Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi

Facultatea de Zootehnie Învăţământ la distanţă ŞEF LUCR. DR. STEJĂREL BREZULEANU

MANAGEMENT AGROTURISTIC
Material de studiu I.D. Specializarea Zootehnie Anul de studiu VI

IAŞI, 2006
1

CUPRINS
INTRODUCERE CAP. I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL 1.1 Definirea şi scopul turismului rural 1.2 Definirea şi scopul agroturismului 1.3 Interferenţe între turism rural şi agroturism 1.4 Conţinutul activităţilor de turism rural şi agroturism CAP. II EVOLUŢIA AGROTURISMULUI ŞI AGROTURISMULUI 2.1 Turismul rural şi agroturismul pe plan mondial 2.2 Turismul rural şi agroturismul în ţările europene 2.3 Turismul rural şi agroturismul în România 2.4 Forme de cooperare în domeniul turismului rural şi agroturismului CAP. III DEZVOLTAREA, PERFECŢIONAREA ŞI DIVERSIFICAREA AGROTURISMULUI 3.1 Dezvoltarea activităţii de agroturism 3.2 Condiţiile necesare pentru practicarea agroturismului 3.3. Sprijinul statului în dezvoltarea şi diversificarea agroturismului 3.4. Efectele economico-sociale ale dezvoltării şi perfecţionării agroturismului CAP.IV. FORMELE ŞI PARTICULARITĂŢILE AGROTURISMULUI 4.1. Formele agroturismului 4.2.Particularităţile agroturismului 4.3 Factorii care influenţează circulaţia turistică în mediul rural 4.4 Tipuri de gospodării cu destinaţie agroturistică CAP. V. AGROTURISMUL –FACTOR DE DEZVOLTARE ECONOMICOSOCIALĂ 5.1. Agroturismul ca activitate generatoare de venit în mediul rural 5.2. Utilizarea resurselor prin intermediul agroturismului 5.3. Căile şi mijloacele folosite pentru practicarea eficientă a agroturismului CAP. VI. LEGISLAŢIA SPECIFICĂ AGROTURISMULUI 6.1. Cadrul juridic privind agroturismul în România 6.2. Legislaţia specifică turismului rural şi agroturismului în Europa CAP. VII. POTENŢIALUL AGROTURISTIC AL UNEI ZONE 7.1. Noţiunea de potenţial agroturistic 7.2. Resursele turistice naturale şi obiective turistice 7.3. Vocaţia turistică a unor localităţi rurale 7.4 Direcţiile şi formele de dezvoltare în perspectivă ale agroturismului BIBLIOGRAFIE

2

INTRODUCERE
Practicarea agroturismului s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în aproape tot continentul european. O vacanţă la ţară a intrat în obişnuinţa iubitorilor de aer curat, natură, spaţii pur ecologice. Căutarea mediului rural, pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului actual. De aceea, regiunile rurale ale Europei înscriu turismul, rând pe rând, în cadrul politicilor de dezvoltare locală pe viitor. Turismul integrat în zonele şi localităţile rurale reprezintă o alternativă de a rezolva, în acelaşi timp, probleme ce privesc, pe de o parte, satul, iar pe de altă parte oraşul. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii amenajării teritoriului, ale echilibrului oraş-sat, conturându-se astfel o schimbare socială ce oferă posibilitatea populaţiei de la oraş să-şi regăsească rădăcinile, valorile culturale, destinderea fizică, liniştea şi calmul pierdute sau uitate. În ţările Uniunii Europene, agroturismul nu este un fenomen nou. De-a lungul timpului, pentru majoritatea ţărilor U.E. – timpul însemnând spontană ori organizată. Noul în acest domeniul se manifestă prin expansiunea fenomenului turistic în spaţiul rural. Această expansiune se explică, pe de o parte, prin relansarea dezvoltării regiunilor rurale şi, pe de altă parte, prin diversificarea formelor de practicare a turismului de masă. De aceea, ţările U.E. înscriu turismul în cadrul politicilor de dezvoltare locală pe viitor, sub denumirea specifică de turism rural. Intrat în obişnuinţa vacanţelor multora dintre turiştii lumii, agroturismulnu mai este o noutate. Pentru marea majoritate a locuitorilor Europei, celor două Americi, Noii Zeelande, Australiei, vacanţele la ţară sunt preferate din ce în ce mai mult, atât de utilizatori (turişti) cât şi de prestatori (amfitrioni/proprietari ori angajaţi ai acestora). Activitatea s-a dovedit a fi rentabilă - mai ales ca urmare a schimbării preferinţelor şi obişnuinţelor turiştilor către turismul individual - în dauna turismului de masă sau a celui de tip “industrial”. Pe de altă parte, migrarea către oraş, modernizarea muncii în sectorul agricol, schimbările provocate de creşterea concurenţei în lumea rurală prin lărgirea pieţei libere comunitare1, au o contrapondere în agroturismul. Activităţile din sfera turismului pot relansa economic satele, dacă atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora - de a primi şi accepta în mijlocul lor valul risipitorilor şi pretenţioşilor oaspeţi – este receptată favorabil. 3 câteva decenii – cazarea turiştilor s-a practicat de o manieră mai mult sau mai puţin

circulaţia turistică rurală. Putem aprecia că turismul rural este o stare de spirit specifică locuitorilor rurali. Venind în întâmpinarea acestei tendinţe.CAP. Prin deschiderea graniţelor europene „Anul turistic“ – 1990 – a fost înfiinţat EUROGITES. Ca urmare. ci un oaspete de seamă. pasiunea şi curajul întreprinzătorilor particulari. (26) Din anul 1993 România este membră EUROGITES. printr-un mecanism propriu. numeroase organizaţii de turism. staţiuni rurale de odihnă. în ţările cu un grad ridicat de urbanizare şi industrializare a apărut necesitatea de a recrea sau crea ambiantul rustic-rural sub multiple forme: sate de vacanţă. după unele abordări psihologice (107). sate club sau pentru tineret. Fiind un fenomen socio-economic nou în evoluţia turismului. preocupările de a defini turismul rural sunt sporadice şi pot fi întâlnite în literatura de specialitate diferite definiţii conform unor orientări de moment a specialiştilor. Căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului. ca un domeniu şi o artă a primirii turistului şi a unui comportament ce diferă de alte forme de turism. Astfel. organizaţie care acoperă întreaga Europă geografică. când EUROGITES nu primeşte fonduri pentru a putea pune în aplicare obiectivele stabilite prin statut şi pentru a avea succes. cu o largă sferă de cuprindere. turistul nu este un anonim. lucrative sau obşteşti. de mai mulţi ani. în acţiuni concrete. turismul din toate ţările Europei şi implicit din România trebuie să valorifice iniţiativa. În condiţiile de astăzi. turismul rural este definit ca o formă particulară de turism. care pune în evidenţă.1 DEFINIREA ŞI SCOPUL TURISMULUI RURAL Turismul rural este o activitate economică complexă. un 4 . I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL 1. deţine un loc prioritar. de organizarea şi instituţionalizarea turismului în spaţiul rural. în ultimii ani. Astfel. Programul de acţiune al C. din diverse ţări europene se preocupă.E. care implică foarte mult respect faţă de oaspeţi. ferme de vacanţă. precum şi satul turistic care. pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei organizaţii mijloacele necesare pentru a putea transpune obiectivele stabilite prin statut.

a produselor agricole. divertisment şi diverse servicii”. În acest fel se produce inserţia turistului. respectiv. (70) turismul rural se defineşte ca fiind “o formă de valorificare turistică a spaţiilor rurale prin exploatarea resurselor naturale. (35). dornic de a se integra unui mod de viaţă autentic. gospoăria proprietarului. a poluării. turismul rural este apreciat în raport cu existenţa spaţiului rural corespunzător. Practicarea turismului rural presupune existenţa următoarelor elemente: (20) existenţa unui spaţiu rural bogat în tradiţii cu un mediu natural deosebit. oamenii interesaţi să practice o astfel de activitate. 5 . Este necesar să fie o contribuţie a întregii societăţi rurale. Privit prin prisma abordării sociologice.prieten al familiei. a aglomeraţiei umane. mediul rural cu tradiţiile şi obiceiurile sale. implementarea echipamentelor de recreere şi odihnă. turismul rural se manifestă în spaţiul rural indiferent de caracteristicile fizico-geografice şi demografice ale spaţiului rural. activităţi recreative. alimentaţie. în societatea rurală. Ca atare. având grijă să se păstreze originalitatea mediului rural. turismul rural poate fi considerat ca o terapie necesară pentru relaxarea şi „reîncărcarea bateriilor“ omului modern. Astfel. în care turiştii descoperă viaţa la ţară. menite să acopere nevoile consumatorilor în materie de primire. a valorilor şi tradiţiilor culturale şi istorice. într-un spaţiu adecvat şi plăcut şi la un preţ rezonabil. inedit. a stresului fizic şi psihic specifice unei existenţe moderne. care revine mereu cu plăcere la pensiune. respectiv amenajarea spaţiului rural. Din acest motiv se impune ca turismul rural să rămână un produs al societăţii rurale. care să impulsioneze oamenii în vederea practicării unei astfel de activităţi. a produselor de marcă cu identitate regională. poate fi definit ca o activitate specifică mediului rural. În ansamblul economiei locale. şi specific etnografic şi cultural. se poate observa o mare diversitate a schimbului de impresii între turişti şi gazdă. turismul rural. existenţa unei baze materiale (care implică mijloace de transport şi căi de acces) şi a unui cadru legislativ adecvat. serviciile oferite de aceşti oameni: cazare şi masă. cultivându-se continuu relaţii care duc în cele din urmă la intensificarea fluxului turistic din zonă. Din punct de vedere al abordării geografice. Dezvoltarea turismului rural apare ca o consecinţă a restrângerii mediului natural în condiţiile urbanizării planetei.

alimentaţie publică şi agrement. În Spania. zonele rurale sunt practic toate zonele care nu sunt urbane. consideră că turismul rural nu este sinonim cu turismul într-o zonă rurală. festivităţi. termenul de turism rural implică prezenţa anumitor trăsături ale produsului turistic. Agroturismuleste un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi uman. Se pune mereu întrebarea: ce se înţelege prin „zone rurale”. În acest context.Turismul rural. Această definiţie pare a fi unanim acceptată şi necontestată. servicii de cazare. termenul de zonă rurală se referă la zone care nu sunt nici urbane. Totuşi. 6 . în general. o vizită la o fabrică dintr-o zonă rurală sau o zi petrecută într-un parc tematic dintr-o zonă rurală nu reprezintă turism rural în accepţiunea actuală a acestei noţiuni. sporturi şi distracţii. medii nemecanizate. toate desfăşurându-se într-un mediu tipic rural. În Italia. De exemplu. dezvoltate într-un spaţiu caracterizat drept rural. Trecând peste această chestiune geografică. Conform unei definiţii (1). nici de litoral. ci trebuie să aibă anumite trăsături specifice. (8) Se poate observa astfel că acest concept nu are acelaşi înţeles în toate ţările europene. posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a zonei şi a locului. apar o serie de probleme. Belgia. linişte. utilizate pentru producţia rurală. termenul de zonă rurală reprezintă zone diferite de oraşe. în care în mod constant. turiştii exclud orice relaţii semnificative cu populaţia. există tendinţa de a înţelege prin zone rurale acele părţi. În Irlanda şi Marea Britanie. de activităţi. Olanda. Directorul Programului de Dezvoltare a Agroturismului de la Universitatea Bristol (88). Portugalia şi Grecia. Turismul ruraleste privit. Bernard Lane. În unele ţări din Europa. Luxemburg şi Franţa. Această definiţie de ordin general şi care poate fi doar parţial acceptată pune în evidenţă agroturismulfaţă de activitatea turistică tradiţională. contacte personale în antiteză cu anonimatul urban. sentimente de stabilitate şi istorie naţională. în ansamblul său include o paletă largă de modalităţi de cazare. evenimente. zone de litoral sau zone montane. cum ar fi Germania. cum ar fi: deschiderea spre natură. de exemplu. evenimente. regiuni. dar include şi regiunile montane. „turismul rural este un concept care include toate activităţile turistice din zonele rurale”. ca un ansamblu de o largă varietate de activităţi. când este vorba de a defini exact turismul rural. absenţa aglomeraţiei.

economice. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului economic al acestora. 7 . De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate. precum şi la oferta „standard” de tip industrial 1. Motivaţia principală a unei asemenea forme de turism este de integrare a turiştilor în mediu natural şi uman şi pe de altă parte implicaţia populaţiei locale în furnizarea de servicii pentru turism.Turismul rural poate fi definit. ea are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). adăposturi. desfăşurat în staţiuni şi centre turistice. sate de vacanţă şi îmbracă forme variate de sejur. Turismul rural este o formă de turism care “se desfăşoară în mediul rural. utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri şi hoteluri rurale. termenul de turism verde este adesea utilizat. agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care.” (72) Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradiţional. precum şi multe alte activităţi specifice. Alături de noţiunea de turism rural. turismul albastru (vacanţe pe litoral) şi turismul de lumini (turismul urban). tranzacţii sau afaceri.2 DEFINIREA ŞI SCOPUL AGROTURISMULUI În ceea ce priveşte definirea agroturismului. culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice. cu un spectru larg de motivaţii: de tranzit sau itinerant cu valenţe cultural-cognitive etc. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. vin în mediul rural pentru relaxare. cure terapeutice. pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. valorificând resursele turistice locale (naturale. distingându-se de turismul alb (sporturi de iarnă). clasic. pentru o anumită perioadă determinată. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. drept un concept care acoperă activităţile organizate şi conduse la nivel local şi bazate pe atracţiile mediului natural şi uman. agrement. odihnă. pentru a evita controversa geografică. inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.

cultural. turistul are acces la atracţii turistice naturale. în scop de recreere. activitatea agricolă în gospodăria proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. economic. lipsite de factori de stres.). distracţie etc. culegerea fructelor. ecologic. prestări de servicii. pensiune. în special şi prezintă în principal următoarele caracteristici:(120) o prezintă un grad de complexitate ridicat. o are scopuri diferite: recreere. în general şi a agroturismului . o reprezintă o activitate economică ce valorifică excedentul de spaţii de cazare existent în gospodăria ţărănească. turistul beneficiază de un mediu nepoluat. creşterea animalelor etc.). o oferă servicii turistice (cazare. în paralel şi activităţi cu profil agricol (cultivarea plantelor.(95) Agroturismul este o componentă a turismului. o proprietarul desfăşoară. menţinerea diversităţii naturale. folosirea durabilă a resurselor turistice. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. cu un puternic caracter ospitalier. sociale etc. etnografice. favorizează dezvoltarea economică a localităţilor rurale. cât şi activitatea economică. pensiune. reprezintă o activitate secundară. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat. o are o durată determinată de timp (vacanţe de vară sau iarnă. să participe la activităţile gospodăriei (uscatul fânului. o constituie un mijloc de valorificare integrală a spaţiului rural cu potenţialul său natural. agricol. o turiştilor li se oferă posibilitatea. o de regulă.Din punct de vedere al divertismentului. sport. turistic. agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura. agrement). prin: menţinerea echilibrului ecologic. favorizează dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. cultura şi arta ţărănească. pescuit. permite realizarea unui turism adecvat 8 . ambianţa întâlnită de turist este familială. de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). culturale. edilitare etc. iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale. weekend). prelucratul produselor agricole. studii şi documentare. socio-uman o contribuie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural. mulsul vacilor. prepararea hranei).

1997). familii cu copii mici. sejururi în case de vacanţă. tineri căsătoriţi etc. o agroturismul se realizează în strânsă corelaţie cu economia locală.diferitelor categorii de vârstă sau statut social: persoane de vârsta a treia. 1999). care şi-au pierdut în mare parte funcţia de bază. La acest nivel cele două forme de turism trebuie să dispună de un management capabil să armonizeze cadrul natural şi gospodăria ţărănească în scopul satisfacerii cerinţelor turistului modern. Deşi acţionează în spaţiul rural. Turiştii doresc să cunoască tradiţiile rurale. Ion Talabă. În clarificarea acestor termeni şi stabilirea interferenţelor există două tendinţe de definire a acestor noţiuni.3. În literatura existentă.. să li se ofere produse şi specialităţi regionale. existând o strânsă corelaţie în special cu ramurile agricole 1.(135) o turistul are acces la meniuri tradiţionale de sărbători.. cât şi elemente diferite care le conduc la departajare. Practica a arătat că aceste categorii se identifică până la un anumit nivel. locuinţe de vacanţă. 9 . În prima categorie. criteriul de definire utilizat este ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiază comunitatea rurală sau numai o parte a acesteia. Ei caută liniştea. Vasile Glăvan. case particulare. INTERFERENŢE ÎNTRE TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISM Evoluţia socială. inclusiv în cea din ţările Comunităţii Europene. persoane cu dizabilităţi. care nu sunt legate de gospodăria ţărănească: vacanţe în gospodării. aerul curat şi doresc să poată practica sportul şi drumeţia (32). de incluziune. 1999. Oferta de „Turism rural” defineşte toate ofertele turistice din mediul rural. au un numitor comun care scoate în evidenţă elementele de identitate. cultura şi natura. specifice diferitelor zone geografice. Nistoreanu P. apar frecvent termenii de turism rural şi agroturism. 1997. 1995. agroturismul şi turismul rural sunt două concepte care pentru unii autori reprezintă acelaşi lucru (Braşoveanu N. la diferenţiere. tendinţele privind necesitatea petrecerii timpului liber într-un mod cât mai plăcut şi divers creează premisele dezvoltării organizate a turismului rural şi a agroturismului. iar pentru alţii sunt două noţiuni diferite (Florina Bran. vor să-şi petreacă vacanţa într-un mediu rural intact.

cu care se completează şi se stimulează reciproc. În plus. Agroturismul este şi va rămâne o activitate complementară sezonieră. motivaţiile estetice. tendinţe către folclor. cele de cazare. turismul rural este acela care a scos la iveală mai ales în ultima perioadă un aspect deosebit de interesant şi anume cerinţe crescândă pentru turismul din regiunile rurale şi reorientarea unor aspiraţii. acceptarea alegerii ca destinaţii de vacanţă a ţărilor învecinate. de transport trebuie să se situeze la nivelul calitativ întâlnit în orice formă de turism. curiozitatea. vânătoarea. principalele categorii de servicii. Astfel. se interferează în mare măsură cu agroturismul. în activitatea de agroturism. cadrul de compensare fizică şi spirituală. În comparaţie cu agroturismul. formele de agrement şi animaţie etc. (16) Agroturismul. cura de aer sau de fructe. criteriul de diferenţiere se bazează pe ponderea diferitelor elemente constitutive ale ofertei turistice. turismul cultural şi de cunoaştere. ca formă complementară a turismului rural. serviciile de alimentaţie în turismul rural se bucură de condiţii speciale prin varietatea. termenul de turism rural cuprinde şi cultura.În cea de-a doua categorie. pescuitul sportiv. pe lângă obţinerea unor venituri complementare pentru populaţia locală şi la 10 . tradiţie şi puritate a naturii şi a necesitat un comportament turistic special. prezentarea puternică a elementelor patriarhale. tradiţiile existente în spaţiul rural. fragmentarea vacanţelor. Vizitatorii pot participa activ. sportul. gusturi. consumul de alimente. Prin conţinutul său. calitatea şi mai ales prin prospeţimea produselor oferite chiar de către gazdă care are în gospodărie animale şi păsări. de alimentaţie. odihna. cunoaşterea şi înţelegerea creativităţii populare. care împreună cu cele specifice din gospodăria ţărănească constituie componente ale ofertei turistice. sporirea gradului de solicitare pentru spaţii de cazare cu un confort mai redus. contribuie. istoria. greu de atins în majoritatea pensiunilor agroturistice. Sub acest aspect. la activităţile gospodăreşti. turismul rural. proaspete. cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă specifică zonelor rurale. ascensiunile şi drumeţiile. dacă doresc. gustând din senzaţiile noi oferite de un mediu total diferit de cel în care trăieşte în mod curent. limitată în cele mai fericite cazuri la circa 100 zile turistice anual. Unele din motivaţiile posibile care au dus la apariţia şi dezvoltarea turismului rural sunt: reîntoarcerea în natură.

socială. el a contribuit din plin la transformarea mediului geografic. Zonele geografice. sănătate. resursele umane diferite din punct de vedere cantitativ şi calitativ fac ca ceea ce este de dorit sau posibil într-un anumit loc să nu fie la fel în alt loc. deoarece descriu realităţi foarte diferite. locuri de mici dimensiuni. economică sau culturală. ameliorarea comportamentului social în relaţiile umane. Spaţiul rural s-a format prin juxtapunerea mai multor entităţi care au. Aceste elemente ale activităţii de turism rural sunt variate în funcţie de regiune sau ţară.4. cultivarea relaţiilor umane şi chiar ameliorarea situaţiei igienico-sanitare din multe localităţi rurale. căutarea autenticului. Interesul crescut pentru sport. Satul a ocupat încă de la începuturile activităţilor umane un loc dominant în ansamblul reţelei de aşezări care s-a organizat în cadrul unui anumit peisaj geografic. pe aceeaşi bază geografică. au stimulat dezvoltarea agroturismului . rezultând un ritm accentuat de schimbare în conţinutul produsului turistic rural. ceea ce este benefic sau tolerat într-un loc sau pentru un anumit grup uman poate deveni nociv sau intolerabil într-un alt loc sau pentru un alt grup uman. prezent şi viitor propriu. i-a determinat pe producătorii de voiaje turistice să găsească alternative pentru destinaţiile spre litoral şi munte. condiţiile economice variate. turismul ruralîn Europa a resimţit puternic impactul schimbărilor importante în atitudinile şi preferinţele consumatorilor. mobilizarea unui număr însemnat de gospodării şi de persoane.realizarea unor obiective sociale cum ar fi: continuitatea activităţilor agricole întrun mediu slab-productiv. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM Începând cu anii 1970. peisaje. Prin istoria. ridicarea nivelului general de civilizaţie a unei categorii de populaţie care trăieşte izolat. Deplasarea dinspre turismul de masă către turismul individual şi modificarea preferinţelor privind tipul de vacanţă. oameni şi produse (61). 1. iar exploatarea lor în interes turistic nu se face pe un teren uniform. 11 . continuitatea şi prezenţa sa permanentă în teritoriu. fiecare în parte. atracţiile turistice diverse. Turismul rural se bazează pe trei elemente principale: spaţiu.

locul unde se succed generaţii. este locul cu un mod natural de viaţă . satul. este locul în care se cresc animale domestice cu care orăşeanul a pierdut contactul. locuri care au marcat viaţa oamenilor secole de-a rândul. în acelaşi timp. Satul ocupă un rol deosebit de important în imaginaţia orăşeanului. a ţăranului. locurile cele mai bune de pescuit. Ospitalitatea tradiţională a ţăranului trebuie să fie însoţită de o pregătire specifică activităţii de cazare turistică. multe la nivel de judeţ. a celui care cunoaşte secretele naturii. rămâne un simbol foarte puternic pentru locuitorul din mediul urban. Locuitorii din mediul rural trebuie să fie principalul element în activitatea de turism rural pentru a fi principalii beneficiari. şcoala. activi locali care fac viaţa mai uşoară la ţară. semnificând dimensiunea umană. care a păstrat în interiorul său. este locul unde se pot mânca fructe proaspete. oferind vizitatorului – consumator satisfacţia unei cazări civilizate. evocă primăria. Un element definitoriu care alcătuieşte structura turismului rural îl constituie dezvoltarea susţinută a serviciilor de divertisment şi agrement rural. practic a luat un mai mare avânt în ultimul deceniu. mici întreprinzători. iniţiativa privată trebuie să se integreze într-un plan colectiv de dezvoltare globală. turismul rural se axează pe servicii turistice de bază. obiceiuri prezintă importante valenţe turistice. posibilitatea descoperirii unor locuri şi oameni noi. Turismul rural deşi are o istorie mai veche. populaţie. cu sprijinul a numeroase asociaţii de profil. În condiţiile în care se vor crea premisele de suport pentru agrementul rural şi numărul turiştilor care vor prefera asemenea vacanţe va creşte. elemente valoroase ce marchează principalele trăsături istorice şi culturale. tradiţii. fiind casa fermierului. de cules ciuperci apreciate de consumatori. cafeneaua.Toate schimbările apărute în structura social-economică în decursul timpului sunt reflectate în viaţa cotidiană a satului. însoţită de serviciile corespunzătoare şi. Ferma. Aşezările rurale prin principalele lor componente – vatră moşie. ocupaţii. Ferma. biserica. 12 . spaţiul rural sunt imagini sau motive pentru care turiştii vin să-şi petreacă vacanţele la ţară. animaţia locală specifică. Pentru început. fiind influenţat şi de dotările de infrastructură pe care le deţine habitatul rural. iar aportul fiecăruia trebuie să contribuie la montajul produselor turistice. Satul grupează artizani comercianţi.

Turismul rural trebuie înţeles ca o formă de activitate care asigură populaţiei urbane cele mai adecvate condiţii de terapie împotriva stresului determinat de tumultul vieţii cotidiene. prin funcţia lui de consumator. botez sau de iarnă. coborâre cu pluta. dar şi la activităţi fizice de-a lungul potecilor. vânătoare. aduce o creştere a veniturilor în locurile unde aceşti turişti se deplasează temporar. a celor mai frumoase obiceiuri de nuntă. articole cu specific local. cunoaşterea zonelor etc. apei nepoluate. munţii etc. la sporturi care cer mediu rural obligatoriu. invitând la contemplaţia peisajelor. traversând dealurile. drumeţie. Agrementul reprezintă un element esenţial care contribuie la reuşita vacanţelor la ţară. calitatea. a parfumurilor şi cânturilor. Ferma. a celor mai frumoase sărbători. verdeţei. echitaţie. împreună sau separat constituie farmecul turismului rural prin atractivitate. pe malul râurilor şi lacurilor. Se cunoaşte că turismul rural. pe lângă serviciile de cazare solicitare. fotografiere. satul şi spaţiul rural. serviciile de alimentaţie în agroturismulse bucură de condiţii speciale prin varietatea. locul de baştină. Toate aceste activităţi în plină natură constituie un criteriu important în alegerea petrecerii vacanţelor la ţară.Satul reprezintă de asemenea. participarea la festivaluri rurale. 13 . Principalele categorii de servicii oferite: de cazare. recurge şi la serviciile de alimentaţie. a vieţuitoarelor. care dispune şi de capacitatea de producţie respectivă. El poate îmbrăca diferite forme. turismul rural se pretează atât turismului individual cât şi de grup (în special grupurilor mici. achiziţionează amintiri. Această formă de turism este puternic influenţată de factorii psihologici şi se adresează prin excelenţă iubitorilor de natură. În plus. studiul sau observarea naturii. ciclism. dar mai ales prin prospeţimea produselor oferite de către gazdă. Ca formă a turismului de masă. de alimentaţie trebuie să se situeze la un înalt nivel calitativ. a locurilor pline de flori. Spaţiul rural reprezintă întregirea activităţii de cazare la fermă sau gospodăria ţăranului şi a vieţii satului în slujba agroturismului . filmat. Spaţiul rural reprezintă simbolul libertăţii. diferite bunuri etc. familiale) şi este practicat îndeosebi la sfârşit de săptămână sau în timpul vacanţelor. celor care ştiu să o folosească în avantajul sănătăţii şi reconfortării lor fără să o distrugă. pescuit. respiraţiei. escaladări pe versanţi. plimbări. Turiştii doresc să parcurgă acest spaţiu rural sau să acţioneze în slujba acestuia. datorită faptului că agroturismul.

14 . fiind şi motivul pentru care vacanţele localnicilor sunt adesea stabilite ţinând cont de sezonalitate. caracteristici economico-sociale. În cadrul acestui impact.În ceea ce priveşte limitele de vârstă. etc. dar nu trebuie neglijate nici situaţiile în care efectele au fost negative. comunităţile locale trec printr-o secvenţă de reacţie. raportul turişti / rezidenţi. În ultima vreme se cunoaşte o creştere a acestui raport pe măsură ce o anumită destinaţie turistică trece prin stagii succesive de dezvoltare. pentru alimentaţia sănătoasă şi bogată în vitamine. Dimensiunea intrinsecă se referă la caracteristici ale membrilor comunităţii gazdă care afectează variaţiile impactului turismului asupra respectivei comunităţi: grad de implicare. turismul rural vine în întâmpinarea dorinţelor tuturor categoriilor de vârstă. pentru ambele părţi. (77) care face referire la caracteristicile localităţii. Sezonalitatea îşi pune amprenta asupra reacţiilor comunităţii prin fluxurile accentuate de turişti în perioade de vârf. Raportul turişti/rezidenţi oferă informaţii asupra intensităţii fluxului turistic. cum ar fi: rolul ei ca destinaţie turistică. ca şi pentru multiplele posibilităţi de practicare a sportului în aer liber. De cele mai multe ori. În regiunile turistice. Intensitatea de continuă creştere a activităţii turistice în diferite regiuni determină un impact puternic asupra comunităţilor locale ale acelor regiuni. ca urmare a dezvoltării turismului în zonă. deoarece influenţează măsura în care beneficiile sunt percepute ca fiind mai mari decât costurile. impactul este unul pozitiv. pentru confortul oferit de locuinţele săteşti modern amenajate. Gradul de implicare a indivizilor şi industria turistică este importantă pentru echilibrul acestei balanţe. apropiere de casă. o constituie dimensiunea social-culturală. tipurile de turişti. perioadă de şedere etc. în afara celei economice. Impactul turismului rural asupra comunităţilor locale se evidenţiază prin dimensiunea extensivă. o dimensiune importantă. pentru liniştea şi bogăţia cadrului natural. fiind practicat atât de persoane de vârsta a treia cât şi de către generaţia tânără. natura activităţii turistice. schimbându-şi percepţiile pe măsura experienţei. sezonalitate. Relaţiile dintre oaspeţi şi localnici sunt privite ca o balanţă între costuri şi beneficii.

membrii forţelor armate. nomazii. vizitarea rudelor şi prietenilor. situate în locuri diferite cel care o efectuează purtând denumirea de călător. de plecare şi de destinaţie. diplomaţii etc. Călătoria este o noţiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fără un vehicul. Motivul sejurului este un criteriu care conduce la structurarea călătoriilor dintr-o localitate sau ţară în două mari categorii şi anume: cei care intră şi cei care nu intră în categoria turiştilor. Activităţile de turism rural şi agroturism se bazează pe o mulţime de elemente specifice. Potrivit celor enumărate mai sus nu pot face parte din categoria turiştilor următoarele tipuri de călători: lucrătorii veniţi din afară. reprezentanţii consulari.. naţionalii rezidenţi în afară de membrii echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparaţii sau în escală şi care apelează la serviciile de cazare – masă. recreare – refacere sau reîmprospătare) se înţelege tot ceea ce un individ întreprinde în timpului liber pentru revitalizare. în rândul turiştilor: străinii nonrezidenţi. Pot face parte din categoria turiştilor toate persoanele care călătoresc într-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber. În acest context prin timp liber. din acea ţară. excursie etc. acţiunile angajate în timpul liber trebuie să fie constructive şi plăcute. fie să accepte mai uşor impactul negativ al acestuia asupra comunităţii în care trăiesc. de asemenea. refugiaţii. efectuarea de afaceri sau alte motive profesionale. misiuni. utilizându-l aşa cum doreşte el. pasagerii aflaţi în croazieră în care debarcă pentru a vizita ţinutul etc. congrese. recreere. Maximum de timp pe care o persoană îl poate petrece într-o ţară pentru a fi considerată vizitator este de 1 an. desemnăm timpul asupra căruia omul dispune absolut liber.Persoanele care îşi bazează existenţa pe activităţile turistice sunt înclinate fie să supravegheze impactul pozitiv al turismului. pelerinaje religioase sau de alt ordin. între cel puţin două puncte. studii. imigranţii temporari sau permanenţi. respectiv persoanele care urmează să exercite în spaţiul avut în vedere. realizarea de tratamente medicale. unele activităţi remunerate (86). serveşte la identificarea altor două categorii de vizitatori: excursioniştii sau vizitatorii de o zi care nu îşi petrec noaptea în localitatea sau ţara respectivă şi turiştii care vor rămâne acolo cel puţin o noapte. Pentru a fi vorba de recreere. recreere. 15 . Pot fi incluşi. larg utilizate în limbajul curent şi cel de specialitate cum ar fi: motivul sejurului. Durata sejurului (criteriul cazării peste noapte). durata sejurului. vizită. călătorie. Prin recreere (lat. pasagerii în tranzit. sport.

indicând orice călătorie care se face cu un motiv anume. de la un circuit pe o anumită temă sau într-o anumită regiune. specifice pe de altă parte (103). Ca urmare. se exprimă pornind fie de la un sejur. de tradiţii şi obiceiuri de activităţile practicate în aceste areale. procesul de amenajare turistică a spaţiilor rurale vizează crearea condiţiilor pentru prezenţa turiştilor şi pentru satisfacerea nevoilor lor. dezvoltare care la rândul ei se realizează prin intensificarea activităţii turistică. Ca urmare a circulaţiei turistice se dezvoltă activităţi economice pe plan local (prelucrarea unor materii prime din producţia proprie de carne. clientela potenţială. într-un han sătesc. Ei vor 16 . de asemenea şi schimbări în concepţia celor ce vor construi. într-un camping rural sau într-un sat de vacanţă familial. în funcţie de sezonul ales. În cazul excursiilor de aproximativ o zi. produsul turistic include întotdeauna cazarea la un locuitor. reţelele folosite etc. autorul ei fiind vizitatorul. fie de la o activitate de petrecere a timpului liber. pe de o parte. Satul sau zona agroturistică reprezintă spaţiul real de atracţie. unde se pot distinge elementele primii şi cazării turiştilor în cadrul rural. motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată de cadrul natural nealterat. Apar. în timp ce turismul este o vizită în care persoana petrece cel puţin o noapte într-un loc special de găzduire (colectiv sau privat) situat în locul vizitat. Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariţia unui cadru constant de calitate. Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la apariţia unui cadru construit de calitate. şi pentru desfăşurarea nestigherită. Astfel. În acelaşi timp. Oferta turistică ca element al agroturismului şi agroturismului. chiar pentru stimularea activităţilor economice.Vizita este noţiunea cu înţelesul cel mai apropiat de turism. Între activitatea de agroturism şi dezvoltarea economico-socială a zonelor rurale există o relaţie de corespondenţă şi reciprocitate: astfel creşterea circulaţiei turistice se face prin dezvoltarea generală a zonelor rurale. care are ca efect îmbunătăţirea aspectului arhitectonic al satului. care are ca proprietate principală îmbunătăţirea aspectului arhitectonic al satului. în care se întrepătrund toate elementele de dezvoltare locală. Excursia este o vizită având durata de cel mult o zi. realizarea ofertei de cazare conduce la creşterea veniturilor întreprinzătorilor respectivi. lapte) pentru a satisface o cerere sporită de produse agricole şi neagricole. Astfel se consolidează gospodăria ţărănească.

Ca urmare a dezvoltării activităţii agroturistice se înregistrează transformări fundamentale la nivelul satelor. 17 . laboratoare de carmangerie.Sectorul meşteşugurilor şi artizanatului ocupă un loc aparte deoarece aceste activităţi au o conotaţie de ordin artistic şi cultural fiind totodată diferite de la o localitate la alta. ateliere de croitorie şi spălătorie. concretizate în unităţi cum ar fi: brutării şi ateliere de patiserie. unităţi de prelucrare a laptelui. Ca urmare a intensificării circulaţiei turistice se dezvoltă activităţi economice pe plan local menite să satisfacă cererea sporită de produse agricole şi neagricole. de acest lucru beneficiind atât proprietarul cat şi turistul. atât în ceea ce priveşte numărul activităţilor desfăşurate cât şi a calităţii lor. Indirect se va realiza o creştere a numărului de locuri de muncă atât în activitatea turistică cât şi în activitatea de producţie şi în servicii. operatori.accepta existenţa unui arhitect în vederea realizării unor construcţii funcţionale. ansambluri folclorice. Acest segment organizaţional are menirea de a capta şi emite informaţii. ateliere foto (comercializare filme foto şi casete video. biserica şi alte unităţi culturale. Activităţile acestor unităţi este desfăşurată de persoane specializate în turism: manageri turistici. după cum urmează: apar centre de informare. se dezvoltă şi sistematizează activităţile de prestare a activităţilor complementare agroturismului. agenţii şi dispecerate turistice ca urmare a necesităţii reglementării şi organizării circulaţiei turistice la nivelul localităţii. agenţi. cât şi cu interiorul acestuia. şi altele. organizarea de centre culturale împreună cu instituţiile deja existente în cadrul satelor: şcoala. muzee locale. cu un grad de confort mai ridicat. În aceste centre se organizează şi se constituie săli de spectacole. etc. tarafuri şi fanfare. coruri. magazine de desfacere de produse de artizanat şi de suveniruri. Astfel dezvoltarea tuturor acestor activităţi duce la creşterea gradului de prosperitate a zonei precum şi al modernizarea infrastructurii locale. Particularităţile acestor activităţi determină un avantaj în cadrul pieţei suvenirurilor cu influenţe evidente asupra veniturilor meşteşugarilor. Ele au fost practicate şi s-au transmis din generaţie în generaţie suportând influenţele economico-sociale ale zonelor respective. atât în relaţiile cu exteriorul sistemului local. developare de filme etc).

tradiţionale.CAP. conjugat cu interesul pentru peisaj şi cu posibilităţile de recreere pe care le oferă mediul sătesc. sunt principalele motivaţii care atrag turiştii în mediul rural. II EVOLUŢIA TURISMULUI RURAL ŞI AGROTURISMULUI 2.80. în Austria comunele au sub 5000 de locuitori . neindustrializate. activitatea dominantă este în agricultură sau silvicultură. Portugalia şi Elveţia au comune cu mai puţin de 10000 de locuitori . conservă în mare măsură mediul natural şi oferă turistului senzaţia existenţei unei economii naturale. teritoriile cuprind mai puţin de 1000 de locuitori. În România. Majoritatea specialiştilor definesc zonele rurale ca fiind cele care au 1020% din suprafaţa totală ocupată în construcţii. utilizarea solului şi raportul dintre agricultură şi silvicultură şi structurile sociale tradiţionale şi aspectele identităţii comunitare şi de patrimoniu. Complexitatea mediului rural a determinat o 18 . având o densitate a populaţiei sub 400 loc/kmp Danemarca şi Norvegia cuprind aşezări sub 200 de locuitori . Franţa are comune sub 2000 de locuitori. gospodăriile fiind distanţate la cel puţin 200 m unele de altele . Anumite surse bibliografice (63. chiar mai mult în cazul satelor foarte mari.109) fac referire asupra aşezărilor rurale din câteva ţări şi anume: în Australia sunt aşezări cu mai puţin de 1000 de locuitori. aşezările rurale de tipul satelor au un număr de locuitori care variază între 500 şi până la 5000 de locuitori.1 TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL PE PLAN MONDIAL Turismul rural poate fi delimitat din punct de vedere geografic numai după ce se defineşte ruralitatea şi se determină gradul de urbanizare şi ruralizare. Specificul rural tradiţional. Pentru stabilirea gradului de ruralizare se folosesc trei criterii şi anume: densitatea populaţiei şi caracteristicele gospodăriilor. în Canada. cu excepţia zonelor din staţiunile de vacanţă.

Aceşti factori sunt: creşterea populaţiei globului. litorale sau uneori montane. Unii factori influenţează turismul pe perioade lungi de timp. valabile pentru toate zonele rurale. ceea ce face ca turistul să influenţeze urbanizarea zonelor rurale. precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turistice. fauna diferenţiaza turismul în: turism montan. După provenienţa turiştilor. În evoluţia lor. Factorii naturali au rol hotărâtor în practicarea turismului. în general. turismul se poate clasifica: 19 . În concepţia economiştilor francezi (13. de schi. reţeaua hidrografică. politici.63. indiferent de ţară este dificilă deoarece turismul urban sau de staţiune nu se limitează doar la zonele urbane ci se prelungeşte şi în zonele rurale. aşezările omeneşti se pot deplasa dea lungul acestei scări. creşterea timpului liber. etc. iar în funcţie de sensul circulaţiei turistice deosebim turism emitent sau receptor. Astfel. societăţi sau agenţii specializate. de vânătoare etc. pe o durată limitată de timp. creşterea veniturilor populaţiei. încurajând modificările economice. fie pe cont propriu. prin care se iau în considerare acele zone rurale care se detaşează de ruralul propriu zis. clima. ruralul echivalează cu spaţiile care nu se includ în categoria celor urbane. turism de litoral. specificitate demografică cât şi schimbările datorate mutaţiilor social economice şi politice. formele de relief. turismul este prin excelenţă un concept urban. întrucât criteriile folosite variază de la o ţară la alta. deosebim turism intern şi turism extern.89. în cadrul ţărilor europene. Din cele menţionate rezultă că stabilirea unei definiţii complexe. realizate fie prin intermediul unor organizaţii. edilitare. psihologici (ce sunt caracterizaţi printr-o dinamică accentuată dar şi cu posibilităţi de dirijare în sensul dorit). deoarece marea majoritate a turiştilor provin din mediul urban.114.97. curentele turistice şi durata de sejur. zone care sunt dificil de definit. Prin istoric şi conţinut.” Potenţialul turistic este influenţat de o serie de factori: factori naturali (care rămân. flora.serie de autori să întoducă noţiunea de continuu rural şi urban.141) turismul reprezintă “ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri. Conceptul rural-urban se foloseşte pentru a desemna atît diverse peisaje. modernizarea mijloacelor de transport şi comunicaţii. culturale. neschimbaţi) şi factorii economici. moduri de viaţă. demografici. În funcţie de provenienţa turiştilor. tendinţa fiind orientată către polul urban.

În funcţie de importanţa ofertei turistice (stabilite în general după numărul de turişti primiţi în spaţiul turistic). băi de mare.55) Amploarea fenomenului turistic este ilustrat şi de faptul că. iar dintre ţările primitoare amintim: Spania. Cele mai mari încasări din turism au fost înregistrate în 2004 în Italia. Austria. Arcul Alpin situat în centrul Europei concentrează cea mai mare parte a turismului montan (în special în timpul iernii. turism comercial (târguri. sporturi de iarnă). urmată de Spania. peste 1. de durată medie şi de scurtă durată). reprezentând aproape o treime din populaţia globului. de scurtă durată (13 zile). Marea Britanie. Germania. Australia sau America de Sud. muzee). de durată medie (4-30 zile). de tranzit.126) Turismul internaţional reprezintă 25-30 % din comerţul mondial de servicii. emitent: de sejur (de lungă durată.25. dar şi în Canada. helioterapie. Franţa. anual.– turism naţional . Suedia. Elveţia si altele. turism de vânătoare (safari) răspândit mai ales în Africa. de durată medie şi de scurtă durată).Acest turism se subdivide în: de sejur (de lungă durată (peste 30 zile). distingem mai multe categorii de localizări concentrate ale ofertei turistice. Germania. Canada. efectuează călătorii în scopuri turistice. cum sunt cele din Africa. Japonia şi altele. Franţa. termale). Elveţia şi altele. Austria. pentru sezonul de schi). turism sportiv (legat de marile competiţii sportive). Olanda. turism maritim-balnear (cură climaterică. de circulaţie. (57) Potenţialul turistic si fluxurile turiştilor înregistrează valori diferite de la o regiune la alta. Germania. expoziţii). de circumstanţă.24. arhitectonice.5 miliarde persoane. nămol terapeutic). Principalele ţări furnizoare de turişti sunt: SUA. de tranzit şi vizite de o zi.(7. de circualţie. 20 . SUA. În alte regiuni. turism balnear (ape minerale.(23. potenţialul natural nu este valorificat în întregime. turism festivalier. Potenţialul turistic al Europei şi Americii de Nord şi Centrale este intens valorificat. unele ţări europene. cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru călătorii turistice în străinătate). – – turism internaţional: receptor: de sejur (de lungă durată. Marea Britanie. turism cultural (monumente istorice. Italia. aici înregistrându-se un număr mare de turişti şi încasări apreciabile din turism. de circulaţie (itinerant). Marea Britanie. turism climateric. În funcţie de potenţialul turistic şi baza de servire sunt organizate diferite tipuri de turism: turism montan şi de schi (drumeţii. Franţa.

cu dobânda de 3-4 %. Germania (Garmisch Partenkirchen. Nisipurile de Aur) şi cele din Carpaţii Româneşti.E. Germania. Mangalia) cât şi de pe cel bulgăresc (Varna. a organismelor neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente. Vale d'Aosta. staţiunile din aceasta zonă dispun de facilităţile deosebite cum ar fi: căi ferate şi şosele moderne. de existenţa şi activitatea unor organizaţii specializate etc. De un interes deosebit sunt staţiunile de la Marea Neagră.2 TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL ÎN ŢĂRILE EUROPENE Practicarea turismului în general. această zonă înregistrează 12-13 mil. amenajările de agrement deosebite care dau un plus de atractivitate zonei. ele fiind construite şi amenajate înaintea celui de-al II-lea război mondial în Elveţia (Cras Montana şi Davos). Înainte de aceasta dată turismul internaţional în zonă se limita numai la anumite teritorii restrânse şi nu îndeajuns dezvoltate. Europa de Est . atât de pe litoralul românesc. Turismul rural se sprijină în majoritatea tipurilor de primire (recepţie) existente pe dotările ce se regăsesc. sprijin logistic. Totodată. Bad Gastein). turişti. Innsbruck. Franţa (Chamonix. practicanţi (în calitate de prestatori) ai activităţilor turistice. Reţeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Comunităţii Europene. staţiunile au si tradiţii vechi. (53) În această zonă staţiunile cu flux mare de turişti şi amenajări turistice importante se întâlnesc în: Franţa (Grenoble. Courmayeur). în funcţie de condiţiile specifice locale şi tradiţii. Mittenwald) şi Austria (Kitzbuhal. (51) 2. inclusiv a agroturismului. ş.a. Burgas. formare de cadre şi îndrumare. Aceasta datorită condiţiilor de organizare create. Chamonix). prin 21 . în proprietate privată a locuitorilor din spaţiul rural. (Mamaia. Pe lângă resursele naturale. Austria (Innsbruck) sau Italia (Cortina d'Ampezzo). Berchtesgaden. de interesul şi sprijinul pe care îl acordă statul.Franţa.s-a deschis cu adevărat pentru diferitele forme de turism abia în anii '90. Megeve şi Axles Bains).Anual.). de interesul manifestat de ofertanţi şi consumatori. se realizează în mod diferenţiat de la o ţară la alta şi în interiorul fiecărei ţări. în mare parte. a U.scutire de impozit pe activitatea turistică desfăşurată. Austria . Italia (Cortina d'Ampezzo. Eforie Nord. neuniform răspândiţi între zonele amenajate. Sprijinul primit din partea statelor (credite pe temen lung.

concepte care au amplificat mişcarea turistică din această ţară. căi ferate.1. Turismul a devenit astfel o profesie şi stopează în anumite regiuni exodul către oraş. În conceptul de „sat turistic de recreaţie“ este inclusă aşezarea turistică cu caracter predominant ţărănesc. terase aeriene sau piste de aterizare. prin numărul şi structura populaţiei. în care turistul poate să-şi petreacă concediul în izolare şi linişte şi în acelaşi timp să cunoască obiceiurile şi bogăţia folclorică a zonei. Elaborarea acestor două concepte este strâns legată de necesitatea turiştilor de a petrece o vacanţă departe de vacarmul citadin. este destul de substanţial. Austria Turismul rural în Austria reprezintă o activitate care contribuie în bună măsură la dezvoltarea aşezărilor rurale. în regiune păduroasă. Ceea ce este interesant mai ales în anumite regiuni. Turismul austriac este dominat de două modele (concepte): (8) „satul turistic de recreaţie“ şi „staţiunea de odihnă“. În cele ce urmează prezentăm succint unele aspecte recente care caracterizează agroturismuldin câteva ţări europene în care această activitate este mai extinsă. în acelaşi timp este recomandabil ca noile construcţii să nu depăşească două nivele. ea ar putea fi chiar numai o porţiune izolată. 22 . aşezarea să corespundă. conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către societatea democrată şi economia de piaţă. în care s-a creat o tradiţie în care s-au conturat diferite tipuri sau modele ce pot servi ca exemplu pentru cei care doresc să iniţieze afaceri în acest domeniu. alăturându-se eforturilor celor în vârstă. este faptul că tânăra generaţie a transformat activitatea turistică într-un mod de viaţă. caracterului unui sat. muntoasă sau deluroasă. 2. arhitectura trebuie să se integreze în stilul ţinutului.2. de exemplu în văi. Pentru ca o localitate să fie recunoscută ca „sat turistic de recreaţie“ ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii: (59) izolarea aşezării. circumscrisă dintr-o localitate. cum este cea a Tirolului.intermediul programelor PHARE (primul instrument financiar nerambursabil. Practicarea acestui gen de activitate a fost determinată de necesitatea obţinerii unor venituri extraagricole. ca de exemplu şosele principale. amplasând-o la o distanţă corespunzătoare de căi de comunicaţie mai puţin frecventate. satul nu trebuie să fie o aglomerare de blocuri iar orice fel de întreprindere industrială va fi amplasată la periferia localităţii.

instalarea de automate muzicale va fi interzisă. Ele reprezintă o treaptă superioară la categoria acestor tipuri noi de localităţi turistice. mâncăruri cu specific local.pentru cazarea vizitatorilor sunt de preferat unităţi modeste. şi orice zgomot mecanic. ele se vor crea şi vor fi sprijinite în desfăşurarea activităţilor respective. se vor exclude zgomotele şi agitaţia produse de localurile de petrecere. ce se completează de autorităţile locale. la cererea localităţii respective. păstrarea datinilor. vor fi servite. de preferinţă. Acordarea calităţii „de sat turistic de recreaţie“ sau „staţiune de odihnă“ se realizează de către Uniunea Comunală (GEMEINDE BUND). manifestări sportive locale sunt responsabilităţile organizatorilor locali. de a deveni sat turistic de recreaţie. prezentarea de obiecte de artă populară. de petreceri şi de orice fel de manifestări care ar putea tulbura liniştea oaspeţilor. la felurile de mâncare se vor servi fructe şi legume din regiune. aprovizionarea localităţilor prin mijloace motorizate se va limita la anumite zile şi ore. Examinarea şi aprobarea unei astfel de cereri se realizează pe baza unor criterii severe. La cerere se anexează şi un formular foarte detaliat. se va reduce zgomotul produs de circulaţie. pentru eliminarea cauzelor care provoacă zgomot sau emis anumite „Directive pentru combaterea zgomotului în satele de recreaţie şi staţiuni de odihnă“. Această decizie atrage obligaţia acestui for local administrativ de a asigura păstrarea caracterului acestui tip de localitate. Această cerere se va înainta numai în urma deciziei preşedintelui Sfatului comunal. săli de dans etc. iar la cele existente se vor reduce timpul şi intensitatea de folosire. dotarea acestor unităţi nu va depăşi preţurile medii. acolo unde asemenea organizaţii nu există. localuri de noapte. instalaţii şi tarifele mai mari. în baza unei proceduri prevăzute de lege. a portului popular. totala lipsă de zgomot în satele turistice de recreaţie este una din condiţiile sine qua non ale acestui gen de localităţi. 23 . mâncărurile specifice vor avea denumirea locală iar personalul de serviciu va purta costum naţional tradiţional. pentru a corespunde nevoii de odihnă a vizitatorilor în concediu. „Staţiunile de odihnă“ se deosebesc de satele turistice de recreaţie doar prin numărul de vizitatori. în amenajarea restaurantelor din zonă se va pune accentul pe caracterul ţărănesc în ceea ce priveşte aspectul exterior şi mobilarea încăperilor.

au contribuit la înfiinţarea Organizaţiilor Turistice Săteşti (OST). dezvoltarea noilor sisteme de comunicaţie. să fie retrasă localităţilor care nu mai corespund cerinţelor cerute. (8) 24 . prin vizitarea la faţa locului şi consultarea cu organele locale privind interesul turistic al localităţii. Şi în această ţară turismul rural reprezintă o activitate care a confirmat. de regulă. Toate acestea au condus la: omologarea şi funcţionarea a 25 de comune turistice. în medie existând . Cu începere din anii ‘50 au fost reatinse condiţiile de dinainte de război. creşterea bugetului de timp liber. fie ca staţiune de odihnă) poate. Formele de manifestare ale agroturismului sunt: pensiunea ţărănească (case ţărăneşti cu camere de închiriat) şi turismul în hanuri.care au contribuit la evoluţia aşezărilor săteşti. Vechimea acestor preocupări . Analizând statistic realizările domeniului se remarcă poziţia de fanion a regiunii Tirolului. zona Tirolului s-a refăcut în viteză de fiecare dată.în 1979 s-au împlinitt 100 de ani . Începând cu secolul al XVIII-lea Tirolul iese din umbra Elveţiei şi devine zonă de interes turistic. a sporturilor de iarnă şi nu în ultimul rând a urbanizării. ci şi foarte puternică. şi a Centrelor de Administraţie a Organizaţiilor Turistice Săteşti (CAOST) la nivelul judeţelor.la fiecare fermă-6 paturi.în condiţiile creşterii concurenţei . „Oficiul de turism al landului” şi „Oficiul pentru promovarea turismului austriac”. iar dezvoltarea următoare nu a fost numai rapidă. desigur. Aprobarea obţinută (fie ca sat turistic de recreaţie. creşterea populaţiei. sugestiv intitulat „Planul Verde”. Corelerea eforturilor şi necesitatea desfăşurării unei activităţi calitative . Totul a pornit de la poziţia geografică a Tirolului.Examinarea localităţilor respective se face. prin care s-au acordat gospodăriilor tiroleze împrumuturi (credite) cu o durată de rambursare mare (15 ani) şi o dobândă scăzută (3-5%). aflat la intersecţia rutelor nord-sud şi est-vest. În întâmpinarea acestor iniţiative au venit „Sindicatele de iniţiativă sătească”. Astăzi în întreg Tirolul o treime din gospodăriile aflate în mediul rural închiriază spaţii de cazare.au condus la realizarea tradiţiei. (181) Creşterea realizată în domeniul turismului s-a bazat pe: creşterea economică a întregii regiuni. caracterizată printr-un trafic ridicat. a dezvoltat noi preocupări – devenite în timp profesii . în care o familie din două primeşte turişti la fermă. Deşi trecută prin încercarea celor două războaie mondiale. creşterea transportului şi infrastructurii necesare acestora. Rezultatele obţinute în zona Tirolului sunt o urmare firească a programului iniţiat de Ministerul Agriculturii şi al Comerţului.

Aceste organisme dispun de venituri considerabile provenind din taxele de sejur plătite de turişti şi din contribuţiile membrilor săi (personale care cotizează sunt membri ai comisiei care beneficiază direct sau indirect de practicarea turismului). instituţii culturale. În Austria. birourile oficiale din ţările emitente de fluxuri turistice. La nivel provincial acţionează „Oficiul de turism al Landului“ care încasează o taxă pentru dezvoltarea turismului din care finanţează propaganda turistică şi care interesează ansamblul zonei (pliante. reviste. participarea la târguri internaţionale etc. În afara colaborării cu reprezentanţii intereselor turistice din toată lumea (camere de comerţ exterior. birouri ale liniilor aeriene). capabile să intereseze un public larg în tot cursul anului. participarea la târguri şi expoziţii. lecţii de ecologie pe un drum forestier. Ca urmare a preocupărilor susţinute pentru promovarea turismului rural. conceperea unei politici publicitare. afişe în locurile publice. La nivel federal funcţionează „Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac“ care are ca scop intensificarea efortului publicitar pentru creşterea fluxurilor turistice internaţionale. emisiuni la radio şi televiziune. prospectarea pieţei. Pe plan local intervin „Sindicatele de Iniţiativă Săteşti“ care utilizează pentru promovarea produsului turistic o parte importantă a bugetului de care dispun. organizarea exterioară cuprinde birouri oficiale în principalele ţări emitente de turişti. birourile liniilor aeriene. Bugetul de care dispune este utilizat pentru realizarea studiilor de piaţă. desemnarea priorităţilor. prospecte.Promovarea activităţilor turistice rurale este realizată prin: camera de Comerţ Exterior. pliante. ceea ce permite utilizarea unor mijloace multiple promoţionale. 25 . angajarea de multiple operaţiuni promoţionale. staţiunile din Tirol sunt în măsură să propună oaspeţilor lor distracţii gratuite sau foarte ieftine. în egală măsură.). de bunăvoinţa lor. promovarea turismului rural se realizează atât pe plan local cât şi la nivelul provincial şi federal. de valoarea oamenilor. firme. În aceste cataloage se utilizează însemne standardizate în vederea alegerii locului de vacanţă preferat. Graţie bogăţiei capitalului uman. prin ziare. cataloagele marilor firme de turism din lume oferă informaţii tot mai amănunţite şi mai atractive privind oferta turistică austriacă în mediul rural. cum ar fi plimbările în jurul staţiunilor pe rute deszăpezite şi balizate. Animaţia staţiunilor nu depinde numai de echipamentele create ci. instituţiile culturale.

Serviciile sunt oferite în demipensiune sau pensiune completă. controlate şi rezervate prin „Les Gîtes de Walonie” fiind situate mai ales în jumătatea de sud a Belgiei.2 BELGIA .când se constituie prima asociaţie devine renumită şi în agroturismul .a construcţiilor vechi bine conservate şi a echipamentelor de vacanţă confortabile. inclusiv a turismului rural şi agroturismului . Sunt acordate reduceri între 40-50% pentru copii sub 12 ani. dar . 2. 2. Aşa se explică tendinţa de a transforma unele sate obişnuite în sate turistice. (175) Echipamentele sunt omologate.2. de gradul de confort şi de posibilităţile de hrană oferite turiştilor.este una din ţările europene cu o bogată tradiţie în practicarea turismului.2.4 Elveţia. Acest mic paradis veritabil este locuit de oameni veseli şi mereu gata să facă o serbare. a râurilor. Statul încurajează şi sprijină această activitate în interesul său şi a celor care-l oferă şi care-l consumă.ţara lui Tintin. pragmatici. Ulterior a început stimularea creării unor „mici colonii de vacanţă“ în imediata apropiere a centrelor turistice (sate de vacanţă bine dotate). eficienţi pentru a proba şi a demonstra buna lor reputaţie de gazde deosebit de ospitaliere. 2. de perioadă. Prin intermediul organizaţiei „Landsforeningen for Landboturisme” din Skandenborg sunt puse la dispoziţia doritorilor 22 de aşezăminte cu circa 3 000 de paturi. a berii. apartamente independente sau campinguri. rezervaţiilor naturale. cazarea este oferită în locuinţe la fermă. a lui „Mauneken Pris” şi a altor câteva bine cunoscute repere.este locul unde produsul turistic rural poartă un nume atractiv: „vacanţe active”. Belgia federală (compusă din: Vallonia.în acelaşi timp al muzeelor .2. din 1973 . „Casa de economii pentru călătorii“ apreciază că micile colonii pentru vacanţă par a fi o 26 . Wallonia este o zonă a pădurilor.alături de fotografia fiecărei case care oferă spaţii de cazare pentru turişti şi numele proprietarului. Flandra şi regiunea Bruxellesului) propune 260 de gituri rurale şi 245 camere „de oaspeţi” în regiuni bogate în patrimoniul artistic şi tradiţii populare. iar în extrasezon se practică preţuri speciale.3 DANEMARCA . Tarifele practicate variază în funcţie de zonă.

Programarea vacanţelor se realizează în serii. Aceste adăposturi rurale sunt de fapt case sau apartamente renovat. omologate şi rezervate prin federaţia naţională „Gîtes Ruraux”. (161) Spaţiile de cazare prezentau următoarea clasificare: 27 . s-au constituit într-o asociaţie generală. Casele de vacanţă sunt mobilate corespunzător şi dotate cu lenjerie şi obiecte de uz casnic. În acest scop. lista a 50000 de adrese la ţară.). în Graubunden. amenajate şi mobilate corespunzător. conducerea administrativă a cantonului Tessin.2. a elaborat un nou sistem de organizare a vacanţelor.R. proprietarul certificatului are dreptul la două săptămâni de vacanţă. spre exemplu. În această ţară funcţionează numeroase organizaţii turistice rurale nelucrative care. fapt pentru care Touring Club Suisse promovează realizarea acestui gen de turism – mici colonii de vacanţă situate în imediata apropiere a centrelor turistice. Certificatul este transmisibil. Posesorii certificatelor pot să-şi aleagă în fiecare an o altă localitate pentru a-şi petrece vacanţa. ce cuprinde circa 37 000 de aşezăminte. (13) Una din formele sub care se manifestă turismul rural francez sunt aşa numitele „les gîtes rureaux“ (adăposturi rurale). se poate deţine pe o perioadă de 10-20 de ani sau pe un timp nelimitat. (8) În Franţa. în 4 perioade – în mod eşalonat – într-un sistem de evidenţă foarte uşor de urmărit. denumită „Tourisme et Espace Rural“ (T. Franţa În această ţară turismul în spaţiul rural are vechi tradiţii şi realizează cote maxime de diversificare. În cazul în care sejurul se amână pentru următorul an. Concomitent cu studierea posibilităţilor de dezvoltare şi modernizarea satelor turistice se experimentează şi forme de exploatare raţională a acestora.soluţie mai raţională decât construirea unor noi sate de vacanţă. O astfel de asociaţie de turism rural denumită „Gîtes de France“ oferea clienţilor săi în anul 2004. începând din anul 1970. 2.5. această „cumulare“ a vacanţelor fiind posibilă în mod nelimitat.E. pe care proprietarii le închiriază turiştilor. munte şi mare. Mare parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice şi sunt controlate. organizare şi promovare. Pe baza aşa-numitelor „certificate de vacanţă“ eliberate în condiţii speciale de plată (cumpărarea de acţiuni) şi clasificate pe categorii. o vacanţă anuală de o săptămână într-una din casele de vacanţă dispersate pe teritoriul Elveţiei de sud. agroturismulare vechi tradiţii şi este foarte diversificat în ceea ce priveşte organizarea şi promovarea.

„Chalets-loisirs“ – reprezintă popasuri de recreere – odihnă. Ei împart împreună cu alţi copii viaţa la ţară şi profită de odihnă în aer curat.BB) este o altă modalitte de a descoperi miile de feţe ale Franţei. Una din cauzele acestei situaţii ar putea fi rentabilitatea scăzută a capitalului investit faţă de cel din turism balnear şi montan. Reprezintă modalitatea de a redescoperi supravieţuirea în spaţiul rural. 28 . „Gîtes d’etape“ este destinat primirii de călători (pedeştri. la sosire. Aceste spaţii de cazare sunt situate în comune cu mai puţin de 5000 de locuitori. „Chambre d’hotel“ (camere de hotel sau bed & breakfast . fiecare având amenajări pentru circa 6 persoane. proprietarii rezervă o primire personalizată. turiştii petrec aici un sejur profitând de linişte şi de natură. mare sau munte. ciclişti etc. în general. se poate rămâne în week-end una sau mai multe săptămâni. „Gîtes d’enfant“ (cuiburi/culcuşuri pentru copii) este forma în care în timpul vacanelor şcolare. prevăzute pentru a primi familii sau grupuri (în jur de 20 de persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end. ciclism. situată la ţară. „Champing a la ferme“ (camping la fermă) reprezintă terenuri situate. în apropierea unei ferme. În ciuda vechimii sale.„Gîtes rurales“ reprezintă amenajări respectând stilul local. este amplasat în imediata apropiere a traseelor de călătorie. tir cu arcul etc.) care doresc să facă o mică oprire înainte de a continua drumul pe care şi l-au propus să-l parcurgă. Turiştii sunt primiţi „ca prieteni“ la particulari care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopţi. ele beneficiind de un standard de 1 sau 2 stele. „Gîtes de group“ sunt adăposturi rurale de mare capacitate. turismul rural francez s-a afirmat mult mai greu decât celelalte forme de turism existente cum ar fi turismul balnear şi montan. copii sunt primiţi de familii agreate de „Gîtes de France“ şi supravegheaţi de o persoană competentă. traiul bun şi bucătăriile regionale. iar ca activităţi se practică: pescuit. pe care poate fi instalat cortul sau rulota. în toate sezoanele. cu ocazia unei deplasări sau a unui sejur. sunt situate într-un spaţiu natural şi formate din 3-25 grupuri. este amenajat pentru a primi aproximativ 20 de persoane. fiind o casă sau o locuinţă independentă. călare.

turismul rural pedestru oferă turiştilor o imagine personală asupra spaţiului unde îşi petrec vacanţa în timp ce turismul ecvestru implică practicarea unor activităţi diverse şi antrenante (de exemplu: călăritul). a turismului rural francez a avut ca principal motor iniţiativa privată încurajată şi susţinută de autorităţile publice. Implementarea turismului în spaţiul francez rural reprezintă o serie de inegalităţi de la o regiune la alta. deşi târzie. Cei care au elaborat proiectul de implementare a turismului în spaţiul rural au urmărit organizarea acestuia într-un tot unitar organizat şi structurat pe două concepte: „staţiune verde“ şi „sat de vacanţă“. precum şi grija autorităţilor de a sprijini toate aceste intreprinderi prin credite (agricole. speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung (până la 15 ani) şi cu dobândă mică (3. Spaţiile rurale franceze. În plus nu trebuie neglijat raportul preţ-calitate care constituie o preocupare majoră pentru fiecare prestator. în principal. a segmentului de piaţă asupra căruia se exercită acţiunea de promovare ca şi a normelor de promovare a concurenţei. Finanţarea studiilor pentru crearea. 29 . care au fost integrate în circuitul turismului rural. infrastructura de primire a turiştilor etc. mentalitatea locuitorilor faţă de fenomenul turistic. de la Consiliul General sau direct de la alt stat. datorită diferenţelor de atracţie climatică istorică. În cadrul turismului rural francez trebuie să observăm faptul că s-au dezvoltat două mişcări pline de originalitate: agroturismulpedestru şi ecvestru. culturale. Ajutoarele oferite variază în fiecare an şi conţin precizări riguroase cu privire la modul lor de utilizare. Aceste ajutoare pot proveni de la Consiliul Regional. tipul de agricultură practicat. În turismul rural francez toate acţiunile sunt precedate de studii amănunţite asupra situaţiei actuale a pieţei şi. au fost selecţionate în funcţie de anumite criterii. Evoluţia turismului rural francez a fost determinată de ideea de a surprinde plăcut pe turişti şi de a veni în întâmpinarea dorinţelor acestora. În acest proiect de creare a infrastructurii turismului rural au fost implicate categoriile de agricultori cu venituri medii şi mari care posedau spaţii corespunzătoare.5%). culturală. capital şi timp liber. poziţia geografică faţă de centrele emitente. dezvoltarea şi promovarea produsului turistic se face în general apelându-se şi la ajutoare din partea statului (subvenţii. umane. Astfel. La cele de până acum este necesar a adăuga “un puternic ataşament pentru regiunea natală şi o oarecare aversiune de a schimba o regiune cu alta”.Reuşita. împrumuturi cu dobânzi avantajoase). cum ar fi: atracţiile naturale. hoteliere.

D.D.M.2. Germania. modest. barca pentru peşte şi echipamentul din lemn. spre exemplu „D. Prânzul şi cina se puteau servi la restaurantul unui han. Agroturismul în Germania este o îndeletnicire cu tradiţie.cel cel mai adesea echitaţia sau schiul. a fiordurilor şi în jumătatea sudică a Finlandei. ce-şi propune realizarea a 2000 de locuinţe de vacanţă cu circa 10 000 de camere (cu unul şi două paturi).) şi „Organizaţia pentru stimularea opiniei publice“ (I. două mari organizaţii care reprezintă interesele agricultorilor . proprietarii acestor ferme oferă camere şi mic dejun. pot munci în cadrul gospodăriilor sau pot practica sportul . Cele mai bine de 188 000 de lacuri şi peste 65% suprafeţe acoperite cu păduri realizează aici paradisul amatorilor de natură şi aer pur. sauna. Finlanda posedă un popor calm. Drept urmare. proaspăt dar mai răcoros.A. dar din anul 1965. ca şi pentru sejururile lungi.6 FINLANDA .) – au început să colecteze adresele acelor ferme care s-au declarat dispuse să primească turişti şi să le facă cunoscute publicului sub diferite forme. 2.“ a editat o broşură cuprinzând peste 900 de adrese. în 1980 a fost inaugurat un proiect de amenajare „De la Marea Nordului până la Alpi”.2. De regulă. Sunt acordate reduceri de 50% copiilor între 2 şi 11 ani.L.L.7.2. Echipamentele turistice par a veni din lumea poveştilor.a gazdelor (receptorilor-prestatorilor de servicii turistice): ”un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decât orice altă activitate în cursul unui an întreg”. La toate cele prezentate până acum trebuie să mai adăugăm lungile nopţi albe din perioada verilor arctice.„Societatea germană pentru agricultură“ (D. De asemenea. aceste mici cabane sau „castele” din lemn se găsesc mai ales în zona lacurilor. Organele competente din Germania au acordat o atenţie deosebită valorificării – din punct de vedere turistic – a unor zone rurale unde există sate şi ferme ţărăneşti bine întreţinute. printre altele. Ţară în acelaşi timp al fiordurilor şi al lui Moş Crăciun. „Vacanţele la fermele ţărăneşti” au condus. pacifist şi foarte disciplinat. (29) 30 . (8) În martie 1967. (176) Turiştii pot locui singuri în ferme sau gospodării ţărăneşti. în vacanţele lor pot participa la viaţa aşezărilor ruruale. aer şi arbori.ţara „făcută” parcă în întregime din ape. Organizatorii acestui proiect de turism apreciau că pentru asigurarea succesului se cere o strânsă legătură între gazde şi administraţia comunală. Sunt omologate peste 50 000 de aşezăminte cu un număr de peste 10 000 de paturi. la o concluzie apreciată şi bine cunoscută .

vom întâni dotări începând din Rhemania de Nord. În momentul de faţă turismul rural este practicat în mai bine de 2/3 din spaţiul rural german. posibilităţile convenabile de cazare şi masă de la Marea Nordului până în Munţii Alpi.. veţi afla căldura şi înţelegerea gazdelor germane. Şi chiar dacă aparent precizia. în urma acţiunii „vacanţa în gospodării ţărăneşti“ au fost puse la dispoziţia turiştilor.G.M. Pentru promovarea ofertelor.Regiunile cele mai dezvoltate în activitate a de turism rural sunt: Schwarzwald şi Messen. Acest grup vizează promovarea turismului 31 .). nu mai este eficienţă datorită concurenţei sporite. Potrivit statisticilor. Ambianţa rurală este angrenată cu multe iniţiative de petrecere a clipelor de vacanţă şi situează la loc de frunte animaţia turistică. Wastfalia. cu încurajarea permanentă a afacerilor „mici şi mijlocii” cu capital familial şi nu în ultimul rând cu un foarte vechi concept german (81)asupra vieţii de familie şi în special legat de poziţia femeii în societate („kinder. copii beneficiind de reduceri importante de preţuri. kuche und kirche”= „copil. cu două sau mai multe paturi. promovarea „Agroturismului “ şi a „Vacanţei în gospodării ţărăneşti“ la nivel regional şi de land. (182) În cadrul acestei acţiuni. Bavaria sau Baden Wurtemberg. promptitudinea şi stilul german vă fac să credeţi că atmosfera este mai sobră. din Germania. mai ales atunci când le veţi aduce la cunoştiinţă că nu îndrăgiţi lichiorul de ou crud. bucătărie şi biserică”) . Pe plan naţional. peste 7500 de paturi iar numărul acestora a crescut an de an. În aceste spaţii se permite cazarea familiilor cu copii mici şi cu câini. Sejururile oferite în turismul rural german poartă parfumul serbărilor berii. Statul a acordat împrumuturi speciale acelor gospodării care ofereau turiştilor locuinţe corespunzătoare. Poziţionând geografic. numai în regiunea Schwarzwald şi partea de nord a landului Messen. În acest scop au fost amenajate peste 2000 de locuinţe de vacanţă de diferite mărimi şi aproximativ 10000 de camere cu unul. în 1990 a luat fiinţă „Grupul de lucru pentru vacanţă în gospodărie ţărănească şi agroturismul “ din Germania (A. în Germania au fost organizate de la începutul anului 1980. culoarea Dunării şi căldura copilăriei din poveştile fraţiilor Grimm. continuând apoi cu: Hessen. Odată cu conturarea Europei Unite. Cele mai de sus pot fi conjugate cu legislaţia anti-trust.care au condus la obţinerea unor rezultate deosebite şi o promovare ascendentă a agroturismului . s-a lansat acţiunea „Vacanţa în gospodăriile ţărăneşti“.

iar în zona litorală sunt numeroase plaje cu nisip şi se poate înota. A. încearcă prin măsurile adoptate în funcţie de condiţiile de piaţă. Astfel. televiziunea. iar calitatea se adaptează mereu la cerinţele actuale. Regiunile care se constituie în zonele tradiţionale sunt: Ballyhourra Country (în apropiere de Shannon). Noile programe de dezvoltare a turismului rural în Germania urmăresc promovarea ofertelor rurale. în cadrul „Societăţii Germane pentru Agricultură“ (S. Multe din ferme au amenajate locuri de joacă pentru copii şi se pot asigura la cerere servicii de „baby sitter”.) există marca de calitate „Turism în gospodăria ţărănească“. A. În general copiilor li se acordă 25% reducere. De 22 de ani.E.G. diverse societăţi etc. În numeroase rânduri cazarea este oferită în apartamente independente sau rezidenţe rurale rezervate în edificii antice. Unabhan şi Carlow Country.în gospodăria ţărănească şi a agroturismului . (67. 32 . colaborează cu „Societatea de marketing în Agricultură“ din Germania pentru prezentarea ofertelor turistice prin organizarea în magazinele din marile oraşe a unor acţiuni de prezentare a prospectelor şi cataloagelor de reclamă pentru „Turismul în gospodării ţărăneşti“ şi „Agroturismul“. dar la cerere şi demipensiune sau chiar pensiune completă. Joyce Coountry. Irishawen.A. (87) 2. radioul. instrumentar pentru practicarea pescuitului sau terenuri de golf. Zonele renumite în turismul rural rlandez sunt litoralul vestic şi partea centrală între Galway şi Dublin. sprijină măsurile de promovare a „Vacanţei în gospodăria ţărănească“ şi a „Agroturismului “ şi prin mijloace financiare. Comisia de calitate elaborează criterii de calitate şi un model de categorisire a ofertelor de „Agroturismul “ şi „Turism în gospodăria ţărănească“.8 IRLANDA .M. De asemenea. A. Această marcă s-a impus dea lungul timpului.162) Echipamentele posedă în mod frecvent cai (pentru echitaţie).D. angajând în acest scop presa. împreună cu Ministerul Agriculturii al Germaniei efectuează cursuri de perfecţionare pentru consiliile de administraţie ale Uniunilor. cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei economice a unităţilor de primire.G.are incluse în circuitul turistic circa 500 de ferme ce oferă în mod tradiţional formula „bed & breakfast” (cazare şi mic dejun).M.G. să sporească avantajele în rândul tuturor celor interesaţi pe plan naţional şi în cadrul U. Numărul oaspeţilor într-un astfel de aşezământ variază între 6 şi 10 persoane.2.M. În zonele montane există posibilităţi pentru drumeţii sau escaladă.

L’Asociazione Nazionale per l’Ambiente e il Territorio s-a construit la Roma în 1965. Creşterea an de an a numărului de turişti beneficiari ai agroturismului este considerată ca o consecinţă a îngustării spaţiului rural. 33 . iar în 7% din cazuri au fost oferite servicii de masă cu produse autohtone. poezia şi legenda fiecărei aşezări în parte. Un alt criteriu de apreciere a nivelului de dezvoltare a turismului rural în Italia îl constituie numărul de paturi turistice (oferta) raportată la populaţia rurală. (154) În cele peste 500 de pagini ale ghidului editat în 1995 de AGRITURIST se regăsesc informaţiii diverse despre aproxomativ 15 000 de echipamente (ferme. Interesant de remarcat este faptul că italienii sunt receptori de fluxuri turistice. Ambruzzo. Aşa. în medie. Lazio. Ghidul ospitalităţii rurale – editat periodic . dar şi unii dintre cei mai mari emiţători în cadrul mişcării turistice rurale. pensiuni. arhitectura diverselor monumente istorice. Toscana. (154. Turismul rural cunoaşte ca formă de manifestare „vacanţele verzi” şi are ca principală componentă agroturismul. produse tipice etc.. Lombardia. case traditionale. Campania. vile moderne.167) în Italia turismul şi agroturismul reprezintă activităţi care angajează un număr tot mai mare de persoane. dansurile şi cântecele folclorului sau muzicii culte. Emilia Romagna. descrieri ale echipamentelor. echipamente. 13-14 paturi fiecare. spre exemplu. Veneto. Puglia. largi spaţii de cazare. adrese pentru vacanţe la fermă. Sicilia şi nu în ultimul rând Alto Adige. mari investiţii şi beneficii. Calabria. Potrivit celor mai recente publicaţii. case de odihnă.2.conţine informaţii. se extimează că în vara anului 1999 au existat peste 9000 de amenajări agroturistice având.9. cu o cifră de afaceri de 80 milioane euro (176). Umbria.2. Specialiştii în domeniu afirmă că deşi încercarea de a cuantifica aşa-numitul turism rural (RT) este complicată şi poate şi riscantă. activităţi anexe. mai ales de când durata medie şi frecvenţa fiecărei „vacanţe“ sunt invers proporţionale (unei mai mari frecvenţe îi corespunde o durată mai mică a vacanţei). astfel că adevărata „vacanţă la ţară“ devine replica cea mai potrivită dată depersonalizării mediului urban. renumitele vinuri. Trentino. ea reprezintă o parte sănătoasă şi tot mai mare a turismului. Renumite sunt regiunile: Piemonte. Liguria. ofertanţi şi consumatori. turismul italian atrage prin: tradiţiile culinare ale bucătăriei italiene. Italia. Pe lângă descoperirea diversităţii tradiţionale culturale şi a peisajelor. castele şi fortificaţii). despre dotările din 20 de regiuni ale Italiei. locuinţe antice renovate.

Toate eforturile de investiţii în domeniul rural. antrenament. servicii de „confort“ de înaltă calitate şi pe care el le consideră indispensabile. sănătate perfectă. Acest model de consum include dorinţa turistului de a găsi. spre exemplu. În ordine descrescândă se situează casele de vacanţă (circa 16. afaceri de artizanat. au drept scop reechilibrarea economică a zonelor dezavantajate. cum ar fi pensiunile. temeritate. Referitor la preferinţele turiştilor. mediu înconjurător natural. la nivel naţional oferta era de 5.000 locuitori şi 150 de locuitori pe km pătrat.5% care au în vedere solvabilitatea financiară a turiştilor şi rafinamentul mai accelerat. probabil datorită amplasării lor în locuri atractive din punct de vedere al peisajului natural. Urmează apoi alte forme ca preferinţă. pregătire profesională pentru resurse umane. apoi stabilimentele hoteliere cu 13. înnoirea bogăţiei culturale şi ambientale etc. grijii proprietarilor de a oferi condiţii cât mai bune şi nu în ultimul rând preţurilor care corespund marelui consumator. spaţii deschise în contact cu natura şi tradiţiile locului. administrarea 34 . (167) Există multe alte criterii de apreciere a dezvoltării şi calităţii agroturismului în Italia. pentru vacanţele ideale. afaceri mici de turism.În anul 1998. Este desigur forma cea mai economică pentru turist dar presupune tinereţe. având în vedere aceleaşi criterii.4 paturi la 100 locuitori din rural. Făcând corelaţia între diferitele aspecte privind turismul în general şi agroturismul în special. constatăm că majoritatea (peste un sfert) preferă forma de drumeţie. având ca prioritate aceleaşi tipuri de zone rurale. cabanele alpine etc. În Italia se consideră ca turism rural cel făcut în zone cu următoarele caracteristici: mai puţin de 10. Acestea au fost asigurate cu infrastructură şi cu servicii minime de ospitalitate. A doua mare preferinţă (aproape un sfert) o reprezintă căsuţele (aproape un sfert) o reprezintă căsuţele (bungalourile). un studiu de caz ne conduce la concluzia că activitatea de turism se corelează direct cu preţurile pentru serviciile turistice şi cu solvabilitatea financiară a turiştilor. activităţi de timp liber personalizate.0%). fermele de vacanţă. de punere în valoare a tradiţiilor gastronomice şi de valorificare a resurselor locale. relaţiile cu clienţii sunt directe şi „personale“. legate de diverse activităţi pentru timpul liber (de la gătit până la ciclism montan). în cadrul căreia turistul nu apelează sau apelează sporadic la serviciile turistice organizate. suportate şi de fondurile Uniunii Europene.

Toate acestea implică abilităţi specifice din partea producătorilor pentru a crea calitate în acest sens. Produse de consum curent: acestea ţintesc clientela individuală. De aceea. deoarece acestea sunt complicate. prin vânzări directe.10 PORTUGALIA . Ideea are la bază faptul că deşi consumul de turism rural este în creştere. iar sistemul trebuie să le înţeleagă preferinţele pentru a le putea „interpreta“ cererea în mod original. generale. Acesta este un produs relativ simplu. filosofia aplicată este aceea a dezvoltării sustenabile. nevoia omului de a consuma imagine. poate fi valorificat şi interesează mai ales organizatorii de circuite turistice.empirică a afacerilor este foarte răspândită. trebuie să avem în vedere noile deprinderi antreprenoriale necesare progresului: acelea ale administrării afacerilor mici prin participarea la o reţea.patrie a unui popor de cuceritori şi descoperitori (Vasco da Gama şi Magellan au fost 35 . Evoluţia turismului rural. o celebritate a zonei şi de aceea sunt necesare investiţii masive în comunicaţii (clientul alege mai degrabă o destinaţie decât o activitate). 12 insule. care să faciliteze comercializarea directă sau prin agenţi specializaţi.căci aici Atlanticul întâlneşte Europa . acest tip de produs cere atingerea unui anumit tip de clientelă şi necesită o strategie de piaţă sofisticată. Produsele specializate: necesită un real potenţial local (nu toate zonele. acolo unde schimbările interne le susţin pe cele externe. Un studiu efectuat de UE a indicat trei tipuri de produse de turism rural. a dat naştere şi la ideea de a optimiza această activitate. o pasiune ancestrală pentru ocean .800 km de coastă (ţărm-tărâm de vis). 2. (153) Produsele clasice. necesită o imagine puternică. avem totuşi de-a face cu consumatori „ maturi“ în sensul că ei sunt consumatori vechi. sunt la fel de potrivite pentru excursii sau pentru turism ecvestru). a turismului în general. de exemplu. se comercializează pe pieţele conexe. Este de asemenea necesar celor care intenţionează să se dedice activităţilor de turism rural.2. este urgentă şi necesară o dezvoltare profesională a resurselor umane implicate în procesele de producţie şi de antrepriză. de exemplu. ele reinterpretează contextele culturale tradiţionale în lumina celui de-al treilea mileniu şi complexe la nivelul administrării afacerilor. dacă vrem să discutăm despre optimizarea activităţilor de turism pe plan local. odată ce se ocupă cu furnizarea produselor personalizate de calitate.

case rustice sau ferme în plină activitate. echitaţie. tenis. Există de asemenea numeroase campinguri în toată ţara. El poate fi practicat de familii de agricultori sau de rezidenţi din mediul rural posesori a unor rezidenţe de interes particular. este un segment de vârf. sărbători populare străvechi şi 36 . ci ca pe teritoriul unde se află mai mult de jumătate din spaţiile protejate ale vechiului continent. Spania are o varietate unică de peisaje şi vegetaţie. Portugalia se împarte în opt zone promoţionale: Costa de Lisboa. vile (vila). posibilitatea practicării sportului (înot.portughezi). iar oraşul Madrid cu împrejurimile sale este probabil singura zonă europeană care dispune de peisaje de o mare frumuseţe. „Turismo no Escapo Rural” (TER) propune case particulare. Astăzi. Planicies. o activitate economică care se impune ca un model de petrecere a timpului liber. cu o uimitoare capacitate de a dinamiza piaţa turistică. Din punct de vedere turistic. engleză. importante monumente artistice. italiană). turismul. care pot fi frumoase ferme sau conace sau chiar castele din secolul XVII. Pentru economia spaniolă. Gazdele vorbesc în marea majoritate a cazurilor 1-2 limbi de circulaţie internaţională (franceză. care acordă şi autorizaţiile pentru exercitarea acestei activităţi. Zâmbeşte!” 2.11 Spania. arhitectonic sau istoric. În acelaşi timp se acordă un ajutor material deosebit celor care doresc să practice agroturismul. germană. şi nu în ultimul rând locul de unde se „fabrică” vinul de Porto şi se cântă fadoul. mori (moinh). Costa Verde. cu condiţia de a desfăşura această activitate în timp de minim 10 ani. turismul nu priveşte Spania numai ca destinaţie turistică tradiţională. Pentru tineri se înşiră în lungul ţării un lanţ de 18 hanuri. Se acordă credite pe perioade lungi şi nerambursabile în procent variabil. Deviza lor: „Un turist=un prieten.2. Costa de Prata. 40-60%. Turismul rural este reglementat prin lege din anul 1986. „Vacanţele la ţară” în Portugalia oferă un mod deosebit de animaţie. vânătoare. centrală mai ales pe coastele sale şi bunele condiţii climatice. Azorele şi Madeira. care oferă posibilitatea petrecerii unei vacanţe economice şi în plin contact cu natura. la: ferme (quinta). conace (casa). Montanhas. golf) sau a participării la viaţa fermei -vacanţe active. (8) Tturismu rural uneşte peste 100 de echipamente cu peste 1 500 de paturi. inclusiv agroturismul. Sectorul turismului este cordonat de Ministerul Comerţului şi Turismului. Algarve. castele (castelo).

ce revin pe un muncitor pe an au fost de 56. din care ajutoarele guvernamentale au fost de peste 40%. toate constituind mari privilegii pentru practicarea turismului. 37 . nici naţionale. financiar etc. construcţii. inclusiv statul s-au convins de efectul benefic al agroturismului şi de aceea s-au implicat în dezvoltarea acestuia contribuind pe multiple planuri la: elaborarea de proiecte. ar fi următorii: motivele personale. realizate contracte între grupuri profesionale hoteliere spaniole şi cele apraţinând de „Logis de France“ în perspectiva realizării unui lanţ de hoteluri rurale spaniole. Catalonia) în scopul desfăşurării unor acţiuni de promovare colective. proiecte.23. totuşi. studiu şi cercetări. ce presupun un parteneriat lărgit. rata anuală de creştere. Au fost. literatură de specialitate. Spania este ţara în care marii întreprinzători. între care următoarele se impun după părerea noastră: politica economică generală sprijină prin măsuri specifice (finanţări. câteva mici grupuri locale de hoteluri sunt astfel constituite (de exemplu. a persoanelor ocupate în agroturism este de 12%. menţinerea şi creşterea valorii proprietăţii. întreprinderile hoteliere rurale existente nu sunt încă grupate în lanţuri voluntare regionale. aşa cum rezultă din organizarea prezentată în figura 2. training etc.) comunităţile rurale mai puţin dezvoltate şi le încurajează să se ajute singure prin finanţarea în totalitate sau în parte a proiectelor iniţiate pe plan local. care vizează consolidarea agroturismului. în aceeaşi perioadă. În acest context. de asemenea. Se are în vedere ameliorarea condiţiilor de viaţă ale agricultorilor prin combinarea activităţilor de bază cu altele complementare – turism. artizanat etc. informaţiile din ultimii ani (1994-1998) ca investiţiile medii în agroturism. factorii care influenţează întreprinzătorii spanioli să investească în agroturism.000 Euro. o sinteză a activităţii de agroturism din Spania şi impactul acestuia cu dezvoltarea economică din rural. implementarea şi consolidarea agroturismului în teritoriu este instituţionalizată la nivel guvernamental. ne conduce la unele concluzii deosebit de interesante şi valoroase.o inegalabilă ofertă gastronomică. în ordinea priorităţilor. ajutoarele regionale. În prezent.

conform tradiţiei maramureşenii porneau spre mănăstirile din Moldova. constituind o invitaţie tentantă pentru marii investitori. locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere. spaţiul rural s-a aflat la el acasă întotdeauna. Concomitent cu creşterea frecvenţei circulaţiei turistice au evoluat şi echipamentele turistice: de la cele privind transportul (poştalioanele şi locurile de schimb ale cailor . 2. după părerea noastră. dar mai ales obiceiul retragerii către sat în timpul verilor călduroase. subiectul şi inspiratorul unui număr însemnat de pictori români.: recuperarea investiţiilor într-un timp scurt – 2-3 ani.). sustenabilitatea canalelor agroturistice etc. contribuie la dezvoltarea economică a zonelor rurale. obiectul. în condiţiile când este bine organizat asigură rezultate economice care rivalizează cu activităţi economice tradiţionale. Concluzia generală care se poate formula în legătură cu agroturismul din Europa cuprinde. „viaţa la ţară” a fost un subiect frecvent al literaturii noastre. următoarele aspecte principale: este benefic pentru viaţă întrucât oferă un mediu mai puţin poluat sau nepoluat. care-aşa cum afirmă Geo Bogza în reportajul „Sate şi oraşe”. în operele plastice din perioadele de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secollului XX satul fiind cadrul. ca 38 . vacanţele de sărbători în lumea satului sau la mănăstire. rata de creştere cantitativă şi calitativă a turiştilor cazaţi. concluziile rezultate din planurile de afaceri (ex.3 TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL ÎN ROMÂNIA În România. În ceea ce priveşte manifestările ce pot fi catalogate drept începuturi ale circulaţiei turistice rurale din ţara noastră amintim: obiceiurile de Sânzâiene când. este o activitate care deţine încă mari rezerve de dezvoltare.„poştele” care încă mai revin şi astăzi în poveştile sătenilor. asigură un însemnat număr de locuri de muncă şi prin aceasta contribuie la diminuarea sau chiar stoparea fenomenului de depopulare în spaţiul rural. Mai mult. similar. culminând cu manifestarea unui puternic curent literar.noile oportunităţi create de piaţa agroturismului. pelerinajele către locaşurile de cult. se impune implicarea statului în activitatea de agroturism pentru a acorda ajutor micilor întreprinzători pentru elaborarea de proiecte strategice pentru tentativa de a optimiza această activitate etc.la început a fost o ţară de sate. prin excelenţă agricolă.

surse suplimentare de venituri pentru populaţia rurală. toate acestea sunt valenţe ale agroturismului românesc în mod special. din ce în ce mai mulţi turişti şi-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul (spaţiul) rural. cadrul natural precum şi cel socio-economic. decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate. Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor. Octavian Goga. aşezările rurale româneşti au păstrat şi mai păstrează încă în bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi. Ştefan Ciobotăraşu şi mulţi alţii. turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume. omenirea a început să fie tot mai preocupată de ţinta (destinaţia) vacanţelor sale. Cele prezentate mai sus ne determină să afirmăm că turismul rural s-a derulat în ţara noastră până în a doua jumătate a secolului al XX-lea doar în mod spontan.exemplu Poşta Câlnău) la cele care asigurau în norme profesioniste cazarea şi masa (vestitele hanuri în toate cele trei ţări române). Barbu Ştefănescu-Delavrancea.a vacanţelor în mijlocul naturii. alimentaţie publică şi agrement. Simultan cu manifestarea primelor tendinţe de petrecere . folclor.şi denumirile unor localităţi legate de această activitate . etnografia şi folclorul local Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale istorice arta populară. înviorarea tradiţiilor populare. Nestor Urechia. Ion Luca Caragiale. Mihail Sadoveanu.tot mai fracventă . de poziţie şi accesibilitate. Ştefan Luchian. îmbunătăţrea nivelului de trai în zonele utilizate ca bază materială a turismului. elemente 39 . cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. un bogat şi variat folclor. vestigii istorice . Nicolae Iorga. Nicolae Grigorescu. reducerea la minim a personalului de servire. economisirea de investiţii pentru crearea de capacităţi de cazare. După anii ‘60. În mod firesc s-au conturat următoarele avantaje: valorificarea bogatului potenţial rural.un cadru natural armonios îmbinat. dorinţa de perpetuare a unor meşteşuguri tradiţionale. etnografie. George Enescu. Calistrat Hogaş. Dintre cei ce au apreciat şi preţuit vacanţele în spaţiul rural putem enumera personalităţi ale culturii româneşti ca: Alexandru Vlahuţă. Cercetările înteprinse la începutul deceniului opt al secolului trecut (5) au scos în evidenţă că cererea turistică şi alegerea destinaţiilor turistice au fost puternic influenţate de formele de agrement şi animaţie oferite de fiecare zonă în parte. tradiţii.

Vaideeni (Vâlcea). Se pare că a fost un început promiţător. Iau naştere diverse asociaţii şi organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare şi dezvoltare a agroturismului . experimental. În multe localităţi nu s-au omologat gospodăriile care întruneau condiţiile de cazare (Rucăr. Scurta perioadă de „oficializare” a turismului nu a făcut posibilă organizarea activităţii de turism şi nici amenajarea corespunzătoare a satelor turistice. această situaţie a dăinuit până în annul 1989. Sibiel (Sibiu). începând cu deceniul al treilea al secolului trecut. Fundata şi Şirmea (Braşov). în altele cazarea turiştilor români se făcea în mod neorganizat şi fără o evidenţă (Crişan. Cu foarte mici excepţii. Începând cu anul 1990. dar spontan. Rucăr). Vaideeni). Agroturismulîn ţara noastră se practică din totdeauna. următoarele 14 localităţi: Lereşti (Argeş). În urma acestor studii. forma sa de materializare o reprezintă. urmare căruia Centrul de Cercetare pentru Promovarea Turistică Internţională procedează la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satele româneşti ce urmau a fi lansate în turism. întâmplător. În anul următor.originale de etnografie şi artizanat. Sfântu Gheorghe şi Crişan (Tulcea). sporadic. căci în anul 1972 Ministerul Turismului elaborează ordinul 297/1972. prin decretul 225/1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particulare. Vatra Moldoviţei. Poiana Sărată (Bacău). Racoş (Timiş). Murighiol. (15) Cu începere de la 16 iulie 1973. Tismana (Gorj). care îşi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montană. satele turistice devenind nefuncţionale pentru turismul internaţional. denumite “sate turistice”. Una din acestea este Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (1990). Bogdan Vodă. pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. interesul pentru turismul rural renaşte. şi mai ales neorganizat. Bogdan Vodă (Maramureş). prin ordinul Ministerului Turismului numărul 744/1973 se declarau. cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali în unele aşezări rurale. organizarea şi 40 . sate de inters turistic. inclusiv prin promovarea. Vatra Moldoviţei (Suceava). Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968. de comun acord cu Oficiile Judeţene de Turism şi organele administraţiei locale s-a atabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale.

Institutul de Cercetare pentru Turism. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 62/24 august 1994) şi Ordinul Ministerului Turismului nr. Din acestă comisie făceau la acea dată parte specialişti de la ministerele şi instituţiile careşi pot aduce o contribuţie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii Pădurii şi Dezvoltării Rurale. dezvoltarea şi promovarea agroturismului în România a fost constituită. reunea la sfârşitul anului 1995 peste 2 000 de membri. 145/1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană. „Daruguş” Balvanyos (Covasna). Dintre acestea amintim doar câteva: „Branimex” şi „Ovidiu Tour” Bran (Braşov). în 15 filiale. Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Ministerul Tineretului şi Sporturilor. a peste 25 de firme ce desfăşoară activitate de touroperatori cu produse turistice rurale.dezvoltarea agroturismului. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre (Ordonanţa Guvernului nr. Legat de strategia dezvoltării turismului rural în ţara noastră ANTREC şi Ministerul Turismului au optat mai mult pentru calitate şi nu atât pentru cantitate. Pe lângă cele prezentate până acum. 20/1995 referitor la normele şi criteriile de clasificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice. Urmarea firească a interesului general a fost Legea nr. 41 . considerăm că nu lipsită de importanţă este existenţa. Institutul Naţional de Formare Managerială în Turism. Urmează Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC) – 1994 -. prin ordinul Ministerului turismului 59/ iulie 1995. „Trans Tour” Praid (Harghita). „Dublion” Câmpulung (Argeş). Ministerul Educaţiei Naţionale (Învăţământului) şi însuşi Guvernul României. Activitatea turistică s-a desfăşurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. Comisia tehnică pentru dezvoltarea agroturismului . „Montana Service” Vidra (Vrancea). Urmare a dinamismului activităţii desfăşurate de către ANTREC. Pentru soluţionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES) şi Agenţia Română pentru Agroturism (1995) ce îşi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul internţional Preocupări din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. recunoscând şi confirmând prin aceasta „iniţiativa cu cel mai mare impact social”. care au atras 18 500 de turişti – din care 3 500 turişti străini – cu un sejur mediu de 4 zile/turist. Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC). săptămânalul economico-financiar „Capital” a acordat asociaţiei premiul Oskar – Capital pentru anul 1995. în momentul de faţă. pensiuni sau gospodării ţărăneşti).

agroturismulşi agroturismul. Multe din noile construcţii pot constitui suportul de susţinere a unor activităţi turistice. învăţământ. PERFECŢIONAREA ŞI DIVERSIFICAREA AGROTURISMULUI 3. Pe de altă parte. Ca o completare de venituri pentru gospodăriile din mediul rural. În ultimii 10 ani s-au construit mereu case noi în mediul rural. Realizarea unor astfel de lucrări va satisface şi cerinţele populaţiei locale. dar vor constitui factori decisivi în câştigarea mai multor segmente de turişti. III DEZVOLTAREA. naturale şi antropice ale zonei. asigurarea alimentării cu apă prin conducte. realizarea unor mijloace de termoficare (microcentrale termice care să utilizeze resturi vegetale (1 ha paie grâu = 1200 litri motorină = 13. asigurarea de servicii şi mărfuri industriale şi de bunuri de consum necesare locuitorilor. culturale şi de informare. ambele pun accentul pe o intercondiţionare a laturii tradiţionale cu cerinţele turismului modern şi presupun o valorificare superioară a valenţelor economice. toate dotările de agrement care se realizează la nivelul unei comunităţi rurale devin bunuri de care pot beneficia şi membrii populaţiei locale. cu condiţia să nu aducă influenţe negative asupra elementelor de bază ale culturii tradiţionale. Deşi între aceste două forme de turism există deosebiri semnificative. se poate afirma că dezvoltarea turismului în spaţiul rural. de comercializare. care pot fi integrate în turismul naţional şi internaţional. sănătate. îmbunătăţirea activităţilor de igienă. legat de evoluţia agriculturii îmbracă două forme: 42 .000 KWH). Turismul în spaţiul rural reprezintă o cale de dezvoltare şi poate participa la creşterea nivelului vieţii locale. în primul rând datorită faptului că pune în mişcare un vast evantai de resurse locale prin câteva acţiuni prioritare: modernizarea reţelei stradale existente. ca activităţi complementare. s-au dezvoltat. canalizare pentru perimetrele cu o densitate mai mare a locuinţelor. În acest context. (19) dezvoltarea activităţilor de prelucrare a produselor agricole. Întâlnirea dintre acest mediu fragil şi noul dinamism impus de fenomenul turistic pune problema apariţiei riscurilor de destructurare şi presupune alegerea unei strategii de evoluţie.1 DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE AGROTURISM Numeroase zone din România au valori naturale şi culturale.CAP.

strategie care se bazează pe valorizarea patrimoniului. care determină distribuţia spaţială a fluxurilor turistice. Meseriile tradiţionale răspund. finanţarea unor mici proiecte de ateliere. Sunt exemple care ilustrează avantajele îmbinării acestor activităţi pentru că 43 . promovarea meseriilor tradiţionale. consolidarea competenţelor manageriale ale artizanilor şi identificarea circuitelor de promovare/comercializare. de asemenea. Asociaţia Ţara Maramureşului şi Fundaţia Agro-Tur din Vadu Izei se disting prin orientarea lor în favoarea meseriilor satului: orientarea şomerilor către meseriile tradiţionale şi turism. dar şi popularizarea unor obiective turistice. colecţiile de etnogratie şi folclor. circuite ale micului patrimoniu. dorinţelor de autenticitate ale turiştilor. Din acest punct de vedere.. 9 asemenea situaţii în Bucovina. Asociaţia Izvoarele Arieşului (Apuseni) pregăteşte un mare proiect de revigorare a cătunelor de munte prin itinerarii turistice în care meşteşugarii ocupă un loc important. turismul oferă noi perspective de deschidere pentru meseriile satului. Prin activităţile enumerate. artizanii din Bucovina sunt integraţi în strategia de dezvoltare turistică a satelor membre ale Asociaţiei Bucovina – Moldova Reţeaua Verde. lecţiile demonstrative prezentate în faţa turiştilor etc. Prin cererea pe care o manifestă pentru o gamă variată de articole de artizanat. meşteşugarii. motiv pentru care unii meşteşugari conjugă de acum meseria tradiţională şi cazarea turistică. mai mult de 10 în Maramureş. Este vorba în special despre centrele ceramice. Meseriile satului contribuie la dezvoltarea turismului şi prin declanşarea şi retenţia unor fluxuri turistice în anumite zone. expoziţiile cu vânzare. bogăţia patrimoniului meseriilor constituie o invitaţie la sejururi mai lungi în regiune şi la utilizarea structurilor de primire. precum şi prestatorii de servicii de cazare îşi văd interesele convergând.Turismul şi agrementul rural care substituie activităţi agricole nerentabile şi ca atare se cer exploatate la maximum toate resursele turistice existente. 8 pe Valea Arieşului. Astfel. Această concepţie a stat la baza apariţiei şi dezvoltării multor staţiuni montane şi de litoral. Majoritatea dispun şi de o mică exploataţie agricolă în scop familial şi/sau de un loc de muncă salarizat. Exemplele pot continua: în Maramureş. Menţionăm. Turismul şi agrementul rural ca activităţi complementare agriculturii. Astfel. ceea ce presupune păstrarea cu orice preţ a activităţilor agricole. iar potenţialul turistic trebuie să fie pus în serviciul acestei activităţi dominante.

social. în viitor. subliniem faptul că fenomenul nu trebuie circumscris doar procesului concurenţial de piaţă privind cererea şi oferta. ele fiind prezente doar în mintea oamenilor. putând să se afirme ca oameni de afaceri capabili să-şi valorifice roadele muncii familiale. după părerea noastră. în condiţiile concurenţiale oferite de piaţă. incluzând aici atât structurile sale interne. În acest sens.diversificarea producţiei (şi a clientelei). micile firme industriale meşteşugăreşti. condiţional. considerăm că cele mai greu de evitat sunt obstacolele de ordin psihologic. Într-o asemenea abordare se are în vedere necesitatea înlăturării unor obstacole de ordin fizic. instituţional. pe de o parte. al muncitorului navetist devenit proprietar de pământ şi şomer. uneori. reprezintă căi importante de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă şi a stabilităţii acesteia. trebuie căutate. iar pe de altă parte de modificările intervenite în statutul social al ţăranului. artizanale. tehnic. precum şi pluriactivitatea condiţionează supravieţuirea majorităţii acestor activităţi. ea are la bază necesitatea găsirii de soluţii pentru gospodăriile rurale. de perceperea corectă a schimbărilor oportunităţilor oferite de economia de piaţă. agroturistice etc. o abandonare a noţiunii de sat. (178) Procesul de dezvoltare complexă a localităţilor rurale presupune. Dezvoltarea agroturismului. încetează de a mai fi simpli executanţi. noi modalităţi de dezvoltare sau trebuie cultivate complementarităţile şi de aceea. În acest scop este nevoie însă. ci trebuie să facă apel la întregul complex de elemente ce particularizează spaţiul rural. indiferent de statutul profesional. ca noţiunea de rural să nu mai semnifice o stare de dezvoltare inferioară faţă de urban. cât şi aspectele ce conturează cadrul larg al dezvoltării economice – mediul legislativ. noi orientări. nivelul educaţional. a exploataţiilor agricole sau a diferitelor tipuri de firme din care fac parte. Dintre acestea. ci o stare socială egală a celor două tipuri de habitat. trebuind să devină întreprinzători. referindu-se la lipsa de încredere în propriile forţe şi cantonarea în rolul de simpli executanţi. toate direcţiile de antrenare a nivelului microeconomic sătesc – exploataţiile agricole. demografic. precum şi al specialiştilor care.. care considerăm că împiedică sau diminuează posibilităţile de apariţie a întreprinderilor mici şi mijlocii pe piaţa rurală. cu toate caracteristicile sale socioeconomice şi dar nici generalizarea noţiunii de urban. Acest proces va determina. Pentru ca satul să supravieţuiască. gradul de instruire şi profesionalizare al agenţilor economici etc. în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea 44 . psihologic şi instructiv.

distracţie etc. odihnă. tranzacţii sau afaceri. Din punct de vedere al divertismentului. Din punct de vedere al spaţiului de cazare (al asigurării bazei materiale). de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora). pentru o anumită perioadă determinată. prelucratul produselor agricole. pensiune. precum şi multe alte activităţi specifice. pensiune. prestări de servicii. vin în mediul rural pentru relaxare. sport.(95) Dezvoltarea agroturismului este o componentă a turismului. reprezintă o activitate economică ce valorifică excedentul de spaţii de cazare existent în gospodăria ţărănească. Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti. culegerea fructelor. 45 . agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor care iubesc natura.). agrement). are o durată determinată de timp (vacanţe de vară sau iarnă. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. De la această necesitate fundamentală se pot formula diferite concepte sau definiţii derivate care să caracterizeze agroturismul pe segmente specializate.potenţialului economic al acestora. agrement. weekend). pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi. să participe la activităţile gospodăriei (uscatul fânului. dezvoltând serviciile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. în scop de recreere.). agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor care. oferă servicii turistice (cazare. cât şi activitatea economică. în special şi prezintă în principal următoarele caracteristici:(120) prezintă un grad de complexitate ridicat. turiştilor li se oferă posibilitatea. studii şi documentare. cultura şi arta ţărănească. cure terapeutice. mulsul vacilor. creşterea animalelor etc. agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească. are scopuri diferite: recreere. iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale. prepararea hranei). în paralel şi activităţi cu profil agricol (cultivarea plantelor. în general şi a agroturismului . de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi de producţie. proprietarul desfăşoară. pescuit. Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai ridicat.

turistul beneficiază de un mediu nepoluat. activitatea agricolă în gospodăria proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. etnografice. turistic. economic. menţinerea diversităţii naturale. cultural. Turiştii din Vest se orientează tot mai vizibil spre ţările Europei de Est.(135) turistul are acces la meniuri tradiţionale de sărbători. păduri şi o populaţie rurală care trăieşte încă din agricultură. tineri căsătoriţi etc. specifice diferitelor zone geografice. care se va dezvolta aici. socio-uman contribuie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural. lipsite de factori de stres. şi va deveni şi mai accesibilă datorită noii infrastructurii rutiere. favorizează dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii. cu un puternic caracter ospitalier. persoane cu dizabilităţi. aici existând munţi. agricol. constituie un mijloc de valorificare integrală a spaţiului rural cu potenţialul său natural. Aderarea României la UE va avea o contribuţie esenţială în dezvoltarea turismului şi prin asigurarea accesării unor fonduri pentru modernizare şi extinderea infrastructurii de transport. Un alt element care favorizează dezvoltarea agroturrismului în România este cererea din ce în ce mai mare de pe piaţa occidentală. folosirea durabilă a resurselor turistice. 46 . permite realizarea unui turism adecvat diferitelor categorii de vârstă sau statut social: persoane de vârsta a treia. A treia condiţie care contribuie la dezvoltarea agroturismului în România este posibilitatea transferului de cunoştinte dinspre vestul spre estul Europei o dată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE). ambianţa întâlnită de turist este familială. Totodată. fapt care a ajutat la menţinerea unor tradiţii şi moşteniri culturale.2 CONDIŢIILE NECESARE PENTRU PRACTICAREA AGROTURISMULUI România are potenţialul necesar.de regulă. existând o strânsă corelaţie în special cu ramurile agricole 3. ecologic. sociale etc. familii cu copii mici. reprezintă o activitate secundară. atraşi de oferta din ecoturism. edilitare etc. prin: menţinerea echilibrului ecologic. turistul are acces la atracţii turistice naturale. favorizează dezvoltarea economică a localităţilor rurale. această zonă este mai accesibilă dintre toate centrele importante ale Europei de Vest şi Nord. culturale. agroturismul se realizează în strânsă corelaţie cu economia locală.

masive muntoase. păşunile şi fâneţele. Această ofertă primară potenţială. implicit la Oceanul Planetar. pline de căldura oamenilor ce le însoţesc. reţeaua radiară de râuri ce izvorăsc din lanţul carpatic. pădurile de răşinoase şi foioase. dunărean prin reţeaua lui hidrografică şi pontic prin deschiderea sa la Marea Neagră. Prezentarea generală a resurselor turistice naturale. dar să permită şi dezvoltarea unor puncte de agrement. dealuri şi podişuri (36%). Dunărea şi Delta sa. din preajma acestuia succedându-se celelalte forme de relief. grădini botanice sau zoologice. Aşezat la răspântia dintre părţile estică. respectând şi din acest punct de vedere regulile echilibrului şi armoniei. rezervaţii ştinţifice sau monumente ale naturii etc: Toate asceste elemente se află într-o strânsă interdependenţă. vegetaţie faună. soluri etc. luncile şi câmpiile constituie separat sau la punctul de întâlnire personalitate. lacurile şi iazurile. El are poziţie centrală şi formă de cetate sau inel. Dar ceea ce îi conferă locul de frunte în patrimoniul turistic al ţării sunt peiasjele: impresionante. vestică şi meridională a Europei. apele minerale şi termale cu proprietăţi curative. torente. (38) Clima temperat-continentală. câmpii şi lunci (35%). este nevoie de asigurarea unei capacităţi de cazare care să acopere cererea. litoral sau deltă). Lanţul Munţilor Carpaţi reprezintă un rol deosebit pentru climă. bogăţii. 47 peisaje cu puternică unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de apă. peşteri. formând „natura mamă” şi cadrul de viaţă pentru tot ce „mişcă-n ţară” şi pe planeta albastră. teritoriul ţăriii noastre este fomat din proporţii egale din munţi (31%). alcătuită din componente naturale de peisaj. Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt: (136) valoarea recreativă. valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri. nu în puţine rânduri deteriminată de alegerea destinaţiei (munte. Indiscutabil. estetică şi peisagistică. Spaţiul rural românesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief. reprezintă potenţiale resurse agroturistice naturale şi joacă un rol determinant în dezvoltarea agroturismului în general. această „personalitate geografică” trebuie să fie dublată în timp şi de vocaţia turistică. resurse cinegetice. câmpie.De asemenea. ape. cadrul de derulare a de zăpadă etc). strat . valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei. deal.

doar în zona centrală vom întâlni vârfuri de peste 1800 de metri (Curcubăta. forme inedite sau ciudate ale stâncilor. Prislop. fără urmă de dubiu. care au făcut posibilă circulaţia de o parte şi de alta a lanţului carpatic încă din vremuri îndepărtate. Gutâi. piscuri golaşe. a Gurghiului. Oituz. Pe firul râurilor carpatice. este numită de geografi Carpaţii Occidentali.dantelării de basm în forme carstice din regiunile calcaroase. Făgăraşului. Carpaţii Meridionali. cea a Dornelor. Rotunda. Prăbuşirile tectonice au creat aici un aspect insular şi largi culoare. Aici. Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535 m )în munţii Făgăraş. ei ating câteva vârfuri peste 2500 de metri: Omu (2505 m) în masivul Bucegi. Caracterizată prin platforme netede. Muntele Mare). circuri şi văi glaciare. Bazaltele de la Detunat. Vrancei. Bârsei. Bihor. între masivii muntoşi ai Bucegilor şi Pietrei Craiului. a Ciucului. Bicaz. Parâng (2518 m). abrupturile. în cadrul cărora s-au dezvoltat numeroase aşezări: numim aici Depresiunea Maramureşului. Porţiunea vestică este reprezentată de lanţul eruptiv unde manifestările post-vulcanice au contribuit la apariţia localităţilor balneare în preajma mofetelor.între culoarul Timiş-Cerna (la vest) şi Valea Prahovei (la est). în văile acestora se înşiră deasemenea aşezări pitoreşti. Porţiunea cea mai spectaculoasă şi impunătoare a Carpaţilor Româneşti o constituie. Jiul şi Oltul au ferestruit în acestă catenă văi transversale la fel ca şi Prahova împreună cu Dâmboviţa. Peştera Scărişoara. între Transilvania şi Muntenia legate de Culoarul Rucăr-Bran se află leagănul turismului românesc şi începuturile agroturismului şi agroturismului din ţara noastră. În Carpaţii Meridionali au sălăşluit şi au fost protejate o serie de alte „ţări” dintre cele mai vestite sunt ale Oltului. Almaşului etc. Peştera Urşilor. Supranumiţi şi Alpii Româneşti. Peleaga (2529 m ) în munţii Retezat etc. Cheile. Loviştei şi Haţegului-situată în inima vechii Dacii. Haţegului. Lanţul vulcanic a condus la apatiţia unor depresiuni. apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. Ghimeş. (39) A treia latură a Cetăţii Carpaţilor se deschide între Defileul Dunării şi Valea Şomeşului. în acelaşi timp o mare variaţie a peisajului şi reliefuri spectaculoase. dolinele şi peşterile (Cetăţile Ponorului. Vlădeasa. Carpaţii Orientali sunt marcaţi în deosebi de mulţimea trecătorilor naturale: Bratocea. 48 . La adăpostul acestora apar vechile vetre de locuire – ţările: Maramureşului. din rândul cărora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale. Peştera Meziad etc) sunt doar câteva dintre atracţiile turistice al zonei.

o câmpie în formare prin aluvionare. ca şi neofitul. extragerea minereurilor şi. acestea sunt bine populate. Porţiunile de uscat. ei sunt o asociere de culmi înlate. iar la sud-vest are o altă rudă mai distantă Podişul Getic. rachiuri ori preparate gastronomice tradiţionale -ca şi chemări. care închid mici depresiuni ce seamănă cu Subcarpaţii aflaţi în exteriorul arcului carpatic. Pietroasele. lacuri. nu le poate rezista. la sud vom întâlni o faleză de 15-20 m lăţime ce adăposteşte plaje cu nisip fin. reprezintă circa 13%. la cotele obişnuite ale fluviului. Delta Dunării constituie partea cea mai joasă de pe teritoriul ţării noastre. Litoralul Mării Negre reprezintă un loc nepereche şi cu o puternică personalitae. Ştafăneşti. ce se învecinează în sud-est cu Podişul Dobrogei. cu agroturismul . tot în acestă zonă viţa de vie este la ea acasă şi a făcut renumite localităţi ca: Odobeşti.Depresiunea şi Podişul Transilvaniei este porţiunea aflată în interiorul arcului carpatic. Panciu. Drăgăşaniului sau Strehaiei. drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari. Valea Călugărească etc. bine pupulate şi cultivate cu cereale sau livezi. Subcarpaţii sunt dispuşi în exteriorul lanţului carpatic. adevărat 49 . cărora cel ce a avut şansa de a le cunoaşte. brăzdate de ape. (139) În străfundul lor. Murfatlar şi Ostrov. culmile subcarpatice păstrează bogăţia „aurului negru”. Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii getici. cărbunilor. mai nou. cea mai mare parte a Deltei fiind acoperită de mlaştini. Între Chilia şi capul Midia prezintă plaje şi grinduri întinse. cu relief ce variază între 700-800 m şi respectiv 350-500 m. dublând parcă zidul de apărare al „cetăţii”. obiceiurile populare transmise din generaţi în generaţie. În schimb.se află la mare cinste. Formaţi din trei subdiviziuni-Subcarpaţii Moldovei. ca şi legendele şi poveştile localnicilor sunt tot atâtea atracţii-alături de vinuri. O atracţie deosebită pentru turism o constituie peisajul exotic. creşterea vitelor. unic în felul lui pe întreg teritoriul european. cum nu mai puţin vestite sunt cele din preajma Piteştiului. iar întreaga zonă este foarte scundă. În estul Depresiunii Transilvaniei întâlnim o centură de dealuri înlate. gârle şi ape permanente. Iaşi şi Huşi sau cele de la Niculiţel. iar tradiţiile. În estul României şi a dealurilor subcarpatice relieful coboară domol de la nord spre sud Podişul Moldovei. sării şi a izvoarelor de ape minerale. Pe cuprinsul acestor locuri o anumită agricultură -pomi şi viticultură. Populaţia se ocupă cu pomicultura. Dată fiind bogăţia şi frumuseţea zonelor de podiş. prelucrarea lemnului.

Izvoarele minerale. Vidraru. ca şi lacurile unicat: Lacul Roşu -lac de baraj natural şi Lacul Sfânta Ana-adăpostit în craterul unui vulcan. 1. fiind naviagbilă pe întreg parcursul şi colecând. marea majoritate se găsesc în zonele de câmpie şi prezintă atât importanţă piscicolă cât şi de agrement. prin intermediul Tisei. Numeric lacurile sunt peste 3400. teritoriul prezentat constituie în momentul de faţă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Apele colectate sunt vărsate prin cele trei braţe în Marea Neagră. (17. Principalele resurse ale Deltei Dunării sunt: fauna piscicolă. Celor prezente anterior li se adaugă lacurile artificiale realizate pentru valorificarea potenţialului energetic: Izvorul Muntelui. cum aprecia şi celebrul savant farncez Jacques Ives Cousteau. Cea mai mare -Câmpia Română-se află la nord de Dunăre. Lacurile din ţara noastră deţin. Deosebite sunt lacurile de munte formate în circurile glaciare aflate în masivele muntoase Rodna. Făgăraş. Văliug Bicaz etc. Ea asigură aproximativ 40% din producţia agricolă a României. Partea sa estică se numeşte Bărăgan şi prezintă prin lacurile sale sărate: Lacul Sărat (în apropiere de Brăila). dintre care 2300 sunt naturale. Cele mai multe izvoare se află de-a lungul Carpaţilor şi Subcarpaţilor. Balta Albă interes nu numai agricol ci şi turistic (utilizarea apelor în scopuri terapeutice). cele mai mari fiind lagunele Razim şi Sinoe. munte fiind termale. Lacul Amara (lângă Slobozia).sanctuar pe care 280 de specii de păsări şi l-au ales ca lăcaş. Parâng. stuful şi pădurile în deosebi de esenţe moi. Având o salinitate de 17-21% şi o temperatură medie de 25-27oC vara. Movila Miresei. aflate în număr de peste 2000. Vidra. 50 . sectorul românesc al Mării Negre are un potenţial balnear cu excepţionale calităţi. iar valoarea terapeutică a apelor a condus la apariţia de peste 160 de staţiuni. Dunărea străbate ţara noastră pe o lungime de 1075 km. Fântânele. Retezat. direct sau indirect.2 % din suprafaţa României. sunt cunoscute şi apreciate de peste 2000 de ani (Herculane sau Geoagiu-Băi). ea îşi are limitele fixate de Valea Someşului şi cea a Timişului. care întregeşte astfel hidrografia patriei şi permite legătura cu toate ţările riverane Oceanului Planetar. de la Drobeta Turnu-Severin până la Galaţi. toate râurile româneşti. Pentru a conserva şi păstra această lume uimitoare. Câmpiile se întind în sudul şi vestul ţării noastre. Câmpia de Vest este o altă zonă agricolă importantă.53) Izvoarele şi lacurile.

sulfuroase. pe teritoriul României pădurile mai ocupă aproximativ 26% din suprafaţa totală. Urmare a interferenţelor. formează potenţialul biogeografic. de fag în Subcarpaţi şi pe munţii mai scunzi. rezultă prezenţe juxtapuse.-reprezintă o importanţă deosebită. (66) 51 . cerbul carpatin. raţa sălbatică şi altele. zona dealurilor subcarpatice şi de podiş. egreta mare. iepurele etc. la limita superioară a altitudinilor. factorii climatici. Factori naturali de cură. călifarul alb. împreună. pelicanul creţ şi pelicanul comun. alcaline (bicarbonate). în mare parte în zonele de câmpie. nămolurile. Sursele minerale sunt cel mai puţin similare cu sursele de peste hotare şi pot fi utillizate în terapia profilactică. Apele sunt: oligominerale. majoritatea nu sunt captate şi protejate corespunzător. În urma marilor defrişări efectuate de-a lungul timpului. conifere-molidul. ale diferitelor specii care generează toamna o bogată paletă coloristică care permanentizează peisajul românesc. arsenicale. şi nu în ultimul rând în câmpie. în diferite zone din ţara noastră. mistreţul. şi protejarea pentru o cât mai îndelungată utilizare. vom observa diferenţieri generate de altitudine ca şi de etajele climatice.Vegetaţia şi fauna. dar absolut toţi cer păstrarea. cocoşul de mesteacăn. curativă şi recuperatorie. ce însumează peste 400 de specii. conservarea. radioactive. salinele. Aceşti factori sunt răspândiţi pe întreaga suprafaţă a ţării. unii necesită instalaţii sau amenajări pentru utilizare. În forma ei actuală. lopătarul. a unor plante rare-endemice sau relicte ori tipuri specifice altor zone ale planetei. iodurate. alcalino-feruginoase. capra neagră. aeroionizarea. în zonele de tradiţie a reliefului. pinul etc. clorurate sodice. Astfel. Revenind la izvoarele minerale dispuse în spaţiul rural. râsul. mofetele. alţii impun recoltarea sau captarea. Dintre aceste predominante sunt pădurile de stejar. căpriorul. Aceste resurse sunt cantonate mare parte în catena vulcanică Oaş – Călimani .Harghita. Din punct de vedere turistic. plante minerale. sulfatate. Fauna cinegetică-reprezentată prin ursul brun. termale etc. O schiţare a principalilor factori de cură scoate în relief: apele minerale lacuri terapeutice. bradul. Nu trebuie să uităm a aminti nici păsările: cocoşul de munte. carbogazoase. vegetaţia ţării noastre este relativ recentă şi prezintă trăsături caracteristice ale Europei Centrale. trebuie să consemnăm existenţa.

sunt cele legate de sporirea gradului de prelucrare a producţiei 52 . punerea în valoare şi utilizarea în cunoştiinţă de cauză a acestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea şi promovarea turismului balnear în cadrul agroturismulromânesc sau agroturismului. În ţările cu un înalt grad de dezvoltare din Europa. Maladiile ce pot fi tratate sunt: anemiile. Transformările socio-economice din ultimii 15 ani. Cele mai importante activităţi industriale. marea dispersare a localităţilor. iar adaptarea activităţii industriale la specificul fiecărei zone rurale atrage după sine crearea unei multitudini de variante de implementare. diferenţele dintre aşezările urbane şi cele rurale au fost treptat estompate. tradiţii.. devenind neglijabile. care determină mari transformări. Implementarea industriei în activităţile specific agricole pune satul românesc în faţa unor probleme diverse. fac posibilă implementarea industriei şi prestărilor de servicii în acest mediu. ameliorarea sau recuperarea stării de sănătate a organismului uman prin: aeroterapie. cuprinzând atât existenţa resurselor materiale şi umane. precum şi varietatea resurselor naturale. surmenajul fizic şi intelectual. În ţara noastră. Sfera de acţiuni orientate spre dezvoltarea ruralului ocupă un larg areal. cum ar fi: natura ocupaţiilor. procentul ridicat din populaţie care locuieşte în mediul rural. În fiecare zonă urbanizată diferenţierea se face în funcţie de condiţiile specifice şi de activităţile agricole din arealele suburbane limitrofe. datorate tranziţiei de la un sistem centralizat la altul.Mai puţin puşi în valoare în ţara noastră sunt factorii climatici ce pot fi utilizaţi în menţinerea. cele două medii aproape s-au contopit din punct de vedere al variabilelor expuse mai sus. Dezvoltarea activităţilor industriale în mediul rural nu poate fi făcută oricum şi în orice domeniu conex al agriculturii. considerente morale etc. standard de viaţă. Din datele statistice ale ultimilor trei ani rezultă că agricultura contribuie în medie cu circa 20% din PIB (171) şi ocupă circa 35% din forţa de muncă activă. stresul. odată cu atragerea ruralului în sfera de influenţă a relaţiilor industriale. structura cheltuielilor. afecţiunile respiratorii. capătă alte valori. O serie de variabile ale vieţii economico-sociale a satelor. au influenţat şi agricultura românească. cât şi sistemul de instrumente politice şi legislative care îşi fac simţită din ce în ce mai mult prezenţa în acest spaţiu. de piaţă. deoarece condiţiile concrete nu permit acest lucru. sursa şi mărimea veniturilor. Identificarea. nevrozele astenice. care se pretează la grefarea pe profilul agricultură. helioterapie sau cure de teren-prin ceea ce generic este numită climatoterapie.

90.agricole. pentru care România dispune de un însemnat potenţial de dezvoltare. Printre aceste meserii. în plus.104) are loc o dezbatere aprinsă asupra definiţiei meşteşugurilor. joagăre pentru cherestea etc. iar altele se mulţumesc să fie utilitare. De asemenea. un ansamblu de activităţi necesare colectivităţii sau pur şi simplu de producţii în scop domestic şi adesea decorative. O interpretare mult mai largă şi mult mai apropiată de definiţia cuvântului meşteşugar este redată în unele ţări occidentale. atât a celei principale. mori de vânt sau de apă. necesitând o prelucrare şi condiţionare imediată.) de micile unităţi unde se valorifică sau se prelucrează anumite resurse locale (întreprinderi de prelucrare a produselor agricole.99. Astfel. pentru unii autori meşteşugurile se limitează la artizanatul de artă. producţia de materiale de construcţie. activităţi industriale. ceea ce permite separarea industriei casnice (ce produce ţesături. de asemenea.98. a zahărului şi produselor zaharoase. în care venitul este obţinut atât din surse agricole cât şi din surse neagricole. chiar dacă abordarea etnografică a meseriilor tradiţionale oferă acestora un statut „elitist“. ateliere de ceramică. costume populare. obiecte din lemn sculptat etc. produse accesorii pădurii. Atragerea activităţilor industriale în mediul rural va transforma satul românesc într-un mediu poliprofesional. cât şi a celei secundare. administraţie. Meşteşugurile au constituit multă vreme forma de bază a pluriactivităţii în satele româneşti. a balanţei forţei de muncă. în literatura de specialitate (14. a laptelui. meşteşugar este: cel care 53 . Prelucrarea industrială a producţiei agricole este un domeniu cu aplicaţii vaste în mediul rural: industria morăritului. covoare. unele pot avea o ambiţie artistică. Aceste meserii reprezintă. perisabile dar cu preţuri stimulatoare. a conservelor din legume şi fructe sau carne. cercetarea modului de organizare a pieţelor de desfacere. vărării. vor arăta calea de urmat în procesul de dezvoltare complexă a mediului rural. toate acestea au premise favorabile în vederea permanentizării activităţii industriale în zonele rurale din ţara noastră. a modului de formare a preţurilor produselor agricole brute şi prelucrate. înlesnind apariţia gospodăriilor mixte. studierea evoluţiei balanţelor agricole. Zonele montane oferă. testarea acestora prin studii de marketing. în care includ toate meseriile manuale practicate în afara meseriilor legate de pădure. a balanţei veniturilor şi cheltuielilor realizate pe ramuri ale economiei naţionale. mici fabrici de hârtie. a băuturilor răcoritoare. agricultură. În prezent. Astfel.).102. Termenul de meşter popular este de asemenea folosit. În cadrul economiei rurale există o diferenţiere între meşteşuguri şi industrii rurale. în timp ce autorii vorbesc despre meseriile satului.

zidar. zugravul. dar. activitatea riscă să se stingă deoarece nimeni nu preia ştafeta. brutar. cizmarul. Printre aceşti meşteşugari tradiţionali. În cazul acestora creativitatea se uneşte cu tehnicile tradiţionale iar clientela este urbană şi de categorie socio-profesională ridicată. Lucrătorii manuali care nu fabrică obiecte. Această interpretare non restrictivă a meşteşugarilor pare să fie mult mai aproape de obiectivele dezvoltării locale. confecţionarea bundiţelor din piele brodate şi îmblănite etc. după ei. Clientela se găseşte în sat şi în satele vecine. brodeza. tâmplarul. în momentul în care aceste meserii devin rare. ci propun servicii mai mult sau mai puţin complexe: coafor. de la care primeau materia primă şi sugestii de design şi care asigura distribuţia produselor finite.). sobarul. iar meseriile tradiţionale se transformă: este cazul meseriilor din construcţii şi din alimentaţie. dulgherul. Meseria lor este cel mai adesea o tradiţie familială sau comunitară. apare o nouă cerere. Asemeni întregii societăţi rurale. meşteşugul este reevaluat şi chiar supraevaluat: ţesutul. sticlarul. zidarul. 54 . olari. dogari. iar altele se vor menţine cu preţul unor adaptări uneori dificile (mai ales la nivelul investiţiilor). în urma cărora anumite activităţi vor dispărea. mecanic auto etc. instalator. unii au lucrat în cadrul sistemului cooperatist de artizanat cu administraţie centralizată. meserii legate de îmbrăcăminte etc. Meşteşugarii bătrâni continuă să-şi exerseze meseria. electrician. clientela se găseşte în sat sau în satele învecinate. În consecinţă. Academii de artă). ceea ce reprezintă o pierdere pentru patrimoniul cultural al unei ţări. broderia. tehnici noi. faianţarul. Şi totuşi. cel care realizează stucaturi.montează instalaţia electrică. geamgiul. sculptorul în lemn. Apar nevoi noi. Se pot distinge astfel trei grupe de meşteşuguri sau meserii artizanale: (71) Meşteşugarii tradiţionali care fabrică şi comercializează obiecte tradiţionale cu folosinţă domestică sau agricolă (rotari. meşteşugurile tradiţionale cunosc transformări profunde. împletitori. croitoreasa. Meşteşugarii (artizanii) de artă. reparator de aparate electromenajere. fierarul etc. tâmplar. Acele meserii care erau până nu demult meserii obişnuite devin meserii rare: odată cu pierderea pieţelor tradiţionale. coafeza. şelari. brutarul. dispare şi motivaţia existenţei lor. adesea de origine urbană şi cu pregătire specializată (de ex. bijutierul.

a fost chiar mulţumitor. piaţa de desfacere. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice beneficiază de scutire de plata impozitului pe venit. Din fericire. 145/1994. pluriactivitatea reprezintă o regulă: meşteşugarul este în acelaşi timp agricultor sau tăietor de lemne sau angajat. „persoanele fizice. chiar dacă foarte simplificată. parcări acoperite etc. necesare importante sume de bani. când acesta a venit. de asemenea. statutul juridic şi fiscal. Dealtfel. intervenţiile şi memoriile la Guvern nu au rămas fără un răspuns. de a se proiecta în viitor. desfăşurarea activităţii ţine de logica unei mici întreprinderi în care trebuie respectate: legile pieţei. a mai uşurat din problemele proprietarilor de pensiuni turistice şi. Ordonanţa de Guvern 63/1997.(165) Conform acestei ordonanţe. în general. au apărut unele probleme specifice meşteşugarilor. acordate pe o perioadă de maximum 55 . din rândul cărora reţinem următoarele: izolarea şi lipsa accesului la informaţie. din contră.În meseriile tradiţionale. În general. activitatea meşteşugărească poate fi comparată cu o mică întreprindere familială. adaptarea la mutaţiile actuale ale societăţii rurale.3 SPRIJINUL STATULUI ÎN DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA AGROTURISMULUI Deşi recunoaşterea internaţională devenise o certitudine. 3. pe o perioadă de 10 ani.” În varianta adoptată de Camera Deputaţilor. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea agroturismului . necesitatea unei gestiuni. pluriactivitatea a permis menţinerea până în zilele noastre a majorităţii meseriilor tradiţionale. venită în completarea Legii nr. aprovizionarea cu materii prime. ele pot deveni treptat activitatea principală. faptul că majoritatea meşteşugarilor nu au un statut juridico-fiscal propriu. În contextul actual al dezvoltării rurale. atingerea standardelor oferite turiştilor necesita anumite amenajări interioare şi exteriorare ale gospodăriilor-gazdă (intrarea separată pentru turişti.). grupuri sanitare pentru aceştia. Pentru realizarea acestora erau şi mai sunt şi acum. ordonanţa prevede că persoanele fizice şi juridice menţionate pot beneficia de credite cu dobândă preferenţială. a practicanţilor de turism rural din România. respectiv pe profit. Se cunoaşte. fie că este vorba despre o activitate cu normă redusă sau cu normă întreagă. Indiferent care est volumul de muncă. necesitatea de a planifica. Cea mai mare parte a noilor meserii impun mai multe investiţii şi mai mult profesionalism iar dacă răspund unei cereri în creştere. Astfel că.

Pentru astfel de credite. De asemenea. pensiunile turistice şi cele agroturistice vor plăti energia electrică şi gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic. prin prezentarea transparentă a fiscale. se consideră. Pensiunile au beneficiat. acordate pentru dezvoltarea şi amenajarea capacităţilor de cazare. ameliorarea serviciilor sociale. de acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii. taxa de autorizare solicitată deţinătorilor de pensiuni de către Oficiul de Autorizare şi Control în Turism din cadrul Autorităţii Naţionale de Turism. Proiectele derulate co-finanţate din fondurile europene nerambursabile şi/sau fonduri guvernamentale au vizat domeniile: îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale operatorilor de turism. Asigurarea sumelor necesare acordării de credite preferenţiale se face din Fondul special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. cu sprijinul agenţiilor de turism afiliate ANTREC. urmărindu-se crearea şi consolidarea unor relaţii publice pozitive şi. astfel că de la începutul anului trecut s-a reintrodus impozitarea întreprinzătorilor pe veniturile/profiturile obţinute.«Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice generatoare de activităţi multiple şi venituri alternative» – în care se pot dezvolta proiecte pentru finanţarea agroturismului . dobânda va fi stabilită la un nivel reprezentând 50% din valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară.4. realiste. atitudine şi comportament profesional şi civic. îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri. drept ridicată.(189) Cu toate aceste greutăţi. Pe lângă sprijinul acordat de stat.(174) Potrivit prevederilor aceleiaşi ordonanţe. Sprijinirea dezvoltării activităţii de turism rural şi agroturism de către organele locale trebuie să se concretizaze în îmbunătăţirea dialogului cu legislaţiei şi procedurilor partenerii sociali. inclusive pentru proprietarii de pensiuni agroturistice. în acelaşi timp. îmbunănăţirea infrastructurii in localităţile rurale pentru un acces mai uşor 56 . datele privitoare la fluxul de turişti în mediul rural. în limitele prevăzute de Ministerul Turismului. semnalează o expansiune a cazărilor la pensiuni în ultimii ani. Măsura 3. furnizarea informaţiilor de interes public. de asemenea.zece ani. precum şi la sistemul de canalizare. iar obţinerea creditelor a fost destul de dificilă. iar serviciile de telecomunicaţii la tariful pentru persoane fizice. producătorii agricoli beneficiază şi de fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD. la racordarea la reţeaua electrică. Din păcate aceste oportunităţi nu au fost menţinute în totalitate. de alimentare cu apă şi gaz metan.

va conduce la o dezvoltare economică durabilă a localităţilor rurale. promovarea imaginii ţării şi a infrastructurii de turism. şi a intensifica comerţul cu suveniruri. PHARE (cu subcomponentele sale). administraţiile locale în parteneriat cu operatori din domeniul privat sau din sectorul neguvernamental au obţinut finanţări care au permis rezolvarea unor priorităţi din programele de dezvoltare. Una din soluţii. comunităţi responsabile de drepturile omului.a turiştilor şi nu numai.4 EFECTELE ECONOMICO-SOCIALE ALE DEZVOLTĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII AGROTURISMULUI Dezvoltarea agroturismului. pe de altă parte. caracteristice pentru mediul rural în trecut. În calitate de componente ale produsului turistic rural se vor realiza influenţe pentru punerea în valoare a tradiţiilor şi obiceiurilor populare precum şi pentru diversificarea gamei activităţilor cu caracter cultural-educativ. ţinând seama de contribuţia pe care acestea o aduc la utilizarea mai eficientă a resurselor umane. trebuie să concluzionăm că turismul mondial a devenit cea mai mare “industrie”. construcţiilor. pe de o parte. care afectează economiile tuturor ţărilor şi totodată este problema centrală a societăţii contemporane. 57 . materiale şi financiare. dacă va profita de posibilităţile ce i se oferă . Dacă la toate acestea adăugăm faptul că la fiecare 26 de secunde apare în turismul mondial un nou loc de muncă. Astfel la licitaţiile organizate prin programele SAPARD. în special. este agroturismul. la scară mondială. serviciilor din cele mai diverse domenii. România poate participa în această dezvoltare a agroturismului din întreaga lume şi. Astfel confruntările cu probleme de ordin demografic vor provoca guverne. industriilor de prelucrare şi alimentare. Pentru a putea diversifica oferta turistică. fără îndoială. Şomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puţin acceptate. cu produsele sale complementare. 3. se aşteaptă că o dezvoltare importantă o vor înregistra meşteşugurile şi artizanatul. Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant. agriculturii. satisfacerea nevoilor populaţiei şi societăţii în ansamblu. transporturilor. RICOP sau programe de finanţare ale guvernului. din Europa.se are în vedere o politică adecvată creditar-bancară şi fiscală de încurajare şi facilitare a acestei activităţi. ISPA. ţări. Activităţile turistice şi agroturistice îndeplinesc un rol important cu referire la: progresul economico-social şi ridicarea calităţii vieţii. la căutarea soluţiilor eficace şi eficiente. datorită efectului multiplicator al acestei activităţi.

b) În condiţiile rapidelor transformări care au în permanenţă loc în ştiinţă şi tehnică. Se vor crea noi locuri de muncă atât direct – în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice – cât şi indirect. sporirea eficienţei economico-sociale a muncii. are sarcini multiple pe linia creşterii eficienţei sale economico-sociale. folosirea mai eficientă a timpului de muncă şi a timpului liber. prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe. înnoirii şi diversificării procesului bunurilor materiale. în primul rând. Totodată. la motivarea lor şi în special a populaţiei feminine pentru a participa la aceste activităţi. aceste activităţi participă la menţinerea echilibrului în repartizarea factorului uman. a sporirii aportului la produsul intern. culturală şi ştiinţifică a membrilor societăţii. prin ``oferirea`` de noi locuri de muncă în cele mai numeroase domenii. astfel ele nu vor mai fi nevoite să plece din propriile comunităţi în căutarea unor locuri de muncă bine plătite. se poate sublinia rolul activităţilor turistice şi agroturistice în atragerea într-o măsură din ce în ce mai mare a femeilor în activitatea economicosocială. agroturismul se caracterizează printr-un larg evantai de activităţi. trebuie să crească şi posibilitatea individului de adaptare la aceste schimbări. asigurarea condiţiilor pentru ridicarea stării de sănătate a populaţiei etc. asigurarea unor condiţii mai bune pentru formarea profesională. ci şi repartizarea raţională a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul localităţilor de pe Valea Slănicului. c) În afara contribuţiei pe care o aduc la creşterea calitativă a forţei de muncă. asigurarea condiţiilor pentru facilitarea procesului de distribuţie şi consum. În acest context se pot sintetiza următoarele: a) Rolul activităţilor turistice şi agroturistice este ilustrat. 58 . Din punct de vedere economic. Dezvoltarea activităţilor de agroturism în mediul rural vor contribui la fixarea tinerilor în vetrele satelor. prin crearea condiţiilor pentru folosirea deplină şi raţională a acesteia în toate ramurile de activitate.stimularea creşterii. Este cunoscut că dezvoltarea economică şi socială a impus apariţia unui mod de viaţă specific civilizaţiei industriale. d) Rolul serviciilor turistice creşte considerabil şi datorită implicaţiilor tot mai largi pe care le au asupra calităţii vieţii. prin contribuţia la procesul creşterii economice. Construirea unei economii moderne presupune nu numai creşterea şi modernizarea acesteia.

realizarea unor motivaţii psihice. echilibrat şi benefic. comunicare şi schimburi de idei.. de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor rurale. interes. vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală. Se va observa că agroturismul exercită o influenţă complexă asupra mediului extern (economic. petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber. Comunitatea civilă din mediul rural va răspunde prompt comenzii sociale de refacere în mijlocul unui cadru natural nepoluat. îmbogăţind cunoştinţele şi înflorind personalitatea umană. dotările tehnice şi conservarea patrimoniului. Toate acestea vor contribui la dezvoltarea durabilă şi responsabilă a satului. Se poate afirma că agroturismul va contribui la recreere. modul de rezolvare a unor situaţii inedite. Localităţile rurale unde se va practica agroturismul. Va apare interesul de îmbunătăţire a infrastructurii. Lansarea satelor turistice în toată ţara va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti. în vederea asigurării celor mai bune condiţii de recuperare a capacităţii de muncă sau la antrenarea. în odihna educativă şi activă. social. ambiant). raporturile între modul de a aprecia valorile şi nivelul de trai dintre cei doi participanţi la actul de turism. punându-şi amprenta asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor respective. motivaţie şi aspiraţia spre mai bine. Se vor realiza obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman. realizând în acelaşi timp un climat de comunicare între diferitele tipuri de personalităţi şi comportamente umane. cultural. în special a tinerilor. cultura şi puritatea oamenilor şi locurilor. intelectuale sau spirituale.În mod inevitabil efectele utile ale activităţii de agroturism vor avea caracter multidimensional. condiţiile existente. Astfel. dublate de ospitalitate. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice. eficienţa economică a agroturismului este asociată cu eficienţa socială ce rezidă din asigurarea condiţiilor pentru refacerea capacităţilor de muncă. creşterea nivelului de cultură generală şi pregătire profesională. Ineditul agroturismului. relaţii ce se stabilesc între prestator (gazdă) şi beneficiar (oaspete/turist). grupate în următoarele direcţii de acţiune astfel şi 59 . cu multiple efecte educaţionale. refacere şi reconfortare. Se poate considera că eficienţa socială reprezintă aportul bazei materiale turistice în antrenarea unui număr cât mai mare de indivizi la practicarea agroturismului. vor impune şi consacra agroturismul în toate localităţile cu potenţial natural dezvoltat. producând inevitabile mutaţii care îi vor diminua dependenţa de oraş. diversificarea serviciilor.

cu posibilitatea descompunerii lui în turism rural. Exprimat ca şi în celelalte cazuri prin masa beneficiului sau prin rata rentabilităţii (în raport cu volumul încasărilor. f) Un rol important îl are asigurarea mijloacelor de informare în masă. În aprecierea eficienţei turismului trebuie pornit de la contribuţia sa la crearea de venit naţional şi. locuitorii din mediul rural. televiziunea. sistemului de indicatori şi modalităţii lor de calcul al eficienţei.. stimulând stabilirea populaţiei active în mediul rural.anume: stoparea migraţiei populaţiei din mediul rural şi stimularea revenirii. iar serviciile turistice reprezintă un mijloc de satisfacere a acestei nevoi. respectiv decompresarea oraşelor de creşterea ratei şomajului. şi anume: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu slab productiv. mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico. component al calităţii vieţii. care sunt mai izolaţi. care imprimă o serie de particularităţi criteriilor de apreciere.) acesta asigură caracterizarea cea mai completă a calităţii activităţii desfăşurată în turism sau a gradului de utilizare a diferitelor categorii de fonduri. mărimea cheltuielilor. pentru ridicarea competenţei profesionale. alimentaţie. asigură individului posibilităţi multiple pentru lărgirea orizontului de cunoştinţe. agrement etc. Luând drept element de referinţă funcţiile turismului. volumul fondurilor consumate etc. conservarea şi protecţia mediului rural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi a străinilor spre mediul rural. prin creşterea şi diversificarea formelor de circulaţie a informaţiei (radioul. a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic. structura internă complexă a fenomenului turistic. a gradului de cultură generală. asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural. este evidentă prezenţa efectelor sale pe o multitudine de planuri. Nevoia de informare este o caracteristică a omului modern.sanitare. manifestarea eficienţei într-o varietate de forme şi exprimări. prevenirea. comensurarea acesteia prin prisma mărimii venitului net (beneficiului) realizat. presa). cazare. Agroturismul prin efectele sale va deveni un instrument constant şi nu costisitor – de progres social al satului. Importanţa serviciilor turistice rezultă şi din faptul că ele au un rol deosebit în crearea condiţiilor pentru folosirea raţională a timpului liber. cel puţin parţiale. a populaţiei din localităţile urbane spre cele rurale. Acesta din urmă. 60 . etc sau a prestaţiei turistice alcătuită din servicii de transport. De asemenea. ridicarea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie. agroturism. în consecinţă.

formă specifică de turism rural. agrement şi altele complementare acestora. În ciuda acestor consideraţii este evident că ambele forme fac parte din sfera agroturismului . masă.1 FORMELE AGROTURISMULUI Agroturismul. activitatea desfăşurată în gospodăria/ferma proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. care face referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activităţile agricole şi/sau cu construcţiile având destinaţii. atât prin aportul adus de încasările din cazare cât mai ales prin valorificarea unor produse agricole locale. funcţiuni în domeniul agriculturii. Este bine să precizăm. Practicarea adiacentă de către ţărani a turismului conduce la realizarea unei dezvoltări superioare a zonelor săteşti. că în două dintre ţările europene cu vechi stagi de activitate pe tărâmul agroturismului – este vorba de Franţa şi Anglia – se încearcă a se realiza o distincţie între “agroturism” şi “turismul la fermă” pentru a evidenţia simplu şi din capul locului utilizarea caselor ţărăneşti drept locuri de cazare pentru turişti. cabane de vânătoare. este un concept relativ de dată recentă. datorită pierderii unei părţi din încărcătura/funcţia agricolă. cel dezafectat şi amenajat ori construit special pentru astfel de activităţi. a serviciilor de cazare. de obicei ca activitate secundară.IV FORMELE ŞI PARTICULARITĂŢILE AGROTURISMULUI 4. Această formă de turism rural este practicată de micii proprietari din zonele rurale. utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. etc. Agroturismul. Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea în cadrul gospodăriei ţărăneşti. Închirierea gosodăriilor drept case de oaspeţi. ele ne fiind ocupate de ţăranii reali/activi. în acest fel activitatea turistică contribuind nemijlocit la dezvoltarea şi susţinerea gospodăriei ţărăneşti şi a zonei însăşi. case de sănătate. rol. Trebuie precizat că în majoritatea cazurilor amfitrionii/gazdele pun la dispoziţia turiştilor spaţiu locuibil excedentar. prin includerea lor în consumul turistic.CAP. beneficiind de 61 . este considerat a nu fi agroturism. Este bine de precizat că o parte dintre veniturile realizate din activităţile de agroturism sunt utilizate pentru investiţii şi modernizare.

create ca organisme neguvernamentale care să promoveze dezvoltarea activităţilor de economie rurală şi turism rural. Forma cea mai simplă a agroturismului constă în a oferi o cameră de găzduire. la solicitarea unui turist ocazional (în trecere. Alte forme de organizare ale agroturismului sunt reprezentate de fundaţii. care trebuie să înnopteze în localitatea respectivă sau se află în zonă cu afaceri sau pur şi simplu face o drumeţie). În dezvoltarea sa. Serviciile constau în promovarea programelor oferite de organizatorii de turism rural sau în organizarea de excursii pe baza programelor oferite de gospodăriile şi fermele din mediul rural. prin dobândirea autorizaţiei de funcţionare. la un moment dat. prin sprijinirea 62 favorizează apariţia câtorva forme de . care îşi propune dezvoltarea turismului în mediul rural. Dezavantajul constă în lipsa unui program care să răspundă cerinţelor turiştilor. Agentul economic poate fi o persoană fizică ce dispune de o gospodărie amenajată în scopul primirii turiştilor. în strânsă corelaţie cu economia locală. de atracţiile turistice naturale şi de valorile culturalistorice. uneori ocazională. Agroturismul este una din ramurile economiei naţionale. excedentul de cazare şi care dispune de un program agroturistic. La nivelul acestei forme se asigură protecţia consumatorului. operează cu programe proprii sau cu programe puse la dispoziţie de alte persoane (fizice sau juridice) şi de către solicitanţii de servicii. Avantajul acestei forme este că satisface cererea turistică şi asigură un venit suplimentar gospodăriei.un mediu nepoluat şi pitoresc. agrement etc. Această formă s-a dezvoltat mai mult în jurul staţiunilor balneoclimaterice datorită capacităţii de cazare insuficiente a acestora şi este sezonieră. atestaţi şi agreaţi de organismele de resort. Ele prestează anumite servicii pe bază de comision. de ospitalitatea fermierului.). asociaţii şi federaţii. O altă formă de organizare se întâlneşte la nivelul agenţilor economici autorizaţi. de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. o asociaţie familială sau o societate comercială care îşi valorifică. agroturismul organizare. fără a oferi şi alte servicii (pensiune. existând o strânsă legătură între turism şi celelalte ramuri ale economiei locale şi în special agricultura. Organizarea agroturismului şi a agroturismului în cadrul agenţiilor de turism. proprietarul gospodăriei pune la dispoziţia turiştilor doar spaţiul de cazare.

Acest loc este asigurat de tendinţa practicării pe scară largă a agroturismului . cum ar fi: cunoaşterea limitelor sociale. Aceste forme asociative reunesc toate iniţiativele locale şi izolate. organizat şi desfăşurat în zonele submontane şi montane de către gospodăriile ţărăneşti ca o activitate complementară. atât în mod direct. cât şi ascuns sub forma turismului. Pentru agricultorul din zonele de deal sau de munte. industrie. economie forestieră) inclusiv cu venituri din turism. cunoaşterea situaţiei exacte a capacităţii şi a disponibilităţii exploataţiilor agricole de a primi turişti în gospodăria lor. Dacă agroturismul de şes este mai rar întâlnit şi nu are ca motivaţie principală completarea veniturilor familiei cu venituri suplimentare. agroturismul ocupă un loc foarte important. Atracţia pentru practicarea agroturismului are o semnificaţie mai mult efectivă decât economică. proiectarea modernizărilor ce trebuie aduse caselor şi gospodăriilor montane pentru a se asigura condiţii civilizate tuturor turiştilor şi crearea unor microcomplexe agroturistice în zona montană. Agroturismul se poate desfăşura şi în zonele de deal sau de şes dar cu îndeplinirea condiţiilor de agroturism minime. Agroturismul montan. cadrul natural reprezintă importanţa practicării agroturismului montan iar condiţiile create în gospodăria sa factorul materializării acestui suport. silvicultură. Agroturismul este determinat de un ansamblu de factori care influenţează dezvoltarea lui. a turismului de agrement şi de participare tot mai activă la comerţul extern. este parte a agroturismului. economice şi culturale ale agroturismului.pregătirii şi valorificării potenţialului satelor româneşti. mult dezvoltat în economia montană a ţărilor occidentale (29) trebuie să devină treptat o direcţie nouă de acţiune pentru realizarea obiectivelor strategice în special în zona montană din ţara noastră şi o nouă dimensiune sau funcţie a gospodăriei montane în vederea asigurării unor venituri suplimentare pentru acestea. 63 . pentru a crea entităţi capabile să reprezinte anumite aspecte din segmentele vieţii economico-sociale rurale. agroturismul montan este determinat de nevoia de a completa veniturile agricole cu venituri neagricole (minerit. În ţările dezvoltate din vestul Europei. Agroturismul.

Una din problemele deloc de neglijat pentru reuşita agroturismului este acea triere exigentă a gospodăriilor, nu atât din punctul de vedere al cadrului construcţiilor cât mai ales din punctul de vedere al gradului de civilizaţie, de educaţie şi de deschidere al celor care se angajează în această activitate. 4.2 PARTICULARITĂŢILE AGROTURISMULUI Încadrându-se în sfera serviciilor, agroturismul va prezenta toate particularităţile acestora, având şi unele caracteristici proprii, cum ar fi: sezonalitatea, amploarea, intensitatea sa fiind foarte diferite de la o perioadă la alta, interdependenţa produselor turistice (turistul fiind de cele mai multe ori beneficiarul mai multor bunuri materiale şi servicii care se leagă cronologic şi cauzal unele de altele), precum şi nivelul ridicat al costurilor fixe (determinat de caracterul rigid al ofertei şi de caracterul nestocabil al serviciilor). Agroturismul este expresia orientării unei părţi însemnate din turiştii către natură, ca urmare a implicaţiei civilizaţiei post-industriale. Astăzi, natura devine pretext de reflexie, pentru descoperire, pentru educaţie dar şi pentru tratament, performanţe sportive şi implicit pentru o viaţă nouă. Prin conţinutul său, agroturismul prezintă o serie de particularităţi care se întrepătrund în mare măsură cu alte forme de turism cu care se completează şi se stimulează reciproc. În acest sens, avem în vedere turismul cinegetic şi de pescuit, turismul legat de Delta Dunării sau turismul în zonele de munte. Drept urmare, cercetătorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografice–folclorice, de creaţie artistică şi artizanală, climaterice şi peisagistice, pescăreşti, de interes vînătoresc, viti-pomicole etc. (78). Dezvoltarea acestor sate turistice, oferă posibilităţile deosebite de echilibrare a pieţei turistice în profil teritorial, cu numeroase incidenţe pozitive asupra agroturismului . O altă particularitate a agroturismului constă în aceea că prin prezenţa condiţiilor favorabile de desfăşurare în peste 60 % din cuprinsul ţării contribuie la introducerea în circuitul intern şi internaţional a unei părţi însemnate a potenţialului turistic al ţării noastre. Se poate afirma că şansa turismului românesc, depinde în mare măsură de dezvoltarea corespunzătoare a agroturismului . Faţă de alte forme, agroturismul , nu necesită, investiţii prea mari pentru amenajările de infrastructură sau pentru alte dotări şi nu produce aglomerări care 64

creează diverse probleme pentru localităţile urbane. Pentru structurile de primire pe lângă gospodăriile unor săteni, se pot folosi fermele şi pensiunile agricole. Agroturismul începe să-şi constituie în timp o piaţă proprie, definită prin factori de manifestare specifică şi determinanţi de natură economică, socială, politică, geografică şi motivaţională. Agroturismul este practicat în prezent de persoanele care au obligaţia de a se deplasa la ţară, având case sau proprietăţi în aceste localităţi şi trebuie să participe activ la gospodărirea lor, precum şi de persoane urbanizate stabilite de mai multe generaţii la oraş şi care simt nevoia ca la sfârşit de săptămână să petreacă câteva ore în aer liber, curat, nepoluat, consumând produse de la ţară. Acest turism va avea în viitorul apropiat o mai mare răspândire mai ales în zonele montane şi premontane, datorită în primul rând climei şi frumuseţii naturii. Agroturismul constituie un rezultat dar şi o premisă a dezvoltării economiei rurale. El poate contribui din plin la echilibrarea dezvoltării teritoriale a ţării. În acest sens, avem în vedere următoarele: posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri şi locuri de muncă; încurajarea activităţior tradiţionale locale, cu precădere artizanatul, dar şi cele care pot determina dezvoltarea unui comerţ specific şi crearea de noi locuri de muncă; creşterea veniturilor locuitorilor aşezărilor rurale rezultate din valorificarea resurselor locale şi a produselor agroalimentare ecologice pentru consumul turiştilor. În raport cu agricultura, care rămâne activitatea principală a satelor, agroturismul constituie o activitate complementară şi nu o alternativă sau o substituţie a acesteia. În condiţiile specifice tranziţiei României la economia de piaţă; agroturismul prezintă particularitatea că îndeplineşte o funcţie de protecţie socială, oferind populaţiei cu venituri reduse posibilitatea realizării unui concediu de odihnă, de petrecere a timpului liber în peisajul pitoresc al mediului rural din zona muntoasă, de pe litoralul Mării Negre sau Delta Dunării. Agroturismul este o prezenţă activă pentru 207 localităţi şi în peste 1100 de gospodării, în special în zona montană şi premontană a României dar nu numai (42). Astfel în special pentru lunile iulie şi august şi, în mai mică măsură de Anul Nou, multe din localităţile montane primesc turişti care sosesc aici pentru a-şi petrece timpul liber. Prin specificul său de turism estival, agroturismul trebuie privit ca o modalitate de absorbţie a surplusului de turişti, din anumite perioade ale unor 65

renumite staţiuni turistice sau din acela al marilor aglomerări urbane. Sunt foarte numeroase cazurile în care unii turişti ajung în mediul rural ca urmare a imposibilităţii de a-şi găsi locuri convenabile de odihnă în staţiuni cunoscute. Agroturismul poate fi analizat şi ca factor de determinare a dezvoltării unor activităţi conexe, cu efecte pe linia veniturilor pentru multe familii, decât acelea care dispun de pensiunea turistică. Agroturismul dacă nu este practicat corect, prezintă şi particularităţi negative, prin afectarea tradiţiilor şi obiceiurilor comunităţilor locale şi prin stimularea unor activităţi care sunt numai pe planul turiştilor în detrimentul altora care vin din trecutul istoric (fig. 1). Poluarea mediului natural, a zonelor ocrotite, alimentaţiei, solului, apei

Accentuarea kitschurilor de orice fel AGROTURISMUL

Alterarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale

Costuri mari Venituri reduse, sezoniere şi nesigure

Modificarea structurii sociale şi demografice a satelor

Fig. 1.1 Efectele negative ale agroturismului (95) În măsura în care efectele pozitive ale agroturismului sunt stimulate şi ajustate în dezvoltarea lor, iar cele negative sunt controlate şi diminuate , atunci poate fi găsită o soluţie optimă a unui echilibru care să ducă la o dezvoltare durabilă a agroturismului (fig. 2). Agroturismul prezintă unele trăsături sau particularităţi care îl diferenţiază de turismul tradiţional şi anume:

66

week-end-uri.– consumul turistic se petrece în mediul rural. multiplă în diversitatea sa. din vacanţe. LOCALITĂŢILE TURISTICE MONTANE PRIMA FORMĂ DE TURISM PRACTICATĂ VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE (ARTIZANAT CARACTER SPONTAN FACTOR EDUCAŢIONAL PERIOADE DE ASCENSIUNE -CĂDERE NOI PROFESII ŞI LOCURI DE MUNCĂ PESTE 207 LOCALITĂŢI ŞI 1075 AGROTURISM MEDIU FAVORABIL PENTRU NOI AFACERI ELEMENT DE ABSORBŢIE A TURIŞTILOR EFECT MULTIPLICATOR Rentabilitate DEZVOLTARE LOCALĂ MOBILIZAREA ACTIVITĂŢILOR LOCALE Fig. unde esenţiale sunt calitatea pensiunii şi serviciilor de primire la familii. în peisajul pitoresc al mediului rural. oferă populaţiei turistice cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare. diferenţiată. uman şi cultural. 2 Efectele pozitive ale agroturismului(95) – – – oferta turistică este autentică. de petrecere a timpului liber. este o activitate economică complementară exploataţiei agricole şi nu o alternativă sau o substituţie a acesteia. deci de oamenii satului. organizată şi condusă de fermieri. 67 . cunoaşterea mediului natural. precum şi originalitatea produselor turistice. cu valori cultural-educative şi cu o ospitalitate specifică.

81. regional şi naţional prin: folosirea durabilă a resurselor turistice. 4. menţinerea diversităţii naturale. cunoaşterii mediului local natural. – asocierea fermierilor înlesneşte alcătuirea ofertelor. servicii conexe. factori psihologici. – – agroturismul este o formă de turism unde omul reprezintă elementul esenţial şi central. – – nu este compatibil cu turismul de masă. în dezvoltarea socioeconomică a localităţii rurale şi nu în ultimul rând în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit. în contextul unei activităţi economice pe principii ecologice.146) Una dintre aceste clasificări grupează factorii de influenţă în următoarele categorii: factori economici. asociaţiile locale şi fermierii pot asigura atractivitatea acestei forme de turism prin calitatea primirii. în lunile de vară: dotări. nu aduce prejudicii prea mari mediului natural şi al celui construit. este un turism „difuz” prin specificul ofertei sale diversificate şi de mare diseminare în spaţiu. factori politici. raportul cu populaţia autohtonă. astfel aparent. amenajări. precum şi autenticitatea produselor. Pentru ca această particularitate să-şi înscrie foarte bine în conceptul de agroturism. urmărirea pieţei. 68 .(26. agroturismul are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor. promovarea şi comercializarea acestora. factori demografici. cultural şi istoric. mai ales în condiţiile unui turism de sejur. culturale şi sociale a spaţiului rural şi dezvoltarea ofertei şi a infrastructurii generale şi tehnico-edilitare. trebuie avută în vedere „capacitatea de primire” a satului şi a arealului limitrof. – agroturismul poate contribui la dezvoltarea durabilă la nivel local. factori conjuncturali.3 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN MEDIUL RURAL Literatura turistică de specialitate conţine numeroase referinţe cu privire la factorii care influenţează dezvoltarea turismului. ceea ce nu ar putea realiza o singură persoană.– – nu necesită investiţii foarte mari pentru amenajări de infrastructură şi suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil. factori naturali.

adică cea care-l determină pe om să se deplaseze din localitatea sa de reţedinţă spre o altă localitate sau zonă geografică. influenţate de numeroşi alţi factori care acoperă un evantai larg.a. deoarece. de la cei cognitivi (necesitatea de a şti. cum ar fi alimentele. intenţii. două aspecte ni se par a avea o importanţă mai mare şi anume: venitul personal sau familial şi tarifele percepute pentru serviciile turistice şi agroturistice. ridicând o mulţime de aspecte economice şi sociale. localităţilor de popas şi durata sejurului. dorinţe cu caracter personal. Într-adevăr. • Factorii demografici pot provoca un complex de efecte pozitive asupra principalelor curente turistice.m. impulsuri. de reconfortare. nevoia de a-ţi îngriji sănătatea ş. de divertisment sau distracţie. de a cunoaţte. Sigur.• Referitor la factori economici. preferăm zona însorită.d. Cât priveşte tarifele. ca rezultat al creşterii populaţiei. De pe acum aşa-numita ``civilizaţie a timpului liber`` a început să capete dimensiuni nebănuite. dorinţa de a cunoaşte cultura. a modificărilor intervenite în structura de vârstă şi structura profesională.a. În această ordine de idei nu putem face abstracţie de faptul că preferăm litoralul sau muntele. Un fenomen care se conturează tot mai pregnant în evoluţia turismului îl constituie intrarea în circuitele turistice a unor noi grupe de vârstă . aşa cum am văzut. la trebuinţe. în acest caz. sezonalitatea constituie una din caracteristicile turismului modern. motivaţia turistică se referă. cu acea motivaţie turistică. Acest fapt se traduce prin diferenţe notabile în volumul ofertei şi cererii 69 . sporirii populaţiei urbane ş. de odihnă fizică.tinerii şi vârstnicii. de necesitatea satisfacerii cerinţelor elementare de consum. de a înţelege. • Factorii naturali ocupă un loc extrem de important în alegerea traseelor. pot fi aduse în discuţie numeroase cauze. sau vom practica sporturi de iarnă. printre ele figurând nevoia de relaxare. este clar că acestea pot avea un efect inhibant dacă vor creşte sau vor favoriza fluxurile turistice dacă scad. în esenţă. După cum se vede. până la cei estetici (tendinţa spre frumos şi civilizaţie). Ne confruntăm. de a descoperi). Este relativ uşor de imaginat intensificarea circulaţiei turistice pe măsură ce veniturile cresc şi ajung să depăşească acel nivel critic până la care mijloacele financiare disponibile într-o gospodărie sunt dominate. toate acestea fiind la rândul lor. îmbrăcămintea produsele industriale de folosinţă îndelungată etc. • Factorii psihologici sunt cel mai greu de estimat. exprimă preferinţe individualizate foarte diverse. în totalitate. arta şi tradiţiile altor popoare.

b) mărirea eforturilor de a menţine un nivel acceptabil al cererii turistice în tot cursul unui an. Trebuie să subliniem. Aceasta. excursii spre alte zone de interes turistic ş. de posibilităţile de substituire şi sezonalitate). dar poate fi atenuată. Întrucât durata sezonului turistic într-o zonă (sau o staţiune) este determinată. fără soare.a. pe cât posibil. Trecând în revistă măsurile menite să atenueze. 70 . de condiţiile climaterice şi meteorologice. literatura de specialitate (26) pune în evidenţă trei posibilităţi mai importante: a) prelungirea sezonului de vârf prin oferirea unor facilităţi de tarife şi de preţuri atractive. În perioadele de exploatare redusă. cât şi pentru organizatori. vârfurile sezoniere. Sezonalitatea provocată de factorii naturali nu poate fi complet eliminată. totuşi. fluctuaţiile turistice ca urmare a influenţei factorilor naturali au început să preocupe tot mai mult pe toţi cei ce se ocupă de acest fenomen. deoarece fluctuaţiile sezoniere ridică numeroase probleme economice atât pentru turişti. ca urmare a schimbării condiţiilor climaterice în cursul diferitelor anotimpuri. turistul se vede nevoit să se deplaseze şi să-ţi petreacă sejurul într-o anumită perioadă în condiţii incomode de aglomeraţie. aşa cum menţionam mai sus. fără zăpadă). ceea ce îl împiedică să-ţi găsească satisfacţii în relaxarea şi odihna pe care şi le-a dorit atât de mult. În plus. Fireşte. Realmente. de la o zonă la alta. datorită suprasolicitărilor în perioadele de vârf de sezon. preocuparea de bază a prestatorilor de servicii turistice este de a rezolva această contradicţie care apare între oferta turistică rigidă (care nu este condiţionată de factorul vreme/sezon) şi cererea turistică mult mai elastică (condiţionată de urgenţa ei. posibilităţile turiştilor de a putea alege nivelul de confort prevăzut se diminuează foarte mult. în funcţie de condiţiile concrete în care se înscrie activitatea turistică. de la o staţiune la alta. c) diversificarea ofertei turistice în perioadele de extrasezon prin oferirea de tratamente. tarifele diminuate constituie un stimulent major pentru impulsionarea cererii. astfel încât turistul să găsească întotdeauna posibilităţi adecvate de petrecere agreabilă a timpului său liber (îndeosebi în zilele ploioase.turistice în decursul unui an. faptul că eforturile de activizare a cererii în perioadele din afara sezonului nu pot fi absolutizate. Sezonalitatea pronunţată în turism generează o serie de inconveniente şi pentru industria turismului.

4 TIPURI DE GOSPODĂRII CU DESTINAŢIE AGROTURISTICĂ În România există mai multe tipuri de stabilimente de primire turistică. a sporturilor de iarnă pentru odihnă şi recreere pentru turismul balnear. .de tratament. 44. propice pentru practicarea drumeţiei. proporţiile şomajului. pe măsură ce cresc veniturile populaţiei. modificărilor intervenite în categoriile de vârstă şi a transformării turismului. într-un fenomen de masă. pentru turismul de sfârşit de săptămână. cu deosebire în zonele montane. . .înregistrarea unor diferenţe apreciabile în circulaţia turistică de la o zonă la alta. crizele economice. particularizate după modul în care au fost construite iniţial.tendinţa de diversificare continuă a cererii turistice ca o consecinţă a motivaţiei turiştilor. favorizat de existenţa unui relief deosebit de interesant. ca urmare a dezvoltării transporturilor şi a infrastructurii. de regulă. 50). un efect temporar asupra expansiunii turistice spre anumite zone sau regiuni geografice.a. Agroturismul este o industrie a cărei materie primă o reprezintă mediul ambiant. Din analiza conjugată a tuturor acestor factori şi din urmărirea evoluţiei de până acum a turismului şi agroturismului. Astfel de gospodării se întâlnesc în 71 .tendinţa de dezvoltare continuu ascendentă. se desprind câteva tendinţe caracteristice fluxurilor turistice şi anume: .• Factorii conjuncturali au. 48. criza energetică ş.tendinţa creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie. produsul intern brut pe locuitor şi nivelul de dezvoltare economică. (43. pe alocuri.creşterea duratei şi a distanţei pentru care se efectuează o călătorie. iar gradul de atractivitate al zonelor generează o paletă largă de forme. capabile să răspundă unor variate motivaţii turistice. Printre aceşti factori menţionăm fenomenul inflaţionist. 4. modificări intervenite în sistemul valutar. Susţinerea dezvoltării agroturismului are ca o altă motivaţie şi faptul că prezintă multiple valenţe pentru practicarea unui turism variat şi complex. practicabil în toate localităţile din zona montană. Astfel putem deosebi: a) Gospodării realizate pentru satisfacerea nevoilor proprii care nu au fost construite pentru ofertă turistică dar care permit amenajări suplimentare care să ofere condiţii minime pentru practicarea agroturismului sau agroturismului. care se pare că va fi de lungă durată. .

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având o capacitate de cazare de până la 10 camere. poziţia faţă de pădure. Relaţia între spaţiile destinate turiştilor şi cele în folosinţă privată este un important element în ceea ce priveşte clasificarea pensiunilor agroturistice.multe din localităţile montane din Moldova. fiind proprietatea rezidenţilor sau a unor persoane provenind din marile centre urbane ale ţării şi care au vrut să-şi construiască o casă (vilă ) la ţară. În general gospodăriile păstrează arhitectura locală şi asigură condiţiile minime de confort pentru practicarea agroturismului iar turiştii apreciază autenticitatea găzduirii şi ambianţei. Această situaţie generează un anumit disconfort 72 . balneoclimaterice) sau în zonele cu tradiţie turistică. zona locuinţei. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. organizarea generală a pensiunii pe zone funcţionale. Una dintre aceasta este ca spaţiile pentru turişti să fie amplasate în aceeaşi clădire cu spaţiile private ale proprietarului. dispun de toate echipamentele şi utilităţile necesare pentru a răspunde cerinţelor agroturistice.). grădina cu legume fructe. Se pot întâlni mai multe variante. poziţia faţă de o apă curgătoare. De regulă sunt proiectate pentru o anumită clasificare şi permit modernizări pentru creşterea acesteia. Criteriile de funcţionalitate pentru atragerea turiştilor se referă în general la: forma şi aspectul pensiunii. în general în zonele limitrofe marilor staţiuni (montane. poziţia faţă de drumul de acces (şosea). (105) b) Gospodării construite pentru nevoile proprii şi pentru alternativa agroturismului şi agroturismului. La construirea lor sunt asistate de specialişti (arhitecţi). poziţia faţă de vecini. pergola pentru asigurarea umbrei (viţă de vie etc. c) Gospodării construite special. modul de aşezare a construcţiilorunele faţă de altele. d) Pensiuni turistice şi agroturistice. de pe litoral. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente . cu destinaţie agroturistică. zona anexelor. şi până la 29 de camere în mediul urban. Acestea sunt întâlnite. Se pot întâlni mai multe situaţii în cadrul acestei variante şi anume: intrarea comună pentru turişti şi proprietari: este situaţia cel mai des întâlnită în cazul amenajării unor construcţii existente la care s-au adus modificări funcţionale. grădinele cu flori. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.

organizarea de drumeţii (montane sau la orice nivel de altitudine) cu o durată limitată. antrenarea turiştilor în activităţile desfăşurate de gazde în gospodărie (activităţi agricole. divertisment şi aventură. aceste activităţi constituie atracţii inedite pentru oaspeţii ce provin. săniuş. pentru a crea experienţe deosebite şi a da vacanţei un plus de varietate. Conţinutul unor astfel de servicii supimentare poate fi următorul: organizarea de ascensiuni montane pe trasee interesante adaptate vârstei şi nivelului de antrenament al turiştilor.determinat de intersectarea activităţilor de întreţinere. însuşirea unor îndemânări suplimentare. 73 . organizarea unor ore de agrement ecvestru (în manej sau pe anumite trasee). schi etc. spaţiile destinate turiştilor sunt amplasate într-o clădire independentă faţă de locuinţa proprietarului şi anexele gospodăreşti şi se asigură condiţii optime de confort pentru turişti.). baschet. comercializarea de produse din propria gospodărie. volei. turiştii preferă autenticitatea produselor naturale (prospeţimea. organizarea unui perimetru pentru practicarea sporturilor (tir cu arcul. bărci. Serviciile suplimentare oferite turiştilor au ca scop satisfacerea solicitărilor acestora. asigură un grad de intimitate mai mare pentru turişti. sănii. gustul deosebit) mai ales când au văzut la faţa locului modul de obţinere şi de preparare. schiuri. realizarea unor deplasări cu autovehicule de teren pe drumuri forestiere sau circuite de interes turistic. ofertă (bonus) de produse obţinute în gospodărie. tenis. închirierea de biciclete. prezintă avantajul că elimină disconfortul generat de intersectarea traseelor de activitate a proprietarului cu cele ale turiştilor. intrare separată şi exclusivă a turiştilor. mai ales din mediul urban: Avantajele unor astfel de servicii complementare sunt bilaterale în sensul că pentru gazde întrucât constituie o mână de ajutor suplimentar iar pentru turişti:reprezintă varietate în petrecerea timpului liber. de artizanat). diversificarea ofertei pentru atragerea unor noi clienţi şi realizarea fidelizării clienţilor. Acest aspect creează legături sentimentale şi determină fidelizarea clienţilor. cu fluxul de circulaţie al gazdelor.

74 . sistem de evacuare a deşeurilor menajere. sistem de încălzire (prin utilizarea de combustibil lichid sau gaz metan) care să asigure temperatura în spaţiile destinate cazării turiştilor de cel puţin 18 grade C în sezonul rece. amplasarea pensiunilor agroturistice rurale trebuie să fie realizată în locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. Pentru desfăşurarea de activităţi de turism o pensiune turistică trebuie să aibă următoarele utilităţi:(13): alimentare cu apă curentă.Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului nr 512/2002. Construcţia unei pensiuni agroturistice presupune obţinerea autorizaţiilor prevăzute de Legea nr 50/1991 privind regimul juridic al construcţiilor şi Hotărârea Guvernului nr. racord la reţeaua de canalizare sau canalizare în sistem propriu. 31/1996. alimentare cu energie electrică.

respectiv: producţia şi valorificarea producţiei proprii prin intermediul gospodăriei agroturistice şi promovarea valorilor tradiţionale putem afirma că la ora actuală acest gen de turism se găseşte încă într-o fază incipientă de consituire a sa. Pornind de la cele două deziderate care definesc agroturismul . În România practicarea acestei forme de turism poate să aducă beneficii directe comunităţilor rurale. însă. unde salariile populaţiei sunt sub nivelul mediu. canalizării etc. Zonele deluroase şi montane ale ţării sunt zonele care prezintă potenţialul cel mai ridicat pentru practicarea agroturismului . ci stadiul precar al infrastructurii fizice fără de care potenţialul acestor zone nu poate fi valorificat. Problema majoră cu care se confruntă acest sector de activitate nu o reprezintă facilităţile pentru investitori.CAP. drumuri greu practicabile). lipsa apei curente. curentului electric. cu o bogată cultură şi tradiţii populare. ci şi cu probleme ale infrastructurii de utilităţi cum ar fi : lipsa gazului. creând noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru producătorii agricoli. ca nu există nici o evidenţă exactă a acestor structuri de cazare şi nu se respectă întotdeauna cadrul legislativ necesar pentru a încuraja dezvoltarea agroturismului . 75 . dezvoltarea agroturismului în aceste zone ar reprezenta alături de zootehnie un pas important pe calea dezvoltării economice a acestora. reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea agroturismului. datorită calităţii aerului şi apei şi a peisajelor de o frumuseţe rară. desfăşurând activităţi agricole specifice. De menţionat.V AGROTURISMUL-FACTOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ 5.1 AGROTURISMUL CA ACTIVITATE GENERATOARE DE VENIT ÎN MEDIUL RURAL Mediul rural cu comunităţile sale. Sătenii pot oferi servicii de cazare în gospodăriile proprii. Astfel multe localităţi din zonele deluroase si montane nu se confruntă doar cu probleme de infrastructură mare (accesul dificil în unele zone. Ţinând cont de faptul că datorită condiţiilor climatice şi prin natura factorilor de relief zonele deluroase si montane se confruntă deseori cu probleme în exploatarea agricolă vegetală.

500.377 de agenţi economici având preocupări în domeniul activităţilor neagricole. În anul 2004.1%.7%.7.776. ponderea cea mai mare o deţin cei cu activităţi de comerţ.9% din total) şi 7. În mediul rural. care au un impact pozitiv asupra comunităţilor rurale.17. cu multe specii pe cale de dispariţie. prelucrarea lemnului.958 exploataţii agricole individuale (97.2%. comparativ cu 3.Există totuşi şi o serie de factori favorizanţi care dau o undă de optimism în dezvoltarea acestui sector de activitate. agroturism. Agenţii economici individuali care desfăşoară alte activităţi neagricole decât cele menţionate deţin o pondere foarte redusă (morărit. din care 355. meşteşugărie. prelucrarea unor materii prime agricole. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională. Agroturismul cunoaşte.).9%. existenţa celor două parcuri naturale.419 unităţi cu personalitate juridică (2. şi calitatea aerului deosebit de curat existenţa unei faunei şi flore bogate. o concentrare mai 76 . prelucrarea furajelor. câte existau în anul 1998. distribuţia teritorială a pensiunilor turistice şi agroturistice reflectă o dezvoltare a acestora în toate regiunile de dezvoltare. un trend ascendent. cum ar fi : • • • • • densitatea sporită a populaţiei şi a numărului de case faţă de alte zone deluroase şi montane frumuseţea zonelor deluroase şi montane.1% din total). pensiunile dispuneau. contribuind la asigurarea de venituri complementare şi la creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă.17. când existau 600 de pensiuni. din punctul de vedere al numărului de pensiuni şi al infrastructurii. piscicultură. în mediul rural funcţionau 363.a.8 ori. transporturi etc. Din analiza evoluţiei agenţilor economici şi a activităţii economice a acestora rezultă următoarele: faţă de 1998. agroturism. Dintre agenţii economici individuali. prelucrarea strugurilor . calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. rezultand o creştere semnificativă de peste 5. prelucrarea fructelor şi legumelor . urmaţi de cei cu activităţi de prelucrare a laptelui .).000 de locuri de cazare.9. în anul 2003. de 28. respectiv 33. numărul acestora a ajuns în 2003 la 3. comerţ.3% şi prelucrarea cărnii . se desfăşoară o serie de activităţi neagricole (turism rural. transporturi–livrări ş.

mare a pensiunilor este întâlnită în regiunile Centru, Nord – Est şi Nord – Vest; la nivel judeţean distribuţia teritorială a pensiunilor turistice şi agroturistice a fost mai intensă în 27 de judeţe. Analizând informaţiile referitoare la evoluţia pensiunilor turistice şi agroturistice existente la nivelul regiunilor de dezvoltare ale ţării, în perioada 1998-2003, se constată următoarele: în regiunea de Nord-Est există un trend crescător al numărului pensiunilor agroturistice, dar pensiunile turistice rurale înregistrează o evoluţie descrescătoare de la un an la altul; în zona de Sud se manifestă o tendinţă de creştere puternică a numărului pensiunilor agroturistice (o creştere de 420% în 2003 faţă de 1999); această creştere este intensă în judeţele Buzău şi Tulcea; în regiunea de Vest creşterea numărului pensiunilor agroturistice este de 300% în 2000 faţă de 1999; Popularitatea agroturismului a crescut în ultimii ani.De la iniţiative cu caracter individual s-a ajuns la o adevărată alternativă de petrecere a timpului liber. Motivul dezvoltării agroturismului ca activitate economică, este conştientizarea de către micii agricultori a necesităţii diversificării activităţii atât în cadrul fermei agricole cât şi în afara acesteia, prin angrenarea în agroturism, sau apelând la activităţi pe timp determinat, în slivicultură sau în interiorul economiei locale. Conform specialiştilor (N. Braşoveanu, Economia zonei montane) prosperitatea nu este de partea agricultorului pur, ci a agricultorului muncitor, artizan, forestier, în finalitatea acţiunilor generatoare de venituri, în condiţiile unor combinaţii de activităţi complexe. Numai în condiţiile în care, pe lângă creşterea animalelor se adaugă activităţi complementare- meşteşuguri, artizanat, turism, cultura pomilor, a legumelor, a plantelor de câmp, se poate sconta pe un venit acoperitor. În aceste condiţii este necesar ca agroturismul să fie apreciat ca o bază de plecare pentru un nivel superior economic şi pentru noi perspective ale dezvoltăriii economice în acest spaţiu. El trebuie încurajat inclusiv prin punerea în valoare a proiectelor care urmăresc pretecţia şi valorificarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, care constituie sursele principale de interes turistic. Trebuie să menţionăm faptul că deosebit de importante pentru agroturism sunt două opinii şi anume dezvoltarea rurală integrată prin agroturism echilibrat.

77

Dezvoltarea rurală integrată prin agroturism presupune participarea activă a populaţiei la operaţiunile turistice de primire şi agreement, care trebuie efectuate conform unor proiecte colective de dezvoltare locală. Evitarea daunelor şi păstrarea avantajelor unui agroturism echilibrat pot fi asigurate printr-o concepţie clară referitoare la dezvoltarea turistică locală, care constă în necesitatea obţinerii unor produse alimentare de bază direct de la producătorii agricoli, adaptarea industriilor locale şi arizanale la tradiţia culturală a zonei, evitarea rutelor de transport agglomerate, asigurarea calităţii produselor şi serviciilor din mediul rural, sau a oricăror iniţiative menite să creeze avantaje financiare durabile populaţiei din mediul rural. Deşi agroturismul reprezintă o oportunitate de multiplicare a veniturilor populaţiei din mediul rural, printer condiţiile sale de reuşită se numără: nivelul şi rentabilitatea investiţiilor din zonă, profesionalismul în materie de ospitalitate, integrarea în reţelele locale şi naţionale de comercializare şi promovare a produsului turistic, dezvoltarea noilor activităţi turistice în legătură cu alte structuri locale. Pe lângă avantajele economice şi financiare, agroturismul se constituie într-un adevărat liant de coeziune socială între locuitorii din mediul rural, pregătirea pentru primirea oaspeţilor putând determina reevaluarea trecutului, imprimarea sentimentului de apartenenţă istorică la comunitate, şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Ca orice activitate economică, agroturismul, reprezintă o combinaţie a elementelor negative şi pozitive care trebuie estimate şi dirijate în sensul dorit. Agroturismul manifestă şi dezvoltă spiritul de întreprinzător şi o dinamică de creaţie, de programare a unor activităţi viitoare, de rentabilitate, o etichetă prorie muncii, economiei locale, investiţiilor. Efectele sociale, culturale şi economice ale agroturismului au loc însă etapizat. În prima etapă, are loc un process de imitaţie a unor activităţi incipiente realizate în alte locaţii, îar în cea de-a doua etapă se realizează o încorporare şi o absorbţie, unde agroturismul devin obiective de industrie şi comerţ ca orice activitate. Agroturismul trebuie să fie înţeles şi ca o consecinţă a tuturor proceselor de industrializare, urbanizare şi de trecere la o economie a serviciilor. Efectele agroturismului se intind asupra întregii structuri complexe a sistemului social, fără a le putea izola. 78

Din punct de vedere economic, agroturismul poate avea o serie de efecte pozitive, manifestate în primul rand prin cererea sporită de produse alimentare care poate duce la dezvoltarea producţiei locale, învăţarea unor noi tehnici în domeniuşi poate duce la intensificarea aprovizionării cu aceste produse şi deci la autonomia zonelor în acest sens. Acest fenomen poate avea ca efecte secundare apariţia unei industrii noi de conservare a alimentelor, şi de asemenea un sistem de aprovizionare cu aceste produse. De asemenea, creşterea numărului de turişti cxare vin în mediul rural, şi interesul crescut al acestora pentru anumite produse proaspete şi naturale, poate duce la o intensificare a cererii pentru acestea şi şi implicit la o creştere a producerii lor, sporind astfel veniturile producătorilor, care va permite modernizarea instalaţiilor profesionale proprii (sere, solarii, amenajări piscicole, etc.) Satele turistice situate în special în zonele montane sau premontane, reţin populaţia, în special tânără, şi contribuie la perpetuarea activităţii forestiere, a creşterii animalelor, sau a diferitelor meşteşuguri. În astfel de localităţi, prezenţa turiştilor permite crearea unor fonduri de dezvoltare a noilor infrastructure, prin taxele şi tarifele plătite pentru anumite utilităţi (muzee, parcări cu taxă, campări, etc). De asemenea, prin noile condiţii cerute de clasificarea şi autorizarea pensiunilor agroturistice, în localităţile rurale se dezvoltă activitatea de gospodărire a apelor, modernizarea sistemelor de captare şi tratare a apei şi a reţelei aferente, precum şi a sistemului de canalizare în mediul rural. Ca activităţi economice, agroturismul modern, impune de asemenea dezvoltarea reţelei automate de comunicaţii, şi servicii de telefon, fax, telegraf puse la dispoziţia turiştilor la orice moment. Efectele sociale ale agroturismului asupra localităţilor din mediul rural se manifestă prin diferenţierea structurii sociale, deoarece multe persoane, în special femeile, vor trece de la munca din agricultură la activităţile din sfera serviciilor, manufactură şi artizanat, permiţând în acelaşi timp şi o mică diferenţierea veniturilor familiale. Pe lângă efectele economice şi sociale ale agroturismului, putem face referire şi la unele efecte culturale, cum ar fi îmbunătăţirea activităţii de conservare a monumentelor naturii, arhitectonice şi istorice, prin venituri specifice. Prin veniturile superioare pe care le realizează persoanele implicate în activitatea de agroturism, se manifestă fenomenul de creştere a capacităţii de 79

Spaţiul rural prin componentele şi resursele sale. cu potenţialul său agricol. O altă incidenţă a agroturismului asupra culturii turistului venit în mediul rural. de obicei ca activitate secundară. şi în anumite condiţii.2 UTILIZAREA RESURSELOR PRIN INTERMEDIUL AGROTURISMULUI Agroturismul este acea activitate care se desfăşoară în mediul rural. recreere. Prin aceasta. etc. dând posibilitatea cunoaşterii directe a realităţii vieţii de la sat şi formarea unei anumite atitudini. Utilizarea integrală a resurselor naturale.cazare sau de renovare a unor construcţii care se realizează prin valorificarea în aceste construcţii a arhitecturii locale şi a materialelor de construcţie tradiţionale. adăposturi. agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a resurselor mediului rural. activitatea desfăşurată în gospodăria proprie rămânând deci principala ocupaţie şi sursă de venit. culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice. prin sprijinirea grupurilor de iniţiativă pentru dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice locale. Agroturismul poat contribui la valorificarea resurselor şi la dezvoltarea durabilă la nivel local sau regional prin folosirea durabilă a resurselor turistice. şi tehnico-economic. În acelaşi timp. valorificând resursele turistice locale (naturale. cu un spectru larg de motivaţii: de tranzit sau itinerant cu valenţe cultural-cognitive.. şi îmbracă forme variate de sejur. integrarea activităţilor de profil de prestări de servicii în planificarea şi strategia de dezvoltare locală. Această activitate utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri şi hoteluri rurale. silvic. uman. sate de vacanţă etc. Agroturismul este o activitate susţinută de către micii proprietari de la ţară. oferind agroturismului o arie mare de cuprindere a posibilităţilor de loisir. satisface un evantai larg de motivaţii pentru turist: odihnă. turistic. cură de aer sau balneară. economice. menţinerea diversităţii naturale. facilitează activităţi cu caracter creator. 5. sprijinirea economiilor locale în dezvoltarea socio-economică a comunităţii dar şi în protejarea naturii şi a valorilor culturale. inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. devine un factor de formare a emoţiilor. economice şi umane a unei zone cu un bogat potenţial turistic se poate realiza prin implicarea comunităţilor locale în sectorul turistic. sport. pentru protejarea mediului înconjurător şi a bunurilor culturale. culturale şi sociale a spaţiului rural. este cea de socializare. 80 .

Participarea comunităţii locale la promovarea acestor activităţi cu profil turistic în mediul rural se poate realiza pe baza unui parteneriat între autorităţi şi unele forme de asociere a proprietarilor de structuri de primire turistică. dezvoltare şi promovare. încălzire. dezvoltarea reţelei comerciale e aprovizionare şi prestări de servicii. Se cunoaşte în prezent o întreagă tippologie de sate turistice. În acest sens. realizarea de microcomplexe de producţie agroalimentară pentru aprovizionarea populaţiei şi a turiştilor cu produse locale. are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelulu de trai al locuitorilor. De aceea. în dezvoltarea socio-economică a localităţii rurale şi comunităţii în general. care exprimă şi posibilităţile de dezvoltare a agrementului rural. care coincid şi generează perspective pentru valorificarea bogatelor resurse pe care le înfăţişează în prezent peisajul rural românesc. dotări tehnico-edilitare. cererea turistică este influenţată în alegerea destinaţiei de formele de agrement şi animaţie sau 81 . care să ducă la o mai bună organizare. dezvoltare şi promovare a agroturismului cu concurenţa tuturor agenţilor economici împlicaţi în desfăşurarea acestei activităţi. Sunt numeroase cazurile în care. Agroturismul ca activitate de economică este fundamental integrat în cadrul mijloacelor rurale de primire unde pune în valoare potenţialul natural cultural şi uman pe baza căruia se elaboreează şi promovează produsele turistice la nivel local. diversificareaactivităţilor culturale. economice. istorice. agenţii economici din turism sau alte domenii conexe. considerăm că satele prezintă calităţi deosebite. accesibilitate. alimetare cu apă. dezvoltarea şi diversifiacrea dotărilor de agrement şi divertisment adaptate la specificul local. interesul comunităţii locale în valorificarea resurselor este să elaboreze o strategie de organizare. teritoriu condiţii fizicogeografice. târguri. Aceste parteneriate de valorificare a resurselor se pot realiza doar printr-o contribuţie financiară pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare economică generală a localităţii cum ar fi: căi de acces. putem afirma cu certitudine că agroturismul. telecomunicaţii. sau alte nanifestări. culturale. Principala caracteristică a agroturismului cu care se impune acest produs turistic în faţa consumatorilor este gradul de compensare fizică şi spirituală a deficienţelor ce însoţesc în multe situaţii viaţa din aglomeratele centre urbane. şi nu în ultimul rând în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit. în contextul unei activităţi economice bazate pe principii ecologice. în funcţie de situarea lor în teritoriu. sociale.Din cele prezentate.

colinar. unde poate întâlni un stil de viaţă agreabil şi unde nu lipsec mijloacele de recreere şi divertisment. ospitalitatea. Prin efectul Legii nr.3 CĂILE ŞI MIJLOACELE FOLOSITE PENTRU PRACTICAREA EFICIENTĂ A AGROTURISMULUI Punctul de plecare în definirea formelor organizatorice de dezvoltare ale agroturismului îl constituie oportunităţile create de cadrul legislativ existent. În prezent. artizanat. trebuie să luam în considerare şi anumite programe agricole şi susţinerea exploataţiilor agricole prin noi acşiuni sau desfăşurarea de noi activităţi generatoare de venituri: culturi legumicole de trufanda. care se bucură de prezenţa unor resurse naturale şi culturale deosebite. etc. numeroase sate turistice oferă câteva modalităţi originale de petrecere a timpului liber. cele mai solicitate sunt comunităţile rurale situate în spaţiul rural montan. cu cât viaţa culturală va fi mai diversă. mai animată. fără însă a conduce la pierderea unui mod de viaţă autentic. 82 . se pot crea şi organiza forme asociative cu personalitate juridică de tipul organismelor neguvernamentale. În această direcţie.resursele prezentate de ofertanţi. Se poate afirma că agroturismul trebuie să contribuie într-o primă etapă la valorificarea tuturor resurselor şi dezvoltarea exploataţiilor agricole. de litoral. Putem afirma cu certitudine că reuşita dezvoltării agroturismului depinde de valorificarea corespunzătoare a patrimoniului cultural şi de diversificarea structurilor de agrement destinate turiştilor. prin consolidarea şi dezvoltarea sa. 21/1994. dar şi turiştii vor aprecia mai mult spaţiul rural. Dincolo de aceste măsuri de impulsionare a valorificării tuturor resurselor prin activitatea de agroturism. iar apoi. cu atât sunt mai atractive şi mai frecventate de turişti. horticultură. ca o premisa de a asigura dezvoltarea socioeconomică în plan local şi regional. Tinerii locuitori. Toate dotările de agrement care se realizează la nivelul unei comunităţi rurale devin bunuri de care pot beneficia şi populaţia locală. Turistul de astăzi caută înainte de toate un loc plăcut. care pot organiza activităţi recreative diversificate. 5. care pot avea drept scop dezvoltarea societăţii rurale în ansamblul său şi promovarea agroturismului. Din acest punct de vedere. calitatea primirii şi calitatea mediului sunt punctele forte ale agroturismului românesc. cu condiţia să nu aducă influenţe negative asupra elementelor de baza ale culturii tradiţionale. Cu cât sunt mai originale aceste manifestări. creşterea cailor sau a animalelor de agrement.

. Decretul Lege nr. Gherasim D. naţional şi internaţional. specifice activităţii de turism. 1999. sau prin reţelele de intermediari. la rândul lor crearea de agenţi economici specializaţi care să fie îndrumaţi şi sprijiniţi în realizarea unei strategii de dezvoltare a agroturismului la nivel local. sunt specifice zonelor cu vocaţie turistică.Organizaţiile non-profit pot sprijini. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute şi promovarea vânzărilor. Economică. FRDM a promovat un proiect de lege pentru susţinerea agroturismului . 31/1991 (privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale). fie unor categorii bine identificate de clienţi. care au contribuit la dezvoltarea şi implementarea agroturismului în România. Dimensiunile în timp şi spaţiu ale dezvoltării coordonatelor agroturismului sunt foarte mari. 83 . literatura de specialitate (Gherasim T. prin valorificarea resurselor locale.) menţionează că în agroturismul se poate acţiona în două direcţii: promovarea imaginii. direct. Buc. care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. 54/1990 privind libera iniţiativă pune în evidenţă materializarea atuurilor unei persoane sau a asociaţiilor familiale de a dezvolta activităţi de anvergură mai mică pe linia agroturismului. Ed. în principal. Scopul principal al acestor agenţi este profitul. câteva din realizările unora dintre aceste forme asociative. care dispun de multe avantaje în realizarea de activităţi turistice rurale. În cadrul acestui program au fost iniţiate şi susţinute propuneri legislative care au contribuit la înlăturarea vidului legislativ care exista până la momentul respectiv în domeniul agroturismului. a derulat un program PHARE şi a asigurat o bază de date necesară editării unui ghid agroturistic cu primele 2000 de gospodării atestate în perioada 1991-1994. Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (FRDM) s-a înfiinţat în anul 1991 şi a elaborat un vast program privind dezvoltarea şi implementarea agroturismului în România. Formele de organizare a agroturismului prin intermediul agenţilor economici rezultaţi în baza prevederilor Decretului Lege nr. de acţiunile întreprinse de aceste organizaţii neguvernamentale care au început să activeze după 1990. fie întregului public. fapt care creează premisele multiplicării coeziunii tuturor formelor de organizare. regional. Marketing turistic. 54/1990 şi a Legii nr. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se. Nivelul actual al dezvoltării agroturismului din România este determinat. Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări.

terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul. promovarea ofertei agroturistice prin reţeaua INTERNET. hărţi. Sibiu. Şi colab): • • • situarea gospodăriei în vatra satului. expoziţii şi burse de turism. mese pentru evenimente familiale – nunţi.. mese în familie. comuna din care face parte gospodăria. alin. Ministerul Turismului oferă „Prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale ministerului“. • prezentarea ofertei agroturistice la târguri. presa scrisă). Ecoturism. botezuri etc. acţiunea de promovare trebuie să fie prezentă la toate 84 . promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. La nivelul gospodăriilor aceasta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. • nivelurile. alte asociaţii europene de profil). Alma Mater. 2.2002 Agroturism. 63/1997. interne sau străine. mese oficiale.. promovarea prin mass-media (audio-vizuală. prânz. ghiduri etc. ) şi anume: • • • • înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice: tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. câte mese pot fi asigurate (mic dejun.De asemeni. Ed. art. • colaborarea cu diverse organisme specializate interne (OVR. alţi agenţi economici interesaţi. cu zonele de atracţie. ANTREC şi filiale judeţene) sau internaţionale (EUROGÎTES.). prin Legea nr. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare ( Glăvan V. Pentru a fi eficientă. D. banchete. 187/1998 privind aprobarea OUG nr. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. avându-se în vedere următoarele elemente(Mitrache Şt.

elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. informaţii privind preţul cazării. După caracterul informaţiilor pe care le conţin.• • • • • • • informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). pajişti pentru jocuri. dacă sunt admise animalele turiştilor. materialele publicitare elaborate se pot clasifica în: materiale ce conţin informaţii de detaliu şi materiale ce conţin informaţii generale. cu adresele şi numerele lor de telefon. urmând ca amănuntele să fie oferite de agenţiile specializate. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. prin lucrătorii acestora. În fine. se poate concepe un ghid. agroturism în Oltenia). însoţită de o prezentare grafică sugestivă. schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. La acest nivel. condiţii de cazare şi confort. materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. incluse ulterior într-un material de promovare mai amplu. • alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat. produse agroalimentare specifice).. şezlonguri. agroturism în Bucovina. la nivel de zonă. al mesei şi al serviciilor etc. la nivel naţional. La nivel de sat. informaţii despre gospodărie. Acest ghid poate cuprinde lista agenţiilor teritoriale. zonă agroturistică. comună. meşteşuguri. În situaţia în care o gospodărie nu dispune de resursele financiare necesare realizării unui astfel de material. Indiferent de prezentare. informaţiile oferite vor fi de ordin general. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. sau sub forma unei casete video. ce poate orienta un potenţial turist. drumuri şi căi de acces. un îndrumar agroturistic. 85 . judeţ etc. care va întocmi o fişă. cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul.

pot fi considerate expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant.Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. la rândul lor. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. moteluri). zona respectivă: mijloace de transport.). Difuzarea materialelor publicitare poate fi făcută prin intermediul agenţiilor de turism specializate sau prin participarea unui agent de agroturism la târgurile zonale ce au loc în diferite momente ale anului şi cu diverse prilejuri. vase de lut etc. organizarea unor expoziţii cu imagini din diferite gospodării care. posibilităţi de alimentare cu apă (caldă şi/sau rece). Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: • prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. • prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor). felul acestora. situaţia este diferită. inventivitatea. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. durata călătoriei. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. sărbători locale. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. În cadrul activităţii de promovare a agroturismului.. fructe sau alte produse specifice. număr de locuri de cazare în fiecare cameră. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. împletituri. felul acestora. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. originalitatea. de exemplu. • • publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole. posibilităţi de încălzire. Presupunând. dotări amenajări. • prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. creativitatea. că într-o 86 . amplasarea gospodăriei. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice agroturismului: • organizarea de mese. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi).

atitudinea gazdelor. ospitalitatea. aspectuoase. vitele. text şi sunet. cu ajutorul unor 87 . cu reţete tradiţionale. şi şi-au realizat pagini de prezentare – pagini web – prin care şi-au apropiat ofertele de potenţialii clienţi. alt grup de gospodării. Casele. mediul natural sau elemente ale acestuia prezentate într-un pliant. turismul fiind una din afacerile care pot exploata Internet-ul la maxim. publicitate zonei respective. va fi sprijinit în organizarea prelucrării mecanizate a fructelor cu mici maşini frigorifice. Vor fi ambalate mici cantităţi de fructe proaspete. prin vânzare. Agenţiile de turism au fost printre primele întreprinderi care au sesizat şi valorificat potenţialul Internet-ului. pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere. care vor face.zonă este bine reprezentată producţia pomicolă. Site-urile Web reprezintă un instrument excelent pentru a furniza informaţii de calitate şi pentru a promova într-un mod profesionist toate atracţiile turistice şi etno-culturale de care dispune românia. promovarea nu se referă numai la imagine. În acest „pliant“ pot fi descrise serviciile oferite. tipice zonei respective (peltea. Reuşita promovării depinde. gem. dulceaţă). În aceste condiţii. în fine. ce dispun de o suprafaţă mai mare. se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare: una dintre grupe se va specializa în efectuarea curelor de fructe. infrastructura existentă etc. Totuşi. Câştigarea unui nou client trebuie să fie urmată de păstrarea acestuia. indirect. într-un mod extrem de tentant pentru potenţialul client. în vederea degustării fructelor. într-o măsură destul de mare şi de continuitatea ei. Aceste pagini web pot fi considerate „pliante electronice“. aflaţi la mii sau zeci de mii de kilometri depărtare. mai ales datorită faptului că nu pot fi redate cu uşurinţă de mijloace şi suporturi tehnice. potrivit căreia clienţii care vor veni vor beneficia de facilităţile enumerate. fermele. oricât de performante ar fi ele şi oricât de adecvat ar fi mesajul comunicat. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni“. ambianţa. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării. gospodăriile. care pot fi procurate şi citite de către orice persoană conectată la Internet. o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială. revenirea lui la destinaţia respectivă. sunt factori importanţi care influenţează rezultatele politicii de promovare. din orice colţ al lumii. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite.

RoTravel. care în scurt timp a reuşit să adune la un loc ofertanţi de produse turistice şi clienţi potenţiali. www. Prezenţa pe Internet a unei firme impune promovarea unui anumit tip de imagine: aceea a unei firme serioase şi puternice.com este primul site românesc de promovare turistică a ţării. video şi audio.prezentări grafice. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. fără a face eforturi de căutare sau financiare pentru a-şi putea procura informaţiile dorite. În ultimii ani. consultarea de către un prestator de servicii turistice a paginilor firmelor concurente îi face cunoscutp în orice moment situaţia în care se află în raport cu concurenţa. o firmă specializată în dezvoltarea de servicii de promovare a turismului românesc pe Internet. 88 . De asemenea. pentru a putea fi considerată un partener de afaceri cu statut şi drepturi egale de către potenţialii furnizori sau beneficiari. fiecare având posibilitatea de a se prezenta sau de a alege într-un mod civilizat. prospere şi moderne. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. Acest site este realizat de firma Norbert Computer. Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare şi a unor chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale.

precum şi obligaţiile ce revin participanţilor la activitatea de turism faţă de mediul înconjurător şi faţă de stat. a impus elaborarea unor norme juridice care reglementează condiţiile. relaţiile.1. sociali. mai săracă şi mai puţin cuprinzătoare. Este cunoscut faptul că agroturismul reprezintă un fenomen care datează din timpuri străvechi. economici. 89 .. CADRUL JURIDIC PRIVIND AGROTURISMUL ÎN ROMÂNIA Dezvoltarea impetuoasă a turismului. să reglementeze relaţiile dintre solicitanţi şi ofertanţi şi în interiorul acestora. primele acţiuni s-au întreprins în deceniul al şaptelea al secolului trecut pentru turiştii aflaţi pe litoralul românesc al Mării negre şi în Delta Dunării. mai ample sau mai restrânse. concretizat în acordarea de masă şi cazare de către ţărani drumeţilor care parcurgeau drumuri mai lungi şi înnoptau în diferite localităţi. într-un număr mai mic sau mai mare. de asemenea. a apărut necesitatea elaborării unor studii şi cercetări. De multe ori. să promoveze studiile şi cercetările în domeniu. cu influenţă mai mare sau mai redusă asupra activităţii turistice şi cu conţinut specific fiecărei ţări iar în cadrul acestora diferenţiat pe zone. în funcţie de factorii naturali. gazda nu percepea nici o plată pentru serviciile oferite. precum şi a unei legislaţii corespunzătoare. Odată cu extinderea turismului. În România. de tradiţie şi efectul asupra celor care practică turismul (ofertanţi şi beneficiari). sub toate formele. sprijinită sau controlată. inclusiv a agroturismului. comparativ cu ţările cu tradiţie în acest domeniu şi legislaţia aferentă este. Cadrul juridic al activităţii de turism şi agroturism. teritoriile. formele.CAP VI LEGISLAŢIA SPECIFICĂ AGROTURISMULUI 6. menirea să stimuleze şi să protejeze această activitate. respectiv agroturism. precum şi alte aspecte care caracterizează această activitate. manifestând în acest fel tradiţionala bunătate a românului. Ea se realiza ad-hoc pe baza înţelegerii dintre cei doi parteneri. hotărâri. inclusiv a agroturismului. unde agroturismul se manifestă mai modest ca fenomen şi se practică de dată mai recentă. pentru mediul rural. are. în principal. Această activitate nu era încă reglementată prin acte juridice şi nici îndrumată. instrucţiuni etc. Aceste norme se constituie într-un pachet de legi.

Sfântul Gheorghe. 688 care stabileşte atribuţiile acestei comisii. Şirnea. racordarea la reţeaua electrică. prezentarea gratuită de către Ministerul Turismului a efectelor pensiunilor turistice şi agroturistice privind promovarea. asistenţă tehnică de specialitate. prin Ordinul nr. Normele juridice de bază pentru practicarea agroturismului în ţara noastră sunt reprezentate de Ordonanţa guvernului nr. Abia în deceniul trecut se reia activitatea turistică în mediul rural şi chiar în anul 1990 apare Hotărârea de Guvern nr. care prevede şi unele modificări ale ordonanţei de guvern. 63/1997. în baza Ordinului Ministerului Turismului nr. Rucăr. Hălmagiu. fapt care a însemnat nefuncţionalitatea localităţilor agroturistice stabilite prin OMT nr. Fundata. prin birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect de activitate prestarea de servicii în pensiuni turistice şi agroturistice. sub toate formele de către Ministerul turismului. 774 al aceluiaşi minister sunt declarate experimental 13 localităţi rurale: Bogdan Vodă. Persoanele fizice.În anul 1972. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale menţionate beneficiază de următoarele înlesniri: comisiile locale pot pune la dispoziţie terenuri necesare construirii. includerea în programele instituţiilor de 90 . Dar aceste acte normative n-au fost de bun augur pentru că în anul 1974 prin decretul 225 este interzisă cazarea turiştilor străini în locuinţele persoanelor particulare. Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internaţional selectează şi introduce în circuit 118 localităţi rurale din România iar în anul 1973. pentru aprobarea Ordonanţei de guvern. 774. 187/1998. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural şi Legea nr. Murighiol. dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi agroturistice. precum şi Hotărârea de Guvern nr. 438 privind înfiinţarea Comisiei Zonei Montane. 297. Tismana. 62/1994 şi Legea 145/1994 apar noi reglementări în domeniul practicării turismului în România. Răşinari. acordarea de priorităţi pentru instalarea de linii de telecomunicaţii. Ulterior. Sibiel. Vatra Moldoviţei şi Văideni. Lereşti. În anul 1993 comisia se reorganizează şi atribuţiile ei sunt preluate de Federaţia Română pentru dezvoltare Montană. Din conţinutul lor rezultă că statul român sprijină persoanele fizice. de alimentare cu apă şi canalizare. precum şi la reţeaua de gaz metan. prin Ordonanţa de Guvern nr. Au mai rămas valabile doar unele sate în care ONT Carpaţi transporta turişti pentru a participa la diferite manifestări cultural-folclorice.

8 din 30 I. 296 din 8 martie 2001. 23 din 27 martie 2000. activităţi culturale şi sportive etc. 423 din 25 aprilie 2001 şi Hotărârea de Guvern nr. pensiunile turistice şi agroturistice oferă turiştilor servicii de agrement. dacă activitatea este întreruptă pe o perioadă mai mică decât dublul perioadei de scutire. respectiv profit. inclusiv a agroturismului. Potrivit aceloraşi norme juridice. această ordonanţă a suferit numeroase intervenţii de modificare şi completare concretizate în Ordonanţa de guvern nr. În caz contrar. plata în tariful de uz casnic a consumurilor de energie electrică şi gaz metan. dobânda reprezentând 50% din cea practicată pe piaţa bancară. se aprobă anual ca anexă la legea bugetului de stat şi se gestionează de către ministerul turismului. Hotărârea de Guvern nr. ele sunt obligate să verse la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit. pe o perioadă de 10 ani din momentul punerii în funcţiune a pensiunii turistice sau agroturistice. Pe lângă activitatea de cazare şi servire a mesei. inclusiv a agroturismului. cu o capacitate de cazare de până la 10 camere şi maximum 30 locuri (paturi) şi care funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri special construite pentru a asigura condiţii de cazare şi servirea mesei cu produse proprii din gospodăria agricolă. 511 din 27 august 1998. 43 din 27 iulie 1998. pensiunile agroturistice sunt amplasate în mediul rural. distracţii. 619 din 27 iunie 2001. arendarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de cazare. Hotărârea de Guvern nr. 712 din 2 septembrie 1999. Hotărârea de Guvern nr. Din aceste acte normative rezultă că Bugetul Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. excursii. 1998. respectiv a tarifelor pentru persoane fizice a serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi agroturistice. Legea nr. În perioada care a urmat. Hotărârea de Guvern nr. Legea prevede. raportat la întreaga perioadă de scutire. 91 . legea prevede constituirea unui fond special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului. Pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările de servicii gratuite şi asigurarea sumelor necesare acordării de credite cu dobândă preferenţială. de asemenea.învăţământ cu profil turistic şi agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi agroturistice. ca pensiunile turistice şi agroturistice să-şi menţină obiectul de activitate pe toată durata cât beneficiază de scutiri de impozite şi celelalte facilităţi. Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului are la bază Ordonanţa de Guvern nr. scutirea de la plata impozitului pe venit sau profit.

persoane fizice şi juridice. între care contribuţia pentru turism de 3% plătită de agenţii economici. programe pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor în turism şi testarea calităţii acestora. crearea de noi locuri de muncă în turism. protecţia şi conservarea mediului înconjurător. stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi particular în turism. Aceleaşi acte normative precizează că nu pot fi finanţate proiecte propuse de persoane juridice române autorizate dar care sunt declarate. programe de informatizare. alte venituri) sunt esenţiale. cu unele excepţii şi contribuţia din veniturile turistice (veniturile din cazare.Constituirea fondului special are la bază numeroase surse. educare şi formare a turiştilor şi a populaţiei cu privire la turism. conform legii. care nu au achitat la termen contribuţia pentru turism de 3% la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. creşterea eficienţei utilizării resurselor turistice. precum şi persoane fizice sau asociaţii familiale cu domiciliul în România. cum ar fi de exemplu: finanţarea programelor de creare şi dezvoltare a produselor turistice interne şi internaţionale. conform legislaţiei în vigoare. venitul net al Institutului Naţional de Formare şi management pentru turism etc. Accesul la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în vederea realizării de proiecte destinate acestui scop îl pot avea. Fondul special se redistribuie ţinând seama de anumite priorităţi în activitatea turistică. conform legislaţiei în vigoare. acţiuni de conştientizare. cu dobândă preferenţială. Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului are ca scop asigurarea întregii activităţi turistice iar sumele alocate pentru diferite activităţi au în vedere importanţa acestora şi efectul final al activităţii respective. În cadrul scopului principal se mai înscriu creşterea calităţii serviciilor turistice. De asemenea. autorizate în activitatea de turism. pentru proiecte de investiţii în turism. din alimentaţia publică. din transporturi. crearea şi reabilitarea de programe turistice pentru România. comisioane. care 92 . care au plăţile/conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă. din activitatea de agrement. în incapacitate de plată. sprijinirea componentelor turistice de dezvoltare locală şi regională. creşterea veniturilor valutare din activitatea turistică. acordarea de credite pe termen mediu. alte acţiuni. persoane juridice române care au în obiectul lor de activitate turismul sau al căror scop îl constituie promovarea şi dezvoltarea turismului. naturale şi antropice. programe şi acţiuni de instruire şi de formare profesională de specialitate.

Braşov. postliceal. OSR (1994). uz de fals. Centrul de Informare Economică Bucureşti. SUA. Moieciu. Harghita. are responsabilitatea directă de a cheltui in exclusivitate.au restanţe la plata impozitelor şi taxelor datorate la bugetul de stat. Ministerul Tineretului şi Sportului. a tuturor fondurilor. jud. Institutul de Geografie. gestiune frauduloasă.C.. „Trans Tour” SRL Praid. 1991. bugetul asigurărilor sociale de stat. dare sau luare de mită. instituţii de învăţământ superior. Dintre societăţile comerciale cu activitate în domeniul turismului rural amintim: Fundaţia „Ţara Dornelor” din Vatra Dornei. bugetele locale şi la fondurile speciale. în calitate de ordonator principal de credite. Pădurilor şi Apelor. având aceeaşi destinaţie. Au apărut organisme neguvernamentale interesate de dezvoltarea turismului rural şi agroturismului. „Branimpex” SRL din Bran. Fundaţia turistică „AGRO-TUR”. fundaţii şi asociaţii preocupate de comunitatea rurală şi de viitorul acesteia. Agenţia Română pentru Agroturism (1993) (95). institutele de cercetări: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Turism. au manifestat interes pentru dezvoltarea turismului rural şi unele organisme guvernamentale cum sunt: Autoritatea Naţională pentru Turism. „Ovidiu Tour” Bran etc. cum sunt: Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (1991). fals. din reţeaua de stat şi particulară. liceal. în total circa 25 de tour-operatori. Asociaţia turistică Botiza (1993). prevederile unui alt contract finanţat din fonduri publice sau au fost condamnate pentru furt. precum şi persoanele fizice care se fac vinovate de declaraţii false cu privire la situaţia lor economică. mărturie mincinoasă. cu bună ştiinţă. în scopul pentru care au fost create iar controlul respectării acestei prevederi se face potrivit legislaţiei în vigoare. jud. 93 . Ministerul Agriculturii. Sirnea şi Fundata. S. Franţa. După anul 1990. turiştilor din Germania. Ministerul Turismului. ca disponibilul fondului existent la finele omului să se raporteze în anul următor. deturnare de fonduri şi alte încălcări legale. Institutul de Economie Agrară). care închiriază circa 150 de case în satele Bran. înşelăciune. Marea Britanie etc. Asociaţia „Operaţiunea Satele Româneşti”. delapidare. Actele normative menţionate prevăd. „Branimpex” din Bran. Asociaţia de Turism Montan Prahova. de asemenea. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. „Drăguş” Covasna. Dintre acestea se remarcă activitatea S.C. „Dublian” SRL – Câmpulung. care au încălcat. abuz de încredere.

cursuri de scurtă şi lungă durată. având în prezent o reţea de 30 de filiale din tot atâtea judeţe. din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. 94 . Ecologic şi Cultural (ANTREC). În anul 1994 apar şi primele reglementări legale în turismul rural românesc: Ordonanţa Guvernamentală nr. 1995. 101.09. însumând circa 7500 camere. 62/1994 şi Legea nr. cu un număr de aproximativ 2300 membri. încă din 1994. Asociaţia Naţională pentru Turism Rural. din 25 mai 1995. Acest ordin este completat cu Ordinul nr. indiferent de amplasament se clasifică potrivit normelor aprobate prin Ordinul Ministrului turismului nr. de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde. al informării profesionale a celor ce vor să se orienteze spre acest nou domeniu a luat fiinţă. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. partea I. al României nr. publicat în M. 20 din aprilie 1995. În temeiul Hotărârii de Guvern nr. nonprofit. peste 2500 de pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice omologate. Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural. accesul în staţiune. Pensiunile şi fermele agroturistice. Referindu-ne la eforturile care s-au făcut în Bucovina putem prezenta câteva rezultate pozitive şi anume (186) – înfiinţarea în 1992 în cadrul grupului şcolar Dorna Condrenilor – a primei şcoli postliceale de tehnicieni în agroturism montan din România la iniţiativa fostei Comisii a zonei Montane. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural EUROSITES. a luat fiinţă în anul 1994. Scopul ANTREC este de a identifica şi promova potenţialul turistic rural. 220 din 25.(192) ANTREC este o organizaţie neguvernamentală. dotată cu resurse naturale şi cu structuri necesare valorificării şi practicării turismului” care îndeplineşte anumite condiţii privind cadrul şi calitatea mediului. publicat în Ministerul Oficial al României. apolitică. structurile de primire turistice. agenţii de turism rural prin seminarii.În scopul promovării turismului rural. schimburi de experienţă şi de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate. utilităţi. nr. rural în zona montană. "staţiunea turistică este definită ca fiind „localitatea cu funcţie turistică specificată.O. 145/1994 care au introdus unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism. 77/1996.

importanţei turismului în economia naţională şi stimularea cererii turistice interne şi internaţionale.- 1994. intitulat „Sprijinirea activităţilor agricole din mediul rural”. Guvernul României aprobă Programul special pentru zonele defavorizate. publicată în Monitorul Oficial al României nr. nr. 286/2001. Guvernul României a emis o serie de hotărâri şi ordonanţe. 63/1997. Conform acestei ordonanţe. 296 din 8 martie 2001 pentru aprobarea Programului de marketing şi promovare turistică pentru anul 2001. 314 din 6 iunie 2000. 140 din 21 martie 2001 şi Hotărârea nr. publicat în Monitorul Oficial al României nr. scutirea de plata impozitului pe venit pe o perioadă de 10 ani. În contextul sprijinirii de către stat a dezvoltării turismului rural.08. înfiinţarea Federaţiei Agricultorilor de Munte – Dorna. care are ca obiective printre altele şi dezvoltarea spiritului antreprenorial şi creşterea nivelului de pregătire a întreprinzătorilor din mediul rural.G. cum ar fi: Hotărârea nr. Prin Ordinul Ministrului Turismului nr. persoanele fizice. 61/1999 se elaborează omologarea pensiunilor turistice şi clasificarea acestora. 226 din 30. 95 . beneficiază de anumite facilităţi acordate potrivit legii întreprinderilor mici şi mijlocii şi de anumite facilităţi cum ar fi: suprafeţe de teren pentru construirea şi dezvoltarea pensiunilor agroturistice. Începând cu anul 1997 prin Ordonanţa Guvernului nr. respectiv artă culinară şi servire. cuprinderea ofertei pensiunilor agroturistice în materialele de promovare turistică editate de Ministerul Turismului./1997 se stabilesc anumite facilităţi privind dezvoltarea turismului rural. 619 din 27 iunie 2001 privind completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice clasificate. Prin H. priorităţi la instalarea de linii de telecomunicaţii. 1998. în situaţia în care capacitatea de cazare este de maximum 10 camere. 522 din 22 iunie 2000. stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi conştientizarea rolului. cu un laborator practic de agroturism. publicat în Monitorul Oficial al României nr. a început activitatea de formare şi pentru agroturism în cadrul Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC). asistenţă tehnică de specialitate. Programul avea ca obiective: îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele externe.

” În varianta adoptată de Camera Deputaţilor. acordate pe o perioadă de maximum zece ani. intervenţiile şi memoriile la Guvern nu au rămas fără un răspuns. La sprijinirea cu resurse financiare şi logistice a unor programe de dezvoltare a turismului rural trebuie să se implice atât guvernul. pensiunile turistice şi cele agroturistice vor plăti energia electrică şi gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic. cât şi organizaţiile neguvernamentale. Deşi recunoaşterea internaţională devenise o certitudine. privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural. măsuri de conservare a ecosistemelor naturale. respectiv pe profit. grupuri sanitare pentru aceştia. facilităţi financiare şi suport de consiliere. într-o oarecare măsură modestă şi puţin detaliată. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice beneficiază de scutire de plata impozitului pe venit. necesare importante sume de bani. când acesta a venit. în limitele prevăzute de Ministerul Turismului. a fost chiar mulţumitor. acordate pentru dezvoltarea şi amenajarea capacităţilor de cazare. în general. Din fericire. dar mai ales organele administraţiei locale. 145/1994. parcări acoperite etc. Pentru realizarea acestora erau şi mai sunt şi acum. iar serviciile de telecomunicaţii la tariful pentru persoane 96 .(165) Conform acestei ordonanţe. Ordonanţa de Guvern 63/1997. Astfel că. a practicanţilor de turism rural din România.Dincolo de cadrul legal care reglementează. companii de marketing turistic şi oportunităţi de training în evidenţierea iniţiativelor de dezvoltare a fermelor agroturistice. a mai uşurat din problemele proprietarilor de pensiuni turistice şi. dobânda va fi stabilită la un nivel reprezentând 50% din valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară. se impune un efort susţinut din partea administraţiilor. din contră. în sprijinirea iniţiativei dezvoltării potenţialului turistic regional şi local. ordonanţa prevede că persoanele fizice şi juridice menţionate pot beneficia de credite cu dobândă preferenţială. „persoanele fizice. atingerea standardelor oferite turiştilor necesita anumite amenajări interioare şi exteriorare ale gospodăriilor-gazdă (intrarea separată pentru turişti. Comunităţile locale cu potenţial turistic trebuie susţinute prin investiţii economice.). Pentru astfel de credite. venită în completarea Legii nr. la nivel central şi mai ales local. Asigurarea sumelor necesare acordării de credite preferenţiale se face din Fondul special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului.(174) Potrivit prevederilor aceleiaşi ordonanţe. pe o perioadă de 10 ani.

97 . care să asigure temperatura în spaţiile destinate cazării turiştilor.fizice. garsoniere. solid sau gaz metan). alimentare cu energie electrică. amplasarea pensiunii turistice rurale trebuie să fie realizată în locuri ferite de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. turistul trebuie să-şi depoziteze bagajul în condiţii decente. bibelouri. de asemenea. sistem de încălzire (prin utilizarea de combustibil lichid. Din păcate aceste oportunităţi nu au fost menţinute în totalitate. taxa de autorizare solicitată deţinătorilor de pensiuni de către Oficiul de Autorizare şi Control în Turism din cadrul Autorităţii Naţionale de Turism. alte obiecte personale care ar stânjeni turiştii). se consideră. racord la reţeaua de canalizare sau canalizare în sistem propriu. căsuţe. în acest spaţiu. Astfel în cameră trebuie să existe în mod obligatoriu un pat sau mai multe paturi. De asemenea. precum şi la sistemul de canalizare. apartamente. la racordarea la reţeaua electrică. este obligatoriu ca peste somieră sau peste salteaua relaxa să se pună o saltea de lână cu grosimea minimă de 5 cm. de acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii. 50/1991 privind regimul juridic al construcţiilor şi Hotărârea Guvernului nr. 31/1996. Structura spaţiilor de cazare poate fi: camere. Pensiunile au beneficiat. În interiorul acestor spaţii nu se admit lucruri personale ale proprietarului pensiunii (articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte. astfel că de la începutul anului trecut s-a reintrodus impozitarea întreprinzătorilor pe veniturile/profiturile obţinute. Construcţia unei pensiuni turistice presupune obţinerea autorizaţiilor prevăzute de Legea nr. Camera trebuie să asigure turistului odihnă şi posibilitatea de a desfăşura diferite activităţi.(189) Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului 510/2002. Începând cu 4 margarete. de alimentare cu apă şi gaz metan. sistem de evacuare a deşeurilor menajere. de cel puţin 180 C în sezonul rece. drept ridicată. Dotările din camerele şi grupurile sanitare destinate turiştilor trebuie puse în exclusivitate la dispoziţia turiştilor. De asemenea. Pentru desfăşurarea de activităţi de turism. iar obţinerea creditelor a fost destul de dificilă. o pensiune turistică trebuie să aibă următoarele utilităţi: (70)alimentare cu apă.

Patul poate fi: pat simplu. Aceste spaţii se dotează suplimentar. se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru turism. o masă sau măsuţă. scrumiere (opţional). numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare. aparat de radio. ce pot fi despărţite printr-o uşă. veioze sau aplice la capul patului (obligatorii începând cu 2 margarete). iar la 4 margarete este obligatorie husa de protecţie. trebuie să existe o plapumă. Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei. perdele transparente.40 m saupat dublu. dar nu mai mic de 20 de locuri la mese. fotolii. cuier.60 m. Pensiunile turistice rurale trebuie să deţină spaţii pentru prepararea şi servirea mesei diferenţiate în funcţie de categoria de clasificare acordată. oglindă sau masă de toaletă. Garsonierele/apartamentele sunt spaţii de cazare în care zona de odihnă. pled sau pătură. canapea. set de pahare pentru apă. prosoape pluşate pentru baie. scaune (câte unul pentru fiecare loc de cazare). cu demifotolii. lucru şi alte activităţi este bine delimitată şi de mai mare amploare. cu lăţimea minimă de 0. câte două pentru fiecare persoană. în funcţie de categoria de clasificare. glasvand.Pentru fiecare loc de dormit. perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii. Camera de cazare poate avea: noptiere sau etajere.90 m pentru 1 şi 2 margarete şi de 2 m pentru categoriile superioare. perii pentru haine şi pantofi. băuturi spirtoase etc. În cazul garsonierei cele două zone sunt separate prin amplasarea mobilierului sau printr-o draperie. este obligatoriu cuvertura pentru acoperirea patului. spaţii amenajate pentru haine sau dulap cu umeraşe (cel puţin câte 4 pentru fiecare loc de cazare). cu lăţimea minimă de 1. pahare (câte două bucăţi pentru fiecare loc de cazare). pat matrimonial. potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului. suport pentru bagaje (opţionale). Suita este compusă din două camere standard care pot funcţiona împreună sau separat. 98 . Începând cu 2 margarete. cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled / pătură / plapumă. frigider. televizor. în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatori din afară. prosoape pentru faţă. în timp ce în cazul apartamentului acestea sunt despărţite printr-un perete despărţitor. începând cu 3 margarete. halat de baie (începând cu 4 margarete). Lungimea minimă a patului este de 1. vaze cu flori. cu lăţimea de 1.90 m. conform normelor prevăzute în Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002.

de 2 stele – 40 puncte. să fie mobilat şi decorat Flori (margarete) 5 4 3 2 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 x x x x x 99 . de 4 stele – 120 puncte. Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor şi de realizarea următorului punctaj minim. terase acoperite etc. în suprafaţă minimă de 12 mp. Criterii generale: – clădirile. rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute la prezentele norme metodologice. Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul: 1) pentru pensiuni urbane: de 5 stele – 150 puncte. de 3 stele – 80 puncte.. de 4 margarete – 120 puncte. fără a se trece prin alte camere – holul de primire. Organizarea spaţiilor: – accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct. 2) Pentru pensiuni turistice rurale: de 5 margarete – 150 puncte. să fie în stare: – foarte bună – bună – să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local – căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare întreţinute – curte proprie.Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cumpărare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor. de 2 margarete – 40 puncte. de 3 margarete – 80 puncte. criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor. Tabelul 1 Criterii de clasificare a pensiunilor turistice rurale (132) Pensiuni turistice rurale Criterii obligatorii 1. cu spaţii verzi – împrejmuiri estetice şi eficiente – curte cu amenajările florale – amenajări în aer liber pentru odihnă şi relaxare (chioşcuri. pavilioane.) – suprafeţe de joacă pentru copii – garaj sau adăpost acoperit – parcare proprie 2. inclusiv anexele gospodăreşti.

Dotarea camerelor: – pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet. Număr maxim de paturi simple într-o cameră: 6. mai puţin la unităţile sezoniere estivale – încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele PSI – sursă de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele PSI) – instalaţie cu apă curentă caldă/rece la bucătărie – instalaţie de apă curentă rece la bucătărie – aer condiţionat – racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare – clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică 4. lavoar şi WC) – grup sanitar comun compus din: – 1 cabină WC la 10 locuri*) – 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri**) – 1 cabină duş cu apă caldă/rece la 15 locuri *) La pensiunile turistice rurale de o stea poate exista şi WC uscat **) Spălătorul poate fi şi în aer liber 7. pentru prepararea mesei. scaune. dotate cu echipamente de preparare şi conservare – sufragerie dotată cu mobilier adecvat. Instalaţii: – încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă. Echipare sanitară: – camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş. marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial) – pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete x 20 x x - x x - x x x - x x x x x x x x x x x 16 20 20 20 2 x x - x x x x x 15 18 18 18 2 x x - x x x x x 10 13 13 14 2 x x - x x x x 9 12 16 12 12 3 x x x x x 8 11 11 16 11 11 4 x x x - x - x x 100 . de calitate superioară şi cu inventar de servire de calitate – salon cu suprafaţa minimă de … mp – elemente decorative de bun gust în interior – spaţiu pentru servirea mesei. dotat cu mobilier (mese. Suprafaţa minimă a camerelor (mp): – cameră cu 1 pat – cameră cu 2 paturi – cameră cu 3 paturi – cameră cu 4 paturi – dormitorul din apartamente – salonul din apartamente 5.– spaţii corespunzătoare şi igienice. banchete) şi inventar de servire – camere cu grup sanitar propriu – grup sanitar comun (la pensiunile turistice de 1 stea se admit în WC uscate şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare) 3.

pătură sau plapumă – cuvertură de pat – husă de protecţie – masă şi scaune – dulap sau spaţii amenajate pentru haine. scaune – masă sau măsuţă – frigider – set de pahare pentru apă. pled sau pături (câte două bucăţi de persoană) – perne mari – cearşaf pentru pat şi cearşaf plic pentru pled. Dotarea bucătăriilor: – plită electrică sau cu gaze – maşină de gătit sau reşou electric cu minim două ochiuri – cuptor cu microunde – vase şi ustensile de bucătărie din inox – vase şi ustensile de bucătărie – echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor 9. cu umeraşe – cuier – oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor – veioză sau aplică la capătul patului – prosoape pentru faţă (1 buc/pers.) – vaze cu flori – TV şi aparat de radio în cameră.mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa pat cu saltea saltea de lână cu o grosime de 5 cm plapumă. vin.) – prosoape pluşate pentru baie (1 buc/pers) – halat de baie – perdele transparente – perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii – peri pentru haine şi pantofi – scrumiere (opţional) – pahare (2 buc/pers. Telefon la dispoziţia turiştilor 10. Alte criterii: – anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti – – – – – x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 101 . covor de calitatea celor din dormitor 8. coniac – perdea. garsonieră sau apartament – TV şi aparat de radio în spaţii comune Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: – fotolii sau canapea – demifotolii.

– – –

animalele de la care provin produsele lactate să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar minim 20 % din alimente să provină din surse locale minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu (în cazul unităţilor de 5 flori criteriul este obligatoriu pentru cele cu peste cinci camere) asigurarea posibilităţilor turiştilor de a achiziţiona suveniruri sau produse alimentare sau nealimentare cu specific local

x x x

x x x

x x

x -

x -

x

x

-

-

-

Criterii suplimentare facultative 1. Construcţii, aspect general şi echipare exterioară – drum carosabil până la poarta pensiunii – semnalizare de la şoseaua principală – situarea într-o zonă nepoluată fonic, vizual sau olfactiv – iluminat exterior – încadrarea în stilul arhitectural cu specific local – izolarea fonică a clădirii – ambianţa generală a exteriorului: • aspectul construcţiilor • aspectul anexelor gospodăreşti • amenajarea spaţiilor exterioare (curte, grădină, livadă, spaţii amenajate în aer liber pentru divertisment) 2. Dotarea camerelor – izolarea fonică între camere şi spaţiile comune – salon de primire – living cu spaţiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversaţie – perdele obturante – şemineu – bibliotecă (cărţi, reviste, ziare, albume etc.) – dotare cu jocuri de societate (şah, table, remy, cărţi de joc etc. – biliard – tenis de masă – aer condiţionat – telefon în fiecare cameră – decorarea de ansamblu a interiorului – calitatea mobilierului, armonia culorilor 3. Dotarea bucătăriilor – adaptarea suprafeţei şi a dotărilor la numărul de camere – veselă şi ustensile de bucătărie de bună calitate, nedesperechiate, în număr corespunzător capacităţii de cazare – aparatură electrică: • robot-mixer • cafetieră • cuptor cu microunde • hotă • maşini de spălat vase

Punctaj 3 2 6 3 7 6 10 10 10 8 10 3 9 8 4 8 8 10 10 10 10 8 8 6 3 3 3 6 8 10 102

4. Alte dotări şi amenajări – masă şi fier de călcat – maşină automată de spălat rufe – feon – grătar în aer liber – locuri de joacă amenajate pentru copii – sală de fitness – saună – piscină în aer liber – piscină acoperită – terenuri de sport proprii sau intermediare la terţi – obiecte şi echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri, sănii, biciclete, ambarcaţiuni etc.) – aparat-video – antenă satelit sau cablu – posibilităţi de participare ca divertisment la unele activităţi gospodăreşti

2 10 3 3 10 10 10 8 10 8 8 2 2 8

Nu lipsit de importanţă în ceea ce priveşte cadrul legislativ al turismului rural şi agroturismului este ORDINUL nr. 143 din 4 martie 2005 privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural. În baza Notei nr. 87.236 din 6 octombrie 2004, întocmită de Direcţia de dezvoltare rurală, privind necesitatea definirii şi caracterizării spaţiului rural în România în acord cu prevederile Reglementării Consiliului Europei nr. 1.296/1996 privind Carta Europeană a spaţiului rural, în temeiul art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare, la Art. 1 se precizează: “Prin spaţiu rural, în înţelesul prezentului ordin, sunt definite zonele aparţinând comunelor, precum şi zonele periurbane ale oraşelor sau municipiilor, în care se desfăşoară, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, activităţi încadrate în următoarele domenii economice: a ) producţie agricolă vegetală şi/sau zootehnică, silvică, de pescuit şi acvacultură; b) procesarea industrială a produselor agricole, silvice, piscicole şi de acvacultură, precum şi activităţi meşteşugăreşti, artizanale şi de mică industrie; c )servicii de turism şi de agrement rural.” Conform Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 143/610/2005, publicat în Monitorul 103

Oficial al României, toţi cei interesati de iniţierea/dezvoltarea unui proiect în cadrul Programului SAPARD trebuie să ceară de la primărie o adeverinţă din care să reiasă că proprietatea imobiliară este amplasată în zonă rurală. 6.2 LEGISLAŢIA SPECIFICĂ TURISMULUI RURAL ŞI AGROTURISMULUI ÎN EUROPA În ţările în care turismul participă în mod substanţial la realizarea avuţiei naţionale, ca de exemplu Spania, Italia, Franţa, Elveţia, Austria, Suedia şi altele, întâlnim şi o legislaţie bogată menită să evidenţieze importanţa, modul de funcţionare şi efectele practicării turismului în general, a diferitelor forme în particular. Activitatea de agroturism din Italia, spre exemplu, are la bază, în prezent, Legea nr. 730 din decembrie 1985, la nivel naţional, precum şi o serie de alte legi care consfinţesc activităţi în timp sau se referă la teritorii restrânse strict delimitate, respectiv diverse regiuni. Legea generală menţionată cuprinde un număr de 15 articole: generalităţi (1), definirea activităţii de agroturism (2), folosirea condiţiilor locale pentru activitatea de agroturism (3), stabilirea criteriilor şi limitele activităţii agroturistice (4), normele igienico-sanitare necesare în activitatea de agroturism (5), lista regională (6), disciplina administrativă (7), autorizarea de către organele locale de stat (primării) (8), stabilirea tarifelor (9), programa regională a activităţii de agroturism şi de revitalizare a spaţiului rural (10), activitatea de studii şi cercetări şi formarea profesională (11), popularizarea ofertei agroturistice (12), intervenţia organelor locale şi planuri integrate ale intervenţiei extraordinare (13), iniţiativa întreprinzătorilor agricoli şi toate iniţiativele care vizează activitatea de agroturism (14), regiuni cu statut special şi provincii autonome în care se practică agroturismul (15). Referitor la ultimul articol al Legii 730, menţionăm Legea nr. 9 din 18.IV.1997 care se referă la Regiunea Veneto, care cuprinde normele specifice practicării agroturismului, în această regiune sau Legea Regională nr. 28 din iunie 1994 care se referă la regiunea Emilia Romagna etc. Menţionăm, de asemenea, Legea nr. 32/31 mai 1994 care aduce îmbunătăţiri substanţiale în activitatea de agroturism, confirmând preocuparea statului de a ţine pasul în probleme de agroturism, cu tot ceea ce se schimbă, se prefecţionează în ansamblu pe întreaga economie.

104

începând cu elaborarea normelor juridice. amplasarea geografică în cadrul celor 20 de regiuni turistice. dar şi de diferite forme de societăţi de persoane sau de capital. localitatea. produsele locale şi tradiţionale pe care le oferă patronul pensiunii agroturistice. fiecare unitate este prezentată şi cu fotografia pensiunii.călărie etc. obiective naturale. Consultând acest ghid. Asemenea Italiei şi în celelalte ţări menţionate. În mod sugestiv. Prezentăm în continuare câteva elemente care prezintă înteres şi pentru activitatea agroturistică din România. ale statului italian. discoteci.Noile reglementări juridice au ca scop să creeze facilităţi superioare în activitatea de agroturism din Italia. facilităţi care stimulează deopotrivă activitatea ofertanţilor cât şi a beneficiarilor. precum şi anexe ca piscine. istorice.E. În Italia cea mai recentă lege privind activitatea agroturistică este Legea Agroturismului aprobată şi publicată la data de 8 februarie 2006. cinematograf. De asemenea. La articolul 2 se prezintă o definiţie a activităţii agroturistice şi anume: ” prin activitate agroturistică se înţelege activitatea de primire şi ospitalitate exercitată de producătorii agricoli individuali. turistul îşi poate alege după preferinţă zona. Această lege este foarte simplă şi clară fiind structurată doar pe 16 articole. fiecare unitate este prezentată într-o reclamă care cuprinde: denumirea. şi ale diferitelor regiuni. culturale din localitatea respectivă şi din împrejurimi. în concordanţă cu programele de dezvoltare ale U. . activitatea de agroturism se desfăşoară pe baza unor norme juridice corespunzătoare.. cluburi. perioada şi pensiunea care-i oferă satisfacerea cât mai deplină a dorinţelor. 105 . susţine agricultura şi prin diferitele forme de promovare ale turismului rural şi agroturismului. terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi. nominalizaţi la articolul 2135 din Codul civil italian. Statul italian se implică într-o măsură mare în activitatea de agroturism. Exemplificăm acest din urmă aspect prin „Guida all’AGROTURISMO in Italia“ pe anul 2002/2003 care conţine toate unităţile agroturistice din Italia. preţurile pentru masă şi cazare. La articolul 1 este prezentat faptul că Republica Italiană. perioada în care îşi desfăşoară activitatea (permanent sau sezonier). urmărindu-se ca între cei doi parteneri să se menţină o cât mai bună armonie şi adecvată schimbării condiţiilor în care se practică agroturismul. continuând cu acordarea de subvenţii în condiţii avantajoase pentru solicitanţi iar în final prin publicaţii de o calitate ireproşabilă care reprezintă un îndrumător serios şi corect pentru turişti.

Din prima categorie fac parte: Secretariatul de Stat pentru Turism-Comerţ. Legislaţia turistică în Spania. subordonat aceluiaşi Secretariat. obţinute în gospodăria proprie. Direcţia Generala de Turism. la care participă asociaţii ale operatorilor în agroturism cei mai reprezentativi la nivel territorial. identificarea de noi resurse turistice.sau asociaţii ale acestora. utilizând propriile gospodării sau stabilimente. şi Institutul de Turism (TURESPAÑA). care va fi în subordinea Ministerului pentru politici agricole şiu silvice. în raport de conexiune cu activităţile agricole de cultivare a terenului. care să pună mai bine în valoare patrimonial rural. subordonată Secretariatului de Stat pentru Turism şi Comert. organizarea de activităţi recreative. 13 se prezintă înfiinţarea Obsrvatorului naţional pentru agroturism. dar care să fie cuprinse în lista naţională a produselor agroalimentare tradiţionale. Toate aceste activităţi snt însă limitate pentru un număr nu mai mare de 10 persoane. prin cele două instituţii subordonate. La art. elaborarea de noi strategii în domeniul turismului naţional. Directia Generală de Turism are următoarele funcţii: elaborarea planurilor generale care să permită stimularea produselor turistice şi să contribuie la ridicarea calităţii şi nivelului tehnic al întreprinderilor turistice şi cooperării dintre acestea. publicând annual un raport naţional asupra activităţilor agroturistice. activităţile silvice sau creşterea animalelor”. vinderea de produse alimentare ori de băuturi răcoritoare sau alcoolice de marcă recunoscută. Printre activităţile agroturistice care se pot desfăşura alături de cele clasice. culturale. Administratia de stat in domeniul turismului in Spania este reprezentată de următoarele institutii: Instituţiile Centrale de Stat şi Administraţia locală. punerea în practică a politicii guvernului în domeniul turismului. formulând şi diferite soluţii pentru dezvoltarea acestui sector. componentă a Ministerului Industriei Turismului şi Comerţului. cooperarea cu comunităţile autonome în elaborarea strategiei 106 . această lege enumeră la acelaşi articol aliniatul 3 următoarele: oferirea de spaţii de cazare în stabilimente speciale sau spaţii deschise. Secretariatului de Stat pentru Turism şi Comert îi revine misiunea de a pune în practică. politica guvernului în domeniul turismului. sportive. didactice. organizarea de degustări pentru diferite produse sau mâncăruri obţinute în pensiune. şi care are ca scop culegerea şi interpretarea informaţiilor provenite de la diferite regiuni şi asociaţii.

Astfel. publice şi private. dezvoltarea şi promovarea turismului şi agroturismului spaniol pe piaţa internaţională. administraţiei locale îi revin următoarele atribuţii: realizarea de campanii publicitare pentru promovarea produselor agroturistice locale. aprobarea planurilor de promovare agroturistică. Institutul de Turism (TURESPAÑA) este un organism autonom. ca o consecinţă a transferului de competenţă în domeniul turismului de la nivel central la nivel local. Conform Constituţiei spaniole. Organismul teritorial abilitat sa coordoneze activitatea de agroturism şi care depinde de primăriile locale este Consiliul pentru Turism al Comunităţii. în domeniul turismului. autorizarea. studii asupra infrastructurii existente. aprobarea planurilor de promovare agroturistică a centrelor de interes agroturistic naţional. planificarea activităţii agroturistice în comunitate. Administraţia locală este reprezentată de instituţiile din domeniul turismului şi agroturismului. sprijină comercializarea produselor turistice şi agroturistice spaniole în străinătate şi cooperează cu comunităţile autonome. dezvoltarea relaţiilor cu organisme supranaţionale. cu caracter comercial. Legat de cadrul legislativ al funcţionarii sectorului agroturism în Spania. coordonarea şi controlul activităţii birourilor de informaţii turistice situate pe teritoriul comunităţii. planuri ce definesc modelul şi strategia de dezvoltare turistică a zonei şi trebuie să se integreze în acţiunile de dezvoltare regională. internaţionale. în vederea susţinerii dezvoltării zonei. având personalitate juridică şi îndeplinind următoarele funcţii: planificarea. La nivelul fiecărei comunităţi autonome se elaborează planuri strategice de acţiune integrată. nu există o lege a turismului cu caracter naţional. asigurând interacţiunea şi integrarea în politica turistică a statului şi a Uniunii Europene în domeniul agroturismului. a centrelor de interes turistic naţional. ci fiecare comunitate autonomă îşi are propria legislaţie în domeniu. 107 . licentierea şi controlul activităţii agenţilor economici din agroturismul local. organisme locale şi cu sectorul privat în promovarea şi comercializarea produselor agroturistice ale acestora pe piaţa externă. initiativa în privinţa declarării zonelor agroturistice preferenţiale şi a centrelor şi zonelor de interes agroturistic naţional. comunităţile autonome au competente în ceea ce priveste promovarea şi coordonarea agroturismului la nivel teritorial. aparţinând celor 17 comunităţi autonome.şi planificării generale a sectorului.

unităţi turistice hoteliere . având organizaţii turistice locale care îşi au propriile obiective şi diferite structuri organizaţionale. iar pensiunile de la 3 la 1 stea. Din grupul hotelurilor fac parte hotelurile şi hotelurile-apartament. Costurile pentru funcţionarea birourilor precum şi pentru promovarea generală a Suediei ca destinaţie turistică se face numai cu suport guvernamental. cu referire la numele regiunii. Autoritatea Suedeză pentru Turism este o instituţie guvernmentală independentă şi are in special ca obiect de activitate efectuarea de analize. cât şi cu contribuţia directă a industriei turistice. Suedia se bazează în special pe măsuri de natura promoţională. statistici pe care le pune la dispoziţia agenţilor de turism interesaţi. O altă organizaţie foarte importantă este Swedish Travel and Tourist Industry Federation. Suedia este organizată în 21 de regiuni şi 289 municipalităţi.Clasificarea structurilor de primire este diferită de la o comunitate la alta. cu excepţia serviciilor de alimentaţie din cadrul pensiunilor pentru care este de 12%. Ea reprezintă organizaţiile de turism în contactul cu Parlamentul. dar asta este valabil pentru toate sectoarele economiei. etc). Fiecare regiune sau municipalitate este liberă să ăşi organizeze activităţile din domeniul turismului. Pentru sustinerea propriei industrii turistice. unitatile agro-turistice.unităţi turistice extrahoteliere Din prima categorie fac parte: hotelurile. hanurile. organisme zonale si locale. apartamentele şi hostelurile de la 4 la 1 stea. taberele şcolare şi similare. campingurile. Cele mai multe au denumirea generică de Regional Tourist Board. Băncile acordă credite în condiţii foarte avantajoase. atâta timp cât investiţiile se fac pe teritoriul Suediei. vilele de vacanţă. pentru proiecte separate contribuind toţi cei care pot avea potenţiale beneficii (firme. Finanţarea se face atat de la bugetul de stat. Din cea de-a doua categorie fac parte: apartamentele turistice. Guvernul. cu dobânzi foarte mici (2-3%). TVA-ul care se percepe este la nivelul maxim de 25%. hostalurile şi pensiunile. În anumite regiuni 108 . cele mai multe comunităţi autonome clasifică structurile de primire astfel: . studii. Hotelurile pot fi clasificate de la 5 la 1 stea. autorităţile publice şi alte organisme oficiale. zonele de campare municipale. Măsurile de stimulare de natură financiar-fiscală sau valutara sunt inexistente. În Suedia.

cu suport financiar de la organizaţia guvernamentală regională şi de la comunitatea regională. Alte asociaţiî sunt: Asociaţia Hotelurilor şi Restaurantelor. Din acest fond se suportă cheltuielile legate de sejurul si repatrierea celor care şi-au cumparat programe turistice din Suedia. Legea pentru pachetele turistice. în cazul în care firma vânzătoare ajunge in imposibilitatea de a-şi respecta obligaţiile faţă de aceştia.organizaţia este condusă de către industria turismului de pe plan local. etc. Legea pentru constituirea fondului de garanţie prevede contribuţia fiecărei firme care are activitate de turism internaţional pentru formarea unui fond de garanţie. 109 . Asociaţia Transportatorilor Turistici Internaţionali. Asociaţia Propietarilor de Camping-uri. În ce priveste hotelurile acestea nu sunt clasificate. însă există reglementări care prevăd cine are dreptul să lucreze în acestea. Asociaţia Birourilor Naţionale de Turism. Legea pentru desfăşurarea activităţii din cazinouri. De asemenea pot fi organizate şi de către organizaţiile guvernamentale. Principalele legi care stau la baza cadrului legal al desfăşurarii activităţii de turism rural sunt: Legea pentru constituirea fondului de garanţie. etc. Firmele suedeze care au activitate de turism international nu platesc TVA. ce evidenţe trebuiesc păstrate şi ce condiţii de securitate trebuiesc îndeplinite. comunitatea regională sau de catre municipalităţile din regiune.

2 RESURSELE TURISTICE NATURALE ŞI OBIECTIVE TURISTICE Noţiunea de „resursă“ turistică este mai completă şi defineşte mai concret implicaţiile acesteia asupra activităţii de turism ca domeniu economic. noţiunea de potenţial turistic.1 NOŢIUNEA DE POTENŢIAL AGROTURISTIC Într-o accepţiune generală. dezvoltarea demografică (populaţie şi aşezări umane). În mod sintetic.CAP VII POTENŢIALUL AGROTURISTIC AL UNEI ZONE 7. relief. cu factorii naturali (aşezare geografică. transporturi. climă. economice şi cultural-istorice. resursele turistice naturale reprezintă. pe de o parte. folclor. conţinutul şi valoarea lor. a căror valorificare.). lacuri). infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală (industrie. istorie. cultură etc. comerţ). pe fondul unor amenajări complexe. diverse elemente naturale de atracţie specifică (cursuri de apă. ele pot fi 110 . infrastructura generală edilitară.). poate determina o activitate de turism şi includerea acelui teritoriu în circuitul turistic intern şi internaţional. izvoare. infrastructura cu specific turistic. cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea personalului din turism. cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism. Elementele care concură la crearea produsului turistic includ următoarele categorii: patrimoniul turistic. 7. dar o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie o premisă pentru dezvoltarea activităţii de turism. Prin specificul. artă. iar pe de altă parte. în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale sau antropice. cuprinde ansamblul resurselor turistice naturale şi turistice antropice care generează diverse forme de turism. factorul uman (ospitalitatea. atracţii turistice pretabile pentru vizitare. obiceiuri şi datini. Un teritoriu interesează sub aspectul potenţialului turistic. agricultură. care reprezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică. (137) potenţialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor naturale.

satul turistic respectiv să întrunească un cuantum de condiţii naturale şi istorice. estetică şi recreativă. condiţii climatice. izvoare minerale vegetaţie şi faună etc. resursele turistice naturale ale Văii Slănicului reprezintă o însumare a capacităţilor de potenţial oferite de toate componentele fizico-geografice. inclusiv bioclimatul. oglinzile de apă. generând forme de turism specifice (stratul de zăpadă. Ele prezintă importanţă pentru activitatea de turism prin următoarele elemente: valoarea peisagistică.).3 VOCAŢIA TURISTICĂ A UNOR LOCALITĂŢI RURALE Din punct de vedere teoretic. este de natură obiectivă. în general. considerate ca factori naturali de cură. etc ). însă decizia aplicării ei în practică. alături de dorinţa şi intenţia organizatorilor. După cum se poate observa din aspectele prezentate mai sus.valorificate direct în activitatea de turism ca „materie primă“. 7. Pentru aceasta. suport al unor activităţi turistice. care să fie definitorii şi caracteristicile pentru fiecare tip de sat turistic. râuri. a celor mai adecvate forme de turism în funcţie atât de principalele caracteristici geografice. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale. au un rol principal în dezvoltarea turismului şi constituie oferta primară potenţială. 111 . indiferent de locul unde se află (uneori aceasta este determinată de motivaţia turistică: peisaj montan.). problema tipologiei satelor turistice poate fi abordată ca o chestiune de natură operaţională. valoarea cognitivă.a. valoarea balneoclimaterică a unor componente. Aceste componente naturale de peisaj se impun ca resurse turistice potenţiale. determinarea tipului atuului turistic. resursele cinegetice etc. dar mai ales în cazul componentelor desemnate ca rezervaţii ştiinţifice şi monumente ale naturii etc. în vederea promovării. este necesar ca. în fiecare localitate. Resursele turistice naturale sunt cele oferite de cadrul natural al zonei prin componentele sale: relief. social-economice obiective. cât şi de principalele motivaţii şi opţiuni ale categoriilor de turişti care frecventează localitatea respectivă. grosimea şi durata stratului de zăpadă în turismul montan ş. sociale şi economice. ape subterane. lacuri. constituind sau intrând în componenţa diferitelor produse turistice şi generând anumite forme de turism (factori naturali de cură în turismul balnear.

(76) Sate turistice etnografice – folclorice. cu cât fiecare localitate rurală constituie o entitate. aceştia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. Vama (Suceava). mobilarea şi decorarea interioară. satele turistice sunt „aşezări rurale situate într-un cadru pitoresc şi nepoluat. dotări de infrastructură generală (alimentare cu energie electrică în întreaga localitate). meniuri tradiţionale servite în veselă şi tacâmuri specifice – farfurii şi străchini de ceramică. 112 . ca urmare. în aceste sate pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier. linguri de lemn. muzee şi atracţii naturale şi culturale. ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice. decor. parţial modernizată“.Aplicarea principiului specializării în domeniul organizării şi funcţionării satului turistic este cu atât mai necesară. dotări comerciale. Avram Iancu (Alba). care prezintă următoarele avantaje: tradiţii etnofolclorice nealterate şi case cu arhitectură specifică unei zone etnografice: gospodării ţărăneşti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriază turiştilor. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. sanitare şi de telecomunicaţie. De asemenea. muzica şi coregrafia populară predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului: Curtişoara (Gorj). în funcţie de principalele caracteristici social-economice ale clientelei turistice. şi posibilitatea utilizării. Aceasta permite o mai bună cunoaştere şi funcţionare a mecanismului economic cerere-ofertă şi. Într-o concepţie larg adoptată. arhitectura. accesibilitatea uşoară la drumurile naţionale şi căile ferate.(66) Întrucât caracteristicile care pot lua în considerare tipologia satelor turistice sunt numeroase şi variate de la zonă geografică la alta. ceea ce nu exclude. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selecţionare a turiştilor. organizarea spaţiilor de cazare şi a celorlalte servicii. reţeaua rutieră. Răşinari (Sibiu). la cerere. Această categorie grupează satele în care portul tradiţional. în funcţie de principalele lor motivaţii şi opţiuni turistice. a tacâmurilor moderne). stabilirea de sate turistice permite realizarea unei publicaţii concrete şi specifice în funcţie de particularităţile fiecărui tip de sat turistic. Năruja (Vrancea) etc. respectiv. apă şi canalizare (circa 80% din gospodării).. monumente cultural-istorice. echipament de pat în stil popular. în sfârşit. cât mai eficient posibil. cu particularităţi proprii şi activităţi specifice. chiar de la o localitate la alta. din punct de vedere turistic. care nu trebuie decât să fie identificate şi valorificate. desigur.

ţesătorie populară. Avem în vedere identificarea posibilităţilor de practicare a unora dintre aceste activităţi 113 . de la producătorul însuşi. tehnicile de lucru. puncte tot mai izolate pe harta etnofolclorică a ţării. pentru mediul rustic în general. arhitectura. aceste localităţi având şanse să devină baze turistice permanente. se poate perpetua. Săpânţa) se practică doar turismul de circulaţie. în atelierele special amenajate şi cu îndrumarea unor artişti şi meşteri populari renumiţi. deosebit de rentabile. va scădea treptat. unele din ele sunt incluse în itinerarele turistice. permanentizare horele duminicale şi la sărbători. Este de ştiut că păstrarea şi perpetuarea folclorului şi. Corund. Formele şi conţinutul modului de viaţă citadin au pătruns şi continuă să pătrundă. pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozii populari (vocali sau instrumentali). în formele lor originale şi tradiţionale. Aceste sate oferă. se pot organiza expoziţii artizanale permanente (cu vânzare). iar pentru turiştii care nu rămân în localitate. Târpăceşti. considerăm că specificul lor etnografic poate şi trebuie să fie conservat şi perpetuat (în forme adecvate). un muzeu etnografic în aer liber. ci numai o vizitează. Săcel. Acest deziderat trebuie urmărit cu atât mai mult.) reprezintă. specificul etnografic şi spiritual al unor sate româneşti. a etnografiei (portul. turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici populare arhaice: icoane pe sticlă. Humuleşti. aflate în declin. De asemenea. alte obiceiuri şi tradiţii locale la care să participe efectiv şi turiştii. Abordând viitorul unor localităţi rurale din perspectivă turistică şi adaptându-le acestui scop. ca şi dorinţa lor pentru achiziţionarea unor astfel de creaţii direct de la sursă. îndeosebi. în aceste localităţi (Oboga. pictură naivă. muzică şi dansuri populare etc. impetuos şi ireversibil. de popularitate internaţională. mobilarea şi decorarea interioarelor etc.În aceste sate. în cadrul căruia. confecţii şi cusături populare. posibilitatea practicării unui turism de sejur. Până în prezent. ceramică. în aceste sate. sculptură în lemn şi piatră. Margina. în cel mai bun caz. se pot amenaja una sau mai multe gospodării. cu cât numeroşi săteni din unele localităţi manifestă vădit interes pentru menţinerea stilului lor tradiţional de viaţă. însă. interesul actual al turiştilor pentru satul românesc. Cu mai multă receptivitate şi cu puţin interes din partea organelor administrative şi de specialitate. în caz contrar. Sate de creaţie artistică şi artizanală Sunt cunoscute interesele numeroşilor turişti pentru creaţia artistică artizanală. chiar şi în condiţiile civilizaţiei contemporane. şi în mediul rural.

Prin urmare. strugurilor şi a preparatelor pe baza lor. în aceste sate se pot oferi servicii culinargastronomice. Aceste meniuri pot fi completate cu 114 . Tismana (Gorj). Vânători-Neamţ etc. safari): satele de pe văile Vişeului şi Bistriţei. caracteristica esenţială a acestor sate. Şiria. Brădet (Argeş). helioterapie. la o oarecare distanţă unele faţă de altele. unele forme de agrement specifice – pescăreşti şi vânătoreşti (vânătoare. atât în perioada recoltării. sate de munte. în care preocuparea de bază a localnicilor este creşterea oilor şi a vitelor şi care pot atrage turiştii prin meniuri bazate pe produse lactate. adecvate turismului de sejur (pentru amatorii de linişte. în acelaşi timp. Există numeroase sate în care preocupările de bază ale gospodăriilor sunt ţesutul la războaie ţărăneşti. cu pajişti. pescuit. Gurghiu şi din Delta Dunării. Vama-Veche. În aceste sate. Sate turistice climaterice şi peisagistice Caracteristicile predominante ale acestor sate. cusăturile sau broderiile populare. oferind posibilităţi de plimbare în aer liber. Aşezările turistice de acest tip. De asemenea. De asemenea. populaţia locală poate organiza. de plimbări solitare într-un cadru natural pitoresc) sunt cadrul natural şi poziţia izolate de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie. preparate din fructe: Recaş. fâneţe sau livezi. Botiza (Maramureş). pe bază de fructe. Agapia. pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare. Şirnea (în Culoarul Rucăr-Bran). activităţi în care pot fi iniţiaţi turiştii amatori.chiar în cadrul gospodăriilor găzduitoare. Giarmata. 2 Mai (Constanţa) etc. Sate turistice pastorale În această grupă pot fi incluse. dar şi în zona litorală (oarecum izolată de marile artere de circulaţie) sunt adecvate turismului de sejur. o atracţie deosebită şi. cât şi după aceea prin oferirea fructelor. în general. drumeţie: Fundata. imaginea lor de marcă. cu casele răspândite pe văi şi coline. Sate turistice pescăreşti şi de interes vânătoresc În afara posibilităţilor de cazare. ar urma să fie producţia lor artistică şi artizanală valorificată turistic complex şi eficient. situate în zonele de deal şi de munte. comune sau dietetice. pentru turişti. o sursă principală de venituri poate să o constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante. băi de aer. pescăreşti şi vânătoreşti. activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului. Sate turistice viti-pomicole În aceste localităţi predomină activităţile de cultivare a pomilor fructiferi şi a viţei de vie.

Mila 23 etc. Subcarpaţilor Getici (Aninoasa. înot. izvoare sau lacuri sărate. dar dornici să se iniţieze şi să le practice. delimitarea realizată fiind mai mult teoretică.). Sate turistice pentru practicarea sporturilor Numeroase localităţi rurale prezintă excelente condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă (sate montane şi de deal) şi nautice pe râurile interioare. Satele cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de rezervaţii naturale care. Sate cu monumente istorice. (9) Este evident că multe din tipurile de sate prezentate anterior nu au caracteristici tranşante. carne de pasăre. Săcelu (Gorj) etc. sunt specifice Moldovei. Cireşu (Mehedinţi). de artă şi arhitectură. Moeciu. Văratec etc. prin inedit. ovine şi bovine. pot fi organizate ospeţe ciobăneşti (batal la proţap. acelaşi tip putând cuprinde caracteristici specifice celorlalte tipuri. în general din rândul tineretului: sportivi amatori. Agapia. Biertan. Covasna. sudului Transilvaniei. Vaideeni. rezultatul renaşterii moldave din secolele XV-XVII (Suceviţa. Satele balneare susţin turismul balnear de importanţă locală şi mai rar regională. berbec haiducesc. Cozia. bazându-se pe o serie de resurse turistice exploatate şi valorificate: ape minerale carbogazoase. iar pentru divertisment. Coştiui (Maramureş). iniţiaţi în practicarea sporturilor respective. renumite pe plan naţional şi internaţional. Murighiol. pot funcţiona puncte de închiriere a echipamentului sportiv (Fundata.: Zizin. Putna. cu o salbă impresionantă de mănăstiri. pot exista instructori de schi. Oglinzi şi Bălţăteşti (în Subcarpaţii Moldovei). Pentru această categorie. În organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în satele turistice. Cristian etc.). Dragomirna. Polovragi. Horezu. în aceste sate. nămol etc. Acest tip de sat poate să atragă două categorii de turişti. Feldioara. un rol important îl ocupă abordarea acestei activităţi într-un sistem de management – 115 . Chiuzbaia (Maramureş) etc. lacuri de acumulare. Călacea (Timiş). petreceri specifice şi tradiţionale: Prislop. atrag spre vizitare numeroşi turişti străini şi autohtoni: Andrieşeni (Vrancea). Bala (Mehedinţi). cu renumitele biserici fortificate (Hărman. recrutaţi din rândul populaţiei locale. unicitate. mofete.ouă. balmuş. De asemenea.). Tismana). cu valoare de excepţie. Jina. fără amenajări speciale şi costisitoare. Prejmer. turişti iniţiati sau mai puţin iniţiati. Bosanci şi Sadova (Suceava). frumuseţe. Cotmeana. Şirnea. urdă şi jintiţă). bob.

Prin studii de conjunctură se aleg pieţele cele mai favorabile. În realizarea acestui demers. dezvoltarea socio-economică ridicată a satelor care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodarilor. sau de către anumiţi agenţi economici (este vorba mai ales despre dotările de agrement). până la stabilirea tarifelor. echitaţie) etc. dotări pentru agrement sportiv (pârtii de schi. cinste şi moralitate. prin asociere cu societăţi comerciale româneşti şi străine. fie prin sprijin financiar de la anumite fundaţii din ţară sau din străinătate. pe programe. Formarea produsului turistic implică atât analiza potenţialului turistic (natural şi cultural-istoric.). Realizarea investiţiilor. care trebuie continuată cu analiza detaliată a posibilităţilor de valorificare şi de construire a produsului turistic. trăsăturile psihosociale ale populaţiei etc. pornind de la formarea „produsului turistic“ pe componente şi în ansamblu. (68) Urmează analiza tehnico-economică a fiecărui program în parte şi soluţionarea financiară a propunerilor. trăsăturile psihostructurale ale populaţiei. de: amenajări pentru dezvoltarea infrastructurii generale (alimentare cu apă. Este necesară. apropierea de masive montane de mare atractivitate şi circulaţie turistică. Este vorba.marketing. gradul mai înalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscători şi de limbi străine). a căilor şi mijloacelor de promovare şi publicitate. 116 . trebuie să se ţină seama şi de: valoarea şi varietatea resurselor turistice. de asemenea. încălzire. care îi conferă un grad mare de ospitalitate. transport cu cablu. în principal. epurarea apelor uzate. cu efecte benefice pentru primirea şi găzduirea turiştilor. prin credite de la bancă. poziţie geografică. urmărindu-se realizarea în etape şi în funcţie de eficienţa economică a fiecărei investiţii. căile şi mijloacele de promovare şi publicitate. terenuri de sport. forţa de muncă. dotări tehnico-edilitare şi comerciale. se poate face cu forţe proprii. inventarierea resurselor turistice naturale şi socio-economice. poziţia favorabilă pe o arteră turistică importantă sau în apropierea unor centre turistice şi staţiuni renumite. poteci turistice. ocupaţiile agropastorale şi tradiţiile etnofolclorice din zonă. repararea şi modernizarea drumurilor de acces la obiective sau de legătură cu magistralele rutiere). inclusiv din străinătate. cât şi a posibilităţilor de valorificare şi constituire într-o ofertă turistică competitivă. ridicarea gradului de confort al gospodăriilor primitoare de turişti. material uman şi financiar (surse şi mijloace de finanţare).

zona anexelor gospodăreşti (adăpost pentru animale mari. În ceea ce priveşte modul de organizare al unei gospodării. în proporţie de peste 50%). Astfel. saivane de oi şi capre. o bucătărie de vară.Pentru organizarea. cu alimente de bază produse şi preparate în propria gospodărie. În jurul acestei entităţi se desfăşoară activităţi de turism specializate. cât şi din punct de vedere al serviciilor. dezvoltarea şi promovarea turismului din spaţiul rural. mesele de prânz şi seară. zona pomilor fructiferi. de regulă. acesta dispune de o structură funcţională de servicii şi cazare eterogenă. veniturile obţinute au un caracter permanent. în afară de cazare şi mic dejun şi mesele de prânz şi seară). o magazie în imediata apropiere a locuinţei). atestate şi racordate la o anumită formă de organizare. b) gospodării construite pentru nevoile proprii şi pentru alternativa turistică. în componenţa acesteia se includ mai multe zone: zona locuinţei şi a spaţiilor auxiliare (cuprinde. mic dejun. zona grădinii de legume şi zarzavat. coteţe cu padocuri pentru porci şi păsări). Gospodăriile ţărăneşti pot fi clasificate după mai multe criterii: (77) 1) Din punct de vedere al utilităţii şi destinaţiei gospodăriei. gospodăriile ţărăneşti turistice pot fi clasificate astfel: a) gospodării turistice de găzduire (gospodarul oferă turiştilor. 2) Din punct de vedere al serviciilor oferite turiştilor. Entităţile organizaţionale ale turismului rural sunt structuri special amenajate. în scopul realizării funcţiunilor pentru care au fost concepute atât din punct de vedere al utilizării cadrului construit. locuinţa propriu-zisă. b) gospodării turistice de găzduire şi sejur pentru copii (gospodarul oferă copiilor turişti şi însoţitorilor acestora cazare. şi anume: a) gospodării pentru satisfacerea nevoilor proprii. trebuie avute în vedere două tipuri de implementări: cele datorate activităţii agroturistice şi cele de turism rural. În ceea ce priveşte turismul rural. baza materială a agroturismului este formată din totalitatea gospodăriilor ţărăneşti amenajate pentru primirea turiştilor. iar serviciile sunt oferite de un 117 . asistate de specialişti şi prevăzute cu echipamente şi utilităţi necesare pentru a răspunde cerinţelor turistice. se deosebesc trei grupe. c) gospodării nou construite.

prin amenajarea sau organizarea a diverse dotări şi acţiuni turistice corespunzătoare unora dintre cele mai diferite motivaţii şi segmente de clientelă. turism de cunoaştere etc. acţiuni şi programe turistice presupun amenajări cu investiţii mici sau de mai mari proporţii. volei). Dotările de agrement general se pot realiza de către asociaţia turistică locală dar şi de către anumiţi agenţi economici. care pot fi cumpărate de către turiştii sosiţi pentru sejur sau cei aflaţi în tranzit prin localitate.). pregătirea mesei de către turişti. servirea mesei pentru turişti se poate realiza în mai multe modalităţi: pensiunea completă la gospodarul-gazdă. pârtii de schi (alpin şi de fond) dotate cu mijloace de transport cu cablu (baby-schi. Totodată. realizarea unor programe de mare eficienţă dar şi atractive. în unele sate turistice se pot 118 . În ţările cu tradiţie. se pot organiza programe pentru speoturism. contribuind. agenţii economici ce organizează sporturile de iarnă. cooperează cu deţinătorii de baze de cazare. pensiune etc. Toate aceste posibilităţi de agrement. demipensiune. alpinism. poteci marcate pentru drumeţie etc.personal specializat. fructe etc.). precum şi o bună organizare. cu cote-părţi. Resursele turistice variate ale unui sat turistic pot genera numeroase forme de petrecere a timpului. În zonele montane se pot amenaja astfel. agrementul nautic. la amenajarea unor dotări în satul sau zona respectivă. patinoare. teleschi şi chiar telescaune). terenuri de sport multifuncţionale (tenis. plajă şi înot. În satele turistice. lacuri pentru agrement nautic. satele turistice trebuie să dispună de produse agroalimentare locale (lactate. (124) Animaţia şi agrementul au un loc important în ocuparea timpului liber într-un sejur turistic. după experienţa altor ţări. Activitatea de bază a acestor structuri este caracteristică prestaţiilor de servicii turistice şi au caracter permanent. pensiune completă sau demipensiune la o unitate de alimentaţie publică din localitate (restaurant. cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia. (145) În ceea ce priveşte baza de servicii comerciale. se pot amenaja piscine. carne. alte sporturi sau programe de speoturism sau alpinism. drumeţii montane. legume. mic dejun inclus în tariful de închiriere al camerei (casei). Acolo unde condiţiile naturale o permit. saune adiacente caselor de vacanţă. care locuiesc în gospodării diferite. locuri de picnic. pensiune completă sau demipensiune acordată de o familie unui grup mai mare de turişti. formând asociaţii mixte ce pot suporta mai bine concurenţa.

dintre care amintim: crearea de noi locuri de muncă. a ţării noastre în structurile Uniunii Europene. poate fi pusă în valoare în termen relativ scurt şi cu investiţii minime. iar practicarea acestuia este necesară în etapa actuală. trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi. la fixarea tineretului în localităţile rurale.4 DIRECŢIILE ŞI FORMELE DE DEZVOLTARE ÎN PERSPECTIVĂ ALE AGROTURISMULUI România are mari posibilităţi de dezvoltare a agroturismului în multe zone. din faza de promisiune cu perspective de dezvoltare. cu atât mai importantă cu cât reprezintă o posibilă sursă de venituri suplimentare. oferă condiţii ideale atât pentru agroturismul propriu-zis. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile. Veniturile realizate din aceasta activitate . Numărul celor care practică activităţi de turism rural este totuşi mare. să redevină una din susrsele complementare de venituri în special în zonele defavorizate din punct de vedere agricol. într-o perioadă relativ scurtă de timp. care beneficiază de pârghiile legislative şi instituţionale corespunzătoare. echilibrarea bugetelor locale. 7. bine influenţată şi gospodărită. transferul geografic de resurse. 119 . prin turism. considerăm că este necesar a realiza o analiză succintă pentru o bună determinare a priorităţilor dezvoltării turismului rural în judeţul Bacău. amenajarea şi sistematizarea teritoriului. constituind o reală rezervă ca potenţial valorificat încă la scară redusă. Considerăm deci că agroturismul în general.amenaja şi dezvolta şi unele complexe industriale agroalimentare. în perioada actuală. Activitatea turistică în spaţiul rural românesc a evoluat. o bună parte dintre echipamente nefiind omologate.urmare a cointeresării sătenilor pentru practicarea agroturismului prin închirierea de locuinţe şi comercializarea produselor naturale sau antrenarea turiştilor la activităţi agricole ori casnice pot contribui substanţial la ridicarea nivelului de trai şi civilizaţie. Configuraţia geografică a României. care. cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă. Luând în calcul şi faptul că industria turismului are un impact mai mare decât orice altă industrie. integrarea mai rapidă. care să comercializeze produsele proprii. la stadiul unei activităţi socio-economice clar conturate. în acelaşi timp. clasificate sau desfăşurând activitatea în mod nelegal.

un agroturism de calitate presupune servicii şi prestaţii de calitate. refacerea acestuia necesită eforturi şi cheltuieli deosebite pe durata a mai mulţi ani. pregătire şi servire a mesei (catering şi reguli de servire a mesei).servicii de proastă calitate poate compromite. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. organizarea unor cursuri de marketing.unui corp de experţi capabili a acorda asistenţă tehnică. editarea anuală a unui catalog la standardele europene. amenajare şi compartimentare a spaţiilor de primire. se impune: formarea .în cadrul asociaţiilor profesionale . pe termen lung. Ţinând cont de aceasta este cunoscut faptul că introducerea în circuitul turistic a unor structuri / echipamente ce oferă – prin personalul său . cât şi pentru alimentaţia publică. înfiinţarea unui ziar (revistă) de profil. standarde de calitate. trebuie acordată o deosebită importanţă promovării produsului turistic rural care necesită: publicarea unor buletine informative. fenomen resimţit atât în domeniul cererii cât şi în cel al ofertei de produse turistice. Agroturismul s-a aflat şi se află în rezonanţă cu întreaga mişcare turistică românească. de căi de acces şi comunicaţie civilizate. realizarea unui oficiu de informare şi difuzare. elaborarea unor programe de media. În concluzie. calitatea produsului este deosebit de importantă. de condiţii de confort atât pentru găzduire (primire). omologare. Considerăm că nu în ultimul rând. iniţierea în comportamentul şi relaţiile cu turiştii (comunicare). un produs sau o destinaţie.În România. Pentru turist. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv Localităţile rurale unde se va practica agroturismul şi turismul ecologic. vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă 120 . clasificare. Din literatura de specialitate şi din practică rezultă că odată compromis un produs turistic. sistem de rezervări). În altă ordine de idei. realizarea unui sistem informaţional competitiv (evidenţă operativă. Se subînţelege că echipamentele agroturismului trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă. agroturismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali. desfăşurarea unor acţiuni de instruire în igienă şi ecologie. confruntată în ultimii ani cu profundele mutaţii impuse de procesul de tranziţie la economia de piaţă. însă prin plusurile lor încearcă să-şi domine lipsurile şi să convingă.

prevenirea. punându-şi amprenta asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor respective.locală. social.sanitare. cultural. a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic. mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico. ecologic şi cultural prin efectele sale vor deveni un instrument constant şi nu costisitor – de progres social al satului. ridicarea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie. a populaţiei din localităţile urbane spre cele rurale. ecoturismul şi turismul durabil oferă cetăţenilor din spaţiul rural oportunităţi şi mecanisme pentru a-şi trăi viaţa pe care şi-o doresc cu un viitor sigur pentru ei înşişi şi copiii lor. Va apare interesul de îmbunătăţire a infrastructurii. dotările tehnice şi conservarea patrimoniului. conservarea şi protecţia mediului rural – factor de atracţie a populaţiei autohtone şi a străinilor spre mediul rural. cel puţin parţiale. Agroturismul. ambiant). inclusiv şi a turismului rural. grupate în următoarele direcţii de acţiune astfel şi anume: stoparea migraţiei populaţiei din mediul rural şi stimularea revenirii. 121 . locuitorii din mediul rural. asigurându-le un trai decent şi un loc de muncă la ei acasă. respectiv decompresarea oraşelor de creşterea ratei şomajului. care sunt mai izolaţi. asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural. Se va observa că agroturismul exercită o influenţă complexă asupra mediului extern (economic. stimulând stabilirea populaţiei active în mediul rural. Turismul rural. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice. în baza cunoştinţelor manageriale şi tehnologiilor nonpoluante în armonie cu principiile dezvoltării durabile – cu siguranţă va deveni un stimulant material serios pentru locuitorii satelor. Se vor realiza obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman. Dezvoltarea antreprenoriatului rural. şi anume: continuitatea activităţilor agricole într-un mediu slab productiv. de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor rurale.

E. Bran Florina. judeţul Suceava.nr. Simon Tamara. Turismul rural românesc. Beteilee R. IAŞI. Marin D. în volumul „Turismul rural românesc. 2004. Şerban. M 1977. Alecu I. 4. 1999– Unele probleme cu privire la indicatorii resurselor materiale din turismul rural. Editura Pan Europe. Istrate I. Editura Economică.Funcţiile turismului rural. Turismul rural românesc.MANAGEMENT EDITURA PERFORMANTICA. Editura Sport-Turism.. Editura Economică.. Acatrinei Marilena. Iaşi. în volumul Turismul rural românesc. Stoian M. 9.. Bucureşti. Brezuleanu S. Editura Pan Europe. 13. 7... Ed. 12. 1998– Economia turismului şi mediul înconjurător. Şimon Tamara 1997– Turismul rural. Matei Daniela. şi colab. Universitatea de Ştiinţe 122 AGRICOL - TEORIE ŞI PRACTICĂ. 2002. Pan Europe. 1998 – Îndrumar pentru turismul rural. Bucureşti. Iaşi 6. 2002– Tendinţe în dezvoltarea turismului rural. BREZULEANU S. în Turismul rural românesc. Roşca E.Influenţa turismului asupra meseriilor satului. 3. 2001.. Bălinişteanu Domniţa. Modelul european. Berbecaru. 8. Editura Rentrop & Straton. Germania.BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti 11. 16. Biji. Marin D. Florina 1997– Ecoturismul: turismul durabil şi turismul rural. Botez G. 2.Consideraţii privind activităţile agroturistice din landul Baden . Edit Armand Colin Paris 5. 14. 18-19. D. Bran Florina şi colab. Apetroaie Camelia. 1996– Agroturism şi turism rural. comuna Vama. Bucureşti.. Bucureşti. I. Bran Florina. Potenţial şi valorificare... Bran. Brad I. Bran Florina.. Bucureşti. 15. 1997 – Turismul rural. – Teoria şi practica amenajării turistice.. Manole V. Penciu A. 1997 – Turismul rural – modelul european. Editura Economică... Editura Economică Bucureşti.M.. Editura Economică. 2004 . 592. Actualitate şi perspectivă“. Bran Florina şi colaboratorii. Annales de Geeographie nr. 1996-L”agritourisme dans les espace ruraux europeens. în „Tribuna economică“. . 1996 – Valorificarea resurselor locale prin activitatea de turism rural.. Lupu N. Miron A.Wurttemberg. . 10. Botez. Honciat Doiniţa. . Iaşi..

Bran Florina . Buciuman E. 25. Ciurea I. Brezuleanu S. Bucureşti 21. Ungureanu G.The management of tourism. Present and Development prospects. economici ed estimativi. 38.A. Vrânceanu S. 2002.Spaţiul geografic românesc 2001. 1999. Cîndea Melinda. Mihalache Roxana 2004 . Brezuleanu S.. V. .. Bodescu D. Ciurea I... Facultatea de Agricultură. vol. 1998 Researches regarding the efficiency of technical-economic activities of some mountain farms from western carpathians. V. 20.V. Ungureanu G... Editura ALE .. Lucrări Ştiinţifice. Brezuleanu S. 1999 -Agriculture in mountain and submountain areas of Moldavia. 19.A. Lucrări Ştiinţifice.. 1999 Economia turismului şi agroturismului..C. PoduIloaiei. Iaşi. Ştefan G.. -Posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural din zona Oituz – judeţul Bacău.Studii privivnd valorificarea potenţialului agroturistic în zona Caşin-Oituz. 18..Lucrări ştiinţifice. 24. 1995Organizarea activităţilor economico-sociale în sistem agroturistic. Brezuleanu Carmen-Olguţa. S. Tendinţe privind orientarea structurilor de producţie în agricultura zonelor defavorizate din Moldova.Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. Editione Conquiste. Popa E. Facultatea de Agricultură.. Ciurea I. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti. 41. V.Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Burkhart A.. seria Agronomie. sat Poiana Sărată.V. a localităţilor montane de pe Valea Oituzului.. Ungureanu G. J.. London. Programul TEMPUS-PHARE – Contributi allo studio dell’a transizione dell agricoltura rumena verso il mercato: aspetti strutturali. Revista Cercetări Agronomice în Moldova. Editura Economică. Brezuleanu S. Lucrări ştiinţifice. 1998.. Ciurea I. Brezuleanu S.Aspects du dévéloppement rurale du Departement de Bistriţa-Nãsãud .V. vol 3-4. seria Agronomie.. judeţul 123 . Mereu Nicoleta. S. Ciurea I. Brezuleanu Carmen Olguţa 2001. judeţul Bacău. Iaşi. Chiran A.. Brezuleanu S. Vasilescu N.. vol. Brezuleanu. 17.. Bologna. Bucureşti.M.. 26. Ciurea I. Gîndu Elena. Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală. 22. Ciurea I. Facultatea de Management. U. 23. Universitatea Agronomică Iaşi.

Revista Romanian SMEs building a strong future. 27. Ferenţ E. Şt. Luntraşu Mariana. fenomen complex contemporan. Turismul fenomen socio-economic şi cultural. L. Gheorghiu O şi colab. Magazin P. Orbeni. Editura Terra Nostra Iaşi 41. Iaşi. 1996 . Bucureşti. Timişoara. Vol 43. în Revista Română de Turism nr... Glăvan V. Facultatea de Horticultură. Editura Universitatea Bucureşti. 2002 – „Agroturism. Teorie şi realitate. Bucureşti. 2002– Cadrul juridic al activităţii de turism în „Turismul Rural Românesc”. . 42. I 1996. 2000. 2002– Turismul rural şi dezvoltarea regională – Editura T. 40. 1998. Lucrări Ştiinţifice. 1994– Economie et politique du tourisme. Iaşi. Mitache. Editura Pan Europe. Sibiu 37. 124 . în Turismul rural românesc. Irina Bilanseac.. 34.. 28. Analele USAMV .. Ionescu I. G. Diaconu C.. 33.. Programul RICOPO. 1996– Turismul rural şi agroturismul. Editura Pan Europe. 2001 Oportunităţi pentru dezvoltarea turismului rural în perspectiva integrării europene a României . octombrie . – Amenajări turistice. Iaşi. Istrate. 1999 – „Criterii de omologare şi tipuri de sate turistice”..R. Cosmescu. 36. 2004 –O pensiune agroturistică cu atmosferă ”La Izvor km 256”..G. 31. Spindler.E. Actualitate şi perspective”.. Editura Fax Press. J.R. 39. 38. Iftime Elena. jud Bacău. Diaconu C. H.. Paris.. Gounirard. Csosz I. 1998– Turismul.Bacău.. Ecoturism”. Erdeli. I. 32. 29. Matei Daniela 2005 – Turismul rural. Editura Oscar Print. Editura Economică. Editura Pan Europe.Îndrumător pentru turismul rural. Drand. în volumul „Turismul rural. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.. 30. Glăvan V. Iaşi..D. 2000 – Aspecte ale agroturismului în unele ţări din U. Bucureşti. 35. Potenţial şi valorificare. 4. 1995– Agroturismul – factor determinant în dezvoltarea economico-socială a satului românesc. Editura Alma Mater.J. Seria Agricultură. Editura Mirton.. P. Iaşi.Agroturismul montan. Glăvan V.

Facultatea de Horticultură. Bucureşti. V. 53. Carmen 1978– Modelul turistic Chamonix Mont Blanc. Bucureşti. Turismul rural. N.Economia resurselor naturale. şi colab 2002 .. Editura Pan Europe. V. 2004 – Pensiunea agroturistică – prezent şi perspective.Viitor în Carpaţi. Popa C. Ed.. 1999– Turismul rural. 125 .. Bucureşti. N. 2004 – Oportunităţi de dezvoltare a turismului rural şi agroturismului în Regiunea Nord-Est a României.. P. Mitrache Şt. Raducu. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Răducanu. Rey R. Tacu Al. A.. Editura Scrisul Românesc. Py Pierre 1996– Le tourisme – Un phénomène économique. Editura Didactică şi Pedagogică.. La Documentation Française.E.. 54. Craiova 55. 47. Stoian Maria. 44. Stoian M. Rey R.43.. II Edition. 1996– Agroturism şi turism rural. 49.N. Editura Sport-Turism. Răducu. Bucureşti.Turismul rural românesc. Bran Fl.. Lucrări Ştiinţifice. 51. Editura ALL BACK.. Lucrări Ştiinţifice.. În „Turismul rural – actualitate şi perspective. 45. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Petrea Rodica.T.. Nistoreanu. Manole V. Metode şi tehnici de cercetare. 50. Editura Presa universitară Clujeană. Petrescu. 57. Facultatea de Horticultură. Lucrări Ştiinţifice USAMV-Iaşi. 46. P. Bucureşti. Editura Rentrop and Straton. Paris. în contextul integrării României în Uniunea Europeană.. Neacşu.. 1998– Îndrumar pentru turismul rural. Petrea D. Iaşi. 52.R.. 1999– Turismul şi dezvoltarea durabilă. Editura Ceres. Popa C. Bucureşti. Bucureşti.. 2000. 1988– Amenajarea locuinţelor rurale. 1999– Agroturismul – o şansă pentru dezvoltarea agriculturii în zonele de munte. Fax Press... P.C. Editura Expert. 2000. 48.. 56. Nistoreanu. 2005 – Managementul pensiunii – manual şi supliment legislativ. Bucureşti. Istrate I. 1979.

Bucureşti. 2001 75. Iaşi. *** Les villages de vacances familiales en Frances – material publicitar. *** L’Ordre juridique communitaire – J. *** Legea privind înfiinţarea Ministerului Turismului nr. Tom 6/1997. Editura Roprint. 66. *** – Contribuţii ale cercetării ştiinţifice la dezvoltarea socio-economică a zonei rural-montane: Simpozionul din 15-16 mai 1998. Editura Pan Europe. 63. 67. Comitetul de redacţie Mariana Rusus. Tacu Al P . *** Europeans and their Holidays. *** Muntele. *** – Ordonanţa Guvernului României nr. 70. Talabă I.Buletin informativ. 2003. 60. Florin Prica. *** – Anuarul Turistic al României (Romanian Touristic Yearbook) – Descriere bazată pe anul 2003. 73. CEFIDEC. – Turismul rural între mit şi realitate. 2000-2005 65.58. Iaşi. nr. 1992. 27/1971 72. 71. Actualitate şi perspective. *** Anuarul UCECOM. *** – Hotărârea Guvernului României nr. Revue et mise a jouer. 1999 62. 5-e edition. 58 din 10 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului. 59. 74. 2002. Talabă I. actualitate şi perspective. Zane“ Iaşi. 1999 – Turismul rural între mit şi realitate – în „Turismul rural. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană. Talabă I. în România. 1995. mijloc de evidenţă a activităţii economico-financiare. 1992. Agroturism sau turism rural? Între teorie şi practică. Louis. Alimentaţiei şi Pădurilor. Bucureşti 64. 69. Doina Popa. Talabă I. 1998.. *** Logis of Great Bretain. Iaşi. Ministerul Agriculturii. actualitate şi perspective. 1. Comission of the European Communities. 1999-Crearea pensiunii turistice rurale. în Anuarul Centrului de Cercetări Economice „Gh. 126 .V. 61. in vol în „Turismul rural. Sibiu. *** Buletine informative ANTREC – Bucureşti. Ministerul Turismului şi Comisia Naţională pentru Statistică. 1985. Monitorul Oficial nr. 50 din 26 februarie 1936. *** Legea pentru organizarea turismului. ***Guida all’AGROTURISMO in Italia 2002/2003 68. în volumul Turismul rural.

M. 78.agriturist.sv. *** – Turismul secolului XXI.com 88. 1972 (2 volume).R.w. 1999. ***www. landtourismus.de 89. Bucureşti 80. *** – Sustainable integrate rural development and the role of the rural tourism. Ministerul Turismului.1996. *** Strategia dezvoltării turismului rural. *** w.w.w.picturesofplaces.com 90.agrotourism.ro 92. *** Revista Terra Miskhuna nr. agrotour.ro 84. Cartea Cărţii de Ştiinţă. ***www. *** w.w.F.com 91.w. *** www. turism. 12/1991.ecovalahia. ***www. 81.ro/rural 127 .ro 87. Bucureşti. *** w.it 83. Cluj-Napoca. 77.ro 85. 2003-2005.w. *** – Prognoze privind turismul – Ministerul Turismului. *** www.D. Bucureşti. www. 82. *** www. 79.11.76. 1995. Centrul de Studii şi Proiectare pentru promovarea turismului. Tempus Phare.RoTravel. sapard.geocities. Institutul de Cercetare pentru Turism – Materiale prezentate la sesiunea ştiinţifică jubiliară. ***www.ro 86. *** Revista Română pentru Turism. 8.antrec.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful