1.

Daca sunteti un LEADER autentic atunci:

Oamenii va respecta pentru ideile dumneavoastra, mai ales pentru ca ii
puteti convinge relativ usor. Aveti ceva special care aduna oamenii in jurul
dumneavoastra. In grupul dumneavoastra de prieteni luati initiativa de cele
mai multe ori. A lua initiativa vi se pare un lucru normal care conduce la
succes. Adeseori monotonia va enerveaza si doriti ceva nou, doriti sa
experimentati. Pentru dumneavoastra viata este o continua provocare!
Oamenii va uita cu greu pentru ca aveti o personalitate puternica ce-si pune
amprenta prin locurile unde pasiti! Mult succes in continuare!
++++++++++

2. Daca sunteti un adevarat MANAGER atunci!

Sunteti o persoana foarte echilibrata care analizeaza si gaseste intotdeauna
metoda potrivita. Poate uneori nu ati avut dumneavoastra cea mai buna idee
insa cu sigurata ati fost cel mai bun atunci cand a venit vorba a gasi cea mai
potrivita cale de a aplica ideea respectiva. Dumneavoastra stiti ca un detaliu
conteaza, acesta putand duce la un esec sau la succes.
Nu tineti neaparat sa luati initiativa si va plac mai degraba acei oameni
numiti specialisti. Nu va sunt prea placuti oamenii care stiu sa faca de toate,
in viziunea dumneavoastra acestia nu stiu mai nimic. Aveti si dreptate! Doriti
sa faceti lucrurile mai bine decat le-ati facut in trecut.
Sunteti stimat pentru parerile dumneavoasta obiective si clare in acelasi
timp. De asemnea si argumentarea dumneavoasta logica ii va pune pe ceilalti
in dificultate. Nu v-ar strica insa ceva mai multa incredere in fortele
dumneavoasta. Cu putin efort veti face parte din acei oameni care sunt
foarte bine platiti pentru munca lor, daca nu cumva chiar sunteti in aceasta
categorie. Aveti valoare de manager! Mult succes!
++++++++++

3. Daca sunteti ECHILIBRUL DINTRE MANAGER SI LEADER atunci:

SUNTETI O RARITATE!
Sunteti ceea ce se cauta in Romania in acest moment, anume manager cu
abilitati de leader.
Acest lucru insemna ca sunteti genul de persoana care cantareste atent
inainte de a lua o decizie. Totodata sunteti capabil sa luati initiativa grupului
pentru a putea duce lucrurile la bun sfarsit.
Sunteti interesat atat de cantitate cat si de calitate. Trebuie sa recunoastem
ca dati foarte mare importanta succesului personal, insa ati prefera sa nu
faceti niciun rau nimanui prin succesul dumneavoastra. Puneti de asemnea
pret pe prietenii si dati dovada de flexibilitate atunci cand e nevoie, avand
taria sa spuneti ca o idee este buna, chiar daca nu va apartine.
++++++++++

Sfaturi indiferent de categoria in care v-ati regasit Ce sa faceti pentru a

dobandi eficienta?
* stabiliti si comunicati obiectivele
* fiti pretentios in ceea ce priveste calitatea
 * creati cadrul necesar pentru o activitate eficienta
* formati echipa in adevaratul sens
* delegati sarcinile de rutina
* comunicati clar, incurajand feedback-ul
* dinamizati grupurile, stabilind obiective indraznete, dar realiste
* adoptati un stil democratic de conducere
* luati decizii corecte si la timp
* conduceti eficient discutiile
* utilizati cu pricepere sedintele
* sprijiniti membrii echipei

CARE ESTE DIFERENTA INTRE LEADER SI MANAGER?

Managerul - persoana care aplica functiile managementului, in acord cu
sarcinile, competentele si responsabilitatile atribuite functiei pe care o
exercita. 

Diferenta primordiala manager - lider: daca managerul detine in mod evident

capacitatea de influenta, atunci el poate fi numit conducator sau lider. Daca
predomina latura formala a puterii, el va fi numit sef, director, dar nu lider.

Managementul este inteles ca o actiune numai de sus in jos, se refera numai

la subordonati si are ca suport functiile managementului, leadership-ul
(latura informala a puterii) se poate exercita in afara granitelor si
responsabilitatilor ierarhice si vizeaza toate tipurile de relatii: cu
colaboratorii, cu colegii, cu managerii, cu beneficiarii etc.

LICITATIILE INTERNATIONALE

  Licitatiile internationale reprezinta piete de marfuri cu caracter prezentativ, desfasurate

periodic sau ocazional, in conformitate cu un ansamblu de reguli prestabilite care concentreaza
in acelasi timp si loc cererea si oferta unor marfuri, de regula nefungibile si netipizate.

  Caracteristicile distinctive ale licitatiei sint:

a.  se desfasoara in baza unor regulamente proprii care cuprind metode si norme speciale, cu
caracter general sau particular, in conformitate cu obiectul sau natura obiectului tranzactiilor
si cu legislatia si normele uniforme care guverneaza organizarea lor

b.  diminueaza importanta negocierilor, acestea avind loc de regula dupa deschiderea ofertelor
si dupa adjudecare
 c.   sint tranzactii concurentiale, principalele elemente concurentiale fiind pretul, caracteristicile
tehnico-functionale ale produselor si conditiile si termenele de livrare si de plata

d.  atribuirea proprietatii asupra bunului comercializat sau acceptarea ofertei celei mai
avantajoase se face prin operatiunea de adjudecare

e.   sint tranzactii comerciale cu un grad mai ridicat de promptitudine, ducind la incheierea

operativa a contractelor.

  Tipologia licitatiilor:

1.  In functie de organizator, sint:

a.  licitatii organizate de firme producatoare sau cumparatoare

b.  licitatii organizate de intermediari, de agenti sau de brokeri

c.   licitatii organizate de firme specializate, cu participarea bancilor, a camerelor de comert

sau a arbitrajelor de comert

2.  In functie de posibilitatea de participare sau de natura lor judiciara, avem:

a.  licitatii deschise ( publice ) - numarul de participanti este neingradit, nelimitat

b.  licitatii limitate ( inchise ) - sint organizate numai pt. firmele special invitate de
organizatori si supuse unor prealabile proceduri de calificare

3.  Dupa frecventa organizarii lor, avem:

a.  licitatii periodice

b.  licitatii ocazionale ( nerepetabile )

4.  In functie de pozitia organizatorilor in actul de vinzare-cumparare, sint:

a.  licitatii de vinzare sau de export

b.  licitatii de comparare sau de import ( adjudecari sau tratative de concurenta ).

A. Licitatiile de export - se pot organiza direct de catre producatori, de catre comerciantii

vinzatori sau de catre firme specializate in astfel de operatii.

  Particularitatile licitatiilor de export sint:

a.  societatea de licitatii primeste din partea proprietarului de marfuri sarcina de a oferi intr-un
cadru organizat bunurile primite, concentrind cererea si oferta in timp si spatiu; dupa aceasta,
ea va publica un catalog cu bunurile sau serviciile grupate pe pozitii specifice, facind
cunoscute informatii cu privire la:

             - pretul de pornire

              - garantiile de participare

             - locul unde sint depozitate si pot fi verificate, testate sau analizate bunurile

b.  deoarece marfurile pot fi examinate in prealabil de potentialii cumparatori care pot constata
calitatea lor pe risc propriu, comunicarea in cataloage a calitatii este facultativa; ca atare,
conditia calitativa este “ tel - quel “

c.  societatea de licitatie trebuie sa garanteze conditiile juridice ale transmiterii pozitiilor

cumparate, ordinea vinzarilor si mecanismul de incasare a contravalorii marfurilor

d.  la marile case de licitatie, se apeleaza la intermediari, carora li se incredinteaza mandatul de

cumparare a unor pozitii desemnate anterior

e.   atunci cind cumparatorii participa personal la licitatii, ei vor trebui sa depuna niste garantii
( cautiuni ), care se inapoiaza celor care nu au incheiat tranzactia; ca reglementare generala,
la marile case de licitatii, garantiile se depun sub forma de scrisoare de garantie bancara.

  Operatiuni specifice licitatiilor de vinzare

1.  Depozitarea marfurilor care urmeaza sa participe la licitatii

  La licitatiile de vinzare este necesara prezenta marfurilor in momentul si la locul incheierii

tranzactiilor. Pt. bunurile de complexitate tehnica ridicata ce ar implica cheltuieli mai mari de
transport se vor indica pozitiile reprezentative, comunicindu-se si locul unde sint depozitate
aceste produse.

  Societatea de licitatii va accepta spre vinzare marfurile, numai daca primeste un model al
acestora si se convinge pe baza documentara ca acestea sint depozitate corespuinzator si ca pot fi
livrate imediat dupa incheierea tranzactiei.

  Deoarece calitatea marfurilor poate fi stabilita prin prelevarea de probe din lotul destinat
vinzarii, societatea de licitatii isi asuma doar raspunderea ca probele reflecta fidel calitatea
produselor depozitate.

2.  Formarea preturilor

  Initial se stabileste un pret de pornire al licitatiei, numit pret de strigare, de afisare sau de
catalog ( in functie de maniera in care se desfasoara licitatia ), pret de care depinde concentrarea
cumparatorilor si indirect, pretul de tranzactie.

  Marimea pretului de tranzactie va depinde de nivelul convenit de vinzator cu societatea de

licitatie, cu luarea in consideratie a tendintelor conjuncturale.

  Ca maniere de stabilire a preturilor, se poate folosi intii un pret minim de pornire, urmat de
licitarea unui pret in baza unor trepte sau pasi de licitatie, marfurile fiind adjudecate de cel care
da mai mult, sau un pret maxim de livrare care se va reduce pina ce unul dintre cumparatori
( solicitatori ) isi va asuma o anumita oferta de pret; daca pretul oferit convine vinzatorului,
tranzactia se va incheia, in caz contrar vinzatorul putindu-si retrage marfa, cu posibilitatea de a o
inscrie ulterior.

  3. Predarea marfii cumparate

  La licitatiile de vinzare conditia de livrare utilizata este Ex-works, uzantele stabilind obligatia
cumparatorului de a prelua marfurile intr-un termen prestabilit. Riscurile asupra marfurilor trec
la cumparator din momentul in care s-a incheiat tranzactia.

  Predarea efectiva a marfurilor se face numai dupa ce cumparatorul a achitat pretul, dobindind
astfel proprietatea asupra bunurilor. In unele cazuri, societatea de licitatii este solicitata sa mai
pastreze in depozit marfurile inca un termen, sau sa le transporte la o destinatie definita, insa pe
riscurile si cheltuielile cumparatorului. Conditia de calitate, uneori, pt. marfurile omogene poate
fi “ tel-quel “.

B. Licitatiile de import - sint initiate direct de importatori sau prin firme specializate si au ca
obiect utilaje, instalatii sau obiective complexe.

 Avantajele licitatiilor de import:

a.  pt. importator:

- permit obtinerea unui număr mai mare de oferte comparabile intr-un interval de timp scurt  

- cunoasterea pietelor, negocierea, contractarea si derularea operatiunii se face cu

  cheltuieli mult mai mici comparativ cu alte tehnici tranzactionale

- cresterea eficientei garantiilor de import prin obtinerea unor produse superioare

  calitativ, la preturi competitive

- posibilitatea exercitarii unui control riguros asupra achizitiilor din punct de vedere

  calitativ si de eficienta

- stimularea activitatii economice interne si realizarea de economii valutare prin

  implicarea unor firme locale ca reprezentanti sau ca subfurnizori.

  b. pt. ofertanti:

     - o mai buna cunoastere a performantelor tehnico-calitative ale produselor concurente si a

tendintelor ca se manifesta pe piata

     - permit o informare mai buna asupra practicilor comerciale din tara beneficiara

- conferirea unei mai mari obiectivitati in stabilirea celei mai bune oferte si in evaluarea
gradului de competitivitate reala

     - posibilitatea de a intra in relatii de cooperare sau de subfurnizare cu firmele cistigatoare sau
de a intra in mecanismul ofertelor comune

     - prestigiul comercial dobindit prin cistigarea licitatiei, care face publicitate firmei in mod
gratuit.

 Limite ale participarii la licitatii:

 a.  pt. ofertanti - efectuarea unor cheltuieli pt. cumpararea caietului de sarcini, elaborarea
ofertelor, depunerea de garantii, cheltuieli care se recupereaza numai in cazul cistigarii
licitatiei

b.  pt. organizatori - cheltuielile efectuate se justifica numai in cazul contractelor de valori mai
mari si numai cind pe piata este o competitie perfecta.                  

  Cadrul juridic al licitatiilor internationale este format din:

- regulamentele dobindite de institutiile care finanteaza obiective adjudecate prin aceasta 

  tehnica ( BIRD,BERD, etc. )

  - reglementari GATT- OMC in domeniu

  - reglementari nationale in domeniu.

  Principiile care stau la baza achizitiilor prin licitatii sint:

1.  Principiul eficientei - executarea proiectelor urmarind minimizarea costurilor

2.  Principiul cooperarii - practicarea licitatiilor vizeaza atragerea in competitie a unor ofertanti

din cit mai multe tari si intensificarea conlucrarii in cit mai multe domenii

3.  Principiul nediscriminarii - se refera la conditii legate de ofertare

4.  Principiul tratamentului preferential - permite incurajarea in limite determinate a ofertantilor

localisau din zone apropiate.

  Etapele licitatiei de import:

A. Anuntarea licitatiei - trebuie facuta cu respectarea urmatoarelor conditii:

     - sa se adreseze unui cerc cit mai larg de furnizori potentiali

     - sa le furnizeze acestora un minim de informatii strict necesare pt. a le stirni interesul si a le
permite evaluarea posibilitatilor de participare la licitatii

     - sa fie lansata intr-un termen care sa permita redactarea ofertelor.

B. Anuntarea se face prin: publicarea in mass-media de circulatie internationala, transmiterea

de invitatii de participare prin ambasade sau reprezentante comerciale, etc.

     Un anunt trebuie sa fie clar, concis si cuprinzator, astfel incit sa cuprinda:

       - obiectul licitatiei

       - initiatorul acesteia

       - data organizarii licitatiei

       - locul de unde se poate procura caietul de sarcini.   

  Precalificarea ofertantilor

  Aceasta procedura se foloseste pt. contracte de valori mari si de complexitate tehnica sporita, cu
scopul de a antrena in competitie doar comercianti performanti.

  Procedeul de precalificare se bazeaza pe:

a.  experienta si performantele obtinute in executarea unor contracte anterioare de acelasi gen

b.  capacitatea tehnica exprimata prin brevete si know-how-ul disponibil

c.   situatia financiara

d.  personalul si managementul.

  Precalificarea se face in 2 moduri:

1.  Trimiterea catre potentialii ofertanti a unui set de criterii de performante, fie separat, fie
inserat in caietul de sarcini la care ofertantii trebuie sa raspunda

2.  Elaborarea unor liste de ofertanti precalificati de catre BIRD sau asociatii profesionale
reinnoite anual, in care sint cuprinse companiile care intrunesc un anumit set de exigente.

  Elaborarea si distribuirea caietului de sarcini - caietul de sarcini este cel mai important
document din cadrul unei licitatii de import, indeplinind functia de cerere de oferta. Elaborarea
caietului de sarcini se poate face de catre specialistii firmei organizatoare sau, in cazul
obiectivelor complexe, prin colaborarea sa cu firmele de consulting-engineering.

  In caietul de sarcini se inscriu 3 categorii de conditii:

1.  Tehnice - cuprind date referitoare la obiectul licitatiei definite prin capacitati, caracteristici
calitative, principalele componente ale instalatiilor, documente de functionare, asistenta
tehnica si service-ul oferit, sursele de materii prime si materiale, utilitati, date climaterice,
seismice, etc. O atentie deosebita se acorda incadrarii cerintelor tehnice in prevederile
standardelor internationale, ceea ce simplifica cererea de intocmire a componentei tehnice a
ofertei si reduce dependenta de un numar limitat de ofertanti.

2.  Comerciale - se refera la termenele si locul unde vor fi depozitate produsele sau unde se va
realiza efectiv optiunile cumparatorului privind conditiile de plata, preferintele pt. anumite
facilitati de finantare, conditii si termene de livrare, expeditie si asigurare, modul de detaliere
a pretului, comunicate de vinzator

3.  Generale - se refera la o serie de reguli de procedura privind: firmele acceptate ( ca si criterii

de precalificare ), limba in care se vor redacta ofertele si se vor purta tratativele, data, locul
si ora deschiderii ofertelor, perioada de valabilitate a acestora, etc.

4. Elaborarea si inaintarea ofertelor de marfuri sau servicii la o licitatie

Principalele elemente ale ofertei, in mod uzual, sint:

a.  invitatia de participare, care atesta dreptul de a lua parte la licitatie, precum si

 originalul documentului licitatiei sau dovada ca acest document a fost cumparat de

ofertant

b. oferta tehnica, respectiv si cea comerciala

c. garantiile, in forma si cuantumul solicitat

d. o serie de documente suplimentare cu privire la dotarea tehnica si cu personal, realizarile

anterioare ale ofertei, atestate cu privire la situatia financiara, certificate de buna executie,
declaraţie pe propria raspundere si specimene de semnaturi si stampile ale persoanelor
imputernicite.

     Oferta tehnica cuprinde date cu privire la:

      - descrierea detaliata a obiectului ofertei

      - documentatia tehnica care a stat la baza elaborarii ofertei

      - referinte cu privire la experienta tehnica a furnizorului sau a fabricantului

      - elemente referitoare la oferta de know-how-ul care va fi acordat

      - listele de echipamente si materiale de schimb complementare. 

Cind furnizorul nu este si fabricantul produselor oferite, la oferta tehnica trebuie sa se

adauge o garantie acordata de o banca, prin care aceasta se angajeaza sa finanteze productia
acelui bun in cazul adjudecarii, plus un angajament al fabricantului, garantat de o banca sau de o
alta firma de profil, de a livra fara intirziere si fara restrictii produsul contractat.

Oferta comerciala contine elemente referitoare la:

      - conditia de livrare                             

      - termenele de livrare pt. fiecare lot de produse sau termenele de realizare a fiecarei etape

         a procesului tehnologic

      - pretul propus

      - moneda ( monedele ) de decontare

      - modalitatile si instrumentele de plata

      - termenele de plata

      - conditiile de ambalare, transport, asigurare si expeditie

      - termenul de valabilitate a ofertei.   

Oferta in ansamblu este conforma cu documentele licitatiei daca are in continut toate
elementele solicitate si nu prezinta modificari sau abateri semnificative de la continutul lor. 
 Corespunzator reglementarilor din unele tari, oferta poate fie sa asigure conditii mai bune
decit in caietul de sarcini, fie sa inainteze 2 variante de oferta: una strict conforma cu caietul de
sarcini si una dupa cum vrea ofertantul. Ofertele pot fi depuse direct de ofertanti, prin
reprezentanti sau intermediari si prin corespondenta comerciala.

Primirea ofertelor in cazul corespondentei comerciale se va confrunta prompt cu

organizatorul licitatiei, printr-o scrisoare comerciala sau printr-o copie semnata a telegramei sau
faxului care insoteste oferta.

5.  Deschiderea, evaluarea si adjudecarea ofertelor

Pt. deschiderea, evaluarea si adjudecarea ofertelor licitatiei, se constituie o comisie formata

din:

     - reprezentantii organizatorului

     - reprezentantii beneficiarului

     - specialisti si experti in diverse domenii

     - reprezentanti ai unor organisme internationale co-finantatoare

     - reprezentanti guvernamentali.

    Inainte de deschiderea ofertelor, comisia verifica dovezile de capacitate tehnica si

    economica, garantiile depuse si valabilitatea ofertelor.

O oferta se considera valabil depusa, cind a fost depusa in termen, pe caile indicate de
organizator si in forma solicitata prin caietul de sarcini.

In conformitate cu reglementarile GATT, deschiderea ofertelor calificate se face in prezenta

ofertantilor sau a reprezentantilor lor, ori a unor martori impartiali, neantrenati in achizitia
respectiva.

La inceput se deschid si se evalueaza ofertele tehnice, retinindu-se doar cele care corespund
caietului de sarcini.

In fundamentarea deciziei de adjudecare, pretul de ofertare va fi luat in consideratie doar

impreuna cu un complex de alte criterii, cum ar fi:

  - costul transportului intern pina la locul realizarii proiectului

  - conditiile si termenele de efectuare a platii

  - masura in care se asigura service si piese de schimb

- masura in care se antreneaza firmele locale in executarea unor subansamble sau

  operatiuni

  - conditiile de creditare.
 In cazul in care nu s-a efectuat o precalificare a ofertantilor, se va face o postcalificare ( o
verificare amanuntita, financiar si tehnic, a cistigatorului ).

Pe baza procesului-verbal de adjudecare, se comunica in scris firmei cistigatoare, hotarirea

adoptata si data la care vor incepe negocierile pt. a contracta realizarea obiectivului.

Concomitent cu anuntarea cistigatorului, hotarirea de adjudecare se aduce la cunostinta si

celorlalti participanti, fie prin publicarea unui raport final in presa de specialitate ( licitatii
deschise ), fie prin comunicarea expresa ( licitatii inchise ).

Dupa anuntarea rezultatului, are loc restituirea ofertelor si retragerea garantiilor de

participare, catre si de catre firmele care au pierdut licitatia, iar firma cistigatoare trebuie sa-si
anunte intentia sa ferma de a contracta si sa depuna garantia de buna executie a proiectului.

BURSELE DE MARFURI SI VALORI

  Premisele istorice ale aparitiei burselor:

a.  concentrarea schimburilor comerciale - reunirea in acelasi loc a comerciantilor, bancherilor,

industriasilor. Intermediarilor si a tuturor celor interesati in afaceri

b.  reglementarea tranzactiilor - bursa se bucura de interes in lumea afacerilor numai in masura

in care asigura un cadru organizat pt. realizarea tranzactiilor si un sistem de principii si
norme care sa garanteze incheierea si derularea afacerilor in conditiile de exactitate si
corectitudine

c.   dematerializarea schimbului - unul din principiile obiective ale organizarii tranzactiilor

comerciale si financiare este organizarea lor pe o baza standardizata; trecerea de la
incheierea tranzactiilor in prezenta marfurilor la afacerile bazate pe mostre si apoi pe
denumiri uzuale, a creat premisele aparitiei pietei bursiere, care reduce negocierile doar la
elementele lor esentiale, si anume:           

                 - scopul operatiunii ( vinzare sau cumparare )

                 - marfurile ( titlul financiar )

                 - cantitatea

                 - pretul

                 - termenul de livrare.

       Ca atare, piata bursiera devie o piata derivata pe care se vind si se cumpara titluri

       asupra marfurilor, dovada acestora facindu-se cu un document acceptat de comercianti     

       ( conosament, recipisa warrant, de depozitare, etc. ).

d.  comertul cu bunuri viitoare - nevoia de asigurare in conditii reduse de risc a unor partizi de
marfuri cu anticipatie si cerinta continuitatii tranzactionale, au creat premisele
comercializarii de bunuri prezente la locul tranzactiei doar prin elementele lor generice
 e.   extinderea creditului

f.    banii de hirtie si titlurile de stat - ca urmare a acestei realitati, bursa a devenit necesara ca o
piata secundara pt. titluri deja emise

g.  aparitia si expansiunea societatii pe actiuni.

   Elementele definitorii ale bursei:

1.  Bursa este o piata de marfuri si\sau de valori.

    Bursele de marfuri sint centre, piete pe care se tranzactioneaza bunuri care indeplinesc

    urmatoarele caracteristici:

     - sint bunuri generice ( individualizabile )

     - sint bunuri fungibile ( se pot substitui intre ele )

     - au caracter standardizabil ( se pot imparti in loturi omogene )

- sint sau pot fi depozitate, tranzactia putindu-se executa la o anumita perioada de la

  angajarea contractului

- au un grad redus de prelucrare, ceea ce le mentine caracterul de produs de baza,

  omogen si nediferentiat.

    Bursele de valori sint centre ale vietii financiare unde se vind si se cumpara hirtii de

    valoare, optiuni, contracte futures pe indici bursieri, etc.

2.  Bursa este o piata simbolica, o piata pe care se negociaza nu bunuri fizice, individualizabile
si prezente, ci documente reprezentative, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii
sau valorii si constituie imaginea comerciala a acesteia; ca atare, bursa este o piata
dematerializata unde doar se incheie contracte, identificarea si circulatia marfii facindu-se in
afara bursei. Acest proces de simbolizare a tranzactiilor raspunde urmatoarelor cerinte
obiective:

       - cresterea operativitatii si a sigurantei tranzactiilor

       - sporirea atractivitatii pietei prin oferirea de multiple posibilitati de cistig

       - posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipat

       - facilitarea circulatiei marfurilor si a factorilor de productie in economie.

3.  Bursa este o piata libera, in sensul ca asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si
ofertei, asa cum se manifesta ele real in economie.

     La bursa se tranzactioneaza doar acele marfuri si valori pt. care exista o concurenta
      libera, adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori, pt a nu putea sa

     apara intelegeri intre agentii pietei privind manipularea preturilor. In acest sens, pt. ca o
marfa sau hirtie de valoare sa poata sa faca obiectul tranzactiilor la bursa, trebuie sa

        indeplineasca urmatoarele conditii:

       - oferta sa fie ampla si sa provina de la un numar suficient de mare de ofertanti

       - cererea sa fie solvabila si relativ constanta

       - preturile nu trebuie sa faca obiectul unor masuri administrative de control 

       - trebuie sa fie asigurata transparenta informatiilor privind piata.

4.  Bursa este o piata organizata , in sensul ca tranzactiile se realizeaza conform unor reguli,
principii si norme cunoscute si acceptate de participanti; aceasta nu inseamna administrarea
pietei, ci reglementarea ei in scopul de a crea si mentine toate conditiile pt. libera
concurenta, deci deci un sistem de garantare a caracterului liber si deschis al tranzactiei.
Organizarea pietei bursiere se realizeaza prin:

        - cadrul legal al fiecarei tari

        - uzantele internationale

        - regulamentele bursiere.

5.  Bursa este o piata reprezentativa, servind ca reper pt. toate tranzactiile care se efectueaza cu
marfurile sau valorile pe care ea se constituie ca piata organizata; stabilind zilnic pretul,
bursa devine un barometru al activitatii economice, o sursa de informare pt. agentii
economici.

  Functiile burselor in economie sint:

1.  Bursele sint piete secundare pt. titluri financiare, putind fi organizate in 2 modalitati:

       - ca burse de valori ( stock exchange )

- ca piete interdealeri ( de negocieri, la ghiseu sau OTC ).

    

     Caracteristicile burselor de valori si a pietei OTC; comparatii:

                  Bursele de valori                  Piata interdealeri ( OTC )

a. localizarea informatiilor - existenta unui
spatiu delimitat, a unei cladiri cu sali de
negocieri, unde se desfasoara in exclusivitate
tranzactia cu titluri financiare  
b. accesul direct la piata este in principiu
a. lipsa unei localizari, tranzactiile executindu-se
la sediile societatilor financiare care actioneaza
ca dealeri
b. accesul este mai larg, atit in ceea ce priveste
limitat doar la membrii bursei si doar la
titlurile acceptate la bursa
c. negocierea si executarea contractelor se
realizeaza de un personal strict specializat, prin
sisteme foarte clare de tranzactii, bazate pe
licitatii
d. realizarea tranzactiilor este supusa unor
reguli ferme, agentii de bursa fiind determinati
sa respecte strict anumite obligatii
e. datorita concentrarii ordinelor si
mecanismelor tranzactionale se formeaza o
cotatie unica a zilei.
agentii, cit si titlurile financiare; exista numerosi
creatori de piata care se numesc market makers
c. tranzactiile se realizeaza prin negocieri directe
intre vinzatori si cumparatori, rolul de contraparte
fiind jucat de dealer
d. reglementarea tranzactiilor este mai putin
ferma, regulile fiind facute de asociatia dealerilor
e. deoarece preturile sint stabilite prin negocieri
izolate, cursurile difera de la o societate de
dealeri la alta.

     Studiile arata ca exista mai multe ratiuni pe baza carora managerii unei firme decid sa
introduca actiunile firmei pe o piata bursiera, dar exista si restrictii, conditii sau riscuri:         

                      Avantaje                        Conditii ( limite )

a. notorietatea firmei - posibilitatea implicita si a. informarea publicului necesita respectarea
permanenta atit in cercurile de afaceri, cit si in stricta a normelor impuse de autoritatea pietei
rindurile publicului investitor
b. mobilizarea de capital - un acces la resurse b. firma trebuie sa aiba performante reale si
financiare la un cost mai redus, utilizind o constante
gama mai larga de produse bursiere
c. consolidare financiara - o separare in timp a c. riscul pierderii controlului asupra companiei.
investitorilor pe termen lung de cei
conjuncturali
d. cointeresarea angajatilor - asocierea lor la
dezvoltarea afacerii prin vinzarea sau
distribuirea de actiuni. 

2.  Bursa joaca rolul de dispecer de fonduri in economie - mecanism prin care capitalurile trec
de la cei care dispun de ele in mod eficient la cei care au nevoie de resurse de finantare

3.  Bursa serveste la realizarea unor proiecte de anvergura

4.  Bursa are un rol insemnat in restructurarea si reorientarea activitatii economice

5.  Activitatea bursiera duce la dezvoltarea concurentei intre firme si la stimularea tranzactiilor

inter-corporatii.

  Pt. ca piata bursiera sa-si poata indeplini rolul care ii revine in economia moderna, ea trebuie
sa indeplineasca si urmatoarele cerinte:

a.  lichiditatea - abundenta de fonduri disponibile pe de o parte si active financiare pe de cealalta

parte
 b.  eficienta - existenta unor mecanisme de realizare a tranzactiilor la costuri cit mai reduse

c.   transparenta - accesul direct si rapid la informatiile relevante cu privire la detinatorul de

active financiare

d.  corectitudinea - crearea unui cadru riguros pt. reglementarea tranzactiilor in vederea

contracararii tendintelor de manipulare a pietei

e.   adaptabilitatea - implica raspunsul prompt al pietei la noile oportunitati economice si extra-

economice.

  O piata bursiera este efectiva in masura in care gaseste permanent modalitati de raspuns la
mutatiile care se produc in cerere si oferta.

  Natura tranzactiilor bursiere

  In functie de scopul efectuarii lor, operatiunile bursiere pot fi:

1.  Speculative

2.  De arbitraj

3.  De acoperire impotriva riscurilor

4.  Cu caracter tehnic.

1. Operatiunile speculative - urmaresc obtinerea unor profituri din diferenta de cursuri sau

    de cotatii intre momentul incheierii si cel al lichidarii; fiecare participant la astfel de 

    operatiuni isi asuma diferite riscuri, deoarece evolutia cursurilor nu poate fi anticipata cu

    certitudine.

      Speculatiile bursiere pot fi:

- la scadere ( operatiuni Bear sau a la baisse ) - speculatorul mizeaza pe o scadere a

  cursului cu care lucreaza; ca atare, el va da ordin de vinzare la termen, luind o asa-

  zisa pozitie scurta. Daca pina la scadenta contractului se intimpla tendinta scontata,

  el isi va acoperi pozitia printr-o cumparare la aceeasi scadenta, cistigind diferenta 

  dintre cele 2 cursuri   

- la crestere ( operatiuni bull sau a la hausse ) - se declanseaza cind speculatorul

  anticipeaza o majorare a cursului sau a pretului, da un ordin de cumparare la termen,

  luind o pozitie long la bursa; daca pina la scadenta cursul creste, el va revinde titlurile
   cumparate, cistigind si aici din diferenta de pret.

2.  Operatiunile de arbitraj - urmaresc obtinerea unui cistig din diferentele de cursuri, fara ca
practic arbitrajorul sa-si asume riscurile de pret sau de curs valutar.

     Pot fi arbitraje: - spatiale ( cumpar la Londra, vind la New York )

 - in timp ( cumpar si revind la termene diferite ).

       O forma de operatiuni de arbitraj este Spreadingul - o operatiune conform careia un

       investitor cumpara titluri pt. o scadenta T1 si concomitent le vinde pt. o scadenta

       ulterioara T2, bazindu-se pe evolutia favorabila lui intre cele 2 cursuri.

3.  Operatiuni de acoperire a riscurilor - prin acest tip de operatiuni cel care le realizeaza isi
propune sa se acopere impotriva riscurilor - de pret, de curs valutar sau de curs al titlurilor -
urmarind in principiu conservarea valorii activelor sale in conditiile unei piete instabile. Cea
mai cunoscuta operatiune de acoperire este cea de Hedging

4.  Operatiuni cu caracter tehnic - sint efectuate de agentii de bursa, pt. mentinerea echilibrului
si a stabilitatii pietei; cei care fac astfel de operatiuni joaca rolul de creatori de piata, adica
vind titluri pe cont propriu din portofoliul pe care il au cind se manifesta o cerere
neacoperita pe piata, sau cumpara cind oferta este excedentara.

             

  Desfasurarea tranzactiilor bursiere - etape:

1.  Stabilirea legaturii cu un agent de bursa

2.  Deschiderea de catre broker a unui cont in favoarea clientului ( in numerar sau in marja sub
forma de credit )

3.  Plasarea ordinului - un ordin cuprinde:

        - sensul operatiunii ( vinzare sau cumparare )

        - produsul bursier

        - volumul oferit sau cerut ( unul sau mai multe contracte )

        - tipul tranzactiei ( forward, futures sau option )

        - pretul la care se vind sau se cumpara

        - scadenta.

Din punct de vedere al pretului la care se dau, exista mai multe tipuri de ordine:
 a.  ordinul “ la piata “ ( market order ) - la cel mai bun pret oferit de piata; acest tip de ordin se
poate executa oricind atita timp cit piata functioneaza

b.  ordinul “ limit order “ - se precizeaza un nivel maxim pe care cumparatorul este dispus sa-l
dea sau un nivel minim pe care vnzatorul este dispus sa-l accepte

c.   ordinul “ stop “ - delimitarea pierderii ( stop loss order ) - devine un ordin de vinzare sau de
cumparare sau se declanseaza operatiunea atunci cind pretul titlului evolueaza in sens
contrar asteptarii clientului.

  Ordinele de bursa se asociaza uneori si cu alte instructiuni date brokerilor:

   - instructiunea “ la zi “ - ordinul este valabil numai pt. sedinta din ziua respectiva  

- instructiunea ” bun pina la anulare “ ( ordin deschis ) - ordinul ramine valabil fie pina la

  executarea tranzactiei, fie pina cind clientul il anuleaza

- instructiunea “ all or nothing “ ( totul sau nimic ) - exprima dorinta clientului de a

  cumpara sau vinde un anumit volum important de titluri, la un anume curs, intr-o

  perioada precizata si pt. tot pachetul sau nimic

- instructiunea “ executa sau anuleaza “ - ordona cumpararea sau vinzarea imediata si

  completa a unui anumit volum de titluri ori renuntarea la comanda

- instructiunea “ la deschidere “ - se va executa ordinul imediat ce bursa a fost deschisa ( in

  primele 30 secunde )

- instructiunea “ la inchidere “ - se va executa ordinul cu 30 secunde inainte de inchiderea

  bursei.

1. Fa-i pe ceilalti sa se simta importanti. Daca scopurile si deciziile tale sunt egocentrice,
subordonatii tai isi vor pierde entuziasmul rapid. Accentueaza-le puterea si contributia.
2.Promoveaza o viziune. Subordonatii tai au nevoie de o idee clara a locului unde vrei sa-i duci,
si au nevoie sa inteleaga de ce scopul este atat de important pentru ei. Treaba ta ca leader este
sa asiguri acea viziune.
3. Urmeaza regula de aur. Trateaza-ti angajatii in felul in care iti place sa fii tratat. Un leader
abuziv atrage putini angajati loiali.
4.Admite greselile. Daca oamenii banuiesc ca iti acoperi propriile greseli, acestia isi vor ascunde
la randul lor si greselile lor si vei duce lipsa de informatii importante in luarea deciziilor.
5.Critica-i pe ceilalti numai in particular. Lauda in public ii incurajeaza pe ceilalti sa depaseasca,
sa exceleze, dar critica in public ii face pe toti sa se simta stanjeniti si rusinati.
6.Fa un joc al competitiei. Condusul competitiv poate fi o unealta valoroasa daca o folosesti
corect. Stabileste telurile echipei, si recompenseaza membrii care le indeplinesc. Examineaza
esecurile si sarbatoreste succesul grupului.
 2. Caracteristicile unui lider autentic

1. Viziune- gandire ampla, vigilenta, clara si constanta

preocupare pentru perspectiva.
2. Realism- deschidere spre economie, mediu, concurenta.
3. Etica- munca in echipa, probitate morala si profesionala, angajament, atasament si
fidelitate fata de membrii grupului.
4. Curaj- acceptarea si asumarea riscului, responsabilitate, educatie, capacitate de intelegere a
dezaprobarii si arbitrarului.
5. Atasament
6. Charisma
7. Pasiune
8. Credinta

Am stabilit că doar trăsăturile de trăsăturile de personalitate nu sunt predictive pentru un lider

eficient. Totuşi, cercetările au identificat însuşiri comune ale unui lider eficient. De asemenea, au
fost identificate strategii pentru a crea stiluri eficiente de conducere în educaţia fizică, şi în
general în mediul sportiv.

Componentele liderului eficient au rezultat dintr-o sinteză a diferitelor orientări existente care se
ocupă de studiul conducerii grupurilor. în concordanţă cu modelul interacţionist, componentele
conducerii eficiente sunt înţelese ca o combinaţie dintre factorii personali şi cei situaţionali.

Calităţile liderului

Deşi nu există un nucleu comun de trăsături de personalitate care să asigure că o persoană va

deveni un lider, există câteva trăsături frecvent întâlnite la lideri se succes:

■ Inteligenţa

■ Asertivitatea

■ Empatia

■ Motivaţia intrinsecă

■ Flexibilitatea

■ Ambiţia

■ încrederea în sine

■ Optimismul.
Aceste calităţi sunt necesare, dar nu suficiente. Măsura în care aceste calităţi sunt necesare
depinde de preferinţele grupului şi de situaţiile specifice cu care liderul se confruntă.

Stilul de conducere

în general, antrenorii pot avea un stil de conducere autocratic sau democratic. Stilul democratic
este centrat pe sportiv, cooperativ şi orientat spre interacţiuni pozitive. Stilul autocratic este
orientat pe victorie, foarte structurat şi orientat spre sarcină. Un antrenor nu este tot timpul
acelaşi. Se pot integra şi combina ambele stiluri. Apelul la unul sau altul din stiluri depinde de
circumstanţe.

Factori situaţionali

Un lider trebuie să fie sensibil la situaţiile specifice şi la condiţiile din mediu. Conducerea unui
grup trebuie să ţină seama de anumite situaţii specifice:

■ Sport de echipă vs. sport individual,

■ Sporturi interactive (ex. handbal) vs sporturi coactive (tir cu arcul),

■ Valoarea echipei,

■ Timpul avut la dispoziţie,

■ Numărul de membri ai staff-ului tehnic,

■ Cultura organizaţională.

Caracteristicile membrilor

Caracteristicile indivizilor care fac parte din grupul sportiv sunt importante în eficienţa
conducerii echipei. Caracteristicile şi stilul de conducere trebuie să se întrepătrundă cu
caracteristicile participanţilor. De exemplu, sportivii foarte dotaţi aptitudinal preferă un antrenor
orientat spre relaţii interpersonale pozitive, femeile preferă un antrenor democratic, lată unele
caracteristici ale membrilor grupului de care trebuie să se ţină seama în conducerea echipei: ‘ ■
Sexul,

■ Nivelul abilităţilor,

■ Personalitatea,

■ Vârsta,

■ Nivel de expertiză (experienţa).

Caracteristicile eficiente ale unui lider se observa la persoanele care au succes in

domeniul lor de activitate. Daca te afli intr-o pozitie de raspundere, exista cateva
trasaturi si aptitudini de lider, care te vor ajuta sa ajungi un sef eficient, capabil si
de incredere.

Pentru ca proiectele tale sa aiba succes si sa ajungi un lider bun, respectat de

subalternii sai si de cei din jur, citeste urmatoarele calitati, propuse de Life 123.
Integritatea

Trasatura cea mai importanta a unui lider bun este integritatea. Daca o persoana
trebuie sa ofere un exemplu bun, tebuie sa aiba un grad ridicat de integritate. Trebuie
sa spui mereu adevarul si sa ai taria de caracter de a crede cu adevarat in idealurile
tale. Viata ta trebuie sa se potriveasca cu ceea ce spui.

Curajul

O alta trasatura de care are nevoie un adevarat lider este curajul. Acesta reprezinta
abilitatea de a avansa si de a face ceea ce trebuie, indiferent de circumstante. Curajul
reprezinta abilitatea de a sta in picioare si de a nu te teme daca reputatia ta va avea de
suferit.

Stabilirea obiectivelor

Capacitatea de a stabili obiective, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, este o
parte importanta a conducerii. Pentru a finaliza cu bine un proiect, trebuie sa il imparti in
parti mai mici. Fiecare mic pas reprezinta o treapta a scarii, la varful careia se afla
proiectul final.

Viziunea de viitor

O conducere eficienta necesita si o viziune de viitor. Pentru a indruma si a conduce un

grup de oameni trebuie sa ai o viziune a ce rezultat va avea proiectul tau.

Entuziasmul

Pentru a dezvolta si mentine abilitatile unui lider bun, trebuie sa ai entuziasm si pasiune
pentru ceea ce faci. Entuziasmul este contagios si aduce dedicatie pentru munca ta.
Oricare ar fi pozitia ta de conducere, entuziasmul este uleiul folosit la ungerea rotilor
necesare pentru progres.