Cuprins

I.

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare I.1 Carbunii in Asia
I.1.1 I.1.2 I.1.3 Republica Populara Chineza India Kazahstan

I.2 Carbunii in America I.2.1 Statele Unite ale Americii I.2.2 Canada I.3 Carbunii in Europa I.3.1 Federatia Rusa I.3.2 Polonia I.3.3 Germania I.3.4 Ucraina I.3.5 Marea Britanie I.3.6 Cehia I.3.7 Romania I.4 Carbunii in Africa (Africa de Sud) I.5 Carbunii in Australia

II.

Fondul funciar
II.1 Modalitati de utilizare a ternurilor II.2 Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

III.

Resursele de apa dulce si irigatiile
III.1Caracteristici ale resurselor de apa III.2Rolul apei III.3Consumul mediu de apa III.4Irigatiile III.4.1 Importanta irigatiilor III.4.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce provine din carbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale, la sfarsitul secolului al XIX - lea si a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient).

Dupa cum putem observa in diagrama de mai sus, la nivelul anului 2005, cererea mondiala de energie primara se bazeaza, in mare parte pe petrol (35%), carbuni (25%) si gaze naturale (21%), celelalte energii (biomasa si gunoi 10%, nucleara 6%, hidroelectrica 2%) avand o importanta secundara.

Calsificarea carbunilor: • Carbuni superiori (7 000- 9 000 kcal/kg) 1. Antracitul este o varietate de carbune dur, compact. Are cel mai mare continut procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii. 2. Huila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala, numita bitum. S-a format prin compresie diagenetica si submetamorfica a materialului din turbarii. Din huila se prepara cocsul, folosit in cuptoare la topirea metalelor; mai este folosita la fabricarea medicamentelor si vopselelor. Carbuni inferiori (2 600- 5 000 kcal/kg) 1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brun-neagra, cu proprietati combustibile. 2. Lignitul este un carbune natural, de calitate inferioara, de culoare brun-negricioasa si foarte faramicios. 3. Turba este o varietate de carbune inferior, de culoare cafeniu-inchisa sau neagra.
Carbunii sunt utilizati pentru:

➢ Obtinerea cocsului. fibrelor sintetice. iar consumul mondial actual este de circa 4. prin distilarea carbunelui. ➢ Combustibil pentru incalzirea locuintelor. ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 2008 au fost: China (2 716 milioane tone) USA (993 milioane tone) India (484 milioane tone) Australia Africa de Sud Federatia Rusa Indonezia Kazahstan Polonia Columbia Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru generarea de energie electrica. ➢ Este utilizat pentru obtinerea vopselurilor. au fost: ➢ Africa de Sud 94% . cu peste 100 miliarde tone. in lipsa oxigenului. in anul 2008. Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate in Emisfera Nordica. Congresul International de Geologie de la Torino a evaluat resursele de carbune la 7 100 miliarde tone. a carburii de calciu si a altor derivate industriale. Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor. In anul 1913. in industria farmaceutica.5 miliarde tone. cu o repartitie diferita pentru fiecare continent in parte: • • • • • America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% Rezervele economice exploatabile sunt de aproximativ 860 miliarde tone. ce ar asigura consumul pentru 191 ani.60o latitudine nordica). intre paralele de 35o. la nivelul anului 2005 sunt cele din America de Nord. Tarile care detin importante rezerve de carbune. ➢ Este folosit drept combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industriei materialelor de constructii (combustibil in termocentrale si fabrici de ciment). ingrasamintelor. maselor plastice. rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturi inalte. ➢ Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel sunt necesare 600 kg de cocs) sau ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei. ➢ Ajuta la lichefierea carbunelui.

de multe ori. Zacamintele de carbuni sunt de calitate superioara.1. Regiuni de exploatare:  Regiunea de Nord-Est. huila) -Provinciile Benxi si Shanxi  Regiunea de Nord: bazinele Taiyuan si Datong . de 44%. India). Australia. dar si in unele state din Europa Centrala si de Est. exploatarea in cariera. cu cele mai mari zacaminte: -Fushun (exploatari in cariera. metale neferoase. de la 26% in 1990 la 24% in 2003. este cel mai mare producator de otel (peste 501 milioane tone in 2008). carbunii fiind principala sursa energetic a tarii. Pe de alta parte. iar pentru 2030 se estimeaza o crestere a contributiei lor. grosimea stratelor este mica. iar adancimea de exploatare redusa permite.8% din totalul mondial.1 Republica Populara Chineza Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950. s-au inregistrat in statele din UE. state foste comuniste. ciment. in bilantul energetic mondial (International Energy Agency). China produce 39.1 Carbunii in Asia 1. cresteri ale ponderii carbunilor s-au inregistrat in tari precum SUA. tarile in curs de dezvoltare ale Asiei (China. Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul energetic. Noua Zeelanda. Japonia. 1.etc. carbunii contribuie cu 41% la productia de energie electrica.➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Polonia 93% China 81% Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha Maroc Grecia SUA Germania In prezent. in present.

2 Carbunii in America 1. Regiuni de exploatare: – – – ✔ Carbuni superiori La vest de Calcutta. in apropiere de Madras ✔ Carbuni inferiori (90% din rezervele de carbuni inferiori): statul Tamil Nadu 1. Regiunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni inferiori: provinciile Yunnan si Hunan. la nord de Lacul Balhas.1. Productia a scazut la 50% in ultimii ani.2. 1. specializat in huila cocsificabila si carbune brun. A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderurgiei nationale.3Kazahstan Acest stat dispune de rezerve de carbune ce ar asigura productia pentru 100 de ani. asigurand 10% din productia tarii. productia fiind aproape in exclusivitate formata din huila.2 India India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial. Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3. 1. in statele Bengalul de Vest. cat si datorita exportului catre Japonia. Principalul bazin carbonifer este Karaganda.estica: zacamintele de pe Valea Godavari Regiunea estica.3% annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator. Madhya Prades si Bihar Partea central. cu peste 450 000 de oameni).1.1 Statele Unite ale Americii . Ekibastuz este al doilea bazin carbonifer.

iar cea rezultata prin utilizarea gazelor naturale este de 18%. Depozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume. Bazinul Fluviului Mississippi:-bazinul central.vestic: Iowa. iar aproximativ 9% din productie este exportata. Colorado. Texas este cel mai mare consumator de carbune. Regiuni de exploatare: – – – Regiunea Muntilor Stancosi (75%.estic: Illinois. Indiana. Kentucky.U.A. Energia nucleara are o pondere de 20%. cu exploatari in statele: Dakota de Nord. Montana. ar ajunge pentru o perioada se 245 de ani.SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. utilizand aproximativ 100 milioane tone anual. in prezent. . Regiunea Muntilor Appalachi: Pennsylvania. dar statul Wyoming este cel mai mare producator de carbune (a produs aproximativ 400 milioane tone in 2004). Rezervele de carbune detinute de S. Nebraska -bazinul sudic: Texas. Louisiana Productia de energie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de 51% pe carbuni. Montana este statul cu cele mai mari rezerve de carbune (119 miliarde tone). Carbunele genereaza aproape jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite. Ohio -bazinul central. Wyoming. Virginia de Vest si Alabama. Missouri. dar cu o participare la productie de doar 35%). Cenusa rezultata in urma arderii este folosita la fabricarea rachetelor de tenis si a mingilor de golf. ocupa locul al doilea cu o pondere de circa 22%.

Regiuni de exploatare: . detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba. datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor ( doar 5% din productia mondiala).1 Federatia Rusa Mari bazine carbonifere se gasesc in partea europeana.3 Carbuni in Europa 1.3. British Columbia si Saskatchewan. cu un usor avantaj asupra celor superiori. Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala.2 Canada Canada are o productie echilibrata de carbuni. ✔ Bazinul Peciora: -dispune de rezerve mari de carbuni superiori -este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei -este cunoscut sub denumirea de “Donbasul Polar”. alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei ✔ Bazinul Moscovei: -poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibil pentru industria energiei electrice din regiune. 13 produc exclusiv pentru export. Exploatari: ✔ Partea estica: -Noua Scotie -New Brunswick -Provincia Alberta . cele din provinciile Alberta. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990. exploatate in estul si vestul Siberiei.Provincia Saskatchewan 1.2. dintre cele 25 de mine.1.

Partea asiatica: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Kansk. in partea centrala a Siberiei Bazinul Lena cu o valorificare mai slaba 3.Acinsk (exploatari in suparafata) Bazinul Ceremhovo.Turek . cu exploatari huilifere Bazinul Tunguska.Partea de nord a Siberiei: ✔ Baznul Taimir ✔ Bazinul Kolima 4.3. in: • • Bazinul Walbrzych Podisul Lublin Prezenta cailor avigabile pe Odra si Wisla a reprezentat un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica.Regiunea Muntilor Ural: -Bazinul Ekaterinburg. Bazinul Kizel. Carbuni inferiori se exploateaza in: • • Bazinul Turow Bazinul Konin. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara.Extremul Orient: ✔ Bazinul Bureea ✔ Bazinul Sucean ✔ Bazinul Sahalin 1. peste 90% dintre rezervele tarii.Irkutsk. afluent al Raului Obi -detine circa 200 staturi carbonifere -este cel mai important pentru productia tarii (35%) . la nord de Lacul Baikal.1.situat pe Raul Tomi.se extrage carbune cocsificabil pentru industria Siberiei de Vest 2. Bazinul Celeabinsk -Bazinul Kuznetk.2 Polonia Polonia detine rezerve mari de huila in sudul tarii (Silezia Superioara).

iar cea de carbuni inferiori cu 24%. ➢ Germania de Est (Regiunea Saxono. 1. dupa Federatia Rusa. principalul. cu 3% din productia mondiala. alaturi de prezenta Rhinului 1. ocupand locul al doilea in Europa.3. este Donetk: ✔ ✔ ✔ ✔ Este situat pe cursul inferior al Donetului 60% din resursele de carbune sunt carbuni energetici Contine aproape 300 de straturi de carbune. dar se exploateaza circa 100 Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsificabili din Europa . ➢ Bazinul Lauchhamer ➢ Germania de Vest (Bazinul Aachen. Se are in vedere reducerea productiei.4 Ucraina Bazinul carbonifer.3. centrate in 124 strate.Exploatari de turba se efectueaza in NE tarii. Bazinul Ruhr: ✔ Principala regiune de extractie a carbunilor superiori ✔ Rezervele sunt estimate la peste 20 miliarde tone. 1.Turingiana) detine peste 50% din productia nationala.3 Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici . Bazinul Ville Koln) Principalele bazine de exploatare a carbunilor sunt: 1. care contin cele aproape 10 miliarde tone de carbuni inferiori ✔ Prezenta carbunilor a constituit unul dintre factorii potentiali ai dezvoltarii industriale. Bazinul Saar: ✔ Este localizat in apropierea granitei cu Franta ✔ Are o importanta secundara Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune. Productia de huila a Poloniei provine din subteran. in Colinele Mazuriei. cu toate ca acest combustibil asigura 95% din energia electrica a tarii. dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%.

in care se obtine peste 80% din productia tarii. a dus la dezvoltarea industriei. 1.3. Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha).3. Regiuni de exploatare: ✔ Bazinul Wales ✔ Bazinul Yorkshire ✔ Bazinul Northumberland 1.✔ Pozitia geografica favorabila.6 Cehia Productia este dominata de carbunii superiori. Alte bazine cu carbuni superiori sunt: ✔ Bazinul Rosice (la V de Brno) ✔ Bazinul Plzen (la V de Praga) ✔ Bazinul Kladno (la V de Praga) Bazine cu carbuni inferiori sunt: ✔ Boemia Nordica ✔ Bazinul Most ✔ Bazinul Sokolov 1. determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga. Carbunii au avut o contributie majora in dezvoltarea industriei Marii Britanii. in special a siderurgiei.7 Romania . Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta existenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de exploatare.Don.5 Marea Britanie Marea Britanie a dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani.3. legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica).

1 Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori. este a treia producatoare mondiala.Crasna ➢ Bazinul Petrosani (exploatari de huila) ➢ Muntii Banatului (exploatari din 1790) 1. mai ales pentru carbunii superiori.Rezervele Romaniei de carbune sunt evaluate la 4. Exploatari: ➢ Bazinul Olteniei: ✔ Zona de exploatare Motru ✔ Zona de exploatare Jilt ✔ Zona de exploatare Rovinari ✔ Zona de exploatare Valcea (Berbesti.Alunu) ✔ Zona de exploatare Mehedinti (Husnicioara) ➢ Bazinul Arges: ✔ Zona de exploatare Aninoasa. productia a crescut constant. aproape 80% sunt carbuni inferiori.4. cu 5 milioane tone pe an.5 Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune.22 milioane tone.Godeni ➢ Bazinul Barcau.4 Carbunii in Africa 1. avand o crestere usoara in ultimii ani a productiei. . Exploatari: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Witbank Provincia Transvaal Provincia Orange Provincia Natal 1. lignitul detinand o pondere de peste 70%. Dupa 1990. crestere datorata cererii ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 milioane tone pe an).

Exploatari: ➢ Regiunea Alpilor Australieni (exploatari in cariera. al apelor.Suprafaţa de teren cuprinsă între graniţele unui stat formează fondul funciar naţional al statului respectiv. silvic. Terenurile agricole se impart in: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Teren arabil Suprafete ocupate cu vii Suprafete ocupate cu livezi Pasuni naturale Fanete naturale Terenurile neagricole se impart in: ✔ Suprafete ocupate cu paduri ✔ Suprafete acoperite de ape si balti ✔ Fondul funciar al altor suprafete:  Suprafata de teren de sub constructii  Suprafata de teren de sub caile de comunicatii . al construcţiilor şi al drumurilor. fiind cea mai importantă resursă naturală a Pământului. care se împarte în fond funciar agricol. Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren de pe Glob. calitate foarte buna a carbunilor) ✔ Bazinul Sydney ✔ Bazinul Ipswich ✔ Bazinul Newcastle ✔ Bazinul Blair Athol ➢ NE Australiei ✔ Charles ➢ SV Australiei ✔ Collie ➢ Insula Tasmania II.

Ca urmare a aparut o “problema alimentara”. vietuitoare. pe plan mondial in anul 2007. acest sector economic fiind influntat de conditiile de mediu (relief. apa. fiind urmate de Africa cu 26% si Europa. ha. In conditiile unei cresteri explozive a populatiei mondiale si totodata datorita altor factori (intre care. Suprafeţele cultivate acoperă aproximativ 1.Din suprafaţa Globului.4 mld. a carei rezolvare nu este deloc usoara. mai mult ca pentru orice alt sector de activitate umana. 59%). spaţiul agricol reprezintă peste un sfert (adică 3. cu 30% si de Africa. Europa detine 20% din totalul mondial al terenurilor arabile. cu aproximativ 20%. Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce priveste ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeti agricole. De departe. ameliorarea solurilor etc. . ha. format prin acţiunea agenţilor externi asupra scoarţei. in anul 2007. cu 10%. Cea mai mare parte din spaţiul agricol se află localizat în zona temperată (circa 2 mld. politica de scoatere din circuitul productive a unor suprafete de teren agricol) economia mondiala a ajuns la o balanta mondiala precara intre cerere si oferta. de exemplu. desecarea zonelor mlastinoase. ceea ce reprezintă 55% din spaţiul agricol mondial şi tot aici se află cea mai mare parte din suprafaţa însămânţată a planetei (830 mii. ha). de peste 13.5 mld. etc. prin irigare. respectiv 8% din totalul terenurilor. omul a modificat destul de mult cadrul natural. Este urmata de America si Asia.25 ha. 38%. terasearea versantilor. respectiv 26%. extreme de grava. împreună cu plantele şi animalele. prin activitatea agricola. iar Africa 16%. in unele cazuri chiar radical. la nivelul anului 2007. ha.) intr-o masura inca destul de mare. Cele mai mari suprafete agricole. Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce priveste terenurile arabile si culturile permanente. In acelasi timp.5 mld. ha). in jur de 60%. nu este mai putin adevarat ca. Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afânată şi friabilă.In cazul agriculturii. Caracteristica sa de bază este fertilitatea. conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin. fiecărui locuitor al planetei revenindu-i 0. clima. soluri. se intalnesc in Asia (37%) si America (27%).

solurile argiloiluviale. deoarece solul se reface foarte greu. nu toate terenurile de pe Glob sunt cultivate. munti inalti. Mărirea productivităţii se face prin administrarea de îngrăşăminte naturale. Indonezia. cele doua Corei s. Solul trebuie protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 până la 1 000 de ani. Japonia. Principalele grupe (categorii) de soluri. numai cealalta jumatate avand soliri cu diferite grade de fertilitate. cu o suprafata de pestre 200. solurile brune de pustiuri si semipustiuri. sunt: lateritele. zone inghetate. solurile rosii de savana.5 mld. In prezent.a. Lunca Dunarii (Balta Ialomitei. Lucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de vita de vie. Insula Mare a Brailei). iar distrugerea sa accelerata diminueaza continuu potentialul productiv al terenurilor. din acest motiv. . Solurile se formeaza in timp. In prezent se afla in curs de realizare un plan complet de indiguire si desecare a zonei deltaice a Rhinului (planul Delta). au un caracter fragil. In Olanda s-a realizat insa si indiguirea unor suprafete marine. cum ar fi golful Zuiderze. solurile castanii de stepa. limitat in spatiu si sunt diversificate in functie de factorii pedogenetici.). selecţionarea speciilor de plante ş.Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi. Tot mai mulţi producători optează pentru practicarea unei agriculturi ecologice. indeosebi ca urmare a inalturarii covorului vegetal natural si a folosirii unei agrotehnici nerationale. cele mai intinse suprafete se intalnesc insa in Asia – indeosebi in China. Jumatate din suprafata uscatului planetar este constituita din areale practic nesolificate (deserturi. cursul inferior al fluviului Chang Jiang. Lucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul agricol a suprafetelor ocupate de balti. Pentru ameliorarea calitatii productive a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri funvciare cum ar fi: inlaturarea excesului de umiditate. in timp.a. delta Padului. solurile rosii si galbene subtropicale. Eroziunea solurilor afecteaza aproape o treime din totalul terenurilor arabile ale Terrei. Eroziunuea solurilor este un fenomen provocat in buna masura de actiunea omului.000 ha. irigarea terenurilor. comaterea eroziunii terenurilor. rotirea culturilor pe aceeaşi suprafaţă. Din cele 1. incepand din zona ecuatoriala spre poli. Alte zone mai reprezentative cu lucrari de indiguire si desecari sunt: delta Rhonului. ceea ce demonstreaza clar dimensiunile globale ale problemei. terasarea versantilor. etc. Filipine. etc. zone cu exces de umiditate. dar indeosebi reducerea deficitului de umiditate prin irigatii. ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase. mlastini. terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundatiilor. solurile podzolice si de tundra. doar 920 000 hectare dau producţie. combaterea efectelor inundatilor. hectare cultivate. Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru viitorul agriculturii. – si sunt destinate in principal culturilor de orez.

fond forestier (31%) si alte suprafete (34%). arborele de cauciuc. orientarea versanţilor. Clasificarea terenurilor dupa calitate solului: ✔ terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%). America de Nord. Asiei de Sud. Factorii care influenţează direct viaţa plantelor şi sistemele de producţie agricolă: ✔ Factorii cosmico-atmosferici (lumina.America de Nord. in stepele aride.apa şi organismele vii din sol). pantă).creşterea animalelor. 2.Aceasta este atenuata.cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud. terenuri îngheţate permanent (6%) . variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici ➢ Caracteristicile economiei agricole:cultura plantelor( arborele de cafea. . Zona ecuatorială ➢ Caracteristici climatice . dupa destelenirea terenurilor. 150 mii kmp) cuprinde terenuri arabile (11%).). in climatele musonice etc. cocotierul etc). apa meteorică ).Asia de Sud-Est. terenuri afectate de secetă (28%). terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud. bananierul. cu cat precipitatiile sunt inegal distribuite si au un caracter torential (de exemplu in regiunile subecuatoriale. terenuri cu excedent de umiditate (10%) .precipitaţii). se datoreaza in principal actiunii vanturilor. Australia. America Centrală. care ocupă suprafeţe întinse în ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Europa. pasuni si fanete (24%). Asia de Nord şi Centrală. ✔ Clima(temperaturi. căldura. cu cat pericolul eroziunii solului este mai mare. aerul. 2. ✔ Relieful( altitudinea.climat cald şi umed. terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale. palmierul de ulei.vânturi. Asia de Nord şi Centrală.2 Zonalitatea culturilor agricole în raport cu zonalitatea climatică 1.1 Modul de utilizare a terenurilor: Suprafata totala a uscatului ( cca. sau din contra. America de Sud şi Europa. indepartarea stratului subtire de sol. ✔ Factorii telurico-edafici (solul. accelerata in functie de mai multi factori naturali: se manifesta in special pe versantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin dezvoltate (subtiri).

ierni ploioase ➢ Caracteristicile economiei agricole . trestia de zahăr. grâul de toamnă. pomi fructiferi. in subsol si in atmosfera (hidrosfera).cultura plantelor: orzul. citrice. creşterea animalelor. Resursele de apa dulce si suprafetele irigate In sensul cel mai larg. 1. orezul. ➢ Caracteristicile economiei agricole . orezul.problema irigatiilor Problema energetica. 1. Zona subecuatorială ➢ Caracteristici climatice .succesiunea a două anotimpuri. oleaginoase. secara de primăvară. veri scurte şi răcoroase ➢ Caracteristicile economiei agricole . porumbul etc). creşterea animalelor.cultura plantelor: bumbacul. sfeclă de zahăr. secară. iuta.cultura plantelor: orz. Zona subpolară ➢ Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase. 1. porumb. citrice. ➢ Caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orezul. Zona temperată ➢ Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică).utilizarea energiei hidraulice . sorgul. resursele de apa dulce reprezinta apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata terestra. ceai. bumbac. curmalul. Zona tropicală ➢ Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari. III. etc. măslin. meiul. unul ploios şi unul secetos. ➢ Caracteristicile economiei agricole . Utilizarea resurselor de apa: • • Problema alimentatiei. creşterea animalelor. viţa de vie. creşterea animalelor. veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale. cartof. creşterea animalelor.1. 1.cultura plantelor: grâul. Zona subtropicală sau mediteraneeană ➢ Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. iuta.

cat si cantitativ Resurse refolosibile Important factor de mediu 3. Uganda.unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea Aproape 1% din bugetul de stat este alocat resurselor de apa dulce si salubritatii in tari precum Etiopia. Mexic sau Zambia.2 Rolul apei: • Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari: . atat sub aspect calitativ. Kenya.1 Caracteristici ale resurselor de apa: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Caracter limitat in spatiu si timp Epuizabile. Yemen. refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura) Distributie neuniforma in spatiu si timp Posibilitati de transport limitate Regim puternic influentat de catre om. 3. Pakistan. regenerabile. Africa de Sud aloca in aproximativ 2% din bugetul de stat salubritatii si apelor. in schimb mai mult de 4% este alocat operatiunilor militare (Etiopia ~10%).• Problema mediului. India.

Suprafata totala irigata pe glob este in prezent de peste 300 mii ha. Lucrarile de irigatii au rol substantial in reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate. 3. iar in cel domestic de doar 10%. mai ales in tarile in curss de dezvoltare. . unul dintre cele mai mari sisteme hidrografice din lume. cantitatea.• ✔ 9 tari pentru Amazon si 11 tari pentru Nil ✔ Mekongul. pentru un trai decent. sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 milioane de persoane ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului O interdependenta hidrologica: ✔ Daca o tara din amonte utilizeaza raul.300 l/zi/pers in majoritatea statelor din UE ✔ Pana la sub 10 l/zi/pers in cazul Mozambicului Consumul variaza si in interiorul statelor (in Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 l/zi/pers) Conform OMS si UNICEF. ✔ La 200. De fapt. In anul 2000. Cantitatea este suficienta pentru baut si uz sanitar. pragul minim este de 20 litri/zi/pers. calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval ✔ Acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere 3. necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 litri/zi/pers. Acestea s-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride.A. atat intre tarile dezvoltate. 40% din totalul productiei vegetale mondiale. de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru distanta. Pe aceasta suprafata se obtine cca.U. cantitatea de apa folosita in agricultura era de 70%. in mod inevitabil. ceea ce reprezinta 1/5 din suprafata arabila.3 Consumul mediu de apa: • • Variaza intre state. pe cand in domeniul industrial era de 20%. cat si cele slab dezvoltate ✔ De la 575 l/zi/pers in S.4 Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire.

in functie de sursele de apa: ✔ Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetic (Egipt. acestea fiind impuse de regimurile pluviometrice specifice climatelor musonic. Egipt. Din 1994 pana in 2006. India. cat si cea asiatica).Vest si de Sud. Pe celelalte continente se remarca CSI (atat in partea europena. SUA) ✔ Sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala) ✔ Sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia. Pakistan. Mexic. foggara) Irigarea prin canale de inundare Irigarea cu shaduful (India) Prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale Irigatiile moderne. SUA) In 2006. subtropical. Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii. arid. Australia. Indonezia.Pe plan mondial. in 2006 era: ✔ Asia 72% . cele mai intinse suprafete se afla in Asia. SUA ( indeosebi in sud-vest). Principalele tipuri de irigatii: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin aspersiune (teren cu relief neregulat. prin utilizarea unor conducte subterane Irigatiile traditionale. 45 mii ha irigate. locul 1 pe glob). tropical. cunoscute mai ales pentru nordul Africii. sunt: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin canale subterane (kanate. Repartitia suprafetelor irigate. de la aproximativ 265 milioane ha la circa 285 milioane ha. Iran. se remarca tari cum sunt China (cca. India ( peste 30 mii ha. locul 2 pe glob). Japonia s. Asia de Sus. suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila). la nivel global. ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial a crescut in mod considerabil. precum si de culturile cu plante pretentioase la umiditate. continent cu traditii in domeni. instabil sau pe soluri nisipoase) Irigarea prin scurgere la suprafata.a. pe brazde sau fasii Irigarea prin submersie sau inundare completa Irigarea prin udare subterana.

Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial.U. ✔ Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang Pakistanul .✔ ✔ ✔ ✔ ✔ America de Nord si Centrala 12% Europa 7% Africa 5% America de Sud 3% Oceania 1% Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia. Yangtze. unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind. pentru primele patru state. in anul 2006 este de: – – – – India 20% China 20% Pakistan 7% S. care se recolteaza primavera (culture numite rabi) China ✔ A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha).A. Gange. care izvorasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari. Huang He. 8% India ✔ Este tara cu cea mai mare suprafata irigata ✔ Peste 57 milioane ha prezinta lucrari de irigare foarte vechi ✔ Cele mai multe amenajari sunt amplasate in Delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului ✔ Irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat. Brahmaputra.

3. la obtinerea unei eficiente agricole sporite in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie. principalele producatoare de cereale. nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor. . Oklahoma. mai ales.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord. in conditiile culturilor de orez.✔ Detine peste 19 milioane ha de ternuri irigate (aproape ¼ din suprafata agricola a tarii) ✔ Cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii. Knasas.5. In Asia de Sud. unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He.. folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an. 3. ce beneficiaza de irigatii. mai eficiente si mai rezistente la umiditate. Colorado. in regiunile sudvestice si sudice. inclusive Punjab si Haryana. Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi cu o valoare economica mai mica. cu altele.A. In S. In India. Texas) va duce la disparitia ei.4.U. suprafata irigata a scazut cu 15% comparative cu anul 1980. productia poate fi de 1. Hai. Statele Unite ale Americii ✔ Au peste 22 milioane ha. Huai si doua surse de apa subterane).4. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (extinsa din sudul Dakotei in Nebraska.2 ori mai mare. prezente.1 Importanta irigatiilor Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful