Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este descris și un sindrom de intoleranță la aspirină, triada Samter-Vidal, care mai cuprinde și
polipoză nazală (sau doar rinosinuzită cronică) și astm bronșic.
Consumul cronic de AINS crește de până la 10 ori riscul de apariție a complicațiilor, spitalizărilor și
deceselor datorate apariției sau agravării unei boli ulceroase. Anual, în SUA sunt internați în spital
circa 100.000 pacienți pentru complicații digestive secundare administrării de AINS, dintre care
15.000 evoluează către deces. Peste 1/3 dintre consumatorii cronici de AINS sunt persoane peste 60
ani, și circa 15% dintre vârstnici iau un AINS permanent. Pentru reducerea riscului de efecte adverse
gastrointestinale asociate terapiei cu AINS se recomandă optimizarea indicațiilor, reducerea dozelor
până la doza minimă eficace și asocierea de gastroprotectoare (blocanți H2 – ranitidină, cimetidină,
famotidinăm sau inhibitori de pompă protonică – omeprazol, lansoprazol, pantoprazol,
esomeprazol).
Clasificarea AINS
Fenacetina
Paracetamol (acetaminofen)
Aminofenazona
Fenilbutazona
• utilizat în principal pentru acțiunea sa antiinflamatorie, are și efect urizocuric slab (datorită
metaboliților)
• farmacocinetică: se leagă în proporție foarte mare (99%) de proteinele plasmatice, este
metabolizat hepatic
• indicații: boli reumatice (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă), gută
• doză și mod de administrare: 100-200 mg/zi po
• reacții adverse: cel mai mare risc ulcerigen dintre toate AINS, efecte adverse renale
pronunțate, leucopenie, anemie aplastică, agranulocitoză, aplazie medulară, erupții cutanate,
hepatotoxicitate
• contraindicații: vârstnici, pacienți cu istoric de ulcer (datorită riscului ulcerigen mare), boli
cardiovasculare (datorită retenției hidrosaline), boli hematologice sau renale
• interacțiuni medicamentoase: competiționează pentru legarea la proteinele plasmatice cu
anticoagulantele orale cumarinice (risc de evenimente hemoragice), antidiabetice orale din
clasa sulfonilureelor (risc de hipoglicemie), antibiotice din clasa sulfamidelor (le crește
efectul antibacterian)
Indometacin
• este cel mai puternic inhibitor al COX, acționează atât central cât și periferic
• indicații: boală artrozică, spondilită anchilozantă, poliartrită reumatoidă, artrită gutoasă
• mod de prezentare: comprimate a 25 mg, supozitoare a 50 sau 100 mg.
• doză și mod de administrare: 25 mg po de 3-4 ori/zi sau 25 mg po de 3 ori/zi + 50-100 mg
intrarectal
• reacții adverse: risc ulcerigen mare, fenomene marcate de iritație gastrică – dispepsie,
epigastralgii, ulcer gastroduodenal, hemoragie digestivă (care pot constitui motiv de
întrerupere a administrării), cefalee, tulburări nervos centrale (psihoze, confuzie, depresie),
efecte adverse hematologice (trombocitopenie, anemie aplastică), retenție hidrosalină,
somnolență
• contraindicații: gravide, pacienți cu istoric de boală ulceroasă, psihoză sau epilepsie
Diclofenac
• efectul antiinflamator este similar indometacinului, dar este mult mai bine tolerat digestiv
• mod de prezentare: gel (Diclac, Diclofenac gel, Clafen), comprimate a 25 și 50 mg, fiole a 75
mg, supozitoare a 100 mg, soluție oftalmică
• doză și mod de administrare: 150-200 mg/zi
• reacții adverse: hepatotoxicitate crescută față de alte AINS
Oxicami
Coxibi