P. 1
Tehnologii in Cresterea Ovinelor

Tehnologii in Cresterea Ovinelor

|Views: 6,356|Likes:
Published by MrGaffa

More info:

Published by: MrGaffa on May 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/29/2013

pdf

text

original

EDITURA CORSON IASI 1998

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL I.
IMPORTAN}A, CRE{TEREA {I EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE
1.1. IMPORTAN}A CRE{TERII OVINELOR
Diversitatea produselor, valoarea biologic\ deosebit\ [i economicitatea ob]inerii acestora au f\cut ca din toate timpurile speciile de ovine [i caprine s\ fie extrem de apreciate, bucurându-se totodat\ [i de o aten]ie deosebit\ din partea cresc\torilor. Cre[terea ovinelor sau “Ovicultura”, reprezint\ o ramur\ principal\ a zootehniei [i a avut o contribu]ie deosebit\ la dezvoltarea economic\ a statelor cresc\toare, participând `n mod direct la `mbun\t\]irea nivelului de trai al oamenilor, al\turi de celelalte sectoare specifice cre[terii animalelor. }inând cont de obiectivele care au stat la baza cre[terii ovinelor de-a lungul timpului, cresc\torul a c\utat mereu s\ selec]ioneze [i s\ perfec]ioneze pentru cre[tere `n interesul s\u, doar acele animale care corespundeau scopului urm\rit. Astfel, s-au creat [i perfec]ionat grupe de rase specializate pentru diferite produc]ii, existând `n prezent pe glob conform multor date publicate `n literatura de specialitate peste 750 rase de ovine, având cele mai diverse direc]ii de exploatare (carne, lapte, lân\, pielicele, bl\nuri). ~n acest context, este suficient s\ amintim c\ lâna fin\ se ob]ine ast\zi `n cantit\]i mari de la mai multe rase, c\ exist\ `n prezent rase ce produc frecvent peste 500 l lapte `ntr-o lacta]ie, c\ de la oile Karakul se ob]in pielicele de o mare valoare estetic\ [i c\ exist\ rase cu o prolificitate specific\ de peste 200 %. Actualmente la efectivele crescute, produc]iile totale [i medii `nregistreaz\ diferen]ieri accentuate `ntre ]\ri, `n func]ie de stadiul -1-

Particularit\]ile ovinelor

economic [i de realiz\rile `nregistrate `n direc]ia exploat\rii [i amelior\rii ovinelor, la care se adaug\ [i factorii de influen]\ naturali. La noi `n ]ar\ diversitatea zonelor de relief, a condi]iilor climaterice zonale [i ca urmare a m\surilor luate, s-au ob]inut `n ultimile decenii progrese deosebite atât `n privin]a cre[terii [eptelului ovin cât [i `n sporirea produc]iilor ob]inute de la aceast\ specie, `ns\ rezulatele la care s-a ajuns `n etapa actual\ demonstreaz\ faptul c\ suntem departe de performan]ele realizate de aceast\ specie `n alte ]\ri. ~n scopul ridic\rii poten]ialului biologic pentru toate produc]iile ce fac obiectul cre[terii [i exploat\rii ovinelor, o aten]ie sporit\ trebuie acordat\ selec]iei [i amelior\rii precum [i modului de valorificare a fondului genetic existent, ]inându-se totodat\ cont de diversitatea structurii raselor autohtone [i importate. ~n acest scop se impune elaborarea unui program clar, precis [i eficient de ameliorare genetic\, pentru fiecare tip morfo-productiv, [tiindu-se faptul c\ prin aplicarea [tiin]ei amelior\rii rezultatele ob]inute sunt remarcabile la celelalte speciile de interes zootehnic cu interval scurt `ntre genera]ii, `n timp ce metodele de ameliorare aplicate la ovine au r\mas cele tradi]ionale, `n prezent fiind foarte pu]in schimbate fa]\ de trecut. Evolu]ia efectivelor sub aspect numeric plasa România `n deceniul opt al acestui secol pe locul patru `n Europa, `ns\ dup\ anul 1990 `n condi]iile nou create specifice trecerii spre o economie liber\ [i la alte forme de proprietate, s-au manifestat unele aspecte negative cu influen]\ direct\ asupra num\rului de ovine [i impilicit asupra calit\]ii materialului genetic crescut actualmente `n ]ara noastr\. ~n acest context, `n intervalul scurs din 1990 [i pân\ `n prezent, s-a constatat o inversare a priorit\]ilor `n cre[terea ovinelor [i o aliniere la tendin]ele europene [i mondiale, cu o accentuare deosebit\ asupra sporirii produc]iei de carne, justificat\ `n prezent prin pre]urile practicate pe pie]ele mondiale. ~n condi]iile ]\rii noastre se impune [i o intensificarea a selec]iei ovinelor `n vederea sporirii produc]iei de lapte, realizându-se astfel [i o eficientizare a cre[terii acestei specii. Oile crescute actualmente `n România sunt extrem de heterogene `n privin]a nivelului productiv, excep]ie f\când cele din rasa Merinos de Palas care sunt recunoscute ca fiind bune produc\toare de carne [i lân\ fin\, motiv pentru care `n viitor se impune ca efectivele autohtone [i de import crescute la noi s\ fac\ obiectul unor ac]iuni de selec]ie [i ameliorare, `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i lapte. -2-

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Ridicarea poten]ialului productiv se poate realiza dup\ caz fie prin selec]ia indivizilor de ras\ curat\, fie prin practicarea `ncruci[\rilor industriale [i de ameliorare cu rase existente `n prezent `n ]ara noastr\, precum [i cu altele vizate pentru a fi importate `n acest scop. Alt\ cale de cre[tere a produc]iilor rezultate prin cre[terea [i exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performan]elor reproductive la efectivele existente [i `mbun\t\]irea tehnologiilor de cre[tere aplicate `n cazul tineretului ovin, mergându-se atunci [i acolo unde condi]iile concrete permit, pân\ la intensivizarea total\, `ns\ `n condi]ii de eficien]\ economic\.

1.2. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE PE GLOB
Caracteristicile de mediu, particularit\]ile biologice, posibilit\]ile de asigurare a hranei, cerin]ele economice [i tradi]ia specific\ anumitor zone ale globului, reprezint\ tot atâtea mijloace de influen]\ a r\spândirii [i cre[terii ovinelor la nivel mondial. Ovinele [i caprinele sunt specii caracterizate printr-o rezisten]\ organic\ ridicat\ [i o capacitate mare de adaptare la condi]iile de mediu, fapt ce a determinat ca acestea s\ fie `ntâlnite pe zone extinse ale globului cu caracteristici geo-climatice dintre cele mai diferite. Exist\ `ns\ [i zone care nu sunt prielnice cre[terii ovinelor. Zonele improprii cre[terii ovinelor sunt cele caracterizate printr-un regim de umiditate mare, asociat fie cu temperaturi prea ridicate, fie cu temperaturi sc\zute care, au o influen]\ negativ\ asupra s\n\t\]ii [i productivit\]ii ovinelor limitându-le astfel arealul de r\spândire. Pe parcursul timpului, la nivel mondial, evolu]ia numeric\ a efectivelor de ovine a fost fluctuant\ fiind influen]at\ de o serie de factori socio-economici. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 1 reiese c\ la nivel mondial, efectivul de ovine a `nregistrat cre[teri importante `n majoritatea continentelor, excep]ie f\când America de Nord [i Oceania, unde se constat\ o descre[tere numeric\. Exploatarea ovinelor `n condi]ii optime este posibil\ doar `n zonele cu un climat temperat [i oceanic, cuprinse practic `ntre latitudinea nordic\ [i sudic\ de 400, `ntre limitele izotermelor medii anuale de -100C [i + 250 C cu precipita]ii atmosferice sub 600 mm / an. Spre exemplu, `n zona ecuatorial\ [i a tropicelor efectivul de ovine existent este redus, excep]ie f\când platourile `nalte situate `n Africa, -3-

Particularit\]ile ovinelor

America Latin\ [i Asia, pe când `n nordul extrem al Europei, Asiei [i Americii de Nord, aproape c\ lipsesc.
Tabelul 1

Evolu]ia efectivelor de ovine pe plan mondial (mii cap.)* (Sursa: Anuarul FAO [i A.S.R.-1996)
Specificare Africa Asia America de Nord America de Sud Europa Oceania Total mondial 1977 164.859 293.778 22.410 102.563 126.343 194.529 1.044.316 1980 183.562 324.561 21.961 107.790 134.249 204.369 1.120.092 1996 194.378** 333.610** 19.476** 112.435** 206.534** 178.851*** 1.708.302

Not\: * Nu sunt incluse efectivele existente `n toate ]\rile; ** Date neoficiale; *** Sunt incluse numai efectivele crescute `n Australia [i Noua Zeeland\.

~n mod obi[nuit climatul cald dar uscat este propice cre[terii [i exploat\rii ovinelor cu lân\ fin\ Merinos [i de pielicele de tip Karakul. Ca o consecin]\ a adapt\rii speciei ovin\ la condi]iile de mediu, oile crescute `n zonele semiaride au talia mai mic\ [i pigmenta]ia cutanat\ mai intens\, iar cele r\spândite `n zonele reci prezint\ o pigmenta]ie mai slab\ [i au talia mai mare. Condi]iile specifice climatului `ntâlnit `n diferite zone au contribuit `n mod hot\râtor la formarea unor rase cu `nsu[iri morfologice caracteristice [i cu produc]ii ridicate. Astfel, climatul oceanic din Marea Britanie a contribuit la formarea unor rase precoce, cu dezvoltare corporal\ accentuat\ [i performante din punct de vedere productiv. Datorit\ `nsu[irilor valoroase [i capacit\]ilor superioare de adaptare la alte condi]ii de mediu, aceste rase s-au r\spândit apoi `n diverse zone ale globului, fiind ast\zi `ntâlnite atât `n Europa cât [i `n Oceania, America de Nord [i America de Sud, unde sunt crescute fie `n ras\ curat\, fie utilizate la `ncruci[\ri cu oi locale, participând totodat\ [i la formarea unor tipuri noi de ovine. }\rile situate `n partea continental\ a Europei [i `ndeosebi cele aflate `n partea vestic\ [i central\, cresc rase [i tipuri de carne [i de carnelân\ (Germania, Fran]a, Italia, Polonia). Rasele de oi cu lân\ fin\ sunt crescute cu prec\dere `n Spania, Portugalia [i Fran]a, iar cele specializate pentru produc]ia de lapte sunt crescute [i exploatate `n mod deosebit `n Fran]a, Italia, Spania [i Grecia. -4-

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n Europa de sud-est (România, Bulgaria, Slovenia, Iugoslavia, Croa]ia, Macedonia, Grecia, Turcia) se cresc oi din tipul morfoproductiv de lân\ fin\, lân\ fin\-carne, lân\ grosier\-lapte, lân\ semifin\-lape [i de pielicele. ~n zona estic\ a Europei situat\ pe teritoriul ex-sovietic, condi]iile pedoclimatice foarte diverse concur\ la cre[terea unui `nsemnat efectiv de ovine apar]inând unor tipuri morfo-productive variate (lân\ fin\, lân\carne, lân\ grosier\-lapte, carne-gr\sime [i pielicele). De asemenea, `n aceste zone densitatea ovinelor este variabil\, crescând de la nord spre sud. ~n Asia [i `ndeosebi `n ]\rile asiatice din ex-URSS, precum [i `n Mongolia, Iran [i Afganistan, sunt crescute pe lâng\ oile specializate pentru produc]ia de pielicele (Karakul, Sokolsk, Re[etilov, Malici) [i rase cu aptitudini mixte (lâna grosier\ pentru covoare, lapte [i carne-gr\sime).
Tabelul 2

Evolu]ia efectivului de ovine `n principalele ]\ri cresc\toare (mii cap.) (Sursa: A.S.R. 1996)
Specificare Africa de Sud Argentina Australia China Etiopia Fran]a India Kazahstan Nigeria Noua Zeeland\ Regatul Unit România Federa]ia Rus\ Spania Turcia 1990 35.712 31.871 170.857 211.821 40.160 13.030 164.588 35.700 35.781 58.915 29.521 15.067 58.200 27.700 55.589 1994 35.532 23.408 132.241 217.638 38.400 12.449 163.156 34.208 39.952 51.484 29.300 11.642 43.561 27.232 49.360 1995 35.600 23.370 33.200 240.395 38.400 12.570 163.110 34.204 38.500 50.610 29.484 11.086 34.543 26.568 45.214

~n America Latin\ cele mai mari ]\ri cresc\toare de ovine sunt Argentina [i Uruguay. ~n aceste ]\ri, precum [i `n Chile, Peru [i Venezuela, sunt exploatate cu prec\dere oi care au lâna fin\, semifin\ [i mixt\ [i de lân\-carne, precum [i meti[i de diferite genera]ii proveni]i din `ncruci[area raselor engleze[ti de carne cu cele locale. -5-

Particularit\]ile ovinelor

}\rile situate `n Africa cresc un num\r mai redus de ovine, dar care apar]in `n marea lor majoritate unor tipuri primitive, tardive [i slab productive exploatate pentru lân\ grosier\, lapte [i carne. Excep]ie face sudul continentului unde condi]iile favorabile permit [i exploatarea `n condi]ii optime a oilor cu lân\ fin\, a celor specializate pentru produc]ia de carne [i pielicele. Aspectele legate de nivelul [i calitatea produc]iilor ob]inute de la ovine vor fi tratate `n alte capitole.

1.3. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE ~N }ARA NOASTR|
Datele istorice p\strate pân\ `n prezent atest\ faptul c\ ovinele sunt crescute pe teritoriul României `nc\ de la `nceputul form\rii acestui stat, iar numero[i istorici, scriitori [i poe]i subliniaz\ contribu]ia acestei specii la unitatea de limb\ [i tradi]ie a poporului român. Astfel, G. C\linescu `n ,,Istoria literaturii române de la origini pân\ `n zilele noastre”, arat\ c\ ,,balada Miori]a sintetizeaz\ existen]a pastoral\ a poporului român”. Referitor la cre[terea [i arealul ocupat de specia ovin\, `n anul 1983, A. Pop [i colab. ar\tau c\ ,,existen]a unor suprafe]e `ntinse de p\[uni, configura]ia geografic\ [i climatul temperat, al\turi de cerin]ele fa]\ de produc]iile ce se ob]in de la aceast\ specie, au determinat r\spândirea ei pe `ntreg cuprinsul ]\rii, incluzând toate zonele de relief”. Oile crescute `n ]ara noastr\ pân\ `n a doua jum\tate a secolului al XIX-lea erau reprezentate `n principal de rasa }urcan\, diverse popula]ii de Stogo[\ [i un efectiv mai redus de ovine }igaie. Aceste efective erau `ns\ neameliorate [i se caracterizau prin rezisten]\ organic\ deosebit\, adaptabilitate ridicat\ [i rusticitate accentuat\. Dup\ anul 1860, datorit\ conjuncturii interna]ionale favorabile, efectivul de ovine din România a crescut progresiv, ajungându-se practic `n circa 60 de ani la o dublare a acestuia (tabelul 3). La nivel mondial, România era `n 1980 pe locul 10 `n ceea ce prive[te efectivul de oi [i pe acela[i loc la produc]ia de lân\, ocupând de asemenea [i un loc `n primele ]\ri produc\toare de carne. Actualmente `n ]ara noastr\ efectivele de oi crescute s-au redus cu peste 30 % comparativ ce cele existente la `nceputul anului 1990. ~n prezent efective mai mari sunt crescute `n jude]ele Timi[, Boto[ani, Ia[i, Sibiu [i Neam].

-6-

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 3

Evolu]ia efectivului de ovine `n ]ara noastr\ (mii cap.)
Anul 1860 1890 1897 1916 1920 1925 1930 Efectiv 4.411 5.002 6.848 7.811 8.700 12.950 11.920 Anul 1938 1966 1976 1982 1990 1994 1995 Efectiv 10.086 13.125 13.875 17.288 15.067 11.642 11.086

-7-

Particularit\]ile ovinelor

CAPITOLUL II.
ORIGINEA, DOMESTICIREA, FORMAREA RASELOR {I PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE ALE OVINELOR DOMESTICE
2.1. FORMELE S|LBATICE DE OVINE
Cunoa[terea formelor primare din care au derivat rasele actuale de ovine este util\ atât pentru procesul de ameliorare prin selec]ie, cât [i pentru crearea de noi rase mai rezistente la condi]iile de mediu [i cu un poten]ial productiv superior. Asupra originii formelor actuale de ovine, opiniile [i teoriile sunt `mp\r]ite, deoarece de-a lungul timpului, `n urma numeroaselor mi[c\ri de efective, au avut loc amestecuri [i `ncruci[\ri `ntâmpl\toare, la care ulterior, pe durata exploat\rii s-a ad\ugat [i interven]ia omului. ~n general, atunci când se urm\re[te stabilirea str\mo[ilor din care au derivat formele domestice, se au `n vedere urm\toarele elemente sau caractere comune: forma [i m\rimea cozii, forma [i m\rimea coarnelor, `nsu[irile `nveli[ului pilos [i anumite particularit\]i de natur\ anatomic\. ~n func]ie de aceste elemente, se desprinde concluzia c\ formele actuale de ovine au origine polifiletic\, provenind `n principal din Muflon, Arkar [i Argal. Din punct de vedere a sistematicii zoologice, oaia domestic\ (Ovis aries) face parte ca [i celelalte genuri - Capra, Hemitragus, Pseudovis [i Ammotragus, din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, ordinul Ungulata, subordinul Paricopitate, clasa Mammalia. Se consider\ c\ celelalte patru genuri men]ionate nu au participat la formarea oilor domestice deoarece, prin hibridare nu se ob]in produ[i fecunzi. Formele s\lbatice ale genului Ovis, pot fi clasificate `n dou\ grupe, `n func]ie de afinitatea sau lipsa de afinitate `n procesul de reproduc]ie fa]\ de oile domestice. ~n prima grup\ sunt incluse speciile s\lbatice care au afinitate reproductiv\ atât `ntre ele cât [i cu actualele rase de ovine. Din -8-

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

aceast\ grup\ fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal [i Ovis montana. Datorit\ acestui fapt, se presupune c\ aceste forme s\lbatice sunt de fapt [i str\mo[ii actualelor rase de ovine. Toate aceste forme sunt `n general de talie mic\, mijlocie [i mare, posed\ glande interdigitale la toate membrele [i au fose lacrimale pronun]ate. Glanda mamar\ este format\ din dou\ jum\t\]i [i dou\ mameloane; coada cilindric\ sau lat\ acoperit\ `ns\ pe `ntreaga lungime cu lân\ sau jar. Masculii au un miros caracteristic pronun]at. Muflonul este cel mai mic reprezentant al formelor s\lbatice [i cuprinde dou\ subspecii [i anume: Muflonul european (Ovis musimon) [i Muflonul asiatic (Ovis orientalis). Muflonul european este `ntâlnit [i `n prezent `n zonele montane din sudul Europei, `n Corsica [i Sardinia. Tr\ie[te `n turme de 50 - 60 indivizi conduse de un mascul viguros.

Fig.1. Muflonul european (dup\: Doehner)

Masculii au greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, culoarea robei brunro[cat\, de nuan]\ mai `nchis\ pe partea superioar\ a corpului [i mai deschis\ pe abdomen, extremit\]ile membrelor [i bot; prezint\ coarne triunghiulare de forma unei spirale incomplete, cu vârfurile `ndoite spre marginile laterale ale gâtului. Femelele prezint\ aceea[i culoare `ns\ de nuan]e mai deschise [i uniform distribuit\ pe suprafa]a corpului. Din Muflonul european au derivat formele primitive de oi cu coada scurt\ cum ar fi cele din nordul Rusiei, Poloniei, Germaniei [i nord-vestul Sco]iei (Romanov, Friz\, Oaia de Heidschnüke, etc.). Muflonul asiatic este considerat ca fiind str\mo[ul s\lbatic al oilor ciute din Europa [i Asia, precum [i al unora cu p\r din Africa. Este r\spândit `n Iran, Himalaia [i Tibet. Ovis orientalis este [i str\mo[ul oii -9-

Particularit\]ile ovinelor

palustre (Ovis palustris) care, reprezint\ cea mai veche form\ domestic\ din Europa (Bavaria de Sud [i Elve]ia). Ovis vignei, sau oaia de step\, este reprezentat\ de Arkar (Ovis arkar) [i Urial (Ovis cycloceros).

Fig. 2. Ovis vignei arkar (dup\: Doehner)

Ambele tipuri tr\iesc `n turme de pân\ la 100 indivizi [i ocup\ un areal `ntins situat la est de Marea Caspic\ spre vestul extrem pân\ `n mun]ii Himalaia Ovis cycloceros (Urialul, sau oaia cu coarne dispuse `n form\ de cerc), este `ntâlnit\ `n general `n acela[i areal ocupat de Arkar, precum [i `n Pakistan [i nord-vestul Indiei. Comparativ cu Arkarul, are o dezvoltatre corporal\ mai mare [i o culoare gri-g\lbuie. Din aceast\ form\ au derivat oile actuale cu membre `nalte, coad\ lung\, coarne lungi r\sucite `n form\ de tirbu[on [i cele cu lâna mixt\ [i aspr\ `ntâlnite `n Africa, Tibet [i Himalaia. Ovis ammon (Argalul), reprezint\ forma s\lbatic\ cu cea mai accentuat\ dezvoltare corporal\, masculii având talia de pân\ la 1 m, lungimea corpului de aproximativ 2 m [i o greutate de peste 200 kg. Aria de r\spândire este reprezentat\ de ]inuturile muntoase `ntinse din Asia Central\, Tibet [i Peninsula Kamciatka. Tr\ie[te `n turme cu un num\r mai mic de indivizi (5 - 30), masculii au coarne mari, puternice [i - 10 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

spiralate, iar la femele coarnele sunt mai mici [i mai pu]in curbate. De asemenea, Argalul are coada scurt\, culoarea robei este gri-g\lbuie cu nuan]e mai deschise pe zonele superioare [i inferioare ale corpului [i fa]a intern\ a membrelor, iar `n partea inferioar\ a gâtului prezint\ o coam\ deschis\ la culoare.

Fig.3 Ovis Argali (dup\: Doehner)

Spre deosebire de celelalte forme s\lbatice [i domestice, la care gesta]ia dureaz\ 5 luni, la Argal aceasta se `ntinde pe parcursul a 7 luni. Aceast\ form\ s\lbatic\ este considerat\ ca fiind str\mo[ul oilor primitive cu talia mare, lâna mixt\ [i fesa gras\, gr\sime-carne (Gissar, Edilbaiev, Saradjinsk, etc). Prin `ncruci[area masculilor de Argal cu oi Merinos precoce s-a ob]inut o nou\ ras\ de ovine (Arharomerinos) care, este foarte bine adaptat\ zonelor situate la altitudini de peste 2000 m din mun]ii Kazahstan. Ovis montana (oaia de munte), este `ntâlnit\ `n grupe de 10-15 indivizi `n nord-estul Siberiei, Alaska [i Canada. Se caracterizeaz\ `n general prin urm\toarele elemente definitorii: coada scurt\, talia de 105 cm, lungimea de 90 cm, culoarea robei este alb\ cu zone dungate dispuse pe partea superioar\ a corpului. Din cadrul acestei specii mai face parte [i varietatea Ovis borealis cunoscut\ [i sub denumirea de Ovis nivicola, sau oaia de z\pad\, `ntâlnit\ `n prezent `n nordul Siberiei [i `n Kamciatka. Aceast\ form\ s\lbatic\ face trecerea spre Argal, cu care se aseam\n\ foarte mult. - 11 -

Particularit\]ile ovinelor

2.2. DOMESTICIREA OILOR
Primele oi au fost domesticite `nc\ din timpuri preistorice, cu cca. 6-8 mii ani `.e.n. Ca [i `n cazul celorlalte specii , domesticirea a avut loc `n urm\toarele etape succesive: captivitatea, `mblânzirea [i apoi domesticirea propriu-zis\. Exist\ date istorice care confirm\ faptul c\ omul din epoca bronzului [tia s\ transforme laptele `n brânz\ [i lâna `n ]es\turi, ceea ce denot\ urm\rirea evident\ a unui scop precis `n ac]iunea de domesticire. Cu timpul, când oaia a devenit un animal util vie]ii omului, acesta a `nceput s\ o utilizeze [i ca mijloc de schimb, contribuind astfel al\turi de ceilal]i factori la diversificarea [i r\spândirea formelor domestice. Referitor la locul `n care au avut loc primele domesticiri, se presupune c\ primul centru a fost reprezentat de zona de sud-vest a Asiei, pe teritoriul actual al Irakului [i Turkmeniei, unde la `nceput a fost domesicit Arkarul din care mai târziu au rezultat oile cu coada lung\ (dolycura) [i cele cu coada groas\ (platyura) care, mai apoi s-au r\spândit `n Europa [i Asia. Al doilea centru, este considerat ca fiind situat geografic `n sudul Europei, unde s-a domesticit Muflonul, din care mai târziu au ap\rut oile cu coada scurt\ (brachyura) [i, care odat\ cu migra]ia popoarelor au fost aduse [i `n partea nordic\ a continentului. Al treilea centru `l constituie zona Asiei Centrale, unde a avut loc domesticirea Argalului, din care ulterior au derivat oile cu fesa gras\ (steatopyga), r\spândite ast\zi `n aproximativ aceea[i zon\.

2.3. MODIFIC|RILE SURVENITE CA URMARE A DOMESTICIRII OILOR
~n urma domesticirii, ca urmare interven]iei omului [i a noilor condi]ii de mediu, la ovinele domestice comparativ cu formele s\lbatice din care provin, au ap\rut diferen]ieri majore. Astfel, rasele formate sub influen]a direct\ a factorilor de mediu natural sunt primitive, rustice [i tardive, rezistente [i foarte bine adaptate la condi]iile `n care s-au format, `ns\ dau produc]ii reduse (}urcana, }igaia [i altele). ~n schimb multe din rasele de oi crescute [i exploatate `n prezent, s-au format prin interven]ia omului `n dirijarea factorilor de mediu, precum [i prin artificializarea condi]iilor de cre[tere [i `ntre]inere - 12 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

coroborate cu aplicarea unor metode de ameliorare (rase culturale). A[a au ap\rut actualele rase perfec]ionate [i specializate pentru diverse produc]ii (rasele engleze[ti de carne, Karakul, Friz\, etc). O mare parte din modific\rile survenite `n urma domesticirii au ap\rut treptat, decurgând unele din altele, iar altele brusc. Modific\rile ap\rute pot fi clasificate `n func]ie de natura lor astfel: modific\ri morfologice [i modific\ri fiziologice. Modific\ri morfologice. Primele modific\ri care au avut loc `n evolu]ia ulterioar\ a ovinelor au vizat conforma]ia corporal\. Aceasta s-a modificat spre direc]ia de produc]ie `n care a fost orientat\ cre[terea oilor, existând ast\zi rase specializate pentru anumite produc]ii [i cu o conforma]ie corporal\ caracteristic\. ~n schimb, ca urmare a domesticirii, talia oilor s-a modificat `n mic\ m\sur\. Modific\ri esen]iale au ap\rut `ns\ la nivelul cozii, fiind `ntâlnite ast\zi atât oi cu coada scurt\ (sub 13 vertebre coccigiene) cât [i oi cu coada lung\ (peste 13 vertebre coccigiene). Sunt de asemenea [i rase de oi cu coada groas\, caracter ce lipse[te la formele s\lbatice. Astfel, oile Kurdiuk au trei vertebre coccigiene, iar la }igaie, }urcan\ [i Merinos num\rul acestora este cuprins `ntre 14 - 22 (Novacov citat de A. Pop [i colab., 1983). Lungimea [i conforma]ia cozii reprezint\ criterii principale `n clasificarea raselor de ovine. Pielea, la formele domestice, este mai moale [i mai elastic\, formând la unele rase pe diferite regiuni ale corpului numeroase cute (Merinos). La alte rase formate `n condi]iile aride specifice stepei, sub piele s-au dezvoltat ]esuturi adipoase cu rol de rezerv\ biologic\ (Kurdiuk [i Karakul). Modific\ri esen]iale au ap\rut [i la nivelul ,,`mbr\c\min]ii piloase”. Astfel, `n timp ce la formele s\lbatice corpul este acoperit cu p\r, la oile domestice `mbr\c\mintea piloas\ este reprezentat\ de lân\. Alt\ `nsu[ire morfologic\ supus\ modific\rilor ap\rute `n urma domesticirii este [i culoarea. La `nceput formele s\lbatice aveau o culoare mai uniform\ (brun ro[cat\), apoi `n urma interven]iei omului aceasta a c\p\tat o mare variabilitate, `ntâlnindu-se ast\zi rase pigmentate diferit. Aceast\ variabilitate a pigmenta]iei robei la ovine a fost posibil\, ca [i la celelalte specii, prin apari]ia leucismului [i melanismului, `n timp ce culoarea caracteristic\ formelor s\lbatice este tot mai rar `ntâlnit\ la actualele oi domestice. Modific\ri fiziologice. Cele mai importante modific\ri fizilogice aparute ca urmare a domesticirii au survenit la nivelul aptitudinilor - 13 -

Particularit\]ile ovinelor

zooeconomice. ~n acest sens, se poate afirma c\ dup\ domesticire, omul a c\utat `n decursul istoriei s\ dezvolte la ovine acele aptitudini care erau utile intereselor sale. Ast\zi, de la rasele de oi domestice se ob]in produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ, `n compara]ie cu formele s\lbatice. Astfel, de la Merinos se ob]ine lân\ fin\ `n cantit\]i medii de peste 4 kg, iar la alte rase produc]ia de lapte a crescut considerabil, concomitent cu ridicarea prolificit\]ii; la rasele de carne intensitatea de cre[tere este mai mare, iar de la mieii rasei Karakul se ob]in pielicele cu `nveli[ul pilos dispus `n bucle, aspect nesemnalat la formele s\lbatice. Paralel cu aceste modific\ri utile [i datorit\ faptului c\ omul a `mbun\t\]it mereu condi]iile de cre[tere, la actualele rase comparativ cu cele s\lbatice, se constat\ o diminuare a rezisten]ei organice, a gradului de adaptare, a vioiciunii, a instinctului de conservare [i a instinctului matern.

2.4. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE {I DE PRODUC}IE ALE OILOR DOMESTICE
2.4.1. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE GENERALE Specia ovin\ prezint\ o serie de particularit\]i fiziologice [i morfologice, determinate de felul de via]\, modul de cre[tere [i direc]ia de exploatare. Exploatarea acestei specii `n condi]ii de eficien]\ economic\ are la baz\ tocmai existen]a acestor particularit\]i biologice superioare reprezentate `n general de rusticitate, rezisten]\ [i capacitate mare de adaptabilitate la condi]ii diferite de mediu. Poten]ialul productiv al acestei specii, este unul ,,competitiv”, fiind direct influen]at de nivelul de perfec]ionare [i tehnologia de cre[tere [i exploatare aplicat\. Dintre particularit\]ile bioeconomice superioare ale ovinelor, mai importante sunt urm\toarele: - conforma]ia specific\ botului [i a subregiunilor gurii, permite oilor s\ utilizeze relativ u[or iarba de pe p\[une [i de la mic\ distan]\ de suprafa]a solului, inclusiv unele forme de vegeta]ie ce nu pot fi utilizate de alte specii; - dezvoltarea aparatului digestiv al oii permite o mai bun\ valorificare a furajelor voluminoase cu un con]inut ridicat al celulozei; - rezisten]\ sporit\ la condi]ii mai aspre de clim\ (determinat\ de prezen]a `nveli[ului pilos), motiv pentru care nu necesit\ construirea unor ad\posturi costisitoare; - 14 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

- longevitatea mare `n exploatare cu o durat\ economic\ de 6-8 ani [i uneori peste aceast\ perioad\, `ndeosebi la oile Karakul; - durata scurt\ a gesta]iei [i prolificitatea ridicat\; - viteza de cre[tere ridicat\ a tineretului ovin `n primele luni de via]\ permite valorificarea timpurie a acestora pentru carne; - capacitatea pronun]at\ de depunere a gr\simii la unele rase. 2.4.2. CONSTITU}IA {I TIPURILE DE PRODUC}IE Examinarea `nsu[irilor de exterior [i a nivelului produc]iilor, trebuie s\ fie efectuate `n toate cazurile prin raportarea acestora la vârsta animalelor examinate. De aceea, analiza [i interpretarea rezultatelor ob]inute trebuie s\ se bazeze `ntotdeauna pe date comparabile sub aspectul vârstei, [tiindu-se faptul c\ principalii indicii de produc]ie sunt influen]a]i [i totodat\ determina]i de principalele particularit\]i constitu]ionale [i morfologice ale ovinelor. 2.4.2.1. TIPURI CONSTITU}IONALE Constitu]ia reprezint\ un factor de prim ordin de care se ]ine seama `n cre[terea animalelor, deoarece atât aceasta cât [i conforma]ia sunt consecin]e ale modific\rilor survenite ca urmare a adapt\rii la alte condi]ii de cre[tere [i exploatare. Totalitatea acestor modific\ri au ap\rut `n decursul evolu]iei filogenetice [i ontologice, fiind datorate [i selec]iei desf\[urate pe parcursul timpului. Aprecierea constitu]iei la animale este necesar\ deoarece aceasta este strâns legat\ de gradul de rezisten]\ [i de adaptare, de starea de s\n\tate [i de nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iilor. Constitu]ia se determin\ pe baza leg\turii dintre forma [i func]ia diverselor regiuni corporale `ns\ `n mod obi[nuit tipul constitu]ional se apreciaz\ pe baza unor criterii pur fenotipice, completate adesea, atunci când este cazul [i cu analiza altor indici de natur\ intern\. ~n vederea aprecierii fenotipice a constitu]iei unui individ observa]iile `ncep `ntâi cu exteriorul, c\utându-se stabilirea robuste]ii, dup\ care se continu\ cu identificarea particularit\]ilor de conforma]ie corporal\, aspectul [i structura pielii, stratul adipos, musculatura, `nveli[ul pilos, osatura, rezisten]a organic\, etc. - 15 -

Particularit\]ile ovinelor

Ca [i la celelalte specii de interes zootehnic [i la ovine se `ntâlnesc patru tipuri constitu]ionale principale: robust\, grosolan\, fin\ [i debil\. Tipul robust este asociat cu o conforma]ie armonioas\, osatura puternic\, s\n\tate deplin\, vigoare [i rezisten]\ la intemperii. Acest tip constitu]ional este `ntâlnit frecvent la ovinele specializate pentru produc]ia de carne. Tipul grosolan reprezint\ o exagerare `n sens negativ a constitu]iei robuste [i se carcterizeaz\ prin osatur\ dezvoltat\, articula]iile proeminente [i grosolane, uneori cu o structur\ spongioas\ [i piele `mp\stat\. Animalele cu o astfel de constitu]ie sunt limfatice [i nu se remarc\ prin nivel productiv superior, motiv pentru care sunt `ndep\rtate de la reproduc]ie. Tipul fin este `ntâlnit mai fecvent la oile cu poten]ial lactogen ridicat [i de cele mai multe ori animalele au un aspect usc\]iv, prezint\ capul alungit, gâtul mai lung `ns\ sub]ire, osatura sub]ire dar rezistent\, pielea sub]ire [i elastic\, ]esut muscular redus, lâna mai deas\ [i mai uniform\. Tipul debil reprezint\ forma exagerat\ a celui fin [i se `ntâlne[te de regul\ la ovinele specializate [i exploatate unilateral `ntr-o anumit\ direc]ie a produc]iei, f\r\ ca `n lucr\rile de selec]ie s\ fi fost acordat\ aten]ia cuvenit\ consolid\rii constitu]iei. Ovinele cu o constitu]ie debil\ prezint\ osatura fin\, fragil\, articula]ii sl\bite, trunchi `ngust, urechi str\vezii, spinare `n[euat\ [i u[or convex\, tren anterior [i posterior slab dezvoltat, piele sub]ire [i slab vascularizat\. Semnele degener\rii constitu]ionale indiferent de ras\ sunt urm\toarele: - dimorfism sexual slab eviden]iat; - pielea este flasc\, sub]ire, de culoare pal\ sau alb\struie [i u[or de prins `n cut\; - trunchi strâmt cu musculatura slab dezvoltat\; - `n jurul ochilor fibrele de p\r lipsesc, pielea este depigmentat\ [i sub]ire; - urechile sunt sub]iri, cu vasculariza]ia evident\; - osatura fin\, articula]ii proeminente [i unghiuloase; - vid substernal m\rit [i defecte de aplomb; - diminuarea indicilor de produc]ie [i reproduc]ie. Preântâmpinarea apari]iei debilit\]ii constitu]ionale permite exteriorizarea poten]ialului productiv al ovinelor, fapt pentru care `n - 16 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

lucr\rile de selec]ie trebuie s\ se ]in\ seama de totalitatea acestor semne ale apari]iei debilit\]ii constitu]ionale `n efectivul respectiv. 2.4.2.2. TIPURI MORFOPRODUCTIVE ~ntre aptitudinile zooeconomice [i conforma]ia corporal\ a animalelor exist\ o strâns\ leg\tur\, existând astfel posibilitatea ca pe baza `nsu[irilor de exterior s\ se poate stabili principalele caracteristici de produc]ie `n cadrul diferitelor tipuri morfoproductive. La specia ovin\, se definesc atât tipuri morfoproductive principale, cât [i unele considerate ca fiind mixte. Tipul de lapte. Se caracterizeaz\ prin urm\toarele `nsu[iri morfologice: format corporal dolicomorf; gâtul este lung, `ns\ sub]ire [i purtat oblic; trunchiul lung, mai mult `ngust [i mai pu]in adânc spre partea anterioar\ dându-i astfel un aspect piriform, cu trenul posterior mai dezvoltat; linia abdominal\ coboar\ din sens antero-posterior; ugerul mare; pielea sub]ire [i dens\; constitu]ia `n general fin\. Reprezentantul tipic al acestui tip morfoproductiv este rasa Friz\. Tipul de carne. Este caracterizat printr-o conforma]ie corporal\ brevimorf\, trunchi scurt, `ns\ adânc, larg [i cilindric; gâtul scurt [i gros, purtat aproape orizontal; membre scurte, osatura puternic\; linia spin\rii dreapt\ [i larg\; regiunile posterioare cu mase musculare dezvoltate; uger mic; greutate corporal\ mare; ]esut subcutanat dezvoltat; pielea sub]ire [i buretoas\; constitu]ie robust\. Prolificitatea este ridicat\, iar precocitatea accentuat\; reprezentative pentru acest tip morfoproductiv sunt rasele engleze[ti de carne. Tipul de pielicele. Are formatul corporal dolicomorf, linia superioar\ este ascendent\ antero-posterior; crupa te[it\; coada groas\ cu un depozit de gr\sime bogat situat la baza acesteia; coada ajunge pân\ la nivelul jaretului [i se termin\ cu o `ndoitur\ `n form\ de ,,S”. Profilul capului este berbecat, iar urechile sunt lungi purtate aplecat, acoperite cu fibre ondulate [i lucioase. Trunchiul este `ngust, iar aspectul pe ansamblu este de animal usc\]iv. La miei, imediat dup\ fatare fibrele ce formeaz\ `nveli[ul pilos sunt grupate `n forma]iuni caracteristice denumite bucle. Pentru acest tip morfoproductiv, reprezentativ\ este rasa Karakul. Tipul mixt. Este `ntâlnit la numeroase rase de ovine care au `nsu[iri morfoproductive intermediare cum ar fi: lân\-carne (Merinosul de carne german, Merinosul de Palas); carne-lân\ (~le de France, Texel, - 17 -

Particularit\]ile ovinelor

Corriedale); lân\ de covoare-lapte-pielicele (}urcana) [i lân\ semifin\lapte-carne (}igaia). 2.4.3. CULORILE SPECIFICE OVINELOR Studiul culorii, din punct de vedere [tiin]ific [i practic, la ovine, prezint\ o importan]\ deosebit\. Culoarea reprezint\ [i un caracter de ras\, iar lâna de culoare mai deschis\ [i `ndeosebi cea alb\ are o valoare economic\ mai mare. Acest aspect a contribuit `n mare m\sur\ la r\spândirea oilor cu `mbr\c\mintea piloas\ alb\ `n aproape toate zonele lumii. Diversitatea culorilor `ntâlnite la oi este dat\ de caracterul diferit al pigmenta]iei lânii [i jarului de pe extremit\]i, sub raportul intensit\]ii, nuan]ei [i r\spândirii fibrelor pigmentate pe suprafa]a corporal\. ~ntre pigmenta]ia robei [i a pielii exist\ o strâns\ corela]ie. Astfel, la oile cu lân\ culorat\, datorit\ prezen]ei melaninei `n cantitate mai mare `n epiderm\ [i `ntr-o propor]ie mai redus\ `n derm, pielea este totdeauna `nchis\ la culoare. Oile cu `nveli[ul pilos alb au tegumentul de culoare ardezie `nchis\ (}igaia buc\laie), sau albinotic ro[cat\ ori de culoare sidefie (cum se `ntâlne[te la oile bele). De asemenea, oile complet albe, prezint\ totdeauna ochii pigmenta]i, cu irisul de nuan]\ verzuie, mai rar de nuan]e alb\strii. Pân\ `n prezent nu s-au semnalat oi cu adev\rat albinotice, adic\ cu roba, tegumentele [i ochii complet lipsi]i de pigment. De aceea culoarea complet alb\ la oi este considerat\ de tip leucistic [i nu albinotic [i `n consecin]\ oile albe sunt animale leucistice. Analiza corela]iei dintre roba [i pigmenta]ia pielii prezint\ importan]\ practic\ [i din punct de vedere al tipului de constitu]ie [i a gradului de adaptare la un climat diferit, [tiindu-se faptul c\ `n general, oile cu `nveli[ul pilos `nchis la culoare sunt mai rezistente la intemperii [i se pot adapta mai u[or la condi]ii noi. Ca urmare a interven]iei omului [i a adapt\rii oilor la condi]ii diverse de clim\, culoarea `nveli[ului pilos s-a diversificat comparativ cu formele s\lbatice din care acestea au derivat. ~n func]ie de aceste elemente, ca [i la alte specii de animale, la oi deosebim coloristica robei [i particularit\]ile acesteia. Astfel, culorile pot fi simple, compuse [i b\l]ate, iar la unele rase de oi, `n cazul categoriilor de tineret se `ntâlne[te [i o culoare tranzitorie. - 18 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Culorile simple. Din aceast\ grup\ fac parte urm\toarele culori: alb\ uniform\, neagr\ [i cafenie. Culoarea alb\ uniform\. ~n func]ie de modul de repartizare pe corp, `n cadrul acestei culori deosebim dou\ aspecte diferite [i anume: un prim aspect este dat de colora]ia alb\ a corpului `n totalitate, inclusiv extremit\]ile corporale [i capul; al doilea aspect este dat de pigmenta]ia neuniform\ a corpului, `n sensul c\ lâna este alb\, iar jarul de pe extremit\]i este pigmentat. ~n aceste condi]ii, la oi distingem o culoare alb\ simpl\ sau uniform\ [i una compus\ sau neuniform\, deosebite `ntre ele prin aspectul [i distribu]ia pigmentului pe anumite regiuni corporale. Fiecare dintre aceste particularit\]i reprezint\ caracteristici ale anumitor rase [i variet\]i de oi. La marea majoritate a raselor de ovine, culoarea alb\ indiferent dac\ este uniform\ sau neuniform\ este cea mai r\spândit\. Frecven]a mai mare a culorii albe reprezint\ de fapt o consecin]\ a interven]iei omului [i selec]iei dirijate `n acest scop, având `n vedere importan]a economic\ deosebit\ a lânii albe prin posibilit\]ile multiple de vopsire `n orice culoare sau nuan]\ dorit\. Acesta este [i motivul pentru care majoritatea oilor cu lân\ fin\ [i semifin\ au culoarea alb\, `ntâlnit\ `n cele dou\ variante. Culoarea alb\ uniform\ (bel\) este caracteristic\ raselor Merinos, }igaie, popula]iilor de Spanc\, variet\]ii albe a rasei }urcan\, raselor engleze[ti de carne cu lâna lung\, raselor franceze de carne-lân\ [i celor germane de carne cu capul alb. ~n cadrul acestei culori se `ntâlnesc [i unele particularit\]i reprezentate de mici pete pigmentate, de diferite nuan]e [i m\rimi, dispuse de regul\ pe cap sau pe extremit\]ile inferioare ale membrelor. Aceste pete pigmentate pot fi tolerate [i admise `n selec]ie `n raport cu standardul rasei, obiectivele cre[terii [i direc]ia de exploatare. La berbecii de reproduc]ie [i chiar la oi se recomand\ ca aceste pete pigmentate s\ fie mici [i `n num\r redus. Existen]a acestora este cu totul nedorit\ atunci când apar pe alte regiuni corporale, deoarece depreciaz\ calitatea lânii din cojoc.

La varietatea alb\ a raselor }igaie [i }urcan\, la unele exemplare aceste pete pot fi de culoare neagr\, brun\, ruginie, galben\, ocupând zone mai mici sau mai mari. ~n func]ie de `ntinderea [i localizarea petelor pigmentate, aceste exemplare sunt denumite astfel: - oi urecheate, când doar urechile sunt pigmentate; - 19 -

Particularit\]ile ovinelor

- oi oache[e, când pigmenta]ia este dispus\ circular `n jurul ochilor; - oi buzate, când petele pigmentate sunt localizate atât pe buza superioar\ cât [i pe cea inferioar\, pân\ la comisur\; - oi stropite, atunci când petele pigmentate sunt pres\rate `n regiunea capului [i membrelor sau numai pe una din acestea [i sunt `n num\r variabil [i au forme diferite. Culoarea neagr\ a oilor se caracterizeaz\ printr-o rob\ puternic [i uniform pigmentat\, cuprinzând `ntreg corpul inclusiv extremit\]ile. La oile domestice culoare neagr\ este mai pu]in frecvent\, comparativ cu cea alb\. ~n trecut culoare neagr\ era predominant\, `ns\ treptat ponderea acesteia s-a diminuat f\când loc oilor cu lâna alb\. Roba de culoare neagr\, la oile crescute `n ]ara noastr\ este `ntâlnit\ la varietatea neagr\ a raselor Karakul, }urcan\ [i }igaie. La na[tere, mieii au `nveli[ul format `n exclusivitate din fibre negre pigmentate intens, `ns\ concomitent cu `naintarea `n vârst\ `ncepe procesul de depigmentare natural\. Acest proces debuteaz\ mai `ntâi pe extremit\]ile [uvi]elor, lâna cap\tând astfel o nuan]\ ro[cat\.

Fig. 4. Particularit\]i de culoare la ovine (urechiat\, buzat\ [i oache[\)

- 20 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 5. Particularit\]i de culoare la ovine (oi stropite)

La o vârst\ mai `naintat\ `ncepe depigmentarea progresiv\ [i o parte din fibrele negre devin albe, dând robei un aspect cenu[iu-deschis sau ro[cat-cenu[iu, cu nuan]e diferite. Acest aspect este caracteristic animalelor adulte, `ns\ jarul de pe extremit\]i r\mâne de culoare neagr\ (ca la miel). ~n general, procesul de depigmentare este un caracter genetic, individual [i variabil. Decolorarea este cauzat\ atât de cre[terea ulterioar\ a fibrelor albe cât [i de depigmentarea fibrelor negre `n timpul cre[terii acestora. Acest proces de depigmentare a lânii se produce de regul\ de la suprafa]\ c\tre profunzime, astfel c\ dup\ tuns oile au culoarea de nuan]\ mai `nchis\. La indivizii apar]inâd rasei Karakul, depigmentarea `nveli[ului pilos poate fi evident\ `nc\ de la vârsta de 6 luni, iar la altele `n jurul vârstei de un an, sau mai târziu. Ca particularit\]i mai des `ntâlnite `n cadrul acestei culori sunt petele albe de m\rimi [i forme diferite, plasate `n regiunea cefei [i vârful cozii [i mai rar pe trunchi. ~n cazul oilor exploatate pentru pielicele [i `ndeosebi la Karakul cu toate c\ s-a demonstrat c\ petele localizate pe vârful cozii se transmit homotopic `n descenden]\, se impune mult\ pruden]\ `n ,,promovarea” ca reproduc\tori a berbecilor cu astfel de particularit\]i de culoare. - 21 -

Particularit\]ile ovinelor

Culoarea cafenie este foarte pu]in `ntâlnit\ la aceast\ specie. Se `ntâlne[te la varietatea cafenie a rasei Karakul [i mai este denumit\ comor sau kombar. Pe roba oilor, culoarea cafenie poate avea diverse nuan]e mai `nchise sau mai deschise cum ar fi: castanie deschis\, ar\mie, ciocolatie [i aurie. Pe linia superioar\ a corpului [i pe membre culoarea cafenie este mai `nchis\, iar pe abdomen mai deschis\. La mieii cafenii imediat dup\ na[tere, uneori pe un fond mai `nchis, se constat\ pe o parte [i pe alta a liniei spin\rii, mici zone dispuse oblic [i de nuan]e mai `nchise, aproape negre. Aceste pielicele `n zona de formare a rasei Karakul sunt denumite [i halili. Culoarea cafenie a `nveli[ului pilos este aparent\ la animalele tinere, dup\ care odat\ cu `naintarea `n vârst\ se accentueaz\ procesul de depigmentare a lânii, fibrele deschise la culoare devin mai numeroase, conferind astfel `n cazul oilor adulte robe cu nuan]e galbene deschise, uneori chiar albe. Culorile compuse. ~n aceast\ categorie sunt incluse culorile urm\toare: alb\ neuniform\, brum\rie, sur-antic [i roz\. Culoarea alb\ neuniform\. Spre deosebire de albul leucistic care face parte din grupa culorilor simple, la unele rase [i variet\]i de oi este `ntâlnit\ [i o culoare alb\ neuniform\ de tip melanic. Aceasta se caracterizeaz\ prin faptul c\ `n timp ce lâna situat\ pe corp este alb\, jarul de pe extremit\]i este pigmentat uniform `n culori sau nuan]e diferite. Astfel, pigmenta]ia jarului de pe extremit\]i poate avea culoare castanie sau chiar neagr\ cu nuan]e mai `nchise ori mai deschise. Acest aspect este `ntâlnit frecvent la varietatea buc\laie a rasei }igaie, la rasele germane de carne cu capul negru [i la rasele engleze[ti cu lâna scurt\. La varietatea ruginie a rasei }igaie, jarul situat pe extremit\]ile corporale mai poate fi [i ruginiu, cu nuan]e de la castaniu-deschis pân\ la cafeniu-`nchis. La adulte, pigmenta]ia extremit\]ilor este neuniform\ [i prezint\ unele pete albe variabile ca num\r, form\ [i m\rime, dând un aspect `nflorat. De asemenea, `n cadrul variet\]ii ruginii a rasei }igaie pot fi `ntâlni]i [i indivizi la care petele albe sunt plasate pe trunchi, la al]ii pe fa]\ sau numai pe membre. Meti[ii de prim\ genera]ie rezulta]i din `ncruci[area oilor }igaie buc\laie cu berbeci Merinos, prezint\ o mare variabilitate a pigmenta]iei capului [i p\r]ii inferioare a extremit\]ii membrelor. ~n ceea ce prive[te culoarea robei la ace[ti meti[i, `ntre limitele caracteristice formelor

- 22 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

parentale pot ap\rea o mare diversitate a aspectelor particulare, exteriorizate prin `nflorituri [i o pigmenta]ie `n mozaic. De asemenea, o alt\ particularitate a robei este conferit\ [i de prezen]a fibrelor negre `n masa lânii la unele rase [i variet\]i de oi, iar jarul situat pe extremit\]ile corpului este intens pigmentat (Hampshire, }igaie buc\laie). ~n mod frecvent la mieii apar]inând variet\]ilor buc\laie [i ruginie ale rasei }igaie se `ntâlne[te aspectul de tranzi]ie a culorii exprimat prin faptul c\ la na[tere `nveli[ul pilos are o culoare fumurie (la }igaia buc\laie) sau ruginie (la }igaia ruginie) `ns\ `n jurul vârstei de 3 - 4 luni lâna intr\ `ntr-un proces de depigmentare, astfel `ncât la adulte `n timp ce lâna este alb\, jarul situat pe extremit\]i `[i p\streaz\ pigmenta]ia. Mieii apar]inând variet\]ilor buc\laie [i ruginie a rasei }igaie pot avea `n totalitate `nveli[ul pilos de culoare alb\ sau pot prezenta diferite pete albe dispuse pe un fond fumuriu, sau ruginiu. Alteori, unii dintre ace[ti indivizi prezint\ [i diferite stropituri sau `nflorituri plasate pe fa]\ [i extremit\]i care, se pot p\stra [i la vârste mai `naintate, inclusiv la adul]i. Culoarea brum\rie. Face parte din grupa culorilor compuse [i este dat\ de interpolarea fibrelor de culoare alb\ [i negr\ `n propor]ii diferite [i r\spândite pe suprafa]a corporal\ mai mult sau mai pu]in uniform. Aceast\ culoare mai este denumit\ [i shiraz [i se `ntâlne[te la rasele exploatate pentru produc]ia de pielicele. La noi `n ]ar\ este `ntâlnit\ la Karakul [i }urcan\. La mieii acestor rase, culoarea [i aspectul robei sunt date de raportul dintre fibrele albe [i cele negre, de intensitatea culorii, nuan]ei [i uniformit\]ii acesteia, fiind `nsu[irea cea mai de pre] de care depinde valoarea economic\ a pielicelelor brum\rii. Existen]a culorii brum\rii pe tot corpul se constat\ doar la indivizii tineri, dup\ care `ncepând cu vârsta de 2 - 4 luni `nveli[ul pilos al robei intr\ `ntr-un proces de depigmentare, devenind alb murdar la categoriile de tineret [i cenu[iu deschis sau de culoare alb\ la adulte. Culoarea brum\rie la ovinele adulte se p\streaz\ exclusiv pe extremit\]i. Ritmul de depigmentare este mai accelarat `n cazul `n care mielul la na[tere are o culoare brum\riu deschis. ~n func]ie de propor]ia dintre fibrele pigmentate [i cele nepigmentate, de intensitatea pigment\rii, precum [i de raportul de lungime dintre acestea, `n cadrul culorii brum\rie se disting trei tipuri: brum\riu deschis, brum\riu `nchis, brum\riu normal, iar `n cadrul fiec\reia se `ntâlnesc mai multe nuan]e caracteristice. Totalitatea acestor - 23 -

Particularit\]ile ovinelor

elemente favorizeaz\ apari]ia unei variabilit\]i ridicate `n cadrul culorii amintite. De asemenea, `n cadrul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele [i `ndeosebi la Karakul pe lâng\ culorile descrise anterior se mai `ntâlnesc `ntr-o propor]ie mai redus\ [i alte culori compuse cum ar fi: sur\ (sur antic), roz\ [i piersicie (guligaz). Totalitatea acestor culori precum [i elementele ce le caracterizeaz\ vor fi prezentate cu prilejul descrierii variet\]ilor respective (vezi capitolul III). Culorile b\l]ate, se `ntâlnesc `n cadrul multor rase de oi, iar frecven]a apari]iei acestora este dependent\ de nivelul selec]iei aplicate `n ameliorarea turmelor respective. Indiferent de direc]ia de exploatare, b\l]\turile sunt nedorite `n cre[terea tuturor raselor. Frecven]a mai mare a indivizilor cu diverse pete zonale se constat\ `n cazul meti[ilor rezulta]i din `mperecherea unor forme parentale cu o coloristic\ diferit\ a robei. La oile cu roba de culoare deschis\, b\l]\turile sunt exteriorizate prin dispunerea pe un fond alb a unor zone cu o pigmenta]ie diferit\ (neagr\, brun\, cenu[ie, castanie, ar\mie, cafenie, ruginie, etc). La cele cu roba `nchis\, b\l]\turile sunt reprezentate de petele albe dispuse pe un fond mai `nchis al culorii de baz\. 2.4.4. CRITERII DE APRECIERE A VÂRSTEI LA OVINE Vârst\ condi]ioneaz\ adesea poten]ialul productiv al animalului deoarece este strâns legat\ de evolu]ia curbei fiziologice. ~n aceast\ situa]ie cunoa[terea criteriilor de apreciere a vârstei la ovine prezint\ o importan]\ deosebit\. ~n practic\ exist\ mai multe criterii de apreciere a vârstei [i anume: eviden]ele zootehnice, dezvoltarea corporal\, `mbr\c\mintea piloas\ [i denti]ia. Eviden]ele zootehnice ofer\ date certe despre vârsta indivizilor cu condi]ia ca acestea s\ fie ]inute corect. Dezvoltarea corporal\. Datele furnizate de studiul dezvolt\rii corporale servesc la `ncadrarea individului respectiv `n categoriile de tineret sau de adulte. Aceste aprecieri pot fi efectuate cu u[urin]\ deoarece este cunoscut faptul c\ `n general tineretul este mai pu]in dezvoltat comparativ cu categoriile adulte de ovine. - 24 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~mbr\c\mintea piloas\. La tineretul netuns, pân\ la 15-18 luni, lungimea lânii este mai mare decât la adulte, aspect mai evident la rasele cu lân\ grosier\. La oile cu lâna neagr\, odat\ cu `naintarea `n vârst\ devine evident fenomenul de depigmentare a lânii. De asemenea, la categoriile adulte de ovine `n jurul botului [i ochilor apar fibre albe, iar la berbeci acestea devin mai numeroase [i pe bursa testicular\. Aprecierea vârstei dup\ denti]ie reprezint\ criteriul cel mai operativ, cel mai utilizat [i este relativ exact. ~n evolu]ia denti]iei la ovine se disting trei perioade distincte [i anume: perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte; perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\; perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente. Toate modific\rile survenite `n evolu]ia denti]iei pe parcursul celor trei perioade constituie tot atâtea criterii de apreciere a vârstei. De un real folos pentru cresc\tor [i specialist sunt cunoa[terea modului cum apar, se schimb\ [i se tocesc din]ii, precum [i modific\rile care survin cu suficient\ regularitate `n anumite perioade ale vie]ii ovinelor. ~ncepând cu vârsta de 5 - 6 ani, precizia `n aprecierea vârstei la oi pe baza modific\rilor survenite `n evolu]ia denti]iei `ncepe s\ se diminueze, deoarece procesul de tocire se accentueaz\. ~n aceast\ situa]ie neexistând semne precise, aprecierea vârstei se bazeaz\ [i pe analiza altor elemente de exterior. Perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte. Factorii care intervin [i influen]eaz\ erup]ia din]ilor de lapte, succesiunea modific\rilor [i timpul când acestea survin, au constituit criterii [i preocup\ri pentru mul]i cercet\tori, astfel `ncât `n prezent, vârsta ovinelor poate fi efectuat\ cu mult\ exactitate prin observa]ii directe asupra din]ilor. La na[tere, mieii apar]inând raselor caracterizate printr-o anumit\ precocitate pot avea erup]i cle[tii de lapte; primii mijloca[i apar la 8 zile; secunzii mijloca[i la 10 zile; l\tura[ii la vârsta de 17 zile. La mieii apar]inând raselor semitardive [i tardive, succesiunea apari]iei denti]iei de lapte are loc astfel: la na[tere nu au nici un dinte; la cca. 5 - 6 zile apar cle[tii; la 10 - 14 zile erup primii mijloca[i; la 18 - 20 zile apar secunzii mijloca[i [i la 28 - 30 zile l\tura[ii. La vârsta de 28 - 32 zile gura este `ncheiat\ [i are urm\toarea formul\ dentar\: M Pm I I Pm M

0 0

3 3

0 4

0 4 - 25 -

3 3

0 0

Particularit\]ile ovinelor

~n jurul vârstei de 4 - 6 luni denti]ia de lapte este bine fixat\ `n gingii [i se observ\ u[or primele semne de tocire. La 3 luni apare [i primul molar, iar la 9 luni al doilea molar. Dup\ vârsta de 12 luni, din]ii se clatin\ `n alveole, iar tocirea acestora devine evident\. Procesul de tocire a din]ilor de lapte debuteaz\ practic `nc\ din prima lun\ [i continuu\ concomitent cu `naintarea `n vârst\ pân\ la `nlocuirea treptat\ a acestora. La 18 luni erupe [i al treilea molar permanent.

Incisivii la vârsta de 11 - 12 luni

Incisivii la vârsta de 13 - 16

Incisivii la vârsta de 22 - 24 luni

Fig. 6. Aspecte ale denti]iei de lapte Perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\. Ca regul\ general\, la ovine, schimbarea din]ilor de lapte cu cei permanen]i are loc `n intervalul de vârsta 18 luni [i 4 ani. La sfâr[itul celui de al patrulea an de via]\, oaia are gura `ncheiat\, adic\ sunt prezen]i [i au ajuns la nivel to]i incisivii permanen]i, având inclusiv premolarii `nlocui]i (tabelul 4), iar formula dentar\ este reprezentat\ de 32 din]i.

M 3 3

Pm 3 3

I 0 4

I 0 4

Pm 3 3

M 3 3

- 26 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 4

Vârsta schimb\rii din]ilor la oaie (dup\: M. F. Ivanov)
Vârsta Din]ii 1 s\pt\mân\ Apar cle[tii Molarii Num\rul din]ilor 2 Sub un an 3-4 3 luni s\pt\mâni Apar [i ceilal]i incisivi Apare cei trei premolari 20 Apare al doilea molar 28 9 luni 1-1½ ani Se schimb\ cle[tii Apare al treilea molar 32 ~ntre 1 [i 4 ani 1½-2 2¼ -2¾ ani ani Se schimb\ Se schimb\ primii secunzii mijloca[i mijloca[i Se schimb\ premolarii 32 3 - 3 ¾ ani Se schimb\ l\tura[ii -

Incisivii

Apare primul molar 24

32

32

Vârsta la care are loc schimbarea din]ilor de lapte cu ce cei permanen]i este variabil\ `n func]ie de gradul de precocitate a raselor. Astfel, la rasele precoce, schimbarea [i tocirea din]ilor are loc mai repede comparativ cu cele tardive (tabelul 5).
Tabelul 5

~nlocuirea din]ilor `n raport cu precocitatea (dup\: Deshambre)
Din]ii Cle[tii Primii mijloca[i Secunzii mijloca[i L\tura[ii Rase tardive 16 luni 22 luni 34-36 luni 44-48 luni Rase cu precocitate slab\ 16 luni 20 luni 27 luni 36 luni Rase cu precocitate mijlocie 14 luni 18 luni 21 luni 32 luni Rase cu precocitate pronun]at\ 13 luni 16 luni 19 luni 26 luni

~n practic\, dup\ vârsta de doi ani aprecierea acesteia se face cu aproxima]ie de câteva luni. Astfel, se consider\ c\ individul respectiv are vârsta egal\ cu jum\tate din num\rul incisivilor permanen]i, adic\: 4 incisivi prezen]i indic\ vârsta de 2 ani; [ase incisivi indic\ vârsta de 3 ani, iar prezen]a a opt incisivi arat\ c\ oaia are 4 ani. Perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente. Dup\ `ncheierea procesului de `nlocuire a denti]iei de lapte cu cea permanent\, vârsta animalelor se apreciaz\ cu o anumit\ aproxima]ie `n func]ie de gradul de tocire, forma, distan]area, soliditatea [i aspectul general al incisivilor. - 27 -

Particularit\]ile ovinelor

Principalul criteriu de apreciere `n aceast\ perioad\ `l reprezint\ tocirea l\tura[ilor [i a celorla]i din]i, ]inându-se cont de urm\toarele aspecte caracteristice: la vârsta de 4 ani l\tura[ii sunt `ntregi; la 5 ani procesul de tocire a cle[tilor se afl\ `n faza de debut; la vârsta de 6 ani sunt evidente deja primele semne de tocire [i apare strung\rea]a; la 7 ani procesul de tocire a l\tura[ilor se afl\ `n faz\ avansat\ iar primii mijloca[i sunt la nivel; la 8 ani tocirea l\tura[ilor este accentuat\ iar secunzii mijloca[i sunt nivela]i, `ncepe procesul de c\derea cle[tilor; la 9 ani l\tura[ii sunt deja nivela]i.

Incisivii la vârsta de 3 - 4 ani

Incisivii la vârsta de 5 - 6 ani

Incisivii la vârsta de 6 - 7 ani

Fig. 7. Aspecte ale denti]iei permanente

- 28 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL III.
RASE DE OVINE
3.1. FORMAREA RASELOR
~n urma domesticirii, ca o consecin]\ a interven]iei omului, primele modific\ri ap\rute la exteriorul oilor au fost: culoarea, talia, conforma]ia, structura [i `nsu[irile `nveli[ului pilos. Apoi, sub ac]iunea cumulat\ a factorilor genetici [i a celor de mediu au rezultat primele rase de oi. Rasele primitive au fost exploatate ini]ial pentru carne, lapte [i bl\nuri, iar ulterior, ca o consecin]\ a cre[terii gradului de industrializare [i, produc]ia de lân\ apare ca o direc]ie principal\ `n exploatarea oilor. Acest fapt a contribuit `n mod hot\râtor la formarea, consolidarea, perfec]ionarea [i r\spândirea oilor de tip Merinos care, au `nveli[ul pilos format din lân\ fin\ de foarte bun\ calitate [i, cu `nsu[iri superioare altor fibre textile. Pe teritoriul ]\rii noastre primele rase crescute au fost }urcana [i }igaia. Acestea se caracterizau la fel ca [i celelalte tipuri formate `n condi]ii naturale, prin unele `nsu[iri biologice superioare, cum ar fi: rezisten]\ organic\, rusticitate [i agilitate, `ns\ cu un poten]ial productiv relativ redus. Mai târziu, sub influen]a direct\ a acelora[i factori, la care s-a adugat [i interven]ia omului, apar rase noi de ovine, mai productive, ce se caracterizau prin `nsu[iri superioare primelor tipuri ap\rute, fiind mai prolifice [i având un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selec]ii riguroase [i `mbun\t\]irea condi]iilor de `ntre]inere s-au format rase specializate pentru diverse produc]ii, dar [i multe tipuri de ovine cu aptitudini mixte. Primele oi cu lân\ fin\ s-au format `n Asia Mic\ cu peste 3000 ani `.e.n., prin muta]ie [i selec]ie natural\ a oilor cu lân\ semifin\. Ulterior, aceste oi au fost aduse de fenicieni la `nceput `n Grecia, dup\ care s-au r\spândit `n Italia, Spania [i Africa de Nord. Cu toate acestea Escurial [i Negretti. Dup\ mai multe sute de ani [i doar dup\ ridicarea - 29 -

Rase de ovine autohtone

embargoului intern (1760) oile care produceau ,,lâna de aur” `n Spania [i anume cele Merinos, s-au r\spândit `n foarte multe ]\ri situate `n diverse zone ale globului. ~n ]\rile `n care au fost importate, oile spaniole cu lân\ fin\ au fost supuse unor ac]iuni intense de selec]ie, iar prin interven]ia omului concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere s-au format primele rase cu lân\ fin\ [i anume: Merinos Rambouillet, Merinosul Rambouillet american [i Merinosul Australian. ~ncepând cu ultima parte a sec., al-XVIII-lea s-au pus bazele form\rii raselor mixte exploatate `ntr-un mod eficient atât pentru carne cât [i pentru lân\. Astfel, prin dirijarea cre[terii `n acest sens, s-au ob]inut tipuri de oi mai productive cum ar fi: Merinosul de Souissonais (precoce), Merinosul precoce german, Merinosul precoce sovietic, rasele engleze[ti de carne, [i altele.

3.2. RASE DE OVINE DIN }ARA NOASTR|
3.2.1. MERINOS DE PALAS Merinos de Palas este o ras\ cu aptitudini foarte bune pentru lân\ fin\ [i carne, cu `nsu[iri valoroase [i bine consolidate, fapt pentru care a fost utilizat\ intens `n ameliorarea ovinelor din zona sa de formare. Origine [i mod de formare. Rasa Merinos de Palas a fost creat\ `n condi]ii pedoclimatice de step\, cu climat temperat [i cu o medie anual\ a precipita]iilor atmosferice situat\ sub 450 mm. Formarea rasei Merinos de Palas a `nceput `n anul 1919 la Oieria Palas, actualmente Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Cre[terea Ovinelor [i Caprinelor Palas- Constan]a. Scopul form\rii rasei, dup\ cum afirma `ns\[i creatorul ei N. Teodoreanu, a fost de ob]inere a unui tip de ovine cu o conforma]ie corporal\ asem\n\toare Merinosului de Rambouillet, `ns\ cu o constitu]ie robust\ [i cu o foarte bun\ adaptare la condi]iile de mediu din Dobrogea. Nucleul ini]ial care a stat la baza form\rii rasei Merinos de Palas a fost reprezentat de cca. 1000 oi aduse din Câmpia Tisei. Popula]ia ini]ial\ nu avea originea cunoscut\ [i se caracteriza sub raportul apartenen]ei de ras\ [i a productivit\]ii printr-o mare heterogenitate, fiind reprezentat\ de mai multe tipuri de oi [i anume: Merinos Rambouillet, Merinos Negretti, Merinos semiprecoce german [i meti[i de diferite - 30 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

genera]ii rezulta]i din `ncruci[area berbecilor Merinos cu oi }igaie [i }urcan\. Procesul de formare a rasei Merinos de Palas s-a derulat `ntr-o perioad\ mai mare de timp [i a cuprins trei etape principale. Prima etap\ s-a derulat `n intervalul 1919 - 1924 [i a avut ca obiectiv prioritar aplicarea unei selec]ii individuale severe la popula]ia ini]ial\. Astfel, prin eliminarea indivizilor necorespunz\tori scopului urm\rit, efectivul ini]ial s-a redus la 834 `n anul 1922, apoi la 530 `n 1923 [i la un total de 300 `n 1924. Efectivul selec]ionat se caracteriza prin urm\toarele `nsu[iri: omogenitate, constitu]ie robust\, lâna deas\ [i uniform\, pliuri cutanate reduse, produc]ie medie de lân\ de peste 3,5 kg [i o greutate corporal\ mai mare de 43 kg. Etapa a doua s-a derulat `ntre anii 1925 [i 1945. ~n aceast\ etap\, oile din nucleul selec]ionat au fost `ncruci[ate cu berbeci Merinos Rambouillet importa]i `n anii 1923 [i 1926 din Fran]a. Apoi, paralel cu efectuarea `ncruci[\rilor, popula]ia de meti[i a fost supus\ unor lucr\ri de selec]ie [i potrivire a `mperecherilor concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere. Totalitatea acestor ac]iuni au f\cut posibil ca dup\ 7 ani de munc\ sus]inut\ s\ se ob]in\ un nou tip de oaie cu `nsu[iri morfoproductive asem\n\toare Merinosului Rambouillet. Acest tip se caracteriza prin ur\toarele `nsu[iri morfoproductive: talia la greb\n 62 cm; greutatea corporal\ dup\ tuns 47,8 kg; produc]ia de lân\ 5,68 kg; lungimea [uvi]elor 7 cm; fine]ea fibrelor de lân\ 21 - 23 µ; desime bun\; omogenitate evident\; usuc abundent `ns\ de culoare g\lbuie. ~n scopul corect\rii unor defecte de exterior, a ridic\rii greut\]ii corporale, precum [i `n vederea evit\rii consangviniz\rii, s-au efectuat `ncruci[\ri cu berbeci Merinos semiprecoce importa]i `n anul 1928 de la cresc\toria Adolf Staiger - Leutewitz din Germania. ~n urma acestor `ncruci[\ri indivizii ob]inu]i prezentau conforma]ia ameliorat\, forme corporale rotunjite [i largi. De asemenea, s-a `mbun\t\]it precocitatea, a crescut masa corporal\, s-a redus num\rul pliurilor cutanate din regiunea gâtului, astfel `ncât noul tip de oaie a dobândit [i aptitudini de carne. Etapa a treia este reprezentat\ de perioada de dup\ anul 1946. ~n aceast\ etap\ a avut loc procesul de perfec]ionare a noii rase Merinos de Palas. ~n scopul gr\birii acestui proces care, prin cre[tere `n ras\ curat\ necesita timp `ndelungat, s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci din diferite rase. Astfel, pentru ridicarea rezisten]ei organice [i evitarea cre[terii gradului de consangvinitate s-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci - 31 -

Rase de ovine autohtone

din rasa Merinos Transilv\nean. Tot `n cadrul lucr\rilor de perfec]ionare a rasei Merinos de Palas, din 1955 s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci apar]inând raselor Merinos Stavropol [i Merinos de Caucaz, importa]i din URSS. Utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor `nsu[iri calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul ini]ial cum ar fi: lungimea [uvi]elor, gradul de extindere a lânii pe abdomen [i randamentul lânii la sp\lare. Din anul 1958, ca form\ superioar\ `n selec]ia [i perfec]ionarea rasei, s-a trecut la cre[terea pe baz\ de linii [i familii. ~n anul 1971 pentru `mbun\t\]irea m\t\sozit\]ii, luciului, usucului [i a randamentului lânii la sp\lare s-a recurs la `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci Fig. 8. Merinos de Palas Merinos Australian. R\spândirea rasei. ~n ras\ curat\ Merinosul de Palas s-a r\spândit ini]ial `n Dobrogea, apoi `n Câmpia Dun\rii, iar mai târziu [i `n partea de est a ]\rii `n jude]ele Gala]i, Vaslui [i Ia[i precum [i `n unele localit\]i din vestul ]\rii. Datorit\ faptului c\ nu au existat suficiente preocup\ri privitoare la sporirea numeric\ concomitent cu l\rgirea arealului de cre[tere, efectivul total de ras\ curat\ Merinos de Palas este actualmente sub 5000 indivizi. ~nsu[iri morfoproductive. Indivizii de rasa Merinos de Palas prezint\ unele `nsu[iri morfologice [i fiziologice care `i deosebesc de celelalte tipuri de oi cu lân\ fin\ crescute `n ]ara noastr\. Tipul actual al rasei se caracterizeaz\ printr-un aspect armonios al diferitelor regiuni corporale [i printr-o dezvoltare corporal\ bun\. Talia la greb\n este de 68 cm (58 - 76 cm), formatul corporal u[or dreptunghiular `ns\ apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic tipului morfoproductiv mixt de lân\ fin\-carne. Greutatea corporal\ medie este de 100 kg la berbeci [i 60 kg la femele. Efectivele de ovine apar]inând rasei Merinos de Palas, `ntre]inute `n aer liber, valorific\ foarte bine p\[unile [i `ndeosebi cele cultivate. Au constitu]ia robust\, vitalitatea ridicat\, o bun\ precocitate [i o mare capacitate de valorificare a hranei. La efectivele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, exteriorul este corect, armonios [i cu aspect specific - 32 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

tipului de ovine cu o masivitate accentuat\. Capul la femele este larg `ns\ de m\rime mijlocie, cu profilul u[or convex sau drept [i cu 1 - 2 cute dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex, urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente [i `n num\r de 3 - 4. Oile sunt `n marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind puternice [i spiralate. Gâtul la masculi este scurt [i gros purtat aproape orizontal, prezint\ inferior o salb\ de m\rime mijlocie [i 2 - 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au [i un [or] bine dezvoltat. Oile au de regul\ 1 - 2 cravate [i o salb\ mediu dezvoltat\. Trunchiul este potrivit de lung, larg [i adânc; extremit\]ile largi [i osatur\ puternic\; linia superioar\ lung\, larg\ [i dreapt\. Greb\nul are o l\rgime medie [i se continu\ lent cu linia superioar\. Spata este de regul\ larg\, bine ata[at\ de trunchi [i cu mase musculare proeminente. Crupa este dispus\ orizontal, fiind `ns\ larg\ [i de lungime medie. Având `nsu[iri foarte bune [i pentru produc]ia de carne, jigourile sunt bine dezvoltate, globuloase [i descinse. Pieptul este larg, descins, bine acoperit de mase musculare. Mamela este voluminoas\, format\ din ]esut muscular bogat, acoperit\ la exterior de o piele sub]ire [i elastic\. Membrele sunt potrivit de lungi, dep\rtate, osatura puternic\ [i cu aplomburi corecte. Produc]ia de lân\. Corpul `n ansamblul s\u este bine acoperit cu lân\ fin\ alb\, deas\, lung\, uniform\, cu aspect exterior de p\trate `ncheiate. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\, aspectul interior al acestora este de regul\ clar [i mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bun\ pe extremit\]i, abdomenul fiind foarte bine `mbr\cat cu lân\ fin\ [i deas\. Dup\ tuns, pe corpul animalelor se observ\ unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca m\rime. Calitativ lâna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii parametri: fine]ea fibrelor 22 - 23µ, rezisten]a la trac]iune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65 %. Fibrele de lân\ ce compun [uvi]ele au o lungime relativ\ de 7 - 9 cm [i prezint\ 6 - 8 ondula]ii clare [i uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lân\ este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de lân\ `n peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lân\ recoltat\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la sp\lare este variabil, având limitele cuprinse `ntre 38 - 46 %. Datorit\ calit\]ilor sale deosebite, lâna este foarte apreciat\ `n industria textil\.

- 33 -

Rase de ovine autohtone

Produc]ia de lapte. Privitor la produc]ia de lapte, aceasta se caracterizeaz\ printr-o mare variabilitate deoarece rasa Merinos de Palas nu a f\cut obiectul unor ac]iuni de selec]ie ample [i de durat\ `n vederea cre[terii capacit\]ii lactogene la oile mame. ~n aceste condi]ii produc]ia de lapte pe lacta]ie variaz\ `ntre limite extrem de largi, fiind cuprins\ `ntre 10 l [i 160 l. Cu toate acestea, poten]ialul lactogen al oilor aflate `ntr-o bun\ stare de `ntre]inere satisface cerin]ele de cre[tere [i dezvoltare `n condi]ii normale a doi miei gemeni, rezultând [i o produc]ie medie suplimentar\ de lapte marf\ pe lacta]ie de cca. 25 l. Indicii de reproduc]ie. Privitor la sezonul de manifestare a ciclurilor sexuale, rasa Merinos de Palas nu este extrem de conservatoare. Astfel, la oile aflte `ntr-o stare de `ntre]iere bun\ apare posibilitatea manifest\rii a dou\ sezoane de reproduc]ie din care unul este mai lung de cca. 10 luni [i unul mai scurt (dou\ luni). ~n cadrul unor investiga]ii desf\[urate `n anul 1996 pe un lot format din 250 oi de ras\ Merinos de Palas de diferite genera]ii s-a constatat c\ manifest\rile ciclului sexual se desf\[oar\ `ntr-un sezon mai lung, cu o maxim\ de intensitate `n lunile iulie - august. Din totalul cercetat, `n intervalul amintit au fost `ns\mân]ate 70,4 % dup\ care procentul de `ns\mân]\ri scade treptat (tabelul 6).
Tabelul 6

Principalii indici de reproduc]ie la Merinos de Palas (C., Pascal, 1996)
Genera]ia 1989 1990 1991 1992 1993 1994 Fecunditatea
(%)

Prolificitatea
(%)

Fertilitatea
(%)

Natalitatea
(%)

100,0 94,1 96,2 100,0 93,4 95,6

120,0 131,6 124,4 104,0 110,7 110,5

100,0 121,6 100,0 100,0 103,4 105,6

100,0 94,2 96,2 100,0 93,3 95,6

Perspective de cre[tere. ~n condi]iile actuale, perspectivele de cre[tere a Merinosului de Palas sunt influen]ate de unele `nsu[iri valoroase astfel `ncât aceasta va fi crescut\ [i `n continuare `n ras\ curat\. De asemenea, este necesar\ intensificarea muncii de selec]ie [i ameliorare a produc]iei de lapte, precum [i corectarea unor indici de reproduc]ie mai slab exprima]i [i `ndeosebi a prolificit\]ii. Pentru a nu se pierde o ras\ ce a probat c\ dispune de `nsu[iri [i calit\]i deosebite, superioare celorlalte rase autohtone, este absolut necesar s\ se stabileasc\ unele m\suri eficiente `n scopul `nmul]irii - 34 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

efectivului, form\rii [i consolid\rii unor linii valoroase, aplicându-se `n acest scop cele mai eficiente metode genetice. Tipul morfoproductiv al rasei va fi direc]ionat spre o mai bun\ adaptabilitate la sisteme de cre[tere moderne cu un anumit grad de intensivizare. Paralel cu aceste ac]iuni, rasa Merinos de Palas va fi utilizat\ `n continuare ca amelioratoare a efectivelor de ovinelor crescute `n partea de sud a ]\rii noastre. 3.2.2. MERINOS TRANSILV|NEAN Rasa Merinos Transilv\nean de]ine o pondere numeric\ `nsemnat\ [i ocup\ un loc important `n cadrul efectivelor de oi exploatate pentru produc]ia de lân\ fin\ `n ]ara noastr\. Origine [i mod de formare. Merinos Transilv\nean s-a format `n partea de vest a ]\rii printr-un proces nedirijat [i `ndelungat de `ncruci[\ri de absorb]ie a raselor locale }igaie, }urcan\ [i meti[ii acestora cu berbeci Merinos de Rambouillet [i Negretti la care mai târziu s-a ad\ugat Merinosul precoce german [i Merinosul unguresc de pieptene. Din aceste `ncruci[\ri complexe [i sub influen]a factorilor de mediu naturali [i artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lâna fin\ [i cu `nsu[iri morfoproductive diferite, denumit\ Merinos Transilv\nean. ~ns\, datorit\ faptului c\ la formarea sa au participat mai multe rase, iar factorii de mediu au fost extrem de variabili [i deoarece pân\ `n anii 1952 nu s-au `ntreprins ac]iuni organizate `n scopul amelior\rii `n mas\, aceast\ ras\ se carcaterizeaz\ [i `n prezent printr-o anumit\ variabilitate a `nsu[irilor morfologice [i productive ({tef\nescu [i colab., 1973). Pentru ameliorarea Merinosului Transilv\nean s-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci din rasele Merinos Stavropol [i Merinos Australian [i `ntr-o m\sur\ mai mic\ Merinos de Palas. Ca urmare a acestor ac]iuni, `n cadrul rasei se poate distinge pe lâng\ tipul vechi, un altul cu `nsu[iri morfoproductive superioare. De asemenea, `n zona colinar\ a S\lajului, factorii specifici de mediu au imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularit\]i distincte `n ce prive[te talia, greutatea corporal\ [i produc]ia de lân\. Ovinele din aceast\ zon\ formeaz\ tipul de coline care, este diferit de un altul format `n cadrul aceleia[i rase `n regiunile mai joase [i deanumit tipul de [es. Tipul de [es este mai masiv, talia mai mare, precocitatea mai accentuat\, lâna este mai deas\ [i `n cantitate mai mare. - 35 -

Rase de ovine autohtone

Aria de cre[tere. ~n marea lor majoritate efectivele apar]inând acestei rase sunt crescute `n partea de vest a ]\rii, adic\ `n zona de formare. ~ns\, datorit\ faptului c\ aceast\ ras\ este una robust\, rustic\, rezistent\ [i, mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu [i dispune de o mare capacitate de adaptare la condi]ii de cre[tere diverse, arealul ocupat s-a l\rgit considerabil. Astfel, efective apar]inând acestei rase au fost [i sunt crescute [i `n prezent `n jude]ele din centru, sud, sud-est [i nord-est a ]\rii. La limita de interferen]\ cu }igaia, atât `n Transilvania cât [i `n alte zone ale ]\rii, Merinosul Transilv\nean a participat la formarea diferitelor popula]ii de Spanc\. ~nsu[iri morfoproductive. Dezvoltarea rasei este mijlocie, cu talia corpului de 55 - 60 cm la femele [i de 64 - 66 cm la berbeci. Lungimea trunchiului este egal\ cu `n\l]imea, iar perimetrul toracic este, `n medie de 77 cm la oi [i 85 cm la berbeci. Greutatea corporal\ este relativ redus\ datorit\ gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la na[tere greutatea corporal\ medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte [i 65 kg la berbeci. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate

Fig. 9. Merinos Transilv\nean

pentru produc]ia de lân\ fin\. Capul este mic, fin usc\]iv [i expresiv, cu profil aproape drept la femele [i convex la masculi. Pe cap, `nveli[ul pilos este reprezentat adesea de fibre ondulate. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate pentru produc]ia de lân\ fin\. Raportul dintre lungimea [i l\rgimea capului este de 3 : 8, indicând astfel o constitu]ie robust\. ~n mare parte oile sunt

ciute, `ns\ berbecii (cca. 90 %) prezint\ coarne puternice, spiralate, cu vârfurile `ndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 6 - 8 cm, sunt purtate lateral [i acoperite cu jar iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gâtul `n raport cu corpul este de lungime mijlocie, `ns\ suficient de gros [i bine ata[at de trunchi. ~n partea inferioar\ a gâtului se afl\ unele cute ale pielii formând o salb\ [i 1 - 3 cravate de m\rime variabil\. - 36 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Trunchiul prezint\ linia superioar\ oblic\ [i `n general `ngust\. Greb\nul este strâmt [i ascu]it, iar spinarea este uneori `n[euat\. Crupa este scurt\ [i `ngust\, dispus\ oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu mase musculare reduse. Unii indivizi prezint\ urm\toarele defecte de exterior: greb\n despicat, crup\ scurt\ [i te[it\, genunchi de oaie [i coate de vac\. Produc]ia de lân\. Culoarea lânii este alb\ iar jarul de pe extremit\]i poate fi pigmentat sau alb. Desimea lânii este accentuat\, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate `n sensul c\ `n timp ce la unii indivizi lâna ajunge pân\ la vârful botului la al]ii se opre[te `n regiunea frun]ii formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii se opre[te `n regiunea genunchiului [i jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap s\ fie pân\ la linia ce une[te unghiurile interne ale ochilor `mbr\când obrajii [i acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre pân\ la genunchi [i jarete [i chiar mai jos. Cojocul are cus\tura lânii `ncheiat\ [i este format din [uvi]e caracterizate prin urm\toarele elemente specifice: forma prismatic\; aspect exterior de râuri, stive [i p\trate, mai rar se `ntâlne[te form\ de conopid\; aspectul interior al [uvi]elor este de regul\ clar [i semiclar. Fibrele de lân\ au lungimea medie de 9 cm, cu 8 - 9 ondula]ii/cm liniar [i o fine]e medie de 21 - 23 µ. Dup\ tuns se ob]in cojoace cu greut\]i cuprinse `ntre 4,8 - 6,7 kg la femele [i `ntre 5,5 - 8 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este `n cantitate suficient\, adesea `n exces `ns\ de bun\ calitate, abundent, de culoare g\lbuie [i mai rar de nuan]e ro[cate [i cu aspect grunjos. Randamentul lânii la sp\lare este de 36 - 43 %. Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 70 - 80 l, cu o accentuat\ variabilitate de grup [i individual\. Exploatarea oilor apar]inând acestei rase pentru produc]ia de lapte este limitat\, iar atunci când este aplicat\ se ob]in cantit\]i cuprinse `ntre 15 l [i 25 l lapte marf\ (A., Pop 1983). Perspectivele de cre[tere. Datorit\ faptului c\ Merinosul Transilv\nean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor exploatate pentru produc]ia de lân\ fin\ [i este foarte bine adaptat\ la condi]ii [i sisteme diferite de `ntre]inere, aceasta va de]ine [i `n continuare un un rol important `n ovicultura ]\rii noastre. Merinosul Transilv\nean va fi crescut [i pe viitor pentru produc]ia de lân\ fin\, iar datorit\ variabilit\]ii genetice [i fenotipice accentuate `n cadrul rasei exist\ posibilitatea ob]inerii `n continuare a - 37 -

Rase de ovine autohtone

unui câ[tig genetic ridicat prin cre[terea `n ras\ curat\ [i practicarea unei selec]ii severe, urmat\ apoi de potrivirea `mperecherilor [i formarea de linii [i familii `n cadrul rasei. ~n scopul gr\birii amelior\rii unor `nsu[iri calitative ale lânii considerate ca fiind deficitare (lungimea lânii, gradul de alb, m\t\sozitatea [i randamentul la sp\lare), se impune `ncruci[area oilor din aceast\ ras\ cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu Merinos Australian. De asemenea, `n vederea `mbun\t\]irii precocit\]ii [i ob]inerii mieilor destina]i `ngr\[\rii [i valorific\rii pentru produc]ia de carne, oile pot fi utilizate la `ncruci[\ri industriale cu berbeci Merinofleisch, Saffolk, ~le de France, Texel, etc. Referitor la aria de r\spândire, aceasta se va men]ie [i `n continuare `n zonele de câmpie [i colinare `n care regimul pluviometric anual nu va dep\[i 700 mm. Având `n vedere unele `nsu[iri superioare, rasa Merinos Transilv\nean poate fi utilizat\ [i la ameliorarea popula]iilor instabile din punct de vedere genetic existente `n zonele de deal [i de podi[ ale ]\rii noastre. 3.2.3. MERINOS DE CLUJ
Origine [i mod de formare. Lucr\rile de formare au `nceput `n anul

1959 fiind conduse de A., Pop [i au constat `n `ncruci[area berbecilor Merinos Transilv\nean din tipul ameliorat cu oi }urcan\ varietatea alb\ aduse din zona Sibiului. Popula]ia nou format\ este consolidat\ genetic, iar din anul 1971 s-a trecut la `nmul]irea prin izolare reproductiv\. La actualul tip 79 % din genofondul propriu apar]ine rasei parterne [i 21 % celei materne. Indivizii din aceast\ ras\ se caracterizeaz\ prin unele particularit\]i caracteristice. Astfel, greutatea corporal\ este de 43 kg la oi [i 67 kg la masculi. Cantitatea de lân\ rezultat\ dup\ tuns este de cca. 4 kg la oi [i 6,5 kg la berbeci; fine]ea lânii 23 µ; lungimea [uvi]elor 8 cm. De asemenea, efectivele de ovine apar]inând acestei rase se mai caracterizeaz\ [i printr-o rezisten]\ organic\ accentuat\ [i o mare capacitate de adaptare la condi]ii de exploatare semiintensiv\. Produc]ia de lapte pe lacta]ie 90 - 100 l, iar sporul mediu zilnic de cre[tere `n cazul aplic\rii unei tehnologiei de `ngr\[are de tip intensiv dep\[e[te frecvent 230 g.
Indicii de reproduc]ie. Natalitatea specific\ acestei rase este 96 %, iar prolificitatea 110 %.

- 38 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

3.2.4. SPANCA ~n literatura de specialitate Oaia Spanc\ mai este cunoscut\ [i sub denumirea de palo[\ - de la vechea denumirea moldoveneasc\ a oilor Merinos; [i de pol - spanc\ sau pol - hispanic\ - nume ce `n limba slav\ `nseamn\ jum\tate oaie spaniol\. Spanca prezint\ importan]\ economic\, `ntrucât produce o lân\ de bun\ calitate [i `n cantit\]i satisf\c\toare. Origine [i mod de formare. Pe teritoriul ]\rii noastre, din punct de vedere istoric, oile Spanc\ au ap\rut `nc\ din a doua jum\tate a secolului trecut, fiind aduse de c\tre ciobanii din Dobrogea care au mers cu turmele de oi }igaie `n transhuman]\ `n sudul Rusiei unde au `ntâlnit oi Merinos aduse de mult\ vreme aici. Apoi, odat\ cu cre[terea [i exploatarea oilor de tip Merinos [i `n ]ara noastr\, la limita de interferen]\ a arealului specific raselor Merinos [i }igaie precum [i `n zonele `n care s-au desf\[urat diverse ac]iuni de merinozare au ap\rut `n mod frecvent popula]ii de Fig. 10. Spanca ameliorat\ oi Spanc\. Prin urmare, oile Spanc\ sunt meti[i instabili genetic rezulta]i din `ncruci[\rile oilor }igaie cu berbeci Merinos. Efectivele ini]iale de oi Spanc\ erau popula]ii neconsolidate genetic [i cu un grad de variabilitate destul de ridicat. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au intreprins ac]iuni dirijate `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor morfoproductive la acest tip de ovine. Apoi, prin selec]ie [i potrivirea perechilor concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de mediu, s-a ob]inut un nou tip cu lân\ fin\ [i relativ stabilizat genetic, denumit Spanc\ ameliorat\. Acest tip are unele `nsu[iri morfoproductive apropiate de cele specifice oilor Merinos [i un grad de rezisten]\ [i adaptabilitate mai ridicat. Aria de r\spândire. ~n general oile Spanc\ s-au extins `n regiuni cu umiditatea ceva mai mare comparativ cu zona specific\ oilor Merinos. Actualmente, efective mai `nsemnate de oi Spanc\ se `ntâlnesc `n partea de sud [i de sud-est a ]\rii, `n Câmpia de Vest, precum [i `n regiuni - 39 -

Rase de ovine autohtone

cu precipita]ii anuale de pân\ la 750 mm. Numeric, efectivele sunt mai reduse `n Moldova. ~nsu[iri morfoproductive. Spanca se caracterizeaz\ printr-o constitu]ie robust\ spre fin\ [i o rezisten]\ organic\ superioar\ Merinosului `ns\ mai redus\ comparativ cu }igaia. De asemene, se caracterizeaz\ [i prin rusticitate [i adaptabilitate ridicat\ la condi]iile naturale de mediu, fiind din acest punct de vedere mai pu]in preten]ioas\ comparativ cu oile Merinos. Caracterele variaz\ `n limite largi [i depind `n primul rând de gradul de ameliorare. La indivizii afla]i `n curs de perfec]ionare, atât aspectul exterior cât [i indicii productivi sunt dependen]i de gradul de metisare, fiind asem\n\tori cu ale uneia din rasele parentale. Conforma]ia corporal\ este intermediar\ formatului mezomorf [i dolocomorf. La Spanca ameliorat\ formatul corporal este apropiat de cel dolicomorf, fiind mai larg [i mai descins decât la }igaie, mai ales la cele la formarea c\rora a participat Merinosul de Palas. Capul este larg, cu profilul drept la oi [i u[or convex la berbeci. Ace[tia prezint\ `n marea lor majoritate coarne, iar oile sunt ciute. Adesea pe buze [i n\ri pot fi `ntâlnite mici pete pigmentate. Spanca este o oaie de talie mijlocie, cu o `n\l]imea medie la greb\n de 63 cm. Datorit\ faptului c\ la majoritatea indivizilor greb\nul este mai ridicat, linia superioar\ are o descre[tere antero-posterioar\ iar fesa este larg\ [i scurt\. ~n func]ie de gradul de absorb]ie rezervele de piele sunt mai mult sau mai pu]in dezvoltate. Produc]ia de lân\. Lâna este de culoare alb\ [i are o bun\ extindere pe corp. Astfel, extinderea lânii pe cap ajunge frecvent pân\ la linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind par]ial obrajii, iar adesea pe frunte formeaz\ un smoc. Pe membre lâna coboar\ sub genunchi [i jarete. Aspectul `nveli[ului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate lâna are cus\tura `ncheiat\, este deas\ [i are un aspect exterior de râuri. {uvi]ele din cojoc sunt de form\ prismatic\, cu tendin]e spre conicitate, aspect interior clar [i bine conturat. Fibrele au o lungime relativ\ de cca., 7 cm `ns\ cu o mare variabilitate individual\ [i o fine]e de 25 µ (21 - 30µ), iar desimea este de 3500 - 4000 foliculi pe cm2. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ variaz\ `n limite extrem de largi fiind influen]at\ `n primul rând de gradul de ameliorare, apoi de stare de `ntre]inere [i nivelul de hr\nire. De la popula]iile - 40 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

apar]inând efetivelor neameliorate, dup\ tuns se ob]ine o cantitate de lân\ cuprins\ `ntre 2,5 [i 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea cojocului variaz\ `ntre 3 - 4,5 kg la femele [i 4 - 7 kg la berbeci. Randamentul lânii la sp\lare este de 40 % la berbeci [i 38 % la femele. Produc]ia de lapte. Capacitatea lactogen\ a oilor Spanc\ este apreciat\ ca fiind `n general bun\, `ns\ varia]ia individual\ a produc]iei de lapte este foarte mare. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lapte pe lacta]ie se `nscrie `ntre 80 [i 100 l. Indici de reproduc]ie au urm\toarele valori: fecunditatea 96 %, prolificitatea 114 - 120 % [i 98 % natalitatea. Perspectivele de cre[tere. Cu toate c\ Spanca este o popula]ie metis\ insuficient consolidat\ genetic, aceasta poate juca un rol important `n ameliorarea oilor de ras\ }igaie. ~n condi]iile amintite, Spanca ameliorat\ va r\mâne o oaie de perspectiv\ `n ovicultura ]\rii noastre, impunându-se ca pe mai departe procesul de ameliorare s\ fie dirijat spre o direc]ie mixt\ de exploatare (carne- lân\- lapte). Efectivele neameliorate pot fi supuse `ncruci[\rilor de absorb]ie. Cre[terea indicilor corporali, `mbun\t\]irea aptitudinilor pentru produc]ia de carne precum [i a `nsu[irilor ce influen]eaz\ calitatea lânii, pot fi `mbun\t\]ite considerabil prin utilizarea `ncruci[\rilor cu reproduc\tori masculi apar]inând raselor Merinos de Palas, ~le de France, Texel [i Merinofleisch. 3.2.5. RASA }IGAIE Este o ras\ autohton\ cu o veche tradi]ie `n cre[terea [i exploatarea ovinelor pe aceste meleaguri. Din efectivul na]ional, actualmente }igaia reprezint\ cca. 25 % fa]\ de 53 % cât era ponderea de]inut\ `n anul 1952. Ovinele de ras\ }igaie se caracterizeaz\ prin rusticitate [i o foarte bun\ adaptabilitate la zonele de deal, podi[ [i depresionare din ]ara noastr\. Origine [i mod de formare. Datele privitoare la originea rasei arat\ c\ aceasta deriv\ din forma primar\ a oilor cu lân\ groas\ [i mixt\, având ca str\mo[ comun oaia de step\ (Ovis vignei arcar) domesticit\ la sud-est de Marea Caspic\. Referitor la timpul `n care s-a format, precum [i perioada [i modul `n care aceasta a p\truns pe teritoriul ]\rii noastre, `n literatura de specialitate nu exist\ date certe care s\ ateste cu precizie aceste etape. Cu toate acestea se presupune c\ oile cu lâna semifin\ au fost aduse pe meleagurile ]\rii noastre de c\tre negustorii din Milet, care - 41 -

Rase de ovine autohtone

f\ceau comer] `ntre centrele comerciale din Asia Mic\ [i porturile de la Marea Neagr\. Privitor la oile }igaie s-au emis diverse ipoteze, `ns\ un lucru este sigur [i anume c\ poporul român a crescut aceast\ ras\ `nc\ de la formarea sa. Pe durata exploat\rii, oile acestei rase au fost `nmul]ite [i selec]ionate, ajungându-se la ob]inerea unor turme uniforme [i cu produc]ii bune de lân\. Aria de r\spândire. Arealul ocupat de rasa }igaie este unul extrem de vast, fiind r\spândite `n emisfera nordic\, iar de la est la vest este `ntâlnit\ `n Mongolia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Iugoslavia, Cehia [i Slovacia, `ns\ pe teritoriul ]\rii noastre se afl\ efectivul cel mai numeros [i cel mai valoros apr]inând acestei rase. Pân\ `n anul 1950 oile }igaie erau localizate `n efective mai numeroase `n Podi[ul Dobrogean [i `n partea de sud-est a ]\rii. Dup\ aceast\ perioad\, odat\ cu declan[area ac]iunii de ,,]ig\izare”, aria de cre[tere s-a m\rit considerabil fiind `ntâlnit\ [i `n alte regiuni ale ]\rii. Din punct de vedere al regimului pluviometric, arealul ocupat `n prezent de efectivele apar]inând rasei }igaie se extinde pân\ `n regiunile `n care precipita]iile anuale pot atinge valori maxime de 800 mm. Este r\spândit\ pe tot cuprinsul ]\rii, de la [es la zone `nalte, excep]ie f\când cele submontane [i montane, unde efectivele crescute sunt mai reduse numeric. Diversitatea zonelor de relief `n care este `ntâlnit\ denot\ c\ rasa }igaie posed\ o mare capacitate de aclimatizare [i mari posibilit\]i de r\spândire [i adaptare la condi]ii diverse de mediu, `ntre]inere [i exploatare. ~nsu[iri morfoproductive. ~n func]ie de nivelul de selec]ie, conforma]ia corporal\ este relativ armonioas\ indicând un tip morfoproductiv mixt de lân\ semifin\- lapte- carne, aflat `n curs de ameliorare, `ns\ cu un bun echilibru fiziologic. Formatul corporal este mezomorf, cu forme largi [i adânci, osatura puternic\. Greutatea corporal\ medie este de 3 - 4,5 kg la na[tere; 20 - 22 kg la 90 zile; la 6 luni 32 - 34 kg; 36 - 38 kg la 12 luni; 40 - 42 kg la 18 luni [i 45-47 kg la adulte. La masculi greut\]ile corporale sunt mai mari comparativ cu femelele. Atât greutatea cât [i principalele dimensiuni corporale au valori caracteristice oilor cu o dezvoltare mijlocie. Talia este de 65 cm, lungimea trunchiului 68 - 70 cm, l\rgimea corpului la piept [i la crup\ de 20 [i respectiv 19 cm, perimetrul toracic este de 88 cm. - 42 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Capul este de m\rime mijlocie, u[or alungit [i mai larg decât la }urcan\, cu profilul drept sau u[or convex la masculi. Urechile sunt de lungime mijlocie (cca. 12 cm), ascu]ite la vârf [i purtate orizontal. Ochii sunt mari [i expresivi, iar oile `n marea lor majoritate sunt ciute (coarnele sunt prezente doar la 10 - 15 %). Berbecii au coarne puternice, dezvoltate [i r\sucite `n dou\ spirale. Gâtul este de lungime [i grosime medie, f\când o leg\tur\ corect\ a capului cu trunchiul. Trunchiul, `n ansamblul s\u, la unii indivizi este piriform (tipul de lapte- lân\ semifin\), la al]ii are un aspect cilindric (tipul lân\ semifin\-carne), `ns\ marea majoritate prezint\ forme intermediare celor men]ionate. Greb\nul are o proeminen]\ redus\ `ns\ este larg, linia superioar\ are o u[oar\ ascenden]\ `n sens antero-posterior. La efectivele neameliorate [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\, linia superioar\ are o descre[tere `n acela[i sens. La efectivele selec]ionate spinarea [i [alele sunt drepte, potrivit de lungi [i largi; crupa este larg\, lung\ [i oblic\. Pieptul este suficient de larg, abdomenul bine dezvoltat, coastele sunt scurte [i arcuite. Membrele sunt potrivit de lungi, cu aplomburi `n general corecte, unghiile rezistente la drumuri lungi [i terenuri accidentate. Ugerul are o form\ globuloas\ [i este de m\rime mijlocie, la unele oi se `ntâlnesc [i sfârcuri suplimentare dispuse `n partea anterioar\ a mamelei. Coada este lung\ (cca. 28 - 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din 4- 20 vertebre. La oile robuste cu `nsu[iri mai bune pentru produc]ia de carne la baza cozii se g\sesc cantit\]i mici de ]esut adipos, dispuse sub form\ de depozit. De asemenea, tot la acestea, formatul corporal este cilindric, cu dimensiunile de l\rgime superioare. Coada este lung\ (cca. 28 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din14 - 20 vertebre. ~n zonele cu relief `nalt, `n cadrul Fig. 11. }igaie buc\laie rasei s-a conturat un tip aparte denumit }igaia de munte. Acest tip difer\ practic de efectivele cresute `n zonele mai joase prin faptul c\ au talia mai mic\ [i greutatea corporal\ mai redus\. De asemenea, efectivele crescute la munte dau produc]ii de lapte [i carne mai mici cu cca., 10 - 15 % comparativ cu }igaia de [es. - 43 -

Rase de ovine autohtone

Celelalte `nsu[iri de exterior, precum [i variet\]ile de culoare sunt identice cu ale efectivelor de ras\ }igaie cresute la [es. Produc]ia de lân\. Lâna este de regul\ uniform\, cu o extindere bun\ pe corp (pe frunte formeaz\ un mo] iar pe membre coboar\ pân\ la nivelul genunchilor [i jaretelor), iar cojocul are cus\tura `ncheiat\. Cojocul este format din fibre intermediare, la care `n mare parte lipse[te stratul medular. ~n cazul `n care stratul medular este prezent, acesta poate fi observat `n câmpul microscopic sub forma unei benzi `ntunecate discontinuue. {uvi]ele ce alc\tuiesc cojocul sunt de form\ conic\, cu aspect interior [i exterior clar [i respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ `nveli[ul pilos ce formeaz\ cojocul de lân\ prezint\ urm\toarele `nsu[iri: fine]e 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime foliculilor pilo[i 2500 - 3000 cm2, usuc de bun\ calitate `ns\ `n cantit\]i moderate. Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este influen]at\ de gradul de ameliorare, de nivelul de hr\nire [i `ntre]inere. Astfel, de la oi se poate ob]ine o produc]ie cuprins\ `ntre 2 - 3,5 kg [i 3 - 4,5 kg de la berbeci. Randamentul lânii la sp\lare este influen]at `n general de factorii men]iona]i anterior, fiind `ns\ mai mare la oile crescute `n zone mai `nalte cu precipita]ii mai mari [i mai mic la cele crescute `n zona de [es. Produc]ia de lapte. La }igaie, produc]ia de lapte este mai mare comparativ cu cea ob]inut\ de la celelalte rase [i variet\]i crescute `n ]ara noastr\, cu excep]ia Frizei [i a Tipului de Lapte Palas. Produc]ia de lapte este `n medie de 80 - 100 l `n 175 zile de lacta]ie, din care cca. 50 - 65 % este consumat\ de c\tre miei. La plus variante, `n aceea[i perioad\ a lacta]iei pot fi ob]inute produc]ii de peste 250 l lapte. La }igaia de munte, cantitatea de lapte este `n general mai mic\ fa]\ de cea de la [es, datorit\ faptului c\ p\[unile montane sunt de calitate mai slab\ iar intemperiile mai frecvente. Din punct de vedere calitativ, laptele are 7 % gr\sime [i 6,5 % protein\. Indicii de reproduc]ie. La ovinele de ras\ }igaie principalii indici de reproduc]ie sunt `n mare parte influen]a]i de starea de `ntre]inere [i condi]iile de mediu. ~n condi]ii optime de `ntre]inere, fecunditatea este de 93 - 98 %, iar prolificitatea de 105 - 115 %. Variet\]ile rasei }igaie. ~n func]ie de gradul de pigmentare a lânii [i jarului `n cadrul rasei exist\ patru variet\]i de culoare, deosebite `ntre ele [i prin alte caractere, cum ar fi de pild\ unele `nsu[iri de exterior, constitu]ie [i productivitate.

- 44 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Varietatea buc\laie reprezint\ efectivul cel mai numeros din cadrul rasei }igaie. Acesta are o constitu]ie mai robust\, un grad mai mare de adaptabilitate la condi]ii noi [i se preteaz\ mai bine la `ngr\[are. Jarul situat pe extremit\]i are o culoare brun-castanie de nuan]e diferite, iar lâna este de culoare alb\, `ns\ mai groas\ [i mai aspr\ adesea prezentând `n cojoc fibre mai `nchise la culoare. Formatul corporal este spre mezomorf, prezentând o bun\ capacitate de `ngr\[are [i o rezisten]\ organic\ deosebit\. La na[tere mieii acestei variet\]i au `nveli[ul pilos de culoare mai `nchis\ sau mai deschis\, cu baza fibrelor mai albicioas\. ~ncepând cu vârsta de 20 - 30 zile de la na[tere, pigmenta]ia fumurie se atenueaz\, disp\rând complet `n jurul vârstei de 4 luni. Adesea, o parte din fibrele pigmentate r\mân pân\ la vârsta de adult, constituind cel mai mare defect al lânii. Varietatea alb\ sau bel\ are culoarea alb\ uniform\ [i este reprezentat\ `n cadrul rasei de un efectiv redus. Turmele de oi din aceast\ varietate sunt pu]ine, aspect ce i-a determinat pe unii s\ nege existen]a acesteea ca varietate de sine st\t\toare. ~n popula]ia de }igaie bel\, la unii indivizi, deseori pe cap [i pe membre pot ap\rea pete pigmentate de form\, culoare [i m\rime diferit\. Varietatea ruginie. Este `ntâlnit\ `n zonele premontane [i montane. Are lâna de culoare alb\, iar jarul de pe extremit\]i este castaniu-ruginiu de diferite nuan]e. Formatul corporal este dolicomorf, prezentând aptitudini mai pronun]ate pentru produc]ia de lapte [i lân\ semifin\. La na[tere mieii acestei variet\]i au `n majoritatea cazurilor `nveli[ul pilos de culoare alb\, `ntâlnindu-se `n mod frecvent [i miei a c\ror pigmenta]ie este ro[cat\ care, dup\ 2 - 25 zile `ncepe s\ se diminueze disp\rând complet `n jurul vârstei de 3 luni. Varietatea neagr\. Are talia [i greutatea corporal\ mai mic\, iar lâna [i jarul sunt de culoare neagr\. Odat\ cu `naintarea `n vârst\ se accentueaz\ procesul de depigmentare a lânii, astfel `ncât la indivizii adul]i vârful [uvi]elor devine de nuan]\ maro-ro[cat\. De asemenea, oile din aceast\ varietate se mai caracterizeaz\ [i prin format corporal apropiat tipului brevimorf, rezisten]a organic\ [i capacitatea productiv\ ridicat\, carnea nu are miros specific amoniacal. Aria ocupat\ de aceast\ varietate este redus\, iar num\rul indivizilor este restrâns datorit\ valorii economice diminuate a lânii. Perpective de cre[tere. De[i oile de ras\ }igaie au aptitudini zooeconomice ridicate, `n multe zone ale ]\rii se constat\ c\ acestea se

- 45 -

Rase de ovine autohtone

afl\ `ntr-o anumit\ stare de primitivitate, datorit\ condi]iilor deficitare asigurate pe durata perioadei de cre[tere [i exploatare. Cu toate c\ `n trecut ameliorarea efectivelor de ovine }igaie a fost orientat\ spre corectarea unor `nsu[iri deficitare, precum [i `n direc]ia `mbun\t\]irii produc]iei de lân\, lapte [i carne, actualmente `n unele regiuni ale ]\rii aceast\ ras\ a mai pierdut o parte din `nsu[irile valoroase, datorit\ `ncruci[\rilor `ntâmpl\toare [i nesistematice cu }urcana [i Stogo[a. De aceea, `n perioada actual\ ca metode de ameliorare pot fi folosite cu succes cre[terea `n ras\ curat\ [i prin `ncruci[are. ~n cazul amelior\rii `n ras\ curat\, un rol important `l va avea selec]ia riguroas\ a materialul biologic [i `n mod deosebit a berbecilor de reproduc]ie, paralel cu `mbun\t\]irea condi]iilor de alimenta]ie, `ngrijire [i `ntre]inere. Ameliorarea prin `ncruci[are poate viza masivizarea corporal\ [i `n special a dimensiunilor de lungime [i l\rgime. De asemenea, cre[terea rasei }igaie poate fi orientat\ `n direc]ia accentuarii aptitudinilor pentru carne, astfel `ncât aceast\ produc]ie al\turi de cea de lân\ s\ constituie direc]ie principal\ de cre[tere [i exploatare, f\r\ a se neglija `ns\ produc]ia de lapte. ~n acest sens pot fi recomandate spre a fi utilizate la `ncruci[\ri unele rase cum ar fi: Corriedale [i Romney Marsh pentru ob]inerea unui tip de oaie cu lân\ de tip cross-bread [i cu o capacitate pronun]at\ de `ngr\[are; Texel [i Suffolk pentru ob]inerea meti[ilor industriali capabili s\ valorifice la maximum efectul heterozis, ace[tia fiind valorifica]i exclusiv pentru produc]ia de carne. 3.2.6. STOGO{A Oaia Stogo[\ reprezint\ un produs metis provenit din `ncruci[area berbecilor }igaie cu oi }urcan\. Aceste `ncruci[\ri au avut loc `n decursul vremurilor [i s-au efectuat `n mod `ntâmpl\tor `n zone comune de cre[tere, sau la interferen]a acestora. De asemenea, popula]ii de Stogo[\ au ap\rut [i `n cursul transhuman]ei când `ntâlnirea celor dou\ rase era inevitabil\. Stogo[a constituie [i `n prezent un produs caracterizat printr-o mare variabilitate fenotipic\ [i genotipic\. Aspectele de exterior precum [i `nsu[irile productive sunt intermediare, fiind mai apropiat\ de una din rasele parentale `n func]ie de gradul de metisare. - 46 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

La aceast\ popula]ie cojocul de lân\ este format din [uvi]e `n form\ de ,,stog”, de unde `i vine [i denumirea de Stogo[\. Fine]ea fibrelor este mai bun\ comparativ cu }urcana. Oile Stogo[e sunt rezistente, viguroase, iar aptitudinile pentru produc]ia de carne sunt mai bune ca la }urcan\. Perspective de cre[tere. Fiind o popula]ie de tranzi]ie [i nereprezentând un tip aparte ce ar putea fie consolidat, probabil c\ Stogo[a va descre[te numeric, `ns\ prezen]a ei va fi continuu\ atât timp cât cele dou\ rase parentale vor fi crescute [i exploatate `n ]ara noastr\. Fig. 12. Stogo[a.

3.2.7. RASA }URCAN| Dintre rasele locale, }urcana este cea mai r\spândit\ [i cea mai veche din ]ara noastr\. Oile }urcan\ `mpreun\ cu cele Stogo[e, `n trecut reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe meleagurile ]\rii noastre. ~n literatura de specialitate rasa }urcan\ mai este cunoscut\ [i sub alte denumiri cum ar fi: oaia bârsan\ dup\ denumirea ]inutului Bârsei; `n literatura rus\ este numit\ ]u[ca [i oaia valah\, iar `n unele sate din Transilvania i se mai spune [i ra]ca. Origine [i mod de formare. Originea rasei }urcan\ nu este cunoscut\ cu precizie. Mul]i cercet\tori care au studiat originea animalelor domestice sus]in c\ }urcana ar deriva din Ovis vignei arkar, `ns\ când [i unde a fost domesticit\, precum [i modul de r\spândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N. Teodoreanu, oaia }urcan\ a fost domesticit\ `n ]inutul Mun]ilor Carpa]i `nc\ din perioadele preistorice, de unde s-a r\spândit prin transhuman]\ [i `n alte zone. Aria de r\spândire. Este o ras\ foarte bine adaptat\ la condi]iile geoclimatice specifice ]\rii noastre. ~n ultimile decenii, concomitent cu declan[area ac]iunilor de cre[tere numeric\ a oilor cu lân\ fin\ [i semifin\, efectivul rasei [i arealul ocupat s-a redus. {i `n condi]iile date, - 47 -

Rase de ovine autohtone

ca areal de cre[tere aceast\ ras\ ocup\ unul extrem de larg [i cu relief variat, fiind `ntâlnit\ de la câmpiile joase din sudul [i vestul ]\rii, la zone alpine cu peste 1500 m altitudine. Este o ras\ rustic\ [i rezistent\, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatat\ `n func]ie de varietate pentru produc]iile de lân\ grosier\, lapte, pielicele [i carne. ~n prezent, este r\spândit\ compact `n zonele submontane [i montane de pe tot cuprinsul ]\rii, `ns\ poate fi `ntâlnit\ sporadnic [i `n zonele de deal. ~n afara ]\rii noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strâns\ filogenetic, precum [i `nsu[iri morfoproductive asem\n\toare cu }urcana se mai cresc `n Republica Moldova, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Turcia, Ucraina [i `n num\r mai redus `n Ungaria, Cehia [i Slovacia. ~nsu[iri morfoproductive. Dup\ exeriorul s\u }urcana este de tip dolicomorf, cu caractere [i `nsu[iri specifice raselor tardive. Este o ras\ cu talia intermediar\ (55 - 65 cm la femele [i 61 - 75 cm la berbeci); lungimea medie a trunchiului este cuprins\ `ntre 60 [i 72 cm la oi [i 66 [i 78 cm la berbeci. Greutatea corporal\ are urm\toarea evolu]ie: 2,5 - 3,0 kg la na[tere; 15 - 17 kg la 3 luni; 23 - 26 kg la 6 luni; 28 - 32 kg la 15 luni, 35 kg la 18 luni [i 38 - 42 kg la adulte. Capul la }urcan\ este alungit [i `ngust, cu profilul drept la femele [i u[or convex la masculi. Urechile sunt mici, sub]iri [i purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate [i lungi (50 - 80 cm), iar la femele sunt prezente doar la cca. 15 % din total [i de regul\ sunt mai mici, uneori rudimentare. Gâtul este lung, sub]ire [i purtat oblic. Trunchiul alungit, relativ Fig. 13. Oaie }urcan\ strâmt [i pu]in adânc. Greb\nul este ascu]it; spinarea [i [alele `nguste; crupa te[it\, `ngust\ [i oblic\. Osatura fin\ `ns\ rezistent\, cornul copitei dur. Constitu]ia este robust\, iar rezisten]a organic\ [i adaptabilitatea sunt foarte pronun]ate. Nu se adapteaz\ `ns\ la limitarea posibilit\]ilor de mi[care, precum [i la `ntre]inere `n stare de stabula]ie prelungit\. Cerin]ele fa]\ de sistemul de `ntre]inere sunt reduse; poate fi men]inut\ timp `ndelungat sub cerul liber. - 48 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Produc]ia de lân\. Oaia }urcan\ are cojocul de lân\ alc\tuit din [uvi]e ascu]ite formate din fibre mixte neomogene, cu aspect exterior de suli]\ [i tirbu[on. Lâna este rar\, iar cus\tura larg\. Fibrele groase au o lungime absolut\ cuprins\ `ntre 14 - 35 cm [i constituie scheletul [uvi]elor. Acest aspect imprim\ [uvi]elor componente ale cojocului o form\ conic\ cu vârful ascu]it, favorizând astfel scurgerea rapid\ a apei din precipita]ii. Fibrele sub]iri [i scurte au fine]ea sub 30 µ, lungimea cuprins\ `ntre 5 - 15 cm, se g\sesc la baza [uvi]ei [i constituie `mbr\c\mintea piloas\ propriu-zis\. Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric [i prezint\ valori medii `ntre primele dou\ categorii. Extinderea lânii pe extremit\]i este satisf\c\toare. Fruntea este acoperit\ cu un smoc de fibre scurte, fa]a cu jar, iar pe membre extinderea lânii se opre[te la genunchi [i jaret. Cantitatea medie de lân\ este de 1,7 - 2,2 kg la oi [i 2,5 - 3,5 kg la berbeci, dep\[ind 5 kg `n unele zone `n care se cresc efective valoroase de ovine }urcan\ varietatea alb\. Randamentul lânii la sp\lare este de 65-70 %. Produc]ia de lapte. La aceast\ ras\ produc]ia de lapte se caracterizat\ printr-o mare variabilitate. ~n condi]ii obi[nuite de hr\nire [i `ntre]inere, pe durata unei lacta]ii poate fi ob]inut\ o produc]ie total\ de lapte cuprins\ `ntre 70 - 90 l. La plus variante produc]ia de lapte dep\[e[te adesea 235 l lapte `n aceea[i perioad\ de lacta]ie. Privitor la aceast\ produc]ie, `n zona montan\ [i `n acelea[i condi]ii geoclimatice, }urcana poate produce cu peste 20 % mai mult lapte comparativ cu }igaia. Laptele de la }urcan\ are 7 % gr\sime [i 5,9 % protein\. Produc]ia de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brum\rie [i neagr\ au `nsu[iri caracteristice, `ns\ sunt inferioare celor ob]inute de la Karakul. Pielicele ob]inute sunt utilizate `n gospod\riile popula]iei [i `n ateliere specializate la confec]ionarea c\ciulilor, gulerelor, mantourilor, etc. Al\turi de Karakul, fa]\ de care manifest\ o mare capacitate de combinabilitate, oile locale }urcana neagr\ [i brum\rie din partea de nord-est a ]\rii au participat la formarea rasei Karakul de Boto[ani. ~ndicii de reproduc]ie sunt exprima]i `n general prin valori superioare altor rase [i tipuri locale de ovine. Astfel, fecunditatea specific\ rasei este de 97 - 98 %, natalitate 99 %, `ns\ prolificitatea este mai redus\ fiind cuprins\ `ntre 103 [i 107 %.

- 49 -

Rase de ovine autohtone

Variet\]ile rasei }urcan\. Aceast\ ras\ are patru variet\]i: alb\, neagr\, brum\rie [i ra]ca. Varietatea alb\ are lâna [i jarul de culoare alb\, iar la unii indivizi pot ap\rea pe extremit\]i unele pete pigmentate. Aceast\ varietate ocup\ cea mai larg\ arie de r\spândire, fiind [i cea mai numeroas\. Este apreciat\ pentru produc]ia mai mare de lapte precum [i pentru lâna lung\ [i alb\ utilizat\ `n gospod\riile popula]iei la confec]ionarea obiectelor de `mbr\c\minte tradi]ional\, a celor de art\ popular\, iar `n industria textil\ la fabricarea stofelor [i covoarelor de tip persan [i de Dorna. ~n cadrul acestei variet\]i s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase cum ar fi de pild\ }urcana sibian\, carcaterizat\ prin omogenitatea conforma]iei, dezvoltarea corporal\ mai pronun]at\ [i produc]ii de lân\ [i lapte mai mari. Varietatea neagr\. Se deosebe[te de cea alb\ prin prin faptul c\ la na[tere `nveli[ului pilos este `n totalitate negru. Este exploatat\ pentru produc]ia de lapte [i pielicele. La animalele adulte roba este depigmentat\ ap\rând [i fibre albe diseminate `n masa lânii. ~n prima faz\ a depigment\rii lâna devine la `nceput ro[cat\, iar mai târziu gri cenu[ie. Ca areal, aceast\ varietate ocup\ unul mai restrâns situat `n partea central\ [i de nord a Moldovei unde este utilizat\ la `ncruci[\ri cu berbeci Karakul `n vederea ob]inerii pielicelelor. ~ncruci[area cu Karakul poate fi practicat\ pân\ la ob]inerea genera]iei a treia `n regiunile cu un regim pluviometric mai redus de 450 mm anual [i pân\ la a doua genera]ie urmat\ apoi de reproducere `n sine `n zonele cu precipita]ii anuale maxime cuprinse `ntre 550 - 600 mm. ~n regiunile cu un regim pluviometric mai bogat, meti[ii ob]inu]i cu Karakul nu rezist\, iar atunci când se ob]in trebuie sacrifica]i pentru pielicele. Varietatea brum\rie este exploatat\ pentru lapte [i pielicele. Efective mai importante sunt r\spândite `n partea de nord-est a Moldovei. La na[tere pielicelele au culoarea gri de nuan]e diferite, cu linia median\ mai alb\. Concomitent cu `naintarea `n vârst\ culoarea brum\rie se p\streaz\ doar pe extremit\]i, iar roba se depigmenteaz\ c\p\tând nuan]e sp\l\cite uneori alb-murdar. Varietatea ra]ca. Se `ntâlne[te `n efective restrânse `n partea de sud-vest a ]\rii; are [uvi]ele de lân\ [i coarnele r\sucite `n tirbu[on. Culoarea lânii poate fi alb\ sau neagr\ iar a jarului de pe extremit\]i brun\ de diferite nuan]e.

- 50 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Perspective de cre[tere. ~n perspectiv\ varietatea alb\ va fi selec]ionat\ `n direc]ia `mbun\t\]irii `nsu[irilor calitative ale lânii [i `ndeosebi a compozi]iei fibrilare a [uvi]elor, luciului [i m\t\sozit\]ii. De asemenea, prin selec]ie se va urm\ri [i `mbun\t\]irea produc]iei de lapte `n paralel cu ridicarea dezvolt\rii corporale. ~n vederea cre[terii dezvolt\rii corporale precum [i a gradului de precocitate [i prolificitate pot fi utilizate la `ncruci[\ri de infuzie rasele engleze[ti cu lân\ lung\ [i `ndeosebi Lincoln [i Border Laicester. Variet\]ile neagr\ [i brum\rie vor fi ameliorate `n continuare prin selec]ie `n vederea cre[terii produc]iei de lapte [i prin `ncruci[are cu berbeci de ras\ Karakul `n direc]ia `mbun\t\]ii `nsu[irilor calitative a pielicelelor. Varietatea ra]ca fiind `n efective reduse nu prezint\ importan]\ economic\ deosebit\.

3.2.8. RASA KARAKUL DE BOTO{ANI ~n ]ara noastr\ indivizi de ras\ Karakul a fost introdu[i pentru prima dat\ `n anul 1910 când din Buhara s-a adus un lot de 160 indivizi, `ns\ ulterior au mai fost importate efective mai reduse atât din URSS cât [i din Austria [i Germania (de la cresc\toria de selec]ie din apropierea ora[ului Halle). ~n ]ara noastr\ oile Karakul manifest\ o rezisten]\ organic\ sc\zut\ fa]\ de condi]iile mediului natural [i o sensibilitate sporit\ fa]\ de bolile parazitare. Cercet\torii ex-sovietici au remarcat totu[i valen]a ecologic\ sporit\ a rasei (Sarafutdinov, 1971), `nsu[ire remarcabil\ care, folosit\ pe scar\ larg\ `n selec]ie, concur\ la crearea efectivelor de oi Karakul cu o productivitate accentuat\, capabile s\ se adapteze mai bine la condi]ii diverse de cre[tere. La noi `n ]ar\ aceast\ particularitate biologic\ a fost valorificat\ de c\tre cercet\torii de la SCPCOC Pop\u]i-Boto[ani, rezultând o popula]ie autohton\ de oi Karakul, mai masiv\ cu o constitu]ie robust\ [i o rezisten]\ organic\ sporit\, fiind omologat\ `n anul 1988 sub denumirea de Karakul de Boto[ani (75% negru, 15% brum\riu [i 10 % cafeniu, sur, alb [i alte culori). ~n formarea acestei rase s-a pornit de la materialul biologic existent `n zon\, reprezentat de oi }urcan\ din varietatea neagr\ [i brum\rie, desf\[urându-se apoi o ampl\ activitate de `ncruci[are cu genitori Karakul, concomitent cu aplicarea unei selec]ii riguroase. - 51 -

Rase de ovine autohtone

Procesul form\rii [i perfec]ion\rii rasei Karakul de Boto[ani a cuprins trei etape principale. Prima etap\ s-a desf\[urat `n perioada 1948 - 1960 [i a constituit debutul lucr\rilor de formare a noii rase, având ca deziderat principal ob]inerea din `ncruci[area masculilor Karakul cu oile }urcan\ a primilor meti[i. Etapa a doua a avut loc `n intervalul de timp 1961 - 1974. ~n aceast\ etap\ activitatea de formare s-a bazat pe `ndeplinirea urm\toarelor obiective: ob]inerea indivizilor apar]inând genera]iilor R2 [i reproduc]ia ,,`n sine”; aplicarea selec]iei riguroase; folosirea consangviniz\rii moderate `n scopul fix\rii unor `nsu[iri valoroase; selec]ia reproduc\torilor masculi dup\ performan]e proprii [i testul pentru calitatea descenden]ei; cre[terea pe baz\ de linii [i familii, precum [i consolidarea acestora. s-a desf\[urat `n intervalul 1975 1986 [i a avut ca obiectiv major testarea performan]elor proprii, comparativ cu standardul stabilit ini]ial. ~n acest scop s-a trecut la testarea capacit\]ii de ameliorare prin `ncruci[are berbecilor din noul tip cu oi apar]inând rasei }urcan\ [i popula]iei de meti[i Fig. 14. Karakul de Boto[ani din zona de formare. De asemenea, un obiectiv principal al acestei etape a fost [i sporirea numeric\ a efectivului din noul tip [i extinderea acestuia `n zona de cre[tere [i exploatare din nord - estul Moldovei. Efectuându-se o analiz\ genetic\ pentru perioada 1951 - 1986 asupra popula]iei de Karakul negru [i brum\riu s-a constatat c\ noua ras\ era constituit\ genetic astfel: `n anul 1951 din fondul total de gene 44,3% apar]inea rasei }urcan\, apoi concomitent cu avansarea gradului de metisare asem\narea genetic\ cu rasa matern\ scade ajungându-se la 8,7% `n anul 1986. Intervalul dintre genera]ii analizat pe perioada 1958 - 1956 prezint\ o valoare medie de 4,78 ani cu 0,65 mai mic fa]\ de cel al altor rase de ovine. Acest aspect poate fi explicat prin men]inerea la reproduc]ie a
Etapa a treia

- 52 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

unor reproduc\tori valoro[i o perioad\ mai mare de timp (7 - 8 ani), aspect carcateristic toturor popula]iilor de Karakul. Importul de reproduc\tori masculi este strâns corelat cu gradul de izolare reproductiv\. Pân\ `n anul 1966 popula]ia era deschis\ reproductiv [i prezenta valori negative ca urmare a migr\rii genelor `n afara popula]iei. Apoi, prin cre[terea exigen]elor `n aprecierea calit\]ii reproduc\torilor masculi pe baza performan]elor proprii [i consolidarea `nsu[irilor valoroase `n popula]ia nou format\, concomitent cu utilizarea exclusiv\ la reproduc]ie a berbecilor proveni]i din pr\sil\ proprie s-a reu[it o reducere a migra]iilor. Aceste ac]iuni au determinat cre[terea gradului de izolare reproductiv\ la 0,80 `n anul 1986, `ndeplinind astfel una din condi]iile primordiale de recunoa[tere ca ras\ nou format\. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durat\ de 30 ani (1956 1986) la rasa nou format\, s-a constatat c\ aceasta prezint\ o m\rime efectiv\ suficient\ pentru a fi atestat\. Actualmente aceast\ ras\ este foarte bine adaptat\ condi]iilor geoclimatice specifice jude]elor Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava [i produce peste 80 % pielicele de clas\ superioar\. Regiunile prielnice exploat\rii ovinelor Karakul din ]ara noastr\ sunt cele `n care volumul maxim al precipita]iilor anuale nu dep\[e[te 400 mm, iar media umidit\]ii relative se situeaz\ sub 70 %. Aceste condi]ii sunt `ndeplinite de zona din centrul [i nord-estul Moldovei, motiv pentru care peste 90 % din efectivul na]ional de oi exploatat pentru pielicele se g\se[te `n aceast\ parte a ]\rii. Actualmente efectivul cel mai valoraos de ras\ Karakul de Boto[ani se afl\ la SCPCOC Pop\u]i din jud. Boto[ani. ~nsu[iri morfoproductive. Principala `nsu[ire a ovinelor Karakul de Boto[ani o constituie produc]ia piloas\ de pe corp, `nrulat\ sub forme de bucle, iar pe extremit\]i sub form\ de jar moarat. Produc]ia principal\ este pielicica ob]inut\ prin sacrificarea mielului `n primele zile dup\ na[tere, iar secundar `n urma exploat\rii rasei Karakul de Boto[ani se ob]in cantit\]i apreciabile de lapte [i lâna mixt\. Conforma]ia este caracteristic\, formatul corporal dolicomorf cu aspect piriform Capul este alungit, fin, usc\]iv, cu profil convex, urechile mari atârnânde; gâtul este sub]ire, pu]in alungit [i purtat oblic. Trunchiul este alungit [i `ngust, turtit lateral; coastele slab arcuite. Pieptul este relativ strâmt [i pu]in arcuit; crupa relativ lung\ [i larg\, `ns\ te[it\. Linia superioar\ a corpului este u[or convex\ [i ascendent\ anteroposterior.

- 53 -

Rase de ovine autohtone

Coada la Karakul de Boto[ani este caracteristic\ [i anume: lung\, lat\, iar la baz\ are un depozit adipos de m\rime [i greutate variabil\. Acest depozit, la adultele bine hr\nite poate atinge 8 - 9 kg [i reprezint\ o consecin]\ a adapt\rii la condi]iile de via]\ specifice stepelor aride, constituind de fapt o important\ rezerv\ energetic\ valorificat\ doar `n perioadele `n care hrana este insuficient\. Forma depozitului variaz\, `ns\ de regul\ are aspectul unui sac bilobat, mai rar triunghiular. Partea terminal\ a cozii este variabil\ ca m\rime, are forma literei ,,S” [i reprezint\ o `nsu[ire de care se ]ine seama `n selec]ie. Dezvoltarea corporal\, este mijlocie. La femele greutatea corporal\ este 44 kg cu limite cuprinse `ntre 40 - 50 kg, iar la berbeci este de 55 90 kg cu media de 65 kg. Talia este de 65 cm; `n\l]imea la crup\ 67 cm; lungimea trunchiului 70 cm; l\rgimea pieptului 18 cm, iar a crupei 17 cm; adâncimea toracelui 30 cm; perimetrul fluierului 7,5 cm. Indicii de reproduc]ie. Prolificitate este de 103 - 117 %; fecunditatea 97 %; natalitatea 98 %. Produc]ia de pielicele. Reprezint\ principalul obiectiv `n cre[terea [i exploatarea rasei Karakul de Boto[ani. ~n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii pielicelelor, prioritar\ `n selec]ie este ameliorarea tipului de bucle, precum [i a celorlalte `nsu[iri care influen]eaz\ `n mod direct calitatea buclajului. De asemenea, `n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii pielicelelor nu trebuie sc\pate din obiectivele selec]iei nici calitatea fibrelor, `nsu[ire de care depinde foarte mult luciul [i m\t\sozitatea buclajului. Produc]ia de lapte. Pe `ntreaga perioad\ a lacta]iei, produc]ia medie de lapte este 65 l, cu limite 30 - 100 l, din care cca., 60 % este ob]inut\ `n primele 2- 3 luni de lacta]ie. Produc]ia de lân\. Corpul este acoperit cu lân\ mixt\ iar capul [i membrele cu jar. Din punct de vedere cantitativ [i calitativ lâna se aseam\n\ cu cea de la }urcan\, fiind `ns\ mai fin\, mai scurt\ [i frecvent `mpâslit\. Cantitatea medie de lân\ variaz\ `ntre 1,8 - 2,5 kg, iar randamentul la sp\lare este 57 %. Produc]ia de carne. Practic, `n selec]ie nu se ]ine cont de aceast\ produc]ie, deoarece este cunoscut faptul c\ animalele cu o precocitate mai pronun]at\ produc pielicele cu o calitate diminuat\. Carnea rezultat\ din sacrificarea mieilor `n scopul recolt\rii pielicelelor nu constituie un articol de comer], iar cea de la adulte este inferioar\ calitativ deoarece este ob]inut\ de regul\ de la animalele reformate. - 54 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Variet\]ile rasei Karakul de Boto[ani se diferen]iaz\ `ntre ele prin culoare [i nuan]e diferite, `ns\ conforma]ia corporal\ este `n general aceea[i. Varietatea neagr\ (arabi). Este cea mai numeroas\ [i prezint\ o culoare neagr\ uniform\ pe toat\ suprafa]a corpului. La tineretul ovin re]inut pentru pr\sil\ dup\ vârsta de 1,5 ani `ncepe procesul de depigmentare a fibrelor de lân\. Varietatea brum\rie (shiraz). Este reprezentat\ de indivizi ce au culoarea gri de diferite nuan]e. Aceast\ culoare este determinat\ atât de amestecul fibrelor albe [i negre `n diferite propor]ii numerice cât [i de raportul lor de lungime. Varietatea cafenie (komor sau kombar). La aceast\ varietate, culoarea caracteristic\ este ar\mie de diferite intensit\]i, fiind determinat\ de amestecul fibrelor negre [i ro[cate `n diferite propor]ii. Varietatea sur-antic (aguti), este determinat\ de apari]ia heterocromiei (dou\ culori r\spândite neuniform) pe lungimea aceleia[i fibre [i poate avea nuan]e diferite. Varietatea alb\ (issyk - kull). La efectivele apar]inând acestei variet\]i culoare este aceea[i pe toat\ suprafa]\ corporal\. Varietatea guligaz (culoarea cerului), este roz- cenu[ie de nuan]e diferite determinate de amestecul fibrelor albe [i maron. Varietatea briliantie este determinat\ de amestecul fibrelor albe cu cele maron pigmentate doar pe o anumit\ lungime. ~n zona de origine a rasei Karakul aceast\ varietate de culore s-a ob]inut prin `ncruci[area oilor din varietatea brum\rie, cu berbeci suri din tipul Surhanderinskh al aceleia[i rase. Perspective de cre[tere. Pe viitor ovinele Karakul de Boto[ani negru [i meti[i vor continua s\ fie crescute `n zona de podi[ [i de deal din centrul [i nordul Moldovei. Karakulul brum\riu [i meti[ii respectivi se vor cre[te `n aceea[i zon\, precum [i `n cea deluroas\ [i submontan\ din partea central\, vestic\ [i de nord a Moldovei. De asemenea, `n scopul ob]inerii unei produc]ii de pielicele de calitate superioar\ Karakulul de Boto[ani va fi crescut\ `n ras\ curat\, dar va fi utilizat\ [i la `ncruci[\ri industriale cu oi }urcan\. ~n activitatea de selec]ie se va urm\ri realizarea urm\toarelor deziderate: cre[terea suprafe]ei utile a pielicelelor, calitatea buclajului, diversitatea coloritului, cre[terea fertilit\]ii, cre[terea rezisten]ei la factorii de mediu, etc.

- 55 -

Rase de ovine autohtone

3.3. TIPURI LOCALE DE OVINE FORMATE {I ~N CURS DE FORMARE
Formarea tipurilor locale de ovine reprezint\ rezultatul activit\]ii de cercetare desf\[urate `n ultimile decenii `n vederea ob]inerii unor popula]ii de ovine caracterizate prin `nsu[iri morfoproductive superioare celor existente, adaptate `ns\ condi]iilor geoclimatice specifice zonei de formare. Men]inerea acestora `n cre[tere [i exploatare depinde de nivelul produc]iei [i de aprecierea de care se bucur\ din partea cresc\torilor. 3.3.1. LINIA DE OVINE MERINOS DE SUSENI - VASLUI Lucr\rile de formare au debutat `n anul 1968 [i au fost conduse de c\tre E., {tefanache, D., Saviuc [i N., Pipernea, fiind omologat\ `n anul 1988. Obiectivele stabilite ini]ial au fost reprezentate de formarea unei popula]ii de ovine de tip Merinos, cu lâna extrafin\ [i cu un grad de alb accentuat [i foarte bine adaptat\ la condi]iile colinare [i de podi[ din Moldova. Origine [i mod de formare. La formarea Liniei de ovine Merinos de Suseni - Vaslui au participat mai multe rase de tip Merinos. Pe linie matern\ efectivul ini]ial a fost reprezentat de oi mame rezultate din `ncruci[\rile dirijate dintre rasele Merinos de Stavropol (25%), Merinos Transilv\nean (25 %) [i Merinos de Palas (50 %). Pe linie patern\, berbecii utiliza]i `n formarea liniei au apar]inut rasei Merinos Australian. ~n genofondul popula]iei ob]inute `n urma practic\rii acestor `ncruci[\ri, ponderea de participare a raselor parentale este urm\toarea: Merinos Australian 66 %; Merinos de Plas 17 %; Merinos Transilv\nean 8,5 % [i 8,5 % Merinos de Stavropol. Procesul de formare a noii popula]ii s-a derulat `n intervalul 1968 [i 1987 [i a parcurs dou\ etape distincte. Prima etap\ (1968 - 1975) a avut ca deziderat principal ob]inerea formei materne. Astfel, `n acest scop, s-au practicat `ncruci[\ri sistematice, concomitent cu aplicarea unei selec]ii severe. - 56 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n etapa a doua (1975 - 1987) s-a trecut la cre[terea ,,`n sine”, fiind re]inu]i pentru pr\sil\ doar indivizii ce prezentau caracterele tipului prefigurat ~nsu[iri morfoproductive. Merinosul de Suseni -

Vaslui are un ansamblu remarcabil de calit\]i cel recomand\ `n cre[tere [i exploatare. Exteriorul indivizilor din aceast\ linie este caracteristic oilor specializate pentru Fig. 15 Merinos de Suseni - Vaslui produc]ia de lân\ fin\, cu aspect corporal [i conforma]ie armonioas\, iar constitu]ia este fin\ spre robust\. Indivizii acestei linii au o rezisten]\ organic\ deosebit\ [i o bun\ adaptabilitate la diverse condi]ii de cre[tere specifice zonelor colinare [i de [es. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 50 [i 55 kg la oi [i 90 - 110 kg la berbeci. La categoriile tinere, viteza de cre[tere este foarte bun\, iar datorit\ acestui fapt tineretul femel poate fi utilizat la reproduc]ie `ncepând cu vârsta de 10 luni. Produc]ia de lân\. ~n ansamblul s\u, corpul este bine acoperit cu lân\ fin\, deas\, lung\, uniform\ [i cu luciu intens. Ca o particularitate genetic\ se eviden]iaz\ albul intens al lânii, `nsu[ire consolidat\, cu important efect economic. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\ [i un aspect interior clar. Extinderea lânii pe extremit\]i este foarte bun\, abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lân\ fin\ [i deas\. Din punct de vedere calitativ, lâna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii parametri: fine]ea medie este cuprins\ `ntre 20 [i 21µ, lungime relativ\ 8 - 10 cm [i prezint\ 7 - 8 ondula]ii uniforme/cm liniar. Usucul este incolor, de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de lân\ `n peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar randamentul lânii la sp\lare este de 55 %. Indicii de reproduc]ie. Datorit\ faptului c\ oile din Linia Merinos de Suseni - Vaslui nu sunt conservatoare `n ce prive[te sezonul de reproduc]ie (anestrus sezonier redus), acestea pot fi utilizate la reproduc]ie pe tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculat\ pe parcursul a 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %. - 57 -

Rase de ovine autohtone

Perspective de cre[tere. Din anul 1978 ovinele apar]inând acestei popula]ii sunt izolate reproductiv, iar selec]ia sever\ [i dirijarea `mperecherilor au permis consolidarea unor linii, distincte din punct de vedere productiv. Capacitatea ridicat\ de transmitere ereditar\ a `nsu[irilor valoroase ale lânii, precocitatea accentuat\ [i capacitatea de desezonizare a ciclurilor sexuale, recomand\ ca berbecii din Linia Merinos de Suseni Vaslui s\ fie utiliza]i `n ameliorarea oilor cu lân\ fin\ [i semifin\, crescute `n zonele colinare [i de [es din ]ara noastr\.

3.3.2. TIPUL DE OI CU LAN| FIN| DE BOD Lucr\rile de formare au fost conduse de Prof. Dr. V., Taft\. Debutul acestora a avut loc `n 1952 `n Depresiunea Bârsei [i au constat `n `ncruci[area oilor }igaie cu berbeci Merinos de Palas pân\ la genera]ia a doua. Apoi s-a trecut la `mperecherea meti[ilor `ntre ei, practicându-se o singur\ `ncruci[are de infuzie cu berbeci de ras\ ~le de France. Oile apar]inând acestui tip se caracterizeaz\ prin rusticitate [i o bun\ adaptabilitate la condi]iile p\[unatului alpin din zone cu precipita]ii atmosferice de peste 700 mm anual. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 44 - 48 kg. Cantitatea medie de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg. Fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm [i o fine]e Fig. 16. Tipul de ovine cu lân\ de 25 µ, iar randamentul lânii la fin\ de Bod. sp\lare este de 54 %. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 44 - 48 kg. Cantitatea medie de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm [i o fine]e de 25 µ. Randamentul lânii la sp\lare 54 %. Produc]ia de lapte medie pe lacata]ie este de 90 - 100 l din care 35% reprezint\ cantitatea de lapte marf\.

- 58 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

3.3.3. TIPUL DE RU{E}U A fost format la SCPCOC Ru[e]u, prin `ncruci[area oilor }igaie din varietatea ruginie cu reproduc\tori masculi apar]inând raselor Romney Marsh [i Corriedale, urmat\ de `mperecherea meti[ilor `ntre ei. Acest tip de ovine a fost omologat `n anul 1985. Lucr\rile de formare au fost conduse de c\tre D. Georgescu. Este adaptat\ zonelor deluroase [i submontane unde se `mbin\ foioasele cu bradul [i ocup\ arealul reprezentat de valea Buz\ului [i mai sus pe valea Siriului. ~nsu[iri morfoproductive [i aria de r\spândire. Face parte din tipul mixt de lân\ crossbreed-carne-lapte [i se caracterizeaz\ prin constitu]ie robust\ [i semiprecocitate. Greutatea corporal\ medie este de 60 kg la femele [i 100 kg la masculi. Lâna este omogen\ [i m\t\soas\ cu extindere bun\ pe corp, lungimea [uvi]elor 14 cm la berbeci [i 13 cm la femele. Fine]ea fibrelor de lân\ este de 32 µ, iar randamentul lânii la sp\lare 54 %. Produc]ia medie de lân\ este cuprins\ `ntre 4,5 kg la femele [i respectiv 9 kg la masculi. Produc]ia de carne. ~n condi]iile aplic\rii unor tehnologii adecvate de cre[tere [i `ngr\[are, precum [i a unor ra]ii echilibrate, tineretul apar]inând acestui tip reac]ioneaz\ foarte bine ob]inându-se sporuri medii zilnice de peste 250 g. Carcasele au o structur\ fizic\ [i tisular\ cu valori apropiate de cele specifice mieilor apar]inând raselor precoce. Carnea rezultat\ `n urma sacrific\rilor, este pers\lat\, f\r\ miros specific [i cu calit\]i gustative superioare. Randamentul la sacrificare `nregistrat `n cazul tineretul ovin `ngr\[at este de 52 %. 3.3.4. TIPUL DE LAPTE PALAS Lucr\rile de formare au fost ini]iate `n anul 1973 de I. P\unescu [i continuate de R., R\ducu. Ini]ial la ICPCOC Palas-Constan]a a fost importat din Israel primul nucleu de ras\ Awassi, urmat apoi `n anul 1975 de un alt import de reproduc\tori apar]inând rasei Friz\, din Germania. Ace[ti reproduc\tori au fost utiliza]i la `ncruci[\ri cu oi locale apar]inând rasei Merinos de Palas [i popula]iei de Spanc\, urm\rindu-se conservarea [i consolidarea `nsu[irilor valoroase pe un genotip sintetic, `n vederea form\rii unor linii de ovine cu un poten]ial lactogen ridicat [i bine adaptate condi]iilor de mediu din ]ara noastr\. - 59 -

Rase de ovine autohtone

Din F2 efectivul a evoluat genetic izolat reproductiv urm\rindu-se totodat\ evitarea unei consangviniz\ri strânse corelat\ cu selec]ia direc]ional progresiv\ pentru produc]ia de lapte. Asem\narea genetic\ a popula]iei nou creat\ cu rasele parentale este urm\toarea: 57,86 % cu Friza; 21,81 % cu Merinosul de Palas; 12,89 % cu Awassi [i 7,44% cu alte rase. ~nsu[iri morfoproductive. Fenotipic oile din Linia de lapte Palas sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este de m\rime mijlocie cu profil convex la oi [i ceva mai pronun]at la berbeci fiind acoperit cu jar lucios [i de culoare alb\; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, oile sunt ciute. Exteriorul indivizilor din aceast\ popula]ie este unul caracteristic oilor de lapte, cu aspect corporal piriform [i o conforma]ie armonioas\ specific\ tipului respirator. Constitu]ia este fin\ spre robust\; sunt animale rezistente [i au o bun\ adaptabilitate la condi]iile de cre[tere specifice zonelor de câmpie, manifest\ `ns\ sensibilitate fa]\ de umiditatea ridicat\. Gâtul este de lungime [i grosime mijlocie, purtat oblic [i lipsit de rezerve cutanate. La aproximativ 35 % din indivizii popula]iei sunt prezente `n partea inferioar\ a gâtului ni[te apendici cutana]i mo[teni]i de la Friz\, denumi]i cercei. Membrele sunt de m\rime mijlocie `ns\ au osatura solid\, cornul copitei este negru [i rezistent la parcurgerea unor distan]e lungi. Aspectul exterior al `nveli[ului pilos este asem\n\tor oilor cu lân\ semifin\. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de cca. 2,8 kg la femele [i 3,5 kg la berbeci. Lâna are extindere slab\ pe corp, fiind moderat extins\ pe abdomen, iar pe cap [i membre de la genunchi [i jaret `n jos lipse[te. Fine]ea fibrelor de lân\ este cuprins\ `ntre 28 [i 32 µ, iar randamentul lânii la sp\lare este de 62 %. Dezvoltarea corporal\ este bun\, greutate medie fiind de 55 kg la femele [i 75 kg la masculi. Talia corporal\ la greb\n este de 67 cm la oi [i 83 cm la berbeci, adâncimea toracelui 40,6 cm, format corporal dolicomorf. Ugerul este globulos cu ]esut glandular abundent. Greutatea la na[tere 4,5 kg la mieii proveni]i din f\t\ri unipare [i 3,4 kg la cei din f\t\ri gemelare. Produc]ia de lapte. Oile apar]inând acestei linii au un poten]ial lactogen superior celorlalte rase [i popula]ii locale de ovine. Astfel, produc]ia medie de lapte ob]inut\ `ntr-o perioad\ a lacta]iei de 225 zile este de 180 l la multipare [i 170 l la primipare. Substan]a uscat\ din lapte este 18 % din care procentul de gr\sime [i protein\ de]ine 5,8 % [i respectiv 6,56 %. Indicii de reproduc]ie. Fecunditatea specific\ este de 90 %, iar prolificitatea [i natalitatea au valori de 127 % [i respectiv 94 %. - 60 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

3.4. RASE DE OVINE DIN ALTE }|RI
~n scopul ridic\rii eficien]ei economice `n exploatarea ovinelor, amelior\rii formelor locale [i form\rii de noi rase, `n ]ara noastr\ au fost importate `n ultimele decenii diferite rase de ovine. O parte dintre acestea sau aclimatizat [i au avut o contribu]ie major\ `n consolidarea unor `nsu[iri valoroase la tipurile [i popula]ii locale de ovine, altele au contribuit la formarea unor rase noi, iar unele au disp\rut, din diverse motive, la scurt timp dup\ ce au fost importate. 3.3.1. RASE DE OVINE DIN RUSIA Num\rul raselor crescute `n Rusia [i `n actualul spa]iu al CSI sunt de peste 50 [i apar]in unor tipuri morfoproductive diverse. ~ns\ marea majoritate a oilor crescute apar]in grupului de rase cu lân\ fin\. De asemenea, pe teritoriul actual al CSI se cresc [i diferite rase locale, cu lân\ groas\, având produc]ii mixte. ~n continuare vom prezenta cele mai importante rase crescute `n Rusia [i spa]iul actual al Comunit\]ii Statelor Independente. Rase de oi cu lân\ fin\. Primele oi Merinos importate `n Rusia au fost din Spania, Saxonia [i Silezia [i apar]ineau `n marea lor majoritate tipului Electoral [i Negretti. Pe la jum\tatea sec. XIX prin ameliorarea [i perfec]ionarea Merinosului Mazaev s-a ob]inut un nou tip de ovine cu lân\ fin\ denumit Novocaucazian care, ulterior a jucat un rol important `n formarea multor rase de oi cu lân\ fin\ `n ex-URSS. Multe rase din aceast\ grup\ au fost importate [i `n ]ara noastr\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri cu rasele locale. MERINOS STAVROPOL. S-a format `n perioada 1923 - 1950 `n regiunea cu aceea[i denumire. Procesul de formare a avut la baz\ `ncruci[area oilor Merinos Novocaucazian cu berbeci Merinos Rambouillet american [i Merinos Australian. Talia indivizilor apar]inând acestei rase este mijlocie spre mare. Pe corp rezervele de piele sunt bine reprezentate [i evidente, iar lâna are o foarte bun\ extindere pe extremit\]i. Greutatea corporal\ este de 65 kg la femele [i 100 kg la masculi. Produc]ia de lân\ variaz\ `ntre 5 - 6 kg la femele [i 8 - 10 kg la masculi, iar [uvi]ele din cojoc au lungime de 9 - 10 cm, iar fine]ea fibrelor de lân\ - 61 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

este de 20 - 22 µ. Randamentul lânii la sp\lare 45%. La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ s-a aclimatizat foarte bine [i a fost utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea masiviz\rii corporale [i `mbun\t\]irii unor `nsu[iri calitative ale lânii la rasele locale Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean.
Fig. 17. Merinos Stravopol MERINOS CAUCAZIAN. Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea sudic\ a Stavropolului, `ntre anii 1923 - 1935. La baza form\rii acestei rase de oi cu lân\ fin\ au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Novocaucazian cu Merinos Rambouillet american, par]ial Merinos Askanian [i `ntr-o m\sur\ mai redus\ Merinos Groznensk. Scopul principal al acestor `ncruci[\ri a fost de ob]inere a unui tip de ovine cu talia [i greutatea vie mai mare, constutu]ie robust\, exterior corect [i lâna cu `nsu[iri superioare. Greutatea corporal\ medie a oilor este de 55 - 60 kg la femele [i de 90 - 120 kg la masculi. Produc]ia medie de lân\ este 7 - 8 kg la femele [i 9 - 11 kg la masculi. Fibrele de lân\ din [uvi]\ au o lungime de 8 - 9 cm, iar fine]ea este de 20 - 22 µ. Importate `n ]ara noastr\ efectivele de ras\ Merinos Fig. 18. Merinos de Caucaz Caucazian s-a adaptat foarte bine fiind crescute `n ras\ curat\ [i utilizate la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea corect\rii unor `nsu[iri deficitare la Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean. MERINOS GROZNENSK. Aceast\ ras\ s-a format `n intervalul 1933 - 1951 `n condi]iile stepelor Nogaisk din Daghestan, situate `n nordul Caucazului. La baza form\rii noii rase au stat `ncruci[\rile oilor locale Merinos Mazaev cu berbeci Merinos Australian, par]ial Merinos Stavropol [i `n mai mic\ m\sur\ Merinos Precoce.

- 62 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Extinderea lânii pe corp este foarte bun\, pliurile cutanate sunt evidente [i `n num\r mare, prolificitatea 130 - 145 %. Greutatea corporal\ este de 50 - 55 kg la femele [i de 75 - 90 kg la berbeci. Rasa Merinos Groznensk se remarc\ prin calitatea foarte bun\ a lânii. Astfel, produc]ia de lân\ este 6 - 8 kg la oi [i 10 - 13 kg la berbeci. Lâna din [uvi]e are o lungime de 9 - 10 cm, o fine]e medie de 18 - 22 µ, 8 - 10 ondula]ii/cm liniar, un luciu pronun]at [i o m\t\sozitate accentuat\. Fig. 19. Merinos Groznensk La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ a fost importat\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri de ameliorare `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de lân\ la popula]iile de Spanc\ [i la efectivele apar]inând raselor locale de ovine cu lâna fin\. De asemenea, a fost utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie cu oi de ras\ Merinos Transilv\nean `n scopul `mbun\t\]irii omogenit\]ii, lungimii, m\t\sozit\]ii lânii [i calit\]ii usucului. MERINOS SOVIETIC. Este o ras\ foarte bine adaptat\ zonei de step\ fiind `ntâlnit\ `n regiunile Rostov, Irkutsk, Omsk, Caucazul de Nord, Siberia, Ural, R. Cazah\ [i R. Kazahstan. La baza form\rii acestei rase au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Mazaev [i Novocaucazian cu berbeci Merinos Rambouillet `n prim\ faz\, apoi cu Merinos Askanian, Caucazian, Stavropol, Groznensk, Altai [i Merinos Precoce. Lucr\rile de selec]ie [i ameliorare desf\[urate au permis ob]inerea `n cadrul rasei a dou\ tipuri morfo-productive [i anume unul de lân\ fin\ iar cel\lalt de lân\ fin\-carne. Tipul de lân\ este caracterizat printr-o dezvoltare corporal\ mai mic\, oile având greut\]i de 45 - 55 kg, iar berbecii 65 - 80 kg. Produc]ia de lân\ este de 5 - 7 kg la femele [i 10 - 13 kg la masculi, fine]ea medie a fibrelor 22 - 24 µ, iar lungimea [uvi]elor 8 - 9 cm. Randamentul lânii la sp\lare 38 - 42 %. ~n ]ara noastr\ indivizii acestei rase au fost importa]i `n scopul amelior\rii oilor Spanc\ din sudul ]\rii [i din Dobrogea. MERINOS ASKANIAN. Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea AskaniaNova, iar lucr\rile propriu-zise au durat aproximativ un deceniu (1925 1934). - 63 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Baza form\rii acestei rase a fost reprezentat\ de `ncruci[\rile berbecilor Merinos Rambouillet cu oi apar]inând unor popula]ii locale de Merinos, extrem de heterogene. Apoi, pentru ob]inerea tipului dorit s-a trecut la o selec]ie individual\ sever\. Tipul ob]inut [i omologat Fig. 20. Merinos Askanian ca ras\ se caracterizeaz\ prin urm\toarele caracteristici: conforma]ia corporal\ corect\; constitu]ie robust\; greutatea corporal\ 60 - 70 kg la femele [i 115 - 130 kg la masculi; `n partea inferioar\ a gâtului sunt prezente 2 - 3 cute ale pielii; produc]ia de lân\ 6 - 7 kg la oi [i 14 - 17 kg la berbeci; fine]ea fibrelor de lân\ 20 - 22 µ; lungimea fibrelor din bucl\ 8 - 9 cm; prolificitatea 130 %. ARHAROMERINOS. S-a ob]inut `n regiunea mun]ilor Alma-Ata din R. Kazahstan. Procesul de formare a constat `n hibridare, pân\ la ob]inerea genera]iei a treia prin `ncruci[area oilor apar]inând raselor Merinos precoce [i Rambouillet cu un berbec s\lbatic Arhar (Argal), fiind denumit [i Merinos de munte de Kazahstan. Greutatea corporal\ medie este cuprins\ `ntre 60 - 65 kg la femele [i respectiv 90 - 110 kg la berbeci. Produc]ia de lân\ este de 6 kg la femele [i 11 kg masculi. Fine]ea fibrelor 24 - 26 µ, iar lungimea 6 - 8 cm. Prezint\ o capacitate mare de adaptabilitate la p\[unatul specific zonelor montane, `ns\ cu Fig. 21. Arharomerinos umiditate atmosferic\ redus\. Prolificitatea specific\ 135 %. Rase de oi cu lân\ semifin\. La `nceputul acestui secol oile cu lân\ fin\ din Rusia erau reduse numeric, fiind reprezentate `n general de cele venite prin transhuman]\ din România [i Bulgaria. ~n afara rasei }igaie care, a fost introdus\ de ciobanii români `nc\ din secolul trecut, actualmente `n Rusia se cresc mai multe rase cu lân\ semifin\. - 64 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Majoritatea acestora s-au format prin `ncruci[\rile practicate `ntre oile locale cu berbeci apar]inând unor rase importate. Cele mai importante rase din acest tip productiv lân\ semifin\carne [i carne-lân\ semifin\, sunt urm\toarele: Gorikov format\ prin `ncruci[area oilor locale din regiunea cu acela[i nume cu berbeci Hampshire; Gruzin\, format\ `n regiunea muntoas\ din R. Gruzin\ prin `ncruci[\rile dirijate dintre oile locale cu coada gras\ [i a celor cu lâna mixt\ Tu[in cu berbeci Merinos Precoce; rasa de munte din Daghestan, format\ prin `ncruci[area oilor Gunib cu berbeci Württemberg. Reprezentantul tipic al acestui tip morfoproductiv este rasa Kuib`[ev. Aceasta este format\ `n regiunea cu acela[i nume (1936 1948) prin `ncruci[area oilor locale cu lân\ groas\ [i mixt\ Cerkassk cu berbeci Romney Marsh. Lucr\rile de formare aveau ca deziderate majore ob]inerea unui tip de oaie cu bune `nsu[iri calitative ale lânii [i aptitudini pentru produc]ia de carne [i foarte bine adaptat\ condi]iilor de mediu locale. Femelele din prima genera]ie au fost `ncruci[ate `n continuare cu berbeci Romney Marsh, dup\ care s-a continuat cu `mperecherea meti[ilor `ntre ei pân\ la ob]inerea tipului dorit. Greutatea oilor este de 60 - 70 kg la femele [i 100 - 110 kg la berbeci. Produc]ia de lân\ este de 3,8 - 4,0 kg la femele [i de 6 -6,5 kg la masculi. Lâna este omogen\, cu o lungime [i o fine]e a fibrelor de 14 - 15 cm [i respectiv 30 - 34 µ. Randamentul lânii la sp\lare 54- 60 %. Carnea animalelor sacriFig. 22. Kuib`[ev ficate este adesea marmorat\, de foarte bun\ calitate. La tineretul ovin `ngr\[at randamentul la sacrificare este cuprins `ntre 52 [i 60 %. Rase de carne-gr\sime. Aceast\ grup\ cuprinde oile de tip Kurdiuk, carcaterizate prin talia mare, lân\ inferioar\ calitativ, depozit de gr\sime la crup\, fes\ [i baza cozii, numit kurdiuk. Locul de formare a oilor din aceast\ grup\ este reprezentat de sudvestul Asiei, r\spândindu-se apoi [i `n partea central\ precum [i `n sudestul zonei europene a ex-URSS. Actualmente efective mai importante - 65 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

sunt crescute `n zone cu tradi]ie `n consumul c\rnii [i gr\simii de oaie [i anume `n Kazahstan, Turkmenistan, Tadjikistan, partea sudic\ a Siberiei [i `n regiunea Astarahan. Acest tip morfoproductiv cuprinde mai multe rase dintre care cele mai reprezentative sunt Gissar, Edilbaev [i Saradjin. Toate aceste rase prezint\ caractere de exterior asem\n\toare [i anume: conforma]ie corporal\ corect\; capul de m\rime mijlocie, cu profil pronun]at convex; urechile lungi, late [i purtate aplecat; forme corporale largi [i adânci. Culoarea predominant\ este brun-ro[cat\, de nuan]e diferite. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 80 - 95 kg la femele [i 120 - 150 kg la masculi. Lâna are extindere slab\ pe corp [i nu prezint\ importan]\ deosebit\ pentru Fig. 23. Gissar industria textil\. Rase de pielicele [i lapte. Aceast\ grup\ cuprinde rasele Karakul, Sokolsk, Re[etilov [i Malici [i, sunt exploatate prioritar pentru produc]ia de pielicele [i secundar pentru cea de lapte. Rasa KARAKUL ocup\ un areal extrem de vast, iar actualmente ameliorarea acesteia se face prin selec]ie riguroas\ [i cre[tere pe baz\ de linii [i familii concomitent cu asigurarea unor condi]ii optime de hr\nire [i `ntre]inere. Scopul acestor ac]iuni este de ob]inere a unui procent de pielicele de calitate superioar\ de peste 95 %. Apar]ine tipului morfoproductiv de pielicele, fiind cea mai valoroas\ ras\ din aceast\ grup\ [i una dintre cele mai r\spândite de pe glob. Origine [i modul de formare. Literatura de specialitate prezint\ numeroase date privitoare la locul [i condi]iile `n care s-a format rasa Karakul. Astfel, S`nt`n (1900), emite ipoteza potrivit c\reia locul de origine a rasei Karakul ar fi Asia de Sud-Vest, de unde a fost r\spândit\ ulterior de c\tre arabi. Al]i autori sus]in c\ aceast\ ras\ s-a format prin `ncruci[area oilor negre cu coad\ lung\ cu cele afgane cu fesa gras\. Originea metis\ a oilor Karakul este sus]inut\ [i de E.V., Perepelchin (1915) care `[i bazeaz\ afirma]iile pe faptul c\ forma caracteristic\ a cozii nu este decât rezultatul `ncruci[\rii oilor Kurdiuk cu cele cu coada lung\. - 66 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Asemenea originii [i datele referitoare la locul de formare a rasei Karakul sunt multe [i contradictorii. Majoritatea cercet\torilor admit faptul c\ aceast\ ras\ a ap\rut `n Arabia, fiind adus\ `n Turkestan `nc\ din secolul al VIII-lea. Participarea oilor arabe la formarea actualei rase este confirmat\ [i de faptul c\ primele informa]ii privitoare la oile de pielicele se g\sesc `n izvoarele sec. X mai exact `n cartea ,,Kitab al mesalic va-1- memalic”. Exist\ [i teorii conform c\rora oile Karakul `[i au locul de formare `n arealul reprezentat de stepa arid\ din Uzbekistan [i Turkmenia [i a celei din nordul Afganistanului [i Persiei (Iran). Ast\zi este unanim acceptat faptul c\ rasa Karakul s-a format `n Asiei Central\, la est de Marea Caspic\, pe teritoriul actualelor state T\tare (Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan) pe un spa]iu cuprins `ntre zona de nord a podi[ului Iran, Marea Caspic\, Siberia, Mun]ii Tian-Chan [i podi[ul Pamir, a c\rei suprafa]\ m\soar\ cca. 2 mil. km2. Relieful predominant al acestui areal este cel de podi[ cu `n\l]imea medie de 2000 m, cu limita maxim\ de 7800 m a vârfului Kaufman [i cea minim\ de 239 m lâng\ Oaza Barim Alli. Clima specific\ este de tip continental cu ierni extrem de geroase [i veri dogoritoare [i cu diferen]e `ntre temperaturile nocturne [i cele diurne; precipita]iile sunt reduse (cuprinse `ntre 61 - 300 mm anual) iar vegeta]ia s\r\c\cioas\. Denumire rasei provine din cuvântul asirian ,, Kara-ghiul” care `nseamn\ trandafirul negru, nume ce este dat mielului negru cu `nveli[ul pilos dispus `n bucle diferite, asemenea r\sucirii petalelor de trandafir. Pentru a sublinia interesul de care se bucur\ oile acestei rase `n rândul cresc\torilor, este suficient s\ reamintim cele afirmate `n 1912 de c\tre Kojevnikov ,,Karakulul este o minune, un joc al naturii `nc\ neghicit”. Aria de r\spândire. Efectivele cele mai valoroase [i mai numeroase de oi Karakul se cresc `n R. Uzbek\, cu centrele de cre[tere Buhara [i Samarkand, unde se afl\ [i Institutul de Cercet\ri {tiin]ifice pentru Cre[terea Oilor Karakul. Actualmente, efectivul mondial exploatat pentru pielicele dep\[e[te 35 mil., indivizi, din care majoritatea o reprezint\ oile de ras\ Karakul. Efective importante se cresc `n ]\rile exsovietice din Asia Central\, precum [i `n Afganistan, Iran, Namibia, Africa de Sud. De asemenea, rasa Karakul se mai cre[te `n România, Argentina, Austria, Italia Polonia, Cehia [i Slovacia. Datorit\ dificult\]ilor de aclimatizare la zonele cu climat umed [i rece, `n multe ]\ri efectivele de oi Karakul sunt reduse numeric.

- 67 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Pielicelele recoltate prin sacrificarea mieilor sunt extrem de apreciate pe pia]a interna]ional\. ~nsu[irile calitative ale pielicelelor, precum [i variet\]ile de culoare, vor fi prezentate `n alt capitol (vezi produc]iile ovinelor). MALICI este r\spândit\ `n Crimeea, raioanele Eupatoriei, `n Ialta, zonele montane din Simferopol [i Feodosia, precum [i `n Cubani. Pielicele ce se ob]in sunt superioare calitativ celor de Sokolsk [i Re[etilov, `ns\ inferioare celor de Karakul. Coada este lat\ iar culoarea lânii poate fi neagr\, alb\, sau brum\rie. Pielicelele meti[ilor rezulta]i din `ncruci[area cu berbeci Karakul sunt valoroase din punct de vedere a calit\]ii [i `nsu[irilor buclajului. SOKOLSK [i RE{ETILOV. Exteriorul acestor rase este asem\n\tor. Greutatea medie a ovinelor este de 32 - 35 kg; lungimea [uvi]elor 15 - 20 cm la Sokolsk [i de 20 - 32 cm la Re[etilov; cantitatea de lân\ 2,4 - 4,0 kg; produc]ia de lapte pe lacta]ie 65 - 120 l. Sokolsk este r\spândit\ `n regiunile Kobeleak, Platova, Krasnograd, Kremenciug, Dnepropetrovsk [i `n raioanele din NovoMaskva. Cele mai valoroase exemplare se `ntâlnesc `n jurul satului Sokolski (de unde vine [i denumirea rasei). Principala particularitate ce le deosebesc de oile Re[etilov este culoarea care, poate fi de la brum\riu normal la nuan]e de gri-deshis [i gri-metalizat sau gri-alb\strui. Re[etilov. Cele mai valoroase exemplare de oi din aceast\ ras\ se cresc pe valea râului Golotv`. Exteriorul ovinelor din acest\ ras\ este aproape identic cu cel al oilor Sokolsk, `ns\ au culoarea neagr\. ~ncruci[area oilor Re[etilov cu berbeci Karakul s-a f\cut `n scopul `mbun\t\]irii produc]iei de pielicele [i `nsu[irilor calitative ale acestora. Prin `ncruci[area oilor din rasele men]ionate cu berbeci Karakul, `n F2 calitatea pielicelelor este foarte apropiat\ de cea specific\ rasei paterne, iar `n F3 practic nu se deosebesc de cele Karakul. Rase de blan\. Aceast\ grup\ cuprinde `n principal rasele Romanov [i Kulundin, la care se mai adug\ [i oile nordice [i cele din Siberia. ROMANOV. Este o ras\ veche, format\ `nc\ din secolul trecut, `n regiunea Iaroslav. Referitor la formarea acestei rase, p\rerile sunt `mp\r]ite, `ns\ marea majoritate a cercet\torilor accept\ faptul c\ la baza form\rii au stat oile locale din zona de formare, condi]iile geoclimatice specifice, precum [i selec]ia efectuat\ de c\tre om `n vederea `mbun\t\]irii calit\]ii bl\nurilor, lânii [i prolificit\]ii. Actualmente cele mai valoroase exemplare de ras\ Romanov se cresc pe versan]ii munto[i din apropierea râului Volga [i `ndeosebi `n jurul ora[ului Tutaiev - 68 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Fig. 24. Romanov

Greutatea corporal\ la femele este de 32 - 56 kg [i 50 - 65 kg la masculi. La f\tare, greutatea medie a mieilor depinde foarte mult de num\rul acestora. Astfel, mieii proveni]i din f\t\ri simple au o greutate medie de 3,5 kg; cei din f\t\ri duble 3 kg. ~n cazul mieilor proveni]i din f\t\ri triple [i cvadruple greutatea corporal\ la f\tare este cuprins\ `ntre 2,5 - 3,0 kg [i respectiv 1,5 -2,5 kg.

Oile de ras\ Romanov pot f\ta de dou\ ori pe an, producând astfel `n condi]ii obi[nuite de `ntre]inere cel pu]in 4 miei. De asemenea, oile Romanov au o bun\ capacitate de al\ptare, sunt bune mame [i nu sunt conservatoare `n ce prive[te sezonul de reproduc]ie. Capul este acoperit cu fibre negre lucioase, prezentând adesea ni[te zone albe; este mai larg, cu profil berbecat la masculi [i mai `ngust [i cu profil drept la femele. Talia specific\ rasei este 65 cm cu limite cuprinse `ntre 50 cm [i 73 cm. Coada este lung\, format\ din cca., 11 - 14 vertebre [i mai rar 15 sau 16. La na[tere mieii sunt negri, `ns\ prezint\ frecvent pe vârful cozii, membre [i cap pete de culoare alb\. Blana are o culoare gri `nchis cu nuan]e alb\strui [i reprezint\ produc]ia principal\ ob]inut\ din exploatarea acestei rase. ~nveli[ul pilos este reprezentat de un amestec de puf [i lân\. Fibrele sub]iri din cojocul oilor au o culoare gri deschis, lungimea 1,5 - 2 cm [i o fine]e de 25 µ. Fibrele groase au lungimea de 4 - 6 cm, iar fine]ea acestora variaz\ `ntre 44 [i 55 µ. Raportul normal dintre fibrele groase [i cele sub]iri este 1/6 cu limite 1/3 [i 1/16. Oile Romanov se tund de 2 - 3 ori pe an, rezultând o cantitate de lân\/individ de cca. 2,5 kg. Carnea rezultat\ prin sacrificarea tineretului ovin este mai fraged\ [i nu are miros specific. Bl\nurile recoltate dup\ sacrificare sunt u[oare, elastice [i au o culoare gri `nchis cu reflexe alb\strui. Totalitatea acestor caracteristici fac ca bl\nurile ob]inute din sacrificarea tineretului de vârst\ 4 - 6 luni, s\ fie deosebit de apreciate `n industria prelucr\toare. Prolificitatea [i calitatea bl\nurilor reprezint\ `nsu[irile care au consacrat rasa Romanov `n toat\ lumea. La aceast\ ras\ prolificitatea - 69 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

este de 250 % ajungând `n unele cazuri [i la 350 %. Frecvent oile fat\ 3 sau 4 miei, recordul rasei fiind 11 miei la o f\tare. KULUNDIN. Este r\spândit\ `n stepele Kulundin din Altai. Exteriorul acestei rase este asem\n\tor oilor Kurdiuk, cu specifica]ia c\ au coada mai scurt\ [i mai gras\ [i nu posed\ depozitul de gr\sime din regiunea fesei. ~nveli[ul pilos este negru, iar raportul dintre fibrele groase [i cele sub]iri, este de cuprins `ntre 1/4 [i 1/6. Bl\nurile, de[i sunt inferioare celor ob]inute de la Romanov, sunt foarte apreciate `n industria prelucr\toare. 3.4.2. RASE DE OVINE DIN ANGLIA ~n Anglia, pe parcursul exploat\rii oilor, cre[terea [i selec]ia a fost direc]ionat\ preponderent spre `mbun\t\]irea aptitudinilor pentru carne, motiv pentru care din totalul raselor de oi din aceast\ insul\ 80 % sunt `ncadrate `n tipul morfoproductiv specializat pentru aceast\ produc]ie. Marile calit\]i productive precum [i capacitatea ridicat\ de adaptare la condi]ii de mediu dintre cele mai diverse, au f\cut ca multe din aceste rase s\ se r\spândeasc\ pe aproape tot globul, participând atât la formarea unor rase noi cât [i la ameliorarea celor locale `n direc]ia produc]iei de carne. Cel mai bine s-au adaptat [i, au dat rezultate foarte bune, `n ]\rile oceanice cu clim\ apropiat\ de cea din Anglia. ~n func]ie de lungimea lânii, rasele de oi din Anglia se `mpart `n dou\ grupe: rase de oi cu lâna lung\ [i rase de oi cu lâna scurt\. ~n afar\ de acestea, mai sunt [i oile de munte dintre care, cea mai important\ este rasa Cheviot. CHEVIOT. Denumire provine de la dealurile Cheviot situate `n regiunea ce separ\ Anglia de Sco]ia. S-a format prin selec]ia oilor locale [i ameliorarea acestora cu berbeci Leicester [i Lincoln. Greutatea oilor adulte este 50 - 55 kg [i de 70 - 80 kg la berbeci. Tineretul ovin are o foarte bun\ vitez\ de cre[tere [i poate atinge `n mod frecvent la vârsta de 4 luni cca. 40 kg.
Fig. 25. Cheviot

- 70 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Produc]ia de lân\ la cele dou\ sexe este de 3 kg la femele [i respectiv 5 kg la berbeci. Fibrele de lân\ au o fine]e [i o lungime relativ\ de 30 - 35 µ [i respectiv 8 - 9 cm. Este o ras\ rezistent\ la climat rece [i umed [i nu este preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de `ntre]inere. Rasele de oi cu lâna lung\. ~n aceast\ grup\ sunt incluse rasele de oi la care, lâna are o lungime de peste 10 cm. Arealul ocupat de oile apar]inând acestei grupe este cel situat `n centrul Angliei, cu terenuri joase [i umede (adesea ml\[tinoase denumite marsh). Clima blând\ [i umed\ din aceste zone permite `ntre]inerea oilor pe p\[une `n cea mai mare parte a anului. Oile apar]inând acestei grupe de rase sunt de talie mare, cu `nveli[ul pilos alb `n totalitate, inclusiv jarul de pe extremit\]i. Viteza de cre[tere foarte bun\ permite realizarea la categoriile de tineret a unor sporuri medii zilnice cuprinse `ntre 300 - 350 kg. Datorit\ faptului c\ sunt rezistente fa]\ de condi]iile de mediu, precoce [i foarte bune amelioratoare a produc]iei de carne, rasele de ovine din aceast\ grup\ s-au extins pe aproape toate meridianele globului, participând totodat\ atât la ameliorarea unor `nsu[iri la diferite popula]ii locale cât [i la formarea de rase noi. LEICESTER. Este rasa tipic\ a grupei, fiind denumit\ [i Dishley sau New Leicester. S-a format `nc\ din sec. XVIII `n regiunea cu acela[i nume prin selec]ia riguroas\ a oilor locale coroborat\ cu o alimenta]ie abundent\, fiind cea mai veche ras\ perfec]ionat\ din Anglia. Ulterior, aceast\ ras\ a fost ameliorat\ continuu, ajungându-se la tipul actual caracterizat prin aptitudini mixte, de carne [i lân\. Talia rasei este de 68 - 74 cm, nu prezint\ coarne, iar dimorfismul sexual este mai pu]in accentuat. Toracele este larg, pieptul descins [i proeminent, spata alungit\, linia superioar\ orizontal\, iar trenul posterior bine dezvoltat. Greutatea corporal\ este 85 - 110 kg la femele [i 120 - 130 kg la berbeci. Este o ras\ precoce [i cu o predispozi]ie accentuat\ spre `ngr\[are, folosind foarte bine resursele furajere. Randamentul la sacrificare este de 55 - 58 %, iar carcasele rezultate sunt pline, largi [i compacte. Lâna lipse[te de pe extremit\]i (pe frunte formeaz\ un mo]) `ns\ este uniform\, [uvi]ele lungi [i conice, lungimea fibrelor de 15 - 20 cm, iar fine]ea este de 35 - 42 µ. Cantitatea de lân\ ob]inut\ de la femele este de 5 - 6 kg, iar de la berbeci 7 - 8 kg.

- 71 -

Rasele de ovine din alte ]\ri BORDER-LEICESTER. Este r\spândit\ pe aproape toat\ suprafa]a cu altitudinea sub 250 m, din Marea Britanie. ~n zonele mai `nalte este adus\ doar atunci când se utilizeaz\ la `ncruci[\ri cu rasele de munte. S-a format din `ncruci[area raselor Dishley cu Cheviot [i se caracterizeaz\ prin precocitate pronun]at\ [i prolificitate ridicat\ (180%). ~n Anglia este frecvent utilizat\ pe linie patern\ la `ncruci[\ri cu Cheviot `n vederea ob]inerii meti[ilor Half-breed (1/2 sânge) care, sunt crescu]i ca atare pentru carne, sau sunt `ncruci[a]i `n continuare cu berbeci Suffolk sau Oxford pentru producerea de indivizi mai grei. De asemenea, mai este utilizat\ [i la `ncruci[\ri cu berbeci Scoth-Blakface [i Swalendale pentru ob]inerea meti[ilor Grey-face (fa]\ cenu[ie) care, sunt extrem de aprecia]i datorit\ calit\]ii c\rnii din carcas\.

a

b

c

d

Fig. 26. Rase engleze[ti cu lân\ lung\ (a = Leicester; b- Lincoln; c – Border Leicester; d – Romney Marsh)

Greutatea corporal\ a oilor variaz\ `ntre 60 - 70 kg [i 100 - 120 kg la berbeci. Lâna este uniform\ [i de calitate bun\, are un luciu relativ - 72 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

bun, cânt\rind 4 - 6 kg la femele [i 6 - 8 kg la masculi. Lungimea [uvi]elor este cuprins\ `ntre 20 [i 25 cm, iar fine]ea fibrelor se `ncadreaz\ `ntre limitele de 30 - 35 µ. A fost importat\ [i la noi `n ]ar\ `n vederea utiliz\rii la `ncruci[\ri cu popula]ii locale de ovine. Astfel, `n cazul `ncruci[\rilor practicate cu oi Spanc\ s-a realizat o `mbun\t\]ire a precocit\]ii [i prolificit\]ii (s-a ajuns la 170 %). ROMNEY-MARSH. Denumirea rasei provine de la p\[unile bogate din regiunile joase [i umede, unde s-a format, din comitatul Kent. A rezultat prin `ncruci[area oilor locale cu berbeci Lincoln, Leicester [i Cotswold. Aceast\ ras\ are o constitu]ie robust\, conforma]ie corect\, carne de calitate superioar\ [i o prolificitate de 120 - 135 %. Talia are limite cuprinse `ntre 54 - 65 cm, iar greutatea corporal\ este de cca. 60 - 70 kg la oi [i 70 - 100 kg la berbeci. Mieii se dezvolt\ foarte repede, ajungând la vârsta de 4 luni la greut\]i de 30 - 33 kg, iar la 9 luni la 45 - 50 kg. Produc]ia de lân\ este de 4 - 5 kg la oi [i respectiv 6 - 7 kg la berbeci, cu o fine]e a fibrelor de 32 - 35 µ [i o lungime de 15 - 23 cm. ~n ]ara noastr\ a fost utilizat\ la `ncruci[\ri cu rasa }igaie `n scopul amelior\rii precocit\]ii [i produc]iei de lân\. LINCOLN. S-a format `n comitatul cu acela[i nume din estul Angliei prin selec]ia oilor locale, fiind recunoscut\ ca ras\ `nc\ de la mijlocul sec. XVII, fiind considerat\ totodat\ [i str\mo[ul multor rase din ]ara `n care s-a format. La ob]inerea tipului actual al rasei au mai participat [i reproduc\tori de ras\ Dishley-Merinos. Este o ras\ mai masiv\, viteza de cre[tere la tineret este foarte bun\, iar prolificitatea specific\ se `ncadreaz\ `ntre limitele 112 - 115 %. Greutatea corporal\ a oilor adulte poate ajunge la 100 - 120 kg, iar la berbeci la 135 - 140 kg. Tineretul ovin `ngr\[at atinge frecvent la vârsta de 12 luni greut\]i corporale de cca. 95 kg, când de fapt sunt [i sacrifica]i, rezultând carcase cu o greutate de 40 - 45 kg (randamentul la sacrificare 55 %). Lâna este lucioas\, u[or ondulat\ [i are lungimea cuprins\ `ntre 30 - 40 cm, iar [uvi]ele sunt lungi [i atârnânde. Produc]ia de lân\ este de cca. 6 - 7 kg la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar fine]ea fibrelor se `ncadreaz\ `ntre limitele 40 - 50 µ. A fost importat\ [i ]ara noastr\ `n vedrea `ncruci[\rii cu oi }urcan\. Rase de oi cu lâna scurt\. Oile din aceast\ grup\ mai sunt denumite [i oi de [es sau down [i, au lungimea lânii cuprins\ `ntre 6 - 10 cm. Toate rasele de oi incluse `n aceast\ grup\ au lâna alb\ `ns\ jarul este - 73 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

pigmentat `n culori de la maro `nchis la castaniu deschis. Talia medie a raselor este cuprins\ `ntre 60 - 70 cm, conforma]ia brevimorf\, corpul larg [i adânc, iar `nsu[irile calitative ale c\rnii din carcas\ sunt mai bune comparativ cu oile din grupa anterioar\. Lâna este mai scurt\, mai fin\, `ns\ are un luciu diminuat. Locul de formare a raselor din aceast\ grup\ este regiunea dunelor calcaroase din sudul ]\rii de unde s-au r\spândit apoi `n toat\ Anglia, iar datorit\ `nsu[irilor specifice foarte valoroase au fost importate `n multe ]\ri ale lumii. Cele mai importante rase din aceast\ grup\ sunt Southdown, Suffolk, Shorpshire, Hampshire, Dorset Horn [i Oxford-down. SOUTHDOWN. Este cea mai veche ras\ din aceast\ grup\ [i s-a format prin selec]ie [i dirijare a `mperecherilor, alimenta]ie intens\ [i consangvinizare moderat\. A contribuit la ameliorarea altor rase, iar locul form\rii este partea sudic\ a Angliei. ~nsu[irile caracteristice acestei rase sunt urm\toarele: conforma]ia tipic\ oilor de carne, cu forme corporale largi, rotunjite; talia mijlocie (50 - 60 cm); trunchi relativ larg [i potrivit de lung cu mase musculare dezvoltate; precocitate pronun]at\. Greutatea corporal\ la femele este 65 - 70 kg, iar la Fig. 27. Southdown berbeci 80- 100 kg; la tineretul ovin viteza bun\ de cre[tere `n primele luni de via]\ permite realizarea unor greut\]i corporale de 35 - 38 kg la vârsta de 4 luni, 47 - 54 kg la 8 luni, 60 - 65 la 12 luni, iar `n cazul masculilor peste 80 kg la 15 luni. Randamentul la sacrificare 57 - 60 %. Carnea din carcas\, datorit\ faptului c\ este pers\lat\, suculent\, fraged\ [i cu fibra muscular\ fin\, este extrem de apreciat\. Lâna, la aceast\ ras\, comparativ cu cea specific\ altor tipuri din aceea[i grup\ este mai scurt\ (5 - 7 cm) [i mai fin\ (25 - 26 µ). Produc]ia de lân\ este de 2,8 - 3 kg la femele [i 3 - 4 kg la masculi, iar randamentul la sp\lare 55 %. Fecunditatea specific\ este de 96 %, iar prolificitatea de 133 %.

- 74 -

Rasele de ovine din alte ]\ri SUFFOLK. S-a format prin `ncruci[area oilor locale cu berbeci Southdown, iar recunoa[terea ca ras\ dateaz\ `nc\ din anul 1810. Capul este expresiv [i acoperit cu jar negru str\lucitor. Trunchiul lung [i cilindric; coaste scurte [i arcuite; spinarea, [alele [i crupa dispuse orizontal `ns\ largi; jigoul dezvoltat cu mase musculare descinse. Greutatea corporal\ a oilor adulte este de 70 - 80 kg, iar la berbeci 110 - 120 kg. Tineretul la 70 zile, `n func]ie de tipul de f\tare, poate avea greutatea vie cuprins\ `ntre 25 - 30 kg. Prolificitatea specific\ rasei este cuprins\ `ntre 148 % [i 170 %. Lâna are extindere redus\ pe corp, este semilucioas\, lung\ 8 - 10 cm Fig. 28. Suffolk [i cu o fine]e de 26 - 28 µ.

Cantitatea de lân\ la o tunsoare este variabil\ `ntre 2,5 - 4,0 kg. Rasa Suffolk este utilizat\ ast\zi la `ncruci[\ri `n multe ]\ri. A fost importat\ [i la noi fiind utilizat\ cu bune rezultate la `ncruci[\ri cu oi locale de ras\ }igaie, `n scopul amelior\rii precocit\]ii [i calit\]ii carcasei. SHORPSHIRE. S-a format prin selec]ia oilor locale din comitatul cu acela[i nume, iar pentru corectarea unor calit\]i deficitare s-a recurs [i la `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci Southdown [i Leicester. Exteriorul este asem\n\tor rasei Southdown, deosebindu-se totu[i prin masivitate [i talie mai mare. Berbecii au talia de 70 cm, iar oile 65 cm. Greutatea corporal\ este de 75 - 80 kg la femele [i de cca. 110 - 120 kg la berbeci. Prolificitatea specific\ rasei 165 - 175 %. Carnea din carcasele rezultate prin sacrificarea Fig. 29. Shorpshire tineretului ovin `ngr\[at este gustoas\, pers\lat\, suculent\ cu miros diminuat, randamentul la sacrificare se `ncadreaz\ `ntre limitele 58 – 61 %. - 75 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Lâna este deas\, `ncheiat\, lung\ de 8 - 10 cm, semilucioas\, iar `n urma tunsului cojocul cânt\re[te 6 kg la femele [i 8 kg la berbeci. La fel ca multe rase engleze[ti [i oile Shorpshire sunt extrem de apreciate de c\tre cresc\tori. Prin utilizarea acesteia la `ncruci[\ri cu alte tipuri, meti[ii rezulta]i sunt aproape de neegalat pentru carnea lor de caliate superioar\ [i pentru capacitatea ridicat\ de `ngr\[are. HAMPSHIRE. La formarea acestei rase au stat oile locale din comitatul Hampshire `ncruci[ate cu berbeci Southdown. Indivizii apar]inând acestei rase se caracterizeaz\ prin corp masiv, cap mare, constitu]ie robust\, valorificare superioar\ a hranei, mare capacitate de acomodare [i prolificitate ridicat\. Greutatea corporal\ este 75 - 85 kg la oi [i 110 - 120 kg la berbeci. Prin hr\nire stimulativ\, la categoriile de tineret, sporul mediu zilnic poate atinge frecvent 400 g, iar la vârsta de 4 luni greutatea vie poate fi de 50 kg. Lâna acoper\ bine corpul, este deas\, lucioas\, are 6 - 8 cm lungime [i o fine]e 26 - 30 µ. Cojocul prezint\ fibre diseminate `n masa lânii [i Fig. 30. Hampshire cânt\re[te 3,5 -4,0 kg. Indivizii acestei rase pot suporta foarte bine varia]iile de temperatur\, motiv pentru care s-au comportat foarte bine `n ]\rile `n care au fost importa]i. DORSET HORN. Aceast\ ras\ s-a format pe baza selec]iei [i furajarea abundent\ a oilor de dune din comitatele Dorset [i Somerset. Spre deosebire de celelalte rase din aceast\ grup\, oile Dorset Horn prezint\ coarne. Indivizii rasei sunt masivi [i au greutatea corporal\ cuprins\ `ntre 80 - 90 kg la femele [i 115 - 125 kg la berbeci. Tineretul ovin, atinge la vârsta de 4 luni greut\]i de peste 40 kg [i 65 kg la 9 luni.
Fig. 31. Dorset-down

- 76 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Carcasele sunt de calitate foarte bun\, iar randamentul la sacrificare [i prolificitatea sunt de 55 - 60 % [i respectiv 175 - 190 %. Lâna are o lungime de 8 - 10 cm [i o fine]e de 28 - 32 µ. Produc]ia de lân\ 3,0 -3,5 kg la femele [i 5 - 6 kg la masculi. OXFORD-DOWN. S-a format la jum\tatea sec., XIX prin `ncruci[area oilor Hampshaire cu berbeci Cotswold. Oxford-down este cea mai grea ras\ din cadrul oilor cu lân\ scurt\, se preteaz\ foarte bine la `ngr\[are [i, are o mare capacitate de valorificare a hranei. Greutatea oilor ajunge adesea la 90 - 100 kg, iar berbecii la 125 - 145 kg. ~n cazul tineretului ovin `ngr\[at randamentul la sacrificare dep\[e[te 60 %. Produc]ia de lân\ este de 4 kg la oi [i 6 kg la berbeci, iar fibrele au o lungime de 10 - 12 cm [i o fine]e de cuprins\ `ntre 30 [i 34 µ. A fost importat\ [i `n ]ara noastr\, dând rezultate foarte bune `n cazul `ncruci[\rilor cu }urcana. Fig. 32. Oxford-down 3.4.2. RASE DE OVINE DIN FRAN}A ~n Fran]a, `n ultimile decenii, cre[terea ovinelor a trecut de la exploatarea pentru lân\ fin\ la cea pentru carne-lân\ fin\. ~n acest sens, la nivel na]ional s-a in]iat un vast program de ameliorarea a produc]iei de carne. Cu toate acestea, de aprecieri deosebite din partea cresc\torilor se bucur\ [i rasele de oi specializate pentru produc]ia de lapte, deoarece acest produs serve[te la ob]inerea unor sortimente de brânzeturi de calitate superioar\ extrem de solicitate pe pia]a interna]ional\. Rase de oi exploatate pentru produc]ia de cane [i lân\ fin\. Dintre rasele franceze care `n trecut erau exploatate prioritar pentru produc]ia de lân\ fin\ [i care, au stat ulterior la baza form\rii multor tipuri de ovine cu lân\ fin\ `n lume [i anume Merinosul Rambouillet [i cel Negretti, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n prezent acestea fac obiectul unei conserv\ri genetice. Actualmente, efectivele de oi crescute pentru produc]ia de carne [i lân\ fin\ reprezint\ peste 65 % din efectivul total din Fran]a. Din aceast\ grup\ cele mai importante rase sunt: ~le de France, Texel, Merinos Soissonais, Mouton Charollais, Charmoise, Berrichon du Cher, Mouton Vandeen. - 77 -

Rasele de ovine din alte ]\ri ~LE DE FRANCE. Face parte din tipul productiv mixt de carne-lân\ fin\ [i reprezint\ una din cele mai importante rase crescute `n Fran]a. S-a format `nc\ din prima parte a sec. XIX, prin `ncruci[area oilor Merinos Rambouillet cu berbeci Leicester. Este apreciat\ `ndeosebi pentru produc]ia de carne. Originea sa [i selec]ia sever\, au dotat aceast\ ras\ cu suficiente calit\]i astfel `ncât s\ poat\ r\spunde situa]iilor diverse, specifice cre[terii moderne. De asemenea, poten]ialul superior de cre[tere, conforma]ia armonioas\ [i calit\]ile deosebite ale carcaselor fac din oile ~le de France o ras\ de carne prin excelen]\. Aceast\ ras\ se mai caracterizeaz\ [i printr-o precocitate pronun]at\, prolificitate bun\ (158 % la primipare [i 180 % la multipare), dezvoltare corporal\ tipic\ oilor de carne [i vitez\ mare de cre[tere a tineretului. Datorit\ faptului c\ nu este conservatoare `n ceea ce prive[te sezonul de reproduc]ie, rasa ~le de France este utilizat\ intens `n producerea mieilor `n extrasezon, ace[tia reprezintând 22 % din efectvul total sacrificat pentru produc]ia de carne `n Fran]a. Conforma]ia corporal\ este apropiat\ de cea tipic\ rasei Leicester, iar greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 70 - 90 kg la femele [i 100 - 130 kg la berbeci. Mieii sunt caracteriza]i printr-o mare energie de cre[tere, sporul mediu zilnic fiind `n primele 6 luni cuprins `ntre 250 [i 300 g. ~n condi]iile `ngr\[\rii intensive tineretul apar]inând rasei ~le de France realizeaz\ la vârsta de 150 zile greut\]i corporale medii de peste 45 kg. ~n cazul sacrific\rii tineretului ovin `ngr\[at, randamentul la sacrificare este cuprins `ntre 55 - 58 %. Carnea este superioar\ calitativ, cu gust [i miros diminuat, iar carcasele ob]inute sunt compacte, largi [i cu trenul posterior foarte bine dezvoltat. Conforma]ia carcasei, `nsu[irile deosebite ale c\rnii, procentul mare de carne de calitatea superioar\ din carcas\, au f\cut ca aceast\ ras\ s\ se extind\ rapid, fiind utilizat\ ast\zi la `ncrucu[\ri ce vizeaz\ ameliorarea produc]iei Fig. 33. ~le de France de carne, `n aproape toat\ Europa. Este o ras\ ce a dovedit calit\]i materne remarcabile [i o mare capacitate de adaptare la climat [i sisteme de cre[tere extrem de variate.

- 78 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Lâna are culoare alb\, fine]ea fibrelor 23 - 26 µ, iar lungimea [uvi]elor este de cca. 7 - 8 cm. Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg la femele [i 6 - 8 kg la masculi, iar randamentul lânii la sp\lare 53 - 55 %. Sinteza acestor poten]ialit\]i, la care, se adaug\ [i calitatea deosebit\ a lânii, confer\ rasei ~le de France suficiente elemente pozitive pentru a fi apreciat\ atât pentru cre[terea `n ras\ curat\ cât [i prin `ncruci[\ri. Rasa ~le de France a fost importat\ [i `n ]ara noastr\, fiind utilizat\ pe linie patern\ la `ncruci[\ri cu femele apar]inând rasei Merinos de Palas `n vederea form\rii unui tip de ovine specializat pentru produc]ia de carne. De asemenea, `n persectiv\, reproduc\torii de ras\ ~le de France pot fi utiliza]i la `ncruci[\ri cu femele }igaie [i Spanc\ `n scopul `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i lân\. MERINOSUL SOISSONAIS. Formarea rasei dateaz\ `nc\ de la `nceputul secolului trecut [i a rezultat din `ncruci[area oilor Merinos Rambouillet cu berbeci din rase engleze[ti de carne, fiind cunoscut\ [i sub denumirea de Merinos precoce. Greutatea corporal\ la oi este de 65 kg, iar la berbeci de aproximativ 100 kg. Tineretul ovin are o greutate corporal\ de 22 - 25 kg la dou\ luni [i de 40 kg la 4 luni. Randamentul la sacrificare 55 %. Produc]ia de lân\ variaz\ `ntre 7 - 9 kg la berbeci [i `ntre 4 - 6 kg la femele. Lâna are o fine]e de 23 µ [i o lungime de 7 - 9 cm, iar randamentul lânii la sp\lare 47 %. BERRICHON DU CHER. Procesul de formare a rasei a debutat la `nceputul acestui secol, iar denumirea este dat\ dup\ regiunea `n care s-a ob]inut. ~n formarea rasei s-a pornit de la oile Merinos importate din Spania care, au fost `ncruci[ate cu berbeci Southdown [i Leicester, apoi s-a trecut la o selec]ie riguroas\ `n direc]ia form\rii unui tip de carne. Formatul corporal este mare, tipic raselor cu aptitudini bune pentru carne; capul este scurt, larg [i acoperit cu jar alb; urechile sunt relativ scurte [i purtate orizontal u[or c\tre `nainte. Gâtul este scurt, gros [i bine acoperit de mase musculare, purtat orizontal. Trunchiul este de lungime mijlocie, `ns\ larg [i de form\ cilindric\. Greutatea corporal\ la dife-rite vârste se prezint\ astfel: 3 - 5 kg la f\tare; la 70 zile 22 - 25 kg; la 5 luni peste 40 kg; 80 - 90 kg la femelele adulte [i 100 - 125 kg la masculi. Carcasele provenite din sacrificarea tineretului ovin `ngr\-[at sunt de foarte bun\ calitate; randamentul la sacrificare 53 %. - 79 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Prolificitatea medie a rasei este de 154 %, cu limite cuprinse `ntre 168 % la adulte [i 138 % la primipare. Lâna este omogen\ [i de culoare alb\, iar pe corp extinderea acesteea se opre[te `n regiunea cefei [i la genunchi [i jarete. Produc]ia de lân\ este de 3,5 kg la femele [i 4,0 - 4,5 kg la masculi, iar fibrele din [uvi]\ au o lungime de 8 - 9 cm [i o fine]e Fig. 34. Berrichon du Cher cuprins\ `ntre 25 [i 29 µ. MOUTON CHAROLLAIS. Formarea rasei a `nceput `nc\ de la debutul acestui secol, prin selec]ia oilor Mouton de Pays [i `ncruci[area acestora cu reproduc\tori Leicester [i Southdown, importa]i din Anglia. A fost recunoscut\ ca ras\ `n anul 1974. Capul este acoperit cu jar, `ns\ urechile sunt de culoare roz\ cu puncte negre. Trunchiul este lung, de form\ cilindric\; pieptul larg [i proeminent; crupa larg\ dispus\ orizontal, iar fesa [i coapsa bine dezvoltate [i descinse; membre scurte f\r\ defecte de aplomb [i acoperite de la genunchi [i jaret `n jos cu jar. Lâna are culoare alb\, fine]ea fibrelor 27 µ, iar cantitativ dup\ tuns se ob]ine o produc]ie medie de cca., de 3 kg la femele [i 4 kg la masculi. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre limitele 80 - 100 kg la femele [i 110 - 140 kg la berbeci. Precocitatea deosebit\ a rasei permite realizarea unei viteze mari de cre[tere a mieilor, ace[tia `nregistrând `n primele 5 luni sporuri medii zilnice de peste 300 g. ~n aceste condi]ii greutatea vie a mieilor la 70 zile este cuprins\ `ntre 24 [i 27 kg, iar la 4 Fig. 35. Mouton Charolaise luni pot cânt\ri peste 45 kg. Randamentul la sacrificare este de 55 %, iar carcasele rezultate sunt extrem de apreciate de c\tre consumatori. Jigoul particip\ `n greutatea total\ a carcasei `n propor]ie de peste 27 %. - 80 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Rase de ovine exploatate pentru produc]ia de lapte. Produc]ia de lapte ob]inut\ de la oi, `n Fran]a, este utilizat\ `n propor]ie de 95 % pentru fabricarea unor brânzeturi de `nalt\ calitate [i, doar 5 % este destinat\ consumului proasp\t sau transformat\ `n ca[. Astfel, `n scopul valorific\rii superioare a produc]iei de lapte `nc\ `n anul 1930 s-a `nfiin]at Confederation Generale des Prodcteurs des Lait de Brebis et des Industriels de Roquefort. Ast\zi `nsemnele de calitate ale produselor Roquefort sunt protejate `n multe ]\ri. Dintre rasele exploatate pentru produc]ia de lapte cele mai importante sub raport numeric [i al cantit\]ii totale pe o lacta]ie sunt: Lacaune, Larzac, Brousses de Provence, apoi cele crescute `n Pirinei (Laruns, Basque), `n Corsica (Bastelicaccia, Broccio), [i alte popula]ii locale. LACAUNE. S-a format `n sudul Fran]ei, prin selec]ia oilor locale, corelat\ cu `mbun\t\]rea condi]iilor de cre[tere [i alimenta]ie. Pentru corectarea unor `nsu[iri deficitare, `n perioada 1870 - 1872 s-au efectuat [i `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci de ras\ Merinos importat din Spania [i cu reproduc\tori Southdown. Denumirea rasei provine de la centru unui canton din regiunea Tarn din Mun]ii Lacaune. A fost recunoscut\ oficial ca ras\ `n anul 1902. ~n anul 1924, cele mai reprezentative turme au fost incluse `n controlul oficial al produc]iei de lapte, iar din 1957 toate oile apar]inând acestei rase fac obiectul controlului oficial. ~ncepând din anul 1986, pe lâng\ controlul cantitativ s-a trecut [i la controlului oficial al produc]iei calitative de lapte. Este o ras\ exploatat\ pentru produc]ia de lapte [i pentru ob]inere a mieilor de m\cel\rie; are un grad bun de precocitate [i prolificitate (145% la primipare [i 170 % la multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal\ variaz\ `ntre 65 - 70 kg la femele [i 80 - 90 kg la berbeci.
Fig. 36. Lacaune

Lâna este alb\, semifin\ [i are o extindere slab\ pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea lateral\ a corpului, partea inferioar\ a gâtului [i de pe cap. Produc]ia de lân\ este de 1,5 kg la femele [i de 2,5 kg la masculi. - 81 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

De la turmele selec]ionate produc]ia de lapte dep\[e[te 250 l `ntr-o perioad\ de 173 zile de lacta]ie, iar procentul de gr\sime din lapte este variabil `ntre 6,5 % [i 8 %. 3.3.3. RASE DE OVINE DIN GERMANIA Majoritatea raselor de ovine din Germania fac parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatate pentru carne-lân\, iar unele dintre acestea [i pentru produc]ia de lapte. Formarea raselor de oi actuale din Germania s-a bazat pe `ncruci[\ri sistematice [i complexe, efectuate `ntre oile locale [i diferite tipuri de Merinos importate din Spania [i Fran]a, apoi cu rase engleze[ti de carne cu lân\ lung\ [i scurt\ [i cu reproduc\tori Texel. Pe lâng\ rasele cu pondere mai `nsemnat\ `n efectivul de oi din Germania care, vor fi prezentate `n continuare, circa 14,4 % din total este reprezentat de diverse rase [i tipuri locale de importan]\ mai redus\ cum ar fi de pild\: Bergschaf, Rhönschaf, Coburger Fuchsschaf, Heidschnucke [i Bentheimer Landschaf. MERINOLANDSCHAF. Formarea rasei s-a bazat pe `ncruci[\rile complexe dintre oile flamande din sudul Germaniei cu berbeci din diferite rase Merinos importate din Spania [i Fran]a, peste care s-a introdus apoi Merinos precoce [i Leicester. Este o ras\ rezistent\ [i foarte bine adaptat\ la zonele montane cu precipita]ii de peste 800 mm anual. Actualmente efectivul acestei rase de]ine 14,8 % din cel na]ional. Greutatea corporal\ este de 70 - 85 kg la femele [i 120 - 140 kg la masculi. Este o ras\ precoce, sporul mediu realizat la `ngr\[area tineretului ovin este cuprins `ntre 300 - 400 g, iar carcasele ob]inute prin sacrificare acestuia sunt de calitate foarte bun\, fiind foarte apreciate pe pia]a francez\. Lâna este alb\, cu o fine]e cuprins\ `ntre 24 - 28 µ, lungimea fibrelor 7 - 8 cm. Produc]ia de lân\ este de 4 - 5 kg la femele [i 6 - 8 kg la berbeci, iar randamentul Fig. 37. Merinolanschaf La sp\lare de 48 - 50 %. Prolificitatea este de 130 - 200 % [i manifest\ c\lduri [i `n extrasezon. - 82 -

Rasele de ovine din alte ]\ri MERINOFLEISCH. S-a format prin `ncruci[area tipului vechi a Merinosului precoce german (Merinos x Border Leicester) cu rasa Merinos precoce francez. Efectivele actuale apar]inând rasei Merinofleisch de]in doar 1 % din totalul ovinelor din Germania, fiind `ntâlnit\ `n prezent doar `n zonele joase din Saxonia. Este o ras\ destul de rezistent\ [i se preteaz\ foarte bine [i la cre[terea `n stabula]ie prelungit\. Greutatea corporal\ este variabil\, fiind cuprins\ `ntre 70 - 80 kg la femele [i 120 - 140 kg la masculi. Rasa are o precocitate pronun]at\, `n condi]ii de `ngr\[are intensiv\ a tineretului ovin sporul mediu zilnic realizat dep\[e[te frecvent 350 g. Lâna este omogen\, cu Fig. 38. Merinofleisch lungimea [uvi]elor de 7 - 8 cm [i o fine]e a fibrelor de 22 - 26 µ. Produc]ia medie de lân\ a rasei este de 4 - 5 kg, cu un randament la sp\lare cuprins `ntre 44 - 49 %. Prolificitatea specific\ rasei se `ncadreaz\ `ntre 150 [i 220 %. GERMAN TEXEL. Efectivul acestei rase reprezint\ cca. 9,75 % din cel total [i s-a format prin `ncruci[area oilor locale din nord-vestul Germaniei cu berbeci Texel. Este o ras\ caracterizat\ printr-o precocitate accentuat\ [i o prolificitate de cca. 200 %. Sporul mediu zilnic realizat de categoriile de tineret atinge frecvent valori de 450 g. Carcasele rezultate `n urma sacrific\rii tineretului ovin `ngr\[at, datorit\ faptului c\ sunt de excelent\ caliatate, fac ca aceast\ ras\ s\ fie foarte mult solicitat\ `n unele ]\ri europene `n vederea Fig. 39. German Texel utiliz\rii la `ncruci[\ri. Greutatea corporal\ la femele este de 70 - 80 kg [i 120 - 140 kg la berbeci. Produc]ia de lân\ este de 4 - 4,5 kg, iar fibrele au o fine]e cuprins\ `ntre 33 [i 36 µ.

- 83 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Oile germane cu capul alb (German Whiteface). Sunt exploatate pentru produc]ia de carne [i lân\ [i s-au format prin `ncruci[area raselor locale din zona litoralului din Nordul Germaniei cu berbeci din rasele Cotswold, fiind foarte bine adaptate condi]iilor de mediu din zona de formare. Oile germane cu capul alb de]in 7,3 % din efectivul total [i sunt exploatate prioritar pentru produc]ia de carne. Manifest\ c\lduri timp de 6 - 7 luni pe an, au un grad ridicat de prolificitate (200%) [i Fig. 40. German Whiteface precocitate. ~n condi]ii de `ngr\[are tineretul ovin realizeaz\ frecvent sporuri medii zilnice de 350 - 400 g. Greutatea corporal\ la adulte este cuprins\ `ntre 75 - 90 kg la femele [i de 125 - 150 kg la berbeci, lâna este alb\, cu o fine]e de 36 - 40 µ, iar dup\ tuns se ob]ine o produc]ie de 5 - 6 kg. Oile germane cu capul negru (German Blackface). Reprezint\ cca. 24 % din totalul ovinelor crescute `n Germania. Sunt exploatate pentru produc]ia de carne [i lân\ [i s-au format prin `ncruci[area diferitelor tipuri de ovine locale cu berbeci din rasele engleze[ti de carne cu lâna scurt\. Efectivele de ovine din aceast\ grup\ sunt r\spândite `n Saxonia, Westfalia, Prusia oriental\ [i Rhineland. Sunt extrem de precoce, maturitatea sexual\ survine la 5 - 6 luni la femele [i 7 - 8 luni la masculi. Greutatea corporal\ este de 70 - 85 kg la femele [i de 130 - 150 kg la masculi.
Fig. 41. German Blackface

Tineretul ovin se caracterizeaz\ printr-o mare vitez\ de cre[tere `n primele luni de via]\, realizând sporuri medii zilnice de 360 - 430 g. Produc]ia de lân\ este de 4 - 5 kg, fine]ea fibrelor 36 - 40 µ, iar prolificitatea 200 %. - 84 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Oile germane de lapte (German milk sheep). Aceste oi, reprezint\ cca. 1,8 % din efectivul total [i, sunt r\spândite pe `ntreg teritoriul Germaniei. Au o precocitate deosebit\ [i o prolificitate de 230 300 %, `ns\ marele neajuns `l constituie faptul c\ prezint\ o sensibilitate m\rit\ fa]\ de climatul cald [i uscat. Greutatea corporal\ este mare fiind cuprins\ `ntre 80 - 100 kg la femele [i 110 - 130 kg la masculi. Cantitatea de lân\ este de 5 - 7 kg, cu 60 % randamentul la sp\lare, iar fine]ea fibrelor de lân\ este cuprins\ `ntre 33 [i 36 µ. Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 600 l [i are un procent de 6 % gr\sime. Datorit\ gradului ridicat de precocitate [i produc]iei superioare de lapte a oilor mame, mieii realizeaz\ `n primele 2 - 3 luni un spor mediu zilnic de 400 g. 3.3.4. RASE DE OVINE DIN AUSTRALIA {I NOUA ZEELAND|
MERINOS AUSTRALIAN. S-a format `n condi]iile climatului oceanic [i cu o vegeta]ie abundent\, prin selec]ia ovinelor cu lân\ fin\ importate `n secolul trecut [i `ndeosebi a Merinosului spaniol, Rambouillet francez [i american [i a celui de Saxonia. Merinosul Australian se caracterizeaz\ printr-o conforma]ie mezomorf\, trunchiul fiind scund, `ndesat [i compact. Coarnele sunt lungi, `ns\ prezente doar la masculi, iar rezervele de piele sunt moderate. De asemenea, se caracterizeaz\ [i prin rusticitate, robuste]e [i rezisten]\ la parcurgerea unor distan]e lungi. Nu este extrem conservatoare `n ceea ce prive[te sezonul de reproduc]ie (manifest\ activitate reproductiv\ la 8 luni), iar prolificitatea este 120 %. Prin selec]ie [i sub influen]a factorilor de mediu, `n cadrul rasei Fig. 42. Merinos Australian s-au format trei tipuri principale [i mai multe regionale cum ar fi de pild\ tipul mic, mijlociu [i mare. Deosebirile dintre aceste tipuri sunt date de gradul de cutare a pielii, greutatea corporal\, cantitatea [i calitatea lânii, cantitatea [i calitatea c\rnii.

- 85 -

Rasele de ovine din alte ]\ri Tabelul 7

Caracteristicile principale ale tipurilor de oi din cadrul rasei Merinos Australian (Sursa:
Specificare Greutatea corporal\ Cantitatea de lân\ Lungimea [uvi]elor Fine]ea fibrelor de lân\ UM kg kg cm µ mare 45 - 65 4,5 - 9,0 9 - 12 22 - 26 Tipul mediu 40 - 55 3,5 - 8 8 - 11 20 - 24 fin 35 - 50 3,0 - 6,0 7,0 - 9,5 18 - 22

Indiferent de tip, lâna are o foarte bun\ extindere pe corp, acoperind bine abdomenul, iar pe extremit\]i ajunge pân\ la unghii [i la linia de unire dintre arcadele orbitare. Lâna este alb\, curat\ [i are un luciu pronun]at. Fibrele de lân\ sunt dese, omogene, cu 8 - 12 ondula]ii/cm liniar, fiind bine protejate de un usuc incolor [i uleios. Randamentul lânii la sp\lare este de 45 %, `ns\ acum `n literatura de specialitate sunt redate frecvent pentru aceast\ ras\ valori de 60 %. Totalitatea acestor caracteristici valoroase fac ca rasa Merinos Australian s\ fie utilizat\ ca amelioratoare a produc]iei cantitative [i `nsu[irilor calitative ale lânii. La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n a doua parte a acestui secol, fiind utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n scopul corect\rii unor `nsu[iri deficitare la oile locale cu lân\ fin\. POLWARTH este originar\ tot din emisfera sudic\. S-a format `n regiunile mai reci [i umede ale Australiei cu precipita]ii de peste 400 mm anual. Baza form\rii a constituit-o `ncruci[\rile oilor Merinos Australian cu berbeci Lincoln. Formele parentale particip\ `n noul genotip al popula]iei nou create astfel: `n propor]ie de ¾ rasa matern\ [i respectiv ¼ cea patern\. Greutatea corporal\ este 50 - 60 kg la oi [i 80 - 90 kg la berbeci. Produc]ia de lân\ variaz\ `n limite destul de largi, fiind de cca. 4 - 6 kg la femele [i respectiv 8 - 10 kg la berbeci. Lâna din cojoc este alb\, are o lungimea de 13 cm, cu 5 - 7 ondula]ii/cm [i o fine]e de 22 - 28 µ. Randamentul lânii la sp\lare 60- 70 %. La noi `n ]ar\ a fost importat\ dup\ 1975, s-a aclimatizat foarte bine, fiind crescut\ atât `n ras\ curat\ cât [i prin `ncruci[\ri cu oi Spanc\. CORRIEDALE. S-a format `n Noua Zeeland\ la `nceputul acestui secol prin `ncruci[area oilor Merinos Australian cu berbeci din rasele engleze[ti de carne cu lâna lung\ Lincoln, Border Leicester, Leicester [i Romney Marsh. - 86 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Se caracterizeaz\ prin conforma]ie corporal\ apropiat\ de cea specific\ raselor exploatate pentru produc]ia de carne, având trunchiul larg, adânc [i cu forme rotunjite; cap mare [i f\r\ coarne, acoperit cu lân\ deas\ pân\ la linia de unire a ochilor. Este o ras\ cu precocitatea pronun]at\, rezerve de piele reduse, prolificitate 130 %, are o mare capacitate de adaptare [i o rezisten]\ organic\ deosebit\. Greutatea corporal\ este de 3 - 5 kg la f\tare; 35 - 40 kg la 4 luni; 55 - 65 kg la oi [i 85 - 95 kg la berbeci. Lâna are o lungime de 11 - 14 cm; fine]ea medie a fibrelor 25 - 30 µ; 3 - 5 ondula]ii/cm liniar [i este deas\. Produc]ia de lân\ este de 5 kg la femele [i 6,5 - 9 kg la berbeci. La noi `n ]ar\ a fost importat\ [i este crescut\ atât `n ras\ curat\ cât [i prin `ncruci[\ri. A contribuit la formarea Tipului de Ru[e]u. 3.3.5. RASE DE OVINE DIN ITALIA ~n anul 1996 efectivul total de ovine din Italia era de cca. 11500 mii indivizi, din care 65 % apar]ineau unui num\r de 16 rase oficial recunoscute la nivel na]ional. ~n func]ie de aptitudinile productive [i direc]ia de cre[tere, rasele de oi din Italia sunt exploatate pentru lapte, carne [i pentru produc]ii mixte. Rasele de ovine exploatate pentru produc]ia de lapte reprezint\ 53 % din efectivul total de ovine [i 78 % din cele `nscrise `n ,,Carta Genealogic\”. Majoritatea raselor exploatate pentru produc]ia de lapte sunt incluse la cererea cresc\torilor `n controlul oficial al produc]iei de lapte. Din acest\ grup\ cele mai reprezentative rase sub aspect numeric [i a produc]iei sunt: Altamurana, Comisana, Della Langhe, Leccese, Massese, Pinzirita [i Sarda. RASA SARD| este una veche format\ `n Sardinia, de unde ulterior s-a r\spândit `n zonele din centrul [i sudul Italiei, iar datorit\ `nsu[irilor deosebite [i capacit\]ii mari de adaptare, actualmente este crescut\ cu foarte bune rezultate [i `n alte ]\ri din bazinul mediteranian. Talia rasei este mijlocie; greutatea corporal\ de cca. 60 kg la berbeci [i 40 kg la femele. Capul este larg, cu profil drept [i nu prezint\ coarne. Trunchiul este alungit [i piriform; abdomen larg; glanda mamar\ voluminoas\, cu mameloane dezvoltate. Produc]ia de lapte pe lacta]ie la primipare este de 185 l [i de 250 l la multipare, existând `n cadrul rasei [i plus variante cu produc]ii de peste 500 l/laca]ie. Procentul de gr\sime din lapte este de 6 %, iar cel de - 87 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

protein\ de 5,3 %. Fertilitatea 96 %, iar prolificitatea 125 - 150 %. Greutatea mieilor la na[tere este cuprins\ `ntre 3,5 - 4,0 kg, iar la 30 zile `ntre 10 [i 12 kg. COMISANA a derivat din formele vechi `ntâlnite `n trecut `n partea meridional\ a M\rii Mediterane. Numele rasei este lagat de denumirea unui ora[ vechi de agricultori [i cresc\tori de animale (Comiso) din regiunea Raguse. Marea capacitate de acomodare [i aclimatizare la condi]ii noi de cre[tere, a f\cut ca aceast\ ras\ s\ se extind\ `n regiunile din centrul [i sudul Italiei, iar mai recent [i `n unele ]\ri din bazinul mediteranian. Este o ras\ ce se preteaz\ foarte bine atât la mulsul mecanic precum [i la cele mai moderne tehnologii de cre[tere aplicate `n sectorul ovin. Talia rasei este mijlocie, iar greutatea corporal\ este 60 - 70 kg la femele [i 80 - 90 kg la masculi. Capul este larg, f\r\ coarne, de culoare ro[ie, cu luciu intens [i cu o dung\ alb\ `n regiunea frun]ii. Trunchiul este potrivit de larg, regiunea abdominal\ larg\ permi]ând prinderea corect\ a unui uger globulos, voluminos [i de consisten]\ spongioas\. Produc]ia total\ de lapte ob]inut\ `ntr-o lacta]ie de 165 - 185 zile este de cca. 161 l la primipare [i de 225 l la multipare. Procentul de gr\sime din lapte 6,5 - 7%. Fertilitatea [i prolificitatea specific\ rasei Comisana este de 95 % [i respectiv 180 %. Rasele de ovine exploatate pentru produc]ia de carne. Aceast\ grup\ cuprinde doar 5 % din rasele `nscrise `n C\r]ile Genealogice. Cele mai importante rase de oi crescute `n Italia pentru produc]ia de carne sunt urm\toarele: Appenninica, Barbaresca, Biellese, Fabruanese, Laticaudo [i Merinisee italien de boucherie. MERINISEE ITALIEN DE BOUCHERIE, s-a format pe baza popula]iilor hibride rezultate din `ncruci[area oilor cu lân\ fin\ locale (Gentile di Puglia [i Sopravissana) cu berbeci Merinos importa]i din Spania, Fran]a [i Germania. Talia acestei rase este mare, trunchi propor]ionat, larg [i de form\ cilindric\. Produc]ia de lân\ este variabil\, fiind cuprins\ `ntre 5 - 6,5 kg la masculi [i 3 - 4 kg la femele. Greutatea mieilor la na[tere este de 4 kg. Dup\ f\tare, ace[tia au o vitez\ de cre[tere foarte bun\, ajungând la vârsta de 90 zile la greut\]i vii de cca. 25 kg. Carcasele rezultate `n urma sacrific\rii tineretului `ngr\[at au o conforma]ie specific\ mieilor de carne, sunt bine `mbr\cate `n mase musculare, jigoul globulos [i bine dezvoltat. Carnea este de calitate foarte bun\, f\r\ gust [i f\r\ miros specific. Fertilitatea [i prolificitatea au valori de 85 % [i respectiv 130 %. - 88 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Rasele de ovine explotate pentru carne-lân\. Acest tip de rase reprezint\ 17 % din totalul celor `nscrise ,,Carta Genealogic\”. Principalele rase cu `nsu[iri mixte sunt: Gentile de Puglia, Merinizzata italiana [i Sopravissana. Majoritatea raselor mixte deriv\ din Merinosul Spaniol. SOPRAVISSANA s-a format `nc\ din a doua jum\tate a secolului trecut din oile vechi apeninice `ncruci[ate cu berbeci Merinos. Talia rasei este mijlocie, trunchiul are forme rotunjite, este potrivit de lung, `ns\ larg [i adânc. Greutatea mieilor la na[tere este de 3,7 kg [i 23 kg la 90 zile. Fertilitatea specific\ acestei rase este de 90 %, iar prolificitatea 130 %. Lâna este de culoare alb\ dispus\ `n [uvi]e prismatice [i are `nsu[iri calitative foarte bune. Produc]ia de lân\ 6,5 kg la masculi [i 3,5 - 4,5 kg la femele.

3.3.6. RASE DE OVINE DIN SPANIA Spania este o ]ar\ `n care cre[terea ovinelor are o tradi]ie str\veche. Pozi]ia geografic\, condi]iile climaterice, relieful extrem de variat, re]eaua hidrografic\ dens\, precum [i al]i factori au stat la baza dezvolt\rii sectorului de cre[tere a ovinelor [i caprinelor `n Spania. De asemenea, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n aceast\ ]ar\, `nceputul cre[terii dirijate a oilor dateaz\ `nc\ din secolul al XIII-lea. ~n timp, factorii de mediu, selec]ia [i dirijarea exploat\rii ovinelor `n anumite direc]ii, au condus la formarea unor rase care, actualmente sunt exploatate pentru lapte, carne [i lân\. ~n func]ie de efectiv, nivelul produc]iei [i aria de r\spândire, cele mai importante rase din Spania sunt: Merina, Manchega, Aragonesa, Segureña, Castellana, Gallega [i Churra. MERINA. Face parte din tipul morfoproductiv specializat pentru produc]ia de lân\ fin\, reprezentând str\mo[ul multor rase de ovine exploatate actualmente pentru aceast\ produc]ie. La formarea rasei Merina, conform multor date istorice, a stat forma s\lbatic\ Ovis vignei arkar care, a fost adus\ pe malurile Mediteranei de popoarele migratoare [i vechii comercian]i. Din oile aduse `n acest areal caracterizat printr-o clim\ mai blân\ [i o vegeta]ie abundent\, au derivat primele forme cu o calitate a lânii `mbun\t\]it\. Apoi, prin practicarea unei selec]ii pentru fine]ea fibrelor, au derivat forme noi cu `nsu[iri deosebite ale lânii. - 89 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Arealul ocupat de rasa Merina este unul vast, `ns\ plasat `n vestul ]\rii, spre grani]a cu Portugalia. Cele mai `nsemnate [i mai valoroase efective se `ntâlnesc `n provinciile Bandajos, Sur de Cáceras (partea central\) [i `n nord-estul Sevillei. Fiind o ras\ rustic\, are o rezisten]\ deosebit\ la condi]iile de mediu. Astfel, indivizii acestei rase suport\ foarte bine clima umed\ [i temperaturi de peste 400 C. Formatul corporal este specific oilor din grupa celor cu lâna fin\. Trunchiul are o dezvoltare mijlocie, cu linia superioar\ dreapt\; crupa scurt\ `ns\ dreapt\; membre fine, `ns\ rezistente la parcurgerea unor distan]e lungi [i a terenurilor calcaroase. Greutatea corporal\ este de 45 - 60 kg la oi [i 65 - 80 kg la berbeci, iar prolificitatea rasei este cuprins\ `ntre 105 [i 115 %. ~nveli[ul pilos al oilor Merina este alb `n totalitate. Peste 80 % din lâna ob]inut\, `ndepline[te potrivit sistemului european de clasificare a lânurilor codi]iile de `ncadreare la calitatea I. Produc]ia de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de 3,5 - 4 kg la femele [i 4 - 5,5 kg la berbeci. Principalele `nsu[iri calitative ale lânii sunt urm\toarele: fine]ea fibrelor 16-21 µ; lungimea Fig. 43. Merina 7-9 cm; 8-10 ondula]ii/cm; usucul de calitate bun\; randamentul lânii la sp\lare este cuprins `ntre 40 [i 45 %. Extinderea lânii pe corp ajunge pân\ la linia de unire a ochilor [i pân\ la genunchi [i jarete. De asemenea, oile de ras\ Merina au [i aptitudini foarte bune pentru produc]ia de lapte. Acest fapt permite ca tineretul ovin s\ realizeze greut\]i corporale vii cuprinse `ntre 10 - 12 kg la vârsta de 30 zile [i 25 - 28 kg la 90 zile. MANCHEGA este o ras\ veche ce `[i are originea `n forma s\lbatic\ Ovis Aries Ligeriesis [i este r\spândit\ cu prec\dere `n regiunea Mancha, precum [i `n Guadalahara, Toledo [i Ciudad Real. Este exploatat\ pentru produc]iile de lape [i carne. ~n cadrul rasei exist\ dou\ variet\]i identice `n ceea ce prive[te caracteristicile morfoproductive, func]ionale [i genetice, `ns\ diferite sub aspectul culorii pielii - 90 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

[i `nveli[ului pilos [i anume: varietatea alb\ [i varieta-tea neagr\. Prolificitatea rasei este de 135 %.Capul este acoperit `n totalitate cu jar [i are profilul berbecat la berbeci [i semi-berbecat la oi. Corpul este cilindric, iar trunchiul are toracele profund, linia superioar\ dreapt\, coaste scurte `ns\ arcuite [i dimensiuni de lungime [i l\rgime mai mari. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 4 [i 5,5 kg la f\tare, apoi are urm\toarea evolu]ie: 13 14 kg la 30 zile [i 25 - 30 kg la `mplinirea vârstei de 80 zile. La adulte, greutatea corporal\ este de 55 - 60 kg la femele [i 80 - 90 kg Fig. 44. Manchega la berbeci. Lâna are o extindere slab\ pe corp, capul [i membrele fiind acoperite `n totalitate cu jar. Fibrele de lân\ au o fine]e medie cuprins\ `ntre 25 - 28 µ, iar lungimea `ntre 7 - 9 cm. Randamentul lânii la sp\lare are limite cuprinse `ntre 42 [i 46 %. Produc]ia medie de lân\ a rasei variaz\ `ntre 3 [i 4,5 kg. Peste 85 % din cantitatea de lapte marf\ ob]inut\ de la rasa Manchega este utilizat `n ob]inerea unor sortimente de brânzeturi de calitate superioar\. Produc]ia medie de lapte la oile luate `n controlul oficial este de 135 l `n 150 zile de lacta]ie, iar la plus variante aceasta poate ajunge la cantit\]i mai mari de 225 l ob]inute `n aceea[i perioad\ a lacta]iei. Recordul rase este de 356 l `n 150 zile de lacta]ie [i 520 l `n 265 zile de lacta]ie. LACHA are o origine controversat\, `ns\ majoritatea speciali[tilor consider\ c\ provine din Ovis aries studery. Este o ras\ perfect adaptat\ zonelor montane, cu un regim pluviometric de peste 1000 mm anual, cu climat umed [i r\coros. Trunchiul este lung, potrivit de larg [i adânc. Membrele sunt lungi, `ns\ cu aplomburi corecte. ~n func]ie de culoarea jarului, `n cadrul rasei Lacha se deosebesc trei variet\]i de culoare [i anume: varietatea alb\, neagr\ [i ruginie. Greutatea corporal\ este mic\ fiind cuprins\ `ntre 40 - 50 kg la femele [i 60 - 70 kg la berbeci. La tineretul ovin, greutatea corporal\ are urm\toarea evolu]ie: 4,5 kg la na[tere; 10 - 12 kg la 28 zile [i 24 kg la 80 zile. - 91 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Produc]ia medie de lapte la efectivele controlate este de 207 l pentru o perioad\ a lacta]iei de 150 zile, iar recordul rasei este de 500 l. Lâna are o extindere slab\ pe corp, iar dup\ tuns se ob]in cojoace a c\ror greutate medie este cuprins\ `ntre 2,5 [i 3,5 kg. Caracteristicile principale ale lânii Fig. 45. Lacha din cojoc sunt urm\toarele: fine]ea 30 - 35 µ; lungimea 30 - 35 cm [i 55 - 60 % randamentul la sp\lare. Prolificitatea specific\ rasei este cuprins\ `ntre 115 [i 120 %. 3.3.7. RASE DE OVINE DIN ALTE }|RI
RASA TEXEL este exploatat\ pentru produc]ia de carne [i lân\ fin\ [i s-a format `n insula cu acela[i nume din Olanda. Este o ras\ a c\rei cre[tere dateaz\ din timpul imperiului roman, `ns\ ameliorarea acesteea s-a f\cut `n ultimul secol [i s-a bazat pe `ncruci[\rile cu berbeci Leicester, Border Leicester [i Lincoln. Este o ras\ care prefer\ cre[terea `n aer liber [i p\[unatul pe terenuri cu vegeta]ie abundent\. Formatul corporal este mare [i se caracterizat\ prin vitez\ mare de cre[tere, precocitate [i prolificitate deosebit\ [i aptitudini remarcabile pentru produc]ia de carne. Talia [i greutatea corporal\ sunt de 75 - 82 cm [i respectiv 115 - 130 kg la masculi; 66 - 70 cm [i 80 - 90 kg la femele. La 2,5 luni greutatea tineretului este de 27 kg, iar la 5 luni de 50 kg. Prolificitatea este variabil\, fiind de 120 % la mioare [i 170 % la oile adulte. Tineretul ovin are o foarte bun\ vitez\ de cre[tere `n primele 4 luni, iar `n cazul `ngr\[\rii intensive sporul mediu zilnic este cuprins `ntre 245 [i 325 g. Randamentul la sacrificare este de Fig. 46. Texel

- 92 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

57 - 60 %, iar atât carcasa cât [i carnea prezint\ caracteristici calitative superioare. Produc]ia de lân\ este de 4 kg la femele [i 8 - 9 kg la berbeci; fibrele de lân\ au o lungime de 10 - 15 cm [i o fine]e de 23 - 25 µ. Randamentul lânii la sp\lare 47 %. Datorit\ calit\]ilor deosebite ale rasei, berbecii Texel sunt actualmente intens utiliza]i `n diferite scheme de `ncruci[are [i `ndeosebi `n cele care au ca obiective principale `mbun\t\]irea cantitativ\ [i calitativ\ a c\rnii din carcas\, a indicilor carcasei [i a structurii tisulare a acesteea, etc. Capacitatea mare de adaptare la condi]ii [i situa]ii diverse au f\cut ca aceast\ ras\ s\ fie crescut\ [i `n ]\ri situate `n alte continente cum ar fi: India, Africa de Sud, Mexic, Argentina, Uruguai. ~n ultimul timp reproduc\tori apar]inând acestei rase au fost adu[i [i la noi `n ]ar\. Pe baza cercet\rilor desf\[urate `n anul 1995 (C., Pascal, 1997), s-a constatat c\ aceast\ ras\ `mbun\t\]e[te `n mod semnificativ la mieii hibrizi rezulta]i prin `ncruci[area cu oi din unele rase autohtone viteza de cre[tere, calitatea [i conforma]ia carcasei, randamentul la sacrificarea, calitatea c\rnii din carcas\ [i structura fizic\ [i tisular\ a carcaselor (vezi produc]ia de carne). MERINOSUL UNGURESC DE PIEPTENE. S-a format prin `ncruci[area oilor locale din Ungaria cu berbeci berbeci Negretti [i Merinos de pieptene francez. ~ntr-o etap\ ulterioar\ s-a trecut [i la `ncruci[\ri cu Merinos Rambouillet [i Merinos german de carne, apoi prin selec]ie s-a ajuns la tipul crescut actualmente. Trunchiul este potrivit de lung cu talia de 62 cm, spinarea [i [alele `nguste [i ascu]ite, iar crupa `ngust\ [i te[it\. Rezervele de piele sunt mai evidente la indivizii care au `n genofondul lor mai mult sânge de Merinos de Rambouillet. La aceast\ ras\ apar frecvent defecte de aplomb. Produc]ia individual\ de lân\ este de 4 - 6 kg, randamentul la sp\lare 37 %. Este o ras\ rezistent\ la varia]iile de temperatur\ [i pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de `ntre]inere. La noi `n ]ar\ a participat la ameliorarea rasei Merinos Transilv\nean. AWASSI. Este o ras\ exploatat\ pentru produc]ia de lapte [i carne. Se cre[te `n Israel [i `n unele ]\ri arabe. Talia rasei este de 72 cm, trunchiul piriform, iar la baza cozii prezint\ un depozit adipos. Greutatea corporal\ la berbeci este de 75 - 95 kg, iar la femele 50 - 60 kg. Lâna este groas\ [i mixt\, cu o fine]e 35 - 37 µ, [uvi]ele sunt de form\ conic\, iar lungimea fibrelor 14 - 16 cm. Produc]ia de lân\ 3 - 4 kg la berbeci [i 2 - 3 kg la femele. - 93 -

Rasele de ovine din alte ]\ri

Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 300 l, cu un procent de gr\sime cuprins `ntre 5,5 [i 6,5 %. Tineretul apar]inând acestei rase are o foarte bun\ vitez\ de cre[tere `n primele 4 luni de via]\. La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri de ameliorare a produc]iei de lapte la oile autohtone. ~ns\, datorit\ faptului c\ are lân\ neagr\, neuniform\ [i groas\, rasa Awassi poate fi utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie doar cu }urcana [i par]ial cu alte popula]ii locale. FINNISH LANDRACE. Este o ras\ rustic\, precoce [i prolific\ care, `[i are originea `n oile scandinave cu coada scurt\. ~n Finlanda este `ntre]inut\ 4 - 5 luni pe p\[une apoi `n stabula]ie. Formatul corporal al rasei este dolicomorf [i talie mijlocie. Capul acoperit cu jar, urechile scurte purtate orizontal; coada scurt\ acoperit\ cu lân\; trunchiul lung cu trenul posterior mai dezvoltat, conferindu-i astfel un aspect piriform. Greutatea corporal\ este de 55 - 60 kg la femele [i 80 - 90 kg la masculi. Tineretul ovin apar]inând acestei rase se caracterizeaz\ printr-o mare vitez\ de cre[tere având la vârsta de 2 luni o greutate corporal\ de 20 - 22 kg, iar la 5 luni de 38 - 42 kg. Lâna este semifin\, având o extindere slab\ pe corp (pân\ `n regiunea cefei, iar pe membre pân\ la genunchi [i jaret. Produc]ia de lân\ este de 2,5 - 3,2 kg la femele [i 3,5 - 4,0 kg la masculi. Caracteristicile principale ale a rasei sunt reprezentate de marea capacitate de adaptare la condi]ii noi de mediu [i prolificitatea ridicat\. Astfel, prolificitatea specific\ rasei are valori cuprinse `ntre 175 [i 190 % la primipare [i de 325 % la multipare. Totalitatea acestor `nsu[iri valoroase fac ca reproduc\torii apar]inând acestei rase s\ fie extrem de solicita]i de cresc\torii de ovine din Europa, `n vedrea amelior\rii la diferite rase [i popula]ii locale a prolificit\]ii [i precocit\]ii.

- 94 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL IV
PRODUC}IILE OVINELOR
4.1. PRODUC}IA DE CARNE
4.1.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE CARNE
Explozia demografic\ ce caracterizeaz\ acest sfâr[it de secol, diversificarea preferin]elor alimentare ale consumatorilor, existen]a unei accentuate penurii de protein\ animal\ precum [i tendin]a de cre[tere a standardului de via]\, constituie tot atâtea surse de influen]\ pozitiv\ a evolu]iei produc]iei de carne. ~ntrucât cerin]ele mereu crescânde ce se `nregistreaz\ actualmente la nivel mondial nu pot fi satisf\cute `n totalitate de carnea ob]inut\ de la taurine, porcine [i p\s\ri, speciile de ovine [i caprine trebuie s\ contribuie substan]ial la asigurarea necesarului de consum [i implicit la acoperirea deficitului de protein\ de origine animal\. Din acest punct de vedere, carnea de ovine reprezint\ un aliment destul de important `n rândul produselor necesare omului, ocupând totodat\ locul patru `n comer]ul mondial cu acest produs, dup\ cea de suine, bovine [i pas\ri (fig. 47). ~n multe ]\ri aflate `n curs de dezvoltare sau dezvoltate economic, preferin]a consumatorilor fa]\ de carnea de ovine a generat o adev\rat\ tradi]ie. La aceasta a contribuit `n mod deosebit calitatea c\rnii [i con]inutul ei bogat `n diver[i aminoacizi esen]iali, diferite enzime, s\ruri minerale [i vitamine. Calit\]ile gustative, valoarea biologic\ ridicat\ [i `nsu[irile culinare deosebite, confer\ c\rnii de ovine, `nsu[iri nutritive [i dietetice remarcabile, fiind recomandat\ din acest punct de vedere nu numai `n hrana oamenilor s\n\to[i, ci [i `n alimenta]ia persoanelor aflate `n convalescen]\, a copiilor [i a celor `naintate `n vârst\, constituind - 95 -

Produc]ia de carne

totodat\ [i o important\ surs\ de materii prime pentru industria alimentar\.
Carne de pas\re 27,6%

Carne de la alte specii 1,8% Carne de ovine 5,1%

Carne de bovine 25,4%

Carne de porc 40,2%

Fig. 47. Situa]ia pe plan mondial a comer]ului de carne (Sursa: ISTAT/ISMEA, 1997)

4.1.2. EVOLU}IA PRODUC}IEI DE CARNE DE OVINE PE PLAN MONDIAL {I ~N }ARA NOASTR| ~n ultimile dou\ decenii, la nivel mondial, produc]ia de carne de ovine [i caprine a `nregistrat un spor de peste 18 %. Acest spor este datorat `ndeosebi cre[terilor cantitative `nregistrate `n majoritatea continentelor, `ns\ cele mai semnificative au fost `n Asia [i Oceania. Pe plan mondial, de[i anual se sacrific\ un num\r de peste 400 mil. indivizi, produc]ia de carne ob]inut\ este inferioar\ capacita]ilor biologice de care dispune aceast\ specie. Aceast\ situa]ie se datoreaz\ `n primul rând greut\]ilor corporale reduse la care se fac majoritatea sacrific\rilor [i implicit a randamentului mic la sacrificare. ~n acela[i timp, este cunoscut faptul c\ `n multe ]\ri se practic\ sacrificarea mieilor de lapte, la greut\]i corporale mici [i de la care se ob]in frecvent carcase de 5 - 8 kg. Sub raportul exploat\rii [i valorific\rii produc]iei de carne, ]\rile cresc\toare de ovine pot fi repartizate `n trei grupe principale: - mari produc\toare [i mari consumatoare, care `ns\ `[i completeaz\ necesarul intern apelând la importuri (Fran]a, Marea Britanie, etc.); - 96 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

- produc\toare la nivelul consumului intern (Grecia, Germania, Italia); - mari produc\toare [i mari consumatoare, care `ns\ realizeaz\ cantit\]i excedentare destinate exportului (Australia, Noua Zeeland\, Argentina, etc.). Referitor la preferin]ele consumatorilor fa]\ de o anumit\ categorie de carcase de ovine, situa]ia constatat\ la nivel mondial este diferit\ de la ]ar\ la ]ar\ [i de la un continent la altul. ~n ]\rile cu tradi]ie `n producerea [i consumul c\rnii de ovine (Anglia, Noua Zeeland\, Australia, Fran]a, Argentina), se constat\ preferin]e majore `n special fa]\ de carnea de calitate superioar\, ob]inut\ de la tineretul ovin `ngr\[at [i sacrificat la greut\]i corporale cuprinse `ntre 35 [i 45 kg. Prin sacrificarea acestora, rezult\ carcase pline, bine propor]ionate [i cu cantit\]i sporite de carne de calitate superioar\. Popula]ia ]\rilor situate `n sud [i sud-estul Europei, prefer\ carnea de miel crud sau de lapte, sacrificat la vârste de 50 - 60 zile [i la greut\]i de 15 - 18 kg, iar cele din Asia [i par]ial Africa pe cea de tineret sacrificat la vârste cuprinse `ntre 8 - 12 luni [i la greuta]i de 30 - 35 kg, precum [i carnea provenit\ din sacrificarea oilor adulte cu greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, `ns\ cu depuneri `nsemnate de gr\sime. Din punct de vedere cantitativ, produc]ia de carne de ovine din ultimii ani a `nregistrat la nivel mondial o cre[tere semnificativ\, cifrat\ la peste 1.200 mii tone comparativ cu cea din 1981. Analizând evolu]ia produc]iei de carne, se constat\ c\ `n perioada amintit\, cele mai semnificative cre[teri la nivel mondial s-au `nregistrat `n Asia, unde aceasta a evoluat `n mod ascendent de la 1.403 mii tone cât era la sfâr[itul deceniului [apte la 2.342 mii tone `n anul 1994. Urmeaz\ Africa cu o cre[tere a produc]iei de carne `n acela[i interval cu 160 mii tone, iar pe celelalte continente cre[terile au fost mai mici (tabelul 8). Trebuie men]ionat faptul c\ din produc]ia total\ ob]inut\ `n zona Oceaniei, cea mai mare pondere o de]ine carnea produs\ de Australia, ]ar\ ce [i-a sporit produc]ia de la 539 mii tone cât era `n anul 1981, la peste 642 mii tone `n anul 1994. De asemenea, trebuie remarcat faptul c\ `n aceast\ emisfer\ a globului, `n ultimii zece ani produc]ia total\ de carne de ovine a crescut u[or `n condi]iile `n care s-au redus efectivele sacrificate, acest aspect fiind datorat `n mod deosebit sporirii produc]iei pe individ. De remarcat ar fi [i situa]ia constatat\ `n cazul analizei evolu]iei produc]iei de carne din America de Nord [i Central\. ~n aceast\ parte a - 97 -

Produc]ia de carne

globului produc]ia de carne a `nregistrat o cre[tere cifrat\ la 10,55 % `n intervalul 1981 - 1993, dup\ care `n anii urm\tori a r\mas constant\.
Tabelul 8

Evolu]ia produc]iei de carne de ovine la nivel mondial, mii tone (Sursa: F.A.O; vol. 48/ 1994)
Specificare Africa America de Nord America de Sud Asia Oceania Europa Total mondial 1981 730 178 259 1403 1106 1133 4809 Perioada 1988 1993 824 887 204 199 269 276 1998 2225 1173 1143 1242 1335 5710 6065 1994 890 199 292 2342 1124 1242 6089 Diferen]a mii tone % 160 17,97 21 10,55 33 11,30 939 40,09 18 1,60 109 8,77 1280 78,97

Analizând evolu]ia produc]iei de carne ce s-a ob]inut de la specia ovin\ pe continentul european, se constat\ c\ aceasta a `nregistrat o cre[tere de peste 200 mii tone `n perioada 1980 - 1993, dup\ care a sc\zut cu mai mult de 90 mii tone `n anul urm\tor. Dintre ]\rile europene, cele mai mari cantit\]i de carne se produc `n Federa]ia Rus\ (340 mii t), urmat\ de Regatul Unit al Marii Britanii cu o cantitate de peste 278 mii tone, apoi Spania [i Fran]a cu produc]ii de 228 mii tone [i respectiv 140 mii tone.
Tabelul 9

Evolu]ia produc]iei de carne de ovine `n unele ]\ri europene, mii tone (Sursa: F.A.O. vol 48/ 1994)
Specificare Bulgaria Fran]a Federa]ia Rus\ Germania Grecia România Regatul Unit Spania 1981 63 170 813 44 81 72 256 152 Perioada 1988 72+ 161+ 858 43+ 83+ 77+ 285 179 1993 59+ 147 364 40 85 67F 348 224 1994 48 140 340 40F 88+ 72+ 292 228

Not\: + = date neoficiale; F = estimate F.A.O. Produc]iile prezentate `n primele dou\ perioade pentru Federa]ia Rus\, sunt cele ale fostei URSS.

- 98 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Din datele prezentate `n tabelul 9 se constat\, c\ `n Spania `n intervalul 1980 - 1994 produc]ia de carne a sporit de la 152 mii t la 228 mii t, ca urmare a cre[terii semnificative a efectivelor de ovine cu peste 7,5 mil. indivizi, `n timp ce `n Fran]a datorit\ preocup\rilor intense din ultimul timp pentru cre[terea oilor specializate `n produc]ia de lapte, produc]ia de carne a `nregistrat o u[oar\ descre[tere. De asemenea, `n Marea Britanie se constat\ o sc\dere a produc]iei na]ionale de carne, `n timp ce `n Grecia exist\ o u[oar\ tendin]\ de cre[tere. ~n cazul ]\rii noastre [i a Bulgariei, sc\derea produc]iei de carne de ovine are mai multe cauze, `ns\ cele mai importante sunt reprezentate de reducerea efectivelor cu peste 35 % [i absen]a raselor specializate pentru produc]ia de carne. 4.1.3. PIA}A MONDIAL| A C|RNII DE OVINE Pia]a mondial\ a c\rnii de ovine este practic dominat\ de dou\ ]\ri mari produc\toare [i exportatoare [i anume Noua Zeeland\, respectiv Australia. Aceste dou\ ]\ri oceanice `mpreun\ furnizeaz\ pie]elor mondiale peste 65 % din cantit\]ile tranzac]ionate la principalele burse de-gros. Exportul acestor state cu carne de ovine, se materializeaz\ prin dou\ categorii distincte de carcase: - carcase provenite din sacrificarea mieilor `ngr\[a]i; - carcase provenite din sacrificarea oilor adulte reformate. Australia [i Noua Zeeland\ `[i dirijeaz\ exporturile `n principal pe pie]ele tradi]onale din Europa, Japonia, S.U.A. [i ]\rile din Peninsula Arabic\ [i secundar spre pie]ele care au fost dominate ani de-a rândul de exportatorii ex-sovietici precum [i pe cele apar]inând unor state din Orientul Mijlociu. Carnea de tineret ovin `ngr\[at. Pie]ele `n care se comercializeaz\ aproape exclusiv carnea de tineret ovin `ngr\[at sunt practic dominate [i condi]ionate de ofertele venite din Noua Zeeland\, ]ar\ care `n ultimii cinci ani a livrat aproximativ 2/3 din exportul mondial cu acest produs. La nivel mondial, `n perioada 1990 - 1995, cantit\]ile totale de carne provenit\ de la animalele tinere tranzac]ionate pe pie]ele tradi]ionale au `nregistrat o cre[tere cu peste 14 %. Cre[terea cantit\]ii de carne exportat\ `n perioada mai sus men]ionat\ s-a datorat `n general - 99 -

Produc]ia de carne

exportului masiv practicat de unele ]\ri din Europa Central\ [i R\s\ritean\, printre care [i România. Studiile efectuate de exper]ii ]\rilor concurente arat\ c\ influen]a [i presiunea exercitat\ de Noua Zeeland\ `nregistraz\ `ncepând cu anul 1993 un declin u[or, datorit\ faptului c\ [eptelul ovin din aceast\ ]ar\ este `n descre[tere `nc\ din 1983, `ns\ `n intervalul 1990 - 1996 s-a constatat o cot\ mai redus\ a diminu\rii efectivelor comparativ cu anul 1988. Cauza principal\ a acestor diminu\ri de efectiv, o reprezint\ degradarea continuu\ a pie]ei lânii, dup\ abandonarea de c\tre Australia, `n anul 1990, a politicii de sus]inere a acestei produc]ii, situa]ie `n care `n ultimul timp pre]urile practicate la tranzac]ionarea interna]ional\ a lânii pe unele pie]e dominate `n trecut de ofertele ce veneau din Oceania au sc\zut valoric cu peste 30 % comparativ cu anul 1988. ~n aceste condi]ii, `n anul 1996 num\rul mieilor sacrifica]i `n Noua Zeeland\ a fost cu peste 800 mii indivizi mai mare comparativ cu anul precedent, atingându-se recorduri [i `n ce prive[te greutatea carcaselor (`n medie 20 - 24 kg). Astfel, cantit\]ile de carne exportate au fost cu 4 % mai mari, comparativ cu anii anteriori. Datorit\ faptului c\ pia]a intern\ nu a absorbit decât 20 % din totalul ob]inut, carnea rezultat\ a fost exportat\ sub form\ de carcase congelate [i refrigerate. Cantit\]ile cele mai mari destinate exportului au fost dirijate spre unele pie]e din Orientul Mijlociu, iar `n perioada r\zboiului din Golf, exportul de carne de ovine c\tre Arabia Saudit\ a fost de peste 14.000 t, ceea ce reprezint\ o cre[tere cu peste 3000 t comparativ cu anul 1989. Carnea exportat\ pe pie]ele din Uniunea European\ a r\mas cantitativ constant\, deoarece `n cadrul acordurilor interna]ionale s-a impus respectarea unor limite maxime deja stabilite. ~n aceast\ zon\ exporturile cele mai mari au fost dirijate c\tre pie]ele din Fran]a, Anglia, Grecia [i Italia. Produc]ia de carne ob]inut\ `n Australia prin sacrificarea animalelor tinere este destinat\ `n cea mai mare parte pie]ei interne [i doar 16 % din cantitatea total\ din anul 1995 a fost exportat\. Din aceast\ cantitate 25 % a fost absorbit\ de pia]a din S.U.A., 22 % de Japonia, 10 % de Uniunea European\, 8 % de Taiwan [i 35 % de Orientul Mijlociu. Europa de Est reprezint\ al\turi de aceste dou\ ]\ri mari exportatoare de carne de tineret ovin, un furnizor deosebit pentru pia]a mondial\. ~ns\ trebuie men]ionat faptul c\ din aceste zone peste 75 % din volumul tranzac]iilor anuale se fac cu predilec]ie `n viu [i sunt dirijate `n general spre pie]ele din Orientul Apropiat [i Mijlociu. - 100 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Carnea de ovine adulte se ob]ine prin sacrificarea batalilor, oilor [i berbecilor reforma]i la vârste ce permit valorificarea superioar\ pentru produc]ia de carne. Principalul furnizor al pie]elor mondiale cu acest produs este reprezentat de Australia, ]ar\ ce livreaz\ pe diverse pie]e peste 50 % din exportul mondial, urmat\ de Noua Zeeland\ cu aproximativ 20 %, Africa 14 % [i alte regiuni cu 16 %. Exportul carcaselor provenite din sacrificarea oilor adulte efectuat de Australia a `nregistrat `n anul 1995 un u[or regres, datorit\ faptului c\ vara austral\ a fost extrem de secetoas\, iar iarna deosebit de friguroas\ pentru aceast\ zon\. ~n aceste condi]ii pierderile din efectiv au fost extrem de mari [i au dep\[it 22 milioane indivizi, ceea ce reprezint\ 14% din efectivul total de ovine crescut de Australia. ~n mod normal [i `n anii f\r\ evenimente deosebite num\rul de indivizi destina]i sacrific\rii se apropiau [i uneori dep\[eau 16 milioane, `ns\ datorit\ cauzelor men]ionate sacrific\rile din ultimii 3 ani au fost reduse cu 5 %, `ncercându-se astfel refacerea [eptelului. Principalele pie]e de export a c\rnii de ovin\ adult\ provenit\ din Australia sunt reprezentate de cele din Orientul Mijlociu, unele ]\ri musulmane ex-sovietice [i Sud-Estul Asiei. Orientul Mijlociu absoarbe peste 55 % din oferta australian\, cu specifica]ia c\ pe aceste pie]e tranzac]iile cu carnea de ovine se fac fie `n viu, fie `n carcas\. Spre exemplu `n anii 1994 [i 1995, Iranul [i Algeria au importat 23 mii tone respectiv 11 mii tone carne `n carcas\, `n timp ce Arabia Saudit\ a importat `n perioada r\zboiului din Golf [i `n anul 1994 peste 4 milioane ovine reformate, `ns\ `n viu. Obiectivele principale ale cresc\torilor australieni sunt `n prezent `ndreptate spre acapararea pie]ii din sud-estul Asiei, `ndeosebi a celei din Coreea de Sud, unde au reu[it ca `n anul 1996 s\ plaseze din oferta proprie peste 13 mii t carne `n carcase congelate [i refrigerate. Pia]a Uniunii Europene este una minor\ pentru oferta australian\ [i aceasta datorit\ faptului c\ `n aceast\ zon\ sunt preferate carcasele de tineret ovin, `ns\ [i pe unele pie]e de aici s-au `nregistrat u[oare cre[teri `n ultima perioad\. Asfel, conform datelor publicate de revista “Reussir Patre", ]\ri precum Fran]a, Regatul Unit al Marii Britanii [i alte state vest europene [i-au sporit progresiv importurile `n intervalul cuprins `ntre anii 1991 [i 1996, comparativ cu anul 1989 (fig. 48). Conform sursei citate, `n ceea ce prive[te evolu]ia pre]urilor pentru carnea de ovine la Bursele din Marea Britanie [i Fran]a, se - 101 -

Produc]ia de carne

constat\ c\ acestea `nregistreaz\ fluctua]ii lunare, datorate `n principal cererilor [i ofertelor inconstante `nregistrate pe parcursul unui an calendaristic. Pre]urile cele mai ridicate se `nregistreaz\ `n anotimpul rece [i ating valori maxime `n lunile martie, aprilie [i mai, când [i ofertele sunt mai reduse cantitativ, dup\ care descresc treptat pân\ `n lunile august - septembrie [i urc\ din nou `n lunile sfâr[itului de an.
1995
25

1996

20

15

10 1000 t echivalent

5 Alte state Irlanda Marea Britanie 0 I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D

Fig.48. Evolu]ia importului de carne de ovine pe unele pie]e din Europa Occidental\ (Sursa: Reussir Patre, 1997)

4.1.4. CIRCUITUL C|RNII DE OVINE PE PIE}ELE INTERNA}IONALE Consumul c\rnii de ovine. ~n func]ie de perioadele istorice [i de condi]iile social-economice din diferite ]\ri, consumul c\rnii de ovine `mbrac\ trei aspecte diferite. - Un prim aspect este specific ]\rilor dezvoltate economic [i `ndeosebi celor din Europa Occidental\, unde carnea de ovine se consum\ ca “delicates\”, pe lâng\ cea provenit\ de la alte specii de animale. ~n cea mai mare parte carnea comercializat\ pe aceste pie]e provine din sacrificarea tineretului ovin `ngr\[at apar]inând unor rase [i tipuri specializate pentru aceast\ produc]ie. - 102 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

- Al doilea aspect este legat de tradi]ia unor popoare de a consuma carne de ovine [i este caracteristic ]\rilor musulmane, `ndeosebi celor din Asia. ~n acest context, trebuie specificat faptul c\ aceste ]\ri sunt [i mari consumatoare dar [i mari importatoare de carne de ovine. Astfel, ]\ri precum Iran, Liban, Siria, Arabia Saudit\, Emiratele Arabe Unite [i altele, recurg la importuri anuale `nsemnate de carne de ovine pentru asigurarea necesarului intern, importurile f\cându-se fie `n viu, fie `n carcase congelate sau refrigerate. - Ultimul aspect este caracteristic ]\rilor slab industrializate, `n care, necesarul de protein\ animal\ este asigurat `n cea mai mare parte de produsele provenite de la ovine [i caprine. Pe aceste pie]e, carnea consumat\ este ob]inut\ prin sacrificarea animalelor apar]inând raselor rustice, tardive [i cu o productivitate redus\. Referitor la consumul individual de carne de ovine acesta este variabil de la continent la continent [i de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, cel mai mare consum anual pe locuitor se `nregistreaz\ `n zona Oceaniei, respectiv `n Australia [i este de 38,3 kg carne de ovine reprezentând 36,45 % din consumul individual anual de carne, urmeaz\ Noua Zeeland\ cu un consum anual pe locuitor de 30,7 kg (29,3 % din consumul total individual de carne la nivel na]ional). La nivel european conform datelor publicate `n anul 1997 de revista Tendance se constat\ c\ `n ultima perioad\ consumul c\rnii de ovine este `n cre[tere, excep]ie f\când Regatul Unit unde `ncepând cu anul 1991 consumul c\rnii de ovine `nregistreaz\ un u[or regres, `ns\ nesemnificativ. ~n alte ]\ri cum ar fi Fran]a, Irlanda, ]\rile scandinave [i altele, consumul acestui produs este `n continu\ cre[tere. ~n condi]iile ar\tate anterior, orientarea marilor ]\ri cresc\toare de ovine a fost [i este `ndreptat\ spre sporirea produc]iilor ce se ob]in de la ovine [i `ndeosebi a celei de carne, utilizându-se `n acest scop cele mai eficiente metode de selec]ie, cre[tere, [i ameliorare. Pentru atingerea obiectivelor stabilite [i a performan]elor la care s-a ajuns `n prezent `n cre[terea ovinelor, au fost necesari mul]i ani de cercet\ri `n care geneticienii, nutri]ioni[tii, amelioratorii [i cresc\torii [i-au reunit eforturile pentru a c\uta noi solu]ii `n scopul realiz\rii unor cantit\]i sporite de carne, f\r\ a se neglija `ns\ aspectul economic `n ob]inerea acestora. ~n compara]ie cu bovinele, unde eforturile de ameliorare au putut fi concentrate datorit\ extinderii `n mas\ a `ns\mân]\rilor artificiale, ovinele prezint\ posibilit\]i de ameliorare bazate `ndeosebi pe un progres - 103 -

Produc]ia de carne

genetic mai rapid, datorat `n special particularit\]ilor biologice specifice speciei [i anume: precocitatea sexual\, durata gesta]iei mai mic\, prolificitatea mai mare care, toate `mpreun\ fac intervalul dintre genera]ii mai scurt [i presiunea de selec]ie mai ridicat\. Exportul c\rnii de ovine. ~n privin]a tranzac]iilor interna]ionale cu carne de ovine ce se `nregistraz\ anual la nivel mondial, se poate spune c\ acestea se realizeaz\ `n zone diferite ale globului [i includ sortimente variate, `n func]ie de cerin]ele consumatorilor. De asemenea, este cunoscut faptul c\ tranzac]iile cu acest produs reprezint\ aproximativ 6 % din comer]ul mondial total cu carne [i se preconizeaz\ ca `n viitor s\ fie unul [i mai activ, datorit\ cre[terii num\rului de locuitori `n zonele cu tradi]ie `n consumul c\rnii de ovine. ~n tabelul 10 sunt redate unele date prin care se reliefeaz\ exportul c\rnii de ovine la nivel mondial [i pe continente.
Tabelul 10

Evolu]ia exportului c\rnii de ovine la nivel mondial (Sursa: EUROSTAT 1996)
Specificare Africa America de Nord America de Sud Asia Oceania Europa Total mondial 1991 3898 4776 22916 47339 588389 183492 850960 Tone 1992 5420 4163 16854 43262 653341 207826 930866 1993 3630 4584 17259 36547 580348 196083 838451 1991 7838 13739 37273 85002 994171 664185 1802208 1000 $ 1992 14706 12623 31959 88569 1070341 749854 1968052 1993 11035 11445 31286 76419 1070362 642271 1842818

Analizând datele prezentate se constat\ c\, aproximativ 2/3 din cantit\]ile tranzac]ionate la nivel mondial provin din Oceania, urmat\ apoi de cele din Europa. Privitor la pre]ul pl\tit pentru o ton\ carne de ovine `n carcas\ la bursele din Oceania, cantitatea respectiv\ poate fi cump\rat\ la 1600 $, `n timp ce `n Europa la bursa de-gros din Londra cost\ `n medie cca. 3000 $ [i atinge valori maxime `n intervalul aprilie-mai (peste 4500 $/t), iar la bursa de la Paris pre]urile maximale ajung `n perioade anuale diferite la peste 5000 $/t (maxima s-a `nregistrat `n aprilie 1996 [i a fost de 6870 $/t carne `n carcas\). Dintre ]\rile Uniunii Europene, Spania, Portugalia [i Grecia export\ la pre]urile cele mai mici (sub 2000 $/t ), datorit\ faptului c\ `n - 104 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

marea lor majoritate carcasele comercializate provin din sacrificarea ovinelor apar]inând unor rase rustice exploatate prioritar pentru produc]ia de lapte. ~n ceea ce prive[te carnea de ovine produs\ `n unele ]\ri membre ale Uniunii Europene (tabelul 11), se constat\ c\ cea mai mare cantitate din volumul total exportat apar]ine Regatului Unit al Marii Britanii [i Fran]ei, ]\ri care `mpreun\ au furnizat pie]elor europene cca. 66,20 % `n anul 1995 [i respectiv 60,22 % `n anul 1996.
Tabelul 11

Evolu]ia exportului c\rnii de ovine din unele state europene, mii t (Sursa:ISTAT/ISMEA 1997)
Perioada }ara Regatul Unit Fran]a Benelux Irlanda Spania Alte ]\ri Total UE Noua Zeeland\ Bulgaria Ungaria Argentina Alte ]\ri Total 1995 6.023 3.886 1.168 2.236 1.430 238 14.981 5.759 327 314 164 8.636 22.582 1996 4.085 3.792 1.419 1.697 1.667 402 13.052 5.861 697 404 172 8.894 21.947 Diferen]a (%) - 32.3 - 2.4 + 21.4 - 24.1 + 16.6 + 68.9 - 12.9 + 1.8 + 113 + 28.3 + 4.7 + 2.90 - 2.81 Trimestrul I 1997 486 1.363 297 192 1.230 174 3.742 1.979 886 62 112 3.385 6.955

Dup\ cele dou\ ]\ri men]ionate anterior urmeaz\ Irlanda, Spania [i un grup format din mai multe state cu cantit\]i mai reduse de carne. ~n cazul ]\rilor din afara spa]iului comunitar, cantit\]ile cele mai mari de carne exportate provin din Noua Zeeland\. De asemenea, din datele prezentate se mai poate constata c\ `n anul 1996 Bulgaria a livrat la export cantit\]i mai mari cu 113 % comparativ cu anul precedent. ~n ceea ce prive[te exportul realizat de ]ara noastr\ se poate preciza faptul c\ de[i de]inem un num\r `nsemnat de ovine, volumul c\rnii destinat pie]elor externe este mult mai mic comparativ cu cel al altor state cu efective mai mici cum ar fi de pild\ Olanda, Bulgaria sau Ungaria. - 105 -

Produc]ia de carne

Cele mai mari cantit\]i de carne de ovine importate la nivelul continentelor (tabelul 12) s-au `nregistrat `n ]\ri din Europa, apoi `n unele state situate `n Asia [i Africa.
Tabelul 12

Evolu]ia importului c\rnii de ovine la nivel mondial (Sursa: F.A.O. vol. 47/ 1995)
Specificare Africa
America de Nord

America de Sud Asia Oceania Europa Total mondial

1991 12355 58518 4927 264380 54836 374574 860591

Tone 1992 24385 64817 5377 296733 60299 413078 914689

1993 17358 72330 7627 225575 69337 404756 816987

1991 23006 127685 5774 476175 50941 1213486 2019049

1000 $ 1992 47242 137000 6617 555604 53176 1372805 2242460

1993 32804 159275 8376 433546 66363 1325124 2049389

De remarcat ar fi [i faptul c\ `n anul 1995, volumul cel mai mare de carne importat la nivel mondial apar]ine statelor europene (cca. 50%), iar cel mai mic ]\rilor din America de Sud [i Oceania. Din cantitatea total\ de carne importat\ de ]\rile din zonele Americii de Nord [i Centrale, `n anul 1996 conform multor surse de informare, aproximativ 66 % a fost absorbit\ de pia]a Statelor Unite. La nivel european, din datele prezentate `n tabelul 13 se poate observa c\ cea mai mare cantitate de carne importat\ apar]ine pie]elor franceze, iar `n perioadele de timp analizate se constat\ c\ cererea pentru acest produs este `n continu\ cre[tere de la an la an. Pe locul doi se situeaz\ Regatul Unit, apoi Germania, dup\ care urmeaz\ un grup de mai multe state cu importuri mai reduse. Referitor la pre]ul pl\tit pe unitatea de produs se constat\ ce cele mai avantajoase sunt oferite de pia]a helvet\, `ns\ [i preten]iile fa]\ de calitatea c\rnii sunt deosebite, [tiindu-se faptul c\ popula]ia din aceast\ ]ar\ solicit\ aproape exclusiv carcase de tineret ovin `ngr\[at cu propor]ia maselor musculare mai mare [i cu `nsu[iri organoleptice deosebite ale c\rnii din carcas\. ~n Grecia [i Peninsula Iberic\ unde preten]iile consumatorilor sunt mai modeste `n privin]a calit\]ii c\rnii, achizi]ionarea acesteia se realizeaz\ la pre]uri medii de cca. 2000 $/ton\.

- 106 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 13

Evolu]ia importului c\rnii de ovine `n unele state europene (Sursa: ISTAT/ISMEA. 1996)
Specificare Belgia Elve]ia Fran]a Germania Grecia Olanda Portugalia Regatul Unit Spania 1991 17451 6624 139134 30591 12726 6084 10414 101887 18395 Tone 1992 19145 6686 154053 36158 18683 5538 11733 108208 20943 1993 21619 6623 159025 35859 14172 6031 7887 105322 15141 1991 74641 37997 481134 115575 28085 20817 27011 231665 58995 1000 $ 1992 86612 42564 519073 142426 43272 23142 33532 271224 73727 1993 91738 42234 510684 136698 30016 23768 23582 286518 53876

~n statele din Europa Central\ [i de Est, datorit\ faptul c\ preferin]ele consumatorilor fa]\ de carnea de ovine sunt `n general modeste [i, se consum\ `n cantit\]i mai mari doar `n anumite perioade ale anului, pre]ul pl\tit pentru achizi]ionarea unei tone de carne `n caras\ nu dep\[e[te 1500 dolari. 4.1.5. APTITUDINILE PENTRU PRODUC}IA DE CARNE A RASELOR LOCALE DE OVINE Cu toate c\ rasele autohtone de ovine nu au fost supuse unor lucr\ri sistematice de selec]ie [i ameliorare `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de carne, `n cadrul lucr\rilor de testare s-a constatat c\ acestea au un grad pronun]at de reactivitate pozitiv\ la tehnologiile de `ngr\[are [i `n mod deosebit la cele de tip semiintensiv [i intensiv. Dintre toate rasele [i popula]iile de ovine autohtone, Merinos de Palas prezint\ aptitudinile cele mai bune pentru produc]ia de carne, dup\ care urmeaz\ Merinos Transilv\nean, Spanca, }igaia [i }urcana. Merinos de Palas. Precocitatea ridicat\, dezvoltarea corporal\ accentuat\, conforma]ia specific\ raselor cu aptitudini de carne, calitatea bun\ a carcasei [i c\rnii, fac din Merinos de Palas o ras\ apreciat\ [i pentru aceast\ produc]ie. Tineretul ovin `ngr\[at intensiv, realizeaz\ greut\]i corporale vii de peste 35 kg la vârsta de 150 zile, rezultând sporuri medii zilnice mai mari de 220 g. Consumul specific de hran\ este de 5,5 U.N., iar dup\ - 107 -

Produc]ia de carne

sacrificare se ob]in carcase de bun\ calitate, cu mase musculare evidente [i jigouri globuloase. La categoriile `ngr\[ate gr\simea subcutanat\ este dispersat\ `n strat uniform, iar cea interioar\ `n cantit\]i moderate. Randamentul la sacrificare este diferit `n func]ie de categoria de vârst\ fiind cuprins `ntre 45 - 50 % `n cazul tineretului din anul precedent [i 52 % la batali. Rasa Merinos de Palas s-a dovedit a fi [i o foarte bun\ amelioratore a produc]iei de carne. Astfel, `n vederea determin\rii gradului [i modului de influen]\ a Merinosului de Palas `n ameliorarea produc]iei de carne la alte rase autohtone, s-a constatat c\ `n cazul `ncruci[\rii cu Merinos Transilv\nean, la meti[i se amelioreaz\ sporul mediu zilnic cu 3,7 % concomitent cu o reducere a consumului specific cu 3,4 % [i o cre[tere a randamentului la sacrificare de 1,3 % la (Mochnacs, M., Taft\, V., Vintil\, I., 1978). ~n cazul `ncruci[\rilor cu oi Spanc\ s-a constatat c\ `n timp ce sporul mediu zilnic cre[te cu 16,2 % consumul specific [i randamentul la sacrificare r\mân apropiate ca valoare. Merinos Transilv\nean. ~nsu[irile pentru produc]ia de carne sunt inferioare celor caracteristice Merinosului de Palas, dar superioare raselor }igaie [i }urcan\. ~n condi]ii de `ngr\[are intensiv\ [i semiintensiv\, tineretul ovin apar]inând rasei Merinos Transilv\nean realizeaz\ `n mod obi[nuit sporuri medii zilnice mai mari de 200 g, cu limite cuprinse `ntre 175 - 250 g. Consumul specific realizat de tineretul ovin supus `ngr\[\rii, este cuprins `ntre 5,5 [i 6,5 U.N. Carcasele [i carnea sunt de bun\ calitate [i prezint\ `nsu[iri organopleptice superioare. Spanca. Efectivele apar]inând acestei popula]ii au `n general aptitudini bune pentru produc]ia de carne. Tineretul ovin ob]inut prin utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor de ras\ Merinos de Palas se preteaz\ foarte bine la `ngr\[area de tip intensiv, iar carnea rezultat\ `n urma sacrific\rilor are `nsu[iri calitative deosebite. Capacitatea de `ngr\[are, dar `n mod deosebit structura fizic\ [i tisular\ a carcasei, se `mbun\t\]e[te considerabil când, pentru ob]inerea mieilor destina]i `ngr\[\rii sunt utiliza]i berbeci apar]inând unor rase specializate. ~n cazul `ngr\[\rii intensive, sporurile medii zilnice [i consumul specific au valori ce le situeaz\ `nainte tineretului de ras\ }igaie. De asemenea, `n cazul aplic\rii tehnologiei de `ngr\[are intensiv\, rezultatele ob]inute demonstreaz\ c\ tineretul apar]inând popula]iei de Spanc\ dispune de aptitudini bune pentru produc]ia de carne. - 108 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Dr\g\nescu, C., 1970; Constantinescu, I. [i colab. 1970; Taft\, V. [i colab. 1979; Mire[an, E., 1979; Pascal, C., 1997).

}igaie. Referitor la aceast\ ras\, ]inându-se cont de faptul c\ nu a f\cut obiectul unui plan de selec]ie [i ameliorare `n aceast\ direc]ie, produc]ia de carne este considerat\ ca fiind bun\. Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne a tineretului ovin de ras\ }igaie, numero[i autori arat\ c\ acesta se preteaz\ bine la `ngr\[area de tip semiintensiv [i extensiv [i permite ob]inerea unor rezultate foarte bune la `ngr\[area intensiv\ a meti[ilor ob]inu]i prin utilizarea la `ncruci[\ri pe linie matern\ a oilor din aceast\ ras\ cu berbeci din tipuri caracterizate printr-un grad mai ridicat de precocitate [i aptitudini superioare pentru produc]ia de carne (Raicu, E. 1968;

Produc]ia bun\ de lapte a oilor mame determin\ o vitez\ mare de cre[tere a mieiilor afla]i `n perioada de al\ptare, rezultând astfel sporuri importante de cre[tere `n greutate. Sporul mediu zilnic realizat la `ngr\[area intensiv\ sau semiintensiv\ este cuprins `ntre 175 g [i 200 g `n prima parte, dup\ care la vârste mai mari de 4 luni [i la greut\]i de peste 30 kg scade la 125 - 135 g/zi. Consumul specific [i randamentul la sacrificare sunt de 6,5 U.N. [i respectiv 48 %. Dup\ sacrificarea tineretului ovin `ngr\[at, carcasele rezultate sunt de o calitate bun\. }urcana. Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne, trebuie precizat faptul c\, efectivele apar]inând acestei rase se caracterizeaz\ prin `nsu[iri inferioare tuturor raselor crescute `n ]ara noastr\. Viteza de cre[tere `nregistrat\ la categoriile tinere are o valoare relativ mic\, fiind imprimat\ de caracterul tardiv al rasei. Cu toate acestea, la `ngr\[area de tip intensiv, tineretul ovin apar]inând rasei }urcan\ se comport\ bine. Astfel, `n condi]iile precizate, sporul mediu zilnic realizat este cuprins `ntre 150 [i 180 g, iar consumul specific 6,8 U.N. Carcasele rezultate sunt deficitare sub aspectul conforma]iei, calit\]ii c\rnii [i structurii fizice [i tisulare. Calitatea carcaselor ob]inute prin sacrificarea mieilor }urcan\ este inferioar\ altor rase, carnea fiind din punct de vedere calitativ mediocr\, cu gust [i miros specific. Indicii carcasei au valori mici, `ns\ din cercet\rile `ntreprinse pân\ `n prezent s-a constatat c\ la meti[ii ob]inu]i prin `ncruci[\ri cu alte rase aceste caracteristici se `mbun\t\]esc considerabil. Dac\ compar\m aceste valori cu cele determinate pentru indivizii apar]inând raselor de carne, datele respective sunt inferioare, `ns\ cu toate acestea prin ac]iuni ferme de selec]ie [i amelioarare se pot `mbun\t\]i to]i indicii prezenta]i. - 109 -

Produc]ia de carne Tabelul 14

Principalii indici ai capacit\]ii de `ngr\[are la tineretul ovin apar]inând raselor autohtone
Specificare U.M Merinos de Palas Merinos Transilv.* Spanc\* }igaie }urcan\

Spor mediu zilnic g Consum U.N./kg spor Randament comercial % Structura tisular\: - carne % - oase % - gr\sime % Indici de interior - epiplon % - mezenter % - pulmon % - inim\ % - ficat % Suprafa]a ochiului de mu[chi: -`ntre coastele 5-6 cm2 -la nivelul ultimei coaste cm2

215 5.89 53,49 64.54 15.72 15.94 1.09 0.71 2.13 0.80 2.35 8.04 14.56

195 6.12 51.00 60.30 19.00 15.17 1.20 0.71 1.70 0.69 2.60 12.63 -

198 5.94 53.50 56.18 17.30 20.10 1.50 1.09 1.90 0.68 2.60 11.61 -

175 6.05 48,65 54.87 18.06 16.28 2.66 1.33 1.97 0.57 2.28 6.41 12.44

157 6.42 42,15 53.08 19.07 17.95 1.42 1.18 2.09 0.52 2.16 6.07 12.05

Not\: * Dup\ Ciolc\ [i colab., Lucr. [tiin]. I.C.P.C.O.C. Palas - vol. I, 1972

La tineretul ovin apar]inând rasei }igaie [i popula]iei Spanc\, cantitatea mai mare de gr\sime dispus\ intra [i inter carcas\ impune necesitatea valorific\rii la vârste mai mici (150 zile), pentru a se evita ca prin continuarea `ngr\[\rii s\ aib\ loc depuneri [i mai mari de seu. Pentru Merinos de Palas, valorile ridicate ale suprafe]ei ochiului de mu[chi, atest\ c\ la tineretul din aceast\ ras\ masele musculare sunt mai dezvoltate. 4.1.6. APTITUDINILE METI{ILOR PENTRU PRODUC}IA DE CARNE Organizarea producerii c\rnii de ovine reprezint\ o activitate sus]inut\ [i neântrerupt\ de ob]inere sistematic\ a mieilor adecva]i (hibrizi) [i destina]i exclusiv `ngr\[\rii. Indiferent de forma de proprietate, tineretul ovin ob]inut `ntr-un sezon de f\tare va fi supus unor aprecieri `n urma c\rora se va stabili - 110 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

destina]ia acestora. Astfel, circuitul tineretului va cunoa[te o ramifica]ie important\ când se va stabili care va fi re]inut pentru pr\sil\, `n scopul `nlocuirii categoriilor de ovine adulte reformate [i care r\mâne disponibil pentru carne. ~n cazul existen]ei unor ferme specializate pentru ob]inerea mieilor hibrizi nu putem discuta de o anumit\ ramifica]ie deoarece, dup\ `n]\rcare to]i mieii vor fi destina]i `ngr\[\rii [i valorifica]i exclusiv pentru produc]ia de carne. Teoriile [i afirma]iile conform c\rora utilizarea pe linie patern\ a berbecilor apar]inând unor rase precoce, `ns\ cu lâna mai groas\, pot deteriora alte `nsu[iri [i `n mod deosebit cele referitoare la calitatea lânii, nu-[i g\sesc fundamentul `n ob]inerea meti[ilor de carne, deoarece a organiza producerea c\rnii la ovine `nseamn\ a produce `n mod sistematic miei hibrizi destina]i exclusiv `ngr\[\rii, iar carnea ob]inut\ de la adul]ii reforma]i trebuie privit\ mai degrab\ ca un subprodus, iar cea rezultat\ de la tineretul `ngr\[at ca o exploatare mixt\ a oilor. ~n Marea Britanie, când scopul principal al exploat\rii oilor este reprezentat de produc]ia de carne nu se mai acord\ aten]ie lânii, iar principalul indicator de eficien]\ economic\ este reprezentat de num\rul de miei vându]i sau cantitatea de carne livrat\ pie]ei de la fiecare oaie din nucleul matc\. ~n ultimele trei decenii `n ]ara noastr\ au avut loc diverse ac]iuni de `ncruci[are industrial\ `ntre oile din rase [i popula]iile autohtone cu berbeci apar]inând unor rase specializate pentru produc]ia de carne. Pe baza rezultatelor ob]inute s-a constatat c\ ovinele autohtone au o capacitate de combinabilitate ridicat\, iar la meti[ii ob]inu]i se `mbun\t\]e[te considerabil viteza de cre[tere [i precocitatea, se dimineaz\ consumul specific [i se corecteaz\ unele defecte ale carcaselor. Astfel, `n urma `ncruci[\rilor industriale simple practicate `ntre oi apar]inând raselor autohtone Merinos de Palas, }igaie [i }urcan\ cu berbeci Texel [i ~le de France, se constat\ c\ `n toate cazurile carcasele rezultate prin sacrificarea tineretului ovin metis prezint\ caracteristici mult `mbun\t\]ite. ~n general aceste carcase, dar `n mod deosebit cele provenite de la loturile Texel x }igaie [i Texel x Merinos de Palas precum [i cele rezultate din sacrificarea indivizilor meti[i ~le de France x Merinos de Palas, aveau o conforma]ie caracteristic\ raselor specializate pentru produc]ia de carne. Carcasele erau potrivit de lungi [i largi, coastele scurte [i arcuite, jigourile globuloase, gâtul scurt [i gros, gr\simea de acoperire de culoare alb\ `ns\ dispersat\ `n strat mic [i - 111 -

Produc]ia de carne

1997).

uniform, conferind astfel un aspect comercial remarcabil (Pascal, C., De asemenea, la meti[ii ob]inu]i, datorit\ dezvolt\rii mai accentuate a maselor musculare, formele corporale erau mai rotunjite, spinarea [i [alele mai largi [i aveau o bun\ dezvoltare a trenului posterior. ~n cazul mieilor meti[i datorit\ faptului c\ s-a `mbun\t\]it considerabil precocitatea, ace[tia au ajuns `ntr-un timp mai scurt la greut\]i optime de sacrificare, aspect deosebit de important din punct de vedere economic. Comparând rezultatele ob]inute `n cazul mieilor de ras\ curat\ Merinos de Palas, }igaie [i }urcan\ cu cele ale loturilor metise, se observ\ c\ prin utilizarea la `ncruci[\ri industriale a berbecilor apar]inând celor dou\ rase specializate pentru produc]ia de carne, s-au `nregistrat cre[teri semnificative ale greut\]ii carcaselor [i, au avut loc [i cre[teri considerabile ale indicilor de calitate. ~n urma aplic\rii unei tehnologii de `ngr\[are intensiv\ identic\ atât `n cazul hibrizilor rezulta]i din `ncruci[area oilor autohtone cu berbeci apar]inând celor dou\ rase de carne, cât [i pentru tineretul apar]inând raselor materne, carcasele rezultate `n urma sacrific\rii meti[ilor au avut greut\]i superioare, constatându-se diferen]e evidente `n ceea ce prive[te conforma]ia, compozi]ia fizic\ [i structur\ tisular\. Analizând greutatea pricipalelor componente ale carcasei, respectiv carnea, oasele [i gr\simea, precum [i raportul oase / carne, se constat\ c\ `n toate situa]iile, la loturile metise valorile determinate au fost superioare, comparativ cu cele `nregistrate la mieii de ras\ curat\. ~n cazul hibrizilor ob]inu]i prin utilizarea la `ncruci[\ri a oilor Merinos de Palas, comparativ cu mieii de ras\ curat\, diferen]ele privitoare la greutatea carcasei exprimate `n valori relative, au fost superioare cu 19,96 % `n cazul meti[ilor ob]inu]i cu Texel [i cu 14,50 % la cei cu ~le de France (tabelul 15). Prin sacrificarea mieilor hibrizi Texel x }igaie, carcasele ob]inute prezentau o conforma]ie caracteristic\, iar greutatea acestora a fost superioar\ cu 19,92 % fa]\ de cea rezultat\ de la tineretul ovin }igaie ras\ curat\ (tabelul 16). De asemenea, carnea din carcas\ prezenta `nsu[iri organoleptice superioare. Privitor la rasa }urcan\, aceasta a reac]ionat foarte bine la `ncruci[\rile industriale practicate `n vederea sporirii produc]iei de carne. Astfel, comparativ cu lotul martor format din miei ras\ curat\, prin sacrificarea tineretului ovin metis, carcasele au avut greut\]i superioare - 112 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

cu 56,10 % `n cazul hibrizilor ~le de France x }urcan\ [i cu 65,70 % la cei Texel x }urcan\ (tabelul 17).
Tabelul 15

Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\ la tineretul ovin de ras\ Merinos de Palas [i meti[i (C., Pascal, 1997)
Merinos de Palas ~le de France x M. Palas Texel x M. Palas

Specificare Greutatea carcasei Carnea din carcas\ Oase din carcas\ Gr\simea din carcas\ Carcasa f\r\ gr\sime Raport oase / carne Jigoul -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ Cotlet I + II -carne -oase -raport oase / carne
-participare `n carcas\

U.M

Gât [i spat\ -carne -oase -raport oase / carne
-participare `n carcas\

Cap de pipt [i fleic\ -carne -oase -raport oase / carne
-participare `n carcas\

kg kg kg kg kg kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg %

X ±sx 16,850 ± 0,325 12,140 ± 0,201 3,220 ± 0,036 1,490 ± 0,056 15,360 ± 0,007 1 : 3,65 4,630 ± 0,050 3,670 ± 0,045 0,960 ± 0,007 1 : 3,822 30,15 2,480 ± 0,037 1,880 ± 0,032 0,600 ± 0,021 1 : 3,133 16,15 4,270 ± 0,079 3,390 ± 0,084 0,880 ± 0,038 1 : 3,852 27,80 3,980 ± 0,060 3,200 ± 0,038 0,780 ± 0,032 1 :4,102 25,90

X ±sx 20,220 ± 0,780 14,820 ± 0,617 3,320 ± 0,249 2,080 ± 0,134 18,140 ± 0,637 1 : 4,463 5,630 ± 0,163 4,610± 0,182 1,020 ± 0,014 1 : 4,519 31,05 2,800 ± 0,124 2,300 ± 0,116 0,500 ± 0,107 1 : 4,600 15,43 4,910± 0,053 4,000 ± 0,146 0,910 ± 0,131 1 : 4,395 27,06 4,800 ± 0,157 3,910 ± 0,155 0,890 ± 0,176 1 : 4,393 26,46

X ±sx 21,969 ± 0,405 15,980 ± 0,294 3,685 ± 0,093 2,304 ± 0,061 19,665 ± 0,404 1 : 4,336 6,021 ± 0,161 4,821 ± 0,130 1,200 ± 0,025 1 : 4,017 31,65 3,080 ± 0,086 2,542 ± 0,062 0,538 ± 0,023 1 : 4,724 15,43 5,162 ± 0,139 4,175 ± 0,120 0,987 ± 0,029 1 :4,229 25,86 5,402 ± 0,105 4,442 ± 0,026 0,960 ± 0,093 1 : 4,627 27,06

- 113 -

Produc]ia de carne Tabelul 16

Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\ la tineretul ovin de ras\ }igaie [i meti[i (C., Pascal, 1997)
}igaie Specificare Greutatea carcasei Carnea din carcas\ Oase din carcas\ Gr\simea din carcas\ Carcasa f\r\ gr\sime Raport oase / carne Jigoul -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ Cotlet I + II -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ Gât [i spat\ -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ Cap de pipt [i fleic\ -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\
U.M

Texel x }igaie

X ±sx
15,310 ± 0,261 11,227 ± 0,124 2,985 ± 0,105 1,125 ± 0,045 14,185 ± 0,211 1 : 3,891 3,899 ± 0,070 3,009 ± 0,069 0,890 ± 0,034 1 : 3,380 27,42 2,186 ± 0,049 1,698 ± 0,037 0,488 ± 0,029 1 : 3,479 15,41 4,380 ± 0,069 3,563 ± 0,041 0,817 ± 0,032 1 : 4,361 30,87 3,732 ± 0,054 3,010 ± 0,041 0,722 ± 0,025 1 : 4,168 26,30

X ±sx
19,206 ± 0,342 13,342 ± 0,252 3,350 ± 0,105 2,514 ± 0,084 16,692 ± 0,034 1 : 3,982 5,081 ± 0,118 4,030 ± 0,079 1,051 ± 0,037 1 : 3,834 30,43 2,645 ± 0,047 2,131 ± 0,050 0,514 ± 0,018 4,145 15,85 4,533 ± 0,088 3,625 ± 0,066 0,908 ± 0,29 1 : 3,992 27,16 4,433 ± 0,077 3,556 ± 0,059 0,877 ± 0,024 1 : 4,054 26,56

kg kg kg kg kg kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg %

Datele ob]inute `n cazul cercet\rilor efectuate confirm\ posibilit\]ile meti[ilor rezulta]i prin participarea la `ncruci[\ri industriale a oilor de ras\ }urcan\ de a produce cantit\]i mai mari de carne [i de calitate superioar\. Rezult\ deci, c\ rasa }urcan\ dispune de o capacitate de combinabilitate ridicat\ confirmat\ de altfel [i cu prilejul altor tipuri de `ncruci[\ri. ~n aceast\ situa]ie, pozi]ia fa]\ de rasa precizat\ trebuie reanalizat\ [i `n viitor, dup\ caz, aceasta s\ fie utilizat\ din ce `n ce mai mult `n diferite scheme de `ncruci[are, indiferent de produc]ia ce este vizat\ spre a fi `mbun\t\]it\. - 114 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 17

Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\ la tineretul ovin de ras\ }urcan\ [i meti[i (C., Pascal, 1997)
}urcan\ Specificare Greutatea carcasei Carnea din carcas\ Oase din carcas\ Gr\simea din carcas\ Carcasa f\r\ gr\sime Raport oase / carne Jigoul -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ Cotlet I + II -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ Gât [i spat\ -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ Cap de pipt [i fleic\ -carne -oase -raport oase / carne -participare `n carcas\ U.M kg kg kg kg kg kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % ~le de France x }urcan\ Texel x }urcan\

X ±sx 9,680 ± 0,614 7,320 ± 0,480 1,970 ± 0,105 0,490 ± 0,019 9,190 ± 0,595 1 : 3,715 2,420 ± 0,135 1,862 ± 0,176 0,558 ± 0,023 1 : 3,36 26,41
1,566 ± 0,095 1,236 ± 0,059 0,330 ± 0,005 1 : 3,745 17,00 2,415 ± 0,165 1,871 ± 0,133 0,544 ± 0,031 1 : 3,439 26,25 2,789 ± 0,188 2,254 ± 0,134 0,535 ± 0,025 1 : 4,213 30,34

X ±sx 15,110 ± 0,410 10,930 ± 0,435 2,870 ± 0,081 1,310 ± 0,017 13,800 ± 0,394 1 : 3,800 4,027 ± 0,129 3,156 ± 0,102 0,871± 0,028 1 : 3,623 29,18
2,290 ± 0,086 1,800 ± 0,765 0,440 ± 0,013 1 : 3,730 16,60 3,800 ± 0,086 3,051 ± 0,102 0,750 ± 0,021 1 : 4,068 27,54 3,683 ± 0,105 2,944 ± 0,089 0,739 ± 0,016 1 : 3,983 26,62

X ±sx 16,040 ± 0,258 11,100 ±0,243 2,825 ± 0,025 2,115 ± 0,043 13,925 ± 0,253 1 : 3,929 4,123 ± 0,105 3,292 ± 0,095 0,831 ± 0,017 1 : 3,961 29,6
2,186 ± 0,018 1,698 ± 0,019 0,488 ± 0,015 1 : 3,479 15,70 3,837 ± 0,079 3,131 ± 0,083 0,706 ± 0,016 1 : 4,434 27,55 3,779 ± 0,073 2,979 ± 0,133 0,800 ± 0,008 1 : 3,723 27,14

De asemenea, `n toate variantele de `ncruci[are analizate [i prezentate se poate constata c\ la mieii meti[i sporul mediu zilnic de cre[tere este superior comparativ cu cel apreciat `n cazul loturilor apar]inând raselor materne, aspect datorat efectului heterozis. Referitor la consumul specific de U.N. pe kg greutate vie, la loturile hibride se `nregistrearz\ o reducere de pân\ la 15,90 %, a[a cum - 115 -

Produc]ia de carne

este cazul meti[ilor ob]inu]i din `ncruci[area oilor }igaie cu berbeci Texel. La meti[ii rezulta]i din `ncruci[area oilor }urcan\ cu berbeci Texel [i ~le de France, s-a constatat o `mbun\t\]ire considerabil\ a valorii randamentului la sacrificare, iar carcasele rezultate prezentau o conforma]ie compact\ fiind largi [i acoperite cu un strat uniform de gr\sime, excep]ie f\când principalele puncte de maniament unde aceasta era `n depozite mai mari.
Tabelul 18

Principalii parametri de produc]ie [i devia]ia procentual\ la meti[i comparativ cu mieii de ras\ curat\ (C., Pascal, 1997)
Rasa matern\ Merinos de Palas Merinos Transilv\nean Rasa patern\ Texel ~le de France ~le de France* Berricon* M. Palas* Merinofleisch* Suffolk* B. Leicester* Merinofleisch* Lincoln* M. de Palas* Southdown* Berrichon* ~le de France* Suffolk Texel ~le de France Berrichon* Suffolk* Texel ~le de France Southdown* B. Leicester* Suffolk* Spor mediu zilnic (± %) + 21,33 + 14,22 - 2,11 + 1,05 + 3,68 + 5,26 + 6,84 + 4,54 + 5,55 + 9,09 + 16,16 + 21,21 + 23,73 + 27,77 + 34,34 + 12,5 + 8,03 + 4,97 + 9,39 + 9,83 + 17,3 + 4,70 + 12,35 + 12,35 Randament (± %) + 4,04 + 3,50 + 4,31 + 4,55 + 2,54 + 7,64 + 5,49 - 1,68 - 8,97 + 6,54 0,00 - 5,61 - 8,79 + 4,67 + 6,54 + 3,47 + 3,12 + 4,73 + 4,62 + 8,76 + 8,30 + 0,59 + 0,79 + 3,58 Consum specific (±%) - 8,82 - 14,60 + 6,78 + 3,39 - 3,39 - 3,39 - 5,09 + 5,35 + 3,57 + 5,35 + 1,78 + 3,57 0,00 - 1,79 - 3,58 - 8,97 - 10,55 - 11,29 - 12,91 - 15,90 - 9,43 - 9,53 - 1,59 - 12,70

Spanc\

}igaie

}urcan\

Not\: * Rezultatele ob]inute la `ncruci[area oilor autohtone cu berbecii din rasele paterne marcate sunt preluate dup\ Mochnacs [i colab., 1978;

Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne [i verificarea capacit\]ii combinative cu alte tipuri de ovine, Merinos Transilv\nean a - 116 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

f\cut obiectul celui mai amplu program de cercetare. ~n acest scop, femelele apar]inând acestei rase au fost `ncruci[ate cu berbeci din rase recunoscute la nivel interna]ional ca fiind amelioratoare a produc]iei de carne. Mieii loturilor experimentale au reprezentat diverse variante de meti[i ob]inu]i prin `ncruci[\rile industriale practicate cu berbeci din rasele Suffolk, Merinofleisch [i Berrichon du Cher. Rezultatele ob]inute în timpul îngr\[\rii sunt redate în tabelul 18, iar din studiul acestora se constat\ c\ toate loturile au înregistrat sporuri de cre[tere asem\n\toare. Între sporurile medii zilnice ale celor dou\ tipuri de Merinos, cel de [es realizeaz\ sporuri superioare cu 18,5 % fa]\ de cel de coline, de unde se poate desprinde ideea c\ acestea se deosebesc `ntre ele [i sub raportul precocit\]ii.
Tabelul 19

Rezultate ob]inute pe durata îngr\[\rii mieilor meti[i [i de ras\ curat\ (dup\: Maier, R., 1975)
Varianta Suffolk x Merinos Transilv\nean Merinofleisch x Merinos Transilv\nean de [es Berrichon du Cher x M. Transilv\nean de [es M. Transilv\nean de [es Merinofleisch x Merinos Transilv\nean de coline Merinos Transilv\nean de coline Greutatea ini]ial\ (kg) Greutatea final\ (kg) Sporul mediu zilnic (g)

X ±sx
18,011±0,97 15,864±0,53 15,864±0,53 18,305±0,35 15,00 ± 0,58 14,576±0,38

X ±sx
43,117±1,80 41,342 ±1,04 41,342 ±1,04 42,147 ± 0,76 40,366 ± 1,19 34,776 ± 0,99

X ±sx
209 ± 8,92 212 ± 7,81 212 ± 7,81 198 ± 6,08 206 ± 10,0 167 ± 7,33

Dac\ facem o compara]ie între loturile de meti[i, varianta de încruci[are cu Merinofleisch a Merinosului Transilv\nean tipul de coline se apropie foarte mult de varianta ob]inut\ prin `ncruci[area tipului de [es cu aceea[i ras\ patern\ (206 g respectiv 210 g). Practic, prin metisare s-a produs o diminuare a diferen]elor de precocitate dintre variantele provenite din ecotipuri cu însu[iri diferen]iate, ceea ce presupune c\ fenomenul de heterozis s-a manifestat mai puternic la meti[ii cu Merinosul de coline. - 117 -

Produc]ia de carne

Sub aspectul capacit\]ii de valorificare a hranei s-a constatat c\ meti[ii cu Suffolk [i Merinofleisch realizeaz\ consumurile specifice cele mai reduse. Astfel, varianta cu Suffolk a avut consumul specific cu 8,5 % mai redus comparativ cu Merinosul Transilv\nean tipul de [es [i cu 5 % `n varianta cu Merinofleisch. Meti[ii ob]inu]i cu Berrichon au realizat un consum specific apropiat de cel al Merinosului Transilv\nean tipului de [es (6,30 fa]\ de 6,40 U.N.). În cazul Merinosului Transilv\nean tipul de coline, metisarea cu Merinofleisch a adus o reducere a consumului specific cu 8,0 %. Pe m\sura major\rii sporurilor în greutate, la meti[i are loc o reducere a consumului specific, în acest sens ordinea loturilor ar fi urm\toarea: Suffolk, Merinofleisch [i Berrichon du Cher. Randamentul la sacrificare are valori ridicate [i apropiate de cele caracteristice raselor precoce. Compozi]ia tisular\ a carcaselor prezint\ valori apropiate `ntre variantele de `ncruci[are a Merinosului Transilv\nean de coline, precum [i `ntre acestea [i lotul martor.
Tabelul 20

Compozi]ia tisular\ a carcasei (dup\: Maier, R., 1975)
Varianta Suffolk x Merinos Transilv\nean de [es Merinofleisch x Merinos Transilv\nean de [es Berrichon x Merinos Transilv\nean de [es Merinos Transilv\neande [es Merinofleisch x Merinos Transilv\nean de coline M. Transilv\nean de coline Greut. carcasei (kg) 19,60 18,87 18,50 17,40 15,97 13,90 Carne (kg) % 12,5 10,2 11,2 9,9 10,0 8,10 61,9 54,1 60,7 57,4 62,9 58,2 Oase (kg) % 3,54 3,24 3,34 3,02 2,73 2,58 18,0 17,1 18,0 17,3 17,1 18,5 Carne + Gr\sime (kg) % 15,5 14,4 14,6 13,0 12,9 10,4 79,2 76,6 79,2 74,0 81,0 74,6

~n aceste condi]ii rezultatele ob]inute la `ngr\[area mieilor Merinos Transilv\nean de [es sunt mul]umitoare, dar mai pu]in economice comparativ cu `ngr\[area meti[ilor. Varianta de `ncruci[are a Merinosului Transilv\nean de coline cu Merinofleisch a dat rezultate ce relev\ faptul c\ `ntre aceste dou\ rase exist\ o anumit\ capacitate - 118 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

combinativ\. Din greutatea total\ a carcasei, procentual, p\r]ile cu mase musculare de calitate sunt superioarea la meti[i comparativ cu Merinosul Transilv\nean. Majoritatea meti[ilor ob]inu]i prin utilizarea `ncruci[\rilor industriale simple, au o intensitate de cre[tere mai mare, datorit\ fenomenului de heterozis [i o capacitate superioar\ de conversie a hranei. Randamentul la sacrificare este de asemenea superior, iar conforma]ia corporal\ este apropiat\ de cea carcateristic\ tipului de carne. Prezentarea acestor date [i considera]ii pot servi ca puncte de reper `n producerea c\rnii de ovine [i pot `ncuraja ob]inerea mieilor hibrizi destina]i `n totalitate `ngr\[\rii [i valorifica]i pentru aceast\ produc]ie, contribuind astfel la eficientizarea cre[terii [i exploat\rii acestei specii. 4.1.7. CATEGORII COMERCIALE DE CARNE DE OVINE Producerea diferitelor sortimente de carne de ovine are la baz\ o serie de factori determina]i `n general de cerin]ele masei largi a consumatorilor, la care se adaug\ [i gradul de economicitate ce poate fi atins `n anumite situa]ii. Referitor la cerin]ele consumatorilor se poate spune c\ `n prezent acestea sunt foarte diversificate, fiind determinate `n mod direct de tradi]ie, grad de civiliza]ie, zon\ geografic\, clim\, etc. Cu toate acestea, conform ultimilor previziuni, preferin]ele consumatorilor se `ndreapt\ `n general spre carnea ob]inut\ din sacrificarea mieilor sau ale altor categorii tinere, sacrificate `ns\ pân\ la vârsta de 1 an. Carnea de tineret ovin se ob]ine prin sacrificarea urm\toarelor categorii de miei `ngr\[a]i: miei cruzi (miei de o lun\); miei de lapte `ntârzia]i; miei de 100 zile; miei pentru carne macr\; miei pentru carne gras\; sacrificarea batalilor tineri. Fiecare din aceste categorii se caracterizeaz\ prin greut\]i [i vârste optime de sacrificare, precum [i prin anumite caracteristici ale carcaselor ob]inute `n urma sacrific\rii. Carnea de miel crud sau de lapte rezult\ din valorificarea `nc\ din perioada de al\ptare la vârste de 30 - 45 zile [i greut\]i de 8 - 12 kg a mieilor apar]inând raselor locale [i 18 - 23 kg dac\ provin din rase precoce sau din meti[i industriali. Carcasele ob]inute au `n general greut\]i reduse (4 - 6 kg), iar conforma]ia lor [i gradul de dezvoltare - 119 -

Produc]ia de carne

difer\ `n raport cu rasa [i dezvoltarea corporal\ a mieilor la data sacrific\rii. Carnea din carcas\ este slab\, fraged\, suculent\, cu un gust pl\cut. Datorit\ faptului c\ alimenta]ia de baz\ este reprezentat\ `n cea mai mare parte de laptele matern [i concentrate, carnea nu are miros specific, fiind `ns\ de culoare deschis\ (roz de diferite nuan]e). Fibrele musculare sunt fine [i moi, carnea are un con]inut ridicat de ap\ [i colagen, ceea ce `i confer\ o valoare caloric\, nutritiv\ [i dietetic\ redus\. ~n general producerea unei cantit\]i mari de carne de acest tip, este neeconomic\ deoarece mieii sunt sacrifica]i exact când energia de cre[tere este maxim\, pierzându-se astfel `n cazul fiec\rui miel sacrificat peste 10 - 15 kg carne `n carcas\ comparativ cu cantitatea de carne ob]inut\ de la mieii sacrifica]i la vârste de 4 - 6 luni. ~n aceste condi]ii mai indicat\ ar fi cre[terea mieilor pe baz\ de lapte matern [i administrarea furajelor concentrate [i a masei verzi la discre]ie, pân\ la vârsta de 2 - 3 luni. Astfel, greutatea vie a mieilor dep\[e[te adesea 18 kg chiar [i `n cazul celor apar]inând unor rase semitardive [i tardive, ob]inându-se de la fiecare miel valorificat carcase mai mari cu peste 8 kg. Cu toate acestea, consumul c\rnii de miel crud are `n general un caracter sezonier, fiind solicitate `n special carcasele c\rnoase, dar nu prea grase. Acest tip de carcas\ nu reprezint\ un articol `n comer]ul mondial, `ns\ este preferat [i consumat cu pl\cere `ndeosebi `n România, Bulgaria, Italia, Grecia, Fran]a, Spania [i Portugalia. Carnea de miei de lapte `ntârzia]i provine `ndeosebi din sacrificarea mieilor din turmele exploatate pentru lân\. Valorificarea acestora se face de regul\ dup\ `n]\rcare, când `n func]ie de unele caracteristici [i, pe baza unor anumite aprecieri se face [i stabilirea destina]iei acestora. Greutatea carcaselor rezultate difer\ deoarece vârsta de sacrificarea variaz\ `ntre 6 [i 12 s\pt\mâni [i la greut\]i vii cuprinse `ntre 15 kg [i 20 kg. Carcasele ob]inute au greut\]i de 7 - 11 kg, sunt lungi, adânci [i `nguste, cu forme osoase proeminente, musculatura insuficient dezvoltat\ dar bine conturat\. Seul are culoare alb\ [i este dispus aproape uniform pe suprafa]a extern\ a carcasei. De[i acest tip de carne prezint\ unele carcateristici superioare comparativ cu cea provenit\ de la mieii cruzi, cererea pie]ei este inconstant\ pe durata unui an, consumul cel mai mare se `nregistraz\ deobicei `n lunile de prim\var\. - 120 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Carnea de miel de 100 zile rezult\ din sacrificarea mieilor proveni]i din f\t\rile timpurii (noiembrie - decembrie) [i valorifica]i de regul\ prim\vara `n lunile martie - aprilie când cererile `nregistrate pe pia]\ ating valori maxime. Sacrificarea se face la vârsta de 14- 16 s\pt\mâni când ace[tia au greut\]i corporale de 25 - 35 kg, `n cazul aplic\rii unei tehnologii de `ngr\[are adecvat\ [i de 20 - 25 kg `n situa]ia parcurgerii unei cre[teri [i `ntre]ineri obi[nuite. ~n urma sacrific\rilor rezult\ carcase largi, cu greut\]i de 14- 18 kg, cu un aspect comercial corespunz\tor, cu jigouri globuloase, o bun\ dezvoltare a regiunilor cu mase musculare de calitate superioar\ [i un randament la sacrificare mai mare. Carnea din carcas\ este de culoare roz\, suculent\, u[or digestibil\ cu gust [i arom\ pl\cut\, fiind preferat\ de consumatori [i solicitat\ pe toat\ durata anului. Seul este de culoare alb\, dispus uniform pe suprafa]a carcasei, iar rinichii sunt acoperi]i `n totalitate cu gr\sime. Aceast\ categorie de carne se ob]ine de la mieii meti[i simpli [i dubli ai raselor de carne sau de la mieii raselor precoce capabili s\ ating\ la 100 - 130 zile greut\]i corporale de peste 30 kg. Dintre rasele autohtone se preteaz\ la acest tip de `ngr\[are Merinosul de Palas, Merinosul Transilv\nean [i meti[ii industriali ob]inu]i prin `ncruci[area berbecilor din rasele de carne cu femele apar]inând tuturor raselor locale. Ca exterior, mieii de 100 de zile trebuie s\ aib\ o dezvoltare corporal\ armonioas\, cu dimensiunile de l\rgime, adâncime [i perimetre pronun]ate, s\ fie scur]i pe picioare [i cu trenul posterior foarte dezvoltat. ~n scopul ob]inerii lor, hrana de baz\ o poate reprezenta laptele matern [i administrarea de furaje combinate care s\ permit\ realizarea unor sporuri medii zilnice de peste 250 g. Carnea de miel `ngr\[at pentru carne macr\ ocup\ al II-lea loc ca pondere [i interes din partea consumatorilor. La noi `n ]ar\ este cunoscut\ sub denumire de carne de tineret ovin `ngr\[at, denumire care `ns\ nu indic\ `ntrutotul scopul pentru care se produce aceast\ categorie de miel. Scopul final este de ob]inere a c\rnii macre [i `n special a celei din jigou, care este foarte mult solicitat\ pe pie]ele din Fran]a, Elve]ia, Germania, Anglia, etc. Carnea de miel `ngr\[at pentru carne macr\ rezult\ din sacrificarea animalelor tinere `n vârsta de 6 - 7 luni la greut\]i de 35 - 40 kg `n cazul tineretului `ngr\[at intensiv [i 30 - 35 kg `n situa]ia celor supu[i unor tehnologii de `ngr\[are de tip semiintensiv. Carcasele

- 121 -

Produc]ia de carne

rezultate au greut\]i cuprinse `ntre 15 - 22 kg, o conforma]ie caracteristic\, spinarea [i [alele sunt potrivit de lungi `ns\ largi, trenul posterior mai dezvoltat [i cu jigouri rotunde. Carnea este u[or pers\lat\ [i fraged\, suculent\, cu gust [i arom\ deosebit\, cu un con]inut moderat de gr\sime `n func]ie de starea de `ngr\[are. Pentru ob]inerea acestei categorii de miei este necesar ca `ngr\[area s\ `nceap\ la vârsta de 35 - 60 zile, când are loc de obicei `n]\rcarea acestora. Mieii pentru carne gras\. Carnea de miel gras asigur\ actualmente cea mai mare parte din produc]ia mondial\ de carne, constituind totodat\ [i mijlocul cel mai eficient de valorificare a fondului biologic de care dispun marea majoritate a fermelor de ovine. ~n ceea ce prive[te produc]ia de carne prin `ngr\[area tineretului ovin, un interes deosebit `l reprezint\ maturarea chimic\ a carcasei. Astfel, Preston, [i Willis cita]i de Gh., Sandu (1993) fixeaz\ momentul matur\rii chimice a carcasei când viteza de cre[tere a gr\simii dep\[e[te viteza de cre[tere a musculaturii, moment `n care animalele trebuie sacrificate. Aceast\ maturare chimic\ a carcasei apare [i ca o consecin]\ a faptului c\ ]esuturile [i organele au ritm de cre[tere diferit, determinând astfel schimb\ri de conforma]ie [i compozi]ie a corpului concomitent cu `naintarea `n vârst\. ~n aceste condi]ii, un rol deosebit `l are stabilirea momentului optim de sacrificare. Astfel, cercet\rile desf\[urate au scos `n eviden]\ fapul c\ prelungirea `ngr\[\rii determin\ o cre[tere a ponderii gr\simii [i a unor regiuni mai pu]in valoroase (regiunea coastelor), iar prin sacrific\rile timpurii se ob]in carcase cu o propor]ie mai mare a oaselor. Stabilirea vârstei optime de sacrificare specific\ fiec\rei rase sau grup\ de meti[i devine o necesitate de prim ordin. Pentru a releva importan]a `n ob]inerea carcaselor cu carne gras\ este suficient s\ amintim c\, `n ]\ri cum ar fi Anglia, Fran]a [i Noua Zeeland\ s-au creat rase de oi specializate `n producerea mielor destina]i acestui scop. Carnea ob]inut\ este extrem de apreciat\ pe pie]ele din Asia, Statele Unite, Anglia, Noua Zeeland\ [i ]\rile arabe. Carcasele ob]inute au greut\]i de 20 - 35 kg, sunt de regul\ compacte, lungi, largi, adânci [i cu forme rotunde. Trenul posterioar este bine dezvoltat, cu masele musculare proeminente [i extinse pân\ la jaret. Carnea este de culoare roz deschis, marmorat\, cu gr\sime dispus\ [i printre pachetele de mu[chi, cantit\]ile fiind mai mari `n partea interioar\ a carcasei. - 122 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n vederea ob]inerii acestui tip de carcase mieii sunt valorifica]i la vârsta de 6 - 8 luni când au greut\]i vii de cca. 40 kg. Ob]ierea mieilor care vor fi valorifica]i pentru carne gras\ se bazeaz\ de obicei pe o tehnologie proprie, dar se poate realiza [i prin prelungirea duratei de `ngr\[are a mieilor de 100 zile sau a celor pentru carne macr\. Tehnologia specific\ poate `ncepe imediat dup\ `n]\rcarea mieilor când ace[tia au trecut deja la consumul tuturor sortimentelor de furaje. La sacrificare, mieii gra[i sunt caracteriza]i prin masivitate corporal\ [i o bun\ dezvoltare a tuturor regiunilor care prezint\ importan]\ `n produc]ia de carne. Corpul este cilindric, cu membre scurte [i cu proeminen]ele osoase `nvelite `ntr-un strat sub]ire de ]esut adipos subcutanat. Carnea de batal tân\r rezult\ ca urmare a sacrific\rii masculilor castra]i la vârste mici [i exploata]i pentru produc]ia de lân\ pân\ la a doua sau a treia tundere, dup\ care sunt valorifica]i pentru produc]ia de carne la o greutate corporal\ de 50 - 60 kg. Cu toate c\ la final carcasele [i carnea din carcas\ prezint\ o serie de `nsu[iri superioare, producerea acestui tip de carne este neeconomic\ deoarece `nvesti]iile f\cute pe durata cre[terii [i exploat\rii nu sunt recuperate prin valorificarea produc]iei de lân\. Carnea de ovine adulte rezult\ prin sacrificarea oilor adulte [i a berbecilor reforma]i. De regul\, vârsta la care se face valorificarea pentru carne a categoriilor de ovine adulte este de peste 5 ani, dar pot fi `ntâlnite [i situa]ii când oile sunt reformate din diferite motive [i la vârste mai reduse. ~n vederea `mbun\t\]irii `nsu[irilor calitative ale carcasei [i maselor musculare din carcas\ este necesar ca oile adulte reformate s\ fie supuse unei tehnologii de ,,recondi]ionare” sau `ngr\[are semiintensiv\ cu o durat\ total\ de 60 - 80 zile, bazat\ pe `ntre]inerea oilor pe p\[uni de bun\ calitate [i dup\ caz prin completarea necesarului de substan]e nutritive prin administrarea unor furaje concentrate. Cu toate c\ aplicarea unei tehnologii de tip intensiv poate scurta durata de recondi]ionare, aceasta nu este economic\ deoarece presupune `ntre]inerea `n stabula]ie [i administrarea unor cantit\]i mai mari de fânuri sau mas\ verde, precum [i a unor cantit\]i superioare de concentrate, m\rindu-i astfel costul de ob]inere.

- 123 -

Produc]ia de carne

4.1.8. ~NSU{IRILE FIZICE, CHIMICE {I NUTRITIVE ALE C|RNII {I GR|SIMII DE OVINE ~ntr-un sens mai larg, no]iunea de carne cuprinde `n cea mai mare parte ]esutul muscular cu tot cu cel conjunctiv, osos, cu termina]iile nervoase [i vasele sangvie. ~n sens restrâns, no]iunea de carnea se refer\ la partea comestibil\ rezultat\ din sacrificarea animalelor, `ncluzând totodat\ [i ]esutul muscular. ~n urma tran[\rii carcaselor, la mu[chi ader\ [i alte ]esuturi motiv pentru care `n comer] carnea poate fi diferen]iat\ astfel: carne cu os, carne macr\ [i carne aleas\. Din punct de vedere morfologic, ]esutul muscular este format din fascicole primare, secundare [i ter]iale `ncadrate `n ]esut conjunctiv [i particole de gr\sime. La rândul s\u ]esutul conjunctiv `ndepline[te o func]ie nutritiv\ fiind format din colagen, elastin\ [i reticulin\, `mbibat cu lichid intersti]ial [i are diverse roluri cum ar fi: de sus]inere, de unire [i separare a celulelor [i a fibrelor. Cantit\]i mai mari de ]esut conjunctiv se `nregistreaz\ la carnea provenit\ din sacrificarea tineretului ovin `ngr\[at. La oile adulte, datorit\ fix\rii calciului [i fierului, ]esutul conjunctiv este mai pu]in elastic. ~n ceea ce prive[te ]esutul adipos, trebuie f\cut\ precizarea c\ acesta este de fapt un ]esut conjunctiv specializat `n care se acumuleaz\ gr\simile rezultate `n urma proceselor metabolice. La tineretul ovin supus `ngr\[\rii ]esutul adipos se depune mai `ntâi pe mezenter, apoi perirenal, inter [i intramuscular [i `n final subcutanat. ~n func]ie de modul de dispunere, gr\simea poate fi: pericorporal\ sau de acoperire; de infiltra]ie sau intaramuscular\; intern\ sau de depozit. Gr\simea dispus\ `ntre grupe diferite de mu[chi determin\ marmorarea c\rnii, pe când cea depus\ `ntre fascicole musculare induce pers\larea c\rnii. Referitor la ]esutul muscular, acesta constituie baza solid\ a musculaturii somatice, reprezintând [i o parte a aparatului locomotor având totodat\ [i rol de depozit `n care se acumuleaz\ s\rurile minerale care `n anumite faze pot fi utilizate de unele ]esuturi pentru a preveni apari]ia unei caren]e minerale. ~nsu[irile fizice [i organoleptice ale c\rnii de ovine se refer\ la: culoare, consisten]\, depuneri adipoase, fibrilaj (se apreciaz\ pe carnea din carcas\), gust, miros, suculen]\, [i fr\gezime (se apreciaz\ pe carnea preparat\). - 124 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Culoarea confer\ c\rnii un aspect comercial deosebit, iar la ovine `n func]ie de ras\, sex, stare de s\n\tate, tip de alimenta]ie [i al]i factori, carnea poate avea culoari diferite de la roz - pal la ro[u de diferite nuan]e. ~n afar\ de ace[ti factori un rol deosebit `n imprimarea culorii c\rnii `l are [i cantitatea de hemoglobin\ [i pigmen]i. La categoriile tinere carnea are o culoare mai mai deschis\ pe când la animalele adulte aceasta este ro[ie de nuan]e `nchise. Aceast\ `nsu[ire se apreciaz\ vizual sau `n laborator cu ajutorul colorimetrului, sau prin fotospectrometrie. Consisten]a c\rnii este influen]at\ de starea biochimic\ a maselor musculare. ~n stare proasp\t\ [i maturat\ carnea prezint\ o elasticitate pronun]at\, revenind rapid la forma ini]ial\ dup\ `ncetarea ac]iunii unei for]e exterioare care a deformat-o `n prealabil. ~n func]ie de rezisten]a opus\ la ap\sare `n zona intern\ a jigoului (m. gracilis [i m. aductor), carnea poate fi calsificat\ astfel: moale, semitare [i dens\. Depunerile adipoase sunt corelate pozitiv cu suculen]a [i fr\gezimea, `mpreun\ imprimând c\rnii un gust pl\cut. Cantitatea de gr\sime din carcas\ este dependent\ de ras\, vârst\, sex, nivel de alimenta]ie [i durata `ngr\[\rii. Astfel, la rasele mixte, cum ar fi de pild\ }urcana, ponderea cea mai mare de gr\sime este dispus\ subcutanat, pe când la rasele specializate pentru produc]ia de carne aceasta este uniform distribuit\ `n carcas\, iar la oile Kurdiuk depuneri adipoase mai insemnate au loc la nivelul trenului posterior. Culoarea seului este albicioas\ cu nuan]e g\lbui, consisten]a tare [i sf\râmicios dup\ r\cire. ~n ceea ce prive[te punctul de topire a seului aderent se `nregistraz\ o anumit\ variabilitate `n func]ie de vârsta animalului sacrificat, temperatura de r\cire, temperatura de topire, etc. Fibrilajul este influen]at de m\rimea gr\untelui muscular sau de granula]ia c\rnii. Aceast\ `nsu[ire este dependent\ de fine]ea [i modul de dispunere a fibrelor musculare. Cu cât fibrilajul este mai mare cu atât bobul de carne este mai grosier, dând o senza]ie de asperitate. Aspectul fibrelor musculare este fuziform, fiind acoperite de jur `mprejur de ]esut conjunctiv [i adipos. Diametrul fibrelor musculare variaz\ `n raport cu vârsta, rasa, sexul [i greutatea corporal\ a animalelor la sacrificare (tabelul 22). Totalitatea datelor precum [i analiza acestora confirm\ faptul c\, odat\ cu `naintarea `n vârst\ are loc o cre[tere a diametrului fibrelor musculare. La meti[i diametrul fibrelor musculare este mai redus comparativ cu mieii apar]inând loturilor materne. Determinare fine]ii

- 125 -

Produc]ia de carne

fibrelor musculare se realizeaz\ `n condi]ii de laborator efectuându-se la microscop peste 100 de citiri pe probe recoltate din mu[chiul longissimus dorsi.
Tabelul 21

Temperatura de topire [i r\cire a gr\simii `n raport cu vârsta (C0) (dup\: V., Taft\, 1983)
Specificare Temperatura de topire Temperatura de r\cire 1 an 34 22 Oi Kurdiuk 2 ani Adulte 36 41 24 29
Oi Merinos

44 31

Bovine 31 36 Tabelul 22

Diametrul fibrelor musculare la tineret [i oi adulte, µ (C., Pascal, 1977)
Specificare Merinos de Palas Spanc\ }igaie }urcan\ F1 Texel x M. Palas F1 Texel x }igaie F1 Texel x }urcan\ F1 ~le de France x M. Palas F1 ~le de France x }urcan\ 2 luni 27,77 28,18 29,39 30,76 29,78 28,18 30,66 29,97 31,12 Tineret 5 luni 6 luni 32,85 32,98 31,88 32,44 32,08 33,65 31,14 30,95 31,55 31,76 32,43 8 luni 33,16 34,16 34,96 35,47 33,87 33,61 34,31 34,08 34,65 Adulte 35,76 35,95 36,86 39,44 -

Fr\gezimea exprim\ rezisten]a pe care o opune o prob\ de carne la t\iere, rupere, presare sau zdrobire prin mastica]ie. Aceast\ `nsu[ire este dependent\ de diametrul fibrelor musculare, de cantitatea [i calitatea gr\simii de infiltra]ie [i de valoarea ]esutului conjunctiv. La fel ca [i celelalte `nsu[ire ale c\rnii, aceasta este dependent\ de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, vârsta, sexul, tehnologia de `ngr\[are, regiunea anatomic\ [i modul de conservare a c\rnii. P\strarea c\rnii timp de 15 - 20 zile la o temperatur\ cuprins\ `ntre 00 C [i + 40 C, contribuie la `mbun\t\]irea fr\gezimii, pe când congelarea lent\ fa]\ de cea rapid\ diminueaz\ aceast\ `nsu[ire. Suculen]a se apreciaz\ concomitent cu mastica]ia [i reprezint\ `nsu[irea c\rnii de a re]ine apa `n anumite cantit\]i. ~n afar\ de apa de

- 126 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

constitu]ie, suculen]a este determinat\ [i de cantitatea de gr\sime infiltrat\ intramuscular. Carnea provenit\ din sacrific\rile animalelor tinere aflate `n stare bun\ de `ngr\[are este mai suculent\ comparativ cu cea rezultat\ din sacrificarea celor adulte. Determinarea obiectiv\ a acestei `nsu[iri se face utilizând compresometrul Gram-Hann. Gustul c\rnii este condi]ionat de con]inutul `n substan]e lichide, hidra]i de carbon [i s\ruri minerale. Aroma se apreciaz\ concomitent cu gustul [i este dependent\ de prezen]a substan]elor volatile [i de stadiul de maturare a c\rnii. Ambele `nsu[iri sunt influen]ate de sistemul de `ngr\[are, felul furajelor administrate, vârsta [i nu `n ultimul rând metoda culinar\ utilizat\ `n prepararea c\rnii. Gustul, aroma sau savoarea, suculen]a [i fr\gezimea imprim\ c\rnii o palatabilitate pl\cut\, u[or perceptibil\ dup\ frigare. Mirosul c\rnii la oile adulte este specific, amoniacal. Acesta este mai intens la berbeci [i la oile suferinde sau aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\. La tineretul ovin `ngr\[at [i la cel apar]inând raselor precoce [i meti[ii acestora, carnea are `nsu[iri organoleptice superioare iar mirosul este mult diminuat. Compozi]ia chimic\ [i valoarea nutritiv\ a c\rnii. Valoarea nutritiv\ [i calitatea c\rnii este determinat\ practic de compozi]ia chimic\ [i `n mod deosebit de con]inutul `n aminoacizi esen]iali, vitamine [i s\ruri. Compozi]a chimic\ deosebit de complex\ [i echilibrat\ a c\rnii de ovine, `ndeosebi `n substan]e proteice, vitamine, s\ruri minerale, determin\ valoarea nutritiv\ [i biologic\ a acestui produs. Datorit\ propor]iei substan]elor nutritive componente [i digestibilit\]ii ridicate ale acestora, carnea de ovine [i `ndeosebi cea provenit\ de la tineret `ngr\[at, prezint\ `nsu[iri dietetice superioare, fiind apreciat\ de c\tre consumatori. Componen]ii principali ai c\rnii sunt reprezenta]i de: ap\, proteine, gr\simi, s\ruri, substan]e minerale, vitamine [i unele enzime. Apa con]inut\ de carnea din carcase este inclus\ sub form\ liber\, contribuind la exprimarea fr\gezimii [i suculen]ei acesteia [i se g\se[te `n cantit\]i mai mari `n masele musculare provenite din sacrificarea tineretului ovin. Substan]ele azotate sunt reprezentate `n mare parte de proteinele formate din diferi]i aminoacizi, peptide [i unele substan]e neproteice cum ar fi: ureea [i guanidina, iar componentul principal al proteinei tisulare este reprezentat de globuline. - 127 -

Produc]ia de carne Lipidele de la nivelul fibrelor musculare sunt reprezentate de fosfatide [i sterine. De asemenea, `n ]esutul adipos se mai afl\ [i diferite gr\simi neutre (Colomer R., 1972; Taft\, V. [i colab., 1973; Sârbulescu, V., [i colab 1983; Boufaria, M. [i colab. 1990). Gr\simea de infiltra]ie are o importan]\ deosebit\ `n determinarea calit\]ii c\rnii, deoarece influen]eaz\ atât gustul cât [i suculen]a. Vitaminele `ntâlnite la carnea de ovine `n propor]ii mai mari sunt reprezentate de c\tre cele din complexul B, apoi urmeaz\ alte vitamine dintre care cele mai frecvent `ntâlnite sunt A, C, PP, [i E. Totalitatea acestor vitamine la care se adaug\ [i con]inutul c\rnii `n unele enzime (lipaze, fosfataze, catalaze [i fosforilaze) contribuie la procesul de maturare a c\rnii, `mbun\t\]indu-i totodat\ aroma [i gustul, fr\gezimea [i suculen]a. Tabelul 23

Con]inutul `n vitamine [i s\ruri minerale a c\rnii de ovine
Specia Ovine Bovine Suine B1 0,16 0,07 0,80 B2 0,22 0,15 0,19 Vitamine (mg/100) B3 B6 B12 0,59 0,29 2,50 0,41 0,32 2,70 2,00 0,53 S\ruri minerale (mg/100) Ca P Fe 9,0 155 2,3 10,0 149 2,7 8,0 157 2,3

PP 5,20 4,20 4,30

C 0,60 1,00 0,80

Compozi]ia chimic\ a c\rnii este influen]at\ de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, vârsta, sexul, starea de `ntre]inere [i regiunea corporal\. La nivelul carcasei compozi]ia chimic\ a c\rnii este variabil\ `n raport cu regiunea tran[at\. Privitor la acest ultim aspect, carnea de pe flancuri [i coaste la specia ovin\ [i `ndeosebi la categoriile `ngr\[ate, este de regul\ mai gras\ comparativ cu cea din jigou. De asemenea, la tineretul ovin `ngr\[at con]inutul `n ap\, protein\ [i s\ruri minerale este mai mare comparativ cu valorile acelora[i elemente determinate la oile adulte. Compozi]ia chimic\ a c\rnii se poate determina fie pe probe separate prelevate din diferite regiuni ale carcaselor, fie pe probe recoltate din cele mai reprezentative por]iuni comerciale ob]inute dup\ tran[are, `ns\ omogenizate. Potrivit datelor publicate `n diverse materiale de specialitate reiese c\ din punct de vedere al necesarului de aminoacizi esen]iali, carnea de ovine satisface cerin]ele minime fiziologice ale omului. La fel - 128 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

ca [i `n cazul altor `nsu[iri [i con]inutul `n aminoacizi esen]iali din carnea de ovine, este variabil\ `n func]ie de regiunea anatomic\ (tabelul 25).
Tabelul 24

Compozi]ia chimic\ a c\rnii `n raport cu regiunea tran[at\ ( % ) (C., Pascal, 1977)
Regiunea tran[at\ Compozi]ia chimic\ Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Merinos de Palas 67,79 ± 0,89 32,21 ± 0,65 17,37 ± 0,19 13,74 ± 0,37 1,37 ± 0,03 69,53 ± 1,04 30,47 ± 0,85 16,90 ± 0,26 12,64 ± 0,20 0,93 ± 0,02 56,85 ± 1,93 43,15 ± 0,58 18,25 ± 0,32 23,70 ± 0,82 1,20 ± 0,03 60,02 ± 0,05 39,90 ± 1,39 18,00 ± 0,53 20,91 ± 0,79 1,07 ± 0,06 }igaie 64,08 ± 0,79 35,92 ± 0,40 15,85 ± 0,19 19,16 ± 0,97 0,91 ± 0,04 65,90 ± 0,86 34,10 ± 0,43 15,46 ± 0,26 17,62 ± 0,47 1,02 ± 0,04 64,48 ± 0,80 35,52 ± 0,38 15,91 ± 0,20 18,68 ± 0,49 0,94 ± 0,03 62,22 ± 1,83 37,78 ± 1,62 18,46 ± 0,45 18,36 ± 0,58 0,96 ± 0,03 }urcan\ 67,78 ± 0,88 32,22 ± 0,38 15,85 ± 0,19 15,46 ± 0,29 0,91 ± 0,04 65,20 ± 0,67 34,20 ± 0,46 14,56 ± 0,25 18,62 ± 0,47 1,02 ± 0,05 66,47 ± 0,88 33,53 ± 0,39 15,91 ± 0,21 16,68 ± 0,40 0,94 ± 0,02 62,22 ± 1,25 37,78 ± 1,73 16,46 ± 0,62 20,36 ± 0,69 0,96 ± 0,04

Jigoul

Spat\

Cotlet

Piept

Din datele prezentate se poate constata con]inutul ridicat al c\rnii `n arginin\ (necesar desf\[ur\rii spermatogenezei), leucin\ (func]ie citogenic\ [i cu rol deosebit `n procesele de cre[tere) [i lizin\ (rol `n formarea hematiilor) din jigou, antricot [i spat\. Compozi]ia chimic\ a gr\simii la ovinele aflate `n stare moderat\ de `ngr\[are cuprinde 12 % ap\, 1,62 % protein\ [i 86,38% substan]e grase, pe când la indivizii afla]i `ntr-o stare de `ngr\[are accentuat\ con]inutul `n substan]e grase este mai mare, iar cel de ap\ [i protein\ este mai redus. Cea mai mare parte a gr\simii este reprezentat\ de gliceride, steride, fosfolipide, la care se adaug\ [i unii pigmen]i carotenoidici [i unele vitamine liposolubile. - 129 -

Produc]ia de carne Tabelul 25

Con]inutul c\rnii `n aminoacizi esen]iali `n raport cu regiunea anatomic\ (% fa]\ de protein\)
Aminoacizi esen]iali Arginin\ Histidin\ Izoleucin\ Leucin\ Metionin\ Lizin\ Fenilalanin\ Treonin\ Triptofan Valin\ Jigou 6,8 2,5 4,6 7,2 2,5 7,7 3,7 4,8 1,3 4,7 Regunea tran[at\ Antricot Spat\ 6,9 7,0 2,5 2,6 4,7 4,6 7,0 7,7 2,5 2,6 8,0 8,0 4,0 3,8 5,0 5,0 1,3 1,5 4,9 5,1 Piept 6,3 2,3 4,4 6,8 2,3 7,3 3,8 4,7 1,3 4,9

Gr\simea oilor de tip Kurdiuk este mai bogat\ `n acizd palmitic, oleic, linoleic, iar cea de la oile Merinos `n acizd stearic [i linoleic (Taft\, V., [i colab., 1980). Concentra]ia m\rit\ `n acid palmitic [i stearic contribuie la ridicarea temperaturii de topire a gr\simii [i la cre[terea consisten]ei acesteia.
Tabelul 26

Con]inutul de acizi din gr\simea exterioar\ la oile Kurdiuc [i Merinos (dup\: P., Kiotkin)
Specificare Punct de topire Indice iod Aizi satura]i: - staric - palmitic - miristic Acizi nesatura]i: - oleic - linoleic - linoleinic - palmitoleinic Kurdiuk 36 35 26,8 19,8 2,3 35,6 4,1 3,8 2,5 Merinos 46 24 33,4 18,9 2,7 30,3 2,3 4,2 2,0

~n cantit\]i moderate gr\simea are un rol pozitiv, contibiund la imprimarea [i `mbun\t\]irea unor `nsu[iri organoleptice, precum [i la cre[terea valorii energetice a c\rnii. - 130 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Valoarea caloric\ a c\rnii de ovine este egal\ cu cea de vit\, `ns\ mai redus\ comparativ cu cea de porc, fiind diferit\ `n func]ie de categoria de ovine `ngr\[ate. Astfel, valoarea calorigen\ a c\rnii de ovine este de 1100 - 1280 cal./kg la cea de oi adulte; 1655- 1800 cal./kg la berbeci [i de peste 2500 cal./kg la batalii `ngr\[a]i. Totalitatea `nsu[irilor organoleptice, valoarea nutritiv\ [i biologic\, compozi]ia chimic\ [i `nsu[irile culinare remarcabile confer\ c\rnii de ovine o valoare comercial\ deosebit\, fiind c\utat\ [i consumat\ adesea [i ca delicates\. 4.1.6. APRECIEREA CALIT|}II OVINELELOR VALORIFICATE PENTRU CARNE Valoarea comercial\ a c\rnii ob]inut\ de la ovinele aflate `ntr-o anumit\ stare de `ngr\[are este condi]ionat\ de o serie de factori [i indici calitativi [i cantitativi. ~n ansamblul lor ace[ti indici privesc `n general gradul de `ngr\[are, conforma]ia carcasei, greutatea carcasei, randamentul la sacrificare, cantitatea de carne din carcas\, cantitatea de gr\sime [i infiltra]ia acesteia, cantitatea oaselor [i a p\r]ilor ce nu pot fi valorificate.

4.1.9.1. APRECIEREA CALIT|}II CARCASELOR PE ANIMALUL VIU Comparativ cu alte specii, stabilirea gradului de `ngr\[are la ovine este mai dificil de realizat, deoarece prezen]a lânii, atât la categoriile de tineret cât [i la cele adulte, mascheaz\ `n bun\ parte conforma]ia animalului. ~ntre conforma]ia animalelor [i cerin]ele privind aspectul comercial al carcasei [i indicii de calitate, exist\ o leg\tur\ strâns\. ~n aceste condi]ii, este absolut necesar ca `n selec]ia ovinelor pentru produc]ia de carne s\ se ]in\ cont [i de aceste aspecte. ~n condi]ii practice, gradul de `ngr\[are pe animalul viu se poate aprecia utilizând `n acest scop metode subiective [i obiective. Aprecierea subiectiv\ vizeaz\ determinarea conforma]iei corporale [i a st\rii de `ngr\[are. Aceast\ apreciere se execut\ cu ajutorul organelor de sim] [i const\ `n palparea principalelor regiuni cu mase musculare bogate [i a punctelor de maniament, acordându-se note `ntr-o anumit\ scar\ ce difer\ de la ]ar\ la ]ar\. ~ndiferent de categoria de - 131 -

Produc]ia de carne

ovine, `n scopul aprecierii subiective a gradului de `ngr\[are se examineaz\ urm\toarele regiuni corporale: spinarea, [alele, jigoul; pieptul [i spata.

Fig 49. Aprecierea st\rii de `ngr\[are prin palapare Spinarea [i [alele; la ambele regiuni se apreciaz\ l\rgimea [i

lungimea, precum [i gradul de acoperire cu mase musculare a apofizelor transverse, delimitarea `ncepând cu regiunea [alelor pân\ la mijlocul marginii posterioare a spetei. Jigoul se apreciaz\ dup\ l\rgimea dintre membrele posterioare, sau proeminen]a maselor musculare din aceast\ regiune. Aprecierea se face prin examinarea cu ambele mâini, palpând musculatura din regiunea crupei, fesei, coapsei, pân\ la trecerea spre gamb\. Pieptul se examineaz\ `n func]ie de proeminen]\ [i gradul de descindere a maselor musculare, sau `n func]ie de l\rgime dintre membrele anterioare. Spata se apreciaz\ fie prin stabilirea gradului de `mbr\care `n mase musculare, fie privind proeminen]a lateral\ a acesteia. Pentru o mai mare exactitate `n determinarea gradului de `ngr\[are pe animalul viu, aceste aprecieri sunt completate [i cu examinarea principalelor puncte externe de maniament (spinarea [i [alele, pieptul, pliul cozii [i regiunea ingvinal\). Spinarea [i [alele sunt zone cu depuneri `nsemnate de seu, `n special la femelele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere foarte bun\. La piept, depunerile de seu sunt localizate `n por]iunea proeminent\ [i sunt mai `nsemnate cantitativ la masculi. - 132 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Pliul cozii este un punct tipic de maniament, iar examinarea se face prinzând `n palm\ cuta de piele care `n stadiu avansat de `ngr\[are este plin\ [i cu o consisten]\ diminuat\. Fac excep]ie de la examinare depozitul de gr\sime de la baza cozii categoriile de ovine apar]inând rasei Karakul [i altor rase la care, acumularea adipoas\ din aceast\ regiune constituie o rezerv\ biologic\. Aprecierea conforma]iei se efectueaz\ vizual [i se stabile[te `n func]ie de aspectul general [i separat al diferitelor regiuni corporale. ~n scopul amelior\rii conforma]iei corporale a ovinelor exploatate `ndeosebi pentru produc]ia de carne, o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ selec]iei, fiind re]inute `n acest scop doar ovinele care prezint\ o anumit\ tipicitate a regiunilor corporale bogate `n mase musculare, ]inându-se totodat\ seama [i de principalele calit\]i [i defecte ale acestora (tab. 26). Tabelul 27

Caracteristicile regiunilor corporale [i parametrii de apreciere pentru oile de carne
Regiunea corporal\ Cap Gât Torace Spinare [i [ale Calit\]i Relativ scurt [i fin Gros, larg, descins, cu masele musculare proeminente Convex, larg [i descins Largi, drepte, bine acoperite cu mase musculare Defecte Lung, grosolan Lung, strâmt Slab exteriorizat, strâmt, [i pu]in adânc Prea scurte [i `nguste

Calitatea c\rnii se apreciaz\ pe baza corela]iilor ce se stabilesc `ntre aceasta [i conforma]ia corporal\ precum [i `n func]ie de dezvoltarea principalelor regiuni cu mase musculare de calitate superioar\. ~n prezent, pentru aprecierea st\rii de `ngr\[are pe animalul viu, este utilizat\ cu succes metoda ecografic\. Aceast\ metod\ este expeditiv\, u[or de realizat [i permite ob]inerea unor rezultate apropiate de situa]ia concret\. Metoda se bazeaz\ pe emisia de c\tre un transductor aplicat pe corpul animalului `n regiunea corporal\ dorit\, unor unde sonore, iar imaginea ob]inut\ este proiectat\ pe un ecran. Aprecierea obiectiv\ este absolut necesar\ `n cazul lucr\rilor de selec]ie [i const\ `n cânt\rirea [i m\surarea unor regiuni corporale [i `n special a celor care au valoare coeficientului de heritabilitate mare, cum ar fi: lungimea, l\rgimea [i adâncimea trunchiului, l\rgimea corpului - 133 -

Produc]ia de carne

`ntre spete, l\rgimea corpului `ntre punctele cele mai proeminente de la nivelul ultimei coaste, lungimea intern\ a pulpei, perimetrul mare [i mic al pulpei [i lungimea metacarpului. Aprecierea st\rii de `ngr\[are a ovinelor se poate realiza [i pe seama dezvolt\rii corporale, exprimat\ `n greutatea vie, determinat\ la sfâr[itul perioadei de `ngr\[are sau recondi]ionare. ~n func]ie de aceste aprecieri, pe baza mai multor criterii, indivizii examina]i pot fi `ncadra]i pe clase de calitate. Pentru mieii de lapte, tineretul ovin `ngr\[at (femele [i masculi castra]i sau nu, având ap\ru]i cel mult cle[tii permanen]i) [i batali, cerin]ele de `ncadrare `n clase de calitate sun redate `n cele ce urmeaz\. • Mieii de lapte `ntrunesc o singur\ categorie de calitate [i vor trebui s\ prezinte un grad apreciabil de `ngr\[are, cu un format corporal rotunjit, corpul bine `mbr\cat cu mu[chi, punctele de maniament u[or de eviden]iat `n regiunea lombar\, spinare, piept, spat\ [i la baza cozii. • La tineretul ovin `ngr\[at sunt dou\ clase de calitate. Calitatea I. Include animalele bine `ngr\[ate, cu corpul rotunjit [i mase musculare bine dezvoltate, iar apofizele spinoase ale vertebrelor dorso-lombare acoperite de musculatur\. La palpat, gr\simea de sub piele [i de la baza cozii este u[or de eviden]iat. Calitatea a II-a. ~n aceast\ categorie de calitate pot fi `ncadrate ovinele normal dezvoltate, exprimând caracteristicile animalelor aflate `n curs de cre[tere [i `ngr\[are. Apofizele spinoase ale vertebrelor dorsolombare sunt bine acoperite cu carne. • ~n categoria ovine adulte sunt `ncluse animalele `n vârst\ de peste 18 luni, femele [i masculi castra]i sau nu, iar pentru a le `ncadra `ntr-o categorie de calitate trebuie s\ prezinte anumite caracteristici u[or de pus `n eviden]\ cu prilejul aprecierilor subiective. Calitatea a I. Cuprinde animalele bine `ngr\[ate, având corpul rotunjit [i masele musculare dezvoltate. Apofizele spinoase ale vertebrelor dorso-lombare sunt bine acoperite de mase musculare. La palpat, gr\simea de sub piele [i, `ndeosebi cea din regiunea lombar\ [i de la baza cozii, este u[or de eviden]iat. Calitatea a II-a. La indivizii inclu[i `n aceast\ grup\, trunchiul are unghiurile osoase evidente, musculatura este `n general bine dezvoltat\, apofizele spinoase ale vertebrelor dorso-lombare proeminente. Gr\simea de sub piele se simte la baza cozii [i mai pu]in `n regiunea [alelor. Calitatea a III-a. La animalele `ncadrate `n aceast\ clas\ de calitate, musculatura este slab dezvoltat\, iar trunchiul are unghiurile osoase - 134 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

reliefate. Gr\simea de sub piele se simte foarte pu]in [i doar la baza cozii. ~n cazul batalilor, se impune a fi f\cut\ precizarea c\ ace[tia trebuie s\ prezinte un grad mai avansat de `ngr\[are, aspect subliniat [i de punerea `n eviden]\ a unui num\r mai mare de maniamente [i anume: - pentru calitatea I, maniamente u[or de eviden]iat la baza cozii, regiunea [alelor, spin\rii, pieptului [i spetei; - pentru calitatea a II-a, maniamente u[or de eviden]iat la spinare, [ale [i la baza cozii; - pentru subcalitatea a II-a, maniamente neevidente. 4.1.9.2. APRECIEREA CALIT|}II CARCASELOR DUP| SACRIFICARE Carcasa reprezint\ corpul animalului sacrificat, f\r\ piele, cap, extremit\]ile membrelor, masa gastro-intestinal\ [i organele interne (cu excep]ia rinichiului, testiculelor, ugerului [i a gr\simii perirenale). La miei [i iezi, carcasa cuprinde corpul `ntreg cu cap, coad\, organe interne (ficat, inim\ splin\, pulmon, rinichi [i epiplon), f\r\ masa gastrointestinal\ [i extremit\]ile membrelor. ~n aprecierea calit\]ii carcaselor sunt utilizate atât la nivel mondial cât [i `n ]ara noastr\ mai multe metode. ~ns\ indiferent de metoda aleas\, criteriile ce servesc la aprecierea calit\]ii carcasei au `n vedere urm\toarele caracteristici: greutatea, conforma]ia, starea de `ngr\[are, `mbr\carea `n mase musculare, aspectul c\rnii [i gr\simii [i propor]ia de oase. Aprecierea subiectiv\ a calit\]ii carcasei. Privitor la metodologia de apreciere, se poate spune c\ `n ultimii ani, analiza conforma]iei carcaselor prin diverse metode fie obiective fie subiective a `nregistrat un interes deosebit, datorit\ corela]iilor posibile ce pot fi stabilite `ntre aceasta [i calitatea carcaselor `n ansamblu. Conforma]ia dorit\ a carcaselor presupune: coaste scurte [i bine arcuite; spete bine prinse, late [i proeminente; gât scurt, larg [i c\rnos; jigouri dezvoltate [i globuloase cu profilul intern `n forma literei ,,U” [i cu o descindere de 400 ca urmare a dezvolt\rii foarte bune a musculaturii din aceast\ regiune. Aspectul comercial al carcasei este condi]ionat [i de lungimea, grosimea, [i profunzimea acesteia. Carcasele prea lungi determin\ un aspect comercial nepl\cut, cu spinare [i [ale `nguste [i indici cantitativi [i calitativi inferiori. - 135 -

Produc]ia de carne Starea de `ngr\[are se apreciaz\ dup\ modul de distribuire [i grosimea stratului de seu de pe suprafa]a carcaselor. ~n ceea ce prive[te grosimea stratului de seu ideal ar fi ca acesta s\ nu dep\[easc\ 3 - 5 mm `n zona cotletului la carcasele `n greutate de 15 - 22 kg. Se admite `ns\ o grosime mai mare a stratului de seu `n punctele de maniament situate `n regiunea spin\rii [i [alelor, pliul cozii [i piept. Grosimii stratului de seu se determin\ prin m\surarea cu ajutorul unui stilet gradat dispus perpendicular pe carcas\, introdus `ns\ pân\ la contactul cu ]esutul muscular. Determin\rile se execut\ `n trei puncte, iar grosimea stratului de seu la nivelul carcasei este dat\ de media celor trei determin\ri. Determin\rile se fac la urm\toarele puncte de pe carcas\: `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ dorsal\; `ntre a 13-a vertebr\ dorsal\ [i prima lombar\; `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ lombar\. Când `ntre aceste determin\ri exist\ diferen]e mici putem preciza c\ exist\ o bun\ uniformitate a grosimii seului, aspect deosebit din punct de vedere comercial. Caracteristicile mai importante ale carcasei, `n func]ie de starea lor de `ngr\[are apreciat\ pe baza modului de repartizare a gr\simii sunt redate `n tabelul 28. Tabelul 28

Repartizarea pe calit\]i `n func]ie de aspectul carcasei (Catalogul Europa)
Categoria I a II-a Aspectul carcasei Slab\ Cerat\ Caracteristici Nu prezint\ gr\sime `n interiorul [i exteriorul carcasei. Mu[chii sunt perfect vizibili. O pelicul\ sub]ire de gr\sime acoper\ carcasa par]ial; mu[chii spetei, jigoului, precum [i cei intercostali de pe partea intern\ a cavit\]ii toracice sunt vizibili. Carcasa este acoperit\ aproape `n totalitate de un strat uniform de gr\sime, f\r\ a fi `ns\ `n exces. Mu[chii intercostali de pe partea intern\ a cavit\]ii toracice sunt vizibili; la oile adulte gr\simea poate lipsi pe lungul coloanei, iar mu[chii intercostali sunt par]ial vizibili. Carcasele sunt acoperite `n totalitate de un strat destul de gros de seu; `n interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\ de ciorchine; rinichiul este bine acoperit de gr\sime; la oile adulte stratul de gr\sime [i depozitul de gr\sime sunt mai evidente. Carcasele sunt acoperite `n totalitate de un strat gros de seu; `n interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\ de depozite; rinichiul este acoperit de mult\ gr\sime; mu[chii intercostali sunt infiltra]i cu gr\sime.

a III-a

Acoperit\

a IV-a a IV-a

Gras\ Foarte gras\

- 136 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~mbr\carea `n mase musculare. Aceast\ apreciere const\ `n evaluarea subiectiv\ a depunerilor de carne pe diferite regiuni corporale. Depunerile de mase musculare constituie elemente de baz\ care influen]eaz\ `n mod hot\râtor conforma]ia [i aspectul comercial al carcasei. Impresia general\ este dat\ de rezultatele aprecierilor privind tipicitatea conforma]iei, de gradul de dezvoltare a carcaselor `n ansamblul lor, precum [i de observa]iile referitoare la gradul de dezvoltare a regiunilor cu pondere `n produc]ia de carne, a cantit\]ii [i modului de distribuire a gr\simii dispuse intra [i inter carcas\. Metoda subiectiv\ de apreciere a calit\]ii carcaselor. Legat de aprecierea conforma]iei [i calit\]ii carcaselor de ovine, la nivel mondial, `n prezent exist\ mai multe metode de lucru bazate pe criterii de analiz\ subiectiv\, `ns\ cea mai utilizat\ este metoda Zorn. Aceast\ metod\ de apreciere a carcaselor este aproximativ complet\, expeditiv\ [i nu depreciaz\ valoarea comercial\ a carcaselor, deoarece nu presupune modificarea integrit\]ii acesteia. Conform acestei metode, evaluarea calit\]ii carcasei [i a `nsu[irilor calitative de baz\, se face acordându-se puncte `n scara 1 - 15, pe baza examin\rii mai multor elemente. Dezvoltarea regiunilor bogate `n mase musculare de calitate superioar\: se apreciaz\ `n acest scop regiunea spetei, cotletului [i jigoului utilizându-se scara de punctaj 1 - 15. ~n cazul aprecierilor efectuate pentru spat\ [i cotlet punctajul se acord\ ]inându-se cont de urm\toarele elemente: 1- 5 puncte, pentru o dezvoltare necorespunz\toare a musculaturii din aceste regiuni; 6 - 10 puncte, pentru o dezvoltare satisf\c\toare; 11 - 15 puncte, `n situa]iile `n care aceste regiuni sunt rotunde, bine dezvoltate [i `mbr\cate `n mu[chi. Atunci când se analizeaz\ jigoul punctajul se acord\ astfel: 1 - 5 puncte, pentru o dezvoltare insuficient\ a musculaturii din aceste regiuni; 6 - 10 puncte, `n cazul unei dezvolt\ri satisf\c\toare; 11 - 15 puncte, când este bine dezvoltat, iar masele musculare ce `mbr\c\ jigoul sunt globuloase [i proeminte. 2. Distribu]ia gr\simii se apreciaz\ sub raportul grosimii [i distribuirii acesteia pe suprafa]a carcasei, iar punctajul acordat pentru situa]iile ce pot fi `ntâlnite este de la 1 - 15:

- 137 -

Produc]ia de carne

1 - 5 puncte, dac\ gr\simea este depus\ sub form\ de depozite la baza cozii, [ale, stern [i scrot. 6 - 10 puncte, `n situa]ia `n care zone mai mari din carcase sunt acoperite de seu; 11 - 15 puncte, dac\ `ntreaga carcas\ este acoperit\ de un strat uniform de gr\sime. Calitatea c\rnii este apreciat\ sub raportul culorii, consisten]ei [i fibrilajului. Culoarea c\rnii influen]eaz\ direct calitatea maselor musculare [i `n raport cu cerin]ele pie]ei acordarea punctajului se face astfel: 1 - 2 puncte, când culoarea c\rnii este ro[ie intens; 3 - 5 puncte, `n situa]ile `n care nuan]a culorii este ro[u degradat; 6 - 8 puncte, când culoarea c\rnii are nuan]e de roz. Consisten]a c\rnii este apreciat\ prin presare [i `n func]ie de rezisten]a opus\ se acord\: 1 - 2 puncte, când rezisten]a opus\ este slab\, greu perceptibil\; 3 - 5 puncte, `n situa]iile `n care carnea este semitare, iar rezisten]a opus\ este perceptibil\; 6 - 8 puncte, când carnea este dens\ [i opune la ap\sare `nc\ de la primul contact o rezisten]\ u[or perceptibil\. Fibrilajul se stabile[te `n func]ie de m\rimea sec]iunii fibrelor musculare [i se apreciaz\ prin trecerea degetelor pe suprafa]\ unei sec]iuni efecutat\ proasp\t `n masa c\rnii, iar punctajul se acord\ astfel: 1 - 2 puncte, când la trecerea mâinii pe zona de sec]iune a mu[chiului se percepe o granula]ie mare; 3 - 5 puncte, când la trecerea mâinii pe zona de sec]iune a mu[chiului se percepe o granula]ie mijlocie; 6 - 8 puncte, când la trecerea mâinii pe zona de sec]iune a mu[chiului se percepe o granula]ie fin\. Calitatea seului este apreciat\ dup\ culoare [i consisten]\. Referitor la consisten]a seului, aceasta se apreciaz\ `n func]ie de rezisten]a pe care o opune la ap\sare [i dup\ rapiditatea cu care revine la forma ini]ial\, punctajul acordat fiind dependent de caracteristicile urm\toare: 1 - 2 puncte, `n situa]ia `n care seul este moale, cedeaz\ u[or la ap\sare [i nu mai revine la forma avut\ ini]ial; 3 - 5 puncte, când opune o rezisten]\ mic\ la ap\sare; 6 - 8 puncte, când este dur [i cedeaz\ greu la ap\sare [i `[i revine u[or la form\ ini]ial\; - 138 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Culoarea seului se apreciaz\ tot `n scara de punctare 1 - 8 utilizând `n acordarea punctelor criteriile urm\toare: 1 - 2 puncte, pentru culoarea brun\ cu nuan]e g\lbui; 3 - 5 puncte, pentru culoarea seului alb - g\lbuie; 6 - 8 puncte dac\ culoarea seului este albicioas\. Raportul carne/gr\sime urm\re[te determinarea subiectiv\ a propor]iilor optime `n func]ie de preferin]ele consumatorilor, iar punctajul se acord\ astfel: 1 - 5 puncte când gr\simea este `n exces; 6 - 10 puncte, pentru cantit\]i moderate de gr\sime; 11 - 15 puncte, când raporturile ce se stabilesc sunt optime. Prin totalizarea punctajului ob]inut putem trece la stabilirea ierarhiei calit\]ii carcaselor, iar dup\ caz aprecierea ca atare poate fi completat\ [i cu date referitoare la miros, arom\, gust [i fr\gezime. Metode obiective de apreciere a calit\]ii carcaselor. Starea de `ngr\[are [i calitatea carcasei se apreciaz\ [i prin utilizarea cânt\ririlor precum [i a unor m\sur\tori specifice. Pe baza rezultatelor ob]inute `n urma cânt\ririi animalelor `nainte de sacrificare [i a carcaselor rezultate, se determin\ randamentul la sacrificare. Dup\ tran[area carcasei se apreciaz\ ponderea regiunilor tran[ate, raportul tisular, precum [i valoarea calitativ\ a maselor musculare (pe baza analizelor chimice [i determinarea diametrului fibrelor musculare). 1. Greutatea carcasei este dependent\ de individ, categoria din care face parte animalul sacrificat, de gradul de `ngr\[are [i serve[te la stabilirea randamentului la sacrificare. 2. Randamentul la sacrificare reprezint\ unul dintre cei mai importan]i indici ce caracterizeaz\ produc]ia de carne, indiferent de specia de animale pentru care se determin\ acest indicator. ~n conformitate cu legisla]ia `n vigoare, randamentul la sacrificare constituie principalul factor de `ncadrare a ovinelor `n clase de calitate [i contribuie la stabilirea valorii comerciale a carcaselor. Indiferent de scopul investiga]iilor, pentru a se ob]ine rezultate corecte, se recomand\ ca randamentul la sacrificare s\ fie determinat dup\ minimum 10 ore de la sacrificarea animalelor. Randamentul la sacrificare este influen]at de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt : rasa, vârsta, sexul, starea de `ngr\[are, sezon de sacrificare, precum [i cei lega]i de tehnologia de `ngr\[are aplicat\. Referitor la acest ultim aspect, numero[i autori citeaz\ valori mai reduse ale randamentului la sacrificare `n cazul `ngr\[\rii tineretului ovin

- 139 -

Produc]ia de carne

pe baza furajelor de volum (Boikovski, S. [i colab., 1979; C\l\toiu, A. [i colab., 1972; Dinescu, S., 1974; Aithmuhanov, J. [i colab.,1969; Bennef, G.L., 1990).
Tabelul 29

Randamentul la sacrificare determinat la tineretul ovin aflat `n diferite stadii de `ngr\[are (dup\: R., Maier [i colab., 1977)
Rasa Merinos Transilv\nean Stdiu de `ngr\[are (kg) 15 25 30 40 15 25 30 40 15 25 30 40 Randamentul la sacrificare (%) 42,9 43,9 45,6 42,9 43,6 33,1 43,8 48,7 43,4 43,8 44,6 46,0 52,8 51,4 52,3 57,3 53,5 51,5 53,4 55,5 52,4 51,6 52,1 52,6 Diferen]a ± % randamentului rece fa]\ de cald 3,3 2,9 2,3 1,9 3,8 3,3 2,7 1,6 3,8 3,7 2,5 2,0

}igaie

}urcan\

3. M\sur\torile efectuate pe carcas\ reprezint\ o metodologie

extrem de utilizat\ `n aprecierea conforma]iei [i a gradului de dezvoltare a acesteia. Valoarea m\sur\torilor executate pe carcas\ indic\ atât dezvoltatrea ei `n ansamblu cât [i a diferitelor regiuni corporale [i serve[te la calcularea indicilor specifici. ~n leg\tur\ cu m\sur\torile ce se execut\ pe carcas\ [i num\rul acestora, precum [i a bazelor anatomice considerate ca puncte de reper, se poate spune c\ acestea difer\ de la o ]ar\ la alta [i chiar `n cadrul aceleia[i ]\ri de la un autor la altul. M\sur\torile cele mai frecvent utilizate `n lucr\rile de cercetare [tiin]ific\ [i care au fost preluate [i `n lucr\rile din ]ara noastr\ sunt: - lungimea dorsal\ a carcasei (`ntre articula]ia cervico-toracal\ [i baza cozii); - lungimea mic\ a carcasei (de la articula]ia cervico-toracal\ la baza cozii); - lungimea intern\ a jigoului (`ntre articula]ia jaretului [i perineu); - lungimea extern\ a jigoului (`ntre articula]ia jaretului [i articula]ia dintre a 5-a [i a 6-a vertebr\ lombar\); - 140 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

- l\rgimea carcasei la jigou (`ntre p\r]ile externe ale articula]iei coxo-femurale); - l\rgimea carcasei la torace (`ntre punctele cele mai proeminente ale coastelor); - l\rgimea carcasei la umeri (`ntre proeminen]ele articula]iei coxo-femurale); - adâncimea toracelui (`ntre punctele exterme ale greb\nului [i sternului); - perimetrul toracelui (`napoia spetelor); - perimetrul mare a jigoului (`n treimea superioar\ prin punctul fesei [i articula]iei femuro-tibial\).

Fig. 50. M\sur\tori pe carcas\ 1. - lungimea mic\ a carcasei; 2. - lungimea jigoului 3. – l\rgimea carcasei la jigou; 4. – l\rgimea toracelui 5. – adâncimea bazinului; 6. – adâncimea toracelui 4. Indicii carcaselor. Pe baza valorilor ob]inute la determinarea principalelor dimensiuni ale carcaselor se calculeaz\ ,,indicii carcasei” dintre care cei mai importan]i sunt urm\torii: Indicele formatului corporal, reflect\ prin valoarea sa armonia de ansamblu a carcasei. - 141 -

Produc]ia de carne

Ifc =

L \ rgimea carcasei la jigou x 100 Lungimea mare a carcasei

Indicele formatului jigoului Ifj = L \ rgimea carcasei la jigou x 100 Lungimea extern \ la jigou

Indicele de compactitate a carcasei Perimetru toracic x 100 Ic = Lungimea mare a carcasei Indicele uniformit\]ii carcasei L \ rgimea carcasei la piept Il = x 100 Lungimea carcasei la jigou
Indicele dezvolt\rii jigoului

Ij=

Perimetrul jigoului x 100 Lungimea intern \ a jigoului

Indicele adâncimii toracice It= Adancimea toracec \ x 100 Lungimea mare a carcasei

Indicele de propor]ionalitate a jigoului Ipj=

Perimetrul jigoului x 100 Perimetrul toracic

5. Tran[area carcasei. Valoarea comercial\ a carcasei [i c\rnii din

carcas\ depinde de structura fizic\ [i tisular\ a acesteea [i a regiunilor tran[ate. ~n acest scop, potrivit tran[\rii de la noi din ]ar\, carcasa se decupeaz\ `n patru sferturi, iar pentru cercetare este indicat a se lucra doar pe semicarcas\, astfel `ncât s\ nu fie afectat aspectul comercial al carcasei `n totalitate.
- 142 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Atunci când se stabile[te compozi]ia carcasei, trebuie s\ se ]in\ seam\ nu numai de ponderea de participare `n greutatea carcasei a unor p\r]i anatomice decupate, ci [i de structura fizic\ [i tisular\ a acestora. De asemenea, ar fi bine ca atunci când apreciem gr\simea, s\ determin\m [i cât din aceasta este comestibil\. Ponderea regiunilor tran[ate din carcas\ poate oferi criterii de apreciere a calit\]ii. ~n ]ara noastr\ carcasa este decupat\ `n patru piese `ncadrate la calitatea I [i anume: jigoul (pulpa), antricotul I, antricotul II ([ale) [i spata + pieptul. La calitatea a II-a sunt incluse capul de piept, mijlocul de piept [i fleica; iar la calitatea a III-a se include gâtul, rasolul anterior [i rasolul posterior (tabelul 30). Structura fizic\ a carcasei potrivit sistemului de tran[are este reprezentat\ de urm\toarele por]iuni decupate: jigou, cotlet I + II (primar [i secundar), gât + spat\ [i cap de piept + fleica.

Fig. 51 Tran[area carcasei de ovine `n alte ]\ri 1.– jigoul; 2. – cotletul; 3. – antricotul 4. – gâtul; 5. – pieptul; 6. – membre

Fig. 52. Tran[area carcasei de ovine `n Fran]a 1. – jigoul; 2. [eaua; 3. - filetul 4. – p\tratul acoperit; 5. - pieptul 6. p\tratul descoperit; 7. – spata 8. gâtul

~n func]ie de o multitudine de factori dintre care cei mai importan]i sunt rasa, sexul, vârsta, starea de `ngr\[are [i al]ii, ponderea diferitelor p\r]i decupate din carcas\ variaz\ `ntre limite destul de largi

- 143 -

Produc]ia de carne Tabelul 30

Limitele anatomice pentru tran[area carcasei `n România
Calitatea

Regiunea tran[at\ Jigou

I

Antricot II ([ale)

Antricot I

Limite anatomice ~n partea anterioar\ este delimitat de ultima [i penultima vertebr\ lombar\ pân\ la cuta articula]iei femuro-tibial\. ~n partea inferioar\ sec]iunea trece de-a curmezi[ul gambei aproximativ la jum\tatea tibiei, pân\ la jaret Anterior, `ntre ultima [i penultima vertebr\ toracic\, iar posterior de limita anterioar\ a jigoului. ~n partea lateral\, sec]iunea trece printr-o linie trasat\ pe articula]ia femurotibial\ [i treimea inferioar\ a ultimei coaste. Anterior sec]iunea trece la nivelul vertebrelor toracale 5 - 6 [i coastelor corespondente. Posterior, este delimitat de antricotul II. Lateral sec]iunea se prelunge[te prin zona cubito-radial\ `n treimea inferioar\ a ultimei coaste. ~n partea anterioar\ sec]iunea trece printre vertebrele cervicale 5 [i 6, iar inferior, sec]iunea delimiteaz\ mijlocul de piept pân\ `n partea articula]iei humero-radial\. Cuprinde treimea inferioar\ a coastelor [i osul sternului, iar sec]iunea superioar\ `l delimiteaz\ de spata cu torace. Este delimitat `n partea anterioar\ de prelungirea sec]iunii `ntre coastele 5 [i 6, iar posterior de spa]iul dintre ultima [i penultima coast\. ~n partea superioar\ sec]iunea se practic\ la nivelul treimei inferioare a coastelor, axat\ pe linia ce une[te treimea inferioar\ a ultimei coaste cu articula]ia humero-radial\.
Anterior este delimitat\ de mijlocul de piept, iar posterior de pulp\ [i superior de antricotul II.

Baza osoas\ Ultima vertebr\ lombar\, vertebrele sacrale, coccigiene, oasele bazinului, femurul [i jum\tatea superioar\ a tibiei. Ultima vertebr\ toracic\, primele 5 vertebre lombare [i ultima coast\ f\r\ treimea inferioar\. Vertebrele toracice 6 12, inclusiv coastele corespondente `ns\ f\r\ treimea inferioar\. Ultimile vertebre cervicale, primele 5 toracale cu tot cu coastele corespondente, `ns\ f\r\ partea terminal\, omoplatul [i humerusul. Treimea inferioar\ a primelor 5 coaste [i corespunz\tor osul sternal. Treimea inferioar\ a coastelor de la a 6-a la ultima inclusiv.

Spata cu torace.

Cap piept

de

a II-a

Mijloc de piept

Fleica Gâtul

a III-a

Rasolul din fa]\ Rasolul din spate

~ntre articula]iile occipito-atloidiene [i vertebrele cervicale 5 [i 6. Sec]ionarea superioar\ se practic\ la nivelul articula]iei humero-radial\, iar inferior la articula]ia radio-carpian\. Sec]ionarea superioar\ de-a curmezi[ul gambei, pe linia trecerii tendonului lui Achile.

Treimea inferioar\ a ultimei coaste. Primele 5 vertebre cervicale. Osul radial [i ulnar Jum\tatea inferioar\ a tibiei cu partea corespunz\toare a fibulei.

- 144 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Structura tisular\ este dat\ de raporturile ce se stabilesc `ntre carne, oase [i gr\sime. Cu cât masele musculare contribuie cu o pondere mai mare `n greutatea carcasei sau a regiunii tran[ate, cu atât valoarea comercial\ a carcasei este mai ridicat\.

4.1.7. FACTORII CARE CONDI}IONEAZ| PRODUC}IA DE CARNE LA OVINE
Produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne este influen]at\ de o serie de factori de natur\ diferit\. Din totalitatea acestora, `n condi]ionarea produc]iei de carne un rol deosebit `l joac\ urm\torii factori: rasa, individualitatea, sexul, tipul de f\tare, vârsta, starea de s\n\tate, condi]iile de mediu extern, alimenta]ia [i tehnologia de cre[tere aplicat\. ~n func]ie de natura lor, ace[ti factori pot fi grupa]i astfel: genetici, de mediu intern [i de mediu extern. Factorii genetici condi]ioneaz\ adesea ob]inerea unor cantit\]i sporite de carne. Rasa `[i exercit\ influen]a prin gradul s\u specific de precocitate, determinând viteze de cre[tere diferen]iate la tineretul ovin. Astfel, la rasele precoce specializate pentru produc]ia de carne [i de format mai mare (~le de France, Texel, Lincoln, Suffolk, Berrichon du Cher), mieii au o vitez\ de cre[tere superioar\ `n raport cu cei apar]inând altor rase. ~n cazul raselor neameliorate, precum [i a celor tardive, parametrii `nregistra]i sunt inferiori celor specifici raselor specializate. Mai mult de cât atât, `n cazul raselor caracterizate printr-un grad ridicat de rusticitate se manifest\ o tendin]a accentuat\ de depunere `n carcas\ a unor cantit\]i mai mari de gr\sime [i oase `n detrimentul por]iunilor comerciale valoroase, detrminând astfel ob]inerea unor carcase inferioare calitativ. Ca metod\ eficient\ de ameliorare rapid\ a acestor neajunsuri [i `n special de `mbun\t\]ire a vitezei de cre[tere pot fi utilizate `ncruci[\ri `ntre rase diferen]iate genetic [i valorificarea din plin a efectului heterozis. Reu[ita `n aceast\ ac]iune depinde foarte mult de abilitatea cresc\torului `n c\utarea [i alegerea combina]iilor cele mai reu[ite. Legat de aceste aspecte, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n ]ara noastr\, pân\ `n prezent, punerea `n eviden]\ a efectului heterozisului [i folosirea acestuia `n scopul cre[terii produc]iei de carne s-a reu[it `n pu]ine cazuri. Individualitatea. Indiferent de gradul de ameliorare, `n cadrul fiec\rei rase pot fi identifica]i o serie de indivizi ce prezint\ aptudini superioare pentru produc]ia de carne comparativ cu congenerii lor. Prin - 145 -

Produc]ia de carne

identificarea acestor plus variante pot fi constituite nuclee care, ulterior pot servi la ob]inerea unei descenden]e cu o precocitate pronun]at\ [i cu aptitudini mai dezvoltate pentru produc]ia de carne. Sexul [i tipul de f\tare. Comparativ cu femelele [i produ[ii ob]inu]i din f\t\ri multipare, masculii [i mieii proveni]i din f\t\ri unipare au de regul\ o vitez\ de cre[tere mai mare [i o capacitate de `ngr\[are superioar\. Factorii de mediu intern sunt implica]i direct `n evolu]ia ulterioar\ a indivizilor, condi]ionând totodat\ cantitatea [i calitatea produc]iei de carne ob]inut\. Vârsta. Acest factor influen]eaz\ poten]ialul de cre[tere [i `ngr\[are a diverselor categorii de ovine. De asemenea, de acest factor se leag\ [i capacitatea de conversie a hranei, categoria comercial\ de carcas\ rezultat\, structura fizic\ [i tisular\ a carcaselor. ~n cazul `ngr\[\rii tineretului ovin toate aceste aspecte sunt superioare comparativ cu alte categorii de ovine. Starea de s\n\tate [i fiziologic\ condi]ioneaz\ `n mod direct calitatea carcaselor. ~n cazul animalelor s\n\toase se `nregistreaz\ un ritm normal de cre[tere [i `ngr\[are, iar carnea din carcas\ prezint\ `nsu[iri organoleptice superioare. Factorii de mediu extern condi]ioneaz\ ob]inerea unor produc]ii superioare de carne. Vegeta]ia, solul [i clima. Zonele cu un climat oceanic `n care vegeta]ia este abundent\ ofer\ condi]ii optime pentru cre[terea [i exploatarea raselor specializate pentru produc]ia de carne. Nivelul de alimenta]ie [i tehnologia aplicat\. ~n cazul administr\rii unor ra]ii cu o structur\ adecvat\ pentru fiecare categorie de ovine [i etap\ tehnologic\, rezultatele ob]inute sunt apropiate de poten]ialul bilologic al acestei specii. De asemenea, `n cazul `ngr\[\rii categoriilor tinere, rezultatele ob]inute sunt superioare atunci când se opteaz\ pentru o tehnologe de `ngr\[are fie intensiv\ fie semiintensiv\. ~ncruci[\rile industriale au de obicei scopuri multiple care, `n esen]\ urm\resc rezolvarea unor cerin]e economice imediate, precum [i ameliorarea `nsu[irilor necorespunz\toare la unele rase [i nu `n ultimul rând pentru formarea de noi rase. Datorit\ avantajelor ce se ob]in prin practicarea `ncruci[\rilor, acestea se aplic\ pe larg `n cre[terea ovinelor atât la noi cât [i `n alte ]\ri. Dup\ scopul urm\rit, se deosebesc `ncruci[\ri industriale simple, duble, trirasiale [i chiar cvadruple. - 146 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2. PRODUC}IA DE LÂN|
4.2.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE LÂN|
Produc]iile piloase recoltate de la diverse specii de animale, `mpreun\ cu fibrele de origine vegetal\ [i artificial\ reprezint\ importante materii prime pentru industria textil\. ~n func]ie de natura lor, fibrele utilizate `n industria textil\ sunt clasificate astfel: fibre animale (lâna [i p\rul); vegetale (bumbac, in, cânep\, etc.); artificiale: animale (lanitanul), minerale (fibra de sticl\) [i sintetice (nylon, relon, terilin\, etc.). Poart\ denumirea de lân\, totalitatea fibrelor cu propriet\]i textile recoltate de la ovine, alpaca, c\mile, capre de Angora, iepuri de Angora, lame, etc. ~ns\, `n mod obi[nuit termenul de lân\ este utilizat numai `n denumirea `nveli[ului pilos al ovinelor, acesta având ponderea cea mai mare din totalul fibrelor textile de origine animal\ [i reprezint\ un important articol de comer] interna]ional. Nu se `ncadreaz\ `n sfera denumirii de lân\ fibrele de p\r situate pe extremit\]ile corporale (de pe cap [i membre), precum [i cele lipsite de propriet\]i textile aflate `n masa lânii. Lâna, prin propriet\]ile textile valoroase, unice prin natura [i complexitatea lor, reprezint\ o materie prim\ deosebit de important\ pentru industria prelucr\toare. ~n urma prelucr\rii industriale a lânii albe se ob]in ]es\turi cu o colora]ie divers\ [i cu `nsu[iri deosebite din punct de vedere igienic [i tehnic deoarece, aceast\ materie prim\ prezint\ propriet\]i termoizolante, capacitate mare de absorb]ie a apei, capacitate sc\zut\ de absorb]ie a umezelii, rezisten]\ la ac]iunea agen]ilor chimici [i fizici, rezisten]\ la torsiune [i trac]iune, etc. Aceste `nsu[iri igienice, tehnologice [i economice deosebit de valoroase, au la baz\ complexitatea structurii histologice [i compozi]ia chimice proprie fibrelor de lân\. Ca urmare a acestor propriet\]i, ]es\turile din lân\ [i din lân\ `n amestec cu alte fibre, sunt utilizate `n confec]ionarea obiectelor de `mbr\c\minte, precum [i a materialelor cu diferite destina]ii tehnice (capitonare, curele - 147 -

Produc]ia de lân\

de transmisie, ]es\turi decorative) sau a unor articole cu diverse destina]ii cum ar fi basmalele, covoarele, cergile, etc. }es\turile din lân\ pur\ sau din lân\ `n amestec cu alte fibre sunt extrem de apreciate pe pia]\ deoarece sunt u[oare, c\lduroase [i `[i p\streaz\ timp `ndelungat culoarea. De asemenea, articolele confec]ionate din lân\ nu re]in razele ultraviolete, iar datorit\ structurii poroase permit o bun\ aerisire a corpului, absorb umezeala de transpira]ie [i faciliteaz\ evacuarea apei absorbite. }es\turile din lân\ piept\nat\ au suprafa]a neted\ [i un desen pronun]at al urzelii [i b\t\turii. Greutatea acestora este mic\, rezisten]a la rupere mare, se cur\]\ u[or, sunt ne[ifonabile [i au o durat\ mare de folosire. Dup\ destina]ia lor, ]es\turile din lân\ se `mpart `n: ]es\turi pentru rochii, crep, jacard, pentru costume (covercot, vopsite uni sau cu fire colorate intercalate), pentru pantaloni, paltoane, pardesiuri (gabardina) [i ]es\turi speciale. }es\turile de lân\ cardat\ au aspect p\ros, sunt mai grele [i au o greutate mai mare. Din aceast\ categorie fac parte [evioturile, postavurile, stofa de paltoane, raglane, imita]iile de blan\, p\turi [i produse tehnice.

4.2.2. PRODUC}IA DE LÂN| LA NIVEL MONDIAL
Concomitent cu dezvoltarea industriei textile, produc]ia total\ de lân\ sp\lat\, la nivel mondial a `nregistrat `n deceniul [apte al acestui secol o cre[tere de peste 50 % fa]\ de anul 1950 dup\ care, a r\mas aproximativ constant\. Legat de aceast\ cre[tere semnificativ\ a produc]iei mondiale de lân\, trebuie f\cut\ precizarea c\ a fost posibil\ `n condi]iile sporirii efectivelor de oi [i `ndeosebi a celor apar]inând raselor specializate pentru produc]ia de lân\ fin\ [i semifin\ [i mai pu]in pe baza cre[terii cantit\]ii de lân\ medie pe individ. Atât `n trecut cât [i `n prezent cantit\]ile cele mai mari de lân\ tranzac]ionate pe principalele pie]e mondiale provin din ]\rile din zona Oceaniei, dup\ care urmeaz\ cele din Asia, America de Sud, Europa, Africa, America de Nord [i Central\ (tabelul 31). - 148 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 31

Produc]ia mondial\ de lân\ (Sursa: ISTAT / ISMEA, 1997)
Specificare Produc]ia mondial\ Africa America de Nord [i Central\ America de Sud Europa Oceania Asia CSI Produc]ia total\ de lân\ mii tone % 2516 100 171,0 6,8 50,3 2,0 264,2 10,5 239,0 9,5 1151,0 45,7 400,2 15,9 240,3 9,6

La nivel mondial produc]ia de lân\ a sc\zut de la 3065 mii t `n 1990 la 2516 mii t `n 1995. ~n acest context, se poate constata c\ `n aproape toate ]\rile analizate produc]iile totale de lân\ au sc\zut cu cca. 10 - 35 % [i doar `n China `n perioada respectiv\ s-a `nregistrat o cre[tere de 8,33 % (tabelul 32).
Tabelul 32

Produc]ia de lân\ brut\ `n principalele ]\ri (Sursa: ASR, 1997)
}ara Produc]ia mondial\ Africa de Sud Argentina Australia Bulgaria China Grecia Irlanda Mongolia Noua Zeeland\ România Rusia Spania Turcia SUA Total (mii t) 1990 1995 3065 2516 97 66 148 92 842 700 28 7 240 260 10 10 17 1,3 20 18 309 205 38 24 227 124 30 29 45 37 40 37 Pe locuitor 1994 1,9 2,7 41,2 1,2 0,2 1,0 6,2 7,6 79,7 1,2 1,2 0,8 0,7 0,7

- 149 -

Produc]ia de lân\

Referitor la produc]iile na]ionale de lân\ ob]inute `n principalele ]\ri cresc\toare de ovine [i la cantitatea medie pe locuitor, din datele prezentate se poate constata c\ valorile cele mai mari sunt realizate de Australia [i Noua Zeeland\. Aceste dou\ ]\ri au ob]inut `n 1995 o cantitate total\ de lân\ brut\ de 700 mii t [i respectiv 205 mii t, revenind peste 40 kg pe locuitor `n Australia [i aproximativ 80 kg `n Noua Zeeland\. ~n celelalte state, cantit\]i mari de lân\ pe locuitor sunt realizate `n Uruguay (24,6 kg), medii `n Irlanda [i Mongolia [i reduse (sub 1,5 kg) `n majoritatea statelor. ~n cazul ]\rii noastre, produc]ia na]ional\ de lân\ a sc\zut de la 38 mii t `n 1990 la 24 mii t `n 1995, revenind 1,1 kg pe locuitor. Privitor la structura produc]iei de lân\ se estimeaz\ c\ la nivel mondial cca. 38 % este lân\ fin\ de tip Merinos; 35 % lân\ semifin\ [i de tip crossbreed [i 25 % lân\ grosier\. Cantitatea medie de lân\/individ la nivel mondial este variabil\ de la continent la continent fiind cuprins\ `ntre 1,5 [i 4,0 kg influen]at\ `ns\ de structura de ras\ [i de productivitatea acestora. 4.2.2.1. PIA}A MONDIAL| A LÂNII Principalele ]\ri care furnizeaz\ pie]elor interna]ionale cantit\]ile cele mai mari de lân\ sunt Australia, Noua Zeeland\, Argentina, Uruguay [i Africa de Sud. Sistemele adoptate `n vânzarea lânii sunt foarte diferite, predominând `ns\ cel al licita]iilor. ~n cazul vânz\rilor de lân\ este utilizat\ ca unitate de m\sur\ cantitativ\ balotul (masa unui balot este de 140 kg `n cazul lânii nesp\late [i de 100 kg `n cazul celei sp\late). Pia]a europen\. Pe continentul european `nc\ din secolul trecut s-au conturat unele pie]e care au devenit ulterior tradi]ionale `n comer]ul cu lân\. Londra reprezint\ un loc important `n care se tranzac]ioneaz\ lâna provenit\ din diverse ]\ri, iar cot\rile de pe aceast\ pia]\ sunt urm\rite cu aten]ie de comercian]ii [i industria[ii din aproape toate ]\rile lumii. De regul\, pe acest\ pia]\ este tranzac]ionat\ lâna provenit\ din Australia, Noua Zeeland\, Africa de Sud, Argentina, Chile, Peru [i Uruguay. Primele vânz\ri de lân\ pe pia]a londonez\ dateaz\ `nc\ din 1821, iar strig\rile de licita]ii se derulau la lumina lumân\rilor, `n ,,Garraway’s coffe Hause Change-Alley, Cornhill”, `ns\ din anul 1871 au `nceput s\ se - 150 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

desf\[oare la Bursa Lânii (Wool Exchange). Licita]iile aveau loc de [ase ori `ntr-un an [i durau de fiecare dat\ maximum 15 zile (`n medie se vindeau zilnic 750 - 800 balo]i). Vânz\rile se derulau sub patronajul direct al companiilor specializate sau al b\ncilor. ~n prezent, prin dezvoltarea sistemului informa]ional a devenit o practic\ curent\ deplasarea la `nceput a lânii pe pie]ele utilizatorilor sub form\ de e[antioane, iar dac\ din punct de vedere calitativ aceasta satisface cerin]ele beneficiarului, p\r]ile implicate negociaz\ pre]ul de tranzac]ionare. Cu toate acestea exist\ [i `n prezent pie]e `n care sistemul licita]iilor nu a fost total abandonat. Liverpool. Pia]a acestui ora[ care, este totodat\ [i un mare port, poart\ denumirea de ,,Miscellaneous Wool Sales” [i este renumit\ pentru vânzarea lânii provenit\ din Irlanda, Noua Zeeland\, Argentina [i Africa de Nord. De asemenea, pe aceast\ pia]\ sunt tranzac]ionate [i p\turile de ca[mir, mohair, alpacá [i cele din p\r de c\mil\, iac, etc. Tranzac]ionarea lânii se face `n [ase serii anuale [i urmeaz\ modelul londonez. Amsterdam. Datorit\ pozi]ii sale geografice [i interesului ]\rilor din zon\, aici sunt tranzac]ionate anual cantit\]i apreciabile de lân\. Anvers. Este recunoscut ca pia]\ principal\ de comercializare a lânii, `ns\ `n prezent tranzac]iile se bazeaz\ pe pia]a á terme, care presupune aprecierea e[antioanelor [i cump\rarea m\rfii aflat\ la produc\tor, `ncheindu-se totodat\ forme ce garanteaz\ tranzac]ia. Marseille. Reprezint\ principala pia]\ european\ `n care este tranzac]ionat\ lâna produs\ `n Africa de Nord [i Turcia. Mazamet. Este recunscut ca un centru `n care se comercializeaz\ lâna de la t\b\c\rii, denumit\ `n mod curent lân\ t\b\c\reasc\ sau lân\ Mazamet. Tranzac]ionarea se face pe baza studierii e[antioanelor [i tratativelor directe. Bremen. Este principala pia]\ din Germania `n care se comercializeaz\ lân\. Cantit\]ile tranzac]ionate provin `n cea mai mare parte din Australia [i America de Sud. Hamburg. Pia]a acestui ora[ este mai mic\, `ns\ a devenit recunoscut\ pentru tranzac]ionarea lânii de covoare. Tourcoing este un or\[el situat `n nordul Fran]ei `n care lâna este comercializat\ pe toat\ durata anului `n stagiuni publice [i `n magazine speciale. Alte pie]e mondiale. ~n Australia, datorit\ interesului manifestat de comercian]ii europeni, americani [i asiatici, pia]a lânii a `nceput s\ se - 151 -

Produc]ia de lân\

dezvolte `nc\ din anul 1866. Ini]ial organizarea licita]iilor urma modelul londonez, `ns\ erau efectuate [i supravegheate de o comisie a cresc\torilor de oi [i mai târziu de brokeri. Principala perioad\ `n care sunt tranzac]ionate cantit\]ile cele mai mari de lân\, este cuprins\ `n intervalul calendaristic octombrie - martie. ~n prezent, catalogul `n care sunt `nscrise datele referitoare la `nsu[irile calitative ale lânii care urmeaz\ a fi tranzac]ionat\ apare cu cca. [ase luni `naintea stagiunii, iar `n func]ie de cantitate, lâna este clasificat\ astfel: loturi mari (biglots), loturi mijlocii (averages), sp\lat\ (scourdes) [i inferioare (stars). Sydney. Datorit\ pozi]iei sale geografice [i faptului c\ `n ]ara sunt crescute efective numeroase de ovine, `n Australia s-a organizat o pia]\ a lânii la Sydney care, actualmente este cea mai mare din lume. Pe aceast\ pia]\ este comercializat\ `ndeosebi lâna fin\ de Merinos. Adelaide, Melbourne [i Brisbane sunt pie]e `n care este tranzac]ionat\ lân\ de Merinos [i cea provenit\ de la meti[ii crescu]i `n Australia. Wellington reprezint\ principala pia]\ din Noua Zeeland\. Aici este comercializat\ lâna crossbreed provenit\ de la Corriedale, lâna fin\ de Merinos [i alte categorii de lân\. Cape Town [i Port Elisabeth sunt principalele ora[e `n care este comercializat\ lâna din Africa de Sud [i ]\rile situate `n zona respectiv\. Bouenos Aires [i Bahia Blanca sunt principalele pie]e de comercializare a lânii argentiniene. ~n mare parte, lâna comercializat\ provine de la Merinos dar [i de la meti[i. Montevideo. Pe aceast\ pia]\ este comercializat\ lâna din Uruguay, Chile [i Peru. ~n acest sens, lâna este cump\rat\ de la produc\tori de diver[i intermediari denumi]i copiadores [i apoi vândut\ `n sesiunile `n care au loc vânz\ri.

4.2.3. PRODUC}IA DE LÂN| ~N }ARA NOASTR|
Exploatarea oilor pentru produc]ia de lân\ `n paralel cu cea de lapte [i carne reprezint\ o `ndeletnicire str\veche a poporului român. Secole de-a rândul popula]ia [i-a confec]ionat din lân\ diverse articole de `mbr\c\minte, de podoab\ [i de uz gospod\resc.

- 152 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Trebuie f\cut\ precizarea c\ pân\ c\tre sfâr[itul secolului al XVII-lea a predominat lâna grosier\ [i `n mic\ m\sur\ cea semifin\. Apoi, odat\ cu dezvoltarea [i perfec]ionarea industriei textile `n ]ara noastr\, au sporit cerin]ele fa]\ de materia prim\ de calitate [i `n special de lân\ fin\ de tip Merinos. Astfel, `n condi]iile nou create dup\ anul 1955, s-a desf\[urat o ac]iune ampl\ de sporire numeric\ [i extindere a ariei de cre[tere a oilor cu lân\ fin\ [i semifin\. ~n urma acestor ac]iuni sus]inute s-a ob]inut o cre[tere semnificativ\ a produc]iei cantitative de lân\, iar sub aspect calitativ a ap\rut o gam\ divers\ de sorturi de lân\. Apoi, an de an produc]ia de lân\ a r\mas fie constant\ fie a `nregistrat o anumit\ cre[tere, `ns\ dup\ anul 1990 odat\ cu trecerea la economia de pia]\ [i schimb\rile survenite `n agricultur\ prin apari]ia altor forme de proprietate, produc]ia de lân\ a `nregistrat sc\deri notabile, ajungându-se de la 28020 t `n anul 1992 la 21359 t `n anul 1995 (tabelul 33). Astfel, din datele prezentate se poate constata c\ `ncepând cu anul 1992 cca. 50 % din produc]ia na]ional\ de lân\ este produs\ de sectorul privat.
Tabelul 33

Produc]ia de lân\ la nivel na]ional (Sursa: ASR. 1997)
1992
Specificare
Lân\ total (t) din care: fin\ + semifin\
Produc]ia medie/individ

1993
Total
26011 13317 2,39
din care: sector privat

1994
Total
25141 12367 2,44
din care: sector privat

1995 Total
24323 11818 2,49
din care: sector privat

Total
28020 13563 2,51

din care: sector privat

22528 9454 2,37

21573 9310 2,29

21737 9524 2,37

21359 10363 2,41

De asemenea, din datele prezentate se mai poate constata aportul deosebit adus de sectorul privat care, atât `n anul 1995 cât [i `n anii anteriori a furnizat cca. 50 % din produc]ia na]ional\ de lân\ fin\ [i semifin\. Produc]ia medie de lân\ ob]inut\ `n urma tunsului ovinelor din sectorul privat dep\[e[te 2 kg fiind din acest punct de vedere foarte aproape de produc]ia medie na]ional\.

- 153 -

Produc]ia de lân\

4.2.4. PIELEA {I ROLUL S|U ~N PRODUCEREA LÂNII
Pielea constituie `nveli[ul primar ce apare `nc\ din stadiile timpurii ale dezvolt\rii organismului animal [i, pe lâng\ multiplele `nsu[iri fiziologice aceasta `ndepline[te [i func]ia specific\ de organ produc\tor al lânii. ~n acest sens, cunoa[terea structurii [i `nsu[irilor pielii este necesar\ deoarece, `ntre produc]ia de lân\ [i structura histologic\, chimic\ [i `nsu[irile fizice ale pielii exist\ o strâns\ rela]ie de ordin fiziologic condi]ionat\ de diver[i factori cum ar fi: rasa, sexul, regiunea corporal\, vârsta, nivelul de hr\nire, nivelul de selec]ie, direc]ia de specializare [i condi]iile de `ntre]inere. De asemenea, cunoa[terea structurii [i `nsu[irilor pielii este util\ deoarece, permite aprecierea animalului sub aspectul constitu]iei, s\n\t\]ii [i `nsu[irilor sale economice. Apoi, la oaie, pielea ca atare reprezint\ organul de formare a `nveli[ului pilos [i implicit a buclajului la mieii apar]inând raselor exploatate pentru pielicele, având astfel o influen]\ direct\ asupra cantit\]ii [i calit\]ii lânii [i buclajului. Din acest punct de vedere cunoa[terea propriet\]ilor pielii devine [i mai evident\. Pielea ovinelor, la fel ca [i la celelalte ierbivore, se compune din trei p\r]i fundamentale deosebite prin gradul de dezvoltare, structura histologic\, compozi]ia chimic\ [i scopuri fiziologice. Cele trei straturi sunt urm\toarele: epiderma, derma [i hipoderma. Epiderma reprezint\ 1 - 2 % din grosimea pielii [i este de fapt un epiteliu stratificat, format `n exclusivitate din celule. Este lipsit\ de vase sangvine [i se sprijin\ pe derm\ de care, este desp\r]it\ de o membran\ bazal\. Din punct de vedere histologic, epiderma poate fi subdivizat\ `n dou\ straturi distincte. Primul strat este plasat mai profund [i este numit corp mucos, constituit din celule al c\ror nucleu se poate colora intens, reprezentând partea cea mai groas\. Al doilea strat este superficial, mai sub]ire, transparent [i uscat, format din celule cu aspect solzos, lipsite de nucleu, denumit stratul cornos. ~ntre cele dou\ straturi nu exist\ o demarca]ie net\. Stratul mucos al epidermei se poate subdiviza dinspre derm spre exterior, astfel: staratul bazal, startul granulos [i stratul cornos. - 154 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Startul bazal, generator sau germinativ. Este cel mai profund strat al epidermei fiind `n strâns\ leg\tur\ cu derma. Acest strat este alc\tuit din celule cilindrice dispuse una lâng\ alta, cu nuclee ovale sau rotunde [i cu citoplasma gelatinoas\ plin\ de granula]ii pigmentate. Deoarece celulele stratului bazal se p\streaz\ `ntr-o oarecare m\sur\ [i `n straturile superioare ale epidermei [i pentru c\ celulele stratului cornos nu prezint\ pigmen]i, aceasta `nseamn\ c\ pe m\sur\ ce procesul de keratinizare avanseaz\, `n epiderm\ se produce o degradare a Fig. 53. Reprezentarea schematic\ pigmen]ilor. a structurii histologice a epidermei Celulele startului bazal contribuie 1.- membrana hialin\; 2. - stratul bazal; `n timpul vie]ii intrauterine la geneza 3. - stratul spinos; 4. - stratul granulos; 5. - stratul cornos; 6. - stratul exfoliator `nveli[ului pilos, iar `n timpul vie]ii extrauterine la regenerarea dermic\ a celorlalte straturi. Acest proces este posibil deoarece straturile epidermei situate deasupra celui bazal se formeaz\ prin transformarea celulelor din stratul germinativ. Stratul granulos este format din 1 - 5 rânduri de celule late, `mb\trânite, poligonale. Au nucleu bazal [i un con]inut ridicat de azot [i mai redus de sulf [i ap\. Materia albuminoas\ din protoplasma celular\ (cheratohialina) se transform\ treptat `n cheratin\, iar maturizarea deplin\ este atins\ `n stratul cornos. Stratul cornos este dispus la exterior [i este alc\tuit din mai multe rânduri de celule turtite, translucide, iar la exterior se afl\ stratul exfoliator de celule cornoase superficiale ale epidermei care, reprezint\ ultimul stadiu de keratinizare a celulelor epidermice. Derma este o membran\ conjunctiv\ dens\ a c\rei grosime variaz\ `ntre 75 - 85 % din cea total\ a pielii, fiind limitat\ de epiderm\ la partea superioar\ [i desp\r]it\ de aceasta prin intermediul membranei bazale numit\ [i membrana vitroas\ sau hiolin\, iar la partea inferioar\ este limitat\ de hipoderm\.

- 155 -

Produc]ia de lân\

Derma este constituit\ din dou\ straturi distincte denumite strat papilar [i starat reticular. Stratul papilar este por]iunea din derm\ ce cuprinde o suprafa]\ mai mare `ncepând cu membrana hiolin\, pân\ `n zona `n care se termin\ r\d\cina fibrelor de lân\. Este format din ]esut conjunctiv puternic vascularizat, termina]ii nervoase, vase sangvine [i limfatice. Aspectul stratului papilar este influen]at de desimea [i m\rimea foliculilor pilo[i [i al glandelor sudoripare. Stratul reticular este format din fascicole groase de fibre conjunctive orientate paralel unele cu altele [i perpendicular pe suprafa]a epidermei, `ntret\iate de numeroase vase sangvine [i limfatice. De regul\, fibrele elastice formeaz\ o re]ea periferic\ cu rol de ,,sus]inere” ce face leg\tura `ntre derm\ [i hipoderm\. Hipoderma reprezint\ 10 - 29 % din grosimea pielii, este un strat de tranzi]ie, motiv pentru care nu are o structur\ unitar\, imprimând pielii u[urin]\ `n deta[are pe durata procesul de jupuire. Este format\ din ]esut conjunctiv a[ezat neregulat, adipos, vase sangvine [i limfatice, fibre elastice. Hipoderma asigur\ mobilitatea pielii pe corpul animalelor. 4.2.4.1. COMPOZI}IA CHIMIC| A PIELII Componentele principale ale pielii sunt: apa, substan]ele proteice, substan]ele minerale [i substan]ele grase (fig. 54 ). Con]inutul de ap\ din pielea crud\ variaz\ `ntre 60 [i 75 %, fiind influen]at de ras\, individ, sex, vârst\ [i regiune corporal\. Derma con]ine cantitatea cea mai mare de ap\ din piele, `n timp ce epiderma [i mai ales stratul cornos au un con]inut hidric redus. Substan]ele minerale se g\sesc `n propor]ii reduse iar din punct de vedere cantitativ variaz\ `n func]ie de sex [i vârst\ (0,35 - 0,50 %). Cea mai mare parte din substan]ele minerale o reprezint\ clorura de sodiu. De asemenea, pielea mai con]ine fosfa]i, carbona]i, sulfa]i, cloruri [i cationi (natriu, potasiu, magneziu, calciu, fier [i aluminiu).

- 156 -

CONSTANTIN PASCAL Pielea animal\ Ap\ (65 %) Substan]e proteice (32 %)

Tehnologia cre[terii ovinelor

Substan]e grase (2 %)

Substan]e minerale (0,5 %)

Proteine globulare - albumine - globuline - glicoproteide - cromoproteide - fosfoproteide

Proteine fibroase - colagen - elastin\ - keratine

Gr\simi neutre - ceruri - sterine - fosfatide

Fig. 54 Compozi]ia chimic\ a pielii la animale

Substan]ele grase (lipidele) sunt r\spândite `n stratul cornos al

epidermei, `n glandele sebacee, `n stratul papilar [i reticular al dermei, precum [i `n celulele adipoase ale stratului subcutanat. Con]inutul de lipide din stratul cornos al epidermei este reprezentat de acidul oleic [i de esterul acestuia cu colesterina. ~n glandele sebacee lipidele sunt reprezentate de esterii acizilor gra[i cu alcoolii cetilic, octodeciclic, eicozilic, cerilic [i mici cantit\]i de colesterin\. Substan]ele grase de la nivelul dermei [i hipodermei sunt alc\tuite aproape `n totalitate din gliceride, fosfatide [i acizi gra[i liberi. 4.2.4.2. ~NSU{IRILE FIZICE ALE PIELII ~n totalitatea sa pielea acoper\ corpul animalului fiind `n unele regiuni mai sub]ire (abdomen [i partea intern\ a coapselor), iar `n altele mai groas\ (spinare [i crup\). Referitor la ata[area pielii de corp, aceasta ader\ puternic pe cap [i extremit\]i [i este mai pu]in aderent\ pe gât [i trunchi. Cele mai importante `nsu[iri fizice ale pielii sunt: suprafa]a, grosimea, densitatea, greutatea [i elasticitatea. Suprafa]a pielii este determinat\ de dezvoltarea corporal\ precum [i de m\rimea [i num\rul pliurilor cutanate [i exercit\ o influen]\ pozitiv\ atât asupra cantit\]ii [i calit\]ii lânii cât [i asupra m\rimii pielicelelor [i bl\nurilor. - 157 -

Produc]ia de lân\

Grosimea difer\ `n func]ie de ras\, individ, vârst\, grad de

precocitate, regiune corporal\, condi]ii de `ntre]inere [i stare de s\n\tate. ~n acest sens, pielea este mai groas\ la rasele cu lân\ semigrosier\ [i mixt\ [i mai sub]ire `ns\ mai dens\ [i mai elastic\ la oile cu lân\ fin\. La nivelul corpului animalului pielea are o grosime cuprins\ `ntre 1,5 [i 3 mm, fiind `ns\ mai groas\ pe linia superioar\, apoi se reduce pe m\sur\ ce avans\m spre abdomen [i partea intern\ a coapselor. Pielea oilor crescute `n zone cu un climat mai aspru este mai groas\ comparativ ce cea a oilor din zone mai calde. Pe durata unui an calendaristic, pielea este mai sub]ire prim\vara [i vara [i mai groas\ toamna [i iarna. Densitatea [i elasticitatea sunt influen]ate de grosimea [i greutatea pielii. Astfel, o piele sub]ire [i dens\ favorizeaz\ dezvoltarea unui `nveli[ pilos fin [i des, pe când pielea groas\, buretoas\ [i cu elasticitate redus\ induce apari]ia unor fibre rare, lungi [i groase. Greutatea pieilor reprezint\ cca. 5 - 7 % din masa corporal\ la oile adulte cu lân\ grosier\ [i 7 - 7,5 % la cele cu lân\ fin\.

Fig. 55. N\pârlirea patologic\ la ovine

La animalele s\n\toase aflate `ntr-o stare bun\ de `ngrijire, pielea este unsuroas\, elastic\ [i de nuan]e de culoare mai deschise, pe când la cele subnutrite, suferinde [i b\trâne, este mai uscat\, cu elasticitate redus\ [i are o culoare palid\ sau vân\t\ [i cu `nveli[ul pilos rar [i neuniform, iar uneori apare [i n\pârlirea patologic\ (fig. 55).

- 158 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2.5. DEZVOLTAREA ~NVELI{ULUI PILOS LA OVINE
Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ depinde de num\rul foliculilor pilo[i pe unitatea de suprafa]a corporal\. Apari]ia [i dezvoltarea `nveli[ului pilos are loc diferen]iat [i `ncepe `nc\ din timpul vie]ii intrauterine [i sfâr[e[te aporoape de `mplinirea vârstei de 6 - 8 luni de la na[tere. ~n perioada imediat urm\toare na[terii mielului, formarea foliculilor pilo[i poate fi intensificat\ atât prin alimenta]ie cât [i prin al]i factori care stimuleaz\ procesele fiziologice ale pielii. Formarea foliculilor pilo[i este ini]iat\ la nivelul stratului generator al epidermei [i se des\vâr[e[te la nivelul stratului papilar din derm\. Dispersia de implantare a foliculilor pilo[i nu este una `ntâmpl\toare deoarece, ace[tia sunt dispu[i `n sisteme ordonate numite grupe foliculare care formeaz\ o configura]ie caracteristic\ de forma unor câmpuri lungi (adesea sinuoase sau rectangulare), de semilun\ sau de grupe plasate izolat (fig 56).

a

b

Fig. 56. Grupul folicular (dup\ Ryder citat de Gh., Sandu 1993)
1. – foliculul marginal secundar; 2. – glanda sebacee; - 3. glanda sebacee a foliculului primar lateral; mu[chiul horipilator; canalul glandei sudoripare; 6. – medula fibrei primare; 7. – fa]a central\ a folucululi primar central; 8. - fa]a ectal\ a folucululi primar central; 9. – foliculul primar lateral.

a. Sec]iune transversal\ las nivelul glandelor sebacee

b. Sec]iune longitudinal\ per linia A-B.
1.fa]a ectal\ a fibrei; 2. – fa]a ental\ a fibrei; 3. – 4. – canalul fibrei; 5. - cortexul [i cuticula fibrei primare; 6. – epiderm; 7. – mu[chiul horipilator; 8. – canalul glandei sudoripare; 9. – glanda sudoripar\; 10. – foliculul primar central; 11. – foluculul secundar ramificat; 12. – papila dermic\; 13. – foluculul marginal; 14. – glanda sebacee.

- 159 -

Produc]ia de lân\

Grupul folicular este format dintr-un num\r de trei foliculi de baz\ denumi]i [i foliculi primari (unul central [i doi laterali) [i un num\r variabil de foliculi secundari. Raportul de 2:1 `ntre foliculii primari poate fi uneori diminuat prin absen]a unor foliculi primari laterali. ~ntre foliculii secundari [i cei primari exist\ un raport (S/P) diferit de la o ras\ la alta, `ns\ cu cât acest raport este mai strâns cu atât lâna este mai deas\. Acest raport depinde `n mod direct de factorii ereditari, fiind supus `ns\ mereu modific\rilor ce apar pe durata cre[terii [i dezvolt\rii indivizilor. Astfel, la oile Merinos num\rul foliculilor secundari ce revin unui folicul primar ajunge la 18 - 20, la Spanc\ la 8 - 10, la }igaie 4 - 5 [i doar 2 - 3 la Karakul [i }urcan\. Datorit\ faptului c\ la oile cu lân\ grosier\ diametrul grupului folicular primar este de cca. dou\ ori mai mare comparativ cu cei secundari [i pentru c\ nivelul de implantare este diferit, apare un aspect stratificat. La oile cu lân\ fin\ [i semifin\, foliculii primari [i cei secundari au diametre aproape egale, deosebindu-se doar prin prezen]a sau absen]a orificiului canalului glandei sudoripare u[or de observat pe sec]iunea histologic\ efectuat\ orizontal la nivelul glandelor sebacee. Foliculii primari sunt asocia]i `n permanen]\ cu glande sudoripare, glande sebacee [i mu[chii horipilatori. La rândul lor, foliculii secundari sunt asocia]i cu glande sebacee mai slab dezvoltate, unilobate, iar uneori pot lipsi. Vasculariza]ia grupelor foliculare este foarte bogat\, fiind situat\ pe trei nivele: subepidermic\, dermic\ [i subdermic\ (fig. 57). La rasele de oi cu lân\ grosier\, foliculii au o direc]ie de implantare vertical\, vasele din cele trei straturi au un traiect drept; la oile cu lân\ fin\ [i semifin\, foliculii sunt curba]i sau spirala]i, vasele de drenaj au un traseu oblic sau `ncolocit, nivelul lor dermic fiind mai pu]in distinct (Nay, citat de Taft\, 1972). Prin intermediul acestei bogate vasculariza]ii substan]ele nutritive sunt aduse la nivelul papilei dermice, influen]ând astfel direct procesul dezvolt\rii pielii [i `nveli[ului pilos [i indirect cre[terea fibrelor de lân\ `n lungime. ~n general ordinea de apari]ie a foliculilor este similar\ la toate rasele de oi. Formarea `nveli[ul pilos la ovine se definitiveaz\ `n dou\ faze distincte [i anume: profaza sau faza primar\ [i neofaza sau faza secundar\. - 160 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 57. Vasculariza]ia foliculilor cu direc]ie de implantare dreapt\ (a) [i oblic\ (b) (dup\ T. Ney, citat de V., Taft\)
Stânga vasculariza]ia foliculilor pe plan vertical; vasculariza]ia foliculilor pe plan orizontal. 1. – nivel epidermic; 2. – nivel dermic; 3. - nivelsubdermic

Profaza se desf\[oar\ `n totalitate `n timpul vie]ii intrauterine [i debuteaz\ dup\ 60 - 65 zile de la instalarea gesta]iei, `ncheindu-se la vârsta embrionului de 80 - 85 zile. ~n acest interval apar `n totalitate foliculii primari, al]i foliculi pot ap\rea doar `n cazurile `n care oile mame au beneficiat de o hr\nire adecvat\ `n prima parte a gesta]iei [i sunt supuse `n continuare unor condi]ii de hr\nire mai bune. La rândul s\u profaza este compus\ de dou\ subfaze. Astfel, prima subfaz\ este denumit\ pretrio sau pretriada [i se desf\[oar\ `ntre 60 - 70 zile, reprezentând intervalul `n care apar pe `ntreaga suprafa]\ corporal\ `n totalitate foliculii primari centrali (PC). Subfaza a doua se desf\[oar\ `n intervalul 75 - 80 zile [i este denumit\ trio sau triada deoarece apar foliculii primari laterali (PL), constituindu-se astfel triada cu care se `ncheie faza primar\.

- 161 -

Produc]ia de lân\

Fig. 58. Diferite faze ale dezvolt\rii foliculilor pilo[i primari (a – g) [i secundari (h – l) (dup\ A., Lyne, citat de V., Taft\)

Neofaza debuteaz\ dup\ 85 zile de la instalarea gesta]iei [i continuu\ dup\ parturi]ie `nc\ 80 - 100 zile la unele rase sau 150 - 200 zile la altele. De altfel, la na[tere pe corpul mielului pot fi erupte aproximativ 30 % din fibre, iar `n urm\toarele 20 - 30 zile vor ap\rea majoritatea fibrelor secundare, dup\ care `n perioada urm\toare apar [i celelalte. ~n dezvoltarea lor, foliculii secundari descriu o curb\ sigmoid\ reprezentat\ de o parte lent\ `n primele 4 - 5 zile, dup\ care `n intervalul 7 - 14 zile survine o erup]ie brusc\. ~n cca. 3 s\pt\mâni de la formarea foliculilor `ncepe procesul de cheratinizare a fibrelor. Erup]ia foliculilor principali [i secundari nu este una simultan\ pe `ntreg corpul. Ace[tia erup la `nceput pe regiunea cefei, maxilarului [i gâtului, dup\ care apar pe linia superioar\ a corpului, pe coaste, coaps\, abdomen [i apoi pe alte regiuni.

- 162 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2.5.1. MORFOGENEZA FIBRELOR DE LÂN| ~n dezvoltarea lor, fibrele de lân\ trec prin faze multiple [i anume: mugure pilos, prepapil\, papil\, con pilos primitiv, con pilos avansat, fibr\ `n epiderm [i fibr\ ap\rut\. Formarea fibrelor de lân\ `ncepe la nivelul stratului Malpighi prin apari]ia unui punct de irita]ie care determin\ o intensificare a afluxului de sânge influen]ând astfel proliferarea celulelor de la nivelul acestui strat, formându-se a[a zisul mugure folicular, iar `n faza urm\toare conul pilos (fig. 59).

Fig. 59. Formarea foliculului pilos: stadiul ini]ial

Concomitent cu derularea acestor procese se diferen]iaz\ [i membrana fibroas\ a foliculilor [i nodului conjunctivo-vascular ce formeaz\ papila care, este `mpins\ `n profunzimea tegumentului pân\ spre stratul subcutanat. Astfel, se produce o invagina]ie de form\ alungit\ format\ din celulele stratului Malpighi, iar `n continuare formeaz\ foliculul pilos la baza c\ruia se afl\ papila dermic\. Deasupra papilei dermice, se produce o `ngro[are denumit\ bulb pilos. Afluxul de sânge determin\ o `nmul]ire rapid\ a celulelor stratului Malpighi de la nivelul bulbului pilos care, continuând s\ prolifereze va da na[tere la `nceput la fibra `n epiderm, iar pe m\sura `nmul]irii celulelor aceasta este `mpins\ c\tre suprafa]a extern\ a pielii, constituindu-se astfel fibra de lân\ propriu-zis\. Procesul de cheratinizare a fibrelor primare `ncepe la vârsta f\tului de 108 zile [i are loc ini]ial `n treimea inferioar\ a tecii interne a foliculilor, iar lungimea zonei de cheratinizare este de cca. 100 µ.

- 163 -

Produc]ia de lân\

a.

Fig. 60. Formarea fibrei de lân\ a. Formarea foliculului pilos (faza intermediar\) b. Ultimul stadiu de formare a `nveli[ului pilos [i `nceputul form\rii fibrei de lân\.

b.

Substan]ele nutritive traverseaz\ prin difuzie straturile concentrice ale fibrei pân\ la cortexul acesteia care, ulterior se va transforma `n cheratin\. La nivelul celulelor corticale ce constituie masa principal\ a - 164 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

fibrei, cheratina este `n stare semicristalin\ fiind distinct\ de matricea amorf\ ce include fibrele. Cheratinizarea fibrelor const\ `n pierderea apei din protoplasma celulelor proteice `n propor]ie de 70 - 80%. Desimea foliculilor pilo[i pe unitatea de suprafa]\ (cm2) este mai mare `n primele luni de la na[tere, apoi concomitent cu `naintarea `n vârst\ corpul se dezvolt\ antrenând [i cre[terea suprafe]ei pielii [i, implicit [i r\rirea foliculilor. Foliculii pilo[i odat\ ap\ru]i r\mân activi pe toat\ via]a animalului.

Fig. 61. Foluculul pilos [i formarea fibrei de lân\

La formele s\lbatice `n activitatea ciclic\ a foliculilor pilo[i intervin [i perioade de repaus producând n\pârlirea oilor. La efectivele crescute de c\tre om, a[a-zisa n\pârlire fals\ ce const\ `n c\derea lânii poate ap\rea uneori datorit\ subalimenta]iei prelungite. ~n situa]ia `n care aceast\ n\pârlire a debutat se impune `mbun\t\]irea regimului de alimenta]ie. Revenirea la o alimenta]ie la nevelul cerin]elor influen]eaz\ pozitiv procesul de regenerare [i astfel, teaca extern\ a r\d\cinii [i bulbii atrofia]i sunt reactiva]i coborând la adâncimea normal\ simultan cu regenerarea papilei fibrei. Imediat `ncepe formarea unor tije noi ce apar la suprafa]a pielii dup\ 25 - 30 zile de la `ndep\rtarea factorilor favorizan]i ai n\pârlirii. - 165 -

Produc]ia de lân\

4.2.6. STRUCTURA MORFOLOGIC| A FIBREI DE LÂN| Fibra de lân\ este alc\tuit\ din trei p\r]i principale: tij\, r\d\cin\ [i anexe. Tija reprezint\ partea extern\ a fibrei [i contribuie la alc\tuirea cojocului de lân\. R\d\cina reprezint\ partea terminal\ a fibrei cuprins\ `n grosimea pielii, prezint\ o forma]iune ovoid\ denumit\ bulb. Acesta se afl\ dispus la baza fibrei [i are o form\ de par\, `nconjurând aproape `n `ntregime papila fibrei, aderând strâns la aceasta.

Fig. 62.Structura morfologic\ a fibrei complet dezvoltat\ (W.Kammlade )

Fig. 63 Sec]iune longitudinal\ [i transver prin r\d\cin\
1. – medul\; 2. – cuticula; 3.cuticula; 4. membrana exter\ a tecii; 5. strat fibros; 6. – membrana bazal\ a tecii externe; 7. stratul poliedric a tecii epiteliale; 8. – stratul Henle; 9. stratul Huxley; 10. – papila; 11. vase sangvine.

Anexele fibrei de lân\ sunt: papila fibrei, foliculul pilos, teaca, glandele sudoripare, glandele sebacee [i mu[chii horipilatori. Papila fibrei este format\ din ]esut conjunctiv, vase sangvine [i termina]ii nervoase, iar rolul acesteea este de organ de nutri]ie, fiind inclus\ `n propor]ie de cca. 2/3 `n cadrul bulbului la care ader\ intim.

- 166 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Foliculul pilos este format din teaca epitelial\ intern\, stratul

Huxley, stratul Henle, teaca epitelial\ extern\, membrana bazal\ [i teaca fibroas\. Prin proliferarea celulelor epiteliale de la nivelul bulbului pilos are loc cre[terea fibrei de lân\. Glandele sebacee sunt `n num\r de 2 - 3 pentru fiecare fibr\ [i se g\sesc plasate `n partea inferioar\ a folicului pilos. Au aspect piriform [i secret\ sebum care, se vars\ de o parte [i de alta a folicului pilos, `n treimea superioar\ a acestuia. Glandele sudoripare sunt situate sub nivelul bulbilor pilo[i [i au form\ de glomerul. Se deschid la suprafa]a pielii, contribuind la eliminarea produselor de dezasimila]ie, a excesului de s\ruri minerale [i la reglarea temperaturii corporale la periferie. Muschii horipilatori sunt forma]i din 1 - 3 fascicole musculare netede dispuse `n grosimea pielii, `nserându-se cu un cap\t pe stratul epidermic, iar cu cel\lalt pe teaca extern\ a foliculului. Au rol pulsator [i interven `n reglarea secretorie a glandelor sebacee [i `n activarea circula]iei sangvine la periferie. 4.2.7. STRUCTURA HISTOLOGIC| A FIBREI DE LÂN| Structura histologic\ a fibrei de lân\ prezint\ importan]\ deoarece constituie un criteriu important de diferen]iere a diferitelor categorii de fibre [i imprim\ acestora o serie de particularit\]i fizice cum ar fi: culoare, luciu, m\t\sozitate [i conductibilitate. Din punct de vedere histologic fibra de lân\ este format\ din trei straturi dispuse concentric. ~n ordine, de la exterior c\tre interior aceste straturi sunt: cuticular, cortical [i medular. Stratul cuticular (epidermicula sau stratul solzos) constituie `nveli[ul extern al fibrei de lân\. Este format dintr-un singur rând de celule aplatizate cornoase lipsite de nucleu, transparente, de m\rime diferit\ [i form\ poligonal\ neregulat\, dispuse pe lungimea fibrei pe un singur rând. Rolul acestui strat este de a proteja fibra `mpotriva ac]iunii factorilor de natur\ extern\. Celulele acestui strat sunt turtite [i au grosimea de 0,5-1,5 µ, lungimea de 30 µ [i sunt suprapuse pe o por]iune echivalent\ cu 1/3 - 2/3 din suprafa]a lor asemenea ]iglelor de pe cas\. ~n func]ie de categoria de - 167 -

Produc]ia de lân\

fine]e a lânii, grosimea acestui strat este de cca. 0,5 - 2 µ [i reprezint\ `ntre 3 [i 10 % din greutatea fibrei. Dependent de grosimea fibrei, num\rul celulelor necesare pentru `nconjurarea fibrei este variabil. Astfel, la lânurile fine este necesar\ doar o singur\ celul\ pentru o `nconjura, iar celulele acestui strat apar `n câmpul microscopic suprapuse unele peste altele asemenea tuburilor telescopice de la ma[inile agricole de sem\nat. La fibrele semifine, celulele acestui strat au o form\ oval\, cu marginile regulate, fiind necesare 2 - 3 celule pentru a le `nconjura. Fibrele grosiere prezint\ celulele stratului cuticular dispuse pe un singur rând, au form\ oval\ cu marginile neregulate, fiind necesare mai multe celule pentru a le acoperi de jur-`mprejur. V\zut `n câmpul microscopului electronic, stratul cuticular este alc\tuit din urm\toarele substraturi: epicuticula, exocuticula, endocuticula [i membrana celular\ (fig 64).

1. - epicuticula; 2. – exocuticula; 3.- endocuticula; 4. – membrana celular\

Fig. 64. Structura histologic\ a stratului cuticular

Epicuticula reprezint\ aproximativ 0,1 - 0,2 % din greutatea fibrei, este un strat acelular având o grosime de cca. 100 Ao. Este dispus\ ca o membran\ elastic\, neted\, semipermeabil\, este de natur\ proteic\, rezistent\ la acizi `ns\ sensibil\ la substan]e alcaline. Exocuticula are o grosime uniform\, are suprafa]a neted\ [i este sensibil\ fa]\ de reactivii chimici. Endocuticula are suprafa]a neregulat\ cu stria]ii paralele [i este rezistent\ la reac]iile cheratinolitice. ~ntre exocuticul\ [i endocuticul\ nu exist\ o limit\ de separare distinct\. Existen]a endocuticulei [i exocuticulei a fost admis\ pentru prima dat\ `n anul 1946, fiind puse `n eviden]\ de Mercer [i Ress. Ei au confirmat faptul c\ celulele corticale au dou\ straturi [i anume: unul exterior cheratinizat care este atacat de tripsin\ [i pe care l-au numit stratul K1 [i un strat interior mai stabil numit K2. Acest ultim strat este

- 168 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

constituit din rezidii nucleare [i resturi citoplasmatice necheratinizate, având densitatea mai ridicat\ [i rezisten]\ m\rit\ la tripsin\. Membrana celular\ este denumit\ [i subcuticul\ [i este format\ din celule fusiforme, aplatizate, cu o structur\ dens\ [i are o stabilitate chimic\ deosebit\ la [ocurile mecanice. Are rol de separare a stratului cuticular de cel cortical. Toate aceste p\r]i structurale ale stratului cuticular sunt strâns unite `ntre ele prin intermediul unei substan]e interfibrilare de cimentare cu propriet\]i elastice. Datorit\ acestui fapt stratul cuticular contribuie la prevenirea degrad\rii lânii. Stratul cortical sau partea intern\ a fibrei este format din celule cheratinizate, fusiforme, cu nucleu dar f\r\ caracter metabolic. Sunt dispuse `n sens longitudinal pe axul fibrei [i sunt unite `ntre ele printr-un ciment proteic cu un con]inut ridicat de sulf. La Merinos, stratul cuticular ocup\ 90 % din suprafa]a sec]iunii fibrelor de lân\. Acest strat confer\ rezisten]a, elasticitatea [i exensibilitatea fibrelor. De asemenea, celulele acestui strat mai con]in [i spa]ii pline cu aer, conferind astfel fibrelor de lân\ o conductibilitate termic\ mai redus\, motiv pentru care ]es\turile din lân\ sunt mai c\lduroase. Prezen]a ortocortexului [i paracortexului la nivelul acestui strat `i cofer\ acestuia un aspect bilateral asimetric. ~n timpul cre[terii fibrelor, `n ortocortex de[i se pare c\ se depune o cantitate mai redus\ de cistin\, cheratinizare are loc mai târziu. Aceast\ vitez\ diferit\ de cheratinizare, mai mare la nivelul paracortexului, face posibil\ modificarea ortocortexului cu cca. 180o fa]\ de paracortex, favorizând astfel apari]ia ondula]iilor la nivelul fibrelor de lân\. Ortocortexul ocup\ `ntotdeauna partea extern\ a ondula]iilor deoarece, celulele sale r\mânând vii un timp mai `ndelungat, prin diviziune [i m\rimea acestora ocup\ un volum mai mare. ~n plus, zona cheratinizat\ apare mai `ntâi `n paracortex, se contract\, iar for]ele pe care fibra le dezvolt\ sunt diferite [i se descarc\ `n zona moale a foliculului, orientând astfel bulbul `n anumite direc]ii conform modelului celular. Schimb\rile de direc]ie `n cre[terea fibrei `ntre]ine aceast\ mi[care [i favorizeaz\ ondularea fibrei. Acest lucru este confirmat de reducerea mi[c\rilor [i de lipsa cheratiniz\rii `n cazul absen]ei cuprului. Procesul de ondularea a fibrelor se declan[eaz\ odat\ cu debutul cheratiniz\rii fibrelor [i anume dup\ 100 zile de la instalarea gesta]iei [i `ncepe la nivelul tecii interne sub zona de cheratinizare a pielii, formând `n bulbul pilos un tub rigid `n care celulele rezultate din diviziune sunt - 169 -

Produc]ia de lân\

`mpinse de jos `n sus, iar `n urma pres\rii acestea se alungesc formând fibra din zona de precheratinizare. ~n ceea ce prive[te teaca, aceasta se cheratinizeaz\ diferit, are un con]inut mai redus de sulf [i ca urmare, spre deosebire de fibr\ se descuameaz\ ca [i epiderma. Acest fapt permite ca teaca intern\ s\ dispar\ `nainte de suprafa]a pielii, astfel `ncât fibra va r\mâne liber\ `n canalul epidermic. Paracortexul din punct de vedere morfologic este format din celule de form\ rotunjit\ cu un diametru de 3 - 5 µ iar comparativ cu ortocortexul con]ine o cantitate dubl\ de cistin\ (Mercer, 1954). Al]i autori afirm\ c\ acest surplus este doar de 20 % (Ryder, 1963), iar Leveau (1957) sugereaz\ c\ `n afara diferen]ierilor cantitative exist\ [i unele calitative datorate reac]iei grup\rilor disulfitice deoarece, `n timp ce `n paracortex cistina se leag\ prin intermediul lan]urilor proteice, `n ortocortex leg\turile se realizeaz\ prin intermediul aminoacizilor nevecini din acela[i lan]. Pe sec]iune transversal\ celulele ortocortexului sunt mai scurte [i mai late fa]\ de cele paracorticale. De[i prezint\ multe diferen]ieri, atât ortocortexul cât [i paracortexul au o structur\ fibrilar\ asem\n\toare. V\zut la microscopul electronic, cortexul este alc\tuit din mai multe macrofibrile cu un diametru de 1µ [i care, la rândul lor sunt alc\tuite din mai multe microfibrile. ~n continuare fiecare microfibril\ este alc\tuit\ din 11 protofibrile, din care dou\ sunt dispuse central iar 9 lateral [i fiecare dintre acestea sunt constituite din câte trei lan]uri moleculare polipeptidice alfa-helix (fig. 65).

Fig. 65. Macrostructura fibrei de lân\ v\zu\ `n câmpul microscopic (Wool Textil Reserch, 1995)

- 170 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Microfibrilele prezint\ o `nsu[ire extrem de important\ [i anume de a opune o anumit\ rezisten]\ la diverse solicit\ri de natur\ mecanic\, fiind `n acela[i timp elastice, favorizând `n acest fel revenirea fibrelor la forma ini]ial\, conferind astfel ]es\turilor din lân\ o durabilitatea sporit\ [i o [ifonabilitatea redus\. Stratul medular ocup\ partea din centrul fibrei pe care o str\bate de-a lungul sub forma unui canal (fig. 66). Acest strat este prezent doar la lâna grosier\ [i la cea semigrosier\ cu diametrul mai mare de 32 µ. Formarea acestui strat se datoreaz\ cheratiniz\rii incomplete a fibrei, `ns\ diferit fa]\ de cortex (hardcheratina) [i simi-lar tecii interne sau epidermei (softchera-tin\ sau trichohialin\). Acest aspect se dato-reaz\ absen]ei acizilor aminici cu sulf [i p\trunderii aerului.
Fig. 66. Diferite aspecte ale stratului medular

Este format din celule neregulate, poligonale, cu lungimea de pân\ la 15 - 17 µ, pline cu aer [i pigment. Acest strat poate ocupa cca. 2/3 din grosimea fibrei [i apare `n câmpul microscopic sub forma unei benzi `ntunecate continue sau discontinue. Cea mai mare parte a zonei medulare este cantonat\ `n paracortex. Prezen]a aerului `n celulele m\duvei `i confer\ acestui strat un rol termoizolant protejând astfel organismul de varia]iile externe de temperatur\, `ns\ la nivelul lânii `i diminueaz\ rezisten]a [i elasticitatea precum [i afinitatea fa]\ de anumi]i coloran]i. Canalul medular ocup\ pân\ la 90 % din diametrul fibrelor groase [i poate prezenta o structur\ celular\ vizibil\ ca o re]ea dens\ sau o structur\ filamentoas\ ce apare `n câmpul microscopic ca o band\ continuu\ sau discontinuu\ `n func]ie de fine]ea fibrei de lân\.

- 171 -

Produc]ia de lân\

4.2.8. STRUCTURA CHIMIC| A FIBREI DE LÂN| Lâna face parte din grupul materiilor prime bogate `n proteine insolubile de tipul scleroproteinelor ce au o structur\ fibrilar\ proprie [i manifest\ o anumit\ rezisten]\ mecanic\. Din punct de vedere chimic, lâna reprezint\ un produs de asociere dintre unele catene polipeptidice, fiind alc\tuit\ din cca. 90 % cheratin\. De[i structura chimic\ a cheratinei ca [i a celorlalte substan]e de natur\ proteic\ este foarte complex\, totu[i, `n componen]a ei nu se g\sesc decât cinci elemente chimice: carbon, oxigen, azot, hidrogen [i sulf. Spre deosebire de alte ]esuturi, cheratina prezint\ o constan]\ mare a con]inutului `n aminoacizi. Astfel, pe lâng\ cistin\ `n procesul de cre[tere a fibrelor de lân\ particip\ mai mul]i aminoacizi (tabelul 34).
Tabelul 34

Aminoacizii din cheratin\ (dup\ Ryder)
Aminoacidul Alanin\ Arginin\ Acid asparctic Cistin\ Glicin\ Histidin\ Izoleucin\ Leucin\ Lizin\ Metionin\ Fenilalanin\ Prolin\ Serin\ Treonin\ Triptofan Tirozin\ Valin\ Azot amidic Total % din 100 g lân\ uscat\ 4,12 19,10 8,48 7,30 6,49 1,91 2,44 5,85 3,92 0,32 2,12 5,05 8,66 5,12 0,82 2,62 4,16 6,73 99,39 % din cei 213 aminoacizi ai cheratinei 6,10 2,34 12,67 5,16 9,38 0,93 3,75 8,45 2,81 0,47 3,28 7,51 12,67 7,51 0,47 3,75 6,10 99,92

- 172 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Raportul dintre cele cinci elemente de baz\ ce formeaz\ cheratina nu este mereu acela[i, ci se pot `nregistra [i diferite varia]ii. ~ngrijirea oilor [i `ndeosebi calitatea [i compozi]ia chimic\ a hranei poate influen]a raportul dintre elementele componente ale cheratinei. Cu toate acestea este unanim acceptat\ pentru cheratin\ urm\toarea formul\ brut\: C43H17O15N13S. Cheratina este un compus proteic bogat `n sulf `n care elementele chimice au urm\toarea participare: carbon 49,4 - 54,5%; hidrogen 6,57,5 %; azot 15,4 - 17 %; oxigen 20,9 - 25 % [i sulf 2 - 4 %. ~n acest agregat intr\ cel pu]in trei frac]iuni ce se pot separa prin oxidare cu acid peracetic (Alexander [i Hudson, 1963) [i apoi dizolva cu solu]ie amoniacal\. Cele trei frac]iuni sunt prezentate `n continuare. - α cheratoza, are o greutate molecular\ mai mare, de]ine cca. 60% din total [i doar 2,5 % din aminoacizii sulfura]i; - β cheratoza (10 %), reprezint\ probabil membranele celulare ale celulelor de la nivelul stratului cortical, con]ine doar 2,2 % aminoacizi sulfura]i; - γ cheratoza (30 %), are o greutate molecular\ mic\, dar con]ine 6,1 % aminoacizi sulfura]i. ~n cadrul cheratinei un rol deosebit `l joac\ aminoacizii cu sulf [i `n principal cistina care, `n timpul cheratiniz\rii prin oxidare a dou\ molecule se transform\ `n cistin\ la care apare o leg\tur\ disulfidic\. O parte din aceste leg\turi sunt `ntre lan]uri, iar o alt\ parte `n lungul fiec\rui lan] (Howitt, citat de Gh., Sandu, 1993). Referitor la con]inutul lânii `n anumi]i aminoacizi, acesta difer\ de la o component\ la alta. ~n afara diferen]elor men]ionate, con]inutul `n cistin\ a ortocortexului [i paracortexului (Haly [i Inglis) arat\ c\ acesta din urm\ are o cantitate mai mare de valin\ [i acid aspartic, dar mai redus\ `n arginin\, histidin\, serin\ [i tirozin\. Dintre straturile fibrei de lân\, cel medular are un con]inut mai redus de sulf, motiv pentru care lâna la care lipse[te acest strat are un con]inut mai mare `n sulf (lâna fin\ cca., 3,2 %; lâna semifin\ 3,33 % [i 3,24 % la fibrele grosiere) [i mai pu]in `n aminoacizi aroma]i (triptofan). ~n ceea ce prive[te con]inutul de cistin\ `ntre cortex [i cuticul\ nu par a fi diferen]e, `ns\ Bradbury (1970), demonstreaz\ c\ `n cuticul\ con]inutul `n prolin\ este de 27 %, cu 40 % mai pu]in acid glutamic [i aspartic [i ceva mai mult\ glicerin\. - 173 -

Produc]ia de lân\

4.2.9. STRUCTURA MORFOLOGIC| A COJOCULUI DE LÂN|
Categorii de fibre de lân\. ~n totalitatea sa cojocul de lân\ este format din mai multe categorii de fibre. Astfel, `n func]ie de ras\, de unele propriet\]i fizico-mecanice, precum [i de modul lor de repartizare pe corpul ovinelor, se deosebesc diverse categorii de fibre ce poart\ diferite denumiri [i anume: jar, fibre scurte [i sub]iri, fibre lungi [i groase, fibre intermediare [i fibre caduce. Jarul este p\rul ce acoper\ extremit\]ile corpului, fiind `ntâlnit la majoritatea raselor pe fa]\, urechi [i pe extremit\]ile membrelor. Are o lungime de 1 - 2 cm, este gros [i lipsit de ondula]ii. Din punct de vedere histologic, jarul prezint\ toate cele trei straturi, `ns\ cel medular este bine dezvoltat. Nu are valoare economic\. Fibrele scurte [i sub]iri se `ntâlnesc la baza [uvi]elor din cojocul oilor cu lân\ groas\ [i mixt\, iar la rasele de oi cu lâna fin\ acestea formeaz\ `n totalitate `mbr\c\mintea piloas\. De regul\ fibrele scurte [i sub]iri au o fine]e de sub 30 µ, lungime 10 - 12 cm [i prezint\ ondula]ii destul de pronun]ate. Din punct de vedere histologic, la aceste fibre sunt prezente doar stratul cuticular [i cel cortical. Fibrele groase [i lungi au fine]ea peste 37 µ [i o lungime mai mare de 15 cm. Aceste fibre prezint\ canal medular, iar `n unele cazuri [i ondula]ii joase `ns\ neregulate. Fibrele din aceast\ categorie formeaz\ termina]iile [uvi]elor la oile cu lân\ grosier\. Fibrele intermediare prezint\ unele caracteristici exprimate la nivel intermediar `ntre cele specifice fibrelor groase [i lungi [i celor scurte [i sub]iri, cu specifica]ia c\ nu `n toate cazurile pot prezenta canalul medular. Reprezint\ `mbr\c\mintea piloas\ a oilor cu lân\ semifin\. Fibrele caduce pot fi `ntâlnite pe suprafa]a ocupat\ de buclaj la mieii apar]inând raselor de pielicele. Acestea sunt dispuse r\zle] [i au de regul\ lungimea mai mare fa]\ de cea a fibrelor din buclaj, sunt mai sub]iri, mai netede [i se deta[eaz\ relativ u[or de piele. Prezen]a acestor fibre pe suprafa]a pielicelei constituie un defect Structura [i forma [uvi]elor. La ie[irea din piele, fibrele apar]inând aceluia[i grup folicular se reunesc formând un fascicul, iar

- 174 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

mai multe la un loc formeaz\ [uvicioara. Acestea la rândul lor se reunesc `n [uvi]e. Totalitatea [uvi]elor de pe corpul unui animal alc\tuiesc cojocul de lân\. ~n spa]iile r\mase libere `ntre fascicule cresc fibre izolate denumite ,,de leg\tur\” care, `mpreun\ cu sebumul asigur\ o strâns\ leg\tur\ a componentelor cojocului, imprimându-i acestuia compactitate [i integritate. {uvi]ele de lân\ sunt caracterizate printr-o serie de `nsu[iri, cum ar fi: lungimea, grosimea, desimea, forma, aspect exterior [i interior. Lungimea [uvi]elor este determinat\ de lungimea fibrelor componente [i se apreciaz\ prin m\surarea distan]ei de la suprafa]a pielii la cap\tul distal al fibrelor. Grosimea [uvi]elor este influen]at\ de categoria [i num\rul fibrelor componente. ~n func]ie de ras\, grosimea [uvi]elor este mai mare la oile cu lân\ mixt\ [i mai redus\ la cele cu lâna fin\. Desimea [uvi]elor depinde de num\rul fibrelor componente [i influen]eaz\ cantitatea de lân\ tuns\. Aceast\ `nsu[ire poate fi apreciat\ dup\ ,,cus\tura lânii” (dup\ felul `n care se prezint\ spa]iile libere dintre [uvi]e). Când spa]iul este mare, [uvi]ele apar la exterior clare, bine delimitate; acest apect este numit cus\tur\ descheiat\ [i este caracteristic oilor cu lân\ semigrosier\ [i grosier\. Când spa]iile dintre [uvi]e sunt mici, cojocul de lân\ are cus\tura `ncheiat\ [i este caracteristic oilor cu lâna fin\. Forma [uvi]elor, `n func]ie de ras\, poate fi prismatic\ sau cilindric\, conic\ sau ascu]it\ [i sub form\ de m\ciuc\ sau de con `ntors. Forma prismatic\ este specific\ oilor cu lâna fin\ [i se caracterizeaz\ prin faptul c\ are aceea[i grosime pe toat\ lungimea sa deoarece, la oile cu lâna fin\ [uvi]ele sunt alc\tuite din aceea[i categorie de fibre, de aproximativ aceea[i lungime [i grosime [i prezint\ acela[i num\r [i tip de ondula]ii. Forma conic\ este caracteristic\ oilor cu lân\ neuniform\ sau mixt\, iar pentru cele cu lâna fin\ [i semifin\ când apare constituie un defect. Datorit\ faptului c\ sunt constituite din mai multe categorii de fibre, [uvi]ele conice sunt mai groase la baz\ [i mai sub]iri la vârf. Scheletul acestui tip de [uvi]e este format din fibre groase [i lungi, iar la baz\ se `ntâlnesc [i fibre intermediare [i scurte [i sub]iri. Acest tip se `ntâlne[te frecvent la }urcan\ [i Karakul [i mai rar la }igaie [i Friz\ (constituie un defect atunci când sunt semnalate la ultimile dou\ rase). - 175 -

Produc]ia de lân\

{uvi]a de forma conului `ntors nu este caracteristic\ unei rase sau

grup anumit de rase, iar atunci când apare este considerat\ ca fiind defectuoas\. {uvi]ele cu aceast\ form\, datorit\ faptului c\ fibrele care le compun sunt neuniforme ca lungime [i num\r de ondula]ii iar usucul adesea este `n cantitate redus\, au diametrul mai mare la vârf [i mai redus la baz\. Datorit\ r\sfir\rii fibrelor c\tre vârful [uvi]elor, impurit\]ile vegetale [i minerale p\trund adesea `n masa lânii pân\ la suprafa]a pielii, depreciindu-i astfel calitatea. Aspectul exterior este redat de conturul extremit\]ilor libere ale [uvi]elor. ~n func]ie de cus\tura cojocului aspectul exterior este diferit. La rasele de oi cu cus\tura `ncheiat\, aspectul exterior al [uvi]elor poate fi: - de p\trate, când suprafa]a extern\ a lânii apare compartimentat\ la exterior sub form\ de patrulatere regulate sau neregulate, `ntâlnite la oile cu lâna fin\ (deoarece fibrele au aceea[i lungime [i sunt dispuse perpendicular pe suprafa]a pielii); - aspect de conopid\ - se `ntâlne[te la oile cu lâna neuniform\ [i se datoreaz\ faptului c\ fasciculele de lân\ nu au aceea[i lungime, dând [uvi]ei la exterior un aspect bombat; - cu aspect de stiv\ de scândur\ - se `ntâlne[te la oile cu lâna semifin\ [i semigrosier\ [i este datorat faptului c\ [uvi]ele apar la exterior delimitate de ni[te linii dispuse `n plan orizontal fa]\ de linia superioar\; - aspect de râuri - se eviden]iaz\ mai u[or la oile }igaie aflate `n mers [i se datoreaz\ faptului c\ spa]iile libere dintre [uvi]e sunt mai mult sau mai pu]in paralele [i dispuse perpendicular pe linia superioar\ a corpului. La rasele de oi cu cus\tura lânii descheiat\ se deosebesc urm\toarele aspecte exterioare ale [uvi]elor: - aspect de suli]\ - determinat de lungimea diferit\ a fibrelor, se `ntâlne[te frecvent la meti[ii rasei }urcan\; - aspect de trestie - când [uvi]ele sunt lungi [i `nclinate pe corp ca vârful de trestie; - aspect de tirbu[on - determinat de spiralarea vârfurilor lungi [i ascu]ite ale [uvi]elor. Aspectul interior al [uvi]elor este dat de forma [i frecven]a ondula]iilor, de modul cum se prezint\ fe]ele laterale [i se apreciaz\ prin desfacerea lânii pe animal. ~n func]ie de aceste caracteristici aspectul - 176 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

interior al [uvi]elor poate fi: clar, semiclar, `n valuri, de a]\, voalat [i `mpâslit. {uvi]ele clare sunt formate din fibre uniforme, cu ondula]ii regulate [i normale. {uvi]ele semiclare sunt alc\tuite din fibre cu ondula]ii regulate dar mai plate. {uvi]ele cu aspect `n valuri sunt formate din fibre uniforme, paralele [i cu ondula]ii ceva mai lungi; `ntâlnit frecvent la oile cu lân\ semifin\ [i semigroas\. {uvi]ele cu aspect de a]\, sunt formate din fibre care prezint\ supraondula]ii [i un con]inut insuficient de usuc; se `ntâlnesc `n cojocul oilor debile [i cu lâna rar\. {uvi]ele cu aspect voalat sunt alc\tuite din fibre cu ondula]ii neregulate, largi, joase, aproape [terse astfel `ncât fa]a [uvi]ei apare plat\. {uvi]ele `mpâslite sunt `ntâlnite `n special la oile cu lân\ mixt\ [i groas\ [i reprezint\ de fapt rezultatul `nclin\rii fibrelor. Aspectul exterior [i interior al [uvi]elor [i cojocului `n totalitate este condi]ionat de ras\, individ, nivel de selec]ie [i nivel de alimenta]ie. ~n multe cazuri aceste elemente ne ofer\ indicii asupra purit\]ii rasei [i nivelului de selec]ie [i ameliorare existent `n turma sau popula]ia respectiv\. Caracteristicile exterioare ale cojocului pot fi utilizate cu succes `n selec]ia fenotipic\ a oilor cu scopul `mbun\t\]irii unor `nsu[iri calitative ale lânii.

4.2.10. ~NSU{IRILELE COJOCULUI DE LÂN|
Totalitatea [uvi]elor prezente pe corpul unui animal alc\tuiesc cojocul de lân\. ~nsu[irile mai importante ale lânii, `n totalitatea ei, sunt urm\toarele: culoarea, higroscopicitatea, desimea, uniformitatea, randamentul la sp\lare, termostabilitatea, capacitatea ignifug\, rezisten]a la agen]i chimici [i stabilitatea la lumin\. Culoarea predominant\ a lânii oilor este alb\ [i apoi neagr\. Apari]ia culorii este este influen]at\ de combina]iile melanocitelor `n fibr\ [i derm [i reprezint\ o caracteristic\ de calitate a lânii. ~n industrie sunt preferate lânurile albe deoarece pot fi vopsite `n orice culoare [i nuan]\ dorit\. Gradul de alb al lânii se determin\ cu leucometrul. Lâna pigmentat\ este mai pu]in apreciat\ `n industrie deoarece, pentru a fi - 177 -

Produc]ia de lân\

introdus\ `ntr-un circuit mai larg de nuan]e presupune supunerea acesteia unui proces de decolorare, reducându-se astfel elasticitatea [i rezisten]a fibrelor. Higroscopicitatea reprezint\ `nsu[irea lânii de a absorbi prin difuzie `n vacuolele stratului cortical o anumit\ cantitate de ap\ din mediul `nconjur\tor [i de a o ceda cu modera]ie `napoi, ceea ce face ca organismul transpirat s\ nu r\ceasc\. F\r\ a fi solubil\ `n ap\, lâna absoarbe inclusiv apa de transpira]ie [i ca urmare fibrele se `ngroa[\ cu cca. 1,8 % [i se alungesc cu cca. 1,2 %. ~n stare obi[nuit\, lâna absoarbe din aer 15 - 18 % vapori de ap\ (raportat la masa uscat\). Din acest punct de vedere lâna este cea mai higroscopic\ [i cea mai elastic\ fibr\ textil\ natural\ (tabelul 35). Lâna posed\ o cantitate de ap\ de constitu]ie [i alta de hidratare. Cantitatea de ap\ re]inut\ de c\tre lân\ se exprim\ `n procente din greutatea lânii complet uscat\ la temperatura de 105o C [i constituie umiditatea real\ a lânii. Lâna anhidr\ l\sat\ `n atmosfer\ `[i recap\t\ `n scurt timp un anumit procent de umiditate. Higroscopicitatea este influen]at\ de structura histologic\ a fibrelor, de condi]iile de `ntre]inere a oilor, de condi]iile de depozitare a lânii [i nu `n ultimul rând de curen]ii de aer din atmosfer\. La lâna brut\ nesp\lat\, umiditatea variaz\ `ntre 12- 15 %, iar la cea sp\lat\ `ntre 15 - 18 %. Când umiditatea din masa lânii dep\[e[te 22 % `ncepe procesul de `ng\lbenire a lânii [i apoi de alterare.
Tabelul 35

Higroscopicitatea unor fibre textile
Felul fibrei Lân\ Celofibr\ Bumbac crud Poliesterice Polialcoolvinilice Poliacrilice Con]inut de ap\ (% fa]\ de greutatea uscat\) la o umiditate relativ\ diferit\ 65 % 100 % 13,0 32,0 9,5 32,0 8,3 22,0 2,9 7,4 3,9 8,4 1,8 2,7 Diferen]a de con]inut de ap\ (%) 19,0 22,5 14,0 4,5 4,5 0,9

Determinarea umidit\]ii reale se face `n laborator utilizând aparatul de condi]ionat lâna. Desimea condi]ioneaz\ `n mare parte produc]ia cantitativ\ de lân\ [i este determinat\ de num\rul foliculilor pilo[i pe unitatea de - 178 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

suprafa]\, variind `n func]ie de ras\, individ, regiune corporal\, stare de `ntre]inere, vârst\, etc. Cu cât este mai deas\, cu atât cus\tura ei este mai `ncheiat\, `mpiedicând astfel p\trunderea impurit\]ilor `n masa lânii. Desimea lânii este de cca. 1200 - 1700 fibre/cm2 la oile cu lân\ groas\ [i cuprins\ `ntre 7000 - 9000 fibre/ cm2 la oile cu lân\ fin\. La nivelul individului desimea lânii este mai accentuat\ pe linia spin\rii, se reduce treptat pe flancuri [i abdomen. Acesta este [i motivul pentru care, subiectiv, desimea se apreciaz\ prin palparea lânii din regiunea spetei. La animalele adulte, precum [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\ desimea lânii scade [i mai mult prin atrofia unor foliculi pilo[i. Uniformitatea prive[te `ndeosebi prezentarea mai mult sau mai pu]in uniform\ a principalelor `nsu[iri fizice [i tehnologice ale fibrelor [i [uvi]elor ce alc\tuiesc cojocul de lân\. Este unanim acceptat faptul c\ lâna are o uniformitate bun\ când `ntre fibrele existente la spat\ [i pe coaps\ nu exist\ o diferen]\ de fine]e mai mare de 4 µ [i 1 cm lungime la oile cu lâna fin\ [i o diferen]\ de 5 µ [i 1,5 cm lungime la lâna groas\. Neuniformitatea lânii la oile cu `nveli[ul pilos fin constituie un defect, iar existen]a unor diferen]e mari de lungime, totdeauna `n favoarea coapsei, d\ aspectul unor oi pulpoase. Randamentul la sp\lare reprezint\ raportul procentual dintre greutatea lânii sp\late [i uscate fa]\ de cea brut\ `ns\ uscat\. Pe animal randamentul poate fi apreciat subiectiv (prerandament) prin efectuarea unor observa]ii referitoare la nivelul de p\trundere [i a liniei de demarca]ie a impurit\]ilor `n masa lânii, iar obiectiv aprecierea se face `n laborator sau prin sp\lare industrial\. Astfel, valoarea randamentului este influen]at\ de con]inutul `n usuc [i de volumul impurit\]ilor vegetale [i p\mântoase din masa lânii [i variaz\ `n raport cu rasa, individualitatea, vârsta [i condi]iile de `ntre]inere.

4.2.11. ~NSU{IRILE CALITATIVE ALE FIBRELOR DE LÂN|
Structura [i particularit\]ile histo-chimice [i biologice confer\ lânii unele `nsu[iri fizico-mecanice, tehnologice [i igienice deosebit de valoroase [i neegalate de cele specifice altor categorii de fibre textile. Fine]ea este o `nsu[ire de baz\ a fibrelor [i constituie un criteriu de clasificare a raselor de oi [i a lânii ca atare `n industrie. Prin fine]ea - 179 -

Produc]ia de lân\

unei fibre se `n]elege grosimea sau diametrul sec]iunii sale transversale, exprimat\ `n microni sau alte sisteme. Astfel, diferitele intervale de fine]e pot fi asociate cu clase notate `n litere [i reprezint\ sistemul alfabetic (Lehman), sau num\r de sculuri (1 scul = 511,84 m) ob]inute dintr-un funt de lân\ (0,453 kg). Cu cât fine]ea are valori superioare, cu atât din aceea[i cantitate de lân\ va rezulta un fir tors cu lungime mai mare [i invers (dintr-un kg de lân\ cu fine]ea de 18 µ rezult\ un fir de cca. 20 m [i doar de 17 m când fine]ea este de 19 µ). Determinarea fine]ei fibrelor de lân\ se poate efectua direct prin compararea e[antioanelor de analizat cu probe etalon, sau cu ajutorul lanametrului sau microscopului [i indirect prin metoda cu curent de aer. Indiferent de modul de exprimare, trebuie f\cut\ diferen]a dintre fine]ea unei fibre [i cea a lânii ca atare deoarece, aceasta din urm\ reprezint\ media fine]ii fibrelor dintr-o prob\ prelevat\ din masa lânii sau recoltat\ de pe individ. Fine]ea fibrelor de lân\ este influen]at\ de ras\, individ, regiune corporal\, stare de s\n\tate, nivel de selec]ie [i regim de alimenta]ie.
Tabelul 36

Echivalen]a fine]ei `n alte sisteme `n func]ie de exprimarea `n microni
Clase Lehman
5a 4a 3a 2a a ab b bc c d e f

Fine]e `n microni
sub 18 19 20 10,5 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 34 37 40 43 45 55 60 67

Clase Bradford
80 70 64 60 58 56 56/50 50 46 40 36 32 28

Din punct de vedere al fine]ii, lânurile se pot `mp\r]i `n 4 categorii (tabelul 37).

- 180 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 37

Clasificarea lânurilor `n func]ie de fine]e
Categoria Lân\ fin\ Lân\ semifin\ Lân\ semigrosier\ Lân\ grosier\ Fine]ea `n microni sub 28 28,1 - 33 33,1 - 42 peste 42 Calit\]i Breadford peste 58 56 - 50 46 - 40 sub 40

Rasa este factorul care grupeaz\ ovinele `n patru categorii `n func]ie de fine]ea lânii. La rasele crescute `n ]ara noastr\ fine]ea lânii se `ncadreaz\ `n urm\toarele limite: Merinos de Palas 20 - 22 µ; Merinos Transilv\nean 22 - 24 µ; Spanc\ ameliorat\ 25 - 29 µ; }igaie 30 - 35 µ; Karakul, }urcan\ [i meti[i 35 - 40 µ. Individualitatea reprezint\ un factor de varia]ie al fine]ii `n cadrul rasei. Aceast\ variabilitate este mai mare sau mai mic\ `n func]ie de nivelul de selec]ie la care s-a ajuns `n cadrul turmei, popula]iei sau rasei respective. Sexul reprezint\ de asemenea un factor de variabilitate `n cadrul rasei, `n sensul c\ de regul\ la femele, chiar `n condi]iile aceluia[i nivel de selec]ie, lâna este mai fin\ decât la masculi. Regiunea corporal\ reprezint\ un factor de variabilitate al fine]ii fibrelor de lân\ la nivelul aceluia[i individ. Astfel, lâna este mai fin\ pe spate [i coaste, mai groas\ pe extremit\]i (cap, coad\ [i membre) [i intermediar\ pe gât, spinare, coaps\ [i abdomen. Vârsta `[i exercit\ influen]a asupra fine]ii lânii atât `n intervalul na[tere-prima tundere, cât [i `n etapele de vârst\ ulterioare. Diametrul lânii cre[te concomitent cu `naintarea `n vârst\ pân\ la aproximativ cinci ani dup\ care se reduce treptat, proces legat de `ns\[i evolu]ia fiziologic\ general\ a animalului `n raport cu vârsta. De regul\ la ovinele tinere diametrul fibrelor de lân\ este mai redus cu cca. 2 µ. Nivelul de alimenta]ie [i `ndeosebi con]inutul furajelor `n protein\, exercit\ o influen]\ pozitiv\ atât asupra fine]ei cât [i asupra multora dintre `nsu[irile calitative. Lungimea fibrelor reprezint\ o `nsu[ire deosebit de important\ [i apreciat\ `n industria textil\ deoarece concur\ la stabilirea destina]iei lânurilor pe tipuri de produse (card\, pieptene, tricotaje, stof\, pâsl\, etc.). Aceast\ `nsu[ire reprezint\ distan]a dintre cele dou\ capete ale fibrei [i se exprim\ `n cm.

- 181 -

Produc]ia de lân\

~n cazul determin\rii lungimii pe fibre neântinse se determin\ lungimea relativ\, iar pe fibrele `ntinse pân\ la dispari]ia ondula]iilor se apreciaz\ lungimea absolut\. ~n cazul lucr\rilor de selec]ie intereseaz\ `n mod deosebit lungimea relativ\, iar `n industrie cea absolut\. ~n cazul lânii, `ntre cele dou\ determin\ri diferen]ele sunt de cca. 30 %. Lungimea fibrelor constituie [i un criteriu de ras\, iar `n cadrul acesteia variaz\ `n func]ie de individ, sex, vârst\, regiune corporal\, stare de s\n\tate [i `ntre]inere [i intervalul dintre tunsori. ~n func]ie de lungime lâna este clasificat\ astfel: lân\ de covoare când lungimea este peste peste 15 cm; lâna de pieptene, când lungimea fibrelor este cuprins\ `ntre 6,33 - 15 cm; lân\ de postav, când lungimea este sub 6,33 cm. Lungimea se poate aprecia direct pe animal prin introducerea riglei `ntr-o c\rare practicat\ `n masa lânii dup\ care, se las\ fibrele s\ cad\ liber f\r\ a le presa sau a le `ntinde, iar citirea se va face la cap\tul extern al [uvi]elor. ~n condi]ii de laborator lungimea fibrelor se determin\ cu ajutorul aparatului cu bile, pe probe recoltate `n prealabil de pe animal sau din anumite loturi de lân\. La rasele de oi cu lâna fin\ [i semifin\ lungimea fibrelor este mai mic\ fa]\ de cea specific\ oilor cu lâna semigrosier\ [i grosier\. Ondula]iile reprezint\ proprietatea fibrelor de a prezenta un anumit num\r de `ncre]ituri pe lungimea axial\. ~ntre num\rul de ondula]ii, fine]e [i cantitatea [i calitatea usucului exist\ o strâns\ leg\tur\. Ondula]ia fibrelor concur\ [i la cre[terea elasticit\]ii [i rezisten]ei acestora. Când sunt analizate ondula]iile se are `n vedere forma [i regularitatea lor, precum [i num\rul acestora/cm liniar, iar frecven]a pe unitatea de m\sur\ [i amplitudinea lor constituie un criteriu important de clasificare a lânii. Ca form\ ondula]iile pot fi diferite. - ondula]ii normale - au form\ de semicerc, iar amplitudinea este egal\ cu `n\l]imea; - ondula]ii joase - au `n\l]imea mai mic\ decât amplitudinea; - ondula]ii plate - curburile sunt atât de `ntinse `ncât abia se pot observa; La rasele noastre num\rul ondula]iilor/cm liniar este urm\torul: la Merinos 5 - 9 ondula]ii; la Spanc\ 4 - 6 ondula]ii; la }igaie 3 - 4 ondula]ii [i 1 sau sub o ondula]ie la Karakul, }urcan\ [i meti[i. - 182 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rezisten]a la trac]iune reprezint\ proprietatea fibrelor de a

rezista la anumite solicit\ri externe. Aceast\ `nsu[ire condi]ioneaz\ gradul de durabilitate al ]es\turilor [i indic\ sarcina sau efortul maxim care, aplicat axial pe fibr\ duce la ruperea ei. Exprimarea se face `n grame când se determin\ lungimea absolut\ [i `n kg.f/mm2 când se apreciaz\ rezisten]a relativ\. Lâna fin\ are o rezisten]\ absolut\ mai mic\, pe când cea relativ\ este mai mare [i invers la lâna grosier\. Aceast\ `nsu[ire se apreciaz\ subiectiv `n func]ie de rezisten]a pe care o opune la rupere un m\nunchi de cca. 100 fibre. ~n cazul `n care fibrele din prob\ se rup cam din acela[i loc putem afirma cu certitudine c\ lâna este fie alterat\ fie `nfometat\. ~n industrie se apreciaz\ a[a-zisa reziten]a `n smoc sau `n [uvi]\ care, are la baz\ considerentele amintite anterior. Rezisten]a ca atare este dependent\ de structura histologic\ a fibrelor, de fine]e, lungime, umiditate [i nu `n ultimul rând calitatea [i cantitatea usucului, etc. Extensibilitatea reprezint\ proprietatea fibrelor de a se alungi la o solicitare mecanic\ extern\ din momentul `ntinderii ondula]iilor pân\ la rupere [i se exprim\ procentual fa]\ de lungimea ini]ial\. ~n acest interval alungirea fibrei trece prin trei faze: prima faz\ este reprezentat\ de extensibilitatea elastic\ `n care modific\rile sunt reversibile; a doua faz\ este extensibilitatea medie `n care lâna se alunge[te mai mult `ntr-un timp mai scurt; `n faza a treia modific\rile fibrei sunt ireversibile. Elasticitatea este proprietatea fibrelor de a reveni la forma [i dimensiunile ini]iale dup\ `ncetarea unei ac]iuni mecanice externe. Cu cât timpul de revenire este mai scurt cu atât elasticitatea este mai bun\ [i invers. Plasticitatea constituie proprietatea fibrelor de a-[i p\stra noua form\ indus\ cu ajutorul umidit\]ii [i temperaturii ridicate. Luciul reprezint\ proprietatea fibrelor de a reflecta cu o anumit\ intensitate lumina natural\. Aceast\ `nsu[ire este influen]at\ de modul de dispunere, forma [i m\rimea celulelor din stratul cuticular. Astfel, la lânurile fine luciul este foarte bun, iar `n industrie aceast\ calitate este deosebit de important\ deoarece influen]eaz\ procesul de vopsire. M\t\sozitatea fibrelor este strâns legat\ cu luciu [i este dependent\ de aceia[i factori care influen]eaz\ aspectul [i tu[eul catifelat al ]es\turilor.

- 183 -

Produc]ia de lân\

4.2.13. USUCUL {I COMPONENTELE SALE
Usucul reprezint\ amestecul sebumului secretat de glandele sebacee cu produsul de secre]ie al glandelor sudoripare (suint). Are miros specific, aspect uleios [i `ndepline[te rolul de protec]ie a pielii [i lânii, `mpotriva degrad\rilor induse de lumina razelor solare, aerului [i umidit\]ii. Sebumul este componenta principal\ al usucului [i este compus `n mare parte din acizi gra[i (acid palmitic, acid cerotic, acid oleic, acid stearic) [i acizi gra[i volatili. Suintul reprezint\ componenta hidrosolubil\ a usucului [i este format\ din carbona]i, sulfa]i [i clorur\ de potasiu. ~n masa lânii, usucul se g\se[te `n amestec cu celule moarte descuamate, precum [i cu diferite impurit\]i formând astfel un strat protector la suprafa]a fibrei, contribuind totodat\ [i la men]inerea `nsu[irilor calitative ale lânii la un nivel superior. Usucul de bun\ calitate are o consisten]\ fluid\ [i poate fi incolor sau având cel mult o culoare alb-g\lbuie. Culorile brun-verzui, cele portocalii [i consisten]a grunjoas\ constituie defecte la oile la care sunt `ntâlnite. Din punct de vedere cantitativ usucul este condi]ionat de ras\, individ, sex, vârst\, clim\ [i condi]ii de `ntre]inere. Cantitatea de usuc este mai mare la oile cu lâna fin\ [i se datoreaz\ desimii [i num\rului mai mare de glande sebacee pe unitatea de suprafa]\. Pe lâng\ rolul protector al `nsu[irilor calitative ale lânii, usucul are [i importan]\ economic\ deoarece, prin diferite procedee chimice `n urma prelucr\rii industriale rezult\ mai multe produse (tabelul 38).
Tabelul 38

Produsele rezultate din 1000 kg lân\ brut\ (kg)
Rasa Merinos Spanc\ }igaie Carbonat de potasiu 36 60 73 Lân\ sp\lat\ 435 450 540 ~ngr\[ \minte 83 122 122 Colesterin\ 26 14 10 Acizi gra[i 90 52 47 Lanolin\ 7,4 6,0 5,5 Cear\ 160 100 94

- 184 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2.13. AC}IUNEA AGEN}ILOR FIZICI {I CHIMICI ASUPRA LÂNII
4.2.13.1. AC}IUNEA AGEN}ILOR FIZICI Fibra de lân\ este expus\ procesului de iradiere natural\ [i unor alter\ri independente de interven]ia omului. Totalitatea acestor alter\ri sunt generate de condi]iile concrete de via]\ ale animalelor, precum [i de procesele specifice dezvolt\rii fibrelor de lân\. Cauzele generatoare ale procesului de alterare ce induc unele modific\ri la nivelul fibrelor de lân\, `nainte ca aceastea s\ fie recoltate, sunt reprezentate `n special de intemperii, ac]iunea luminii solare, ac]iunea unor factori de natur\ chimic\ [i bacterian\, sau pot fi favorizate de unele lichide biologice [i secre]ii naturale. Lumina [i iradierea artificial\ determin\ apari]ia unor modific\ri fizico-chimice deosebit de importante la nivelul fibrelor [i cojocului de lân\ `n totalitate. Ac]iunea luminii solare. Lumina solar\ ac]ioneaz\ asupra fibrei de lân\ concomitent cu dezvoltarea acesteia pe corpul animalului. ~n situa]ia `n care ac]iunea luminii este de scurt\ durat\, modific\rile produse la nivelul fibrelor de lân\ sunt de mic\ importan]\ deoarece, lâna este relativ rezistent\ la radia]iile luminoase, iar dac\ acestea ac]ioneaz\ o perioad\ mai lung\ de timp, apar modific\ri de natur\ fizic\ [i fotochimic\ care `n final degradeaz\ cheratina. La `nceput lumina ac]ioneaz\ [i produce unele modific\ri asupra stratului cuticular care poate fi par]ial distrus, lâna cap\t\ un tu[eu aspru, iar dac\ procesul continuu\, treptat aceast\ ac]iune duce la sc\derea rezisten]ei fibrei [i la pierderea elasticit\]ii. Lumina solar\ ac]ioneaz\ asupra fibrei de lân\ producând fie `ng\lbenirea fie albirea acesteia. ~ng\lbenirea fibrelor reprezint\ o consecin]\ a ac]iunii luminii solare asupra lânii [i se pare c\ este datorat\ `n principal radia]iilor ultraviolete. De[i s-au f\cut diverse cercet\ri privitoare la influen]a luminii asupra lânii, totu[i mecanismele transform\rilor fotochimice de la nivelul cheratinei sunt pu]in cunoscute. Se apreciaz\ `ns\ c\ efectul radia]iilor ultraviolete este maxim când acestea au lungimea de und\ cuprins\ `ntre 290 [i 311 mµ (H.F. Launer, 1965). - 185 -

Produc]ia de lân\

Radia]iile solare cu diferite lungimi de und\, `n afar\ de ruperea pun]ilor cistinice, atac\ [i leg\turile peptidice. Astfel, dintre catenele laterale ale lan]ului polipeptidic sunt atacate fotochimic resturile de triptofan [i tirozin\ care sunt distruse par]ial. De asemenea, lumina solar\ induce [i distrugerea par]ial\ a histidinei, serinei, treolinei, prolinei, metioninei, izoleucinei, leucinei [i fenilalaninei (A.S., Inglis [i colab.,
1963).

Procesul de `ng\lbenire a lânii, datorat ac]iunii luminii solare, se pare c\ reprezint\ rezultatul unui mecanism oxidant, analog fotodegrad\rii [i `ng\lbenirii poliamidelor [i m\tasei naturale. ~n scopul aprecierii schimb\rilor provocate de ac]iunea luminii solare, Launer a propus factorul de reflexie a luminii, care se determin\ pentru o prob\ de control [i pentru o alta iradiat\. Fotoalbirea lânii are loc `n mod selectiv, adic\ numai la anumite lungimi de und\ ale radia]iilor. Referitor la acest aspect Launer, citat `n anul 1979 de S., Ifrim, a eviden]iat faptul c\ radia]iile din apropierea ultravioletului cu lungimea de und\ cuprins\ `ntre 365 [i 389 mµ, `ng\lbene[te lâna `n primele 5 minute de iradiere, urmând apoi un proces de albire. Cercet\rile desf\[urate `n acest sens demonstreaz\ faptul c\ lâna tinde s\ se conformeze din punct de vedere spectral luminii la care este expus\ [i c\ totdeauna `n procesul de albire are loc distrugerea cistinei, triptofanului, tirozinei [i histidinei. Ac]iunea c\ldurii asupra lânii. Este unanim acceptat de majoritatea cercet\torilor faptul c\ prin `nc\lzirea lânii la temperaturi `nalte apar trei tipuri de reac]ii principale. Aceste reac]ii sunt de hidroliz\, de oxidare [i reac]ii de cracacre termic\. Desigur c\ reac]iile de hidroliz\ se petrec `n prezen]a apei [i se desf\[oar\ `n jurul valorii de 1000C. Reac]iile de oxidare se pot petrece `n prezen]a oxigenului atmosferic, iar cele de cracare termic\ au loc `n atmosfere inerte sau `n vid. ~n cazul prelucr\rii industriale lâna este deseori supus\ ac]iunii c\ldurii uscate sau umede. Gre[elile de tratament termic favorizeaz\ `nceperea unor degrad\ri [i modific\ri care, se manifest\ `n prim\ faz\ printr-un tu[eu aspru [i uscat, `ng\lbenire accentuat\, reducerea volumului aparent [i diminuarea rezisten]ei. Modific\rile datorate ac]iunii c\ldurii asupra fibrelor de lân\ sunt datorate afect\rii structurii chimice a cheratinei [i `n consecin]\ apar schimb\ri importante [i asupra structurii histologice [i `n special asupra - 186 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

stratului cuticular. ~n absen]a umidit\]ii [i a temperaturii nu prea mari, c\ldura degradez\ `n mic\ m\sur\ cheratina. Prima ac]iune a c\ldurii asupra lânii const\ `n eliminarea apei, fenomen ce are loc la temperatura de 100 - 1050 C. Lâna rezist\ foarte bine la c\ldura uscat\, iar la fierbere are cea mai bun\ stabilitate când pH-ul are valori apropiate de 3,5. ~n ap\ [i la temperaturi cuprinse `ntre 800 - 1000 C lâna `ncepe s\-[i piard\ din calit\]i [i dup\ 3 ore de sta]ionare `n aceste condi]ii pierde 1 % din greutatea fibrelor. Dup\ 10 ore de fierbere rezisten]a la rupere se diminueaz\ cu 20 - 30 %, `n timp ce la 1000 C c\ldur\ uscat\, pierde doar 5 % din rezisten]\ (tabelul 39). Dac\ durata de men]inere la temperaturi `nalte se prelunge[te, prima reac]ie care are loc este cea de transformare a cistinei `n lantionin\. Lâna este dizolvat\ `n totalitate `n condi]ii de fierbere sub presiune la temperatur\ de peste 1250 C. Men]inut\ timp `ndelungat la temperaturi uscate situate `n jurul valorii de 1000 C lâna `ncepe s\ se `ng\lbeneasc\, datorit\ modific\rilor chimice care `ncep s\ apar\ la nivelul cheratinei.
Tabelul 39

Pierderile de greutate a unor fibre de origine animal\ pentru intervalele diferite de temperatur\ (%) (S., Ifrim)
Categoria de fibre Lân\ fin\ lân\ grosier\ P\r de capr\ P\r de iepure 100 5,5 6,6 4,6 5,0 200 8,5 9,4 7,3 7,0 Temperatura (0C) 300 21,5 22,4 22,4 22,6 400 41,5 44,9 46,9 42,9 500 54,5 58,9 58,4 61,2

Fenomenul de `ng\lbenire constituie un indiciu al degrad\rii termice. Colora]ia lânii tratat\ termic se intensific\ concomitent cu ridicarea temperaturii. Astfel, la 1500 C apare colora]ia g\lbuie, la 1600 C lâna devine galben\, la 1700 C cap\t\ nuan]e oranj, apoi la 1800 C devine ro[u-brun\, la 1880 C brun\ [i neagr\ la 2100 C.

- 187 -

Produc]ia de lân\

4.2.13.2. AC}IUNEA AGEN}ILOR CHIMICI

~n procesele de prelucrare industrial\, lâna este supus\ diverselor tratamente [i astfel aceasta vine `n contact cu medii acide sau bazice. Ac]iunea acizilor asupra lânii. ~n timpul prelucr\rii industriale [i `ndeosebi `n opera]iile de carbonizare [i vopsire lâna vine `n contact cu medii acide. Vopsirea lânii are loc atât `n prezen]a acizilor organici, cât [i `n prezen]a acizilor anorganici. Procesul de carbonizare a lânii urm\re[te distrugerea impurit\]ilor aderente la fibra de lân\ [i se realizeaz\ numai cu substan]e anorganice. Lâna manifest\ o rezisten]\ bun\ fa]\ de acizi, `ns\ `n timpul opera]iilor de vopsire [i de carbonizare ce se desf\[oar\ la temperaturi ridicate, se produc alter\ri grave la nivelul fibrelor. Aceste alter\ri se manifest\ prin modificarea rezisten]ei fibrei [i prin schimbarea tu[eului, devenind `n general mai aspru. ~n prezen]a acizilor dilua]i nu se produc modific\ri majore la nivelul fibrei de lân\, `ns\ este distrus\ de ac]iunea prelungit\ a acizilor minerali concentra]i. Tratarea lânii pe o durat\ scurt\ de timp cu acid sulfuric concentrat nu duce la distrugerea acesteia, ci `i schimb\ doar comportarea `n procesele tinctoriale. Eliot [i Roberts au studiat dizolvarea progresiv\ a lânii `n solu]ii de acid clorhidric 2 N la temperatura de fierbere. Astfel, ei au demonstrat c\ `n condi]iile ar\tate anterior are loc o ac]iune de dizolvare a lânii care se desf\[oar\ `n trei stadii: `n primul stadiu are loc dizolvarea a 7 % din fibr\ cu o semnifica]ie histologic\ nedefinit\; `n stadiul al doilea are loc dizolvarea ortocortexului, iar `n al treilea stadiu are loc dizolvarea treptat\ a paracortexului. Solu]ia de acid clorhidric 4 N se folose[te ca reactiv de solubilizare a lânii, fiind utilizat\ pentru aprecierea degrad\rii acesteia [i `ndeosebi atunci când a suferit un tratament alcalin. ~n timpul procesului de carbonizare se urm\re[te `ndep\rtarea impurit\]ilor de natur\ vegetal\ din masa lânii. Principiul acestei metode const\ `n ac]iunea distructiv\ a acidului sulfuric asupra celulozei. Astfel, `n prezen]a acidului amintit celuloza se transform\ `n hidroceluloz\, iar aceasta prin `nc\lzire devine friabil\. ~n timpul procesului de carbonizare, fibra de lâna suport\ mai multe modific\ri, dintre care unele ireversibile, motiv pentru care lâna astfel tratat\ `[i pierde multe calit\]i. Ac]iunea agen]ilor bazici asupra lânii. Fiind un material proteic, lâna este foarte sensibil\ la medii alcaline. Agen]ii alcalini pot - 188 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

provoca cheratinei modific\ri de structur\ chimic\ care se manifest\ `n primul rând prin distrugerea pun]ilor de hidrogen, a leg\turilor tip sare, a unor acizi aminici, iar `n cazul trat\rii `n solu]ii alcaline mai concentrate pot surveni [i fenomene hidrolitice. Aceste modific\ri structurale duc la mic[orarea rezisten]ei [i diminuarea unor `nsu[iri importante. Prima modificare a lânii supus\ ac]iunii unei solu]ii alcaline const\ `n umflarea fibrei [i, `n consecin]\ are loc o schimbare a propriet\]ilor mecanice. Astfel, dup\ 30 minute de tratare a fibrei de lân\ `ntr-o solu]ie de sod\, for]a necesar\ `ntinderii scade mult. Acest fenomen se poate explica prin formarea leg\turilor tioeterice `n mediu alcalin, leg\turi care nu se mai desfac atât de u[or ca puntea cistinic\ [i deci catenele polipeptidice sunt men]inute `n pozi]ia lor, fiind `mpiedicat\ ondulare. ~n amoniac lichid fibrele de lân\ fin\ sunt mai afectate comparativ cu cele semigrosiere [i grosiere. Astfel, modific\rile ce survin la nivelul fibrei pe durata trat\rii cu amoniac lichid induc schimbarea frecven]ei ondul\rii fibrelor, schimbarea rezisten]ei la compresie, `i modific\ lungimea, precum [i fine]ea medie (tabelul 40).
Tabelul 40

Modific\rile unor caracteristici ale fibrei de lân\ tratat\ cu amoniac lichid
Timpul de tratare (min) Lân\ curat\

5 10 30 45 60

Fine]ea medie (µ) 25 26,5 26,7 26,6 26,3 27,7

Lungimea medie (cm) 7,61 6,98 7,01 6,37 6,27 6,35

Contrac]ia (%) 37,8 45,0 45,5 47,0 47,5

Num\r de ondula]ii/cm

3,4 6,25 8,15 7,08 8,60 7,4

Rezisten]a la compresie (daN) 1,90 5,85 5,87 6,04 6,15 6,45

Din datele prezentate, rezult\ c\ for]a necesar\ `ntinderii fibrei de lân\ scade concomitent cu durata de tratare. De asemenea [i gradul de desfacere a regiunilor ondulate cre[te progresiv cu timpul de imersie a fibrelor de lân\ `n amoniac, iar experimental s-a constatat c\ fenomenul de contrac]ie a fibrei cre[te odat\ cu sc\derea diametrului fibrei (diametrul cre[te cu 3 % `n cazul fibrelor groase [i cu 6 % `n cazul celor fine). - 189 -

Produc]ia de lân\

Alt\ modificare important\ ce apare `n cazul lânii supus\ mediului alcalin este `ng\lbenirea. Legat de acest aspect, majoritatea cercet\rilor indic\ faptul c\ fenomenul de `ng\lbenire alcalin\ este corelat cu scindarea leg\turilor disulfitice [i sc\derea con]inutului fibrelor `n cistin\ [i agizi gra[i. ~ns\ majoritatea modific\rilor sunt influen]ate `n mare parte de pH, temperatur\ [i durat\. Ac]iunea chimic\ a alcalilor se manifest\ asupra lânii `n special prin desfacerea electrovalen]elor, prin hidroliza leg\turilor peptidice [i prin transformarea pun]ii cistinice.

4.2.14. ASPECTE GENERALE PRIVIND SP|LAREA LÂNII
Procesul de s\lare a lânii se desf\[oar\ `n majoritatea cazurilor `n medii alcaline. De aceea, ]inându-se cont de sensibilitatea pe care o manifest\ aceast\ fibr\ proteic\ la mediul alcalin, rezult\ c\ `n procesul de sp\lare pH b\ii are o mare `nsemn\tate, iar sp\larea ca atare trebuie condus cu mare grij\ astfel `ncât alterarea lânii s\ fie minim\. Astfel, s-a demonstrat experimental [i apoi practica a confirmat, c\ la punctul s\u izoelectric (pH = 4,9) lâna prezint\ maximum de stabilitate atât din punct de vedere mecanic cât [i chimic, iar capacitatea de umflare a fibrei [i implicit tendin]a spre o `mpâslire sunt cele mai reduse. ~n mod practic, sp\larea lânii se face `n mediu acid (pH = 4 - 6), neutru sau alcalin (pH = 8 - 10,5). Astfel, sp\larea `n mediu acid menajeaz\ unele caracteristici ale fibrelor, `ns\ recuperarea lanolinei este dificil\. Sp\larea la pH-uri acide se realizeaz\ `n prezen]a produselor anion - active sau neionogene. Sp\larea `n mediu neutru se poate realiza `n prezen]a electroli]ilor [i prezint\ avantajul c\ poate fi efectuat\ la temperaturi mai ridicate, ceea ce face ca `ntregul proces s\ aib\ o durat\ de timp mai scurt\. Cele mai bune rezultate se ob]in `n cazul sp\larii lânii `n mediu neutru utilizând ca detergent substan]e anionactive deoarece, au un spectru mai larg al pH-ului [i deci o bun\ capacitate de sp\lare [i emulsionare. De asemenea, substan]ele detersive neionogene nu induc degrad\ri la nivelul fibrelor, nu-i modific\ propriet\]ile naturale, iar capacitatea de sp\lare a detergentului nu depinde de pH ci de adaosul de s\ruri neutre `n baia de sp\lare. Dintre s\rurile care activeaz\ procesul de - 190 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

sp\lare face parte sulfatul de sodiu [i clorura de sodiu. ~ns\ lucrul cel mai important este faptul c\ de[i `n mediu alcalin lâna prezint\ maximum de sensibilitate, totu[i sp\larea alcalin\ este metoda cea mai utilizat\ deoarece este economic\ [i permite recuperarea lanolinei. ~n gospod\riile popula]iei, lâna este sp\lat\ cu carbonat de sodiu [i s\pun. Cu toate c\ procedeul este verificat [i extrem de utilizat se constat\ c\, `n cazul nerespect\rii unei temperaturi optime (120 - 180 C), sau a unei anumite concentra]ii `n agent alcalin, se produc modific\ri ireversibile la nivelul propriet\]ilor fizico-chimice ale fibrelor. ~n cazul sp\l\rii lânii cu s\pun obi[nuit s-au sesizat [i unele neajunsuri cum ar fi: prin fenomenele de hidroliz\ se m\re[te alcalinitatea; se formeaz\ s\pun insolubil; consum ridicat de s\pun `n cazul folosirii unei ape mai dure. Sp\larea lânii cu detergen]i sintetici sau cu s\pun, contribuie la poluarea apelor, de aceea se recomad\ folosirea solven]ilor organici. ~n condi]ii industriale utilizarea hexanului [i alcoolului izopropilic dup\ procedeul SOVER de sp\lare a lânii, elimin\ poluarea [i permite valorificarea unora dintre componen]ii rezulta]i din sp\larea lânii. Procedeul SOVER const\ `n stropirea succesiv\ a lânii dispuse pe o band\ transportoare cu amestec de ap\ [i alcool izopropilic [i apoi cu hexan. Apa [i alcoolul `ndep\rteaz\ suintul, iar hexanul degreseaz\ lân\. Dup\ sp\lare solu]iile se amestec\, urmând separarea automat\ (decantare `n dou\ faze). ~n faza superioar\ a decant\rii se ob]ine ,,gr\simea lânii” care este bogat\ `n hexan, iar `n faza inferioar\ rezult\ suintul bogat `n impurit\]i, alcool [i ap\. Acest procedeu prezint\ [i avantajul c\ men]ine caracetristicile de baz\ ale fibrei, evit\ `mpâslirea, ruperea fibrelor este diminuat\, permite recuperarea maxim\ a lanolinei, evit\ poluarea, utilizeaz\ un volum redus de ap\ [i amelioreaz\ comportarea fibrelor `n procesul de piept\nare, cardare [i filare.

4.2.15. DEFECTELE LÂNII
Multe dintre defectele lânii reprezint\ consecin]a lipsei unor ac]iuni de selec]ie sus]inute [i constante la nivelul popula]iilor de ovine, precum [i asigur\rii unor condi]ii de `ntre]inere [i furajare necorespunz\toare. Defectele lânii sunt de natur\ diferit\ [i reprezint\ de fapt abateri de la aspectul [i forma normal\. Astfel, `n func]ie de natura lor, defectele pot fi de origine genetic\ [i negenetic\. - 191 -

Produc]ia de lân\

Defecte de origine genetic\. Lâna `n totalitatea ei, `n func]ie de

unele aspecte [i caractere legate de ras\, grad de ameliorare [i al]i factori prezint\ diferite defecte care, `n condi]ii favorabile sau specifice, sunt transmise `n descenden]\. Aceste defecte sunt de natur\ genetic\, iar cele mai frecvent `ntâlnite sunt: lâna colorat\, lâna alb\ cu fibre pigmentate, lâna f\r\ usuc, lâna `mpâslit\ [i lâna a]oas\. Lâna colorat\ reprezint\ un caracter de ras\ pentru ovinele }igaie, }urcan\ [i Karakul. Acest tip de lân\ prezint\ importan]\ minim\ pentru industria textil\ deoarece, nu poate fi vopsit\ `n alte culori sau nuan]e, iar procesele de depigmentare chimic\ sunt costisitoare [i `n plus `n urma unor astfel de tratamente se produc [i modific\ri ce `i afecteaz\ `nsu[irile calitative. Lâna neagr\ este utilizat\ cu prec\dere `n industria casnic\ [i cea me[te[ug\reasc\ la confec]ionarea diferitelor articole artizanale, de `mbr\c\minte [i de uz gospod\resc. Lâna alb\ cu fibre pigmentate este nedorit\ deoarece, limiteaz\ posibilitatea ob]inerii unui num\r sporit de sorturi de ]es\turi vopsite uniform `n nuan]e [i culori diferite. Lâna cu un astfel de defect se `ntâlne[te frecvent la oile de ras\ }igaie ruginie [i buc\laie [i poate fi corectat prin depistarea timpurie [i `ndep\rtarea de la reproduc]ie a indivizilor respectivi. Lâna neuniform\ sub raportul fine]ii [i lungimii este nedorit\ `n industria prelucr\toare deoarece determin\ efectuarea mai multor sorturi cu posibilit\]i de utilizare limitate. Acest defect este `ntâlnit mai des la efectivele care din anumite motive au fost supuse unor ac]iuni de selec]ie ineficiente [i poate fi corectat prin ac]iuni de alegere [i potrivire a perechilor ce au loc cu ocazia debutului unui nou sezon de reproduc]ie. Lâna f\r\ usuc apare datorit\ unor deregl\ri func]ionale ale glandelor sebacee [i sudoripare. Acest tip de lân\ este deficitar\ `n ceea ce prive[te `nsu[irile fizico-mecanice, este mai aspr\, friabil\ [i se rupe u[or `n timpul prelucr\rii industriale. Defectul ca atare poate fi corectat prin utilizarea la reproduc]ie a berbecilor corespunz\tori din punct de vedere al `nsu[irilor cantitative [i calitative ale usucului. Lâna `mpâslit\ este semnalat\ frecvent la oile cu lân\ grosier\ [i nu poate fi `nl\turat decât prin eliminarea ovinelor respective de la reproduc]ie. Aceast\ deficien]\ este dat\ atât de desprinderea fibrelor de lân\ din piele [i `ncâlcirea lor, precum [i de direc]ia diferit\ de implântare a foliculilor pilo[i. - 192 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 67. Mecanismul `mpâslirii lânii

Lâna a]oas\ este dat\ de prezen]a `n masa lânii a unui num\r `nsemnat de fibre supraondulate sau cu ondula]ii neregulate, consecin]a unei strânse spiral\ri la nivelul foliculilor. Lâna a]oas\ este nedorit\ `n industria textil\ deoarece, `n procesul de prelucrare se produc o serie de rupturi. Corectarea acestui defect se poate face prin depistarea [i eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor respectivi. Defecte de origine negenetic\. ~n aceast\ categorie sunt incluse o serie de deficien]e cauzate fie de condi]iile de `ntre]inere [i mai ales de hr\nire, fie de colectarea, clasificarea [i conservarea improprie a lânii. Lâna c\nit\ se `ntâlne[te `n cojocul oilor marcate temporar (dungi, cruci, cercuri, cifre, etc.) cu vopsele greu lavabile cum ar fi coloran]i dizolva]i `n ulei de in, p\cur\, smoal\, catran, etc. Lâna cu aceste defecte devine un rebut, datorit\ faptului c\ vopselele respective sunt greu lavabile [i foarte dificil de `ndep\rtat. Lâna cu impurit\]i. Prezen]a impurit\]ilor [i `ndeosebi a celor vegetale constituie defectul cel mai frecvent, iar con]inutul peste o anumit\ limit\ ridic\ cheltuielile efectuate `n vederea elimin\rii acestora. Neajunsul cel mai mare este reprezentat de faptul c\ `n procesul de `ndep\rtare mecanic\ a impurit\]ilor puternic aderente, rezult\ multe de[euri iar lâna se rupe `n propor]ie de 3 %. ~n cazul `n care, pentru `ndep\rtarea impurit\]ilor din masa lânii, se opteaz\ pentru carbonizare, lâna respectiv\ `[i pierde unele calit\]i fizico-mecanice, motiv pentru care este `ncadrat\ la o clas\ de calitate inferioar\. Lâna `ng\lbenit\ apare `n mod frecvent la oile `ntre]inute iarna timp `ndelungat pe un a[ternut murdar, sau pe durata verii pe suprafe]e cu b\legar [i urin\ `n exces. ~n astfel de condi]ii, lâna fiind caracterizat\ printr-un grad ridicat de higroscopicitate, absoarbe vaporii amoniacali rezulta]i din descompunerea fecalelor producând deprecierea `nsu[irilor

- 193 -

Produc]ia de lân\

calitative. De asemenea, `n industria prelucr\toare, `n scopul `ndep\rt\rii zonelor `ng\lbenite trebuie s\ se foloseasc\ agen]i puternici de albire, accentuându-se [i mai mult deprecierea `nsu[irilor lânii. Lâna tuns\ neuniform afecteaz\ uniformitatea lungimii fibrelor `n procesul de tuns. Acest defect al lânii rezult\ prin trecerea de mai multe ori cu ma[ina de tuns sau cu foarfeca pe aceea[i zon\ corporal\. Lâna amestecat\ cu cea subtuns\ nu poate fi utilizat\ `n ob]inerea unor articole de calitate superioar\, deoarece `n produsul finit adesea pot fi `ntâlnite segmente mici de fibre. Lâna `nfometat\, gâtuit\ sau [trangulat\ apare mai frcvent când pe durata perioadei de stabula]ie oile sunt `ntre]inute `n condi]ii necorespunz\toare asociate [i cu o hr\nire deficitar\. ~n perioada `n care oile au avut de suferit, datorit\ faptului c\ la nivelul organismului intervine o vasoconstric]ie periferic\, se reduce afluxul sangvin [i odat\ cu el se mic[oreaz\ [i ritmul de cre[tere a fibrelor atât `n grosime, cât [i `n lungime. Folosit\ `n industrie, dintr-o astfel de lân\ se ob]in produse cu durat\ de utilizare limitat\. Lâna alterat\ poate ap\rea `n cazul tunderii oilor `n zilele cu umiditatea atmosferic\ ridicat\, dup\ care este depozitat\ o perioad\ mai mare de timp `n spa]ii insuficient ventilate. Umiditatea [i c\ldura ridicat\ favorizeaz\ dezvoltarea unei microflore bogate care, `n scurt timp poate produce modific\ri ale `nsu[irilor calitative specifice lânii, sau chiar o poate descompune.

4.2.16. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ| CANTITATEA DE LÂN|
Cantitatea de lân\ ob]inut\ de la oile tunse se apreciaz\ prin cânt\rirea cojocului rezultat. Factorii care influen]eaz\ cantitatea de lân\ sunt numero[i, `ns\ `n func]ie de natura lor ace[tia pot fi grupa]i `n factori ereditari, factori de mediu intern [i factori de mediu extern. Factorii ereditari. ~n aceast\ grup\ sunt inclu[i urm\torii factori: rasa, sexul [i individul. Rasa constituie un factor important `n ob]inerea unor produc]ii superioare de lân\. Rasele specializate pentru produc]ia de lân\ fin\ au o desime mai mare a foliculilor pilo[i, rezultând astfel produc]ii superioare de lân\. - 194 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Individualitatea induce o mare variabilitate a produc]iei de lân\ `n

cadrul aceleia[i rase deoarece, s-a constatat o corela]ie pozitiv\ `ntre greutatea corporal\ (de care depinde suprafa]a pielii) [i calitatea lânii. Aceast\ corela]ie este `ns\ limitat\ [i se refer\ la greut\]i corporale ale indivizilor cuprinse `ntre 40 [i 70 kg. Sexul. Referitor la influen]a acestui factor trebui f\cut\ precizarea c\ `n general masculii produc cantit\]i superioare de lân\ `n compara]ie cu femelele. Factorii de mediu intern influen]eaz\ direct poten]ialul productiv la nivelul individului. Vârsta are o mare influen]\ asupra produc]iei cantitative `n sensul c\, pân\ la 3 - 4 ani cantitatea de lân\ cre[te apoi se men]ine aproximativ constant\ pân\ la 5 - 6 ani, dup\ care scade concomitent cu `naintarea animalului `n vârst\. Starea de s\n\tate a indivizilor condi]ioneaz\ produc]ia de lân\ din punct de vedere cantitativ. Apari]ia bolilor, la nivelul organismului sau pielii, produc deregl\ri func]ionale cu influen]e negative asupra cantit\]ii [i calit\]ii lânii. Prolificitatea influen]eaz\ produc]ia de lân\ deoarece, s-a constatat c\ oile care al\pteaz\ un singur miel pot produce cantit\]i superioare de lân\ cu cca. 20 % comparativ cu cele care al\pteaz\ doi miei.
Tabelul 41

Evolu]ia produc]iei de lân\ `n raport cu vârsta oilor
Autorii Nica, Th. Harsian, A . Rugin\, L. Rasa [i varietatea }igaie }igaie buc\laie }igaie ruginie Spanc\ Merinos Transilv. Spanc\ ameliorat\ Merinos Transilv. Merinos de Palas Valoarea coeficuien]ilor `n func]ie de vârst\ 1 2 3 4 5 6 7 128,0 108,2 104,4 113,7 109,5 112,5 118,6 100 100 100 100 100 100 100 100 96,0 100,3 96,5 95,0 88,9 97,5 92,2 95,6 95,3 96,9 93,3 92,8 78,6 94,3 82,1 91.4 95,3 90,4 88,4 88,6 75,0 89,3 78,6 86,5
93,0 89,0 92,0 89,0

94,6 82,9 84,6 73,0 82,8

68,8 73,4

Pascal, C.

- 195 -

Produc]ia de lân\

Factorii de mediu extern. Ace[ti factori au rol hot\râtor `n

exprimarea poten]ialului productiv al indivizilor. Dintre cei mai importan]i factori de mediu extern amintim: clima, nivelul de alimenta]ie, la care se mai pot ad\uga [i tehnologia de cre[tere, `ngrijirea, tunderea [i nu `n ultim\ instan]\ calitatea ciobanilor. Clima exercit\ influen]\ atât asupra cantit\]ii cât [i a calit\]ii lânii. ~n condi]iile zonelor cu climat continental, datorit\ vegeta]iei abundente de pe p\[uni [i fotoperiodismului, sezonul `n care are loc o intensificare a ritmului de cre[tere a lânii este vara. Pe durata sezonului rece o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ microclimatului din saivanele de cazare a oilor. Nivelul de alimenta]ie joac\ un rol deosebit `n dezvoltarea `nveli[ului pilos `n intervalul dintre dou\ campanii de tuns. Alimenta]ia deficitar\ exercit\ influen]\ negativ\ atât asupra produc]iei cantitative cât [i asupra calit\]ii lânii.

4.2.17. METODE {I TEHNOLOGII DE SPORIRE A PRODUC}IEI DE LÂN|
La fel ca [i `n cazul altor produc]ii [i cea de lân\ poate fi sporit\ [i `mbun\t\]it\ atât pe cale genetic\ cât [i pe calea utiliz\rii unor biostimulatori specifici. Sporirea produc]iei de lân\ pe cale genetic\ poate fi realizat\ `n cadrul metodelor de ameliorare care pot induce o deplasare `n sens pozitiv a mediei produc]iei de lân\. Selec]ia `n ras\ curat\ a oilor apar]inând unei rase specializate pentru produc]ia de lân\ are caracter permanent [i reprezint\ principala cale de ob]inere a unei diferen]e de selec]ie, deoarece permite o cre[tere a frecven]ei genelor implicate `n exprimarea unor `nsu[iri [i caractere la nivel superior. Selec]ia `n ras\ curat\ nu se limiteaz\ doar la identificarea [i eliminarea animalelor necorespunz\toare, ci [i la transmiterea [i fixarea `n descenden]\ a caracterelor utile. Scopul ac]iunilor de ameliorare la rasele de oi cu lân\ fin\ [i semifin\, este de sporire a cantit\]ii de lân\ [i `mbun\t\]irea calit\]ii acesteia. Pentru realizarea acestor deziderate se urm\re[te `n permanen]\ amplificarea unor `nsu[iri cum ar fi de pild\ desimea, lungimea, fine]ea, uniformitatea, etc. - 196 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Structura turmei joac\ un rol `nsemnat `n cazul `ndeplinirii

obiectivelor de etap\ sau a celor finale. Cercet\rile experimentale [i rezultatele ob]inute `n ]ar\ [i str\in\tate, demonstreaz\ posibilitatea ob]inerii unor rezultate pozitive `n ceea ce prive[te produc]iile ovinelor, pornind tocmai de la structura turmei ce face obiectul selec]iei `n ras\ curat\. Astfel V., Taft\, 1983, arat\ c\ prin m\rirea ponderii oilor mame de la 50 % la 60 %, cantitatea de lân\ cre[te cu 6 - 8 % [i carnea cu 16 17 %, iar `n cazul `n care `n turma respectiv\ ponderea oilor mame reprezint\ 80 %, lâna cre[te cu cca. 18 - 20 % iar carnea cu 45 - 50 %. Intensitatea de selec]ie pentru produc]ia de lân\ [i carne, se poate m\ri [i prin utilizarea `ns\mân]\rilor artificiale, sporirea prolificit\]ii [i asigurarea unui regim nutri]ional adecvat. Heritabilitatea. Este dependent\ de mai mul]i factori, `ns\ rolul cel mai mare `n vederea sporirii produc]iei de lân\ `l are heritabilitatea specific\ caracterelor acesteia. ~n cazul caracterelor specifice produc]iei de lân\, heritabilitatea are valoari destul de ridicate (tabelul 42).
Tabelul 42

Heritabilitatea unor caractere specifice produc]iei de lân\ (Gh., Sandu, 1993)
Caracterul Rezervele de piele Extinderea lânii pe fa]\ Extinderea lânii pe abdomen Desimea fibrelor Fine]ea fibrelor Uniformitatea fine]ii pe corp Lungimea [uvi]ei Valori frecvente pentru h2 0,4 - 0,5 0,4 - 0,5 0,3 - 0,4 0,5 - 0,6 0,5 - 0,6 0,2 - 0,3 0,3 - 0,6

Repetabilitatea. Faptul c\ `n cazul oilor cu lân\ fin\, valoarea coeficientului de repetabilitate este cuprins `ntre 0,28 [i 0,36 apare posibilitatea culegerii unor informa]ii suficiente privitoare la performan]ele productive viitoare. De asemenea, acest fapt este sus]inut [i de gradul ridicat de covariabilitate ce se stabile[te `ntre diferite cupluri de `nsu[iri specifice produc]iei cantitative de lân\. Selec]ia dup\ cantitatea de lân\ curat\ reprezint\ o alt\ cale de sporire a acestei produc]ieii. Aplicarea acestei metode este recomandabil\ `ndeosebi `n cazul berbecilor utiliza]i la reproduc]ie care,

- 197 -

Produc]ia de lân\

`n condi]iile folosirii intense, pot contribui `ntr-o m\sur\ mai mare la realizarea progresului genetic. ~n cazul oilor mame [i a tineretului de `nlocuire se recomand\ selec]ia dup\ cantitatea individual\ de lân\ brut\ deoarece, `ntre aceasta [i cantitatea de lân\ curat\ corela]ia fenotipic\ este pozitiv\ [i are `n general valori situate foarte aproape de r = 0,9. Atât `n cazul masculilor cât [i al femelelor, pentru ca efectul selec]iei s\ fie rapid [i s\ aib\ rezultatul scontat, este indicat ca selec]ia s\ se fac\ dup\ un num\r mai redus de `nsu[iri calitative, ]inându-se cont de interdependen]a genetic\ dintre acestea. ~n cazul unei selec]ii direc]ional progresive, pentru a p\stra `nsu[irile calitative ale lânii, este necesar ca `n cadrul lucr\rilor de selec]ie s\ se ]in\ cont de urm\torii indici de selec]ie: cantitatea de lân\ brut\, desimea [i lungimea fibrelor de lân\, rezervele de piele [i extinderea lânii pe extremit\]i. Referitor la rezervele de piele este cunoscut faptul c\ oile la care acestea sunt `n exces, produc `ntradev\r o cantitate mai mare de lân\, dar [uvi]ele din cojoc sunt mai mici, iar randamentul la sp\lare este redus. }inând cont de faptul c\ pentru rezervele de piele majoritatea autorilor indic\ valoarea coeficientului de heritabilitate de 0,5 este necesar ca prin selec]ie s\ fie depista]i [i re]inu]i doar indivizii la care pliurile cutanate sunt moderate. Acest aspect este deosebit de important deoarece este recunoscut faptul c\ rezervele de piele se coreleaz\ negativ atât fenotipic cât [i genotipic cu lungimea [uvi]ei [i pozitiv cu num\rul de ondula]ii/cm. ~n ceea ce prive[te num\rul de ondula]ii/cm, acestea se coreleaz\ fenotipic [i genotipic negativ atât cu masa lânii brute [i sp\late, cât [i cu lungimea fibrelor din [uvi]\. Sporirea produc]iei de lân\ prin `ncruci[\ri, reprezint\ o practic\ intens utilizat\. Astfel, diversele variante de selec]ie pot fi aplicate cu succes [i `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor atât pentru cre[terea cantit\]ii de lân\ cât [i pentru sporirea acestei produc]ii cumulat\ cu cea de carne. ~n condi]iile ]\rii noastre, `n vederea sporirii produc]iei de lân\ la ovine, au fost [i sunt utilizate mai multe tipuri de `ncruci[\ri. ~n cazul form\rii raselor autohtone specializate pentru produc]ia de lân\, `ncruci[\rile utilizate au fost cele de absorb]ie [i de transformare dup\ care, `n scopul corect\rii unor `nsu[iri sau a imprim\rii altora noi, au fost utilizate `ncruci[\ri de infuzie. De asemenea, atunci când obiectivele cre[terii [i exploat\rii unui nucleu sau a unei popula]ii sunt reprezentate atât de produc]ia de lân\ cât - 198 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

[i de cea de carne, rezultate foarte bune se ob]in [i `n cazul utiliz\rii `ncruci[\rilor stratificate. Pe baza rezultatelor ob]inute `n urma practic\rii `ncruci[\rilor de ameliorare ce vizau `n mod direct produc]ia de carne, s-a constatat c\ o serie de `nsu[iri cum ar fi fine]ea fibrelor, desimea pe unitatea de suprafa]\, lungimea, cantitatea [i calitatea usucului, se transmit `n descenden]\ intermediar formelor parentale.

4.2.18. SPORIREA PRODUC}IEI DE LÂN| PRIN UTILIZAREA BIOSTIMULATORILOR SPECIFICI
Pentru ca intensificarea procesului de cre[tere a lânii s\ se realizeze `ntr-o perioad\ mai scurt\ de timp, se impune ca atât ac]iunile de selec]ie cât [i cele de `ncruci[are s\ fie asociate cu aplicarea celor mai eficien]i biostimulatori cum ar fi: asigurarea unui anumit nivel proteic al ra]iei, administrarea unor re]ete furajere cu un con]inut bogat `n sulf [i `n microelemente, precum [i a unor preparate hormonale specifice. Nivelul proteic al ra]iei furajere administrate ovinelor `n toate anotimpurile anului, dar `n mod deosebit `n perioada form\rii, diferen]ierii [i erup]iei foliculilor pilo[i are o influen]\ direct\ asupra sporirii num\rului de foliculi pilo[i pe unitatea de suprafa]\ [i indirect\ asupra produc]iei viitoare de lân\. De asemenea, nivelul proteic al ra]iei intervine [i `n ritmul de cre[tere a fibrelor. Astfel, `n faza diferen]ierii [i erup]iei foliculilor pilo[i, orice restric]ie nutritiv\ diminueaz\ capacitatea proprie de sintez\ [i de re]inere a necesarului de aminoacizi specifici [i implicit reducerea produc]iei de lân\. Legat de acest aspect S., Schinkel [i B., Short, arat\ c\ foliculii pilo[i n-au capacitate proprie de sintez\ [i re]inere `n totalitate a necesarului de amonoacizi specifici, completarea f\cându-se prin procesul de difuzie a lichidului tisular care trece prin straturile concentrice pân\ ajunge la cel cortical. Aceia[i autori au stabilit [i faptul c\ orice diminuare a nivelului proteic conduce la o reducere considerabil\ a produc]iei de lân\ (2 pân\ la 4 ori). ~n aceste condi]ii, se poate preciza faptul c\ dezvoltarea `nveli[ului pilos presupune derularea unui proces de multiplicare celular\ [i unul de sintez\ proteic\, `ns\ `n final ambele depind de con]inutul `n substan]e azotate a furajelor.

- 199 -

Produc]ia de lân\

Aportul proteic este mai important decât cel energetic, cu toate c\ glucoza contribuie la procesul de mitoz\ a celulelor germinative, iar glicogenul de la nivelul tecii externe poate constitui o surs\ local\ de energie `ntrebuin]at\ `n cazul deficitului de glucoz\. Un mare efect asupra produc]iei viitoare de lân\, `n cazul tineretului ovin, `l are hr\nirea stimulativ\ a acestuia `n perioada de la na[tere pân\ la prima tundere. ~n cazul unui aport proteic insuficient se `nregistraz\ modific\ri negative `n ceea ce prive[te num\rul [i dinamica form\rii [i erup]iei foliculilor pilo[i. Aceste diferen]e odat\ ap\rute, se men]in [i la vârste ulterioare deoarece, `n timp ce suprafa]a corporal\ se m\re[te, erup]ia de noi foliculi fie c\ sisteaz\ fie c\ se diminueaz\. Con]inutul furajelor `n sulf constituie o alt\ cale tehnologic\ de sporire a produc]iei de lân\, dat\ fiind ponderea acestuia `n compozi]ia chimic\ a cheratinei. Valorificarea sulfului din cistina [i metionina furajelor verzi, fânuri, vreji de leguminoase [i [roturi, se realizeaz\ prin intermediul microorganismelor autotrofe din rumen care mai sunt denumite [i ,,bacterii de sulf”. Prezen]a sulfului induce o intensificare a metabolismului de la nivelul straturilor dermice precum [i o m\rire cantitativ\ a aminoacizilor din grupa sulfhidrilic\ necesar\ prolifer\rii celulelor epiteliale din bulbul pilos, intensificând astfel [i procesul de cheratinizare [i cre[tere `n lungime a fibrei. Pentru tineretul ovin an curent necesarul zilnic de sulf organic este de 1,8 g iar pentru oile adulte se recomand\ 1,5 g/zi la kg S.U. din ra]ie (se dubleaz\ când administrarea se face sub form\ de sulfa]i [i cre[te de 3 - 5 ori când este ad\ugat `n ra]ie sub form\ liber\). Influen]a microelementelor. Prezen]a `n ra]ie a unor microelemente induce o intensificare a ritmului de cre[tere a lânii, influen]ând astfel viitoarele produc]ii [i previne apari]ia unor maladii. ~n ceea ce prive[te produc]ia de lân\, s-a constatat c\ suplimentele de microelemente [i `ndeosebi a manganului, clorurii de cobalt [i selenitului de sodiu, determin\ o sporire a acesteia cu peste 10%. De asemenea, amestecul de sulf cu cobalt induce un spor de peste 13 % a produc]iei de lân\ pur\, m\rind totodat\ [i lungimea fibrelor cu pân\ la 6 %. Acela[i efect `l poate avea [i sulfatul de cupru [i mangan [i `n plus trebuie precizat faptul c\ [i cuprul intervine [i `n ondularea fibrelor. Substan]ele hormonale al\turi de vitamine [i alte elemente particip\ la metabolismul general de care este strâns legat\ [i - 200 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

func]ionalitatea pielii. ~n func]ie de factorii de mediu, sistemul nervos ac]ioneaz\ asupra poligenezei prin intermediul sistemului endocrin [i prin vasodilata]ie [i vasoconstric]ie. Substan]ele hormonale specifice, cum ar fi de pild\ hormonul de cre[tere elaborat de lobul anterior al hipofizei [i tiroxina secretat\ de tiroid\ au o influen]\ pozitiv\ asupra dezvolt\rii `nveli[ului pilos. Cre[terea `n diametru a fibrelor de lân\ este influen]at\ de hormonul androgen, iar cei estrogeni elabora]i de gonade ac]ioneaz\ `n direc]ia reducerii acestuia. Cu toate influen]ele benefice pe care le au substan]ele hormonale `n cre[terea [i dezvoltarea `nveli[ului pilos, administrarea acestora, datorit\ costurilor ridicate se limiteaz\ doar la stadiu de experimente.

4.2.19. TEHNOLOGIA TUNDERII OILOR
Tunderea reprezint\ opera]ia prin care se recolteaz\ `nveli[ul pilos al oilor. De modul de organizare [i de efectuare a tunderii oilor depinde `n mare m\sur\ atât cantitatea cât [i calitatea lânii recoltate. Momentul tunderii. Opera]iunea ca atare se desf\[oar\ `n mod ciclic `n fiecare an [i aproximativ `n aceea[i perioad\ calendaristic\. ~n func]ie de situa]iile concrete din fiecare sector de cre[tere a ovinelor [i `n condi]iile climatice din ]ara noastr\, tunsul oilor se desf\[oar\ `n perioada martie - aprilie `n unit\]ile cu capital majoritar de stat [i `n intervalul iunie - iulie `n sectorul particular. Tunderea timpurie a oilor atrage dup\ sine ob]inerea unor cantit\]i de lân\ mai curat\, `ns\ `n cazul `n care se opteaz\ pentru tunsul oilor la debutul prim\verii, o condi]ie esen]ial\ o reprezint\ existen]a unor ad\posturi c\lduroase [i asigurarea prin ra]ia administrat\ a unui aport caloric suplimentar. Tunderea oilor prim\vara timpuriu prezint\ [i avantajul c\ la scoaterea acestora la p\[une, lâna nou\ are 0,5 - 1,5 cm protejând corpul oilor de schimb\rile bru[te ce pot surveni `n starea vremii. Acolo unde nu se poate face tunsul timpuriu, acest\ ac]iune trebuie efectuat\ `n intervalele `n care `n starea vremii nu intervin schimb\ri majore timp de 10 - 12 zile, iar temperatura atmosferic\ nu coboar\ ziua sub + 150 C [i noaptea sub + 70 C. ~ncepând tunsul mai devreme f\r\ a avea condi]ii optime de cazare a oilor [i `n eventualitatea - 201 -

Produc]ia de lân\

`n care `n perioada urm\tare surven zile reci cu ploi `n avers\, `n efectivul tuns se pot instala bolile afrigore [i chiar pierderi prin sacrific\ri de necesitate [i mortalit\]i. ~ntârzierea tunderii are de asemenea efecte negative, `n sensul c\ oile netunse suport\ foarte greu temperaturile ridicate din zilele caniculare [i `n consecin]\ nu folosesc bine p\[unile. ~n aceste condi]ii oile sl\besc, lâna se `mpâsle[te (la oile cu lân\ groas\) [i se diminueaz\ secre]ia laptelui. La tineretul ovin prezen]a lânii pe corp `n perioadele cu temperaturi ridicate reduce apetitul [i stânjene[te dezvoltarea corporal\. ~n zonele montane ac]iunea de tuns trebuie s\ debuteze cu cca. 30 zile `nainte de urcarea oilor pe munte, deoarece aducerea unor echipe de tunz\tori sus la stân\ [i transportul lânii jos `n sate m\re[te costurile [i `n plus, prezen]a lânii pe corpul oilor le `ngreuneaz\ deplasarea. Aceasta presupune ca [i `n sate cât [i sus `n mun]i s\ existe ad\posturi `n care oile vor fi `ntre]inute imediat dup\ tuns [i mai ales atunci când `n evolu]ia vremii intervin fenomene meteorologice nefavorabile. Cadrul organizatoric prive[te stabilirea inventarului necesar, a metodei de tundere [i a locului `n care se desf\[oar\ ac]iunea ca atare. De asemenea, se refer\ [i la stabilirea ordinii categoriilor de ovine la tuns, la instruirea personalului implicat `n aceast\ activitate [i la sortarea [i depozitarea lânii pân\ la predare. ~nventarul necesar este dependent de metoda de tundere [i este reprezentat de foarfece de tuns, agregat de tuns, piese de schimb, solu]ii dezinfectante, cântar, saci sau saltele de ambalare a lânii. Metoda de tundere. ~n condi]iile ]\rii noastre tunderea oilor se poate face manual sau electromecanic, iar `n ]\ri cu efective mari de oi cum ar fi Australia [i Noua Zeeland\, `n ultimul timp s-a generalizat [i tunsul chimic. Metoda de tuns electromecanic este utilizat\ `ndeosebi `n sectoarele cu efective mai mari de ovine indiferent de forma de proprietate. Este o metod\ rapid\ [i permite atât reducerea efortului fizic cât [i cre[terea productivit\]ii muncii [i a cantit\]ii de lân\ cu cca. 200 g de la fiecare individ tuns. Agregatul de tuns este ac]ionat electric sau mecanic prin cablu sau ax flexibil [i este prev\zut cu câte 12 ma[ini de tuns. Tunsul electromecanic se desf\[oar\ `n spa]ii special amenajate denumite centre de tuns, care pot fi fixe sau mobile. Tunderea se efectueaz\ numai atunci - 202 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

când lâna oilor este uscat\ [i numai dup\ ce efectivul care urmeaz\ la tuns a fost supus unei diete de cca. 12 ore. Ca regul\ general\, `n scopul ob]inerii unui cojoc compact [i f\r\ defecte ale lânii este ca tunsul s\ fie efectuat cât mai aproape de suprafa]a pielii [i s\ se evite trecerea cu ma[ina de tuns de dou\ ori prin aceea[i zon\. De asemenea, pe durata tunderii, `n scopul evit\rii unor accidente, se vor asigura condi]ii optime pentru ca pozi]ia tunz\torului [i a oii s\ fie cele mai favorabile (fig. 68). ~n gospod\riile popula]iei, metoda de tuns folosit\ cu prec\dere este cea manual\. Aceast\ metod\ necesit\ un efort fizic considerabil din partea tunz\torilor. ~n condi]ii normale un muncitor poate tunde `ntr-o zi cca. 30 oi cu lân\ fin\, 55 oi cu lân\ semifin\ [i 80 oi cu lân\ grosier\.

Fig. 68. Pozi]ia corect\ `n timpul tunderii

Tunsul chimic presupune inocularea unor substan]e cu efect static

asupra dezvolt\rii fibrelor de lân\ cum ar fi ciclofosfamida, colchicina [i colcemida. Astfel, dup\ cca. 10 zile de la administrarea dozei respective lâna se deta[eaz\ u[or, `n strat uniform [i de la suprafa]a pielii. Metoda - 203 -

Produc]ia de lân\

ca atare este indicat\ deocamdat\ sub raportul eficien]ei economice deoarece cre[te productivitatea [i reduce cheltuielile de recoltare a lânii. Referitor la efectele pe care le au aceste substan]e ulterior administr\rii, p\rerile sunt `mp\r]ite. Astfel, `n timp ce majoritatea cercet\torilor confirm\ ca administrarea acestor substan]e duce la diminuarea hematopoezei [i la apari]ia unor microhemoragii la nivelul organelor interne (inim\, ficat, intestine), corelate cu reducerea apetitului [i sc\derea `n greutate, `n ultimul timp prin cercet\rile sale, O.M., Irving, 1994 arat\ c\ administrarea acestor substan]e nu are efecte a[a de mari cum s-a crezut ini]ial. Locul de tundere. ~n cazul tunsului mecanizat, ac]iunea de tuns se desf\[oar\ `n spa]ii special amenajate [i ca regul\ general\ acestea trebuie s\ fie curate, f\r\ umiditate `n exces, bine ventilate [i s\ poat\ permite cânt\rirea [i sortarea primar\ a lânii. Tunsul manual al oilor se poate executa fie `n ad\post [i padoc, fie direct pe p\[une. Ordinea efectivelor la tuns. La centrul de tuns sau locul `n care se desf\[oar\ aceast\ ac]iune, oile sunt aduse `n urm\toarea ordine: oile sterpe [i batalii, apoi mioarele, miorii, oile mame [i apoi berbecii de reproduc]ie. ~n cazul `n care `n efectivul respectiv au fost depistate oi cu diferite boli (râie) acestea vor fi tunse la urm\, iar lâna rezultat\ va fi depozitat\ separat. Sortarea [i depozitarea lânii. Lâna recoltat\ se va sorta `n func]ie de culoare, ras\ [i clas\ de calitate. Scopul acestei sort\ri este ca lâna rezultat\ s\ fie cât mai omogen\ din punct de vedere al `nsu[irilor calitative, cea cu defecte va fi ambalat\ [i depozitat\ separat. ~n scopul sort\rii, cojocul de lân\ se `ntinde pe o mas\ din gr\tar de sârm\ sau de lemn, fiind `ndep\rtat\ lâna subtuns\ [i cea provenit\ de la extremit\]i. Lâna astfel sortat\ este `mpachetat\ prin `ndoirea p\r]ilor laterale spre zona median\ [i rulat\ concomitent de la cap [i coad\ spre mijloc dup\ care se leag\ [i se introduce `n saci sau saltele, unde r\mâne pân\ la livrare. Pe durata depozit\rii, magaziile nu trebuie s\ aib\ umiditate `n exces [i s\ fie bine ventilate, iar balotul de lân\ va avea ata[at\ o pl\cu]\ pe care vor fi `nscrise cantitatea [i clasa de calitate.

- 204 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

4.3. PRODUC}IA DE LAPTE
~n condi]iile actuale, atât `n ]ara noastr\ cât [i la nivel european, produc]ia de lapte revine practic la importan]a [i interesul de care s-a bucurat `nc\ din cele mai vechi timpuri. Exploatarea oilor pe teritoriul actual al ]\rii noastre [i pentru produc]ia de lapte, dateaz\ `nc\ din timpul ge]ilor [i dacilor care, aveau drept ocupa]ie de baz\ p\storitul, fapt ce l-a determiant pe Columella s\ scrie despre str\mo[ii no[tri c\ erau numi]i [i mânc\tori de lapte. Ast\zi laptele de oaie [i derivatele sale sunt considerate alimente de baz\ utilizate `n hrana omului `n multe ]\ri din Asia, Africa de Nord [i chiar Europa.

4.3.1. IMPORTAN}A LAPTELUI DE OAIE
Importan]a laptelui de oaie deriv\ din urm\toarele aspecte: valoarea biologic\ ridicat\; aliment de baz\ al mielului `n primele s\pt\mâni de via]\; materie prim\ pentru ob]inerea diverselor preparate deosebit de apreciate pe pia]a intern\ [i interna]ional\. Produc]ia sporit\ de lapte a oilor mame `n primele 2 luni dup\ na[tere contribuie `n mod hot\râtor la evitarea pierderilor prin inani]ie a mieilor sugari [i ulterior la cre[terea produc]iei de carne [i lân\. Instalarea st\rilor de agalactie la oile mame `n aceast\ perioad\ influen]eaz\ direct dezvoltarea corporal\ ulterioar\ a mieilor [i indirect viitoarele produc]ii ob]inute de la ace[tia. ~n acest sens, `n literatura de specialitate exist\ multe date care confirm\ afirma]ia anterioar\. Astfel, V. Taft\ arat\ c\ tineretul provenit din grupa oilor cu produc]ii superioare de lapte a `nregistrat o greutate corporal\ [i o cantitate de lân\ sp\lat\ cu 5 kg mai mare comparativ cu cele rezultate de la produ[ii proveni]i din oi mame cu produc]ii de lapte mai reduse. ~n mod curent se consider\ c\ o produc]ie zilnic\ de 1,3 - 1,5 l lapte poate induce un spor de cre[tere `n greutate de peste 275 g, influen]ând astfel `n reducerea duratei de `ngr\[are [i a consumului specific de furaje.

- 205 -

Produc]ia de lapte

Mul]i ani la rând tendin]a general\ `n cre[terea oilor a fost spre o neglijare total\ sau par]ial\ a produc]iei de lapte, atitudine nejustificat\ din nici un punct de vedere [i poate chiar d\un\toare. Referitor la rasele exploatate prioritar pentru produc]ia de carne, `n 1955 Colburn afirma c\ ,,`n orice sistem de `ngr\[are a mieilor, care presupune o turm\ bun\ [i `ntre]inere pe p\[une, eficien]a economic\ depinde `n foarte mare m\sur\ de prolificitatea [i produc]ia de lapte a oilor mame”. Nichans citat de V. Taft\ (1983), specifica despre laptele de oaie c\, pe lâng\ imunitate la tuberculoz\, prin con]inutul s\u bogat `n acid orotic sau urocilic [i magneziu poate preveni instalarea cancerului. Prezen]a aceluia[i acid previne apari]ia unor boli de cord [i ficat. ~n afar\ de laptele utilizat `n cre[terea mieilor, din exploatarea oilor rezult\ [i o anumit\ cantitate de lapte marf\. Acesta poate fi utilizat\ `n hrana omului sub form\ proasp\t\ sau sub cele mai variate preparate cum ar fi: ca[ proasp\t, ca[caval, diferite sortimente de brânzeturi, iaurt, urd\, etc. Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de lapte a raselor crescute `n ]ara noastr\ trebuie f\cut\ precizarea c\ `n cadrul acestora exist\ plus variante care pot furniza peste 150 l lapte `ntr-o lacta]ie. Aceste aptitudini trebuiesc nu numai men]inute ci [i dezvoltate prin selec]ie, concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de alimenta]ie [i `ntre]inere a oilor.

4.3.2. ~NSU{IRILE FIZICE {I COMPOZI}IA CHIMIC| A LAPTELUI DE OAIE
~nsu[irile fizice ale laptelui sunt reprezentate de culoare, miros, gust, densitate [i aciditate. Culoarea specific\ laptelui de oaie este alb\-opalescent\ la `nceputul lacta]iei, dup\ care, datorit\ con]inutului ridicat de gr\sime cap\t\ nuan]e g\lbui spre sfâr[itul aceleea[i lacta]ii. Culoarea laptelui se poate modifica c\p\tând nuan]e ro[ietice când `n hrana oilor predomin\ furajele bogate `n caroten [i xantofil\, sau galben-verzui când con]inutul furajelor `n pigmen]i din grupa flavonelor este ridicat. Mirosul este unul specific, fiind datorat con]inutului ridicat al laptelui `n diver[i acizi gra[i. ~n caz de recoltare [i p\strare `n condi]ii neigienice sau necorespunz\toare, laptele de oaie `mprumut\ relativ u[or [i alte mirosuri.

- 206 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

Gustul laptelui aflat `n stare proasp\t\ este pl\cut, asem\n\tor celui de alune. Consumul plantelor am\rui (pelin, rapi]\), a unor cantit\]i mai mari de r\d\cinoase [i a silozului `nsilozat necorespunz\tor poate modifica substan]ial gustul laptelui. De asemenea [i diversele afec]iuni ale glandei mamare modific\ gustul laptelui. Densitatea specific\ laptelui de oaie este cuprins\ `ntre 1,030 [i 1,036. Laptele mai gras este mai u[or, `ns\ aceast\ afirma]ie nu este valabil\ când con]inutul proteic cu o greutate specific\ mai mare este ridicat. Aceast\ `nsu[ire este deosebit de important\ pentru prepararea brânzeturilor care reclam\ un con]inut ridicat de gr\sime [i protein\. Aciditatea medie a laptelui de oaie exprimat\ `n grade Thörner, este de 240. ~n stare normal\ reac]ia laptelui este una amfoter\ iar, `n condi]iile `n care aciditatea laptelui cre[te la peste 300 T are loc coagularea acestuia. Compozi]ia chimic\. Sub aspectul compozi]iei chimice, atât colostrul cât [i laptele propriu-zis prezint\ aceia[i compu[i chimici. Sub aspect cantitativ, `n primele 72 ore de la f\tare con]inutul colostrului `n diver[i copu[i chimici este mai ridicat, dup\ care spre sfâr[itul perioadei colostrale se constat\ o reducere semnificativ\ a acestora. Astfel, `n timp ce substan]ele proteice [i gr\simea scad, concomitent are loc o cre[tere a con]inutului `n lactoz\. Substan]ele grase. Comparativ cu laptele de vac\, cel de oaie are un con]inut dublu `n gr\simi [i albumin\ [i este mai bogat `n substan]\ uscat\ [i cazein\. ~n laptele de oaie gr\simea se g\se[te sub form\ de particule globuloase, proteina sub form\ coloidal\, iar substan]ele minerale [i lactoza `n stare dizolvat\. Substan]ele grase din laptele de oaie sunt reprezentate de steride, gliceride [i fosfatide, iar diametrul mai mare al globulelor de gr\sime din laptele de oaie (4 - 25 µ) determin\ o smântânire mai rapid\ fa]\ de cel de vac\. Substan]ele proteice sunt reprezentate de lactalbumin\ [i lactoglobulin\. La fel ca [i gr\simea, cantitatea de protein\ din laptele de oaie se g\se[te `n propor]ie dubl\ comparativ cu laptele de vac\. Sub raportul con]inutului `n diferi]i aminoacizi, laptele de oaie este inferior celui rezultat de la caprine. Substan]ele minerale sunt reprezentate `n mare parte de macroelemente (Ca, Na, Mg, K) [i microelemente (Fe, Cu, Br). Din punct de vedere al con]inutului `n substan]e minerale, laptele de oaie este

- 207 -

Produc]ia de lapte

superior celui provenit de la multe alte specii. Pe durata unei lacta]ii `n timp ce con]inutul `n calciu [i sodiu cre[te, cel de potasiu `nregistraz\ o evolu]ie invers\.
Tabelul 43

Compozi]ia chimic\ [i valoarea energetic\ a laptelui de oaie comparativ cu cel al altor specii de mamifere (dup\: Matassino, 1992)
Provenien]a laptelui Femeie Ovine Caprine Bovine Bivoli]\ Iap\ M\g\ri]\ Zeb Lam\ Ren C\mil\ Elefant Zebr\ Balen\ C\]ea Delfin Subst. uscat\ 12,4 19,5 13,2 12,4 16,4 9,5 9,6 13,1 13,5 34,2 12,2 33,3 33,1 20,9 51,2 Gr\simi 3,4 7,5 4,6 3,5 7,2 0,9 1,2 4,9 3,2 19,7 4,7 22,1 4,5 13,4 9,2 43,7 Proteine 1,6 6,2 3,4 3,5 4,8 2,1 1,7 3,2 3,9 10,3 3,3 3,2 3,0 10,4 7,4 Lactoz\ 6,7 4,9 4,5 4,7 4,7 6,3 6,2 4,6 5,6 2,7 3,5 7,4 5,3 1,5 3,19 Subst. mineral e 0,22 0,92 0,73 0,78 0,75 0,35 0,43 0,75 0,80 1,46 0,67 0,63 0,70 1,15 1,07 0,46 Greutate specific\ 1,030 1,038 1,031 1,032 1,031 1,035 1,034 1,031 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,035 Valoare energetic\ (kcal/kg) 682,2 1263,6 812,1 712,6 1084,6 448,6 463,3 827,7 745,5 2570,4 773,7 2575,2 1928,6 1423,8

Con]inutul `n vitamine. ~n laptele de oaie, vitaminele A, C, D2, D3, E, H, K, M, PP [i complexul B, se g\sesc `n cantit\]i superioare celor determinate `n cazul laptelui provenit de la alte specii. Astfel, con]inutul laptelui `n vitamina A este de 10 ori mai mare `n lunile de prim\var\ comparativ ce cel de vac\ (1mg/l, fa]\ de 0,1 mg/l) iar cel al vitaminei C este dublu. Privitor la con]inutul `n enzime, `n laptele de oaie predomin\ fosfataza [i `n cantit\]i mai reduse ribonucleaza, zanthinaoxidaza [i lysozima.

- 208 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor Tabelul 44

Compozi]ia `n acizi amina]i a cazeinei din laptele mai multor specii (I., Bottazzi, citat de V., Taft\)
Acizi amina]i Acid aspargic Threonin\ Serin\ Prolin\ Acid glutamic Glicin\ Alanin\ Valin\ Methionin\ Izoleucin\ Leucin\ Tyrosin\ Phenilalanin\ Lysin\ Histidin\ Arginin\ Cazeina (g/100 g protein\) Oaie Capr\ Vac\ 6,1 7,4 6,2 3,6 5,7 3,1 4,9 5,2 3,6 9,6 14,6 9,8 20,1 20,3 19,5 1,6 2,1 1,5 2,8 3,6 2,6 5,7 5,7 6,3 2,5 3,5 2,6 4,3 4,3 4,4 8,1 9,9 8,1 4,6 4,8 4,8 4,3 6,0 5,0 6,2 8,2 6,4 2,2 5.0 2,3 2,7 2,1 2,7

4.3.3. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ| CANTITATEA DE LAPTE LA OVINE
Produc]ia cantitativ\ de lapte este influen]at\ de un complex de factori care `n func]ie de natura lor pot fi genetici, de mediu intern [i de mediu extern. Cunoa[tere modului [i nivelului de implicare al acestui complex de factori poate servi `n aplicarea tehnologiei de cre[tere [i exploatare, ca posibilit\]i [i mijloace de intensificare a secre]iilor lactogene [i `mbun\t\]irea acestei aptitudini la efectivele de ovine. Factorii genetici influen]eaz\ `n mare parte produc]ia de lapte la ovine. Rasa constituie principalul factor care `n func]ie de genefondul specific, determin\ diferen]ieri `n ceea ce prive[te poten]ialul lactogen. Astfel, exist\ rase considerate ca fiind specializate care, dau produc]ii de peste 250 l lapte pe lacta]ie (Friza, Awassi, Lacune, Chios, Langhe); rase cu produc]ii mijlocii de la care `ntr-o lacta]ie pot fi ob]inute 130 - 200 l lapte (Comiso, Biella); rase cu produc]ii mici (Karakul, Merinos, etc).

- 209 -

Produc]ia de lapte

Referitor la poten]ialul lactogen al oilor crescute `n ]ara noastr\, majoritatea cercet\torilor estimeaz\ produc]ii cuprinse `ntre 75 [i 150 l lapte. Aceste produc]ii pot fi considerate ca fiind sub posibilit\]ile lactogene ale raselor autohtone, `ns\ cu toate acestea, pe lâng\ faptul c\ asigur\ necesarul cre[terii mielului permite [i ob]inerea unei produc]ii de 30 - 40 l lapte marf\. Individualitatea. Datorit\ lipsei unor ac]iuni de selec]ie sus]inute pentru ameliorarea produc]iei de lapte, `n cadrul efectivelor actuale s-a conturat o mare diversitate a genofondurilor existente la nivelul indivizilor din popula]ii, turme [i rase, conferind astfel [i o larg\ variabilitate. Acesta este [i motivul pentru care `n interiorul turmelor sau raselor exist\ indivizi cu produc]ii medii de lapte pe lacta]ie cuprinse `ntre 25 kg [i 250 kg, rezultând astfel un raport al minimei [i maximei de 1:10. ~n scopul sporirii cantitative a produc]iei de lapte este necesar ca prin lucr\ri de control s\ fie identifica]i indivizii plus variante care ulterior vor forma, `n cadrul fiec\rei turme, viitoarele nuclee de selec]ie. ~n continuare, oile din nucleul de selec]ie pot fi utilizate la `mperecheri omogene, mergându-se pân\ la constituirea de linii [i familii cu un poten]ial lactogen superior. Factorii de mediu intern contribuie `n mare m\sur\ al\turi de cei genetici la exprimarea poten]ialului lactogen al oilor. Vârsta [i num\rul lacta]iei condi]ioneaz\ capacitatea lactogen\, `n sensul c\, din punct de vedere cantitativ produc]ia de lapte cre[te pân\ la 3 - 4 ani, r\mâne la aproximativ acela[i nivel pân\ la 6 ani, dup\ care descre[te treptat, `ntr-un ritm mai mult sau mai pu]in intens. Acest aspect se datoreaz\ faptului c\ pe m\sura avans\rii lacta]iilor, ]esutul secretor se reduce concomitent cu cre[terea celui lax, conjunctiv [i adipos, având loc [i reduceri la nivelul diametrului alveolar cu peste 30 %. De asemenea, pentru a analiza acest factor, este necesar a se ]ine cont [i de vârsta primei f\t\ri. Din acest punct de vedere s-a constatat c\ tineretul femel care na[te la o vârst\ precoce (cca. 14 luni), produce o cantitate de lapte comparabil\ [i uneori chiar mai mare cu 3 % decât a congenerelor care au vârsta la prima f\tare de 22 luni (C, Hu[tiu [i colab,. citat de V., Taft\, 1983). Astfel, din datele prezentate `n figura 69, se poate constata c\ fa]\ de produc]ia de lapte la prima lacta]ie considerat\ 100 %, cantitatea maxim\ la oile rezultate din f\t\ri timpurii este superioar\ comparativ cu cea ob]inut\ de la oile provenite din f\t\ri târzii.

- 210 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

Greutatea corporal\ poate influen]a cantitatea de lapte. ~n acest sens, cercet\rile efectuate au confirmat faptul c\ oile cu o dezvoltare corporal\ superioar\ produc [i o cantitate mai mare de lapte. Cu toate acestea, dac\ se raporteaz\ la unitatea de greutate vie se constat\ c\ produc]ia de lapte este mai mare la oile mai u[oare. Astfel, potrivit datelor ob]inute s-a constatat c\ oile cu o greutate corporal\ de 30 kg produc 2,8 kg lapte pe unitatea de greutate vie, pe când cele de 60 kg produc numai 1,7 kg deci cu 38 % mai pu]in (V., Taft\, 1997). ~n aceste condi]ii, produc]ia de lapte a oilor cu o greutate corporal\ peste o anumit\ valoare nu justific\ cheltuielile suplimentare `n cazul `n care acestea ar fi exlpoatate exclusiv pentru produc]ia de lapte. De fapt cercet\rile efectuate pe principalele rase autohtone confirm\ faptul c\ cele mai mari produc]ii de lapte se ob]in de la oi cu o greutate corporal\ medie.

Fig. 69. Evolu]ia produc]iei zilnice de lapte `n raport cu perioada lacta]iei (C., Hu[tiu, citat de V., Taft\, 1983)

Prolificitatea favorizeaz\ producerea unei produc]ii suplimentare de lapte cu peste 30 % mai mare `n cazul oilor cu f\t\ri gemelare. Cercet\rile recente efectuate pe oi de ras\ Romanov [i Finish (Haresign, citat de Gh., Sandu, 1994) eviden]eaz\ cre[teri ale produc]iei de lapte cu 60 - 90 % la oile care au f\tat trei miei [i chiar 100% la cele care au produs patru miei, `ns\ extinderea cercet\rilor [i pe alte rase nu confirm\ aceste diferen]ieri la femelele care au f\tat mai mult de doi miei. Produc]ia de lapte poate fi superioar\ cu aproximativ 10 % `ns\ nesemnificativ\ la oile care al\pteaz\ un miel dar care au fost gestante cu doi miei. Apari]ia acestui spor la nivelul produc]iei cantitative de lapte poate fi pus\ pe seama influen]ei exercitate de hormonii secreta]i la nivelul placentei [i adresa]i glandei mamare. Factorii de mediu extern pot avea influen]e negative sau pozitive asupra produc]iei de lapte la ovine. - 211 -

Produc]ia de lapte

Sezonul de f\tare poate contribui la o cre[tere a produc]iei de lapte de pân\ la 30 % dac\ este programat mai timpuriu. Acest fapt este posibil deoarece `n cazul f\t\rilor timpurii se poate prelungi perioada de lacta]ie [i `n plus ofer\ posibilitatea ca oile s\ utilizeze eficient vegeta]ia abundent\ specific\ lunilor de prim\var\, perioad\ `n care [i curba lacta]iei `nregistraz\ valorile maxime. F\t\rile exagerat de timpurii (toamna), corelate cu lipsa unor condi]ii bune pe timpul stabula]iei pot compromite total produc]ia de lapte printr-o `n]\rcare foarte timpurie. Durata lacta]iei este un caracter dependent de ras\, individ, nivel de selec]ie [i tip de alimenta]ie. ~ntre produc]ia total\ de lapte [i durata lacta]iei, exist\ o corela]ie pozitiv\ (r = 0,50 - 0,60) [i relativ constant\ pe durata vie]ii animalului. ~n cazul raselor autohtone durata lacta]iei este variabil\, fiind cuprins\ `ntre 5 - 6 luni. Cu toate acestea, cantitatea total\ de lapte ob]inut\ `ntr-o lacta]ie este influen]at\ mai mult de cea rezultat\ `n primele 3 luni decât de durata acesteia. La rasele specializate pentru produc]ia de lapte, lacta]ia are o durat\ medie de cca. 8 luni. ~ns\ [i `n cazul oilor autohtone, dac\ sunt `ntre]inute [i exploatate `n condi]ii optime, lacta]ia poate fi prelungit\ f\r\ a se `nregistra influen]e negative asupra principalilor indici de reproduc]ie. Num\rul [i intervalul dintre mulsori sunt dependente de faza lacta]iei [i pot influen]a produc]ia cantitativ\ de lapte. De regul\ la `nceputul lacta]iei oile sunt mulse de trei ori pe zi, apoi de dou\ ori [i o singur\ dat\ c\tre sfâr[itul lacta]iei, constatându-se c\ secre]ia lactogen\ cre[te `n raport cu num\rul supturilor sau mulsorilor. Cercet\rile desf\[urate de V., Taft\ au confirmat acest\ ipotez\ [i au eviden]iat c\ `n situa]ia trecerii de la 2 mulsori la 5 mulsori zilnice, cantitatea de lapte cre[te cu cca 27 %, iar `n cazul practic\rii de 7 mulsori sau supturi cre[terea este de aproximativ 30 %. Secre]ia glandei mamare are un ritm mai intens `n primele 10 ore, dup\ care descre[te. Sistemul de muls. Se pare c\ mulsul mecanic are o influen]\ negativ\ asupra secre]iei lactogene la ovine. Oile din rasele nespecializate pentru produc]ia de lapte, mulse mecanic diminea]a [i seara `ncepând cu a doua zi de lacta]ie, au produs la fel ca [i oile care au al\ptat un miel. Oile din rasele specializate, mulse mecanic dup\ 30 - 40 zile de al\ptare produc o cantitate de lapte redus\ cu cca. 40 % comparativ cu cele mulse manual (Labussiere, 1981). Clima prin temperaturile prea ridicate sau prea reduse asociate [i cu varia]ii ale umidit\]ii relative [i cu o vitez\ mare a curen]ilor de aer,
- 212 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

influen]eaz\ negativ produc]ia de lapte. De asemenea, acelea[i efect `l are [i frecven]a ploilor [i vânturilor care produc influen]e imediate indiferent de nivelul alimenta]iei. Referitor la temperaturile optime, se consider\ c\ procesul de secre]ie se desf\[oar\ normal când acestea se `ncadreaz\ `nte + 7oC [i + 200C. Alimenta]ia induce o influen]\ major\ asupra produc]iei de lapte, [tiut fiind faptul c\ procesul de secre]ie este sensibil la administrarea unei alimenta]ii `mbun\t\]ite, a[a `ncât oile reac]ioneaz\ imediat, `n func]ie de sortimentele de furaje, valoarea nutritiv\ [i modul de distribuire. ~n ceea ce prive[te necesarul de protein\ [i energie util producerii unui litru de lapte, acesta este de 0,7 U.N. [i 85 g P.D. Hr\nirea deficitar\ dac\ survine `nc\ din perioada de al\ptare poate compromite total sau par]ial produc]ia din lacta]ia respectiv\.

4.3.4. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ| CALITATEA LAPTELUI
La fel ca [i la alte specii de interes zootehnic, din punct de vedere calitativ [i cantitativ produc]ia de lapte este supus\ ac]iunii cumulate [i influen]ei diver[ilor factori. Indiferent de natura lor, ace[tia influen]eaz\ procesul de lactogenez\ atât prin intermediul complexului hipotalamohipofizar, cât [i prin compozi]ia sângelui `n substan]e specifice care, `n cadrul metabolismului celular sunt transformate `n componente specifice laptelui. Principalii factori implica]i `n determinarea calit\]ii laptelui sunt reda]i `n continuare. Factorii genetici influen]eaz\ `n mare m\sur\ calitatea [i cantitatea de lapte. Astfel, `n timp ce procentul de gr\sime are o valoare specific\ a coeficientului de heritabilitate cuprins\ `ntre 0,32 [i 0,38, con]inutul proteic din lapte are un puternic determinism ereditar (h2 = 0,7) iar cel de repetabilitate are valori mai mari de 0,70. Alimenta]ia. Pentru ca elementele ce redau compozi]ia chimic\ a laptelui s\ fie sintetizate `n cantit\]i suficiente de c\tre glanda mamar\ este absolut necesar\ conjugarea a dou\ condi]ii principale de alimenta]ie: un aport de energie exprimat `n unit\]i nutritive [i un aport suficient de proteine exprimat fie `n protein\ digestibil\ `n intestin de origine alimentar\, fie prin protein\ digestibil\ de origine microbian\. Deficitul energetic duce la utilizarea unor aminoacizi pentru producerea glucozei, constituindu-se `ntr-un aport mai redus de - 213 -

Produc]ia de lapte

aminoacizi la nivelul glandei mamare, ceea ce determin\ o reducere a procentului de protein\ din lapte. Rasa determin\ unele diferen]ieri `n ceea ce prive[te con]inutul laptelui `n gr\sime [i protein\. ~n privin]a proteinelor, valorile determinate `n cazul raselor locale nu indic\ diferen]ieri mari, `ns\ privitor la con]inutul `n gr\simi, `ntre aceste popula]ii deosebirile sunt evidente. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 44 se constat\ c\ `n timp ce con]inutul proteic la rasele }urcan\ [i Karakul este apropiat, diferen]ierile privitoare la con]inutul de gr\sime sunt evidente chiar din prima lun\ a lacta]iei (6,5 % la }urcan\ [i 8,04 % la Karakul).
Tabelul 45

Con]inutul `n protein\ [i gr\sime `n raport cu rasa [i faza lacta]iei (V., Taft\, 1983)
Luna
calendaristic\

}igaie
Protein\ Gr\sime

}urcan\ alb\
Protein\ Gr\sime

Merinos
Protein\ Gr\sim e

Karaku l

}urcan\ brum\rie

Gr\sime

Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Total lacta]ie

4,76 5,05 5,00 5,07 5,68 6,03 6,73 5,40

4,45 4,88 5,99 6,66 7,58 8,42 9,04 6,72

5,59 5,69 5,84 5,09 5,86 6,04 6,48 5,79

4,21 4,96 5,80 4,42 8,54 9,50 9,72 7,08

5,09 5,43 6,65 7,83 6,23

4,5 4,5 7,7 9,4 6,47

7,9 8,2 5,6 7,3 8,1 9,2 10,0 8,04

4,52 5,17 4,34 6,46 7,67 8,00 9,57 6,54

Individualitatea este un factor cu o variabilitate deosebit\ `n cadrul turmelor. Varia]ii mai mari constatate la nivelul indivizilor din turme se `nregistraz\ `n cazul con]inutului de gr\sime. Referitor la con]inutului proteic al laptelui produs pe durata aceleea[i lacta]ii, datorit\ faptului c\ heritabilitatea are valori mai mari, aceasta `nregistraz\ fluctua]ii mai reduse. Stadiul lacta]iei. Pe lâng\ influen]a asupra nivelului cantitativ, stadiul lacta]iei exercit\ [i o modificare la nivelul compu[ilor chimici ai laptelui. Astfel, cre[terea con]inutului `n substan]e grase este progresiv\ pe m\sur\ ce se avanseaz\ c\tre sfâr[itul lacta]iei, motiv pentru care [i necesarul de lapte pentru ob]inerea unui kg de brânz\ scade cu 1 - 2 l. De asemenea, trebuie specificat [i faptul c\ din cantitatea total\ de protein\ [i gr\sime ce se realizeaz\ `ntr-o lacta]ie, peste 60 % este secretat\ `n partea a II-a a acesteia. - 214 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

Durata lacta]iei. La oile crescute `n ]ara noastr\ durata lacta]iei este variabil\, cu limite cuprinse `ntre 4 [i 8 luni. Astfel, la oile Merinos [tiut fiind faptul c\ produc]ia principal\ este reprezentat\ de lâna fin\ [i dat fiind caracterul intensiv de cre[tere al acestei rase, durata lacta]iei este de aproximativ 4 luni, din care sunt utilizate la muls exclusiv doar 30 - 50 zile. La celelalte rase cum ar fi }igaia, }urcana, Karakul [i popula]iile de Spanc\ durata lacta]iei se apropie de 7 - 8 luni. Vârsta influen]eaz\ `n mod hot\râtor ambele componente ale laptelui. Astfel, cercet\rile efectuate confirm\ faptul c\ procentul cel mai mare de protein\ [i gr\sime din lapte se `nregistraz\ `n primele dou\ lacta]ii (2 - 4 ani) se men]ine la acest nivel pân\ la 5 - 6 ani, dup\ care descre[te. Intervalul [i num\rul mulsorilor condi]ioneaz\ propor]ia compu[ilor chimici din lapte. ~n cazul practic\rii a trei mulsori pe zi, procentul de gr\sime din lapte este mai mic diminea]a, mai mare la prânz [i intermediar `n cazul laptelui ob]inut la mulsoarea de sear\. Tipul de f\tare. ~n cazul oilor cu f\t\ri unipare pe m\sura avans\rii lacta]iei, con]inutul laptelui `n substan]\ uscat\ cre[te cu peste 30 %, `n timp ce la oile cu f\t\ri gemelare cre[terea este de peste 65 % (tabelul 45). Din valorile prezentate se mai poate constata c\ la data efectu\rii ultimului control, con]inutul `n substan]\ uscat\ a fost superior la oile cu f\t\ri gemelare cu 15,30 %, cel de gr\simea cu 3,12 %, iar cel de protein\ cu 7,05 %.
Tabelul 46

Evolu]ia compozi]iei chimice a laptelui, `n func]ie de tipul de f\tare (S., Timariu, citat de V., Taft\, 1983)
Tipul de f\tare Simpl\ Componente chimice
Subst. uscat\ Ap\ Gr\sime Protein\ Subst. uscat\ Ap\ Gr\sime Protein\

Data controlului
10. IV 16,19 83,81 4,40 5,24 13,72 86,28 4,30 4,32 25.IV 14,72 85,28 4,60 4,02 13,30 86,70 4,10 6,68 10.V 15,90 84,10 5,40 5,23 14,37 85,63 5,10 5,68 25.V 16,51 83,49 6,20 5,79 16,51 83,49 5,60 5,79 9.VI 16,71 83,29 6,10 4,34 17,33 82,67 6,30 5,97 24.VI 17,64 82,67 5,80 5,76 16,76 83,24 6,10 5,57 9.VII 18,51 81,49 6,90 6,49 18,19 81,81 7,50 6,72 24.VII 21,21 78,79 9,60 6,24 24,45 75,55 9,90 6,68 Total 7,08 6,99 7,24 7,6

Gemelar\

Factorii de mediu (temperatura, umiditatea, lumina, presiunea atmosferic\, curen]ii de aer). Ac]iunea factorilor ambientali [i implicarea lor direct\ asupra organismului animal este complex\. ~ntre organism [i mediu se fixeaz\ unele rela]ii de reciprocitate, echilibrul acestora fiind asigurat de capacitatea de adaptare. Indiferent dac\ ne referim la climatul - 215 -

Produc]ia de lapte

general sau microclimatul din saivane, devia]iile fa]\ de valorile optime determin\ reduceri severe ale produc]iei de lapte [i implicit a compozi]iei chimice a acestuia. Influen]a separat\ [i gradul de implicare a fiec\rui factor sunt foarte pu]in studiate pân\ `n prezent.

4.3.5. CERIN}ELE DE CALITATE ALE LAPTELUI DE OAIE UTILIZAT LA OB}INEREA BRÂNZETURILOR
~n scopul stabilirii cerin]elor de calitate pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ materia prim\ `n vederea fabric\rii diverselor sortimente de brânzeturi, calitatea laptelui trebuie verificat\ prin examen organoleptic [i de laborator (determin\ri fizico-chimice [i microbiologice). ~n cazul determin\rii calit\]ii laptelui sunt necesare efectuarea unor aprecieri organoleptice [i analize fizico-chimice cum ar fi: aprecierea gradului de impurificare, determinarea densit\]ii, determinarea con]inutului de gr\sime, determinarea acidit\]ii [i dup\ caz [i a con]inutului de protein\. Aprecierea organoleptic\ vizeaz\ determin\rile referitoare la aspect, consisten]\, culoare, gust [i miros. Aprecierea gradului de impurificare se realizeaz\ prin filtrarea probei cu ajutorul lactofiltrului [i `n func]ie de cantitatea de impurit\]i re]inut\ se apreciaz\ puritatea laptelui. Determinarea con]inutului de gr\sime. Metoda uzual\ de determinare este cea acido-butirometric\. La fabricarea brânzeturilor, con]inutul laptelui `n gr\simi are o mare importan]\, dat fiind faptul c\ gr\simea dispersat\ sub form\ de emulsie nu permite `nt\rirea excesiv\ a cazeinei coagulate, afâneaz\ structura [i contribuie la o mai bun\ re]inere a apei, m\rind astfel randamentul. La unele brânzeturi de tip Roquefort, `n timpul matur\rii, gr\simea sufer\ unele transform\ri, imprimând astfel particularit\]ile caracteristice acestui sortiment de brânz\. Determinarea acidit\]ii. Aciditatea laptelui poate fi determinat\ prin metode calitative (poba fierberii, cu anumi]i indicatori [i alcooli) [i cantitative (prin metoda titr\rii). Aciditatea activ\ sau pH-ul indic\ concentra]ia laptelui `n ioni de hidrogen, adic\ aciditatea activ\ a mediului respectiv. Laptele de oaie - 216 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

prezint\ propriet\]i amfotere, `nsu[ire datorat\ `n principal prezen]ei substan]elor proteice [i a s\rurilor minerale (citra]i, fosfa]i). Având aceast\ proprietate, atât `n prezen]a bazelor cât [i a acizilor, ac]iunea componen]ilor respectivi impiedic\ o varia]ie brusc\ a pH-ului, tamponând astfel mediul, facilitând `n acela[i timp ca dezvoltarea bacteriilor lactice s\ nu fie influen]at\ de aciditatea titrabil\ ridicat\.

4.3.6. METODE RAPIDE DE PRELUCRARE A LAPTELUI DE OAIE
Coagularea sau `nchegarea laptelui reprezint\ procesul prin care se realizeaz\ separarea cazeinei [i a altor substan]e din lapte `n scopul ob]inerii brânzei. Sub efectul acidifierii lactice [i a proteolizei determinate de enzimele coagulante din cheag, laptele trece din stare lichid\ `ntr-o mas\ gelificat\, elastic\ [i de o anumit\ consisten]\ denumit\ gel. Prin prelucrarea tradi]ional\ sau industrial\ a laptelui de oaie imediat dup\ muls rezult\ o serie de derivate, utilizate frecvent `n alimenta]ia omului. Brânzeturile ob]inute prin prelucrarea laptelui sunt extrem de apreciate de marea mas\ a consumatorilor. Metodele utilizate sunt diferite de la regiune la regiune sau de la ]ar\ la ]ar\. ~n Fran]a, prin prelucrarea laptelui de oaie se ob]in renumitele brânzeturi de tip Roquefort [i Ramadour, iar `n Cehia [i Bulgaria a brânzei Liptovscaia [i respectiv a ca[cavalului. La noi `n ]ar\, `n urma prelucr\rii laptelui de oaie pot fi ob]inute ca[ul proasp\t, brânza telemea, brânza de putin\, brânza de burduf [i ca[caval. Telemeaua de oaie se ob]ine prin prelucrarea laptelui proasp\t muls [i `nchegat, iar pentru coagularea se folose[te fie cheagul industrial fie cel preparat din stomacul glandular al mieilor. ~nainte de ad\ugarea cheagului, laptele este strecurat [i apoi `nc\lzit la 30 - 320 C. Dup\ ce cheagul a fost ad\ugat `n cantit\]ile stabilite, se agit\ bine timp de câteva minute pentru repartizarea uniform\ a acestuia. Timpul necesar de `nchegare este de 30 - 40 minute, fiind influen]at de temperatura mediului ambiant. Laptele `nchegat se scoate apoi `n straturi de 5 - 6 cm grosime [i se a[eaz\ pe o pânz\ (sedil\) `n crint\ [i pe o mas\ prev\zut\ cu un plan `nclinat, favorizând astfel scurgerea zerului. Laptele `nchegat, sau ca[ul, sufer\ `n continuare 3 - 5 leg\ri `n sedil\ [i t\ieri consecutive, pentru scurgerea zerului. Dup\ ultima leg\tur\ [i, doar `n momentul `n care - 217 -

Produc]ia de lapte

zerul curge limpede [i sub form\ de pic\turi, ca[ul se taie `n calupuri cu laturi de 10/10 sau 15/15 care, apoi sunt introduse `ntr-o saramur\ dinainte preparat\ din 2 kg sare la 10 litri ap\. Dup\ saramurare, brânza respectiv\ poate fi pus\ la p\strare `n butoaie de 50 - 100 kg [i valorificat\ `n sezonul rece, când oferta de ca[ proasp\t este practic nul\. ~n vederea ob]inerii unui kg de telemea, este necesar\ o cantitate medie de lapte pe sezon de 3,7 - 3,9 kg cu varia]ii cuprinse `ntre 4 [i 4,5 kg `n lunile mai - iunie, apoi 3,5 - 4,0 kg `n intervalul iulie - august [i o cantitate mai redus\ `n lunile de toamn\. Brânza de burduf reprezint\ practic cea mai veche form\ de prelucrare a laptelui de oaie. ~n afar\ ]\rii noastre acest tip de brânz\ mai poate fi `ntâlnit [i `n unele zone montane locuite de aromânii din Balcani. Modul de ob]inere a brânzei de burduf implic\ mai `ntâi ob]inerea ca[ului. ~n continuare, pentru fermentat ca[ul verde se ]ine la `ntuneric timp de 5 - 8 zile, a[ezat pe ni[te poli]e. Dup\ parcurgerea acestei etape, ca[ul se f\râmi]eaz\ (chiar [i cu ma[ina de tocat carne), se s\reaz\ utilizând `n medie 1,5 kg sare la 50 kg ca[. Apoi, ca[ul fr\mântat [i s\rat se pune `n burdufuri confec]ionate din coaj\ de brad care-i imprim\ astfel gust [i miros deosebit. Burdufurile trebuie bine umplute [i `nchise, deoarece p\trunderea aerului favorizeaz\ apari]ia proceselor de alterare. ~n aceast\ stare, brânza de burduf poate fi conservat\ timp de 2 3 ani, `ns\ datorit\ faptului c\ este sf\râmicioas\ [i nu poate fi t\iat\ felii este mai pu]in apreciat\. Cantitatea medie de lapte necesar\ ob]inerii unui kg de brânz\ de burduf este de 5,5 - 6,0 kg. Brânza de putin\ este apreciat\ [i preparat\ mai mult `n Moldova [i se ob]ine `n mod asem\n\tor cu cea de burduf. Ca[ul fermetat este f\râmi]at, fr\mântat [i b\tut bine `n putini din lemn, iar la final acestea vor fi `nchise bine [i duse spre p\strare `n locuri r\coroase [i f\r\ umiditate `n exces. Ca[cavalul din lapte de oaie se ob]ine prin diferite procedee din ca[ul fermentat. La noi `n ]ar\ mai cunoscut este ca[cavalul de Penteleu, de Dobrogea [i de Câmpulung. Untul din lapte de oaie se prepar\ din jan]ul rezultat din presarea ca[ului. Culoarea acestuia este alb-g\lbuie [i are un con]inut mai redus de substan]\ uscat\ comparativ cu untul ob]inut din laptele de vac\. Urda se ob]ine din fierberea zarei rezultate din prepararea ca[ului de oaie. ~n stare proasp\t\ aceasta este dulce fiind denumit\ [i urd\ dulce [i se consum\ ca atare imediat dup\ ob]inere. De asemenea, pentru consumul ulterior, urda poate fi s\rat\ [i p\strat\ `n s\cule]e din pânz\. - 218 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

Jinti]a este spuma dulce rezultat\ `n urma fierberii zarei `nainte de a se alege urda. Se prezint\ sub forma lichid\, de culoare alb-g\lbuie [i are un gust acri[or. Este destinat\ consumului imediat, sau poate fi p\strat\ pentru o perioad\ de timp relativ scurt\ `n burdufuri. Iaurtul de oaie, este mai bogat `n substan]e grase [i totodat\ mai gustos fa]\ de cel preparat din laptele de vac\, fiind deosebit de apreciat de c\tre consumatori. Zerul rezult\ `n urma fierberii [i scurgerii urdei, este destinat hr\nirii porcilor sau câinilor ciob\ne[ti.

4.3.7. PARTICULARIT|}ILE EJEC}IEI LACTOGENE
Pe durata efectu\rii unei mulsori pot fi `ntâlnite situa]ii `n care emisiunea lactogen\ poate `nregistra un singur vârf ce apare de regul\ `n intervalul 9 - 12 secunde, sau dou\ vârfuri din care primul survine `n acela[i interval iar al doilea `ntre 38 - 42 secunde (fig70). ~n aceste condi]ii [i durata de muls va fi diferit\, efectuându-se `n cca. 30 - 40 secunde `n prima situa]ie [i `n aproximativ 64 secunde `n al doilea caz.

Fig.70. Dinamica debitului maxim la oile cu una [i dou\ emisii (J., Labussiere, citat de Taft\ 1983)

Trebuie f\cut\ precizarea c\ a doua situa]ie este mai frecvent `ntâlnit\ la oile cu produc]ii superioare de lapte [i c\ cele cu un singur vârf nu se preteaz\ la mulsul mecanic [i mai mult decât atât, o parte din gr\sime poate r\mâne `n segmentul alveolar producând astfel o diminuare a metabolismului la nivelul celulelor secretorii, influen]ând nivelul productiv. - 219 -

Produc]ia de lapte

Pe durata perioadei de al\ptare, mielul prin suptul s\u, frâneaz\ oarecum apar]ia celui de-al doilea vârf maximal. Astfel, `n cazul `n care `n]\rcarea mieilor a avut loc la patru zile de la na[tere, al doilea vârf poate ap\rea la 70 % din efectivul de oi mame, iar `n cazul `n]\rc\rii la vârsta de 40 zile a produ[ilor, apare la numai la 50 %. ~ntre laptele total [i cantitatea celui de-al doilea vârf de emisie este o corela]ie pozitiv\ a c\rei valoare calculat\ este r = 0,68 pentru diminea]\ [i r = 0,66 pentru sear\, iar `ntre laptele total [i cel rezidual valoarea corela]iei este r = 0,47 diminea]a [i r = 0,59 seara. Pe durata suptului sau mulsului, prezen]a mielului contribuie la instalarea reflexului de evacuare a laptelui. De asemenea, o particularitate a ejec]iei laptelui o constituie [i tehnica de muls. Aceast\ opera]iune trebuie efectuat\ rapid [i complet, doarece pe lâng\ alte aspecte, golirea imediat\ [i pe cât posibil total\ constituie [i principalul factor al men]inerii lactogenezei la un nivel intens. Extragerea total\ a laptelui din glanda mamar\ este dependent\ [i de declan[area reflexului realizat de participarea fiziologic\ a animalului respectiv [i se realizeaz\ prin excita]iile mecanice ale glandei mamare efectuate prin intermediul limbii mielului sau mâinii mulg\torului care, sunt preluate de receptorii tactili [i transmise sub form\ de impulsuri nervoase la scoar]a cerebral\, iar mai departe la nivelul complexului hipotalamo-hipofizar. Acesta este momentul `n care sub influen]a acestor impulsuri este eliberat\ ocitocina de c\tre partea posterioar\ a hipofizei, hormon care `n mai pu]in de 20 secunde ajunge pe cale sangvin\ la nivelul glandei mamare, declan[ând astfel activitatea motorie. ~n acest interval, `n regiunea alveolar\, cre[te presiunea intramamar\ iar laptele este `mpins u[or prin canalele galactofore. Sisteme de mulgere a oilor. Mulsul oilor `ncepe imediat dup\ `n]\rcarea sau sacrificarea mieilor. ~n practic\ pot fi `ntâlnite situa]ii `n care mulsul poate fi practicat chiar [i `n perioada de al\ptare. Aceast\ situa]ie poate surveni numai `n cazul oilor cu un poten]ial lactogen ridicat [i doar dup\ obi[nuirea mieilor [i cu alte surse de hran\. ~n acest caz mulsul se face de regul\ odat\ pe zi, diminea]a [i numai dup\ ce mieii au fost separa]i de mame `nc\ din seara zilei precedente. ~n acest fel se poate ob]ine o produc]ie de lapte pe oaie [i pe lacta]ie superioar\ cu 10 - 15 %. Pe durata unei lacta]ii, `n func]ie de sezon [i nivelul cantitativ, num\rul mulsorilor zilnice este variabil. La `nceputul lacta]iei, oile sunt - 220 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

mulse de trei ori pe zi (diminea]a, prânz [i seara), iar c\tre sfâr[it se trece la dou\ mulsori zilnice prin renun]area celei de la prânz, urmând ca `nainte cu 15 - 25 zile de data forfetar\ `n]\rc\rii oilor s\ se treac\ la practicarea unei singure mulsori. La ovine, cel mai r\spândit sistem de muls este cel manual, `ns\ `n ]\ri cu zootehnie avansat\ `n care sunt crescute cu predilec]ie rase bune [i foarte bune produc\toare de lapte s-a extins [i mulsul mecanic. Mulsul manual reprezint\ sistemul cel mai r\spândit, iar `n Europa se practic\ `n dou\ variante: manual posterior [i manual lateral. Mulsul manual posterior reprezint\ metoda uzual\ de muls, fiind utilizat pe scar\ larg\ `n România, Bulgaria, Macedonia, Croa]ia, Slovenia, Iugoslavia [i par]ial `n ]\ri din C.S.I. Pentru ca mulsul manual posterior s\ fie efectuat `n condi]ii bune, este necesar a se amenaja un cotar prev\zut cu un perete cu mai multe u[i]e (strunga) prin care oile, una câte una, vin pe platforma de muls. Toate acestea sunt prev\zute cu un acoperi[ denumit comarnic. Pentru ca oile s\ fie re]inute cu u[urin]\ pe durata mulsului, este necesar ca platforma de sta]ionare s\ fie confec]ionat\ din scândur\ dispus\ `ns\ u[or `nclinat\ c\tre cioban. ~n zonele montane [i de podi[ se mai amenajeaz\ [i alte dou\ compartimente, din care unul este destinat prelucr\rii laptelui (fierb\toare), iar al doilea mai `ntunecat [i r\coros denumit c\[\rie utilizat pentru a depozita ca[ul [i urda. Dup\ muls oile trec `ntr-un padoc unde r\mân pân\ la mulgerea tuturor mânz\rilor. Toate acestea compartimente sunt construite din materiale locale (plase din lemn) [i vor fi dispuse pe un teren u[or `nclinat, astfel `ncât apa pluvial\ s\ se scurg\ rapid, `ns\ ori de câte ori este nevoie locul de târlire va fi mutat. Mulsul manual se execut\ `n trei faze: `n prima faz\ ciobanul sau persoana care execut\ aceast\ lucrare, prinde cu o mâna ugerul, iar cu cealalt\ stoarce primele jeturi desfundând astfel mameloanele; `n faza urm\toare ugerul este cuprins cu ambele mâini [i supus unei presiuni laterale [i de sus `n jos astfel `ncât din ambele mameloane laptele este evacuat `n jeturi lungi [i continuue; `n ultima faz\ pentru evacuarea ultimilor pic\turi de lapte se trece la mulsul cu nod la fiecare mamelon. Pentru a evita reducerea duratei de p\[unat [i oboseala ciobanilor, mulsul se va efectua rapid, total [i la ore fixe [i nu trebuie s\ dep\[easc\ pe total turm\ 90 minute diminea]a [i 60 - 75 minute la prânz [i seara. Referitor la durata de mulgere a unei oi, aceasta este variabil\ `n func]ie de cantitatea de lapte [i este de aproximativ 60 secunde diminea]a - 221 -

Produc]ia de lapte

[i 30 - 40 secunde la prânz [i seara. Pentru motivele ar\tate, se socote[te pentru fiecare mulg\tor 80 - 100 oi `n prima parte a perioadei de muls [i 100 - 120 oi `n partea a doua.

Fig. 71. Fazele mulsului

Pentru mulsul manual al oilor, sunt utilizate g\le]i confec]ionate din materiale inoxidabile cum ar fi lemnul, tabla zincat\ [i materialul plastic. Pe dou\ sfori, dispuse deasupra g\le]ilor, se fixeaz\ o cup\ a c\rei capacitate este de 1/4 sau 1/2 l, `n care oile se mulg direct [i, datorit\ cursivit\]ii jetului de lapte se formeaz\ spuma care impiedic\ risipirea laptelui. Aceast\ practic\ serve[te [i la ob]inerea unui lapte mai igienic, deoarece `n cup\ pot fi adunate excrementele expulzate `n timpul mulsului. Mulsul manual lateral este practicat `n Ungaria, Cehia, Slovacia [i par]ial `n Federa]ia Rus\. Este asem\n\tor sistemului folosit la mulsul vacilor, cu deosebirea c\ dup\ o anumit\ perioad\ oile vin singure la locul de muls pentru a-[i consuma concentratele, interval de timp `n care sunt mulse. Aplicarea acestui procedeu de muls permite ob]inerea unui lapte mai igienic deoarece fecalele nu pot ajunge `n g\leata de muls, iar mulg\torul nu `[i murd\re[te mânile prin imobilizarea animalului. Mulsul mecanic este practicat frecvent `n unele ]\ri cresc\toare de rase specializate pentru produc]ia de lapte cum ar fi: Fran]a, Israel, Italia [i altele. Metoda prezint\ avantajul c\ ridic\ productivitatea muncii, reduce timpul aferent mulsului pe fiecare individ, cre[te rentabilitatea, asigur\ ob]inerea unui lapte igienic, contribuie la sporirea produc]iei de lapte cu peste 8 % [i altele. Cu toate acestea, cercet\ri recente (Labussiere, 1981), demonstraz\ faptul c\ mulsul mecanic pare s\ diminueze produc]ia. Astfel, oile din rasele nespecializate pentru produc]ia de lapte, mulse de dou\ ori pe zi au produs la fel [i `n unele cazuri mai pu]in fa]\ de cele mulse manual, iar cele apar]inând raselor specializate trecute pe muls mecanic dup\ 4 - 6 s\pt\mâni de la f\tare produc mai pu]in lapte cu 30 40 %.

- 222 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

Pentru mulsul mecanic al oilor, instala]iile de muls folosite sunt similare cu cele utilizate la bovine, doar c\ au alte dimensiuni.

Fig. 72. Mulsul mecanic al oilor

4.3.8. PARTICULARIT|}ILE CURBEI DE LACTA}IE LA OVINE
~n direc]ia sporirii produc]iei de lapte la ovine, o deosebit\ importan]\ pentru procesul de amelioarare `n fazele ini]iale este acordat\ stabilirii tipului de curb\ de lacta]ie `n care se `ncadreaz\ animalul respectiv deoarece, aceasta constituie un element ce caracterizeaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de lapte. De obicei, curba de lacta]ie este supus\ unor factori de variabilitate dintre care cei mai importan]i sunt: vârsta, rasa, individualitatea, durata lacta]iei, nivelul de selec]ie, alimenta]ia [i factorii de mediu. Pentru oile cu produc]ii relativ bune de lapte, curba de lacta]ie este apropiat\ de cea redat\ `n figura de mai jos. Vârful curbei de lacta]ie poate interveni `n func]ie de ras\ la 15 - 20 zile de la f\tare, sau la 30 -50 zile, iar exprimat\ grafic produc]ia zilnic\ de lapte dintr-o lacta]ie dat\, se prezint\ sub forma unei curbe cu o ramur\ ascendent\ [i o alta descendent\. De asemenea, `n func]ie de mai mul]i factori, `ntre ramura - 223 -

Produc]ia de lapte

ascendent\ [i cea descendent\ poate interveni [i o faz\ de platou, iar descre[terea poate fi brusc\ sau lent\.

Fig. 73. Curba lacta]iei la ovine

~n faza ascendent\, activitatea glandei mamare este intens\ [i poate fi limitat\ de absen]a reflexului ejec]iei [i de deficitul nutritiv. ~ntre nivelul produc]iei maxime de lapte pe o lacta]ie [i durata fazei ascendente a curbei de lacta]ie V., Taft\, 1983 g\se[te o corela]ie negativ\ (r = - 0,390). La rasele }igaie [i }urcan\, vârful curbei de lacta]ie este atins `n cazul f\t\rilor de prim\var\ `n a doua sau a treia lun\ de lacta]ie [i coincide practic cu lunile `n care vegeta]ia este abundent\ (mai, iunie), pe când la Karakul acest nivel este atins `n prima lun\ [i mai rar `n a doua. Intervalul scurs de la f\tare pân\ la atingerea vârfului curbei lacta]iei condi]ioneaz\ `n mare parte produc]ia de lapte din lacta]ia respectiv\, deoarece este cunoscut faptul c\ `n primele 90 zile de lacta]ie se ob]ine aproximativ 65 % din cantitatea total\ de lapte din lacta]ia dat\. ~n partea a doua a lacta]iei, cantitativ laptele se reduce, dar se `mbun\t\]e[te din punct de vedere calitativ prin cre[terea procentului de gr\sime [i protein\. Mai mult decât atât, `n condi]ii practice de exploatare, caracterizate prin elemente comune cum ar fi aceea[i durat\ a lacta]iei [i acelea[i condi]ii de `ntre]inere [i hr\nire, s-a constatat c\ produc]ia total\ de lapte variaz\ `n raport cu plasamentul debitului maxim `n cadrul lunilor calendaristice. V., Taft\ [i colab.(1973), arat\ c\ sub acest aspect apare o evident\ particularitate biologic\ a lacta]ie care, de cele mai multe ori const\ `n diferite variante posibile.

- 224 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

a. Când debitul maxim se plaseas\ `n luna iunie, pot fi ob]inute cele mai mari produc]ii. b. Când debitul maxim este atins `n cursul lunii mai, se ob]in produc]iile de lapte cele mai reduse. c. Când `n lunile mai - iunie curba lacta]iei intr\ `n faza de platou, produc]iile ob]inute sunt intermediare. ~n aceste condi]ii, pentru aplicarea [i `ndeplinirea cu succes a obiectivelor selec]iei oilor [i pentru produc]ia de lapte, trebuie s\ se ]in\ seama pe lâng\ alte criterii [i de e[alonarea f\t\rilor, deoarece este cunoscut [i confirmat faptul c\ produc]ia de lapte ob]inut\ de la oile care au f\tat `n martie [i `nceputul lunii aprile este superioar\ comparativ cu cea rezultat\ de la oile care au f\tat `n primele dou\ luni ale anului.

4.3.9. METODE {I TEHNOLOGII DE AMELIORARE A PRODUC}IEI DE LAPTE LA OVINE
Dat\ fiind importan]a deosebit\ [i rolul biologic [i economic a produc]iei de lapte, la efectivele de ovine crescute `n ]ara noastr\ ameliorarea acesteia este de mare actualitate. C\ile [i metodele ce pot fi utilizate `n scopul `mbun\t\]irii produc]iei de lapte la ovine sunt multiple, `ns\ indiferent de metoda aplicat\ trebuie s\ se ]in\ cont de mai multe criterii cum ar fi: forma [i m\rimea glandei mamare, func]ionalitatea [i simetria ambelor jum\t\]i ale acesteia, dezvoltarea mameloanelor, capacitatea de evacuare rapid\ [i total\ a laptelui, durata lacta]iei, longevitatea, prolificitatea [i greutatea corporal\ a mieilor la vârsta de 20 zile. Datorit\ faptului c\ produc]ia de lapte este o `nsu[ire determinat\ poligenic, este dificil a se stabili cu precizie genele implicate `n acest proces. Cu toate c\ pentru aceast\ `nsu[ire coeficientul de heritabilitate unanim acceptat este de h2= 0,30 exist\ `ns\ `n literatura de specialitate o anumit\ variabilitate a valorii acestuia, de unde se desprinde ideea c\ raporturile cu factorii de mediu nu sunt pe deplin elucidate. O alt\ surs\ de inducere a acestei variabilit\]i poate fi reprezentat\ [i de gradul de impurificare a raselor, de lipsa unor metode clare [i precise de control a produc]iei de lapte, precum [i de nivelul diferit de alimenta]ie. Ameliorarea produc]iei de lapte la ovine poate fi realizat\ fie prin selec]ia `n cadrul rasei, fie prin practicarea `ncruci[\rilor.

- 225 -

Produc]ia de lapte

Ameliorarea produc]iei de lapte prin selec]ie. Practicarea selec]iei `n cadrul rasei favorizeaz\ schimbarea frecven]ei genelor ce induc crearea de noi fenotipuri cu produc]ii superioare de lapte, `ns\ prezint\ neajunsul c\ timpul de `ndeplinire a obiectivelor propuse este mai lung. De asemenea, prin selec]ie pot fi ameliorate [i unele calit\]i deficitare cum ar fi de pild\ forma [i m\rimea glandei mamare, eliminarea mai rapid\ a con]inutului de lapte, etc. Cu toate acestea selec]ia pentru produc]ia de lapte trebuie abordat\ de la ras\ la ras\ `n func]ie de specificul acestora, de direc]ia principal\ de exploatare, precum [i de al]i factori. ~n cazul raselor Merinos, selec]ia oilor `n vederea sporirii produc]iei de lapte poate fi aplicat\ cu succes deoarece, `n condi]ii eficiente de hr\nire `ntre produc]ia de lapte [i celelalte produc]ii ob]inute de la aceast\ specie nu exist\ antagonism fiziologic, ci dimpotriv\ Boyazoglu (1963) citat de V., Taft\, (1983) arat\ c\ `ntre produc]ia de lapte [i de lân\ se stabile[te o corela]ie pozitiv\ (+ 0,02 [i + 0,23) iar `ntre cea de lapte [i greutatea corporal\ corela]ia are valori cuprinse `ntre + 0,04 [i + 0,34. ~n cazul raselor cu poten]ial lactogen bun, pentru a se ob]ine rezultatele scontate, ameliorarea produc]iei de lapte prin selec]ie este precedat\ de `ndeplinirea unor anumite lucr\ri cu caracter tehnic. Mijloacele principale ale ansamblului de ac]iuni tehnice vizeaz\ stabilirea nivelului produc]iei de lapte [i `n func]ie de aceasta, identificarea plusvariantelor [i organizarea nucleului activ al rasei, producerea dirijat\ a reproduc\torilor de `nalt\ valoare zootehnic\ [i aprecierea calit\]ii acestora prin introducerea test\rii proprii [i a descenden]ei, difuzarea berbecilor testa]i [i identifica]i ca fiind amelioratori [i extinderea `ns\mân]\rilor artificiale. Toate aceste ac]iuni nu sunt posibile f\r\ un control riguros al activit\]ilor reproductive [i a lacta]iei ca atare. ~n acest sens, se impune ]inerea unor eviden]e corecte [i la timp [i `ndeosebi a celor referitoare la rata prolificit\]ii, rata de mortalitate [i posibilit\]ile de desezonizare a ciclurilor sexuale. ~n vederea stabilirii capacit\]ii de al\ptare cât mai real\ a oilor mame, este necesar ca mieii s\ fie cânt\ri]i `n perioada de al\ptare la intervale de 21 zile, iar pe baza sporului de cre[tere se va determina cantitatea de lapte supt sau valoarea lacta]iei. Ameliorarea produc]iei de lapte prin `ncruci[\ri. Este recomandat\ spre a fi aplicat\ doar `n situa]ia `n care la nivelul popula]iilor de ovine nu exist\ o anumit\ variabilitate genetic\ care s\

- 226 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

permit\ ob]inerea unor progrese prin selec]ia plusvariantelor din rasa respectiv\. Ca rase amelioratoare pot fi utilizate doar acelea care nu produc modific\ri esen]iale ale lânii [i care, pe lâng\ ameliorarea produc]iei de lapte nu afecteaz\ gradul de rusticitate [i `mbun\t\]esc considerabil [i al]i indicatori cum ar fi precocitatea [i prolificitatea. Astfel, `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor dintre berbeci Friz\ [i oi }igaie, rezultatele ob]inute la meti[ii din F1 cu toate c\ au fost relativ bune nu s-au ridicat la nivelul a[tept\rilor. Produc]iile de lapte ob]inute au fost cu mult inferioare fa]\ de poten]ialul rasei amelioratoare, fiind necesar\ `n acest caz [i ob]inerea genera]iei a doua de meti[i. Rezultatele ob]inute la `ncruci[area Friz\ x }urcan\ au fost `n general bune. ~ns\ extinderea acestui tip de `mperechere nu este recomandat\ spre a fi efectuat\ `n mas\ deoarece, la nivelul meti[ilor au loc modific\ri majore ale `nveli[ului pilos, motiv pentru care, `n scopul sporirii produc]iei de lapte la }urcan\ este recomandat\ mai degrab\ ca amelioratoare rasa Awassi. ~ns\, indiferent de sistemul pentru care s-a optat `n vederea amelior\rii produc]iei de lapte la ovine, o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ prevenirii efectelor negative induse de cre[terea gradului de consangvinizare.

4.3.10. CONTROLUL PRODUC}IEI DE LAPTE LA OVINE
~n ultimul timp, elaborarea unor metode cât mai precise de control a produc]iei de lapte la ovine, a constituit o preocupare permanent\ atât pentru cresc\tori cât [i pentru cercet\tori. La noi `n ]ar\ Th. Nica a pus bazele unei metode de control a produc]iei de lapte la ovine, denumit\ metota coeficientului de control, considerat\ la vremea respectiv\, chiar [i acum, ca fiind cea mai eficient\ [i mai operativ\. Metoda coeficientului de control poate fi aplicat\ pe toat\ durata lacta]iei [i se bazeaz\ pe raportul dintre produc]ia zilnic\ [i cantitatea de lapte de la o singur\ mulsoare din ziua de control. Coeficientul de control se determin\ prin raportarea cantit\]ii totale de lapte ob]inut\ de la turma respectiv\ la mulsoarea de la prânz [i seara zilei premerg\toare celei de control [i din diminea]a zilei de control, la cantitatea ob]inut\ la mulsoarea din diminea]a zilei de control. - 227 -

Produc]ia de lapte

~n situa]ia `n care controlul urmeaz\ a fi efectuat la oile aflate `n perioada de al\ptare a mieilor, coeficientul de control se determin\ prin raportarea duratei de separare a mieilor, exprimat\ `n ore, la num\rul de ore dintr-o zi. Prin `nmul]irea valorii coeficientului de control cu cantitatea de lapte rezultat\ [i `nregistrat\ individual `n diminea]a zilei de control, ob]inem cantitatea poten]ial\ de lapte secretat\ de glanda mamar\ pe durat\ unei zile. Prin `nmul]irea cantit\]ii de lapte din ziua de control cu num\rul de zile din perioada respectiv\, rezult\ cantitatea de lapte pentru intervalul de timp considerat. Apoi, prin `nsumarea cantit\]ilor de lapte calculate pentru fiecare interval considerat, rezult\ cantitatea de lapte muls `n lacta]ia respectiv\. Când metoda este aplicat\ pentru prima dat\ `n turma respectiv\, recomandabil ar fi ca pe durata unei lacta]ii s\ fie organizate 3 - 5 controale `n scopul depist\rii plusvariantelor, iar din lacta]iile urm\toare se poate trece la efectuarea controalelor la intervale de 15 - 20 zile.

4.3.10.1. REGULAMENTUL INTERNA}IONAL DE CONTROL A PRODUC}IEI DE LAPTE LA OVINE
Dat\ fiind importan]a produc]iei de lapte ob]inut\ de la ovine, `n ultimul timp, la nivel european s-au c\utat noi solu]ii `n vederea elabor\rii unei metode unice [i eficiente de control. ~n final, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, c\ut\rile [i cercet\rile au fost `ncununate de succes, adoptându-se `n final o metodologie unic\ de control, aplicat\ ast\zi `n toate ]\rile comunitare. Extinderea aplic\rii acestui regulament [i `n alte ]\ri, inclusiv `n ]ara noastr\, devine ca o necesitate stringent\ deoarece, aplicarea `n controlul produc]iei de lapte la ovine a altor metode bazate pe principii diferite, indiferent de gradul de obiectivitate ale acestora nu ofer\ indicatori de compara]ie cu rezultatele ob]inute `n alte ]\ri. ~n continuare vom prezenta con]inutul [i bazele de aplicare a regulamentului interna]ional de control a produc]iei de lapte la ovine, iar pentru a u[ura prezentarea vom explica mai `ntâi termenii care descriu toate sistemele de cre[tere posibile. Durata al\pt\rii - corespunde perioadei de al\pt\re a mieilor sau al\pt\rii [i mulgerii simultane. Dac\ mieii nu sug la mam\ decât `n perioada colostral\, durata al\pt\rii este considerat\ nul\. Dac\ prima faz\ de al\ptare exist\, produc]ia de lapte este dat\ de laptele supt `n

- 228 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

cazul al\pt\rii stricte sau de laptele supt [i muls `n cazul mulgerii par]iale `n perioada de al\ptare. Durata mulgerii exclusive - corespunde perioadei de mulgere a oilor dup\ `n]\rcarea complet\ a mieilor, pân\ la `n]\rcarea total\ a oilor. Durata de lacta]ie - este egal\ cu suma duratei de al\ptare [i a duratei de mulgere exclusiv\; reprezint\ de asemenea intervalul dintre data f\t\rii [i data `n]\rc\rii oilor. Produc]ia de lapte total\ pe lacta]ie - este dat\ de suma produc]iei de lapte din perioada al\pt\rii (lapte supt sau lapte supt [i muls) [i a produc]iei de lapte ob]inut\ `n perioada mulgerii exclusive (lapte muls). Numai cantitatea de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv poate fi m\surat\ sigur [i precis cu prilejul controlului produc]iei de lapte la ovine. ~n practica cre[terii oilor se pot `ntâlni diverse situa]ii, motiv pentru care aplicarea acestui regulament se va face diferit. Situa]ia mulgerii dup\ f\tare. ~n aceast\ situa]ie oile sunt mulse dup\ f\tare (dup\ faza colostral\), caz `n care durata lacta]iei [i cea a mulgerii exclusive sunt egale.

Produc]ia de lapte de la mulgerea exclusiv\ este egal\ cu produc]ia de lapte total\ din lacta]ia respectiv\. Situa]ia mulgerii dup\ perioada de al\ptare. Oile sunt mulse dup\ o prim\ perioad\ de al\ptare a mieilor, sau o perioad\ de al\ptare [i mulgere simultan\.

- 229 -

Produc]ia de lapte

Produc]ia de lapte de la mulsul exclusiv este deci inferioar\ produc]iei totale de lapte pe lacta]ie. ~n acest caz este supus\ controlului doar faza descendent\ a curbei lacta]iei. Produc]ia total\ [i produc]ia de referin]\. Calcul\m produc]ia de lapte pe lacta]ie sau produc]ia de lapte la mulsul exclusiv, numai când mulsul oilor `ncepe imediat dup\ f\tare sau dup\ o perioad\ de al\ptare a mieilor. }inând cont de diversitatea sistemelor de cre[tere este imposibil de definit o durat\ standard a lacta]iei sau o durat\ standard a mulgerii exclusive. ~n consecin]\, recomand\m fiec\rei asocia]ii de cre[tere a oilor s\ defineasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi crescut\ (dup\ vârst\ [i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ pe lacta]ie, sau o produc]ie de lapte de referin]\ la mulsul exclusiv `n func]ie de sistemul de produc]ie practicat. Durata standard a perioadei de al\ptare precum [i produc]ia de referin]\ vor fi comunicate organismelor oficiale `ns\rcinate cu efectuarea controlului produc]iei de lapte la ovine. Reguli [i norme obligatorii - se refer\ la ansamblul de norme [i reguli obligatorii care, se aplic\ `n toate cazurile pentru controlul oficial de tip A sau B. Responsabilitatea [i natura controlului. Diferitele tipuri de opera]iuni de control, descrise mai jos, vor fi realizate de un agent de stat, sau de un organism competent agreat de stat (metoda A), sau de cresc\tor (metoda B). Pentru ca rezultatele controlului s\ fie credibile [i unanim acceptate, to]i posesorii de turme luate `n controlul oficial al produc]iei de lapte vor ]ine cont de urm\toarele reguli obligatorii: - identificarea animalelor s\ fie f\cut\ prin tatuare (sau alte sisteme considerate ca sigure, `ns\ oficializate) excluzând existen]a de animale cu acela[i num\r matricol sau semn de individualizare, `ntr-o sau `ntre ferme; - acceptarea vizitelor periodice ale organismelor autorizate `n scopul verific\rii informa]iilor privitoare la organizarea `mperecherilor dirijate, ]inerea corect\ a eviden]elor la f\tare, marcarea corect\ a mieilor, verificarea originii mieilor, etc. Oricare ar fi metoda de control utilizat\, unele informa]ii vor fi furnizate de cresc\torul `ns\[i, cum ar fi cele ce se refer\ la practicarea dirij\rii `mperecherilor [i rezultatele ob]inute la f\tare, iar pentru verificarea acestor informa]ii putem apela la controlul de filia]ie pe grupe sangvine. Aceste informa]ii vor face `ns\ obiectul unor superviz\ri, efectuate de un organism agreat sau oficial recunocut de c\tre stat. - 230 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

Natura oilor controlate. Cresc\torul `[i poate diviza turma `n unul sau mai multe loturi de oi [i poate efectua controlul produc]iei de lapte la unul singur, f\r\ a permite `ns\ trecerea oilor dintr-un lot `n altul `n cursul lacta]iei respective. Pentru sectorul privat efectivele luate `n controlul oficial al produc]iei de lapte, pot fi reprezentate din oi apar]inând mai multor cresc\tori cu condi]ia ca turma s\ fie aceea[i pe toat\ durata lacta]iei. La fiecare control al produc]iei de lapte (cantitativ) realizat `n ferm\ toate oile aflate la muls exclusiv (de rase sau genotipuri considerate `n plan de selec]ie) trebuie controlate. Acest principiu de control exhaustiv este indispensabil pentru a se evita erorile ce ar putea s\ apar\ prin efectuarea controlului lactat numai la anumite e[antioane de oi. ~n consecin]\ nu trebuie s\ lu\m `n sem\ decât controlul realizat atunci când oaia este definitiv separat\ de mielul s\u, adic\ numai `n situa]ia de muls exclusiv. ~n plus, dac\ oile ciobanilor ce `ngrijesc turmele de selec]ie fac parte din turm\ numai o perioad\ a anului, ele nu trebuie s\ fac\ obiectul controlului produc]iei de lapte. Gestiunea unui inventar precis a oilor apar]inând turmelor controlate este primordial\. Data primului control lactat. - Pentru turm\, primul control are loc la 4 - 15 zile dup\ `nceputul mulsului exclusiv. - Pentru o oaie, primul control trebuie s\ intervin\ `n primele 35 de zile ce urmeaz\ `n]\rc\rii definitive a mielului, cu o toleran]\ de 17 zile pentru a permite intrarea la mulsul exclusiv a tuturor oilor din lot, evitându-se astfel fluctua]iile specifice perioadelor de trecere. ~n consecin]\, ecartul dintre f\tare [i primul control cantitativ al produc]iei de lapte a unei oi este cel mult egal cu durata medie de al\ptare a rasei luat\ `n considera]ie plus 52 zile (35+17). Dac\ acest ecart este mai mare, oaia respectiv\ este scoas\ din controlul oficial al produc]iei de lapte. Exemplu: pentru rasele a c\ror durate medii de al\ptare sunt egale cu 0 zile, 25 zile sau 45 zile, primul control cantitativ al produc]iei de lapte trebuie s\ intervin\ la mai pu]in de 52 zile, 77 zile [i respectiv 97 zile dup\ f\tare. Frecven]a [i num\rul controalelor produc]iei de lapte. - Pentru turm\; `n cazul efectu\rii controlului la dou\ mulsori zilnice, intervalul mediu dintre dou\ controale succesive este de 30 zile pentru primele trei [i poate avea o toleran]\ de 28 - 34 zile pentru celelalte controale. Dac\ controlul nu se refer\ decât la o mulsoare - 231 -

Produc]ia de lapte

zilnic\, intervalul mediu dintre controale este de 30 zile. ~n schimb nu exist\ interval minim, cea ce ne permite s\ reliz\m controale la intervale mai apropiate [i `ndeosebi atunci când e[alonarea f\t\rilor o impune. Num\rul total de controale pe turm\ [i pe campanie lactat\ nu este fixat [i poate fi stabilit diferen]iat `n func]ie de ras\ [i categoria de vârt\ a animalelor. - Pentru o oaie, intervalul maxim dintre dou\ controale este de 70 zile (2 x 35) ceea ce `nseamn\ c\ se tolereaz\ absen]a unui control lunar. Dac\ intervalul dintre dou\ controale dep\[e[te 70 zile se opre[te calculul lacta]iei pentru oaia respectiv\. Num\rul minim de controale lunare necesare pentru calculul lacta]iei pe oaie nu este fixat [i va fi stabilit diferen]iat pentru fiecare ras\ [i lacta]ie. Natura [i expresia controalelor. Numai controlul cantitativ al produc]iei de lapte este obligatoriu, controlul compozi]iei chimice a laptelui (controlul calitativ) este facultativ. Controlul cantitativ se refer\ la cantitatea de lapte ob]inut\ de la o oaie cu prilejul mulsului manual sau mecanic. ~n cazul efectu\rii mulsului mecanic se va observa [i viteza de muls, fapt ce ne va permite aplicarea unei selec]ii indirecte [i pentru aceast\ `nsu[ire. Cantitatea de lapte ob]inut\ la mulsul mecanic sau manual se m\soar\, apoi se `nregistreaz\ `n fi[ele de control. Totu[i, m\surarea laptelui poate fi efectuat\ numai la una din mulsorile zilnice realizându-se atunci fie controlul alternant sear\diminea]\, fie controlul lunar corectat de ecartul sear\ - diminea]\, ]inându-se astfel cont de volumul total de lapte produs pe ansamblul turmei la dou\ mulsori avute `n vedere. M\surarea laptelui poate fi ponderal\ (cu exprimare `n grame) sau volumetric\ (cu exprimare `n ml.). Intereseaz\ `ndeosebi m\surarea volumetric\ deoarece este mai rapid\ [i la fel de precis\ ca [i cânt\rirea, cu condi]ia ca instrumentarul utilizat la determinare s\ dispun\ de un dispozitiv de m\surare independent de spum\. Factorul de conversie al greut\]ii `n volum este de 1,036 (densitatea normal\ a laptelui de oaie). Cantitatea de lapte minim\ zilnic\ pentru ca o oaie s\ fie acceptat\ la control este de 200 g sau 200 ml. Pragul minim de precizie la m\surarea laptelui este fixat la 40 g sau 40 ml. M\surarea laptelui ob]inut `n ziua de control va fi f\cut\ cu instrumentar agreat la nivelul fiec\rei ]\ri sau dac\ este posibil cu cel recomandat de organismele interna]ionale.

- 232 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

- Pentru turm\, pe durata unei campanii lactate date se va utiliza o metod\ unic\ de control. - Pentru o oaie, `n situa]ia `n care mulsul `ncepe imediat dup\ f\tare sau dup\ o perioad\ de al\ptare, se calculeaz\ produc]ia de lapte total\ pe lacta]ie prin metoda Fleischmann (considerat\ standard) sau printr-o alt\ metod\ descris\ [i demonstrat\ ca fiind de precizie echivalent\. Calculele sunt efectuate pe baz\ datelor reale, ob]inute la `n]\rc\rea mielor [i oilor, sau se pot baza pe unele date calculate `n condi]iile unor perioade standard a duratei de al\ptare sau pentru intervalul dintre ultimul control considerat valabil [i `n]\rcare. Ansamblul dispozitivului de calcul va fi definit de ficare asocia]ie de cre[tere a ovinelor pentru fiecare ras\. ~n situa]ia de muls dup\ f\tare

Clauze de calcul a produc]iei de lapte.

~n situa]ia de muls dup\ o perioad\ de al\ptare sau al\ptare [i mulgere, se calculeaz\ produc]ia total\ de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv [i durata corespunz\toare de muls. Ansamblul dispozitivului de calcul este descris de organismul care a fost `ns\rcinat cu punerea sa `n aplicare.

Rezultate obligatorii. Certificatele privind rezultatele controlului

lactat nu pot fi eliberate decât de organismele oficiale `ns\rcinate cu - 233 -

Produc]ia de lapte

efectuarea controlului sau de asocia]iile de cre[tere a animalelor, conform legisla]iei `n vigoare din ]ara respectiv\. Pentru fiecare ras\ [i fiecare lacta]ie este necesar\ furnizarea mai multor informa]ii. Informa]ii privitoare la metoda de control lactat [i metoda de calcul a produc]iei de lapte pe fiecare lacta]ie. Anticipat ac]iuniilor de control a produc]iei de lapte la ovine trebuie stabilite cu precizie metoda de lucru utilizat\ [i organismele `ns\rcinate cu efectuarea acestuia. ~n acest sens vor fi precizate date referitoare la: - organismele abilitate pentru a efectua controlul produc]iei de lapte; - metoda de control cantitativ adoptat\; - unitatea de m\sur\ utilizat\ pentru determinarea cantitat\]ii de lapte (l sau kg); - tipul de eprubete utilizate cu prilejul controlului; - organismul responsabil cu calculul produc]iei de lapte; - data `n]\rc\rii mieilor; - data `n]\rc\rii oilor; - durata perioadei de muls. - num\rul de turme luate `n control; - num\rul de oi pe turm\; - num\rul de oi `n lacta]ie din turm\; - sistemul de exploatare a lacta]iei; - sistemul 1: mulsul dup\ f\tare; - sistemul 2: mulsul dup\ o perioad\ de al\ptare; - durata medie de al\ptare (`n zile) [i descrierea detaliat\ a fazei de al\ptare (când se folose[te sistemul 2); - descrierea obiectivelor de reproduc]ie (practicarea unei singure sau a dou\ f\t\ri pe campanie lactat\); - modul de efectuare a mulsului (mecanic sau manual); - rezultate ale controlului lactat: produc]ia total\ muls\ [i durata mulsului, produc]ia medie de lapte din ziua de control. Pentru fiecare oaie [i lacta]ie vor fi furnizate urm\toarele date: - vârsta la data f\t\rii; - num\rul de lacta]ii; - durata al\pt\rii; - produc]ia total\ de lapte din lacta]iile anterioare; - durata perioadei de muls; - 234 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

- produc]ia de lapte medie zilnic\ cunoscut\; - intervalul (`n zile) dintre data f\t\rii [i data primului control lactat; - num\rul total de controale lactate pentru fiecare oaie; - produc]ia de lapte de referin]\ pentru un interval cu num\r de zile precizat. Rezultate facultative (rezultate de reproduc]ie): - descrierea general\ a sistemului de reproduc]ie utilizat (practicarea unei singure sau a dou\ f\t\ri pe an); - descrierea tehnologiei de reproduc]ie utilizat\ (estru indus [i `ns\mân]are artificial\, estru indus [i mont\ natural\, sau numai mont\ natural\); - date privitoare la vârsta medie la prima f\tare, `n func]ie de modul de reproduc]ie; - descrierea perioadelor de f\t\ri (frecven]a) pe num\r de lacta]ii sau pe clase de vârste `n func]ie de metologia de reproduc]ie utilizat\; - rezultatele medii ale fertilit\]ii pe num\r de lacta]ii sau pe grupe de vârst\; - rezultate medii ale prolificit\]ii pe num\r de lacta]ii sau pe grupe de vârst\; Alte rezultate (facultative). Aceste rezultate pot fi furnizate pentru fiecare ras\, turm\ sau oaie [i se refer\ la: - rezultatele cânt\ririi mieilor la na[tere [i `n]\rcare; - greutatea corporal\ a oii la data montei [i a f\t\rii; - cauzele de reform\ a oilor pe parcursul unei lacta]ii; - frecven]a mamitelor [i cauzele generatoare ale acestora.

- 235 -

Produc]ia de lapte

ANEXA A REGULI {I NORME OBLIGATORII PENTRU TOATE SITUA}IILE
Natura oilor controlate La fiecare control lactat (cantitativ) realizat `n turma controlat\, toate oile mulse exclusiv (de rase [i genotipuri considerate `n selec]ie) trebuie s\ fie controlate, ceea ce `nseamn\ c\ nu efectu\m controlul produc]iei de lapte decât atunci când oile sunt separate definitiv de mieii lor. Natura [i expresia controalelor Numai controlul cantit\]ii de lapte este obligatoriu. Controlul calitativ al laptelui este facultativ. M\surarea laptelui poate fi ponderal\ (g) sau volumetric\ (ml). Factorul de conversie a greut\]ii `n volum este egal cu 1,036 ceea ce corespunde densit\]ii normale a laptelui ob]inut de la ovine. Cantitatea minim\ zilnic\ pentru fiecare oaie acceptat\ la control este fixat\ la 200 g sau 200 ml. Pragul minim de precizie acceptat la m\surarea laptelui este fixat la 40 g sau 40 ml. Frecven]a controalelor produc]iei de lapte Metoda lunar\ Perioada de Intervalul mediu Simbol Tipul de metod\ control (ore) `ntre controale (± 10 %) 24 30 4 A/B Interval (zile) 36 24 36 5 A/B Interval (zile) 42 24 42 6 A/B Control alternat 24 30 AT A Control corectat 24 30 AC A
Not\ (1): AT- control lunar alternant (controlul se efectueaz\ la o singur\ mulsoare din ziua de control) AC- control lunar corectat (o singur\ mulsoare zilnic\ controlat\) pentru ecartul sear\ diminea]\ ]inându-se cont `ns\ de volumul total de lapte produs pe ansamblul turmei la cele dou\ mulsori din ziua de control. Not\ (2): Nu exist\ un num\r fix de controale pe durata unei lacta]ii [i pe metod\ de control lactat. Acestea sunt stabilite de c\tre organismele agreate `n efectuarea controlului produc]iei de lapte la ovinele care fac obiectul acestor aprecieri.

- 236 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

ANEXA B

CLAUZE DE CALCUL A PRODOC}IEI DE LAPTE MULS DUP| F|TARE

Mulsul imediat dup\ f\tare
3 2.5 2
Litri

1.5 1 0.5 0
Stadiul lacta]iei (zile)

Produc]ia total\ de lapte Recomand\m fiec\rei asocia]ii sau organiza]ii de cre[terea ovinelor s\ defineasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi (dup\ vârst\ [i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ pentru o durat\ standard a lacta]iei, apropiat\ `ns\ de durata medie a rasei luate `n studiu.

- 237 -

Produc]ia de lapte

ANEXA C CLAUZE DE CALCUL A PRODUC}IEI DE LAPTE ~N SITUA}IA MULSULUI DUP| O PERIOAD| DE AL|PTARE Mulsul dup\ perioada de al\ptare.

M u ls u l d u p \ o p r io a d \ d e a l\ p ta r e
3 2 .5 2
Litri

1 .5 1 0 .5 0
S t a d iu l la c t a ]ie i ( z ile )

Produc]ia de lapte rezultat\ la mulsul exclusiv Recomand\m fiec\rei asocia]ii sau organiza]ii de cre[tere a oilor s\ stabileasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi (dup\ vârst\ [i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ la mulsul exclusiv, pentru o durat\ standard de al\ptare [i muls exclusiv, apropiat\ de durata medie de al\ptare precum [i de durata medie a mulsului exclusiv a rasei considerate.

- 238 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

ANEXA D MODUL DE CALCUL A DURATEI DE LACTA}IE {I A PRODUC}IEI DE LAPTE
~n situa]ia mulgerii dup\ f\tare 1. Se utilizeaz\ metoda prin interpolare sau metoda Fleishmann (metoda standard). Cantitatea total\ de lapte exprimat\ `n ml pe durata unei lacta]ii se calculeaz\ astfel:
SM = I0M1 + I1 ( `n care:

M1 + M2 M2 + M 3 Mn - 1 + M n ) + I2 ( ) +....In-1( ) + InMn 2 2 2
SM = suma `n ml; M = cantitatea de lapte (`n ml) din ziua de control; I1...In, In-1 = intervalul dintre controale exprimat `n zile; I0 = intervalul exprimat `n zile `ntre data f\t\rii [i data primului

control.

Intervalul In se determin\ astfel: - dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\: In= (data `n]\rc\rii oii - data ultimului control) - dac\ data `n]\rc\rii oilor este forfetar\: In= (data Cn - durata `n zile pân\ la `n]\rcarea oii) Durata lacta]iei (`n zile) se determin\ astfel: - dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\: Dl = (data `n]\rc\rii oii - data f\t\rii oii); - dac\ data `n]\rc\rii oi este forfetar\: Dl = (data Cn + durata forfetar\ - data f\t\rii). Exemplu de calcul - data f\t\rii: 5 decembrie; - data `n]\rc\rii oii: forfetar\ la 23 august; - ultimul control planificat este cu aproximativ 14 zile `nainte data `n]\rc\rii oii.
Data controlului 17 decembrie 15 ianuarie 13 februarie 16 martie 13 aprilie 12 mai 12 iunie 11 iulie 10 august Cantitatea de lapte (ml) 2050 2730 2390 2070 1650 1370 1160 910 650 Cantitatea de unt (g / l) 55,5 53,5 57,4 65,4 74,7 81,4 85,5 91,1 90,5 Cantitatea de gr\sime (g) 113,3 146,1 137,2 136,0 123,2 111,5 99,2 82,9 58,8

- 239 -

Produc]ia de lapte

CALCULUL FLEISHMANN
Produc]ia zilnic\ Intervalul Zile
I0 (17 dec.- 5 dec.) I1 (15 ian.- 17 dec.) I2 (13 febr. - 15 ian.) I3 (16 mar - 13 feb.) I4 (13 apr. - 16 mar.) I5 (12 mai - 13 apr.) I6 (12 iunie - 12 mai ) I7 (10 iulie - 12 iunie) I8 ( 10 august - 12 iulie) I9 ( forfetar\, 14 zile ) I9 (forfetar\, 14 zile ) 13 30 30 33 29 30 32 27 32 32 272

Lapte (l)
2,050 2,050 + 2,730 2 2,730 + 2,390 2 2,390 + 2,070 2 2,070 + 1,650 2 1,650 + 1,370 2 1,370 + 1,160 2 1,160 + 0,910 2 0,910 + 0,650 2 0,910 + 0,650 2

Gr\sime (g)
113,8 113,8 + 146,1 2 146,1 + 137,2 2 137,2 +136 2 136 + 123,2 2 123,2 + 111,5 2 111,5 + 99,2 2 99,2 + 82,9 2 82,9 + 58,8 2 82,9 + 58,8 2

Lapte (l)
26,6 71,7 76,8 73,6 53,9 45,3 40,5 30,0 24,9 24,9 452,4

Suma Gr\sime (g)
1479,4 3898,5 4249,5 4507,8 3758,4 3520,5 3371,2 2640,5 2267,2 2267,2 30516,2

- durata lacta]iei: 272 zile; - cantitatea total\ de lapte pe lacta]ie: 452,4 litri: - cantitatea total\ de gr\sime din lapte: 30,516 kg; - cantitatea total\ de unt din lapte: 67,45 g / l; - produc]ia medie zilnic\ de lapte: 1,663 l

- 240 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehologia cre[terii ovinelor

ANEXA E MODUL DE CALCUL A DURATEI DE MULS {I A PRODUC}IEI DE LAPTE ~N SITUA}IA MULSULUI DUP| O PERIOAD| DE AL|PTARE
Metoda utilizat\ este cea FLEISHMANN (metoda standard). prin interpolare sau mtoda

Sunt necesare urm\toarele date: M1, M2, Mn = cantitatea de lapte (ml) la controlul de 24 ore (C1, C2, Cn); I1, I2, In-1 = intervalul `ntre controale exprimat `n zile; I0 = intervalul (zile) dintre data forfetar\ `nceperii mulsului exclusiv [i data primului control C1 (dac\ primul control intervine dup\ data forfetar\ a sfâr[itului al\pt\rii); I0 = (data C1 - data f\t\rii + durata forfetar\ de al\ptare); I1 = intervalul (zile) dintre data forfetar\ a `nceputului de muls exclusiv [i data controlului C2 (dac\ primul control intervine `nainte de data forfetar\ a sfâr[itului al\pt\rii); I1 = (data C2 - data f\t\rii + durata forfetar\ de al\ptare); In = intervalul exprimat `n zile dintre data ultimului control [i data sfâr[itului lacta]iei. Dac\ primul control C1 intervine dup\ data forfetar\ a sfâr[itului de al\ptare. - cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls exclusiv se determin\ dup\ rela]ia de mai jos.

M1 + M2 M2 + M3 Mn - 1 + Mn ) + I1( ) + ..+ In-1( ) + I nMn 2 2 2 Dac\ primul control C1 intervine `nainte de data forfetar\ a sfâr[itului de al\ptare - cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls exclusiv se determin\ dup\ rela]ia de mai jos.
SM = I0M ( SM= I1(

M1 + M2 M2 + M3 Mn - 1 + Mn ) + I 2( ) + .....+ In-1( ) + InMn 2 2 2

- 241 -

Produc]ia de lapte

CALCULUL FLEISHMANN

Produc]ia zilnic\ Intervalul I1 (15 ian.- 3 ian.) I2 (13 feb. -15 ian) I3 (16 mart.-13 feb) I4 (13 apr.-16mart.) I5 (12mai -13apr.) I6 (12 iunie - 12 mai) I7 (10 iulie - 12 iunie) I8 (10 aug. - 10 iulie) I9 (forfetar\ - 14 zile) Total Zile 13 30 33 29 30 32 29 32 14 242 Lapte (l) 2,050 + 2,730 2 2,730 +2,390 2 2,390 +2,070 2 2,070 + 1,650 2 1,650 + 1,370 2 1,370 + 1,160 2 1,160 + 0,910 2 0,910 + 0,650 2 0,650 Gr\sime (g) 113,8 +146,1 2 146,1 +137,2 2 137,2 + 136 2 136 + 123,2 2 123,2 + 111,5 2 111,5 + 99,2 2 99,2 + 82,9 2 82,9 + 58,8 2 58,8 Lapte (l) 31,1 76,8 73,6 53,9 45,3 40,5 30,0 24,9 9,1 385,2

Suma Gr\sime (g) 1689,4 4249,5 4507,8 3758,4 3520,5 3371,2 2640,5 2267,2 823,2 268227,7

- durata total\ a lacta]iei: 242 zile; - cantitatea total\ de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv (dup\ o perioada standard de 30 zile de al\ptare): 385,2 l; - cantitatea total\ de gr\sime: 26,823 kg; - cantitatea total\ de unt: 69,65 g / l: - produc]ia medie zilnic\ de lapte: 1,592 litri.

- 242 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

4.4. PRODUC}IA DE PIELICELE
Denumirea de pielicic\ este atribuit\ bl\ni]ei ob]inute prin sacrificarea mieilor `nc\ din primele zile dup\ na[tere, când `nveli[ul pilos prezint\ un aspect specific, dispus sub form\ de bucle, ce-i confer\ un aspect estetic deosebit. ~n ultimele decenii, exploatarea unor rase de ovine pentru produc]ia de pielicele a `nregistrat o dezvoltare continuu\. Evident, aceast\ dezvoltare nu ar fi fost posibil\ f\r\ o intensificare a eforturilor de sporire a efectivelor specializate pentru aceast\ produc]ie [i mai ales a diversific\rii culorii [i calit\]ii deosebite a pielicelelor. Cea mai r\spândit\ ras\ de ovine specializat\ pentru aceast\ produc]ie [i, care produce [i pielicele cele mai valoroase este Karakul. La noi `n ]ar\, pe lâng\ aceast\ ras\, pielicelele mai sunt ob]inute [i de la oile Karakul de Boto[ani, }urcana varietatea neagr\ [i brum\rie, precum [i de la meti[ii ob]inu]i din `ncruci[area acestora.

4.4.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE PIELICELE
Pielicelele reprezint\ o materie prim\ extrem de valoroas\ pentru industria prelucr\toare [i servesc la confec]ionarea de mantouri, haine de blan\, jachete, gulere, c\ciuli, etc. Cele mai valoroase, apreciate [i solicitate pielicele pe pia]a interna]ional\ provin din sacrificarea mieilor de ras\ Karakul [i a meti[ilor rezulta]i din `ncruci[\rile acesteia cu alte rase. ~n comer]ul mondial, pielicelele Karakul mai sunt cunoscute [i sub diferite denumiri cum ar fi: astrahan, buhara [i persane. Datorit\ faptului c\ gusturile cump\r\torilor sunt schimb\toare, `n cre[terea ovinelor exploatate pentru pielicele apar mereu noi orient\ri [i direc]ii de ameliorare [i exploatare, care au scopul de a diversifica sortimentele de pielicele. ~n realizarea acestor deziderate un rol deosebit de important `l joac\ [i faptul c\ la ovinele de ras\ Karakul, structura genetic\ poate fi modificat\ continuu `n func]ie de schimb\rile condi]iilor [i cerin]elor economice. A[a au ap\rut [i s-au diversificat culorile la aceast\ ras\, fiind `ntâlnite al\turi de variet\]ile considerate ca - 243 -

Produc]ia de pielicele

fiind de baz\ (neagr\, brum\rie [i cafenie) [i alte variet\]i de culoare cum ar fi: alb\, sur, briliantie, roz, chihlimbarie, etc. Din totalul acestor culori, prin selec]ie s-a izolat o gam\ larg\ de nuan]e caracterizate printr-o foarte bun\ uniformitate pe `ntreaga suprafa]\ a pielicelelor. Importan]a economic\ a produc]iei de pielicele a crescut `n ultimul secol [i cu prec\dere dup\ declararea [i recunoa[tere rasei Karakul ca fiind specializat\ pentru aceast\ produc]ie. La cre[terea interesului [i conturarea unor tendin]e `n sporirea produc]iei de pielicele, pe lâng\ cercet\tori [i cresc\torii de ovine Karakul din zonele de formare a acestei rase, au contribuit [i speciali[tii din Africa de Sud-Vest, care prin programele de selec]ie lansate au ob]inut pielicele cu un buclaj diferit de cel tradi]ional de tip asiatic, cu o dezvoltare intermediar\, cu un luciu mai intens [i cu un aspect comercial deosebit.

4.4.2. CRE{TEREA {I TENDIN}ELE CONTURATE ~N EXPLOATAREA OVINELOR SPECIALIZATE PENTRU PRODUC}IA DE PIELICELE
Efectivul total de ovine produc\toare de pielicele la nivel mondial dep\[e[te actualmente 35 mil. indivizi, fiind `ntâlnit `n diverse zone ale globului. Cel mai valoros [i mai numeros (60 %) efectiv de ovine exploatat pentru produc]ia de pielicele se afl\ `n partea asiatic\ [i `ndeosebi `n ]\rile ex-sovietice cum ar fi Republicile Uzbek\, Cazah\, Turkmen\, Tadjikistan, Cazahstan [i altele. De asemenea, efective numeroase sunt crescute [i `n Afganistan, Pakistan [i Iran. ~n continentul african efectivele cele mai numeroase [i mai valoroase sunt crescute `n Africa de Sud [i Namibia. Efective mai restrânse se cresc [i `n alte ]\ri din Asia, Europa, America de Sud [i America de Nord. Actualmente, din exportul modial de pielicele provenite din sacrificarea mieilor Karakul [i meti[i, peste 40 % provin din ]\rile exsovietice, 35 % din Africa de Sud [i Namibia, 20 % din Afganistan [i Iran [i 5 % din alte ]\ri. Orientarea predominant\ `n cre[terea [i exploatarea ovinelor apar]inând raselor produc\toare de pielicele a fost [i se men]ine [i `n prezent `n direc]ia sporirii cantitative [i amelior\rii calitative `n vederea ob]inerii unui buclaj tubular de diferite lungimi, cu grad mare de `nchidere a buclelor, o modelare evident\, uniformitate bun\ [i un luciu intens. - 244 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Paralel cu aceste orient\ri [i `n concordan]\ cu preferin]ele mereu schimb\toare ale cump\r\torilor, se depune o munc\ de ameliorare sus]inut\ [i pentru ob]inerea unor pielicele cu buclajul aplatizat sau cu buclaj tubular incomplet format, cu fibre scurte `ns\ m\t\soase, elastice, luciu intens [i desen moarat. ~n cadrul acestor ultime orient\ri [i tendin]e ap\rute `n ameliorarea ovinelor Karakul, s-a conturat deja ob]inerea unor pielicele cu tipuri diferite de buclaj [i anume: - shalow - curl, prezint\ un buclaj apropiat de cel moarat dar bine conturat, cu fibrele din bucl\ mai scurte, `ns\ cu un luciu intens [i grad de `nchidere redus (1/2 - 1/4); - watered - silk sunt caracterizate prin buclaj aproape neted, fibrele din bucle scurte, luciu intens [i desen accentuat moarat; - galjak, buclajul are forma unor valuri joase cu aspect intens moarat, iar fibrele din bucl\ sunt scurte, lucioase [i elastice. ~n ultimul timp o `nsemn\tate crescând\ se acord\ [i pielicelelor de culoare alb\, care de[i sunt inferioare calitativ celorlalte variat\]i, prezint\ marele avantaj c\ pot fi vopsite `n orice culoare [i `n orice nuan]\ dorit\.

4.4.3. PRODUC}IA DE PIELICELE ~N }ARA NOASTR|
Anterior anului 1910, când s-au f\cut primele importuri de oi [i berbeci Karakul din Rusia, produc]ia de pielicele din ]ara noastr\ era furnizat\ `n totalitate de oile }urcan\ varietatea neagr\ [i brum\rie. Pielicelele ob]inute de la aceste variet\]i, sub aspect calitativ erau inferioare celor ob]inute de la Karakul. Inferioritatea acestora este datorat\ lipsei unei anumite model\ri [i prezen]ei pe suprafa]a pielicelelor a buclajului inelat, semiinelat [i sub form\ de tirbu[on. De asemenea, acest buclaj prezint\ [i un grad de `nchidere redus [i este lipsit de luciu. Dup\ aceast\ perioad\, prin sporirea efectivelor de ovine de ras\ Karakul [i `ncruci[\rii acesteia cu oi }urcan\ negr\ [i brum\rie, `n paralel cu dezvoltarea bazei materiale, `n ]ara noastr\ s-a reu[it formarea unei noi rase specializate pentru produc]ia de pielicele denumit\ Karakul de Boto[ani (vezi rasele autohtone). Dup\ num\rul de ovine crescute [i exploatate pentru produc]ia de pielicele, `nainte de 1990 ]ara noastr\ ocupa locul al [apte-lea pe plan mondial [i locul doi `n Europa. - 245 -

Produc]ia de pielicele

Principala zon\ de cre[tere din ]ara noastr\ a ovinelor exploatate pentru pielicele este reprezentat\ de nordul [i centrul Moldovei. Aceast\ zon\ bine conturat\ are o bogat\ tradi]ie [i `n prezent dispune de un rezervor biologic format din mai multe sute de mii de indivizi, reprezentat de oi Karakul [i meti[i de diferite genera]ii rezulta]i din `ncruci[area berbecilor din aceast\ ras\ cu oi }urcan\ varietatea brum\rie [i neagr\. Din totalul acestui efectiv, cca. 70 % se afl\ la cresc\torii din jude]ele Boto[ani, Ia[i [i Neam], iar 30 % `n Suceava, Bac\u, Vaslui. Mici zone de cre[tere a oilor exploatate pentru pielicele s-au conturat [i `n alte zone ale ]\rii cum ar fi nordul Olteniei [i al Ardealului.

4.4.4. MORFOGENEZA {I PERIODICITATEA DIFEREN}IERII BUCLAJULUI
~n func]ie de variet\]ile rasei Karakul [i a meti[ilor rezulta]i din `mperecherea cu oi }urcan\, pielicelele ob]inute pot fi de mai multe culori: neagr\ (arabi); brum\rie (shiraz); cafenie (comor sau combar); alb\. Dintre toate culorile `ntâlnite, propor]ia cea mai mare este de]inut\ de pielicelele negre (90 %), dup\ care urmeaz\ cele brum\rii (7 - 8 %) [i `n m\sur\ mai mic\ cele de alte culori. ~mbr\c\mintea piloas\ a mieilor apar]inând raselor de pielicele este alc\tuit\ din grupe [i forma]iuni cu aspect, m\rime [i forme diferite, constituite `n unit\]i morfologice denumite bucle. Totalitatea buclelor de pe suprafa]a unei pielicele constituie buclajul acesteia care, `n concordan]\ [i strâns\ interdependen]\ cu alte elemente, confer\ pielicelelor un aspect caracteristic, original [i atr\g\tor. 4.4.4.1. DEZVOLTAREA ~NVELI{ULUI PILOS LA KARAKUL La fel ca [i la alte rase de ovine, dezvoltarea `nveli[ului pilos la Karakul reprezint\ rezultatul ac]iunii complexe a factorilor genetici [i de mediu, intervenind `ns\ [i unele particularit\]i caracteristice. Cunoa[terea tuturor acestor particularit\]i servesc la elaborarea bazelor teoretice `n scopul ob]inerii [i diversific\rii unor pielicele deosebit de valoroase. Unitatea morfologic\ a `nveli[ului pilos la ovinele specializate pentru pielicele o constituie, ca [i la rasele exploatate pentru lân\, tot grupele foliculilor pilo[i organizate sub form\ de triad\. - 246 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~ntr-un grup folicular se afl\ 2 - 3 folicului primari [i un num\r variabil de foliculi secundari. Grupele foliculare la rasa Karakul prezint\ caracteristici apropiate de ale rasei }urcan\ `n sensul c\, foliculii primari genereaz\ fibrele mai lungi [i mai groase dispuse `n exterior [i care au rol de acoperire al buclelor, iar foliculii secundari genereaz\ fibrele de sus]inere a buclei care sunt mai scurte [i mai fine. ~n perioada intrauterin\, la embrionii `n vârst\ de 50 - 60 zile apar primele primordii ale foliculilor primari, la `nceput `n regiunea cefei [i `n jurul maxilarelor, acoperind apoi tot corpul `n urm\toarele 7 - 15 zile. Din acest punct de vedere, evolu]ia embrionar\ a grupelor foliculare [i a fibrelor la rasele exploatate pentru pielicele este `n general asem\n\toare cu a celorlate rase de oi. ~n jurul vârstei de 90 zile se formeaz\ papilele care `ntre 92 - 105 zile `nconjoar\ deja bulbul pilos, iar cap\tul superior al fibrei tinde s\ ias\ prin folicul la suprafa]a pielii. Ie[irea fibrelor la suprafa]a pielii este diferit\ `n func]ie de regiunea corporal\. Astfel, pe gât [i greb\n fibrele ies la suprafa]a `n jurul vârstei de 100 zile; `n partea anterioar\ a gâtului la 103-a zile; pe partea posterioar\ a gâtului la 105 - 106 zile; `n regiunea pieptului `n a 107-a zi; pe abdomen la 108 - 109 zile; spinare [i coaps\ `ntre 110 [i 111 zile; pe [ale la 112; pe sacru la 115 zile. La na[tere, mieii de tip Karakul au `nveli[ul pilos format `n cea mai mare parte de fibre de acoperire, iar cele de sus]inere reprezint\ aproximativ 25 %, fa]\ de 70 % `n cazul mieilor apar]inând celorlate rase. ~n tegumentul embrionului la Karakul negru, primele celule pigmentate apar la vârsta intrauterin\ de 90 zile. Bucla de pe suprafa]a pielicelelor este alc\tiut\ din trei tipuri de fibre: - fibre lungi [i groase (de acoperire), au o fine]e 40 - 80 µ [i constituie ,,scheletul” [i axul de rezisten]\ al buclei; - fibre scurte [i sub]iri (puf sau fibre interioare), au diametrul de aproximativ 30 µ [i rol de sprijin pentru fibrele exterioare; - fibre intermediare, acestea fac trecerea `ntre cele dou\ categorii men]ionate anterior [i prezint\ `nsu[iri intermediare. Dinamica form\rii foliculilor a stârnit un interes deosebit `n rândul cercet\torilor, `ns\ cele mai intense investiga]ii au fost efectuate la Institutul Unional de Cre[tere a Rasei Karakul de la Samarkand din Republica Uzbek\.

- 247 -

Produc]ia de pielicele

4.4.1.2. STADIALITATEA DIFEREN}IERII BUCLAJULUI Morfogeneza buclajului la mieii de ras\ Karakul prezint\ un pronun]at caracter de stadialitate (Averianov, 1966; Diacikov 1966). Fiec\rei perioade `i corespunde o anumit\ morfologie [i un anumit aspect al `nveli[ului pilos. Pân\ la vârsta fetusului de aproximativ 115 zile aspectul exterior al `nveli[ului pilos la mieii Karakul este similar celui `ntâlnit la majoritatea speciilor de animale. Dup\ aceast\ vârst\, se consider\ c\ `ncepe procesul de morfogenez\ propriu-zis, caracteristic mieilor Karakul. Practic, dispunerea fibrelor `n bucl\ `ncepe `nc\ din timpul vie]ii intrauterine [i parcurge patru stadii principale, imprimând astfel dezvolt\rii buclajului o evident\ stadialitate sau periodicitate. I. Primul stadiu al diferen]ierii buclajului are loc la vârsta intrauterin\ a fetusului cuprins\ `ntre 110 - 122 zile. ~n acest interval fibrele sunt foarte scurte, netede cu partea distal\ orientat\ `n direc]ia cap-coad\ [i ader\ puternic la pielea fetusului. Pe linia spin\rii precum [i pe p\r]ile laterale, fibrele se desfac `n form\ de evantai. ~nveli[ul pilos este foarte jos, complet `ntins cu aspect de lins, luciu redus asem\n\tor celui de ied, motiv pentru care acest stadiu este denumit [i ,,gola[ sau goleak”. II. Al doilea stadiu se desf\[oar\ `n intervalul intrauterin cuprins `ntre 115 [i 130 zile. ~n aceast\ perioad\ au loc primele modific\ri ale direc]iei de implântare a fibrelor [i `n mod deosebit a celor dispuse `n regiunea gâtului care, devin curbate. Tot acum `ncepe [i erup]ia seriei a doua de fibre secundare. Acestea se extind rapid, ocupând peste 65 % din suprafa]a corporal\, au o direc]ie invers\ de implantare [i alterneaz\ cu seria fibrelor primare. Fibrele sunt scurte [i drepte, dar fiind grupate [i orientate `n direc]ii diferite genereaz\ diverse desene sinuoase [i originale pe zone limitate, cu contururi neregulate `ns\ cu un luciu mai intens. Acest stadiu este denumit [i Karakulcea sau Breitschwantz. ~n acest stadiu pielicelele au deja o valoare comercial\ destul de ridicat\. III. ~ntre 135 - 145 zile se deruleaz\ penultimul stadiu din perioada intrauterin\. ~n acest interval lungimea fibrelor este de 4 - 6 cm [i sunt dispuse `n form\ de bucle `ns\ insuficient dezvoltate. Unele bucle pot r\mâne `n acest stadiu pân\ la na[terea mielului, altele se transform\ `n tuburi cu grad de `nchidere redus (75 %), iar cca. 15 - 18 % prezint\ un desen moarat [i doar 8 - 10 % tuburi formate. Acest stadiu mai este denimit [i Karakul-Karakulcea. - 248 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

IV. ~ntre 145 - 150 zile fibrele ajung la 8 - 15 mm lungime. Este stadiul `n care fibrele sunt `nrulate `n arc de cerc [i sunt dispuse `n bucle `n form\ de bob [i tub. De asemenea, pot fi `ntâlnite [i alte tipuri de bucle cum ar fi de pild\ cele `n form\ de coame care, de[i apar mai devreme (`n jurul vârstei fetusului de 135 zile) au ritmul de cre[tere al fibrelor componente mai lent, o parte dintre acestea `[i pot p\stra forma, iar altele se transform\ `n diverse forma]iuni morfologice. Apari]ia buclajului pe suprafa]a corporal\ este direct influen]at\ de dinamica evolu]iei popula]iei foliculilor pilo[i. Buclajul ca atare apare `n prima faz\ pe cap, continuu\ pe gât [i linia superioar\ a corpului pân\ pe crup\, motiv pentru care [i dezvoltarea acestora este diferit\. Astfel, `n timp ce buclele de pe cap [i gât sunt deja supracrestute, cele de pe crup\ sunt `n plin\ dezvoltare. Acest stadiu este cel de Karakul normal. V. Ultimul stadiu se deruleaz\ dup\ na[terea mielului [i reprezint\ procesul de desfacere a buclajului. ~n aproximativ 10 zile de la na[tere buclajul trece prin fazele de tub, bob dispersat, inel, tirbu[on [i `n final are loc transformarea acestuia `n mi]e [i mai târziu `n [uvi]e de lân\. Intensitatea [i ritmul desfacerii buclajului depinde de gradul de maturitate al acestuia [i este influen]at\ `n mare parte de nivelul alimenta]iei ovinelor `n perioada de gesta]ie. ~n acela[i timp morfogeneza buclajului prezint\ [i un anumit grad de precocitate individual\, `n sensul c\ `n acela[i stadiu de dezvoltare la unii fetu[i se desf\[oar\ `ntr-un ritm mai intens, iar la al]ii mai lent, acest aspect fiind `n leg\tur\ cu propor]ia [i lungimea celor dou\ categorii de fibre. Concomitent cu evolu]ia dimensiunilor fibrelor au loc [i unele modific\ri ale formei buclelor, de la tuburi [i coame insuficient `nchise la tuburi cu un grad de `nchidere ridicat. Totalitatea acestor schimb\ri intervenite `n diferite stadii pot fi influen]ate de anumi]i factori interni [i externi.

4.4.5. MECANISMUL BIOLOGIC AL ~NRUL|RII FIBRELOR DIN BUCL|
Dispunerea fibrelor ce alc\tuiesc `nveli[ul pilos `n forma]iuni buclate este `ntâlnit\ [i are un caracter permanent [i la alte specii cum ar fi la unele rase de câini, bovine, m\gari, ponei, cabaline, pe când la mieii Karakul aceste forma]iuni se men]in doar `n primele 2 - 7 zile de la na[tere dup\ care se transform\ `n mi]e. - 249 -

Produc]ia de pielicele

La rasele de oi cu lân\ fin\ [i semifin\ ondularea fibrelor are de asemenea o continuitate [i se desf\[oar\ pe toat\ perioada de exploatare a animalului pe când la Karakul are un caracter temporar debutând `n timpul vie]ii intrauterine [i sfâr[e[te `n primele zile dup\ na[tere. ~n scopul elucid\rii [i cunoa[terii mecanismului biologic al `nrul\rii fibrelor la Karakul, s-au desf\[urat numeroase cercet\ri [i s-au emis diverse ipoteze. Identificarea factorilor [i modului de influen]\ prezint\ o importan]\ deosebit\ pentru munca de selec]ie, deoarece face posibil\ dirijarea acestora `n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii buclajului `nc\ din timpul vie]ii intrauterine. Conform principalelor ipoteze emise pân\ `n prezent, `nrularea fibrelor are la baz\ diverse ac]iuni induse de diferi]i factori [i diferite elemente care ac]ioneaz\ fie `mpreun\ fie separat. Astfel, Cirvinscki citat de V., Taft\, consider\ c\ aspectul de cutare a pielii [i mi[c\rile stratului reticular, constituie tot atâtea cauze de orientare a primordiilor foliculilor [i a `ncurb\rii fibrelor. Mai mult de cât atât, autorul ipotezei arat\ c\ dezvoltarea cutelor de piele coincide [i cu dezvoltarea popula]iei foliculilor pilo[i [i exercit\ asupra acestora o ac]iune mecanic\ determinând devierea lor `n direc]ii diferite. Procesul de cutare a pielii debuteaz\ dup\ 65 - 70 zile de la instalarea gesta]iei [i apare la embrion la `nceput pe por]iuni mici de 4 - 6 mm `n regiunea gâtului, apoi pe crup\, dup\ 85 zile [i pe coaste, iar dup\ 90 zile acestea se ramific\ [i se adâncesc. ~n intervalul vârstei intrauterine 110 - 120 zile s-a constatat c\ suprafa]a pielii cre[te `ntr-un ritm mai intens comparativ cu greutatea fetusului, facilitând astfel dezvoltarea mai multor cute. Apari]ia acestora produce o densitate [i o presiune neuniform\ la anumite adâncimi de implantare a bulbului pilos, favorizând astfel diversificarea unghiurilor de `ncurbare a p\r]ii proximale a r\d\cinii. Ipoteza cu cei mai mul]i sus]in\tori (Herre [i colab., Rabes, Hornitschek) arat\ c\ mecanismul `nrul\rii fibrelor reprezint\ de fapt rezultatul unei dezvolt\ri [i presiuni neuniforme a straturilor din diferite microzone ale pielii, determinând astfel desimea [i o anumit\ pozi]ie a fibrelor prin dislocarea [i dispunerea lor `n straturile pielii. Al]i autori (Stekard [i Duclair) sus]in c\ `nrularea `nveli[ului pilos la mieii Karakul ar fi datorat\ `ncurb\rii foliculilor `n partea de deasupra bulbului, determinând astfel o anumit\ form\ a sec]iunii transversale a fibrelor [i indirect un anumit grad de `nchidere a buclei. De asemenea, autorii men]iona]i anterior sus]in c\ forma triunghiular\ a sec]iunii fibrelor genereaz\ apari]ia buclelor cu `nsu[iri superioare, pe când forma oval\ este considerat\ ca fiind asociat\ cu o calitate inferioar\. - 250 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Zakirov (1978) pune mecanismul biologic al `nrul\rii pe seam\ structurii fibrelor [i `[i argumenteaz\ teoria prin faptul c\ `n urma prelucr\rii industriale a pielicelelor buclele revin la forma ini]ial\, pe când fibrele de lân\ fin\ [i semifin\ p\straz\ forma imprimat\ `n urm\ umect\rii [i usc\rii la temperaturi ridicate. Alte ipoteze emise sus]in c\ `nrularea fibrelor reprezint\ de fapt rezultatul modific\rilor produse de cheratinizarea timpurie [i intens\ a ortocortexului. Astfel, se creaz\ posibilitatea contrac]iei [i a r\sucirii ortocortexului `n jurul paracortexului cu 1800 producând `ncurbarea fibrelor. Al]i autori consider\ c\ ini]ial fibrele dispuse pe suprafa]a corporal\ sunt drepte, `ns\ ulterior direc]ia lor `nregistraz\ o nou\ reorientare [i implicit o alt\ `ncurbare dispunându-se `n fâ[ii sinuoase, adesea perpendiculare pe linia superioar\. Aceste caracteristici favorizeaz\ apari]ia unui desen ondulat cu aspect moarat. Apoi fâ[iile sectorizate se separ\ `n microzone, `n care foliculii au direc]ii paralele de implantare `ntre ei [i diferit\ fa]\ de cei dispu[i `n alte microzone. Aceast\ reorientare a fost semnalat\ [i de Margolena (citat de V., Taft\, [i colab., 1973) care afirm\ c\ la vârsta mielului de 1 - 10 zile, foliculii plasa]i pe linia superioar\ au direc]ie perpendicular\ de implantare fa]\ de pozi]ia lor oblic\ din timpul vie]ii intrauterine (fig. 73) Legat de direc]ia de implantare a foliculilor [i de tipul de bucl\ pe care `l determin\, Diacikov (1966) constat\ c\ buclajul cu `nsu[iri valoroase dispus pe regiunea spin\rii provine din foliculii implanta]i perpendicular, pe când cel inferior este rezultatul unei distribu]ii neuniforme [i pozi]iei oblice de implantare a foliculilor. Dup\ vârst\ de aproximativ 10 zile, foliculii se reorienteaz\ [i se dispun din nou oblic, r\mânând `n aceast\ pozi]ie [i la animalele adulte (Diomidova, 1961).

Fig. 74. Niveluri diferite de `mplântare a foliculilor `n faza fetal\ (la na[terea mielului Karakul) 1. primare; 2 - secundare

- 251 -

Produc]ia de pielicele

Pe baza rezultatelor ob]inute `n cadrul unor cercet\ri de dat\ mai recet\ s-a emis ipoteza c\ mecanismul `ncurb\rii fibrelor are la baz\ dispunerea alternant\ a celor dou\ categorii de foliculi, `n sensul c\ cei primari au o pozi]ie oblic\ de aproximativ 650 [i o direc]ie de `nrulare cranial\, iar cei secundari sunt dispu[i la 350 [i au o direc]ie caudal\. Se creeaz\ astfel posibilitatea apari]iei unor zone `n care dispunerea este la `nceput sub form\ de arc sau val, dar care apoi se vor transforma `n coame ramificate [i interp\trunse, generând buclajul tubular [i un anumit desen. ~n anul 1978, Zakirov afirma c\ una din condi]iile form\rii buclajului tubular este dispunerea liniar\ a fibrelor, precum [i existen]a unei omogenit\]i accentuate `n ceea ce prive[te lungimea [i grosimea fibrelor dispuse pe fiecare rând. Concluzionând pe baza ipotezelor emise, se pare c\ mecanismul `ncurb\rii fibrelor la mieii Karakul este influen]at [i de structura morfologic\ [i histologic\ a fibrelor, de ritmul diferit de dezvoltare a pielii [i implicit a `nveli[ului pilos, precum [i de al]i factori genetici [i negenetici.

4.4.6. PARTICULARIT|}ILE PIGMENTA}IEI PIELII {I ~NVELI{ULUI PILOS LA MIEII KARAKUL
Valoarea comercial\ [i estetic\ a unei pielicele este direct influen]at\ de con]inutul [i modul de distribuire a granulelor cu pigment pe lungimea fibrelor ce formeaz\ `nveli[ul pilos. Importan]a acestor caracteristici deriv\ [i din faptul c\ aspectul pl\cut [i intensitatea culorii pot suplini unele defecte ale buclajului, m\rindu-i astfel valoarea comercial\. Distribuire neuniform\ a pigmen]ilor `n lungul fibrelor situate `n diferite zone ale pielicelelor, concur\ de regul\ la modificarea intensit\]ii [i chiar a nuan]ei culorii [i `n final la diminuarea valorii comerciale a acestora, chiar dac\ buclajul este exprimat la un nivel superior. ~n mod obi[nuit, la fibrele dispuse pe extremit\]ile corporale, cantitatea de pigment este mai mare (tabelul 46), constituind din acest punct de vedere un mare neajuns deoarece, prezen]a unei colora]ii de intensit\]i diferite pe suprafa]a aceleia[i pielicele, constituie elemente de depreciere a valorii comerciale, chiar `n condi]iile `n care buclajul este superior. - 252 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 47

Con]inutul de pigment dintr-un gram de fibre recoltate din diferite regiuni corporale (N., Arslanov., 1966, citat de V., Taft\ 1983)
Cantitatea mg % Membre 150,0 15,0 Crup\ 145,2 14,5 Cap 148,0 14,8 {ale 143,7 14,3 Abdomen 146,3 14,6

Intensitatea pigmenta]iei [i implicit diversitatea culorilor [i a nuan]elor `ntâlnite la mieii Karakul, depinde de con]inutul cantitativ de melanin\. Din punct de vedere morfo-histologic, celulele cu pigment sau melanocitele, se dezvolt\ `n forma]iuni denumite melanofore. Aceste forma]iuni sunt fuziforme, alungite, iar din cauza densit\]ii diferite au contur neclear exprimat [i devin difuze pe m\sura `naint\rii mieilor `n vârst\. La mieii Karakul melanocitele existente sunt de dou\ feluri: unele mai mari de culoare brun\ `nchis\ spre negru [i sunt prezente la pielicele negre, brum\rii [i sure; altele globuloase, de dimensiuni mai mici, de culoare galben\-oranj [i sunt prezente `n fibrele mieilor apar]inând variet\]ilor guligaz [i komor. Combinarea acestor melanocite contribuie la diversificarea nuan]elor de culoare. Melanoforele sunt dispuse `n stratul bazal [i cel cortical al epidermei [i mai pu]in `n cel medular al fibrelor. Paralel cu evolu]ia mugurilor pilo[i, melanoforele p\trund `n profunzimea bulbului, apoi se extind `n teaca epitelial\ intern\ a foliculului [i `n stratul cortical, precum [i `n zona glandelor anexe ale fibrei. Pigmentarea fibrelor din bucl\ depinde atât de `nmul]irea melanoforelor cât [i de producerea granulelor de melanin\ [i debuteaz\ `n jurul vârstei intrauterine a fetusululi de 90 zile. Distribuirea [i cantitatea pigmentului la mieii Karakul negru este variabil\. ~n acest sens, la unii fetu[i pigmentul poate fi reprezentat de granula]ii fine de melanin\ disociate complet [i uniform atât `n piele cât [i `n tecile epiteliale ale foliculilor pilo[i, iar la al]ii pot lipsi din epiderm\, fiind prezente numai la nivelul bulbului [i foliculului fibrei. De asemenea, pot fi `ntâlnite [i cazuri când embrionii se caracterizeaz\ printr-o pigmenta]ie mai slab\, datorit\ prezen]ei granula]iilor numai la nivelul tecilor foliculare [i bulbilor acestora. Apari]ia diferen]elor de culoare [i nuan]e la Karakul, se pare c\ ar fi datorate cantit\]ii [i modului de distribuire a pigmentului [i `ndeosebi a con]inutului extrem de variat `n anumite s\ruri metalice complexe de fer, cupru, cobalt, nichel [i altele. - 253 -

Produc]ia de pielicele

Dup\ na[tere `ncepe procesul de depigmentare care este direct influen]at de varietatea de culoare [i de vârsata mielului. Astfel, concomitent cu `naintarea `n vârst\, are loc o reducere a num\rului [i m\rimii melanoforelor, precum [i o diminuare a procesului de sintez\ de la nivelul bulbilor. Tot `n acest timp, la nivelul melanocitelor dispuse dea lungul fibrei `ncepe procesul de descompunere, creindu-se astfel spa]ii goale `n care p\trunde aerul ce favorizeaz\ apari]ia proceselor de oxidare [i `n consecin]\ fibrele se decoloreaz\. La Karakul negru, procesul de depigmentare a fibrelor se accentueaz\ de regul\ dup\ vârsta de 15 luni [i mai rar dup\ 3 luni. Ritmul de depigmentare la nivelul corpului este mai intens pe [ale, crup\ [i mai lent sau aproape absent pe extremit\]i. La Karakul brum\riu [i sur, procesul de depigmentare `ncepe mult mai devreme [i anume dup\ primele 20 de zile dup\ na[tere [i se desf\[oar\ `ntr-un ritm mai intens. La Karakul varietatea comor procesul de depigmentare a fibrelor debuteaz\ timpuriu [i se desf\[oar\ `ntr-un ritm intens, a[a `ncât `n jurul vârstei de 4 luni melanocitele dispar aproape `n totalitate.

4.4.7. ~NSU{IRILE CALITATIVE ALE BUCLAJULUI LA MIEII DE TIP KARAKUL
Aprecierea `nsu[irilor calitative ale pielicelelor de tip Karakul, reprezint\ un important criteriu de selec]ie `n ameliorarea calitativ\ a ovinelor. ~nsu[irile pielicelelor sunt apreciate de regul\ prin metode subiective [i obiective, iar evaluarea ca atare are loc la 24 - 48 ore dup\ f\tare. Culoarea `ntâlnit\ cel mai frecvent la mieii Karakul este cea neagr\, urmând apoi `n ordine descrescând\ cea brum\rie, sur, cafenie [i alb\. ~n cadrul fiec\rei variet\]i, `n func]ie de diferi]i factori, apar diverse nuan]e de culoare ce pot ridica valoarea comercial\ a pielicelelor. Culoarea neagr\ pe lâng\ faptul c\ este cea mai r\spândit\ este [i cea mai apreciat\ [i solicitat\ pe pia]\. Uniformitatea acestei culori este dat\ de prezen]a aceluia[i tip de melanocite pe lungimea fibrelor din bucl\. ~n raport cu densitatea [i distribuirea mai mult sau mai pu]in uniform\ a melanocitelor, `n cadrul variet\]ii negre se pot deosebi urm\toarele nuan]e: neagru alb\strui (se asociaz\ de regul\ [i cu un luciu intens); negru simplu (asem\n\tor minei de creion [i se asociaz\ de regul\ cu un luciu diminuat); negru ro[cat (au luciul diminuat [i sunt mai pu]in apreciate). - 254 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 75. Miel Karakul negru

Prezen]a petelor de alt\ culoare nu depreciaz\ valoarea pielicelelor atât timp cât sunt dispuse la extremit\]i, deci pe suprafa]e lipsite de buclaj. Cu toate acestea, mieii cu astfel de particularit\]i nu vor fi re]inu]i pentru pr\sil\. De asemenea, nu vor fi re]inu]i pentru pr\sil\ nici indivizii care prezint\ fibre mai lungi, mai groase dispuse r\zle] pe suprafa]a pielicelelor. Culoarea brum\rie este redat\ de prezen]a pe aceia[i pielicic\ a fibrelor albe [i negre asociate `n diferite propor]ii. De regul\, fibrele albe sunt mai numeroase [i mai lungi comparativ cu cele negre. ~n cadrul culorii brum\rii, `n func]ie de propor]ia fibrelor negre [i a celor albe se deosebesc trei tipuri principale [i anume: brum\riu normal, brum\riu `nchis [i brum\riu deschis. Brum\riu normal apare atunci când 60 % (40 - 70 %) din totalul fibrelor sunt de culoare alb\. Pielicelele brum\riu normal prezint\ adesea pe linia superioar\ o dung\ median\ mai deschis\ sau mai `nchis\ la culoare. Este tipul cel mai preferat din cadrul culorii brum\rii. Brum\riu `nchis este `ntâlnit\ atunci când 25 % (10 40%) din totalul fibrelor au culoare alb\. ~n general aceste pielicele prezint\ o valoare redus\ [i `ndeosebi atunci când fibrele negre sunt repartizate neuniform pe suprafa]a pielicelelor. Fig.76. Pielicic\ Karakul brum\riu - 255 -

Produc]ia de pielicele

Brum\riu deschis apare atunci când 80 % (70 - 95 %) din totalul fibrelor sunt albe. Pielicelele din acest tip sunt inferioare calitativ [i prezint\ o linie median\ mai `nchis\ la culoare. ~n func]ie de variabilitatea raportului existent `ntre num\rul fibrelor albe [i negre, precum [i `n func]ie de diferen]ele existente `ntre lungimea, grosimea [i gradul de pigmentare a fibrelor din bucle, `n cadrul variet\]ii brum\rie pot fi `ntâlnite mai multe nuan]e de culoare. Nuan]a albastr\, `ntâlnit\ atunci când fibrele negre sunt intens pigmentate, iar cele albe sunt clare [i mai numeroase. Pielicele cu o astfel de nuan]\ au de regul\ [i un luciu foarte bun, aspect m\t\sos, iar buclajul dominant este cel `n form\ de tuburi lungi [i cu grad de `nchidere 1/2. Nuan]a argintie, apare atunci când fibrele albe sunt mai lungi [i mai numeroase. Luciul este intens, buclajul dominant cel de tuburi lungi `ns\ cu bucla plat\. Nunan]a perlat\, prezint\ fibrele negre intens pigmentate, iar cele albe mai lungi, bine `nrulate [i mai numeroase, favorizând astfel un joc de nuan]e etajate (jos negru [i sus alb) [i cu luciu intens. Nuan]a liliachie, este dat\ de amestecul fibrelor de culoare albclar cu fibre negre alb\strui intens pigmentate. Este apreciat\ `ndeosebi atunci când fibrele sunt m\t\soase [i au un luciu bun. Nuan]a o]elului, apare de regul\ când fibrele albe [i negre sunt egale ca lungime [i `n propor]ii aproximativ egale dar uniform repartizate; de asemenea sunt preferate când sunt `ntrunite condi]iile de mai sus. Nuan]a sidefie, apare atunci când fibrele negre sunt mai numeroase, iar cele albe sunt mai lungi formând astfel pe suprafa]a pielicelelor un val albicios. Nuan]ele plumburii, cretate, brun g\lbui [i l\ptoase, depreciaz\ valoare estetic\ [i comercial\ a pielicelelor. Aceste nuan]e sunt date de predominan]a fibrelor albe [i crem - g\lbui care sunt mai lungi, au un luciu mai slab [i sunt lipsite de m\t\sozitate. Nuan]a caciur, este dat\ de predominan]a fibrelor negre pe suprafa]a corporal\, cele albe sunt dispuse de regul\ pe extremit\]i [i pe linia spin\rii. Culoarea sur este dat\ de efectul bicromatic ce const\ `n prezen]a a dou\ tipuri de pigment, distribuit `ns\ neuniform pe lungimea aceleea[i fibre. ~n func]ie de intensitatea acestuia, culoarea poate fi `nchis\, deschis\ [i normal\. Valoarea comercial\ a acestor pielicele este deosebit\ [i depinde atât de contrastul, intensitatea [i trecerea de la culoarea dispus\ la baz\ [i vârful fibrei, precum [i de uniformitatea nuan]ei ca atare pe toat\ - 256 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

suprafa]a. ~n func]ie de combina]iile dintre culori [i raporturile ce se stabilesc `ntre elementele mai sus men]ionate, `n cadrul acestei variet\]i se deosebesc mai multe nuan]e. Nuan]a argintie, apare `n cazul combinarii culorii negre intens la baz\ [i alb sau alb-gri la vârf. Nuan]a aurie, este redat\ de culoarea maro sau [aten `nchis spre negru la baz\, iar spre vârf un auriu deschis. Nuan]a bronzului, apare când fibrele au baza [aten\, iar vârful decolorat `n nuan]e alb-g\lbui. Culoarea la ovinele Karakul
Specifiacre Fibre uniform colorate Amestec de fibre colorate diferit Karakul roz Fibre colorate diferit pe lungimea lor
Fibre de culori diferite, intercalate [i depigmentate pe lungimea lor
albe [i maro baza neagr\ sau

Tabelul 47

Varietatea Karakul negru Karakul maro Karakul alb Karakul brum\riu

Culoarea fibrelor
negre maro albe albe [i negre ciocolatiu

Nuan]a alb\strui, gudronat, normal, ro[cat, mat normal, `nchis, deschis, nuan]e bejhermin, normal, untiu, g\lbui, cretat normal: liliaciu, argintiu, perlat `nchis: plumburiu, gri-petrol, sidefiu, c\runt deschis: nuan]e l\ptoase normal: chihlimbariu, platiniu `nchis: c\r\miziu deschis: nuan]e bejulii argintie, aurie, platinat\, ar\mie, bronzat\, antic

Karakulul sur

maro, vârful deschis baza neagr\

Karakul sur Roz briliantiu

vârful deschis albe - clar vârful maro
depigmentat

argintie, aurie, platinat\, ar\mie, bronzat antic,

normal, `nchis, deschis

Fibre culorate diferit,
dispuse

Halili ,,Piebald”

benzi maro dispuse pe un fond negru pete colorate diferit dispuse pe un fond simplu

sub form\ de benzi sau pete

- 257 -

Produc]ia de pielicele

Nuan]a platinat\, este dat\ de culoarea neagr\-cafenie de la baza fibrei [i a celei crem de la vârf. Nuan]a chihlimbarie, apare atunci când baza este maro, iar partea distal\ de culoare galben clar. ~n cadrul variet\]ii de culoare sur, se mai disting [i urm\toarele tipuri: de Buhara - este asem\n\tor tipului negru `ns\ culoarea, luciul [i m\t\sozitatea sunt mai bine exprimate; de Surhanderinsk - are buclajul de dimensiuni mai mari iar vârful fibrelor mai deschise la culoare; Karakalpakia - culoarea fibrelor este mai `nchis\ la baz\, iar vârful poate fi alb-l\ptos, portocaliu, cenu[iu, ro[iatic [i auriu. Culoarea maro, este redat\ de amestecul fibrelor monocromatice maro [i negru `n anumite raporturi, imprimând astfel o nuan]\ deschis\, `nchis\ [i normal\. Indiferent de nuan]a culorii, buclajul prezent pe suprafa]a acestor pielicele este mai mare, fibrele mai aspre [i mai rare. De asemenea, aceast\ culoare este neuniform\, pielicelele fiind considerate inferioare, mai apreciate fiind cele cu nuan]e de bej sau roz. Culoarea alb\, este redat\ de pigmenta]ia alb\ a fibrelor. Datorit\ faptului c\ fibrele din bucl\ sunt mai lungi, sub]iri [i rare, buclajul are un aspect desf\cut [i cu un grad de `nchidere redus. Prezint\ interes deoarece pot fi vopsite `n orice culoare sau nuan]\ dorit\. Este o culoare atipic\ rasei Karakul. Totalitatea culorilor [i nuan]elor `ntâlnite la rasele explaotate pentru produc]ia de pielicele, reprezint\ rezultatul interac]iunilor complexe a factorilor lega]i de pigmentare [i a propor]iilor structurale de la nivelul `nveli[ului pilos.

Fig.77. Factorii care determin\ culoarea la Karakul (N., Ginginei[vili, citat de V., Taft\, 1983)

- 258 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Calitatea `nveli[ului pilos este dependent\ de lungimea [i grosimea fibrelor, precum [i de raportul dintre aceste dimensiuni [i uniformitatea, rezisten]a, elasticitatea, luciul [i m\t\sozitatea specific\. La toate acestea se mai adaug\ [i desimea fibrelor din bucle. Totalitatea acestor `nsu[iri contribuie la exteriorizarea aspectului general, a rezisten]ei [i modelarii buclajului. Lungimea fibrelor induce tipul, m\rimea gradul de `nchidere [i rezisten]a buclelor. Adesea fibrele scurte sunt intercalate cu cele aspre [i casante, determinând un buclaj inferior. Un buclaj valoros apare de regul\ atunci când fibrele din bucle sunt uniforme ca lungime [i grosime. Fibrele lungi [i groase sau cele lungi `ns\ sub]iri, favorizeaz\ apari]ia unui buclaj `nalt [i cu o `nchidere redus\. ~ntre lungimea [i grosimea fibrelor din bucl\ V. Taft\, determin\ o corela]ie negativ\ de r = - 0,494, ceea ce `nseamn\ c\ dac\ lungimea cre[te se reduce grosimea [i invers. Pe aceia[i pielicic\, lungimea fibrelor variaz\ `n raport cu regiunea corporal\. ~n acest sens lungimea fibrelor din bucl\ este mai redus\ pe crup\, intermediar\ pe spinare [i [ale [i mai mare pe gât [i greb\n. Lungimea fibrelor la buclajul de calitate superioar\ este cuprins\ `ntre 8 - 14 mm, cu media de 11 mm. Privitor la efectivele de ovine din ]ara noastr\ exploatate pentru produc]ia de pielicele, lungimea fibrelor prezint\ o evident\ variabilitate `n raport cu rasa [i gradul de metisare (tabelul 48).
Tabelul 48

Lungimea fibrelor din bucle (C., Pascal, 1997)
Lotul 1. 2. 3. 4. Apartenen]a de ras\ Kn100 }n100 Kn50 }n50 Kn75}n25 n 25 25 25 25 Categoria de fibre ( X = mm) de acoperire interioare intermediare

X ±sx 13,4 ± 0,6 23,7 ± 0,4 18,5 ± 0,4 15,6 ± 0,2

X ±sx 7,6 ± 0,4 12,7 ± 0,2 9,1 ± 0,5 8,9 ± 0,3

X ±sx 9,2 ± 0,2 16,5 ± 0,3 13,6 ± 0,4 11,1 ± 0,4

Astfel, la meti[ii F1 [i R1 apare evident rolul de ameliorator al rasei Karakul `n cadrul `ncruci[\rilor practicate cu oi de ras\ }urcan\ varietatea neagr\. La mieii lotului 4, lungimea fibrelor de acoperire din cadrul buclelor a fost cu 2,2 mm mai mare fa]\ de cea `nregistrat\ la rasa Karakul. - 259 -

Produc]ia de pielicele

Fine]ea fibrelor la buclajul de calitate superioar\ trebuie s\ se `ncadreze `ntre 32 [i 34 µ [i s\ fie aceea[i pe toat\ lungimea acestora. La fel ca [i lungimea, fine]ea prezint\ o evident\ variabilitate `n raport cu rasa [i gradul de metisare (tabelul 49). Din analiza datelor ob]inute `n urma aprecierii acestei `nsu[iri, se constat\ c\ din punct de vedere al fine]ii, pe m\sura cre[terii gradului de metisare are loc o reducere a grosimii fibrelor, cu tendin]a de a se apropia de valorile determinate la mieii de ras\ Karakul. Fine]ea fibrelor din bucl\ la mieii de ras\ curat\ [i meti[i (C., Pascal, 1997)
Lotul 1. 2. 3. 4. Apartenen]a de ras\ Kn100 }n100 Kn50 }n50 Kn75}n25 n 25 25 25 25 Tabelul 49

Categoria de fibre ( X = µ) de acoperire interioare intermediare

X ±sx 43,4 ± 1,4 73,2 ± 1,6 61,4 ± 1,3 52,6 ± 1,7

X ±sx 33,5 ± 2,1 26,8 ± 1,0 28,4 ± 1,7 30,4 ± 2,2

X ±sx 36,4 ± 2,6 42,8 ± 1,4 40,4 ± 1,6 39,9 ± 2,6

Luciul, m\t\sozitatea [i elasticitate sunt `nsu[iri ce contribuie la calitatea buclajului [i sunt determinate de structura histologic\ a stratului cuticular. Totalitatea acestor `nsu[iri se coreleaz\ pozitiv. Fibrele lipsite de elasticitate, luciu [i m\t\sozitatea determin\ apari]ia unui buclaj inferior, iar pielicelele au o valoare comercial\ redus\. ~nsu[irile buclei. Bucla reprezint\ forma specific\ `n care sunt `nrulate fibrele de lân\ ce constituie `mbr\c\mintea piloas\ la mieii din rasele exploatate pentru produc]ia de pielicele. Totalitatea buclelor de pe suprafa]a pielicelei formeaz\ buclajul. Bucla ca atare este format\ din trei categorii de fibre. ~n func]ie de pozi]ia ocupat\ `n cadrul buclei, fibrele componente sunt denumite de acoperire, interioare [i intermediare (tabelul 50). Ponderea diferitelor categorii de fibre din structura buclelor (C., Pascal, 1997)
Lotul 1. 2. 3. 4. Apartenen]a de ras\ Kn100 }n100 Kn50 }n50 Kn75}n25 n 25 25 25 25 Tabelul 50

Categoria de fibre (%) de acoperire interioare intermediare 47,3 38,5 14,2 66,9 26,7 6,4 61,4 30,2 8,4 56,3 33,5 10,2

- 260 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Propor]ia numeric\ a categoriilor de fibre men]ionate a fost diferit\ `n cadrul loturilor de mieii cerceta]i, astfel cele de acoperire au reprezentat 47,3 % la mieii din lotul 1 (Kn100), 66,9 % la lotul 2 (}n100), 61,4 % la lotul 3 (Kn50 }n50) [i 56,3 % la lotul 4 (Kn75}n25). De asemenea, se mai poate constata c\ la meti[ii de prim\ genera]ie s-a `nregistrat o diminuare cu 5,5 % a num\rului fibrelor de acoperire fa]\ de mieii de ras\ curat\ }urcan\, iar la genera]ia a doua diminuarea a fost de 10,6 %, fiind astfel evident\ tendin]a de a se apropia de valorile prezente la lotul de ras\ curat\ Karakul. Propor]ia numeric\ a fibrelor de acoperire din cadrul buclelor prezint\ o importan]\ deosebit\ deoarece, totalitatea acestora determin\ `n mod direct m\rimea, rezisten]a [i elasticitatea buclajului. Principalele `nsu[iri ale buclelor sunt: lungimea, `n\l]imea, l\rgimea, gradul de `nchidere, direc]ia de `nrulare, conturul [i modul de dispunere pe suprafa]a pielicelelor. Lungimea buclei, este dat\ de distan]a dintre cele dou\ extremit\]i ale acesteia. Determinarea acestei `nsu[iri se realizeaz\ m\surând distan]a de-a lungul axului longitudinal al buclei. Aceast\ opera]iune se poate face cu rigla gradat\, [ublerul sau lupa Zeiss. Cu cât buclele au o lungime mai mare cu atât sunt mai apreciate. Lungimea constituie [i un criteriu principal de clasificare a buclelor [i anume: `n form\ de bob (cu lungimea sub 12 mm); de tub (cu lungimea de peste 12 mm). Pe suprafa]a unei pielicele de regul\ buclele au lungimea diferit\, descrescând de la crup\ spre greb\n [i de pe linia superioar\ spre abdomen. ~n\l]imea buclelor se apreciaz\ prin distan]a de la suprafa]a pielii pân\ la punctul cel mai `nalt al buclei. ~n\l]imea prezint\ varia]ii cuprinse `ntre 5 - 12 mm, cu media de 8,5 mm. ~n func]ie de raportul dintre `n\l]imea [i lungimea buclei, se apreciaz\ c\ `n\l]imea buclajului `n ansamblu este mijlocie atunci când aceasta este egal\ cu l\rgimea. Când l\rgimea este mai mare decât `n\l]imea buclele sunt considerate joase; iar când l\rgimea este mai mare decât `n\l]imea, buclele sunt `nalte. ~n cazul buclelor pediculare, `nrularea nu `ncepe imediat de la suprafa]a pielii ci mai de sus, iar segmentul de la baz\ sau cel mijlociu al fibrelor formeaz\ pediculul. Buclele pediculare au `n general o rezisten]\ diminuat\ [i sunt `ntâlnite frecvent pe suprafa]a pielicelelor Karakul brum\riu [i }urcan\ brum\rie [i neagr\. - 261 -

Produc]ia de pielicele

Gradul de `nchidere, este redat de circumferin]a pe care o descriu fibrele prin `nrularea lor [i poate fi de la un sfert de cerc la un cerc complet. Reprezint\ o `nsu[ire ce influen]eaz\ direct calitatea buclajului `n sensul c\, cu cât gradul de `nchidere este mai pronun]at cu atât buclele sunt mai strânse, compacte [i clar delimitate `ntre ele. La nivelul unei pielicele gradul de `nchidere prezint\ o anumit\ variabilitate `n raport cu regiunea corporal\ [i varietatea de culoare. De regul\ buclele `ntâlnite pe suprafa]a pielicelelor, prezint\ un grad de `nchidere mai redus. Direc]ia de `nrulare, este dat\ de sensul `n care fibrele din bucl\ se curbeaz\.~n func]ie de aceasta, direc]ia de `nrulare a buclelor poate fi: cranial\ (de la coad\ spre cap [i de la abdomen oblic `n sus spre linia superioar\ [i spre cap `n cazul tuburilor); caudal\ (de la cap spre coad\); mixt\ (când buclele sunt curbate indiferent de sens). Conturul buclelor, este clar atunci când fibrele componente au aceea[i direc]ie de `nrulare [i sunt a[ezate paralel `ntre ele, conferind astfel buclei aspectul unui obiect sculpatat, neted [i modelat. Buclele lipsite de contur nu reliefeaz\ bine desenul [i nu prezint\ luciul [i frumuse]ea pe care o are cea Fig. 78 . Caracteristicile buclei modelat\. Modul de dispunere a buclelor pe suprafa]a pielicelei (axul buclei) poate fi diferit\: orizontal\ când axul buclei este dispus paralel fa]\ de suprafa]a pielii (`n cazul buclelor tubulare, val, coam\ [i coaste; vertical\ când axul are o pozi]ie perpendicular\ fa]\ de suprafa]a pielii (la buclele inelate, semiinelate, tirbu[on). La meti[ii Karakul x }urcan\, axul buclelor `n form\ de tirbu[on are o direc]ie uneori oblic\. Forma buclelor sau tipul de bucl\. ~n func]ie de modul `n care se combin\ totalitatea `nsu[irilor analizate anterior, pe suprafa]a pielicelelor se disting dou\ tipuri de buclaj [i anume: buclaj `n form\ de tuburi, acestea reprezentând tipul clasic denumit [i de Buhara sau de Astrahan; buclaj f\r\ forme tubulare, dar cu fibre `n valuri sau oglinzi cu aspect moarat (tipul african, swakara). - 262 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Buclele `n form\ de tub, bob [i val sunt caracteristice mieilor Karakul negru. Cele `n form\ de bob [i tub au o structur\ asem\n\toare. Ambele au axul longitudinal dispus paralel cu suprafa]a pielii, deosebirea dintre aceste dou\ tipuri de bucl\ fiind dat\ de lungime. Buclele `n form\ de tub sunt cele mai valoroase [i reprezint\ rezultatul dispunerii liniare, paralele [i suprapuse a fibrelor. Gradul de `nchidere la acest tip de bucl\ este de regul\ mare, motiv pentru care vârfurile fibrelor nu sunt vizibile la exterior. Dup\ lungime, tuburile pot fi: lungi (peste 30 mm); mijlocii (20 - 30 mm); scurte (12 - 20 mm). Tuburile prezint\ unele sinuozit\]i ce determin\ desenul caracteristic sau modelul buclajului. Frecvent, tuburile sunt dispuse oblic [i mai rar de-a lungul corpului, având direc]ie de `nrulare de la cap spre coad\. Pe lâng\ tuburile cu structur\ [i form\ normal\, se `ntâlnesc [i bucle `n form\ de tuburi deformate sau tuburi-coaste. La suprafa]a acestui tip de bucle se observ\ dou\ frânturi desp\r]ite Fig. 79. Tipuri diferite de bucl\ `ntre ele de un platou. Bucle `n form\ de bob. Structural sunt la fel ca [i cele tubulare, sunt `ns\ mai scurte [i au aspectul unui bob de fasole u[or alungit. Dup\ lungime bobul poate fi clasificat astfel: mare (10 - 12 mm), mijlociu (8 10 mm) [i mic (sub 8 mm). Buclele `n form\ de valuri. Au l\rgimea mai mare decât `n\l]imea, iar modul de dispunere [i succesiunea buclelor pe suprafa]a pielicelelor d\ aspect de valuri, reflectând astfel mai bine lumina [i las\ impresia unui luciu mai intens. Gradul de `nchidere la aceste bucle este `n general redus (1/4 - 1/2). ~n Republica Sud African\ [i Namibia, majoritatea pielicelelor produse prezint\ bucle specifice de forma unor valuri joase sau bucle aplatizate [i cu un grad de `nchidere redus, `ns\ cu fibre foarte m\t\soase, elastice [i cu luciu intens. Aceste pielicele denumite Swakara sunt extrem de apreciate [i cerute pe pia]a interna]ional\. - 263 -

Produc]ia de pielicele

Pe lâng\ aceste forme de bucle pot fi `ntâlnite [i altele cum ar fi: `n form\ de coame, inelate, semiinelate, tirbu[on, melc, de tip }igaie, cu aspect de vat\, precum [i altele cu un aspect lins. Toate aceste forme de bucle sunt considerate ca defectuoase atunci când apar pe suprafa]a pielicelelor. De regul\ pielicelele lipsite de buclaj sau care prezint\ lins\turi pe zone mari sau pe toat\ suprafa]a poart\ denumirea ,,de ied”.

2 1

3

4

Fig. 80. Bucle `n form\ de tub [i bob (Foto: Elena Ursu)
1.- buclaj tubular; 2. buclaj Breitschwantz; 3. –buclaj aplatizat; 4. – buclaj combinat

- 264 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~nsu[irile buclajului. Principalii indici de calitate care contribuie la determinarea valorii comerciale a pielicelelor sunt: m\rimea, uniformitatea, rezisten]a, elasticitatea, desimea, modelarea, extinderea, luciul [i durata men]inerii buclajului. M\rimea buclajului, este dat\ de aspectul de ansamblu al buclelor sub raportul lungimii [i `n\l]imii lor. ~n acest context, ]inând cont de dimensiunile prezentate la l\rgime [i `n\l]ime, m\rimea buclajului poate fi: mijlocie, mijlocie-mic\, sau mare. Este preferat buclajul de m\rime mijlocie [i mic\ deoarece are o rezisten]\ la purtat [i o durabilitate mai mare. Uniformitatea [i calitatea buclajului, se refer\ la prezen]a unui num\r mai mare sau mai mic de tipuri de bucl\ pe suprafa]a pielicelelor. Cu cât buclele sunt mai uniforme ca tip [i form\, cu atât pielicica are o valoare comercial\ [i estetic\ mai mare. De[i nu apar pielicele cu buclaj absolut uniform, totu[i dac\ pe aceea[i pielicic\ se g\sesc 3 - 4 tipuri de bucl\ valoarea acesteia este redus\. Pe suprafa]a pielicelelor calitatea buclelor este diferit\. Astfel, buclajul cel mai valoros este `ntâlnit `n regiunea crupei, a [alelor [i spin\rii, apoi urmeaz\ regiunea superioar\ a coapselor, flancurilor [i coastelor pân\ la spate, iar `n regiunea pieptului [i gâtului calitatea este mai slab\. Buclele dispuse `n regiunea capului, sternului [i pe linia median\ a abdomenului sunt de calitatea inferioar\ (fig. 80). La unele pielicele, tipul [i calitatea buclelor nu este aceea[i pe cele dou\ p\r]i ale corpului. Aspectul este Fig. 81. Calitatea buclajului pe cunoscut sub denumirea de asimetrie a diferite regiuni corporale. pielicelei [i constituie un criteriu de 1. foarte bun\; 2.- bun\; 3. satisf\c\toare; 4. – slab\ depreciere a valorii de ansamblu. La unele pielicele, tipul [i calitatea buclelor nu este aceea[i pe cele dou\ p\r]i ale corpului. Aspectul este cunoscut sub denumirea de asimetrie a pielicelei [i constituie un criteriu de depreciere a valorii de ansamblu a pielicelelor. Rezisten]a [i elasticitatea, sunt `nsu[iri influen]ate atât de `n\l]imea [i gradul de `nchidere a buclelor, desimea [i calitatea fibrelor din bucle, cât [i de desimea buclelor `ntre ele. - 265 -

Produc]ia de pielicele

Trecerea cu palma pe suprafa]a unei pielicele `n cele dou\ sensuri- de la cap spre coad\ [i invers- permite aprecierea concomitent\ a rezisten]ei [i elasticit\]ii fibrelor pe baza gradului de revenire a acestora la forma ini]ial\. Aceast\ `nsu[ire poate fi influen]at\ de mai multe aspecte dintre care cele mai importante sunt urm\toarele: desimea, gradul de `nchidere, m\rimea buclajului, desimea buclelor, calitatea [i propor]ia dintre categoriile de fibre din bucl\. ~n urma aprecierilor, rezisten]a [i elasticitatea se stabile[te `n func]ie de timpul de revenire la forma ini]ial\ (cu cât revine mai repede cu atât este mai bun\ [i invers). Desimea buclelor, este dat\ de distan]a dintre diferitele tipuri de bucle [i contribuie `n mod direct la exprimarea calit\]ii pielicelelor, influen]ând modelarea [i rezisten]a buclajului. Pielicelele Karakul [i }urcan\ brum\rie sunt mai frumoase [i au o valoare comercial\ mai mare când au buclele mai dese. Totu[i, desimea prea mare confer\ pielicelei un aspect prea `nc\rcat, iar buclele rare diminueaz\ valoarea comercial\ [i estetic\ prin l\rgimea prea mare a cus\turii. Preferabil ar fi ca spa]iul dintre bucle s\ fie potrivit ca m\rime, cuprins `ntre ¼ [i ½ din l\rgimea acestora. Modelarea buclajului este dat\ de modul de dispunere a buclelor `ntre ele, precum [i de reparti]ia lor pe suprafa]a pielicelelor. Aceast\ `nsu[ire este dependent\ `n mare parte de claritatea, uniformitatea, direc]iea de `nrulare [i de gradul de `nchidere al buclelor. ~n func]ie de aspectele prezente [i orientarea buclelor `n raport cu linia median\, pot fi `ntâlnite mai frecvent urm\toarele tipuri de modelare: aspect de lir\, rozet\, amestecat\ [i de brad. Cele mai apreciate sunt pielicelele care prezint\ o modelare deosebit\ [i `ndeosebi a celor cu aspect de lir\ [i brad. Prezen]a pe suprafa]a pielicelei a unei model\ri nedefinit\, amestecat\ [i `n rozet\ sunt considerate ca fiind defectoase. ~ntre aceste tipuri de modelare, pe suprafa]a unei pielicele pot fi `ntâlnite [i diferite combina]ii, ca de exemplu: lir\ pe crup\ [i coapse, iar pe coaste [i pe spate modelare amestecat\; lir\ [i paralel\, când pe regiunea costal\ buclele sunt dispuse orizontal. Desenul pielicelelor este determinat de tipul buclelor [i de modul de dispunere al acestora pe suprafa]a pielii. La eviden]ierea desenului, mai contribuie modelarea [i gradul de `nchidere a buclelor. Cu cât uniformitatea buclelor este mai accentuat\, desenul este mai evident. Pentru exprimarea acestei no]iuni se mai `ntrebuin]eaz\ [i termenul de model, care `ns\ nu trebuie confundat cu modelarea buclajului. Luciul buclajului, reprezint\ proprietatea `nveli[ului pilos de a reflecta lumina natural\ mai mult sau mai pu]in intens [i constituie una - 266 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

din cele mai importante `nsu[iri ale pielicelelor. Luciul care caracterizeaz\ fiecare fibr\ `n parte este denumit [i luciu absolut [i contribuie la exprimarea acestei `nsu[iri `n ansamblu pe suprafa]a pielicelelor. ~n ordine descrescând\ a exterioriz\rii acestei `nsu[iri la nivelul pielicelelor, luciu se clasific\ astfel: intens, bun, mediocru, slab [i mat (pielicelele lipsite de luciu). ~nsu[irile pielicelelor `n ansamblu sunt urm\toarele: durata de men]inere a `nsu[irilor buclajului, extinderea buclajului [i caracteristicile pielii. Durata de men]inere a `nsu[irilor buclajului. La mieii Karakul negru, `nsu[irile pielicelelor se men]in la un nivel dorit `n majoritatea cazurilor pân\ la vârsta de 3 - 4 zile. Frecvent se `ntâlnesc [i abateri, `n sensul c\ la unii miei buclajul apare desf\cut, afânat sau prea crescut `nc\ din primele ore de la na[tere, iar la al]ii acesta `[i p\straz\ calit\]ile un timp mai `ndelungat (6 - 7 zile). Dac\ buclajul se p\streaz\ dup\ na[tere nedesf\cut un timp mai `ndelungat, suprafa]a se m\re[te [i implicit valoarea pielicelelor cre[te. ~n cazul mieilor cu destina]ia ,,sacrificare” este necesar ca zilnic s\ fie efectuate observa]ii asupra st\rii buclajului `n vederea fix\rii momentului optim de sacrificare. Extinderea buclajului influen]eaz\ suprafa]a util\ a pielicelelor [i reprezint\ practic suprafa]a ocupat\ cu buclaj. Aceast\ `nsu[ire constituie un obiectiv important `n selec]ia ovinelor exploatate pentru produc]ia de pielicele. Caracteristicile pielii. Valoarea pielicelelor este condi]ionat\ `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de urm\toarele caracteristici ale pielii: m\rimea, grosimea, densitatea, elasticitatea [i suple]ea. M\rimea pielicelei, depinde de dezvoltarea mielului [i de rezervele de piele din regiunile flancurilor [i gâtului. Practic, atunci când se analizeaz\ m\rimea pielicelei se iau `n considerare dou\ no]iuni, suprafa]a total\ [i suprafa]a util\. - Suprafa]a total\ a unei pielicele de miel Karakul este cuprins\ `ntre 700 [i 1700 cm2, cu media de 1200 cm2. Considerând c\ buclajul este de aceea[i calitate, valoarea pielicelei este cu atât mai ridicat\ cu cât suprafa]a ei este mai mare. - Suprafa]a util\ reprezint\ por]iunea din suprafa]a total\ acoperit\ cu buclaj exceptând `ns\ regiunile axilare, membrele de la genunchi [i jaret `n jos [i eventual alte por]iuni acoperite cu lins\turi. La mieii Karakul, suprafa]a util\ reprezint\ pân\ la 95 % din cea total\, cca. 80 % la meti[i [i sub 75 % la }urcan\. - 267 -

Produc]ia de pielicele

Grosimea pielii la mieii Karakul `n vârst\ de 3 zile este `n medie 2,2 mm. De regul\ pielea groas\ se asociaz\ cu un buclaj larg, iar cea sub]ire cu unul afânat. Densitatea pielii. Fibrele, buclele rezistente [i elastice se `ntâlnesc de regul\ pe o piele mai dens\. Pielea buretoas\ favorizeaz\ apari]ia unui buclaj inferior caracterizat printr-o rezisten]\ [i elasticitate diminuat\, fiind moale [i afânat. Elasticitatea pielii este determinat\ de structura histologic\ a straturilor componente, de calitatea ]esutului elastic, precum [i de dezvoltarea celui conjunctiv subcutanat. Frecvent, grosimea [i densitatea sunt `n limite optime atunci când se asociaz\ [i cu o bun\ elasticitate. Suple]ea pielii, reprezint\ o `nsu[ire complex\ determinat\ de modul [i valoarea la care sunt redate grosimea, densitatea [i elasticitatea. Prin urmare cea mai bun\ pielicic\ este considerat\ cea care se deta[eaz\ u[or de pe corpul mieului [i este dens\, elastic\, de grosime mijlocie, u[oar\, potrivit de cutat\, cu buclajul clar exprimat, m\t\sos [i lucios. Toate aceste `nsu[iri sunt apreciate direct pe miei imediat dup\ f\tare, de regul\ la 2 - 3 zile [i se g\sesc `nscrise `n certificatul de origine [i valoare productiv\. Dup\ completarea certificatului cu datele referitoare la identitatea animalului respectiv (num\rul matricol, sex, ras\-varietate, data na[terii, etc) sunt examinate pe rând `nsu[irile pielicelei `n ordinea `n care acestea sunt `nscrise `n fi[\. Astfel, se stabile[te calitatea fiec\rei `nsu[iri [i se subliniaz\ pe certificatul de origine [i valoare productiv\ cu o linie simpl\ toate `nsu[irile `ntâlnite. Dac\ se constat\ mai multe tipuri de bucl\, sunt subliniate toate acestea, cu specifica]ia c\ tipul dominant este subliniat cu o linie dubl\. Pentru formele intermediare, de tranzi]ie, se pune o linie de leg\tur\ `ntre cele dou\ calificative ale `nsu[irilor respective.

- 268 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

- 269 -

Produc]ia de pielicele

- 270 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

4.4.8. PARTICULARIT|}ILE PIELICELELOR BRUM|RII LA KARAKUL, METI{I {I }URCAN|
~n general, `nsu[irile acestor pielicele sunt relativ asem\n\toare celor descrise la culoarea neagr\. Deosebirea const\ `n culoarea de baz\ [i `n faptul c\ buclajul este mai `nalt, precum [i `n alte diferen]ieri de importan]\ mai redus\. Chiar [i `n condi]iile practic\rii unei selec]ii riguroase, buclajul `ntâlnit pe suprafa]a pielicelelor brum\rii este de regul\ mai `nalt, bucla este mai larg\ [i mai `nalt\ deoarece, fibrele albe au un ritm mai intens de cre[tere `n lungime `n aceast\ faz\. La fel ca [i la varietatea de culoare neagr\ [i pe suprafa]a pielicelelor brum\rii se `ntâlnesc bucle `n form\ de tub, bob, coam\ [i valuri, precum [i alte forme considerate ca fiind inferioare. La pielicelele brum\rii se acord\ o importan]\ deosebit\ nuan]ei [i uniformit\]ii culorii. Pentru reproduc]ie se prefer\ mieii cu o nuan]\ brum\rie normal\, dispus\ uniform pe toat\ suprafa]a pielicelei. ~n mod normal, la Karakul brum\riu pielicelele sunt uniforme din punct de vedere al repartiz\rii aceleea[i nuan]e pe `ntreaga suprafa]\ corporal\, `ns\ meti[ii [i `ndeosebi mieii }urcan\ brum\rie prezint\ de obicei o zon\ mai deschis\ la culoare [i de l\]ime variabil\, situat\ pe linia superioar\ de la coad\ la cap, imprimând astfel un aspect de neuniformitate. Neuniformitatea culorii se `ntâlne[te [i la mieii caciuri (brum\riunegri) proveni]i din diferite variante de `ncruci[are Karakul x }urcan\. Ace[tia au culoarea brum\rie repartizat\ numai pe extremit\]ile corporale [i mai rar pe cap [i greb\n, restul corpului având pigmenta]ie neagr\. ~mbun\t\]irea uniformit\]ii culorii la aceast\ varietate, poate fi realizat\ prin intensificarea selec]iei progresive `n scopul ob]inerii unui raport corespunz\tor `ntre fibrele albe [i negre, lungimea acestora [i modul de distribuire a pigmentului la nivelul fibrelor `nchise la culoare.

- 271 -

Produc]ia de pielicele

4.4.9. TRANSMITEREA GENETIC| A CULORII {I ~NSU{IRILOR CALITATIVE LA OVINELE EXPLOATATE PENTRU PIELICELE
Al\turi de celelalte `nsu[iri, la ovinele exploatate pentru produc]ia de pielicele, culoarea are un rol deosebit `n determinarea valorii comerciale. Referitor la acest aspect, cunoa[terea modului de transmitere ereditar\ a culorii la descenden]a rezultat\ din diverse variante de `mperechere, poate constitui o baz\ solid\ `n elaborare unor programe sigure [i viabile de ameliorare genetic\ a ovinelor apar]inând raselor produc\toare de pielicele. Apari]ia diverselor culori la ovinele produc\toare de pielicele, reprezint\ rezultatul existen]ei fibrelor monocromatice [i a celor heterocromatice. Variabilitatea acestei game de culori este consecin]a prezen]ei a dou\ tipuri de melanocite: negre - cafenii care favorizeaz\ apari]ia culorilor sur, sur-argintiu, brum\riu [i neagr\; galben-oranj, proprii celor cafenii [i roz. Fibrele heterocromatice au la baz\ melanocitele `nchise la culoare, iar cele deschise se `ntâlnesc la vârful acestora. ~n aceste condi]ii, culoarea depinde de prezen]a pigmentului, de gradul de r\spândire al acestuia pe lungimea fibrelor, iar diferen]a de nuan]\ este rezultatul prezen]ei unor s\ruri metalice complexe. La ovinele Karakul culoarea este controlat\ de o serie de gene epistatice iar fiecare gen\ este reprezentat\ de dou\ alelomorfe, din care una favorizeaz\ prezen]a culorii pe când cealalt\ inhib\ apari]ia acesteia. ~ntre culorile considerate ca fiind de baz\ (neagr\, brum\rie [i cafenie) se stabile[te urm\toarea ordine epistatic\: culoarea brum\rie domin\ culoarea neagr\; culorile cafenie [i neagr\ sunt hipostatice fa]\ de cea brum\rie, culoarea cafenie este dominant\ fa]\ de cea alb\. ~n cazul Karakulului alb, culoarea este determinat\ de o gen\ incomplet epistatic\ (Nel, 1966). Conform cercet\rilor efectuate de B., Vasin, N., Giginei[vili [i al]ii, culoarea la Karakul este controlat\ de urm\toarele gene: • E - gena care determin\ apari]ia culorii negre; • F = gena care determin\ culoarea cafenie-roz; • B = gena care determin\ culoarea neagr\ la toate rasele de oi; • O = gena care care dilueaz\ culoarea neagr\; - 272 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

W = gena dominant\ a culorii brum\rii, cu efect regresiv letal; • R = gena care determin\ culoarea brun\; • G = gena care determin\ reparti]ia zonal\ a pigmentului pe lungimea fibrelor. Culoarea neagr\ de la Karakul - este dat\ de dou\ genotipuri diferite [i anume negru dominant [i negru recesiv. Aceste genotipuri se deosebesc `ntre ele prin faptul ca cel recesiv favorizeaz\ prezen]a culorilor maro [i sur. Datorit\ faptului c\ negru este epistatic fa]\ de cafeniu din `ncruci[area Karakului maro cu Karakulul negru `n descenden]\ vor rezulta atât miei negri cât [i maro. ~n scopul studierii modului de transmitere `n descenden]\ a culorii neagre, `nc\ din anul 1917 Adametz a `ncruci[at Karakulul negru cu oi Merinos Rambouillet [i a ob]inut `n F1 atât miei negri cât [i maro. Aceasta demonstraz\ faptul c\ negrul de la Karakul domin\ culoarea alb\ de la Merinos [i c\ la Karakulul negru exist\ gene care determin\ culoarea maro a pielicelelor. De asemenea, cercet\rile `ntreprinse la Sta]iunea de Cercetare Katta-Kurgan din Uzbekistan, scot `n eviden]\ dominan]a Karakulului negru fa]\ de maro [i cafeniu de la ovinele cu fesa gras\. Berge (1973) este de p\rere c\ varietatea neagr\ a raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele, mai posed\ pe lâng\ perechea de gene care sintetizeaz\ pigmentul specific [i o pereche de gene a[ezate `n locusul E care, au rolul de a activa o alt\ gen\ notat\ Nk capabil\ s\ transforme negrul fibrelor de lân\ de la na[tere `ntr-un gri pe m\sura avans\rii `n vârst\. La }urcan\ transmiterea culorii negre se comport\ similar ca la Karakul. Astfel, culoarea negr\ este dominant\ asupra albului specific Merinosului, precum [i celui de la }urcana varietatea alb\, `ns\ `n cazul `ncruci[\rilor cu }igaia se comport\ invers, adic\ albul domin\ culoarea neagr\. Prin `ncruci[area p\rin]ilor heterozigo]i apar]inând raselor Karakul varietatea negr\ [i }urcana alb\, `n descenden]\ produ[ii nu vor fi `n totalitate negri ci doar 92 %, din care: 51,3 % negru uniform; 40,7 % vor prezenta diverse pete albe situate de regul\ la extremit\]i; 8 % b\l]a]i. Din `mperecherea Karakulului negru pur cu oi }urcan\ alb\, produ[ii ob]inu]i `n F1 vor avea `n totalitate culoarea neagr\ cu nuan]\ [i luciu corespunz\tor (C., Dr\g\nescu [i colab., 1970). - 273 -

Produc]ia de pielicele

Culoarea maro de la rasa Karakul este recesiv\ fa]\ de cea neagr\, astfel din indivizi negri heterozigo]i apar [i miei maro. Prin `mperecherea indivizilor maro `ntre ei `n descenden]\ rezult\ nu numai miei maro ci [i negri. Culoarea maro poate fi simpl\ când este dat\ `n totalitate numai din fibre maro, sau compus\ când sunt [i fibre negre. ~n selec]ie intereseaz\ mai mult genotipul de culoare simpl\ r\spândit\ uniform pe corp, care `ns\ poate fi de intensit\]i diferite. ~n ]ara noastr\ mieii cu aceast\ culoare au f\cut obiectul diverselor cercet\ri, ajungându-se la ipoteza c\ din `ncruci[area dintre indivizi maro se ob]in atât miei maro uniform, cât [i maro cu fibre negre [i negri uniform. Prin `ncruci[area unui berbec maro cu oi de culoare alb\, se pot ob]ine `n descenden]\ numai miei maro, iar din `ncruci[area unui mascul Karakul maro cu oi negre descenden]a va prezenta ambele culori. Berge (1971) presupune c\ gena care induce culoarea maro este hipostatic\ fa]\ de cea care determin\ apari]ia culorii neagre. Prin ac]iunea simultan\ a genei care determin\ culoarea maro [i a celei care influen]eaz\ culoarea brum\rie, se formeaz\ un amestec uniform de fibre maro [i albe care dau o colora]ie roz\. ~n cazul `n care pe acela[i genotip, gena responsabil\ de apari]ia culorilor deschise se combin\ cu culoarea sur rezult\ o colora]ie briliantie. Rezultatele ob]inute ca urmare a `mperecherilor omogene la Karakulul guligaz, confirm\ faptul c\ are loc o segregare similar\, ob]inându-se `n descenden]\ atât miei de culoare roz, cât [i maro. ~n vederea cre[terii cantitative a pielicelelor de nuan]\ roz, pot fi utilizate la `mperechere oi brum\rii rezultate din negru heterozigot cu berbeci maro. Astfel, `n descenden]\ produ[ii vor prezenta `n propor]ii egale culorile roz, maro, brum\riu [i neagr\. ~n situa]ia `n care se recurge la `ncruci[\ri de tip invers, adic\ oi maro x berbeci brum\riu, datorit\ dominan]ei culorii negre, produ[ii ob]inu]i vor fi de culoare neagr\ [i brum\rie. Prin `ncruci[area oilor maro cu berbeci sur vor rezulta `n descenden]\ produ[i de culoare maro heterozigo]i, ceea ce demonstreaz\ c\ maro este epistatic\ fa]\ de sur. Culoarea alb\ este determinat\ de gena dominant\ pentru b\l]at fa]\ de culoarea uniform\. ~n afar\ de aceasta, B.N. Vasin admite c\ la efectivele de oi Karakul exist\ [i un alb-pur de sine st\t\tor. Steyn arat\ c\ `n toate situa]iile Karakulul alb cu pete negre pe fa]\, urechi [i membre este heterozigot `n ceea ce prive[te transmiterea culorii albe. Indivizii alb homozigo]i sunt considera]i ,,alb-pur”, iar mieii recent f\ta]i au `n aparen]\ un grad u[or de pigmentare a fibrelor dispuse `n jurul

- 274 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

ochilor, gurii [i urechii, `ns\ concomitent cu `naintarea `n vârst\ aceste fibre se depigmenteaz\.
Tabelul 51

Schema ipotetic\ de segregare a culorii negre [i maro la Karakul (I., Vintil\, 1981)
T M NB Nb nB nb NB NN BB negru NNBb negru NnBB negru NnBb negru Nb NNBB negru NNbb negru NnBb negru Nnbb negru nB NnBB negru NnBb negru nnBB maro nnBb maro nb NnBb negru Nnbb negru nnBb maro nnbb alb

~ntr-un studiu mai detaliat legat de modul de transmitere a culorilor la ovinele Karakul efectuat de Nel (1966) se arat\ c\ `n mod evident dominan]a nu poate fi complet\ `n `ntreaga serie de alele [i c\ gena alb\ de la aceast\ ras\ este incomplet epistatic\ fa]\ de cele care favorizeaz\ apari]ia `n descenden]\ a culorii negre [i maro. Rezultatele ob]inute `n urma diferitelor `mperecheri sunt redate `n tabelul 52. Culoarea brum\rie. Datorit\ unor factori de natur\ genetic\ este un caracter ereditar de sine st\t\tor [i exercit\ o dominan]\ incomplet\ fa]\ de culorea alb\ [i neagr\. De asemenea, comparativ cu alte culori, la brum\riu se `ntâlne[te fenomenul de pleiotropie dat fiind c\ ac]iunea uneia [i aceleea[i gene `n doz\ dubl\ determin\ exteriorizarea a dou\ caractere distincte [i anume vitalitatea [i culoarea.

Din `mperecherile heterozigote, chiar [i `n cazul celor omogene brum\riu x brum\riu, din aceea[i nuan]\ de culoare va rezulta `n descenden]\ urm\toarele forme de culoare: 25 % brum\riu homozigo]i - 275 -

Produc]ia de pielicele

cu vitalitatea redus\; 25 % negri homozigo]i viabili; 50 % brum\riu heterozigo]i viabili.
Tabelul 52

Transmiterea culorilor la Karakulul alb (Nel, 1971)
Sistemul de `mperechere Alb obi[nuit x Alb obi[nuit Alb obi[nuit x Alb pur Alb obi[nuit x Negru Negru x Alb obi[nuit Alb pur x Negru Negru x Alb pur Alb pur x Alb pur

Raportul de segregare a[teptat
Alb pur 1 1 1 Alb obi[nuit 2 1 1 1 1 1 Negru 1 1 1 -

Num\rul de indivizi ob]inu]i
Alb pur 84 7 15 Alb obi[nuit 177 3 55 9 214 31 Negru 88 59 12 -

Raportul de segregare ob]inut
Alb pur 0,96 1,4 1 Alb obi[nui t 2,04 0,6 0,96 0,85 1 1 Negru 1,0 1,04 1,15 1 -

Potrivit schemei redate mai jos, din `mperecherile heterogene de tipul negru x brum\riu [i invers, `n descenden]\ propor]ia va fi de 50 % miei brum\riu [i 50 % negri, rezultând deci un raport de 1:1 (M., Mochnacs [i colab., 1978). Trebuie precizat faptul c\ aceast\ schem\ este valabil\ [i `n cazul variet\]ii guligaz.
Brum\riu x negru Ss x ss Ss Ss ss ss Brun negru Guligaz x negru Gg x gg Gg Gg gg gg Guligaz negru

~n urma acestor `ncruci[\ri, mieii rezulta]i vor avea pielicelele cu `nsu[iri calitative superioare [i vitalitatea normal\. Referitor la acest tip de segregare, potrivit celor scrise de D., Contescu., citat de Mochnacs [i colab. 1987 se poate afirma c\ `n toate situa]iile culoarea brum\rie este determinat\ de o gen\ cu efect dominant fa]\ de culoarea neagr\ [i, `n consecin]\ descenden]ii de culoare neagr\ vor fi homozigo]i recesivi, iar cei brum\rii vor fi heterozigo]i. De aceea, se presupune c\ `n cadrul variet\]ii de culoare brum\rie nu ar exista oi cu homozigo]ie dominant\, de[i s-au semnalat situa]ii `n care unele oi au produs toat\ via]a numai miei brum\rii. - 276 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

La noi `n ]ar\, `n urma `ncruci[\rilor practicate `ntre berbeci Karakul brum\riu cu oi }urcan\ alb\, a rezultat o diversitate mare a culorilor. Aceast\ diversitate este indus\ [i datorat\ heterozigo]iei Karakulului brum\riu, cât [i particularit\]ilor de culoare `ntâlnite la oile mame. Dintr-un astfel de tip de `ncruci[are `n descenden]a din F1, culorile `ntâlnite sunt: brum\rie, neagr\, maro, alb\ [i b\l]at\. ~n F2 se va reduce num\rul de miei de culoare b\l]at\, nu vor mai ap\rea cei de culoare maro [i alb\, `ns\ va cre[te cu 75 % num\rul mieilor de culoare brum\rie. Privitor la transmiterea ereditar\ a unor `nsu[iri calitative ale buclajului, potrivit valorilor determinate pentru coeficientul de heritabilitate, acestea pot fi `ncadrate `n grupa celor cu o heritabilitate redus\, excep]ie f\când tipul de bucl\ care are o valoare calculat\ pentru h2 cuprins\ `ntre 0,41 [i 0,58 (tabelul 53).
Tabelul 53

Heritabilitatea unor `nsu[iri calitative ale pielicelelor
~nsu[irea Tipul buclei Dimensiunea buclei Lungimea fibrelor Grosimea fibrelor Calitatea fibrelor M\rimea buclelor Desimea buclajului Modelarea buclajului Luciul buclajului h2 0,36 0,29 0,37 0,24 0,27 0,22 0,35 0,17 0,24

4.4.10. CAUZE FAVORIZANTE {I MODALIT|}I DE PREVENIRE {I REDUCERE A APARI}IEI FACTORULUI LETAL LA MIEII KARAKUL BRUM|RIU
Pierderile cauzate de apari]ia factorului letal `n cadrul efectivelor de culoare brum\rie se ridic\ anual la peste 30 %. ~n mod curent, aceste pierderi apar de regul\ cu o inciden]\ m\rit\ atunci când se practic\ timp `ndelungat `mperecherile omogene `ntre parteneri de culori deschise. Potrivit estim\rilor formulate pân\ `n prezent, se presupune c\ anual se pierd prin mortalitate 80 % din produ[ii rezulta]i din `mperecherea p\rin]ilor brum\riu deschis; 40 % din indivizii proveni]i din p\rin]i brum\riu normal [i cca 10 % din brum\riu `nchis. - 277 -

Produc]ia de pielicele

Apari]ia factorului letal sau a mieilor albinoizi se datoreaz\ unor gene care determin\ moartea zigotului sau a individului pe durata dezvolt\rii sale. Genele care induc apari]ia acestui aspect au fost denumite gene letale, iar fenomenul ca atare poart\ denumirea de letalitate. Practic apari]ia acestui fenomen reprezint\ rezultatul contopirii celulelor sexuale ale p\rin]ilor brum\rii, purt\tori ai aceleia[i deregl\ri patologice. Experien]ele vaste [i am\nun]ite intreprinse de c\tre G.K., Constantinescu (1932), Diakov, Kr`mskaia (1934) [i al]ii, au scos `n eviden]\ faptul c\ mieii brum\riu deschis homozigo]i au o vitalitate redus\ [i practic propor]ia apari]iei acestei anomalii se analizeaz\ prin observa]ii directe asupra unor modific\ri [i caracteristici ap\rute la exterior. Recunoa[terea mieilor albinoizi. Mieii purt\tori ai factorului letal, datorit\ faptului c\ fibrele albe ce compun buclajul sunt `ntr-un procent mai mare, au inveli[ul pilos de culoare brum\rie foarte deschis\ [i `n special la extremit\]i. De asemenea, `n scopul identific\rii mieilor purt\tori ai factorului letal se apreciaz\ [i intensitatea pigmenta]iei pielii, unghiilor, irisului, n\rilor, buzelor, boltei palatine [i a limbii. Cu cât pigmenta]ia acestor regiuni este mai intens\, cu atât [i vitalitatea mieilor respectivi este mai ridicat\. Totodat\, ace[ti miei pot fi identifica]i [i datorit\ faptului c\ prezint\ pielea buretoas\, urechile str\vezii, irisul gri-deschis-vân\t, debilitate constitu]ional\, capacitatea de asimilare redus\, mobilitate diminuat\, inapeten]\ [i tulbur\ri gastro-intestinale. Dezvoltarea corporal\ a mieilor purt\tori ai factorilui letal este anevoioas\, iar datorit\ reducerii proceselor de oxidare [i re]inere a apei `n ]esuturi, dezvoltarea corporal\ ulterioar\ se reduce treptat pân\ la stagnare. Pierderile de miei `n raport cu tipul de `mperechere (N., Giginei[vili., 1971)
Tipul de `mperechere Brum\riu omogen f\r\ albinoizi Brum\riu omogen cu albinoizi Brum\riu heterogen Negru heterogen Nr. miei 223 128 825 1100

Tabelul 54

Pierderi prin mortalitate (%) ~nainte de Dup\ `n]\rcare `n]\rcare La 10 luni 2,69 26,90 5,40 5,32 12,26 17,55 0,97 1,22 2,19 1,00 0,12 1,82

Total 18,78 35,11 4,38 3,64

- 278 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n rândul mieilor albinoizi pierderile cele mai mari se `nregistraz\ `n jurul vârstei de 60 - 100 zile [i `n mod deosebit dup\ `n]\rcare când, furajarea se face exclusiv pe baza altor categorii de furaje. ~n foarte pu]ine cazuri ace[ti miei pot ajunge pân\ la vârsta de reproduc]ie. Tulbur\rile func]ionale specifice mielor albinoizi vizeaz\ cu prec\dere func]ia de nutri]ie, organele principale [i metabolismul general. Asupra originii cauzelor favorizante ale acestei maladii s-au emis diverse ipoteze. Astfel, prim\ ipotez\ are la baz\ disfunc]ia ce apare la nivelul sistemului neurovegetativ, iar o alta pune accent pe natura ereditar\ privind existen]a unor factori letali sau semiletali sub form\ homozigot\. ~ns\, indiferent de natura [i factorii favorizan]i ai factorului letal, `n multe cazuri moartea mieilor albinotici poate surveni `nc\ din prima s\pt\mân\ de via]\ deoarece are loc o sl\bire a tonusului musculaturii digestive care, datorit\ deregl\rilor majore survenite la nivelul sistemului nervos vegetativ cap\t\ un caracter atrofic. Din aceast\ cauz\, laptele supt trece cu u[urin]\ din cheag `n foios [i invers f\r\ a fi coagulat deoarece, fermen]ii specifici digestiei [i labfermentul lipsesc sau se g\sesc `n cantit\]i reduse. Astfel, hrana netriturat\ r\mâne blocat\ `n stomacul glandular [i `n special `n regiunea piloric\, netrecând `n duoden. ~n aceste condi]ii, la care se adaug\ [i influen]a indus\ de prezen]a unei bogate microflore de putrefac]ie -infuzorii lipsind- se produce o dezechilibrare a proceselor de asimila]ie [i, concomitent cu producerea unor cantit\]i sporite de gaze [i acizi, are loc o blocare a stomacului. Stomacul glandular se m\re[te brusc de cca. 10 ori, favorizând sub]ierea pere]ilor, congestionarea mucoasei, apari]ia unor zone cu ulcera]ii, hiperemii, microhemoragii [i chiar leziuni necrotice. Rumenul de regul\ este gol sau con]ine cantit\]i infime de lichide [i resturi alimentare, `ns\ datorit\ lipsei infuzorilor are loc o cre[tere a cantit\]ilor de gaze ce p\trund la acest nivel, producând o m\rire a volumului rumenului de aproximativ dou\ ori. De asemenea, intestinele sunt balonate [i goale [i prezint\ mucoasa congestionat\ [i cu invagin\ri pronun]ate. Totalitatea acestor deregl\ri, produc modific\ri majore la nivelul individului. Acesta cap\t\ forme rotunjite, devine limfatic, apatic, caut\ locuri umbrite, uneori devine agitat, apar [i unele manifest\ri nervoase de natur\ tetanic\ [i `n final survine moartea. Inciden]a mortalit\]ilor este mai mare `n timpul lunilor de var\ când temperaturile sunt ridicate. - 279 -

Produc]ia de pielicele

Adep]ii care sus]in c\ letalitatea este datorat\ existen]ei genelor letale, afirm\ c\ `n practica cre[terii oilor brum\rii nu sau ob]inut linii pure, ci doar indivizi homozigo]i care nu se `mboln\vesc `n totalitate [i care, uneori din cauza unei ,,letalit\]i recesive” pot suprave]ui pân\ la vârsta de reproduc]ie. D., Contescu (1941) [i Schäfer (1960) afirmau c\ `n stare heterozigot\ aceste gene letale nu mai sunt nocive, iar Nell [i Law (1935) sus]ineau c\ viabilitatea oilor brum\rii este datorat\ faptului c\ doar apoximativ 75% din num\rul total al mieilor homozigo]i dispar. Cu acelea[i exterioriz\ri [i `n acelea[i propor]ii fenomenul de letalitate apare [i la indivizii proveni]i din `mperecherile omogene de la Karakulul alb. Deosebirea const\ `n faptul c\ anomalia similar\ brum\riului se manifest\ mult mai târziu, dup\ ce animalele au produs câ]iva miei. Astfel, gena care induce apari]ia culorii albe de la aceast\ varietate de culoare, este incomplet epistatic\ fa]\ de genele de la Karakulul negru [i cel maro. ~ns\ datorit\ faptului c\ de la o anumit\ oaie s-a ob]inut la dou\ na[teri un miel normal [i apoi unul purt\tor al factorului letal, ridic\ multe semne de `ntrebare [i se pare c\, `n exteriorizarea acestei maladii, un rol important `l joac\ nivelul [i tipul de alimenta]ie deoarece, s-a constatat c\ `n anii cu vegeta]ie bogat\ apari]ia maladiei se reduce. Cu toate acestea, se apreciaz\ c\ factorul ,,alimenta]ie” are o influen]\ favorizant\ [i nu determinant\. Identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal. Mieii albinoizi odat\ ap\ru]i ridic\ spre rezolvare dou\ probleme majore: identificarea [i prevenirea apari]iei `n continuare a acestora. Identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal `nc\ din primele zile de la na[tere, permite valorificarea pielicelelor când `nc\ `nsu[irile buclajului, de[i este inferior, contribuie la exprimarea unei anumite valori comerciale. De asemenea, identificarea [i sacrificarea acestor miei permite ob]inerea unei produc]ii suplimentare de lapte marf\. Mieii albinoizi pot fi identifica]i prin mai multe procedee. ~n acest sens, ace[tia pot fi depista]i pe baza analizei datelor din eviden]ele zootehnice [i `ndeosebi a celor ce se refer\ la p\rin]ii care au mai produs astfel de miei, sau pe baza aprecierii gradului de intensitate a pigmenta]iei pielii [i `nveli[ului pilos la indivizii recent f\ta]i, având `n vedere rela]iile ce se stabilesc `ntre acestea [i gradul de vitalitate. ~n scopul identific\rii timpurii a mieilor albinoizi N., Giginei[vili a elaborat metoda ,,ROJ” (Ranevo Opredelenie Jisneistoikosti), care `n traducere `nseamn\ Determinarea Timpurie a Vitalit\]ii (DTV). Metoda se bazeaz\ pe identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal pe baza analizei gradului de pigmentare a `nveli[ului pilos, pielii, mucoasei v\lului palatin, genelor, limbii, buzelor, nasului, conjunctivei [i ochilor. - 280 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Aplicarea corect\ a acestei metode cu prilejul aprecierilor fenotipice, permite identificarea `nc\ de la na[tere a peste 80 % din mieii albinoizi, iar cei r\ma[i neidentifica]i dispar `n perioada urm\toare [i `ndeosebi dup\ `n]\rcare. Datorit\ acestor neajunsuri, `n scopul ob]inerii unor pielicele brum\rii de nuan]e dorite [i cu `nsu[iri valoroase ale buclajului este necesar\ supravegherea permanent\ a `mperecherilor omogene timp de cca. 3 - 4 genera]ii pentru a preveni fixarea aomaliilor patologice specifice mieilor albinoizi. Astfel, prevenirea apari]iei acestei anomalii este posibil\ prin identificarea oilor care `i produc [i eliminarea lor de la reproduc]ie sau dirijarea acestora fie spre `mperecherile heterogene cu berbeci brum\riu `nchis ori negri, fie spre `ns\mân]area artificial\ a acestora cu amestec de material seminal recoltat de la mai mul]i reproduc\tori apar]inând deferitelor variet\]i de culoare. Prin practicarea `mperecherilor heterogene de tipul Karakul negru x Karakul brum\riu, pielicelele ob]inute prezint\ `n marea lor majoritate un buclaj valoros, situat foarte aproape din punct de vedere calitativ de cel ob]inut din `mperecherea Karakul brum\riu `nchis x Karakul brum\riu normal, sau din `mperecherile omogene. Nuan]a culorii la miei proveni]i din primul tip de `mperechere va fi: deshis\ la 15 %; mijlocie la 72 %; `nchis\ la 13 %; iar buclajul va fi mijlociu la peste 68 % din num\rul total de indivizi. La peste 50 % din indivizi, pielicelele negre provenite din `mperecherile heterogene vor avea buclajul de calitate inferioar\ datorit\ faptului c\ lungimea prea mare a fibrelor dau bucle `nalte, cu grad de `nchidere redus [i cu o elasticitate diminuat\. Pentru men]inerea nuan]ei [i `nsu[irilor valoroase ale buclajului [i prevenirea apari]iei mieilor albinoizi, majoritatea autorilor (V., Stoianovskaia., B., Vasin, V., Taft\, M., Mochnacs), recomand\ `ns\ ca oile brum\rii s\ fie `mperecheate numai cu berbeci negri, proveni]i de la unul sau ambii p\rin]i brum\rii, sau invers, adic\ a oilor negre provenite din unul sau ambii p\rin]i negri heterogeni cu berbeci brum\rii. Utilizând acest sistem, `n fiecare genera]ie se reduce propor]ia mieilor brum\rii cu vitalitate sc\zut\ (tabelul 55).

- 281 -

Produc]ia de pielicele

Reparti]ia procentual\ a mieilor brum\rii proveni]i din `mperecheri omogene [i heterogene (Zakirov [i colab., 1975)
Culoarea [i nuan]a la indivizii ob]inu]i (%) Tata Mama Nr. miei
B. deschis Argin - tiu Albstru M\rg\ritar Grafit Sidef C\runt Brum\rui `nchi s 2,6 28,3 17,2 Negru

Tabelul 55

Uniformi -tatea culorii

Brum\riu alb\strui Brum\riu alb\striu Brum\riu normal de culoare brum\rie; din p\rin]i brum\riu alb\strui;

Brum\riu alb\striu Negru de culoare brum\riu alb\strui; din p\rin]i negri; Brum\riu normal

383 275 157

1,2 2,3 3,2

6,0 4,5 3,5

70,0 44,8 59,4

12,6 4,0

10,5 6,2

3,6 2,0

2,0 -

1,3 9,0 4,5

94,8 66,4 71,2

407

1,9

3,7

62,4

5,6

8,4

4,7

-

10,8

2,8

74,6

Din datele prezentate se poate constata c\ `n cazul `n care unul dintre p\rin]i este de culoare neagr\, atrage [i o reducere a num\rului mieilor de culoare brum\rie cu reflexe alb\strui. De asemenea, `n scopul cre[terii vitalit\]ii mieilor cu rezultate bune, se poate trece la `mperecherea heterogen\ a oilor brum\rii cu berbeci negri proveni]i din ambii p\rin]i negri. ~n cazul oilor negre provenite dintr-un p\rinte brum\riu, acestea se vor `mperechea numai cu berbeci negri rezulta]i din `ncruci[area p\rin]ilor negri, iar indivizii din descenden]a ob]inut\ se vor `mperechea numai cu parteneri brum\rii.

4.4.11. SELEC}IA OVINELOR PENTRU PRODUC}IA DE PIELICELE
Comparativ cu alte produc]ii, `n cazul celei de pielicele, selec]ia se face pe baza `nsu[irilor calitative ale `nveli[ului pilos la mieii recent f\ta]i. Datorit\ faptului c\ `n marea lor majoritate principalele `nsu[iri calitative de care depinde valoarea comercial\ a pielicelei au un coeficient de heritabilitate destul de ridicat (h2 = 0,3 - 0,7) aplicarea selec]iei fenotipice dup\ performan]ele proprii se dovede[te adesea destul de eficient\. Sunt testa]i pentru calitatea pielicelelor numai berbecii de ras\ Karakul cu origine cunoscut\ [i doar cei care cu prilejul aprecierilor fenotipice proprii au `ndeplinit cerin]ele minime de `ncadrare `n clasa Recod sau Elit\ [i s\ fie `n vârst\ de cel mult 3 ani [i jum\tate. - 282 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Testarea pentru produc]ia de pielicele se efectueaz\ la rasa Karakul pentru varietatea neagr\ [i brum\rie; la }urcan\ doar varietatea brum\rie, precum [i meti[ii rezulta]i din `ncruci[\rile berbecilor din rasa [i variet\]ile amintite cu oi }urcan\ varietatea neagr\ [i brum\rie. ~n acest ultim caz, scopul major este reprezentat de verificarea puterii de transmitere `n descenden]\ a caracterelor valoroase `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor cu oi de ras\ }urcan\. ~n vederea stabilirii calit\]ii descenden]ei provenite de la berbecul testat se au `n vedere produ[ii de ambele sexe. Aprecierea valoarii de ameliorare se face folosind metoda compar\rii cu contemporanii [i se exprim\ fie prin diferen]a absolut\ dintre punctajul mediu realizat de contemporani [i cel al descenden]ilor berbecului apreciat, fie `n valori relative. ~n func]ie de valoarea de ameliorare se stabile[te [i destina]ia berbecilor testa]i. Categoriile `n care sunt `ncadra]i `n func]ie de valoarea de ameliorare sunt: ameliorator când VA este mai mare de 101%; indiferen]i când VA are valori cuprinse `ntre 99 [i 100,9 %; cu decizie amânat\ când VA are valori `ncadrate `ntre 98 [i 98,9 %; `nr\ut\]itori când VA are valori mai mici de 97,9 %. Sunt re]inu]i spre a fi folosi]i la reproduc]ie doar berbecii amelioratori, cei cu decizie amânat\ pot fi utiliza]i doar la oile cu valoare zootehnic\ mai redus\ [i doar `n cazul `n care num\rul de berbecilor din prima categorie sunt insuficien]i.

4.4.12. TEHNICA RECOLT|RII {I CONSERV|RII PIELICELELOR
Calitatea pielicelelor [i `ndeosebi valoarea acestora, depinde `n mare parte de stabilirea momentului optim de sacrificare a mieilor precum [i de condi]iile de recoltare [i conservare a lor. Momentul optim de sacrificare al mieilor, este condi]ionat de gradul de dezvoltare a buclajului lor la na[tere. Aprecierea momentului optim de sacrificare se face de regul\ `n func]ie de evolu]ia principalelor `nsu[iri ale pielicelelor [i depinde `n mare m\sur\ de persoana care urm\re[te evolu]ia dezvolt\rii ulterioare a `nveli[lui pilos [i al buclajului dup\ na[tere. ~n cazul `n care dezvoltarea `nveli[ului pilos permite men]inerea `n via]\ a mieilor `nc\ 2 - 4 zile de la na[tere, concomitent cu `naintarea `n vârst\ are loc [i o cre[tere a suprafe]ei totale a pielicelelor [i implicit a suprafe]ei utile, aspect deosebit de important din punct de vedere economic. De regul\ la ras\ }urcan\ varietatea brum\rie [i meti[i, datorit\ faptului c\ la na[tere mieii prezint\ `nveli[ul pilos mai dezvoltat, `n multe - 283 -

Produc]ia de pielicele

cazuri, trebuie sacrifica]i `nc\ din prima zi deoarece, buclajul este mai mare [i au fibrele din bucl\ mai lungi. ~n situa]ia `n care exist\ [i miei care au o pielicic\ lipsit\ de valoare comercial\ [i estetic\, ace[tia trebuie men]inu]i `n perioada de al\ptare [i apoi dirija]i spre `ngr\[are deoarece sacrificarea lor imediat dup\ na[tere este neeconomic\. Sacrificarea mieilor se face prin practicarea unei incizii longitudinale de 4 - 5 cm `n partea inferioar\ a gâtului, dup\ care se sec]ioneaz\ vena jugular\ pentru scurgerea sângelui. Se cere mult\ aten]ie pentru a preveni murd\rirea pielicelei cu sânge. ~n eventualitatea `n care se constat\ c\ pielicica prezint\ `n unele zone pete sangvine se va trece imediat la sp\larea cu ap\ rece. Dup\ scurgerea sângelui, printr-o incizie practicat\ la nivelul jaretului de la piciorul drept posterior, se trece la insuflarea aerului cu ajutorul unei ]evi din plastic sau trestie. P\trunderea aerului `nlesne[te jupuirea, f\când astfel ca pielicica s\ se deta[eze mai u[or de corp. Pentru repartizarea uniform\ a aerului sub piele, `n timpul umfl\rii, corpul mielului este lovit din loc `n loc peste abdomen [i alte regiuni. Dup\ terminarea acestor opera]iuni corpul mielului se atârn\ de membrul posterior drept, cu capul `n jos de un cui la `n\l]imea de lucru a omului, apoi se trece la jupuirea propriu-zis\. ~n scopul ob]inerii unor pielicele cu forme regulate trebuiesc respectate regulile jupuitului, f\cându-se `n acest scop mai multe incizii. • Prima incizie este una longitudinal\ [i porne[te de la nivelul buzei inferioare, continu\ pe mijlocul gâtului, pieptului, abdomenului, cozii [i sfâr[e[te la vârful cozii. •A doua incizie este efectuat\ de la unghiile membrelor anterioare, pe mijlocul p\r]ii interne pân\ la stern; aceast\ incizie o inersecteaz\ pe cea practicat\ longitudinal. •A tereia incizie pleac\ de la unghiile membrelor posterioare, pe mijlocul p\r]ii inetrne, pân\ `n regiunea ingvinal\; [i aceast\ incizie o interzecteaz\ pe cea practicat\ longitudinal. • Ultima incizie, este una circular\ [i se efectueaz\ `n jurul anusului. ~n afar\ de ultima incizie, celelalte Fig. 82. Inciziile practicate trebuie f\cute `n linie dreapt\ astfel `ncât, `n vederea recolt\rii partea stâng\ s\ aib\ aceea[i suprafa]\ [i pielicelelor s\ fie simetric\ cu cea dreapt\. - 284 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Jupuirea mieilor se execut\ manual cu ajutorul pumnului, folosind exclusiv for]a bra]ului. De cu]it se face uz doar `n situa]ia `n care `n anumite regiuni pielea ader\ prea tare la corp (cap, extremit\]ile membrelor, etc). La cap, pielea se deta[eaz\ cu tot cu baza urechilor, r\mânând ata[ate de pielicic\ [i p\r]ile exterioare ale pavilionului urechii.

Fig. 83. Fazele de recoltare a pielicelelor

Dup\ jupuire, se `ndep\rteaz\ de pe pielicica recoltat\ eventualele resturi de carne, gr\sime [i pete de sânge. Conservarea pielicelelor efectuat\ `n bune condi]ii, contribuie la men]inerea nealterat\ a calit\]ii buclajului [i la calitatea pielii ca atare. ~n acest scop, `n vederea stop\rii dezvolt\rii microorganismelor cu ac]iune dezintegrant\ [i `n special a celor de putrefac]ie cu ac]iune direct\ asupra proteinelor solubile din piele, imediat dup\ recoltare pielicelele trebuie supuse conserv\rii, folosind `n acest sens diferite metode. Conservarea pielicelelor se poate face prin una din metodele urm\toare: uscare, s\rare-uscare, saramurare. Conservarea pielicelelor prin uscare este o metod\ cu utilizare larg\ `n ]\rile asiatice din ex-URSS, Mongolia, Afganistan [i altele, deoarece permite ob]inerea unor rezultate mai bune atunci când se asigur\ [i o depozitare corespunz\toare. Conservarea prin uscare este precedat\ de o cur\]ire a pielicelelor de diferite impurit\]i, dup\ care acestea vor fi `ntinse la uscat `n locuri umbrite [i aerate. Aceast\ ac]iune se consider\ `ncheiat\ doar atunci când procentul de ap\ scade la 10 12%. Este contraindicat\ expunerea direct\ a pielicelelor la soare [i `ndeosebi `n zilele toride deoarece, eliminarea apei se face imediat [i `n scurt timp, inducând o anumit\ fragilitate [i predispunere la rupere a pielicelelor, iar fascicolele de elastin\ [i de colagen de la nivelul dermei se cornific\. - 285 -

Produc]ia de pielicele

Conservarea prin s\rare-uscare, reprezint\ o metod\ eficient\ deoarece asigur\ o bun\ protec]ie a buclajului, luciului [i elasticit\]ii pielii. Metodologia const\ `n `ntinderea pielicelei pe o suprafa]\ plan\, apoi se presar\ pe derm\ o anumit\ cantitate de sare, calculându-se `n acest sens cca. 15 % din greutatea acesteia, insistându-se mai mult la extremit\]i deoarece, `n aceste zone pielicica cedeaz\ mai u[or la putrefac]ie. Sarea folosit\ trebuie s\ fie curat\, s\ nu con]in\ s\ruri de calciu, magneziu sau fer [i s\ fie u[or grunjoas\. Dup\ 2 - 4 zile de la prima s\rare pielicica se scutur\ [i se res\reaz\ din nou, utilizându-se de aceast\ dat\ cca. 10 % din greutatea acesteia, apoi se pot depozita sub form\ de stiv\ a[ezate una peste alta cu partea buclajului `n afar\. Din dou\ `n dou\ zile, la pielicelele din stiv\ se controleaz\ temperatura, iar `n cazul `n care se constat\ c\ acestea se `nc\lzesc vor fi scoase afar\ [i aerisite timp de 2 - 3 ore, dup\ care se res\reaz\ [i vor fi stivuite din nou. Timpul de men]inere a pielicelelor `n stiv\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 5 - 7 zile, dup\ acest interval vor fi scuturate [i dispuse `n spa]ii ventilate [i umbrite `n care temperatura exterioar\ nu dep\[e[te 230C - 250 C. Dup\ uscare pielicelele vor fi controlate fiecare separat, verificându-se integritatea, dup\ care vor fi adunate `n pachete de 10 buc\]i `n func]ie de culoare, nuan]\, suprafa]\ [i apartenen]a acestora la o anumit\ ras\ sau categorie de meti[i. Conservarea prin saramurare. Reprezint\ un procedeu mai pu]in utilizat [i const\ `n introducerea pielicelelor recoltate `ntr-o solu]ie de saramur\ cu 40 % sare. Saramurarea se efectueaz\ `n vase din lemn [i are o durat\ de cca., 5 - 8 zile, dup\ care se usuc\ `n acelea[i condi]ii ca [i la procedura descris\ la conservarea prin s\rare - uscare. ~n cazul `n care se constat\ c\ pe suprafa]a ocupat\ de buclaj sunt unele impurit\]i, acestea vor fi `ndep\rtate prin scuturare [i cur\]are manual\ (sensul va fi `n direc]ia `nrul\rii fibrelor [i buclelor), cu perii, rumegu[ de fag, f\in\ de porumb, cioc\l\i, etc. Dup\ cur\]ire, pielicelele vor fi sortate [i `mpachetate cu buclajul la buclaj, pe culori [i alte caracteristici de calitate. ~ndiferent de metoda utilizat\ `n conservare, dup\ uscare pielicelele vor fi p\strate `n camere uscate [i bine ventilate. Ulterior pielicelele vor fi supuse procesului de arg\sire [i vor trece printr-o serie de opera]ii de prelucrare care, au scopul men]inerii la nivel superior a unor `nsu[iri cum ar fi: calitatea fibrelor din bucl\, `nsu[irile buclei, `nsu[irile buclajului [i calitatea pielii.

- 286 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

4.5. PRODUC}IA DE PIEI {I BL|NURI
4.5.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE BL|NURI
Dup\ sacrificare sau dup\ moartea ovinelor, prin jupuire se ob]ine pielea, care la adulte este acoperit\ cu lân\ mai lung\ sau mai scurt\ (`n func]ie de timpul trecut de la ultima tundere) [i cu mi]e sau lân\ la tineret. Aceste piei mai sunt denumite [i bl\nuri de oaie [i au o larg\ `ntrebuin]are `n industrie, fiind utilizate la confec]ionarea cojoacelor, scurtelor de blan\, hainelor de nutret sau lutret, c\ciulilor, gulerelor [i c\ptu[elilor pentru haine de iarn\. A[a cum o confirm\ [i izvoarele istorice, utilizarea bl\nurilor de ovine precum [i a celor recoltate de la alte specii de animale la confec]ionarea articolelor de `mbr\c\minte, `nc\l]\minte, de `mpodobire precum [i `n alte scopuri, a `nceput cu multe milenii `naintea erei noastre. Pe parcursul timpului, evolu]ia prelucr\rii pieilor a trecut de la `ndeletnicirea de familie la me[te[ug [i apoi la industrie. {tiin]a `ncepe s\-[i aduc\ aportul prin tehnologiile specifice de prelucrare a pieilor abia c\tre sfâr[itul secolului al XVII -lea când au ap\rut primele tehnologii de t\b\cire bazate pe tanan]ii sintetici care confer\ pieilor `nsu[iri superioare. Ast\zi, `n tehnologiile de prelucrare a pieilor [i bl\nurilor, pe lâng\ tanan]i se folosesc [i diverse materiale grase [i multe altele auxiliare, cu structuri chimice [i propriet\]i dintre cele mai diverse care permit ob]inerea unei game largi [i diferite sortimente de piele. Datorit\ faptului c\ pieile de ovine sunt u[oare, c\lduroase, igienice, rezistente, durabile [i pl\cute la purtat, acestea s-au impus `n industrie chiar [i `n codi]ii de plin proces tehnologic a `nlocuitorilor sintetici. La baza acestor caracteristici valoroase ale pieilor de ovine stau `nsu[irile calitative ale lânii [i altele care confer\ pielii ca atare grosimea, rezisten]a, densitatea, suple]ea [i elasticitatea, iar articolelor de comer] un aspect deosebit, durabilitate [i un tu[eu pl\cut.

- 287 -

Produc]ia de piei [i bl\nuri

4.5.2. CONSERVAREA PIEILOR BRUTE DE OVINE
Pielea proasp\t jupuit\ de pe animal, denumit\ [i piele crud\ sau verde, `nainte de a fi expediat\ `n vederea prelucr\rii [i utiliz\rii ulterioare `n fabrici [i ateliere, frecvent este conservat\ prin diferite metode. Conservarea primar\ este absolut obligatorie, deoarece bacteriile de putrefac]ie ce se dezvolt\ pe pielea crud\, `n lipsa conservan]ilor au un ritm de diviziune foarte mare, iar maximum de popula]ie este atins `n 24 ore. De aceea, se recomand\ ca efectuarea conserv\rii s\ `nceap\ `n primele 6 ore de la sacrificarea animalului. Procesul de degradare a pieilor `ncepe cu proteinele globulare [i mucopolizaharidele, continu\ apoi cu colagenul solubil, iar `n final are loc [i degradarea colagenului insolubil. Foarte sensibil la atacul bacterian este stratul de leg\tur\ dintre epiderm\ [i derm\. De regul\, degradarea `ncepe cu alterarea stratului bazal al epidermei care prin fragmentare favorizeaz\ p\trunderea bacteriilor `n derm\. Acestea p\trund mai `ncet prin partea cu `nveli[ul pilos [i mai rapid dinspre partea c\rnoas\. ~n SUA s-au realizat instala]ii moderne de mare capacitate `n care pieile crude sunt prelucrate sub form\ de piele gelatin\, se t\b\cesc `n crom apoi se storc, dup\ care `n aceast\ stare sunt ambalate [i expediate fabricilor de piel\rie unde sunt prelucrate `n continuare pân\ la ob]inerea produsului finit. Acest procedeu este mai economic deoarece elimin\ toate opera]iile de conservare, precum [i defectele cauzate de conservarea ca atare [i depozitare. Tot `n SUA atunci când pieile brute sunt conservate, aceasta se realizeaz\ fie prin deshidratare [i cob\rârea pH-ului la valori puternic acide, fie prin c\borârea temperaturii pieilor sub 00 C. ~n alte zone de pe mapamond, din cauza condi]iilor locale, metodele de conservare difer\ de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, `n Australia [i Africa, majoritatea pieilor de ovine sunt conservate prin uscare. ~n India, pieile sunt conservate prin uscare [i s\rare pe uscat (,,Kipse”-le). ~n acest sens, pieile uscate sunt unse cu o past\ format\ din sulfat de sodiu [i argil\ sau nisip fin [i se numesc ,,Kipse acoperite” sau sunt tratate cu un extract vegetal [i se numesc ,,Arsenic-Kipse”. ~n ]ara noastr\ pentru conservarea pieilor de ovine [i caprine se folose[te conservarea prin uscare, s\rare [i s\rare-uscare. - 288 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Conservarea pieilor prin uscare. Acest procedeu este cel mai vechi [i cel mai simplu de aplicat. Utilizând aceast\ metod\ de conservare se urm\re[te realizarea unei anumite deshidrat\ri a pielii `n vederea opririi proceselor de degradare. Al\turi de pieile de ovine, se preteaz\ la acest tip de conservare [i cele de caprine [i de vânat care, datorit\ grosimii [i microstructurii specifice nu sufer\ modific\ri majore ce pot influen]a negativ calitatea lor. ~n vederea realiz\rii acestui tip de conservare o aten]ie deosebit\ se va acorda parametrilor specifici (temperatur\, umiditate, circula]ia aerului) care trebuie stabili]i `n a[a fel `ncât s\ se realizeze o uscare lent\. Uscarea se realizeaz\ `n spa]ii bine ventilate [i ferite de influen]a direct\ a soarelui [i la temperaturi sub 250 C. Uscarea `n aer liber este o opera]ie de lung\ durat\ realizându-se `n 2 - 2 ½ zile când temperatura se `ncadrez\ `ntre limitele 200 [i 250 C [i `n 4 zile la temperaturi variabile `ntre 150 [i 180 C. Anticipat procesului de uscare, pieile se vor cur\]a de resturile de carne [i gr\simi aderente, apoi sunt atârnate pe bare de lemn, de-a lungul liniei mediane, cu dermul `n exterior. La sfâr[itul usc\rii umiditatea scade la 12 - 15 %. Conservarea pieilor prin s\rare. S\rarea reprezint\ o metod\ eficient\ de conservare a pieilor [i const\ `n tratarea acestora cu sare. ~n prima faz\ a procesului de conservare, are loc difuzia s\rii `n pielea crud\ dup\ care urmeaz\ procesul de deshidratare. Metologia de lucru este identic\ cu cea descris\ la conservarea pielicelelor. Deoarece clorura de sodiu face parte din grupa s\rurilor neutre a c\ror ioni se hidrateaz\ puternic, efectul produs este cel de deshidratare a pielii. Acest efect este cu atât mai pronun]at cu cât concentra]ia `n sare este mai mare, `ns\ la anumite limite se realizeaz\ un echilibru `ntre umiditatea pielii [i concentra]ia s\rii neutre. De asemenea, clorura de sodiu ca agent de conservare are [i un efect antiseptic deoarece, induce [i deshidratarea microorganismelor [i prin aceasta coagularea protoplasmei lor celulare, precum [i modificarea sistemului enzimatic specific acestora. Mai mult decât atât, clorura de sodiu re]ine bioxidul de carbon nepermi]ând astfel dizolvarea `n mediul respectiv a unei cantit\]i mari de oxigen, creind condi]ii improprii dezvolt\rii bacteriilor aerobe care, dup\ cum se [tie, sunt principalii agen]i de degradare microbian\ a pieilor. Referitor la dezvoltarea bacteriilor, trebuie f\cut\ precizarea c\ acestea se `nmul]esc `n condi]ii optime atunci când mediul lor de via]\ creaz\ o presiune osmotic\ aproximativ echivalent\ cu cea intracelular\.

- 289 -

Produc]ia de piei [i bl\nuri

Hasum consider\ c\ sarea inhib\ dezvoltarea bacteriilor prin ionul Na+, iar ac]iunea sa este inhibat\ de prezen]a ionilor de Ca2+ [i Mg2+. Conservarea pieilor prin s\rare-uscare reprezint\ o combina]ie `ntre s\rare [i uscare. Imediat dup\ sacrificarea animalului, pielea se `ntinde bine [i apoi se purcede la prima s\rare, utilizând `n acest scop o cantitate de sare reprezentând cca. 15 % din greutatea pieilor crude. Apoi, pieile s\rate sunt stivuite prin a[ezare cojoc la cojoc. S\rarea a doua se face `n acela[i mod, `ns\ la un interval cuprins `ntre 24 [i 48 ore de la prima s\rare dup\ care, se trece la o nou\ restivuire a pieilor. S\rarea preliminar\ `mpiedic\ procesele de cornificare [i de putrefac]ie a pieilor brute, `nlocuind astfel primele stadii de uscare a acestora. Apoi, prin uscare umiditatea se reduce treptat, iar concentra]ia s\rii se m\re[te. Când solu]ia devine saturat\, sarea cristalizeaz\ atât `n interior cât [i la suprafa]a pielii. ~n final umiditatea pieilor s\rate [i uscate este de 18 - 20 %. Referitor la eventualele modific\ri ce pot surveni prin conservare [i depozitare, pieile conservate `n acest fel ocup\ o pozi]ie intermediar\ `ntre cele s\rate [i cele uscate [i au mai pu]ine defecte comparativ cu pieile conservate exclusiv prin uscare.

4.5.3. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ| CALITATEA PRODUSELOR DIN PIELE
Conform standardelor `n vigoare, calitatea pieilor se stabile[te `n func]ie de ras\, categoria de vârst\, suprafa]\ [i sezon de recoltare. Rasa reprezint\ factorul principal de varia]ie a calit\]ii pieilor de ovine. Astfel, cele ob]inute de la Merinos nu se preteaz\ la `nnobilarea pe derm, deoarece foliculii pilo[i sunt de[i, iar dup\ golirea bulbilor pilo[i de substan]ele organice specifice, se diminueaz\ considerabil rezisten]a pielii. Pieile rezultate prin sacrificarea indivizilor de ras\ }igaie [i Spanc\, datorit\ calit\]ii `nveli[ului pilos, sunt destinate `ndeosebi `nnobil\rilor pe fibr\ (nutret) `ns\, la fel de bine pot fi utilizate [i pentru `nnobilare pe derm. Pieile de ras\ }urcan\ sunt de regul\ mai groase, au densitatea mai mare, iar datorit\ densit\]ii fibrelor de colagen sunt mai rezistente. Aceste piei sunt destinate `nnobil\rii exclusive pe derm (velurare) [i utilizate `n confec]ionarea cojoacelor. - 290 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Sezonul de sacrificare influen]eaz\ calitatea pieilor. Astfel, cele mai bune piei ce se preteaz\ foarte bine la toate procesele de prelucrare industrial\, sunt cele provenite din sacrific\rile de var\ [i de toamn\ deoarece, animalele fiind `ntr-o stare de `ntre]inere mai bun\ [i pieile vor fi mai rezistente, mai compacte. Pieile rezultate din sacrific\rile de iarn\ [i de prim\var\ sunt mai sub]iri, mai pu]in compacte, iar aderen]a [i calitatea `nveli[ului pilos sunt deficitare. Factorii climatici. Pe lâng\ factorii men]iona]i anterior, calitatea pieilor brute este influen]at\ [i de factorii climatici, precum [i de condi]iile de via]\ ale animalului. De regul\, pieile rezultate prin sacrificarea oilor din zonele reci au derma mai sub]ire [i mai dens\, ]esutul conjunctiv subcutanat mai dezvoltat, din care cauz\ atât greutatea cât [i grosimea absolut\ sunt mai mari. Comparativ cu acestea, pieile provenite de la animalele crescute [i `ntre]inute `n zone mai calde sunt mai sub]iri, au ]esutul subcutanat redus, sunt mai uscate, iar `nveli[ul pilos este mai scurt [i mai fin. Gradul [i direc]ia de exploatare reprezint\ un alt factor de influen]\ a calit\]ii pieilor brute. Astfel, cele provenite din sacrificarea oilor specializate pentru produc]ia de lân\, datorit\ faptului c\ prezint\ pliuri cutanate au suprafa]a mai mare; cele rezultate de la tipul de lapte sunt mai sub]iri, `ns\ compacte [i cu ]esut subcutanat mai pu]in dezvoltat; pieile ob]inute de la rasele specializate pentru produc]ia de carne sunt de regul\ sub]iri, bogate `n ]esut subcutanat [i au o rezisten]\ medie. ~ncadrarea pieilor `n clase de calitate se face `n func]ie de suprafa]a acestora [i de vârsta individului sacrificat. ~n func]ie de aceste elemente, cu prilejul pred\rii pieilor c\tre unit\]ile de preindustrializare sau de colectare, acestea potrivit STAS-ului 1257/57, sunt `ncadrate `n [apte categorii de calitate (tabelul 56). ~n afara pieilor de avortoni, cele de ovine sunt clasifiacte [i `n func]ie de ras\ [i lungimea `nveli[ului pilos (tabelul 57). Sortarea pieilor se face `n func]ie de suprafa]\ `n dou\ categorii: sub [i peste 50 dm2. Fiecare categorie cuprinde la rândul s\u, `n func]ie de num\rul defectelor, câte patru clase de calitate (I, II, III [i brac). Pieile cu suprafa]a pân\ la 50 dm2 se clasific\ `n clase de calitate dup\ mai multe criterii. Calitatea I-a: piei f\r\ nici un defect sau cel mult cu dou\ t\ieturi superficiale având 3 cm fiecare, situate `n regiunea poalelor [i la 5 cm de marginea pielii; o t\ietur\ superficial\ având o lungime de maximum 2

- 291 -

Produc]ia de piei [i bl\nuri

cm, situat\ `n regiunea cozii; o perforare situat\ la sub]iori, având cel mult 2 cm `n diametru.
Tabelul 56

Parametrii de `ncadrare a pieilor pe categorii de calitate conform STAS-ului 1257/57
La predarea c\tre unit\]ile de preindustrializare [i achizi]ii Categoria Suprafa] Categoria de pielii a (dm2) animale avortoni A miei B sub 30 C D 31-50 peste 50 cârlani oi adulte Tabelul 57 miei [i cârlani La predare c\tre unit\]ile de industrializare Categoria Suprafa] Categoria pielii a (dm2) de animale 1 avortoni sub 20 2 miei 21-30 3 miei 4 31-40 miei 5 tin. 3 - 6 luni 41-40 6 tin. 6-12 luni 51-60 oi 7 peste 60 oi [i berbeci

Clasificarea pieilor brute `n func]ie de lungimea fibrelor
Rasa Merinos }igaie }urcan\ Lungimea fibrelor de lân\ (cm) Piei tunse Piei netunse sub 2,5 peste 2,5 sub 2,5 peste 2,5 sub 3,0 peste 3,0

Calitatea a II-a: piei cu cel mult dou\ defecte admise la calitatea I

sau unul din defectele urm\toare: maximum 3 perfor\ri situate `n regiunea poalelor la 5 cm de marginea pielii, având diametru de cel mult 2 cm; maximum trei t\ieturi de 2 cm situate `n regiunea poalelor sau dou\ rupturi de 5 cm fiecare plasate la marginea pielii; maximum dou\ perfor\ri, situate `n regiunea sub]iorilor, având cel mult 2 cm diametru fiecare; zone marginale atacate de molii care `ns\ nu dep\[easc 10 % din suprafa]a pielii; `ncre]ituri pronun]ate sau mici deform\ri marginale provenite de la jupuiri. Calitatea a III-a: piei slabe cu cel mult patru defecte admise la caitatea I, din care maximum dou\ de aceea[i natur\ [i gravitate; t\ieturi, r\ni sau alte defecte plasate `n regiunea spin\rii [i care totalizeaz\ - 292 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

maximum 1 dm2; zona de cupron u[or atacat\ de molii; piei `nvechite sau piei cu lâna `mpâslit\ [i cu pete de rugin\ care afecteaz\ cel mult 25 % din suprafa]a pielii; zone depiliate cuprinzând `ntre 25 [i 50 % din suprafa]a pielii; `nceput de h\mu[ire ce nu dep\[e[te `ns\ 20 % din suprafa]a pielii. Brac: piei cu zone f\r\ lân\ care dep\[esc 20 % din suprafa]a pielii; piei utilizabile pe cel pu]in 25 % din suprafa]a total\ [i piei cu zone arse de soare. Pieile cu suprafa]a de peste 50 dm2. Ca [i `n cazul precedent pentru `ncadarea acestora pe categorii de calitate sunt respectate o serie de criterii. Calitatea I. ~n aceast\ categorie de calitate sunt `ncadrate pieile bine `ntinse, f\r\ nici un defect sau cu cel mult unul din defectele urm\toare: mici pete pe `nveli[ul pilos; o perforare `n regiunea sub]iorilor având cel mult 3 cm `n diametru; o ruptur\ de maximum 5 cm situat\ spre marginea pielii. Calitatea a II-a. Aici sunt `ncadrate pieile cu cel mult 3 defecte de calitatea I sau dou\ din urm\toarele defecte: maximum 3 perfor\ri cu diametrul de cel mult 2 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii; maximum trei t\ieturi de 5 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii; o ruptur\ de 5 - 10 cm la marginea pielii sau cel mult dou\ perfor\ri situate `n regiunea sub]iorilor, având `ns\ un diametru maxim de 3 cm fiecare; `nceput de h\mu[ire pe maximum 1 dm2 sau zone marginale atacate de molii dar care s\ nu dep\[easc\ 10 % din suprafa]a pielii; lâna c\zut\ de pe o suprafa]\ ce nu dep\[e[te 25 %; piei cu scaie]i pe lâna de la gât [i margini. Calitatea a III-a. Sunt `ncadrate pieile având acelea[i defecte cu cele enumerate anterior. ~n plus, `n aceast\ categorie de calitate intr\ [i pieile cu suprafa]a pân\ la 50 dm2, dar la care t\ieturile sau defectele din regiunea spin\rii totalizeaz\ cel mult 10 dm2. Brac. Sunt `ncadrate `n aceast\ categorie de calitate pieile ce prezint\ acelea[i defecte ca [i cele enumerate la pieile pân\ la 50 dm2. Pieile de avortoni se clasific\ dup\ mai multe criterii. Calitatea I-a: cuprinde pieile f\r\ nici un defect, sau cel mult cu unul din defectele urm\toare: maximum dou\ perfor\ri cu cel mult 2 cm diametru fiecare; maximum 4 perfor\ri superficiale având cel mult 3 cm lungime fiecare. Calitatea a II-a: include pieile cu maximum dou\ defecte admise la calitatea I sau pe cele par]ial deformate sau atacate de molii. - 293 -

Produc]ia de piei [i bl\nuri

4.5.4. ~NSU{IRILE CARE CONDI}IONEAZ| CALITATEA PIEILOR DE OVINE
Calitatea pieilor brute de ovine este condi]ionat\ de o serie de `nsu[iri fizico-mecanice. ~nsu[irile fizico-mecanice ale pielii ca atare se refer\ la: grosime, suprafa]\, densitate, elasticitate [i rezisten]\. Grosimea reprezint\ o cerin]\ de calitate ce st\ la baza sort\rii pieilor destinate diverselor scopuri de fabrica]ie [i `ndeosebi a celor utilizate `n ob]inerea articolelor de comer] velurate. Sub acest aspect pieile de ovine sunt alese `n func]ie de modul de prezentare [i pot fi: groase sau sub]iri, dense sau buretoase [i elastice sau aspre. Grosimea pieilor este variabil\ `n func]ie de ras\, categorie de vârst\ [i stare de `ntre]inere. Independent de ace[ti factori grosimea nu este uniform\ pe aceea[i piele. Astfel, pieile sunt mai sub]iri `n regiunea abdomenului [i partea intern\ a coapselor [i mai groase pe linia superioar\ [i crup\. Sunt preferate pieile de grosime medie deoarece se prelucreaz\ mai u[or, sunt rezistente [i durabile la purtat. Suprafa]a este dependent\ de ras\ [i categoria de vârst\ [i influen]eaz\ direct necesarul de piele pe unitatea de produs. Indiferent de destina]ia pieilor, acestea trebuie s\ prezinte o suprafa]\ cât mai mare. ~n urma opera]iilor de arg\sire [i finisare, de regul\ suprafa]a total\ [i implicit cea util\ se reduce cu aproximativ 20 - 25 %. Densitatea este determinat\ de structura histologic\ [i se refer\ la gradul de compactitate a ]esutului dermic. Din acest punct de vedere pieile trebuie s\ aib\ o structur\ plin\ [i compact\. Elasticitatea pieilor este dependent\ de vârsta animalelor deoarece, concomitent cu `naintarea `n vârst\, `n timp ce stratul reticular se dezvolt\, cel papilar care este mai bogat `n fibre elastice se reduce. Din acest punct de vedere sunt preferate pieile rezultate din sacrificarea categoriilor de tineret. Rezisten]a condi]ioneaz\ durabilitatea confec]iilor din piele. La fel ca [i la celelalte specii [i la ovine elasticitatea este dependent\ de re]eaua fibrilar\ a stratului reticular. La pieile caracterizate printr-o bun\ elasticitate acest strat trebuie s\ aib\ o re]ea dens\. Elasticitatea pieilor este mai bun\ la tineret [i la indivizii afla]i `ntr-o stare de `ntre]inere bun\. - 294 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~nsu[irile fizico-mecanice ale `nveli[ului pilos. Calitatea pieilor de ovine este dependent\ [i de principalele `nsu[iri fizico-

mecanice ale `nveli[ului pilos. Importan]a acestor `nsu[iri deriv\ din faptul c\, pieile cu `nveli[ pilos neuniform [i cu o desime [i elasticitate deficitar\, sunt improprii confec]ion\rii unor articole de comer] de calitate superioar\ deoarece, pe durata proceselor de prelucrare acestea sufer\ modific\ri ireversibile, diminuându-le astfel calitatea. ~n ansamblul lor, `nsu[irile fizico-mecanice prezint\ importan]\ deosebit\ [i concur\ la cre[terea valorii comerciale a bl\nurilor destinate `nnobil\rii pe `nveli[ul pilos. ~ntrucât din bl\nurile de ovine `nnobilate pe `nveli[ pilos se ob]in imita]ii deosebit de apreciate pe pia]\, o aten]ie deosebit\ `n sortarea pieilor cu aceast\ destina]ie se va acorda urm\toarelor `nsu[iri: culoarea, lungimea, desimea, rezisten]a, luciul [i gradul de `mpâslire. Culoarea, reprezint\ o `nsu[ire important\ `n cazul pieilor destinate `nnobil\rii pe `nveli[ pilos. ~n aces scop, sunt preferate pieile care au culoarea lânii alb\ uniform\, deoarece pot fi vopsite `n orice culoare sau nuan]\ dorit\, ob]inându-se astfel diverse imita]ii de bl\nuri scumpe. Lungimea `nveli[ului pilos condi]ioneaz\ ob]inerea unor imita]ii de bl\nuri scupe cu fibe scurte sau fibre lungi. Desimea [i aderen]a fibrelor concur\ la cre[terea valorii de ansamblu a pieilor `ns\ `n mod deosebit al celor destinate `nnobil\rii pe `nveli[ pilos. Pe durata arg\sirii prin contractarea pieilor, desimea fibrelor de lân\ cre[te `n medie cu 9-13 %. Aderen]a fibrelor influen]eaz\ calitatea pieilor deoarece, `n cazul `n care aceast\ `nsu[ire este deficitar\, pe parcursul prelucr\rii [i `n mod deosebit pe durata purt\rii articolelor confec]ionate, fibrele de lân\ se pot deta[a cu u[urin]\. Rezisten]a fibrelor `nfluen]eaz\ atât calitatea sortimentelor confec]ionate, cât [i durabilitatea acestora [i ofer\ posibilit\]i multiple de utilizare a bl\nurilor `n industrie. Gradul de `mpâslire. ~n situa]ia `n care fibrele de lân\ au un grad mare de `mpâslire, pieile respective devin improprii `nnobil\ri pe derm\ sau pe `nveli[ul pilos. Acest aspect se datoreaz\ faptul c\ `n timpul prelucr\rilor mecanice [i `ndeosebi pe durata proceselor de piept\nare a inveli[ului pilos, se rup un num\r considerabil de fibre. Luciul [i m\t\sozitatea sunt `nsu[iri importante deoarece acestea imprim\ articolelor finite nuan]e de culoare mai vii [i un tu[eu deosebit. - 295 -

Produc]ia de piei [i bl\nuri

4.5.5. DESTINA}IA {I UTILIZAREA PIEILOR DE OVINE
La baza calit\]ii pieilor de ovine stau o serie de caracteristici ale stratului dermic [i `nveli[ului pilos. Aceste caracteristici la rândul lor sunt dependente de ras\, vârst\, sezon de sacrificare [i starea de `ntre]inere a ovinelor. De asemenea, caracteristicile histologice ale pielii sunt influen]ate `n mod hot\râtor de calitatea `nveli[ului puilos. Astfel, cu cât lâna este mai fin\ [i mai deas\, cu atât pielea are o structur\ histologic\ mai afânat\ [i mai rar\, iar dac\ fibrele au o desime [i o fine]e medie pielea are o structur\ dermic\ mai plin\ [i este mai rezistent\. ~n func]ie de aceste aspecte, pieile brute de ovine sunt destinate pentru prelucrarea fie pe `nveli[ pilos, fie pe derm\. ~n cadrul oric\rui tip de prelucrare, `n procesul de fabrica]ie pieile sunt supuse la aproximativ 25 opera]ii tehnice (sortare, tundere, degresare, scuturare, piept\nare, umezire, c\lcare, impregnare cu diverse solu]ii, vopsire, ungere, centrifugare, sp\lare, r\zuire, v\lurire, etc.). Prelucrarea pe `nveli[ul pilos. ~n cazul `n care `nveli[ul pilos `ndepline[te condi]iile cerute pentru a putea fi prelucrat, pieile sunt supuse proceselor de `nnobilare care, constau `n `ndep\rtarea [i fixarea ireversibil\ `n form\ dreapt\ a fibrelor sub ac]iunea unor acizi organici [i a vaporilor de ap\. ~n urma parcurgerii etapelor tehnologice de prelucrare a `nveli[ului pilos, rezult\ semifabricate destinate imita]iilor de bl\nuri scumpe, confec]ion\rii c\ciulilor, gulerelor [i cojoacelor. ~n acest scop, sunt preferate pieile provenite de la toate rasele de oi cu lân\ deas\ cu `nveli[ul pilos nepigmentat, dar cu o lungime normal\ [i uniform\. ~n urma `nnobil\rii pieilor pe `nveli[ul pilos se pot ob]ine o gam\ larg\ de imita]ii care poart\ diferite denumiri consacrate `n comer], sau numele este dat dup\ cel al animalului a c\rei blan\ este imitat\. Astfel, `n cazul `n care pieile au fibrele scurte, dese [i albe, acestea se preteaz\ foarte bine pentru imitarea bl\nurilor de leopard, zebr\, foc\, tigru, vidr\, etc. De asemenea, prin `nnobilarea `nveli[ului pilos [i vopsirea acestuia `n culori aurii [i str\lucitoare se pot ob]ine articole de comer] cunoscute sub denumirea de ,,fantezii Paris” [i `ndeosebi a celor consacrate sub numele de ,,Mouton doré”.

- 296 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Pieile cu suprafa]a mai mare de 60 dm2 [i care au fibrele mai lungi (20 mm), supuse `nnobil\rii pe `nveli[ pilos pot imita bl\nurile de nutret (imit\ blana de nutrie), jder, râs, etc. Din pieile de }urcan\ care nu se preteaz\ pentru `nnobilarea pe derm, prelucrate `ns\ pe `nveli[ pilos se pot confec]iona articole de comer] denumite ,,fantezii Bucegi” [i ,,Bihoreana” deosebit de apreciate de c\tre popula]iei. ~n vederea ob]inerii imita]iilor cu moareuri de tip bueno sunt folosite pieile extensibile, cu `nveli[ul pilos lucios [i moarate natural pân\ la r\d\cin\. ,,Bueno de tip Poiana” rezult\ `n urma `nnobil\rii pe `nveli[ul pilos al bl\nurilor de tineret ovin apar]inând raselor cu lân\ fin\, semifin\ [i par]ial semigrosier\, `ns\ cu lâna deas\, uniform\ [i cu o lungime de peste 8 mm. Prelucrarea pe derm. Sunt preferate pentru acest tip de prelucrare [i `nnobilare pieile cu structura dermei plin\, bine conservate [i cu suprafa]a mare. Corespund `n general acestor exigen]e pieile recoltate `n cazul sacrific\rii indivizilor de ras\ }urcan\ [i }igaie. ~n cazul prelucr\rii pe derm, produsele rezultate au `nveli[ul pilos pe partea intern\ a acestora. ~n urma aplic\rii acestui tip de `nnobilare rezult\ pieile cromate, velurate [i cele destinate cojoc\riei. Pieile cromate au `n urma prelucr\rii derma moale, extensibil\ [i sunt pline la pip\it. Pentru a se `mbun\t\]i o serie de caracteristici ale pielii, `nainte de prelucrarea bl\nurile, acestea sunt supuse procesului de pic\lire. Deoarece `n urma confec]ion\rii diverselor articole `nveli[ul pilos r\mâne pe partea intern\, acesta poate prezenta culoarea sa natural\ [i doar derma se va vopsei `n diverse culori. Pieile velurate rezult\ din cele arg\site [i cromate [i trebuie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele caracteristici: s\ fie elastice, moi [i pline la pip\it, `ns\ cu o lungime a `nveli[ului pilos de cca. 15 mm. Dup\ vopsirea `n culoarea dorit\, derma este supus\ unei opera]ii de velurare sau [lefuire. Aceast\ opera]iune se realizeaz\ cu ajutrul unor hârtii abrazive cu diferite granula]ii, `nf\[urate pe un tambur, iar la sfâr[it [lefuirea se face cu o pâsl\.

4.5.6. DEFECTELE PIEILOR BRUTE
Defectele cele mai frecvente ale pieilor sunt reprezentate de v\t\m\ri superficiale sau profunde ale ]esutului dermic sau ale `nveli[ului pilos. De multe ori aceste defecte nu sunt vizibile decât `ntr-o anumit\ faz\ de prelucrare a pieilor. - 297 -

Produc]ia de piei [i bl\nuri

Defectele pieilor brute pot fi grupate `n trei categorii: defecte din timpul vie]ii animalului, de jupuire [i defecte cauzate de conservarea necorespunz\tore, transport sau depozitare improprie. Defectele din timpul vie]ii animalului sunt datorate `n mare parte caracteristicilor naturale ale pielii, sau sunt produse de diferite boli, parazi]i [i v\t\m\ri mecanice. ~ncre]iturile suprafe]ei pielii, sunt adâncituri variabile ca profunzime [i lungime [i au `n general o direc]ie perpendicular\ pe linia superioar\. ~ncre]iturile naturale ale pielii sunt mai frecvente pe linia superioar\ a corpului, practic sunt nelipsite. Metodele de `nmuiere [i cenu[\rirea mai u[oar\ [i de lung\ durat\ tind s\ atenueze aceste `ncre]ituri. Osificarea este un proces fiziologic prin care por]iuni de ]esut colagenic de la nivelul dermei, unde au avut loc contuzii sau r\niri, se transform\ `n ]esuturi osificate. Acest defect apare frecvent la oile r\nite `n timpul tunsului. Porii sunt caracteristici pieilor de ovine Merinos. Ace[tia apar la suprafa]a pielii t\b\cite sub forma unor mici orificii ce p\trund adânc `n piele. ~ngro[\ri. Aceste defecte sunt datorate unei microstructuri anormale a pielii [i depozit\rii unor cantit\]i mai mari de gr\sime. ~ngro[\rile apar mai frecvent la animalele aflate `ntr-o stare bun\ de `ntre]inere [i pot fi de dou\ feluri: `ngro[\ri vagi [i `ngro[\ri fald. Cele vagi apar mai frecvent `n regiunea gâtului [i devin vizibile doar dup\ tratarea pieilor `n postcenu[ar. ~ngro[\rile de fald apar ca ni[te proeminen]e paralele care merg de pe linia superioar\ spre abdomen [i flancuri [i reprezint\ defec]iuni grave pentru pielea finit\. Defecte ale pielii induse de diferite boli. Pe durata exploat\rii ovinelor pot ap\rea diverse boli. O parte dintre acestea produc diverse defecte ale pielii care, ulterior se pot reg\si [i pe produsul finit. Alte boli produc defecte ale pielii prin suferin]a animalelor. Alopecia este cauzat\ de diverse bacterii sau fungii [i poate ap\rea atât la animalele `n via]\ cât [i pe pieile brute. Dermatozele sunt provocate de parazi]i [i sunt de fapt ni[te irita]ii ale pielii care fac animalul s\ se scarpine, producânde-se astfel leziuni la nivelul pielii. Dermatita infec]ioas\ a oilor [i caprelor este o boal\ de piele identificat\ recent `n India. Este contagioas\ [i mortal\, iar pe pielea - 298 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

jupuit\ se observ\ leziuni care corespund pe partea c\rnoas\ cu pete a c\ror diametru este de 2 - 10 mm. Variola produce pe suprafa]a pielii mici pete ro[ii care mai târziu se transform\ `n leziuni [i apoi `n cicatrici. Eczema seboreic\ se datore[te activit\]ii `n exces a glandelor sebacee. Pe pielea t\b\cit\, `n zonele cu astfel de eczeme, apar mici ciupituri. Sicoza sau foliculita, este o infec]ie localizat\ la nivelului foliculilor pilo[i. Aceast\ afec]iune produce o inflamare a stratului epidermic. ~n aceste condi]ii au loc unele ulcera]ii ale pielii, iar `n final lâna cade. Defectele cauzate de parazi]i, induc pierderi `nsemnate `n ceea ce prive[te calitatea pielii animalelor. Parazi]ii care provoac\ importante deprecieri ale pielii sunt insectele [i larvele mu[telor d\un\toare. Insectele produc `n]ep\turi `n piele favorizând astfel apari]ia unor cicatrici [i ciupituri. Defectele provocate de insecte sunt minime deoarece corpul oilor este protejat de cojocul de lân\. Aceste defecte apar mai frecvent [i sunt mai evidente imediat dup\ tuns. Râia, este provocat\ de un acarian (Demodex folliculorum) care se `nmul]e[te `n glandele sebacee, produce inflamarea ]esutului [i `n final c\derea lânii. Pielea afectat\ de râie are pe partea c\rnoas\ unele pete mici de culoare galben ro[cat [i care uneori sunt umflate. Acarianul respectiv tr\ie[te `n canalele adânci din epiderm\ [i provoac\ importante defecte ale pielii datorate `ndeosebi sc\rpin\rii oilor. Defecte de natur\ mecanic\. Sunt provocate de diferite cauze de natur\ mecanic\ iar atunci când afecteaz\ o zon\ mai mare, pielea respectiv\ pierde mult din valoare. R\nile reprezint\ locurile necicatrizate sau cicatrizate. Prezen]a acestora, formeaz\ pe suprafa]a pielii ni[te por]iuni mai groase [i diferite la culoare ce nu mai pot fi folosite. Urmele de lovituri sunt cauzate de lovirea puternic\ a animalului [i apar ca ni[te dungi de culoare `nchis\, f\r\ ca piele s\ fie rupt\. Zgârieturile pot fi provocate de diferi]i arbu[ti sau pomi, sau de sc\rpinarea animalului. Dac\ sunt profunde, dup\ cicatrizare se produce osificarea pielii. Defectele de jupuire se produc din cauza recolt\rii necorespunz\toare [i neglijent\ a pielor. Cele mai frecvente defecte cauzate de jupuirea necorespunz\toare sunt: forma neregulat\ a pielii, t\ieturile de cu]it, rupturi ale pielii, etc. - 299 -

Produc]ia de piei [i bl\nuri

Defecte de conservare. Multe din defectele pielii contactate `n timpul vie]ii animalului pot fi u[or diminuate printr-o conservare bun\.

~ns\, cu toate acestea, `n condi]ii de conservare necorespunz\toare, unele defecte pot fi accentuate sau pot ap\rea altele noi.
Tabelul 58

Felul [i gravitatea defectelor ce concur\ la stabilirea calit\]ii pieilor de ovine (Norme standard)
Denumirea defectului
Perfor\ri T\ieturi Rupturi Perfor\ri de jupuire la membre Scobituri R\ni vindecate R\ni nevindecate Pete de rugin\ Zone arse de soare Zone afectate de scabie Zone afectate de molii Pete vinete de sare Pete ro[ii de sare

Grupa de gravitate Defecte mai pu]in grave Defecte grave (grupa A) (grupa B)
Maximum 3 cm lungime 1/3/ din grosimea pielii Maximum 3 cm lungime Maximum 3 cm lungime Maximum 1/3 din grosimea pielii cu o lungime de 3 cm Maximum 3 cm diametru Nu se admit Maximum 3 cm Nu se admit Maximum 1 dm2 Maximum 1 dm2 Maximum 1 dm2 Maximum 15 % din suprafa]a pielii Peste 3 cm diametru peste 3 cm Peste 3 cm Peste 1/3 cm diametru din grosimea pielii [i maximum 3 cm lungime Maximum 4 cm `n diametru Maximum 1 dm2 -

Dintre cele mai frecvente defecte ap\rute `n condi]ii de conservare necorespunz\toare amintim: autoliza (degradarea enzimatic\ a ]esuturilor dup\ jupuire), petele chimice, muceg\iri, h\mu[iri, defecte cauzate de roz\toare sau diferite molii, carii [i gândaci.

4.5.7. CIRCUITUL BL|NURILOR PE PIE}ELE INTERNA}IONALE
~n scopul valorific\rii la nivel superior a bl\nurilor ob]inute din cre[terea [i exploatarea diferitelor specii de animale, `n anul 1974 s-a `nfiin]at [i a `nceput s\ func]ioneze Federa]ia Interna]ional\ a Comer]ului cu Bl\nuri. Federa]ia militeaz\ pentru buna `n]elegere [i cooperare `ntre vânz\tori [i cump\r\tori. De asemenea, federa]ia colecteaz\ taxe cu - 300 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

prilejul diferitelor licita]iile de bl\nuri [i de la organiza]iile sau asocia]iile na]ionale care efectueaz\ opera]iuni comerciale cu bl\nuri. Fondurile astfel ob]inute sunt utilizate `n diferite direc]ii ca de exemplu pentru conservarea naturii, a resurselor naturale, etc. Sub egida acestei federa]ii, `n fiecare an, `n luna aprilie are loc la Frankfurt/Main cea mai important\ manifestare tehnic\ [i comercial\ din lume `n domeniul bl\n\riei. Cu prilejul acestor manifest\ri, articolele de comer] [i o gam\ larg\ de piei aflate `n stare brut\, precum [i `nnobilate pe derm sau pe `nveli[ pilos, sunt valorificate prin organizarea licita]iilor. Din diversitatea bl\nurilor valorificate, cele ob]inute de la ovine, caprine, iepure, nurc\ [i vulpe se bucur\ de aprecieri deosebite. Paralel cu manifest\rile din Germania, `n Rusia, la Sankt Petersburg se organizeaz\ anual trei licita]ii de bl\nuri. Astfel, primele dou\ licita]ii se organizeaz\ `n lunile ianuare [i iulie (sunt comercializate articole de bl\n\rie inclusiv de caprine [i ovine), iar a treia este organizat\ `n octombrie [i const\ `n vânzarea special\ a bl\nurilor de ovine [i `ndeosebi a pielicelelor de Karakul. Articolele de comer] confec]ionate din blan\ de ovine [i pielicele sunt realizate fie din pielea ca atare, fie din p\r]i din piele (picior, coad\, cap), din combina]ii `ntre pieile ca atare [i piei napa sau `n alternan]\ cu diferite materiale `nlocuitoare.

- 301 -

Ameliorarea ovinelor

CPITOLIUL V
SISTEME {I TEHNOLOGII DE
AMELIORARE A OVINELOR 5.1. IMPORTAN}A {I ROLUL AMELIOR|RII OVINELOR
Prin ameliorarea animalelor se urm\re[te modificarea poten]ialului genetic al popula]iilor pentru caracterele care fac obiectul acestei ac]iuni. Intervenind prin diverse scheme de `ncruci[are `n procesul de reproduc]ie al popula]iilor, putem ob]ine atât o schimbare a genera]iilor viitoare cât [i o modificare `n sensul dorit a structurii genetice. Baza amelior\rii animalelor, indiferent de specie, o constituie selec]ia sau alegerea reproduc\torilor [i potrivirea judicioas\ a `mperecherilor, toate acestea coroborate cu cre[terea dirijat\ a tineretului concomitent cu asigurarea unor condi]ii optime de via]\. Principalele mijloace de anticipare [i predeterminare a `nsu[irilor valoroase proprii viitoarei descenden]e, sunt reprezentate `n primul rând de cunoa[terea valorii de ameliorare a reproduc\torilor [i de potrivirea judicioas\ a acestora `n cadrul `mperecherilor practicate. ~n func]ie de scopul urm\rit, predeterminarea `nsu[irilor valoroase la descenden]a ob]inut\ se poate referi fie la consolidarea unor `nsu[iri deosebite (caracteristice liniilor parentale), fie la modificarea `n sens pozitiv sau negativ a acestora. Pentru rezolvarea problemelor legate de consolidarea unor `nsu[iri valoroase, de cele mai multe ori `n practica curent\ se recurge la `mperecherile `nrudite sau omogene, iar pentru cele care vizeaz\ modific\rile fa]\ de valorile medii ale popula]iilor parentale - 302 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

se apeleaz\ `n majoritatea cazurilor la `mperecheri neânrudite sau heterogene. Legat de aceste aspecte, `n anul 1975, E., Negru]iu, [i A., Petre ar\tau c\ “dac\ omogenitatea `nsu[irilor este relativ\, heterogenitatea lor poate s\ fie pu]in sau foarte pu]in pronun]at\”. ~n sânul aceleia[i rase, popula]ii sau linii, `nsu[irile sunt `n general omogene sau au o heterogenitate pu]in pronun]at\ cât\ vreme acelea[i `nsu[iri la dou\ rase sau popula]ii pot fie extrem de heterogene, iar baza lor ereditar\ mult diferit\. }inând cont de totalitatea acestor aspecte `n practic\ s-au elaborat diferite sisteme [i tehnologii de ameliorare a tuturor speciilor de interes zootehnic. Referitor la sistemele [i tehnologiile de ameliorare a ovinelor, `n anul 1983, TAFT|, V., ar\ta c\ “`n func]ie de m\sura `n care gradul de ameliorare [i perfec]ionare a popula]iilor de ovine satisfac cerin]ele economice `ntr-o anumit\ perioad\, acestea pot fi `nmul]ite, crescute [i ameliorate `n ras\ curat\ (circuit `nchis), sau prin `ncruci[are”. Detaliind aceast\ remarc\ putem spune c\ din acest punct de vedere, ambele sisteme nu se exclud, ci se completeaz\ `n foarte multe situa]ii.

5.2. AMELIORAREA ~N RAS| CURAT|
La fel ca [i la celelalte specii de animale [i `n cadrul speciei ovine exist\ popula]ii cu o structur\ genetic\ proprie dat\ de o frecven]\ specific\ a genelor [i genotipurilor pentru anumite caractere. Aceast\ structur\ genetic\ neuniform\ diferen]iaz\ `ntre ele rasele din cadrul acestei specii. Formarea raselor de ovine reprezint\ rezultatul rul\rii structurii genetice a unei popula]ii ini]iale `ntr-o anumit\ direc]ie prin intermediul unor procese sistematice cum ar fi muta]ia, imigra]ia, selec]ia natural\, selec]ia artificial\ [i finalizate prin potrivirea fenotipic\ [i genotipic\ a reproduc\torilor. Prin ac]iunea lor, factorii care modific\ frecven]a genelor [i genotipurilor fac ca popula]iile de animale, inclusiv rasele, s\ aib\ o structur\ genetic\ mereu `n schimbare care se modific\ cu intensit\]i diferite de la o genera]ie la alta. ~n consecin]\, modificarea permanent\ `ntr-o anumit\ direc]ie a structurii genetice a popula]iei, atrage dup\ sine o deplasare a mediei varian]ei pentru caracterele cantitative considerate. - 303 -

Ameliorarea ovinelor

~n vederea modific\rii `n sensul dorit a structurii genetice, un rol deosebit revine selec]iei care are rolul `nmul]irii animalelor caracterizate prin `nsu[iri superioare [i eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor necorespunz\tori scopului urm\rit. Independent de metoda utilizat\ `n exploatare, baza activit\]ii de ameliorare la ovine este reprezentat\ de cre[terea `n ras\ curat\ sau prin `ncruci[are, de selec]ia [i potrivirea perechilor, asociat\ cu cre[terea dirijat\ a tineretului ovin. De asemenea, [tiut fiind faptul c\ prin intensificarea ac]iunilor de selec]ie are loc o cre[tere a frecven]ei genelor valoroase, `n genera]iile viitoare se realizeaz\ [i o deplasare a nivelului productiv al vechiului tip, creindu-se practic un nou standard al `nsu[irilor urm\rite (fine]ea, desimea [i randamentul lânii, produc]ia de lapte, viteza de cre[tere a tineretului, calitatea buclajului, `mbun\t\]irea indicilor de reproduc]ie, etc). Realizarea acestor deziderate impune stabilirea [i respectarea obiectivelor de ameliorare pe o perioad\ mai lung\ de timp, depistarea timpurie a indivizilor care nu corespund standardelor stabilite [i eliminarea acestora, aplicarea selec]iei masale pentru caracterele cu o valoare a coeficientului de heritabilitate ridicat\, aplicarea selec]iei pe grupe mici sau familiale pentru caracterele cu o determinare genetic\ redus\ [i limitate de sex, reducerea intervalului `ntre genera]ii [i cre[terea intensit\]ii de selec]ie. Diferen]a de selec]ie exprim\ diferen]ele constatate `ntre media caracterului la indivizii r\ma[i `n vederea utiliz\rii la reproduc]ie [i media caracterului la popula]ia de baz\ din care ace[tia provin. Astfel, dac\ produc]ia de lân\ la un nucleu de ovine este de 5 kg iar acesta provine dintr-o popula]ie a c\rei produc]ie medie este de 3, 850 kg lân\, diferen]a de selec]ie (i) este de 1,150 kg. ~n mod concret, diferen]a de selec]ie se poate exprima nu numai `n valori absolute ale unui caracter ci [i `n unit\]i de abatere practic\. Exprimarea diferen]ei de selec]ie prin unit\]i de abatere practic\ este mai avantajoas\ deoarece permite compararea procesului de selec]ie desf\[urat `n diferite popula]ii [i la diferite caractere. M\rimea diferen]ei de selec]ie este dependent\ de doi factori [i anume: varian]a genotipic\ a efectivului [i intensitatea de selec]ie. Varian]a genetic\ mare permite `ntotdeauna `n mod direct realizarea unei diferen]e mari [i indirect o m\rire a efectului de selec]ie, pe când o varian]\ genetic\ mic\ reduce la minim posibilit\]ile de realizare a unei diferen]e mari, diminuând totodat\ [i efectul selec]iei. - 304 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Intensitatea de selec]ie reprezint\ procentul de indivizi re]inu]i pentru reproduc]ie din num\rul total de miei ob]inu]i `ntr-o genera]ie. Cu cât procentul de re]inere este mai mic, cu atât intensitatea selec]iei va fi mai mare [i invers. Procentul de re]inere variaz\ `n func]ie de prolificitatea rasei [i de tendin]ele evolu]iei viitoare a efectivelor din punct de vedere numeric. ~n situa]ia `n care efectivul preconizat a fi exploatat r\mâne constant, procentul de `nlocuire se determin\ cu rela]ia urm\toare: E R = x 100 `n care: F E = procentul de `nlocuire a reproduc\torilor [i se determin\ 100 dup\ rela]ia E = `n care: V1 − V2 V1 - vârsta la prima f\tare exprimat\ `n ani; V2 - vârsta medie a animalelor reformate (exprimat\ `n ani). Ameliorarea `n ras\ curat\ se practic\ mai frecvent atunci când `nsu[irile biologice [i economice satisfac pe deplin [i corespund `n totalitate scopului urm\rit `n cre[tere [i exploatare. De asemenea, mai este utilizat\ [i `n situa]ia `n care se urm\re[te men]inerea relativ constant\ a rasei paralel cu perfec]ionarea unor `nsu[iri morfoproductive de interes zootehnic [i transmiterea acestora `n descenden]\ de la o genera]ie la alta. ~n acest caz, se `mperecheaz\ `ntre ei indivizii din cadrul aceleia[i rase, iar procesul de ameliorare se asigur\ prin selec]ie [i dirijarea corespunz\toare a `mperecherilor. ~n scopul amelior\rii `n ras\ curat\, `n anul 1990, STAN, V. [i colab. ar\tau c\ pentru reu[ita acestei ac]iuni “se impune cunoa[terea inciden]ei unor `nsu[iri, `n mod deosebit a celor care nu corespund scopului urm\rit [i care afecteaz\ `n mod direct valoarea biologic\ a animalelor”. Reproduc\torii crescu]i `n ras\ curat\ se vor caracteriza prin constan]a deosebit\ a caracterelor valoroase [i prin capacitate mare de transmitere ereditar\ a acestora la genera]iile urm\toare. Cre[terea `n ras\ curat\ a unei rase de oi este recomandat\ [i atunci când aceasta este bine adaptat\ la condi]iile de mediu [i a ajuns la un grad de ameliorare deosebit, astfel `ncât nu mai poate fi ameliorat\ prin `mperecheri cu alt\ ras\, precum [i atunci când condi]iile de mediu nu permit infiltrarea altei rase mai valoroase `n arealul respectiv.

- 305 -

Ameliorarea ovinelor

De asemenea, se utilizeaz\ [i `n situa]ia `n care este necesar\ men]inerea unor `nsu[iri deosebite la unele rase considerate ca fiind primitive (rezisten]\ organic\ deosebit\, rusticitate, etc.) chiar dac\ din punct de vedere economic cre[terea `n ras\ curat\ nu se justific\. ~n acest caz, scopul principal este reprezentat de faptul c\ rasa respectiv\ constituie un rezervor genetic valoros care, poate fi utilizat `n anumite etape la crearea prin `ncruci[are a altor tipuri de ovine [i chiar rase noi. Rasele de oi amelioarate sunt crescute `n stare pur\ atât pentru nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iei, cât [i pentru folosirea acestora la `ncruci[\ri industriale [i de ameliorare a altor popula]ii cu `nsu[iri [i caractere compatibile cu ale rasei amelioratoare, iar dac\ ar fi s\ exemplific\m, rasa Merinos Australian este utilizat\ intens la `ncruci[\ri `n vederea `mbun\t\]irii cantitative [i calitative a lânii, Karakul pentru ameliorarea calitativ\ a `nsu[irilor pielicelelor, Friz\ pentru sporirea capacit\]ii lactogene [i rasele Suffolk, ~le de France [i altele, pentru `mbun\t\]irea vitezei de cre[tere [i calit\]ii carcaselor la tineretul ovin `ngr\[at. ~n cazul cre[terii `n ras\ curat\ `nmul]irea efectivului se realizeaz\ prin `mperecherea indivizilor din aceea[i ras\, iar procesul de ameliorare se desf\[oar\ prin selec]ie, potrivirea fenotipic\ a perechilor, consangvinizare, cre[terea pe baz\ de linii [i familii [i `mprosp\tarea sângelui. Potrivirea `mperecherilor. Reproduc\torii crescu]i `n ras\ curat\ [i utiliza]i la `ncruci[\ri trebuie s\ se caracterizeze prin constan]a caracterelor [i printr-o mare capacitate de transmitere ereditar\ a `nsu[irilor valoroase, rezultând astfel o descenden]\ asem\n\toare ascenden]ei. Pentru realizarea acestui deziderat sunt elimina]i indivizii cu `nsu[iri fenotipice [i cu poten]ial genetic nedorit [i izolarea unui efectiv de ovine cu genofond propriu. ~n aceste condi]ii, se realizeaz\ o baz\ genetic\ omogen\, cu indici fenotipici [i genotipici de produc]ie superiori. ~n func]ie de orientarea selec]iei [i nivelul de ameliorare spre care se tinde se realizeaz\ un grad diferit al homozigo]iei. Un rol deosebit `n practicarea `ncruci[\rilor `n ras\ curat\ `l are vârsta, vigoarea [i starea de s\n\tate a reproduc\torilor. Legat de influen]a vârstei trebuie reiterat faptul c\ cercet\rile desf\[urate au confirmat faptul c\, `n cazul `ncruci[\rilor `n ras\ curat\ la Karakul s-a constatat c\ prin utilizarea la reproduc]ie a berbecilor prea tineri sau prea - 306 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

b\trâni rezult\ o desceden]\ inferioar\ din punct de vedere a calit\]ii buclajului. Cre[terea `n ras\ curat\ poate fi realizat\ prin dou\ tipuri de `mperecheri: omogene [i heterogene. ~ns\, indiferent de sistemul pentru care s-a optat, este bine ca `mperecherile s\ se fac\ `ntre indivizi neânrudi]i sau cu un grad foarte redus de `nrudire. ~mperecherile omogene sunt recomandate spre a fi utilizate `n cazul loturilor de selec]ie, `ntre reproduc\tori cu baz\ ereditar\ [i calit\]i asem\n\toare, urm\rindu-se men]inerea la un nivel ridicat a unor `nsu[iri deosebite. Eficien]a acestui tip de ameliorare este deosebit\ atunci când se lucreaz\ cu grupe mai mici sau subpopula]ii c\rora le sunt repartiza]i reproduc\tori valoro[i cu `nsu[iri exprimate cel pu]in la nivelul animalelor din grupul respectiv (Pipernea, N., 1974). ~n continuare, pentru reu[ita ac]iunii se trece la reproduc]ia de tip `nchis concomitent cu selec]ia sever\, astfel `ncât `n cel mai scurt timp se va forma un grup omogen cu `nsu[iri extrem de bine conturate. Pentru prevenirea cre[terii gradului de consangvinitate se recomand\ ca periodic s\ fie efectuat\ [i o `mprosp\tare a sângelui prin introducerea la `ncruci[\ri a masculilor din alte grupe `ns\ cu `nsu[iri asem\n\toare. Privitor la acest aspect, Pop, A. [i colab. (1983) afirmau c\ “dirijarea corespunz\toare a cre[terii `n ras\ curat\ prin `mperecheri omogene neconsangvine asigur\ formarea grupelor de ovine cu `nsu[iri valoroase [i omogene, f\r\ manifestarea efectelor negative ale consangviniz\rii”. Alegerea reproduc\torilor pe criterii fenotipice [i aplicarea `mperecherilor omogene nu induce un progres genetic imediat deoarece nu are loc [i o ac]iune concentrat\ de regrupare a genelor. Se pot forma `ns\ linii sau grupe diferen]iate `ntre ele, f\r\ o reducere a variabilit\]ii genotipurilor `n popula]ia respectiv\ de ovine, realizându-se astfel o cre[tere a omogenit\]ii la nivelul fiec\rui grup de lucru, iar men]inerea variabilit\]ii confer\ popula]iei un anumit grad de heterogenitate. Apare astfel posibilitatea ob]inerii `n continuare de noi performan]e `n selec]iea [i ameliorarea popula]iei respective. ~n acest fel ereditatea acestora va fi mai stabil\, iar transmiterea `n descenden]\ a `nsu[irilor valoroase mai mare datorit\ faptului c\ poate ap\rea posibilitatea ca produ[ii proveni]i din astfel de `ncruci[\ri s\ fie homozigo]i pentru caracterele pentru care s-a efectuat potrivirea perechilor. Dup\ atingerea scopului propus, se poate trece la sporirea numeric\ a descenden]ei rezultate. - 307 -

Ameliorarea ovinelor

~mperecherile omogene sunt aplicate pe scar\ larg\ la rasele exploatate prioritar pentru produc]iile de lân\ [i pielicele. La rasa Karakul varietatea brum\rie, cu toate c\ men]inerea constan]ei caracterelor [i uniformit\]ii culorii se realizeaz\ cel mai bine prin practicarea `ncruci[\rilor omogene, utilizarea lor timp `ndelungat induce apari]ia unor efecte negative cum ar fi: reducerea pigmenta]iei mucoaselor, `nveli[ului pilos [i pielii, neuniformitate sau cre[terea `n exces a grosimii pielii, m\rirea lungimii fibrelor din bucle, predominarea buclajului `n form\ de tuburi lungi, `nalte [i cu grad de `nchidere redus. La varietatea neagr\ a rasei Karakul, datorit\ hertiabilit\]ii ridicate (h2= 0,35 - 0,60) pentru unele `nsu[iri, ameliorarea buclajului se realizeaz\ prin `ncruci[\rile omogene dintre indivizii cu acelea[i `nsu[iri sau tipuri de bucl\. La rasele exploatate pentru produc]ia de lân\ [i carne, pentru ameliorarea unor `nsu[iri ale lânii sau desezoniz\rii ciclurilor sexuale, s-a constatat c\ acestea se dezvolt\ foarte bine la descenden]a provenit\ din p\rin]i la care `nsu[irile urm\rite sunt caracteristice. ~mperecherile heterogene sunt caracteristice speciei [i se practic\ pe scar\ larg\ `n efectivele de produc]ie. Utilizarea acestui tip de `mperecheri `ntre berbeci [i oi din aceea[i ras\ care prezint\ `nsu[iri diferen]iate, dar din grupe, popula]ii [i zone diferite, men]ine `n popula]ia de ovine respectiv\ o structur\ asem\n\toare, favorizând dezvoltarea `nsu[irile cantitative intermediare, reducând `n acela[i timp frecven]a varia]iilor extreme. Prin realizarea acestui tip de `mperecheri se men]ine heterozigo]ia, iar pe fondul realiz\rii unei uniformiz\ri mai mari a popula]iei, `n primele genera]ii are loc o reducere a asem\n\rii formelor parentale cu descenden]a proprie. Acest sistem de `mperechere se aplic\ `n situa]ia `n care se urm\re[te `mbun\t\]irea sau crearea unor `nsu[iri valoroase concomitent cu corectarea unor defecte. Astfel, la rasele exploatate pentru produc]ia de lân\, `mperecherile hetrogene sunt practicate `ntre diverse tipuri de rase. Combinarea `nsu[irilor valoroase de la ambele tipuri morfoproductive care difer\ `ntre ele sub aspectul lungimii, desimii, uniformit\]ii [i m\t\sozit\]ii lânii duce la ob]inerea unei viitoare descenden]e la care, aceste `nsu[iri sunt intermediare formelor parentale.

- 308 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 83. Schema `mperecherilor heterogene `ntr-un efectiv `nchis reproductiv la Karakulul brum\riu (dup\: Vasin citat de V., Taft\ 1983)

La ovinele exploatate pentru produc]ia de pielicele, un caz aparte `l constituie `mperecherile heterogene dintre variet\]ile brum\riu cu negru [i invers, care `ns\ au scopul reducerii propor]iei mieilor purt\tori ai factorului letal. De cele mai multe ori `mperecherile heterogene preced sau urmeaz\ celor omogene, fiind utilizate `n mod obligatoriu atunci când se constat\ prezen]a sau manifestarea unor efecte negative.

5.2.1.CRE{TEREA OVINELOR PE BAZ| DE LINII {I FAMILII ~n cazul `n care obiectivele selec]iei sunt bine alese iar selec]ia ca atare este orientat\ `n direc]ia `ndeplinirii dezideratelor stabilite, cre[terea `n ras\ curat\ poate avea ca efect perfec]ionarea continuu\ a rasei respective. Modificarea structurii genetice la popula]iile mai mari de ovine poate fi realizat\ pornind de la indivizi grupa]i `n turme cu efective mai reduse numeric, apoi se poate trece la masa popula]iei prin aplicarea selec]iei genotipice. Prin cre[terea pe baz\ de linii [i familii se realizeaz\ o `nlocuire par]ial\ a genofondului `n grupul respectiv dar p\strându-se structura heterozigot\. Pentru aceasta este necesar ca `n vederea prevenirii efectelor datorate cre[terii gradului mare de consangvinizare se impune crearea [i men]inerea `n popula]ia respectiv\ a unui anumit num\r de linii [i a unui anumit num\r de reproduc\tori masculi. Liniile create se vor deosebi `ntre ele prin anumite caracteristici sau pot prezenta `nsu[iri asem\n\toare. La ovine, formarea unei linii are o durat\ medie de 4 - 5 ani, uneori [i mai mult, motiv pentru care dup\ formare, aceasta va fi p\strat\ sau va fi utilizat\ la formarea altor linii. Dac\ obiectivele imediate - 309 -

Ameliorarea ovinelor

constau `n consolidarea unor `nsu[iri valoroase pe lâng\ liniile zootehnice se pot forma [i liniile consangvine rezultate din `mperecherile de tip incest timp de 3 - 5 genera]ii (F = 30 - 60 %). ~n cazul raselor de oi exploatate prioritar pentru produc]ia de lapte [i de carne se pot forma linii caracterizate prin: prolificitate mare, cantitate superioar\ de lapte, calitatea laptelui, vitez\ de cre[tere, consum specific redus, calitatea carcaselor [i c\rnii din carcas\. La rasele de oi cu lân\ fin\ [i semifin\ se poate urm\ri formarea consolidarea mai multor linii având la baz\ urm\toarele `nsu[iri: uniformitatea lânii (fine]e, lungime, ondula]ii), luciul, m\t\sozitatea, desime, extindere, etc. ~n cazul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele, prin formarea liniilor se poate urm\ri consolidarea urm\toarelor `nsu[iri: calitatea [i desenul buclajului, calitatea fibrelor din bucl\ (lungime, grosime, luciul [i m\t\sozitatea), extinderea [i durata men]inerii buclajului, etc. De asemenea, se pot forma [i linii combinate (`ntre dou\ linii) precum [i linii complexe (`ntre trei sau patru linii), `ns\ pentru a se men]ine efectul scontat din `ncruci[area acestora, este necesar a se stabili `n fiecare caz `n parte care este valoarea de combinabilitate dintre acestea. Cre[terea pe baz\ de linii [i familii este necesar\ [i `n cazul `n care se urm\re[te consolidarea unor `nsu[iri care au un coeficient de heritabilitate redus. Utilizarea timp `ndelungat a cre[terii oilor pe baz\ de linii [i familii contribuie la ridicarea nivelului de exprimare a `nsu[irilor valoroase [i treptat poate avea loc [i o modificare a standardului rasei respective. Alteori, `n cadrul rasei respective pot ap\rea grupe de ovine distincte cu `nsu[iri [i dem\ proprie [i chiar rase noi. Etapele form\rii unei linii consangvine. Anticipat declan[\rii ac]iunilor propriu-zise de formare a unor linii se stabilesc obiectivele [i apoi se parcurg celelalte etape caracteristice. ~n prima etap\ se define[te tipul dorit sub aspectul poten]ialului productiv, acordându-se o aten]ie mai mare `nsu[irilor a c\ror coeficient de heritabilitate are valoare mai mare. Pe aceste considerente se trece la identificarea [i alegerea fondatorului de linie. Identificarea acestuia se face pe baza performan]elor proprii [i a descenden]ei sale, utilizând `n acest scop controlul individual al produc]iilor. - 310 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n etapa a doua are loc crearea propriu-zis\ a liniei, precum [i consolidarea acesteia. ~n acest caz, `ntemeietorul de linie va fi utilizat la `mperecheri omogene cu un num\r sporit de oi cu `nsu[iri [i caracteristici apropiate. ~n acest sens se realizeaz\ izolarea reproductiv\ [i o maximizare a intensit\]ii de selec]ie. Etapa a treia este caracterizat\ prin `mperecherea produ[ilor hibrizi ob]inu]i `ntre ei, iar `n vederea men]inerii [i perfec]ion\rii `nsu[irilor vizate se va practica o consangvinizare moderat\ de tipul ½ veri primari. Sunt elimina]i de la reproduc]ie indivizii care nu prezint\ caracterele specifice precizate `n standardul liniei. Concomitent cu aceste ac]iuni se va trece [i la identificarea reproduc\torilor cu noi `nsu[iri valorose [i alegerea unui continuator de linie. ~n momentul `n care `nsu[irile vizate s-au consolidat pot fi f\cute [i `ncruci[\ri `ntre linii diferite ale aceleia[i rase `n scopul identific\rii [i consolid\rii de `nsu[iri noi. Consangvinizarea favorizeaz\ formarea unor linii uniforme [i distincte, reduce procentul de heterozigo]ie, fapt pentru care se consider\ c\ reprezint\ parte integrant\ a `mperecherilor omogene. Practicarea nesistematic\ a consangviniz\rii poate favoriza apari]ia depresiunii de consangvinizare [i `n consecin]\ sunt afecta]i indicii de reproduc]ie [i `ndeosebi prolificitatea, apoi sunt diminuate `nsu[irile lânii, se reduce viteza de cre[tere, se diminueaz\ produc]ia de lapte, se reduce vitalitatea. Reducerea prolificit\]ii `n cazul cre[terii gradului de consangvinizare a fost sesizat\ de numero[i cercet\tori. Doney, citat de Mochnacs [i colab., `n 1978 studiind influen]a vârstei asupra prolificit\]ii la oile consangvinizate (F>20%) [i neconsangvinizate, constat\ un procent de natalitate de 37 % la primele f\t\ri [i 67 % la celelalte f\t\ri. Lax [i Brown cita]i de acela[i autor confirm\ faptul c\ conzangvinizarea mamelor are un efect semnificativ asupra num\rului de miei n\scu]i (-0,009) pentru o cre[tere cu 1 % a coeficientului de consangvinizare. De asemenea, rezultatele cercet\rilor desf\[urate `n vederea stabilirii efectelor consangviniz\rii asupra dezvolt\rii corporale a mieilor, confirm\ faptul c\ indicile ridicat de consangvinizare a oilor mame are un efect depresiv mult mai pu]in important comparativ cu consangvinizarea mieilor. Un alt efect confirmat de numeroase cercet\ri este reprezentat [i de absen]a efectelor datorate heterozisului `n cazul `ncruci[\rii dintre

- 311 -

Ameliorarea ovinelor

indivizii unei linii consangvine. ~n acest caz are loc o reântoarcere la nivelul performan]elor popula]iilor `nmul]ite panmitic. La rasa Karakul, consangvinizarea controlat\ favorizeaz\ cre[terea num\rului de pielicelelor cu o calitate superioar\. Astfel, V., D`rlogea 1962, constat\ c\ prin `mperecherile `nrudite are loc o cre[tere a mieilor care `ndeplinesc cerin]ele de `ncadrare `n clase de calitate superioare [i c\ cea mai mare influen]\ asupra calit\]ii a avut-o consangvinizarea apropiat\ (R = 0,25) de tipul unchi x nepoat\, nepot x m\tu[\, v\r x var\ [i cea moderat\ (R = 0,125) de tipul nepot x str\nepoat\ [i str\nepot x str\nepoat\.

5.3. AMELIORAREA PRIN ~NCRUCI{ARE
Oaia, cu toate c\ nu reprezint\ cel mai productiv animal domestic, este cu siguran]\ specia cu cele mai multe produc]ii (carne, lapte, lân\, pielicele, piei [i bl\nuri). Datorit\ diverselor rase precum [i a multitudinilor de produc]ii ce se ob]in de la specia ovin\, `ncruci[\rile industriale simple, duble [i trirasiale practicate `ntre rase diferite reprezint\, atât la noi `n ]ar\ cât [i `n str\in\tate, principala modalitate de ob]inere a unor produc]ii superioare, vizate spre a fi realizate `ntr-o anumit\ etap\. Pentru a `nt\ri cele afirmate anterior este suficient s\ amintim c\ `n anul 1939 cunoscutul ameliorator A.L. Hagerdorn afirma c\ “la oi practica `ncruci[\rilor este mai frecvent\ decât la oricare animal domestic”. Utilizarea `ncruci[\rilor are de obicei scopuri multiple care `n esen]\ urm\resc rezolvarea unor cerin]e economice imediate, ameliorarea unor `nsu[iri necorespunz\toare ale altor rase [i nu `n ultimul rând formarea de rase noi. Datorit\ diverselor avantaje ce se ob]in prin practicarea `ncruci[\rilor, acestea se aplic\ pe larg `n cre[terea ovinelor atât la noi cât [i `n alte ]\ri. Dup\ scopul urm\rit, se deosebesc `ncruci[\ri industriale [i `ncruci[\ri de ameliorare.

- 312 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

5.3.1. ~NCRUCI{|RI INDUSTRIALE Utilizarea `ncruci[\rilor industriale sistematice la ovine reprezint\ o practic\ pe cât de veche pe atât de curent\. Acestea se aplic\ cu scopul ob]inerii indivizilor cu caractere [i `nsu[iri combinate de la cele dou\ forme parentale [i care posed\ `n plus un efect heterozis ridicat mai ales la caracterele de produc]ie cum ar fi: capacitatea de al\ptare, capacitatea de cre[tere, caracterele care asigur\ suprave]uirea indivizilor, etc. Valoarea hibrizilor este pe m\sura a[tept\rilor numai dac\ formele parentale care particip\ la hibridare sunt caracterizate printr-o capacitate de ameliorare ridicat\ [i au un grad superior de combinabilitate specific\ astfel `ncât s\ manifeste un efect heterozis cât mai mare. La formele parentale este necesar\ existen]a unei capacit\]i combinative ridicate deoarece, aceasta fiind determinat\ de gene aditive face ca hibridul s\ posede o valoare egal\ cu media p\rin]ilor. ~n situa]ia `n care p\rin]ii posed\ [i o capacitate combinativ\ special\ conferit\ de efectul genelor neaditive, atunci hibrizii vor avea performan]e situate deasupra celor parentale, precum [i un plus de performan]e datorat efectului heterozis. Ob]inerea hibrizilor industriali `n scopul exploat\rii heterozisului este posibil\ utilizând una din c\ile descrise mai jos. ~ncruci[area industrial\ simpl\, se efectueaz\ `n scopul ob]inerii unei singure genera]ii de hibrizi simpli, destina]i exploat\rii [i nu reproducerii. ~ncruci[area industrial\ simpl\, `n esen]\ const\ `n alegerea formelor parentale, `ncruci[area formelor parentale alese [i ob]inerea indivizilor hibrizi care sunt crescu]i numai pentru exploatare [i valorifica]i fie pentru produc]ia de carne fie pentru cea de pielicele. Hibrizii industriali se pot ob]ine prin `ncruci[area `ntre ele a raselor, a liniilor consangvine [i a celor moderat consangvine apar]inând fie aceleia[i rase, fie unor rase sau chiar specii diferite. ~n toate situa]iile trebuie alese cele mai potrivite forme parentale astfel `ncât efectul heterozisului s\ aib\ valoare maxim\. ~ncruci[area industrial\ simpl\ este intens aplic\ `n cazul efectivelor exploatate pentru produc]ia de pielicele, efectuându-se `n acest scop `ncruci[\ri `ntre Karakul [i }urcan\. Utilizarea acestui tip de `ncruci[are este avantajoas\ [i `n cazul ob]inerii hibrizilor destina]i sacrific\rii pentru produc]ia de carne. - 313 -

Ameliorarea ovinelor
Texel

Fig. 84. Scehema `ncruci[\rilor industriale

~ncruci[area industrial\ complex\ are ca principal scop ob]inerea unor hibrizi cu `nsu[iri multiple cumulate de la dou\, trei sau patru rase. ~n cre[terea ovinelor, cel mai utilizat tip de `ncruci[\ri este cel efectuat `ntre femele metise F1 provenite din `ncruci[\ri industriale simple cu masculi proveni]i din popula]ii nehibridate sau de ras\ curat\. Produ[ii rezulta]i din astfel de `ncruci[\ri sunt denumi]i hibrizi dubli deoarece la ob]inerea lor s-au efectuat dou\ `ncruci[\ri. Prima `ncruci[are a fost utilizat\ `ntre dou\ rase diferite `n scopul ob]inerii hibridului simplu (femela metis\). A doua `ncruci[are se efectueaz\ `ntre femelele metise ob]inute cu masculi din alte rase. Dat fiind faptul c\ hibrizii dubli sunt rezulta]i din doi hibrizi simpli sau dintr-un hibrid simplu cu o alt\ popula]ie, heterozigo]ia pe care o posed\ va fi redus\ la jum\tate fa]\ de cea prezent\ la p\rin]ii lui. Datorit\ acestui fapt [i efectul heterozis manifestat de hibrizii dubli va fi redus la jum\tate comparativ cu hibridul simplu. Cu toate acestea rolul ob]inerii hibrizilor dubli este de a `nsuma `nsu[irile valoroase de la trei sau patru rase, linii sau popula]ii utilizate la `ncruci[\ri [i `n primul rând de a folosi la maximum efectul heterozis al formelor materne care, sunt [i acestea tot un hibrid simplu. ~n cazul `n care formele materne sunt un hibrid simplu, atunci acestea vor avea un indice de prolificitate ridicat [i o capacitate de al\ptare superioar\. Deci oile mame hibride având un maxim de heterozis vor avea un efect matern substan]ial care, se va repercuta pozitiv asupra performan]elor productive ale hibridului dublu, anulând astfel tendin]a de sc\dere a performan]elor la acesta ca urmare a cre[terii homozigo]iei. La ovine, acest sistem de `mperechere intens utilizat mai poart\ denumirea de stratificare ecologic\ sau geografic\ [i este aplicat pe scar\

- 314 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

larg\ pentru sporirea produc]iei de carne `n Marea Britanie, Fran]a, Australia, Africa de Sud, Argentina [i alte ]\ri (vezi produc]ia de carne).

Fig. 85. Schema de `ncruci[are industrial\ complexe (dup\: Pop, A. [i colab.)

~ncruci[area industrial\ rotativ\, se utilizeaz\ la crearea [i men]inerea pe durata mai multor genera]ii a unor structuri heterozigote la anumite popula]ii exploatate pentru diverse produc]ii. La fel ca [i la `ncruci[area industrial\ simpl\ [i dubl\ [i `n cazul celei rotative sunt utilizate mai multe rase. Deosebirea apare `n faptul c\ popula]ia de hibrizi terminali este `ncruci[at\ din nou succesiv cu rasele pure care au contribuit la formarea acesteia. ~ncruci[area rotativ\ este u[or de aplicat [i combin\ bine `nsu[irile valoroase ale raselor utilizate, `ns\ la popula]ia hibrid\ terminal\ efectul heterozis este mai redus.

- 315 -

Ameliorarea ovinelor

a

b

Fig. 86. Schema de `ncruci[are industrial\ alternant\ (a); de rota]ie cu trei rase (b)

Acest sistem de `ncruci[are este utilizat intens `n Australia `ntre Merinos Australian [i Lincoln. Meti[ii 2/3 sânge Merinos sunt foarte aprecia]i pentru calitatea lânii, iar cei 2/3 sânge Lincoln prezint\ o precocitate accentuat\ [i `nsu[iri superioare ale c\rnii. ~ncruci[\rile de stratificare se bazeaz\ pe cele industriale simple [i complexe [i sunt utilizate `n scopul ob]inerii materialului biologic destinat `ngr\[\toriilor. Sistemul acesta este utilizat intens `n Anglia `n scopul valorific\rii maxime a genofondului [i valorii de combinabilitate a numeroaselor rase. 5.3.2. ~NCRUCI{|RI DE AMELIORARE ~n diverse situa]ii, `n exploatarea ovinelor apare ca o necesitate modificarea rapid\ [i `ntr-o anumit\ direc]ie a structurii genetice specifice unor popula]ii autohtone care nu mai corespund cerin]elor economice ale etapei respective. De aceea, singura cale economic\ de modificare `n sens pozitiv a structurii genetice la popula]ia necorespunz\toare o constituie hibridarea deoarece, este mult mai ra]ional s\ se utilizeze un flux de gene superioare din popula]ia `n care acestea se g\sesc spre popula]ia autohton\ ce trebuie ameliorat\. ~n practica zootehnic\ acest mod de ameliorare este `ntâlnit frecvent, fiind elaborate `n acest sens diferite scheme care pot facilita ob]inerea unei descenden]e hibride valoroase [i care, de multe ori - 316 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

constituie pârghii de `nceput `n ob]inerea altor rase de ovine mai bine adaptate condi]iilor de mediu `n care a crescut rasa necorespunz\toare, `ns\ apropiat\ din punct de vedere a structurii genetice de cea proprie rasei amelioratoare imigrante. Prin utilizarea `ncruci[\rilor se poate modifica poten]ialul productiv al animalelor `n cazul aceleia[i direc]ii de exploatare cum ar fi de pild\ `mbun\t\]irea produc]iei cantitative [i calitative de lân\ (Merinos Australian x Merinos de Palas). De asemenea, tot prin intermediul acestora se poate `nlocui, la unele rase, vechea direc]ie de exploatare cu alta nou\, cum ar fi cazul `ncruci[\rilor practicicate `ntre rase cu specializari diferite (produc]ia de carne cu cele specializate pentru produc]ia de lân\ [i invers). Pentru ameliorarea genetic\ a popula]iilor de ovine sunt utilizate mai multe metode de hibridare [i anume: `ncruci[\ri de infuzie, `ncruci[\ri de absorb]ie [i `ncruci[\ri pentru formarea de noi rase. ~ncruci[area de infuzie. Este o metod\ aplicat\ temporar [i are scopul de a imprima `nsu[iri noi, sau de a corecta [i dezvolta unele caractere cantitative considerate ca fiind deficitare la anumite popula]ii. Mai sunt utilizate [i `n situa]ia `n care se are `n vedere evitarea urm\rilor negative ale consangviniz\rii. ~n ]ara noastr\ acest sistem de `ncruci[are a fost utilizat frecvent `n cazul celor dou\ rase Merinos autohtone. Astfel, pentru corectarea greut\]ii corporale, a lungimii [i cantit\]ii reduse de lân\, oile Merinos Transilv\nean au fost utilizate la `ncruci[\ri de infuzie cu reproduc\tori apar]inând rasei Merinos Stavropol. ~n cazul rasei Merinos de Palas, pentru corectarea lungimii, omogenit\]ii [i uniformit\]ii lânii, aceasta a fost `mperecheat\ cu berbeci Merinos Australian. ~n ambele situa]ii, produ[ii de sex femel din prima genera]ie au fost `mperechea]i cu masculi din rasa ini]ial\ dup\ care s-a trecut la `nmul]irea rasei ,,`n sine” aplicându-se `ns\ o selec]ie riguroas\. ~ncruci[\rile de infuzie, `n func]ie de gradul de `nrudire existent `ntre reproduc\tori, pot fi: de infuzie sistematice [i de infuzie nesistematice. Ambele tipuri dac\ sunt bine dirijate, pot conduce `n cazul `mperecherilor dintre hibrizi la formarea unor popula]ii cu o structur\ genetic\ proprie. ~n cazul `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sunt folosi]i din popula]ia local\, supus\ deci amelior\rii, doar indivizii care au un grad de `nrudire (R) cu imigran]ii mai redus de 0,25 %, pe când `n cazul - 317 -

Ameliorarea ovinelor

`ncruci[\rilor de infuzie nesistematice sunt utiliza]i reproduc\torii de ambele sexe ale imigrantului (R = 0,50). ~ncruci[area de infuzie sistematic\. Ob]inerea rezultatelor scontate prin utilizare `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sau clasice, presupune parcurgerea mai multor etape. Trebuie f\cut\ precizarea c\ la nivelul fiec\rei etape este aplicat\ selec]ia `mpotriva abaterilor de la standardul propus ini]ial. Etapele parcurse `n cazul `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sunt urm\toarele: - alegerea reproduc\torilor masculi apar]inând raselor cu genofond superior; - `ncruci[area masculilor selecta]i cu un num\r redus de femele apar]inând rasei locale, ob]inându-se genera]ia F1; - `ncruci[area beck-cross a femelelor F1 cu masculi din popula]ia local\ `n vederea ob]inerii genera]iei R1 cu 25 % sânge de la rasa imigrant\; - selec]ionarea reproduc\torilor masculi care corespund standardului stabilit, `mperechea]i apoi cu femelele apar]inând rasei locale.

Fig. 87. Schema de `ncruci[area de infuzie sistematic\

Fig. 88. Schema de `ncruci[area de infuzie masiv\

~ncruci[area de infuzie nesistematic\. ~n linii mari comport\ acela[i sistem, deosebirea constând `n faptul c\, dup\ identificarea reproduc\torilor valoro[i ace[tia se `ncruci[eaz\ cu o parte din femelele din popula]ia de baz\. Indivizii considera]i ca fiind corespunz\tori scopului urm\rit sunt `mperechea]i `ntre ei ob]inându-se genera]iile F2 [i F3. Concomitent cu aceste ac]iuni masculii F1 testa]i sunt `mperechea]i

- 318 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

beack-cross cu femelele locale, ob]inându-se astfel hibrizi cu 25 % sânge de la popula]ia imigrant\. ~ncruci[area de absorb]ie. Este denumit\ astfel deoarece urm\re[te substituirea genofondului unei popula]ii locale neameliorate cu cel al uneia mai perfec]ionate [i const\ `n `mperecherea femelelor din cadrul unei rase slab productive cu masculi apar]inând altei rase mai perfec]ionate. Meti[ii de sex femel cu 50 % sânge apar]inând popula]iei imigrante se `ncruci[eaz\ beack-cross cu berbeci din popula]ia imigrant\, ob]inându-se hibrizi de reântoarcere (R1). Dac\ procesul se va repeta `n urm\toarele 2 - 3 genera]ii se va ajunge la o pondere substan]ial\ a genelor specifice popula]iei imigrante. ~n figura 89 este redat\ dinamica modific\rii structurii genetice a unei anumite popula]ii dup\ mai multe cicluri consecutive de retroâncruci[are.

Fig. 89. Ritmul de modificare a structurii genetice a unei popula]ii ca urmare a `ncruci[\rilor de absorb]ie (dup\: I., Vintil\, 1988)

Analizându-se rezultatele la care se poate ajunge, se constat\ c\ `n fiecare genera]ie exist\ indivizi ce se deosebesc total de genera]ia anterioar\ dar [i unii care au o structur\ genetic\ asem\n\toare. ~n aceste - 319 -

Ameliorarea ovinelor

condi]ii, se poate preciza faptul c\, de la nivelul fiec\rei genera]ii pot fi selec]iona]i indivizi [i `ndeosebi cei de sex femel ce corespund scopului final [i care pot fi utiliza]i ulterior la ob]inerea genera]iei urm\toare, gr\bind astfel procesul de transformare a popula]iei ini]iale supuse amelior\rii. Cu toate acestea, recomandabil ar fi ca `ncruci[\rile de absorb]ie s\ nu fie efectuate timp de mai mult de 4 genera]ii deoarece, `n caz contrar genele valoroase apar]inând rasei locale pot fi `nlocuite `n totalitate. Când noua popula]ie are `n genofondul s\u cca. 93,75 % (R3) sânge apar]inând rasei amelioratoare se trece la izolarea reproductiv\, iar prin `mperecherile `n sine [i chiar utilizarea unei consangviniz\ri moderate (pentru fixarea unor caractere importante din punct de vedere economic) concomitent cu o selec]ie riguroas\, se ajunge `n scurt timp la formarea unei popula]ii cu o structur\ genetic\ diferit\ de a formelor parentale. ~ncruci[area de combinare (de formare a unor rase noi), const\ `n `ncruci[area sistematic\ a unor rase deja existente `n scopul form\rii unora noi. Ob]inerea indivizilor `n primele trei genera]ii este asem\n\toare ca metodologie cu cea aplicat\ `n cazul `ncruci[\rilor de absorb]ie, dup\ care meti[ii rezulta]i sunt `mperechea]i `ntre ei, sau se poate utiliza la o `ncruci[are complex\ [i mai pu]in sistematic\ dintre mai multe rase. ~n acest fel, popula]ia final\ va prezenta o structur\ genetic\ total diferit\ de cea proprie formelor parentale, constituind de fapt o sintez\ a caracterelor superioare existente la dou\ sau mai multe popula]ii care s-au `ncruci[at. Aceast\ metod\ a fost utilizat\ la `ncruci[\rile practicate `n scopul form\rii rasei Merinos de Palas (fig. 90 ) ~ncruci[\rile efectuate `n scopul form\rii unor rase noi presupun parcurgerea a trei etape principale [i anume: - fixarea standardului noii rase [i precizarea clar\ a parametrilor fiziologici [i morfologici dori]i; - selec]ia indivizilor care posed\ caracterele dorite la parametrii standard, ]inându-se cont de capacitatea de combinare datorit\ efectului genelor aditive; - stabilirea popula]iilor care vor fi utilizate ulterior la `ncruci[\ri atât pe linie matern\ cât [i pe linie patern\, cu specifica]ia c\ rasa matern\ trebuie s\ fie mai prolific\, s\ aib\ o bun\ capacitate de al\ptare, s\ fie bun\ mam\, etc. - 320 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Dup\ ob]inerea popula]iilor care corespund pe deplin scopului urm\rit, `n vederea consolid\rii mai rapide a `nsu[irilor valoroase dobândite se recomand\ utilizarea consangviniz\rii [i dup\ caz, chiar incestul dirijat, apoi cre[terea pe baz\ de linii [i familii [i `mperecherea acestora.

Fig. 90. Schema form\rii rasei Merinos de Palas

- 321 -

Rproduc]ia ovinelor

CAPITOLUL VI
REPRODUC}IA OVINELOR
6.1. CONSIDERA}II GENERALE
Reproduc]ia reprezint\ baza fiziologic\ a cre[terii animalelor deoarece contribuie `n mod direct la sporirea numeric\ a [eptelului, iar prin utilizarea reproduc\torilor de mare valoare zootehnic\ induce atât ameliorarea raselor [i popula]iilor cât [i sporirea produc]iilor rezultate. ~ntr-un sens mai larg, reproduc]ia studiaz\ toate procesele biologice specifice `nmul]irii animalelor, iar `n aceste condi]ii, ca [tiin]\ aplicat\, reprezint\ `n primul rând m\rirea num\rului de animale. ~n plan secund ca urmare a utiliz\rii ra]ionale a reproduc\torilor de `nalt\ valoare zootehnic\, reproduc]ia constituie baza amelior\rii raselor [i ridicarea productivit\]ii acestora. ~n ultimile decenii, reproduc]ia a f\cut progrese remarcabile datorate pe de o parte aplic\rii pe scar\ larg\ a `ns\mân]\rilor artificiale, iar pe de alt\ parte cercet\rii [tiin]ifice `n combaterea sterilit\]ii [i `mbun\t\]irea indicilor de reproduc]ie.

6.2. MANIFEST|RILE VIE}II SEXUALE
Instinctul genezic nu se manifest\ imediat dup\ f\tare, ci doar atunci când organele genitale intr\ `n func]ie. Manifestarea acestuia apare odat\ cu pubertatea sau maturitatea sexual\ [i `n mod concret se consider\ c\ un individ devine matur din punct de vedere sexual, atunci când este capabil s\ fecundeze (masculul) sau s\ r\mân\ fecundat (femela). Maturitatea sexual\ survine `nainte ca individul s\ fi devenit adult sub raportul cre[terii organismului deoarece, `n timpul pubert\]ii el - 322 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

continuu\ s\ creasc\ pân\ ajunge la maturitatea deplin\. ~ntre cele dou\ maturit\]i, la ovine, de regul\ pot exista diferen]ieri majore. La tineretului ovin apar]inând raselor precoce maturitatea sexual\ survine la vârste cuprinse `ntre 6 [i 10 luni [i `ntre 15 [i 18 luni `n cazul celui din rase semitardive [i tardive. La femele via]a sexual\ debuteaz\ cu prima ovula]ie [i sfâr[e[te atunci când la nivelul ovarelor nu se mai maturizeaz\ nici un folicul. ~n cazul masculilor, apari]ia maturit\]ii sexuale corespunde cu primele metamorfoze ale spermatidelor [i transformarea lor `n spermatozoizi. Masculul ajuns la maturitate sexual\ prezint\ o mai mare dezvoltare a testicolelor [i o accentuare a caracterelor sexuale (devine mai nervos, mai pu]in docil, uneori agresiv). Vârsta optim\ de utilizare la reproduc]ie. ~n practica reproduc]iei, la speciile de interes zootehnic [i implicit la ovine, este absolut necesar s\ se cunoasc\ vârsta optim\ de utilizare la mont\ atât `n cazul femelelor cât [i a masculilor. Acest aspect este impus de faptul c\ maturitatea sexual\ apare anterior celei corporale, adic\ `nainte ca organismul s\ ajung\ la o dezvoltare corporal\ deplin\. ~n aceste condi]ii, pentru a se ob]ine cele mai bune rezultate se consider\ c\ momentul optim de utilizare la reproduc]ie este atunci când organismul a ajuns la maturitate fiziologic\, iar greutatea corporal\ reprezint\ minimum 75 % din cea specific\ categoriilor adulte. ~n cazul raselor de mare productivitate, tendin]a general\ este spre o deplasare a primei monte `n jurul vârstei de 8 - 10 luni, `ncercându-se astfel aducerea tineretului `n circuitul economic cu un an mai devreme. Acest aspect ar fi extrem de benefic deoarece constituie principala cale de reducere a intervalului dintre genera]ii, gr\bind astfel [i procesul de ameliorare. Cu toate acestea, atât la noi cât [i `n alte ]\ri, majoritatea cresc\torilor amân\ utilizarea la reproduc]ie pân\ la vârsta de 15 luni `n cazul tineretului ovin apar]inând raselor cu un anumit grad de precocitate [i pân\ la 18 luni `n cazul celui apar]inând raselor caracterizate prin semitardivitate [i tardivitate. Durata de folosire la reproduc]ie este influen]at\ de o serie de factori [i variaz\ `ntre limite extrem de largi. De regul\ oile sunt men]inute `n exploatare [i utilizate la reproduc]ie atât timp cât dau produc]ii ridicate [i `n condi]ii de eficien]\ economic\. Astfel, `n cazul oilor cu lân\ fin\ [i semifin\ acestea sunt men]inute `n exploatare [i implicit utilizate la reproduc]ie pân\ la vârste cuprinse `ntre 6 - 8 ani, iar - 323 -

Rproduc]ia ovinelor

femelele din rasele exploatate pentru pielicele [i `ndeosebi cele Karakul pot fi men]inute la reproduc]ie pân\ la 9 - 11 ani. Tipurile ciclului sexual. Din punct de vedere al frecven]ei ciclurilor sexuale, femelele apar]inând speciilor domestice pot fi `mp\r]ite `n monoestrice, diestrice [i poliestrice. Din grupa femelelor poliestrice fac parte ecvinele, bovinele, suinele [i ovinele. La acestea, ciclurile sexuale se repet\ de mai multe ori pe an. ~n cazul speciei ovin\, la majoritatea raselor se constat\ c\ `n sezonul sexual apar cicluri succesive, dup\ care urmeaz\ o perioad\ mai lung\ de lini[te. Datorit\ acestui fapt se consider\ c\ oaia face parte din grupa femelelor poliestrice cu cicluri sexuale sezoniere, de regul\ toamna [i mai rar `n alte sezoane. Frecven]a ciclului sexual la oi este influen]at\ de diver[i factori dintre care cei mai importan]i sunt rasa, alimenta]ia [i starea de `ntre]inere. Sezonul sexual - la oaie reprezint\ un subiect mult discutat de c\tre cercet\torii din domeniu, `ns\ este unanim acceptat faptul c\ debutul ciclurilor sexuale este strâns legat de lungimea zilei lumin\. De asemenea, sezonul sexual la oaie difer\ dup\ latitudine [i se `ntinde pe toat\ durata unui an `n zonele ecuatoriale (Marshall, 1937, Lasley, 1968). Exist\ `ns\ [i rase conservatoare `n ceea ce prive[te sezonul sexual, manifestând c\lduri doar `ntr-un anumit sezon [i rase care manifest\ c\lduri [i `n extrasezon. ~n cazul rasei Dorset Horn sezonul de reproduc]ie dureaz\ cca. 8 luni, iar la Targhee sezonul principal de mont\ este plasat `n intervalul septembrie-februarie. De asemenea, la oile Romney Marsh crescute `n Noua Zeeland\, conform datelor publicate de Chang [i Raeside (cita]i de Bowman), sezonul natural de reproduc]ie este de cca. 90 zile f\r\ a se manifesta `ns\ `n perioadele cu cele mai scurte zile, `n timp ce la oile Welsh Mountain din Anglia sezonul natural de reproduc]ie debuteaz\ cu cca. 75 zile `nainta perioadei din an cu cele mai scurte zile. La oile Dorset Horn, Romanov [i Finnish Landrace c\ldurile se manifestat\ asezonal [i se pot realiza `n condi]ii normale [i dou\ f\t\ri pe an (Bowman, J.C. 1966, Newton, J.E. 1970). Stadiile ciclului sexual. ~n func]ie de modific\rile ce survin la nivelul aparatului genital femel, Hespe a descompus ciclul sexual `n patru stadii: proestru, estru, metestru [i anestru. La ovine, ciclul sexual dureaz\ 18 zile cu limite cuprinse `ntre 17 [i 21 zile. Sub influen]a sistemului neuro-endocrin, stadiile caracteristice - 324 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

ciclului sexual se deruleaz\ `n mod succesiv [i sunt `mp\r]ite `n dou\ faze principale, separate `ntre ele de fenomenul ovula]iei (faza folicular\ [i faza luteinic\). Faza folicular\ `nglobeaz\ stadiile de proestru [i estru, iar cea luteinic\ cuprinde stadiul de metestru. Proestrul reprezint\ stadiul premerg\tor c\ldurilor. ~n acest stadiu, la nivelul aparatului genital, au loc urm\toarele procese proliferative: dezvoltarea folicului ovarian, hiperemia organelor genitale, tumefierea mucoasei, `nmul]irea [i cre[terea glandelor uterine. Durata medie a acestui stadiu este de 24 - 48 ore. Estru sau stadiul propriu-zis de c\lduri, reprezint\ faza `n care aparatul genital devine activ. De asemenea, `n acest stadiu se produce maturarea folicular\, ovula]ia, hiperemia [i proliferarea mucoasei uterine, cervicale [i vaginale; secre]ia intens\ [i scurgerea mucusului caracteristic din organelor genitale externe; apare dorin]a de `mpreunare. Acest stadiu are o durat\ medie de 24 - 36 ore. Metestru sau stadiul de regresie, reprezint\ perioada `n care se formeaz\ corpul galben, `nceteaz\ secre]ia mucusului, dispare hiperemia [i dorin]a de `mperechere. ~n cazul `n care nu s-a produs fecunda]ia glandele uterine intr\ `ntr-un proces de involu]ie. Acest stadiu este cel mai lung fiind `ntins de regul\ pe o durat\ cuprins\ `ntre 11 [i 14 zile. Anestru este stadiul de lini[te [i se caracterizeaz\ prin continuarea involu]iei corpului galben `nso]it\ de repaus sexual [i echilibru fiziologic la nivelul Fig. 91 Schema ciclului sexual la corpului. Acest stadiu are o durat\ variabil\. oaie Repetarea ciclului sexual. ~n situa]ia `n care oaia nu a fost fecundat\, un nou ciclu sexual apare la cca. 21 zile, iar dup\ parturi]ie urm\torul survine mai devreme sau mai târziu, `n func]ie de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, individualitatea, starea de `ntre]inere [i condi]iile de clim\. Dup\ parturi]ie, montele fertile pot ap\rea dup\ parcurgerea unui interval de 20 - 30 zile. ~n aceast\ perioad\ are loc terminarea involu]iei uterine [i se poate trece la reorganizarea unui nou ciclu de reproduc]ie. ~n mod obi[nuit, la ovine dup\ parturi]ie se - 325 -

Rproduc]ia ovinelor

instaleaz\ anestru de lacta]ie sau cel sezonier a c\rei durat\ variaz\ `ntre 60 [i 150 zile. La unele rase un nou ciclu poate s\ apar\ `n primele dou\ luni de la parturi]ie, iar la altele dup\ o perioad\ de 5 - 7 luni. Sezonul de c\lduri fertile dup\ parturi]ie nu este cunoscut pentru nici o ras\ deoarece, deseori manifestarea c\ldurilor trece neobservat\. Acest fenomen poart\ denumirea de ,,c\lduri lini[tite” [i sunt frecvent `ntâlnite la oile ~le de France [i la multe rase din grupa Merinos. La Merinos de Palas apari]ia unui nou ciclu de c\lduri poate surveni la oile care al\pteaz\ `n propor]ie de 10 % `nc\ din prima lun\ dup\ parturi]ie, la 9 % la cele care sunt mulse [i la 14 % la oile `n]\rcate imediat dup\ f\tare (V., Taft\, 1983). Trebuie f\cut\ precizarea c\ monta nu poate fi fertil\ `n aceast\ perioad\ deoarece nu este sfâr[it\ involu]ia uterin\. Totodat\ s-a constatat c\ 85 % din oile care dau na[tere unui miel `n perioada de var\, manifest\ c\lduri dup\ parturi]ie `nc\ din perioada de al\ptare, permi]ând realizarea a dou\ f\t\ri pe an f\r\ tratamente hormonale.

6.3. COMPORTAMENTUL SEXUAL LA OVINE
Pe parcursul evolu]iei acestei specii, comportamentul sexual s-a modificat, devenind intens [i complet. Rolul biologic al acestui act fiziologic const\ `n efectuarea `ns\mân]\rii [i fecund\rii ovulului. Reu[ita acestui act este condi]ionat\ de receptivitatea sexual\ care este mai intens\ `n perioada de c\lduri. La ovine, la fel ca [i la celelalte specii de interes zootehnic, actul sexual este condi]ionat de structura anatomic\ a penisului, de hormonii sexuali, de ac]iunea stimulilor vizuali, olfactivi, auditivi [i tactili, de factorii genetici, alimentari [i igienici. 6.3.1. REFLEXELE SEXUALE LA BERBECI Actul sexual ca atare este reprezentat de o succesiune de reflexe ce se deruleaz\ `n urm\toare ordine: erec]ie, `mbr\]i[are, `mperechere [i ejaculare. Reflexul erec]iei este datorat producerii unor modific\ri morfologice profunde ca: turgescen]a, alungirea [i `nt\rirea penisului. - 326 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Erec]ia este datorat\ afluxului treptat [i abundent de sânge `n penis unde, `n urma unei vasodilata]ii puternice sângele arterial umple corpii caverno[i. Odat\ ajuns la acest nivel, afluxul de sânge `ncarc\ ]esutul spongios, iar contrac]ia mu[chilor bulbo [i ischio-caverno[i `mpiedic\ refluxul sângelui acumulat. Alungirea [i ie[irea penisului afar\ din teaca prepu]ului reprezint\ consecin]a redres\rii curburilor, turgescen]ei, relax\rii [i contrac]iilor unor grupe de mu[chi care ac]ioneaz\ asupra penisului [i prepu]ului. Erec]ia este un reflex `n\scut, iar impulsul pleac\ din sistemul nervos central dup\ ce `n prealabil a fost excitat de senza]iile auditive, vizuale, tactile [i olfactive. Reflexul de `mbr\]i[are. Se exteriorizeaz\ prin saltul masculului pe femela `n c\lduri. La berbec acest reflex este mai pu]in dezvoltat comparativ ce cel `ntâlnit de pild\ la vier sau arm\sar [i se bazeaz\ pe o serie de reflexe condi]ionate. Unele dintre acestea ac]ioneaz\ pozitiv iar altele au o ac]iune inhibitoare. Concomitent cu desf\[urarea acestui reflex `ncepe s\ se manifeste [i reflexul de `mperechere. Reflexul de `mperechere. Este unul `n\scut [i const\ `n faptul c\ masculul, dup\ ce a efectuat saltul pe femel\, introduce penisul `n vagin [i execut\ o succesiune de mi[c\ri caracteristice care `n final provoac\ ejacularea. Acest act este favorizat [i de pozi]ia propice pe care o adopt\ femela [i se realizeaz\ printr-o activitate muscular\ mai intens\. Totodat\ reflexul de `mperechere serve[te atât la depistarea oilor `n c\lduri cât [i la recoltarea spermei cu ajutorul vaginei artificiale. Reflexul de ejaculare este cel mai complex [i const\ `n expulzarea spermei din aparatul genital mascul. Contrac]iile musculoasei epididimare, a canalelor deferente, a veziculei seminale [i musculatura canalelor ejaculatoare `mping sperma spre uretr\. ~n continuare, contrac]iile uretrei `mping lichidul seminal spre baza penisului, acesta fiind momentul `n care mu[chii acestuia se contract\ ajutând la expulzarea spermei. Coordonarea nervoas\ a procesului ejacul\rii este f\cut\ atât de sistemul nervos central cât [i de fibrele nervoase simpatice [i parasimpatice.

- 327 -

Rproduc]ia ovinelor

Fig. 92 Depistarea, abordarea [i efectuarea saltului

6.3.2. REFLEXELE SEXUALE LA FEMELE La femele actul sexual [i reflexele sexuale sunt mai pu]in evidente fa]\ de mascul.

- 328 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Reflexul erec]iei la femele const\ `n hiperemia activ\ a

tractusului genital, localizat `ndeosebi la nivelul corpului [i gâtului uterin. Acest aspect favorizeaz\ cre[terea afluxului de sânge la nivelul corpilor caverno[i ai clitorisului precum [i la nivelul arcadei venoase din vestibul. Urmare a acestui reflex se observ\ turgescen]a [i ro[ea]a buzelor vulvei. Reflexul de `mbr\]i[are `n cazul femelelor este unul de tip pasiv [i se manifest\ prin lini[tea oii [i acceptarea masculului. Reflexul de `mperechere se exteriorizeaz\ prin luarea pozi]iei caracteristice acceptului berbecului. Astfel, coloana vertebral\ se `ndoaie, coada este ridicat\ [i deviat\ lateral. Reflexul de ejaculare propriu-zis este absent la femele. ~ns\, cu toate acestea [i `n cazul femelelor se produce un proces asem\n\tor ce se manifest\ prin eliminarea permanent\ a secre]iei uterine [i vaginale, ca urmare a contrac]iilor spasmodice ale uterului. Dup\ ce sperma ejaculat\ ia contact cu mucoasa uterin\ contrac]iile spasmodice ale uterului se transform\ `n contrac]ii peristaltice ale coarnelor [i corpului uterin [i contrac]ii ritmice de `nchidere [i deschidere a cervixului. Aceste contrac]ii favorizeaz\ producerea unui curent de absorb]ie a spermei cu men]inerea ei `n cavitatea uterin\.

6.4. SISTEME DE FECUNDARE UTILIZATE LA OVINE
~n condi]iile ]\rii noaste `n majoritatea situa]iilor monta ovinelor are loc cu predilec]ie toamna. Ca sisteme de fecundare utilizate la aceast\ specie `ntâlnim monta natural\ [i `ns\mân]are artificial\. Aplicarea acestor sisteme difer\ `n func]ie de condi]iile concrete din fiecare sector de cre[tere [i exploatare a ovinelor. Astfel, `n cazul oilor din re]eaua privat\ cel mai r\spândit sistem de fecundare este monta natural\, iar `n cazul efectivelor din sectorul de stat unde oile sunt exploatate `n majoritatea cazurilor `n condi]iile specifice unui sistem tehnologic bazat pe un anumit grad de intensivizare, se practic\ monta artificial\. Atunci când monta oilor se face prin `ns\mân]are artificial\, se impune ca `n cazul `n care se constat\ c\ acestea manifest\ mai mult de - 329 -

Rproduc]ia ovinelor

dou\ cicluri sexuale `n acela[i sezon de reproduc]ie, f\r\ a se instala starea gesta]ie, s\ se fac\ monta natural\. Monta natural\ se poate realiza `n libertate, pe clase, `n harem [i dirijat. Monta natural\ liber\ reprezint\ sistemul cel mai simplu [i cel mai ,,primitiv”. ~n trecut acest sistem era extrem de aplicat, fiind utlizat `n turmele `n care nu se f\cea o cre[tere ra]ional\ a oilor. Monta liber\ const\ `n introducerea berbecilor `n turmele de oi [i ]inerea acestora pân\ `n momentul `n care se consider\ c\ toate femelele au fost fecundate. Acest sistem de mont\ prezint\ avantajul c\ asigur\ ob]inerea unui procent mare de fecunditate, iar `nc\rc\tura pe un berbec utilizat la reproduc]ie este de 25 - 30 oi. Dintre dezavantajele aplic\rii acestei metode de mont\ amintim: num\rul prea mare de berbeci utiliza]i la reproduc]ie, nu permite cunoa[terea originii descenden]ilor dup\ tat\, epuizarea berbecilor, permite transmiterea bolilor, procesul de ameliorare se deruleaz\ lent. Monta pe clase are loc tot `n condi]ii de libertate [i se bazeaz\ pe gruparea oilor `n func]ie de anumite criterii. Fiec\rei grupe de oi mame constituite i se repartizeaz\ reproduc\tori masculi din aceea[i clas\ sau dintr-o clas\ superioar\, permi]ând astfel o `mperecherea omogen\ a efectivelor destinate reproduc]iei [i o anumit\ intensitate a selec]iei `n procesul de ameliorare. Monta `n harem se desf\[oar\ fie `n libertate fie la boxe [i se bazeaz\ pe desemnarea unui berbec, pe durata campaniei respective, pentru 30 - 50 femele utilizate la reproduc]ie. Aplicarea acestei metode permite cunoa[terea originii produ[ilor. Monta natural\ dirijat\, const\ `n efectuarea controlat\ a `mperecherilor. ~n aceste condi]ii se poate elabora, organiza [i derula un program concret de ameliorare a efectivelor la nivelul fiec\rei rase. De asemenea, aplicarea acestui sistem elimin\ toate neajunsurile `ntâlnite `n cazul celorlalte procedee de mont\ natural\. ~n func]ie de modul de aplicare a acestui sistem se disting dou\ variante [i anume: monta la box\ [i monta `n conten]ie. ~n cazul ambelor variante este necesar ca depistarea oilor `n c\lduri s\ se fac\ cu ajutorul berbecilor `ncerc\tori, iar monta fecund\ va fi efectuat\ cu ajutorul berbecilor pepinieri stabili]i cu prilejul definitiv\rii listei de `mperecheri.

- 330 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~ns\mân]area artificial\ reprezint\ procedeul cel mai eficace de

reproduc]ie [i ameliorare a efectivelor de oi. Problemele de ordin tehnic privind `ns\mân]area artificiale s-au acumulat [i rezolvat treptat `n decursul timpului. Actualmente, opera]iile tehnice ale recolt\rii materialului seminal, evaluarea acestuia, conservarea [i inocularea spermei sunt `ntr-un stadiu avansat [i influen]eaz\ favorabil procesul de selec]ie [i ameliorare. ~n ]ara noastr\ `ns\mân]\rile artificiale la ovine au `nceput s\ fie utilizate intens `ncepând cu anul 1936 [i i-a avut ca pionieri pe F\lcoianu, Carda[, B\icoianu [i Luca. Pe parcursul timpului, acestora li s-au ad\ugat [i al]ii care, `mpreun\ au pus bazele extinderii `ns\mân]\rilor artificiale la aceast\ specie. Actualmente, prin elaborarea unor metode noi de conservare, `ns\mân]\rile artificiale sunt intens utilizate la nivel mondial. ~n func]ie de modul `n care se condi]ioneaz\ materialul seminal `n vederea utiliz\rii ulterioare, se disting mai multe procedee. ~ns\mân]\rile artificiale cu material seminal brut s-au extins `n multe zone din ]ar\, inclusiv la gospod\riile popula]iei. Procedeul `n sine nu ridic\ probleme organizatorice [i tehnice deosebite. Astfel, dup\ recoltare, materialul seminal este fragmentat `n doze mai mici [i apoi se inoculeaz\. ~ns\mân]area artificial\ cu material seminal brut asigur\ cre[terea num\rului de oi `ns\mân]ate cu sperma recoltat\ de la un berbec de pân\ la 4 - 5 ori fa]\ de monta natural\. De asemenea, comparativ cu monta natural\, fecunditatea ob]inut\ `n cazul aplic\rii acestui procedeu este mai mic, `ns\ este mai mare fa]\ de cel rezultat `n cazul practic\rii altor metode de `ns\mân]are artificial\. ~ns\mân]area artificial\ cu material seminal refrigerat. ~n acest scop, materialul seminal este diluat [i conservat la 20 - 30 C. La acest\ temperatur\ materialul diluat poate fi men]inut timp de cca. 2 - 4 zile. Metoda `n sine prezint\ mai multe avantaje dintre care cele mai importante sunt: materialul seminal poate fi p\strat [i utilizat la un num\r mai mare de oi, poate fi transportat la mari distan]e [i `n zone greu accesive, cre[te num\rul de oi `ns\mân]ate cu material seminal recoltat de la un berbec de peste 15 ori comparativ cu monta natural\, etc. Dintre neajunsurile care pot fi imputate acestui tip de `ns\mân]are ar fi c\ fecunditatea are valori reduse. ~ns\mân]area cu material seminal congelat. Constituie procedeul prin care materialul seminal este conservat prin congelare la temperaturi - 331 -

Rproduc]ia ovinelor

foarte reduse (- 1960 C), dup\ ce `n prealabil a fost diluat. P\strarea pe durata conserv\rii se face `n capsule depuse `n container cu azot lichid. Datorit\ fecundit\]ii reduse `ns\mân]area artificial\ cu material seminal congelat are o extindere limitat\.

6.5. INTENSIVIZAREA REPRODUC}IEI LA OVINE
Modificarea ritmului intr\rii oilor `n c\lduri devine unul din dezideratele principale `n cre[terea [i exploatarea ovinelor. Aceast\ necesitate este impus\ pe de o parte de valorificarea maxim\ a tuturor particularit\]ilor reproductive specifice acestei specii cât [i de interesul cresc\torilor de a realiza f\t\ri grupate `n anumite perioade ale anului, iar pe de alt\ parte pentru a se reduce cheltuielile ocazionate de distribuirea materialului seminal, procedându-se `n consecin]\ la comasarea pe cât posibil a c\ldurilor [i implicit a f\t\rilor. ~n cadrul tehnologiilor actuale aplicate `n cre[terea acestei specii, intensivizarea reproduc]iei se poate realiza prin utilizarea urm\toarelor tehnici [i procedee: - sporirea indicilor de reproduc]ie; - folosirea timpurie la reproduc]ie a tineretului femel; - organizarea f\t\rilor dese (de dou\ ori pe an, sau trei f\t\ri `n doi ani); - practicarea `ncruci[\rilor cu rase prolifice; - e[alonarea `n trepte a unei singure f\t\ri pe an; - organizarea f\t\rilor extratimpurii; - sincronizarea ciclului sexual [i gruparea f\t\rilor; - transferul de zigo]i; - utilizarea ingineriei genetice prin extinderea sistemului de reproducere f\r\ fecundare (clonarea). 6.5.1. SPORIREA INDICILOR DE REPRODUC}IE Rentabilitatea cre[terii ovinelor, indiferent de sistemul de exploatare, depinde `n mare parte de valoarea indicilor specifici activit\]ii de reproduc]ie. Analiza acestei activit\]ii se bazeaz\ pe valorile concrete ale indicilor de reproduc]ie ob]inu]i dup\ `ncheierea - 332 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

fiec\rui sezon de reproduc]ie. Totalitatea indicilor de reproduc]ie utiliza]i `n analiza activit\]ii de reproduc]ie sunt reda]i `n schema de mai jos. ~n analiza rezultatelor de reproduc]ie cei mai utiliza]i indici sunt urm\torii: fertilitate, fecunditate, natalitate [i prolificitate. Indicele de fertilitate exprim\ num\rul de miei ob]inu]i de la num\rul total de oi repartizate la mont\. Indicele de fecunditate red\ num\rul oi care au f\tat [i avortat din num\rul total de oi `ns\mân]ate. Indicele de natalitate red\ num\rul de oi care au f\tat din num\rul total de oi repartizate la mont\. Indicele de prolificitate exprim\ num\rul de miei ob]inu]i de la oile care au f\tat. Valoarea acestor indici este condi]ionat\ de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, individualitatea, vârsta, greutatea corporal\, sezonul de reproduc]ie, repetarea c\ldurilor, selec]ia, preg\tirea reproduc\torilor, utilizarea `ncruci[\rilor [i tratamentul hormonal. Rasa influen]eaz\ principalii indici de reproduc]ie `ntr-o m\sur\ foarte mare. ~n ceea ce prive[te prolificitatea, aceasta este diferit\ de la ras\ la ras\. Astfel, exist\ rase la care valoarea procentului de prolificitate este foarte aproape de 100 % (}urcan\ 103 %, }igaie 105 %, Karakul 106 %), la altele este cuprins `ntre 150 % [i 200 % (Leicester, Dorset Horn, ~le de France, Texel, Colbreed, Lacaune, etc), iar la altele dep\[e[te 200 % (Romanov, Friz\, Finish Landrace, Hu Yank). Individualitatea. ~n diferite turme [i `ndeosebi la plus variante, valoarea indicilor de reproduc]ie este mai mare fa]\ de media popula]iei. Vârsta. ~n cazul tuturor raselor de ovine indicii de reproduc]ie `nregistreaz\ cre[teri valorice pân\ la 5 - 6 ani, dup\ care descresc concomitent cu `naintarea `n vârst\.

- 333 -

Rproduc]ia ovinelor

Greutatea corporal\ influen]eaz\ pozitiv valoarea indicilor de

reproduc]ie indiferent de ras\. Ace[ti indici au valori superioare la indivizii cu o greutate corporal\ peste media specific\ rasei. - 334 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Sezonul de mont\. Indicii de reproduc]ie au valori superioare `n

cazul `n care monta de desf\[oar\ `n sezonul normal [i mai reduse `n situa]ia practic\rii montei `n extrasezon. Selec]ia pentru ridicarea prolificit\]ii impune re]inerea [i promovarea la reproduc]ie a indivizilor care provin din mame care la primele trei f\t\ri au produs num\rul cel mai mare de mei. 6.5.2. FOLOSIREA TIMPURIE LA REPRODUC}IE A TINERETULUI FEMEL Tineretul femel apar]inând raselor autohtone, crescut `ns\ `n condi]ii stimulative de hr\nire, poate realiza la vârsta de 10 - 13 luni cca. 2/3 din greutatea specific\ oilor adulte. De aceea, `n cazul `n care se preconizeaz\ utilizarea timpurie la reproduc]ie a tineretului femel, se impune `ntre]inerea acestuia `n condi]iile specifice tehnologiilor de cre[tere cu un grad m\rit de intensivizare. Condi]ia principal\ pe care trebuie s\ o `ndeplineasc\ tineretul ovin la data preconizat\ pentru reproduc]ie, este greutatea corporal\. Acest deziderat este u[or de realizat la rasele caracterizate printr-un anumit grad de precocitate, iar `n situa]iile `n care este `ndeplinit\ aceast\ condi]ie la vârste cuprinse `ntre 8 [i 12 luni tineretului ovin va intra `n circuitul economic mai devreme cu cca. un an. ~n cazul raselor autohtone, la tineretul ovin femel greut\]ile minime admise la prima mont\ sunt de 32 kg la }urcan\, 35 kg la }igaie, 38 kg la Spanc\ [i 40 kg la Merinos. Dup\ parturi]ie trebuie f\cut\ `n]\rcarea precoce `n scopul sist\rii lacta]iei deoarece, nerespectarea acestei condi]ii se repercuteaz\ negativ asupra dezvolt\rii corporale ulterioare [i asupra nivelului produc]iilor viitoare. 6.5.3. INTENSIVIZAREA REPRODUC}IEI PRIN E{ALONAREA {I ORGANIZAREA F|T|RILOR Problema intensiviz\rii reproduc]iei la ovine [i reducerea intervalului dintre f\t\ri, constituie o preocupare actual\ atât `n ]ara noastr\ cât [i la nivel mondial. - 335 -

Rproduc]ia ovinelor

Aceast\ ac]iune depinde de mai mul]i factori [i presupune aplicarea celor mai eficiente metode de desezonizare a c\ldurilor [i reducerea anestrului post-partum. De asemene, practicarea f\t\rilor multiple prsupune [i `n]\rcarea foarte precoce [i precoce a mieilor. Organizarea f\t\rilor multiple contribuie atât la sporirea num\rului de produ[i pe fiecare oaie din nucleul matc\ cât [i la cre[terea numeric\ a efectivelor totale de ovine. E[alonarea `n trepte a f\t\rilor anuale constituie o metod\ de intensivizare a reproduc]iei `ns\ ob]inerea produ[ilor de concep]ie are loc `n diferite perioade ale anului. ~n func]ie de luna calendaristic\ `n care au loc f\t\rile, acestea pot fi: extratimpurii (noiembrie - decembrie); timpurii (ianuarie - februarie) [i târzii (martie - aprilie). Este o metod\ u[or de realizat, nu presupune cheltuieli materiale mari [i prezint\ o serie `ntreag\ de avantaje, mai ales atunci când se asociaz\ [i cu o prolificitate sporit\. Avantajul cel mai important este reprezentat de faptul c\, prin dirijarea produ[ilor c\tre `ngr\[\torii, acestea pot func]iona cu dou\ cicluri anuale, asigurând astfel pie]ei interne [i externe cantit\]i mai mari de carne. Organizarea a dou\ f\t\ri pe an permite ob]inerea a cel pu]in doi miei pe fiecare oaie repartizat\ la mont\ [i diagnosticat\ gestant\. Practicarea a dou\ f\t\ri pe an d\ rezultate pozitive `n cazul utiliz\rii raselor precoce care, dup\ cum se [tie nu sunt extrem de conservatoare `n ceea ce prive[te sezonul `n care manifest\ cicluri sexuale. Rezultatele bioeconomice sunt mai bune atunci când sunt exceptate de la aceast\ practic\ oile b\trâne, cele tinere, cele cu o stare de `ntre]inere precar\, bolnave [i cu diferite afec]iuni. ~n cazul practic\rii a dou\ f\t\ri pe an este necesar ca fecundarea oilor s\ aib\ loc la 30 - 60 zile postpartum. ~n cazul oilor apar]inând raselor autohtone, pe cale natural\ aceast\ ac]iune nu este posibil de realizat decât la 30 - 40 % la Merinos, 12 - 15 % la }igaie [i 2 - 5 % la }urcan\ [i Karakul. Organizarea a trei f\t\ri `n doi ani. Se poate realiza mai u[or [i `n plus nu duce la epuizarea fiziologic\ rapid\ a organismului oii mame. Organizarea acestui sistem se realizeaz\ pe baza unei scheme stabilit\ `n prealabil [i se preteaz\ `n general la oile cu un anumit grad de precocitate [i la vârste cuprinse `ntre 3 - 6 ani.

- 336 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 59

Schema organiz\rii de f\t\ri multiple
Frecven]a f\t\rilor Dou\ f\t\ri pe an Varianta I II III Trei f\t\ri `n doi ani IV Monta iulie - august ianuarie februarie septembrie mai aprilie iulie martie noiembrie Parturi]ia decembrie - ianuarie iunie - iulie februarie octombrie septembrie decembrie august aprilie

-

De asemenea, `n elaborarea schemei de organizare a trei f\t\ri `n doi ani, pentru ca rezultatele s\ fie cele scontate este necesar ca cel pu]in dou\ cicluri de c\lduri s\ fie plasate cât mai apropiate de sezonul natural de declan[are a c\ldurilor. ~n aceste condi]ii cheltuielile prilejuite de necesitatea sincroniz\rii c\ldurilor se reduc foarte mult. Se va evita planificarea montelor `n sezonul de stabula]ie deoarece organismul oii prezint\ o accentuat\ uzur\ fiziologic\. De aceea, mai indicat\ ar fi planificarea montelor dup\ ce oile sunt scoase la p\[une, [tiindu-se faptul ca fitoestrogenii din masa verde, soarele [i mi[care constituie c\i de favorizare a apari]iei c\ldurilor. 6.5.4. SINCRONIZAREA CICLULUI SEXUAL {I GRUPAREA F|T|RILOR Sincronizarea c\ldurilor poate fi realizat\ atât pe cale natural\ cât [i cu ajutorul unor preparate hormonale care au rolul de a scoate oaia de sub dependen]a factorilor naturali de mediu. Reu[ita acestei ac]iuni depinde de posibilitatea modific\rii unor componente ale tehnologiei de reproduc]ie [i anume: desezonizarea [i inducerea c\ldurilor ovulatorii, sporirea frecven]ei f\t\rilor, stimularea poliovula]iei [i selec]ia riguroas\. Declan[area c\ldurilor `n extrasezon pe cale natural\ depinde de mai mul]i factori. Factorii genetici. Particularitatea raselor de a manifesta c\lduri `n mai multe sezoane este corelat\ cu nivelul de ameliorare [i gradul de - 337 -

Rproduc]ia ovinelor

precocitate. Astfel, rasele Merinos precum [i cele precoce pot prezenta c\lduri `ntr-un sezon de reproduc]ie mai lung [i manifest\ estrus `n afara sezonului obi[nuit al acestei specii. ~n cazul raselor semitardive [i tardive, posibilitatea manifest\rii c\ldurilor `n extrasezon este foarte redus\. Durata zilei lumin\. Reducerea zilei lumin\ la 10 - 12 ore constituie un mijloc natural de activare a c\ldurilor. Acest\ particularitate permite inducerea c\ldurilor `n condi]iile reducerii treptate a num\rului de ore lumin\ dintr-o zi. ~n acest sens, prin dirijarea [i corelarea unor factori naturali (reducerea temperaturii [i a programului de lumin\ cu 1 - 3 ore) se poate simula toamna artificial\. ~n practic\ acest aspect se poate realiza relativ u[or prin retragerea oilor de pe p\[une sub umbrare `n perioadele c\lduroase din zi, p\[unatul `n locuri umbrite, poieni [i la margine de p\dure [i practicarea p\[unatului de noapte. Aplicarea acestui procedeu [i asigurarea unei st\ri de `ntre]inere bun\ permite intrarea unui procent mai mare de oi `n c\lduri. Extinderea cercet\rilor [i datorit\ rezultatelor la care s-a ajuns, actualmente fotoperiodismul la ovine poate fi ,,manipulat”. Acest aspect se datoreaz\ faptului c\ s-a reu[it punerea `n eviden]\ a unei periode fotosensibile la oaie (la 16 - 17 ore de apari]ia zorilor) permi]ând astfel dirijarea activit\]ii sexuale prin fotoperioad\ (Ortavant, 1977). Lacta]ia reduce posibilitatea apari]iei c\ldurilor `n extrasezon, iar `n cazul oilor cu un poten]ial lactogen ridicat perioada de repaus sexual este mai lung\. Prezen]a mielului [i `ndeosebi suptul acestuia duce la suprimarea hormonilor gonadotropi, inhibând astfel declan[area c\ldurilor. Nivelul de furajare [i starea de `ntre]inere pot favoriza, diminua sau suprima declan[area c\ldurilor. Consumul furajelor verzi bogate `n factori fitoestrogeni favorizeaz\ declan[area c\ldurilor. Factorii biostimulatori - prezen]a berbecilor `ncerc\tori `n turm\ favorizeaz\ declan[area c\ldurilor. Declan[area c\ldurilor `n extrasezon pe cale artificial\. ~n acest scop, se folosesc diferite procedee [i substan]e care au rolul de a bloca pentru o anumit\ perioad\ dezvoltarea foliculilor ovarieni [i stimularea poliovula]iei. Preparatele hormonale utilizate `n declan[area [i sincronizarea c\ldurilor sunt prezentate sub diferite forme. ~n acest scop sunt folosite gonadotropinele serice, hexoestrolul [i pesariile. Modul de administrare a - 338 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

diferitelor substan]e hormonale poate fi per os, parenteral, intravaginal, sau sub form\ de implante subcutanate. ~n cazul `n care dup\ f\tare oile au o stare de `ntre]inere considerat\ ca fiind bun\ pot fi supuse unor tratamente hormonale. ~n acest caz, poliovula]ia este dependent\ de doza administrat\ `n extrasezon. ~n sincronizarea ovinelor, cele mai folosite gestagene sintetice sunt: cloracetoxiprogesterona (CAP), metilacetoxiprogesterona (MAP), ditiocarbamilhidrazina [i hormonii tisulari. ~n ]ara noastr\ rezultate bune au fost ob]inute `n cazul tratamentelor aplicate `n extrasezon cu progesteron uleios (Petcu, 1974) [i progesteron sintetic `nglobat `n pesarii de colagen (Zamfirescu Stela, 1986). 6.5.5. APLICAREA INGINERIEI GENETICE ~N ACTIVITATEA DE REPRODUC}IE Aplicarea `n practic\ a rezultatelor ob]inute `n ingineria genetic\ precum [i continuarea cercet\rilor `n acela[i domeniu, atrage dup\ sine o serie de consecin]e a c\ror rezultate sunt imprevizibil pentru etapa actual\. Mai mult de cât atât, `n cazul trecerii `n revist\ a rezultatelor ob]inute pân\ `n prezent [i consecin]ele acestora, se constat\ c\ `n mare parte acestea [i-au g\sit aplicabilitatea practic\, contribuind astfel din plin la progresele [tiin]ei, la cre[terea eficien]ei cre[terii diferitelor specii de animale [i implicit la ridicarea standardului de via]\ al oamenilor. Pentru a sprijini aceast\ afirma]ie este suficient s\ ne amintim de `nceputul `ns\mân]\rilor artificiale la animale [i la rezultatele la care s-a ajuns `n prezent. De asemenea, posibilit\]ile de congelare a spermei au permis primele insemin\ri artificiale ca donator, prin injectarea `n colul uterin al femelei a unei cantit\]i reduse de sperm\. La fel [i fecundarea `n vitro a unui ovul de c\tre un spermatozoid, permite ob]inerea de produ[i viabili. ~n acest context, punerea la punct a tehnicilor de congelare au deschis calea dona]iilor de embrioni care prezint\ avantajul c\ pot fi conserva]i timp `ndelungat. ~nceputul a fost f\cut `n anul 1973 de c\tre Ian Wilmut care, a produs primul vi]el ob]inut dintr-un embrion congelat. - 339 -

Rproduc]ia ovinelor

Injec]ia intra-citoplasmatic\ de spermatozoizi (ICSI) permite de asemenea ob]inerea de produ[i de la masculii sterili sau de la cei cu un num\r de spermatozoizi considera]i a fi insufucien]i pentru o fecundare normal\. Des\vâr[irea tehnicii de congelare a ovocitelor a permis elucidarea multor necunoscute [i a culminat cu punerea la punct a posibilit\]ilor de ob]inere a unui num\r mai mare de descenden]i de la reproduc\torii de mare valoare zootehnic\. Ob]inerea `n anul 1975 a clonilor de mormoloc folosind celule prelevate din intestine [i din pielea broa[telor a deschis noi c\i de cercetare, iar rezultatele ob]inute `n prezent sunt deopotriv\ spectaculoase dar [i contestate. 6.5.5.1. CLONAREA - MIJLOC DE REPRODUCERE F|R| FECUNDARE Na[terea f\r\ fecundare sau clonarea, reprezint\ tehnica reproducerii de exemplare identice prin prelevarea unei singure celule din orice organ sau parte a corpului animalului. ~n anul 1986, `n Anglia s-a ob]inut primul clonaj la oi, folosind celule din embrionii forma]i din 16 [i 32 de diviziuni, reu[indu-se astfel ca prin izolarea unei singure celule s\ se ob]in\ un embrion identic. Utlizându-se aceea[i tehnic\, anul urm\tor se nasc deja `n Wisconsin (SUA) primele vaci clonate folosind nuclee cu 16 diviziuni. ~n anul 1996, cercet\torii de la Roslin Institute din Edinbourgh au extins clonarea [i la oi, folosind celule de la un embrion de nou\ zile. ~n acest stadiu, este vorba de o fiin]\ format\ din 120 celule deja diferen]iate, `ns\ ca noutate apare posibilitatea ca acestea s\ fie multiplicate ,,`n cultur\” `nainte de a fi implantate `ntr-un ovocit denucleat. ~ncuraja]i de rezultatele ob]inute, cercet\torii [i-au continuat munca reu[ind ca `n anul 1997 s\ ob]in\ primul clon de oaie folosind o celul\ provenit\ din glanda mamar\ a unei femele adulte. Din acel moment, ingineria genetic\ pare s\ fi c\p\tat o nou\ dimensiune, una spectaculoas\, iar rezultatele [i impactul acestora asupra cursului vie]ii va fi cunoscut abia peste ani, dac\ nu chiar peste decenii. Trecând peste aceste aspecte, trebuie s\ accept\m ideea c\ rezultatele la - 340 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

care s-a ajuns `n prezent prin punerea la punct a tehnicii de clonare, aduce o lumin\ nou\ `n biologie [i `ndeosebi asupra principiilor sale [tiin]ifice. Considerând c\ adev\ratul scop al experimentelor a fost acela de a deslu[i noi c\i de manipulare genetic\ a animalelor astfel `ncât, s\ poat\ fi create turme de animale care s\ ofere mai mult oamenilor, rezultatele la care s-a ajuns nu poate decât s\ ne bucure. Imboldul de la care s-a plecat a fost reprezentat de considerentul c\ din punct de vedere teoretic materialul genetic poate fi modificat [i `n consecin]\ animalele pot deveni mai rezistente, pot produce lapte mai mult [i bun, carne de calitate superioar\, lân\ mai mult\ [i cu `nsu[iri calitative superioare. Referitor la acest aspect I., Wilmut preciza faptul c\ ,, scopul principal al cercet\rilor nu este de a face copii, ci de a induce, cu maxim\ precizie, modific\ri genetice ale celulelor”. La `nceputul deceniului opt al acestui secol, majoritatea cercet\torilor renun]aser\ la ideea potrivit c\reia clonarea putea fi pus\ `n practic\ deoarece ap\ruse o barier\ ce p\rea imposibil de trecut. ~ns\ cu toate acestea, ani la rând I., Wilmut [i echipa sa au for]at, `n t\cere, barierile biologiei reproductive, iar pân\ la urm\ munca lor a fost `ncununat\ de succes. Fiecare celul\ a organismului `[i are originea `n oul fertilizat care con]ine, `n ADN-ul s\u, toate informa]iile necesare ,,construirii `ntregului organism”. Oul fertilizat cre[te [i se divide [i treptat noile celule dobândesc propriet\]i diferite, transformându-se `n organe, sânge, piele [i diferite ]esuturi. ~ns\, cu toate acestea indiferent de specializarea pe care o va avea o anumit\ celul\, ea va con]ine `n nucleul s\u to]i cromozomii specifici speciei respective, adic\ planul detaliat al tuturor caracteristicilor unui organism. Bazându-se pe acest principiu, echipa sco]ian\ condus\ de I., Wilmut nu abandoneaz\, demonstrând `n final contrariul [i ob]ine o copie conform\ unei oi din rasa Finn Dorset denumit\ Dolly care, a ap\rut nu prin fecundarea unui ovul, ci prin Fig. 94. Doly la [apte luni prelevarea unei celule din mamela - 341 -

Rproduc]ia ovinelor

,,mamei” sale genetice, f\când astfel posibil pr\bu[irea unui principiu de baz\ a biologiei `n general [i a [tiin]ei `n special. Ob]inerea unei copii identice prin clonare demon-streaz\ posibilit\]ile neb\nuite ale ingineriei genetice. Descrierea experien]ei a ap\rut la `nceput `ntr-un num\r din revista englez\ Nature, fiind apoi preluat\ [i mediatizat\ intens de toate mijloacele de informare `n mas\. ~n prima etap\ au fost prelevate celule din glanda mamar\ (epitelium mamar) a unei oi `n vârst\ de 6 ani. Ca [i celelalte miliarde de celule care compun un organism, acestea con]in `n nucleul lor codul genetic `nscris pe o molecul\ spiralat\ de ADN. Apoi, s-a extras nucleul din celul\ fiind introdus `n citoplasma unui ovul nefecundat dar care, a fost denucleat `n prealabil. Citoplasama celulei denucleate con]ine materialul genetic care se g\se[te `n primele stadii ale dezvolt\rii, `nainte ca celulele s\ se diferen]ieze `ntre ele (piele, ficat, neuroni, etc.). Apoi prin aplicarea unei desc\rc\ri electrice asupra oului, se reproduce [ocul ce intervine la o fecundare natural\ `n momentul `n care spermatozoidul penetreaz\ ovulul. ~n continuare oul este l\sat s\ se dezvolte `ntr-un mediu steril, iar dup\ câteva zile este implantat `n uterul unei mame purt\toare. ~n continuare oul se divide [i se dezvolt\ asemenea unui embrion ob]inut pe cale natural\.

6.6. GESTA}IA
Se caracterizeaz\ prin cre[terea [i dezvoltarea `n organismul mamei a produsului de concep]ie. Gesta]ia se instaleaz\ `n momentul fecunda]iei [i sfâr[e[te odat\ cu dezvoltarea complet\ a f\tului [i expulzarea acestuia. ~n situa]ia `n care `n rela]iile mam\-f\t intervin anumite tulbur\ri, gesta]ia se `ntrerupe [i este denumit\ avort. La specia ovin\ gesta]ia are o durat\ medie de 150 zile, cu limite cuprinse `ntre 144 [i 155 zile. Dup\ num\rul de produ[i gesta]ia poate fi simpl\, dubl\ sau multipl\. Femelele care fat\ pentru prima dat\ sunt denumite primipare iar cele cu mai multe f\t\ri sunt denumite multipare. Dup\ fecunda]ie `n decurs de cca. 4 zile zigotul str\bate oviductul ajungând `n uter unde r\mâne liber o anumit\ perioad\. Pe durata migra]iei, la nivelul zigotului au loc primele diviziuni celulare. La `nceput, din ou i-au na[tere dou\ celule sau blastomere, apoi patru [i a[a - 342 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

mai departe, formându-se astfel un num\r de celule din ce `n ce mai mare. Mai târziu din butonul embrionar se dezvolt\ [i apoi se formeaz\ cele trei straturi celulare sau foi]e embrionare care, la rândul lor servesc la formarea ulterioar\ a copului noului produs. ~n primele 70 zile de la fecundare embrionul realizeaz\ doar 10 % din greutatea intrauterin\ total\, iar cerin]ele nutri]ionale ale mamei nu impun neap\rat dep\[irea necesarului de `ntre]inere. ~n partea a doua a gesta]iei f\tul realizeaz\ cea mai mare cre[tere [i dezvoltare, impunându-se astfel ca oaia mam\ s\ beneficieze de cantit\]i mai mari de substan]e nutri]ionale. Hr\nire insuficient\ `n aceast\ perioad\ inflen]eaz\ negativ atât greutatea fetusului cât [i produc]ia ulterioar\ de lapte. }inând cont c\ ultima parte a gesta]iei se desf\[oar\ `n stabula]ie este necesar a se lua m\suri de `nl\turare a factorilor care favorizeaz\ avortul. ~n acest sens, se va evita administrarea furajelor suculente, nu se admite consumul furajelor muceg\ite [i `nghe]ate, apa de b\ut s\ aib\ peste +80 C, se va sigura spa]iu de cazare suficient. Deranjarea oilor se va face cât mai rar posibil, iar la stabilirea frontului de furajare se ia `n calcul minim 35 cm/individ. Microclimatul interior din savane trebuie s\ fie `n limitele optime specifice acestei specii.

6.7. ~NGRIJIREA OILOR {I MIEILOR LA F|TARE
Pentru ca `n desf\[urarea campaniei de f\t\ri s\ nu intervin\ evenimente nederoite cu influen]\ negativ\ asupra s\n\t\]ii mielului [i a oii, se impune ca anticipat debutului campaniei de f\t\ri s\ se ia unele m\suri organizatorice. Astfel, principalele m\suri tehnico-organizatorice ce trebuiesc `ndeplinite sunt urm\toarele: - cur\]irea mecanic\, dezinfec]ia [i preg\tirea ad\posturilor [i a maternit\]ilor; - compartimentarea corespunz\toare a maternit\]ilor [i amenajarea boxelor individuale de f\tare; - asigurarea microclimatului corespunz\tor (`ntre + 120 C [i + 140C `n maternitate [i `ntre + 70 C [i + 80 C `n restul saivanului); - 343 -

Rproduc]ia ovinelor

- asigurarea `n apropierea ad\postului a furajelor necesare oilor cazate `n maternitate; - preg\tirea materialelor strict necesare, cum ar fi: substan]ele dezinfectante, medicamente, caiet de eviden]\, t\bli]e pentru marcarea provizorie, crotalii, foarfece, cântare, etc. - supravegherea permanent\ a oilor [i mieilor din maternitate; - oile aflate `n stare avansat\ de gesta]iei vor fi cazate `n apropierea maternit\]ii `n vederea asigur\rii circula]iei `n flux tehnologic. Actul fiziologic al f\t\rii se anun]\ prin intermediul urm\toarelor semne: descinderea pronun]at\ a abdomenului, turgescen]a glandei mamare, adâncirea scobiturii flancurilor, tumefierea [i congestionarea vulvei, oaia se izoleaz\ [i devine nelini[tit\. ~n condi]ii normale, actul f\t\rii la ovine, se deruleaz\ f\r\ evenimente nepl\cute, iar timpul de expulzare a f\tului este de cc. 15 30 minute. ~n cazul f\t\rilor gemelare timpul de expulzare se prelunge[te uneori cu cca. 30 - 60 minute. De regul\ oaia na[te u[or, iar interven]ia personalului este necesar\ doar `n urm\toarele situa]ii: - angajarea anormal\ pentru expulzare a mielului (prezentarea normal\ este cu capul `nainte [i culcat pe membrele anterioare); - dezvoltarea prea mare a mielului impune prinderea capului acestuia [i concomitent cu contrac]iile oii mame, se trage de membrele anterioare; - prezen]a mieilor dubli care se prezint\ concomitent [i nu unul dup\ altul (se `mpinge u[or cel care `nc\ nu este angajat [i se trage de membrele anterioare ale celuilalt). Imediat dup\ f\tare, `n timp ce oaia este l\sat\ s\ se lini[teasc\ dup\ efortul depus, mielul beneficiaz\ de primele `ngrijiri. ~n acest sens, `ngrijirile acordate mielului recent f\tat se refer\ la urm\toarele aspecte: - se `ndep\rteaz\ mucozit\]ile din jurul nasului, gurii [i ochilor, pentru a-i asigura respira]ia; - se taie ombilicul de la o distan]\ de 5 - 7 cm de abdomen [i se dezinfecteaz\ cap\tul sec]ionat cu tinctur\ de iod; - se maseaz\ u[or corpul mielului cu o pânz\ de sac sau cu un smoc de paie curate [i uscate, `n scopul activ\rii circula]iei sangvine la periferie; ~n continuare mielul este apropiat de mama sa [i l\sat s\ fie lins, realizându-se astfel [i o activare a circula]iei sangvine. De asemenea, procedându-se `n acest fel oaia se obi[nuie[te cu mirosul caracteristic - 344 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

propriului s\u produs, fiind capabil\ apoi s\-l recunoasc\ cu u[urin]\. ~ngrijitorul va urm\ri ca mielul s\ sug\ colostru imediat (primul supt se va face `n primele dou\ ore de la contactul mieilor cu mediul extern). Când din diferite motive mielul nu poate beneficia de colostru de la propria sa mam\, acesta va fi aplecat la o mam\ doic\. ~n scopul accept\rii cu u[urin]\ a unui alt miel de c\tre o oaie doic\ c\reia din diferite motive ia murit propriul produs, este necesar ca mielul ce urmeaz\ a fi adoptat s\ fie acoperit cu pielea mielului mort sau sacrificat. ~n aceste condi]ii, viitoarea doic\ miroase piele propriului s\u produs [i-l va adopta cu u[urin]\. Pentru ca suptul s\ fie igienic se impune ca la Fig. 95. Acoperirea mielului `n oaia mam\ s\ se `ndep\rteze lâna vederea recunoa[terii de c\tre oaia din jurul ugerului [i cozii.
doic\

Totodat\ cu acest prilej se va efectua [i toaleta ongloanelor. Dup\ parturi]ie oaia mam\ va beneficia de o furajare adecvat\ st\rii fiziologice respective. Astfel, acestea vor beneficia `n special de furaje considerate ca fiind lactogene (t\râ]e, suculente, mas\ verde dac\ sezonul permite), iar cantit\]ile administrate vor cre[te treptat. ~n cazul oilor cu f\t\ri gemelare sau a primiparelor, norma de furajare se m\re[te cu 0,3 - 0,4 UN [i 35 - 50 g PB.

- 345 -

Rproduc]ia ovinelor

Fig. 96 Actul f\t\rii la ovine

- 346 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL VII
SISTEME {I TEHNOLOGII DE CRE{TERE A MIEILOR
~n perioada imediat urm\toare actului de parturi]ie organismul noului n\scut este sensibil [i foarte u[or de ,,manipulat” prin factorii de mediu, dintre care alimenta]ia intervine cu cele mai pronun]ate [i persistente influen]e. Din aceste considerente, etapa de cre[tere a mieilor `n perioada de al\ptare [i mai departe pân\ la `ndeplinirea condi]iilor de utilizare la reproduc]ie sau de `ncepere a procesului de `ngr\[are, constituie cea mai dificil\ perioad\ din via]\ organismului animal.

7.1. PARTICULARIT|}ILE BIOLOGICE ALE CRE{TERII {I DEZVOLT|RII TINERETULUI OVIN
Particularit\]ile aparatului digestiv. La mielul recent f\tat,

aparatul digestiv este dezvoltat unilateral, fiind adaptat consumului [i valorific\rii colostrului [i laptelui matern. Astfel, imediat dup\ f\tare, din volumul total al compartimentelor gastrice, cheagul reprezint\ cca. 60 %, rumenul 30 %, re]eaua 6 % [i foiosul 4 %. Concomitent cu `naintarea `n vârst\, spore[te ponderea rumenului care poate ajunge la categoriile adulte la cca. 60 - 70 % din volumul total al compartimentelor gastrice. Cheagul la mielul nou-n\scut este foarte dezvoltat, cre[te apoi `ntr-un ritm mai lent comparativ cu `ntregul complex gastric, `ns\ modific\rile de structur\ se produc cu o intensitate sporit\ pân\ la sfâr[itul stadiului de sugar. 347

Cre[terea tineretului ovin

Foiosul sufer\ `n stadiul de sugar foarte pu]ine modific\ri de structur\. Ritmul modific\rilor la nivelul acestui compartiment gastric este mai intens `n stadiul de tranzi]ie. Jgheabul gastric are la mielul nou n\scut o structur\ aproape complet\ `ns\ odat\ cu `naintarea `n vârst\ sufer\ unele modific\ri `n raport cu celelalte compartimentre gastrice. Re]eaua - la mieii recent f\ta]i este apropiat\ structural de cea specific\ adultului, iar `n stadiile urm\toare cre[te [i se dezvolt\ continuu. ~n stadiul de nou n\scut secre]ia salivar\ este foarte redus\, cea gastro-piloric\ este intens\, iar secre]iile gastrocardial\, gastrofundic\, enteric\ [i biliar\ sunt sc\zute. De asemenea, trebuie reiterat faptul c\ `n stadiul de nou n\scut glandele salivare seroase, spre deosebire de cele mucoase, sunt relativ slab dezvoltate, iar evolu]ia viitoare a glandelor parotide este strâns corelat\ cu dezvoltarea ulterioar\ a rumenului. La mieii nou n\scu]i se eviden]iaz\ o activitate lactazic\ crescut\, dar este absent\ activitatea fructazic\, maltazic\, zaharidazic\ [i polizaharidic\, iar activitatea lipolitic\ nu este `n mod clar eviden]iat\. ~n acest caz, se presupune c\ procesul de degradare a gr\similor [i a proteinelor din laptele supt la nivelul cheagului [i duodenului pân\ la stadiul absorbabil se realizeaz\ prin lipaz\ [i protaz\, iar prezen]a factorului antitriptic din colostru povoac\ o reducere a pepsinei [i tripsinei `n acest stadiu. Dup\ primele ore de la expulzare, absorb]ia de la nivelul mucoaselor tubului digestiv este foarte intens\. Astfel, se constat\ c\ `n zonele normale de absorb]ie (duoden, jejun, ileon) este permis\ trecerea cu u[urin]\ a substan]elor macromoleculare din colostru, cum ar fi imunoglobulinele. Cu toate acestea, `n primele 24 de ore dup\ f\tare datorit\ noului sistem trofic la miei, apare `n mod frecvent prima ,,criz\” digestiv\. Aceasta este dep\[it\ cu u[urin]\ `n condi]iile `n care mielul beneficiaz\ de colostru `nc\ din primele dou\ ore dup\ ce vine `n contact cu noul mediu. Se realizeaz\ astfel cre[terea rezisten]ei la `mboln\viri [i evacuarea miconiului. La vârsta mieilor de 5 - 7 zile este posibil\ debutarea celei de-a doua crize digestive. Aceasta apare frecvent `n condi]ii de acutizare a cerin]elor cantitative [i calitative de hran\ ale mielului. Pentru a preveni apari]ia acestei crize este util\ depistarea oilor care nu au o capacitate de al\ptare `n condi]ii normale a propriului lor produs. ~n aceast\ situa]ie se impune al\ptarea suplimentar\ a mieilor.

- 348 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Particularit\]ile dezvolt\rii corporale. ~n prima perioad\ de via]\ mieii au un ritm de cre[tere rapid dublându-[i practic greutatea de la na[tere `n primele 20 - 25 zile, iar la `mplinirea vârstei de 3 luni realizeaz\ peste o jum\tate din greutatea specific\ adul]ilor. Pentru realizarea celeilalte jum\t\]i `i este necesar\ o durat\ de timp mai mare de 4,5 ori (aproximativ 550 zile), situa]ie `n care maturitatea corporal\ este atins\ dup\ maturitatea reproductiv\. Toate aceste elemente sunt extrem de importante deoarece permit valorificarea din plin a ritmului intens de cre[tere, specific mieilor `n primele luni de via]\, iar prin aplicarea unei tehnologii adecvate se pot ob]ine cantit\]i superioare de carne de la fiecare oaie [i implicit de la fiecare miel crescut, `ngr\[at [i valorificat pentru acest produs. Ca o consecin]\ adaptiv\, la na[tere mieii au membrele lungi, corpul scurt [i `ngust, motiv pentru care sacrificarea lor imediat\ este total contraindicat\ [i neeconomic\, deoarece regiunile corporale [i `ndeosebi cele care prezint\ interes pentru produc]ia de carne au musculatura insuficient dezvoltat\. Angelescu [i colab., citat de Gh., Sandu (1993) scot `n eviden]\ faptul c\ la mieii de ras\ }urcan\, capul are o pondere de 6,6 % din greutatea vie la 4 s\pt\mâni, iar la 12 s\pt\mâni scade la 4 %. Referitor la jigou, `ntre acelea[i vârste masa acestuia cre[te ca pondere `n greutatea carcasei de la 33 % la 36 %. Ritmul de dezvoltare diferit este propriu [i diverselor pachete de mu[chi. Astfel, Lush [i colab. (1971) g\sesc la tineretul de Merinos un grup de 33 mu[chi care au o dezvoltare bifazial\, iar la alt pachet format din 55 mu[chi o singur\ faz\. Delimitarea celor dou\ faze la grupa celor 33 mu[chi se apreciaz\ ca fiind `n preajma maturiz\rii sexuale [i de aceea dezvoltarea lor poate fi indus\ [i pe cale hormonal\ (steroizi). De asemenea [i organele cunosc un ritm de cre[tere diferit. De exmplu, maturarea creierului are loc mai rapid atingând 88 - 92 % din masa con]inutului cranian specific adul]ilor `n momentul `n care greutatea corporal\ atinge 34 - 36 %. La masculi, coastele [i mu[chii de la nivelul trenului anterior au o dezvoltare mai mare `n timp ce mu[chii dispu[i `n regiunile posterioare se matureaz\ mai devreme la femele, motiv pentru care ]esuturile de calitatea I au o propor]ie mai mare (Taylor, 1980). Dezvoltarea organelor implicate `n digestie este dependent\ de regimul alimentar. Astfel, prestomacele mieilor, `n absen]a furajelor

349

Cre[terea tineretului ovin

solide se dezvolt\ `ncet, iar o serie de investiga]ii recente scot `n eviden]\ chiar unele atrofieri ale papilelor la oile adulte furajate cu prec\dere cu furaje lichide adresate direct chiagului. Cu toate acestea, masa abdominal\ are o cre[tere rapid\ dup\ 10 s\pt\mâni. De exemplu, `ntr-o experien]\ desf\[urat\ pe miei de ras\ }urcan\ `ngr\[a]i pe p\[une s-a constatat c\ de[i cre[terile `n greutate vie sunt mai mari, masa carcasei cre[te pu]in.

Fig. 96. Evolu]ia greut\]ii vii, carcasei [i p\r]ilor excluse din carcas\ la mieii }urcan\ crescu]i pe p\[une (Angelescu, citat de Gh., Sandu)

Sporul mediu zilnic `n greutate este mai mare `n primele dou\ luni, sc\zând treptat `n luna a treia [i a patra, apoi [i mai brusc dup\ vârsta de 5 luni [i continuu\ s\ se reduc\ concomitent cu `naintarea `n vârst\. Particularit\]ile evolu]iei conforma]iei corporale. Datele publicate de Kempler citat de Gh., Sandu (1992) arat\ c\ la aceast\ specie, aprecierea maniamentelor [i conforma]ia dau slabe indicii asupra compozi]iei carcasei. Astfel, rasa Suffolk are un raport carne/oase mai slab decât apare dup\ conforma]ie, iar la Texel mai bun decât cel aparent dup\ analiza dezvolt\rii corporale [i conforma]iei. - 350 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Regiunile corporale la categoriile de tineret ovin nu se dezvolt\ cu aceea[i intensitate. La na[tere, dimensiunile de lungime [i l\rgime sunt mai slab dezvoltate decât cele de `n\l]ime [i perimetrul fluierului, fapt ce face ca fa]\ de animalul adult conforma]ia corporal\ s\ fie diferit\ la miei. De asemenea, la miei, trenul anterior este mai dezvoltat comparativ ce cel posterior iar diferen]ierile existente `ntre dimensiunile [i gradul de dezvoltare al acestor regiuni confer\ tineretului conforma]ii corporale diferite pentru anumite perioade de vârst\. Cre[terea dimensiunilor principale ale corpului `nregistreaz\ stadii [i ritmuri diferite, fiind influen]ate `n evolu]ia lor de o gam\ divers\ de factori. Astfel, la na[tere, perimetrul fluierului reprezint\ 66 - 70 %, `n\l]imea la greb\n [i 53 56% din cea de la crup\, iar lungimea oblic\ a trunchiului Fig.97. Conforma]ia mielului la numai 50 % fa]\ de cea categoriilor de na[tere fa]\ de animalul adult (Tomme [i specific\ Novicov, V., Taft\, 1983) ovine adulte. Ritmul de cre[tere a dimensiunilor corporale `nregistraz\ anumite valori maxime `n rapot cu vârsta indivizilor. ~n prima parte a vie]ii se dezvolt\ de regul\ dimensiunile de lungime [i `n\l]ime, apoi concomitent cu `naintarea `n vârst\ cele de l\rgime [i adâncime. ~ntre sexe, masculii au un ritm mai intens de dezvoltare. Privitor la adâncimea toracic\ cea mai intens\ dezvoltare se realizeaz\ `n intervalul 10 - 20 zile, iar dimensiunile de `n\l]imea, lungime [i l\rgime `nregistreaz\ valori maxime `n intervalul 20 - 90 zile. Dimensiunile referitoare la `n\l]imea [i l\rgimea corpului la crup\ `nregistreaz\ valori maxime `n intervalul de vârst\ cuprins `ntre 90 [i 175 zile, iar l\rgimea pieptului `ntre 12 [i 15 luni. Intensit\]i mai mari de cre[tere la vârste mai `naintate se `nregistreaz\ `n cazul dimensiunilor de lungime, adâncime, l\rgime [i perimetrul toracic (15 - 17 luni).

351

Cre[terea tineretului ovin

Fig. 98. Cre[terea diferen]iat\ a dimensiunilor corporale (Brovar, citat de C., Dr\g\nescu, 1984)

7.2. TEHNICA ~NGRIJIRII {I HR|NIRII MIEILOR ~N PERIOADA COLOSTRAL|
Spre deosebire de stadiul intrauterin, cre[terea [i dezvoltarea organismului `n via]a postuterin\ se desf\[oar\ sub ac]iunea direct\ a factorilor de mediu extern (clim\, altitudine, sol, hran\, `ntre]inere, etc) `n strâns\ concordan]\ cu factorii de mediu intern proprii fiec\rui individ (ereditate, sistem nervos, endocrin, etc.). Din totalitatea factorilor de mediu extern enumera]i anterior, cei referitori la condi]iile de hr\nire [i `ntre]inere joac\ rolul cel mai important. Acest fapt denot\ necesitatea asigur\rii unor condi]ii de `ntre]inere adecvate, precum [i a unei alimenta]ii intense a mieilor [i tineretului ovin, `n caz contrar recuperarea `ntârzierilor de cre[tere este grea [i adesea neeconomic\. ~ncepând cu prima zi de via]\ `ngrijirea, `ntre]inerea [i hr\nirea mieilor se face diferen]iat. La scurt timp dup\ f\tare, mielul viguros [i s\n\tos se ridic\ [i se orienteaz\ spre uger f\când astfel primele `ncerc\ri de a consuma colostru matern. Dac\ mielul nu reu[e[te s\ finalizeze aceste `ncerc\ri, va fi ajutat de c\tre `ngrijitor, iar `n cazul `n care este necesar i se introduce mamelonul `n gur\. ~n situa]iile `n care se constat\ c\ mielul nu are inten]ia de a consuma colostru, el poate fi stimulat prin mulgerea câtorva jeturi pe botul acestuia. Dup\ f\tare mielul trebuie s\ consume colostru deoarece importan]a biologic\ a acestuia este a[a de mare `ncât deficitul cantitativ [i calitativ al ingestiei `n primele 6 - 12 ore de via]\ favorizeaz\ - 352 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

instalarea tulbur\rilor gastrointestinale [i a altor afec]iuni, deseori cu finalizare letal\. Haughey (1973) arat\ c\ la mieii mor]i `n primele 8 zile de via]\ s-au decelat `n sistemul nervos central anomalii vasculare, consecin]\ a traumatismelor sau anoxiei survenite `n actul parturi]iei. Plant (1972) examinând cauzele mortalit\]ii perinatale la peste 350 turme de oi, constat\ c\ `n majoritatea cazurilor indivizii au suferit infec]ii congenitale (30,4% din mortalit\]i) care, `n ordinea importan]ei au fost vibrioza, toxoplasmoza [i listerioza. Mortalitatea neonatal\ la miei variaz\ `ntre 7 - 33 % din totalul celor n\scu]i, principala cauz\ fiind colibaciloza. Boala debuteaz\ `n intervalul 1 - 8 sau 14 - 21 zile de la na[tere, fiind provocat\ de tulpini toxigene sau asocia]ii de germeni patogeni din intestin. ~n perioada imediat urm\toare parturi]iei se constat\ c\ mortalitatea cea mai ridicat\ `n intervalul 12 - 14 zile se `nregistreaz\ `n cazul mieilor subponderali (1,5 kg la na[tere) pe când la mieii a c\ror greutate la na[tere a fost mai mare de 3 kg mortalitatea este de 3 ori mai redus\. ~n cazul f\t\rilor gemelare [i `n condi]ii deficitare, rata mortalit\]ii cre[te. Diferen]a de greutate se repercuteaz\ [i asupra imunoglobulinelor serice, a c\ror concentra]ie medie este de 45,6 ZSTU la mieii de 3 kg la na[tere [i doar de 29,5 ZSTU la cei cu greut\]i sub 2,0 kg (ZSTU= unit\]i determinate prin testul turbidit\]ii cu sulfit de zinc) (Harker 1973). Dennis [i Narin (1970) apreciaz\ c\ circa 12,4% din mortalit\]ile `nregistrate la mieii recent f\ta]i se datoreaz\ absen]ei reflexului de supt, inani]iei, debilit\]ii [i are o rat\ mai mare `n cazul produ[ilor rezulta]i din mame cu stare de `ntre]inere precar\ sau când f\t\rile se desf\[oar\ `n locuri improprii. De asemenea, s-a constatat c\ `n cazul mieilor supu[i unui stress termic redus ace[tia nu sunt capabili s\ absoarb\ suficient colostru la nivelul intestinului, fapt ce le reduce practic for]a de ap\rare antiinfec]ioas\ (Halliday citat de Popescu 1995). ~n condi]iile prezentate se impune ca mieii recent f\ta]i s\ consume colostru `nc\ din primele dou\ ore deoarece, `n caz contrar poate ap\rea riscul ca germenii afla]i `n mediul ambiant s\-l invadeze fie pe cale digestiv\ fie pe cale respiratorie sau cutanat\. P\trunderea microorganismelor patogene de tipul Escherichia [i Clostridium `n ]esuturile individului `n primele ore dup\ na[tere, `n condi]iile lipsei de anticorpi la miei care nu au consumat colostru, induce moartea acestora `nc\ din primele zile. 353

Cre[terea tineretului ovin

Con]inutul colostrului `n substan]e imunogene [i, `n principal `n imunoglobuline, confer\ mielului rezisten]\ organic\ la `mboln\viri pentru primele 10 - 12 zile de la f\tare, interval de timp `n care acesta `[i dezvolt\ propriul s\u sistem reticuloendotelial de ap\rare contra agen]ilor patogeni. Colostrul matern constituie `n primele zile dup\ f\tare unica surs\ de hran\, fiind din acest punct de vedere un aliment complet [i cu o digestibilitate maxim\. Pe lâng\ anticorpii specifici, colostrul con]ine [i diver[i factori cu caracter antimicrobian cum ar fi: lizozimul, care intervine `n liza bacteriilor gram-negative, condi]ionând astfel caracterul bactericid al imunoglobinei; lactoferina are ac]iune bacteriostatic\; lactopectidaza are ac]iune bacteriostatic\ [i bactericid\; xantinoxidaza; vitamina B12 [i acid folic. Din punct de vedere al con]inutului `n substan]e nutritive [i vitamine, colostrul este mai bogat comparativ cu laptele. ~n primele 3 - 4 zile dup\ f\tare propor]ia componentelor din colostru se men]ine la valorile ini]iale, `ns\ treptat se apropie de compozi]ia chimic\ specific\ laptelui normal. Evolu]ia compozi]iei chimice a colostrului de oaie (%) (dup\: Bottazzidi, citat de V., Taft\., 1983)
Momentul recolt\rii S.U Protein\ Cazein\ Albumin\ + globulin\ Lactoz\ Gr\sime

Tabelul 60

Substan]e minerale

La f\tare 12 ore 24 ore 36 ore 48 ore 60 ore 20 zile

33,22 27,75 25,11 21,60 19,50 17,36 14,62

21,57 17,06 10,70 8,21 7,23 6,50 5,00

8,33 6,73 4,46 4,85 4,66 4,65 4,00

13,24 10,33 6,24 3,36 2,57 1,85 1,00

0,98 2,20 3,05 3,65 3,56 3,68 4,71

9,7 7,6 10,5 8,9 7,9 6,4 4,10

0,97 0,89 0,86 0,84 0,81 0,78 0,81

Actul suptului este unul reflex, mieii se deprind singuri cu el, excep]ie fac cei sl\bi]i care vor trebui ajuta]i `n obi[nuirea [i efectuarea primului supt. ~n prima s\pt\mân\ de via]\ mieii sug des, iar cantitatea de lapte consumat\ zilnic depinde `n mare m\sur\ de capacitatea lactogen\ a oii mame, de vârsta [i greutatea mielului. ~n primele zile dup\ parturi]ie mieii sug la intervale reduse (sub o or\), iar num\rul supturilor este de 20 - 25 pe zi [i de peste 40 `n cazul mieilor gemelari. Durata total\ a unui supt `n primele zile este de cca. 85 secunde iar cantitatea de colostru consumat\ `ntr-o zi variaz\ `ntre 450 [i - 354 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

600 g, revenind cca. 20 - 30 g/supt. Apoi, concomitent cu `naintarea `n vârst\ se reduce frecven]a supturilor la 7 - 9 `n jurul vârstei de 15 - 20 zile [i la 3 - 4 pe zi la vârste mai mari de 60 zile. Al\turi de alimenta]ie, `n dezvoltarea ulterioar\ a mieilor un rol deosebit de important revine [i condi]iilor de microclimat. Cu toate c\ mamele dispun de cantit\]i suficiente de lapte, `n cazul `n care factorii de microclimat nu se `ncadreaz\ `n parametrii optimi pot surveni pierderi de miei. Ac]iunea comun\ [i prelungit\ a curen]ilor de aer, umezelii [i temperaturilor reduse pot induce inapeten]\, anorexie, tremur\turi, morbiditate [i chiar pierderi prin inani]ie. De aceea, `n primele zile dup\ f\tare, mieii sunt `ntre]inu]i `mpreun\ cu oile mame `n boxele individuale din maternitate [i, `n care se vor asigura parametrii de microclimat specifici. Referitor la activit\]ile de `ngrijire acordate, se impune efectuarea `n aceast\ perioad\ a unor lucr\ri necesare procesului de selec]ie. Astfel, `n primele 2 - 3 zile de la f\tare mieii vor fi individualiza]i [i cânt\ri]i, iar la cei apar]inând raselor de oi cu lâna fin\ [i semifin\ se va efectua codotomia cozii. ~n cazul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele mieii sunt supu[i unor aprecieri fenotipice `n urma c\rora se stabile[te destina]ia ulterioar\ a acestora (sacrificare pentru pielicele, re]inere pentru pr\sil\, dirijare c\tre `ngr\[\torii).

7.3. TEHNICA HR|NIRII {I ~NGRIJIRII MIEILOR ~N PERIOADA DE AL|PTARE
~n func]ie de tehnologia de cre[tere aplicat\, `n practic\, tehnica hr\nirii [i `ngrijirii mieilor `n perioada de al\ptare poate fi diferit\. Astfel, pot fi `ntâlnite situa]ii când mielul beneficiaz\ de colostrul [i laptele matern `n primele 3 - 4 zile sau doar pân\ la `mplinirea vârstei de 15 - 24 zile, dup\ care sunt supu[i al\pt\rii artificiale sau sacrifica]i, fie doar `n faz\ colostral\ de 3 - 4 zile urmând apoi aplicarea unei tehnologii de al\ptare diferen]iat\ [i o hr\nire stimulativ\ suplimentar\. De asemene, pot fi `ntâlnite [i situa]ii când tineretul din anul curent este `ntre]inut `mpreun\ cu oile mame pân\ la vârsta de `n]\rcare. Tehnica de al\ptare natural\. ~n func]ie de tehnologia de de cre[tere aplicat\, faza de al\ptare propriu-zis\ are o durat\ variabil\, fiind cuprins\ `ntre 5 [i 90 zile. 355

Cre[terea tineretului ovin

~n maternitate, mieii pot r\mâne 8 - 10 zile, iar dac\ ritmul f\t\rilor este intens ace[tia pot fi sco[i dup\ 3 - 4 zile [i caza]i `mpreun\ cu oile mame `n compartimentele amenajate `n interiorul saivanelor, pe grupe de vârst\ dup\ cum urmeaz\: - grupa mieilor mieilor recent f\ta]i - format\ din 25 - 30 miei `n vârst\ de 7 - 9 zile `mpreun\ cu oile mame; - grupa mieilor de vârst\ mijlocie - alc\tuit\ din miei cu vârsta cuprins\ `ntre 10 [i 15 zile `mpreun\ cu mamele lor; - grupa mieilor de vârst\ `naintat\ - format\ din miei cu vârsta cuprins\ `ntre 16 [i 30 zile `mpreun\ cu oile mame. Dup\ faza colostral\, `n primele 7 - 10 zile laptele matern constituie sursa exclusiv\ de hr\nire a mieilor. Ace[tia consum\ pân\ la vârsta de 17 - 20 zile cca. 800 g/zi [i 1000 - 1200 g/zi la vârsta de 4 - 6 s\pt\mâni. ~n perioadele aminitite cantitatea de lapte necesar\ pentru realizarea unui kg greutate vie este cuprins\ `ntre 4,0 - 5,5 kg fiind influen]at\ de vârsta [i calitatea laptelui. Laptele matern are o influen]\ benefic\ asupra intensit\]ii de cre[tere a mieilor [i de regul\, `ntr-o turm\ indivizii cei mai dezvolta]i provin de la oile cu produc]iile cele mai bune de lapte. Acest aspect se datoreaz\ faptului c\ la un consum mediu zilnic de 1 litru lapte, din totalul de 65 g PD existent, mielul beneficiaz\ de 50 g pentru spor de cre[tere [i de 15 g pentru `ntre]inerea func]iilor vitale, realizând astfel un spor mediu zilnic de cca. 200 g (tabelul 61). Dup\ perioada colostral\ num\rul zilnic de supturi se reduce progresiv concomitent cu `naintarea `n vârst\. Astfel, `n intervalul de vârst\ 8 - 15 zile mieii sug de 7 - 8 ori, iar la vârste cuprinse `ntre 20 [i 30 zile frecven]a supturilor se reduce la 6 sau 4pe zi. ~n continuare, pân\ la vârsta de `n]\rcare num\rul supturilor se men]ine constant, sc\zând la 1 - 3 pe zi la vârste mai mari de 50 zile. De asemenea [i cantitatea de lapte consumat\ se reduce pe m\sur\ ce mieii valorific\ [i alte surse de hran\. Eventualele deficien]e organizatorice sau prelungirea st\rii de subnutri]ie a oilor mame au efect negativ asupra cre[terii [i dezvolt\rii ulterioare a mieilor [i apar frecvent `ncerc\rile de furti[ag (miei care `ncearc\ s\ consume lapte de la alte oi). Pentru a preveni asemenea aspecte este recomandabil ca oile mame s\ fie grupate `mpreun\ cu proprii produ[i pe grupe [i amenajarea unor compartimente separate `n care mieii s\ poat\ beneficia de o hr\nire stimulativ\ suplimentar\.

- 356 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 61

Efectul nivelului produc]iei de lapte a oii mame asupra intensit\]ii de cre[tere a mieilor (dup\: A., Pop [i colab., 1983)
Specificare Protein\ digestibil\ `n lapte (g) Necesar P.D. pentru `ntre]inerea func]iilor vitale (g) P.D. disponibil\ pentru produc]ie (g) Spor mediu zilnic realizat de miel (g) Zile necesare realiz\rii unui kg spor Consum de lapte pentru realizarea unui kg spor (l) Produc]ia de lapte 1 l/zi 0,5 l/zi 65 33 15 15 50 18 200 72 5 14 1x5=5 0,5 x 14 = 7

Tehnica de al\ptare artificial\. ~n situa]ia `n care, din diferite motive, mielul nu poate beneficia de laptele propriei sale mame, sau când cantitatea de lapte consumat\ este insuficient\, este necesar\ al\ptarea artificial\. De asemenea, al\ptarea artificial\ se mai poate practica [i `n condi]iile `n care sunt utilizate diverse metode de intensivizare a reproduc]iei. Indiferent de cauze sau de tehnologia de cre[tere utilizat\, al\ptarea artificial\ pate fi aplicat\ `ncepând cu orice vârst\ a mieilor, dar nu `nainte de perioada colostral\. De asemenea, al\ptarea artificial\ poate fi aplicat\ [i ca o al\ptare alternant\ cu scopul acoperirii necesarului de hran\ `n cazul mieilor proveni]i din f\t\ri gemelare. Extinderea sistemului de alimentare artificial\ a mieilor la `ntreaga turm\, poate fi f\cut cu scopul ob]inerii spre valorificare a unor cantit\]i mai mari de lapte marf\. ~ns\ aplicarea pe scar\ larg\ se poate realiza doar atunci când al\ptarea artificial\ devine mai economic\ comparativ cu cea natural\. Principalele argumente care limiteaz\ extinderea al\pt\rii artificiale sunt: costul mare al manoperei [i echipamentului necesar [i costul ridicat al substituen]ilor de lapte. ~n Italia `n ultimul timp se comercializeaz\ diferi]i `nlocuitori de lapte de tip instant denumi]i ,,lapte acid” care se dizolv\ direct `n apa rece [i se administreaz\ mieilor fie la temperatura mediului ambiant fie dup\ o prealabil\ `nc\lzire. Principalele caracteristici de calitate ale laptelui acidulat praf de tip instant sunt: substan]a uscat\ 96 %, din care 24 % PB, 21 % gr\sime, 0,3 % celuloz\ brut\, 7,5 % cenu[\, 47,2 % substan]e extractive neazotate, iar pH este de 6,03 `nainte de diluare [i de 5,94 la 24 ore de la preparare.

357

Cre[terea tineretului ovin

Dintre avantajele al\pt\rii artificiale a mieilor amintim: reduce mortalitatea `n cazul mieilor orfani, asigurar\ un regim alimentar corespunz\tor `n cazul celor proveni]i din f\t\ri gemelare sau de la oi cu agalactie sau cu cantit\]i de lapte insuficiente pentru cre[terea [i dezvoltarea normal\ a mieilor. De asemenea, alte avantaje se refer\ la posibilitatea ob]inerii unor produc]ii mai mari de lapte marf\ prin prelugirea perioadei de muls. Când al\ptarea artificial\ se aplic\ `n cazuri izolate sau pentru produ[ii unui num\r redus de oi, mieilor li se poate administa lapte integral sau lapte smântânit de vac\. ~n acest caz, al\ptarea se face de 3 6 ori pe zi `n func]ie de faza respectiv\, iar administrarea se face cu biberonul. ~n cazul `n care al\ptarea artificial\ se realizeaz\ la un num\r mare de miei, sau reprezint\ o tehnologie de sine st\t\toare, este necesar s\ se amenajeze un spa]iu corespunz\tor `n care sunt montate vanele de al\ptare. Tot `n aceste spa]ii se realizeaz\ [i prepararea [i administrarea laptelui.

Fig. 99. Al\ptarea artificial\ a mieilor (Sursa: Ovini e caprini, 1997)

Temperatura de administrare a laptelui artificial este cuprins\ `ntre 350 [i 370 C, iar obi[nuirea mieilor presupune parcurgerea unei etape de `nv\]are. - 358 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n ]ara noastr\ au existat preocup\ri `n vederea ob]inerii unor substituen]i de lapte pentru miei, fiind elaborate `n aces sens diferite re]ete (tabelul 62).
Tabelul 62

Structura unor re]ete de substituen]i de lapte pentru miei (dup\: Ursescu, 1977)
Con]inut Lapte praf cu 2,5 % gr\sime Lapte praf ecremat Zer deshidratat Margarin\ Untur\ de porc Seu Lecitin\ Colin\ Premix Antioxidant Umiditatea T -1 92,8 1,0 1,0 0,2 2,0 0,02 3,0 T -2 69,8 24,0 1,0 0,2 2,0 0,03 3,0 Re]eta T -3 T -4 T -5 % de participare 69,8 50,0 50,0 19,8 19,8 6,0 6,0 12,0 24,0 12,1 6,0 6,0 1,0 1,0 1,0 0,2 0,2 0,2 2,0 2,0 2,0 0,03 0,03 0,03 3,0 3,0 3,0 T -6 35,0 34,8 24,0 1,0 0,2 2,0 0,03 3,0 T -7 35,0 34,8 6,0 12,0 6,0 1,0 0,2 2,0 0,03 3,0

Structural, premixul utilizat `n re]etele men]ionate a fost complex [i a cuprins: vitaminele A, D3, E, K, C, B1, B2, B6, B12, PP, pantotenat de calciu, clorur\ de colin\, sulfat de fier, clorur\ de zinc, clorur\ de cobalt, sulfat de mangan, sulfat de potasiu, iar ca suport lapte praf smântânit. Rezultatele verific\rilor `n condi]ii concrete scot `n eviden]\ faptul c\ cele mai bune rezultate au fost ob]inute `n cazul variantelor care au primit re]etele T-1 [i T-2. Astfel, la sfâr[itul celor 41 de zile `n care mieii au fost hr\ni]i cu cele dou\ variante de substituen]i (continuarea administr\rii devenea neeconomic\), mieii au realizat un spor mediu zilnic cuprins `ntre 265 [i 320 g. Hr\nirea suplimentar\ a mieilor. ~n scopul dezvolt\rii normale a mieilor se impune ca `ncepând cu vârsta de 7 - 8 zile s\ li se administreze nutre] de cea mai bun\ calitate. Nutre]urile administrate vor fi reprezentate de fân de lucer\ [i nutre] combinat de foarte bun\ calitate. Administrarea timpurie a nutre]urilor combinate are o serie de efecte biologice [i economice cum ar fi: stimularea dezvolt\rii tubului digestiv, cre[terea capacit\]ii de digerare a furajelor, intensificarea motilit\]ii rumenului, dezvoltarea stratului papilar, dezvoltarea florei microbiene specifice [i a echipamentului enzimatic propriu. 359

Cre[terea tineretului ovin

Din categoria furajelor concentrate sunt bine acceptate [i consumate cu pl\cere uruiala de porumb, uruiala de ov\z cernut\, t\râ]ele de grâu [i uruiala de grâu furajer. Ca mod de administrare, este recomandat\ administrarea concentratelor formate dintr-un amestec de mai multe cereale cultivate, `ns\ m\cinate sub forma unor particule de m\rime mijlocie, deoarece cele fine provoac\ adesea iritarea c\ilor respiratorii [i unele afec]iuni ruminale. Structurile furajere administrate `n perioada de al\ptare vor avea un con]inut proteic variabil `n raport cu vârsta mieilor [i cu nivelul de hr\nire cu lapte [i sunt denumite prestartere [i startere. ~n condi]ii gospod\re[ti se poate realiza un amestec de furaje concentrate mai simplu format din dou\ trei tipuri de cereale cultivate, iar administrarea se face sub form\ uruit\ [i `n amestec cu s\ruri minerale. ~n lipsa acestora [i un amestec format din porumb uruit [i fân de lucern\ m\cinat [i administrat de timpuriu [i la discre]ie, are efecte pozitive asupra cre[terii mieilor afla]i `n perioada de al\ptare. Administrarea furajelor fibroase. Propor]ia de fibroase administrate `n hrana mieilor `n faza de al\ptare nu va sc\dea sub 15 % deoarece `n caz contrar pot ap\rea diverse tulbur\ri digestive care conduc la modificarea raportului dintre diferi]i acizi volatili, diminuarea secre]iei salivare [i pH-ului [i chiar sistarea rumeg\rii.
Tabelul 63

Structura starterului pentru miei
Ingredientul Porumb uruit Orz uruit {rot soia {rot floarea soarelui Soia pr\jit\ [i uruit\ T\râ]e de grâu Lucern\ tocat\ Lapte praf Cret\ Fosfor Sare Zoofort Pondere de participare (%) 58,00 70,00 10,00 17,75 7,25 5,00 7,00 5,00 10,00 3,00 1,00 1,00 1,50 0,50 1,00 1,00 1,00

- 360 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Cu toate acestea [i administrarea unor cantit\]i mai mari de 15 % de nutre]uri fibroase `n perioada de al\ptare poate avea efecte nedorite concretizate de regul\ prin dezvoltarea anormal\ a abdomenului, cre[terea consumului de substan]e nutritive pe unitatea de greutate [i reducerea sporului de cre[tere `n greutate. Fânul se administreaz\ ca atare, fiind preferat cel de otav\ deoarece este mai moale [i mai m\runt, mai s\rac `n celuloz\ [i cu masa foliar\ mai dezvoltat\. Nu se recomand\ administrarea fibroaselor uscate proasp\t, precum [i a celor mai vechi de doi ani deoarece produc tulbur\ri digestive `n primul caz [i au o valoare nutritiv\ sc\zut\ [i un con]inut vitaminic redus `n cel de al doilea caz. Consumul furajelor fibroase cre[te concomitent cu dezvoltarea corporal\ [i `naintarea `n vârst\ (tabelul 64).
Tabelul 64

Exemplu de schem\ de hr\nire a mieilor de lapte `n perioada de stabula]ie (E., Mire[an, 1991)
Specificare Lapte (g/tain) Lapte (g/zi) Concentrate (g/zi) Fân (g/zi) Suculente (g/zi)
Num\r de tainuri/zi

1 50 - 60 12 - 14 600 - 650 -

2-3 100 - 110 7-8 720 - 850 30 - 50 15 - 20 20

Vârsta s\pt\mâni 4-6 7-9 180 - 250 250 - 300 5-4 850 - 1000 70 - 120 40 - 100 50 - 150 4-3 1000 - 1200 150 - 250 150 - 200 200

9 - 12 250 -300 3 800 -900 200 250 -300 250

simbion]ilor precum [i a dezvolt\rii complexului poligastric, se recomand\ ca pe lâng\ nutre]urile amintite, mieii s\ primeasc\ [i suculente. Pentru a preveni apari]ia tulbur\rilor gastrointestinale este bine ca acestea s\ fie de bun\ calitate [i introduse treptat. Pentru hrana mieilor cele mai indicate nutre]uri suculente sunt r\d\cinoasele furajere iar dac\ anotimpul permite sunt consumate cu pl\cere atât lucerna cât [i trifoiul, `ns\ cosite [i p\lite (pentru a se evita timpanismul), precum [i masa verde de pe p\[une, etc. Administrarea furajelor concentrate [i a fânului se face la discre]ie [i `n hr\nitori specifice, amplasate de regul\ `n compartimente special amenajate acestui scop, denumite mielar sau [coala mieilor. ~n 361

Administrarea nutre]urilor suculente. ~n scopul `nmul]irii rapide a

Cre[terea tineretului ovin

aceste compartimente mieii au acces printr-o plas\ ce nu permite [i trecerea oilor, `ns\ ace[tia pot circula nestingheri]i `ntre mielar [i compartimentul `n care se afl\ cazate oile mame.

7.4. TEHNICA DE CRE{TERE SEPARAT| A MIEILOR
Pe durata perioadei de al\ptare natural\ poate fi aplicat\ o metod\ de cre[tere a mieilor sugari separa]i de oile mame. Aceast\ tehnic\ prezint\ multiple avantaje de natur\ economic\, sanitar\ [i biologic\ [i se poate aplica `ncepând cu vârsta mieilor de 20 - 25 zile [i const\ `n cazarea lor `n compartimente separate. Administrarea furajelor se face la discre]ie [i se bazeaz\ pe amestecuri de concentrate m\cinate, fân de bun\ calitate [i sare dispus\ sub form\ de bulg\ri. Mieii au acces la oile mame doar de 3- 4 ori pe zi, la intervale egale [i doar pentru supt. La `nceputul introducerii acestei tehnici mieii pot r\mâne peste noapte `mpreun\ cu mamele lor.
Tabelul 65

Evolu]ia greut\]ii corporle a mieilor `n perioada 0 - 3 luni
Grupa de precocitate a raselor Specificare
Greutatea la na[tere (kg) total (kg) Spor `n prima lun\ pe zi (g) Greutatea total\ la o lun\ (kg) total Spor `ntre 1 - 2 luni (kg) pe zi Greutatea la 2 luni (kg) total Spor `ntre 2 [i 3 luni (kg) pe zi Greutatea la 3 luni (kg) Tardive (}urcan\ [i meti[i) Semitardive (M. Transilv\nean, Spanc\, }igaie [i Karakul 3,20 - 4,00 5,100 0,170 8,30 - 9,10 6,00 0,200 14,30 - 15,10 6,900 0,230 21,00 - 22,00 Semiprecoce (Merinos de Palas, Corriedale, M. Stavropol) 3,50 - 4,40 6,600 0,220 10,10 - 12,00 7,350 0,245 17,45 - 19,35 7,950 0,265 25,40 - 27,30 Precoce (Suffolk, ~le de France Merinos de carne, Romney Marsh, Texel) 3,40- 4,00 8,250 0,275 11,65 - 12,25 8,70 0,290 20,35 - 20,95 9,00 0,300 29,35 - 29,95

3,00 - 3,50 5,100 0,170 8,10 - 8,60 5,400 0,180 13,50 - 14,00 5,100 0,170 18,60 - 19,10

- 362 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Din punct de vedere economic aplicarea acestei variante prezint\ o serie de avantaje, reprezentate de faptul c\ oile nefiind deranjate prea des pe durata zilei, folosesc bine furajele administrate sau p\[unea. Apoi, mieii se obi[nuiesc s\ consume cantit\]i mai mari de furaje, cu efecte benefice asupra dezvolt\rii corporale ulterioare. Prin cre[terea separat\ mieii suport\ foarte u[or criza de `n]\rcare ceea ce reprezint\ un mare avantaj biologic. De asemenea, prin cre[terea separat\ se trateaz\ mai bine [i mai u[or parazitozele [i alte boli ce se transmit cu mare u[urin]\ de la mam\ la miel, sau pot fi contactate direct de pe p\[une `n cazul `n care mieii sunt sco[i `mpreun\ cu oile mame. ~n func]ie de sezonul de f\tare, cre[terea separat\ a mieilor de oile mame se poate practica cu bune rezultate [i `n perioada de p\[unat. Diminea]a, pe baza unor reflexe dobândite, mieii se aleg cu u[urin]\ [i sunt du[i la p\[une separat de oile mame. P\[unile destinate acestui scop trebuie s\ aib\ o compozi]ie floristic\ bogat\ (graminee [i leguminoase perene), s\ fie `n apropierea ad\posturilor pentru a permite retragerea rapid\ a cârdurilor `n cazul `n care `n atmosfer\ au loc schimb\ri bru[te de temperatur\. La amiaz\ [i seara cârdul de miei se reunesc cu turma de oi mame pentru supt iar pe durata nop]ii pot r\mâne `mpreun\. Cu cca. 10 - 20 zile `nainte de data forfetar\ a `n]\rc\rii, mieii r\mân tot timpul separa]i de oi, iar accesul la mame se reduce la dou\ [i mai târziu la un singur supt pe zi. Aplicarea corect\ a tehnologiei de al\ptare, furajare suplimentar\, ad\pare, ad\postire [i `ngrijire a mieilor sugari, reprezint\ garan]ia ob]inerii rezultatelor scontate, materializate printr-un tineret bine conformat, cu o bun\ dezvoltare corporal\ specific\, s\n\to[i, viguro[i [i totodat\ serve[te la o bun\ preg\tire a `n]\rc\rii mieilor.

7.5. TEHNICA ~N}|RCARII MIEILOR
~n perioada de al\ptare, utilizarea unor metode [i tehnici gre[ite `n cazul cre[terii mieilor se resfrâng asupra dezvolt\rii viitoare iar pierderile `nregistrate adesea nu pot fi recuperate `n totalitate cu toate eforturile depuse ulterior. Din aceste considerente, decizia [i momentul ales pentru `n]\rcare trebuie foarte bine analizate, iar ac]iunea ca atare trebuie s\ decurg\ u[or [i f\r\ consecin]e negative. 363

Cre[terea tineretului ovin

La foarte mul]i cresc\tori, `n scopul prelungirii perioadei de muls exclusiv se constat\ tendin]a de `n]\rcare a mieilor la vârste cuprinse `ntre 40 [i 50 zile. Aplicarea acestui procedeu este deficitar\ din dou\ puncte de vedere. ~n primul rând, prin suprimarea consumului de lapte matern la o vârst\ a[a de fraged\ se compromite par]ial tineretul de pr\sil\ deoarece, mielul suport\ din plin [ocul crizei de `n]\rcare, diminuându-[i astfel ritmul de dezvoltare iar majoritatea mieilor devin pl\pânzi [i au rezisten]a organic\ diminuat\. ~n al doilea rând, prin valorificarea mieilor care nu sunt re]inu]i pentru pr\sil\ la vârste [i greut\]i corporale mici, veniturile realizate din comercializarea acestora sunt reduse comparativ cu cele rezultate din vânzarea tineretului ovin `ngr\[at. De asemenea, prin `n]\rcarea mieilor la 6 - 8 s\pt\mâni [i supunerea acestora unui proces de `ngr\[are, datorit\ faptului c\ tubul digestiv nu este suficient de bine dezvoltat pentru a `nmagazina cantit\]ile necesare `n scopul satisfacerii cerin]elor nutri]ionale, `n majoritatea cazurilor are loc o cre[tere a consumului specific. La fel ca [i `n]\rcarea timpurie, prelungirea perioadei de al\ptare are unele efecte nedorite nefiind justificat\ nici biologic [i nici din punct de vedere economic. Astfel, prin prelungirea perioadei de al\ptare se reduce cantitatea de lapte marf\ [i nu se pot aplica corect metodele de intensivizare a reproduc]iei. Stabilirea momentului optim de sistare a al\pt\rii se face `n func]ie de greutatea corporal\, de vârsta mieilor [i de destina]ia acestora dup\ `n]\rcare. Cu toate acestea, la `n]\rcare mielul trebuie s\ consume o gam\ variat\ de nutre]uri [i s\ fie apt spre a se hr\ni exclusiv cu furaje solide de origine vegetal\. Pentru a nu se `nregistra efecte negative `n dezvoltarea ulterioar\ a mieilor, `n]\rcarea se va face prin respectarea unor cerin]e [i reguli de ordin tehnic. ~n acest sens, una din regulile principale de care cresc\torul trebuie s\ ]in\ seama la `n]\rcarea mieilor este ca aceast\ ac]iune s\ se desf\[oare treptat prin suprimarea progresiv\ a suptului. Finalizarea acestei ac]iuni `ntr-un timp scurt sau brusc este contraindicat\ mai ales `n cazul `n care nu s-a procedat la cre[terea separat\ a mieilor de oile mame `n perioada de al\ptare. {tiut fiind faptul c\ la `n]\rcare mieii au vârste [i greut\]i corporale diferite, se recomand\ ca `n]\rcarea s\ se fac\ e[alonat `n dou\ etape, la intervale de 15 - 20 zile. - 364 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n scopul evit\rii efectelor negative ce apar de cele mai multe ori la `n]\rcare, se va proceda astfel: `n primele dou\ zile mieii vor fi men]inu]i separat pe durata nop]ii, iar oile mame vor fi mulse diminea]a dup\ care sunt l\sate `mpreun\ cu produ[ii lor pe durata zilei respective; `n urm\toarele trei zile oile sunt mulse diminea]a [i seara [i r\mân `mpreun\ cu mieii doar câteva ore pe zi; `n zilele urm\toare mieii r\mân separa]i tot timpul de oile mame `ns\ sunt ]inu]i `n alt ad\post sau `n alt compartiment pentru a nu le sim]i prezen]a, `n caz contrar devin agita]i [i nu consum\ furajele administrate. ~n func]ie de sistemele de `ntre]inere aplicate `n cre[terea ovinelor, mieii sunt `n]\rca]i la vârste diferite. ~n raport cu condi]iile concrete pot fi aplicate urm\toarele sisteme de `n]\rcare: foarte precoce, precoce, timpurie [i tardiv\. ~n]\rcarea foarte precoce [i precoce. Deosebirea dintre aceste dou\ tehnici const\ `n vârsta la care mieii sunt separa]i de oile mame. • ~n cazul `n]\rc\rii foarte precoce mieii sunt separa]i dup\ faza colostral\, fiind apoi al\pta]i artificial cu `nlocuitori de lapte pân\ la vârsta de 30 - 40 zile, dup\ care vor fi hr\ni]i cu furaje specifice. • ~n cazul `n]\rc\rii precoce separarea meilor se face la vârsta de 12 - 20 zile. {i `n acest caz dup\ `n]\rcare mieii sunt al\pta]i cu `nlocuitori de lapte timp de 20 - 30 zile [i apoi pe durata unei perioade cuprinse `ntre 10 [i 15 zile cu nutre]uri concentrate. Cu toate c\ sunt costisitoare, aplicarea acestor sisteme de `n]\rcare prezint\ urm\toarele avantaje: permite folosirea intensiv\ la reproduc]ie; prelunge[te perioada de muls exclusiv [i contribuie astfel la cre[terea produc]iei de lapte marf\; contribuie la reducerea mortalit\]ilor `n perioada postnatal\ prin aplicarea unei furaj\ri constante [i uniforme `n cazul tuturor mieilor. Ambele sisteme de `n]\rcare sunt aplicate cu prec\dere `n cazul exploat\rii intensive a oilor pentru produc]ia de carne [i sunt practicate pe scar\ larg\ `n Fran]a. Dup\ `n]\rcare mieii sunt prelua]i de unit\]i specializate unde `ngr\[area se realizeaz\ pe baza substituen]ilor [i nutre]urilor concentrate `n scopul ob]inerii c\rnii albe de miel, care este extrem de apreciat\ `n comer]. ~n]\rcarea timpurie se efectueaz\ la vârsta mieilor cuprins\ `ntre 30 [i 35 zile [i la greut\]i corporale minime de 10 - 12 kg. Berbecu]ii sunt dirija]i spre `ngr\[\torie iar femelele sunt re]inute pentru pr\sil\. 365

Cre[terea tineretului ovin

Avantajul acestei metode este reprezentat de faptul c\ mieii au beneficiat de colostru [i de laptele matern `n perioada `n care energia de cre[tere atinge valori maxime [i sunt deja obi[nui]i [i cu alte surse de hran\. Separarea se face f\r\ dificult\]i dac\ s-a practicat cre[terea separat\ a mieilor. Un alt avantaj al aplic\rii `n]\rc\rii timpurii este reprezentat de faptul c\ imediat se poate trece la mulsul oilor, rezultând astfel cantit\]i mai mari de lapte marf\. ~n]\rcarea timpurie se poate aplica pe scar\ larg\ `n cazul turmelor care produc material biologic de `ngr\[at. ~n]\rcarea tardiv\ sau tradi]ional\ este practicat\ pe scar\ larg\ `n sectorul privat. ~n]\rcarea mieilor se realizeaz\ la vârste diferite `n func]ie de apartenen]a acestora la anumite rase. Astfel, `n cazul celor de ras\ }igaie [i }urcan\ `n]\rcarea se face la 60 zile, vârst\ la care `n condi]ii normale mieii realizeaz\ greut\]i corporale mai mari de 15 kg. Mieii apar]inând raselor importate cum ar fi Merinos [i Karakul sunt `n]\rca]i la vârsta de 90 zile, când ajung la greut\]i corporale mai mari de 20 kg. Al\ptarea timp `ndelungat asigur\ o bun\ dezvoltare corporal\ a mieilor, ace[tia sunt viguro[i [i au o rezisten]\ organic\ sporit\. Prelungirea al\pt\rii peste aceste limite nu este justificat\ din punct de vedere economic.

7.6. TEHNICA CRE{TERII {I ~NTRE}INERII TINERETULUI OVIN DE REPRODUC}IE
De condi]iile de `ntre]inere [i de hr\nire a tineretului ovin dup\ `n]\rcare depinde `n mare m\sur\ `ndeplinirea parametrilor tehnici [i economici stabili]i pentru sezonul respectiv sau pentru cele ce vor urma. Practic, dup\ `n]\rcare `n cazul tineretului ovin re]inut pentru pr\sil\ alimenta]ia se va face diferen]iat pe dou\ perioade [i anume: perioada de la `n]\rcare la `mplinirea vârstei de 10 luni [i perioada de la 10 luni la intrarea tineretului la reproduc]ie. ~n prima perioad\ alimeta]ia tineretului ovin se va baza `n general pe fibroase de foarte bun\ calitate [i pe administrarea `n func]ie de cerin]e a unor cantit\]i variabile de nutre]uri concentrate. Se va evita administrarea fibroaselor [i `ndeosebi a grosierelor cu un con]inut celulozic mai mare de 17 - 18 %. - 366 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Orientativ, prin ra]ia administrat\ se urm\re[te ca tineretul ovin femel apar]inând raselor de oi cu lân\ fin\ [i semifin\ s\ consume zilnic 0,7 - 0,9 UN, [i 100 - 120 g PBD pân\ la vârste mai mici de 10 luni; 1,0 1,2 UN [i 125 - 150 g PBD la vârste cuprinse `ntre 10 [i 14 luni; iar pân\ la 18 luni 1,2 - 1, 4 UN [i 120 - 140 g PBD. ~n cazul tineretului mascul cerin]ele nutri]ionale zilnice se m\resc cu 12 - 15 %. Pentru tineretul ovin apar]inând raselor mixte de carne - lân\ cerin]ele zilnice se m\resc pentru aceea[i greutate cu 0,15 UN [i 15 g PBD [i tot cu atât se reduc `n cazul tineretului de ras\ Karakul, }urcan\ [i meti[ii acestora. Referitor la condi]iile de `ntre]inere acestea sunt diferite `n func]ie de tehnologia aplicat\. ~ntre]inerea tineretului de reproduc]ie pe p\[une va urm\ri ca prin ac]iunile [i m\surile ce se vor lua s\ asigure s\n\tatea [i buna dezvoltare corporal\. ~n acest sens, periodic se va controla [i dup\ caz se va efectua toaleta ongloanelor, se va urm\ri reducerea gradului de impurificare a `nveli[ului pilos prin evitarea p\[unatului `n locuri bogate `n scaie]i sau alte plante ce ader\ strâns la masa lânii. De asemenea, se va evita parcurgerea drumurilor lungi, cu praf [i accidentate, sau p\[unarea prelungit\ `n zone umede sau pe terenuri moi, deoarece nu asigur\ tocirea uniform\ a copitelor. P\[unatul se va efectua `n timpul verii `mpotriva vântului [i cu soarele lateral sau `n spate. Orele de p\[unat cele mai bune sunt cuprinse diminea]a `n intervalul dintre 6 [i 11 [i dup\ ora 16 pân\ seara târziu. Ad\patul pe timpul verii se va face din surse salubre, de preferat ape curg\toare. Tineretul ovin va beneficia la timp de toate vaccin\rile [i tratamentele necesare [i vor fi `mb\ia]i `n aceea[i perioad\ ca [i categoriile adulte. ~ntre]inerea `n stabula]ie a tineretului se va face pe durata verii `n padoc pe a[ternut permanent sau `n padoc ziua [i `n saivan noaptea pe durata sezonului rece. A[ternutul va fi din paie curate [i uscate [i `mprosp\tat ori de câte ori este nevoie. Se va evita folosirea ca a[ternut a paielor tocate, cojilor de la semin]ele de floarea soarelui, a rumegu[ului, deoarece acestea p\trund `n masa `nveli[ului pilos, la care ader\ strâns. Ad\patul se va face prin intermediul ad\p\torilor automate sau `n jgheaburi prin aducerea apei de la fântân\. ~n func]ie de aceste elemente, sistemul de exploatare aplicat poate fi: extensiv, semiintensiv [i intensiv.

367

Cre[terea tineretului ovin

7.6.1. CRE{TEREA TINERETULUI OVIN DE REPRODUC}IE ~N SISTEM EXTENSIV
Sistemul extensiv este aplicat cu prec\dere `n cazul cre[terii tineretului ovin `n]\rcat la vârste de 70 - 90 zile [i la greut\]i corporale de cca. 20 kg. Sistemul extensiv se bazeaz\ `n principal pe valorificarea direct\ a masei verzi de pe p\[une [i a furajelor fibroase [i grosiere `n perioada de stabula]ie. Dup\ `n]\rcare, mieii sunt grupa]i separat pe sexe [i `n func]ie de dezvoltarea corporal\ se vor constitui loturi omogene din acest punct de vedere. Dat fiind faptul c\ `n]\rcarea se face la vârste `naintate, `n mod normal mieii sunt obi[ni]i cu p\[unea [i `n condi]ii normale nu apar probleme deosebite. M\rimea turmelor de cârlani difer\ `n func]ie de num\rul total de miei [i de suprafa]a de p\[une putând ajunge [i la 350 - 400 indivizi. ~n scopul ob]inerii unui material biologic normal dezvoltat [i s\n\tos [i, pentru `ndeplinirea parametrilor tehnici `n termenul propus, este bine ca tineretul ovin de pr\sil\ s\ fie `ncredin]at spre `ntre]inere celor mai con[tiincio[i ciobani. Turmelor de cârlani li se vor repartiza cele mai bune p\[uni situate `ns\ aproape de ad\posturi pentru a putea fi adu[i `n cel mai scurt timp `n cazul declan[\rii unor fenomene meteorologice ce reclam\ retragerea la saivan (temperaturi ridicate, ploi, vânturi, grindin\, etc.). ~n cazul `n care distan]a de la saivane la p\[une este prea mare se impune construirea unor umbrare direct la locul de p\[unat `n vederea protejar\rii tineretului de efectele fenomenelor meteorologice amintite [i pentru evitarea parcurgerii unor drumuri zilnice prea lungi. ~ntre]inerea tineretului ovin de pr\sil\ pe p\[une este cea mai economic\ form\ [i are totodat\ [i cele mai bune efecte biologice, `ns\ asigur\ dezvoltarea organismului `ntr-o perioad\ mai mare de timp (poate fi utilizat la mont\ `n jurul vârstei de 18 luni).

- 368 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

7.6.2. CRE{TEREA TINERETULUI OVIN ~N SISTEM SEMIINTENSIV
Acest sistem se bazeaz\ pe `mbun\t\]irea condi]iilor de `ntre]inere a tineretului ovin. Asfel, `n perioada de p\[unat tineretul folose[te masa verde, iar pentru completarea necesarului de cerin]e nutri]ionale poate fi administrat\ la saivan [i mas\ verde cosit\ [i p\lit\. Administrarea acesteia se face fie diminea]a, situa]ie `n care mieii vor ie[i la p\[une dup\ ce se ridic\ roua, fie seara. Suprafe]ele destinate p\[unatului vor fi parcelate `n func]ie de num\rul total de cârlani. Durata de men]inere a turmelor pe o anumit\ suprafa]\ va fi `n func]ie de cantitatea de mas\ verde [i de `nc\rc\tura la hectar. ~n perioada de stabula]ie alimenta]ia tineretului se va baza pe furajele fibroase, grosiere, `nsilozate [i concentrate. Aplicarea acestui sistem permite realizarea unor sporuri medii zilnice de 60 - 80 g pe `ntreaga perioad\ de la `n]\rcare la utilizare la reproduc]ie, permi]ând astfel realizarea a minim 75 % din greutatea adultului la vârste de 13 - 15 luni, moment `n care poate fi utilizat la reproduc]ie.

7.6.3. CRE{TEREA TINERETULUI OVIN ~N SISTEM INTENSIV
Aplicarea acestui sistem, de[i presupune mai mult\ manoper\ [i cheltuieli suplimentare, este cea mai adecvat\ ob]inerii unor performan]e superioare [i vizeaz\ realizarea urm\toarelor obiective: `ndeplinirea cerin]elor minime de utilizare la reproduc]ie la vârste cuprinse `ntre 10 12 luni; valorificarea superioar\ a condi]iilor de furajare [i `ntre]inere existente; cre[terea eficien]ei `n exploatare; `mbun\t\]irea rapid\ a calit\]ii efectivului; ridicarea câ[tigului genetic pe unitatea de timp, etc. ~n multe ]\ri cre[terea intensiv\ a tineretului ovin de pr\sil\ a devenit o practic\ curent\. Cre[terea intensiv\ a tineretului ovin de pr\sil\ este aplicat\ [i `n ]ara noastr\ `n fermele cu nuclee de elit\ sau `n vârst\, de `nc\rc\tura de animale pe unitatea de suprafa]\, de greutatea corporal\ a indivizilor, de posibilit\]ile de irigare, etc. 369

Cre[terea tineretului ovin

Lucr\rile de `ntre]inere pe durata perioadei de p\[unat se rezum\ la supravegherea turmei [i la asigurarea cu ap\ a animalelor. De asemene, `n vederea determin\rii dinamicii dezvolt\rii corporale, un anumit num\r de indivizi (cca. 5 %) sunt cânt\ri]i la `nceputul perioadei de p\[unat apoi la intervale de timp egale sau lunar. Este considerat\ ca fiind normal\ realizare unei greut\]i medii de cca. 150 g/individ, `n caz contrar se va interveni cu administrarea unor suplimente concentrate. Cre[terea intensiv\ a tineretului `n stabula]ie permanent\ [i cre[terea prin metoda mixt\, precum [i variantele specifice sunt identice cu metodologia descris\ la sistemul intensiv de `ntre]inere a ovinelor (vezi capitolul 9).

- 370 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL 8.
TEHNOLOGIA ALIMENTA}IEI OVINELOR
Dezvoltarea [i intensificarea produc]iilor de carne, lapte [i lân\ este condi]ionat\ `ntr-o mare m\sur\ de asigurarea cantitativ\ [i calitativ\ a bazei furajere, deoarece din multitudinea de factori externi care influen]eaz\ nivelul de exprimare a poten]ialului productiv, alimenta]ia joac\ rolul cel mai important. De asemenea, alimenta]ia, pe lâng\ influen]a pe care o exercit\ asupra nivelului [i calit\]ii produc]iei, are un rol major [i `n men]inerea st\rii de s\n\tate a ovinelor. Principalele surse de producere [i asigurare a furajelor utilizate `n alimenta]ia ovinelor sunt reprezentate de suprafe]ele arabile destinate cultiv\rii cerealelor [i leguminoaselor, masa verde din culturile duble [i succesive de var\, produc]ia secundar\ rezultat\ din culturile de câmp (paie, vreji, coceni, cioc\l\i, capitole de floarea soarelui, frunze de sfecl\, miri[ti, porumbi[te, etc), precum [i borhoturile, paji[tile [i fâne]ele naturale (mas\ verde [i fân), p\durile p\[unabile, alte surse ocazionale. Dintre furajele aminitite anterior, nutre]urile grosiere precum [i masa verde, silozul, borhoturile, fânurile [i reziduurile din industria alimentar\ constituie baza alimenta]iei ovinelor [i `n anumite perioade ale anului reprezint\, la anumite categorii de ovine, surse de furajare unice.

8.1. SPECIFICUL ALIMENTA}IEI OVINELOR
8.1.1. CONSIDERA}II GENERALE Prin specificul biologic, oile sunt capabile s\ valorifice unele resurse naturale mai pu]in utilizate de alte specii. Aceasta nu `nseamn\ c\ ovinele trebuie ,,condamnate” s\ consume numai ce ,,r\mâne sau refuz\” alte specii de animale. - 371 -

Alimenta]ia ovinelor

Botul [i arcadele dentare de form\ oval-alungit\, buzele sub]iri [i incisivii mai arcui]i, permit ca aceast\ specie s\ p\[uneze plantele aproape de suprafa]a solului, inclusiv pe cele de talie joas\ care nu sunt valorificate de alte specii, iar atunci când masa verde este insuficient\ oile pot p\[una chiar sub nivelul de cosire. Particularit\]ile digestiei la ovine constituie factori determinan]i ai modului lor de hr\nire. La aceast\ specie tubul digestiv dep\[e[te de cca. 25 ori lungimea corpului, favorizând astfel re]inerea resturilor furajere la acest nivel timp de 15 - 21 zile, contribuind la o mai bun\ asimilare a furajelor [i `n special a celor celulozice. Necesarul pentru `ntre]inere [i produc]ie se realizeaz\ pe baza substan]elor proteice, energetice, s\rurilor minerale [i vitaminelor. Substan]ele proteice reprezint\ suportul de baz\ a celulei vii [i implicit a produc]iilor viitoare. La nivelul organismului, proteinele `ndeplinesc func]ii plastice, energetice [i biologic activ, motiv pentru care li se acord\ o importan]\ sporit\ `n alimenta]ia animalelor, atât sub aspectul propor]iei `n care se g\sesc `n nutre]uri, cât [i sub cel al valorii lor biologice. Fiecare faz\ a ciclului de produc]ie este caracterizat\ prin anumite cerin]e [i aporturi nutri]ionale, iar excedentele [i deficitele ac]ioneaz\ diferit la nivelul organismului. Astfel, `n timp ce excedentul de proteine este eliminat prin urin\, deficitul atrage aproape `ntotdeauna o reducere a poten]ialului productiv exprimat, deoarece corpul animalului dispune de foarte pu]ine proteine de rezerv\. Acest fapt permite `nt\rirea afirma]iilor conform c\rora acoperirea necesarului de proteine devine indispensabil\. Substan]ele energetice sunt utilizate `n cadrul proceselor fiziologice dat fiind faptul c\ organismul animal func]ioneaz\ ca un consumator [i transformator de energie, având nevoie de o anumit\ cantitate pentru func]iile vitale [i alta pentru produc]iile ce vor fi ob]inute. Substan]ele nutritive din nutre]uri reprezint\ sursa energetic\ pentru organism. Astfel, `n urma transform\rilor ce survin `n corpul animal, necesarul energetic din nutre]uri este pus la dispozi]ia organismului sub urm\toarele forme: energie liber\ - este reversibil\ [i utilizat\ de organism pentru diferite func]ii; energie caloric\ - este ireversibil\ fiind utilizat\ de organism doar par]ial pentru men]inerea unei temperaturi corporale constante. - 372 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n urma cataboliz\rii glucidelor acumularea de energie este sub form\ de fosfat organic [i reprezint\ principalul mod prin care nutre]urile consumate asigur\ energia necesar\ proceselor ce se deruleaz\ `n organism. Substan]ele minerale. Lipsa sau insuficien]a acestora duce la reducerea produc]iilor. La nivelul organismului macroelementele (Ca, P, Mg, Na, S, K, Cl) se g\sesc `n propor]ie de cca. 3,75 %, iar microelementele (Zn, Cu, Fe, I, Fl, Co, Mo, Cr, Sn) `n propor]ie de 0,15% (Miller [i Pope, 1971, cita]i de V., Taft\ 1983). Dintre acestea, calciul, fosforul [i clorura de sodiu sunt indispensabile `n dezvoltarea scheletului [i a bunei func]ionalit\]i a ]esuturilor [i form\rii produselor. De asemenea, raportul dintre calciu [i fosfor este deosebit de important pentru func]ia reproductiv\ `n cazul oilor de pr\sil\ [i pentru procesele de cre[tere la categoriile de tineret (optim 1,5:1 la oi adulte [i 2:1 pentru tineret la `ngr\[at), iar sulful este util pentru cre[terea lânii. Lipsa sau insuficien]a s\rurilor de cupru provoac\ la oile exploatate pentru lân\, pe lâng\ sc\derea produc]iei [i dispari]ia ondula]iilor de la nivelul fibrelor [i deprecierea altor `nsu[iri. Caren]a `n zinc conduce `n cazul masculilor la dezvoltarea anormal\ a testiculelor [i la reducerea proceselor de spermatogenez\. Dintre celelalte substan]e minerale un rol mai important la nivelul organismului `l au urm\toarele elemente: - magneziul intervine `n dezvoltarea sistemului osos [i `n activitatea de reproduc]ie; - cobaltul este indispensabil `n principal sintezei vitaminei B12 `n rumen; - zincul intervine `n activitatea unor enzime; - florul joac\ un rol important `n osificare; - iodul intervine `n producerea tiroxinei; - fierul este implicat `n procesele de hematopoez\. Vitaminele sunt utile metabolismului substan]elor nutritive `n procesele de cre[tere, secre]ie hormonal\ [i func]ionalitate a organelor. Lipsa sau insuficien]a vitaminelor influen]eaz\ `n mod evident produc]iile, prin tulbur\rile pe care le produc asupra diferitelor func]ii ale organismului. Vitamina A este indispensabil\ proceselor de cre[tere la organismele tinere, iar la oi lipsa acesteia, pe lâng\ st\rile patologice pe - 373 -

Alimenta]ia ovinelor

care le provoac\, induce [i o sc\dere a produc]iei de lân\ deoarece, produce tulbur\ri asupra form\rii [i func]iilor foliculilor pilo[i. Vitaminele din complexul B au un rol deosebit de important `n func]ionalitatea organismului. ~ns\ datorit\ faptului c\ acestea sunt sintetizate la nivelul rumenului lipsa lor se simte mai pu]in. Totu[i `nainte ca rumenul s\ ating\ dezvoltarea func]ional\ deplin\, vitamina B12 (ca [i `n cazul lipsei s\rurilor de cobalt) nu poate fi sintetizat\ [i ca atare oile se `mboln\vesc de anemie, influen]ând astfel negativ produc]ia de lân\. Vitamina D intervine `n metabolismul s\rurilor de calciu [i fosfor. Vitamina E joac\ un rol important `n func]ia reproductiv\. Vitamina C este necesar\ `n toate cazurile de infec]ii [i intoxica]ii. 8.1.2. NUTRE}URI UTILIZATE ~N ALIMENTA}IA OVINELOR Datorit\ particularit\]ilor aparatului bucal [i tubului digestiv, specia ovin\ valorific\ foarte bine o gam\ larg\ de furaje [i `ndeosebi cele fibroase (fânuri, coceni, vreji, pleav\). O lung\ perioad\ dintr-un an sursa principal\ o constituie masa verde de pe p\[uni, paji[ti naturale [i cultivate, surse ocazionale (miri[ti, porumbi[te, etc), iar pe durata stabula]iei sursele de hran\ sunt reprezentate de fânuri [i grosiere, la care se adaug\ [i gr\un]ele, reziduurile industriale, nutre]ul `nsilozat [i `n cantit\]i mai reduse nutre]ul concentrat. Masa verde. Cantit\]ile de mas\ verde [i respectiv de substan]\ uscat\ ce pot fi consumate de un individ `ntr-o zi pot varia `n limite considerabile. Astfel, consumul de mas\ verde depinde de faza de vegeta]ie a plantelor, deoarece cu cât acestea sunt mai tinere cu atât cantitatea `ngerat\ este mai mare [i invers. ~n acela[i sens variaz\ [i consumabilitatea cu digestibilitatea. ~n general pentru ovine se consider\ c\ `ntr-o zi cantitatea de mas\ verde consumat\ este cuprins\ `ntre 8 - 10 kg la adulte, 6 - 8 kg la tineretul ovin an precedent [i 4 - 6 kg la tineretul ovin an curent. ~n func]ie de cantitatea de mas\ verde la hectar, ]inând cont de aceste consumuri zilnice orientative se calculeaz\ `nc\rc\tura pe unitatea de suprafa]\. Fânuri naturale sau cultivate. Sunt administrate `n hrana oilor ca atare sau m\cinate, `n cantit\]i mai mari [i de regul\ `n perioada de - 374 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

stabula]ie. Orientativ, cantit\]ile zilnice administrate `n hrana ovinelor adulte sunt de cca. 1,5 kg fân natural, fân de leguminoase1,5 kg, iar la tineret de aproximativ 1 - 1,5 kg. Cantit\]ile administrate se reduc `n situa]ia `n care sunt administrate `n furajare nutre]uri grosiere, suculente concentrate [i altele. Grosierele sunt administrate `n hrana oilor `n cantit\]i zilnice cuprinse `ntre 0,5 kg [i 2,0 kg. Aceast\ categorie de furaje este reprezentat\ de paie de cereale, coceni, vreji de leguminoase (soia, fasole [i maz\re), etc. Nutre]urile suculente administrate nu trebuie s\ dep\[easc\ 40 45 % din valoarea nutritiv\ a ra]iei. ~n acest sens, cantit\]ile zilnice administrate sunt cuprinse `ntre 2 [i 5 kg la categoriile adulte [i 1 - 2 kg la cele tinere. Cu aproximativ 20 zile `nainte de debutul f\t\rilor, `n timp ce cantit\]ile de suculente administrate se reduc cresc cele de concentrate cultivate. Nutre]urile concentrate sunt administrate `n cantit\]i reduse [i au rolul de a echilibra ra]ia `n principii nutritivi. Furajele concentrate administrate `n furajarea oilor reprezint\ adesea un amestec de porumb, [roturi, orz, maz\re, t\râ]e [i gozuri, iar cntit\]ile zilnice administrate variaz\ `ntre 0,1 [i 0,5 kg. ~n cazul oilor crescute `n gospod\riile popula]iei acestea primesc `nainte de f\tare porumb boabe sau uruit, precum [i t\râ]e de porumb [i grâu sau gozuri.

8.2. TEHNICA ALIMENTA}IEI OVINELOR
8.2.1. ALIMENTA}IA LA NIVELUL DE ~NTRE}INERE ~n condi]iile ]\rii noastre, alimenta]ia oilor la nivelul de `ntre]inere corespunde perioadei de var\ pân\ la debutul unui nou ciclu reproductiv. ~n acest interval ra]iile sunt constituite `n totalitate din mas\ verde consumat\ direct de pe p\[uni sau paji[ti [i doar foarte rar oile beneficiaz\ [i de alte resurse furajere. Pe durata unui ciclu de produc]ie (gesta]ie, lacta]ie, repaus) cerin]ele nutri]ionale ale oilor variaz\ `ntr-un raport de 1:3 `n cazul cerin]elor energetice [i 1:4 `n cazul proteinelor, constatându-se o anumit\ succesiune a fazelor excedentare [i deficitare `n ceea ce prive[te - 375 -

Alimenta]ia ovinelor

aporturile respective fa]\ de cerin]ele fizilologice. Asigurarea strict\ a cerin]elor de `ntre]inere permite organismului s\-[i men]in\ greutatea constant\ [i s\ desf\[oare o activitate limitat\. De aceea estimarea cerin]elor nutritive cap\t\ o importan]\ deosebit\ când se are `n vederea ob]inerea unor produc]ii sporite.

Fig. 100. Evolu]ia necesarului de energie [i protein\ al unei oi cu lâna semifin\ `n greutate de 45 kg (dup\: I., Stoica)

Alternarea fazelor excedentare cu cele caracterizate prin deficite nutri]ionale induce o mare variabilitate a greut\]ii corporale pe durata unui ciclu de produc]ie. Astfel, `n cazul perioadelor cu un regim alimentar excedentar, organismul cre[te `n greutate [i `[i reconstituie propria rezerva biologic\ care, va fi utilizat\ `ntr-o perioad\ ulterioar\ când furajele administrate [i consumate sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ [i calitativ. Sporurile [i pierderile de greutate sunt descompuse `n elemetele urm\toare: masa corporal\ a oii mame, con]inutul tubului digestiv, evolu]ia dezvolt\rii produsului de concep]ie. Necesarul zilnic de `ntre]inere raportat la 100 kg greutatea vie, inclusiv cel pentru cre[terea normal\ a lânii este de 1,3 - 1,5 UNL; 70 80 PDI; Ca 4 - 6 g; P 3 - 4 g [i 15 mg caroten (I., Stoica, 1997). Comparativ cu perioada de stabula]ie, `n sezonul cald, când turmele sunt pe p\[une, cerin]ele de energie pentru `ntre]inere cresc cu 10 - 20 %, deoarece oile parcurg distan]e mai mari `n c\utarea hranei. - 376 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 66

Norme de `ntre]inere pentru ovine (I., Stoica, 1997)
Greutate vie (kg) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 UNL 0,28 0,42 0,52 0,58 0,65 0,72 0,77 0,81 0,86 0,90 PD (g) 22 32 40 45 50 55 60 64 66 70 PDI* (g) 40 47 54 61 Ca (g) 3,2 3,5 4,0 4,5 P (g) 2,2 2,5 3,0 3,5 Caroten (mg)

6 7 8 9 -

Not\: 2,5 g PDI/G0,75

Datorit\ ritmului continuu de cre[tere a lânii, cerin]ele proteice sunt de regul\ mai ridicate. Astfel, `n cazul unei oi cu o greutate corporal\ de 45 kg numai pentru cre[terea normal\ a lânii sunt necesare zilnic cca. 25 - 30 g PD. Trebuie f\cut\ `ns\ precizarea c\ excesul proteic nu atrage dup\ sine [i o cre[tere a cantit\]ii de lân\ deoarece ovinele nu-l tolereaz\, de aceea este necesar ca ra]iile administrate s\ fie echilibrate din punct de vedere energo-proteic. 8.2.2. ALIMENTA}IA OILOR ~N PERIOADA PREMERG|TOARE MONTEI Alimenta]ia [i `ndeosebi nivelul acesteia, precum [i starea de `ntre]inere `n care se afl\ oile `n perioada premerg\toare montei, reprezint\ factori cu o influen]\ deosebit\ `n exprimarea fecundit\]ii [i prolificit\]ii acestei specii. Pornind de la aceste considerente se impune s\ preciz\m faptul c\, `n stabilirea aporturilor nutri]ionale pentru aceast\ perioad\ se va pleca de la cerin]ele pentru `ntre]inere la care se adaug\ cele utile reconstituirii rezervelor corporale. ~n acest sens, tehnica frecvent utilizat\ este cunoscut\ sub denumirea de flushing [i const\ `n furajarea stimulativ\ a oilor `n ultimele 20 - 25 zile de dinainte debutului montei [i continuu\ aproximativ cu aceea[i perioad\ dup\ data montei. Stimularea - 377 -

Alimenta]ia ovinelor

consumului se poate realiza prin urm\toarele tehnici: reducerea gradului de `nc\rcare pe unitatea de suprafa]\; reducerea timpului de p\[unat la nivelul unei parcele; cre[terea cantit\]ii de furaje administrate [i `mbun\t\]irea calit\]ii gustative ale acestora; administratrea furajelor concentrate. Aceast\ tehnic\ este aplicat\ de mult timp `n diverse ]\ri, iar rezultatele ob]inute sunt superioare. Astfel, Wallace dup\ 21 zile de flushing a ob]inut `n cazul unor loturi constituite 61 % ovula]ii multiple fa]\ de 38 % rezultat `n cazul oilor care nu au beneficiat de o hr\nire stimulativ\, iar El Sheikh a constatat c\ ovulele totale fecundate sunt semnificativ superioare la oile care au beneficiat de aceast\ tehnic\ de hr\nire. Al]i autori (Lamming, 1961, Coop, 1966 [i Edey 1968) cita]i de I., Stoica `n 1997 confirm\ c\ num\rul ovulelor din momentul ovula]iei este superior la oile cu o greutate corporal\ mai mare, iar la mioare procentul de ovule depinde `n mare parte de dezvoltarea tractusului genital. Referitor la furajarea oilor adulte trebuie precizat faptul c\, pe durata perioadei de preg\tire pentru mont\, precum [i `n cursul primelor luni de la instalarea gesta]iei, trebuie evitate varia]iile bru[te, dese [i prea mari, deoarece pot favoriza apari]ia avorturilor embrionare [i reântoarcerea oilor `n c\lduri. }inând cont de toate aceste aspecte, `n mod practic necesarul de energie pentru `ntre]inere se suplimentaz\ cu 0,2 - 0,3 UNL `ncepând cu cca. 25 zile `nainte de data montei, iar necesarul de protein\ se va asigura la nivelul a 80 - 90 g PD/UNL. 8.2.3. ALIMENTA}IA OILOR ~N PERIOADA DE GESTA}IE ~n func]ie de unele modific\ri fiziologice gesta]ia cuprinde trei perioade distincte, iar pentru fiecare dintre acestea cerin]ele nutri]ionale sunt diferite. ~n condi]iile ]\rii noastre primele dou\ perioade ale gesta]iei se desf\[oar\ pe p\[une [i doar ultima parte are loc `n stabula]ie. ~n oricare din aceste perioade, ra]iile se alc\tuiesc `n func]ie de tipul, nivelul produc]iilor [i starea fiziologic\. Orientativ, pentru oile a c\ror greutate corporal\ medie este de 50 kg [i produc 5 kg lân\ ra]ia administrat\ va con]ine 2,4 SU, 1,8 UN, 180 g PBD. Pentru fiecare kg de lân\ produs `n plus, ra]ia administrat\ va con]ine - 378 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

suplimentar 0,15 UN [i 18 g PBD, iar pentru fiecare 10 kg greutate corporal\ peste limita de 50 kg, se adaug\ prin ra]ie 0,10 UN [i 10 g PBD. Fa]\ de necesarul zilnic, pentru indivizii `n greutate de 50 kg [i cu lân\ fin\ sau semifin\, precum [i pentru oile exploatate pentru mai multe produc]ii (carne-lân\, lân\ semifin\ - lapte, carne) necesarul nutri]ional se va majora cu 0,20 UN [i 20 PBD; `n cazul oilor exploatate pentru pielicele (Karakul [i meti[i) are loc o reducere cu 0,20 UN [i 30 g PBD, iar a celor cu lâna grosier\ diminuarea va fi cu cca. 0,30 UN [i 30 g PBD.. ~n prima parte a gesta]iei (luna I) are loc o dezvoltare liber\ a embrionului `n cavitatea uterin\, fixându-se pe pere]ii acesteia spre ziua a 16-a. ~ns\ pentru a preveni mortalit\]ile embrionare, majoritatea autorilor indic\ continuarea regimul alimentar aplicat `n perioada de mont\. ~n condi]ii optime `n prima lun\ cre[terea `n greutatea este superioar\ cre[terii tractusului genital [i al mamelei. ~n ultima parte a gesta]iei, tractusul genital [i al mamelei realizeaz\ cre[teri importante (tabelul 67). ~n partea a doua a gesta]iei (lunile 2 [i 3) datorit\ faptului c\ embrionul are un spor mai mic de cre[tere, cerin]ele nutritive aferente sunt practic neglijabile. ~n acest interval de timp are loc formarea [i definitivarea placentei [i se `nregistraz\ totodat\ [i o accelerare a dezvolt\rii ]esutului osos [i nervos. Acest aspect impune administrarea unor cantit\]i de furaje cu o u[oar\ dep\[ire a necesarului de `ntre]inere.
Tabelul 67

Evolu]ia masei tractusului genital [i al mamelei `n raport cu greutatea vie a oilor `n perioada de gesta]ie (Wallace, 1948)
Perioada de gesta]ie Oi gestante cu f\t\ri simple 28 - 56 zile 57 - 112 zile 113 - 140 zile 28 - 140 zile Oi gestante cu f\t\ri gemelare 28 - 56 zile 57 - 112 zile 113 - 144 zile 28 - 144 Evolu]ia greut\]ii vii (kg) 2,4 6,3 8,0 16,7 2,6 9,2 12,8 24,6 Evolu]ia tractusului genital [i al mamelei s.m.z. (kg) % (g) 30 50 280 50 130 400 0,8 2,4 8,1 11,3 1,6 7,4 11,2 20,2 7,2 21,5 71,3 100,0 7,6 36,9 55,5 100,0

- 379 -

Alimenta]ia ovinelor

~n cazul mioarelor aflate `n partea a doua de gesta]ie hrana se suplimenteaz\ cu 10 % UN [i 20 % PD, iar raportul nutritiv va avea valori de 1/4 - 1/7.
Tabelul 68

Cerin]e nutritive pentru oile aflate `n perioada a doua a gesta]iei
Greutatea vie (kg) 40 50 60 70 UN 0,9 - 1,0 1,1 - 1,2 1,2 - 1,3 1,3 - 1,4 PBD (g) 65 - 75 75 - 85 85 - 95 95 - 105 Ca (g) 7,0 7,5 8,3 9,0 Fosfor (g) 3,6 3,9 4,3 4,7

Ultima parte a gesta]iei (lunile 4 [i 5) se caracterizeaz\ printr-o evolu]ie ascendent\ a greut\]ii tractusului genital concomitent cu `naintarea `n vârst\. Aceast\ situa]ie impune administrarea unor cantit\]i suplimentare de substan]e nutritive pentru a nu for]a organismul oii mame s\ consume din rezerva proprie. Subnutri]ia duce la sl\birea organismului oii mame [i impune `n prim\ faz\ mobilizarea rezervelor corporale, iar dac\ aceast\ stare continuu\ organismul pierde din greutate. ~n continuare, dac\ aceast\ stare persist\ pot ap\rea probleme grave cum ar fi de pild\ toxiemia de gesta]ie care reprezint\ o tulburare nutri]ional\ cu o etiologie insuficient cunoscut\. Cu toate acestea, tot mai mul]i cercet\tori admit faptul c\ toxiemia de gesta]ie s-ar datora unei utiliz\ri anormale [i incomplete a lipidelor de rezerv\ [i se caracterizeaz\ printr-o cre[tere a acetonemiei, adic\ a con]inutului de corpi cetonici din sânge (acid ß-hidroxilic, acetone, acid aceto-acetic) care atrage dup\ sine o sc\dere a glicemiei. ~n aceast\ perioad\ nivelul sc\zut al alimenta]iei oii mame poate scurta `n medie cu 1,4 pân\ la 2,5 zile perioada total\ de gesta]ie (Wallace, 1948, Alexander, 1956, cita]i de I., Stoica, 1997). Acest aspect este deosebit de important deoarece, `n ultimile dou\ zile fetusul realizeaz\ sporuri medii zilnice cifrate `n jur de 200 g. Pentru ultimile dou\ luni de gesta]ie, `n structura ra]iei va predomina fânul de bun\ calitate. Orientativ o ra]ie pentru aceast\ faz\ fiziologic\ va cuprinde 1,5 - 2,0 kg fân, 0,5 - 1,0 kg vreji de leguminoase sau alte grosiere, 1 - 2 kg suculente [i 0,2 - 0,3 amestec de concentrate cultivate. Dac\ este posibil, introducerea concentratelor `n hrana oilor se

- 380 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

va realiza cât mai de timpuriu posibil, `ns\ progresiv (aspect denumit steaming) pentru a preg\ti mai bine oile `n vederea f\t\rii [i a lacta]iei ce va urma. 8.2.4. ALIMENTA}IA OILOR AFLATE ~N PERIOADA DE LACTA}IE Perioada de lacta]ie reprezint\ etapa ciclului de produc]ie `n care nivelul cerin]elor nutri]ionale atinge valorile cele mai mari. Aceste cerin]e nutritive ale oilor sunt `n strâns\ rela]ie cu produc]ia de lapte, compozi]ia chimic\ a acestuia [i randamentul de transformare a substan]elor nutritive din furaje `n substan]e nutritive implicate `n producerea laptelui. Imediat dup\ f\tare cre[te capacitatea de ingestie, `ns\ cu toate acestea, oile nu pot ingera cantit\]ile necesare de furaje pentru a acoperi nivelul cerin]elor din prima s\pt\mân\ de lacta]ie [i fac apel la mobilizarea rezervelor corporale, dar f\r\ riscuri patologice pentru oaie sau miel.
Tabelul 69

Cerin]e nutri]ionale pentru oile care al\pteaz\
Greutatea vie (kg) 40 50 60 70 UN 1,4 - 1,6 1,6 - 1,8 1,7 - 1,9 1,8 - 2,0 PBD (g) 135 - 142 143 - 165 153 - 170 165 - 190 Ca (g) 8,5 8,6 9,0 9,4 P (g) 4,8 5,0 5,2 5,4

~n perioada imediat urm\toare parturi]iei, aporturile insuficiente de protein\ [i energie se repercuteaz\ negativ asupra poten]ialului lactogen al oii mame, situa]ie `n care dezvoltarea mielului sufer\ deoarece imediat dup\ f\tare ace[tia nu pot valorifica [i alte surse furajere `n afara laptelui matern. ~n cazul oii mame ra]ia administrat\ va fi format\ din furaje cu ac]iune stimulativ\ a secre]iei lactogene [i va cuprinde: 1,5 kg fânuri de bun\ calitate sau mas\ verde; 1,5 kg vreji de leguminoase; 3 - 4 kg suculente (de preferat sfecla); 0,200 - 0,400 kg concentrate cultivate (administrate ca atare sau `n stare uruit\). - 381 -

Alimenta]ia ovinelor

Pentru oile mânz\ri aporturile nutritive pot fi determinate prin `nsumarea cerin]elor de `ntre]inere cu cele necesare produc]iei de lapte. ~n cazul oilor care se mulg, la acela[i nivel al produc]iei, cerin]ele nutritive nu difer\ prea mult comparativ cu cele necesare oilor care al\pteaz\. Pentru oile aflate `n lacta]ie, ra]iile vor trebui s\ acopere necesarul de substan]e nutritive corespondente evolu]iei produc]iei de lapte. ~n aceste condi]ii, datorit\ faptului c\ dup\ `n]\rcare produc]ia de lapte a oilor mulse poate fi cunoscut\ zilnic, cerin]ele nutri]ionale medii pot fi calculate direct pornind de la curba lacta]ie tip. ~ntrucât s-a constatat c\ nu exist\ o corela]ie pozitiv\ `ntre cerin]ele `n substan]e nutritive a oilor aflate `n prima parte a lacta]iei [i capacitatea de ingestie a acestora, oile mame aflate `n lacta]ie vor consuma din rezerva biologic\ proprie pentru acoperirea acestor cerin]e. ~n condi]iile ]\rii noastre lacta]ia oilor `ncepe din stabula]ie [i se `ncheie `n perioada de p\[unat. ~nc\rcarea digestiv\ a ra]iei administrate oilor mânz\ri depinde `n principal de greutatea lor vie [i de produc]ia de lapte.

Fig. 101. Administrarea concentratelor la oile aflate `n perioada de al\ptare

- 382 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

}inând cont de aceste considerente, putem conchide c\ sursele furajere care contribuie la asigurarea necesarului de substan]e nutritive sunt diferite. Astfel, `n prima parte a perioadei de muls (care succede fazei de al\ptare a mieilor) ra]ia zilnic\ va cuprinde orientativ urm\toarele sorturi [i cantit\]i de furaje: 1,5 - 2,5 kg fibroase din care cca. 2/3 fânuri de bun\ calitate [i 1/3 grosiere; 2 - 3 kg suculente; 0,2 0,4 kg amestec de concentrate cultivate.
Tabelul 71

Cerin]e nutri]ionale pentru oile mânz\ri
Greutatea vie (kg) 40 50 60 70 UN 1,3 - 1,5 1,4 - 1,6 1,5 - 1,7 1,6 - 1,7 PBD (g) 110 - 125 115 - 130 120 - 140 125 - 145 Ca (g) 6,2 6,5 6,9 7,3 P (g) 3,7 3,9 4,1 4,3

Partea a doua a lacta]iei se desf\[oar\ pe parcursul perioadei de p\[unat [i `n general necesarul zilnic de substan]e nutritive este asigurat de masa verde (8 - 10 kg/zi/individ). Perioada de stabula]ie va trebui precedat\ de o alta de trecere sau de acomodare de la un regim nutri]ional la altul. ~n acest sens, pentru perioada de acomodare se impune ca seara [i diminea]a, timp de cca. 14 zile s\ se administreze `n furajarea oilor tainuri de fibroase care `ns\ se vor reduce treptat pân\ la `nlocuirea complet\ cu masa verde. 8.2.5. TEHNICA ALIMENTA}IEI BERBECILOR Alimenta]ia berbecilor trebuie dirijat\ de a[a manier\ `ncât ace[tia s\ se afle tot timpul anului `ntr-o condi]ie bun\ de reproduc]ie, evitându-se administrarea unor ra]ii excedentare care ar putea favoriza `ngr\[area acestora. }inând cont de specificul activit\]ii de reproduc]ie, `n cazul furaj\rii berbecilor se disting trei perioade (preg\tire pentru mont\, mont\ [i repaus sexual) care presupun unele modific\ri de structur\ [i nivel al alimenta]iei. Perioada preg\titoare pentru mont\. ~n vederea preg\tirii reproduc\torilor masculi pentru o nou\ campanie de mont\, se impune ca `ncepând cu cca. 60 zile `nainte de debutul activit\]ii de reproduc]ie, la - 383 -

Alimenta]ia ovinelor

nivelul ra]iilor s\ aib\ loc o cre[tere a valorii energo-proteice, vitaminice [i minerale. De regul\ perioada preg\titoare pentru mont\ se desf\[oar\ pe durata p\[unatului [i `n acest fel, `n func]ie de condi]iile concrete, pe lâng\ aportul nutre]ului verde (7 - 9 kg) zilnic vor fi administrate furaje fibroase [i concentrate `n cantit\]i de cca. 0,5 - 1,0 kg [i respectiv 0,2 0,4 kg. Deoarece `n cele mai multe cazuri necesarul proteic se echilibreaz\ prin proteinele din masa verde, `n func]ie de starea de `ntre]inere [i dezvoltare se pot administra [i cantit\]i reduse de nutre]uri proteice vegetale. Perioada de mont\ presupune o ridicare a valorii nutritive a ra]iei. Acest deziderat se va asigura prin cre[terea cantit\]ii de furaje concentrate administrate zilnic pân\ la 1 kg/zi/individ. Concentratele se vor administra `n dou\ tainuri zilnice. Primul tain va fi administrat diminea]a [i va con]ine 1/2 din cantitatea total\, iar cel de al doilea tain va cuprinde partea a doua de concentrate, care `ns\ va fi consumat\ dup\ ora 16. Trecera de la o structur\ a ra]iei la alta se va realiza treptat deoarece berbecii sunt sensibili la schimbarea regimului de hran\. Perioada de repaus sexual [i `ndeosebi `n prima parte a acesteea se va administra o ra]ie care va facilita refacerea st\rii de `ntre]inere a berbecilor ce au avut o activitate sexual\ intens\. Apoi, `ntre]inerea pân\ la scoatrerea la p\[une se realizeaz\ pe baza nutre]urilor fibroase, suculente [i adausuri de concentrate. Ra]ia zilnic\ administrat\ va fi compus\ din cca. 1,0 - 1,5 kg fibroase, grosiere 0,5 - 1,0 kg, suculente 1,0 - 2,0 kg [i 0,2 - 0,3 kg concentrate. ~n perioada de p\[unat un consum zilnic de 10 - 12 kg mas\ verde poate asigura `n mare parte necesarul de substan]e nutritive.
Tabelul 72

Cerin]e nutri]ionale pentru berbeci `n perioada de mont\
Greutatea vie (kg) 70 80 90 100 110 Regimul de utilizare la mont\ 2 monte/zi 4 monte/zi 5 - 6 monte/zi UN PBD (g) UN PBD(g) UN PBD (g) 1,3 - 2,6 120 - 140 1,5 - 1,7 185 - 200 1,8 - 1,9 225 - 245 1,5 - 1,6 130 - 145 1,6 - 1,8 195 - 225 1,9 - 2,0 240 - 275 1,6 - 1,7 134 - 155 1,7 - 1,9 220 - 245 1,9 - 2,1 265 - 290 1,7 - 1,9 155 - 170 1,8 - 2,0 240 - 265 2,0 - 2,2 280 - 325 1,8 - 2,0 165 - 180 1,9 - 2,1 255 - 280 2,1 - 2,3 315 - 330

- 384 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

8.2.6. TEHNICA ALIMENTA}IEI TINERETULUI OVIN
Specificul alimenta]iei mieilor `n perioada de al\ptare. Pentru

mielul recent f\tat schimbarea mediului intern cu cel extern poate fi nefavorabil [i `n unele cazuri chiar fatal dac\ nu se ]ine cont de unele m\suri cu caracter tehnic [i organizatoric. Mai mult de cât atât, odat\ desprins din mediul intern mielul nu mai beneficiaz\ de substan]ele nutritive din embriotrof. ~n faza fetal\ a dezvolt\rii, embriotroful nu poate satisface `n totalitate cerin]ele fetusului [i atunci intervine schimbul direct realizat prin intermediul placentei `ntre mam\ [i embrion. Embriotroful este o emulsie de culoare alb-ro[cat\ [i este constituit din leucocite, eritrocite, celule epiteliale, nuclei celulari, gr\simi, o cantitate mai mare de substan]\ albuminoidic\ [i provine din secre]ia glandei uterine (componente histerogene) [i `n mare parte din sângele ajuns la suprafa]a mucoasei uterine, ca urmare a ruperii capilarelor din profunzimea submucoasei (componente hematogene). Con]inutul embriotrofului este de 10,5% substan]e de natur\ albuminoid\, 1,25 % gr\simi, diferite s\ruri [i ap\, fiind deci foarte asemen\tor celui specific colostrului, motiv pentru care mai este denumit [i lapte uterin. Trecerea substan]elor nutritive de pe suprafa]a mucoasei uterine `n interiorul sacului embrionar se realizeaz\ prin fenomene fizice cum ar fi cele de osmoz\ [i difuziune. Vilozit\]ile procorionului reprezint\ c\ile prin care datorit\ acestor fenomene fizice, substan]ele nutritive ajung `n prim\ faz\ la nivelul celulelor gastrulei, apoi prin pere]ii veziculei ombilicale ajung `n vasele viteline. Dup\ f\tare mielul este scos de sub influen]a total\ a mediului intern, iar ca o condi]ie esen]ial\ a suprave]uirii acestuia apare necesitatea consumul de colostru `nc\ din primele dou\ ore de la contactul cu noul mediu. Datorit\ calit\]ilor imunologice, nutritive [i laxative ale colostrului, acesta este indispensabil mieilor `n perioada imediat\ parturi]iei. Se consider\ c\ `n primele dou\ ore dup\ expulzare trebuie consumat\ o cantitate minim\ de 8 - 10 g colostru/kg greutate vie. ~n situa]ia `n care din anumite cauze un miel nu poate beneficia de colostru de la mama sa, pentru a putea suprave]ui acesta trebuie aplecat la o alt\ oaie care a f\tat `n aceea[i zi, sau i se poate administra colostru de vac\. - 385 -

Alimenta]ia ovinelor

~n condi]ii normale de `ntre]inere a oilor mame practic al\ptarea natural\ a mieilor nu implic\ probleme deosebite. ~n cazul `n care aceasta nu dispune de cantit\]i suficiente de lapte sau este furajat\ cu nutre]uri alterate [i `nghe]ate apar complica]ii alimentare la nivelul mieilor. Al\ptarea artificial\ poate fi o solu]ie `n cazul `n care oaia mam\ moare sau are mamit\ [i este recomandat\ a fi aplicat\ doar `n situa]ia `n care nici o alt\ oaie nu accept\ mielul respectiv. Mieii se obi[nuiesc u[or cu consumul furajelor uscate. Astfel, de la vârsta de 12 - 18 zile se recomand\ administrarea fânului de foarte bun\ calitate [i a concentratelor. Pentru a favoriza consumul altor surse de hran\, ar fi bine ca dup\ vârsta de 20 zile s\ se treac\ la separarea mieilor [i accesul acestora la oile mame doar pentru suptul de prânz. Pe durata nop]ii mieii pot r\mâne cu oile mame, urmând ca diminea]a s\ fie separa]i [i dirija]i spre compartimente special amenajate. ~n aceste compartimente vor fi plasate hr\nitorile cu furaje fibroase, cele cu amestecul de concentrate [i ad\p\torile. Consumul furajelor [i apetitul pentru acestea cre[te progresiv. ~n continuare, `n cazul mieilor care realizeaz\ sporuri zilnice de cca. 170 g pân\ la vârsta de 65 zile când pot avea 15 kg, necesarul zilnic se asigur\ [i prin administrarea unor ra]ii care vor con]ine 0,5 kg SU 0,4 U.N. [i 40g P.B.D.

Fig. 102 Cre[terea separat\ a mieilor

- 386 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Specificul alimenta]iei tineretului ovin `n]\rcat. ~n func]ie de vârst\ [i greutate corporal\, `n cazul tineretului provenit din f\t\ri timpurii, dup\ `n]\rcare mieii trebuie s\ primeasc\ prin intermediul ra]iilor administrate zilnic cca. 0,20 - 0,35 kg fân de bun\ calitate, apoi treptat suculente pân\ se ajunge la un consum de 1,0 - 1,5 kg. ~n cazul mieilor proveni]i din f\t\ri mai târzii, suculentele vor fi `nlocuite cu mas\ verde, `ns\ `n ambele situa]ii zilnic se vor administra [i cca. 0,15 0,25 kg amestec de concentrate cultivate. Cerin]ele nutri]ionale `n cazul tineretului ovin de pr\sil\ sunt prezentate pe categorii, `n tabelul 73. ~n general, alimenta]ia tineretului ovin `n]\rcat [i re]inut pentru pr\sil\ nu ridic\ probleme deosebite. Cu toate acestea, `n cazul tineretului ovin aflat `n plin\ perioad\ de dezvoltare, administrarea unor nutre]uri cu un con]inut energetic mai mic de 0,8 UFC/kg S.U. atrage dup\ sine o reducere a vitezei de cre[tere. Pentru perioada de stabula]ie, `n cazul tineretului ovin cu vârsta cuprins\ `ntre 6 - 12 luni, se pot administra ra]ii constituite din fânuri (1,0 - 1,5 kg), suculente (1,0 -1,5 kg) [i concentrate (cca 0,25 kg). Adaosul mineral va fi reprezentat de 5 10 g calciu furajer [i fosfor dicalcic [i 5 - 8 g sare. ~ntre 12 [i 18 luni ra]iile pot con]ine vara doar nutre]uri verzi, iar cu 25 zile `nainte de debutul campaniei de mont\ pot fi suplimentate cu 0,20 - 0,30 kg concentrate.
Tabelul 73

Cerin]e nutri]ionale pentru tineretul ovin de reproduc]ie
Cerin]e nutri]ionale/100 kg greutate vie Vârsta (luni) 3-5 5-6 6-8 8 - 11 11 - 15 15 - 20
Tineret apar]inând raselor cu lân\ fin\ [i semifin\ Tineret apar]inând raselor exploatate pentru carne

UN 2,8 2,7 2,3 1,8 1,7 1,6

PBD (g) 325 300 250 175 160 125

UN 3,1 2,8 2,7 2,4 1,9 1,7

PBD (g) 475 450 350 255 200 150

- 387 -

Alimenta]ia ovinelor

8.2.7. TEHNICA ALIMENTA}IEI OVINELOR SUPUSE ~NGR|{|RII
~ngr\[area mieilor. Mieii de lapte reprezint\ categoria de tineret aflat `n perioada de al\ptare, sacrificat `ns\ la vârste [i greut\]i mici. Sacrificarea se face la vârsta de 4 - 5 s\pt\mâni, când mieii au greut\]i corporale cuprinse `ntre 8 [i 12 kg. Anual, din aceast\ categorie `n ]ara noastr\ sunt sacrifica]i prim\vara cca. 1 - 1,5 milioane indivizi. ~n esen]\ la mieii de lapte, alimenta]ia de baz\ o constituie laptele matern [i furajele suplimentare administrate sugarilor. Furajarea tineretului `ngr\[at. ~n func]ie de sporul mediu zilnic [i data livr\rii, alimenta]ia se poate baza pe consumul furajelor verzi cu sau f\r\ adaos de concentrate. ~n cazul tineretului `ngr\[at intensiv pân\ la atingerea greut\]ii vii de 45 kg se impune ca ra]ia zilnic\ s\ asigure 1,3 kg SU, 1,4 UN, 150 g PBD [i 4 g sare. Pentru tineretul ovin `ngr\[at semiintensiv, cerin]ele zilnice sunt de 1,4 kg SU, 1,4 UN, [i 115 g PBD [i pot fi asigurate prin masa verde consumat\ prin p\[unat. Pentru fazele ce se desf\[oar\ `n stabula]ie, necesarul zilnic poate fi asigurat prin intermediul unei ra]ii a c\rei structur\ este urm\toare: 1 kg fân, 1 kg grosiere, 1,5 kg suculente, cca. 2,5 - 3,0 kg porumb siloz [i dup\ caz concentrate. Recondi]ionarea oilor adulte are ca deziderate imediate `mbun\t\]irea calitativ\ a carcasei [i `nsu[irilor c\rnii. Dup\ reforma anual\, ovinele scoase din circuitul productiv sunt separate pe turme [i supuse unui proces de refacere a ]esuturilor musculare. Durata acestei ac]iuni este variabil\ `n func]ie de starea ini]ial\ a oilor [i se poate desf\[ura pe parcursul a 4 sau 6 s\pt\mâni. De regul\ recondi]ionarea se desf\[oar\ pe p\[une unde oile primesc [i un plus de cca. 300 g concentrate, iar m\rimea turmei poate fi de 150 - 200 indivizi. ~n cazul `n care acest proces se desf\[oar\ `n stabula]ie, oile sunt lotizate `n func]ie de starea lor de `ntre]inere (aproximativ 50 indivizi/lot) iar ra]ia zilnic\ este reprezentat\, orientativ, de 3 - 4 kg semisiloz sau 2,5 kg fân [i fibroase [i 3 - 4 kg de nutre]uri `nsilozate. ~n vederea complet\rii ra]iei zilnice oile mai pot beneficia [i de un supliment de 0,3 - 0,5 kg concentrate/individ. Sporurile medii zilnice sunt `n general mici (cuprinse `ntre 70 [i 100 g/zi), iar consumurile specifice variaz\ `ntre 8 [i 9 UN.

- 388 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL 9
SISTEME TEHNOLOGICE DE EXPLOATARE A OVINELOR
Exploatarea ovinelor reprezint\ o preocupare str\veche a omului [i const\ `n punerea `n valoare a capacit\]ii de produc]ie `n diferite condi]ii de mediu. ~ntr-un sens mai larg exploatarea reprezint\ totalitatea m\surilor tehnice [i organizatorice, biologice [i economice, elaborate `n scopul cre[terii poten]ialului productiv [i se refer\ la `ntre]inerea, reproduc]ia [i nu `n ultimul rând la alimenta]ia ovinelor. ~n stabilirea sistemelor tehnologice de exploatare se ]ine seama de caracteristicile geografice ale zonelor de cre[tere, de cerin]ele biologice ale ovinelor, de forma de proprietate, etc. Acestea pot fi luate `n considerare separat, dar de regul\ `mpreun\, deoarece se condi]ioneaz\ reciproc, iar atunci când exprimarea lor este la nivel superior se creaz\ condi]ii favorabile ob]inerii unor produc]ii mari [i cu grad ridicat de economicitate. Modul [i nivelul de `ntrep\trundere a diferitelor elemente determin\ caracterul exploat\rii dup\ gradul de intensivizare [i dup\ tipul sectorului respectiv (gospod\resc sau industrial).

9.1. SISTEME DE EXPLOATARE {I ~NTRE}IERE A OVINELOR
~n elaborarea [i aplicarea sistemelor de `ntre]inere [i exploatare se ]ine cont de influen]a factorilor naturali [i a celor social-economici, a c\ror `ntrep\trundere determin\ caracterul exploat\rii. }inând cont de toate aceste elemente, atât `n ]ara noastr\ cât [i la nivel mondial, s-au elaborat [i sunt aplicate diverse sisteme de exploatare a ovinelor. ~n func]ie de gradul de intensificare a exploat\rii, clasificarea acestor sisteme este urm\toarea: extensiv, intensiv [i semiintensiv. - 389 -

Sisteme tehnologice de exploatare

9.1.1. SISTEMUL EXTENSIV DE EXPLOATARE Este aplicat pe scar\ larg\ de cresc\torii de ovine din sectorul privat fiind utilizat `n toate zonele ]\rii. Gradul ridicat de utilizare al acestui sistem deriv\ din faptul c\ nu necesit\ investi]ii mari, fiind din acest punct de vedere cel mai economic, deoarece se bazeaz\ pe valorificarea direct\ a paji[tilor pe parcursul perioadei de p\[unat [i a resturilor vegetale ocazionale (vara [i toamna), precum [i a fânului, cocenilor, paielor [i vrejilor pe durata iernii. Sistemul extensiv de exploatare este aplicat pe larg `n zonele montane, submontane [i de deal. ~n condi]iile concrete din fiecare zon\ a ]\rii, exploatarea ovinelor acest sistem poate fi aplicat\ `n dou\ variante tehnologice. Exploatarea ovinelor `n transhuman]\ tradi]ional\ este aplicat cu prec\dere de c\tre cresc\torii particulari din zonele montane (Poiana Sibiu, Vâlcea, Novaci, Bistri]a, etc.) [i const\ `n transferul turmelor pe durata iernii `n zone cu climat mai blând. Acest sistem prezint\ marele avantaj c\ necesit\ investi]ii extrem de reduse iar turmele valorific\ resturile vegetale pân\ `n prim\var\, `ns\ prezint\ neajunsul c\ adeseori se valorific\ numai par]ial poten]ialul productiv al animalelor. Urcarea oilor `napoi la munte are loc de regul\ prim\vara `n luna mai, unde r\mân pân\ toamna târziu (octombrie sau noiembrie). Transhuman]a este un obicei str\vechi `n cazul cresc\torilor din zonele montane. Cu privire la acest aspect, scrieri referitoare la fenomenul transhuman]ei din Transilvania `n Valahia au fost publicate [i de filozoful [i jurnalistul englez Jeremy Bentham `nc\ din anul 1785. Exploatarea oilor `n condi]ii de semitranshuman]\ const\ `n pendularea turmelor de la munte `n zonele depresionare [i invers `n func]ie de succesiunea anotimpurilor. Astfel, oile sunt duse pe p\[unile montane timp de 4 - 5 luni, dup\ care urmeaz\ o perioad\ de p\[unat de una sau dou\ luni `n zone joase, fiind valorificat\ astfel iarba uscat\ r\mas\ necosit\. Perioada de p\[unat este urmat\ de una de trecere la stabula]ie care, de multe ori este foarte scurt\, dup\ care urmeaz\ iar\[i scoaterea la p\[une. Cu toate c\ aceast\ variant\ presupune [i o perioad\ de stabula]ie, investi]iile efectuate `n amenajarea ad\posturilor sunt minime deoarece, `n acest scop sunt folosite materiale ieftine locale. - 390 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n ambele tipuri de exploatare, reproduc]ia este sezonier\ iar scuccesiunea anotimpurilor determin\ modific\ri accentuate `n evolu]ia modului de `ntre]inere. De asemenea, utilizarea acestui mod de exploatare, prezint\ marele neajuns c\ nu permite aplicarea unui program concret de ameliorare a ovinelor. Sistemul pendular este paracticat cu succes `n diverse ]\ri transoceanice ca Australia, Noua Zeeland\, Uruguai, Argentina, precum [i `n zonele cu climat mediteranian din Europa (Spania, Olanda, Belgia, Fran]a, Grecia, Italia). Condi]iile climaterice [i vegeta]ia bogat\ de pe tot parcursul anului din aceste ]\ri, permit men]inerea turmelor pe p\[une `n cea mai mare parte a anului, `n condi]iile `n care atât reproduc]ia cât [i produc]ia sunt de tip intensiv. 9.1.2. SISTEMUL INTENSIV DE EXPLOATARE Este aplicat cu prec\dere `n zonele cerealiere din ]ara noastr\ [i `ndeosebi `n sectoarele `n care sunt crescute nuclee de elit\. Aplicarea sistemului intensiv de exploatare se poate face `n stabula]ie permanent\ sau prin `ntre]inerea efectivelor de oi pe paji[ti naturale, cultivate sau ameliorate. Aplicarea sistemului intensiv de exploatare se poate realiza, `n func]ie de o serie de caracteristici ale zonei, sau de condi]iile existente `n cadrul fiec\rei exploata]ii, `n dou\ variante de `ntre]iere: `n stabula]ie permanent\ la ad\post [i `n stabula]ie sezonier\ cu `ntre]inere pe p\[une vara [i la ad\post iarna. ~ntre]inerea oilor pe durata stabula]iei se poate realiza `n ad\post [i padoc `n sezonul rece [i `n padoc sau pe tronsoane cu podea din gr\tar `n sezonul cald. ~ntre]inerea `n stabula]ie permanent\ este paracticat\ `n cazul tineretului ovin la `ngr\[at [i mai rar `n cazul celui de `nlocuire. ~n cadrul acestei variante, `n func]ie de condi]iile concrete, precum [i de zona geografic\ [i ras\, aplicarea se poate face `n dou\ variante de `ntre]inere: `n stabula]ie permanent\ cu administrare ra]iei sub form\ de amestec unic [i stabula]ie permanent\ cu furajare bazat\ `n mare parte pe mas\ verde cosit\. reprezint\ de fapt o prelungire a condi]iilor asigurate pe durata iernii [i `n sezonul cald. {i `n cadrul acestei variante tehnologice pot fi `ntâlnite `n - 391 Stabula]ie permanent\ cu furajare pe baza amestecului unic,

Sisteme tehnologice de exploatare

func]ie de condi]iile de `ntre]inere dou\ subvariante: `ntre]inere pe sol `n padoc sau `n ad\post [i pe tronsoane cu pardoseala din gr\tare. Hrana se administraz\ la discre]ie sub form\ de amestecuri unice constituite din diferite sortimente de furaje. Acest amestec se realizeaz\ deobicei din 50 - 55 % fibroase (1/2 coceni [i paie [i 1/2 fânuri din diferite sortimente) 30 - 35 % suculente [i aproximativ 10 - 20 % furaje concentrate. Toate aceste nutre]uri sunt m\cinate [i apoi amestecate, realizându-se astfel, atât o `mbun\t\]ire a `nsu[irilor gustative cât [i o m\rire a digestibilit\]ii ra]iei. De asemenea, furajarea ovinelor cu amestec unic reduce considerabil pierderile de furaje, spore[te consumabilitatea fibroaselor [i elimin\ posibilitatea consumului selectiv. Stabula]ia permanent\ cu hr\nire bazat\ pe furajele verzi. Se poate aplica pe toat\ perioada sezonului cald [i const\ `n administrarea masei verzi cosit\ [i p\lit\, extinzându-se deci pe durata perioadei de vegeta]ie a plantelor. Cu toate c\ este considerat\ o variant\ neeconomic\, aplicarea acestui sistem d\ rezultate foarte bune `n cazul cre[terii tineretului ovin de pr\sil\ `n sistem intensiv. Dintre avantajele pe care le confer\ aplicarea acestei variante enumer\m: asigur\ utilizarea integral\ a produc]iei de mas\ verde, elimin\ consumul selectiv al plantelor; favorizeaz\ o cre[tere a coeficientul de consumabilitate a plantelor; limiteaz\ infesta]iile parazitare. Utilizarea acestei variante de `ntre]inere prezint\ [i unele dezavantaje deoarece induce o cre[tere a cheltuielilor cu furajarea [i unele reduceri ale consumului de hran\, fiind astfel posibile apar]ia unor efecte negative `n exteriorizarea poten]ialului productiv. ~ntre]inerea oilor `n stabula]ie sezonier\, reprezint\ varianta cea mai utilizat\ atât `n Europa cât [i `n ]ara noastr\. Astfel, `n Belgia, Olanda, Fran]a [i alte ]\ri europene cu un climat anual mai blând, oile sunt `ntre]inute aproape pe toat\ durata anului pe p\[une, fiind aduse [i `ntre]inute `n ad\posturi doar pe durata f\t\rilor [i prima parte a perioadei de al\ptare. Pe durata perioadei de p\[unat oile sunt `ntre]inute pe p\[uni naturale sau paji[ti cultivate [i irigate, creindu-se astfel posibilitatea ca acestea s\ poat\ beneficia atât de mi[care cât [i de o furajare adecvat\. ~n condi]iile ]\rii noastre perioada de p\[unat se `ncadreaz\ `n intervalul aprilie - noiembrie, iar `nfiin]area unor paji[ti cultivate [i irigate nu exclude folosirea [i a altor resurse furajere ocazionale locale ce pot ap\rea `n anumite perioade anuale.

- 392 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n cazul paji[tilor sem\nate [i irigate se impune trecerea la p\[unatul sistematic, prin `mp\r]irea suprafe]ei de p\[unat `n parcele. P\[unile artificiale pot fi destinate p\[unatului doar dup\ ce `n prealabil, cel pu]in 2 ani, au fost folosite fie ca fâne]e fie pentru mas\ verde cosit\. P\[unatul se organizeaz\ pe parcele, iar delimitarea acestora se face cu ajutorul gardurilor confec]ionate din material lemnos, plas\ de sârm\, gard electric, gard viu, etc. Suprafa]a parcelei de p\[unat este dependent\ de unele caracteristici legate de productivitatea plantelor ce alc\tuiesc covorul ierbos, de `nc\rc\tura pe hectar, de ritmul de refacere a plantelor, de posibilit\]ile de irigare, etc.

Fig. 103 Gard din plas\ de sârm\ pentru delimitarea parcelelor

Dup\ parcelarea suprafe]ei totale se va trece la p\[unatul succesiv al acestora. Timpul de revenire pe aceea[i parcel\ este dependent de natura suprafe]ei, de num\rul de animale [i de durata refacerii covorului ierbos. Astfel, `n cazul p\[unilor naturale o parcel\ poate fi p\[unat\ timp de 5 - 6 zile, revenindu-se `n acela[i loc dup\ minim 25 zile de repaus. ~n cazul parcelelor cultivate, p\[unarea se va face `n reprize de 3 - 5 zile, cu revenire dup\ minim 12 zile, interval `n care covorul ierbos poate ajunge la o `n\l]ime de cel pu]in 8 cm. Sistemul intensiv de exploatare prezint\ o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt: concentrarea [i specializarea efectivelor; permite ameliorarea rapid\ a efectivelor de ovine; sunt valorificate la un - 393 -

Sisteme tehnologice de exploatare

nivel superior aproape toate resursele furajere; permite mecanizarea [i automatizarea principalelor luc\ri; asigur\ sporirea productivit\]ii muncii; permite ob]inerea unor produc]ii sporite `n condi]ii de eficien]\ economic\. Sistemul intensiv de exploatare d\ rezultate foarte bune `n condi]iile utiliz\rii raselor ameliorate, de mare productivitate, [i a meti[ilor. 9.1.3. SISTEMUL SEMIINTENSIV DE EXPLOATARE Acest sistem de exploatare, reprezint\ de fapt o `mbinare a caracteristicilor specifice sistemelor descrise anterior. ~ns\, acest sistem presupune renun]area la transhuman]\ [i `ntre]inerea oilor pe durata iernii `n ad\posturi corespunz\toare [i completarea deficitului de furajare a diverselor categorii de ovine, iar `n perioada de vegeta]ie oile sunt `ntre]inute pe p\[uni corespunz\toare. Cu toate acestea, tehnologia semiintensiv\ poate fi considerat\ una de sine st\t\toare, fiind utilizat\ frecvent `n exploatarea oilor din ]ara noastr\. Prim\vara, oile sunt scoase pe p\[uni de bun\ calitate, iar pe durata verii dup\ recoltarea cerealelor p\ioase sunt valorificate [i resursele furajere de pe miri[ti. De asemenea, sunt utilizate [i alte resurse furajere ocazionale, iar toamna porumbi[tile. Oile sunt `ntre]inute pe p\[une pân\ toamna târziu dup\ care, odat\ cu c\derea primelor z\pezi sunt retrase la saivan. ~n perioada de stabula]ie, alimenta]ia oilor se bazeaz\ pe modificarea modului de prezentare a furajelor (netocate sau tocate). ~n cazul `n care furajele sunt tocate, administrarea acestora se face sub form\ de amestec unic. Dup\ caz, se intervine [i cu administrarea sub form\ m\cinat\ sau uruit\ a unei anumite cantit\]i de concentrate cultivate. ~n condi]iile prezente `n care `n agricultur\ s-a achimbat forma de proprietate [i se fac primii pa[i spre o economie de pia]\, eficien]a economic\ hot\r\[te `n ultim\ instan]\ aplicarea unui anumit sistem. Zonele de relief iar `n cadrul acestora factorii geoclimatici, perioada de vegeta]ie [i durata anotimpurilor, determin\ atât direc]ia principal\ de exploatare, cât [i sistemul tehnologic aplicat. Astfel, `n zonele de [es pot fi crescute `n sistem semiintensiv sau intensiv cu foarte bune rezultate economice rasele de oi ameliorate [i specializate pentru anumite produc]ii [i `ndeosebi a celor de lân\, carne, precum [i meti[ii acestora. - 394 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n zonele de deal [i de podi[ se pot cre[te `n sistem semiintensiv [i intensiv meti[i [i rase mixte de carne-lân\, lân\ semifin\-lapte-carne, lân\ semigroas\-lapte, pielicele [i lapte. De asemenea, la `ncruci[\ri pot fi utiliza]i [i reproduc\tori din rase specializate pentru diferite produc]ii, ori apar]inând unor rase prolifice din import sau create `n zonele respective. ~n zonele montane, ]inând cont de specificul geoclimatic, se prevede cre[terea `n continuare a raselor [i popula]iilor produc\toare de lân\ de covoare, lapte [i carne, care sunt adaptate acestor condi]ii.

9.2. OPERA}II TEHNOLOGICE PRIVITOARE LA ~NGRIJIREA OILOR
Pe durata unui an calendaristic ovinele au nevoie de o serie de `ngrijiri specifice sezonului respectiv. ~n acest sens, trebuie f\cut\ precizarea c\ exist\ opera]ii tehnologice diferite atât pentru perioada de p\[unat cât [i pentru durata de stabula]ie, dar [i unele cu caracter permanent. ~ngrijirea oilor `n perioada de stabula]ie. Condi]iile climaterice [i carcateristicile biologice ale speciei ovine, impune ad\postirea pe timp nefavorabil [i de iarn\ a efectivelor de oi, pentru a le feri astfel de influen]a negativ\ a vânturilor [i ploilor reci de toamn\ târzie, sau de z\pada [i gerurile iernii. De aceea, [tiindu-se faptul c\ tocmai `n perioada de stabula]ie se desf\[oar\ cea mai mare parte a gesta]iei, precum [i f\tarea [i prima parte a al\pt\rii mieilor, se impune urm\rirea atent\ a efectivelor, precum [i efectuarea corect\, la timp [i dup\ un anumit program, a diverselor opera]ii tehnologice de `ngrijire. ~n perioada de stabula]ie activitatea zilnic\ `n sectorul cre[terii [i exploat\rii ovinelor se deruleaz\ pe o arie mai restrâns\ limitându-se la suprafa]a padocurilor, saivanelor [i fermei. Având `n vedere caracteristicile biologice ale speciei, saivanele sunt folosite doar `n zilele cu intemperii. ~n zilele de iarn\, f\r\ ger [i viscol oile pot fi `ntre]inute [i furajate `n padocurile aferente saivanelor cu acces liber `n interior [i pot r\mâne dup\ caz aici [i pe durata nop]ii. ~n cazul raselor }urcan\ [i par]ial }igaie care dup\ cum se [tie sunt rustice [i rezistente, oile pot fi cazate `n ad\posturi simple de tip [opron sau copertin\, iar `n zonele montane acestea ierneaz\ adesea `n od\i. ~n exploatarea de tip gospod\resc, `ntre]inerea oilor pe durata perioadei de stabula]ie se face pe a[ternut permanent, uscat [i `mprosp\tat - 395 -

Sisteme tehnologice de exploatare

zilnic. ~n scopul prevenirii deprecierii lânii, a[ternutul va fi reprezentat de paie uscate, evitându-se utilizarea cojilor de floarea soarelui, rumegu[ului sau paielor tocate. Furajele vor fi administrate fie sub form\ de amestec unic fie ca atare, nefiind indicate cele care prezint\ degrad\ri, muceg\iri sau cele `nghe]ate, deoarece se pot induce `mboln\viri, mortalit\]i sau avorturi `n cazul oilor gestante. Administrarea furajelor se va face `n hr\nitori specifice acestei specii care vor fi dispuse `n padoc. Furajarea `n interiorul saivanelor se face de regul\ `n cazul oilor aflate `n maternitate [i doar `n perioadele extrem de geroase pentru celelalte categorii. O aten]ie deosebit\ se va acorda asigur\rii apei potabile, programându-se ad\parea de dou\ ori pe zi. Dup\ f\tare se va efectua [i codinitul oilor, iar cur\]irea ongloanelor se va face ori de câte ori este nevoie. Pentru perioada de stabula]ie, saivanul va fi compartimentat corepunz\tor, asigurându-se astfel zone lini[tite pentru cuplurile de oi mame cu miei, iar `ntr-un loc ferit de curen]i de aer se va amenaja mielarul pentru furajarea suplimentar\ a mieilor. Pentru a favoriza instalarea unor reflexe condi]ionate pozitive [i a nu deranja efectivul de oi `n diferite perioade din zi, se impune elaborarea unui program cadru de activitate zilnic\, care s\ ]in\ cont de cerin]ele acestei specii.

Fig. 104 Toaleta ongloanelor la ovine

- 396 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

~n cazul `n care se practic\ transhuman]a [i oile sunt `ntre]inute sub cerul liber, este necesar ca acestea s\ fie ferite de vânturile puternice, fiind protejate fie de perdele, fie de versan]ii dealurilor [i suprafe]ele `mp\durite care se interpun pe direc]ia vântului dominant.

Fig. 105 Mielarul

~ngrijirea oilor `n perioada de p\[unat. Anticipat scoaterii oilor

la p\[une, efectivul de oi va fi supus unor observa]ii individuale privitoare la starea de s\n\tate [i a celei generale. Cu acest prilej, dup\ caz, se va efectua t\ierea ongloanelor, codinitul oilor, tunderea lânii din jurul ochilor la indivizii la care prezen]a acesteia poate afecta vederea, etc. De asemenea, vor fi efectuate la timp vaccinurile contra bolilor parazitare [i a celor infecto-contagioase, iar cu câteva zile `nainte de debutul p\[unatului oile vor intra `ntr-o perioad\ de obi[nuire treptat\ cu masa verde. Pe ansamblu, `n perioada de p\[unat munca de `ngrijire se u[ureaz\ deoarece dispar o serie de activit\]i considerate ca fiind grele `n perioada de stabula]ie. Dintre muncile care presupun un efort mai mare `n perioada de p\[unat amintim: mulsul, men]inerea cur\]eniei zilnice `n strung\ [i târl\. Pentru a preveni murd\rirea lânii, `n zilele ploioase târla va fi mutat\ ori de câte ori este nevoie, sau oile vor fi retrase seara la saivan dac\ p\[unea este `n apropierea acestora. ~n acela[i scop, pân\ la tunsul oilor se va evita [i parcurgerea unor drumuri pline de praf sau noroi. - 397 -

Sisteme tehnologice de exploatare

Zilnic, pe durata perioadei de p\[unat se va urm\ri starea de s\n\tate a animalelor, intervenindu-se dup\ caz cu medicamenta]ia specific\ sau alte forme de tratament. Dup\ tundere, la circa 10 - 15 zile se va efectua `mb\ierea antiscabioas\ cu scopul de a combate atât scabia cât [i al]i parazi]i. ~n cazul `n care `n turm\ au ap\rut afec]iuni podale, oile respective vor fi izolate din efectiv [i tratate contra necrobacilozei. ~n zilele c\lduroase de var\, direc]ia de `naintare a turmei `n timpul p\[unatului va fi `mpotriva vântului [i cu soarele `n spate. ~n perioadele caniculare [i `n intervalul dintre orele 11 [i 15 turmele pot fi retrase de pe p\[une [i ]inute la umbr\ sub copaci sau sub umbrare [i [oproane, prelungindu-se `ns\ p\[unatul dup\ mulsoarea de sear\. Ad\parea oilor pe durata perioadei de p\[unat se va face la surse salubre, evitându-se ad\parea `n ape st\t\toare deoarece pot fi infestate cu diver[i parazi]i. Oile mânz\ri vor fi mulse de trei ori pe zi pân\ spre jum\tatea verii, dup\ care se trece la dou\ mulsori, iar mai târziu la una singur\ pân\ la `n]\rcarea oii. Pentru oile sterpe, categoriile de tineret [i berbeci, timpul prev\zut pentru mulsul mânz\rilor va fi `nlocuit cu perioade de repaus sau se va continua p\[unatul.

Fig. 106 P\[unatul oilor `n zonele de deal

- 398 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

9.4. DIFERITE TIPURI DE AD|POSTURI PENTRU OVINE
Cre[terea oilor [i `ndeosebi `ntre]inerea acestora `n perioada de stabula]ie, necesit\ construirea unor ad\posturi pentru a le feri de intemperiile specifice sezonului rece. Unitatea constructiv\ de baz\ destinat\ caz\rii oilor pentru perioada de stabula]ie o reprezint\ saivanul. Aceste ad\posturi sunt de regul\ mai simple [i mai pu]in costisitoare comparativ cu cele destinate altor specii de interes zootehnic. Saivanele nu au rolul de a ap\ra corpul oilor de frig ci de viscole, vânturi puternice, ploi toren]iale reci [i de lung\ durat\. Pe durata f\t\rilor, ad\posturile asigur\ protec]ia mieilor deoarece ace[tia sunt extrem de sensibili la frig, vânt [i umezeal\. Solu]iile constructive adoptate `n cazul construirii saivanelor sunt stabilite `n func]ie de num\rul de animale pe exploata]ia agricol\ respectiv\ sau `n func]ie de sistemul [i tehnologia de cre[tere aplicat\. ~n func]ie de tehnologia de exploatare, ad\posturile pot fi gospod\re[ti sau tradi]ionale [i industriale. Dup\ felul construc]iilor [i `n raport cu condi]iile locale de clim\ ad\posturile pentru ovine pot fi `nchise (`n zonele reci) [i deschise (`n zonele temperate). Indiferent de solu]ia constructiv\ adoptat\, saivanele trebuie s\ `ndeplineasc\ o serie de facilit\]i referitoare la organizarea interioar\ corespunz\toare, s\ fie func]ionale [i s\ asigure confortul necesar pe durata perioadei de stabula]ie. Astfel, orice ad\post destinat caz\rii ovinelor trebuie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele condi]ii: - s\ asigure protec]ie contra frigului excesiv; - s\ men]in\ factorii de microclimat `ntre limitele optime; - s\ dispun\ de spa]ii suficiente de hr\nire, mi[care, `ngrijire [i odihn\ pentru animale; - s\ faciliteze derularea procesului de munc\. Ad\posturile de tip gospod\resc sunt specifice exploat\rii oilor `n sistem extensiv [i semiintensiv [i au diferite capacit\]i. Acest tip de ad\posturi sunt frecvent `ntâlnite [i `n exploata]iile particulare din toate zonele ]\rii. Construirea acestora se realizeaz\ foarte u[or, folosindu-se `n acest scop materiale locale ieftine, specifice fiec\rei zone a ]\rii. - 399 -

Sisteme tehnologice de exploatare

Dup\ solu]iile constructive adoptate, ad\posturile de tip gospod\resc sunt de diferite dimensiuni [i forme. Astfel, pentru o mai bun\ protejare a padocului de vânturi se pot construi saivane `n form\ de semicerc, de L [i U. Amenajarea interioar\ a saivanelor const\ `n `mp\r]irea `nc\perii `n boxe pentru fiecare categorie de ovine [i pe st\ri fiziologice. Delimitarea dintre compartimente se poate realiza pe una sau dou\ din laturi, cu gr\tarele `n care se administreaz\ hrana. Hr\nitorile pot fi construite cu front de furajare fie pe o singur\ parte fie pe ambele p\r]i, asigurându-se un spa]iu de furajare de 15 - 25 cm pe individ `n condi]iile furaj\rii la discre]ie [i de 30 - 35 cm `n cazul administr\rii ra]iei zilnice `n trei tainuri. ~ntre]inerea animalelor se face pe a[ternut permanent, men]inut curat [i uscat [i `mprosp\tat ori de câte ori este nevoie. ~n condi]iile `n care nu se poate asigura ap\ `n permanen]\, sau când aceasta a `nghe]at se impune ad\parea oilor de dou\ ori pe zi. Ad\posturile de tip industrial sunt specifice sistemelor de exploatare cu un anumit grad de intensivizare. De regul\ ad\posturile de tip industrial sunt liniare, favorizând gruparea oilor `n boxe pe categorii [i st\ri fiziologice. Acest tip de saivane prezint\ pe una din laturi [i padocuri `n care oile mame, berbecii de reproduc]ie [i tineretul de `nlocuire au acces liber. Compartimentarea interioar\ a saivanelor va cuprinde boxe separate pentru oi gestante, maternitate, precum [i boxe destinate cre[terii separate a mieilor. Compartimentul pentru oile gestante poate fi complet `nchis sau de tip [opron, calculându-se 1,4 m2 pentru fiecare individ. ~n ultimile zile de gesta]ie oile vor fi ferite de temperaturile sc\zute. Maternitatea cuprinde 2 - 3 boxe comune pentru f\tare, precum [i un num\r corespunz\tor de boxe individuale. Condi]ia principal\ este asigurarea a[ternutului uscat [i a microclimatului corespunz\tor. Boxele [i compartimentele din saivane sunt confec]ionate din panouri mobile, permi]ând astfel modificarea dup\ caz a num\rului [i formei acestora, `n func]ie de situa]iile concrete. Boxele individuale pot fi utilizate [i `n scopul obi[nuirii mioarelor cu proprii produ[i [i accept\rii imediate a acestora. Factorii de microclimat vor fi dirija]i [i men]inu]i `ntre limitele optime specifice acestei specii. Astfel, umiditatea relativ\ din ad\posturi - 400 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

trebuie s\ fie `ntre 60 % [i 80 %, temperatura optim\ cuprins\ `ntre 100 [i 160 C `n compartimentele `n care sunt prezen]i [i mieii [i minim 50 C `n cele `n care sunt cazate doar categorii adulte de ovine. Indiferent de categoria de ovine, `n compartimente temperatura maxim\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 280 C. Referitor la viteza curen]ilor de aer, optim ar fi ca la nivelul animalelor ace[tia s\ nu `nregistreze deplas\ri mai mari de 0,2 0,3 m/secund\ `n condi]iile `n care temperatura este `ntre limite optime [i maximum 1 m/ secund\ `n cazul `n care temperaturile dep\[esc 200 C. De asemenea, concentra]ia `n CO2 va fi de maximum 30 % din volum; NH3 0,02 mg/litru; H2S 0,01 mg/litru [i NTG 250 mii/m3 (I., Coman, 1985). ~n situa]ii obi[nuite de exploatare, sub raportul condi]iilor de microclimat `n sezonul rece, saivanul de tip tradi]ional men]ine temperatura la valori mai ridicate [i cu o vitez\ a curen]ilor de aer mai redus\, `ns\ cu o concentra]ie mai mare de amoniac. Saivanele de tip industrial cu pardoseala din gr\tare prezint\ neajunsul c\ viteza curen]ilor de aer este mai mare, iar temperatura `nregistreaz\ valori minime, `ns\ au avantajul c\ men]in umiditatea [i concentra]ia de amoniac la valori reduse.

9.4. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SAIVANE
~n func]ie de solu]iile constructive [i de sistemul de exploatare adoptat, se disting trei tipuri principale de saivane: `nchise, semideschise [i deschise. Saivanele `nchise sunt de dimensiuni mai mari [i au to]i pere]ii construi]i. ~n cazul `n care num\rul efectivelor de ovine nu este prea mare, `ntr-un saivan de acest tip, dup\ o prealabil\ compartimentare interioar\ poate fi ad\postit efectivul total. Saivanele `nchise au de regul\ dimensiuni mai mari, iar u[ile sunt mai largi pentru a permite atât organizarea interioar\ corepunz\toare cât [i intrarea mijloacelor mecanizate [i circula]ia comod\ a `ngrijitorilor. De regul\ aceste saivane au pe peretele lateral longitudinal opus vântului dominant [i un padoc acoperit total sau par]ial cu copertin\, sub care sunt amplasate ieslele de furajare. Pe timp favorabil furajarea are loc exclusiv sub aceste padocuri, oile având acces liber pe toat\ durata zilei `n [i din interiorul saivanelor. Pe timp nefavorabil [i `ndeosebi `n zilele cu

- 401 -

Sisteme tehnologice de exploatare

temperaturi extrem de sc\zute furajarea oilor se va face `n interorul saivanelor. Saivanele semideschise au `n cele mai multe cazuri o copartimentare distinct\. Astfel, acestea prezint\ un compartiment deschis `n care este `ntre]inut tineretul ovin, berbecii [i oile mame pân\ `n preajma f\t\rii. Al doilea compartiment este `nchis complet [i reprezint\ aproximativ 30 % din suprafa]a total\ [i constituie zona `n care au loc f\t\rile. Acest ultim compartiment este prev\zut cu u[i [i ferestre, cu tavan situat la `n\l]imea de 2,5 - 3,0 m [i poate fi plasat fie la unul din capetele saivanului, fie `n partea central\ a acestora. Saivanele deschise prezint\ trei pere]i, lipsind cele din fa]\. ~n acest tip de saivane sunt ad\postite atât categoriile de tineret cu vârste mai mari de 6 luni, cât [i oile sterpe [i berbecii. ~n cazul `n care vântul sufl\ cu putere viscolind z\pada, sau dac\ vremea este geroas\, peretele care lipse[te poate fi improvizat din balo]i de paie, stuf, prelate sau alte materiale locale. Inventarul saivanelor. Pe lâng\ rolul principal de ad\postire a ovinelor, saivanele permit [i alte activit\]i `n cadrul fluxului tehnologic de cre[tere [i exploatare. Astfel, atât `n cazul saivanelor grupate cât [i `n cazul celor situate izolat `ns\ aproape de suprafe]ele de p\[unat, acestea trebuie s\ fie dotate cu mobilier [i echipament adecvat acestei specii de animale (pentru a permite ca activitatea zilnic\ s\ se desf\[oare normal). Aceast\ dotare se refer\ la echipamentul necesar pentru cazarea oilor, pentru furajare, ad\pat, muls, tuns [i alte lucr\ri. Ieslea pentru administrarea furajelor poate fi liniar\ sau circular\. Cele mai des `ntâlnite sunt cele liniare prev\zute `n partea superior\ cu un gr\tar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioar\ cu un jgheab `n care sunt administrate nutre]urile concentrate (au totodat\ [i rolul de colectare a scutur\turii din fân). Ieslele circulare pot fi utilizate `n furajarea mieilor [i a oilor gestante, deoarece prin modul de dispunere radial se evit\ `nghesuiala oilor.

- 402 -

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig.107 Hr\nitori liniare utilizate pentru administrarea fibroaselor

Pentru administrarea furajelor concentrate pot fi utilizate [i jgheaburi sau troci de form\ trapezoidal\ confec]ionate din scândur\.
Ad\p\torile utilizate pot fi automate sau de forma unor jgheaburi din lemn, ciment sau tabl\. Ad\p\torile automate cu nivel constant sunt dispuse la nivelul pardoselii pe p\]ile laterale ale ad\posturilor, iar jgheaburile sunt amplasate paralel cu unul din pere]ii longitudinali. ~n fermele cu efective mai mari de ovine sunt amplasate [i alte construc]ii anexe care servesc procesului de produc]ie [i anume: r\scol, camere pentru ciobani, farmacie, centru de tuns, magazia de furaje, buc\t\ria furajer\, erc. R\scolul este un amplasament ce serve[te la examinarea individual\ a oilor. ~n acest scop, oile trec printrun culuoar lat de 40 - 50 cm [i lung de 4 - 5 m, iar dup\ examinare acestea p\trund `n diferite ocoale dup\ cerin]e.

Fig.108. Punct de triere a ovinelor

- 403 -

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->