Cuprins

I.

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare I.1 Carbunii in Asia
I.1.1 I.1.2 I.1.3 Republica Populara Chineza India Kazahstan

I.2 Carbunii in America I.2.1 Statele Unite ale Americii I.2.2 Canada I.3 Carbunii in Europa I.3.1 Federatia Rusa I.3.2 Polonia I.3.3 Germania I.3.4 Ucraina I.3.5 Marea Britanie I.3.6 Cehia I.3.7 Romania I.4 Carbunii in Africa (Africa de Sud) I.5 Carbunii in Australia

II.

Fondul funciar
II.1 Modalitati de utilizare a ternurilor II.2 Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

III.

Resursele de apa dulce si irigatiile
III.1Caracteristici ale resurselor de apa III.2Rolul apei III.3Consumul mediu de apa III.4Irigatiile III.4.1 Importanta irigatiilor III.4.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce provine din carbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale, la sfarsitul secolului al XIX - lea si a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient).

Dupa cum putem observa in diagrama de mai sus, la nivelul anului 2005, cererea mondiala de energie primara se bazeaza, in mare parte pe petrol (35%), carbuni (25%) si gaze naturale (21%), celelalte energii (biomasa si gunoi 10%, nucleara 6%, hidroelectrica 2%) avand o importanta secundara.

Calsificarea carbunilor: • Carbuni superiori (7 000- 9 000 kcal/kg) 1. Antracitul este o varietate de carbune dur, compact. Are cel mai mare continut procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii. 2. Huila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala, numita bitum. S-a format prin compresie diagenetica si submetamorfica a materialului din turbarii. Din huila se prepara cocsul, folosit in cuptoare la topirea metalelor; mai este folosita la fabricarea medicamentelor si vopselelor. Carbuni inferiori (2 600- 5 000 kcal/kg) 1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brun-neagra, cu proprietati combustibile. 2. Lignitul este un carbune natural, de calitate inferioara, de culoare brun-negricioasa si foarte faramicios. 3. Turba este o varietate de carbune inferior, de culoare cafeniu-inchisa sau neagra.
Carbunii sunt utilizati pentru:

in lipsa oxigenului.5 miliarde tone. cu o repartitie diferita pentru fiecare continent in parte: • • • • • America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% Rezervele economice exploatabile sunt de aproximativ 860 miliarde tone. ➢ Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel sunt necesare 600 kg de cocs) sau ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei. prin distilarea carbunelui.60o latitudine nordica). intre paralele de 35o. ➢ Combustibil pentru incalzirea locuintelor. ce ar asigura consumul pentru 191 ani. In anul 1913. rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturi inalte. Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor. Congresul International de Geologie de la Torino a evaluat resursele de carbune la 7 100 miliarde tone. maselor plastice. iar consumul mondial actual este de circa 4. Tarile care detin importante rezerve de carbune.➢ Obtinerea cocsului. a carburii de calciu si a altor derivate industriale. cu peste 100 miliarde tone. au fost: ➢ Africa de Sud 94% . la nivelul anului 2005 sunt cele din America de Nord. in anul 2008. in industria farmaceutica. ➢ Este utilizat pentru obtinerea vopselurilor. Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate in Emisfera Nordica. fibrelor sintetice. ➢ Ajuta la lichefierea carbunelui. ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 2008 au fost: China (2 716 milioane tone) USA (993 milioane tone) India (484 milioane tone) Australia Africa de Sud Federatia Rusa Indonezia Kazahstan Polonia Columbia Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru generarea de energie electrica. ➢ Este folosit drept combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industriei materialelor de constructii (combustibil in termocentrale si fabrici de ciment). ingrasamintelor.

huila) -Provinciile Benxi si Shanxi  Regiunea de Nord: bazinele Taiyuan si Datong . cu cele mai mari zacaminte: -Fushun (exploatari in cariera. Noua Zeelanda. iar adancimea de exploatare redusa permite.1 Carbunii in Asia 1. metale neferoase. carbunii contribuie cu 41% la productia de energie electrica. s-au inregistrat in statele din UE. Zacamintele de carbuni sunt de calitate superioara. cresteri ale ponderii carbunilor s-au inregistrat in tari precum SUA. este cel mai mare producator de otel (peste 501 milioane tone in 2008). in bilantul energetic mondial (International Energy Agency). Australia. tarile in curs de dezvoltare ale Asiei (China.8% din totalul mondial. Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul energetic. Pe de alta parte. de 44%. in present. Japonia. de la 26% in 1990 la 24% in 2003.etc. exploatarea in cariera. carbunii fiind principala sursa energetic a tarii. Regiuni de exploatare:  Regiunea de Nord-Est. India).1. 1. ciment. grosimea stratelor este mica.➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Polonia 93% China 81% Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha Maroc Grecia SUA Germania In prezent. dar si in unele state din Europa Centrala si de Est. iar pentru 2030 se estimeaza o crestere a contributiei lor. state foste comuniste. China produce 39.1 Republica Populara Chineza Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950. de multe ori.

cu peste 450 000 de oameni).2 India India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial. Principalul bazin carbonifer este Karaganda. asigurand 10% din productia tarii. specializat in huila cocsificabila si carbune brun.1 Statele Unite ale Americii . Madhya Prades si Bihar Partea central. in apropiere de Madras ✔ Carbuni inferiori (90% din rezervele de carbuni inferiori): statul Tamil Nadu 1.2. A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderurgiei nationale. Regiunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni inferiori: provinciile Yunnan si Hunan. Ekibastuz este al doilea bazin carbonifer. in statele Bengalul de Vest.3Kazahstan Acest stat dispune de rezerve de carbune ce ar asigura productia pentru 100 de ani. Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3. la nord de Lacul Balhas. productia fiind aproape in exclusivitate formata din huila. Regiuni de exploatare: – – – ✔ Carbuni superiori La vest de Calcutta.1.estica: zacamintele de pe Valea Godavari Regiunea estica. Productia a scazut la 50% in ultimii ani. 1.2 Carbunii in America 1.3% annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator. 1. cat si datorita exportului catre Japonia.1.

cu exploatari in statele: Dakota de Nord. Louisiana Productia de energie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de 51% pe carbuni. Regiuni de exploatare: – – – Regiunea Muntilor Stancosi (75%. Montana este statul cu cele mai mari rezerve de carbune (119 miliarde tone). Kentucky. dar statul Wyoming este cel mai mare producator de carbune (a produs aproximativ 400 milioane tone in 2004). Nebraska -bazinul sudic: Texas. iar cea rezultata prin utilizarea gazelor naturale este de 18%. Regiunea Muntilor Appalachi: Pennsylvania. Carbunele genereaza aproape jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite. Wyoming. in prezent. ar ajunge pentru o perioada se 245 de ani. Montana. utilizand aproximativ 100 milioane tone anual.estic: Illinois. Cenusa rezultata in urma arderii este folosita la fabricarea rachetelor de tenis si a mingilor de golf. Colorado. Virginia de Vest si Alabama.U. . Texas este cel mai mare consumator de carbune. Bazinul Fluviului Mississippi:-bazinul central.A. Rezervele de carbune detinute de S.vestic: Iowa. Ohio -bazinul central.SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. iar aproximativ 9% din productie este exportata. Energia nucleara are o pondere de 20%. Depozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume. dar cu o participare la productie de doar 35%). Missouri. Indiana. ocupa locul al doilea cu o pondere de circa 22%.

1. Regiuni de exploatare: . exploatate in estul si vestul Siberiei. ✔ Bazinul Peciora: -dispune de rezerve mari de carbuni superiori -este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei -este cunoscut sub denumirea de “Donbasul Polar”. cu un usor avantaj asupra celor superiori. 13 produc exclusiv pentru export. British Columbia si Saskatchewan.2. datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor ( doar 5% din productia mondiala). cele din provinciile Alberta.3.2 Canada Canada are o productie echilibrata de carbuni. dintre cele 25 de mine. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990. Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala. alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei ✔ Bazinul Moscovei: -poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibil pentru industria energiei electrice din regiune. detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba.3 Carbuni in Europa 1.1 Federatia Rusa Mari bazine carbonifere se gasesc in partea europeana.Provincia Saskatchewan 1. Exploatari: ✔ Partea estica: -Noua Scotie -New Brunswick -Provincia Alberta .

Carbuni inferiori se exploateaza in: • • Bazinul Turow Bazinul Konin.Regiunea Muntilor Ural: -Bazinul Ekaterinburg.1.Partea de nord a Siberiei: ✔ Baznul Taimir ✔ Bazinul Kolima 4. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara. in partea centrala a Siberiei Bazinul Lena cu o valorificare mai slaba 3.situat pe Raul Tomi.Turek . Bazinul Celeabinsk -Bazinul Kuznetk. peste 90% dintre rezervele tarii.3.Extremul Orient: ✔ Bazinul Bureea ✔ Bazinul Sucean ✔ Bazinul Sahalin 1.2 Polonia Polonia detine rezerve mari de huila in sudul tarii (Silezia Superioara).se extrage carbune cocsificabil pentru industria Siberiei de Vest 2.Irkutsk.Acinsk (exploatari in suparafata) Bazinul Ceremhovo. afluent al Raului Obi -detine circa 200 staturi carbonifere -este cel mai important pentru productia tarii (35%) . la nord de Lacul Baikal. Bazinul Kizel.Partea asiatica: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Kansk. in: • • Bazinul Walbrzych Podisul Lublin Prezenta cailor avigabile pe Odra si Wisla a reprezentat un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica. cu exploatari huilifere Bazinul Tunguska.

➢ Germania de Est (Regiunea Saxono. dupa Federatia Rusa. ➢ Bazinul Lauchhamer ➢ Germania de Vest (Bazinul Aachen. Bazinul Ville Koln) Principalele bazine de exploatare a carbunilor sunt: 1. principalul. alaturi de prezenta Rhinului 1. dar se exploateaza circa 100 Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsificabili din Europa . iar cea de carbuni inferiori cu 24%. Se are in vedere reducerea productiei.Exploatari de turba se efectueaza in NE tarii. Productia de huila a Poloniei provine din subteran. Bazinul Saar: ✔ Este localizat in apropierea granitei cu Franta ✔ Are o importanta secundara Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune.Turingiana) detine peste 50% din productia nationala.4 Ucraina Bazinul carbonifer. care contin cele aproape 10 miliarde tone de carbuni inferiori ✔ Prezenta carbunilor a constituit unul dintre factorii potentiali ai dezvoltarii industriale. in Colinele Mazuriei. ocupand locul al doilea in Europa. dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%. 1. cu 3% din productia mondiala. 1. este Donetk: ✔ ✔ ✔ ✔ Este situat pe cursul inferior al Donetului 60% din resursele de carbune sunt carbuni energetici Contine aproape 300 de straturi de carbune. Bazinul Ruhr: ✔ Principala regiune de extractie a carbunilor superiori ✔ Rezervele sunt estimate la peste 20 miliarde tone.3 Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici . centrate in 124 strate.3. cu toate ca acest combustibil asigura 95% din energia electrica a tarii.3.

1.5 Marea Britanie Marea Britanie a dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani. Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha).3. Alte bazine cu carbuni superiori sunt: ✔ Bazinul Rosice (la V de Brno) ✔ Bazinul Plzen (la V de Praga) ✔ Bazinul Kladno (la V de Praga) Bazine cu carbuni inferiori sunt: ✔ Boemia Nordica ✔ Bazinul Most ✔ Bazinul Sokolov 1. Carbunii au avut o contributie majora in dezvoltarea industriei Marii Britanii. in care se obtine peste 80% din productia tarii.3.✔ Pozitia geografica favorabila.6 Cehia Productia este dominata de carbunii superiori.7 Romania . in special a siderurgiei. Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta existenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de exploatare.Don. a dus la dezvoltarea industriei. determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga. legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica).3. Regiuni de exploatare: ✔ Bazinul Wales ✔ Bazinul Yorkshire ✔ Bazinul Northumberland 1.

Rezervele Romaniei de carbune sunt evaluate la 4. crestere datorata cererii ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 milioane tone pe an). lignitul detinand o pondere de peste 70%. .5 Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune.Crasna ➢ Bazinul Petrosani (exploatari de huila) ➢ Muntii Banatului (exploatari din 1790) 1.22 milioane tone.Alunu) ✔ Zona de exploatare Mehedinti (Husnicioara) ➢ Bazinul Arges: ✔ Zona de exploatare Aninoasa.4 Carbunii in Africa 1. este a treia producatoare mondiala. Exploatari: ➢ Bazinul Olteniei: ✔ Zona de exploatare Motru ✔ Zona de exploatare Jilt ✔ Zona de exploatare Rovinari ✔ Zona de exploatare Valcea (Berbesti.4. productia a crescut constant. aproape 80% sunt carbuni inferiori. cu 5 milioane tone pe an. Dupa 1990.Godeni ➢ Bazinul Barcau. Exploatari: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Witbank Provincia Transvaal Provincia Orange Provincia Natal 1. mai ales pentru carbunii superiori. avand o crestere usoara in ultimii ani a productiei.1 Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori.

fiind cea mai importantă resursă naturală a Pământului.Suprafaţa de teren cuprinsă între graniţele unui stat formează fondul funciar naţional al statului respectiv. al apelor. Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren de pe Glob. al construcţiilor şi al drumurilor. Terenurile agricole se impart in: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Teren arabil Suprafete ocupate cu vii Suprafete ocupate cu livezi Pasuni naturale Fanete naturale Terenurile neagricole se impart in: ✔ Suprafete ocupate cu paduri ✔ Suprafete acoperite de ape si balti ✔ Fondul funciar al altor suprafete:  Suprafata de teren de sub constructii  Suprafata de teren de sub caile de comunicatii . calitate foarte buna a carbunilor) ✔ Bazinul Sydney ✔ Bazinul Ipswich ✔ Bazinul Newcastle ✔ Bazinul Blair Athol ➢ NE Australiei ✔ Charles ➢ SV Australiei ✔ Collie ➢ Insula Tasmania II. care se împarte în fond funciar agricol.Exploatari: ➢ Regiunea Alpilor Australieni (exploatari in cariera. silvic.

se intalnesc in Asia (37%) si America (27%). ha. Cea mai mare parte din spaţiul agricol se află localizat în zona temperată (circa 2 mld. respectiv 26%. Suprafeţele cultivate acoperă aproximativ 1. Caracteristica sa de bază este fertilitatea. Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce priveste terenurile arabile si culturile permanente. spaţiul agricol reprezintă peste un sfert (adică 3. Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afânată şi friabilă. Cele mai mari suprafete agricole. in unele cazuri chiar radical. In conditiile unei cresteri explozive a populatiei mondiale si totodata datorita altor factori (intre care. ameliorarea solurilor etc. politica de scoatere din circuitul productive a unor suprafete de teren agricol) economia mondiala a ajuns la o balanta mondiala precara intre cerere si oferta.5 mld. extreme de grava.4 mld. . mai mult ca pentru orice alt sector de activitate umana. a carei rezolvare nu este deloc usoara. de peste 13. De departe. ha). conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin. terasearea versantilor. format prin acţiunea agenţilor externi asupra scoarţei. acest sector economic fiind influntat de conditiile de mediu (relief. Europa detine 20% din totalul mondial al terenurilor arabile. apa. ha. etc. de exemplu.In cazul agriculturii.25 ha. vietuitoare. cu 10%.Din suprafaţa Globului. împreună cu plantele şi animalele. fiind urmate de Africa cu 26% si Europa. prin irigare. Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce priveste ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeti agricole. 59%). clima. soluri. in anul 2007.5 mld. nu este mai putin adevarat ca. desecarea zonelor mlastinoase. fiecărui locuitor al planetei revenindu-i 0. omul a modificat destul de mult cadrul natural. cu aproximativ 20%. ceea ce reprezintă 55% din spaţiul agricol mondial şi tot aici se află cea mai mare parte din suprafaţa însămânţată a planetei (830 mii. 38%. in jur de 60%. pe plan mondial in anul 2007. cu 30% si de Africa. la nivelul anului 2007. Este urmata de America si Asia. Ca urmare a aparut o “problema alimentara”.) intr-o masura inca destul de mare. ha). In acelasi timp. ha. iar Africa 16%. respectiv 8% din totalul terenurilor. prin activitatea agricola.

hectare cultivate. In Olanda s-a realizat insa si indiguirea unor suprafete marine. zone inghetate. Pentru ameliorarea calitatii productive a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri funvciare cum ar fi: inlaturarea excesului de umiditate. terasarea versantilor. Mărirea productivităţii se face prin administrarea de îngrăşăminte naturale.). cele mai intinse suprafete se intalnesc insa in Asia – indeosebi in China. solurile brune de pustiuri si semipustiuri. terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundatiilor. doar 920 000 hectare dau producţie. rotirea culturilor pe aceeaşi suprafaţă. In prezent. ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase. Eroziunuea solurilor este un fenomen provocat in buna masura de actiunea omului.Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi. irigarea terenurilor. solurile rosii de savana. Solurile se formeaza in timp. etc. solurile podzolice si de tundra. cum ar fi golful Zuiderze. Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru viitorul agriculturii. Solul trebuie protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 până la 1 000 de ani. numai cealalta jumatate avand soliri cu diferite grade de fertilitate. Din cele 1. Lunca Dunarii (Balta Ialomitei. In prezent se afla in curs de realizare un plan complet de indiguire si desecare a zonei deltaice a Rhinului (planul Delta). selecţionarea speciilor de plante ş. ceea ce demonstreaza clar dimensiunile globale ale problemei. cu o suprafata de pestre 200.a. Jumatate din suprafata uscatului planetar este constituita din areale practic nesolificate (deserturi. dar indeosebi reducerea deficitului de umiditate prin irigatii. Lucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul agricol a suprafetelor ocupate de balti. Principalele grupe (categorii) de soluri. in timp. Eroziunea solurilor afecteaza aproape o treime din totalul terenurilor arabile ale Terrei. Tot mai mulţi producători optează pentru practicarea unei agriculturi ecologice. indeosebi ca urmare a inalturarii covorului vegetal natural si a folosirii unei agrotehnici nerationale.000 ha. au un caracter fragil. combaterea efectelor inundatilor. – si sunt destinate in principal culturilor de orez. mlastini. delta Padului. sunt: lateritele. Japonia. comaterea eroziunii terenurilor. nu toate terenurile de pe Glob sunt cultivate. Filipine.5 mld. solurile castanii de stepa. . solurile argiloiluviale. Indonezia. munti inalti.a. din acest motiv. cele doua Corei s. limitat in spatiu si sunt diversificate in functie de factorii pedogenetici. zone cu exces de umiditate. Insula Mare a Brailei). incepand din zona ecuatoriala spre poli. solurile rosii si galbene subtropicale. iar distrugerea sa accelerata diminueaza continuu potentialul productiv al terenurilor. deoarece solul se reface foarte greu. Alte zone mai reprezentative cu lucrari de indiguire si desecari sunt: delta Rhonului. etc. cursul inferior al fluviului Chang Jiang. Lucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de vita de vie.

America Centrală. arborele de cauciuc. bananierul.vânturi. orientarea versanţilor. pantă). accelerata in functie de mai multi factori naturali: se manifesta in special pe versantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin dezvoltate (subtiri). Asia de Nord şi Centrală. apa meteorică ). Factorii care influenţează direct viaţa plantelor şi sistemele de producţie agricolă: ✔ Factorii cosmico-atmosferici (lumina. 2.1 Modul de utilizare a terenurilor: Suprafata totala a uscatului ( cca. in stepele aride. se datoreaza in principal actiunii vanturilor.Aceasta este atenuata. cocotierul etc). 150 mii kmp) cuprinde terenuri arabile (11%). variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici ➢ Caracteristicile economiei agricole:cultura plantelor( arborele de cafea.climat cald şi umed. Asia de Nord şi Centrală. terenuri afectate de secetă (28%). 2. pasuni si fanete (24%). fond forestier (31%) si alte suprafete (34%). terenuri cu excedent de umiditate (10%) . sau din contra. Zona ecuatorială ➢ Caracteristici climatice . ✔ Clima(temperaturi. cu cat pericolul eroziunii solului este mai mare. care ocupă suprafeţe întinse în ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Europa.creşterea animalelor. ✔ Relieful( altitudinea. palmierul de ulei. terenuri îngheţate permanent (6%) . căldura. ✔ Factorii telurico-edafici (solul. America de Nord. cu cat precipitatiile sunt inegal distribuite si au un caracter torential (de exemplu in regiunile subecuatoriale.). terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale.America de Nord. terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud.precipitaţii). .apa şi organismele vii din sol). indepartarea stratului subtire de sol.cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud. Clasificarea terenurilor dupa calitate solului: ✔ terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%). in climatele musonice etc.2 Zonalitatea culturilor agricole în raport cu zonalitatea climatică 1. Australia.Asia de Sud-Est. dupa destelenirea terenurilor. America de Sud şi Europa. aerul. Asiei de Sud.

Resursele de apa dulce si suprafetele irigate In sensul cel mai larg. 1. creşterea animalelor. ➢ Caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orezul. porumb. in subsol si in atmosfera (hidrosfera). 1. orezul.cultura plantelor: grâul. etc. iuta. trestia de zahăr. III. secara de primăvară. Zona subecuatorială ➢ Caracteristici climatice .1. creşterea animalelor. sorgul. ➢ Caracteristicile economiei agricole . iuta. ceai. Utilizarea resurselor de apa: • • Problema alimentatiei.cultura plantelor: bumbacul. viţa de vie. cartof. secară. veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale. Zona subpolară ➢ Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase. unul ploios şi unul secetos.cultura plantelor: orz. citrice. bumbac. 1. veri scurte şi răcoroase ➢ Caracteristicile economiei agricole . Zona tropicală ➢ Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari.problema irigatiilor Problema energetica.succesiunea a două anotimpuri. Zona temperată ➢ Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică). ➢ Caracteristicile economiei agricole . oleaginoase.utilizarea energiei hidraulice . creşterea animalelor. orezul. creşterea animalelor. sfeclă de zahăr. creşterea animalelor. grâul de toamnă. 1. meiul. resursele de apa dulce reprezinta apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata terestra. Zona subtropicală sau mediteraneeană ➢ Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. ierni ploioase ➢ Caracteristicile economiei agricole . porumbul etc).cultura plantelor: orzul. curmalul. citrice. pomi fructiferi. măslin.

India.• Problema mediului. Yemen. regenerabile.2 Rolul apei: • Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari: . in schimb mai mult de 4% este alocat operatiunilor militare (Etiopia ~10%). refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura) Distributie neuniforma in spatiu si timp Posibilitati de transport limitate Regim puternic influentat de catre om. atat sub aspect calitativ. cat si cantitativ Resurse refolosibile Important factor de mediu 3. Uganda. Kenya. Pakistan.unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea Aproape 1% din bugetul de stat este alocat resurselor de apa dulce si salubritatii in tari precum Etiopia.1 Caracteristici ale resurselor de apa: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Caracter limitat in spatiu si timp Epuizabile. Mexic sau Zambia. 3. Africa de Sud aloca in aproximativ 2% din bugetul de stat salubritatii si apelor.

in mod inevitabil. Lucrarile de irigatii au rol substantial in reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate.A. 3. unul dintre cele mai mari sisteme hidrografice din lume. cantitatea de apa folosita in agricultura era de 70%.3 Consumul mediu de apa: • • Variaza intre state. cantitatea.• ✔ 9 tari pentru Amazon si 11 tari pentru Nil ✔ Mekongul. De fapt. ceea ce reprezinta 1/5 din suprafata arabila. atat intre tarile dezvoltate. In anul 2000. Acestea s-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride. pragul minim este de 20 litri/zi/pers. mai ales in tarile in curss de dezvoltare. de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru distanta. Suprafata totala irigata pe glob este in prezent de peste 300 mii ha.U. cat si cele slab dezvoltate ✔ De la 575 l/zi/pers in S. pentru un trai decent.4 Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire.300 l/zi/pers in majoritatea statelor din UE ✔ Pana la sub 10 l/zi/pers in cazul Mozambicului Consumul variaza si in interiorul statelor (in Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 l/zi/pers) Conform OMS si UNICEF. iar in cel domestic de doar 10%. Pe aceasta suprafata se obtine cca. 40% din totalul productiei vegetale mondiale. sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 milioane de persoane ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului O interdependenta hidrologica: ✔ Daca o tara din amonte utilizeaza raul. Cantitatea este suficienta pentru baut si uz sanitar. . pe cand in domeniul industrial era de 20%. calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval ✔ Acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere 3. ✔ La 200. necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 litri/zi/pers.

cunoscute mai ales pentru nordul Africii. Iran. Mexic. cat si cea asiatica). se remarca tari cum sunt China (cca. prin utilizarea unor conducte subterane Irigatiile traditionale. India. Din 1994 pana in 2006. in functie de sursele de apa: ✔ Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetic (Egipt. Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii. continent cu traditii in domeni. ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial a crescut in mod considerabil. acestea fiind impuse de regimurile pluviometrice specifice climatelor musonic.a. la nivel global. India ( peste 30 mii ha. subtropical. locul 1 pe glob). SUA ( indeosebi in sud-vest). pe brazde sau fasii Irigarea prin submersie sau inundare completa Irigarea prin udare subterana.Vest si de Sud. Indonezia. in 2006 era: ✔ Asia 72% . precum si de culturile cu plante pretentioase la umiditate. instabil sau pe soluri nisipoase) Irigarea prin scurgere la suprafata. Australia. de la aproximativ 265 milioane ha la circa 285 milioane ha. Japonia s. 45 mii ha irigate. sunt: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin canale subterane (kanate. Pe celelalte continente se remarca CSI (atat in partea europena. tropical. Egipt. suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila). arid. SUA) ✔ Sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala) ✔ Sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia. Asia de Sus. locul 2 pe glob). SUA) In 2006. Repartitia suprafetelor irigate. Pakistan. cele mai intinse suprafete se afla in Asia. foggara) Irigarea prin canale de inundare Irigarea cu shaduful (India) Prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale Irigatiile moderne. Principalele tipuri de irigatii: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin aspersiune (teren cu relief neregulat.Pe plan mondial.

U. pentru primele patru state.A. 8% India ✔ Este tara cu cea mai mare suprafata irigata ✔ Peste 57 milioane ha prezinta lucrari de irigare foarte vechi ✔ Cele mai multe amenajari sunt amplasate in Delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului ✔ Irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat. care se recolteaza primavera (culture numite rabi) China ✔ A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha).✔ ✔ ✔ ✔ ✔ America de Nord si Centrala 12% Europa 7% Africa 5% America de Sud 3% Oceania 1% Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia. Yangtze. in anul 2006 este de: – – – – India 20% China 20% Pakistan 7% S. Huang He. care izvorasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari. unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind. ✔ Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang Pakistanul . Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial. Brahmaputra. Gange.

mai ales. 3. In India. folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an.5. Hai. ce beneficiaza de irigatii.1 Importanta irigatiilor Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride).. .U. suprafata irigata a scazut cu 15% comparative cu anul 1980. In S.4. 3. Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi cu o valoare economica mai mica. Oklahoma. Texas) va duce la disparitia ei. la obtinerea unei eficiente agricole sporite in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie. cu altele. unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He. principalele producatoare de cereale. in regiunile sudvestice si sudice.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord.4. Knasas. In Asia de Sud.✔ Detine peste 19 milioane ha de ternuri irigate (aproape ¼ din suprafata agricola a tarii) ✔ Cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii. inclusive Punjab si Haryana. prezente. in conditiile culturilor de orez. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (extinsa din sudul Dakotei in Nebraska. Huai si doua surse de apa subterane). productia poate fi de 1.2 ori mai mare. mai eficiente si mai rezistente la umiditate.A. nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor. Colorado. Statele Unite ale Americii ✔ Au peste 22 milioane ha.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful