Sunteți pe pagina 1din 2

In urma cu 2 saptamani intr-un comunicat destul de sec dl.

presedinte ne
anunta ca solutiile pentru iesirea din criza sunt reducerea salariilor bugerarilor
cu 25%, a pensiilor si ajutoarelor sociale, precum si a celui de somaj cu 15%. Cu
toate acestea el recunoaste indirect ca aceste masuri sunt lipsite de eficienta atat
timp cat pe langa transa FMI si imprumutul acordat de Comisia Europeana de 3
miliarde euro pe care le vom primi pana la sfarsitul anului, ne-ar mai trebui inca
5 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul bugetar.
Imi amintesc ca in urma cu nu mult timp „economia da semne de
crestere”, „iar Romania se apropie de iesirea din criza economica”, „banii
proveniti din imprumut sunt utilizati de Banca Nationala pentru sustinerea
politcii de reducere a dobanzii monetare si de a eliberarea depozitele bancilor
comerciale in vederea relaxarii creditarii si a cresterii lichiditatilor nici de cum
pentru plata pensiilor si a salariilor”, „exista resurse de sustinere a pensiilor si
salariilor, altfel imi voi da demisia”. Acestea sunt doar cateva citate din
declaratiile premierului Boc.
Scaderea veniturilor populatiei nu poate fi o solutie intr-o economie care
se bazeaza pe consum de produse de import, de la produse alimentare la produse
bancare. Economia anilor 2000-2008 s-a bazat pe o infuzie de capital strain in
domeniul afacerilor, pe piata de retail, dar si pe cresterea nesustenabila a valorii
imobilelor, pe de o parte pe un fond de piata a creditarii relaxata pe de alta parte
prin reintrarea in posesia proprietarilor a multor imobile nationalizate in anii
comunismului, care au o valoare de piata crescuta, in comparatie cu
apartamentele blocurilor comuniste. Sa nu minimalizam nici impactul asupra
PIB-ului al celor care lucreaza peste hotare si care si-au trimis economiile in
tara.
In situatia unei crize financiare, zona economiei tertiare este prima
afectata. Productivitatea scazuta si impactul slab pe piata financiara a
brandurilor romanesti ne arata inca o data cat de important este sa sustii
consumul, cel putin prin inghetarea veniturilor, pentru a pastra o marja a
lichiditatilor pe piata, ca aceasta sa nu se inabuse.
Efectele crizei au inceput sa se faca simtite inca de anul trecut. Un
exemplu elocvent este executia lunara a bugetului de pensii pe anul 2009, cand
apar inca din luna ianuarie deficite, care cumulate lunar nu pot decat adanci
bugetul asigurarilor sociale. Cu toate acestea, desi cumulat ianuarie-martie 2009
exista un deficit de -326.460.327 lei premierul Boc ia decizia majorarii
punctului de pensie la 718,4 lei de la 1 aprilie. Tot de la 1 aprilie 2009 se ia o
noua masura: acordarea din bugetul de stat a unei noi prestatii, neluata in calcul
la fundamentarea legii bugetului de stat, si anume pensia minim garantata in
valoare de 300 lei, de care beneficiaza toti acei pensionari a caror valoare a
pensiei este sub acest nivel, mai exact 1.081.000 persoane, dupa informatiile
expunerii de motive, cu un impact financiar de 748.500.000 lei la nivelul anului
2009. Sa nu uitam ca luna mai 2009 a fost campanie electorala pentru
europarlamentare, unde am avut si o candidata independenta controversata...
Pe un fond de deficit financiar vizibil la bugetul de stat, ca urmare a
incapacitatii colectarii impozitelor si TVA-ului, creezi o noua cheltuiala, pur
electoral, pe care o majorezi in apropierea unui alt eveniment: alegerile
prezidentiale. Astfel, la 30 septembrie 2009 la bugetul de pensii se acumulase un
deficit de -1.880.204.601, cu toate acestea la 1 octombrie 2009 valoarea
punctului de pensie se majoreaza la 732,8 lei iar noua prestatie, a pensiei
minime garantate, acordata din aprilie s-a majorat la 350 lei. O noua campanie
electorala, noi pomeni electorale ce greveaza pe intreg bugetul...
S-a dezbatut mult pe seama actiunilor guvernarii liberale referitoare la
cresterea pensiilor. Simt nevoia unor argumente tehnice si nu a unora
emotionale, ades invocate in dezbateri. In anul 2006 este primul an cand bugetul
asigurarilor sociale nu doar ca nu inregistreaza deficit dar realizeaza un excedent
impresionant: 1.133.000.000 lei. Acest surplus s-a realizat cu toate ca au fost
realizate cheltuieli suplimentare, dar total sustenabile: majorarea treptata in 3
etape a punctului de pensie (ianuarie 2006 323 lei, septembrie 2006 339,3 lei,
decembrie 2006 396,2 lei ). In acest an are prima crestere a numarului
salariatilor ajungandu-se la 4.617.400 persoane, ceea ce demonstreaza inca o
data eficienta cotei unice in scoaterea unui segment al contribuabililor din
economia subterana.
Anul 2007 reprezinta al doilea an in care exista excedent la bugetul de
pensii. Nivelul sau nu are acceasi valoare ridicata dar continua sa aiba o valoare
impozanta 863.000.000 lei. Sa recapitulam masurile luate in 2007: majorarea in
2 etape a valorii punctului de pensie (416 lei in septembrie si 514 lei in
noiembrie) precum si dublarea punctajului acordat pentru fiecare an de timp util
realizat în fostele unităţi agricole cooperatiste acordata pensionarilor
agricultorilor care nu au intrat în procesul de majorare din anul 2004 ajungând la
0,57255 puncte, incepând cu septembrie 2007. Si in acest an numarul salariatilor
inregistrati are o crestere ajungand la 4.749.200 persoane.
In anul 2008 numarul salariatilor este in crestere fata de 2007, ajungand la
4.833.200 persoane, dupa acest an numarul salariatilor reincepe sa scada insa ca
urmare a politicilor fiscale defectuase ale guvernului Boc.... Executia bugetului
pe anul 2008 arata un trend ascendent pana in luna noiembrie, ceea ce a permis
majorarea pensiilor in 2 etape: ianuarie (581,3 lei) si octombrie (697,5 lei),
precum si acordarea unui punctaj suplimentar celor care au lucrat in grupe
superioare de munca. Incepand din luna martie 2008 de la bugetul asigurarilor
sociale se transfera catre fondurile de pensii autorizate pentru pensiile obligatorii
private (pilonul 2), valoarea totala a viramentelor la nivelul anului 2008 fiind de
1.054.611.783 lei. Deficitul inregistrat la bugetul de pensii a reprezentat 0,03%
PIB, dar total acoperit din excedentele anterioare.
In aceste conditii cum e posibil sa arunci vina unei proaste gestionari pe o
alta guvernare care a adus excedent la bugetul asigurarilor sociale, cand prin
masurile luate ai adus acest buget la un deficit de -6.459.000.0000 lei intr-un an,
ceea ce reprezinta 2,61% din PIB (din care subventie 1,3% din PIB) ?!?!

S-ar putea să vă placă și