Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi

Facultatea de Zootehnie Învăţământ la distanţă ŞEF LUCR. DR. STEJĂREL BREZULEANU

MANAGEMENT AGROTURISTIC
Material de studiu I.D. Specializarea Zootehnie Anul de studiu VI

IAŞI, 2006
1

CUPRINS
INTRODUCERE CAP. I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL 1.1 Definirea şi scopul turismului rural 1.2 Definirea şi scopul agroturismului 1.3 Interferenţe între turism rural şi agroturism 1.4 Conţinutul activităţilor de turism rural şi agroturism CAP. II EVOLUŢIA AGROTURISMULUI ŞI AGROTURISMULUI 2.1 Turismul rural şi agroturismul pe plan mondial 2.2 Turismul rural şi agroturismul în ţările europene 2.3 Turismul rural şi agroturismul în România 2.4 Forme de cooperare în domeniul turismului rural şi agroturismului CAP. III DEZVOLTAREA, PERFECŢIONAREA ŞI DIVERSIFICAREA AGROTURISMULUI 3.1 Dezvoltarea activităţii de agroturism 3.2 Condiţiile necesare pentru practicarea agroturismului 3.3. Sprijinul statului în dezvoltarea şi diversificarea agroturismului 3.4. Efectele economico-sociale ale dezvoltării şi perfecţionării agroturismului CAP.IV. FORMELE ŞI PARTICULARITĂŢILE AGROTURISMULUI 4.1. Formele agroturismului 4.2.Particularităţile agroturismului 4.3 Factorii care influenţează circulaţia turistică în mediul rural 4.4 Tipuri de gospodării cu destinaţie agroturistică CAP. V. AGROTURISMUL –FACTOR DE DEZVOLTARE ECONOMICOSOCIALĂ 5.1. Agroturismul ca activitate generatoare de venit în mediul rural 5.2. Utilizarea resurselor prin intermediul agroturismului 5.3. Căile şi mijloacele folosite pentru practicarea eficientă a agroturismului CAP. VI. LEGISLAŢIA SPECIFICĂ AGROTURISMULUI 6.1. Cadrul juridic privind agroturismul în România 6.2. Legislaţia specifică turismului rural şi agroturismului în Europa CAP. VII. POTENŢIALUL AGROTURISTIC AL UNEI ZONE 7.1. Noţiunea de potenţial agroturistic 7.2. Resursele turistice naturale şi obiective turistice 7.3. Vocaţia turistică a unor localităţi rurale 7.4 Direcţiile şi formele de dezvoltare în perspectivă ale agroturismului BIBLIOGRAFIE

2

INTRODUCERE
Practicarea agroturismului s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în aproape tot continentul european. O vacanţă la ţară a intrat în obişnuinţa iubitorilor de aer curat, natură, spaţii pur ecologice. Căutarea mediului rural, pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului actual. De aceea, regiunile rurale ale Europei înscriu turismul, rând pe rând, în cadrul politicilor de dezvoltare locală pe viitor. Turismul integrat în zonele şi localităţile rurale reprezintă o alternativă de a rezolva, în acelaşi timp, probleme ce privesc, pe de o parte, satul, iar pe de altă parte oraşul. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii amenajării teritoriului, ale echilibrului oraş-sat, conturându-se astfel o schimbare socială ce oferă posibilitatea populaţiei de la oraş să-şi regăsească rădăcinile, valorile culturale, destinderea fizică, liniştea şi calmul pierdute sau uitate. În ţările Uniunii Europene, agroturismul nu este un fenomen nou. De-a lungul timpului, pentru majoritatea ţărilor U.E. – timpul însemnând spontană ori organizată. Noul în acest domeniul se manifestă prin expansiunea fenomenului turistic în spaţiul rural. Această expansiune se explică, pe de o parte, prin relansarea dezvoltării regiunilor rurale şi, pe de altă parte, prin diversificarea formelor de practicare a turismului de masă. De aceea, ţările U.E. înscriu turismul în cadrul politicilor de dezvoltare locală pe viitor, sub denumirea specifică de turism rural. Intrat în obişnuinţa vacanţelor multora dintre turiştii lumii, agroturismulnu mai este o noutate. Pentru marea majoritate a locuitorilor Europei, celor două Americi, Noii Zeelande, Australiei, vacanţele la ţară sunt preferate din ce în ce mai mult, atât de utilizatori (turişti) cât şi de prestatori (amfitrioni/proprietari ori angajaţi ai acestora). Activitatea s-a dovedit a fi rentabilă - mai ales ca urmare a schimbării preferinţelor şi obişnuinţelor turiştilor către turismul individual - în dauna turismului de masă sau a celui de tip “industrial”. Pe de altă parte, migrarea către oraş, modernizarea muncii în sectorul agricol, schimbările provocate de creşterea concurenţei în lumea rurală prin lărgirea pieţei libere comunitare1, au o contrapondere în agroturismul. Activităţile din sfera turismului pot relansa economic satele, dacă atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora - de a primi şi accepta în mijlocul lor valul risipitorilor şi pretenţioşilor oaspeţi – este receptată favorabil. 3 câteva decenii – cazarea turiştilor s-a practicat de o manieră mai mult sau mai puţin

Putem aprecia că turismul rural este o stare de spirit specifică locuitorilor rurali. Ca urmare. Programul de acţiune al C.1 DEFINIREA ŞI SCOPUL TURISMULUI RURAL Turismul rural este o activitate economică complexă. în acţiuni concrete. de mai mulţi ani. Fiind un fenomen socio-economic nou în evoluţia turismului. pasiunea şi curajul întreprinzătorilor particulari. Astfel. I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL 1. staţiuni rurale de odihnă. ci un oaspete de seamă. precum şi satul turistic care.CAP. Astfel.E. lucrative sau obşteşti. Căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului. printr-un mecanism propriu. un 4 . Venind în întâmpinarea acestei tendinţe. Prin deschiderea graniţelor europene „Anul turistic“ – 1990 – a fost înfiinţat EUROGITES. numeroase organizaţii de turism. când EUROGITES nu primeşte fonduri pentru a putea pune în aplicare obiectivele stabilite prin statut şi pentru a avea succes. ferme de vacanţă. (26) Din anul 1993 România este membră EUROGITES. cu o largă sferă de cuprindere. organizaţie care acoperă întreaga Europă geografică. de organizarea şi instituţionalizarea turismului în spaţiul rural. din diverse ţări europene se preocupă. care pune în evidenţă. preocupările de a defini turismul rural sunt sporadice şi pot fi întâlnite în literatura de specialitate diferite definiţii conform unor orientări de moment a specialiştilor. în ţările cu un grad ridicat de urbanizare şi industrializare a apărut necesitatea de a recrea sau crea ambiantul rustic-rural sub multiple forme: sate de vacanţă. turismul din toate ţările Europei şi implicit din România trebuie să valorifice iniţiativa. care implică foarte mult respect faţă de oaspeţi. pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei organizaţii mijloacele necesare pentru a putea transpune obiectivele stabilite prin statut. În condiţiile de astăzi. deţine un loc prioritar. ca un domeniu şi o artă a primirii turistului şi a unui comportament ce diferă de alte forme de turism. circulaţia turistică rurală. turistul nu este un anonim. după unele abordări psihologice (107). în ultimii ani. sate club sau pentru tineret. turismul rural este definit ca o formă particulară de turism.

menite să acopere nevoile consumatorilor în materie de primire. turismul rural se manifestă în spaţiul rural indiferent de caracteristicile fizico-geografice şi demografice ale spaţiului rural. a produselor agricole. În acest fel se produce inserţia turistului. Ca atare. Este necesar să fie o contribuţie a întregii societăţi rurale. care revine mereu cu plăcere la pensiune. respectiv amenajarea spaţiului rural. Astfel. existenţa unei baze materiale (care implică mijloace de transport şi căi de acces) şi a unui cadru legislativ adecvat. turismul rural. Privit prin prisma abordării sociologice. respectiv. se poate observa o mare diversitate a schimbului de impresii între turişti şi gazdă. şi specific etnografic şi cultural. implementarea echipamentelor de recreere şi odihnă. a valorilor şi tradiţiilor culturale şi istorice. a poluării. turismul rural poate fi considerat ca o terapie necesară pentru relaxarea şi „reîncărcarea bateriilor“ omului modern. cultivându-se continuu relaţii care duc în cele din urmă la intensificarea fluxului turistic din zonă. într-un spaţiu adecvat şi plăcut şi la un preţ rezonabil. activităţi recreative. gospoăria proprietarului. a produselor de marcă cu identitate regională. (35). Dezvoltarea turismului rural apare ca o consecinţă a restrângerii mediului natural în condiţiile urbanizării planetei. Din punct de vedere al abordării geografice. (70) turismul rural se defineşte ca fiind “o formă de valorificare turistică a spaţiilor rurale prin exploatarea resurselor naturale. a aglomeraţiei umane. Din acest motiv se impune ca turismul rural să rămână un produs al societăţii rurale. Practicarea turismului rural presupune existenţa următoarelor elemente: (20) existenţa unui spaţiu rural bogat în tradiţii cu un mediu natural deosebit. mediul rural cu tradiţiile şi obiceiurile sale. oamenii interesaţi să practice o astfel de activitate. dornic de a se integra unui mod de viaţă autentic. poate fi definit ca o activitate specifică mediului rural.prieten al familiei. care să impulsioneze oamenii în vederea practicării unei astfel de activităţi. având grijă să se păstreze originalitatea mediului rural. În ansamblul economiei locale. inedit. divertisment şi diverse servicii”. turismul rural este apreciat în raport cu existenţa spaţiului rural corespunzător. în care turiştii descoperă viaţa la ţară. în societatea rurală. serviciile oferite de aceşti oameni: cazare şi masă. 5 . a stresului fizic şi psihic specifice unei existenţe moderne. alimentaţie.

festivităţi. cum ar fi: deschiderea spre natură. de activităţi. Agroturismuleste un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi uman. termenul de zonă rurală reprezintă zone diferite de oraşe. Conform unei definiţii (1). De exemplu. apar o serie de probleme. Se pune mereu întrebarea: ce se înţelege prin „zone rurale”. Această definiţie pare a fi unanim acceptată şi necontestată. sporturi şi distracţii. În acest context. Luxemburg şi Franţa. termenul de zonă rurală se referă la zone care nu sunt nici urbane. consideră că turismul rural nu este sinonim cu turismul într-o zonă rurală. în care în mod constant. Această definiţie de ordin general şi care poate fi doar parţial acceptată pune în evidenţă agroturismulfaţă de activitatea turistică tradiţională. Turismul ruraleste privit. există tendinţa de a înţelege prin zone rurale acele părţi. În unele ţări din Europa. În Spania. cum ar fi Germania. Portugalia şi Grecia. utilizate pentru producţia rurală. turiştii exclud orice relaţii semnificative cu populaţia. zonele rurale sunt practic toate zonele care nu sunt urbane. Totuşi. Olanda. Belgia. ca un ansamblu de o largă varietate de activităţi. În Irlanda şi Marea Britanie. Trecând peste această chestiune geografică. dar include şi regiunile montane. evenimente. contacte personale în antiteză cu anonimatul urban. Bernard Lane. evenimente. În Italia. servicii de cazare. sentimente de stabilitate şi istorie naţională.Turismul rural. absenţa aglomeraţiei. toate desfăşurându-se într-un mediu tipic rural. Directorul Programului de Dezvoltare a Agroturismului de la Universitatea Bristol (88). o vizită la o fabrică dintr-o zonă rurală sau o zi petrecută într-un parc tematic dintr-o zonă rurală nu reprezintă turism rural în accepţiunea actuală a acestei noţiuni. regiuni. alimentaţie publică şi agrement. când este vorba de a defini exact turismul rural. de exemplu. zone de litoral sau zone montane. în ansamblul său include o paletă largă de modalităţi de cazare. în general. medii nemecanizate. 6 . nici de litoral. termenul de turism rural implică prezenţa anumitor trăsături ale produsului turistic. dezvoltate într-un spaţiu caracterizat drept rural. „turismul rural este un concept care include toate activităţile turistice din zonele rurale”. posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a zonei şi a locului. (8) Se poate observa astfel că acest concept nu are acelaşi înţeles în toate ţările europene. ci trebuie să aibă anumite trăsături specifice. linişte.

Motivaţia principală a unei asemenea forme de turism este de integrare a turiştilor în mediu natural şi uman şi pe de altă parte implicaţia populaţiei locale în furnizarea de servicii pentru turism. Alături de noţiunea de turism rural. desfăşurat în staţiuni şi centre turistice. termenul de turism verde este adesea utilizat. precum şi multe alte activităţi specifice. utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri şi hoteluri rurale. drept un concept care acoperă activităţile organizate şi conduse la nivel local şi bazate pe atracţiile mediului natural şi uman. inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. sate de vacanţă şi îmbracă forme variate de sejur. valorificând resursele turistice locale (naturale. turismul albastru (vacanţe pe litoral) şi turismul de lumini (turismul urban). agrement. odihnă. pentru o anumită perioadă determinată. vin în mediul rural pentru relaxare. clasic.2 DEFINIREA ŞI SCOPUL AGROTURISMULUI În ceea ce priveşte definirea agroturismului. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care. cure terapeutice. ea are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. 7 . Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. adăposturi.Turismul rural poate fi definit. culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. tranzacţii sau afaceri. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). distingându-se de turismul alb (sporturi de iarnă).” (72) Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradiţional. cu un spectru larg de motivaţii: de tranzit sau itinerant cu valenţe cultural-cognitive etc. economice. precum şi la oferta „standard” de tip industrial 1. pentru a evita controversa geografică. Turismul rural este o formă de turism care “se desfăşoară în mediul rural.

o de regulă. pensiune. turistic. folosirea durabilă a resurselor turistice. turistul are acces la atracţii turistice naturale. distracţie etc. creşterea animalelor etc. permite realizarea unui turism adecvat 8 . pescuit. socio-uman o contribuie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural. agrement). prelucratul produselor agricole. culturale. prestări de servicii. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. o constituie un mijloc de valorificare integrală a spaţiului rural cu potenţialul său natural. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. favorizează dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii. cu un puternic caracter ospitalier. prepararea hranei). economic. iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale. prin: menţinerea echilibrului ecologic. turistul beneficiază de un mediu nepoluat. activitatea agricolă în gospodăria proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. ecologic. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. cât şi activitatea economică. în scop de recreere. în general şi a agroturismului . o oferă servicii turistice (cazare. menţinerea diversităţii naturale. lipsite de factori de stres. o turiştilor li se oferă posibilitatea. studii şi documentare. o reprezintă o activitate economică ce valorifică excedentul de spaţii de cazare existent în gospodăria ţărănească. pensiune. în paralel şi activităţi cu profil agricol (cultivarea plantelor.Din punct de vedere al divertismentului. o proprietarul desfăşoară.). agricol. o are scopuri diferite: recreere. reprezintă o activitate secundară. o are o durată determinată de timp (vacanţe de vară sau iarnă. weekend). mulsul vacilor. cultural. edilitare etc. favorizează dezvoltarea economică a localităţilor rurale. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). în special şi prezintă în principal următoarele caracteristici:(120) o prezintă un grad de complexitate ridicat. ambianţa întâlnită de turist este familială.(95) Agroturismul este o componentă a turismului. să participe la activităţile gospodăriei (uscatul fânului. sport. cultura şi arta ţărănească. etnografice. culegerea fructelor.). sociale etc.

locuinţe de vacanţă. 1999). tineri căsătoriţi etc. inclusiv în cea din ţările Comunităţii Europene. familii cu copii mici. Nistoreanu P. care şi-au pierdut în mare parte funcţia de bază. 9 . În literatura existentă. apar frecvent termenii de turism rural şi agroturism. persoane cu dizabilităţi. vor să-şi petreacă vacanţa într-un mediu rural intact. existând o strânsă corelaţie în special cu ramurile agricole 1. 1995. În clarificarea acestor termeni şi stabilirea interferenţelor există două tendinţe de definire a acestor noţiuni.3. 1997. Vasile Glăvan. agroturismul şi turismul rural sunt două concepte care pentru unii autori reprezintă acelaşi lucru (Braşoveanu N. INTERFERENŢE ÎNTRE TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISM Evoluţia socială. de incluziune. iar pentru alţii sunt două noţiuni diferite (Florina Bran. criteriul de definire utilizat este ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiază comunitatea rurală sau numai o parte a acesteia. cultura şi natura. la diferenţiere. care nu sunt legate de gospodăria ţărănească: vacanţe în gospodării. La acest nivel cele două forme de turism trebuie să dispună de un management capabil să armonizeze cadrul natural şi gospodăria ţărănească în scopul satisfacerii cerinţelor turistului modern. o agroturismul se realizează în strânsă corelaţie cu economia locală. tendinţele privind necesitatea petrecerii timpului liber într-un mod cât mai plăcut şi divers creează premisele dezvoltării organizate a turismului rural şi a agroturismului. Ei caută liniştea.diferitelor categorii de vârstă sau statut social: persoane de vârsta a treia. sejururi în case de vacanţă. 1997). să li se ofere produse şi specialităţi regionale. case particulare. În prima categorie. aerul curat şi doresc să poată practica sportul şi drumeţia (32). specifice diferitelor zone geografice.. Turiştii doresc să cunoască tradiţiile rurale. Ion Talabă. cât şi elemente diferite care le conduc la departajare. Practica a arătat că aceste categorii se identifică până la un anumit nivel. Deşi acţionează în spaţiul rural. 1999. Oferta de „Turism rural” defineşte toate ofertele turistice din mediul rural. au un numitor comun care scoate în evidenţă elementele de identitate.(135) o turistul are acces la meniuri tradiţionale de sărbători..

Unele din motivaţiile posibile care au dus la apariţia şi dezvoltarea turismului rural sunt: reîntoarcerea în natură. cu care se completează şi se stimulează reciproc. pe lângă obţinerea unor venituri complementare pentru populaţia locală şi la 10 . odihna. serviciile de alimentaţie în turismul rural se bucură de condiţii speciale prin varietatea. Vizitatorii pot participa activ. proaspete. care împreună cu cele specifice din gospodăria ţărănească constituie componente ale ofertei turistice. tendinţe către folclor. În plus. consumul de alimente. turismul cultural şi de cunoaştere. tradiţie şi puritate a naturii şi a necesitat un comportament turistic special. cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă specifică zonelor rurale. cunoaşterea şi înţelegerea creativităţii populare. Prin conţinutul său. gusturi. în activitatea de agroturism. cadrul de compensare fizică şi spirituală. formele de agrement şi animaţie etc. contribuie. tradiţiile existente în spaţiul rural. pescuitul sportiv. ascensiunile şi drumeţiile. motivaţiile estetice. greu de atins în majoritatea pensiunilor agroturistice. prezentarea puternică a elementelor patriarhale. turismul rural. acceptarea alegerii ca destinaţii de vacanţă a ţărilor învecinate. limitată în cele mai fericite cazuri la circa 100 zile turistice anual. Sub acest aspect. se interferează în mare măsură cu agroturismul. sportul. (16) Agroturismul. ca formă complementară a turismului rural. la activităţile gospodăreşti. istoria. Astfel. criteriul de diferenţiere se bazează pe ponderea diferitelor elemente constitutive ale ofertei turistice.În cea de-a doua categorie. sporirea gradului de solicitare pentru spaţii de cazare cu un confort mai redus. În comparaţie cu agroturismul. turismul rural este acela care a scos la iveală mai ales în ultima perioadă un aspect deosebit de interesant şi anume cerinţe crescândă pentru turismul din regiunile rurale şi reorientarea unor aspiraţii. termenul de turism rural cuprinde şi cultura. vânătoarea. de transport trebuie să se situeze la nivelul calitativ întâlnit în orice formă de turism. dacă doresc. fragmentarea vacanţelor. calitatea şi mai ales prin prospeţimea produselor oferite chiar de către gazdă care are în gospodărie animale şi păsări. curiozitatea. principalele categorii de servicii. Agroturismul este şi va rămâne o activitate complementară sezonieră. cele de cazare. cura de aer sau de fructe. gustând din senzaţiile noi oferite de un mediu total diferit de cel în care trăieşte în mod curent. de alimentaţie.

Satul a ocupat încă de la începuturile activităţilor umane un loc dominant în ansamblul reţelei de aşezări care s-a organizat în cadrul unui anumit peisaj geografic.4. pe aceeaşi bază geografică. ridicarea nivelului general de civilizaţie a unei categorii de populaţie care trăieşte izolat. 1. Spaţiul rural s-a format prin juxtapunerea mai multor entităţi care au. sănătate. cultivarea relaţiilor umane şi chiar ameliorarea situaţiei igienico-sanitare din multe localităţi rurale. peisaje. locuri de mici dimensiuni. i-a determinat pe producătorii de voiaje turistice să găsească alternative pentru destinaţiile spre litoral şi munte. deoarece descriu realităţi foarte diferite. condiţiile economice variate. fiecare în parte. iar exploatarea lor în interes turistic nu se face pe un teren uniform. Deplasarea dinspre turismul de masă către turismul individual şi modificarea preferinţelor privind tipul de vacanţă. el a contribuit din plin la transformarea mediului geografic. mobilizarea unui număr însemnat de gospodării şi de persoane.realizarea unor obiective sociale cum ar fi: continuitatea activităţilor agricole întrun mediu slab-productiv. rezultând un ritm accentuat de schimbare în conţinutul produsului turistic rural. 11 . ameliorarea comportamentului social în relaţiile umane. oameni şi produse (61). Zonele geografice. continuitatea şi prezenţa sa permanentă în teritoriu. prezent şi viitor propriu. turismul ruralîn Europa a resimţit puternic impactul schimbărilor importante în atitudinile şi preferinţele consumatorilor. Aceste elemente ale activităţii de turism rural sunt variate în funcţie de regiune sau ţară. Turismul rural se bazează pe trei elemente principale: spaţiu. atracţiile turistice diverse. economică sau culturală. Interesul crescut pentru sport. Prin istoria. au stimulat dezvoltarea agroturismului . ceea ce este benefic sau tolerat într-un loc sau pentru un anumit grup uman poate deveni nociv sau intolerabil într-un alt loc sau pentru un alt grup uman. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM Începând cu anii 1970. socială. căutarea autenticului. resursele umane diferite din punct de vedere cantitativ şi calitativ fac ca ceea ce este de dorit sau posibil într-un anumit loc să nu fie la fel în alt loc.

Aşezările rurale prin principalele lor componente – vatră moşie. fiind influenţat şi de dotările de infrastructură pe care le deţine habitatul rural. fiind casa fermierului. ocupaţii. însoţită de serviciile corespunzătoare şi. Locuitorii din mediul rural trebuie să fie principalul element în activitatea de turism rural pentru a fi principalii beneficiari. multe la nivel de judeţ. Ospitalitatea tradiţională a ţăranului trebuie să fie însoţită de o pregătire specifică activităţii de cazare turistică. Turismul rural deşi are o istorie mai veche. rămâne un simbol foarte puternic pentru locuitorul din mediul urban. iar aportul fiecăruia trebuie să contribuie la montajul produselor turistice. este locul în care se cresc animale domestice cu care orăşeanul a pierdut contactul. care a păstrat în interiorul său. locuri care au marcat viaţa oamenilor secole de-a rândul. în acelaşi timp. spaţiul rural sunt imagini sau motive pentru care turiştii vin să-şi petreacă vacanţele la ţară. populaţie. este locul unde se pot mânca fructe proaspete. Ferma. locul unde se succed generaţii. obiceiuri prezintă importante valenţe turistice. Un element definitoriu care alcătuieşte structura turismului rural îl constituie dezvoltarea susţinută a serviciilor de divertisment şi agrement rural. practic a luat un mai mare avânt în ultimul deceniu. de cules ciuperci apreciate de consumatori. Satul ocupă un rol deosebit de important în imaginaţia orăşeanului. şcoala. este locul cu un mod natural de viaţă . semnificând dimensiunea umană. cu sprijinul a numeroase asociaţii de profil. evocă primăria. Ferma. În condiţiile în care se vor crea premisele de suport pentru agrementul rural şi numărul turiştilor care vor prefera asemenea vacanţe va creşte. biserica. a celui care cunoaşte secretele naturii. cafeneaua. satul.Toate schimbările apărute în structura social-economică în decursul timpului sunt reflectate în viaţa cotidiană a satului. locurile cele mai bune de pescuit. elemente valoroase ce marchează principalele trăsături istorice şi culturale. tradiţii. 12 . oferind vizitatorului – consumator satisfacţia unei cazări civilizate. a ţăranului. posibilitatea descoperirii unor locuri şi oameni noi. animaţia locală specifică. Pentru început. activi locali care fac viaţa mai uşoară la ţară. Satul grupează artizani comercianţi. mici întreprinzători. iniţiativa privată trebuie să se integreze într-un plan colectiv de dezvoltare globală. turismul rural se axează pe servicii turistice de bază.

pescuit. traversând dealurile. apei nepoluate. drumeţie. El poate îmbrăca diferite forme. filmat. recurge şi la serviciile de alimentaţie. fotografiere. a celor mai frumoase obiceiuri de nuntă.Satul reprezintă de asemenea. turismul rural se pretează atât turismului individual cât şi de grup (în special grupurilor mici. pe malul râurilor şi lacurilor. pe lângă serviciile de cazare solicitare. ciclism. articole cu specific local. coborâre cu pluta. achiziţionează amintiri. În plus. a celor mai frumoase sărbători. Turismul rural trebuie înţeles ca o formă de activitate care asigură populaţiei urbane cele mai adecvate condiţii de terapie împotriva stresului determinat de tumultul vieţii cotidiene. Spaţiul rural reprezintă întregirea activităţii de cazare la fermă sau gospodăria ţăranului şi a vieţii satului în slujba agroturismului . serviciile de alimentaţie în agroturismulse bucură de condiţii speciale prin varietatea. celor care ştiu să o folosească în avantajul sănătăţii şi reconfortării lor fără să o distrugă. Turiştii doresc să parcurgă acest spaţiu rural sau să acţioneze în slujba acestuia. datorită faptului că agroturismul. Agrementul reprezintă un element esenţial care contribuie la reuşita vacanţelor la ţară. participarea la festivaluri rurale. dar şi la activităţi fizice de-a lungul potecilor. Această formă de turism este puternic influenţată de factorii psihologici şi se adresează prin excelenţă iubitorilor de natură. prin funcţia lui de consumator. vânătoare. a locurilor pline de flori. care dispune şi de capacitatea de producţie respectivă. Se cunoaşte că turismul rural. plimbări. de alimentaţie trebuie să se situeze la un înalt nivel calitativ. calitatea. escaladări pe versanţi. Ferma. respiraţiei. Principalele categorii de servicii oferite: de cazare. la sporturi care cer mediu rural obligatoriu. aduce o creştere a veniturilor în locurile unde aceşti turişti se deplasează temporar. munţii etc. a parfumurilor şi cânturilor. Toate aceste activităţi în plină natură constituie un criteriu important în alegerea petrecerii vacanţelor la ţară. satul şi spaţiul rural. familiale) şi este practicat îndeosebi la sfârşit de săptămână sau în timpul vacanţelor. botez sau de iarnă. cunoaşterea zonelor etc. a vieţuitoarelor. echitaţie. studiul sau observarea naturii. locul de baştină. 13 . diferite bunuri etc. invitând la contemplaţia peisajelor. verdeţei. Ca formă a turismului de masă. împreună sau separat constituie farmecul turismului rural prin atractivitate. Spaţiul rural reprezintă simbolul libertăţii. dar mai ales prin prospeţimea produselor oferite de către gazdă.

fiind practicat atât de persoane de vârsta a treia cât şi de către generaţia tânără. turismul rural vine în întâmpinarea dorinţelor tuturor categoriilor de vârstă. sezonalitate. ca urmare a dezvoltării turismului în zonă. dar nu trebuie neglijate nici situaţiile în care efectele au fost negative. Relaţiile dintre oaspeţi şi localnici sunt privite ca o balanţă între costuri şi beneficii. fiind şi motivul pentru care vacanţele localnicilor sunt adesea stabilite ţinând cont de sezonalitate. Gradul de implicare a indivizilor şi industria turistică este importantă pentru echilibrul acestei balanţe. pentru liniştea şi bogăţia cadrului natural. Sezonalitatea îşi pune amprenta asupra reacţiilor comunităţii prin fluxurile accentuate de turişti în perioade de vârf. (77) care face referire la caracteristicile localităţii. natura activităţii turistice. apropiere de casă. În regiunile turistice. cum ar fi: rolul ei ca destinaţie turistică. o constituie dimensiunea social-culturală. Intensitatea de continuă creştere a activităţii turistice în diferite regiuni determină un impact puternic asupra comunităţilor locale ale acelor regiuni. Raportul turişti/rezidenţi oferă informaţii asupra intensităţii fluxului turistic. tipurile de turişti. schimbându-şi percepţiile pe măsura experienţei. Dimensiunea intrinsecă se referă la caracteristici ale membrilor comunităţii gazdă care afectează variaţiile impactului turismului asupra respectivei comunităţi: grad de implicare. De cele mai multe ori. pentru ambele părţi. comunităţile locale trec printr-o secvenţă de reacţie.În ceea ce priveşte limitele de vârstă. În cadrul acestui impact. caracteristici economico-sociale. ca şi pentru multiplele posibilităţi de practicare a sportului în aer liber. deoarece influenţează măsura în care beneficiile sunt percepute ca fiind mai mari decât costurile. impactul este unul pozitiv. o dimensiune importantă. în afara celei economice. pentru alimentaţia sănătoasă şi bogată în vitamine. Impactul turismului rural asupra comunităţilor locale se evidenţiază prin dimensiunea extensivă. 14 . perioadă de şedere etc. pentru confortul oferit de locuinţele săteşti modern amenajate. etc. raportul turişti / rezidenţi. În ultima vreme se cunoaşte o creştere a acestui raport pe măsură ce o anumită destinaţie turistică trece prin stagii succesive de dezvoltare.

vizitarea rudelor şi prietenilor. din acea ţară. Maximum de timp pe care o persoană îl poate petrece într-o ţară pentru a fi considerată vizitator este de 1 an. durata sejurului. pelerinaje religioase sau de alt ordin. Călătoria este o noţiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fără un vehicul. naţionalii rezidenţi în afară de membrii echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparaţii sau în escală şi care apelează la serviciile de cazare – masă. misiuni. 15 . studii. În acest context prin timp liber. excursie etc. călătorie.Persoanele care îşi bazează existenţa pe activităţile turistice sunt înclinate fie să supravegheze impactul pozitiv al turismului. reprezentanţii consulari. refugiaţii. Pot face parte din categoria turiştilor toate persoanele care călătoresc într-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber. efectuarea de afaceri sau alte motive profesionale. serveşte la identificarea altor două categorii de vizitatori: excursioniştii sau vizitatorii de o zi care nu îşi petrec noaptea în localitatea sau ţara respectivă şi turiştii care vor rămâne acolo cel puţin o noapte. Durata sejurului (criteriul cazării peste noapte). Potrivit celor enumărate mai sus nu pot face parte din categoria turiştilor următoarele tipuri de călători: lucrătorii veniţi din afară. acţiunile angajate în timpul liber trebuie să fie constructive şi plăcute. vizită. Activităţile de turism rural şi agroturism se bazează pe o mulţime de elemente specifice. utilizându-l aşa cum doreşte el. recreare – refacere sau reîmprospătare) se înţelege tot ceea ce un individ întreprinde în timpului liber pentru revitalizare. diplomaţii etc. sport. unele activităţi remunerate (86). larg utilizate în limbajul curent şi cel de specialitate cum ar fi: motivul sejurului. congrese. situate în locuri diferite cel care o efectuează purtând denumirea de călător.. pasagerii aflaţi în croazieră în care debarcă pentru a vizita ţinutul etc. între cel puţin două puncte. Motivul sejurului este un criteriu care conduce la structurarea călătoriilor dintr-o localitate sau ţară în două mari categorii şi anume: cei care intră şi cei care nu intră în categoria turiştilor. Pentru a fi vorba de recreere. fie să accepte mai uşor impactul negativ al acestuia asupra comunităţii în care trăiesc. realizarea de tratamente medicale. nomazii. pasagerii în tranzit. membrii forţelor armate. în rândul turiştilor: străinii nonrezidenţi. respectiv persoanele care urmează să exercite în spaţiul avut în vedere. imigranţii temporari sau permanenţi. recreere. desemnăm timpul asupra căruia omul dispune absolut liber. de plecare şi de destinaţie. de asemenea. Pot fi incluşi. Prin recreere (lat. recreere.

în timp ce turismul este o vizită în care persoana petrece cel puţin o noapte într-un loc special de găzduire (colectiv sau privat) situat în locul vizitat. unde se pot distinge elementele primii şi cazării turiştilor în cadrul rural. fie de la o activitate de petrecere a timpului liber. motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată de cadrul natural nealterat. Astfel. într-un camping rural sau într-un sat de vacanţă familial. procesul de amenajare turistică a spaţiilor rurale vizează crearea condiţiilor pentru prezenţa turiştilor şi pentru satisfacerea nevoilor lor. Satul sau zona agroturistică reprezintă spaţiul real de atracţie. Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariţia unui cadru constant de calitate. în care se întrepătrund toate elementele de dezvoltare locală. Astfel se consolidează gospodăria ţărănească. Apar. chiar pentru stimularea activităţilor economice. clientela potenţială. Între activitatea de agroturism şi dezvoltarea economico-socială a zonelor rurale există o relaţie de corespondenţă şi reciprocitate: astfel creşterea circulaţiei turistice se face prin dezvoltarea generală a zonelor rurale. care are ca efect îmbunătăţirea aspectului arhitectonic al satului. produsul turistic include întotdeauna cazarea la un locuitor.Vizita este noţiunea cu înţelesul cel mai apropiat de turism. se exprimă pornind fie de la un sejur. de asemenea şi schimbări în concepţia celor ce vor construi. Ca urmare a circulaţiei turistice se dezvoltă activităţi economice pe plan local (prelucrarea unor materii prime din producţia proprie de carne. care are ca proprietate principală îmbunătăţirea aspectului arhitectonic al satului. dezvoltare care la rândul ei se realizează prin intensificarea activităţii turistică. specifice pe de altă parte (103). Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariţia unui cadru construit de calitate. autorul ei fiind vizitatorul. În acelaşi timp. lapte) pentru a satisface o cerere sporită de produse agricole şi neagricole. în funcţie de sezonul ales. de tradiţii şi obiceiuri de activităţile practicate în aceste areale. într-un han sătesc. Oferta turistică ca element al agroturismului şi agroturismului. indicând orice călătorie care se face cu un motiv anume. pe de o parte. Ei vor 16 . de la un circuit pe o anumită temă sau într-o anumită regiune. şi pentru desfăşurarea nestigherită. Excursia este o vizită având durata de cel mult o zi. realizarea ofertei de cazare conduce la creşterea veniturilor întreprinzătorilor respectivi. Ca urmare. În cazul excursiilor de aproximativ o zi. reţelele folosite etc.

Ca urmare a dezvoltării activităţii agroturistice se înregistrează transformări fundamentale la nivelul satelor. etc. Acest segment organizaţional are menirea de a capta şi emite informaţii. Astfel dezvoltarea tuturor acestor activităţi duce la creşterea gradului de prosperitate a zonei precum şi al modernizarea infrastructurii locale. Particularităţile acestor activităţi determină un avantaj în cadrul pieţei suvenirurilor cu influenţe evidente asupra veniturilor meşteşugarilor. laboratoare de carmangerie. şi altele. agenţi. Ele au fost practicate şi s-au transmis din generaţie în generaţie suportând influenţele economico-sociale ale zonelor respective. tarafuri şi fanfare. Indirect se va realiza o creştere a numărului de locuri de muncă atât în activitatea turistică cât şi în activitatea de producţie şi în servicii. cu un grad de confort mai ridicat. organizarea de centre culturale împreună cu instituţiile deja existente în cadrul satelor: şcoala. 17 . biserica şi alte unităţi culturale. concretizate în unităţi cum ar fi: brutării şi ateliere de patiserie. ateliere foto (comercializare filme foto şi casete video. după cum urmează: apar centre de informare. de acest lucru beneficiind atât proprietarul cat şi turistul. ateliere de croitorie şi spălătorie. cât şi cu interiorul acestuia.Sectorul meşteşugurilor şi artizanatului ocupă un loc aparte deoarece aceste activităţi au o conotaţie de ordin artistic şi cultural fiind totodată diferite de la o localitate la alta. developare de filme etc). muzee locale. se dezvoltă şi sistematizează activităţile de prestare a activităţilor complementare agroturismului. atât în relaţiile cu exteriorul sistemului local. În aceste centre se organizează şi se constituie săli de spectacole. operatori. agenţii şi dispecerate turistice ca urmare a necesităţii reglementării şi organizării circulaţiei turistice la nivelul localităţii. Ca urmare a intensificării circulaţiei turistice se dezvoltă activităţi economice pe plan local menite să satisfacă cererea sporită de produse agricole şi neagricole. coruri. ansambluri folclorice. atât în ceea ce priveşte numărul activităţilor desfăşurate cât şi a calităţii lor.accepta existenţa unui arhitect în vederea realizării unor construcţii funcţionale. magazine de desfacere de produse de artizanat şi de suveniruri. Activităţile acestor unităţi este desfăşurată de persoane specializate în turism: manageri turistici. unităţi de prelucrare a laptelui.

Majoritatea specialiştilor definesc zonele rurale ca fiind cele care au 1020% din suprafaţa totală ocupată în construcţii. conservă în mare măsură mediul natural şi oferă turistului senzaţia existenţei unei economii naturale. cu excepţia zonelor din staţiunile de vacanţă.109) fac referire asupra aşezărilor rurale din câteva ţări şi anume: în Australia sunt aşezări cu mai puţin de 1000 de locuitori. Franţa are comune sub 2000 de locuitori.1 TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL PE PLAN MONDIAL Turismul rural poate fi delimitat din punct de vedere geografic numai după ce se defineşte ruralitatea şi se determină gradul de urbanizare şi ruralizare. chiar mai mult în cazul satelor foarte mari. Anumite surse bibliografice (63. tradiţionale. aşezările rurale de tipul satelor au un număr de locuitori care variază între 500 şi până la 5000 de locuitori. în Canada. având o densitate a populaţiei sub 400 loc/kmp Danemarca şi Norvegia cuprind aşezări sub 200 de locuitori .80. II EVOLUŢIA TURISMULUI RURAL ŞI AGROTURISMULUI 2. Complexitatea mediului rural a determinat o 18 . Pentru stabilirea gradului de ruralizare se folosesc trei criterii şi anume: densitatea populaţiei şi caracteristicele gospodăriilor. În România. neindustrializate. teritoriile cuprind mai puţin de 1000 de locuitori. Specificul rural tradiţional. în Austria comunele au sub 5000 de locuitori . gospodăriile fiind distanţate la cel puţin 200 m unele de altele . sunt principalele motivaţii care atrag turiştii în mediul rural. conjugat cu interesul pentru peisaj şi cu posibilităţile de recreere pe care le oferă mediul sătesc.CAP. Portugalia şi Elveţia au comune cu mai puţin de 10000 de locuitori . activitatea dominantă este în agricultură sau silvicultură. utilizarea solului şi raportul dintre agricultură şi silvicultură şi structurile sociale tradiţionale şi aspectele identităţii comunitare şi de patrimoniu.

deoarece marea majoritate a turiştilor provin din mediul urban. realizate fie prin intermediul unor organizaţii.” Potenţialul turistic este influenţat de o serie de factori: factori naturali (care rămân. formele de relief. de schi. moduri de viaţă. ruralul echivalează cu spaţiile care nu se includ în categoria celor urbane. fauna diferenţiaza turismul în: turism montan. În funcţie de provenienţa turiştilor. politici.89. Factorii naturali au rol hotărâtor în practicarea turismului.114. valabile pentru toate zonele rurale. precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turistice. specificitate demografică cât şi schimbările datorate mutaţiilor social economice şi politice. prin care se iau în considerare acele zone rurale care se detaşează de ruralul propriu zis. de vânătoare etc. turismul este prin excelenţă un concept urban. Aceşti factori sunt: creşterea populaţiei globului. întrucât criteriile folosite variază de la o ţară la alta. aşezările omeneşti se pot deplasa dea lungul acestei scări. tendinţa fiind orientată către polul urban. curentele turistice şi durata de sejur. culturale. flora. edilitare. Conceptul rural-urban se foloseşte pentru a desemna atît diverse peisaje. litorale sau uneori montane. creşterea veniturilor populaţiei. Din cele menţionate rezultă că stabilirea unei definiţii complexe. În evoluţia lor. reţeaua hidrografică.97. După provenienţa turiştilor. psihologici (ce sunt caracterizaţi printr-o dinamică accentuată dar şi cu posibilităţi de dirijare în sensul dorit). demografici. deosebim turism intern şi turism extern. etc. Prin istoric şi conţinut. turismul se poate clasifica: 19 . iar în funcţie de sensul circulaţiei turistice deosebim turism emitent sau receptor. turism de litoral. creşterea timpului liber.141) turismul reprezintă “ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri. fie pe cont propriu. ceea ce face ca turistul să influenţeze urbanizarea zonelor rurale. modernizarea mijloacelor de transport şi comunicaţii. Astfel. Unii factori influenţează turismul pe perioade lungi de timp. în cadrul ţărilor europene. societăţi sau agenţii specializate. În concepţia economiştilor francezi (13. în general. încurajând modificările economice.serie de autori să întoducă noţiunea de continuu rural şi urban. clima. indiferent de ţară este dificilă deoarece turismul urban sau de staţiune nu se limitează doar la zonele urbane ci se prelungeşte şi în zonele rurale.63. zone care sunt dificil de definit. pe o durată limitată de timp. neschimbaţi) şi factorii economici.

potenţialul natural nu este valorificat în întregime. Austria. de durată medie şi de scurtă durată). În funcţie de potenţialul turistic şi baza de servire sunt organizate diferite tipuri de turism: turism montan şi de schi (drumeţii. Potenţialul turistic al Europei şi Americii de Nord şi Centrale este intens valorificat. efectuează călătorii în scopuri turistice. băi de mare. aici înregistrându-se un număr mare de turişti şi încasări apreciabile din turism. nămol terapeutic). Austria. Japonia şi altele. reprezentând aproape o treime din populaţia globului.– turism naţional . Marea Britanie. Suedia. emitent: de sejur (de lungă durată. Franţa. turism maritim-balnear (cură climaterică. turism balnear (ape minerale. Canada. de circumstanţă. anual. În alte regiuni. Marea Britanie.25. Germania.(23. de durată medie şi de scurtă durată).55) Amploarea fenomenului turistic este ilustrat şi de faptul că. urmată de Spania. Elveţia si altele. Franţa. de tranzit. cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru călătorii turistice în străinătate). turism climateric. iar dintre ţările primitoare amintim: Spania. helioterapie. de durată medie (4-30 zile). peste 1. Germania. pentru sezonul de schi). În funcţie de importanţa ofertei turistice (stabilite în general după numărul de turişti primiţi în spaţiul turistic). distingem mai multe categorii de localizări concentrate ale ofertei turistice. – – turism internaţional: receptor: de sejur (de lungă durată. Germania. de circualţie. Elveţia şi altele. turism sportiv (legat de marile competiţii sportive). turism comercial (târguri. SUA. expoziţii). termale). Italia. turism festivalier. de circulaţie (itinerant). Franţa. Olanda. de tranzit şi vizite de o zi.(7. cum sunt cele din Africa. unele ţări europene. turism de vânătoare (safari) răspândit mai ales în Africa. Marea Britanie.24. dar şi în Canada. (57) Potenţialul turistic si fluxurile turiştilor înregistrează valori diferite de la o regiune la alta. Principalele ţări furnizoare de turişti sunt: SUA. 20 .Acest turism se subdivide în: de sejur (de lungă durată (peste 30 zile). turism cultural (monumente istorice. Arcul Alpin situat în centrul Europei concentrează cea mai mare parte a turismului montan (în special în timpul iernii. arhitectonice. muzee). de circulaţie. Australia sau America de Sud. Cele mai mari încasări din turism au fost înregistrate în 2004 în Italia.5 miliarde persoane. de scurtă durată (13 zile).126) Turismul internaţional reprezintă 25-30 % din comerţul mondial de servicii. sporturi de iarnă).

a U. Înainte de aceasta dată turismul internaţional în zonă se limita numai la anumite teritorii restrânse şi nu îndeajuns dezvoltate. Pe lângă resursele naturale. turişti. această zonă înregistrează 12-13 mil. inclusiv a agroturismului. Eforie Nord. practicanţi (în calitate de prestatori) ai activităţilor turistice. în proprietate privată a locuitorilor din spaţiul rural.). Reţeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Comunităţii Europene. Turismul rural se sprijină în majoritatea tipurilor de primire (recepţie) existente pe dotările ce se regăsesc. se realizează în mod diferenţiat de la o ţară la alta şi în interiorul fiecărei ţări. (Mamaia. Chamonix). Sprijinul primit din partea statelor (credite pe temen lung. prin 21 . (51) 2. Innsbruck. în mare parte. neuniform răspândiţi între zonele amenajate. Austria (Innsbruck) sau Italia (Cortina d'Ampezzo). formare de cadre şi îndrumare. Mangalia) cât şi de pe cel bulgăresc (Varna. amenajările de agrement deosebite care dau un plus de atractivitate zonei.Anual. Austria . Franţa (Chamonix. Burgas. De un interes deosebit sunt staţiunile de la Marea Neagră. Bad Gastein). Mittenwald) şi Austria (Kitzbuhal.E. a organismelor neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente. Megeve şi Axles Bains). (53) În această zonă staţiunile cu flux mare de turişti şi amenajări turistice importante se întâlnesc în: Franţa (Grenoble. Totodată. Germania (Garmisch Partenkirchen. ele fiind construite şi amenajate înaintea celui de-al II-lea război mondial în Elveţia (Cras Montana şi Davos). în funcţie de condiţiile specifice locale şi tradiţii. de interesul şi sprijinul pe care îl acordă statul.scutire de impozit pe activitatea turistică desfăşurată.s-a deschis cu adevărat pentru diferitele forme de turism abia în anii '90.Franţa.a. ş. Nisipurile de Aur) şi cele din Carpaţii Româneşti. de existenţa şi activitatea unor organizaţii specializate etc. Aceasta datorită condiţiilor de organizare create. staţiunile au si tradiţii vechi. cu dobânda de 3-4 %. Courmayeur).2 TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL ÎN ŢĂRILE EUROPENE Practicarea turismului în general. Berchtesgaden. Europa de Est . atât de pe litoralul românesc. staţiunile din aceasta zonă dispun de facilităţile deosebite cum ar fi: căi ferate şi şosele moderne. Italia (Cortina d'Ampezzo. Vale d'Aosta. de interesul manifestat de ofertanţi şi consumatori. sprijin logistic. Germania.

muntoasă sau deluroasă. este destul de substanţial. este faptul că tânăra generaţie a transformat activitatea turistică într-un mod de viaţă. ea ar putea fi chiar numai o porţiune izolată. în acelaşi timp este recomandabil ca noile construcţii să nu depăşească două nivele. în care turistul poate să-şi petreacă concediul în izolare şi linişte şi în acelaşi timp să cunoască obiceiurile şi bogăţia folclorică a zonei. În conceptul de „sat turistic de recreaţie“ este inclusă aşezarea turistică cu caracter predominant ţărănesc.1. ca de exemplu şosele principale. terase aeriene sau piste de aterizare. prin numărul şi structura populaţiei. 22 . arhitectura trebuie să se integreze în stilul ţinutului. căi ferate.intermediul programelor PHARE (primul instrument financiar nerambursabil. aşezarea să corespundă. Elaborarea acestor două concepte este strâns legată de necesitatea turiştilor de a petrece o vacanţă departe de vacarmul citadin. caracterului unui sat. Turismul a devenit astfel o profesie şi stopează în anumite regiuni exodul către oraş. alăturându-se eforturilor celor în vârstă. Practicarea acestui gen de activitate a fost determinată de necesitatea obţinerii unor venituri extraagricole. În cele ce urmează prezentăm succint unele aspecte recente care caracterizează agroturismuldin câteva ţări europene în care această activitate este mai extinsă. Pentru ca o localitate să fie recunoscută ca „sat turistic de recreaţie“ ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii: (59) izolarea aşezării. concepte care au amplificat mişcarea turistică din această ţară. conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către societatea democrată şi economia de piaţă. Turismul austriac este dominat de două modele (concepte): (8) „satul turistic de recreaţie“ şi „staţiunea de odihnă“. satul nu trebuie să fie o aglomerare de blocuri iar orice fel de întreprindere industrială va fi amplasată la periferia localităţii. circumscrisă dintr-o localitate. cum este cea a Tirolului. 2. în care s-a creat o tradiţie în care s-au conturat diferite tipuri sau modele ce pot servi ca exemplu pentru cei care doresc să iniţieze afaceri în acest domeniu. în regiune păduroasă. amplasând-o la o distanţă corespunzătoare de căi de comunicaţie mai puţin frecventate. Ceea ce este interesant mai ales în anumite regiuni. de exemplu în văi.2. Austria Turismul rural în Austria reprezintă o activitate care contribuie în bună măsură la dezvoltarea aşezărilor rurale.

acolo unde asemenea organizaţii nu există. instalarea de automate muzicale va fi interzisă. Ele reprezintă o treaptă superioară la categoria acestor tipuri noi de localităţi turistice. se va reduce zgomotul produs de circulaţie. dotarea acestor unităţi nu va depăşi preţurile medii. păstrarea datinilor. săli de dans etc. 23 . pentru a corespunde nevoii de odihnă a vizitatorilor în concediu. şi orice zgomot mecanic. mâncăruri cu specific local. prezentarea de obiecte de artă populară. totala lipsă de zgomot în satele turistice de recreaţie este una din condiţiile sine qua non ale acestui gen de localităţi. La cerere se anexează şi un formular foarte detaliat. de a deveni sat turistic de recreaţie. aprovizionarea localităţilor prin mijloace motorizate se va limita la anumite zile şi ore. Acordarea calităţii „de sat turistic de recreaţie“ sau „staţiune de odihnă“ se realizează de către Uniunea Comunală (GEMEINDE BUND). în amenajarea restaurantelor din zonă se va pune accentul pe caracterul ţărănesc în ceea ce priveşte aspectul exterior şi mobilarea încăperilor. iar la cele existente se vor reduce timpul şi intensitatea de folosire. Această cerere se va înainta numai în urma deciziei preşedintelui Sfatului comunal. a portului popular. de preferinţă. Examinarea şi aprobarea unei astfel de cereri se realizează pe baza unor criterii severe. în baza unei proceduri prevăzute de lege. la felurile de mâncare se vor servi fructe şi legume din regiune. pentru eliminarea cauzelor care provoacă zgomot sau emis anumite „Directive pentru combaterea zgomotului în satele de recreaţie şi staţiuni de odihnă“. localuri de noapte. ce se completează de autorităţile locale. „Staţiunile de odihnă“ se deosebesc de satele turistice de recreaţie doar prin numărul de vizitatori. de petreceri şi de orice fel de manifestări care ar putea tulbura liniştea oaspeţilor. ele se vor crea şi vor fi sprijinite în desfăşurarea activităţilor respective. Această decizie atrage obligaţia acestui for local administrativ de a asigura păstrarea caracterului acestui tip de localitate.pentru cazarea vizitatorilor sunt de preferat unităţi modeste. se vor exclude zgomotele şi agitaţia produse de localurile de petrecere. la cererea localităţii respective. manifestări sportive locale sunt responsabilităţile organizatorilor locali. instalaţii şi tarifele mai mari. vor fi servite. mâncărurile specifice vor avea denumirea locală iar personalul de serviciu va purta costum naţional tradiţional.

sugestiv intitulat „Planul Verde”. Vechimea acestor preocupări . Corelerea eforturilor şi necesitatea desfăşurării unei activităţi calitative .în condiţiile creşterii concurenţei . în care o familie din două primeşte turişti la fermă. desigur. (8) 24 . fie ca staţiune de odihnă) poate. şi a Centrelor de Administraţie a Organizaţiilor Turistice Săteşti (CAOST) la nivelul judeţelor.care au contribuit la evoluţia aşezărilor săteşti. Totul a pornit de la poziţia geografică a Tirolului.au condus la realizarea tradiţiei. Rezultatele obţinute în zona Tirolului sunt o urmare firească a programului iniţiat de Ministerul Agriculturii şi al Comerţului.Examinarea localităţilor respective se face. aflat la intersecţia rutelor nord-sud şi est-vest. să fie retrasă localităţilor care nu mai corespund cerinţelor cerute. Astăzi în întreg Tirolul o treime din gospodăriile aflate în mediul rural închiriază spaţii de cazare. a dezvoltat noi preocupări – devenite în timp profesii .la fiecare fermă-6 paturi. zona Tirolului s-a refăcut în viteză de fiecare dată. Deşi trecută prin încercarea celor două războaie mondiale. în medie existând . ci şi foarte puternică. Formele de manifestare ale agroturismului sunt: pensiunea ţărănească (case ţărăneşti cu camere de închiriat) şi turismul în hanuri. Începând cu secolul al XVIII-lea Tirolul iese din umbra Elveţiei şi devine zonă de interes turistic.în 1979 s-au împlinitt 100 de ani . a sporturilor de iarnă şi nu în ultimul rând a urbanizării. În întâmpinarea acestor iniţiative au venit „Sindicatele de iniţiativă sătească”. creşterea transportului şi infrastructurii necesare acestora. de regulă. prin vizitarea la faţa locului şi consultarea cu organele locale privind interesul turistic al localităţii. Cu începere din anii ‘50 au fost reatinse condiţiile de dinainte de război. iar dezvoltarea următoare nu a fost numai rapidă. creşterea bugetului de timp liber. creşterea populaţiei. „Oficiul de turism al landului” şi „Oficiul pentru promovarea turismului austriac”. dezvoltarea noilor sisteme de comunicaţie. prin care s-au acordat gospodăriilor tiroleze împrumuturi (credite) cu o durată de rambursare mare (15 ani) şi o dobândă scăzută (3-5%). (181) Creşterea realizată în domeniul turismului s-a bazat pe: creşterea economică a întregii regiuni. caracterizată printr-un trafic ridicat. Şi în această ţară turismul rural reprezintă o activitate care a confirmat. Analizând statistic realizările domeniului se remarcă poziţia de fanion a regiunii Tirolului.au contribuit la înfiinţarea Organizaţiilor Turistice Săteşti (OST). Toate acestea au condus la: omologarea şi funcţionarea a 25 de comune turistice. Aprobarea obţinută (fie ca sat turistic de recreaţie.

La nivel federal funcţionează „Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac“ care are ca scop intensificarea efortului publicitar pentru creşterea fluxurilor turistice internaţionale. firme. de bunăvoinţa lor. desemnarea priorităţilor. lecţii de ecologie pe un drum forestier. instituţiile culturale.). staţiunile din Tirol sunt în măsură să propună oaspeţilor lor distracţii gratuite sau foarte ieftine. Animaţia staţiunilor nu depinde numai de echipamentele create ci. organizarea exterioară cuprinde birouri oficiale în principalele ţări emitente de turişti. cum ar fi plimbările în jurul staţiunilor pe rute deszăpezite şi balizate. participarea la târguri internaţionale etc. Bugetul de care dispune este utilizat pentru realizarea studiilor de piaţă. Aceste organisme dispun de venituri considerabile provenind din taxele de sejur plătite de turişti şi din contribuţiile membrilor săi (personale care cotizează sunt membri ai comisiei care beneficiază direct sau indirect de practicarea turismului). 25 . promovarea turismului rural se realizează atât pe plan local cât şi la nivelul provincial şi federal. instituţii culturale. În Austria. birouri ale liniilor aeriene). prospectarea pieţei. prospecte.Promovarea activităţilor turistice rurale este realizată prin: camera de Comerţ Exterior. de valoarea oamenilor. ceea ce permite utilizarea unor mijloace multiple promoţionale. În aceste cataloage se utilizează însemne standardizate în vederea alegerii locului de vacanţă preferat. prin ziare. pliante. în egală măsură. participarea la târguri şi expoziţii. birourile oficiale din ţările emitente de fluxuri turistice. În afara colaborării cu reprezentanţii intereselor turistice din toată lumea (camere de comerţ exterior. Ca urmare a preocupărilor susţinute pentru promovarea turismului rural. conceperea unei politici publicitare. reviste. afişe în locurile publice. Graţie bogăţiei capitalului uman. cataloagele marilor firme de turism din lume oferă informaţii tot mai amănunţite şi mai atractive privind oferta turistică austriacă în mediul rural. capabile să intereseze un public larg în tot cursul anului. La nivel provincial acţionează „Oficiul de turism al Landului“ care încasează o taxă pentru dezvoltarea turismului din care finanţează propaganda turistică şi care interesează ansamblul zonei (pliante. birourile liniilor aeriene. emisiuni la radio şi televiziune. angajarea de multiple operaţiuni promoţionale. Pe plan local intervin „Sindicatele de Iniţiativă Săteşti“ care utilizează pentru promovarea produsului turistic o parte importantă a bugetului de care dispun.

(175) Echipamentele sunt omologate. 2.este locul unde produsul turistic rural poartă un nume atractiv: „vacanţe active”. Wallonia este o zonă a pădurilor. Statul încurajează şi sprijină această activitate în interesul său şi a celor care-l oferă şi care-l consumă.2. Ulterior a început stimularea creării unor „mici colonii de vacanţă“ în imediata apropiere a centrelor turistice (sate de vacanţă bine dotate). Flandra şi regiunea Bruxellesului) propune 260 de gituri rurale şi 245 camere „de oaspeţi” în regiuni bogate în patrimoniul artistic şi tradiţii populare. Tarifele practicate variază în funcţie de zonă. din 1973 .alături de fotografia fiecărei case care oferă spaţii de cazare pentru turişti şi numele proprietarului. Sunt acordate reduceri între 40-50% pentru copii sub 12 ani. 2. Prin intermediul organizaţiei „Landsforeningen for Landboturisme” din Skandenborg sunt puse la dispoziţia doritorilor 22 de aşezăminte cu circa 3 000 de paturi. a râurilor. iar în extrasezon se practică preţuri speciale. a berii. Aşa se explică tendinţa de a transforma unele sate obişnuite în sate turistice. cazarea este oferită în locuinţe la fermă.4 Elveţia. apartamente independente sau campinguri.3 DANEMARCA . eficienţi pentru a proba şi a demonstra buna lor reputaţie de gazde deosebit de ospitaliere.a construcţiilor vechi bine conservate şi a echipamentelor de vacanţă confortabile. rezervaţiilor naturale.ţara lui Tintin. Acest mic paradis veritabil este locuit de oameni veseli şi mereu gata să facă o serbare. Serviciile sunt oferite în demipensiune sau pensiune completă.când se constituie prima asociaţie devine renumită şi în agroturismul .în acelaşi timp al muzeelor . 2. inclusiv a turismului rural şi agroturismului . a lui „Mauneken Pris” şi a altor câteva bine cunoscute repere.2 BELGIA . „Casa de economii pentru călătorii“ apreciază că micile colonii pentru vacanţă par a fi o 26 .2.2.este una din ţările europene cu o bogată tradiţie în practicarea turismului. de gradul de confort şi de posibilităţile de hrană oferite turiştilor. controlate şi rezervate prin „Les Gîtes de Walonie” fiind situate mai ales în jumătatea de sud a Belgiei. Belgia federală (compusă din: Vallonia. de perioadă. dar . pragmatici.

Programarea vacanţelor se realizează în serii. spre exemplu.R. În acest scop.2. proprietarul certificatului are dreptul la două săptămâni de vacanţă. Pe baza aşa-numitelor „certificate de vacanţă“ eliberate în condiţii speciale de plată (cumpărarea de acţiuni) şi clasificate pe categorii. se poate deţine pe o perioadă de 10-20 de ani sau pe un timp nelimitat.5. în 4 perioade – în mod eşalonat – într-un sistem de evidenţă foarte uşor de urmărit. În cazul în care sejurul se amână pentru următorul an. Casele de vacanţă sunt mobilate corespunzător şi dotate cu lenjerie şi obiecte de uz casnic. (13) Una din formele sub care se manifestă turismul rural francez sunt aşa numitele „les gîtes rureaux“ (adăposturi rurale). fapt pentru care Touring Club Suisse promovează realizarea acestui gen de turism – mici colonii de vacanţă situate în imediata apropiere a centrelor turistice. (161) Spaţiile de cazare prezentau următoarea clasificare: 27 . 2. s-au constituit într-o asociaţie generală.E. omologate şi rezervate prin federaţia naţională „Gîtes Ruraux”. conducerea administrativă a cantonului Tessin. Certificatul este transmisibil.soluţie mai raţională decât construirea unor noi sate de vacanţă. lista a 50000 de adrese la ţară. denumită „Tourisme et Espace Rural“ (T. În această ţară funcţionează numeroase organizaţii turistice rurale nelucrative care. Posesorii certificatelor pot să-şi aleagă în fiecare an o altă localitate pentru a-şi petrece vacanţa. (8) În Franţa. amenajate şi mobilate corespunzător. această „cumulare“ a vacanţelor fiind posibilă în mod nelimitat. Concomitent cu studierea posibilităţilor de dezvoltare şi modernizarea satelor turistice se experimentează şi forme de exploatare raţională a acestora. pe care proprietarii le închiriază turiştilor. O astfel de asociaţie de turism rural denumită „Gîtes de France“ oferea clienţilor săi în anul 2004. agroturismulare vechi tradiţii şi este foarte diversificat în ceea ce priveşte organizarea şi promovarea. Aceste adăposturi rurale sunt de fapt case sau apartamente renovat. începând din anul 1970. Franţa În această ţară turismul în spaţiul rural are vechi tradiţii şi realizează cote maxime de diversificare. în Graubunden.). a elaborat un nou sistem de organizare a vacanţelor. organizare şi promovare. Mare parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice şi sunt controlate. munte şi mare. o vacanţă anuală de o săptămână într-una din casele de vacanţă dispersate pe teritoriul Elveţiei de sud. ce cuprinde circa 37 000 de aşezăminte.

este amenajat pentru a primi aproximativ 20 de persoane. sunt situate într-un spaţiu natural şi formate din 3-25 grupuri. este amplasat în imediata apropiere a traseelor de călătorie. în toate sezoanele. copii sunt primiţi de familii agreate de „Gîtes de France“ şi supravegheaţi de o persoană competentă. „Gîtes d’etape“ este destinat primirii de călători (pedeştri. prevăzute pentru a primi familii sau grupuri (în jur de 20 de persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end. 28 . se poate rămâne în week-end una sau mai multe săptămâni. Aceste spaţii de cazare sunt situate în comune cu mai puţin de 5000 de locuitori. Una din cauzele acestei situaţii ar putea fi rentabilitatea scăzută a capitalului investit faţă de cel din turism balnear şi montan. proprietarii rezervă o primire personalizată. situată la ţară. turiştii petrec aici un sejur profitând de linişte şi de natură. la sosire. Ei împart împreună cu alţi copii viaţa la ţară şi profită de odihnă în aer curat. în general. „Chalets-loisirs“ – reprezintă popasuri de recreere – odihnă.„Gîtes rurales“ reprezintă amenajări respectând stilul local. ciclişti etc. ciclism. „Champing a la ferme“ (camping la fermă) reprezintă terenuri situate. fiind o casă sau o locuinţă independentă. traiul bun şi bucătăriile regionale. „Chambre d’hotel“ (camere de hotel sau bed & breakfast . În ciuda vechimii sale. călare. Turiştii sunt primiţi „ca prieteni“ la particulari care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopţi. pe care poate fi instalat cortul sau rulota. mare sau munte. ele beneficiind de un standard de 1 sau 2 stele. Reprezintă modalitatea de a redescoperi supravieţuirea în spaţiul rural.) care doresc să facă o mică oprire înainte de a continua drumul pe care şi l-au propus să-l parcurgă. „Gîtes d’enfant“ (cuiburi/culcuşuri pentru copii) este forma în care în timpul vacanelor şcolare. în apropierea unei ferme. „Gîtes de group“ sunt adăposturi rurale de mare capacitate. tir cu arcul etc. turismul rural francez s-a afirmat mult mai greu decât celelalte forme de turism existente cum ar fi turismul balnear şi montan. fiecare având amenajări pentru circa 6 persoane. iar ca activităţi se practică: pescuit.BB) este o altă modalitte de a descoperi miile de feţe ale Franţei. cu ocazia unei deplasări sau a unui sejur.

În turismul rural francez toate acţiunile sunt precedate de studii amănunţite asupra situaţiei actuale a pieţei şi. cum ar fi: atracţiile naturale. umane. în principal. Aceste ajutoare pot proveni de la Consiliul Regional. tipul de agricultură practicat. poziţia geografică faţă de centrele emitente. dezvoltarea şi promovarea produsului turistic se face în general apelându-se şi la ajutoare din partea statului (subvenţii. culturale. care au fost integrate în circuitul turismului rural. hoteliere. La cele de până acum este necesar a adăuga “un puternic ataşament pentru regiunea natală şi o oarecare aversiune de a schimba o regiune cu alta”. culturală. mentalitatea locuitorilor faţă de fenomenul turistic. Spaţiile rurale franceze. În cadrul turismului rural francez trebuie să observăm faptul că s-au dezvoltat două mişcări pline de originalitate: agroturismulpedestru şi ecvestru. infrastructura de primire a turiştilor etc. a turismului rural francez a avut ca principal motor iniţiativa privată încurajată şi susţinută de autorităţile publice. Finanţarea studiilor pentru crearea. împrumuturi cu dobânzi avantajoase).5%). capital şi timp liber. Evoluţia turismului rural francez a fost determinată de ideea de a surprinde plăcut pe turişti şi de a veni în întâmpinarea dorinţelor acestora. datorită diferenţelor de atracţie climatică istorică. În plus nu trebuie neglijat raportul preţ-calitate care constituie o preocupare majoră pentru fiecare prestator. au fost selecţionate în funcţie de anumite criterii. deşi târzie. Cei care au elaborat proiectul de implementare a turismului în spaţiul rural au urmărit organizarea acestuia într-un tot unitar organizat şi structurat pe două concepte: „staţiune verde“ şi „sat de vacanţă“. 29 . a segmentului de piaţă asupra căruia se exercită acţiunea de promovare ca şi a normelor de promovare a concurenţei.Reuşita. turismul rural pedestru oferă turiştilor o imagine personală asupra spaţiului unde îşi petrec vacanţa în timp ce turismul ecvestru implică practicarea unor activităţi diverse şi antrenante (de exemplu: călăritul). Astfel. speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung (până la 15 ani) şi cu dobândă mică (3. Ajutoarele oferite variază în fiecare an şi conţin precizări riguroase cu privire la modul lor de utilizare. În acest proiect de creare a infrastructurii turismului rural au fost implicate categoriile de agricultori cu venituri medii şi mari care posedau spaţii corespunzătoare. Implementarea turismului în spaţiul francez rural reprezintă o serie de inegalităţi de la o regiune la alta. de la Consiliul General sau direct de la alt stat. precum şi grija autorităţilor de a sprijini toate aceste intreprinderi prin credite (agricole.

ce-şi propune realizarea a 2000 de locuinţe de vacanţă cu circa 10 000 de camere (cu unul şi două paturi). dar din anul 1965. proprietarii acestor ferme oferă camere şi mic dejun. sauna. în vacanţele lor pot participa la viaţa aşezărilor ruruale. Organele competente din Germania au acordat o atenţie deosebită valorificării – din punct de vedere turistic – a unor zone rurale unde există sate şi ferme ţărăneşti bine întreţinute.a gazdelor (receptorilor-prestatorilor de servicii turistice): ”un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decât orice altă activitate în cursul unui an întreg”. Finlanda posedă un popor calm.ţara „făcută” parcă în întregime din ape. pot munci în cadrul gospodăriilor sau pot practica sportul .“ a editat o broşură cuprinzând peste 900 de adrese. la o concluzie apreciată şi bine cunoscută . printre altele. (29) 30 . (176) Turiştii pot locui singuri în ferme sau gospodării ţărăneşti. De regulă.) – au început să colecteze adresele acelor ferme care s-au declarat dispuse să primească turişti şi să le facă cunoscute publicului sub diferite forme. Germania.) şi „Organizaţia pentru stimularea opiniei publice“ (I. spre exemplu „D.L.A.D.cel cel mai adesea echitaţia sau schiul. două mari organizaţii care reprezintă interesele agricultorilor . 2.2. „Vacanţele la fermele ţărăneşti” au condus.L. Sunt acordate reduceri de 50% copiilor între 2 şi 11 ani. Organizatorii acestui proiect de turism apreciau că pentru asigurarea succesului se cere o strânsă legătură între gazde şi administraţia comunală.„Societatea germană pentru agricultură“ (D. La toate cele prezentate până acum trebuie să mai adăugăm lungile nopţi albe din perioada verilor arctice. a fiordurilor şi în jumătatea sudică a Finlandei. aer şi arbori.2. Drept urmare. (8) În martie 1967. Cele mai bine de 188 000 de lacuri şi peste 65% suprafeţe acoperite cu păduri realizează aici paradisul amatorilor de natură şi aer pur.7. proaspăt dar mai răcoros.M. Echipamentele turistice par a veni din lumea poveştilor.D. Ţară în acelaşi timp al fiordurilor şi al lui Moş Crăciun. De asemenea.6 FINLANDA . modest. barca pentru peşte şi echipamentul din lemn. pacifist şi foarte disciplinat. Prânzul şi cina se puteau servi la restaurantul unui han.2. aceste mici cabane sau „castele” din lemn se găsesc mai ales în zona lacurilor. Sunt omologate peste 50 000 de aşezăminte cu un număr de peste 10 000 de paturi. Agroturismul în Germania este o îndeletnicire cu tradiţie. în 1980 a fost inaugurat un proiect de amenajare „De la Marea Nordului până la Alpi”. ca şi pentru sejururile lungi.

Potrivit statisticilor. bucătărie şi biserică”) . în Germania au fost organizate de la începutul anului 1980.M. nu mai este eficienţă datorită concurenţei sporite.. Ambianţa rurală este angrenată cu multe iniţiative de petrecere a clipelor de vacanţă şi situează la loc de frunte animaţia turistică. Pentru promovarea ofertelor.). În aceste spaţii se permite cazarea familiilor cu copii mici şi cu câini. În momentul de faţă turismul rural este practicat în mai bine de 2/3 din spaţiul rural german. în 1990 a luat fiinţă „Grupul de lucru pentru vacanţă în gospodărie ţărănească şi agroturismul “ din Germania (A. Cele mai de sus pot fi conjugate cu legislaţia anti-trust. În acest scop au fost amenajate peste 2000 de locuinţe de vacanţă de diferite mărimi şi aproximativ 10000 de camere cu unul. (182) În cadrul acestei acţiuni. Odată cu conturarea Europei Unite. Bavaria sau Baden Wurtemberg. mai ales atunci când le veţi aduce la cunoştiinţă că nu îndrăgiţi lichiorul de ou crud. Pe plan naţional. continuând apoi cu: Hessen. cu două sau mai multe paturi. vom întâni dotări începând din Rhemania de Nord. posibilităţile convenabile de cazare şi masă de la Marea Nordului până în Munţii Alpi. numai în regiunea Schwarzwald şi partea de nord a landului Messen. s-a lansat acţiunea „Vacanţa în gospodăriile ţărăneşti“. Sejururile oferite în turismul rural german poartă parfumul serbărilor berii. copii beneficiind de reduceri importante de preţuri. din Germania. kuche und kirche”= „copil. cu încurajarea permanentă a afacerilor „mici şi mijlocii” cu capital familial şi nu în ultimul rând cu un foarte vechi concept german (81)asupra vieţii de familie şi în special legat de poziţia femeii în societate („kinder. Statul a acordat împrumuturi speciale acelor gospodării care ofereau turiştilor locuinţe corespunzătoare. Şi chiar dacă aparent precizia.care au condus la obţinerea unor rezultate deosebite şi o promovare ascendentă a agroturismului . peste 7500 de paturi iar numărul acestora a crescut an de an. Acest grup vizează promovarea turismului 31 . promptitudinea şi stilul german vă fac să credeţi că atmosfera este mai sobră.Regiunile cele mai dezvoltate în activitate a de turism rural sunt: Schwarzwald şi Messen. în urma acţiunii „vacanţa în gospodării ţărăneşti“ au fost puse la dispoziţia turiştilor.G. culoarea Dunării şi căldura copilăriei din poveştile fraţiilor Grimm. promovarea „Agroturismului “ şi a „Vacanţei în gospodării ţărăneşti“ la nivel regional şi de land. veţi afla căldura şi înţelegerea gazdelor germane. Poziţionând geografic. Wastfalia.

De 22 de ani. dar la cerere şi demipensiune sau chiar pensiune completă. încearcă prin măsurile adoptate în funcţie de condiţiile de piaţă. Această marcă s-a impus dea lungul timpului. A. televiziunea.M. Astfel.8 IRLANDA . Comisia de calitate elaborează criterii de calitate şi un model de categorisire a ofertelor de „Agroturismul “ şi „Turism în gospodăria ţărănească“.D.G.M. Numărul oaspeţilor într-un astfel de aşezământ variază între 6 şi 10 persoane. În zonele montane există posibilităţi pentru drumeţii sau escaladă. iar în zona litorală sunt numeroase plaje cu nisip şi se poate înota.A. În general copiilor li se acordă 25% reducere.G. iar calitatea se adaptează mereu la cerinţele actuale. A. Noile programe de dezvoltare a turismului rural în Germania urmăresc promovarea ofertelor rurale.162) Echipamentele posedă în mod frecvent cai (pentru echitaţie). Regiunile care se constituie în zonele tradiţionale sunt: Ballyhourra Country (în apropiere de Shannon). în cadrul „Societăţii Germane pentru Agricultură“ (S.E.) există marca de calitate „Turism în gospodăria ţărănească“. împreună cu Ministerul Agriculturii al Germaniei efectuează cursuri de perfecţionare pentru consiliile de administraţie ale Uniunilor. angajând în acest scop presa. să sporească avantajele în rândul tuturor celor interesaţi pe plan naţional şi în cadrul U. diverse societăţi etc. radioul. Unabhan şi Carlow Country. sprijină măsurile de promovare a „Vacanţei în gospodăria ţărănească“ şi a „Agroturismului “ şi prin mijloace financiare. instrumentar pentru practicarea pescuitului sau terenuri de golf. A. (87) 2. colaborează cu „Societatea de marketing în Agricultură“ din Germania pentru prezentarea ofertelor turistice prin organizarea în magazinele din marile oraşe a unor acţiuni de prezentare a prospectelor şi cataloagelor de reclamă pentru „Turismul în gospodării ţărăneşti“ şi „Agroturismul“. Multe din ferme au amenajate locuri de joacă pentru copii şi se pot asigura la cerere servicii de „baby sitter”.G. cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei economice a unităţilor de primire. Irishawen. De asemenea. În numeroase rânduri cazarea este oferită în apartamente independente sau rezidenţe rurale rezervate în edificii antice.are incluse în circuitul turistic circa 500 de ferme ce oferă în mod tradiţional formula „bed & breakfast” (cazare şi mic dejun).2. (67. Zonele renumite în turismul rural rlandez sunt litoralul vestic şi partea centrală între Galway şi Dublin.în gospodăria ţărănească şi a agroturismului .M. 32 . Joyce Coountry.

Veneto. produse tipice etc. (154. spre exemplu. turismul italian atrage prin: tradiţiile culinare ale bucătăriei italiene.167) în Italia turismul şi agroturismul reprezintă activităţi care angajează un număr tot mai mare de persoane. iar în 7% din cazuri au fost oferite servicii de masă cu produse autohtone. Calabria. 33 . se extimează că în vara anului 1999 au existat peste 9000 de amenajări agroturistice având. Interesant de remarcat este faptul că italienii sunt receptori de fluxuri turistice.9.2. pensiuni. Toscana. astfel că adevărata „vacanţă la ţară“ devine replica cea mai potrivită dată depersonalizării mediului urban. echipamente. case de odihnă. adrese pentru vacanţe la fermă. Italia.2. dar şi unii dintre cei mai mari emiţători în cadrul mişcării turistice rurale. locuinţe antice renovate. Puglia. poezia şi legenda fiecărei aşezări în parte. mari investiţii şi beneficii. Campania. Turismul rural cunoaşte ca formă de manifestare „vacanţele verzi” şi are ca principală componentă agroturismul. arhitectura diverselor monumente istorice.conţine informaţii. Un alt criteriu de apreciere a nivelului de dezvoltare a turismului rural în Italia îl constituie numărul de paturi turistice (oferta) raportată la populaţia rurală. Emilia Romagna. vile moderne. Trentino. Creşterea an de an a numărului de turişti beneficiari ai agroturismului este considerată ca o consecinţă a îngustării spaţiului rural. Aşa. (154) În cele peste 500 de pagini ale ghidului editat în 1995 de AGRITURIST se regăsesc informaţiii diverse despre aproxomativ 15 000 de echipamente (ferme. ea reprezintă o parte sănătoasă şi tot mai mare a turismului. case traditionale. 13-14 paturi fiecare. mai ales de când durata medie şi frecvenţa fiecărei „vacanţe“ sunt invers proporţionale (unei mai mari frecvenţe îi corespunde o durată mai mică a vacanţei). largi spaţii de cazare. Sicilia şi nu în ultimul rând Alto Adige. în medie. Ambruzzo. renumitele vinuri. descrieri ale echipamentelor. Lazio. Specialiştii în domeniu afirmă că deşi încercarea de a cuantifica aşa-numitul turism rural (RT) este complicată şi poate şi riscantă.. Renumite sunt regiunile: Piemonte. Lombardia. Ghidul ospitalităţii rurale – editat periodic . Pe lângă descoperirea diversităţii tradiţionale culturale şi a peisajelor. Liguria. Umbria. dansurile şi cântecele folclorului sau muzicii culte. castele şi fortificaţii). despre dotările din 20 de regiuni ale Italiei. Potrivit celor mai recente publicaţii. ofertanţi şi consumatori. L’Asociazione Nazionale per l’Ambiente e il Territorio s-a construit la Roma în 1965. cu o cifră de afaceri de 80 milioane euro (176). activităţi anexe.

Toate eforturile de investiţii în domeniul rural. la nivel naţional oferta era de 5. spre exemplu. înnoirea bogăţiei culturale şi ambientale etc.4 paturi la 100 locuitori din rural. spaţii deschise în contact cu natura şi tradiţiile locului. servicii de „confort“ de înaltă calitate şi pe care el le consideră indispensabile. pentru vacanţele ideale. Acestea au fost asigurate cu infrastructură şi cu servicii minime de ospitalitate. mediu înconjurător natural. relaţiile cu clienţii sunt directe şi „personale“. cum ar fi pensiunile. Urmează apoi alte forme ca preferinţă. În Italia se consideră ca turism rural cel făcut în zone cu următoarele caracteristici: mai puţin de 10. apoi stabilimentele hoteliere cu 13. cabanele alpine etc. în cadrul căreia turistul nu apelează sau apelează sporadic la serviciile turistice organizate.0%). afaceri mici de turism. Făcând corelaţia între diferitele aspecte privind turismul în general şi agroturismul în special. activităţi de timp liber personalizate. afaceri de artizanat. În ordine descrescândă se situează casele de vacanţă (circa 16. având ca prioritate aceleaşi tipuri de zone rurale. pregătire profesională pentru resurse umane. constatăm că majoritatea (peste un sfert) preferă forma de drumeţie. probabil datorită amplasării lor în locuri atractive din punct de vedere al peisajului natural. suportate şi de fondurile Uniunii Europene. Acest model de consum include dorinţa turistului de a găsi. (167) Există multe alte criterii de apreciere a dezvoltării şi calităţii agroturismului în Italia. A doua mare preferinţă (aproape un sfert) o reprezintă căsuţele (aproape un sfert) o reprezintă căsuţele (bungalourile). au drept scop reechilibrarea economică a zonelor dezavantajate. grijii proprietarilor de a oferi condiţii cât mai bune şi nu în ultimul rând preţurilor care corespund marelui consumator. legate de diverse activităţi pentru timpul liber (de la gătit până la ciclism montan). temeritate. sănătate perfectă.În anul 1998. având în vedere aceleaşi criterii. antrenament.000 locuitori şi 150 de locuitori pe km pătrat. un studiu de caz ne conduce la concluzia că activitatea de turism se corelează direct cu preţurile pentru serviciile turistice şi cu solvabilitatea financiară a turiştilor.5% care au în vedere solvabilitatea financiară a turiştilor şi rafinamentul mai accelerat. de punere în valoare a tradiţiilor gastronomice şi de valorificare a resurselor locale. Este desigur forma cea mai economică pentru turist dar presupune tinereţe. fermele de vacanţă. Referitor la preferinţele turiştilor. administrarea 34 .

empirică a afacerilor este foarte răspândită. odată ce se ocupă cu furnizarea produselor personalizate de calitate. De aceea. 12 insule. ele reinterpretează contextele culturale tradiţionale în lumina celui de-al treilea mileniu şi complexe la nivelul administrării afacerilor. (153) Produsele clasice. Produse de consum curent: acestea ţintesc clientela individuală. o celebritate a zonei şi de aceea sunt necesare investiţii masive în comunicaţii (clientul alege mai degrabă o destinaţie decât o activitate). Acesta este un produs relativ simplu. Ideea are la bază faptul că deşi consumul de turism rural este în creştere. avem totuşi de-a face cu consumatori „ maturi“ în sensul că ei sunt consumatori vechi. sunt la fel de potrivite pentru excursii sau pentru turism ecvestru). necesită o imagine puternică. dacă vrem să discutăm despre optimizarea activităţilor de turism pe plan local. o pasiune ancestrală pentru ocean . a dat naştere şi la ideea de a optimiza această activitate. Un studiu efectuat de UE a indicat trei tipuri de produse de turism rural. prin vânzări directe. Produsele specializate: necesită un real potenţial local (nu toate zonele. nevoia omului de a consuma imagine. acolo unde schimbările interne le susţin pe cele externe. Evoluţia turismului rural. acest tip de produs cere atingerea unui anumit tip de clientelă şi necesită o strategie de piaţă sofisticată.800 km de coastă (ţărm-tărâm de vis). se comercializează pe pieţele conexe.10 PORTUGALIA . filosofia aplicată este aceea a dezvoltării sustenabile. trebuie să avem în vedere noile deprinderi antreprenoriale necesare progresului: acelea ale administrării afacerilor mici prin participarea la o reţea.căci aici Atlanticul întâlneşte Europa . este urgentă şi necesară o dezvoltare profesională a resurselor umane implicate în procesele de producţie şi de antrepriză. de exemplu. poate fi valorificat şi interesează mai ales organizatorii de circuite turistice. Toate acestea implică abilităţi specifice din partea producătorilor pentru a crea calitate în acest sens. iar sistemul trebuie să le înţeleagă preferinţele pentru a le putea „interpreta“ cererea în mod original. de exemplu.2. deoarece acestea sunt complicate. Este de asemenea necesar celor care intenţionează să se dedice activităţilor de turism rural. 2. care să faciliteze comercializarea directă sau prin agenţi specializaţi. generale.patrie a unui popor de cuceritori şi descoperitori (Vasco da Gama şi Magellan au fost 35 . a turismului în general.

Costa de Prata. engleză. iar oraşul Madrid cu împrejurimile sale este probabil singura zonă europeană care dispune de peisaje de o mare frumuseţe. vânătoare. Sectorul turismului este cordonat de Ministerul Comerţului şi Turismului. Planicies. Se acordă credite pe perioade lungi şi nerambursabile în procent variabil. la: ferme (quinta). Costa Verde. Gazdele vorbesc în marea majoritate a cazurilor 1-2 limbi de circulaţie internaţională (franceză. golf) sau a participării la viaţa fermei -vacanţe active. mori (moinh). inclusiv agroturismul. sărbători populare străvechi şi 36 . arhitectonic sau istoric. şi nu în ultimul rând locul de unde se „fabrică” vinul de Porto şi se cântă fadoul. ci ca pe teritoriul unde se află mai mult de jumătate din spaţiile protejate ale vechiului continent. Azorele şi Madeira. Pentru economia spaniolă. Spania are o varietate unică de peisaje şi vegetaţie. Zâmbeşte!” 2. 40-60%. cu o uimitoare capacitate de a dinamiza piaţa turistică. o activitate economică care se impune ca un model de petrecere a timpului liber. echitaţie. care acordă şi autorizaţiile pentru exercitarea acestei activităţi. centrală mai ales pe coastele sale şi bunele condiţii climatice. turismul. turismul nu priveşte Spania numai ca destinaţie turistică tradiţională. (8) Tturismu rural uneşte peste 100 de echipamente cu peste 1 500 de paturi. Portugalia se împarte în opt zone promoţionale: Costa de Lisboa. Astăzi. cu condiţia de a desfăşura această activitate în timp de minim 10 ani. importante monumente artistice. posibilitatea practicării sportului (înot. Turismul rural este reglementat prin lege din anul 1986. vile (vila). Există de asemenea numeroase campinguri în toată ţara. În acelaşi timp se acordă un ajutor material deosebit celor care doresc să practice agroturismul. „Vacanţele la ţară” în Portugalia oferă un mod deosebit de animaţie. Deviza lor: „Un turist=un prieten. „Turismo no Escapo Rural” (TER) propune case particulare.portughezi). El poate fi practicat de familii de agricultori sau de rezidenţi din mediul rural posesori a unor rezidenţe de interes particular. Montanhas. este un segment de vârf. Din punct de vedere turistic. germană. Pentru tineri se înşiră în lungul ţării un lanţ de 18 hanuri. conace (casa). care oferă posibilitatea petrecerii unei vacanţe economice şi în plin contact cu natura. tenis. Algarve. italiană).2. castele (castelo).11 Spania. case rustice sau ferme în plină activitate. care pot fi frumoase ferme sau conace sau chiar castele din secolul XVII.

implementarea şi consolidarea agroturismului în teritoriu este instituţionalizată la nivel guvernamental. artizanat etc. training etc. proiecte. întreprinderile hoteliere rurale existente nu sunt încă grupate în lanţuri voluntare regionale. ce revin pe un muncitor pe an au fost de 56. nici naţionale.) comunităţile rurale mai puţin dezvoltate şi le încurajează să se ajute singure prin finanţarea în totalitate sau în parte a proiectelor iniţiate pe plan local. Spania este ţara în care marii întreprinzători. câteva mici grupuri locale de hoteluri sunt astfel constituite (de exemplu. studiu şi cercetări. informaţiile din ultimii ani (1994-1998) ca investiţiile medii în agroturism. totuşi. Au fost.000 Euro. realizate contracte între grupuri profesionale hoteliere spaniole şi cele apraţinând de „Logis de France“ în perspectiva realizării unui lanţ de hoteluri rurale spaniole. a persoanelor ocupate în agroturism este de 12%. În acest context. ne conduce la unele concluzii deosebit de interesante şi valoroase. de asemenea.o inegalabilă ofertă gastronomică. ce presupun un parteneriat lărgit. aşa cum rezultă din organizarea prezentată în figura 2. menţinerea şi creşterea valorii proprietăţii. între care următoarele se impun după părerea noastră: politica economică generală sprijină prin măsuri specifice (finanţări. În prezent. ajutoarele regionale. factorii care influenţează întreprinzătorii spanioli să investească în agroturism. din care ajutoarele guvernamentale au fost de peste 40%. care vizează consolidarea agroturismului. construcţii. literatură de specialitate. Se are în vedere ameliorarea condiţiilor de viaţă ale agricultorilor prin combinarea activităţilor de bază cu altele complementare – turism. în aceeaşi perioadă. inclusiv statul s-au convins de efectul benefic al agroturismului şi de aceea s-au implicat în dezvoltarea acestuia contribuind pe multiple planuri la: elaborarea de proiecte. toate constituind mari privilegii pentru practicarea turismului. rata anuală de creştere. 37 . financiar etc. Catalonia) în scopul desfăşurării unor acţiuni de promovare colective. ar fi următorii: motivele personale. o sinteză a activităţii de agroturism din Spania şi impactul acestuia cu dezvoltarea economică din rural. în ordinea priorităţilor.23.

se impune implicarea statului în activitatea de agroturism pentru a acorda ajutor micilor întreprinzători pentru elaborarea de proiecte strategice pentru tentativa de a optimiza această activitate etc. similar. în operele plastice din perioadele de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secollului XX satul fiind cadrul. sustenabilitatea canalelor agroturistice etc.la început a fost o ţară de sate. În ceea ce priveşte manifestările ce pot fi catalogate drept începuturi ale circulaţiei turistice rurale din ţara noastră amintim: obiceiurile de Sânzâiene când. Concluzia generală care se poate formula în legătură cu agroturismul din Europa cuprinde.3 TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL ÎN ROMÂNIA În România. obiectul. dar mai ales obiceiul retragerii către sat în timpul verilor călduroase. Mai mult.: recuperarea investiţiilor într-un timp scurt – 2-3 ani. culminând cu manifestarea unui puternic curent literar. contribuie la dezvoltarea economică a zonelor rurale. spaţiul rural s-a aflat la el acasă întotdeauna. este o activitate care deţine încă mari rezerve de dezvoltare.noile oportunităţi create de piaţa agroturismului.). după părerea noastră. asigură un însemnat număr de locuri de muncă şi prin aceasta contribuie la diminuarea sau chiar stoparea fenomenului de depopulare în spaţiul rural. Concomitent cu creşterea frecvenţei circulaţiei turistice au evoluat şi echipamentele turistice: de la cele privind transportul (poştalioanele şi locurile de schimb ale cailor . locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere. „viaţa la ţară” a fost un subiect frecvent al literaturii noastre. concluziile rezultate din planurile de afaceri (ex. care-aşa cum afirmă Geo Bogza în reportajul „Sate şi oraşe”. conform tradiţiei maramureşenii porneau spre mănăstirile din Moldova. ca 38 . 2.„poştele” care încă mai revin şi astăzi în poveştile sătenilor. rata de creştere cantitativă şi calitativă a turiştilor cazaţi. prin excelenţă agricolă. în condiţiile când este bine organizat asigură rezultate economice care rivalizează cu activităţi economice tradiţionale. subiectul şi inspiratorul unui număr însemnat de pictori români. constituind o invitaţie tentantă pentru marii investitori. următoarele aspecte principale: este benefic pentru viaţă întrucât oferă un mediu mai puţin poluat sau nepoluat. pelerinajele către locaşurile de cult. vacanţele de sărbători în lumea satului sau la mănăstire.

Octavian Goga. După anii ‘60. Cercetările înteprinse la începutul deceniului opt al secolului trecut (5) au scos în evidenţă că cererea turistică şi alegerea destinaţiilor turistice au fost puternic influenţate de formele de agrement şi animaţie oferite de fiecare zonă în parte. cadrul natural precum şi cel socio-economic. dorinţa de perpetuare a unor meşteşuguri tradiţionale. economisirea de investiţii pentru crearea de capacităţi de cazare. Calistrat Hogaş. Dintre cei ce au apreciat şi preţuit vacanţele în spaţiul rural putem enumera personalităţi ale culturii româneşti ca: Alexandru Vlahuţă. Nicolae Iorga.un cadru natural armonios îmbinat. aşezările rurale româneşti au păstrat şi mai păstrează încă în bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi. Ion Luca Caragiale. Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor. Ştefan Luchian. turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume. toate acestea sunt valenţe ale agroturismului românesc în mod special. omenirea a început să fie tot mai preocupată de ţinta (destinaţia) vacanţelor sale.exemplu Poşta Câlnău) la cele care asigurau în norme profesioniste cazarea şi masa (vestitele hanuri în toate cele trei ţări române). George Enescu. Nicolae Grigorescu. Ştefan Ciobotăraşu şi mulţi alţii. Nestor Urechia. de poziţie şi accesibilitate.şi denumirile unor localităţi legate de această activitate . elemente 39 . vestigii istorice . din ce în ce mai mulţi turişti şi-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul (spaţiul) rural. îmbunătăţrea nivelului de trai în zonele utilizate ca bază materială a turismului. Cele prezentate mai sus ne determină să afirmăm că turismul rural s-a derulat în ţara noastră până în a doua jumătate a secolului al XX-lea doar în mod spontan. alimentaţie publică şi agrement. decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate. înviorarea tradiţiilor populare. cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. surse suplimentare de venituri pentru populaţia rurală. tradiţii. Mihail Sadoveanu. Barbu Ştefănescu-Delavrancea. un bogat şi variat folclor. etnografia şi folclorul local Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale istorice arta populară. reducerea la minim a personalului de servire. etnografie. Simultan cu manifestarea primelor tendinţe de petrecere .tot mai fracventă . În mod firesc s-au conturat următoarele avantaje: valorificarea bogatului potenţial rural. folclor.a vacanţelor în mijlocul naturii.

Tismana (Gorj). care îşi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montană. urmare căruia Centrul de Cercetare pentru Promovarea Turistică Internţională procedează la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satele româneşti ce urmau a fi lansate în turism. ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare şi dezvoltare a agroturismului . Sibiel (Sibiu). întâmplător. şi mai ales neorganizat. Agroturismulîn ţara noastră se practică din totdeauna. inclusiv prin promovarea. În multe localităţi nu s-au omologat gospodăriile care întruneau condiţiile de cazare (Rucăr. Cu foarte mici excepţii. Rucăr). de comun acord cu Oficiile Judeţene de Turism şi organele administraţiei locale s-a atabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale.originale de etnografie şi artizanat. Iau naştere diverse asociaţii şi organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. începând cu deceniul al treilea al secolului trecut. căci în anul 1972 Ministerul Turismului elaborează ordinul 297/1972. (15) Cu începere de la 16 iulie 1973. Murighiol. experimental. Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968. prin decretul 225/1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particulare. această situaţie a dăinuit până în annul 1989. Fundata şi Şirmea (Braşov). sate de inters turistic. Vatra Moldoviţei (Suceava). Se pare că a fost un început promiţător. cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali în unele aşezări rurale. Începând cu anul 1990. prin ordinul Ministerului Turismului numărul 744/1973 se declarau. interesul pentru turismul rural renaşte. denumite “sate turistice”. forma sa de materializare o reprezintă. următoarele 14 localităţi: Lereşti (Argeş). Poiana Sărată (Bacău). În urma acestor studii. Scurta perioadă de „oficializare” a turismului nu a făcut posibilă organizarea activităţii de turism şi nici amenajarea corespunzătoare a satelor turistice. organizarea şi 40 . în altele cazarea turiştilor români se făcea în mod neorganizat şi fără o evidenţă (Crişan. satele turistice devenind nefuncţionale pentru turismul internaţional. Bogdan Vodă (Maramureş). Vatra Moldoviţei. Una din acestea este Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (1990). sporadic. Vaideeni (Vâlcea). Vaideeni). În anul următor. Bogdan Vodă. Sfântu Gheorghe şi Crişan (Tulcea). pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. Racoş (Timiş). dar spontan.

41 . membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES) şi Agenţia Română pentru Agroturism (1995) ce îşi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul internţional Preocupări din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. recunoscând şi confirmând prin aceasta „iniţiativa cu cel mai mare impact social”. Urmarea firească a interesului general a fost Legea nr. Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Activitatea turistică s-a desfăşurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. în 15 filiale. 62/24 august 1994) şi Ordinul Ministerului Turismului nr. „Daruguş” Balvanyos (Covasna). „Trans Tour” Praid (Harghita). „Montana Service” Vidra (Vrancea). care au atras 18 500 de turişti – din care 3 500 turişti străini – cu un sejur mediu de 4 zile/turist. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre (Ordonanţa Guvernului nr. considerăm că nu lipsită de importanţă este existenţa. Comisia tehnică pentru dezvoltarea agroturismului . Pe lângă cele prezentate până acum. Ministerul Educaţiei Naţionale (Învăţământului) şi însuşi Guvernul României. Legat de strategia dezvoltării turismului rural în ţara noastră ANTREC şi Ministerul Turismului au optat mai mult pentru calitate şi nu atât pentru cantitate. pensiuni sau gospodării ţărăneşti). reunea la sfârşitul anului 1995 peste 2 000 de membri. în momentul de faţă. Dintre acestea amintim doar câteva: „Branimex” şi „Ovidiu Tour” Bran (Braşov). Pentru soluţionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. a peste 25 de firme ce desfăşoară activitate de touroperatori cu produse turistice rurale. Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC). 145/1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană. Institutul Naţional de Formare Managerială în Turism. săptămânalul economico-financiar „Capital” a acordat asociaţiei premiul Oskar – Capital pentru anul 1995. Ministerul Tineretului şi Sporturilor.dezvoltarea agroturismului. „Dublion” Câmpulung (Argeş). Institutul de Cercetare pentru Turism. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. prin ordinul Ministerului turismului 59/ iulie 1995. Urmează Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC) – 1994 -. Din acestă comisie făceau la acea dată parte specialişti de la ministerele şi instituţiile careşi pot aduce o contribuţie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii Pădurii şi Dezvoltării Rurale. 20/1995 referitor la normele şi criteriile de clasificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice. Urmare a dinamismului activităţii desfăşurate de către ANTREC. dezvoltarea şi promovarea agroturismului în România a fost constituită.

care pot fi integrate în turismul naţional şi internaţional. Întâlnirea dintre acest mediu fragil şi noul dinamism impus de fenomenul turistic pune problema apariţiei riscurilor de destructurare şi presupune alegerea unei strategii de evoluţie. se poate afirma că dezvoltarea turismului în spaţiul rural. agroturismulşi agroturismul. de comercializare. învăţământ. Realizarea unor astfel de lucrări va satisface şi cerinţele populaţiei locale. asigurarea de servicii şi mărfuri industriale şi de bunuri de consum necesare locuitorilor. în primul rând datorită faptului că pune în mişcare un vast evantai de resurse locale prin câteva acţiuni prioritare: modernizarea reţelei stradale existente.1 DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE AGROTURISM Numeroase zone din România au valori naturale şi culturale. Turismul în spaţiul rural reprezintă o cale de dezvoltare şi poate participa la creşterea nivelului vieţii locale. În acest context. În ultimii 10 ani s-au construit mereu case noi în mediul rural. ca activităţi complementare. realizarea unor mijloace de termoficare (microcentrale termice care să utilizeze resturi vegetale (1 ha paie grâu = 1200 litri motorină = 13. ambele pun accentul pe o intercondiţionare a laturii tradiţionale cu cerinţele turismului modern şi presupun o valorificare superioară a valenţelor economice. culturale şi de informare. (19) dezvoltarea activităţilor de prelucrare a produselor agricole. Deşi între aceste două forme de turism există deosebiri semnificative. îmbunătăţirea activităţilor de igienă. legat de evoluţia agriculturii îmbracă două forme: 42 . Multe din noile construcţii pot constitui suportul de susţinere a unor activităţi turistice. naturale şi antropice ale zonei. canalizare pentru perimetrele cu o densitate mai mare a locuinţelor. dar vor constitui factori decisivi în câştigarea mai multor segmente de turişti. s-au dezvoltat. sănătate. III DEZVOLTAREA.CAP. cu condiţia să nu aducă influenţe negative asupra elementelor de bază ale culturii tradiţionale. asigurarea alimentării cu apă prin conducte. Ca o completare de venituri pentru gospodăriile din mediul rural. PERFECŢIONAREA ŞI DIVERSIFICAREA AGROTURISMULUI 3. Pe de altă parte. toate dotările de agrement care se realizează la nivelul unei comunităţi rurale devin bunuri de care pot beneficia şi membrii populaţiei locale.000 KWH).

9 asemenea situaţii în Bucovina. bogăţia patrimoniului meseriilor constituie o invitaţie la sejururi mai lungi în regiune şi la utilizarea structurilor de primire. ceea ce presupune păstrarea cu orice preţ a activităţilor agricole. 8 pe Valea Arieşului. Este vorba în special despre centrele ceramice. colecţiile de etnogratie şi folclor. Astfel. artizanii din Bucovina sunt integraţi în strategia de dezvoltare turistică a satelor membre ale Asociaţiei Bucovina – Moldova Reţeaua Verde. Această concepţie a stat la baza apariţiei şi dezvoltării multor staţiuni montane şi de litoral. precum şi prestatorii de servicii de cazare îşi văd interesele convergând. Sunt exemple care ilustrează avantajele îmbinării acestor activităţi pentru că 43 .Turismul şi agrementul rural care substituie activităţi agricole nerentabile şi ca atare se cer exploatate la maximum toate resursele turistice existente. consolidarea competenţelor manageriale ale artizanilor şi identificarea circuitelor de promovare/comercializare. care determină distribuţia spaţială a fluxurilor turistice. finanţarea unor mici proiecte de ateliere.. motiv pentru care unii meşteşugari conjugă de acum meseria tradiţională şi cazarea turistică. Prin cererea pe care o manifestă pentru o gamă variată de articole de artizanat. meşteşugarii. Asociaţia Ţara Maramureşului şi Fundaţia Agro-Tur din Vadu Izei se disting prin orientarea lor în favoarea meseriilor satului: orientarea şomerilor către meseriile tradiţionale şi turism. promovarea meseriilor tradiţionale. Turismul şi agrementul rural ca activităţi complementare agriculturii. dar şi popularizarea unor obiective turistice. Asociaţia Izvoarele Arieşului (Apuseni) pregăteşte un mare proiect de revigorare a cătunelor de munte prin itinerarii turistice în care meşteşugarii ocupă un loc important. turismul oferă noi perspective de deschidere pentru meseriile satului. de asemenea. Majoritatea dispun şi de o mică exploataţie agricolă în scop familial şi/sau de un loc de muncă salarizat. iar potenţialul turistic trebuie să fie pus în serviciul acestei activităţi dominante. Menţionăm. expoziţiile cu vânzare. Exemplele pot continua: în Maramureş. strategie care se bazează pe valorizarea patrimoniului. Din acest punct de vedere. lecţiile demonstrative prezentate în faţa turiştilor etc. Prin activităţile enumerate. Meseriile tradiţionale răspund. Meseriile satului contribuie la dezvoltarea turismului şi prin declanşarea şi retenţia unor fluxuri turistice în anumite zone. Astfel. mai mult de 10 în Maramureş. dorinţelor de autenticitate ale turiştilor. circuite ale micului patrimoniu.

o abandonare a noţiunii de sat. a exploataţiilor agricole sau a diferitelor tipuri de firme din care fac parte. indiferent de statutul profesional. în viitor. social. nivelul educaţional. În acest scop este nevoie însă. agroturistice etc. psihologic şi instructiv. trebuie căutate. ci trebuie să facă apel la întregul complex de elemente ce particularizează spaţiul rural. al muncitorului navetist devenit proprietar de pământ şi şomer.. iar pe de altă parte de modificările intervenite în statutul social al ţăranului. gradul de instruire şi profesionalizare al agenţilor economici etc. micile firme industriale meşteşugăreşti. În acest sens. noi modalităţi de dezvoltare sau trebuie cultivate complementarităţile şi de aceea. cât şi aspectele ce conturează cadrul larg al dezvoltării economice – mediul legislativ. Dintre acestea. (178) Procesul de dezvoltare complexă a localităţilor rurale presupune. reprezintă căi importante de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă şi a stabilităţii acesteia. după părerea noastră. Acest proces va determina. precum şi pluriactivitatea condiţionează supravieţuirea majorităţii acestor activităţi. trebuind să devină întreprinzători. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea 44 . precum şi al specialiştilor care. ele fiind prezente doar în mintea oamenilor. referindu-se la lipsa de încredere în propriile forţe şi cantonarea în rolul de simpli executanţi. toate direcţiile de antrenare a nivelului microeconomic sătesc – exploataţiile agricole. putând să se afirme ca oameni de afaceri capabili să-şi valorifice roadele muncii familiale. în condiţiile concurenţiale oferite de piaţă.diversificarea producţiei (şi a clientelei). Dezvoltarea agroturismului. cu toate caracteristicile sale socioeconomice şi dar nici generalizarea noţiunii de urban. considerăm că cele mai greu de evitat sunt obstacolele de ordin psihologic. ca noţiunea de rural să nu mai semnifice o stare de dezvoltare inferioară faţă de urban. noi orientări. Pentru ca satul să supravieţuiască. de perceperea corectă a schimbărilor oportunităţilor oferite de economia de piaţă. subliniem faptul că fenomenul nu trebuie circumscris doar procesului concurenţial de piaţă privind cererea şi oferta. incluzând aici atât structurile sale interne. ea are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. uneori. ci o stare socială egală a celor două tipuri de habitat. care considerăm că împiedică sau diminuează posibilităţile de apariţie a întreprinderilor mici şi mijlocii pe piaţa rurală. condiţional. Într-o asemenea abordare se are în vedere necesitatea înlăturării unor obstacole de ordin fizic. demografic. pe de o parte. tehnic. încetează de a mai fi simpli executanţi. artizanale. instituţional.

tranzacţii sau afaceri. creşterea animalelor etc. cure terapeutice. distracţie etc. studii şi documentare. în general şi a agroturismului . pensiune. turiştilor li se oferă posibilitatea. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. în paralel şi activităţi cu profil agricol (cultivarea plantelor. să participe la activităţile gospodăriei (uscatul fânului. agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care. mulsul vacilor. 45 . precum şi multe alte activităţi specifice. Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. prepararea hranei). agrement). Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. culegerea fructelor. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. Din punct de vedere al divertismentului. sport. prestări de servicii. pentru o anumită perioadă determinată. reprezintă o activitate economică ce valorifică excedentul de spaţii de cazare existent în gospodăria ţărănească. în special şi prezintă în principal următoarele caracteristici:(120) prezintă un grad de complexitate ridicat.(95) Dezvoltarea agroturismului este o componentă a turismului. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. cât şi activitatea economică. odihnă. proprietarul desfăşoară. vin în mediul rural pentru relaxare.). cultura şi arta ţărănească. oferă servicii turistice (cazare.potenţialului economic al acestora. agrement. prelucratul produselor agricole. are o durată determinată de timp (vacanţe de vară sau iarnă. pescuit.). cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale. are scopuri diferite: recreere. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). pensiune. weekend). în scop de recreere.

constituie un mijloc de valorificare integrală a spaţiului rural cu potenţialul său natural. şi va deveni şi mai accesibilă datorită noii infrastructurii rutiere. socio-uman contribuie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural. turistul beneficiază de un mediu nepoluat. cultural. folosirea durabilă a resurselor turistice. reprezintă o activitate secundară. agricol. turistul are acces la atracţii turistice naturale. specifice diferitelor zone geografice. cu un puternic caracter ospitalier. turistic. Turiştii din Vest se orientează tot mai vizibil spre ţările Europei de Est. existând o strânsă corelaţie în special cu ramurile agricole 3. fapt care a ajutat la menţinerea unor tradiţii şi moşteniri culturale. edilitare etc.(135) turistul are acces la meniuri tradiţionale de sărbători. etnografice. atraşi de oferta din ecoturism. persoane cu dizabilităţi. favorizează dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii. familii cu copii mici.de regulă. sociale etc. lipsite de factori de stres. prin: menţinerea echilibrului ecologic. permite realizarea unui turism adecvat diferitelor categorii de vârstă sau statut social: persoane de vârsta a treia. A treia condiţie care contribuie la dezvoltarea agroturismului în România este posibilitatea transferului de cunoştinte dinspre vestul spre estul Europei o dată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE). Aderarea României la UE va avea o contribuţie esenţială în dezvoltarea turismului şi prin asigurarea accesării unor fonduri pentru modernizare şi extinderea infrastructurii de transport. ambianţa întâlnită de turist este familială. Totodată.2 CONDIŢIILE NECESARE PENTRU PRACTICAREA AGROTURISMULUI România are potenţialul necesar. menţinerea diversităţii naturale. această zonă este mai accesibilă dintre toate centrele importante ale Europei de Vest şi Nord. activitatea agricolă în gospodăria proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. culturale. tineri căsătoriţi etc. 46 . agroturismul se realizează în strânsă corelaţie cu economia locală. Un alt element care favorizează dezvoltarea agroturrismului în România este cererea din ce în ce mai mare de pe piaţa occidentală. păduri şi o populaţie rurală care trăieşte încă din agricultură. care se va dezvolta aici. economic. ecologic. favorizează dezvoltarea economică a localităţilor rurale. aici existând munţi.

valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei. (38) Clima temperat-continentală. respectând şi din acest punct de vedere regulile echilibrului şi armoniei. Dunărea şi Delta sa. alcătuită din componente naturale de peisaj. câmpie. cadrul de derulare a de zăpadă etc). implicit la Oceanul Planetar. teritoriul ţăriii noastre este fomat din proporţii egale din munţi (31%). litoral sau deltă). Dar ceea ce îi conferă locul de frunte în patrimoniul turistic al ţării sunt peiasjele: impresionante. câmpii şi lunci (35%). grădini botanice sau zoologice.De asemenea. păşunile şi fâneţele. deal. bogăţii. ape. Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt: (136) valoarea recreativă. este nevoie de asigurarea unei capacităţi de cazare care să acopere cererea. lacurile şi iazurile. valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri. formând „natura mamă” şi cadrul de viaţă pentru tot ce „mişcă-n ţară” şi pe planeta albastră. vestică şi meridională a Europei. luncile şi câmpiile constituie separat sau la punctul de întâlnire personalitate. din preajma acestuia succedându-se celelalte forme de relief. rezervaţii ştinţifice sau monumente ale naturii etc: Toate asceste elemente se află într-o strânsă interdependenţă. estetică şi peisagistică. pline de căldura oamenilor ce le însoţesc. Spaţiul rural românesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief. 47 peisaje cu puternică unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de apă. reprezintă potenţiale resurse agroturistice naturale şi joacă un rol determinant în dezvoltarea agroturismului în general. vegetaţie faună. dar să permită şi dezvoltarea unor puncte de agrement. Această ofertă primară potenţială. această „personalitate geografică” trebuie să fie dublată în timp şi de vocaţia turistică. Lanţul Munţilor Carpaţi reprezintă un rol deosebit pentru climă. Indiscutabil. pădurile de răşinoase şi foioase. resurse cinegetice. dunărean prin reţeaua lui hidrografică şi pontic prin deschiderea sa la Marea Neagră. reţeaua radiară de râuri ce izvorăsc din lanţul carpatic. dealuri şi podişuri (36%). apele minerale şi termale cu proprietăţi curative. strat . soluri etc. nu în puţine rânduri deteriminată de alegerea destinaţiei (munte. El are poziţie centrală şi formă de cetate sau inel. Aşezat la răspântia dintre părţile estică. torente. Prezentarea generală a resurselor turistice naturale. peşteri. masive muntoase.

dantelării de basm în forme carstice din regiunile calcaroase. care au făcut posibilă circulaţia de o parte şi de alta a lanţului carpatic încă din vremuri îndepărtate. Carpaţii Orientali sunt marcaţi în deosebi de mulţimea trecătorilor naturale: Bratocea. doar în zona centrală vom întâlni vârfuri de peste 1800 de metri (Curcubăta.între culoarul Timiş-Cerna (la vest) şi Valea Prahovei (la est). Peştera Scărişoara. Pe firul râurilor carpatice. Vlădeasa. La adăpostul acestora apar vechile vetre de locuire – ţările: Maramureşului. a Ciucului. Cheile. Rotunda. forme inedite sau ciudate ale stâncilor. Porţiunea vestică este reprezentată de lanţul eruptiv unde manifestările post-vulcanice au contribuit la apariţia localităţilor balneare în preajma mofetelor. Prăbuşirile tectonice au creat aici un aspect insular şi largi culoare. Oituz. Lanţul vulcanic a condus la apatiţia unor depresiuni. Bihor. apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. din rândul cărora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale. cea a Dornelor. Prislop. Peştera Urşilor. Vrancei. Bârsei. circuri şi văi glaciare. Ghimeş. în cadrul cărora s-au dezvoltat numeroase aşezări: numim aici Depresiunea Maramureşului. abrupturile. Caracterizată prin platforme netede. Bicaz. Almaşului etc. Peleaga (2529 m ) în munţii Retezat etc. Haţegului. Peştera Meziad etc) sunt doar câteva dintre atracţiile turistice al zonei. (39) A treia latură a Cetăţii Carpaţilor se deschide între Defileul Dunării şi Valea Şomeşului. Jiul şi Oltul au ferestruit în acestă catenă văi transversale la fel ca şi Prahova împreună cu Dâmboviţa. Porţiunea cea mai spectaculoasă şi impunătoare a Carpaţilor Româneşti o constituie. a Gurghiului. Parâng (2518 m). în văile acestora se înşiră deasemenea aşezări pitoreşti. fără urmă de dubiu. Bazaltele de la Detunat. Aici. este numită de geografi Carpaţii Occidentali. Loviştei şi Haţegului-situată în inima vechii Dacii. Făgăraşului. Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535 m )în munţii Făgăraş. ei ating câteva vârfuri peste 2500 de metri: Omu (2505 m) în masivul Bucegi. Muntele Mare). între Transilvania şi Muntenia legate de Culoarul Rucăr-Bran se află leagănul turismului românesc şi începuturile agroturismului şi agroturismului din ţara noastră. în acelaşi timp o mare variaţie a peisajului şi reliefuri spectaculoase. Carpaţii Meridionali. Gutâi. Supranumiţi şi Alpii Româneşti. piscuri golaşe. 48 . dolinele şi peşterile (Cetăţile Ponorului. În Carpaţii Meridionali au sălăşluit şi au fost protejate o serie de alte „ţări” dintre cele mai vestite sunt ale Oltului. între masivii muntoşi ai Bucegilor şi Pietrei Craiului.

nu le poate rezista. mai nou. prelucrarea lemnului. ca şi neofitul. Pe cuprinsul acestor locuri o anumită agricultură -pomi şi viticultură. cea mai mare parte a Deltei fiind acoperită de mlaştini. rachiuri ori preparate gastronomice tradiţionale -ca şi chemări. Panciu. acestea sunt bine populate. obiceiurile populare transmise din generaţi în generaţie. reprezintă circa 13%. cu agroturismul . sării şi a izvoarelor de ape minerale. tot în acestă zonă viţa de vie este la ea acasă şi a făcut renumite localităţi ca: Odobeşti. care închid mici depresiuni ce seamănă cu Subcarpaţii aflaţi în exteriorul arcului carpatic. Subcarpaţii sunt dispuşi în exteriorul lanţului carpatic. Pietroasele. bine pupulate şi cultivate cu cereale sau livezi. Ştafăneşti. Drăgăşaniului sau Strehaiei. extragerea minereurilor şi. cărbunilor. Între Chilia şi capul Midia prezintă plaje şi grinduri întinse. iar la sud-vest are o altă rudă mai distantă Podişul Getic. Delta Dunării constituie partea cea mai joasă de pe teritoriul ţării noastre. creşterea vitelor. cu relief ce variază între 700-800 m şi respectiv 350-500 m. gârle şi ape permanente. Formaţi din trei subdiviziuni-Subcarpaţii Moldovei. la cotele obişnuite ale fluviului. Valea Călugărească etc. brăzdate de ape. unic în felul lui pe întreg teritoriul european. adevărat 49 . ca şi legendele şi poveştile localnicilor sunt tot atâtea atracţii-alături de vinuri.se află la mare cinste. lacuri. Litoralul Mării Negre reprezintă un loc nepereche şi cu o puternică personalitae. În estul Depresiunii Transilvaniei întâlnim o centură de dealuri înlate. (139) În străfundul lor. În schimb. o câmpie în formare prin aluvionare. Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii getici. Populaţia se ocupă cu pomicultura. la sud vom întâlni o faleză de 15-20 m lăţime ce adăposteşte plaje cu nisip fin. culmile subcarpatice păstrează bogăţia „aurului negru”. ce se învecinează în sud-est cu Podişul Dobrogei. Dată fiind bogăţia şi frumuseţea zonelor de podiş. iar tradiţiile. Porţiunile de uscat.Depresiunea şi Podişul Transilvaniei este porţiunea aflată în interiorul arcului carpatic. Iaşi şi Huşi sau cele de la Niculiţel. În estul României şi a dealurilor subcarpatice relieful coboară domol de la nord spre sud Podişul Moldovei. cum nu mai puţin vestite sunt cele din preajma Piteştiului. O atracţie deosebită pentru turism o constituie peisajul exotic. dublând parcă zidul de apărare al „cetăţii”. Murfatlar şi Ostrov. cărora cel ce a avut şansa de a le cunoaşte. drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari. iar întreaga zonă este foarte scundă. ei sunt o asociere de culmi înlate.

aflate în număr de peste 2000. Vidra. cele mai mari fiind lagunele Razim şi Sinoe. Retezat. Cele mai multe izvoare se află de-a lungul Carpaţilor şi Subcarpaţilor. de la Drobeta Turnu-Severin până la Galaţi. direct sau indirect. Ea asigură aproximativ 40% din producţia agricolă a României. munte fiind termale. Partea sa estică se numeşte Bărăgan şi prezintă prin lacurile sale sărate: Lacul Sărat (în apropiere de Brăila). (17. ca şi lacurile unicat: Lacul Roşu -lac de baraj natural şi Lacul Sfânta Ana-adăpostit în craterul unui vulcan. Câmpia de Vest este o altă zonă agricolă importantă. Deosebite sunt lacurile de munte formate în circurile glaciare aflate în masivele muntoase Rodna. marea majoritate se găsesc în zonele de câmpie şi prezintă atât importanţă piscicolă cât şi de agrement. Balta Albă interes nu numai agricol ci şi turistic (utilizarea apelor în scopuri terapeutice). Câmpiile se întind în sudul şi vestul ţării noastre. Pentru a conserva şi păstra această lume uimitoare. Apele colectate sunt vărsate prin cele trei braţe în Marea Neagră. Fântânele.53) Izvoarele şi lacurile. Făgăraş. Celor prezente anterior li se adaugă lacurile artificiale realizate pentru valorificarea potenţialului energetic: Izvorul Muntelui. sunt cunoscute şi apreciate de peste 2000 de ani (Herculane sau Geoagiu-Băi). care întregeşte astfel hidrografia patriei şi permite legătura cu toate ţările riverane Oceanului Planetar.2 % din suprafaţa României. Având o salinitate de 17-21% şi o temperatură medie de 25-27oC vara. toate râurile româneşti. Lacul Amara (lângă Slobozia). stuful şi pădurile în deosebi de esenţe moi. fiind naviagbilă pe întreg parcursul şi colecând. prin intermediul Tisei. sectorul românesc al Mării Negre are un potenţial balnear cu excepţionale calităţi. iar valoarea terapeutică a apelor a condus la apariţia de peste 160 de staţiuni.sanctuar pe care 280 de specii de păsări şi l-au ales ca lăcaş. ea îşi are limitele fixate de Valea Someşului şi cea a Timişului. Văliug Bicaz etc. dintre care 2300 sunt naturale. cum aprecia şi celebrul savant farncez Jacques Ives Cousteau. Numeric lacurile sunt peste 3400. teritoriul prezentat constituie în momentul de faţă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Lacurile din ţara noastră deţin. Parâng. Movila Miresei. Izvoarele minerale. Dunărea străbate ţara noastră pe o lungime de 1075 km. Principalele resurse ale Deltei Dunării sunt: fauna piscicolă. Cea mai mare -Câmpia Română-se află la nord de Dunăre. Vidraru. 50 . 1.

Dintre aceste predominante sunt pădurile de stejar. rezultă prezenţe juxtapuse. factorii climatici. termale etc. sulfatate. arsenicale. râsul. pinul etc. în diferite zone din ţara noastră.Vegetaţia şi fauna. Sursele minerale sunt cel mai puţin similare cu sursele de peste hotare şi pot fi utillizate în terapia profilactică. mofetele. Nu trebuie să uităm a aminti nici păsările: cocoşul de munte. alcaline (bicarbonate). zona dealurilor subcarpatice şi de podiş.-reprezintă o importanţă deosebită. bradul. ale diferitelor specii care generează toamna o bogată paletă coloristică care permanentizează peisajul românesc. Aceste resurse sunt cantonate mare parte în catena vulcanică Oaş – Călimani . Revenind la izvoarele minerale dispuse în spaţiul rural. aeroionizarea. În urma marilor defrişări efectuate de-a lungul timpului. pelicanul creţ şi pelicanul comun. radioactive. majoritatea nu sunt captate şi protejate corespunzător. dar absolut toţi cer păstrarea. capra neagră. O schiţare a principalilor factori de cură scoate în relief: apele minerale lacuri terapeutice. Din punct de vedere turistic. Urmare a interferenţelor. curativă şi recuperatorie. cerbul carpatin. ce însumează peste 400 de specii. unii necesită instalaţii sau amenajări pentru utilizare. egreta mare. nămolurile. conifere-molidul. carbogazoase. vegetaţia ţării noastre este relativ recentă şi prezintă trăsături caracteristice ale Europei Centrale. Astfel. clorurate sodice. la limita superioară a altitudinilor. Factori naturali de cură. de fag în Subcarpaţi şi pe munţii mai scunzi. (66) 51 . formează potenţialul biogeografic. trebuie să consemnăm existenţa. pe teritoriul României pădurile mai ocupă aproximativ 26% din suprafaţa totală. raţa sălbatică şi altele. sulfuroase. şi protejarea pentru o cât mai îndelungată utilizare. căpriorul. iodurate. Apele sunt: oligominerale.Harghita. în mare parte în zonele de câmpie. lopătarul. conservarea. alţii impun recoltarea sau captarea. mistreţul. şi nu în ultimul rând în câmpie. alcalino-feruginoase. călifarul alb. salinele. în zonele de tradiţie a reliefului. cocoşul de mesteacăn. Fauna cinegetică-reprezentată prin ursul brun. împreună. vom observa diferenţieri generate de altitudine ca şi de etajele climatice. iepurele etc. Aceşti factori sunt răspândiţi pe întreaga suprafaţă a ţării. În forma ei actuală. plante minerale. a unor plante rare-endemice sau relicte ori tipuri specifice altor zone ale planetei.

procentul ridicat din populaţie care locuieşte în mediul rural.Mai puţin puşi în valoare în ţara noastră sunt factorii climatici ce pot fi utilizaţi în menţinerea. Implementarea industriei în activităţile specific agricole pune satul românesc în faţa unor probleme diverse. nevrozele astenice. care se pretează la grefarea pe profilul agricultură. precum şi varietatea resurselor naturale. cât şi sistemul de instrumente politice şi legislative care îşi fac simţită din ce în ce mai mult prezenţa în acest spaţiu. diferenţele dintre aşezările urbane şi cele rurale au fost treptat estompate. marea dispersare a localităţilor. sunt cele legate de sporirea gradului de prelucrare a producţiei 52 . structura cheltuielilor. Cele mai importante activităţi industriale. Maladiile ce pot fi tratate sunt: anemiile. O serie de variabile ale vieţii economico-sociale a satelor. surmenajul fizic şi intelectual. datorate tranziţiei de la un sistem centralizat la altul. Dezvoltarea activităţilor industriale în mediul rural nu poate fi făcută oricum şi în orice domeniu conex al agriculturii. helioterapie sau cure de teren-prin ceea ce generic este numită climatoterapie. iar adaptarea activităţii industriale la specificul fiecărei zone rurale atrage după sine crearea unei multitudini de variante de implementare.. Transformările socio-economice din ultimii 15 ani. capătă alte valori. Identificarea. cele două medii aproape s-au contopit din punct de vedere al variabilelor expuse mai sus. sursa şi mărimea veniturilor. punerea în valoare şi utilizarea în cunoştiinţă de cauză a acestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea şi promovarea turismului balnear în cadrul agroturismulromânesc sau agroturismului. cum ar fi: natura ocupaţiilor. În ţara noastră. cuprinzând atât existenţa resurselor materiale şi umane. considerente morale etc. devenind neglijabile. ameliorarea sau recuperarea stării de sănătate a organismului uman prin: aeroterapie. care determină mari transformări. deoarece condiţiile concrete nu permit acest lucru. standard de viaţă. În ţările cu un înalt grad de dezvoltare din Europa. afecţiunile respiratorii. de piaţă. au influenţat şi agricultura românească. stresul. În fiecare zonă urbanizată diferenţierea se face în funcţie de condiţiile specifice şi de activităţile agricole din arealele suburbane limitrofe. odată cu atragerea ruralului în sfera de influenţă a relaţiilor industriale. Sfera de acţiuni orientate spre dezvoltarea ruralului ocupă un larg areal. Din datele statistice ale ultimilor trei ani rezultă că agricultura contribuie în medie cu circa 20% din PIB (171) şi ocupă circa 35% din forţa de muncă activă. fac posibilă implementarea industriei şi prestărilor de servicii în acest mediu. tradiţii.

joagăre pentru cherestea etc. atât a celei principale. vor arăta calea de urmat în procesul de dezvoltare complexă a mediului rural. pentru care România dispune de un însemnat potenţial de dezvoltare. toate acestea au premise favorabile în vederea permanentizării activităţii industriale în zonele rurale din ţara noastră. a conservelor din legume şi fructe sau carne. unele pot avea o ambiţie artistică. agricultură. în care includ toate meseriile manuale practicate în afara meseriilor legate de pădure. ceea ce permite separarea industriei casnice (ce produce ţesături. a balanţei forţei de muncă. testarea acestora prin studii de marketing. chiar dacă abordarea etnografică a meseriilor tradiţionale oferă acestora un statut „elitist“. Termenul de meşter popular este de asemenea folosit. Aceste meserii reprezintă. covoare. necesitând o prelucrare şi condiţionare imediată. mici fabrici de hârtie. a zahărului şi produselor zaharoase. în timp ce autorii vorbesc despre meseriile satului. a băuturilor răcoritoare. cercetarea modului de organizare a pieţelor de desfacere. de asemenea. producţia de materiale de construcţie. iar altele se mulţumesc să fie utilitare. obiecte din lemn sculptat etc. O interpretare mult mai largă şi mult mai apropiată de definiţia cuvântului meşteşugar este redată în unele ţări occidentale. studierea evoluţiei balanţelor agricole. cât şi a celei secundare. În cadrul economiei rurale există o diferenţiere între meşteşuguri şi industrii rurale. activităţi industriale. în care venitul este obţinut atât din surse agricole cât şi din surse neagricole. înlesnind apariţia gospodăriilor mixte. Atragerea activităţilor industriale în mediul rural va transforma satul românesc într-un mediu poliprofesional.99. a laptelui. în literatura de specialitate (14. Prelucrarea industrială a producţiei agricole este un domeniu cu aplicaţii vaste în mediul rural: industria morăritului. În prezent.).102. perisabile dar cu preţuri stimulatoare. Astfel. în plus. mori de vânt sau de apă. De asemenea. vărării. Printre aceste meserii.agricole. meşteşugar este: cel care 53 .) de micile unităţi unde se valorifică sau se prelucrează anumite resurse locale (întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. ateliere de ceramică. Astfel. costume populare. a modului de formare a preţurilor produselor agricole brute şi prelucrate.104) are loc o dezbatere aprinsă asupra definiţiei meşteşugurilor. pentru unii autori meşteşugurile se limitează la artizanatul de artă. produse accesorii pădurii. Meşteşugurile au constituit multă vreme forma de bază a pluriactivităţii în satele româneşti.90. un ansamblu de activităţi necesare colectivităţii sau pur şi simplu de producţii în scop domestic şi adesea decorative.98. Zonele montane oferă. a balanţei veniturilor şi cheltuielilor realizate pe ramuri ale economiei naţionale. administraţie.

olari. Meseria lor este cel mai adesea o tradiţie familială sau comunitară. Această interpretare non restrictivă a meşteşugarilor pare să fie mult mai aproape de obiectivele dezvoltării locale. zidarul. meşteşugul este reevaluat şi chiar supraevaluat: ţesutul. coafeza. Printre aceşti meşteşugari tradiţionali. Apar nevoi noi. ci propun servicii mai mult sau mai puţin complexe: coafor. tâmplar. apare o nouă cerere. Asemeni întregii societăţi rurale. zidar. brutarul.montează instalaţia electrică. zugravul.). ceea ce reprezintă o pierdere pentru patrimoniul cultural al unei ţări. În consecinţă. Meşteşugarii bătrâni continuă să-şi exerseze meseria. dispare şi motivaţia existenţei lor. de la care primeau materia primă şi sugestii de design şi care asigura distribuţia produselor finite. fierarul etc. faianţarul. adesea de origine urbană şi cu pregătire specializată (de ex. Acele meserii care erau până nu demult meserii obişnuite devin meserii rare: odată cu pierderea pieţelor tradiţionale. confecţionarea bundiţelor din piele brodate şi îmblănite etc. mecanic auto etc. cel care realizează stucaturi. instalator. tâmplarul. cizmarul. Se pot distinge astfel trei grupe de meşteşuguri sau meserii artizanale: (71) Meşteşugarii tradiţionali care fabrică şi comercializează obiecte tradiţionale cu folosinţă domestică sau agricolă (rotari. 54 . iar meseriile tradiţionale se transformă: este cazul meseriilor din construcţii şi din alimentaţie. bijutierul. sticlarul. activitatea riscă să se stingă deoarece nimeni nu preia ştafeta. Meşteşugarii (artizanii) de artă. broderia. geamgiul. şelari. tehnici noi. iar altele se vor menţine cu preţul unor adaptări uneori dificile (mai ales la nivelul investiţiilor). sculptorul în lemn. Lucrătorii manuali care nu fabrică obiecte. croitoreasa. dar. brutar. în momentul în care aceste meserii devin rare. unii au lucrat în cadrul sistemului cooperatist de artizanat cu administraţie centralizată. împletitori. clientela se găseşte în sat sau în satele învecinate. brodeza. Academii de artă). dogari. electrician. Clientela se găseşte în sat şi în satele vecine. în urma cărora anumite activităţi vor dispărea. sobarul. după ei. reparator de aparate electromenajere. dulgherul. meserii legate de îmbrăcăminte etc. meşteşugurile tradiţionale cunosc transformări profunde. Şi totuşi. În cazul acestora creativitatea se uneşte cu tehnicile tradiţionale iar clientela este urbană şi de categorie socio-profesională ridicată.

pluriactivitatea a permis menţinerea până în zilele noastre a majorităţii meseriilor tradiţionale. a practicanţilor de turism rural din România.(165) Conform acestei ordonanţe. de asemenea. desfăşurarea activităţii ţine de logica unei mici întreprinderi în care trebuie respectate: legile pieţei. venită în completarea Legii nr. parcări acoperite etc. activitatea meşteşugărească poate fi comparată cu o mică întreprindere familială. din contră. 3. adaptarea la mutaţiile actuale ale societăţii rurale. au apărut unele probleme specifice meşteşugarilor. Indiferent care est volumul de muncă. fie că este vorba despre o activitate cu normă redusă sau cu normă întreagă. pe o perioadă de 10 ani. În general. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice beneficiază de scutire de plata impozitului pe venit. acordate pe o perioadă de maximum 55 . aprovizionarea cu materii prime. în general. când acesta a venit.). Dealtfel. În contextul actual al dezvoltării rurale. chiar dacă foarte simplificată. pluriactivitatea reprezintă o regulă: meşteşugarul este în acelaşi timp agricultor sau tăietor de lemne sau angajat. intervenţiile şi memoriile la Guvern nu au rămas fără un răspuns. necesare importante sume de bani. ele pot deveni treptat activitatea principală. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea agroturismului . atingerea standardelor oferite turiştilor necesita anumite amenajări interioare şi exteriorare ale gospodăriilor-gazdă (intrarea separată pentru turişti. Ordonanţa de Guvern 63/1997.” În varianta adoptată de Camera Deputaţilor. necesitatea de a planifica. Cea mai mare parte a noilor meserii impun mai multe investiţii şi mai mult profesionalism iar dacă răspund unei cereri în creştere. „persoanele fizice. din rândul cărora reţinem următoarele: izolarea şi lipsa accesului la informaţie.3 SPRIJINUL STATULUI ÎN DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA AGROTURISMULUI Deşi recunoaşterea internaţională devenise o certitudine. a mai uşurat din problemele proprietarilor de pensiuni turistice şi. piaţa de desfacere. a fost chiar mulţumitor. necesitatea unei gestiuni. ordonanţa prevede că persoanele fizice şi juridice menţionate pot beneficia de credite cu dobândă preferenţială. Din fericire. de a se proiecta în viitor. grupuri sanitare pentru aceştia. statutul juridic şi fiscal. 145/1994. Astfel că.În meseriile tradiţionale. Pentru realizarea acestora erau şi mai sunt şi acum. faptul că majoritatea meşteşugarilor nu au un statut juridico-fiscal propriu. Se cunoaşte. respectiv pe profit.

se consideră. iar serviciile de telecomunicaţii la tariful pentru persoane fizice. producătorii agricoli beneficiază şi de fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD. pensiunile turistice şi cele agroturistice vor plăti energia electrică şi gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic. Proiectele derulate co-finanţate din fondurile europene nerambursabile şi/sau fonduri guvernamentale au vizat domeniile: îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale operatorilor de turism. Pensiunile au beneficiat. furnizarea informaţiilor de interes public.«Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice generatoare de activităţi multiple şi venituri alternative» – în care se pot dezvolta proiecte pentru finanţarea agroturismului . iar obţinerea creditelor a fost destul de dificilă. taxa de autorizare solicitată deţinătorilor de pensiuni de către Oficiul de Autorizare şi Control în Turism din cadrul Autorităţii Naţionale de Turism. în limitele prevăzute de Ministerul Turismului. în acelaşi timp. ameliorarea serviciilor sociale. cu sprijinul agenţiilor de turism afiliate ANTREC. drept ridicată. îmbunănăţirea infrastructurii in localităţile rurale pentru un acces mai uşor 56 . precum şi la sistemul de canalizare.(174) Potrivit prevederilor aceleiaşi ordonanţe. Pentru astfel de credite. Măsura 3. dobânda va fi stabilită la un nivel reprezentând 50% din valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară. astfel că de la începutul anului trecut s-a reintrodus impozitarea întreprinzătorilor pe veniturile/profiturile obţinute. de alimentare cu apă şi gaz metan. realiste. semnalează o expansiune a cazărilor la pensiuni în ultimii ani. la racordarea la reţeaua electrică. De asemenea. îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri. datele privitoare la fluxul de turişti în mediul rural. Din păcate aceste oportunităţi nu au fost menţinute în totalitate. de acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii. urmărindu-se crearea şi consolidarea unor relaţii publice pozitive şi. Sprijinirea dezvoltării activităţii de turism rural şi agroturism de către organele locale trebuie să se concretizaze în îmbunătăţirea dialogului cu legislaţiei şi procedurilor partenerii sociali. atitudine şi comportament profesional şi civic. inclusive pentru proprietarii de pensiuni agroturistice.(189) Cu toate aceste greutăţi.zece ani.4. acordate pentru dezvoltarea şi amenajarea capacităţilor de cazare. Asigurarea sumelor necesare acordării de credite preferenţiale se face din Fondul special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. Pe lângă sprijinul acordat de stat. prin prezentarea transparentă a fiscale. de asemenea.

datorită efectului multiplicator al acestei activităţi. promovarea imaginii ţării şi a infrastructurii de turism.4 EFECTELE ECONOMICO-SOCIALE ALE DEZVOLTĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII AGROTURISMULUI Dezvoltarea agroturismului. trebuie să concluzionăm că turismul mondial a devenit cea mai mare “industrie”. se aşteaptă că o dezvoltare importantă o vor înregistra meşteşugurile şi artizanatul. caracteristice pentru mediul rural în trecut. transporturilor. 57 . 3. la scară mondială. satisfacerea nevoilor populaţiei şi societăţii în ansamblu. pe de altă parte. Una din soluţii. ţinând seama de contribuţia pe care acestea o aduc la utilizarea mai eficientă a resurselor umane. fără îndoială. ţări. materiale şi financiare. PHARE (cu subcomponentele sale). În calitate de componente ale produsului turistic rural se vor realiza influenţe pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi obiceiurilor populare precum şi pentru diversificarea gamei activităţilor cu caracter cultural-educativ. Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant. România poate participa în această dezvoltare a agroturismului din întreaga lume şi. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că la fiecare 26 de secunde apare în turismul mondial un nou loc de muncă. din Europa. ISPA. industriilor de prelucrare şi alimentare. administraţiile locale în parteneriat cu operatori din domeniul privat sau din sectorul neguvernamental au obţinut finanţări care au permis rezolvarea unor priorităţi din programele de dezvoltare. la căutarea soluţiilor eficace şi eficiente. Activităţile turistice şi agroturistice îndeplinesc un rol important cu referire la: progresul economico-social şi ridicarea calităţii vieţii. în special. Pentru a putea diversifica oferta turistică. Astfel la licitaţiile organizate prin programele SAPARD. dacă va profita de posibilităţile ce i se oferă . RICOP sau programe de finanţare ale guvernului. care afectează economiile tuturor ţărilor şi totodată este problema centrală a societăţii contemporane. serviciilor din cele mai diverse domenii. agriculturii.a turiştilor şi nu numai. comunităţi responsabile de drepturile omului.se are în vedere o politică adecvată creditar-bancară şi fiscală de încurajare şi facilitare a acestei activităţi. este agroturismul. pe de o parte. Şomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puţin acceptate. cu produsele sale complementare. construcţiilor. va conduce la o dezvoltare economică durabilă a localităţilor rurale. Astfel confruntările cu probleme de ordin demografic vor provoca guverne. şi a intensifica comerţul cu suveniruri.

culturală şi ştiinţifică a membrilor societăţii. a sporirii aportului la produsul intern. Construirea unei economii moderne presupune nu numai creşterea şi modernizarea acesteia. ci şi repartizarea raţională a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul localităţilor de pe Valea Slănicului. astfel ele nu vor mai fi nevoite să plece din propriile comunităţi în căutarea unor locuri de muncă bine plătite. d) Rolul serviciilor turistice creşte considerabil şi datorită implicaţiilor tot mai largi pe care le au asupra calităţii vieţii. Se vor crea noi locuri de muncă atât direct – în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice – cât şi indirect. Este cunoscut că dezvoltarea economică şi socială a impus apariţia unui mod de viaţă specific civilizaţiei industriale. înnoirii şi diversificării procesului bunurilor materiale. în primul rând. Din punct de vedere economic. asigurarea condiţiilor pentru ridicarea stării de sănătate a populaţiei etc. folosirea mai eficientă a timpului de muncă şi a timpului liber. sporirea eficienţei economico-sociale a muncii. b) În condiţiile rapidelor transformări care au în permanenţă loc în ştiinţă şi tehnică. agroturismul se caracterizează printr-un larg evantai de activităţi.stimularea creşterii. se poate sublinia rolul activităţilor turistice şi agroturistice în atragerea într-o măsură din ce în ce mai mare a femeilor în activitatea economicosocială. are sarcini multiple pe linia creşterii eficienţei sale economico-sociale. prin ``oferirea`` de noi locuri de muncă în cele mai numeroase domenii. asigurarea unor condiţii mai bune pentru formarea profesională. prin crearea condiţiilor pentru folosirea deplină şi raţională a acesteia în toate ramurile de activitate. prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe. aceste activităţi participă la menţinerea echilibrului în repartizarea factorului uman. 58 . la motivarea lor şi în special a populaţiei feminine pentru a participa la aceste activităţi. trebuie să crească şi posibilitatea individului de adaptare la aceste schimbări. asigurarea condiţiilor pentru facilitarea procesului de distribuţie şi consum. prin contribuţia la procesul creşterii economice. Dezvoltarea activităţilor de agroturism în mediul rural vor contribui la fixarea tinerilor în vetrele satelor. c) În afara contribuţiei pe care o aduc la creşterea calitativă a forţei de muncă. Totodată. În acest context se pot sintetiza următoarele: a) Rolul activităţilor turistice şi agroturistice este ilustrat.

ambiant). social. realizarea unor motivaţii psihice. Astfel. interes. diversificarea serviciilor. refacere şi reconfortare. cultural. în special a tinerilor. Comunitatea civilă din mediul rural va răspunde prompt comenzii sociale de refacere în mijlocul unui cadru natural nepoluat. Ineditul agroturismului. eficienţa economică a agroturismului este asociată cu eficienţa socială ce rezidă din asigurarea condiţiilor pentru refacerea capacităţilor de muncă. grupate în următoarele direcţii de acţiune astfel şi 59 . modul de rezolvare a unor situaţii inedite. Se va observa că agroturismul exercită o influenţă complexă asupra mediului extern (economic. Toate acestea vor contribui la dezvoltarea durabilă şi responsabilă a satului. creşterea nivelului de cultură generală şi pregătire profesională. Se poate considera că eficienţa socială reprezintă aportul bazei materiale turistice în antrenarea unui număr cât mai mare de indivizi la practicarea agroturismului. motivaţie şi aspiraţia spre mai bine. intelectuale sau spirituale. îmbogăţind cunoştinţele şi înflorind personalitatea umană. producând inevitabile mutaţii care îi vor diminua dependenţa de oraş. Se vor realiza obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman. vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală. dublate de ospitalitate. comunicare şi schimburi de idei. realizând în acelaşi timp un climat de comunicare între diferitele tipuri de personalităţi şi comportamente umane. în odihna educativă şi activă. relaţii ce se stabilesc între prestator (gazdă) şi beneficiar (oaspete/turist). de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor rurale. Se poate afirma că agroturismul va contribui la recreere. raporturile între modul de a aprecia valorile şi nivelul de trai dintre cei doi participanţi la actul de turism. cu multiple efecte educaţionale. cultura şi puritatea oamenilor şi locurilor. dotările tehnice şi conservarea patrimoniului.. punându-şi amprenta asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor respective. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice. vor impune şi consacra agroturismul în toate localităţile cu potenţial natural dezvoltat. echilibrat şi benefic. în vederea asigurării celor mai bune condiţii de recuperare a capacităţii de muncă sau la antrenarea. Localităţile rurale unde se va practica agroturismul. petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber. condiţiile existente. Va apare interesul de îmbunătăţire a infrastructurii.În mod inevitabil efectele utile ale activităţii de agroturism vor avea caracter multidimensional. Lansarea satelor turistice în toată ţara va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti.

De asemenea. Exprimat ca şi în celelalte cazuri prin masa beneficiului sau prin rata rentabilităţii (în raport cu volumul încasărilor. cazare. agroturism. a gradului de cultură generală. şi anume: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu slab productiv.anume: stoparea migraţiei populaţiei din mediul rural şi stimularea revenirii. Nevoia de informare este o caracteristică a omului modern. manifestarea eficienţei într-o varietate de forme şi exprimări. ridicarea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie. agrement etc. respectiv decompresarea oraşelor de creşterea ratei şomajului. a populaţiei din localităţile urbane spre cele rurale.. Importanţa serviciilor turistice rezultă şi din faptul că ele au un rol deosebit în crearea condiţiilor pentru folosirea raţională a timpului liber. prin creşterea şi diversificarea formelor de circulaţie a informaţiei (radioul. alimentaţie. Agroturismul prin efectele sale va deveni un instrument constant şi nu costisitor – de progres social al satului. 60 . în consecinţă. mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico. cu posibilitatea descompunerii lui în turism rural. asigură individului posibilităţi multiple pentru lărgirea orizontului de cunoştinţe. f) Un rol important îl are asigurarea mijloacelor de informare în masă. stimulând stabilirea populaţiei active în mediul rural. comensurarea acesteia prin prisma mărimii venitului net (beneficiului) realizat. Acesta din urmă. televiziunea. asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural. component al calităţii vieţii.) acesta asigură caracterizarea cea mai completă a calităţii activităţii desfăşurată în turism sau a gradului de utilizare a diferitelor categorii de fonduri.sanitare. structura internă complexă a fenomenului turistic. mărimea cheltuielilor. etc sau a prestaţiei turistice alcătuită din servicii de transport. pentru ridicarea competenţei profesionale. care sunt mai izolaţi. Luând drept element de referinţă funcţiile turismului. sistemului de indicatori şi modalităţii lor de calcul al eficienţei. cel puţin parţiale. a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic. este evidentă prezenţa efectelor sale pe o multitudine de planuri. prevenirea. locuitorii din mediul rural. care imprimă o serie de particularităţi criteriilor de apreciere. conservarea şi protecţia mediului rural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi a străinilor spre mediul rural. volumul fondurilor consumate etc. iar serviciile turistice reprezintă un mijloc de satisfacere a acestei nevoi. presa). În aprecierea eficienţei turismului trebuie pornit de la contribuţia sa la crearea de venit naţional şi.

Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea în cadrul gospodăriei ţărăneşti. Este bine de precizat că o parte dintre veniturile realizate din activităţile de agroturism sunt utilizate pentru investiţii şi modernizare. este un concept relativ de dată recentă. agrement şi altele complementare acestora. de obicei ca activitate secundară. că în două dintre ţările europene cu vechi stagi de activitate pe tărâmul agroturismului – este vorba de Franţa şi Anglia – se încearcă a se realiza o distincţie între “agroturism” şi “turismul la fermă” pentru a evidenţia simplu şi din capul locului utilizarea caselor ţărăneşti drept locuri de cazare pentru turişti. funcţiuni în domeniul agriculturii. etc. este considerat a nu fi agroturism. Agroturismul. cel dezafectat şi amenajat ori construit special pentru astfel de activităţi. formă specifică de turism rural. Practicarea adiacentă de către ţărani a turismului conduce la realizarea unei dezvoltări superioare a zonelor săteşti. prin includerea lor în consumul turistic. activitatea desfăşurată în gospodăria/ferma proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit.1 FORMELE AGROTURISMULUI Agroturismul. Închirierea gosodăriilor drept case de oaspeţi. datorită pierderii unei părţi din încărcătura/funcţia agricolă. case de sănătate. Această formă de turism rural este practicată de micii proprietari din zonele rurale. beneficiind de 61 . rol. masă.CAP. a serviciilor de cazare. utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. ele ne fiind ocupate de ţăranii reali/activi. În ciuda acestor consideraţii este evident că ambele forme fac parte din sfera agroturismului . în acest fel activitatea turistică contribuind nemijlocit la dezvoltarea şi susţinerea gospodăriei ţărăneşti şi a zonei însăşi. Este bine să precizăm. care face referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activităţile agricole şi/sau cu construcţiile având destinaţii. atât prin aportul adus de încasările din cazare cât mai ales prin valorificarea unor produse agricole locale. cabane de vânătoare.IV FORMELE ŞI PARTICULARITĂŢILE AGROTURISMULUI 4. Trebuie precizat că în majoritatea cazurilor amfitrionii/gazdele pun la dispoziţia turiştilor spaţiu locuibil excedentar.

Avantajul acestei forme este că satisface cererea turistică şi asigură un venit suplimentar gospodăriei. Alte forme de organizare ale agroturismului sunt reprezentate de fundaţii. Agroturismul este una din ramurile economiei naţionale.un mediu nepoluat şi pitoresc. operează cu programe proprii sau cu programe puse la dispoziţie de alte persoane (fizice sau juridice) şi de către solicitanţii de servicii. de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. atestaţi şi agreaţi de organismele de resort. prin sprijinirea 62 favorizează apariţia câtorva forme de . uneori ocazională. la solicitarea unui turist ocazional (în trecere. Dezavantajul constă în lipsa unui program care să răspundă cerinţelor turiştilor. la un moment dat. Această formă s-a dezvoltat mai mult în jurul staţiunilor balneoclimaterice datorită capacităţii de cazare insuficiente a acestora şi este sezonieră. Organizarea agroturismului şi a agroturismului în cadrul agenţiilor de turism.). agrement etc. prin dobândirea autorizaţiei de funcţionare. Serviciile constau în promovarea programelor oferite de organizatorii de turism rural sau în organizarea de excursii pe baza programelor oferite de gospodăriile şi fermele din mediul rural. care îşi propune dezvoltarea turismului în mediul rural. în strânsă corelaţie cu economia locală. Forma cea mai simplă a agroturismului constă în a oferi o cameră de găzduire. existând o strânsă legătură între turism şi celelalte ramuri ale economiei locale şi în special agricultura. de ospitalitatea fermierului. proprietarul gospodăriei pune la dispoziţia turiştilor doar spaţiul de cazare. excedentul de cazare şi care dispune de un program agroturistic. În dezvoltarea sa. Ele prestează anumite servicii pe bază de comision. de atracţiile turistice naturale şi de valorile culturalistorice. asociaţii şi federaţii. o asociaţie familială sau o societate comercială care îşi valorifică. care trebuie să înnopteze în localitatea respectivă sau se află în zonă cu afaceri sau pur şi simplu face o drumeţie). agroturismul organizare. La nivelul acestei forme se asigură protecţia consumatorului. fără a oferi şi alte servicii (pensiune. O altă formă de organizare se întâlneşte la nivelul agenţilor economici autorizaţi. Agentul economic poate fi o persoană fizică ce dispune de o gospodărie amenajată în scopul primirii turiştilor. create ca organisme neguvernamentale care să promoveze dezvoltarea activităţilor de economie rurală şi turism rural.

agroturismul montan este determinat de nevoia de a completa veniturile agricole cu venituri neagricole (minerit. economie forestieră) inclusiv cu venituri din turism. organizat şi desfăşurat în zonele submontane şi montane de către gospodăriile ţărăneşti ca o activitate complementară. agroturismul ocupă un loc foarte important. Atracţia pentru practicarea agroturismului are o semnificaţie mai mult efectivă decât economică. cunoaşterea situaţiei exacte a capacităţii şi a disponibilităţii exploataţiilor agricole de a primi turişti în gospodăria lor. proiectarea modernizărilor ce trebuie aduse caselor şi gospodăriilor montane pentru a se asigura condiţii civilizate tuturor turiştilor şi crearea unor microcomplexe agroturistice în zona montană. cât şi ascuns sub forma turismului. Agroturismul montan. Agroturismul. economice şi culturale ale agroturismului. Agroturismul se poate desfăşura şi în zonele de deal sau de şes dar cu îndeplinirea condiţiilor de agroturism minime. silvicultură. Acest loc este asigurat de tendinţa practicării pe scară largă a agroturismului . a turismului de agrement şi de participare tot mai activă la comerţul extern. Aceste forme asociative reunesc toate iniţiativele locale şi izolate. industrie. În ţările dezvoltate din vestul Europei. mult dezvoltat în economia montană a ţărilor occidentale (29) trebuie să devină treptat o direcţie nouă de acţiune pentru realizarea obiectivelor strategice în special în zona montană din ţara noastră şi o nouă dimensiune sau funcţie a gospodăriei montane în vederea asigurării unor venituri suplimentare pentru acestea. pentru a crea entităţi capabile să reprezinte anumite aspecte din segmentele vieţii economico-sociale rurale. Pentru agricultorul din zonele de deal sau de munte. Dacă agroturismul de şes este mai rar întâlnit şi nu are ca motivaţie principală completarea veniturilor familiei cu venituri suplimentare. cadrul natural reprezintă importanţa practicării agroturismului montan iar condiţiile create în gospodăria sa factorul materializării acestui suport. atât în mod direct. cum ar fi: cunoaşterea limitelor sociale. este parte a agroturismului. Agroturismul este determinat de un ansamblu de factori care influenţează dezvoltarea lui. 63 .pregătirii şi valorificării potenţialului satelor româneşti.

Una din problemele deloc de neglijat pentru reuşita agroturismului este acea triere exigentă a gospodăriilor, nu atât din punctul de vedere al cadrului construcţiilor cât mai ales din punctul de vedere al gradului de civilizaţie, de educaţie şi de deschidere al celor care se angajează în această activitate. 4.2 PARTICULARITĂŢILE AGROTURISMULUI Încadrându-se în sfera serviciilor, agroturismul va prezenta toate particularităţile acestora, având şi unele caracteristici proprii, cum ar fi: sezonalitatea, amploarea, intensitatea sa fiind foarte diferite de la o perioadă la alta, interdependenţa produselor turistice (turistul fiind de cele mai multe ori beneficiarul mai multor bunuri materiale şi servicii care se leagă cronologic şi cauzal unele de altele), precum şi nivelul ridicat al costurilor fixe (determinat de caracterul rigid al ofertei şi de caracterul nestocabil al serviciilor). Agroturismul este expresia orientării unei părţi însemnate din turiştii către natură, ca urmare a implicaţiei civilizaţiei post-industriale. Astăzi, natura devine pretext de reflexie, pentru descoperire, pentru educaţie dar şi pentru tratament, performanţe sportive şi implicit pentru o viaţă nouă. Prin conţinutul său, agroturismul prezintă o serie de particularităţi care se întrepătrund în mare măsură cu alte forme de turism cu care se completează şi se stimulează reciproc. În acest sens, avem în vedere turismul cinegetic şi de pescuit, turismul legat de Delta Dunării sau turismul în zonele de munte. Drept urmare, cercetătorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografice–folclorice, de creaţie artistică şi artizanală, climaterice şi peisagistice, pescăreşti, de interes vînătoresc, viti-pomicole etc. (78). Dezvoltarea acestor sate turistice, oferă posibilităţile deosebite de echilibrare a pieţei turistice în profil teritorial, cu numeroase incidenţe pozitive asupra agroturismului . O altă particularitate a agroturismului constă în aceea că prin prezenţa condiţiilor favorabile de desfăşurare în peste 60 % din cuprinsul ţării contribuie la introducerea în circuitul intern şi internaţional a unei părţi însemnate a potenţialului turistic al ţării noastre. Se poate afirma că şansa turismului românesc, depinde în mare măsură de dezvoltarea corespunzătoare a agroturismului . Faţă de alte forme, agroturismul , nu necesită, investiţii prea mari pentru amenajările de infrastructură sau pentru alte dotări şi nu produce aglomerări care 64

creează diverse probleme pentru localităţile urbane. Pentru structurile de primire pe lângă gospodăriile unor săteni, se pot folosi fermele şi pensiunile agricole. Agroturismul începe să-şi constituie în timp o piaţă proprie, definită prin factori de manifestare specifică şi determinanţi de natură economică, socială, politică, geografică şi motivaţională. Agroturismul este practicat în prezent de persoanele care au obligaţia de a se deplasa la ţară, având case sau proprietăţi în aceste localităţi şi trebuie să participe activ la gospodărirea lor, precum şi de persoane urbanizate stabilite de mai multe generaţii la oraş şi care simt nevoia ca la sfârşit de săptămână să petreacă câteva ore în aer liber, curat, nepoluat, consumând produse de la ţară. Acest turism va avea în viitorul apropiat o mai mare răspândire mai ales în zonele montane şi premontane, datorită în primul rând climei şi frumuseţii naturii. Agroturismul constituie un rezultat dar şi o premisă a dezvoltării economiei rurale. El poate contribui din plin la echilibrarea dezvoltării teritoriale a ţării. În acest sens, avem în vedere următoarele: posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri şi locuri de muncă; încurajarea activităţior tradiţionale locale, cu precădere artizanatul, dar şi cele care pot determina dezvoltarea unui comerţ specific şi crearea de noi locuri de muncă; creşterea veniturilor locuitorilor aşezărilor rurale rezultate din valorificarea resurselor locale şi a produselor agroalimentare ecologice pentru consumul turiştilor. În raport cu agricultura, care rămâne activitatea principală a satelor, agroturismul constituie o activitate complementară şi nu o alternativă sau o substituţie a acesteia. În condiţiile specifice tranziţiei României la economia de piaţă; agroturismul prezintă particularitatea că îndeplineşte o funcţie de protecţie socială, oferind populaţiei cu venituri reduse posibilitatea realizării unui concediu de odihnă, de petrecere a timpului liber în peisajul pitoresc al mediului rural din zona muntoasă, de pe litoralul Mării Negre sau Delta Dunării. Agroturismul este o prezenţă activă pentru 207 localităţi şi în peste 1100 de gospodării, în special în zona montană şi premontană a României dar nu numai (42). Astfel în special pentru lunile iulie şi august şi, în mai mică măsură de Anul Nou, multe din localităţile montane primesc turişti care sosesc aici pentru a-şi petrece timpul liber. Prin specificul său de turism estival, agroturismul trebuie privit ca o modalitate de absorbţie a surplusului de turişti, din anumite perioade ale unor 65

renumite staţiuni turistice sau din acela al marilor aglomerări urbane. Sunt foarte numeroase cazurile în care unii turişti ajung în mediul rural ca urmare a imposibilităţii de a-şi găsi locuri convenabile de odihnă în staţiuni cunoscute. Agroturismul poate fi analizat şi ca factor de determinare a dezvoltării unor activităţi conexe, cu efecte pe linia veniturilor pentru multe familii, decât acelea care dispun de pensiunea turistică. Agroturismul dacă nu este practicat corect, prezintă şi particularităţi negative, prin afectarea tradiţiilor şi obiceiurilor comunităţilor locale şi prin stimularea unor activităţi care sunt numai pe planul turiştilor în detrimentul altora care vin din trecutul istoric (fig. 1). Poluarea mediului natural, a zonelor ocrotite, alimentaţiei, solului, apei

Accentuarea kitschurilor de orice fel AGROTURISMUL

Alterarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale

Costuri mari Venituri reduse, sezoniere şi nesigure

Modificarea structurii sociale şi demografice a satelor

Fig. 1.1 Efectele negative ale agroturismului (95) În măsura în care efectele pozitive ale agroturismului sunt stimulate şi ajustate în dezvoltarea lor, iar cele negative sunt controlate şi diminuate , atunci poate fi găsită o soluţie optimă a unui echilibru care să ducă la o dezvoltare durabilă a agroturismului (fig. 2). Agroturismul prezintă unele trăsături sau particularităţi care îl diferenţiază de turismul tradiţional şi anume:

66

în peisajul pitoresc al mediului rural. unde esenţiale sunt calitatea pensiunii şi serviciilor de primire la familii. multiplă în diversitatea sa. este o activitate economică complementară exploataţiei agricole şi nu o alternativă sau o substituţie a acesteia. deci de oamenii satului. din vacanţe. 67 . diferenţiată. week-end-uri. cu valori cultural-educative şi cu o ospitalitate specifică. precum şi originalitatea produselor turistice. 2 Efectele pozitive ale agroturismului(95) – – – oferta turistică este autentică. LOCALITĂŢILE TURISTICE MONTANE PRIMA FORMĂ DE TURISM PRACTICATĂ VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE (ARTIZANAT CARACTER SPONTAN FACTOR EDUCAŢIONAL PERIOADE DE ASCENSIUNE -CĂDERE NOI PROFESII ŞI LOCURI DE MUNCĂ PESTE 207 LOCALITĂŢI ŞI 1075 AGROTURISM MEDIU FAVORABIL PENTRU NOI AFACERI ELEMENT DE ABSORBŢIE A TURIŞTILOR EFECT MULTIPLICATOR Rentabilitate DEZVOLTARE LOCALĂ MOBILIZAREA ACTIVITĂŢILOR LOCALE Fig. oferă populaţiei turistice cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare.– consumul turistic se petrece în mediul rural. cunoaşterea mediului natural. uman şi cultural. de petrecere a timpului liber. organizată şi condusă de fermieri.

astfel aparent. asociaţiile locale şi fermierii pot asigura atractivitatea acestei forme de turism prin calitatea primirii. factori naturali. ceea ce nu ar putea realiza o singură persoană. raportul cu populaţia autohtonă. – – nu este compatibil cu turismul de masă. promovarea şi comercializarea acestora. este un turism „difuz” prin specificul ofertei sale diversificate şi de mare diseminare în spaţiu. regional şi naţional prin: folosirea durabilă a resurselor turistice. cunoaşterii mediului local natural. amenajări. agroturismul are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor. precum şi autenticitatea produselor. în contextul unei activităţi economice pe principii ecologice. 68 .146) Una dintre aceste clasificări grupează factorii de influenţă în următoarele categorii: factori economici. în dezvoltarea socioeconomică a localităţii rurale şi nu în ultimul rând în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit. factori demografici. – asocierea fermierilor înlesneşte alcătuirea ofertelor. servicii conexe. factori psihologici.– – nu necesită investiţii foarte mari pentru amenajări de infrastructură şi suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil. 4. – – agroturismul este o formă de turism unde omul reprezintă elementul esenţial şi central.(26. nu aduce prejudicii prea mari mediului natural şi al celui construit. culturale şi sociale a spaţiului rural şi dezvoltarea ofertei şi a infrastructurii generale şi tehnico-edilitare.81. cultural şi istoric. urmărirea pieţei.3 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN MEDIUL RURAL Literatura turistică de specialitate conţine numeroase referinţe cu privire la factorii care influenţează dezvoltarea turismului. trebuie avută în vedere „capacitatea de primire” a satului şi a arealului limitrof. Pentru ca această particularitate să-şi înscrie foarte bine în conceptul de agroturism. mai ales în condiţiile unui turism de sejur. menţinerea diversităţii naturale. factori conjuncturali. în lunile de vară: dotări. factori politici. – agroturismul poate contribui la dezvoltarea durabilă la nivel local.

două aspecte ni se par a avea o importanţă mai mare şi anume: venitul personal sau familial şi tarifele percepute pentru serviciile turistice şi agroturistice. la trebuinţe. îmbrăcămintea produsele industriale de folosinţă îndelungată etc. impulsuri. sezonalitatea constituie una din caracteristicile turismului modern. adică cea care-l determină pe om să se deplaseze din localitatea sa de reţedinţă spre o altă localitate sau zonă geografică. de a cunoaţte.a.tinerii şi vârstnicii.d. până la cei estetici (tendinţa spre frumos şi civilizaţie). Într-adevăr. în totalitate. este clar că acestea pot avea un efect inhibant dacă vor creşte sau vor favoriza fluxurile turistice dacă scad. de a înţelege. dorinţe cu caracter personal. În această ordine de idei nu putem face abstracţie de faptul că preferăm litoralul sau muntele. motivaţia turistică se referă. dorinţa de a cunoaşte cultura. printre ele figurând nevoia de relaxare. a modificărilor intervenite în structura de vârstă şi structura profesională. nevoia de a-ţi îngriji sănătatea ş. sporirii populaţiei urbane ş. De pe acum aşa-numita ``civilizaţie a timpului liber`` a început să capete dimensiuni nebănuite. ca rezultat al creşterii populaţiei. Ne confruntăm.a. Cât priveşte tarifele. pot fi aduse în discuţie numeroase cauze. cu acea motivaţie turistică. de odihnă fizică. După cum se vede. Sigur. de necesitatea satisfacerii cerinţelor elementare de consum. în esenţă. influenţate de numeroşi alţi factori care acoperă un evantai larg. cum ar fi alimentele. toate acestea fiind la rândul lor.• Referitor la factori economici. de la cei cognitivi (necesitatea de a şti. ridicând o mulţime de aspecte economice şi sociale. Acest fapt se traduce prin diferenţe notabile în volumul ofertei şi cererii 69 .m. • Factorii psihologici sunt cel mai greu de estimat. în acest caz. sau vom practica sporturi de iarnă. intenţii. de a descoperi). arta şi tradiţiile altor popoare. deoarece. • Factorii demografici pot provoca un complex de efecte pozitive asupra principalelor curente turistice. preferăm zona însorită. exprimă preferinţe individualizate foarte diverse. de divertisment sau distracţie. de reconfortare. Este relativ uşor de imaginat intensificarea circulaţiei turistice pe măsură ce veniturile cresc şi ajung să depăşească acel nivel critic până la care mijloacele financiare disponibile într-o gospodărie sunt dominate. • Factorii naturali ocupă un loc extrem de important în alegerea traseelor. Un fenomen care se conturează tot mai pregnant în evoluţia turismului îl constituie intrarea în circuitele turistice a unor noi grupe de vârstă . localităţilor de popas şi durata sejurului. aşa cum am văzut.

posibilităţile turiştilor de a putea alege nivelul de confort prevăzut se diminuează foarte mult. Trecând în revistă măsurile menite să atenueze. de la o staţiune la alta. fără soare. pe cât posibil. fără zăpadă). dar poate fi atenuată. de posibilităţile de substituire şi sezonalitate). deoarece fluctuaţiile sezoniere ridică numeroase probleme economice atât pentru turişti. ceea ce îl împiedică să-ţi găsească satisfacţii în relaxarea şi odihna pe care şi le-a dorit atât de mult. faptul că eforturile de activizare a cererii în perioadele din afara sezonului nu pot fi absolutizate.turistice în decursul unui an. astfel încât turistul să găsească întotdeauna posibilităţi adecvate de petrecere agreabilă a timpului său liber (îndeosebi în zilele ploioase. tarifele diminuate constituie un stimulent major pentru impulsionarea cererii. Fireşte. În plus. fluctuaţiile turistice ca urmare a influenţei factorilor naturali au început să preocupe tot mai mult pe toţi cei ce se ocupă de acest fenomen. preocuparea de bază a prestatorilor de servicii turistice este de a rezolva această contradicţie care apare între oferta turistică rigidă (care nu este condiţionată de factorul vreme/sezon) şi cererea turistică mult mai elastică (condiţionată de urgenţa ei. cât şi pentru organizatori. Aceasta. de la o zonă la alta. de condiţiile climaterice şi meteorologice. turistul se vede nevoit să se deplaseze şi să-ţi petreacă sejurul într-o anumită perioadă în condiţii incomode de aglomeraţie. excursii spre alte zone de interes turistic ş. 70 . vârfurile sezoniere. c) diversificarea ofertei turistice în perioadele de extrasezon prin oferirea de tratamente.a. Întrucât durata sezonului turistic într-o zonă (sau o staţiune) este determinată. aşa cum menţionam mai sus. în funcţie de condiţiile concrete în care se înscrie activitatea turistică. Trebuie să subliniem. b) mărirea eforturilor de a menţine un nivel acceptabil al cererii turistice în tot cursul unui an. ca urmare a schimbării condiţiilor climaterice în cursul diferitelor anotimpuri. Sezonalitatea pronunţată în turism generează o serie de inconveniente şi pentru industria turismului. Sezonalitatea provocată de factorii naturali nu poate fi complet eliminată. datorită suprasolicitărilor în perioadele de vârf de sezon. totuşi. În perioadele de exploatare redusă. Realmente. literatura de specialitate (26) pune în evidenţă trei posibilităţi mai importante: a) prelungirea sezonului de vârf prin oferirea unor facilităţi de tarife şi de preţuri atractive.

• Factorii conjuncturali au.tendinţa creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie. .tendinţa de diversificare continuă a cererii turistice ca o consecinţă a motivaţiei turiştilor. capabile să răspundă unor variate motivaţii turistice. cu deosebire în zonele montane. de regulă. pe alocuri. pentru turismul de sfârşit de săptămână.tendinţa de dezvoltare continuu ascendentă.înregistrarea unor diferenţe apreciabile în circulaţia turistică de la o zonă la alta. un efect temporar asupra expansiunii turistice spre anumite zone sau regiuni geografice. se desprind câteva tendinţe caracteristice fluxurilor turistice şi anume: . Agroturismul este o industrie a cărei materie primă o reprezintă mediul ambiant. într-un fenomen de masă. propice pentru practicarea drumeţiei.creşterea duratei şi a distanţei pentru care se efectuează o călătorie. proporţiile şomajului. criza energetică ş. a sporturilor de iarnă pentru odihnă şi recreere pentru turismul balnear. 44. particularizate după modul în care au fost construite iniţial. ca urmare a dezvoltării transporturilor şi a infrastructurii. Susţinerea dezvoltării agroturismului are ca o altă motivaţie şi faptul că prezintă multiple valenţe pentru practicarea unui turism variat şi complex. practicabil în toate localităţile din zona montană. produsul intern brut pe locuitor şi nivelul de dezvoltare economică. modificări intervenite în sistemul valutar. 50). Printre aceşti factori menţionăm fenomenul inflaţionist. Astfel putem deosebi: a) Gospodării realizate pentru satisfacerea nevoilor proprii care nu au fost construite pentru ofertă turistică dar care permit amenajări suplimentare care să ofere condiţii minime pentru practicarea agroturismului sau agroturismului. pe măsură ce cresc veniturile populaţiei. Din analiza conjugată a tuturor acestor factori şi din urmărirea evoluţiei de până acum a turismului şi agroturismului. (43. . . modificărilor intervenite în categoriile de vârstă şi a transformării turismului. 48.a.4 TIPURI DE GOSPODĂRII CU DESTINAŢIE AGROTURISTICĂ În România există mai multe tipuri de stabilimente de primire turistică. Astfel de gospodării se întâlnesc în 71 . favorizat de existenţa unui relief deosebit de interesant. . crizele economice. iar gradul de atractivitate al zonelor generează o paletă largă de forme.de tratament. 4. care se pare că va fi de lungă durată.

zona locuinţei. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei. Această situaţie generează un anumit disconfort 72 . modul de aşezare a construcţiilorunele faţă de altele. (105) b) Gospodării construite pentru nevoile proprii şi pentru alternativa agroturismului şi agroturismului. de pe litoral. De regulă sunt proiectate pentru o anumită clasificare şi permit modernizări pentru creşterea acesteia. grădinele cu flori. Una dintre aceasta este ca spaţiile pentru turişti să fie amplasate în aceeaşi clădire cu spaţiile private ale proprietarului. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. poziţia faţă de pădure. Se pot întâlni mai multe situaţii în cadrul acestei variante şi anume: intrarea comună pentru turişti şi proprietari: este situaţia cel mai des întâlnită în cazul amenajării unor construcţii existente la care s-au adus modificări funcţionale. Criteriile de funcţionalitate pentru atragerea turiştilor se referă în general la: forma şi aspectul pensiunii. organizarea generală a pensiunii pe zone funcţionale.multe din localităţile montane din Moldova. în general în zonele limitrofe marilor staţiuni (montane. Relaţia între spaţiile destinate turiştilor şi cele în folosinţă privată este un important element în ceea ce priveşte clasificarea pensiunilor agroturistice. În general gospodăriile păstrează arhitectura locală şi asigură condiţiile minime de confort pentru practicarea agroturismului iar turiştii apreciază autenticitatea găzduirii şi ambianţei. Acestea sunt întâlnite. şi până la 29 de camere în mediul urban. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având o capacitate de cazare de până la 10 camere. balneoclimaterice) sau în zonele cu tradiţie turistică. dispun de toate echipamentele şi utilităţile necesare pentru a răspunde cerinţelor agroturistice. zona anexelor. Se pot întâlni mai multe variante. fiind proprietatea rezidenţilor sau a unor persoane provenind din marile centre urbane ale ţării şi care au vrut să-şi construiască o casă (vilă ) la ţară. La construirea lor sunt asistate de specialişti (arhitecţi). poziţia faţă de drumul de acces (şosea). funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente . d) Pensiuni turistice şi agroturistice. cu destinaţie agroturistică. poziţia faţă de vecini.). poziţia faţă de o apă curgătoare. pergola pentru asigurarea umbrei (viţă de vie etc. c) Gospodării construite special. grădina cu legume fructe.

antrenarea turiştilor în activităţile desfăşurate de gazde în gospodărie (activităţi agricole. organizarea unui perimetru pentru practicarea sporturilor (tir cu arcul. volei. Conţinutul unor astfel de servicii supimentare poate fi următorul: organizarea de ascensiuni montane pe trasee interesante adaptate vârstei şi nivelului de antrenament al turiştilor. bărci. gustul deosebit) mai ales când au văzut la faţa locului modul de obţinere şi de preparare. pentru a crea experienţe deosebite şi a da vacanţei un plus de varietate. 73 . schi etc. săniuş. divertisment şi aventură. realizarea unor deplasări cu autovehicule de teren pe drumuri forestiere sau circuite de interes turistic. Acest aspect creează legături sentimentale şi determină fidelizarea clienţilor. diversificarea ofertei pentru atragerea unor noi clienţi şi realizarea fidelizării clienţilor. de artizanat). ofertă (bonus) de produse obţinute în gospodărie. organizarea de drumeţii (montane sau la orice nivel de altitudine) cu o durată limitată. închirierea de biciclete.). mai ales din mediul urban: Avantajele unor astfel de servicii complementare sunt bilaterale în sensul că pentru gazde întrucât constituie o mână de ajutor suplimentar iar pentru turişti:reprezintă varietate în petrecerea timpului liber. cu fluxul de circulaţie al gazdelor. schiuri. aceste activităţi constituie atracţii inedite pentru oaspeţii ce provin. intrare separată şi exclusivă a turiştilor. organizarea unor ore de agrement ecvestru (în manej sau pe anumite trasee).determinat de intersectarea activităţilor de întreţinere. prezintă avantajul că elimină disconfortul generat de intersectarea traseelor de activitate a proprietarului cu cele ale turiştilor. baschet. sănii. tenis. Serviciile suplimentare oferite turiştilor au ca scop satisfacerea solicitărilor acestora. turiştii preferă autenticitatea produselor naturale (prospeţimea. asigură un grad de intimitate mai mare pentru turişti. însuşirea unor îndemânări suplimentare. spaţiile destinate turiştilor sunt amplasate într-o clădire independentă faţă de locuinţa proprietarului şi anexele gospodăreşti şi se asigură condiţii optime de confort pentru turişti. comercializarea de produse din propria gospodărie.

Pentru desfăşurarea de activităţi de turism o pensiune turistică trebuie să aibă următoarele utilităţi:(13): alimentare cu apă curentă. racord la reţeaua de canalizare sau canalizare în sistem propriu. 74 .Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului nr 512/2002. Construcţia unei pensiuni agroturistice presupune obţinerea autorizaţiilor prevăzute de Legea nr 50/1991 privind regimul juridic al construcţiilor şi Hotărârea Guvernului nr. sistem de evacuare a deşeurilor menajere. alimentare cu energie electrică. sistem de încălzire (prin utilizarea de combustibil lichid sau gaz metan) care să asigure temperatura în spaţiile destinate cazării turiştilor de cel puţin 18 grade C în sezonul rece. 31/1996. amplasarea pensiunilor agroturistice rurale trebuie să fie realizată în locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

ci şi cu probleme ale infrastructurii de utilităţi cum ar fi : lipsa gazului. Problema majoră cu care se confruntă acest sector de activitate nu o reprezintă facilităţile pentru investitori. De menţionat. Astfel multe localităţi din zonele deluroase si montane nu se confruntă doar cu probleme de infrastructură mare (accesul dificil în unele zone. ca nu există nici o evidenţă exactă a acestor structuri de cazare şi nu se respectă întotdeauna cadrul legislativ necesar pentru a încuraja dezvoltarea agroturismului . lipsa apei curente.V AGROTURISMUL-FACTOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ 5.CAP. curentului electric. reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea agroturismului. respectiv: producţia şi valorificarea producţiei proprii prin intermediul gospodăriei agroturistice şi promovarea valorilor tradiţionale putem afirma că la ora actuală acest gen de turism se găseşte încă într-o fază incipientă de consituire a sa. însă. Ţinând cont de faptul că datorită condiţiilor climatice şi prin natura factorilor de relief zonele deluroase si montane se confruntă deseori cu probleme în exploatarea agricolă vegetală. 75 . Sătenii pot oferi servicii de cazare în gospodăriile proprii. Pornind de la cele două deziderate care definesc agroturismul . În România practicarea acestei forme de turism poate să aducă beneficii directe comunităţilor rurale. cu o bogată cultură şi tradiţii populare. ci stadiul precar al infrastructurii fizice fără de care potenţialul acestor zone nu poate fi valorificat. desfăşurând activităţi agricole specifice. drumuri greu practicabile). canalizării etc. dezvoltarea agroturismului în aceste zone ar reprezenta alături de zootehnie un pas important pe calea dezvoltării economice a acestora. Zonele deluroase şi montane ale ţării sunt zonele care prezintă potenţialul cel mai ridicat pentru practicarea agroturismului . datorită calităţii aerului şi apei şi a peisajelor de o frumuseţe rară.1 AGROTURISMUL CA ACTIVITATE GENERATOARE DE VENIT ÎN MEDIUL RURAL Mediul rural cu comunităţile sale. unde salariile populaţiei sunt sub nivelul mediu. creând noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru producătorii agricoli.

cu multe specii pe cale de dispariţie. câte existau în anul 1998.9%.a. În anul 2004. respectiv 33.776. numărul acestora a ajuns în 2003 la 3. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională.17.1%. ponderea cea mai mare o deţin cei cu activităţi de comerţ. Dintre agenţii economici individuali.9. prelucrarea unor materii prime agricole. de 28. transporturi–livrări ş. calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. pensiunile dispuneau.). rezultand o creştere semnificativă de peste 5.1% din total). în anul 2003. comerţ. Agroturismul cunoaşte.500.Există totuşi şi o serie de factori favorizanţi care dau o undă de optimism în dezvoltarea acestui sector de activitate.). contribuind la asigurarea de venituri complementare şi la creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă. distribuţia teritorială a pensiunilor turistice şi agroturistice reflectă o dezvoltare a acestora în toate regiunile de dezvoltare. care au un impact pozitiv asupra comunităţilor rurale. Agenţii economici individuali care desfăşoară alte activităţi neagricole decât cele menţionate deţin o pondere foarte redusă (morărit. meşteşugărie. urmaţi de cei cu activităţi de prelucrare a laptelui . În mediul rural. agroturism. agroturism.419 unităţi cu personalitate juridică (2.958 exploataţii agricole individuale (97.7. din punctul de vedere al numărului de pensiuni şi al infrastructurii. şi calitatea aerului deosebit de curat existenţa unei faunei şi flore bogate. piscicultură. existenţa celor două parcuri naturale. prelucrarea lemnului.9% din total) şi 7. transporturi etc. se desfăşoară o serie de activităţi neagricole (turism rural.8 ori.000 de locuri de cazare. Din analiza evoluţiei agenţilor economici şi a activităţii economice a acestora rezultă următoarele: faţă de 1998.7%. o concentrare mai 76 . când existau 600 de pensiuni. un trend ascendent. prelucrarea strugurilor . prelucrarea furajelor. cum ar fi : • • • • • densitatea sporită a populaţiei şi a numărului de case faţă de alte zone deluroase şi montane frumuseţea zonelor deluroase şi montane.2%. prelucrarea fructelor şi legumelor .3% şi prelucrarea cărnii .17. comparativ cu 3. în mediul rural funcţionau 363. din care 355.377 de agenţi economici având preocupări în domeniul activităţilor neagricole.

mare a pensiunilor este întâlnită în regiunile Centru, Nord – Est şi Nord – Vest; la nivel judeţean distribuţia teritorială a pensiunilor turistice şi agroturistice a fost mai intensă în 27 de judeţe. Analizând informaţiile referitoare la evoluţia pensiunilor turistice şi agroturistice existente la nivelul regiunilor de dezvoltare ale ţării, în perioada 1998-2003, se constată următoarele: în regiunea de Nord-Est există un trend crescător al numărului pensiunilor agroturistice, dar pensiunile turistice rurale înregistrează o evoluţie descrescătoare de la un an la altul; în zona de Sud se manifestă o tendinţă de creştere puternică a numărului pensiunilor agroturistice (o creştere de 420% în 2003 faţă de 1999); această creştere este intensă în judeţele Buzău şi Tulcea; în regiunea de Vest creşterea numărului pensiunilor agroturistice este de 300% în 2000 faţă de 1999; Popularitatea agroturismului a crescut în ultimii ani.De la iniţiative cu caracter individual s-a ajuns la o adevărată alternativă de petrecere a timpului liber. Motivul dezvoltării agroturismului ca activitate economică, este conştientizarea de către micii agricultori a necesităţii diversificării activităţii atât în cadrul fermei agricole cât şi în afara acesteia, prin angrenarea în agroturism, sau apelând la activităţi pe timp determinat, în slivicultură sau în interiorul economiei locale. Conform specialiştilor (N. Braşoveanu, Economia zonei montane) prosperitatea nu este de partea agricultorului pur, ci a agricultorului muncitor, artizan, forestier, în finalitatea acţiunilor generatoare de venituri, în condiţiile unor combinaţii de activităţi complexe. Numai în condiţiile în care, pe lângă creşterea animalelor se adaugă activităţi complementare- meşteşuguri, artizanat, turism, cultura pomilor, a legumelor, a plantelor de câmp, se poate sconta pe un venit acoperitor. În aceste condiţii este necesar ca agroturismul să fie apreciat ca o bază de plecare pentru un nivel superior economic şi pentru noi perspective ale dezvoltăriii economice în acest spaţiu. El trebuie încurajat inclusiv prin punerea în valoare a proiectelor care urmăresc pretecţia şi valorificarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, care constituie sursele principale de interes turistic. Trebuie să menţionăm faptul că deosebit de importante pentru agroturism sunt două opinii şi anume dezvoltarea rurală integrată prin agroturism echilibrat.

77

Dezvoltarea rurală integrată prin agroturism presupune participarea activă a populaţiei la operaţiunile turistice de primire şi agreement, care trebuie efectuate conform unor proiecte colective de dezvoltare locală. Evitarea daunelor şi păstrarea avantajelor unui agroturism echilibrat pot fi asigurate printr-o concepţie clară referitoare la dezvoltarea turistică locală, care constă în necesitatea obţinerii unor produse alimentare de bază direct de la producătorii agricoli, adaptarea industriilor locale şi arizanale la tradiţia culturală a zonei, evitarea rutelor de transport agglomerate, asigurarea calităţii produselor şi serviciilor din mediul rural, sau a oricăror iniţiative menite să creeze avantaje financiare durabile populaţiei din mediul rural. Deşi agroturismul reprezintă o oportunitate de multiplicare a veniturilor populaţiei din mediul rural, printer condiţiile sale de reuşită se numără: nivelul şi rentabilitatea investiţiilor din zonă, profesionalismul în materie de ospitalitate, integrarea în reţelele locale şi naţionale de comercializare şi promovare a produsului turistic, dezvoltarea noilor activităţi turistice în legătură cu alte structuri locale. Pe lângă avantajele economice şi financiare, agroturismul se constituie într-un adevărat liant de coeziune socială între locuitorii din mediul rural, pregătirea pentru primirea oaspeţilor putând determina reevaluarea trecutului, imprimarea sentimentului de apartenenţă istorică la comunitate, şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Ca orice activitate economică, agroturismul, reprezintă o combinaţie a elementelor negative şi pozitive care trebuie estimate şi dirijate în sensul dorit. Agroturismul manifestă şi dezvoltă spiritul de întreprinzător şi o dinamică de creaţie, de programare a unor activităţi viitoare, de rentabilitate, o etichetă prorie muncii, economiei locale, investiţiilor. Efectele sociale, culturale şi economice ale agroturismului au loc însă etapizat. În prima etapă, are loc un process de imitaţie a unor activităţi incipiente realizate în alte locaţii, îar în cea de-a doua etapă se realizează o încorporare şi o absorbţie, unde agroturismul devin obiective de industrie şi comerţ ca orice activitate. Agroturismul trebuie să fie înţeles şi ca o consecinţă a tuturor proceselor de industrializare, urbanizare şi de trecere la o economie a serviciilor. Efectele agroturismului se intind asupra întregii structuri complexe a sistemului social, fără a le putea izola. 78

Din punct de vedere economic, agroturismul poate avea o serie de efecte pozitive, manifestate în primul rand prin cererea sporită de produse alimentare care poate duce la dezvoltarea producţiei locale, învăţarea unor noi tehnici în domeniuşi poate duce la intensificarea aprovizionării cu aceste produse şi deci la autonomia zonelor în acest sens. Acest fenomen poate avea ca efecte secundare apariţia unei industrii noi de conservare a alimentelor, şi de asemenea un sistem de aprovizionare cu aceste produse. De asemenea, creşterea numărului de turişti cxare vin în mediul rural, şi interesul crescut al acestora pentru anumite produse proaspete şi naturale, poate duce la o intensificare a cererii pentru acestea şi şi implicit la o creştere a producerii lor, sporind astfel veniturile producătorilor, care va permite modernizarea instalaţiilor profesionale proprii (sere, solarii, amenajări piscicole, etc.) Satele turistice situate în special în zonele montane sau premontane, reţin populaţia, în special tânără, şi contribuie la perpetuarea activităţii forestiere, a creşterii animalelor, sau a diferitelor meşteşuguri. În astfel de localităţi, prezenţa turiştilor permite crearea unor fonduri de dezvoltare a noilor infrastructure, prin taxele şi tarifele plătite pentru anumite utilităţi (muzee, parcări cu taxă, campări, etc). De asemenea, prin noile condiţii cerute de clasificarea şi autorizarea pensiunilor agroturistice, în localităţile rurale se dezvoltă activitatea de gospodărire a apelor, modernizarea sistemelor de captare şi tratare a apei şi a reţelei aferente, precum şi a sistemului de canalizare în mediul rural. Ca activităţi economice, agroturismul modern, impune de asemenea dezvoltarea reţelei automate de comunicaţii, şi servicii de telefon, fax, telegraf puse la dispoziţia turiştilor la orice moment. Efectele sociale ale agroturismului asupra localităţilor din mediul rural se manifestă prin diferenţierea structurii sociale, deoarece multe persoane, în special femeile, vor trece de la munca din agricultură la activităţile din sfera serviciilor, manufactură şi artizanat, permiţând în acelaşi timp şi o mică diferenţierea veniturilor familiale. Pe lângă efectele economice şi sociale ale agroturismului, putem face referire şi la unele efecte culturale, cum ar fi îmbunătăţirea activităţii de conservare a monumentelor naturii, arhitectonice şi istorice, prin venituri specifice. Prin veniturile superioare pe care le realizează persoanele implicate în activitatea de agroturism, se manifestă fenomenul de creştere a capacităţii de 79

culturale şi sociale a spaţiului rural. sate de vacanţă etc. sprijinirea economiilor locale în dezvoltarea socio-economică a comunităţii dar şi în protejarea naturii şi a valorilor culturale. turistic. dând posibilitatea cunoaşterii directe a realităţii vieţii de la sat şi formarea unei anumite atitudini. cu potenţialul său agricol. prin sprijinirea grupurilor de iniţiativă pentru dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice locale. Prin aceasta. devine un factor de formare a emoţiilor. oferind agroturismului o arie mare de cuprindere a posibilităţilor de loisir. Agroturismul poat contribui la valorificarea resurselor şi la dezvoltarea durabilă la nivel local sau regional prin folosirea durabilă a resurselor turistice. facilitează activităţi cu caracter creator. şi tehnico-economic. satisface un evantai larg de motivaţii pentru turist: odihnă. etc. 80 . economice. este cea de socializare. 5. activitatea desfăşurată în gospodăria proprie rămânând deci principala ocupaţie şi sursă de venit. cu un spectru larg de motivaţii: de tranzit sau itinerant cu valenţe cultural-cognitive. inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.cazare sau de renovare a unor construcţii care se realizează prin valorificarea în aceste construcţii a arhitecturii locale şi a materialelor de construcţie tradiţionale. uman. recreere.. În acelaşi timp. integrarea activităţilor de profil de prestări de servicii în planificarea şi strategia de dezvoltare locală. şi îmbracă forme variate de sejur. Agroturismul este o activitate susţinută de către micii proprietari de la ţară. Utilizarea integrală a resurselor naturale. Această activitate utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri şi hoteluri rurale. valorificând resursele turistice locale (naturale. cură de aer sau balneară. adăposturi. economice şi umane a unei zone cu un bogat potenţial turistic se poate realiza prin implicarea comunităţilor locale în sectorul turistic.2 UTILIZAREA RESURSELOR PRIN INTERMEDIUL AGROTURISMULUI Agroturismul este acea activitate care se desfăşoară în mediul rural. agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a resurselor mediului rural. sport. pentru protejarea mediului înconjurător şi a bunurilor culturale. culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice. menţinerea diversităţii naturale. de obicei ca activitate secundară. O altă incidenţă a agroturismului asupra culturii turistului venit în mediul rural. şi în anumite condiţii. Spaţiul rural prin componentele şi resursele sale. silvic.

Participarea comunităţii locale la promovarea acestor activităţi cu profil turistic în mediul rural se poate realiza pe baza unui parteneriat între autorităţi şi unele forme de asociere a proprietarilor de structuri de primire turistică. istorice.Din cele prezentate. De aceea. târguri. putem afirma cu certitudine că agroturismul. culturale. şi nu în ultimul rând în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit. în funcţie de situarea lor în teritoriu. Sunt numeroase cazurile în care. Principala caracteristică a agroturismului cu care se impune acest produs turistic în faţa consumatorilor este gradul de compensare fizică şi spirituală a deficienţelor ce însoţesc în multe situaţii viaţa din aglomeratele centre urbane. în dezvoltarea socio-economică a localităţii rurale şi comunităţii în general. dezvoltare şi promovare. are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelulu de trai al locuitorilor. diversificareaactivităţilor culturale. dezvoltarea reţelei comerciale e aprovizionare şi prestări de servicii. sociale. considerăm că satele prezintă calităţi deosebite. agenţii economici din turism sau alte domenii conexe. care să ducă la o mai bună organizare. sau alte nanifestări. realizarea de microcomplexe de producţie agroalimentară pentru aprovizionarea populaţiei şi a turiştilor cu produse locale. teritoriu condiţii fizicogeografice. care exprimă şi posibilităţile de dezvoltare a agrementului rural. care coincid şi generează perspective pentru valorificarea bogatelor resurse pe care le înfăţişează în prezent peisajul rural românesc. Aceste parteneriate de valorificare a resurselor se pot realiza doar printr-o contribuţie financiară pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare economică generală a localităţii cum ar fi: căi de acces. accesibilitate. încălzire. telecomunicaţii. cererea turistică este influenţată în alegerea destinaţiei de formele de agrement şi animaţie sau 81 . În acest sens. Se cunoaşte în prezent o întreagă tippologie de sate turistice. în contextul unei activităţi economice bazate pe principii ecologice. dezvoltare şi promovare a agroturismului cu concurenţa tuturor agenţilor economici împlicaţi în desfăşurarea acestei activităţi. dezvoltarea şi diversifiacrea dotărilor de agrement şi divertisment adaptate la specificul local. Agroturismul ca activitate de economică este fundamental integrat în cadrul mijloacelor rurale de primire unde pune în valoare potenţialul natural cultural şi uman pe baza căruia se elaboreează şi promovează produsele turistice la nivel local. dotări tehnico-edilitare. economice. alimetare cu apă. interesul comunităţii locale în valorificarea resurselor este să elaboreze o strategie de organizare.

cu cât viaţa culturală va fi mai diversă.3 CĂILE ŞI MIJLOACELE FOLOSITE PENTRU PRACTICAREA EFICIENTĂ A AGROTURISMULUI Punctul de plecare în definirea formelor organizatorice de dezvoltare ale agroturismului îl constituie oportunităţile create de cadrul legislativ existent. trebuie să luam în considerare şi anumite programe agricole şi susţinerea exploataţiilor agricole prin noi acşiuni sau desfăşurarea de noi activităţi generatoare de venituri: culturi legumicole de trufanda. dar şi turiştii vor aprecia mai mult spaţiul rural. care pot avea drept scop dezvoltarea societăţii rurale în ansamblul său şi promovarea agroturismului. Putem afirma cu certitudine că reuşita dezvoltării agroturismului depinde de valorificarea corespunzătoare a patrimoniului cultural şi de diversificarea structurilor de agrement destinate turiştilor. artizanat. Dincolo de aceste măsuri de impulsionare a valorificării tuturor resurselor prin activitatea de agroturism. care pot organiza activităţi recreative diversificate. etc. cu condiţia să nu aducă influenţe negative asupra elementelor de baza ale culturii tradiţionale. unde poate întâlni un stil de viaţă agreabil şi unde nu lipsec mijloacele de recreere şi divertisment. Cu cât sunt mai originale aceste manifestări. Din acest punct de vedere. cu atât sunt mai atractive şi mai frecventate de turişti. numeroase sate turistice oferă câteva modalităţi originale de petrecere a timpului liber. În prezent. cele mai solicitate sunt comunităţile rurale situate în spaţiul rural montan. colinar. se pot crea şi organiza forme asociative cu personalitate juridică de tipul organismelor neguvernamentale. mai animată. calitatea primirii şi calitatea mediului sunt punctele forte ale agroturismului românesc. Prin efectul Legii nr. fără însă a conduce la pierderea unui mod de viaţă autentic. ca o premisa de a asigura dezvoltarea socioeconomică în plan local şi regional. Se poate afirma că agroturismul trebuie să contribuie într-o primă etapă la valorificarea tuturor resurselor şi dezvoltarea exploataţiilor agricole. Toate dotările de agrement care se realizează la nivelul unei comunităţi rurale devin bunuri de care pot beneficia şi populaţia locală. În această direcţie. iar apoi. care se bucură de prezenţa unor resurse naturale şi culturale deosebite. Turistul de astăzi caută înainte de toate un loc plăcut.resursele prezentate de ofertanţi. 21/1994. 5. Tinerii locuitori. horticultură. creşterea cailor sau a animalelor de agrement. prin consolidarea şi dezvoltarea sa. de litoral. ospitalitatea. 82 .

Scopul principal al acestor agenţi este profitul. sau prin reţelele de intermediari. Formele de organizare a agroturismului prin intermediul agenţilor economici rezultaţi în baza prevederilor Decretului Lege nr. fie unor categorii bine identificate de clienţi. 31/1991 (privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale). Dimensiunile în timp şi spaţiu ale dezvoltării coordonatelor agroturismului sunt foarte mari. care au contribuit la dezvoltarea şi implementarea agroturismului în România. Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. prin valorificarea resurselor locale. de acţiunile întreprinse de aceste organizaţii neguvernamentale care au început să activeze după 1990. în principal. câteva din realizările unora dintre aceste forme asociative. sunt specifice zonelor cu vocaţie turistică. Nivelul actual al dezvoltării agroturismului din România este determinat. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se. direct. specifice activităţii de turism. la rândul lor crearea de agenţi economici specializaţi care să fie îndrumaţi şi sprijiniţi în realizarea unei strategii de dezvoltare a agroturismului la nivel local. literatura de specialitate (Gherasim T. fie întregului public. 54/1990 şi a Legii nr. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări. Economică. 83 . naţional şi internaţional.. regional.Organizaţiile non-profit pot sprijini. Decretul Lege nr. Marketing turistic. a derulat un program PHARE şi a asigurat o bază de date necesară editării unui ghid agroturistic cu primele 2000 de gospodării atestate în perioada 1991-1994. care dispun de multe avantaje în realizarea de activităţi turistice rurale.) menţionează că în agroturismul se poate acţiona în două direcţii: promovarea imaginii. FRDM a promovat un proiect de lege pentru susţinerea agroturismului . Buc. Ed. fapt care creează premisele multiplicării coeziunii tuturor formelor de organizare. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute şi promovarea vânzărilor. care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (FRDM) s-a înfiinţat în anul 1991 şi a elaborat un vast program privind dezvoltarea şi implementarea agroturismului în România. Gherasim D. 1999. 54/1990 privind libera iniţiativă pune în evidenţă materializarea atuurilor unei persoane sau a asociaţiilor familiale de a dezvolta activităţi de anvergură mai mică pe linia agroturismului. În cadrul acestui program au fost iniţiate şi susţinute propuneri legislative care au contribuit la înlăturarea vidului legislativ care exista până la momentul respectiv în domeniul agroturismului.

hărţi. cu zonele de atracţie.. Ecoturism. Pentru a fi eficientă. • colaborarea cu diverse organisme specializate interne (OVR. prin Legea nr. presa scrisă). câte mese pot fi asigurate (mic dejun. mese oficiale. Ministerul Turismului oferă „Prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale ministerului“. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul. interne sau străine. promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. Ed. • nivelurile. mese pentru evenimente familiale – nunţi.De asemeni. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare ( Glăvan V. alţi agenţi economici interesaţi. banchete. 63/1997. art. • prezentarea ofertei agroturistice la târguri. promovarea prin mass-media (audio-vizuală.2002 Agroturism. Alma Mater. Şi colab): • • • situarea gospodăriei în vatra satului. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. Sibiu. botezuri etc.. comuna din care face parte gospodăria. alte asociaţii europene de profil). prânz. terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. La nivelul gospodăriilor aceasta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. ghiduri etc. avându-se în vedere următoarele elemente(Mitrache Şt. 187/1998 privind aprobarea OUG nr. ANTREC şi filiale judeţene) sau internaţionale (EUROGÎTES. mese în familie. ) şi anume: • • • • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice: tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. expoziţii şi burse de turism. acţiunea de promovare trebuie să fie prezentă la toate 84 . alin. 2. promovarea ofertei agroturistice prin reţeaua INTERNET. D.).

meşteşuguri. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. pajişti pentru jocuri. se poate concepe un ghid. la nivel de zonă. informaţii privind preţul cazării. comună. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. dacă sunt admise animalele turiştilor. al mesei şi al serviciilor etc. prin lucrătorii acestora. care va întocmi o fişă.• • • • • • • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). La nivel de sat. zonă agroturistică. însoţită de o prezentare grafică sugestivă. drumuri şi căi de acces. judeţ etc. condiţii de cazare şi confort.. Indiferent de prezentare. urmând ca amănuntele să fie oferite de agenţiile specializate. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. În situaţia în care o gospodărie nu dispune de resursele financiare necesare realizării unui astfel de material. schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. un îndrumar agroturistic. la nivel naţional. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. În fine. informaţii despre gospodărie. 85 . cu adresele şi numerele lor de telefon. incluse ulterior într-un material de promovare mai amplu. produse agroalimentare specifice). cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. şezlonguri. agroturism în Oltenia). sau sub forma unei casete video. Acest ghid poate cuprinde lista agenţiilor teritoriale. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. agroturism în Bucovina. La acest nivel. ce poate orienta un potenţial turist. materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: materiale ce conţin informaţii de detaliu şi materiale ce conţin informaţii generale. După caracterul informaţiilor pe care le conţin. informaţiile oferite vor fi de ordin general.

). posibilităţi de încălzire. fructe sau alte produse specifice. inventivitatea. vase de lut etc. de exemplu. organizarea unor expoziţii cu imagini din diferite gospodării care. sărbători locale. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: • prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. felul acestora. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. număr de locuri de cazare în fiecare cameră. zona respectivă: mijloace de transport. Difuzarea materialelor publicitare poate fi făcută prin intermediul agenţiilor de turism specializate sau prin participarea unui agent de agroturism la târgurile zonale ce au loc în diferite momente ale anului şi cu diverse prilejuri. posibilităţi de alimentare cu apă (caldă şi/sau rece). creativitatea. împletituri. la rândul lor. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. pot fi considerate expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. dotări amenajări. felul acestora.Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. moteluri). • prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. Presupunând. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). • prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor).. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice agroturismului: • organizarea de mese. durata călătoriei. că într-o 86 . • • publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. situaţia este diferită. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole. amplasarea gospodăriei. În cadrul activităţii de promovare a agroturismului. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. originalitatea. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri.

publicitate zonei respective. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni“. ambianţa. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: una dintre grupe se va specializa în efectuarea curelor de fructe. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite. Site-urile Web reprezintă un instrument excelent pentru a furniza informaţii de calitate şi pentru a promova într-un mod profesionist toate atracţiile turistice şi etno-culturale de care dispune românia. Casele. Aceste pagini web pot fi considerate „pliante electronice“. indirect. Totuşi. în fine. În aceste condiţii. şi şi-au realizat pagini de prezentare – pagini web – prin care şi-au apropiat ofertele de potenţialii clienţi. va fi sprijinit în organizarea prelucrării mecanizate a fructelor cu mici maşini frigorifice. ospitalitatea. prin vânzare. aflaţi la mii sau zeci de mii de kilometri depărtare. tipice zonei respective (peltea. Reuşita promovării depinde. o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială. oricât de performante ar fi ele şi oricât de adecvat ar fi mesajul comunicat.zonă este bine reprezentată producţia pomicolă. infrastructura existentă etc. alt grup de gospodării. Agenţiile de turism au fost printre primele întreprinderi care au sesizat şi valorificat potenţialul Internet-ului. care pot fi procurate şi citite de către orice persoană conectată la Internet. ce dispun de o suprafaţă mai mare. care vor face. vitele. revenirea lui la destinaţia respectivă. Vor fi ambalate mici cantităţi de fructe proaspete. atitudinea gazdelor. fermele. aspectuoase. gem. mai ales datorită faptului că nu pot fi redate cu uşurinţă de mijloace şi suporturi tehnice. Câştigarea unui nou client trebuie să fie urmată de păstrarea acestuia. din orice colţ al lumii. text şi sunet. agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării. promovarea nu se referă numai la imagine. în vederea degustării fructelor. cu reţete tradiţionale. În acest „pliant“ pot fi descrise serviciile oferite. potrivit căreia clienţii care vor veni vor beneficia de facilităţile enumerate. cu ajutorul unor 87 . gospodăriile. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. mediul natural sau elemente ale acestuia prezentate într-un pliant. turismul fiind una din afacerile care pot exploata Internet-ul la maxim. într-o măsură destul de mare şi de continuitatea ei. într-un mod extrem de tentant pentru potenţialul client. sunt factori importanţi care influenţează rezultatele politicii de promovare. dulceaţă). pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere.

RoTravel. 88 . De asemenea. care în scurt timp a reuşit să adune la un loc ofertanţi de produse turistice şi clienţi potenţiali.prezentări grafice. fiecare având posibilitatea de a se prezenta sau de a alege într-un mod civilizat. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare şi a unor chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale. www. În ultimii ani. video şi audio. prospere şi moderne. consultarea de către un prestator de servicii turistice a paginilor firmelor concurente îi face cunoscutp în orice moment situaţia în care se află în raport cu concurenţa. o firmă specializată în dezvoltarea de servicii de promovare a turismului românesc pe Internet. Prezenţa pe Internet a unei firme impune promovarea unui anumit tip de imagine: aceea a unei firme serioase şi puternice. Acest site este realizat de firma Norbert Computer. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. pentru a putea fi considerată un partener de afaceri cu statut şi drepturi egale de către potenţialii furnizori sau beneficiari. fără a face eforturi de căutare sau financiare pentru a-şi putea procura informaţiile dorite.com este primul site românesc de promovare turistică a ţării.

în funcţie de factorii naturali. cu influenţă mai mare sau mai redusă asupra activităţii turistice şi cu conţinut specific fiecărei ţări iar în cadrul acestora diferenţiat pe zone. comparativ cu ţările cu tradiţie în acest domeniu şi legislaţia aferentă este. relaţiile.. pentru mediul rural.1. să promoveze studiile şi cercetările în domeniu. 89 . formele. a apărut necesitatea elaborării unor studii şi cercetări. precum şi alte aspecte care caracterizează această activitate. Ea se realiza ad-hoc pe baza înţelegerii dintre cei doi parteneri. teritoriile. are. de tradiţie şi efectul asupra celor care practică turismul (ofertanţi şi beneficiari). sub toate formele. respectiv agroturism. manifestând în acest fel tradiţionala bunătate a românului. sociali. de asemenea. gazda nu percepea nici o plată pentru serviciile oferite. menirea să stimuleze şi să protejeze această activitate.CAP VI LEGISLAŢIA SPECIFICĂ AGROTURISMULUI 6. mai ample sau mai restrânse. unde agroturismul se manifestă mai modest ca fenomen şi se practică de dată mai recentă. Cadrul juridic al activităţii de turism şi agroturism. concretizat în acordarea de masă şi cazare de către ţărani drumeţilor care parcurgeau drumuri mai lungi şi înnoptau în diferite localităţi. Este cunoscut faptul că agroturismul reprezintă un fenomen care datează din timpuri străvechi. într-un număr mai mic sau mai mare. hotărâri. precum şi a unei legislaţii corespunzătoare. sprijinită sau controlată. De multe ori. instrucţiuni etc. Odată cu extinderea turismului. CADRUL JURIDIC PRIVIND AGROTURISMUL ÎN ROMÂNIA Dezvoltarea impetuoasă a turismului. economici. precum şi obligaţiile ce revin participanţilor la activitatea de turism faţă de mediul înconjurător şi faţă de stat. să reglementeze relaţiile dintre solicitanţi şi ofertanţi şi în interiorul acestora. inclusiv a agroturismului. Aceste norme se constituie într-un pachet de legi. mai săracă şi mai puţin cuprinzătoare. În România. primele acţiuni s-au întreprins în deceniul al şaptelea al secolului trecut pentru turiştii aflaţi pe litoralul românesc al Mării negre şi în Delta Dunării. inclusiv a agroturismului. în principal. a impus elaborarea unor norme juridice care reglementează condiţiile. Această activitate nu era încă reglementată prin acte juridice şi nici îndrumată.

Sfântul Gheorghe. 297. Fundata. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale menţionate beneficiază de următoarele înlesniri: comisiile locale pot pune la dispoziţie terenuri necesare construirii. În anul 1993 comisia se reorganizează şi atribuţiile ei sunt preluate de Federaţia Română pentru dezvoltare Montană. 438 privind înfiinţarea Comisiei Zonei Montane. Normele juridice de bază pentru practicarea agroturismului în ţara noastră sunt reprezentate de Ordonanţa guvernului nr. Abia în deceniul trecut se reia activitatea turistică în mediul rural şi chiar în anul 1990 apare Hotărârea de Guvern nr. Vatra Moldoviţei şi Văideni. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural şi Legea nr. Au mai rămas valabile doar unele sate în care ONT Carpaţi transporta turişti pentru a participa la diferite manifestări cultural-folclorice. racordarea la reţeaua electrică. Tismana. de alimentare cu apă şi canalizare. pentru aprobarea Ordonanţei de guvern. Hălmagiu. fapt care a însemnat nefuncţionalitatea localităţilor agroturistice stabilite prin OMT nr. precum şi Hotărârea de Guvern nr. dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi agroturistice. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect de activitate prestarea de servicii în pensiuni turistice şi agroturistice. prin birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate. prezentarea gratuită de către Ministerul Turismului a efectelor pensiunilor turistice şi agroturistice privind promovarea. 688 care stabileşte atribuţiile acestei comisii. 774 al aceluiaşi minister sunt declarate experimental 13 localităţi rurale: Bogdan Vodă. Murighiol. acordarea de priorităţi pentru instalarea de linii de telecomunicaţii. Persoanele fizice. asistenţă tehnică de specialitate. Sibiel. Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internaţional selectează şi introduce în circuit 118 localităţi rurale din România iar în anul 1973. 187/1998. Răşinari. includerea în programele instituţiilor de 90 . Şirnea. Ulterior. în baza Ordinului Ministerului Turismului nr. Dar aceste acte normative n-au fost de bun augur pentru că în anul 1974 prin decretul 225 este interzisă cazarea turiştilor străini în locuinţele persoanelor particulare. care prevede şi unele modificări ale ordonanţei de guvern. 62/1994 şi Legea 145/1994 apar noi reglementări în domeniul practicării turismului în România. sub toate formele de către Ministerul turismului. Din conţinutul lor rezultă că statul român sprijină persoanele fizice. 63/1997. precum şi la reţeaua de gaz metan. prin Ordinul nr. Lereşti.În anul 1972. Rucăr. 774. prin Ordonanţa de Guvern nr.

Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului are la bază Ordonanţa de Guvern nr. Potrivit aceloraşi norme juridice. dacă activitatea este întreruptă pe o perioadă mai mică decât dublul perioadei de scutire. pensiunile turistice şi agroturistice oferă turiştilor servicii de agrement. arendarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de cazare. distracţii. 619 din 27 iunie 2001. 712 din 2 septembrie 1999. Din aceste acte normative rezultă că Bugetul Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. inclusiv a agroturismului. cu o capacitate de cazare de până la 10 camere şi maximum 30 locuri (paturi) şi care funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri special construite pentru a asigura condiţii de cazare şi servirea mesei cu produse proprii din gospodăria agricolă. ele sunt obligate să verse la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit. activităţi culturale şi sportive etc. această ordonanţă a suferit numeroase intervenţii de modificare şi completare concretizate în Ordonanţa de guvern nr. 91 . Legea prevede. Pe lângă activitatea de cazare şi servire a mesei. 296 din 8 martie 2001. pensiunile agroturistice sunt amplasate în mediul rural. Hotărârea de Guvern nr. dobânda reprezentând 50% din cea practicată pe piaţa bancară. 511 din 27 august 1998. plata în tariful de uz casnic a consumurilor de energie electrică şi gaz metan. excursii. 23 din 27 martie 2000. 8 din 30 I. Legea nr. 423 din 25 aprilie 2001 şi Hotărârea de Guvern nr. se aprobă anual ca anexă la legea bugetului de stat şi se gestionează de către ministerul turismului. În caz contrar. 1998. inclusiv a agroturismului. Hotărârea de Guvern nr. raportat la întreaga perioadă de scutire. scutirea de la plata impozitului pe venit sau profit.învăţământ cu profil turistic şi agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi agroturistice. respectiv a tarifelor pentru persoane fizice a serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi agroturistice. Hotărârea de Guvern nr. ca pensiunile turistice şi agroturistice să-şi menţină obiectul de activitate pe toată durata cât beneficiază de scutiri de impozite şi celelalte facilităţi. Pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările de servicii gratuite şi asigurarea sumelor necesare acordării de credite cu dobândă preferenţială. de asemenea. În perioada care a urmat. Hotărârea de Guvern nr. respectiv profit. pe o perioadă de 10 ani din momentul punerii în funcţiune a pensiunii turistice sau agroturistice. 43 din 27 iulie 1998. legea prevede constituirea unui fond special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului.

persoane fizice şi juridice. din alimentaţia publică. programe şi acţiuni de instruire şi de formare profesională de specialitate. în incapacitate de plată. crearea de noi locuri de muncă în turism. cu unele excepţii şi contribuţia din veniturile turistice (veniturile din cazare. autorizate în activitatea de turism. creşterea eficienţei utilizării resurselor turistice. Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului are ca scop asigurarea întregii activităţi turistice iar sumele alocate pentru diferite activităţi au în vedere importanţa acestora şi efectul final al activităţii respective. cu dobândă preferenţială. cum ar fi de exemplu: finanţarea programelor de creare şi dezvoltare a produselor turistice interne şi internaţionale. stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi particular în turism. care 92 . care au plăţile/conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă. sprijinirea componentelor turistice de dezvoltare locală şi regională. acţiuni de conştientizare. conform legislaţiei în vigoare. venitul net al Institutului Naţional de Formare şi management pentru turism etc. alte venituri) sunt esenţiale. educare şi formare a turiştilor şi a populaţiei cu privire la turism. Accesul la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în vederea realizării de proiecte destinate acestui scop îl pot avea. precum şi persoane fizice sau asociaţii familiale cu domiciliul în România. naturale şi antropice. persoane juridice române care au în obiectul lor de activitate turismul sau al căror scop îl constituie promovarea şi dezvoltarea turismului. De asemenea. În cadrul scopului principal se mai înscriu creşterea calităţii serviciilor turistice. programe pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor în turism şi testarea calităţii acestora. care nu au achitat la termen contribuţia pentru turism de 3% la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. alte acţiuni.Constituirea fondului special are la bază numeroase surse. protecţia şi conservarea mediului înconjurător. Aceleaşi acte normative precizează că nu pot fi finanţate proiecte propuse de persoane juridice române autorizate dar care sunt declarate. conform legislaţiei în vigoare. conform legii. programe de informatizare. crearea şi reabilitarea de programe turistice pentru România. Fondul special se redistribuie ţinând seama de anumite priorităţi în activitatea turistică. din activitatea de agrement. din transporturi. creşterea veniturilor valutare din activitatea turistică. comisioane. pentru proiecte de investiţii în turism. între care contribuţia pentru turism de 3% plătită de agenţii economici. acordarea de credite pe termen mediu.

Actele normative menţionate prevăd. Pădurilor şi Apelor. postliceal. OSR (1994). Marea Britanie etc. Asociaţia de Turism Montan Prahova. Ministerul Tineretului şi Sportului. Dintre societăţile comerciale cu activitate în domeniul turismului rural amintim: Fundaţia „Ţara Dornelor” din Vatra Dornei. care închiriază circa 150 de case în satele Bran. uz de fals. SUA. Fundaţia turistică „AGRO-TUR”. cu bună ştiinţă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. „Branimpex” din Bran. Institutul de Geografie. S. După anul 1990.C. din reţeaua de stat şi particulară. Ministerul Agriculturii. care au încălcat. dare sau luare de mită. Dintre acestea se remarcă activitatea S. Braşov. jud. bugetul asigurărilor sociale de stat. au manifestat interes pentru dezvoltarea turismului rural şi unele organisme guvernamentale cum sunt: Autoritatea Naţională pentru Turism. Agenţia Română pentru Agroturism (1993) (95). Franţa. fundaţii şi asociaţii preocupate de comunitatea rurală şi de viitorul acesteia. cum sunt: Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (1991). institutele de cercetări: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Turism. Ministerul Turismului. „Ovidiu Tour” Bran etc. în total circa 25 de tour-operatori.C. prevederile unui alt contract finanţat din fonduri publice sau au fost condamnate pentru furt. Centrul de Informare Economică Bucureşti. 93 . „Dublian” SRL – Câmpulung. precum şi persoanele fizice care se fac vinovate de declaraţii false cu privire la situaţia lor economică. de asemenea. Sirnea şi Fundata. „Branimpex” SRL din Bran. ca disponibilul fondului existent la finele omului să se raporteze în anul următor. în calitate de ordonator principal de credite. deturnare de fonduri şi alte încălcări legale. a tuturor fondurilor. are responsabilitatea directă de a cheltui in exclusivitate. având aceeaşi destinaţie. bugetele locale şi la fondurile speciale. Asociaţia turistică Botiza (1993). instituţii de învăţământ superior. delapidare. mărturie mincinoasă. turiştilor din Germania. gestiune frauduloasă. liceal. Asociaţia „Operaţiunea Satele Româneşti”. 1991. fals. „Trans Tour” SRL Praid. Moieciu. în scopul pentru care au fost create iar controlul respectării acestei prevederi se face potrivit legislaţiei în vigoare. înşelăciune.. Au apărut organisme neguvernamentale interesate de dezvoltarea turismului rural şi agroturismului. Institutul de Economie Agrară).au restanţe la plata impozitelor şi taxelor datorate la bugetul de stat. Harghita. abuz de încredere. jud. „Drăguş” Covasna.

încă din 1994. accesul în staţiune. nr. 220 din 25. dotată cu resurse naturale şi cu structuri necesare valorificării şi practicării turismului” care îndeplineşte anumite condiţii privind cadrul şi calitatea mediului. 145/1994 care au introdus unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism. Pensiunile şi fermele agroturistice. În temeiul Hotărârii de Guvern nr. rural în zona montană. 77/1996. Referindu-ne la eforturile care s-au făcut în Bucovina putem prezenta câteva rezultate pozitive şi anume (186) – înfiinţarea în 1992 în cadrul grupului şcolar Dorna Condrenilor – a primei şcoli postliceale de tehnicieni în agroturism montan din România la iniţiativa fostei Comisii a zonei Montane. a luat fiinţă în anul 1994. având în prezent o reţea de 30 de filiale din tot atâtea judeţe. "staţiunea turistică este definită ca fiind „localitatea cu funcţie turistică specificată. al informării profesionale a celor ce vor să se orienteze spre acest nou domeniu a luat fiinţă. 1995. publicat în M. utilităţi. din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. publicat în Ministerul Oficial al României. însumând circa 7500 camere. 62/1994 şi Legea nr. indiferent de amplasament se clasifică potrivit normelor aprobate prin Ordinul Ministrului turismului nr. Ecologic şi Cultural (ANTREC). peste 2500 de pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice omologate. al României nr. partea I. 94 .O. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde. Scopul ANTREC este de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. structurile de primire turistice. 101. nonprofit. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. cu un număr de aproximativ 2300 membri. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural EUROSITES. cursuri de scurtă şi lungă durată. schimburi de experienţă şi de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate. din 25 mai 1995. 20 din aprilie 1995.(192) ANTREC este o organizaţie neguvernamentală. În anul 1994 apar şi primele reglementări legale în turismul rural românesc: Ordonanţa Guvernamentală nr. agenţii de turism rural prin seminarii. Acest ordin este completat cu Ordinul nr. Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural.09.În scopul promovării turismului rural. Asociaţia Naţională pentru Turism Rural. apolitică.

314 din 6 iunie 2000. cuprinderea ofertei pensiunilor agroturistice în materialele de promovare turistică editate de Ministerul Turismului. beneficiază de anumite facilităţi acordate potrivit legii întreprinderilor mici şi mijlocii şi de anumite facilităţi cum ar fi: suprafeţe de teren pentru construirea şi dezvoltarea pensiunilor agroturistice. intitulat „Sprijinirea activităţilor agricole din mediul rural”. 296 din 8 martie 2001 pentru aprobarea Programului de marketing şi promovare turistică pentru anul 2001. 63/1997. Programul avea ca obiective: îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele externe. în situaţia în care capacitatea de cazare este de maximum 10 camere. 226 din 30. cum ar fi: Hotărârea nr. Prin H. cu un laborator practic de agroturism./1997 se stabilesc anumite facilităţi privind dezvoltarea turismului rural. 1998. persoanele fizice. 61/1999 se elaborează omologarea pensiunilor turistice şi clasificarea acestora. a început activitatea de formare şi pentru agroturism în cadrul Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC). respectiv artă culinară şi servire.G. asistenţă tehnică de specialitate. publicat în Monitorul Oficial al României nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr.08.- 1994. priorităţi la instalarea de linii de telecomunicaţii. 140 din 21 martie 2001 şi Hotărârea nr. În contextul sprijinirii de către stat a dezvoltării turismului rural. publicat în Monitorul Oficial al României nr. importanţei turismului în economia naţională şi stimularea cererii turistice interne şi internaţionale. Guvernul României a emis o serie de hotărâri şi ordonanţe. care are ca obiective printre altele şi dezvoltarea spiritului antreprenorial şi creşterea nivelului de pregătire a întreprinzătorilor din mediul rural. 619 din 27 iunie 2001 privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. Începând cu anul 1997 prin Ordonanţa Guvernului nr. stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi conştientizarea rolului. Conform acestei ordonanţe. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice clasificate. înfiinţarea Federaţiei Agricultorilor de Munte – Dorna. Guvernul României aprobă Programul special pentru zonele defavorizate. Prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 286/2001. 522 din 22 iunie 2000. nr. 95 . scutirea de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 10 ani.

se impune un efort susţinut din partea administraţiilor.(174) Potrivit prevederilor aceleiaşi ordonanţe. în general. parcări acoperite etc. iar serviciile de telecomunicaţii la tariful pentru persoane 96 .Dincolo de cadrul legal care reglementează. la nivel central şi mai ales local. pensiunile turistice şi cele agroturistice vor plăti energia electrică şi gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic. Asigurarea sumelor necesare acordării de credite preferenţiale se face din Fondul special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. dobânda va fi stabilită la un nivel reprezentând 50% din valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural. pe o perioadă de 10 ani. dar mai ales organele administraţiei locale. a mai uşurat din problemele proprietarilor de pensiuni turistice şi. Ordonanţa de Guvern 63/1997. intervenţiile şi memoriile la Guvern nu au rămas fără un răspuns.). într-o oarecare măsură modestă şi puţin detaliată. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice beneficiază de scutire de plata impozitului pe venit. acordate pe o perioadă de maximum zece ani. a practicanţilor de turism rural din România. La sprijinirea cu resurse financiare şi logistice a unor programe de dezvoltare a turismului rural trebuie să se implice atât guvernul. venită în completarea Legii nr. în limitele prevăzute de Ministerul Turismului. acordate pentru dezvoltarea şi amenajarea capacităţilor de cazare. „persoanele fizice. când acesta a venit. măsuri de conservare a ecosistemelor naturale. facilităţi financiare şi suport de consiliere. companii de marketing turistic şi oportunităţi de training în evidenţierea iniţiativelor de dezvoltare a fermelor agroturistice. în sprijinirea iniţiativei dezvoltării potenţialului turistic regional şi local. Pentru astfel de credite. Astfel că.” În varianta adoptată de Camera Deputaţilor. necesare importante sume de bani. a fost chiar mulţumitor. Pentru realizarea acestora erau şi mai sunt şi acum. din contră. Comunităţile locale cu potenţial turistic trebuie susţinute prin investiţii economice. 145/1994. grupuri sanitare pentru aceştia. cât şi organizaţiile neguvernamentale. Deşi recunoaşterea internaţională devenise o certitudine. respectiv pe profit. atingerea standardelor oferite turiştilor necesita anumite amenajări interioare şi exteriorare ale gospodăriilor-gazdă (intrarea separată pentru turişti. Din fericire. ordonanţa prevede că persoanele fizice şi juridice menţionate pot beneficia de credite cu dobândă preferenţială.(165) Conform acestei ordonanţe.

de alimentare cu apă şi gaz metan. racord la reţeaua de canalizare sau canalizare în sistem propriu. turistul trebuie să-şi depoziteze bagajul în condiţii decente. De asemenea. care să asigure temperatura în spaţiile destinate cazării turiştilor. Construcţia unei pensiuni turistice presupune obţinerea autorizaţiilor prevăzute de Legea nr. Începând cu 4 margarete. alte obiecte personale care ar stânjeni turiştii). la racordarea la reţeaua electrică. o pensiune turistică trebuie să aibă următoarele utilităţi: (70)alimentare cu apă. este obligatoriu ca peste somieră sau peste salteaua relaxa să se pună o saltea de lână cu grosimea minimă de 5 cm. bibelouri. apartamente.fizice. de acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii. drept ridicată. de cel puţin 180 C în sezonul rece.(189) Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului 510/2002. în acest spaţiu. Astfel în cameră trebuie să existe în mod obligatoriu un pat sau mai multe paturi. precum şi la sistemul de canalizare. Camera trebuie să asigure turistului odihnă şi posibilitatea de a desfăşura diferite activităţi. Pensiunile au beneficiat. Structura spaţiilor de cazare poate fi: camere. Din păcate aceste oportunităţi nu au fost menţinute în totalitate. Pentru desfăşurarea de activităţi de turism. se consideră. amplasarea pensiunii turistice rurale trebuie să fie realizată în locuri ferite de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. iar obţinerea creditelor a fost destul de dificilă. 50/1991 privind regimul juridic al construcţiilor şi Hotărârea Guvernului nr. 31/1996. garsoniere. În interiorul acestor spaţii nu se admit lucruri personale ale proprietarului pensiunii (articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte. De asemenea. Dotările din camerele şi grupurile sanitare destinate turiştilor trebuie puse în exclusivitate la dispoziţia turiştilor. de asemenea. taxa de autorizare solicitată deţinătorilor de pensiuni de către Oficiul de Autorizare şi Control în Turism din cadrul Autorităţii Naţionale de Turism. astfel că de la începutul anului trecut s-a reintrodus impozitarea întreprinzătorilor pe veniturile/profiturile obţinute. căsuţe. 97 . solid sau gaz metan). sistem de încălzire (prin utilizarea de combustibil lichid. sistem de evacuare a deşeurilor menajere. alimentare cu energie electrică.

pled sau pătură. câte două pentru fiecare persoană. perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii. Pensiunile turistice rurale trebuie să deţină spaţii pentru prepararea şi servirea mesei diferenţiate în funcţie de categoria de clasificare acordată. prosoape pluşate pentru baie. cu lăţimea de 1. halat de baie (începând cu 4 margarete).60 m. oglindă sau masă de toaletă. ce pot fi despărţite printr-o uşă. conform normelor prevăzute în Ordinul Ministrului Turismului nr. cu lăţimea minimă de 0. Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei. iar la 4 margarete este obligatorie husa de protecţie. Patul poate fi: pat simplu. Lungimea minimă a patului este de 1. se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru turism. 98 . canapea. aparat de radio. trebuie să existe o plapumă. Camera de cazare poate avea: noptiere sau etajere. în funcţie de categoria de clasificare. Suita este compusă din două camere standard care pot funcţiona împreună sau separat. cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled / pătură / plapumă. începând cu 3 margarete. frigider. potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului. scrumiere (opţional). pahare (câte două bucăţi pentru fiecare loc de cazare). Aceste spaţii se dotează suplimentar.90 m pentru 1 şi 2 margarete şi de 2 m pentru categoriile superioare. În cazul garsonierei cele două zone sunt separate prin amplasarea mobilierului sau printr-o draperie. cu demifotolii. băuturi spirtoase etc. fotolii.Pentru fiecare loc de dormit. perii pentru haine şi pantofi. cuier. Garsonierele/apartamentele sunt spaţii de cazare în care zona de odihnă. cu lăţimea minimă de 1. vaze cu flori. pat matrimonial. numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare. televizor. suport pentru bagaje (opţionale). glasvand. spaţii amenajate pentru haine sau dulap cu umeraşe (cel puţin câte 4 pentru fiecare loc de cazare). o masă sau măsuţă. în timp ce în cazul apartamentului acestea sunt despărţite printr-un perete despărţitor.40 m saupat dublu.90 m. scaune (câte unul pentru fiecare loc de cazare). perdele transparente. în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatori din afară. set de pahare pentru apă. este obligatoriu cuvertura pentru acoperirea patului. lucru şi alte activităţi este bine delimitată şi de mai mare amploare. 510/2002. dar nu mai mic de 20 de locuri la mese. prosoape pentru faţă. veioze sau aplice la capul patului (obligatorii începând cu 2 margarete). Începând cu 2 margarete.

rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute la prezentele norme metodologice. pavilioane. Tabelul 1 Criterii de clasificare a pensiunilor turistice rurale (132) Pensiuni turistice rurale Criterii obligatorii 1. Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul: 1) pentru pensiuni urbane: de 5 stele – 150 puncte. de 4 stele – 120 puncte. să fie în stare: – foarte bună – bună – să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local – căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare întreţinute – curte proprie. fără a se trece prin alte camere – holul de primire. în suprafaţă minimă de 12 mp. de 3 margarete – 80 puncte. de 4 margarete – 120 puncte.) – suprafeţe de joacă pentru copii – garaj sau adăpost acoperit – parcare proprie 2. să fie mobilat şi decorat Flori (margarete) 5 4 3 2 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 x x x x x 99 . de 2 margarete – 40 puncte. 2) Pentru pensiuni turistice rurale: de 5 margarete – 150 puncte. cu spaţii verzi – împrejmuiri estetice şi eficiente – curte cu amenajările florale – amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri. de 3 stele – 80 puncte.. Organizarea spaţiilor: – accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct.Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cumpărare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor. Criterii generale: – clădirile. de 2 stele – 40 puncte. inclusiv anexele gospodăreşti. terase acoperite etc. Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor şi de realizarea următorului punctaj minim. criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor.

lavoar şi WC) – grup sanitar comun compus din: – 1 cabină WC la 10 locuri*) – 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri**) – 1 cabină duş cu apă caldă/rece la 15 locuri *) La pensiunile turistice rurale de o stea poate exista şi WC uscat **) Spălătorul poate fi şi în aer liber 7. pentru prepararea mesei. marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial) – pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete x 20 x x - x x - x x x - x x x x x x x x x x x 16 20 20 20 2 x x - x x x x x 15 18 18 18 2 x x - x x x x x 10 13 13 14 2 x x - x x x x 9 12 16 12 12 3 x x x x x 8 11 11 16 11 11 4 x x x - x - x x 100 . mai puţin la unităţile sezoniere estivale – încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele PSI – sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele PSI) – instalaţie cu apă curentă caldă/rece la bucătărie – instalaţie de apă curentă rece la bucătărie – aer condiţionat – racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare – clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică 4. dotat cu mobilier (mese. Suprafaţa minimă a camerelor (mp): – cameră cu 1 pat – cameră cu 2 paturi – cameră cu 3 paturi – cameră cu 4 paturi – dormitorul din apartamente – salonul din apartamente 5. Echipare sanitară: – camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş. dotate cu echipamente de preparare şi conservare – sufragerie dotată cu mobilier adecvat. Număr maxim de paturi simple într-o cameră: 6.– spaţii corespunzătoare şi igienice. banchete) şi inventar de servire – camere cu grup sanitar propriu – grup sanitar comun (la pensiunile turistice de 1 stea se admit în WC uscate şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare) 3. Dotarea camerelor: – pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet. scaune. de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate – salon cu suprafaţa minimă de … mp – elemente decorative de bun gust în interior – spaţiu pentru servirea mesei. Instalaţii: – încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă.

) – prosoape pluşate pentru baie (1 buc/pers) – halat de baie – perdele transparente – perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii – peri pentru haine şi pantofi – scrumiere (opţional) – pahare (2 buc/pers. coniac – perdea. Telefon la dispoziţia turiştilor 10. Dotarea bucătăriilor: – plită electrică sau cu gaze – maşină de gătit sau reşou electric cu minim două ochiuri – cuptor cu microunde – vase şi ustensile de bucătărie din inox – vase şi ustensile de bucătărie – echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor 9. vin. garsonieră sau apartament – TV şi aparat de radio în spaţii comune Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: – fotolii sau canapea – demifotolii.mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa pat cu saltea saltea de lână cu o grosime de 5 cm plapumă. covor de calitatea celor din dormitor 8. Alte criterii: – anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti – – – – – x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 101 . cu umeraşe – cuier – oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor – veioză sau aplică la capătul patului – prosoape pentru faţă (1 buc/pers. scaune – masă sau măsuţă – frigider – set de pahare pentru apă. pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) – perne mari – cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled. pătură sau plapumă – cuvertură de pat – husă de protecţie – masă şi scaune – dulap sau spaţii amenajate pentru haine.) – vaze cu flori – TV şi aparat de radio în cameră.

– – –

animalele de la care provin produsele lactate să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar minim 20 % din alimente să provină din surse locale minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu (în cazul unităţilor de 5 flori criteriul este obligatoriu pentru cele cu peste cinci camere) asigurarea posibilităţilor turiştilor de a achiziţiona suveniruri sau produse alimentare sau nealimentare cu specific local

x x x

x x x

x x

x -

x -

x

x

-

-

-

Criterii suplimentare facultative 1. Construcţii, aspect general şi echipare exterioară – drum carosabil până la poarta pensiunii – semnalizare de la şoseaua principală – situarea într-o zonă nepoluată fonic, vizual sau olfactiv – iluminat exterior – încadrarea în stilul arhitectural cu specific local – izolarea fonică a clădirii – ambianţa generală a exteriorului: • aspectul construcţiilor • aspectul anexelor gospodăreşti • amenajarea spaţiilor exterioare (curte, grădină, livadă, spaţii amenajate în aer liber pentru divertisment) 2. Dotarea camerelor – izolarea fonică între camere şi spaţiile comune – salon de primire – living cu spaţiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversaţie – perdele obturante – şemineu – bibliotecă (cărţi, reviste, ziare, albume etc.) – dotare cu jocuri de societate (şah, table, remy, cărţi de joc etc. – biliard – tenis de masă – aer condiţionat – telefon în fiecare cameră – decorarea de ansamblu a interiorului – calitatea mobilierului, armonia culorilor 3. Dotarea bucătăriilor – adaptarea suprafeţei şi a dotărilor la numărul de camere – veselă şi ustensile de bucătărie de bună calitate, nedesperechiate, în număr corespunzător capacităţii de cazare – aparatură electrică: • robot-mixer • cafetieră • cuptor cu microunde • hotă • maşini de spălat vase

Punctaj 3 2 6 3 7 6 10 10 10 8 10 3 9 8 4 8 8 10 10 10 10 8 8 6 3 3 3 6 8 10 102

4. Alte dotări şi amenajări – masă şi fier de călcat – maşină automată de spălat rufe – feon – grătar în aer liber – locuri de joacă amenajate pentru copii – sală de fitness – saună – piscină în aer liber – piscină acoperită – terenuri de sport proprii sau intermediare la terţi – obiecte şi echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri, sănii, biciclete, ambarcaţiuni etc.) – aparat-video – antenă satelit sau cablu – posibilităţi de participare ca divertisment la unele activităţi gospodăreşti

2 10 3 3 10 10 10 8 10 8 8 2 2 8

Nu lipsit de importanţă în ceea ce priveşte cadrul legislativ al turismului rural şi agroturismului este ORDINUL nr. 143 din 4 martie 2005 privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural. În baza Notei nr. 87.236 din 6 octombrie 2004, întocmită de Direcţia de dezvoltare rurală, privind necesitatea definirii şi caracterizării spaţiului rural în România în acord cu prevederile Reglementării Consiliului Europei nr. 1.296/1996 privind Carta Europeană a spaţiului rural, în temeiul art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare, la Art. 1 se precizează: “Prin spaţiu rural, în înţelesul prezentului ordin, sunt definite zonele aparţinând comunelor, precum şi zonele periurbane ale oraşelor sau municipiilor, în care se desfăşoară, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, activităţi încadrate în următoarele domenii economice: a ) producţie agricolă vegetală şi/sau zootehnică, silvică, de pescuit şi acvacultură; b) procesarea industrială a produselor agricole, silvice, piscicole şi de acvacultură, precum şi activităţi meşteşugăreşti, artizanale şi de mică industrie; c )servicii de turism şi de agrement rural.” Conform Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 143/610/2005, publicat în Monitorul 103

Oficial al României, toţi cei interesati de iniţierea/dezvoltarea unui proiect în cadrul Programului SAPARD trebuie să ceară de la primărie o adeverinţă din care să reiasă că proprietatea imobiliară este amplasată în zonă rurală. 6.2 LEGISLAŢIA SPECIFICĂ TURISMULUI RURAL ŞI AGROTURISMULUI ÎN EUROPA În ţările în care turismul participă în mod substanţial la realizarea avuţiei naţionale, ca de exemplu Spania, Italia, Franţa, Elveţia, Austria, Suedia şi altele, întâlnim şi o legislaţie bogată menită să evidenţieze importanţa, modul de funcţionare şi efectele practicării turismului în general, a diferitelor forme în particular. Activitatea de agroturism din Italia, spre exemplu, are la bază, în prezent, Legea nr. 730 din decembrie 1985, la nivel naţional, precum şi o serie de alte legi care consfinţesc activităţi în timp sau se referă la teritorii restrânse strict delimitate, respectiv diverse regiuni. Legea generală menţionată cuprinde un număr de 15 articole: generalităţi (1), definirea activităţii de agroturism (2), folosirea condiţiilor locale pentru activitatea de agroturism (3), stabilirea criteriilor şi limitele activităţii agroturistice (4), normele igienico-sanitare necesare în activitatea de agroturism (5), lista regională (6), disciplina administrativă (7), autorizarea de către organele locale de stat (primării) (8), stabilirea tarifelor (9), programa regională a activităţii de agroturism şi de revitalizare a spaţiului rural (10), activitatea de studii şi cercetări şi formarea profesională (11), popularizarea ofertei agroturistice (12), intervenţia organelor locale şi planuri integrate ale intervenţiei extraordinare (13), iniţiativa întreprinzătorilor agricoli şi toate iniţiativele care vizează activitatea de agroturism (14), regiuni cu statut special şi provincii autonome în care se practică agroturismul (15). Referitor la ultimul articol al Legii 730, menţionăm Legea nr. 9 din 18.IV.1997 care se referă la Regiunea Veneto, care cuprinde normele specifice practicării agroturismului, în această regiune sau Legea Regională nr. 28 din iunie 1994 care se referă la regiunea Emilia Romagna etc. Menţionăm, de asemenea, Legea nr. 32/31 mai 1994 care aduce îmbunătăţiri substanţiale în activitatea de agroturism, confirmând preocuparea statului de a ţine pasul în probleme de agroturism, cu tot ceea ce se schimbă, se prefecţionează în ansamblu pe întreaga economie.

104

localitatea. La articolul 1 este prezentat faptul că Republica Italiană. . precum şi anexe ca piscine. De asemenea. susţine agricultura şi prin diferitele forme de promovare ale turismului rural şi agroturismului. cinematograf. amplasarea geografică în cadrul celor 20 de regiuni turistice. în concordanţă cu programele de dezvoltare ale U. nominalizaţi la articolul 2135 din Codul civil italian. În mod sugestiv. ale statului italian. Consultând acest ghid. turistul îşi poate alege după preferinţă zona. fiecare unitate este prezentată şi cu fotografia pensiunii. Statul italian se implică într-o măsură mare în activitatea de agroturism. şi ale diferitelor regiuni. Această lege este foarte simplă şi clară fiind structurată doar pe 16 articole.Noile reglementări juridice au ca scop să creeze facilităţi superioare în activitatea de agroturism din Italia. La articolul 2 se prezintă o definiţie a activităţii agroturistice şi anume: ” prin activitate agroturistică se înţelege activitatea de primire şi ospitalitate exercitată de producătorii agricoli individuali. facilităţi care stimulează deopotrivă activitatea ofertanţilor cât şi a beneficiarilor. cluburi. discoteci.. 105 . În Italia cea mai recentă lege privind activitatea agroturistică este Legea Agroturismului aprobată şi publicată la data de 8 februarie 2006. fiecare unitate este prezentată într-o reclamă care cuprinde: denumirea. activitatea de agroturism se desfăşoară pe baza unor norme juridice corespunzătoare. Exemplificăm acest din urmă aspect prin „Guida all’AGROTURISMO in Italia“ pe anul 2002/2003 care conţine toate unităţile agroturistice din Italia. produsele locale şi tradiţionale pe care le oferă patronul pensiunii agroturistice. continuând cu acordarea de subvenţii în condiţii avantajoase pentru solicitanţi iar în final prin publicaţii de o calitate ireproşabilă care reprezintă un îndrumător serios şi corect pentru turişti. culturale din localitatea respectivă şi din împrejurimi. perioada în care îşi desfăşoară activitatea (permanent sau sezonier). dar şi de diferite forme de societăţi de persoane sau de capital. istorice. preţurile pentru masă şi cazare. Asemenea Italiei şi în celelalte ţări menţionate.E. perioada şi pensiunea care-i oferă satisfacerea cât mai deplină a dorinţelor. urmărindu-se ca între cei doi parteneri să se menţină o cât mai bună armonie şi adecvată schimbării condiţiilor în care se practică agroturismul. obiective naturale. terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi. începând cu elaborarea normelor juridice. Prezentăm în continuare câteva elemente care prezintă înteres şi pentru activitatea agroturistică din România.călărie etc.

organizarea de activităţi recreative. didactice. punerea în practică a politicii guvernului în domeniul turismului. Direcţia Generala de Turism. identificarea de noi resurse turistice. Legislaţia turistică în Spania. componentă a Ministerului Industriei Turismului şi Comerţului. activităţile silvice sau creşterea animalelor”. elaborarea de noi strategii în domeniul turismului naţional. obţinute în gospodăria proprie. formulând şi diferite soluţii pentru dezvoltarea acestui sector. Secretariatului de Stat pentru Turism şi Comert îi revine misiunea de a pune în practică. publicând annual un raport naţional asupra activităţilor agroturistice. culturale. Din prima categorie fac parte: Secretariatul de Stat pentru Turism-Comerţ. prin cele două instituţii subordonate. utilizând propriile gospodării sau stabilimente. Administratia de stat in domeniul turismului in Spania este reprezentată de următoarele institutii: Instituţiile Centrale de Stat şi Administraţia locală. această lege enumeră la acelaşi articol aliniatul 3 următoarele: oferirea de spaţii de cazare în stabilimente speciale sau spaţii deschise. vinderea de produse alimentare ori de băuturi răcoritoare sau alcoolice de marcă recunoscută. politica guvernului în domeniul turismului. La art. cooperarea cu comunităţile autonome în elaborarea strategiei 106 . organizarea de degustări pentru diferite produse sau mâncăruri obţinute în pensiune. şi care are ca scop culegerea şi interpretarea informaţiilor provenite de la diferite regiuni şi asociaţii. Printre activităţile agroturistice care se pot desfăşura alături de cele clasice.sau asociaţii ale acestora. dar care să fie cuprinse în lista naţională a produselor agroalimentare tradiţionale. subordonat aceluiaşi Secretariat. şi Institutul de Turism (TURESPAÑA). care să pună mai bine în valoare patrimonial rural. Toate aceste activităţi snt însă limitate pentru un număr nu mai mare de 10 persoane. Directia Generală de Turism are următoarele funcţii: elaborarea planurilor generale care să permită stimularea produselor turistice şi să contribuie la ridicarea calităţii şi nivelului tehnic al întreprinderilor turistice şi cooperării dintre acestea. care va fi în subordinea Ministerului pentru politici agricole şiu silvice. sportive. subordonată Secretariatului de Stat pentru Turism şi Comert. în raport de conexiune cu activităţile agricole de cultivare a terenului. 13 se prezintă înfiinţarea Obsrvatorului naţional pentru agroturism. la care participă asociaţii ale operatorilor în agroturism cei mai reprezentativi la nivel territorial.

în domeniul turismului. 107 . comunităţile autonome au competente în ceea ce priveste promovarea şi coordonarea agroturismului la nivel teritorial. a centrelor de interes turistic naţional. aparţinând celor 17 comunităţi autonome. autorizarea. organisme locale şi cu sectorul privat în promovarea şi comercializarea produselor agroturistice ale acestora pe piaţa externă. ca o consecinţă a transferului de competenţă în domeniul turismului de la nivel central la nivel local. aprobarea planurilor de promovare agroturistică a centrelor de interes agroturistic naţional. administraţiei locale îi revin următoarele atribuţii: realizarea de campanii publicitare pentru promovarea produselor agroturistice locale. asigurând interacţiunea şi integrarea în politica turistică a statului şi a Uniunii Europene în domeniul agroturismului. aprobarea planurilor de promovare agroturistică.şi planificării generale a sectorului. coordonarea şi controlul activităţii birourilor de informaţii turistice situate pe teritoriul comunităţii. studii asupra infrastructurii existente. Astfel. publice şi private. Administraţia locală este reprezentată de instituţiile din domeniul turismului şi agroturismului. planuri ce definesc modelul şi strategia de dezvoltare turistică a zonei şi trebuie să se integreze în acţiunile de dezvoltare regională. având personalitate juridică şi îndeplinind următoarele funcţii: planificarea. Organismul teritorial abilitat sa coordoneze activitatea de agroturism şi care depinde de primăriile locale este Consiliul pentru Turism al Comunităţii. cu caracter comercial. ci fiecare comunitate autonomă îşi are propria legislaţie în domeniu. planificarea activităţii agroturistice în comunitate. initiativa în privinţa declarării zonelor agroturistice preferenţiale şi a centrelor şi zonelor de interes agroturistic naţional. internaţionale. Legat de cadrul legislativ al funcţionarii sectorului agroturism în Spania. Institutul de Turism (TURESPAÑA) este un organism autonom. Conform Constituţiei spaniole. nu există o lege a turismului cu caracter naţional. dezvoltarea şi promovarea turismului şi agroturismului spaniol pe piaţa internaţională. dezvoltarea relaţiilor cu organisme supranaţionale. sprijină comercializarea produselor turistice şi agroturistice spaniole în străinătate şi cooperează cu comunităţile autonome. La nivelul fiecărei comunităţi autonome se elaborează planuri strategice de acţiune integrată. în vederea susţinerii dezvoltării zonei. licentierea şi controlul activităţii agenţilor economici din agroturismul local.

autorităţile publice şi alte organisme oficiale. hanurile. vilele de vacanţă. organisme zonale si locale. etc). pentru proiecte separate contribuind toţi cei care pot avea potenţiale beneficii (firme. TVA-ul care se percepe este la nivelul maxim de 25%. Cele mai multe au denumirea generică de Regional Tourist Board. Din cea de-a doua categorie fac parte: apartamentele turistice. Guvernul. cu dobânzi foarte mici (2-3%). atâta timp cât investiţiile se fac pe teritoriul Suediei. În Suedia. Autoritatea Suedeză pentru Turism este o instituţie guvernmentală independentă şi are in special ca obiect de activitate efectuarea de analize. dar asta este valabil pentru toate sectoarele economiei. Băncile acordă credite în condiţii foarte avantajoase. Costurile pentru funcţionarea birourilor precum şi pentru promovarea generală a Suediei ca destinaţie turistică se face numai cu suport guvernamental.unităţi turistice extrahoteliere Din prima categorie fac parte: hotelurile. taberele şcolare şi similare. În anumite regiuni 108 .Clasificarea structurilor de primire este diferită de la o comunitate la alta. hostalurile şi pensiunile. Fiecare regiune sau municipalitate este liberă să ăşi organizeze activităţile din domeniul turismului. campingurile. apartamentele şi hostelurile de la 4 la 1 stea. statistici pe care le pune la dispoziţia agenţilor de turism interesaţi. cât şi cu contribuţia directă a industriei turistice. Pentru sustinerea propriei industrii turistice. Hotelurile pot fi clasificate de la 5 la 1 stea. Ea reprezintă organizaţiile de turism în contactul cu Parlamentul. Măsurile de stimulare de natură financiar-fiscală sau valutara sunt inexistente. Suedia se bazează în special pe măsuri de natura promoţională. Din grupul hotelurilor fac parte hotelurile şi hotelurile-apartament. zonele de campare municipale. iar pensiunile de la 3 la 1 stea. cu referire la numele regiunii. având organizaţii turistice locale care îşi au propriile obiective şi diferite structuri organizaţionale. cele mai multe comunităţi autonome clasifică structurile de primire astfel: . studii. unitatile agro-turistice. O altă organizaţie foarte importantă este Swedish Travel and Tourist Industry Federation.unităţi turistice hoteliere . Suedia este organizată în 21 de regiuni şi 289 municipalităţi. Finanţarea se face atat de la bugetul de stat. cu excepţia serviciilor de alimentaţie din cadrul pensiunilor pentru care este de 12%.

însă există reglementări care prevăd cine are dreptul să lucreze în acestea. Asociaţia Propietarilor de Camping-uri. în cazul în care firma vânzătoare ajunge in imposibilitatea de a-şi respecta obligaţiile faţă de aceştia. Alte asociaţiî sunt: Asociaţia Hotelurilor şi Restaurantelor. Legea pentru desfăşurarea activităţii din cazinouri. Asociaţia Birourilor Naţionale de Turism.organizaţia este condusă de către industria turismului de pe plan local. cu suport financiar de la organizaţia guvernamentală regională şi de la comunitatea regională. comunitatea regională sau de catre municipalităţile din regiune. 109 . Legea pentru constituirea fondului de garanţie prevede contribuţia fiecărei firme care are activitate de turism internaţional pentru formarea unui fond de garanţie. De asemenea pot fi organizate şi de către organizaţiile guvernamentale. Legea pentru pachetele turistice. ce evidenţe trebuiesc păstrate şi ce condiţii de securitate trebuiesc îndeplinite. Firmele suedeze care au activitate de turism international nu platesc TVA. În ce priveste hotelurile acestea nu sunt clasificate. Asociaţia Transportatorilor Turistici Internaţionali. etc. Principalele legi care stau la baza cadrului legal al desfăşurarii activităţii de turism rural sunt: Legea pentru constituirea fondului de garanţie. etc. Din acest fond se suportă cheltuielile legate de sejurul si repatrierea celor care şi-au cumparat programe turistice din Suedia.

agricultură. conţinutul şi valoarea lor. pe de o parte. 7. noţiunea de potenţial turistic. cultură etc. dezvoltarea demografică (populaţie şi aşezări umane). relief. obiceiuri şi datini. a căror valorificare. izvoare.2 RESURSELE TURISTICE NATURALE ŞI OBIECTIVE TURISTICE Noţiunea de „resursă“ turistică este mai completă şi defineşte mai concret implicaţiile acesteia asupra activităţii de turism ca domeniu economic. economice şi cultural-istorice.CAP VII POTENŢIALUL AGROTURISTIC AL UNEI ZONE 7.1 NOŢIUNEA DE POTENŢIAL AGROTURISTIC Într-o accepţiune generală. factorul uman (ospitalitatea. infrastructura cu specific turistic. folclor.). pe fondul unor amenajări complexe. Prin specificul. poate determina o activitate de turism şi includerea acelui teritoriu în circuitul turistic intern şi internaţional. Elementele care concură la crearea produsului turistic includ următoarele categorii: patrimoniul turistic. În mod sintetic. ele pot fi 110 . climă. dar o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie o premisă pentru dezvoltarea activităţii de turism. atracţii turistice pretabile pentru vizitare. artă. istorie. resursele turistice naturale reprezintă. infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală (industrie. iar pe de altă parte. infrastructura generală edilitară. în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale sau antropice. care reprezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică. (137) potenţialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor naturale. cu factorii naturali (aşezare geografică. transporturi. comerţ). diverse elemente naturale de atracţie specifică (cursuri de apă. lacuri). cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea personalului din turism.). cuprinde ansamblul resurselor turistice naturale şi turistice antropice care generează diverse forme de turism. cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism. Un teritoriu interesează sub aspectul potenţialului turistic.

care să fie definitorii şi caracteristicile pentru fiecare tip de sat turistic. estetică şi recreativă. dar mai ales în cazul componentelor desemnate ca rezervaţii ştiinţifice şi monumente ale naturii etc. cât şi de principalele motivaţii şi opţiuni ale categoriilor de turişti care frecventează localitatea respectivă. este de natură obiectivă. alături de dorinţa şi intenţia organizatorilor. 7. etc ). este necesar ca. izvoare minerale vegetaţie şi faună etc. Ele prezintă importanţă pentru activitatea de turism prin următoarele elemente: valoarea peisagistică. resursele turistice naturale ale Văii Slănicului reprezintă o însumare a capacităţilor de potenţial oferite de toate componentele fizico-geografice. lacuri. în general. satul turistic respectiv să întrunească un cuantum de condiţii naturale şi istorice. însă decizia aplicării ei în practică. au un rol principal în dezvoltarea turismului şi constituie oferta primară potenţială. condiţii climatice. inclusiv bioclimatul.3 VOCAŢIA TURISTICĂ A UNOR LOCALITĂŢI RURALE Din punct de vedere teoretic. râuri. oglinzile de apă.valorificate direct în activitatea de turism ca „materie primă“. Aceste componente naturale de peisaj se impun ca resurse turistice potenţiale. suport al unor activităţi turistice. resursele cinegetice etc. considerate ca factori naturali de cură.a. ape subterane. valoarea cognitivă. problema tipologiei satelor turistice poate fi abordată ca o chestiune de natură operaţională. valoarea balneoclimaterică a unor componente. indiferent de locul unde se află (uneori aceasta este determinată de motivaţia turistică: peisaj montan. determinarea tipului atuului turistic. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale. generând forme de turism specifice (stratul de zăpadă. 111 . a celor mai adecvate forme de turism în funcţie atât de principalele caracteristici geografice. în fiecare localitate. Pentru aceasta. Resursele turistice naturale sunt cele oferite de cadrul natural al zonei prin componentele sale: relief. sociale şi economice.). în vederea promovării. constituind sau intrând în componenţa diferitelor produse turistice şi generând anumite forme de turism (factori naturali de cură în turismul balnear. După cum se poate observa din aspectele prezentate mai sus.). social-economice obiective. grosimea şi durata stratului de zăpadă în turismul montan ş.

meniuri tradiţionale servite în veselă şi tacâmuri specifice – farfurii şi străchini de ceramică. Această categorie grupează satele în care portul tradiţional. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. cu particularităţi proprii şi activităţi specifice. (76) Sate turistice etnografice – folclorice. respectiv. Vama (Suceava). apă şi canalizare (circa 80% din gospodării). linguri de lemn. satele turistice sunt „aşezări rurale situate într-un cadru pitoresc şi nepoluat. Răşinari (Sibiu). cât mai eficient posibil. accesibilitatea uşoară la drumurile naţionale şi căile ferate. Năruja (Vrancea) etc. monumente cultural-istorice. ceea ce nu exclude. Într-o concepţie larg adoptată. sanitare şi de telecomunicaţie. ca urmare. arhitectura. dotări de infrastructură generală (alimentare cu energie electrică în întreaga localitate). parţial modernizată“. în funcţie de principalele caracteristici social-economice ale clientelei turistice. Avram Iancu (Alba). De asemenea. în sfârşit.. în funcţie de principalele lor motivaţii şi opţiuni turistice. cu cât fiecare localitate rurală constituie o entitate. organizarea spaţiilor de cazare şi a celorlalte servicii. ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selecţionare a turiştilor. chiar de la o localitate la alta. desigur. aceştia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. din punct de vedere turistic. care prezintă următoarele avantaje: tradiţii etnofolclorice nealterate şi case cu arhitectură specifică unei zone etnografice: gospodării ţărăneşti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriază turiştilor. decor.(66) Întrucât caracteristicile care pot lua în considerare tipologia satelor turistice sunt numeroase şi variate de la zonă geografică la alta. în aceste sate pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier. a tacâmurilor moderne). reţeaua rutieră. şi posibilitatea utilizării. mobilarea şi decorarea interioară. echipament de pat în stil popular. Aceasta permite o mai bună cunoaştere şi funcţionare a mecanismului economic cerere-ofertă şi. 112 . muzica şi coregrafia populară predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului: Curtişoara (Gorj). dotări comerciale. stabilirea de sate turistice permite realizarea unei publicaţii concrete şi specifice în funcţie de particularităţile fiecărui tip de sat turistic.Aplicarea principiului specializării în domeniul organizării şi funcţionării satului turistic este cu atât mai necesară. care nu trebuie decât să fie identificate şi valorificate. muzee şi atracţii naturale şi culturale. la cerere.

În aceste sate. Acest deziderat trebuie urmărit cu atât mai mult. Săcel. Târpăceşti. în aceste localităţi (Oboga. sculptură în lemn şi piatră. în cel mai bun caz. ci numai o vizitează. confecţii şi cusături populare. pictură naivă. în caz contrar.) reprezintă. îndeosebi. în aceste sate. Avem în vedere identificarea posibilităţilor de practicare a unora dintre aceste activităţi 113 . de popularitate internaţională. Abordând viitorul unor localităţi rurale din perspectivă turistică şi adaptându-le acestui scop. muzică şi dansuri populare etc. ţesătorie populară. posibilitatea practicării unui turism de sejur. în cadrul căruia. Corund. chiar şi în condiţiile civilizaţiei contemporane. iar pentru turiştii care nu rămân în localitate. Cu mai multă receptivitate şi cu puţin interes din partea organelor administrative şi de specialitate. ca şi dorinţa lor pentru achiziţionarea unor astfel de creaţii direct de la sursă. De asemenea. va scădea treptat. alte obiceiuri şi tradiţii locale la care să participe efectiv şi turiştii. pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozii populari (vocali sau instrumentali). pentru mediul rustic în general. Aceste sate oferă. Formele şi conţinutul modului de viaţă citadin au pătruns şi continuă să pătrundă. specificul etnografic şi spiritual al unor sate româneşti. şi în mediul rural. turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici populare arhaice: icoane pe sticlă. un muzeu etnografic în aer liber. interesul actual al turiştilor pentru satul românesc. Este de ştiut că păstrarea şi perpetuarea folclorului şi. tehnicile de lucru. Până în prezent. însă. Sate de creaţie artistică şi artizanală Sunt cunoscute interesele numeroşilor turişti pentru creaţia artistică artizanală. cu cât numeroşi săteni din unele localităţi manifestă vădit interes pentru menţinerea stilului lor tradiţional de viaţă. impetuos şi ireversibil. deosebit de rentabile. puncte tot mai izolate pe harta etnofolclorică a ţării. în formele lor originale şi tradiţionale. Săpânţa) se practică doar turismul de circulaţie. a etnografiei (portul. mobilarea şi decorarea interioarelor etc. aceste localităţi având şanse să devină baze turistice permanente. se pot amenaja una sau mai multe gospodării. în atelierele special amenajate şi cu îndrumarea unor artişti şi meşteri populari renumiţi. Margina. de la producătorul însuşi. se pot organiza expoziţii artizanale permanente (cu vânzare). aflate în declin. ceramică. permanentizare horele duminicale şi la sărbători. unele din ele sunt incluse în itinerarele turistice. Humuleşti. considerăm că specificul lor etnografic poate şi trebuie să fie conservat şi perpetuat (în forme adecvate). arhitectura. se poate perpetua.

cu pajişti. pentru turişti. Vama-Veche. dar şi în zona litorală (oarecum izolată de marile artere de circulaţie) sunt adecvate turismului de sejur. pescăreşti şi vânătoreşti. populaţia locală poate organiza. în care preocuparea de bază a localnicilor este creşterea oilor şi a vitelor şi care pot atrage turiştii prin meniuri bazate pe produse lactate. helioterapie. Şiria. În aceste sate. o sursă principală de venituri poate să o constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante. în acelaşi timp. Tismana (Gorj). cât şi după aceea prin oferirea fructelor. în aceste sate se pot oferi servicii culinargastronomice. pe bază de fructe. cu casele răspândite pe văi şi coline. Gurghiu şi din Delta Dunării. Botiza (Maramureş). de plimbări solitare într-un cadru natural pitoresc) sunt cadrul natural şi poziţia izolate de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie. Agapia. Sate turistice pescăreşti şi de interes vânătoresc În afara posibilităţilor de cazare. atât în perioada recoltării. preparate din fructe: Recaş. comune sau dietetice. Aşezările turistice de acest tip. Şirnea (în Culoarul Rucăr-Bran). pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare. Aceste meniuri pot fi completate cu 114 . 2 Mai (Constanţa) etc. sate de munte. Prin urmare. Brădet (Argeş). adecvate turismului de sejur (pentru amatorii de linişte. la o oarecare distanţă unele faţă de altele. ar urma să fie producţia lor artistică şi artizanală valorificată turistic complex şi eficient. Sate turistice viti-pomicole În aceste localităţi predomină activităţile de cultivare a pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Giarmata. o atracţie deosebită şi. drumeţie: Fundata. imaginea lor de marcă. situate în zonele de deal şi de munte. Sate turistice climaterice şi peisagistice Caracteristicile predominante ale acestor sate. cusăturile sau broderiile populare. De asemenea. Există numeroase sate în care preocupările de bază ale gospodăriilor sunt ţesutul la războaie ţărăneşti.chiar în cadrul gospodăriilor găzduitoare. Sate turistice pastorale În această grupă pot fi incluse. caracteristica esenţială a acestor sate. safari): satele de pe văile Vişeului şi Bistriţei. băi de aer. Vânători-Neamţ etc. în general. unele forme de agrement specifice – pescăreşti şi vânătoreşti (vânătoare. De asemenea. oferind posibilităţi de plimbare în aer liber. strugurilor şi a preparatelor pe baza lor. activităţi în care pot fi iniţiaţi turiştii amatori. fâneţe sau livezi. activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului. pescuit.

Săcelu (Gorj) etc. petreceri specifice şi tradiţionale: Prislop. sunt specifice Moldovei. atrag spre vizitare numeroşi turişti străini şi autohtoni: Andrieşeni (Vrancea). Călacea (Timiş). pot exista instructori de schi. frumuseţe. Şirnea.). izvoare sau lacuri sărate. iniţiaţi în practicarea sporturilor respective. cu o salbă impresionantă de mănăstiri. balmuş. nămol etc. Satele balneare susţin turismul balnear de importanţă locală şi mai rar regională. Pentru această categorie. pot fi organizate ospeţe ciobăneşti (batal la proţap. bob. Agapia. Putna. Vaideeni. sudului Transilvaniei. ovine şi bovine. Bosanci şi Sadova (Suceava). renumite pe plan naţional şi internaţional. berbec haiducesc. prin inedit. unicitate. Tismana). Murighiol. fără amenajări speciale şi costisitoare. bazându-se pe o serie de resurse turistice exploatate şi valorificate: ape minerale carbogazoase. În organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în satele turistice.: Zizin. Cristian etc. De asemenea. cu valoare de excepţie. lacuri de acumulare. Biertan. în general din rândul tineretului: sportivi amatori. acelaşi tip putând cuprinde caracteristici specifice celorlalte tipuri.ouă. înot. iar pentru divertisment. (9) Este evident că multe din tipurile de sate prezentate anterior nu au caracteristici tranşante. un rol important îl ocupă abordarea acestei activităţi într-un sistem de management – 115 .). dar dornici să se iniţieze şi să le practice. Cozia. Acest tip de sat poate să atragă două categorii de turişti. Cireşu (Mehedinţi). Sate cu monumente istorice. pot funcţiona puncte de închiriere a echipamentului sportiv (Fundata. rezultatul renaşterii moldave din secolele XV-XVII (Suceviţa.). mofete. recrutaţi din rândul populaţiei locale. turişti iniţiati sau mai puţin iniţiati. Coştiui (Maramureş). Horezu. Satele cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de rezervaţii naturale care. Sate turistice pentru practicarea sporturilor Numeroase localităţi rurale prezintă excelente condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă (sate montane şi de deal) şi nautice pe râurile interioare. Feldioara. Jina. carne de pasăre. Covasna. Subcarpaţilor Getici (Aninoasa. urdă şi jintiţă). Chiuzbaia (Maramureş) etc. Cotmeana. Bala (Mehedinţi). în aceste sate. Dragomirna. de artă şi arhitectură. Mila 23 etc. Moeciu. Polovragi. cu renumitele biserici fortificate (Hărman. Văratec etc. Oglinzi şi Bălţăteşti (în Subcarpaţii Moldovei). delimitarea realizată fiind mai mult teoretică. Prejmer.

încălzire. pornind de la formarea „produsului turistic“ pe componente şi în ansamblu. a căilor şi mijloacelor de promovare şi publicitate. cinste şi moralitate. forţa de muncă. ridicarea gradului de confort al gospodăriilor primitoare de turişti. trebuie să se ţină seama şi de: valoarea şi varietatea resurselor turistice. Este vorba. dezvoltarea socio-economică ridicată a satelor care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodarilor. poteci turistice. terenuri de sport. Este necesară. Realizarea investiţiilor. cu efecte benefice pentru primirea şi găzduirea turiştilor. echitaţie) etc. de: amenajări pentru dezvoltarea infrastructurii generale (alimentare cu apă. dotări pentru agrement sportiv (pârtii de schi. epurarea apelor uzate. trăsăturile psihostructurale ale populaţiei. de asemenea.). sau de către anumiţi agenţi economici (este vorba mai ales despre dotările de agrement). material uman şi financiar (surse şi mijloace de finanţare). dotări tehnico-edilitare şi comerciale. Prin studii de conjunctură se aleg pieţele cele mai favorabile. poziţia favorabilă pe o arteră turistică importantă sau în apropierea unor centre turistice şi staţiuni renumite. care trebuie continuată cu analiza detaliată a posibilităţilor de valorificare şi de construire a produsului turistic.marketing. prin asociere cu societăţi comerciale româneşti şi străine. poziţie geografică. urmărindu-se realizarea în etape şi în funcţie de eficienţa economică a fiecărei investiţii. cât şi a posibilităţilor de valorificare şi constituire într-o ofertă turistică competitivă. prin credite de la bancă. Formarea produsului turistic implică atât analiza potenţialului turistic (natural şi cultural-istoric. gradul mai înalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscători şi de limbi străine). pe programe. se poate face cu forţe proprii. apropierea de masive montane de mare atractivitate şi circulaţie turistică. care îi conferă un grad mare de ospitalitate. fie prin sprijin financiar de la anumite fundaţii din ţară sau din străinătate. (68) Urmează analiza tehnico-economică a fiecărui program în parte şi soluţionarea financiară a propunerilor. ocupaţiile agropastorale şi tradiţiile etnofolclorice din zonă. căile şi mijloacele de promovare şi publicitate. În realizarea acestui demers. inventarierea resurselor turistice naturale şi socio-economice. inclusiv din străinătate. până la stabilirea tarifelor. trăsăturile psihosociale ale populaţiei etc. repararea şi modernizarea drumurilor de acces la obiective sau de legătură cu magistralele rutiere). în principal. transport cu cablu. 116 .

veniturile obţinute au un caracter permanent. Gospodăriile ţărăneşti pot fi clasificate după mai multe criterii: (77) 1) Din punct de vedere al utilităţii şi destinaţiei gospodăriei. În ceea ce priveşte modul de organizare al unei gospodării. baza materială a agroturismului este formată din totalitatea gospodăriilor ţărăneşti amenajate pentru primirea turiştilor. mic dejun. în componenţa acesteia se includ mai multe zone: zona locuinţei şi a spaţiilor auxiliare (cuprinde. În jurul acestei entităţi se desfăşoară activităţi de turism specializate. asistate de specialişti şi prevăzute cu echipamente şi utilităţi necesare pentru a răspunde cerinţelor turistice. şi anume: a) gospodării pentru satisfacerea nevoilor proprii. 2) Din punct de vedere al serviciilor oferite turiştilor. b) gospodării construite pentru nevoile proprii şi pentru alternativa turistică. iar serviciile sunt oferite de un 117 . în scopul realizării funcţiunilor pentru care au fost concepute atât din punct de vedere al utilizării cadrului construit. Entităţile organizaţionale ale turismului rural sunt structuri special amenajate. saivane de oi şi capre. zona pomilor fructiferi. Astfel. în afară de cazare şi mic dejun şi mesele de prânz şi seară). o bucătărie de vară. gospodăriile ţărăneşti turistice pot fi clasificate astfel: a) gospodării turistice de găzduire (gospodarul oferă turiştilor. coteţe cu padocuri pentru porci şi păsări). se deosebesc trei grupe. cât şi din punct de vedere al serviciilor.Pentru organizarea. dezvoltarea şi promovarea turismului din spaţiul rural. atestate şi racordate la o anumită formă de organizare. c) gospodării nou construite. b) gospodării turistice de găzduire şi sejur pentru copii (gospodarul oferă copiilor turişti şi însoţitorilor acestora cazare. în proporţie de peste 50%). mesele de prânz şi seară. zona grădinii de legume şi zarzavat. o magazie în imediata apropiere a locuinţei). În ceea ce priveşte turismul rural. cu alimente de bază produse şi preparate în propria gospodărie. trebuie avute în vedere două tipuri de implementări: cele datorate activităţii agroturistice şi cele de turism rural. de regulă. zona anexelor gospodăreşti (adăpost pentru animale mari. locuinţa propriu-zisă. acesta dispune de o structură funcţională de servicii şi cazare eterogenă.

Dotările de agrement general se pot realiza de către asociaţia turistică locală dar şi de către anumiţi agenţi economici. pregătirea mesei de către turişti. agrementul nautic. poteci marcate pentru drumeţie etc. carne. Toate aceste posibilităţi de agrement. patinoare. cooperează cu deţinătorii de baze de cazare. pensiune completă sau demipensiune acordată de o familie unui grup mai mare de turişti. după experienţa altor ţări. pensiune completă sau demipensiune la o unitate de alimentaţie publică din localitate (restaurant. volei). terenuri de sport multifuncţionale (tenis. se pot organiza programe pentru speoturism. În zonele montane se pot amenaja astfel. saune adiacente caselor de vacanţă. plajă şi înot. Activitatea de bază a acestor structuri este caracteristică prestaţiilor de servicii turistice şi au caracter permanent. Totodată. formând asociaţii mixte ce pot suporta mai bine concurenţa. alpinism. Resursele turistice variate ale unui sat turistic pot genera numeroase forme de petrecere a timpului. contribuind. la amenajarea unor dotări în satul sau zona respectivă.personal specializat. prin amenajarea sau organizarea a diverse dotări şi acţiuni turistice corespunzătoare unora dintre cele mai diferite motivaţii şi segmente de clientelă. (124) Animaţia şi agrementul au un loc important în ocuparea timpului liber într-un sejur turistic. realizarea unor programe de mare eficienţă dar şi atractive. în unele sate turistice se pot 118 . precum şi o bună organizare. se pot amenaja piscine. servirea mesei pentru turişti se poate realiza în mai multe modalităţi: pensiunea completă la gospodarul-gazdă. În satele turistice. pârtii de schi (alpin şi de fond) dotate cu mijloace de transport cu cablu (baby-schi. mic dejun inclus în tariful de închiriere al camerei (casei). lacuri pentru agrement nautic. demipensiune. acţiuni şi programe turistice presupun amenajări cu investiţii mici sau de mai mari proporţii.). cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia. pensiune etc. alte sporturi sau programe de speoturism sau alpinism. agenţii economici ce organizează sporturile de iarnă. fructe etc.). turism de cunoaştere etc. care locuiesc în gospodării diferite. care pot fi cumpărate de către turiştii sosiţi pentru sejur sau cei aflaţi în tranzit prin localitate. În ţările cu tradiţie. Acolo unde condiţiile naturale o permit. cu cote-părţi. (145) În ceea ce priveşte baza de servicii comerciale. drumeţii montane. satele turistice trebuie să dispună de produse agroalimentare locale (lactate. locuri de picnic. legume. teleschi şi chiar telescaune).

să redevină una din susrsele complementare de venituri în special în zonele defavorizate din punct de vedere agricol. bine influenţată şi gospodărită. trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi. Configuraţia geografică a României. la stadiul unei activităţi socio-economice clar conturate. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile. în perioada actuală. integrarea mai rapidă. transferul geografic de resurse. cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă. 7. în acelaşi timp. echilibrarea bugetelor locale. la fixarea tineretului în localităţile rurale. cu atât mai importantă cu cât reprezintă o posibilă sursă de venituri suplimentare. amenajarea şi sistematizarea teritoriului. clasificate sau desfăşurând activitatea în mod nelegal. prin turism. o bună parte dintre echipamente nefiind omologate. considerăm că este necesar a realiza o analiză succintă pentru o bună determinare a priorităţilor dezvoltării turismului rural în judeţul Bacău. constituind o reală rezervă ca potenţial valorificat încă la scară redusă.amenaja şi dezvolta şi unele complexe industriale agroalimentare. într-o perioadă relativ scurtă de timp. care să comercializeze produsele proprii. Activitatea turistică în spaţiul rural românesc a evoluat. din faza de promisiune cu perspective de dezvoltare. Numărul celor care practică activităţi de turism rural este totuşi mare. Considerăm deci că agroturismul în general. dintre care amintim: crearea de noi locuri de muncă. 119 . care.4 DIRECŢIILE ŞI FORMELE DE DEZVOLTARE ÎN PERSPECTIVĂ ALE AGROTURISMULUI România are mari posibilităţi de dezvoltare a agroturismului în multe zone. poate fi pusă în valoare în termen relativ scurt şi cu investiţii minime. a ţării noastre în structurile Uniunii Europene. Luând în calcul şi faptul că industria turismului are un impact mai mare decât orice altă industrie. Veniturile realizate din aceasta activitate . care beneficiază de pârghiile legislative şi instituţionale corespunzătoare. iar practicarea acestuia este necesară în etapa actuală. oferă condiţii ideale atât pentru agroturismul propriu-zis.urmare a cointeresării sătenilor pentru practicarea agroturismului prin închirierea de locuinţe şi comercializarea produselor naturale sau antrenarea turiştilor la activităţi agricole ori casnice pot contribui substanţial la ridicarea nivelului de trai şi civilizaţie.

Pentru turist. amenajare şi compartimentare a spaţiilor de primire. Considerăm că nu în ultimul rând. omologare. standarde de calitate. pregătire şi servire a mesei (catering şi reguli de servire a mesei). desfăşurarea unor acţiuni de instruire în igienă şi ecologie.în cadrul asociaţiilor profesionale . realizarea unui sistem informaţional competitiv (evidenţă operativă. vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă 120 . La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. însă prin plusurile lor încearcă să-şi domine lipsurile şi să convingă. refacerea acestuia necesită eforturi şi cheltuieli deosebite pe durata a mai mulţi ani. fenomen resimţit atât în domeniul cererii cât şi în cel al ofertei de produse turistice. realizarea unui oficiu de informare şi difuzare. confruntată în ultimii ani cu profundele mutaţii impuse de procesul de tranziţie la economia de piaţă. elaborarea unor programe de media. un agroturism de calitate presupune servicii şi prestaţii de calitate. calitatea produsului este deosebit de importantă. înfiinţarea unui ziar (revistă) de profil. de căi de acces şi comunicaţie civilizate. organizarea unor cursuri de marketing.În România. se impune: formarea .servicii de proastă calitate poate compromite. pe termen lung.unui corp de experţi capabili a acorda asistenţă tehnică. editarea anuală a unui catalog la standardele europene. Din literatura de specialitate şi din practică rezultă că odată compromis un produs turistic. sistem de rezervări). Agroturismul s-a aflat şi se află în rezonanţă cu întreaga mişcare turistică românească. agroturismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali. iniţierea în comportamentul şi relaţiile cu turiştii (comunicare). În concluzie. Ţinând cont de aceasta este cunoscut faptul că introducerea în circuitul turistic a unor structuri / echipamente ce oferă – prin personalul său . care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv Localităţile rurale unde se va practica agroturismul şi turismul ecologic. cât şi pentru alimentaţia publică. Se subînţelege că echipamentele agroturismului trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă. În altă ordine de idei. de condiţii de confort atât pentru găzduire (primire). clasificare. trebuie acordată o deosebită importanţă promovării produsului turistic rural care necesită: publicarea unor buletine informative. un produs sau o destinaţie.

Se va observa că agroturismul exercită o influenţă complexă asupra mediului extern (economic. asigurându-le un trai decent şi un loc de muncă la ei acasă. ambiant). de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor rurale. grupate în următoarele direcţii de acţiune astfel şi anume: stoparea migraţiei populaţiei din mediul rural şi stimularea revenirii. inclusiv şi a turismului rural. care sunt mai izolaţi. social. în baza cunoştinţelor manageriale şi tehnologiilor nonpoluante în armonie cu principiile dezvoltării durabile – cu siguranţă va deveni un stimulant material serios pentru locuitorii satelor. a populaţiei din localităţile urbane spre cele rurale. punându-şi amprenta asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor respective. asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural. respectiv decompresarea oraşelor de creşterea ratei şomajului. Va apare interesul de îmbunătăţire a infrastructurii. prevenirea. a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic. ecoturismul şi turismul durabil oferă cetăţenilor din spaţiul rural oportunităţi şi mecanisme pentru a-şi trăi viaţa pe care şi-o doresc cu un viitor sigur pentru ei înşişi şi copiii lor. Turismul rural. stimulând stabilirea populaţiei active în mediul rural. cel puţin parţiale. Dezvoltarea antreprenoriatului rural. conservarea şi protecţia mediului rural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi a străinilor spre mediul rural. dotările tehnice şi conservarea patrimoniului. mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico. şi anume: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu slab productiv. 121 .locală. cultural. Agroturismul. ridicarea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie. locuitorii din mediul rural.sanitare. ecologic şi cultural prin efectele sale vor deveni un instrument constant şi nu costisitor – de progres social al satului. Se vor realiza obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice.

2002. Bucureşti. Brezuleanu S..nr. Stoian M. Editura Pan Europe. Miron A. Şerban. Berbecaru. 16. Potenţial şi valorificare. judeţul Suceava. Actualitate şi perspectivă“.. Turismul rural românesc. 1998 – Îndrumar pentru turismul rural.. Lupu N. 15.. 3. Istrate I. Biji.. E. Roşca E. Bran Florina. Editura Pan Europe. Editura Economică Bucureşti. Modelul european. Editura Rentrop & Straton. BREZULEANU S. Bucureşti 11. Editura Economică. 1996– Agroturism şi turism rural. 2001. 2004. Manole V. 1997 – Turismul rural – modelul european.Wurttemberg. 1996 – Valorificarea resurselor locale prin activitatea de turism rural. 10. Bran Florina şi colaboratorii. Apetroaie Camelia. Bucureşti.. Annales de Geeographie nr. 2. Bălinişteanu Domniţa. Bran Florina şi colab.M.Consideraţii privind activităţile agroturistice din landul Baden . 1999– Unele probleme cu privire la indicatorii resurselor materiale din turismul rural. Iaşi... Alecu I. Marin D. 14. M 1977. Acatrinei Marilena. în „Tribuna economică“. Iaşi 6. şi colab. 1998– Economia turismului şi mediul înconjurător. Edit Armand Colin Paris 5.. Botez G. .MANAGEMENT EDITURA PERFORMANTICA. Editura Economică. – Teoria şi practica amenajării turistice. . 9. Florina 1997– Ecoturismul: turismul durabil şi turismul rural. Germania. Ed. 7. comuna Vama. Turismul rural românesc.. Bran. 1997 – Turismul rural. Iaşi.. Marin D. Botez. . 2004 . I. Simon Tamara. Beteilee R. IAŞI. Pan Europe. 8. D. Editura Sport-Turism..BIBLIOGRAFIE 1.. Brad I.. în Turismul rural românesc. Bran Florina. Bucureşti. Bucureşti. Editura Economică. Şimon Tamara 1997– Turismul rural. Honciat Doiniţa.. Matei Daniela. 4.. 592. în volumul „Turismul rural românesc. 13. Bran Florina. Editura Economică. Penciu A. 2002– Tendinţe în dezvoltarea turismului rural. Universitatea de Ştiinţe 122 AGRICOL - TEORIE ŞI PRACTICĂ.Influenţa turismului asupra meseriilor satului. Bucureşti.Funcţiile turismului rural. 12. 18-19. în volumul Turismul rural românesc. 1996-L”agritourisme dans les espace ruraux europeens.

-Posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural din zona Oituz – judeţul Bacău.V.Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Facultatea de Management. Present and Development prospects. Buciuman E. vol. Facultatea de Agricultură. 1999 -Agriculture in mountain and submountain areas of Moldavia... 19. Bran Florina .. 23. Ungureanu G.A. sat Poiana Sărată. Brezuleanu S. Ciurea I. Ciurea I. U. 41. 1998 Researches regarding the efficiency of technical-economic activities of some mountain farms from western carpathians. Brezuleanu S.. Ciurea I.Spaţiul geografic românesc 2001. 17. Cîndea Melinda.The management of tourism. .. 22. Brezuleanu S.. V. 25..Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. Brezuleanu Carmen-Olguţa. 20. Vrânceanu S. 38.. Editura ALE . Lucrări Ştiinţifice. Brezuleanu S. vol 3-4. Brezuleanu S. Editura Economică.. 24. 1995Organizarea activităţilor economico-sociale în sistem agroturistic. judeţul 123 . Ciurea I. Ciurea I.. Facultatea de Agricultură. Tendinţe privind orientarea structurilor de producţie în agricultura zonelor defavorizate din Moldova.. Vasilescu N. Bologna.. Iaşi. Universitatea Agronomică Iaşi. Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală.. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti. Programul TEMPUS-PHARE – Contributi allo studio dell’a transizione dell agricoltura rumena verso il mercato: aspetti strutturali. Ungureanu G. Editione Conquiste. Mihalache Roxana 2004 . Chiran A. Brezuleanu S. J.M. Brezuleanu Carmen Olguţa 2001. Lucrări Ştiinţifice. Iaşi. Mereu Nicoleta.. Bodescu D.. 1999 Economia turismului şi agroturismului. S..C. Lucrări ştiinţifice. S. seria Agronomie.Lucrări ştiinţifice. economici ed estimativi. 26.Aspects du dévéloppement rurale du Departement de Bistriţa-Nãsãud . judeţul Bacău.. Ciurea I.. V. Brezuleanu. PoduIloaiei. Burkhart A.Studii privivnd valorificarea potenţialului agroturistic în zona Caşin-Oituz.V. 1998. London. Popa E. Ştefan G. Gîndu Elena. Ciurea I. Ungureanu G. 18.A..V. Revista Cercetări Agronomice în Moldova.. a localităţilor montane de pe Valea Oituzului. V. Bucureşti. 1999.. 2002. vol. seria Agronomie. Bucureşti 21.

31. Bucureşti. 42. Turismul fenomen socio-economic şi cultural.. 1999 – „Criterii de omologare şi tipuri de sate turistice”..R. Editura Mirton.Agroturismul montan. 2001 Oportunităţi pentru dezvoltarea turismului rural în perspectiva integrării europene a României . Timişoara. J. – Amenajări turistice. Glăvan V. Editura Alma Mater. octombrie . Erdeli.J..Îndrumător pentru turismul rural. 35. Orbeni. 1998. I. Glăvan V. Iaşi..D.. 1996 . 34. Gheorghiu O şi colab. 2002– Turismul rural şi dezvoltarea regională – Editura T. 1994– Economie et politique du tourisme.. Istrate.R. Diaconu C. Seria Agricultură. Programul RICOPO. Gounirard. Vol 43. 27. în Turismul rural românesc. Irina Bilanseac. 36. Iaşi. Teorie şi realitate. 28. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.. 2002 – „Agroturism. 38. Editura Fax Press. Spindler. Potenţial şi valorificare.E. Editura Pan Europe.G. în Revista Română de Turism nr. Lucrări Ştiinţifice. 1998– Turismul. Cosmescu.. Paris... Mitache. Editura Pan Europe. 124 . Şt.. 33. 2000 – Aspecte ale agroturismului în unele ţări din U. Iaşi. Analele USAMV . L. I 1996. 2002– Cadrul juridic al activităţii de turism în „Turismul Rural Românesc”. Iftime Elena. Editura Pan Europe. G. 40. Revista Romanian SMEs building a strong future. H. Actualitate şi perspective”. 30. Bucureşti... 29.. 39. Editura Terra Nostra Iaşi 41. P. Editura Economică. Csosz I. Facultatea de Horticultură. jud Bacău. fenomen complex contemporan. Glăvan V.. Drand. 2000. 2004 –O pensiune agroturistică cu atmosferă ”La Izvor km 256”. Magazin P. Diaconu C. Ecoturism”. Ionescu I.. 1995– Agroturismul – factor determinant în dezvoltarea economico-socială a satului românesc. 32. 4. Iaşi. Editura Universitatea Bucureşti. Matei Daniela 2005 – Turismul rural. . 1996– Turismul rural şi agroturismul. Bucureşti. în volumul „Turismul rural. Luntraşu Mariana.Bacău. Editura Oscar Print. Iaşi. Sibiu 37. Ferenţ E.

53. V. Petrea Rodica. Bucureşti. N. Petrea D.. 1999– Turismul rural. Bucureşti. A.. 56.. Editura ALL BACK.. Rey R.Turismul rural românesc. Craiova 55. Popa C. Raducu.T. Stoian Maria. Bran Fl. 2004 – Oportunităţi de dezvoltare a turismului rural şi agroturismului în Regiunea Nord-Est a României. 1998– Îndrumar pentru turismul rural. Popa C. Răducu. 51. Lucrări Ştiinţifice.Viitor în Carpaţi.. 50. 1996– Agroturism şi turism rural.. 2000.. 47. La Documentation Française. 125 .. 2005 – Managementul pensiunii – manual şi supliment legislativ. P. Bucureşti.... Tacu Al. În „Turismul rural – actualitate şi perspective. 48. Bucureşti.Economia resurselor naturale. Bucureşti. N. Editura Presa universitară Clujeană. Py Pierre 1996– Le tourisme – Un phénomène économique. Editura Expert. Editura Pan Europe. 2000. Lucrări Ştiinţifice. şi colab 2002 . Bucureşti. Nistoreanu. Editura Rentrop and Straton. Bucureşti. Petrescu. Stoian M. P. Editura Didactică şi Pedagogică. 1999– Agroturismul – o şansă pentru dezvoltarea agriculturii în zonele de munte. 1979. Lucrări Ştiinţifice USAMV-Iaşi.N. 45. Paris.. 54. 46. P. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.C.. II Edition.. Facultatea de Horticultură.E. Mitrache Şt. 52. Fax Press. Neacşu. Editura Ceres. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Metode şi tehnici de cercetare. 57. V.. Răducanu. 1988– Amenajarea locuinţelor rurale.. Turismul rural. Nistoreanu. Facultatea de Horticultură. 49. Carmen 1978– Modelul turistic Chamonix Mont Blanc.R. 1999– Turismul şi dezvoltarea durabilă. Iaşi. Rey R. Bucureşti.43. Manole V. în contextul integrării României în Uniunea Europeană. Ed. 2004 – Pensiunea agroturistică – prezent şi perspective.. 44. Editura Sport-Turism. Istrate I. Editura Scrisul Românesc...

*** L’Ordre juridique communitaire – J. în România. *** Europeans and their Holidays. Agroturism sau turism rural? Între teorie şi practică. mijloc de evidenţă a activităţii economico-financiare. 2003. 70. 59. 2000-2005 65. Tom 6/1997. 66. Monitorul Oficial nr.Buletin informativ. 1995. 126 . 50 din 26 februarie 1936. 5-e edition. 1999 – Turismul rural între mit şi realitate – în „Turismul rural. actualitate şi perspective. *** – Hotărârea Guvernului României nr. Iaşi. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană. 69. actualitate şi perspective. 73. în Anuarul Centrului de Cercetări Economice „Gh. Ministerul Turismului şi Comisia Naţională pentru Statistică.58. Talabă I. *** Muntele. 1992. ***Guida all’AGROTURISMO in Italia 2002/2003 68. 1999 62. Revue et mise a jouer. 60. Comission of the European Communities. 2001 75. Doina Popa. *** – Contribuţii ale cercetării ştiinţifice la dezvoltarea socio-economică a zonei rural-montane: Simpozionul din 15-16 mai 1998.. Talabă I. în volumul Turismul rural. Sibiu. Ministerul Agriculturii. 71. Actualitate şi perspective. Editura Roprint. Comitetul de redacţie Mariana Rusus. *** – Ordonanţa Guvernului României nr. – Turismul rural între mit şi realitate. *** Buletine informative ANTREC – Bucureşti. 67. nr. 61. 1992. *** Legea pentru organizarea turismului. *** Les villages de vacances familiales en Frances – material publicitar. 1998. Talabă I. Iaşi. in vol în „Turismul rural. Louis. 63. 2002.V. Talabă I. 1999-Crearea pensiunii turistice rurale. *** Legea privind înfiinţarea Ministerului Turismului nr. Iaşi. 74. *** – Anuarul Turistic al României (Romanian Touristic Yearbook) – Descriere bazată pe anul 2003. Tacu Al P . Florin Prica. 58 din 10 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului. Editura Pan Europe. Bucureşti. 27/1971 72. Alimentaţiei şi Pădurilor. 1985. Zane“ Iaşi. *** Logis of Great Bretain. 1. *** Anuarul UCECOM. CEFIDEC. Bucureşti 64.

ro 92.w.de 89. Institutul de Cercetare pentru Turism – Materiale prezentate la sesiunea ştiinţifică jubiliară.ro 85. *** Revista Română pentru Turism. 2003-2005.com 91. 1999. *** Revista Terra Miskhuna nr. *** – Sustainable integrate rural development and the role of the rural tourism. *** w. Cartea Cărţii de Ştiinţă. turism.ro 87.agriturist.M. Centrul de Studii şi Proiectare pentru promovarea turismului.com 88.w. Cluj-Napoca.w. *** www. landtourismus.ro 86. ***www.com 90.D. Bucureşti.antrec.sv. Ministerul Turismului. Tempus Phare.w. 82. *** w.w.F. *** www.geocities. 1972 (2 volume). 78. ***www. *** w.ro/rural 127 . Bucureşti.agrotourism. agrotour.76. 8. sapard.w. Bucureşti 80.it 83. 79. ***www. *** www. www.R.ro 84. ***www. 12/1991. 81. 77.ecovalahia.picturesofplaces.11. *** – Prognoze privind turismul – Ministerul Turismului.1996. *** – Turismul secolului XXI. 1995. *** Strategia dezvoltării turismului rural.RoTravel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful