DESIGNUL ŞI CALITATEA VIEŢII

Forma lucrurilor din jurul nostru poate fi un factor de confort psihic sau
din contră, de încordare sau disconfort. Pornind de la această idee descoperim
importanţa pe care o are design-ul în viaţa noastră.
Delimitarea terminologica nu este simplu de facut, deoarece există un
spectru larg de opinii în această privinţă (de la domeniu multidisciplinar care
contribuie la aspectul produsului de serie mare – deci legat de procesul de
tehnologie-, până la orice manifestare estetizată). Pornind de la icon imagine in
acest domeniu precum “Architect’s Journal” de Paul Finch, DEX, “Design” a lui
Terence Conran şi “Towards a New Architecture”, Le Courbusier, am
concluzionat imposibilitatea găsirii unui produs care să satisfacă toate gusturile,
motiv pentru care părerea majorităţii este determinantă în considerarea unui
produs ca având un design revoluţionar. Am exemplificat folosind două produse
considerate clasice: avionul cu reacţie Concorde şi agrafa de birou.
Pornind de la o afirmaţie din cadrul articolului “Campanii Publicitare II”, a
lui Constantin Popescu care susţinea că “evoluţia habitatului uman este o istorie în
formă concretă a design-ului”, a fost conceput cel de-al doilea capitol, “Design-ul
de Interior”.
Pornind de la o prezentare reprezentativă a tipologiilor de interioare
prezentate sub formă evolutiva, de la interioarele din culturile consacrate ale
antichităţii, spre contemporaneitate şi insistând asupra elementelor distictive ale
diferitelor curente şi stiluri ale design-ului de interior, toate acestea demonstreaza
dinamica socială a ultimelor două sute de ani ce a determinat diviziunea muncii şi
prin aceasta, o adaptare a design-ului de interior la cerinţele.
Societatea de consum impune ritmul cererii şi ofertei de produse pe piaţă.
Un rol important în strategiile de marketing este spaţiul de expunere, zona în care
este acesta amplasat, traficul zonei, şi modul cum acesta răspunde politicii de
promovare impuse de producător. Cantitatea vândută dintr-un produs este
importantă pentru producător, deoarece aceasta îi oferă posibilitatea de a cunoaşte
nevoile pieţei şi îi determină politica de marketing pe care o va promova, în timp
ce interesul societăţii este de a-i susţine pe acei producători ale căror produse sunt
viabile pe piaţă, dar care pot oferi populaţiei un număr mai mare de locuri de
muncă, şi al căror profit aduce venituri societăţii.
Analizând consecinţele pe care spaţiul expoziţional le determină, am
considerat că analiza acestui tip de design de interior, studiat în parametri spaţiali
şi temporari, oferă o imagine de ansamblu asupra societăţii în care este amplasat
de prezentare - Dacia”, am considerat că reprezintă motive întemeiate pentru a am
consacrat un titlu special pentru “design-ul spaţiului expoziţional”.
Nevoile de promovare a produsului în cadrul societăţii concurenţiale a
determinat în ultimii 150 de ani apariţia şi dezvoltarea unui segment special al
design-ului, denumit “Designul Publicitar”, prin care s-a urmărit prezentarea
evolutivă a design-ului publicitar, în special prin inserarea de reclame ale aceleiaşi
firme, realizate în decurs de aproape 70 de ani.
Ultimul capitol are ca obiect “Designul Industrial”, componentă imposibil
de eliminat din existenţa noastră. Coloniile statelor europene în lume au fost un
factor important al procesului de globalizare, iar acesta a generat o nevoie acută de
scurtare temporală a distanţelor. În acest context am considerat utilă includerea
unui subcapitol distinct, pentru “Designul Auto”, în cadrul căruia am prezentat
tendinţele din acest domeniu, pornind de la primele maşini, cărora rolul esteic era
umbrit de cel funcţional, şi continuând cu modelul anilor ‘40, prin prezentarea Kd-
F Wagen (Beetle), incluzând apoi curentul influenţat de industria aeronautică, la
moda retro pentru imaginea de marcă, în zilele noastre, exemplificând prin imagini
preluate de la www.designdiffusion.com, www.motorshow.it,
www.nationalmotorsmuseum.it.
La finalul lucrării, care şi-a propus o imagine de ansamblu asupra
importanţei design-ului în existenţa omului contemporan, am încercat să
recapitulez o zi obişnuită din viaţa fiecăruia dintre noi, constituită din secvenţe
determinate de obiecte şi imagini realizate de designeri. Mi-a fost cu neputinţă să
nu observ că ceasul deşteptător, periuţa de dinţi, tigaia de teflon, hainele, maşina,
panourile publicitare stradale, biroul, computerul şi toate celelate obiecte şi
imagini care ne înconjoară, sunt rezultatul ideilor şi muncii de cercetare a
designer-ilor.
Atunci, calitatea vieţii noastre nu e datorată şi design-ului?