Cuprins

I.

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare I.1 Carbunii in Asia
I.1.1 I.1.2 I.1.3 Republica Populara Chineza India Kazahstan

I.2 Carbunii in America I.2.1 Statele Unite ale Americii I.2.2 Canada I.3 Carbunii in Europa I.3.1 Federatia Rusa I.3.2 Polonia I.3.3 Germania I.3.4 Ucraina I.3.5 Marea Britanie I.3.6 Cehia I.3.7 Romania I.4 Carbunii in Africa (Africa de Sud) I.5 Carbunii in Australia

II.

Fondul funciar
II.1 Modalitati de utilizare a ternurilor II.2 Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

III.

Resursele de apa dulce si irigatiile
III.1Caracteristici ale resurselor de apa III.2Rolul apei III.3Consumul mediu de apa III.4Irigatiile III.4.1 Importanta irigatiilor III.4.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii

I.Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare Carbunele este o roca sedimentara caustobiolita ce provine din carbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfasoara lent, in lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale, la sfarsitul secolului al XIX - lea si a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient).

Dupa cum putem observa in diagrama de mai sus, la nivelul anului 2005, cererea mondiala de energie primara se bazeaza, in mare parte pe petrol (35%), carbuni (25%) si gaze naturale (21%), celelalte energii (biomasa si gunoi 10%, nucleara 6%, hidroelectrica 2%) avand o importanta secundara.

Calsificarea carbunilor: • Carbuni superiori (7 000- 9 000 kcal/kg) 1. Antracitul este o varietate de carbune dur, compact. Are cel mai mare continut procentual de carbon si contine cele mai putine impuritati dintre toti carbunii. 2. Huila este un tip de carbune dur ce contine o substanta asemanatoare cu smoala, numita bitum. S-a format prin compresie diagenetica si submetamorfica a materialului din turbarii. Din huila se prepara cocsul, folosit in cuptoare la topirea metalelor; mai este folosita la fabricarea medicamentelor si vopselelor. Carbuni inferiori (2 600- 5 000 kcal/kg) 1. Carbunele brun este o roca sedimentara de culoare brun-neagra, cu proprietati combustibile. 2. Lignitul este un carbune natural, de calitate inferioara, de culoare brun-negricioasa si foarte faramicios. 3. Turba este o varietate de carbune inferior, de culoare cafeniu-inchisa sau neagra.
Carbunii sunt utilizati pentru:

➢ Este folosit drept combustibil pentru obtinerea energiei electrice si industriei materialelor de constructii (combustibil in termocentrale si fabrici de ciment). ➢ Combustibil pentru incalzirea locuintelor. in industria farmaceutica. au fost: ➢ Africa de Sud 94% . intre paralele de 35o. ➢ Ajuta la lichefierea carbunelui. ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Primele zece tari producatoare de carbuni superiori in anul 2008 au fost: China (2 716 milioane tone) USA (993 milioane tone) India (484 milioane tone) Australia Africa de Sud Federatia Rusa Indonezia Kazahstan Polonia Columbia Principalele tari care utilizeaza carbunele pentru generarea de energie electrica.5 miliarde tone. Repartitia geografica a rezervelor carbonifere arata ca 90% din acestea sunt concentrate in Emisfera Nordica. a carburii de calciu si a altor derivate industriale. prin distilarea carbunelui. la nivelul anului 2005 sunt cele din America de Nord. in lipsa oxigenului. ingrasamintelor.➢ Obtinerea cocsului.60o latitudine nordica). cu peste 100 miliarde tone. iar consumul mondial actual este de circa 4. in anul 2008. Tarile care detin importante rezerve de carbune. ➢ Este utilizat pentru obtinerea vopselurilor. fibrelor sintetice. ce ar asigura consumul pentru 191 ani. cu o repartitie diferita pentru fiecare continent in parte: • • • • • America de Nord 68% Asia 17% Europa 10% Africa 3% Australia 2% Rezervele economice exploatabile sunt de aproximativ 860 miliarde tone. rezultat in urma procesului de carbonizare la temperaturi inalte. ➢ Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie (pentru obtinerea unei tone de otel sunt necesare 600 kg de cocs) sau ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei. maselor plastice. Asia si tarile apartinatoare Comunitatii Indepenedente a Statelor. Congresul International de Geologie de la Torino a evaluat resursele de carbune la 7 100 miliarde tone. In anul 1913.

de multe ori.➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ Polonia 93% China 81% Australia Israel Kazahstan India Republica Ceha Maroc Grecia SUA Germania In prezent. s-au inregistrat in statele din UE. Australia. Japonia. metale neferoase.8% din totalul mondial. Noua Zeelanda.1. este cel mai mare producator de otel (peste 501 milioane tone in 2008). grosimea stratelor este mica.1 Carbunii in Asia 1. cu cele mai mari zacaminte: -Fushun (exploatari in cariera. 1. in present. carbunii fiind principala sursa energetic a tarii. India). Scaderi ale ponderii contributieicarbunilor in bilantul energetic. Regiuni de exploatare:  Regiunea de Nord-Est. ciment. dar si in unele state din Europa Centrala si de Est. state foste comuniste. cresteri ale ponderii carbunilor s-au inregistrat in tari precum SUA.etc. China produce 39.1 Republica Populara Chineza Aceasta a cunoscut o crestere deosebita a industriei carbonifere dupa 1950. huila) -Provinciile Benxi si Shanxi  Regiunea de Nord: bazinele Taiyuan si Datong . iar pentru 2030 se estimeaza o crestere a contributiei lor. iar adancimea de exploatare redusa permite. de 44%. Zacamintele de carbuni sunt de calitate superioara. exploatarea in cariera. Pe de alta parte. tarile in curs de dezvoltare ale Asiei (China. de la 26% in 1990 la 24% in 2003. in bilantul energetic mondial (International Energy Agency). carbunii contribuie cu 41% la productia de energie electrica.

specializat in huila cocsificabila si carbune brun. Regiunea Centrala si de Sud in care se intalnesc carbuni inferiori: provinciile Yunnan si Hunan. cat si datorita exportului catre Japonia.3% annual pana in 2030 (industria carbunelui este al doilea mare angajator. 1.1. in statele Bengalul de Vest.1 Statele Unite ale Americii . Ponderea carbunelui in obtinerea de electricitate este de asteptat sa creasca cu 3.1. in apropiere de Madras ✔ Carbuni inferiori (90% din rezervele de carbuni inferiori): statul Tamil Nadu 1.2. Ekibastuz este al doilea bazin carbonifer. cu peste 450 000 de oameni).2 Carbunii in America 1. la nord de Lacul Balhas. productia fiind aproape in exclusivitate formata din huila. Productia a scazut la 50% in ultimii ani. Regiuni de exploatare: – – – ✔ Carbuni superiori La vest de Calcutta. 1.estica: zacamintele de pe Valea Godavari Regiunea estica. asigurand 10% din productia tarii.3Kazahstan Acest stat dispune de rezerve de carbune ce ar asigura productia pentru 100 de ani. A cunoscut o crestere rapida datorita cererii siderurgiei nationale.2 India India este a doua producatoare asiatica si a teria pe plan mondial. Principalul bazin carbonifer este Karaganda. Madhya Prades si Bihar Partea central.

vestic: Iowa. Virginia de Vest si Alabama. Cenusa rezultata in urma arderii este folosita la fabricarea rachetelor de tenis si a mingilor de golf. Montana. Rezervele de carbune detinute de S.estic: Illinois. Kentucky. Carbunele genereaza aproape jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite. iar aproximativ 9% din productie este exportata. Indiana. Ohio -bazinul central. utilizand aproximativ 100 milioane tone anual. Bazinul Fluviului Mississippi:-bazinul central. Energia nucleara are o pondere de 20%. ar ajunge pentru o perioada se 245 de ani. ocupa locul al doilea cu o pondere de circa 22%. Wyoming. Regiunea Muntilor Appalachi: Pennsylvania. Missouri. dar cu o participare la productie de doar 35%). Texas este cel mai mare consumator de carbune. iar cea rezultata prin utilizarea gazelor naturale este de 18%. Depozitele de carbune ale Satelor Unite ale Americii contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume.U. Colorado.SUA a detinut mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. Montana este statul cu cele mai mari rezerve de carbune (119 miliarde tone). Nebraska -bazinul sudic: Texas. dar statul Wyoming este cel mai mare producator de carbune (a produs aproximativ 400 milioane tone in 2004).A. in prezent. Regiuni de exploatare: – – – Regiunea Muntilor Stancosi (75%. . Louisiana Productia de energie electrica din Statele Unite se bazeaza in proportie de 51% pe carbuni. cu exploatari in statele: Dakota de Nord.

Cele 25 de mine de aici asigura 95% din productia totala. Exploatari: ✔ Partea estica: -Noua Scotie -New Brunswick -Provincia Alberta . detine primul loc in lume la rezervele si productia de turba. dintre cele 25 de mine.3. ✔ Bazinul Peciora: -dispune de rezerve mari de carbuni superiori -este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei -este cunoscut sub denumirea de “Donbasul Polar”. datorita scaderii cererii interne si a reducerii exporturilor ( doar 5% din productia mondiala).1. 13 produc exclusiv pentru export. cu un usor avantaj asupra celor superiori.Provincia Saskatchewan 1.2 Canada Canada are o productie echilibrata de carbuni.3 Carbuni in Europa 1. alimenteaza Regiunea Sankt Petersburg si Regiunea Industriala a Moscovei ✔ Bazinul Moscovei: -poseda rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibil pentru industria energiei electrice din regiune. British Columbia si Saskatchewan.2.1 Federatia Rusa Mari bazine carbonifere se gasesc in partea europeana. exploatate in estul si vestul Siberiei. cele din provinciile Alberta. Productia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dupa 1990. Regiuni de exploatare: .

cu exploatari huilifere Bazinul Tunguska.Extremul Orient: ✔ Bazinul Bureea ✔ Bazinul Sucean ✔ Bazinul Sahalin 1.2 Polonia Polonia detine rezerve mari de huila in sudul tarii (Silezia Superioara).Acinsk (exploatari in suparafata) Bazinul Ceremhovo.3.Partea de nord a Siberiei: ✔ Baznul Taimir ✔ Bazinul Kolima 4. Bazinul Celeabinsk -Bazinul Kuznetk. Bazinul Kizel.Irkutsk.Regiunea Muntilor Ural: -Bazinul Ekaterinburg. peste 90% dintre rezervele tarii.Turek . la nord de Lacul Baikal. in partea centrala a Siberiei Bazinul Lena cu o valorificare mai slaba 3. in: • • Bazinul Walbrzych Podisul Lublin Prezenta cailor avigabile pe Odra si Wisla a reprezentat un avantaj deosebit pentru transportul carbunilor spre porturile de la Marea Baltica.situat pe Raul Tomi. afluent al Raului Obi -detine circa 200 staturi carbonifere -este cel mai important pentru productia tarii (35%) .Partea asiatica: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Kansk.1.se extrage carbune cocsificabil pentru industria Siberiei de Vest 2. Celelalte rezerve de huila se afla in Silezia Inferioara. Carbuni inferiori se exploateaza in: • • Bazinul Turow Bazinul Konin.

Bazinul Ruhr: ✔ Principala regiune de extractie a carbunilor superiori ✔ Rezervele sunt estimate la peste 20 miliarde tone. Se are in vedere reducerea productiei. 1. Bazinul Saar: ✔ Este localizat in apropierea granitei cu Franta ✔ Are o importanta secundara Germania a cunoscut o reducere substantiala a productiei de carbune. dar se exploateaza circa 100 Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a carbunilor cocsificabili din Europa . cu 3% din productia mondiala. Productia de huila a Poloniei provine din subteran. centrate in 124 strate. alaturi de prezenta Rhinului 1.3. in Colinele Mazuriei. dupa 1990 productia de carbuni superiori s-a redus cu 50%. care contin cele aproape 10 miliarde tone de carbuni inferiori ✔ Prezenta carbunilor a constituit unul dintre factorii potentiali ai dezvoltarii industriale. iar cea de carbuni inferiori cu 24%. Bazinul Ville Koln) Principalele bazine de exploatare a carbunilor sunt: 1. 1. ➢ Germania de Est (Regiunea Saxono.Exploatari de turba se efectueaza in NE tarii.3 Germania Se remarca printr-o mare productie de carbuni energetici . ➢ Bazinul Lauchhamer ➢ Germania de Vest (Bazinul Aachen.3. ocupand locul al doilea in Europa. cu toate ca acest combustibil asigura 95% din energia electrica a tarii. dupa Federatia Rusa.Turingiana) detine peste 50% din productia nationala.4 Ucraina Bazinul carbonifer. este Donetk: ✔ ✔ ✔ ✔ Este situat pe cursul inferior al Donetului 60% din resursele de carbune sunt carbuni energetici Contine aproape 300 de straturi de carbune. principalul.

a dus la dezvoltarea industriei. Regiuni de exploatare: ✔ Bazinul Wales ✔ Bazinul Yorkshire ✔ Bazinul Northumberland 1. in special a siderurgiei.3.✔ Pozitia geografica favorabila. Principala regiune carbonifera (carbuni superiori) este Ostrava Karvina (Silezia Ceha). legatura intre Marea Neagra si Marea Baltica). determinata de prezenta minereurilor de fier de la KrivoiRog si caile de transport naval (Canalul Volga. in care se obtine peste 80% din productia tarii.7 Romania .3. 1. Exploatarea carbunelui din perioade timpurii si in cantitati insemnate au fost favorizate de existenta existenta zacamintelor de buna calitate si de dancimea redusa de exploatare.5 Marea Britanie Marea Britanie a dominat industria carbonifera mai mult de 100 de ani. Carbunii au avut o contributie majora in dezvoltarea industriei Marii Britanii.Don.6 Cehia Productia este dominata de carbunii superiori. Alte bazine cu carbuni superiori sunt: ✔ Bazinul Rosice (la V de Brno) ✔ Bazinul Plzen (la V de Praga) ✔ Bazinul Kladno (la V de Praga) Bazine cu carbuni inferiori sunt: ✔ Boemia Nordica ✔ Bazinul Most ✔ Bazinul Sokolov 1.3.

5 Australia Este o mare detinatoare de rezerve de carbune. crestere datorata cererii ridicate la export (in 2003 ajunge la 240 milioane tone pe an). . Exploatari: ✔ ✔ ✔ ✔ Bazinul Witbank Provincia Transvaal Provincia Orange Provincia Natal 1. mai ales pentru carbunii superiori.Alunu) ✔ Zona de exploatare Mehedinti (Husnicioara) ➢ Bazinul Arges: ✔ Zona de exploatare Aninoasa. Dupa 1990.Crasna ➢ Bazinul Petrosani (exploatari de huila) ➢ Muntii Banatului (exploatari din 1790) 1. avand o crestere usoara in ultimii ani a productiei. Exploatari: ➢ Bazinul Olteniei: ✔ Zona de exploatare Motru ✔ Zona de exploatare Jilt ✔ Zona de exploatare Rovinari ✔ Zona de exploatare Valcea (Berbesti.4. productia a crescut constant. este a treia producatoare mondiala.22 milioane tone.1 Africa de Sud Se remarca prin existenta unor rezerve formate aproape in totalitate din carbuni superiori. lignitul detinand o pondere de peste 70%. cu 5 milioane tone pe an.Godeni ➢ Bazinul Barcau. aproape 80% sunt carbuni inferiori.4 Carbunii in Africa 1.Rezervele Romaniei de carbune sunt evaluate la 4.

care se împarte în fond funciar agricol. Terenurile agricole se impart in: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Teren arabil Suprafete ocupate cu vii Suprafete ocupate cu livezi Pasuni naturale Fanete naturale Terenurile neagricole se impart in: ✔ Suprafete ocupate cu paduri ✔ Suprafete acoperite de ape si balti ✔ Fondul funciar al altor suprafete:  Suprafata de teren de sub constructii  Suprafata de teren de sub caile de comunicatii . Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren de pe Glob. silvic. al construcţiilor şi al drumurilor. fiind cea mai importantă resursă naturală a Pământului. al apelor.Exploatari: ➢ Regiunea Alpilor Australieni (exploatari in cariera. calitate foarte buna a carbunilor) ✔ Bazinul Sydney ✔ Bazinul Ipswich ✔ Bazinul Newcastle ✔ Bazinul Blair Athol ➢ NE Australiei ✔ Charles ➢ SV Australiei ✔ Collie ➢ Insula Tasmania II.Suprafaţa de teren cuprinsă între graniţele unui stat formează fondul funciar naţional al statului respectiv.

desecarea zonelor mlastinoase. etc. politica de scoatere din circuitul productive a unor suprafete de teren agricol) economia mondiala a ajuns la o balanta mondiala precara intre cerere si oferta. vietuitoare. a carei rezolvare nu este deloc usoara. ha. De departe. împreună cu plantele şi animalele. ha).5 mld. respectiv 26%. fiind urmate de Africa cu 26% si Europa. Cea mai mare parte din spaţiul agricol se află localizat în zona temperată (circa 2 mld. cu 30% si de Africa. apa. 38%. acest sector economic fiind influntat de conditiile de mediu (relief. conditiile naturale reprezinta o premisa de prim ordin. de exemplu. pe plan mondial in anul 2007. extreme de grava. in anul 2007. prin activitatea agricola. clima. Caracteristica sa de bază este fertilitatea. terasearea versantilor. . Asia si America detin cele mai mari procente in ceea ce priveste terenurile arabile si culturile permanente. spaţiul agricol reprezintă peste un sfert (adică 3. respectiv 8% din totalul terenurilor. de peste 13. Solul este stratul de la suprafaţa planetei cu o structură afânată şi friabilă.In cazul agriculturii.25 ha. nu este mai putin adevarat ca. Suprafeţele cultivate acoperă aproximativ 1. 59%).Din suprafaţa Globului. Ca urmare a aparut o “problema alimentara”. cu 10%.5 mld. In conditiile unei cresteri explozive a populatiei mondiale si totodata datorita altor factori (intre care. Este urmata de America si Asia. Europa detine 20% din totalul mondial al terenurilor arabile. in jur de 60%. In acelasi timp. ha). la nivelul anului 2007. format prin acţiunea agenţilor externi asupra scoarţei.4 mld. ha. ceea ce reprezintă 55% din spaţiul agricol mondial şi tot aici se află cea mai mare parte din suprafaţa însămânţată a planetei (830 mii. omul a modificat destul de mult cadrul natural.) intr-o masura inca destul de mare. soluri. cu aproximativ 20%. iar Africa 16%. ha. mai mult ca pentru orice alt sector de activitate umana. Europa detine procentul cel mai mare in ceea ce priveste ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeti agricole. in unele cazuri chiar radical. prin irigare. se intalnesc in Asia (37%) si America (27%). Cele mai mari suprafete agricole. fiecărui locuitor al planetei revenindu-i 0. ameliorarea solurilor etc.

Principalele grupe (categorii) de soluri. solurile argiloiluviale. Mărirea productivităţii se face prin administrarea de îngrăşăminte naturale. Lucrarile de terasare au traditii in Europa mediteraneana pentru culturile de vita de vie.000 ha. etc. selecţionarea speciilor de plante ş. Din cele 1. Pentru ameliorarea calitatii productive a terenurilor se realizeaza o serie de imbunatatiri funvciare cum ar fi: inlaturarea excesului de umiditate. numai cealalta jumatate avand soliri cu diferite grade de fertilitate. Filipine. Eroziunuea solurilor este un fenomen provocat in buna masura de actiunea omului. irigarea terenurilor. comaterea eroziunii terenurilor. In Olanda s-a realizat insa si indiguirea unor suprafete marine. delta Padului. munti inalti. etc. . Lucrarile de desecare au ca scop principal includerea in circuitul agricol a suprafetelor ocupate de balti. In prezent. ameliorarea terenurilor nisipoase si saraturoase. solurile rosii si galbene subtropicale. terenuri cu exces de umiditate sau expuse frecvent inundatiilor. doar 920 000 hectare dau producţie. nu toate terenurile de pe Glob sunt cultivate.). indeosebi ca urmare a inalturarii covorului vegetal natural si a folosirii unei agrotehnici nerationale. combaterea efectelor inundatilor. mlastini. au un caracter fragil.a. Jumatate din suprafata uscatului planetar este constituita din areale practic nesolificate (deserturi. ceea ce demonstreaza clar dimensiunile globale ale problemei. cu o suprafata de pestre 200. incepand din zona ecuatoriala spre poli. solurile podzolice si de tundra. iar distrugerea sa accelerata diminueaza continuu potentialul productiv al terenurilor. Alte zone mai reprezentative cu lucrari de indiguire si desecari sunt: delta Rhonului.5 mld.a. cursul inferior al fluviului Chang Jiang. solurile brune de pustiuri si semipustiuri. dar indeosebi reducerea deficitului de umiditate prin irigatii. sunt: lateritele. limitat in spatiu si sunt diversificate in functie de factorii pedogenetici. – si sunt destinate in principal culturilor de orez. Japonia. hectare cultivate. Eroziunea solurilor afecteaza aproape o treime din totalul terenurilor arabile ale Terrei. In prezent se afla in curs de realizare un plan complet de indiguire si desecare a zonei deltaice a Rhinului (planul Delta). Indonezia. Solurile se formeaza in timp. terasarea versantilor. zone cu exces de umiditate.Nu toate solurile au aceeaşi fertilitate şi. solurile castanii de stepa. zone inghetate. Tot mai mulţi producători optează pentru practicarea unei agriculturi ecologice. cele mai intinse suprafete se intalnesc insa in Asia – indeosebi in China. rotirea culturilor pe aceeaşi suprafaţă. cum ar fi golful Zuiderze. Combaterea eroziunii solurilor este o problema importanta indeosebi pentru viitorul agriculturii. solurile rosii de savana. cele doua Corei s. Lunca Dunarii (Balta Ialomitei. Insula Mare a Brailei). in timp. din acest motiv. Solul trebuie protejat deoarece pentru refacerea unui strat de 3 cm este nevoie de 300 până la 1 000 de ani. deoarece solul se reface foarte greu.

care ocupă suprafeţe întinse în ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Europa.Aceasta este atenuata.climat cald şi umed. terenuri îngheţate permanent (6%) . bananierul. fond forestier (31%) si alte suprafete (34%). cu cat precipitatiile sunt inegal distribuite si au un caracter torential (de exemplu in regiunile subecuatoriale. Asia de Nord şi Centrală.cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud. pantă). dupa destelenirea terenurilor. palmierul de ulei. orientarea versanţilor.1 Modul de utilizare a terenurilor: Suprafata totala a uscatului ( cca. . sau din contra. variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici ➢ Caracteristicile economiei agricole:cultura plantelor( arborele de cafea. ✔ Clima(temperaturi. ✔ Relieful( altitudinea. Zona ecuatorială ➢ Caracteristici climatice . Clasificarea terenurilor dupa calitate solului: ✔ terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%).Asia de Sud-Est. America de Nord. 2. Asiei de Sud. cocotierul etc).2 Zonalitatea culturilor agricole în raport cu zonalitatea climatică 1. terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale. indepartarea stratului subtire de sol. Factorii care influenţează direct viaţa plantelor şi sistemele de producţie agricolă: ✔ Factorii cosmico-atmosferici (lumina. in climatele musonice etc. ✔ Factorii telurico-edafici (solul. America de Sud şi Europa. America Centrală.America de Nord.). Asia de Nord şi Centrală.vânturi.precipitaţii). 150 mii kmp) cuprinde terenuri arabile (11%). cu cat pericolul eroziunii solului este mai mare.apa şi organismele vii din sol). terenuri afectate de secetă (28%). accelerata in functie de mai multi factori naturali: se manifesta in special pe versantii cu o inclinare apreciabila si acolo unde solurile sunt putin dezvoltate (subtiri). 2. se datoreaza in principal actiunii vanturilor. apa meteorică ). arborele de cauciuc. Australia. terenuri cu excedent de umiditate (10%) .creşterea animalelor. terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud. in stepele aride. aerul. pasuni si fanete (24%). căldura.

sorgul. orezul. porumbul etc). pomi fructiferi. 1. creşterea animalelor.cultura plantelor: bumbacul. măslin. creşterea animalelor.cultura plantelor: orzul. porumb.utilizarea energiei hidraulice . secară. veri scurte şi răcoroase ➢ Caracteristicile economiei agricole . unul ploios şi unul secetos. in subsol si in atmosfera (hidrosfera). Zona tropicală ➢ Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari. resursele de apa dulce reprezinta apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata terestra. Zona subpolară ➢ Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase. cartof. Zona subtropicală sau mediteraneeană ➢ Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. trestia de zahăr. ➢ Caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orezul. creşterea animalelor.1. Zona temperată ➢ Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică). oleaginoase. citrice. orezul. etc. grâul de toamnă. Zona subecuatorială ➢ Caracteristici climatice . ➢ Caracteristicile economiei agricole . sfeclă de zahăr. creşterea animalelor. 1. curmalul.problema irigatiilor Problema energetica. viţa de vie. creşterea animalelor. ceai. ➢ Caracteristicile economiei agricole .cultura plantelor: grâul. veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale. 1. ierni ploioase ➢ Caracteristicile economiei agricole . bumbac. Resursele de apa dulce si suprafetele irigate In sensul cel mai larg. iuta.succesiunea a două anotimpuri.cultura plantelor: orz. iuta. citrice. III. Utilizarea resurselor de apa: • • Problema alimentatiei. secara de primăvară. meiul. 1.

2 Rolul apei: • Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari: . Mexic sau Zambia. Pakistan. Africa de Sud aloca in aproximativ 2% din bugetul de stat salubritatii si apelor. regenerabile.unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea Aproape 1% din bugetul de stat este alocat resurselor de apa dulce si salubritatii in tari precum Etiopia. Kenya. Yemen. refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura) Distributie neuniforma in spatiu si timp Posibilitati de transport limitate Regim puternic influentat de catre om. 3.• Problema mediului.1 Caracteristici ale resurselor de apa: ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ Caracter limitat in spatiu si timp Epuizabile. in schimb mai mult de 4% este alocat operatiunilor militare (Etiopia ~10%). cat si cantitativ Resurse refolosibile Important factor de mediu 3. India. atat sub aspect calitativ. Uganda.

cat si cele slab dezvoltate ✔ De la 575 l/zi/pers in S. calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval ✔ Acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere 3. pentru un trai decent. ceea ce reprezinta 1/5 din suprafata arabila.A. unul dintre cele mai mari sisteme hidrografice din lume. mai ales in tarile in curss de dezvoltare. 3. atat intre tarile dezvoltate. iar in cel domestic de doar 10%. Cantitatea este suficienta pentru baut si uz sanitar. in mod inevitabil. cantitatea. De fapt.300 l/zi/pers in majoritatea statelor din UE ✔ Pana la sub 10 l/zi/pers in cazul Mozambicului Consumul variaza si in interiorul statelor (in Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 l/zi/pers) Conform OMS si UNICEF. 40% din totalul productiei vegetale mondiale. In anul 2000. sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 milioane de persoane ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului O interdependenta hidrologica: ✔ Daca o tara din amonte utilizeaza raul. de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru distanta. pe cand in domeniul industrial era de 20%. Suprafata totala irigata pe glob este in prezent de peste 300 mii ha. Pe aceasta suprafata se obtine cca.• ✔ 9 tari pentru Amazon si 11 tari pentru Nil ✔ Mekongul.U.4 Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire. . pragul minim este de 20 litri/zi/pers. cantitatea de apa folosita in agricultura era de 70%.3 Consumul mediu de apa: • • Variaza intre state. Lucrarile de irigatii au rol substantial in reducerea efectului negativ al deficitului permanent sau temporar de umiditate. Acestea s-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride. ✔ La 200. necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 litri/zi/pers.

Principalele tipuri de irigatii: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin aspersiune (teren cu relief neregulat. ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial a crescut in mod considerabil. arid. Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii. la nivel global. Egipt. Din 1994 pana in 2006. continent cu traditii in domeni. cele mai intinse suprafete se afla in Asia. locul 2 pe glob). India ( peste 30 mii ha. tropical. SUA ( indeosebi in sud-vest). de la aproximativ 265 milioane ha la circa 285 milioane ha. Japonia s. in 2006 era: ✔ Asia 72% . pe brazde sau fasii Irigarea prin submersie sau inundare completa Irigarea prin udare subterana. SUA) In 2006. Australia. SUA) ✔ Sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala) ✔ Sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia. India. Pe celelalte continente se remarca CSI (atat in partea europena. Repartitia suprafetelor irigate. suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila). prin utilizarea unor conducte subterane Irigatiile traditionale. foggara) Irigarea prin canale de inundare Irigarea cu shaduful (India) Prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale Irigatiile moderne.a. in functie de sursele de apa: ✔ Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetic (Egipt. Mexic. cat si cea asiatica).Vest si de Sud. Iran. locul 1 pe glob). Asia de Sus. instabil sau pe soluri nisipoase) Irigarea prin scurgere la suprafata. sunt: ✔ ✔ ✔ ✔ Irigarea prin canale subterane (kanate. Pakistan. cunoscute mai ales pentru nordul Africii. Indonezia.Pe plan mondial. subtropical. precum si de culturile cu plante pretentioase la umiditate. acestea fiind impuse de regimurile pluviometrice specifice climatelor musonic. 45 mii ha irigate. se remarca tari cum sunt China (cca.

care se recolteaza primavera (culture numite rabi) China ✔ A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha). Gange. care izvorasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari. ✔ Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang Pakistanul . Yangtze. Huang He.U.✔ ✔ ✔ ✔ ✔ America de Nord si Centrala 12% Europa 7% Africa 5% America de Sud 3% Oceania 1% Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia. Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial. in anul 2006 este de: – – – – India 20% China 20% Pakistan 7% S. unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind. Brahmaputra. pentru primele patru state. 8% India ✔ Este tara cu cea mai mare suprafata irigata ✔ Peste 57 milioane ha prezinta lucrari de irigare foarte vechi ✔ Cele mai multe amenajari sunt amplasate in Delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului ✔ Irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat.A.

inclusive Punjab si Haryana. in regiunile sudvestice si sudice. In S. In Asia de Sud.A. Knasas. ce beneficiaza de irigatii. Oklahoma. Huai si doua surse de apa subterane). nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor. Hai. cu altele. folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an.U.5.✔ Detine peste 19 milioane ha de ternuri irigate (aproape ¼ din suprafata agricola a tarii) ✔ Cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii.. unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He. productia poate fi de 1.2 Problema privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord. principalele producatoare de cereale.4. mai eficiente si mai rezistente la umiditate. prezente. Colorado. la obtinerea unei eficiente agricole sporite in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie. 3. Texas) va duce la disparitia ei. Statele Unite ale Americii ✔ Au peste 22 milioane ha. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (extinsa din sudul Dakotei in Nebraska.4. suprafata irigata a scazut cu 15% comparative cu anul 1980. in conditiile culturilor de orez. In India. Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi cu o valoare economica mai mica. mai ales. 3.1 Importanta irigatiilor Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride). .2 ori mai mare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful