PROIECT LA DISCIPLINA FINANTE PUBLICE - INCHEIEREA EXECUTIEI ALTE DOCUMENTE

BUGETARE, CONTROLUL SI APROBEREA EXECUTIEI RESPECTIVE CERERE DE FINANŢ

Finante CREDITUL SI DOBA
Gestiunea portofoliului d
FINANTE-subiec
ABORDAREA SI PERFOR
IMM-urilor PE PLAN MON
Universitatea „Dimitrie Cantemir”din Târgu Mures ROMANIA
PROIECT LA DISCIPLINA Cadrul legal al activitatii
Costul capitalulu
FINANTE PUBLICE
Ce este un fond mu
INCHEIEREA EXECUTIEI BUGETARE, CONTROLUL SI APROBEREA Banca europeana de in
EXECUTIEI RESPECTIVE Ana Popa, expert Centr
Îndrumator: Numele si prenumele: independent Expert-Grup
treptata la tintirea directa a
Elena Dragoescu Oprescu Raul Dan -
posibila”
CIG
Negrea Razvan Dorel – ECTS
Armean Cristian Ioan-ECTS
Top of Form
partner-pub-9275 ISO-885
Cuprinsul
Cuprinsul 1
Introducere 2.
1. CAPITOLUL I BUGETUL DE STAT SI PROCESUL SAU BUGETAR w w w .scritube.co
3.
1.1. INCHEIEREA CONTULUI EXECUTIEI BUGETULUI DE STAT.............3. Bottom of Form
1.2. INCHEIEREA EXECUTIEI
BUGETARE.........................................................................4
1.2.1 In sistemul de exercitiu................................................................................................
1.2.2 In sistemul de gestiune................................................................................................
1.3. CONTROLUL EXECUTIEI BUGETARE............................................................................
1.4 APROBAREA EXECUTIEI BUGETARE............................................................................
2. CAPITOLUL II INCHEIEREA CONTULUI GENERAL SI REZULTATELE EXECUTIEI........8

2.1. CONTUL GENERAL AL EXECUTIEI DE STAT..................................................................

2.1.1.Rezultatul executiei bugetare........................................................................................
2.1.2 Contul anual al executiei bugetului asigurarilor sociale de stat.....................................
2.1.3. Contul general al datoriei publice...............................................................................
2.1.4. Raportul public anual..................................................................................................
 2.2. CONTROLUL EXECUTIEI BUGETULUI DE STAT............................................................
2.2.1. Controlul politic si legislativ..........................................................................................
2.2.2 Controlul administrativ sau de specialitate...................................................................
2.2.3. Controlul judiciar sau juridictional...............................................................................
3. CAPITOLUL III ACTIVITATEA BUGETARA A STATULUI ROMAN.PROCEDURA
BUGETARA..............................................................................................................................................13

3.1. EXECUTIA DE CASA BUGETARA...................................................................................13

3.2. PRINCIPIILE PROCEDURII BUGETARE.........................................................................
3.3. UNIVERSALITATEA BUGETARA.....................................................................................
3.4. ECHILIBRAREA BUGETULUI...........................................................................................
3.5. ANUALITATEA BUGETARA..............................................................................................
4. CONCLUZII.............................................................................................................................16
5. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................17

Introducere
Executia bugetara este o activitate de incasare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor aprobate p
Este etapa urmatoare incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor pentru un an bugetar,aceasta
caracterizeaza prin intocmirea contului de executie bugetara, care reflectatotalitatea operatiunilor de execu
si permite eterminarea rezultatelor.In functie de rezultatul executiei bugetare ,a raportului dintre venituri si c
bugetar se poate finaliza cu un deficit sau excedent bugetar.
Ministerul Finantelor are obligatia de a urmari si supraveghea in permanenta mersul executiei buge
prezenta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului cu privire a starea de echilibru a buget
La incheierea exercitiului bugetar ,el trebuie sa intocmeasca contul general anual de executie a buge
conturile anuale de executie pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si pentru bugetele fondurilor specia
intocmirii depinde de metoda folosita in realizarea exercitiului bugetar.
Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala competenta
etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia, execu
incheierea, controlul si aprobarea executiei bugetare.
La noi in tara, atributiile de control ale executiei bugetare revin urmatoarelor organe: Parlamentul (Adunare
Senatul), care exercita un control politic; Curtea de Conturi, care exercita un control jurisdictional; Ministerul
exercita un control administrativ specializat.
Durata in timp a intregului proces bugetar cunoaste unele deosebiri, de la o tara la alta. Luand in calcul eta
bugatare, aceasta se prelungeste pe parcursul a trei ani calendaristici (cazulanualitatii bugetare), intruca
proiectului incepe in anul precedent celui pentru care se intocmeste, executarea bugetului continua in c
respectiv si se definitiveaza prin contul de incheiere a exercitiului bugetar in anul urmator.
La noi in tara, la baza elaborarii si executiei bugetului administratiei centrale de stat, a bugetului asiguraril
bugetelor locale stau principiile universalitatii, echilibrului si realitatii, aplicabile la specificul fiecarui buget
finantelor publice, nr. 72/1996). Pe langa aceste principii, formulate in mod expres in textul legii, din analiza
mai reies, implicit, si alte principii: al unitatii (art. 19, alin. 1), al neafectarii veniturilor (art. 10), al echilibrului
anualitatea (art.75) si publicitatea (art.4 din aceeasi lege).
Capitolul I Bugetul de stat si procesul sau bugetar
1.1. Incheierea contului executiei bugetului de stat
„In functie de sistemul adoptat privind anualitatea bugetului, executia bugetului se incheie ori la 31 decemb
 data din an (30 aprilie, 30 iunie etc.).In Romania executia se incheie la 31 decembrie a fiecarui an.Aceasta
ca:
-orice venit neincasat pana la 31 decembrie se va raporta in bugetul anului urmator ca incasari cure
-orice cheltuiala neefectuata pana la 31 decembrie nu se mai poate efectua decat in contul anului bugetu
urmator.
Rezultatul incheierii anului bugetar trebuie prezentat de catre guvern, parlamentului.In Romania, reflectarea
respectiv se evidentiaza intr-un numar de situatii pe care Guvernul este obligat sa le intocmeasca in acest s
sunt:
-contul general al executiei bugetului de stat;
-rezultatul executiei, sub forma excesului sau a deficitului;
-conturile anuale ale executiei bugetului asigurarilor sociale de stat , ale bugetelor locale, ale fondurilor spe
ordonatoriilor de credite;
-contul general al datoriei publice;
-raportul public anual”¹

„Contul general al executiei bugetului de stat ste evident documentul principal.El este, asa um sugereaza e
proces de contabilitate, intocmit pe baza darilor de seama contabile depuse de ordonatorii principali de
bugetare pe baza conturilor privind executia da casa a bugetului, prezentate de organele care au aceast
In urma verificarii si analizarii acestora , Ministerul Finantelor Publice elaboreaza Contul general anual de
bugetului de stat, pe care-l prezinta Guvernului.Dupa ce-l analizeaza, Guvernul prezinta Contul general
executiei bugetului de stat, spre aprobarea Parlamentului , pana la data de 1 iulie anul urmator, la care
executia.
Dupa dezbaterea in Parlament, Contul general de executie a bugetului de stat se aproba printr-o lege spec
cu conturile anuale de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, ale ord
credite , dupa aprobarea acestora de catre Curtea de Conturi.”²
_________________
¹Elena Dragoescu, Finante Publice, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mures, 2006, p. 151-152
² Idem
1.2 Incheierea executiei bugetare
„Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectueaza prin intocmirea, la finele anului bugetar, a
executie bugetara. Acesta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor bugetare
la determinarea modului cum executivul , prin institutile publice din structura si subordinea sa, a respectat in
veniturile, cheltuielile si soldul bugetar aprobatde parlament (chilibru, deficit sau excedent) „³
Continutul contului de executie bugetara este diferit in raport cu metoda de evidenta bugetara adoptata de
guvernamentale privind durata exercitiului bugetar. In acest sens, se poate utiliza sistemul de exercitiu
gestiune.
„1.2.1. In sistemul de exercitiu contul de executie bugetara cuprinde totalitatea operatiunilor care privesc a
respectiv, chiar daca unele dintre acestea - incasarea unor venituri si efectuarea unor cheltuieli – se realiz
incheierea anului bugetar. Ca efet al acestor particularitati , pentru o perioada de cateva luni , in cursul unu
se conduce o evidenta paralele, concretizata in conturi de venituri si respectiv de cheltuieli, corespunzatoar
curent cat si anului bugetar precedent.
„1.1.2. In sistemul de gestiune contul de executie bugetara cuprinde numai operatiunile e incasari ale venit
in contul cheltuielilor realizate efectiv in anul bugetar respectiv, indiferent de exercitiul bugetar la care se re
operatiunile ramase neefectuate in cursul unui an bugetar se reflecta in contul de executie al anului urmat
inseamna ca acest cont in sistemul de gestiune, cuprinde operatiunile aferente atat anului curent, cat si celu
Intocmirea contului de executie bugetara se face de catre MEF, pe baza darilor de seama contabile si a
privind executia de casa a bugetului, elaborate de fiecare institutie publica. Aceste documente de raportare
centralizeaza, pe verticala, la nivelul fiecarei entitati guvernamentale (ordonator principal de credite), care d
la MEF situatia executiei bugetare din domeniul sau de activitate.”4
Contul general de executie bugetara , intocmit de Ministerul Economiei si Finantelor, se prezinta guvernului
discutare hotareste suspendarea acestuia parlamentului pentru dezbatere si aprobare.
_________________
³ Iulian Vacarel (coordonator), Finante Publice, Editia aVI-a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., p.572-57
4 Idem
1.3. Controlul executiei bugetare
„Dupa primirea contului privind executia bugetara, arlamentul transmite documentul institutiei supreme d
finantelor publice care, in cele mai multe tari, poarta denumirea de Curte de Conuri. Acesta este o institut
exterioara guvernului care actioneaza in mod autonom, conform legii proprii de organizare si functionare pe
legislativ . Curtea de Conturi raporteaza parlamentului asupra rezultatelor controalelor efectuate, propunan
masuri de imbunatatire a unor dispozitii legale in vederea cresterii eficientei utilizarii fondurilor public
In privinta contului de executie bugetara , Curtea de Conturi efectueaza la fiecare institutie publica
vizand legalitatea si realitatea atelor cuprinse in acest document.
„Totodata, bazandu-se pe criteriile de performanta bugetara ce trebuie elaborate si aprobate de guvern, cu
specificului fiecarui domeniu de activitate economicao-sociala finantata de la buget, Curtea de conturi verifi
eficacitatea si economicitatea executiei bugetare, pronuntandu-se si asupra calitatii gestiunii banilor public
fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului. La incheierea verificarilor efectuate prin structurile sale functiona
se constata nelegalitati si prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de
conducatorului (ordonatorului de credite) fiecarei institutii publice. Daca se constata operatiuni nelegale,gen
pagube materiale, acestea se recupereaza prin instantele de profil din sfera puterii judecatorest
In final, Curtea de Conturi prezinta parlamentului raportul privind controlul contului de executie bugetara i
dezbaterii si aprobarii acestui cont.”6
„Organizarea si functionarea contului financiar, in general, asupra executiei bugetare, in special, prezinta p
de la o tara la alta.Important este ca, prin formele concrete de organizare si functionare a controlului finan
evite manifestarea conflictului de interese si sa se realizeze controlul reciproc al puterilor in stat, in sensul ca
care gestioneaza bugetul (guvernul) sa fie controlat si de o entitate publica exterioara acestuia,aprobarea
bugetare efectuand-o o alta putere in stat, respectiv forul legiuitor (parlamentul).
In afara controlului financiar (intern si extern, in cadrul fiecareia din aceste categorii existand cele doua
exercitare:preventiv si ulterior), mai functioneaza controlul politic executat de parlament.Acest tip de co
manifesta atat cu prilejul examinarii si aprobarii proiectului de buget, cat si la aprobarea contului e executie
precum si pe parcursul executiei bugetare.”7
_________________
5 Constantin I. Tulai, Finante Publice si Fiscale, Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca 2003, p.173
6 Iulian Vacarel (coordonator), op. cit., p. 573-574
7 Idem
1.4. Aprobarea executiei bugetare
Pe baza raportului privind contul de executie bugetara, elaborat de institutia specializata de control al fi
publice,parlamentul declanseaza procedura de dezbatere si aprobare a acestuia .Mai ntai are loc analiza
comisiile permanente reunite de buget, finante si banci ale forului legislativ, iar apoi se dezbate in planul pa
proiectul de Lege rivind aprobarea contului de executie bugetara.
„Cu aceasta ocazie se prezinta de catre executiv sinteza evolutiilor economico-financiare din anul la care
executia bugetara si factorii care au influentat evolutia acesteia. Apoi are loc exprimarea punctelor de ve
formatiunilor politice reprezentate in forul legislativ, prilej cu care se fac precieri privind caliatea gestiunii
comparativ cu prevederile bugetului aprobat.Totodata se pot avansa propuneri privind modificarea unor leg
cresterii eficientei utilizarii banilor publici. In continuare se trece la discutarea pe articole a proiectului leg
aprobarea contului respectiv, se pot introduce prevederi referitoare la continuarea verificarii de catre Curtea
 a anumitor aspecte ale executiei bugetare si la raportarea catre Prlament a constatarilor rezultate si a mas
aplicate.”8

MinisterulEcono
miei si
Parlam
Finantelor(MEF)
ent Guv
ern Ordonato
Propune
Este ri obiectivele
principali
informat deMEF
Aproba
guvern politicii fiscale
asupra si
de credite
Transmite
bugetare,impreuna
propuerile cu
principalelor
MEF MEFde cheltuieli
ordonatorilor
limitele
orientari
Elaboreazaale
principali
politicii de credite
pe ordonatorii
macro-
proiectele
Primirea de
o scrisoare-cadru
principali
economice de credite
si ale
buget propriu
darilor de cu
continand
finantelor
MEF contextul
publice
incadrarea
seama in
macro-economic
limetele de
contabile si baza
care sta la
Elaboreaza
cheltuielipe Guvern
elaborarea,
intocmiri bugetului,
proiectul
baza aprobate
acestora, de
legii
Aprobametodologiile
proiectul de
legii bugetare si al bugetului
guvern
a contului
Parlam de
elaborare
bugetare a
si acestuia
executie
ent
si limitele de
al Ordonatori
Gvern
bugetara
cheltuieli
Parlament
bugetului.
principa aprobate
de
Analiza
Aprobarea,de guvern.
Cartea credite
raportului deCurtii
Conturi
pentruDezbate
Parlam si
de
supunere Conturi
aproba spre si
ent
Elaboreaza
Verificarea contului
adoptarea
proiectul
adoptare de
dede
proiectele
de executie buget
bugetara
proiectului
catrelege privind
Primirea legii
propriu
si transmiterea cu la _________________
de aprobare
bugetul
contului
parlament,a si ain
incadrarea
parlament a
contului de de
transmiterea
contului 8 Iulian Vacarel, op. cit., p.574-575
limetele
raportului cheltuieli
privind
executie executie
acestuia spre
aprobate
controlul de guvern
efectuat „Votul final favorabil asupra proiectului de lege privind probarea contului de execut
bugetara.bugetara
verificarea Curtii marcheaza incheierea etapelor componente ale procesului bugetar .
de Conturi
Este importat de precizat faptul ca durata in timp a intregului proces bugetar prezin
deosebiri, de la o tara la alta.Totusi, in general, luand in calcul intervalul de timp consu
primele faze ale elaborarii proiectului de buget si pana la adoptarea proiectului legii privind aprobarea co
executie bugetara, putem afirma ca procesul referitor la bugetul unui an calendaristic dureaza,cu aproximati
si 3 ani si jumatate.
Luand ca exemplu bugetul anului 2006 (si admitand ca anul bugetar corespunde cu anul calendaristi
etape,procesul bugetar poate fi structurat,in timp astfel: in perioada martie-decembrie 2005 (10 luni) se ela
aproba bugetul; in anul 2006(12 luni) se executa bugetul; in perioada ianuarie-iunie 2007 se intocmeste
executie bugetara ; din luna iulie 2007 un interval de timp cuprins intre 6 si 12 luni, in functie de comple
exercitiului bugetar si de modul cum a fost respectata legalitatea de catre gestionarii bugetului, este afectat
catre Curtea de Conturi a executie bugetare incepand cu institutiile bugetare operationale (scoli, spitale, te
unitati militare etc.), pana la nivelul ministerelor si altor agentii guvernamentale; in final, mai sunt necesar
pentru dezbaterea si aprobarea contului de executie bugetara”9
Dimensiunile relativ extinse in timp, impactul economico-social larg si complexitatea etapelor procesului
precum si numarul semnificativ de mare al institutiilor care participa la realizarea acestuia, indreptatesc afirm
economisti si oameni politici conform careia legea bugetara anuala reprezinta, dupa constitutie cea mai im
decizie a parlamentului si, implicit a guvernului unei tari.
Pentru exemplificarea amplorii si caracterului complex al procesului bugetar, in figura de mai sus sunt reda
acestui proces la nivelul autoritatiilor publice centrale din Romania.
„Pentru a deveni lege bugetara,proiectul intocmit de cei care au aceasta atriubutie trebuie dezbatut si vota
parlament.
Procedura isccutarii si votarii bugetului este, in general, aceea urmata in materie legislativa obisnuita. Dife
produce, pe o parte,in problema dreptului de amendament al parlamentului, iar pe de alta parte,in cea ce
 puterea celor doua camere, in tarile cu regim bicameral.
1. In cea ce priveste dreptul de amendament al parlamentului se intalnesc, in general doua practi
a) parlamentul trebuie sa acepte sau sa refuze in bloc proiectul de bget (ca in S.U.A.).
b) parlamentul are posibilitatea de a modifica, mai mult sau mai putin profund, prevederile proiectului (ca
Franta, etc.). Propunerile de modificare pot fi formulate de consilile financiare ale organelor legislative (ale
camere in tarile cu regim bicameral) si in cazuri mai rare direct de catre deputati.”10
_________________
9 Iulian Vacarel (coordonator), op. cit., p. 576
10 Elena Dragoescu,op. cit., p.139-140

2 Capitolul II Incheierea contului general si rezultatele

Executiei
2.1 Contul general al executiei de stat
„Se intocmeste obligatoriu sub conducerea Guvernului, prin Ministerul Finantelor, conform prevederilor Leg
publice
Astfel pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordinii principali de credite,a conturilor privind exec
a bugetului de tatprezentate de organele de care au aceasta sarcina si,in urma verificarii si analizarii acesto
Finantelor elaboreaza lucrarile privind contul general anual de executie a bugetului de stat pe care le p
Guvernului.”11
Pentru a putea urmari sistematic executia bugetara, se prevede obligatia intocmirii contului general anual
bugetului aprobat de Parlament, si care are ca anexe conturile anuale de executie ale bugetelor ordonatori
de credite,inclusiv anexele lor.
„Guvernul analizeaza si efinitiveaza contul general anual de executie a bugetului de stat si-l prezinta spre
Parlamentului, pana la data de 1 iunie a anului urmator celui de executie.Termenul limita stabilit in Legea
publice pentru aprobarea acestui cont este 30 noiembrie a anului urmator celui la care se refera
Odata cu contul general anual de executie a bugetului de stat se depn, se analizeaza si se aproba
fondurilor speciale aprobate.
Continutul conturilor anuale ale executiei bugetului de stat,ale ordonatorilor principali de credite si ale ondur
La venituri:
1. Evaluari bugetare;
2. Drepturi constante;
3. Incasari realizate;
La cheltuieli:
1. Credite aprobate;
2. Credite definitive;
3. Plati efectuate;
4. Obligatii cu termene legale pana la 31 decembrie.”12
Situatia de casa se stabileste prin comparatie intre incasari la venituri si plati la cheltuieli.
_________________
11 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, Buget si Trezorerie Publica, Editia aIII-a revizuita si completata, Editura
Bucuresti 2000, p.101-103
12 Idem
2.1.1. Rezultatul executiei bugetului
Excedentul sau deficitul bugetului de stat se stabileste:
E/D=V1- (Pn+On)
 in care :E/D=xcedent sau deficit; V1= venituri incasate pana la incheierea exercitiului; Pn=plati efectuate
incheierea exercitiului;On=obligatii cu termene legale pana la sfarsitul anului.
Ministerul Finantelor este obligat sa propuna Guvernului ca in pozitia obligatiilor cu termene legale de plati
decembrie sa se includa si alte sume de bani datorate de stat rezultate din activitatea financiara a anului,ca
pot determina pana la data de 15 martie a anului urmator.
In caz de necesitate, Ministerul Finantelor poate prezenta Guvernului,pana la 31 martie, un proiect de le
regularizarea exercitiului financiar incheiat.
. Rezultalul deficit
„Este acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau imprumut acordat de Banca Nationala, conform prev
finantelor, Parlamentul hotareste, la propunerea Guvernului , acoperirea deficitului, modul de acoperire a d
masurile pe care trebuie sa le ia pentru a preveni repetarea acestor situatii in exercitiul financiar al anului u
. Rezultatul excedent
„Parlamentul este investit cu competenta de a hotara , la propunerea Guvernului, asupra modului de ut
excedentului. Totusi legea finantelor publice prevede ca din excedentul anual se va rezerva o cota de 50
crearea unui fond de tezaur al statului.Acest fond se pastreaza in cont special la Banca Nationala cu doban
si se utilizeaza cu aprobarea Parlamentului. Pentru acest fond se intocmesc conturi e executie anuale, car
aprobarii o data cu contul general de executie a bugetului de stat.”
2.1.2. Contul anual al executiei bugetului asigurarilor sociale de stat
„Se intocmeste de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, pe care,impreuna cu raportul de verificare s
Ministerului Finantelor, il prezinta Guvernului,pana la cel mai tarziu la 1 mai a anului urmator celui la care
Guvernul prezinta acest cont Parlamentului spre aprobare,pana la data de 1 iunie a anului urmator celui d
Aprobarea acestui contare loc o data cu aprobarea contului general anual al executiei bugetului de stat,t er
fiind 30 noiembrie a anului rmator celui la care se refera.”14

_________________
13 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p.103
14 Idem
2.1.3. Contul general al datoriei publice
„Acesta se intocmeste anual de catre Ministerul Finantelor. El cuprinde contul operatiunilor in tara si in stra
anexeaza la contul general anual al executiei bugetului de stat, care se depune la Parlament.
La acest cont se anexeaza si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite d
persoane juridice.”15
2.1.4. Raportul public anual
„Acesta este inlocuit de Curtea de Conturi si este inaintat Parlamentului.
Acesta ste un document important care furnizeaza puterii legislative informatii concrete privind executia
publice examinate mai sus.
Astfel in Raportul public anual, Curtea de Conturi prezinta Parlamentului observatiile asupra conturilor de
bugetelor supuse controlului, si anume asupra:
a) contul general anual al executiei bugetului de stat;
b) contul anual al executiei getului asigurarilor sociale de stat;
c) conturile anuale de executie a bugetelor locale;
d) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;
e) Conturile fondurilor de tezaur;
f) Contul anual al datoriei publice a statului si al situatiei garantiilor guvernamentale pen
interne si externe primite de catre alte persoane juridice.
Acest raport se intocmeste in termen de sase luni de la primirea conturilor mentionate de la organele comp
 intocmi si care sunt obligate a le inainta Curtii de Conturi.
Lucrarile de intocmire, aprobare si executie a bugetului de stat se fundamenteaza pe analize in executie si p
stadiilor de evolutie a echilibrului financiar, monetar si valutar, a datoriei interne si externe a statului, in vede
directiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltarii economico-sociale.In ac
Ministerul Finantelor intocmeste si foloseste in conducerea trezoreriei nationale proiectele si executiile
- balanta financiara generala a economiei;
- balanta de plati externe;
- balanta de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si a masei monetare;
- balanta creantelor si a angajamentelor externe pe tari ;
- balanta formarii capitalurilor pe conomie;
- balanta financiara a resurselor si cheltuielilor de investitii.”16
_________________
15 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p. 103
16 Idem
2.2. Controlul executiei bugetului de stat
In conceptia moderna , controlul executiei bugetului de stat se exercita pe trei cai:
- control politic si legislativ
- control administrativ sau specialitate
- control juridic sau jurisdictional
2.2.1 Controlul politic si legislativ
„Parlamentul exercita direct controlul politic si legislativ prin dezbaterea si aprobarea contului general anual
a bugetului de stat. Astfel, prin votul Parlamentului, autoritatea executiva este descarcata de stiunea financ
bugetar incheiat”17
Competenta de aprobare este data numai Parlamentului, fiind singura autoritate publica care exercita d
supraveghere privind modul in care au fost percepute veniturile publice si efectuate cheltuielile aprobate pri
stat.Dar efectuarea controlului numai asupra contului general anual de executie a bugetului de stat ar in
acesta sa se limiteze numai la o comparatie a unor rezultate sintetice cuprinse in acest document financiar.
control ar fi limitat si superficial .De aceea, in mod necesar s-a instituit un control detaliat asupra conturilor o
de credite si a documentelor justificative ce au stat la baza operatiunilor bugetare.Astfel pe langa Parlamen
un organ de specialitate, care sa pregateasca prin verificarea contabilitatii trezoreriei,datele si elementele
exercitarii controlului parlamentar.
Este vorba de Curtea de Conturi, care functioneaza pe principiile institutilor superioare de control al finante
din statele democratice moderne.
„Curtea de Conturi a fost infintata in Romania pe baza Legii 94/1992 si a inceput sa functioneze la 1 mar
Atributiile ei vizeaza atat executia bugetului de stat,cat si finantele publice in ansamblul lor. Membrii curtii
sunt numiti de Parlament si sunt inamovibili.”18
„Anual se prezinta de catre Curtea de Conturi Parlamentului,raportul asupra conturilor de gestiune ale buge
national din exercitiul expirat, cuprinzand si neregulile constante. De asemenea , la cererea uneia din C
Parlamentului,curtea de conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele c
Rapoartele Curtii de Conturi sunt examinate in sedintele comune ale camerelor Parlamentului.”1
_________________
17 Prof. Univ. Dr. Dan Drosu saguna, Tratat de Drept Financiar si Fiscal, BACK 2001, p.562
18 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p.105
19 Idem
2.2.2 Controlul administrativ sau de specialitate
„Acesta este un control ierarhic care se exercita in cadrul autoritatii executive
A. Potrivit legii privind finantele publice, Guvernul exercita conducerea generala a activitatii executive in
 finantelor publice, in care scop examineaza periodic situatia financiara pe economie, executia bugetului pu
si stabileste masuri pentru imbunatatirea echilibrului financiar.
Aceasta competenta este deosebit de larga si ea se explica in mod necesar prin faptul ca marea majo
ordonatorilor principali de credite din administratia publica centrala sunt fie membri, fie subordonatii Gu
Totodata la nivel Guvernului functioneaza un corp de control al primului-ministru,care potrivit atributiilor s
desfasura actiuni de control in domeniul executiei bugetului de stat.
B. Ministerul Finantelor exercita,in numele statului, controlul in intreaga economie asupra administrarii s
fondurilor de la bugetul de stat, a realizarii veniturilor bugetare precm si pentru prevenirea si combaterea
fiscale.
Organele specializate ale M.F. pentru control sunt: Directia Generala a Controlului Fiscal de Stat si
Financiara . In teritoriu,adica in judete si municipiul Bucuresti aceste organe sunt reprezentate de Dire
controlului financiar de stat, avand in structura si sectii ale Garzii Financiare,in cadrul
Finantelor Publice Locale.
Obiectul controlului este administrrea si folosirea fondurilor de la buget de catre institutile si agentii economi
al exactitatii si realitatii inregistrarilor in evidentele acestora, in vederea verificarii tabiloiriicorecte si a indepli
si la termen a obligatilor fiscale fata de stat.”20
Garda Financiara este un corp de control financiar, militarizat, neincazarmat care efectueaza un control o
inopinat asupra respectarii legilor fiscale,inclusiv a reglementarilor vamale,urmarind impiedicarea oricaror su
eschivari de la plata impozitelor si taxelor.
„Pentru intarirea controlului asupra legalitatii,disciplinei bugetre in legatura cu utilizarea fondurilor bugetare,
controlului preventiv la angajarea cheltuielilor, Ministerul Finantelor are cate un reprezentant in toate min
celelalte organe ale administratiei publice centrale”21
„C. Controlul propriu al ministerelor,celorlalte organe centrale ale administratiei publice centrale si locale e
catre respectarea legalitatii,oportunitatii si eficientei utilizarii fondurilor bugetare.
2.2.3. Controlul judiciar sau jurisdictional
Controlul udiciar este de competenta Curtii de Conturi,compusa din magistrati inamovibili,a caror contributi
este de a judeca pe toti administratorii,contabili si gestionarii statului.
________________
20 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p. 105-106
21 Curs Universitar, Dan Drosu saguna, Dan sova, Drept Financiar Public, Editura All Beck Bucuresti 2005,
p. 90
22 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p. 106
3 Capitolul III Activitatea bugetara a statului roman.
Procedura Bugetara
3.1. Executia de casa bugetara
„Executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza
metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice.
Trezoreria statului asigura:
- incasarea veniturilor bugetare;
- efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutilor publice, in limita creditelor
destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale;
- efectuarea operatiunilor de incasri si plati privind dstoria publica interna si externa rezult
imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor
si plata dobanzilor,comisioanelor spezelor si altor costuri aferente;
- efectuarea altor operatini financiare in contul autoritatilor administratiei publice centrale s
Toate fondurile publice, apartinand tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar sunt derulate pri
Trezoreriei Statului. Contul curent general al Trezoreriei Statului functioneaza la Banca Nationala a Rom
deschis in numele Ministerului Finantelor Publice si al unitatiilor Trezoreiei Statului din cadrul directiilor ge
finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucurest.”23
3.2. Principiile procedurii bugetare
In statele cu economie de piata definesc: modul de reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in bugetu
sfera de cuprindere a acestuia; durata de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa realizeze ex
relatia care trebuie sa existe intre veniturile si cheltuielile bugetare; informarea opiniei publice despre surse
destinatia acestora.
La noi in tara, la baza elaborarii si executiei bugetului administratiei centrale de stat, a bugetului asiguraril
bugetelor locale stau principiile universalitatii, echilibrului si realitatii, aplicabile la specificul fiecarui buget
finantelor publice, nr. 72/1996). Pe langa aceste principii, formulate in mod expres in textul legii, din analiza
mai reies, implicit, si alte principii: al unitatii (art. 19, alin. 1), al neafectarii veniturilor (art. 10), al echilibrului
anualitatea (art.75) si publicitatea (art.4 din aceeasi lege).
In terminologia de specialitate a teoriei financiare, ca si in practica financiara a statelor, sunt intalnite urma
ale procedurii bugetare: universalitatea bugetara, echilibrul bugetar, realitatea sau specializarea bugeta
(unicitatea) bugetara, neafectarea veniturilor, anualitatea si publicitatea procedurii bugetare.
________________
23 Curs Universitar, Dan Drosu saguna, Dan sova, op. cit., p. 91
3.3. Universalitatea bugetara.
“Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile statului trebuie sa figureze in buget cu sumele lor totale.
principiului universalitatii permite cunoasterea si controlul sumelor exacte a veniturilor si cheltuielilor pub
intocmit cu respectarea principiului universalitatii poarta denumirea de buget brut si presupune ca veniturile
buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totala, iar nu cu soldul dintre acestea. In practica, ace
este respectat si se trece astfel la bugetul net, care cuprinde numai rezultatul final al actiunilor producatoar
celor generatoare de cheltuieli, ca apoi sa se ajunga la bugetul mixt, in care la unele pozitii figureaza cifre to
numai soldul dintre venituri si cheltuieli.
Practicarea unui sistem bugetar mixt este determinata de actiunea unor factori ce vizeaza evolutia rolulu
statului.
Prin infiintarea unor unitati economice sub forma de regii autonome, cu personalitate juridica si o larga
functionala, statul a dat posibilitatea unor reglementari financiare diferite de cele aplicabile institutiilor de d
incat ele nu mai figureaza cu totalitatea veniturilor si cheltuielilor in bugetul de stat, ci numai cu sumele pe
respectiv le primesc de la buget. De asemenea, unitatile administrativ- teritoriale figureaza numai cu eventu
primite sau varsate catre buget.
Unele institutii publice locale fara scop lucrativ, care au dobandit personalitate juridica si implicit dreptul de
gestiunea financiara dupa alte criterii decat cele specifice serviciilor publice, isi retin veniturile pe care le r
diverse surse pentru acoperirea propriilor cheltuieli, primind de la buget subventii in completare. Asemene
centrele de cercetare stiintifica, universitatile, spitalele etc. In mod similar, organizatiile care gestioneaz
asigurarilor sociale de boala, invaliditate, somaj, pensii de batranete etc. se bucura de o existenta de sine-
personalitate juridica si dispun de o autonomie financiara, fapt ce le indreptateste sa nu figureze cu venitur
lor totale in bugetul de stat. “24
3.4. Echilibrarea bugetului

Este principiul bugetar considerat a fi “cheia de bolta” a finantelor publice si care presupune nu numai in
buget ale carui cheltuieli sa fie acoperite integral din veniturile bugetare, ci si respectarea acestui echilibru
intregului exercitiu bugetar. Urmarea fireasca a politicii de militarizare a economiei nationale, a majorarii ch
functionarea aparatului de stat, a cresterii datoriei publice este inregistrarea unui dezechilibru bugetar sub f
bugetar.
Pentru acoperirea deficitului bugetar se recurge, de regula, la venituri extraordinare care provin din imprum
emisiune monetara fara acoperire. Emisiunea monetara duce la cresterea masei monetare in circulatie, fa
 corespunzatoare in marfuri si servicii, fapt cu consecinte negative asupra economiilor nationale. Astfel, se
de cumparare a banilor, se inregistreaza o crestere substantiala a preturilor si implicit a cheltuielilor pub
genereaza, in ultima instanta, noi deficite bugetare.
________________
24 Prof. Univ. Dr. Dan Drosu saguna,op.cit.,p. 564
In prezent, statele dezvoltate ale lumii solutioneaza problema deficitului bugetar recurgand la imprumutur
monetare, la bonuri de tezaur sau operatiuni de stat sau la vanzari de aur din rezerve de sta
3.5. Anualitatea bugetara
“Este principiul bugetar potrivit caruia perioada de timp pentru care se intocmeste si in care se executa bug
de un an.
In practica statelor, anul bugetar poate coincide sau nu cu anul calendaristic. Inceputul anului bugetar in
acesta nu coincide cu anul calendaristic este determinat de factori de natura economica, de traditie, de reg
parlamentului. In tari ca Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, anul bugetar coincide cu anul calendar
ca Anglia, Danemarca, Japonia, anul bugetar se desfasoara in intervalul 1 aprilie a.c. - 31 martie , anul urm
Suedia, anul bugetar este cuprins intre 1 iulie - 30 iunie; in S.U.A., anul bugetar se desfasoara de la 1 oc
septembrie.
La intocmirea proiectului de buget, intr-o tara cu un pronuntat caracter agricol, este necesar a se cunoaste
recoltei, deoarece resursele financiare ale statului in anul pentru care se ibtocmeste bugetul depind in ma
veniturile realizate din agricultura in anul de baza. De asemenea, intr-o tara dezvoltata este necesar sa
evolutia productiei industriale, conjunctura pe piata interna si pe cea externa, evolutia preturilor si a alto
influenteaza nivelul veniturilor si cresterea economica.
Procedura parlamentara, numarul de sedinte rezervate dezbaterii proiectului de buget, modul de solutionar
divergente dintre guvern si parlament, ori dintre camerele parlamentare pot influenta momentul inceperii a
In unele state, traditia are un rol important in stabilirea si perpetuarea unei anumite practici buge
Romania a cunoscut o experienta interesanta cu privire la principiul anualitatii. Practica romana a imbratisa
principiul anualitatii impozitelor directe, fiind influentata de practica franceza si belgiana. In practica buge
noastra, anul bugetar a inceput la diferite date. Astfel, pana in anul 1880, anul bugetar coincidea cu anul
Dupa anul 1880, anul bugatar a inceput la 1 aprilie. Din anul 1923, s-a trecut din nou la 1 ianuarie ca data a
bugetar.
In practica financiara a statelor dezvoltate se cunosc abateri de la anualitatea bugetara. In Franta, de pil
formula “legilor program” pentru cheltuielile esalonate pe o perioada mai indelungata de timp. Legea pro
caracter obligatoriu , ci numai valoarea unei declaratii de intentii.
In unele state, principiul anualitatii bugetului de stat, sub aspectul duratei exercitiului bugetar, se reflecta
bugetara in asa - numitul sistem de exercitiu, care presupunein plus o perioada de trei sau sase luni, de la
bugetar pana la momentul incheierii exercitiului bugetar, interval in care se continua incasarea veniturilor
cheltuielilor. Acest sistem prezinta dezavantajul coexistentei in paralel a doua bugete - bugetul anului expir
care se extinde perioada executiei bugetare pentru lichidarea operatiunilor aferente si bugetul in curs - fa
dificultati in activitatile de evidenta si control bugetar.”25
________________
25 Prof. Univ. Dr. Dan Drosu saguna, op.cit.,p. 565
4 Concluzii
Durata in timp a intregului proces bugetar cunoaste unele deosebiri, de la o tara la alta. Luand in calcul eta
bugatare, aceasta se prelungeste pe parcursul a trei ani calendaristici (cazulanualitatii bugetare), intruca
proiectului incepe in anul precedent celui pentru care se intocmeste, executarea bugetului continua in c
respectiv si se definitiveaza prin contul de incheiere a exercitiului bugetar in anul urmator
Calsificatia bugetara este un document tehnic, conceput si realizat de Ministerul Finantelor pe baze stiint
veniturile si cheltuielile intr-o anumita ordine si dupa anumite criterii, si care arata: sursele veniturilor buge
cheltuielilor bugetare, institutiile publice prin care se realizeaza veniturile si se efectueaza cheltuielile prev
Clasificatia bugetara trebuie sa fie cat mai simpla si cat mai clara, pentru a putea fi inteleasa si de cei care
de specialitate.
Votul final favorabil asupra proiectului de lege privind aprobarea contului de executie bugetara marcheaza
etapelor procesului bugetar.
Caracteristic acestei etape este intocmirea contului de incheiere a executiei bugetare, care permite de
rezultatelor executiei bugetare, adica raportul dintre venituri si cheltuieli. Contul de incheiere a executiei b
alcatuit din totalitatea veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate si reflecta rezultatul executiei bugetare
deficit sau un excedent bugetar.
Contul de incheiere a executiei bugetare, intocmit de Ministerul Finantelor, este prezentat Guvernului, care,
il supune spre dezbatere si aprobare Parlamentului.
BIBLIOGRAFIE
1. Elena Dragoescu, Finante Publice, Editura „Dimitrie Cantemir” Targu-Mures 2006
2. Iulian Vacarel (coordonator), Finante Publice, Editia aVI-a,Editura Didactica si Pedagogica R.A.
3. Constantin I. Tulai,Finante Publice si Fiscalitate,Casa Cartii de Stiinta,Cluj-Napoca 2003
4. Prof.Univ.Dr. Tatiana Moseanu,Buget si Trezorerie Publica,Editia aIII-a revizuita si completata, Editura DU
Bucuresti 2000
5. Curs Universitar, Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept financiar public,Editura All Beck Bucuresti 2005
6. Prof. Univ. Dr. Dan Drosu Saguna, Tratat de Drept Financiar si Fiscal, Bck 2001
7. http://www.preferatele.com/referate/Principiile_procedurii_bugetare_1104.htm
8.http://facultate.regielive.ro/fituici/management/finante_publice-25594.html?in=fituici&s=min
9. http://www.studentie.ro/Referat_BUGETUL_PUBLIC_NATIONAL-nrciteste13246.html

Document Info A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
Accesari: 2749 sa adaugi un link catre el la tine in site

Apreciat: Copiaza codul

in pagina web a site-ului tau.
Comenteaza
documentul: <a href="http://w w w .scritube.com/economie/finante/PROIECT-LA-DISCIPLINA-FINAN
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii
utilizator inregistrat
pentru a putea
comenta

Creaza cont nou

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )