Sunteți pe pagina 1din 404
EDITURA CORSON IASI 1998
EDITURA CORSON
IASI 1998

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL I.

IMPORTAN}A, CRE{TEREA {I EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE

1.1. IMPORTAN}A CRE{TERII OVINELOR

Diversitatea produselor, valoarea biologic\ deosebit\ [i economicitatea ob]inerii acestora au f\cut ca din toate timpurile speciile

de ovine [i caprine s\ fie extrem de apreciate, bucurându-se totodat\ [i de

o aten]ie deosebit\ din partea cresc\torilor. Cre[terea ovinelor sau Ovicultura”, reprezint\ o ramur\ principal\

a zootehniei [i a avut o contribu]ie deosebit\ la dezvoltarea economic\ a

statelor cresc\toare, participând `n mod direct la `mbun\t\]irea nivelului de trai al oamenilor, al\turi de celelalte sectoare specifice cre[terii animalelor. }inând cont de obiectivele care au stat la baza cre[terii ovinelor de-a lungul timpului, cresc\torul a c\utat mereu s\ selec]ioneze [i s\ perfec]ioneze pentru cre[tere `n interesul s\u, doar acele animale care corespundeau scopului urm\rit. Astfel, s-au creat [i perfec]ionat grupe de rase specializate pentru diferite produc]ii, existând `n prezent pe glob conform multor date publicate `n literatura de specialitate peste 750 rase de ovine, având cele mai diverse direc]ii de exploatare (carne, lapte, lân\, pielicele, bl\nuri). ~n acest context, este suficient s\ amintim c\ lâna fin\ se ob]ine ast\zi `n cantit\]i mari de la mai multe rase, c\ exist\ `n prezent rase ce produc frecvent peste 500 l lapte `ntr-o lacta]ie, c\ de la oile Karakul se ob]in pielicele de o mare valoare estetic\ [i c\ exist\ rase cu o prolificitate specific\ de peste 200 %. Actualmente la efectivele crescute, produc]iile totale [i medii `nregistreaz\ diferen]ieri accentuate `ntre ]\ri, `n func]ie de stadiul

-

1 -

Particularit\]ile ovinelor

economic [i de realiz\rile `nregistrate `n direc]ia exploat\rii [i amelior\rii ovinelor, la care se adaug\ [i factorii de influen]\ naturali. La noi `n ]ar\ diversitatea zonelor de relief, a condi]iilor climaterice zonale [i ca urmare a m\surilor luate, s-au ob]inut `n ultimile decenii progrese deosebite atât `n privin]a cre[terii [eptelului ovin cât [i `n sporirea produc]iilor ob]inute de la aceast\ specie, `ns\ rezulatele la care s-a ajuns `n etapa actual\ demonstreaz\ faptul c\ suntem departe de performan]ele realizate de aceast\ specie `n alte ]\ri. ~n scopul ridic\rii poten]ialului biologic pentru toate produc]iile ce fac obiectul cre[terii [i exploat\rii ovinelor, o aten]ie sporit\ trebuie acordat\ selec]iei [i amelior\rii precum [i modului de valorificare a fondului genetic existent, ]inându-se totodat\ cont de diversitatea structurii raselor autohtone [i importate. ~n acest scop se impune elaborarea unui program clar, precis [i eficient de ameliorare genetic\, pentru fiecare tip morfo-productiv, [tiindu-se faptul c\ prin aplicarea [tiin]ei amelior\rii rezultatele ob]inute sunt remarcabile la celelalte speciile de interes zootehnic cu interval scurt `ntre genera]ii, `n timp ce metodele de ameliorare aplicate la ovine au r\mas cele tradi]ionale, `n prezent fiind foarte pu]in schimbate fa]\ de trecut. Evolu]ia efectivelor sub aspect numeric plasa România `n deceniul opt al acestui secol pe locul patru `n Europa, `ns\ dup\ anul 1990 `n condi]iile nou create specifice trecerii spre o economie liber\ [i la alte forme de proprietate, s-au manifestat unele aspecte negative cu influen]\ direct\ asupra num\rului de ovine [i impilicit asupra calit\]ii materialului genetic crescut actualmente `n ]ara noastr\. ~n acest context, `n intervalul scurs din 1990 [i pân\ `n prezent, s-a constatat o inversare a priorit\]ilor `n cre[terea ovinelor [i o aliniere la tendin]ele europene [i mondiale, cu o accentuare deosebit\ asupra sporirii produc]iei de carne, justificat\ `n prezent prin pre]urile practicate pe pie]ele mondiale. ~n condi]iile ]\rii noastre se impune [i o intensificarea a selec]iei ovinelor `n vederea sporirii produc]iei de lapte, realizându-se astfel [i o eficientizare a cre[terii acestei specii. Oile crescute actualmente `n România sunt extrem de heterogene `n privin]a nivelului productiv, excep]ie f\când cele din rasa Merinos de Palas care sunt recunoscute ca fiind bune produc\toare de carne [i lân\ fin\, motiv pentru care `n viitor se impune ca efectivele autohtone [i de import crescute la noi s\ fac\ obiectul unor ac]iuni de selec]ie [i ameliorare, `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i lapte.

- 2 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Ridicarea poten]ialului productiv se poate realiza dup\ caz fie prin selec]ia indivizilor de ras\ curat\, fie prin practicarea `ncruci[\rilor industriale [i de ameliorare cu rase existente `n prezent `n ]ara noastr\, precum [i cu altele vizate pentru a fi importate `n acest scop. Alt\ cale de cre[tere a produc]iilor rezultate prin cre[terea [i exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performan]elor reproductive la efectivele existente [i `mbun\t\]irea tehnologiilor de cre[tere aplicate `n cazul tineretului ovin, mergându-se atunci [i acolo unde condi]iile concrete permit, pân\ la intensivizarea total\, `ns\ `n condi]ii de eficien]\ economic\.

1.2. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE PE GLOB

Caracteristicile de mediu, particularit\]ile biologice, posibilit\]ile de asigurare a hranei, cerin]ele economice [i tradi]ia specific\ anumitor

zone ale globului, reprezint\ tot atâtea mijloace de influen]\ a r\spândirii

[i cre[terii ovinelor la nivel mondial.

Ovinele [i caprinele sunt specii caracterizate printr-o rezisten]\ organic\ ridicat\ [i o capacitate mare de adaptare la condi]iile de mediu, fapt ce a determinat ca acestea s\ fie `ntâlnite pe zone extinse ale globului cu caracteristici geo-climatice dintre cele mai diferite. Exist\ `ns\ [i zone care nu sunt prielnice cre[terii ovinelor. Zonele improprii cre[terii ovinelor sunt cele caracterizate printr-un regim de umiditate mare, asociat fie cu temperaturi prea ridicate, fie cu temperaturi sc\zute care, au o influen]\ negativ\ asupra s\n\t\]ii [i productivit\]ii ovinelor limitându-le astfel arealul de r\spândire. Pe parcursul timpului, la nivel mondial, evolu]ia numeric\ a

efectivelor de ovine a fost fluctuant\ fiind influen]at\ de o serie de factori socio-economici. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 1 reiese c\ la nivel mondial, efectivul de ovine a `nregistrat cre[teri importante `n majoritatea continentelor, excep]ie f\când America de Nord [i Oceania, unde se constat\ o descre[tere numeric\. Exploatarea ovinelor `n condi]ii optime este posibil\ doar `n zonele cu un climat temperat [i oceanic, cuprinse practic `ntre latitudinea nordic\

[i sudic\ de 40 0 , `ntre limitele izotermelor medii anuale de -10 0 C [i + 25 0 C

cu precipita]ii atmosferice sub 600 mm / an. Spre exemplu, `n zona ecuatorial\ [i a tropicelor efectivul de ovine existent este redus, excep]ie f\când platourile `nalte situate `n Africa,

- 3 -

Particularit\]ile ovinelor

America Latin\ [i Asia, pe când `n nordul extrem al Europei, Asiei [i Americii de Nord, aproape c\ lipsesc.

Tabelul 1

Evolu]ia efectivelor de ovine pe plan mondial (mii cap.)* (Sursa: Anuarul FAO [i A.S.R.-1996)

Specificare

1977

1980

1996

Africa Asia America de Nord America de Sud Europa Oceania

164.859

183.562

194.378**

293.778

324.561

333.610**

22.410

21.961

19.476**

102.563

107.790

112.435**

126.343

134.249

206.534**

194.529

204.369

178.851***

Total mondial

1.044.316

1.120.092

1.708.302

Not\: * Nu sunt incluse efectivele existente `n toate ]\rile; ** Date neoficiale; *** Sunt incluse numai efectivele crescute `n Australia [i Noua Zeeland\.

~n mod obi[nuit climatul cald dar uscat este propice cre[terii [i exploat\rii ovinelor cu lân\ fin\ Merinos [i de pielicele de tip Karakul. Ca o consecin]\ a adapt\rii speciei ovin\ la condi]iile de mediu, oile crescute `n zonele semiaride au talia mai mic\ [i pigmenta]ia cutanat\ mai intens\, iar cele r\spândite `n zonele reci prezint\ o pigmenta]ie mai slab\ [i au talia mai mare. Condi]iile specifice climatului `ntâlnit `n diferite zone au contribuit `n mod hot\râtor la formarea unor rase cu `nsu[iri morfologice caracteristice [i cu produc]ii ridicate. Astfel, climatul oceanic din Marea Britanie a contribuit la formarea unor rase precoce, cu dezvoltare corporal\ accentuat\ [i performante din punct de vedere productiv. Datorit\ `nsu[irilor valoroase [i capacit\]ilor superioare de adaptare la alte condi]ii de mediu, aceste rase s-au r\spândit apoi `n diverse zone ale globului, fiind ast\zi `ntâlnite atât `n Europa cât [i `n Oceania, America de Nord [i America de Sud, unde sunt crescute fie `n ras\ curat\, fie utilizate la `ncruci[\ri cu oi locale, participând totodat\ [i la formarea unor tipuri noi de ovine. }\rile situate `n partea continental\ a Europei [i `ndeosebi cele aflate `n partea vestic\ [i central\, cresc rase [i tipuri de carne [i de carne- lân\ (Germania, Fran]a, Italia, Polonia). Rasele de oi cu lân\ fin\ sunt crescute cu prec\dere `n Spania, Portugalia [i Fran]a, iar cele specializate pentru produc]ia de lapte sunt crescute [i exploatate `n mod deosebit `n Fran]a, Italia, Spania [i Grecia.

- 4 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n Europa de sud-est (România, Bulgaria, Slovenia, Iugoslavia, Croa]ia, Macedonia, Grecia, Turcia) se cresc oi din tipul morfoproductiv de lân\ fin\, lân\ fin\-carne, lân\ grosier\-lapte, lân\ semifin\-lape [i de pielicele. ~n zona estic\ a Europei situat\ pe teritoriul ex-sovietic, condi]iile pedoclimatice foarte diverse concur\ la cre[terea unui `nsemnat efectiv de ovine apar]inând unor tipuri morfo-productive variate (lân\ fin\, lân\- carne, lân\ grosier\-lapte, carne-gr\sime [i pielicele). De asemenea, `n aceste zone densitatea ovinelor este variabil\, crescând de la nord spre sud.

~n Asia [i `ndeosebi `n ]\rile asiatice din ex-URSS, precum [i `n Mongolia, Iran [i Afganistan, sunt crescute pe lâng\ oile specializate pentru produc]ia de pielicele (Karakul, Sokolsk, Re[etilov, Malici) [i rase cu aptitudini mixte (lâna grosier\ pentru covoare, lapte [i carne-gr\sime).

Tabelul 2

Evolu]ia efectivului de ovine `n principalele ]\ri cresc\toare (mii cap.) (Sursa: A.S.R. 1996)

Specificare

1990

1994

1995

Africa de Sud Argentina Australia China Etiopia Fran]a India Kazahstan Nigeria Noua Zeeland\ Regatul Unit România Federa]ia Rus\ Spania Turcia

35.712

35.532

35.600

31.871

23.408

23.370

170.857

132.241

33.200

211.821

217.638

240.395

40.160

38.400

38.400

13.030

12.449

12.570

164.588

163.156

163.110

35.700

34.208

34.204

35.781

39.952

38.500

58.915

51.484

50.610

29.521

29.300

29.484

15.067

11.642

11.086

58.200

43.561

34.543

27.700

27.232

26.568

55.589

49.360

45.214

~n America Latin\ cele mai mari ]\ri cresc\toare de ovine sunt Argentina [i Uruguay. ~n aceste ]\ri, precum [i `n Chile, Peru [i Venezuela, sunt exploatate cu prec\dere oi care au lâna fin\, semifin\ [i mixt\ [i de lân\-carne, precum [i meti[i de diferite genera]ii proveni]i din `ncruci[area raselor engleze[ti de carne cu cele locale.

- 5 -

Particularit\]ile ovinelor

}\rile situate `n Africa cresc un num\r mai redus de ovine, dar care apar]in `n marea lor majoritate unor tipuri primitive, tardive [i slab productive exploatate pentru lân\ grosier\, lapte [i carne. Excep]ie face sudul continentului unde condi]iile favorabile permit [i exploatarea `n condi]ii optime a oilor cu lân\ fin\, a celor specializate pentru produc]ia de carne [i pielicele. Aspectele legate de nivelul [i calitatea produc]iilor ob]inute de la ovine vor fi tratate `n alte capitole.

1.3. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE ~N }ARA NOASTR|

Datele istorice p\strate pân\ `n prezent atest\ faptul c\ ovinele sunt crescute pe teritoriul României `nc\ de la `nceputul form\rii acestui stat, iar numero[i istorici, scriitori [i poe]i subliniaz\ contribu]ia acestei specii la unitatea de limb\ [i tradi]ie a poporului român. Astfel, G.

C\linescu `n ,,Istoria literaturii române de la origini pân\ `n zilele noastre”,

arat\ c\ ,,balada Miori]a sintetizeaz\ existen]a pastoral\ a poporului român”. Referitor la cre[terea [i arealul ocupat de specia ovin\, `n anul 1983, A. Pop [i colab. ar\tau c\ ,,existen]a unor suprafe]e `ntinse de p\[uni, configura]ia geografic\ [i climatul temperat, al\turi de cerin]ele fa]\ de produc]iile ce se ob]in de la aceast\ specie, au determinat r\spândirea ei pe `ntreg cuprinsul ]\rii, incluzând toate zonele de relief”. Oile crescute `n ]ara noastr\ pân\ `n a doua jum\tate a secolului al XIX-lea erau reprezentate `n principal de rasa }urcan\, diverse popula]ii de Stogo[\ [i un efectiv mai redus de ovine }igaie. Aceste efective erau `ns\ neameliorate [i se caracterizau prin rezisten]\ organic\ deosebit\, adaptabilitate ridicat\ [i rusticitate accentuat\. Dup\ anul 1860, datorit\ conjuncturii interna]ionale favorabile, efectivul de ovine din România a crescut progresiv, ajungându-se practic `n circa 60 de ani la o dublare a acestuia (tabelul 3). La nivel mondial, România era `n 1980 pe locul 10 `n ceea ce prive[te efectivul de oi [i pe acela[i loc la produc]ia de lân\, ocupând de asemenea [i un loc `n primele ]\ri produc\toare de carne. Actualmente `n ]ara noastr\ efectivele de oi crescute s-au redus cu peste 30 % comparativ ce cele existente la `nceputul anului 1990. ~n prezent efective mai mari sunt crescute `n jude]ele Timi[, Boto[ani, Ia[i, Sibiu [i Neam].

- 6 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 3

Evolu]ia efectivului de ovine `n ]ara noastr\ (mii cap.)

Anul

Efectiv

Anul

Efectiv

1860

4.411

1938

10.086

1890

5.002

1966

13.125

1897

6.848

1976

13.875

1916

7.811

1982

17.288

1920

8.700

1990

15.067

1925

12.950

1994

11.642

1930

11.920

1995

11.086

- 7 -

Particularit\]ile ovinelor

CAPITOLUL II.

ORIGINEA, DOMESTICIREA, FORMAREA RASELOR {I PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE ALE OVINELOR DOMESTICE

2.1. FORMELE S|LBATICE DE OVINE

Cunoa[terea formelor primare din care au derivat rasele actuale de ovine este util\ atât pentru procesul de ameliorare prin selec]ie, cât [i pentru crearea de noi rase mai rezistente la condi]iile de mediu [i cu un poten]ial productiv superior. Asupra originii formelor actuale de ovine, opiniile [i teoriile sunt `mp\r]ite, deoarece de-a lungul timpului, `n urma numeroaselor mi[c\ri de efective, au avut loc amestecuri [i `ncruci[\ri `ntâmpl\toare, la care ulterior, pe durata exploat\rii s-a ad\ugat [i interven]ia omului. ~n general, atunci când se urm\re[te stabilirea str\mo[ilor din care au derivat formele domestice, se au `n vedere urm\toarele elemente sau caractere comune: forma [i m\rimea cozii, forma [i m\rimea coarnelor, `nsu[irile `nveli[ului pilos [i anumite particularit\]i de natur\ anatomic\. ~n func]ie de aceste elemente, se desprinde concluzia c\ formele actuale de ovine au origine polifiletic\, provenind `n principal din Muflon, Arkar [i Argal. Din punct de vedere a sistematicii zoologice, oaia domestic\ (Ovis aries) face parte ca [i celelalte genuri - Capra, Hemitragus, Pseudovis [i Ammotragus, din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, ordinul Ungulata, subordinul Paricopitate, clasa Mammalia. Se consider\ c\ celelalte patru genuri men]ionate nu au participat la formarea oilor domestice deoarece, prin hibridare nu se ob]in produ[i fecunzi. Formele s\lbatice ale genului Ovis, pot fi clasificate `n dou\ grupe, `n func]ie de afinitatea sau lipsa de afinitate `n procesul de reproduc]ie fa]\ de oile domestice. ~n prima grup\ sunt incluse speciile s\lbatice care au afinitate reproductiv\ atât `ntre ele cât [i cu actualele rase de ovine. Din

- 8 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

aceast\ grup\ fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal [i Ovis montana. Datorit\ acestui fapt, se presupune c\ aceste forme s\lbatice sunt de fapt [i str\mo[ii actualelor rase de ovine. Toate aceste forme sunt `n general de talie mic\, mijlocie [i mare, posed\ glande interdigitale la toate membrele [i au fose lacrimale pronun]ate. Glanda mamar\ este format\ din dou\ jum\t\]i [i dou\ mameloane; coada cilindric\ sau lat\ acoperit\ `ns\ pe `ntreaga lungime cu lân\ sau jar. Masculii au un miros caracteristic pronun]at. Muflonul este cel mai mic reprezentant al formelor s\lbatice [i cuprinde dou\ subspecii [i anume: Muflonul european (Ovis musimon) [i Muflonul asiatic (Ovis orientalis). Muflonul european este `ntâlnit [i `n prezent `n zonele montane din sudul Europei, `n Corsica [i Sardinia. Tr\ie[te `n turme de 50 - 60 indivizi conduse de un mascul viguros.

`n turme de 50 - 60 indivizi conduse de un mascul viguros. Fig . 1. Muflonul

Fig.1. Muflonul european (dup\: Doehner)

Masculii au greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, culoarea robei brun- ro[cat\, de nuan]\ mai `nchis\ pe partea superioar\ a corpului [i mai deschis\ pe abdomen, extremit\]ile membrelor [i bot; prezint\ coarne triunghiulare de forma unei spirale incomplete, cu vârfurile `ndoite spre marginile laterale ale gâtului. Femelele prezint\ aceea[i culoare `ns\ de nuan]e mai deschise [i uniform distribuit\ pe suprafa]a corpului. Din Muflonul european au derivat formele primitive de oi cu coada scurt\ cum ar fi cele din nordul Rusiei, Poloniei, Germaniei [i nord-vestul Sco]iei (Romanov, Friz\, Oaia de Heidschnüke, etc.). Muflonul asiatic este considerat ca fiind str\mo[ul s\lbatic al oilor ciute din Europa [i Asia, precum [i al unora cu p\r din Africa. Este r\spândit `n Iran, Himalaia [i Tibet. Ovis orientalis este [i str\mo[ul oii

- 9 -

Particularit\]ile ovinelor

palustre (Ovis palustris) care, reprezint\ cea mai veche form\ domestic\ din Europa (Bavaria de Sud [i Elve]ia). Ovis vignei, sau oaia de step\, este reprezentat\ de Arkar (Ovis arkar) [i Urial (Ovis cycloceros).

de Arkar ( Ovis arkar ) [i Urial ( Ovis cycloceros ). Fig. 2. Ovis vignei

Fig. 2. Ovis vignei arkar (dup\: Doehner)

Ambele tipuri tr\iesc `n turme de pân\ la 100 indivizi [i ocup\ un areal `ntins situat la est de Marea Caspic\ spre vestul extrem pân\ `n mun]ii Himalaia Ovis cycloceros (Urialul, sau oaia cu coarne dispuse `n form\ de cerc), este `ntâlnit\ `n general `n acela[i areal ocupat de Arkar, precum [i `n Pakistan [i nord-vestul Indiei. Comparativ cu Arkarul, are o dezvoltatre corporal\ mai mare [i o culoare gri-g\lbuie. Din aceast\ form\ au derivat oile actuale cu membre `nalte, coad\ lung\, coarne lungi r\sucite `n form\ de tirbu[on [i cele cu lâna mixt\ [i aspr\ `ntâlnite `n Africa, Tibet [i Himalaia. Ovis ammon (Argalul), reprezint\ forma s\lbatic\ cu cea mai accentuat\ dezvoltare corporal\, masculii având talia de pân\ la 1 m, lungimea corpului de aproximativ 2 m [i o greutate de peste 200 kg. Aria de r\spândire este reprezentat\ de ]inuturile muntoase `ntinse din Asia Central\, Tibet [i Peninsula Kamciatka. Tr\ie[te `n turme cu un num\r mai mic de indivizi (5 - 30), masculii au coarne mari, puternice [i

- 10 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

spiralate, iar la femele coarnele sunt mai mici [i mai pu]in curbate. De asemenea, Argalul are coada scurt\, culoarea robei este gri-g\lbuie cu nuan]e mai deschise pe zonele superioare [i inferioare ale corpului [i fa]a intern\ a membrelor, iar `n partea inferioar\ a gâtului prezint\ o coam\ deschis\ la culoare.

ferioar\ a gâtului prezint\ o coam\ deschis\ la culoare. Fig.3 Ovis Argali ( dup\: Doehner )

Fig.3 Ovis Argali (dup\: Doehner)

Spre deosebire de celelalte forme s\lbatice [i domestice, la care gesta]ia dureaz\ 5 luni, la Argal aceasta se `ntinde pe parcursul a 7 luni. Aceast\ form\ s\lbatic\ este considerat\ ca fiind str\mo[ul oilor primitive cu talia mare, lâna mixt\ [i fesa gras\, gr\sime-carne (Gissar, Edilbaiev, Saradjinsk, etc). Prin `ncruci[area masculilor de Argal cu oi Merinos precoce s-a ob]inut o nou\ ras\ de ovine (Arharomerinos) care, este foarte bine adaptat\ zonelor situate la altitudini de peste 2000 m din mun]ii Kazahstan. Ovis montana (oaia de munte), este `ntâlnit\ `n grupe de 10-15 indivizi `n nord-estul Siberiei, Alaska [i Canada. Se caracterizeaz\ `n general prin urm\toarele elemente definitorii: coada scurt\, talia de 105 cm, lungimea de 90 cm, culoarea robei este alb\ cu zone dungate dispuse pe partea superioar\ a corpului. Din cadrul acestei specii mai face parte [i varietatea Ovis borealis cunoscut\ [i sub denumirea de Ovis nivicola, sau oaia de z\pad\, `ntâlnit\ `n prezent `n nordul Siberiei [i `n Kamciatka. Aceast\ form\ s\lbatic\ face trecerea spre Argal, cu care se aseam\n\ foarte mult.

- 11 -

Particularit\]ile ovinelor

2.2. DOMESTICIREA OILOR

Primele oi au fost domesticite `nc\ din timpuri preistorice, cu cca. 6-8 mii ani `.e.n. Ca [i `n cazul celorlalte specii , domesticirea a avut loc `n urm\toarele etape succesive: captivitatea, `mblânzirea [i apoi domesticirea propriu-zis\. Exist\ date istorice care confirm\ faptul c\ omul din epoca bronzului [tia s\ transforme laptele `n brânz\ [i lâna `n ]es\turi, ceea ce denot\ urm\rirea evident\ a unui scop precis `n ac]iunea de domesticire. Cu timpul, când oaia a devenit un animal util vie]ii omului, acesta a `nceput s\ o utilizeze [i ca mijloc de schimb, contribuind astfel al\turi de ceilal]i factori la diversificarea [i r\spândirea formelor domestice. Referitor la locul `n care au avut loc primele domesticiri, se presupune c\ primul centru a fost reprezentat de zona de sud-vest a Asiei, pe teritoriul actual al Irakului [i Turkmeniei, unde la `nceput a fost domesicit Arkarul din care mai târziu au rezultat oile cu coada lung\ (dolycura) [i cele cu coada groas\ (platyura) care, mai apoi s-au r\spândit `n Europa [i Asia. Al doilea centru, este considerat ca fiind situat geografic `n sudul Europei, unde s-a domesticit Muflonul, din care mai târziu au ap\rut oile cu coada scurt\ (brachyura) [i, care odat\ cu migra]ia popoarelor au fost aduse [i `n partea nordic\ a continentului. Al treilea centru `l constituie zona Asiei Centrale, unde a avut loc domesticirea Argalului, din care ulterior au derivat oile cu fesa gras\ (steatopyga), r\spândite ast\zi `n aproximativ aceea[i zon\.

2.3. MODIFIC|RILE SURVENITE CA URMARE A DOMESTICIRII OILOR

~n urma domesticirii, ca urmare interven]iei omului [i a noilor condi]ii de mediu, la ovinele domestice comparativ cu formele s\lbatice din care provin, au ap\rut diferen]ieri majore. Astfel, rasele formate sub influen]a direct\ a factorilor de mediu natural sunt primitive, rustice [i tardive, rezistente [i foarte bine adaptate la condi]iile `n care s-au format, `ns\ dau produc]ii reduse (}urcana, }igaia [i altele). ~n schimb multe din rasele de oi crescute [i exploatate `n prezent, s-au format prin interven]ia omului `n dirijarea factorilor de mediu, precum [i prin artificializarea condi]iilor de cre[tere [i `ntre]inere

- 12 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

coroborate cu aplicarea unor metode de ameliorare (rase culturale). A[a au ap\rut actualele rase perfec]ionate [i specializate pentru diverse produc]ii (rasele engleze[ti de carne, Karakul, Friz\, etc). O mare parte din modific\rile survenite `n urma domesticirii au ap\rut treptat, decurgând unele din altele, iar altele brusc. Modific\rile ap\rute pot fi clasificate `n func]ie de natura lor astfel: modific\ri morfologice [i modific\ri fiziologice. Modific\ri morfologice. Primele modific\ri care au avut loc `n evolu]ia ulterioar\ a ovinelor au vizat conforma]ia corporal\. Aceasta s-a modificat spre direc]ia de produc]ie `n care a fost orientat\ cre[terea oilor, existând ast\zi rase specializate pentru anumite produc]ii [i cu o conforma]ie corporal\ caracteristic\. ~n schimb, ca urmare a domesticirii, talia oilor s-a modificat `n mic\ m\sur\. Modific\ri esen]iale au ap\rut `ns\ la nivelul cozii, fiind `ntâlnite ast\zi atât oi cu coada scurt\ (sub 13 vertebre coccigiene) cât [i oi cu coada lung\ (peste 13 vertebre coccigiene). Sunt de asemenea [i rase de oi cu coada groas\, caracter ce lipse[te la formele s\lbatice. Astfel, oile Kurdiuk au trei vertebre coccigiene, iar la }igaie, }urcan\ [i Merinos num\rul acestora este cuprins `ntre 14 - 22 (Novacov citat de A. Pop [i colab., 1983). Lungimea [i conforma]ia cozii reprezint\ criterii principale `n clasificarea raselor de ovine. Pielea, la formele domestice, este mai moale [i mai elastic\, formând la unele rase pe diferite regiuni ale corpului numeroase cute (Merinos). La alte rase formate `n condi]iile aride specifice stepei, sub piele s-au dezvoltat ]esuturi adipoase cu rol de rezerv\ biologic\ (Kurdiuk [i Karakul). Modific\ri esen]iale au ap\rut [i la nivelul ,,`mbr\c\min]ii piloase”. Astfel, `n timp ce la formele s\lbatice corpul este acoperit cu p\r, la oile domestice `mbr\c\mintea piloas\ este reprezentat\ de lân\. Alt\ `nsu[ire morfologic\ supus\ modific\rilor ap\rute `n urma domesticirii este [i culoarea. La `nceput formele s\lbatice aveau o culoare mai uniform\ (brun ro[cat\), apoi `n urma interven]iei omului aceasta a c\p\tat o mare variabilitate, `ntâlnindu-se ast\zi rase pigmentate diferit. Aceast\ variabilitate a pigmenta]iei robei la ovine a fost posibil\, ca [i la celelalte specii, prin apari]ia leucismului [i melanismului, `n timp ce culoarea caracteristic\ formelor s\lbatice este tot mai rar `ntâlnit\ la actualele oi domestice. Modific\ri fiziologice. Cele mai importante modific\ri fizilogice aparute ca urmare a domesticirii au survenit la nivelul aptitudinilor

- 13 -

Particularit\]ile ovinelor

zooeconomice. ~n acest sens, se poate afirma c\ dup\ domesticire, omul a c\utat `n decursul istoriei s\ dezvolte la ovine acele aptitudini care erau utile intereselor sale. Ast\zi, de la rasele de oi domestice se ob]in produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ, `n compara]ie cu formele s\lbatice. Astfel, de la Merinos se ob]ine lân\ fin\ `n cantit\]i medii de peste 4 kg, iar la alte rase produc]ia de lapte a crescut considerabil, concomitent cu ridicarea prolificit\]ii; la rasele de carne intensitatea de cre[tere este mai mare, iar de la mieii rasei Karakul se ob]in pielicele cu `nveli[ul pilos dispus `n bucle, aspect nesemnalat la formele s\lbatice. Paralel cu aceste modific\ri utile [i datorit\ faptului c\ omul a `mbun\t\]it mereu condi]iile de cre[tere, la actualele rase comparativ cu cele s\lbatice, se constat\ o diminuare a rezisten]ei organice, a gradului de adaptare, a vioiciunii, a instinctului de conservare [i a instinctului matern.

2.4. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE {I DE PRODUC}IE ALE OILOR DOMESTICE

2.4.1. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE GENERALE

Specia ovin\ prezint\ o serie de particularit\]i fiziologice [i morfologice, determinate de felul de via]\, modul de cre[tere [i direc]ia de exploatare. Exploatarea acestei specii `n condi]ii de eficien]\ economic\ are la baz\ tocmai existen]a acestor particularit\]i biologice superioare reprezentate `n general de rusticitate, rezisten]\ [i capacitate mare de

adaptabilitate la condi]ii diferite de mediu. Poten]ialul productiv al acestei specii, este unul ,,competitiv”, fiind direct influen]at de nivelul de perfec]ionare [i tehnologia de cre[tere [i exploatare aplicat\. Dintre particularit\]ile bioeconomice superioare ale ovinelor, mai importante sunt urm\toarele:

- conforma]ia specific\ botului [i a subregiunilor gurii, permite

oilor s\ utilizeze relativ u[or iarba de pe p\[une [i de la mic\ distan]\ de

suprafa]a solului, inclusiv unele forme de vegeta]ie ce nu pot fi utilizate de alte specii; - dezvoltarea aparatului digestiv al oii permite o mai bun\ valorificare a furajelor voluminoase cu un con]inut ridicat al celulozei;

- rezisten]\ sporit\ la condi]ii mai aspre de clim\ (determinat\ de

prezen]a `nveli[ului pilos), motiv pentru care nu necesit\ construirea unor ad\posturi costisitoare;

- 14 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

- longevitatea mare `n exploatare cu o durat\ economic\ de 6-8 ani [i uneori peste aceast\ perioad\, `ndeosebi la oile Karakul;

- durata scurt\ a gesta]iei [i prolificitatea ridicat\;

- viteza de cre[tere ridicat\ a tineretului ovin `n primele luni de via]\ permite valorificarea timpurie a acestora pentru carne;

- capacitatea pronun]at\ de depunere a gr\simii la unele rase.

2.4.2. CONSTITU}IA {I TIPURILE DE PRODUC}IE

Examinarea `nsu[irilor de exterior [i a nivelului produc]iilor, trebuie s\ fie efectuate `n toate cazurile prin raportarea acestora la vârsta animalelor examinate. De aceea, analiza [i interpretarea rezultatelor ob]inute trebuie s\ se bazeze `ntotdeauna pe date comparabile sub aspectul vârstei, [tiindu-se faptul c\ principalii indicii de produc]ie sunt influen]a]i [i totodat\ determina]i de principalele particularit\]i constitu]ionale [i morfologice ale ovinelor.

2.4.2.1. TIPURI CONSTITU}IONALE

Constitu]ia reprezint\ un factor de prim ordin de care se ]ine seama `n cre[terea animalelor, deoarece atât aceasta cât [i conforma]ia sunt consecin]e ale modific\rilor survenite ca urmare a adapt\rii la alte condi]ii de cre[tere [i exploatare. Totalitatea acestor modific\ri au ap\rut `n decursul evolu]iei filogenetice [i ontologice, fiind datorate [i selec]iei desf\[urate pe parcursul timpului. Aprecierea constitu]iei la animale este necesar\ deoarece aceasta este strâns legat\ de gradul de rezisten]\ [i de adaptare, de starea de s\n\tate [i de nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iilor. Constitu]ia se determin\ pe baza leg\turii dintre forma [i func]ia diverselor regiuni corporale `ns\ `n mod obi[nuit tipul constitu]ional se apreciaz\ pe baza unor criterii pur fenotipice, completate adesea, atunci când este cazul [i cu analiza altor indici de natur\ intern\. ~n vederea aprecierii fenotipice a constitu]iei unui individ observa]iile `ncep `ntâi cu exteriorul, c\utându-se stabilirea robuste]ii, dup\ care se continu\ cu identificarea particularit\]ilor de conforma]ie corporal\, aspectul [i structura pielii, stratul adipos, musculatura, `nveli[ul pilos, osatura, rezisten]a organic\, etc.

- 15 -

Particularit\]ile ovinelor

Ca [i la celelalte specii de interes zootehnic [i la ovine se `ntâlnesc patru tipuri constitu]ionale principale: robust\, grosolan\, fin\ [i debil\. Tipul robust este asociat cu o conforma]ie armonioas\, osatura puternic\, s\n\tate deplin\, vigoare [i rezisten]\ la intemperii. Acest tip constitu]ional este `ntâlnit frecvent la ovinele specializate pentru produc]ia de carne. Tipul grosolan reprezint\ o exagerare `n sens negativ a constitu]iei robuste [i se carcterizeaz\ prin osatur\ dezvoltat\, articula]iile proeminente [i grosolane, uneori cu o structur\ spongioas\ [i piele `mp\stat\. Animalele cu o astfel de constitu]ie sunt limfatice [i nu se remarc\ prin nivel productiv superior, motiv pentru care sunt `ndep\rtate de la reproduc]ie. Tipul fin este `ntâlnit mai fecvent la oile cu poten]ial lactogen ridicat [i de cele mai multe ori animalele au un aspect usc\]iv, prezint\ capul alungit, gâtul mai lung `ns\ sub]ire, osatura sub]ire dar rezistent\, pielea sub]ire [i elastic\, ]esut muscular redus, lâna mai deas\ [i mai uniform\. Tipul debil reprezint\ forma exagerat\ a celui fin [i se `ntâlne[te de regul\ la ovinele specializate [i exploatate unilateral `ntr-o anumit\ direc]ie a produc]iei, f\r\ ca `n lucr\rile de selec]ie s\ fi fost acordat\ aten]ia cuvenit\ consolid\rii constitu]iei. Ovinele cu o constitu]ie debil\ prezint\ osatura fin\, fragil\, articula]ii sl\bite, trunchi `ngust, urechi str\vezii, spinare `n[euat\ [i u[or convex\, tren anterior [i posterior slab dezvoltat, piele sub]ire [i slab vascularizat\. Semnele degener\rii constitu]ionale indiferent de ras\ sunt urm\toarele:

- dimorfism sexual slab eviden]iat;

- pielea este flasc\, sub]ire, de culoare pal\ sau alb\struie [i u[or

de prins `n cut\;

 

-

trunchi strâmt cu musculatura slab dezvoltat\;

-

`n jurul ochilor fibrele de p\r lipsesc, pielea este depigmentat\ [i

sub]ire;

 

-

urechile sunt sub]iri, cu vasculariza]ia evident\;

-

osatura fin\, articula]ii proeminente [i unghiuloase;

-

vid substernal m\rit [i defecte de aplomb;

-

diminuarea indicilor de produc]ie [i reproduc]ie.

apari]iei debilit\]ii constitu]ionale permite

exteriorizarea poten]ialului productiv al ovinelor, fapt pentru care `n

Preântâmpinarea

- 16 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

lucr\rile de selec]ie trebuie s\ se ]in\ seama de totalitatea acestor semne ale apari]iei debilit\]ii constitu]ionale `n efectivul respectiv.

2.4.2.2. TIPURI MORFOPRODUCTIVE

~ntre aptitudinile zooeconomice [i conforma]ia corporal\ a animalelor exist\ o strâns\ leg\tur\, existând astfel posibilitatea ca pe baza `nsu[irilor de exterior s\ se poate stabili principalele caracteristici de produc]ie `n cadrul diferitelor tipuri morfoproductive. La specia ovin\, se definesc atât tipuri morfoproductive principale, cât [i unele considerate ca fiind mixte. Tipul de lapte. Se caracterizeaz\ prin urm\toarele `nsu[iri morfologice: format corporal dolicomorf; gâtul este lung, `ns\ sub]ire [i purtat oblic; trunchiul lung, mai mult `ngust [i mai pu]in adânc spre partea anterioar\ dându-i astfel un aspect piriform, cu trenul posterior mai dezvoltat; linia abdominal\ coboar\ din sens antero-posterior; ugerul mare; pielea sub]ire [i dens\; constitu]ia `n general fin\. Reprezentantul tipic al acestui tip morfoproductiv este rasa Friz\. Tipul de carne. Este caracterizat printr-o conforma]ie corporal\ brevimorf\, trunchi scurt, `ns\ adânc, larg [i cilindric; gâtul scurt [i gros, purtat aproape orizontal; membre scurte, osatura puternic\; linia spin\rii dreapt\ [i larg\; regiunile posterioare cu mase musculare dezvoltate; uger mic; greutate corporal\ mare; ]esut subcutanat dezvoltat; pielea sub]ire [i buretoas\; constitu]ie robust\. Prolificitatea este ridicat\, iar precocitatea accentuat\; reprezentative pentru acest tip morfoproductiv sunt rasele engleze[ti de carne.

Tipul de pielicele. Are formatul corporal dolicomorf, linia superioar\ este ascendent\ antero-posterior; crupa te[it\; coada groas\ cu un depozit de gr\sime bogat situat la baza acesteia; coada ajunge pân\ la nivelul jaretului [i se termin\ cu o `ndoitur\ `n form\ de ,,S”. Profilul capului este berbecat, iar urechile sunt lungi purtate aplecat, acoperite cu fibre ondulate [i lucioase. Trunchiul este `ngust, iar aspectul pe ansamblu este de animal usc\]iv. La miei, imediat dup\ fatare fibrele ce formeaz\ `nveli[ul pilos sunt grupate `n forma]iuni caracteristice denumite bucle. Pentru acest tip morfoproductiv, reprezentativ\ este rasa Karakul. Tipul mixt. Este `ntâlnit la numeroase rase de ovine care au `nsu[iri morfoproductive intermediare cum ar fi: lân\-carne (Merinosul de carne german, Merinosul de Palas); carne-lân\ (~le de France, Texel,

- 17 -

Particularit\]ile ovinelor

Corriedale); lân\ de covoare-lapte-pielicele (}urcana) [i lân\ semifin\- lapte-carne (}igaia).

2.4.3. CULORILE SPECIFICE OVINELOR

Studiul culorii, din punct de vedere [tiin]ific [i practic, la ovine, prezint\ o importan]\ deosebit\. Culoarea reprezint\ [i un caracter de ras\, iar lâna de culoare mai deschis\ [i `ndeosebi cea alb\ are o valoare economic\ mai mare. Acest aspect a contribuit `n mare m\sur\ la r\spândirea oilor cu `mbr\c\mintea piloas\ alb\ `n aproape toate zonele lumii.

Diversitatea culorilor `ntâlnite la oi este dat\ de caracterul diferit al pigmenta]iei lânii [i jarului de pe extremit\]i, sub raportul intensit\]ii, nuan]ei [i r\spândirii fibrelor pigmentate pe suprafa]a corporal\. ~ntre pigmenta]ia robei [i a pielii exist\ o strâns\ corela]ie. Astfel, la oile cu lân\ culorat\, datorit\ prezen]ei melaninei `n cantitate mai mare `n epiderm\ [i `ntr-o propor]ie mai redus\ `n derm, pielea este totdeauna `nchis\ la culoare. Oile cu `nveli[ul pilos alb au tegumentul de culoare ardezie `nchis\ (}igaia buc\laie), sau albinotic ro[cat\ ori de culoare sidefie (cum se `ntâlne[te la oile bele). De asemenea, oile complet albe, prezint\ totdeauna ochii pigmenta]i, cu irisul de nuan]\ verzuie, mai rar de nuan]e alb\strii. Pân\ `n prezent nu s-au semnalat oi cu adev\rat albinotice, adic\ cu roba, tegumentele [i ochii complet lipsi]i de pigment. De aceea culoarea complet alb\ la oi este considerat\ de tip leucistic [i nu albinotic [i `n consecin]\ oile albe sunt animale leucistice. Analiza corela]iei dintre roba [i pigmenta]ia pielii prezint\ importan]\ practic\ [i din punct de vedere al tipului de constitu]ie [i a gradului de adaptare la un climat diferit, [tiindu-se faptul c\ `n general, oile cu `nveli[ul pilos `nchis la culoare sunt mai rezistente la intemperii [i se pot adapta mai u[or la condi]ii noi. Ca urmare a interven]iei omului [i a adapt\rii oilor la condi]ii diverse de clim\, culoarea `nveli[ului pilos s-a diversificat comparativ cu formele s\lbatice din care acestea au derivat. ~n func]ie de aceste elemente, ca [i la alte specii de animale, la oi deosebim coloristica robei [i particularit\]ile acesteia. Astfel, culorile pot fi simple, compuse [i b\l]ate, iar la unele rase de oi, `n cazul categoriilor de tineret se `ntâlne[te [i o culoare tranzitorie.

- 18 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Culorile simple. Din aceast\ grup\ fac parte urm\toarele culori:

alb\ uniform\, neagr\ [i cafenie. Culoarea alb\ uniform\. ~n func]ie de modul de repartizare pe corp, `n cadrul acestei culori deosebim dou\ aspecte diferite [i anume: un prim aspect este dat de colora]ia alb\ a corpului `n totalitate, inclusiv extremit\]ile corporale [i capul; al doilea aspect este dat de pigmenta]ia neuniform\ a corpului, `n sensul c\ lâna este alb\, iar jarul de pe extremit\]i este pigmentat. ~n aceste condi]ii, la oi distingem o culoare alb\ simpl\ sau uniform\ [i una compus\ sau neuniform\, deosebite `ntre ele prin aspectul [i distribu]ia pigmentului pe anumite regiuni corporale. Fiecare dintre aceste particularit\]i reprezint\ caracteristici ale anumitor rase [i variet\]i de oi.

La marea majoritate a raselor de ovine, culoarea alb\ indiferent dac\ este uniform\ sau neuniform\ este cea mai r\spândit\. Frecven]a mai mare a culorii albe reprezint\ de fapt o consecin]\ a interven]iei omului [i selec]iei dirijate `n acest scop, având `n vedere importan]a economic\ deosebit\ a lânii albe prin posibilit\]ile multiple de vopsire `n orice culoare sau nuan]\ dorit\. Acesta este [i motivul pentru care majoritatea oilor cu lân\ fin\ [i semifin\ au culoarea alb\, `ntâlnit\ `n cele dou\ variante. Culoarea alb\ uniform\ (bel\) este caracteristic\ raselor Merinos, }igaie, popula]iilor de Spanc\, variet\]ii albe a rasei }urcan\, raselor engleze[ti de carne cu lâna lung\, raselor franceze de carne-lân\ [i celor germane de carne cu capul alb. ~n cadrul acestei culori se `ntâlnesc [i unele particularit\]i reprezentate de mici pete pigmentate, de diferite nuan]e [i m\rimi, dispuse de regul\ pe cap sau pe extremit\]ile inferioare ale membrelor. Aceste pete pigmentate pot fi tolerate [i admise `n selec]ie `n raport cu standardul rasei, obiectivele cre[terii [i direc]ia de exploatare. La berbecii de reproduc]ie [i chiar la oi se recomand\ ca aceste pete pigmentate s\ fie mici [i `n num\r redus. Existen]a acestora este cu totul nedorit\ atunci când apar pe alte regiuni corporale, deoarece

depreciaz\ calitatea lânii din cojoc.

La varietatea alb\ a raselor }igaie [i }urcan\, la unele exemplare aceste pete pot fi de culoare neagr\, brun\, ruginie, galben\, ocupând zone mai mici sau mai mari. ~n func]ie de `ntinderea [i localizarea petelor pigmentate, aceste exemplare sunt denumite astfel:

- oi urecheate, când doar urechile sunt pigmentate;

- 19 -

Particularit\]ile ovinelor

- oi oache[e, când pigmenta]ia este dispus\ circular `n jurul

ochilor;

- oi buzate, când petele pigmentate sunt localizate atât pe buza superioar\ cât [i pe cea inferioar\, pân\ la comisur\;

- oi stropite, atunci când petele pigmentate sunt pres\rate `n

regiunea capului [i membrelor sau numai pe una din acestea [i sunt `n num\r variabil [i au forme diferite. Culoarea neagr\ a oilor se caracterizeaz\ printr-o rob\ puternic [i uniform pigmentat\, cuprinzând `ntreg corpul inclusiv extremit\]ile. La oile domestice culoare neagr\ este mai pu]in frecvent\, comparativ cu cea alb\. ~n trecut culoare neagr\ era predominant\, `ns\ treptat ponderea acesteia s-a diminuat f\când loc oilor cu lâna alb\. Roba de culoare neagr\, la oile crescute `n ]ara noastr\ este `ntâlnit\ la varietatea neagr\ a raselor Karakul, }urcan\ [i }igaie. La na[tere, mieii au `nveli[ul format `n exclusivitate din fibre negre pigmentate intens, `ns\ concomitent cu `naintarea `n vârst\ `ncepe procesul de depigmentare natural\. Acest proces debuteaz\ mai `ntâi pe extremit\]ile [uvi]elor, lâna cap\tând astfel o nuan]\ ro[cat\.

[uvi]elor, lâna cap\tând astfel o nuan]\ ro[cat\. Fig. 4. Particularit\]i de culoare la ovine ( urechiat\,

Fig. 4. Particularit\]i de culoare la ovine (urechiat\, buzat\ [i oache[\)

- 20 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor Fig. 5. Particularit\]i de culoare la ovine ( oi stropite )

Fig. 5. Particularit\]i de culoare la ovine (oi stropite)

La o vârst\ mai `naintat\ `ncepe depigmentarea progresiv\ [i o parte din fibrele negre devin albe, dând robei un aspect cenu[iu-deschis sau ro[cat-cenu[iu, cu nuan]e diferite. Acest aspect este caracteristic animalelor adulte, `ns\ jarul de pe extremit\]i r\mâne de culoare neagr\ (ca la miel). ~n general, procesul de depigmentare este un caracter genetic, individual [i variabil. Decolorarea este cauzat\ atât de cre[terea ulterioar\ a fibrelor albe cât [i de depigmentarea fibrelor negre `n timpul cre[terii acestora. Acest proces de depigmentare a lânii se produce de regul\ de la suprafa]\ c\tre profunzime, astfel c\ dup\ tuns oile au culoarea de nuan]\ mai `nchis\. La indivizii apar]inâd rasei Karakul, depigmentarea `nveli[ului pilos poate fi evident\ `nc\ de la vârsta de 6 luni, iar la altele `n jurul vârstei de un an, sau mai târziu. Ca particularit\]i mai des `ntâlnite `n cadrul acestei culori sunt petele albe de m\rimi [i forme diferite, plasate `n regiunea cefei [i vârful cozii [i mai rar pe trunchi. ~n cazul oilor exploatate pentru pielicele [i `ndeosebi la Karakul cu toate c\ s-a demonstrat c\ petele localizate pe vârful cozii se transmit homotopic `n descenden]\, se impune mult\ pruden]\ `n ,,promovarea” ca reproduc\tori a berbecilor cu astfel de particularit\]i de culoare.

- 21 -

Particularit\]ile ovinelor

Culoarea cafenie este foarte pu]in `ntâlnit\ la aceast\ specie. Se `ntâlne[te la varietatea cafenie a rasei Karakul [i mai este denumit\ comor sau kombar. Pe roba oilor, culoarea cafenie poate avea diverse nuan]e mai `nchise sau mai deschise cum ar fi: castanie deschis\, ar\mie, ciocolatie [i aurie. Pe linia superioar\ a corpului [i pe membre culoarea cafenie este mai `nchis\, iar pe abdomen mai deschis\. La mieii cafenii imediat dup\ na[tere, uneori pe un fond mai `nchis, se constat\ pe o parte [i pe alta a liniei spin\rii, mici zone dispuse oblic [i de nuan]e mai `nchise, aproape negre. Aceste pielicele `n zona de formare a rasei Karakul sunt denumite [i halili. Culoarea cafenie a `nveli[ului pilos este aparent\ la animalele tinere, dup\ care odat\ cu `naintarea `n vârst\ se accentueaz\ procesul de depigmentare a lânii, fibrele deschise la culoare devin mai numeroase, conferind astfel `n cazul oilor adulte robe cu nuan]e galbene deschise, uneori chiar albe. Culorile compuse. ~n aceast\ categorie sunt incluse culorile urm\toare: alb\ neuniform\, brum\rie, sur-antic [i roz\. Culoarea alb\ neuniform\. Spre deosebire de albul leucistic care face parte din grupa culorilor simple, la unele rase [i variet\]i de oi este `ntâlnit\ [i o culoare alb\ neuniform\ de tip melanic. Aceasta se caracterizeaz\ prin faptul c\ `n timp ce lâna situat\ pe corp este alb\, jarul de pe extremit\]i este pigmentat uniform `n culori sau nuan]e diferite. Astfel, pigmenta]ia jarului de pe extremit\]i poate avea culoare castanie sau chiar neagr\ cu nuan]e mai `nchise ori mai deschise. Acest aspect este `ntâlnit frecvent la varietatea buc\laie a rasei }igaie, la rasele germane de carne cu capul negru [i la rasele engleze[ti cu lâna scurt\. La varietatea ruginie a rasei }igaie, jarul situat pe extremit\]ile corporale mai poate fi [i ruginiu, cu nuan]e de la castaniu-deschis pân\ la cafeniu-`nchis. La adulte, pigmenta]ia extremit\]ilor este neuniform\ [i prezint\ unele pete albe variabile ca num\r, form\ [i m\rime, dând un aspect `nflorat. De asemenea, `n cadrul variet\]ii ruginii a rasei }igaie pot fi `ntâlni]i [i indivizi la care petele albe sunt plasate pe trunchi, la al]ii pe fa]\ sau numai pe membre. Meti[ii de prim\ genera]ie rezulta]i din `ncruci[area oilor }igaie buc\laie cu berbeci Merinos, prezint\ o mare variabilitate a pigmenta]iei capului [i p\r]ii inferioare a extremit\]ii membrelor. ~n ceea ce prive[te culoarea robei la ace[ti meti[i, `ntre limitele caracteristice formelor

- 22 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

parentale pot ap\rea o mare diversitate a aspectelor particulare, exteriorizate prin `nflorituri [i o pigmenta]ie `n mozaic. De asemenea, o alt\ particularitate a robei este conferit\ [i de prezen]a fibrelor negre `n masa lânii la unele rase [i variet\]i de oi, iar jarul situat pe extremit\]ile corpului este intens pigmentat (Hampshire, }igaie buc\laie). ~n mod frecvent la mieii apar]inând variet\]ilor buc\laie [i ruginie ale rasei }igaie se `ntâlne[te aspectul de tranzi]ie a culorii exprimat prin faptul c\ la na[tere `nveli[ul pilos are o culoare fumurie (la }igaia buc\laie) sau ruginie (la }igaia ruginie) `ns\ `n jurul vârstei de 3 - 4 luni lâna intr\ `ntr-un proces de depigmentare, astfel `ncât la adulte `n timp ce lâna este alb\, jarul situat pe extremit\]i `[i p\streaz\ pigmenta]ia. Mieii apar]inând variet\]ilor buc\laie [i ruginie a rasei }igaie pot avea `n totalitate `nveli[ul pilos de culoare alb\ sau pot prezenta diferite pete albe dispuse pe un fond fumuriu, sau ruginiu. Alteori, unii dintre ace[ti indivizi prezint\ [i diferite stropituri sau `nflorituri plasate pe fa]\ [i extremit\]i care, se pot p\stra [i la vârste mai `naintate, inclusiv la adul]i. Culoarea brum\rie. Face parte din grupa culorilor compuse [i este dat\ de interpolarea fibrelor de culoare alb\ [i negr\ `n propor]ii diferite [i r\spândite pe suprafa]a corporal\ mai mult sau mai pu]in uniform. Aceast\ culoare mai este denumit\ [i shiraz [i se `ntâlne[te la rasele exploatate pentru produc]ia de pielicele. La noi `n ]ar\ este `ntâlnit\ la Karakul [i }urcan\. La mieii acestor rase, culoarea [i aspectul robei sunt date de raportul dintre fibrele albe [i cele negre, de intensitatea culorii, nuan]ei [i uniformit\]ii acesteia, fiind `nsu[irea cea mai de pre] de care depinde valoarea economic\ a pielicelelor brum\rii. Existen]a culorii brum\rii pe tot corpul se constat\ doar la indivizii tineri, dup\ care `ncepând cu vârsta de 2 - 4 luni `nveli[ul pilos al robei intr\ `ntr-un proces de depigmentare, devenind alb murdar la categoriile de tineret [i cenu[iu deschis sau de culoare alb\ la adulte. Culoarea brum\rie la ovinele adulte se p\streaz\ exclusiv pe extremit\]i. Ritmul de depigmentare este mai accelarat `n cazul `n care mielul la na[tere are o culoare brum\riu deschis. ~n func]ie de propor]ia dintre fibrele pigmentate [i cele nepigmentate, de intensitatea pigment\rii, precum [i de raportul de lungime dintre acestea, `n cadrul culorii brum\rie se disting trei tipuri:

brum\riu deschis, brum\riu `nchis, brum\riu normal, iar `n cadrul fiec\reia se `ntâlnesc mai multe nuan]e caracteristice. Totalitatea acestor

- 23 -

Particularit\]ile ovinelor

elemente favorizeaz\ apari]ia unei variabilit\]i ridicate `n cadrul culorii amintite. De asemenea, `n cadrul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele [i `ndeosebi la Karakul pe lâng\ culorile descrise anterior se mai `ntâlnesc `ntr-o propor]ie mai redus\ [i alte culori compuse cum ar fi: sur\ (sur antic), roz\ [i piersicie (guligaz). Totalitatea acestor culori precum [i elementele ce le caracterizeaz\ vor fi prezentate cu prilejul descrierii variet\]ilor respective (vezi capitolul III). Culorile b\l]ate, se `ntâlnesc `n cadrul multor rase de oi, iar frecven]a apari]iei acestora este dependent\ de nivelul selec]iei aplicate `n ameliorarea turmelor respective. Indiferent de direc]ia de exploatare, b\l]\turile sunt nedorite `n cre[terea tuturor raselor. Frecven]a mai mare a indivizilor cu diverse pete zonale se constat\ `n cazul meti[ilor rezulta]i din `mperecherea unor forme parentale cu o coloristic\ diferit\ a robei. La oile cu roba de culoare deschis\, b\l]\turile sunt exteriorizate prin dispunerea pe un fond alb a unor zone cu o pigmenta]ie diferit\ (neagr\, brun\, cenu[ie, castanie, ar\mie, cafenie, ruginie, etc). La cele cu roba `nchis\, b\l]\turile sunt reprezentate de petele albe dispuse pe un fond mai `nchis al culorii de baz\.

2.4.4. CRITERII DE APRECIERE A VÂRSTEI LA OVINE

Vârst\ condi]ioneaz\ adesea poten]ialul productiv al animalului deoarece este strâns legat\ de evolu]ia curbei fiziologice. ~n aceast\ situa]ie cunoa[terea criteriilor de apreciere a vârstei la ovine prezint\ o importan]\ deosebit\. ~n practic\ exist\ mai multe criterii de apreciere a vârstei [i anume:

eviden]ele zootehnice, dezvoltarea corporal\, `mbr\c\mintea piloas\ [i denti]ia. Eviden]ele zootehnice ofer\ date certe despre vârsta indivizilor cu condi]ia ca acestea s\ fie ]inute corect. Dezvoltarea corporal\. Datele furnizate de studiul dezvolt\rii corporale servesc la `ncadrarea individului respectiv `n categoriile de tineret sau de adulte. Aceste aprecieri pot fi efectuate cu u[urin]\ deoarece este cunoscut faptul c\ `n general tineretul este mai pu]in dezvoltat comparativ cu categoriile adulte de ovine.

- 24 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~mbr\c\mintea piloas\. La tineretul netuns, pân\ la 15-18 luni, lungimea lânii este mai mare decât la adulte, aspect mai evident la rasele cu lân\ grosier\. La oile cu lâna neagr\, odat\ cu `naintarea `n vârst\ devine evident fenomenul de depigmentare a lânii. De asemenea, la categoriile adulte de ovine `n jurul botului [i ochilor apar fibre albe, iar la berbeci acestea devin mai numeroase [i pe bursa testicular\.

Aprecierea vârstei dup\ denti]ie reprezint\ criteriul cel mai

operativ, cel mai utilizat [i este relativ exact. ~n evolu]ia denti]iei la ovine se disting trei perioade distincte [i anume: perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte; perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\; perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente. Toate modific\rile survenite `n evolu]ia denti]iei pe parcursul celor trei perioade constituie tot atâtea criterii de apreciere a vârstei. De un real folos pentru cresc\tor [i specialist sunt cunoa[terea modului cum apar, se schimb\ [i se tocesc din]ii, precum [i modific\rile care survin cu suficient\ regularitate `n anumite perioade ale vie]ii ovinelor. ~ncepând cu vârsta de 5 - 6 ani, precizia `n aprecierea vârstei la oi pe baza modific\rilor survenite `n evolu]ia denti]iei `ncepe s\ se diminueze, deoarece procesul de tocire se accentueaz\. ~n aceast\ situa]ie neexistând semne precise, aprecierea vârstei se bazeaz\ [i pe analiza altor elemente de exterior.

Perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte. Factorii care

intervin [i influen]eaz\ erup]ia din]ilor de lapte, succesiunea modific\rilor [i timpul când acestea survin, au constituit criterii [i preocup\ri pentru mul]i cercet\tori, astfel `ncât `n prezent, vârsta ovinelor poate fi efectuat\ cu mult\ exactitate prin observa]ii directe asupra din]ilor. La na[tere, mieii apar]inând raselor caracterizate printr-o anumit\ precocitate pot avea erup]i cle[tii de lapte; primii mijloca[i apar la 8 zile; secunzii mijloca[i la 10 zile; l\tura[ii la vârsta de 17 zile. La mieii apar]inând raselor semitardive [i tardive, succesiunea apari]iei denti]iei de lapte are loc astfel: la na[tere nu au nici un dinte; la cca. 5 - 6 zile apar cle[tii; la 10 - 14 zile erup primii mijloca[i; la 18 - 20 zile apar secunzii mijloca[i [i la 28 - 30 zile l\tura[ii. La vârsta de 28 - 32 zile gura este `ncheiat\ [i are urm\toarea formul\ dentar\:

M

Pm

I

I

Pm

M

0

3

0

0

3

0

0

3

4

4

3

0

- 25 -

Particularit\]ile ovinelor

~n jurul vârstei de 4 - 6 luni denti]ia de lapte este bine fixat\ `n gingii [i se observ\ u[or primele semne de tocire. La 3 luni apare [i primul molar, iar la 9 luni al doilea molar. Dup\ vârsta de 12 luni, din]ii se clatin\ `n alveole, iar tocirea acestora devine evident\. Procesul de tocire a din]ilor de lapte debuteaz\ practic `nc\ din prima lun\ [i continuu\ concomitent cu `naintarea `n vârst\ pân\ la `nlocuirea treptat\ a acestora. La 18 luni erupe [i al treilea molar permanent.

Incisivii la vârsta de 11 - 12 luni Incisivii la vârsta de 13 - 16
Incisivii la vârsta de
11 - 12 luni
Incisivii la vârsta
de 13 - 16
Incisivii la vârsta de
22 - 24 luni

Fig. 6. Aspecte ale denti]iei de lapte

Perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\. Ca regul\

general\, la ovine, schimbarea din]ilor de lapte cu cei permanen]i are loc `n intervalul de vârsta 18 luni [i 4 ani. La sfâr[itul celui de al patrulea an de via]\, oaia are gura `ncheiat\, adic\ sunt prezen]i [i au ajuns la nivel to]i incisivii permanen]i, având inclusiv premolarii `nlocui]i (tabelul 4), iar formula dentar\ este reprezentat\ de 32 din]i.

M

Pm

I

I

Pm

M

3

3

0

0

3

3

3

3

4

4

3

3

- 26 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 4

Vârsta schimb\rii din]ilor la oaie (dup\: M. F. Ivanov)

   

Vârsta

 

Sub un an

 

~ntre 1 [i 4 ani

 

Din]ii

1 s\pt\-

3 - 4 s\pt\mâni

3 luni

9

1 - 1 ½ ani

1 ½ - 2 ani

- 2 ¾ ani

2 ¼

3 - 3 ¾ ani

mân\

luni

           

Se

   

Apar

Apar [i

-

-

Se

schimb\

Se schimb\

Se schimb\

Incisivii

cle[tii

ceilal]i

schimb\

primii

secunzii

l\tura[ii

incisivi

cle[tii

mijloca[i

mijloca[i

       

Apare

       

-

Apare cei trei premolari

Apare

al

Apare al

Se

-

-

Molarii

primul

doilea

treilea

schimb\

 

molar

molar

molar

premolarii

Num\rul

               

din]ilor

2

20

24

28

32

32

32

32

Vârsta la care are loc schimbarea din]ilor de lapte cu ce cei permanen]i este variabil\ `n func]ie de gradul de precocitate a raselor. Astfel, la rasele precoce, schimbarea [i tocirea din]ilor are loc mai repede comparativ cu cele tardive (tabelul 5).

Tabelul 5

~nlocuirea din]ilor `n raport cu precocitatea (dup\: Deshambre)

   

Rase cu

Rase cu

Rase cu

Din]ii

Rase tardive

precocitate

precocitate

precocitate

slab\

mijlocie

pronun]at\

Cle[tii

16

luni

16

luni

14

luni

13

luni

Primii mijloca[i

22

luni

20

luni

18

luni

16

luni

Secunzii mijloca[i

34-36 luni

27

luni

21

luni

19

luni

L\tura[ii

44-48 luni

36

luni

32

luni

26

luni

~n practic\, dup\ vârsta de doi ani aprecierea acesteia se face cu aproxima]ie de câteva luni. Astfel, se consider\ c\ individul respectiv are vârsta egal\ cu jum\tate din num\rul incisivilor permanen]i, adic\: 4 incisivi prezen]i indic\ vârsta de 2 ani; [ase incisivi indic\ vârsta de 3 ani, iar prezen]a a opt incisivi arat\ c\ oaia are 4 ani.

Perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente. Dup\ `ncheierea

procesului de `nlocuire a denti]iei de lapte cu cea permanent\, vârsta animalelor se apreciaz\ cu o anumit\ aproxima]ie `n func]ie de gradul de tocire, forma, distan]area, soliditatea [i aspectul general al incisivilor.

- 27 -

Particularit\]ile ovinelor

Principalul criteriu de apreciere `n aceast\ perioad\ `l reprezint\ tocirea l\tura[ilor [i a celorla]i din]i, ]inându-se cont de urm\toarele aspecte caracteristice: la vârsta de 4 ani l\tura[ii sunt `ntregi; la 5 ani procesul de tocire a cle[tilor se afl\ `n faza de debut; la vârsta de 6 ani sunt evidente deja primele semne de tocire [i apare strung\rea]a; la 7 ani procesul de tocire a l\tura[ilor se afl\ `n faz\ avansat\ iar primii mijloca[i sunt la nivel; la 8 ani tocirea l\tura[ilor este accentuat\ iar secunzii mijloca[i sunt nivela]i, `ncepe procesul de c\derea cle[tilor; la 9 ani l\tura[ii sunt deja nivela]i.

de c\derea cle[tilor; la 9 ani l\tura[ii sunt deja nivela]i. Incisivii la vârsta de 3 -

Incisivii la vârsta de 3 - 4 ani

Incisivii la vârsta de 5 - 6 ani

Fig. 7. Aspecte ale denti]iei permanente

- 28 -

Incisivii la vârsta de 6 - 7 ani

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL III.

RASE DE OVINE

3.1. FORMAREA RASELOR

~n urma domesticirii, ca o consecin]\ a interven]iei omului, primele modific\ri ap\rute la exteriorul oilor au fost: culoarea, talia, conforma]ia, structura [i `nsu[irile `nveli[ului pilos. Apoi, sub ac]iunea cumulat\ a factorilor genetici [i a celor de mediu au rezultat primele rase de oi. Rasele primitive au fost exploatate ini]ial pentru carne, lapte [i bl\nuri, iar ulterior, ca o consecin]\ a cre[terii gradului de industrializare [i, produc]ia de lân\ apare ca o direc]ie principal\ `n exploatarea oilor. Acest fapt a contribuit `n mod hot\râtor la formarea, consolidarea, perfec]ionarea [i r\spândirea oilor de tip Merinos care, au `nveli[ul pilos format din lân\ fin\ de foarte bun\ calitate [i, cu `nsu[iri superioare altor fibre textile. Pe teritoriul ]\rii noastre primele rase crescute au fost }urcana [i }igaia. Acestea se caracterizau la fel ca [i celelalte tipuri formate `n condi]ii naturale, prin unele `nsu[iri biologice superioare, cum ar fi:

rezisten]\ organic\, rusticitate [i agilitate, `ns\ cu un poten]ial productiv relativ redus. Mai târziu, sub influen]a direct\ a acelora[i factori, la care s-a adugat [i interven]ia omului, apar rase noi de ovine, mai productive, ce se caracterizau prin `nsu[iri superioare primelor tipuri ap\rute, fiind mai prolifice [i având un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selec]ii riguroase [i `mbun\t\]irea condi]iilor de `ntre]inere s-au format rase specializate pentru diverse produc]ii, dar [i multe tipuri de ovine cu aptitudini mixte. Primele oi cu lân\ fin\ s-au format `n Asia Mic\ cu peste 3000 ani `.e.n., prin muta]ie [i selec]ie natural\ a oilor cu lân\ semifin\. Ulterior, aceste oi au fost aduse de fenicieni la `nceput `n Grecia, dup\ care s-au r\spândit `n Italia, Spania [i Africa de Nord. Cu toate acestea Escurial [i Negretti. Dup\ mai multe sute de ani [i doar dup\ ridicarea

- 29 -

Rase de ovine autohtone

embargoului intern (1760) oile care produceau ,,lâna de aur” `n Spania [i anume cele Merinos, s-au r\spândit `n foarte multe ]\ri situate `n diverse zone ale globului. ~n ]\rile `n care au fost importate, oile spaniole cu lân\ fin\ au fost supuse unor ac]iuni intense de selec]ie, iar prin interven]ia omului concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere s-au format primele rase cu lân\ fin\ [i anume: Merinos Rambouillet, Merinosul Rambouillet american [i Merinosul Australian. ~ncepând cu ultima parte a sec., al-XVIII-lea s-au pus bazele form\rii raselor mixte exploatate `ntr-un mod eficient atât pentru carne cât [i pentru lân\. Astfel, prin dirijarea cre[terii `n acest sens, s-au ob]inut tipuri de oi mai productive cum ar fi: Merinosul de Souissonais (precoce), Merinosul precoce german, Merinosul precoce sovietic, rasele engleze[ti de carne, [i altele.

3.2. RASE DE OVINE DIN }ARA NOASTR|

3.2.1. MERINOS DE PALAS

Merinos de Palas este o ras\ cu aptitudini foarte bune pentru lân\ fin\ [i carne, cu `nsu[iri valoroase [i bine consolidate, fapt pentru care a fost utilizat\ intens `n ameliorarea ovinelor din zona sa de formare. Origine [i mod de formare. Rasa Merinos de Palas a fost creat\ `n condi]ii pedoclimatice de step\, cu climat temperat [i cu o medie anual\ a precipita]iilor atmosferice situat\ sub 450 mm. Formarea rasei Merinos de Palas a `nceput `n anul 1919 la Oieria

Palas, actualmente Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Cre[terea Ovinelor [i Caprinelor Palas- Constan]a. Scopul form\rii rasei, dup\ cum

afirma `ns\[i creatorul ei N. Teodoreanu, a fost de ob]inere a unui tip de ovine cu o conforma]ie corporal\ asem\n\toare Merinosului de Rambouillet, `ns\ cu o constitu]ie robust\ [i cu o foarte bun\ adaptare la condi]iile de mediu din Dobrogea. Nucleul ini]ial care a stat la baza form\rii rasei Merinos de Palas a fost reprezentat de cca. 1000 oi aduse din Câmpia Tisei. Popula]ia ini]ial\ nu avea originea cunoscut\ [i se caracteriza sub raportul apartenen]ei de ras\ [i a productivit\]ii printr-o mare heterogenitate, fiind reprezentat\ de mai multe tipuri de oi [i anume: Merinos Rambouillet, Merinos Negretti, Merinos semiprecoce german [i meti[i de diferite

- 30 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

genera]ii rezulta]i din `ncruci[area berbecilor Merinos cu oi }igaie [i }urcan\. Procesul de formare a rasei Merinos de Palas s-a derulat `ntr-o perioad\ mai mare de timp [i a cuprins trei etape principale. Prima etap\ s-a derulat `n intervalul 1919 - 1924 [i a avut ca obiectiv prioritar aplicarea unei selec]ii individuale severe la popula]ia ini]ial\. Astfel, prin eliminarea indivizilor necorespunz\tori scopului urm\rit, efectivul ini]ial s-a redus la 834 `n anul 1922, apoi la 530 `n 1923 [i la un total de 300 `n 1924. Efectivul selec]ionat se caracteriza prin urm\toarele `nsu[iri: omogenitate, constitu]ie robust\, lâna deas\ [i uniform\, pliuri cutanate reduse, produc]ie medie de lân\ de peste 3,5 kg [i o greutate corporal\ mai mare de 43 kg. Etapa a doua s-a derulat `ntre anii 1925 [i 1945. ~n aceast\ etap\, oile din nucleul selec]ionat au fost `ncruci[ate cu berbeci Merinos Rambouillet importa]i `n anii 1923 [i 1926 din Fran]a. Apoi, paralel cu efectuarea `ncruci[\rilor, popula]ia de meti[i a fost supus\ unor lucr\ri de selec]ie [i potrivire a `mperecherilor concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere. Totalitatea acestor ac]iuni au f\cut posibil ca dup\ 7 ani de munc\ sus]inut\ s\ se ob]in\ un nou tip de oaie cu `nsu[iri morfoproductive asem\n\toare Merinosului Rambouillet. Acest tip se caracteriza prin ur\toarele `nsu[iri morfoproductive: talia la greb\n 62 cm; greutatea corporal\ dup\ tuns 47,8 kg; produc]ia de lân\ 5,68 kg; lungimea [uvi]elor 7 cm; fine]ea fibrelor de lân\ 21 - 23 µ; desime bun\; omogenitate evident\; usuc abundent `ns\ de culoare g\lbuie. ~n scopul corect\rii unor defecte de exterior, a ridic\rii greut\]ii corporale, precum [i `n vederea evit\rii consangviniz\rii, s-au efectuat `ncruci[\ri cu berbeci Merinos semiprecoce importa]i `n anul 1928 de la cresc\toria Adolf Staiger - Leutewitz din Germania. ~n urma acestor `ncruci[\ri indivizii ob]inu]i prezentau conforma]ia ameliorat\, forme corporale rotunjite [i largi. De asemenea, s-a `mbun\t\]it precocitatea, a crescut masa corporal\, s-a redus num\rul pliurilor cutanate din regiunea gâtului, astfel `ncât noul tip de oaie a dobândit [i aptitudini de carne. Etapa a treia este reprezentat\ de perioada de dup\ anul 1946. ~n aceast\ etap\ a avut loc procesul de perfec]ionare a noii rase Merinos de Palas. ~n scopul gr\birii acestui proces care, prin cre[tere `n ras\ curat\ necesita timp `ndelungat, s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci din diferite rase. Astfel, pentru ridicarea rezisten]ei organice [i evitarea cre[terii gradului de consangvinitate s-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci

- 31 -

Rase de ovine autohtone

din rasa Merinos Transilv\nean. Tot `n cadrul lucr\rilor de perfec]ionare a rasei Merinos de Palas, din 1955 s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci apar]inând raselor Merinos Stavropol [i Merinos de Caucaz, importa]i din URSS. Utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor `nsu[iri calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul ini]ial cum ar fi: lungimea [uvi]elor, gradul de extindere a lânii pe abdomen [i randamentul lânii la sp\lare. Din anul 1958, ca form\ superioar\ `n selec]ia [i perfec]ionarea rasei, s-a trecut la cre[terea pe baz\ de linii [i familii. ~n anul 1971 pentru `mbun\t\]irea m\t\sozit\]ii, luciului, usucului [i a randa- mentului lânii la sp\lare s-a recurs

usucului [i a randa- mentului lânii la sp\lare s-a recurs Fig. 8 . Merinos de Palas

Fig. 8. Merinos de Palas

la `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci

Merinos Australian. R\spândirea rasei. ~n ras\ curat\ Merinosul de Palas s-a r\spândit ini]ial `n Dobrogea, apoi `n Câmpia Dun\rii, iar mai târziu [i `n partea de est a ]\rii `n jude]ele Gala]i, Vaslui [i Ia[i precum [i `n unele localit\]i din vestul ]\rii. Datorit\ faptului c\ nu au existat suficiente preocup\ri privitoare la sporirea numeric\ concomitent cu l\rgirea arealului de cre[tere, efectivul total de ras\ curat\ Merinos de Palas este actualmente sub 5000 indivizi. ~nsu[iri morfoproductive. Indivizii de rasa Merinos de Palas prezint\ unele `nsu[iri morfologice [i fiziologice care `i deosebesc de celelalte tipuri de oi cu lân\ fin\ crescute `n ]ara noastr\. Tipul actual al rasei se caracterizeaz\ printr-un aspect armonios al diferitelor regiuni corporale [i printr-o dezvoltare corporal\ bun\. Talia la greb\n este de 68 cm (58 - 76 cm), formatul corporal u[or dreptunghiular `ns\ apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic tipului morfoproductiv mixt de lân\ fin\-carne. Greutatea corporal\ medie este de 100 kg la berbeci [i 60 kg la femele. Efectivele de ovine apar]inând rasei Merinos de Palas, `ntre]inute `n aer liber, valorific\ foarte bine p\[unile [i `ndeosebi cele cultivate. Au constitu]ia robust\, vitalitatea ridicat\, o bun\ precocitate [i o mare capacitate de valorificare a hranei. La efectivele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, exteriorul este corect, armonios [i cu aspect specific

- 32 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

tipului de ovine cu o masivitate accentuat\. Capul la femele este larg `ns\ de m\rime mijlocie, cu profilul u[or convex sau drept [i cu 1 - 2 cute dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex, urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente [i `n num\r de 3 - 4. Oile sunt `n marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind puternice [i spiralate. Gâtul la masculi este scurt [i gros purtat aproape orizontal, prezint\ inferior o salb\ de m\rime mijlocie [i 2 - 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au [i un [or] bine dezvoltat. Oile au de regul\ 1 - 2 cravate [i o salb\ mediu dezvoltat\. Trunchiul este potrivit de lung, larg [i adânc; extremit\]ile largi [i osatur\ puternic\; linia superioar\ lung\, larg\ [i dreapt\. Greb\nul are o l\rgime medie [i se continu\ lent cu linia superioar\. Spata este de regul\ larg\, bine ata[at\ de trunchi [i cu mase musculare proeminente. Crupa este dispus\ orizontal, fiind `ns\ larg\ [i de lungime medie. Având `nsu[iri foarte bune [i pentru produc]ia de carne, jigourile sunt bine dezvoltate, globuloase [i descinse. Pieptul este larg, descins, bine acoperit de mase musculare. Mamela este voluminoas\, format\ din ]esut muscular bogat, acoperit\ la exterior de o piele sub]ire [i elastic\. Membrele sunt potrivit de lungi, dep\rtate, osatura puternic\ [i cu aplomburi corecte. Produc]ia de lân\. Corpul `n ansamblul s\u este bine acoperit cu lân\ fin\ alb\, deas\, lung\, uniform\, cu aspect exterior de p\trate `ncheiate. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\, aspectul interior al acestora este de regul\ clar [i mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bun\ pe extremit\]i, abdomenul fiind foarte bine `mbr\cat cu lân\ fin\ [i deas\. Dup\ tuns, pe corpul animalelor se observ\ unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca m\rime. Calitativ lâna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii parametri: fine]ea fibrelor 22 - 23µ, rezisten]a la trac]iune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65 %. Fibrele de lân\ ce compun [uvi]ele au o lungime relativ\ de 7 - 9 cm [i prezint\ 6 - 8 ondula]ii clare [i uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lân\ este de 5500 - 6000 foliculi/cm 2 . Usucul este de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de lân\ `n peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lân\ recoltat\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la sp\lare este variabil, având limitele cuprinse `ntre 38 - 46 %. Datorit\ calit\]ilor sale deosebite, lâna este foarte apreciat\ `n industria textil\.

- 33 -

Rase de ovine autohtone

Produc]ia de lapte. Privitor la produc]ia de lapte, aceasta se caracterizeaz\ printr-o mare variabilitate deoarece rasa Merinos de Palas nu a f\cut obiectul unor ac]iuni de selec]ie ample [i de durat\ `n vederea cre[terii capacit\]ii lactogene la oile mame. ~n aceste condi]ii produc]ia de lapte pe lacta]ie variaz\ `ntre limite extrem de largi, fiind cuprins\ `ntre 10 l [i 160 l. Cu toate acestea, poten]ialul lactogen al oilor aflate `ntr-o bun\ stare de `ntre]inere satisface cerin]ele de cre[tere [i dezvoltare `n condi]ii normale a doi miei gemeni, rezultând [i o produc]ie medie suplimentar\ de lapte marf\ pe lacta]ie de cca. 25 l. Indicii de reproduc]ie. Privitor la sezonul de manifestare a ciclurilor sexuale, rasa Merinos de Palas nu este extrem de conservatoare. Astfel, la oile aflte `ntr-o stare de `ntre]iere bun\ apare posibilitatea manifest\rii a dou\ sezoane de reproduc]ie din care unul este mai lung de cca. 10 luni [i unul mai scurt (dou\ luni). ~n cadrul unor investiga]ii desf\[urate `n anul 1996 pe un lot format din 250 oi de ras\ Merinos de Palas de diferite genera]ii s-a constatat c\ manifest\rile ciclului sexual se desf\[oar\ `ntr-un sezon mai lung, cu o maxim\ de intensitate `n lunile iulie - august. Din totalul cercetat, `n intervalul amintit au fost `ns\mân]ate 70,4 % dup\ care procentul de `ns\mân]\ri scade treptat (tabelul 6).

Tabelul 6

Principalii indici de reproduc]ie la Merinos de Palas (C., Pascal, 1996)

Genera]ia

Fecunditatea

Prolificitatea

Fertilitatea

Natalitatea

(%)

(%)

(%)

(%)

 

1989 100,0

120,0

100,0

100,0

1990 94,1

131,6

121,6

94,2

1991 96,2

124,4

100,0

96,2

1992 100,0

104,0

100,0

100,0

1993 93,4

110,7

103,4

93,3

1994 95,6

110,5

105,6

95,6

Perspective de cre[tere. ~n condi]iile actuale, perspectivele de cre[tere a Merinosului de Palas sunt influen]ate de unele `nsu[iri valoroase astfel `ncât aceasta va fi crescut\ [i `n continuare `n ras\ curat\. De asemenea, este necesar\ intensificarea muncii de selec]ie [i ameliorare a produc]iei de lapte, precum [i corectarea unor indici de reproduc]ie mai slab exprima]i [i `ndeosebi a prolificit\]ii. Pentru a nu se pierde o ras\ ce a probat c\ dispune de `nsu[iri [i calit\]i deosebite, superioare celorlalte rase autohtone, este absolut necesar s\ se stabileasc\ unele m\suri eficiente `n scopul `nmul]irii - 34 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

efectivului, form\rii [i consolid\rii unor linii valoroase, aplicându-se `n acest scop cele mai eficiente metode genetice. Tipul morfoproductiv al rasei va fi direc]ionat spre o mai bun\ adaptabilitate la sisteme de cre[tere moderne cu un anumit grad de intensivizare. Paralel cu aceste ac]iuni, rasa Merinos de Palas va fi utilizat\ `n continuare ca amelioratoare a efectivelor de ovinelor crescute `n partea de sud a ]\rii noastre.

3.2.2. MERINOS TRANSILV|NEAN

Rasa Merinos Transilv\nean de]ine o pondere numeric\ `nsemnat\ [i ocup\ un loc important `n cadrul efectivelor de oi exploatate pentru produc]ia de lân\ fin\ `n ]ara noastr\. Origine [i mod de formare. Merinos Transilv\nean s-a format `n partea de vest a ]\rii printr-un proces nedirijat [i `ndelungat de `ncruci[\ri de absorb]ie a raselor locale }igaie, }urcan\ [i meti[ii acestora cu berbeci Merinos de Rambouillet [i Negretti la care mai târziu s-a ad\ugat Merinosul precoce german [i Merinosul unguresc de pieptene. Din aceste `ncruci[\ri complexe [i sub influen]a factorilor de mediu naturali [i artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lâna fin\ [i cu `nsu[iri morfoproductive diferite, denumit\ Merinos Transilv\nean. ~ns\, datorit\ faptului c\ la formarea sa au participat mai multe rase, iar factorii de mediu au fost extrem de variabili [i deoarece pân\ `n anii 1952 nu s-au `ntreprins ac]iuni organizate `n scopul amelior\rii `n mas\, aceast\ ras\ se carcaterizeaz\ [i `n prezent printr-o anumit\ variabilitate a `nsu[irilor morfologice [i productive ({tef\nescu [i colab., 1973). Pentru ameliorarea Merinosului Transilv\nean s-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci din rasele Merinos Stavropol [i Merinos Australian [i `ntr-o m\sur\ mai mic\ Merinos de Palas. Ca urmare a acestor ac]iuni, `n cadrul rasei se poate distinge pe lâng\ tipul vechi, un altul cu `nsu[iri morfoproductive superioare. De asemenea, `n zona colinar\ a S\lajului, factorii specifici de mediu au imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularit\]i distincte `n ce prive[te talia, greutatea corporal\ [i produc]ia de lân\. Ovinele din aceast\ zon\ formeaz\ tipul de coline care, este diferit de un altul format `n cadrul aceleia[i rase `n regiunile mai joase [i deanumit tipul de [es. Tipul de [es este mai masiv, talia mai mare, precocitatea mai accentuat\, lâna este mai deas\ [i `n cantitate mai mare.

- 35 -

Rase de ovine autohtone

Aria de cre[tere. ~n marea lor majoritate efectivele apar]inând acestei rase sunt crescute `n partea de vest a ]\rii, adic\ `n zona de formare. ~ns\, datorit\ faptului c\ aceast\ ras\ este una robust\, rustic\, rezistent\ [i, mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu [i dispune de o mare capacitate de adaptare la condi]ii de cre[tere diverse, arealul ocupat s-a l\rgit considerabil. Astfel, efective apar]inând acestei rase au fost [i sunt crescute [i `n prezent `n jude]ele din centru, sud, sud-est [i nord-est a ]\rii. La limita de interferen]\ cu }igaia, atât `n Transilvania cât [i `n alte zone ale ]\rii, Merinosul Transilv\nean a participat la formarea diferitelor popula]ii de Spanc\. ~nsu[iri morfoproductive. Dezvoltarea rasei este mijlocie, cu talia corpului de 55 - 60 cm la femele [i de 64 - 66 cm la berbeci. Lungimea trunchiului este egal\ cu `n\l]imea, iar perimetrul toracic este, `n medie de 77 cm la oi [i 85 cm la berbeci. Greutatea corporal\ este relativ redus\ datorit\ gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la na[tere greutatea corporal\ medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte [i 65 kg la berbeci. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate

Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate Fig. 9. Merinos Transilv\nean pentru produc]ia de lân\

Fig. 9. Merinos Transilv\nean

pentru produc]ia de lân\ fin\. Capul este mic, fin usc\]iv [i expresiv, cu profil aproape drept la femele [i convex la masculi. Pe cap, `nveli[ul pilos este reprezentat adesea de fibre ondulate. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate pentru produc]ia de lân\ fin\. Raportul dintre lungimea [i l\rgimea capului este de 3 : 8, indicând astfel o constitu]ie robust\. ~n mare parte oile sunt

ciute, `ns\ berbecii (cca. 90 %) prezint\ coarne puternice, spiralate, cu vârfurile `ndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 6 - 8 cm, sunt purtate lateral [i acoperite cu jar iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gâtul `n raport cu corpul este de lungime mijlocie, `ns\ suficient de gros [i bine ata[at de trunchi. ~n partea inferioar\ a gâtului se afl\ unele cute ale pielii formând o salb\ [i 1 - 3 cravate de m\rime variabil\.

- 36 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Trunchiul prezint\ linia superioar\ oblic\ [i `n general `ngust\. Greb\nul este strâmt [i ascu]it, iar spinarea este uneori `n[euat\. Crupa este scurt\ [i `ngust\, dispus\ oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu mase musculare reduse. Unii indivizi prezint\ urm\toarele defecte de exterior: greb\n despicat, crup\ scurt\ [i te[it\, genunchi de oaie [i coate de vac\. Produc]ia de lân\. Culoarea lânii este alb\ iar jarul de pe extremit\]i poate fi pigmentat sau alb. Desimea lânii este accentuat\, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate `n sensul c\ `n timp ce la unii indivizi lâna ajunge pân\ la vârful botului la al]ii se opre[te `n regiunea frun]ii formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii se opre[te `n regiunea genunchiului [i jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap s\ fie pân\ la linia ce une[te unghiurile interne ale ochilor `mbr\când obrajii [i acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre pân\ la genunchi [i jarete [i chiar mai jos.

Cojocul are cus\tura lânii `ncheiat\ [i este format din [uvi]e caracterizate prin urm\toarele elemente specifice: forma prismatic\; aspect exterior de râuri, stive [i p\trate, mai rar se `ntâlne[te form\ de conopid\; aspectul interior al [uvi]elor este de regul\ clar [i semiclar. Fibrele de lân\ au lungimea medie de 9 cm, cu 8 - 9 ondula]ii/cm liniar [i o fine]e medie de 21 - 23 µ. Dup\ tuns se ob]in cojoace cu greut\]i cuprinse `ntre 4,8 - 6,7 kg la femele [i `ntre 5,5 - 8 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este `n cantitate suficient\, adesea `n exces `ns\ de bun\ calitate, abundent, de culoare g\lbuie [i mai rar de nuan]e ro[cate [i cu aspect grunjos. Randamentul lânii la sp\lare este de 36 - 43 %. Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 70 - 80 l, cu o accentuat\ variabilitate de grup [i individual\. Exploatarea oilor apar]inând acestei rase pentru produc]ia de lapte este limitat\, iar atunci când este aplicat\ se ob]in cantit\]i cuprinse `ntre 15 l [i 25 l lapte marf\ (A., Pop 1983). Perspectivele de cre[tere. Datorit\ faptului c\ Merinosul Transilv\nean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor exploatate pentru produc]ia de lân\ fin\ [i este foarte bine adaptat\ la condi]ii [i sisteme diferite de `ntre]inere, aceasta va de]ine [i `n continuare un un rol important `n ovicultura ]\rii noastre. Merinosul Transilv\nean va fi crescut [i pe viitor pentru produc]ia de lân\ fin\, iar datorit\ variabilit\]ii genetice [i fenotipice accentuate `n cadrul rasei exist\ posibilitatea ob]inerii `n continuare a

- 37 -

Rase de ovine autohtone

unui câ[tig genetic ridicat prin cre[terea `n ras\ curat\ [i practicarea unei selec]ii severe, urmat\ apoi de potrivirea `mperecherilor [i formarea de linii [i familii `n cadrul rasei. ~n scopul gr\birii amelior\rii unor `nsu[iri calitative ale lânii considerate ca fiind deficitare (lungimea lânii, gradul de alb, m\t\sozitatea [i randamentul la sp\lare), se impune `ncruci[area oilor din aceast\ ras\ cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu Merinos Australian. De asemenea, `n vederea `mbun\t\]irii precocit\]ii [i ob]inerii mieilor destina]i `ngr\[\rii [i valorific\rii pentru produc]ia de carne, oile pot fi utilizate la `ncruci[\ri industriale cu berbeci Merinofleisch, Saffolk, ~le de France, Texel, etc. Referitor la aria de r\spândire, aceasta se va men]ie [i `n continuare `n zonele de câmpie [i colinare `n care regimul pluviometric anual nu va dep\[i 700 mm. Având `n vedere unele `nsu[iri superioare, rasa Merinos Transilv\nean poate fi utilizat\ [i la ameliorarea popula]iilor instabile din punct de vedere genetic existente `n zonele de deal [i de podi[ ale ]\rii noastre.

3.2.3. MERINOS DE CLUJ

Origine [i mod de formare. Lucr\rile de formare au `nceput `n anul 1959 fiind conduse de A., Pop [i au constat `n `ncruci[area berbecilor Merinos Transilv\nean din tipul ameliorat cu oi }urcan\ varietatea alb\ aduse din zona Sibiului. Popula]ia nou format\ este consolidat\ genetic, iar din anul 1971 s-a trecut la `nmul]irea prin izolare reproductiv\. La actualul tip 79 % din genofondul propriu apar]ine rasei parterne [i 21 % celei materne. Indivizii din aceast\ ras\ se caracterizeaz\ prin unele particularit\]i caracteristice. Astfel, greutatea corporal\ este de 43 kg la oi [i 67 kg la masculi. Cantitatea de lân\ rezultat\ dup\ tuns este de cca. 4 kg la oi [i 6,5 kg la berbeci; fine]ea lânii 23 µ; lungimea [uvi]elor 8 cm. De asemenea, efectivele de ovine apar]inând acestei rase se mai caracterizeaz\ [i printr-o rezisten]\ organic\ accentuat\ [i o mare capacitate de adaptare la condi]ii de exploatare semiintensiv\. Produc]ia de lapte pe lacta]ie 90 - 100 l, iar sporul mediu zilnic de cre[tere `n cazul aplic\rii unei tehnologiei de `ngr\[are de tip intensiv dep\[e[te frecvent 230 g.

Indicii de reproduc]ie. Natalitatea specific\ acestei rase este 96 %, iar prolificitatea 110 %.

- 38 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

3.2.4. SPANCA

~n literatura de specialitate Oaia Spanc\ mai este cunoscut\ [i sub denumirea de palo[\ - de la vechea denumirea moldoveneasc\ a oilor Merinos; [i de pol - spanc\ sau pol - hispanic\ - nume ce `n limba slav\ `nseamn\ jum\tate oaie spaniol\. Spanca prezint\ importan]\ economic\, `ntrucât produce o lân\ de bun\ calitate [i `n cantit\]i satisf\c\toare. Origine [i mod de formare. Pe teritoriul ]\rii noastre, din punct de vedere istoric, oile Spanc\ au ap\rut `nc\ din a doua jum\tate a secolului trecut, fiind aduse de

`nc\ din a doua jum\tate a secolului trecut, fiind aduse de Fig. 10. Spanca ameliorat\ c\tre

Fig. 10. Spanca ameliorat\

c\tre ciobanii din Dobrogea care au mers cu turmele de oi }igaie `n transhuman]\ `n sudul Rusiei unde au `ntâlnit oi Merinos aduse de mult\ vreme aici. Apoi, odat\ cu cre[terea [i exploatarea oilor de tip Merinos [i `n ]ara noastr\, la limita de interferen]\ a arealului specific raselor Merinos [i }igaie precum [i `n zonele `n care s-au desf\[urat diverse ac]iuni de merinozare au ap\rut `n mod frecvent popula]ii de oi Spanc\.

Prin urmare, oile Spanc\ sunt meti[i instabili genetic rezulta]i din `ncruci[\rile oilor }igaie cu berbeci Merinos. Efectivele ini]iale de oi Spanc\ erau popula]ii neconsolidate genetic [i cu un grad de variabilitate destul de ridicat. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au intreprins ac]iuni dirijate `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor morfoproductive la acest tip de ovine. Apoi, prin selec]ie [i potrivirea perechilor concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de mediu, s-a ob]inut un nou tip cu lân\ fin\ [i relativ stabilizat genetic, denumit Spanc\ ameliorat\. Acest tip are unele `nsu[iri morfoproductive apropiate de cele specifice oilor Merinos [i un grad de rezisten]\ [i adaptabilitate mai ridicat. Aria de r\spândire. ~n general oile Spanc\ s-au extins `n regiuni cu umiditatea ceva mai mare comparativ cu zona specific\ oilor Merinos. Actualmente, efective mai `nsemnate de oi Spanc\ se `ntâlnesc `n partea de sud [i de sud-est a ]\rii, `n Câmpia de Vest, precum [i `n regiuni

- 39 -

Rase de ovine autohtone

cu precipita]ii anuale de pân\ la 750 mm. Numeric, efectivele sunt mai reduse `n Moldova. ~nsu[iri morfoproductive. Spanca se caracterizeaz\ printr-o constitu]ie robust\ spre fin\ [i o rezisten]\ organic\ superioar\ Merinosului `ns\ mai redus\ comparativ cu }igaia. De asemene, se caracterizeaz\ [i prin rusticitate [i adaptabilitate ridicat\ la condi]iile naturale de mediu, fiind din acest punct de vedere mai pu]in preten]ioas\ comparativ cu oile Merinos. Caracterele variaz\ `n limite largi [i depind `n primul rând de gradul de ameliorare. La indivizii afla]i `n curs de perfec]ionare, atât aspectul exterior cât [i indicii productivi sunt dependen]i de gradul de metisare, fiind asem\n\tori cu ale uneia din rasele parentale. Conforma]ia corporal\ este intermediar\ formatului mezomorf [i dolocomorf. La Spanca ameliorat\ formatul corporal este apropiat de cel dolicomorf, fiind mai larg [i mai descins decât la }igaie, mai ales la cele la formarea c\rora a participat Merinosul de Palas. Capul este larg, cu profilul drept la oi [i u[or convex la berbeci. Ace[tia prezint\ `n marea lor majoritate coarne, iar oile sunt ciute. Adesea pe buze [i n\ri pot fi `ntâlnite mici pete pigmentate. Spanca este o oaie de talie mijlocie, cu o `n\l]imea medie la greb\n de 63 cm. Datorit\ faptului c\ la majoritatea indivizilor greb\nul este mai ridicat, linia superioar\ are o descre[tere antero-posterioar\ iar fesa este larg\ [i scurt\. ~n func]ie de gradul de absorb]ie rezervele de piele sunt mai mult sau mai pu]in dezvoltate. Produc]ia de lân\. Lâna este de culoare alb\ [i are o bun\ extindere pe corp. Astfel, extinderea lânii pe cap ajunge frecvent pân\ la linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind par]ial obrajii, iar adesea pe frunte formeaz\ un smoc. Pe membre lâna coboar\ sub genunchi [i jarete. Aspectul `nveli[ului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate lâna are cus\tura `ncheiat\, este deas\ [i are un aspect exterior de râuri. {uvi]ele din cojoc sunt de form\ prismatic\, cu tendin]e spre conicitate, aspect interior clar [i bine conturat. Fibrele au o lungime relativ\ de cca., 7 cm `ns\ cu o mare variabilitate individual\ [i o fine]e de 25 µ (21 - 30µ), iar desimea este de 3500 - 4000 foliculi pe cm 2 . Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ variaz\ `n limite extrem de largi fiind influen]at\ `n primul rând de gradul de ameliorare, apoi de stare de `ntre]inere [i nivelul de hr\nire. De la popula]iile

- 40 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

apar]inând efetivelor neameliorate, dup\ tuns se ob]ine o cantitate de lân\ cuprins\ `ntre 2,5 [i 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea cojocului variaz\ `ntre 3 - 4,5 kg la femele [i 4 - 7 kg la berbeci. Randamentul lânii la sp\lare este de 40 % la berbeci [i 38 % la femele. Produc]ia de lapte. Capacitatea lactogen\ a oilor Spanc\ este apreciat\ ca fiind `n general bun\, `ns\ varia]ia individual\ a produc]iei de lapte este foarte mare. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lapte pe lacta]ie se `nscrie `ntre 80 [i 100 l. Indici de reproduc]ie au urm\toarele valori: fecunditatea 96 %, prolificitatea 114 - 120 % [i 98 % natalitatea. Perspectivele de cre[tere. Cu toate c\ Spanca este o popula]ie metis\ insuficient consolidat\ genetic, aceasta poate juca un rol important `n ameliorarea oilor de ras\ }igaie. ~n condi]iile amintite, Spanca ameliorat\ va r\mâne o oaie de perspectiv\ `n ovicultura ]\rii noastre, impunându-se ca pe mai departe procesul de ameliorare s\ fie dirijat spre o direc]ie mixt\ de exploatare (carne- lân\- lapte). Efectivele neameliorate pot fi supuse `ncruci[\rilor de absorb]ie. Cre[terea indicilor corporali, `mbun\t\]irea aptitudinilor pentru produc]ia de carne precum [i a `nsu[irilor ce influen]eaz\ calitatea lânii, pot fi `mbun\t\]ite considerabil prin utilizarea `ncruci[\rilor cu reproduc\tori masculi apar]inând raselor Merinos de Palas, ~le de France, Texel [i Merinofleisch.

3.2.5. RASA }IGAIE

Este o ras\ autohton\ cu o veche tradi]ie `n cre[terea [i exploatarea ovinelor pe aceste meleaguri. Din efectivul na]ional, actualmente }igaia reprezint\ cca. 25 % fa]\ de 53 % cât era ponderea de]inut\ `n anul 1952. Ovinele de ras\ }igaie se caracterizeaz\ prin rusticitate [i o foarte bun\ adaptabilitate la zonele de deal, podi[ [i depresionare din ]ara noastr\. Origine [i mod de formare. Datele privitoare la originea rasei arat\ c\ aceasta deriv\ din forma primar\ a oilor cu lân\ groas\ [i mixt\, având ca str\mo[ comun oaia de step\ (Ovis vignei arcar) domesticit\ la sud-est de Marea Caspic\. Referitor la timpul `n care s-a format, precum [i perioada [i modul `n care aceasta a p\truns pe teritoriul ]\rii noastre, `n literatura de specialitate nu exist\ date certe care s\ ateste cu precizie aceste etape. Cu toate acestea se presupune c\ oile cu lâna semifin\ au fost aduse pe meleagurile ]\rii noastre de c\tre negustorii din Milet, care

- 41 -

Rase de ovine autohtone

f\ceau comer] `ntre centrele comerciale din Asia Mic\ [i porturile de la Marea Neagr\. Privitor la oile }igaie s-au emis diverse ipoteze, `ns\ un lucru este sigur [i anume c\ poporul român a crescut aceast\ ras\ `nc\ de la formarea sa. Pe durata exploat\rii, oile acestei rase au fost `nmul]ite [i selec]ionate, ajungându-se la ob]inerea unor turme uniforme [i cu produc]ii bune de lân\. Aria de r\spândire. Arealul ocupat de rasa }igaie este unul extrem de vast, fiind r\spândite `n emisfera nordic\, iar de la est la vest este `ntâlnit\ `n Mongolia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Iugoslavia, Cehia [i Slovacia, `ns\ pe teritoriul ]\rii noastre se afl\ efectivul cel mai numeros [i cel mai valoros apr]inând acestei rase. Pân\ `n anul 1950 oile }igaie erau localizate `n efective mai numeroase `n Podi[ul Dobrogean [i `n partea de sud-est a ]\rii. Dup\ aceast\ perioad\, odat\ cu declan[area ac]iunii de ,,]ig\izare”, aria de cre[tere s-a m\rit considerabil fiind `ntâlnit\ [i `n alte regiuni ale ]\rii. Din punct de vedere al regimului pluviometric, arealul ocupat `n prezent de efectivele apar]inând rasei }igaie se extinde pân\ `n regiunile `n care precipita]iile anuale pot atinge valori maxime de 800 mm. Este r\spândit\ pe tot cuprinsul ]\rii, de la [es la zone `nalte, excep]ie f\când cele submontane [i montane, unde efectivele crescute sunt mai reduse numeric. Diversitatea zonelor de relief `n care este `ntâlnit\ denot\ c\ rasa }igaie posed\ o mare capacitate de aclimatizare [i mari posibilit\]i de r\spândire [i adaptare la condi]ii diverse de mediu, `ntre]inere [i exploatare. ~nsu[iri morfoproductive. ~n func]ie de nivelul de selec]ie, conforma]ia corporal\ este relativ armonioas\ indicând un tip morfoproductiv mixt de lân\ semifin\- lapte- carne, aflat `n curs de ameliorare, `ns\ cu un bun echilibru fiziologic. Formatul corporal este mezomorf, cu forme largi [i adânci, osatura puternic\. Greutatea corporal\ medie este de 3 - 4,5 kg la na[tere; 20 - 22 kg la 90 zile; la 6 luni 32 - 34 kg; 36 - 38 kg la 12 luni; 40 - 42 kg la 18 luni [i 45-47 kg la adulte. La masculi greut\]ile corporale sunt mai mari comparativ cu femelele. Atât greutatea cât [i principalele dimensiuni corporale au valori caracteristice oilor cu o dezvoltare mijlocie. Talia este de 65 cm, lungimea trunchiului 68 - 70 cm, l\rgimea corpului la piept [i la crup\ de 20 [i respectiv 19 cm, perimetrul toracic este de 88 cm.

- 42 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Capul este de m\rime mijlocie, u[or alungit [i mai larg decât la }urcan\, cu profilul drept sau u[or convex la masculi. Urechile sunt de lungime mijlocie (cca. 12 cm), ascu]ite la vârf [i purtate orizontal. Ochii sunt mari [i expresivi, iar oile `n marea lor majoritate sunt ciute (coarnele sunt prezente doar la 10 - 15 %). Berbecii au coarne puternice, dezvoltate [i r\sucite `n dou\ spirale. Gâtul este de lungime [i grosime medie, f\când o leg\tur\ corect\ a capului cu trunchiul. Trunchiul, `n ansamblul s\u, la unii indivizi este piriform (tipul de lapte- lân\ semifin\), la al]ii are un aspect cilindric (tipul lân\ semifin\-carne), `ns\ marea majoritate prezint\ forme intermediare celor men]ionate. Greb\nul are o proeminen]\ redus\ `ns\ este larg, linia superioar\ are o u[oar\ ascenden]\ `n sens antero-posterior. La efectivele neameliorate [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\, linia superioar\ are o descre[tere `n acela[i sens. La efectivele selec]ionate spinarea [i [alele sunt drepte, potrivit de lungi [i largi; crupa este larg\, lung\ [i oblic\. Pieptul este suficient de larg, abdomenul bine dezvoltat, coastele sunt scurte [i arcuite. Membrele sunt potrivit de lungi, cu aplomburi `n general corecte, unghiile rezistente la drumuri lungi [i terenuri accidentate. Ugerul are o form\ globuloas\ [i este de m\rime mijlocie, la unele oi se `ntâlnesc [i sfârcuri suplimentare dispuse `n partea anterioar\ a mamelei. Coada este lung\ (cca. 28 - 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din 4- 20 vertebre.

28 - 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din 4- 20 vertebre. Fig. 11 . }igaie

Fig. 11. }igaie buc\laie

La oile robuste cu `nsu[iri mai bune pentru produc]ia de carne la baza cozii se g\sesc cantit\]i mici de ]esut adipos, dispuse sub form\ de depozit. De asemenea, tot la acestea, formatul corporal este cilindric, cu dimensiunile de l\rgime superi- oare. Coada este lung\ (cca. 28 - 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din14 - 20 vertebre. ~n zonele cu relief `nalt, `n cadrul

rasei s-a conturat un tip aparte denumit }igaia de munte. Acest tip difer\ practic de efectivele cresute `n zonele mai joase prin faptul c\ au talia mai mic\ [i greutatea corporal\ mai redus\. De asemenea, efectivele crescute la munte dau produc]ii de lapte [i carne mai mici cu cca., 10 - 15 % comparativ cu }igaia de [es.

- 43 -

Rase de ovine autohtone

Celelalte `nsu[iri de exterior, precum [i variet\]ile de culoare sunt identice cu ale efectivelor de ras\ }igaie cresute la [es. Produc]ia de lân\. Lâna este de regul\ uniform\, cu o extindere bun\ pe corp (pe frunte formeaz\ un mo] iar pe membre coboar\ pân\ la nivelul genunchilor [i jaretelor), iar cojocul are cus\tura `ncheiat\. Cojocul este format din fibre intermediare, la care `n mare parte lipse[te stratul medular. ~n cazul `n care stratul medular este prezent, acesta poate fi observat `n câmpul microscopic sub forma unei benzi `ntunecate discontinuue. {uvi]ele ce alc\tuiesc cojocul sunt de form\ conic\, cu aspect interior [i exterior clar [i respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ `nveli[ul pilos ce formeaz\ cojocul de lân\ prezint\ urm\toarele `nsu[iri: fine]e 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime foliculilor pilo[i 2500 - 3000 cm 2 , usuc de bun\ calitate `ns\ `n cantit\]i moderate. Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este influen]at\ de gradul de ameliorare, de nivelul de hr\nire [i `ntre]inere. Astfel, de la oi se poate ob]ine o produc]ie cuprins\ `ntre 2 - 3,5 kg [i 3 - 4,5 kg de la berbeci. Randamentul lânii la sp\lare este influen]at `n general de factorii men]iona]i anterior, fiind `ns\ mai mare la oile crescute `n zone mai `nalte cu precipita]ii mai mari [i mai mic la cele crescute `n zona de [es. Produc]ia de lapte. La }igaie, produc]ia de lapte este mai mare comparativ cu cea ob]inut\ de la celelalte rase [i variet\]i crescute `n ]ara noastr\, cu excep]ia Frizei [i a Tipului de Lapte Palas. Produc]ia de lapte este `n medie de 80 - 100 l `n 175 zile de lacta]ie, din care cca. 50 - 65 % este consumat\ de c\tre miei. La plus variante, `n aceea[i perioad\ a lacta]iei pot fi ob]inute produc]ii de peste 250 l lapte. La }igaia de munte, cantitatea de lapte este `n general mai mic\ fa]\ de cea de la [es, datorit\ faptului c\ p\[unile montane sunt de calitate mai slab\ iar intemperiile mai frecvente. Din punct de vedere calitativ, laptele are 7 % gr\sime [i 6,5 % protein\. Indicii de reproduc]ie. La ovinele de ras\ }igaie principalii indici de reproduc]ie sunt `n mare parte influen]a]i de starea de `ntre]inere [i condi]iile de mediu. ~n condi]ii optime de `ntre]inere, fecunditatea este de 93 - 98 %, iar prolificitatea de 105 - 115 %. Variet\]ile rasei }igaie. ~n func]ie de gradul de pigmentare a lânii [i jarului `n cadrul rasei exist\ patru variet\]i de culoare, deosebite `ntre ele [i prin alte caractere, cum ar fi de pild\ unele `nsu[iri de exterior, constitu]ie [i productivitate.

- 44 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Varietatea buc\laie reprezint\ efectivul cel mai numeros din cadrul rasei }igaie. Acesta are o constitu]ie mai robust\, un grad mai mare de adaptabilitate la condi]ii noi [i se preteaz\ mai bine la `ngr\[are. Jarul situat pe extremit\]i are o culoare brun-castanie de nuan]e diferite, iar lâna este de culoare alb\, `ns\ mai groas\ [i mai aspr\ adesea prezentând `n cojoc fibre mai `nchise la culoare. Formatul corporal este spre mezomorf, prezentând o bun\ capacitate de `ngr\[are [i o rezisten]\ organic\ deosebit\. La na[tere mieii acestei variet\]i au `nveli[ul pilos de culoare mai `nchis\ sau mai deschis\, cu baza fibrelor mai albicioas\. ~ncepând cu vârsta de 20 - 30 zile de la na[tere, pigmenta]ia fumurie se atenueaz\, disp\rând complet `n jurul vârstei de 4 luni. Adesea, o parte din fibrele pigmentate r\mân pân\ la vârsta de adult, constituind cel mai mare defect al lânii. Varietatea alb\ sau bel\ are culoarea alb\ uniform\ [i este reprezentat\ `n cadrul rasei de un efectiv redus. Turmele de oi din aceast\ varietate sunt pu]ine, aspect ce i-a determinat pe unii s\ nege existen]a acesteea ca varietate de sine st\t\toare. ~n popula]ia de }igaie bel\, la unii indivizi, deseori pe cap [i pe membre pot ap\rea pete pigmentate de form\, culoare [i m\rime diferit\. Varietatea ruginie. Este `ntâlnit\ `n zonele premontane [i montane. Are lâna de culoare alb\, iar jarul de pe extremit\]i este castaniu-ruginiu de diferite nuan]e. Formatul corporal este dolicomorf, prezentând aptitudini mai pronun]ate pentru produc]ia de lapte [i lân\ semifin\. La na[tere mieii acestei variet\]i au `n majoritatea cazurilor `nveli[ul pilos de culoare alb\, `ntâlnindu-se `n mod frecvent [i miei a c\ror pigmenta]ie este ro[cat\ care, dup\ 2 - 25 zile `ncepe s\ se diminueze disp\rând complet `n jurul vârstei de 3 luni. Varietatea neagr\. Are talia [i greutatea corporal\ mai mic\, iar lâna [i jarul sunt de culoare neagr\. Odat\ cu `naintarea `n vârst\ se accentueaz\ procesul de depigmentare a lânii, astfel `ncât la indivizii adul]i vârful [uvi]elor devine de nuan]\ maro-ro[cat\. De asemenea, oile din aceast\ varietate se mai caracterizeaz\ [i prin format corporal apropiat tipului brevimorf, rezisten]a organic\ [i capacitatea productiv\ ridicat\, carnea nu are miros specific amoniacal. Aria ocupat\ de aceast\ varietate este redus\, iar num\rul indivizilor este restrâns datorit\ valorii economice diminuate a lânii. Perpective de cre[tere. De[i oile de ras\ }igaie au aptitudini zooeconomice ridicate, `n multe zone ale ]\rii se constat\ c\ acestea se

- 45 -

Rase de ovine autohtone

afl\ `ntr-o anumit\ stare de primitivitate, datorit\ condi]iilor deficitare asigurate pe durata perioadei de cre[tere [i exploatare. Cu toate c\ `n trecut ameliorarea efectivelor de ovine }igaie a fost orientat\ spre corectarea unor `nsu[iri deficitare, precum [i `n direc]ia `mbun\t\]irii produc]iei de lân\, lapte [i carne, actualmente `n unele regiuni ale ]\rii aceast\ ras\ a mai pierdut o parte din `nsu[irile valoroase, datorit\ `ncruci[\rilor `ntâmpl\toare [i nesistematice cu }urcana [i Stogo[a. De aceea, `n perioada actual\ ca metode de ameliorare pot fi folosite cu succes cre[terea `n ras\ curat\ [i prin `ncruci[are. ~n cazul amelior\rii `n ras\ curat\, un rol important `l va avea selec]ia riguroas\ a materialul biologic [i `n mod deosebit a berbecilor de reproduc]ie, paralel cu `mbun\t\]irea condi]iilor de alimenta]ie, `ngrijire [i `ntre]inere. Ameliorarea prin `ncruci[are poate viza masivizarea corporal\ [i `n special a dimensiunilor de lungime [i l\rgime. De asemenea, cre[terea rasei }igaie poate fi orientat\ `n direc]ia accentuarii aptitudinilor pentru carne, astfel `ncât aceast\ produc]ie al\turi de cea de lân\ s\ constituie direc]ie principal\ de cre[tere [i exploatare, f\r\ a se neglija `ns\ produc]ia de lapte. ~n acest sens pot fi recomandate spre a fi utilizate la `ncruci[\ri unele rase cum ar fi: Corriedale [i Romney Marsh pentru ob]inerea unui tip de oaie cu lân\ de tip cross-bread [i cu o capacitate pronun]at\ de `ngr\[are; Texel [i Suffolk pentru ob]inerea meti[ilor industriali capabili s\ valorifice la maximum efectul heterozis, ace[tia fiind valorifica]i exclusiv pentru produc]ia de carne.

3.2.6. STOGO{A

Oaia Stogo[\ reprezint\ un produs metis provenit din `ncruci[area berbecilor }igaie cu oi }urcan\. Aceste `ncruci[\ri au avut loc `n decursul vremurilor [i s-au efectuat `n mod `ntâmpl\tor `n zone comune de cre[tere, sau la interferen]a acestora. De asemenea, popula]ii de Stogo[\ au ap\rut [i `n cursul transhuman]ei când `ntâlnirea celor dou\ rase era inevitabil\. Stogo[a constituie [i `n prezent un produs caracterizat printr-o mare variabilitate fenotipic\ [i genotipic\. Aspectele de exterior precum [i `nsu[irile productive sunt intermediare, fiind mai apropiat\ de una din rasele parentale `n func]ie de gradul de metisare.

- 46 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

La aceast\ popula]ie cojocul de lân\ este format din [uvi]e `n form\ de ,,stog”, de unde `i vine [i denumirea de Stogo[\. Fine]ea fibrelor este mai bun\ comparativ cu }urcana.

Fine]ea fibrelor este mai bun\ comparativ cu }urcana. Fig. 12. Stogo[a. Oile Stogo[e sunt rezistente, viguroase,

Fig. 12. Stogo[a.

Oile Stogo[e sunt rezistente, viguroase, iar aptitudinile pentru produc]ia de carne sunt mai bune ca la }urcan\. Perspective de cre[tere. Fiind o popula]ie de tranzi]ie [i nereprezentând un tip aparte ce ar putea fie consolidat, probabil c\ Stogo[a va descre[te numeric, `ns\ prezen]a ei va fi continuu\ atât timp cât cele dou\ rase parentale vor fi crescute [i exploatate `n ]ara noastr\.

3.2.7. RASA }URCAN|

Dintre rasele locale, }urcana este cea mai r\spândit\ [i cea mai veche din ]ara noastr\. Oile }urcan\ `mpreun\ cu cele Stogo[e, `n trecut reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe meleagurile ]\rii noastre. ~n literatura de specialitate rasa }urcan\ mai este cunoscut\ [i sub alte denumiri cum ar fi: oaia bârsan\ dup\ denumirea ]inutului Bârsei; `n literatura rus\ este numit\ ]u[ca [i oaia valah\, iar `n unele sate din Transilvania i se mai spune [i ra]ca. Origine [i mod de formare. Originea rasei }urcan\ nu este cunoscut\ cu precizie. Mul]i cercet\tori care au studiat originea animalelor domestice sus]in c\ }urcana ar deriva din Ovis vignei arkar, `ns\ când [i unde a fost domesticit\, precum [i modul de r\spândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N. Teodoreanu, oaia }urcan\ a fost domesticit\ `n ]inutul Mun]ilor Carpa]i `nc\ din perioadele preistorice, de unde s-a r\spândit prin transhuman]\ [i `n alte zone.

Aria de r\spândire. Este o ras\ foarte bine adaptat\ la condi]iile geoclimatice specifice ]\rii noastre. ~n ultimile decenii, concomitent cu declan[area ac]iunilor de cre[tere numeric\ a oilor cu lân\ fin\ [i semifin\, efectivul rasei [i arealul ocupat s-a redus. {i `n condi]iile date,

- 47 -

Rase de ovine autohtone

ca areal de cre[tere aceast\ ras\ ocup\ unul extrem de larg [i cu relief variat, fiind `ntâlnit\ de la câmpiile joase din sudul [i vestul ]\rii, la zone alpine cu peste 1500 m altitudine. Este o ras\ rustic\ [i rezistent\, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatat\ `n func]ie de varietate pentru produc]iile de lân\ grosier\, lapte, pielicele [i carne. ~n prezent, este r\spândit\ compact `n zonele submontane [i montane de pe tot cuprinsul ]\rii, `ns\ poate fi `ntâlnit\ sporadnic [i `n zonele de deal. ~n afara ]\rii noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strâns\ filogenetic, precum [i `nsu[iri morfoproductive asem\n\toare cu }urcana se mai cresc `n Republica Moldova, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Turcia, Ucraina [i `n num\r mai redus `n Ungaria, Cehia [i Slovacia. ~nsu[iri morfoproductive. Dup\ exeriorul s\u }urcana este de tip dolicomorf, cu caractere [i `nsu[iri specifice raselor tardive. Este o ras\ cu talia intermediar\ (55 - 65 cm la femele [i 61 - 75 cm la berbeci); lungimea medie a trunchiului este cuprins\ `ntre 60 [i 72 cm la oi [i 66 [i 78 cm la berbeci. Greutatea corporal\ are urm\toarea evolu]ie: 2,5 - 3,0 kg la na[tere; 15 - 17 kg la 3 luni; 23 - 26 kg la 6 luni; 28 - 32 kg la 15 luni, 35 kg la 18 luni [i 38 - 42 kg la adulte.

32 kg la 15 luni, 35 kg la 18 luni [i 38 - 42 kg la

Fig. 13. Oaie }urcan\

Capul la }urcan\ este alungit [i `ngust, cu profilul drept la femele [i u[or convex la masculi. Urechile sunt mici, sub]iri [i purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate [i lungi (50 - 80 cm), iar la femele sunt prezente doar la cca. 15 % din total [i de regul\ sunt mai mici, uneori rudimentare. Gâtul este lung, sub]ire [i purtat oblic. Trunchiul alungit, relativ strâmt [i pu]in adânc. Greb\nul

este ascu]it; spinarea [i [alele `nguste; crupa te[it\, `ngust\ [i oblic\. Osatura fin\ `ns\ rezistent\, cornul copitei dur. Constitu]ia este robust\, iar rezisten]a organic\ [i adaptabilitatea sunt foarte pronun]ate. Nu se adapteaz\ `ns\ la limitarea posibilit\]ilor de mi[care, precum [i la `ntre]inere `n stare de stabula]ie prelungit\. Cerin]ele fa]\ de sistemul de `ntre]inere sunt reduse; poate fi men]inut\ timp `ndelungat sub cerul liber.

- 48 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Produc]ia de lân\. Oaia }urcan\ are cojocul de lân\ alc\tuit din [uvi]e ascu]ite formate din fibre mixte neomogene, cu aspect exterior de suli]\ [i tirbu[on. Lâna este rar\, iar cus\tura larg\. Fibrele groase au o lungime absolut\ cuprins\ `ntre 14 - 35 cm [i constituie scheletul [uvi]elor. Acest aspect imprim\ [uvi]elor componente ale cojocului o form\ conic\ cu vârful ascu]it, favorizând astfel scurgerea rapid\ a apei din precipita]ii. Fibrele sub]iri [i scurte au fine]ea sub 30 µ, lungimea cuprins\ `ntre 5 - 15 cm, se g\sesc la baza [uvi]ei [i constituie `mbr\c\mintea piloas\ propriu-zis\. Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric [i prezint\ valori medii `ntre primele dou\ categorii. Extinderea lânii pe extremit\]i este satisf\c\toare. Fruntea este acoperit\ cu un smoc de fibre scurte, fa]a cu jar, iar pe membre extinderea lânii se opre[te la genunchi [i jaret. Cantitatea medie de lân\ este de 1,7 - 2,2 kg la oi [i 2,5 - 3,5 kg la berbeci, dep\[ind 5 kg `n unele zone `n care se cresc efective valoroase de ovine }urcan\ varietatea alb\. Randamentul lânii la sp\lare este de 65-70 %. Produc]ia de lapte. La aceast\ ras\ produc]ia de lapte se caracterizat\ printr-o mare variabilitate. ~n condi]ii obi[nuite de hr\nire [i `ntre]inere, pe durata unei lacta]ii poate fi ob]inut\ o produc]ie total\ de lapte cuprins\ `ntre 70 - 90 l. La plus variante produc]ia de lapte dep\[e[te adesea 235 l lapte `n aceea[i perioad\ de lacta]ie. Privitor la aceast\ produc]ie, `n zona montan\ [i `n acelea[i condi]ii geoclimatice, }urcana poate produce cu peste 20 % mai mult lapte comparativ cu }igaia. Laptele de la }urcan\ are 7 % gr\sime [i 5,9 % protein\. Produc]ia de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brum\rie [i neagr\ au `nsu[iri caracteristice, `ns\ sunt inferioare celor ob]inute de la Karakul. Pielicele ob]inute sunt utilizate `n gospod\riile popula]iei [i `n ateliere specializate la confec]ionarea c\ciulilor, gulerelor, mantourilor, etc. Al\turi de Karakul, fa]\ de care manifest\ o mare capacitate de combinabilitate, oile locale }urcana neagr\ [i brum\rie din partea de nord-est a ]\rii au participat la formarea rasei Karakul de Boto[ani. ~ndicii de reproduc]ie sunt exprima]i `n general prin valori superioare altor rase [i tipuri locale de ovine. Astfel, fecunditatea specific\ rasei este de 97 - 98 %, natalitate 99 %, `ns\ prolificitatea este mai redus\ fiind cuprins\ `ntre 103 [i 107 %.

- 49 -

Rase de ovine autohtone

Variet\]ile rasei }urcan\. Aceast\ ras\ are patru variet\]i: alb\, neagr\, brum\rie [i ra]ca. Varietatea alb\ are lâna [i jarul de culoare alb\, iar la unii indivizi pot ap\rea pe extremit\]i unele pete pigmentate. Aceast\ varietate ocup\ cea mai larg\ arie de r\spândire, fiind [i cea mai numeroas\. Este apreciat\ pentru produc]ia mai mare de lapte precum [i pentru lâna lung\ [i alb\ utilizat\ `n gospod\riile popula]iei la confec]ionarea obiectelor de `mbr\c\minte tradi]ional\, a celor de art\ popular\, iar `n industria textil\ la fabricarea stofelor [i covoarelor de tip persan [i de Dorna. ~n cadrul acestei variet\]i s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase cum ar fi de pild\ }urcana sibian\, carcaterizat\ prin omogenitatea conforma]iei, dezvoltarea corporal\ mai pronun]at\ [i produc]ii de lân\ [i lapte mai mari. Varietatea neagr\. Se deosebe[te de cea alb\ prin prin faptul c\ la na[tere `nveli[ului pilos este `n totalitate negru. Este exploatat\ pentru produc]ia de lapte [i pielicele. La animalele adulte roba este depigmentat\ ap\rând [i fibre albe diseminate `n masa lânii. ~n prima faz\ a depigment\rii lâna devine la `nceput ro[cat\, iar mai târziu gri - cenu[ie. Ca areal, aceast\ varietate ocup\ unul mai restrâns situat `n partea central\ [i de nord a Moldovei unde este utilizat\ la `ncruci[\ri cu berbeci Karakul `n vederea ob]inerii pielicelelor. ~ncruci[area cu Karakul poate fi practicat\ pân\ la ob]inerea genera]iei a treia `n regiunile cu un regim pluviometric mai redus de 450 mm anual [i pân\ la a doua genera]ie urmat\ apoi de reproducere `n sine `n zonele cu precipita]ii anuale maxime cuprinse `ntre 550 - 600 mm. ~n regiunile cu un regim pluviometric mai bogat, meti[ii ob]inu]i cu Karakul nu rezist\, iar atunci când se ob]in trebuie sacrifica]i pentru pielicele. Varietatea brum\rie este exploatat\ pentru lapte [i pielicele. Efective mai importante sunt r\spândite `n partea de nord-est a Moldovei. La na[tere pielicelele au culoarea gri de nuan]e diferite, cu linia median\ mai alb\. Concomitent cu `naintarea `n vârst\ culoarea brum\rie se p\streaz\ doar pe extremit\]i, iar roba se depigmenteaz\ c\p\tând nuan]e sp\l\cite uneori alb-murdar. Varietatea ra]ca. Se `ntâlne[te `n efective restrânse `n partea de sud-vest a ]\rii; are [uvi]ele de lân\ [i coarnele r\sucite `n tirbu[on. Culoarea lânii poate fi alb\ sau neagr\ iar a jarului de pe extremit\]i brun\ de diferite nuan]e.

- 50 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Perspective de cre[tere. ~n perspectiv\ varietatea alb\ va fi selec]ionat\ `n direc]ia `mbun\t\]irii `nsu[irilor calitative ale lânii [i `ndeosebi a compozi]iei fibrilare a [uvi]elor, luciului [i m\t\sozit\]ii. De asemenea, prin selec]ie se va urm\ri [i `mbun\t\]irea produc]iei de lapte `n paralel cu ridicarea dezvolt\rii corporale. ~n vederea cre[terii dezvolt\rii corporale precum [i a gradului de precocitate [i prolificitate pot fi utilizate la `ncruci[\ri de infuzie rasele engleze[ti cu lân\ lung\ [i `ndeosebi Lincoln [i Border Laicester. Variet\]ile neagr\ [i brum\rie vor fi ameliorate `n continuare prin selec]ie `n vederea cre[terii produc]iei de lapte [i prin `ncruci[are cu berbeci de ras\ Karakul `n direc]ia `mbun\t\]ii `nsu[irilor calitative a pielicelelor. Varietatea ra]ca fiind `n efective reduse nu prezint\ importan]\ economic\ deosebit\.

3.2.8. RASA KARAKUL DE BOTO{ANI

~n ]ara noastr\ indivizi de ras\ Karakul a fost introdu[i pentru prima dat\ `n anul 1910 când din Buhara s-a adus un lot de 160 indivizi, `ns\ ulterior au mai fost importate efective mai reduse atât din URSS cât [i din Austria [i Germania (de la cresc\toria de selec]ie din apropierea ora[ului Halle). ~n ]ara noastr\ oile Karakul manifest\ o rezisten]\ organic\ sc\zut\ fa]\ de condi]iile mediului natural [i o sensibilitate sporit\ fa]\ de bolile parazitare. Cercet\torii ex-sovietici au remarcat totu[i valen]a ecologic\ sporit\ a rasei (Sarafutdinov, 1971), `nsu[ire remarcabil\ care, folosit\ pe scar\ larg\ `n selec]ie, concur\ la crearea efectivelor de oi Karakul cu o productivitate accentuat\, capabile s\ se adapteze mai bine la condi]ii diverse de cre[tere. La noi `n ]ar\ aceast\ particularitate biologic\ a fost valorificat\ de c\tre cercet\torii de la SCPCOC Pop\u]i-Boto[ani, rezultând o popula]ie autohton\ de oi Karakul, mai masiv\ cu o constitu]ie robust\ [i o rezisten]\ organic\ sporit\, fiind omologat\ `n anul 1988 sub denumirea de Karakul de Boto[ani (75% negru, 15% brum\riu [i 10 % cafeniu, sur, alb [i alte culori). ~n formarea acestei rase s-a pornit de la materialul biologic existent `n zon\, reprezentat de oi }urcan\ din varietatea neagr\ [i brum\rie, desf\[urându-se apoi o ampl\ activitate de `ncruci[are cu genitori Karakul, concomitent cu aplicarea unei selec]ii riguroase.

- 51 -

Rase de ovine autohtone

Procesul form\rii [i perfec]ion\rii rasei Karakul de Boto[ani a cuprins trei etape principale. Prima etap\ s-a desf\[urat `n perioada 1948 - 1960 [i a constituit debutul lucr\rilor de formare a noii rase, având ca deziderat principal ob]inerea din `ncruci[area masculilor Karakul cu oile }urcan\ a primilor meti[i. Etapa a doua a avut loc `n intervalul de timp 1961 - 1974. ~n aceast\ etap\ activitatea de formare s-a bazat pe `ndeplinirea urm\toarelor obiective: ob]inerea indivizilor apar]inând genera]iilor R 2 [i reproduc]ia ,,`n sine”; aplicarea selec]iei riguroase; folosirea consangviniz\rii moderate `n scopul fix\rii unor `nsu[iri valoroase; selec]ia reproduc\torilor masculi dup\ performan]e proprii [i testul pentru calitatea descenden]ei; cre[terea pe baz\ de linii [i familii, precum [i consolidarea acestora.

baz\ de linii [i familii, precum [i consolidarea acestora. Fig. 14. Karakul de Boto[ani s-a desf\[urat

Fig. 14. Karakul de Boto[ani

s-a

desf\[urat `n intervalul 1975 - 1986 [i a avut ca obiectiv major testarea performan]elor proprii, comparativ cu standardul stabilit ini]ial. ~n acest scop s-a trecut la testarea capacit\]ii de ameliorare prin `ncruci[are berbecilor din noul tip cu oi apar]inând rasei }urcan\ [i popula]iei de meti[i din zona de formare.

Etapa

a

treia

De asemenea, un obiectiv principal al acestei etape a fost [i sporirea numeric\ a efectivului din noul tip [i extinderea acestuia `n zona de cre[tere [i exploatare din nord - estul Moldovei. Efectuându-se o analiz\ genetic\ pentru perioada 1951 - 1986 asupra popula]iei de Karakul negru [i brum\riu s-a constatat c\ noua ras\ era constituit\ genetic astfel: `n anul 1951 din fondul total de gene 44,3% apar]inea rasei }urcan\, apoi concomitent cu avansarea gradului de metisare asem\narea genetic\ cu rasa matern\ scade ajungându-se la 8,7% `n anul 1986. Intervalul dintre genera]ii analizat pe perioada 1958 - 1956 prezint\ o valoare medie de 4,78 ani cu 0,65 mai mic fa]\ de cel al altor rase de ovine. Acest aspect poate fi explicat prin men]inerea la reproduc]ie a

- 52 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

unor reproduc\tori valoro[i o perioad\ mai mare de timp (7 - 8 ani), aspect carcateristic toturor popula]iilor de Karakul. Importul de reproduc\tori masculi este strâns corelat cu gradul de izolare reproductiv\. Pân\ `n anul 1966 popula]ia era deschis\ reproductiv [i prezenta valori negative ca urmare a migr\rii genelor `n afara popula]iei. Apoi, prin cre[terea exigen]elor `n aprecierea calit\]ii reproduc\torilor masculi pe baza performan]elor proprii [i consolidarea `nsu[irilor valoroase `n popula]ia nou format\, concomitent cu utilizarea exclusiv\ la reproduc]ie a berbecilor proveni]i din pr\sil\ proprie s-a reu[it o reducere a migra]iilor. Aceste ac]iuni au determinat cre[terea gradului de izolare reproductiv\ la 0,80 `n anul 1986, `ndeplinind astfel una din condi]iile primordiale de recunoa[tere ca ras\ nou format\. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durat\ de 30 ani (1956 - 1986) la rasa nou format\, s-a constatat c\ aceasta prezint\ o m\rime efectiv\ suficient\ pentru a fi atestat\. Actualmente aceast\ ras\ este foarte bine adaptat\ condi]iilor geoclimatice specifice jude]elor Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava [i produce peste 80 % pielicele de clas\ superioar\. Regiunile prielnice exploat\rii ovinelor Karakul din ]ara noastr\ sunt cele `n care volumul maxim al precipita]iilor anuale nu dep\[e[te 400 mm, iar media umidit\]ii relative se situeaz\ sub 70 %. Aceste condi]ii sunt `ndeplinite de zona din centrul [i nord-estul Moldovei, motiv pentru care peste 90 % din efectivul na]ional de oi exploatat pentru pielicele se g\se[te `n aceast\ parte a ]\rii. Actualmente efectivul cel mai valoraos de ras\ Karakul de Boto[ani se afl\ la SCPCOC Pop\u]i din jud. Boto[ani. ~nsu[iri morfoproductive. Principala `nsu[ire a ovinelor Karakul de Boto[ani o constituie produc]ia piloas\ de pe corp, `nrulat\ sub forme de bucle, iar pe extremit\]i sub form\ de jar moarat. Produc]ia principal\ este pielicica ob]inut\ prin sacrificarea mielului `n primele zile dup\ na[tere, iar secundar `n urma exploat\rii rasei Karakul de Boto[ani se ob]in cantit\]i apreciabile de lapte [i lâna mixt\. Conforma]ia este caracteristic\, formatul corporal dolicomorf cu aspect piriform Capul este alungit, fin, usc\]iv, cu profil convex, urechile mari atârnânde; gâtul este sub]ire, pu]in alungit [i purtat oblic. Trunchiul este alungit [i `ngust, turtit lateral; coastele slab arcuite. Pieptul este relativ strâmt [i pu]in arcuit; crupa relativ lung\ [i larg\, `ns\ te[it\. Linia superioar\ a corpului este u[or convex\ [i ascendent\ anteroposterior.

- 53 -

Rase de ovine autohtone

Coada la Karakul de Boto[ani este caracteristic\ [i anume: lung\, lat\, iar la baz\ are un depozit adipos de m\rime [i greutate variabil\. Acest depozit, la adultele bine hr\nite poate atinge 8 - 9 kg [i reprezint\ o consecin]\ a adapt\rii la condi]iile de via]\ specifice stepelor aride, constituind de fapt o important\ rezerv\ energetic\ valorificat\ doar `n perioadele `n care hrana este insuficient\. Forma depozitului variaz\, `ns\ de regul\ are aspectul unui sac bilobat, mai rar triunghiular. Partea terminal\ a cozii este variabil\ ca m\rime, are forma literei ,,S” [i reprezint\ o `nsu[ire de care se ]ine seama `n selec]ie. Dezvoltarea corporal\, este mijlocie. La femele greutatea corporal\

este 44 kg cu limite cuprinse `ntre 40 - 50 kg, iar la berbeci este de 55 -

90 kg cu media de 65 kg. Talia este de 65 cm; `n\l]imea la crup\ 67 cm;

lungimea trunchiului 70 cm; l\rgimea pieptului 18 cm, iar a crupei

17 cm; adâncimea toracelui 30 cm; perimetrul fluierului 7,5 cm.

Indicii de reproduc]ie. Prolificitate este de 103 - 117 %; fecunditatea 97 %; natalitatea 98 %. Produc]ia de pielicele. Reprezint\ principalul obiectiv `n cre[terea [i exploatarea rasei Karakul de Boto[ani. ~n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii pielicelelor, prioritar\ `n selec]ie este ameliorarea tipului de bucle, precum [i a celorlalte `nsu[iri care influen]eaz\ `n mod direct calitatea buclajului. De asemenea, `n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii pielicelelor nu trebuie sc\pate din obiectivele selec]iei nici calitatea fibrelor, `nsu[ire de care depinde foarte mult luciul [i m\t\sozitatea buclajului. Produc]ia de lapte. Pe `ntreaga perioad\ a lacta]iei, produc]ia medie de lapte este 65 l, cu limite 30 - 100 l, din care cca., 60 % este ob]inut\ `n primele 2- 3 luni de lacta]ie. Produc]ia de lân\. Corpul este acoperit cu lân\ mixt\ iar capul [i membrele cu jar. Din punct de vedere cantitativ [i calitativ lâna se aseam\n\ cu cea de la }urcan\, fiind `ns\ mai fin\, mai scurt\ [i frecvent `mpâslit\. Cantitatea medie de lân\ variaz\ `ntre 1,8 - 2,5 kg, iar randamentul la sp\lare este 57 %. Produc]ia de carne. Practic, `n selec]ie nu se ]ine cont de aceast\ produc]ie, deoarece este cunoscut faptul c\ animalele cu o precocitate mai pronun]at\ produc pielicele cu o calitate diminuat\. Carnea rezultat\ din sacrificarea mieilor `n scopul recolt\rii pielicelelor nu constituie un articol de comer], iar cea de la adulte este inferioar\ calitativ deoarece este ob]inut\ de regul\ de la animalele reformate.

- 54 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Variet\]ile rasei Karakul de Boto[ani se diferen]iaz\ `ntre ele

prin culoare [i nuan]e diferite, `ns\ conforma]ia corporal\ este `n general aceea[i. Varietatea neagr\ (arabi). Este cea mai numeroas\ [i prezint\ o culoare neagr\ uniform\ pe toat\ suprafa]a corpului. La tineretul ovin re]inut pentru pr\sil\ dup\ vârsta de 1,5 ani `ncepe procesul de depigmentare a fibrelor de lân\. Varietatea brum\rie (shiraz). Este reprezentat\ de indivizi ce au culoarea gri de diferite nuan]e. Aceast\ culoare este determinat\ atât de amestecul fibrelor albe [i negre `n diferite propor]ii numerice cât [i de raportul lor de lungime. Varietatea cafenie (komor sau kombar). La aceast\ varietate, culoarea caracteristic\ este ar\mie de diferite intensit\]i, fiind determinat\ de amestecul fibrelor negre [i ro[cate `n diferite propor]ii. Varietatea sur-antic (aguti), este determinat\ de apari]ia heterocromiei (dou\ culori r\spândite neuniform) pe lungimea aceleia[i fibre [i poate avea nuan]e diferite. Varietatea alb\ (issyk - kull). La efectivele apar]inând acestei variet\]i culoare este aceea[i pe toat\ suprafa]\ corporal\. Varietatea guligaz (culoarea cerului), este roz- cenu[ie de nuan]e diferite determinate de amestecul fibrelor albe [i maron. Varietatea briliantie este determinat\ de amestecul fibrelor albe cu cele maron pigmentate doar pe o anumit\ lungime. ~n zona de origine a rasei Karakul aceast\ varietate de culore s-a ob]inut prin `ncruci[area oilor din varietatea brum\rie, cu berbeci suri din tipul Surhanderinskh al aceleia[i rase. Perspective de cre[tere. Pe viitor ovinele Karakul de Boto[ani negru [i meti[i vor continua s\ fie crescute `n zona de podi[ [i de deal din centrul [i nordul Moldovei. Karakulul brum\riu [i meti[ii respectivi se vor cre[te `n aceea[i zon\, precum [i `n cea deluroas\ [i submontan\ din partea central\, vestic\ [i de nord a Moldovei. De asemenea, `n scopul ob]inerii unei produc]ii de pielicele de calitate superioar\ Karakulul de Boto[ani va fi crescut\ `n ras\ curat\, dar va fi utilizat\ [i la `ncruci[\ri industriale cu oi }urcan\. ~n activitatea de selec]ie se va urm\ri realizarea urm\toarelor deziderate: cre[terea suprafe]ei utile a pielicelelor, calitatea buclajului, diversitatea coloritului, cre[terea fertilit\]ii, cre[terea rezisten]ei la factorii de mediu, etc.

- 55 -

Rase de ovine autohtone

3.3. TIPURI LOCALE DE OVINE FORMATE {I ~N CURS DE FORMARE

Formarea tipurilor locale de ovine reprezint\ rezultatul activit\]ii de cercetare desf\[urate `n ultimile decenii `n vederea ob]inerii unor popula]ii de ovine caracterizate prin `nsu[iri morfoproductive superioare celor existente, adaptate `ns\ condi]iilor geoclimatice specifice zonei de formare. Men]inerea acestora `n cre[tere [i exploatare depinde de nivelul produc]iei [i de aprecierea de care se bucur\ din partea cresc\torilor.

3.3.1. LINIA DE OVINE MERINOS DE SUSENI - VASLUI

Lucr\rile de formare au debutat `n anul 1968 [i au fost conduse de

c\tre E., {tefanache, D., Saviuc [i N., Pipernea, fiind omologat\ `n anul

1988.

Obiectivele stabilite ini]ial au fost reprezentate de formarea unei popula]ii de ovine de tip Merinos, cu lâna extrafin\ [i cu un grad de alb accentuat [i foarte bine adaptat\ la condi]iile colinare [i de podi[ din Moldova. Origine [i mod de formare. La formarea Liniei de ovine Merinos de Suseni - Vaslui au participat mai multe rase de tip Merinos. Pe linie matern\ efectivul ini]ial a fost reprezentat de oi mame rezultate din `ncruci[\rile dirijate dintre rasele Merinos de Stavropol (25%), Merinos Transilv\nean (25 %) [i Merinos de Palas (50 %). Pe linie patern\, berbecii utiliza]i `n formarea liniei au apar]inut rasei Merinos Australian. ~n genofondul popula]iei ob]inute `n urma practic\rii acestor `ncruci[\ri, ponderea de participare a raselor parentale este urm\toarea:

Merinos Australian 66 %; Merinos de Plas 17 %; Merinos Transilv\nean 8,5 % [i 8,5 % Merinos de Stavropol. Procesul de formare a noii popula]ii s-a derulat `n intervalul 1968 [i 1987 [i a parcurs dou\ etape distincte. Prima etap\ (1968 - 1975) a avut ca deziderat principal ob]inerea formei materne. Astfel, `n acest scop, s-au practicat `ncruci[\ri sistematice, concomitent cu aplicarea unei selec]ii severe.

- 56 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n etapa a doua (1975 - 1987) s-a trecut la cre[terea ,,`n sine”, fiind re]inu]i pentru pr\sil\ doar indivizii ce prezentau caracterele tipului prefigurat

doar i ndivizii ce prezentau caracterele tipului prefigurat Fig. 15 Merinos de Suseni - Vaslui ~nsu[iri

Fig. 15 Merinos de Suseni - Vaslui

~nsu[iri

morfoproduc-

tive.

Merinosul

de

Suseni

- Vaslui are un ansamblu

remarcabil de calit\]i cel recomand\ `n cre[tere [i exploatare.

din

aceast\ linie este caracteristic oilor specializate pentru produc]ia de lân\ fin\, cu aspect

Exteriorul

indivizilor

corporal [i conforma]ie armonioas\, iar constitu]ia este fin\ spre robust\. Indivizii acestei linii au o rezisten]\ organic\ deosebit\ [i o bun\ adaptabilitate la diverse condi]ii de cre[tere specifice zonelor colinare [i de [es. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 50 [i 55 kg la oi [i 90 - 110 kg la berbeci. La categoriile tinere, viteza de cre[tere este foarte bun\, iar datorit\ acestui fapt tineretul femel poate fi utilizat la reproduc]ie `ncepând cu vârsta de 10 luni. Produc]ia de lân\. ~n ansamblul s\u, corpul este bine acoperit cu lân\ fin\, deas\, lung\, uniform\ [i cu luciu intens. Ca o particularitate genetic\ se eviden]iaz\ albul intens al lânii, `nsu[ire consolidat\, cu important efect economic. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\ [i un aspect interior clar. Extinderea lânii pe extremit\]i este foarte bun\, abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lân\ fin\ [i deas\. Din punct de vedere calitativ, lâna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii parametri: fine]ea medie este cuprins\ `ntre 20 [i 21µ, lungime relativ\ 8 - 10 cm [i prezint\ 7 - 8 ondula]ii uniforme/cm liniar. Usucul este incolor, de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de lân\ `n peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar randamentul lânii la sp\lare este de 55 %. Indicii de reproduc]ie. Datorit\ faptului c\ oile din Linia Merinos de Suseni - Vaslui nu sunt conservatoare `n ce prive[te sezonul de reproduc]ie (anestrus sezonier redus), acestea pot fi utilizate la reproduc]ie pe tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculat\ pe parcursul a 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %.

- 57 -

Rase de ovine autohtone

Perspective de cre[tere. Din anul 1978 ovinele apar]inând acestei popula]ii sunt izolate reproductiv, iar selec]ia sever\ [i dirijarea `mperecherilor au permis consolidarea unor linii, distincte din punct de vedere productiv. Capacitatea ridicat\ de transmitere ereditar\ a `nsu[irilor valoroase ale lânii, precocitatea accentuat\ [i capacitatea de desezonizare a ciclurilor sexuale, recomand\ ca berbecii din Linia Merinos de Suseni - Vaslui s\ fie utiliza]i `n ameliorarea oilor cu lân\ fin\ [i semifin\, crescute `n zonele colinare [i de [es din ]ara noastr\.

3.3.2. TIPUL DE OI CU LAN| FIN| DE BOD

Lucr\rile de formare au fost conduse de Prof. Dr. V., Taft\. Debutul acestora a avut loc `n 1952 `n Depresiunea Bârsei [i au constat `n `ncruci[area oilor }igaie cu berbeci Merinos de Palas pân\ la genera]ia a

doua. Apoi s-a trecut la `mperecherea meti[ilor `ntre ei, practicându-se o singur\ `ncruci[are de infuzie cu berbeci de ras\ ~le de France. Oile apar]inând acestui tip

berbeci de ras\ ~le de France. Oile apar]inând acestui tip Fig. 16. Tipul de ovine cu

Fig. 16. Tipul de ovine cu lân\ fin\ de Bod.

se caracterizeaz\ prin rusticitate [i o bun\ adaptabilitate la condi]iile p\[unatului alpin din zone cu precipita]ii atmosferice de peste 700 mm anual. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 44 - 48 kg. Cantitatea medie de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg. Fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm [i o fine]e de 25 µ, iar randamentul lânii la

sp\lare este de 54 %. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 44 - 48 kg. Cantitatea medie de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm [i o fine]e de 25 µ. Randamentul lânii la sp\lare 54 %. Produc]ia de lapte medie pe lacata]ie este de 90 - 100 l din care 35% reprezint\ cantitatea de lapte marf\.

- 58 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

3.3.3. TIPUL DE RU{E}U

A fost format la SCPCOC Ru[e]u, prin `ncruci[area oilor }igaie din varietatea ruginie cu reproduc\tori masculi apar]inând raselor Romney Marsh [i Corriedale, urmat\ de `mperecherea meti[ilor `ntre ei. Acest tip de ovine a fost omologat `n anul 1985. Lucr\rile de formare au fost conduse de c\tre D. Georgescu. Este adaptat\ zonelor deluroase [i submontane unde se `mbin\ foioasele cu bradul [i ocup\ arealul reprezentat de valea Buz\ului [i mai sus pe valea Siriului.

~nsu[iri morfoproductive [i aria de r\spândire. Face parte din

tipul mixt de lân\ crossbreed-carne-lapte [i se caracterizeaz\ prin constitu]ie robust\ [i semiprecocitate. Greutatea corporal\ medie este de 60 kg la femele [i 100 kg la masculi. Lâna este omogen\ [i m\t\soas\ cu extindere bun\ pe corp, lungimea [uvi]elor 14 cm la berbeci [i 13 cm la femele. Fine]ea fibrelor de lân\ este de 32 µ, iar randamentul lânii la sp\lare 54 %. Produc]ia medie de lân\ este cuprins\ `ntre 4,5 kg la femele [i respectiv 9 kg la masculi. Produc]ia de carne. ~n condi]iile aplic\rii unor tehnologii adecvate de cre[tere [i `ngr\[are, precum [i a unor ra]ii echilibrate, tineretul apar]inând acestui tip reac]ioneaz\ foarte bine ob]inându-se sporuri medii zilnice de peste 250 g. Carcasele au o structur\ fizic\ [i tisular\ cu valori apropiate de cele specifice mieilor apar]inând raselor precoce. Carnea rezultat\ `n urma sacrific\rilor, este pers\lat\, f\r\ miros specific [i cu calit\]i gustative superioare. Randamentul la sacrificare `nregistrat `n cazul tineretul ovin `ngr\[at este de 52 %.

3.3.4. TIPUL DE LAPTE PALAS

Lucr\rile de formare au fost ini]iate `n anul 1973 de I. P\unescu [i continuate de R., R\ducu. Ini]ial la ICPCOC Palas-Constan]a a fost importat din Israel primul nucleu de ras\ Awassi, urmat apoi `n anul 1975 de un alt import de reproduc\tori apar]inând rasei Friz\, din Germania. Ace[ti reproduc\tori au fost utiliza]i la `ncruci[\ri cu oi locale apar]inând rasei Merinos de Palas [i popula]iei de Spanc\, urm\rindu-se conservarea [i consolidarea `nsu[irilor valoroase pe un genotip sintetic, `n vederea form\rii unor linii de ovine cu un poten]ial lactogen ridicat [i bine adaptate condi]iilor de mediu din ]ara noastr\.

- 59 -

Rase de ovine autohtone

Din F 2 efectivul a evoluat genetic izolat reproductiv urm\rindu-se totodat\ evitarea unei consangviniz\ri strânse corelat\ cu selec]ia direc]ional progresiv\ pentru produc]ia de lapte. Asem\narea genetic\ a popula]iei nou creat\ cu rasele parentale este urm\toarea: 57,86 % cu Friza; 21,81 % cu Merinosul de Palas; 12,89 % cu Awassi [i 7,44% cu alte rase. ~nsu[iri morfoproductive. Fenotipic oile din Linia de lapte Palas sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este de m\rime mijlocie cu profil convex la oi [i ceva mai pronun]at la berbeci fiind acoperit cu jar lucios [i de culoare alb\; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, oile sunt ciute. Exteriorul indivizilor din aceast\ popula]ie este unul caracteristic oilor de lapte, cu aspect corporal piriform [i o conforma]ie armonioas\ specific\ tipului respirator. Constitu]ia este fin\ spre robust\; sunt animale rezistente [i au o bun\ adaptabilitate la condi]iile de cre[tere specifice zonelor de câmpie, manifest\ `ns\ sensibilitate fa]\ de umiditatea ridicat\. Gâtul este de lungime [i grosime mijlocie, purtat oblic [i lipsit de rezerve cutanate. La aproximativ 35 % din indivizii popula]iei sunt prezente `n partea inferioar\ a gâtului ni[te apendici cutana]i mo[teni]i de la Friz\, denumi]i cercei. Membrele sunt de m\rime mijlocie `ns\ au osatura solid\, cornul copitei este negru [i rezistent la parcurgerea unor distan]e lungi. Aspectul exterior al `nveli[ului pilos este asem\n\tor oilor cu lân\ semifin\. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de cca. 2,8 kg la femele [i 3,5 kg la berbeci. Lâna are extindere slab\ pe corp, fiind moderat extins\ pe abdomen, iar pe cap [i membre de la genunchi [i jaret `n jos lipse[te. Fine]ea fibrelor de lân\ este cuprins\ `ntre 28 [i 32 µ, iar randamentul lânii la sp\lare este de 62 %. Dezvoltarea corporal\ este bun\, greutate medie fiind de 55 kg la femele [i 75 kg la masculi. Talia corporal\ la greb\n este de 67 cm la oi [i 83 cm la berbeci, adâncimea toracelui 40,6 cm, format corporal dolicomorf. Ugerul este globulos cu ]esut glandular abundent. Greutatea la na[tere 4,5 kg la mieii proveni]i din f\t\ri unipare [i 3,4 kg la cei din f\t\ri gemelare. Produc]ia de lapte. Oile apar]inând acestei linii au un poten]ial lactogen superior celorlalte rase [i popula]ii locale de ovine. Astfel, produc]ia medie de lapte ob]inut\ `ntr-o perioad\ a lacta]iei de 225 zile este de 180 l la multipare [i 170 l la primipare. Substan]a uscat\ din lapte este 18 % din care procentul de gr\sime [i protein\ de]ine 5,8 % [i respectiv 6,56 %. Indicii de reproduc]ie. Fecunditatea specific\ este de 90 %, iar prolificitatea [i natalitatea au valori de 127 % [i respectiv 94 %. - 60 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

3.4. RASE DE OVINE DIN ALTE }|RI

~n scopul ridic\rii eficien]ei economice `n exploatarea ovinelor, amelior\rii formelor locale [i form\rii de noi rase, `n ]ara noastr\ au fost importate `n ultimele decenii diferite rase de ovine. O parte dintre acestea sau aclimatizat [i au avut o contribu]ie major\ `n consolidarea unor `nsu[iri valoroase la tipurile [i popula]ii locale de ovine, altele au contribuit la formarea unor rase noi, iar unele au disp\rut, din diverse motive, la scurt timp dup\ ce au fost importate.

3.3.1. RASE DE OVINE DIN RUSIA

Num\rul raselor crescute `n Rusia [i `n actualul spa]iu al CSI sunt de peste 50 [i apar]in unor tipuri morfoproductive diverse. ~ns\ marea majoritate a oilor crescute apar]in grupului de rase cu lân\ fin\. De asemenea, pe teritoriul actual al CSI se cresc [i diferite rase locale, cu lân\ groas\, având produc]ii mixte. ~n continuare vom prezenta cele mai importante rase crescute `n Rusia [i spa]iul actual al Comunit\]ii Statelor Independente. Rase de oi cu lân\ fin\. Primele oi Merinos importate `n Rusia au fost din Spania, Saxonia [i Silezia [i apar]ineau `n marea lor majoritate tipului Electoral [i Negretti. Pe la jum\tatea sec. XIX prin ameliorarea [i perfec]ionarea Merinosului Mazaev s-a ob]inut un nou tip de ovine cu lân\ fin\ denumit Novocaucazian care, ulterior a jucat un rol important `n formarea multor rase de oi cu lân\ fin\ `n ex-URSS. Multe rase din aceast\ grup\ au fost importate [i `n ]ara noastr\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri cu rasele locale. MERINOS STAVROPOL. S-a format `n perioada 1923 - 1950 `n regiunea cu aceea[i denumire. Procesul de formare a avut la baz\ `ncruci[area oilor Merinos Novocaucazian cu berbeci Merinos Rambouillet american [i Merinos Australian. Talia indivizilor apar]inând acestei rase este mijlocie spre mare. Pe corp rezervele de piele sunt bine reprezentate [i evidente, iar lâna are o foarte bun\ extindere pe extremit\]i. Greutatea corporal\ este de 65 kg la femele [i 100 kg la masculi. Produc]ia de lân\ variaz\ `ntre 5 - 6 kg la femele [i 8 - 10 kg la masculi, iar [uvi]ele din cojoc au lungime de 9 - 10 cm, iar fine]ea fibrelor de lân\

- 61 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Fig. 17. Merinos Stravopol
Fig. 17. Merinos Stravopol

este de 20 - 22 µ. Randamentul lânii la sp\lare 45%. La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ s-a aclimatizat foarte bine [i a fost utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea masiviz\rii corporale [i `mbun\t\]irii unor `nsu[iri calitative ale lânii la rasele locale Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean.

MERINOS CAUCAZIAN. Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea sudic\

a Stavropolului, `ntre anii 1923 - 1935. La baza form\rii acestei rase de

oi cu lân\ fin\ au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Novocaucazian cu Merinos Rambouillet american, par]ial Merinos Askanian [i `ntr-o m\sur\ mai redus\ Merinos Groznensk. Scopul principal al acestor `ncruci[\ri a fost de ob]inere a unui tip de ovine cu talia [i greutatea vie mai mare, constutu]ie robust\, exterior corect [i lâna cu `nsu[iri superioare.

robust\, exterior corect [i lâna cu `nsu[iri superioare. Fig. 18. Merinos de Caucaz Greutatea corporal\ medie

Fig. 18. Merinos de Caucaz

Greutatea corporal\ medie a oilor este de 55 - 60 kg la femele [i de 90 - 120 kg la masculi. Produc]ia medie de lân\ este 7 - 8 kg la femele [i 9 - 11 kg la masculi. Fibrele de lân\ din [uvi]\ au o lungime de 8 - 9 cm, iar fine]ea este de 20 - 22 µ. Importate `n ]ara noastr\ efectivele de ras\ Merinos Caucazian s-a adaptat foarte bine

fiind crescute `n ras\ curat\ [i utilizate la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea corect\rii unor `nsu[iri deficitare la Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean. MERINOS GROZNENSK. Aceast\ ras\ s-a format `n intervalul 1933

- 1951 `n condi]iile stepelor Nogaisk din Daghestan, situate `n nordul

Caucazului. La baza form\rii noii rase au stat `ncruci[\rile oilor locale Merinos Mazaev cu berbeci Merinos Australian, par]ial Merinos Stavropol [i `n mai mic\ m\sur\ Merinos Precoce.

- 62 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Extinderea lânii pe corp este foarte bun\, pliurile cutanate sunt evidente [i `n num\r mare, prolificitatea 130 - 145 %. Greutatea

corporal\ este de 50 - 55 kg la femele [i de 75 - 90 kg la berbeci. Rasa Merinos Groznensk se

remarc\ prin calitatea foarte bun\ a lânii. Astfel, produc]ia de lân\ este 6 - 8 kg la oi [i 10 - 13 kg la berbeci. Lâna din [uvi]e are o lungime de 9 - 10 cm, o fine]e medie de 18 - 22 µ, 8 - 10 ondula]ii/cm liniar, un luciu pronun]at [i o m\t\sozitate accentuat\. La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ a

fost importat\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri de ameliorare `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de lân\ la popula]iile de Spanc\ [i la efectivele apar]inând raselor locale de ovine cu lâna fin\. De asemenea, a fost utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie cu oi de ras\ Merinos Transilv\nean `n scopul `mbun\t\]irii omogenit\]ii, lungimii, m\t\sozit\]ii lânii [i calit\]ii usucului. MERINOS SOVIETIC. Este o ras\ foarte bine adaptat\ zonei de step\ fiind `ntâlnit\ `n regiunile Rostov, Irkutsk, Omsk, Caucazul de Nord, Siberia, Ural, R. Cazah\ [i R. Kazahstan. La baza form\rii acestei rase au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Mazaev [i Novocaucazian cu berbeci Merinos Rambouillet `n prim\ faz\, apoi cu Merinos Askanian, Caucazian, Stavropol, Groznensk, Altai [i Merinos Precoce. Lucr\rile de selec]ie [i ameliorare desf\[urate au permis ob]inerea `n cadrul rasei a dou\ tipuri morfo-productive [i anume unul de lân\ fin\ iar cel\lalt de lân\ fin\-carne. Tipul de lân\ este caracterizat printr-o dezvoltare corporal\ mai mic\, oile având greut\]i de 45 - 55 kg, iar berbecii 65 - 80 kg. Produc]ia de lân\ este de 5 - 7 kg la femele [i 10 - 13 kg la masculi, fine]ea medie a fibrelor 22 - 24 µ, iar lungimea [uvi]elor 8 - 9 cm. Randamentul lânii la sp\lare 38 - 42 %. ~n ]ara noastr\ indivizii acestei rase au fost importa]i `n scopul amelior\rii oilor Spanc\ din sudul ]\rii [i din Dobrogea. MERINOS ASKANIAN. Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea Askania- Nova, iar lucr\rile propriu-zise au durat aproximativ un deceniu (1925 -

Nova, iar lucr\rile propriu-zise au durat aproximativ un deceniu (1925 - Fig. 19 . Merinos Groznensk

Fig. 19. Merinos Groznensk

1934).

- 63 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Rasele de ovine din alte ]\ri Fig. 20. Merinos Askanian Baza form\rii acestei rase a fost

Fig. 20. Merinos Askanian

Baza form\rii acestei rase a fost reprezentat\ de `ncruci[\rile berbecilor Merinos Rambouillet cu oi apar]inând unor popula]ii locale de Merinos, extrem de heterogene. Apoi, pentru ob]inerea tipului dorit s-a trecut la o selec]ie individual\ sever\. Tipul ob]inut [i omologat ca ras\ se caracterizeaz\ prin

urm\toarele caracteristici:

conforma]ia corporal\ corect\; constitu]ie robust\; greutatea corporal\ 60 - 70 kg la femele [i 115 - 130 kg la masculi; `n partea inferioar\ a

gâtului sunt prezente 2 - 3 cute ale pielii; produc]ia de lân\ 6 - 7 kg la oi [i 14 - 17 kg la berbeci; fine]ea fibrelor de lân\ 20 - 22 µ; lungimea fibrelor din bucl\ 8 - 9 cm; prolificitatea 130 %. ARHAROMERINOS. S-a ob]inut `n regiunea mun]ilor Alma-Ata din R. Kazahstan. Procesul de formare a constat `n hibridare, pân\ la ob]inerea genera]iei a treia prin `ncruci[area oilor apar]inând raselor Merinos precoce [i Rambouillet cu un berbec s\lbatic Arhar (Argal), fiind denumit [i Merinos de munte de Kazahstan. Greutatea corporal\ medie

[i Merinos de munte de Kazahstan. Greutatea corporal\ medie Fig. 21. Arharomerinos este cuprins\ `ntre 60

Fig. 21. Arharomerinos

este cuprins\ `ntre 60 - 65 kg la femele [i respectiv 90 - 110 kg la berbeci. Produc]ia de lân\ este de 6 kg la femele [i 11 kg masculi. Fine]ea fibrelor 24 - 26 µ, iar lungimea 6 - 8 cm. Prezint\ o capacitate mare de adaptabilitate la p\[unatul specific zonelor montane, `ns\ cu umiditate atmosferic\ redus\.

Prolificitatea specific\ 135 %. Rase de oi cu lân\ semifin\. La `nceputul acestui secol oile cu lân\ fin\ din Rusia erau reduse numeric, fiind reprezentate `n general de cele venite prin transhuman]\ din România [i Bulgaria. ~n afara rasei }igaie care, a fost introdus\ de ciobanii români `nc\ din secolul trecut, actualmente `n Rusia se cresc mai multe rase cu lân\ semifin\.

- 64 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Majoritatea acestora s-au format prin `ncruci[\rile practicate `ntre oile locale cu berbeci apar]inând unor rase importate. Cele mai importante rase din acest tip productiv lân\ semifin\- carne [i carne-lân\ semifin\, sunt urm\toarele: Gorikov format\ prin `ncruci[area oilor locale din regiunea cu acela[i nume cu berbeci Hampshire; Gruzin\, format\ `n regiunea muntoas\ din R. Gruzin\ prin `ncruci[\rile dirijate dintre oile locale cu coada gras\ [i a celor cu lâna mixt\ Tu[in cu berbeci Merinos Precoce; rasa de munte din Daghestan, format\ prin `ncruci[area oilor Gunib cu berbeci Württemberg. Reprezentantul tipic al acestui tip morfoproductiv este rasa Kuib`[ev. Aceasta este format\ `n regiunea cu acela[i nume (1936 - 1948) prin `ncruci[area oilor locale cu lân\ groas\ [i mixt\ Cerkassk cu berbeci Romney Marsh. Lucr\rile de formare aveau ca deziderate majore

ob]inerea unui tip de oaie cu bune `nsu[iri calitative ale lânii [i aptitudini pentru produc]ia de carne [i foarte bine adaptat\ condi]iilor de mediu locale. Femelele din prima genera]ie au fost `ncruci[ate `n continuare cu berbeci Romney Marsh, dup\ care s-a continuat cu `mperecherea meti[ilor `ntre ei pân\ la ob]inerea tipului dorit. Greutatea oilor este de 60

pân\ la ob]inerea tipului dorit. Greutatea oilor este de 60 Fig. 22. Kuib`[ev - 70 kg

Fig. 22. Kuib`[ev

- 70 kg la femele [i 100 - 110

kg la berbeci. Produc]ia de lân\

este de 3,8 - 4,0 kg la femele [i

de 6 -6,5 kg la masculi. Lâna

este omogen\, cu o lungime [i

o fine]e a fibrelor de 14 - 15

cm [i respectiv 30 - 34 µ.