MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA
la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
în şcoala alolingvă pentru examenul de absolvire a gimnaziului
în anul şcolar 2009-2010

Autori:
Tamara Cristei,
conferenţiar, USM
Liuba Objelean,
profesoară de limba şi literatura română, grad didactic unu, specialist principal, DGETS Chişinău
Mariana Pîrţac,
profesoară de limba şi literatura română, grad didactic II,
Liceul ―Gaudeamus‖, Chişinău
Russu Alisa,
profesoară, grad didactic II, LT „N. Gogol ,,Chişinău‖
Coordonator:
Aurelia Marcu,
specialist principal, Agenţia de Evaluare şi Examinare
 INTRODUCERE

Prezenta programă de examen este elaborată în conformitate cu cerinţele Curriculum-ului şcolar al disciplinei
Limba şi literatură română în şcolile alolingve şi cu cele ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea
examenelor de absolvire a gimnaziului. Programa este un document reglator şi normativ, menit să asigure
pregătirea şi desfăşurarea corectă şi cu eficienţă maximă a examenului dat.
Programa este destinată factorilor de decizie şi tuturor celor interesaţi în valoarea examenului: elevi, profesori,
directori de şcoli şi părinţi.

1. Statutul disciplinei de examen

Limba şi literatura română în şcoala alolingvă are, în cadrul examenelor de absolvire a ciclului gimnazial din
anul şcolar 2009-2010, statutul de disciplină obligatorie. Examenul va consta din două probe: probă scrisă,
preconizată pentru o oră astronomică (60 min.) şi o probă orală (8-10 min. pentru un elev).
Examenul la limba şi literatura română în şcolile alolingve reprezintă o modalitate de evaluare obiectivă la un
final decisiv din ciclul educaţional, ceea ce a solicitat o studiere şi o analiză a competenţelor achiziţionate de elevi în
ciclul gimnazial. Examenul este important prin faptul că are un caracter diagnostic, fapt ce prezintă interes
primordial atît pentru elev, cît şi pentru profesor. Examenul stimulează motivaţia elevilor şi permite aprecierea
competenţelor de comunicare funcţională la limba şi literatura română, ceea ce va facilita elevilor din şcolile
alolingve o socializare firească.

2. Conţinutul Programei
Programa este structurată pe componentele de bază ale unui demers evaluativ de certificare, în temeiul cărora vor
fi elaborate testele pentru examen.
Se propun următoarele elemente de conţinut pentru proba scrisă şi orală:
– obiectivele-cadru ale disciplinei;
– standardele curriculare la limba şi literatura română în şcolile alolingve pentru finele ciclului gimnazial;
– standardele de evaluare derivate din standardele curriculare se propun pentru fiecare tip de itemi;
– conţinuturile tematice;
– matricea de specificaţii pentru testul final;
– modele de teste;
– baremul de corectare.

I. Standarde de evaluare

Curriculumul disciplinei indică drept principiu specific procesului de predare-învăţare a limbii române în şcoala
alolingvă formarea abilităţilor de înţelegere după auz, de vorbire, de lectură şi de scriere, ca bază în dezvoltarea
competenţelor de comunicare orală. Examenul la etapa gimnazială include proba scrisă şi proba orală. Pentru proba
scrisă standardele curriculare au cuprins deprinderile integratoare: lectura şi scrierea, iar pentru proba orală —
înţelegerea după auz, lectura şi vorbirea.
Elevul va trebui să demonstreze în cadrul examenului la limba şi literatura română capacităţi şi abilităţi de
comunicare orală şi scrisă, dobîndite pe parcursul ciclului gimnazial şi concretizate în următoarele standarde
curriculare:

A. Proba scrisă
Receptarea unui text scris:
I. Receptarea corectă a informaţiei cuprinse în textul сitit.
II. Identificarea sensului cuvintelor şi al fragmentelor de text prin raportare la context.

Producerea textelor scrise:

III. Construirea enunţurilor/textelor în parametrii indicaţi.
IV. Redactarea unor texte narative şi a unor compoziţii cu destinaţie funcţională.
 V. Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea scrisă.
În baza standardelor curriculare au fost elaborate standardele de evaluare pentru care se propun diferite tipuri de
itemi.

B. Proba orală
I. Citirea corectă, fluentă şi expresivă a unui text.
II. Construirea mesajelor în baza unor repere.
III. Construirea unei comunicări dialogate în baza unei situaţii/ teme.
IV. Caracterizarea personajelor/ persoanelor în parametrii indicaţi.
V. Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea orală.

1.1. TEXTE ÎN BAZA CĂRORA S-AU ELABORAT EXEMPLE DE ITEMI

TEXT 1 (*)

Demostene

Se spune că primele cuvîntări ale lui Demostene au fost întrerupte de către ascultători cu rîsete şi vorbe de ocară. El era un om înzestrat
şi cult, a deprins retorica, stăpînea iscusinţa de a cuvînta frumos şi convingător, dar avea o voce slabă, grasia(pronunţa‖r‖ ca francezii ) şi
chiar se gîngăvea (se bîlbîia ) niţel.
Fire ambiţioasă, el a hotărît să scape de aceste trei cusururi. S-a închis în casă şi cu dîrzenie s-a apucat să ţină lungi cuvîntări, variind
mereu intonaţia şi însoţind-o cu gesturi şi mimică potrivită celor ce rostea. Făcea toate acestea în faţa oglinzii, studiindu-şi necontenit poza,
mişcările şi expresia feţei. Şi, ca la un moment dat să nu se sature şi să încerce să părăsească această istovitoare ocupaţie, a luat o măsură
neobişnuită de protecţie: şi-a ras părul de pe o jumătate de cap, astfel neputînd ieşi din casă timp îndelungat…
Strădaniile i-au adus peste un timp succesul visat. Treptat Demostene a devenit cel mai popular şi influenţat orator al epocii sale. Pentru
tot restul vieţii el a rămas adeptul opiniei că puterea de convingere a vorbitorului constă nu numai în CE spune, ci şi în modul CUM spune.
( Din revista ―Amic‖)

TEXT 2 (**)

Cum veneau zilele calde, Pietrişor şi Ancuţa plecau adesea la bunei. În fiecare primăvară Petrişor şi Ancuţa
mureau de teamă că s-au uscat salcîmii peste iarnă. Cireşii, prunii, vişinii, merii şi perii se împodobeau cu o mare de
flori albe ori trandafirii. Doar salcîmii îşi scuturau păstăile uscate şi nu mai înfloreau.
- De ce înfrunzesc mai tîrziu, bunico? A întrebat copila.
- Pentru că rădăcinile lor merg mai adînc în pămînt şi pentru ca să pătrundă căldura soarelui la ele trebuie mai multă
vreme.
- Aşa am zis şi eu , dar Pietrişor nu mă crede!
- Cum să te creadă, a răspuns bunica, dacă te vede că şi ţie ţi-e frică? Pentru ca să-l crezi pe om, el trebuie să fie
tare în credinţa lui.

Agîrbîceanu‖Salcîmii în floare‖

II. Standarde curriculare/standarde de evaluare/itemi

A. Proba scrisă
 Notă: (*) — exemple de itemi în baza textului 1
(**) — exemple de itemi în baza textului 2

Standardul curricular 1: Receptarea corectă a informaţiei cuprinse în textul citit

Obiective de evaluare Itemi posibili

1.1.Să identifice în 1. (*) Rescrie din text enunţul care descrie cele trei cusururi ale personajului.
text informaţii ................................................................................................................................
semnificative .................................................................................................................................
2. (**) Continuă propoziţiile,cu informaţia din text:
Salcîmii înfloresc mai greu pentru că………………………………………….
……………………………………………………..…....................
Pentru ca să-l crezi pe om, .............................................................................
……………………………………………………..…....................
3. (*) Selectează din text cuvintele care arată în ce constă puterea de convingere a
vorbitorului.
a)……………………………………………………………………
b) ................................................................................................
4. Uneşte prin linii afirmaţiile din prima coloană cu cele, potrivite ca sens, din
coloana a doua, utilizînd informaţia din text.
Tata a găsit-o pe copila lui să bată un vînt rece şi puternic

Tata a plecat repede şi era fericit

După amiază a pornit să-şi întîlnească copila

să-şi caute copila

Să raporteze mesajul
unui enunţ la conţinutul
textului
Să puncteze trăsă-
turile caracteristice ale
personajelor/tipurilor
umane
5. (*) Transcrie din text 2 propoziţii care sugerează ideea că munca tenace, (perseverentă)i-a
adus lui Demostene succes.
6. Găseşte în text şi scrie 5 cuvinte care caracterizează personajul.
7. Scrie în spaţiile libere cîte un cuvînt dintre paranteze pentru a descrie personajul.
Fata era _____________ . (urîtă, simpatică, foarte frumoasă)
Avea faţa _____________ . (rumenă, palidă, arsă de soare)
Privirea-i era ___________ . (indiferentă, visătoare, tristă)
Purta pe buze un zîmbet ____________ . (blînd, amar, naiv)
8. Subliniază din şirul propus cuvintele ce caracterizează personajul...
9. Rescrie din text propoziţia în care se descrie chipul fetiţei după furtună.

Să stabilească
circumstanţele desfăşu-
rării acţiunii(timp, spaţiu
etc.)
10. Identifică în text şi scrie cuvintele ce descriu timpul desfăşurării acţiunii.
11. Subliniază în text îmbinările de cuvinte ce descriu locul întîlnirii.
12. Subliniază în text cu o linie circumstanţele favorabile ale desfăşurării acţiunii, iar cu două
linii cele nefavorabile.
13. Subliniază în text propoziţia ce justifică prenumele personajului.
14. Extrage din text substantivele ce descriu sărbătorile satului.

Să raporteze un gînd 15. Încercuieşte litera corespunzătoare proverbului care apreciază fapta personajului din text.
(idee, imagine) la A Fiecare e tare şi mare în casa lui.
anumite evenimente B Modestia cinsteşte omenia.
redate în text C Cu nădejdea goală departe nu ajungi.
16. Identifică în imaginea dată două elemente comune cu acţiunea din text.
17. Examinează imaginea şi enumeră elementele ce nu corespund textului dat.
 Standardul curricular 2: Identificarea sensului cuvintelor/fragmentelor
de text prin raportare la context

2.1. Să 1. Completează spaţiile cu cîte un sinonim şi un antonim din text.

identifice
variaţiile de Sinonime Antonime
sens ale
cuvintelor, Ocroteşte-ne ________________; departe __________________;
îmbinărilor
de cuvinte, strigăt ____________________; s-au pierdut _______________.
expresiilor. 2. (**) Selectează din text antonimele cuvintelor:
curaj__________________ răceala ________________
devreme _____________________ slab _________________

3. (*) Explică, în cîte un enunţ, sensul cuvintelor:

cult___________________________________________
__________________________________________________
orator ___________________________________________
4. (*) Scrie cîte un sinonim pentru cuvintele:
Se zice - …………………………………
Vorbe -…………………………………
Mizerie - ..…………………………….
Părere - ..............................................
2.2. Să 4. Continuă fraza, utilizînd informaţii din text.
sintetizeze 5 (*) Continuă propoziţiile :
mesajul A fi un adevărat orator înseamnă…………………………………………
global al ……………………………………………………..…...................
textului, Pentru a obţine succesul visat e necesar…………….. ………………………………
respectînd ……………………………………………………..…....................
parametrii
indicaţi. 6. Intitulează textul (cu un cuvînt, o îmbinare de cuvinte/din text, cu un proverb adecvat etc.)

2.3. să 7. Scrie planul simplu al textului.

delimiteze 8. Scrie la începutul aliniatului litera (A, B, C) corespunzătoare fragmentului în care autorul vorbeşte
fragmentele despre:
logico- A copilărie
semantice B preferinţe
ale unui text C planuri de viitor
şi să le
intituleze.

2.4. Să 9. (**) Identifică cuvintele din familia lexicală a substantivului frunze.

clasifice __________________ - cînd apar frunzele;
cuvintele în __________________ - cînd cad frunzele de pe copaci;
baza sensului ___________________-diminutivul..
acestora.
10.( *)Scrie familia lexicală din 5 termeni a lexemului: cuvînt
________________________________________________________
________________________________________________________
11. Extrage din text cuvintele ce pot forma familii lexicale.
12. Scrie diminutivele cuvintelor:
casă ______
nepot _____
carte ______
13. Scrie: a) sinonime, b) antonime, c) familii lexicale ale cuvîntului frumos.
 Standardul curricular 3: Construirea enunţurilor/textelor în parametrii indicaţi

3.1. Să 1. Completează spaţiile, alegînd adjectivele potrivite dintre paranteze.

utilizeze în Omul nu are nevoie de bogăţii __________________ şi _______________, ci de o sănătate
enunţurile _________________ .
propuse (trainică, frumoşi, mari, naturală, nenumărate, puternice)
vocabularul 2. Completează spaţiile, selectînd cuvintele adecvate dintre paranteze.
indicat/adecv a) Lucrez _________________ la bibliotecă.
at b) ______________ dicţionarul rus-român.
c) Bibliotecara mi-l împrumută _________________ .
(imediat, pentru o zi, cu plăcere, iau, ieri)
3.(*) Scrie un text din 3-4 propoziţii, folosind următoarele cuvinte: a dori,a hotărî,a încerca, succes.

3.2. Să 4. Formulează patru întrebări la fragmentele numerotate ale textului.

formuleze 5. Formulează 4 întrebări în baza textului care să arate:
întrebări în – timpul
baza – locul
reperelor de – personajele
conţinut – cauza
6. Formulează 4 întrebări la text utilizînd formulele propuse:
Unde ___________________________________________ ?
Ce_____________________________________________ ?
De ce___________________________________________ ?
Cum ___________________________________________?
7. Scrie 3 întrebări pe care le-ai adresa personajului...

3.3. Să 8. Răspunde, într-un enunţ, cum ai proceda tu dacă ai fi fratele sau sora fetiţei.
răspundă la 9. În baza curriculumului vitae, răspunde, printr-un enunţ, la întrebările de mai jos:
întrebări în a) Unde vrea să-şi continue studiile...?
baza b) Ce preferinţe are?
informaţiei c) Ce calităţi apreciază la prieteni?
propuse 10. Completează careul (ceainvordul, integrama), răspunzînd la întrebări.

3.4. Să 11. (**) Alcătuieşte două enunţuri în care cuvîntul mare să aibă alte sensuri decît în text.
alcătuiască 12. (*) Alcătuieşte trei enunţuri, fiecare dintre ele să conţină cîte o pereche de antonime:
enunţuri în puternică-slabă; calităţi-cusururi.
baza a intra-a ieşi;
cuvintelor
propuse

3.5. Să 13.Completează dialogul cu întrebări adecvate.

completeze — ...
un dialog cu — Sînt elev în clasa a IX-a.
replici — ...
adecvate — Îmi place mai mult matematica.
— ...
— În timpul liber joc şah.
— ...
— Vreau să devin contabil.
14. Completează dialogul cu întrebări adecvate.
— ...
— În vacanţa de vară am fost la Bucureşti.
— ...
— Am călătorit prin Bulgaria, Rusia, dar în România am fost pentru prima dată.
— ...
— M-a impresionat mult Casa Poporului şi Muzeul Satului.
— ...
 — Desigur. Am avut o vacanţă de neuitat.

3.6. Să 15. (**) Construieşte un dialog în spaţiul rezervat.

continue un Mama: - Ce s-a întîmplat, fiule?
dialog în Copilul: - Doresc foarte mult să nu am frică de nimic.
baza - .......................................................................................
reperelor - .......................................................................................
- ......................................................................................
- ......................................................................................
- ......................................................................................
16. Scrie un dialog, folosind formulele potrivite pentru a exprima o îndoială.
mi se pare că n-ai dreptate; am de gînd...; n-aş zice; ştiu eu? nu ştiu ce să spun.
17. Continuă convorbirea telefonică cu 6 replici pentru ambii interlocutori, utilizînd următoarele formule:
vă rog, desigur, imediat, nu vă neliniştiţi, spre regret.
— Alo, salvarea? Veniţi urgent! Colegul meu se simte rău.
— Ce s-a întîmplat?
— ...
18. Continuă dialogul cu 6 replici pentru ambii interlocutori, în baza situaţiei:
Sandu şi Radu sînt doi prieteni. Radu a aflat că la Palatul Naţional va avea loc un concert. Radu îl
invită pe Sandu, care nu poate veni.
Radu: — Sandu, ai auzit noutatea?
Sandu: — Care noutate?
Radu: — La Palatul Naţional va evolua formaţia ―Milenium‖. Am cumpărat 2 bilete.
Sandu: — ...

3.7. Să 19. (*) Enumeră patru calităţi principale ale personajului ce îl vor ajuta să-şi realizeze visul.
caracterizeze 20. Descrie portretul ...
succint un 21. Identifică şi scrie trăsăturile comune ale celor 2 personaje.
personaj în 22. Descrie chipul personajului, precizînd: vîrsta, statura, faţa, ochii, părul.
baza
informaţiei
citite

Standardul curricular 4: Redactarea unor texte narative şi cu destinaţie funcţională

4.1. Să 1.Redactează un anunţ în care să informezi elevii şcolii despre un eveniment important, răspunzînd la
completeze întrebările: cînd ? unde? ce va avea loc? cine sînt invitaţi?
un model de
cerere, Anunţ !
anunţ, feli- ________________________________________________________________________
citare, ________________________________________________________________________
invitaţie ________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Grupul organizatoric
2. Redactează o invitaţie de participare la congresul „Copiii salvează lumea‖, respectînd reperele
propuse.
Repere: formula de adresare, evenimentul, data, locul, timpul.

Invitaţie
-------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------
-------------------
 Grupul organizatoric

3(**).Scrie o compunere miniatură după una din imaginile propuse(5-6 prop.)

4. (*) Scrie o felicitare adresată lui Demostene,prin care îl felicitaţi cu succesul obţinut.
Stimate Domn,
Vă felicit cu ocazia ……………………………………………
……………………………………………………………………
Vă doresc .........................................................................................
……………………………………………………………………
Fiţi mereu .......................................................................................

……………………………………………………………………
Cu respect adoratorul Dvs.

4.2. Să 5. Descrie, în două enunţuri, impresiile pe care le-ai avut în urma lecturii textului.
exprime, în 6. Enumeră trei calităţi pe care le preţuieşti la oameni. Argumentează, într-o frază, una dintre calităţile
scris, într-un enumerate.
mod corect, 7. Alcătuieşte un text coerent, din trei enunţuri, despre o faptă bună pe care ai săvîrşit-o (făcut-o) în
logic, ultimul timp.
convingător 8. Justifică, în 2-3 propoziţii, atitudinea personajului faţă de ...
şi coerent, 9.( *)Încercuieşte litera corespunzătoare proverbului care apreciază faptele lui Demostene.
diferite idei A.Vorba dulce mult aduce.
B.Cuvintele taie mai rău ca sabia.
C.Cu răbdarea treci şi marea.
D.Graba strică treaba.
E.Mai bine mai tîrziu decît niciodată.
4.3. Să 10. (**) Alcătuieşte, în cinci enunţuri, un final fericit al textului.
modifice 11. Construieşte finalul textului, propunînd o altă soluţie.
subiectul 12. Descrie situaţia din primul alineat, introducînd un nou personaj.
textului

13. Descrie, în cinci enunţuri, ce faci, de obicei, într-o zi de odihnă.

14. Scrie un eseu din 5-6 propoziţii la tema: Cea mai mare dorinţă a mea.
4.4. Să 15. Scrie un eseu din 4-5 propoziţii la tema: Dragostea părinţilor nu are hotare.
elaboreze un
eseu la o
temă propusă

Standardul curricular 5: Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea scrisă

5.1. Să 1. Selectează dintre paranteze substantivul la forma potrivită, scriindu-l în spaţiile libere.
aplice Am învăţat multe lucruri interesante în clasele de ____________________. În sfîrşit echipa de volei a
regulile gra- _____________ nostru s-a clasat pe locul întîi în competiţiile sportive.
maticale în __________________ în care învăţ a fost vizitat de mulţi scriitori.
enunţurile (gimnaziul, gimnaziu, gimnaziului, gimnazii)
propuse 2. Scrie în spaţiile libere verbele potrivite dintre paranteze, punîndu-le la modul conjunctiv (ce să facă ?).
 Părinţii şi societatea trebuie _________________ copiii. Ne îngrijorează faptul că unii copii sînt nevoiţi
________________ şcoala. Andrei doreşte __________________ cu elevi din diferite şcoli. Familia
noastră vrea ____________________ în diferite ţări.
(a părăsi, a ocroti, a călători, a coresponda)

3. (**) Completează spaţiile libere cu verbele potrivite dintre paranteze, punîndu-le la timpul prezent.
Lîngă uşă frunzele_____________,de departe___________ ploile reci.În oraşul –n care _________ de
trei ori pe săptămînă, __________ toamna tîrzie.Stau la geam şi __________ picăturile de ploaie şi
_________________umbrelele colorate.
(a ploua ,a veni, , a sosi, a se strînge , a însemna , a prinde, a număra )

4. (*) Utilizează verbe la condiţional + conjunctiv (Model: Aş dori să cîştig la ...), formulînd trei dorinţe
pe care ai vrea să le realizezi în timpul vacanţei.
a)…………………………………………………………………
b)…………………………………………………………………
c) …………………………………………………………………
……………………………………………………………………
5 Completează enunţurile cu cîte 3 adjective la gradul superlativ.
Pentru părinţi copilul lor este ________________________ .
Pentru mine părinţii sînt ____________________________ .

6. Subliniază din perechile de cuvinte propuse pe cele scrise corect.

Înainte-înnainte
Îneca-înneca
Înourat-înnourat
5.2. Să 7. Vezi baremul.
respecte Pentru corectitudine se acordă:
regulile 3 puncte pentru 0-3 greşeli;
ortografice 2 puncte pentru 4-6 greşeli;
ce asigură 1 punct pentru 7-10 greşeli.
logica
expunerii
5.3. Să 14. Plasează în frază semnele de punctuaţie cerute.
utilizeze Vă scriu dragi părinţi anunţîndu-vă că am ajuns la timp dar vă rog să-mi trimiteţi următoarele blugii
corect ceasul şi cărţi poştale
semnele de
punctuaţie
5.4. Să 15. Vezi baremul.
respecte Se consideră logic enunţul:
topica fi- – dacă are sens clar;
rească în – dacă se respectă topica.
elaborarea
enunţurilor

B. Proba orală
Standardul curricular 1: Citirea corectă, fluentă şi expresivă a unui text

Obiective de Itemi posibili

evaluare
1.1. Să 1. Citeşte corect şi expresiv fragmentul marcat în textul propus.
citească
corect, fluent
şi expresiv
textul propus
1.2. să 2. Citeşte fragmentul marcat în text, respectînd pauzele în conformitate cu semnele de punctuaţie.
citească un
text cu
expresivitate
adecvată
conţinutului
şi semnelor
de punctuaţie

Standardul curricular 2: Construirea mesajelor în baza unor repere

2.1. Să 1. Prezintă, în 7-10 enunţuri, chipul mamei în lirica lui Grigore Vieru, respectînd planul:
reproducă – rolul mamei în viaţa poetului;
momentele- – imaginea mamei reflectată într-o poezie;
cheie ale – mama din poezia lui Grigore Vieru şi mama proprie: trăsături
unui comune.
eveniment/si
tuaţii con-
ducîndu-se
de un plan

2.2. Să 2. Descrie, în 7-10 enunţuri, situaţia ecologică din Moldova, evidenţiind probleme legate de:
povestească – starea apei;
succint – starea aerului;
conţinutul – starea solului;
textului în – redresarea situaţiei
limba
română
2.3. Să 3.Construieşte un mesaj din 7-10 enunţuri, cu un începutul dat.
prezinte un De sfintele sărbători de Paşti familia noastră pleacă la bunici.
eveniment, o La biserică asistăm la slujbă, sfinţim pască, ouă... În dimineaţa zilei de Paşti...
temă, în baza 4. Prezintă, în 7-10 enunţuri, un loc memorabil din Basarabia folosind afirmaţia lui Nicolae Dabija:
informaţiei Cît trăim pe-acest pămînt
propuse Mai avem un lucru sfînt:
O cîmpie, un sat natal,
O clopotniţă pe deal.

2.4. Să 5. Selectînd informaţia din imaginea de mai jos, construieşte un mesaj din 7-8 enunţuri la tema
construiască Sărbătorile de Paşti.
un mesaj în 6. Prezintă, în 7-10 enunţuri, un mesaj la tema ―Muzica mă ajută în viaţă‖, folosind imaginile date.
baza unei
imagini
?

Standardul curricular 3: Construirea unei comunicări dialogate în baza unei situaţii/teme

3.1. Să 1. Realizează un dialog din 7-10 replici cu profesorul de limba şi literatura română la un proiect personal,
susţină un utilizînd formulele potrivite: n-aş putea să vă spun, este o dorinţă a părinţilor mei, spre regret, sper să
dialog cu un reuşesc etc.
interlocutor 2. Alcătuieşte un dialog din 7-10 replici pentru ambii interlocutori în baza situaţiei: Mergi la bibliotecă,
în baza unor doreşti să împrumuţi o carte dintr-un domeniu ce te interesează. Bibliotecara îţi oferă informaţia
repere
necesară.
3.2. Să 3. Formulează 7-10 întrebări pentru un interviu imaginar cu Badea Cireş despre frumuseţea fiecărei
formuleze vîrste.
între- 4. Formulează 7-10 întrebări pentru un interviu imaginar cu scriitorul preferat.
bări/răspuns
uri pentru un
interviu cu
personaje/pe
rsoane
 Standardul curricular 4: Caracterizarea personajelor/persoanelor în parametrii indicaţi

4.1. Să se 1. Prezintă-ţi, în 7-10 enunţuri, autoportretul, evidenţiind:

autocaracte- – date generale;
rizeze – trăsăturile fizice;
– trăsăturile morale;
– preferinţe.
4.2. Să 2. Caracterizează, în 7-10 enunţuri un personaj dintr-o operă studiată, precizînd atitudinea personală.
caracterizeze 3. Descrie, în 7-10 enunţuri, portretul moral al unui personaj druţian căruia i s-ar potrivi proverbul:
un ―Munca îl înnobilează pe om.‖
personaj/o
persoană, ex-
primîndu-şi
atitudinea
personală
4.3. Să 4.Caracterizează, în 5-7 enunţuri, 2 personaje din operele studiate, menţionînd trăsăturile comune.
caracterizeze 5.Caracterizează, în 5-7 enunţuri, 2 personaje dintr-o operă studiată, evidenţiind trăsăturile individuale.
două
personaje/pe
rsoane în
plan
comparativ

Standardul curricular 5: Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea orală

5.1. Să
respecte
regulile
gramaticale
în mesajele
elaborate

5.2. Să
respecte
topica
firească în
elaborarea
mesajelor
orale

III. Conţinuturi recomandate

Conţinuturile recomandate pentru examenul (proba scrisă şi orală) la limba şi literatura română în şcoala
alolingvă sînt selectate din Curriculumul şcolar al disciplinei. Acestea cuprind temele-cheie de reală valoare
comunicativă, etică şi estetică, ce corespund aşteptărilor elevilor, nivelului lor de pregătire şi volumului lexical
fundamental prevăzut de programă.

A. Limba română
• Republica Moldova – ţară europeană
• Chişinău – oraş capitală
• Nume celebre româneşti din trecut/prezent
• Locuri memorabile din Basarabia
• Locul unde mă simt cel mai bine
• Cel mai interesant om pe care l-am întîlnit
• Ce înseamnă să fii modern
• Proiecte de viitor
 • Profesia preferată
• Problemele ecologice ale Republicii Moldova
• Cea mai plăcută amintire
• Sărbători şi tradiţii de familie
• Muzica preferată
• Cartea preferată

B. Elemente de limbă română

• Sensurile cuvintelor: cuvinte monosemantice şi polisemantice
• Clasificarea cuvintelor după formă şi înţeles: sinonime, antonime, omonime, expresii frazeologice
• Morfologia: verbul, adverbul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele
• Sintaxa: tipurile propoziţiilor, fraza
• Punctuaţia

C. Literatura română
• Alexei Mateevici- cîntăreţ al limbii materne. Limba noastră, un fragment pe de rost
• Părinţii în viaţa noastră (în baza lucrărilor scriitorilor Grigore Vieru, Adrian Păunescu)
• Dumitru Matcovschi – cîntăreţ al valorilor eterne: pămîntul, patria, omul...
• Ion Druţă. Subiectul unei nuvele (la alegere)
• Grigore Vieru. Portret de creaţie. Rolul mamei în viaţa şi opera poetului
• Nicolae Dabija. Portret de cdeaţie. Nasc şi la Moldova oameni. Caracterizarea domnitorului Alexandru cel
Bun
• I.Al. Brătescu-Voineşti. Puiul. Sentimentul nemărginit al dragostei prepeliţei faţă de puiul său
• I.Al. Brătescu-Voineşti. Subiectul povestirii Puiul
• Vasile Romanciuc. Temele majore ale creaţiei: O ţară, o casă, un grai

Materia însuşită în clasa a VIII-a

• Balada Mioriţa. Privire generală. Mesajul baladei. Un fragment pe de rost.
• Mihai Eminescu. Portret de creaţie. Poemul Luceafărul. Privire generală (un fragment pe de rost).
Revedere.
Mesajul poeziei.
• Ion Creangă. Portret de creaţie. relatarea unui fragment din Amintiri din copilărie.
• Vasile Alecsandri. Portret de creaţie. Mesajul unui pastel studiat.

IV. Schema de evaluare

4.1. Matricea de specificaţii
Pentru a elabora un test valid, grupul de lucru decide asupra matricei de specificaţii: se selectează unităţile de
conţinut, se stabilesc domeniile cognitive ce urmează a fi evaluate. Se proiectează cota valorică a fiecărui
compartiment şi numărul de itemi.
Matricea de specificaţii pentru proba scrisă se centrează pe 2 deprinderi integratoare: lectura şi scrierea,
acordînd o pondere mai mare producerii mesajului scris, deoarece astfel se vizează şi competenţele de comunicare
orală.

4.2. Structura probei scrise

Proba scrisă la limba română, şcoala alolingvă, este structurată şi compartimentată în conformitate cu
obiectivele-cadru şi standardele curriculare prezentate. Testul conţine atît itemi obiectivi, cît şi semiobiectivi (cu
alegere multiplă, cu alegere duală, de tip pereche) ce vizează înţelegerea şi operarea cu textul. Elevul va identifica
informaţii semnificative din text, va opera cu sensurile cuvintelor, aplicînd anumite cunoştinţe gramaticale.
Itemii subiectivi solicită redactarea răspunsului de către elev prin elaborarea unui text cu destinaţie funcţională
(invitaţie, felicitare, anunţ, cerere, etc.) şi un eseu structurat (argumentare, caracterizare de personaje, comentare,
continuarea subiectului, formularea opiniei proprii etc.).
 Notă: Testul poate fi elaborat atît în baza textelor studiate, cît şi în baza textelor literare şi non-literare nestudiate
(la prima vedere), recomandate de conţinuturile tematice ale curriculum-ului disciplinar.

4.3. Matricea de specificaţii

Obiective Cunoaştere, înţelegere Aplicare Total

Conţinuturi
Lectura 10% — 5 puncte 32% — 16 puncte 42%
1. să identifice în text 4. să utilizeze în enunţurile propuse 21 puncte
informaţii semnificative (3 p.) vocabularul indicat (7 p.)
2. să raporteze mesajul unui 5. să formuleze întrebări în baza reperelor
enunţ la conţinutul de conţinut (4 p.)
textului (1 p.) 6. să puncteze trăsăturile caracteristice
3. să sintetizeze mesajul ale
global al textului, personajelor/tipurilor umane (5 p.)
respectând
parametrii indicaţi (1 p.)
Scrierea 18% — 9 puncte 40% — 20 puncte 58%
7. să definească variaţiile de 9. să elaboreze enunţuri în baza sensurilor 29 puncte
sens ale cuvintelor cuvintelor (3 p.)
(4 p.) 10. să aplice regulile gramaticale în
8. să răspundă la întrebări enunţurile propuse (5 p.)
în baza informaţiei 11. să elaboreze un eseu din 5-6 propoziţii la
propuse (5 p.) o temă propusă (9 p.)
12. să aplice regulile ortografice (3 p.)
Total 28% — 14 puncte 72% — 36 puncte 50 puncte

4.4. Model de test

Citeşte textul şi realizează sarcinle propuse.
Creionul
Copilul îşi privea bunicul care scria ceva, apoi l-a întrebat:
- Scrii o poveste care ni s-a întîmplat nouă sau, poate, o poveste despre mine?
Bunicul s-a oprit din scris, a zîmbit şi i-a zis nepotului:
- E adevărat, scriu despre tine. Dar, în această poveste, mai important decît cuvintele este
creionul cu care scriu. Aş dori să fii ca el, cînd vei fi mare. Copilul a privit cu uimire creionul,
fiindcă n-a văzut nimic special la el.
- Doar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Creionul are cinci calităţi pe care, dacă vei reuşi
să le ai şi să le menţii în viaţa ta, vei fi totdeauna o personalitate.
Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că totul depinde de tine,
de dorinţa ta, aşa cum mînuieşti un creion.
A doua calitate: uneori trebuie să te opreşti din scris şi să foloseşti ascuţitoarea. Aceasta
înseamnă că-i provoci creionului un pic de suferinţă, dar, pînă la urmă, va fi mai ascuţit. Deci,
să ştii să te opreşti, să vezi dacă ceea ce ai scris, e bine.
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim radiera pentru a şterge ce ai greşit.
Trebuie să înţelegi că a corecta lucrul făcut, înseamnă a te menţine pe drumul drept, pentru a
obţine succese.
A patra calitate: pentru creion nu este atît de important lemnul sau forma lui exterioară,
ci mina de grafit din interior. Asemenea şi tu, ai grijă de ce se întîmplă cu sufletul tău.
Şi, în sfîrşit, a cincea calitate: creionul lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, este bine să ştii că
faptele, ce le faci în viaţa ta, lăsă urme şi ele vorbesc despre tine.
 Creionul
Copilul îşi privea bunicul care scria ceva, apoi l-a întrebat:
- Scrii o poveste care ni s-a întîmplat nouă sau, poate, o poveste despre mine?
Bunicul s-a oprit din scris, a zîmbit şi i-a zis nepotului:
- E adevărat, scriu despre tine. Dar, în această poveste, mai important decît cuvintele este
creionul cu care scriu. Aş dori să fii ca el, cînd vei fi mare. Copilul a privit cu uimire creionul,
fiindcă n-a văzut nimic special la el.
- Doar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Creionul are cinci calităţi pe care, dacă vei reuşi
să le ai şi să le menţii în viaţa ta, vei fi totdeauna o personalitate.
Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că totul depinde de tine,
de dorinţa ta, aşa cum mînuieşti un creion.
A doua calitate: uneori trebuie să te opreşti din scris şi să foloseşti ascuţitoarea. Aceasta
înseamnă că-i provoci creionului un pic de suferinţă, dar, pînă la urmă, va fi mai ascuţit. Deci, să
ştii să te opreşti, să vezi dacă ceea ce ai scris, e bine.
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim radiera pentru a şterge ce ai greşit. Trebuie
să înţelegi că a corecta lucrul făcut, înseamnă a te menţine pe drumul drept, pentru a obţine
succese.
A patra calitate: pentru creion nu este atît de important lemnul sau forma lui exterioară, ci
mina de grafit din interior. Asemenea şi tu, ai grijă de ce se întîmplă cu sufletul tău.
Şi, în sfîrşit, a cincea calitate: creionul lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, este bine să ştii că faptele,
ce le faci în viaţa ta, lăsă urme şi ele vorbesc despre tine.
Nr. Itemi Puncte
d/o

1. Continuă propoziţiile cu informaţia din text : L/0/1/2/3

În viaţă se pot face lucruri mari,

dar_________________________________________
Pentru a obţine
succese,_________________________________________________
Este foarte important să ai
2. grijă___________________________________________ L/0/1/2/3/4

Formulează patru întrebări la text, utilizînd formulele propuse:

Cine_______________________________________________________________
__?
Cînd_______________________________________________________________
3. __? L/0/1
Cum_______________________________________________________________
__?
Ce________________________________________________________________
___?
4. De ce L/0/1
_______________________________________________________________ ?

5. Intitulează fragmentul printr-o îmbinare de cuvinte din text . L/0/1/2/3/4

___________________________________________________________________
__

Subliniază, în text, propoziţia în care se spune ce este mai important în această

6. poveste. L/0/1/2

Scrie două enunţuri în care cuvintele „urmă” şi „drum” să aibă alte sensuri
decît cele din text .
__________________________________________________________________
6.1 __ L/0/1/2/3/4
__________________________________________________________________
__
__________________________________________________________________
__
___________________________________________________________________
7. __ L/0/1/2/3/4

Enumeră, în scris, două calităţi, despre care a vorbit bunelul, necesare unui
adolescent .
___________________ ______________________

Argumentează, în două enunţuri, una dintre calităţile enumerate.

___________________________________________________________________
__
___________________________________________________________________
__
___________________________________________________________________
__

8. L/0/1/2/3/4
Selectează, dintre paranteze, substantivul potrivit, scriindu-l în spaţiile libere .
Nr.d Itemul Răspunsul corect / posibil Acordarea punctelor Total
/o
1.
Sunt corecte enunţurile: Se acordă cîte un punct 1p.x3=
În viaţă se pot face lucruri mari, dar să nu pentru identificarea 3p.
uiţi niciodată că totul depinde de tine... corectă a fiecărui enunţ .
Pentru a obţine succese, trebuie să te menţii
pe drumul drept.
Este foarte important să ai grijă de ce se
întîmplă în sufletul tău.

2.
Se consideră corecte enunţurile de tipul: Se acordă cîte un punct 1p.x5=
Cine scria o poveste? pentru fiecare întrebare 5 p.
Cînd poţi folosi ascuţitoarea? formulată corect.
Cum poţi obţine succese?
Ce este bine să facă în viaţă fiecare om?
De ce trebuie să ai grijă de sufletu tău ?

3.
Se consideră corecte răspunsurile de tipul: Se acordă un punct 1p.x1=
O poveste despre mine;Cinci calităţi; pentru un titlu adecvat 1p.
Creionul important. textului.

4. Se consideră corectă propoziţia: Se acordă cîte un punct 1p.x1=

Dar, în această poveste, mai împortant pentru identificarea 1p.
decît cuvintele este creionul cu care scriu. corectă a enunţului.

5. E corect un enunţ logic de tipul: Se acordă două puncte 2p x2 =

Iarna pe zăpadă poţi vedea urmele pentru fiecare enunt: 4p.
animalelor sălbatice şi ale vînătorilor.  cîte un punct
Cel mai frumos drum este drumul ce duce pentru
acasă. logică ;
 cîte un punct
pentru
corectitudine.
6. Se consideră corect răspunsul de tipul : Se acordă cîte un punct 2px1=
Ambiţios, grijuliu, statornic, să faci fapte pentru fiecare calitate. 2p.
bune...

6.1 Se consideră corecte oricare două enunţuri Se acordă două puncte 2p.x2=
logice în care se respectă cerinţa din item. pentru fiecare enunt: 4p.
 cîte un punct
pentru folosirea
adecvată a
cuvîntului ;
 cîte un punct
pentru
corectitudine.

7. Se consideră corect : Se acordă cîte 1 punct 1px4=

Un cuvînt face mai mult decît o carte pentru fiecare substantiv 4p.
proastă. Cuvîntul curge din suflet aşa cum folosit corect.
curge apa din izvor.Toate cuvintele aparţin
pe jumătate celor care rostesc, pe jumătate
celor care le ascultă. Ascultă ce cuvinte
spui şi ai grijă cînd le rosteşti.
8. Se consideră răspuns corect: Se acordă cîte 1 punct 1px4 =
Tot aşa, va fi bine să ştii că faptele ce le vei pentru fiecare verb 4p.
face în viaţa ta, vor lăsa urme şi ele vor folosit corect la timpul
vorbi despre tine. viitor.

9. Se consideră răspuns corect invitaţia din 5 Se acordă 5 puncte: 2px5 =

propoziţii ce corespunde reperelor propuse.  cîte un punct 10p.
pentru respectarea
fiecărui reper în
invitaţie;
 Cîte un punct
pentru
corectitudine.
10.
Se consideră răspuns corect dacă este Se acordă cîte un punct 1px2p=
redactat un dialog din două replici în baza pentru fiecare replică 2p.
situaţiei propuse. formulată adecvat
mesajului din text.

11.
Se acceptă orice text în care se respectă Se acordă 12p.
cerinţa din item . douăsprezece puncte
pentru:
Lungimea textului 2p.
 un punct pentru 2-
3 propoziţii;
 două puncte
pentru 4-5
propoziţii.
Notă: în caz de
depăşire a volumului
se apreciază doar cinci
propoziţii. 1p.
Coerenţa
 un punct pentru
coerenţa
întregului eseu. 1p.
Dezvoltarea temei
 un punct pentru
dezvoltarea temei
propuse în cinci
propoziţii. 5p.
Logică
 cîte un punct
pentru logica
fiecărei dintre
cele cinci 3p.
propoziţii.
Corectitudine
Pentru
corectitudine se
acordă :trei puncte
pentru 0-2 greşeli;
 două puncte
pentru 3-4 greşeli;
 un punct pentru
5-8 greşeli.
Notă: dacă elevul
scrie mai mult de
cinci propoziţii, nu se
acorde puncte
suplimentare şi nu se
 4.6. Structura probei orale
Proba orală constituie o conversaţie examinator-elev în baza temelor de programă la Limba română şi
la Literatura română.
Reflectat în procente, dialogul ar avea următoarea structură: partea examinatorului — 10-20%, iar cea
a elevilor — 80-90%. Rolul profesorului este de a dirija dialogul, de a-l ajuta pe elev să-şi releve
abilităţile de comunicare demonstrînd, în diverse situaţii de vorbire, corectitudine, promptitudine,
spontanietate etc. precum şi cunoaşterea temelor de conversaţie şi de literatură:
• motive,
• mesaje,
• personaje,
• vocabular etc.
Proba orală va conţine trei itemi (trei sarcini), care vor reflecta obiectivele de înţelegere după auz,
lectură şi vorbire indicate în prezenta programă de examen şi care au drept suport conţinuturile
orientative. Volumul răspunsului, la fiecare item, va fi de 7-10 enunţuri. Durata răspunsului oral — pînă
la 10 minute.

4.7. Model de test

Se dă textul:
Comoara sufletelor noastre

Cine nu şi-ar fi dorit să găsească o comoară? E visul fiecărui copil, veţi răspunde. Cu atît mai
mult, cu cît visul acesta e alimentat mereu cu tot felul de basme şi istorii captivante citite sau
povestite pe la şezători. Ah! Cîte planuri grandioase îşi face fiecare, închipuindu-şi cum
descoperă comoara tăinuită uite colo, sub stejarul din poiană sau în fundul grădinii unde nu
creşte nimic.O, dacă am putea înţelege la timp că tot ce avem mai de preţ e în sufletul şi în
mintea noastră, în ceea ce gîndim şi înfăptuim!
Ce comoară se poate compara cu o vorbă caldă, adresată părinţilor sau unui suferind? Iar
tot aurul pămîntului nu valorează cît o mînă de ajutor dată unuia căzut la greutate. Doar nu în
zadar a spus cineva odată: „Vorba dulce mult aduce‖ sau „Ce semeni aceea răsare‖. A spus-o
cineva şi peste veacuri a devenit un bun al unui neam, a devenit o călăuză ce ne dirijează
comportamentul. Aceste proverbe au trecut, probabil, o verificare de secole. Comoara sufletului,
după cum se ştie, anii nu o macină, ci o înmulţeşte. Să o altoim pe inimile noastre acum, cît mai
suntem tineri. Poate asta s-a avut în vedere, cînd s-a spus demult, demult: „ Bate fierul cît e
fierbinte, că de se va răci, în zadar vei munci‖ sau „ Ce înveţi în tinereţe, aceea ştii la
bătrîneţe‖.
(Ludmila Sobieţchi)

1. Citeşte corect şi expresiv fragmentul din text în care se povesteşte despre comoara
adevărată.

2. Comentează, în 3-4 enunţuri, un din proverb din text, la alegere.

3. Dezvăluie, în şase propoziţii, în ce constă valoarea operei literare a lui Vasile

Alecsandri, în baza următoarelor repere:
 tematica abordată;
 valoarea creaţiei, aducînd exemple din operele studiate;
 aprecieri ale operei(opinia proprie sau a specialiştilor în domeniu).

4.8. Schema de notare

Paşii parcurşi de către profesorii-examinatori
 1. Urmărirea, de către ambii examinatori, a răspunsului elevului şi sprijinirea acestuia, dacă este
necesar, prin întrebări ajutătoare.
2. Calcularea, în mod independent, de către fiecare examinator a punctajului, apoi a mediei.
Barem de corectare
Nr. crt. Itemi
1. Citeşte alineatele în
care bătrînul
marinar povesteşte
despre scoica rară.
2. Motivează, prin 2-3
exemple / situaţii din
viaţă, că
speranţa‖moare
ultima‖.
3. Povesteşte, în 7-8
enunţuri, o întîmplare
cînd ai reuşit să scoţi din
starea de tristeţe pe
cineva
apropiat/cunoscut sau
care ar fi modalităţile de
a înveseli o persoană.
Barem Total (puncte)
Se acordă pentru: 3x1= 3 p.
• lectura
corectă – 1 punct
fluentă – 1 punct
expresivă – 1 punct
• identificarea secvenţei – 2 puncte 2 p.
Se acordă pentru: 4+3+2+3=12 p.
– dezvoltarea temei – 0-4 p.
– logica construirii mesajului – 0-3 p.
– volum – 0-2 p.
– corectitudinea exprimării – 0-3 p.
Se acordă pentru:
Lungimea textului 2 puncte
– 1 punct pentru 2-4 propoziţii;
– 2 puncte pentru 5-8 propoziţii;
1 punct
Coerenţă
– 1 punct pentru coerenţă (legătura de
sens între propoziţii); 1 punct
Dezvoltarea temei
– 1 punct pentru dezvoltarea adecvată a
temei; 8 puncte
Logică
– cîte 1 punct pentru logica fiecărei din
cele 8 propoziţii.
Notă:
Se apreciază doar sarcina minimă fixată
în item, adică 8 propoziţii. 4 puncte
Corectitudine
Pentru corectitudine se acordă:
– 4 puncte pentru 0-4 greşeli;
– 3 puncte pentru 5-8 greşeli;
– 2 puncte pentru 9-12 greşeli;
– 1 punct pentru 13-15 greşeli. 16 puncte
Total: 33 puncte