Alexandra Sararu

TELEVIZIUNEA
in spatiul public romanesc

• Tabloidizarea emisiunilor in programele de stiri Tv

• Spectatorul de talk-show
• Proiect de emisiune TV: Liderul asteptat, Liderul ales
• Argumente pentru “ o vanatoare de lideri”
• Concluzii preliminare: Tehnologia performanta si
reformarea sistemului de comunicare publica si de educatie

-Bucuresti 2008-

1
 Cuprins

1. ARGUMENT...............................................................3

2. CAPITOLUL I. Tabloidizarea emisiunilor si programelor de

stiri Tv............................................................................6

3. CAPITOLUL II. Cultura politica si telespectatorul

de talk-show........................................................................12

4. CAPITOLUL III. Proiect de emisiune: Liderul asteptat,

liderul ales. Pledoarie pentru o vanatoare de lideri......... 17

5. CONCLUZII PRELIMINARE : Tehnologia performanta si

reformarea sistemului de comunicare publica si de
educatie..............................................................................36

6. BIBLIOGRAFIE................................................................40

NOTA: Prezenta analiza se adreseaza, cu precadere, studentilor si

cursantilor de la Facultatea de Jurnalism, Universitatea Hyperion din
Bucuresti

2
 Argument

“Televiziunea este sursa primara de informare pentru majoritatea

oamenilor, si este considerate la scara larga mediul cel mai influent in
formarea opiniei publice. Timpul de vizionare a canalelor de televiziune a
crescut constant in ultimii ani. Televiziunea si-a mentinut pozitia dominanta
in ciuda aparitiei si dezvoltarii noilor tehnologii de comunicare, precum
internetul.”1

Cu un start ezitant in 1993, televiziunile private au inceput sa sparga

monopolul detinut de TVR, succesele obtinute apartinand nu numai
canalelor generaliste, ci si unor posturi de nisa. O dezvoltare rapida in
domeniu este asteptata datorita schimbarilor tehnice – digitalizare, IPTV
(Internet Protocol TV), cresterea acoperirii CATV plus renuntarea la
retelele analogice pana in 2012.

Revolutia digitala a confirmat, cel putin pentru moment, puterea de

adaptare a televiziunii la noile descoperiri tehnologice in domeniul
comunicarii si i-a legitimat, din nou, statutul de sursa principala de
informare. Tara noastra a inceput sa experimenteze sistemele digitale in
2002, la doi ani dupa explozia fenomenului in Europa de Vest, dar
specialistii in domeniu sustin ca si in prezent suntem departe de a fi luat cu

1
Open Society Institut Eu Monitoring and Advocacy Program, Network Media Program, Televiziunea in
Europa: reglementari, politici si independenta, Raport de Monitorizare 2005, p.21

3
adevarat startul deoarece lipsesc investitiile substantiale pentru dezvoltare,
precum si implicarea reala a tuturor factorilor de decizie, de la operatorii de
televiziune si organismele de reglementare pana la societatea civila si
autoritatile guvernamentale. Totusi, cu toate analizele sumbre, in ultimii doi,
trei ani, televiziunea digitala a inceput sa-si spuna cuvantul concret si in
Romania.

De asemenea, adaptarea televiziunii la noile tehnologii a fost

confirmata si de colaborarea plina de succes cu Internetul prin serviciile de
webcast.2 Principalele programe de stiri ale televiziunilor pot fi urmarite si
pe Internet, chiar daca nu intotdeauna in timp real. “PrimaTV a fost primul
canal din tara care a transmis un show in direct pe Internet. Transmisia pe
Web a programului Big Brother a fost realizata de compania Artelecom si a
durat 122 de zile, tot atatea cat au petrecut participantii in casa Big
Brother.”3 De atunci, multe alte televiziuni s-au folosit de serviciile webcast
pentru a-si transmite show-urile, mai ales formatele “reality” pe Internet,
marindu-si astfel audienta si pastrandu-si astfel primul loc ca sursa de
informare si de divertisment.

Romanii petrec in fata televizorului in jur de 5 ore pe zi (sursa:

ARMA, 2006) pentru relaxare, dar si pentru informare. Sursa principala de
informare pentru peste optzeci si cinci la suta dintre romani este televizorul .
Acest comportament constant a constituit o baza solida pentru dezvoltarea
pietii TV si deasemenea pentru atragerea unor parti majore a bugetului de
publicitate

2
Idem, p.249
3
Idem, p.249

4
 Toate aceste date si argumentari despre locul si rolul televiziunii in
lume si, in special, in Romania, nu sunt gratuite. Ele nu se constitue intr-o
oda adusa fenomenului televiziunii, ci incearca sa demonstreze ca poate este
timpul ca una din functiile fundamentalei ale presei, cea educativa, sa fie
resuscitata.

Daca televiziunea publica, prin canalele sale TVR1, TVR2, TVR

International si TVR Cultural, se achita in mod modest de acesta datorie –de
a educa - posturile comerciale aflate in cercul vicios al audientei si, implicit
si explicit, al publicitatii ca sursa de castig, au uitat ca printre obligatiile lor
se afla si ridicarea nivelului cultural al receptorului.

5
 Capitolul I

Tabloidizarea emisiunilor
si programelor de stiri Tv

Formatele emisiunilor avizeaza aproape intotdeauna un public tinta

submediocru, cu un status indecis, corespunzand portretului robot al
cumparatorului fidel de tabloide. Fenomenul de tabloidizare a formatelor nu
ne apartine, el a fost importat, face parte din modele vest-europene calchiate
in peisajul autohton imediat dupa ’90 si care a cuprins o amploare de
necontestat. Fenomenul, in sine, nu este negativ, el se pliaza pe lipsa de timp
a omului modern, prins in valtoarea unei vieti in care prezentul inseamna
intotdeauna maine.

Importanta maxima data stirilor de senzatie si a scandalului in pofida

informatiilor despre evenimente cu real impact in viata sociala si a politica a
unei comunitati nu reprezinta un “dat” al formatului de tabloid. Lipsa de
semnificatii reale a acestor forme stralucitoare, pline de senzational, conduc
spre o rasturnare a scarii valorilor fundamentale, raspunzand in aparenta

6
unui orizont de asteptari limitat, pervertit si amoral. Agendele publice si
personale isi schimba la nivel superficial subiectele de interes, se uita si se
mascheaza nemultumiri. Audienta posturilor TV creste, publicitatea creste,
toata lumea este multumita. Si apoi tot noi, cei care transmitem informatia,
dar si cei care o receptam, ne miram ca reprezentantii tinerei generatii isi
aleg ca modele de urmat in viata personaje de film, actori de telenovela,
fotbalisti si cateodata chiar criminali.

Decizia nr.40/2004 a CNA obliga posturile de radio si televiziune sa

asigure impartialitatea si echilibrul si sa favorizeze libera formare a opiniilor
prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate in opozitie, in perioada
in care problemele sunt in dezbatere publica.

Strategia de programe a televiziunilor comerciale se bazeaza pe gustul

si preferintele publicului, confirmate de audiente la nivel national. Gasim
astfel o larga gama de productii, filme, seriale, stiri, sitcom-uri, concursuri,
telenovele si nelipsitele talk-show-uri.

In raportul de monitarizare pe 2005, realizat Open Society Institute,

Televiziunea In Europa: reglementari, politici si independente, se
mentioneaza ca “emisiunile de tip reality show si concursurile televizate
atrag un public numeros in timp ce programele de stiri se concentreaza pe
stiri pe imagini sangeroase, crime si stiri despre furturi si talharii”.

Din 2002 si pana acum s-au inmultit si posturile de televiziune, dar si

emisiunile de divertisment. Big Brother, Tradati in dragoste (Prima TV),
Din dragoste, Ciao!, Test de fidelitate, (Antena1), Dansez pentru tine, (Pro

7
TV), Surprize, Surprize! (TVR!) Nora pentru mama (Kanal D) sunt
productii care se afla pe primele locuri in topurile audientelor. Exista si
programe care incearca sa depaseasca stadiul de divertisment facil, cum ar fi
Genialii(Antena1), “Zece pentru Romania”(Realitatea TV) si ....(TVR1)

Aparitia canalelor de stiri (Realitatea TV, Antena 3, N24) parea, la

inceput, sa stopeze tabloidizarea presei de televiziune, redand spatiul necesar
analizelor politice si sociale serioase si lasand divertismentul facil in seama
posturilor generaliste si a celor specializate pentru femei, copii si adolescenti
(Acasa TV, Euforia, Romantica). Dar, si in cazul canalelor de stiri, daca
facem abstractie de evenimentele politice si sociale, transmise life, 24 din 24
de ore, emisiunile de analiza abunda in investigarea stirilor de scandal, iar
programele de actualitati incep tot cu crime cutremuratoare petrecute la noi
sau in alte parti ale globului.

Posturile Tv mici si de nisa se afla intr-o continua crestere, “furand”

audienta de la televiziunile principale. Dar, desi exista un mare numar de
posturi TV, varietatea profilurilor acestora este relativ redusa, inregistrandu-
se pe piata si un comportament mimetic al noilor posturi. In primul rand,
posturile de nisa lansate de televiziunile generaliste iau de-a gata programe,
prezentatori si formate editoriale de la “canalul mama”. Consecinta acestui
fenomen este migratia audientei in cadrul aceluiasi trust media – canibalism
intern – si nu atragerea audientei de la competitori.

Studiile facute in termeni de calitate si cantitate dezvaluie aceste

similaritati ale pietii Tv si, uneori, saracia ofertei editoriale adresate unei

8
parti a audientei – de obicei publicului activ si educat, cu un statut social
mediu sau inalt. si neexploatata de pe piata Tv. 4

Programe preferate de telespectatori in

functie de varsta

Cercetarile sociologice au stabilit cateva dintre patternurile de

consum5 ale telespectatorului roman: oamenii activi urmăresc
programele în special seara; citesc rar programele TV, dar cunosc
orele de difuzare a emisiunilor; alegerea emisiunilor urmărite se
realizează ad-hoc/zapping frecvent; urmărirea mai multor emisiuni
informative pentru “a afla adevărul care este la mijloc”.

4
TGI Romania 2005 Wave 3 Copyright Mercury 2002
5
Institutul de Marketing si Analiza Sociologica (IMAS), Perceptia Publicului asupra campaniei electorale
locale, desfasurate la radio si televiziune, iulie 2004, pp5-8

9
 Consumatorii de televiziune, status mediu si inalt, se plang de
similaritatea programelor, repetarea ştirilor / aceleaşi ştiri pe toate
canalele TV, violenţă, senzaţionalism, limbaj violent, tabloidizare.6

De asemenea, este perceput negativ formatul tabloid al

emisiunilor TV dedicate generaţiilor mai tinere, dar este relativ
acceptat datorită conştientizării diferenţelor dintre generaţii cât şi
constrângerilor publicitar-economice a posturilor comerciale.

Adesea imparţialitatea TV este pusă sub semnul întrebării -

motive politico-economice atât la posturile comerciale cât şi la postul
public. Prin tabloidizare se încearcă “evitarea subiectelor serioase”.

Goana dupa audienta si publicitate a statiilor comerciale si

apetenta nerecunoscuta a consumatorilor de media pentru stirile de
senzatie si divertismentul facil (fapt confirmat de audientele imense
inregistrate de acest tip de emisiuni) creaza un cerc vicios in care
informatia serioasa, analiza profunda si programele culturale par ca n-
ar avea ce cauta.

Totusi, asteptarile oamenilor nu se limiteaza doar la ceea ce vad acum

la televizor. Consumatorii de media isi doresc sa gaseasca in presa
informatii si analize care sale imbogateasca bagajul de cunostiinte
socio-culturale. Asteapta si cred ca pot sa-si formeze un nivel de
cultura politica si o constiinta politica urmarind evolutiile analistilor

6
IMAS & Societatea Romana de Radiofuziune, Agenda publicului inainte de alegerile locale, Cercetare
calitativa, Bucuresti, Cluj, Timisoara, mai-iunie 2004, pp 7-9, studiu nepublicat

10
 in talk-show-urile ce impanzesc grilele posturilor tv. Incearca sa vada
daca opiniile lor despre membrii clasei politice se confirma sau nu in
viziunile elaborate ale specialistilor in domeniu.

Se simte acut nevoia aparitia unei noi generaţii de lideri

politici şi civici, educaţi în spiritul valorilor democratice şi europene.
Fapt ce ar duce incontestabil la consolidarea partidelor si, implicit,
schimbarea imaginii actualei clase politice.

Toate aceste asteptari de la mass-media isi pot gasi raspunsul

activand functia educativa prin introducerea introducerea treptata in
grile a unor formate care, fara a speria audienta cu subiecte greoaie
impanate cu limbaje stiintifice sau elitiste, sa aduca in prim-plan cu
totul altceva decat divertismentul facil.

11
 Capitolul II

Cultura politica si telespectatorul

de talk-show

„Programele de analiza politica aprofundata, cele de actualitati si talk-

show-urile au disparut treptat din grilele de programe ale canalelor

comerciale. Ele au fost inlocuite cu comedii ieftine si cu programe de slaba
calitate. La inceput, posturile comerciale au recurs la acest tip de programe
ca la o modalitate subtila de a evita criticile la adresa politicienilor si a
oamenilor de afaceri influenti.”7

Televiziunile comerciale isi justifica strategia si nivelul scazut

al standardelor editoriale prin vesnicul recurs la „audienta, ca singur criteriu
universal in industria de televiziune. Managerii posturilor considera ca,
avand in vedere saracia resurselor alocate pentru programe de stiri, analize
sau investigatii jurnalistice, acest tip de emisiuni au sanse mici de redresare
in peisajul media autohton.

7
Open Society Institut Eu Monitoring and Advocacy Program, Network Media Program, Televiziunea in
Europa: reglementari, politici si independenta, Raport de Monitorizare 2005, p.242

12
 Totusi, interesul pentru fenomenul politic nu a disparut. Am
putea spune ca, din contra, avalansa de evenimente asteptate si, mai ales,
neasteptate din acest domeniu, mentinand treaz si nestirbit interesul
audientei. Romanul, dupa cum se stie, s-a nascut poet si cu vaste cunostinte
in politica, economie si fotbal.

Publicul tinta al canalelor de stiri si al emisiunilor politice este format,

majoritar, din barbati, peste 35 de ani, mediu urban, status mediu si inalt.
Femeile, cu aceleasi caracteristici de varsta, studii si mediu, vin pe locul pe
locul al-II-lea. Ele se mai uita la filme, seriale si telenovele. Tinerii si
adolescentii nu se prea regasesc in publicul tinta al acestui tip de emisiuni, ei
fiind telespectatori fideli ai posturilor de muzica, de filme si de divertisment.
Totusi, raspund cu precizie la intrebarile legate de evenimentele politice
curente, au optiuni politice personale bine formate, legate, bineinteles, de
mediile din care povin si in care traiesc. Asculta discutiile de acasa, de la
serviciu sau de la scoala si sunt atrasi, voluntar sau nu, spre subiectele
dezbatute aproape peste tot.

Dar interesul tinerilor pentru politica ramane la capitolul „diverse” in

conditiile unor preocupari care par mai importante in prezent- scoala, gasirea
unui loc de buna bine platit si pe masura studiilor absolvite, dar si pe fondul
unei realitati politice haotice, unei clase politice lipsite, in cea mai mare
parte a ei, chiar de cultura politica. Iar la televizor ce vad? Membrii de partid
care n-au habar de doctrina si ideologia formatiunii din care fac parte si care
se rafuiesc continuu, motivele „acerbei lupte politice” tinand de interese
personale care n-au nici o legatura cu situatia din tara si care nu se regasesc
in nici un caz pe agenda personala a romanului obisnuit.

13
 In aceste conditii, e greu de spus cand, cum si in ce mod clasa politica
romaneasca va fi reformata. Si cine vor fi reformatorii, mintile proaspete si
lucide fiind ocupate, in aceste momente, sa-si gaseasca un „job” caldut peste
hotare. „In Romania, puterea televiziunii este ca si societatea insasi: ia ochii,
dar ii lipseste consistenta. Desi acuzata, in anumite imprejurari, de relatarea
superficial a evenimentelor politice majore, televiziunea continua sa fie
sursa primara de informatii pentru o mare parte a populatiei.”8

Dar, dincolo de vesnicele acuze, de cele mai multe ori reale, ca in

spatele agendei mediatice se afla mai degraba interese politice si economice
decat cele ale publicului, trivializarea si tabloidizarea programelor de stiri si
a emisiunilor de analiza nu fac altceva decat de coboare nivelul de
cunostinte, din orice domeniu, al publicului telespectator.

In aceste conditii, portretul-robot al telespectatorului roman, alcatuit

dupa genul si continutul emisiunilor la care se uita fidel, ne infatiseaza,
negru pe alb, un individ cu un coeficient de inteligenta scazut, atras spre
violenta si obscenitate si castiguri facile. Un psihiatru ar considera ca acest
personaj prezinta un risc ridicat de pericol social si ar recomanda tratament
imediat intr-o clinica de specialitate.

Situatia nu este, insa, atat de neagra, nici in ceea ce priveste

conumatorul de media, nici in ceea ce priveste presa insasi. Romanii au o
parere buna despre presa, in special despre televiziune si radio 9, ii recunosc
8
Ibidem, p183
9
Institutul de Marketing si Analiza Sociologica (IMAS), Perceptia Publicului asupra campaniei electorale
locale, desfasurate la radio si televiziune, iulie 2004, pp5-8

14
si ii confirma rolul important detinut intr-o democratie reala. Independenta si
obiectivitatea jurnalistilor de presa scrisa si de televiziune sunt recunoscute,
chiar si atunci cand cei in cauza sunt „in solda” unor trusturi media care ar
sustine „puterea” si „opozitia”. Exista, bineinteles, si numeroase contestari
care, insa, nu afecteaza aprecierea generala pozitiva asupra presei.

Chiar si sintagma „acea parte a presei” isi gaseste justificarea in

viziunea telespectatorului roman. E firesc, in opinia acestuia, ca, dincolo de
obiectivitatea rigida, absoluta, care nu-si gaseste locul decat in teorie, presa
sa reflecte si sa impartaseasca opiniile publicului-tinta fidel.10

De la alegerile trecute si pana in prezent, realitatea politica, asa cum

este ea reflectata in mass-media, nu s-a schimbat aproape deloc. S-a
schimbat o parte neinsemnata a actorilor politici, dar scandalurile au ramas
aceleasi. Oamenii considera in continuare ca clasa conducatoare se confundă
cu clasa politică, în absenţa unor diferenţieri vizibile între guvernările de
după ’89.

Puterea este perceputa ca slaba si impartita din cauza scandalurilor

dintre Palate. Clasa politica este caracterizată de corupţie, ineficienţă şi
incompetenţă. Romanii considera ca simt acut lipsa politicienilor de profesie
şi a valorilor morale în cadrul clasei politice. Ei considera ca politica
maculează si ca “trebuie să fi ticălos rău ca să reuşeşti în politică”, dar si
ca implicarea tinerilor în conducerea ţării ar duce la creşterea calităţii
acesteia. Se doreste apariţia unor candidaţi noi, necorupţi, tineri,

10
DSCPI, Agenda publicului inainte de alegerile locale, Cercetare calitativa, Bucuresti, Cluj, Timisoara,
mai-iunie 2004, pp 7-9, studiu nepublicat

15
profesionişti, instruiţi, cu o altă mentalitate. Totusi, neincrederea in noii
actori politici aparuti pe scena publica este mare.

Consumator inversunat de reality-show-uri, de concursuri televizate,

dar si de talk-show-uri politice, fan al vedetelor Tv, dar si al anumitor
analisti politici cu priza la public, telespectatorul roman isi doreste, cel putin
la modul declarativ, sa si invete ceva, in timp ce se relaxeaza in fata micului
ecran. Si cum motto-ul posturilor comerciale ramane, in esenta,
„telespectatorul nostru a fost, este si va fi stapanul nostru”, in capitolul
urmator vom prezenta un proiect de emisiune construit pe asteptarile Mariei
Sale Publicului.

16
 Capitolul III

Proiect de emisiune:
Liderul asteptat, liderul ales.
Pledoarie pentru “o vanatoare de lideri”

”Liderul asteptat, liderul ales” este un show de televiziune atipic pe

piata media autohtona. Emisiunea va fi nu numai o vanatoare de lideri, tineri
sanatosi, cu resurse intelectuale deosebite, carismatici si motivati, ci si o
reala rampa de lansare pentru castigatori.

1.Concept

Prin acest format, realizatorii isi propun sa ridice nivelul emisiunilor

de divertisment si, implicit, pe al publicului telespectator, demonstrand
totodata ca exista o generatie de tineri frumosi si inteligenti, capabili sa
devina intr-o zi conducatori.

Nu ne propunem si nici nu ne iluzionam ca prin acest proiect sa

cream, peste noapte, o nouă generaţie de lideri politici, educaţi în spiritul
valorilor democratice şi europene. Ci doar sa incetatenim ideea ca exista in
Romania, in acest moment, oameni tineri, gata sa spuna un cuvant

17
important, daca sunt lasati, in legatura cu problemele importante cu care se
confrunta zilnic. Poate ca si reprezentantii clasei politice vor observa si vor
recunoaste, astfel, ca exista totusi inlocuitori si pentru ei si ca este momentul
sa renunte la rotirea nesfarsita a acelorlasi figuri in diferite functii si pozitii.

Prin crearea unei strategii de motivare corespunzatoare, emisiunea se

va diferentia de celelate concursuri in sistem de reality-show care pun la
bataie doar o suma impresionanta de bani. In aceasta ordine de idei,
“premiile” casigatorilor vor consta nu neaparat in bani, cat in locuri de
munca oferite de firme si companii convinse de abilitatilor tinerilor alesi,
demonstrand astfel ca poti reusi si in Romania in conditiile unei reale
competitii.

Concurentii nu vor fi tratati ca niste “cazuri sociale”, nu va conta

istoricul familiei si nici cate rude handicapate are fiecare. Va fi o emisiune
despre romani sanatosi, frumosi, inteligenti care isi demonstra abilitatile de
lider: autoritate, responsabilitate, credibilitate si carisma.

Legimitatea va fi asigurata in egala masura de un juriu specializat si

de public, aceasta instanta mixta, poate ilegala din punct de vedere valoric,
dar valabil acceptata in contextul show-urilor de televiziune, fiind pusa la o
grea incercare: recunoasterea viitorului om politic.

Intentionat, natura liderului cautat cu ajutorul “instrumentelor

mediatice” n-a fost pronuntata de la inceputul acestei argumentari. In
momentul actual, in peisajul romanesc, nivelul de cultura politica al tinerei

18
generatii este tot mai scazut, cu toate eforturile mai mult sau mai putin
laudabile ale reformatorilor invatamantului autohton.

Un cuvant greu de spus in aceasta situatie o are si Presa, aflata in plin

proces de tabloidizare, “stirea politica” devenind, din ce in ce mai pregnant,
“stire de scandal”. Discursul politic si-a pierdut si el pe drum valentele
retorice, transformandu-se incet, dar sigur, intr-un suvoi de acuze si
motivatii bajbaite. Membrii clasei politice se sfasie intre ei, motivatiile luptei
politice sunt absurde, fara ecou in randul electoratului, uitat, mut si
nedumerit, in afara Agorei.

Titlul emisiunii se refera la dubla imagine pe care trebuie sa o ofere

un lider ideal: el este ales conducator in momentul in care pare a raspunde
asteptarilor unei comunitati, la un moment dat, intr-un anume spatiu; acel
lider a convins pentru ca, inconstient sau constient, a ales modelul castigator,
al Celui Asteptat. Un model care i s-a potrivit atat mental, cat si fizic, dar
care a si trezit “amintiri” in memoria colectiva si a convins.

Fiecare dintre noi ne alegem modele si urmam exemple la un moment

dat. Si cateodata, desi ni se pare ca ne simtim bine in aceste tipare, rezultatul
e catastrafal. Motivul-nu ne-am ales modelul potrivit, n-am inteles ce era
important in exempul urmat. “Masca” pe care am ales sa o purtam nu ne
reprezinta. Un lider trebuie sa creada in imaginea pe care o ofera celorlalti
pentru a invinge.

De aceea, emisiunea se va desfasura in mai multe etape. In prima

parte, concurentul va trebui sa demonstreze in fata unui juriu format din

19
specialisti-un psiholog, un sociolog, un om de imagine, etc-ca stie cine este,
ca modelul ales il reprezinta atat in fata lui insusi, cat si in fata celorlalti. In a
doua parte, fiecare participant va trebui sa demonstreze ca are capacitatea de
a performa in domeniul ales. Ultima etapa, la care vor participa numai
finalistii, va consta intr-o serie de teste practice care vor demonstra cine este
cel mai bun in conditii de criza si de mare presiune.

“Liderul ales, liderul asteptat” este un show adresat tuturor celor care
vor sa reuseasca in viata prin propriile forte. Noi le oferim o sansa, dar si o
competitie foarte dura.

2. Format

 “Liderul ales, liderul asteptat” este o emisiune-concurs interactiva.

Genul: reality series. Publicul va participa impreuna cu juriul la alegerea
castigatorilor.

 Durata: 60 de minute/editie/saptamana; exista mai multe variante in

functie de numarul participantilor si, implicit, de bugetul alocat. Astfel
fiecare etapa poate avea doua sau trei editii.

 Candidatii vor incerca, pe parcursul intregii emisiuni, sa convinga

juriul de specialisti si publicul ca detin acele calitati necesare unui viitor
lider politic

 Public tinta:

20
-18-35 de ani, studii medii si superioare, urban, nivel de trai mediu, barbati
si femei(core target)
-35-50 de ani, studii medii si superioare, urban, nivel de trai mediu si inalt,
barbati si femei, urban(secondary target)
-publicul amator de show-uri Tv(public furat de la canalele Tv generaliste)

3.Proces de selectie

Pastrand conventiile si regulamentele unui concurs- show,

participantii-tineri cu varste cuprinse intre 18 si 30, 35 de ani - vor fi
selectati in urma unor teste de cultura generala, care vor cuprinde, insa, si
intrebari din domeniul politic. Abilitatile de comunicare si imaginea vor
conta si ele foarte mult in procesul de selectie.

Emisiunea isi propune a fi o “fabrica de conducatori”. Tineri

inteligenti, plini de carisma si cu reale calitati de lideri, vor intra intr-o
competitie dura, jurizata de o echipa de specialisti si de publicul
telespectator.

4.Juriul

Modulul fix (neschimbat pe parcursul intregii emisiuni): un psiholog,

un sociolog, un specialist in imagine si un analist politic. Fiecare membru

21
 al juriului va acorda o nota pe care o motiva din punctul sau de vedere.
Punctajul obtinut de fiecare concurent il va propulsa in editia urmatoare.

Modulul mobil: Doi oameni politici (din formatiuni politice diferite),

altii in fiecare etapa a emisiunii, vor nota si ei candidatii alaturi de ceilalti
membrii ai juriului.

“Mentori”: Fiecare concurent are dreptul sa aiba un “mentor”

reprezentat de un om politic. Acesta il va sfatui pe “discipol” pe perioada
desfasurarii emisiunii si isi va sustine candidatul in etapa finala.

“Mentori” pot fi chiar si membri ai juriului din modulul mobil,

oameni politici care au fost impresionanti de calitatile deosebite lider ale
unui concurent, intr-una din etapele preliminare ale emisiunii.

Deasemenea, candidatii care au trecut de procesul de selectie pot veni

si ei cu un “mentor” din afara juriului sau al emisiunii.

Nu toti candidatii trebuie sa aiba mentori. Nu este o conditie eliminatorie.

Notele juriului si ale publicului vor conta la selectia finala. Pe de alta
parte, un sprijin avizat va reprezenta un avantaj clar in finala.

Fiecare membru al juriului va acorda o nota pe care o motiva din punctul

sau de vedere. Punctajul obtinut de concurent il va propulsa in editia
urmatoare.

22
 5.Publicul

Voturile publicului ii vor asigura cota de popularitate care, la sfarsit,

impreuna cu notele obtinute il vor desemna pe castigator. Candidatul cu
cele mai multe voturi din partea publicului va primi premiul de
popularitate si nota 10 pentru incredere. Ea va fi adunata la rezultatele
finale si se va face media.
Observatie! Nota publicului va conta doar la final. Candidatii eliminati
care au obtinut multe voturi din partea publicului vor primi premii de
popularitate, tot la final, indiferent de pozitia pe care se afla in clasament.

Publicul din sala va completa buletine de vot cu numele candidatilor si le

vor baga, la sfarsitul fiecarei editii, in niste urne special amenajate.
Publicul telespectator isi va trimite optiunile pe sms (numele candidatului
preferat). Rezultatele se vor afla la inceputul fiecarei editii urmatoare,
timp in care se vor putea numara si sms-urile de la publicul telespectator.

6.“Observatorii”

Implicarea “Observatorilor”( reprezentanti ai unor agentii de forta de

munca sau oameni de afaceri adanc ancorati in realitatea politica si
sociala) in strategia “Jocului” creaza inca o sansa pentru construirea unei
viitoare cariere pentru concurenti.

“Observatorii” vor sta ascunsi in public si vor oferi candidatului favorit

diferite premii: locuri de munca, bani sau cadouri.

23
 7. Desfasurare si regulament

Show-ul se va desfasura in trei etape. In functie de bugetul alocat

emisiunii, de preferintele realizatorilor, de numarul concurentilor admisi
(9 sau 12), fiecarei etape i se poate aloca mai mult sau mai putin spatiu.
Astfel incat, o etapa poate avea unul, doua sau trei “episoade”. La
sfarsitul fiecarei etape, trei candidati vor parasi concursul.

Concursul se va desfasura saptamanal. Fiecare editie va dura 60 de

minute. Intre editii, concurentii se vor pregati alaturi de juriu si de
mentori. Secvente din aceste emisiuni vor fi prezentate in timpul emisiunii
pentru a vedea cat au progresat candidatii.

8. Etapele concursului

I-Esti un lider?

Concurentii se vor prezenta si vor incerca sa convinga juriul ca au

stofa de lider. Specialistii ii vor crea un profil care se va potrivi sau nu cu
modelul ales de participant pentru a reusi in viata.

24
 Nu este neaparata nevoie ca participantul la competitie sa se
potriveasca perfect in tiparul ales. Dar va trebui, pentru etapa urmatoare sa
urmeze cu sfintenie sfaturile date de membrii juriului. Cum sa se imbrace,
ce tinuta sa adopte, cum sa-si imbunatateasca imaginea, conform
profilului.

Cei care vor merge mai departe vor primi ca premii de incurajare –un
moment cu vedete preferata sau vor cunoaste o personalitate marcanta din
domeniul ales. Juriul va fi recompensat si el cu momente artistice, in
functie de preferinte. Publicul va avea parte de aceeasi “soarta”.

II-Demonstreaza ce poti!

Teste de abilitati hotarate de comun acord cu membrii juriului-

comunicare, imagine, probleme de specialitate etc.
Vor fi prezentate filmulete cu intalnirile dintre membrii juriului –pe
post de profesori-si candidati. Premii de incurajare in acelasi sistem.

Va fi testata pentru prima oara cota de popularitate a fiecarui

concurent pe baza voturilor publicului. Vor fi hotarat finalistii si vor primi
tema pentru ultima etapa pe baza tragerii la sorti.

25
III-Criza!!!

Fiecare candidat va fi pus in fata unei situatii de criza in domeniul

ales, scenarii imaginate impreuna cu juriul. Situatiile vor trebui sa para cat
se poate de reale, vor fi filmate cu camera ascunsa si prezentate la show.
Fiecare finalist va primi biletelul cu testul la sfarsitul cele de-a doua etape.
De asemenea, fiecare finalist va trebui sa-si sustina cauza printr-un discurs
convingator. La sfarsitul concursului, castigatorii vor trebui sa dovedeasca
si cat s-au schimbat in bine, urmand sfaturile membrilor juriului.

Metoda de premiere va fi mixta. In functie de impresia facuta de

castigatori, firmele si institutiile partenere la emisiune si sponsorii vor
hotari daca finalistii vor primi premii in bani pentru a-si lansa cariera
politica.

Castigatorul concursului va fi luat sub aripa protectoare a

“Mentorului” si a partidului pe care acesta il reprezinta ( bineinteles daca
optiunile politice ale partilor implicate coincid). Cei eliminati pot primi ca
premii de consolare “interviuri” pentru o slujba, obtinute pentru ei de
Observatori. Vor exista “daruri” si pentru reprezentanti ai publicului a
caror opinie coincide cu cea a juriului. Premiul de popularitate va reveni
candidatului cu cele mai multe sms-uri.

Emisiunea va fi coordonata/moderata de doi prezentatori: un

prezentator se va ocupa de juriu, celalalt de candidati. Candidatii vor da

26
 probele, aparent, doar in fata publicului. Juriul va fi “ascuns” dupa o
oglinda falsa (ca in camerele de interogatoriu de la politie). Concurentii nu
ii vor vedea pe jurati decat in finalul fiecarei editii, cand vor afla notele.
Telespectatorii vor putea sa vada, insa, discutiile juriului din timpul
probelor.

Prezentatorul care se va ocupa de juriu va avea grija ca fiecare jurat

sa-si motiveze notele. Nemultumirile sau problemele candidatilor vor fi
transmise numai prin prezentatorul care se ocupa de participanti si care va
deveni, astfel, si un soi de purtator de cuvant.

Membrii juriului din modulul fix se vor ocupa si de “instruirea”

candidatilor in saptamanile care despart fiecare editie si etapa. Intalnirile
se vor tine de doua ori pe saptamana intr-un loc special amenajat.

“Mentorii” se pot intalni cu “discipolii” si separat, cu conditia ca

realizatorii sa fie anuntati din timp pentru a pregati filmarile.
“Liderul ales, Liderul asteptat” nu este o emisiune de tip Big Brother,
astfe incat concurentii nu vor fi filmati decat in timpul emisiunii sau al
“instruirilor”.

Candidatii din Capitala vor putea sta la ei acasa, cu conditia sa

respecte orarul impus de producatori, iar cei din provincie vor avea
asigurata cazarea si masa la un hotel, sponsor/partener al emisiunii.
Intalnirile de instruire vor putea fi organizate tot in acest spatiu.

27
 In regulamentul concursului se va specifica faptul ca, pe perioada
desfasurarii emisiunii, atat candidatii cat si juratii si “mentorii” vor semna
un pact de neutralitate politica.

Concurentii admisi isi vor declara optiunile politice, argumentandu-si

in acelasi timp si alegerile la nivel doctrinar si ideologic. Atat cat pot.
Participantii la concurs isi vor demonstra calitatile de lider politic, nu vor
participa la o batalie politica in strada.

“Mentorii” isi vor invata “discipolii” cum sa construiasca un discurs,

cum sa-si invinga adversarii politici cu ajutorul cuvintelor, cum sa atraga
electoratul, cand sa fie sinceri si cand sa minta. Evenimentele politice
actuale vor fi folosite ca exemple si “reconstiuite” in laboratorul fabricii
de lider.

9.Observatii

-Decorurile din platou trebuie sa dea senzatia de “laborator” sau “sala de

experimente”. Lumina rece, stralucitoare. Mobilier metalic. Oglinda falsa
care desparte sala de probe de camera juriului va fi imensa. Candidatii vor
fi constienti tot timpul ca sunt priviti de juriu, dar fara sa-l vada si fara sa-I
poata observa reactiile.

-In contrast, exterioarele alocate orelor de instruire vor prezenta o

atmosfera detasata, calma. Lumina va fi calda si vie.

28
 -Prezentatorii trebuie sa inspire forta si sa stie cu ce se joaca politica. Pot
fi vedete TV, figuri deja notorii, dar pot fi si figuri noi care se vor lansa cu
aceasta emisiune.

10. Rubricile Emisiunii

Emisiunea-comcurs se va desfasura in trei etape: I-esti un lider?;II-

Demonstreaza ce poti!; III-Criza!!!.

Fiecarei etape ii este alocat un numar de rubrici, fiecare dintre acestea

constituindu-se in probe, notate de juriu

Pe langa rubricile legate strict de activitatea de concurs, show-ul mai

aduce in prim plan si cateva rubrici “extra”, care tin de pregatirea
participantilor, de fapte anecdotice care aduc savoare si umor emisiunii, etc.

Rubricile mentionate mai sus nu vor avea o delimitare temporala stricta in

economia emisiunii, durata lor tinand de intentiile producatorului si viziunea
regizorala

I-Esti un lider?

a) Prezentarea. Prima editie a emisiunii va debuta, asa cum e firesc cu

prezentarea candidatilor selectati si a membrilor juriului. Este singura
data, in afara binenteles de finala, cand juriul va sta la propriu fata in fata
cu participantii la concurs.

29
 b) Autoportret. Fiecare concurent isi va face un autoportret, isi va scoate
in evidenta calitatile de lider, asa cum le vede el si va motiva de ce a ales
cariera politica. Coerenta discursului si sinceritatea dovedita vor fi valori
notate de juriu.

c) Capcana. Membrii juriului se vor napusti cu o gramada de intrebari pe

capul nefericitilor candidati. In cadrul acestui test participantii va trebui sa
demonstreze ca detin un minim de cultura politica. Raspunsurile vor fi
notate in functie de spontaneinetate, creativitate si perspicacitate

d)Ce tip de Lider sunt? Fiecare candidat se va inscrie intr-un tipar, asa
cum se vede el: Lider charismatic, popular, autoritar, etc, si va da exemple
de modele de lider asemanatoare lui. Daca raspunsurile lui vor coincide cu
ale juriului, va fi notat cu nota maxima. Daca nu, juriul ii va demonstra
unde a gresit si in ce tipologie considera ei ca ar intra. Alegerea va fi a
concurentului: el poate sa asculte glasul specialistilor sau sa mearga pe
popria intuitie. Daca va avea dreptate sau nu, se va vedea la final.

e) Puterea de convingere. In cadrul acestei rubrici, concurentii vor fi

supusi unei noi probe de foc. Ei vor extrage dintr-o urna un biletel in care
va fi descrisa o situatie care frizeaza orice urma de bun simt. Candidatii
vor trebui sa convinga juriul si publicul ca de fapt situatia in sine e cat se
poate de normala si poate aduce beneficii.

f) Primul discurs. Candidatii vor trage la sorti dintr-un numar de teme

date pe diferite probleme de interes un subiect de discurs. In acest prim

30
 discurs vor avea voie pentru prima oara sa-si afiseze public optiunile
politice, doar la nivel doctrinar si ideologic, fara a nominaliza vreun partid
anume.

h) Primul vot. Este momentul ca juriul sa decida cine a trecut probele

primei etape si cine nu. Trei dintre candidati vor parasi concursul. In
acelasi timp, publicul isi va vota si el preferatul. Mentiune! Rezultatele
votului publicului vor conta la sfarsit cand se va face un total. Votul total
al publicului nu conteaza in timpul emisiunii decat pe post de “cota de
popularitate”.

i) Observatorii. In acest moment, intra in scena “observatorii”. Daca ei

vor avea un preferat printre perdanti ii pot oferi o sansa de a-si face o
cariera. Daca nu, nu. Si ei isi vor motiva alegerile. In acest pct poate conta
“cota de popularitate”.

II-Demonstreaza ce poti!

a) Al doilea discurs. Candidatii ramasi dupa prima etapa, vor rebui sa

sustina un discurs liber despre situatia tarii, in aceste momente.
Discursurile vor fi comentate si notate.

31
 b) Mentorii. Este momentul ca participantii sa fie alesi de cate un
mentor. Atentie! Nu este obligatoriu ca fiecare sa aiba un Mentor.
Acestia pot fi politicienii care au facut parte din juriu sau orice alt om
politic din afara care i-a remarcat. Deasemenea, candidatii vor putea fi
“independenti”, pot refuza Mentorul.

c) Conferinta de presa. In aceasta rubrica, participantii isi vor

demonstra inca o data abilitatile de comunicare si relationare, vor da
piept in piept cu presa. Se va organiza o ‘’conferinta de presa’’, in care
fiecare va fi pe rand, intervievat si interviator. Pe langa pseudo-jurnalistii
(concurentii pe post de redactori), vor exista si ziaristii reali care-I vor
supune tirului intrebarilor.

d) Alegeri de partid. Concurentii, in functie de numarul lor si de

preferinte, se vor imparti in doua sau trei partide si vor organiza
“alegerile”. Cel care-si va sustine cauza cel mai bine, va fi ales
presedinte de partid si va primi nota maxima.

e) Primarul. Fiecare dintre candidati va ocupa pentru cateva minute

locul de primar al unei localitati sau al unui sector bucurestean. El va
trebui sa rezolve o anume problema trasa la sorti. Surpriza va consta in
faptul ca alaturi de el va exista adevaratul primar care a rezolvat deja
aceasta problema. Vom vedea cine a venit cu solutia optima.

f) Ministrul. Acelasi scenariu ca mai sus, doar ca rolul primarului va fi

luat de catre un ministru.

32
 g) Constitutia. Candidatii vor trebui sa raspunda unui numar de intrebari
simple legate de Constitutia Romaniei. Intrebarile vor fi formulate de
juriu si vor implica situatii. Nu este obligatoriu ca intervievatul sa citeze
din Constitutie, ci sa stie sa rezolve situatia conform cu legea.

h) Al doilea vot. Inca trei candidati vor trebui sa plece, dupa aceleasi
criterii. In plus, daca dintre cei ramasi, vreunul a ramas fara mentor, e
ultima data cand va putea sa faca acest lucru.

I) Tema pentru testul final. In acest punct, concurentii vo extrage

biletelul cu tema pentru testul final. Vor trebui sa rezolve o “situatie
reala”, fara vreun ajutor. Candidatii vor fi impartiti pe echipe.
Filmuletele vor fi prezentate la finalul emisiunii.

III-Criza!!!

a) Cataclismul. Fiecare concurent va primi de la Juriu o tema teoretica,

o situatie grava de criza, pe care va trebui sa o rezolve intr-un fel. Ex: o
catastrofa nucleara(concurentul e presedintele tarii); o catastrofa
natutala: cutremur, taifun, inundatii apocaliptice. In show vor intra din
nou in scena ziaristii care le vor pune intrebari incomode.

b) Infrangerea. Candidatii vor afla ca au pierdut in mod dezastros

alegerile. Ce vor face ca sa reduca pierderile? Ziaristii intervin din nou.

33
 c) Testul final. Juriul si publicul vor viziona filmuletele cu testele finale.
Probele, filmate in exterior, vor putea consta in potolirea unui grup de
constatari din orice domeniu, etc. La formularea acestei probe,
consultarea juriului este inevitabila.

d) Discursul final. Candidatii vor elabora si vor sustine un discurs prin

care sa-si motiveze actiunile din concurs, sa-si recunoasca si sa-si
explice greselile, sa arate ca a inteles ce inseamna sa fi un om politic.

e) Ultimul vot. Juriul isi va exprima si motiva alegerile. Publicul isi va

spune si el ultimul cuvant. Castigatorul va primi titlul de “lider ales”.
Candidatul cu cea mai mare cota de popularitate va primi Titlul de “Cel
asteptat” pe motiv ca raspunde cel mai bine asteptarilor “electoratului”

f) Premierea. Vor fi impartite premiile, iar Mentorul isi va lua sub aripa
protectoare discipolul finalist. Locurile doi si trei vor fi premiate si ele.
Spectacol de final.

g) Evolutia. Telespectatorii vor putea privi la final imagini cu

castigatorii din diferite editii, pentru a putea observa evolutia
candidatilor ajunsi pe podium.

11. Extra-rubrici

A. Selectia. Imagini de la preselectie si selectie care vor fi inserate in prima

editie a emisiunii.

34
B. Meditatiile. Intalnirile candidatitilor si membrilor juriului intre editii.
Inseturi in fiecare editie, minus prima.

C. Confidente. Interviuri cu candidatii despre emisiune si evolutia ei.

Inserturi.

D. La sfat. Discutii intre mentori si discipoli filmate cu camera ascunsa.

Inserturi.

E. Premii de fidelitate. Cel mai fidel telespectator.

F. Lider de etapa. Castigatorul fiecarei etape va primi in dar un moment cu

o vedeta preferata autohtona: cantareti, actori, celebritati ale momentului.

Capitolul V

CONCLUZII PRELIMINARE

35
 Rapida dezvoltare a tenhologiilor de ultima ora in domeniul
comunicarii presupune si o reformare a sistemului de invatamant clasic.
Cursurile televizate sau on-line deja si-au facut aparitia, e adevarat, timid si
lent, in Romania. Daca in prezent, doar o parte dintre institutiile de
invatamant, in special cele private, beneficiaza de binefacerile stiintei
moderne, in conditiile unei integrari reale, si nu numai pe hartie, in Uniunea
Europeana, intregul sistem educati va fi nevoit sa-si modifice viziunea,
oferind tinerei generatii instrumentele necesare azi procesului de invatare.

In aceste conditii, activarea functiei educative a presei din starea de

latenta in care se afla de decenii intregi ar fi mai mult decat necesara.
Televiziunile comerciale nu ar avea prea mult de pierdut daca ar recurge la
formate de emisiuni educative, ambalate stralucitor si moderate cu vedete al
caror vocabular sa depaseaca stadiul de “o.k.”, “misto”, “cool” si
senzational. Nu intamplator o mare parte a audientei se indreapta spre
canalele de nisa cu profil de popularizarea a stiintei, cum sunt Discovery sau
National Geografic.

Suntem uimiti de cat de multe stiu membrii tinerei generatii, si nu

numai, despre numeroase dinastii de faraoni egipteni si cat de de putin
cunosc despre istoria propriei tari. Este adevarat ca par mai senzationale si
mai captivante povestile cu iz exotic despre civilizatii uitate despre alte
meleaguri. La fel de real este si faptul ca documentarele despre ultimele
decoperiri stiintifice din diverse domenii fascineaza si pun la treaba

36
imaginatia si creativitatea. Pe langa continut, formatele acestor emisiuni
create de specialisti in urma a nenumarate studii au darul de a relaxa,
binedispune si a starni interesul, creand nevoia de invatare.

Daca tot am copiat modele vest-europene si americane de sisteme de

programe si formate cu toptanul, in pofida productiilor autohtone,
considerate mult prea scumpe, de ce am ales numai materiale slabe calitativ,
adresate unui public-tinta submediocru.

Poate ca asa si suntem, in majoritate, o natie de telespectatori de

telenovele si emisiuni de divertisment facil. Dar, tocmai de aceea, de ce sa
nu incercam sa ridicam nivelul celor care ne privesc si asculta cu atentie.

Reprezentantii trusturilor de presa sustin ca astfel de incercari ar fi

prea riscante si costisitoare. Astfel de experimente cer prea multe investitii,
iar detinatorii marilor bugete de publicitate nu sunt interesati. Pe de alta
parte, sunt invocate programele televiziunilor straine, sufocate si ele de
productii de slaba calitate. Da, dar nu in totalitate. In acest caz, grila de
programe contine si posibilitati de evadare dintr-o lume sterila, caraghioasa,
dar poleita corespunzator. Este si o cale pentru ca televiziunile generaliste sa
infrunte expansiunea canalelor de nisa, din ce in ce mai specializate.

Intr-o societatea media in care tendintele de tabloidizare nu intalnesc decat o

opozitie slaba si izolata, ideea formarii unor constiinte politice cu ajutorul
mijloacelor de informare in masa poate parea ilara si irealizabila.

37
 Numeroase “Vox Populi” puse in scena in cadrul programelor de stiri
ne arata niste conationali nestiutori, dar veseli, care raspund confuz la
intrebarile legate de probleme de interes national unor reporteri care par a se
amuza copios pe seama intervievatilor.

Cateodata respondentii par a fi alesi speciali pentru a demonstra cat de

tembeli sunt telespectatorii nostri. Si totusi, macar la nivel declarativ,
oamenii cer sa aiba parte de mai multa informatie serioasa. Sa ramana cu
ceva dupa ce au urmarit o emisiune, in afara de scandaluri sterile si emisiuni
de divertisment. Este adevarat ca presa reflecta societatea noastra, asa cum
se prezinta ea, in acest moment, adica haotica si confuza, macinata de crize.
Ca n-ai ce invata daca te uiti la clasa politica actuala. Ca tinara generatie n-
are modele reale la care sa apeleze.

Stirile despre asa-zile scoli de vara pentru tinerii membrii ai diferitelor

partide nu reflecta decat ceremoniile de inceput si petrecerile de sfarsit ale
unor astfel de evenimente. Vedem fete si baieti, imbracati in tricouri pictate
cu simbolurile formatiunilor pe la urechi, fluturand din baloane colorate
corespunzator, razand cu gura pana la urechi sau dormitand plictisiti in salile
de conferinta. Nu aflam in nici un caz de ce au s-au inscris la cursurile
acestor pseudo-scoli de partid, ce invata, ce au de gand sa faca. Nu mai
aflam nici ce s-a ales de participanti sau daca vreunul dintre ei s-a evidentiat
intr-un anume fel.

Dar nici macar nu ne punem problema dupa ce vizionam astfel de

stiri, de obicei date la finalul programelor specializate, la rubrica pe scurt,
printre pinguini rataciti si informatii despre alegerea celebrei Miss

38
Pantelimon, daca ne-am dori ca vreuna dintre figurile prezentate in fuga ar
merita sa devina intr-o zi conducator.

Pesimismul irumpe de pe toate posturile si canalele, intrerupt de

spoturi de publicitate si de emisiuni roz in care pseudo-vedete, imbracate
stralucitor, te fac sa uiti pentru moment de realitatea intunecata de la stiri.

Si totusi avem libertatea de a spune ce vrem, de a invata ce nu stim,

de a construi ce nu avem. De ce sa nu incercam sa modificam trasaturile
portretului-robot al telespectatorului roman ? Sa incercam sa ne formam ca
un public activ si educat care are nevoie mai mult decat formatul si
continutul unui tabloid.

BIBLIOGRAFIE

1. Constituţia României (Regia M.O., Bucureşti, 1/10/2003)

2. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (10 dec. 1948).

39
 3. Codul Penal şi Codul de Procedură Penală; Ed. Global Print, 1998.
Noul Cod Penal; Ed. All Beck, Bucureşti, 2004

4. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţia de interes

public (M.O. nr. 663/2001).

5. Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate

(M.O.nr. 248/2002).

6. Legea Audiovizualului Nr. 504/2002 (M. O. nr. 534 din 22/07/2002)

7. Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European si a Consiliului

din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a
Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege si
acte administrative ale statelor membre cu privire la desfăsurarea
activitătilor de difuzare a programelor de televiziune

8. Legea Nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii

Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare
(M. O. nr. 153 din 18/06/1994).

9. Ordonanţă de Urgenţă nr. 3 din 9 Februarie 2006 pentru

modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, aprobată prin Legea
nr. 197 din22 mai 2006 (M. O. nr. 133 din 13/02/2006)

40
 *

Bucheru, Ion (1997), Fenomenul Televiziune. Limbajul Imaginii

Publicistice. Productie. Programare, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti

Blummer, G, Jay (1979), Communicating to voters. Television in the First

European Parliamentary Elections, Sage Publications, London

Coman, Mihai, (1997), Manual de Jurnalistica. Tehnici fundamentale de

redactare, Polirom, Iasi.

Coman, Mihai (1999), Introducere in sistemul Mass-Media, Polirom, Iasi

Christians G. Clifford, Fackler, Mark, Rotzoll, B., Kim si Mckee, B., Kathy
(2001), Etica Mass-Media, Polirom Iasi.

Dobrescu, Paul, Bargaoanu, Alina si Corbu, Nicoleta (2007), Istoria

Comunicarii, comunicare.ro.

De Fleur, Melvin si Ball-Rokeach, Sandra (1999), Teorii ale Comunicarii de

Masa, Polirom, Iasi.

Institutul de Marketing si Analiza Sociologica (IMAS) (2004), Perceptia

Publicului asupra campaniei electorale locale, desfasurate la radio si
televiziune, Bucuresti

41
Institutul de Marketing si Analiza Sociologica (IMAS) & Societatea
Romana de Radiofuziune(2004), Agenda publicului inainte de alegerile
locale, Cercetare calitativa, Bucuresti, Cluj, Timisoara, mai-iunie 2004,
Bucuresti, studiu nepublicat

Hartley, John (1999), Discursul Stirilor, Polirom, Iasi.

Open Society Institute Eu Monitoring and Advocacy Program, Network

Media Program (2005), Televiziunea in Europa: reglementari, politici si
independenta, Tm and Copyright, Budapest.

Stoiciu, Andrei(2000), Comunicarea politica. Cum se vand oameni si idei,

Humanitas-Libra, Bucuresti.

Zeca-Buzura Daniela (2005), Jurnalismul de Televiziune, Polirom, Iasi.

42