Cuprins

I.

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare I.1 Carbunii in Asia
I.1.1 I.1.2 I.1.3 Republica Populara Chineza India Kazahstan

I.2 Carbunii in America I.2.1 Statele Unite ale Americii I.2.2 Canada I.3 Carbunii in Europa I.3.1 Federatia Rusa I.3.2 Polonia I.3.3 Germania I.3.4 Ucraina I.3.5 Marea Britanie I.3.6 Cehia I.3.7 Romania I.4 Carbunii in Africa (Africa de Sud) I.5 Carbunii in Australia

II.

Fondul funciar
II.1 Modalitati de utilizare a ternurilor II.2 Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

III.

Resursele de apa dulce si irigatiile
III.1Caracteristici ale resurselor de apa III.2Rolul apei III.3Consumul mediu de apa III.4Irigatiile III.4.1 Importanta irigatiilor III.4.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce provine din carbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale, la sfarsitul secolului al XIX - lea si a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient).

Dupa cum putem observa in diagrama de mai sus, la nivelul anului 2005, cererea mondiala de energie primara se bazeaza, in mare parte pe petrol (35%), carbuni (25%) si gaze naturale (21%), celelalte energii (biomasa si gunoi 10%, nucleara 6%, hidroelectrica 2%) avand o importanta secundara.

Calsificarea carbunilor: • Carbuni superiori (7 000- 9 000 kcal/kg) 1. Antracitul este o varietate de carbune dur, compact. Are cel mai mare continut procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii. 2. Huila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala, numita bitum. S-a format prin compresie diagenetica si submetamorfica a materialului din turbarii. Din huila se prepara cocsul, folosit in cuptoare la topirea metalelor; mai este folosita la fabricarea medicamentelor si vopselelor. Carbuni inferiori (2 600- 5 000 kcal/kg) 1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brun-neagra, cu proprietati combustibile. 2. Lignitul este un carbune natural, de calitate inferioara, de culoare brun-negricioasa si foarte faramicios. 3. Turba este o varietate de carbune inferior, de culoare cafeniu-inchisa sau neagra.
Carbunii sunt utilizati pentru:

➢ Este utilizat pentru obtinerea vopselurilor. in industria farmaceutica.➢ Obtinerea cocsului. au fost: ➢ Africa de Sud 94% . ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 2008 au fost: China (2 716 milioane tone) USA (993 milioane tone) India (484 milioane tone) Australia Africa de Sud Federatia Rusa Indonezia Kazahstan Polonia Columbia Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru generarea de energie electrica. in lipsa oxigenului. maselor plastice. cu o repartitie diferita pentru fiecare continent in parte: • • • • • America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% Rezervele economice exploatabile sunt de aproximativ 860 miliarde tone. intre paralele de 35o. fibrelor sintetice.60o latitudine nordica). rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturi inalte. ➢ Ajuta la lichefierea carbunelui. Tarile care detin importante rezerve de carbune. in anul 2008. In anul 1913. a carburii de calciu si a altor derivate industriale. ➢ Combustibil pentru incalzirea locuintelor.5 miliarde tone. iar consumul mondial actual este de circa 4. la nivelul anului 2005 sunt cele din America de Nord. ➢ Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel sunt necesare 600 kg de cocs) sau ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei. Congresul International de Geologie de la Torino a evaluat resursele de carbune la 7 100 miliarde tone. ➢ Este folosit drept combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industriei materialelor de constructii (combustibil in termocentrale si fabrici de ciment). cu peste 100 miliarde tone. Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor. ingrasamintelor. prin distilarea carbunelui. Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate in Emisfera Nordica. ce ar asigura consumul pentru 191 ani.

huila) -Provinciile Benxi si Shanxi  Regiunea de Nord: bazinele Taiyuan si Datong . 1. de 44%. iar adancimea de exploatare redusa permite.etc.1 Republica Populara Chineza Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950.1. iar pentru 2030 se estimeaza o crestere a contributiei lor. de multe ori. carbunii fiind principala sursa energetic a tarii. tarile in curs de dezvoltare ale Asiei (China. China produce 39. Japonia. cu cele mai mari zacaminte: -Fushun (exploatari in cariera. de la 26% in 1990 la 24% in 2003. carbunii contribuie cu 41% la productia de energie electrica. Noua Zeelanda. Zacamintele de carbuni sunt de calitate superioara. Regiuni de exploatare:  Regiunea de Nord-Est. India). Australia. este cel mai mare producator de otel (peste 501 milioane tone in 2008). Pe de alta parte. metale neferoase.8% din totalul mondial. in present.1 Carbunii in Asia 1. grosimea stratelor este mica. exploatarea in cariera. s-au inregistrat in statele din UE. dar si in unele state din Europa Centrala si de Est. Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul energetic. state foste comuniste. cresteri ale ponderii carbunilor s-au inregistrat in tari precum SUA. in bilantul energetic mondial (International Energy Agency).➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Polonia 93% China 81% Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha Maroc Grecia SUA Germania In prezent. ciment.

1. Regiunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni inferiori: provinciile Yunnan si Hunan. asigurand 10% din productia tarii.3Kazahstan Acest stat dispune de rezerve de carbune ce ar asigura productia pentru 100 de ani. in apropiere de Madras ✔ Carbuni inferiori (90% din rezervele de carbuni inferiori): statul Tamil Nadu 1. productia fiind aproape in exclusivitate formata din huila.1. Ekibastuz este al doilea bazin carbonifer. Madhya Prades si Bihar Partea central.3% annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator. cat si datorita exportului catre Japonia.estica: zacamintele de pe Valea Godavari Regiunea estica. cu peste 450 000 de oameni). Regiuni de exploatare: – – – ✔ Carbuni superiori La vest de Calcutta. in statele Bengalul de Vest.2 Carbunii in America 1.1 Statele Unite ale Americii . Productia a scazut la 50% in ultimii ani. Principalul bazin carbonifer este Karaganda.2 India India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial. la nord de Lacul Balhas. Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3. specializat in huila cocsificabila si carbune brun.2.1. A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderurgiei nationale. 1.

Texas este cel mai mare consumator de carbune. Energia nucleara are o pondere de 20%. Missouri. cu exploatari in statele: Dakota de Nord. utilizand aproximativ 100 milioane tone anual. Kentucky. Carbunele genereaza aproape jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite. Regiunea Muntilor Appalachi: Pennsylvania. Depozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume. ar ajunge pentru o perioada se 245 de ani. Wyoming.vestic: Iowa. . Montana. Regiuni de exploatare: – – – Regiunea Muntilor Stancosi (75%. iar aproximativ 9% din productie este exportata. Virginia de Vest si Alabama.A. Colorado. dar cu o participare la productie de doar 35%). iar cea rezultata prin utilizarea gazelor naturale este de 18%. Rezervele de carbune detinute de S.estic: Illinois. Cenusa rezultata in urma arderii este folosita la fabricarea rachetelor de tenis si a mingilor de golf.SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. dar statul Wyoming este cel mai mare producator de carbune (a produs aproximativ 400 milioane tone in 2004). Montana este statul cu cele mai mari rezerve de carbune (119 miliarde tone). Louisiana Productia de energie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de 51% pe carbuni. ocupa locul al doilea cu o pondere de circa 22%. in prezent. Nebraska -bazinul sudic: Texas. Indiana.U. Ohio -bazinul central. Bazinul Fluviului Mississippi:-bazinul central.

Exploatari: ✔ Partea estica: -Noua Scotie -New Brunswick -Provincia Alberta . Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala. exploatate in estul si vestul Siberiei. cu un usor avantaj asupra celor superiori.1 Federatia Rusa Mari bazine carbonifere se gasesc in partea europeana. datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor ( doar 5% din productia mondiala).2. dintre cele 25 de mine. alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei ✔ Bazinul Moscovei: -poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibil pentru industria energiei electrice din regiune. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990. British Columbia si Saskatchewan.2 Canada Canada are o productie echilibrata de carbuni.3.Provincia Saskatchewan 1. cele din provinciile Alberta. detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba. Regiuni de exploatare: .3 Carbuni in Europa 1.1. 13 produc exclusiv pentru export. ✔ Bazinul Peciora: -dispune de rezerve mari de carbuni superiori -este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei -este cunoscut sub denumirea de “Donbasul Polar”.

1.Acinsk (exploatari in suparafata) Bazinul Ceremhovo.situat pe Raul Tomi.Regiunea Muntilor Ural: -Bazinul Ekaterinburg. Bazinul Celeabinsk -Bazinul Kuznetk. Bazinul Kizel.3. in partea centrala a Siberiei Bazinul Lena cu o valorificare mai slaba 3.Turek .Partea asiatica: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Kansk.Irkutsk.Extremul Orient: ✔ Bazinul Bureea ✔ Bazinul Sucean ✔ Bazinul Sahalin 1. afluent al Raului Obi -detine circa 200 staturi carbonifere -este cel mai important pentru productia tarii (35%) . in: • • Bazinul Walbrzych Podisul Lublin Prezenta cailor avigabile pe Odra si Wisla a reprezentat un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica. la nord de Lacul Baikal. peste 90% dintre rezervele tarii.2 Polonia Polonia detine rezerve mari de huila in sudul tarii (Silezia Superioara). cu exploatari huilifere Bazinul Tunguska. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara. Carbuni inferiori se exploateaza in: • • Bazinul Turow Bazinul Konin.Partea de nord a Siberiei: ✔ Baznul Taimir ✔ Bazinul Kolima 4.se extrage carbune cocsificabil pentru industria Siberiei de Vest 2.

1. dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%. iar cea de carbuni inferiori cu 24%. Bazinul Ville Koln) Principalele bazine de exploatare a carbunilor sunt: 1. centrate in 124 strate.Turingiana) detine peste 50% din productia nationala. alaturi de prezenta Rhinului 1. ocupand locul al doilea in Europa.3. Bazinul Ruhr: ✔ Principala regiune de extractie a carbunilor superiori ✔ Rezervele sunt estimate la peste 20 miliarde tone.Exploatari de turba se efectueaza in NE tarii. ➢ Germania de Est (Regiunea Saxono.3 Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici . 1. Bazinul Saar: ✔ Este localizat in apropierea granitei cu Franta ✔ Are o importanta secundara Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune. cu toate ca acest combustibil asigura 95% din energia electrica a tarii.3. Se are in vedere reducerea productiei. dar se exploateaza circa 100 Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsificabili din Europa . principalul. dupa Federatia Rusa. in Colinele Mazuriei. ➢ Bazinul Lauchhamer ➢ Germania de Vest (Bazinul Aachen. Productia de huila a Poloniei provine din subteran. cu 3% din productia mondiala. este Donetk: ✔ ✔ ✔ ✔ Este situat pe cursul inferior al Donetului 60% din resursele de carbune sunt carbuni energetici Contine aproape 300 de straturi de carbune. care contin cele aproape 10 miliarde tone de carbuni inferiori ✔ Prezenta carbunilor a constituit unul dintre factorii potentiali ai dezvoltarii industriale.4 Ucraina Bazinul carbonifer.

Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha).✔ Pozitia geografica favorabila. legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica).5 Marea Britanie Marea Britanie a dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani. Regiuni de exploatare: ✔ Bazinul Wales ✔ Bazinul Yorkshire ✔ Bazinul Northumberland 1.7 Romania .3. in care se obtine peste 80% din productia tarii. Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta existenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de exploatare. determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga. in special a siderurgiei.Don. Carbunii au avut o contributie majora in dezvoltarea industriei Marii Britanii. Alte bazine cu carbuni superiori sunt: ✔ Bazinul Rosice (la V de Brno) ✔ Bazinul Plzen (la V de Praga) ✔ Bazinul Kladno (la V de Praga) Bazine cu carbuni inferiori sunt: ✔ Boemia Nordica ✔ Bazinul Most ✔ Bazinul Sokolov 1. a dus la dezvoltarea industriei.3.6 Cehia Productia este dominata de carbunii superiori.3. 1.

Rezervele Romaniei de carbune sunt evaluate la 4.Godeni ➢ Bazinul Barcau. mai ales pentru carbunii superiori. Dupa 1990. Exploatari: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Witbank Provincia Transvaal Provincia Orange Provincia Natal 1. avand o crestere usoara in ultimii ani a productiei.5 Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune. lignitul detinand o pondere de peste 70%.Crasna ➢ Bazinul Petrosani (exploatari de huila) ➢ Muntii Banatului (exploatari din 1790) 1.Alunu) ✔ Zona de exploatare Mehedinti (Husnicioara) ➢ Bazinul Arges: ✔ Zona de exploatare Aninoasa. cu 5 milioane tone pe an.4. . aproape 80% sunt carbuni inferiori.1 Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori. productia a crescut constant. Exploatari: ➢ Bazinul Olteniei: ✔ Zona de exploatare Motru ✔ Zona de exploatare Jilt ✔ Zona de exploatare Rovinari ✔ Zona de exploatare Valcea (Berbesti. crestere datorata cererii ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 milioane tone pe an).22 milioane tone.4 Carbunii in Africa 1. este a treia producatoare mondiala.

care se împarte în fond funciar agricol. silvic. Terenurile agricole se impart in: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Teren arabil Suprafete ocupate cu vii Suprafete ocupate cu livezi Pasuni naturale Fanete naturale Terenurile neagricole se impart in: ✔ Suprafete ocupate cu paduri ✔ Suprafete acoperite de ape si balti ✔ Fondul funciar al altor suprafete:  Suprafata de teren de sub constructii  Suprafata de teren de sub caile de comunicatii . fiind cea mai importantă resursă naturală a Pământului. al apelor. calitate foarte buna a carbunilor) ✔ Bazinul Sydney ✔ Bazinul Ipswich ✔ Bazinul Newcastle ✔ Bazinul Blair Athol ➢ NE Australiei ✔ Charles ➢ SV Australiei ✔ Collie ➢ Insula Tasmania II. Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren de pe Glob. al construcţiilor şi al drumurilor.Suprafaţa de teren cuprinsă între graniţele unui stat formează fondul funciar naţional al statului respectiv.Exploatari: ➢ Regiunea Alpilor Australieni (exploatari in cariera.

extreme de grava. In conditiile unei cresteri explozive a populatiei mondiale si totodata datorita altor factori (intre care.5 mld.) intr-o masura inca destul de mare. Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afânată şi friabilă. ceea ce reprezintă 55% din spaţiul agricol mondial şi tot aici se află cea mai mare parte din suprafaţa însămânţată a planetei (830 mii. ha. fiecărui locuitor al planetei revenindu-i 0. soluri. a carei rezolvare nu este deloc usoara. spaţiul agricol reprezintă peste un sfert (adică 3. iar Africa 16%. apa. cu aproximativ 20%. etc. ameliorarea solurilor etc. Este urmata de America si Asia. ha). ha). acest sector economic fiind influntat de conditiile de mediu (relief. vietuitoare. fiind urmate de Africa cu 26% si Europa. omul a modificat destul de mult cadrul natural. Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce priveste terenurile arabile si culturile permanente. cu 30% si de Africa. Suprafeţele cultivate acoperă aproximativ 1. 59%). la nivelul anului 2007. politica de scoatere din circuitul productive a unor suprafete de teren agricol) economia mondiala a ajuns la o balanta mondiala precara intre cerere si oferta. mai mult ca pentru orice alt sector de activitate umana. respectiv 26%. in unele cazuri chiar radical. De departe.4 mld. In acelasi timp.In cazul agriculturii. de exemplu.25 ha. cu 10%. prin activitatea agricola. Europa detine 20% din totalul mondial al terenurilor arabile. format prin acţiunea agenţilor externi asupra scoarţei. conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin. împreună cu plantele şi animalele. respectiv 8% din totalul terenurilor. . in jur de 60%. Caracteristica sa de bază este fertilitatea. in anul 2007. desecarea zonelor mlastinoase. clima.Din suprafaţa Globului. Cea mai mare parte din spaţiul agricol se află localizat în zona temperată (circa 2 mld.5 mld. de peste 13. Ca urmare a aparut o “problema alimentara”. terasearea versantilor. Cele mai mari suprafete agricole. prin irigare. ha. 38%. ha. Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce priveste ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeti agricole. nu este mai putin adevarat ca. se intalnesc in Asia (37%) si America (27%). pe plan mondial in anul 2007.

mlastini. solurile castanii de stepa. Solurile se formeaza in timp.5 mld. In Olanda s-a realizat insa si indiguirea unor suprafete marine. numai cealalta jumatate avand soliri cu diferite grade de fertilitate. munti inalti. irigarea terenurilor.a. ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase. au un caracter fragil. Insula Mare a Brailei). Lunca Dunarii (Balta Ialomitei. limitat in spatiu si sunt diversificate in functie de factorii pedogenetici. terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundatiilor. dar indeosebi reducerea deficitului de umiditate prin irigatii.a. . Mărirea productivităţii se face prin administrarea de îngrăşăminte naturale. Eroziunuea solurilor este un fenomen provocat in buna masura de actiunea omului. Eroziunea solurilor afecteaza aproape o treime din totalul terenurilor arabile ale Terrei. in timp. doar 920 000 hectare dau producţie. Lucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul agricol a suprafetelor ocupate de balti. Principalele grupe (categorii) de soluri. solurile argiloiluviale. Tot mai mulţi producători optează pentru practicarea unei agriculturi ecologice. indeosebi ca urmare a inalturarii covorului vegetal natural si a folosirii unei agrotehnici nerationale. terasarea versantilor.000 ha. zone cu exces de umiditate. nu toate terenurile de pe Glob sunt cultivate. cu o suprafata de pestre 200. deoarece solul se reface foarte greu.Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi. din acest motiv.). sunt: lateritele. etc. iar distrugerea sa accelerata diminueaza continuu potentialul productiv al terenurilor. Din cele 1. hectare cultivate. rotirea culturilor pe aceeaşi suprafaţă. Pentru ameliorarea calitatii productive a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri funvciare cum ar fi: inlaturarea excesului de umiditate. – si sunt destinate in principal culturilor de orez. solurile rosii de savana. ceea ce demonstreaza clar dimensiunile globale ale problemei. In prezent se afla in curs de realizare un plan complet de indiguire si desecare a zonei deltaice a Rhinului (planul Delta). combaterea efectelor inundatilor. comaterea eroziunii terenurilor. Alte zone mai reprezentative cu lucrari de indiguire si desecari sunt: delta Rhonului. Indonezia. Lucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de vita de vie. Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru viitorul agriculturii. selecţionarea speciilor de plante ş. solurile brune de pustiuri si semipustiuri. zone inghetate. Solul trebuie protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 până la 1 000 de ani. delta Padului. solurile rosii si galbene subtropicale. cum ar fi golful Zuiderze. cele mai intinse suprafete se intalnesc insa in Asia – indeosebi in China. Japonia. In prezent. cele doua Corei s. incepand din zona ecuatoriala spre poli. cursul inferior al fluviului Chang Jiang. Filipine. Jumatate din suprafata uscatului planetar este constituita din areale practic nesolificate (deserturi. solurile podzolice si de tundra. etc.

2 Zonalitatea culturilor agricole în raport cu zonalitatea climatică 1. 150 mii kmp) cuprinde terenuri arabile (11%). accelerata in functie de mai multi factori naturali: se manifesta in special pe versantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin dezvoltate (subtiri). pantă).1 Modul de utilizare a terenurilor: Suprafata totala a uscatului ( cca.apa şi organismele vii din sol). terenuri afectate de secetă (28%). se datoreaza in principal actiunii vanturilor. dupa destelenirea terenurilor. Australia.vânturi. Factorii care influenţează direct viaţa plantelor şi sistemele de producţie agricolă: ✔ Factorii cosmico-atmosferici (lumina. pasuni si fanete (24%). Asia de Nord şi Centrală. fond forestier (31%) si alte suprafete (34%). bananierul. variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici ➢ Caracteristicile economiei agricole:cultura plantelor( arborele de cafea. sau din contra. in stepele aride. America de Nord. America Centrală. ✔ Relieful( altitudinea. indepartarea stratului subtire de sol. Clasificarea terenurilor dupa calitate solului: ✔ terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%).Asia de Sud-Est.cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud. cu cat pericolul eroziunii solului este mai mare. terenuri cu excedent de umiditate (10%) . ✔ Clima(temperaturi. aerul. Asia de Nord şi Centrală. terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud. apa meteorică ).America de Nord. ✔ Factorii telurico-edafici (solul.climat cald şi umed. Zona ecuatorială ➢ Caracteristici climatice . care ocupă suprafeţe întinse în ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Europa.). palmierul de ulei. arborele de cauciuc. Asiei de Sud. 2. căldura.precipitaţii). terenuri îngheţate permanent (6%) . orientarea versanţilor. . in climatele musonice etc.creşterea animalelor. cocotierul etc). America de Sud şi Europa. 2.Aceasta este atenuata. terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale. cu cat precipitatiile sunt inegal distribuite si au un caracter torential (de exemplu in regiunile subecuatoriale.

grâul de toamnă. secară. orezul.succesiunea a două anotimpuri. 1.cultura plantelor: orz.cultura plantelor: grâul. viţa de vie. porumbul etc). ➢ Caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orezul.1.cultura plantelor: bumbacul. 1. trestia de zahăr. creşterea animalelor. 1. secara de primăvară. sorgul. curmalul. resursele de apa dulce reprezinta apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata terestra. ierni ploioase ➢ Caracteristicile economiei agricole . Zona subpolară ➢ Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase. III.cultura plantelor: orzul. Zona subecuatorială ➢ Caracteristici climatice . citrice. creşterea animalelor. etc. pomi fructiferi. orezul. sfeclă de zahăr. măslin. in subsol si in atmosfera (hidrosfera). ➢ Caracteristicile economiei agricole .utilizarea energiei hidraulice . ➢ Caracteristicile economiei agricole . Zona subtropicală sau mediteraneeană ➢ Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. veri scurte şi răcoroase ➢ Caracteristicile economiei agricole . meiul. oleaginoase. creşterea animalelor. Utilizarea resurselor de apa: • • Problema alimentatiei. citrice. veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale. Zona tropicală ➢ Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari. Resursele de apa dulce si suprafetele irigate In sensul cel mai larg. porumb. iuta. ceai. Zona temperată ➢ Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică).problema irigatiilor Problema energetica. unul ploios şi unul secetos. cartof. 1. creşterea animalelor. creşterea animalelor. iuta. bumbac.

regenerabile. in schimb mai mult de 4% este alocat operatiunilor militare (Etiopia ~10%). cat si cantitativ Resurse refolosibile Important factor de mediu 3.unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea Aproape 1% din bugetul de stat este alocat resurselor de apa dulce si salubritatii in tari precum Etiopia. 3. Pakistan. Yemen.• Problema mediului. Kenya. Mexic sau Zambia. Uganda.1 Caracteristici ale resurselor de apa: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Caracter limitat in spatiu si timp Epuizabile.2 Rolul apei: • Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari: . Africa de Sud aloca in aproximativ 2% din bugetul de stat salubritatii si apelor. atat sub aspect calitativ. refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura) Distributie neuniforma in spatiu si timp Posibilitati de transport limitate Regim puternic influentat de catre om. India.

pentru un trai decent. . 40% din totalul productiei vegetale mondiale. Lucrarile de irigatii au rol substantial in reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate.U. pragul minim este de 20 litri/zi/pers. iar in cel domestic de doar 10%. mai ales in tarile in curss de dezvoltare. cat si cele slab dezvoltate ✔ De la 575 l/zi/pers in S. unul dintre cele mai mari sisteme hidrografice din lume.A. atat intre tarile dezvoltate. de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru distanta. pe cand in domeniul industrial era de 20%.• ✔ 9 tari pentru Amazon si 11 tari pentru Nil ✔ Mekongul. cantitatea de apa folosita in agricultura era de 70%. in mod inevitabil.4 Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire. ceea ce reprezinta 1/5 din suprafata arabila. Suprafata totala irigata pe glob este in prezent de peste 300 mii ha. Cantitatea este suficienta pentru baut si uz sanitar. sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 milioane de persoane ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului O interdependenta hidrologica: ✔ Daca o tara din amonte utilizeaza raul. In anul 2000. 3. Pe aceasta suprafata se obtine cca. cantitatea.3 Consumul mediu de apa: • • Variaza intre state. Acestea s-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride.300 l/zi/pers in majoritatea statelor din UE ✔ Pana la sub 10 l/zi/pers in cazul Mozambicului Consumul variaza si in interiorul statelor (in Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 l/zi/pers) Conform OMS si UNICEF. De fapt. calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval ✔ Acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere 3. necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 litri/zi/pers. ✔ La 200.

Indonezia. ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial a crescut in mod considerabil. de la aproximativ 265 milioane ha la circa 285 milioane ha. Mexic. India ( peste 30 mii ha. Principalele tipuri de irigatii: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin aspersiune (teren cu relief neregulat. cat si cea asiatica). SUA ( indeosebi in sud-vest). cunoscute mai ales pentru nordul Africii. Egipt.Pe plan mondial. Iran. subtropical. SUA) In 2006. 45 mii ha irigate. arid. Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii. locul 2 pe glob). in functie de sursele de apa: ✔ Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetic (Egipt. precum si de culturile cu plante pretentioase la umiditate. acestea fiind impuse de regimurile pluviometrice specifice climatelor musonic. se remarca tari cum sunt China (cca. India.Vest si de Sud.a. locul 1 pe glob). Pe celelalte continente se remarca CSI (atat in partea europena. tropical. Pakistan. in 2006 era: ✔ Asia 72% . SUA) ✔ Sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala) ✔ Sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia. prin utilizarea unor conducte subterane Irigatiile traditionale. sunt: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin canale subterane (kanate. pe brazde sau fasii Irigarea prin submersie sau inundare completa Irigarea prin udare subterana. cele mai intinse suprafete se afla in Asia. instabil sau pe soluri nisipoase) Irigarea prin scurgere la suprafata. continent cu traditii in domeni. foggara) Irigarea prin canale de inundare Irigarea cu shaduful (India) Prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale Irigatiile moderne. Din 1994 pana in 2006. Japonia s. la nivel global. Asia de Sus. Australia. suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila). Repartitia suprafetelor irigate.

8% India ✔ Este tara cu cea mai mare suprafata irigata ✔ Peste 57 milioane ha prezinta lucrari de irigare foarte vechi ✔ Cele mai multe amenajari sunt amplasate in Delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului ✔ Irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat. care izvorasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari.✔ ✔ ✔ ✔ ✔ America de Nord si Centrala 12% Europa 7% Africa 5% America de Sud 3% Oceania 1% Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia. Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial.U. Yangtze. Gange. unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind. care se recolteaza primavera (culture numite rabi) China ✔ A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha). pentru primele patru state. ✔ Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang Pakistanul . Brahmaputra. Huang He. in anul 2006 este de: – – – – India 20% China 20% Pakistan 7% S.A.

productia poate fi de 1. la obtinerea unei eficiente agricole sporite in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie. prezente.A.5. inclusive Punjab si Haryana. mai eficiente si mai rezistente la umiditate. Colorado. nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor. 3. 3. mai ales.1 Importanta irigatiilor Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride). Statele Unite ale Americii ✔ Au peste 22 milioane ha.U. folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an. unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He. cu altele. In Asia de Sud. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (extinsa din sudul Dakotei in Nebraska. Huai si doua surse de apa subterane).4.✔ Detine peste 19 milioane ha de ternuri irigate (aproape ¼ din suprafata agricola a tarii) ✔ Cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii. In S. Hai.4.2 ori mai mare. .2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord.. In India. Oklahoma. Texas) va duce la disparitia ei. ce beneficiaza de irigatii. in conditiile culturilor de orez. principalele producatoare de cereale. suprafata irigata a scazut cu 15% comparative cu anul 1980. Knasas. in regiunile sudvestice si sudice. Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi cu o valoare economica mai mica.