Cuprins

I.

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare I.1 Carbunii in Asia
I.1.1 I.1.2 I.1.3 Republica Populara Chineza India Kazahstan

I.2 Carbunii in America I.2.1 Statele Unite ale Americii I.2.2 Canada I.3 Carbunii in Europa I.3.1 Federatia Rusa I.3.2 Polonia I.3.3 Germania I.3.4 Ucraina I.3.5 Marea Britanie I.3.6 Cehia I.3.7 Romania I.4 Carbunii in Africa (Africa de Sud) I.5 Carbunii in Australia

II.

Fondul funciar
II.1 Modalitati de utilizare a ternurilor II.2 Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

III.

Resursele de apa dulce si irigatiile
III.1Caracteristici ale resurselor de apa III.2Rolul apei III.3Consumul mediu de apa III.4Irigatiile III.4.1 Importanta irigatiilor III.4.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce provine din carbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale, la sfarsitul secolului al XIX - lea si a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient).

Dupa cum putem observa in diagrama de mai sus, la nivelul anului 2005, cererea mondiala de energie primara se bazeaza, in mare parte pe petrol (35%), carbuni (25%) si gaze naturale (21%), celelalte energii (biomasa si gunoi 10%, nucleara 6%, hidroelectrica 2%) avand o importanta secundara.

Calsificarea carbunilor: • Carbuni superiori (7 000- 9 000 kcal/kg) 1. Antracitul este o varietate de carbune dur, compact. Are cel mai mare continut procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii. 2. Huila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala, numita bitum. S-a format prin compresie diagenetica si submetamorfica a materialului din turbarii. Din huila se prepara cocsul, folosit in cuptoare la topirea metalelor; mai este folosita la fabricarea medicamentelor si vopselelor. Carbuni inferiori (2 600- 5 000 kcal/kg) 1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brun-neagra, cu proprietati combustibile. 2. Lignitul este un carbune natural, de calitate inferioara, de culoare brun-negricioasa si foarte faramicios. 3. Turba este o varietate de carbune inferior, de culoare cafeniu-inchisa sau neagra.
Carbunii sunt utilizati pentru:

Tarile care detin importante rezerve de carbune. In anul 1913. ➢ Ajuta la lichefierea carbunelui. intre paralele de 35o. ce ar asigura consumul pentru 191 ani.5 miliarde tone. ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 2008 au fost: China (2 716 milioane tone) USA (993 milioane tone) India (484 milioane tone) Australia Africa de Sud Federatia Rusa Indonezia Kazahstan Polonia Columbia Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru generarea de energie electrica. in anul 2008. ➢ Este utilizat pentru obtinerea vopselurilor. a carburii de calciu si a altor derivate industriale. Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor. ingrasamintelor. maselor plastice. ➢ Este folosit drept combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industriei materialelor de constructii (combustibil in termocentrale si fabrici de ciment). ➢ Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel sunt necesare 600 kg de cocs) sau ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei. la nivelul anului 2005 sunt cele din America de Nord. Congresul International de Geologie de la Torino a evaluat resursele de carbune la 7 100 miliarde tone.➢ Obtinerea cocsului. iar consumul mondial actual este de circa 4.60o latitudine nordica). in lipsa oxigenului. rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturi inalte. prin distilarea carbunelui. fibrelor sintetice. cu o repartitie diferita pentru fiecare continent in parte: • • • • • America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% Rezervele economice exploatabile sunt de aproximativ 860 miliarde tone. in industria farmaceutica. cu peste 100 miliarde tone. ➢ Combustibil pentru incalzirea locuintelor. au fost: ➢ Africa de Sud 94% . Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate in Emisfera Nordica.

in present. Australia. s-au inregistrat in statele din UE.8% din totalul mondial.1. tarile in curs de dezvoltare ale Asiei (China.➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Polonia 93% China 81% Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha Maroc Grecia SUA Germania In prezent. exploatarea in cariera. carbunii fiind principala sursa energetic a tarii. de 44%. carbunii contribuie cu 41% la productia de energie electrica. dar si in unele state din Europa Centrala si de Est. iar pentru 2030 se estimeaza o crestere a contributiei lor.1 Carbunii in Asia 1. cu cele mai mari zacaminte: -Fushun (exploatari in cariera. Pe de alta parte. Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul energetic. Regiuni de exploatare:  Regiunea de Nord-Est. de multe ori. 1.1 Republica Populara Chineza Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950. ciment. state foste comuniste. huila) -Provinciile Benxi si Shanxi  Regiunea de Nord: bazinele Taiyuan si Datong . este cel mai mare producator de otel (peste 501 milioane tone in 2008). in bilantul energetic mondial (International Energy Agency). metale neferoase. grosimea stratelor este mica. cresteri ale ponderii carbunilor s-au inregistrat in tari precum SUA.etc. iar adancimea de exploatare redusa permite. Japonia. China produce 39. Noua Zeelanda. India). de la 26% in 1990 la 24% in 2003. Zacamintele de carbuni sunt de calitate superioara.

Ekibastuz este al doilea bazin carbonifer. Productia a scazut la 50% in ultimii ani. cu peste 450 000 de oameni). 1.2 India India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial. cat si datorita exportului catre Japonia.1.3Kazahstan Acest stat dispune de rezerve de carbune ce ar asigura productia pentru 100 de ani. 1. Principalul bazin carbonifer este Karaganda. in apropiere de Madras ✔ Carbuni inferiori (90% din rezervele de carbuni inferiori): statul Tamil Nadu 1. specializat in huila cocsificabila si carbune brun. productia fiind aproape in exclusivitate formata din huila.1. A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderurgiei nationale.3% annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator. asigurand 10% din productia tarii. la nord de Lacul Balhas.2. Regiuni de exploatare: – – – ✔ Carbuni superiori La vest de Calcutta. in statele Bengalul de Vest.estica: zacamintele de pe Valea Godavari Regiunea estica. Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3.2 Carbunii in America 1. Regiunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni inferiori: provinciile Yunnan si Hunan.1 Statele Unite ale Americii . Madhya Prades si Bihar Partea central.

Depozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume. Missouri. Montana. cu exploatari in statele: Dakota de Nord. Texas este cel mai mare consumator de carbune. Montana este statul cu cele mai mari rezerve de carbune (119 miliarde tone). iar aproximativ 9% din productie este exportata.vestic: Iowa. Nebraska -bazinul sudic: Texas. Carbunele genereaza aproape jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite. ar ajunge pentru o perioada se 245 de ani. dar statul Wyoming este cel mai mare producator de carbune (a produs aproximativ 400 milioane tone in 2004). utilizand aproximativ 100 milioane tone anual.A.SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. dar cu o participare la productie de doar 35%).estic: Illinois. ocupa locul al doilea cu o pondere de circa 22%. Regiunea Muntilor Appalachi: Pennsylvania. in prezent. Cenusa rezultata in urma arderii este folosita la fabricarea rachetelor de tenis si a mingilor de golf. Bazinul Fluviului Mississippi:-bazinul central. . Rezervele de carbune detinute de S. Louisiana Productia de energie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de 51% pe carbuni. Kentucky.U. Wyoming. Colorado. Indiana. Ohio -bazinul central. Regiuni de exploatare: – – – Regiunea Muntilor Stancosi (75%. Virginia de Vest si Alabama. iar cea rezultata prin utilizarea gazelor naturale este de 18%. Energia nucleara are o pondere de 20%.

dintre cele 25 de mine. exploatate in estul si vestul Siberiei.Provincia Saskatchewan 1. cele din provinciile Alberta.3 Carbuni in Europa 1. British Columbia si Saskatchewan.2 Canada Canada are o productie echilibrata de carbuni. alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei ✔ Bazinul Moscovei: -poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibil pentru industria energiei electrice din regiune.1 Federatia Rusa Mari bazine carbonifere se gasesc in partea europeana.1.3. detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba. 13 produc exclusiv pentru export. ✔ Bazinul Peciora: -dispune de rezerve mari de carbuni superiori -este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei -este cunoscut sub denumirea de “Donbasul Polar”. Exploatari: ✔ Partea estica: -Noua Scotie -New Brunswick -Provincia Alberta .2. Regiuni de exploatare: . datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor ( doar 5% din productia mondiala). Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990. cu un usor avantaj asupra celor superiori.

situat pe Raul Tomi.Turek .3.Regiunea Muntilor Ural: -Bazinul Ekaterinburg. Carbuni inferiori se exploateaza in: • • Bazinul Turow Bazinul Konin. afluent al Raului Obi -detine circa 200 staturi carbonifere -este cel mai important pentru productia tarii (35%) .1.Partea de nord a Siberiei: ✔ Baznul Taimir ✔ Bazinul Kolima 4.Irkutsk. in: • • Bazinul Walbrzych Podisul Lublin Prezenta cailor avigabile pe Odra si Wisla a reprezentat un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica.2 Polonia Polonia detine rezerve mari de huila in sudul tarii (Silezia Superioara). in partea centrala a Siberiei Bazinul Lena cu o valorificare mai slaba 3. peste 90% dintre rezervele tarii. Bazinul Celeabinsk -Bazinul Kuznetk.Partea asiatica: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Kansk. la nord de Lacul Baikal.Extremul Orient: ✔ Bazinul Bureea ✔ Bazinul Sucean ✔ Bazinul Sahalin 1. cu exploatari huilifere Bazinul Tunguska. Bazinul Kizel. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara.Acinsk (exploatari in suparafata) Bazinul Ceremhovo.se extrage carbune cocsificabil pentru industria Siberiei de Vest 2.

3 Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici . cu toate ca acest combustibil asigura 95% din energia electrica a tarii. Productia de huila a Poloniei provine din subteran.4 Ucraina Bazinul carbonifer. alaturi de prezenta Rhinului 1. principalul. Bazinul Ruhr: ✔ Principala regiune de extractie a carbunilor superiori ✔ Rezervele sunt estimate la peste 20 miliarde tone. dupa Federatia Rusa. Bazinul Ville Koln) Principalele bazine de exploatare a carbunilor sunt: 1. este Donetk: ✔ ✔ ✔ ✔ Este situat pe cursul inferior al Donetului 60% din resursele de carbune sunt carbuni energetici Contine aproape 300 de straturi de carbune. Bazinul Saar: ✔ Este localizat in apropierea granitei cu Franta ✔ Are o importanta secundara Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune. ocupand locul al doilea in Europa. iar cea de carbuni inferiori cu 24%.3. in Colinele Mazuriei. cu 3% din productia mondiala.Exploatari de turba se efectueaza in NE tarii.3. 1. 1.Turingiana) detine peste 50% din productia nationala. dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%. centrate in 124 strate. dar se exploateaza circa 100 Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsificabili din Europa . ➢ Bazinul Lauchhamer ➢ Germania de Vest (Bazinul Aachen. ➢ Germania de Est (Regiunea Saxono. Se are in vedere reducerea productiei. care contin cele aproape 10 miliarde tone de carbuni inferiori ✔ Prezenta carbunilor a constituit unul dintre factorii potentiali ai dezvoltarii industriale.

in care se obtine peste 80% din productia tarii. Alte bazine cu carbuni superiori sunt: ✔ Bazinul Rosice (la V de Brno) ✔ Bazinul Plzen (la V de Praga) ✔ Bazinul Kladno (la V de Praga) Bazine cu carbuni inferiori sunt: ✔ Boemia Nordica ✔ Bazinul Most ✔ Bazinul Sokolov 1. in special a siderurgiei.✔ Pozitia geografica favorabila. Regiuni de exploatare: ✔ Bazinul Wales ✔ Bazinul Yorkshire ✔ Bazinul Northumberland 1. Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta existenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de exploatare.Don.5 Marea Britanie Marea Britanie a dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani.3. determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga. Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha).3. Carbunii au avut o contributie majora in dezvoltarea industriei Marii Britanii. legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica).6 Cehia Productia este dominata de carbunii superiori.3. 1.7 Romania . a dus la dezvoltarea industriei.

mai ales pentru carbunii superiori. crestere datorata cererii ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 milioane tone pe an).Rezervele Romaniei de carbune sunt evaluate la 4. Exploatari: ➢ Bazinul Olteniei: ✔ Zona de exploatare Motru ✔ Zona de exploatare Jilt ✔ Zona de exploatare Rovinari ✔ Zona de exploatare Valcea (Berbesti. cu 5 milioane tone pe an. .Alunu) ✔ Zona de exploatare Mehedinti (Husnicioara) ➢ Bazinul Arges: ✔ Zona de exploatare Aninoasa.Godeni ➢ Bazinul Barcau. avand o crestere usoara in ultimii ani a productiei.4.22 milioane tone. Exploatari: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Witbank Provincia Transvaal Provincia Orange Provincia Natal 1. aproape 80% sunt carbuni inferiori. productia a crescut constant.Crasna ➢ Bazinul Petrosani (exploatari de huila) ➢ Muntii Banatului (exploatari din 1790) 1.1 Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori.4 Carbunii in Africa 1.5 Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune. Dupa 1990. lignitul detinand o pondere de peste 70%. este a treia producatoare mondiala.

Exploatari: ➢ Regiunea Alpilor Australieni (exploatari in cariera. silvic. care se împarte în fond funciar agricol. Terenurile agricole se impart in: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Teren arabil Suprafete ocupate cu vii Suprafete ocupate cu livezi Pasuni naturale Fanete naturale Terenurile neagricole se impart in: ✔ Suprafete ocupate cu paduri ✔ Suprafete acoperite de ape si balti ✔ Fondul funciar al altor suprafete:  Suprafata de teren de sub constructii  Suprafata de teren de sub caile de comunicatii . al construcţiilor şi al drumurilor. al apelor. fiind cea mai importantă resursă naturală a Pământului.Suprafaţa de teren cuprinsă între graniţele unui stat formează fondul funciar naţional al statului respectiv. calitate foarte buna a carbunilor) ✔ Bazinul Sydney ✔ Bazinul Ipswich ✔ Bazinul Newcastle ✔ Bazinul Blair Athol ➢ NE Australiei ✔ Charles ➢ SV Australiei ✔ Collie ➢ Insula Tasmania II. Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren de pe Glob.

acest sector economic fiind influntat de conditiile de mediu (relief. in unele cazuri chiar radical. pe plan mondial in anul 2007. ha). 38%. soluri.25 ha. De departe. Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce priveste terenurile arabile si culturile permanente. conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin. Ca urmare a aparut o “problema alimentara”. in jur de 60%.5 mld. respectiv 26%.4 mld. prin activitatea agricola. mai mult ca pentru orice alt sector de activitate umana. fiecărui locuitor al planetei revenindu-i 0. iar Africa 16%. prin irigare. Cele mai mari suprafete agricole. spaţiul agricol reprezintă peste un sfert (adică 3. ha. cu 30% si de Africa. fiind urmate de Africa cu 26% si Europa. ameliorarea solurilor etc. împreună cu plantele şi animalele. la nivelul anului 2007. Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce priveste ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeti agricole. In acelasi timp. etc. 59%).) intr-o masura inca destul de mare. Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afânată şi friabilă. ha. de peste 13. apa. Suprafeţele cultivate acoperă aproximativ 1. Este urmata de America si Asia. cu 10%.Din suprafaţa Globului. respectiv 8% din totalul terenurilor. in anul 2007. ha. ceea ce reprezintă 55% din spaţiul agricol mondial şi tot aici se află cea mai mare parte din suprafaţa însămânţată a planetei (830 mii. ha).In cazul agriculturii. nu este mai putin adevarat ca. cu aproximativ 20%. vietuitoare. In conditiile unei cresteri explozive a populatiei mondiale si totodata datorita altor factori (intre care. desecarea zonelor mlastinoase.5 mld. de exemplu. omul a modificat destul de mult cadrul natural. Cea mai mare parte din spaţiul agricol se află localizat în zona temperată (circa 2 mld. a carei rezolvare nu este deloc usoara. clima. terasearea versantilor. Europa detine 20% din totalul mondial al terenurilor arabile. format prin acţiunea agenţilor externi asupra scoarţei. Caracteristica sa de bază este fertilitatea. extreme de grava. . se intalnesc in Asia (37%) si America (27%). politica de scoatere din circuitul productive a unor suprafete de teren agricol) economia mondiala a ajuns la o balanta mondiala precara intre cerere si oferta.

Pentru ameliorarea calitatii productive a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri funvciare cum ar fi: inlaturarea excesului de umiditate. dar indeosebi reducerea deficitului de umiditate prin irigatii. comaterea eroziunii terenurilor. Din cele 1. Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru viitorul agriculturii.Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi. ceea ce demonstreaza clar dimensiunile globale ale problemei. deoarece solul se reface foarte greu.a. irigarea terenurilor. Insula Mare a Brailei). numai cealalta jumatate avand soliri cu diferite grade de fertilitate. Lucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul agricol a suprafetelor ocupate de balti. Eroziunea solurilor afecteaza aproape o treime din totalul terenurilor arabile ale Terrei. cum ar fi golful Zuiderze. In prezent. Lucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de vita de vie.a. solurile brune de pustiuri si semipustiuri. cele doua Corei s.).000 ha. solurile podzolice si de tundra. Alte zone mai reprezentative cu lucrari de indiguire si desecari sunt: delta Rhonului. etc. Eroziunuea solurilor este un fenomen provocat in buna masura de actiunea omului. Solul trebuie protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 până la 1 000 de ani. etc. mlastini. doar 920 000 hectare dau producţie. sunt: lateritele. – si sunt destinate in principal culturilor de orez. munti inalti.5 mld. in timp. Solurile se formeaza in timp. incepand din zona ecuatoriala spre poli. terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundatiilor. . au un caracter fragil. indeosebi ca urmare a inalturarii covorului vegetal natural si a folosirii unei agrotehnici nerationale. zone inghetate. cele mai intinse suprafete se intalnesc insa in Asia – indeosebi in China. Principalele grupe (categorii) de soluri. Jumatate din suprafata uscatului planetar este constituita din areale practic nesolificate (deserturi. Japonia. Indonezia. terasarea versantilor. combaterea efectelor inundatilor. Filipine. din acest motiv. delta Padului. cu o suprafata de pestre 200. rotirea culturilor pe aceeaşi suprafaţă. Lunca Dunarii (Balta Ialomitei. solurile rosii si galbene subtropicale. nu toate terenurile de pe Glob sunt cultivate. ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase. hectare cultivate. In Olanda s-a realizat insa si indiguirea unor suprafete marine. selecţionarea speciilor de plante ş. solurile argiloiluviale. cursul inferior al fluviului Chang Jiang. solurile rosii de savana. Mărirea productivităţii se face prin administrarea de îngrăşăminte naturale. In prezent se afla in curs de realizare un plan complet de indiguire si desecare a zonei deltaice a Rhinului (planul Delta). iar distrugerea sa accelerata diminueaza continuu potentialul productiv al terenurilor. Tot mai mulţi producători optează pentru practicarea unei agriculturi ecologice. limitat in spatiu si sunt diversificate in functie de factorii pedogenetici. zone cu exces de umiditate. solurile castanii de stepa.

Clasificarea terenurilor dupa calitate solului: ✔ terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%). aerul.2 Zonalitatea culturilor agricole în raport cu zonalitatea climatică 1. accelerata in functie de mai multi factori naturali: se manifesta in special pe versantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin dezvoltate (subtiri).precipitaţii). America de Nord. variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici ➢ Caracteristicile economiei agricole:cultura plantelor( arborele de cafea. care ocupă suprafeţe întinse în ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Europa.cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud. Asia de Nord şi Centrală. America Centrală. ✔ Relieful( altitudinea. fond forestier (31%) si alte suprafete (34%). Zona ecuatorială ➢ Caracteristici climatice . 2. pantă). pasuni si fanete (24%). se datoreaza in principal actiunii vanturilor. . in climatele musonice etc.apa şi organismele vii din sol). 2. palmierul de ulei. ✔ Factorii telurico-edafici (solul. Asia de Nord şi Centrală. indepartarea stratului subtire de sol. ✔ Clima(temperaturi. Factorii care influenţează direct viaţa plantelor şi sistemele de producţie agricolă: ✔ Factorii cosmico-atmosferici (lumina.).1 Modul de utilizare a terenurilor: Suprafata totala a uscatului ( cca. apa meteorică ). in stepele aride. cu cat precipitatiile sunt inegal distribuite si au un caracter torential (de exemplu in regiunile subecuatoriale. cu cat pericolul eroziunii solului este mai mare. terenuri afectate de secetă (28%). 150 mii kmp) cuprinde terenuri arabile (11%). sau din contra. arborele de cauciuc. bananierul.America de Nord. terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud. căldura. orientarea versanţilor.Aceasta este atenuata. terenuri cu excedent de umiditate (10%) .creşterea animalelor. Asiei de Sud. dupa destelenirea terenurilor. terenuri îngheţate permanent (6%) .climat cald şi umed.vânturi. terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale. Australia. America de Sud şi Europa. cocotierul etc).Asia de Sud-Est.

secară. ➢ Caracteristicile economiei agricole . in subsol si in atmosfera (hidrosfera). Zona tropicală ➢ Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari. pomi fructiferi. 1. resursele de apa dulce reprezinta apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata terestra. citrice. măslin. Zona temperată ➢ Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică). unul ploios şi unul secetos.1.cultura plantelor: grâul. porumbul etc). ➢ Caracteristicile economiei agricole .succesiunea a două anotimpuri.cultura plantelor: orz. Zona subecuatorială ➢ Caracteristici climatice .problema irigatiilor Problema energetica. 1. curmalul. 1.utilizarea energiei hidraulice . ceai. orezul. III. iuta. 1. veri scurte şi răcoroase ➢ Caracteristicile economiei agricole . grâul de toamnă. meiul. Zona subtropicală sau mediteraneeană ➢ Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. Resursele de apa dulce si suprafetele irigate In sensul cel mai larg.cultura plantelor: bumbacul. citrice. trestia de zahăr. oleaginoase. Utilizarea resurselor de apa: • • Problema alimentatiei. bumbac. cartof. viţa de vie. sfeclă de zahăr. secara de primăvară. porumb. creşterea animalelor. creşterea animalelor. iuta. etc. creşterea animalelor. creşterea animalelor. Zona subpolară ➢ Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase. orezul. sorgul. ➢ Caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orezul. ierni ploioase ➢ Caracteristicile economiei agricole . veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale.cultura plantelor: orzul. creşterea animalelor.

regenerabile. Yemen. Uganda.1 Caracteristici ale resurselor de apa: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Caracter limitat in spatiu si timp Epuizabile. cat si cantitativ Resurse refolosibile Important factor de mediu 3. atat sub aspect calitativ.unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea Aproape 1% din bugetul de stat este alocat resurselor de apa dulce si salubritatii in tari precum Etiopia.2 Rolul apei: • Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari: . Kenya. Mexic sau Zambia. in schimb mai mult de 4% este alocat operatiunilor militare (Etiopia ~10%). 3.• Problema mediului. Africa de Sud aloca in aproximativ 2% din bugetul de stat salubritatii si apelor. Pakistan. refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura) Distributie neuniforma in spatiu si timp Posibilitati de transport limitate Regim puternic influentat de catre om. India.

in mod inevitabil. Pe aceasta suprafata se obtine cca.• ✔ 9 tari pentru Amazon si 11 tari pentru Nil ✔ Mekongul. cantitatea de apa folosita in agricultura era de 70%. Cantitatea este suficienta pentru baut si uz sanitar. sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 milioane de persoane ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului O interdependenta hidrologica: ✔ Daca o tara din amonte utilizeaza raul. cat si cele slab dezvoltate ✔ De la 575 l/zi/pers in S. De fapt. ceea ce reprezinta 1/5 din suprafata arabila.300 l/zi/pers in majoritatea statelor din UE ✔ Pana la sub 10 l/zi/pers in cazul Mozambicului Consumul variaza si in interiorul statelor (in Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 l/zi/pers) Conform OMS si UNICEF. Suprafata totala irigata pe glob este in prezent de peste 300 mii ha. cantitatea. unul dintre cele mai mari sisteme hidrografice din lume.U.3 Consumul mediu de apa: • • Variaza intre state. Lucrarile de irigatii au rol substantial in reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate. 3. de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru distanta. necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 litri/zi/pers.4 Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire. atat intre tarile dezvoltate. calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval ✔ Acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere 3. pentru un trai decent. mai ales in tarile in curss de dezvoltare. 40% din totalul productiei vegetale mondiale. . iar in cel domestic de doar 10%. ✔ La 200. pragul minim este de 20 litri/zi/pers. pe cand in domeniul industrial era de 20%. Acestea s-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride.A. In anul 2000.

tropical. Principalele tipuri de irigatii: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin aspersiune (teren cu relief neregulat. India ( peste 30 mii ha. se remarca tari cum sunt China (cca. in functie de sursele de apa: ✔ Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetic (Egipt. Repartitia suprafetelor irigate. Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii. Iran. in 2006 era: ✔ Asia 72% . suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila). SUA) ✔ Sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala) ✔ Sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia. Asia de Sus. Pakistan. precum si de culturile cu plante pretentioase la umiditate. instabil sau pe soluri nisipoase) Irigarea prin scurgere la suprafata.Vest si de Sud. sunt: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin canale subterane (kanate. locul 2 pe glob). Indonezia.a. Egipt. 45 mii ha irigate. de la aproximativ 265 milioane ha la circa 285 milioane ha.Pe plan mondial. subtropical. prin utilizarea unor conducte subterane Irigatiile traditionale. la nivel global. Japonia s. cat si cea asiatica). continent cu traditii in domeni. acestea fiind impuse de regimurile pluviometrice specifice climatelor musonic. ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial a crescut in mod considerabil. foggara) Irigarea prin canale de inundare Irigarea cu shaduful (India) Prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale Irigatiile moderne. cele mai intinse suprafete se afla in Asia. arid. India. Mexic. locul 1 pe glob). pe brazde sau fasii Irigarea prin submersie sau inundare completa Irigarea prin udare subterana. SUA) In 2006. SUA ( indeosebi in sud-vest). cunoscute mai ales pentru nordul Africii. Din 1994 pana in 2006. Australia. Pe celelalte continente se remarca CSI (atat in partea europena.

✔ ✔ ✔ ✔ ✔ America de Nord si Centrala 12% Europa 7% Africa 5% America de Sud 3% Oceania 1% Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia. Huang He. pentru primele patru state. 8% India ✔ Este tara cu cea mai mare suprafata irigata ✔ Peste 57 milioane ha prezinta lucrari de irigare foarte vechi ✔ Cele mai multe amenajari sunt amplasate in Delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului ✔ Irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat.A. Brahmaputra. Yangtze. Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial.U. care se recolteaza primavera (culture numite rabi) China ✔ A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha). unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind. care izvorasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari. ✔ Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang Pakistanul . in anul 2006 este de: – – – – India 20% China 20% Pakistan 7% S. Gange.

inclusive Punjab si Haryana. principalele producatoare de cereale. folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an. Texas) va duce la disparitia ei.✔ Detine peste 19 milioane ha de ternuri irigate (aproape ¼ din suprafata agricola a tarii) ✔ Cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii.1 Importanta irigatiilor Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride). Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi cu o valoare economica mai mica. in conditiile culturilor de orez. nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor.U. mai ales. suprafata irigata a scazut cu 15% comparative cu anul 1980. Statele Unite ale Americii ✔ Au peste 22 milioane ha.. In Asia de Sud. In S. la obtinerea unei eficiente agricole sporite in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie. . Oklahoma. productia poate fi de 1.4. 3. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (extinsa din sudul Dakotei in Nebraska. mai eficiente si mai rezistente la umiditate. In India.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord. ce beneficiaza de irigatii. cu altele.4. Hai.5.A. Colorado. prezente.2 ori mai mare. Knasas. in regiunile sudvestice si sudice. unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He. Huai si doua surse de apa subterane). 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful