ha de ternuri irigate (aproape ¼ din suprafata agricola a tarii) ✔ Cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii. productia poate fi de 1. ce beneficiaza de irigatii. In India. . Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi cu o valoare economica mai mica.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord. folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an. Colorado. Oklahoma.4. Huai si doua surse de apa subterane). 3. prezente. Hai. 3. unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He. In Asia de Sud. suprafata irigata a scazut cu 15% comparative cu anul 1980.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful