P. 1
resurse proiect

resurse proiect

|Views: 1,033|Likes:
Published by Andreea Isabela

More info:

Published by: Andreea Isabela on May 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

pdf

text

original

Cuprins

I.

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare I.1 Carbunii in Asia
I.1.1 I.1.2 I.1.3 Republica Populara Chineza India Kazahstan

I.2 Carbunii in America I.2.1 Statele Unite ale Americii I.2.2 Canada I.3 Carbunii in Europa I.3.1 Federatia Rusa I.3.2 Polonia I.3.3 Germania I.3.4 Ucraina I.3.5 Marea Britanie I.3.6 Cehia I.3.7 Romania I.4 Carbunii in Africa (Africa de Sud) I.5 Carbunii in Australia

II.

Fondul funciar
II.1 Modalitati de utilizare a ternurilor II.2 Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

III.

Resursele de apa dulce si irigatiile
III.1Caracteristici ale resurselor de apa III.2Rolul apei III.3Consumul mediu de apa III.4Irigatiile III.4.1 Importanta irigatiilor III.4.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce provine din carbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale, la sfarsitul secolului al XIX - lea si a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient).

Dupa cum putem observa in diagrama de mai sus, la nivelul anului 2005, cererea mondiala de energie primara se bazeaza, in mare parte pe petrol (35%), carbuni (25%) si gaze naturale (21%), celelalte energii (biomasa si gunoi 10%, nucleara 6%, hidroelectrica 2%) avand o importanta secundara.

Calsificarea carbunilor: • Carbuni superiori (7 000- 9 000 kcal/kg) 1. Antracitul este o varietate de carbune dur, compact. Are cel mai mare continut procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii. 2. Huila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala, numita bitum. S-a format prin compresie diagenetica si submetamorfica a materialului din turbarii. Din huila se prepara cocsul, folosit in cuptoare la topirea metalelor; mai este folosita la fabricarea medicamentelor si vopselelor. Carbuni inferiori (2 600- 5 000 kcal/kg) 1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brun-neagra, cu proprietati combustibile. 2. Lignitul este un carbune natural, de calitate inferioara, de culoare brun-negricioasa si foarte faramicios. 3. Turba este o varietate de carbune inferior, de culoare cafeniu-inchisa sau neagra.
Carbunii sunt utilizati pentru:

in anul 2008. iar consumul mondial actual este de circa 4. ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 2008 au fost: China (2 716 milioane tone) USA (993 milioane tone) India (484 milioane tone) Australia Africa de Sud Federatia Rusa Indonezia Kazahstan Polonia Columbia Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru generarea de energie electrica. cu peste 100 miliarde tone. la nivelul anului 2005 sunt cele din America de Nord.5 miliarde tone. Congresul International de Geologie de la Torino a evaluat resursele de carbune la 7 100 miliarde tone. ➢ Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel sunt necesare 600 kg de cocs) sau ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei. au fost: ➢ Africa de Sud 94% . a carburii de calciu si a altor derivate industriale. cu o repartitie diferita pentru fiecare continent in parte: • • • • • America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% Rezervele economice exploatabile sunt de aproximativ 860 miliarde tone. rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturi inalte. Tarile care detin importante rezerve de carbune.60o latitudine nordica). ce ar asigura consumul pentru 191 ani. ingrasamintelor. maselor plastice. Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor. In anul 1913. in industria farmaceutica. fibrelor sintetice. ➢ Combustibil pentru incalzirea locuintelor. ➢ Este folosit drept combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industriei materialelor de constructii (combustibil in termocentrale si fabrici de ciment). ➢ Ajuta la lichefierea carbunelui. prin distilarea carbunelui. Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate in Emisfera Nordica. intre paralele de 35o. in lipsa oxigenului.➢ Obtinerea cocsului. ➢ Este utilizat pentru obtinerea vopselurilor.

huila) -Provinciile Benxi si Shanxi  Regiunea de Nord: bazinele Taiyuan si Datong . Japonia. ciment. China produce 39. de la 26% in 1990 la 24% in 2003. grosimea stratelor este mica. India). state foste comuniste. Noua Zeelanda. Australia. de multe ori. carbunii contribuie cu 41% la productia de energie electrica. carbunii fiind principala sursa energetic a tarii.1 Carbunii in Asia 1. in bilantul energetic mondial (International Energy Agency).1 Republica Populara Chineza Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950. in present. de 44%.etc. Zacamintele de carbuni sunt de calitate superioara. cresteri ale ponderii carbunilor s-au inregistrat in tari precum SUA.➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Polonia 93% China 81% Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha Maroc Grecia SUA Germania In prezent. Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul energetic. s-au inregistrat in statele din UE. cu cele mai mari zacaminte: -Fushun (exploatari in cariera. 1. Pe de alta parte. dar si in unele state din Europa Centrala si de Est. iar pentru 2030 se estimeaza o crestere a contributiei lor. iar adancimea de exploatare redusa permite. exploatarea in cariera.1. tarile in curs de dezvoltare ale Asiei (China. metale neferoase. este cel mai mare producator de otel (peste 501 milioane tone in 2008).8% din totalul mondial. Regiuni de exploatare:  Regiunea de Nord-Est.

1. in statele Bengalul de Vest. Regiuni de exploatare: – – – ✔ Carbuni superiori La vest de Calcutta.1 Statele Unite ale Americii . Ekibastuz este al doilea bazin carbonifer. in apropiere de Madras ✔ Carbuni inferiori (90% din rezervele de carbuni inferiori): statul Tamil Nadu 1. A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderurgiei nationale. la nord de Lacul Balhas.3Kazahstan Acest stat dispune de rezerve de carbune ce ar asigura productia pentru 100 de ani.1.3% annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator.2. 1.2 India India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial. Regiunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni inferiori: provinciile Yunnan si Hunan.1. cat si datorita exportului catre Japonia. productia fiind aproape in exclusivitate formata din huila. Principalul bazin carbonifer este Karaganda. Productia a scazut la 50% in ultimii ani.estica: zacamintele de pe Valea Godavari Regiunea estica. asigurand 10% din productia tarii. cu peste 450 000 de oameni). Madhya Prades si Bihar Partea central.2 Carbunii in America 1. specializat in huila cocsificabila si carbune brun. Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3.

.U. iar cea rezultata prin utilizarea gazelor naturale este de 18%. utilizand aproximativ 100 milioane tone anual. Montana. Montana este statul cu cele mai mari rezerve de carbune (119 miliarde tone). Virginia de Vest si Alabama. cu exploatari in statele: Dakota de Nord. Rezervele de carbune detinute de S. Bazinul Fluviului Mississippi:-bazinul central. Regiuni de exploatare: – – – Regiunea Muntilor Stancosi (75%.SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. iar aproximativ 9% din productie este exportata. Ohio -bazinul central. dar cu o participare la productie de doar 35%). Nebraska -bazinul sudic: Texas. Louisiana Productia de energie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de 51% pe carbuni. in prezent. dar statul Wyoming este cel mai mare producator de carbune (a produs aproximativ 400 milioane tone in 2004). Regiunea Muntilor Appalachi: Pennsylvania. Wyoming. Indiana. Colorado. Kentucky. Depozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume. ar ajunge pentru o perioada se 245 de ani. Missouri.estic: Illinois. Energia nucleara are o pondere de 20%. Texas este cel mai mare consumator de carbune.A.vestic: Iowa. Carbunele genereaza aproape jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite. Cenusa rezultata in urma arderii este folosita la fabricarea rachetelor de tenis si a mingilor de golf. ocupa locul al doilea cu o pondere de circa 22%.

3. 13 produc exclusiv pentru export. ✔ Bazinul Peciora: -dispune de rezerve mari de carbuni superiori -este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei -este cunoscut sub denumirea de “Donbasul Polar”.3 Carbuni in Europa 1.1 Federatia Rusa Mari bazine carbonifere se gasesc in partea europeana.1.Provincia Saskatchewan 1. detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba. cu un usor avantaj asupra celor superiori.2 Canada Canada are o productie echilibrata de carbuni. datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor ( doar 5% din productia mondiala). British Columbia si Saskatchewan. cele din provinciile Alberta. alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei ✔ Bazinul Moscovei: -poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibil pentru industria energiei electrice din regiune. exploatate in estul si vestul Siberiei. Exploatari: ✔ Partea estica: -Noua Scotie -New Brunswick -Provincia Alberta . Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990. Regiuni de exploatare: .2. dintre cele 25 de mine.

afluent al Raului Obi -detine circa 200 staturi carbonifere -este cel mai important pentru productia tarii (35%) . cu exploatari huilifere Bazinul Tunguska. la nord de Lacul Baikal.situat pe Raul Tomi.Turek . Carbuni inferiori se exploateaza in: • • Bazinul Turow Bazinul Konin.Regiunea Muntilor Ural: -Bazinul Ekaterinburg.3.Acinsk (exploatari in suparafata) Bazinul Ceremhovo.2 Polonia Polonia detine rezerve mari de huila in sudul tarii (Silezia Superioara). Bazinul Celeabinsk -Bazinul Kuznetk. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara.Partea de nord a Siberiei: ✔ Baznul Taimir ✔ Bazinul Kolima 4. in: • • Bazinul Walbrzych Podisul Lublin Prezenta cailor avigabile pe Odra si Wisla a reprezentat un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica. in partea centrala a Siberiei Bazinul Lena cu o valorificare mai slaba 3. peste 90% dintre rezervele tarii.Extremul Orient: ✔ Bazinul Bureea ✔ Bazinul Sucean ✔ Bazinul Sahalin 1.Irkutsk.se extrage carbune cocsificabil pentru industria Siberiei de Vest 2. Bazinul Kizel.Partea asiatica: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Kansk.1.

dar se exploateaza circa 100 Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsificabili din Europa . ocupand locul al doilea in Europa. 1. Bazinul Saar: ✔ Este localizat in apropierea granitei cu Franta ✔ Are o importanta secundara Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune. centrate in 124 strate. in Colinele Mazuriei.Turingiana) detine peste 50% din productia nationala.3. iar cea de carbuni inferiori cu 24%. care contin cele aproape 10 miliarde tone de carbuni inferiori ✔ Prezenta carbunilor a constituit unul dintre factorii potentiali ai dezvoltarii industriale.Exploatari de turba se efectueaza in NE tarii. cu 3% din productia mondiala. dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%. este Donetk: ✔ ✔ ✔ ✔ Este situat pe cursul inferior al Donetului 60% din resursele de carbune sunt carbuni energetici Contine aproape 300 de straturi de carbune. Bazinul Ville Koln) Principalele bazine de exploatare a carbunilor sunt: 1.3 Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici .3. cu toate ca acest combustibil asigura 95% din energia electrica a tarii. Se are in vedere reducerea productiei. principalul. Productia de huila a Poloniei provine din subteran. 1. Bazinul Ruhr: ✔ Principala regiune de extractie a carbunilor superiori ✔ Rezervele sunt estimate la peste 20 miliarde tone. alaturi de prezenta Rhinului 1. dupa Federatia Rusa.4 Ucraina Bazinul carbonifer. ➢ Bazinul Lauchhamer ➢ Germania de Vest (Bazinul Aachen. ➢ Germania de Est (Regiunea Saxono.

5 Marea Britanie Marea Britanie a dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani.3. Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta existenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de exploatare. Regiuni de exploatare: ✔ Bazinul Wales ✔ Bazinul Yorkshire ✔ Bazinul Northumberland 1. legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica). 1. in care se obtine peste 80% din productia tarii.3.6 Cehia Productia este dominata de carbunii superiori.Don.7 Romania . Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha).✔ Pozitia geografica favorabila. in special a siderurgiei. a dus la dezvoltarea industriei. Alte bazine cu carbuni superiori sunt: ✔ Bazinul Rosice (la V de Brno) ✔ Bazinul Plzen (la V de Praga) ✔ Bazinul Kladno (la V de Praga) Bazine cu carbuni inferiori sunt: ✔ Boemia Nordica ✔ Bazinul Most ✔ Bazinul Sokolov 1. Carbunii au avut o contributie majora in dezvoltarea industriei Marii Britanii.3. determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga.

Exploatari: ➢ Bazinul Olteniei: ✔ Zona de exploatare Motru ✔ Zona de exploatare Jilt ✔ Zona de exploatare Rovinari ✔ Zona de exploatare Valcea (Berbesti. mai ales pentru carbunii superiori.Crasna ➢ Bazinul Petrosani (exploatari de huila) ➢ Muntii Banatului (exploatari din 1790) 1.22 milioane tone.5 Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune. este a treia producatoare mondiala. .Rezervele Romaniei de carbune sunt evaluate la 4.4 Carbunii in Africa 1.Alunu) ✔ Zona de exploatare Mehedinti (Husnicioara) ➢ Bazinul Arges: ✔ Zona de exploatare Aninoasa.Godeni ➢ Bazinul Barcau. Dupa 1990.1 Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori. cu 5 milioane tone pe an. lignitul detinand o pondere de peste 70%. Exploatari: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Witbank Provincia Transvaal Provincia Orange Provincia Natal 1. productia a crescut constant. crestere datorata cererii ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 milioane tone pe an). aproape 80% sunt carbuni inferiori.4. avand o crestere usoara in ultimii ani a productiei.

Exploatari: ➢ Regiunea Alpilor Australieni (exploatari in cariera. Terenurile agricole se impart in: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Teren arabil Suprafete ocupate cu vii Suprafete ocupate cu livezi Pasuni naturale Fanete naturale Terenurile neagricole se impart in: ✔ Suprafete ocupate cu paduri ✔ Suprafete acoperite de ape si balti ✔ Fondul funciar al altor suprafete:  Suprafata de teren de sub constructii  Suprafata de teren de sub caile de comunicatii . al apelor. calitate foarte buna a carbunilor) ✔ Bazinul Sydney ✔ Bazinul Ipswich ✔ Bazinul Newcastle ✔ Bazinul Blair Athol ➢ NE Australiei ✔ Charles ➢ SV Australiei ✔ Collie ➢ Insula Tasmania II. care se împarte în fond funciar agricol. Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren de pe Glob. silvic.Suprafaţa de teren cuprinsă între graniţele unui stat formează fondul funciar naţional al statului respectiv. al construcţiilor şi al drumurilor. fiind cea mai importantă resursă naturală a Pământului.

in jur de 60%. desecarea zonelor mlastinoase. Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afânată şi friabilă. soluri. împreună cu plantele şi animalele. Europa detine 20% din totalul mondial al terenurilor arabile. cu aproximativ 20%. ha). ha). Cele mai mari suprafete agricole. cu 30% si de Africa.5 mld.25 ha. cu 10%. de peste 13.Din suprafaţa Globului. a carei rezolvare nu este deloc usoara. Caracteristica sa de bază este fertilitatea. Cea mai mare parte din spaţiul agricol se află localizat în zona temperată (circa 2 mld. acest sector economic fiind influntat de conditiile de mediu (relief. ceea ce reprezintă 55% din spaţiul agricol mondial şi tot aici se află cea mai mare parte din suprafaţa însămânţată a planetei (830 mii. 38%. In conditiile unei cresteri explozive a populatiei mondiale si totodata datorita altor factori (intre care. extreme de grava. Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce priveste terenurile arabile si culturile permanente. ha. Suprafeţele cultivate acoperă aproximativ 1. nu este mai putin adevarat ca. spaţiul agricol reprezintă peste un sfert (adică 3. conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin. format prin acţiunea agenţilor externi asupra scoarţei. ha. mai mult ca pentru orice alt sector de activitate umana. fiecărui locuitor al planetei revenindu-i 0.In cazul agriculturii.5 mld. etc. politica de scoatere din circuitul productive a unor suprafete de teren agricol) economia mondiala a ajuns la o balanta mondiala precara intre cerere si oferta. In acelasi timp. ameliorarea solurilor etc. in unele cazuri chiar radical. iar Africa 16%. . prin irigare. respectiv 26%. Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce priveste ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeti agricole. pe plan mondial in anul 2007.4 mld. Ca urmare a aparut o “problema alimentara”. respectiv 8% din totalul terenurilor. ha. prin activitatea agricola. fiind urmate de Africa cu 26% si Europa. vietuitoare. in anul 2007. terasearea versantilor. De departe. omul a modificat destul de mult cadrul natural. se intalnesc in Asia (37%) si America (27%). apa. de exemplu. clima. 59%). la nivelul anului 2007.) intr-o masura inca destul de mare. Este urmata de America si Asia.

comaterea eroziunii terenurilor. solurile argiloiluviale. Alte zone mai reprezentative cu lucrari de indiguire si desecari sunt: delta Rhonului. hectare cultivate. In Olanda s-a realizat insa si indiguirea unor suprafete marine. incepand din zona ecuatoriala spre poli. cursul inferior al fluviului Chang Jiang. solurile rosii si galbene subtropicale. solurile rosii de savana. Din cele 1. cele doua Corei s. solurile podzolice si de tundra. limitat in spatiu si sunt diversificate in functie de factorii pedogenetici. Eroziunuea solurilor este un fenomen provocat in buna masura de actiunea omului. etc. .a. Japonia. doar 920 000 hectare dau producţie. Indonezia.). Jumatate din suprafata uscatului planetar este constituita din areale practic nesolificate (deserturi. terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundatiilor. cu o suprafata de pestre 200. nu toate terenurile de pe Glob sunt cultivate. zone inghetate. solurile castanii de stepa. Lucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul agricol a suprafetelor ocupate de balti. Filipine. in timp. cum ar fi golful Zuiderze. – si sunt destinate in principal culturilor de orez. deoarece solul se reface foarte greu.a. delta Padului. Tot mai mulţi producători optează pentru practicarea unei agriculturi ecologice. Eroziunea solurilor afecteaza aproape o treime din totalul terenurilor arabile ale Terrei. combaterea efectelor inundatilor. Solul trebuie protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 până la 1 000 de ani. irigarea terenurilor. din acest motiv. au un caracter fragil. Mărirea productivităţii se face prin administrarea de îngrăşăminte naturale. mlastini. solurile brune de pustiuri si semipustiuri. In prezent se afla in curs de realizare un plan complet de indiguire si desecare a zonei deltaice a Rhinului (planul Delta). ceea ce demonstreaza clar dimensiunile globale ale problemei. dar indeosebi reducerea deficitului de umiditate prin irigatii. Solurile se formeaza in timp.5 mld. Lucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de vita de vie.000 ha. Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru viitorul agriculturii. iar distrugerea sa accelerata diminueaza continuu potentialul productiv al terenurilor. selecţionarea speciilor de plante ş. etc. sunt: lateritele. Insula Mare a Brailei). Pentru ameliorarea calitatii productive a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri funvciare cum ar fi: inlaturarea excesului de umiditate. zone cu exces de umiditate. munti inalti. numai cealalta jumatate avand soliri cu diferite grade de fertilitate. cele mai intinse suprafete se intalnesc insa in Asia – indeosebi in China. rotirea culturilor pe aceeaşi suprafaţă. indeosebi ca urmare a inalturarii covorului vegetal natural si a folosirii unei agrotehnici nerationale. ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase. terasarea versantilor.Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi. Principalele grupe (categorii) de soluri. In prezent. Lunca Dunarii (Balta Ialomitei.

✔ Clima(temperaturi.climat cald şi umed. orientarea versanţilor. Zona ecuatorială ➢ Caracteristici climatice . apa meteorică ). 2. Australia. terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud. variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici ➢ Caracteristicile economiei agricole:cultura plantelor( arborele de cafea. in stepele aride.America de Nord.vânturi. palmierul de ulei. accelerata in functie de mai multi factori naturali: se manifesta in special pe versantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin dezvoltate (subtiri). fond forestier (31%) si alte suprafete (34%). America de Sud şi Europa.precipitaţii). terenuri îngheţate permanent (6%) .1 Modul de utilizare a terenurilor: Suprafata totala a uscatului ( cca. 150 mii kmp) cuprinde terenuri arabile (11%). terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale.cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud. America de Nord. terenuri cu excedent de umiditate (10%) . America Centrală. cu cat precipitatiile sunt inegal distribuite si au un caracter torential (de exemplu in regiunile subecuatoriale. bananierul. arborele de cauciuc. Asia de Nord şi Centrală. cu cat pericolul eroziunii solului este mai mare. Clasificarea terenurilor dupa calitate solului: ✔ terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%). căldura. dupa destelenirea terenurilor. se datoreaza in principal actiunii vanturilor. Factorii care influenţează direct viaţa plantelor şi sistemele de producţie agricolă: ✔ Factorii cosmico-atmosferici (lumina. aerul.creşterea animalelor. 2. care ocupă suprafeţe întinse în ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Europa.2 Zonalitatea culturilor agricole în raport cu zonalitatea climatică 1. . Asia de Nord şi Centrală. indepartarea stratului subtire de sol. ✔ Relieful( altitudinea.Asia de Sud-Est. sau din contra. pasuni si fanete (24%). cocotierul etc). Asiei de Sud.). terenuri afectate de secetă (28%). ✔ Factorii telurico-edafici (solul.Aceasta este atenuata.apa şi organismele vii din sol). pantă). in climatele musonice etc.

cultura plantelor: orz. 1.cultura plantelor: orzul. Zona subecuatorială ➢ Caracteristici climatice . 1. curmalul. viţa de vie. Zona tropicală ➢ Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari. pomi fructiferi. iuta. creşterea animalelor. 1. citrice. meiul.problema irigatiilor Problema energetica. ierni ploioase ➢ Caracteristicile economiei agricole . creşterea animalelor. Resursele de apa dulce si suprafetele irigate In sensul cel mai larg. creşterea animalelor.1.cultura plantelor: bumbacul. secara de primăvară. Zona subpolară ➢ Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase. creşterea animalelor. sorgul. cartof. Utilizarea resurselor de apa: • • Problema alimentatiei. unul ploios şi unul secetos. iuta. etc. măslin. porumb. Zona temperată ➢ Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică). porumbul etc). secară. Zona subtropicală sau mediteraneeană ➢ Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. orezul. orezul. grâul de toamnă. 1. creşterea animalelor. oleaginoase. veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale. ➢ Caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orezul. ➢ Caracteristicile economiei agricole . sfeclă de zahăr. veri scurte şi răcoroase ➢ Caracteristicile economiei agricole . ➢ Caracteristicile economiei agricole . citrice. resursele de apa dulce reprezinta apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata terestra.utilizarea energiei hidraulice . ceai. trestia de zahăr. in subsol si in atmosfera (hidrosfera). III.succesiunea a două anotimpuri. bumbac.cultura plantelor: grâul.

2 Rolul apei: • Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari: .unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea Aproape 1% din bugetul de stat este alocat resurselor de apa dulce si salubritatii in tari precum Etiopia. Kenya. atat sub aspect calitativ. India. Pakistan. refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura) Distributie neuniforma in spatiu si timp Posibilitati de transport limitate Regim puternic influentat de catre om. Uganda. Africa de Sud aloca in aproximativ 2% din bugetul de stat salubritatii si apelor.1 Caracteristici ale resurselor de apa: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Caracter limitat in spatiu si timp Epuizabile. cat si cantitativ Resurse refolosibile Important factor de mediu 3. 3. in schimb mai mult de 4% este alocat operatiunilor militare (Etiopia ~10%). Yemen. regenerabile. Mexic sau Zambia.• Problema mediului.

in mod inevitabil. pe cand in domeniul industrial era de 20%. calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval ✔ Acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere 3. ✔ La 200. Cantitatea este suficienta pentru baut si uz sanitar. Suprafata totala irigata pe glob este in prezent de peste 300 mii ha. pragul minim este de 20 litri/zi/pers. unul dintre cele mai mari sisteme hidrografice din lume.• ✔ 9 tari pentru Amazon si 11 tari pentru Nil ✔ Mekongul. cantitatea de apa folosita in agricultura era de 70%. Pe aceasta suprafata se obtine cca. . necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 litri/zi/pers. Acestea s-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride. pentru un trai decent. ceea ce reprezinta 1/5 din suprafata arabila. In anul 2000. mai ales in tarile in curss de dezvoltare.300 l/zi/pers in majoritatea statelor din UE ✔ Pana la sub 10 l/zi/pers in cazul Mozambicului Consumul variaza si in interiorul statelor (in Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 l/zi/pers) Conform OMS si UNICEF. cat si cele slab dezvoltate ✔ De la 575 l/zi/pers in S. cantitatea.3 Consumul mediu de apa: • • Variaza intre state. 40% din totalul productiei vegetale mondiale. de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru distanta.4 Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire.U.A. iar in cel domestic de doar 10%. atat intre tarile dezvoltate. De fapt. sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 milioane de persoane ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului O interdependenta hidrologica: ✔ Daca o tara din amonte utilizeaza raul. Lucrarile de irigatii au rol substantial in reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate. 3.

45 mii ha irigate. suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila). continent cu traditii in domeni. Japonia s. precum si de culturile cu plante pretentioase la umiditate. subtropical. Mexic. Egipt. tropical. in functie de sursele de apa: ✔ Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetic (Egipt. Pakistan.a. SUA) ✔ Sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala) ✔ Sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia. cunoscute mai ales pentru nordul Africii. Repartitia suprafetelor irigate. pe brazde sau fasii Irigarea prin submersie sau inundare completa Irigarea prin udare subterana. Pe celelalte continente se remarca CSI (atat in partea europena. Principalele tipuri de irigatii: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin aspersiune (teren cu relief neregulat. de la aproximativ 265 milioane ha la circa 285 milioane ha.Pe plan mondial. SUA) In 2006. instabil sau pe soluri nisipoase) Irigarea prin scurgere la suprafata. in 2006 era: ✔ Asia 72% . cele mai intinse suprafete se afla in Asia. India. locul 2 pe glob). acestea fiind impuse de regimurile pluviometrice specifice climatelor musonic. India ( peste 30 mii ha. se remarca tari cum sunt China (cca. sunt: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin canale subterane (kanate. SUA ( indeosebi in sud-vest). prin utilizarea unor conducte subterane Irigatiile traditionale. Australia. la nivel global. cat si cea asiatica). Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii. ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial a crescut in mod considerabil. Din 1994 pana in 2006. foggara) Irigarea prin canale de inundare Irigarea cu shaduful (India) Prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale Irigatiile moderne. locul 1 pe glob). Iran. Indonezia. arid.Vest si de Sud. Asia de Sus.

8% India ✔ Este tara cu cea mai mare suprafata irigata ✔ Peste 57 milioane ha prezinta lucrari de irigare foarte vechi ✔ Cele mai multe amenajari sunt amplasate in Delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului ✔ Irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat. Huang He. care izvorasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari. pentru primele patru state.A. Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial. Gange.U. Brahmaputra. ✔ Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang Pakistanul . unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind.✔ ✔ ✔ ✔ ✔ America de Nord si Centrala 12% Europa 7% Africa 5% America de Sud 3% Oceania 1% Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia. Yangtze. care se recolteaza primavera (culture numite rabi) China ✔ A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha). in anul 2006 este de: – – – – India 20% China 20% Pakistan 7% S.

Huai si doua surse de apa subterane). Oklahoma.A. cu altele.5.4. suprafata irigata a scazut cu 15% comparative cu anul 1980. ce beneficiaza de irigatii. Texas) va duce la disparitia ei.✔ Detine peste 19 milioane ha de ternuri irigate (aproape ¼ din suprafata agricola a tarii) ✔ Cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii. principalele producatoare de cereale. mai eficiente si mai rezistente la umiditate. . 3.. 3. in regiunile sudvestice si sudice.1 Importanta irigatiilor Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride). Knasas. Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi cu o valoare economica mai mica. folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord. In Asia de Sud. productia poate fi de 1. in conditiile culturilor de orez. Colorado. mai ales.2 ori mai mare. nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor. In India. Hai. unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He. Statele Unite ale Americii ✔ Au peste 22 milioane ha.U. la obtinerea unei eficiente agricole sporite in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie.4. prezente. In S. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (extinsa din sudul Dakotei in Nebraska. inclusive Punjab si Haryana.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->