MECANISME SI TEHNICI DE ACORDARE A CREDITELOR

2.1.Principiile de creditare

2.2.Analiza activitatii clientilor bancii

2.3.Studiu de caz privind acordarea unui credit pentru finantarea stocurilor

temporare societatii comerciale SC APROTRANS SA
2.3.1.Privire de ansamblu asupra societatii SC APROTRANS SA
2.3.2.Analiza performantelor economico-financiare ale societatii
2.3.3.Analiza manageriala a societatii
2.3.4.Incadrarea clientului intr-o categorie folosind metoda credit –scoring

2.4.Studiu de caz privind acordarea unui credit de investitii societatii comerciale SC

X SRL
2.4.1.Prezentarea generala a societatii SC X SRL
2.4.2.Analiza performantelor economico-financiare ale societatii
2.4.3.Analiza manageriala a societatii
2.4.4.Incadrarea societatii intr-o categorie folosind metoda credit
scoring

2.5.Propunere de imbunatatire a modelului credit-scoring folosit de BCR

2.5.Garantii si riscuri in procesul creditarii

2.1 . Principiile de creditare

 Multe decizii de creditare par bune atunci când sunt luate, dar în timp, se
constată că unele din creditele acordate nu sunt rambursabile, de aceea trebuie să
se ţină cont de unele norme (principii) de creditare. Această idee este întărită şi de
faptul că, creditarea nu este o ştiinţă exactă care să ţină cont de reguli sau
reglementări care să conducă automat la o decizie corectă. Totuşi există principii
de bază care trebuiesc aplicate atunci când se studiază cererile de creditare. Fiecare
hotărâre de împrumut comercial trebuie să se bazeze pe o cercetare detaliată a
propunerii, luând în considerare atât aspectele financiare cât şi cele nefinanciare şi
aplicând principiile de creditare în mod sistematic.
În analiza principiilor de creditare există nouă elemente cheie:

1. persoana
2. capacitatea
3. garanţiile
4. scopul
5. perioada
6. suma
7. rentabilitatea
8. avantajele
9. perspectivele

1. Persoana
Atunci când se face o cerere de fonduri, creditorul trebuie mai întâi să ia
în considerare persoana (conducerea) după patru criterii:

• caracter - integritatea şi cinstea sunt fundamentale

- bunăvoinţa de a rambursa
- antecedente
 - prezentare potrivită şi referinţe de caracter
pentru clienţii noi
• competenţa - experienţa în domeniul de munca
- capacitatea de a munci din greu
- entuziasm
-priceperea managerială şi discernământul
financiar
• capacitate - capacitate juridică
• capital - participare, atât iniţial cât şi ulterior
- sursa propriei participări, care poate indica,
capacitatea de management financiar

2. Capacitatea de rambursare
Principala preocupare a creditorului în asigurarea împrumutului este aceea
de a identifica şi cunoaşte capacităţile de rambursare ale persoanei (fizice /
juridice) care va fi creditată. Pentru a cunoaşte această capacitate de rambursare
vor trebui identificate fluxurile de numerar din care va fi rambursat creditul, luând
în considerare capitalul de lucru, precum şi obligaţiile de plăţi din capital şi
fezabilitatea proiectelor / planurilor.
Creditorii trebuie să cerceteze realismul cererilor de creditare, deoarece
pot exista supraevaluări ale posibilităţilor de succes din partea clientului, rezultând
o supraestimare a posibilităţii de rambursare a creditului dorit. Astfel, creditorul
trebuie să ţină seama în evaluarea capacităţii de rambursare de următoarele:
-analiza performanţelor anterioare, pentru a determina istoricul capacităţii
de generare de capital
-utilizarea analizei performanţelor anterioare ca bază în prevederile
performanţelor viitoare.
-utilizarea analizelor susmenţionate pentru a evalua prognozele prezentate
de solicitantul împrumutului.
 - realismul rentabilităţii viitoare.
- managementul corespunzător al viitorului flux de fonduri.
-asigurarea corespunzătoare de fonduri de capital de lucru.
-elaborarea de planuri de cheltuieli de capital viitoare.
-suma, natura şi programul de rambursare pentru celelalte obligaţii ale
solicitantului de împrumut.
-în situaţii de început de activitate, tehnica utilizată, cunoştinţele şi
experienţa acestuia, pentru a testa valabilitatea prognozelor.
-asigurarea luării în calcul a tuturor angajamentelor.
-istoric pe scara extinsă a conformării cu bunele practici şi regulamente de
mediu, şi impactul unor obligaţii potenţiale de clean-up.

3. Garanţii
Oricât ar fi de bine capitalizat un agent economic, oricât de bine s-ar
administra fondurile şi lichidităţile, acesta trebuie să prezinte garanţii creditorului
pentru a i se acorda împrumutul. Aceste garanţii sunt o măsură de protecţie a
creditorului, în momentul când cel creditat nu are posibilitatea de a mai rambursa
creditul.
Pot constitui garanţii ale creditului următoarele:
a. Garanţia bancară.
Reprezintă un înscris prin care o bancă (garant) se angajează
necondiţionat şi irevocabil ca, în cazul în care un debitor nu va executa obligaţia
de a plăti la o data bine stabilită o sumă de bani determinată, să plătească ea suma
neachitată, în favoarea creditorului.

b. Depozitul bancar
Reprezintă o garanţie materială sub forma unei sume de bani de pusă de
debitor la bancă în favoarea beneficiarului în anumite condiţii stabilite şi
comunicate băncii de către debitor.
 c. Gajul fără depozitare
Reprezintă un contract consensual, în cazul căruia, bunul care constituie
gajul rămâne în continuare în posesia debitorului.

d. Ipoteca
Este o garanţie imobiliară reală ce se constituie în baza art. 1746-1815 din
Codul Civil, care nu implică deposedarea celui creditat.

e. Cesiunea de creanţă
Este o convenţie scrisă prin care un creditor transmite o creanţă a sa unei
alte persoane.

f. Gajul cu deposedare (Amanetul)

Se constituie în situaţii mai deosebite, asupra bunurilor mobiliare cu
valoare mare şi volum mic (metale preţioase, tablouri şi alte obiecte de artă, hârtii
de valoare etc.), pe bază de contract de gaj încheiat cu proprietarul bunurilor gajate
şi înregistrate la notariat.

4. Scopul
Scopul creditului trebuie să fie foarte clar, astfel încât creditorul să fie
convins că proiectul va reuşi şi riscul pe care îl implică este minim. Scrisoarea de
solicitare a creditului trebuie să conţină descrierea clară a scopului creditului
pentru ca să nu apară posibilitatea folosirii acestuia în alte scopuri.

5. Perioada
Durata acordării împrumutului trebuie să fie în directă legătură cu scopul
acestuia şi cu capacitatea beneficiarului de al rambursa.
 Termenele de acordare a împrumutului pot fi :
- pentru activitatea curentă, trebuie să fie prin natura sa, pe termen
scurt;
- pentru active fixe, trebuie să fie pe o perioada lungă, dar nu trebuie
să depăşească durata previzionată a activului care este finanţat.
Graficul de rambursare trebuie în mod normal desfăşurat pe toată durata
de creditare.

6.Rentabilitatea
Sursa principală a creditorului este dobânda obţinută în urma acordării
creditului şi ca urmare dobânda trebuie să acopere costurile şi riscurile implicate.
Ratele dobânzilor pot fi mărite pentru a reflecta un risc mai mare şi incertitudini
implicate de o anumită propunere.
Creditorul trebuie să realizeze un echilibru între marja cea mai mare
posibilă şi riscul de a pierde contractul. Creditorul trebuie să ţină cont că deşi în
condiţiile unei creşteri a costurilor şi a presiunilor asupra sa, marjele de
rentabilitate adecvate sunt în mod evident esenţiale, în condiţiile concurenţei şi ale
necesităţii de a reţine sau de a mări segmentul de piaţă, de multe ori trebuie
acceptate marje limitate.

7. Suma
În legătură cu suma unui credit, trebuie luate în considerare următoarele
puncte:
• suficienţa -suma solicitată este suficientă pentru proiect /
afacere şi alte eventualităţi;
- toate costurile (directe şi indirecte) sunt luate în
considerare în detaliu;
 • participarea -în mod obişnuit creditorul nu asigură 100% din
finanţare;
-în mod normal beneficiarul trebuie să participe în mod
substanţial la fondurile totale necesare. Aceasta minimalizează riscul financiar.

8. Avantaje
Orice solicitare de credit trebuie să fie avantajoasă atât pentru creditor cât
şi pentru beneficiarul creditului.
a. avantajele creditorului
- marja de profit realizată
- potenţialul afacerilor în perspectivă cu împrumutul, cu familia, prietenii
sau pe baza relaţiilor comerciale ale acestuia
- extinderea şi diversificarea portofoliului de creditare trebuie să aibă un
efect pozitiv asupra riscului de împrumut în ansamblu.
b. avantajele beneficiarului
- obţine fondurile necesare pentru a începe / continua activitatea
comercială
- va avea la dispoziţie o gamă largă de servicii de creditare şi consultanţă
în domeniu, datorită legăturii cu creditorul prin credit.

9. Perspective
Creditorul trebuie să ia în cosiderare factorii externi care pot influenţa
succesul sau eşecul firmei într-un mediu economic instabil. Creditorul trebuie să
ţină seama de aceşti factori, cum ar fi:
- dimensiunea totală a pieţei şi nivelul concurenţei existente, împreună cu
forţa financiară a concurenţei
- dacă ramura / sectorul este în dezvoltare, este în staţionare sau declin
- dacă ramura se caracterizează prin:
 - niveluri înalte sau scăzute de cheltuieli
- ieşirea din uz rapidă a produselor sau produse cu durată de
viaţă lungă
- costuri fixe mari sau reduse
- schimbări tehnologice şi gradul acestora
- stabilirea ramurii
- dacă produsele vândute sunt de bază sau sunt produse de lux
- întotdeauna există cerere de produse de bază
- vânzarea de produse de lux este afectată în perioada de
recesiune

- tendinţe
- condiţiile şi perspectivele economice care afectează nivelul de
ocupare al forţei de muncă, volumul de bani care circulă în
cadrul economiei, fondurile disponibile pentru investiţii,
inflaţia, etc.
- tendinţe sociale care pot influenţa cererea pentru anumite
produse şi servicii (de exemplu: produse cu conţinut scăzut de
grăsimi şi produse cu conţinut ridicat de grăsimi)
- legislative, cum ar fi legislaţia de mediu, de protecţie
- concurenţa nouă în curs de apariţie pe piaţă.
Creditorul trebuie să ia în considerare efectul schimbător din mediul
extern asupra firmei şi să estimeze capacitatea reprezentanţilor / conducerii
acesteia de a controla impactul schimbărilor.

2.2.ANALIZA ACTIVITATII CLIENTILOR BANCII

 Activitatea de creditare, ca orice activitate care implica un avans prezent de
fonduri contra unei viitoare remuneratii, implica riscuri mari.Contra acestor riscuri
banca se protejeaza inca din faza incipienta neacordand credite clientilor care au
fost incadrati in urma analizei bonitatii clientului in categoriile cele mai riscante,
adica in clasa de risc D si E.
Astfel, prin activitatea de analiza a performantelor clientilor bancii si
implicit a creditelor acordate lor, banca isi prezice viitorul creditelor avansate,
anume daca poate sa le mai recupereze si ce pozitie sa ia fata de clientul aflat intr-
o situatie apreciata ca nefavorabila pentru banca.
Analiza calitatii clientilor si a creditelor acordate are ca punct de pornire
“Cererea de credit” pe care clientul o intocmeste la solicitarea deschiderii unui
credit .
In ceea ce priveste clasificarea clientilor bancii, bancile comerciale din
Romania utilizeaza metodologii de clasificare consacrate pe plan international, pe
care le considera cel mai bine adaptabile la clientela lor.O analiza a dosarului de
credit al unui credit bancar cuprinde doua componente ale investigatiei:
-analiza manageriala privind motivarea personalului, inclinatia spre inovare
si creativitate, calitatea gestiunii financiare, a gestiunii productiei si comercializarii
produselor si serviciilor, integritatea personala, flexibilitatea,etc (asa cum reiese si
din tabelul nr. 2.2.1.):

ANALIZA MANAGERIALA
Tabelul nr.2.2.1.
N CRITERIUL CALIFICATIVUL PUNCTE
 R
1 Calitatea -buna 1
organizarii -medie 0.5
-slaba 0
2 Calitatea -buna 1
pietei -medie 0.5
-slaba 0
3 Sectorul de -perspectiva de dezvoltare buna 1
activitate -perspectiva slaba 0.5
-sector neviabil 0
4 Pozitia unitatii -capacitate mare de influentare a 1
In ramira pietei
-capacitate medie 0.5
-capecitate redusa 0
5 Calitatea -foarte buna 1
conducerii -buna 0.5
-satisfacatoare 0
6 Perspectiva -activitate viabila 1
firmei -activitate slaba 0.5
-fara perspective 0

-analiza performantelor economico-financiare privind lichiditatea,

solvabilitatea,rentabilitatea,rotatia activelor circulante,dependenta fata de pietele
de aprovizionare (din tara=At, din import=Ai) si desfacere (in tara=Dt, la
export=De), garantii,etc.(dupa cum reiese din tabelul 2.2.2):

CALIFICAREA FIRMELOR
Tabelul 2.2.2..a.
1)Lichiditate 2)Solvabilitate 3)Rentabilitate
Lp<80% -2p Sp<30% 0p Rfin<0 0p
81<Lp<100 -1p 31<Sp<40 1p 0<Rfin<10 1p
101<Lp<120 1p 41<Sp<50 2p 11<Rfin<20 2p
121<Lp<140 2p 51<Sp<60 3p 21<Rfin<30 3p
141<Lp<160 3p 61<Sp<70 4p 31<Rfin<40 4p
Lp>160% 4p 71<Sp<80 5p

Tabelul 2.2.2.b.
4.ROTATIA ACTIVELOR CIRC (Rac) 5.DEPENDENTA DE PIETE
Rac<5 1p At>50% si De>50% 4p
5<Rac<10 2p Ai>50% si De>50% 3p
10<Rac 4p At>50% si Dt>50% 2p
Ai>50% si Dt>50% 4p

Tabelul 2.2.2.c.
6.GARANTII 7.ACOPERIREA DOBANZII (A)
Depozite in lei /valuta gajate 4p A<0 -1p
Gajuri, ipoteci 3p 0<A<1 0p
Bunuri achizitionate din credite 2p 1<A<2 1p
Cesionarea creantelor 1p 2<A 3p

Intreaga investigatie prezentata mai sus e realizata de inspectorul bancar pe

baza documentelor din dosarul de credite si a cunoasterii directe a intreprinderii
solicitatoare de credit.Rezultatele analizei sunt communicate Comitetului de
Directie al bancii, pentru transformarea acestor informatii in calificative si
acordarea de punctaje.Decizia de creditare privind volumul,
durata,rambursarea,dobanda, va tine cont de punctajul obtinut si de incadrarea
intreprinderii (conform punctajului) intr-o anumita clasa(categorie)de
risc:A,B,C,D, sau E (vezi tabelul 2.2.3.):

Tabelul 2.2.3.
Categ A Firme cu activitate rentabila,care pot rambursa creditele si pot plati
dobanzile.
Categ B Firme cu activitate economica buna in prezent, dar in perspectiva pot sa
apara efecte negative.
Categ C Firmele respective sunt amenntate de inrautatirea situatiei lor economice
Categ D Firmele in cauza au indicatori economici si financiari oscilanti intre
satisfacator si nesatisfacator.
Categ E Aceste firme inregistreaza pierderi si nu este certa rambursarea creditului
si plata dobanzilor.

In continuare, pentru incadrare se se folosesc grile specifice pentru cele

doua componente ale analizei creditului, urmand ca incadrarea finala sa reprezinte
o medie a celor doua categorii rezultate de mai sus (vezi tabelul 2.2.4.):
Tabelul 2.2.4.
CATEGORIE DE RISC ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
SI MANAGERIALA
A Peste 23 puncte
B Intre 17 si 22 pcte
C Intre 11 si 16 pcte
D Intre 6 si 10 pcte
E Intre 0 si 5 pcte

Daca clientii bancii au deja un portofoliu de credite angajate in perioadele

anterioare,analiza solicitarii unui nou credit se combina cu analiza serviciului
datoriei.Aceasta ultima analiza foloseste indicatori privind acoperirea dobanzii,
creditele restante, plati restante, etc., acordandu-se trei calificative in functie de
rezultatul obtinut:calitate buna,calitate slaba, calitate necorespunzatoare.
In urma combinarii celor cinci categorii de risc (A,B,C,D,E) cu cele trei
calitati ale serviciului datoriei rezulta o matrice a incadrarii intreprinderii
(indatorate)intr-una din 15 clase de risc (vezi tabelul 2.2.5).pentru fiecare din
aceste clase de risc exista o majorare specifica a dobanzii,cu o prima
corespunzatoare gradului de risc asumat de banca in acordarea creditului solicitat
de intreprindere.
Tabelul 2.2.5.
 CALITATEA PORTOFOLIULUI
SERVICIUL DATORIEI
PERFORM Buna Slaba Necorespunzatoare
FIRMEI
Categ A Risc minim In observatie Substandard

Categ B In observatie Substandard Incert

CategC Substandard Incert Risc major

Categ D Incert Risc major Risc major

Categ E Risc major Risc major Risc major

2.3.STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT

PENTRU FINANTAREA STOCURILOR TEMPORARE
SOCIETATII SC APROTRANS S.A.

2.3.1.PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SOCIETATII S.C. APROTRANS SA

A.AFACEREA, RISCUL DE RAMURA SI DE TARA
Societatea are ca obiect de activitate comercializarea de piese auto si
efectuarea de transporturi interne de marfuri destinate pietei interne si populatiei.
 Societatea este cunoscuta atat in Bucuresti ca unul dintre principalii
furnizori de piese auto la preturi avantajoase cat si in alte localitati-
Brasov,Orastie,Alba-Iulia.
Principalul concurent al societatii este Tofan Grup (anvelope auto).
Valoara contractelor de desfacere incheiate in vederea rambursarii
creditului si provenita din valorificarea stocurilor achizitionate din credit este de
180 milioane de lei.
Avand in vedere cererea mare de astfel de marfuri (anvelope, uleiuri auto)
se considera ca acestea au o desfacere asigurata si ca urmare nu exista riscuri in
recuperarea creditului acordat.

B.CONDUCEREA, FORMA DE PROPRIETATE,STRUCTURA

ORGANIZATORICA
S.C. APROTRANS S.A. este organizata ca o societate cu raspundere
limitata, fiind infiintata in 1991 inregistrata la Registrul Comertului sub
nr.J/40/259/1991.
Capitalul social este de 186 milioane lei si este detinut in proportie de 59%
de FPP Muntenia, 39,8% de FPS , 0,1% de Mihale Ioan si 0,02% de Aprotrans.
Conducerea societatii este asigurata de :
-Ioan Mihale-director general
-Doina Pitu-director economic
Numarul total de angajati inregistrati in prezent este de 20 persoane din
care 14 direct productivi si 6 indirect productivi.

C.STRUCTURA CREDITULUI,RISCUL GARANTIEI

Obiectul creditului solicitat:credit pentru stocuri constituite temporar in
suma de 100 milioane lei in vederea valorificarii acestora in functie de care s-au
stabilit termenele de rambursare.
 Situatia creditelor angajate:beneficiaza de trei credite in valoare de 210
milioane lei.
Situatia dobanzilor restante:nu este cazul.
Garantii pentru creditul solicitat-cesiune de creanta in valoare de
187,5milioane lei (dupa deducerea marjei de risc de 25%) si gaj fara deposedare in
valoare de 36 milioane de lei.
-bilete la ordin la valoarea creditului

D.RISCUL FINANCIAR
Referitor la situatia patrimoniala se mentioneaza urmatoarele:
-stocurile la 31.03.1998 sunt de 861milioane lei si inregistreaza o tendinta de
crestere in total patrimoniu (de la 21% in 1996 la 35% in martie 1998) si sunt
alcatuite in totalitate din marfuri a caror durata medie de stationare este de 58 de
zile fiind in crestere fata de 31.12.1997 de la 35 de zile la stationare relativ mare
avand in vedere ca in lunile de iarna vanzarile de anvelope si piese auto au scazut
ca urmare a scaderii puterii de cumparare a populatiei si concurentei.
-creantele cu scadenta <1 an sunt la 31.03.1998 de 584 milioane lei si manifesta
o tendinta de crestere de la 13% in 1996 la 24% in martie 1998.
-clientii au o valoare de 402 miliooane lei, durata medie de incasare a acestora
fiind de 24 zile.
-capitalul social integral varsat este de 186 milioane lei.
-capitalurile proprii au inregistrat o scadere fata de decembrie 1996 de la 463
milioane lei la 191 milioane lei ca urmare a inregistrarii pierderii la 31.12.1998,
pierdere care a fost reportata in 1998 (168 milioane lei) si care va fi recuperata in
termen de 3 ani.
-datoriile nefinanciare cu scadenta < 1 an sunt alcatuite din:
-furnizori 765 milioane lei
-alte datorii 349 milioane lei-reprezinta taxe,
salarii si alte cheltuieli curente
 cu datoriile la bugetul statului
Durata medie de plata a furnizorilor de marfuri este de 47 zile, aceasta efectuindu-
se de regula dupa vanzarea marfurilor.
Prezentat sintetic, contul de profit si pierdere al SC APROTRANS SA obtinut la
31.03.1998 se prezinta astfel:
-milioane lei-
Nivel Cheltuieli Venituri
I Exploatare Cheltuieli de exploatare 1290 Venituri exploatare 1452
II Financiar Cheltuieli financiare 113 Venituri financiare 2
III Exceptional Cheltuieli exceptionale 26 Venituri exceptionale 22
Principalii indicatori financiari au avut o evolutie favorabila, dupa cum urmeaza:
-milioane lei-
31.12.1996 31.12.1997 31.03.1998

-Cifra de afaceri 6548 7793 1452

-productia exercitiului 1309 1596 233
-productia exercitiului+
vanzari de marfuri 6548 7793 1452
-marja industriala 273 75 96
-excedentul brut din
exploatare 635 476 191
-rezultat din exploatare 594 362 162
-rezultat inaintea dobanzilor
si impozitului pe profit 265 295 96
-venituri financiare 165 365 2
-venituri totale 6746 8333 1476
-cheltuieli totale 6665 8290 1429
-rezultat net exercitiu 29 43 47
-capacitatea de autofinantare 60 114 55
 Cifra de afaceri, unul din cei mai importanti indicatori econimico-
financiari, a inregistrat o scadere fata de anul 1997 datorita scaderii vanzarilor in
prima parte a acestui an si datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei
concomitent cu preturile concurentiale.
Valoarea indicatorului “productia exercitiului + vanzari de marfuri” este
mai mica decat cea medie a anului trecut cu aproximativ 40%.
Per total, valoarea rezultatului este de 47 miliane lei (influentat de pierderea
financiara de –110 milioane lei, si de cea exceptionala de –4 milioane lei).
Indicatorii de bonitate inregistreaza in cele trei perioade urmatoarele valori:

1996 1997 1998

-lichiditate curenta 81 104 75
-lichiditate imediata 40 49 37
-solvabilitate curenta 77 122 106
Nivelul scazut al lichiditatii este datorat ponderii relativ reduse a activelor
circulante fata de cea a datoriilor totale reprezentate de volumul facturilor neachitate fata
de furnizori si fata de creditul acordat de BANCOREX in baza unei linii externe credit de
furnizor) prin Bank Lyonnais.
Indicatorul solvabilitatii are de asemenea valori bune, desi in regres, ca urmare a
cresterii datoriilor totale.
E.RELATII CU BCR
Societatea are cont deschis numai la B.C.R.-Agentia Dr. Felix, anterior
derulandu-si operatiunile de incasari si plati la B.C.R.-Sucursala Sector 1.

2.3.2.ANALIZA PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE SOCIETATII APROTRANS S.A.

Pentru a face analiza situatiei economico-financiare a clientului am

prezentat pe pagina anterioara un tabel ce s-a obtinut cu ajutorul unui program
special conceput in vederea realizarii acestei analize.Deoarece tabelul contine un
numar mare de indicatori, ne vom ocupa in continuare doar de acei indicatori care
sunt neaparat necesari in vederea efectuarii acestei analize.
-Se remarca evolutia destul de buna a Cifrei de afaceri, care a crescut in 1997
cu 19,01% fata de anul anterior ajungand la un volum de 7793 milioane lei, insa
pe trimestrul I din 1998 se remarca o realizare a cifrei de afaceri a afaceri a anului
precedent doar in proportie de 18,63%.
-Ritmul de crestere al Veniturilor totale a fost de 23,52% in 1997 fata de 1996,
fapt care se apreciaza pozitiv.
-In ceea ce priveste Fondul de rulment,sau sursele permanente de finantare a
activelor circulante:

FR = ( Kpropriu + Datorii financiare pe termen lung ) − Active imobilizat e

se remarca un fond e rulment negativ de –518 milioane lei datorita existentei

insuficientei pasivelor pe termen lung fata de activele imobilizate.
-Necesarul de fond de rulment pentru a finanta activele circulante are o valoare
pozitiva la 31.03.1998 de 376 milioane lei deoarece activele realizabile sunt
superioare datoriilor curente cu scadenta <1 an.
NFR = ( Stocuri + Creante ) − Datorii de exp loatare

-Trezoreria neta=FR-NFR =-893 mil lei la 31.03.1998.

ELEMENTE CARE SE VERIFICA IN VEDEREA ACORDARII

CREDITULUI:
-Lichiditatea curenta, e data de formula:

Ac − Sn − Ci
Lc = x100
D < 1an
 unde Ac-active circulante
Sn-stocuri
Ci-clienti incerti
D<1an-datorii cu scadenta mai mica de un an

Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si acoperi

obligatiile de plata, exigibile pe termen scurt prin active usor lichide (active
circulante mai putin stocurile).
Pentru a fi mai reprezentativindicatorul nu se iau in considerare:
-valoarea materiilor prime si materialelor, a productiei neterminate,
semifabricatelor, produselor finite care au ramas fara comenzi sau fara posibilitati
de valorificare.
-valoarea lucrarilor executate, a produselor, lucrarilor, serviciilor facturate, marfuri
cu caracter de litigii sau fara posibilitati certe de incasare, deci care au condus la
debitori litigiosi.
Exemplu de calcul:
-in trimestrul I din anul 1998 Lc=(1691746/2255482)x100=75,01%
Se poate calcula si lichiditatea imediata: Li=(1691746-
861392)/2255482x100=36,8%
-la 31.12.1996, Lc=(1285534/1582236) x100=81,25%
-la 31.12 1997, Lc=(1663127/1589830)x100=104,61%
Observam ca valoarea acestui indicator este in crestere in 1997 fata de 1996.
 Lichiditatea curenta

120

100

80

60
%

40

20

0
1996 1997 31.03.1998
Anul

-Solvabilitatea, reprezinta capacitatea intreprinderii de a achita toate

obligatiile banesti imediate si indepartate fata de toti tertii .
O intreprindere este solvabila atunci cand suma activelor circulante, fixe si
financiare este mai mare sau cel putin egala cu totalul datoriilor sau obligatiilor.
Totodata o intreprindere poate fi solvabila chiar daca la un moment dat din
lipsa de lichiditati nu prezinta capacitate de plata.
Solvabilitatea are la baza o activitate eficienta, care se soldeaza cu
beneficii.Pierderile atrag dupa sine starea de insolvabilitate.
Indicatorul de solvabilitate reflecta capacitatea agentului economic de a
garanta cu activele sale creditele contractate, precum si posibilitatea de a-si onora
obligatiile fata de terti, din activele sale totale.
Capitaluri proprii
Sp = x100
Total pasiv

In cazul societatii SC APROTRANS SA valoarea acestui indicator are

urmatoarele valori:

422576
Sp1996 = x100 = 13,95%
3028468

463231
Sp1997 = x100 = 18,17 %
2548773
190734
SptrimI1998 = x100 = 7,97%
2446216
 -Gradul de indatorare generala
Banca urmareste prin acest indicator raportul intre datoriile totale ale
societatii si volumul activelor totale,anume va intelege cat la suta din volumul total
al activeloreste acoperit din creditele bancare si de datoriile fata de terti si cat la
suta e acoperit din capitalurile proprii ale societatii.Se calculeaza cu ajutorul
formulei:

Dt
Gi = x100
Cpns

Unde Dt-datorii totale

Cpns-capitaluri proprii nete in sens strict
In anul 1996 :

2605892
Gi = x100 = −453 ,12 %
− 573077
In anul 1997:

2085542
Gi = x100 = 449 ,03 %
453968

In trimestrul I din anul 1998:

2255482
Gi = x100 = 1557 ,81 %
144785

Preferabil pentru banca si pentru imaginea clientului este ca indicatorul sa

tinda spre 0, exprimand prin aceasta ca datoriile sunt minime sau
inexistente.Banca admite totusi ca acest indicator sa fie mai mic de 100%, anume
jumatate din activele societatii sa fie finantate din surse atrase.
Inrautatirea acestui indicator in cazul societatii APROTRANS a fost
determinata de cresterea datoriilor totale intr-un ritm mult mai rapid fata de cea a
cresterii activelor, avand in vedere plata furnizorilor la intervale de 47 de zile,
tinand cont si de circuitul marfurilor aprovizionate din diverse localitati din tara.

-Viteza de rotatie a activelor circulante (numar rotatii)

Se calculeaza cu ajutorul formulei:

CA
Rac =
Ac

Unde CA-cifra de afaceri

Ac-active circulante
Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia cand acesta depaseste valoarea
10.In cazul in care valoarea acestuia este sub 5 se considera o situatie mai putin buna.

6548773 7793321
Rac1996 = = 5,09 rotatii Rac1997 = = 4,69 rotatii
1285534 1663127

1451728
Rac trimi1998 = = 0,86 rotatii
1691746

-Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiara) , se calculeaza cu

ajutorul formulei:

Re zultatul exercitiul ui
Rcp = x100
Capitaluri proprii nete in sens strict

Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia cand acesta depaseste valoarea de
30%.Valoarea minima acceptabila a lui este evident 0.

47020
Rcptrim I 1998 = x100 = 32,48%
144785
 Remarcam un nivel foarte bun al acestui indicator in primul trimestru al anului 1998.

-Acoperirea dobanzii

Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si plati dobanzile
la creditele primite:

R
Ad = x100
Ch
Unde R-rezultatul inaintea platii dobanzilor si impozitului pe profit
Ch-cheltuielile cu dobanzile
In cei trei ani analizati acest indicator are urmatoarele valori:

265245
Ad1996 = x100 = 1,44%
184018

294798
Ad1997 = x100 = 1,17%
251712

95690
Ad trim I 1998 = x100 = 1,97%
48680

Acest indicator inregistreaza un nivel destul de redus, fapt pentru care banca acorda un
punct.

-Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere

Societatea se aprovizioneaza si isi desface produsele in exclusivitate pe plan
intern.Deci, in acest caz avem At>50,1% si Dt>50,1%.
In acest caz,banca va plasa societatea pe o pozitie buna.

-Garantii:
 -cesiune de creanta in valoare de 187,5 milioane lei (conform contractului
de cesiune nr.3B din 13.05.1998, aflat la anexe): societatea SC APROTRANS SA
cesioneaza Bancii Comerciale Romane creantele sale in suma de 250 milioane lei
ce le are de primit de la debitorii sai :
-SC ORASTIETRANS SA ORASTIE –125000000 LEI
-SC TRANSTEC SA TECUCI-125000000 LEI
Banca calculeaza valoarea efectiva a valorii acestei garantii deducand o
marja de risc de 25%: 250000000-250000000x0,25=187500000 LEI.
-gaj mobiliar in valoare de 36613667 lei,conform contractului de gaj fara
deposedare nr.3A din 13.05.1998, aflat in anexe.
-ca garantie suplimentara s-au intocmit 6 bilete la ordin, in valoare totala de
100 milioane de lei , cu scadenta conform graficului de rambursare.
Total garantii:286613667lei.

2.3.3.ANALIZA MANAGERIALA
 Intreprinderea care solicita un credit trebuie sa vina in fata bancii cu o
activitate economica care sa nu prezinte mari riscuri pe perioada de acordare a
creditului.
Banca analizeaza in acest sens situatia intreprinderii din punct de vedere
calitativ evidentiindu-se calitatea resurselor umane, referinte privind dotarea
tehnica, piata clientului-comercialitatea-, produse fabricate, puncte tari, puncte
slabe ale clientului in cauza.
Criteriile calitative se refera la:
-date generale despre intreprindere;
-resurse umane: calitatea personalului,vointa de a respecta clauzele contractuale,
managerii, metode folosite in management,relatiile cu sindicatele;
-dotarea tehnica:echipamente, capacitatea de inovare, creativitate;
-piata clientului:-de aprovizionare:principalele materii prime, principalii furnizori;
-de desfacere:cererea actuala, principalii clienti, segmentul de
piata;
-produse si servicii, concurenti;
-puncte tari, puncte slabe ale clientului.
Particularizand pentru SC APROTRANS SA, putem trage urmatoarele
concluzii privind criteriile calitative ale analizei de credit:
♦La SC APROTRANS SA, managementul societatii se apreciaza ca fiind
bun, cu perspective de imbunatatire.Cei doi directori care conduc societatea au dat
dovada de o calitate morala si profesionala foarte buna, avand multa experienta in
activitatea de transport intern si comercializareade piese auto.
Astfel dl. Ioan Mihale-directorul general are o reputatie manageriala buna,
el detinand functia de director adjunct in perioada 1985-1991 la SC AUTOSTART
BRASOV.Are un simt al afacerilor foarte bun.
Atat dl.Ioan Mihale cat si doamna Doina Pitu care indeplineste functia de
director economic sunt foarte buni cunoscatori ai lucrului cu PC-ul, utilizandu-l
impreuna cu celelalte persoane ale serviciului TESA in procesul managerial in
vederea adoptarii operative a deciziilor ce privesc activitatea curenta.
Din punct de vedere al cantitatii, functionalitatii si calitatii personalului se
remarca un numar redus al acestuia, conducerea societatii optand pentru
mentinerea unui numar optim de personal cu o calificare foarte buna si cu
experienta in domeniu.
Structura personalului unitatii se prezinta astfel:
-direct productivi 14
-indirect productivi 6
TOTAL 20
Calificarea personalului se prezinta in 1998 procentual astfel:
-36% cu studii superioare (12 persoane)
-64% cu liceu, scoala profesionala
Se constata un numar important al personalului cu studii superioare, fapt
care se apreciaza pozitiv.
♦Analiza dotarii cu echipamente la SC APROTRANS SA releva ca situatia
e mai putin favorabila, anume parcul auto de care dispune societatea pentru a
efectua transporturi interne are un grad de uzura fizica de 29%.Cu toate acestea
putem aprecia performantele unitatii ca fiind destul de bune in ramura in care
functioneaza.Pana la sfarsitul anului se doreste achizitionarea de patru tiruri din
import in vederea inlocuirii acelora care prezinta un grad inalt de uzura.
Mai mentionam ca societatea e cunoscuta atat in Bucuresti ca unul dintre
principalii furnizori de piese auto la preturi avantajoase cat si in alte localitati ca
Brasov, Orastie, Alba-Iulia.
Principalul concurent al societatii este Tofan Group (anvelope auto).

ANALIZA CRITERIILOR NECUANTIFICABILE

Nr. Criteriul Comentarii Rezultatul Pcte
analizei
1 Calitatea conducerii Conducerea societatii e bine
pregatita profesional si are BUNA 0,5
indelungata experienta in domeniu
2 Calitatea pietei Exista o cerere mare de anvelope,
uleiuri auto, deci produsele BUNA 0,5
comercializate de firma au
desfacere asigurata
3 Sectorul in care isi Societatea isi desfasoara
desfasoara activitatea activitatea in domeniul serviciilor PERSP. 1
(transporturi interne) si al BUNA
comercializarii de piese auto
4 Pozitia unitatii in Societatea detine o pozitie destul CAPAC.
MEDIE DE
ramura de buna in cadrul ramurii 0,5
INFLUENTA
respective RE A P-TEI
5 Strategii de dezvoltare Firma are in vedere imbunatatirea
parcului auto existent prin BUNA 0,5
achizitionare de masini de
transport din import
6 Perspectiva unitatii Unitatea, prin produsele pe care le
ACTIVIT.
comercializeaza are o desfacere 1
VIABILA
asigurata
TOTAL 4

2.3.4.INCADRAREA CLIENTULUI APROTRANS SA INTR-O

CATEGORIE FOLOSIND METODA CREDIT SCORING
la 31.03.1998
Nr. DENUMIRE VALOARE NR.
crt INDICATOR PCTE
1 Lichiditate
curenta Lc=(Ac-Sn-Ci) / (D<1 an)=75,01% -2

2 Solvabilitate S=Cp/Tp x100=7,91% 0

3 Gradul de indatorare
generala Gi=(Dt/Cpns) x 100=1557,81% 0

4 Rentabilitatea
capitalurilor Rc=(Rez ex)/Cpns x 100=32,48% 4
proprii
5 Viteza de rotatie a
activelor circulante Rac=CA/Ac=0,86 1
6 Acoperirea dobanzii Ad=1,97% 1
7 Dependenta de pietele
de aprovizionare si At>50,1% , Dt>50,1% 2
desfacere
8 Garantii -cesionarea creantelor 1
-gaj 3
PUNCTAJ CRITERII
NECUANTIFICABILE X 4
TOTAL PUNCTAJ 14 pcte
PERFORMANTA
FINANCIARA CATEGORIA C
SERVICIUL DATORIE BUN

Performanta economico-financiara finala a imprumutatului rezultata in urma

coroborarii criteriilor cuantificabile, cu criteriile de analiza necuantificabile:

CALITATEA PORTOFOLIULUI

SERVICIUL DATORIEI

Perform BUNA SLABA NECORESPUNZA

firmei TOARE
A Risc minim In observatie Substandard

B In observatie substandard Incert

C Substandard Incert Risc major

D Incert Risc major Risc major

E Risc major Risc major Risc major

Agentul economic se incadreaza in grupa C de performanta, serviciul

datoriei este BUN, creditul fiind clasificat in categoria SUBSTANDARD.
Mentionam ca creditele substandard sunt acele credite care prezinta
deficiente si riscuri care pericliteaza lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate
de valoarea neta a capitalului si/sau capacitatii de plata a beneficiarului de
imprumut
Creditele substandard sunt caracterizate prin posibilitatea reala ca banca sa
preia partial unele pierderi, ca urmare a imposibilitatii recuperarii integrale a
imprumutului, daca deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs.
Termenele de rambursare ale acestui credit solicitat pentru constitiurea se
stocuri temporare ,in valoare de 100 milioane lei sunt urmatoarele:
25.5.1998 3 milioane lei
10.06.1998 7 milioane lei
02.07.1998 10 milioane lei
05.08.1998 20 milioane lei
16.09.1998 20 milioane lei
07.10.1998 20 milioane lei
12.11.1998 20 milioane lei
Mai mentionam ca banca acorda acest credit percepand o dobanda de 55%
pe an.Creditul va fi utilizat numai pentru aprovizionarea cu piese auto de la
UNITRADE Sibiu, SC TELMOND Baia mare si IPSO Bucuresti.
In anexe am adaugat atat “Situatia stocurilor pentru care se solicita creditul”
cat si “Situatia contractelor de desfacere a marfurilor achizitionate din creditul
lunii mai-1998”.
 2.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA DE CATRE BCR A
UNUI CREDIT DE INVESTITII SOCIETATII
SC X SRL

2.4.1.PREZENTARE GENERALA A S.C. X SRL

SC X SRL este o societate cu capital mixt, romano-italian, gestionata in

prezent de patru asociati:AA,BB,CC (cetateni romani) si DD (cetatean italian).
 Societatea a fost fondata in Bucuresti in 1993 si are sediul in strada Ioan
Palade nr. 13A.Capitalul social subscris in numerar de catre asociati este de
130616 mii lei.Din statutul societatii rezulta urmatoarea cota a participarii
asociatilor la beneficiile si pierderile societatii, cu acordul partilor:
-AA 25%
-BB 25%
-CC 25%
-DD 25%

Activitatea principala a SC X SRL este distribuirea de utilaje si instalatii,

masini si accesorii pentru industria confectiilor textile.
Pentru a realiza o crestere a eficientei ciclului productiv este necesara o
imbunatatire a metodelor de lucru, precum si retehnologizarea factorilor.
In acest scop, firma a hotarat sa recurga la o cerere de creditare in suma de
350 milioane lei, suma care ar folosi cumpararii unui sediu administrativ adecvat,
impreuna cu toate anexele necesare:spatii de depozitare si administrative mai
bune,posibilitatea echiparii unui atelier de service in garantie si post-garantie, o
camera de mostre si prezentare a produselor executate in sistem lohn, un spatiu de
operatii demonstrative ale posibilitatilor tehnice ale masinilor si utilajelor vandute,
etc.

♦Activitati si servicii
Activitate SC X SRL este compusa din doua linii de afaceri complementare
intre ele :
-distribuirea unei game complete de accesorii si utilaje pentru industria
confectiilor textile
-asistenta clientilor italieni pentru lucrarile in sistem lohn in fabricile din Romania.
SC X SRL este singura fabrica din Romania in masura de a acoperi toate
fazele caracteristice ciclului de lucrari al unui produs de imbracaminte (croit,
cusut, calcat).
 ♦Numarul de angajati:11 angajati cu contract de munca.
Asociatii firmei au o bogata experienta in domeniul textil.D-na AA este
responsabil-administrator al societatii si se ocupa cu derularea contractelor cu
intreprinzatorii din domeniul privat al industriei textile si cu dezvoltarea
contractelor cu partenerii din strainatate.D-l DD este italian si locuieste la Biella,
in cea mai importanta zona textila a Italiei.Se ocupa cu contractele cu clientii
italieni si cu firmele pe care SC X SRL le reprezinta in Romania.
♦Structura organizatorica:SC X SRL are activitatea structurata pe mai
multe compartimente: import, marketing, contabilitate, vanzari, administrativ, etc.
♦Obiectul de activitate al SC X SRL consta in:
-distribuirea unei game complete de accesorii si utilaje pentru industria
confectiilor textile;
-asistenta clientilor italieni pentru lucrarile in sistem lohn in fabricile din Romania;
-productie de confectii metalice, lemn, sticla;
-productie de decoratiuni interioare, mobilier, mochete de orice fel, ambalaje;
-productie de confectii, marochinarie, incaltaminte.
Cu toate ca sunt prezente pe piata romaneasca foarte multe societati
distribuitoare de utilaje pentru industria confectiilor textile, SC X SRL este singura
care acopera toate fazele caracteristice ciclului de productie al unui produs de
imbracaminte.In afara de aceasta, SC X SRL este singura societate care distribuie
pe piata romaneasca accesorii pentru industria confectiilor textile.
Principalele firme reprezentate de SC X SRL in Romania, cu indicarea
fazelor de lucru sunt:
•croit:-Virax Borghi-Italia (pentru hartie de croit,materiale de
consum:
-Segrate-Italia creta, lame pentru masini de croit,
etichete)
 •cusut:-Rimoldi Necchi SRL (comercializarea de masini
-Alcelle-Italia de cusut industriale)
-Cuccirini Tre Stelle (ata pentru confectii textile)

•calcat-Vigevano-Italia (instalatii de calcat)

In afara de aceasta, SC X SRL reprezinta pe piata romaneasca firma Conti-
Florenta, specializata in productia de masini pentru ciorapi sport.
♦Piata-principalii clienti si furnizori
SC X SRL intentioneaza sa promoveze vanzarea propriilor produse prin
participarea la targuri si manifestari specifice industriei de confectii textile,
accentuand prezentarea avantajelor tehnice ale utilajelor si prin demonstratii
practice ale posibilitatilor de utilizare, prin crearea unei retele de agenti si depozite
secundare in punctele importante din tara (Bucuresti, Bacau, Braila, Iasi, Arad
etc).
SC X SRL vinde pe piata in moneda locala, clientii nefiind obligati sa-si
procure valuta pentru achitarea facturilor.
Principalii clienti interni sunt:
-fabrici de confectii pentru executarea contractelor lohn:-ASCO-Bacau
-Leotex-Cluj
-Confectii Vaslui
-Romanita-Caracal,etc.
-Calipso-Constanta
-Cozamin-Galati
-fabrici de confectii, ateliere, alti parteneri pentru comercializarea de masini,
utilaje si accesorii necesare industriei confectiilor textile:-Alexander Style-
Bucuresti
-Serconf Botosani
-Secuiana-Targu-Secuiesc, etc.
Principalii furnizori-externi-Rim Service (Italia)
 -Virax Borghi (Italia)
-Construzioni (Italia)
-Schmetz (Germania)
-interni-Romprix (Bucuresti), etc.
Piata la care se adreseaza SC X SRL este cea a industriei confectiilor
textile-de stat si cea privata- care din an in an decide investitii majore.
SC X SRL a functionat cu sediuln social in str. Ioan campineanu nr.24, intr-
un apartament proprietate personala a unuia dintre asociati, sediu care a fost
instrainat prin contract de vanzare-cumparare in luna aprilie a anului 1996.Sediul
administrativ al societatii este in prezent in stada Ioan Palade nr 13.A, sediu
inchiriat cu contract de la o persoana fizica pana in luna octombrie a anului 1996,
data la care acesta a expirat.
Tinand cont de permanenta dezvoltare a firmei si de pozitia crescanda pe
care o ocupa pe piata, asociatii au hotarat cumpararea unui sediu nou, cu o mai
buna amplasare si care sa corespunda atat din punct de vedere al cerintelor de
dezvoltare cat si al functionalitatii, actualele birouri si anexe fiind deja
neincapatoare.
Astfel, imprumutul de 350 milioane lei solicitat de catre societate este
destinat achitarii ultimei rate din valoarea de cumparare a imobilului.
Imobilul prezinta posibilitati de diversificare si dezvoltare a activitatii, prin
amenajarea de birouri corespunzatoare din punct de vedere al spatiului si dotarilor,
amenajarea unui atelier, depozite spatioase, camera de mostre etc.
♦Relatia cu banca
SC X SRL are conturi in lei si valuta deschise la BCRdin anul 1993 (de la
data infiintarii), deruland toate operatiile de incasari si plati numai prin BCR.
Mentionam faptul ca SC X SRL este un bun client al bancii, derularea
operatiunilor de incasari si plati prin virament facandu-se intru-un numar mare
(aproape zilnic),cu o medie zilnica a incasarilor de 16130 mii lei.
 In anul 1996 i s-au eliberat societatii SC X SRL 14 scrisori de garantie, din
care:
-5 scrisori de garantie cu un depozit colateral, in valoare de 120300
mii lei;
-9 scrisori bancare garantate cu ipoteca de rang I in valoare de 51200
mii lei.
Scrisorile de garantie pentru plata taxelor vamale au fost necesare pentru
derularea unor operatii de import temporar in regim lohn cu firme din Italia.

2.4.2.ANALIZA PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE SOCIETATII SC X SRL

Tabelul prezentat pe pagina anterioara a fost intocmit cu ajutorul unui

program special conceput in vederea acestei analize.Deoarece tabelul contine un
numar mare de indicatori, ne vom ocupa in continuare doar de acei indicatori care
sunt neaparat necesari in vederea efectuarii analizei performantelor economico-
financiare.
Cifra de afaceri a societatii inregistreaza o dinamica buna .Ea a crescut de
la valoarea de 55414 milioane lei in 1994, la 59076 milioane lei in 1995 ,adica cu
6,6 %, pentru ca la 31.06. 1996 sa inregistreze valoarea de 32385 milioane lei,
adica o realizare de 54,8 % din cifra de afaceri a anului anterior, asa cum reiese si
din graficul prezentat in continuare:

Cifra de afaceri

70000
60000
50000
40000
Mil lei

30000
20000
10000
0
1994 1995 31.06.1996

Din contul de profit si pierdere anexat desprindem faptul ca societatea are

capacitatea de a obtine profit din activitatea proprie.Profitul inregistrat de
societate este de 2913 milioane lei pentru 1994 si de 3773 milioane lei pentru
1995.Nivelul profitului este afectat in special de nivelul rezultatului exceptional,
veniturile exceptionale fiind de 6 ori mai mici decat cheltuielile exceptionale si de
nivelul rezultatului financiar, veniturile financiare fiind de 2,5 ori mai mici decat
cheltuielile financiare.
In ceea ce priveste Fondul de rulment, acesta a inregistrat valori pozitive
de la an la an si in crestere, aceasta insemnand faptul ca pasivele pe termen lung
finanteaza activele pe termen lung (imobilizate) si o parte din activele realizabile:

FOND DE RULMENT=PASIVE PE TERMEN LUNG-ACTIVE IMOBILIZATE

FR=148181-130207=17974 milioane lei (la 31.12.1994)

FR=172419-139315=33104 milioane lei (la 30.06. 1996)
 FR=162902-139502=23400 milioane lei (la 31.12.1995)

Necesarul de fond de rulment pentru a finanta activele circulante are o

valoare pozitiva deoarece activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu
scadenta < 1 an:
NFR=ACTIVE REALIZABILE-DATORII CURENTE CU SCADENTA <1AN

NFR=32205-20260=11945 milioane lei (la 31.12.1994)

NFR=63315-41870=21445 milioane lei (la 31.12.1995)
NFR=76869-39693=37176 milioane lei (la 30.06.1996)

Trezoreria neta se determina astfel:

TN=FR-NFR
Pentru anii 1994 si 1995 societatea inregistreaza o trezorerie neta pozitiva, deci
fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment:

TN=17974-11945=6029 milioane lei (la31.12.1994)

TN=23400-21445=1955 milioane lei (la 31.12.1995)
TN=33104-37176= -4072 milioane lei (la 30.06. 1996)

Societatea poate utiliza fondul de rulment disponibil pentru finantarea activelor

curente si, doar in completare apeleaza la credite bancare asa cum rezulta si din trezoreria
negativa a primului semestru din anul1996.

Trezoreria neta

8000

6000

4000

2000
Mil lei

0
1994 1995 31.06.1996
-2000

-4000

-6000
 ♦Elemente care se verifica in vederea acordarii creditului:
-Lichiditatea patrimoniala , e data de formula:
Studiul lichiditatii are drept scop aprecierea capacitatii unei intreprinderi de a face
Active circulante
Lp = x 100
Datorii totale
fata datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea continua si progresiva a activelor
sale circulante in trezorerie.

37393
Lp1994 = x100 = 1,7167 x100 = 171,67
21781
58517
Lp1995 = x100 = 112,98%
51793

79952
Lp semestr I 1996 = x100 = 122 ,46 %
65287

Observam ca la data de 30.06.1996, data la care se face analiza lichiditatea

patrimoniala inregistreaza valoarea de 122,46%, pentru care banca acorda 2 puncte.
Se poate calcula si Lichiditatea imediata (sau testul acid):

Ac − S − Ci − Decont
Li = x100
D < 1an

Unde, Ac-active circulante

S-stocuri
Ci-clienti incerti
Decont-decontari cu asociatii privind capitalul
D<1 an-datorii cu scadenta<1 an
In cazul in care acest indicator este mai mare de 100%, lichiditatea este
ideala.Un nivel mai mic de 100% reprezinta un semnal pentru creditori deoarece in
caz de faliment posibilitatile de recuperare a creantelor se pot materializa integral
numai prin materializarea stocurilor.In calculul acestui indicator s-a eliminat
influenta stocurilor, considerate ca fiind elementul cel mai putin lichid.
Exemplu de calcul:

79952 − 58601 − 0 − 0
Li sem I 1996 = x100 = 45,07%
47377

-Solvabilitatea patrimoniala
Solvabilitatea arata capacitatea unei societati comerciale de a-si acoperi
toate datoriile (banca, furnizori, buget, etc.) prin valorificarea activelor sale.
Unde,Cp-capitaluri proprii
Cp
Sp = x100
Tp

Tp-total pasiv
Din experienta se considera ca valoarea minima acceptabila este 30%, iar pesta
50% situatia este considerata normala.
In ceea ce priveste SC X SRL, valoarea acestui indicator in cele trei perioade este:

141291
S p1 9 9 4= x1 0 0= 8 3,1 3%
169962
141574
Sp = x100 = 68,62%
1995 206293
Intreprinderea prezinta o solvabilitate buna ,ea fiind mai mare de 50% in toate
141657
Sp semI 1996 = x100 = 64 ,44 %
219796
cele trei perioade.

Solvabilitatea patrimoniala

90
80
70
60
50
%

40
30
20
10
0
1994 1995 31.06.1996
-Gradul de indatorare financiara se determina astfel:

Dt
Gi = x100
Cpns

unde,Dt-datorii financiare totale

Cpns-capitaluri proprii nete in sens strict
Cu cat acest indicator este mai mare, cu atat societatea este mai indatorata
si deci este mai vulnerabila la o scadere a profitului sau o crestere a ratei dobanzii.
Preferabil pentru banca si imaginea clientului este ca indicatorul sa tinda
spre zero, exprimand prin aceasta ca datoriile sunt minime sau inexistente.
Exemplu de calcul:

1521
Gi1994 = x100 = 1,09%
138941

8402 + 1521
Gi1995 = x100 = 7,20%
137795

(17910 + 7684)
Gi sem I 1996 = x100 = 18,15%
140995

Exista posibilitati certe de transformare a intregului patrimoniu in

lichiditati, societatea desfasurand o activitate comerciala cu un volum relativ redus
al datoriilor: gradul de indatorare financiara este de 1,09% pentru 1994 si (in
crestere) de 7,20% pentru 1995.

-Viteza de rotatie a activelor circulante (nr. rotatii)

Se calculeaza cu ajutorul formulei:

Cifra de afaceri
Rac =
Active circulante

Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia in care acesta depaseste

valoarea 10.In cazul in care valoarea acestuia este sub 5 se considera o situatie mai putin
buna.

55414
Rac 1994 = = 1,48 (rotatii )
37393

59076
Rac = = 1,01 ( rotatii )
1995 58517

Societatea are capaciatea de a-si transforma activele sale circulante in cash, pentru
a-si achita datoriile sale pe termen scurt , dar, desfasurand o activitate comerciala cu o
viteza de rotatie de 1,48 rotatii in 1994, si in scadere pentru 1995 la 1,01 rotatii ar putea
avea unele probleme in transformarea imediata a stocurilor in lichiditati.
Pentru valoarea acestui indicator, banca acorda 1 punct.
32385
Rac sem I 1996 = = 0,41 ( rotatii )
79952

-Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiara):

Se calculeaza cu ajutorul formulei:
Re zultatul exercitiul ui
Rcp = x100
Capitaluri proprii in sens strict
 Valoarea acestui indicator este:
2913
Rcp1994 = x100 = 2,09%
138941
3773
Rcp1995 = x100 = 2,73%
137793

66
Rcp sem I 1996 = x100 = 0,046%
140976
Remarcam o valoare destul de redusa a acestui indicator, drept pentru care banca
va acorda 1 punct.
-Acoperirea dobanzii
Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si plati
dobanzile la creditele primite:

Re z
Ad = x100
Ch

Unde Rez-rezultatul inaintea platii dobanzilor si impozitului pe profit

Ch-cheltuielile cu dobanzile
Se considera ca un nivel al acestui indicator mai mare de 3 reflecta o buna
capacitate a agentului economic de a-si achita dobanda.

3963
Ad1994 = x100 = 74,77%
53

5469
Ad = x100 = 6,74%
1995 812

1710
Ad sem I 1996 = x100 = 1,04%
1644
Observam ca societatea are o buna capacitate de a-si achita dobanda deoarece
indicatorul de analiza al riscului financiar “acoperirea dobazii’ inregistreaza un nivel
ridicat de 74,77% pentru 1994 si de 6,74% pentru 1995.
-Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere
 Societatea SC X SRL se aprovizioneaza cu materii prime din import si are
desfacere la export. Avem deci Ai>50,1% si De>50,1%.
-Garantii
Societatea garanteaza creditul cu ipoteca de rang I asupra imobilului pe care
vrea sa-l achizitioneze.Valoarea imobilului este de 734670 mii lei, din care se
deduce marja de risc de 146934 mii lei, rezultand o valoare totala luata in garantie
de 587736 mii lei, suma care acopera creditul si dobanda pe un an.:

Credit-350 milioane lei

Dobanda pe un an=350000000x53/100=185500000 lei (rata
dob=53%).
Total:535500000 lei.
Valoarea totala a cladirii, conform contractului de vanzare-cumparare este
de 734670 mii lei, din care SC X SRL a achitat deja suma de 384670 mii lei
(contributia societatii este de 52%).Creditul e solicitat pentru achitarea ultimei rate
din valoarea de cumparare a imobilului, adica 350 milioane lei.
 2.4.3.ANALIZA MANAGERIALA A SOCIETATII SC X SRL

Nr. CRITERIUL COMENTARII REZULT. PUN

crt ANALIZEI CTE
1 Calitatea SC X SRL are activitatea structurata pe
mai multe compartimente:import,
organizarii BUNA 1
marketing, contabilitate, vanzari,
administrativ.Societatea are 11 salariati cu
contract de munca.
2 Sectorul in care Cu toate ca sunt prezente pe piata PERSP.
romaneasca foarte multe societati
isi desfasoara BUNA A
distribuitoare de utilaje pentru industria
activitatea confectiilor textile, SC X SRL este DEZVOLT 1
singura care acopera toate fazele
SECTORU
caracteristice ciclului de lucrari al unui
produs de imbracaminte. LUI

3 Pozitia unitatii SC X SRL este singura societate care CAPAC

distribuie pe piata romaneasca accesorii
in ramura MEDIE
pentru industria confectiilor textile.
DE INFL. 0,5
A PIETEI
4 Calitatea Asociatii firmei au o bogata experienta
manageriala in domeniul
conducerii FOARTE 1
textil.Conducerea firmei isi propune
crearea unei structuri operative in masura BUNA
sa ofere o gama completa de accesorii,
masini si utilaje pentru industria textila.
5 Perspectiva SC X SRL intentioneaza sa promoveze
vanzarea propriilor produse prin
unitatii (progr. ACTIVIT. 1
 de actiune)
participarea la targuri si expozitii specifice VIABILA
industriei confectiilor textile, prin crearea
unei retele de agenti si depozite secundare
in punctele cele mai importante din tara.
TOTAL PUNCTAJ CRITERII NECUANTIFICABILE 4,5

2.4.4.INCADRAREA CLIENTULUI SC X SRL INTR-O CATEGORIE

FOLOSIND METODA CREDIT SCORING
(la 30.06.1996)

Nr. DENUMIRE VALOARE NR.

crt INDICATOR PUNCTE
1 Lichiditate Lp=(Active circul./Dat. Totale)x 100=122,46% 2
patrimoniala
2 Solvabilitate Sp=(Capitaluri proprii/Total pasiv)x100=64,44% 4
patrimoniala
3 Rentabilitatea
capitalurilor proprii Rcp=(Rez.exerc/Capit proprii)x100=0,046% 1

4 Viteza de rotatie a
activelor circulante Rac=(Cifra de afaceri/Active circul)=0,41 1
5 Acoperirea
dobanzii Ad=(Rez/Ch cu dob)x100=1,04% 1
6 Dependenta de
pietele de aprov si Ai>50,1% si De>50,1% 3
desfacere
7 Garantii ipoteca 3
PUNCTAJ CRITERII
NECUANTIFICABILE X 4,5
TOTAL PUNCTAJ 19,5
PERFORMANTA
FINANCIARA CATEGORIA B
SERVICIUL DATORIEI BUN
 Performanta economico-financiara finala a imprumutatului este urmatoarea:

CALITATEA PORTOFOLIULUI
SERVICIUL DATORIEI
PERFORM BUNA SLABA NECORESPUNZA
FIRMEI TOARE
A Risc minim In observatie Substandard
B In observatie Standard Incert
C Substandard Incert Risc major
D Incert Risc major Risc major

E Risc major Risc major Risc major

Analizand criteriilor cuantificabile si necuantificabile a rezultat incadrarea

societatii in categoria B de performanta economico-financiara, care corelata cu
serviciul datoriei “Bun” rezulta o incadrare in categoria de credite “IN
OBSERVATIE”.
CATEGORIA B-imprumutatul are o buna situatie economico-financiara in
prezent, isi realizeaza indicatorii de bonitate la un nivel superior, dar pentru
perioada urmatoare nu sunt perspective privid mentinerea performantelor
financiare la acelasi nivel, existand fie probleme de natura organizatorica,
tehnologica, de personal, fie probleme legate de natura si obiectul activitatii.
CREDITE IN OBSERVATIE-sunt acele plasamente acordate unor clienti
cu rezultate economico-financiare bune, dar care in anumite perioade scurte de
timp intampina greutati in rambursarea ratelor scadente si a dobanzilor aferente.
 Mai mentionam ca banca percepe la creditul acordat o dobanda de 53% pe
an.Termenul de rambursare este de trei ani, iar scadentele potrivit carora se va
rambursa creditul se afla in anexe, in cadru documentului numit “Plafon de
credite”.
 2.5.PROPUNERE DE IMBUNATATIRE A MODELULUI CREDIT-
SCORING FOLOSIT DE BCR

Consideram ca modelul credit-scoring utilizat de BCR poate fi imbunatatit

in sensul cuantificarii mai detailate a elementelor calitative incluse in analiza
manageriala si introducerea si in acest caz a unor categorii de tipul A,B,C,D,E in
care sa fie clasificata intreprinderea;cele care nu obtin un rezultat corespunzator nu
sunt admise mai departe.

Cuantificarea detailata a elementelor calitative incluse in analiza manageriala

Propunem spre cuantificare detailata urmatoarele elemente:

1.Calitatea organizarii, pe care o putem aprecia conform punctajului stabilit
astfel:
-daca este buna:4 puncte;
-daca este medie, dar sunt tendinte de a deveni mai buna:3 puncte;
-medie:2 puncte;
-medie, dar cu tendinta de a se destrama, de a deveni slaba:1punct;
-slaba:0 puncte.
2.Sectorul de activitate
La acest indicator se poate aprecia energo-intensivitatea consumarii
resurselor, precum si din privinta calitatii sectorului respectiv in conditii de
concurenta interna si internationala.Astfel:
-daca sectorul este apreciat ca de varf:4 puncte;
-daca are perspective bune de dezvoltare si de crestere a competitivitatii :3
puncte;
-daca sectorul este apreciat ca mediu ca importanta si dezvoltare:2 puncte;
 -daca sunt perspective slabe de imbunatatire a competitivitatii sectorului:1
punct;
-sector nevandabil:0 puncte;
3.Pozitia in ramura a unitatii economice:
Pentru banca, renumele clientilor poate duce la cresterea renumelui bancii,
si totusi e important si riscul de sector la care va fi supusa banca.
-daca detine peste 50% din productia, desfacerea din ramura respestiva:4
puncte;
-daca detine intre 21%-49%: 3 puncte;
-daca detine intre 6%-20%: 2 puncte;
-daca detine intre 2%-5%: 1 punct;
-daca detine sub 2%:0 puncte;
4.Perspectivele firmei:
-daca se apreciaza activitate viabila:4 puncte;
-daca se remarca posibilitatea de crestere a competitivitatii produselor:3
puncte;
-daca sunt posibilitati de mentinere a situatiei:2 puncte;
-daca prezinta activitate slaba:1 punct;
-daca e fara perspective:0 puncte;
5.Factorul uman, calitatea conducerii pot fi cuantificate in functie de tipul de
management folosit.Astfel:
-calitatea conducerii:foarte buna, management curent, operativ, foarte
eficient:4 p.
-calitatea conducerii buna, management cu perspective de imbunatatire:3
puncte;
-calitatea conducerii nesatisfacatoare, management apreciat ca mediocru, cu
perspective mici de schimbare:2 puncte;
-calitate medie, management fara perspective de progres:1punct;
-calitate slaba, management slab sau inexistent:0 puncte;
 La acesti indicatori se va determina clasa de incadrare A,B,C,D, E, folosind
media ponderata cu gradul de importanta al indicatorului, astfel:

Indicatori Pondere A B C D E
Calitatea 15% 0,6 0,45 0,3 0,15 0
organizarii 15% 0,6 0,45 0,3 0,15 0
Sector de activitate 40% 0,6 1,2 0,8 0,4 0
Pozitia in ramura 15% 0,6 0,45 0,3 0,15 0
Perspectivele 15% 0,6 0,45 0,3 0,15 0
firmei
Calitatea
conducerii
Total 100% 4-3,6 3-0,45 2-1,3 1-0,15 0

Pentru o societate care nu realizeaza minimum 1 punct nu se mai continua

cu analiza indicatorilor de performanta economico-financiara, economisindu-se in
acest fel timp si efort financiar din partea bancii.
Prin acestea am acordat analizei manageriale o atentie mai mare, in acest fel
atribuindu-I acesteia puterea de influenta a unui indicator al performantei
economico-financiare.
 2.6.GARANTII SI RISCURI IN PROCESUL CREDITARII

Garanţia principală a creditorului este consacrată în legislaţie sub

denumirea de drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile ale
debitorului. Dreptul de gaj general nu presupune indisponibilizarea bunurilor ce
constituie patrimoniul debitorului.
Pentru bancă, garanţia principală a creditorului presupune, cel puţin două
riscuri:
• primul risc, derivă din dreptul de gaj de care se bucură toţi
creditorii unui debitor. Astfel în cazul în care obligaţiile de plată asumate
de debitori sunt de valori mari şi faţă de mai mulţi debitori (ex. debitorul
băncii a luat credite şi din alte părţi) patrimoniul poate deveni insuficient
pentru a acoperi toate sumele datorate.
• al doilea risc, derivă din faptul că debitorul poate oricând
înstrăina o parte, sau întregul său patrimoniu, iar banca (creditorul) nu mai
poate să-şi recupereze creanţele.
La aceste dezavantaje se mai poate adăuga şi faptul că în cazul în care
debitorul refuză să plătească, este necesară acţionarea sa în judecată. Acest demers
poate presupune cheltuieli însemnate şi perioadă îndelungată până la recuperarea
banilor de către creditor; în acest timp, debitorul dispune în continuare de
patrimoniul său.
Garanţia principală a creditorului poate fi luată în considerare de către
creditori numai în cazul clienţilor cu integritate şi situaţie financiară foarte bună şi
cunoscută de aceştia.
Riscurile insolvabilităţii debitorului pot fi evitate prin sistemul garanţiilor, care
cuprinde: depozitul bancar, ipoteca, gajul.
 Depozitul bancar la prima vedere, este o garanţie ideală. Cu toate
acestea clienţii care oferă drept garanţie un depozit bancar, nu sunt debitorii doriţi
de creditori.
Depozitul bancar îndeplineşte cele mai multe din cerinţele unei garanţii:
• este accesibil oricând
• se constituie sub forma unei sume fixe, cunoscute de bancă
• în cazul în care depozitul este constituit în altă monedă decât
cea în care s-a dat împrumutul, la stabilirea nivelului depozitului drept
garanţie, creditorul trebuie să aibă în vedere riscurile rezultate din
fluctuaţiile cursului de schimb ale celor două monede.
Dezavantajul depozitului bancar este legat de faptul că o bancă nu poate lua ca
angajament de plată, în favoarea unui terţ, propriile sale pasive. Aceasta ar putea părea o
afirmaţie care nu are legătură cu problema constituirii unui depozit bancar drept garanţie,
dar trebuie reamintit faptul că numerarul depozitat în bancă este reflectat din punct de
vedere contabil în pasivul bilanţului său. Acest neajuns poate fi evitat dacă depozitul este
constituit la altă bancă. Banca la care există acel depozit poate emite o garanţie în
favoarea băncii care acorda împrumutul. Acest proces este dificil şi costisitor.

Avantaje:
În cazul în care depozitul se constituie la o altă bancă în vederea emiterii
de către aceasta a unui angajament de plată în favoarea băncii creditoare sunt
utilizate de fapt două garanţii:
1. garanţia reală, depozitul bancar constituit la o terţă bancă în
vederea asumării angajamentului de plată faţă de banca creditoare
2. garanţia personală, respectiv garanţia de plată, documentul prin
care banca depozitară se angajează să plătească băncii creditoare în cazul
în care debitorul respectiv nu va rambursa creditul. Această garanţie de
 plată se regăseşte sub forma scrisorii de garanţie bancară de rambursare a
creditului.
Dezavantaje:
În evaluarea cheltuielilor bancare asociate constituirii depozitului şi
emiterii garanţiei, pot apare dificultăţi care conduc la creşterea costurilor
creditului.

Ipoteca este una din formele de garantare cele mai utilizate. Ipoteca
serveşte la garantarea obligaţilor debitorului faţă de creditorul său printr-un bun
imobil din propriul său patrimoniu anume desemnat pe cale legală în acest scop.
Ipoteca se materializează printr-un contract de ipotecă, care este un
contract accesoriu la contractul de creditare.
Garantarea plăţii prin ipotecă constă în aceea că dacă la scadenţă debitorul
nu rambursează ratele şi obligaţiile aferente creditorul în favoarea căruia a fost
constituită ipoteca poate cere vânzarea bunului ipotecat, iar din suma obţinută să-şi
acopere creanţa. În timp ce preluarea unei proprietăţi, derivată din garanţia
principală a creditorului, este un proces lent procedura pe care o presupune
executarea ipotecii este relativ simplă şi directă.
De regulă proprietăţile îşi menţin valoarea în timp deşi uneori, preţurile
pot fluctua foarte mult într-o perioadă scurtă. Un astfel de fenomen s-a întâmplat
în Marea Britanie în ultimii ani ai deceniului 8 când după o perioadă de ascensiune
pe piaţa imobiliară a urmat o reducere bruscă a preţurilor odată cu restrângerea
pieţei. În acel context creditorii erau în posesia unor garanţii a căror valoare era
sub valoarea sumei datorate, iar unii clienţi au rămas debitori băncilor care
depăşeau semnificativ valoarea caselor lor în noua conjunctură a pieţei.
Această situaţie explică două din cele mai importante probleme ce trebuie
luate în considerare în cazul folosirii proprietăţilor drept garanţii.
Prima este modul de evaluare. Chiar dacă se obţine o evaluare
profesională, evenimente neaşteptate (cum ar fi cutremurele sau modificările
preţurilor) pot modifica valoarea reală a garanţiilor într-un sens nedorit (deşi
valoarea nominală rămâne aceeaşi). Pentru a se evita pierderile care ar rezulta din
producerea unor evenimente nedorite bunurile ipotecate se asigură la o societate de
asigurare, iar poliţa de asigurare este andosată la ordinul creditorului.
Cealaltă dificultate constă în timpul considerabil necesar vânzării
proprietăţii mai ales pe piaţa imobiliară în stagnare sau pe care se manifestă o
supraofertă de imobile şi o cerere scăzută.
Alte elemente ce trebuie analizate sunt: evoluţia costurilor de întreţinere a
proprietăţilor, drepturile ocupanţilor, proprietăţile închiriate în sistem leasing care
limitează folosirea proprietăţii şi reduc posibilitatea de vânzare.

Avantaje:
Procesul preluării în garanţie este bine cunoscut; creditorul este protejat;
proprietatea este ipotecată în favoarea creditorului; nu poate fi vândută; garanţia
este uşor de identificat.

Dezavantaje:
Pot exista dificultăţi în evaluarea garanţiei şi întârzieri în executarea
ipotecii (vânzarea şi încasarea banilor). Repunerea în posesia proprietăţii poate
implica responsabilităţi şi costuri substanţiale pentru creditor.

Gajul, spre deosebire de ipotecă, presupune înstrăinarea bunului şi constă

în remiterea de către debitor în favoarea creditorului a unui bun mobil care, în
cazul în care datoria nu va fi achitată la scadenţă, va fi vândut şi din banii obţinuţi
se va achita datoria debitorului.
Contractul de gaj, este un contract accesoriu pentru că implică o obligaţie
principală pe care o garantează, el urmând soarta acestuia în ceea ce priveşte
existenta şi stingerea sa. Tot odată este un contract unilateral deoarece creează
obligaţii numai în sarcina creditorului gajist, respectiv de a păstra bunul şi de a-l
restitui după ce a fost plătit real, întrucât nu ia naştere decât după remiterea
bunului dat în gaj.
Alături de gajul cu deposedare, legislaţia din ţara noastră permite gajul
fără deposedare. În ultimul caz bunurile rămân în posesia debitorului. Contractul
de gaj fără deposedare este un contract consensual, remiterea bunului
nemaiconstituind o condiţie a existenţei contractului.
În principiu, orice bun poate fi folosit drept gaj. Pentru a accepta un bun
drept gaj acesta trebuie să îndeplinească anumite condiţii, şi anume :
• bunul gajat să aibă o valoare îndestulătoare în raport cu creanţa
garantată
• valoarea să fie constantă sau crescătoare în timp
• în cazul unui bun material, acesta să fie asigurat la o societate
de asigurare sau depozitat spre păstrare la instituţii specializate.
Ca şi în cazul ipotecii, bunurile gajate îşi pot modifica valoarea în timp.
Din acest motiv, la preluarea unui bun drept gaj, se stabileşte un anumit procent
din valoarea sa pentru acoperirea garanţiei (practic între 10 - 60 %) şi se
procedează la verificarea şi evaluarea lunară a garanţiei, mai ales în cazul gajului
fără depozitare.

Avantaje:
Acest tip de garanţie este uşor de preluat de către bancă; are un cadru
legislativ stabilit şi cunoscut de părţile implicate; clienţii îl pot folosi drept
garanţie a împrumutului prin gajarea bunurilor investite în afacere.

Dezavantaje:
Evaluarea gajului este uneori dificilă, mai ales din punctul de vedere al
evoluţiei viitoare; bunurile pot “dispare” (de exemplu când s-a gajat un stoc de
materiale); dificultatea vânzărilor pe piaţă (de exemplu datorită evoluţiei
preţurilor, a lipsei cumpărătorilor interesaţi).
 Gajul asupra titlurilor de credit (cambii, bilete la ordin) se face prin gir
sau andosare, cu clauza “valoare în garanţie” sau altă clauză din care să rezulte
clar că transmiterea înscrisului respectiv s-a făcut cu titlu de gaj şi nu în scopul
transmiterii titlului de credit noului deţinător.
Titlurile de credit pot fi gajate şi prin redactarea unui înscris separat,
însoţit de remiterea titlurilor, procedura transmiterii prin gir nefiind obligatorie.
Acceptarea titlurilor de credit drept gaj, pentru a fi asiguratorii, impune
avalizarea lor de către un garant (de preferinţă alt creditor). Astfel în cazul în care
debitorul (trasul) nu plăteşte, avalistul va plăti în locul primului. În cazul avalului,
o garanţie reală, gajul, este dublată de o garanţie personală, adică avalul dat de un
terţ.

Gajul asupra creanţelor şi drepturilor necorporale Adesea, debitorii

deţin înscrisuri care evidenţiază dreptul lor de a încasa o sumă, documente care nu
pot fi transmise prin gir. Astfel de exemple sunt acreditivele documentare
irevocabile deschise în favoarea lor. Utilizarea lor drept gaj presupune
transmiterea dreptului de încasare prin cesiune. Cesiunea se face în favoarea băncii
creditoare, cu menţiunea că a fost făcută cu titlu de gaj: dacă debitorul nu plăteşte
la scadenţă, banca, în baza titlului cesionat, este în măsură să încaseze
contravaloarea acestuia în baza documentelor depuse de vânzător pentru marfa
livrată. Există riscul ca documentele prezentate la încasare prin acreditiv să nu fie
în ordine şi deci să nu se încaseze banii.

Gajul asupra titlurilor de valoare Atât obligaţiunile cât şi acţiunile

deţinute de client pot fi gajate. Procedura gajului este diferită în funcţie de tipul
acestora:
 • acţiunile şi obligaţiunile nominative ale firmei pot fi gajate prin
transfer, înscrise în registrele firmei respective cu menţiunea “pentru
cauza de garanţie”.
• titlurile de valoare la purtător se pot gaja prin simpla lor
remitere de la debitor la creditor.
În practică însă, în ambele cazuri se întocmeşte un act scris cu precizarea
părţilor implicate (debitorul, creditorul sau un terţ) denumirea titlului şi a
numărului de identificare al fiecărui titlu, valoarea nominală a titlului valoarea
garantată, valoarea de piaţă a titlurilor. Problema gajului asupra titlurilor de
valoare este legată de păstrarea valorii în timp, valoare care este determinată de
cursul lor pe piaţa financiară.

Gajul asupra bunurilor mobile Bunurile debitorului (ex. stocuri) pot fi

gajate direct, în sensul gajării efective a acestora în favoarea creditorului sau
gajarea lor se poate face prin transmiterea de către debitor a titlului ce reprezintă
marfa (ex. conosamentul, recipisa warant sau alt titlu de depozit). În cazul
conosamentului, care este un titlu de proprietate asupra mărfii, andosarea lui în alb
sau la ordinul băncii, dă dreptul acesteia ca la scadenţa creditului, dacă debitorul
nu plăteşte să vândă marfa la care conosamentul face referire.
Codul comercial român, prevede posibilitatea constituirii gajului asupra
produselor solului, asupra materiilor prime industriale, a produselor în curs de
fabricaţie sau finite şi păstrate în fabrici sau depozite. Gajul se consideră constituit
din singurul efect al contractului de gaj, la data întocmirii actului, în care se va
preciza numărul, natura, calitatea şi locul în care se află gajul, fără a se lua din
posesia debitorului. Şi în aceste cazuri se păstrează riscurile pentru creditor
privind: păstrarea valorii în timp a bunurilor, dificultatea transformării rapide în
lichidităţi.
 Riscuri bancare in procesul creditarii

Scopul final al activitatii bancare este obtinerea profitului, dar exista un risc
concretizat in toate neajinsurile si primejdiile ce rezulta din operatiile pe care
banca le desfasoara.Intre aceste operatiuni alocarea resurselor sub forma de credite
este cea mai insemnata, fiind totodata si principala operatiune generatoare de
riscuri.Nu se poate imagina o operatiune de creditare care sa nu comporte un
minim de risc de natura sa rastoarne calculele efectuate anterior in momentul
aprobarii si acordarii creditului.
Cauzele riscurilor se regasesc fie in administrarea intamplatoare a
creditelor, fie in plasamentele gresite ale bancii care le-a acordat fie in convulsiile
economiei nationale.
Bancile trebuie sa manifeste prudenta si prevedere in acordarea creditelor,
sa preintampine aparitia riscurilor, iar in cazul producerii lor sa utilizeze acele
instrumente ce asigura acoperirea pagubelor.Este important ca evaluarea riscurilor
sa se efectueze la nivelul unitatilor operative ale bancii de catre un personal cu un
nivel de pregatire ridicat.
Riscurile generate de operatiunile bancare pot lua forme diverse.Dintre
acestea vom analiza urmatoarele:
-riscul de imobilizare
-riscul de rambursare
-riscul de variatie a ratei dobanzii
-riscul de tara.

1.Riscul de imobilizare apare la banca sau la detinatorul de depozite ca

urmare a nesatisfacerii cererii titularilor de depozite.Acest fapt isi gaseste
explicatia in gestionarea defectuasa a creditelor acordate.
 Pentru a inlatura acest risc, trebuie avuta in vedere administrarea eficienta
si judicioasa a depozitelor si creditelor de ctre banci, angajarea de credite pe baza
de titluri de valoare, mobilizarea efectelor la piata monetara prin rescont si
operatiuni.

2.Riscul de rambursare consta in posibila intarziere a platii datorita

deficientelor debitorului.Aceste deficiente au la baza mai multe
motive:conjunctura economico-sociala, blocaj financiar, etc.
Pentru ca gradul de risc in acordarea unor credite indoielnice sa fie cat
maimic trebuie sa se realizeze o analiza riguroasa a debitorului care sa atinga
toti factorii influentabili ai raportului de creditare:
• factori umani: competenta, moralitate;
• factori economici: situatia internationala si nationala, cadrul profesional;
• factori financiari:situatia financiara, indatorarea existenta, capacitatea de
rambursare;
• factori juridici:forma juridica, legaturile juridice cu alte societati comerciale;

3.Riscul de variatie a ratei dobanzii se defineste ca fiind impactul negativ

pe care-l poate suferi banca in urma unei evolutii crescatoare sau descrescatoare a
ratei dobanzii pe piata care nu a fost anticipata corect.
Bancile sunt componente ale sistemului financiar al caror scop este obtinerea de
profit.Deoarece principala componenta a activitatii bancare este atragerea si plasarea
resurselor disponibile, cea mai mare parte a veniturilor sale provin din diferenta intre
dobanda incasata si dobanda platita.De aceea orice modificare a ratei dobanzii exercita
influente directe asupra indicatorilor din bilantul bancii.
Tinand cont de diversitatea situatiilor existente, in practica bancara s-a
impus folosirea mai multor categorii de dobanzi:fixe (cand sumele achitate in
contul dobanzilor au aceeasi dimensiune pe toata durata de rambursare), variabile
(situatie in care in contul dobanzilor se achita sume anuale diferite ca marime),
preferentiale si dobanda pietei.

Practicarea unor dobanzi fixe determina un efort financiar relativ echilibrat

din partea debitorului, comparativ cu sistemul dobanzilor variabile care presupune
un efort mai mare in primii ani ai raportului de creditare.
In conditiile in care procesul inflationist a devenit o permanenta a vietii
economice, prin sistemul dobanzilor variabile riscul scaderii puterii de cumparare
este transferat debitorilor.
In concluzie, dobanda bancara este puternic dependenta de dobanda pe
piata.Variatia sa determina reactii adverse din partea bancii concretizate in
realizarea anumitor proportii intre componentele activului si pasivului.Astfel, in
cazul cresterii dobanzii pe piata, banca are patru modalitati de interventie constand
in:
-cresterea dobanzii pentru creditele acordate si mentinerea dobanzii la
depozite.Acest demers determina diminuarea resurselor de creditare, detinatorii de
disponibilitati nemaifiind atrasi de efectuarea unor plasamente in banci.
-mentinerea la acelasi nivel al dobanzilor pentru depozite si a celei pentru creditele
acordate (cu aceleasi consecinte ca si in primul caz).
-majorarea dobanzilor la depozite (astfel incat sa depaseasca dobanda pe piata) din
care sa poata fi acoperita cererea de credite ce va inregistra o tendinta ascendenta.
-cresterea dobanzii la depozite dar si a celei pentru creditele acordate.
Principalul efect al acestor masuri va fi modificarea raportului intre
dobanzile incasate si cele platite ( a marjei dobanzii), in sensul urmarit de
banca.Dar, pentru a stabili amploarea interventiei asupra elementelor structurale,
banca trebuie sa cunoasca expunerea la risc data de dimensiunea activelor si
pasivelor sensibile la variatia ratei dobanzii.Pentru aceasta fluxul ulterior de plati
asociat variaza in acelasi sens si cu aceeasi amplitudine cu miscarea ratei dobanzii
pe piata.Dintre acestea, capitalul si fondurile proprii sunt elemente relativ
insensibile, deoarece daca rentabilitatea oferita de banca nu este satisfacatoare,
detinatorii lor se orienteaza catre alte plasamente.
De aceea este necesar ca banca sa aiba o politica de dividende stimulativa.

4.Riscul de tara este definit ca probabilitate a aparitiei incapacitatii de

plata a unui debitor datorita unor cauze legate de localizarea sa geografica.
In procesul de creditare, riscul de tara poate fi un risc suplimentar atunci
cand beneficiarul creditului este o persoana fizica sau un agent economic din
strainatate, sau specific, cand creditul se acorda unei institutii guvernamentale sau
publice.
Astfel, pot exista situatii in care, desi firmele au un potential economic ,
financiar bun, un comportament de mare corectitudine in relatiile de creditare, sunt
deficitare in raporturile de credit internationale datorita situatiei economico-
financiare sau valutare a tarii in care se afla.
De aceea, in raporturile cu firmele din strainatate, bancile trebuie sa-si ia
masuri suplimentare de protectie, efectuind studii asupra mediului intern al celor
ce solicita credite, dar si asupra celui extern.Un rol deosebit in stabilirea normelor
de comportament bancar au avut Banca Internationala pentru Reconstructie si
Dezvoltare, Banca Europeana pentru Reconstructie si bancile zonale.Normele
rezultate sunt utilizate pentru aprecierea riscului de tara pe baza unor punctaje.
Din punct de vedere al dimensiunii, acest risc apare ca:
-risc politic – si poate determina modificarea atitudinii oficiale fata de iesirile de
capital, investitiile straine, dreptul de proprietate, neonorarea unor angajamente
anterioare;
-risc econimic – in acest caz riscul de tara se modifica in raport cu valutele in care
au loc transformarile bancare (daca moneda nationala este sau nu convertibila)
pentru ca autoritatile din tara respectiva sa poata onora platile.
Evaluarea riscului de tara se desfasoara fie pe baza valorii capitalizate, fie
cu ajutoul metodei Delphi.
 In primul caz se realizeaza venituri la nivel de tara, tinandu-se seama de
evolutia anterioara si cea estimata a principalelor elemente din balanta de plati
externe.
Metoda Delphi presupune:
-stabilirea unor criterii de apreciere(politice, economice, financiare);
-poderea diferentiata a criteriilor;
-stabilirea punctajului pentru fiecare criteriu;
-determinarea punctajului final (prin calcularea mediei aritmetice).