Sunteți pe pagina 1din 404

EDITURA CORSON

IASI 1998
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL I.

IMPORTAN}A, CRE{TEREA {I EVOLU}IA


EFECTIVELOR DE OVINE

1.1. IMPORTAN}A CRE{TERII OVINELOR

Diversitatea produselor, valoarea biologic\ deosebit\ [i


economicitatea ob]inerii acestora au f\cut ca din toate timpurile speciile
de ovine [i caprine s\ fie extrem de apreciate, bucurându-se totodat\ [i de
o aten]ie deosebit\ din partea cresc\torilor.
Cre[terea ovinelor sau “Ovicultura”, reprezint\ o ramur\ principal\
a zootehniei [i a avut o contribu]ie deosebit\ la dezvoltarea economic\ a
statelor cresc\toare, participând `n mod direct la `mbun\t\]irea nivelului
de trai al oamenilor, al\turi de celelalte sectoare specifice cre[terii
animalelor.
}inând cont de obiectivele care au stat la baza cre[terii ovinelor
de-a lungul timpului, cresc\torul a c\utat mereu s\ selec]ioneze [i s\
perfec]ioneze pentru cre[tere `n interesul s\u, doar acele animale care
corespundeau scopului urm\rit.
Astfel, s-au creat [i perfec]ionat grupe de rase specializate pentru
diferite produc]ii, existând `n prezent pe glob conform multor date
publicate `n literatura de specialitate peste 750 rase de ovine, având cele
mai diverse direc]ii de exploatare (carne, lapte, lân\, pielicele, bl\nuri).
~n acest context, este suficient s\ amintim c\ lâna fin\ se ob]ine
ast\zi `n cantit\]i mari de la mai multe rase, c\ exist\ `n prezent rase ce
produc frecvent peste 500 l lapte `ntr-o lacta]ie, c\ de la oile Karakul se
ob]in pielicele de o mare valoare estetic\ [i c\ exist\ rase cu o prolificitate
specific\ de peste 200 %.
Actualmente la efectivele crescute, produc]iile totale [i medii
`nregistreaz\ diferen]ieri accentuate `ntre ]\ri, `n func]ie de stadiul

-1-
Particularit\]ile ovinelor

economic [i de realiz\rile `nregistrate `n direc]ia exploat\rii [i amelior\rii


ovinelor, la care se adaug\ [i factorii de influen]\ naturali.
La noi `n ]ar\ diversitatea zonelor de relief, a condi]iilor
climaterice zonale [i ca urmare a m\surilor luate, s-au ob]inut `n ultimile
decenii progrese deosebite atât `n privin]a cre[terii [eptelului ovin cât [i `n
sporirea produc]iilor ob]inute de la aceast\ specie, `ns\ rezulatele la care
s-a ajuns `n etapa actual\ demonstreaz\ faptul c\ suntem departe de
performan]ele realizate de aceast\ specie `n alte ]\ri.
~n scopul ridic\rii poten]ialului biologic pentru toate produc]iile ce
fac obiectul cre[terii [i exploat\rii ovinelor, o aten]ie sporit\ trebuie
acordat\ selec]iei [i amelior\rii precum [i modului de valorificare a
fondului genetic existent, ]inându-se totodat\ cont de diversitatea
structurii raselor autohtone [i importate. ~n acest scop se impune
elaborarea unui program clar, precis [i eficient de ameliorare genetic\,
pentru fiecare tip morfo-productiv, [tiindu-se faptul c\ prin aplicarea
[tiin]ei amelior\rii rezultatele ob]inute sunt remarcabile la celelalte
speciile de interes zootehnic cu interval scurt `ntre genera]ii, `n timp ce
metodele de ameliorare aplicate la ovine au r\mas cele tradi]ionale, `n
prezent fiind foarte pu]in schimbate fa]\ de trecut.
Evolu]ia efectivelor sub aspect numeric plasa România `n deceniul
opt al acestui secol pe locul patru `n Europa, `ns\ dup\ anul 1990 `n
condi]iile nou create specifice trecerii spre o economie liber\ [i la alte
forme de proprietate, s-au manifestat unele aspecte negative cu influen]\
direct\ asupra num\rului de ovine [i impilicit asupra calit\]ii materialului
genetic crescut actualmente `n ]ara noastr\.
~n acest context, `n intervalul scurs din 1990 [i pân\ `n prezent, s-a
constatat o inversare a priorit\]ilor `n cre[terea ovinelor [i o aliniere la
tendin]ele europene [i mondiale, cu o accentuare deosebit\ asupra sporirii
produc]iei de carne, justificat\ `n prezent prin pre]urile practicate pe
pie]ele mondiale. ~n condi]iile ]\rii noastre se impune [i o intensificarea a
selec]iei ovinelor `n vederea sporirii produc]iei de lapte, realizându-se
astfel [i o eficientizare a cre[terii acestei specii.
Oile crescute actualmente `n România sunt extrem de heterogene
`n privin]a nivelului productiv, excep]ie f\când cele din rasa Merinos de
Palas care sunt recunoscute ca fiind bune produc\toare de carne [i lân\
fin\, motiv pentru care `n viitor se impune ca efectivele autohtone [i de
import crescute la noi s\ fac\ obiectul unor ac]iuni de selec]ie [i
ameliorare, `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i lapte.

-2-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Ridicarea poten]ialului productiv se poate realiza dup\ caz fie prin


selec]ia indivizilor de ras\ curat\, fie prin practicarea `ncruci[\rilor
industriale [i de ameliorare cu rase existente `n prezent `n ]ara noastr\,
precum [i cu altele vizate pentru a fi importate `n acest scop.
Alt\ cale de cre[tere a produc]iilor rezultate prin cre[terea [i
exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performan]elor reproductive la
efectivele existente [i `mbun\t\]irea tehnologiilor de cre[tere aplicate `n
cazul tineretului ovin, mergându-se atunci [i acolo unde condi]iile
concrete permit, pân\ la intensivizarea total\, `ns\ `n condi]ii de eficien]\
economic\.

1.2. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE PE GLOB

Caracteristicile de mediu, particularit\]ile biologice, posibilit\]ile


de asigurare a hranei, cerin]ele economice [i tradi]ia specific\ anumitor
zone ale globului, reprezint\ tot atâtea mijloace de influen]\ a r\spândirii
[i cre[terii ovinelor la nivel mondial.
Ovinele [i caprinele sunt specii caracterizate printr-o rezisten]\
organic\ ridicat\ [i o capacitate mare de adaptare la condi]iile de mediu,
fapt ce a determinat ca acestea s\ fie `ntâlnite pe zone extinse ale globului
cu caracteristici geo-climatice dintre cele mai diferite. Exist\ `ns\ [i zone
care nu sunt prielnice cre[terii ovinelor. Zonele improprii cre[terii
ovinelor sunt cele caracterizate printr-un regim de umiditate mare, asociat
fie cu temperaturi prea ridicate, fie cu temperaturi sc\zute care, au o
influen]\ negativ\ asupra s\n\t\]ii [i productivit\]ii ovinelor limitându-le
astfel arealul de r\spândire.
Pe parcursul timpului, la nivel mondial, evolu]ia numeric\ a
efectivelor de ovine a fost fluctuant\ fiind influen]at\ de o serie de factori
socio-economici. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 1 reiese c\ la
nivel mondial, efectivul de ovine a `nregistrat cre[teri importante `n
majoritatea continentelor, excep]ie f\când America de Nord [i Oceania,
unde se constat\ o descre[tere numeric\.
Exploatarea ovinelor `n condi]ii optime este posibil\ doar `n zonele
cu un climat temperat [i oceanic, cuprinse practic `ntre latitudinea nordic\
[i sudic\ de 400, `ntre limitele izotermelor medii anuale de -100C [i + 250 C
cu precipita]ii atmosferice sub 600 mm / an.
Spre exemplu, `n zona ecuatorial\ [i a tropicelor efectivul de ovine
existent este redus, excep]ie f\când platourile `nalte situate `n Africa,
-3-
Particularit\]ile ovinelor

America Latin\ [i Asia, pe când `n nordul extrem al Europei, Asiei [i


Americii de Nord, aproape c\ lipsesc.
Tabelul 1

Evolu]ia efectivelor de ovine pe plan mondial (mii cap.)*


(Sursa: Anuarul FAO [i A.S.R.-1996)
Specificare 1977 1980 1996
Africa 164.859 183.562 194.378**
Asia 293.778 324.561 333.610**
America de Nord 22.410 21.961 19.476**
America de Sud 102.563 107.790 112.435**
Europa 126.343 134.249 206.534**
Oceania 194.529 204.369 178.851***
Total mondial 1.044.316 1.120.092 1.708.302
Not\: * Nu sunt incluse efectivele existente `n toate ]\rile; ** Date neoficiale; *** Sunt incluse
numai efectivele crescute `n Australia [i Noua Zeeland\.

~n mod obi[nuit climatul cald dar uscat este propice cre[terii [i


exploat\rii ovinelor cu lân\ fin\ Merinos [i de pielicele de tip Karakul.
Ca o consecin]\ a adapt\rii speciei ovin\ la condi]iile de mediu,
oile crescute `n zonele semiaride au talia mai mic\ [i pigmenta]ia cutanat\
mai intens\, iar cele r\spândite `n zonele reci prezint\ o pigmenta]ie mai
slab\ [i au talia mai mare.
Condi]iile specifice climatului `ntâlnit `n diferite zone au contribuit
`n mod hot\râtor la formarea unor rase cu `nsu[iri morfologice
caracteristice [i cu produc]ii ridicate. Astfel, climatul oceanic din Marea
Britanie a contribuit la formarea unor rase precoce, cu dezvoltare
corporal\ accentuat\ [i performante din punct de vedere productiv.
Datorit\ `nsu[irilor valoroase [i capacit\]ilor superioare de adaptare la alte
condi]ii de mediu, aceste rase s-au r\spândit apoi `n diverse zone ale
globului, fiind ast\zi `ntâlnite atât `n Europa cât [i `n Oceania, America de
Nord [i America de Sud, unde sunt crescute fie `n ras\ curat\, fie utilizate
la `ncruci[\ri cu oi locale, participând totodat\ [i la formarea unor tipuri
noi de ovine.
}\rile situate `n partea continental\ a Europei [i `ndeosebi cele
aflate `n partea vestic\ [i central\, cresc rase [i tipuri de carne [i de carne-
lân\ (Germania, Fran]a, Italia, Polonia). Rasele de oi cu lân\ fin\ sunt
crescute cu prec\dere `n Spania, Portugalia [i Fran]a, iar cele specializate
pentru produc]ia de lapte sunt crescute [i exploatate `n mod deosebit `n
Fran]a, Italia, Spania [i Grecia.

-4-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~n Europa de sud-est (România, Bulgaria, Slovenia, Iugoslavia,


Croa]ia, Macedonia, Grecia, Turcia) se cresc oi din tipul morfoproductiv
de lân\ fin\, lân\ fin\-carne, lân\ grosier\-lapte, lân\ semifin\-lape [i de
pielicele.
~n zona estic\ a Europei situat\ pe teritoriul ex-sovietic, condi]iile
pedoclimatice foarte diverse concur\ la cre[terea unui `nsemnat efectiv de
ovine apar]inând unor tipuri morfo-productive variate (lân\ fin\, lân\-
carne, lân\ grosier\-lapte, carne-gr\sime [i pielicele). De asemenea, `n
aceste zone densitatea ovinelor este variabil\, crescând de la nord spre
sud.
~n Asia [i `ndeosebi `n ]\rile asiatice din ex-URSS, precum [i `n
Mongolia, Iran [i Afganistan, sunt crescute pe lâng\ oile specializate
pentru produc]ia de pielicele (Karakul, Sokolsk, Re[etilov, Malici) [i rase
cu aptitudini mixte (lâna grosier\ pentru covoare, lapte [i carne-gr\sime).
Tabelul 2

Evolu]ia efectivului de ovine `n principalele ]\ri cresc\toare (mii cap.)


(Sursa: A.S.R. 1996)
Specificare 1990 1994 1995
Africa de Sud 35.712 35.532 35.600
Argentina 31.871 23.408 23.370
Australia 170.857 132.241 33.200
China 211.821 217.638 240.395
Etiopia 40.160 38.400 38.400
Fran]a 13.030 12.449 12.570
India 164.588 163.156 163.110
Kazahstan 35.700 34.208 34.204
Nigeria 35.781 39.952 38.500
Noua Zeeland\ 58.915 51.484 50.610
Regatul Unit 29.521 29.300 29.484
România 15.067 11.642 11.086
Federa]ia Rus\ 58.200 43.561 34.543
Spania 27.700 27.232 26.568
Turcia 55.589 49.360 45.214

~n America Latin\ cele mai mari ]\ri cresc\toare de ovine sunt


Argentina [i Uruguay. ~n aceste ]\ri, precum [i `n Chile, Peru [i
Venezuela, sunt exploatate cu prec\dere oi care au lâna fin\, semifin\ [i
mixt\ [i de lân\-carne, precum [i meti[i de diferite genera]ii proveni]i din
`ncruci[area raselor engleze[ti de carne cu cele locale.

-5-
Particularit\]ile ovinelor

}\rile situate `n Africa cresc un num\r mai redus de ovine, dar


care apar]in `n marea lor majoritate unor tipuri primitive, tardive [i slab
productive exploatate pentru lân\ grosier\, lapte [i carne. Excep]ie face
sudul continentului unde condi]iile favorabile permit [i exploatarea `n
condi]ii optime a oilor cu lân\ fin\, a celor specializate pentru produc]ia
de carne [i pielicele. Aspectele legate de nivelul [i calitatea produc]iilor
ob]inute de la ovine vor fi tratate `n alte capitole.

1.3. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE


~N }ARA NOASTR|
Datele istorice p\strate pân\ `n prezent atest\ faptul c\ ovinele
sunt crescute pe teritoriul României `nc\ de la `nceputul form\rii acestui
stat, iar numero[i istorici, scriitori [i poe]i subliniaz\ contribu]ia acestei
specii la unitatea de limb\ [i tradi]ie a poporului român. Astfel, G.
C\linescu `n ,,Istoria literaturii române de la origini pân\ `n zilele noastre”,
arat\ c\ ,,balada Miori]a sintetizeaz\ existen]a pastoral\ a poporului
român”.
Referitor la cre[terea [i arealul ocupat de specia ovin\, `n anul
1983, A. Pop [i colab. ar\tau c\ ,,existen]a unor suprafe]e `ntinse de
p\[uni, configura]ia geografic\ [i climatul temperat, al\turi de cerin]ele
fa]\ de produc]iile ce se ob]in de la aceast\ specie, au determinat
r\spândirea ei pe `ntreg cuprinsul ]\rii, incluzând toate zonele de relief”.
Oile crescute `n ]ara noastr\ pân\ `n a doua jum\tate a secolului al
XIX-lea erau reprezentate `n principal de rasa }urcan\, diverse popula]ii
de Stogo[\ [i un efectiv mai redus de ovine }igaie. Aceste efective erau
`ns\ neameliorate [i se caracterizau prin rezisten]\ organic\ deosebit\,
adaptabilitate ridicat\ [i rusticitate accentuat\.
Dup\ anul 1860, datorit\ conjuncturii interna]ionale favorabile,
efectivul de ovine din România a crescut progresiv, ajungându-se practic
`n circa 60 de ani la o dublare a acestuia (tabelul 3).
La nivel mondial, România era `n 1980 pe locul 10 `n ceea ce
prive[te efectivul de oi [i pe acela[i loc la produc]ia de lân\, ocupând de
asemenea [i un loc `n primele ]\ri produc\toare de carne. Actualmente `n
]ara noastr\ efectivele de oi crescute s-au redus cu peste 30 % comparativ
ce cele existente la `nceputul anului 1990. ~n prezent efective mai mari
sunt crescute `n jude]ele Timi[, Boto[ani, Ia[i, Sibiu [i Neam].

-6-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 3

Evolu]ia efectivului de ovine `n ]ara noastr\ (mii cap.)


Anul Efectiv Anul Efectiv
1860 4.411 1938 10.086
1890 5.002 1966 13.125
1897 6.848 1976 13.875
1916 7.811 1982 17.288
1920 8.700 1990 15.067
1925 12.950 1994 11.642
1930 11.920 1995 11.086

-7-
Particularit\]ile ovinelor

CAPITOLUL II.
ORIGINEA, DOMESTICIREA, FORMAREA
RASELOR {I PARTICULARIT|}ILE
BIOECONOMICE ALE OVINELOR DOMESTICE
2.1. FORMELE S|LBATICE DE OVINE
Cunoa[terea formelor primare din care au derivat rasele actuale de
ovine este util\ atât pentru procesul de ameliorare prin selec]ie, cât [i
pentru crearea de noi rase mai rezistente la condi]iile de mediu [i cu un
poten]ial productiv superior.
Asupra originii formelor actuale de ovine, opiniile [i teoriile sunt
`mp\r]ite, deoarece de-a lungul timpului, `n urma numeroaselor mi[c\ri de
efective, au avut loc amestecuri [i `ncruci[\ri `ntâmpl\toare, la care
ulterior, pe durata exploat\rii s-a ad\ugat [i interven]ia omului.
~n general, atunci când se urm\re[te stabilirea str\mo[ilor din care
au derivat formele domestice, se au `n vedere urm\toarele elemente sau
caractere comune: forma [i m\rimea cozii, forma [i m\rimea coarnelor,
`nsu[irile `nveli[ului pilos [i anumite particularit\]i de natur\ anatomic\.
~n func]ie de aceste elemente, se desprinde concluzia c\ formele actuale
de ovine au origine polifiletic\, provenind `n principal din Muflon, Arkar
[i Argal.
Din punct de vedere a sistematicii zoologice, oaia domestic\ (Ovis
aries) face parte ca [i celelalte genuri - Capra, Hemitragus, Pseudovis [i
Ammotragus, din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, ordinul
Ungulata, subordinul Paricopitate, clasa Mammalia. Se consider\ c\
celelalte patru genuri men]ionate nu au participat la formarea oilor
domestice deoarece, prin hibridare nu se ob]in produ[i fecunzi.
Formele s\lbatice ale genului Ovis, pot fi clasificate `n dou\ grupe,
`n func]ie de afinitatea sau lipsa de afinitate `n procesul de reproduc]ie fa]\
de oile domestice. ~n prima grup\ sunt incluse speciile s\lbatice care au
afinitate reproductiv\ atât `ntre ele cât [i cu actualele rase de ovine. Din
-8-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

aceast\ grup\ fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal [i Ovis montana.
Datorit\ acestui fapt, se presupune c\ aceste forme s\lbatice sunt de fapt [i
str\mo[ii actualelor rase de ovine.
Toate aceste forme sunt `n general de talie mic\, mijlocie [i mare,
posed\ glande interdigitale la toate membrele [i au fose lacrimale
pronun]ate. Glanda mamar\ este format\ din dou\ jum\t\]i [i dou\
mameloane; coada cilindric\ sau lat\ acoperit\ `ns\ pe `ntreaga lungime
cu lân\ sau jar. Masculii au un miros caracteristic pronun]at.
Muflonul este cel mai mic reprezentant al formelor s\lbatice [i
cuprinde dou\ subspecii [i anume: Muflonul european (Ovis musimon) [i
Muflonul asiatic (Ovis orientalis).
Muflonul european este `ntâlnit [i `n prezent `n zonele montane
din sudul Europei, `n Corsica [i Sardinia. Tr\ie[te `n turme de 50 - 60
indivizi conduse de un mascul viguros.

Fig.1. Muflonul european (dup\: Doehner)

Masculii au greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, culoarea robei brun-


ro[cat\, de nuan]\ mai `nchis\ pe partea superioar\ a corpului [i mai
deschis\ pe abdomen, extremit\]ile membrelor [i bot; prezint\ coarne
triunghiulare de forma unei spirale incomplete, cu vârfurile `ndoite spre
marginile laterale ale gâtului. Femelele prezint\ aceea[i culoare `ns\ de
nuan]e mai deschise [i uniform distribuit\ pe suprafa]a corpului.
Din Muflonul european au derivat formele primitive de oi cu coada
scurt\ cum ar fi cele din nordul Rusiei, Poloniei, Germaniei [i nord-vestul
Sco]iei (Romanov, Friz\, Oaia de Heidschnüke, etc.).
Muflonul asiatic este considerat ca fiind str\mo[ul s\lbatic al oilor
ciute din Europa [i Asia, precum [i al unora cu p\r din Africa. Este
r\spândit `n Iran, Himalaia [i Tibet. Ovis orientalis este [i str\mo[ul oii
-9-
Particularit\]ile ovinelor

palustre (Ovis palustris) care, reprezint\ cea mai veche form\ domestic\
din Europa (Bavaria de Sud [i Elve]ia).
Ovis vignei, sau oaia de step\, este reprezentat\ de Arkar (Ovis
arkar) [i Urial (Ovis cycloceros).

Fig. 2. Ovis vignei arkar (dup\: Doehner)

Ambele tipuri tr\iesc `n turme de pân\ la 100 indivizi [i ocup\ un


areal `ntins situat la est de Marea Caspic\ spre vestul extrem pân\ `n
mun]ii Himalaia
Ovis cycloceros (Urialul, sau oaia cu coarne dispuse `n form\ de
cerc), este `ntâlnit\ `n general `n acela[i areal ocupat de Arkar, precum [i
`n Pakistan [i nord-vestul Indiei. Comparativ cu Arkarul, are o dezvoltatre
corporal\ mai mare [i o culoare gri-g\lbuie. Din aceast\ form\ au derivat
oile actuale cu membre `nalte, coad\ lung\, coarne lungi r\sucite `n form\
de tirbu[on [i cele cu lâna mixt\ [i aspr\ `ntâlnite `n Africa, Tibet [i
Himalaia.
Ovis ammon (Argalul), reprezint\ forma s\lbatic\ cu cea mai
accentuat\ dezvoltare corporal\, masculii având talia de pân\ la 1 m,
lungimea corpului de aproximativ 2 m [i o greutate de peste 200 kg. Aria
de r\spândire este reprezentat\ de ]inuturile muntoase `ntinse din Asia
Central\, Tibet [i Peninsula Kamciatka. Tr\ie[te `n turme cu un num\r
mai mic de indivizi (5 - 30), masculii au coarne mari, puternice [i

- 10 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

spiralate, iar la femele coarnele sunt mai mici [i mai pu]in curbate. De
asemenea, Argalul are coada scurt\, culoarea robei este gri-g\lbuie cu
nuan]e mai deschise pe zonele superioare [i inferioare ale corpului [i fa]a
intern\ a membrelor, iar `n partea inferioar\ a gâtului prezint\ o coam\
deschis\ la culoare.

Fig.3 Ovis Argali (dup\: Doehner)

Spre deosebire de celelalte forme s\lbatice [i domestice, la care


gesta]ia dureaz\ 5 luni, la Argal aceasta se `ntinde pe parcursul a 7 luni.
Aceast\ form\ s\lbatic\ este considerat\ ca fiind str\mo[ul oilor primitive
cu talia mare, lâna mixt\ [i fesa gras\, gr\sime-carne (Gissar, Edilbaiev,
Saradjinsk, etc). Prin `ncruci[area masculilor de Argal cu oi Merinos
precoce s-a ob]inut o nou\ ras\ de ovine (Arharomerinos) care, este foarte
bine adaptat\ zonelor situate la altitudini de peste 2000 m din mun]ii
Kazahstan.
Ovis montana (oaia de munte), este `ntâlnit\ `n grupe de 10-15
indivizi `n nord-estul Siberiei, Alaska [i Canada. Se caracterizeaz\ `n
general prin urm\toarele elemente definitorii: coada scurt\, talia de
105 cm, lungimea de 90 cm, culoarea robei este alb\ cu zone dungate
dispuse pe partea superioar\ a corpului. Din cadrul acestei specii mai face
parte [i varietatea Ovis borealis cunoscut\ [i sub denumirea de Ovis
nivicola, sau oaia de z\pad\, `ntâlnit\ `n prezent `n nordul Siberiei [i `n
Kamciatka. Aceast\ form\ s\lbatic\ face trecerea spre Argal, cu care se
aseam\n\ foarte mult.

- 11 -
Particularit\]ile ovinelor

2.2. DOMESTICIREA OILOR


Primele oi au fost domesticite `nc\ din timpuri preistorice, cu cca.
6-8 mii ani `.e.n. Ca [i `n cazul celorlalte specii , domesticirea a avut loc `n
urm\toarele etape succesive: captivitatea, `mblânzirea [i apoi
domesticirea propriu-zis\. Exist\ date istorice care confirm\ faptul c\
omul din epoca bronzului [tia s\ transforme laptele `n brânz\ [i lâna `n
]es\turi, ceea ce denot\ urm\rirea evident\ a unui scop precis `n ac]iunea
de domesticire. Cu timpul, când oaia a devenit un animal util vie]ii
omului, acesta a `nceput s\ o utilizeze [i ca mijloc de schimb, contribuind
astfel al\turi de ceilal]i factori la diversificarea [i r\spândirea formelor
domestice.
Referitor la locul `n care au avut loc primele domesticiri, se
presupune c\ primul centru a fost reprezentat de zona de sud-vest a
Asiei, pe teritoriul actual al Irakului [i Turkmeniei, unde la `nceput a fost
domesicit Arkarul din care mai târziu au rezultat oile cu coada lung\
(dolycura) [i cele cu coada groas\ (platyura) care, mai apoi s-au r\spândit
`n Europa [i Asia. Al doilea centru, este considerat ca fiind situat
geografic `n sudul Europei, unde s-a domesticit Muflonul, din care mai
târziu au ap\rut oile cu coada scurt\ (brachyura) [i, care odat\ cu migra]ia
popoarelor au fost aduse [i `n partea nordic\ a continentului. Al treilea
centru `l constituie zona Asiei Centrale, unde a avut loc domesticirea
Argalului, din care ulterior au derivat oile cu fesa gras\ (steatopyga),
r\spândite ast\zi `n aproximativ aceea[i zon\.

2.3. MODIFIC|RILE SURVENITE CA URMARE


A DOMESTICIRII OILOR
~n urma domesticirii, ca urmare interven]iei omului [i a noilor
condi]ii de mediu, la ovinele domestice comparativ cu formele s\lbatice
din care provin, au ap\rut diferen]ieri majore.
Astfel, rasele formate sub influen]a direct\ a factorilor de mediu
natural sunt primitive, rustice [i tardive, rezistente [i foarte bine adaptate
la condi]iile `n care s-au format, `ns\ dau produc]ii reduse (}urcana,
}igaia [i altele). ~n schimb multe din rasele de oi crescute [i exploatate `n
prezent, s-au format prin interven]ia omului `n dirijarea factorilor de
mediu, precum [i prin artificializarea condi]iilor de cre[tere [i `ntre]inere

- 12 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

coroborate cu aplicarea unor metode de ameliorare (rase culturale). A[a au


ap\rut actualele rase perfec]ionate [i specializate pentru diverse produc]ii
(rasele engleze[ti de carne, Karakul, Friz\, etc).
O mare parte din modific\rile survenite `n urma domesticirii au
ap\rut treptat, decurgând unele din altele, iar altele brusc. Modific\rile
ap\rute pot fi clasificate `n func]ie de natura lor astfel: modific\ri
morfologice [i modific\ri fiziologice.
Modific\ri morfologice. Primele modific\ri care au avut loc `n
evolu]ia ulterioar\ a ovinelor au vizat conforma]ia corporal\. Aceasta s-a
modificat spre direc]ia de produc]ie `n care a fost orientat\ cre[terea oilor,
existând ast\zi rase specializate pentru anumite produc]ii [i cu o
conforma]ie corporal\ caracteristic\. ~n schimb, ca urmare a domesticirii,
talia oilor s-a modificat `n mic\ m\sur\.
Modific\ri esen]iale au ap\rut `ns\ la nivelul cozii, fiind `ntâlnite
ast\zi atât oi cu coada scurt\ (sub 13 vertebre coccigiene) cât [i oi cu
coada lung\ (peste 13 vertebre coccigiene). Sunt de asemenea [i rase de oi
cu coada groas\, caracter ce lipse[te la formele s\lbatice. Astfel, oile
Kurdiuk au trei vertebre coccigiene, iar la }igaie, }urcan\ [i Merinos
num\rul acestora este cuprins `ntre 14 - 22 (Novacov citat de A. Pop [i
colab., 1983). Lungimea [i conforma]ia cozii reprezint\ criterii principale
`n clasificarea raselor de ovine.
Pielea, la formele domestice, este mai moale [i mai elastic\,
formând la unele rase pe diferite regiuni ale corpului numeroase cute
(Merinos). La alte rase formate `n condi]iile aride specifice stepei, sub
piele s-au dezvoltat ]esuturi adipoase cu rol de rezerv\ biologic\ (Kurdiuk
[i Karakul).
Modific\ri esen]iale au ap\rut [i la nivelul ,,`mbr\c\min]ii
piloase”. Astfel, `n timp ce la formele s\lbatice corpul este acoperit cu p\r,
la oile domestice `mbr\c\mintea piloas\ este reprezentat\ de lân\.
Alt\ `nsu[ire morfologic\ supus\ modific\rilor ap\rute `n urma
domesticirii este [i culoarea. La `nceput formele s\lbatice aveau o culoare
mai uniform\ (brun ro[cat\), apoi `n urma interven]iei omului aceasta a
c\p\tat o mare variabilitate, `ntâlnindu-se ast\zi rase pigmentate diferit.
Aceast\ variabilitate a pigmenta]iei robei la ovine a fost posibil\, ca [i la
celelalte specii, prin apari]ia leucismului [i melanismului, `n timp ce
culoarea caracteristic\ formelor s\lbatice este tot mai rar `ntâlnit\ la
actualele oi domestice.
Modific\ri fiziologice. Cele mai importante modific\ri fizilogice
aparute ca urmare a domesticirii au survenit la nivelul aptitudinilor

- 13 -
Particularit\]ile ovinelor

zooeconomice. ~n acest sens, se poate afirma c\ dup\ domesticire, omul a


c\utat `n decursul istoriei s\ dezvolte la ovine acele aptitudini care erau
utile intereselor sale. Ast\zi, de la rasele de oi domestice se ob]in
produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ, `n
compara]ie cu formele s\lbatice. Astfel, de la Merinos se ob]ine lân\ fin\
`n cantit\]i medii de peste 4 kg, iar la alte rase produc]ia de lapte a crescut
considerabil, concomitent cu ridicarea prolificit\]ii; la rasele de carne
intensitatea de cre[tere este mai mare, iar de la mieii rasei Karakul se
ob]in pielicele cu `nveli[ul pilos dispus `n bucle, aspect nesemnalat la
formele s\lbatice.
Paralel cu aceste modific\ri utile [i datorit\ faptului c\ omul a
`mbun\t\]it mereu condi]iile de cre[tere, la actualele rase comparativ cu
cele s\lbatice, se constat\ o diminuare a rezisten]ei organice, a gradului de
adaptare, a vioiciunii, a instinctului de conservare [i a instinctului matern.

2.4. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE {I DE


PRODUC}IE ALE OILOR DOMESTICE
2.4.1. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE GENERALE
Specia ovin\ prezint\ o serie de particularit\]i fiziologice [i
morfologice, determinate de felul de via]\, modul de cre[tere [i direc]ia de
exploatare. Exploatarea acestei specii `n condi]ii de eficien]\ economic\
are la baz\ tocmai existen]a acestor particularit\]i biologice superioare
reprezentate `n general de rusticitate, rezisten]\ [i capacitate mare de
adaptabilitate la condi]ii diferite de mediu. Poten]ialul productiv al acestei
specii, este unul ,,competitiv”, fiind direct influen]at de nivelul de
perfec]ionare [i tehnologia de cre[tere [i exploatare aplicat\.
Dintre particularit\]ile bioeconomice superioare ale ovinelor, mai
importante sunt urm\toarele:
- conforma]ia specific\ botului [i a subregiunilor gurii, permite
oilor s\ utilizeze relativ u[or iarba de pe p\[une [i de la mic\ distan]\ de
suprafa]a solului, inclusiv unele forme de vegeta]ie ce nu pot fi utilizate de
alte specii;
- dezvoltarea aparatului digestiv al oii permite o mai bun\
valorificare a furajelor voluminoase cu un con]inut ridicat al celulozei;
- rezisten]\ sporit\ la condi]ii mai aspre de clim\ (determinat\ de
prezen]a `nveli[ului pilos), motiv pentru care nu necesit\ construirea unor
ad\posturi costisitoare;
- 14 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

- longevitatea mare `n exploatare cu o durat\ economic\ de 6-8 ani


[i uneori peste aceast\ perioad\, `ndeosebi la oile Karakul;
- durata scurt\ a gesta]iei [i prolificitatea ridicat\;
- viteza de cre[tere ridicat\ a tineretului ovin `n primele luni de
via]\ permite valorificarea timpurie a acestora pentru carne;
- capacitatea pronun]at\ de depunere a gr\simii la unele rase.

2.4.2. CONSTITU}IA {I TIPURILE DE PRODUC}IE


Examinarea `nsu[irilor de exterior [i a nivelului produc]iilor,
trebuie s\ fie efectuate `n toate cazurile prin raportarea acestora la vârsta
animalelor examinate. De aceea, analiza [i interpretarea rezultatelor
ob]inute trebuie s\ se bazeze `ntotdeauna pe date comparabile sub aspectul
vârstei, [tiindu-se faptul c\ principalii indicii de produc]ie sunt influen]a]i
[i totodat\ determina]i de principalele particularit\]i constitu]ionale [i
morfologice ale ovinelor.

2.4.2.1. TIPURI CONSTITU}IONALE


Constitu]ia reprezint\ un factor de prim ordin de care se ]ine seama
`n cre[terea animalelor, deoarece atât aceasta cât [i conforma]ia sunt
consecin]e ale modific\rilor survenite ca urmare a adapt\rii la alte condi]ii
de cre[tere [i exploatare. Totalitatea acestor modific\ri au ap\rut `n
decursul evolu]iei filogenetice [i ontologice, fiind datorate [i selec]iei
desf\[urate pe parcursul timpului.
Aprecierea constitu]iei la animale este necesar\ deoarece aceasta
este strâns legat\ de gradul de rezisten]\ [i de adaptare, de starea de
s\n\tate [i de nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iilor. Constitu]ia se
determin\ pe baza leg\turii dintre forma [i func]ia diverselor regiuni
corporale `ns\ `n mod obi[nuit tipul constitu]ional se apreciaz\ pe baza
unor criterii pur fenotipice, completate adesea, atunci când este cazul [i cu
analiza altor indici de natur\ intern\.
~n vederea aprecierii fenotipice a constitu]iei unui individ
observa]iile `ncep `ntâi cu exteriorul, c\utându-se stabilirea robuste]ii,
dup\ care se continu\ cu identificarea particularit\]ilor de conforma]ie
corporal\, aspectul [i structura pielii, stratul adipos, musculatura, `nveli[ul
pilos, osatura, rezisten]a organic\, etc.

- 15 -
Particularit\]ile ovinelor

Ca [i la celelalte specii de interes zootehnic [i la ovine se `ntâlnesc


patru tipuri constitu]ionale principale: robust\, grosolan\, fin\ [i debil\.
Tipul robust este asociat cu o conforma]ie armonioas\, osatura
puternic\, s\n\tate deplin\, vigoare [i rezisten]\ la intemperii. Acest tip
constitu]ional este `ntâlnit frecvent la ovinele specializate pentru produc]ia
de carne.
Tipul grosolan reprezint\ o exagerare `n sens negativ a
constitu]iei robuste [i se carcterizeaz\ prin osatur\ dezvoltat\, articula]iile
proeminente [i grosolane, uneori cu o structur\ spongioas\ [i piele
`mp\stat\. Animalele cu o astfel de constitu]ie sunt limfatice [i nu se
remarc\ prin nivel productiv superior, motiv pentru care sunt `ndep\rtate
de la reproduc]ie.
Tipul fin este `ntâlnit mai fecvent la oile cu poten]ial lactogen
ridicat [i de cele mai multe ori animalele au un aspect usc\]iv, prezint\
capul alungit, gâtul mai lung `ns\ sub]ire, osatura sub]ire dar rezistent\,
pielea sub]ire [i elastic\, ]esut muscular redus, lâna mai deas\ [i mai
uniform\.
Tipul debil reprezint\ forma exagerat\ a celui fin [i se `ntâlne[te
de regul\ la ovinele specializate [i exploatate unilateral `ntr-o anumit\
direc]ie a produc]iei, f\r\ ca `n lucr\rile de selec]ie s\ fi fost acordat\
aten]ia cuvenit\ consolid\rii constitu]iei. Ovinele cu o constitu]ie debil\
prezint\ osatura fin\, fragil\, articula]ii sl\bite, trunchi `ngust, urechi
str\vezii, spinare `n[euat\ [i u[or convex\, tren anterior [i posterior slab
dezvoltat, piele sub]ire [i slab vascularizat\.
Semnele degener\rii constitu]ionale indiferent de ras\ sunt
urm\toarele:
- dimorfism sexual slab eviden]iat;
- pielea este flasc\, sub]ire, de culoare pal\ sau alb\struie [i u[or
de prins `n cut\;
- trunchi strâmt cu musculatura slab dezvoltat\;
- `n jurul ochilor fibrele de p\r lipsesc, pielea este depigmentat\ [i
sub]ire;
- urechile sunt sub]iri, cu vasculariza]ia evident\;
- osatura fin\, articula]ii proeminente [i unghiuloase;
- vid substernal m\rit [i defecte de aplomb;
- diminuarea indicilor de produc]ie [i reproduc]ie.
Preântâmpinarea apari]iei debilit\]ii constitu]ionale permite
exteriorizarea poten]ialului productiv al ovinelor, fapt pentru care `n

- 16 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

lucr\rile de selec]ie trebuie s\ se ]in\ seama de totalitatea acestor semne


ale apari]iei debilit\]ii constitu]ionale `n efectivul respectiv.

2.4.2.2. TIPURI MORFOPRODUCTIVE


~ntre aptitudinile zooeconomice [i conforma]ia corporal\ a
animalelor exist\ o strâns\ leg\tur\, existând astfel posibilitatea ca pe
baza `nsu[irilor de exterior s\ se poate stabili principalele caracteristici de
produc]ie `n cadrul diferitelor tipuri morfoproductive.
La specia ovin\, se definesc atât tipuri morfoproductive principale,
cât [i unele considerate ca fiind mixte.
Tipul de lapte. Se caracterizeaz\ prin urm\toarele `nsu[iri
morfologice: format corporal dolicomorf; gâtul este lung, `ns\ sub]ire [i
purtat oblic; trunchiul lung, mai mult `ngust [i mai pu]in adânc spre partea
anterioar\ dându-i astfel un aspect piriform, cu trenul posterior mai
dezvoltat; linia abdominal\ coboar\ din sens antero-posterior; ugerul
mare; pielea sub]ire [i dens\; constitu]ia `n general fin\. Reprezentantul
tipic al acestui tip morfoproductiv este rasa Friz\.
Tipul de carne. Este caracterizat printr-o conforma]ie corporal\
brevimorf\, trunchi scurt, `ns\ adânc, larg [i cilindric; gâtul scurt [i gros,
purtat aproape orizontal; membre scurte, osatura puternic\; linia spin\rii
dreapt\ [i larg\; regiunile posterioare cu mase musculare dezvoltate; uger
mic; greutate corporal\ mare; ]esut subcutanat dezvoltat; pielea sub]ire [i
buretoas\; constitu]ie robust\.
Prolificitatea este ridicat\, iar precocitatea accentuat\;
reprezentative pentru acest tip morfoproductiv sunt rasele engleze[ti de
carne.
Tipul de pielicele. Are formatul corporal dolicomorf, linia
superioar\ este ascendent\ antero-posterior; crupa te[it\; coada groas\ cu
un depozit de gr\sime bogat situat la baza acesteia; coada ajunge pân\ la
nivelul jaretului [i se termin\ cu o `ndoitur\ `n form\ de ,,S”. Profilul
capului este berbecat, iar urechile sunt lungi purtate aplecat, acoperite cu
fibre ondulate [i lucioase. Trunchiul este `ngust, iar aspectul pe ansamblu
este de animal usc\]iv. La miei, imediat dup\ fatare fibrele ce formeaz\
`nveli[ul pilos sunt grupate `n forma]iuni caracteristice denumite bucle.
Pentru acest tip morfoproductiv, reprezentativ\ este rasa Karakul.
Tipul mixt. Este `ntâlnit la numeroase rase de ovine care au
`nsu[iri morfoproductive intermediare cum ar fi: lân\-carne (Merinosul de
carne german, Merinosul de Palas); carne-lân\ (~le de France, Texel,
- 17 -
Particularit\]ile ovinelor

Corriedale); lân\ de covoare-lapte-pielicele (}urcana) [i lân\ semifin\-


lapte-carne (}igaia).

2.4.3. CULORILE SPECIFICE OVINELOR


Studiul culorii, din punct de vedere [tiin]ific [i practic, la ovine,
prezint\ o importan]\ deosebit\. Culoarea reprezint\ [i un caracter de ras\,
iar lâna de culoare mai deschis\ [i `ndeosebi cea alb\ are o valoare
economic\ mai mare. Acest aspect a contribuit `n mare m\sur\ la
r\spândirea oilor cu `mbr\c\mintea piloas\ alb\ `n aproape toate zonele
lumii.
Diversitatea culorilor `ntâlnite la oi este dat\ de caracterul diferit al
pigmenta]iei lânii [i jarului de pe extremit\]i, sub raportul intensit\]ii,
nuan]ei [i r\spândirii fibrelor pigmentate pe suprafa]a corporal\.
~ntre pigmenta]ia robei [i a pielii exist\ o strâns\ corela]ie. Astfel,
la oile cu lân\ culorat\, datorit\ prezen]ei melaninei `n cantitate mai mare
`n epiderm\ [i `ntr-o propor]ie mai redus\ `n derm, pielea este totdeauna
`nchis\ la culoare. Oile cu `nveli[ul pilos alb au tegumentul de culoare
ardezie `nchis\ (}igaia buc\laie), sau albinotic ro[cat\ ori de culoare
sidefie (cum se `ntâlne[te la oile bele). De asemenea, oile complet albe,
prezint\ totdeauna ochii pigmenta]i, cu irisul de nuan]\ verzuie, mai rar de
nuan]e alb\strii.
Pân\ `n prezent nu s-au semnalat oi cu adev\rat albinotice, adic\
cu roba, tegumentele [i ochii complet lipsi]i de pigment. De aceea
culoarea complet alb\ la oi este considerat\ de tip leucistic [i nu albinotic
[i `n consecin]\ oile albe sunt animale leucistice.
Analiza corela]iei dintre roba [i pigmenta]ia pielii prezint\
importan]\ practic\ [i din punct de vedere al tipului de constitu]ie [i a
gradului de adaptare la un climat diferit, [tiindu-se faptul c\ `n general,
oile cu `nveli[ul pilos `nchis la culoare sunt mai rezistente la intemperii [i
se pot adapta mai u[or la condi]ii noi.
Ca urmare a interven]iei omului [i a adapt\rii oilor la condi]ii
diverse de clim\, culoarea `nveli[ului pilos s-a diversificat comparativ cu
formele s\lbatice din care acestea au derivat.
~n func]ie de aceste elemente, ca [i la alte specii de animale, la oi
deosebim coloristica robei [i particularit\]ile acesteia. Astfel, culorile pot
fi simple, compuse [i b\l]ate, iar la unele rase de oi, `n cazul categoriilor
de tineret se `ntâlne[te [i o culoare tranzitorie.

- 18 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Culorile simple. Din aceast\ grup\ fac parte urm\toarele culori:


alb\ uniform\, neagr\ [i cafenie.
Culoarea alb\ uniform\. ~n func]ie de modul de repartizare pe
corp, `n cadrul acestei culori deosebim dou\ aspecte diferite [i anume: un
prim aspect este dat de colora]ia alb\ a corpului `n totalitate, inclusiv
extremit\]ile corporale [i capul; al doilea aspect este dat de pigmenta]ia
neuniform\ a corpului, `n sensul c\ lâna este alb\, iar jarul de pe
extremit\]i este pigmentat.
~n aceste condi]ii, la oi distingem o culoare alb\ simpl\ sau
uniform\ [i una compus\ sau neuniform\, deosebite `ntre ele prin aspectul
[i distribu]ia pigmentului pe anumite regiuni corporale. Fiecare dintre
aceste particularit\]i reprezint\ caracteristici ale anumitor rase [i variet\]i
de oi.
La marea majoritate a raselor de ovine, culoarea alb\ indiferent
dac\ este uniform\ sau neuniform\ este cea mai r\spândit\. Frecven]a mai
mare a culorii albe reprezint\ de fapt o consecin]\ a interven]iei omului [i
selec]iei dirijate `n acest scop, având `n vedere importan]a economic\
deosebit\ a lânii albe prin posibilit\]ile multiple de vopsire `n orice
culoare sau nuan]\ dorit\. Acesta este [i motivul pentru care majoritatea
oilor cu lân\ fin\ [i semifin\ au culoarea alb\, `ntâlnit\ `n cele dou\
variante.
Culoarea alb\ uniform\ (bel\) este caracteristic\ raselor Merinos,
}igaie, popula]iilor de Spanc\, variet\]ii albe a rasei }urcan\, raselor
engleze[ti de carne cu lâna lung\, raselor franceze de carne-lân\ [i celor
germane de carne cu capul alb.
~n cadrul acestei culori se `ntâlnesc [i unele particularit\]i
reprezentate de mici pete pigmentate, de diferite nuan]e [i m\rimi, dispuse
de regul\ pe cap sau pe extremit\]ile inferioare ale membrelor. Aceste
pete pigmentate pot fi tolerate [i admise `n selec]ie `n raport cu standardul
rasei, obiectivele cre[terii [i direc]ia de exploatare.
La berbecii de reproduc]ie [i chiar la oi se recomand\ ca aceste
pete pigmentate s\ fie mici [i `n num\r redus. Existen]a acestora este cu
totul nedorit\ atunci când apar pe alte regiuni corporale, deoarece
depreciaz\ calitatea lânii din cojoc.
La varietatea alb\ a raselor }igaie [i }urcan\, la unele exemplare
aceste pete pot fi de culoare neagr\, brun\, ruginie, galben\, ocupând zone
mai mici sau mai mari. ~n func]ie de `ntinderea [i localizarea petelor
pigmentate, aceste exemplare sunt denumite astfel:
- oi urecheate, când doar urechile sunt pigmentate;

- 19 -
Particularit\]ile ovinelor

- oi oache[e, când pigmenta]ia este dispus\ circular `n jurul


ochilor;
- oi buzate, când petele pigmentate sunt localizate atât pe buza
superioar\ cât [i pe cea inferioar\, pân\ la comisur\;
- oi stropite, atunci când petele pigmentate sunt pres\rate `n
regiunea capului [i membrelor sau numai pe una din acestea [i sunt `n
num\r variabil [i au forme diferite.
Culoarea neagr\ a oilor se caracterizeaz\ printr-o rob\ puternic [i
uniform pigmentat\, cuprinzând `ntreg corpul inclusiv extremit\]ile. La
oile domestice culoare neagr\ este mai pu]in frecvent\, comparativ cu cea
alb\. ~n trecut culoare neagr\ era predominant\, `ns\ treptat ponderea
acesteia s-a diminuat f\când loc oilor cu lâna alb\. Roba de culoare
neagr\, la oile crescute `n ]ara noastr\ este `ntâlnit\ la varietatea neagr\ a
raselor Karakul, }urcan\ [i }igaie.
La na[tere, mieii au `nveli[ul format `n exclusivitate din fibre
negre pigmentate intens, `ns\ concomitent cu `naintarea `n vârst\ `ncepe
procesul de depigmentare natural\. Acest proces debuteaz\ mai `ntâi pe
extremit\]ile [uvi]elor, lâna cap\tând astfel o nuan]\ ro[cat\.

Fig. 4. Particularit\]i de culoare la ovine (urechiat\, buzat\ [i oache[\)

- 20 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 5. Particularit\]i de culoare la ovine (oi stropite)

La o vârst\ mai `naintat\ `ncepe depigmentarea progresiv\ [i o


parte din fibrele negre devin albe, dând robei un aspect cenu[iu-deschis
sau ro[cat-cenu[iu, cu nuan]e diferite. Acest aspect este caracteristic
animalelor adulte, `ns\ jarul de pe extremit\]i r\mâne de culoare neagr\
(ca la miel). ~n general, procesul de depigmentare este un caracter genetic,
individual [i variabil.
Decolorarea este cauzat\ atât de cre[terea ulterioar\ a fibrelor albe
cât [i de depigmentarea fibrelor negre `n timpul cre[terii acestora.
Acest proces de depigmentare a lânii se produce de regul\ de la
suprafa]\ c\tre profunzime, astfel c\ dup\ tuns oile au culoarea de nuan]\
mai `nchis\. La indivizii apar]inâd rasei Karakul, depigmentarea
`nveli[ului pilos poate fi evident\ `nc\ de la vârsta de 6 luni, iar la altele `n
jurul vârstei de un an, sau mai târziu.
Ca particularit\]i mai des `ntâlnite `n cadrul acestei culori sunt
petele albe de m\rimi [i forme diferite, plasate `n regiunea cefei [i vârful
cozii [i mai rar pe trunchi.
~n cazul oilor exploatate pentru pielicele [i `ndeosebi la Karakul cu
toate c\ s-a demonstrat c\ petele localizate pe vârful cozii se transmit
homotopic `n descenden]\, se impune mult\ pruden]\ `n ,,promovarea” ca
reproduc\tori a berbecilor cu astfel de particularit\]i de culoare.

- 21 -
Particularit\]ile ovinelor

Culoarea cafenie este foarte pu]in `ntâlnit\ la aceast\ specie. Se


`ntâlne[te la varietatea cafenie a rasei Karakul [i mai este denumit\ comor
sau kombar. Pe roba oilor, culoarea cafenie poate avea diverse nuan]e mai
`nchise sau mai deschise cum ar fi: castanie deschis\, ar\mie, ciocolatie [i
aurie. Pe linia superioar\ a corpului [i pe membre culoarea cafenie este
mai `nchis\, iar pe abdomen mai deschis\.
La mieii cafenii imediat dup\ na[tere, uneori pe un fond mai
`nchis, se constat\ pe o parte [i pe alta a liniei spin\rii, mici zone dispuse
oblic [i de nuan]e mai `nchise, aproape negre. Aceste pielicele `n zona de
formare a rasei Karakul sunt denumite [i halili.
Culoarea cafenie a `nveli[ului pilos este aparent\ la animalele
tinere, dup\ care odat\ cu `naintarea `n vârst\ se accentueaz\ procesul de
depigmentare a lânii, fibrele deschise la culoare devin mai numeroase,
conferind astfel `n cazul oilor adulte robe cu nuan]e galbene deschise,
uneori chiar albe.
Culorile compuse. ~n aceast\ categorie sunt incluse culorile
urm\toare: alb\ neuniform\, brum\rie, sur-antic [i roz\.
Culoarea alb\ neuniform\. Spre deosebire de albul leucistic care
face parte din grupa culorilor simple, la unele rase [i variet\]i de oi este
`ntâlnit\ [i o culoare alb\ neuniform\ de tip melanic. Aceasta se
caracterizeaz\ prin faptul c\ `n timp ce lâna situat\ pe corp este alb\, jarul
de pe extremit\]i este pigmentat uniform `n culori sau nuan]e diferite.
Astfel, pigmenta]ia jarului de pe extremit\]i poate avea culoare castanie
sau chiar neagr\ cu nuan]e mai `nchise ori mai deschise. Acest aspect este
`ntâlnit frecvent la varietatea buc\laie a rasei }igaie, la rasele germane de
carne cu capul negru [i la rasele engleze[ti cu lâna scurt\.
La varietatea ruginie a rasei }igaie, jarul situat pe extremit\]ile
corporale mai poate fi [i ruginiu, cu nuan]e de la castaniu-deschis pân\ la
cafeniu-`nchis. La adulte, pigmenta]ia extremit\]ilor este neuniform\ [i
prezint\ unele pete albe variabile ca num\r, form\ [i m\rime, dând un
aspect `nflorat.
De asemenea, `n cadrul variet\]ii ruginii a rasei }igaie pot fi
`ntâlni]i [i indivizi la care petele albe sunt plasate pe trunchi, la al]ii pe
fa]\ sau numai pe membre.
Meti[ii de prim\ genera]ie rezulta]i din `ncruci[area oilor }igaie
buc\laie cu berbeci Merinos, prezint\ o mare variabilitate a pigmenta]iei
capului [i p\r]ii inferioare a extremit\]ii membrelor. ~n ceea ce prive[te
culoarea robei la ace[ti meti[i, `ntre limitele caracteristice formelor

- 22 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

parentale pot ap\rea o mare diversitate a aspectelor particulare,


exteriorizate prin `nflorituri [i o pigmenta]ie `n mozaic.
De asemenea, o alt\ particularitate a robei este conferit\ [i de
prezen]a fibrelor negre `n masa lânii la unele rase [i variet\]i de oi, iar
jarul situat pe extremit\]ile corpului este intens pigmentat (Hampshire,
}igaie buc\laie).
~n mod frecvent la mieii apar]inând variet\]ilor buc\laie [i ruginie
ale rasei }igaie se `ntâlne[te aspectul de tranzi]ie a culorii exprimat prin
faptul c\ la na[tere `nveli[ul pilos are o culoare fumurie (la }igaia
buc\laie) sau ruginie (la }igaia ruginie) `ns\ `n jurul vârstei de 3 - 4 luni
lâna intr\ `ntr-un proces de depigmentare, astfel `ncât la adulte `n timp ce
lâna este alb\, jarul situat pe extremit\]i `[i p\streaz\ pigmenta]ia.
Mieii apar]inând variet\]ilor buc\laie [i ruginie a rasei }igaie pot
avea `n totalitate `nveli[ul pilos de culoare alb\ sau pot prezenta diferite
pete albe dispuse pe un fond fumuriu, sau ruginiu. Alteori, unii dintre
ace[ti indivizi prezint\ [i diferite stropituri sau `nflorituri plasate pe fa]\ [i
extremit\]i care, se pot p\stra [i la vârste mai `naintate, inclusiv la adul]i.
Culoarea brum\rie. Face parte din grupa culorilor compuse [i
este dat\ de interpolarea fibrelor de culoare alb\ [i negr\ `n propor]ii
diferite [i r\spândite pe suprafa]a corporal\ mai mult sau mai pu]in
uniform. Aceast\ culoare mai este denumit\ [i shiraz [i se `ntâlne[te la
rasele exploatate pentru produc]ia de pielicele. La noi `n ]ar\ este `ntâlnit\
la Karakul [i }urcan\. La mieii acestor rase, culoarea [i aspectul robei
sunt date de raportul dintre fibrele albe [i cele negre, de intensitatea
culorii, nuan]ei [i uniformit\]ii acesteia, fiind `nsu[irea cea mai de pre] de
care depinde valoarea economic\ a pielicelelor brum\rii.
Existen]a culorii brum\rii pe tot corpul se constat\ doar la indivizii
tineri, dup\ care `ncepând cu vârsta de 2 - 4 luni `nveli[ul pilos al robei
intr\ `ntr-un proces de depigmentare, devenind alb murdar la categoriile
de tineret [i cenu[iu deschis sau de culoare alb\ la adulte. Culoarea
brum\rie la ovinele adulte se p\streaz\ exclusiv pe extremit\]i. Ritmul de
depigmentare este mai accelarat `n cazul `n care mielul la na[tere are o
culoare brum\riu deschis.
~n func]ie de propor]ia dintre fibrele pigmentate [i cele
nepigmentate, de intensitatea pigment\rii, precum [i de raportul de
lungime dintre acestea, `n cadrul culorii brum\rie se disting trei tipuri:
brum\riu deschis, brum\riu `nchis, brum\riu normal, iar `n cadrul
fiec\reia se `ntâlnesc mai multe nuan]e caracteristice. Totalitatea acestor

- 23 -
Particularit\]ile ovinelor

elemente favorizeaz\ apari]ia unei variabilit\]i ridicate `n cadrul culorii


amintite.
De asemenea, `n cadrul raselor exploatate pentru produc]ia de
pielicele [i `ndeosebi la Karakul pe lâng\ culorile descrise anterior se mai
`ntâlnesc `ntr-o propor]ie mai redus\ [i alte culori compuse cum ar fi: sur\
(sur antic), roz\ [i piersicie (guligaz).
Totalitatea acestor culori precum [i elementele ce le
caracterizeaz\ vor fi prezentate cu prilejul descrierii variet\]ilor
respective (vezi capitolul III).
Culorile b\l]ate, se `ntâlnesc `n cadrul multor rase de oi, iar
frecven]a apari]iei acestora este dependent\ de nivelul selec]iei aplicate `n
ameliorarea turmelor respective. Indiferent de direc]ia de exploatare,
b\l]\turile sunt nedorite `n cre[terea tuturor raselor. Frecven]a mai mare a
indivizilor cu diverse pete zonale se constat\ `n cazul meti[ilor rezulta]i
din `mperecherea unor forme parentale cu o coloristic\ diferit\ a robei.
La oile cu roba de culoare deschis\, b\l]\turile sunt exteriorizate
prin dispunerea pe un fond alb a unor zone cu o pigmenta]ie diferit\
(neagr\, brun\, cenu[ie, castanie, ar\mie, cafenie, ruginie, etc). La cele cu
roba `nchis\, b\l]\turile sunt reprezentate de petele albe dispuse pe un
fond mai `nchis al culorii de baz\.

2.4.4. CRITERII DE APRECIERE A VÂRSTEI LA OVINE

Vârst\ condi]ioneaz\ adesea poten]ialul productiv al animalului


deoarece este strâns legat\ de evolu]ia curbei fiziologice. ~n aceast\
situa]ie cunoa[terea criteriilor de apreciere a vârstei la ovine prezint\ o
importan]\ deosebit\.
~n practic\ exist\ mai multe criterii de apreciere a vârstei [i anume:
eviden]ele zootehnice, dezvoltarea corporal\, `mbr\c\mintea piloas\ [i
denti]ia.
Eviden]ele zootehnice ofer\ date certe despre vârsta indivizilor
cu condi]ia ca acestea s\ fie ]inute corect.
Dezvoltarea corporal\. Datele furnizate de studiul dezvolt\rii
corporale servesc la `ncadrarea individului respectiv `n categoriile de
tineret sau de adulte. Aceste aprecieri pot fi efectuate cu u[urin]\ deoarece
este cunoscut faptul c\ `n general tineretul este mai pu]in dezvoltat
comparativ cu categoriile adulte de ovine.

- 24 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~mbr\c\mintea piloas\. La tineretul netuns, pân\ la 15-18 luni,


lungimea lânii este mai mare decât la adulte, aspect mai evident la rasele
cu lân\ grosier\. La oile cu lâna neagr\, odat\ cu `naintarea `n vârst\
devine evident fenomenul de depigmentare a lânii. De asemenea, la
categoriile adulte de ovine `n jurul botului [i ochilor apar fibre albe, iar la
berbeci acestea devin mai numeroase [i pe bursa testicular\.
Aprecierea vârstei dup\ denti]ie reprezint\ criteriul cel mai
operativ, cel mai utilizat [i este relativ exact.
~n evolu]ia denti]iei la ovine se disting trei perioade distincte [i
anume: perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte; perioada `nlocuirii
denti]iei de lapte cu cea permanent\; perioada tocirii [i uzurii denti]iei
permanente.
Toate modific\rile survenite `n evolu]ia denti]iei pe parcursul celor
trei perioade constituie tot atâtea criterii de apreciere a vârstei. De un real
folos pentru cresc\tor [i specialist sunt cunoa[terea modului cum apar, se
schimb\ [i se tocesc din]ii, precum [i modific\rile care survin cu
suficient\ regularitate `n anumite perioade ale vie]ii ovinelor.
~ncepând cu vârsta de 5 - 6 ani, precizia `n aprecierea vârstei la oi
pe baza modific\rilor survenite `n evolu]ia denti]iei `ncepe s\ se
diminueze, deoarece procesul de tocire se accentueaz\. ~n aceast\ situa]ie
neexistând semne precise, aprecierea vârstei se bazeaz\ [i pe analiza altor
elemente de exterior.
Perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte. Factorii care
intervin [i influen]eaz\ erup]ia din]ilor de lapte, succesiunea modific\rilor
[i timpul când acestea survin, au constituit criterii [i preocup\ri pentru
mul]i cercet\tori, astfel `ncât `n prezent, vârsta ovinelor poate fi efectuat\
cu mult\ exactitate prin observa]ii directe asupra din]ilor.
La na[tere, mieii apar]inând raselor caracterizate printr-o anumit\
precocitate pot avea erup]i cle[tii de lapte; primii mijloca[i apar la 8 zile;
secunzii mijloca[i la 10 zile; l\tura[ii la vârsta de 17 zile.
La mieii apar]inând raselor semitardive [i tardive, succesiunea
apari]iei denti]iei de lapte are loc astfel: la na[tere nu au nici un dinte; la
cca. 5 - 6 zile apar cle[tii; la 10 - 14 zile erup primii mijloca[i; la 18 - 20
zile apar secunzii mijloca[i [i la 28 - 30 zile l\tura[ii.
La vârsta de 28 - 32 zile gura este `ncheiat\ [i are urm\toarea
formul\ dentar\:
M Pm I I Pm M
0 3 0 0 3 0
0 3 4 4 3 0
- 25 -
Particularit\]ile ovinelor

~n jurul vârstei de 4 - 6 luni denti]ia de lapte este bine fixat\ `n


gingii [i se observ\ u[or primele semne de tocire. La 3 luni apare [i primul
molar, iar la 9 luni al doilea molar.
Dup\ vârsta de 12 luni, din]ii se clatin\ `n alveole, iar tocirea
acestora devine evident\. Procesul de tocire a din]ilor de lapte debuteaz\
practic `nc\ din prima lun\ [i continuu\ concomitent cu `naintarea `n
vârst\ pân\ la `nlocuirea treptat\ a acestora. La 18 luni erupe [i al treilea
molar permanent.

Incisivii la vârsta de Incisivii la vârsta Incisivii la vârsta de


11 - 12 luni de 13 - 16 22 - 24 luni

Fig. 6. Aspecte ale denti]iei de lapte

Perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\. Ca regul\


general\, la ovine, schimbarea din]ilor de lapte cu cei permanen]i are loc
`n intervalul de vârsta 18 luni [i 4 ani. La sfâr[itul celui de al patrulea an
de via]\, oaia are gura `ncheiat\, adic\ sunt prezen]i [i au ajuns la nivel
to]i incisivii permanen]i, având inclusiv premolarii `nlocui]i (tabelul 4), iar
formula dentar\ este reprezentat\ de 32 din]i.

M Pm I I Pm M

3 3 0 0 3 3
3 3 4 4 3 3

- 26 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 4

Vârsta schimb\rii din]ilor la oaie (dup\: M. F. Ivanov)


Vârsta
Sub un an ~ntre 1 [i 4 ani
Din]ii 1 s\pt\- 3-4 3 luni 9 1-1½ 1½-2 2¼ -2¾ 3 - 3 ¾ ani
mân\ s\pt\mâni luni ani ani ani
Se
Apar Apar [i - - Se schimb\ Se schimb\ Se schimb\
Incisivii cle[tii ceilal]i schimb\ primii secunzii l\tura[ii
incisivi cle[tii mijloca[i mijloca[i
Apare
- Apare cei trei Apare al Apare al Se - -
Molarii premolari primul doilea treilea schimb\
molar molar molar premolarii
Num\rul
din]ilor 2 20 24 28 32 32 32 32

Vârsta la care are loc schimbarea din]ilor de lapte cu ce cei


permanen]i este variabil\ `n func]ie de gradul de precocitate a raselor.
Astfel, la rasele precoce, schimbarea [i tocirea din]ilor are loc mai repede
comparativ cu cele tardive (tabelul 5).

Tabelul 5

~nlocuirea din]ilor `n raport cu precocitatea (dup\: Deshambre)


Rase cu Rase cu Rase cu
Din]ii Rase tardive precocitate precocitate precocitate
slab\ mijlocie pronun]at\
Cle[tii 16 luni 16 luni 14 luni 13 luni
Primii mijloca[i 22 luni 20 luni 18 luni 16 luni
Secunzii mijloca[i 34-36 luni 27 luni 21 luni 19 luni
L\tura[ii 44-48 luni 36 luni 32 luni 26 luni

~n practic\, dup\ vârsta de doi ani aprecierea acesteia se face cu


aproxima]ie de câteva luni. Astfel, se consider\ c\ individul respectiv are
vârsta egal\ cu jum\tate din num\rul incisivilor permanen]i, adic\: 4
incisivi prezen]i indic\ vârsta de 2 ani; [ase incisivi indic\ vârsta de 3 ani,
iar prezen]a a opt incisivi arat\ c\ oaia are 4 ani.
Perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente. Dup\ `ncheierea
procesului de `nlocuire a denti]iei de lapte cu cea permanent\, vârsta
animalelor se apreciaz\ cu o anumit\ aproxima]ie `n func]ie de gradul de
tocire, forma, distan]area, soliditatea [i aspectul general al incisivilor.

- 27 -
Particularit\]ile ovinelor

Principalul criteriu de apreciere `n aceast\ perioad\ `l reprezint\


tocirea l\tura[ilor [i a celorla]i din]i, ]inându-se cont de urm\toarele
aspecte caracteristice: la vârsta de 4 ani l\tura[ii sunt `ntregi; la 5 ani
procesul de tocire a cle[tilor se afl\ `n faza de debut; la vârsta de 6 ani
sunt evidente deja primele semne de tocire [i apare strung\rea]a; la 7 ani
procesul de tocire a l\tura[ilor se afl\ `n faz\ avansat\ iar primii mijloca[i
sunt la nivel; la 8 ani tocirea l\tura[ilor este accentuat\ iar secunzii
mijloca[i sunt nivela]i, `ncepe procesul de c\derea cle[tilor; la 9 ani
l\tura[ii sunt deja nivela]i.

Incisivii la vârsta de Incisivii la vârsta de Incisivii la vârsta de


3 - 4 ani 5 - 6 ani 6 - 7 ani

Fig. 7. Aspecte ale denti]iei permanente

- 28 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL III.
RASE DE OVINE
3.1. FORMAREA RASELOR
~n urma domesticirii, ca o consecin]\ a interven]iei omului,
primele modific\ri ap\rute la exteriorul oilor au fost: culoarea, talia,
conforma]ia, structura [i `nsu[irile `nveli[ului pilos. Apoi, sub ac]iunea
cumulat\ a factorilor genetici [i a celor de mediu au rezultat primele rase
de oi. Rasele primitive au fost exploatate ini]ial pentru carne, lapte [i
bl\nuri, iar ulterior, ca o consecin]\ a cre[terii gradului de industrializare
[i, produc]ia de lân\ apare ca o direc]ie principal\ `n exploatarea oilor.
Acest fapt a contribuit `n mod hot\râtor la formarea, consolidarea,
perfec]ionarea [i r\spândirea oilor de tip Merinos care, au `nveli[ul pilos
format din lân\ fin\ de foarte bun\ calitate [i, cu `nsu[iri superioare altor
fibre textile.
Pe teritoriul ]\rii noastre primele rase crescute au fost }urcana [i
}igaia. Acestea se caracterizau la fel ca [i celelalte tipuri formate `n
condi]ii naturale, prin unele `nsu[iri biologice superioare, cum ar fi:
rezisten]\ organic\, rusticitate [i agilitate, `ns\ cu un poten]ial productiv
relativ redus. Mai târziu, sub influen]a direct\ a acelora[i factori, la care
s-a adugat [i interven]ia omului, apar rase noi de ovine, mai productive,
ce se caracterizau prin `nsu[iri superioare primelor tipuri ap\rute, fiind
mai prolifice [i având un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin
practicarea unei selec]ii riguroase [i `mbun\t\]irea condi]iilor de
`ntre]inere s-au format rase specializate pentru diverse produc]ii, dar [i
multe tipuri de ovine cu aptitudini mixte.
Primele oi cu lân\ fin\ s-au format `n Asia Mic\ cu peste 3000
ani `.e.n., prin muta]ie [i selec]ie natural\ a oilor cu lân\ semifin\.
Ulterior, aceste oi au fost aduse de fenicieni la `nceput `n Grecia, dup\
care s-au r\spândit `n Italia, Spania [i Africa de Nord. Cu toate acestea
Escurial [i Negretti. Dup\ mai multe sute de ani [i doar dup\ ridicarea
- 29 -
Rase de ovine autohtone

embargoului intern (1760) oile care produceau ,,lâna de aur” `n Spania


[i anume cele Merinos, s-au r\spândit `n foarte multe ]\ri situate `n
diverse zone ale globului.
~n ]\rile `n care au fost importate, oile spaniole cu lân\ fin\ au
fost supuse unor ac]iuni intense de selec]ie, iar prin interven]ia omului
concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere s-au
format primele rase cu lân\ fin\ [i anume: Merinos Rambouillet,
Merinosul Rambouillet american [i Merinosul Australian. ~ncepând cu
ultima parte a sec., al-XVIII-lea s-au pus bazele form\rii raselor mixte
exploatate `ntr-un mod eficient atât pentru carne cât [i pentru lân\.
Astfel, prin dirijarea cre[terii `n acest sens, s-au ob]inut tipuri de oi mai
productive cum ar fi: Merinosul de Souissonais (precoce), Merinosul
precoce german, Merinosul precoce sovietic, rasele engleze[ti de carne,
[i altele.

3.2. RASE DE OVINE DIN }ARA NOASTR|

3.2.1. MERINOS DE PALAS


Merinos de Palas este o ras\ cu aptitudini foarte bune pentru lân\
fin\ [i carne, cu `nsu[iri valoroase [i bine consolidate, fapt pentru care a
fost utilizat\ intens `n ameliorarea ovinelor din zona sa de formare.
Origine [i mod de formare. Rasa Merinos de Palas a fost creat\
`n condi]ii pedoclimatice de step\, cu climat temperat [i cu o medie
anual\ a precipita]iilor atmosferice situat\ sub 450 mm.
Formarea rasei Merinos de Palas a `nceput `n anul 1919 la Oieria
Palas, actualmente Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Cre[terea
Ovinelor [i Caprinelor Palas- Constan]a. Scopul form\rii rasei, dup\ cum
afirma `ns\[i creatorul ei N. Teodoreanu, a fost de ob]inere a unui tip de
ovine cu o conforma]ie corporal\ asem\n\toare Merinosului de
Rambouillet, `ns\ cu o constitu]ie robust\ [i cu o foarte bun\ adaptare la
condi]iile de mediu din Dobrogea.
Nucleul ini]ial care a stat la baza form\rii rasei Merinos de Palas
a fost reprezentat de cca. 1000 oi aduse din Câmpia Tisei. Popula]ia
ini]ial\ nu avea originea cunoscut\ [i se caracteriza sub raportul
apartenen]ei de ras\ [i a productivit\]ii printr-o mare heterogenitate, fiind
reprezentat\ de mai multe tipuri de oi [i anume: Merinos Rambouillet,
Merinos Negretti, Merinos semiprecoce german [i meti[i de diferite
- 30 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

genera]ii rezulta]i din `ncruci[area berbecilor Merinos cu oi }igaie [i


}urcan\.
Procesul de formare a rasei Merinos de Palas s-a derulat `ntr-o
perioad\ mai mare de timp [i a cuprins trei etape principale.
Prima etap\ s-a derulat `n intervalul 1919 - 1924 [i a avut ca
obiectiv prioritar aplicarea unei selec]ii individuale severe la popula]ia
ini]ial\. Astfel, prin eliminarea indivizilor necorespunz\tori scopului
urm\rit, efectivul ini]ial s-a redus la 834 `n anul 1922, apoi la 530 `n
1923 [i la un total de 300 `n 1924. Efectivul selec]ionat se caracteriza
prin urm\toarele `nsu[iri: omogenitate, constitu]ie robust\, lâna deas\ [i
uniform\, pliuri cutanate reduse, produc]ie medie de lân\ de peste 3,5 kg
[i o greutate corporal\ mai mare de 43 kg.
Etapa a doua s-a derulat `ntre anii 1925 [i 1945. ~n aceast\ etap\,
oile din nucleul selec]ionat au fost `ncruci[ate cu berbeci Merinos
Rambouillet importa]i `n anii 1923 [i 1926 din Fran]a. Apoi, paralel cu
efectuarea `ncruci[\rilor, popula]ia de meti[i a fost supus\ unor lucr\ri de
selec]ie [i potrivire a `mperecherilor concomitent cu `mbun\t\]irea
condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere.
Totalitatea acestor ac]iuni au f\cut posibil ca dup\ 7 ani de
munc\ sus]inut\ s\ se ob]in\ un nou tip de oaie cu `nsu[iri
morfoproductive asem\n\toare Merinosului Rambouillet. Acest tip se
caracteriza prin ur\toarele `nsu[iri morfoproductive: talia la greb\n 62
cm; greutatea corporal\ dup\ tuns 47,8 kg; produc]ia de lân\ 5,68 kg;
lungimea [uvi]elor 7 cm; fine]ea fibrelor de lân\ 21 - 23 µ; desime bun\;
omogenitate evident\; usuc abundent `ns\ de culoare g\lbuie.
~n scopul corect\rii unor defecte de exterior, a ridic\rii greut\]ii
corporale, precum [i `n vederea evit\rii consangviniz\rii, s-au efectuat
`ncruci[\ri cu berbeci Merinos semiprecoce importa]i `n anul 1928 de la
cresc\toria Adolf Staiger - Leutewitz din Germania. ~n urma acestor
`ncruci[\ri indivizii ob]inu]i prezentau conforma]ia ameliorat\, forme
corporale rotunjite [i largi. De asemenea, s-a `mbun\t\]it precocitatea, a
crescut masa corporal\, s-a redus num\rul pliurilor cutanate din regiunea
gâtului, astfel `ncât noul tip de oaie a dobândit [i aptitudini de carne.
Etapa a treia este reprezentat\ de perioada de dup\ anul 1946. ~n
aceast\ etap\ a avut loc procesul de perfec]ionare a noii rase Merinos de
Palas. ~n scopul gr\birii acestui proces care, prin cre[tere `n ras\ curat\
necesita timp `ndelungat, s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci
din diferite rase. Astfel, pentru ridicarea rezisten]ei organice [i evitarea
cre[terii gradului de consangvinitate s-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci

- 31 -
Rase de ovine autohtone

din rasa Merinos Transilv\nean. Tot `n cadrul lucr\rilor de perfec]ionare


a rasei Merinos de Palas, din 1955 s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu
berbeci apar]inând raselor Merinos Stavropol [i Merinos de Caucaz,
importa]i din URSS. Utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor din rasele
amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor `nsu[iri calitative ale
lânii mai slab exprimate la tipul ini]ial cum ar fi: lungimea [uvi]elor,
gradul de extindere a lânii pe
abdomen [i randamentul lânii la
sp\lare. Din anul 1958, ca form\
superioar\ `n selec]ia [i
perfec]ionarea rasei, s-a trecut la
cre[terea pe baz\ de linii [i
familii. ~n anul 1971 pentru
`mbun\t\]irea m\t\sozit\]ii,
luciului, usucului [i a randa-
mentului lânii la sp\lare s-a recurs
Fig. 8. Merinos de Palas la `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci
Merinos Australian.
R\spândirea rasei. ~n ras\ curat\ Merinosul de Palas s-a
r\spândit ini]ial `n Dobrogea, apoi `n Câmpia Dun\rii, iar mai târziu [i `n
partea de est a ]\rii `n jude]ele Gala]i, Vaslui [i Ia[i precum [i `n unele
localit\]i din vestul ]\rii. Datorit\ faptului c\ nu au existat suficiente
preocup\ri privitoare la sporirea numeric\ concomitent cu l\rgirea
arealului de cre[tere, efectivul total de ras\ curat\ Merinos de Palas este
actualmente sub 5000 indivizi.
~nsu[iri morfoproductive. Indivizii de rasa Merinos de Palas
prezint\ unele `nsu[iri morfologice [i fiziologice care `i deosebesc de
celelalte tipuri de oi cu lân\ fin\ crescute `n ]ara noastr\.
Tipul actual al rasei se caracterizeaz\ printr-un aspect armonios al
diferitelor regiuni corporale [i printr-o dezvoltare corporal\ bun\. Talia
la greb\n este de 68 cm (58 - 76 cm), formatul corporal u[or
dreptunghiular `ns\ apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic
tipului morfoproductiv mixt de lân\ fin\-carne. Greutatea corporal\
medie este de 100 kg la berbeci [i 60 kg la femele.
Efectivele de ovine apar]inând rasei Merinos de Palas, `ntre]inute
`n aer liber, valorific\ foarte bine p\[unile [i `ndeosebi cele cultivate. Au
constitu]ia robust\, vitalitatea ridicat\, o bun\ precocitate [i o mare
capacitate de valorificare a hranei. La efectivele aflate `ntr-o stare de
`ntre]inere bun\, exteriorul este corect, armonios [i cu aspect specific

- 32 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

tipului de ovine cu o masivitate accentuat\. Capul la femele este larg `ns\


de m\rime mijlocie, cu profilul u[or convex sau drept [i cu 1 - 2 cute
dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex,
urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente [i `n
num\r de 3 - 4. Oile sunt `n marea lor majoritate ciute, iar la berbeci
coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind puternice [i spiralate.
Gâtul la masculi este scurt [i gros purtat aproape orizontal, prezint\
inferior o salb\ de m\rime mijlocie [i 2 - 3 cravate cu o dezvoltare
medie. Unii masculi au [i un [or] bine dezvoltat. Oile au de regul\ 1 - 2
cravate [i o salb\ mediu dezvoltat\.
Trunchiul este potrivit de lung, larg [i adânc; extremit\]ile largi [i
osatur\ puternic\; linia superioar\ lung\, larg\ [i dreapt\. Greb\nul are o
l\rgime medie [i se continu\ lent cu linia superioar\. Spata este de regul\
larg\, bine ata[at\ de trunchi [i cu mase musculare proeminente. Crupa
este dispus\ orizontal, fiind `ns\ larg\ [i de lungime medie. Având
`nsu[iri foarte bune [i pentru produc]ia de carne, jigourile sunt bine
dezvoltate, globuloase [i descinse. Pieptul este larg, descins, bine
acoperit de mase musculare.
Mamela este voluminoas\, format\ din ]esut muscular bogat,
acoperit\ la exterior de o piele sub]ire [i elastic\. Membrele sunt potrivit
de lungi, dep\rtate, osatura puternic\ [i cu aplomburi corecte.
Produc]ia de lân\. Corpul `n ansamblul s\u este bine acoperit cu
lân\ fin\ alb\, deas\, lung\, uniform\, cu aspect exterior de p\trate
`ncheiate. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\, aspectul interior al
acestora este de regul\ clar [i mai rar semiclar. Extinderea lânii este
foarte bun\ pe extremit\]i, abdomenul fiind foarte bine `mbr\cat cu lân\
fin\ [i deas\. Dup\ tuns, pe corpul animalelor se observ\ unele rezerve
ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca m\rime.
Calitativ lâna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii
parametri: fine]ea fibrelor 22 - 23µ, rezisten]a la trac]iune 8,3 g/cm,
extensibilitate 36,65 %. Fibrele de lân\ ce compun [uvi]ele au o lungime
relativ\ de 7 - 9 cm [i prezint\ 6 - 8 ondula]ii clare [i uniforme/cm liniar.
Desimea fibrelor de lân\ este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este de
consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de lân\ `n peste
2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lân\ recoltat\ dup\ tuns este
cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la
sp\lare este variabil, având limitele cuprinse `ntre 38 - 46 %. Datorit\
calit\]ilor sale deosebite, lâna este foarte apreciat\ `n industria textil\.

- 33 -
Rase de ovine autohtone

Produc]ia de lapte. Privitor la produc]ia de lapte, aceasta se


caracterizeaz\ printr-o mare variabilitate deoarece rasa Merinos de Palas
nu a f\cut obiectul unor ac]iuni de selec]ie ample [i de durat\ `n vederea
cre[terii capacit\]ii lactogene la oile mame. ~n aceste condi]ii produc]ia
de lapte pe lacta]ie variaz\ `ntre limite extrem de largi, fiind cuprins\
`ntre 10 l [i 160 l. Cu toate acestea, poten]ialul lactogen al oilor aflate
`ntr-o bun\ stare de `ntre]inere satisface cerin]ele de cre[tere [i dezvoltare
`n condi]ii normale a doi miei gemeni, rezultând [i o produc]ie medie
suplimentar\ de lapte marf\ pe lacta]ie de cca. 25 l.
Indicii de reproduc]ie. Privitor la sezonul de manifestare a
ciclurilor sexuale, rasa Merinos de Palas nu este extrem de
conservatoare. Astfel, la oile aflte `ntr-o stare de `ntre]iere bun\ apare
posibilitatea manifest\rii a dou\ sezoane de reproduc]ie din care unul
este mai lung de cca. 10 luni [i unul mai scurt (dou\ luni).
~n cadrul unor investiga]ii desf\[urate `n anul 1996 pe un lot
format din 250 oi de ras\ Merinos de Palas de diferite genera]ii s-a
constatat c\ manifest\rile ciclului sexual se desf\[oar\ `ntr-un sezon mai
lung, cu o maxim\ de intensitate `n lunile iulie - august. Din totalul
cercetat, `n intervalul amintit au fost `ns\mân]ate 70,4 % dup\ care
procentul de `ns\mân]\ri scade treptat (tabelul 6).
Tabelul 6

Principalii indici de reproduc]ie la Merinos de Palas (C., Pascal, 1996)


Genera]ia Fecunditatea Prolificitatea Fertilitatea Natalitatea
(%) (%) (%) (%)
1989 100,0 120,0 100,0 100,0
1990 94,1 131,6 121,6 94,2
1991 96,2 124,4 100,0 96,2
1992 100,0 104,0 100,0 100,0
1993 93,4 110,7 103,4 93,3
1994 95,6 110,5 105,6 95,6

Perspective de cre[tere. ~n condi]iile actuale, perspectivele de


cre[tere a Merinosului de Palas sunt influen]ate de unele `nsu[iri
valoroase astfel `ncât aceasta va fi crescut\ [i `n continuare `n ras\
curat\. De asemenea, este necesar\ intensificarea muncii de selec]ie [i
ameliorare a produc]iei de lapte, precum [i corectarea unor indici de
reproduc]ie mai slab exprima]i [i `ndeosebi a prolificit\]ii.
Pentru a nu se pierde o ras\ ce a probat c\ dispune de `nsu[iri [i
calit\]i deosebite, superioare celorlalte rase autohtone, este absolut
necesar s\ se stabileasc\ unele m\suri eficiente `n scopul `nmul]irii
- 34 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

efectivului, form\rii [i consolid\rii unor linii valoroase, aplicându-se `n


acest scop cele mai eficiente metode genetice. Tipul morfoproductiv al
rasei va fi direc]ionat spre o mai bun\ adaptabilitate la sisteme de
cre[tere moderne cu un anumit grad de intensivizare.
Paralel cu aceste ac]iuni, rasa Merinos de Palas va fi utilizat\ `n
continuare ca amelioratoare a efectivelor de ovinelor crescute `n partea
de sud a ]\rii noastre.

3.2.2. MERINOS TRANSILV|NEAN


Rasa Merinos Transilv\nean de]ine o pondere numeric\
`nsemnat\ [i ocup\ un loc important `n cadrul efectivelor de oi exploatate
pentru produc]ia de lân\ fin\ `n ]ara noastr\.
Origine [i mod de formare. Merinos Transilv\nean s-a format
`n partea de vest a ]\rii printr-un proces nedirijat [i `ndelungat de
`ncruci[\ri de absorb]ie a raselor locale }igaie, }urcan\ [i meti[ii
acestora cu berbeci Merinos de Rambouillet [i Negretti la care mai târziu
s-a ad\ugat Merinosul precoce german [i Merinosul unguresc de
pieptene.
Din aceste `ncruci[\ri complexe [i sub influen]a factorilor de
mediu naturali [i artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lâna fin\ [i
cu `nsu[iri morfoproductive diferite, denumit\ Merinos Transilv\nean.
~ns\, datorit\ faptului c\ la formarea sa au participat mai multe rase, iar
factorii de mediu au fost extrem de variabili [i deoarece pân\ `n anii
1952 nu s-au `ntreprins ac]iuni organizate `n scopul amelior\rii `n mas\,
aceast\ ras\ se carcaterizeaz\ [i `n prezent printr-o anumit\ variabilitate a
`nsu[irilor morfologice [i productive ({tef\nescu [i colab., 1973).
Pentru ameliorarea Merinosului Transilv\nean s-au utilizat la
`ncruci[\ri berbeci din rasele Merinos Stavropol [i Merinos Australian [i
`ntr-o m\sur\ mai mic\ Merinos de Palas.
Ca urmare a acestor ac]iuni, `n cadrul rasei se poate distinge pe
lâng\ tipul vechi, un altul cu `nsu[iri morfoproductive superioare. De
asemenea, `n zona colinar\ a S\lajului, factorii specifici de mediu au
imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularit\]i distincte
`n ce prive[te talia, greutatea corporal\ [i produc]ia de lân\. Ovinele din
aceast\ zon\ formeaz\ tipul de coline care, este diferit de un altul format
`n cadrul aceleia[i rase `n regiunile mai joase [i deanumit tipul de [es.
Tipul de [es este mai masiv, talia mai mare, precocitatea mai accentuat\,
lâna este mai deas\ [i `n cantitate mai mare.

- 35 -
Rase de ovine autohtone

Aria de cre[tere. ~n marea lor majoritate efectivele apar]inând


acestei rase sunt crescute `n partea de vest a ]\rii, adic\ `n zona de
formare. ~ns\, datorit\ faptului c\ aceast\ ras\ este una robust\, rustic\,
rezistent\ [i, mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu [i dispune
de o mare capacitate de adaptare la condi]ii de cre[tere diverse, arealul
ocupat s-a l\rgit considerabil. Astfel, efective apar]inând acestei rase au
fost [i sunt crescute [i `n prezent `n jude]ele din centru, sud, sud-est [i
nord-est a ]\rii. La limita de interferen]\ cu }igaia, atât `n Transilvania
cât [i `n alte zone ale ]\rii, Merinosul Transilv\nean a participat la
formarea diferitelor popula]ii de Spanc\.
~nsu[iri morfoproductive. Dezvoltarea rasei este mijlocie, cu
talia corpului de 55 - 60 cm la femele [i de 64 - 66 cm la berbeci.
Lungimea trunchiului este egal\ cu `n\l]imea, iar perimetrul toracic este,
`n medie de 77 cm la oi [i 85 cm la berbeci. Greutatea corporal\ este
relativ redus\ datorit\ gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la
na[tere greutatea corporal\ medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte [i
65 kg la berbeci. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor
exploatate
pentru produc]ia de lân\ fin\.
Capul este mic, fin usc\]iv [i
expresiv, cu profil aproape drept
la femele [i convex la masculi. Pe
cap, `nveli[ul pilos este
reprezentat adesea de fibre
ondulate. Conforma]ia corporal\
este specific\ ovinelor exploatate
pentru produc]ia de lân\ fin\.
Raportul dintre lungimea [i
l\rgimea capului este de 3 : 8,
indicând astfel o constitu]ie
Fig. 9. Merinos Transilv\nean robust\. ~n mare parte oile sunt
ciute, `ns\ berbecii (cca. 90 %) prezint\ coarne puternice, spiralate, cu
vârfurile `ndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet.
Urechile au lungime de 6 - 8 cm, sunt purtate lateral [i acoperite cu jar
iar la unii indivizi cu fibre ondulate.
Gâtul `n raport cu corpul este de lungime mijlocie, `ns\ suficient
de gros [i bine ata[at de trunchi. ~n partea inferioar\ a gâtului se afl\
unele cute ale pielii formând o salb\ [i 1 - 3 cravate de m\rime variabil\.

- 36 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Trunchiul prezint\ linia superioar\ oblic\ [i `n general `ngust\.


Greb\nul este strâmt [i ascu]it, iar spinarea este uneori `n[euat\. Crupa
este scurt\ [i `ngust\, dispus\ oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu
mase musculare reduse. Unii indivizi prezint\ urm\toarele defecte de
exterior: greb\n despicat, crup\ scurt\ [i te[it\, genunchi de oaie [i coate
de vac\.
Produc]ia de lân\. Culoarea lânii este alb\ iar jarul de pe
extremit\]i poate fi pigmentat sau alb. Desimea lânii este accentuat\, iar
extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate `n sensul c\ `n timp
ce la unii indivizi lâna ajunge pân\ la vârful botului la al]ii se opre[te `n
regiunea frun]ii formând un smoc. La nivelul membrelor extinderea lânii
se opre[te `n regiunea genunchiului [i jaretului. Din acest punct de vedere
standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap s\ fie pân\ la linia ce
une[te unghiurile interne ale ochilor `mbr\când obrajii [i acoperind foarte
bine abdomenul, iar pe membre pân\ la genunchi [i jarete [i chiar mai
jos.
Cojocul are cus\tura lânii `ncheiat\ [i este format din [uvi]e
caracterizate prin urm\toarele elemente specifice: forma prismatic\;
aspect exterior de râuri, stive [i p\trate, mai rar se `ntâlne[te form\ de
conopid\; aspectul interior al [uvi]elor este de regul\ clar [i semiclar.
Fibrele de lân\ au lungimea medie de 9 cm, cu 8 - 9 ondula]ii/cm liniar [i
o fine]e medie de 21 - 23 µ.
Dup\ tuns se ob]in cojoace cu greut\]i cuprinse `ntre 4,8 - 6,7 kg
la femele [i `ntre 5,5 - 8 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este `n
cantitate suficient\, adesea `n exces `ns\ de bun\ calitate, abundent, de
culoare g\lbuie [i mai rar de nuan]e ro[cate [i cu aspect grunjos.
Randamentul lânii la sp\lare este de 36 - 43 %.
Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 70 - 80 l, cu o accentuat\
variabilitate de grup [i individual\. Exploatarea oilor apar]inând acestei
rase pentru produc]ia de lapte este limitat\, iar atunci când este aplicat\
se ob]in cantit\]i cuprinse `ntre 15 l [i 25 l lapte marf\ (A., Pop 1983).
Perspectivele de cre[tere. Datorit\ faptului c\ Merinosul
Transilv\nean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor
exploatate pentru produc]ia de lân\ fin\ [i este foarte bine adaptat\ la
condi]ii [i sisteme diferite de `ntre]inere, aceasta va de]ine [i `n
continuare un un rol important `n ovicultura ]\rii noastre.
Merinosul Transilv\nean va fi crescut [i pe viitor pentru
produc]ia de lân\ fin\, iar datorit\ variabilit\]ii genetice [i fenotipice
accentuate `n cadrul rasei exist\ posibilitatea ob]inerii `n continuare a

- 37 -
Rase de ovine autohtone

unui câ[tig genetic ridicat prin cre[terea `n ras\ curat\ [i practicarea unei
selec]ii severe, urmat\ apoi de potrivirea `mperecherilor [i formarea de
linii [i familii `n cadrul rasei. ~n scopul gr\birii amelior\rii unor `nsu[iri
calitative ale lânii considerate ca fiind deficitare (lungimea lânii, gradul
de alb, m\t\sozitatea [i randamentul la sp\lare), se impune `ncruci[area
oilor din aceast\ ras\ cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu
Merinos Australian. De asemenea, `n vederea `mbun\t\]irii precocit\]ii [i
ob]inerii mieilor destina]i `ngr\[\rii [i valorific\rii pentru produc]ia de
carne, oile pot fi utilizate la `ncruci[\ri industriale cu berbeci
Merinofleisch, Saffolk, ~le de France, Texel, etc.
Referitor la aria de r\spândire, aceasta se va men]ie [i `n
continuare `n zonele de câmpie [i colinare `n care regimul pluviometric
anual nu va dep\[i 700 mm. Având `n vedere unele `nsu[iri superioare,
rasa Merinos Transilv\nean poate fi utilizat\ [i la ameliorarea
popula]iilor instabile din punct de vedere genetic existente `n zonele de
deal [i de podi[ ale ]\rii noastre.

3.2.3. MERINOS DE CLUJ


Origine [i mod de formare. Lucr\rile de formare au `nceput `n anul
1959 fiind conduse de A., Pop [i au constat `n `ncruci[area berbecilor
Merinos Transilv\nean din tipul ameliorat cu oi }urcan\ varietatea alb\
aduse din zona Sibiului. Popula]ia nou format\ este consolidat\ genetic, iar
din anul 1971 s-a trecut la `nmul]irea prin izolare reproductiv\. La actualul
tip 79 % din genofondul propriu apar]ine rasei parterne [i 21 % celei
materne.
Indivizii din aceast\ ras\ se caracterizeaz\ prin unele particularit\]i
caracteristice. Astfel, greutatea corporal\ este de 43 kg la oi [i 67 kg la
masculi. Cantitatea de lân\ rezultat\ dup\ tuns este de cca. 4 kg la oi [i
6,5 kg la berbeci; fine]ea lânii 23 µ; lungimea [uvi]elor 8 cm.
De asemenea, efectivele de ovine apar]inând acestei rase se mai
caracterizeaz\ [i printr-o rezisten]\ organic\ accentuat\ [i o mare
capacitate de adaptare la condi]ii de exploatare semiintensiv\.
Produc]ia de lapte pe lacta]ie 90 - 100 l, iar sporul mediu zilnic
de cre[tere `n cazul aplic\rii unei tehnologiei de `ngr\[are de tip intensiv
dep\[e[te frecvent 230 g.
Indicii de reproduc]ie. Natalitatea specific\ acestei rase este 96 %, iar
prolificitatea 110 %.

- 38 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

3.2.4. SPANCA
~n literatura de specialitate Oaia Spanc\ mai este cunoscut\ [i sub
denumirea de palo[\ - de la vechea denumirea moldoveneasc\ a oilor
Merinos; [i de pol - spanc\ sau pol - hispanic\ - nume ce `n limba slav\
`nseamn\ jum\tate oaie spaniol\.
Spanca prezint\ importan]\ economic\, `ntrucât produce o lân\
de bun\ calitate [i `n cantit\]i satisf\c\toare.
Origine [i mod de formare. Pe teritoriul ]\rii noastre, din punct
de vedere istoric, oile Spanc\ au ap\rut `nc\ din a doua jum\tate a
secolului trecut, fiind aduse de
c\tre ciobanii din Dobrogea care au
mers cu turmele de oi }igaie `n
transhuman]\ `n sudul Rusiei unde
au `ntâlnit oi Merinos aduse de
mult\ vreme aici. Apoi, odat\ cu
cre[terea [i exploatarea oilor de tip
Merinos [i `n ]ara noastr\, la limita
de interferen]\ a arealului specific
raselor Merinos [i }igaie precum [i
`n zonele `n care s-au desf\[urat
diverse ac]iuni de merinozare au
Fig. 10. Spanca ameliorat\
ap\rut `n mod frecvent popula]ii de
oi Spanc\.

Prin urmare, oile Spanc\ sunt meti[i instabili genetic rezulta]i din
`ncruci[\rile oilor }igaie cu berbeci Merinos. Efectivele ini]iale de oi
Spanc\ erau popula]ii neconsolidate genetic [i cu un grad de variabilitate
destul de ridicat.
Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au intreprins ac]iuni
dirijate `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor morfoproductive la acest tip de
ovine. Apoi, prin selec]ie [i potrivirea perechilor concomitent cu
`mbun\t\]irea condi]iilor de mediu, s-a ob]inut un nou tip cu lân\ fin\ [i
relativ stabilizat genetic, denumit Spanc\ ameliorat\. Acest tip are unele
`nsu[iri morfoproductive apropiate de cele specifice oilor Merinos [i un
grad de rezisten]\ [i adaptabilitate mai ridicat.
Aria de r\spândire. ~n general oile Spanc\ s-au extins `n regiuni
cu umiditatea ceva mai mare comparativ cu zona specific\ oilor Merinos.
Actualmente, efective mai `nsemnate de oi Spanc\ se `ntâlnesc `n
partea de sud [i de sud-est a ]\rii, `n Câmpia de Vest, precum [i `n regiuni

- 39 -
Rase de ovine autohtone

cu precipita]ii anuale de pân\ la 750 mm. Numeric, efectivele sunt mai


reduse `n Moldova.
~nsu[iri morfoproductive. Spanca se caracterizeaz\ printr-o
constitu]ie robust\ spre fin\ [i o rezisten]\ organic\ superioar\
Merinosului `ns\ mai redus\ comparativ cu }igaia. De asemene, se
caracterizeaz\ [i prin rusticitate [i adaptabilitate ridicat\ la condi]iile
naturale de mediu, fiind din acest punct de vedere mai pu]in preten]ioas\
comparativ cu oile Merinos.
Caracterele variaz\ `n limite largi [i depind `n primul rând de
gradul de ameliorare. La indivizii afla]i `n curs de perfec]ionare, atât
aspectul exterior cât [i indicii productivi sunt dependen]i de gradul de
metisare, fiind asem\n\tori cu ale uneia din rasele parentale.
Conforma]ia corporal\ este intermediar\ formatului mezomorf [i
dolocomorf. La Spanca ameliorat\ formatul corporal este apropiat de cel
dolicomorf, fiind mai larg [i mai descins decât la }igaie, mai ales la cele
la formarea c\rora a participat Merinosul de Palas.
Capul este larg, cu profilul drept la oi [i u[or convex la berbeci.
Ace[tia prezint\ `n marea lor majoritate coarne, iar oile sunt ciute.
Adesea pe buze [i n\ri pot fi `ntâlnite mici pete pigmentate.
Spanca este o oaie de talie mijlocie, cu o `n\l]imea medie la
greb\n de 63 cm. Datorit\ faptului c\ la majoritatea indivizilor greb\nul
este mai ridicat, linia superioar\ are o descre[tere antero-posterioar\ iar
fesa este larg\ [i scurt\. ~n func]ie de gradul de absorb]ie rezervele de
piele sunt mai mult sau mai pu]in dezvoltate.
Produc]ia de lân\. Lâna este de culoare alb\ [i are o bun\
extindere pe corp. Astfel, extinderea lânii pe cap ajunge frecvent pân\ la
linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind par]ial
obrajii, iar adesea pe frunte formeaz\ un smoc. Pe membre lâna coboar\
sub genunchi [i jarete.
Aspectul `nveli[ului pilos este mai apropiat de cel caracteristic
oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate lâna are cus\tura
`ncheiat\, este deas\ [i are un aspect exterior de râuri. {uvi]ele din cojoc
sunt de form\ prismatic\, cu tendin]e spre conicitate, aspect interior clar
[i bine conturat. Fibrele au o lungime relativ\ de cca., 7 cm `ns\ cu o
mare variabilitate individual\ [i o fine]e de 25 µ (21 - 30µ), iar desimea
este de 3500 - 4000 foliculi pe cm2.
Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ variaz\ `n limite
extrem de largi fiind influen]at\ `n primul rând de gradul de ameliorare,
apoi de stare de `ntre]inere [i nivelul de hr\nire. De la popula]iile

- 40 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

apar]inând efetivelor neameliorate, dup\ tuns se ob]ine o cantitate de


lân\ cuprins\ `ntre 2,5 [i 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea
cojocului variaz\ `ntre 3 - 4,5 kg la femele [i 4 - 7 kg la berbeci.
Randamentul lânii la sp\lare este de 40 % la berbeci [i 38 % la femele.
Produc]ia de lapte. Capacitatea lactogen\ a oilor Spanc\ este
apreciat\ ca fiind `n general bun\, `ns\ varia]ia individual\ a produc]iei
de lapte este foarte mare. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de
lapte pe lacta]ie se `nscrie `ntre 80 [i 100 l.
Indici de reproduc]ie au urm\toarele valori: fecunditatea 96 %,
prolificitatea 114 - 120 % [i 98 % natalitatea.
Perspectivele de cre[tere. Cu toate c\ Spanca este o popula]ie
metis\ insuficient consolidat\ genetic, aceasta poate juca un rol
important `n ameliorarea oilor de ras\ }igaie.
~n condi]iile amintite, Spanca ameliorat\ va r\mâne o oaie de
perspectiv\ `n ovicultura ]\rii noastre, impunându-se ca pe mai departe
procesul de ameliorare s\ fie dirijat spre o direc]ie mixt\ de exploatare
(carne- lân\- lapte). Efectivele neameliorate pot fi supuse `ncruci[\rilor
de absorb]ie. Cre[terea indicilor corporali, `mbun\t\]irea aptitudinilor
pentru produc]ia de carne precum [i a `nsu[irilor ce influen]eaz\ calitatea
lânii, pot fi `mbun\t\]ite considerabil prin utilizarea `ncruci[\rilor cu
reproduc\tori masculi apar]inând raselor Merinos de Palas, ~le de France,
Texel [i Merinofleisch.

3.2.5. RASA }IGAIE

Este o ras\ autohton\ cu o veche tradi]ie `n cre[terea [i


exploatarea ovinelor pe aceste meleaguri. Din efectivul na]ional,
actualmente }igaia reprezint\ cca. 25 % fa]\ de 53 % cât era ponderea
de]inut\ `n anul 1952. Ovinele de ras\ }igaie se caracterizeaz\ prin
rusticitate [i o foarte bun\ adaptabilitate la zonele de deal, podi[ [i
depresionare din ]ara noastr\.
Origine [i mod de formare. Datele privitoare la originea rasei
arat\ c\ aceasta deriv\ din forma primar\ a oilor cu lân\ groas\ [i mixt\,
având ca str\mo[ comun oaia de step\ (Ovis vignei arcar) domesticit\ la
sud-est de Marea Caspic\. Referitor la timpul `n care s-a format, precum
[i perioada [i modul `n care aceasta a p\truns pe teritoriul ]\rii noastre, `n
literatura de specialitate nu exist\ date certe care s\ ateste cu precizie
aceste etape. Cu toate acestea se presupune c\ oile cu lâna semifin\ au
fost aduse pe meleagurile ]\rii noastre de c\tre negustorii din Milet, care
- 41 -
Rase de ovine autohtone

f\ceau comer] `ntre centrele comerciale din Asia Mic\ [i porturile de la


Marea Neagr\.
Privitor la oile }igaie s-au emis diverse ipoteze, `ns\ un lucru este
sigur [i anume c\ poporul român a crescut aceast\ ras\ `nc\ de la
formarea sa. Pe durata exploat\rii, oile acestei rase au fost `nmul]ite [i
selec]ionate, ajungându-se la ob]inerea unor turme uniforme [i cu
produc]ii bune de lân\.
Aria de r\spândire. Arealul ocupat de rasa }igaie este unul
extrem de vast, fiind r\spândite `n emisfera nordic\, iar de la est la vest
este `ntâlnit\ `n Mongolia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova,
România, Bulgaria, Iugoslavia, Cehia [i Slovacia, `ns\ pe teritoriul ]\rii
noastre se afl\ efectivul cel mai numeros [i cel mai valoros apr]inând
acestei rase.
Pân\ `n anul 1950 oile }igaie erau localizate `n efective mai
numeroase `n Podi[ul Dobrogean [i `n partea de sud-est a ]\rii. Dup\
aceast\ perioad\, odat\ cu declan[area ac]iunii de ,,]ig\izare”, aria de
cre[tere s-a m\rit considerabil fiind `ntâlnit\ [i `n alte regiuni ale ]\rii. Din
punct de vedere al regimului pluviometric, arealul ocupat `n prezent de
efectivele apar]inând rasei }igaie se extinde pân\ `n regiunile `n care
precipita]iile anuale pot atinge valori maxime de 800 mm. Este r\spândit\
pe tot cuprinsul ]\rii, de la [es la zone `nalte, excep]ie f\când cele
submontane [i montane, unde efectivele crescute sunt mai reduse numeric.
Diversitatea zonelor de relief `n care este `ntâlnit\ denot\ c\ rasa }igaie
posed\ o mare capacitate de aclimatizare [i mari posibilit\]i de r\spândire
[i adaptare la condi]ii diverse de mediu, `ntre]inere [i exploatare.
~nsu[iri morfoproductive. ~n func]ie de nivelul de selec]ie,
conforma]ia corporal\ este relativ armonioas\ indicând un tip
morfoproductiv mixt de lân\ semifin\- lapte- carne, aflat `n curs de
ameliorare, `ns\ cu un bun echilibru fiziologic. Formatul corporal este
mezomorf, cu forme largi [i adânci, osatura puternic\.
Greutatea corporal\ medie este de 3 - 4,5 kg la na[tere; 20 - 22 kg
la 90 zile; la 6 luni 32 - 34 kg; 36 - 38 kg la 12 luni; 40 - 42 kg la 18 luni
[i 45-47 kg la adulte. La masculi greut\]ile corporale sunt mai mari
comparativ cu femelele.
Atât greutatea cât [i principalele dimensiuni corporale au valori
caracteristice oilor cu o dezvoltare mijlocie. Talia este de 65 cm,
lungimea trunchiului 68 - 70 cm, l\rgimea corpului la piept [i la crup\ de
20 [i respectiv 19 cm, perimetrul toracic este de 88 cm.

- 42 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Capul este de m\rime mijlocie, u[or alungit [i mai larg decât la


}urcan\, cu profilul drept sau u[or convex la masculi. Urechile sunt de
lungime mijlocie (cca. 12 cm), ascu]ite la vârf [i purtate orizontal. Ochii
sunt mari [i expresivi, iar oile `n marea lor majoritate sunt ciute (coarnele
sunt prezente doar la 10 - 15 %). Berbecii au coarne puternice, dezvoltate
[i r\sucite `n dou\ spirale. Gâtul este de lungime [i grosime medie,
f\când o leg\tur\ corect\ a capului cu trunchiul.
Trunchiul, `n ansamblul s\u, la unii indivizi este piriform (tipul
de lapte- lân\ semifin\), la al]ii are un aspect cilindric (tipul lân\
semifin\-carne), `ns\ marea majoritate prezint\ forme intermediare celor
men]ionate. Greb\nul are o proeminen]\ redus\ `ns\ este larg, linia
superioar\ are o u[oar\ ascenden]\ `n sens antero-posterior. La efectivele
neameliorate [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\, linia
superioar\ are o descre[tere `n acela[i sens. La efectivele selec]ionate
spinarea [i [alele sunt drepte, potrivit de lungi [i largi; crupa este larg\,
lung\ [i oblic\. Pieptul este suficient de larg, abdomenul bine dezvoltat,
coastele sunt scurte [i arcuite.
Membrele sunt potrivit de lungi, cu aplomburi `n general corecte,
unghiile rezistente la drumuri lungi [i terenuri accidentate. Ugerul are o
form\ globuloas\ [i este de m\rime mijlocie, la unele oi se `ntâlnesc [i
sfârcuri suplimentare dispuse `n partea anterioar\ a mamelei. Coada este
lung\ (cca. 28 - 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din 4- 20 vertebre.
La oile robuste cu `nsu[iri
mai bune pentru produc]ia de
carne la baza cozii se g\sesc
cantit\]i mici de ]esut adipos,
dispuse sub form\ de depozit. De
asemenea, tot la acestea, formatul
corporal este cilindric, cu
dimensiunile de l\rgime superi-
oare. Coada este lung\ (cca. 28 -
30 cm) [i sub]ire, fiind format\
din14 - 20 vertebre.
Fig. 11. }igaie buc\laie ~n zonele cu relief `nalt, `n cadrul
rasei s-a conturat un tip aparte
denumit }igaia de munte. Acest tip difer\ practic de efectivele cresute `n
zonele mai joase prin faptul c\ au talia mai mic\ [i greutatea corporal\
mai redus\. De asemenea, efectivele crescute la munte dau produc]ii de
lapte [i carne mai mici cu cca., 10 - 15 % comparativ cu }igaia de [es.

- 43 -
Rase de ovine autohtone

Celelalte `nsu[iri de exterior, precum [i variet\]ile de culoare sunt


identice cu ale efectivelor de ras\ }igaie cresute la [es.
Produc]ia de lân\. Lâna este de regul\ uniform\, cu o extindere
bun\ pe corp (pe frunte formeaz\ un mo] iar pe membre coboar\ pân\ la
nivelul genunchilor [i jaretelor), iar cojocul are cus\tura `ncheiat\.
Cojocul este format din fibre intermediare, la care `n mare parte
lipse[te stratul medular. ~n cazul `n care stratul medular este prezent,
acesta poate fi observat `n câmpul microscopic sub forma unei benzi
`ntunecate discontinuue. {uvi]ele ce alc\tuiesc cojocul sunt de form\
conic\, cu aspect interior [i exterior clar [i respectiv de râuri. Din punct
de vedere calitativ `nveli[ul pilos ce formeaz\ cojocul de lân\ prezint\
urm\toarele `nsu[iri: fine]e 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime foliculilor
pilo[i 2500 - 3000 cm2, usuc de bun\ calitate `ns\ `n cantit\]i moderate.
Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este influen]at\ de gradul de
ameliorare, de nivelul de hr\nire [i `ntre]inere. Astfel, de la oi se poate
ob]ine o produc]ie cuprins\ `ntre 2 - 3,5 kg [i 3 - 4,5 kg de la berbeci.
Randamentul lânii la sp\lare este influen]at `n general de factorii
men]iona]i anterior, fiind `ns\ mai mare la oile crescute `n zone mai
`nalte cu precipita]ii mai mari [i mai mic la cele crescute `n zona de [es.
Produc]ia de lapte. La }igaie, produc]ia de lapte este mai mare
comparativ cu cea ob]inut\ de la celelalte rase [i variet\]i crescute `n ]ara
noastr\, cu excep]ia Frizei [i a Tipului de Lapte Palas. Produc]ia de lapte
este `n medie de 80 - 100 l `n 175 zile de lacta]ie, din care cca. 50 - 65 %
este consumat\ de c\tre miei. La plus variante, `n aceea[i perioad\ a
lacta]iei pot fi ob]inute produc]ii de peste 250 l lapte. La }igaia de
munte, cantitatea de lapte este `n general mai mic\ fa]\ de cea de la [es,
datorit\ faptului c\ p\[unile montane sunt de calitate mai slab\ iar
intemperiile mai frecvente. Din punct de vedere calitativ, laptele are 7 %
gr\sime [i 6,5 % protein\.
Indicii de reproduc]ie. La ovinele de ras\ }igaie principalii
indici de reproduc]ie sunt `n mare parte influen]a]i de starea de
`ntre]inere [i condi]iile de mediu. ~n condi]ii optime de `ntre]inere,
fecunditatea este de 93 - 98 %, iar prolificitatea de 105 - 115 %.
Variet\]ile rasei }igaie. ~n func]ie de gradul de pigmentare a
lânii [i jarului `n cadrul rasei exist\ patru variet\]i de culoare, deosebite
`ntre ele [i prin alte caractere, cum ar fi de pild\ unele `nsu[iri de
exterior, constitu]ie [i productivitate.

- 44 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Varietatea buc\laie reprezint\ efectivul cel mai numeros din


cadrul rasei }igaie. Acesta are o constitu]ie mai robust\, un grad mai
mare de adaptabilitate la condi]ii noi [i se preteaz\ mai bine la `ngr\[are.
Jarul situat pe extremit\]i are o culoare brun-castanie de nuan]e
diferite, iar lâna este de culoare alb\, `ns\ mai groas\ [i mai aspr\ adesea
prezentând `n cojoc fibre mai `nchise la culoare. Formatul corporal este
spre mezomorf, prezentând o bun\ capacitate de `ngr\[are [i o rezisten]\
organic\ deosebit\.
La na[tere mieii acestei variet\]i au `nveli[ul pilos de culoare mai
`nchis\ sau mai deschis\, cu baza fibrelor mai albicioas\. ~ncepând cu
vârsta de 20 - 30 zile de la na[tere, pigmenta]ia fumurie se atenueaz\,
disp\rând complet `n jurul vârstei de 4 luni. Adesea, o parte din fibrele
pigmentate r\mân pân\ la vârsta de adult, constituind cel mai mare
defect al lânii.
Varietatea alb\ sau bel\ are culoarea alb\ uniform\ [i este
reprezentat\ `n cadrul rasei de un efectiv redus. Turmele de oi din aceast\
varietate sunt pu]ine, aspect ce i-a determinat pe unii s\ nege existen]a
acesteea ca varietate de sine st\t\toare. ~n popula]ia de }igaie bel\, la
unii indivizi, deseori pe cap [i pe membre pot ap\rea pete pigmentate de
form\, culoare [i m\rime diferit\.
Varietatea ruginie. Este `ntâlnit\ `n zonele premontane [i
montane. Are lâna de culoare alb\, iar jarul de pe extremit\]i este
castaniu-ruginiu de diferite nuan]e. Formatul corporal este dolicomorf,
prezentând aptitudini mai pronun]ate pentru produc]ia de lapte [i lân\
semifin\. La na[tere mieii acestei variet\]i au `n majoritatea cazurilor
`nveli[ul pilos de culoare alb\, `ntâlnindu-se `n mod frecvent [i miei a
c\ror pigmenta]ie este ro[cat\ care, dup\ 2 - 25 zile `ncepe s\ se
diminueze disp\rând complet `n jurul vârstei de 3 luni.
Varietatea neagr\. Are talia [i greutatea corporal\ mai mic\, iar
lâna [i jarul sunt de culoare neagr\. Odat\ cu `naintarea `n vârst\ se
accentueaz\ procesul de depigmentare a lânii, astfel `ncât la indivizii
adul]i vârful [uvi]elor devine de nuan]\ maro-ro[cat\. De asemenea, oile
din aceast\ varietate se mai caracterizeaz\ [i prin format corporal
apropiat tipului brevimorf, rezisten]a organic\ [i capacitatea productiv\
ridicat\, carnea nu are miros specific amoniacal. Aria ocupat\ de aceast\
varietate este redus\, iar num\rul indivizilor este restrâns datorit\ valorii
economice diminuate a lânii.
Perpective de cre[tere. De[i oile de ras\ }igaie au aptitudini
zooeconomice ridicate, `n multe zone ale ]\rii se constat\ c\ acestea se

- 45 -
Rase de ovine autohtone

afl\ `ntr-o anumit\ stare de primitivitate, datorit\ condi]iilor deficitare


asigurate pe durata perioadei de cre[tere [i exploatare. Cu toate c\ `n
trecut ameliorarea efectivelor de ovine }igaie a fost orientat\ spre
corectarea unor `nsu[iri deficitare, precum [i `n direc]ia `mbun\t\]irii
produc]iei de lân\, lapte [i carne, actualmente `n unele regiuni ale ]\rii
aceast\ ras\ a mai pierdut o parte din `nsu[irile valoroase, datorit\
`ncruci[\rilor `ntâmpl\toare [i nesistematice cu }urcana [i Stogo[a. De
aceea, `n perioada actual\ ca metode de ameliorare pot fi folosite cu
succes cre[terea `n ras\ curat\ [i prin `ncruci[are.
~n cazul amelior\rii `n ras\ curat\, un rol important `l va avea selec]ia
riguroas\ a materialul biologic [i `n mod deosebit a berbecilor de
reproduc]ie, paralel cu `mbun\t\]irea condi]iilor de alimenta]ie, `ngrijire [i
`ntre]inere.
Ameliorarea prin `ncruci[are poate viza masivizarea corporal\ [i `n
special a dimensiunilor de lungime [i l\rgime. De asemenea, cre[terea
rasei }igaie poate fi orientat\ `n direc]ia accentuarii aptitudinilor pentru
carne, astfel `ncât aceast\ produc]ie al\turi de cea de lân\ s\ constituie
direc]ie principal\ de cre[tere [i exploatare, f\r\ a se neglija `ns\
produc]ia de lapte. ~n acest sens pot fi recomandate spre a fi utilizate la
`ncruci[\ri unele rase cum ar fi: Corriedale [i Romney Marsh pentru
ob]inerea unui tip de oaie cu lân\ de tip cross-bread [i cu o capacitate
pronun]at\ de `ngr\[are; Texel [i Suffolk pentru ob]inerea meti[ilor
industriali capabili s\ valorifice la maximum efectul heterozis, ace[tia
fiind valorifica]i exclusiv pentru produc]ia de carne.

3.2.6. STOGO{A

Oaia Stogo[\ reprezint\ un produs metis provenit din `ncruci[area


berbecilor }igaie cu oi }urcan\. Aceste `ncruci[\ri au avut loc `n
decursul vremurilor [i s-au efectuat `n mod `ntâmpl\tor `n zone comune
de cre[tere, sau la interferen]a acestora. De asemenea, popula]ii de
Stogo[\ au ap\rut [i `n cursul transhuman]ei când `ntâlnirea celor dou\
rase era inevitabil\. Stogo[a constituie [i `n prezent un produs
caracterizat printr-o mare variabilitate fenotipic\ [i genotipic\.
Aspectele de exterior precum [i `nsu[irile productive sunt
intermediare, fiind mai apropiat\ de una din rasele parentale `n func]ie de
gradul de metisare.

- 46 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

La aceast\ popula]ie cojocul de lân\ este format din [uvi]e `n form\


de ,,stog”, de unde `i vine [i denumirea de Stogo[\. Fine]ea fibrelor este
mai bun\ comparativ cu }urcana.
Oile Stogo[e sunt rezistente,
viguroase, iar aptitudinile pentru
produc]ia de carne sunt mai bune
ca la }urcan\.
Perspective de cre[tere.
Fiind o popula]ie de tranzi]ie [i
nereprezentând un tip aparte ce ar
putea fie consolidat, probabil c\
Stogo[a va descre[te numeric,
`ns\ prezen]a ei va fi continuu\
atât timp cât cele dou\ rase
parentale vor fi crescute [i
Fig. 12. Stogo[a. exploatate `n ]ara noastr\.

3.2.7. RASA }URCAN|


Dintre rasele locale, }urcana este cea mai r\spândit\ [i cea mai
veche din ]ara noastr\. Oile }urcan\ `mpreun\ cu cele Stogo[e, `n trecut
reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe meleagurile ]\rii
noastre. ~n literatura de specialitate rasa }urcan\ mai este cunoscut\ [i
sub alte denumiri cum ar fi: oaia bârsan\ dup\ denumirea ]inutului
Bârsei; `n literatura rus\ este numit\ ]u[ca [i oaia valah\, iar `n unele
sate din Transilvania i se mai spune [i ra]ca.
Origine [i mod de formare. Originea rasei }urcan\ nu este
cunoscut\ cu precizie. Mul]i cercet\tori care au studiat originea
animalelor domestice sus]in c\ }urcana ar deriva din Ovis vignei arkar,
`ns\ când [i unde a fost domesticit\, precum [i modul de r\spândire nu
sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N. Teodoreanu,
oaia }urcan\ a fost domesticit\ `n ]inutul Mun]ilor Carpa]i `nc\ din
perioadele preistorice, de unde s-a r\spândit prin transhuman]\ [i `n alte
zone.
Aria de r\spândire. Este o ras\ foarte bine adaptat\ la condi]iile
geoclimatice specifice ]\rii noastre. ~n ultimile decenii, concomitent cu
declan[area ac]iunilor de cre[tere numeric\ a oilor cu lân\ fin\ [i
semifin\, efectivul rasei [i arealul ocupat s-a redus. {i `n condi]iile date,

- 47 -
Rase de ovine autohtone

ca areal de cre[tere aceast\ ras\ ocup\ unul extrem de larg [i cu relief


variat, fiind `ntâlnit\ de la câmpiile joase din sudul [i vestul ]\rii, la zone
alpine cu peste 1500 m altitudine. Este o ras\ rustic\ [i rezistent\, face
parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatat\ `n func]ie de
varietate pentru produc]iile de lân\ grosier\, lapte, pielicele [i carne. ~n
prezent, este r\spândit\ compact `n zonele submontane [i montane de pe
tot cuprinsul ]\rii, `ns\ poate fi `ntâlnit\ sporadnic [i `n zonele de deal.
~n afara ]\rii noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate
strâns\ filogenetic, precum [i `nsu[iri morfoproductive asem\n\toare cu
}urcana se mai cresc `n Republica Moldova, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia,
Turcia, Ucraina [i `n num\r mai redus `n Ungaria, Cehia [i Slovacia.
~nsu[iri morfoproductive. Dup\ exeriorul s\u }urcana este de tip
dolicomorf, cu caractere [i `nsu[iri specifice raselor tardive. Este o ras\
cu talia intermediar\ (55 - 65 cm la femele [i 61 - 75 cm la berbeci);
lungimea medie a trunchiului este cuprins\ `ntre 60 [i 72 cm la oi [i 66 [i
78 cm la berbeci. Greutatea corporal\ are urm\toarea evolu]ie: 2,5 - 3,0
kg la na[tere; 15 - 17 kg la 3 luni; 23 - 26 kg la 6 luni; 28 - 32 kg la 15
luni, 35 kg la 18 luni [i 38 - 42 kg la adulte.
Capul la }urcan\ este
alungit [i `ngust, cu profilul drept
la femele [i u[or convex la
masculi. Urechile sunt mici,
sub]iri [i purtate oblic. Coarnele la
berbeci sunt spiralate [i lungi (50
- 80 cm), iar la femele sunt
prezente doar la cca. 15 % din
total [i de regul\ sunt mai mici,
uneori rudimentare. Gâtul este
lung, sub]ire [i purtat oblic.
Trunchiul alungit, relativ
Fig. 13. Oaie }urcan\ strâmt [i pu]in adânc. Greb\nul
este ascu]it; spinarea [i [alele `nguste; crupa te[it\, `ngust\ [i oblic\.
Osatura fin\ `ns\ rezistent\, cornul copitei dur.
Constitu]ia este robust\, iar rezisten]a organic\ [i adaptabilitatea
sunt foarte pronun]ate. Nu se adapteaz\ `ns\ la limitarea posibilit\]ilor de
mi[care, precum [i la `ntre]inere `n stare de stabula]ie prelungit\.
Cerin]ele fa]\ de sistemul de `ntre]inere sunt reduse; poate fi
men]inut\ timp `ndelungat sub cerul liber.

- 48 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Produc]ia de lân\. Oaia }urcan\ are cojocul de lân\ alc\tuit din


[uvi]e ascu]ite formate din fibre mixte neomogene, cu aspect exterior de
suli]\ [i tirbu[on. Lâna este rar\, iar cus\tura larg\.
Fibrele groase au o lungime absolut\ cuprins\ `ntre 14 - 35 cm [i
constituie scheletul [uvi]elor. Acest aspect imprim\ [uvi]elor
componente ale cojocului o form\ conic\ cu vârful ascu]it, favorizând
astfel scurgerea rapid\ a apei din precipita]ii.
Fibrele sub]iri [i scurte au fine]ea sub 30 µ, lungimea cuprins\
`ntre 5 - 15 cm, se g\sesc la baza [uvi]ei [i constituie `mbr\c\mintea
piloas\ propriu-zis\.
Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric [i prezint\ valori
medii `ntre primele dou\ categorii.
Extinderea lânii pe extremit\]i este satisf\c\toare. Fruntea este
acoperit\ cu un smoc de fibre scurte, fa]a cu jar, iar pe membre
extinderea lânii se opre[te la genunchi [i jaret.
Cantitatea medie de lân\ este de 1,7 - 2,2 kg la oi [i 2,5 - 3,5 kg la
berbeci, dep\[ind 5 kg `n unele zone `n care se cresc efective valoroase
de ovine }urcan\ varietatea alb\. Randamentul lânii la sp\lare este de
65-70 %.
Produc]ia de lapte. La aceast\ ras\ produc]ia de lapte se
caracterizat\ printr-o mare variabilitate. ~n condi]ii obi[nuite de hr\nire [i
`ntre]inere, pe durata unei lacta]ii poate fi ob]inut\ o produc]ie total\ de
lapte cuprins\ `ntre 70 - 90 l. La plus variante produc]ia de lapte
dep\[e[te adesea 235 l lapte `n aceea[i perioad\ de lacta]ie. Privitor la
aceast\ produc]ie, `n zona montan\ [i `n acelea[i condi]ii geoclimatice,
}urcana poate produce cu peste 20 % mai mult lapte comparativ cu
}igaia. Laptele de la }urcan\ are 7 % gr\sime [i 5,9 % protein\.
Produc]ia de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brum\rie
[i neagr\ au `nsu[iri caracteristice, `ns\ sunt inferioare celor ob]inute de
la Karakul. Pielicele ob]inute sunt utilizate `n gospod\riile popula]iei [i
`n ateliere specializate la confec]ionarea c\ciulilor, gulerelor,
mantourilor, etc. Al\turi de Karakul, fa]\ de care manifest\ o mare
capacitate de combinabilitate, oile locale }urcana neagr\ [i brum\rie din
partea de nord-est a ]\rii au participat la formarea rasei Karakul de
Boto[ani.
~ndicii de reproduc]ie sunt exprima]i `n general prin valori
superioare altor rase [i tipuri locale de ovine. Astfel, fecunditatea
specific\ rasei este de 97 - 98 %, natalitate 99 %, `ns\ prolificitatea este
mai redus\ fiind cuprins\ `ntre 103 [i 107 %.

- 49 -
Rase de ovine autohtone

Variet\]ile rasei }urcan\. Aceast\ ras\ are patru variet\]i: alb\,


neagr\, brum\rie [i ra]ca.
Varietatea alb\ are lâna [i jarul de culoare alb\, iar la unii indivizi
pot ap\rea pe extremit\]i unele pete pigmentate. Aceast\ varietate ocup\
cea mai larg\ arie de r\spândire, fiind [i cea mai numeroas\. Este
apreciat\ pentru produc]ia mai mare de lapte precum [i pentru lâna lung\
[i alb\ utilizat\ `n gospod\riile popula]iei la confec]ionarea obiectelor de
`mbr\c\minte tradi]ional\, a celor de art\ popular\, iar `n industria textil\
la fabricarea stofelor [i covoarelor de tip persan [i de Dorna.
~n cadrul acestei variet\]i s-au conturat deja unele ecotipuri
valoroase cum ar fi de pild\ }urcana sibian\, carcaterizat\ prin
omogenitatea conforma]iei, dezvoltarea corporal\ mai pronun]at\ [i
produc]ii de lân\ [i lapte mai mari.
Varietatea neagr\. Se deosebe[te de cea alb\ prin prin faptul c\ la
na[tere `nveli[ului pilos este `n totalitate negru. Este exploatat\ pentru
produc]ia de lapte [i pielicele. La animalele adulte roba este
depigmentat\ ap\rând [i fibre albe diseminate `n masa lânii. ~n prima
faz\ a depigment\rii lâna devine la `nceput ro[cat\, iar mai târziu gri -
cenu[ie.
Ca areal, aceast\ varietate ocup\ unul mai restrâns situat `n partea
central\ [i de nord a Moldovei unde este utilizat\ la `ncruci[\ri cu
berbeci Karakul `n vederea ob]inerii pielicelelor. ~ncruci[area cu Karakul
poate fi practicat\ pân\ la ob]inerea genera]iei a treia `n regiunile cu un
regim pluviometric mai redus de 450 mm anual [i pân\ la a doua
genera]ie urmat\ apoi de reproducere `n sine `n zonele cu precipita]ii
anuale maxime cuprinse `ntre 550 - 600 mm. ~n regiunile cu un regim
pluviometric mai bogat, meti[ii ob]inu]i cu Karakul nu rezist\, iar atunci
când se ob]in trebuie sacrifica]i pentru pielicele.
Varietatea brum\rie este exploatat\ pentru lapte [i pielicele.
Efective mai importante sunt r\spândite `n partea de nord-est a
Moldovei. La na[tere pielicelele au culoarea gri de nuan]e diferite, cu
linia median\ mai alb\. Concomitent cu `naintarea `n vârst\ culoarea
brum\rie se p\streaz\ doar pe extremit\]i, iar roba se depigmenteaz\
c\p\tând nuan]e sp\l\cite uneori alb-murdar.
Varietatea ra]ca. Se `ntâlne[te `n efective restrânse `n partea de
sud-vest a ]\rii; are [uvi]ele de lân\ [i coarnele r\sucite `n tirbu[on.
Culoarea lânii poate fi alb\ sau neagr\ iar a jarului de pe extremit\]i
brun\ de diferite nuan]e.

- 50 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Perspective de cre[tere. ~n perspectiv\ varietatea alb\ va fi


selec]ionat\ `n direc]ia `mbun\t\]irii `nsu[irilor calitative ale lânii [i
`ndeosebi a compozi]iei fibrilare a [uvi]elor, luciului [i m\t\sozit\]ii. De
asemenea, prin selec]ie se va urm\ri [i `mbun\t\]irea produc]iei de lapte
`n paralel cu ridicarea dezvolt\rii corporale. ~n vederea cre[terii
dezvolt\rii corporale precum [i a gradului de precocitate [i prolificitate
pot fi utilizate la `ncruci[\ri de infuzie rasele engleze[ti cu lân\ lung\ [i
`ndeosebi Lincoln [i Border Laicester.
Variet\]ile neagr\ [i brum\rie vor fi ameliorate `n continuare prin
selec]ie `n vederea cre[terii produc]iei de lapte [i prin `ncruci[are cu
berbeci de ras\ Karakul `n direc]ia `mbun\t\]ii `nsu[irilor calitative a
pielicelelor. Varietatea ra]ca fiind `n efective reduse nu prezint\
importan]\ economic\ deosebit\.

3.2.8. RASA KARAKUL DE BOTO{ANI


~n ]ara noastr\ indivizi de ras\ Karakul a fost introdu[i pentru
prima dat\ `n anul 1910 când din Buhara s-a adus un lot de 160 indivizi,
`ns\ ulterior au mai fost importate efective mai reduse atât din URSS cât
[i din Austria [i Germania (de la cresc\toria de selec]ie din apropierea
ora[ului Halle).
~n ]ara noastr\ oile Karakul manifest\ o rezisten]\ organic\ sc\zut\
fa]\ de condi]iile mediului natural [i o sensibilitate sporit\ fa]\ de bolile
parazitare. Cercet\torii ex-sovietici au remarcat totu[i valen]a ecologic\
sporit\ a rasei (Sarafutdinov, 1971), `nsu[ire remarcabil\ care, folosit\ pe
scar\ larg\ `n selec]ie, concur\ la crearea efectivelor de oi Karakul cu o
productivitate accentuat\, capabile s\ se adapteze mai bine la condi]ii
diverse de cre[tere.
La noi `n ]ar\ aceast\ particularitate biologic\ a fost valorificat\ de
c\tre cercet\torii de la SCPCOC Pop\u]i-Boto[ani, rezultând o popula]ie
autohton\ de oi Karakul, mai masiv\ cu o constitu]ie robust\ [i o
rezisten]\ organic\ sporit\, fiind omologat\ `n anul 1988 sub denumirea
de Karakul de Boto[ani (75% negru, 15% brum\riu [i 10 % cafeniu, sur,
alb [i alte culori).
~n formarea acestei rase s-a pornit de la materialul biologic existent
`n zon\, reprezentat de oi }urcan\ din varietatea neagr\ [i brum\rie,
desf\[urându-se apoi o ampl\ activitate de `ncruci[are cu genitori
Karakul, concomitent cu aplicarea unei selec]ii riguroase.

- 51 -
Rase de ovine autohtone

Procesul form\rii [i perfec]ion\rii rasei Karakul de Boto[ani a


cuprins trei etape principale.
Prima etap\ s-a desf\[urat `n perioada 1948 - 1960 [i a constituit
debutul lucr\rilor de formare a noii rase, având ca deziderat principal
ob]inerea din `ncruci[area masculilor Karakul cu oile }urcan\ a primilor
meti[i.
Etapa a doua a avut loc `n intervalul de timp 1961 - 1974. ~n
aceast\ etap\ activitatea de formare s-a bazat pe `ndeplinirea
urm\toarelor obiective: ob]inerea indivizilor apar]inând genera]iilor R2 [i
reproduc]ia ,,`n sine”; aplicarea selec]iei riguroase; folosirea
consangviniz\rii moderate `n scopul fix\rii unor `nsu[iri valoroase;
selec]ia reproduc\torilor masculi dup\ performan]e proprii [i testul
pentru calitatea descenden]ei; cre[terea pe baz\ de linii [i familii, precum
[i consolidarea acestora.
Etapa a treia s-a
desf\[urat `n intervalul 1975 -
1986 [i a avut ca obiectiv
major testarea performan]elor
proprii, comparativ cu
standardul stabilit ini]ial. ~n
acest scop s-a trecut la testarea
capacit\]ii de ameliorare prin
`ncruci[are berbecilor din noul
tip cu oi apar]inând rasei
}urcan\ [i popula]iei de meti[i
Fig. 14. Karakul de Boto[ani din zona de formare.
De asemenea, un obiectiv principal al acestei etape a fost [i
sporirea numeric\ a efectivului din noul tip [i extinderea acestuia `n zona
de cre[tere [i exploatare din nord - estul Moldovei.
Efectuându-se o analiz\ genetic\ pentru perioada 1951 - 1986
asupra popula]iei de Karakul negru [i brum\riu s-a constatat c\ noua ras\
era constituit\ genetic astfel: `n anul 1951 din fondul total de gene 44,3%
apar]inea rasei }urcan\, apoi concomitent cu avansarea gradului de
metisare asem\narea genetic\ cu rasa matern\ scade ajungându-se la
8,7% `n anul 1986.
Intervalul dintre genera]ii analizat pe perioada 1958 - 1956 prezint\
o valoare medie de 4,78 ani cu 0,65 mai mic fa]\ de cel al altor rase de
ovine. Acest aspect poate fi explicat prin men]inerea la reproduc]ie a

- 52 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

unor reproduc\tori valoro[i o perioad\ mai mare de timp (7 - 8 ani),


aspect carcateristic toturor popula]iilor de Karakul.
Importul de reproduc\tori masculi este strâns corelat cu gradul de
izolare reproductiv\. Pân\ `n anul 1966 popula]ia era deschis\
reproductiv [i prezenta valori negative ca urmare a migr\rii genelor `n
afara popula]iei. Apoi, prin cre[terea exigen]elor `n aprecierea calit\]ii
reproduc\torilor masculi pe baza performan]elor proprii [i consolidarea
`nsu[irilor valoroase `n popula]ia nou format\, concomitent cu utilizarea
exclusiv\ la reproduc]ie a berbecilor proveni]i din pr\sil\ proprie s-a
reu[it o reducere a migra]iilor. Aceste ac]iuni au determinat cre[terea
gradului de izolare reproductiv\ la 0,80 `n anul 1986, `ndeplinind astfel
una din condi]iile primordiale de recunoa[tere ca ras\ nou format\. De
asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durat\ de 30 ani (1956 -
1986) la rasa nou format\, s-a constatat c\ aceasta prezint\ o m\rime
efectiv\ suficient\ pentru a fi atestat\.
Actualmente aceast\ ras\ este foarte bine adaptat\ condi]iilor
geoclimatice specifice jude]elor Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava [i
produce peste 80 % pielicele de clas\ superioar\. Regiunile prielnice
exploat\rii ovinelor Karakul din ]ara noastr\ sunt cele `n care volumul
maxim al precipita]iilor anuale nu dep\[e[te 400 mm, iar media
umidit\]ii relative se situeaz\ sub 70 %. Aceste condi]ii sunt `ndeplinite
de zona din centrul [i nord-estul Moldovei, motiv pentru care peste 90 %
din efectivul na]ional de oi exploatat pentru pielicele se g\se[te `n
aceast\ parte a ]\rii. Actualmente efectivul cel mai valoraos de ras\
Karakul de Boto[ani se afl\ la SCPCOC Pop\u]i din jud. Boto[ani.
~nsu[iri morfoproductive. Principala `nsu[ire a ovinelor Karakul
de Boto[ani o constituie produc]ia piloas\ de pe corp, `nrulat\ sub forme
de bucle, iar pe extremit\]i sub form\ de jar moarat.
Produc]ia principal\ este pielicica ob]inut\ prin sacrificarea
mielului `n primele zile dup\ na[tere, iar secundar `n urma exploat\rii
rasei Karakul de Boto[ani se ob]in cantit\]i apreciabile de lapte [i lâna
mixt\. Conforma]ia este caracteristic\, formatul corporal dolicomorf cu
aspect piriform
Capul este alungit, fin, usc\]iv, cu profil convex, urechile mari
atârnânde; gâtul este sub]ire, pu]in alungit [i purtat oblic. Trunchiul este
alungit [i `ngust, turtit lateral; coastele slab arcuite. Pieptul este relativ
strâmt [i pu]in arcuit; crupa relativ lung\ [i larg\, `ns\ te[it\. Linia
superioar\ a corpului este u[or convex\ [i ascendent\ anteroposterior.

- 53 -
Rase de ovine autohtone

Coada la Karakul de Boto[ani este caracteristic\ [i anume: lung\,


lat\, iar la baz\ are un depozit adipos de m\rime [i greutate variabil\.
Acest depozit, la adultele bine hr\nite poate atinge 8 - 9 kg [i reprezint\
o consecin]\ a adapt\rii la condi]iile de via]\ specifice stepelor aride,
constituind de fapt o important\ rezerv\ energetic\ valorificat\ doar `n
perioadele `n care hrana este insuficient\. Forma depozitului variaz\,
`ns\ de regul\ are aspectul unui sac bilobat, mai rar triunghiular. Partea
terminal\ a cozii este variabil\ ca m\rime, are forma literei ,,S” [i
reprezint\ o `nsu[ire de care se ]ine seama `n selec]ie.
Dezvoltarea corporal\, este mijlocie. La femele greutatea corporal\
este 44 kg cu limite cuprinse `ntre 40 - 50 kg, iar la berbeci este de 55 -
90 kg cu media de 65 kg. Talia este de 65 cm; `n\l]imea la crup\ 67 cm;
lungimea trunchiului 70 cm; l\rgimea pieptului 18 cm, iar a crupei
17 cm; adâncimea toracelui 30 cm; perimetrul fluierului 7,5 cm.
Indicii de reproduc]ie. Prolificitate este de 103 - 117 %;
fecunditatea 97 %; natalitatea 98 %.
Produc]ia de pielicele. Reprezint\ principalul obiectiv `n
cre[terea [i exploatarea rasei Karakul de Boto[ani. ~n scopul
`mbun\t\]irii calit\]ii pielicelelor, prioritar\ `n selec]ie este ameliorarea
tipului de bucle, precum [i a celorlalte `nsu[iri care influen]eaz\ `n mod
direct calitatea buclajului. De asemenea, `n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii
pielicelelor nu trebuie sc\pate din obiectivele selec]iei nici calitatea
fibrelor, `nsu[ire de care depinde foarte mult luciul [i m\t\sozitatea
buclajului.
Produc]ia de lapte. Pe `ntreaga perioad\ a lacta]iei, produc]ia
medie de lapte este 65 l, cu limite 30 - 100 l, din care cca., 60 % este
ob]inut\ `n primele 2- 3 luni de lacta]ie.
Produc]ia de lân\. Corpul este acoperit cu lân\ mixt\ iar capul [i
membrele cu jar. Din punct de vedere cantitativ [i calitativ lâna se
aseam\n\ cu cea de la }urcan\, fiind `ns\ mai fin\, mai scurt\ [i frecvent
`mpâslit\. Cantitatea medie de lân\ variaz\ `ntre 1,8 - 2,5 kg, iar
randamentul la sp\lare este 57 %.
Produc]ia de carne. Practic, `n selec]ie nu se ]ine cont de aceast\
produc]ie, deoarece este cunoscut faptul c\ animalele cu o precocitate
mai pronun]at\ produc pielicele cu o calitate diminuat\.
Carnea rezultat\ din sacrificarea mieilor `n scopul recolt\rii
pielicelelor nu constituie un articol de comer], iar cea de la adulte este
inferioar\ calitativ deoarece este ob]inut\ de regul\ de la animalele
reformate.

- 54 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Variet\]ile rasei Karakul de Boto[ani se diferen]iaz\ `ntre ele


prin culoare [i nuan]e diferite, `ns\ conforma]ia corporal\ este `n general
aceea[i.
Varietatea neagr\ (arabi). Este cea mai numeroas\ [i prezint\ o
culoare neagr\ uniform\ pe toat\ suprafa]a corpului. La tineretul ovin
re]inut pentru pr\sil\ dup\ vârsta de 1,5 ani `ncepe procesul de
depigmentare a fibrelor de lân\.
Varietatea brum\rie (shiraz). Este reprezentat\ de indivizi ce au
culoarea gri de diferite nuan]e. Aceast\ culoare este determinat\ atât de
amestecul fibrelor albe [i negre `n diferite propor]ii numerice cât [i de
raportul lor de lungime.
Varietatea cafenie (komor sau kombar). La aceast\ varietate,
culoarea caracteristic\ este ar\mie de diferite intensit\]i, fiind
determinat\ de amestecul fibrelor negre [i ro[cate `n diferite propor]ii.
Varietatea sur-antic (aguti), este determinat\ de apari]ia
heterocromiei (dou\ culori r\spândite neuniform) pe lungimea aceleia[i
fibre [i poate avea nuan]e diferite.
Varietatea alb\ (issyk - kull). La efectivele apar]inând acestei
variet\]i culoare este aceea[i pe toat\ suprafa]\ corporal\.
Varietatea guligaz (culoarea cerului), este roz- cenu[ie de nuan]e
diferite determinate de amestecul fibrelor albe [i maron.
Varietatea briliantie este determinat\ de amestecul fibrelor albe cu
cele maron pigmentate doar pe o anumit\ lungime. ~n zona de origine a
rasei Karakul aceast\ varietate de culore s-a ob]inut prin `ncruci[area
oilor din varietatea brum\rie, cu berbeci suri din tipul Surhanderinskh al
aceleia[i rase.
Perspective de cre[tere. Pe viitor ovinele Karakul de Boto[ani
negru [i meti[i vor continua s\ fie crescute `n zona de podi[ [i de deal din
centrul [i nordul Moldovei. Karakulul brum\riu [i meti[ii respectivi se
vor cre[te `n aceea[i zon\, precum [i `n cea deluroas\ [i submontan\ din
partea central\, vestic\ [i de nord a Moldovei.
De asemenea, `n scopul ob]inerii unei produc]ii de pielicele de
calitate superioar\ Karakulul de Boto[ani va fi crescut\ `n ras\ curat\,
dar va fi utilizat\ [i la `ncruci[\ri industriale cu oi }urcan\.
~n activitatea de selec]ie se va urm\ri realizarea urm\toarelor
deziderate: cre[terea suprafe]ei utile a pielicelelor, calitatea buclajului,
diversitatea coloritului, cre[terea fertilit\]ii, cre[terea rezisten]ei la
factorii de mediu, etc.

- 55 -
Rase de ovine autohtone

3.3. TIPURI LOCALE DE OVINE FORMATE


{I ~N CURS DE FORMARE
Formarea tipurilor locale de ovine reprezint\ rezultatul activit\]ii
de cercetare desf\[urate `n ultimile decenii `n vederea ob]inerii unor
popula]ii de ovine caracterizate prin `nsu[iri morfoproductive superioare
celor existente, adaptate `ns\ condi]iilor geoclimatice specifice zonei de
formare. Men]inerea acestora `n cre[tere [i exploatare depinde de nivelul
produc]iei [i de aprecierea de care se bucur\ din partea cresc\torilor.

3.3.1. LINIA DE OVINE MERINOS DE SUSENI - VASLUI


Lucr\rile de formare au debutat `n anul 1968 [i au fost conduse de
c\tre E., {tefanache, D., Saviuc [i N., Pipernea, fiind omologat\ `n anul
1988.
Obiectivele stabilite ini]ial au fost reprezentate de formarea unei
popula]ii de ovine de tip Merinos, cu lâna extrafin\ [i cu un grad de alb
accentuat [i foarte bine adaptat\ la condi]iile colinare [i de podi[ din
Moldova.
Origine [i mod de formare. La formarea Liniei de ovine Merinos
de Suseni - Vaslui au participat mai multe rase de tip Merinos.
Pe linie matern\ efectivul ini]ial a fost reprezentat de oi mame
rezultate din `ncruci[\rile dirijate dintre rasele Merinos de Stavropol
(25%), Merinos Transilv\nean (25 %) [i Merinos de Palas (50 %).
Pe linie patern\, berbecii utiliza]i `n formarea liniei au apar]inut
rasei Merinos Australian.
~n genofondul popula]iei ob]inute `n urma practic\rii acestor
`ncruci[\ri, ponderea de participare a raselor parentale este urm\toarea:
Merinos Australian 66 %; Merinos de Plas 17 %; Merinos Transilv\nean
8,5 % [i 8,5 % Merinos de Stavropol.
Procesul de formare a noii popula]ii s-a derulat `n intervalul 1968 [i
1987 [i a parcurs dou\ etape distincte.
Prima etap\ (1968 - 1975) a avut ca deziderat principal ob]inerea
formei materne. Astfel, `n acest scop, s-au practicat `ncruci[\ri
sistematice, concomitent cu aplicarea unei selec]ii severe.

- 56 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~n etapa a doua (1975 - 1987) s-a trecut la cre[terea ,,`n sine”,


fiind re]inu]i pentru pr\sil\ doar indivizii ce prezentau caracterele tipului
prefigurat
~nsu[iri morfoproduc-
tive. Merinosul de Suseni -
Vaslui are un ansamblu
remarcabil de calit\]i cel
recomand\ `n cre[tere [i
exploatare.
Exteriorul indivizilor din
aceast\ linie este caracteristic
oilor specializate pentru
Fig. 15 Merinos de Suseni - Vaslui produc]ia de lân\ fin\, cu aspect
corporal [i conforma]ie
armonioas\, iar constitu]ia este fin\ spre robust\. Indivizii acestei linii au
o rezisten]\ organic\ deosebit\ [i o bun\ adaptabilitate la diverse condi]ii
de cre[tere specifice zonelor colinare [i de [es.
Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 50 [i 55 kg la oi [i 90 - 110
kg la berbeci. La categoriile tinere, viteza de cre[tere este foarte bun\, iar
datorit\ acestui fapt tineretul femel poate fi utilizat la reproduc]ie
`ncepând cu vârsta de 10 luni.
Produc]ia de lân\. ~n ansamblul s\u, corpul este bine acoperit cu
lân\ fin\, deas\, lung\, uniform\ [i cu luciu intens. Ca o particularitate
genetic\ se eviden]iaz\ albul intens al lânii, `nsu[ire consolidat\, cu
important efect economic. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\ [i un
aspect interior clar. Extinderea lânii pe extremit\]i este foarte bun\,
abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lân\ fin\ [i deas\.
Din punct de vedere calitativ, lâna din cojoc se caracterizeaz\
prin urm\torii parametri: fine]ea medie este cuprins\ `ntre 20 [i 21µ,
lungime relativ\ 8 - 10 cm [i prezint\ 7 - 8 ondula]ii uniforme/cm liniar.
Usucul este incolor, de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind
fibrele de lân\ `n peste 2/3 din lungimea lor.
Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg
la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar randamentul lânii la sp\lare este de 55 %.
Indicii de reproduc]ie. Datorit\ faptului c\ oile din Linia Merinos
de Suseni - Vaslui nu sunt conservatoare `n ce prive[te sezonul de
reproduc]ie (anestrus sezonier redus), acestea pot fi utilizate la
reproduc]ie pe tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculat\ pe
parcursul a 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %.

- 57 -
Rase de ovine autohtone

Perspective de cre[tere. Din anul 1978 ovinele apar]inând


acestei popula]ii sunt izolate reproductiv, iar selec]ia sever\ [i dirijarea
`mperecherilor au permis consolidarea unor linii, distincte din punct de
vedere productiv.
Capacitatea ridicat\ de transmitere ereditar\ a `nsu[irilor valoroase
ale lânii, precocitatea accentuat\ [i capacitatea de desezonizare a
ciclurilor sexuale, recomand\ ca berbecii din Linia Merinos de Suseni -
Vaslui s\ fie utiliza]i `n ameliorarea oilor cu lân\ fin\ [i semifin\,
crescute `n zonele colinare [i de [es din ]ara noastr\.

3.3.2. TIPUL DE OI CU LAN| FIN| DE BOD


Lucr\rile de formare au fost conduse de Prof. Dr. V., Taft\. Debutul
acestora a avut loc `n 1952 `n Depresiunea Bârsei [i au constat `n
`ncruci[area oilor }igaie cu berbeci Merinos de Palas pân\ la genera]ia a
doua. Apoi s-a trecut la `mperecherea meti[ilor `ntre ei, practicându-se o
singur\ `ncruci[are de infuzie cu berbeci de ras\ ~le de France.
Oile apar]inând acestui tip
se caracterizeaz\ prin rusticitate
[i o bun\ adaptabilitate la
condi]iile p\[unatului alpin din
zone cu precipita]ii atmosferice
de peste 700 mm anual.
Greutatea corporal\ este
cuprins\ `ntre 44 - 48 kg.
Cantitatea medie de lân\
ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg.
Fibrele din cojoc au o
Fig. 16. Tipul de ovine cu lân\
lungime de cca. 9 cm [i o fine]e
fin\ de Bod. de 25 µ, iar randamentul lânii la
sp\lare este de 54 %.
Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 44 - 48 kg. Cantitatea medie
de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime
de cca. 9 cm [i o fine]e de 25 µ. Randamentul lânii la sp\lare 54 %.
Produc]ia de lapte medie pe lacata]ie este de 90 - 100 l din care
35% reprezint\ cantitatea de lapte marf\.

- 58 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

3.3.3. TIPUL DE RU{E}U


A fost format la SCPCOC Ru[e]u, prin `ncruci[area oilor }igaie din
varietatea ruginie cu reproduc\tori masculi apar]inând raselor Romney
Marsh [i Corriedale, urmat\ de `mperecherea meti[ilor `ntre ei. Acest tip
de ovine a fost omologat `n anul 1985. Lucr\rile de formare au fost
conduse de c\tre D. Georgescu.
Este adaptat\ zonelor deluroase [i submontane unde se `mbin\
foioasele cu bradul [i ocup\ arealul reprezentat de valea Buz\ului [i mai
sus pe valea Siriului.
~nsu[iri morfoproductive [i aria de r\spândire. Face parte din
tipul mixt de lân\ crossbreed-carne-lapte [i se caracterizeaz\ prin
constitu]ie robust\ [i semiprecocitate. Greutatea corporal\ medie este de
60 kg la femele [i 100 kg la masculi.
Lâna este omogen\ [i m\t\soas\ cu extindere bun\ pe corp,
lungimea [uvi]elor 14 cm la berbeci [i 13 cm la femele. Fine]ea fibrelor de
lân\ este de 32 µ, iar randamentul lânii la sp\lare 54 %. Produc]ia medie
de lân\ este cuprins\ `ntre 4,5 kg la femele [i respectiv 9 kg la masculi.
Produc]ia de carne. ~n condi]iile aplic\rii unor tehnologii
adecvate de cre[tere [i `ngr\[are, precum [i a unor ra]ii echilibrate,
tineretul apar]inând acestui tip reac]ioneaz\ foarte bine ob]inându-se
sporuri medii zilnice de peste 250 g. Carcasele au o structur\ fizic\ [i
tisular\ cu valori apropiate de cele specifice mieilor apar]inând raselor
precoce. Carnea rezultat\ `n urma sacrific\rilor, este pers\lat\, f\r\ miros
specific [i cu calit\]i gustative superioare. Randamentul la sacrificare
`nregistrat `n cazul tineretul ovin `ngr\[at este de 52 %.

3.3.4. TIPUL DE LAPTE PALAS


Lucr\rile de formare au fost ini]iate `n anul 1973 de I. P\unescu [i
continuate de R., R\ducu. Ini]ial la ICPCOC Palas-Constan]a a fost
importat din Israel primul nucleu de ras\ Awassi, urmat apoi `n anul
1975 de un alt import de reproduc\tori apar]inând rasei Friz\, din
Germania. Ace[ti reproduc\tori au fost utiliza]i la `ncruci[\ri cu oi locale
apar]inând rasei Merinos de Palas [i popula]iei de Spanc\, urm\rindu-se
conservarea [i consolidarea `nsu[irilor valoroase pe un genotip sintetic, `n
vederea form\rii unor linii de ovine cu un poten]ial lactogen ridicat [i
bine adaptate condi]iilor de mediu din ]ara noastr\.

- 59 -
Rase de ovine autohtone

Din F2 efectivul a evoluat genetic izolat reproductiv urm\rindu-se


totodat\ evitarea unei consangviniz\ri strânse corelat\ cu selec]ia
direc]ional progresiv\ pentru produc]ia de lapte. Asem\narea genetic\ a
popula]iei nou creat\ cu rasele parentale este urm\toarea: 57,86 % cu Friza;
21,81 % cu Merinosul de Palas; 12,89 % cu Awassi [i 7,44% cu alte rase.
~nsu[iri morfoproductive. Fenotipic oile din Linia de lapte Palas
sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este
de m\rime mijlocie cu profil convex la oi [i ceva mai pronun]at la
berbeci fiind acoperit cu jar lucios [i de culoare alb\; coarnele sunt
prezente doar la cca. 25 % din berbeci, oile sunt ciute.
Exteriorul indivizilor din aceast\ popula]ie este unul caracteristic oilor
de lapte, cu aspect corporal piriform [i o conforma]ie armonioas\ specific\
tipului respirator. Constitu]ia este fin\ spre robust\; sunt animale rezistente
[i au o bun\ adaptabilitate la condi]iile de cre[tere specifice zonelor de
câmpie, manifest\ `ns\ sensibilitate fa]\ de umiditatea ridicat\.
Gâtul este de lungime [i grosime mijlocie, purtat oblic [i lipsit de
rezerve cutanate. La aproximativ 35 % din indivizii popula]iei sunt
prezente `n partea inferioar\ a gâtului ni[te apendici cutana]i mo[teni]i de
la Friz\, denumi]i cercei.
Membrele sunt de m\rime mijlocie `ns\ au osatura solid\, cornul
copitei este negru [i rezistent la parcurgerea unor distan]e lungi.
Aspectul exterior al `nveli[ului pilos este asem\n\tor oilor cu lân\
semifin\. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ ob]inut\ dup\
tuns este de cca. 2,8 kg la femele [i 3,5 kg la berbeci. Lâna are extindere
slab\ pe corp, fiind moderat extins\ pe abdomen, iar pe cap [i membre de
la genunchi [i jaret `n jos lipse[te. Fine]ea fibrelor de lân\ este cuprins\
`ntre 28 [i 32 µ, iar randamentul lânii la sp\lare este de 62 %.
Dezvoltarea corporal\ este bun\, greutate medie fiind de 55 kg la
femele [i 75 kg la masculi. Talia corporal\ la greb\n este de 67 cm la oi
[i 83 cm la berbeci, adâncimea toracelui 40,6 cm, format corporal
dolicomorf. Ugerul este globulos cu ]esut glandular abundent. Greutatea
la na[tere 4,5 kg la mieii proveni]i din f\t\ri unipare [i 3,4 kg la cei din
f\t\ri gemelare.
Produc]ia de lapte. Oile apar]inând acestei linii au un poten]ial
lactogen superior celorlalte rase [i popula]ii locale de ovine. Astfel,
produc]ia medie de lapte ob]inut\ `ntr-o perioad\ a lacta]iei de 225 zile
este de 180 l la multipare [i 170 l la primipare. Substan]a uscat\ din lapte
este 18 % din care procentul de gr\sime [i protein\ de]ine 5,8 % [i
respectiv 6,56 %.
Indicii de reproduc]ie. Fecunditatea specific\ este de 90 %, iar
prolificitatea [i natalitatea au valori de 127 % [i respectiv 94 %.
- 60 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

3.4. RASE DE OVINE DIN ALTE }|RI


~n scopul ridic\rii eficien]ei economice `n exploatarea ovinelor,
amelior\rii formelor locale [i form\rii de noi rase, `n ]ara noastr\ au fost
importate `n ultimele decenii diferite rase de ovine. O parte dintre acestea
sau aclimatizat [i au avut o contribu]ie major\ `n consolidarea unor
`nsu[iri valoroase la tipurile [i popula]ii locale de ovine, altele au
contribuit la formarea unor rase noi, iar unele au disp\rut, din diverse
motive, la scurt timp dup\ ce au fost importate.

3.3.1. RASE DE OVINE DIN RUSIA


Num\rul raselor crescute `n Rusia [i `n actualul spa]iu al CSI sunt
de peste 50 [i apar]in unor tipuri morfoproductive diverse. ~ns\ marea
majoritate a oilor crescute apar]in grupului de rase cu lân\ fin\. De
asemenea, pe teritoriul actual al CSI se cresc [i diferite rase locale, cu
lân\ groas\, având produc]ii mixte.
~n continuare vom prezenta cele mai importante rase crescute `n
Rusia [i spa]iul actual al Comunit\]ii Statelor Independente.
Rase de oi cu lân\ fin\. Primele oi Merinos importate `n Rusia
au fost din Spania, Saxonia [i Silezia [i apar]ineau `n marea lor
majoritate tipului Electoral [i Negretti. Pe la jum\tatea sec. XIX prin
ameliorarea [i perfec]ionarea Merinosului Mazaev s-a ob]inut un nou tip
de ovine cu lân\ fin\ denumit Novocaucazian care, ulterior a jucat un rol
important `n formarea multor rase de oi cu lân\ fin\ `n ex-URSS.
Multe rase din aceast\ grup\ au fost importate [i `n ]ara noastr\ `n
scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri cu rasele locale.
MERINOS STAVROPOL. S-a format `n perioada 1923 - 1950 `n
regiunea cu aceea[i denumire. Procesul de formare a avut la baz\
`ncruci[area oilor Merinos Novocaucazian cu berbeci Merinos
Rambouillet american [i Merinos Australian. Talia indivizilor apar]inând
acestei rase este mijlocie spre mare. Pe corp rezervele de piele sunt bine
reprezentate [i evidente, iar lâna are o foarte bun\ extindere pe
extremit\]i.
Greutatea corporal\ este de 65 kg la femele [i 100 kg la masculi.
Produc]ia de lân\ variaz\ `ntre 5 - 6 kg la femele [i 8 - 10 kg la masculi,
iar [uvi]ele din cojoc au lungime de 9 - 10 cm, iar fine]ea fibrelor de lân\

- 61 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

este de 20 - 22 µ. Randamentul
lânii la sp\lare 45%.
La noi `n ]ar\ aceast\ ras\
s-a aclimatizat foarte bine [i a fost
utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie
`n vederea masiviz\rii corporale [i
`mbun\t\]irii unor `nsu[iri
calitative ale lânii la rasele locale
Merinos de Palas [i Merinos
Transilv\nean.
Fig. 17. Merinos Stravopol

MERINOS CAUCAZIAN. Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea sudic\


a Stavropolului, `ntre anii 1923 - 1935. La baza form\rii acestei rase de
oi cu lân\ fin\ au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Novocaucazian cu
Merinos Rambouillet american, par]ial Merinos Askanian [i `ntr-o
m\sur\ mai redus\ Merinos Groznensk. Scopul principal al acestor
`ncruci[\ri a fost de ob]inere a unui tip de ovine cu talia [i greutatea vie
mai mare, constutu]ie robust\, exterior corect [i lâna cu `nsu[iri
superioare.
Greutatea corporal\ medie a
oilor este de 55 - 60 kg la femele
[i de 90 - 120 kg la masculi.
Produc]ia medie de lân\ este 7 - 8
kg la femele [i 9 - 11 kg la
masculi. Fibrele de lân\ din [uvi]\
au o lungime de 8 - 9 cm, iar
fine]ea este de 20 - 22 µ.
Importate `n ]ara noastr\
efectivele de ras\ Merinos
Fig. 18. Merinos de Caucaz Caucazian s-a adaptat foarte bine
fiind crescute `n ras\ curat\ [i
utilizate la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea corect\rii unor `nsu[iri
deficitare la Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean.
MERINOS GROZNENSK. Aceast\ ras\ s-a format `n intervalul 1933
- 1951 `n condi]iile stepelor Nogaisk din Daghestan, situate `n nordul
Caucazului. La baza form\rii noii rase au stat `ncruci[\rile oilor locale
Merinos Mazaev cu berbeci Merinos Australian, par]ial Merinos
Stavropol [i `n mai mic\ m\sur\ Merinos Precoce.

- 62 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Extinderea lânii pe corp este foarte bun\, pliurile cutanate sunt


evidente [i `n num\r mare, prolificitatea 130 - 145 %. Greutatea
corporal\ este de 50 - 55 kg la femele [i de 75 - 90 kg la berbeci.
Rasa Merinos Groznensk se
remarc\ prin calitatea foarte bun\
a lânii. Astfel, produc]ia de lân\
este 6 - 8 kg la oi [i 10 - 13 kg la
berbeci. Lâna din [uvi]e are o
lungime de 9 - 10 cm, o fine]e
medie de 18 - 22 µ, 8 - 10
ondula]ii/cm liniar, un luciu
pronun]at [i o m\t\sozitate
accentuat\.
Fig. 19. Merinos Groznensk La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ a
fost importat\ `n scopul utiliz\rii
la `ncruci[\ri de ameliorare `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de lân\ la
popula]iile de Spanc\ [i la efectivele apar]inând raselor locale de ovine
cu lâna fin\. De asemenea, a fost utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie cu oi
de ras\ Merinos Transilv\nean `n scopul `mbun\t\]irii omogenit\]ii,
lungimii, m\t\sozit\]ii lânii [i calit\]ii usucului.
MERINOS SOVIETIC. Este o ras\ foarte bine adaptat\ zonei de step\
fiind `ntâlnit\ `n regiunile Rostov, Irkutsk, Omsk, Caucazul de Nord,
Siberia, Ural, R. Cazah\ [i R. Kazahstan. La baza form\rii acestei rase au
stat `ncruci[\rile dintre Merinos Mazaev [i Novocaucazian cu berbeci
Merinos Rambouillet `n prim\ faz\, apoi cu Merinos Askanian,
Caucazian, Stavropol, Groznensk, Altai [i Merinos Precoce.
Lucr\rile de selec]ie [i ameliorare desf\[urate au permis ob]inerea
`n cadrul rasei a dou\ tipuri morfo-productive [i anume unul de lân\ fin\
iar cel\lalt de lân\ fin\-carne.
Tipul de lân\ este caracterizat printr-o dezvoltare corporal\ mai
mic\, oile având greut\]i de 45 - 55 kg, iar berbecii 65 - 80 kg. Produc]ia
de lân\ este de 5 - 7 kg la femele [i 10 - 13 kg la masculi, fine]ea medie a
fibrelor 22 - 24 µ, iar lungimea [uvi]elor 8 - 9 cm. Randamentul lânii la
sp\lare 38 - 42 %.
~n ]ara noastr\ indivizii acestei rase au fost importa]i `n scopul
amelior\rii oilor Spanc\ din sudul ]\rii [i din Dobrogea.
MERINOS ASKANIAN. Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea Askania-
Nova, iar lucr\rile propriu-zise au durat aproximativ un deceniu (1925 -
1934).

- 63 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Baza form\rii acestei rase


a fost reprezentat\ de
`ncruci[\rile berbecilor Merinos
Rambouillet cu oi apar]inând
unor popula]ii locale de
Merinos, extrem de heterogene.
Apoi, pentru ob]inerea tipului
dorit s-a trecut la o selec]ie
individual\ sever\.
Tipul ob]inut [i omologat
Fig. 20. Merinos Askanian ca ras\ se caracterizeaz\ prin
urm\toarele caracteristici:
conforma]ia corporal\ corect\; constitu]ie robust\; greutatea corporal\
60 - 70 kg la femele [i 115 - 130 kg la masculi; `n partea inferioar\ a
gâtului sunt prezente 2 - 3 cute ale pielii; produc]ia de lân\ 6 - 7 kg la oi
[i 14 - 17 kg la berbeci; fine]ea fibrelor de lân\ 20 - 22 µ; lungimea
fibrelor din bucl\ 8 - 9 cm; prolificitatea 130 %.
ARHAROMERINOS. S-a ob]inut `n regiunea mun]ilor Alma-Ata din
R. Kazahstan. Procesul de formare a constat `n hibridare, pân\ la
ob]inerea genera]iei a treia prin `ncruci[area oilor apar]inând raselor
Merinos precoce [i Rambouillet cu un berbec s\lbatic Arhar (Argal),
fiind denumit [i Merinos de munte de Kazahstan.
Greutatea corporal\ medie
este cuprins\ `ntre 60 - 65 kg la
femele [i respectiv 90 - 110 kg la
berbeci. Produc]ia de lân\ este de
6 kg la femele [i 11 kg masculi.
Fine]ea fibrelor 24 - 26 µ, iar
lungimea 6 - 8 cm.
Prezint\ o capacitate mare
de adaptabilitate la p\[unatul
specific zonelor montane, `ns\ cu
Fig. 21. Arharomerinos umiditate atmosferic\ redus\.
Prolificitatea specific\ 135 %.
Rase de oi cu lân\ semifin\. La `nceputul acestui secol oile cu
lân\ fin\ din Rusia erau reduse numeric, fiind reprezentate `n general de
cele venite prin transhuman]\ din România [i Bulgaria. ~n afara rasei
}igaie care, a fost introdus\ de ciobanii români `nc\ din secolul trecut,
actualmente `n Rusia se cresc mai multe rase cu lân\ semifin\.

- 64 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Majoritatea acestora s-au format prin `ncruci[\rile practicate `ntre oile


locale cu berbeci apar]inând unor rase importate.
Cele mai importante rase din acest tip productiv lân\ semifin\-
carne [i carne-lân\ semifin\, sunt urm\toarele: Gorikov format\ prin
`ncruci[area oilor locale din regiunea cu acela[i nume cu berbeci
Hampshire; Gruzin\, format\ `n regiunea muntoas\ din R. Gruzin\ prin
`ncruci[\rile dirijate dintre oile locale cu coada gras\ [i a celor cu lâna
mixt\ Tu[in cu berbeci Merinos Precoce; rasa de munte din Daghestan,
format\ prin `ncruci[area oilor Gunib cu berbeci Württemberg.
Reprezentantul tipic al acestui tip morfoproductiv este rasa
Kuib`[ev. Aceasta este format\ `n regiunea cu acela[i nume (1936 -
1948) prin `ncruci[area oilor locale cu lân\ groas\ [i mixt\ Cerkassk cu
berbeci Romney Marsh. Lucr\rile de formare aveau ca deziderate majore
ob]inerea unui tip de oaie cu bune `nsu[iri calitative ale lânii [i aptitudini
pentru produc]ia de carne [i foarte bine adaptat\ condi]iilor de mediu
locale. Femelele din prima genera]ie au fost `ncruci[ate `n continuare cu
berbeci Romney Marsh, dup\ care s-a continuat cu `mperecherea
meti[ilor `ntre ei pân\ la ob]inerea tipului dorit.
Greutatea oilor este de 60
- 70 kg la femele [i 100 - 110
kg la berbeci. Produc]ia de lân\
este de 3,8 - 4,0 kg la femele [i
de 6 -6,5 kg la masculi. Lâna
este omogen\, cu o lungime [i
o fine]e a fibrelor de 14 - 15
cm [i respectiv 30 - 34 µ.
Randamentul lânii la sp\lare
54- 60 %.
Carnea animalelor sacri-
Fig. 22. Kuib`[ev ficate este adesea marmorat\,
de foarte bun\ calitate.
La tineretul ovin `ngr\[at randamentul la sacrificare este cuprins `ntre 52
[i 60 %.
Rase de carne-gr\sime. Aceast\ grup\ cuprinde oile de tip
Kurdiuk, carcaterizate prin talia mare, lân\ inferioar\ calitativ, depozit de
gr\sime la crup\, fes\ [i baza cozii, numit kurdiuk.
Locul de formare a oilor din aceast\ grup\ este reprezentat de sud-
vestul Asiei, r\spândindu-se apoi [i `n partea central\ precum [i `n sud-
estul zonei europene a ex-URSS. Actualmente efective mai importante

- 65 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

sunt crescute `n zone cu tradi]ie `n consumul c\rnii [i gr\simii de oaie [i


anume `n Kazahstan, Turkmenistan, Tadjikistan, partea sudic\ a Siberiei
[i `n regiunea Astarahan.
Acest tip morfoproductiv cuprinde mai multe rase dintre care cele
mai reprezentative sunt Gissar, Edilbaev [i Saradjin. Toate aceste rase
prezint\ caractere de exterior asem\n\toare [i anume: conforma]ie
corporal\ corect\; capul de m\rime mijlocie, cu profil pronun]at convex;
urechile lungi, late [i purtate
aplecat; forme corporale largi [i
adânci.
Culoarea predominant\
este brun-ro[cat\, de nuan]e
diferite. Greutatea corporal\ este
cuprins\ `ntre 80 - 95 kg la
femele [i 120 - 150 kg la
masculi. Lâna are extindere
slab\ pe corp [i nu prezint\
importan]\ deosebit\ pentru
Fig. 23. Gissar industria textil\.

Rase de pielicele [i lapte. Aceast\ grup\ cuprinde rasele


Karakul, Sokolsk, Re[etilov [i Malici [i, sunt exploatate prioritar pentru
produc]ia de pielicele [i secundar pentru cea de lapte.
Rasa KARAKUL ocup\ un areal extrem de vast, iar actualmente
ameliorarea acesteia se face prin selec]ie riguroas\ [i cre[tere pe baz\ de
linii [i familii concomitent cu asigurarea unor condi]ii optime de hr\nire
[i `ntre]inere. Scopul acestor ac]iuni este de ob]inere a unui procent de
pielicele de calitate superioar\ de peste 95 %. Apar]ine tipului
morfoproductiv de pielicele, fiind cea mai valoroas\ ras\ din aceast\
grup\ [i una dintre cele mai r\spândite de pe glob.
Origine [i modul de formare. Literatura de specialitate prezint\
numeroase date privitoare la locul [i condi]iile `n care s-a format rasa
Karakul. Astfel, S`nt`n (1900), emite ipoteza potrivit c\reia locul de
origine a rasei Karakul ar fi Asia de Sud-Vest, de unde a fost r\spândit\
ulterior de c\tre arabi. Al]i autori sus]in c\ aceast\ ras\ s-a format prin
`ncruci[area oilor negre cu coad\ lung\ cu cele afgane cu fesa gras\.
Originea metis\ a oilor Karakul este sus]inut\ [i de E.V., Perepelchin
(1915) care `[i bazeaz\ afirma]iile pe faptul c\ forma caracteristic\ a cozii
nu este decât rezultatul `ncruci[\rii oilor Kurdiuk cu cele cu coada lung\.

- 66 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Asemenea originii [i datele referitoare la locul de formare a rasei


Karakul sunt multe [i contradictorii. Majoritatea cercet\torilor admit
faptul c\ aceast\ ras\ a ap\rut `n Arabia, fiind adus\ `n Turkestan `nc\
din secolul al VIII-lea. Participarea oilor arabe la formarea actualei rase
este confirmat\ [i de faptul c\ primele informa]ii privitoare la oile de
pielicele se g\sesc `n izvoarele sec. X mai exact `n cartea ,,Kitab al
mesalic va-1- memalic”. Exist\ [i teorii conform c\rora oile Karakul `[i
au locul de formare `n arealul reprezentat de stepa arid\ din Uzbekistan [i
Turkmenia [i a celei din nordul Afganistanului [i Persiei (Iran).
Ast\zi este unanim acceptat faptul c\ rasa Karakul s-a format `n
Asiei Central\, la est de Marea Caspic\, pe teritoriul actualelor state
T\tare (Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan) pe un spa]iu cuprins `ntre
zona de nord a podi[ului Iran, Marea Caspic\, Siberia, Mun]ii Tian-Chan
[i podi[ul Pamir, a c\rei suprafa]\ m\soar\ cca. 2 mil. km2.
Relieful predominant al acestui areal este cel de podi[ cu `n\l]imea
medie de 2000 m, cu limita maxim\ de 7800 m a vârfului Kaufman [i cea
minim\ de 239 m lâng\ Oaza Barim Alli. Clima specific\ este de tip
continental cu ierni extrem de geroase [i veri dogoritoare [i cu diferen]e
`ntre temperaturile nocturne [i cele diurne; precipita]iile sunt reduse
(cuprinse `ntre 61 - 300 mm anual) iar vegeta]ia s\r\c\cioas\.
Denumire rasei provine din cuvântul asirian ,, Kara-ghiul” care
`nseamn\ trandafirul negru, nume ce este dat mielului negru cu `nveli[ul
pilos dispus `n bucle diferite, asemenea r\sucirii petalelor de trandafir.
Pentru a sublinia interesul de care se bucur\ oile acestei rase `n
rândul cresc\torilor, este suficient s\ reamintim cele afirmate `n 1912 de
c\tre Kojevnikov ,,Karakulul este o minune, un joc al naturii `nc\
neghicit”.
Aria de r\spândire. Efectivele cele mai valoroase [i mai
numeroase de oi Karakul se cresc `n R. Uzbek\, cu centrele de cre[tere
Buhara [i Samarkand, unde se afl\ [i Institutul de Cercet\ri {tiin]ifice
pentru Cre[terea Oilor Karakul. Actualmente, efectivul mondial exploatat
pentru pielicele dep\[e[te 35 mil., indivizi, din care majoritatea o
reprezint\ oile de ras\ Karakul. Efective importante se cresc `n ]\rile ex-
sovietice din Asia Central\, precum [i `n Afganistan, Iran, Namibia,
Africa de Sud. De asemenea, rasa Karakul se mai cre[te `n România,
Argentina, Austria, Italia Polonia, Cehia [i Slovacia. Datorit\
dificult\]ilor de aclimatizare la zonele cu climat umed [i rece, `n multe
]\ri efectivele de oi Karakul sunt reduse numeric.

- 67 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Pielicelele recoltate prin sacrificarea mieilor sunt extrem de apreciate pe


pia]a interna]ional\. ~nsu[irile calitative ale pielicelelor, precum [i variet\]ile
de culoare, vor fi prezentate `n alt capitol (vezi produc]iile ovinelor).
MALICI este r\spândit\ `n Crimeea, raioanele Eupatoriei, `n Ialta,
zonele montane din Simferopol [i Feodosia, precum [i `n Cubani.
Pielicele ce se ob]in sunt superioare calitativ celor de Sokolsk [i
Re[etilov, `ns\ inferioare celor de Karakul. Coada este lat\ iar culoarea
lânii poate fi neagr\, alb\, sau brum\rie. Pielicelele meti[ilor rezulta]i din
`ncruci[area cu berbeci Karakul sunt valoroase din punct de vedere a
calit\]ii [i `nsu[irilor buclajului.
SOKOLSK [i RE{ETILOV. Exteriorul acestor rase este asem\n\tor.
Greutatea medie a ovinelor este de 32 - 35 kg; lungimea [uvi]elor 15 - 20
cm la Sokolsk [i de 20 - 32 cm la Re[etilov; cantitatea de lân\ 2,4 - 4,0
kg; produc]ia de lapte pe lacta]ie 65 - 120 l.
Sokolsk este r\spândit\ `n regiunile Kobeleak, Platova,
Krasnograd, Kremenciug, Dnepropetrovsk [i `n raioanele din Novo-
Maskva. Cele mai valoroase exemplare se `ntâlnesc `n jurul satului
Sokolski (de unde vine [i denumirea rasei). Principala particularitate ce
le deosebesc de oile Re[etilov este culoarea care, poate fi de la brum\riu
normal la nuan]e de gri-deshis [i gri-metalizat sau gri-alb\strui.
Re[etilov. Cele mai valoroase exemplare de oi din aceast\ ras\ se
cresc pe valea râului Golotv`. Exteriorul ovinelor din acest\ ras\ este
aproape identic cu cel al oilor Sokolsk, `ns\ au culoarea neagr\.
~ncruci[area oilor Re[etilov cu berbeci Karakul s-a f\cut `n scopul
`mbun\t\]irii produc]iei de pielicele [i `nsu[irilor calitative ale acestora.
Prin `ncruci[area oilor din rasele men]ionate cu berbeci Karakul, `n
F2 calitatea pielicelelor este foarte apropiat\ de cea specific\ rasei
paterne, iar `n F3 practic nu se deosebesc de cele Karakul.
Rase de blan\. Aceast\ grup\ cuprinde `n principal rasele Romanov
[i Kulundin, la care se mai adug\ [i oile nordice [i cele din Siberia.
ROMANOV. Este o ras\ veche, format\ `nc\ din secolul trecut, `n
regiunea Iaroslav. Referitor la formarea acestei rase, p\rerile sunt
`mp\r]ite, `ns\ marea majoritate a cercet\torilor accept\ faptul c\ la baza
form\rii au stat oile locale din zona de formare, condi]iile geoclimatice
specifice, precum [i selec]ia efectuat\ de c\tre om `n vederea
`mbun\t\]irii calit\]ii bl\nurilor, lânii [i prolificit\]ii.
Actualmente cele mai valoroase exemplare de ras\ Romanov se
cresc pe versan]ii munto[i din apropierea râului Volga [i `ndeosebi `n
jurul ora[ului Tutaiev

- 68 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Greutatea corporal\ la
femele este de 32 - 56 kg [i 50
- 65 kg la masculi. La f\tare,
greutatea medie a mieilor
depinde foarte mult de num\rul
acestora. Astfel, mieii proveni]i
din f\t\ri simple au o greutate
medie de 3,5 kg; cei din f\t\ri
duble 3 kg. ~n cazul mieilor
proveni]i din f\t\ri triple [i
cvadruple greutatea corporal\
la f\tare este cuprins\ `ntre 2,5
- 3,0 kg [i respectiv 1,5
Fig. 24. Romanov -2,5 kg.

Oile de ras\ Romanov pot f\ta de dou\ ori pe an, producând astfel
`n condi]ii obi[nuite de `ntre]inere cel pu]in 4 miei. De asemenea, oile
Romanov au o bun\ capacitate de al\ptare, sunt bune mame [i nu sunt
conservatoare `n ce prive[te sezonul de reproduc]ie.
Capul este acoperit cu fibre negre lucioase, prezentând adesea ni[te
zone albe; este mai larg, cu profil berbecat la masculi [i mai `ngust [i cu
profil drept la femele. Talia specific\ rasei este 65 cm cu limite cuprinse
`ntre 50 cm [i 73 cm. Coada este lung\, format\ din cca., 11 - 14 vertebre
[i mai rar 15 sau 16. La na[tere mieii sunt negri, `ns\ prezint\ frecvent pe
vârful cozii, membre [i cap pete de culoare alb\.
Blana are o culoare gri `nchis cu nuan]e alb\strui [i reprezint\
produc]ia principal\ ob]inut\ din exploatarea acestei rase. ~nveli[ul pilos
este reprezentat de un amestec de puf [i lân\. Fibrele sub]iri din cojocul
oilor au o culoare gri deschis, lungimea 1,5 - 2 cm [i o fine]e de 25 µ.
Fibrele groase au lungimea de 4 - 6 cm, iar fine]ea acestora variaz\ `ntre
44 [i 55 µ. Raportul normal dintre fibrele groase [i cele sub]iri este 1/6 cu
limite 1/3 [i 1/16. Oile Romanov se tund de 2 - 3 ori pe an, rezultând o
cantitate de lân\/individ de cca. 2,5 kg.
Carnea rezultat\ prin sacrificarea tineretului ovin este mai fraged\
[i nu are miros specific. Bl\nurile recoltate dup\ sacrificare sunt u[oare,
elastice [i au o culoare gri `nchis cu reflexe alb\strui. Totalitatea acestor
caracteristici fac ca bl\nurile ob]inute din sacrificarea tineretului de
vârst\ 4 - 6 luni, s\ fie deosebit de apreciate `n industria prelucr\toare.
Prolificitatea [i calitatea bl\nurilor reprezint\ `nsu[irile care au
consacrat rasa Romanov `n toat\ lumea. La aceast\ ras\ prolificitatea

- 69 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

este de 250 % ajungând `n unele cazuri [i la 350 %. Frecvent oile fat\ 3


sau 4 miei, recordul rasei fiind 11 miei la o f\tare.
KULUNDIN. Este r\spândit\ `n stepele Kulundin din Altai.
Exteriorul acestei rase este asem\n\tor oilor Kurdiuk, cu specifica]ia c\
au coada mai scurt\ [i mai gras\ [i nu posed\ depozitul de gr\sime din
regiunea fesei. ~nveli[ul pilos este negru, iar raportul dintre fibrele groase
[i cele sub]iri, este de cuprins `ntre 1/4 [i 1/6.
Bl\nurile, de[i sunt inferioare celor ob]inute de la Romanov, sunt
foarte apreciate `n industria prelucr\toare.

3.4.2. RASE DE OVINE DIN ANGLIA


~n Anglia, pe parcursul exploat\rii oilor, cre[terea [i selec]ia a fost
direc]ionat\ preponderent spre `mbun\t\]irea aptitudinilor pentru carne,
motiv pentru care din totalul raselor de oi din aceast\ insul\ 80 % sunt
`ncadrate `n tipul morfoproductiv specializat pentru aceast\ produc]ie.
Marile calit\]i productive precum [i capacitatea ridicat\ de
adaptare la condi]ii de mediu dintre cele mai diverse, au f\cut ca multe
din aceste rase s\ se r\spândeasc\ pe aproape tot globul, participând atât
la formarea unor rase noi cât [i la ameliorarea celor locale `n direc]ia
produc]iei de carne. Cel mai bine s-au adaptat [i, au dat rezultate foarte
bune, `n ]\rile oceanice cu clim\ apropiat\ de cea din Anglia.
~n func]ie de lungimea lânii, rasele de oi din Anglia se `mpart `n
dou\ grupe: rase de oi cu lâna lung\ [i rase de oi cu lâna scurt\. ~n
afar\ de acestea, mai sunt [i oile de munte dintre care, cea mai
important\ este rasa Cheviot.
CHEVIOT. Denumire provine de la dealurile Cheviot situate `n
regiunea ce separ\ Anglia de Sco]ia.
S-a format prin selec]ia oilor
locale [i ameliorarea acestora cu
berbeci Leicester [i Lincoln.
Greutatea oilor adulte este 50 - 55
kg [i de 70 - 80 kg la berbeci.
Tineretul ovin are o foarte bun\
vitez\ de cre[tere [i poate atinge
`n mod frecvent la vârsta de 4 luni
cca. 40 kg.

Fig. 25. Cheviot

- 70 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Produc]ia de lân\ la cele dou\ sexe este de 3 kg la femele [i


respectiv 5 kg la berbeci. Fibrele de lân\ au o fine]e [i o lungime relativ\
de 30 - 35 µ [i respectiv 8 - 9 cm. Este o ras\ rezistent\ la climat rece [i
umed [i nu este preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de `ntre]inere.
Rasele de oi cu lâna lung\. ~n aceast\ grup\ sunt incluse rasele
de oi la care, lâna are o lungime de peste 10 cm. Arealul ocupat de oile
apar]inând acestei grupe este cel situat `n centrul Angliei, cu terenuri
joase [i umede (adesea ml\[tinoase denumite marsh).
Clima blând\ [i umed\ din aceste zone permite `ntre]inerea oilor pe
p\[une `n cea mai mare parte a anului. Oile apar]inând acestei grupe de
rase sunt de talie mare, cu `nveli[ul pilos alb `n totalitate, inclusiv jarul
de pe extremit\]i.
Viteza de cre[tere foarte bun\ permite realizarea la categoriile de
tineret a unor sporuri medii zilnice cuprinse `ntre 300 - 350 kg.
Datorit\ faptului c\ sunt rezistente fa]\ de condi]iile de mediu,
precoce [i foarte bune amelioratoare a produc]iei de carne, rasele de
ovine din aceast\ grup\ s-au extins pe aproape toate meridianele
globului, participând totodat\ atât la ameliorarea unor `nsu[iri la diferite
popula]ii locale cât [i la formarea de rase noi.
LEICESTER. Este rasa tipic\ a grupei, fiind denumit\ [i Dishley sau
New Leicester. S-a format `nc\ din sec. XVIII `n regiunea cu acela[i
nume prin selec]ia riguroas\ a oilor locale coroborat\ cu o alimenta]ie
abundent\, fiind cea mai veche ras\ perfec]ionat\ din Anglia. Ulterior,
aceast\ ras\ a fost ameliorat\ continuu, ajungându-se la tipul actual
caracterizat prin aptitudini mixte, de carne [i lân\.
Talia rasei este de 68 - 74 cm, nu prezint\ coarne, iar dimorfismul
sexual este mai pu]in accentuat. Toracele este larg, pieptul descins [i
proeminent, spata alungit\, linia superioar\ orizontal\, iar trenul
posterior bine dezvoltat.
Greutatea corporal\ este 85 - 110 kg la femele [i 120 - 130 kg la
berbeci. Este o ras\ precoce [i cu o predispozi]ie accentuat\ spre
`ngr\[are, folosind foarte bine resursele furajere. Randamentul la
sacrificare este de 55 - 58 %, iar carcasele rezultate sunt pline, largi [i
compacte.
Lâna lipse[te de pe extremit\]i (pe frunte formeaz\ un mo]) `ns\
este uniform\, [uvi]ele lungi [i conice, lungimea fibrelor de 15 - 20 cm,
iar fine]ea este de 35 - 42 µ. Cantitatea de lân\ ob]inut\ de la femele este
de 5 - 6 kg, iar de la berbeci 7 - 8 kg.

- 71 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

BORDER-LEICESTER. Este r\spândit\ pe aproape toat\ suprafa]a


cu altitudinea sub 250 m, din Marea Britanie. ~n zonele mai `nalte este
adus\ doar atunci când se utilizeaz\ la `ncruci[\ri cu rasele de munte. S-a
format din `ncruci[area raselor Dishley cu Cheviot [i se caracterizeaz\
prin precocitate pronun]at\ [i prolificitate ridicat\ (180%).
~n Anglia este frecvent utilizat\ pe linie patern\ la `ncruci[\ri cu
Cheviot `n vederea ob]inerii meti[ilor Half-breed (1/2 sânge) care, sunt
crescu]i ca atare pentru carne, sau sunt `ncruci[a]i `n continuare cu
berbeci Suffolk sau Oxford pentru producerea de indivizi mai grei. De
asemenea, mai este utilizat\ [i la `ncruci[\ri cu berbeci Scoth-Blakface [i
Swalendale pentru ob]inerea meti[ilor Grey-face (fa]\ cenu[ie) care, sunt
extrem de aprecia]i datorit\ calit\]ii c\rnii din carcas\.

a b

c d

Fig. 26. Rase engleze[ti cu lân\ lung\ (a = Leicester; b- Lincoln;


c – Border Leicester; d – Romney Marsh)

Greutatea corporal\ a oilor variaz\ `ntre 60 - 70 kg [i 100 - 120 kg


la berbeci. Lâna este uniform\ [i de calitate bun\, are un luciu relativ

- 72 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

bun, cânt\rind 4 - 6 kg la femele [i 6 - 8 kg la masculi. Lungimea


[uvi]elor este cuprins\ `ntre 20 [i 25 cm, iar fine]ea fibrelor se `ncadreaz\
`ntre limitele de 30 - 35 µ.
A fost importat\ [i la noi `n ]ar\ `n vederea utiliz\rii la `ncruci[\ri
cu popula]ii locale de ovine. Astfel, `n cazul `ncruci[\rilor practicate cu
oi Spanc\ s-a realizat o `mbun\t\]ire a precocit\]ii [i prolificit\]ii (s-a
ajuns la 170 %).
ROMNEY-MARSH. Denumirea rasei provine de la p\[unile bogate
din regiunile joase [i umede, unde s-a format, din comitatul Kent. A
rezultat prin `ncruci[area oilor locale cu berbeci Lincoln, Leicester [i
Cotswold. Aceast\ ras\ are o constitu]ie robust\, conforma]ie corect\,
carne de calitate superioar\ [i o prolificitate de 120 - 135 %.
Talia are limite cuprinse `ntre 54 - 65 cm, iar greutatea corporal\
este de cca. 60 - 70 kg la oi [i 70 - 100 kg la berbeci. Mieii se dezvolt\
foarte repede, ajungând la vârsta de 4 luni la greut\]i de 30 - 33 kg, iar la
9 luni la 45 - 50 kg.
Produc]ia de lân\ este de 4 - 5 kg la oi [i respectiv 6 - 7 kg la
berbeci, cu o fine]e a fibrelor de 32 - 35 µ [i o lungime de 15 - 23 cm. ~n
]ara noastr\ a fost utilizat\ la `ncruci[\ri cu rasa }igaie `n scopul
amelior\rii precocit\]ii [i produc]iei de lân\.
LINCOLN. S-a format `n comitatul cu acela[i nume din estul Angliei
prin selec]ia oilor locale, fiind recunoscut\ ca ras\ `nc\ de la mijlocul
sec. XVII, fiind considerat\ totodat\ [i str\mo[ul multor rase din ]ara `n
care s-a format. La ob]inerea tipului actual al rasei au mai participat [i
reproduc\tori de ras\ Dishley-Merinos.
Este o ras\ mai masiv\, viteza de cre[tere la tineret este foarte
bun\, iar prolificitatea specific\ se `ncadreaz\ `ntre limitele 112 - 115 %.
Greutatea corporal\ a oilor adulte poate ajunge la 100 - 120 kg, iar
la berbeci la 135 - 140 kg. Tineretul ovin `ngr\[at atinge frecvent la
vârsta de 12 luni greut\]i corporale de cca. 95 kg, când de fapt sunt [i
sacrifica]i, rezultând carcase cu o greutate de 40 - 45 kg (randamentul la
sacrificare 55 %). Lâna este lucioas\, u[or ondulat\ [i are lungimea
cuprins\ `ntre 30 - 40 cm, iar [uvi]ele sunt lungi [i atârnânde. Produc]ia
de lân\ este de cca. 6 - 7 kg la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar fine]ea
fibrelor se `ncadreaz\ `ntre limitele 40 - 50 µ. A fost importat\ [i ]ara
noastr\ `n vedrea `ncruci[\rii cu oi }urcan\.
Rase de oi cu lâna scurt\. Oile din aceast\ grup\ mai sunt
denumite [i oi de [es sau down [i, au lungimea lânii cuprins\ `ntre 6 - 10
cm. Toate rasele de oi incluse `n aceast\ grup\ au lâna alb\ `ns\ jarul este

- 73 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

pigmentat `n culori de la maro `nchis la castaniu deschis. Talia medie a


raselor este cuprins\ `ntre 60 - 70 cm, conforma]ia brevimorf\, corpul
larg [i adânc, iar `nsu[irile calitative ale c\rnii din carcas\ sunt mai bune
comparativ cu oile din grupa anterioar\.
Lâna este mai scurt\, mai fin\, `ns\ are un luciu diminuat. Locul de
formare a raselor din aceast\ grup\ este regiunea dunelor calcaroase din
sudul ]\rii de unde s-au r\spândit apoi `n toat\ Anglia, iar datorit\
`nsu[irilor specifice foarte valoroase au fost importate `n multe ]\ri ale
lumii.
Cele mai importante rase din aceast\ grup\ sunt Southdown,
Suffolk, Shorpshire, Hampshire, Dorset Horn [i Oxford-down.
SOUTHDOWN. Este cea mai veche ras\ din aceast\ grup\ [i s-a
format prin selec]ie [i dirijare a `mperecherilor, alimenta]ie intens\ [i
consangvinizare moderat\. A contribuit la ameliorarea altor rase, iar
locul form\rii este partea sudic\ a Angliei.
~nsu[irile caracteristice
acestei rase sunt urm\toarele:
conforma]ia tipic\ oilor de
carne, cu forme corporale largi,
rotunjite; talia mijlocie (50 - 60
cm); trunchi relativ larg [i
potrivit de lung cu mase
musculare dezvoltate; preco-
citate pronun]at\.
Greutatea corporal\ la
femele este 65 - 70 kg, iar la
Fig. 27. Southdown berbeci 80- 100 kg; la tineretul
ovin viteza bun\ de cre[tere `n
primele luni de via]\ permite realizarea unor greut\]i corporale de 35 - 38
kg la vârsta de 4 luni, 47 - 54 kg la 8 luni, 60 - 65 la 12 luni, iar `n cazul
masculilor peste 80 kg la 15 luni. Randamentul la sacrificare 57 - 60 %.
Carnea din carcas\, datorit\ faptului c\ este pers\lat\, suculent\, fraged\
[i cu fibra muscular\ fin\, este extrem de apreciat\.
Lâna, la aceast\ ras\, comparativ cu cea specific\ altor tipuri din
aceea[i grup\ este mai scurt\ (5 - 7 cm) [i mai fin\ (25 - 26 µ). Produc]ia
de lân\ este de 2,8 - 3 kg la femele [i 3 - 4 kg la masculi, iar randamentul
la sp\lare 55 %. Fecunditatea specific\ este de 96 %, iar prolificitatea de
133 %.

- 74 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

SUFFOLK. S-a format prin `ncruci[area oilor locale cu berbeci


Southdown, iar recunoa[terea ca ras\ dateaz\ `nc\ din anul 1810. Capul
este expresiv [i acoperit cu jar negru str\lucitor. Trunchiul lung [i
cilindric; coaste scurte [i arcuite; spinarea, [alele [i crupa dispuse
orizontal `ns\ largi; jigoul dezvoltat cu mase musculare descinse.
Greutatea corporal\ a oilor
adulte este de 70 - 80 kg, iar la
berbeci 110 - 120 kg. Tineretul la
70 zile, `n func]ie de tipul de
f\tare, poate avea greutatea vie
cuprins\ `ntre 25 - 30 kg.
Prolificitatea specific\ rasei este
cuprins\ `ntre 148 % [i 170 %.
Lâna are extindere
redus\ pe corp, este
semilucioas\, lung\ 8 - 10 cm
Fig. 28. Suffolk [i cu o fine]e de 26 - 28 µ.

Cantitatea de lân\ la o tunsoare este variabil\ `ntre 2,5 - 4,0 kg.


Rasa Suffolk este utilizat\ ast\zi la `ncruci[\ri `n multe ]\ri. A fost
importat\ [i la noi fiind utilizat\ cu bune rezultate la `ncruci[\ri cu oi locale
de ras\ }igaie, `n scopul amelior\rii precocit\]ii [i calit\]ii carcasei.
SHORPSHIRE. S-a format prin selec]ia oilor locale din comitatul cu
acela[i nume, iar pentru corectarea unor calit\]i deficitare s-a recurs [i la
`ncruci[\ri de infuzie cu berbeci Southdown [i Leicester.
Exteriorul este asem\n\tor
rasei Southdown, deosebindu-se
totu[i prin masivitate [i talie mai
mare. Berbecii au talia de
70 cm, iar oile 65 cm. Greutatea
corporal\ este de 75 - 80 kg la
femele [i de cca. 110 - 120 kg la
berbeci. Prolificitatea specific\
rasei 165 - 175 %.
Carnea din carcasele
rezultate prin sacrificarea
Fig. 29. Shorpshire tineretului ovin `ngr\[at este
gustoas\, pers\lat\, suculent\
cu miros diminuat, randamentul la sacrificare se `ncadreaz\ `ntre limitele
58 – 61 %.

- 75 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Lâna este deas\, `ncheiat\, lung\ de 8 - 10 cm, semilucioas\, iar `n


urma tunsului cojocul cânt\re[te 6 kg la femele [i 8 kg la berbeci.
La fel ca multe rase engleze[ti [i oile Shorpshire sunt extrem de
apreciate de c\tre cresc\tori. Prin utilizarea acesteia la `ncruci[\ri cu alte
tipuri, meti[ii rezulta]i sunt aproape de neegalat pentru carnea lor de
caliate superioar\ [i pentru capacitatea ridicat\ de `ngr\[are.
HAMPSHIRE. La formarea acestei rase au stat oile locale din
comitatul Hampshire `ncruci[ate cu berbeci Southdown. Indivizii
apar]inând acestei rase se caracterizeaz\ prin corp masiv, cap mare,
constitu]ie robust\, valorificare superioar\ a hranei, mare capacitate de
acomodare [i prolificitate ridicat\.
Greutatea corporal\ este 75
- 85 kg la oi [i 110 - 120 kg la
berbeci. Prin hr\nire stimulativ\,
la categoriile de tineret, sporul
mediu zilnic poate atinge frecvent
400 g, iar la vârsta de 4 luni
greutatea vie poate fi de 50 kg.
Lâna acoper\ bine corpul, este
deas\, lucioas\, are 6 - 8 cm
lungime [i o fine]e 26 - 30 µ.
Cojocul prezint\ fibre
Fig. 30. Hampshire diseminate `n masa lânii [i
cânt\re[te 3,5 -4,0 kg.
Indivizii acestei rase pot suporta foarte bine varia]iile de
temperatur\, motiv pentru care s-au comportat foarte bine `n ]\rile `n care
au fost importa]i.
DORSET HORN. Aceast\ ras\ s-a format pe baza selec]iei [i
furajarea abundent\ a oilor de dune din comitatele Dorset [i Somerset.
Spre deosebire de celelalte
rase din aceast\ grup\, oile Dorset
Horn prezint\ coarne. Indivizii
rasei sunt masivi [i au greutatea
corporal\ cuprins\ `ntre 80 - 90
kg la femele [i 115 - 125 kg la
berbeci. Tineretul ovin, atinge la
vârsta de 4 luni greut\]i de peste
40 kg [i 65 kg la 9 luni.
Fig. 31. Dorset-down

- 76 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Carcasele sunt de calitate foarte bun\, iar randamentul la


sacrificare [i prolificitatea sunt de 55 - 60 % [i respectiv 175 - 190 %.
Lâna are o lungime de 8 - 10 cm [i o fine]e de 28 - 32 µ. Produc]ia de
lân\ 3,0 -3,5 kg la femele [i 5 - 6 kg la masculi.
OXFORD-DOWN. S-a format la jum\tatea sec., XIX prin
`ncruci[area oilor Hampshaire cu berbeci Cotswold. Oxford-down este
cea mai grea ras\ din cadrul oilor cu lân\ scurt\, se preteaz\ foarte bine
la `ngr\[are [i, are o mare capacitate de valorificare a hranei. Greutatea
oilor ajunge adesea la 90 - 100 kg,
iar berbecii la 125 - 145 kg. ~n
cazul tineretului ovin `ngr\[at
randamentul la sacrificare
dep\[e[te 60 %.
Produc]ia de lân\ este de
4 kg la oi [i 6 kg la berbeci, iar
fibrele au o lungime de 10 - 12 cm
[i o fine]e de cuprins\ `ntre 30 [i
34 µ. A fost importat\ [i `n ]ara
noastr\, dând rezultate foarte bune
Fig. 32. Oxford-down
`n cazul `ncruci[\rilor cu }urcana.

3.4.2. RASE DE OVINE DIN FRAN}A


~n Fran]a, `n ultimile decenii, cre[terea ovinelor a trecut de la
exploatarea pentru lân\ fin\ la cea pentru carne-lân\ fin\. ~n acest sens,
la nivel na]ional s-a in]iat un vast program de ameliorarea a produc]iei de
carne. Cu toate acestea, de aprecieri deosebite din partea cresc\torilor se
bucur\ [i rasele de oi specializate pentru produc]ia de lapte, deoarece
acest produs serve[te la ob]inerea unor sortimente de brânzeturi de
calitate superioar\ extrem de solicitate pe pia]a interna]ional\.
Rase de oi exploatate pentru produc]ia de cane [i lân\
fin\. Dintre rasele franceze care `n trecut erau exploatate prioritar pentru
produc]ia de lân\ fin\ [i care, au stat ulterior la baza form\rii multor
tipuri de ovine cu lân\ fin\ `n lume [i anume Merinosul Rambouillet [i cel
Negretti, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n prezent acestea fac obiectul unei
conserv\ri genetice.
Actualmente, efectivele de oi crescute pentru produc]ia de carne [i lân\
fin\ reprezint\ peste 65 % din efectivul total din Fran]a. Din aceast\ grup\
cele mai importante rase sunt: ~le de France, Texel, Merinos Soissonais,
Mouton Charollais, Charmoise, Berrichon du Cher, Mouton Vandeen.

- 77 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

~LE DE FRANCE. Face parte din tipul productiv mixt de carne-lân\


fin\ [i reprezint\ una din cele mai importante rase crescute `n Fran]a. S-a
format `nc\ din prima parte a sec. XIX, prin `ncruci[area oilor Merinos
Rambouillet cu berbeci Leicester. Este apreciat\ `ndeosebi pentru
produc]ia de carne.
Originea sa [i selec]ia sever\, au dotat aceast\ ras\ cu suficiente
calit\]i astfel `ncât s\ poat\ r\spunde situa]iilor diverse, specifice
cre[terii moderne. De asemenea, poten]ialul superior de cre[tere,
conforma]ia armonioas\ [i calit\]ile deosebite ale carcaselor fac din oile
~le de France o ras\ de carne prin excelen]\.
Aceast\ ras\ se mai caracterizeaz\ [i printr-o precocitate
pronun]at\, prolificitate bun\ (158 % la primipare [i 180 % la multipare),
dezvoltare corporal\ tipic\ oilor de carne [i vitez\ mare de cre[tere a
tineretului. Datorit\ faptului c\ nu este conservatoare `n ceea ce prive[te
sezonul de reproduc]ie, rasa ~le de France este utilizat\ intens `n
producerea mieilor `n extrasezon, ace[tia reprezintând 22 % din efectvul
total sacrificat pentru produc]ia de carne `n Fran]a.
Conforma]ia corporal\ este apropiat\ de cea tipic\ rasei Leicester,
iar greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 70 - 90 kg la femele [i 100 - 130
kg la berbeci. Mieii sunt caracteriza]i printr-o mare energie de cre[tere,
sporul mediu zilnic fiind `n primele 6 luni cuprins `ntre 250 [i 300 g. ~n
condi]iile `ngr\[\rii intensive tineretul apar]inând rasei ~le de France
realizeaz\ la vârsta de 150 zile greut\]i corporale medii de peste 45 kg.
~n cazul sacrific\rii tineretului ovin `ngr\[at, randamentul la
sacrificare este cuprins `ntre 55 - 58 %. Carnea este superioar\ calitativ,
cu gust [i miros diminuat, iar
carcasele ob]inute sunt compacte,
largi [i cu trenul posterior foarte
bine dezvoltat.
Conforma]ia carcasei, `nsu[irile
deosebite ale c\rnii, procentul
mare de carne de calitatea
superioar\ din carcas\, au f\cut ca
aceast\ ras\ s\ se extind\ rapid,
fiind utilizat\ ast\zi la `ncrucu[\ri
Fig. 33. ~le de France ce vizeaz\ ameliorarea produc]iei
de carne, `n aproape toat\ Europa.
Este o ras\ ce a dovedit calit\]i materne remarcabile [i o mare
capacitate de adaptare la climat [i sisteme de cre[tere extrem de variate.

- 78 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Lâna are culoare alb\, fine]ea fibrelor 23 - 26 µ, iar lungimea


[uvi]elor este de cca. 7 - 8 cm. Cantitatea de lân\ ob]inut\ dup\ tuns este
de 4 kg la femele [i 6 - 8 kg la masculi, iar randamentul lânii la sp\lare
53 - 55 %.
Sinteza acestor poten]ialit\]i, la care, se adaug\ [i calitatea
deosebit\ a lânii, confer\ rasei ~le de France suficiente elemente pozitive
pentru a fi apreciat\ atât pentru cre[terea `n ras\ curat\ cât [i prin
`ncruci[\ri.
Rasa ~le de France a fost importat\ [i `n ]ara noastr\, fiind
utilizat\ pe linie patern\ la `ncruci[\ri cu femele apar]inând rasei
Merinos de Palas `n vederea form\rii unui tip de ovine specializat pentru
produc]ia de carne. De asemenea, `n persectiv\, reproduc\torii de ras\ ~le
de France pot fi utiliza]i la `ncruci[\ri cu femele }igaie [i Spanc\ `n
scopul `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i lân\.
MERINOSUL SOISSONAIS. Formarea rasei dateaz\ `nc\ de la
`nceputul secolului trecut [i a rezultat din `ncruci[area oilor Merinos
Rambouillet cu berbeci din rase engleze[ti de carne, fiind cunoscut\ [i
sub denumirea de Merinos precoce.
Greutatea corporal\ la oi este de 65 kg, iar la berbeci de
aproximativ 100 kg. Tineretul ovin are o greutate corporal\ de 22 - 25 kg
la dou\ luni [i de 40 kg la 4 luni. Randamentul la sacrificare 55 %.
Produc]ia de lân\ variaz\ `ntre 7 - 9 kg la berbeci [i `ntre 4 - 6 kg
la femele. Lâna are o fine]e de 23 µ [i o lungime de 7 - 9 cm, iar
randamentul lânii la sp\lare 47 %.
BERRICHON DU CHER. Procesul de formare a rasei a debutat la
`nceputul acestui secol, iar denumirea este dat\ dup\ regiunea `n care s-a
ob]inut. ~n formarea rasei s-a pornit de la oile Merinos importate din
Spania care, au fost `ncruci[ate cu berbeci Southdown [i Leicester, apoi
s-a trecut la o selec]ie riguroas\ `n direc]ia form\rii unui tip de carne.
Formatul corporal este mare, tipic raselor cu aptitudini bune pentru
carne; capul este scurt, larg [i acoperit cu jar alb; urechile sunt relativ
scurte [i purtate orizontal u[or c\tre `nainte. Gâtul este scurt, gros [i bine
acoperit de mase musculare, purtat orizontal. Trunchiul este de lungime
mijlocie, `ns\ larg [i de form\ cilindric\.
Greutatea corporal\ la dife-rite vârste se prezint\ astfel: 3 - 5 kg la
f\tare; la 70 zile 22 - 25 kg; la 5 luni peste 40 kg; 80 - 90 kg la femelele
adulte [i 100 - 125 kg la masculi. Carcasele provenite din sacrificarea
tineretului ovin `ngr\-[at sunt de foarte bun\ calitate; randamentul la
sacrificare 53 %.

- 79 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Prolificitatea medie a rasei


este de 154 %, cu limite cuprinse
`ntre 168 % la adulte [i 138 % la
primipare.
Lâna este omogen\ [i de
culoare alb\, iar pe corp
extinderea acesteea se opre[te `n
regiunea cefei [i la genunchi [i
jarete. Produc]ia de lân\ este de
3,5 kg la femele [i 4,0 - 4,5 kg la
masculi, iar fibrele din [uvi]\ au o
Fig. 34. Berrichon du Cher lungime de 8 - 9 cm [i o fine]e
cuprins\ `ntre 25 [i 29 µ.
MOUTON CHAROLLAIS. Formarea rasei a `nceput `nc\ de la
debutul acestui secol, prin selec]ia oilor Mouton de Pays [i `ncruci[area
acestora cu reproduc\tori Leicester [i Southdown, importa]i din Anglia.
A fost recunoscut\ ca ras\ `n anul 1974.
Capul este acoperit cu jar, `ns\ urechile sunt de culoare roz\ cu
puncte negre. Trunchiul este lung, de form\ cilindric\; pieptul larg [i
proeminent; crupa larg\ dispus\ orizontal, iar fesa [i coapsa bine
dezvoltate [i descinse; membre scurte f\r\ defecte de aplomb [i acoperite
de la genunchi [i jaret `n jos cu jar.
Lâna are culoare alb\, fine]ea fibrelor 27 µ, iar cantitativ dup\ tuns
se ob]ine o produc]ie medie de cca., de 3 kg la femele [i 4 kg la masculi.
Greutatea corporal\ este
cuprins\ `ntre limitele 80 - 100 kg
la femele [i 110 - 140 kg la
berbeci. Precocitatea deosebit\ a
rasei permite realizarea unei
viteze mari de cre[tere a mieilor,
ace[tia `nregistrând `n primele 5
luni sporuri medii zilnice de peste
300 g. ~n aceste condi]ii greutatea
vie a mieilor la 70 zile este
cuprins\ `ntre 24 [i 27 kg, iar la 4
Fig. 35. Mouton Charolaise luni pot cânt\ri peste 45 kg.
Randamentul la sacrificare este de 55 %, iar carcasele rezultate
sunt extrem de apreciate de c\tre consumatori. Jigoul particip\ `n
greutatea total\ a carcasei `n propor]ie de peste 27 %.

- 80 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Rase de ovine exploatate pentru produc]ia de lapte.


Produc]ia de lapte ob]inut\ de la oi, `n Fran]a, este utilizat\ `n propor]ie
de 95 % pentru fabricarea unor brânzeturi de `nalt\ calitate [i, doar 5 %
este destinat\ consumului proasp\t sau transformat\ `n ca[. Astfel, `n
scopul valorific\rii superioare a produc]iei de lapte `nc\ `n anul 1930 s-a
`nfiin]at Confederation Generale des Prodcteurs des Lait de Brebis et des
Industriels de Roquefort. Ast\zi `nsemnele de calitate ale produselor
Roquefort sunt protejate `n multe ]\ri.
Dintre rasele exploatate pentru produc]ia de lapte cele mai
importante sub raport numeric [i al cantit\]ii totale pe o lacta]ie sunt:
Lacaune, Larzac, Brousses de Provence, apoi cele crescute `n Pirinei
(Laruns, Basque), `n Corsica (Bastelicaccia, Broccio), [i alte popula]ii
locale.
LACAUNE. S-a format `n sudul Fran]ei, prin selec]ia oilor locale,
corelat\ cu `mbun\t\]rea condi]iilor de cre[tere [i alimenta]ie. Pentru
corectarea unor `nsu[iri deficitare, `n perioada 1870 - 1872 s-au efectuat
[i `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci de ras\ Merinos importat din Spania [i
cu reproduc\tori Southdown. Denumirea rasei provine de la centru unui
canton din regiunea Tarn din Mun]ii Lacaune. A fost recunoscut\ oficial
ca ras\ `n anul 1902.
~n anul 1924, cele mai reprezentative turme au fost incluse `n
controlul oficial al produc]iei de lapte, iar din 1957 toate oile apar]inând
acestei rase fac obiectul controlului oficial. ~ncepând din anul 1986, pe
lâng\ controlul cantitativ s-a trecut [i la controlului oficial al produc]iei
calitative de lapte.
Este o ras\ exploatat\
pentru produc]ia de lapte [i pentru
ob]inere a mieilor de m\cel\rie;
are un grad bun de precocitate [i
prolificitate (145% la primipare [i
170 % la multipare).
Talia medie a rasei este de
70 cm, iar greutatea corporal\
variaz\ `ntre 65 - 70 kg la femele
[i 80 - 90 kg la berbeci.
Fig. 36. Lacaune

Lâna este alb\, semifin\ [i are o extindere slab\ pe corp, lipsind de pe


membre, abdomen, partea lateral\ a corpului, partea inferioar\ a gâtului [i
de pe cap. Produc]ia de lân\ este de 1,5 kg la femele [i de 2,5 kg la masculi.

- 81 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

De la turmele selec]ionate produc]ia de lapte dep\[e[te 250 l `ntr-o


perioad\ de 173 zile de lacta]ie, iar procentul de gr\sime din lapte este
variabil `ntre 6,5 % [i 8 %.

3.3.3. RASE DE OVINE DIN GERMANIA


Majoritatea raselor de ovine din Germania fac parte din tipul
morfoproductiv mixt, fiind exploatate pentru carne-lân\, iar unele dintre
acestea [i pentru produc]ia de lapte. Formarea raselor de oi actuale din
Germania s-a bazat pe `ncruci[\ri sistematice [i complexe, efectuate `ntre
oile locale [i diferite tipuri de Merinos importate din Spania [i Fran]a,
apoi cu rase engleze[ti de carne cu lân\ lung\ [i scurt\ [i cu
reproduc\tori Texel. Pe lâng\ rasele cu pondere mai `nsemnat\ `n
efectivul de oi din Germania care, vor fi prezentate `n continuare, circa
14,4 % din total este reprezentat de diverse rase [i tipuri locale de
importan]\ mai redus\ cum ar fi de pild\: Bergschaf, Rhönschaf,
Coburger Fuchsschaf, Heidschnucke [i Bentheimer Landschaf.
MERINOLANDSCHAF. Formarea rasei s-a bazat pe `ncruci[\rile
complexe dintre oile flamande din sudul Germaniei cu berbeci din
diferite rase Merinos importate din Spania [i Fran]a, peste care s-a
introdus apoi Merinos precoce [i Leicester. Este o ras\ rezistent\ [i foarte
bine adaptat\ la zonele montane cu precipita]ii de peste 800 mm anual.
Actualmente efectivul acestei rase de]ine 14,8 % din cel na]ional.
Greutatea corporal\ este de 70 - 85 kg la femele [i 120 - 140 kg la
masculi. Este o ras\ precoce,
sporul mediu realizat la `ngr\[area
tineretului ovin este cuprins `ntre
300 - 400 g, iar carcasele ob]inute
prin sacrificare acestuia sunt de
calitate foarte bun\, fiind foarte
apreciate pe pia]a francez\.
Lâna este alb\, cu o fine]e
cuprins\ `ntre 24 - 28 µ, lungimea
fibrelor 7 - 8 cm. Produc]ia de
lân\ este de 4 - 5 kg la femele [i 6
Fig. 37. Merinolanschaf - 8 kg la berbeci, iar randamentul
La sp\lare de 48 - 50 %. Prolificitatea este de 130 - 200 % [i manifest\
c\lduri [i `n extrasezon.

- 82 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

MERINOFLEISCH. S-a format prin `ncruci[area tipului vechi a


Merinosului precoce german (Merinos x Border Leicester) cu rasa
Merinos precoce francez. Efectivele actuale apar]inând rasei
Merinofleisch de]in doar 1 % din totalul ovinelor din Germania, fiind
`ntâlnit\ `n prezent doar `n zonele joase din Saxonia.
Este o ras\ destul de
rezistent\ [i se preteaz\ foarte
bine [i la cre[terea `n stabula]ie
prelungit\. Greutatea corporal\
este variabil\, fiind cuprins\ `ntre
70 - 80 kg la femele [i 120 - 140
kg la masculi. Rasa are o
precocitate pronun]at\, `n condi]ii
de `ngr\[are intensiv\ a tineretului
ovin sporul mediu zilnic realizat
dep\[e[te frecvent 350 g.
Lâna este omogen\, cu
Fig. 38. Merinofleisch lungimea [uvi]elor de 7 - 8 cm [i
o fine]e a fibrelor de 22 - 26 µ.
Produc]ia medie de lân\ a rasei este de 4 - 5 kg, cu un randament la
sp\lare cuprins `ntre 44 - 49 %. Prolificitatea specific\ rasei se
`ncadreaz\ `ntre 150 [i 220 %.
GERMAN TEXEL. Efectivul acestei rase reprezint\ cca. 9,75 % din
cel total [i s-a format prin `ncruci[area oilor locale din nord-vestul
Germaniei cu berbeci Texel. Este o ras\ caracterizat\ printr-o precocitate
accentuat\ [i o prolificitate de cca.
200 %. Sporul mediu zilnic
realizat de categoriile de tineret
atinge frecvent valori de 450 g.
Carcasele rezultate `n urma
sacrific\rii tineretului ovin `ngr\-
[at, datorit\ faptului c\ sunt de
excelent\ caliatate, fac ca aceast\
ras\ s\ fie foarte mult solicitat\ `n
Fig. 39. German Texel unele ]\ri europene `n vederea
utiliz\rii la `ncruci[\ri.
Greutatea corporal\ la femele este de 70 - 80 kg [i 120 - 140 kg la
berbeci. Produc]ia de lân\ este de 4 - 4,5 kg, iar fibrele au o fine]e
cuprins\ `ntre 33 [i 36 µ.

- 83 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Oile germane cu capul alb (German Whiteface). Sunt


exploatate pentru produc]ia de carne [i lân\ [i s-au format prin
`ncruci[area raselor locale din zona litoralului din Nordul Germaniei cu
berbeci din rasele
Cotswold, fiind foarte bine
adaptate condi]iilor de mediu
din zona de formare.
Oile germane cu capul
alb de]in 7,3 % din efectivul
total [i sunt exploatate prioritar
pentru produc]ia de carne.
Manifest\ c\lduri timp de 6 - 7
luni pe an, au un grad ridicat de
prolificitate (200%) [i
Fig. 40. German Whiteface
precocitate.
~n condi]ii de `ngr\[are tineretul ovin realizeaz\ frecvent sporuri
medii zilnice de 350 - 400 g. Greutatea corporal\ la adulte este cuprins\
`ntre 75 - 90 kg la femele [i de 125 - 150 kg la berbeci, lâna este alb\, cu
o fine]e de 36 - 40 µ, iar dup\ tuns se ob]ine o produc]ie de 5 - 6 kg.
Oile germane cu capul negru (German Blackface). Reprezint\
cca. 24 % din totalul ovinelor crescute `n Germania. Sunt exploatate
pentru produc]ia de carne [i lân\ [i s-au format prin `ncruci[area
diferitelor tipuri de ovine locale cu berbeci din rasele engleze[ti de carne
cu lâna scurt\.
Efectivele de ovine din
aceast\ grup\ sunt r\spândite `n
Saxonia, Westfalia, Prusia
oriental\ [i Rhineland. Sunt
extrem de precoce, maturitatea
sexual\ survine la 5 - 6 luni la
femele [i 7 - 8 luni la masculi.
Greutatea corporal\ este
de 70 - 85 kg la femele [i de 130
- 150 kg la masculi.
Fig. 41. German Blackface
Tineretul ovin se caracterizeaz\ printr-o mare vitez\ de cre[tere `n
primele luni de via]\, realizând sporuri medii zilnice de 360 - 430 g.
Produc]ia de lân\ este de 4 - 5 kg, fine]ea fibrelor 36 - 40 µ, iar
prolificitatea 200 %.

- 84 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Oile germane de lapte (German milk sheep). Aceste oi,


reprezint\ cca. 1,8 % din efectivul total [i, sunt r\spândite pe `ntreg
teritoriul Germaniei. Au o precocitate deosebit\ [i o prolificitate de 230 -
300 %, `ns\ marele neajuns `l constituie faptul c\ prezint\ o sensibilitate
m\rit\ fa]\ de climatul cald [i uscat.
Greutatea corporal\ este mare fiind cuprins\ `ntre 80 - 100 kg la
femele [i 110 - 130 kg la masculi. Cantitatea de lân\ este de 5 - 7 kg, cu
60 % randamentul la sp\lare, iar fine]ea fibrelor de lân\ este cuprins\
`ntre 33 [i 36 µ.
Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 600 l [i are un procent de 6 %
gr\sime. Datorit\ gradului ridicat de precocitate [i produc]iei superioare
de lapte a oilor mame, mieii realizeaz\ `n primele 2 - 3 luni un spor
mediu zilnic de 400 g.

3.3.4. RASE DE OVINE DIN AUSTRALIA {I NOUA


ZEELAND|
MERINOS AUSTRALIAN. S-a format `n condi]iile climatului oceanic
[i cu o vegeta]ie abundent\, prin selec]ia ovinelor cu lân\ fin\ importate
`n secolul trecut [i `ndeosebi a Merinosului spaniol, Rambouillet francez
[i american [i a celui de Saxonia.
Merinosul Australian se caracterizeaz\ printr-o conforma]ie
mezomorf\, trunchiul fiind scund, `ndesat [i compact. Coarnele sunt
lungi, `ns\ prezente doar la masculi, iar rezervele de piele sunt moderate.
De asemenea, se caracterizeaz\ [i
prin rusticitate, robuste]e [i
rezisten]\ la parcurgerea unor
distan]e lungi. Nu este extrem
conservatoare `n ceea ce prive[te
sezonul de reproduc]ie (manifest\
activitate reproductiv\ la 8 luni),
iar prolificitatea este 120 %.
Prin selec]ie [i sub influen]a
factorilor de mediu, `n cadrul rasei
Fig. 42. Merinos Australian
s-au format trei tipuri principale [i
mai multe regionale cum ar fi de pild\ tipul mic, mijlociu [i mare.
Deosebirile dintre aceste tipuri sunt date de gradul de cutare a pielii,
greutatea corporal\, cantitatea [i calitatea lânii, cantitatea [i calitatea
c\rnii.

- 85 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Tabelul 7

Caracteristicile principale ale tipurilor de oi din cadrul rasei


Merinos Australian (Sursa:
Tipul
Specificare UM mare mediu fin
Greutatea corporal\ kg 45 - 65 40 - 55 35 - 50
Cantitatea de lân\ kg 4,5 - 9,0 3,5 - 8 3,0 - 6,0
Lungimea [uvi]elor cm 9 - 12 8 - 11 7,0 - 9,5
Fine]ea fibrelor de lân\ µ 22 - 26 20 - 24 18 - 22

Indiferent de tip, lâna are o foarte bun\ extindere pe corp,


acoperind bine abdomenul, iar pe extremit\]i ajunge pân\ la unghii [i la
linia de unire dintre arcadele orbitare. Lâna este alb\, curat\ [i are un
luciu pronun]at. Fibrele de lân\ sunt dese, omogene, cu 8 - 12
ondula]ii/cm liniar, fiind bine protejate de un usuc incolor [i uleios.
Randamentul lânii la sp\lare este de 45 %, `ns\ acum `n literatura
de specialitate sunt redate frecvent pentru aceast\ ras\ valori de 60 %.
Totalitatea acestor caracteristici valoroase fac ca rasa Merinos
Australian s\ fie utilizat\ ca amelioratoare a produc]iei cantitative [i
`nsu[irilor calitative ale lânii. La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n a doua
parte a acestui secol, fiind utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n scopul
corect\rii unor `nsu[iri deficitare la oile locale cu lân\ fin\.
POLWARTH este originar\ tot din emisfera sudic\. S-a format `n
regiunile mai reci [i umede ale Australiei cu precipita]ii de peste 400 mm
anual. Baza form\rii a constituit-o `ncruci[\rile oilor Merinos Australian
cu berbeci Lincoln. Formele parentale particip\ `n noul genotip al
popula]iei nou create astfel: `n propor]ie de ¾ rasa matern\ [i respectiv ¼
cea patern\.
Greutatea corporal\ este 50 - 60 kg la oi [i 80 - 90 kg la berbeci.
Produc]ia de lân\ variaz\ `n limite destul de largi, fiind de cca. 4 - 6 kg
la femele [i respectiv 8 - 10 kg la berbeci. Lâna din cojoc este alb\, are o
lungimea de 13 cm, cu 5 - 7 ondula]ii/cm [i o fine]e de 22 - 28 µ.
Randamentul lânii la sp\lare 60- 70 %.
La noi `n ]ar\ a fost importat\ dup\ 1975, s-a aclimatizat foarte
bine, fiind crescut\ atât `n ras\ curat\ cât [i prin `ncruci[\ri cu oi Spanc\.
CORRIEDALE. S-a format `n Noua Zeeland\ la `nceputul acestui
secol prin `ncruci[area oilor Merinos Australian cu berbeci din rasele
engleze[ti de carne cu lâna lung\ Lincoln, Border Leicester, Leicester [i
Romney Marsh.

- 86 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Se caracterizeaz\ prin conforma]ie corporal\ apropiat\ de cea


specific\ raselor exploatate pentru produc]ia de carne, având trunchiul
larg, adânc [i cu forme rotunjite; cap mare [i f\r\ coarne, acoperit cu lân\
deas\ pân\ la linia de unire a ochilor.
Este o ras\ cu precocitatea pronun]at\, rezerve de piele reduse,
prolificitate 130 %, are o mare capacitate de adaptare [i o rezisten]\
organic\ deosebit\. Greutatea corporal\ este de 3 - 5 kg la f\tare; 35 - 40
kg la 4 luni; 55 - 65 kg la oi [i 85 - 95 kg la berbeci.
Lâna are o lungime de 11 - 14 cm; fine]ea medie a fibrelor 25 - 30
µ; 3 - 5 ondula]ii/cm liniar [i este deas\. Produc]ia de lân\ este de 5 kg la
femele [i 6,5 - 9 kg la berbeci.
La noi `n ]ar\ a fost importat\ [i este crescut\ atât `n ras\ curat\ cât
[i prin `ncruci[\ri. A contribuit la formarea Tipului de Ru[e]u.

3.3.5. RASE DE OVINE DIN ITALIA


~n anul 1996 efectivul total de ovine din Italia era de cca. 11500
mii indivizi, din care 65 % apar]ineau unui num\r de 16 rase oficial
recunoscute la nivel na]ional. ~n func]ie de aptitudinile productive [i
direc]ia de cre[tere, rasele de oi din Italia sunt exploatate pentru lapte,
carne [i pentru produc]ii mixte.
Rasele de ovine exploatate pentru produc]ia de lapte
reprezint\ 53 % din efectivul total de ovine [i 78 % din cele `nscrise `n
,,Carta Genealogic\”. Majoritatea raselor exploatate pentru produc]ia de
lapte sunt incluse la cererea cresc\torilor `n controlul oficial al produc]iei
de lapte. Din acest\ grup\ cele mai reprezentative rase sub aspect
numeric [i a produc]iei sunt: Altamurana, Comisana, Della Langhe,
Leccese, Massese, Pinzirita [i Sarda.
RASA SARD| este una veche format\ `n Sardinia, de unde ulterior
s-a r\spândit `n zonele din centrul [i sudul Italiei, iar datorit\ `nsu[irilor
deosebite [i capacit\]ii mari de adaptare, actualmente este crescut\ cu
foarte bune rezultate [i `n alte ]\ri din bazinul mediteranian.
Talia rasei este mijlocie; greutatea corporal\ de cca. 60 kg la
berbeci [i 40 kg la femele. Capul este larg, cu profil drept [i nu prezint\
coarne. Trunchiul este alungit [i piriform; abdomen larg; glanda mamar\
voluminoas\, cu mameloane dezvoltate.
Produc]ia de lapte pe lacta]ie la primipare este de 185 l [i de 250 l
la multipare, existând `n cadrul rasei [i plus variante cu produc]ii de peste
500 l/laca]ie. Procentul de gr\sime din lapte este de 6 %, iar cel de

- 87 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

protein\ de 5,3 %. Fertilitatea 96 %, iar prolificitatea 125 - 150 %.


Greutatea mieilor la na[tere este cuprins\ `ntre 3,5 - 4,0 kg, iar la 30 zile
`ntre 10 [i 12 kg.
COMISANA a derivat din formele vechi `ntâlnite `n trecut `n partea
meridional\ a M\rii Mediterane. Numele rasei este lagat de denumirea
unui ora[ vechi de agricultori [i cresc\tori de animale (Comiso) din
regiunea Raguse.
Marea capacitate de acomodare [i aclimatizare la condi]ii noi de
cre[tere, a f\cut ca aceast\ ras\ s\ se extind\ `n regiunile din centrul [i
sudul Italiei, iar mai recent [i `n unele ]\ri din bazinul mediteranian. Este
o ras\ ce se preteaz\ foarte bine atât la mulsul mecanic precum [i la cele
mai moderne tehnologii de cre[tere aplicate `n sectorul ovin.
Talia rasei este mijlocie, iar greutatea corporal\ este 60 - 70 kg la
femele [i 80 - 90 kg la masculi. Capul este larg, f\r\ coarne, de culoare
ro[ie, cu luciu intens [i cu o dung\ alb\ `n regiunea frun]ii. Trunchiul
este potrivit de larg, regiunea abdominal\ larg\ permi]ând prinderea
corect\ a unui uger globulos, voluminos [i de consisten]\ spongioas\.
Produc]ia total\ de lapte ob]inut\ `ntr-o lacta]ie de 165 - 185 zile
este de cca. 161 l la primipare [i de 225 l la multipare. Procentul de
gr\sime din lapte 6,5 - 7%. Fertilitatea [i prolificitatea specific\ rasei
Comisana este de 95 % [i respectiv 180 %.
Rasele de ovine exploatate pentru produc]ia de carne.
Aceast\ grup\ cuprinde doar 5 % din rasele `nscrise `n C\r]ile
Genealogice. Cele mai importante rase de oi crescute `n Italia pentru
produc]ia de carne sunt urm\toarele: Appenninica, Barbaresca, Biellese,
Fabruanese, Laticaudo [i Merinisee italien de boucherie.
MERINISEE ITALIEN DE BOUCHERIE, s-a format pe baza
popula]iilor hibride rezultate din `ncruci[area oilor cu lân\ fin\ locale
(Gentile di Puglia [i Sopravissana) cu berbeci Merinos importa]i din
Spania, Fran]a [i Germania.
Talia acestei rase este mare, trunchi propor]ionat, larg [i de form\
cilindric\. Produc]ia de lân\ este variabil\, fiind cuprins\ `ntre 5 - 6,5 kg
la masculi [i 3 - 4 kg la femele.
Greutatea mieilor la na[tere este de 4 kg. Dup\ f\tare, ace[tia au o
vitez\ de cre[tere foarte bun\, ajungând la vârsta de 90 zile la greut\]i vii
de cca. 25 kg. Carcasele rezultate `n urma sacrific\rii tineretului `ngr\[at
au o conforma]ie specific\ mieilor de carne, sunt bine `mbr\cate `n mase
musculare, jigoul globulos [i bine dezvoltat. Carnea este de calitate
foarte bun\, f\r\ gust [i f\r\ miros specific. Fertilitatea [i prolificitatea
au valori de 85 % [i respectiv 130 %.

- 88 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Rasele de ovine explotate pentru carne-lân\. Acest tip de rase


reprezint\ 17 % din totalul celor `nscrise ,,Carta Genealogic\”.
Principalele rase cu `nsu[iri mixte sunt: Gentile de Puglia, Merinizzata
italiana [i Sopravissana. Majoritatea raselor mixte deriv\ din Merinosul
Spaniol.
SOPRAVISSANA s-a format `nc\ din a doua jum\tate a secolului
trecut din oile vechi apeninice `ncruci[ate cu berbeci Merinos. Talia rasei
este mijlocie, trunchiul are forme rotunjite, este potrivit de lung, `ns\ larg
[i adânc.
Greutatea mieilor la na[tere este de 3,7 kg [i 23 kg la 90 zile.
Fertilitatea specific\ acestei rase este de 90 %, iar prolificitatea 130 %.
Lâna este de culoare alb\ dispus\ `n [uvi]e prismatice [i are `nsu[iri
calitative foarte bune. Produc]ia de lân\ 6,5 kg la masculi [i 3,5 - 4,5 kg
la femele.

3.3.6. RASE DE OVINE DIN SPANIA


Spania este o ]ar\ `n care cre[terea ovinelor are o tradi]ie str\veche.
Pozi]ia geografic\, condi]iile climaterice, relieful extrem de variat,
re]eaua hidrografic\ dens\, precum [i al]i factori au stat la baza
dezvolt\rii sectorului de cre[tere a ovinelor [i caprinelor `n Spania. De
asemenea, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n aceast\ ]ar\, `nceputul cre[terii
dirijate a oilor dateaz\ `nc\ din secolul al XIII-lea.
~n timp, factorii de mediu, selec]ia [i dirijarea exploat\rii ovinelor
`n anumite direc]ii, au condus la formarea unor rase care, actualmente
sunt exploatate pentru lapte, carne [i lân\. ~n func]ie de efectiv, nivelul
produc]iei [i aria de r\spândire, cele mai importante rase din Spania sunt:
Merina, Manchega, Aragonesa, Segureña, Castellana, Gallega [i
Churra.
MERINA. Face parte din tipul morfoproductiv specializat pentru
produc]ia de lân\ fin\, reprezentând str\mo[ul multor rase de ovine
exploatate actualmente pentru aceast\ produc]ie. La formarea rasei
Merina, conform multor date istorice, a stat forma s\lbatic\ Ovis vignei
arkar care, a fost adus\ pe malurile Mediteranei de popoarele migratoare
[i vechii comercian]i.
Din oile aduse `n acest areal caracterizat printr-o clim\ mai blân\ [i
o vegeta]ie abundent\, au derivat primele forme cu o calitate a lânii
`mbun\t\]it\. Apoi, prin practicarea unei selec]ii pentru fine]ea fibrelor,
au derivat forme noi cu `nsu[iri deosebite ale lânii.

- 89 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Arealul ocupat de rasa Merina este unul vast, `ns\ plasat `n vestul
]\rii, spre grani]a cu Portugalia. Cele mai `nsemnate [i mai valoroase
efective se `ntâlnesc `n provinciile Bandajos, Sur de Cáceras (partea
central\) [i `n nord-estul Sevillei.
Fiind o ras\ rustic\, are o rezisten]\ deosebit\ la condi]iile de
mediu. Astfel, indivizii acestei rase suport\ foarte bine clima umed\ [i
temperaturi de peste 400 C. Formatul corporal este specific oilor din
grupa celor cu lâna fin\.
Trunchiul are o dezvoltare mijlocie, cu linia superioar\ dreapt\;
crupa scurt\ `ns\ dreapt\; membre fine, `ns\ rezistente la parcurgerea
unor distan]e lungi [i a terenurilor calcaroase. Greutatea corporal\ este de
45 - 60 kg la oi [i 65 - 80 kg la berbeci, iar prolificitatea rasei este
cuprins\ `ntre 105 [i 115 %.
~nveli[ul pilos al oilor
Merina este alb `n totalitate. Peste
80 % din lâna ob]inut\,
`ndepline[te potrivit sistemului
european de clasificare a lânurilor
codi]iile de `ncadreare la calitatea
I. Produc]ia de lân\ ob]inut\ dup\
tuns este de 3,5 - 4 kg la femele [i
4 - 5,5 kg la berbeci.
Principalele `nsu[iri calita-
tive ale lânii sunt urm\toarele:
fine]ea fibrelor 16-21 µ; lungimea
Fig. 43. Merina 7-9 cm; 8-10 ondula]ii/cm; usucul
de calitate bun\; randamentul
lânii la sp\lare este cuprins `ntre 40 [i 45 %. Extinderea lânii pe corp
ajunge pân\ la linia de unire a ochilor [i pân\ la genunchi [i jarete.
De asemenea, oile de ras\ Merina au [i aptitudini foarte bune
pentru produc]ia de lapte. Acest fapt permite ca tineretul ovin s\
realizeze greut\]i corporale vii cuprinse `ntre 10 - 12 kg la vârsta de 30
zile [i 25 - 28 kg la 90 zile.
MANCHEGA este o ras\ veche ce `[i are originea `n forma s\lbatic\
Ovis Aries Ligeriesis [i este r\spândit\ cu prec\dere `n regiunea Mancha,
precum [i `n Guadalahara, Toledo [i Ciudad Real.
Este exploatat\ pentru produc]iile de lape [i carne. ~n cadrul rasei
exist\ dou\ variet\]i identice `n ceea ce prive[te caracteristicile morfo-
productive, func]ionale [i genetice, `ns\ diferite sub aspectul culorii pielii

- 90 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

[i `nveli[ului pilos [i anume: varietatea alb\ [i varieta-tea neagr\.


Prolificitatea rasei este de 135 %.Capul este acoperit `n totalitate cu jar [i
are profilul berbecat la berbeci [i semi-berbecat la oi.
Corpul este cilindric, iar
trunchiul are toracele profund,
linia superioar\ dreapt\, coaste
scurte `ns\ arcuite [i dimensiuni
de lungime [i l\rgime mai mari.
Greutatea corporal\ este
cuprins\ `ntre 4 [i 5,5 kg la f\tare,
apoi are urm\toarea evolu]ie: 13 -
14 kg la 30 zile [i 25 - 30 kg la
`mplinirea vârstei de 80 zile. La
adulte, greutatea corporal\ este de
55 - 60 kg la femele [i 80 - 90 kg
Fig. 44. Manchega la berbeci.
Lâna are o extindere slab\ pe corp, capul [i membrele fiind
acoperite `n totalitate cu jar. Fibrele de lân\ au o fine]e medie cuprins\
`ntre 25 - 28 µ, iar lungimea `ntre 7 - 9 cm. Randamentul lânii la sp\lare
are limite cuprinse `ntre 42 [i 46 %. Produc]ia medie de lân\ a rasei
variaz\ `ntre 3 [i 4,5 kg.
Peste 85 % din cantitatea de lapte marf\ ob]inut\ de la rasa
Manchega este utilizat `n ob]inerea unor sortimente de brânzeturi de
calitate superioar\. Produc]ia medie de lapte la oile luate `n controlul
oficial este de 135 l `n 150 zile de lacta]ie, iar la plus variante aceasta
poate ajunge la cantit\]i mai mari de 225 l ob]inute `n aceea[i perioad\ a
lacta]iei. Recordul rase este de 356 l `n 150 zile de lacta]ie [i 520 l `n 265
zile de lacta]ie.
LACHA are o origine controversat\, `ns\ majoritatea speciali[tilor
consider\ c\ provine din Ovis aries studery. Este o ras\ perfect adaptat\
zonelor montane, cu un regim pluviometric de peste 1000 mm anual, cu
climat umed [i r\coros.
Trunchiul este lung, potrivit de larg [i adânc. Membrele sunt lungi,
`ns\ cu aplomburi corecte. ~n func]ie de culoarea jarului, `n cadrul rasei
Lacha se deosebesc trei variet\]i de culoare [i anume: varietatea alb\,
neagr\ [i ruginie.
Greutatea corporal\ este mic\ fiind cuprins\ `ntre 40 - 50 kg la femele
[i 60 - 70 kg la berbeci. La tineretul ovin, greutatea corporal\ are urm\toarea
evolu]ie: 4,5 kg la na[tere; 10 - 12 kg la 28 zile [i 24 kg la 80 zile.

- 91 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Produc]ia medie de lapte la


efectivele controlate este de 207 l
pentru o perioad\ a lacta]iei de
150 zile, iar recordul rasei este de
500 l.
Lâna are o extindere slab\ pe
corp, iar dup\ tuns se ob]in cojoace
a c\ror greutate medie este
cuprins\ `ntre 2,5 [i 3,5 kg.
Caracteristicile principale ale lânii
Fig. 45. Lacha din cojoc sunt urm\toarele: fine]ea
30 - 35 µ; lungimea 30 - 35 cm [i
55 - 60 % randamentul la sp\lare. Prolificitatea specific\ rasei este
cuprins\ `ntre 115 [i 120 %.

3.3.7. RASE DE OVINE DIN ALTE }|RI


RASA TEXEL este exploatat\ pentru produc]ia de carne [i lân\ fin\
[i s-a format `n insula cu acela[i nume din Olanda. Este o ras\ a c\rei
cre[tere dateaz\ din timpul imperiului roman, `ns\ ameliorarea acesteea
s-a f\cut `n ultimul secol [i s-a bazat pe `ncruci[\rile cu berbeci
Leicester, Border Leicester [i Lincoln.
Este o ras\ care prefer\ cre[terea `n aer liber [i p\[unatul pe
terenuri cu vegeta]ie abundent\. Formatul corporal este mare [i se
caracterizat\ prin vitez\ mare de cre[tere, precocitate [i prolificitate
deosebit\ [i aptitudini remarcabile pentru produc]ia de carne. Talia [i
greutatea corporal\ sunt de 75 - 82 cm [i respectiv 115 - 130 kg la
masculi; 66 - 70 cm [i 80 - 90 kg la femele.
La 2,5 luni greutatea
tineretului este de 27 kg, iar la 5
luni de 50 kg. Prolificitatea este
variabil\, fiind de 120 % la
mioare [i 170 % la oile adulte.
Tineretul ovin are o foarte bun\
vitez\ de cre[tere `n primele 4
luni, iar `n cazul `ngr\[\rii
intensive sporul mediu zilnic este
cuprins `ntre 245 [i 325 g.
Fig. 46. Texel Randamentul la sacrificare este de

- 92 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

57 - 60 %, iar atât carcasa cât [i carnea prezint\ caracteristici calitative


superioare.
Produc]ia de lân\ este de 4 kg la femele [i 8 - 9 kg la berbeci;
fibrele de lân\ au o lungime de 10 - 15 cm [i o fine]e de 23 - 25 µ.
Randamentul lânii la sp\lare 47 %. Datorit\ calit\]ilor deosebite ale
rasei, berbecii Texel sunt actualmente intens utiliza]i `n diferite scheme
de `ncruci[are [i `ndeosebi `n cele care au ca obiective principale
`mbun\t\]irea cantitativ\ [i calitativ\ a c\rnii din carcas\, a indicilor
carcasei [i a structurii tisulare a acesteea, etc.
Capacitatea mare de adaptare la condi]ii [i situa]ii diverse au
f\cut ca aceast\ ras\ s\ fie crescut\ [i `n ]\ri situate `n alte continente
cum ar fi: India, Africa de Sud, Mexic, Argentina, Uruguai.
~n ultimul timp reproduc\tori apar]inând acestei rase au fost adu[i
[i la noi `n ]ar\. Pe baza cercet\rilor desf\[urate `n anul 1995 (C., Pascal,
1997), s-a constatat c\ aceast\ ras\ `mbun\t\]e[te `n mod semnificativ la
mieii hibrizi rezulta]i prin `ncruci[area cu oi din unele rase autohtone
viteza de cre[tere, calitatea [i conforma]ia carcasei, randamentul la
sacrificarea, calitatea c\rnii din carcas\ [i structura fizic\ [i tisular\ a
carcaselor (vezi produc]ia de carne).
MERINOSUL UNGURESC DE PIEPTENE. S-a format prin
`ncruci[area oilor locale din Ungaria cu berbeci berbeci Negretti [i
Merinos de pieptene francez. ~ntr-o etap\ ulterioar\ s-a trecut [i la
`ncruci[\ri cu Merinos Rambouillet [i Merinos german de carne, apoi
prin selec]ie s-a ajuns la tipul crescut actualmente.
Trunchiul este potrivit de lung cu talia de 62 cm, spinarea [i [alele
`nguste [i ascu]ite, iar crupa `ngust\ [i te[it\. Rezervele de piele sunt mai
evidente la indivizii care au `n genofondul lor mai mult sânge de Merinos
de Rambouillet. La aceast\ ras\ apar frecvent defecte de aplomb.
Produc]ia individual\ de lân\ este de 4 - 6 kg, randamentul la
sp\lare 37 %. Este o ras\ rezistent\ la varia]iile de temperatur\ [i pu]in
preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de `ntre]inere. La noi `n ]ar\ a participat la
ameliorarea rasei Merinos Transilv\nean.
AWASSI. Este o ras\ exploatat\ pentru produc]ia de lapte [i carne.
Se cre[te `n Israel [i `n unele ]\ri arabe. Talia rasei este de 72 cm,
trunchiul piriform, iar la baza cozii prezint\ un depozit adipos. Greutatea
corporal\ la berbeci este de 75 - 95 kg, iar la femele 50 - 60 kg.
Lâna este groas\ [i mixt\, cu o fine]e 35 - 37 µ, [uvi]ele sunt de
form\ conic\, iar lungimea fibrelor 14 - 16 cm. Produc]ia de lân\ 3 - 4 kg
la berbeci [i 2 - 3 kg la femele.

- 93 -
Rasele de ovine din alte ]\ri

Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 300 l, cu un procent de


gr\sime cuprins `ntre 5,5 [i 6,5 %. Tineretul apar]inând acestei rase are o
foarte bun\ vitez\ de cre[tere `n primele 4 luni de via]\.
La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri de
ameliorare a produc]iei de lapte la oile autohtone. ~ns\, datorit\ faptului
c\ are lân\ neagr\, neuniform\ [i groas\, rasa Awassi poate fi utilizat\ la
`ncruci[\ri de infuzie doar cu }urcana [i par]ial cu alte popula]ii locale.
FINNISH LANDRACE. Este o ras\ rustic\, precoce [i prolific\ care,
`[i are originea `n oile scandinave cu coada scurt\. ~n Finlanda este
`ntre]inut\ 4 - 5 luni pe p\[une apoi `n stabula]ie.
Formatul corporal al rasei este dolicomorf [i talie mijlocie. Capul
acoperit cu jar, urechile scurte purtate orizontal; coada scurt\ acoperit\
cu lân\; trunchiul lung cu trenul posterior mai dezvoltat, conferindu-i
astfel un aspect piriform. Greutatea corporal\ este de 55 - 60 kg la femele
[i 80 - 90 kg la masculi. Tineretul ovin apar]inând acestei rase se
caracterizeaz\ printr-o mare vitez\ de cre[tere având la vârsta de 2 luni o
greutate corporal\ de 20 - 22 kg, iar la 5 luni de 38 - 42 kg. Lâna este
semifin\, având o extindere slab\ pe corp (pân\ `n regiunea cefei, iar pe
membre pân\ la genunchi [i jaret. Produc]ia de lân\ este de 2,5 - 3,2 kg
la femele [i 3,5 - 4,0 kg la masculi.
Caracteristicile principale ale a rasei sunt reprezentate de marea
capacitate de adaptare la condi]ii noi de mediu [i prolificitatea ridicat\.
Astfel, prolificitatea specific\ rasei are valori cuprinse `ntre 175 [i 190 %
la primipare [i de 325 % la multipare.
Totalitatea acestor `nsu[iri valoroase fac ca reproduc\torii
apar]inând acestei rase s\ fie extrem de solicita]i de cresc\torii de ovine
din Europa, `n vedrea amelior\rii la diferite rase [i popula]ii locale a
prolificit\]ii [i precocit\]ii.

- 94 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

CAPITOLUL IV
PRODUC}IILE OVINELOR

4.1. PRODUC}IA DE CARNE

4.1.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE CARNE


Explozia demografic\ ce caracterizeaz\ acest sfâr[it de secol,
diversificarea preferin]elor alimentare ale consumatorilor, existen]a unei
accentuate penurii de protein\ animal\ precum [i tendin]a de cre[tere a
standardului de via]\, constituie tot atâtea surse de influen]\ pozitiv\ a
evolu]iei produc]iei de carne. ~ntrucât cerin]ele mereu crescânde ce se
`nregistreaz\ actualmente la nivel mondial nu pot fi satisf\cute `n
totalitate de carnea ob]inut\ de la taurine, porcine [i p\s\ri, speciile de
ovine [i caprine trebuie s\ contribuie substan]ial la asigurarea necesarului
de consum [i implicit la acoperirea deficitului de protein\ de origine
animal\. Din acest punct de vedere, carnea de ovine reprezint\ un
aliment destul de important `n rândul produselor necesare omului,
ocupând totodat\ locul patru `n comer]ul mondial cu acest produs, dup\
cea de suine, bovine [i pas\ri (fig. 47).
~n multe ]\ri aflate `n curs de dezvoltare sau dezvoltate economic,
preferin]a consumatorilor fa]\ de carnea de ovine a generat o adev\rat\
tradi]ie. La aceasta a contribuit `n mod deosebit calitatea c\rnii [i
con]inutul ei bogat `n diver[i aminoacizi esen]iali, diferite enzime, s\ruri
minerale [i vitamine.
Calit\]ile gustative, valoarea biologic\ ridicat\ [i `nsu[irile
culinare deosebite, confer\ c\rnii de ovine, `nsu[iri nutritive [i dietetice
remarcabile, fiind recomandat\ din acest punct de vedere nu numai `n
hrana oamenilor s\n\to[i, ci [i `n alimenta]ia persoanelor aflate `n
convalescen]\, a copiilor [i a celor `naintate `n vârst\, constituind
- 95 -
Produc]ia de carne

totodat\ [i o important\ surs\ de materii prime pentru industria


alimentar\.

Carne de pas\re
27,6%
Carne de la alte
specii
1,8%

Carne de ovine
5,1%

Carne de bovine Carne de porc


25,4% 40,2%

Fig. 47. Situa]ia pe plan mondial a comer]ului de carne


(Sursa: ISTAT/ISMEA, 1997)

4.1.2. EVOLU}IA PRODUC}IEI DE CARNE DE


OVINE PE PLAN MONDIAL {I ~N }ARA NOASTR|

~n ultimile dou\ decenii, la nivel mondial, produc]ia de carne de


ovine [i caprine a `nregistrat un spor de peste 18 %. Acest spor este
datorat `ndeosebi cre[terilor cantitative `nregistrate `n majoritatea
continentelor, `ns\ cele mai semnificative au fost `n Asia [i Oceania. Pe
plan mondial, de[i anual se sacrific\ un num\r de peste 400 mil. indivizi,
produc]ia de carne ob]inut\ este inferioar\ capacita]ilor biologice de care
dispune aceast\ specie. Aceast\ situa]ie se datoreaz\ `n primul rând
greut\]ilor corporale reduse la care se fac majoritatea sacrific\rilor [i
implicit a randamentului mic la sacrificare. ~n acela[i timp, este cunoscut
faptul c\ `n multe ]\ri se practic\ sacrificarea mieilor de lapte, la greut\]i
corporale mici [i de la care se ob]in frecvent carcase de 5 - 8 kg.
Sub raportul exploat\rii [i valorific\rii produc]iei de carne, ]\rile
cresc\toare de ovine pot fi repartizate `n trei grupe principale:
- mari produc\toare [i mari consumatoare, care `ns\ `[i completeaz\
necesarul intern apelând la importuri (Fran]a, Marea Britanie, etc.);
- 96 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

- produc\toare la nivelul consumului intern (Grecia, Germania,


Italia);
- mari produc\toare [i mari consumatoare, care `ns\ realizeaz\
cantit\]i excedentare destinate exportului (Australia, Noua Zeeland\,
Argentina, etc.).
Referitor la preferin]ele consumatorilor fa]\ de o anumit\
categorie de carcase de ovine, situa]ia constatat\ la nivel mondial este
diferit\ de la ]ar\ la ]ar\ [i de la un continent la altul.
~n ]\rile cu tradi]ie `n producerea [i consumul c\rnii de ovine
(Anglia, Noua Zeeland\, Australia, Fran]a, Argentina), se constat\
preferin]e majore `n special fa]\ de carnea de calitate superioar\, ob]inut\
de la tineretul ovin `ngr\[at [i sacrificat la greut\]i corporale cuprinse
`ntre 35 [i 45 kg. Prin sacrificarea acestora, rezult\ carcase pline, bine
propor]ionate [i cu cantit\]i sporite de carne de calitate superioar\.
Popula]ia ]\rilor situate `n sud [i sud-estul Europei, prefer\ carnea
de miel crud sau de lapte, sacrificat la vârste de 50 - 60 zile [i la greut\]i
de 15 - 18 kg, iar cele din Asia [i par]ial Africa pe cea de tineret
sacrificat la vârste cuprinse `ntre 8 - 12 luni [i la greuta]i de 30 - 35 kg,
precum [i carnea provenit\ din sacrificarea oilor adulte cu greutatea
corporal\ de 40 - 50 kg, `ns\ cu depuneri `nsemnate de gr\sime.
Din punct de vedere cantitativ, produc]ia de carne de ovine din
ultimii ani a `nregistrat la nivel mondial o cre[tere semnificativ\, cifrat\
la peste 1.200 mii tone comparativ cu cea din 1981. Analizând evolu]ia
produc]iei de carne, se constat\ c\ `n perioada amintit\, cele mai
semnificative cre[teri la nivel mondial s-au `nregistrat `n Asia, unde
aceasta a evoluat `n mod ascendent de la 1.403 mii tone cât era la
sfâr[itul deceniului [apte la 2.342 mii tone `n anul 1994. Urmeaz\ Africa
cu o cre[tere a produc]iei de carne `n acela[i interval cu 160 mii tone, iar
pe celelalte continente cre[terile au fost mai mici (tabelul 8).
Trebuie men]ionat faptul c\ din produc]ia total\ ob]inut\ `n zona
Oceaniei, cea mai mare pondere o de]ine carnea produs\ de Australia,
]ar\ ce [i-a sporit produc]ia de la 539 mii tone cât era `n anul 1981, la
peste 642 mii tone `n anul 1994. De asemenea, trebuie remarcat faptul c\
`n aceast\ emisfer\ a globului, `n ultimii zece ani produc]ia total\ de
carne de ovine a crescut u[or `n condi]iile `n care s-au redus efectivele
sacrificate, acest aspect fiind datorat `n mod deosebit sporirii produc]iei
pe individ.
De remarcat ar fi [i situa]ia constatat\ `n cazul analizei evolu]iei
produc]iei de carne din America de Nord [i Central\. ~n aceast\ parte a

- 97 -
Produc]ia de carne

globului produc]ia de carne a `nregistrat o cre[tere cifrat\ la 10,55 % `n


intervalul 1981 - 1993, dup\ care `n anii urm\tori a r\mas constant\.
Tabelul 8

Evolu]ia produc]iei de carne de ovine la nivel mondial, mii tone


(Sursa: F.A.O; vol. 48/ 1994)
Perioada Diferen]a
Specificare 1981 1988 1993 1994 mii tone %
Africa 730 824 887 890 160 17,97
America de Nord 178 204 199 199 21 10,55
America de Sud 259 269 276 292 33 11,30
Asia 1403 1998 2225 2342 939 40,09
Oceania 1106 1173 1143 1124 18 1,60
Europa 1133 1242 1335 1242 109 8,77
Total mondial 4809 5710 6065 6089 1280 78,97

Analizând evolu]ia produc]iei de carne ce s-a ob]inut de la specia


ovin\ pe continentul european, se constat\ c\ aceasta a `nregistrat o
cre[tere de peste 200 mii tone `n perioada 1980 - 1993, dup\ care a
sc\zut cu mai mult de 90 mii tone `n anul urm\tor.
Dintre ]\rile europene, cele mai mari cantit\]i de carne se produc
`n Federa]ia Rus\ (340 mii t), urmat\ de Regatul Unit al Marii Britanii cu
o cantitate de peste 278 mii tone, apoi Spania [i Fran]a cu produc]ii de
228 mii tone [i respectiv 140 mii tone.
Tabelul 9

Evolu]ia produc]iei de carne de ovine `n unele ]\ri europene, mii tone


(Sursa: F.A.O. vol 48/ 1994)
Perioada
Specificare 1981 1988 1993 1994
Bulgaria 63 72+ 59+ 48
Fran]a 170 161+ 147 140
Federa]ia Rus\ 813 858 364 340
Germania 44 43+ 40 40F
Grecia 81 83+ 85 88+
România 72 77+ 67F 72+
Regatul Unit 256 285 348 292
Spania 152 179 224 228
Not\: + = date neoficiale; F = estimate F.A.O. Produc]iile prezentate `n primele dou\ perioade
pentru Federa]ia Rus\, sunt cele ale fostei URSS.

- 98 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Din datele prezentate `n tabelul 9 se constat\, c\ `n Spania `n


intervalul 1980 - 1994 produc]ia de carne a sporit de la 152 mii t la 228
mii t, ca urmare a cre[terii semnificative a efectivelor de ovine cu peste
7,5 mil. indivizi, `n timp ce `n Fran]a datorit\ preocup\rilor intense din
ultimul timp pentru cre[terea oilor specializate `n produc]ia de lapte,
produc]ia de carne a `nregistrat o u[oar\ descre[tere.
De asemenea, `n Marea Britanie se constat\ o sc\dere a
produc]iei na]ionale de carne, `n timp ce `n Grecia exist\ o u[oar\
tendin]\ de cre[tere.
~n cazul ]\rii noastre [i a Bulgariei, sc\derea produc]iei de carne
de ovine are mai multe cauze, `ns\ cele mai importante sunt reprezentate
de reducerea efectivelor cu peste 35 % [i absen]a raselor specializate
pentru produc]ia de carne.

4.1.3. PIA}A MONDIAL| A C|RNII DE OVINE

Pia]a mondial\ a c\rnii de ovine este practic dominat\ de dou\


]\ri mari produc\toare [i exportatoare [i anume Noua Zeeland\, respectiv
Australia. Aceste dou\ ]\ri oceanice `mpreun\ furnizeaz\ pie]elor
mondiale peste 65 % din cantit\]ile tranzac]ionate la principalele burse
de-gros.
Exportul acestor state cu carne de ovine, se materializeaz\ prin
dou\ categorii distincte de carcase:
- carcase provenite din sacrificarea mieilor `ngr\[a]i;
- carcase provenite din sacrificarea oilor adulte reformate.
Australia [i Noua Zeeland\ `[i dirijeaz\ exporturile `n principal
pe pie]ele tradi]onale din Europa, Japonia, S.U.A. [i ]\rile din Peninsula
Arabic\ [i secundar spre pie]ele care au fost dominate ani de-a rândul de
exportatorii ex-sovietici precum [i pe cele apar]inând unor state din
Orientul Mijlociu.
Carnea de tineret ovin `ngr\[at. Pie]ele `n care se
comercializeaz\ aproape exclusiv carnea de tineret ovin `ngr\[at sunt
practic dominate [i condi]ionate de ofertele venite din Noua Zeeland\,
]ar\ care `n ultimii cinci ani a livrat aproximativ 2/3 din exportul mondial
cu acest produs.
La nivel mondial, `n perioada 1990 - 1995, cantit\]ile totale de
carne provenit\ de la animalele tinere tranzac]ionate pe pie]ele
tradi]ionale au `nregistrat o cre[tere cu peste 14 %. Cre[terea cantit\]ii de
carne exportat\ `n perioada mai sus men]ionat\ s-a datorat `n general

- 99 -
Produc]ia de carne

exportului masiv practicat de unele ]\ri din Europa Central\ [i


R\s\ritean\, printre care [i România.
Studiile efectuate de exper]ii ]\rilor concurente arat\ c\ influen]a
[i presiunea exercitat\ de Noua Zeeland\ `nregistraz\ `ncepând cu anul
1993 un declin u[or, datorit\ faptului c\ [eptelul ovin din aceast\ ]ar\
este `n descre[tere `nc\ din 1983, `ns\ `n intervalul 1990 - 1996 s-a
constatat o cot\ mai redus\ a diminu\rii efectivelor comparativ cu anul
1988. Cauza principal\ a acestor diminu\ri de efectiv, o reprezint\
degradarea continuu\ a pie]ei lânii, dup\ abandonarea de c\tre Australia,
`n anul 1990, a politicii de sus]inere a acestei produc]ii, situa]ie `n care `n
ultimul timp pre]urile practicate la tranzac]ionarea interna]ional\ a lânii
pe unele pie]e dominate `n trecut de ofertele ce veneau din Oceania au
sc\zut valoric cu peste 30 % comparativ cu anul 1988.
~n aceste condi]ii, `n anul 1996 num\rul mieilor sacrifica]i `n
Noua Zeeland\ a fost cu peste 800 mii indivizi mai mare comparativ cu
anul precedent, atingându-se recorduri [i `n ce prive[te greutatea
carcaselor (`n medie 20 - 24 kg). Astfel, cantit\]ile de carne exportate au
fost cu 4 % mai mari, comparativ cu anii anteriori. Datorit\ faptului c\
pia]a intern\ nu a absorbit decât 20 % din totalul ob]inut, carnea rezultat\
a fost exportat\ sub form\ de carcase congelate [i refrigerate.
Cantit\]ile cele mai mari destinate exportului au fost dirijate spre
unele pie]e din Orientul Mijlociu, iar `n perioada r\zboiului din Golf,
exportul de carne de ovine c\tre Arabia Saudit\ a fost de peste 14.000 t,
ceea ce reprezint\ o cre[tere cu peste 3000 t comparativ cu anul 1989.
Carnea exportat\ pe pie]ele din Uniunea European\ a r\mas
cantitativ constant\, deoarece `n cadrul acordurilor interna]ionale s-a
impus respectarea unor limite maxime deja stabilite. ~n aceast\ zon\
exporturile cele mai mari au fost dirijate c\tre pie]ele din Fran]a, Anglia,
Grecia [i Italia.
Produc]ia de carne ob]inut\ `n Australia prin sacrificarea
animalelor tinere este destinat\ `n cea mai mare parte pie]ei interne [i doar
16 % din cantitatea total\ din anul 1995 a fost exportat\. Din aceast\
cantitate 25 % a fost absorbit\ de pia]a din S.U.A., 22 % de Japonia, 10 %
de Uniunea European\, 8 % de Taiwan [i 35 % de Orientul Mijlociu.
Europa de Est reprezint\ al\turi de aceste dou\ ]\ri mari
exportatoare de carne de tineret ovin, un furnizor deosebit pentru pia]a
mondial\. ~ns\ trebuie men]ionat faptul c\ din aceste zone peste 75 % din
volumul tranzac]iilor anuale se fac cu predilec]ie `n viu [i sunt dirijate `n
general spre pie]ele din Orientul Apropiat [i Mijlociu.

- 100 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Carnea de ovine adulte se ob]ine prin sacrificarea batalilor,


oilor [i berbecilor reforma]i la vârste ce permit valorificarea superioar\
pentru produc]ia de carne. Principalul furnizor al pie]elor mondiale cu
acest produs este reprezentat de Australia, ]ar\ ce livreaz\ pe diverse
pie]e peste 50 % din exportul mondial, urmat\ de Noua Zeeland\ cu
aproximativ 20 %, Africa 14 % [i alte regiuni cu 16 %.
Exportul carcaselor provenite din sacrificarea oilor adulte efectuat
de Australia a `nregistrat `n anul 1995 un u[or regres, datorit\ faptului c\
vara austral\ a fost extrem de secetoas\, iar iarna deosebit de friguroas\
pentru aceast\ zon\. ~n aceste condi]ii pierderile din efectiv au fost
extrem de mari [i au dep\[it 22 milioane indivizi, ceea ce reprezint\ 14%
din efectivul total de ovine crescut de Australia.
~n mod normal [i `n anii f\r\ evenimente deosebite num\rul de
indivizi destina]i sacrific\rii se apropiau [i uneori dep\[eau 16 milioane,
`ns\ datorit\ cauzelor men]ionate sacrific\rile din ultimii 3 ani au fost
reduse cu 5 %, `ncercându-se astfel refacerea [eptelului.
Principalele pie]e de export a c\rnii de ovin\ adult\ provenit\ din
Australia sunt reprezentate de cele din Orientul Mijlociu, unele ]\ri
musulmane ex-sovietice [i Sud-Estul Asiei.
Orientul Mijlociu absoarbe peste 55 % din oferta australian\, cu
specifica]ia c\ pe aceste pie]e tranzac]iile cu carnea de ovine se fac fie `n
viu, fie `n carcas\. Spre exemplu `n anii 1994 [i 1995, Iranul [i Algeria
au importat 23 mii tone respectiv 11 mii tone carne `n carcas\, `n timp ce
Arabia Saudit\ a importat `n perioada r\zboiului din Golf [i `n anul 1994
peste 4 milioane ovine reformate, `ns\ `n viu.
Obiectivele principale ale cresc\torilor australieni sunt `n prezent
`ndreptate spre acapararea pie]ii din sud-estul Asiei, `ndeosebi a celei din
Coreea de Sud, unde au reu[it ca `n anul 1996 s\ plaseze din oferta
proprie peste 13 mii t carne `n carcase congelate [i refrigerate.
Pia]a Uniunii Europene este una minor\ pentru oferta australian\
[i aceasta datorit\ faptului c\ `n aceast\ zon\ sunt preferate carcasele de
tineret ovin, `ns\ [i pe unele pie]e de aici s-au `nregistrat u[oare cre[teri
`n ultima perioad\.
Asfel, conform datelor publicate de revista “Reussir Patre", ]\ri
precum Fran]a, Regatul Unit al Marii Britanii [i alte state vest europene
[i-au sporit progresiv importurile `n intervalul cuprins `ntre anii 1991 [i
1996, comparativ cu anul 1989 (fig. 48).
Conform sursei citate, `n ceea ce prive[te evolu]ia pre]urilor
pentru carnea de ovine la Bursele din Marea Britanie [i Fran]a, se

- 101 -
Produc]ia de carne

constat\ c\ acestea `nregistreaz\ fluctua]ii lunare, datorate `n principal


cererilor [i ofertelor inconstante `nregistrate pe parcursul unui an
calendaristic. Pre]urile cele mai ridicate se `nregistreaz\ `n anotimpul
rece [i ating valori maxime `n lunile martie, aprilie [i mai, când [i
ofertele sunt mai reduse cantitativ, dup\ care descresc treptat pân\ `n
lunile august - septembrie [i urc\ din nou `n lunile sfâr[itului de an.
1995 1996

25

20

15

10

1000 t echivalent

Alte state
Irlanda
Marea Britanie

0
I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D

Fig.48. Evolu]ia importului de carne de ovine pe unele pie]e din Europa


Occidental\ (Sursa: Reussir Patre, 1997)

4.1.4. CIRCUITUL C|RNII DE OVINE PE PIE}ELE


INTERNA}IONALE
Consumul c\rnii de ovine. ~n func]ie de perioadele istorice [i
de condi]iile social-economice din diferite ]\ri, consumul c\rnii de ovine
`mbrac\ trei aspecte diferite.
- Un prim aspect este specific ]\rilor dezvoltate economic [i
`ndeosebi celor din Europa Occidental\, unde carnea de ovine se
consum\ ca “delicates\”, pe lâng\ cea provenit\ de la alte specii de
animale. ~n cea mai mare parte carnea comercializat\ pe aceste pie]e
provine din sacrificarea tineretului ovin `ngr\[at apar]inând unor rase [i
tipuri specializate pentru aceast\ produc]ie.
- 102 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

- Al doilea aspect este legat de tradi]ia unor popoare de a


consuma carne de ovine [i este caracteristic ]\rilor musulmane, `ndeosebi
celor din Asia. ~n acest context, trebuie specificat faptul c\ aceste ]\ri
sunt [i mari consumatoare dar [i mari importatoare de carne de ovine.
Astfel, ]\ri precum Iran, Liban, Siria, Arabia Saudit\, Emiratele Arabe
Unite [i altele, recurg la importuri anuale `nsemnate de carne de ovine
pentru asigurarea necesarului intern, importurile f\cându-se fie `n viu, fie
`n carcase congelate sau refrigerate.
- Ultimul aspect este caracteristic ]\rilor slab industrializate, `n
care, necesarul de protein\ animal\ este asigurat `n cea mai mare parte de
produsele provenite de la ovine [i caprine. Pe aceste pie]e, carnea
consumat\ este ob]inut\ prin sacrificarea animalelor apar]inând raselor
rustice, tardive [i cu o productivitate redus\.
Referitor la consumul individual de carne de ovine acesta este
variabil de la continent la continent [i de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, cel mai
mare consum anual pe locuitor se `nregistreaz\ `n zona Oceaniei,
respectiv `n Australia [i este de 38,3 kg carne de ovine reprezentând
36,45 % din consumul individual anual de carne, urmeaz\ Noua
Zeeland\ cu un consum anual pe locuitor de 30,7 kg (29,3 % din
consumul total individual de carne la nivel na]ional).
La nivel european conform datelor publicate `n anul 1997 de
revista Tendance se constat\ c\ `n ultima perioad\ consumul c\rnii de
ovine este `n cre[tere, excep]ie f\când Regatul Unit unde `ncepând cu
anul 1991 consumul c\rnii de ovine `nregistreaz\ un u[or regres, `ns\
nesemnificativ. ~n alte ]\ri cum ar fi Fran]a, Irlanda, ]\rile scandinave [i
altele, consumul acestui produs este `n continu\ cre[tere.
~n condi]iile ar\tate anterior, orientarea marilor ]\ri cresc\toare de
ovine a fost [i este `ndreptat\ spre sporirea produc]iilor ce se ob]in de la
ovine [i `ndeosebi a celei de carne, utilizându-se `n acest scop cele mai
eficiente metode de selec]ie, cre[tere, [i ameliorare. Pentru atingerea
obiectivelor stabilite [i a performan]elor la care s-a ajuns `n prezent `n
cre[terea ovinelor, au fost necesari mul]i ani de cercet\ri `n care
geneticienii, nutri]ioni[tii, amelioratorii [i cresc\torii [i-au reunit
eforturile pentru a c\uta noi solu]ii `n scopul realiz\rii unor cantit\]i
sporite de carne, f\r\ a se neglija `ns\ aspectul economic `n ob]inerea
acestora.
~n compara]ie cu bovinele, unde eforturile de ameliorare au putut
fi concentrate datorit\ extinderii `n mas\ a `ns\mân]\rilor artificiale,
ovinele prezint\ posibilit\]i de ameliorare bazate `ndeosebi pe un progres

- 103 -
Produc]ia de carne

genetic mai rapid, datorat `n special particularit\]ilor biologice specifice


speciei [i anume: precocitatea sexual\, durata gesta]iei mai mic\,
prolificitatea mai mare care, toate `mpreun\ fac intervalul dintre genera]ii
mai scurt [i presiunea de selec]ie mai ridicat\.
Exportul c\rnii de ovine. ~n privin]a tranzac]iilor
interna]ionale cu carne de ovine ce se `nregistraz\ anual la nivel mondial,
se poate spune c\ acestea se realizeaz\ `n zone diferite ale globului [i
includ sortimente variate, `n func]ie de cerin]ele consumatorilor. De
asemenea, este cunoscut faptul c\ tranzac]iile cu acest produs reprezint\
aproximativ 6 % din comer]ul mondial total cu carne [i se preconizeaz\
ca `n viitor s\ fie unul [i mai activ, datorit\ cre[terii num\rului de
locuitori `n zonele cu tradi]ie `n consumul c\rnii de ovine.
~n tabelul 10 sunt redate unele date prin care se reliefeaz\
exportul c\rnii de ovine la nivel mondial [i pe continente.
Tabelul 10

Evolu]ia exportului c\rnii de ovine la nivel mondial


(Sursa: EUROSTAT 1996)
Tone 1000 $
Specificare 1991 1992 1993 1991 1992 1993
Africa 3898 5420 3630 7838 14706 11035
America de Nord 4776 4163 4584 13739 12623 11445
America de Sud 22916 16854 17259 37273 31959 31286
Asia 47339 43262 36547 85002 88569 76419
Oceania 588389 653341 580348 994171 1070341 1070362
Europa 183492 207826 196083 664185 749854 642271
Total mondial 850960 930866 838451 1802208 1968052 1842818

Analizând datele prezentate se constat\ c\, aproximativ 2/3 din


cantit\]ile tranzac]ionate la nivel mondial provin din Oceania, urmat\
apoi de cele din Europa.
Privitor la pre]ul pl\tit pentru o ton\ carne de ovine `n carcas\ la
bursele din Oceania, cantitatea respectiv\ poate fi cump\rat\ la 1600 $,
`n timp ce `n Europa la bursa de-gros din Londra cost\ `n medie cca.
3000 $ [i atinge valori maxime `n intervalul aprilie-mai (peste 4500 $/t),
iar la bursa de la Paris pre]urile maximale ajung `n perioade anuale
diferite la peste 5000 $/t (maxima s-a `nregistrat `n aprilie 1996 [i a fost
de 6870 $/t carne `n carcas\).
Dintre ]\rile Uniunii Europene, Spania, Portugalia [i Grecia
export\ la pre]urile cele mai mici (sub 2000 $/t ), datorit\ faptului c\ `n
- 104 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

marea lor majoritate carcasele comercializate provin din sacrificarea


ovinelor apar]inând unor rase rustice exploatate prioritar pentru produc]ia
de lapte.
~n ceea ce prive[te carnea de ovine produs\ `n unele ]\ri membre
ale Uniunii Europene (tabelul 11), se constat\ c\ cea mai mare cantitate
din volumul total exportat apar]ine Regatului Unit al Marii Britanii [i
Fran]ei, ]\ri care `mpreun\ au furnizat pie]elor europene cca. 66,20 % `n
anul 1995 [i respectiv 60,22 % `n anul 1996.

Tabelul 11

Evolu]ia exportului c\rnii de ovine din unele state europene, mii t


(Sursa:ISTAT/ISMEA 1997)
Perioada
Trimestrul I
}ara 1995 1996 Diferen]a (%) 1997
Regatul Unit 6.023 4.085 - 32.3 486
Fran]a 3.886 3.792 - 2.4 1.363
Benelux 1.168 1.419 + 21.4 297
Irlanda 2.236 1.697 - 24.1 192
Spania 1.430 1.667 + 16.6 1.230
Alte ]\ri 238 402 + 68.9 174
Total UE 14.981 13.052 - 12.9 3.742
Noua Zeeland\ 5.759 5.861 + 1.8 1.979
Bulgaria 327 697 + 113 886
Ungaria 314 404 + 28.3 62
Argentina 164 172 + 4.7 112
Alte ]\ri 8.636 8.894 + 2.90 3.385
Total 22.582 21.947 - 2.81 6.955

Dup\ cele dou\ ]\ri men]ionate anterior urmeaz\ Irlanda, Spania


[i un grup format din mai multe state cu cantit\]i mai reduse de carne. ~n
cazul ]\rilor din afara spa]iului comunitar, cantit\]ile cele mai mari de
carne exportate provin din Noua Zeeland\. De asemenea, din datele
prezentate se mai poate constata c\ `n anul 1996 Bulgaria a livrat la
export cantit\]i mai mari cu 113 % comparativ cu anul precedent.
~n ceea ce prive[te exportul realizat de ]ara noastr\ se poate
preciza faptul c\ de[i de]inem un num\r `nsemnat de ovine, volumul
c\rnii destinat pie]elor externe este mult mai mic comparativ cu cel al
altor state cu efective mai mici cum ar fi de pild\ Olanda, Bulgaria sau
Ungaria.
- 105 -
Produc]ia de carne

Cele mai mari cantit\]i de carne de ovine importate la nivelul


continentelor (tabelul 12) s-au `nregistrat `n ]\ri din Europa, apoi `n unele
state situate `n Asia [i Africa.
Tabelul 12

Evolu]ia importului c\rnii de ovine la nivel mondial


(Sursa: F.A.O. vol. 47/ 1995)
Tone 1000 $
Specificare 1991 1992 1993 1991 1992 1993
Africa 12355 24385 17358 23006 47242 32804
America de Nord 58518 64817 72330 127685 137000 159275
America de Sud 4927 5377 7627 5774 6617 8376
Asia 264380 296733 225575 476175 555604 433546
Oceania 54836 60299 69337 50941 53176 66363
Europa 374574 413078 404756 1213486 1372805 1325124
Total mondial 860591 914689 816987 2019049 2242460 2049389

De remarcat ar fi [i faptul c\ `n anul 1995, volumul cel mai mare


de carne importat la nivel mondial apar]ine statelor europene (cca. 50%),
iar cel mai mic ]\rilor din America de Sud [i Oceania.
Din cantitatea total\ de carne importat\ de ]\rile din zonele
Americii de Nord [i Centrale, `n anul 1996 conform multor surse de
informare, aproximativ 66 % a fost absorbit\ de pia]a Statelor Unite.
La nivel european, din datele prezentate `n tabelul 13 se poate
observa c\ cea mai mare cantitate de carne importat\ apar]ine pie]elor
franceze, iar `n perioadele de timp analizate se constat\ c\ cererea pentru
acest produs este `n continu\ cre[tere de la an la an. Pe locul doi se
situeaz\ Regatul Unit, apoi Germania, dup\ care urmeaz\ un grup de mai
multe state cu importuri mai reduse.
Referitor la pre]ul pl\tit pe unitatea de produs se constat\ ce cele
mai avantajoase sunt oferite de pia]a helvet\, `ns\ [i preten]iile fa]\ de
calitatea c\rnii sunt deosebite, [tiindu-se faptul c\ popula]ia din aceast\
]ar\ solicit\ aproape exclusiv carcase de tineret ovin `ngr\[at cu propor]ia
maselor musculare mai mare [i cu `nsu[iri organoleptice deosebite ale
c\rnii din carcas\.
~n Grecia [i Peninsula Iberic\ unde preten]iile consumatorilor
sunt mai modeste `n privin]a calit\]ii c\rnii, achizi]ionarea acesteia se
realizeaz\ la pre]uri medii de cca. 2000 $/ton\.

- 106 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 13

Evolu]ia importului c\rnii de ovine `n unele state europene


(Sursa: ISTAT/ISMEA. 1996)
Tone 1000 $
Specificare 1991 1992 1993 1991 1992 1993
Belgia 17451 19145 21619 74641 86612 91738
Elve]ia 6624 6686 6623 37997 42564 42234
Fran]a 139134 154053 159025 481134 519073 510684
Germania 30591 36158 35859 115575 142426 136698
Grecia 12726 18683 14172 28085 43272 30016
Olanda 6084 5538 6031 20817 23142 23768
Portugalia 10414 11733 7887 27011 33532 23582
Regatul Unit 101887 108208 105322 231665 271224 286518
Spania 18395 20943 15141 58995 73727 53876

~n statele din Europa Central\ [i de Est, datorit\ faptul c\


preferin]ele consumatorilor fa]\ de carnea de ovine sunt `n general
modeste [i, se consum\ `n cantit\]i mai mari doar `n anumite perioade ale
anului, pre]ul pl\tit pentru achizi]ionarea unei tone de carne `n caras\ nu
dep\[e[te 1500 dolari.

4.1.5. APTITUDINILE PENTRU PRODUC}IA DE CARNE A


RASELOR LOCALE DE OVINE
Cu toate c\ rasele autohtone de ovine nu au fost supuse unor
lucr\ri sistematice de selec]ie [i ameliorare `n vederea `mbun\t\]irii
produc]iei de carne, `n cadrul lucr\rilor de testare s-a constatat c\ acestea
au un grad pronun]at de reactivitate pozitiv\ la tehnologiile de `ngr\[are
[i `n mod deosebit la cele de tip semiintensiv [i intensiv.
Dintre toate rasele [i popula]iile de ovine autohtone, Merinos de
Palas prezint\ aptitudinile cele mai bune pentru produc]ia de carne, dup\
care urmeaz\ Merinos Transilv\nean, Spanca, }igaia [i }urcana.
Merinos de Palas. Precocitatea ridicat\, dezvoltarea corporal\
accentuat\, conforma]ia specific\ raselor cu aptitudini de carne, calitatea
bun\ a carcasei [i c\rnii, fac din Merinos de Palas o ras\ apreciat\ [i
pentru aceast\ produc]ie.
Tineretul ovin `ngr\[at intensiv, realizeaz\ greut\]i corporale vii
de peste 35 kg la vârsta de 150 zile, rezultând sporuri medii zilnice mai
mari de 220 g. Consumul specific de hran\ este de 5,5 U.N., iar dup\
- 107 -
Produc]ia de carne

sacrificare se ob]in carcase de bun\ calitate, cu mase musculare evidente


[i jigouri globuloase. La categoriile `ngr\[ate gr\simea subcutanat\ este
dispersat\ `n strat uniform, iar cea interioar\ `n cantit\]i moderate.
Randamentul la sacrificare este diferit `n func]ie de categoria de
vârst\ fiind cuprins `ntre 45 - 50 % `n cazul tineretului din anul precedent
[i 52 % la batali.
Rasa Merinos de Palas s-a dovedit a fi [i o foarte bun\
amelioratore a produc]iei de carne. Astfel, `n vederea determin\rii
gradului [i modului de influen]\ a Merinosului de Palas `n ameliorarea
produc]iei de carne la alte rase autohtone, s-a constatat c\ `n cazul
`ncruci[\rii cu Merinos Transilv\nean, la meti[i se amelioreaz\ sporul
mediu zilnic cu 3,7 % concomitent cu o reducere a consumului specific
cu 3,4 % [i o cre[tere a randamentului la sacrificare de 1,3 % la
(Mochnacs, M., Taft\, V., Vintil\, I., 1978). ~n cazul `ncruci[\rilor cu oi
Spanc\ s-a constatat c\ `n timp ce sporul mediu zilnic cre[te cu 16,2 %
consumul specific [i randamentul la sacrificare r\mân apropiate ca
valoare.
Merinos Transilv\nean. ~nsu[irile pentru produc]ia de carne sunt
inferioare celor caracteristice Merinosului de Palas, dar superioare
raselor }igaie [i }urcan\. ~n condi]ii de `ngr\[are intensiv\ [i
semiintensiv\, tineretul ovin apar]inând rasei Merinos Transilv\nean
realizeaz\ `n mod obi[nuit sporuri medii zilnice mai mari de 200 g, cu
limite cuprinse `ntre 175 - 250 g. Consumul specific realizat de tineretul
ovin supus `ngr\[\rii, este cuprins `ntre 5,5 [i 6,5 U.N. Carcasele [i
carnea sunt de bun\ calitate [i prezint\ `nsu[iri organopleptice
superioare.
Spanca. Efectivele apar]inând acestei popula]ii au `n general
aptitudini bune pentru produc]ia de carne. Tineretul ovin ob]inut prin
utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor de ras\ Merinos de Palas se preteaz\
foarte bine la `ngr\[area de tip intensiv, iar carnea rezultat\ `n urma
sacrific\rilor are `nsu[iri calitative deosebite. Capacitatea de `ngr\[are,
dar `n mod deosebit structura fizic\ [i tisular\ a carcasei, se
`mbun\t\]e[te considerabil când, pentru ob]inerea mieilor destina]i
`ngr\[\rii sunt utiliza]i berbeci apar]inând unor rase specializate.
~n cazul `ngr\[\rii intensive, sporurile medii zilnice [i consumul
specific au valori ce le situeaz\ `nainte tineretului de ras\ }igaie. De
asemenea, `n cazul aplic\rii tehnologiei de `ngr\[are intensiv\,
rezultatele ob]inute demonstreaz\ c\ tineretul apar]inând popula]iei de
Spanc\ dispune de aptitudini bune pentru produc]ia de carne.

- 108 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

}igaie. Referitor la aceast\ ras\, ]inându-se cont de faptul c\ nu a


f\cut obiectul unui plan de selec]ie [i ameliorare `n aceast\ direc]ie,
produc]ia de carne este considerat\ ca fiind bun\.
Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne a tineretului ovin
de ras\ }igaie, numero[i autori arat\ c\ acesta se preteaz\ bine la
`ngr\[area de tip semiintensiv [i extensiv [i permite ob]inerea unor
rezultate foarte bune la `ngr\[area intensiv\ a meti[ilor ob]inu]i prin
utilizarea la `ncruci[\ri pe linie matern\ a oilor din aceast\ ras\ cu
berbeci din tipuri caracterizate printr-un grad mai ridicat de precocitate [i
aptitudini superioare pentru produc]ia de carne (Raicu, E. 1968;
Dr\g\nescu, C., 1970; Constantinescu, I. [i colab. 1970; Taft\, V. [i colab.
1979; Mire[an, E., 1979; Pascal, C., 1997).
Produc]ia bun\ de lapte a oilor mame determin\ o vitez\ mare de
cre[tere a mieiilor afla]i `n perioada de al\ptare, rezultând astfel sporuri
importante de cre[tere `n greutate. Sporul mediu zilnic realizat la
`ngr\[area intensiv\ sau semiintensiv\ este cuprins `ntre 175 g [i 200 g `n
prima parte, dup\ care la vârste mai mari de 4 luni [i la greut\]i de peste
30 kg scade la 125 - 135 g/zi. Consumul specific [i randamentul la
sacrificare sunt de 6,5 U.N. [i respectiv 48 %. Dup\ sacrificarea
tineretului ovin `ngr\[at, carcasele rezultate sunt de o calitate bun\.
}urcana. Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne, trebuie
precizat faptul c\, efectivele apar]inând acestei rase se caracterizeaz\
prin `nsu[iri inferioare tuturor raselor crescute `n ]ara noastr\. Viteza de
cre[tere `nregistrat\ la categoriile tinere are o valoare relativ mic\, fiind
imprimat\ de caracterul tardiv al rasei.
Cu toate acestea, la `ngr\[area de tip intensiv, tineretul ovin
apar]inând rasei }urcan\ se comport\ bine. Astfel, `n condi]iile precizate,
sporul mediu zilnic realizat este cuprins `ntre 150 [i 180 g, iar consumul
specific 6,8 U.N. Carcasele rezultate sunt deficitare sub aspectul
conforma]iei, calit\]ii c\rnii [i structurii fizice [i tisulare.
Calitatea carcaselor ob]inute prin sacrificarea mieilor }urcan\ este
inferioar\ altor rase, carnea fiind din punct de vedere calitativ mediocr\,
cu gust [i miros specific. Indicii carcasei au valori mici, `ns\ din
cercet\rile `ntreprinse pân\ `n prezent s-a constatat c\ la meti[ii ob]inu]i
prin `ncruci[\ri cu alte rase aceste caracteristici se `mbun\t\]esc
considerabil.
Dac\ compar\m aceste valori cu cele determinate pentru indivizii
apar]inând raselor de carne, datele respective sunt inferioare, `ns\ cu
toate acestea prin ac]iuni ferme de selec]ie [i amelioarare se pot
`mbun\t\]i to]i indicii prezenta]i.
- 109 -
Produc]ia de carne

Tabelul 14

Principalii indici ai capacit\]ii de `ngr\[are la tineretul ovin


apar]inând raselor autohtone
Merinos de Merinos
Specificare U.M Palas Transilv.* Spanc\* }igaie }urcan\
Spor mediu zilnic g 215 195 198 175 157
Consum U.N./kg spor - 5.89 6.12 5.94 6.05 6.42
Randament comercial % 53,49 51.00 53.50 48,65 42,15
Structura tisular\:
- carne % 64.54 60.30 56.18 54.87 53.08
- oase % 15.72 19.00 17.30 18.06 19.07
- gr\sime % 15.94 15.17 20.10 16.28 17.95
Indici de interior
- epiplon % 1.09 1.20 1.50 2.66 1.42
- mezenter % 0.71 0.71 1.09 1.33 1.18
- pulmon % 2.13 1.70 1.90 1.97 2.09
- inim\ % 0.80 0.69 0.68 0.57 0.52
- ficat % 2.35 2.60 2.60 2.28 2.16
Suprafa]a ochiului de mu[chi:
-`ntre coastele 5-6 cm2 8.04 12.63 11.61 6.41 6.07
-la nivelul ultimei
coaste cm2 14.56 - - 12.44 12.05
Not\: * Dup\ Ciolc\ [i colab., Lucr. [tiin]. I.C.P.C.O.C. Palas - vol. I, 1972

La tineretul ovin apar]inând rasei }igaie [i popula]iei Spanc\,


cantitatea mai mare de gr\sime dispus\ intra [i inter carcas\ impune
necesitatea valorific\rii la vârste mai mici (150 zile), pentru a se evita ca
prin continuarea `ngr\[\rii s\ aib\ loc depuneri [i mai mari de seu.
Pentru Merinos de Palas, valorile ridicate ale suprafe]ei ochiului
de mu[chi, atest\ c\ la tineretul din aceast\ ras\ masele musculare sunt
mai dezvoltate.

4.1.6. APTITUDINILE METI{ILOR PENTRU


PRODUC}IA DE CARNE
Organizarea producerii c\rnii de ovine reprezint\ o activitate
sus]inut\ [i neântrerupt\ de ob]inere sistematic\ a mieilor adecva]i
(hibrizi) [i destina]i exclusiv `ngr\[\rii.
Indiferent de forma de proprietate, tineretul ovin ob]inut `ntr-un
sezon de f\tare va fi supus unor aprecieri `n urma c\rora se va stabili

- 110 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

destina]ia acestora. Astfel, circuitul tineretului va cunoa[te o ramifica]ie


important\ când se va stabili care va fi re]inut pentru pr\sil\, `n scopul
`nlocuirii categoriilor de ovine adulte reformate [i care r\mâne disponibil
pentru carne. ~n cazul existen]ei unor ferme specializate pentru ob]inerea
mieilor hibrizi nu putem discuta de o anumit\ ramifica]ie deoarece, dup\
`n]\rcare to]i mieii vor fi destina]i `ngr\[\rii [i valorifica]i exclusiv
pentru produc]ia de carne.
Teoriile [i afirma]iile conform c\rora utilizarea pe linie patern\ a
berbecilor apar]inând unor rase precoce, `ns\ cu lâna mai groas\, pot
deteriora alte `nsu[iri [i `n mod deosebit cele referitoare la calitatea lânii,
nu-[i g\sesc fundamentul `n ob]inerea meti[ilor de carne, deoarece a
organiza producerea c\rnii la ovine `nseamn\ a produce `n mod
sistematic miei hibrizi destina]i exclusiv `ngr\[\rii, iar carnea ob]inut\ de
la adul]ii reforma]i trebuie privit\ mai degrab\ ca un subprodus, iar cea
rezultat\ de la tineretul `ngr\[at ca o exploatare mixt\ a oilor.
~n Marea Britanie, când scopul principal al exploat\rii oilor este
reprezentat de produc]ia de carne nu se mai acord\ aten]ie lânii, iar
principalul indicator de eficien]\ economic\ este reprezentat de num\rul
de miei vându]i sau cantitatea de carne livrat\ pie]ei de la fiecare oaie din
nucleul matc\.
~n ultimele trei decenii `n ]ara noastr\ au avut loc diverse ac]iuni
de `ncruci[are industrial\ `ntre oile din rase [i popula]iile autohtone cu
berbeci apar]inând unor rase specializate pentru produc]ia de carne. Pe
baza rezultatelor ob]inute s-a constatat c\ ovinele autohtone au o
capacitate de combinabilitate ridicat\, iar la meti[ii ob]inu]i se
`mbun\t\]e[te considerabil viteza de cre[tere [i precocitatea, se
dimineaz\ consumul specific [i se corecteaz\ unele defecte ale
carcaselor.
Astfel, `n urma `ncruci[\rilor industriale simple practicate `ntre oi
apar]inând raselor autohtone Merinos de Palas, }igaie [i }urcan\ cu
berbeci Texel [i ~le de France, se constat\ c\ `n toate cazurile carcasele
rezultate prin sacrificarea tineretului ovin metis prezint\ caracteristici
mult `mbun\t\]ite. ~n general aceste carcase, dar `n mod deosebit cele
provenite de la loturile Texel x }igaie [i Texel x Merinos de Palas
precum [i cele rezultate din sacrificarea indivizilor meti[i ~le de France x
Merinos de Palas, aveau o conforma]ie caracteristic\ raselor specializate
pentru produc]ia de carne. Carcasele erau potrivit de lungi [i largi,
coastele scurte [i arcuite, jigourile globuloase, gâtul scurt [i gros,
gr\simea de acoperire de culoare alb\ `ns\ dispersat\ `n strat mic [i

- 111 -
Produc]ia de carne

uniform, conferind astfel un aspect comercial remarcabil (Pascal, C.,


1997).
De asemenea, la meti[ii ob]inu]i, datorit\ dezvolt\rii mai
accentuate a maselor musculare, formele corporale erau mai rotunjite,
spinarea [i [alele mai largi [i aveau o bun\ dezvoltare a trenului
posterior. ~n cazul mieilor meti[i datorit\ faptului c\ s-a `mbun\t\]it
considerabil precocitatea, ace[tia au ajuns `ntr-un timp mai scurt la
greut\]i optime de sacrificare, aspect deosebit de important din punct de
vedere economic.
Comparând rezultatele ob]inute `n cazul mieilor de ras\ curat\
Merinos de Palas, }igaie [i }urcan\ cu cele ale loturilor metise, se
observ\ c\ prin utilizarea la `ncruci[\ri industriale a berbecilor
apar]inând celor dou\ rase specializate pentru produc]ia de carne, s-au
`nregistrat cre[teri semnificative ale greut\]ii carcaselor [i, au avut loc [i
cre[teri considerabile ale indicilor de calitate.
~n urma aplic\rii unei tehnologii de `ngr\[are intensiv\ identic\
atât `n cazul hibrizilor rezulta]i din `ncruci[area oilor autohtone cu
berbeci apar]inând celor dou\ rase de carne, cât [i pentru tineretul
apar]inând raselor materne, carcasele rezultate `n urma sacrific\rii
meti[ilor au avut greut\]i superioare, constatându-se diferen]e evidente `n
ceea ce prive[te conforma]ia, compozi]ia fizic\ [i structur\ tisular\.
Analizând greutatea pricipalelor componente ale carcasei,
respectiv carnea, oasele [i gr\simea, precum [i raportul oase / carne, se
constat\ c\ `n toate situa]iile, la loturile metise valorile determinate au
fost superioare, comparativ cu cele `nregistrate la mieii de ras\ curat\.
~n cazul hibrizilor ob]inu]i prin utilizarea la `ncruci[\ri a oilor
Merinos de Palas, comparativ cu mieii de ras\ curat\, diferen]ele
privitoare la greutatea carcasei exprimate `n valori relative, au fost
superioare cu 19,96 % `n cazul meti[ilor ob]inu]i cu Texel [i cu 14,50 %
la cei cu ~le de France (tabelul 15).
Prin sacrificarea mieilor hibrizi Texel x }igaie, carcasele ob]inute
prezentau o conforma]ie caracteristic\, iar greutatea acestora a fost
superioar\ cu 19,92 % fa]\ de cea rezultat\ de la tineretul ovin }igaie
ras\ curat\ (tabelul 16). De asemenea, carnea din carcas\ prezenta
`nsu[iri organoleptice superioare.
Privitor la rasa }urcan\, aceasta a reac]ionat foarte bine la
`ncruci[\rile industriale practicate `n vederea sporirii produc]iei de carne.
Astfel, comparativ cu lotul martor format din miei ras\ curat\, prin
sacrificarea tineretului ovin metis, carcasele au avut greut\]i superioare

- 112 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

cu 56,10 % `n cazul hibrizilor ~le de France x }urcan\ [i cu 65,70 % la


cei Texel x }urcan\ (tabelul 17).
Tabelul 15

Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\


la tineretul ovin de ras\ Merinos de Palas [i meti[i (C., Pascal, 1997)
Merinos de ~le de France x
Palas M. Palas Texel x M. Palas
Specificare U.M
X ±sx X ±sx X ±sx
Greutatea carcasei kg 16,850 ± 0,325 20,220 ± 0,780 21,969 ± 0,405
Carnea din carcas\ kg 12,140 ± 0,201 14,820 ± 0,617 15,980 ± 0,294
Oase din carcas\ kg 3,220 ± 0,036 3,320 ± 0,249 3,685 ± 0,093
Gr\simea din carcas\ kg 1,490 ± 0,056 2,080 ± 0,134 2,304 ± 0,061
Carcasa f\r\ gr\sime kg 15,360 ± 0,007 18,140 ± 0,637 19,665 ± 0,404
Raport oase / carne - 1 : 3,65 1 : 4,463 1 : 4,336
Jigoul kg 4,630 ± 0,050 5,630 ± 0,163 6,021 ± 0,161
-carne kg 3,670 ± 0,045 4,610± 0,182 4,821 ± 0,130
-oase kg 0,960 ± 0,007 1,020 ± 0,014 1,200 ± 0,025
-raport oase / carne - 1 : 3,822 1 : 4,519 1 : 4,017
-participare `n carcas\ % 30,15 31,05 31,65
Cotlet I + II kg 2,480 ± 0,037 2,800 ± 0,124 3,080 ± 0,086
-carne kg 1,880 ± 0,032 2,300 ± 0,116 2,542 ± 0,062
-oase kg 0,600 ± 0,021 0,500 ± 0,107 0,538 ± 0,023
-raport oase / carne - 1 : 3,133 1 : 4,600 1 : 4,724
-participare `n carcas\ % 16,15 15,43 15,43
Gât [i spat\ kg 4,270 ± 0,079 4,910± 0,053 5,162 ± 0,139
-carne kg 3,390 ± 0,084 4,000 ± 0,146 4,175 ± 0,120
-oase kg 0,880 ± 0,038 0,910 ± 0,131 0,987 ± 0,029
-raport oase / carne - 1 : 3,852 1 : 4,395 1 :4,229
-participare `n carcas\ % 27,80 27,06 25,86
Cap de pipt [i fleic\ kg 3,980 ± 0,060 4,800 ± 0,157 5,402 ± 0,105
-carne kg 3,200 ± 0,038 3,910 ± 0,155 4,442 ± 0,026
-oase kg 0,780 ± 0,032 0,890 ± 0,176 0,960 ± 0,093
-raport oase / carne - 1 :4,102 1 : 4,393 1 : 4,627
-participare `n carcas\ % 25,90 26,46 27,06

- 113 -
Produc]ia de carne

Tabelul 16

Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\


la tineretul ovin de ras\ }igaie [i meti[i (C., Pascal, 1997)
}igaie Texel x }igaie

U.M
X ±sx X ±sx
Specificare
Greutatea carcasei kg 15,310 ± 0,261 19,206 ± 0,342
Carnea din carcas\ kg 11,227 ± 0,124 13,342 ± 0,252
Oase din carcas\ kg 2,985 ± 0,105 3,350 ± 0,105
Gr\simea din carcas\ kg 1,125 ± 0,045 2,514 ± 0,084
Carcasa f\r\ gr\sime kg 14,185 ± 0,211 16,692 ± 0,034
Raport oase / carne - 1 : 3,891 1 : 3,982
Jigoul kg 3,899 ± 0,070 5,081 ± 0,118
-carne kg 3,009 ± 0,069 4,030 ± 0,079
-oase kg 0,890 ± 0,034 1,051 ± 0,037
-raport oase / carne - 1 : 3,380 1 : 3,834
-participare `n carcas\ % 27,42 30,43
Cotlet I + II kg 2,186 ± 0,049 2,645 ± 0,047
-carne kg 1,698 ± 0,037 2,131 ± 0,050
-oase kg 0,488 ± 0,029 0,514 ± 0,018
-raport oase / carne - 1 : 3,479 4,145
-participare `n carcas\ % 15,41 15,85
Gât [i spat\ kg 4,380 ± 0,069 4,533 ± 0,088
-carne kg 3,563 ± 0,041 3,625 ± 0,066
-oase kg 0,817 ± 0,032 0,908 ± 0,29
-raport oase / carne - 1 : 4,361 1 : 3,992
-participare `n carcas\ % 30,87 27,16
Cap de pipt [i fleic\ kg 3,732 ± 0,054 4,433 ± 0,077
-carne kg 3,010 ± 0,041 3,556 ± 0,059
-oase kg 0,722 ± 0,025 0,877 ± 0,024
-raport oase / carne - 1 : 4,168 1 : 4,054
-participare `n carcas\ % 26,30 26,56

Datele ob]inute `n cazul cercet\rilor efectuate confirm\


posibilit\]ile meti[ilor rezulta]i prin participarea la `ncruci[\ri industriale
a oilor de ras\ }urcan\ de a produce cantit\]i mai mari de carne [i de
calitate superioar\.
Rezult\ deci, c\ rasa }urcan\ dispune de o capacitate de
combinabilitate ridicat\ confirmat\ de altfel [i cu prilejul altor tipuri de
`ncruci[\ri. ~n aceast\ situa]ie, pozi]ia fa]\ de rasa precizat\ trebuie
reanalizat\ [i `n viitor, dup\ caz, aceasta s\ fie utilizat\ din ce `n ce mai
mult `n diferite scheme de `ncruci[are, indiferent de produc]ia ce este
vizat\ spre a fi `mbun\t\]it\.
- 114 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 17

Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\


la tineretul ovin de ras\ }urcan\ [i meti[i (C., Pascal, 1997)
~le de France x Texel x
}urcan\ }urcan\ }urcan\
Specificare U.M X ±sx X ±sx X ±sx
Greutatea carcasei kg 9,680 ± 0,614 15,110 ± 0,410 16,040 ± 0,258
Carnea din carcas\ kg 7,320 ± 0,480 10,930 ± 0,435 11,100 ±0,243
Oase din carcas\ kg 1,970 ± 0,105 2,870 ± 0,081 2,825 ± 0,025
Gr\simea din carcas\ kg 0,490 ± 0,019 1,310 ± 0,017 2,115 ± 0,043
Carcasa f\r\ gr\sime kg 9,190 ± 0,595 13,800 ± 0,394 13,925 ± 0,253
Raport oase / carne - 1 : 3,715 1 : 3,800 1 : 3,929
Jigoul kg 2,420 ± 0,135 4,027 ± 0,129 4,123 ± 0,105
-carne kg 1,862 ± 0,176 3,156 ± 0,102 3,292 ± 0,095
-oase kg 0,558 ± 0,023 0,871± 0,028 0,831 ± 0,017
-raport oase / carne - 1 : 3,36 1 : 3,623 1 : 3,961
-participare `n % 26,41 29,18 29,6
carcas\
Cotlet I + II kg 1,566 ± 0,095 2,290 ± 0,086 2,186 ± 0,018
-carne kg 1,236 ± 0,059 1,800 ± 0,765 1,698 ± 0,019
-oase kg 0,330 ± 0,005 0,440 ± 0,013 0,488 ± 0,015
-raport oase / carne - 1 : 3,745 1 : 3,730 1 : 3,479
-participare `n % 17,00 16,60 15,70
carcas\
Gât [i spat\ kg 2,415 ± 0,165 3,800 ± 0,086 3,837 ± 0,079
-carne kg 1,871 ± 0,133 3,051 ± 0,102 3,131 ± 0,083
-oase kg 0,544 ± 0,031 0,750 ± 0,021 0,706 ± 0,016
-raport oase / carne - 1 : 3,439 1 : 4,068 1 : 4,434
-participare `n % 26,25 27,54 27,55
carcas\
Cap de pipt [i fleic\ kg 2,789 ± 0,188 3,683 ± 0,105 3,779 ± 0,073
-carne kg 2,254 ± 0,134 2,944 ± 0,089 2,979 ± 0,133
-oase kg 0,535 ± 0,025 0,739 ± 0,016 0,800 ± 0,008
-raport oase / carne - 1 : 4,213 1 : 3,983 1 : 3,723
-participare `n % 30,34 26,62 27,14
carcas\

De asemenea, `n toate variantele de `ncruci[are analizate [i


prezentate se poate constata c\ la mieii meti[i sporul mediu zilnic de
cre[tere este superior comparativ cu cel apreciat `n cazul loturilor
apar]inând raselor materne, aspect datorat efectului heterozis.
Referitor la consumul specific de U.N. pe kg greutate vie, la
loturile hibride se `nregistrearz\ o reducere de pân\ la 15,90 %, a[a cum
- 115 -
Produc]ia de carne

este cazul meti[ilor ob]inu]i din `ncruci[area oilor }igaie cu berbeci


Texel. La meti[ii rezulta]i din `ncruci[area oilor }urcan\ cu berbeci
Texel [i ~le de France, s-a constatat o `mbun\t\]ire considerabil\ a valorii
randamentului la sacrificare, iar carcasele rezultate prezentau o
conforma]ie compact\ fiind largi [i acoperite cu un strat uniform de
gr\sime, excep]ie f\când principalele puncte de maniament unde aceasta
era `n depozite mai mari.

Tabelul 18

Principalii parametri de produc]ie [i devia]ia procentual\ la meti[i


comparativ cu mieii de ras\ curat\ (C., Pascal, 1997)
Spor mediu Randament Consum
Rasa matern\ Rasa patern\ zilnic (± %) (± %) specific (±%)
Merinos de Texel + 21,33 + 4,04 - 8,82
Palas ~le de France + 14,22 + 3,50 - 14,60
~le de France* - 2,11 + 4,31 + 6,78
Merinos Berricon* + 1,05 + 4,55 + 3,39
Transilv\nean M. Palas* + 3,68 + 2,54 - 3,39
Merinofleisch* + 5,26 + 7,64 - 3,39
Suffolk* + 6,84 + 5,49 - 5,09
B. Leicester* + 4,54 - 1,68 + 5,35
Merinofleisch* + 5,55 - 8,97 + 3,57
Lincoln* + 9,09 + 6,54 + 5,35
Spanc\ M. de Palas* + 16,16 0,00 + 1,78
Southdown* + 21,21 - 5,61 + 3,57
Berrichon* + 23,73 - 8,79 0,00
~le de France* + 27,77 + 4,67 - 1,79
Suffolk + 34,34 + 6,54 - 3,58
Texel + 12,5 + 3,47 - 8,97
}igaie ~le de France + 8,03 + 3,12 - 10,55
Berrichon* + 4,97 + 4,73 - 11,29
Suffolk* + 9,39 + 4,62 - 12,91
Texel + 9,83 + 8,76 - 15,90
~le de France + 17,3 + 8,30 - 9,43
}urcan\ Southdown* + 4,70 + 0,59 - 9,53
B. Leicester* + 12,35 + 0,79 - 1,59
Suffolk* + 12,35 + 3,58 - 12,70
Not\: * Rezultatele ob]inute la `ncruci[area oilor autohtone cu berbecii din rasele paterne marcate
sunt preluate dup\ Mochnacs [i colab., 1978;

Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne [i verificarea


capacit\]ii combinative cu alte tipuri de ovine, Merinos Transilv\nean a

- 116 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

f\cut obiectul celui mai amplu program de cercetare. ~n acest scop,


femelele apar]inând acestei rase au fost `ncruci[ate cu berbeci din rase
recunoscute la nivel interna]ional ca fiind amelioratoare a produc]iei de
carne.
Mieii loturilor experimentale au reprezentat diverse variante de
meti[i ob]inu]i prin `ncruci[\rile industriale practicate cu berbeci din
rasele Suffolk, Merinofleisch [i Berrichon du Cher. Rezultatele ob]inute
în timpul îngr\[\rii sunt redate în tabelul 18, iar din studiul acestora se
constat\ c\ toate loturile au înregistrat sporuri de cre[tere asem\n\toare.
Între sporurile medii zilnice ale celor dou\ tipuri de Merinos, cel de [es
realizeaz\ sporuri superioare cu 18,5 % fa]\ de cel de coline, de unde se
poate desprinde ideea c\ acestea se deosebesc `ntre ele [i sub raportul
precocit\]ii.
Tabelul 19

Rezultate ob]inute pe durata îngr\[\rii mieilor meti[i [i de ras\ curat\


(dup\: Maier, R., 1975)
Greutatea Greutatea Sporul mediu
Varianta ini]ial\ (kg) final\ (kg) zilnic (g)
X ±sx X ±sx X ±sx
Suffolk x Merinos
Transilv\nean 18,011±0,97 43,117±1,80 209 ± 8,92
Merinofleisch x Merinos
Transilv\nean de [es 15,864±0,53 41,342 ±1,04 212 ± 7,81
Berrichon du Cher x M.
Transilv\nean de [es 15,864±0,53 41,342 ±1,04 212 ± 7,81
M. Transilv\nean de [es 18,305±0,35 42,147 ± 0,76 198 ± 6,08
Merinofleisch x Merinos
Transilv\nean de coline 15,00 ± 0,58 40,366 ± 1,19 206 ± 10,0
Merinos Transilv\nean de
coline 14,576±0,38 34,776 ± 0,99 167 ± 7,33

Dac\ facem o compara]ie între loturile de meti[i, varianta de


încruci[are cu Merinofleisch a Merinosului Transilv\nean tipul de coline
se apropie foarte mult de varianta ob]inut\ prin `ncruci[area tipului de [es
cu aceea[i ras\ patern\ (206 g respectiv 210 g). Practic, prin metisare s-a
produs o diminuare a diferen]elor de precocitate dintre variantele
provenite din ecotipuri cu însu[iri diferen]iate, ceea ce presupune c\
fenomenul de heterozis s-a manifestat mai puternic la meti[ii cu
Merinosul de coline.

- 117 -
Produc]ia de carne

Sub aspectul capacit\]ii de valorificare a hranei s-a constatat c\


meti[ii cu Suffolk [i Merinofleisch realizeaz\ consumurile specifice cele
mai reduse.
Astfel, varianta cu Suffolk a avut consumul specific cu 8,5 % mai
redus comparativ cu Merinosul Transilv\nean tipul de [es [i cu 5 % `n
varianta cu Merinofleisch.
Meti[ii ob]inu]i cu Berrichon au realizat un consum specific
apropiat de cel al Merinosului Transilv\nean tipului de [es (6,30 fa]\ de
6,40 U.N.). În cazul Merinosului Transilv\nean tipul de coline, metisarea
cu Merinofleisch a adus o reducere a consumului specific cu 8,0 %.
Pe m\sura major\rii sporurilor în greutate, la meti[i are loc o
reducere a consumului specific, în acest sens ordinea loturilor ar fi
urm\toarea: Suffolk, Merinofleisch [i Berrichon du Cher. Randamentul
la sacrificare are valori ridicate [i apropiate de cele caracteristice raselor
precoce.
Compozi]ia tisular\ a carcaselor prezint\ valori apropiate `ntre
variantele de `ncruci[are a Merinosului Transilv\nean de coline, precum
[i `ntre acestea [i lotul martor.
Tabelul 20

Compozi]ia tisular\ a carcasei (dup\: Maier, R., 1975)


Greut. Carne +
Varianta carcasei Carne Oase Gr\sime
(kg) (kg) % (kg) % (kg) %
Suffolk x Merinos
Transilv\nean de [es 19,60 12,5 61,9 3,54 18,0 15,5 79,2
Merinofleisch x Merinos
Transilv\nean de [es 18,87 10,2 54,1 3,24 17,1 14,4 76,6
Berrichon x Merinos
Transilv\nean de [es 18,50 11,2 60,7 3,34 18,0 14,6 79,2
Merinos Transilv\neande 17,40 9,9 57,4 3,02 17,3 13,0 74,0
[es
Merinofleisch x Merinos
Transilv\nean de coline 15,97 10,0 62,9 2,73 17,1 12,9 81,0
M. Transilv\nean de coline 13,90 8,10 58,2 2,58 18,5 10,4 74,6

~n aceste condi]ii rezultatele ob]inute la `ngr\[area mieilor


Merinos Transilv\nean de [es sunt mul]umitoare, dar mai pu]in
economice comparativ cu `ngr\[area meti[ilor. Varianta de `ncruci[are a
Merinosului Transilv\nean de coline cu Merinofleisch a dat rezultate ce
relev\ faptul c\ `ntre aceste dou\ rase exist\ o anumit\ capacitate
- 118 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

combinativ\. Din greutatea total\ a carcasei, procentual, p\r]ile cu mase


musculare de calitate sunt superioarea la meti[i comparativ cu Merinosul
Transilv\nean.
Majoritatea meti[ilor ob]inu]i prin utilizarea `ncruci[\rilor
industriale simple, au o intensitate de cre[tere mai mare, datorit\
fenomenului de heterozis [i o capacitate superioar\ de conversie a hranei.
Randamentul la sacrificare este de asemenea superior, iar conforma]ia
corporal\ este apropiat\ de cea carcateristic\ tipului de carne.
Prezentarea acestor date [i considera]ii pot servi ca puncte de
reper `n producerea c\rnii de ovine [i pot `ncuraja ob]inerea mieilor
hibrizi destina]i `n totalitate `ngr\[\rii [i valorifica]i pentru aceast\
produc]ie, contribuind astfel la eficientizarea cre[terii [i exploat\rii
acestei specii.

4.1.7. CATEGORII COMERCIALE DE


CARNE DE OVINE
Producerea diferitelor sortimente de carne de ovine are la baz\ o
serie de factori determina]i `n general de cerin]ele masei largi a
consumatorilor, la care se adaug\ [i gradul de economicitate ce poate fi
atins `n anumite situa]ii.
Referitor la cerin]ele consumatorilor se poate spune c\ `n prezent
acestea sunt foarte diversificate, fiind determinate `n mod direct de
tradi]ie, grad de civiliza]ie, zon\ geografic\, clim\, etc.
Cu toate acestea, conform ultimilor previziuni, preferin]ele
consumatorilor se `ndreapt\ `n general spre carnea ob]inut\ din
sacrificarea mieilor sau ale altor categorii tinere, sacrificate `ns\ pân\ la
vârsta de 1 an. Carnea de tineret ovin se ob]ine prin sacrificarea
urm\toarelor categorii de miei `ngr\[a]i: miei cruzi (miei de o lun\); miei
de lapte `ntârzia]i; miei de 100 zile; miei pentru carne macr\; miei
pentru carne gras\; sacrificarea batalilor tineri.
Fiecare din aceste categorii se caracterizeaz\ prin greut\]i [i
vârste optime de sacrificare, precum [i prin anumite caracteristici ale
carcaselor ob]inute `n urma sacrific\rii.
Carnea de miel crud sau de lapte rezult\ din valorificarea `nc\
din perioada de al\ptare la vârste de 30 - 45 zile [i greut\]i de 8 - 12 kg a
mieilor apar]inând raselor locale [i 18 - 23 kg dac\ provin din rase
precoce sau din meti[i industriali. Carcasele ob]inute au `n general
greut\]i reduse (4 - 6 kg), iar conforma]ia lor [i gradul de dezvoltare
- 119 -
Produc]ia de carne

difer\ `n raport cu rasa [i dezvoltarea corporal\ a mieilor la data


sacrific\rii.
Carnea din carcas\ este slab\, fraged\, suculent\, cu un gust pl\cut.
Datorit\ faptului c\ alimenta]ia de baz\ este reprezentat\ `n cea mai mare
parte de laptele matern [i concentrate, carnea nu are miros specific, fiind
`ns\ de culoare deschis\ (roz de diferite nuan]e). Fibrele musculare sunt
fine [i moi, carnea are un con]inut ridicat de ap\ [i colagen, ceea ce `i
confer\ o valoare caloric\, nutritiv\ [i dietetic\ redus\.
~n general producerea unei cantit\]i mari de carne de acest tip,
este neeconomic\ deoarece mieii sunt sacrifica]i exact când energia de
cre[tere este maxim\, pierzându-se astfel `n cazul fiec\rui miel sacrificat
peste 10 - 15 kg carne `n carcas\ comparativ cu cantitatea de carne
ob]inut\ de la mieii sacrifica]i la vârste de 4 - 6 luni.
~n aceste condi]ii mai indicat\ ar fi cre[terea mieilor pe baz\ de
lapte matern [i administrarea furajelor concentrate [i a masei verzi la
discre]ie, pân\ la vârsta de 2 - 3 luni. Astfel, greutatea vie a mieilor
dep\[e[te adesea 18 kg chiar [i `n cazul celor apar]inând unor rase
semitardive [i tardive, ob]inându-se de la fiecare miel valorificat carcase
mai mari cu peste 8 kg.
Cu toate acestea, consumul c\rnii de miel crud are `n general un
caracter sezonier, fiind solicitate `n special carcasele c\rnoase, dar nu
prea grase. Acest tip de carcas\ nu reprezint\ un articol `n comer]ul
mondial, `ns\ este preferat [i consumat cu pl\cere `ndeosebi `n România,
Bulgaria, Italia, Grecia, Fran]a, Spania [i Portugalia.
Carnea de miei de lapte `ntârzia]i provine `ndeosebi din
sacrificarea mieilor din turmele exploatate pentru lân\. Valorificarea
acestora se face de regul\ dup\ `n]\rcare, când `n func]ie de unele
caracteristici [i, pe baza unor anumite aprecieri se face [i stabilirea
destina]iei acestora.
Greutatea carcaselor rezultate difer\ deoarece vârsta de
sacrificarea variaz\ `ntre 6 [i 12 s\pt\mâni [i la greut\]i vii cuprinse `ntre
15 kg [i 20 kg. Carcasele ob]inute au greut\]i de 7 - 11 kg, sunt lungi,
adânci [i `nguste, cu forme osoase proeminente, musculatura insuficient
dezvoltat\ dar bine conturat\. Seul are culoare alb\ [i este dispus aproape
uniform pe suprafa]a extern\ a carcasei.
De[i acest tip de carne prezint\ unele carcateristici superioare
comparativ cu cea provenit\ de la mieii cruzi, cererea pie]ei este
inconstant\ pe durata unui an, consumul cel mai mare se `nregistraz\
deobicei `n lunile de prim\var\.

- 120 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Carnea de miel de 100 zile rezult\ din sacrificarea mieilor


proveni]i din f\t\rile timpurii (noiembrie - decembrie) [i valorifica]i de
regul\ prim\vara `n lunile martie - aprilie când cererile `nregistrate pe
pia]\ ating valori maxime. Sacrificarea se face la vârsta de 14- 16
s\pt\mâni când ace[tia au greut\]i corporale de 25 - 35 kg, `n cazul
aplic\rii unei tehnologii de `ngr\[are adecvat\ [i de 20 - 25 kg `n situa]ia
parcurgerii unei cre[teri [i `ntre]ineri obi[nuite.
~n urma sacrific\rilor rezult\ carcase largi, cu greut\]i de 14- 18
kg, cu un aspect comercial corespunz\tor, cu jigouri globuloase, o bun\
dezvoltare a regiunilor cu mase musculare de calitate superioar\ [i un
randament la sacrificare mai mare.
Carnea din carcas\ este de culoare roz\, suculent\, u[or
digestibil\ cu gust [i arom\ pl\cut\, fiind preferat\ de consumatori [i
solicitat\ pe toat\ durata anului. Seul este de culoare alb\, dispus
uniform pe suprafa]a carcasei, iar rinichii sunt acoperi]i `n totalitate cu
gr\sime. Aceast\ categorie de carne se ob]ine de la mieii meti[i simpli [i
dubli ai raselor de carne sau de la mieii raselor precoce capabili s\ ating\
la 100 - 130 zile greut\]i corporale de peste 30 kg.
Dintre rasele autohtone se preteaz\ la acest tip de `ngr\[are
Merinosul de Palas, Merinosul Transilv\nean [i meti[ii industriali
ob]inu]i prin `ncruci[area berbecilor din rasele de carne cu femele
apar]inând tuturor raselor locale.
Ca exterior, mieii de 100 de zile trebuie s\ aib\ o dezvoltare
corporal\ armonioas\, cu dimensiunile de l\rgime, adâncime [i perimetre
pronun]ate, s\ fie scur]i pe picioare [i cu trenul posterior foarte dezvoltat.
~n scopul ob]inerii lor, hrana de baz\ o poate reprezenta laptele
matern [i administrarea de furaje combinate care s\ permit\ realizarea
unor sporuri medii zilnice de peste 250 g.
Carnea de miel `ngr\[at pentru carne macr\ ocup\ al II-lea
loc ca pondere [i interes din partea consumatorilor. La noi `n ]ar\ este
cunoscut\ sub denumire de carne de tineret ovin `ngr\[at, denumire care
`ns\ nu indic\ `ntrutotul scopul pentru care se produce aceast\ categorie
de miel. Scopul final este de ob]inere a c\rnii macre [i `n special a celei
din jigou, care este foarte mult solicitat\ pe pie]ele din Fran]a, Elve]ia,
Germania, Anglia, etc.
Carnea de miel `ngr\[at pentru carne macr\ rezult\ din
sacrificarea animalelor tinere `n vârsta de 6 - 7 luni la greut\]i de 35 - 40
kg `n cazul tineretului `ngr\[at intensiv [i 30 - 35 kg `n situa]ia celor
supu[i unor tehnologii de `ngr\[are de tip semiintensiv. Carcasele

- 121 -
Produc]ia de carne

rezultate au greut\]i cuprinse `ntre 15 - 22 kg, o conforma]ie


caracteristic\, spinarea [i [alele sunt potrivit de lungi `ns\ largi, trenul
posterior mai dezvoltat [i cu jigouri rotunde. Carnea este u[or pers\lat\ [i
fraged\, suculent\, cu gust [i arom\ deosebit\, cu un con]inut moderat de
gr\sime `n func]ie de starea de `ngr\[are.
Pentru ob]inerea acestei categorii de miei este necesar ca
`ngr\[area s\ `nceap\ la vârsta de 35 - 60 zile, când are loc de obicei
`n]\rcarea acestora.
Mieii pentru carne gras\. Carnea de miel gras asigur\
actualmente cea mai mare parte din produc]ia mondial\ de carne,
constituind totodat\ [i mijlocul cel mai eficient de valorificare a fondului
biologic de care dispun marea majoritate a fermelor de ovine.
~n ceea ce prive[te produc]ia de carne prin `ngr\[area tineretului
ovin, un interes deosebit `l reprezint\ maturarea chimic\ a carcasei.
Astfel, Preston, [i Willis cita]i de Gh., Sandu (1993) fixeaz\ momentul
matur\rii chimice a carcasei când viteza de cre[tere a gr\simii dep\[e[te
viteza de cre[tere a musculaturii, moment `n care animalele trebuie
sacrificate. Aceast\ maturare chimic\ a carcasei apare [i ca o consecin]\
a faptului c\ ]esuturile [i organele au ritm de cre[tere diferit, determinând
astfel schimb\ri de conforma]ie [i compozi]ie a corpului concomitent cu
`naintarea `n vârst\.
~n aceste condi]ii, un rol deosebit `l are stabilirea momentului
optim de sacrificare. Astfel, cercet\rile desf\[urate au scos `n eviden]\
fapul c\ prelungirea `ngr\[\rii determin\ o cre[tere a ponderii gr\simii [i
a unor regiuni mai pu]in valoroase (regiunea coastelor), iar prin
sacrific\rile timpurii se ob]in carcase cu o propor]ie mai mare a oaselor.
Stabilirea vârstei optime de sacrificare specific\ fiec\rei rase
sau grup\ de meti[i devine o necesitate de prim ordin.
Pentru a releva importan]a `n ob]inerea carcaselor cu carne gras\
este suficient s\ amintim c\, `n ]\ri cum ar fi Anglia, Fran]a [i Noua
Zeeland\ s-au creat rase de oi specializate `n producerea mielor destina]i
acestui scop. Carnea ob]inut\ este extrem de apreciat\ pe pie]ele din
Asia, Statele Unite, Anglia, Noua Zeeland\ [i ]\rile arabe.
Carcasele ob]inute au greut\]i de 20 - 35 kg, sunt de regul\
compacte, lungi, largi, adânci [i cu forme rotunde. Trenul posterioar este
bine dezvoltat, cu masele musculare proeminente [i extinse pân\ la jaret.
Carnea este de culoare roz deschis, marmorat\, cu gr\sime dispus\ [i
printre pachetele de mu[chi, cantit\]ile fiind mai mari `n partea interioar\
a carcasei.

- 122 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~n vederea ob]inerii acestui tip de carcase mieii sunt valorifica]i la


vârsta de 6 - 8 luni când au greut\]i vii de cca. 40 kg. Ob]ierea mieilor
care vor fi valorifica]i pentru carne gras\ se bazeaz\ de obicei pe o
tehnologie proprie, dar se poate realiza [i prin prelungirea duratei de
`ngr\[are a mieilor de 100 zile sau a celor pentru carne macr\.
Tehnologia specific\ poate `ncepe imediat dup\ `n]\rcarea mieilor când
ace[tia au trecut deja la consumul tuturor sortimentelor de furaje.
La sacrificare, mieii gra[i sunt caracteriza]i prin masivitate
corporal\ [i o bun\ dezvoltare a tuturor regiunilor care prezint\
importan]\ `n produc]ia de carne. Corpul este cilindric, cu membre scurte
[i cu proeminen]ele osoase `nvelite `ntr-un strat sub]ire de ]esut adipos
subcutanat.
Carnea de batal tân\r rezult\ ca urmare a sacrific\rii masculilor
castra]i la vârste mici [i exploata]i pentru produc]ia de lân\ pân\ la a
doua sau a treia tundere, dup\ care sunt valorifica]i pentru produc]ia de
carne la o greutate corporal\ de 50 - 60 kg. Cu toate c\ la final carcasele
[i carnea din carcas\ prezint\ o serie de `nsu[iri superioare, producerea
acestui tip de carne este neeconomic\ deoarece `nvesti]iile f\cute pe
durata cre[terii [i exploat\rii nu sunt recuperate prin valorificarea
produc]iei de lân\.
Carnea de ovine adulte rezult\ prin sacrificarea oilor adulte [i a
berbecilor reforma]i. De regul\, vârsta la care se face valorificarea pentru
carne a categoriilor de ovine adulte este de peste 5 ani, dar pot fi `ntâlnite
[i situa]ii când oile sunt reformate din diferite motive [i la vârste mai
reduse.
~n vederea `mbun\t\]irii `nsu[irilor calitative ale carcasei [i
maselor musculare din carcas\ este necesar ca oile adulte reformate s\ fie
supuse unei tehnologii de ,,recondi]ionare” sau `ngr\[are semiintensiv\
cu o durat\ total\ de 60 - 80 zile, bazat\ pe `ntre]inerea oilor pe p\[uni de
bun\ calitate [i dup\ caz prin completarea necesarului de substan]e
nutritive prin administrarea unor furaje concentrate. Cu toate c\ aplicarea
unei tehnologii de tip intensiv poate scurta durata de recondi]ionare,
aceasta nu este economic\ deoarece presupune `ntre]inerea `n stabula]ie
[i administrarea unor cantit\]i mai mari de fânuri sau mas\ verde,
precum [i a unor cantit\]i superioare de concentrate, m\rindu-i astfel
costul de ob]inere.

- 123 -
Produc]ia de carne

4.1.8. ~NSU{IRILE FIZICE, CHIMICE {I NUTRITIVE


ALE C|RNII {I GR|SIMII DE OVINE
~ntr-un sens mai larg, no]iunea de carne cuprinde `n cea mai mare
parte ]esutul muscular cu tot cu cel conjunctiv, osos, cu termina]iile
nervoase [i vasele sangvie. ~n sens restrâns, no]iunea de carnea se refer\
la partea comestibil\ rezultat\ din sacrificarea animalelor, `ncluzând
totodat\ [i ]esutul muscular. ~n urma tran[\rii carcaselor, la mu[chi ader\
[i alte ]esuturi motiv pentru care `n comer] carnea poate fi diferen]iat\
astfel: carne cu os, carne macr\ [i carne aleas\.
Din punct de vedere morfologic, ]esutul muscular este format din
fascicole primare, secundare [i ter]iale `ncadrate `n ]esut conjunctiv [i
particole de gr\sime. La rândul s\u ]esutul conjunctiv `ndepline[te o
func]ie nutritiv\ fiind format din colagen, elastin\ [i reticulin\, `mbibat
cu lichid intersti]ial [i are diverse roluri cum ar fi: de sus]inere, de unire
[i separare a celulelor [i a fibrelor. Cantit\]i mai mari de ]esut conjunctiv
se `nregistreaz\ la carnea provenit\ din sacrificarea tineretului ovin
`ngr\[at. La oile adulte, datorit\ fix\rii calciului [i fierului, ]esutul
conjunctiv este mai pu]in elastic.
~n ceea ce prive[te ]esutul adipos, trebuie f\cut\ precizarea c\
acesta este de fapt un ]esut conjunctiv specializat `n care se acumuleaz\
gr\simile rezultate `n urma proceselor metabolice. La tineretul ovin
supus `ngr\[\rii ]esutul adipos se depune mai `ntâi pe mezenter, apoi
perirenal, inter [i intramuscular [i `n final subcutanat. ~n func]ie de modul
de dispunere, gr\simea poate fi: pericorporal\ sau de acoperire; de
infiltra]ie sau intaramuscular\; intern\ sau de depozit.
Gr\simea dispus\ `ntre grupe diferite de mu[chi determin\
marmorarea c\rnii, pe când cea depus\ `ntre fascicole musculare induce
pers\larea c\rnii.
Referitor la ]esutul muscular, acesta constituie baza solid\ a
musculaturii somatice, reprezintând [i o parte a aparatului locomotor
având totodat\ [i rol de depozit `n care se acumuleaz\ s\rurile minerale
care `n anumite faze pot fi utilizate de unele ]esuturi pentru a preveni
apari]ia unei caren]e minerale.
~nsu[irile fizice [i organoleptice ale c\rnii de ovine se refer\ la:
culoare, consisten]\, depuneri adipoase, fibrilaj (se apreciaz\ pe carnea
din carcas\), gust, miros, suculen]\, [i fr\gezime (se apreciaz\ pe carnea
preparat\).

- 124 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Culoarea confer\ c\rnii un aspect comercial deosebit, iar la ovine


`n func]ie de ras\, sex, stare de s\n\tate, tip de alimenta]ie [i al]i factori,
carnea poate avea culoari diferite de la roz - pal la ro[u de diferite nuan]e.
~n afar\ de ace[ti factori un rol deosebit `n imprimarea culorii
c\rnii `l are [i cantitatea de hemoglobin\ [i pigmen]i. La categoriile
tinere carnea are o culoare mai mai deschis\ pe când la animalele adulte
aceasta este ro[ie de nuan]e `nchise.
Aceast\ `nsu[ire se apreciaz\ vizual sau `n laborator cu ajutorul
colorimetrului, sau prin fotospectrometrie.
Consisten]a c\rnii este influen]at\ de starea biochimic\ a maselor
musculare. ~n stare proasp\t\ [i maturat\ carnea prezint\ o elasticitate
pronun]at\, revenind rapid la forma ini]ial\ dup\ `ncetarea ac]iunii unei
for]e exterioare care a deformat-o `n prealabil. ~n func]ie de rezisten]a
opus\ la ap\sare `n zona intern\ a jigoului (m. gracilis [i m. aductor),
carnea poate fi calsificat\ astfel: moale, semitare [i dens\.
Depunerile adipoase sunt corelate pozitiv cu suculen]a [i
fr\gezimea, `mpreun\ imprimând c\rnii un gust pl\cut. Cantitatea de
gr\sime din carcas\ este dependent\ de ras\, vârst\, sex, nivel de
alimenta]ie [i durata `ngr\[\rii. Astfel, la rasele mixte, cum ar fi de pild\
}urcana, ponderea cea mai mare de gr\sime este dispus\ subcutanat, pe
când la rasele specializate pentru produc]ia de carne aceasta este uniform
distribuit\ `n carcas\, iar la oile Kurdiuk depuneri adipoase mai
insemnate au loc la nivelul trenului posterior.
Culoarea seului este albicioas\ cu nuan]e g\lbui, consisten]a tare
[i sf\râmicios dup\ r\cire. ~n ceea ce prive[te punctul de topire a seului
aderent se `nregistraz\ o anumit\ variabilitate `n func]ie de vârsta
animalului sacrificat, temperatura de r\cire, temperatura de topire, etc.
Fibrilajul este influen]at de m\rimea gr\untelui muscular sau de
granula]ia c\rnii. Aceast\ `nsu[ire este dependent\ de fine]ea [i modul de
dispunere a fibrelor musculare. Cu cât fibrilajul este mai mare cu atât
bobul de carne este mai grosier, dând o senza]ie de asperitate. Aspectul
fibrelor musculare este fuziform, fiind acoperite de jur `mprejur de ]esut
conjunctiv [i adipos.
Diametrul fibrelor musculare variaz\ `n raport cu vârsta, rasa,
sexul [i greutatea corporal\ a animalelor la sacrificare (tabelul 22).
Totalitatea datelor precum [i analiza acestora confirm\ faptul c\,
odat\ cu `naintarea `n vârst\ are loc o cre[tere a diametrului fibrelor
musculare. La meti[i diametrul fibrelor musculare este mai redus
comparativ cu mieii apar]inând loturilor materne. Determinare fine]ii

- 125 -
Produc]ia de carne

fibrelor musculare se realizeaz\ `n condi]ii de laborator efectuându-se la


microscop peste 100 de citiri pe probe recoltate din mu[chiul longissimus
dorsi.
Tabelul 21

Temperatura de topire [i r\cire a gr\simii `n raport cu vârsta (C0)


(dup\: V., Taft\, 1983)
Oi Kurdiuk
Specificare 1 an 2 ani Adulte Oi Merinos Bovine
Temperatura de topire 34 36 41 44 31
Temperatura de r\cire 22 24 29 31 36

Tabelul 22

Diametrul fibrelor musculare la tineret [i oi adulte, µ


(C., Pascal, 1977)
Tineret
Specificare 2 luni 5 luni 6 luni 8 luni Adulte
Merinos de Palas 27,77 32,85 32,98 33,16 35,76
Spanc\ 28,18 - 31,88 34,16 35,95
}igaie 29,39 32,44 32,08 34,96 36,86
}urcan\ 30,76 33,65 - 35,47 39,44
F1 Texel x M. Palas 29,78 31,14 - 33,87 -
F1 Texel x }igaie 28,18 30,95 - 33,61 -
F1 Texel x }urcan\ 30,66 31,55 - 34,31 -
F1 ~le de France x M. Palas 29,97 31,76 - 34,08 -
F1 ~le de France x }urcan\ 31,12 32,43 - 34,65 -

Fr\gezimea exprim\ rezisten]a pe care o opune o prob\ de carne


la t\iere, rupere, presare sau zdrobire prin mastica]ie. Aceast\ `nsu[ire
este dependent\ de diametrul fibrelor musculare, de cantitatea [i calitatea
gr\simii de infiltra]ie [i de valoarea ]esutului conjunctiv.
La fel ca [i celelalte `nsu[ire ale c\rnii, aceasta este dependent\
de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, vârsta,
sexul, tehnologia de `ngr\[are, regiunea anatomic\ [i modul de
conservare a c\rnii. P\strarea c\rnii timp de 15 - 20 zile la o temperatur\
cuprins\ `ntre 00 C [i + 40 C, contribuie la `mbun\t\]irea fr\gezimii, pe
când congelarea lent\ fa]\ de cea rapid\ diminueaz\ aceast\ `nsu[ire.
Suculen]a se apreciaz\ concomitent cu mastica]ia [i reprezint\
`nsu[irea c\rnii de a re]ine apa `n anumite cantit\]i. ~n afar\ de apa de

- 126 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

constitu]ie, suculen]a este determinat\ [i de cantitatea de gr\sime


infiltrat\ intramuscular.
Carnea provenit\ din sacrific\rile animalelor tinere aflate `n stare
bun\ de `ngr\[are este mai suculent\ comparativ cu cea rezultat\ din
sacrificarea celor adulte. Determinarea obiectiv\ a acestei `nsu[iri se face
utilizând compresometrul Gram-Hann.
Gustul c\rnii este condi]ionat de con]inutul `n substan]e lichide,
hidra]i de carbon [i s\ruri minerale.
Aroma se apreciaz\ concomitent cu gustul [i este dependent\ de
prezen]a substan]elor volatile [i de stadiul de maturare a c\rnii.
Ambele `nsu[iri sunt influen]ate de sistemul de `ngr\[are, felul
furajelor administrate, vârsta [i nu `n ultimul rând metoda culinar\ utilizat\
`n prepararea c\rnii. Gustul, aroma sau savoarea, suculen]a [i fr\gezimea
imprim\ c\rnii o palatabilitate pl\cut\, u[or perceptibil\ dup\ frigare.
Mirosul c\rnii la oile adulte este specific, amoniacal. Acesta este
mai intens la berbeci [i la oile suferinde sau aflate `ntr-o stare de
`ntre]inere precar\. La tineretul ovin `ngr\[at [i la cel apar]inând raselor
precoce [i meti[ii acestora, carnea are `nsu[iri organoleptice superioare
iar mirosul este mult diminuat.
Compozi]ia chimic\ [i valoarea nutritiv\ a c\rnii. Valoarea
nutritiv\ [i calitatea c\rnii este determinat\ practic de compozi]ia
chimic\ [i `n mod deosebit de con]inutul `n aminoacizi esen]iali,
vitamine [i s\ruri. Compozi]a chimic\ deosebit de complex\ [i
echilibrat\ a c\rnii de ovine, `ndeosebi `n substan]e proteice, vitamine,
s\ruri minerale, determin\ valoarea nutritiv\ [i biologic\ a acestui
produs. Datorit\ propor]iei substan]elor nutritive componente [i
digestibilit\]ii ridicate ale acestora, carnea de ovine [i `ndeosebi cea
provenit\ de la tineret `ngr\[at, prezint\ `nsu[iri dietetice superioare,
fiind apreciat\ de c\tre consumatori.
Componen]ii principali ai c\rnii sunt reprezenta]i de: ap\,
proteine, gr\simi, s\ruri, substan]e minerale, vitamine [i unele enzime.
Apa con]inut\ de carnea din carcase este inclus\ sub form\ liber\,
contribuind la exprimarea fr\gezimii [i suculen]ei acesteia [i se g\se[te
`n cantit\]i mai mari `n masele musculare provenite din sacrificarea
tineretului ovin.
Substan]ele azotate sunt reprezentate `n mare parte de proteinele
formate din diferi]i aminoacizi, peptide [i unele substan]e neproteice cum
ar fi: ureea [i guanidina, iar componentul principal al proteinei tisulare
este reprezentat de globuline.

- 127 -
Produc]ia de carne

Lipidele de la nivelul fibrelor musculare sunt reprezentate de


fosfatide [i sterine. De asemenea, `n ]esutul adipos se mai afl\ [i diferite
gr\simi neutre (Colomer R., 1972; Taft\, V. [i colab., 1973; Sârbulescu, V.,
[i colab 1983; Boufaria, M. [i colab. 1990). Gr\simea de infiltra]ie are o
importan]\ deosebit\ `n determinarea calit\]ii c\rnii, deoarece
influen]eaz\ atât gustul cât [i suculen]a.
Vitaminele `ntâlnite la carnea de ovine `n propor]ii mai mari sunt
reprezentate de c\tre cele din complexul B, apoi urmeaz\ alte vitamine
dintre care cele mai frecvent `ntâlnite sunt A, C, PP, [i E. Totalitatea
acestor vitamine la care se adaug\ [i con]inutul c\rnii `n unele enzime
(lipaze, fosfataze, catalaze [i fosforilaze) contribuie la procesul de
maturare a c\rnii, `mbun\t\]indu-i totodat\ aroma [i gustul, fr\gezimea [i
suculen]a.
Tabelul 23

Con]inutul `n vitamine [i s\ruri minerale a c\rnii de ovine


S\ruri minerale
Specia Vitamine (mg/100) (mg/100)
B1 B2 B3 B6 B12 PP C Ca P Fe
Ovine 0,16 0,22 0,59 0,29 2,50 5,20 0,60 9,0 155 2,3
Bovine 0,07 0,15 0,41 0,32 2,70 4,20 1,00 10,0 149 2,7
Suine 0,80 0,19 2,00 0,53 - 4,30 0,80 8,0 157 2,3

Compozi]ia chimic\ a c\rnii este influen]at\ de o serie de factori


dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, vârsta, sexul, starea de
`ntre]inere [i regiunea corporal\. La nivelul carcasei compozi]ia chimic\
a c\rnii este variabil\ `n raport cu regiunea tran[at\. Privitor la acest
ultim aspect, carnea de pe flancuri [i coaste la specia ovin\ [i `ndeosebi
la categoriile `ngr\[ate, este de regul\ mai gras\ comparativ cu cea din
jigou. De asemenea, la tineretul ovin `ngr\[at con]inutul `n ap\, protein\
[i s\ruri minerale este mai mare comparativ cu valorile acelora[i
elemente determinate la oile adulte.
Compozi]ia chimic\ a c\rnii se poate determina fie pe probe
separate prelevate din diferite regiuni ale carcaselor, fie pe probe
recoltate din cele mai reprezentative por]iuni comerciale ob]inute dup\
tran[are, `ns\ omogenizate.
Potrivit datelor publicate `n diverse materiale de specialitate
reiese c\ din punct de vedere al necesarului de aminoacizi esen]iali,
carnea de ovine satisface cerin]ele minime fiziologice ale omului. La fel

- 128 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

ca [i `n cazul altor `nsu[iri [i con]inutul `n aminoacizi esen]iali din carnea


de ovine, este variabil\ `n func]ie de regiunea anatomic\ (tabelul 25).

Tabelul 24

Compozi]ia chimic\ a c\rnii `n raport cu regiunea tran[at\ ( % )


(C., Pascal, 1977)
Regiunea Compozi]ia
tran[at\ chimic\ Merinos de Palas }igaie }urcan\
Ap\ 67,79 ± 0,89 64,08 ± 0,79 67,78 ± 0,88
Substan]a uscat\ 32,21 ± 0,65 35,92 ± 0,40 32,22 ± 0,38
Jigoul Protein\ 17,37 ± 0,19 15,85 ± 0,19 15,85 ± 0,19
Gr\sime 13,74 ± 0,37 19,16 ± 0,97 15,46 ± 0,29
S\ruri minerale 1,37 ± 0,03 0,91 ± 0,04 0,91 ± 0,04
Ap\ 69,53 ± 1,04 65,90 ± 0,86 65,20 ± 0,67
Substan]a uscat\ 30,47 ± 0,85 34,10 ± 0,43 34,20 ± 0,46
Spat\ Protein\ 16,90 ± 0,26 15,46 ± 0,26 14,56 ± 0,25
Gr\sime 12,64 ± 0,20 17,62 ± 0,47 18,62 ± 0,47
S\ruri minerale 0,93 ± 0,02 1,02 ± 0,04 1,02 ± 0,05
Ap\ 56,85 ± 1,93 64,48 ± 0,80 66,47 ± 0,88
Substan]a uscat\ 43,15 ± 0,58 35,52 ± 0,38 33,53 ± 0,39
Cotlet Protein\ 18,25 ± 0,32 15,91 ± 0,20 15,91 ± 0,21
Gr\sime 23,70 ± 0,82 18,68 ± 0,49 16,68 ± 0,40
S\ruri minerale 1,20 ± 0,03 0,94 ± 0,03 0,94 ± 0,02
Ap\ 60,02 ± 0,05 62,22 ± 1,83 62,22 ± 1,25
Substan]a uscat\ 39,90 ± 1,39 37,78 ± 1,62 37,78 ± 1,73
Piept Protein\ 18,00 ± 0,53 18,46 ± 0,45 16,46 ± 0,62
Gr\sime 20,91 ± 0,79 18,36 ± 0,58 20,36 ± 0,69
S\ruri minerale 1,07 ± 0,06 0,96 ± 0,03 0,96 ± 0,04

Din datele prezentate se poate constata con]inutul ridicat al c\rnii


`n arginin\ (necesar desf\[ur\rii spermatogenezei), leucin\ (func]ie
citogenic\ [i cu rol deosebit `n procesele de cre[tere) [i lizin\ (rol `n
formarea hematiilor) din jigou, antricot [i spat\.
Compozi]ia chimic\ a gr\simii la ovinele aflate `n stare
moderat\ de `ngr\[are cuprinde 12 % ap\, 1,62 % protein\ [i 86,38%
substan]e grase, pe când la indivizii afla]i `ntr-o stare de `ngr\[are
accentuat\ con]inutul `n substan]e grase este mai mare, iar cel de ap\ [i
protein\ este mai redus. Cea mai mare parte a gr\simii este reprezentat\
de gliceride, steride, fosfolipide, la care se adaug\ [i unii pigmen]i
carotenoidici [i unele vitamine liposolubile.
- 129 -
Produc]ia de carne

Tabelul 25

Con]inutul c\rnii `n aminoacizi esen]iali `n raport cu regiunea


anatomic\ (% fa]\ de protein\)
Aminoacizi Regunea tran[at\
esen]iali Jigou Antricot Spat\ Piept
Arginin\ 6,8 6,9 7,0 6,3
Histidin\ 2,5 2,5 2,6 2,3
Izoleucin\ 4,6 4,7 4,6 4,4
Leucin\ 7,2 7,0 7,7 6,8
Metionin\ 2,5 2,5 2,6 2,3
Lizin\ 7,7 8,0 8,0 7,3
Fenilalanin\ 3,7 4,0 3,8 3,8
Treonin\ 4,8 5,0 5,0 4,7
Triptofan 1,3 1,3 1,5 1,3
Valin\ 4,7 4,9 5,1 4,9

Gr\simea oilor de tip Kurdiuk este mai bogat\ `n acizd palmitic,


oleic, linoleic, iar cea de la oile Merinos `n acizd stearic [i linoleic (Taft\,
V., [i colab., 1980). Concentra]ia m\rit\ `n acid palmitic [i stearic
contribuie la ridicarea temperaturii de topire a gr\simii [i la cre[terea
consisten]ei acesteia.
Tabelul 26

Con]inutul de acizi din gr\simea exterioar\ la oile Kurdiuc [i


Merinos (dup\: P., Kiotkin)
Specificare Kurdiuk Merinos
Punct de topire 36 46
Indice iod 35 24
Aizi satura]i: - staric 26,8 33,4
- palmitic 19,8 18,9
- miristic 2,3 2,7
Acizi nesatura]i: - oleic 35,6 30,3
- linoleic 4,1 2,3
- linoleinic 3,8 4,2
- palmitoleinic 2,5 2,0

~n cantit\]i moderate gr\simea are un rol pozitiv, contibiund la


imprimarea [i `mbun\t\]irea unor `nsu[iri organoleptice, precum [i la
cre[terea valorii energetice a c\rnii.

- 130 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Valoarea caloric\ a c\rnii de ovine este egal\ cu cea de vit\, `ns\


mai redus\ comparativ cu cea de porc, fiind diferit\ `n func]ie de
categoria de ovine `ngr\[ate. Astfel, valoarea calorigen\ a c\rnii de ovine
este de 1100 - 1280 cal./kg la cea de oi adulte; 1655- 1800 cal./kg la
berbeci [i de peste 2500 cal./kg la batalii `ngr\[a]i.
Totalitatea `nsu[irilor organoleptice, valoarea nutritiv\ [i
biologic\, compozi]ia chimic\ [i `nsu[irile culinare remarcabile confer\
c\rnii de ovine o valoare comercial\ deosebit\, fiind c\utat\ [i
consumat\ adesea [i ca delicates\.

4.1.6. APRECIEREA CALIT|}II OVINELELOR VALORIFICATE


PENTRU CARNE
Valoarea comercial\ a c\rnii ob]inut\ de la ovinele aflate `ntr-o
anumit\ stare de `ngr\[are este condi]ionat\ de o serie de factori [i indici
calitativi [i cantitativi. ~n ansamblul lor ace[ti indici privesc `n general
gradul de `ngr\[are, conforma]ia carcasei, greutatea carcasei,
randamentul la sacrificare, cantitatea de carne din carcas\, cantitatea de
gr\sime [i infiltra]ia acesteia, cantitatea oaselor [i a p\r]ilor ce nu pot fi
valorificate.

4.1.9.1. APRECIEREA CALIT|}II CARCASELOR


PE ANIMALUL VIU
Comparativ cu alte specii, stabilirea gradului de `ngr\[are la
ovine este mai dificil de realizat, deoarece prezen]a lânii, atât la
categoriile de tineret cât [i la cele adulte, mascheaz\ `n bun\ parte
conforma]ia animalului. ~ntre conforma]ia animalelor [i cerin]ele privind
aspectul comercial al carcasei [i indicii de calitate, exist\ o leg\tur\
strâns\. ~n aceste condi]ii, este absolut necesar ca `n selec]ia ovinelor
pentru produc]ia de carne s\ se ]in\ cont [i de aceste aspecte.
~n condi]ii practice, gradul de `ngr\[are pe animalul viu se poate
aprecia utilizând `n acest scop metode subiective [i obiective.
Aprecierea subiectiv\ vizeaz\ determinarea conforma]iei
corporale [i a st\rii de `ngr\[are. Aceast\ apreciere se execut\ cu ajutorul
organelor de sim] [i const\ `n palparea principalelor regiuni cu mase
musculare bogate [i a punctelor de maniament, acordându-se note `ntr-o
anumit\ scar\ ce difer\ de la ]ar\ la ]ar\. ~ndiferent de categoria de
- 131 -
Produc]ia de carne

ovine, `n scopul aprecierii subiective a gradului de `ngr\[are se


examineaz\ urm\toarele regiuni corporale: spinarea, [alele, jigoul;
pieptul [i spata.

Fig 49. Aprecierea st\rii de `ngr\[are prin palapare

Spinarea [i [alele; la ambele regiuni se apreciaz\ l\rgimea [i


lungimea, precum [i gradul de acoperire cu mase musculare a apofizelor
transverse, delimitarea `ncepând cu regiunea [alelor pân\ la mijlocul
marginii posterioare a spetei.
Jigoul se apreciaz\ dup\ l\rgimea dintre membrele posterioare,
sau proeminen]a maselor musculare din aceast\ regiune. Aprecierea se
face prin examinarea cu ambele mâini, palpând musculatura din regiunea
crupei, fesei, coapsei, pân\ la trecerea spre gamb\.
Pieptul se examineaz\ `n func]ie de proeminen]\ [i gradul de
descindere a maselor musculare, sau `n func]ie de l\rgime dintre
membrele anterioare.
Spata se apreciaz\ fie prin stabilirea gradului de `mbr\care `n
mase musculare, fie privind proeminen]a lateral\ a acesteia.
Pentru o mai mare exactitate `n determinarea gradului de
`ngr\[are pe animalul viu, aceste aprecieri sunt completate [i cu
examinarea principalelor puncte externe de maniament (spinarea [i
[alele, pieptul, pliul cozii [i regiunea ingvinal\).
Spinarea [i [alele sunt zone cu depuneri `nsemnate de seu, `n
special la femelele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere foarte bun\.
La piept, depunerile de seu sunt localizate `n por]iunea
proeminent\ [i sunt mai `nsemnate cantitativ la masculi.

- 132 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Pliul cozii este un punct tipic de maniament, iar examinarea se


face prinzând `n palm\ cuta de piele care `n stadiu avansat de `ngr\[are
este plin\ [i cu o consisten]\ diminuat\. Fac excep]ie de la examinare
depozitul de gr\sime de la baza cozii categoriile de ovine apar]inând
rasei Karakul [i altor rase la care, acumularea adipoas\ din aceast\
regiune constituie o rezerv\ biologic\.
Aprecierea conforma]iei se efectueaz\ vizual [i se stabile[te `n
func]ie de aspectul general [i separat al diferitelor regiuni corporale.
~n scopul amelior\rii conforma]iei corporale a ovinelor exploatate
`ndeosebi pentru produc]ia de carne, o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\
selec]iei, fiind re]inute `n acest scop doar ovinele care prezint\ o anumit\
tipicitate a regiunilor corporale bogate `n mase musculare, ]inându-se
totodat\ seama [i de principalele calit\]i [i defecte ale acestora (tab. 26).
Tabelul 27

Caracteristicile regiunilor corporale [i parametrii


de apreciere pentru oile de carne
Regiunea corporal\ Calit\]i Defecte
Cap Relativ scurt [i fin Lung, grosolan
Gros, larg, descins, cu masele
Gât musculare proeminente Lung, strâmt
Slab exteriorizat, strâmt,
Torace Convex, larg [i descins [i pu]in adânc
Largi, drepte, bine acoperite
Spinare [i [ale cu mase musculare Prea scurte [i `nguste

Calitatea c\rnii se apreciaz\ pe baza corela]iilor ce se stabilesc


`ntre aceasta [i conforma]ia corporal\ precum [i `n func]ie de dezvoltarea
principalelor regiuni cu mase musculare de calitate superioar\.
~n prezent, pentru aprecierea st\rii de `ngr\[are pe animalul viu,
este utilizat\ cu succes metoda ecografic\. Aceast\ metod\ este
expeditiv\, u[or de realizat [i permite ob]inerea unor rezultate apropiate
de situa]ia concret\. Metoda se bazeaz\ pe emisia de c\tre un transductor
aplicat pe corpul animalului `n regiunea corporal\ dorit\, unor unde
sonore, iar imaginea ob]inut\ este proiectat\ pe un ecran.
Aprecierea obiectiv\ este absolut necesar\ `n cazul lucr\rilor de
selec]ie [i const\ `n cânt\rirea [i m\surarea unor regiuni corporale [i `n
special a celor care au valoare coeficientului de heritabilitate mare, cum
ar fi: lungimea, l\rgimea [i adâncimea trunchiului, l\rgimea corpului
- 133 -
Produc]ia de carne

`ntre spete, l\rgimea corpului `ntre punctele cele mai proeminente de la


nivelul ultimei coaste, lungimea intern\ a pulpei, perimetrul mare [i mic
al pulpei [i lungimea metacarpului.
Aprecierea st\rii de `ngr\[are a ovinelor se poate realiza [i pe
seama dezvolt\rii corporale, exprimat\ `n greutatea vie, determinat\ la
sfâr[itul perioadei de `ngr\[are sau recondi]ionare. ~n func]ie de aceste
aprecieri, pe baza mai multor criterii, indivizii examina]i pot fi `ncadra]i
pe clase de calitate. Pentru mieii de lapte, tineretul ovin `ngr\[at (femele
[i masculi castra]i sau nu, având ap\ru]i cel mult cle[tii permanen]i) [i
batali, cerin]ele de `ncadrare `n clase de calitate sun redate `n cele ce
urmeaz\.
• Mieii de lapte `ntrunesc o singur\ categorie de calitate [i vor
trebui s\ prezinte un grad apreciabil de `ngr\[are, cu un format corporal
rotunjit, corpul bine `mbr\cat cu mu[chi, punctele de maniament u[or de
eviden]iat `n regiunea lombar\, spinare, piept, spat\ [i la baza cozii.
• La tineretul ovin `ngr\[at sunt dou\ clase de calitate.
Calitatea I. Include animalele bine `ngr\[ate, cu corpul rotunjit [i
mase musculare bine dezvoltate, iar apofizele spinoase ale vertebrelor
dorso-lombare acoperite de musculatur\. La palpat, gr\simea de sub
piele [i de la baza cozii este u[or de eviden]iat.
Calitatea a II-a. ~n aceast\ categorie de calitate pot fi `ncadrate
ovinele normal dezvoltate, exprimând caracteristicile animalelor aflate `n
curs de cre[tere [i `ngr\[are. Apofizele spinoase ale vertebrelor dorso-
lombare sunt bine acoperite cu carne.
• ~n categoria ovine adulte sunt `ncluse animalele `n vârst\ de
peste 18 luni, femele [i masculi castra]i sau nu, iar pentru a le `ncadra
`ntr-o categorie de calitate trebuie s\ prezinte anumite caracteristici u[or
de pus `n eviden]\ cu prilejul aprecierilor subiective.
Calitatea a I. Cuprinde animalele bine `ngr\[ate, având corpul
rotunjit [i masele musculare dezvoltate. Apofizele spinoase ale
vertebrelor dorso-lombare sunt bine acoperite de mase musculare. La
palpat, gr\simea de sub piele [i, `ndeosebi cea din regiunea lombar\ [i de
la baza cozii, este u[or de eviden]iat.
Calitatea a II-a. La indivizii inclu[i `n aceast\ grup\, trunchiul are
unghiurile osoase evidente, musculatura este `n general bine dezvoltat\,
apofizele spinoase ale vertebrelor dorso-lombare proeminente. Gr\simea
de sub piele se simte la baza cozii [i mai pu]in `n regiunea [alelor.
Calitatea a III-a. La animalele `ncadrate `n aceast\ clas\ de calitate,
musculatura este slab dezvoltat\, iar trunchiul are unghiurile osoase
- 134 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

reliefate. Gr\simea de sub piele se simte foarte pu]in [i doar la baza


cozii.
~n cazul batalilor, se impune a fi f\cut\ precizarea c\ ace[tia
trebuie s\ prezinte un grad mai avansat de `ngr\[are, aspect subliniat [i
de punerea `n eviden]\ a unui num\r mai mare de maniamente [i anume:
- pentru calitatea I, maniamente u[or de eviden]iat la baza cozii,
regiunea [alelor, spin\rii, pieptului [i spetei;
- pentru calitatea a II-a, maniamente u[or de eviden]iat la spinare,
[ale [i la baza cozii;
- pentru subcalitatea a II-a, maniamente neevidente.

4.1.9.2. APRECIEREA CALIT|}II CARCASELOR DUP|


SACRIFICARE
Carcasa reprezint\ corpul animalului sacrificat, f\r\ piele, cap,
extremit\]ile membrelor, masa gastro-intestinal\ [i organele interne (cu
excep]ia rinichiului, testiculelor, ugerului [i a gr\simii perirenale). La
miei [i iezi, carcasa cuprinde corpul `ntreg cu cap, coad\, organe interne
(ficat, inim\ splin\, pulmon, rinichi [i epiplon), f\r\ masa gastro-
intestinal\ [i extremit\]ile membrelor.
~n aprecierea calit\]ii carcaselor sunt utilizate atât la nivel mondial
cât [i `n ]ara noastr\ mai multe metode. ~ns\ indiferent de metoda aleas\,
criteriile ce servesc la aprecierea calit\]ii carcasei au `n vedere urm\toarele
caracteristici: greutatea, conforma]ia, starea de `ngr\[are, `mbr\carea `n
mase musculare, aspectul c\rnii [i gr\simii [i propor]ia de oase.
Aprecierea subiectiv\ a calit\]ii carcasei. Privitor la
metodologia de apreciere, se poate spune c\ `n ultimii ani, analiza
conforma]iei carcaselor prin diverse metode fie obiective fie subiective a
`nregistrat un interes deosebit, datorit\ corela]iilor posibile ce pot fi
stabilite `ntre aceasta [i calitatea carcaselor `n ansamblu.
Conforma]ia dorit\ a carcaselor presupune: coaste scurte [i bine
arcuite; spete bine prinse, late [i proeminente; gât scurt, larg [i c\rnos;
jigouri dezvoltate [i globuloase cu profilul intern `n forma literei ,,U” [i
cu o descindere de 400 ca urmare a dezvolt\rii foarte bune a musculaturii
din aceast\ regiune.
Aspectul comercial al carcasei este condi]ionat [i de lungimea,
grosimea, [i profunzimea acesteia. Carcasele prea lungi determin\ un
aspect comercial nepl\cut, cu spinare [i [ale `nguste [i indici cantitativi [i
calitativi inferiori.
- 135 -
Produc]ia de carne

Starea de `ngr\[are se apreciaz\ dup\ modul de distribuire [i


grosimea stratului de seu de pe suprafa]a carcaselor. ~n ceea ce prive[te
grosimea stratului de seu ideal ar fi ca acesta s\ nu dep\[easc\ 3 - 5 mm
`n zona cotletului la carcasele `n greutate de 15 - 22 kg. Se admite `ns\ o
grosime mai mare a stratului de seu `n punctele de maniament situate `n
regiunea spin\rii [i [alelor, pliul cozii [i piept.
Grosimii stratului de seu se determin\ prin m\surarea cu ajutorul
unui stilet gradat dispus perpendicular pe carcas\, introdus `ns\ pân\ la
contactul cu ]esutul muscular. Determin\rile se execut\ `n trei puncte, iar
grosimea stratului de seu la nivelul carcasei este dat\ de media celor trei
determin\ri. Determin\rile se fac la urm\toarele puncte de pe carcas\:
`ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ dorsal\; `ntre a 13-a vertebr\ dorsal\ [i prima
lombar\; `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ lombar\.
Când `ntre aceste determin\ri exist\ diferen]e mici putem preciza
c\ exist\ o bun\ uniformitate a grosimii seului, aspect deosebit din punct
de vedere comercial. Caracteristicile mai importante ale carcasei, `n
func]ie de starea lor de `ngr\[are apreciat\ pe baza modului de
repartizare a gr\simii sunt redate `n tabelul 28.
Tabelul 28

Repartizarea pe calit\]i `n func]ie de aspectul carcasei


(Catalogul Europa)
Aspectul
Categoria carcasei Caracteristici
Nu prezint\ gr\sime `n interiorul [i exteriorul carcasei. Mu[chii
I Slab\ sunt perfect vizibili.
O pelicul\ sub]ire de gr\sime acoper\ carcasa par]ial; mu[chii
a II-a Cerat\ spetei, jigoului, precum [i cei intercostali de pe partea intern\ a
cavit\]ii toracice sunt vizibili.
Carcasa este acoperit\ aproape `n totalitate de un strat uniform de
gr\sime, f\r\ a fi `ns\ `n exces. Mu[chii intercostali de pe partea
a III-a Acoperit\ intern\ a cavit\]ii toracice sunt vizibili; la oile adulte gr\simea
poate lipsi pe lungul coloanei, iar mu[chii intercostali sunt par]ial
vizibili.
Carcasele sunt acoperite `n totalitate de un strat destul de gros de
seu; `n interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\
a IV-a Gras\ de ciorchine; rinichiul este bine acoperit de gr\sime; la oile adulte
stratul de gr\sime [i depozitul de gr\sime sunt mai evidente.
Carcasele sunt acoperite `n totalitate de un strat gros de seu; `n
a IV-a Foarte interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\ de
gras\ depozite; rinichiul este acoperit de mult\ gr\sime; mu[chii
intercostali sunt infiltra]i cu gr\sime.

- 136 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~mbr\carea `n mase musculare. Aceast\ apreciere const\ `n


evaluarea subiectiv\ a depunerilor de carne pe diferite regiuni corporale.
Depunerile de mase musculare constituie elemente de baz\ care
influen]eaz\ `n mod hot\râtor conforma]ia [i aspectul comercial al
carcasei.
Impresia general\ este dat\ de rezultatele aprecierilor privind
tipicitatea conforma]iei, de gradul de dezvoltare a carcaselor `n
ansamblul lor, precum [i de observa]iile referitoare la gradul de
dezvoltare a regiunilor cu pondere `n produc]ia de carne, a cantit\]ii [i
modului de distribuire a gr\simii dispuse intra [i inter carcas\.
Metoda subiectiv\ de apreciere a calit\]ii carcaselor. Legat
de aprecierea conforma]iei [i calit\]ii carcaselor de ovine, la nivel
mondial, `n prezent exist\ mai multe metode de lucru bazate pe criterii de
analiz\ subiectiv\, `ns\ cea mai utilizat\ este metoda Zorn. Aceast\
metod\ de apreciere a carcaselor este aproximativ complet\, expeditiv\
[i nu depreciaz\ valoarea comercial\ a carcaselor, deoarece nu presupune
modificarea integrit\]ii acesteia. Conform acestei metode, evaluarea
calit\]ii carcasei [i a `nsu[irilor calitative de baz\, se face acordându-se
puncte `n scara 1 - 15, pe baza examin\rii mai multor elemente.
Dezvoltarea regiunilor bogate `n mase musculare de calitate
superioar\: se apreciaz\ `n acest scop regiunea spetei, cotletului [i
jigoului utilizându-se scara de punctaj 1 - 15.
~n cazul aprecierilor efectuate pentru spat\ [i cotlet punctajul se
acord\ ]inându-se cont de urm\toarele elemente:
1- 5 puncte, pentru o dezvoltare necorespunz\toare a musculaturii
din aceste regiuni;
6 - 10 puncte, pentru o dezvoltare satisf\c\toare;
11 - 15 puncte, `n situa]iile `n care aceste regiuni sunt rotunde,
bine dezvoltate [i `mbr\cate `n mu[chi.
Atunci când se analizeaz\ jigoul punctajul se acord\ astfel:
1 - 5 puncte, pentru o dezvoltare insuficient\ a musculaturii din
aceste regiuni;
6 - 10 puncte, `n cazul unei dezvolt\ri satisf\c\toare;
11 - 15 puncte, când este bine dezvoltat, iar masele musculare ce
`mbr\c\ jigoul sunt globuloase [i proeminte.
2. Distribu]ia gr\simii se apreciaz\ sub raportul grosimii [i
distribuirii acesteia pe suprafa]a carcasei, iar punctajul acordat pentru
situa]iile ce pot fi `ntâlnite este de la 1 - 15:

- 137 -
Produc]ia de carne

1 - 5 puncte, dac\ gr\simea este depus\ sub form\ de depozite la


baza cozii, [ale, stern [i scrot.
6 - 10 puncte, `n situa]ia `n care zone mai mari din carcase sunt
acoperite de seu;
11 - 15 puncte, dac\ `ntreaga carcas\ este acoperit\ de un strat
uniform de gr\sime.
Calitatea c\rnii este apreciat\ sub raportul culorii, consisten]ei [i
fibrilajului.
Culoarea c\rnii influen]eaz\ direct calitatea maselor musculare [i
`n raport cu cerin]ele pie]ei acordarea punctajului se face astfel:
1 - 2 puncte, când culoarea c\rnii este ro[ie intens;
3 - 5 puncte, `n situa]ile `n care nuan]a culorii este ro[u degradat;
6 - 8 puncte, când culoarea c\rnii are nuan]e de roz.
Consisten]a c\rnii este apreciat\ prin presare [i `n func]ie de
rezisten]a opus\ se acord\:
1 - 2 puncte, când rezisten]a opus\ este slab\, greu perceptibil\;
3 - 5 puncte, `n situa]iile `n care carnea este semitare, iar
rezisten]a opus\ este perceptibil\;
6 - 8 puncte, când carnea este dens\ [i opune la ap\sare `nc\ de la
primul contact o rezisten]\ u[or perceptibil\.
Fibrilajul se stabile[te `n func]ie de m\rimea sec]iunii fibrelor
musculare [i se apreciaz\ prin trecerea degetelor pe suprafa]\ unei
sec]iuni efecutat\ proasp\t `n masa c\rnii, iar punctajul se acord\ astfel:
1 - 2 puncte, când la trecerea mâinii pe zona de sec]iune a
mu[chiului se percepe o granula]ie mare;
3 - 5 puncte, când la trecerea mâinii pe zona de sec]iune a
mu[chiului se percepe o granula]ie mijlocie;
6 - 8 puncte, când la trecerea mâinii pe zona de sec]iune a
mu[chiului se percepe o granula]ie fin\.
Calitatea seului este apreciat\ dup\ culoare [i consisten]\.
Referitor la consisten]a seului, aceasta se apreciaz\ `n func]ie de
rezisten]a pe care o opune la ap\sare [i dup\ rapiditatea cu care revine la
forma ini]ial\, punctajul acordat fiind dependent de caracteristicile
urm\toare:
1 - 2 puncte, `n situa]ia `n care seul este moale, cedeaz\ u[or la
ap\sare [i nu mai revine la forma avut\ ini]ial;
3 - 5 puncte, când opune o rezisten]\ mic\ la ap\sare;
6 - 8 puncte, când este dur [i cedeaz\ greu la ap\sare [i `[i revine
u[or la form\ ini]ial\;

- 138 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Culoarea seului se apreciaz\ tot `n scara de punctare 1 - 8


utilizând `n acordarea punctelor criteriile urm\toare:
1 - 2 puncte, pentru culoarea brun\ cu nuan]e g\lbui;
3 - 5 puncte, pentru culoarea seului alb - g\lbuie;
6 - 8 puncte dac\ culoarea seului este albicioas\.
Raportul carne/gr\sime urm\re[te determinarea subiectiv\ a
propor]iilor optime `n func]ie de preferin]ele consumatorilor, iar
punctajul se acord\ astfel:
1 - 5 puncte când gr\simea este `n exces;
6 - 10 puncte, pentru cantit\]i moderate de gr\sime;
11 - 15 puncte, când raporturile ce se stabilesc sunt optime.
Prin totalizarea punctajului ob]inut putem trece la stabilirea
ierarhiei calit\]ii carcaselor, iar dup\ caz aprecierea ca atare poate fi
completat\ [i cu date referitoare la miros, arom\, gust [i fr\gezime.
Metode obiective de apreciere a calit\]ii carcaselor. Starea de
`ngr\[are [i calitatea carcasei se apreciaz\ [i prin utilizarea cânt\ririlor
precum [i a unor m\sur\tori specifice. Pe baza rezultatelor ob]inute `n
urma cânt\ririi animalelor `nainte de sacrificare [i a carcaselor rezultate,
se determin\ randamentul la sacrificare. Dup\ tran[area carcasei se
apreciaz\ ponderea regiunilor tran[ate, raportul tisular, precum [i
valoarea calitativ\ a maselor musculare (pe baza analizelor chimice [i
determinarea diametrului fibrelor musculare).
1. Greutatea carcasei este dependent\ de individ, categoria din
care face parte animalul sacrificat, de gradul de `ngr\[are [i serve[te la
stabilirea randamentului la sacrificare.
2. Randamentul la sacrificare reprezint\ unul dintre cei mai
importan]i indici ce caracterizeaz\ produc]ia de carne, indiferent de
specia de animale pentru care se determin\ acest indicator. ~n
conformitate cu legisla]ia `n vigoare, randamentul la sacrificare
constituie principalul factor de `ncadrare a ovinelor `n clase de calitate [i
contribuie la stabilirea valorii comerciale a carcaselor.
Indiferent de scopul investiga]iilor, pentru a se ob]ine rezultate
corecte, se recomand\ ca randamentul la sacrificare s\ fie determinat
dup\ minimum 10 ore de la sacrificarea animalelor. Randamentul la
sacrificare este influen]at de o serie de factori dintre care cei mai
importan]i sunt : rasa, vârsta, sexul, starea de `ngr\[are, sezon de
sacrificare, precum [i cei lega]i de tehnologia de `ngr\[are aplicat\.
Referitor la acest ultim aspect, numero[i autori citeaz\ valori mai
reduse ale randamentului la sacrificare `n cazul `ngr\[\rii tineretului ovin

- 139 -
Produc]ia de carne

pe baza furajelor de volum (Boikovski, S. [i colab., 1979; C\l\toiu, A. [i


colab., 1972; Dinescu, S., 1974; Aithmuhanov, J. [i colab.,1969; Bennef,
G.L., 1990).

Tabelul 29

Randamentul la sacrificare determinat la tineretul ovin aflat `n diferite


stadii de `ngr\[are (dup\: R., Maier [i colab., 1977)
Stdiu de Randamentul la Diferen]a ± %
Rasa `ngr\[are sacrificare (%) randamentului
(kg) rece fa]\ de cald
15 42,9 52,8 3,3
Merinos Transilv\nean 25 43,9 51,4 2,9
30 45,6 52,3 2,3
40 42,9 57,3 1,9
15 43,6 53,5 3,8
}igaie 25 33,1 51,5 3,3
30 43,8 53,4 2,7
40 48,7 55,5 1,6
15 43,4 52,4 3,8
}urcan\ 25 43,8 51,6 3,7
30 44,6 52,1 2,5
40 46,0 52,6 2,0

3. M\sur\torile efectuate pe carcas\ reprezint\ o metodologie


extrem de utilizat\ `n aprecierea conforma]iei [i a gradului de dezvoltare
a acesteia. Valoarea m\sur\torilor executate pe carcas\ indic\ atât
dezvoltatrea ei `n ansamblu cât [i a diferitelor regiuni corporale [i
serve[te la calcularea indicilor specifici.
~n leg\tur\ cu m\sur\torile ce se execut\ pe carcas\ [i num\rul
acestora, precum [i a bazelor anatomice considerate ca puncte de reper,
se poate spune c\ acestea difer\ de la o ]ar\ la alta [i chiar `n cadrul
aceleia[i ]\ri de la un autor la altul. M\sur\torile cele mai frecvent
utilizate `n lucr\rile de cercetare [tiin]ific\ [i care au fost preluate [i `n
lucr\rile din ]ara noastr\ sunt:
- lungimea dorsal\ a carcasei (`ntre articula]ia cervico-toracal\ [i
baza cozii);
- lungimea mic\ a carcasei (de la articula]ia cervico-toracal\ la
baza cozii);
- lungimea intern\ a jigoului (`ntre articula]ia jaretului [i perineu);
- lungimea extern\ a jigoului (`ntre articula]ia jaretului [i
articula]ia dintre a 5-a [i a 6-a vertebr\ lombar\);
- 140 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

- l\rgimea carcasei la jigou (`ntre p\r]ile externe ale articula]iei


coxo-femurale);
- l\rgimea carcasei la torace (`ntre punctele cele mai proeminente
ale coastelor);
- l\rgimea carcasei la umeri (`ntre proeminen]ele articula]iei
coxo-femurale);
- adâncimea toracelui (`ntre punctele exterme ale greb\nului [i
sternului);
- perimetrul toracelui (`napoia spetelor);
- perimetrul mare a jigoului (`n treimea superioar\ prin punctul
fesei [i articula]iei femuro-tibial\).

Fig. 50. M\sur\tori pe carcas\


1. - lungimea mic\ a carcasei; 2. - lungimea jigoului
3. – l\rgimea carcasei la jigou; 4. – l\rgimea toracelui
5. – adâncimea bazinului; 6. – adâncimea toracelui

4. Indicii carcaselor. Pe baza valorilor ob]inute la determinarea


principalelor dimensiuni ale carcaselor se calculeaz\ ,,indicii carcasei”
dintre care cei mai importan]i sunt urm\torii:
Indicele formatului corporal, reflect\ prin valoarea sa armonia
de ansamblu a carcasei.
- 141 -
Produc]ia de carne

L \ rgimea carcasei la jigou


Ifc = x 100
Lungimea mare a carcasei

Indicele formatului jigoului

L \ rgimea carcasei la jigou


Ifj = x 100
Lungimea extern \ la jigou

Indicele de compactitate a carcasei


Perimetru toracic
Ic = x 100
Lungimea mare a carcasei

Indicele uniformit\]ii carcasei


L \ rgimea carcasei la piept
Il = x 100
Lungimea carcasei la jigou
Indicele dezvolt\rii jigoului

Perimetrul jigoului
Ij= x 100
Lungimea intern \ a jigoului

Indicele adâncimii toracice

Adancimea toracec \
It= x 100
Lungimea mare a carcasei

Indicele de propor]ionalitate a jigoului

Perimetrul jigoului
Ipj= x 100
Perimetrul toracic
5. Tran[area carcasei. Valoarea comercial\ a carcasei [i c\rnii din
carcas\ depinde de structura fizic\ [i tisular\ a acesteea [i a regiunilor
tran[ate. ~n acest scop, potrivit tran[\rii de la noi din ]ar\, carcasa se
decupeaz\ `n patru sferturi, iar pentru cercetare este indicat a se lucra
doar pe semicarcas\, astfel `ncât s\ nu fie afectat aspectul comercial al
carcasei `n totalitate.

- 142 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Atunci când se stabile[te compozi]ia carcasei, trebuie s\ se ]in\


seam\ nu numai de ponderea de participare `n greutatea carcasei a unor
p\r]i anatomice decupate, ci [i de structura fizic\ [i tisular\ a acestora.
De asemenea, ar fi bine ca atunci când apreciem gr\simea, s\
determin\m [i cât din aceasta este comestibil\.
Ponderea regiunilor tran[ate din carcas\ poate oferi criterii de
apreciere a calit\]ii. ~n ]ara noastr\ carcasa este decupat\ `n patru piese
`ncadrate la calitatea I [i anume: jigoul (pulpa), antricotul I, antricotul II
([ale) [i spata + pieptul. La calitatea a II-a sunt incluse capul de piept,
mijlocul de piept [i fleica; iar la calitatea a III-a se include gâtul, rasolul
anterior [i rasolul posterior (tabelul 30).
Structura fizic\ a carcasei potrivit sistemului de tran[are este
reprezentat\ de urm\toarele por]iuni decupate: jigou, cotlet I + II (primar
[i secundar), gât + spat\ [i cap de piept + fleica.

Fig. 51 Tran[area carcasei Fig. 52. Tran[area carcasei de


de ovine `n alte ]\ri ovine `n Fran]a
1.– jigoul; 2. – cotletul; 3. – antricotul 1. – jigoul; 2. [eaua; 3. - filetul
4. – gâtul; 5. – pieptul; 6. – membre 4. – p\tratul acoperit; 5. - pieptul
6. p\tratul descoperit; 7. – spata
8. gâtul

~n func]ie de o multitudine de factori dintre care cei mai


importan]i sunt rasa, sexul, vârsta, starea de `ngr\[are [i al]ii, ponderea
diferitelor p\r]i decupate din carcas\ variaz\ `ntre limite destul de largi

- 143 -
Produc]ia de carne

Tabelul 30

Limitele anatomice pentru tran[area carcasei `n România


Regiunea
Calitatea tran[at\ Limite anatomice Baza osoas\
~n partea anterioar\ este delimitat de ultima [i Ultima vertebr\
penultima vertebr\ lombar\ pân\ la cuta lombar\, vertebrele
Jigou articula]iei femuro-tibial\. sacrale, coccigiene,
~n partea inferioar\ sec]iunea trece de-a oasele bazinului,
curmezi[ul gambei aproximativ la jum\tatea femurul [i jum\tatea
tibiei, pân\ la jaret superioar\ a tibiei.
Anterior, `ntre ultima [i penultima vertebr\ Ultima vertebr\
toracic\, iar posterior de limita anterioar\ a toracic\, primele 5
I Antricot II jigoului. ~n partea lateral\, sec]iunea trece vertebre lombare [i
([ale) printr-o linie trasat\ pe articula]ia femuro- ultima coast\ f\r\
tibial\ [i treimea inferioar\ a ultimei coaste. treimea inferioar\.
Anterior sec]iunea trece la nivelul vertebrelor
toracale 5 - 6 [i coastelor corespondente. Vertebrele toracice 6 -
Antricot I Posterior, este delimitat de antricotul II. 12, inclusiv coastele
Lateral sec]iunea se prelunge[te prin zona corespondente `ns\ f\r\
cubito-radial\ `n treimea inferioar\ a ultimei treimea inferioar\.
coaste.
Ultimile vertebre
~n partea anterioar\ sec]iunea trece printre cervicale, primele 5
Spata cu vertebrele cervicale 5 [i 6, iar inferior, toracale cu tot cu
torace. sec]iunea delimiteaz\ mijlocul de piept pân\ coastele corespondente,
`n partea articula]iei humero-radial\. `ns\ f\r\ partea
terminal\, omoplatul [i
humerusul.
Cuprinde treimea inferioar\ a coastelor [i Treimea inferioar\ a
Cap de osul sternului, iar sec]iunea superioar\ `l primelor 5 coaste [i
piept delimiteaz\ de spata cu torace. corespunz\tor osul
sternal.
Este delimitat `n partea anterioar\ de
prelungirea sec]iunii `ntre coastele 5 [i 6, iar
posterior de spa]iul dintre ultima [i penultima Treimea inferioar\ a
a II-a Mijloc de coast\. ~n partea superioar\ sec]iunea se coastelor de la a 6-a la
piept practic\ la nivelul treimei inferioare a ultima inclusiv.
coastelor, axat\ pe linia ce une[te treimea
inferioar\ a ultimei coaste cu articula]ia
humero-radial\.
Anterior este delimitat\ de mijlocul de piept, iar Treimea inferioar\ a
Fleica posterior de pulp\ [i superior de antricotul II. ultimei coaste.
~ntre articula]iile occipito-atloidiene [i Primele 5 vertebre
Gâtul vertebrele cervicale 5 [i 6. cervicale.
Sec]ionarea superioar\ se practic\ la nivelul
a III-a Rasolul articula]iei humero-radial\, iar inferior la Osul radial [i ulnar
din fa]\ articula]ia radio-carpian\.
Sec]ionarea superioar\ de-a curmezi[ul Jum\tatea inferioar\ a
Rasolul gambei, pe linia trecerii tendonului lui tibiei cu partea
din spate Achile. corespunz\toare a
fibulei.

- 144 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Structura tisular\ este dat\ de raporturile ce se stabilesc `ntre


carne, oase [i gr\sime. Cu cât masele musculare contribuie cu o pondere
mai mare `n greutatea carcasei sau a regiunii tran[ate, cu atât valoarea
comercial\ a carcasei este mai ridicat\.

4.1.7. FACTORII CARE CONDI}IONEAZ|


PRODUC}IA DE CARNE LA OVINE
Produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne este influen]at\ de o
serie de factori de natur\ diferit\. Din totalitatea acestora, `n
condi]ionarea produc]iei de carne un rol deosebit `l joac\ urm\torii
factori: rasa, individualitatea, sexul, tipul de f\tare, vârsta, starea de
s\n\tate, condi]iile de mediu extern, alimenta]ia [i tehnologia de cre[tere
aplicat\. ~n func]ie de natura lor, ace[ti factori pot fi grupa]i astfel:
genetici, de mediu intern [i de mediu extern.
Factorii genetici condi]ioneaz\ adesea ob]inerea unor cantit\]i
sporite de carne.
Rasa `[i exercit\ influen]a prin gradul s\u specific de precocitate,
determinând viteze de cre[tere diferen]iate la tineretul ovin. Astfel, la
rasele precoce specializate pentru produc]ia de carne [i de format mai
mare (~le de France, Texel, Lincoln, Suffolk, Berrichon du Cher), mieii
au o vitez\ de cre[tere superioar\ `n raport cu cei apar]inând altor rase. ~n
cazul raselor neameliorate, precum [i a celor tardive, parametrii
`nregistra]i sunt inferiori celor specifici raselor specializate. Mai mult de
cât atât, `n cazul raselor caracterizate printr-un grad ridicat de rusticitate
se manifest\ o tendin]a accentuat\ de depunere `n carcas\ a unor cantit\]i
mai mari de gr\sime [i oase `n detrimentul por]iunilor comerciale
valoroase, detrminând astfel ob]inerea unor carcase inferioare calitativ.
Ca metod\ eficient\ de ameliorare rapid\ a acestor neajunsuri [i
`n special de `mbun\t\]ire a vitezei de cre[tere pot fi utilizate `ncruci[\ri
`ntre rase diferen]iate genetic [i valorificarea din plin a efectului
heterozis. Reu[ita `n aceast\ ac]iune depinde foarte mult de abilitatea
cresc\torului `n c\utarea [i alegerea combina]iilor cele mai reu[ite. Legat
de aceste aspecte, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n ]ara noastr\, pân\ `n
prezent, punerea `n eviden]\ a efectului heterozisului [i folosirea acestuia
`n scopul cre[terii produc]iei de carne s-a reu[it `n pu]ine cazuri.
Individualitatea. Indiferent de gradul de ameliorare, `n cadrul
fiec\rei rase pot fi identifica]i o serie de indivizi ce prezint\ aptudini
superioare pentru produc]ia de carne comparativ cu congenerii lor. Prin
- 145 -
Produc]ia de carne

identificarea acestor plus variante pot fi constituite nuclee care, ulterior


pot servi la ob]inerea unei descenden]e cu o precocitate pronun]at\ [i cu
aptitudini mai dezvoltate pentru produc]ia de carne.
Sexul [i tipul de f\tare. Comparativ cu femelele [i produ[ii
ob]inu]i din f\t\ri multipare, masculii [i mieii proveni]i din f\t\ri unipare
au de regul\ o vitez\ de cre[tere mai mare [i o capacitate de `ngr\[are
superioar\.
Factorii de mediu intern sunt implica]i direct `n evolu]ia
ulterioar\ a indivizilor, condi]ionând totodat\ cantitatea [i calitatea
produc]iei de carne ob]inut\.
Vârsta. Acest factor influen]eaz\ poten]ialul de cre[tere [i
`ngr\[are a diverselor categorii de ovine. De asemenea, de acest factor se
leag\ [i capacitatea de conversie a hranei, categoria comercial\ de
carcas\ rezultat\, structura fizic\ [i tisular\ a carcaselor. ~n cazul
`ngr\[\rii tineretului ovin toate aceste aspecte sunt superioare comparativ
cu alte categorii de ovine.
Starea de s\n\tate [i fiziologic\ condi]ioneaz\ `n mod direct
calitatea carcaselor. ~n cazul animalelor s\n\toase se `nregistreaz\ un
ritm normal de cre[tere [i `ngr\[are, iar carnea din carcas\ prezint\
`nsu[iri organoleptice superioare.
Factorii de mediu extern condi]ioneaz\ ob]inerea unor produc]ii
superioare de carne.
Vegeta]ia, solul [i clima. Zonele cu un climat oceanic `n care
vegeta]ia este abundent\ ofer\ condi]ii optime pentru cre[terea [i
exploatarea raselor specializate pentru produc]ia de carne.
Nivelul de alimenta]ie [i tehnologia aplicat\. ~n cazul administr\rii
unor ra]ii cu o structur\ adecvat\ pentru fiecare categorie de ovine [i
etap\ tehnologic\, rezultatele ob]inute sunt apropiate de poten]ialul
bilologic al acestei specii. De asemenea, `n cazul `ngr\[\rii categoriilor
tinere, rezultatele ob]inute sunt superioare atunci când se opteaz\ pentru
o tehnologe de `ngr\[are fie intensiv\ fie semiintensiv\.
~ncruci[\rile industriale au de obicei scopuri multiple care, `n
esen]\ urm\resc rezolvarea unor cerin]e economice imediate, precum [i
ameliorarea `nsu[irilor necorespunz\toare la unele rase [i nu `n ultimul
rând pentru formarea de noi rase. Datorit\ avantajelor ce se ob]in prin
practicarea `ncruci[\rilor, acestea se aplic\ pe larg `n cre[terea ovinelor
atât la noi cât [i `n alte ]\ri. Dup\ scopul urm\rit, se deosebesc
`ncruci[\ri industriale simple, duble, trirasiale [i chiar cvadruple.

- 146 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2. PRODUC}IA DE LÂN|


4.2.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE LÂN|
Produc]iile piloase recoltate de la diverse specii de animale,
`mpreun\ cu fibrele de origine vegetal\ [i artificial\ reprezint\
importante materii prime pentru industria textil\. ~n func]ie de natura lor,
fibrele utilizate `n industria textil\ sunt clasificate astfel: fibre animale
(lâna [i p\rul); vegetale (bumbac, in, cânep\, etc.); artificiale: animale
(lanitanul), minerale (fibra de sticl\) [i sintetice (nylon, relon, terilin\,
etc.).
Poart\ denumirea de lân\, totalitatea fibrelor cu propriet\]i textile
recoltate de la ovine, alpaca, c\mile, capre de Angora, iepuri de Angora,
lame, etc. ~ns\, `n mod obi[nuit termenul de lân\ este utilizat numai `n
denumirea `nveli[ului pilos al ovinelor, acesta având ponderea cea mai
mare din totalul fibrelor textile de origine animal\ [i reprezint\ un
important articol de comer] interna]ional. Nu se `ncadreaz\ `n sfera
denumirii de lân\ fibrele de p\r situate pe extremit\]ile corporale (de pe
cap [i membre), precum [i cele lipsite de propriet\]i textile aflate `n masa
lânii.
Lâna, prin propriet\]ile textile valoroase, unice prin natura [i
complexitatea lor, reprezint\ o materie prim\ deosebit de important\
pentru industria prelucr\toare. ~n urma prelucr\rii industriale a lânii albe
se ob]in ]es\turi cu o colora]ie divers\ [i cu `nsu[iri deosebite din punct
de vedere igienic [i tehnic deoarece, aceast\ materie prim\ prezint\
propriet\]i termoizolante, capacitate mare de absorb]ie a apei, capacitate
sc\zut\ de absorb]ie a umezelii, rezisten]\ la ac]iunea agen]ilor chimici [i
fizici, rezisten]\ la torsiune [i trac]iune, etc. Aceste `nsu[iri igienice,
tehnologice [i economice deosebit de valoroase, au la baz\ complexitatea
structurii histologice [i compozi]ia chimice proprie fibrelor de lân\. Ca
urmare a acestor propriet\]i, ]es\turile din lân\ [i din lân\ `n amestec cu
alte fibre, sunt utilizate `n confec]ionarea obiectelor de `mbr\c\minte,
precum [i a materialelor cu diferite destina]ii tehnice (capitonare, curele

- 147 -
Produc]ia de lân\

de transmisie, ]es\turi decorative) sau a unor articole cu diverse destina]ii


cum ar fi basmalele, covoarele, cergile, etc.
}es\turile din lân\ pur\ sau din lân\ `n amestec cu alte fibre sunt
extrem de apreciate pe pia]\ deoarece sunt u[oare, c\lduroase [i `[i
p\streaz\ timp `ndelungat culoarea. De asemenea, articolele
confec]ionate din lân\ nu re]in razele ultraviolete, iar datorit\ structurii
poroase permit o bun\ aerisire a corpului, absorb umezeala de
transpira]ie [i faciliteaz\ evacuarea apei absorbite.
}es\turile din lân\ piept\nat\ au suprafa]a neted\ [i un desen
pronun]at al urzelii [i b\t\turii. Greutatea acestora este mic\, rezisten]a la
rupere mare, se cur\]\ u[or, sunt ne[ifonabile [i au o durat\ mare de
folosire. Dup\ destina]ia lor, ]es\turile din lân\ se `mpart `n: ]es\turi
pentru rochii, crep, jacard, pentru costume (covercot, vopsite uni sau cu
fire colorate intercalate), pentru pantaloni, paltoane, pardesiuri
(gabardina) [i ]es\turi speciale.
}es\turile de lân\ cardat\ au aspect p\ros, sunt mai grele [i au o
greutate mai mare. Din aceast\ categorie fac parte [evioturile,
postavurile, stofa de paltoane, raglane, imita]iile de blan\, p\turi [i
produse tehnice.

4.2.2. PRODUC}IA DE LÂN| LA


NIVEL MONDIAL
Concomitent cu dezvoltarea industriei textile, produc]ia total\ de
lân\ sp\lat\, la nivel mondial a `nregistrat `n deceniul [apte al acestui
secol o cre[tere de peste 50 % fa]\ de anul 1950 dup\ care, a r\mas
aproximativ constant\.
Legat de aceast\ cre[tere semnificativ\ a produc]iei mondiale de
lân\, trebuie f\cut\ precizarea c\ a fost posibil\ `n condi]iile sporirii
efectivelor de oi [i `ndeosebi a celor apar]inând raselor specializate
pentru produc]ia de lân\ fin\ [i semifin\ [i mai pu]in pe baza cre[terii
cantit\]ii de lân\ medie pe individ.
Atât `n trecut cât [i `n prezent cantit\]ile cele mai mari de lân\
tranzac]ionate pe principalele pie]e mondiale provin din ]\rile din zona
Oceaniei, dup\ care urmeaz\ cele din Asia, America de Sud, Europa,
Africa, America de Nord [i Central\ (tabelul 31).

- 148 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 31

Produc]ia mondial\ de lân\ (Sursa: ISTAT / ISMEA, 1997)


Produc]ia total\ de lân\
Specificare mii tone %
Produc]ia mondial\ 2516 100
Africa 171,0 6,8
America de Nord [i Central\ 50,3 2,0
America de Sud 264,2 10,5
Europa 239,0 9,5
Oceania 1151,0 45,7
Asia 400,2 15,9
CSI 240,3 9,6
La nivel mondial produc]ia de lân\ a sc\zut de la 3065 mii t `n
1990 la 2516 mii t `n 1995. ~n acest context, se poate constata c\ `n
aproape toate ]\rile analizate produc]iile totale de lân\ au sc\zut cu cca.
10 - 35 % [i doar `n China `n perioada respectiv\ s-a `nregistrat o cre[tere
de 8,33 % (tabelul 32).

Tabelul 32

Produc]ia de lân\ brut\ `n principalele ]\ri (Sursa: ASR, 1997)


Pe
Total (mii t) locuitor
}ara 1990 1995 1994
Produc]ia mondial\ 3065 2516 -
Africa de Sud 97 66 1,9
Argentina 148 92 2,7
Australia 842 700 41,2
Bulgaria 28 7 1,2
China 240 260 0,2
Grecia 10 10 1,0
Irlanda 17 1,3 6,2
Mongolia 20 18 7,6
Noua Zeeland\ 309 205 79,7
România 38 24 1,2
Rusia 227 124 1,2
Spania 30 29 0,8
Turcia 45 37 0,7
SUA 40 37 0,7

- 149 -
Produc]ia de lân\

Referitor la produc]iile na]ionale de lân\ ob]inute `n principalele


]\ri cresc\toare de ovine [i la cantitatea medie pe locuitor, din datele
prezentate se poate constata c\ valorile cele mai mari sunt realizate de
Australia [i Noua Zeeland\. Aceste dou\ ]\ri au ob]inut `n 1995 o
cantitate total\ de lân\ brut\ de 700 mii t [i respectiv 205 mii t, revenind
peste 40 kg pe locuitor `n Australia [i aproximativ 80 kg `n Noua
Zeeland\.
~n celelalte state, cantit\]i mari de lân\ pe locuitor sunt realizate
`n Uruguay (24,6 kg), medii `n Irlanda [i Mongolia [i reduse (sub 1,5 kg)
`n majoritatea statelor. ~n cazul ]\rii noastre, produc]ia na]ional\ de lân\
a sc\zut de la 38 mii t `n 1990 la 24 mii t `n 1995, revenind 1,1 kg pe
locuitor.
Privitor la structura produc]iei de lân\ se estimeaz\ c\ la nivel
mondial cca. 38 % este lân\ fin\ de tip Merinos; 35 % lân\ semifin\ [i de
tip crossbreed [i 25 % lân\ grosier\. Cantitatea medie de lân\/individ la
nivel mondial este variabil\ de la continent la continent fiind cuprins\
`ntre 1,5 [i 4,0 kg influen]at\ `ns\ de structura de ras\ [i de
productivitatea acestora.

4.2.2.1. PIA}A MONDIAL| A LÂNII

Principalele ]\ri care furnizeaz\ pie]elor interna]ionale cantit\]ile


cele mai mari de lân\ sunt Australia, Noua Zeeland\, Argentina, Uruguay
[i Africa de Sud. Sistemele adoptate `n vânzarea lânii sunt foarte diferite,
predominând `ns\ cel al licita]iilor. ~n cazul vânz\rilor de lân\ este utilizat\
ca unitate de m\sur\ cantitativ\ balotul (masa unui balot este de 140 kg `n
cazul lânii nesp\late [i de 100 kg `n cazul celei sp\late).
Pia]a europen\. Pe continentul european `nc\ din secolul trecut s-au
conturat unele pie]e care au devenit ulterior tradi]ionale `n comer]ul cu lân\.
Londra reprezint\ un loc important `n care se tranzac]ioneaz\ lâna
provenit\ din diverse ]\ri, iar cot\rile de pe aceast\ pia]\ sunt urm\rite cu
aten]ie de comercian]ii [i industria[ii din aproape toate ]\rile lumii. De
regul\, pe acest\ pia]\ este tranzac]ionat\ lâna provenit\ din Australia,
Noua Zeeland\, Africa de Sud, Argentina, Chile, Peru [i Uruguay.
Primele vânz\ri de lân\ pe pia]a londonez\ dateaz\ `nc\ din 1821,
iar strig\rile de licita]ii se derulau la lumina lumân\rilor, `n ,,Garraway’s
coffe Hause Change-Alley, Cornhill”, `ns\ din anul 1871 au `nceput s\ se

- 150 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

desf\[oare la Bursa Lânii (Wool Exchange). Licita]iile aveau loc de [ase


ori `ntr-un an [i durau de fiecare dat\ maximum 15 zile (`n medie se
vindeau zilnic 750 - 800 balo]i). Vânz\rile se derulau sub patronajul
direct al companiilor specializate sau al b\ncilor.
~n prezent, prin dezvoltarea sistemului informa]ional a devenit o
practic\ curent\ deplasarea la `nceput a lânii pe pie]ele utilizatorilor sub
form\ de e[antioane, iar dac\ din punct de vedere calitativ aceasta
satisface cerin]ele beneficiarului, p\r]ile implicate negociaz\ pre]ul de
tranzac]ionare. Cu toate acestea exist\ [i `n prezent pie]e `n care sistemul
licita]iilor nu a fost total abandonat.
Liverpool. Pia]a acestui ora[ care, este totodat\ [i un mare port,
poart\ denumirea de ,,Miscellaneous Wool Sales” [i este renumit\ pentru
vânzarea lânii provenit\ din Irlanda, Noua Zeeland\, Argentina [i Africa
de Nord. De asemenea, pe aceast\ pia]\ sunt tranzac]ionate [i p\turile de
ca[mir, mohair, alpacá [i cele din p\r de c\mil\, iac, etc. Tranzac]ionarea
lânii se face `n [ase serii anuale [i urmeaz\ modelul londonez.
Amsterdam. Datorit\ pozi]ii sale geografice [i interesului ]\rilor
din zon\, aici sunt tranzac]ionate anual cantit\]i apreciabile de lân\.
Anvers. Este recunoscut ca pia]\ principal\ de comercializare a
lânii, `ns\ `n prezent tranzac]iile se bazeaz\ pe pia]a á terme, care
presupune aprecierea e[antioanelor [i cump\rarea m\rfii aflat\ la
produc\tor, `ncheindu-se totodat\ forme ce garanteaz\ tranzac]ia.
Marseille. Reprezint\ principala pia]\ european\ `n care este
tranzac]ionat\ lâna produs\ `n Africa de Nord [i Turcia.
Mazamet. Este recunscut ca un centru `n care se comercializeaz\
lâna de la t\b\c\rii, denumit\ `n mod curent lân\ t\b\c\reasc\ sau lân\
Mazamet. Tranzac]ionarea se face pe baza studierii e[antioanelor [i
tratativelor directe.
Bremen. Este principala pia]\ din Germania `n care se
comercializeaz\ lân\. Cantit\]ile tranzac]ionate provin `n cea mai mare
parte din Australia [i America de Sud.
Hamburg. Pia]a acestui ora[ este mai mic\, `ns\ a devenit
recunoscut\ pentru tranzac]ionarea lânii de covoare.
Tourcoing este un or\[el situat `n nordul Fran]ei `n care lâna este
comercializat\ pe toat\ durata anului `n stagiuni publice [i `n magazine
speciale.
Alte pie]e mondiale. ~n Australia, datorit\ interesului manifestat
de comercian]ii europeni, americani [i asiatici, pia]a lânii a `nceput s\ se

- 151 -
Produc]ia de lân\

dezvolte `nc\ din anul 1866. Ini]ial organizarea licita]iilor urma modelul
londonez, `ns\ erau efectuate [i supravegheate de o comisie a
cresc\torilor de oi [i mai târziu de brokeri. Principala perioad\ `n care
sunt tranzac]ionate cantit\]ile cele mai mari de lân\, este cuprins\ `n
intervalul calendaristic octombrie - martie.
~n prezent, catalogul `n care sunt `nscrise datele referitoare la
`nsu[irile calitative ale lânii care urmeaz\ a fi tranzac]ionat\ apare cu
cca. [ase luni `naintea stagiunii, iar `n func]ie de cantitate, lâna este
clasificat\ astfel: loturi mari (biglots), loturi mijlocii (averages), sp\lat\
(scourdes) [i inferioare (stars).
Sydney. Datorit\ pozi]iei sale geografice [i faptului c\ `n ]ara sunt
crescute efective numeroase de ovine, `n Australia s-a organizat o pia]\ a
lânii la Sydney care, actualmente este cea mai mare din lume. Pe aceast\
pia]\ este comercializat\ `ndeosebi lâna fin\ de Merinos.
Adelaide, Melbourne [i Brisbane sunt pie]e `n care este
tranzac]ionat\ lân\ de Merinos [i cea provenit\ de la meti[ii crescu]i `n
Australia.
Wellington reprezint\ principala pia]\ din Noua Zeeland\. Aici
este comercializat\ lâna crossbreed provenit\ de la Corriedale, lâna fin\
de Merinos [i alte categorii de lân\.
Cape Town [i Port Elisabeth sunt principalele ora[e `n care este
comercializat\ lâna din Africa de Sud [i ]\rile situate `n zona respectiv\.
Bouenos Aires [i Bahia Blanca sunt principalele pie]e de
comercializare a lânii argentiniene. ~n mare parte, lâna comercializat\
provine de la Merinos dar [i de la meti[i.
Montevideo. Pe aceast\ pia]\ este comercializat\ lâna din
Uruguay, Chile [i Peru. ~n acest sens, lâna este cump\rat\ de la
produc\tori de diver[i intermediari denumi]i copiadores [i apoi vândut\
`n sesiunile `n care au loc vânz\ri.

4.2.3. PRODUC}IA DE LÂN| ~N }ARA NOASTR|


Exploatarea oilor pentru produc]ia de lân\ `n paralel cu cea de
lapte [i carne reprezint\ o `ndeletnicire str\veche a poporului român.
Secole de-a rândul popula]ia [i-a confec]ionat din lân\ diverse articole de
`mbr\c\minte, de podoab\ [i de uz gospod\resc.

- 152 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Trebuie f\cut\ precizarea c\ pân\ c\tre sfâr[itul secolului al


XVII-lea a predominat lâna grosier\ [i `n mic\ m\sur\ cea semifin\.
Apoi, odat\ cu dezvoltarea [i perfec]ionarea industriei textile `n ]ara
noastr\, au sporit cerin]ele fa]\ de materia prim\ de calitate [i `n special
de lân\ fin\ de tip Merinos. Astfel, `n condi]iile nou create dup\ anul
1955, s-a desf\[urat o ac]iune ampl\ de sporire numeric\ [i extindere a
ariei de cre[tere a oilor cu lân\ fin\ [i semifin\.
~n urma acestor ac]iuni sus]inute s-a ob]inut o cre[tere
semnificativ\ a produc]iei cantitative de lân\, iar sub aspect calitativ a
ap\rut o gam\ divers\ de sorturi de lân\. Apoi, an de an produc]ia de
lân\ a r\mas fie constant\ fie a `nregistrat o anumit\ cre[tere, `ns\ dup\
anul 1990 odat\ cu trecerea la economia de pia]\ [i schimb\rile survenite
`n agricultur\ prin apari]ia altor forme de proprietate, produc]ia de lân\ a
`nregistrat sc\deri notabile, ajungându-se de la 28020 t `n anul 1992 la
21359 t `n anul 1995 (tabelul 33). Astfel, din datele prezentate se poate
constata c\ `ncepând cu anul 1992 cca. 50 % din produc]ia na]ional\ de
lân\ este produs\ de sectorul privat.
Tabelul 33

Produc]ia de lân\ la nivel na]ional (Sursa: ASR. 1997)


1992 1993 1994 1995
din care: din care: din care: din
Specificare sector Total sector Total sector care:
Total privat privat privat
Total sector
privat
Lân\ total (t) 28020 22528 26011 21573 25141 21737 24323 21359
din care: fin\
+ semifin\ 13563 9454 13317 9310 12367 9524 11818 10363
Produc]ia
medie/individ 2,51 2,37 2,39 2,29 2,44 2,37 2,49 2,41

De asemenea, din datele prezentate se mai poate constata aportul


deosebit adus de sectorul privat care, atât `n anul 1995 cât [i `n anii
anteriori a furnizat cca. 50 % din produc]ia na]ional\ de lân\ fin\ [i
semifin\. Produc]ia medie de lân\ ob]inut\ `n urma tunsului ovinelor din
sectorul privat dep\[e[te 2 kg fiind din acest punct de vedere foarte
aproape de produc]ia medie na]ional\.

- 153 -
Produc]ia de lân\

4.2.4. PIELEA {I ROLUL S|U ~N


PRODUCEREA LÂNII
Pielea constituie `nveli[ul primar ce apare `nc\ din stadiile
timpurii ale dezvolt\rii organismului animal [i, pe lâng\ multiplele
`nsu[iri fiziologice aceasta `ndepline[te [i func]ia specific\ de organ
produc\tor al lânii. ~n acest sens, cunoa[terea structurii [i `nsu[irilor pielii
este necesar\ deoarece, `ntre produc]ia de lân\ [i structura histologic\,
chimic\ [i `nsu[irile fizice ale pielii exist\ o strâns\ rela]ie de ordin
fiziologic condi]ionat\ de diver[i factori cum ar fi: rasa, sexul, regiunea
corporal\, vârsta, nivelul de hr\nire, nivelul de selec]ie, direc]ia de
specializare [i condi]iile de `ntre]inere.
De asemenea, cunoa[terea structurii [i `nsu[irilor pielii este util\
deoarece, permite aprecierea animalului sub aspectul constitu]iei,
s\n\t\]ii [i `nsu[irilor sale economice. Apoi, la oaie, pielea ca atare
reprezint\ organul de formare a `nveli[ului pilos [i implicit a buclajului la
mieii apar]inând raselor exploatate pentru pielicele, având astfel o
influen]\ direct\ asupra cantit\]ii [i calit\]ii lânii [i buclajului. Din acest
punct de vedere cunoa[terea propriet\]ilor pielii devine [i mai evident\.
Pielea ovinelor, la fel ca [i la celelalte ierbivore, se compune din
trei p\r]i fundamentale deosebite prin gradul de dezvoltare, structura
histologic\, compozi]ia chimic\ [i scopuri fiziologice. Cele trei straturi
sunt urm\toarele: epiderma, derma [i hipoderma.
Epiderma reprezint\ 1 - 2 % din grosimea pielii [i este de fapt un
epiteliu stratificat, format `n exclusivitate din celule. Este lipsit\ de vase
sangvine [i se sprijin\ pe derm\ de care, este desp\r]it\ de o membran\
bazal\.
Din punct de vedere histologic, epiderma poate fi subdivizat\ `n
dou\ straturi distincte. Primul strat este plasat mai profund [i este numit
corp mucos, constituit din celule al c\ror nucleu se poate colora intens,
reprezentând partea cea mai groas\. Al doilea strat este superficial, mai
sub]ire, transparent [i uscat, format din celule cu aspect solzos, lipsite de
nucleu, denumit stratul cornos. ~ntre cele dou\ straturi nu exist\ o
demarca]ie net\.
Stratul mucos al epidermei se poate subdiviza dinspre derm spre
exterior, astfel: staratul bazal, startul granulos [i stratul cornos.

- 154 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Startul bazal, generator sau


germinativ. Este cel mai profund
strat al epidermei fiind `n strâns\
leg\tur\ cu derma. Acest strat este
alc\tuit din celule cilindrice dispuse
una lâng\ alta, cu nuclee ovale sau
rotunde [i cu citoplasma gelatinoas\
plin\ de granula]ii pigmentate.
Deoarece celulele stratului bazal se
p\streaz\ `ntr-o oarecare m\sur\ [i
`n straturile superioare ale epidermei
[i pentru c\ celulele stratului cornos
nu prezint\ pigmen]i, aceasta
`nseamn\ c\ pe m\sur\ ce procesul
de keratinizare avanseaz\, `n
epiderm\ se produce o degradare a
Fig. 53. Reprezentarea schematic\ pigmen]ilor.
a structurii histologice a epidermei Celulele startului bazal contribuie
1.- membrana hialin\; 2. - stratul bazal;
3. - stratul spinos; 4. - stratul granulos; `n timpul vie]ii intrauterine la geneza
5. - stratul cornos; 6. - stratul exfoliator `nveli[ului pilos, iar `n timpul vie]ii
extrauterine la regenerarea dermic\ a celorlalte straturi. Acest proces este
posibil deoarece straturile epidermei situate deasupra celui bazal se
formeaz\ prin transformarea celulelor din stratul germinativ.
Stratul granulos este format din 1 - 5 rânduri de celule late,
`mb\trânite, poligonale. Au nucleu bazal [i un con]inut ridicat de azot [i
mai redus de sulf [i ap\. Materia albuminoas\ din protoplasma celular\
(cheratohialina) se transform\ treptat `n cheratin\, iar maturizarea
deplin\ este atins\ `n stratul cornos.
Stratul cornos este dispus la exterior [i este alc\tuit din mai multe
rânduri de celule turtite, translucide, iar la exterior se afl\ stratul
exfoliator de celule cornoase superficiale ale epidermei care, reprezint\
ultimul stadiu de keratinizare a celulelor epidermice.
Derma este o membran\ conjunctiv\ dens\ a c\rei grosime
variaz\ `ntre 75 - 85 % din cea total\ a pielii, fiind limitat\ de epiderm\
la partea superioar\ [i desp\r]it\ de aceasta prin intermediul membranei
bazale numit\ [i membrana vitroas\ sau hiolin\, iar la partea inferioar\
este limitat\ de hipoderm\.

- 155 -
Produc]ia de lân\

Derma este constituit\ din dou\ straturi distincte denumite strat


papilar [i starat reticular.
Stratul papilar este por]iunea din derm\ ce cuprinde o suprafa]\
mai mare `ncepând cu membrana hiolin\, pân\ `n zona `n care se termin\
r\d\cina fibrelor de lân\. Este format din ]esut conjunctiv puternic
vascularizat, termina]ii nervoase, vase sangvine [i limfatice. Aspectul
stratului papilar este influen]at de desimea [i m\rimea foliculilor pilo[i [i
al glandelor sudoripare.
Stratul reticular este format din fascicole groase de fibre
conjunctive orientate paralel unele cu altele [i perpendicular pe suprafa]a
epidermei, `ntret\iate de numeroase vase sangvine [i limfatice. De
regul\, fibrele elastice formeaz\ o re]ea periferic\ cu rol de ,,sus]inere”
ce face leg\tura `ntre derm\ [i hipoderm\.
Hipoderma reprezint\ 10 - 29 % din grosimea pielii, este un strat
de tranzi]ie, motiv pentru care nu are o structur\ unitar\, imprimând
pielii u[urin]\ `n deta[are pe durata procesul de jupuire. Este format\ din
]esut conjunctiv a[ezat neregulat, adipos, vase sangvine [i limfatice, fibre
elastice. Hipoderma asigur\ mobilitatea pielii pe corpul animalelor.

4.2.4.1. COMPOZI}IA CHIMIC| A PIELII

Componentele principale ale pielii sunt: apa, substan]ele proteice,


substan]ele minerale [i substan]ele grase (fig. 54 ).
Con]inutul de ap\ din pielea crud\ variaz\ `ntre 60 [i 75 %,
fiind influen]at de ras\, individ, sex, vârst\ [i regiune corporal\. Derma
con]ine cantitatea cea mai mare de ap\ din piele, `n timp ce epiderma [i
mai ales stratul cornos au un con]inut hidric redus.
Substan]ele minerale se g\sesc `n propor]ii reduse iar din punct de
vedere cantitativ variaz\ `n func]ie de sex [i vârst\ (0,35 - 0,50 %).
Cea mai mare parte din substan]ele minerale o reprezint\ clorura
de sodiu. De asemenea, pielea mai con]ine fosfa]i, carbona]i, sulfa]i,
cloruri [i cationi (natriu, potasiu, magneziu, calciu, fier [i aluminiu).

- 156 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Pielea animal\

Ap\ Substan]e proteice Substan]e grase Substan]e


(65 %) (32 %) (2 %) minerale
(0,5 %)

Proteine globulare
- albumine Proteine fibroase Gr\simi
- globuline - colagen neutre
- glicoproteide - elastin\ - ceruri
- cromoproteide - keratine - sterine
- fosfoproteide - fosfatide

Fig. 54 Compozi]ia chimic\ a pielii la animale

Substan]ele grase (lipidele) sunt r\spândite `n stratul cornos al


epidermei, `n glandele sebacee, `n stratul papilar [i reticular al dermei,
precum [i `n celulele adipoase ale stratului subcutanat. Con]inutul de
lipide din stratul cornos al epidermei este reprezentat de acidul oleic [i de
esterul acestuia cu colesterina.
~n glandele sebacee lipidele sunt reprezentate de esterii acizilor
gra[i cu alcoolii cetilic, octodeciclic, eicozilic, cerilic [i mici cantit\]i de
colesterin\. Substan]ele grase de la nivelul dermei [i hipodermei sunt
alc\tuite aproape `n totalitate din gliceride, fosfatide [i acizi gra[i liberi.

4.2.4.2. ~NSU{IRILE FIZICE ALE PIELII


~n totalitatea sa pielea acoper\ corpul animalului fiind `n unele
regiuni mai sub]ire (abdomen [i partea intern\ a coapselor), iar `n altele
mai groas\ (spinare [i crup\). Referitor la ata[area pielii de corp, aceasta
ader\ puternic pe cap [i extremit\]i [i este mai pu]in aderent\ pe gât [i
trunchi.
Cele mai importante `nsu[iri fizice ale pielii sunt: suprafa]a,
grosimea, densitatea, greutatea [i elasticitatea.
Suprafa]a pielii este determinat\ de dezvoltarea corporal\
precum [i de m\rimea [i num\rul pliurilor cutanate [i exercit\ o influen]\
pozitiv\ atât asupra cantit\]ii [i calit\]ii lânii cât [i asupra m\rimii
pielicelelor [i bl\nurilor.

- 157 -
Produc]ia de lân\

Grosimea difer\ `n func]ie de ras\, individ, vârst\, grad de


precocitate, regiune corporal\, condi]ii de `ntre]inere [i stare de s\n\tate.
~n acest sens, pielea este mai groas\ la rasele cu lân\ semigrosier\ [i
mixt\ [i mai sub]ire `ns\ mai dens\ [i mai elastic\ la oile cu lân\ fin\. La
nivelul corpului animalului pielea are o grosime cuprins\ `ntre 1,5 [i 3
mm, fiind `ns\ mai groas\ pe linia superioar\, apoi se reduce pe m\sur\
ce avans\m spre abdomen [i partea intern\ a coapselor.
Pielea oilor crescute `n zone cu un climat mai aspru este mai
groas\ comparativ ce cea a oilor din zone mai calde. Pe durata unui an
calendaristic, pielea este mai sub]ire prim\vara [i vara [i mai groas\
toamna [i iarna.
Densitatea [i elasticitatea sunt influen]ate de grosimea [i
greutatea pielii. Astfel, o piele sub]ire [i dens\ favorizeaz\ dezvoltarea
unui `nveli[ pilos fin [i des, pe când pielea groas\, buretoas\ [i cu
elasticitate redus\ induce apari]ia unor fibre rare, lungi [i groase.
Greutatea pieilor reprezint\ cca. 5 - 7 % din masa corporal\ la
oile adulte cu lân\ grosier\ [i 7 - 7,5 % la cele cu lân\ fin\.

Fig. 55. N\pârlirea patologic\ la ovine


La animalele s\n\toase aflate `ntr-o stare bun\ de `ngrijire, pielea
este unsuroas\, elastic\ [i de nuan]e de culoare mai deschise, pe când la
cele subnutrite, suferinde [i b\trâne, este mai uscat\, cu elasticitate
redus\ [i are o culoare palid\ sau vân\t\ [i cu `nveli[ul pilos rar [i
neuniform, iar uneori apare [i n\pârlirea patologic\ (fig. 55).

- 158 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2.5. DEZVOLTAREA ~NVELI{ULUI PILOS


LA OVINE
Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lân\ depinde de
num\rul foliculilor pilo[i pe unitatea de suprafa]a corporal\. Apari]ia [i
dezvoltarea `nveli[ului pilos are loc diferen]iat [i `ncepe `nc\ din timpul
vie]ii intrauterine [i sfâr[e[te aporoape de `mplinirea vârstei de 6 - 8 luni
de la na[tere. ~n perioada imediat urm\toare na[terii mielului, formarea
foliculilor pilo[i poate fi intensificat\ atât prin alimenta]ie cât [i prin al]i
factori care stimuleaz\ procesele fiziologice ale pielii.
Formarea foliculilor pilo[i este ini]iat\ la nivelul stratului
generator al epidermei [i se des\vâr[e[te la nivelul stratului papilar din
derm\. Dispersia de implantare a foliculilor pilo[i nu este una
`ntâmpl\toare deoarece, ace[tia sunt dispu[i `n sisteme ordonate numite
grupe foliculare care formeaz\ o configura]ie caracteristic\ de forma
unor câmpuri lungi (adesea sinuoase sau rectangulare), de semilun\ sau
de grupe plasate izolat (fig 56).

a b

Fig. 56. Grupul folicular (dup\ Ryder citat de Gh., Sandu 1993)
a. Sec]iune transversal\ las nivelul glandelor sebacee
1. – foliculul marginal secundar; 2. – glanda sebacee; - 3. glanda sebacee a foliculului primar
lateral; mu[chiul horipilator; canalul glandei sudoripare; 6. – medula fibrei primare; 7. – fa]a central\ a
folucululi primar central; 8. - fa]a ectal\ a folucululi primar central; 9. – foliculul primar lateral.
b. Sec]iune longitudinal\ per linia A-B.
1.fa]a ectal\ a fibrei; 2. – fa]a ental\ a fibrei; 3. – 4. – canalul fibrei; 5. - cortexul [i cuticula fibrei
primare; 6. – epiderm; 7. – mu[chiul horipilator; 8. – canalul glandei sudoripare; 9. – glanda sudoripar\; 10. –
foliculul primar central; 11. – foluculul secundar ramificat; 12. – papila dermic\; 13. – foluculul marginal; 14.
– glanda sebacee.

- 159 -
Produc]ia de lân\

Grupul folicular este format dintr-un num\r de trei foliculi de


baz\ denumi]i [i foliculi primari (unul central [i doi laterali) [i un num\r
variabil de foliculi secundari. Raportul de 2:1 `ntre foliculii primari poate
fi uneori diminuat prin absen]a unor foliculi primari laterali. ~ntre
foliculii secundari [i cei primari exist\ un raport (S/P) diferit de la o ras\
la alta, `ns\ cu cât acest raport este mai strâns cu atât lâna este mai deas\.
Acest raport depinde `n mod direct de factorii ereditari, fiind supus `ns\
mereu modific\rilor ce apar pe durata cre[terii [i dezvolt\rii indivizilor.
Astfel, la oile Merinos num\rul foliculilor secundari ce revin unui folicul
primar ajunge la 18 - 20, la Spanc\ la 8 - 10, la }igaie 4 - 5 [i doar 2 - 3
la Karakul [i }urcan\.
Datorit\ faptului c\ la oile cu lân\ grosier\ diametrul grupului
folicular primar este de cca. dou\ ori mai mare comparativ cu cei
secundari [i pentru c\ nivelul de implantare este diferit, apare un aspect
stratificat. La oile cu lân\ fin\ [i semifin\, foliculii primari [i cei
secundari au diametre aproape egale, deosebindu-se doar prin prezen]a
sau absen]a orificiului canalului glandei sudoripare u[or de observat pe
sec]iunea histologic\ efectuat\ orizontal la nivelul glandelor sebacee.
Foliculii primari sunt asocia]i `n permanen]\ cu glande
sudoripare, glande sebacee [i mu[chii horipilatori. La rândul lor, foliculii
secundari sunt asocia]i cu glande sebacee mai slab dezvoltate, unilobate,
iar uneori pot lipsi.
Vasculariza]ia grupelor foliculare este foarte bogat\, fiind situat\
pe trei nivele: subepidermic\, dermic\ [i subdermic\ (fig. 57). La rasele
de oi cu lân\ grosier\, foliculii au o direc]ie de implantare vertical\,
vasele din cele trei straturi au un traiect drept; la oile cu lân\ fin\ [i
semifin\, foliculii sunt curba]i sau spirala]i, vasele de drenaj au un traseu
oblic sau `ncolocit, nivelul lor dermic fiind mai pu]in distinct (Nay, citat
de Taft\, 1972).
Prin intermediul acestei bogate vasculariza]ii substan]ele nutritive
sunt aduse la nivelul papilei dermice, influen]ând astfel direct procesul
dezvolt\rii pielii [i `nveli[ului pilos [i indirect cre[terea fibrelor de lân\
`n lungime.
~n general ordinea de apari]ie a foliculilor este similar\ la toate
rasele de oi. Formarea `nveli[ul pilos la ovine se definitiveaz\ `n dou\
faze distincte [i anume: profaza sau faza primar\ [i neofaza sau faza
secundar\.

- 160 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 57. Vasculariza]ia foliculilor cu direc]ie de implantare dreapt\ (a) [i


oblic\ (b) (dup\ T. Ney, citat de V., Taft\)
Stânga vasculariza]ia foliculilor pe plan vertical; vasculariza]ia foliculilor pe plan orizontal.
1. – nivel epidermic; 2. – nivel dermic; 3. - nivelsubdermic

Profaza se desf\[oar\ `n totalitate `n timpul vie]ii intrauterine [i


debuteaz\ dup\ 60 - 65 zile de la instalarea gesta]iei, `ncheindu-se la
vârsta embrionului de 80 - 85 zile. ~n acest interval apar `n totalitate
foliculii primari, al]i foliculi pot ap\rea doar `n cazurile `n care oile
mame au beneficiat de o hr\nire adecvat\ `n prima parte a gesta]iei [i
sunt supuse `n continuare unor condi]ii de hr\nire mai bune.
La rândul s\u profaza este compus\ de dou\ subfaze. Astfel,
prima subfaz\ este denumit\ pretrio sau pretriada [i se desf\[oar\ `ntre 60
- 70 zile, reprezentând intervalul `n care apar pe `ntreaga suprafa]\
corporal\ `n totalitate foliculii primari centrali (PC). Subfaza a doua se
desf\[oar\ `n intervalul 75 - 80 zile [i este denumit\ trio sau triada
deoarece apar foliculii primari laterali (PL), constituindu-se astfel triada
cu care se `ncheie faza primar\.

- 161 -
Produc]ia de lân\

Fig. 58. Diferite faze ale dezvolt\rii foliculilor pilo[i primari (a – g) [i


secundari (h – l) (dup\ A., Lyne, citat de V., Taft\)

Neofaza debuteaz\ dup\ 85 zile de la instalarea gesta]iei [i


continuu\ dup\ parturi]ie `nc\ 80 - 100 zile la unele rase sau 150 - 200
zile la altele. De altfel, la na[tere pe corpul mielului pot fi erupte
aproximativ 30 % din fibre, iar `n urm\toarele 20 - 30 zile vor ap\rea
majoritatea fibrelor secundare, dup\ care `n perioada urm\toare apar [i
celelalte.
~n dezvoltarea lor, foliculii secundari descriu o curb\ sigmoid\
reprezentat\ de o parte lent\ `n primele 4 - 5 zile, dup\ care `n intervalul
7 - 14 zile survine o erup]ie brusc\.
~n cca. 3 s\pt\mâni de la formarea foliculilor `ncepe procesul de
cheratinizare a fibrelor. Erup]ia foliculilor principali [i secundari nu este
una simultan\ pe `ntreg corpul. Ace[tia erup la `nceput pe regiunea cefei,
maxilarului [i gâtului, dup\ care apar pe linia superioar\ a corpului, pe
coaste, coaps\, abdomen [i apoi pe alte regiuni.

- 162 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2.5.1. MORFOGENEZA FIBRELOR DE LÂN|

~n dezvoltarea lor, fibrele de lân\ trec prin faze multiple [i


anume: mugure pilos, prepapil\, papil\, con pilos primitiv, con pilos
avansat, fibr\ `n epiderm [i fibr\ ap\rut\.
Formarea fibrelor de lân\ `ncepe la nivelul stratului Malpighi prin
apari]ia unui punct de irita]ie care determin\ o intensificare a afluxului
de sânge influen]ând astfel proliferarea celulelor de la nivelul acestui
strat, formându-se a[a zisul mugure folicular, iar `n faza urm\toare conul
pilos (fig. 59).

Fig. 59. Formarea foliculului pilos: stadiul ini]ial

Concomitent cu derularea acestor procese se diferen]iaz\ [i


membrana fibroas\ a foliculilor [i nodului conjunctivo-vascular ce
formeaz\ papila care, este `mpins\ `n profunzimea tegumentului pân\ spre
stratul subcutanat. Astfel, se produce o invagina]ie de form\ alungit\
format\ din celulele stratului Malpighi, iar `n continuare formeaz\ foliculul
pilos la baza c\ruia se afl\ papila dermic\. Deasupra papilei dermice, se
produce o `ngro[are denumit\ bulb pilos. Afluxul de sânge determin\ o
`nmul]ire rapid\ a celulelor stratului Malpighi de la nivelul bulbului pilos
care, continuând s\ prolifereze va da na[tere la `nceput la fibra `n epiderm,
iar pe m\sura `nmul]irii celulelor aceasta este `mpins\ c\tre suprafa]a
extern\ a pielii, constituindu-se astfel fibra de lân\ propriu-zis\. Procesul
de cheratinizare a fibrelor primare `ncepe la vârsta f\tului de 108 zile [i are
loc ini]ial `n treimea inferioar\ a tecii interne a foliculilor, iar lungimea
zonei de cheratinizare este de cca. 100 µ.

- 163 -
Produc]ia de lân\

a.

b.
Fig. 60. Formarea fibrei de lân\
a. Formarea foliculului pilos (faza intermediar\)
b. Ultimul stadiu de formare a `nveli[ului pilos [i `nceputul form\rii
fibrei de lân\.

Substan]ele nutritive traverseaz\ prin difuzie straturile concentrice


ale fibrei pân\ la cortexul acesteia care, ulterior se va transforma `n
cheratin\. La nivelul celulelor corticale ce constituie masa principal\ a

- 164 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

fibrei, cheratina este `n stare semicristalin\ fiind distinct\ de matricea


amorf\ ce include fibrele. Cheratinizarea fibrelor const\ `n pierderea apei
din protoplasma celulelor proteice `n propor]ie de 70 - 80%.
Desimea foliculilor pilo[i pe unitatea de suprafa]\ (cm2) este mai
mare `n primele luni de la na[tere, apoi concomitent cu `naintarea `n
vârst\ corpul se dezvolt\ antrenând [i cre[terea suprafe]ei pielii [i,
implicit [i r\rirea foliculilor. Foliculii pilo[i odat\ ap\ru]i r\mân activi pe
toat\ via]a animalului.

Fig. 61. Foluculul pilos [i formarea fibrei de lân\

La formele s\lbatice `n activitatea ciclic\ a foliculilor pilo[i


intervin [i perioade de repaus producând n\pârlirea oilor. La efectivele
crescute de c\tre om, a[a-zisa n\pârlire fals\ ce const\ `n c\derea lânii
poate ap\rea uneori datorit\ subalimenta]iei prelungite. ~n situa]ia `n care
aceast\ n\pârlire a debutat se impune `mbun\t\]irea regimului de
alimenta]ie. Revenirea la o alimenta]ie la nevelul cerin]elor influen]eaz\
pozitiv procesul de regenerare [i astfel, teaca extern\ a r\d\cinii [i bulbii
atrofia]i sunt reactiva]i coborând la adâncimea normal\ simultan cu
regenerarea papilei fibrei. Imediat `ncepe formarea unor tije noi ce apar
la suprafa]a pielii dup\ 25 - 30 zile de la `ndep\rtarea factorilor
favorizan]i ai n\pârlirii.

- 165 -
Produc]ia de lân\

4.2.6. STRUCTURA MORFOLOGIC| A


FIBREI DE LÂN|

Fibra de lân\ este alc\tuit\ din trei p\r]i principale: tij\, r\d\cin\
[i anexe.
Tija reprezint\ partea extern\ a fibrei [i contribuie la alc\tuirea
cojocului de lân\.
R\d\cina reprezint\ partea terminal\ a fibrei cuprins\ `n
grosimea pielii, prezint\ o forma]iune ovoid\ denumit\ bulb. Acesta se
afl\ dispus la baza fibrei [i are o form\ de par\, `nconjurând aproape `n
`ntregime papila fibrei, aderând strâns la aceasta.

Fig. 63 Sec]iune longitudinal\


Fig. 62.Structura morfologic\ a [i transver prin r\d\cin\
fibrei complet dezvoltat\ (W.Kammlade ) 1. – medul\; 2. – cuticula; 3.cuticula;
4. membrana exter\ a tecii; 5. strat fibros;
6. – membrana bazal\ a tecii externe;
7. stratul poliedric a tecii epiteliale; 8. –
stratul Henle; 9. stratul Huxley; 10. –
papila; 11. vase sangvine.

Anexele fibrei de lân\ sunt: papila fibrei, foliculul pilos, teaca,


glandele sudoripare, glandele sebacee [i mu[chii horipilatori.
Papila fibrei este format\ din ]esut conjunctiv, vase sangvine [i
termina]ii nervoase, iar rolul acesteea este de organ de nutri]ie, fiind
inclus\ `n propor]ie de cca. 2/3 `n cadrul bulbului la care ader\ intim.

- 166 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Foliculul pilos este format din teaca epitelial\ intern\, stratul


Huxley, stratul Henle, teaca epitelial\ extern\, membrana bazal\ [i teaca
fibroas\.
Prin proliferarea celulelor epiteliale de la nivelul bulbului pilos
are loc cre[terea fibrei de lân\.
Glandele sebacee sunt `n num\r de 2 - 3 pentru fiecare fibr\ [i se
g\sesc plasate `n partea inferioar\ a folicului pilos. Au aspect piriform [i
secret\ sebum care, se vars\ de o parte [i de alta a folicului pilos, `n
treimea superioar\ a acestuia.
Glandele sudoripare sunt situate sub nivelul bulbilor pilo[i [i au
form\ de glomerul. Se deschid la suprafa]a pielii, contribuind la
eliminarea produselor de dezasimila]ie, a excesului de s\ruri minerale [i
la reglarea temperaturii corporale la periferie.
Muschii horipilatori sunt forma]i din 1 - 3 fascicole musculare
netede dispuse `n grosimea pielii, `nserându-se cu un cap\t pe stratul
epidermic, iar cu cel\lalt pe teaca extern\ a foliculului. Au rol pulsator [i
interven `n reglarea secretorie a glandelor sebacee [i `n activarea
circula]iei sangvine la periferie.

4.2.7. STRUCTURA HISTOLOGIC| A FIBREI DE LÂN|

Structura histologic\ a fibrei de lân\ prezint\ importan]\


deoarece constituie un criteriu important de diferen]iere a diferitelor
categorii de fibre [i imprim\ acestora o serie de particularit\]i fizice cum
ar fi: culoare, luciu, m\t\sozitate [i conductibilitate.
Din punct de vedere histologic fibra de lân\ este format\ din trei
straturi dispuse concentric. ~n ordine, de la exterior c\tre interior aceste
straturi sunt: cuticular, cortical [i medular.
Stratul cuticular (epidermicula sau stratul solzos) constituie
`nveli[ul extern al fibrei de lân\. Este format dintr-un singur rând de
celule aplatizate cornoase lipsite de nucleu, transparente, de m\rime
diferit\ [i form\ poligonal\ neregulat\, dispuse pe lungimea fibrei pe un
singur rând. Rolul acestui strat este de a proteja fibra `mpotriva ac]iunii
factorilor de natur\ extern\.
Celulele acestui strat sunt turtite [i au grosimea de 0,5-1,5 µ,
lungimea de 30 µ [i sunt suprapuse pe o por]iune echivalent\ cu 1/3 - 2/3
din suprafa]a lor asemenea ]iglelor de pe cas\. ~n func]ie de categoria de

- 167 -
Produc]ia de lân\

fine]e a lânii, grosimea acestui strat este de cca. 0,5 - 2 µ [i reprezint\


`ntre 3 [i 10 % din greutatea fibrei.
Dependent de grosimea fibrei, num\rul celulelor necesare pentru
`nconjurarea fibrei este variabil. Astfel, la lânurile fine este necesar\ doar
o singur\ celul\ pentru o `nconjura, iar celulele acestui strat apar `n
câmpul microscopic suprapuse unele peste altele asemenea tuburilor
telescopice de la ma[inile agricole de sem\nat. La fibrele semifine,
celulele acestui strat au o form\ oval\, cu marginile regulate, fiind
necesare 2 - 3 celule pentru a le `nconjura. Fibrele grosiere prezint\
celulele stratului cuticular dispuse pe un singur rând, au form\ oval\ cu
marginile neregulate, fiind necesare mai multe celule pentru a le acoperi
de jur-`mprejur.
V\zut `n câmpul microscopului electronic, stratul cuticular este
alc\tuit din urm\toarele substraturi: epicuticula, exocuticula,
endocuticula [i membrana celular\ (fig 64).

Fig. 64. Structura histologic\ a stratului cuticular


1. - epicuticula; 2. – exocuticula; 3.- endocuticula; 4. – membrana celular\

Epicuticula reprezint\ aproximativ 0,1 - 0,2 % din greutatea


fibrei, este un strat acelular având o grosime de cca. 100 Ao. Este dispus\
ca o membran\ elastic\, neted\, semipermeabil\, este de natur\ proteic\,
rezistent\ la acizi `ns\ sensibil\ la substan]e alcaline.
Exocuticula are o grosime uniform\, are suprafa]a neted\ [i este
sensibil\ fa]\ de reactivii chimici.
Endocuticula are suprafa]a neregulat\ cu stria]ii paralele [i este
rezistent\ la reac]iile cheratinolitice. ~ntre exocuticul\ [i endocuticul\ nu
exist\ o limit\ de separare distinct\.
Existen]a endocuticulei [i exocuticulei a fost admis\ pentru prima
dat\ `n anul 1946, fiind puse `n eviden]\ de Mercer [i Ress. Ei au
confirmat faptul c\ celulele corticale au dou\ straturi [i anume: unul
exterior cheratinizat care este atacat de tripsin\ [i pe care l-au numit
stratul K1 [i un strat interior mai stabil numit K2. Acest ultim strat este

- 168 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

constituit din rezidii nucleare [i resturi citoplasmatice necheratinizate,


având densitatea mai ridicat\ [i rezisten]\ m\rit\ la tripsin\.
Membrana celular\ este denumit\ [i subcuticul\ [i este format\
din celule fusiforme, aplatizate, cu o structur\ dens\ [i are o stabilitate
chimic\ deosebit\ la [ocurile mecanice. Are rol de separare a stratului
cuticular de cel cortical.
Toate aceste p\r]i structurale ale stratului cuticular sunt strâns
unite `ntre ele prin intermediul unei substan]e interfibrilare de cimentare
cu propriet\]i elastice. Datorit\ acestui fapt stratul cuticular contribuie la
prevenirea degrad\rii lânii.
Stratul cortical sau partea intern\ a fibrei este format din celule
cheratinizate, fusiforme, cu nucleu dar f\r\ caracter metabolic. Sunt
dispuse `n sens longitudinal pe axul fibrei [i sunt unite `ntre ele printr-un
ciment proteic cu un con]inut ridicat de sulf.
La Merinos, stratul cuticular ocup\ 90 % din suprafa]a sec]iunii
fibrelor de lân\. Acest strat confer\ rezisten]a, elasticitatea [i exensibilitatea
fibrelor. De asemenea, celulele acestui strat mai con]in [i spa]ii pline cu aer,
conferind astfel fibrelor de lân\ o conductibilitate termic\ mai redus\, motiv
pentru care ]es\turile din lân\ sunt mai c\lduroase.
Prezen]a ortocortexului [i paracortexului la nivelul acestui strat `i
cofer\ acestuia un aspect bilateral asimetric. ~n timpul cre[terii fibrelor,
`n ortocortex de[i se pare c\ se depune o cantitate mai redus\ de cistin\,
cheratinizare are loc mai târziu. Aceast\ vitez\ diferit\ de cheratinizare,
mai mare la nivelul paracortexului, face posibil\ modificarea
ortocortexului cu cca. 180o fa]\ de paracortex, favorizând astfel apari]ia
ondula]iilor la nivelul fibrelor de lân\.
Ortocortexul ocup\ `ntotdeauna partea extern\ a ondula]iilor
deoarece, celulele sale r\mânând vii un timp mai `ndelungat, prin
diviziune [i m\rimea acestora ocup\ un volum mai mare. ~n plus, zona
cheratinizat\ apare mai `ntâi `n paracortex, se contract\, iar for]ele pe
care fibra le dezvolt\ sunt diferite [i se descarc\ `n zona moale a
foliculului, orientând astfel bulbul `n anumite direc]ii conform modelului
celular. Schimb\rile de direc]ie `n cre[terea fibrei `ntre]ine aceast\
mi[care [i favorizeaz\ ondularea fibrei. Acest lucru este confirmat de
reducerea mi[c\rilor [i de lipsa cheratiniz\rii `n cazul absen]ei cuprului.
Procesul de ondularea a fibrelor se declan[eaz\ odat\ cu debutul
cheratiniz\rii fibrelor [i anume dup\ 100 zile de la instalarea gesta]iei [i
`ncepe la nivelul tecii interne sub zona de cheratinizare a pielii, formând
`n bulbul pilos un tub rigid `n care celulele rezultate din diviziune sunt

- 169 -
Produc]ia de lân\

`mpinse de jos `n sus, iar `n urma pres\rii acestea se alungesc formând


fibra din zona de precheratinizare. ~n ceea ce prive[te teaca, aceasta se
cheratinizeaz\ diferit, are un con]inut mai redus de sulf [i ca urmare, spre
deosebire de fibr\ se descuameaz\ ca [i epiderma. Acest fapt permite ca
teaca intern\ s\ dispar\ `nainte de suprafa]a pielii, astfel `ncât fibra va
r\mâne liber\ `n canalul epidermic.
Paracortexul din punct de vedere morfologic este format din
celule de form\ rotunjit\ cu un diametru de 3 - 5 µ iar comparativ cu
ortocortexul con]ine o cantitate dubl\ de cistin\ (Mercer, 1954). Al]i
autori afirm\ c\ acest surplus este doar de 20 % (Ryder, 1963), iar
Leveau (1957) sugereaz\ c\ `n afara diferen]ierilor cantitative exist\ [i
unele calitative datorate reac]iei grup\rilor disulfitice deoarece, `n timp
ce `n paracortex cistina se leag\ prin intermediul lan]urilor proteice, `n
ortocortex leg\turile se realizeaz\ prin intermediul aminoacizilor
nevecini din acela[i lan]. Pe sec]iune transversal\ celulele ortocortexului
sunt mai scurte [i mai late fa]\ de cele paracorticale.
De[i prezint\ multe diferen]ieri, atât ortocortexul cât [i
paracortexul au o structur\ fibrilar\ asem\n\toare. V\zut la microscopul
electronic, cortexul este alc\tuit din mai multe macrofibrile cu un
diametru de 1µ [i care, la rândul lor sunt alc\tuite din mai multe
microfibrile. ~n continuare fiecare microfibril\ este alc\tuit\ din 11
protofibrile, din care dou\ sunt dispuse central iar 9 lateral [i fiecare
dintre acestea sunt constituite din câte trei lan]uri moleculare
polipeptidice alfa-helix (fig. 65).

Fig. 65. Macrostructura fibrei de lân\ v\zu\ `n câmpul microscopic


(Wool Textil Reserch, 1995)

- 170 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Microfibrilele prezint\ o `nsu[ire extrem de important\ [i anume


de a opune o anumit\ rezisten]\ la diverse solicit\ri de natur\ mecanic\,
fiind `n acela[i timp elastice, favorizând `n acest fel revenirea fibrelor la
forma ini]ial\, conferind astfel ]es\turilor din lân\ o durabilitatea sporit\
[i o [ifonabilitatea redus\.
Stratul medular ocup\ partea din centrul fibrei pe care o str\bate
de-a lungul sub forma unui canal (fig. 66). Acest strat este prezent doar la
lâna grosier\ [i la cea semigrosier\ cu diametrul mai mare de 32 µ.
Formarea acestui strat se
datoreaz\ cheratiniz\rii
incomplete a fibrei, `ns\
diferit fa]\ de cortex (hard-
cheratina) [i simi-lar tecii
interne sau epidermei (soft-
chera-tin\ sau tricho-
hialin\).
Acest aspect se dato-reaz\
absen]ei acizilor aminici cu
sulf [i p\trunderii aerului.
Fig. 66. Diferite aspecte ale stratului
medular

Este format din celule neregulate, poligonale, cu lungimea de


pân\ la 15 - 17 µ, pline cu aer [i pigment. Acest strat poate ocupa cca.
2/3 din grosimea fibrei [i apare `n câmpul microscopic sub forma unei
benzi `ntunecate continue sau discontinue. Cea mai mare parte a zonei
medulare este cantonat\ `n paracortex.
Prezen]a aerului `n celulele m\duvei `i confer\ acestui strat un rol
termoizolant protejând astfel organismul de varia]iile externe de
temperatur\, `ns\ la nivelul lânii `i diminueaz\ rezisten]a [i elasticitatea
precum [i afinitatea fa]\ de anumi]i coloran]i.
Canalul medular ocup\ pân\ la 90 % din diametrul fibrelor groase
[i poate prezenta o structur\ celular\ vizibil\ ca o re]ea dens\ sau o
structur\ filamentoas\ ce apare `n câmpul microscopic ca o band\
continuu\ sau discontinuu\ `n func]ie de fine]ea fibrei de lân\.

- 171 -
Produc]ia de lân\

4.2.8. STRUCTURA CHIMIC| A FIBREI DE LÂN|

Lâna face parte din grupul materiilor prime bogate `n proteine


insolubile de tipul scleroproteinelor ce au o structur\ fibrilar\ proprie [i
manifest\ o anumit\ rezisten]\ mecanic\. Din punct de vedere chimic,
lâna reprezint\ un produs de asociere dintre unele catene polipeptidice,
fiind alc\tuit\ din cca. 90 % cheratin\.
De[i structura chimic\ a cheratinei ca [i a celorlalte substan]e de
natur\ proteic\ este foarte complex\, totu[i, `n componen]a ei nu se
g\sesc decât cinci elemente chimice: carbon, oxigen, azot, hidrogen [i
sulf. Spre deosebire de alte ]esuturi, cheratina prezint\ o constan]\ mare
a con]inutului `n aminoacizi. Astfel, pe lâng\ cistin\ `n procesul de
cre[tere a fibrelor de lân\ particip\ mai mul]i aminoacizi (tabelul 34).

Tabelul 34
Aminoacizii din cheratin\ (dup\ Ryder)

% din 100 g lân\ % din cei 213


Aminoacidul uscat\ aminoacizi ai
cheratinei
Alanin\ 4,12 6,10
Arginin\ 19,10 2,34
Acid asparctic 8,48 12,67
Cistin\ 7,30 5,16
Glicin\ 6,49 9,38
Histidin\ 1,91 0,93
Izoleucin\ 2,44 3,75
Leucin\ 5,85 8,45
Lizin\ 3,92 2,81
Metionin\ 0,32 0,47
Fenilalanin\ 2,12 3,28
Prolin\ 5,05 7,51
Serin\ 8,66 12,67
Treonin\ 5,12 7,51
Triptofan 0,82 0,47
Tirozin\ 2,62 3,75
Valin\ 4,16 6,10
Azot amidic 6,73 -
Total 99,39 99,92

- 172 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Raportul dintre cele cinci elemente de baz\ ce formeaz\ cheratina


nu este mereu acela[i, ci se pot `nregistra [i diferite varia]ii. ~ngrijirea
oilor [i `ndeosebi calitatea [i compozi]ia chimic\ a hranei poate influen]a
raportul dintre elementele componente ale cheratinei. Cu toate acestea
este unanim acceptat\ pentru cheratin\ urm\toarea formul\ brut\:
C43H17O15N13S.
Cheratina este un compus proteic bogat `n sulf `n care elementele
chimice au urm\toarea participare: carbon 49,4 - 54,5%; hidrogen 6,5-
7,5 %; azot 15,4 - 17 %; oxigen 20,9 - 25 % [i sulf 2 - 4 %. ~n acest
agregat intr\ cel pu]in trei frac]iuni ce se pot separa prin oxidare cu acid
peracetic (Alexander [i Hudson, 1963) [i apoi dizolva cu solu]ie
amoniacal\.
Cele trei frac]iuni sunt prezentate `n continuare.
- α cheratoza, are o greutate molecular\ mai mare, de]ine cca.
60% din total [i doar 2,5 % din aminoacizii sulfura]i;
- β cheratoza (10 %), reprezint\ probabil membranele celulare ale
celulelor de la nivelul stratului cortical, con]ine doar 2,2 % aminoacizi
sulfura]i;
- γ cheratoza (30 %), are o greutate molecular\ mic\, dar con]ine
6,1 % aminoacizi sulfura]i.
~n cadrul cheratinei un rol deosebit `l joac\ aminoacizii cu sulf [i
`n principal cistina care, `n timpul cheratiniz\rii prin oxidare a dou\
molecule se transform\ `n cistin\ la care apare o leg\tur\ disulfidic\. O
parte din aceste leg\turi sunt `ntre lan]uri, iar o alt\ parte `n lungul
fiec\rui lan] (Howitt, citat de Gh., Sandu, 1993). Referitor la con]inutul
lânii `n anumi]i aminoacizi, acesta difer\ de la o component\ la alta. ~n
afara diferen]elor men]ionate, con]inutul `n cistin\ a ortocortexului [i
paracortexului (Haly [i Inglis) arat\ c\ acesta din urm\ are o cantitate
mai mare de valin\ [i acid aspartic, dar mai redus\ `n arginin\, histidin\,
serin\ [i tirozin\.
Dintre straturile fibrei de lân\, cel medular are un con]inut mai
redus de sulf, motiv pentru care lâna la care lipse[te acest strat are un
con]inut mai mare `n sulf (lâna fin\ cca., 3,2 %; lâna semifin\ 3,33 % [i
3,24 % la fibrele grosiere) [i mai pu]in `n aminoacizi aroma]i (triptofan).
~n ceea ce prive[te con]inutul de cistin\ `ntre cortex [i cuticul\ nu
par a fi diferen]e, `ns\ Bradbury (1970), demonstreaz\ c\ `n cuticul\
con]inutul `n prolin\ este de 27 %, cu 40 % mai pu]in acid glutamic [i
aspartic [i ceva mai mult\ glicerin\.
- 173 -
Produc]ia de lân\

4.2.9. STRUCTURA MORFOLOGIC| A


COJOCULUI DE LÂN|

Categorii de fibre de lân\. ~n totalitatea sa cojocul de lân\ este


format din mai multe categorii de fibre. Astfel, `n func]ie de ras\, de
unele propriet\]i fizico-mecanice, precum [i de modul lor de repartizare
pe corpul ovinelor, se deosebesc diverse categorii de fibre ce poart\
diferite denumiri [i anume: jar, fibre scurte [i sub]iri, fibre lungi [i
groase, fibre intermediare [i fibre caduce.
Jarul este p\rul ce acoper\ extremit\]ile corpului, fiind `ntâlnit la
majoritatea raselor pe fa]\, urechi [i pe extremit\]ile membrelor. Are o
lungime de 1 - 2 cm, este gros [i lipsit de ondula]ii. Din punct de vedere
histologic, jarul prezint\ toate cele trei straturi, `ns\ cel medular este bine
dezvoltat. Nu are valoare economic\.
Fibrele scurte [i sub]iri se `ntâlnesc la baza [uvi]elor din cojocul
oilor cu lân\ groas\ [i mixt\, iar la rasele de oi cu lâna fin\ acestea
formeaz\ `n totalitate `mbr\c\mintea piloas\. De regul\ fibrele scurte [i
sub]iri au o fine]e de sub 30 µ, lungime 10 - 12 cm [i prezint\ ondula]ii
destul de pronun]ate. Din punct de vedere histologic, la aceste fibre sunt
prezente doar stratul cuticular [i cel cortical.
Fibrele groase [i lungi au fine]ea peste 37 µ [i o lungime mai
mare de 15 cm. Aceste fibre prezint\ canal medular, iar `n unele cazuri [i
ondula]ii joase `ns\ neregulate. Fibrele din aceast\ categorie formeaz\
termina]iile [uvi]elor la oile cu lân\ grosier\.
Fibrele intermediare prezint\ unele caracteristici exprimate la
nivel intermediar `ntre cele specifice fibrelor groase [i lungi [i celor
scurte [i sub]iri, cu specifica]ia c\ nu `n toate cazurile pot prezenta
canalul medular. Reprezint\ `mbr\c\mintea piloas\ a oilor cu lân\
semifin\.
Fibrele caduce pot fi `ntâlnite pe suprafa]a ocupat\ de buclaj la
mieii apar]inând raselor de pielicele. Acestea sunt dispuse r\zle] [i au de
regul\ lungimea mai mare fa]\ de cea a fibrelor din buclaj, sunt mai
sub]iri, mai netede [i se deta[eaz\ relativ u[or de piele. Prezen]a acestor
fibre pe suprafa]a pielicelei constituie un defect
Structura [i forma [uvi]elor. La ie[irea din piele, fibrele
apar]inând aceluia[i grup folicular se reunesc formând un fascicul, iar

- 174 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

mai multe la un loc formeaz\ [uvicioara. Acestea la rândul lor se reunesc


`n [uvi]e. Totalitatea [uvi]elor de pe corpul unui animal alc\tuiesc
cojocul de lân\.
~n spa]iile r\mase libere `ntre fascicule cresc fibre izolate
denumite ,,de leg\tur\” care, `mpreun\ cu sebumul asigur\ o strâns\
leg\tur\ a componentelor cojocului, imprimându-i acestuia compactitate
[i integritate.
{uvi]ele de lân\ sunt caracterizate printr-o serie de `nsu[iri, cum
ar fi: lungimea, grosimea, desimea, forma, aspect exterior [i interior.
Lungimea [uvi]elor este determinat\ de lungimea fibrelor
componente [i se apreciaz\ prin m\surarea distan]ei de la suprafa]a pielii
la cap\tul distal al fibrelor.
Grosimea [uvi]elor este influen]at\ de categoria [i num\rul
fibrelor componente. ~n func]ie de ras\, grosimea [uvi]elor este mai mare
la oile cu lân\ mixt\ [i mai redus\ la cele cu lâna fin\.
Desimea [uvi]elor depinde de num\rul fibrelor componente [i
influen]eaz\ cantitatea de lân\ tuns\. Aceast\ `nsu[ire poate fi apreciat\
dup\ ,,cus\tura lânii” (dup\ felul `n care se prezint\ spa]iile libere dintre
[uvi]e). Când spa]iul este mare, [uvi]ele apar la exterior clare, bine
delimitate; acest apect este numit cus\tur\ descheiat\ [i este
caracteristic oilor cu lân\ semigrosier\ [i grosier\. Când spa]iile dintre
[uvi]e sunt mici, cojocul de lân\ are cus\tura `ncheiat\ [i este
caracteristic oilor cu lâna fin\.
Forma [uvi]elor, `n func]ie de ras\, poate fi prismatic\ sau
cilindric\, conic\ sau ascu]it\ [i sub form\ de m\ciuc\ sau de con `ntors.
Forma prismatic\ este specific\ oilor cu lâna fin\ [i se
caracterizeaz\ prin faptul c\ are aceea[i grosime pe toat\ lungimea sa
deoarece, la oile cu lâna fin\ [uvi]ele sunt alc\tuite din aceea[i categorie
de fibre, de aproximativ aceea[i lungime [i grosime [i prezint\ acela[i
num\r [i tip de ondula]ii.
Forma conic\ este caracteristic\ oilor cu lân\ neuniform\ sau
mixt\, iar pentru cele cu lâna fin\ [i semifin\ când apare constituie un
defect. Datorit\ faptului c\ sunt constituite din mai multe categorii de
fibre, [uvi]ele conice sunt mai groase la baz\ [i mai sub]iri la vârf.
Scheletul acestui tip de [uvi]e este format din fibre groase [i lungi, iar la
baz\ se `ntâlnesc [i fibre intermediare [i scurte [i sub]iri. Acest tip se
`ntâlne[te frecvent la }urcan\ [i Karakul [i mai rar la }igaie [i Friz\
(constituie un defect atunci când sunt semnalate la ultimile dou\ rase).

- 175 -
Produc]ia de lân\

{uvi]a de forma conului `ntors nu este caracteristic\ unei rase sau


grup anumit de rase, iar atunci când apare este considerat\ ca fiind
defectuoas\. {uvi]ele cu aceast\ form\, datorit\ faptului c\ fibrele care le
compun sunt neuniforme ca lungime [i num\r de ondula]ii iar usucul
adesea este `n cantitate redus\, au diametrul mai mare la vârf [i mai redus
la baz\. Datorit\ r\sfir\rii fibrelor c\tre vârful [uvi]elor, impurit\]ile
vegetale [i minerale p\trund adesea `n masa lânii pân\ la suprafa]a pielii,
depreciindu-i astfel calitatea.
Aspectul exterior este redat de conturul extremit\]ilor libere ale
[uvi]elor. ~n func]ie de cus\tura cojocului aspectul exterior este diferit.
La rasele de oi cu cus\tura `ncheiat\, aspectul exterior al [uvi]elor
poate fi:
- de p\trate, când suprafa]a extern\ a lânii apare compartimentat\
la exterior sub form\ de patrulatere regulate sau neregulate, `ntâlnite la
oile cu lâna fin\ (deoarece fibrele au aceea[i lungime [i sunt dispuse
perpendicular pe suprafa]a pielii);
- aspect de conopid\ - se `ntâlne[te la oile cu lâna neuniform\ [i
se datoreaz\ faptului c\ fasciculele de lân\ nu au aceea[i lungime, dând
[uvi]ei la exterior un aspect bombat;
- cu aspect de stiv\ de scândur\ - se `ntâlne[te la oile cu lâna
semifin\ [i semigrosier\ [i este datorat faptului c\ [uvi]ele apar la
exterior delimitate de ni[te linii dispuse `n plan orizontal fa]\ de linia
superioar\;
- aspect de râuri - se eviden]iaz\ mai u[or la oile }igaie aflate `n
mers [i se datoreaz\ faptului c\ spa]iile libere dintre [uvi]e sunt mai mult
sau mai pu]in paralele [i dispuse perpendicular pe linia superioar\ a
corpului.
La rasele de oi cu cus\tura lânii descheiat\ se deosebesc
urm\toarele aspecte exterioare ale [uvi]elor:
- aspect de suli]\ - determinat de lungimea diferit\ a fibrelor, se
`ntâlne[te frecvent la meti[ii rasei }urcan\;
- aspect de trestie - când [uvi]ele sunt lungi [i `nclinate pe corp ca
vârful de trestie;
- aspect de tirbu[on - determinat de spiralarea vârfurilor lungi [i
ascu]ite ale [uvi]elor.
Aspectul interior al [uvi]elor este dat de forma [i frecven]a
ondula]iilor, de modul cum se prezint\ fe]ele laterale [i se apreciaz\ prin
desfacerea lânii pe animal. ~n func]ie de aceste caracteristici aspectul

- 176 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

interior al [uvi]elor poate fi: clar, semiclar, `n valuri, de a]\, voalat [i


`mpâslit.
{uvi]ele clare sunt formate din fibre uniforme, cu ondula]ii
regulate [i normale.
{uvi]ele semiclare sunt alc\tuite din fibre cu ondula]ii regulate
dar mai plate.
{uvi]ele cu aspect `n valuri sunt formate din fibre uniforme,
paralele [i cu ondula]ii ceva mai lungi; `ntâlnit frecvent la oile cu lân\
semifin\ [i semigroas\.
{uvi]ele cu aspect de a]\, sunt formate din fibre care prezint\
supraondula]ii [i un con]inut insuficient de usuc; se `ntâlnesc `n cojocul
oilor debile [i cu lâna rar\.
{uvi]ele cu aspect voalat sunt alc\tuite din fibre cu ondula]ii
neregulate, largi, joase, aproape [terse astfel `ncât fa]a [uvi]ei apare plat\.
{uvi]ele `mpâslite sunt `ntâlnite `n special la oile cu lân\ mixt\ [i
groas\ [i reprezint\ de fapt rezultatul `nclin\rii fibrelor.
Aspectul exterior [i interior al [uvi]elor [i cojocului `n totalitate
este condi]ionat de ras\, individ, nivel de selec]ie [i nivel de alimenta]ie.
~n multe cazuri aceste elemente ne ofer\ indicii asupra purit\]ii rasei [i
nivelului de selec]ie [i ameliorare existent `n turma sau popula]ia
respectiv\. Caracteristicile exterioare ale cojocului pot fi utilizate cu
succes `n selec]ia fenotipic\ a oilor cu scopul `mbun\t\]irii unor `nsu[iri
calitative ale lânii.

4.2.10. ~NSU{IRILELE COJOCULUI DE LÂN|

Totalitatea [uvi]elor prezente pe corpul unui animal alc\tuiesc


cojocul de lân\. ~nsu[irile mai importante ale lânii, `n totalitatea ei, sunt
urm\toarele: culoarea, higroscopicitatea, desimea, uniformitatea,
randamentul la sp\lare, termostabilitatea, capacitatea ignifug\, rezisten]a
la agen]i chimici [i stabilitatea la lumin\.
Culoarea predominant\ a lânii oilor este alb\ [i apoi neagr\.
Apari]ia culorii este este influen]at\ de combina]iile melanocitelor `n
fibr\ [i derm [i reprezint\ o caracteristic\ de calitate a lânii. ~n industrie
sunt preferate lânurile albe deoarece pot fi vopsite `n orice culoare [i
nuan]\ dorit\. Gradul de alb al lânii se determin\ cu leucometrul. Lâna
pigmentat\ este mai pu]in apreciat\ `n industrie deoarece, pentru a fi

- 177 -
Produc]ia de lân\

introdus\ `ntr-un circuit mai larg de nuan]e presupune supunerea acesteia


unui proces de decolorare, reducându-se astfel elasticitatea [i rezisten]a
fibrelor.
Higroscopicitatea reprezint\ `nsu[irea lânii de a absorbi prin
difuzie `n vacuolele stratului cortical o anumit\ cantitate de ap\ din
mediul `nconjur\tor [i de a o ceda cu modera]ie `napoi, ceea ce face ca
organismul transpirat s\ nu r\ceasc\. F\r\ a fi solubil\ `n ap\, lâna
absoarbe inclusiv apa de transpira]ie [i ca urmare fibrele se `ngroa[\ cu
cca. 1,8 % [i se alungesc cu cca. 1,2 %.
~n stare obi[nuit\, lâna absoarbe din aer 15 - 18 % vapori de ap\
(raportat la masa uscat\). Din acest punct de vedere lâna este cea mai
higroscopic\ [i cea mai elastic\ fibr\ textil\ natural\ (tabelul 35).
Lâna posed\ o cantitate de ap\ de constitu]ie [i alta de hidratare.
Cantitatea de ap\ re]inut\ de c\tre lân\ se exprim\ `n procente din
greutatea lânii complet uscat\ la temperatura de 105o C [i constituie
umiditatea real\ a lânii. Lâna anhidr\ l\sat\ `n atmosfer\ `[i recap\t\ `n
scurt timp un anumit procent de umiditate. Higroscopicitatea este
influen]at\ de structura histologic\ a fibrelor, de condi]iile de `ntre]inere
a oilor, de condi]iile de depozitare a lânii [i nu `n ultimul rând de curen]ii
de aer din atmosfer\. La lâna brut\ nesp\lat\, umiditatea variaz\ `ntre
12- 15 %, iar la cea sp\lat\ `ntre 15 - 18 %. Când umiditatea din masa
lânii dep\[e[te 22 % `ncepe procesul de `ng\lbenire a lânii [i apoi de
alterare.
Tabelul 35
Higroscopicitatea unor fibre textile
Con]inut de ap\ (% fa]\ de greutatea Diferen]a de con]inut
Felul fibrei uscat\) la o umiditate relativ\ diferit\ de ap\
65 % 100 % (%)
Lân\ 13,0 32,0 19,0
Celofibr\ 9,5 32,0 22,5
Bumbac crud 8,3 22,0 14,0
Poliesterice 2,9 7,4 4,5
Polialcoolvinilice 3,9 8,4 4,5
Poliacrilice 1,8 2,7 0,9

Determinarea umidit\]ii reale se face `n laborator utilizând


aparatul de condi]ionat lâna.
Desimea condi]ioneaz\ `n mare parte produc]ia cantitativ\ de
lân\ [i este determinat\ de num\rul foliculilor pilo[i pe unitatea de

- 178 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

suprafa]\, variind `n func]ie de ras\, individ, regiune corporal\, stare de


`ntre]inere, vârst\, etc. Cu cât este mai deas\, cu atât cus\tura ei este mai
`ncheiat\, `mpiedicând astfel p\trunderea impurit\]ilor `n masa lânii.
Desimea lânii este de cca. 1200 - 1700 fibre/cm2 la oile cu lân\
groas\ [i cuprins\ `ntre 7000 - 9000 fibre/ cm2 la oile cu lân\ fin\. La
nivelul individului desimea lânii este mai accentuat\ pe linia spin\rii, se
reduce treptat pe flancuri [i abdomen. Acesta este [i motivul pentru care,
subiectiv, desimea se apreciaz\ prin palparea lânii din regiunea spetei. La
animalele adulte, precum [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere
precar\ desimea lânii scade [i mai mult prin atrofia unor foliculi pilo[i.
Uniformitatea prive[te `ndeosebi prezentarea mai mult sau mai
pu]in uniform\ a principalelor `nsu[iri fizice [i tehnologice ale fibrelor [i
[uvi]elor ce alc\tuiesc cojocul de lân\. Este unanim acceptat faptul c\
lâna are o uniformitate bun\ când `ntre fibrele existente la spat\ [i pe
coaps\ nu exist\ o diferen]\ de fine]e mai mare de 4 µ [i 1 cm lungime la
oile cu lâna fin\ [i o diferen]\ de 5 µ [i 1,5 cm lungime la lâna groas\.
Neuniformitatea lânii la oile cu `nveli[ul pilos fin constituie un
defect, iar existen]a unor diferen]e mari de lungime, totdeauna `n
favoarea coapsei, d\ aspectul unor oi pulpoase.
Randamentul la sp\lare reprezint\ raportul procentual dintre
greutatea lânii sp\late [i uscate fa]\ de cea brut\ `ns\ uscat\. Pe animal
randamentul poate fi apreciat subiectiv (prerandament) prin efectuarea
unor observa]ii referitoare la nivelul de p\trundere [i a liniei de
demarca]ie a impurit\]ilor `n masa lânii, iar obiectiv aprecierea se face `n
laborator sau prin sp\lare industrial\. Astfel, valoarea randamentului este
influen]at\ de con]inutul `n usuc [i de volumul impurit\]ilor vegetale [i
p\mântoase din masa lânii [i variaz\ `n raport cu rasa, individualitatea,
vârsta [i condi]iile de `ntre]inere.

4.2.11. ~NSU{IRILE CALITATIVE ALE


FIBRELOR DE LÂN|
Structura [i particularit\]ile histo-chimice [i biologice confer\
lânii unele `nsu[iri fizico-mecanice, tehnologice [i igienice deosebit de
valoroase [i neegalate de cele specifice altor categorii de fibre textile.
Fine]ea este o `nsu[ire de baz\ a fibrelor [i constituie un criteriu
de clasificare a raselor de oi [i a lânii ca atare `n industrie. Prin fine]ea
- 179 -
Produc]ia de lân\

unei fibre se `n]elege grosimea sau diametrul sec]iunii sale transversale,


exprimat\ `n microni sau alte sisteme. Astfel, diferitele intervale de
fine]e pot fi asociate cu clase notate `n litere [i reprezint\ sistemul
alfabetic (Lehman), sau num\r de sculuri (1 scul = 511,84 m) ob]inute
dintr-un funt de lân\ (0,453 kg). Cu cât fine]ea are valori superioare, cu
atât din aceea[i cantitate de lân\ va rezulta un fir tors cu lungime mai
mare [i invers (dintr-un kg de lân\ cu fine]ea de 18 µ rezult\ un fir de
cca. 20 m [i doar de 17 m când fine]ea este de 19 µ).
Determinarea fine]ei fibrelor de lân\ se poate efectua direct prin
compararea e[antioanelor de analizat cu probe etalon, sau cu ajutorul
lanametrului sau microscopului [i indirect prin metoda cu curent de aer.
Indiferent de modul de exprimare, trebuie f\cut\ diferen]a dintre
fine]ea unei fibre [i cea a lânii ca atare deoarece, aceasta din urm\
reprezint\ media fine]ii fibrelor dintr-o prob\ prelevat\ din masa lânii
sau recoltat\ de pe individ.
Fine]ea fibrelor de lân\ este influen]at\ de ras\, individ, regiune
corporal\, stare de s\n\tate, nivel de selec]ie [i regim de alimenta]ie.

Tabelul 36

Echivalen]a fine]ei `n alte sisteme `n func]ie de exprimarea `n microni


Clase Lehman Fine]e `n microni Clase Bradford
5a sub 18 80
4a 19
20 70
3a 10,5
22 64
2a 23
24 60
a 25
26 58
ab 27
28 56
b 29
30 56/50
bc 31
34 50
c 37 46
40 40
d 43
45 36
e 55
60 32
f 67 28

Din punct de vedere al fine]ii, lânurile se pot `mp\r]i `n 4


categorii (tabelul 37).

- 180 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 37
Clasificarea lânurilor `n func]ie de fine]e
Categoria Fine]ea `n microni Calit\]i Breadford
Lân\ fin\ sub 28 peste 58
Lân\ semifin\ 28,1 - 33 56 - 50
Lân\ semigrosier\ 33,1 - 42 46 - 40
Lân\ grosier\ peste 42 sub 40

Rasa este factorul care grupeaz\ ovinele `n patru categorii `n


func]ie de fine]ea lânii. La rasele crescute `n ]ara noastr\ fine]ea lânii se
`ncadreaz\ `n urm\toarele limite: Merinos de Palas 20 - 22 µ; Merinos
Transilv\nean 22 - 24 µ; Spanc\ ameliorat\ 25 - 29 µ; }igaie 30 - 35 µ;
Karakul, }urcan\ [i meti[i 35 - 40 µ.
Individualitatea reprezint\ un factor de varia]ie al fine]ii `n cadrul
rasei. Aceast\ variabilitate este mai mare sau mai mic\ `n func]ie de
nivelul de selec]ie la care s-a ajuns `n cadrul turmei, popula]iei sau rasei
respective.
Sexul reprezint\ de asemenea un factor de variabilitate `n cadrul
rasei, `n sensul c\ de regul\ la femele, chiar `n condi]iile aceluia[i nivel
de selec]ie, lâna este mai fin\ decât la masculi.
Regiunea corporal\ reprezint\ un factor de variabilitate al fine]ii
fibrelor de lân\ la nivelul aceluia[i individ. Astfel, lâna este mai fin\ pe
spate [i coaste, mai groas\ pe extremit\]i (cap, coad\ [i membre) [i
intermediar\ pe gât, spinare, coaps\ [i abdomen.
Vârsta `[i exercit\ influen]a asupra fine]ii lânii atât `n intervalul
na[tere-prima tundere, cât [i `n etapele de vârst\ ulterioare. Diametrul
lânii cre[te concomitent cu `naintarea `n vârst\ pân\ la aproximativ cinci
ani dup\ care se reduce treptat, proces legat de `ns\[i evolu]ia fiziologic\
general\ a animalului `n raport cu vârsta. De regul\ la ovinele tinere
diametrul fibrelor de lân\ este mai redus cu cca. 2 µ.
Nivelul de alimenta]ie [i `ndeosebi con]inutul furajelor `n
protein\, exercit\ o influen]\ pozitiv\ atât asupra fine]ei cât [i asupra
multora dintre `nsu[irile calitative.
Lungimea fibrelor reprezint\ o `nsu[ire deosebit de important\ [i
apreciat\ `n industria textil\ deoarece concur\ la stabilirea destina]iei
lânurilor pe tipuri de produse (card\, pieptene, tricotaje, stof\, pâsl\,
etc.). Aceast\ `nsu[ire reprezint\ distan]a dintre cele dou\ capete ale
fibrei [i se exprim\ `n cm.

- 181 -
Produc]ia de lân\

~n cazul determin\rii lungimii pe fibre neântinse se determin\


lungimea relativ\, iar pe fibrele `ntinse pân\ la dispari]ia ondula]iilor se
apreciaz\ lungimea absolut\. ~n cazul lucr\rilor de selec]ie intereseaz\ `n
mod deosebit lungimea relativ\, iar `n industrie cea absolut\. ~n cazul
lânii, `ntre cele dou\ determin\ri diferen]ele sunt de cca. 30 %. Lungimea
fibrelor constituie [i un criteriu de ras\, iar `n cadrul acesteia variaz\ `n
func]ie de individ, sex, vârst\, regiune corporal\, stare de s\n\tate [i
`ntre]inere [i intervalul dintre tunsori.
~n func]ie de lungime lâna este clasificat\ astfel: lân\ de covoare
când lungimea este peste peste 15 cm; lâna de pieptene, când lungimea
fibrelor este cuprins\ `ntre 6,33 - 15 cm; lân\ de postav, când lungimea
este sub 6,33 cm.
Lungimea se poate aprecia direct pe animal prin introducerea
riglei `ntr-o c\rare practicat\ `n masa lânii dup\ care, se las\ fibrele s\
cad\ liber f\r\ a le presa sau a le `ntinde, iar citirea se va face la cap\tul
extern al [uvi]elor. ~n condi]ii de laborator lungimea fibrelor se
determin\ cu ajutorul aparatului cu bile, pe probe recoltate `n prealabil de
pe animal sau din anumite loturi de lân\.
La rasele de oi cu lâna fin\ [i semifin\ lungimea fibrelor este mai
mic\ fa]\ de cea specific\ oilor cu lâna semigrosier\ [i grosier\.
Ondula]iile reprezint\ proprietatea fibrelor de a prezenta un
anumit num\r de `ncre]ituri pe lungimea axial\. ~ntre num\rul de
ondula]ii, fine]e [i cantitatea [i calitatea usucului exist\ o strâns\
leg\tur\. Ondula]ia fibrelor concur\ [i la cre[terea elasticit\]ii [i
rezisten]ei acestora.
Când sunt analizate ondula]iile se are `n vedere forma [i
regularitatea lor, precum [i num\rul acestora/cm liniar, iar frecven]a pe
unitatea de m\sur\ [i amplitudinea lor constituie un criteriu important de
clasificare a lânii. Ca form\ ondula]iile pot fi diferite.
- ondula]ii normale - au form\ de semicerc, iar amplitudinea este
egal\ cu `n\l]imea;
- ondula]ii joase - au `n\l]imea mai mic\ decât amplitudinea;
- ondula]ii plate - curburile sunt atât de `ntinse `ncât abia se pot
observa;
La rasele noastre num\rul ondula]iilor/cm liniar este urm\torul: la
Merinos 5 - 9 ondula]ii; la Spanc\ 4 - 6 ondula]ii; la }igaie 3 - 4
ondula]ii [i 1 sau sub o ondula]ie la Karakul, }urcan\ [i meti[i.

- 182 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Rezisten]a la trac]iune reprezint\ proprietatea fibrelor de a


rezista la anumite solicit\ri externe. Aceast\ `nsu[ire condi]ioneaz\
gradul de durabilitate al ]es\turilor [i indic\ sarcina sau efortul maxim
care, aplicat axial pe fibr\ duce la ruperea ei. Exprimarea se face `n
grame când se determin\ lungimea absolut\ [i `n kg.f/mm2 când se
apreciaz\ rezisten]a relativ\. Lâna fin\ are o rezisten]\ absolut\ mai
mic\, pe când cea relativ\ este mai mare [i invers la lâna grosier\.
Aceast\ `nsu[ire se apreciaz\ subiectiv `n func]ie de rezisten]a pe
care o opune la rupere un m\nunchi de cca. 100 fibre. ~n cazul `n care
fibrele din prob\ se rup cam din acela[i loc putem afirma cu certitudine
c\ lâna este fie alterat\ fie `nfometat\. ~n industrie se apreciaz\ a[a-zisa
reziten]a `n smoc sau `n [uvi]\ care, are la baz\ considerentele amintite
anterior. Rezisten]a ca atare este dependent\ de structura histologic\ a
fibrelor, de fine]e, lungime, umiditate [i nu `n ultimul rând calitatea [i
cantitatea usucului, etc.
Extensibilitatea reprezint\ proprietatea fibrelor de a se alungi la
o solicitare mecanic\ extern\ din momentul `ntinderii ondula]iilor pân\
la rupere [i se exprim\ procentual fa]\ de lungimea ini]ial\. ~n acest
interval alungirea fibrei trece prin trei faze: prima faz\ este reprezentat\
de extensibilitatea elastic\ `n care modific\rile sunt reversibile; a doua
faz\ este extensibilitatea medie `n care lâna se alunge[te mai mult `ntr-un
timp mai scurt; `n faza a treia modific\rile fibrei sunt ireversibile.
Elasticitatea este proprietatea fibrelor de a reveni la forma [i
dimensiunile ini]iale dup\ `ncetarea unei ac]iuni mecanice externe. Cu
cât timpul de revenire este mai scurt cu atât elasticitatea este mai bun\ [i
invers.
Plasticitatea constituie proprietatea fibrelor de a-[i p\stra noua
form\ indus\ cu ajutorul umidit\]ii [i temperaturii ridicate.
Luciul reprezint\ proprietatea fibrelor de a reflecta cu o anumit\
intensitate lumina natural\. Aceast\ `nsu[ire este influen]at\ de modul de
dispunere, forma [i m\rimea celulelor din stratul cuticular. Astfel, la
lânurile fine luciul este foarte bun, iar `n industrie aceast\ calitate este
deosebit de important\ deoarece influen]eaz\ procesul de vopsire.
M\t\sozitatea fibrelor este strâns legat\ cu luciu [i este
dependent\ de aceia[i factori care influen]eaz\ aspectul [i tu[eul catifelat
al ]es\turilor.

- 183 -
Produc]ia de lân\

4.2.13. USUCUL {I COMPONENTELE SALE


Usucul reprezint\ amestecul sebumului secretat de glandele
sebacee cu produsul de secre]ie al glandelor sudoripare (suint). Are miros
specific, aspect uleios [i `ndepline[te rolul de protec]ie a pielii [i lânii,
`mpotriva degrad\rilor induse de lumina razelor solare, aerului [i
umidit\]ii.
Sebumul este componenta principal\ al usucului [i este compus
`n mare parte din acizi gra[i (acid palmitic, acid cerotic, acid oleic, acid
stearic) [i acizi gra[i volatili.
Suintul reprezint\ componenta hidrosolubil\ a usucului [i este
format\ din carbona]i, sulfa]i [i clorur\ de potasiu.
~n masa lânii, usucul se g\se[te `n amestec cu celule moarte
descuamate, precum [i cu diferite impurit\]i formând astfel un strat
protector la suprafa]a fibrei, contribuind totodat\ [i la men]inerea
`nsu[irilor calitative ale lânii la un nivel superior.
Usucul de bun\ calitate are o consisten]\ fluid\ [i poate fi incolor
sau având cel mult o culoare alb-g\lbuie. Culorile brun-verzui, cele
portocalii [i consisten]a grunjoas\ constituie defecte la oile la care sunt
`ntâlnite.
Din punct de vedere cantitativ usucul este condi]ionat de ras\,
individ, sex, vârst\, clim\ [i condi]ii de `ntre]inere. Cantitatea de usuc
este mai mare la oile cu lâna fin\ [i se datoreaz\ desimii [i num\rului
mai mare de glande sebacee pe unitatea de suprafa]\.
Pe lâng\ rolul protector al `nsu[irilor calitative ale lânii, usucul
are [i importan]\ economic\ deoarece, prin diferite procedee chimice `n
urma prelucr\rii industriale rezult\ mai multe produse (tabelul 38).

Tabelul 38

Produsele rezultate din 1000 kg lân\ brut\ (kg)


Carbonat Lân\ ~ngr\[ Coles- Acizi
Rasa de potasiu sp\lat\ \- terin\ gra[i Lanolin\ Cear\
minte
Merinos 36 435 83 26 90 7,4 160
Spanc\ 60 450 122 14 52 6,0 100
}igaie 73 540 122 10 47 5,5 94

- 184 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

4.2.13. AC}IUNEA AGEN}ILOR FIZICI


{I CHIMICI ASUPRA LÂNII

4.2.13.1. AC}IUNEA AGEN}ILOR FIZICI

Fibra de lân\ este expus\ procesului de iradiere natural\ [i unor


alter\ri independente de interven]ia omului. Totalitatea acestor alter\ri
sunt generate de condi]iile concrete de via]\ ale animalelor, precum [i de
procesele specifice dezvolt\rii fibrelor de lân\. Cauzele generatoare ale
procesului de alterare ce induc unele modific\ri la nivelul fibrelor de
lân\, `nainte ca aceastea s\ fie recoltate, sunt reprezentate `n special de
intemperii, ac]iunea luminii solare, ac]iunea unor factori de natur\
chimic\ [i bacterian\, sau pot fi favorizate de unele lichide biologice [i
secre]ii naturale.
Lumina [i iradierea artificial\ determin\ apari]ia unor modific\ri
fizico-chimice deosebit de importante la nivelul fibrelor [i cojocului de
lân\ `n totalitate.
Ac]iunea luminii solare. Lumina solar\ ac]ioneaz\ asupra fibrei
de lân\ concomitent cu dezvoltarea acesteia pe corpul animalului. ~n
situa]ia `n care ac]iunea luminii este de scurt\ durat\, modific\rile
produse la nivelul fibrelor de lân\ sunt de mic\ importan]\ deoarece, lâna
este relativ rezistent\ la radia]iile luminoase, iar dac\ acestea ac]ioneaz\
o perioad\ mai lung\ de timp, apar modific\ri de natur\ fizic\ [i
fotochimic\ care `n final degradeaz\ cheratina.
La `nceput lumina ac]ioneaz\ [i produce unele modific\ri asupra
stratului cuticular care poate fi par]ial distrus, lâna cap\t\ un tu[eu aspru,
iar dac\ procesul continuu\, treptat aceast\ ac]iune duce la sc\derea
rezisten]ei fibrei [i la pierderea elasticit\]ii. Lumina solar\ ac]ioneaz\
asupra fibrei de lân\ producând fie `ng\lbenirea fie albirea acesteia.
~ng\lbenirea fibrelor reprezint\ o consecin]\ a ac]iunii luminii
solare asupra lânii [i se pare c\ este datorat\ `n principal radia]iilor
ultraviolete. De[i s-au f\cut diverse cercet\ri privitoare la influen]a
luminii asupra lânii, totu[i mecanismele transform\rilor fotochimice de
la nivelul cheratinei sunt pu]in cunoscute. Se apreciaz\ `ns\ c\ efectul
radia]iilor ultraviolete este maxim când acestea au lungimea de und\
cuprins\ `ntre 290 [i 311 mµ (H.F. Launer, 1965).

- 185 -
Produc]ia de lân\

Radia]iile solare cu diferite lungimi de und\, `n afar\ de ruperea


pun]ilor cistinice, atac\ [i leg\turile peptidice. Astfel, dintre catenele
laterale ale lan]ului polipeptidic sunt atacate fotochimic resturile de
triptofan [i tirozin\ care sunt distruse par]ial. De asemenea, lumina solar\
induce [i distrugerea par]ial\ a histidinei, serinei, treolinei, prolinei,
metioninei, izoleucinei, leucinei [i fenilalaninei (A.S., Inglis [i colab.,
1963).
Procesul de `ng\lbenire a lânii, datorat ac]iunii luminii solare, se
pare c\ reprezint\ rezultatul unui mecanism oxidant, analog
fotodegrad\rii [i `ng\lbenirii poliamidelor [i m\tasei naturale. ~n scopul
aprecierii schimb\rilor provocate de ac]iunea luminii solare, Launer a
propus factorul de reflexie a luminii, care se determin\ pentru o prob\ de
control [i pentru o alta iradiat\.
Fotoalbirea lânii are loc `n mod selectiv, adic\ numai la
anumite lungimi de und\ ale radia]iilor. Referitor la acest aspect Launer,
citat `n anul 1979 de S., Ifrim, a eviden]iat faptul c\ radia]iile din
apropierea ultravioletului cu lungimea de und\ cuprins\ `ntre 365 [i 389
mµ, `ng\lbene[te lâna `n primele 5 minute de iradiere, urmând apoi un
proces de albire. Cercet\rile desf\[urate `n acest sens demonstreaz\
faptul c\ lâna tinde s\ se conformeze din punct de vedere spectral luminii
la care este expus\ [i c\ totdeauna `n procesul de albire are loc
distrugerea cistinei, triptofanului, tirozinei [i histidinei.
Ac]iunea c\ldurii asupra lânii. Este unanim acceptat de
majoritatea cercet\torilor faptul c\ prin `nc\lzirea lânii la temperaturi
`nalte apar trei tipuri de reac]ii principale. Aceste reac]ii sunt de
hidroliz\, de oxidare [i reac]ii de cracacre termic\. Desigur c\ reac]iile
de hidroliz\ se petrec `n prezen]a apei [i se desf\[oar\ `n jurul valorii de
1000C. Reac]iile de oxidare se pot petrece `n prezen]a oxigenului
atmosferic, iar cele de cracare termic\ au loc `n atmosfere inerte sau `n
vid.
~n cazul prelucr\rii industriale lâna este deseori supus\ ac]iunii
c\ldurii uscate sau umede. Gre[elile de tratament termic favorizeaz\
`nceperea unor degrad\ri [i modific\ri care, se manifest\ `n prim\ faz\
printr-un tu[eu aspru [i uscat, `ng\lbenire accentuat\, reducerea
volumului aparent [i diminuarea rezisten]ei.
Modific\rile datorate ac]iunii c\ldurii asupra fibrelor de lân\ sunt
datorate afect\rii structurii chimice a cheratinei [i `n consecin]\ apar
schimb\ri importante [i asupra structurii histologice [i `n special asupra

- 186 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

stratului cuticular. ~n absen]a umidit\]ii [i a temperaturii nu prea mari,


c\ldura degradez\ `n mic\ m\sur\ cheratina. Prima ac]iune a c\ldurii
asupra lânii const\ `n eliminarea apei, fenomen ce are loc la temperatura
de 100 - 1050 C.
Lâna rezist\ foarte bine la c\ldura uscat\, iar la fierbere are cea
mai bun\ stabilitate când pH-ul are valori apropiate de 3,5. ~n ap\ [i la
temperaturi cuprinse `ntre 800 - 1000 C lâna `ncepe s\-[i piard\ din
calit\]i [i dup\ 3 ore de sta]ionare `n aceste condi]ii pierde 1 % din
greutatea fibrelor. Dup\ 10 ore de fierbere rezisten]a la rupere se
diminueaz\ cu 20 - 30 %, `n timp ce la 1000 C c\ldur\ uscat\, pierde doar
5 % din rezisten]\ (tabelul 39). Dac\ durata de men]inere la temperaturi
`nalte se prelunge[te, prima reac]ie care are loc este cea de transformare a
cistinei `n lantionin\.
Lâna este dizolvat\ `n totalitate `n condi]ii de fierbere sub
presiune la temperatur\ de peste 1250 C. Men]inut\ timp `ndelungat la
temperaturi uscate situate `n jurul valorii de 1000 C lâna `ncepe s\ se
`ng\lbeneasc\, datorit\ modific\rilor chimice care `ncep s\ apar\ la
nivelul cheratinei.
Tabelul 39

Pierderile de greutate a unor fibre de origine animal\


pentru intervalele diferite de temperatur\ (%) (S., Ifrim)
Temperatura (0C)
Categoria de fibre 100 200 300 400 500
Lân\ fin\ 5,5 8,5 21,5 41,5 54,5
lân\ grosier\ 6,6 9,4 22,4 44,9 58,9
P\r de capr\ 4,6 7,3 22,4 46,9 58,4
P\r de iepure 5,0 7,0 22,6 42,9 61,2

Fenomenul de `ng\lbenire constituie un indiciu al degrad\rii


termice. Colora]ia lânii tratat\ termic se intensific\ concomitent cu
ridicarea temperaturii. Astfel, la 1500 C apare colora]ia g\lbuie, la 1600 C
lâna devine galben\, la 1700 C cap\t\ nuan]e oranj, apoi la 1800 C devine
ro[u-brun\, la 1880 C brun\ [i neagr\ la 2100 C.

- 187 -
Produc]ia de lân\

4.2.13.2. AC}IUNEA AGEN}ILOR CHIMICI

~n procesele de prelucrare industrial\, lâna este supus\ diverselor


tratamente [i astfel aceasta vine `n contact cu medii acide sau bazice.
Ac]iunea acizilor asupra lânii. ~n timpul prelucr\rii industriale
[i `ndeosebi `n opera]iile de carbonizare [i vopsire lâna vine `n contact cu
medii acide. Vopsirea lânii are loc atât `n prezen]a acizilor organici, cât [i
`n prezen]a acizilor anorganici. Procesul de carbonizare a lânii urm\re[te
distrugerea impurit\]ilor aderente la fibra de lân\ [i se realizeaz\ numai
cu substan]e anorganice.
Lâna manifest\ o rezisten]\ bun\ fa]\ de acizi, `ns\ `n timpul
opera]iilor de vopsire [i de carbonizare ce se desf\[oar\ la temperaturi
ridicate, se produc alter\ri grave la nivelul fibrelor. Aceste alter\ri se
manifest\ prin modificarea rezisten]ei fibrei [i prin schimbarea tu[eului,
devenind `n general mai aspru.
~n prezen]a acizilor dilua]i nu se produc modific\ri majore la
nivelul fibrei de lân\, `ns\ este distrus\ de ac]iunea prelungit\ a acizilor
minerali concentra]i. Tratarea lânii pe o durat\ scurt\ de timp cu acid
sulfuric concentrat nu duce la distrugerea acesteia, ci `i schimb\ doar
comportarea `n procesele tinctoriale.
Eliot [i Roberts au studiat dizolvarea progresiv\ a lânii `n solu]ii
de acid clorhidric 2 N la temperatura de fierbere. Astfel, ei au demonstrat
c\ `n condi]iile ar\tate anterior are loc o ac]iune de dizolvare a lânii care
se desf\[oar\ `n trei stadii: `n primul stadiu are loc dizolvarea a 7 % din
fibr\ cu o semnifica]ie histologic\ nedefinit\; `n stadiul al doilea are loc
dizolvarea ortocortexului, iar `n al treilea stadiu are loc dizolvarea
treptat\ a paracortexului. Solu]ia de acid clorhidric 4 N se folose[te ca
reactiv de solubilizare a lânii, fiind utilizat\ pentru aprecierea degrad\rii
acesteia [i `ndeosebi atunci când a suferit un tratament alcalin.
~n timpul procesului de carbonizare se urm\re[te `ndep\rtarea
impurit\]ilor de natur\ vegetal\ din masa lânii. Principiul acestei metode
const\ `n ac]iunea distructiv\ a acidului sulfuric asupra celulozei. Astfel,
`n prezen]a acidului amintit celuloza se transform\ `n hidroceluloz\, iar
aceasta prin `nc\lzire devine friabil\. ~n timpul procesului de
carbonizare, fibra de lâna suport\ mai multe modific\ri, dintre care unele
ireversibile, motiv pentru care lâna astfel tratat\ `[i pierde multe calit\]i.
Ac]iunea agen]ilor bazici asupra lânii. Fiind un material
proteic, lâna este foarte sensibil\ la medii alcaline. Agen]ii alcalini pot

- 188 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

provoca cheratinei modific\ri de structur\ chimic\ care se manifest\ `n


primul rând prin distrugerea pun]ilor de hidrogen, a leg\turilor tip sare, a
unor acizi aminici, iar `n cazul trat\rii `n solu]ii alcaline mai concentrate
pot surveni [i fenomene hidrolitice. Aceste modific\ri structurale duc la
mic[orarea rezisten]ei [i diminuarea unor `nsu[iri importante.
Prima modificare a lânii supus\ ac]iunii unei solu]ii alcaline
const\ `n umflarea fibrei [i, `n consecin]\ are loc o schimbare a
propriet\]ilor mecanice. Astfel, dup\ 30 minute de tratare a fibrei de lân\
`ntr-o solu]ie de sod\, for]a necesar\ `ntinderii scade mult. Acest
fenomen se poate explica prin formarea leg\turilor tioeterice `n mediu
alcalin, leg\turi care nu se mai desfac atât de u[or ca puntea cistinic\ [i
deci catenele polipeptidice sunt men]inute `n pozi]ia lor, fiind
`mpiedicat\ ondulare.
~n amoniac lichid fibrele de lân\ fin\ sunt mai afectate
comparativ cu cele semigrosiere [i grosiere. Astfel, modific\rile ce
survin la nivelul fibrei pe durata trat\rii cu amoniac lichid induc
schimbarea frecven]ei ondul\rii fibrelor, schimbarea rezisten]ei la
compresie, `i modific\ lungimea, precum [i fine]ea medie (tabelul 40).
Tabelul 40

Modific\rile unor caracteristici ale fibrei de lân\


tratat\ cu amoniac lichid
Timpul de Fine]ea Lungimea Rezisten]a la
tratare medie medie Contrac]ia Num\r de compresie
(min) (µ) (cm) (%) ondula]ii/cm (daN)
Lân\ curat\ 25 7,61 - 3,4 1,90
5 26,5 6,98 37,8 6,25 5,85
10 26,7 7,01 45,0 8,15 5,87
30 26,6 6,37 45,5 7,08 6,04
45 26,3 6,27 47,0 8,60 6,15
60 27,7 6,35 47,5 7,4 6,45

Din datele prezentate, rezult\ c\ for]a necesar\ `ntinderii fibrei de


lân\ scade concomitent cu durata de tratare. De asemenea [i gradul de
desfacere a regiunilor ondulate cre[te progresiv cu timpul de imersie a
fibrelor de lân\ `n amoniac, iar experimental s-a constatat c\ fenomenul de
contrac]ie a fibrei cre[te odat\ cu sc\derea diametrului fibrei (diametrul
cre[te cu 3 % `n cazul fibrelor groase [i cu 6 % `n cazul celor fine).

- 189 -
Produc]ia de lân\

Alt\ modificare important\ ce apare `n cazul lânii supus\


mediului alcalin este `ng\lbenirea. Legat de acest aspect, majoritatea
cercet\rilor indic\ faptul c\ fenomenul de `ng\lbenire alcalin\ este
corelat cu scindarea leg\turilor disulfitice [i sc\derea con]inutului
fibrelor `n cistin\ [i agizi gra[i.
~ns\ majoritatea modific\rilor sunt influen]ate `n mare parte de
pH, temperatur\ [i durat\. Ac]iunea chimic\ a alcalilor se manifest\
asupra lânii `n special prin desfacerea electrovalen]elor, prin hidroliza
leg\turilor peptidice [i prin transformarea pun]ii cistinice.

4.2.14. ASPECTE GENERALE PRIVIND


SP|LAREA LÂNII
Procesul de s\lare a lânii se desf\[oar\ `n majoritatea cazurilor `n
medii alcaline. De aceea, ]inându-se cont de sensibilitatea pe care o
manifest\ aceast\ fibr\ proteic\ la mediul alcalin, rezult\ c\ `n procesul
de sp\lare pH b\ii are o mare `nsemn\tate, iar sp\larea ca atare trebuie
condus cu mare grij\ astfel `ncât alterarea lânii s\ fie minim\. Astfel, s-a
demonstrat experimental [i apoi practica a confirmat, c\ la punctul s\u
izoelectric (pH = 4,9) lâna prezint\ maximum de stabilitate atât din punct
de vedere mecanic cât [i chimic, iar capacitatea de umflare a fibrei [i
implicit tendin]a spre o `mpâslire sunt cele mai reduse.
~n mod practic, sp\larea lânii se face `n mediu acid (pH = 4 - 6),
neutru sau alcalin (pH = 8 - 10,5). Astfel, sp\larea `n mediu acid
menajeaz\ unele caracteristici ale fibrelor, `ns\ recuperarea lanolinei este
dificil\. Sp\larea la pH-uri acide se realizeaz\ `n prezen]a produselor
anion - active sau neionogene.
Sp\larea `n mediu neutru se poate realiza `n prezen]a electroli]ilor
[i prezint\ avantajul c\ poate fi efectuat\ la temperaturi mai ridicate,
ceea ce face ca `ntregul proces s\ aib\ o durat\ de timp mai scurt\. Cele
mai bune rezultate se ob]in `n cazul sp\larii lânii `n mediu neutru
utilizând ca detergent substan]e anionactive deoarece, au un spectru mai
larg al pH-ului [i deci o bun\ capacitate de sp\lare [i emulsionare.
De asemenea, substan]ele detersive neionogene nu induc
degrad\ri la nivelul fibrelor, nu-i modific\ propriet\]ile naturale, iar
capacitatea de sp\lare a detergentului nu depinde de pH ci de adaosul de
s\ruri neutre `n baia de sp\lare. Dintre s\rurile care activeaz\ procesul de
- 190 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

sp\lare face parte sulfatul de sodiu [i clorura de sodiu. ~ns\ lucrul cel mai
important este faptul c\ de[i `n mediu alcalin lâna prezint\ maximum de
sensibilitate, totu[i sp\larea alcalin\ este metoda cea mai utilizat\
deoarece este economic\ [i permite recuperarea lanolinei.
~n gospod\riile popula]iei, lâna este sp\lat\ cu carbonat de sodiu
[i s\pun. Cu toate c\ procedeul este verificat [i extrem de utilizat se
constat\ c\, `n cazul nerespect\rii unei temperaturi optime (120 - 180 C),
sau a unei anumite concentra]ii `n agent alcalin, se produc modific\ri
ireversibile la nivelul propriet\]ilor fizico-chimice ale fibrelor. ~n cazul
sp\l\rii lânii cu s\pun obi[nuit s-au sesizat [i unele neajunsuri cum ar fi:
prin fenomenele de hidroliz\ se m\re[te alcalinitatea; se formeaz\ s\pun
insolubil; consum ridicat de s\pun `n cazul folosirii unei ape mai dure.
Sp\larea lânii cu detergen]i sintetici sau cu s\pun, contribuie la
poluarea apelor, de aceea se recomad\ folosirea solven]ilor organici. ~n
condi]ii industriale utilizarea hexanului [i alcoolului izopropilic dup\
procedeul SOVER de sp\lare a lânii, elimin\ poluarea [i permite
valorificarea unora dintre componen]ii rezulta]i din sp\larea lânii.
Procedeul SOVER const\ `n stropirea succesiv\ a lânii dispuse pe
o band\ transportoare cu amestec de ap\ [i alcool izopropilic [i apoi cu
hexan. Apa [i alcoolul `ndep\rteaz\ suintul, iar hexanul degreseaz\ lân\.
Dup\ sp\lare solu]iile se amestec\, urmând separarea automat\
(decantare `n dou\ faze). ~n faza superioar\ a decant\rii se ob]ine
,,gr\simea lânii” care este bogat\ `n hexan, iar `n faza inferioar\ rezult\
suintul bogat `n impurit\]i, alcool [i ap\. Acest procedeu prezint\ [i
avantajul c\ men]ine caracetristicile de baz\ ale fibrei, evit\ `mpâslirea,
ruperea fibrelor este diminuat\, permite recuperarea maxim\ a lanolinei,
evit\ poluarea, utilizeaz\ un volum redus de ap\ [i amelioreaz\
comportarea fibrelor `n procesul de piept\nare, cardare [i filare.

4.2.15. DEFECTELE LÂNII


Multe dintre defectele lânii reprezint\ consecin]a lipsei unor
ac]iuni de selec]ie sus]inute [i constante la nivelul popula]iilor de ovine,
precum [i asigur\rii unor condi]ii de `ntre]inere [i furajare
necorespunz\toare. Defectele lânii sunt de natur\ diferit\ [i reprezint\ de
fapt abateri de la aspectul [i forma normal\. Astfel, `n func]ie de natura
lor, defectele pot fi de origine genetic\ [i negenetic\.

- 191 -
Produc]ia de lân\

Defecte de origine genetic\. Lâna `n totalitatea ei, `n func]ie de


unele aspecte [i caractere legate de ras\, grad de ameliorare [i al]i factori
prezint\ diferite defecte care, `n condi]ii favorabile sau specifice, sunt
transmise `n descenden]\. Aceste defecte sunt de natur\ genetic\, iar cele
mai frecvent `ntâlnite sunt: lâna colorat\, lâna alb\ cu fibre pigmentate,
lâna f\r\ usuc, lâna `mpâslit\ [i lâna a]oas\.
Lâna colorat\ reprezint\ un caracter de ras\ pentru ovinele
}igaie, }urcan\ [i Karakul. Acest tip de lân\ prezint\ importan]\ minim\
pentru industria textil\ deoarece, nu poate fi vopsit\ `n alte culori sau
nuan]e, iar procesele de depigmentare chimic\ sunt costisitoare [i `n plus
`n urma unor astfel de tratamente se produc [i modific\ri ce `i afecteaz\
`nsu[irile calitative. Lâna neagr\ este utilizat\ cu prec\dere `n industria
casnic\ [i cea me[te[ug\reasc\ la confec]ionarea diferitelor articole
artizanale, de `mbr\c\minte [i de uz gospod\resc.
Lâna alb\ cu fibre pigmentate este nedorit\ deoarece, limiteaz\
posibilitatea ob]inerii unui num\r sporit de sorturi de ]es\turi vopsite
uniform `n nuan]e [i culori diferite. Lâna cu un astfel de defect se
`ntâlne[te frecvent la oile de ras\ }igaie ruginie [i buc\laie [i poate fi
corectat prin depistarea timpurie [i `ndep\rtarea de la reproduc]ie a
indivizilor respectivi.
Lâna neuniform\ sub raportul fine]ii [i lungimii este nedorit\ `n
industria prelucr\toare deoarece determin\ efectuarea mai multor sorturi
cu posibilit\]i de utilizare limitate. Acest defect este `ntâlnit mai des la
efectivele care din anumite motive au fost supuse unor ac]iuni de selec]ie
ineficiente [i poate fi corectat prin ac]iuni de alegere [i potrivire a
perechilor ce au loc cu ocazia debutului unui nou sezon de reproduc]ie.
Lâna f\r\ usuc apare datorit\ unor deregl\ri func]ionale ale
glandelor sebacee [i sudoripare. Acest tip de lân\ este deficitar\ `n ceea
ce prive[te `nsu[irile fizico-mecanice, este mai aspr\, friabil\ [i se rupe
u[or `n timpul prelucr\rii industriale. Defectul ca atare poate fi corectat
prin utilizarea la reproduc]ie a berbecilor corespunz\tori din punct de
vedere al `nsu[irilor cantitative [i calitative ale usucului.
Lâna `mpâslit\ este semnalat\ frecvent la oile cu lân\ grosier\ [i
nu poate fi `nl\turat decât prin eliminarea ovinelor respective de la
reproduc]ie. Aceast\ deficien]\ este dat\ atât de desprinderea fibrelor de
lân\ din piele [i `ncâlcirea lor, precum [i de direc]ia diferit\ de
implântare a foliculilor pilo[i.

- 192 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 67. Mecanismul `mpâslirii lânii

Lâna a]oas\ este dat\ de prezen]a `n masa lânii a unui num\r


`nsemnat de fibre supraondulate sau cu ondula]ii neregulate, consecin]a
unei strânse spiral\ri la nivelul foliculilor. Lâna a]oas\ este nedorit\ `n
industria textil\ deoarece, `n procesul de prelucrare se produc o serie de
rupturi. Corectarea acestui defect se poate face prin depistarea [i
eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor respectivi.
Defecte de origine negenetic\. ~n aceast\ categorie sunt incluse
o serie de deficien]e cauzate fie de condi]iile de `ntre]inere [i mai ales de
hr\nire, fie de colectarea, clasificarea [i conservarea improprie a lânii.
Lâna c\nit\ se `ntâlne[te `n cojocul oilor marcate temporar
(dungi, cruci, cercuri, cifre, etc.) cu vopsele greu lavabile cum ar fi
coloran]i dizolva]i `n ulei de in, p\cur\, smoal\, catran, etc. Lâna cu
aceste defecte devine un rebut, datorit\ faptului c\ vopselele respective
sunt greu lavabile [i foarte dificil de `ndep\rtat.
Lâna cu impurit\]i. Prezen]a impurit\]ilor [i `ndeosebi a celor
vegetale constituie defectul cel mai frecvent, iar con]inutul peste o
anumit\ limit\ ridic\ cheltuielile efectuate `n vederea elimin\rii acestora.
Neajunsul cel mai mare este reprezentat de faptul c\ `n procesul
de `ndep\rtare mecanic\ a impurit\]ilor puternic aderente, rezult\ multe
de[euri iar lâna se rupe `n propor]ie de 3 %. ~n cazul `n care, pentru
`ndep\rtarea impurit\]ilor din masa lânii, se opteaz\ pentru carbonizare,
lâna respectiv\ `[i pierde unele calit\]i fizico-mecanice, motiv pentru
care este `ncadrat\ la o clas\ de calitate inferioar\.
Lâna `ng\lbenit\ apare `n mod frecvent la oile `ntre]inute iarna
timp `ndelungat pe un a[ternut murdar, sau pe durata verii pe suprafe]e cu
b\legar [i urin\ `n exces. ~n astfel de condi]ii, lâna fiind caracterizat\
printr-un grad ridicat de higroscopicitate, absoarbe vaporii amoniacali
rezulta]i din descompunerea fecalelor producând deprecierea `nsu[irilor

- 193 -
Produc]ia de lân\

calitative. De asemenea, `n industria prelucr\toare, `n scopul `ndep\rt\rii


zonelor `ng\lbenite trebuie s\ se foloseasc\ agen]i puternici de albire,
accentuându-se [i mai mult deprecierea `nsu[irilor lânii.
Lâna tuns\ neuniform afecteaz\ uniformitatea lungimii fibrelor `n
procesul de tuns. Acest defect al lânii rezult\ prin trecerea de mai multe
ori cu ma[ina de tuns sau cu foarfeca pe aceea[i zon\ corporal\. Lâna
amestecat\ cu cea subtuns\ nu poate fi utilizat\ `n ob]inerea unor articole
de calitate superioar\, deoarece `n produsul finit adesea pot fi `ntâlnite
segmente mici de fibre.
Lâna `nfometat\, gâtuit\ sau [trangulat\ apare mai frcvent când
pe durata perioadei de stabula]ie oile sunt `ntre]inute `n condi]ii
necorespunz\toare asociate [i cu o hr\nire deficitar\. ~n perioada `n care
oile au avut de suferit, datorit\ faptului c\ la nivelul organismului
intervine o vasoconstric]ie periferic\, se reduce afluxul sangvin [i odat\
cu el se mic[oreaz\ [i ritmul de cre[tere a fibrelor atât `n grosime, cât [i
`n lungime. Folosit\ `n industrie, dintr-o astfel de lân\ se ob]in produse
cu durat\ de utilizare limitat\.
Lâna alterat\ poate ap\rea `n cazul tunderii oilor `n zilele cu
umiditatea atmosferic\ ridicat\, dup\ care este depozitat\ o perioad\ mai
mare de timp `n spa]ii insuficient ventilate. Umiditatea [i c\ldura ridicat\
favorizeaz\ dezvoltarea unei microflore bogate care, `n scurt timp poate
produce modific\ri ale `nsu[irilor calitative specifice lânii, sau chiar o
poate descompune.

4.2.16. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ|


CANTITATEA DE LÂN|
Cantitatea de lân\ ob]inut\ de la oile tunse se apreciaz\ prin
cânt\rirea cojocului rezultat. Factorii care influen]eaz\ cantitatea de lân\
sunt numero[i, `ns\ `n func]ie de natura lor ace[tia pot fi grupa]i `n
factori ereditari, factori de mediu intern [i factori de mediu extern.
Factorii ereditari. ~n aceast\ grup\ sunt inclu[i urm\torii factori:
rasa, sexul [i individul.
Rasa constituie un factor important `n ob]inerea unor produc]ii
superioare de lân\. Rasele specializate pentru produc]ia de lân\ fin\ au o
desime mai mare a foliculilor pilo[i, rezultând astfel produc]ii superioare
de lân\.
- 194 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Individualitatea induce o mare variabilitate a produc]iei de lân\ `n


cadrul aceleia[i rase deoarece, s-a constatat o corela]ie pozitiv\ `ntre
greutatea corporal\ (de care depinde suprafa]a pielii) [i calitatea lânii.
Aceast\ corela]ie este `ns\ limitat\ [i se refer\ la greut\]i corporale ale
indivizilor cuprinse `ntre 40 [i 70 kg.
Sexul. Referitor la influen]a acestui factor trebui f\cut\
precizarea c\ `n general masculii produc cantit\]i superioare de lân\ `n
compara]ie cu femelele.
Factorii de mediu intern influen]eaz\ direct poten]ialul
productiv la nivelul individului.
Vârsta are o mare influen]\ asupra produc]iei cantitative `n
sensul c\, pân\ la 3 - 4 ani cantitatea de lân\ cre[te apoi se men]ine
aproximativ constant\ pân\ la 5 - 6 ani, dup\ care scade concomitent cu
`naintarea animalului `n vârst\.
Starea de s\n\tate a indivizilor condi]ioneaz\ produc]ia de lân\
din punct de vedere cantitativ. Apari]ia bolilor, la nivelul organismului
sau pielii, produc deregl\ri func]ionale cu influen]e negative asupra
cantit\]ii [i calit\]ii lânii.
Prolificitatea influen]eaz\ produc]ia de lân\ deoarece, s-a
constatat c\ oile care al\pteaz\ un singur miel pot produce cantit\]i
superioare de lân\ cu cca. 20 % comparativ cu cele care al\pteaz\ doi
miei.
Tabelul 41

Evolu]ia produc]iei de lân\ `n raport cu vârsta oilor


Rasa [i Valoarea coeficuien]ilor `n func]ie de vârst\
Autorii varietatea 1 2 3 4 5 6 7

Nica, Th. }igaie - 100 96,0 95,3 95,3 93,0 92,0

Harsian, A }igaie buc\laie 128,0 100 100,3 96,9 90,4 89,0 89,0
.

}igaie ruginie 108,2 100 96,5 93,3 88,4 94,6 -


Rugin\, L. Spanc\ 104,4 100 95,0 92,8 88,6 82,9 -
Merinos Transilv. 113,7 100 88,9 78,6 75,0 - -

Spanc\ ameliorat\ 109,5 100 97,5 94,3 89,3 84,6 -


Pascal, C. Merinos Transilv. 112,5 100 92,2 82,1 78,6 73,0 68,8
Merinos de Palas 118,6 100 95,6 91.4 86,5 82,8 73,4

- 195 -
Produc]ia de lân\

Factorii de mediu extern. Ace[ti factori au rol hot\râtor `n


exprimarea poten]ialului productiv al indivizilor. Dintre cei mai
importan]i factori de mediu extern amintim: clima, nivelul de
alimenta]ie, la care se mai pot ad\uga [i tehnologia de cre[tere, `ngrijirea,
tunderea [i nu `n ultim\ instan]\ calitatea ciobanilor.
Clima exercit\ influen]\ atât asupra cantit\]ii cât [i a calit\]ii
lânii. ~n condi]iile zonelor cu climat continental, datorit\ vegeta]iei
abundente de pe p\[uni [i fotoperiodismului, sezonul `n care are loc o
intensificare a ritmului de cre[tere a lânii este vara. Pe durata sezonului
rece o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ microclimatului din saivanele de
cazare a oilor.
Nivelul de alimenta]ie joac\ un rol deosebit `n dezvoltarea
`nveli[ului pilos `n intervalul dintre dou\ campanii de tuns. Alimenta]ia
deficitar\ exercit\ influen]\ negativ\ atât asupra produc]iei cantitative cât
[i asupra calit\]ii lânii.

4.2.17. METODE {I TEHNOLOGII DE SPORIRE


A PRODUC}IEI DE LÂN|
La fel ca [i `n cazul altor produc]ii [i cea de lân\ poate fi sporit\
[i `mbun\t\]it\ atât pe cale genetic\ cât [i pe calea utiliz\rii unor
biostimulatori specifici.
Sporirea produc]iei de lân\ pe cale genetic\ poate fi realizat\ `n
cadrul metodelor de ameliorare care pot induce o deplasare `n sens
pozitiv a mediei produc]iei de lân\.
Selec]ia `n ras\ curat\ a oilor apar]inând unei rase specializate
pentru produc]ia de lân\ are caracter permanent [i reprezint\ principala
cale de ob]inere a unei diferen]e de selec]ie, deoarece permite o cre[tere a
frecven]ei genelor implicate `n exprimarea unor `nsu[iri [i caractere la
nivel superior. Selec]ia `n ras\ curat\ nu se limiteaz\ doar la identificarea
[i eliminarea animalelor necorespunz\toare, ci [i la transmiterea [i
fixarea `n descenden]\ a caracterelor utile.
Scopul ac]iunilor de ameliorare la rasele de oi cu lân\ fin\ [i
semifin\, este de sporire a cantit\]ii de lân\ [i `mbun\t\]irea calit\]ii
acesteia. Pentru realizarea acestor deziderate se urm\re[te `n permanen]\
amplificarea unor `nsu[iri cum ar fi de pild\ desimea, lungimea, fine]ea,
uniformitatea, etc.
- 196 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Structura turmei joac\ un rol `nsemnat `n cazul `ndeplinirii


obiectivelor de etap\ sau a celor finale. Cercet\rile experimentale [i
rezultatele ob]inute `n ]ar\ [i str\in\tate, demonstreaz\ posibilitatea
ob]inerii unor rezultate pozitive `n ceea ce prive[te produc]iile ovinelor,
pornind tocmai de la structura turmei ce face obiectul selec]iei `n ras\
curat\. Astfel V., Taft\, 1983, arat\ c\ prin m\rirea ponderii oilor mame
de la 50 % la 60 %, cantitatea de lân\ cre[te cu 6 - 8 % [i carnea cu 16 -
17 %, iar `n cazul `n care `n turma respectiv\ ponderea oilor mame
reprezint\ 80 %, lâna cre[te cu cca. 18 - 20 % iar carnea cu 45 - 50 %.
Intensitatea de selec]ie pentru produc]ia de lân\ [i carne, se poate
m\ri [i prin utilizarea `ns\mân]\rilor artificiale, sporirea prolificit\]ii [i
asigurarea unui regim nutri]ional adecvat.
Heritabilitatea. Este dependent\ de mai mul]i factori, `ns\ rolul
cel mai mare `n vederea sporirii produc]iei de lân\ `l are heritabilitatea
specific\ caracterelor acesteia. ~n cazul caracterelor specifice produc]iei
de lân\, heritabilitatea are valoari destul de ridicate (tabelul 42).
Tabelul 42

Heritabilitatea unor caractere specifice produc]iei de lân\


(Gh., Sandu, 1993)
Caracterul Valori frecvente pentru h2
Rezervele de piele 0,4 - 0,5
Extinderea lânii pe fa]\ 0,4 - 0,5
Extinderea lânii pe abdomen 0,3 - 0,4
Desimea fibrelor 0,5 - 0,6
Fine]ea fibrelor 0,5 - 0,6
Uniformitatea fine]ii pe corp 0,2 - 0,3
Lungimea [uvi]ei 0,3 - 0,6

Repetabilitatea. Faptul c\ `n cazul oilor cu lân\ fin\, valoarea


coeficientului de repetabilitate este cuprins `ntre 0,28 [i 0,36 apare
posibilitatea culegerii unor informa]ii suficiente privitoare la
performan]ele productive viitoare. De asemenea, acest fapt este sus]inut
[i de gradul ridicat de covariabilitate ce se stabile[te `ntre diferite cupluri
de `nsu[iri specifice produc]iei cantitative de lân\.
Selec]ia dup\ cantitatea de lân\ curat\ reprezint\ o alt\ cale de
sporire a acestei produc]ieii. Aplicarea acestei metode este
recomandabil\ `ndeosebi `n cazul berbecilor utiliza]i la reproduc]ie care,

- 197 -
Produc]ia de lân\

`n condi]iile folosirii intense, pot contribui `ntr-o m\sur\ mai mare la


realizarea progresului genetic. ~n cazul oilor mame [i a tineretului de
`nlocuire se recomand\ selec]ia dup\ cantitatea individual\ de lân\ brut\
deoarece, `ntre aceasta [i cantitatea de lân\ curat\ corela]ia fenotipic\
este pozitiv\ [i are `n general valori situate foarte aproape de r = 0,9.
Atât `n cazul masculilor cât [i al femelelor, pentru ca efectul
selec]iei s\ fie rapid [i s\ aib\ rezultatul scontat, este indicat ca selec]ia
s\ se fac\ dup\ un num\r mai redus de `nsu[iri calitative, ]inându-se cont
de interdependen]a genetic\ dintre acestea.
~n cazul unei selec]ii direc]ional progresive, pentru a p\stra
`nsu[irile calitative ale lânii, este necesar ca `n cadrul lucr\rilor de
selec]ie s\ se ]in\ cont de urm\torii indici de selec]ie: cantitatea de lân\
brut\, desimea [i lungimea fibrelor de lân\, rezervele de piele [i
extinderea lânii pe extremit\]i.
Referitor la rezervele de piele este cunoscut faptul c\ oile la care
acestea sunt `n exces, produc `ntradev\r o cantitate mai mare de lân\, dar
[uvi]ele din cojoc sunt mai mici, iar randamentul la sp\lare este redus.
}inând cont de faptul c\ pentru rezervele de piele majoritatea
autorilor indic\ valoarea coeficientului de heritabilitate de 0,5 este
necesar ca prin selec]ie s\ fie depista]i [i re]inu]i doar indivizii la care
pliurile cutanate sunt moderate. Acest aspect este deosebit de important
deoarece este recunoscut faptul c\ rezervele de piele se coreleaz\ negativ
atât fenotipic cât [i genotipic cu lungimea [uvi]ei [i pozitiv cu num\rul
de ondula]ii/cm. ~n ceea ce prive[te num\rul de ondula]ii/cm, acestea se
coreleaz\ fenotipic [i genotipic negativ atât cu masa lânii brute [i sp\late,
cât [i cu lungimea fibrelor din [uvi]\.
Sporirea produc]iei de lân\ prin `ncruci[\ri, reprezint\ o
practic\ intens utilizat\. Astfel, diversele variante de selec]ie pot fi
aplicate cu succes [i `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor atât pentru
cre[terea cantit\]ii de lân\ cât [i pentru sporirea acestei produc]ii
cumulat\ cu cea de carne. ~n condi]iile ]\rii noastre, `n vederea sporirii
produc]iei de lân\ la ovine, au fost [i sunt utilizate mai multe tipuri de
`ncruci[\ri. ~n cazul form\rii raselor autohtone specializate pentru
produc]ia de lân\, `ncruci[\rile utilizate au fost cele de absorb]ie [i de
transformare dup\ care, `n scopul corect\rii unor `nsu[iri sau a
imprim\rii altora noi, au fost utilizate `ncruci[\ri de infuzie.
De asemenea, atunci când obiectivele cre[terii [i exploat\rii unui
nucleu sau a unei popula]ii sunt reprezentate atât de produc]ia de lân\ cât

- 198 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

[i de cea de carne, rezultate foarte bune se ob]in [i `n cazul utiliz\rii


`ncruci[\rilor stratificate. Pe baza rezultatelor ob]inute `n urma practic\rii
`ncruci[\rilor de ameliorare ce vizau `n mod direct produc]ia de carne,
s-a constatat c\ o serie de `nsu[iri cum ar fi fine]ea fibrelor, desimea pe
unitatea de suprafa]\, lungimea, cantitatea [i calitatea usucului, se
transmit `n descenden]\ intermediar formelor parentale.

4.2.18. SPORIREA PRODUC}IEI DE LÂN|


PRIN UTILIZAREA BIOSTIMULATORILOR SPECIFICI
Pentru ca intensificarea procesului de cre[tere a lânii s\ se
realizeze `ntr-o perioad\ mai scurt\ de timp, se impune ca atât ac]iunile
de selec]ie cât [i cele de `ncruci[are s\ fie asociate cu aplicarea celor mai
eficien]i biostimulatori cum ar fi: asigurarea unui anumit nivel proteic al
ra]iei, administrarea unor re]ete furajere cu un con]inut bogat `n sulf [i `n
microelemente, precum [i a unor preparate hormonale specifice.
Nivelul proteic al ra]iei furajere administrate ovinelor `n toate
anotimpurile anului, dar `n mod deosebit `n perioada form\rii,
diferen]ierii [i erup]iei foliculilor pilo[i are o influen]\ direct\ asupra
sporirii num\rului de foliculi pilo[i pe unitatea de suprafa]\ [i indirect\
asupra produc]iei viitoare de lân\. De asemenea, nivelul proteic al ra]iei
intervine [i `n ritmul de cre[tere a fibrelor. Astfel, `n faza diferen]ierii [i
erup]iei foliculilor pilo[i, orice restric]ie nutritiv\ diminueaz\ capacitatea
proprie de sintez\ [i de re]inere a necesarului de aminoacizi specifici [i
implicit reducerea produc]iei de lân\. Legat de acest aspect S., Schinkel
[i B., Short, arat\ c\ foliculii pilo[i n-au capacitate proprie de sintez\ [i
re]inere `n totalitate a necesarului de amonoacizi specifici, completarea
f\cându-se prin procesul de difuzie a lichidului tisular care trece prin
straturile concentrice pân\ ajunge la cel cortical. Aceia[i autori au stabilit
[i faptul c\ orice diminuare a nivelului proteic conduce la o reducere
considerabil\ a produc]iei de lân\ (2 pân\ la 4 ori).
~n aceste condi]ii, se poate preciza faptul c\ dezvoltarea
`nveli[ului pilos presupune derularea unui proces de multiplicare celular\
[i unul de sintez\ proteic\, `ns\ `n final ambele depind de con]inutul `n
substan]e azotate a furajelor.

- 199 -
Produc]ia de lân\

Aportul proteic este mai important decât cel energetic, cu toate c\


glucoza contribuie la procesul de mitoz\ a celulelor germinative, iar
glicogenul de la nivelul tecii externe poate constitui o surs\ local\ de
energie `ntrebuin]at\ `n cazul deficitului de glucoz\.
Un mare efect asupra produc]iei viitoare de lân\, `n cazul
tineretului ovin, `l are hr\nirea stimulativ\ a acestuia `n perioada de la
na[tere pân\ la prima tundere. ~n cazul unui aport proteic insuficient se
`nregistraz\ modific\ri negative `n ceea ce prive[te num\rul [i dinamica
form\rii [i erup]iei foliculilor pilo[i. Aceste diferen]e odat\ ap\rute, se
men]in [i la vârste ulterioare deoarece, `n timp ce suprafa]a corporal\ se
m\re[te, erup]ia de noi foliculi fie c\ sisteaz\ fie c\ se diminueaz\.
Con]inutul furajelor `n sulf constituie o alt\ cale tehnologic\ de
sporire a produc]iei de lân\, dat\ fiind ponderea acestuia `n compozi]ia
chimic\ a cheratinei. Valorificarea sulfului din cistina [i metionina
furajelor verzi, fânuri, vreji de leguminoase [i [roturi, se realizeaz\ prin
intermediul microorganismelor autotrofe din rumen care mai sunt
denumite [i ,,bacterii de sulf”. Prezen]a sulfului induce o intensificare a
metabolismului de la nivelul straturilor dermice precum [i o m\rire
cantitativ\ a aminoacizilor din grupa sulfhidrilic\ necesar\ prolifer\rii
celulelor epiteliale din bulbul pilos, intensificând astfel [i procesul de
cheratinizare [i cre[tere `n lungime a fibrei.
Pentru tineretul ovin an curent necesarul zilnic de sulf organic
este de 1,8 g iar pentru oile adulte se recomand\ 1,5 g/zi la kg S.U. din
ra]ie (se dubleaz\ când administrarea se face sub form\ de sulfa]i [i
cre[te de 3 - 5 ori când este ad\ugat `n ra]ie sub form\ liber\).
Influen]a microelementelor. Prezen]a `n ra]ie a unor
microelemente induce o intensificare a ritmului de cre[tere a lânii,
influen]ând astfel viitoarele produc]ii [i previne apari]ia unor maladii.
~n ceea ce prive[te produc]ia de lân\, s-a constatat c\
suplimentele de microelemente [i `ndeosebi a manganului, clorurii de
cobalt [i selenitului de sodiu, determin\ o sporire a acesteia cu peste
10%. De asemenea, amestecul de sulf cu cobalt induce un spor de peste
13 % a produc]iei de lân\ pur\, m\rind totodat\ [i lungimea fibrelor cu
pân\ la 6 %. Acela[i efect `l poate avea [i sulfatul de cupru [i mangan [i
`n plus trebuie precizat faptul c\ [i cuprul intervine [i `n ondularea
fibrelor.
Substan]ele hormonale al\turi de vitamine [i alte elemente
particip\ la metabolismul general de care este strâns legat\ [i

- 200 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

func]ionalitatea pielii. ~n func]ie de factorii de mediu, sistemul nervos


ac]ioneaz\ asupra poligenezei prin intermediul sistemului endocrin [i
prin vasodilata]ie [i vasoconstric]ie.
Substan]ele hormonale specifice, cum ar fi de pild\ hormonul de
cre[tere elaborat de lobul anterior al hipofizei [i tiroxina secretat\ de
tiroid\ au o influen]\ pozitiv\ asupra dezvolt\rii `nveli[ului pilos.
Cre[terea `n diametru a fibrelor de lân\ este influen]at\ de hormonul
androgen, iar cei estrogeni elabora]i de gonade ac]ioneaz\ `n direc]ia
reducerii acestuia.
Cu toate influen]ele benefice pe care le au substan]ele hormonale
`n cre[terea [i dezvoltarea `nveli[ului pilos, administrarea acestora,
datorit\ costurilor ridicate se limiteaz\ doar la stadiu de experimente.

4.2.19. TEHNOLOGIA TUNDERII OILOR


Tunderea reprezint\ opera]ia prin care se recolteaz\ `nveli[ul
pilos al oilor. De modul de organizare [i de efectuare a tunderii oilor
depinde `n mare m\sur\ atât cantitatea cât [i calitatea lânii recoltate.
Momentul tunderii. Opera]iunea ca atare se desf\[oar\ `n mod
ciclic `n fiecare an [i aproximativ `n aceea[i perioad\ calendaristic\. ~n
func]ie de situa]iile concrete din fiecare sector de cre[tere a ovinelor [i `n
condi]iile climatice din ]ara noastr\, tunsul oilor se desf\[oar\ `n
perioada martie - aprilie `n unit\]ile cu capital majoritar de stat [i `n
intervalul iunie - iulie `n sectorul particular.
Tunderea timpurie a oilor atrage dup\ sine ob]inerea unor
cantit\]i de lân\ mai curat\, `ns\ `n cazul `n care se opteaz\ pentru tunsul
oilor la debutul prim\verii, o condi]ie esen]ial\ o reprezint\ existen]a
unor ad\posturi c\lduroase [i asigurarea prin ra]ia administrat\ a unui
aport caloric suplimentar. Tunderea oilor prim\vara timpuriu prezint\ [i
avantajul c\ la scoaterea acestora la p\[une, lâna nou\ are 0,5 - 1,5 cm
protejând corpul oilor de schimb\rile bru[te ce pot surveni `n starea
vremii.
Acolo unde nu se poate face tunsul timpuriu, acest\ ac]iune
trebuie efectuat\ `n intervalele `n care `n starea vremii nu intervin
schimb\ri majore timp de 10 - 12 zile, iar temperatura atmosferic\ nu
coboar\ ziua sub + 150 C [i noaptea sub + 70 C. ~ncepând tunsul mai
devreme f\r\ a avea condi]ii optime de cazare a oilor [i `n eventualitatea

- 201 -
Produc]ia de lân\

`n care `n perioada urm\tare surven zile reci cu ploi `n avers\, `n


efectivul tuns se pot instala bolile afrigore [i chiar pierderi prin
sacrific\ri de necesitate [i mortalit\]i.
~ntârzierea tunderii are de asemenea efecte negative, `n sensul c\
oile netunse suport\ foarte greu temperaturile ridicate din zilele
caniculare [i `n consecin]\ nu folosesc bine p\[unile. ~n aceste condi]ii
oile sl\besc, lâna se `mpâsle[te (la oile cu lân\ groas\) [i se diminueaz\
secre]ia laptelui. La tineretul ovin prezen]a lânii pe corp `n perioadele cu
temperaturi ridicate reduce apetitul [i stânjene[te dezvoltarea corporal\.
~n zonele montane ac]iunea de tuns trebuie s\ debuteze cu cca. 30
zile `nainte de urcarea oilor pe munte, deoarece aducerea unor echipe de
tunz\tori sus la stân\ [i transportul lânii jos `n sate m\re[te costurile [i `n
plus, prezen]a lânii pe corpul oilor le `ngreuneaz\ deplasarea. Aceasta
presupune ca [i `n sate cât [i sus `n mun]i s\ existe ad\posturi `n care oile
vor fi `ntre]inute imediat dup\ tuns [i mai ales atunci când `n evolu]ia
vremii intervin fenomene meteorologice nefavorabile.
Cadrul organizatoric prive[te stabilirea inventarului necesar, a
metodei de tundere [i a locului `n care se desf\[oar\ ac]iunea ca atare. De
asemenea, se refer\ [i la stabilirea ordinii categoriilor de ovine la tuns, la
instruirea personalului implicat `n aceast\ activitate [i la sortarea [i
depozitarea lânii pân\ la predare.
~nventarul necesar este dependent de metoda de tundere [i este
reprezentat de foarfece de tuns, agregat de tuns, piese de schimb, solu]ii
dezinfectante, cântar, saci sau saltele de ambalare a lânii.
Metoda de tundere. ~n condi]iile ]\rii noastre tunderea oilor se
poate face manual sau electromecanic, iar `n ]\ri cu efective mari de oi
cum ar fi Australia [i Noua Zeeland\, `n ultimul timp s-a generalizat [i
tunsul chimic.
Metoda de tuns electromecanic este utilizat\ `ndeosebi `n
sectoarele cu efective mai mari de ovine indiferent de forma de
proprietate. Este o metod\ rapid\ [i permite atât reducerea efortului fizic
cât [i cre[terea productivit\]ii muncii [i a cantit\]ii de lân\ cu cca. 200 g
de la fiecare individ tuns.
Agregatul de tuns este ac]ionat electric sau mecanic prin cablu
sau ax flexibil [i este prev\zut cu câte 12 ma[ini de tuns. Tunsul
electromecanic se desf\[oar\ `n spa]ii special amenajate denumite centre
de tuns, care pot fi fixe sau mobile. Tunderea se efectueaz\ numai atunci

- 202 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

când lâna oilor este uscat\ [i numai dup\ ce efectivul care urmeaz\ la
tuns a fost supus unei diete de cca. 12 ore.
Ca regul\ general\, `n scopul ob]inerii unui cojoc compact [i f\r\
defecte ale lânii este ca tunsul s\ fie efectuat cât mai aproape de
suprafa]a pielii [i s\ se evite trecerea cu ma[ina de tuns de dou\ ori prin
aceea[i zon\. De asemenea, pe durata tunderii, `n scopul evit\rii unor
accidente, se vor asigura condi]ii optime pentru ca pozi]ia tunz\torului [i
a oii s\ fie cele mai favorabile (fig. 68).
~n gospod\riile popula]iei, metoda de tuns folosit\ cu prec\dere
este cea manual\. Aceast\ metod\ necesit\ un efort fizic considerabil din
partea tunz\torilor. ~n condi]ii normale un muncitor poate tunde `ntr-o zi
cca. 30 oi cu lân\ fin\, 55 oi cu lân\ semifin\ [i 80 oi cu lân\ grosier\.

Fig. 68. Pozi]ia corect\ `n timpul tunderii

Tunsul chimic presupune inocularea unor substan]e cu efect static


asupra dezvolt\rii fibrelor de lân\ cum ar fi ciclofosfamida, colchicina [i
colcemida. Astfel, dup\ cca. 10 zile de la administrarea dozei respective
lâna se deta[eaz\ u[or, `n strat uniform [i de la suprafa]a pielii. Metoda

- 203 -
Produc]ia de lân\

ca atare este indicat\ deocamdat\ sub raportul eficien]ei economice


deoarece cre[te productivitatea [i reduce cheltuielile de recoltare a lânii.
Referitor la efectele pe care le au aceste substan]e ulterior
administr\rii, p\rerile sunt `mp\r]ite. Astfel, `n timp ce majoritatea
cercet\torilor confirm\ ca administrarea acestor substan]e duce la
diminuarea hematopoezei [i la apari]ia unor microhemoragii la nivelul
organelor interne (inim\, ficat, intestine), corelate cu reducerea apetitului
[i sc\derea `n greutate, `n ultimul timp prin cercet\rile sale, O.M., Irving,
1994 arat\ c\ administrarea acestor substan]e nu are efecte a[a de mari
cum s-a crezut ini]ial.
Locul de tundere. ~n cazul tunsului mecanizat, ac]iunea de tuns se
desf\[oar\ `n spa]ii special amenajate [i ca regul\ general\ acestea
trebuie s\ fie curate, f\r\ umiditate `n exces, bine ventilate [i s\ poat\
permite cânt\rirea [i sortarea primar\ a lânii. Tunsul manual al oilor se
poate executa fie `n ad\post [i padoc, fie direct pe p\[une.
Ordinea efectivelor la tuns. La centrul de tuns sau locul `n care se
desf\[oar\ aceast\ ac]iune, oile sunt aduse `n urm\toarea ordine: oile
sterpe [i batalii, apoi mioarele, miorii, oile mame [i apoi berbecii de
reproduc]ie. ~n cazul `n care `n efectivul respectiv au fost depistate oi cu
diferite boli (râie) acestea vor fi tunse la urm\, iar lâna rezultat\ va fi
depozitat\ separat.
Sortarea [i depozitarea lânii. Lâna recoltat\ se va sorta `n func]ie
de culoare, ras\ [i clas\ de calitate. Scopul acestei sort\ri este ca lâna
rezultat\ s\ fie cât mai omogen\ din punct de vedere al `nsu[irilor
calitative, cea cu defecte va fi ambalat\ [i depozitat\ separat.
~n scopul sort\rii, cojocul de lân\ se `ntinde pe o mas\ din gr\tar
de sârm\ sau de lemn, fiind `ndep\rtat\ lâna subtuns\ [i cea provenit\ de
la extremit\]i.
Lâna astfel sortat\ este `mpachetat\ prin `ndoirea p\r]ilor laterale
spre zona median\ [i rulat\ concomitent de la cap [i coad\ spre mijloc
dup\ care se leag\ [i se introduce `n saci sau saltele, unde r\mâne pân\ la
livrare.
Pe durata depozit\rii, magaziile nu trebuie s\ aib\ umiditate `n
exces [i s\ fie bine ventilate, iar balotul de lân\ va avea ata[at\ o pl\cu]\
pe care vor fi `nscrise cantitatea [i clasa de calitate.

- 204 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

4.3. PRODUC}IA DE LAPTE


~n condi]iile actuale, atât `n ]ara noastr\ cât [i la nivel european,
produc]ia de lapte revine practic la importan]a [i interesul de care s-a
bucurat `nc\ din cele mai vechi timpuri.
Exploatarea oilor pe teritoriul actual al ]\rii noastre [i pentru
produc]ia de lapte, dateaz\ `nc\ din timpul ge]ilor [i dacilor care, aveau
drept ocupa]ie de baz\ p\storitul, fapt ce l-a determiant pe Columella s\
scrie despre str\mo[ii no[tri c\ erau numi]i [i mânc\tori de lapte.
Ast\zi laptele de oaie [i derivatele sale sunt considerate alimente
de baz\ utilizate `n hrana omului `n multe ]\ri din Asia, Africa de Nord [i
chiar Europa.

4.3.1. IMPORTAN}A LAPTELUI DE OAIE

Importan]a laptelui de oaie deriv\ din urm\toarele aspecte:


valoarea biologic\ ridicat\; aliment de baz\ al mielului `n primele
s\pt\mâni de via]\; materie prim\ pentru ob]inerea diverselor preparate
deosebit de apreciate pe pia]a intern\ [i interna]ional\.
Produc]ia sporit\ de lapte a oilor mame `n primele 2 luni dup\
na[tere contribuie `n mod hot\râtor la evitarea pierderilor prin inani]ie a
mieilor sugari [i ulterior la cre[terea produc]iei de carne [i lân\.
Instalarea st\rilor de agalactie la oile mame `n aceast\ perioad\
influen]eaz\ direct dezvoltarea corporal\ ulterioar\ a mieilor [i indirect
viitoarele produc]ii ob]inute de la ace[tia.
~n acest sens, `n literatura de specialitate exist\ multe date care
confirm\ afirma]ia anterioar\. Astfel, V. Taft\ arat\ c\ tineretul provenit
din grupa oilor cu produc]ii superioare de lapte a `nregistrat o greutate
corporal\ [i o cantitate de lân\ sp\lat\ cu 5 kg mai mare comparativ cu
cele rezultate de la produ[ii proveni]i din oi mame cu produc]ii de lapte
mai reduse. ~n mod curent se consider\ c\ o produc]ie zilnic\ de 1,3 - 1,5
l lapte poate induce un spor de cre[tere `n greutate de peste 275 g,
influen]ând astfel `n reducerea duratei de `ngr\[are [i a consumului
specific de furaje.

- 205 -
Produc]ia de lapte

Mul]i ani la rând tendin]a general\ `n cre[terea oilor a fost spre o


neglijare total\ sau par]ial\ a produc]iei de lapte, atitudine nejustificat\
din nici un punct de vedere [i poate chiar d\un\toare. Referitor la rasele
exploatate prioritar pentru produc]ia de carne, `n 1955 Colburn afirma c\
,,`n orice sistem de `ngr\[are a mieilor, care presupune o turm\ bun\ [i
`ntre]inere pe p\[une, eficien]a economic\ depinde `n foarte mare
m\sur\ de prolificitatea [i produc]ia de lapte a oilor mame”.
Nichans citat de V. Taft\ (1983), specifica despre laptele de oaie
c\, pe lâng\ imunitate la tuberculoz\, prin con]inutul s\u bogat `n acid
orotic sau urocilic [i magneziu poate preveni instalarea cancerului.
Prezen]a aceluia[i acid previne apari]ia unor boli de cord [i ficat.
~n afar\ de laptele utilizat `n cre[terea mieilor, din exploatarea
oilor rezult\ [i o anumit\ cantitate de lapte marf\. Acesta poate fi
utilizat\ `n hrana omului sub form\ proasp\t\ sau sub cele mai variate
preparate cum ar fi: ca[ proasp\t, ca[caval, diferite sortimente de
brânzeturi, iaurt, urd\, etc.
Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de lapte a raselor crescute
`n ]ara noastr\ trebuie f\cut\ precizarea c\ `n cadrul acestora exist\ plus
variante care pot furniza peste 150 l lapte `ntr-o lacta]ie. Aceste aptitudini
trebuiesc nu numai men]inute ci [i dezvoltate prin selec]ie, concomitent
cu `mbun\t\]irea condi]iilor de alimenta]ie [i `ntre]inere a oilor.

4.3.2. ~NSU{IRILE FIZICE {I COMPOZI}IA


CHIMIC| A LAPTELUI DE OAIE

~nsu[irile fizice ale laptelui sunt reprezentate de culoare, miros,


gust, densitate [i aciditate.
Culoarea specific\ laptelui de oaie este alb\-opalescent\ la
`nceputul lacta]iei, dup\ care, datorit\ con]inutului ridicat de gr\sime
cap\t\ nuan]e g\lbui spre sfâr[itul aceleea[i lacta]ii. Culoarea laptelui se
poate modifica c\p\tând nuan]e ro[ietice când `n hrana oilor predomin\
furajele bogate `n caroten [i xantofil\, sau galben-verzui când con]inutul
furajelor `n pigmen]i din grupa flavonelor este ridicat.
Mirosul este unul specific, fiind datorat con]inutului ridicat al
laptelui `n diver[i acizi gra[i. ~n caz de recoltare [i p\strare `n condi]ii
neigienice sau necorespunz\toare, laptele de oaie `mprumut\ relativ u[or
[i alte mirosuri.

- 206 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Gustul laptelui aflat `n stare proasp\t\ este pl\cut, asem\n\tor


celui de alune. Consumul plantelor am\rui (pelin, rapi]\), a unor cantit\]i
mai mari de r\d\cinoase [i a silozului `nsilozat necorespunz\tor poate
modifica substan]ial gustul laptelui. De asemenea [i diversele afec]iuni
ale glandei mamare modific\ gustul laptelui.
Densitatea specific\ laptelui de oaie este cuprins\ `ntre 1,030 [i
1,036. Laptele mai gras este mai u[or, `ns\ aceast\ afirma]ie nu este
valabil\ când con]inutul proteic cu o greutate specific\ mai mare este
ridicat. Aceast\ `nsu[ire este deosebit de important\ pentru prepararea
brânzeturilor care reclam\ un con]inut ridicat de gr\sime [i protein\.
Aciditatea medie a laptelui de oaie exprimat\ `n grade Thörner,
este de 240. ~n stare normal\ reac]ia laptelui este una amfoter\ iar, `n
condi]iile `n care aciditatea laptelui cre[te la peste 300 T are loc
coagularea acestuia.
Compozi]ia chimic\. Sub aspectul compozi]iei chimice, atât
colostrul cât [i laptele propriu-zis prezint\ aceia[i compu[i chimici. Sub
aspect cantitativ, `n primele 72 ore de la f\tare con]inutul colostrului `n
diver[i copu[i chimici este mai ridicat, dup\ care spre sfâr[itul perioadei
colostrale se constat\ o reducere semnificativ\ a acestora. Astfel, `n timp
ce substan]ele proteice [i gr\simea scad, concomitent are loc o cre[tere a
con]inutului `n lactoz\.
Substan]ele grase. Comparativ cu laptele de vac\, cel de oaie are
un con]inut dublu `n gr\simi [i albumin\ [i este mai bogat `n substan]\
uscat\ [i cazein\. ~n laptele de oaie gr\simea se g\se[te sub form\ de
particule globuloase, proteina sub form\ coloidal\, iar substan]ele
minerale [i lactoza `n stare dizolvat\.
Substan]ele grase din laptele de oaie sunt reprezentate de steride,
gliceride [i fosfatide, iar diametrul mai mare al globulelor de gr\sime din
laptele de oaie (4 - 25 µ) determin\ o smântânire mai rapid\ fa]\ de cel
de vac\.
Substan]ele proteice sunt reprezentate de lactalbumin\ [i
lactoglobulin\. La fel ca [i gr\simea, cantitatea de protein\ din laptele de
oaie se g\se[te `n propor]ie dubl\ comparativ cu laptele de vac\. Sub
raportul con]inutului `n diferi]i aminoacizi, laptele de oaie este inferior
celui rezultat de la caprine.
Substan]ele minerale sunt reprezentate `n mare parte de
macroelemente (Ca, Na, Mg, K) [i microelemente (Fe, Cu, Br). Din
punct de vedere al con]inutului `n substan]e minerale, laptele de oaie este

- 207 -
Produc]ia de lapte

superior celui provenit de la multe alte specii. Pe durata unei lacta]ii `n


timp ce con]inutul `n calciu [i sodiu cre[te, cel de potasiu `nregistraz\ o
evolu]ie invers\.
Tabelul 43

Compozi]ia chimic\ [i valoarea energetic\ a laptelui de oaie


comparativ cu cel al altor specii de mamifere (dup\: Matassino, 1992)
Valoare
Provenien]a Subst. Gr\simi Proteine Lactoz\ Subst. Greutate energetic\
laptelui uscat\ mineral specific\ (kcal/kg)
e
Femeie 12,4 3,4 1,6 6,7 0,22 1,030 682,2
Ovine 19,5 7,5 6,2 4,9 0,92 1,038 1263,6
Caprine 13,2 4,6 3,4 4,5 0,73 1,031 812,1
Bovine 12,4 3,5 3,5 4,7 0,78 1,032 712,6
Bivoli]\ 16,4 7,2 4,8 4,7 0,75 1,031 1084,6
Iap\ 9,5 0,9 2,1 6,3 0,35 1,035 448,6
M\g\ri]\ 9,6 1,2 1,7 6,2 0,43 1,034 463,3
Zeb 13,1 4,9 3,2 4,6 0,75 1,031 827,7
Lam\ 13,5 3,2 3,9 5,6 0,80 1,000 745,5
Ren 34,2 19,7 10,3 2,7 1,46 1,000 2570,4
C\mil\ 12,2 4,7 3,3 3,5 0,67 1,000 773,7
Elefant 33,3 22,1 3,2 7,4 0,63 1,000 2575,2
Zebr\ - 4,5 3,0 5,3 0,70 - -
Balen\ 33,1 13,4 10,4 1,5 1,15 1,000 1928,6
C\]ea 20,9 9,2 7,4 3,19 1,07 1,035 1423,8
Delfin 51,2 43,7 - - 0,46

Con]inutul `n vitamine. ~n laptele de oaie, vitaminele A, C, D2,


D3, E, H, K, M, PP [i complexul B, se g\sesc `n cantit\]i superioare celor
determinate `n cazul laptelui provenit de la alte specii. Astfel, con]inutul
laptelui `n vitamina A este de 10 ori mai mare `n lunile de prim\var\
comparativ ce cel de vac\ (1mg/l, fa]\ de 0,1 mg/l) iar cel al vitaminei C
este dublu. Privitor la con]inutul `n enzime, `n laptele de oaie predomin\
fosfataza [i `n cantit\]i mai reduse ribonucleaza, zanthinaoxidaza [i
lysozima.

- 208 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Tabelul 44
Compozi]ia `n acizi amina]i a cazeinei din laptele mai multor specii
(I., Bottazzi, citat de V., Taft\)
Cazeina (g/100 g protein\)
Acizi amina]i Oaie Capr\ Vac\
Acid aspargic 6,2 7,4 6,1
Threonin\ 3,1 5,7 3,6
Serin\ 3,6 5,2 4,9
Prolin\ 9,8 14,6 9,6
Acid glutamic 19,5 20,3 20,1
Glicin\ 1,5 2,1 1,6
Alanin\ 2,6 3,6 2,8
Valin\ 6,3 5,7 5,7
Methionin\ 2,6 3,5 2,5
Izoleucin\ 4,4 4,3 4,3
Leucin\ 8,1 9,9 8,1
Tyrosin\ 4,8 4,8 4,6
Phenilalanin\ 5,0 6,0 4,3
Lysin\ 6,4 8,2 6,2
Histidin\ 2,3 5.0 2,2
Arginin\ 2,7 2,1 2,7

4.3.3. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ|


CANTITATEA DE LAPTE LA OVINE
Produc]ia cantitativ\ de lapte este influen]at\ de un complex de
factori care `n func]ie de natura lor pot fi genetici, de mediu intern [i de
mediu extern. Cunoa[tere modului [i nivelului de implicare al acestui
complex de factori poate servi `n aplicarea tehnologiei de cre[tere [i
exploatare, ca posibilit\]i [i mijloace de intensificare a secre]iilor
lactogene [i `mbun\t\]irea acestei aptitudini la efectivele de ovine.
Factorii genetici influen]eaz\ `n mare parte produc]ia de lapte la
ovine.
Rasa constituie principalul factor care `n func]ie de genefondul
specific, determin\ diferen]ieri `n ceea ce prive[te poten]ialul lactogen.
Astfel, exist\ rase considerate ca fiind specializate care, dau produc]ii de
peste 250 l lapte pe lacta]ie (Friza, Awassi, Lacune, Chios, Langhe); rase
cu produc]ii mijlocii de la care `ntr-o lacta]ie pot fi ob]inute 130 - 200 l
lapte (Comiso, Biella); rase cu produc]ii mici (Karakul, Merinos, etc).

- 209 -
Produc]ia de lapte

Referitor la poten]ialul lactogen al oilor crescute `n ]ara noastr\,


majoritatea cercet\torilor estimeaz\ produc]ii cuprinse `ntre 75 [i 150 l
lapte. Aceste produc]ii pot fi considerate ca fiind sub posibilit\]ile
lactogene ale raselor autohtone, `ns\ cu toate acestea, pe lâng\ faptul c\
asigur\ necesarul cre[terii mielului permite [i ob]inerea unei produc]ii de
30 - 40 l lapte marf\.
Individualitatea. Datorit\ lipsei unor ac]iuni de selec]ie sus]inute
pentru ameliorarea produc]iei de lapte, `n cadrul efectivelor actuale s-a
conturat o mare diversitate a genofondurilor existente la nivelul
indivizilor din popula]ii, turme [i rase, conferind astfel [i o larg\
variabilitate. Acesta este [i motivul pentru care `n interiorul turmelor sau
raselor exist\ indivizi cu produc]ii medii de lapte pe lacta]ie cuprinse
`ntre 25 kg [i 250 kg, rezultând astfel un raport al minimei [i maximei de
1:10.
~n scopul sporirii cantitative a produc]iei de lapte este necesar ca
prin lucr\ri de control s\ fie identifica]i indivizii plus variante care
ulterior vor forma, `n cadrul fiec\rei turme, viitoarele nuclee de selec]ie.
~n continuare, oile din nucleul de selec]ie pot fi utilizate la `mperecheri
omogene, mergându-se pân\ la constituirea de linii [i familii cu un
poten]ial lactogen superior.
Factorii de mediu intern contribuie `n mare m\sur\ al\turi de
cei genetici la exprimarea poten]ialului lactogen al oilor.
Vârsta [i num\rul lacta]iei condi]ioneaz\ capacitatea lactogen\,
`n sensul c\, din punct de vedere cantitativ produc]ia de lapte cre[te pân\
la 3 - 4 ani, r\mâne la aproximativ acela[i nivel pân\ la 6 ani, dup\ care
descre[te treptat, `ntr-un ritm mai mult sau mai pu]in intens. Acest aspect
se datoreaz\ faptului c\ pe m\sura avans\rii lacta]iilor, ]esutul secretor
se reduce concomitent cu cre[terea celui lax, conjunctiv [i adipos, având
loc [i reduceri la nivelul diametrului alveolar cu peste 30 %.
De asemenea, pentru a analiza acest factor, este necesar a se ]ine
cont [i de vârsta primei f\t\ri. Din acest punct de vedere s-a constatat c\
tineretul femel care na[te la o vârst\ precoce (cca. 14 luni), produce o
cantitate de lapte comparabil\ [i uneori chiar mai mare cu 3 % decât a
congenerelor care au vârsta la prima f\tare de 22 luni (C, Hu[tiu [i colab,.
citat de V., Taft\, 1983). Astfel, din datele prezentate `n figura 69, se poate
constata c\ fa]\ de produc]ia de lapte la prima lacta]ie considerat\ 100 %,
cantitatea maxim\ la oile rezultate din f\t\ri timpurii este superioar\
comparativ cu cea ob]inut\ de la oile provenite din f\t\ri târzii.

- 210 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Greutatea corporal\ poate influen]a cantitatea de lapte. ~n acest


sens, cercet\rile efectuate au confirmat faptul c\ oile cu o dezvoltare
corporal\ superioar\ produc [i o cantitate mai mare de lapte. Cu toate
acestea, dac\ se raporteaz\ la unitatea de greutate vie se constat\ c\
produc]ia de lapte este mai mare la oile mai u[oare. Astfel, potrivit
datelor ob]inute s-a constatat c\ oile cu o greutate corporal\ de 30 kg
produc 2,8 kg lapte pe unitatea de greutate vie, pe când cele de 60 kg
produc numai 1,7 kg deci cu 38 % mai pu]in (V., Taft\, 1997).
~n aceste condi]ii, produc]ia de lapte a oilor cu o greutate
corporal\ peste o anumit\ valoare nu justific\ cheltuielile suplimentare `n
cazul `n care acestea ar fi exlpoatate exclusiv pentru produc]ia de lapte.
De fapt cercet\rile efectuate pe principalele rase autohtone confirm\
faptul c\ cele mai mari produc]ii de lapte se ob]in de la oi cu o greutate
corporal\ medie.

Fig. 69. Evolu]ia produc]iei zilnice de lapte `n raport cu perioada


lacta]iei (C., Hu[tiu, citat de V., Taft\, 1983)

Prolificitatea favorizeaz\ producerea unei produc]ii suplimentare


de lapte cu peste 30 % mai mare `n cazul oilor cu f\t\ri gemelare.
Cercet\rile recente efectuate pe oi de ras\ Romanov [i Finish (Haresign,
citat de Gh., Sandu, 1994) eviden]eaz\ cre[teri ale produc]iei de lapte cu
60 - 90 % la oile care au f\tat trei miei [i chiar 100% la cele care au
produs patru miei, `ns\ extinderea cercet\rilor [i pe alte rase nu confirm\
aceste diferen]ieri la femelele care au f\tat mai mult de doi miei.
Produc]ia de lapte poate fi superioar\ cu aproximativ 10 % `ns\
nesemnificativ\ la oile care al\pteaz\ un miel dar care au fost gestante cu
doi miei. Apari]ia acestui spor la nivelul produc]iei cantitative de lapte
poate fi pus\ pe seama influen]ei exercitate de hormonii secreta]i la
nivelul placentei [i adresa]i glandei mamare.
Factorii de mediu extern pot avea influen]e negative sau
pozitive asupra produc]iei de lapte la ovine.

- 211 -
Produc]ia de lapte

Sezonul de f\tare poate contribui la o cre[tere a produc]iei de


lapte de pân\ la 30 % dac\ este programat mai timpuriu. Acest fapt este
posibil deoarece `n cazul f\t\rilor timpurii se poate prelungi perioada de
lacta]ie [i `n plus ofer\ posibilitatea ca oile s\ utilizeze eficient vegeta]ia
abundent\ specific\ lunilor de prim\var\, perioad\ `n care [i curba
lacta]iei `nregistraz\ valorile maxime. F\t\rile exagerat de timpurii
(toamna), corelate cu lipsa unor condi]ii bune pe timpul stabula]iei pot
compromite total produc]ia de lapte printr-o `n]\rcare foarte timpurie.
Durata lacta]iei este un caracter dependent de ras\, individ, nivel
de selec]ie [i tip de alimenta]ie. ~ntre produc]ia total\ de lapte [i durata
lacta]iei, exist\ o corela]ie pozitiv\ (r = 0,50 - 0,60) [i relativ constant\
pe durata vie]ii animalului.
~n cazul raselor autohtone durata lacta]iei este variabil\, fiind
cuprins\ `ntre 5 - 6 luni. Cu toate acestea, cantitatea total\ de lapte
ob]inut\ `ntr-o lacta]ie este influen]at\ mai mult de cea rezultat\ `n
primele 3 luni decât de durata acesteia. La rasele specializate pentru
produc]ia de lapte, lacta]ia are o durat\ medie de cca. 8 luni. ~ns\ [i `n
cazul oilor autohtone, dac\ sunt `ntre]inute [i exploatate `n condi]ii
optime, lacta]ia poate fi prelungit\ f\r\ a se `nregistra influen]e negative
asupra principalilor indici de reproduc]ie.
Num\rul [i intervalul dintre mulsori sunt dependente de faza
lacta]iei [i pot influen]a produc]ia cantitativ\ de lapte. De regul\ la
`nceputul lacta]iei oile sunt mulse de trei ori pe zi, apoi de dou\ ori [i o
singur\ dat\ c\tre sfâr[itul lacta]iei, constatându-se c\ secre]ia lactogen\
cre[te `n raport cu num\rul supturilor sau mulsorilor. Cercet\rile
desf\[urate de V., Taft\ au confirmat acest\ ipotez\ [i au eviden]iat c\ `n
situa]ia trecerii de la 2 mulsori la 5 mulsori zilnice, cantitatea de lapte
cre[te cu cca 27 %, iar `n cazul practic\rii de 7 mulsori sau supturi
cre[terea este de aproximativ 30 %. Secre]ia glandei mamare are un ritm
mai intens `n primele 10 ore, dup\ care descre[te.
Sistemul de muls. Se pare c\ mulsul mecanic are o influen]\
negativ\ asupra secre]iei lactogene la ovine. Oile din rasele
nespecializate pentru produc]ia de lapte, mulse mecanic diminea]a [i
seara `ncepând cu a doua zi de lacta]ie, au produs la fel ca [i oile care au
al\ptat un miel. Oile din rasele specializate, mulse mecanic dup\ 30 - 40
zile de al\ptare produc o cantitate de lapte redus\ cu cca. 40 %
comparativ cu cele mulse manual (Labussiere, 1981).
Clima prin temperaturile prea ridicate sau prea reduse asociate [i
cu varia]ii ale umidit\]ii relative [i cu o vitez\ mare a curen]ilor de aer,

- 212 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

influen]eaz\ negativ produc]ia de lapte. De asemenea, acelea[i efect `l


are [i frecven]a ploilor [i vânturilor care produc influen]e imediate
indiferent de nivelul alimenta]iei. Referitor la temperaturile optime, se
consider\ c\ procesul de secre]ie se desf\[oar\ normal când acestea se
`ncadreaz\ `nte + 7oC [i + 200C.
Alimenta]ia induce o influen]\ major\ asupra produc]iei de lapte,
[tiut fiind faptul c\ procesul de secre]ie este sensibil la administrarea
unei alimenta]ii `mbun\t\]ite, a[a `ncât oile reac]ioneaz\ imediat, `n
func]ie de sortimentele de furaje, valoarea nutritiv\ [i modul de
distribuire. ~n ceea ce prive[te necesarul de protein\ [i energie util
producerii unui litru de lapte, acesta este de 0,7 U.N. [i 85 g P.D.
Hr\nirea deficitar\ dac\ survine `nc\ din perioada de al\ptare poate
compromite total sau par]ial produc]ia din lacta]ia respectiv\.

4.3.4. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ|


CALITATEA LAPTELUI
La fel ca [i la alte specii de interes zootehnic, din punct de vedere
calitativ [i cantitativ produc]ia de lapte este supus\ ac]iunii cumulate [i
influen]ei diver[ilor factori. Indiferent de natura lor, ace[tia influen]eaz\
procesul de lactogenez\ atât prin intermediul complexului hipotalamo-
hipofizar, cât [i prin compozi]ia sângelui `n substan]e specifice care, `n
cadrul metabolismului celular sunt transformate `n componente specifice
laptelui. Principalii factori implica]i `n determinarea calit\]ii laptelui sunt
reda]i `n continuare.
Factorii genetici influen]eaz\ `n mare m\sur\ calitatea [i
cantitatea de lapte. Astfel, `n timp ce procentul de gr\sime are o valoare
specific\ a coeficientului de heritabilitate cuprins\ `ntre 0,32 [i 0,38,
con]inutul proteic din lapte are un puternic determinism ereditar (h2 =
0,7) iar cel de repetabilitate are valori mai mari de 0,70.
Alimenta]ia. Pentru ca elementele ce redau compozi]ia chimic\ a
laptelui s\ fie sintetizate `n cantit\]i suficiente de c\tre glanda mamar\
este absolut necesar\ conjugarea a dou\ condi]ii principale de
alimenta]ie: un aport de energie exprimat `n unit\]i nutritive [i un aport
suficient de proteine exprimat fie `n protein\ digestibil\ `n intestin de
origine alimentar\, fie prin protein\ digestibil\ de origine microbian\.
Deficitul energetic duce la utilizarea unor aminoacizi pentru
producerea glucozei, constituindu-se `ntr-un aport mai redus de

- 213 -
Produc]ia de lapte

aminoacizi la nivelul glandei mamare, ceea ce determin\ o reducere a


procentului de protein\ din lapte.
Rasa determin\ unele diferen]ieri `n ceea ce prive[te con]inutul
laptelui `n gr\sime [i protein\. ~n privin]a proteinelor, valorile
determinate `n cazul raselor locale nu indic\ diferen]ieri mari, `ns\
privitor la con]inutul `n gr\simi, `ntre aceste popula]ii deosebirile sunt
evidente. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 44 se constat\ c\ `n timp
ce con]inutul proteic la rasele }urcan\ [i Karakul este apropiat,
diferen]ierile privitoare la con]inutul de gr\sime sunt evidente chiar din
prima lun\ a lacta]iei (6,5 % la }urcan\ [i 8,04 % la Karakul).
Tabelul 45
Con]inutul `n protein\ [i gr\sime `n raport cu rasa [i faza lacta]iei
(V., Taft\, 1983)
}urcan\
Luna }igaie }urcan\ alb\ Merinos Karaku brum\rie
l
calendaristic\ Protein\ Gr\sime Protein\ Gr\sime Protein\ Gr\sim Gr\sime
e
Martie 4,76 4,45 5,59 4,21 - - 7,9 4,52
Aprilie 5,05 4,88 5,69 4,96 - - 8,2 5,17
Mai 5,00 5,99 5,84 5,80 5,09 4,5 5,6 4,34
Iunie 5,07 6,66 5,09 4,42 5,43 4,5 7,3 6,46
Iulie 5,68 7,58 5,86 8,54 6,65 7,7 8,1 7,67
August 6,03 8,42 6,04 9,50 7,83 9,4 9,2 8,00
Septembrie 6,73 9,04 6,48 9,72 - - 10,0 9,57
Total lacta]ie 5,40 6,72 5,79 7,08 6,23 6,47 8,04 6,54

Individualitatea este un factor cu o variabilitate deosebit\ `n


cadrul turmelor. Varia]ii mai mari constatate la nivelul indivizilor din
turme se `nregistraz\ `n cazul con]inutului de gr\sime. Referitor la
con]inutului proteic al laptelui produs pe durata aceleea[i lacta]ii, datorit\
faptului c\ heritabilitatea are valori mai mari, aceasta `nregistraz\
fluctua]ii mai reduse.
Stadiul lacta]iei. Pe lâng\ influen]a asupra nivelului cantitativ,
stadiul lacta]iei exercit\ [i o modificare la nivelul compu[ilor chimici ai
laptelui. Astfel, cre[terea con]inutului `n substan]e grase este progresiv\
pe m\sur\ ce se avanseaz\ c\tre sfâr[itul lacta]iei, motiv pentru care [i
necesarul de lapte pentru ob]inerea unui kg de brânz\ scade cu 1 - 2 l.
De asemenea, trebuie specificat [i faptul c\ din cantitatea total\
de protein\ [i gr\sime ce se realizeaz\ `ntr-o lacta]ie, peste 60 % este
secretat\ `n partea a II-a a acesteia.

- 214 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Durata lacta]iei. La oile crescute `n ]ara noastr\ durata lacta]iei


este variabil\, cu limite cuprinse `ntre 4 [i 8 luni. Astfel, la oile Merinos
[tiut fiind faptul c\ produc]ia principal\ este reprezentat\ de lâna fin\ [i
dat fiind caracterul intensiv de cre[tere al acestei rase, durata lacta]iei
este de aproximativ 4 luni, din care sunt utilizate la muls exclusiv doar
30 - 50 zile. La celelalte rase cum ar fi }igaia, }urcana, Karakul [i
popula]iile de Spanc\ durata lacta]iei se apropie de 7 - 8 luni.
Vârsta influen]eaz\ `n mod hot\râtor ambele componente ale
laptelui. Astfel, cercet\rile efectuate confirm\ faptul c\ procentul cel mai
mare de protein\ [i gr\sime din lapte se `nregistraz\ `n primele dou\
lacta]ii (2 - 4 ani) se men]ine la acest nivel pân\ la 5 - 6 ani, dup\ care
descre[te.
Intervalul [i num\rul mulsorilor condi]ioneaz\ propor]ia
compu[ilor chimici din lapte. ~n cazul practic\rii a trei mulsori pe zi,
procentul de gr\sime din lapte este mai mic diminea]a, mai mare la prânz
[i intermediar `n cazul laptelui ob]inut la mulsoarea de sear\.
Tipul de f\tare. ~n cazul oilor cu f\t\ri unipare pe m\sura
avans\rii lacta]iei, con]inutul laptelui `n substan]\ uscat\ cre[te cu peste
30 %, `n timp ce la oile cu f\t\ri gemelare cre[terea este de peste 65 %
(tabelul 45). Din valorile prezentate se mai poate constata c\ la data
efectu\rii ultimului control, con]inutul `n substan]\ uscat\ a fost superior
la oile cu f\t\ri gemelare cu 15,30 %, cel de gr\simea cu 3,12 %, iar cel
de protein\ cu 7,05 %.
Tabelul 46
Evolu]ia compozi]iei chimice a laptelui, `n func]ie de tipul de
f\tare (S., Timariu, citat de V., Taft\, 1983)

Tipul de Componente Data controlului


f\tare chimice 10. IV 25.IV 10.V 25.V 9.VI 24.VI 9.VII 24.VII Total
Subst. uscat\ 16,19 14,72 15,90 16,51 16,71 17,64 18,51 21,21 -
Simpl\ Ap\ 83,81 85,28 84,10 83,49 83,29 82,67 81,49 78,79 -
Gr\sime 4,40 4,60 5,40 6,20 6,10 5,80 6,90 9,60 7,08
Protein\ 5,24 4,02 5,23 5,79 4,34 5,76 6,49 6,24 6,99
Subst. uscat\ 13,72 13,30 14,37 16,51 17,33 16,76 18,19 24,45 -
Gemelar\ Ap\ 86,28 86,70 85,63 83,49 82,67 83,24 81,81 75,55 -
Gr\sime 4,30 4,10 5,10 5,60 6,30 6,10 7,50 9,90 7,24
Protein\ 4,32 6,68 5,68 5,79 5,97 5,57 6,72 6,68 7,6

Factorii de mediu (temperatura, umiditatea, lumina, presiunea


atmosferic\, curen]ii de aer). Ac]iunea factorilor ambientali [i implicarea
lor direct\ asupra organismului animal este complex\. ~ntre organism [i
mediu se fixeaz\ unele rela]ii de reciprocitate, echilibrul acestora fiind
asigurat de capacitatea de adaptare. Indiferent dac\ ne referim la climatul

- 215 -
Produc]ia de lapte

general sau microclimatul din saivane, devia]iile fa]\ de valorile optime


determin\ reduceri severe ale produc]iei de lapte [i implicit a compozi]iei
chimice a acestuia. Influen]a separat\ [i gradul de implicare a fiec\rui
factor sunt foarte pu]in studiate pân\ `n prezent.

4.3.5. CERIN}ELE DE CALITATE ALE LAPTELUI


DE OAIE UTILIZAT LA OB}INEREA
BRÂNZETURILOR
~n scopul stabilirii cerin]elor de calitate pe care trebuie s\ le
`ndeplineasc\ materia prim\ `n vederea fabric\rii diverselor sortimente
de brânzeturi, calitatea laptelui trebuie verificat\ prin examen
organoleptic [i de laborator (determin\ri fizico-chimice [i
microbiologice).
~n cazul determin\rii calit\]ii laptelui sunt necesare efectuarea
unor aprecieri organoleptice [i analize fizico-chimice cum ar fi:
aprecierea gradului de impurificare, determinarea densit\]ii,
determinarea con]inutului de gr\sime, determinarea acidit\]ii [i dup\ caz
[i a con]inutului de protein\.
Aprecierea organoleptic\ vizeaz\ determin\rile referitoare la
aspect, consisten]\, culoare, gust [i miros.
Aprecierea gradului de impurificare se realizeaz\ prin filtrarea
probei cu ajutorul lactofiltrului [i `n func]ie de cantitatea de impurit\]i
re]inut\ se apreciaz\ puritatea laptelui.
Determinarea con]inutului de gr\sime. Metoda uzual\ de
determinare este cea acido-butirometric\. La fabricarea brânzeturilor,
con]inutul laptelui `n gr\simi are o mare importan]\, dat fiind faptul c\
gr\simea dispersat\ sub form\ de emulsie nu permite `nt\rirea excesiv\ a
cazeinei coagulate, afâneaz\ structura [i contribuie la o mai bun\ re]inere
a apei, m\rind astfel randamentul.
La unele brânzeturi de tip Roquefort, `n timpul matur\rii,
gr\simea sufer\ unele transform\ri, imprimând astfel particularit\]ile
caracteristice acestui sortiment de brânz\.
Determinarea acidit\]ii. Aciditatea laptelui poate fi determinat\
prin metode calitative (poba fierberii, cu anumi]i indicatori [i alcooli) [i
cantitative (prin metoda titr\rii).
Aciditatea activ\ sau pH-ul indic\ concentra]ia laptelui `n ioni de
hidrogen, adic\ aciditatea activ\ a mediului respectiv. Laptele de oaie

- 216 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

prezint\ propriet\]i amfotere, `nsu[ire datorat\ `n principal prezen]ei


substan]elor proteice [i a s\rurilor minerale (citra]i, fosfa]i). Având
aceast\ proprietate, atât `n prezen]a bazelor cât [i a acizilor, ac]iunea
componen]ilor respectivi impiedic\ o varia]ie brusc\ a pH-ului,
tamponând astfel mediul, facilitând `n acela[i timp ca dezvoltarea
bacteriilor lactice s\ nu fie influen]at\ de aciditatea titrabil\ ridicat\.

4.3.6. METODE RAPIDE DE PRELUCRARE A


LAPTELUI DE OAIE
Coagularea sau `nchegarea laptelui reprezint\ procesul prin care se
realizeaz\ separarea cazeinei [i a altor substan]e din lapte `n scopul
ob]inerii brânzei. Sub efectul acidifierii lactice [i a proteolizei determinate
de enzimele coagulante din cheag, laptele trece din stare lichid\ `ntr-o
mas\ gelificat\, elastic\ [i de o anumit\ consisten]\ denumit\ gel.
Prin prelucrarea tradi]ional\ sau industrial\ a laptelui de oaie
imediat dup\ muls rezult\ o serie de derivate, utilizate frecvent `n
alimenta]ia omului. Brânzeturile ob]inute prin prelucrarea laptelui sunt
extrem de apreciate de marea mas\ a consumatorilor. Metodele utilizate
sunt diferite de la regiune la regiune sau de la ]ar\ la ]ar\.
~n Fran]a, prin prelucrarea laptelui de oaie se ob]in renumitele
brânzeturi de tip Roquefort [i Ramadour, iar `n Cehia [i Bulgaria a brânzei
Liptovscaia [i respectiv a ca[cavalului. La noi `n ]ar\, `n urma prelucr\rii
laptelui de oaie pot fi ob]inute ca[ul proasp\t, brânza telemea, brânza de
putin\, brânza de burduf [i ca[caval.
Telemeaua de oaie se ob]ine prin prelucrarea laptelui proasp\t
muls [i `nchegat, iar pentru coagularea se folose[te fie cheagul industrial
fie cel preparat din stomacul glandular al mieilor. ~nainte de ad\ugarea
cheagului, laptele este strecurat [i apoi `nc\lzit la 30 - 320 C. Dup\ ce
cheagul a fost ad\ugat `n cantit\]ile stabilite, se agit\ bine timp de câteva
minute pentru repartizarea uniform\ a acestuia. Timpul necesar de
`nchegare este de 30 - 40 minute, fiind influen]at de temperatura
mediului ambiant.
Laptele `nchegat se scoate apoi `n straturi de 5 - 6 cm grosime [i
se a[eaz\ pe o pânz\ (sedil\) `n crint\ [i pe o mas\ prev\zut\ cu un plan
`nclinat, favorizând astfel scurgerea zerului. Laptele `nchegat, sau ca[ul,
sufer\ `n continuare 3 - 5 leg\ri `n sedil\ [i t\ieri consecutive, pentru
scurgerea zerului. Dup\ ultima leg\tur\ [i, doar `n momentul `n care

- 217 -
Produc]ia de lapte

zerul curge limpede [i sub form\ de pic\turi, ca[ul se taie `n calupuri cu


laturi de 10/10 sau 15/15 care, apoi sunt introduse `ntr-o saramur\
dinainte preparat\ din 2 kg sare la 10 litri ap\. Dup\ saramurare, brânza
respectiv\ poate fi pus\ la p\strare `n butoaie de 50 - 100 kg [i
valorificat\ `n sezonul rece, când oferta de ca[ proasp\t este practic nul\.
~n vederea ob]inerii unui kg de telemea, este necesar\ o cantitate
medie de lapte pe sezon de 3,7 - 3,9 kg cu varia]ii cuprinse `ntre 4 [i 4,5
kg `n lunile mai - iunie, apoi 3,5 - 4,0 kg `n intervalul iulie - august [i o
cantitate mai redus\ `n lunile de toamn\.
Brânza de burduf reprezint\ practic cea mai veche form\ de
prelucrare a laptelui de oaie. ~n afar\ ]\rii noastre acest tip de brânz\ mai
poate fi `ntâlnit [i `n unele zone montane locuite de aromânii din Balcani.
Modul de ob]inere a brânzei de burduf implic\ mai `ntâi ob]inerea
ca[ului. ~n continuare, pentru fermentat ca[ul verde se ]ine la `ntuneric
timp de 5 - 8 zile, a[ezat pe ni[te poli]e. Dup\ parcurgerea acestei etape,
ca[ul se f\râmi]eaz\ (chiar [i cu ma[ina de tocat carne), se s\reaz\
utilizând `n medie 1,5 kg sare la 50 kg ca[. Apoi, ca[ul fr\mântat [i s\rat
se pune `n burdufuri confec]ionate din coaj\ de brad care-i imprim\
astfel gust [i miros deosebit. Burdufurile trebuie bine umplute [i `nchise,
deoarece p\trunderea aerului favorizeaz\ apari]ia proceselor de alterare.
~n aceast\ stare, brânza de burduf poate fi conservat\ timp de 2 -
3 ani, `ns\ datorit\ faptului c\ este sf\râmicioas\ [i nu poate fi t\iat\ felii
este mai pu]in apreciat\. Cantitatea medie de lapte necesar\ ob]inerii
unui kg de brânz\ de burduf este de 5,5 - 6,0 kg.
Brânza de putin\ este apreciat\ [i preparat\ mai mult `n
Moldova [i se ob]ine `n mod asem\n\tor cu cea de burduf. Ca[ul
fermetat este f\râmi]at, fr\mântat [i b\tut bine `n putini din lemn, iar la
final acestea vor fi `nchise bine [i duse spre p\strare `n locuri r\coroase [i
f\r\ umiditate `n exces.
Ca[cavalul din lapte de oaie se ob]ine prin diferite procedee din
ca[ul fermentat. La noi `n ]ar\ mai cunoscut este ca[cavalul de Penteleu,
de Dobrogea [i de Câmpulung.
Untul din lapte de oaie se prepar\ din jan]ul rezultat din
presarea ca[ului. Culoarea acestuia este alb-g\lbuie [i are un con]inut mai
redus de substan]\ uscat\ comparativ cu untul ob]inut din laptele de vac\.
Urda se ob]ine din fierberea zarei rezultate din prepararea ca[ului
de oaie. ~n stare proasp\t\ aceasta este dulce fiind denumit\ [i urd\ dulce
[i se consum\ ca atare imediat dup\ ob]inere. De asemenea, pentru
consumul ulterior, urda poate fi s\rat\ [i p\strat\ `n s\cule]e din pânz\.

- 218 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Jinti]a este spuma dulce rezultat\ `n urma fierberii zarei `nainte


de a se alege urda. Se prezint\ sub forma lichid\, de culoare alb-g\lbuie
[i are un gust acri[or. Este destinat\ consumului imediat, sau poate fi
p\strat\ pentru o perioad\ de timp relativ scurt\ `n burdufuri.
Iaurtul de oaie, este mai bogat `n substan]e grase [i totodat\ mai
gustos fa]\ de cel preparat din laptele de vac\, fiind deosebit de apreciat
de c\tre consumatori.
Zerul rezult\ `n urma fierberii [i scurgerii urdei, este destinat
hr\nirii porcilor sau câinilor ciob\ne[ti.

4.3.7. PARTICULARIT|}ILE EJEC}IEI


LACTOGENE
Pe durata efectu\rii unei mulsori pot fi `ntâlnite situa]ii `n care
emisiunea lactogen\ poate `nregistra un singur vârf ce apare de regul\ `n
intervalul 9 - 12 secunde, sau dou\ vârfuri din care primul survine `n
acela[i interval iar al doilea `ntre 38 - 42 secunde (fig70). ~n aceste
condi]ii [i durata de muls va fi diferit\, efectuându-se `n cca. 30 - 40
secunde `n prima situa]ie [i `n aproximativ 64 secunde `n al doilea caz.

Fig.70. Dinamica debitului maxim la oile cu una [i dou\ emisii


(J., Labussiere, citat de Taft\ 1983)

Trebuie f\cut\ precizarea c\ a doua situa]ie este mai frecvent


`ntâlnit\ la oile cu produc]ii superioare de lapte [i c\ cele cu un singur
vârf nu se preteaz\ la mulsul mecanic [i mai mult decât atât, o parte din
gr\sime poate r\mâne `n segmentul alveolar producând astfel o
diminuare a metabolismului la nivelul celulelor secretorii, influen]ând
nivelul productiv.

- 219 -
Produc]ia de lapte

Pe durata perioadei de al\ptare, mielul prin suptul s\u, frâneaz\


oarecum apar]ia celui de-al doilea vârf maximal. Astfel, `n cazul `n care
`n]\rcarea mieilor a avut loc la patru zile de la na[tere, al doilea vârf
poate ap\rea la 70 % din efectivul de oi mame, iar `n cazul `n]\rc\rii la
vârsta de 40 zile a produ[ilor, apare la numai la 50 %.
~ntre laptele total [i cantitatea celui de-al doilea vârf de emisie
este o corela]ie pozitiv\ a c\rei valoare calculat\ este r = 0,68 pentru
diminea]\ [i r = 0,66 pentru sear\, iar `ntre laptele total [i cel rezidual
valoarea corela]iei este r = 0,47 diminea]a [i r = 0,59 seara. Pe durata
suptului sau mulsului, prezen]a mielului contribuie la instalarea
reflexului de evacuare a laptelui.
De asemenea, o particularitate a ejec]iei laptelui o constituie [i
tehnica de muls. Aceast\ opera]iune trebuie efectuat\ rapid [i complet,
doarece pe lâng\ alte aspecte, golirea imediat\ [i pe cât posibil total\
constituie [i principalul factor al men]inerii lactogenezei la un nivel
intens.
Extragerea total\ a laptelui din glanda mamar\ este dependent\ [i
de declan[area reflexului realizat de participarea fiziologic\ a animalului
respectiv [i se realizeaz\ prin excita]iile mecanice ale glandei mamare
efectuate prin intermediul limbii mielului sau mâinii mulg\torului care,
sunt preluate de receptorii tactili [i transmise sub form\ de impulsuri
nervoase la scoar]a cerebral\, iar mai departe la nivelul complexului
hipotalamo-hipofizar.
Acesta este momentul `n care sub influen]a acestor impulsuri este
eliberat\ ocitocina de c\tre partea posterioar\ a hipofizei, hormon care `n
mai pu]in de 20 secunde ajunge pe cale sangvin\ la nivelul glandei
mamare, declan[ând astfel activitatea motorie. ~n acest interval, `n
regiunea alveolar\, cre[te presiunea intramamar\ iar laptele este `mpins
u[or prin canalele galactofore.
Sisteme de mulgere a oilor. Mulsul oilor `ncepe imediat dup\
`n]\rcarea sau sacrificarea mieilor. ~n practic\ pot fi `ntâlnite situa]ii `n
care mulsul poate fi practicat chiar [i `n perioada de al\ptare. Aceast\
situa]ie poate surveni numai `n cazul oilor cu un poten]ial lactogen ridicat
[i doar dup\ obi[nuirea mieilor [i cu alte surse de hran\. ~n acest caz
mulsul se face de regul\ odat\ pe zi, diminea]a [i numai dup\ ce mieii au
fost separa]i de mame `nc\ din seara zilei precedente. ~n acest fel se poate
ob]ine o produc]ie de lapte pe oaie [i pe lacta]ie superioar\ cu 10 - 15 %.
Pe durata unei lacta]ii, `n func]ie de sezon [i nivelul cantitativ,
num\rul mulsorilor zilnice este variabil. La `nceputul lacta]iei, oile sunt

- 220 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

mulse de trei ori pe zi (diminea]a, prânz [i seara), iar c\tre sfâr[it se trece
la dou\ mulsori zilnice prin renun]area celei de la prânz, urmând ca
`nainte cu 15 - 25 zile de data forfetar\ `n]\rc\rii oilor s\ se treac\ la
practicarea unei singure mulsori.
La ovine, cel mai r\spândit sistem de muls este cel manual, `ns\
`n ]\ri cu zootehnie avansat\ `n care sunt crescute cu predilec]ie rase
bune [i foarte bune produc\toare de lapte s-a extins [i mulsul mecanic.
Mulsul manual reprezint\ sistemul cel mai r\spândit, iar `n
Europa se practic\ `n dou\ variante: manual posterior [i manual lateral.
Mulsul manual posterior reprezint\ metoda uzual\ de muls, fiind
utilizat pe scar\ larg\ `n România, Bulgaria, Macedonia, Croa]ia,
Slovenia, Iugoslavia [i par]ial `n ]\ri din C.S.I.
Pentru ca mulsul manual posterior s\ fie efectuat `n condi]ii bune,
este necesar a se amenaja un cotar prev\zut cu un perete cu mai multe
u[i]e (strunga) prin care oile, una câte una, vin pe platforma de muls.
Toate acestea sunt prev\zute cu un acoperi[ denumit comarnic.
Pentru ca oile s\ fie re]inute cu u[urin]\ pe durata mulsului, este
necesar ca platforma de sta]ionare s\ fie confec]ionat\ din scândur\
dispus\ `ns\ u[or `nclinat\ c\tre cioban. ~n zonele montane [i de podi[ se
mai amenajeaz\ [i alte dou\ compartimente, din care unul este destinat
prelucr\rii laptelui (fierb\toare), iar al doilea mai `ntunecat [i r\coros
denumit c\[\rie utilizat pentru a depozita ca[ul [i urda. Dup\ muls oile
trec `ntr-un padoc unde r\mân pân\ la mulgerea tuturor mânz\rilor.
Toate acestea compartimente sunt construite din materiale locale (plase
din lemn) [i vor fi dispuse pe un teren u[or `nclinat, astfel `ncât apa
pluvial\ s\ se scurg\ rapid, `ns\ ori de câte ori este nevoie locul de târlire
va fi mutat.
Mulsul manual se execut\ `n trei faze: `n prima faz\ ciobanul sau
persoana care execut\ aceast\ lucrare, prinde cu o mâna ugerul, iar cu
cealalt\ stoarce primele jeturi desfundând astfel mameloanele; `n faza
urm\toare ugerul este cuprins cu ambele mâini [i supus unei presiuni
laterale [i de sus `n jos astfel `ncât din ambele mameloane laptele este
evacuat `n jeturi lungi [i continuue; `n ultima faz\ pentru evacuarea
ultimilor pic\turi de lapte se trece la mulsul cu nod la fiecare mamelon.
Pentru a evita reducerea duratei de p\[unat [i oboseala ciobanilor,
mulsul se va efectua rapid, total [i la ore fixe [i nu trebuie s\ dep\[easc\
pe total turm\ 90 minute diminea]a [i 60 - 75 minute la prânz [i seara.
Referitor la durata de mulgere a unei oi, aceasta este variabil\ `n
func]ie de cantitatea de lapte [i este de aproximativ 60 secunde diminea]a

- 221 -
Produc]ia de lapte

[i 30 - 40 secunde la prânz [i seara. Pentru motivele ar\tate, se socote[te


pentru fiecare mulg\tor 80 - 100 oi `n prima parte a perioadei de muls [i
100 - 120 oi `n partea a doua.

Fig. 71. Fazele mulsului

Pentru mulsul manual al oilor, sunt utilizate g\le]i confec]ionate


din materiale inoxidabile cum ar fi lemnul, tabla zincat\ [i materialul
plastic. Pe dou\ sfori, dispuse deasupra g\le]ilor, se fixeaz\ o cup\ a
c\rei capacitate este de 1/4 sau 1/2 l, `n care oile se mulg direct [i,
datorit\ cursivit\]ii jetului de lapte se formeaz\ spuma care impiedic\
risipirea laptelui. Aceast\ practic\ serve[te [i la ob]inerea unui lapte mai
igienic, deoarece `n cup\ pot fi adunate excrementele expulzate `n timpul
mulsului.
Mulsul manual lateral este practicat `n Ungaria, Cehia, Slovacia
[i par]ial `n Federa]ia Rus\. Este asem\n\tor sistemului folosit la mulsul
vacilor, cu deosebirea c\ dup\ o anumit\ perioad\ oile vin singure la
locul de muls pentru a-[i consuma concentratele, interval de timp `n care
sunt mulse. Aplicarea acestui procedeu de muls permite ob]inerea unui
lapte mai igienic deoarece fecalele nu pot ajunge `n g\leata de muls, iar
mulg\torul nu `[i murd\re[te mânile prin imobilizarea animalului.
Mulsul mecanic este practicat frecvent `n unele ]\ri cresc\toare
de rase specializate pentru produc]ia de lapte cum ar fi: Fran]a, Israel,
Italia [i altele. Metoda prezint\ avantajul c\ ridic\ productivitatea
muncii, reduce timpul aferent mulsului pe fiecare individ, cre[te
rentabilitatea, asigur\ ob]inerea unui lapte igienic, contribuie la sporirea
produc]iei de lapte cu peste 8 % [i altele.
Cu toate acestea, cercet\ri recente (Labussiere, 1981),
demonstraz\ faptul c\ mulsul mecanic pare s\ diminueze produc]ia.
Astfel, oile din rasele nespecializate pentru produc]ia de lapte, mulse de
dou\ ori pe zi au produs la fel [i `n unele cazuri mai pu]in fa]\ de cele
mulse manual, iar cele apar]inând raselor specializate trecute pe muls
mecanic dup\ 4 - 6 s\pt\mâni de la f\tare produc mai pu]in lapte cu 30 -
40 %.

- 222 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Pentru mulsul mecanic al oilor, instala]iile de muls folosite sunt


similare cu cele utilizate la bovine, doar c\ au alte dimensiuni.

Fig. 72. Mulsul mecanic al oilor

4.3.8. PARTICULARIT|}ILE CURBEI DE


LACTA}IE LA OVINE
~n direc]ia sporirii produc]iei de lapte la ovine, o deosebit\
importan]\ pentru procesul de amelioarare `n fazele ini]iale este acordat\
stabilirii tipului de curb\ de lacta]ie `n care se `ncadreaz\ animalul
respectiv deoarece, aceasta constituie un element ce caracterizeaz\
produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de lapte. De obicei, curba de lacta]ie
este supus\ unor factori de variabilitate dintre care cei mai importan]i
sunt: vârsta, rasa, individualitatea, durata lacta]iei, nivelul de selec]ie,
alimenta]ia [i factorii de mediu.
Pentru oile cu produc]ii relativ bune de lapte, curba de lacta]ie
este apropiat\ de cea redat\ `n figura de mai jos. Vârful curbei de lacta]ie
poate interveni `n func]ie de ras\ la 15 - 20 zile de la f\tare, sau la 30 -50
zile, iar exprimat\ grafic produc]ia zilnic\ de lapte dintr-o lacta]ie dat\,
se prezint\ sub forma unei curbe cu o ramur\ ascendent\ [i o alta
descendent\. De asemenea, `n func]ie de mai mul]i factori, `ntre ramura

- 223 -
Produc]ia de lapte

ascendent\ [i cea descendent\ poate interveni [i o faz\ de platou, iar


descre[terea poate fi brusc\ sau lent\.

Fig. 73. Curba lacta]iei la ovine

~n faza ascendent\, activitatea glandei mamare este intens\ [i


poate fi limitat\ de absen]a reflexului ejec]iei [i de deficitul nutritiv. ~ntre
nivelul produc]iei maxime de lapte pe o lacta]ie [i durata fazei
ascendente a curbei de lacta]ie V., Taft\, 1983 g\se[te o corela]ie negativ\
(r = - 0,390).
La rasele }igaie [i }urcan\, vârful curbei de lacta]ie este atins `n
cazul f\t\rilor de prim\var\ `n a doua sau a treia lun\ de lacta]ie [i
coincide practic cu lunile `n care vegeta]ia este abundent\ (mai, iunie), pe
când la Karakul acest nivel este atins `n prima lun\ [i mai rar `n a doua.
Intervalul scurs de la f\tare pân\ la atingerea vârfului curbei
lacta]iei condi]ioneaz\ `n mare parte produc]ia de lapte din lacta]ia
respectiv\, deoarece este cunoscut faptul c\ `n primele 90 zile de lacta]ie
se ob]ine aproximativ 65 % din cantitatea total\ de lapte din lacta]ia dat\.
~n partea a doua a lacta]iei, cantitativ laptele se reduce, dar se
`mbun\t\]e[te din punct de vedere calitativ prin cre[terea procentului de
gr\sime [i protein\.
Mai mult decât atât, `n condi]ii practice de exploatare,
caracterizate prin elemente comune cum ar fi aceea[i durat\ a lacta]iei [i
acelea[i condi]ii de `ntre]inere [i hr\nire, s-a constatat c\ produc]ia total\
de lapte variaz\ `n raport cu plasamentul debitului maxim `n cadrul
lunilor calendaristice. V., Taft\ [i colab.(1973), arat\ c\ sub acest aspect
apare o evident\ particularitate biologic\ a lacta]ie care, de cele mai
multe ori const\ `n diferite variante posibile.

- 224 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

a. Când debitul maxim se plaseas\ `n luna iunie, pot fi ob]inute


cele mai mari produc]ii.
b. Când debitul maxim este atins `n cursul lunii mai, se ob]in
produc]iile de lapte cele mai reduse.
c. Când `n lunile mai - iunie curba lacta]iei intr\ `n faza de platou,
produc]iile ob]inute sunt intermediare.
~n aceste condi]ii, pentru aplicarea [i `ndeplinirea cu succes a
obiectivelor selec]iei oilor [i pentru produc]ia de lapte, trebuie s\ se ]in\
seama pe lâng\ alte criterii [i de e[alonarea f\t\rilor, deoarece este
cunoscut [i confirmat faptul c\ produc]ia de lapte ob]inut\ de la oile care
au f\tat `n martie [i `nceputul lunii aprile este superioar\ comparativ cu
cea rezultat\ de la oile care au f\tat `n primele dou\ luni ale anului.

4.3.9. METODE {I TEHNOLOGII DE AMELIORARE


A PRODUC}IEI DE LAPTE LA OVINE
Dat\ fiind importan]a deosebit\ [i rolul biologic [i economic a
produc]iei de lapte, la efectivele de ovine crescute `n ]ara noastr\
ameliorarea acesteia este de mare actualitate.
C\ile [i metodele ce pot fi utilizate `n scopul `mbun\t\]irii
produc]iei de lapte la ovine sunt multiple, `ns\ indiferent de metoda
aplicat\ trebuie s\ se ]in\ cont de mai multe criterii cum ar fi: forma [i
m\rimea glandei mamare, func]ionalitatea [i simetria ambelor jum\t\]i
ale acesteia, dezvoltarea mameloanelor, capacitatea de evacuare rapid\
[i total\ a laptelui, durata lacta]iei, longevitatea, prolificitatea [i
greutatea corporal\ a mieilor la vârsta de 20 zile.
Datorit\ faptului c\ produc]ia de lapte este o `nsu[ire determinat\
poligenic, este dificil a se stabili cu precizie genele implicate `n acest
proces. Cu toate c\ pentru aceast\ `nsu[ire coeficientul de heritabilitate
unanim acceptat este de h2= 0,30 exist\ `ns\ `n literatura de specialitate o
anumit\ variabilitate a valorii acestuia, de unde se desprinde ideea c\
raporturile cu factorii de mediu nu sunt pe deplin elucidate. O alt\ surs\
de inducere a acestei variabilit\]i poate fi reprezentat\ [i de gradul de
impurificare a raselor, de lipsa unor metode clare [i precise de control a
produc]iei de lapte, precum [i de nivelul diferit de alimenta]ie.
Ameliorarea produc]iei de lapte la ovine poate fi realizat\ fie prin
selec]ia `n cadrul rasei, fie prin practicarea `ncruci[\rilor.

- 225 -
Produc]ia de lapte

Ameliorarea produc]iei de lapte prin selec]ie. Practicarea


selec]iei `n cadrul rasei favorizeaz\ schimbarea frecven]ei genelor ce induc
crearea de noi fenotipuri cu produc]ii superioare de lapte, `ns\ prezint\
neajunsul c\ timpul de `ndeplinire a obiectivelor propuse este mai lung.
De asemenea, prin selec]ie pot fi ameliorate [i unele calit\]i
deficitare cum ar fi de pild\ forma [i m\rimea glandei mamare,
eliminarea mai rapid\ a con]inutului de lapte, etc. Cu toate acestea
selec]ia pentru produc]ia de lapte trebuie abordat\ de la ras\ la ras\ `n
func]ie de specificul acestora, de direc]ia principal\ de exploatare,
precum [i de al]i factori.
~n cazul raselor Merinos, selec]ia oilor `n vederea sporirii
produc]iei de lapte poate fi aplicat\ cu succes deoarece, `n condi]ii
eficiente de hr\nire `ntre produc]ia de lapte [i celelalte produc]ii ob]inute
de la aceast\ specie nu exist\ antagonism fiziologic, ci dimpotriv\
Boyazoglu (1963) citat de V., Taft\, (1983) arat\ c\ `ntre produc]ia de
lapte [i de lân\ se stabile[te o corela]ie pozitiv\ (+ 0,02 [i + 0,23) iar
`ntre cea de lapte [i greutatea corporal\ corela]ia are valori cuprinse `ntre
+ 0,04 [i + 0,34.
~n cazul raselor cu poten]ial lactogen bun, pentru a se ob]ine
rezultatele scontate, ameliorarea produc]iei de lapte prin selec]ie este
precedat\ de `ndeplinirea unor anumite lucr\ri cu caracter tehnic.
Mijloacele principale ale ansamblului de ac]iuni tehnice vizeaz\
stabilirea nivelului produc]iei de lapte [i `n func]ie de aceasta,
identificarea plusvariantelor [i organizarea nucleului activ al rasei,
producerea dirijat\ a reproduc\torilor de `nalt\ valoare zootehnic\ [i
aprecierea calit\]ii acestora prin introducerea test\rii proprii [i a
descenden]ei, difuzarea berbecilor testa]i [i identifica]i ca fiind
amelioratori [i extinderea `ns\mân]\rilor artificiale.
Toate aceste ac]iuni nu sunt posibile f\r\ un control riguros al
activit\]ilor reproductive [i a lacta]iei ca atare. ~n acest sens, se impune
]inerea unor eviden]e corecte [i la timp [i `ndeosebi a celor referitoare la
rata prolificit\]ii, rata de mortalitate [i posibilit\]ile de desezonizare a
ciclurilor sexuale. ~n vederea stabilirii capacit\]ii de al\ptare cât mai
real\ a oilor mame, este necesar ca mieii s\ fie cânt\ri]i `n perioada de
al\ptare la intervale de 21 zile, iar pe baza sporului de cre[tere se va
determina cantitatea de lapte supt sau valoarea lacta]iei.
Ameliorarea produc]iei de lapte prin `ncruci[\ri. Este
recomandat\ spre a fi aplicat\ doar `n situa]ia `n care la nivelul
popula]iilor de ovine nu exist\ o anumit\ variabilitate genetic\ care s\

- 226 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

permit\ ob]inerea unor progrese prin selec]ia plusvariantelor din rasa


respectiv\. Ca rase amelioratoare pot fi utilizate doar acelea care nu
produc modific\ri esen]iale ale lânii [i care, pe lâng\ ameliorarea
produc]iei de lapte nu afecteaz\ gradul de rusticitate [i `mbun\t\]esc
considerabil [i al]i indicatori cum ar fi precocitatea [i prolificitatea.
Astfel, `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor dintre berbeci Friz\ [i oi
}igaie, rezultatele ob]inute la meti[ii din F1 cu toate c\ au fost relativ
bune nu s-au ridicat la nivelul a[tept\rilor. Produc]iile de lapte ob]inute
au fost cu mult inferioare fa]\ de poten]ialul rasei amelioratoare, fiind
necesar\ `n acest caz [i ob]inerea genera]iei a doua de meti[i.
Rezultatele ob]inute la `ncruci[area Friz\ x }urcan\ au fost `n
general bune. ~ns\ extinderea acestui tip de `mperechere nu este
recomandat\ spre a fi efectuat\ `n mas\ deoarece, la nivelul meti[ilor au
loc modific\ri majore ale `nveli[ului pilos, motiv pentru care, `n scopul
sporirii produc]iei de lapte la }urcan\ este recomandat\ mai degrab\ ca
amelioratoare rasa Awassi.
~ns\, indiferent de sistemul pentru care s-a optat `n vederea
amelior\rii produc]iei de lapte la ovine, o aten]ie deosebit\ trebuie
acordat\ prevenirii efectelor negative induse de cre[terea gradului de
consangvinizare.

4.3.10. CONTROLUL PRODUC}IEI DE


LAPTE LA OVINE
~n ultimul timp, elaborarea unor metode cât mai precise de
control a produc]iei de lapte la ovine, a constituit o preocupare
permanent\ atât pentru cresc\tori cât [i pentru cercet\tori.
La noi `n ]ar\ Th. Nica a pus bazele unei metode de control a
produc]iei de lapte la ovine, denumit\ metota coeficientului de control,
considerat\ la vremea respectiv\, chiar [i acum, ca fiind cea mai eficient\
[i mai operativ\.
Metoda coeficientului de control poate fi aplicat\ pe toat\ durata
lacta]iei [i se bazeaz\ pe raportul dintre produc]ia zilnic\ [i cantitatea de
lapte de la o singur\ mulsoare din ziua de control.
Coeficientul de control se determin\ prin raportarea cantit\]ii
totale de lapte ob]inut\ de la turma respectiv\ la mulsoarea de la prânz [i
seara zilei premerg\toare celei de control [i din diminea]a zilei de
control, la cantitatea ob]inut\ la mulsoarea din diminea]a zilei de control.

- 227 -
Produc]ia de lapte

~n situa]ia `n care controlul urmeaz\ a fi efectuat la oile aflate `n


perioada de al\ptare a mieilor, coeficientul de control se determin\ prin
raportarea duratei de separare a mieilor, exprimat\ `n ore, la num\rul de
ore dintr-o zi. Prin `nmul]irea valorii coeficientului de control cu
cantitatea de lapte rezultat\ [i `nregistrat\ individual `n diminea]a zilei de
control, ob]inem cantitatea poten]ial\ de lapte secretat\ de glanda
mamar\ pe durat\ unei zile. Prin `nmul]irea cantit\]ii de lapte din ziua de
control cu num\rul de zile din perioada respectiv\, rezult\ cantitatea de
lapte pentru intervalul de timp considerat. Apoi, prin `nsumarea
cantit\]ilor de lapte calculate pentru fiecare interval considerat, rezult\
cantitatea de lapte muls `n lacta]ia respectiv\.
Când metoda este aplicat\ pentru prima dat\ `n turma respectiv\,
recomandabil ar fi ca pe durata unei lacta]ii s\ fie organizate 3 - 5
controale `n scopul depist\rii plusvariantelor, iar din lacta]iile urm\toare
se poate trece la efectuarea controalelor la intervale de 15 - 20 zile.

4.3.10.1. REGULAMENTUL INTERNA}IONAL DE


CONTROL A PRODUC}IEI DE LAPTE LA OVINE
Dat\ fiind importan]a produc]iei de lapte ob]inut\ de la ovine, `n
ultimul timp, la nivel european s-au c\utat noi solu]ii `n vederea
elabor\rii unei metode unice [i eficiente de control. ~n final, la nivelul
statelor membre ale Uniunii Europene, c\ut\rile [i cercet\rile au fost
`ncununate de succes, adoptându-se `n final o metodologie unic\ de
control, aplicat\ ast\zi `n toate ]\rile comunitare.
Extinderea aplic\rii acestui regulament [i `n alte ]\ri, inclusiv `n
]ara noastr\, devine ca o necesitate stringent\ deoarece, aplicarea `n
controlul produc]iei de lapte la ovine a altor metode bazate pe principii
diferite, indiferent de gradul de obiectivitate ale acestora nu ofer\
indicatori de compara]ie cu rezultatele ob]inute `n alte ]\ri.
~n continuare vom prezenta con]inutul [i bazele de aplicare a
regulamentului interna]ional de control a produc]iei de lapte la ovine, iar
pentru a u[ura prezentarea vom explica mai `ntâi termenii care descriu
toate sistemele de cre[tere posibile.
Durata al\pt\rii - corespunde perioadei de al\pt\re a mieilor sau
al\pt\rii [i mulgerii simultane. Dac\ mieii nu sug la mam\ decât `n
perioada colostral\, durata al\pt\rii este considerat\ nul\. Dac\ prima
faz\ de al\ptare exist\, produc]ia de lapte este dat\ de laptele supt `n

- 228 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

cazul al\pt\rii stricte sau de laptele supt [i muls `n cazul mulgerii par]iale
`n perioada de al\ptare.
Durata mulgerii exclusive - corespunde perioadei de mulgere a
oilor dup\ `n]\rcarea complet\ a mieilor, pân\ la `n]\rcarea total\ a oilor.
Durata de lacta]ie - este egal\ cu suma duratei de al\ptare [i a
duratei de mulgere exclusiv\; reprezint\ de asemenea intervalul dintre
data f\t\rii [i data `n]\rc\rii oilor.
Produc]ia de lapte total\ pe lacta]ie - este dat\ de suma
produc]iei de lapte din perioada al\pt\rii (lapte supt sau lapte supt [i
muls) [i a produc]iei de lapte ob]inut\ `n perioada mulgerii exclusive
(lapte muls). Numai cantitatea de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv poate
fi m\surat\ sigur [i precis cu prilejul controlului produc]iei de lapte la
ovine.
~n practica cre[terii oilor se pot `ntâlni diverse situa]ii, motiv
pentru care aplicarea acestui regulament se va face diferit.
Situa]ia mulgerii dup\ f\tare. ~n aceast\ situa]ie oile sunt mulse
dup\ f\tare (dup\ faza colostral\), caz `n care durata lacta]iei [i cea a
mulgerii exclusive sunt egale.

Produc]ia de lapte de la mulgerea exclusiv\ este egal\ cu


produc]ia de lapte total\ din lacta]ia respectiv\.
Situa]ia mulgerii dup\ perioada de al\ptare. Oile sunt mulse
dup\ o prim\ perioad\ de al\ptare a mieilor, sau o perioad\ de al\ptare [i
mulgere simultan\.

- 229 -
Produc]ia de lapte

Produc]ia de lapte de la mulsul exclusiv este deci inferioar\


produc]iei totale de lapte pe lacta]ie. ~n acest caz este supus\ controlului
doar faza descendent\ a curbei lacta]iei.
Produc]ia total\ [i produc]ia de referin]\. Calcul\m produc]ia
de lapte pe lacta]ie sau produc]ia de lapte la mulsul exclusiv, numai când
mulsul oilor `ncepe imediat dup\ f\tare sau dup\ o perioad\ de al\ptare a
mieilor. }inând cont de diversitatea sistemelor de cre[tere este imposibil
de definit o durat\ standard a lacta]iei sau o durat\ standard a mulgerii
exclusive. ~n consecin]\, recomand\m fiec\rei asocia]ii de cre[tere a
oilor s\ defineasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi crescut\ (dup\
vârst\ [i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ pe lacta]ie,
sau o produc]ie de lapte de referin]\ la mulsul exclusiv `n func]ie de
sistemul de produc]ie practicat. Durata standard a perioadei de al\ptare
precum [i produc]ia de referin]\ vor fi comunicate organismelor oficiale
`ns\rcinate cu efectuarea controlului produc]iei de lapte la ovine.
Reguli [i norme obligatorii - se refer\ la ansamblul de norme [i
reguli obligatorii care, se aplic\ `n toate cazurile pentru controlul oficial
de tip A sau B.
Responsabilitatea [i natura controlului. Diferitele tipuri de
opera]iuni de control, descrise mai jos, vor fi realizate de un agent de
stat, sau de un organism competent agreat de stat (metoda A), sau de
cresc\tor (metoda B).
Pentru ca rezultatele controlului s\ fie credibile [i unanim
acceptate, to]i posesorii de turme luate `n controlul oficial al produc]iei
de lapte vor ]ine cont de urm\toarele reguli obligatorii:
- identificarea animalelor s\ fie f\cut\ prin tatuare (sau alte
sisteme considerate ca sigure, `ns\ oficializate) excluzând existen]a de
animale cu acela[i num\r matricol sau semn de individualizare, `ntr-o sau
`ntre ferme;
- acceptarea vizitelor periodice ale organismelor autorizate `n
scopul verific\rii informa]iilor privitoare la organizarea `mperecherilor
dirijate, ]inerea corect\ a eviden]elor la f\tare, marcarea corect\ a
mieilor, verificarea originii mieilor, etc.
Oricare ar fi metoda de control utilizat\, unele informa]ii vor fi
furnizate de cresc\torul `ns\[i, cum ar fi cele ce se refer\ la practicarea
dirij\rii `mperecherilor [i rezultatele ob]inute la f\tare, iar pentru
verificarea acestor informa]ii putem apela la controlul de filia]ie pe grupe
sangvine. Aceste informa]ii vor face `ns\ obiectul unor superviz\ri,
efectuate de un organism agreat sau oficial recunocut de c\tre stat.

- 230 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Natura oilor controlate. Cresc\torul `[i poate diviza turma `n


unul sau mai multe loturi de oi [i poate efectua controlul produc]iei de
lapte la unul singur, f\r\ a permite `ns\ trecerea oilor dintr-un lot `n altul
`n cursul lacta]iei respective.
Pentru sectorul privat efectivele luate `n controlul oficial al
produc]iei de lapte, pot fi reprezentate din oi apar]inând mai multor
cresc\tori cu condi]ia ca turma s\ fie aceea[i pe toat\ durata lacta]iei. La
fiecare control al produc]iei de lapte (cantitativ) realizat `n ferm\ toate
oile aflate la muls exclusiv (de rase sau genotipuri considerate `n plan de
selec]ie) trebuie controlate. Acest principiu de control exhaustiv este
indispensabil pentru a se evita erorile ce ar putea s\ apar\ prin efectuarea
controlului lactat numai la anumite e[antioane de oi. ~n consecin]\ nu
trebuie s\ lu\m `n sem\ decât controlul realizat atunci când oaia este
definitiv separat\ de mielul s\u, adic\ numai `n situa]ia de muls exclusiv.
~n plus, dac\ oile ciobanilor ce `ngrijesc turmele de selec]ie fac
parte din turm\ numai o perioad\ a anului, ele nu trebuie s\ fac\ obiectul
controlului produc]iei de lapte. Gestiunea unui inventar precis a oilor
apar]inând turmelor controlate este primordial\.
Data primului control lactat.
- Pentru turm\, primul control are loc la 4 - 15 zile dup\
`nceputul mulsului exclusiv.
- Pentru o oaie, primul control trebuie s\ intervin\ `n primele 35
de zile ce urmeaz\ `n]\rc\rii definitive a mielului, cu o toleran]\ de 17
zile pentru a permite intrarea la mulsul exclusiv a tuturor oilor din lot,
evitându-se astfel fluctua]iile specifice perioadelor de trecere.
~n consecin]\, ecartul dintre f\tare [i primul control cantitativ al
produc]iei de lapte a unei oi este cel mult egal cu durata medie de
al\ptare a rasei luat\ `n considera]ie plus 52 zile (35+17). Dac\ acest
ecart este mai mare, oaia respectiv\ este scoas\ din controlul oficial al
produc]iei de lapte.
Exemplu: pentru rasele a c\ror durate medii de al\ptare sunt
egale cu 0 zile, 25 zile sau 45 zile, primul control cantitativ al produc]iei
de lapte trebuie s\ intervin\ la mai pu]in de 52 zile, 77 zile [i respectiv
97 zile dup\ f\tare.
Frecven]a [i num\rul controalelor produc]iei de lapte.
- Pentru turm\; `n cazul efectu\rii controlului la dou\ mulsori
zilnice, intervalul mediu dintre dou\ controale succesive este de 30 zile
pentru primele trei [i poate avea o toleran]\ de 28 - 34 zile pentru
celelalte controale. Dac\ controlul nu se refer\ decât la o mulsoare

- 231 -
Produc]ia de lapte

zilnic\, intervalul mediu dintre controale este de 30 zile. ~n schimb nu


exist\ interval minim, cea ce ne permite s\ reliz\m controale la intervale
mai apropiate [i `ndeosebi atunci când e[alonarea f\t\rilor o impune.
Num\rul total de controale pe turm\ [i pe campanie lactat\ nu
este fixat [i poate fi stabilit diferen]iat `n func]ie de ras\ [i categoria de
vârt\ a animalelor.
- Pentru o oaie, intervalul maxim dintre dou\ controale este de 70
zile (2 x 35) ceea ce `nseamn\ c\ se tolereaz\ absen]a unui control lunar.
Dac\ intervalul dintre dou\ controale dep\[e[te 70 zile se opre[te
calculul lacta]iei pentru oaia respectiv\. Num\rul minim de controale
lunare necesare pentru calculul lacta]iei pe oaie nu este fixat [i va fi
stabilit diferen]iat pentru fiecare ras\ [i lacta]ie.
Natura [i expresia controalelor. Numai controlul cantitativ al
produc]iei de lapte este obligatoriu, controlul compozi]iei chimice a
laptelui (controlul calitativ) este facultativ.
Controlul cantitativ se refer\ la cantitatea de lapte ob]inut\ de la o
oaie cu prilejul mulsului manual sau mecanic. ~n cazul efectu\rii
mulsului mecanic se va observa [i viteza de muls, fapt ce ne va permite
aplicarea unei selec]ii indirecte [i pentru aceast\ `nsu[ire. Cantitatea de
lapte ob]inut\ la mulsul mecanic sau manual se m\soar\, apoi se
`nregistreaz\ `n fi[ele de control.
Totu[i, m\surarea laptelui poate fi efectuat\ numai la una din
mulsorile zilnice realizându-se atunci fie controlul alternant sear\-
diminea]\, fie controlul lunar corectat de ecartul sear\ - diminea]\,
]inându-se astfel cont de volumul total de lapte produs pe ansamblul
turmei la dou\ mulsori avute `n vedere.
M\surarea laptelui poate fi ponderal\ (cu exprimare `n grame)
sau volumetric\ (cu exprimare `n ml.). Intereseaz\ `ndeosebi m\surarea
volumetric\ deoarece este mai rapid\ [i la fel de precis\ ca [i cânt\rirea,
cu condi]ia ca instrumentarul utilizat la determinare s\ dispun\ de un
dispozitiv de m\surare independent de spum\.
Factorul de conversie al greut\]ii `n volum este de 1,036
(densitatea normal\ a laptelui de oaie). Cantitatea de lapte minim\
zilnic\ pentru ca o oaie s\ fie acceptat\ la control este de 200 g sau 200
ml. Pragul minim de precizie la m\surarea laptelui este fixat la 40 g sau
40 ml. M\surarea laptelui ob]inut `n ziua de control va fi f\cut\ cu
instrumentar agreat la nivelul fiec\rei ]\ri sau dac\ este posibil cu cel
recomandat de organismele interna]ionale.

- 232 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

Clauze de calcul a produc]iei de lapte.


- Pentru turm\, pe durata unei campanii lactate date se va utiliza
o metod\ unic\ de control.
- Pentru o oaie, `n situa]ia `n care mulsul `ncepe imediat dup\
f\tare sau dup\ o perioad\ de al\ptare, se calculeaz\ produc]ia de lapte
total\ pe lacta]ie prin metoda Fleischmann (considerat\ standard) sau
printr-o alt\ metod\ descris\ [i demonstrat\ ca fiind de precizie
echivalent\.
Calculele sunt efectuate pe baz\ datelor reale, ob]inute la
`n]\rc\rea mielor [i oilor, sau se pot baza pe unele date calculate `n
condi]iile unor perioade standard a duratei de al\ptare sau pentru
intervalul dintre ultimul control considerat valabil [i `n]\rcare.
Ansamblul dispozitivului de calcul va fi definit de ficare asocia]ie de
cre[tere a ovinelor pentru fiecare ras\.
~n situa]ia de muls dup\ f\tare

~n situa]ia de muls dup\ o perioad\ de al\ptare sau al\ptare [i


mulgere, se calculeaz\ produc]ia total\ de lapte ob]inut\ la mulsul
exclusiv [i durata corespunz\toare de muls. Ansamblul dispozitivului de
calcul este descris de organismul care a fost `ns\rcinat cu punerea sa `n
aplicare.

Rezultate obligatorii. Certificatele privind rezultatele controlului


lactat nu pot fi eliberate decât de organismele oficiale `ns\rcinate cu

- 233 -
Produc]ia de lapte

efectuarea controlului sau de asocia]iile de cre[tere a animalelor,


conform legisla]iei `n vigoare din ]ara respectiv\.
Pentru fiecare ras\ [i fiecare lacta]ie este necesar\ furnizarea mai
multor informa]ii.
Informa]ii privitoare la metoda de control lactat [i metoda de
calcul a produc]iei de lapte pe fiecare lacta]ie. Anticipat ac]iuniilor de
control a produc]iei de lapte la ovine trebuie stabilite cu precizie metoda
de lucru utilizat\ [i organismele `ns\rcinate cu efectuarea acestuia. ~n
acest sens vor fi precizate date referitoare la:
- organismele abilitate pentru a efectua controlul produc]iei de
lapte;
- metoda de control cantitativ adoptat\;
- unitatea de m\sur\ utilizat\ pentru determinarea cantitat\]ii de
lapte (l sau kg);
- tipul de eprubete utilizate cu prilejul controlului;
- organismul responsabil cu calculul produc]iei de lapte;
- data `n]\rc\rii mieilor;
- data `n]\rc\rii oilor;
- durata perioadei de muls.
- num\rul de turme luate `n control;
- num\rul de oi pe turm\;
- num\rul de oi `n lacta]ie din turm\;
- sistemul de exploatare a lacta]iei;
- sistemul 1: mulsul dup\ f\tare;
- sistemul 2: mulsul dup\ o perioad\ de al\ptare;
- durata medie de al\ptare (`n zile) [i descrierea detaliat\ a fazei
de al\ptare (când se folose[te sistemul 2);
- descrierea obiectivelor de reproduc]ie (practicarea unei singure
sau a dou\ f\t\ri pe campanie lactat\);
- modul de efectuare a mulsului (mecanic sau manual);
- rezultate ale controlului lactat: produc]ia total\ muls\ [i durata
mulsului, produc]ia medie de lapte din ziua de control.
Pentru fiecare oaie [i lacta]ie vor fi furnizate urm\toarele
date:
- vârsta la data f\t\rii;
- num\rul de lacta]ii;
- durata al\pt\rii;
- produc]ia total\ de lapte din lacta]iile anterioare;
- durata perioadei de muls;

- 234 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

- produc]ia de lapte medie zilnic\ cunoscut\;


- intervalul (`n zile) dintre data f\t\rii [i data primului control
lactat;
- num\rul total de controale lactate pentru fiecare oaie;
- produc]ia de lapte de referin]\ pentru un interval cu num\r de
zile precizat.
Rezultate facultative (rezultate de reproduc]ie):
- descrierea general\ a sistemului de reproduc]ie utilizat
(practicarea unei singure sau a dou\ f\t\ri pe an);
- descrierea tehnologiei de reproduc]ie utilizat\ (estru indus [i
`ns\mân]are artificial\, estru indus [i mont\ natural\, sau numai mont\
natural\);
- date privitoare la vârsta medie la prima f\tare, `n func]ie de
modul de reproduc]ie;
- descrierea perioadelor de f\t\ri (frecven]a) pe num\r de lacta]ii
sau pe clase de vârste `n func]ie de metologia de reproduc]ie utilizat\;
- rezultatele medii ale fertilit\]ii pe num\r de lacta]ii sau pe grupe
de vârst\;
- rezultate medii ale prolificit\]ii pe num\r de lacta]ii sau pe
grupe de vârst\;
Alte rezultate (facultative). Aceste rezultate pot fi furnizate
pentru fiecare ras\, turm\ sau oaie [i se refer\ la:
- rezultatele cânt\ririi mieilor la na[tere [i `n]\rcare;
- greutatea corporal\ a oii la data montei [i a f\t\rii;
- cauzele de reform\ a oilor pe parcursul unei lacta]ii;
- frecven]a mamitelor [i cauzele generatoare ale acestora.

- 235 -
Produc]ia de lapte

ANEXA A
REGULI {I NORME OBLIGATORII PENTRU TOATE
SITUA}IILE
Natura oilor controlate
La fiecare control lactat (cantitativ) realizat `n turma controlat\, toate
oile mulse exclusiv (de rase [i genotipuri considerate `n selec]ie) trebuie s\ fie
controlate, ceea ce `nseamn\ c\ nu efectu\m controlul produc]iei de lapte decât
atunci când oile sunt separate definitiv de mieii lor.
Natura [i expresia controalelor
Numai controlul cantit\]ii de lapte este obligatoriu. Controlul calitativ
al laptelui este facultativ.
M\surarea laptelui poate fi ponderal\ (g) sau volumetric\ (ml). Factorul
de conversie a greut\]ii `n volum este egal cu 1,036 ceea ce corespunde
densit\]ii normale a laptelui ob]inut de la ovine.
Cantitatea minim\ zilnic\ pentru fiecare oaie acceptat\ la control este
fixat\ la 200 g sau 200 ml.
Pragul minim de precizie acceptat la m\surarea laptelui este fixat la 40
g sau 40 ml.
Frecven]a controalelor produc]iei de lapte
Metoda lunar\
Perioada de Intervalul mediu Simbol Tipul de metod\
control (ore) `ntre controale
(± 10 %)
24 30 4 A/B
Interval (zile) 36
24 36 5 A/B
Interval (zile) 42
24 42 6 A/B
Control alternat
24 30 AT A
Control corectat
24 30 AC A
Not\ (1):
AT- control lunar alternant (controlul se efectueaz\ la o singur\ mulsoare din ziua de
control)
AC- control lunar corectat (o singur\ mulsoare zilnic\ controlat\) pentru ecartul sear\ -
diminea]\ ]inându-se cont `ns\ de volumul total de lapte produs pe ansamblul turmei la cele dou\
mulsori din ziua de control.
Not\ (2):
Nu exist\ un num\r fix de controale pe durata unei lacta]ii [i pe metod\ de control
lactat. Acestea sunt stabilite de c\tre organismele agreate `n efectuarea controlului produc]iei de
lapte la ovinele care fac obiectul acestor aprecieri.

- 236 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

ANEXA B

CLAUZE DE CALCUL A PRODOC}IEI DE LAPTE


MULS DUP| F|TARE

Mulsul imediat dup\ f\tare

2.5

2
Litri

1.5

0.5

Stadiul lacta]iei (zile)

Produc]ia total\ de lapte

Recomand\m fiec\rei asocia]ii sau organiza]ii de cre[terea


ovinelor s\ defineasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi (dup\ vârst\
[i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ pentru o durat\
standard a lacta]iei, apropiat\ `ns\ de durata medie a rasei luate `n studiu.

- 237 -
Produc]ia de lapte

ANEXA C

CLAUZE DE CALCUL A PRODUC}IEI DE LAPTE ~N SITUA}IA


MULSULUI DUP| O PERIOAD| DE AL|PTARE

Mulsul dup\ perioada de al\ptare.

M u ls u l d u p \ o p r io a d \ d e a l\ p ta r e

2 .5

2
Litri

1 .5

0 .5

S t a d iu l la c t a ]ie i ( z ile )

Produc]ia de lapte rezultat\ la mulsul exclusiv

Recomand\m fiec\rei asocia]ii sau organiza]ii de cre[tere a oilor


s\ stabileasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi (dup\ vârst\ [i
num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ la mulsul exclusiv,
pentru o durat\ standard de al\ptare [i muls exclusiv, apropiat\ de durata
medie de al\ptare precum [i de durata medie a mulsului exclusiv a rasei
considerate.

- 238 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

ANEXA D
MODUL DE CALCUL A DURATEI DE LACTA}IE {I A
PRODUC}IEI DE LAPTE
~n situa]ia mulgerii dup\ f\tare
1. Se utilizeaz\ metoda prin interpolare sau metoda Fleishmann (metoda
standard).
Cantitatea total\ de lapte exprimat\ `n ml pe durata unei lacta]ii se
calculeaz\ astfel:
M1 + M2 M2 + M 3 Mn - 1 + M n
SM = I0M1 + I1 ( ) + I2 ( ) +....In-1( ) + InMn
2 2 2
`n care: SM = suma `n ml;
M = cantitatea de lapte (`n ml) din ziua de control;
I1...In, In-1 = intervalul dintre controale exprimat `n zile;
I0 = intervalul exprimat `n zile `ntre data f\t\rii [i data primului
control.
Intervalul In se determin\ astfel:
- dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\:
In= (data `n]\rc\rii oii - data ultimului control)
- dac\ data `n]\rc\rii oilor este forfetar\:
In= (data Cn - durata `n zile pân\ la `n]\rcarea oii)
Durata lacta]iei (`n zile) se determin\ astfel:
- dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\:
Dl = (data `n]\rc\rii oii - data f\t\rii oii);
- dac\ data `n]\rc\rii oi este forfetar\:
Dl = (data Cn + durata forfetar\ - data f\t\rii).
Exemplu de calcul
- data f\t\rii: 5 decembrie;
- data `n]\rc\rii oii: forfetar\ la 23 august;
- ultimul control planificat este cu aproximativ 14 zile `nainte data
`n]\rc\rii oii.
Data controlului Cantitatea de lapte Cantitatea de unt Cantitatea de
(ml) (g / l) gr\sime (g)
17 decembrie 2050 55,5 113,3
15 ianuarie 2730 53,5 146,1
13 februarie 2390 57,4 137,2
16 martie 2070 65,4 136,0
13 aprilie 1650 74,7 123,2
12 mai 1370 81,4 111,5
12 iunie 1160 85,5 99,2
11 iulie 910 91,1 82,9
10 august 650 90,5 58,8

- 239 -
Produc]ia de lapte

CALCULUL FLEISHMANN

Produc]ia zilnic\ Suma


Intervalul Lapte Gr\sime
Zile Lapte (l) Gr\sime (g) (l) (g)

I0 (17 dec.- 5 dec.) 13 2,050 113,8 26,6 1479,4


2,050 + 2,730 113,8 + 146,1
I1 (15 ian.- 17 dec.) 30 2 2 71,7 3898,5
2,730 + 2,390 146,1 + 137,2
I2 (13 febr. - 15 ian.) 30 2 2 76,8 4249,5
2,390 + 2,070 137,2 +136
I3 (16 mar - 13 feb.) 33 2 2 73,6 4507,8
2,070 + 1,650 136 + 123,2
I4 (13 apr. - 16 mar.) 29 2 2 53,9 3758,4
1,650 + 1,370 123,2 + 111,5
I5 (12 mai - 13 apr.) 30 2 2 45,3 3520,5
1,370 + 1,160 111,5 + 99,2
I6 (12 iunie - 12 mai ) 32 2 2 40,5 3371,2
1,160 + 0,910 99,2 + 82,9
I7 (10 iulie - 12 iunie) 27 2 2 30,0 2640,5
0,910 + 0,650 82,9 + 58,8
I8 ( 10 august - 12 iulie) 32 2 2 24,9 2267,2
0,910 + 0,650 82,9 + 58,8
I9 ( forfetar\, 14 zile ) 32 2 2 24,9 2267,2
I9 (forfetar\, 14 zile ) 272 452,4 30516,2

- durata lacta]iei: 272 zile;


- cantitatea total\ de lapte pe lacta]ie: 452,4 litri:
- cantitatea total\ de gr\sime din lapte: 30,516 kg;
- cantitatea total\ de unt din lapte: 67,45 g / l;
- produc]ia medie zilnic\ de lapte: 1,663 l

- 240 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor

ANEXA E

MODUL DE CALCUL A DURATEI DE MULS {I A


PRODUC}IEI DE LAPTE ~N SITUA}IA MULSULUI DUP|
O PERIOAD| DE AL|PTARE

Metoda utilizat\ este cea prin interpolare sau mtoda


FLEISHMANN (metoda standard).
Sunt necesare urm\toarele date:
M1, M2, Mn = cantitatea de lapte (ml) la controlul de 24 ore (C1,
C2, Cn);
I1, I2, In-1 = intervalul `ntre controale exprimat `n zile;
I0 = intervalul (zile) dintre data forfetar\ `nceperii mulsului
exclusiv [i data primului control C1 (dac\ primul control intervine dup\
data forfetar\ a sfâr[itului al\pt\rii);
I0 = (data C1 - data f\t\rii + durata forfetar\ de al\ptare);
I1 = intervalul (zile) dintre data forfetar\ a `nceputului de muls
exclusiv [i data controlului C2 (dac\ primul control intervine `nainte de
data forfetar\ a sfâr[itului al\pt\rii);
I1 = (data C2 - data f\t\rii + durata forfetar\ de al\ptare);
In = intervalul exprimat `n zile dintre data ultimului control [i data
sfâr[itului lacta]iei.

Dac\ primul control C1 intervine dup\ data forfetar\ a


sfâr[itului de al\ptare.
- cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls
exclusiv se determin\ dup\ rela]ia de mai jos.

M1 + M2 M2 + M3 Mn - 1 + Mn
SM = I0M ( ) + I1( ) + ..+ In-1( ) + I nMn
2 2 2
Dac\ primul control C1 intervine `nainte de data forfetar\ a
sfâr[itului de al\ptare
- cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls
exclusiv se determin\ dup\ rela]ia de mai jos.

M1 + M2 M2 + M3 Mn - 1 + Mn
SM= I1( ) + I 2( ) + .....+ In-1( ) + InMn
2 2 2

- 241 -
Produc]ia de lapte

CALCULUL FLEISHMANN

Produc]ia zilnic\ Suma


Lapte Gr\sime
Intervalul Zile Lapte (l) Gr\sime (g) (l) (g)
2,050 + 2,730 113,8 +146,1
I1 (15 ian.- 3 ian.) 13 2 2 31,1 1689,4
2,730 +2,390 146,1 +137,2
I2 (13 feb. -15 ian) 30 2 2 76,8 4249,5
2,390 +2,070 137,2 + 136
I3 (16 mart.-13 feb) 33 2 2 73,6 4507,8
2,070 + 1,650 136 + 123,2
I4 (13 apr.-16mart.) 29 2 2 53,9 3758,4
1,650 + 1,370 123,2 +
I5 (12mai -13apr.) 30 2 111,5 45,3 3520,5
2
1,370 + 1,160 111,5 + 99,2
I6 (12 iunie - 12 mai) 32 2 2 40,5 3371,2
1,160 + 0,910 99,2 + 82,9
I7 (10 iulie - 12 iunie) 29 2 2 30,0 2640,5
0,910 + 0,650 82,9 + 58,8
I8 (10 aug. - 10 iulie) 32 2 2 24,9 2267,2

I9 (forfetar\ - 14 zile) 14 0,650 58,8 9,1 823,2

Total 242 385,2 268227,7

- durata total\ a lacta]iei: 242 zile;


- cantitatea total\ de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv (dup\ o
perioada standard de 30 zile de al\ptare): 385,2 l;
- cantitatea total\ de gr\sime: 26,823 kg;
- cantitatea total\ de unt: 69,65 g / l:
- produc]ia medie zilnic\ de lapte: 1,592 litri.

- 242 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

4.4. PRODUC}IA DE PIELICELE


Denumirea de pielicic\ este atribuit\ bl\ni]ei ob]inute prin
sacrificarea mieilor `nc\ din primele zile dup\ na[tere, când `nveli[ul
pilos prezint\ un aspect specific, dispus sub form\ de bucle, ce-i confer\
un aspect estetic deosebit.
~n ultimele decenii, exploatarea unor rase de ovine pentru
produc]ia de pielicele a `nregistrat o dezvoltare continuu\. Evident,
aceast\ dezvoltare nu ar fi fost posibil\ f\r\ o intensificare a eforturilor
de sporire a efectivelor specializate pentru aceast\ produc]ie [i mai ales a
diversific\rii culorii [i calit\]ii deosebite a pielicelelor.
Cea mai r\spândit\ ras\ de ovine specializat\ pentru aceast\
produc]ie [i, care produce [i pielicele cele mai valoroase este Karakul. La
noi `n ]ar\, pe lâng\ aceast\ ras\, pielicelele mai sunt ob]inute [i de la
oile Karakul de Boto[ani, }urcana varietatea neagr\ [i brum\rie, precum
[i de la meti[ii ob]inu]i din `ncruci[area acestora.

4.4.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE


PIELICELE
Pielicelele reprezint\ o materie prim\ extrem de valoroas\ pentru
industria prelucr\toare [i servesc la confec]ionarea de mantouri, haine de
blan\, jachete, gulere, c\ciuli, etc.
Cele mai valoroase, apreciate [i solicitate pielicele pe pia]a
interna]ional\ provin din sacrificarea mieilor de ras\ Karakul [i a
meti[ilor rezulta]i din `ncruci[\rile acesteia cu alte rase. ~n comer]ul
mondial, pielicelele Karakul mai sunt cunoscute [i sub diferite denumiri
cum ar fi: astrahan, buhara [i persane.
Datorit\ faptului c\ gusturile cump\r\torilor sunt schimb\toare,
`n cre[terea ovinelor exploatate pentru pielicele apar mereu noi orient\ri
[i direc]ii de ameliorare [i exploatare, care au scopul de a diversifica
sortimentele de pielicele. ~n realizarea acestor deziderate un rol deosebit
de important `l joac\ [i faptul c\ la ovinele de ras\ Karakul, structura
genetic\ poate fi modificat\ continuu `n func]ie de schimb\rile
condi]iilor [i cerin]elor economice. A[a au ap\rut [i s-au diversificat
culorile la aceast\ ras\, fiind `ntâlnite al\turi de variet\]ile considerate ca

- 243 -
Produc]ia de pielicele

fiind de baz\ (neagr\, brum\rie [i cafenie) [i alte variet\]i de culoare


cum ar fi: alb\, sur, briliantie, roz, chihlimbarie, etc. Din totalul acestor
culori, prin selec]ie s-a izolat o gam\ larg\ de nuan]e caracterizate
printr-o foarte bun\ uniformitate pe `ntreaga suprafa]\ a pielicelelor.
Importan]a economic\ a produc]iei de pielicele a crescut `n
ultimul secol [i cu prec\dere dup\ declararea [i recunoa[tere rasei
Karakul ca fiind specializat\ pentru aceast\ produc]ie. La cre[terea
interesului [i conturarea unor tendin]e `n sporirea produc]iei de pielicele,
pe lâng\ cercet\tori [i cresc\torii de ovine Karakul din zonele de formare
a acestei rase, au contribuit [i speciali[tii din Africa de Sud-Vest, care
prin programele de selec]ie lansate au ob]inut pielicele cu un buclaj
diferit de cel tradi]ional de tip asiatic, cu o dezvoltare intermediar\, cu un
luciu mai intens [i cu un aspect comercial deosebit.

4.4.2. CRE{TEREA {I TENDIN}ELE CONTURATE


~N EXPLOATAREA OVINELOR SPECIALIZATE
PENTRU PRODUC}IA DE PIELICELE
Efectivul total de ovine produc\toare de pielicele la nivel mondial
dep\[e[te actualmente 35 mil. indivizi, fiind `ntâlnit `n diverse zone ale
globului.
Cel mai valoros [i mai numeros (60 %) efectiv de ovine exploatat
pentru produc]ia de pielicele se afl\ `n partea asiatic\ [i `ndeosebi `n
]\rile ex-sovietice cum ar fi Republicile Uzbek\, Cazah\, Turkmen\,
Tadjikistan, Cazahstan [i altele. De asemenea, efective numeroase sunt
crescute [i `n Afganistan, Pakistan [i Iran.
~n continentul african efectivele cele mai numeroase [i mai
valoroase sunt crescute `n Africa de Sud [i Namibia. Efective mai
restrânse se cresc [i `n alte ]\ri din Asia, Europa, America de Sud [i
America de Nord.
Actualmente, din exportul modial de pielicele provenite din
sacrificarea mieilor Karakul [i meti[i, peste 40 % provin din ]\rile ex-
sovietice, 35 % din Africa de Sud [i Namibia, 20 % din Afganistan [i
Iran [i 5 % din alte ]\ri.
Orientarea predominant\ `n cre[terea [i exploatarea ovinelor
apar]inând raselor produc\toare de pielicele a fost [i se men]ine [i `n
prezent `n direc]ia sporirii cantitative [i amelior\rii calitative `n vederea
ob]inerii unui buclaj tubular de diferite lungimi, cu grad mare de `nchidere
a buclelor, o modelare evident\, uniformitate bun\ [i un luciu intens.

- 244 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Paralel cu aceste orient\ri [i `n concordan]\ cu preferin]ele mereu


schimb\toare ale cump\r\torilor, se depune o munc\ de ameliorare
sus]inut\ [i pentru ob]inerea unor pielicele cu buclajul aplatizat sau cu
buclaj tubular incomplet format, cu fibre scurte `ns\ m\t\soase, elastice,
luciu intens [i desen moarat. ~n cadrul acestor ultime orient\ri [i tendin]e
ap\rute `n ameliorarea ovinelor Karakul, s-a conturat deja ob]inerea unor
pielicele cu tipuri diferite de buclaj [i anume:
- shalow - curl, prezint\ un buclaj apropiat de cel moarat dar
bine conturat, cu fibrele din bucl\ mai scurte, `ns\ cu un luciu intens [i
grad de `nchidere redus (1/2 - 1/4);
- watered - silk sunt caracterizate prin buclaj aproape neted,
fibrele din bucle scurte, luciu intens [i desen accentuat moarat;
- galjak, buclajul are forma unor valuri joase cu aspect intens
moarat, iar fibrele din bucl\ sunt scurte, lucioase [i elastice.
~n ultimul timp o `nsemn\tate crescând\ se acord\ [i pielicelelor
de culoare alb\, care de[i sunt inferioare calitativ celorlalte variat\]i,
prezint\ marele avantaj c\ pot fi vopsite `n orice culoare [i `n orice
nuan]\ dorit\.

4.4.3. PRODUC}IA DE PIELICELE


~N }ARA NOASTR|
Anterior anului 1910, când s-au f\cut primele importuri de oi [i
berbeci Karakul din Rusia, produc]ia de pielicele din ]ara noastr\ era
furnizat\ `n totalitate de oile }urcan\ varietatea neagr\ [i brum\rie.
Pielicelele ob]inute de la aceste variet\]i, sub aspect calitativ erau
inferioare celor ob]inute de la Karakul. Inferioritatea acestora este
datorat\ lipsei unei anumite model\ri [i prezen]ei pe suprafa]a
pielicelelor a buclajului inelat, semiinelat [i sub form\ de tirbu[on. De
asemenea, acest buclaj prezint\ [i un grad de `nchidere redus [i este lipsit
de luciu.
Dup\ aceast\ perioad\, prin sporirea efectivelor de ovine de ras\
Karakul [i `ncruci[\rii acesteia cu oi }urcan\ negr\ [i brum\rie, `n
paralel cu dezvoltarea bazei materiale, `n ]ara noastr\ s-a reu[it formarea
unei noi rase specializate pentru produc]ia de pielicele denumit\ Karakul
de Boto[ani (vezi rasele autohtone).
Dup\ num\rul de ovine crescute [i exploatate pentru produc]ia de
pielicele, `nainte de 1990 ]ara noastr\ ocupa locul al [apte-lea pe plan
mondial [i locul doi `n Europa.
- 245 -
Produc]ia de pielicele

Principala zon\ de cre[tere din ]ara noastr\ a ovinelor exploatate


pentru pielicele este reprezentat\ de nordul [i centrul Moldovei. Aceast\
zon\ bine conturat\ are o bogat\ tradi]ie [i `n prezent dispune de un
rezervor biologic format din mai multe sute de mii de indivizi,
reprezentat de oi Karakul [i meti[i de diferite genera]ii rezulta]i din
`ncruci[area berbecilor din aceast\ ras\ cu oi }urcan\ varietatea
brum\rie [i neagr\.
Din totalul acestui efectiv, cca. 70 % se afl\ la cresc\torii din
jude]ele Boto[ani, Ia[i [i Neam], iar 30 % `n Suceava, Bac\u, Vaslui.
Mici zone de cre[tere a oilor exploatate pentru pielicele s-au
conturat [i `n alte zone ale ]\rii cum ar fi nordul Olteniei [i al Ardealului.

4.4.4. MORFOGENEZA {I PERIODICITATEA


DIFEREN}IERII BUCLAJULUI
~n func]ie de variet\]ile rasei Karakul [i a meti[ilor rezulta]i din
`mperecherea cu oi }urcan\, pielicelele ob]inute pot fi de mai multe
culori: neagr\ (arabi); brum\rie (shiraz); cafenie (comor sau combar);
alb\. Dintre toate culorile `ntâlnite, propor]ia cea mai mare este de]inut\
de pielicelele negre (90 %), dup\ care urmeaz\ cele brum\rii (7 - 8 %) [i
`n m\sur\ mai mic\ cele de alte culori.
~mbr\c\mintea piloas\ a mieilor apar]inând raselor de pielicele
este alc\tuit\ din grupe [i forma]iuni cu aspect, m\rime [i forme diferite,
constituite `n unit\]i morfologice denumite bucle. Totalitatea buclelor de
pe suprafa]a unei pielicele constituie buclajul acesteia care, `n
concordan]\ [i strâns\ interdependen]\ cu alte elemente, confer\
pielicelelor un aspect caracteristic, original [i atr\g\tor.

4.4.4.1. DEZVOLTAREA ~NVELI{ULUI PILOS


LA KARAKUL

La fel ca [i la alte rase de ovine, dezvoltarea `nveli[ului pilos la


Karakul reprezint\ rezultatul ac]iunii complexe a factorilor genetici [i de
mediu, intervenind `ns\ [i unele particularit\]i caracteristice. Cunoa[terea
tuturor acestor particularit\]i servesc la elaborarea bazelor teoretice `n
scopul ob]inerii [i diversific\rii unor pielicele deosebit de valoroase.
Unitatea morfologic\ a `nveli[ului pilos la ovinele specializate
pentru pielicele o constituie, ca [i la rasele exploatate pentru lân\, tot
grupele foliculilor pilo[i organizate sub form\ de triad\.
- 246 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~ntr-un grup folicular se afl\ 2 - 3 folicului primari [i un num\r


variabil de foliculi secundari. Grupele foliculare la rasa Karakul prezint\
caracteristici apropiate de ale rasei }urcan\ `n sensul c\, foliculii primari
genereaz\ fibrele mai lungi [i mai groase dispuse `n exterior [i care au rol
de acoperire al buclelor, iar foliculii secundari genereaz\ fibrele de
sus]inere a buclei care sunt mai scurte [i mai fine.
~n perioada intrauterin\, la embrionii `n vârst\ de 50 - 60 zile apar
primele primordii ale foliculilor primari, la `nceput `n regiunea cefei [i `n
jurul maxilarelor, acoperind apoi tot corpul `n urm\toarele 7 - 15 zile.
Din acest punct de vedere, evolu]ia embrionar\ a grupelor foliculare [i a
fibrelor la rasele exploatate pentru pielicele este `n general asem\n\toare
cu a celorlate rase de oi. ~n jurul vârstei de 90 zile se formeaz\ papilele
care `ntre 92 - 105 zile `nconjoar\ deja bulbul pilos, iar cap\tul superior
al fibrei tinde s\ ias\ prin folicul la suprafa]a pielii.
Ie[irea fibrelor la suprafa]a pielii este diferit\ `n func]ie de
regiunea corporal\. Astfel, pe gât [i greb\n fibrele ies la suprafa]a `n
jurul vârstei de 100 zile; `n partea anterioar\ a gâtului la 103-a zile; pe
partea posterioar\ a gâtului la 105 - 106 zile; `n regiunea pieptului `n a
107-a zi; pe abdomen la 108 - 109 zile; spinare [i coaps\ `ntre 110 [i 111
zile; pe [ale la 112; pe sacru la 115 zile.
La na[tere, mieii de tip Karakul au `nveli[ul pilos format `n cea
mai mare parte de fibre de acoperire, iar cele de sus]inere reprezint\
aproximativ 25 %, fa]\ de 70 % `n cazul mieilor apar]inând celorlate
rase. ~n tegumentul embrionului la Karakul negru, primele celule
pigmentate apar la vârsta intrauterin\ de 90 zile.
Bucla de pe suprafa]a pielicelelor este alc\tiut\ din trei tipuri de
fibre:
- fibre lungi [i groase (de acoperire), au o fine]e 40 - 80 µ [i
constituie ,,scheletul” [i axul de rezisten]\ al buclei;
- fibre scurte [i sub]iri (puf sau fibre interioare), au diametrul de
aproximativ 30 µ [i rol de sprijin pentru fibrele exterioare;
- fibre intermediare, acestea fac trecerea `ntre cele dou\ categorii
men]ionate anterior [i prezint\ `nsu[iri intermediare.
Dinamica form\rii foliculilor a stârnit un interes deosebit `n
rândul cercet\torilor, `ns\ cele mai intense investiga]ii au fost efectuate
la Institutul Unional de Cre[tere a Rasei Karakul de la Samarkand din
Republica Uzbek\.

- 247 -
Produc]ia de pielicele

4.4.1.2. STADIALITATEA DIFEREN}IERII


BUCLAJULUI

Morfogeneza buclajului la mieii de ras\ Karakul prezint\ un


pronun]at caracter de stadialitate (Averianov, 1966; Diacikov 1966).
Fiec\rei perioade `i corespunde o anumit\ morfologie [i un anumit aspect
al `nveli[ului pilos. Pân\ la vârsta fetusului de aproximativ 115 zile
aspectul exterior al `nveli[ului pilos la mieii Karakul este similar celui
`ntâlnit la majoritatea speciilor de animale. Dup\ aceast\ vârst\, se
consider\ c\ `ncepe procesul de morfogenez\ propriu-zis, caracteristic
mieilor Karakul.
Practic, dispunerea fibrelor `n bucl\ `ncepe `nc\ din timpul vie]ii
intrauterine [i parcurge patru stadii principale, imprimând astfel
dezvolt\rii buclajului o evident\ stadialitate sau periodicitate.
I. Primul stadiu al diferen]ierii buclajului are loc la vârsta
intrauterin\ a fetusului cuprins\ `ntre 110 - 122 zile. ~n acest interval
fibrele sunt foarte scurte, netede cu partea distal\ orientat\ `n direc]ia
cap-coad\ [i ader\ puternic la pielea fetusului. Pe linia spin\rii precum [i
pe p\r]ile laterale, fibrele se desfac `n form\ de evantai.
~nveli[ul pilos este foarte jos, complet `ntins cu aspect de lins,
luciu redus asem\n\tor celui de ied, motiv pentru care acest stadiu este
denumit [i ,,gola[ sau goleak”.
II. Al doilea stadiu se desf\[oar\ `n intervalul intrauterin cuprins
`ntre 115 [i 130 zile. ~n aceast\ perioad\ au loc primele modific\ri ale
direc]iei de implântare a fibrelor [i `n mod deosebit a celor dispuse `n
regiunea gâtului care, devin curbate. Tot acum `ncepe [i erup]ia seriei a
doua de fibre secundare. Acestea se extind rapid, ocupând peste 65 % din
suprafa]a corporal\, au o direc]ie invers\ de implantare [i alterneaz\ cu
seria fibrelor primare.
Fibrele sunt scurte [i drepte, dar fiind grupate [i orientate `n
direc]ii diferite genereaz\ diverse desene sinuoase [i originale pe zone
limitate, cu contururi neregulate `ns\ cu un luciu mai intens. Acest stadiu
este denumit [i Karakulcea sau Breitschwantz. ~n acest stadiu pielicelele
au deja o valoare comercial\ destul de ridicat\.
III. ~ntre 135 - 145 zile se deruleaz\ penultimul stadiu din
perioada intrauterin\. ~n acest interval lungimea fibrelor este de 4 - 6 cm
[i sunt dispuse `n form\ de bucle `ns\ insuficient dezvoltate. Unele bucle
pot r\mâne `n acest stadiu pân\ la na[terea mielului, altele se transform\
`n tuburi cu grad de `nchidere redus (75 %), iar cca. 15 - 18 % prezint\
un desen moarat [i doar 8 - 10 % tuburi formate. Acest stadiu mai este
denimit [i Karakul-Karakulcea.
- 248 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

IV. ~ntre 145 - 150 zile fibrele ajung la 8 - 15 mm lungime. Este


stadiul `n care fibrele sunt `nrulate `n arc de cerc [i sunt dispuse `n bucle
`n form\ de bob [i tub. De asemenea, pot fi `ntâlnite [i alte tipuri de bucle
cum ar fi de pild\ cele `n form\ de coame care, de[i apar mai devreme (`n
jurul vârstei fetusului de 135 zile) au ritmul de cre[tere al fibrelor
componente mai lent, o parte dintre acestea `[i pot p\stra forma, iar altele
se transform\ `n diverse forma]iuni morfologice.
Apari]ia buclajului pe suprafa]a corporal\ este direct influen]at\
de dinamica evolu]iei popula]iei foliculilor pilo[i. Buclajul ca atare apare
`n prima faz\ pe cap, continuu\ pe gât [i linia superioar\ a corpului pân\
pe crup\, motiv pentru care [i dezvoltarea acestora este diferit\. Astfel, `n
timp ce buclele de pe cap [i gât sunt deja supracrestute, cele de pe crup\
sunt `n plin\ dezvoltare. Acest stadiu este cel de Karakul normal.
V. Ultimul stadiu se deruleaz\ dup\ na[terea mielului [i
reprezint\ procesul de desfacere a buclajului. ~n aproximativ 10 zile de la
na[tere buclajul trece prin fazele de tub, bob dispersat, inel, tirbu[on [i `n
final are loc transformarea acestuia `n mi]e [i mai târziu `n [uvi]e de lân\.
Intensitatea [i ritmul desfacerii buclajului depinde de gradul de
maturitate al acestuia [i este influen]at\ `n mare parte de nivelul
alimenta]iei ovinelor `n perioada de gesta]ie. ~n acela[i timp morfogeneza
buclajului prezint\ [i un anumit grad de precocitate individual\, `n sensul
c\ `n acela[i stadiu de dezvoltare la unii fetu[i se desf\[oar\ `ntr-un ritm
mai intens, iar la al]ii mai lent, acest aspect fiind `n leg\tur\ cu propor]ia
[i lungimea celor dou\ categorii de fibre.
Concomitent cu evolu]ia dimensiunilor fibrelor au loc [i unele
modific\ri ale formei buclelor, de la tuburi [i coame insuficient `nchise la
tuburi cu un grad de `nchidere ridicat.
Totalitatea acestor schimb\ri intervenite `n diferite stadii pot fi
influen]ate de anumi]i factori interni [i externi.

4.4.5. MECANISMUL BIOLOGIC AL ~NRUL|RII


FIBRELOR DIN BUCL|
Dispunerea fibrelor ce alc\tuiesc `nveli[ul pilos `n forma]iuni
buclate este `ntâlnit\ [i are un caracter permanent [i la alte specii cum ar
fi la unele rase de câini, bovine, m\gari, ponei, cabaline, pe când la mieii
Karakul aceste forma]iuni se men]in doar `n primele 2 - 7 zile de la
na[tere dup\ care se transform\ `n mi]e.

- 249 -
Produc]ia de pielicele

La rasele de oi cu lân\ fin\ [i semifin\ ondularea fibrelor are de


asemenea o continuitate [i se desf\[oar\ pe toat\ perioada de exploatare
a animalului pe când la Karakul are un caracter temporar debutând `n
timpul vie]ii intrauterine [i sfâr[e[te `n primele zile dup\ na[tere.
~n scopul elucid\rii [i cunoa[terii mecanismului biologic al
`nrul\rii fibrelor la Karakul, s-au desf\[urat numeroase cercet\ri [i s-au
emis diverse ipoteze. Identificarea factorilor [i modului de influen]\
prezint\ o importan]\ deosebit\ pentru munca de selec]ie, deoarece face
posibil\ dirijarea acestora `n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii buclajului `nc\
din timpul vie]ii intrauterine.
Conform principalelor ipoteze emise pân\ `n prezent, `nrularea
fibrelor are la baz\ diverse ac]iuni induse de diferi]i factori [i diferite
elemente care ac]ioneaz\ fie `mpreun\ fie separat.
Astfel, Cirvinscki citat de V., Taft\, consider\ c\ aspectul de cutare
a pielii [i mi[c\rile stratului reticular, constituie tot atâtea cauze de
orientare a primordiilor foliculilor [i a `ncurb\rii fibrelor. Mai mult de cât
atât, autorul ipotezei arat\ c\ dezvoltarea cutelor de piele coincide [i cu
dezvoltarea popula]iei foliculilor pilo[i [i exercit\ asupra acestora o
ac]iune mecanic\ determinând devierea lor `n direc]ii diferite.
Procesul de cutare a pielii debuteaz\ dup\ 65 - 70 zile de la
instalarea gesta]iei [i apare la embrion la `nceput pe por]iuni mici de 4 - 6
mm `n regiunea gâtului, apoi pe crup\, dup\ 85 zile [i pe coaste, iar dup\
90 zile acestea se ramific\ [i se adâncesc.
~n intervalul vârstei intrauterine 110 - 120 zile s-a constatat c\
suprafa]a pielii cre[te `ntr-un ritm mai intens comparativ cu greutatea
fetusului, facilitând astfel dezvoltarea mai multor cute. Apari]ia acestora
produce o densitate [i o presiune neuniform\ la anumite adâncimi de
implantare a bulbului pilos, favorizând astfel diversificarea unghiurilor
de `ncurbare a p\r]ii proximale a r\d\cinii.
Ipoteza cu cei mai mul]i sus]in\tori (Herre [i colab., Rabes,
Hornitschek) arat\ c\ mecanismul `nrul\rii fibrelor reprezint\ de fapt
rezultatul unei dezvolt\ri [i presiuni neuniforme a straturilor din diferite
microzone ale pielii, determinând astfel desimea [i o anumit\ pozi]ie a
fibrelor prin dislocarea [i dispunerea lor `n straturile pielii.
Al]i autori (Stekard [i Duclair) sus]in c\ `nrularea `nveli[ului pilos
la mieii Karakul ar fi datorat\ `ncurb\rii foliculilor `n partea de deasupra
bulbului, determinând astfel o anumit\ form\ a sec]iunii transversale a
fibrelor [i indirect un anumit grad de `nchidere a buclei. De asemenea,
autorii men]iona]i anterior sus]in c\ forma triunghiular\ a sec]iunii
fibrelor genereaz\ apari]ia buclelor cu `nsu[iri superioare, pe când forma
oval\ este considerat\ ca fiind asociat\ cu o calitate inferioar\.
- 250 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Zakirov (1978) pune mecanismul biologic al `nrul\rii pe seam\


structurii fibrelor [i `[i argumenteaz\ teoria prin faptul c\ `n urma
prelucr\rii industriale a pielicelelor buclele revin la forma ini]ial\, pe
când fibrele de lân\ fin\ [i semifin\ p\straz\ forma imprimat\ `n urm\
umect\rii [i usc\rii la temperaturi ridicate.
Alte ipoteze emise sus]in c\ `nrularea fibrelor reprezint\ de fapt
rezultatul modific\rilor produse de cheratinizarea timpurie [i intens\ a
ortocortexului. Astfel, se creaz\ posibilitatea contrac]iei [i a r\sucirii
ortocortexului `n jurul paracortexului cu 1800 producând `ncurbarea fibrelor.
Al]i autori consider\ c\ ini]ial fibrele dispuse pe suprafa]a
corporal\ sunt drepte, `ns\ ulterior direc]ia lor `nregistraz\ o nou\
reorientare [i implicit o alt\ `ncurbare dispunându-se `n fâ[ii sinuoase,
adesea perpendiculare pe linia superioar\. Aceste caracteristici
favorizeaz\ apari]ia unui desen ondulat cu aspect moarat. Apoi fâ[iile
sectorizate se separ\ `n microzone, `n care foliculii au direc]ii paralele de
implantare `ntre ei [i diferit\ fa]\ de cei dispu[i `n alte microzone.
Aceast\ reorientare a fost semnalat\ [i de Margolena (citat de V., Taft\, [i
colab., 1973) care afirm\ c\ la vârsta mielului de 1 - 10 zile, foliculii
plasa]i pe linia superioar\ au direc]ie perpendicular\ de implantare fa]\
de pozi]ia lor oblic\ din timpul vie]ii intrauterine (fig. 73)
Legat de direc]ia de implantare a foliculilor [i de tipul de bucl\ pe
care `l determin\, Diacikov (1966) constat\ c\ buclajul cu `nsu[iri
valoroase dispus pe regiunea spin\rii provine din foliculii implanta]i
perpendicular, pe când cel inferior este rezultatul unei distribu]ii
neuniforme [i pozi]iei oblice de implantare a foliculilor.
Dup\ vârst\ de aproximativ 10 zile, foliculii se reorienteaz\ [i se
dispun din nou oblic, r\mânând `n aceast\ pozi]ie [i la animalele adulte
(Diomidova, 1961).

Fig. 74. Niveluri diferite de `mplântare a foliculilor `n faza fetal\


(la na[terea mielului Karakul) 1. primare; 2 - secundare
- 251 -
Produc]ia de pielicele

Pe baza rezultatelor ob]inute `n cadrul unor cercet\ri de dat\ mai


recet\ s-a emis ipoteza c\ mecanismul `ncurb\rii fibrelor are la baz\
dispunerea alternant\ a celor dou\ categorii de foliculi, `n sensul c\ cei
primari au o pozi]ie oblic\ de aproximativ 650 [i o direc]ie de `nrulare
cranial\, iar cei secundari sunt dispu[i la 350 [i au o direc]ie caudal\. Se
creeaz\ astfel posibilitatea apari]iei unor zone `n care dispunerea este la
`nceput sub form\ de arc sau val, dar care apoi se vor transforma `n
coame ramificate [i interp\trunse, generând buclajul tubular [i un anumit
desen.
~n anul 1978, Zakirov afirma c\ una din condi]iile form\rii
buclajului tubular este dispunerea liniar\ a fibrelor, precum [i existen]a
unei omogenit\]i accentuate `n ceea ce prive[te lungimea [i grosimea
fibrelor dispuse pe fiecare rând.
Concluzionând pe baza ipotezelor emise, se pare c\ mecanismul
`ncurb\rii fibrelor la mieii Karakul este influen]at [i de structura
morfologic\ [i histologic\ a fibrelor, de ritmul diferit de dezvoltare a
pielii [i implicit a `nveli[ului pilos, precum [i de al]i factori genetici [i
negenetici.

4.4.6. PARTICULARIT|}ILE PIGMENTA}IEI


PIELII {I ~NVELI{ULUI PILOS
LA MIEII KARAKUL
Valoarea comercial\ [i estetic\ a unei pielicele este direct
influen]at\ de con]inutul [i modul de distribuire a granulelor cu pigment
pe lungimea fibrelor ce formeaz\ `nveli[ul pilos. Importan]a acestor
caracteristici deriv\ [i din faptul c\ aspectul pl\cut [i intensitatea culorii
pot suplini unele defecte ale buclajului, m\rindu-i astfel valoarea
comercial\.
Distribuire neuniform\ a pigmen]ilor `n lungul fibrelor situate `n
diferite zone ale pielicelelor, concur\ de regul\ la modificarea intensit\]ii
[i chiar a nuan]ei culorii [i `n final la diminuarea valorii comerciale a
acestora, chiar dac\ buclajul este exprimat la un nivel superior.
~n mod obi[nuit, la fibrele dispuse pe extremit\]ile corporale,
cantitatea de pigment este mai mare (tabelul 46), constituind din acest
punct de vedere un mare neajuns deoarece, prezen]a unei colora]ii de
intensit\]i diferite pe suprafa]a aceleia[i pielicele, constituie elemente de
depreciere a valorii comerciale, chiar `n condi]iile `n care buclajul este
superior.

- 252 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Tabelul 47
Con]inutul de pigment dintr-un gram de fibre recoltate din diferite
regiuni corporale (N., Arslanov., 1966, citat de V., Taft\ 1983)

Cantitatea Membre Crup\ Cap {ale Abdomen


mg 150,0 145,2 148,0 143,7 146,3
% 15,0 14,5 14,8 14,3 14,6

Intensitatea pigmenta]iei [i implicit diversitatea culorilor [i a nuan]elor


`ntâlnite la mieii Karakul, depinde de con]inutul cantitativ de melanin\. Din
punct de vedere morfo-histologic, celulele cu pigment sau melanocitele, se
dezvolt\ `n forma]iuni denumite melanofore. Aceste forma]iuni sunt
fuziforme, alungite, iar din cauza densit\]ii diferite au contur neclear exprimat
[i devin difuze pe m\sura `naint\rii mieilor `n vârst\.
La mieii Karakul melanocitele existente sunt de dou\ feluri: unele
mai mari de culoare brun\ `nchis\ spre negru [i sunt prezente la pielicele
negre, brum\rii [i sure; altele globuloase, de dimensiuni mai mici, de
culoare galben\-oranj [i sunt prezente `n fibrele mieilor apar]inând
variet\]ilor guligaz [i komor. Combinarea acestor melanocite contribuie
la diversificarea nuan]elor de culoare.
Melanoforele sunt dispuse `n stratul bazal [i cel cortical al
epidermei [i mai pu]in `n cel medular al fibrelor. Paralel cu evolu]ia
mugurilor pilo[i, melanoforele p\trund `n profunzimea bulbului, apoi se
extind `n teaca epitelial\ intern\ a foliculului [i `n stratul cortical, precum
[i `n zona glandelor anexe ale fibrei.
Pigmentarea fibrelor din bucl\ depinde atât de `nmul]irea
melanoforelor cât [i de producerea granulelor de melanin\ [i debuteaz\
`n jurul vârstei intrauterine a fetusululi de 90 zile. Distribuirea [i
cantitatea pigmentului la mieii Karakul negru este variabil\. ~n acest
sens, la unii fetu[i pigmentul poate fi reprezentat de granula]ii fine de
melanin\ disociate complet [i uniform atât `n piele cât [i `n tecile
epiteliale ale foliculilor pilo[i, iar la al]ii pot lipsi din epiderm\, fiind
prezente numai la nivelul bulbului [i foliculului fibrei. De asemenea, pot
fi `ntâlnite [i cazuri când embrionii se caracterizeaz\ printr-o pigmenta]ie
mai slab\, datorit\ prezen]ei granula]iilor numai la nivelul tecilor
foliculare [i bulbilor acestora.
Apari]ia diferen]elor de culoare [i nuan]e la Karakul, se pare c\ ar
fi datorate cantit\]ii [i modului de distribuire a pigmentului [i `ndeosebi a
con]inutului extrem de variat `n anumite s\ruri metalice complexe de fer,
cupru, cobalt, nichel [i altele.

- 253 -
Produc]ia de pielicele

Dup\ na[tere `ncepe procesul de depigmentare care este direct


influen]at de varietatea de culoare [i de vârsata mielului. Astfel,
concomitent cu `naintarea `n vârst\, are loc o reducere a num\rului [i
m\rimii melanoforelor, precum [i o diminuare a procesului de sintez\ de
la nivelul bulbilor. Tot `n acest timp, la nivelul melanocitelor dispuse de-
a lungul fibrei `ncepe procesul de descompunere, creindu-se astfel spa]ii
goale `n care p\trunde aerul ce favorizeaz\ apari]ia proceselor de oxidare
[i `n consecin]\ fibrele se decoloreaz\.
La Karakul negru, procesul de depigmentare a fibrelor se
accentueaz\ de regul\ dup\ vârsta de 15 luni [i mai rar dup\ 3 luni.
Ritmul de depigmentare la nivelul corpului este mai intens pe [ale, crup\
[i mai lent sau aproape absent pe extremit\]i.
La Karakul brum\riu [i sur, procesul de depigmentare `ncepe
mult mai devreme [i anume dup\ primele 20 de zile dup\ na[tere [i se
desf\[oar\ `ntr-un ritm mai intens.
La Karakul varietatea comor procesul de depigmentare a fibrelor
debuteaz\ timpuriu [i se desf\[oar\ `ntr-un ritm intens, a[a `ncât `n jurul
vârstei de 4 luni melanocitele dispar aproape `n totalitate.

4.4.7. ~NSU{IRILE CALITATIVE ALE


BUCLAJULUI LA MIEII DE TIP KARAKUL
Aprecierea `nsu[irilor calitative ale pielicelelor de tip Karakul,
reprezint\ un important criteriu de selec]ie `n ameliorarea calitativ\ a
ovinelor. ~nsu[irile pielicelelor sunt apreciate de regul\ prin metode
subiective [i obiective, iar evaluarea ca atare are loc la 24 - 48 ore dup\
f\tare.
Culoarea `ntâlnit\ cel mai frecvent la mieii Karakul este cea
neagr\, urmând apoi `n ordine descrescând\ cea brum\rie, sur, cafenie [i
alb\. ~n cadrul fiec\rei variet\]i, `n func]ie de diferi]i factori, apar diverse
nuan]e de culoare ce pot ridica valoarea comercial\ a pielicelelor.
Culoarea neagr\ pe lâng\ faptul c\ este cea mai r\spândit\ este
[i cea mai apreciat\ [i solicitat\ pe pia]\. Uniformitatea acestei culori
este dat\ de prezen]a aceluia[i tip de melanocite pe lungimea fibrelor din
bucl\. ~n raport cu densitatea [i distribuirea mai mult sau mai pu]in
uniform\ a melanocitelor, `n cadrul variet\]ii negre se pot deosebi
urm\toarele nuan]e: neagru alb\strui (se asociaz\ de regul\ [i cu un
luciu intens); negru simplu (asem\n\tor minei de creion [i se asociaz\ de
regul\ cu un luciu diminuat); negru ro[cat (au luciul diminuat [i sunt mai
pu]in apreciate).
- 254 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 75. Miel Karakul negru

Prezen]a petelor de alt\ culoare nu depreciaz\ valoarea pielicelelor


atât timp cât sunt dispuse la extremit\]i, deci pe suprafa]e lipsite de buclaj. Cu
toate acestea, mieii cu astfel de particularit\]i nu vor fi re]inu]i pentru pr\sil\.
De asemenea, nu vor fi re]inu]i pentru pr\sil\ nici indivizii care prezint\ fibre
mai lungi, mai groase dispuse r\zle] pe suprafa]a pielicelelor.
Culoarea brum\rie este redat\ de prezen]a pe aceia[i pielicic\ a
fibrelor albe [i negre asociate `n diferite propor]ii. De regul\, fibrele albe
sunt mai numeroase [i mai lungi comparativ cu cele negre. ~n cadrul
culorii brum\rii, `n func]ie de propor]ia fibrelor negre [i a celor albe se
deosebesc trei tipuri principale [i anume: brum\riu normal, brum\riu
`nchis [i brum\riu deschis.
Brum\riu normal apare
atunci când 60 % (40 - 70 %) din
totalul fibrelor sunt de culoare
alb\. Pielicelele brum\riu normal
prezint\ adesea pe linia superioar\
o dung\ median\ mai deschis\
sau mai `nchis\ la culoare. Este
tipul cel mai preferat din cadrul
culorii brum\rii.
Brum\riu `nchis este
`ntâlnit\ atunci când 25 % (10 -
40%) din totalul fibrelor au
culoare alb\. ~n general aceste
pielicele prezint\ o valoare redus\
[i `ndeosebi atunci când fibrele
negre sunt repartizate neuniform
Fig.76. Pielicic\ Karakul brum\riu pe suprafa]a pielicelelor.

- 255 -
Produc]ia de pielicele

Brum\riu deschis apare atunci când 80 % (70 - 95 %) din totalul


fibrelor sunt albe. Pielicelele din acest tip sunt inferioare calitativ [i
prezint\ o linie median\ mai `nchis\ la culoare.
~n func]ie de variabilitatea raportului existent `ntre num\rul
fibrelor albe [i negre, precum [i `n func]ie de diferen]ele existente `ntre
lungimea, grosimea [i gradul de pigmentare a fibrelor din bucle, `n cadrul
variet\]ii brum\rie pot fi `ntâlnite mai multe nuan]e de culoare.
Nuan]a albastr\, `ntâlnit\ atunci când fibrele negre sunt intens
pigmentate, iar cele albe sunt clare [i mai numeroase. Pielicele cu o astfel
de nuan]\ au de regul\ [i un luciu foarte bun, aspect m\t\sos, iar buclajul
dominant este cel `n form\ de tuburi lungi [i cu grad de `nchidere 1/2.
Nuan]a argintie, apare atunci când fibrele albe sunt mai lungi [i
mai numeroase. Luciul este intens, buclajul dominant cel de tuburi lungi
`ns\ cu bucla plat\.
Nunan]a perlat\, prezint\ fibrele negre intens pigmentate, iar
cele albe mai lungi, bine `nrulate [i mai numeroase, favorizând astfel un
joc de nuan]e etajate (jos negru [i sus alb) [i cu luciu intens.
Nuan]a liliachie, este dat\ de amestecul fibrelor de culoare alb-
clar cu fibre negre alb\strui intens pigmentate. Este apreciat\ `ndeosebi
atunci când fibrele sunt m\t\soase [i au un luciu bun.
Nuan]a o]elului, apare de regul\ când fibrele albe [i negre sunt
egale ca lungime [i `n propor]ii aproximativ egale dar uniform
repartizate; de asemenea sunt preferate când sunt `ntrunite condi]iile de
mai sus.
Nuan]a sidefie, apare atunci când fibrele negre sunt mai
numeroase, iar cele albe sunt mai lungi formând astfel pe suprafa]a
pielicelelor un val albicios.
Nuan]ele plumburii, cretate, brun g\lbui [i l\ptoase, depreciaz\
valoare estetic\ [i comercial\ a pielicelelor. Aceste nuan]e sunt date de
predominan]a fibrelor albe [i crem - g\lbui care sunt mai lungi, au un
luciu mai slab [i sunt lipsite de m\t\sozitate.
Nuan]a caciur, este dat\ de predominan]a fibrelor negre pe
suprafa]a corporal\, cele albe sunt dispuse de regul\ pe extremit\]i [i pe
linia spin\rii.
Culoarea sur este dat\ de efectul bicromatic ce const\ `n
prezen]a a dou\ tipuri de pigment, distribuit `ns\ neuniform pe lungimea
aceleea[i fibre. ~n func]ie de intensitatea acestuia, culoarea poate fi
`nchis\, deschis\ [i normal\.
Valoarea comercial\ a acestor pielicele este deosebit\ [i depinde
atât de contrastul, intensitatea [i trecerea de la culoarea dispus\ la baz\ [i
vârful fibrei, precum [i de uniformitatea nuan]ei ca atare pe toat\
- 256 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

suprafa]a. ~n func]ie de combina]iile dintre culori [i raporturile ce se


stabilesc `ntre elementele mai sus men]ionate, `n cadrul acestei variet\]i
se deosebesc mai multe nuan]e.
Nuan]a argintie, apare `n cazul combinarii culorii negre intens la
baz\ [i alb sau alb-gri la vârf.
Nuan]a aurie, este redat\ de culoarea maro sau [aten `nchis spre
negru la baz\, iar spre vârf un auriu deschis.
Nuan]a bronzului, apare când fibrele au baza [aten\, iar vârful
decolorat `n nuan]e alb-g\lbui.
Tabelul 47
Culoarea la ovinele Karakul
Culoarea
Specifiacre Varietatea fibrelor Nuan]a
Karakul negru negre alb\strui, gudronat, normal, ro[cat, mat
Fibre Karakul maro maro normal, `nchis, deschis, nuan]e bej-
uniform ciocolatiu
colorate Karakul alb albe hermin, normal, untiu, g\lbui, cretat
Karakul albe [i normal: liliaciu, argintiu, perlat
Amestec de brum\riu negre `nchis: plumburiu, gri-petrol, sidefiu,
c\runt
fibre colorate deschis: nuan]e l\ptoase
diferit normal: chihlimbariu, platiniu
Karakul roz albe [i `nchis: c\r\miziu
maro deschis: nuan]e bejulii
Fibre baza neagr\
sau argintie, aurie, platinat\, ar\mie,
colorate
bronzat\,
diferit pe Karakulul sur maro, vârful antic
lungimea lor deschis
baza neagr\
Fibre de culori argintie, aurie, platinat\, ar\mie, bronzat
diferite, Karakul sur vârful antic,
intercalate [i deschis
depigmentate albe - clar
pe lungimea Roz briliantiu vârful maro normal, `nchis, deschis
lor
depigmentat
Fibre
culorate
diferit, Halili ,,Piebald” benzi maro dispuse pe un fond negru
dispuse
sub form\ de pete colorate diferit dispuse pe un fond simplu
benzi sau
pete

- 257 -
Produc]ia de pielicele

Nuan]a platinat\, este dat\ de culoarea neagr\-cafenie de la baza


fibrei [i a celei crem de la vârf.
Nuan]a chihlimbarie, apare atunci când baza este maro, iar partea
distal\ de culoare galben clar.
~n cadrul variet\]ii de culoare sur, se mai disting [i urm\toarele
tipuri: de Buhara - este asem\n\tor tipului negru `ns\ culoarea, luciul [i
m\t\sozitatea sunt mai bine exprimate; de Surhanderinsk - are buclajul
de dimensiuni mai mari iar vârful fibrelor mai deschise la culoare;
Karakalpakia - culoarea fibrelor este mai `nchis\ la baz\, iar vârful poate
fi alb-l\ptos, portocaliu, cenu[iu, ro[iatic [i auriu.
Culoarea maro, este redat\ de amestecul fibrelor monocromatice
maro [i negru `n anumite raporturi, imprimând astfel o nuan]\ deschis\,
`nchis\ [i normal\. Indiferent de nuan]a culorii, buclajul prezent pe
suprafa]a acestor pielicele este mai mare, fibrele mai aspre [i mai rare.
De asemenea, aceast\ culoare este neuniform\, pielicelele fiind
considerate inferioare, mai apreciate fiind cele cu nuan]e de bej sau roz.
Culoarea alb\, este redat\ de pigmenta]ia alb\ a fibrelor.
Datorit\ faptului c\ fibrele din bucl\ sunt mai lungi, sub]iri [i rare,
buclajul are un aspect desf\cut [i cu un grad de `nchidere redus. Prezint\
interes deoarece pot fi vopsite `n orice culoare sau nuan]\ dorit\. Este o
culoare atipic\ rasei Karakul.
Totalitatea culorilor [i nuan]elor `ntâlnite la rasele explaotate
pentru produc]ia de pielicele, reprezint\ rezultatul interac]iunilor
complexe a factorilor lega]i de pigmentare [i a propor]iilor structurale de
la nivelul `nveli[ului pilos.

Fig.77. Factorii care determin\ culoarea la Karakul


(N., Ginginei[vili, citat de V., Taft\, 1983)
- 258 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Calitatea `nveli[ului pilos este dependent\ de lungimea [i


grosimea fibrelor, precum [i de raportul dintre aceste dimensiuni [i
uniformitatea, rezisten]a, elasticitatea, luciul [i m\t\sozitatea specific\.
La toate acestea se mai adaug\ [i desimea fibrelor din bucle. Totalitatea
acestor `nsu[iri contribuie la exteriorizarea aspectului general, a
rezisten]ei [i modelarii buclajului.
Lungimea fibrelor induce tipul, m\rimea gradul de `nchidere [i
rezisten]a buclelor. Adesea fibrele scurte sunt intercalate cu cele aspre [i
casante, determinând un buclaj inferior. Un buclaj valoros apare de
regul\ atunci când fibrele din bucle sunt uniforme ca lungime [i grosime.
Fibrele lungi [i groase sau cele lungi `ns\ sub]iri, favorizeaz\ apari]ia
unui buclaj `nalt [i cu o `nchidere redus\.
~ntre lungimea [i grosimea fibrelor din bucl\ V. Taft\, determin\ o
corela]ie negativ\ de r = - 0,494, ceea ce `nseamn\ c\ dac\ lungimea
cre[te se reduce grosimea [i invers. Pe aceia[i pielicic\, lungimea fibrelor
variaz\ `n raport cu regiunea corporal\. ~n acest sens lungimea fibrelor
din bucl\ este mai redus\ pe crup\, intermediar\ pe spinare [i [ale [i mai
mare pe gât [i greb\n.
Lungimea fibrelor la buclajul de calitate superioar\ este cuprins\
`ntre 8 - 14 mm, cu media de 11 mm. Privitor la efectivele de ovine din
]ara noastr\ exploatate pentru produc]ia de pielicele, lungimea fibrelor
prezint\ o evident\ variabilitate `n raport cu rasa [i gradul de metisare
(tabelul 48).

Tabelul 48

Lungimea fibrelor din bucle (C., Pascal, 1997)

Categoria de fibre ( X = mm)


Lotul Apartenen]a n de acoperire interioare intermediare
de ras\ X ±sx X ±sx X ±sx
1. Kn100 25 13,4 ± 0,6 7,6 ± 0,4 9,2 ± 0,2
2. }n100 25 23,7 ± 0,4 12,7 ± 0,2 16,5 ± 0,3
3. Kn50 }n50 25 18,5 ± 0,4 9,1 ± 0,5 13,6 ± 0,4
4. Kn75}n25 25 15,6 ± 0,2 8,9 ± 0,3 11,1 ± 0,4

Astfel, la meti[ii F1 [i R1 apare evident rolul de ameliorator al


rasei Karakul `n cadrul `ncruci[\rilor practicate cu oi de ras\ }urcan\
varietatea neagr\. La mieii lotului 4, lungimea fibrelor de acoperire din
cadrul buclelor a fost cu 2,2 mm mai mare fa]\ de cea `nregistrat\ la rasa
Karakul.

- 259 -
Produc]ia de pielicele

Fine]ea fibrelor la buclajul de calitate superioar\ trebuie s\ se


`ncadreze `ntre 32 [i 34 µ [i s\ fie aceea[i pe toat\ lungimea acestora. La
fel ca [i lungimea, fine]ea prezint\ o evident\ variabilitate `n raport cu
rasa [i gradul de metisare (tabelul 49).
Din analiza datelor ob]inute `n urma aprecierii acestei `nsu[iri, se
constat\ c\ din punct de vedere al fine]ii, pe m\sura cre[terii gradului de
metisare are loc o reducere a grosimii fibrelor, cu tendin]a de a se apropia
de valorile determinate la mieii de ras\ Karakul.
Tabelul 49
Fine]ea fibrelor din bucl\ la mieii de ras\ curat\ [i meti[i
(C., Pascal, 1997)
Categoria de fibre ( X = µ)
Lotul Apartenen]a n de acoperire interioare intermediare
de ras\ X ±sx X ±sx X ±sx
1. Kn100 25 43,4 ± 1,4 33,5 ± 2,1 36,4 ± 2,6
2. }n100 25 73,2 ± 1,6 26,8 ± 1,0 42,8 ± 1,4
3. Kn50 }n50 25 61,4 ± 1,3 28,4 ± 1,7 40,4 ± 1,6
4. Kn75}n25 25 52,6 ± 1,7 30,4 ± 2,2 39,9 ± 2,6

Luciul, m\t\sozitatea [i elasticitate sunt `nsu[iri ce contribuie la


calitatea buclajului [i sunt determinate de structura histologic\ a stratului
cuticular. Totalitatea acestor `nsu[iri se coreleaz\ pozitiv. Fibrele lipsite
de elasticitate, luciu [i m\t\sozitatea determin\ apari]ia unui buclaj
inferior, iar pielicelele au o valoare comercial\ redus\.
~nsu[irile buclei. Bucla reprezint\ forma specific\ `n care sunt
`nrulate fibrele de lân\ ce constituie `mbr\c\mintea piloas\ la mieii din
rasele exploatate pentru produc]ia de pielicele. Totalitatea buclelor de pe
suprafa]a pielicelei formeaz\ buclajul.
Bucla ca atare este format\ din trei categorii de fibre. ~n func]ie
de pozi]ia ocupat\ `n cadrul buclei, fibrele componente sunt denumite de
acoperire, interioare [i intermediare (tabelul 50).
Tabelul 50
Ponderea diferitelor categorii de fibre din structura buclelor
(C., Pascal, 1997)
Apartenen]a Categoria de fibre (%)
Lotul de ras\ n de acoperire interioare intermediare
1. Kn100 25 47,3 38,5 14,2
2. }n100 25 66,9 26,7 6,4
3. Kn50 }n50 25 61,4 30,2 8,4
4. Kn75}n25 25 56,3 33,5 10,2

- 260 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Propor]ia numeric\ a categoriilor de fibre men]ionate a fost


diferit\ `n cadrul loturilor de mieii cerceta]i, astfel cele de acoperire au
reprezentat 47,3 % la mieii din lotul 1 (Kn100), 66,9 % la lotul 2 (}n100),
61,4 % la lotul 3 (Kn50 }n50) [i 56,3 % la lotul 4 (Kn75}n25).
De asemenea, se mai poate constata c\ la meti[ii de prim\
genera]ie s-a `nregistrat o diminuare cu 5,5 % a num\rului fibrelor de
acoperire fa]\ de mieii de ras\ curat\ }urcan\, iar la genera]ia a doua
diminuarea a fost de 10,6 %, fiind astfel evident\ tendin]a de a se apropia
de valorile prezente la lotul de ras\ curat\ Karakul.
Propor]ia numeric\ a fibrelor de acoperire din cadrul buclelor
prezint\ o importan]\ deosebit\ deoarece, totalitatea acestora determin\
`n mod direct m\rimea, rezisten]a [i elasticitatea buclajului.
Principalele `nsu[iri ale buclelor sunt: lungimea, `n\l]imea,
l\rgimea, gradul de `nchidere, direc]ia de `nrulare, conturul [i modul de
dispunere pe suprafa]a pielicelelor.
Lungimea buclei, este dat\ de distan]a dintre cele dou\
extremit\]i ale acesteia. Determinarea acestei `nsu[iri se realizeaz\
m\surând distan]a de-a lungul axului longitudinal al buclei. Aceast\
opera]iune se poate face cu rigla gradat\, [ublerul sau lupa Zeiss. Cu cât
buclele au o lungime mai mare cu atât sunt mai apreciate.
Lungimea constituie [i un criteriu principal de clasificare a
buclelor [i anume: `n form\ de bob (cu lungimea sub 12 mm); de tub (cu
lungimea de peste 12 mm).
Pe suprafa]a unei pielicele de regul\ buclele au lungimea diferit\,
descrescând de la crup\ spre greb\n [i de pe linia superioar\ spre
abdomen.
~n\l]imea buclelor se apreciaz\ prin distan]a de la suprafa]a pielii
pân\ la punctul cel mai `nalt al buclei. ~n\l]imea prezint\ varia]ii
cuprinse `ntre 5 - 12 mm, cu media de 8,5 mm. ~n func]ie de raportul
dintre `n\l]imea [i lungimea buclei, se apreciaz\ c\ `n\l]imea buclajului
`n ansamblu este mijlocie atunci când aceasta este egal\ cu l\rgimea.
Când l\rgimea este mai mare decât `n\l]imea buclele sunt considerate
joase; iar când l\rgimea este mai mare decât `n\l]imea, buclele sunt
`nalte.
~n cazul buclelor pediculare, `nrularea nu `ncepe imediat de la
suprafa]a pielii ci mai de sus, iar segmentul de la baz\ sau cel mijlociu al
fibrelor formeaz\ pediculul. Buclele pediculare au `n general o rezisten]\
diminuat\ [i sunt `ntâlnite frecvent pe suprafa]a pielicelelor Karakul
brum\riu [i }urcan\ brum\rie [i neagr\.

- 261 -
Produc]ia de pielicele

Gradul de `nchidere, este redat de circumferin]a pe care o descriu


fibrele prin `nrularea lor [i poate fi de la un sfert de cerc la un cerc
complet. Reprezint\ o `nsu[ire ce influen]eaz\ direct calitatea buclajului
`n sensul c\, cu cât gradul de `nchidere este mai pronun]at cu atât buclele
sunt mai strânse, compacte [i clar delimitate `ntre ele.
La nivelul unei pielicele gradul de `nchidere prezint\ o anumit\
variabilitate `n raport cu regiunea corporal\ [i varietatea de culoare. De
regul\ buclele `ntâlnite pe suprafa]a pielicelelor, prezint\ un grad de
`nchidere mai redus.
Direc]ia de `nrulare, este dat\ de sensul `n care fibrele din bucl\
se curbeaz\.~n func]ie de aceasta, direc]ia de `nrulare a buclelor poate fi:
cranial\ (de la coad\ spre cap [i de
la abdomen oblic `n sus spre linia
superioar\ [i spre cap `n cazul
tuburilor); caudal\ (de la cap spre
coad\); mixt\ (când buclele sunt
curbate indiferent de sens).
Conturul buclelor, este
clar atunci când fibrele com-
ponente au aceea[i direc]ie de
`nrulare [i sunt a[ezate paralel
`ntre ele, conferind astfel buclei
aspectul unui obiect sculpatat,
neted [i modelat. Buclele lipsite
de contur nu reliefeaz\ bine
desenul [i nu prezint\ luciul [i
frumuse]ea pe care o are cea
Fig. 78 . Caracteristicile buclei modelat\.
Modul de dispunere a buclelor pe suprafa]a pielicelei (axul
buclei) poate fi diferit\: orizontal\ când axul buclei este dispus paralel
fa]\ de suprafa]a pielii (`n cazul buclelor tubulare, val, coam\ [i coaste;
vertical\ când axul are o pozi]ie perpendicular\ fa]\ de suprafa]a pielii
(la buclele inelate, semiinelate, tirbu[on). La meti[ii Karakul x }urcan\,
axul buclelor `n form\ de tirbu[on are o direc]ie uneori oblic\.
Forma buclelor sau tipul de bucl\. ~n func]ie de modul `n care
se combin\ totalitatea `nsu[irilor analizate anterior, pe suprafa]a
pielicelelor se disting dou\ tipuri de buclaj [i anume: buclaj `n form\ de
tuburi, acestea reprezentând tipul clasic denumit [i de Buhara sau de
Astrahan; buclaj f\r\ forme tubulare, dar cu fibre `n valuri sau oglinzi cu
aspect moarat (tipul african, swakara).

- 262 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Buclele `n form\ de tub, bob [i val sunt caracteristice mieilor


Karakul negru. Cele `n form\ de bob [i tub au o structur\ asem\n\toare.
Ambele au axul longitudinal dispus paralel cu suprafa]a pielii, deosebirea
dintre aceste dou\ tipuri de bucl\ fiind dat\ de lungime.
Buclele `n form\ de tub sunt cele mai valoroase [i reprezint\
rezultatul dispunerii liniare, paralele [i suprapuse a fibrelor. Gradul de
`nchidere la acest tip de bucl\ este de regul\ mare, motiv pentru care
vârfurile fibrelor nu sunt vizibile la exterior. Dup\ lungime, tuburile pot
fi: lungi (peste 30 mm); mijlocii
(20 - 30 mm); scurte (12 - 20
mm).
Tuburile prezint\ unele
sinuozit\]i ce determin\ desenul
caracteristic sau modelul
buclajului. Frecvent, tuburile sunt
dispuse oblic [i mai rar de-a
lungul corpului, având direc]ie de
`nrulare de la cap spre coad\.
Pe lâng\ tuburile cu structur\ [i
form\ normal\, se `ntâlnesc [i
bucle `n form\ de tuburi
deformate sau tuburi-coaste. La
suprafa]a acestui tip de bucle se
Fig. 79. Tipuri diferite de bucl\ observ\ dou\ frânturi desp\r]ite
`ntre ele de un platou.
Bucle `n form\ de bob. Structural sunt la fel ca [i cele tubulare,
sunt `ns\ mai scurte [i au aspectul unui bob de fasole u[or alungit. Dup\
lungime bobul poate fi clasificat astfel: mare (10 - 12 mm), mijlociu (8 -
10 mm) [i mic (sub 8 mm).
Buclele `n form\ de valuri. Au l\rgimea mai mare decât
`n\l]imea, iar modul de dispunere [i succesiunea buclelor pe suprafa]a
pielicelelor d\ aspect de valuri, reflectând astfel mai bine lumina [i las\
impresia unui luciu mai intens. Gradul de `nchidere la aceste bucle este
`n general redus (1/4 - 1/2).
~n Republica Sud African\ [i Namibia, majoritatea pielicelelor
produse prezint\ bucle specifice de forma unor valuri joase sau bucle
aplatizate [i cu un grad de `nchidere redus, `ns\ cu fibre foarte
m\t\soase, elastice [i cu luciu intens. Aceste pielicele denumite Swakara
sunt extrem de apreciate [i cerute pe pia]a interna]ional\.

- 263 -
Produc]ia de pielicele

Pe lâng\ aceste forme de bucle pot fi `ntâlnite [i altele cum ar fi:


`n form\ de coame, inelate, semiinelate, tirbu[on, melc, de tip }igaie, cu
aspect de vat\, precum [i altele cu un aspect lins. Toate aceste forme de
bucle sunt considerate ca defectuoase atunci când apar pe suprafa]a
pielicelelor. De regul\ pielicelele lipsite de buclaj sau care prezint\
lins\turi pe zone mari sau pe toat\ suprafa]a poart\ denumirea ,,de ied”.

3 4
Fig. 80. Bucle `n form\ de tub [i bob (Foto: Elena Ursu)
1.- buclaj tubular; 2. buclaj Breitschwantz; 3. –buclaj aplatizat; 4. – buclaj combinat

- 264 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~nsu[irile buclajului. Principalii indici de calitate care


contribuie la determinarea valorii comerciale a pielicelelor sunt:
m\rimea, uniformitatea, rezisten]a, elasticitatea, desimea, modelarea,
extinderea, luciul [i durata men]inerii buclajului.
M\rimea buclajului, este dat\ de aspectul de ansamblu al
buclelor sub raportul lungimii [i `n\l]imii lor. ~n acest context, ]inând
cont de dimensiunile prezentate la l\rgime [i `n\l]ime, m\rimea
buclajului poate fi: mijlocie, mijlocie-mic\, sau mare. Este preferat
buclajul de m\rime mijlocie [i mic\ deoarece are o rezisten]\ la purtat [i
o durabilitate mai mare.
Uniformitatea [i calitatea buclajului, se refer\ la prezen]a unui
num\r mai mare sau mai mic de tipuri de bucl\ pe suprafa]a pielicelelor.
Cu cât buclele sunt mai uniforme ca tip [i form\, cu atât pielicica are o
valoare comercial\ [i estetic\ mai mare. De[i nu apar pielicele cu buclaj
absolut uniform, totu[i dac\ pe aceea[i pielicic\ se g\sesc 3 - 4 tipuri de
bucl\ valoarea acesteia este redus\.
Pe suprafa]a pielicelelor
calitatea buclelor este diferit\. Astfel,
buclajul cel mai valoros este `ntâlnit `n
regiunea crupei, a [alelor [i spin\rii,
apoi urmeaz\ regiunea superioar\ a
coapselor, flancurilor [i coastelor pân\
la spate, iar `n regiunea pieptului [i
gâtului calitatea este mai slab\. Buclele
dispuse `n regiunea capului, sternului [i
pe linia median\ a abdomenului sunt de
calitatea inferioar\ (fig. 80).
La unele pielicele, tipul [i
calitatea buclelor nu este aceea[i pe cele
dou\ p\r]i ale corpului. Aspectul este
Fig. 81. Calitatea buclajului pe cunoscut sub denumirea de asimetrie a
diferite regiuni corporale.
1. foarte bun\; 2.- bun\;
pielicelei [i constituie un criteriu de
3. satisf\c\toare; 4. – slab\ depreciere a valorii de ansamblu.
La unele pielicele, tipul [i calitatea buclelor nu este aceea[i pe
cele dou\ p\r]i ale corpului. Aspectul este cunoscut sub denumirea de
asimetrie a pielicelei [i constituie un criteriu de depreciere a valorii de
ansamblu a pielicelelor.
Rezisten]a [i elasticitatea, sunt `nsu[iri influen]ate atât de
`n\l]imea [i gradul de `nchidere a buclelor, desimea [i calitatea fibrelor
din bucle, cât [i de desimea buclelor `ntre ele.

- 265 -
Produc]ia de pielicele

Trecerea cu palma pe suprafa]a unei pielicele `n cele dou\


sensuri- de la cap spre coad\ [i invers- permite aprecierea concomitent\ a
rezisten]ei [i elasticit\]ii fibrelor pe baza gradului de revenire a acestora
la forma ini]ial\. Aceast\ `nsu[ire poate fi influen]at\ de mai multe
aspecte dintre care cele mai importante sunt urm\toarele: desimea, gradul
de `nchidere, m\rimea buclajului, desimea buclelor, calitatea [i propor]ia
dintre categoriile de fibre din bucl\. ~n urma aprecierilor, rezisten]a [i
elasticitatea se stabile[te `n func]ie de timpul de revenire la forma ini]ial\
(cu cât revine mai repede cu atât este mai bun\ [i invers).
Desimea buclelor, este dat\ de distan]a dintre diferitele tipuri de
bucle [i contribuie `n mod direct la exprimarea calit\]ii pielicelelor,
influen]ând modelarea [i rezisten]a buclajului.
Pielicelele Karakul [i }urcan\ brum\rie sunt mai frumoase [i au o
valoare comercial\ mai mare când au buclele mai dese. Totu[i, desimea
prea mare confer\ pielicelei un aspect prea `nc\rcat, iar buclele rare
diminueaz\ valoarea comercial\ [i estetic\ prin l\rgimea prea mare a
cus\turii. Preferabil ar fi ca spa]iul dintre bucle s\ fie potrivit ca m\rime,
cuprins `ntre ¼ [i ½ din l\rgimea acestora.
Modelarea buclajului este dat\ de modul de dispunere a buclelor
`ntre ele, precum [i de reparti]ia lor pe suprafa]a pielicelelor. Aceast\
`nsu[ire este dependent\ `n mare parte de claritatea, uniformitatea,
direc]iea de `nrulare [i de gradul de `nchidere al buclelor.
~n func]ie de aspectele prezente [i orientarea buclelor `n raport cu
linia median\, pot fi `ntâlnite mai frecvent urm\toarele tipuri de
modelare: aspect de lir\, rozet\, amestecat\ [i de brad. Cele mai
apreciate sunt pielicelele care prezint\ o modelare deosebit\ [i `ndeosebi
a celor cu aspect de lir\ [i brad. Prezen]a pe suprafa]a pielicelei a unei
model\ri nedefinit\, amestecat\ [i `n rozet\ sunt considerate ca fiind
defectoase.
~ntre aceste tipuri de modelare, pe suprafa]a unei pielicele pot fi
`ntâlnite [i diferite combina]ii, ca de exemplu: lir\ pe crup\ [i coapse, iar
pe coaste [i pe spate modelare amestecat\; lir\ [i paralel\, când pe
regiunea costal\ buclele sunt dispuse orizontal.
Desenul pielicelelor este determinat de tipul buclelor [i de modul
de dispunere al acestora pe suprafa]a pielii. La eviden]ierea desenului,
mai contribuie modelarea [i gradul de `nchidere a buclelor. Cu cât
uniformitatea buclelor este mai accentuat\, desenul este mai evident.
Pentru exprimarea acestei no]iuni se mai `ntrebuin]eaz\ [i termenul de
model, care `ns\ nu trebuie confundat cu modelarea buclajului.
Luciul buclajului, reprezint\ proprietatea `nveli[ului pilos de a
reflecta lumina natural\ mai mult sau mai pu]in intens [i constituie una
- 266 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

din cele mai importante `nsu[iri ale pielicelelor. Luciul care


caracterizeaz\ fiecare fibr\ `n parte este denumit [i luciu absolut [i
contribuie la exprimarea acestei `nsu[iri `n ansamblu pe suprafa]a
pielicelelor. ~n ordine descrescând\ a exterioriz\rii acestei `nsu[iri la
nivelul pielicelelor, luciu se clasific\ astfel: intens, bun, mediocru, slab [i
mat (pielicelele lipsite de luciu).
~nsu[irile pielicelelor `n ansamblu sunt urm\toarele: durata
de men]inere a `nsu[irilor buclajului, extinderea buclajului [i
caracteristicile pielii.
Durata de men]inere a `nsu[irilor buclajului. La mieii Karakul
negru, `nsu[irile pielicelelor se men]in la un nivel dorit `n majoritatea
cazurilor pân\ la vârsta de 3 - 4 zile. Frecvent se `ntâlnesc [i abateri, `n
sensul c\ la unii miei buclajul apare desf\cut, afânat sau prea crescut
`nc\ din primele ore de la na[tere, iar la al]ii acesta `[i p\straz\ calit\]ile
un timp mai `ndelungat (6 - 7 zile). Dac\ buclajul se p\streaz\ dup\
na[tere nedesf\cut un timp mai `ndelungat, suprafa]a se m\re[te [i
implicit valoarea pielicelelor cre[te.
~n cazul mieilor cu destina]ia ,,sacrificare” este necesar ca zilnic
s\ fie efectuate observa]ii asupra st\rii buclajului `n vederea fix\rii
momentului optim de sacrificare.
Extinderea buclajului influen]eaz\ suprafa]a util\ a pielicelelor [i
reprezint\ practic suprafa]a ocupat\ cu buclaj. Aceast\ `nsu[ire constituie
un obiectiv important `n selec]ia ovinelor exploatate pentru produc]ia de
pielicele.
Caracteristicile pielii. Valoarea pielicelelor este condi]ionat\
`ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de urm\toarele caracteristici ale pielii: m\rimea,
grosimea, densitatea, elasticitatea [i suple]ea.
M\rimea pielicelei, depinde de dezvoltarea mielului [i de
rezervele de piele din regiunile flancurilor [i gâtului. Practic, atunci când
se analizeaz\ m\rimea pielicelei se iau `n considerare dou\ no]iuni,
suprafa]a total\ [i suprafa]a util\.
- Suprafa]a total\ a unei pielicele de miel Karakul este cuprins\
`ntre 700 [i 1700 cm2, cu media de 1200 cm2. Considerând c\ buclajul
este de aceea[i calitate, valoarea pielicelei este cu atât mai ridicat\ cu cât
suprafa]a ei este mai mare.
- Suprafa]a util\ reprezint\ por]iunea din suprafa]a total\
acoperit\ cu buclaj exceptând `ns\ regiunile axilare, membrele de la
genunchi [i jaret `n jos [i eventual alte por]iuni acoperite cu lins\turi. La
mieii Karakul, suprafa]a util\ reprezint\ pân\ la 95 % din cea total\, cca.
80 % la meti[i [i sub 75 % la }urcan\.

- 267 -
Produc]ia de pielicele

Grosimea pielii la mieii Karakul `n vârst\ de 3 zile este `n medie


2,2 mm. De regul\ pielea groas\ se asociaz\ cu un buclaj larg, iar cea
sub]ire cu unul afânat.
Densitatea pielii. Fibrele, buclele rezistente [i elastice se
`ntâlnesc de regul\ pe o piele mai dens\. Pielea buretoas\ favorizeaz\
apari]ia unui buclaj inferior caracterizat printr-o rezisten]\ [i elasticitate
diminuat\, fiind moale [i afânat.
Elasticitatea pielii este determinat\ de structura histologic\ a
straturilor componente, de calitatea ]esutului elastic, precum [i de
dezvoltarea celui conjunctiv subcutanat. Frecvent, grosimea [i densitatea
sunt `n limite optime atunci când se asociaz\ [i cu o bun\ elasticitate.
Suple]ea pielii, reprezint\ o `nsu[ire complex\ determinat\ de
modul [i valoarea la care sunt redate grosimea, densitatea [i elasticitatea.
Prin urmare cea mai bun\ pielicic\ este considerat\ cea care se deta[eaz\
u[or de pe corpul mieului [i este dens\, elastic\, de grosime mijlocie,
u[oar\, potrivit de cutat\, cu buclajul clar exprimat, m\t\sos [i lucios.
Toate aceste `nsu[iri sunt apreciate direct pe miei imediat dup\
f\tare, de regul\ la 2 - 3 zile [i se g\sesc `nscrise `n certificatul de origine
[i valoare productiv\.
Dup\ completarea certificatului cu datele referitoare la identitatea
animalului respectiv (num\rul matricol, sex, ras\-varietate, data na[terii,
etc) sunt examinate pe rând `nsu[irile pielicelei `n ordinea `n care acestea
sunt `nscrise `n fi[\. Astfel, se stabile[te calitatea fiec\rei `nsu[iri [i se
subliniaz\ pe certificatul de origine [i valoare productiv\ cu o linie
simpl\ toate `nsu[irile `ntâlnite. Dac\ se constat\ mai multe tipuri de
bucl\, sunt subliniate toate acestea, cu specifica]ia c\ tipul dominant este
subliniat cu o linie dubl\. Pentru formele intermediare, de tranzi]ie, se
pune o linie de leg\tur\ `ntre cele dou\ calificative ale `nsu[irilor
respective.

- 268 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

- 269 -
Produc]ia de pielicele

- 270 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

4.4.8. PARTICULARIT|}ILE PIELICELELOR


BRUM|RII LA KARAKUL, METI{I
{I }URCAN|
~n general, `nsu[irile acestor pielicele sunt relativ asem\n\toare
celor descrise la culoarea neagr\. Deosebirea const\ `n culoarea de baz\
[i `n faptul c\ buclajul este mai `nalt, precum [i `n alte diferen]ieri de
importan]\ mai redus\. Chiar [i `n condi]iile practic\rii unei selec]ii
riguroase, buclajul `ntâlnit pe suprafa]a pielicelelor brum\rii este de
regul\ mai `nalt, bucla este mai larg\ [i mai `nalt\ deoarece, fibrele albe
au un ritm mai intens de cre[tere `n lungime `n aceast\ faz\. La fel ca [i
la varietatea de culoare neagr\ [i pe suprafa]a pielicelelor brum\rii se
`ntâlnesc bucle `n form\ de tub, bob, coam\ [i valuri, precum [i alte
forme considerate ca fiind inferioare.
La pielicelele brum\rii se acord\ o importan]\ deosebit\ nuan]ei
[i uniformit\]ii culorii. Pentru reproduc]ie se prefer\ mieii cu o nuan]\
brum\rie normal\, dispus\ uniform pe toat\ suprafa]a pielicelei. ~n mod
normal, la Karakul brum\riu pielicelele sunt uniforme din punct de
vedere al repartiz\rii aceleea[i nuan]e pe `ntreaga suprafa]\ corporal\,
`ns\ meti[ii [i `ndeosebi mieii }urcan\ brum\rie prezint\ de obicei o
zon\ mai deschis\ la culoare [i de l\]ime variabil\, situat\ pe linia
superioar\ de la coad\ la cap, imprimând astfel un aspect de
neuniformitate.
Neuniformitatea culorii se `ntâlne[te [i la mieii caciuri (brum\riu-
negri) proveni]i din diferite variante de `ncruci[are Karakul x }urcan\.
Ace[tia au culoarea brum\rie repartizat\ numai pe extremit\]ile
corporale [i mai rar pe cap [i greb\n, restul corpului având pigmenta]ie
neagr\.
~mbun\t\]irea uniformit\]ii culorii la aceast\ varietate, poate fi
realizat\ prin intensificarea selec]iei progresive `n scopul ob]inerii unui
raport corespunz\tor `ntre fibrele albe [i negre, lungimea acestora [i
modul de distribuire a pigmentului la nivelul fibrelor `nchise la culoare.

- 271 -
Produc]ia de pielicele

4.4.9. TRANSMITEREA GENETIC| A CULORII {I


~NSU{IRILOR CALITATIVE LA OVINELE
EXPLOATATE PENTRU PIELICELE
Al\turi de celelalte `nsu[iri, la ovinele exploatate pentru produc]ia
de pielicele, culoarea are un rol deosebit `n determinarea valorii
comerciale. Referitor la acest aspect, cunoa[terea modului de transmitere
ereditar\ a culorii la descenden]a rezultat\ din diverse variante de
`mperechere, poate constitui o baz\ solid\ `n elaborare unor programe
sigure [i viabile de ameliorare genetic\ a ovinelor apar]inând raselor
produc\toare de pielicele.
Apari]ia diverselor culori la ovinele produc\toare de pielicele,
reprezint\ rezultatul existen]ei fibrelor monocromatice [i a celor
heterocromatice. Variabilitatea acestei game de culori este consecin]a
prezen]ei a dou\ tipuri de melanocite: negre - cafenii care favorizeaz\
apari]ia culorilor sur, sur-argintiu, brum\riu [i neagr\; galben-oranj,
proprii celor cafenii [i roz.
Fibrele heterocromatice au la baz\ melanocitele `nchise la
culoare, iar cele deschise se `ntâlnesc la vârful acestora. ~n aceste
condi]ii, culoarea depinde de prezen]a pigmentului, de gradul de
r\spândire al acestuia pe lungimea fibrelor, iar diferen]a de nuan]\ este
rezultatul prezen]ei unor s\ruri metalice complexe.
La ovinele Karakul culoarea este controlat\ de o serie de gene
epistatice iar fiecare gen\ este reprezentat\ de dou\ alelomorfe, din care
una favorizeaz\ prezen]a culorii pe când cealalt\ inhib\ apari]ia acesteia.
~ntre culorile considerate ca fiind de baz\ (neagr\, brum\rie [i
cafenie) se stabile[te urm\toarea ordine epistatic\: culoarea brum\rie
domin\ culoarea neagr\; culorile cafenie [i neagr\ sunt hipostatice fa]\
de cea brum\rie, culoarea cafenie este dominant\ fa]\ de cea alb\. ~n
cazul Karakulului alb, culoarea este determinat\ de o gen\ incomplet
epistatic\ (Nel, 1966).
Conform cercet\rilor efectuate de B., Vasin, N., Giginei[vili [i
al]ii, culoarea la Karakul este controlat\ de urm\toarele gene:
• E - gena care determin\ apari]ia culorii negre;
• F = gena care determin\ culoarea cafenie-roz;
• B = gena care determin\ culoarea neagr\ la toate rasele de oi;
• O = gena care care dilueaz\ culoarea neagr\;

- 272 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

• W = gena dominant\ a culorii brum\rii, cu efect regresiv


letal;
• R = gena care determin\ culoarea brun\;
• G = gena care determin\ reparti]ia zonal\ a pigmentului pe
lungimea fibrelor.
Culoarea neagr\ de la Karakul - este dat\ de dou\ genotipuri
diferite [i anume negru dominant [i negru recesiv. Aceste genotipuri se
deosebesc `ntre ele prin faptul ca cel recesiv favorizeaz\ prezen]a
culorilor maro [i sur. Datorit\ faptului c\ negru este epistatic fa]\ de
cafeniu din `ncruci[area Karakului maro cu Karakulul negru `n
descenden]\ vor rezulta atât miei negri cât [i maro.
~n scopul studierii modului de transmitere `n descenden]\ a
culorii neagre, `nc\ din anul 1917 Adametz a `ncruci[at Karakulul negru
cu oi Merinos Rambouillet [i a ob]inut `n F1 atât miei negri cât [i maro.
Aceasta demonstraz\ faptul c\ negrul de la Karakul domin\ culoarea
alb\ de la Merinos [i c\ la Karakulul negru exist\ gene care determin\
culoarea maro a pielicelelor.
De asemenea, cercet\rile `ntreprinse la Sta]iunea de Cercetare
Katta-Kurgan din Uzbekistan, scot `n eviden]\ dominan]a Karakulului
negru fa]\ de maro [i cafeniu de la ovinele cu fesa gras\.
Berge (1973) este de p\rere c\ varietatea neagr\ a raselor
exploatate pentru produc]ia de pielicele, mai posed\ pe lâng\ perechea de
gene care sintetizeaz\ pigmentul specific [i o pereche de gene a[ezate `n
locusul E care, au rolul de a activa o alt\ gen\ notat\ Nk capabil\ s\
transforme negrul fibrelor de lân\ de la na[tere `ntr-un gri pe m\sura
avans\rii `n vârst\.
La }urcan\ transmiterea culorii negre se comport\ similar ca la
Karakul. Astfel, culoarea negr\ este dominant\ asupra albului specific
Merinosului, precum [i celui de la }urcana varietatea alb\, `ns\ `n cazul
`ncruci[\rilor cu }igaia se comport\ invers, adic\ albul domin\ culoarea
neagr\.
Prin `ncruci[area p\rin]ilor heterozigo]i apar]inând raselor
Karakul varietatea negr\ [i }urcana alb\, `n descenden]\ produ[ii nu vor
fi `n totalitate negri ci doar 92 %, din care: 51,3 % negru uniform; 40,7 %
vor prezenta diverse pete albe situate de regul\ la extremit\]i; 8 %
b\l]a]i.
Din `mperecherea Karakulului negru pur cu oi }urcan\ alb\,
produ[ii ob]inu]i `n F1 vor avea `n totalitate culoarea neagr\ cu nuan]\ [i
luciu corespunz\tor (C., Dr\g\nescu [i colab., 1970).

- 273 -
Produc]ia de pielicele

Culoarea maro de la rasa Karakul este recesiv\ fa]\ de cea


neagr\, astfel din indivizi negri heterozigo]i apar [i miei maro. Prin
`mperecherea indivizilor maro `ntre ei `n descenden]\ rezult\ nu numai
miei maro ci [i negri. Culoarea maro poate fi simpl\ când este dat\ `n
totalitate numai din fibre maro, sau compus\ când sunt [i fibre negre. ~n
selec]ie intereseaz\ mai mult genotipul de culoare simpl\ r\spândit\
uniform pe corp, care `ns\ poate fi de intensit\]i diferite.
~n ]ara noastr\ mieii cu aceast\ culoare au f\cut obiectul
diverselor cercet\ri, ajungându-se la ipoteza c\ din `ncruci[area dintre
indivizi maro se ob]in atât miei maro uniform, cât [i maro cu fibre negre
[i negri uniform.
Prin `ncruci[area unui berbec maro cu oi de culoare alb\, se pot
ob]ine `n descenden]\ numai miei maro, iar din `ncruci[area unui mascul
Karakul maro cu oi negre descenden]a va prezenta ambele culori. Berge
(1971) presupune c\ gena care induce culoarea maro este hipostatic\ fa]\
de cea care determin\ apari]ia culorii neagre.
Prin ac]iunea simultan\ a genei care determin\ culoarea maro [i a
celei care influen]eaz\ culoarea brum\rie, se formeaz\ un amestec
uniform de fibre maro [i albe care dau o colora]ie roz\. ~n cazul `n care
pe acela[i genotip, gena responsabil\ de apari]ia culorilor deschise se
combin\ cu culoarea sur rezult\ o colora]ie briliantie.
Rezultatele ob]inute ca urmare a `mperecherilor omogene la
Karakulul guligaz, confirm\ faptul c\ are loc o segregare similar\,
ob]inându-se `n descenden]\ atât miei de culoare roz, cât [i maro.
~n vederea cre[terii cantitative a pielicelelor de nuan]\ roz, pot fi
utilizate la `mperechere oi brum\rii rezultate din negru heterozigot cu
berbeci maro. Astfel, `n descenden]\ produ[ii vor prezenta `n propor]ii
egale culorile roz, maro, brum\riu [i neagr\. ~n situa]ia `n care se recurge
la `ncruci[\ri de tip invers, adic\ oi maro x berbeci brum\riu, datorit\
dominan]ei culorii negre, produ[ii ob]inu]i vor fi de culoare neagr\ [i
brum\rie.
Prin `ncruci[area oilor maro cu berbeci sur vor rezulta `n
descenden]\ produ[i de culoare maro heterozigo]i, ceea ce demonstreaz\
c\ maro este epistatic\ fa]\ de sur.
Culoarea alb\ este determinat\ de gena dominant\ pentru b\l]at
fa]\ de culoarea uniform\. ~n afar\ de aceasta, B.N. Vasin admite c\ la
efectivele de oi Karakul exist\ [i un alb-pur de sine st\t\tor. Steyn arat\
c\ `n toate situa]iile Karakulul alb cu pete negre pe fa]\, urechi [i
membre este heterozigot `n ceea ce prive[te transmiterea culorii albe.
Indivizii alb homozigo]i sunt considera]i ,,alb-pur”, iar mieii recent f\ta]i
au `n aparen]\ un grad u[or de pigmentare a fibrelor dispuse `n jurul
- 274 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

ochilor, gurii [i urechii, `ns\ concomitent cu `naintarea `n vârst\ aceste


fibre se depigmenteaz\.
Tabelul 51

Schema ipotetic\ de segregare a culorii negre [i maro la Karakul


(I., Vintil\, 1981)
T
M NB Nb nB nb
NB NN BB NNBB NnBB NnBb
negru negru negru negru
Nb NNBb NNbb NnBb Nnbb
negru negru negru negru
nB NnBB NnBb nnBB nnBb
negru negru maro maro
nb NnBb Nnbb nnBb nnbb
negru negru maro alb

~ntr-un studiu mai detaliat legat de modul de transmitere a


culorilor la ovinele Karakul efectuat de Nel (1966) se arat\ c\ `n mod
evident dominan]a nu poate fi complet\ `n `ntreaga serie de alele [i c\
gena alb\ de la aceast\ ras\ este incomplet epistatic\ fa]\ de cele care
favorizeaz\ apari]ia `n descenden]\ a culorii negre [i maro. Rezultatele
ob]inute `n urma diferitelor `mperecheri sunt redate `n tabelul 52.
Culoarea brum\rie. Datorit\ unor factori de natur\ genetic\ este
un caracter ereditar de sine st\t\tor [i exercit\ o dominan]\ incomplet\
fa]\ de culorea alb\ [i neagr\. De asemenea, comparativ cu alte culori, la
brum\riu se `ntâlne[te fenomenul de pleiotropie dat fiind c\ ac]iunea
uneia [i aceleea[i gene `n doz\ dubl\ determin\ exteriorizarea a dou\
caractere distincte [i anume vitalitatea [i culoarea.

Din `mperecherile heterozigote, chiar [i `n cazul celor omogene


brum\riu x brum\riu, din aceea[i nuan]\ de culoare va rezulta `n
descenden]\ urm\toarele forme de culoare: 25 % brum\riu homozigo]i

- 275 -
Produc]ia de pielicele

cu vitalitatea redus\; 25 % negri homozigo]i viabili; 50 % brum\riu


heterozigo]i viabili.
Tabelul 52

Transmiterea culorilor la Karakulul alb (Nel, 1971)


Raportul de Num\rul de indivizi Raportul de
Sistemul de segregare a[teptat ob]inu]i segregare ob]inut
`mperechere Alb Alb Alb Alb Alb Alb
pur obi[nuit Negru pur obi[nuit Negru pur obi[nui Negru
t
Alb obi[nuit x
Alb obi[nuit 1 2 1 84 177 88 0,96 2,04 1,0
Alb obi[nuit x
Alb pur 1 1 - 7 3 - 1,4 0,6 -
Alb obi[nuit x
Negru - 1 1 - 55 59 - 0,96 1,04
Negru x Alb
obi[nuit - 1 1 - 9 12 - 0,85 1,15
Alb pur x
Negru - 1 - - 214 - - 1 1
Negru x Alb
pur - 1 - - 31 - - 1 -
Alb pur x Alb
pur 1 - - 15 - - 1 - -

Potrivit schemei redate mai jos, din `mperecherile heterogene de


tipul negru x brum\riu [i invers, `n descenden]\ propor]ia va fi de 50 %
miei brum\riu [i 50 % negri, rezultând deci un raport de 1:1 (M.,
Mochnacs [i colab., 1978). Trebuie precizat faptul c\ aceast\ schem\ este
valabil\ [i `n cazul variet\]ii guligaz.
Brum\riu x negru Guligaz x negru
Ss x ss Gg x gg
Ss Ss ss ss Gg Gg gg gg
Brun negru Guligaz negru

~n urma acestor `ncruci[\ri, mieii rezulta]i vor avea pielicelele cu


`nsu[iri calitative superioare [i vitalitatea normal\.
Referitor la acest tip de segregare, potrivit celor scrise de D.,
Contescu., citat de Mochnacs [i colab. 1987 se poate afirma c\ `n toate
situa]iile culoarea brum\rie este determinat\ de o gen\ cu efect dominant
fa]\ de culoarea neagr\ [i, `n consecin]\ descenden]ii de culoare neagr\
vor fi homozigo]i recesivi, iar cei brum\rii vor fi heterozigo]i. De aceea,
se presupune c\ `n cadrul variet\]ii de culoare brum\rie nu ar exista oi cu
homozigo]ie dominant\, de[i s-au semnalat situa]ii `n care unele oi au
produs toat\ via]a numai miei brum\rii.
- 276 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

La noi `n ]ar\, `n urma `ncruci[\rilor practicate `ntre berbeci


Karakul brum\riu cu oi }urcan\ alb\, a rezultat o diversitate mare a
culorilor. Aceast\ diversitate este indus\ [i datorat\ heterozigo]iei
Karakulului brum\riu, cât [i particularit\]ilor de culoare `ntâlnite la oile
mame. Dintr-un astfel de tip de `ncruci[are `n descenden]a din F1, culorile
`ntâlnite sunt: brum\rie, neagr\, maro, alb\ [i b\l]at\. ~n F2 se va reduce
num\rul de miei de culoare b\l]at\, nu vor mai ap\rea cei de culoare maro
[i alb\, `ns\ va cre[te cu 75 % num\rul mieilor de culoare brum\rie.
Privitor la transmiterea ereditar\ a unor `nsu[iri calitative ale
buclajului, potrivit valorilor determinate pentru coeficientul de
heritabilitate, acestea pot fi `ncadrate `n grupa celor cu o heritabilitate
redus\, excep]ie f\când tipul de bucl\ care are o valoare calculat\ pentru
h2 cuprins\ `ntre 0,41 [i 0,58 (tabelul 53).
Tabelul 53
Heritabilitatea unor `nsu[iri calitative ale pielicelelor
~nsu[irea h2
Tipul buclei 0,36
Dimensiunea buclei 0,29
Lungimea fibrelor 0,37
Grosimea fibrelor 0,24
Calitatea fibrelor 0,27
M\rimea buclelor 0,22
Desimea buclajului 0,35
Modelarea buclajului 0,17
Luciul buclajului 0,24

4.4.10. CAUZE FAVORIZANTE {I MODALIT|}I


DE PREVENIRE {I REDUCERE A APARI}IEI
FACTORULUI LETAL LA MIEII KARAKUL BRUM|RIU
Pierderile cauzate de apari]ia factorului letal `n cadrul efectivelor
de culoare brum\rie se ridic\ anual la peste 30 %. ~n mod curent, aceste
pierderi apar de regul\ cu o inciden]\ m\rit\ atunci când se practic\ timp
`ndelungat `mperecherile omogene `ntre parteneri de culori deschise.
Potrivit estim\rilor formulate pân\ `n prezent, se presupune c\ anual se
pierd prin mortalitate 80 % din produ[ii rezulta]i din `mperecherea
p\rin]ilor brum\riu deschis; 40 % din indivizii proveni]i din p\rin]i
brum\riu normal [i cca 10 % din brum\riu `nchis.

- 277 -
Produc]ia de pielicele

Apari]ia factorului letal sau a mieilor albinoizi se datoreaz\ unor


gene care determin\ moartea zigotului sau a individului pe durata
dezvolt\rii sale. Genele care induc apari]ia acestui aspect au fost
denumite gene letale, iar fenomenul ca atare poart\ denumirea de
letalitate. Practic apari]ia acestui fenomen reprezint\ rezultatul contopirii
celulelor sexuale ale p\rin]ilor brum\rii, purt\tori ai aceleia[i deregl\ri
patologice.
Experien]ele vaste [i am\nun]ite intreprinse de c\tre G.K.,
Constantinescu (1932), Diakov, Kr`mskaia (1934) [i al]ii, au scos `n
eviden]\ faptul c\ mieii brum\riu deschis homozigo]i au o vitalitate
redus\ [i practic propor]ia apari]iei acestei anomalii se analizeaz\ prin
observa]ii directe asupra unor modific\ri [i caracteristici ap\rute la
exterior.
Recunoa[terea mieilor albinoizi. Mieii purt\tori ai factorului
letal, datorit\ faptului c\ fibrele albe ce compun buclajul sunt `ntr-un
procent mai mare, au inveli[ul pilos de culoare brum\rie foarte deschis\
[i `n special la extremit\]i.
De asemenea, `n scopul identific\rii mieilor purt\tori ai factorului
letal se apreciaz\ [i intensitatea pigmenta]iei pielii, unghiilor, irisului,
n\rilor, buzelor, boltei palatine [i a limbii. Cu cât pigmenta]ia acestor
regiuni este mai intens\, cu atât [i vitalitatea mieilor respectivi este mai
ridicat\. Totodat\, ace[ti miei pot fi identifica]i [i datorit\ faptului c\
prezint\ pielea buretoas\, urechile str\vezii, irisul gri-deschis-vân\t,
debilitate constitu]ional\, capacitatea de asimilare redus\, mobilitate
diminuat\, inapeten]\ [i tulbur\ri gastro-intestinale.
Dezvoltarea corporal\ a mieilor purt\tori ai factorilui letal este
anevoioas\, iar datorit\ reducerii proceselor de oxidare [i re]inere a apei
`n ]esuturi, dezvoltarea corporal\ ulterioar\ se reduce treptat pân\ la
stagnare.

Tabelul 54
Pierderile de miei `n raport cu tipul de `mperechere
(N., Giginei[vili., 1971)
Pierderi prin mortalitate (%)
Tipul de `mperechere Nr. ~nainte de Dup\
miei `n]\rcare `n]\rcare La 10 luni Total
Brum\riu omogen f\r\ albinoizi 223 2,69 26,90 5,40 18,78
Brum\riu omogen cu albinoizi 128 5,32 12,26 17,55 35,11
Brum\riu heterogen 825 0,97 1,22 2,19 4,38
Negru heterogen 1100 1,00 0,12 1,82 3,64

- 278 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~n rândul mieilor albinoizi pierderile cele mai mari se `nregistraz\


`n jurul vârstei de 60 - 100 zile [i `n mod deosebit dup\ `n]\rcare când,
furajarea se face exclusiv pe baza altor categorii de furaje. ~n foarte
pu]ine cazuri ace[ti miei pot ajunge pân\ la vârsta de reproduc]ie.
Tulbur\rile func]ionale specifice mielor albinoizi vizeaz\ cu
prec\dere func]ia de nutri]ie, organele principale [i metabolismul
general. Asupra originii cauzelor favorizante ale acestei maladii s-au
emis diverse ipoteze. Astfel, prim\ ipotez\ are la baz\ disfunc]ia ce apare
la nivelul sistemului neurovegetativ, iar o alta pune accent pe natura
ereditar\ privind existen]a unor factori letali sau semiletali sub form\
homozigot\.
~ns\, indiferent de natura [i factorii favorizan]i ai factorului letal,
`n multe cazuri moartea mieilor albinotici poate surveni `nc\ din prima
s\pt\mân\ de via]\ deoarece are loc o sl\bire a tonusului musculaturii
digestive care, datorit\ deregl\rilor majore survenite la nivelul sistemului
nervos vegetativ cap\t\ un caracter atrofic. Din aceast\ cauz\, laptele
supt trece cu u[urin]\ din cheag `n foios [i invers f\r\ a fi coagulat
deoarece, fermen]ii specifici digestiei [i labfermentul lipsesc sau se
g\sesc `n cantit\]i reduse. Astfel, hrana netriturat\ r\mâne blocat\ `n
stomacul glandular [i `n special `n regiunea piloric\, netrecând `n
duoden.
~n aceste condi]ii, la care se adaug\ [i influen]a indus\ de
prezen]a unei bogate microflore de putrefac]ie -infuzorii lipsind- se
produce o dezechilibrare a proceselor de asimila]ie [i, concomitent cu
producerea unor cantit\]i sporite de gaze [i acizi, are loc o blocare a
stomacului. Stomacul glandular se m\re[te brusc de cca. 10 ori,
favorizând sub]ierea pere]ilor, congestionarea mucoasei, apari]ia unor
zone cu ulcera]ii, hiperemii, microhemoragii [i chiar leziuni necrotice.
Rumenul de regul\ este gol sau con]ine cantit\]i infime de lichide
[i resturi alimentare, `ns\ datorit\ lipsei infuzorilor are loc o cre[tere a
cantit\]ilor de gaze ce p\trund la acest nivel, producând o m\rire a
volumului rumenului de aproximativ dou\ ori. De asemenea, intestinele
sunt balonate [i goale [i prezint\ mucoasa congestionat\ [i cu invagin\ri
pronun]ate.
Totalitatea acestor deregl\ri, produc modific\ri majore la nivelul
individului. Acesta cap\t\ forme rotunjite, devine limfatic, apatic, caut\
locuri umbrite, uneori devine agitat, apar [i unele manifest\ri nervoase de
natur\ tetanic\ [i `n final survine moartea. Inciden]a mortalit\]ilor este
mai mare `n timpul lunilor de var\ când temperaturile sunt ridicate.

- 279 -
Produc]ia de pielicele

Adep]ii care sus]in c\ letalitatea este datorat\ existen]ei genelor


letale, afirm\ c\ `n practica cre[terii oilor brum\rii nu sau ob]inut linii
pure, ci doar indivizi homozigo]i care nu se `mboln\vesc `n totalitate [i
care, uneori din cauza unei ,,letalit\]i recesive” pot suprave]ui pân\ la
vârsta de reproduc]ie. D., Contescu (1941) [i Schäfer (1960) afirmau c\ `n
stare heterozigot\ aceste gene letale nu mai sunt nocive, iar Nell [i Law
(1935) sus]ineau c\ viabilitatea oilor brum\rii este datorat\ faptului c\
doar apoximativ 75% din num\rul total al mieilor homozigo]i dispar.
Cu acelea[i exterioriz\ri [i `n acelea[i propor]ii fenomenul de
letalitate apare [i la indivizii proveni]i din `mperecherile omogene de la
Karakulul alb. Deosebirea const\ `n faptul c\ anomalia similar\
brum\riului se manifest\ mult mai târziu, dup\ ce animalele au produs
câ]iva miei. Astfel, gena care induce apari]ia culorii albe de la aceast\
varietate de culoare, este incomplet epistatic\ fa]\ de genele de la
Karakulul negru [i cel maro. ~ns\ datorit\ faptului c\ de la o anumit\
oaie s-a ob]inut la dou\ na[teri un miel normal [i apoi unul purt\tor al
factorului letal, ridic\ multe semne de `ntrebare [i se pare c\, `n
exteriorizarea acestei maladii, un rol important `l joac\ nivelul [i tipul de
alimenta]ie deoarece, s-a constatat c\ `n anii cu vegeta]ie bogat\ apari]ia
maladiei se reduce. Cu toate acestea, se apreciaz\ c\ factorul
,,alimenta]ie” are o influen]\ favorizant\ [i nu determinant\.
Identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal. Mieii
albinoizi odat\ ap\ru]i ridic\ spre rezolvare dou\ probleme majore:
identificarea [i prevenirea apari]iei `n continuare a acestora.
Identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal `nc\ din primele
zile de la na[tere, permite valorificarea pielicelelor când `nc\ `nsu[irile
buclajului, de[i este inferior, contribuie la exprimarea unei anumite valori
comerciale. De asemenea, identificarea [i sacrificarea acestor miei
permite ob]inerea unei produc]ii suplimentare de lapte marf\.
Mieii albinoizi pot fi identifica]i prin mai multe procedee. ~n
acest sens, ace[tia pot fi depista]i pe baza analizei datelor din eviden]ele
zootehnice [i `ndeosebi a celor ce se refer\ la p\rin]ii care au mai produs
astfel de miei, sau pe baza aprecierii gradului de intensitate a
pigmenta]iei pielii [i `nveli[ului pilos la indivizii recent f\ta]i, având `n
vedere rela]iile ce se stabilesc `ntre acestea [i gradul de vitalitate.
~n scopul identific\rii timpurii a mieilor albinoizi N., Giginei[vili
a elaborat metoda ,,ROJ” (Ranevo Opredelenie Jisneistoikosti), care `n
traducere `nseamn\ Determinarea Timpurie a Vitalit\]ii (DTV). Metoda
se bazeaz\ pe identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal pe baza
analizei gradului de pigmentare a `nveli[ului pilos, pielii, mucoasei
v\lului palatin, genelor, limbii, buzelor, nasului, conjunctivei [i ochilor.
- 280 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Aplicarea corect\ a acestei metode cu prilejul aprecierilor fenotipice,


permite identificarea `nc\ de la na[tere a peste 80 % din mieii albinoizi,
iar cei r\ma[i neidentifica]i dispar `n perioada urm\toare [i `ndeosebi
dup\ `n]\rcare.
Datorit\ acestor neajunsuri, `n scopul ob]inerii unor pielicele
brum\rii de nuan]e dorite [i cu `nsu[iri valoroase ale buclajului este
necesar\ supravegherea permanent\ a `mperecherilor omogene timp de
cca. 3 - 4 genera]ii pentru a preveni fixarea aomaliilor patologice
specifice mieilor albinoizi. Astfel, prevenirea apari]iei acestei anomalii
este posibil\ prin identificarea oilor care `i produc [i eliminarea lor de la
reproduc]ie sau dirijarea acestora fie spre `mperecherile heterogene cu
berbeci brum\riu `nchis ori negri, fie spre `ns\mân]area artificial\ a
acestora cu amestec de material seminal recoltat de la mai mul]i
reproduc\tori apar]inând deferitelor variet\]i de culoare.
Prin practicarea `mperecherilor heterogene de tipul Karakul negru
x Karakul brum\riu, pielicelele ob]inute prezint\ `n marea lor majoritate
un buclaj valoros, situat foarte aproape din punct de vedere calitativ de
cel ob]inut din `mperecherea Karakul brum\riu `nchis x Karakul
brum\riu normal, sau din `mperecherile omogene. Nuan]a culorii la miei
proveni]i din primul tip de `mperechere va fi: deshis\ la 15 %; mijlocie la
72 %; `nchis\ la 13 %; iar buclajul va fi mijlociu la peste 68 % din
num\rul total de indivizi.
La peste 50 % din indivizi, pielicelele negre provenite din
`mperecherile heterogene vor avea buclajul de calitate inferioar\ datorit\
faptului c\ lungimea prea mare a fibrelor dau bucle `nalte, cu grad de
`nchidere redus [i cu o elasticitate diminuat\.
Pentru men]inerea nuan]ei [i `nsu[irilor valoroase ale buclajului [i
prevenirea apari]iei mieilor albinoizi, majoritatea autorilor (V.,
Stoianovskaia., B., Vasin, V., Taft\, M., Mochnacs), recomand\ `ns\ ca oile
brum\rii s\ fie `mperecheate numai cu berbeci negri, proveni]i de la unul
sau ambii p\rin]i brum\rii, sau invers, adic\ a oilor negre provenite din
unul sau ambii p\rin]i negri heterogeni cu berbeci brum\rii. Utilizând
acest sistem, `n fiecare genera]ie se reduce propor]ia mieilor brum\rii cu
vitalitate sc\zut\ (tabelul 55).

- 281 -
Produc]ia de pielicele

Tabelul 55
Reparti]ia procentual\ a mieilor brum\rii proveni]i din
`mperecheri omogene [i heterogene (Zakirov [i colab., 1975)
Culoarea [i nuan]a la indivizii ob]inu]i (%)
Tata Mama Nr. B. M\r- Bru- Uniformi
miei des- Argin Albs- g\ri- Grafit Sidef C\- m\rui Ne- -tatea
chis - tiu tru tar runt `nchi gru culorii
s
Brum\riu Brum\riu
alb\strui alb\striu 383 1,2 6,0 70,0 12,6 - 3,6 2,0 2,6 1,3 94,8
Brum\riu
alb\striu Negru 275 2,3 4,5 44,8 - 10,5 - - 28,3 9,0 66,4
de culoare
brum\riu
Brum\riu alb\strui; 157 3,2 3,5 59,4 4,0 6,2 2,0 - 17,2 4,5 71,2
normal din
p\rin]i
negri;
de culoare
brum\rie;
din Brum\riu 407 1,9 3,7 62,4 5,6 8,4 4,7 - 10,8 2,8 74,6
p\rin]i normal
brum\riu
alb\strui;

Din datele prezentate se poate constata c\ `n cazul `n care unul


dintre p\rin]i este de culoare neagr\, atrage [i o reducere a num\rului
mieilor de culoare brum\rie cu reflexe alb\strui.
De asemenea, `n scopul cre[terii vitalit\]ii mieilor cu rezultate
bune, se poate trece la `mperecherea heterogen\ a oilor brum\rii cu
berbeci negri proveni]i din ambii p\rin]i negri. ~n cazul oilor negre
provenite dintr-un p\rinte brum\riu, acestea se vor `mperechea numai cu
berbeci negri rezulta]i din `ncruci[area p\rin]ilor negri, iar indivizii din
descenden]a ob]inut\ se vor `mperechea numai cu parteneri brum\rii.

4.4.11. SELEC}IA OVINELOR PENTRU


PRODUC}IA DE PIELICELE
Comparativ cu alte produc]ii, `n cazul celei de pielicele, selec]ia
se face pe baza `nsu[irilor calitative ale `nveli[ului pilos la mieii recent
f\ta]i. Datorit\ faptului c\ `n marea lor majoritate principalele `nsu[iri
calitative de care depinde valoarea comercial\ a pielicelei au un
coeficient de heritabilitate destul de ridicat (h2 = 0,3 - 0,7) aplicarea
selec]iei fenotipice dup\ performan]ele proprii se dovede[te adesea
destul de eficient\.
Sunt testa]i pentru calitatea pielicelelor numai berbecii de ras\
Karakul cu origine cunoscut\ [i doar cei care cu prilejul aprecierilor
fenotipice proprii au `ndeplinit cerin]ele minime de `ncadrare `n clasa
Recod sau Elit\ [i s\ fie `n vârst\ de cel mult 3 ani [i jum\tate.
- 282 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Testarea pentru produc]ia de pielicele se efectueaz\ la rasa Karakul


pentru varietatea neagr\ [i brum\rie; la }urcan\ doar varietatea brum\rie,
precum [i meti[ii rezulta]i din `ncruci[\rile berbecilor din rasa [i variet\]ile
amintite cu oi }urcan\ varietatea neagr\ [i brum\rie. ~n acest ultim caz,
scopul major este reprezentat de verificarea puterii de transmitere `n
descenden]\ a caracterelor valoroase `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor cu oi
de ras\ }urcan\. ~n vederea stabilirii calit\]ii descenden]ei provenite de la
berbecul testat se au `n vedere produ[ii de ambele sexe.
Aprecierea valoarii de ameliorare se face folosind metoda
compar\rii cu contemporanii [i se exprim\ fie prin diferen]a absolut\
dintre punctajul mediu realizat de contemporani [i cel al descenden]ilor
berbecului apreciat, fie `n valori relative.
~n func]ie de valoarea de ameliorare se stabile[te [i destina]ia
berbecilor testa]i. Categoriile `n care sunt `ncadra]i `n func]ie de valoarea
de ameliorare sunt: ameliorator când VA este mai mare de 101%;
indiferen]i când VA are valori cuprinse `ntre 99 [i 100,9 %; cu decizie
amânat\ când VA are valori `ncadrate `ntre 98 [i 98,9 %; `nr\ut\]itori
când VA are valori mai mici de 97,9 %.
Sunt re]inu]i spre a fi folosi]i la reproduc]ie doar berbecii
amelioratori, cei cu decizie amânat\ pot fi utiliza]i doar la oile cu valoare
zootehnic\ mai redus\ [i doar `n cazul `n care num\rul de berbecilor din
prima categorie sunt insuficien]i.

4.4.12. TEHNICA RECOLT|RII {I CONSERV|RII


PIELICELELOR
Calitatea pielicelelor [i `ndeosebi valoarea acestora, depinde `n
mare parte de stabilirea momentului optim de sacrificare a mieilor
precum [i de condi]iile de recoltare [i conservare a lor.
Momentul optim de sacrificare al mieilor, este condi]ionat de
gradul de dezvoltare a buclajului lor la na[tere. Aprecierea momentului
optim de sacrificare se face de regul\ `n func]ie de evolu]ia principalelor
`nsu[iri ale pielicelelor [i depinde `n mare m\sur\ de persoana care urm\re[te
evolu]ia dezvolt\rii ulterioare a `nveli[lui pilos [i al buclajului dup\ na[tere.
~n cazul `n care dezvoltarea `nveli[ului pilos permite men]inerea `n via]\ a
mieilor `nc\ 2 - 4 zile de la na[tere, concomitent cu `naintarea `n vârst\ are
loc [i o cre[tere a suprafe]ei totale a pielicelelor [i implicit a suprafe]ei utile,
aspect deosebit de important din punct de vedere economic.
De regul\ la ras\ }urcan\ varietatea brum\rie [i meti[i, datorit\
faptului c\ la na[tere mieii prezint\ `nveli[ul pilos mai dezvoltat, `n multe
- 283 -
Produc]ia de pielicele

cazuri, trebuie sacrifica]i `nc\ din prima zi deoarece, buclajul este mai
mare [i au fibrele din bucl\ mai lungi.
~n situa]ia `n care exist\ [i miei care au o pielicic\ lipsit\ de
valoare comercial\ [i estetic\, ace[tia trebuie men]inu]i `n perioada de
al\ptare [i apoi dirija]i spre `ngr\[are deoarece sacrificarea lor imediat
dup\ na[tere este neeconomic\.
Sacrificarea mieilor se face prin practicarea unei incizii
longitudinale de 4 - 5 cm `n partea inferioar\ a gâtului, dup\ care se
sec]ioneaz\ vena jugular\ pentru scurgerea sângelui. Se cere mult\
aten]ie pentru a preveni murd\rirea pielicelei cu sânge. ~n eventualitatea
`n care se constat\ c\ pielicica prezint\ `n unele zone pete sangvine se va
trece imediat la sp\larea cu ap\ rece.
Dup\ scurgerea sângelui, printr-o incizie practicat\ la nivelul
jaretului de la piciorul drept posterior, se trece la insuflarea aerului cu
ajutorul unei ]evi din plastic sau trestie. P\trunderea aerului `nlesne[te
jupuirea, f\când astfel ca pielicica s\ se deta[eze mai u[or de corp.
Pentru repartizarea uniform\ a aerului sub piele, `n timpul umfl\rii,
corpul mielului este lovit din loc `n loc peste abdomen [i alte regiuni.
Dup\ terminarea acestor opera]iuni corpul mielului se atârn\ de membrul
posterior drept, cu capul `n jos de un cui la `n\l]imea de lucru a omului,
apoi se trece la jupuirea propriu-zis\.
~n scopul ob]inerii unor pielicele cu forme regulate trebuiesc
respectate regulile jupuitului, f\cându-se `n acest scop mai multe incizii.
• Prima incizie este una longitudinal\ [i porne[te de la nivelul
buzei inferioare, continu\ pe mijlocul gâtului, pieptului, abdomenului,
cozii [i sfâr[e[te la vârful cozii.
•A doua incizie este efectuat\ de
la unghiile membrelor anterioare, pe
mijlocul p\r]ii interne pân\ la stern;
aceast\ incizie o inersecteaz\ pe cea
practicat\ longitudinal.
•A tereia incizie pleac\ de la
unghiile membrelor posterioare, pe
mijlocul p\r]ii inetrne, pân\ `n regiunea
ingvinal\; [i aceast\ incizie o interzecteaz\
pe cea practicat\ longitudinal.
• Ultima incizie, este una circular\
[i se efectueaz\ `n jurul anusului.
~n afar\ de ultima incizie, celelalte
Fig. 82. Inciziile practicate trebuie f\cute `n linie dreapt\ astfel `ncât,
`n vederea recolt\rii partea stâng\ s\ aib\ aceea[i suprafa]\ [i
pielicelelor
s\ fie simetric\ cu cea dreapt\.
- 284 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Jupuirea mieilor se execut\ manual cu ajutorul pumnului,


folosind exclusiv for]a bra]ului. De cu]it se face uz doar `n situa]ia `n care
`n anumite regiuni pielea ader\ prea tare la corp (cap, extremit\]ile
membrelor, etc). La cap, pielea se deta[eaz\ cu tot cu baza urechilor,
r\mânând ata[ate de pielicic\ [i p\r]ile exterioare ale pavilionului
urechii.

Fig. 83. Fazele de recoltare a pielicelelor

Dup\ jupuire, se `ndep\rteaz\ de pe pielicica recoltat\


eventualele resturi de carne, gr\sime [i pete de sânge.
Conservarea pielicelelor efectuat\ `n bune condi]ii, contribuie
la men]inerea nealterat\ a calit\]ii buclajului [i la calitatea pielii ca atare.
~n acest scop, `n vederea stop\rii dezvolt\rii microorganismelor
cu ac]iune dezintegrant\ [i `n special a celor de putrefac]ie cu ac]iune
direct\ asupra proteinelor solubile din piele, imediat dup\ recoltare
pielicelele trebuie supuse conserv\rii, folosind `n acest sens diferite
metode.
Conservarea pielicelelor se poate face prin una din metodele
urm\toare: uscare, s\rare-uscare, saramurare.
Conservarea pielicelelor prin uscare este o metod\ cu utilizare
larg\ `n ]\rile asiatice din ex-URSS, Mongolia, Afganistan [i altele,
deoarece permite ob]inerea unor rezultate mai bune atunci când se
asigur\ [i o depozitare corespunz\toare. Conservarea prin uscare este
precedat\ de o cur\]ire a pielicelelor de diferite impurit\]i, dup\ care
acestea vor fi `ntinse la uscat `n locuri umbrite [i aerate. Aceast\ ac]iune
se consider\ `ncheiat\ doar atunci când procentul de ap\ scade la 10 -
12%. Este contraindicat\ expunerea direct\ a pielicelelor la soare [i
`ndeosebi `n zilele toride deoarece, eliminarea apei se face imediat [i `n
scurt timp, inducând o anumit\ fragilitate [i predispunere la rupere a
pielicelelor, iar fascicolele de elastin\ [i de colagen de la nivelul dermei
se cornific\.

- 285 -
Produc]ia de pielicele

Conservarea prin s\rare-uscare, reprezint\ o metod\ eficient\


deoarece asigur\ o bun\ protec]ie a buclajului, luciului [i elasticit\]ii
pielii. Metodologia const\ `n `ntinderea pielicelei pe o suprafa]\ plan\,
apoi se presar\ pe derm\ o anumit\ cantitate de sare, calculându-se `n
acest sens cca. 15 % din greutatea acesteia, insistându-se mai mult la
extremit\]i deoarece, `n aceste zone pielicica cedeaz\ mai u[or la
putrefac]ie. Sarea folosit\ trebuie s\ fie curat\, s\ nu con]in\ s\ruri de
calciu, magneziu sau fer [i s\ fie u[or grunjoas\.
Dup\ 2 - 4 zile de la prima s\rare pielicica se scutur\ [i se
res\reaz\ din nou, utilizându-se de aceast\ dat\ cca. 10 % din greutatea
acesteia, apoi se pot depozita sub form\ de stiv\ a[ezate una peste alta cu
partea buclajului `n afar\. Din dou\ `n dou\ zile, la pielicelele din stiv\
se controleaz\ temperatura, iar `n cazul `n care se constat\ c\ acestea se
`nc\lzesc vor fi scoase afar\ [i aerisite timp de 2 - 3 ore, dup\ care se
res\reaz\ [i vor fi stivuite din nou.
Timpul de men]inere a pielicelelor `n stiv\ nu trebuie s\
dep\[easc\ 5 - 7 zile, dup\ acest interval vor fi scuturate [i dispuse `n
spa]ii ventilate [i umbrite `n care temperatura exterioar\ nu dep\[e[te
230C - 250 C.
Dup\ uscare pielicelele vor fi controlate fiecare separat,
verificându-se integritatea, dup\ care vor fi adunate `n pachete de 10
buc\]i `n func]ie de culoare, nuan]\, suprafa]\ [i apartenen]a acestora la o
anumit\ ras\ sau categorie de meti[i.
Conservarea prin saramurare. Reprezint\ un procedeu mai
pu]in utilizat [i const\ `n introducerea pielicelelor recoltate `ntr-o solu]ie
de saramur\ cu 40 % sare. Saramurarea se efectueaz\ `n vase din lemn [i
are o durat\ de cca., 5 - 8 zile, dup\ care se usuc\ `n acelea[i condi]ii ca
[i la procedura descris\ la conservarea prin s\rare - uscare.
~n cazul `n care se constat\ c\ pe suprafa]a ocupat\ de buclaj sunt
unele impurit\]i, acestea vor fi `ndep\rtate prin scuturare [i cur\]are
manual\ (sensul va fi `n direc]ia `nrul\rii fibrelor [i buclelor), cu perii,
rumegu[ de fag, f\in\ de porumb, cioc\l\i, etc.
Dup\ cur\]ire, pielicelele vor fi sortate [i `mpachetate cu buclajul
la buclaj, pe culori [i alte caracteristici de calitate.
~ndiferent de metoda utilizat\ `n conservare, dup\ uscare
pielicelele vor fi p\strate `n camere uscate [i bine ventilate. Ulterior
pielicelele vor fi supuse procesului de arg\sire [i vor trece printr-o serie
de opera]ii de prelucrare care, au scopul men]inerii la nivel superior a
unor `nsu[iri cum ar fi: calitatea fibrelor din bucl\, `nsu[irile buclei,
`nsu[irile buclajului [i calitatea pielii.

- 286 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

4.5. PRODUC}IA DE PIEI {I BL|NURI


4.5.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI
DE BL|NURI
Dup\ sacrificare sau dup\ moartea ovinelor, prin jupuire se
ob]ine pielea, care la adulte este acoperit\ cu lân\ mai lung\ sau mai
scurt\ (`n func]ie de timpul trecut de la ultima tundere) [i cu mi]e sau
lân\ la tineret. Aceste piei mai sunt denumite [i bl\nuri de oaie [i au o
larg\ `ntrebuin]are `n industrie, fiind utilizate la confec]ionarea
cojoacelor, scurtelor de blan\, hainelor de nutret sau lutret, c\ciulilor,
gulerelor [i c\ptu[elilor pentru haine de iarn\.
A[a cum o confirm\ [i izvoarele istorice, utilizarea bl\nurilor de
ovine precum [i a celor recoltate de la alte specii de animale la
confec]ionarea articolelor de `mbr\c\minte, `nc\l]\minte, de `mpodobire
precum [i `n alte scopuri, a `nceput cu multe milenii `naintea erei noastre.
Pe parcursul timpului, evolu]ia prelucr\rii pieilor a trecut de la
`ndeletnicirea de familie la me[te[ug [i apoi la industrie. {tiin]a `ncepe
s\-[i aduc\ aportul prin tehnologiile specifice de prelucrare a pieilor abia
c\tre sfâr[itul secolului al XVII -lea când au ap\rut primele tehnologii de
t\b\cire bazate pe tanan]ii sintetici care confer\ pieilor `nsu[iri
superioare. Ast\zi, `n tehnologiile de prelucrare a pieilor [i bl\nurilor, pe
lâng\ tanan]i se folosesc [i diverse materiale grase [i multe altele
auxiliare, cu structuri chimice [i propriet\]i dintre cele mai diverse care
permit ob]inerea unei game largi [i diferite sortimente de piele.
Datorit\ faptului c\ pieile de ovine sunt u[oare, c\lduroase,
igienice, rezistente, durabile [i pl\cute la purtat, acestea s-au impus `n
industrie chiar [i `n codi]ii de plin proces tehnologic a `nlocuitorilor
sintetici. La baza acestor caracteristici valoroase ale pieilor de ovine stau
`nsu[irile calitative ale lânii [i altele care confer\ pielii ca atare grosimea,
rezisten]a, densitatea, suple]ea [i elasticitatea, iar articolelor de comer] un
aspect deosebit, durabilitate [i un tu[eu pl\cut.

- 287 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri

4.5.2. CONSERVAREA PIEILOR


BRUTE DE OVINE
Pielea proasp\t jupuit\ de pe animal, denumit\ [i piele crud\ sau
verde, `nainte de a fi expediat\ `n vederea prelucr\rii [i utiliz\rii
ulterioare `n fabrici [i ateliere, frecvent este conservat\ prin diferite
metode.
Conservarea primar\ este absolut obligatorie, deoarece bacteriile
de putrefac]ie ce se dezvolt\ pe pielea crud\, `n lipsa conservan]ilor au
un ritm de diviziune foarte mare, iar maximum de popula]ie este atins `n
24 ore. De aceea, se recomand\ ca efectuarea conserv\rii s\ `nceap\ `n
primele 6 ore de la sacrificarea animalului.
Procesul de degradare a pieilor `ncepe cu proteinele globulare [i
mucopolizaharidele, continu\ apoi cu colagenul solubil, iar `n final are
loc [i degradarea colagenului insolubil. Foarte sensibil la atacul bacterian
este stratul de leg\tur\ dintre epiderm\ [i derm\. De regul\, degradarea
`ncepe cu alterarea stratului bazal al epidermei care prin fragmentare
favorizeaz\ p\trunderea bacteriilor `n derm\. Acestea p\trund mai `ncet
prin partea cu `nveli[ul pilos [i mai rapid dinspre partea c\rnoas\.
~n SUA s-au realizat instala]ii moderne de mare capacitate `n care
pieile crude sunt prelucrate sub form\ de piele gelatin\, se t\b\cesc `n
crom apoi se storc, dup\ care `n aceast\ stare sunt ambalate [i expediate
fabricilor de piel\rie unde sunt prelucrate `n continuare pân\ la ob]inerea
produsului finit. Acest procedeu este mai economic deoarece elimin\
toate opera]iile de conservare, precum [i defectele cauzate de
conservarea ca atare [i depozitare. Tot `n SUA atunci când pieile brute
sunt conservate, aceasta se realizeaz\ fie prin deshidratare [i cob\rârea
pH-ului la valori puternic acide, fie prin c\borârea temperaturii pieilor
sub 00 C.
~n alte zone de pe mapamond, din cauza condi]iilor locale,
metodele de conservare difer\ de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, `n Australia [i
Africa, majoritatea pieilor de ovine sunt conservate prin uscare. ~n India,
pieile sunt conservate prin uscare [i s\rare pe uscat (,,Kipse”-le). ~n acest
sens, pieile uscate sunt unse cu o past\ format\ din sulfat de sodiu [i
argil\ sau nisip fin [i se numesc ,,Kipse acoperite” sau sunt tratate cu un
extract vegetal [i se numesc ,,Arsenic-Kipse”.
~n ]ara noastr\ pentru conservarea pieilor de ovine [i caprine se
folose[te conservarea prin uscare, s\rare [i s\rare-uscare.

- 288 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Conservarea pieilor prin uscare. Acest procedeu este cel mai


vechi [i cel mai simplu de aplicat. Utilizând aceast\ metod\ de
conservare se urm\re[te realizarea unei anumite deshidrat\ri a pielii `n
vederea opririi proceselor de degradare. Al\turi de pieile de ovine, se
preteaz\ la acest tip de conservare [i cele de caprine [i de vânat care,
datorit\ grosimii [i microstructurii specifice nu sufer\ modific\ri majore
ce pot influen]a negativ calitatea lor.
~n vederea realiz\rii acestui tip de conservare o aten]ie deosebit\
se va acorda parametrilor specifici (temperatur\, umiditate, circula]ia
aerului) care trebuie stabili]i `n a[a fel `ncât s\ se realizeze o uscare lent\.
Uscarea se realizeaz\ `n spa]ii bine ventilate [i ferite de influen]a
direct\ a soarelui [i la temperaturi sub 250 C. Uscarea `n aer liber este o
opera]ie de lung\ durat\ realizându-se `n 2 - 2 ½ zile când temperatura se
`ncadrez\ `ntre limitele 200 [i 250 C [i `n 4 zile la temperaturi variabile
`ntre 150 [i 180 C. Anticipat procesului de uscare, pieile se vor cur\]a de
resturile de carne [i gr\simi aderente, apoi sunt atârnate pe bare de lemn,
de-a lungul liniei mediane, cu dermul `n exterior. La sfâr[itul usc\rii
umiditatea scade la 12 - 15 %.
Conservarea pieilor prin s\rare. S\rarea reprezint\ o metod\
eficient\ de conservare a pieilor [i const\ `n tratarea acestora cu sare. ~n
prima faz\ a procesului de conservare, are loc difuzia s\rii `n pielea
crud\ dup\ care urmeaz\ procesul de deshidratare. Metologia de lucru
este identic\ cu cea descris\ la conservarea pielicelelor.
Deoarece clorura de sodiu face parte din grupa s\rurilor neutre a
c\ror ioni se hidrateaz\ puternic, efectul produs este cel de deshidratare a
pielii. Acest efect este cu atât mai pronun]at cu cât concentra]ia `n sare
este mai mare, `ns\ la anumite limite se realizeaz\ un echilibru `ntre
umiditatea pielii [i concentra]ia s\rii neutre.
De asemenea, clorura de sodiu ca agent de conservare are [i un
efect antiseptic deoarece, induce [i deshidratarea microorganismelor [i
prin aceasta coagularea protoplasmei lor celulare, precum [i modificarea
sistemului enzimatic specific acestora. Mai mult decât atât, clorura de
sodiu re]ine bioxidul de carbon nepermi]ând astfel dizolvarea `n mediul
respectiv a unei cantit\]i mari de oxigen, creind condi]ii improprii
dezvolt\rii bacteriilor aerobe care, dup\ cum se [tie, sunt principalii
agen]i de degradare microbian\ a pieilor.
Referitor la dezvoltarea bacteriilor, trebuie f\cut\ precizarea c\
acestea se `nmul]esc `n condi]ii optime atunci când mediul lor de via]\
creaz\ o presiune osmotic\ aproximativ echivalent\ cu cea intracelular\.
- 289 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri

Hasum consider\ c\ sarea inhib\ dezvoltarea bacteriilor prin ionul Na+,


iar ac]iunea sa este inhibat\ de prezen]a ionilor de Ca2+ [i Mg2+.
Conservarea pieilor prin s\rare-uscare reprezint\ o
combina]ie `ntre s\rare [i uscare. Imediat dup\ sacrificarea animalului,
pielea se `ntinde bine [i apoi se purcede la prima s\rare, utilizând `n acest
scop o cantitate de sare reprezentând cca. 15 % din greutatea pieilor
crude. Apoi, pieile s\rate sunt stivuite prin a[ezare cojoc la cojoc.
S\rarea a doua se face `n acela[i mod, `ns\ la un interval cuprins `ntre 24
[i 48 ore de la prima s\rare dup\ care, se trece la o nou\ restivuire a
pieilor.
S\rarea preliminar\ `mpiedic\ procesele de cornificare [i de
putrefac]ie a pieilor brute, `nlocuind astfel primele stadii de uscare a
acestora. Apoi, prin uscare umiditatea se reduce treptat, iar concentra]ia
s\rii se m\re[te. Când solu]ia devine saturat\, sarea cristalizeaz\ atât `n
interior cât [i la suprafa]a pielii. ~n final umiditatea pieilor s\rate [i
uscate este de 18 - 20 %.
Referitor la eventualele modific\ri ce pot surveni prin conservare
[i depozitare, pieile conservate `n acest fel ocup\ o pozi]ie intermediar\
`ntre cele s\rate [i cele uscate [i au mai pu]ine defecte comparativ cu
pieile conservate exclusiv prin uscare.

4.5.3. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ|


CALITATEA PRODUSELOR DIN PIELE
Conform standardelor `n vigoare, calitatea pieilor se stabile[te `n
func]ie de ras\, categoria de vârst\, suprafa]\ [i sezon de recoltare.
Rasa reprezint\ factorul principal de varia]ie a calit\]ii pieilor de
ovine. Astfel, cele ob]inute de la Merinos nu se preteaz\ la `nnobilarea pe
derm, deoarece foliculii pilo[i sunt de[i, iar dup\ golirea bulbilor pilo[i
de substan]ele organice specifice, se diminueaz\ considerabil rezisten]a
pielii. Pieile rezultate prin sacrificarea indivizilor de ras\ }igaie [i
Spanc\, datorit\ calit\]ii `nveli[ului pilos, sunt destinate `ndeosebi
`nnobil\rilor pe fibr\ (nutret) `ns\, la fel de bine pot fi utilizate [i pentru
`nnobilare pe derm. Pieile de ras\ }urcan\ sunt de regul\ mai groase, au
densitatea mai mare, iar datorit\ densit\]ii fibrelor de colagen sunt mai
rezistente. Aceste piei sunt destinate `nnobil\rii exclusive pe derm
(velurare) [i utilizate `n confec]ionarea cojoacelor.

- 290 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Sezonul de sacrificare influen]eaz\ calitatea pieilor. Astfel, cele


mai bune piei ce se preteaz\ foarte bine la toate procesele de prelucrare
industrial\, sunt cele provenite din sacrific\rile de var\ [i de toamn\
deoarece, animalele fiind `ntr-o stare de `ntre]inere mai bun\ [i pieile vor
fi mai rezistente, mai compacte. Pieile rezultate din sacrific\rile de iarn\
[i de prim\var\ sunt mai sub]iri, mai pu]in compacte, iar aderen]a [i
calitatea `nveli[ului pilos sunt deficitare.
Factorii climatici. Pe lâng\ factorii men]iona]i anterior, calitatea
pieilor brute este influen]at\ [i de factorii climatici, precum [i de
condi]iile de via]\ ale animalului. De regul\, pieile rezultate prin
sacrificarea oilor din zonele reci au derma mai sub]ire [i mai dens\,
]esutul conjunctiv subcutanat mai dezvoltat, din care cauz\ atât greutatea
cât [i grosimea absolut\ sunt mai mari. Comparativ cu acestea, pieile
provenite de la animalele crescute [i `ntre]inute `n zone mai calde sunt
mai sub]iri, au ]esutul subcutanat redus, sunt mai uscate, iar `nveli[ul
pilos este mai scurt [i mai fin.
Gradul [i direc]ia de exploatare reprezint\ un alt factor de
influen]\ a calit\]ii pieilor brute. Astfel, cele provenite din sacrificarea
oilor specializate pentru produc]ia de lân\, datorit\ faptului c\ prezint\
pliuri cutanate au suprafa]a mai mare; cele rezultate de la tipul de lapte
sunt mai sub]iri, `ns\ compacte [i cu ]esut subcutanat mai pu]in
dezvoltat; pieile ob]inute de la rasele specializate pentru produc]ia de
carne sunt de regul\ sub]iri, bogate `n ]esut subcutanat [i au o rezisten]\
medie.
~ncadrarea pieilor `n clase de calitate se face `n func]ie de
suprafa]a acestora [i de vârsta individului sacrificat. ~n func]ie de aceste
elemente, cu prilejul pred\rii pieilor c\tre unit\]ile de preindustrializare
sau de colectare, acestea potrivit STAS-ului 1257/57, sunt `ncadrate `n
[apte categorii de calitate (tabelul 56).
~n afara pieilor de avortoni, cele de ovine sunt clasifiacte [i `n
func]ie de ras\ [i lungimea `nveli[ului pilos (tabelul 57). Sortarea pieilor
se face `n func]ie de suprafa]\ `n dou\ categorii: sub [i peste 50 dm2.
Fiecare categorie cuprinde la rândul s\u, `n func]ie de num\rul
defectelor, câte patru clase de calitate (I, II, III [i brac).
Pieile cu suprafa]a pân\ la 50 dm2 se clasific\ `n clase de
calitate dup\ mai multe criterii.
Calitatea I-a: piei f\r\ nici un defect sau cel mult cu dou\ t\ieturi
superficiale având 3 cm fiecare, situate `n regiunea poalelor [i la 5 cm de
marginea pielii; o t\ietur\ superficial\ având o lungime de maximum 2
- 291 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri

cm, situat\ `n regiunea cozii; o perforare situat\ la sub]iori, având cel


mult 2 cm `n diametru.
Tabelul 56

Parametrii de `ncadrare a pieilor pe categorii de calitate


conform STAS-ului 1257/57
La predarea c\tre unit\]ile de La predare c\tre unit\]ile de
preindustrializare [i achizi]ii industrializare
Categoria Suprafa] Categoria de Categoria Suprafa] Categoria
pielii a (dm2) animale pielii a (dm2) de animale
A - avortoni 1 - avortoni
B sub 30 miei 2 sub 20 miei
3 21-30 miei
C 31-50 miei [i 4 31-40 miei
cârlani 5 41-40 tin. 3 - 6 luni
D peste 50 6 51-60 tin. 6-12 luni
cârlani oi
7 peste 60 oi [i berbeci
oi adulte

Tabelul 57
Clasificarea pieilor brute `n func]ie de lungimea fibrelor
Lungimea fibrelor de lân\ (cm)
Rasa Piei tunse Piei netunse
Merinos sub 2,5 peste 2,5
}igaie sub 2,5 peste 2,5
}urcan\ sub 3,0 peste 3,0

Calitatea a II-a: piei cu cel mult dou\ defecte admise la calitatea I


sau unul din defectele urm\toare: maximum 3 perfor\ri situate `n
regiunea poalelor la 5 cm de marginea pielii, având diametru de cel mult
2 cm; maximum trei t\ieturi de 2 cm situate `n regiunea poalelor sau
dou\ rupturi de 5 cm fiecare plasate la marginea pielii; maximum dou\
perfor\ri, situate `n regiunea sub]iorilor, având cel mult 2 cm diametru
fiecare; zone marginale atacate de molii care `ns\ nu dep\[easc 10 % din
suprafa]a pielii; `ncre]ituri pronun]ate sau mici deform\ri marginale
provenite de la jupuiri.
Calitatea a III-a: piei slabe cu cel mult patru defecte admise la
caitatea I, din care maximum dou\ de aceea[i natur\ [i gravitate; t\ieturi,
r\ni sau alte defecte plasate `n regiunea spin\rii [i care totalizeaz\
- 292 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

maximum 1 dm2; zona de cupron u[or atacat\ de molii; piei `nvechite sau
piei cu lâna `mpâslit\ [i cu pete de rugin\ care afecteaz\ cel mult 25 %
din suprafa]a pielii; zone depiliate cuprinzând `ntre 25 [i 50 % din
suprafa]a pielii; `nceput de h\mu[ire ce nu dep\[e[te `ns\ 20 % din
suprafa]a pielii.
Brac: piei cu zone f\r\ lân\ care dep\[esc 20 % din suprafa]a
pielii; piei utilizabile pe cel pu]in 25 % din suprafa]a total\ [i piei cu
zone arse de soare.
Pieile cu suprafa]a de peste 50 dm2. Ca [i `n cazul precedent
pentru `ncadarea acestora pe categorii de calitate sunt respectate o serie
de criterii.
Calitatea I. ~n aceast\ categorie de calitate sunt `ncadrate pieile
bine `ntinse, f\r\ nici un defect sau cu cel mult unul din defectele
urm\toare: mici pete pe `nveli[ul pilos; o perforare `n regiunea
sub]iorilor având cel mult 3 cm `n diametru; o ruptur\ de maximum 5 cm
situat\ spre marginea pielii.
Calitatea a II-a. Aici sunt `ncadrate pieile cu cel mult 3 defecte de
calitatea I sau dou\ din urm\toarele defecte: maximum 3 perfor\ri cu
diametrul de cel mult 2 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii;
maximum trei t\ieturi de 5 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii;
o ruptur\ de 5 - 10 cm la marginea pielii sau cel mult dou\ perfor\ri
situate `n regiunea sub]iorilor, având `ns\ un diametru maxim de 3 cm
fiecare; `nceput de h\mu[ire pe maximum 1 dm2 sau zone marginale
atacate de molii dar care s\ nu dep\[easc\ 10 % din suprafa]a pielii; lâna
c\zut\ de pe o suprafa]\ ce nu dep\[e[te 25 %; piei cu scaie]i pe lâna de
la gât [i margini.
Calitatea a III-a. Sunt `ncadrate pieile având acelea[i defecte cu
cele enumerate anterior. ~n plus, `n aceast\ categorie de calitate intr\ [i
pieile cu suprafa]a pân\ la 50 dm2, dar la care t\ieturile sau defectele din
regiunea spin\rii totalizeaz\ cel mult 10 dm2.
Brac. Sunt `ncadrate `n aceast\ categorie de calitate pieile ce
prezint\ acelea[i defecte ca [i cele enumerate la pieile pân\ la 50 dm2.
Pieile de avortoni se clasific\ dup\ mai multe criterii.
Calitatea I-a: cuprinde pieile f\r\ nici un defect, sau cel mult cu
unul din defectele urm\toare: maximum dou\ perfor\ri cu cel mult 2 cm
diametru fiecare; maximum 4 perfor\ri superficiale având cel mult 3 cm
lungime fiecare.
Calitatea a II-a: include pieile cu maximum dou\ defecte admise
la calitatea I sau pe cele par]ial deformate sau atacate de molii.
- 293 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri

4.5.4. ~NSU{IRILE CARE CONDI}IONEAZ|


CALITATEA PIEILOR DE OVINE
Calitatea pieilor brute de ovine este condi]ionat\ de o serie de
`nsu[iri fizico-mecanice.
~nsu[irile fizico-mecanice ale pielii ca atare se refer\ la:
grosime, suprafa]\, densitate, elasticitate [i rezisten]\.
Grosimea reprezint\ o cerin]\ de calitate ce st\ la baza sort\rii
pieilor destinate diverselor scopuri de fabrica]ie [i `ndeosebi a celor
utilizate `n ob]inerea articolelor de comer] velurate. Sub acest aspect
pieile de ovine sunt alese `n func]ie de modul de prezentare [i pot fi:
groase sau sub]iri, dense sau buretoase [i elastice sau aspre.
Grosimea pieilor este variabil\ `n func]ie de ras\, categorie de
vârst\ [i stare de `ntre]inere. Independent de ace[ti factori grosimea nu
este uniform\ pe aceea[i piele. Astfel, pieile sunt mai sub]iri `n regiunea
abdomenului [i partea intern\ a coapselor [i mai groase pe linia
superioar\ [i crup\. Sunt preferate pieile de grosime medie deoarece se
prelucreaz\ mai u[or, sunt rezistente [i durabile la purtat.
Suprafa]a este dependent\ de ras\ [i categoria de vârst\ [i
influen]eaz\ direct necesarul de piele pe unitatea de produs. Indiferent de
destina]ia pieilor, acestea trebuie s\ prezinte o suprafa]\ cât mai mare. ~n
urma opera]iilor de arg\sire [i finisare, de regul\ suprafa]a total\ [i
implicit cea util\ se reduce cu aproximativ 20 - 25 %.
Densitatea este determinat\ de structura histologic\ [i se refer\ la
gradul de compactitate a ]esutului dermic. Din acest punct de vedere
pieile trebuie s\ aib\ o structur\ plin\ [i compact\.
Elasticitatea pieilor este dependent\ de vârsta animalelor
deoarece, concomitent cu `naintarea `n vârst\, `n timp ce stratul reticular
se dezvolt\, cel papilar care este mai bogat `n fibre elastice se reduce.
Din acest punct de vedere sunt preferate pieile rezultate din sacrificarea
categoriilor de tineret.
Rezisten]a condi]ioneaz\ durabilitatea confec]iilor din piele. La fel
ca [i la celelalte specii [i la ovine elasticitatea este dependent\ de re]eaua
fibrilar\ a stratului reticular. La pieile caracterizate printr-o bun\
elasticitate acest strat trebuie s\ aib\ o re]ea dens\. Elasticitatea pieilor este
mai bun\ la tineret [i la indivizii afla]i `ntr-o stare de `ntre]inere bun\.

- 294 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~nsu[irile fizico-mecanice ale `nveli[ului pilos. Calitatea


pieilor de ovine este dependent\ [i de principalele `nsu[iri fizico-
mecanice ale `nveli[ului pilos. Importan]a acestor `nsu[iri deriv\ din
faptul c\, pieile cu `nveli[ pilos neuniform [i cu o desime [i elasticitate
deficitar\, sunt improprii confec]ion\rii unor articole de comer] de
calitate superioar\ deoarece, pe durata proceselor de prelucrare acestea
sufer\ modific\ri ireversibile, diminuându-le astfel calitatea.
~n ansamblul lor, `nsu[irile fizico-mecanice prezint\ importan]\
deosebit\ [i concur\ la cre[terea valorii comerciale a bl\nurilor destinate
`nnobil\rii pe `nveli[ul pilos. ~ntrucât din bl\nurile de ovine `nnobilate pe
`nveli[ pilos se ob]in imita]ii deosebit de apreciate pe pia]\, o aten]ie
deosebit\ `n sortarea pieilor cu aceast\ destina]ie se va acorda
urm\toarelor `nsu[iri: culoarea, lungimea, desimea, rezisten]a, luciul [i
gradul de `mpâslire.
Culoarea, reprezint\ o `nsu[ire important\ `n cazul pieilor
destinate `nnobil\rii pe `nveli[ pilos. ~n aces scop, sunt preferate pieile
care au culoarea lânii alb\ uniform\, deoarece pot fi vopsite `n orice
culoare sau nuan]\ dorit\, ob]inându-se astfel diverse imita]ii de bl\nuri
scumpe.
Lungimea `nveli[ului pilos condi]ioneaz\ ob]inerea unor imita]ii
de bl\nuri scupe cu fibe scurte sau fibre lungi.
Desimea [i aderen]a fibrelor concur\ la cre[terea valorii de
ansamblu a pieilor `ns\ `n mod deosebit al celor destinate `nnobil\rii pe
`nveli[ pilos. Pe durata arg\sirii prin contractarea pieilor, desimea
fibrelor de lân\ cre[te `n medie cu 9-13 %. Aderen]a fibrelor influen]eaz\
calitatea pieilor deoarece, `n cazul `n care aceast\ `nsu[ire este deficitar\,
pe parcursul prelucr\rii [i `n mod deosebit pe durata purt\rii articolelor
confec]ionate, fibrele de lân\ se pot deta[a cu u[urin]\.
Rezisten]a fibrelor `nfluen]eaz\ atât calitatea sortimentelor
confec]ionate, cât [i durabilitatea acestora [i ofer\ posibilit\]i multiple de
utilizare a bl\nurilor `n industrie.
Gradul de `mpâslire. ~n situa]ia `n care fibrele de lân\ au un grad
mare de `mpâslire, pieile respective devin improprii `nnobil\ri pe derm\
sau pe `nveli[ul pilos. Acest aspect se datoreaz\ faptul c\ `n timpul
prelucr\rilor mecanice [i `ndeosebi pe durata proceselor de piept\nare a
inveli[ului pilos, se rup un num\r considerabil de fibre.
Luciul [i m\t\sozitatea sunt `nsu[iri importante deoarece acestea
imprim\ articolelor finite nuan]e de culoare mai vii [i un tu[eu deosebit.

- 295 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri

4.5.5. DESTINA}IA {I UTILIZAREA


PIEILOR DE OVINE
La baza calit\]ii pieilor de ovine stau o serie de caracteristici ale
stratului dermic [i `nveli[ului pilos. Aceste caracteristici la rândul lor
sunt dependente de ras\, vârst\, sezon de sacrificare [i starea de
`ntre]inere a ovinelor. De asemenea, caracteristicile histologice ale pielii
sunt influen]ate `n mod hot\râtor de calitatea `nveli[ului puilos. Astfel,
cu cât lâna este mai fin\ [i mai deas\, cu atât pielea are o structur\
histologic\ mai afânat\ [i mai rar\, iar dac\ fibrele au o desime [i o
fine]e medie pielea are o structur\ dermic\ mai plin\ [i este mai
rezistent\.
~n func]ie de aceste aspecte, pieile brute de ovine sunt destinate
pentru prelucrarea fie pe `nveli[ pilos, fie pe derm\.
~n cadrul oric\rui tip de prelucrare, `n procesul de fabrica]ie pieile
sunt supuse la aproximativ 25 opera]ii tehnice (sortare, tundere,
degresare, scuturare, piept\nare, umezire, c\lcare, impregnare cu diverse
solu]ii, vopsire, ungere, centrifugare, sp\lare, r\zuire, v\lurire, etc.).
Prelucrarea pe `nveli[ul pilos. ~n cazul `n care `nveli[ul pilos
`ndepline[te condi]iile cerute pentru a putea fi prelucrat, pieile sunt
supuse proceselor de `nnobilare care, constau `n `ndep\rtarea [i fixarea
ireversibil\ `n form\ dreapt\ a fibrelor sub ac]iunea unor acizi organici [i
a vaporilor de ap\. ~n urma parcurgerii etapelor tehnologice de prelucrare
a `nveli[ului pilos, rezult\ semifabricate destinate imita]iilor de bl\nuri
scumpe, confec]ion\rii c\ciulilor, gulerelor [i cojoacelor. ~n acest scop,
sunt preferate pieile provenite de la toate rasele de oi cu lân\ deas\ cu
`nveli[ul pilos nepigmentat, dar cu o lungime normal\ [i uniform\.
~n urma `nnobil\rii pieilor pe `nveli[ul pilos se pot ob]ine o gam\
larg\ de imita]ii care poart\ diferite denumiri consacrate `n comer], sau
numele este dat dup\ cel al animalului a c\rei blan\ este imitat\. Astfel,
`n cazul `n care pieile au fibrele scurte, dese [i albe, acestea se preteaz\
foarte bine pentru imitarea bl\nurilor de leopard, zebr\, foc\, tigru, vidr\,
etc. De asemenea, prin `nnobilarea `nveli[ului pilos [i vopsirea acestuia
`n culori aurii [i str\lucitoare se pot ob]ine articole de comer] cunoscute
sub denumirea de ,,fantezii Paris” [i `ndeosebi a celor consacrate sub
numele de ,,Mouton doré”.

- 296 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Pieile cu suprafa]a mai mare de 60 dm2 [i care au fibrele mai


lungi (20 mm), supuse `nnobil\rii pe `nveli[ pilos pot imita bl\nurile de
nutret (imit\ blana de nutrie), jder, râs, etc. Din pieile de }urcan\ care nu
se preteaz\ pentru `nnobilarea pe derm, prelucrate `ns\ pe `nveli[ pilos se
pot confec]iona articole de comer] denumite ,,fantezii Bucegi” [i
,,Bihoreana” deosebit de apreciate de c\tre popula]iei.
~n vederea ob]inerii imita]iilor cu moareuri de tip bueno sunt
folosite pieile extensibile, cu `nveli[ul pilos lucios [i moarate natural
pân\ la r\d\cin\. ,,Bueno de tip Poiana” rezult\ `n urma `nnobil\rii pe
`nveli[ul pilos al bl\nurilor de tineret ovin apar]inând raselor cu lân\
fin\, semifin\ [i par]ial semigrosier\, `ns\ cu lâna deas\, uniform\ [i cu o
lungime de peste 8 mm.
Prelucrarea pe derm. Sunt preferate pentru acest tip de
prelucrare [i `nnobilare pieile cu structura dermei plin\, bine conservate
[i cu suprafa]a mare. Corespund `n general acestor exigen]e pieile
recoltate `n cazul sacrific\rii indivizilor de ras\ }urcan\ [i }igaie. ~n
cazul prelucr\rii pe derm, produsele rezultate au `nveli[ul pilos pe partea
intern\ a acestora. ~n urma aplic\rii acestui tip de `nnobilare rezult\
pieile cromate, velurate [i cele destinate cojoc\riei.
Pieile cromate au `n urma prelucr\rii derma moale, extensibil\ [i
sunt pline la pip\it. Pentru a se `mbun\t\]i o serie de caracteristici ale
pielii, `nainte de prelucrarea bl\nurile, acestea sunt supuse procesului de
pic\lire. Deoarece `n urma confec]ion\rii diverselor articole `nveli[ul
pilos r\mâne pe partea intern\, acesta poate prezenta culoarea sa natural\
[i doar derma se va vopsei `n diverse culori.
Pieile velurate rezult\ din cele arg\site [i cromate [i trebuie s\
`ndeplineasc\ urm\toarele caracteristici: s\ fie elastice, moi [i pline la
pip\it, `ns\ cu o lungime a `nveli[ului pilos de cca. 15 mm. Dup\
vopsirea `n culoarea dorit\, derma este supus\ unei opera]ii de velurare
sau [lefuire. Aceast\ opera]iune se realizeaz\ cu ajutrul unor hârtii
abrazive cu diferite granula]ii, `nf\[urate pe un tambur, iar la sfâr[it
[lefuirea se face cu o pâsl\.

4.5.6. DEFECTELE PIEILOR BRUTE


Defectele cele mai frecvente ale pieilor sunt reprezentate de
v\t\m\ri superficiale sau profunde ale ]esutului dermic sau ale
`nveli[ului pilos. De multe ori aceste defecte nu sunt vizibile decât `ntr-o
anumit\ faz\ de prelucrare a pieilor.

- 297 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri

Defectele pieilor brute pot fi grupate `n trei categorii: defecte din


timpul vie]ii animalului, de jupuire [i defecte cauzate de conservarea
necorespunz\tore, transport sau depozitare improprie.
Defectele din timpul vie]ii animalului sunt datorate `n mare
parte caracteristicilor naturale ale pielii, sau sunt produse de diferite boli,
parazi]i [i v\t\m\ri mecanice.
~ncre]iturile suprafe]ei pielii, sunt adâncituri variabile ca
profunzime [i lungime [i au `n general o direc]ie perpendicular\ pe linia
superioar\. ~ncre]iturile naturale ale pielii sunt mai frecvente pe linia
superioar\ a corpului, practic sunt nelipsite. Metodele de `nmuiere [i
cenu[\rirea mai u[oar\ [i de lung\ durat\ tind s\ atenueze aceste
`ncre]ituri.
Osificarea este un proces fiziologic prin care por]iuni de ]esut
colagenic de la nivelul dermei, unde au avut loc contuzii sau r\niri, se
transform\ `n ]esuturi osificate. Acest defect apare frecvent la oile r\nite
`n timpul tunsului.
Porii sunt caracteristici pieilor de ovine Merinos. Ace[tia apar la
suprafa]a pielii t\b\cite sub forma unor mici orificii ce p\trund adânc `n
piele.
~ngro[\ri. Aceste defecte sunt datorate unei microstructuri
anormale a pielii [i depozit\rii unor cantit\]i mai mari de gr\sime.
~ngro[\rile apar mai frecvent la animalele aflate `ntr-o stare bun\ de
`ntre]inere [i pot fi de dou\ feluri: `ngro[\ri vagi [i `ngro[\ri fald. Cele
vagi apar mai frecvent `n regiunea gâtului [i devin vizibile doar dup\
tratarea pieilor `n postcenu[ar. ~ngro[\rile de fald apar ca ni[te
proeminen]e paralele care merg de pe linia superioar\ spre abdomen [i
flancuri [i reprezint\ defec]iuni grave pentru pielea finit\.
Defecte ale pielii induse de diferite boli. Pe durata exploat\rii
ovinelor pot ap\rea diverse boli. O parte dintre acestea produc diverse
defecte ale pielii care, ulterior se pot reg\si [i pe produsul finit. Alte boli
produc defecte ale pielii prin suferin]a animalelor.
Alopecia este cauzat\ de diverse bacterii sau fungii [i poate
ap\rea atât la animalele `n via]\ cât [i pe pieile brute.
Dermatozele sunt provocate de parazi]i [i sunt de fapt ni[te irita]ii
ale pielii care fac animalul s\ se scarpine, producânde-se astfel leziuni la
nivelul pielii.
Dermatita infec]ioas\ a oilor [i caprelor este o boal\ de piele
identificat\ recent `n India. Este contagioas\ [i mortal\, iar pe pielea

- 298 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

jupuit\ se observ\ leziuni care corespund pe partea c\rnoas\ cu pete a


c\ror diametru este de 2 - 10 mm.
Variola produce pe suprafa]a pielii mici pete ro[ii care mai târziu
se transform\ `n leziuni [i apoi `n cicatrici.
Eczema seboreic\ se datore[te activit\]ii `n exces a glandelor
sebacee. Pe pielea t\b\cit\, `n zonele cu astfel de eczeme, apar mici
ciupituri.
Sicoza sau foliculita, este o infec]ie localizat\ la nivelului
foliculilor pilo[i. Aceast\ afec]iune produce o inflamare a stratului
epidermic. ~n aceste condi]ii au loc unele ulcera]ii ale pielii, iar `n final
lâna cade.
Defectele cauzate de parazi]i, induc pierderi `nsemnate `n ceea
ce prive[te calitatea pielii animalelor. Parazi]ii care provoac\ importante
deprecieri ale pielii sunt insectele [i larvele mu[telor d\un\toare.
Insectele produc `n]ep\turi `n piele favorizând astfel apari]ia unor
cicatrici [i ciupituri. Defectele provocate de insecte sunt minime
deoarece corpul oilor este protejat de cojocul de lân\. Aceste defecte apar
mai frecvent [i sunt mai evidente imediat dup\ tuns.
Râia, este provocat\ de un acarian (Demodex folliculorum) care
se `nmul]e[te `n glandele sebacee, produce inflamarea ]esutului [i `n final
c\derea lânii. Pielea afectat\ de râie are pe partea c\rnoas\ unele pete
mici de culoare galben ro[cat [i care uneori sunt umflate. Acarianul
respectiv tr\ie[te `n canalele adânci din epiderm\ [i provoac\ importante
defecte ale pielii datorate `ndeosebi sc\rpin\rii oilor.
Defecte de natur\ mecanic\. Sunt provocate de diferite cauze
de natur\ mecanic\ iar atunci când afecteaz\ o zon\ mai mare, pielea
respectiv\ pierde mult din valoare.
R\nile reprezint\ locurile necicatrizate sau cicatrizate. Prezen]a
acestora, formeaz\ pe suprafa]a pielii ni[te por]iuni mai groase [i diferite
la culoare ce nu mai pot fi folosite.
Urmele de lovituri sunt cauzate de lovirea puternic\ a animalului
[i apar ca ni[te dungi de culoare `nchis\, f\r\ ca piele s\ fie rupt\.
Zgârieturile pot fi provocate de diferi]i arbu[ti sau pomi, sau de
sc\rpinarea animalului. Dac\ sunt profunde, dup\ cicatrizare se produce
osificarea pielii.
Defectele de jupuire se produc din cauza recolt\rii
necorespunz\toare [i neglijent\ a pielor. Cele mai frecvente defecte
cauzate de jupuirea necorespunz\toare sunt: forma neregulat\ a pielii,
t\ieturile de cu]it, rupturi ale pielii, etc.
- 299 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri

Defecte de conservare. Multe din defectele pielii contactate `n


timpul vie]ii animalului pot fi u[or diminuate printr-o conservare bun\.
~ns\, cu toate acestea, `n condi]ii de conservare necorespunz\toare, unele
defecte pot fi accentuate sau pot ap\rea altele noi.
Tabelul 58

Felul [i gravitatea defectelor ce concur\ la stabilirea


calit\]ii pieilor de ovine (Norme standard)
Grupa de gravitate
Denumirea defectului Defecte mai pu]in grave Defecte grave
(grupa A) (grupa B)
Perfor\ri Maximum 3 cm lungime Peste 3 cm diametru
T\ieturi 1/3/ din grosimea pielii peste 3 cm
Rupturi Maximum 3 cm lungime Peste 3 cm
Perfor\ri de jupuire la membre Maximum 3 cm lungime -
Scobituri Maximum 1/3 din grosimea Peste 1/3 cm diametru din
pielii cu o lungime de 3 cm grosimea pielii [i
R\ni vindecate maximum 3 cm lungime
R\ni nevindecate Maximum 3 cm diametru -
Pete de rugin\ Nu se admit Maximum 4 cm `n
Zone arse de soare Maximum 3 cm diametru
Zone afectate de scabie Nu se admit -
Zone afectate de molii Maximum 1 dm2 Maximum 1 dm2
Pete vinete de sare Maximum 1 dm2 -
Pete ro[ii de sare Maximum 1 dm2 -
Maximum 15 % din suprafa]a -
pielii

Dintre cele mai frecvente defecte ap\rute `n condi]ii de


conservare necorespunz\toare amintim: autoliza (degradarea enzimatic\
a ]esuturilor dup\ jupuire), petele chimice, muceg\iri, h\mu[iri, defecte
cauzate de roz\toare sau diferite molii, carii [i gândaci.

4.5.7. CIRCUITUL BL|NURILOR PE PIE}ELE


INTERNA}IONALE
~n scopul valorific\rii la nivel superior a bl\nurilor ob]inute din
cre[terea [i exploatarea diferitelor specii de animale, `n anul 1974 s-a
`nfiin]at [i a `nceput s\ func]ioneze Federa]ia Interna]ional\ a Comer]ului
cu Bl\nuri. Federa]ia militeaz\ pentru buna `n]elegere [i cooperare `ntre
vânz\tori [i cump\r\tori. De asemenea, federa]ia colecteaz\ taxe cu

- 300 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

prilejul diferitelor licita]iile de bl\nuri [i de la organiza]iile sau asocia]iile


na]ionale care efectueaz\ opera]iuni comerciale cu bl\nuri. Fondurile astfel
ob]inute sunt utilizate `n diferite direc]ii ca de exemplu pentru conservarea
naturii, a resurselor naturale, etc.
Sub egida acestei federa]ii, `n fiecare an, `n luna aprilie are loc la
Frankfurt/Main cea mai important\ manifestare tehnic\ [i comercial\ din
lume `n domeniul bl\n\riei. Cu prilejul acestor manifest\ri, articolele de
comer] [i o gam\ larg\ de piei aflate `n stare brut\, precum [i `nnobilate
pe derm sau pe `nveli[ pilos, sunt valorificate prin organizarea licita]iilor.
Din diversitatea bl\nurilor valorificate, cele ob]inute de la ovine, caprine,
iepure, nurc\ [i vulpe se bucur\ de aprecieri deosebite.
Paralel cu manifest\rile din Germania, `n Rusia, la Sankt
Petersburg se organizeaz\ anual trei licita]ii de bl\nuri. Astfel, primele
dou\ licita]ii se organizeaz\ `n lunile ianuare [i iulie (sunt comercializate
articole de bl\n\rie inclusiv de caprine [i ovine), iar a treia este
organizat\ `n octombrie [i const\ `n vânzarea special\ a bl\nurilor de
ovine [i `ndeosebi a pielicelelor de Karakul.
Articolele de comer] confec]ionate din blan\ de ovine [i pielicele
sunt realizate fie din pielea ca atare, fie din p\r]i din piele (picior, coad\,
cap), din combina]ii `ntre pieile ca atare [i piei napa sau `n alternan]\ cu
diferite materiale `nlocuitoare.

- 301 -
Ameliorarea ovinelor

CPITOLIUL V

SISTEME {I TEHNOLOGII DE
AMELIORARE A OVINELOR

5.1. IMPORTAN}A {I ROLUL AMELIOR|RII


OVINELOR
Prin ameliorarea animalelor se urm\re[te modificarea
poten]ialului genetic al popula]iilor pentru caracterele care fac obiectul
acestei ac]iuni. Intervenind prin diverse scheme de `ncruci[are `n
procesul de reproduc]ie al popula]iilor, putem ob]ine atât o schimbare a
genera]iilor viitoare cât [i o modificare `n sensul dorit a structurii
genetice.
Baza amelior\rii animalelor, indiferent de specie, o constituie
selec]ia sau alegerea reproduc\torilor [i potrivirea judicioas\ a
`mperecherilor, toate acestea coroborate cu cre[terea dirijat\ a tineretului
concomitent cu asigurarea unor condi]ii optime de via]\.
Principalele mijloace de anticipare [i predeterminare a `nsu[irilor
valoroase proprii viitoarei descenden]e, sunt reprezentate `n primul rând
de cunoa[terea valorii de ameliorare a reproduc\torilor [i de potrivirea
judicioas\ a acestora `n cadrul `mperecherilor practicate.
~n func]ie de scopul urm\rit, predeterminarea `nsu[irilor
valoroase la descenden]a ob]inut\ se poate referi fie la consolidarea unor
`nsu[iri deosebite (caracteristice liniilor parentale), fie la modificarea `n
sens pozitiv sau negativ a acestora. Pentru rezolvarea problemelor legate
de consolidarea unor `nsu[iri valoroase, de cele mai multe ori `n practica
curent\ se recurge la `mperecherile `nrudite sau omogene, iar pentru cele
care vizeaz\ modific\rile fa]\ de valorile medii ale popula]iilor parentale

- 302 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

se apeleaz\ `n majoritatea cazurilor la `mperecheri neânrudite sau


heterogene.
Legat de aceste aspecte, `n anul 1975, E., Negru]iu, [i A., Petre
ar\tau c\ “dac\ omogenitatea `nsu[irilor este relativ\, heterogenitatea
lor poate s\ fie pu]in sau foarte pu]in pronun]at\”.
~n sânul aceleia[i rase, popula]ii sau linii, `nsu[irile sunt `n
general omogene sau au o heterogenitate pu]in pronun]at\ cât\ vreme
acelea[i `nsu[iri la dou\ rase sau popula]ii pot fie extrem de heterogene,
iar baza lor ereditar\ mult diferit\.
}inând cont de totalitatea acestor aspecte `n practic\ s-au elaborat
diferite sisteme [i tehnologii de ameliorare a tuturor speciilor de interes
zootehnic.
Referitor la sistemele [i tehnologiile de ameliorare a ovinelor, `n
anul 1983, TAFT|, V., ar\ta c\ “`n func]ie de m\sura `n care gradul de
ameliorare [i perfec]ionare a popula]iilor de ovine satisfac cerin]ele
economice `ntr-o anumit\ perioad\, acestea pot fi `nmul]ite, crescute [i
ameliorate `n ras\ curat\ (circuit `nchis), sau prin `ncruci[are”.
Detaliind aceast\ remarc\ putem spune c\ din acest punct de vedere,
ambele sisteme nu se exclud, ci se completeaz\ `n foarte multe situa]ii.

5.2. AMELIORAREA ~N RAS| CURAT|


La fel ca [i la celelalte specii de animale [i `n cadrul speciei ovine
exist\ popula]ii cu o structur\ genetic\ proprie dat\ de o frecven]\
specific\ a genelor [i genotipurilor pentru anumite caractere. Aceast\
structur\ genetic\ neuniform\ diferen]iaz\ `ntre ele rasele din cadrul
acestei specii. Formarea raselor de ovine reprezint\ rezultatul rul\rii
structurii genetice a unei popula]ii ini]iale `ntr-o anumit\ direc]ie prin
intermediul unor procese sistematice cum ar fi muta]ia, imigra]ia,
selec]ia natural\, selec]ia artificial\ [i finalizate prin potrivirea fenotipic\
[i genotipic\ a reproduc\torilor.
Prin ac]iunea lor, factorii care modific\ frecven]a genelor [i
genotipurilor fac ca popula]iile de animale, inclusiv rasele, s\ aib\ o
structur\ genetic\ mereu `n schimbare care se modific\ cu intensit\]i
diferite de la o genera]ie la alta. ~n consecin]\, modificarea permanent\
`ntr-o anumit\ direc]ie a structurii genetice a popula]iei, atrage dup\ sine
o deplasare a mediei varian]ei pentru caracterele cantitative considerate.

- 303 -
Ameliorarea ovinelor

~n vederea modific\rii `n sensul dorit a structurii genetice, un rol


deosebit revine selec]iei care are rolul `nmul]irii animalelor caracterizate
prin `nsu[iri superioare [i eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor
necorespunz\tori scopului urm\rit. Independent de metoda utilizat\ `n
exploatare, baza activit\]ii de ameliorare la ovine este reprezentat\ de
cre[terea `n ras\ curat\ sau prin `ncruci[are, de selec]ia [i potrivirea
perechilor, asociat\ cu cre[terea dirijat\ a tineretului ovin. De asemenea,
[tiut fiind faptul c\ prin intensificarea ac]iunilor de selec]ie are loc o
cre[tere a frecven]ei genelor valoroase, `n genera]iile viitoare se
realizeaz\ [i o deplasare a nivelului productiv al vechiului tip, creindu-se
practic un nou standard al `nsu[irilor urm\rite (fine]ea, desimea [i
randamentul lânii, produc]ia de lapte, viteza de cre[tere a tineretului,
calitatea buclajului, `mbun\t\]irea indicilor de reproduc]ie, etc).
Realizarea acestor deziderate impune stabilirea [i respectarea
obiectivelor de ameliorare pe o perioad\ mai lung\ de timp, depistarea
timpurie a indivizilor care nu corespund standardelor stabilite [i
eliminarea acestora, aplicarea selec]iei masale pentru caracterele cu o
valoare a coeficientului de heritabilitate ridicat\, aplicarea selec]iei pe
grupe mici sau familiale pentru caracterele cu o determinare genetic\
redus\ [i limitate de sex, reducerea intervalului `ntre genera]ii [i cre[terea
intensit\]ii de selec]ie.
Diferen]a de selec]ie exprim\ diferen]ele constatate `ntre media
caracterului la indivizii r\ma[i `n vederea utiliz\rii la reproduc]ie [i
media caracterului la popula]ia de baz\ din care ace[tia provin. Astfel,
dac\ produc]ia de lân\ la un nucleu de ovine este de 5 kg iar acesta
provine dintr-o popula]ie a c\rei produc]ie medie este de 3, 850 kg lân\,
diferen]a de selec]ie (i) este de 1,150 kg. ~n mod concret, diferen]a de
selec]ie se poate exprima nu numai `n valori absolute ale unui caracter ci
[i `n unit\]i de abatere practic\.
Exprimarea diferen]ei de selec]ie prin unit\]i de abatere practic\
este mai avantajoas\ deoarece permite compararea procesului de selec]ie
desf\[urat `n diferite popula]ii [i la diferite caractere. M\rimea diferen]ei
de selec]ie este dependent\ de doi factori [i anume: varian]a genotipic\ a
efectivului [i intensitatea de selec]ie.
Varian]a genetic\ mare permite `ntotdeauna `n mod direct
realizarea unei diferen]e mari [i indirect o m\rire a efectului de selec]ie,
pe când o varian]\ genetic\ mic\ reduce la minim posibilit\]ile de
realizare a unei diferen]e mari, diminuând totodat\ [i efectul selec]iei.

- 304 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Intensitatea de selec]ie reprezint\ procentul de indivizi re]inu]i


pentru reproduc]ie din num\rul total de miei ob]inu]i `ntr-o genera]ie. Cu
cât procentul de re]inere este mai mic, cu atât intensitatea selec]iei va fi
mai mare [i invers. Procentul de re]inere variaz\ `n func]ie de
prolificitatea rasei [i de tendin]ele evolu]iei viitoare a efectivelor din
punct de vedere numeric. ~n situa]ia `n care efectivul preconizat a fi
exploatat r\mâne constant, procentul de `nlocuire se determin\ cu rela]ia
urm\toare:
E
R = x 100 `n care:
F
E = procentul de `nlocuire a reproduc\torilor [i se determin\
100
dup\ rela]ia E = `n care:
V1 − V2
V1 - vârsta la prima f\tare exprimat\ `n ani;
V2 - vârsta medie a animalelor reformate (exprimat\ `n ani).
Ameliorarea `n ras\ curat\ se practic\ mai frecvent atunci când
`nsu[irile biologice [i economice satisfac pe deplin [i corespund `n
totalitate scopului urm\rit `n cre[tere [i exploatare. De asemenea, mai
este utilizat\ [i `n situa]ia `n care se urm\re[te men]inerea relativ
constant\ a rasei paralel cu perfec]ionarea unor `nsu[iri morfoproductive
de interes zootehnic [i transmiterea acestora `n descenden]\ de la o
genera]ie la alta. ~n acest caz, se `mperecheaz\ `ntre ei indivizii din
cadrul aceleia[i rase, iar procesul de ameliorare se asigur\ prin selec]ie [i
dirijarea corespunz\toare a `mperecherilor. ~n scopul amelior\rii `n ras\
curat\, `n anul 1990, STAN, V. [i colab. ar\tau c\ pentru reu[ita acestei
ac]iuni “se impune cunoa[terea inciden]ei unor `nsu[iri, `n mod deosebit
a celor care nu corespund scopului urm\rit [i care afecteaz\ `n mod
direct valoarea biologic\ a animalelor”.
Reproduc\torii crescu]i `n ras\ curat\ se vor caracteriza prin
constan]a deosebit\ a caracterelor valoroase [i prin capacitate mare de
transmitere ereditar\ a acestora la genera]iile urm\toare.
Cre[terea `n ras\ curat\ a unei rase de oi este recomandat\ [i
atunci când aceasta este bine adaptat\ la condi]iile de mediu [i a ajuns la
un grad de ameliorare deosebit, astfel `ncât nu mai poate fi ameliorat\
prin `mperecheri cu alt\ ras\, precum [i atunci când condi]iile de mediu
nu permit infiltrarea altei rase mai valoroase `n arealul respectiv.

- 305 -
Ameliorarea ovinelor

De asemenea, se utilizeaz\ [i `n situa]ia `n care este necesar\


men]inerea unor `nsu[iri deosebite la unele rase considerate ca fiind
primitive (rezisten]\ organic\ deosebit\, rusticitate, etc.) chiar dac\ din
punct de vedere economic cre[terea `n ras\ curat\ nu se justific\. ~n acest
caz, scopul principal este reprezentat de faptul c\ rasa respectiv\
constituie un rezervor genetic valoros care, poate fi utilizat `n anumite
etape la crearea prin `ncruci[are a altor tipuri de ovine [i chiar rase noi.
Rasele de oi amelioarate sunt crescute `n stare pur\ atât pentru
nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iei, cât [i pentru folosirea acestora
la `ncruci[\ri industriale [i de ameliorare a altor popula]ii cu `nsu[iri [i
caractere compatibile cu ale rasei amelioratoare, iar dac\ ar fi s\
exemplific\m, rasa Merinos Australian este utilizat\ intens la `ncruci[\ri
`n vederea `mbun\t\]irii cantitative [i calitative a lânii, Karakul pentru
ameliorarea calitativ\ a `nsu[irilor pielicelelor, Friz\ pentru sporirea
capacit\]ii lactogene [i rasele Suffolk, ~le de France [i altele, pentru
`mbun\t\]irea vitezei de cre[tere [i calit\]ii carcaselor la tineretul ovin
`ngr\[at.
~n cazul cre[terii `n ras\ curat\ `nmul]irea efectivului se
realizeaz\ prin `mperecherea indivizilor din aceea[i ras\, iar procesul de
ameliorare se desf\[oar\ prin selec]ie, potrivirea fenotipic\ a perechilor,
consangvinizare, cre[terea pe baz\ de linii [i familii [i `mprosp\tarea
sângelui.
Potrivirea `mperecherilor. Reproduc\torii crescu]i `n ras\ curat\
[i utiliza]i la `ncruci[\ri trebuie s\ se caracterizeze prin constan]a
caracterelor [i printr-o mare capacitate de transmitere ereditar\ a
`nsu[irilor valoroase, rezultând astfel o descenden]\ asem\n\toare
ascenden]ei. Pentru realizarea acestui deziderat sunt elimina]i indivizii cu
`nsu[iri fenotipice [i cu poten]ial genetic nedorit [i izolarea unui efectiv
de ovine cu genofond propriu. ~n aceste condi]ii, se realizeaz\ o baz\
genetic\ omogen\, cu indici fenotipici [i genotipici de produc]ie
superiori. ~n func]ie de orientarea selec]iei [i nivelul de ameliorare spre
care se tinde se realizeaz\ un grad diferit al homozigo]iei.
Un rol deosebit `n practicarea `ncruci[\rilor `n ras\ curat\ `l are
vârsta, vigoarea [i starea de s\n\tate a reproduc\torilor. Legat de
influen]a vârstei trebuie reiterat faptul c\ cercet\rile desf\[urate au
confirmat faptul c\, `n cazul `ncruci[\rilor `n ras\ curat\ la Karakul s-a
constatat c\ prin utilizarea la reproduc]ie a berbecilor prea tineri sau prea

- 306 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

b\trâni rezult\ o desceden]\ inferioar\ din punct de vedere a calit\]ii


buclajului.
Cre[terea `n ras\ curat\ poate fi realizat\ prin dou\ tipuri de
`mperecheri: omogene [i heterogene. ~ns\, indiferent de sistemul pentru
care s-a optat, este bine ca `mperecherile s\ se fac\ `ntre indivizi
neânrudi]i sau cu un grad foarte redus de `nrudire.
~mperecherile omogene sunt recomandate spre a fi utilizate `n
cazul loturilor de selec]ie, `ntre reproduc\tori cu baz\ ereditar\ [i calit\]i
asem\n\toare, urm\rindu-se men]inerea la un nivel ridicat a unor `nsu[iri
deosebite.
Eficien]a acestui tip de ameliorare este deosebit\ atunci când se
lucreaz\ cu grupe mai mici sau subpopula]ii c\rora le sunt repartiza]i
reproduc\tori valoro[i cu `nsu[iri exprimate cel pu]in la nivelul
animalelor din grupul respectiv (Pipernea, N., 1974). ~n continuare,
pentru reu[ita ac]iunii se trece la reproduc]ia de tip `nchis concomitent cu
selec]ia sever\, astfel `ncât `n cel mai scurt timp se va forma un grup
omogen cu `nsu[iri extrem de bine conturate. Pentru prevenirea cre[terii
gradului de consangvinitate se recomand\ ca periodic s\ fie efectuat\ [i o
`mprosp\tare a sângelui prin introducerea la `ncruci[\ri a masculilor din
alte grupe `ns\ cu `nsu[iri asem\n\toare. Privitor la acest aspect, Pop, A.
[i colab. (1983) afirmau c\ “dirijarea corespunz\toare a cre[terii `n
ras\ curat\ prin `mperecheri omogene neconsangvine asigur\ formarea
grupelor de ovine cu `nsu[iri valoroase [i omogene, f\r\ manifestarea
efectelor negative ale consangviniz\rii”.
Alegerea reproduc\torilor pe criterii fenotipice [i aplicarea
`mperecherilor omogene nu induce un progres genetic imediat deoarece
nu are loc [i o ac]iune concentrat\ de regrupare a genelor. Se pot forma
`ns\ linii sau grupe diferen]iate `ntre ele, f\r\ o reducere a variabilit\]ii
genotipurilor `n popula]ia respectiv\ de ovine, realizându-se astfel o
cre[tere a omogenit\]ii la nivelul fiec\rui grup de lucru, iar men]inerea
variabilit\]ii confer\ popula]iei un anumit grad de heterogenitate. Apare
astfel posibilitatea ob]inerii `n continuare de noi performan]e `n selec]iea
[i ameliorarea popula]iei respective. ~n acest fel ereditatea acestora va fi
mai stabil\, iar transmiterea `n descenden]\ a `nsu[irilor valoroase mai
mare datorit\ faptului c\ poate ap\rea posibilitatea ca produ[ii proveni]i
din astfel de `ncruci[\ri s\ fie homozigo]i pentru caracterele pentru care
s-a efectuat potrivirea perechilor. Dup\ atingerea scopului propus, se
poate trece la sporirea numeric\ a descenden]ei rezultate.

- 307 -
Ameliorarea ovinelor

~mperecherile omogene sunt aplicate pe scar\ larg\ la rasele


exploatate prioritar pentru produc]iile de lân\ [i pielicele.
La rasa Karakul varietatea brum\rie, cu toate c\ men]inerea
constan]ei caracterelor [i uniformit\]ii culorii se realizeaz\ cel mai bine
prin practicarea `ncruci[\rilor omogene, utilizarea lor timp `ndelungat
induce apari]ia unor efecte negative cum ar fi: reducerea pigmenta]iei
mucoaselor, `nveli[ului pilos [i pielii, neuniformitate sau cre[terea `n
exces a grosimii pielii, m\rirea lungimii fibrelor din bucle, predominarea
buclajului `n form\ de tuburi lungi, `nalte [i cu grad de `nchidere redus.
La varietatea neagr\ a rasei Karakul, datorit\ hertiabilit\]ii
ridicate (h2= 0,35 - 0,60) pentru unele `nsu[iri, ameliorarea buclajului se
realizeaz\ prin `ncruci[\rile omogene dintre indivizii cu acelea[i `nsu[iri
sau tipuri de bucl\.
La rasele exploatate pentru produc]ia de lân\ [i carne, pentru
ameliorarea unor `nsu[iri ale lânii sau desezoniz\rii ciclurilor sexuale, s-a
constatat c\ acestea se dezvolt\ foarte bine la descenden]a provenit\ din
p\rin]i la care `nsu[irile urm\rite sunt caracteristice.
~mperecherile heterogene sunt caracteristice speciei [i se
practic\ pe scar\ larg\ `n efectivele de produc]ie. Utilizarea acestui tip de
`mperecheri `ntre berbeci [i oi din aceea[i ras\ care prezint\ `nsu[iri
diferen]iate, dar din grupe, popula]ii [i zone diferite, men]ine `n popula]ia
de ovine respectiv\ o structur\ asem\n\toare, favorizând dezvoltarea
`nsu[irile cantitative intermediare, reducând `n acela[i timp frecven]a
varia]iilor extreme. Prin realizarea acestui tip de `mperecheri se men]ine
heterozigo]ia, iar pe fondul realiz\rii unei uniformiz\ri mai mari a
popula]iei, `n primele genera]ii are loc o reducere a asem\n\rii formelor
parentale cu descenden]a proprie.
Acest sistem de `mperechere se aplic\ `n situa]ia `n care se
urm\re[te `mbun\t\]irea sau crearea unor `nsu[iri valoroase concomitent
cu corectarea unor defecte. Astfel, la rasele exploatate pentru produc]ia
de lân\, `mperecherile hetrogene sunt practicate `ntre diverse tipuri de
rase. Combinarea `nsu[irilor valoroase de la ambele tipuri
morfoproductive care difer\ `ntre ele sub aspectul lungimii, desimii,
uniformit\]ii [i m\t\sozit\]ii lânii duce la ob]inerea unei viitoare
descenden]e la care, aceste `nsu[iri sunt intermediare formelor parentale.

- 308 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

La ovinele exploatate
pentru produc]ia de pielicele, un
caz aparte `l constituie
`mperecherile heterogene dintre
variet\]ile brum\riu cu negru [i
invers, care `ns\ au scopul
reducerii propor]iei mieilor
purt\tori ai factorului letal.
De cele mai multe ori
`mperecherile heterogene preced
Fig. 83. Schema `mperecherilor sau urmeaz\ celor omogene,
heterogene `ntr-un efectiv `nchis fiind utilizate `n mod obligatoriu
reproductiv la Karakulul brum\riu atunci când se constat\ prezen]a
(dup\: Vasin citat de V., Taft\ 1983) sau manifestarea unor efecte
negative.

5.2.1.CRE{TEREA OVINELOR PE BAZ| DE


LINII {I FAMILII

~n cazul `n care obiectivele selec]iei sunt bine alese iar selec]ia ca


atare este orientat\ `n direc]ia `ndeplinirii dezideratelor stabilite, cre[terea
`n ras\ curat\ poate avea ca efect perfec]ionarea continuu\ a rasei
respective. Modificarea structurii genetice la popula]iile mai mari de
ovine poate fi realizat\ pornind de la indivizi grupa]i `n turme cu efective
mai reduse numeric, apoi se poate trece la masa popula]iei prin aplicarea
selec]iei genotipice.
Prin cre[terea pe baz\ de linii [i familii se realizeaz\ o `nlocuire
par]ial\ a genofondului `n grupul respectiv dar p\strându-se structura
heterozigot\. Pentru aceasta este necesar ca `n vederea prevenirii
efectelor datorate cre[terii gradului mare de consangvinizare se impune
crearea [i men]inerea `n popula]ia respectiv\ a unui anumit num\r de
linii [i a unui anumit num\r de reproduc\tori masculi. Liniile create se
vor deosebi `ntre ele prin anumite caracteristici sau pot prezenta `nsu[iri
asem\n\toare.
La ovine, formarea unei linii are o durat\ medie de 4 - 5 ani,
uneori [i mai mult, motiv pentru care dup\ formare, aceasta va fi p\strat\
sau va fi utilizat\ la formarea altor linii. Dac\ obiectivele imediate

- 309 -
Ameliorarea ovinelor

constau `n consolidarea unor `nsu[iri valoroase pe lâng\ liniile


zootehnice se pot forma [i liniile consangvine rezultate din `mperecherile
de tip incest timp de 3 - 5 genera]ii (F = 30 - 60 %).
~n cazul raselor de oi exploatate prioritar pentru produc]ia de
lapte [i de carne se pot forma linii caracterizate prin: prolificitate mare,
cantitate superioar\ de lapte, calitatea laptelui, vitez\ de cre[tere, consum
specific redus, calitatea carcaselor [i c\rnii din carcas\.
La rasele de oi cu lân\ fin\ [i semifin\ se poate urm\ri formarea
consolidarea mai multor linii având la baz\ urm\toarele `nsu[iri:
uniformitatea lânii (fine]e, lungime, ondula]ii), luciul, m\t\sozitatea,
desime, extindere, etc.
~n cazul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele, prin
formarea liniilor se poate urm\ri consolidarea urm\toarelor `nsu[iri:
calitatea [i desenul buclajului, calitatea fibrelor din bucl\ (lungime,
grosime, luciul [i m\t\sozitatea), extinderea [i durata men]inerii
buclajului, etc.
De asemenea, se pot forma [i linii combinate (`ntre dou\ linii)
precum [i linii complexe (`ntre trei sau patru linii), `ns\ pentru a se
men]ine efectul scontat din `ncruci[area acestora, este necesar a se stabili
`n fiecare caz `n parte care este valoarea de combinabilitate dintre
acestea.
Cre[terea pe baz\ de linii [i familii este necesar\ [i `n cazul `n
care se urm\re[te consolidarea unor `nsu[iri care au un coeficient de
heritabilitate redus. Utilizarea timp `ndelungat a cre[terii oilor pe baz\ de
linii [i familii contribuie la ridicarea nivelului de exprimare a `nsu[irilor
valoroase [i treptat poate avea loc [i o modificare a standardului rasei
respective. Alteori, `n cadrul rasei respective pot ap\rea grupe de ovine
distincte cu `nsu[iri [i dem\ proprie [i chiar rase noi.
Etapele form\rii unei linii consangvine. Anticipat declan[\rii
ac]iunilor propriu-zise de formare a unor linii se stabilesc obiectivele [i
apoi se parcurg celelalte etape caracteristice.
~n prima etap\ se define[te tipul dorit sub aspectul poten]ialului
productiv, acordându-se o aten]ie mai mare `nsu[irilor a c\ror coeficient
de heritabilitate are valoare mai mare. Pe aceste considerente se trece la
identificarea [i alegerea fondatorului de linie. Identificarea acestuia se
face pe baza performan]elor proprii [i a descenden]ei sale, utilizând `n
acest scop controlul individual al produc]iilor.

- 310 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

~n etapa a doua are loc crearea propriu-zis\ a liniei, precum [i


consolidarea acesteia. ~n acest caz, `ntemeietorul de linie va fi utilizat la
`mperecheri omogene cu un num\r sporit de oi cu `nsu[iri [i caracteristici
apropiate. ~n acest sens se realizeaz\ izolarea reproductiv\ [i o
maximizare a intensit\]ii de selec]ie.
Etapa a treia este caracterizat\ prin `mperecherea produ[ilor
hibrizi ob]inu]i `ntre ei, iar `n vederea men]inerii [i perfec]ion\rii
`nsu[irilor vizate se va practica o consangvinizare moderat\ de tipul ½
veri primari. Sunt elimina]i de la reproduc]ie indivizii care nu prezint\
caracterele specifice precizate `n standardul liniei. Concomitent cu aceste
ac]iuni se va trece [i la identificarea reproduc\torilor cu noi `nsu[iri
valorose [i alegerea unui continuator de linie.
~n momentul `n care `nsu[irile vizate s-au consolidat pot fi f\cute
[i `ncruci[\ri `ntre linii diferite ale aceleia[i rase `n scopul identific\rii [i
consolid\rii de `nsu[iri noi.
Consangvinizarea favorizeaz\ formarea unor linii uniforme [i
distincte, reduce procentul de heterozigo]ie, fapt pentru care se consider\
c\ reprezint\ parte integrant\ a `mperecherilor omogene. Practicarea
nesistematic\ a consangviniz\rii poate favoriza apari]ia depresiunii de
consangvinizare [i `n consecin]\ sunt afecta]i indicii de reproduc]ie [i
`ndeosebi prolificitatea, apoi sunt diminuate `nsu[irile lânii, se reduce
viteza de cre[tere, se diminueaz\ produc]ia de lapte, se reduce vitalitatea.
Reducerea prolificit\]ii `n cazul cre[terii gradului de
consangvinizare a fost sesizat\ de numero[i cercet\tori. Doney, citat de
Mochnacs [i colab., `n 1978 studiind influen]a vârstei asupra prolificit\]ii
la oile consangvinizate (F>20%) [i neconsangvinizate, constat\ un
procent de natalitate de 37 % la primele f\t\ri [i 67 % la celelalte f\t\ri.
Lax [i Brown cita]i de acela[i autor confirm\ faptul c\ conzangvinizarea
mamelor are un efect semnificativ asupra num\rului de miei n\scu]i
(-0,009) pentru o cre[tere cu 1 % a coeficientului de consangvinizare.
De asemenea, rezultatele cercet\rilor desf\[urate `n vederea
stabilirii efectelor consangviniz\rii asupra dezvolt\rii corporale a
mieilor, confirm\ faptul c\ indicile ridicat de consangvinizare a oilor
mame are un efect depresiv mult mai pu]in important comparativ cu
consangvinizarea mieilor.
Un alt efect confirmat de numeroase cercet\ri este reprezentat [i
de absen]a efectelor datorate heterozisului `n cazul `ncruci[\rii dintre

- 311 -
Ameliorarea ovinelor

indivizii unei linii consangvine. ~n acest caz are loc o reântoarcere la


nivelul performan]elor popula]iilor `nmul]ite panmitic.
La rasa Karakul, consangvinizarea controlat\ favorizeaz\
cre[terea num\rului de pielicelelor cu o calitate superioar\. Astfel, V.,
D`rlogea 1962, constat\ c\ prin `mperecherile `nrudite are loc o cre[tere a
mieilor care `ndeplinesc cerin]ele de `ncadrare `n clase de calitate
superioare [i c\ cea mai mare influen]\ asupra calit\]ii a avut-o
consangvinizarea apropiat\ (R = 0,25) de tipul unchi x nepoat\, nepot x
m\tu[\, v\r x var\ [i cea moderat\ (R = 0,125) de tipul nepot x
str\nepoat\ [i str\nepot x str\nepoat\.

5.3. AMELIORAREA PRIN ~NCRUCI{ARE


Oaia, cu toate c\ nu reprezint\ cel mai productiv animal
domestic, este cu siguran]\ specia cu cele mai multe produc]ii (carne,
lapte, lân\, pielicele, piei [i bl\nuri). Datorit\ diverselor rase precum [i a
multitudinilor de produc]ii ce se ob]in de la specia ovin\, `ncruci[\rile
industriale simple, duble [i trirasiale practicate `ntre rase diferite
reprezint\, atât la noi `n ]ar\ cât [i `n str\in\tate, principala modalitate de
ob]inere a unor produc]ii superioare, vizate spre a fi realizate `ntr-o
anumit\ etap\.
Pentru a `nt\ri cele afirmate anterior este suficient s\ amintim c\
`n anul 1939 cunoscutul ameliorator A.L. Hagerdorn afirma c\ “la oi
practica `ncruci[\rilor este mai frecvent\ decât la oricare animal
domestic”.
Utilizarea `ncruci[\rilor are de obicei scopuri multiple care `n
esen]\ urm\resc rezolvarea unor cerin]e economice imediate, ameliorarea
unor `nsu[iri necorespunz\toare ale altor rase [i nu `n ultimul rând
formarea de rase noi.
Datorit\ diverselor avantaje ce se ob]in prin practicarea
`ncruci[\rilor, acestea se aplic\ pe larg `n cre[terea ovinelor atât la noi
cât [i `n alte ]\ri. Dup\ scopul urm\rit, se deosebesc `ncruci[\ri
industriale [i `ncruci[\ri de ameliorare.

- 312 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

5.3.1. ~NCRUCI{|RI INDUSTRIALE

Utilizarea `ncruci[\rilor industriale sistematice la ovine reprezint\


o practic\ pe cât de veche pe atât de curent\. Acestea se aplic\ cu scopul
ob]inerii indivizilor cu caractere [i `nsu[iri combinate de la cele dou\
forme parentale [i care posed\ `n plus un efect heterozis ridicat mai ales
la caracterele de produc]ie cum ar fi: capacitatea de al\ptare, capacitatea
de cre[tere, caracterele care asigur\ suprave]uirea indivizilor, etc.
Valoarea hibrizilor este pe m\sura a[tept\rilor numai dac\
formele parentale care particip\ la hibridare sunt caracterizate printr-o
capacitate de ameliorare ridicat\ [i au un grad superior de
combinabilitate specific\ astfel `ncât s\ manifeste un efect heterozis cât
mai mare.
La formele parentale este necesar\ existen]a unei capacit\]i
combinative ridicate deoarece, aceasta fiind determinat\ de gene aditive
face ca hibridul s\ posede o valoare egal\ cu media p\rin]ilor. ~n situa]ia
`n care p\rin]ii posed\ [i o capacitate combinativ\ special\ conferit\ de
efectul genelor neaditive, atunci hibrizii vor avea performan]e situate
deasupra celor parentale, precum [i un plus de performan]e datorat
efectului heterozis. Ob]inerea hibrizilor industriali `n scopul exploat\rii
heterozisului este posibil\ utilizând una din c\ile descrise mai jos.
~ncruci[area industrial\ simpl\, se efectueaz\ `n scopul
ob]inerii unei singure genera]ii de hibrizi simpli, destina]i exploat\rii [i
nu reproducerii. ~ncruci[area industrial\ simpl\, `n esen]\ const\ `n
alegerea formelor parentale, `ncruci[area formelor parentale alese [i
ob]inerea indivizilor hibrizi care sunt crescu]i numai pentru exploatare [i
valorifica]i fie pentru produc]ia de carne fie pentru cea de pielicele.
Hibrizii industriali se pot ob]ine prin `ncruci[area `ntre ele a
raselor, a liniilor consangvine [i a celor moderat consangvine apar]inând
fie aceleia[i rase, fie unor rase sau chiar specii diferite. ~n toate situa]iile
trebuie alese cele mai potrivite forme parentale astfel `ncât efectul
heterozisului s\ aib\ valoare maxim\.
~ncruci[area industrial\ simpl\ este intens aplic\ `n cazul
efectivelor exploatate pentru produc]ia de pielicele, efectuându-se `n
acest scop `ncruci[\ri `ntre Karakul [i }urcan\. Utilizarea acestui tip de
`ncruci[are este avantajoas\ [i `n cazul ob]inerii hibrizilor destina]i
sacrific\rii pentru produc]ia de carne.

- 313 -
Ameliorarea ovinelor

Texel

Fig. 84. Scehema `ncruci[\rilor industriale

~ncruci[area industrial\ complex\ are ca principal scop


ob]inerea unor hibrizi cu `nsu[iri multiple cumulate de la dou\, trei sau
patru rase. ~n cre[terea ovinelor, cel mai utilizat tip de `ncruci[\ri este cel
efectuat `ntre femele metise F1 provenite din `ncruci[\ri industriale
simple cu masculi proveni]i din popula]ii nehibridate sau de ras\ curat\.
Produ[ii rezulta]i din astfel de `ncruci[\ri sunt denumi]i hibrizi dubli
deoarece la ob]inerea lor s-au efectuat dou\ `ncruci[\ri. Prima `ncruci[are
a fost utilizat\ `ntre dou\ rase diferite `n scopul ob]inerii hibridului
simplu (femela metis\). A doua `ncruci[are se efectueaz\ `ntre femelele
metise ob]inute cu masculi din alte rase.
Dat fiind faptul c\ hibrizii dubli sunt rezulta]i din doi hibrizi
simpli sau dintr-un hibrid simplu cu o alt\ popula]ie, heterozigo]ia pe
care o posed\ va fi redus\ la jum\tate fa]\ de cea prezent\ la p\rin]ii lui.
Datorit\ acestui fapt [i efectul heterozis manifestat de hibrizii dubli va fi
redus la jum\tate comparativ cu hibridul simplu.
Cu toate acestea rolul ob]inerii hibrizilor dubli este de a `nsuma
`nsu[irile valoroase de la trei sau patru rase, linii sau popula]ii utilizate la
`ncruci[\ri [i `n primul rând de a folosi la maximum efectul heterozis al
formelor materne care, sunt [i acestea tot un hibrid simplu. ~n cazul `n
care formele materne sunt un hibrid simplu, atunci acestea vor avea un
indice de prolificitate ridicat [i o capacitate de al\ptare superioar\. Deci
oile mame hibride având un maxim de heterozis vor avea un efect matern
substan]ial care, se va repercuta pozitiv asupra performan]elor productive
ale hibridului dublu, anulând astfel tendin]a de sc\dere a performan]elor
la acesta ca urmare a cre[terii homozigo]iei.
La ovine, acest sistem de `mperechere intens utilizat mai poart\
denumirea de stratificare ecologic\ sau geografic\ [i este aplicat pe scar\

- 314 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

larg\ pentru sporirea produc]iei de carne `n Marea Britanie, Fran]a,


Australia, Africa de Sud, Argentina [i alte ]\ri (vezi produc]ia de carne).

Fig. 85. Schema de `ncruci[are industrial\ complexe (dup\: Pop, A. [i colab.)

~ncruci[area industrial\ rotativ\, se utilizeaz\ la crearea [i


men]inerea pe durata mai multor genera]ii a unor structuri heterozigote la
anumite popula]ii exploatate pentru diverse produc]ii. La fel ca [i la
`ncruci[area industrial\ simpl\ [i dubl\ [i `n cazul celei rotative sunt
utilizate mai multe rase. Deosebirea apare `n faptul c\ popula]ia de
hibrizi terminali este `ncruci[at\ din nou succesiv cu rasele pure care au
contribuit la formarea acesteia.
~ncruci[area rotativ\ este u[or de aplicat [i combin\ bine
`nsu[irile valoroase ale raselor utilizate, `ns\ la popula]ia hibrid\
terminal\ efectul heterozis este mai redus.

- 315 -
Ameliorarea ovinelor

a b
Fig. 86. Schema de `ncruci[are industrial\ alternant\ (a); de rota]ie cu
trei rase (b)

Acest sistem de `ncruci[are este utilizat intens `n Australia `ntre


Merinos Australian [i Lincoln. Meti[ii 2/3 sânge Merinos sunt foarte
aprecia]i pentru calitatea lânii, iar cei 2/3 sânge Lincoln prezint\ o
precocitate accentuat\ [i `nsu[iri superioare ale c\rnii.
~ncruci[\rile de stratificare se bazeaz\ pe cele industriale
simple [i complexe [i sunt utilizate `n scopul ob]inerii materialului
biologic destinat `ngr\[\toriilor. Sistemul acesta este utilizat intens `n
Anglia `n scopul valorific\rii maxime a genofondului [i valorii de
combinabilitate a numeroaselor rase.

5.3.2. ~NCRUCI{|RI DE AMELIORARE

~n diverse situa]ii, `n exploatarea ovinelor apare ca o necesitate


modificarea rapid\ [i `ntr-o anumit\ direc]ie a structurii genetice
specifice unor popula]ii autohtone care nu mai corespund cerin]elor
economice ale etapei respective. De aceea, singura cale economic\ de
modificare `n sens pozitiv a structurii genetice la popula]ia
necorespunz\toare o constituie hibridarea deoarece, este mult mai
ra]ional s\ se utilizeze un flux de gene superioare din popula]ia `n care
acestea se g\sesc spre popula]ia autohton\ ce trebuie ameliorat\.
~n practica zootehnic\ acest mod de ameliorare este `ntâlnit
frecvent, fiind elaborate `n acest sens diferite scheme care pot facilita
ob]inerea unei descenden]e hibride valoroase [i care, de multe ori
- 316 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

constituie pârghii de `nceput `n ob]inerea altor rase de ovine mai bine


adaptate condi]iilor de mediu `n care a crescut rasa necorespunz\toare,
`ns\ apropiat\ din punct de vedere a structurii genetice de cea proprie
rasei amelioratoare imigrante.
Prin utilizarea `ncruci[\rilor se poate modifica poten]ialul
productiv al animalelor `n cazul aceleia[i direc]ii de exploatare cum ar fi
de pild\ `mbun\t\]irea produc]iei cantitative [i calitative de lân\
(Merinos Australian x Merinos de Palas). De asemenea, tot prin
intermediul acestora se poate `nlocui, la unele rase, vechea direc]ie de
exploatare cu alta nou\, cum ar fi cazul `ncruci[\rilor practicicate `ntre
rase cu specializari diferite (produc]ia de carne cu cele specializate
pentru produc]ia de lân\ [i invers).
Pentru ameliorarea genetic\ a popula]iilor de ovine sunt utilizate
mai multe metode de hibridare [i anume: `ncruci[\ri de infuzie,
`ncruci[\ri de absorb]ie [i `ncruci[\ri pentru formarea de noi rase.
~ncruci[area de infuzie. Este o metod\ aplicat\ temporar [i are
scopul de a imprima `nsu[iri noi, sau de a corecta [i dezvolta unele
caractere cantitative considerate ca fiind deficitare la anumite popula]ii.
Mai sunt utilizate [i `n situa]ia `n care se are `n vedere evitarea urm\rilor
negative ale consangviniz\rii.
~n ]ara noastr\ acest sistem de `ncruci[are a fost utilizat frecvent
`n cazul celor dou\ rase Merinos autohtone. Astfel, pentru corectarea
greut\]ii corporale, a lungimii [i cantit\]ii reduse de lân\, oile Merinos
Transilv\nean au fost utilizate la `ncruci[\ri de infuzie cu reproduc\tori
apar]inând rasei Merinos Stavropol. ~n cazul rasei Merinos de Palas,
pentru corectarea lungimii, omogenit\]ii [i uniformit\]ii lânii, aceasta a
fost `mperecheat\ cu berbeci Merinos Australian.
~n ambele situa]ii, produ[ii de sex femel din prima genera]ie au
fost `mperechea]i cu masculi din rasa ini]ial\ dup\ care s-a trecut la
`nmul]irea rasei ,,`n sine” aplicându-se `ns\ o selec]ie riguroas\.
~ncruci[\rile de infuzie, `n func]ie de gradul de `nrudire existent
`ntre reproduc\tori, pot fi: de infuzie sistematice [i de infuzie
nesistematice. Ambele tipuri dac\ sunt bine dirijate, pot conduce `n cazul
`mperecherilor dintre hibrizi la formarea unor popula]ii cu o structur\
genetic\ proprie.
~n cazul `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sunt folosi]i din
popula]ia local\, supus\ deci amelior\rii, doar indivizii care au un grad
de `nrudire (R) cu imigran]ii mai redus de 0,25 %, pe când `n cazul

- 317 -
Ameliorarea ovinelor

`ncruci[\rilor de infuzie nesistematice sunt utiliza]i reproduc\torii de


ambele sexe ale imigrantului (R = 0,50).
~ncruci[area de infuzie sistematic\. Ob]inerea rezultatelor
scontate prin utilizare `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sau clasice,
presupune parcurgerea mai multor etape. Trebuie f\cut\ precizarea c\ la
nivelul fiec\rei etape este aplicat\ selec]ia `mpotriva abaterilor de la
standardul propus ini]ial. Etapele parcurse `n cazul `ncruci[\rilor de
infuzie sistematice sunt urm\toarele:
- alegerea reproduc\torilor masculi apar]inând raselor cu
genofond superior;
- `ncruci[area masculilor selecta]i cu un num\r redus de femele
apar]inând rasei locale, ob]inându-se genera]ia F1;
- `ncruci[area beck-cross a femelelor F1 cu masculi din popula]ia
local\ `n vederea ob]inerii genera]iei R1 cu 25 % sânge de la rasa
imigrant\;
- selec]ionarea reproduc\torilor masculi care corespund
standardului stabilit, `mperechea]i apoi cu femelele apar]inând rasei
locale.

Fig. 87. Schema de `ncruci[area de Fig. 88. Schema de `ncruci[area de


infuzie sistematic\ infuzie masiv\

~ncruci[area de infuzie nesistematic\. ~n linii mari comport\


acela[i sistem, deosebirea constând `n faptul c\, dup\ identificarea
reproduc\torilor valoro[i ace[tia se `ncruci[eaz\ cu o parte din femelele
din popula]ia de baz\. Indivizii considera]i ca fiind corespunz\tori
scopului urm\rit sunt `mperechea]i `ntre ei ob]inându-se genera]iile F2 [i
F3. Concomitent cu aceste ac]iuni masculii F1 testa]i sunt `mperechea]i

- 318 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

beack-cross cu femelele locale, ob]inându-se astfel hibrizi cu 25 % sânge


de la popula]ia imigrant\.
~ncruci[area de absorb]ie. Este denumit\ astfel deoarece
urm\re[te substituirea genofondului unei popula]ii locale neameliorate cu
cel al uneia mai perfec]ionate [i const\ `n `mperecherea femelelor din
cadrul unei rase slab productive cu masculi apar]inând altei rase mai
perfec]ionate. Meti[ii de sex femel cu 50 % sânge apar]inând popula]iei
imigrante se `ncruci[eaz\ beack-cross cu berbeci din popula]ia imigrant\,
ob]inându-se hibrizi de reântoarcere (R1). Dac\ procesul se va repeta `n
urm\toarele 2 - 3 genera]ii se va ajunge la o pondere substan]ial\ a
genelor specifice popula]iei imigrante.
~n figura 89 este redat\ dinamica modific\rii structurii genetice a
unei anumite popula]ii dup\ mai multe cicluri consecutive de
retroâncruci[are.

Fig. 89. Ritmul de modificare a structurii genetice a unei popula]ii ca


urmare a `ncruci[\rilor de absorb]ie (dup\: I., Vintil\, 1988)

Analizându-se rezultatele la care se poate ajunge, se constat\ c\


`n fiecare genera]ie exist\ indivizi ce se deosebesc total de genera]ia
anterioar\ dar [i unii care au o structur\ genetic\ asem\n\toare. ~n aceste

- 319 -
Ameliorarea ovinelor

condi]ii, se poate preciza faptul c\, de la nivelul fiec\rei genera]ii pot fi


selec]iona]i indivizi [i `ndeosebi cei de sex femel ce corespund scopului
final [i care pot fi utiliza]i ulterior la ob]inerea genera]iei urm\toare,
gr\bind astfel procesul de transformare a popula]iei ini]iale supuse
amelior\rii.
Cu toate acestea, recomandabil ar fi ca `ncruci[\rile de absorb]ie
s\ nu fie efectuate timp de mai mult de 4 genera]ii deoarece, `n caz
contrar genele valoroase apar]inând rasei locale pot fi `nlocuite `n
totalitate. Când noua popula]ie are `n genofondul s\u cca. 93,75 % (R3)
sânge apar]inând rasei amelioratoare se trece la izolarea reproductiv\, iar
prin `mperecherile `n sine [i chiar utilizarea unei consangviniz\ri
moderate (pentru fixarea unor caractere importante din punct de vedere
economic) concomitent cu o selec]ie riguroas\, se ajunge `n scurt timp la
formarea unei popula]ii cu o structur\ genetic\ diferit\ de a formelor
parentale.
~ncruci[area de combinare (de formare a unor rase noi), const\
`n `ncruci[area sistematic\ a unor rase deja existente `n scopul form\rii
unora noi. Ob]inerea indivizilor `n primele trei genera]ii este
asem\n\toare ca metodologie cu cea aplicat\ `n cazul `ncruci[\rilor de
absorb]ie, dup\ care meti[ii rezulta]i sunt `mperechea]i `ntre ei, sau se
poate utiliza la o `ncruci[are complex\ [i mai pu]in sistematic\ dintre mai
multe rase. ~n acest fel, popula]ia final\ va prezenta o structur\ genetic\
total diferit\ de cea proprie formelor parentale, constituind de fapt o
sintez\ a caracterelor superioare existente la dou\ sau mai multe
popula]ii care s-au `ncruci[at.
Aceast\ metod\ a fost utilizat\ la `ncruci[\rile practicate `n
scopul form\rii rasei Merinos de Palas (fig. 90 )
~ncruci[\rile efectuate `n scopul form\rii unor rase noi presupun
parcurgerea a trei etape principale [i anume:
- fixarea standardului noii rase [i precizarea clar\ a parametrilor
fiziologici [i morfologici dori]i;
- selec]ia indivizilor care posed\ caracterele dorite la parametrii
standard, ]inându-se cont de capacitatea de combinare datorit\ efectului
genelor aditive;
- stabilirea popula]iilor care vor fi utilizate ulterior la `ncruci[\ri
atât pe linie matern\ cât [i pe linie patern\, cu specifica]ia c\ rasa
matern\ trebuie s\ fie mai prolific\, s\ aib\ o bun\ capacitate de
al\ptare, s\ fie bun\ mam\, etc.

- 320 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor

Dup\ ob]inerea popula]iilor care corespund pe deplin scopului


urm\rit, `n vederea consolid\rii mai rapide a `nsu[irilor valoroase
dobândite se recomand\ utilizarea consangviniz\rii [i dup\ caz, chiar
incestul dirijat, apoi cre[terea pe baz\ de linii [i familii [i `mperecherea
acestora.

Fig. 90. Schema form\rii rasei Merinos de Palas

- 321 -
Rproduc]ia ovinelor

CAPITOLUL VI