P. 1
Indrumar de Eficienta Energetic A Pentru Cladiri

Indrumar de Eficienta Energetic A Pentru Cladiri

|Views: 244|Likes:

More info:

Published by: CătălinMihailChelaru on May 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2014

pdf

text

original

INDRUMAR de EFICIENTA ENERGETICA pentru CLADIRI - I

CUM FUNCŢIONEAZĂ O CLĂDIRE
1.1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE Noul concept al dezvoltării durabile determină o abordare diferită de cea clasică, cu care suntem obişnuiţi, atunci când este vorba de o clădire. În prezent, clădirea este considerată ca un organism într-o evoluţie continuă, care în timp trebuie tratat, reabilitat şi modernizat pentru a corespunde exigenţelor stabilite de utilizator într-o anumită etapă. De mare actualitate sunt analizele şi intervenţiile legate de economia de energie în condiţiile asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare. Acest aspect a fost denumit eficientizarea energetică a clădirii. În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective importante ale dezvoltării durabile, şi anume, economia de resurse primare şi reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător. Sporirea eficienţei energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, la intervenţii ce sunt la îndemâna multora şi până la efectuarea unei expertize şi a unui audit energetic în urma cărora experţii recomandă o serie de soluţii tehnice de modernizare. Aceste soluţii depind de tipul,

vechimea şi destinaţia clădirilor şi se constituie în ceea ce se numeşte reabilitarea sau modernizarea clădirii. Reabilitarea/modernizarea termică a unei clădiri reprezintă îmbunătăţirea ei în scopul menţinerii căldurii la interior. Aceasta presupune adăugarea de izolaţie termică, etanşarea, îmbunătăţirea sau chiar înlocuirea ferestrelor şi a uşilor, precum şi îmbunătăţirea echipamentelor şi instalaţiilor cu care este dotată clădirea. Reabilitarea termică înseamnă şi implementarea de măsuri de eficienţă energetică în toate activităţile de renovare şi reparaţii ale clădirii. Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în vedere slaba calitatea a majorităţii construcţiilor existente, fie vechi, fie ieftine. Pe de altă parte, costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile legate de instalarea unei capacităţi suplimentare de energie termică pentru încălzire. În România, consumurile energetice pentru sectorul populaţiei sunt la nivelul a 40% din consumul total de energie al ţării, iar ponderea aceasta s-a constatat mai mult sau mai puţin peste tot în lume. Clădirile civile, în care utilizatorul principal este omul, pot fi împărţite în două mari categorii:  clădiri de locuit, cămine, hoteluri  individuale – case unifamiliale, cuplate, înşiruite –  clădiri cu mai multe apartamente, multietajate de tip bloc cu apartamente  clădiri publice sau terţiare (clădiri cu altă destinaţie decât locuinţe)  spitale, creşe, policlinici  clădiri pentru învăţământ (creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi) şi sport  clădiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee)  instituţii publice (magazine, spaţii comerciale, sedii de firme, birouri, bănci) şi alte clădiri industriale;

Clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuire se împart după modul de ocupare în clădiri cu ocupare continuă şi cu ocupare discontinuă, iar după clasa de inerţie termică în clădiri de clasă de inerţie mare, medie sau mică. Funcţiunea clădirilor civile este aceea de a crea în interior un climat confortabil, indiferent de sezon. În acest sens, elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa unei astfel de clădiri trebuie astfel concepute încât să asigure în interiorul încăperilor condiţii corespunzătoare de confort higrotermic, acustic, vizual-luminos, olfactiv-respirator. Noţiunea de confort trebuie să sugereze crearea unui mediu corespunzător desfăşurării vieţii normale. Confortul higrotermic se traduce în nivele de temperatură şi umiditate uşor de suportat. El se realizează cu consum de energie, fie pentru încălzirea spaţiului utilizat (iarna), fie pentru răcirea lui (vara). Din acest motiv, confortul higrotermic reprezintă componenta de confort direct legată de noţiunea de eficienţă energetică a clădirii în sensul că se urmăreşte atingerea lui cu consumuri energetice minime. Starea de confort termic dintr-o încăpere se realizează în condiţiile în care cel puţin 90% din utilizatori nu pot indica dacă ar prefera o ambianţă mai caldă sau mai rece. Identificarea exigenţelor de performanţă asociate realizării cerinţelor de confort termic ale utilizatorilor se face analizând atât aspectul obiectiv legat de necesitatea menţinerii temperaturii interne a corpului omenesc în jurul valorii de 37oC, cât şi aspectul subiectiv care se referă la metabolismul, sistemul termoregulator şi sensibilităţile proprii fiecărui organism. De la orice produs de tip “clădire” ceea ce se aşteaptă în final este un răspuns corespunzător la toate cerinţele/exigenţele utilizatorilor formulate de cei implicaţi în utilizarea ei. Formularea cerinţelor utilizatorilor nu se poate face decât în termeni calitativi cu referire la clădire în

executată cu diverse materiale. destinat a fi încorporat în clădire pentru a îndeplini una sau mai multe funcţiuni specifice.  performanţă = comportarea unui produs în raport cu utilizarea sa.ansamblul ei. se prezintă un mic dicţionar de termeni consacraţi:  exigenţa utilizatorului = Enunţarea unei necesităţi faţă de clădirea (construcţia) ce trebuie utilizată.  ansamblu = reunirea mai multor elemente componente care asigură realizarea unei funcţiuni. sau a părţilor componente) pe care aceasta trebuie să le îndeplinească pentru a satisface exigenţele utilizatorilor. influenţa agenţilor care acţionează asupra construcţiilor.  cerinţa de calitate = Exprimarea calitativă a caracteristicilor clădirii (în ansamblu. În acest sens.  condiţie tehnică = Exprimarea şi detalierea în termeni tehnici de performanţă a cerinţei de calitate. pe bază unui proiect.  criteriu de performanţă = Caracteristică ce trebuie luată în considerare la detalierea şi cuantificarea condiţiilor tehnice în cantităţi denumite “niveluri de performanţă”  nivel de performanţă = valoare impusă pentru un anumit criteriu de performanţă în funcţie de condiţiile tehnice. având destinaţie precizată (construcţii civile. . Prin produs se poate întelege clădirea în ansamblu sau orice parte a acesteia. inginereşti)  clădire = construcţtie având ca scop realizarea unor spaţii închise ce adăpostesc activităţi umane şi/sau procese tehnologice  element component = produs realizat ca unitate distinctă. ţinând seama de diverşii agenţi care acţionează asupra clădirii.  subsistem al clădirii = grupare de elemente componente care îndeplinesc împreună una sau mai multe funcţii necesare satisfacerii exigenţelor utilizatorului.  construcţie = lucrare legată de teren. industriale.

terase. specificaţiilor şi exigenţelor impuse de standardele privind calculul higro. . Siguranţă în exploatare C. indiferent de materialele utilizate pentru alcătuirea anvelopei clădirilor. corespunzător fiecărei generaţii de astfel de standarde. Principalele sisteme constructive practicate pentru clădirile existente au fost următoarele:  Clădiri integral prefabricate.şi termo-tehnic. Nivelul de termoizolare asigurat pe baza metodologiei standard este reflectat în valorile rezistenţelor termice specifice ale elementelor de construcţie (pereţi exteriori. medii ponderate sau corectate cu influenţa punţilor termice. Izolaţie termică. cu regim de înălţime preponderent de 5 niveluri. cu regim de înălţime de 5 şi 9 niveluri.  Clădiri cu structura mixtă. există grupe de clădiri având acelaşi nivel de protecţie termică. Rezistenţă şi stabilitate B. în câmp curent.Cerinţe de calitate ale unei clădiri sunt. refacerea protecţia mediului E. în esenţă. Igiena. corespunde. precum şi nivelului tehnologic specific respectivei perioade. Nivelul protecţiei termice a clădirilor a progresat pe măsură ce au evoluat prescripţiile tehnice specifice. planşee peste subsol). Deci. sănătatea oamenilor. Siguranţă la foc D. cu cadre şi pereţi structurali din beton armat. protecţia împotriva zgomotului şi de Nivelul protecţiei termice al clădirilor care alcătuiesc fondul existent de clădiri.2 milioane apartamente (cca 37% din total). independent de sistemul structural utilizat. hidrofugă şi economia energie F. dar şi 9 niveluri. construite între anii 1960-1990 într-un volum de 1. având pereţii exteriori din zidărie de BCA sau cu panouri prefabricate de faţadă. următoarele: A.

În orice intervenţie de reabilitare. silenţioasă şi acumulează mai puţin praf şi polen la interior. cu multiple fluxuri şi componenete interconectate. este esenţială pentru identificarea strategiilor ce trebuiesc adoptate pentru reabilitarea sa energetică. Înţelegerea modului în care funcţionează o clădire. paiantă sau chirpici.. Scopul acestui capitol este acela de a prezenta sumar modul în care o clădire funcţionează ca un sistem.4 niveluri. Clădiri cu pereţi din beton armat. iar orice schimbare produsă într-un loc are efecte în alt loc.  Clădiri cu structura din zidărie de cărămidă. numărul apartamentelor din clădiri cu regim de înălţime de 2 şi 4 niveluri fiind relativ redus. iar un procent de 15-25 % de 9 niveluri.într-un număr relativ mic. forţele care se manifestă într-o clădire trebuiesc menţinute în echilibru: sarcina structurală. efectele vântului şi vremii. căldură şi aer.  Clădiri cu pere ţi din lemn. realizaţi cu utilizarea cofrajelor glisante şi cu structura de rezistenţă din cadre de beton armat monolit având magazine la parter .. atât din punctul de vedere al construcţiei cât şi din punctul de vedere al echipamentelor şi instalaţiilor care o deservesc. fluxurile de umiditate. prelungindu-i durata de viaţă şi mărindu-i valoarea. precum şi la diminuarea poluării mediului prin emisiile de gaze inerente procesului de producere a energiei. Fiecare parte a clădirii este legată de toate celelalte părţi. De exemplu. adăugarea de izolaţie termică sau bariere de vapori şi aer afectează condiţiile de umiditate. ventilare şi aerul necesar arderii în instalaţiile de încălzire. Majoritatea clădirilor a avut regim de înălţime de 5 niveluri. Investiţiile contribuie la scară mai mare şi la economisirea resurselor primare de energie. Orice activitate de îmbunătăţire menţine clădirea într-o formă mai bună. . O casă bine izolată este confortabilă. cu regim de înălţime de 2.

aerul exterior. atât prin construcţia propriu-zisă. precum ventilaţia şi protecţia împotriva incendiilor. de mediul exterior sau de spaţiile necondiţionate din exteriorul clădirii. sănătate şi siguranţă pentru toţi utilizatorii clădirii. poduri. În continuare se prezintă câteva aspecte legate de modul în care funcţionează o clădire. cu accent pe problemele de sănătate şi siguranţă. subsoluri tehnice sau cu boxe. Caracteristicile materialelor de construcţie şi reabilitare.sol (la plăci în contact direct cu solul. Anvelopa unei clădirii este alcătuită din totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale. care delimiteză volumul interior (încălzit sau răcit).2ANVELOPA CLĂDIRII Clădirea reprezintă un ansamblu de camere. precum şi la pereţii în contact cu solul). neîncălzite sau mult mai puţin încălzite. spaţii de circulaţie şi alte spaţii comune. cât şi prin echipamentele şi instalaţiile din dotare. procedurile de instalatare şi tehnicile de construcţie sunt în mod normal specificate în coduri şi standarde.încăperi anexă ale clădirii propriu-zise. magazii.Strategiile de reabilitare energetică a unei clădiri trebuie să ţină seama de asigurarea la interior a condiţiilor de confort. dacă măsurile de reabilitare nu pot fi implementate de către chiar utilizatorii sau proprietarii clădirii. . amplasate fie peste cota terenului sistematizat. camere de pubele. . delimitat de o serie de suprafeţe care alcătuiesc anvelopa clădirii şi prin care au loc pierderile de căldură. pivniţe. Din acest motiv. 1. fie sub această cotă. Anvelopa clădirii separă volumul interior al clădirii de : . termoizolate în mod corespunzător (exemplu: garaje. . separate de volumul clădirii prin pereţi sau/şi planşee. este recomandat să se apeleze la specialişti. cu accent pe schimburile energetice şi pe posibilităţile de economisire a energiei consumate.

Pentru o izolare eficientă a anvelopei. Menţinerea condiţiilor dorite la interior se realizează prin controlul fluxurilor de căldură. Anvelopa reprezintă învelişul care protejează interiorul casei împotriva vântului. ş. însă. rolul anvelopei este acela de a separa mediul controlat. în plus. spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii. precum şi accesul în şi înafara clădirii. . mobilitate. Qc . având în vedere că aceste componente trebuie să satisfacă exigenţe diverse şi variate (transparenţă. caracteristici mecanice). de fluxurile de aer şi umiditate realizate prin ventilaţie. ş. trebuie luate în consideraţie toate componentele sale. În cele din urmă. O abordare globală a anvelopei reprezintă cheia unei izolări termice peformante. Prezenţa acestor fluxuri este ilustrată în Figura 1.).a. permite utilizarea luminii naturale. ploii şi ninsorii.1.- verande. alte clădiri. ea conferă suportul structural pentru pereţi şi acoperiş.). În practică. aer şi umiditate între interiorul şi exteriorul clădirii. unde se deosebesc fluxurile de căldură. confortabil de la interior de vremea de afară. având pereţii adiacenţi separaţi de clădirea considerată.a. prin rosturi. O izolare echilibrată a tuturor componentelor este de multe ori însă imposibilă. protejează structura împotriva deteriorării. birouri. dar care au alte funcţiuni sau destinaţii (exemplu: spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit. nu este atât de simplu. Qv . balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară.

fie în sus.1 Anvelopa şi fluxul de căldură O condiţie importantă pentru realizarea confortului interior o reprezintă dotarea clădirii cu un sistem de încălzire care să furnizeze căldură pe perioada sezonului rece. Căldura „curge” de la orice suprafaţă mai rece spre una mai caldă. Căldura furnizată trebuie să fie menţinută la interiorul clădirii. Dar caracteristica transferului de energie termică (sau căldurii. datorită aerului cald care se ridică. Aceasta nu este neapărat adevărat. cea mai mare parte a căldurii se pierde prin acoperiş. aer şi umiditate prin anvelopa unei clădiri 1.Fig. astfel încât consumul de energie al sistemului de încălzire să fie minim necesar. Este rolul anvelopei clădirii de a controla fluxul de căldură între mediul său interior şi cel exterior. .2. numită popular „transfer de căldură”) este aceea că el este generat de orice diferenţă de temperatură şi poate avea loc în orice direcţie. O cameră încălzită plasată peste un garaj neâncălzit va pierde căldură prin podea. Multă lume crede poate că. fie în jos.1 Fluxuri de căldură. În mod similar. 1. pierderile de căldură pot apare prin pereţi – în subsol sau deasupra solului. fie pe laterală.

reducând astfel fluxul de căldură prin anvelopă. În literatura de specialitate sunt prezentate valori sau expresii de calcul pentru conductivitatea termică a majorităţii materialelor utilizate în inginerie. Într-o încăpere neizolată. iar cel rece coboară. . convecţia termică şi radiaţia termică. Ca urmare. apoi circulă. ca urmare a ciocnirilor inerente dintre particule. O parte a căldurii se transferă şi prin amestecarea aerului cald cu aer rece. două sau toate cele trei moduri. ventialatoare etc. formându-se aşa numiţii curenţi convectivi). Aceasta din urmă este în mare parte responsabilă de transportul de energie microscopică între suprafaţă şi fluid. atomi) cu viteze mari spre cele cu viteze mici. Proprietatea materialelor de a transfera căldura prin conducţie se numeşte conductivitate termică. cu spaţii umplute cu aer. unde densitatea de particule este scăzută. atunci când mişcarea fluidului este impusă cu mijloace mecanice (cu pompe.  Conducţia termică apare într-un mediu staţionar (fie el solid. realizându-se prin acţiunea combinată a conducţiei termice prin fluid şi a mişcării macroscopice de ansamblu a fluidului. Fluxul de căldură prin anvelopă se poate realiza prin unul.) sau naturale îndepărtate (vânturile). aerul „culege” căldura de la peretele cald. iar valorile ei sunt dependente de temperatură. Convecţia termică este de două feluri: convecţie forţată. conducţia termică se realizează mai bine prin solide şi lichide decît în gaze. Materialele izolatoare termic au adesea o structură poroasă.  Convecţia termică apare intre o suprafaţă şi un fluid în mişcare. ajungând la peretele rece prin care ea se pierde. şi convecţie naturală. lichid sau gazos) prin transferul de energie microscopică de la particulele componente (molecule. atunci când mişcarea fluidului se naşte natural din diferenţele de densitate generate de diferenţele de temperatură locale (fluidul mai cald urcă. de exemplu.Mecanismele (sau modurile) de transfer al căldurii sunt conducţia termică.

dar atâta timp cât rezistenţa lor termică este aceeaşi. Aerul în repaus nu este bun conductor termic. precum radiaţia incidentă de la soare. chiar dacă temperatura aerului la interior este ridicată. Rolul izolaţiei este exact acela de a diviza volumul de aer în compartimente suficient de mici pentru a împiedica formarea curenţilor convectivi.  proprietate definită ca Rt = ∆T / Q [ K / W ] . cu atât fluxul de căldură prin material este mai mic. În acelaşi timp. în comparaţie cu celelalte moduri de transfer (la diferenţe mici şi medii de temperatură). ca urmare a modificărilor intervenite în configuraţia eelctronică a corpului emitor. Radiaţia termică se manifestă la orice nivel de temperatură şi. Acesta înveleşte anvelopa clădirii pentru a-i reduce pierderile de căldură spre exterior. sau pe timp de noapte spre spaţiul atmosferic îndepărtat). O izolaţie sau alta poate avea grosimi diferite. precum cavităţile din pereţi. Cu cât rezistenţa termică este mai mare. aerul rămânând în repaus. ele vor controla în mod egal pierderile de căldură. chiar neglijabilă. Radiaţia termică reprezintă energia emisă sub forma undelor electromagnetice. sau sunt situaţii în care radiaţia termică este dominantă (la diferenţe mari de temperatură. nu necesită un mediu transportor. când tipurile de izolaţii erau extrem de limitate. În . Sunt situaţii în care radiaţia termică este mică. materialul izolator reduce radiaţia de la o suprafaţă la alta a compartimentului cu aer. Cu ani în urmă. Azi. căldura se poate pierde totuşi prin convecţie şi radiaţie. în spaţii mai mari. Dacă o persoană stă în faţa unei ferestre reci. izolaţiile se aleg funcţie de rezistenţa lor termică. spre deosebire de conducţie şi convecţie. Însă. ea pierde căldură şi simte frig. Controlul fluxului de căldură prin anvelopă se realizează prin intermediul unui material izolator termic. prin analogie cu rezistenţa electrică a unui conductor Re = ∆V / I [V / A] . astfel că el reprezintă în principiu un izolant relativ bun. măsura eficienţei stratului izolator era grosimea lui.

Orice porţiuni goale sau colţuri vor permite apariţia convecţiei termice.  Modul în care este construită casa determină câtă izolaţie poate fi practic adăugată. subsol şi pe pereţii exteriori. După cum sugerează şi numele. atunci când este formată din material moale şi poros.ghidurile de profil sunt listate toate materialele de construcţie şi de izolaţie împreună cu rezistenţa lor termică. dacă este montată corespunzător în pod.  Derularea altor lucrări de reabilitare poate permite reizolarea casei la un nivel superior. 1.2 Anvelopa şi fluxul de aer .  Izolaţia trebuie să aibe grosimea permisă de mărimea spaţiului şi. puntea termică reprezintă o porţiune de anvelopă cu rezistenţa termică conductivă mai mică. o grindă în perete). blocând fluxul de căldură.  Starea şi grosimea izolaţiei existente impun grosimea şi felul izolaţiei care trebuie adăugate. Mărimea izolaţiei termice se alege funcţie de mai mulţi factori:  Normativele în domeniul reabilitării termice a clădirilor pot cuprinde specificaţii asupra grosimii izolaţiei care trebuie adăugate. capabile să by-paseze complet izolaţia. permiţând astfel transferul preferenţial al căldurii prin acea porţiune (de exemplu.  Punţile termice trebuiesc evitate oriunde este posibil. se pot indica următoarele recomandări generale:  Izolaţia trebuie să umple spaţiul complet şi uniform. ea trebuie să aibe densitatea corespunzătoare pentru a forma rezistenţa termică necesară.2. O izolaţie termică funcţionează bine. ea acţionează ca o barieră. Deşi tehnologia de montaj este relativ complexă şi specifică locului şi nu face obiectul lucrării de faţă. Atunci când izolaţia se aplică peste una din feţele punţii termice.

menţionate mai jos. În condiţii de iarnă. fereastră deschise – un orificiu. în partea de jos a clădirii se creează o uşoară depresiune care forţează aerul exterior să pătrundă la . Pe de altă parte. unde aerul cald. Diferenţa de presiune poate fi cauzată de orice combinaţie între:  vânt. iar aerul din clădire este forţat să iasă afară. urcă şi se destinde. aerul este forţat să treacă prin anvelopa clădirii. de densitate mai mică.Printre alte probleme. cunocut ca efect de coş. iar în punctul de impact cu peretele energia cinetică se transformă în energie potenţială de presiune (se aplică aici bine-cunoscuta lege a lui Bernoulli).  echipamente dotate cu arzătoare sau ventilatoare de aerisire. Deoarece aerul cald poate conţine cantităţi mari de vapori de apă.  diferenţă de temperatură care conduce la fenomenul de stratificare termică pe verticală. o fantă) şi o diferenţă de presiune între interiorul şi exteriorul anvelopei. presiunea aerului creşte pe partea dinspre care suflă vântul. Aerul scapă afară prin fisurile din plafon şi prin crăpăturile din jurul ferestrelor de la etajele superioare. trebuie să existe un spaţiu gol (o gaură – uşă. iar aerul care intră este uscat şi creează curenţi neconfortabili. fluxul de aer este de asemenea principalul mijloc prin care umiditatea străbate anvelopa.  Efectul de vânt apare atunci când vântul suflă spre clădire.  Efectul de stratificare apare în casele încălzite. presiunea aerului pe faţa opusă a clădirii scade datorită antrenării de către vânt a aerului lateral clădirii. Aerul care iese transportă căldură şi umiditate. schimbul de aer prin anvelopă poate reprezenta o sursă importantă de pierdere termică. iar aerul este forţat să pătrundă în clădire. O dată cu ridicarea aerului cald. În modul acesta. Pentru ca aerul să traverseze anvelopa clădirii. creînd la partea de sus a clădirii o presiune mai mare.

Efect de vânt Stratificare termică Efecte de ardere şi ventilare Fig. aşa că. La fluxul de aer prin anvelopa clădirii pot contribui şi ventilatoare mici de bucătărie sau baie. prin anvelopă. ventilatoare mai mari din sistemul central de aerisire.  Efectul de ardere şi ventilare se datorează echipamentelor şi instalaţiilor cu procese de ardere a unui combustibil. petrol sau gaz natural. Din acest motiv. fie el lemn. 1. încăperile dotate cu sobe sau şeminee au curenţi de aer mai intenşi decât celelalte.interior prin orice neetanşeitate sau deschidere din anvelopă. iar odată cu ele se evacuează şi mult aer. grătare amplasate pe sobe. nocive pentru sănătate. Sobele deschise sau şemineele trebuie să evacueze gazele de ardere. fapt pentru care se prevăd modalităţi de asigurare a acestui aer în exces (de exemplu.2 Fluxul de aer prin anvelopă . uscătoare de rufe sau alte ventilatoare de aerisire existente în clădire. Aerul acesta trebuie înlocuit pentru menţinerea presiunii din interior. Procesul de ardere necesită mai mult aer care să permită oxidarea elementelor chimice combustibile. ventilatoare sau coşuri cu tiraj corespunzător). pătrunde aer proaspăt din exterior.

 Protecţia materialelor clădirii împotriva stricăciunilor cauzate de umiditate  Un spor de confort. Controlul fluxului de aer implică trei activităţi simple. Bariera de vânt este amplasată pe partea din exterior a anvelopei pentru a proteja izolaţia de aerul atmosferic în mişcare. acţionează şi ca bariere de vânt. izolaţia termică trebuie să includă spaţii mici de aer nemişcat.  Asigurarea aerului proaspăt şi evacuarea aerului uzat. sănătate şi preotecţie. pe lângă rolul de material de construcţie. De aceea. aragaz. Pentru a fi eficientă. Bariera de aer blochează aerul din interior şi-l împiedică să iasă în exterior.Controlul fluxului de aer între interior şi exterior asigură multe avantaje. dar şi împotriva scăpărilor de aer dinspre interior.  O clădire mai curată şi mai calmă. care trebuie realizate deodată:  Prevenirea scurgerilor necontrolabile de aer prin anvelopă. Uneori. Prin aceasta. .  Asigurarea tirajului şi aerului de ardere necesar arzătoarelor din dotarea casei (şeminee. cazan de apă caldă). precum:  Economie de bani şi energie  Clădire mai confortabilă fără zone reci şi curenţi de aer. anvelopa este îmbrăcată în plăci de carton tratat sau alefină care. bariera de aer îndeplineşte două funcţii importante:  reduce pierderile de căldură prin împiedicarea circulaţiei de aer prin anvelopă (aerul cald care iese este înlocuit de aer rece din exterior). ea trebuie protejată împotriva vântului ce suflă dinspre exterior. se elimină aerul uzat şi îmbâcsit şi se asigură aerul în exces necesar pentru realizarea în siguranţă a proceselor de ardere.

uşi. ferestre. ea poate fi chiar combinată cu bariera de vânt. trape. aerisiri cu clapă – incluse în construcţie din alte considerente specifice. prin etanşarea tuturor îmbinărilor. acolo unde poate fi menţinută caldă.  Praguri.  continuă. Mai jos. iar pierderile de căldură prin convecţie sunt reduse semnificativ. uşi.  suficient de rigidă şi rezistentă pentru diferenţele de presiune. amplasată deci la exteriorul anvelopei. . bariera de aer poate fi combinată cu bariera de vapori. De fapt. protejează izolaţia şi structura de rezistenţă împotriva stricăciunilor cauzate de umezeală atunci când vaporii de apă condensează în ansamblul anvelopei. fundaţii. profiluri metalice de rame la ferestre – în fapt. Pe de altă parte. este împiedicată circulaţia aerului prin perete. materialul din care este confecţionată bariera poate fi ferit de temperaturile extreme din timpul iernii sau verii. Astfel. muchiilor. însă bariera de aer este instalată pe partea din interior a anvelopei. este imposibil ca bariera de aer să fie alcătuită dintr-un singur material care să învelească complet clădirea. acoperiş). Bariera de aer poate fi instalată oriunde în anvelopă. bariera de aer reprezintă un sistem alcătuit din multe componente care sunt legate unele de altele. Datorită numeroaselor componente care alcătuiesc anvelopa unei clădiri (precum: pereţi. În varianta de amplasare la interior. ceea ce îi sporeşte durabilitatea. Pentru a fi eficientă. golurilor sau fisurilor. sunt descrise câteva componente tipice pentru bariera de aer:  Foi de polietilenă sau tencuială – pentru suprafaţele mari (pereţi. bariera de aer trebuie să fie:  rezistentă la mişcarea aerului. plafoane)  Ferestre. elemente de construcţie. De obicei.

acolo unde umiditatea este mare. patru componente:  un mijloc de evacuare a aerului uzat şi a vaporilor de apă în exces. Uscătoarele de rufe au de cele mai multe ori conducte de evacuare conectate la exterior. schimbul necesar de aer se poate realiza pe toată durata anului printr-un sistem controlat de ventilare. În cazul în care anvelopa este suficient de etanşă. nu se asigură uneori suficient aer proapăt. Asigurarea aerului proaspăt poate fi realizată în clădirile . Clădirile mai vechi sunt ventilate prin scurgerile necontrolate de aer ce au loc la deschiderea ferestrelor şi uşilor. poate intra prea mult aer din exterior. în esenţă. Pe vreme rece şi vântoasă. garnituri de tot felul. Călăfătuială (etanşare cu ipsos).  elemente de control pentru sistemul de ventilare. controlul fluxului de aer trebuie în mod obligatoriu completat cu sisteme de aerisire şi ventilare. ceea ce nu este întotdeauna confortabil şi eficient. În cazul în care bariera de aer există şi este continuă. Un sistem de ventilare controlată are.  un mijloc de asigurare a aerului proaspăt  un mod de distribuire a aerului proaspăt în întreaga clădire. A nu se uita că o clădire complet etanşă este nesănătoasă. Astfel. periculoasă chiar. Multe dintre clădiri au deja componente ale sistemului de ventilare. benzi adezive – etanşează îmbinările componentelor pentru a asigura continuitatea barierei de aer. punându-se doar problema completării lui cu elementele lipsă. evacuarea aerului uzat poate fi asigurată prin ventilatoare mici amplasate în bucătării şi băi. rezultatul unei renovări majore sau caracteristica unei construcţii noi de calitate. toamna sau primăvara. Ventilarea controlată. cauzând curenţi neplăcuţi şi scăderea temperaturii interioare (sau creşterea costurilor cu căldura suplimentară necesară). Pe de altă parte.

duşuri sau prezenţa mai multor persoane. având în vedere ca scurgerile necotrolate se aer prin anvelopă nu pot fi eliminate practic complet. În mod uzual.dotate cu sisteme de încălzire prevăzute cu circulaţie forţată de aer prin instalarea unei tubulaturi conectate la exterior şi acţionarea la turaţie redusă a ventilatorului sistemului de încălzire chiar şi în absenţa încălzirii. Ca urmare. se realizează o setare automatizată a ventilatorului de evacuare. Una dintre metodele de control utilizează umiditatea ca indicator al cantităţii de aer necesar a fi evacuate. În sezonul rece. dacă pe ferestrele cu geam dublu apare condens doar în cazul cîtorva zile foarte reci. Un indiciu clar de apreciere a necesarului de ventilare suplimentară îl constituie nivelul de umiditate şi apariţia condensului. O ventilare mai intensă . atunci se poate aprecia că nivelul de ventilare al clădirii este satisfăcător. însă. partea de alimentare răspunde pasiv prin simpla înlocuire a cantităţii de aer evacuat. numai prin ventilare mecanică. Acest sistem se potriveşte cel mai bine caselor mici sau cabanelor. În cazul în care clădirile au radiatoare individuale în încăperi. se recomandă o capacitate de ventilare de ½ schimburi de aer pe oră. cu tuburi către fiecare cameră şi un ventilator care să asigure circulaţia aerului. foarte etanşe. aerul rece din exterior trebuie preâncălzit sau temperat prin amestecarea cu aer cald de la interior. În general. Elementele de control sunt de obicei montate pe partea de evacuare a sistemului. capacitatea de ventilare controlată necesară este ceva mai mică. cu posibilitatea de intervenţie manuală pentru cazuri deosebite precum gătit. jumătate din volumul de aer al clădirii este înlocuit cu aer exterior în decurs de o oră. Aceasta înseamnă că. În cazul clădirilor mai vechi. În cazul clădirilor noi. scurgerile necontrolate de aer rămân semnificative chiar şi după execuţia unor lucrări majore de renovare şi reabilitare. se poate instala un sistem central de alimentare cu aer. Volumul de aer schimbat este însă şi mai mare.

poate fi necesară chiar dacă umiditatea nu este foarte ridicată. boilerele cu gaz pentru apă caldă. CO. S) şi pentru alimentarea tirajului la coşul care evacuează gazele rezultate din ardere (CO2. H2O. sobe cu gaz. 10 g apă la 1 kg de aer uscat) . precum cele cu gaz trasor sau uşă suflantă (vezi §5.4). asigură în mod obişnuit suficient aer prin fisurile şi orificiile existente în anvelopă. 79%N2) şi umiditate (cca. * aerul atmosferic este format din aer uscat (21%O2.3 Anvelopa şi adâncimea=Σ ∆ h Peretele subsolului de umiditate fluxul Podea pe sol Podea pe sol Umiditatea cauzeazăsolului Nivelul fărâmiţarea betonului. Ca urmare.2. este posibil ca circulaţia aerului dinspre exterior să fie insuficientă. uscătoare cu gaz. şeminee). putrezirea lemnului. neprevăzute cu o barieră de aer etanşă. O2. dar există alte surse de poluare precum fumatul sau alte îndeletniciri (lucru la traforaj. maşină casnică de ţesut. La clădirile mai etanşe sau acolo unde există mai multe instalaţii ce necesită aer (ventilatoare. N2 ). un bun control al fluxului de aer trebuie să asigure cu precădere condiţii optime de funcţionare pentru toate instalaţiile cu dispozitive de ardere. poate strica tencuiala şi distruge covoarele. Sub toate formele sale. etc. umiditatea reprezintă o cauză majoră de distrugere a componentelor unei clădiri. Exemple de instalaţii de ardere sunt: cuptoare.exces . deoarece inversarea tirajului la coş înseamnă evacuarea gazelor de ardere nocive la interiorul clădirii. H2. Clădirile mai vechi. Acest din urmă caz pune probleme serioase de sănătate şi siguranţă. şeminee.) Permeabilitatea (sau etanşarea) clădirii la aer se poate măsura cu ajutorul unor teste speciale. SO2. sobe cu lemne. sau chiar inversată. 1. cojirea vopselii. Aceste instalaţii necesită aer* pentru oxidarea elementelor chimice combustibile (C. O instalaţie de ardere cuprinde un dispozitiv ce arde combustibil. toate sunt instalaţii cu ardere ce pot intra în dotarea unei clădiri. Asigurarea aerului de ardere. sisteme de evacuare.

sau poate fi interioară. Aceasta este generată de prezenţa unei diferenţe în c condens presiunea vaporilor de apă şi de rezistenţa materialului y = ax +b traversat la această diferenţă.Umiditatea poate apare sub formă de solid. sub formă de vapori produşi de către ocupanţii clădirii (prin respiraţie) şi activităţile lor (spălat. umiditatea străbate anvelopa clădirii în mai multe moduri:  Apa se scurge de pe acoperiş sau pe geamul ferestrelor sub acţiunea gravitaţiei. gătit). întâlnite la înfăşurările suprapuse sau la materialele poroase (precum betonul şi solul). Un exemplu tipic îl reprezintă 0.  Capilaritatea permite circulaţia apei în toate direcţiile. Sursa de umiditate poate fi exterioară. 3. ca urmare. Aerul conţine întotdeauna o 4.0 condensul format pe ferestre. zăpadă.0 Vaporii de apă devin o problemă atunci când 1.0 anumită cantitate de vapori de apă.5 şi capacitatea aerului de a îngloba umiditate. acţiunea capilarităţii depinde de prezenţa unor spaţii foarte înguste. fluxul de aer printr-o mică crăpătură în anvelopă transportă de circa o sută de ori mai multă umiditate decât difuzia prin materialele anvelopei clădirii.0 condensează şi devin apă lichidă. Sub diversele ei forme. cu atât mai mare cu cât temperatura aerului este mai mare. adică condens. curăţenie. ploaie. sub formă de apă în sol. S S Sarcina de bază Sarcina legată de  Circulaţia aerului prin anvelopă realizează o circulaţie î încălzire simultană de umiditate. ceaţă şi scurgeri pe suprafeţe. lichid sau vapori. sau prin utilizarea de sisteme umidificatoare. 2.  Vaporii de apă izolaţie ipot străbate materialele şi prin difuzie. o parte din vaporii de apă din aer se depun pe geam şi .0 Prin comparaţie. când aerul nu mai poate îngloba vapori de apă. Acesta se întâmplă la umiditatea relativă de 100%. Când aerul interior vine în contact cu geamul rece. creând un efect de sugativă. temperatura lui scade şi odată cu ea -0. gheaţă.

(consumul total de controlul fluxului de energia energie. sarcina de baza) va apare Performanta condens energetica a cladirii datorită ∆ p (utilizari ale energiei. în construcţie coeficientul total de pierderi al cladirii. planurile constructiei.condensează. Dacă geamul este sub zero grade. numite şi echipamentul) strategii: Modelul  Tehnici de construcţie directmenţin umiditatea departe de care structura clădirii. Condensul apare mai ales în încăperile mai 10 15 20 umede din clădire. C  Micşorarea producţiei de umiditate. presiunea de saturaţie. acoperişul. date climatice. umiditatea Anul 1 depusă se transformă în Anul 2 gheaţă. utilizata la Elementele de construcţie precum consumatorii finali. <10%  Evacuarea la exterior a umidităţii în exces. presiunea utilizaref a(masa de vapori de apă) reală. CO2. Controlul umidităţii se realizează pe trei căi. şi hidro-izolaţia din subsol protejează coeficientul total de clădirea împotriva apei lichide. astfel încât una Anul 4 condensul se poate forma chiar în condiţii de umiditate -5 0 5 interioară redusă.3 Apariţia condensului în peretele anvelopei Utilizarea energiei Modelul Invers la cladire Pentru ca clădirile să fie durabile şi confortabile. Controlul fluxului de vapori pierderi al cladirii) de apă protejeazăDescrierea cladirii structura clădirii şi asigură nivelul confortabil de umiditate la interior. umiditate prin anvelopă este foarte important. precum bucătăriile şi băile. scurgerile. mx a D . (imprejurimile. O fereastră cu un singur geam este mai rece decât Anul 3 cu două geamuri. tipare de energiei) Fig. 25 30 Temperatura exterioară [oC] Parametrii constructiei (eficienta condens echipamentelor. f (t) interventii recente. 1.

capilaritate şi se evaporă pe suprafaţa pereţilor şi a podelei.2 Îmbăiat 2.a.0 A VA În ciuda umidităţii produse.3 Respiraţie normală şi evaporare la nivelul 38. Umezeala produsă prin activităţi casnice curente [ litri/săpt. E B A CO O O familie de patru persoane poate produce circa 63 litri 2 de apă pe săptămână prin CO activităţile casnice curente.] Activităţi pentru o familie de patru persoane: Gătit (3 mese zilnic) 6. aerul rece şi uscat din exterior pătrunde la interior. pe care o eliberează apoi în perioada sezonului rece.  Ploaia bătută de excespereţi. în perioada sezonului umed. Aerul cald trece condens la rapid prin anvelopa neizolată. forţând aerul cald şi umed din interior să iasă afară prin partea superioară a clădirii. Compoziţia fundaţie prin efectul de apa din sol se infiltrează pring.3 Spălatul vaselor (de 3 ori zilnic) 3.Chiar şi casele în Operare aparenţă uscate. Aerul rece nu poate îngloba o cantitate prea mare de vapori de apă. pot avea probleme cu normală umiditatea. Şi nu în cele din urmă.0 V A Spălatul uneiBpodele de 30.4 Spălatul rufelor 1. majoritatea caselor vechi B au iarna aerul atât de „uscat”. fără a se răci suficient pentru a suprafaţa interioară . Atunci când hidro-izolaţia din subsol2nu există sau este deteriorată.0 V pielii de la ocupanţi B Total 63.8 Uscatul rufelor la interior 10.5m2 1. În casele cu multe scurgeri necontrolabile de aer. ploios. materialele şi finisajele clădirii absorb umiditate. fără scurgeri prin acoperiş sau infiltraţii în subsol.  Umiditatea depozitată în materialele şi finisajele clădirii. încât au nevoie de sisteme de umidificare a aerului. vânt pe  Subsolurile umede. Aceasta pentru că sursele de umiditate nu sunt Aer insuficient întotdeauna evidente: Aer în  Ocupanţii şi activităţile lor.

În plus. trebuie asigurate scurgeri de mărimi şi pante corespunzătoare. partea exterioară a peretelui devine mult mai rece. o umiditate relativă de peste 40% poate cauza gheaţă şi ceaţă pe geamuri. Se pot manifesta atunci efectele negative sub forma deteriorării izolaţiilor.cauza condensarea vaporilor de apă conţinuţi. Fenomenul apare deoarece aerul umed şi cald se răceşte în straturile mai reci ale structurii. este favorabil plantelor şi ajută la păstrarea mobilei în condiţii mai bune. instalarea de streşini şi alte tehnici de construcţie care să îndepărteze apa sau să reziste apei. Un higrometru sau alt senzor de umiditate poate însă indica cu mai multă exactitate nivelul de umiditate. Dacă se adaugă izolaţie termică la interior. Pe de altă parte. cojirii vopselelor. controlul microbilor aerobi devine dificil. Pentru a menţine structura clădirii uscată se apelează la următoarele patru tipuri de acţiuni:  Protecţia împotriva vremii şi umezelii exterioare presupune învelirea anvelopei într-un material impermeabil (carton asfaltat. fărâmiţării materialelor. . Când umiditatea relativă depăşeşte 50%. aceasta se poate produce chiar în structura anvelopei. O umiditate relativă de peste 20% previne senzaţia de uscăciune din gât şi conferă aerului ambiant calitatea de confortabil. aerul umed elimină electricitatea statică din clădire. eliberând umiditate sub formă de lichid. cojirea vopselelor. formarea mucegaiului şi apariţia mirosurilor neplăcute. precum şi folii impermeabile care să prevină infiltrarea apei subterane în fundaţie prin efectul de capilaritate. apariţiei mucegaiului şi altele. Apariţia condensului pe geamuri reprezintă un indicator al unei umidităţii ridicate. putrezirii lemnului. pătarea pereţilor şi plafoanelor. în lipsa unei protecţii suplimentare împotriva condensării. dacă este foarte frig. Sub niveleul solului (cota „0”). apa poate chiar îngheţa. tablă de zinc).

Un acelaşi material poate reprezenta în acelaşi timp barieră de aer şi barieră de vapori. vopselele pe bază de ulei şi vopselele impermeabile speciale. bariera de vapori trebuie montată pe partea caldă a izolaţiei.  Împiedicarea aerului umed să pătrundă în anvelopă presupune instalarea unei bariere de vapori care să reducă transportul umidităţii prin difuzie şi instalarea unei bariere de aer care să împiedice transportul umidităţii o dată cu fluxul de aer. De exemplu. dar astfel încât circa 2/3 din grosimea structurii să fie spre partea rece. însă. fie dinspre interior. evacuarea aerului umed şi înlocuirea lui cu aer proaspăt uscat. Ca regulă generală. Reducerea umidităţii la surse implică în primul rând o producţie redusă de vapori de apă. Bariera de vapori poate fi alcătuită din materiale diferite în diferite părţi ale clădirii. cu condiţia să îndeplinească ambele tipuri de proprietăţi şi să fie instalat corespunzător. Materialele care pot fi folosite ca bariere de vapori includ polietilena.  Asigurarea „respiraţiei” anvelopei spre exterior permite clădirii să facă faţă fluctuaţiilor sezoniere în umiditate şi să elimine orice umezeală care pătrunde în anvelopă. se preferă instalarea barierei în interiorul peretelui sau plafonului. foliile de polietilenă şi plăcile de ghips cu foiţă metalică pe una din feţe pot combina cele două roluri. În unele cazuri. iar în al doilea rând. fie dinspre exterior. Poziţionarea barierei de vapori trebuie reglată la clădirile cu umiditate interioară mare sau atunci când clima este extrem de rece. Aceasta se realizează .  instalată pe partea caldă a peretelui  nu neapărat continuă. O barieră de vapori eficientă trebuie să fie:  rezistentă la difuzia de vapori  durabilă. unele materiale de izolare termică şi placajul.

1. negând deci rolul izolaţiei. fie dinspre interior. În felul acesta. O atenţie specială trebuie acordată echilibrului dintre fluxul de aer şi cel de umiditate. Această formulă constructivă nu trebuie combinată cu instalarea de straturi izolante termic pentru că prezenţa curenţilor convectivi de aer intensifică şi transferul de căldură. anvelopa este alcătuită din straturi de materiale diferite.3 INSTALAŢIILE CLĂDIRII Utilizatorii unei clădiri au o serie de cerinţe faţă de clădire. mai ales atunci cînd se urmăreşte executarea unor lucrări de renovare şi reabilitare.1 Instalaţii de încălzire . şi cel mai permeabil amplasat pe partea rece (la exterior). cu cel mai rezistent la apă amplasat pe partea caldă.3. Exemplele şi explicaţiile de mai sus subliniază necesitatea de a considera clădirea ca un sistem în ansamblu său. Instalaţiile clădirii au rolul de a satisface aceste cerinţe. la igienă şi sănătate şi nu în cele din urmă la siguranţă şi adaptabilitate. cerinţe care în principal se referă la confort termic. Aerul din interspaţiu devine cărăuşul umezelii care pătrunde fie dinspre exterior. vizual şi acustic.în două moduri. imediat după stratul exterior de faţadă şi înaintea următorului strat de rezistenţă. În cel de-al doilea caz. vapori pătrunşi în structură pot migra numai spre exterior. În ziua de azi. precum şi efectelor pe care diversele intervenţii făcute le au asupra sistemelor de încălzire şi ventilare. Raporul dintre efectul util (sau performanţa) şi energia consumată defineşte eficienţa unei instalaţii. 1. consumând în schimb o formă de energie. structura anvelopei are un interspaţiu gol. instalaţiile moderne obţin performanţe cu folosirea raţională a resurselor şi în special a energiei şi combustibililor. În primul.

De cele mai multe ori. Rolul instalaţiei de încălzire este acela de a furniza clădirii energia termică ce se pierde în exterior. de pierderile estimate de căldură. astfel răcită se întoarce la cazan. instalaţia de încălzire asigură şi apa caldă menajeră consumată în clădire. în condiţii nominale de temperatură exterioară. O instalaţie de încălzire “clasică” cu corpuri de încălzire se compune din sursa termică (cazanul de încălzire). se reîncălzeşte şi circuitul se reia. pentru anumite condiţii specifice se pot folosi şi alte sisteme şi soluţii de încălzire. se încălzeşte în cazan şi se pompează la consumatori.În sezonul rece trebuie asigurate anumite temperaturi interioare în încăperile unei clădiri. mărimea şi funcţia clădirii.). . precum şi de capitalul disponibil. unde cedează căldura în corpurile de încălzire. precum:  încălzirea cu aer cald (când se prevede şi ventilarea spaţiilor). tipul şi orarul de ocupare a clădirii. astfel încât să se păstreze în interior temperatura prescrisă. utilizarea radiaţiei solare. Temperatura apei se alege în funcţie de destinaţia spaţiului încălzit şi de sistemul de încălzire folosit. în aceste condiţii clădirea are o “piedere de căldură” către exterior. apa. Trebuie avut în vedere că reducerea valorii limită a temperaturii agentului termic conduce la reducerea pierderilor de căldură din reţeaua de conducte şi la îmbunătăţirea confortului.  încălzirea electrică. convectoare. În funcţie de destinaţia construcţiei. registre etc. generatoare de aer cald etc. dar şi la creşterea costului instalaţiei (sunt necesare suprafeţe de schimb de căldură mari). Agentul termic.).  încălzirea cu arderea unui combustibil direct în aparatul de încălzire (radianţi cu gaze. structura. De regulă se foloseşte apa caldă cu temperatura maximă de 95oC. de regulă apa. reţeaua conductelor de distribuţie şi corpurile de încălzire din încăperi (radiatoare. Caracteristicile unei instalaţii de încălzire depind de tipul energiei consumate.

pierderi de sarcină.  contoare de energie termică (contorizare până la nivelul consumatorului individual). termostatare).  reţeaua de conducte (termoizolaţie.  corpurile de încălzire (eficienţă termică. care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt:  cazanul (randament la condiţii nominale şi la sarcini parţiale. cu referire la energia primară la nivelul sursei termice.  pompele de circulaţie (randament. depinde. cu arderea unui combustibil sau electrice pot fi:  cu condensaţie (realizează condensarea vaporilor de apă din gazele de ardere). atât de sarcina termică a consumatorului. parametrii punctului de funcţionare pe curba caracteristică). încălzirea solară (ca sursă alternativă.  elemente de automatizare (reglarea furnizării căldurii în funcţie de necesităţile consumatorului). Sistemele de încălzire pot fi:  Locale (sobe)  Centrale (centrale de apartament)  La distanţă (termoficare) Conceperea şi realizarea instalaţiilor de încălzire se face în conformitate cu prevederile Normativului I 13-02 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală”. Consumul de energie termică pentru încălzire. într-o clădire având o arhitectură specifică). Tipurile de cazane. nivelul de temperatură a agentului termic). debit vehiculat). conducând astfel la performanţe superioare prin eliberarea căldurii latente de vaporizare  fără condensaţie. Elementele semnificative ale instalaţiei de încălzire. cât şi de performanţele de ansamblu ale instalaţiei şi de caracteristicile constructive şi funcţionale ale elementelor componente. .

apa caldă Fig.). pentru preîntâmpinarea depunerilor pe suprafeţele de schimb de căldură). . prin introducerea de aer proaspăt şi evacuarea aerului viciat.2 Instalaţii de ventilare şi climatizare În aerul unei încăperi pot apărea o serie de agenţi poluanţi proveniţi de la ocupanţi (bioxidul de carbon rezultat din respiraţie. În cazul în care. filtru de praf. O instalaţie de ventilare obişnuită se compune din: priza de aer proaspăt. pe lângă cerinţele privind puritatea aerului. 1.). canalele de aer.4 Schema de principiu a unei instalaţii de încălzire cu condensaţie 1. se impune şi asigurarea anumitor parametri de temperatură şi umiditate pentru aerul încăperii. instalaţia de ventilare se transformă în instalaţie de climatizare. Schimbător de căldură recuperator Schimbător de căldură retur . telegestiune).3.apă rece tur . mirosuri) sau de la procese de fabricaţie (solvenţi etc. cu comb. fumul de ţigară etc. Rolul instalaţiei de ventilare este acela de a elimina sau dilua aceste nocivităţi sub limita de periculozitate pentru organismul uman. condens evacuat gaze de ardere alim.  staţia de tratare a apei de adaus (dedurizare. sistemul de monitorizare a parametrilor instalaţiei (AMC. de la materialele de construcţie (gaze. vapori.

ventilatorul de introducere. situaţie în care ele realizează şi încălzirea (parţială sau totală) a încăperilor. după caz. în plus faţă de instalaţiile de ventilare. la ventilatorul de evacuare sau la ventilatorul de introducere în situaţii speciale în care se practică ventilarea mixtă. Se poate renunţa. utilizare şi funcţia clădirii. gurile de aspiraţie a aerului din încăperi şi ventilatorul de evacuare. atât de sarcina termică de răcire şi de încălzire a consumatorului cât şi de performanţele elementelor componente ale instalaţiei. cu introducere mecanică şi evacuare naturală în suprapresiune. Ele includ:  Ventilarea naturală (datorată numai diferenţelor de presiune dintre interiorul şi exteriorul clădirii)  Unităţi izolate (ventilatoare. Tipurile de sisteme de ventilare şi/sau climatizare se aleg în funcţie de climă. unice pe clădire şi prevăzute cu sistem de distribuţie în încăperile clădirii) Conceperea şi realizarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se face în conformitate cu prevederile Normativului I 5-98 “Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare”. Elementele semnificative ale instalaţiei de ventilare- . cu evacuare mecanică şi introducere naturală în depresiune. nivelul de confort. precum şi de capitalul disponibil. respectiv. Instalaţiile de climatizare au în componenţă. Instalaţiile de ventilare se prevăd cu baterii de încălzire a aerului proaspăt. ele realizează răcirea încăperilor în sezonul cald. baterii de răcire şi sisteme de umidificare / uscare a aerului. precum şi încălzirea (parţială sau totală) în sezonul rece. gurile de refulare a aerului în încăperi. unitaţi mici de aer condiţionat)  Sisteme centrale (unităţi de ventilare şi condiţionare mari. Consumul de energie pentru vehicularea aerului şi pentru încălzirea sau răcirea lui depinde.

 gurile de refulare şi de aspiraţie a aerului (pierderi de sarcină).  recuperatorul de căldură / frig din aerul evacuat (eficienţa termică). .  pompele de circulaţie agenţi termici (randament. parametrii punctului de funcţionare pe curba caracteristică).  surse neconvenţionale de energie şi pompe de căldură.  elementele de automatizare (reglarea parametrilor regimurilor de funcţionare).  priza de aer proaspăt (rezistenţa aeraulică).  filtrul de praf (gradul de colmatare .  organele de reglaj-clapete.  camera de amestec (raportul de amestec. folosirea recirculării aerului în măsura maxim posibilă).rezistenţa aeraulică). parametrii punctului de funcţionare de pe curba caracteristică. piese speciale de racordare a ventilatorului la tubulatură). parametrii agentului termic.  sistemul de monitorizare a parametrilor instalaţiei (AMC. telegestiune). termoizolaţie. etanşeitate).  baterii de încălzire / răcire a aerului (pierderea de sarcină pe partea de aer şi pe partea de apă. eficienţă termică.  agregatul pentru producerea apei răcite (randament).  reţeaua de canale de aer (rugozitate. pierderi de sarcină.climatizare. care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt:  ventilatoarele (randamentul. piesele speciale de racordare a bateriilor la canalele de ventilare). jaluzele (pierderi de sarcină minime în poziţia de funcţionare normal-deschis).

apele uzate rezultate după folosire sunt colectate şi evacuate la exterior în sistemul de canalizare. reţeaua conductelor de canalizare (cu funcţionare prin gravitaţie). coloanele şi legăturile la obiectele sanitare.3 Instalaţii sanitare Instalaţiile sanitare asigură furnizarea apei reci şi a apei calde la punctele de consum ale obiectelor sanitare din clădire.3.Element de încălzire Aerul ca sursă de căldură sau frig Ventilator de mentare Pompă de căldură V V Ventilator de evacuare Filtru Aspiraţie aer uzat recirculat aer aer uzat proaspăt evacuat Fig. Instalaţiile sanitare interioare din clădiri se compun din: sursa de apă (reţeaua orăşenească.5 Schema de principiu a unei instalaţii de climatizare 1. obiectele sanitare şi armăturile de utilizare a apei. reţeaua conductelor de alimentare cu apă din clădire: conducta de distribuţie. 1.     . care trebuie să asigure presiunea şi debitul necesare).

). preparatoare electrice etc.  contoarele de apă rece şi de apă caldă (la nivel de imobil şi la nivelul consumatorului).  încălzitoarele de apă caldă (randament). .  armăturile obiectelor sanitare (etanşeitatea. fie de la surse locale amplasate în clădire (cazane cu gaze. izolarea termică a conductelor. parametrii punctului de funcţionare pe curba caracteristică. se prevede la intrarea apei în clădire o staţie de pompare cu recipient de hidrofor.  conductele de apă caldă menajeră (izolarea termică). locul de la care se face recircularea apei calde).  reţeaua de recirculare a apei calde menajere (funcţionalitatea pompei de recirculare. Conceperea şi realizarea instalaţiilor sanitare se face în conformitate cu prevederile Normativului I 9-94 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare”. timpul de folosire la o utilizare). numărul de porniri opriri într-o oră etc. exterioare clădirii deservite.În cazul în care reţeaua orăşenească nu poate asigura presiunea apei.). Consumul de energie al instalaţiilor sanitare se datorează consumului de apă (energie electrică de pompare) şi preparării apei calde menajere (energia termică pentru încălzirea apei). necesară unei bune utilizări la consumator. Elementele semnificative ale instalaţiei sanitare. care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt:  pompele şi sistemele de ridicare a presiunii apei / hidroforul (randament. consumul specific de apă. Apa caldă menajeră este furnizată. fie de la un punct termic sau centrală termică.  reţeaua de distribuţie a apei (etanşeitate).

conlucrarea cu sistemele “clasice” de preparare a apei calde menajere). Instalaţiile electrice de iluminat asigură.3. aport mai mic Lumină solară. într-o încăpere sau zonă de lucru. vizibilitatea bună a sarcinilor vizuale şi realizarea acesteia în condiţii de confort vizual. elemente de automatizare (la pompe şi staţiile de hidrofor. care pot fi favorabile pe durata sezonului rece (micăşorează necesarul de căldură). aporturi incidentale . dar defavorabile pe durata sezonului cald (măreşte sarcina termică ce trebuie evacuată). la instalaţia de preparare a apei calde menajere). Iluminatul este însoţit de degajări de căldură (sporuri).4 Instalaţii electrice Instalaţiile electrice obişnuite se împart în două mari tipuri: instalaţii electrice de iluminat şi instalaţii electrice de forţă. lumină difuză.  sisteme solare de încălzire a apei (eficienţa termică. aport direct lumină artificială. atât în lipsa totală a iluminatului natural (diurn) cât şi în situaţia în care acesta este insuficient. 1.

care pot fi:  lămpi cu incandescenţă.6 Combinarea eficientă a luminii naturale cu cea artificială Instalaţiile electrice de forţă asigură alimentarea cu energie electrică a receptoarelor electrice.Fig.  lămpi fluorescente (tubulare sau compacte).  lămpi cu ciclu regenerator cu halogen.  asigură alimentarea cu energie electrică a lămpii (lămpilor). Corpul de iluminat îndeplineşte şi o funcţie estetică.  transformatorul electric (transformă energia electrică de anumiţi parametrii în energie electrică de alţi parametrii). Sursa de lumină artificială poate fi radiaţia termică a unei flăcări (rezultată din arderea unui combustibil precum ceara.  lămpi cu inducţie. Receptoarele electrice sunt aparate care transformă energia electrică într-o altă formă de energie utilă omului cum ar fi:  motoarele (transformă energia electrică în energie mecanică). de mercur de joasă sau înaltă presiune). 1. O instalaţia electrică de iluminat se compune din: a) Surse de lumină (lămpile).  cuptoarele electrice (transformă energia electrică în energie termică).  distribuie fluxul luminos în mod convenabil (în funcţie de activitatea care se desfăşoară în încăpere sau zonă).  lămpi cu descărcare în vapori (de sodiu de joasă sau înaltă presiune. lemnul) sau de natură electrică. b) Corpuri de iluminat (aparate electrice). gazul.  lămpi cu descărcare în gaze sau amestecuri de gaze şi vapori metalici de joasă presiune. . având următoarele roluri:  susţin mecanic sursa de lumină (lampa sau lămpile).

împreună cu aparate de acţionare.c. b) Conductoare şi tuburi de protecţie. normativului NP 061-02 “Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri”. măsură. şi 1500 Vc. fixe sau mobile). Conceperea şi realizarea instalaţiilor electrice se face în conformitate cu prevederile normativului NP I 7-02 “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc. acţionare.”. reprezentând părţi ale instalaţiei electrice de iluminat prin care se realizează distribuţia energiei electrice.c) Circuite electrice de iluminat ce se compun din ansamblul de conductori şi tuburi de protecţie. butoane. Instalaţia electrică de forţă se compune din: a) Receptoare electrice (care pot fi monofazate sau trifazate. Tablourile electrice constituie totodată şi locul unde se montează echipamentele electrice pentru: acţionare. automatizare etc. comandă sau protecţie prevăzute în afara tablourilor electrice.2. cabluri. măsură. comandă.a. Punctele semnificative ale instalaţiilor electrice şi care prezintă un interes major pentru reducerea consumurilor energetice sunt: . protecţie. prin care se realizează distribuţia energiei electrice şi în care se montează aparatele de protecţie. Consumurile de energie electrică în clădirile de locuit şi clădirile publice au o pondere însemnată în consumul total de energie. automatizare etc. c) Tablouri electrice de forţă. d) Tablouri electrice de iluminat. comandă. comutatoare) amplasate în încăperi. cabluri şi aparatele de mică comutaţie (întrerupătoare. Nivelul de iluminare corespunzător stării de confort vizual depinde de tipul de activitate desfăşurată în planul de lucru. Valorile recomandate sunt prezentate în §3.

comutatoare. corpuri de iluminat dotate cu lămpi cu eficacitate luminoasă ridicată. prevederea unor corpuri de iluminat care asigură compensarea energiei electrice reactive prin condensatoare montate în corpurile de iluminat dotate cu lămpi fluorescente.  receptoare electrice de forţă (prevederea de receptoare electrice cu motoare cu randament înalt). starea de curăţenie a corpurilor de iluminat şi a suprafeţelor reflectante). care să asigure sectorizarea iluminatului în încăperi sau variatoare care permit reglarea fluxului luminos dintr-o încăpere în funcţie de aportul de lumină naturală şi de tipul activităţii desfăşurate în încăpere. prevederea de contoare cu tarife diferenţiate noapte-zi). . corpurile de iluminat (stabilirea corectă a numărului de corpuri de iluminat şi implicit a numărului de surse de lumină . aparate de mică comutaţie.în funcţie de nivelul de iluminare necesar într-o încăpere. corpuri de iluminat cu randament ridicat din punct de vedere al fluxului luminos.lămpi .  baterii de condensatoare (instalarea de baterii de condensatoare montate în paralel cu consumatorii pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi pentru economie de energie).  contoare (prevederea de contoare atât pentru consumurile de energie activă cât şi pentru cele de energie reactivă.  ansamblul de conductoare sau cabluri şi elemente de comutaţie locală (buna dimensionare a circuitelor electrice în vederea reducerii pierderilor de tensiune.

umiditatea şi temperatura aerului etc. pentru însorire.ENERGETICA CLĂDIRII 2. sezon de încălzire). viteza vântului. În auditarea energetică a clădirii. trebuie să se facă o distincţie clară între aceste valori convenţionale şi valorile efective ale parametrilor climatici exteriori pe perioada în care se determină consumurile energetice ale clădirii. Aceste valori convenţionale sunt standardizate în SR 4839 şi SR 1907-1. lună. în STAS 6648/2. pentru temperatura aerului şi viteza vântului. umiditatea aerului. Temperatura aerului Pentru calculul necesarului de căldură de calcul al unei clădiri (necesarul de căldură orar care dimensionează instalaţia de încălzire) se foloseşte temperatura exterioară convenţională de calcul (te). valori obţinute în urma unor durate de observare de zeci de ani. corespunzătoare unei anumite perioade a anului (zi.1 PARAMETRII CLIMATICI Consumul energetic al unei clădiri depinde de factori externi şi de factori interni. Proiectarea construcţiilor şi a instalaţiilor aferente se face pe baza unor valori medii statistice ale parametrilor climatici. Conform SR 1907-1 România este împărţită în 4 zone climatice cărora le corespund următoarele temperaturi exterioare convenţionale de calcul: . însorirea. Factorii externi sunt parametrii climatici caracteristici ai amplasamentului: temperatura aerului.

Cu ajutorul lor se determină temperatura medie pe perioada de încălzire (tem) şi numărul de grade-zile (N).zona I: (oraşe caracteristice: Constanţa. Suceava). Reghin. Arad.4 2. Iaşi. în conformitate cu standardul SR 4839. zona III: -18oC (oraşe caracteristice: Baia Mare. Sibiu. zona IV: -21oC (oraşe caracteristice: Predeal. Oradea). datele climatice caracteristice care stau la baza stabilirii necesarului de căldură de calcul şi a necesarului de căldură anual pentru încălzire. Dobeta Turnu Severin). Pentru calculul necesarului de căldură anual al unei clădiri şi al necesarului de combustibil pentru încălzire se folosesc temperaturile exterioare medii lunare.4 N [gradezile] 2840 3170 3510 4030 Durata perioadei de încălzire [zile] 185 190 205 228 -12oC Constanţa Bucureşti Iaşi Braşov . Brăila.9 2.7 3. pentru unele oraşe din România. Oraşul Zona cliamtică I II III IV te [oC] -12 -15 -18 -21 tem [oC] 4.1. Făgăraş. Bacău. zona II: -15oC (oraşe caracteristice: Bucureşti. Zonarea teritoriului României după temperatura exterioară convenţională de calcul este dată în Figura 2. Piteşti. Braşov. Gheorghieni. Reşiţa. În tabelul următor se dau. Galaţi). Cluj-Napoca. Craiova.

2.Zona 4 (-21 o C ) Zona 2 (-15 o C ) 4 Zona 3 (-18 o C ) 4 4 Zona 1 (-12 o C ) Fig.1 Zonarea teritoriului României după temperatura exterioară convenţională de calcul .

Pe baze statistice. Atenţie. Tulcea Suceava. . vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt cele corespunzătoare clădirilor amplasate în afara localităţilor. referitoare la concomitenţa vânt . valorile acestei temperaturi sunt: Bucureşti 31oC. Slobozia. Timişoara. Constanţa 29oC.temperatură. Pentru clădiri amplasate la altitudini mai mari de 1100 m vitezele vântului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice. care determină 4 zone eoliene pe teritoriul ţării. Cluj Viteza vântului [m/s] în localităţi în afara localităţii 8 10 5 7 4. Craiova. Pentru unele oraşe din ţară. zonarea climatică făcută după temperatura exterioară convenţională de calcul nu este identică cu zonarea eoliană ! Vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt date în tabelul următor: Zona eolian ă I II III IV Localităţi caracteristice Galaţi. Buzău.La dimensionarea instalaţiilor de ventilare-climatizare pentru situaţia de vară şi stabilirea sarcinii termice de răcire se foloseşte temperatura exterioară medie zilnică aferentă lunii iulie. Sibiu 28oC. Călăraşi Iaşi. Vântul Pătrunderea aerului exterior în încăperi (aerul de infiltraţie) are loc datorită acţiunii vântului. Braşov 26oC. Constanţa Vaslui. De regulă temperaturile exterioare cele mai scăzute nu corespund cu vitezele cele mai ridicate ale vântului. Bucureşti. Călăraşi 30oC. s-au adoptat valori de calcul ale vitezei vântului. Încadrarea localităţilor în zonele eoliene este indicată în standardul SR 1907-1. în conformitate cu standardul STAS 6648/2. Brăila.5 4 6 4 Pentru nivelurile situate deasupra etajului 12 al clădirilor înalte. din cuprinsul oraşelor. Braşov.

Însorirea Datele climatice privind însorirea (durata de strălucire a soarelui şi intensitatea radiaţiei solare) prezintă interes atât pentru perioada caldă a anului cât şi pentru cea rece. Ele se folosesc pentru dimensionarea instalaţiilor de climatizare în sezonul cald. Localitatea Bacău Galaţi Constanţa Ploieşti Craiova Cluj Ianuarie 67 76 78 82 64 83 Mai 213 250 254 231 252 219 Iulie 262 307 330 281 310 236 Septembri e 195 230 243 215 208 201 Radiaţia solară globală [W/m2] se compune din radiaţie directă şi radiaţie difuză (datorată aerului atmosferic şi norilor). determinate prin prelucrarea statistică a datelor meteorologice. Pe cer senin radiaţia directă este maximă şi cea difuză minimă. radiaţia solară directă este diferită după orientarea suprafeţei receptoare. stabilind aporturile solare care trebuie preluate. Duratele medii de strălucire a soarelui. De asemenea. datele climatice privind însorirea se folosesc pentru corectarea necesarului de căldură pentru încălzire. diferă în funcţie de localitate şi de luna anului. pentru unele localităţi din România. în măsura în care clădirea este conformată corespunzător pentru captarea energiei solare în sezonul rece. în ore pe lună. iar pe cer înorat. În tabelul următor se dau sumele medii ale duratelor de strălucire a soarelui. invers. . Radiaţia solară globală este diferită în funcţie de ora zilei.

sau ca umiditate absolută (sau conţinut de umiditate). pentru principalele localităţi din România sunt date în STAS 6648/2. reprezintă sarcina termică a unui echipament de încălzire sau climatizare. . se conservă conform primului principiu al termodinamicii. Ea poate fi exprimată ca umiditate relativă. cât şi la cel care reprezintă căldura latentă (dependentă de starea de agregare). Calculele seamănă cu cele din contabilitate. rezultă că umiditatea relativă are o variaţie inversă temperaturii aerului. La calculul aporturilor solare ale unei clădiri trebuie avute în vedere particularităţi ale amplasamentului referitoare la vecinătăţi şi la efectele umbririi cauzate de vegetaţie şi alte clădiri. Umiditatea aerului Umiditatea aerului exterior joacă un rol deosebit în tehnica ventilării şi climatizării.2 BILANŢUL ENERGETIC AL CLĂDIRII Căldura care trebuie furnizată sau îndepărtată pentru a menţine o incintă în condiţiile dorite. ocupanţii şi anumite echipamente contribuie atât la termenul ce reprezintă căldura sensibilă (dependentă de temperatură). Se consideră toată căldura care este produsă în incinta clădirii sau care se transferă prin anvelopă. Aerul exterior. în procente. pe luni ale anului şi pe ore ale zilei. inclusiv energia termică stocată la interior. energia totală.2. Valorile conţinutului de umiditate al aerului exterior [g/kg]. Umiditatea relativă este definită ca raportul dintre conţinutul masic real de umiditate şi conţinutul masic maxim de umiditate (corespunzător stării de saturaţie a aerului la temperatura reală). Cum capacitatea aerului de a îngloba umiditate creşte cu temperatura. Principalii termeni sunt indicaţi în Figura 2.Valorile intensităţilor radiaţiei solare sunt date în STAS 6648/2. 2. în grame de vapori la 1 kg de aer uscat.

) Capacitatea termică a clădirii (sens. pereţi. Uneori este bine să distingem câteva aspecte ale sarcinii. 2. Dimpotrivă.Sarcină termică (căldura furnizată sau să din clădire) Conducţie(prin acoperiş. După cum se va prezenta în continuare. Efectele dinamice sunt de asemenea importante ori de câte ori temperatura interioară este variabilă. Spaţiul în care +lat.2 Elementele bilanţului energetic al unei clădirii termic Ocupanţi (sens.) Radiaţie solară Echipamente (sens.+lat. Dacă temperatura interioară nu este constantă. Calculul termenilor din bilanţul de energie al clădirii este prezentat succint în Anexa A.) Calculele de sarcină termică sunt simple atâta timp cât regimul de funcţionare este de tip static (sau staţionar.) se asigură confortul Ilumina t Fig. +lat. efectele dinamice (de exemplu înmagazinarea căldurii) trebuie luate în considerare deoarece unele dintre aceste sporuri de căldură sunt absorbite de masa clădirii şi nu contribuie la sarcină decât câteva ore mai târziu (pe măsură ce energia termică este transferată prin convecţie/radiaţie aerului interior). această aproximare este de obicei acceptabilă pentru calculul sarcinii maxime de încălzire.+lat. pentru condiţii staţionare. pentru sarcina de răcire. sarcina instantanee . geamuri) Conducţie (pământ) Schimb de aer (sens. adică schimburile de energie sunt constante).

Căldura datorată schimbului de aer (infiltraţii. bilanţul energetic al clădirii cuprinde următorii termeni de energie sensibilă şi latentă: 1. el poate fi relativ important.lat = Qaer .2) 3. Conducţia prin pereţii şi podelele subsolului. Sporurile de căldură latentă sunt în principal datorate schimbului de aer.4) 5.lat + Qechip .sens = K inf ( Ti − Te ) [W] (2. computere.lat + Qocup . băi etc. transferul de căldură spre sol este de obicei mic şi de aceea se neglijează. alta decât prin sol. Sarcina pentru o centrală de încălzire sau răcire este diferită de sarcina încăperii dacă există pierderi importante în sistemul de distribuţie sau dacă o parte din aerul interior este evacuat în exterior în loc să fie returnat la serpentina de încălzire sau răcire.sens [W] (2.) şi ocupanţilor      Qspor . echipamentelor (aparate electrocasnice. Sporurile de căldură datorate radiaţiei solare.  Qcond = K cond ( Ti − Te ) [W] (2. exfiltraţii şi/sau ventilaţie)  Qaer .3) 4. Dar în clădiriile super-izolate.lat [W] (2. Căldura înmagazinată (stocată) în capacitatea termică a clădirii. iluminatului.sens = Qsolar + Qilum + Qechip . Cu notaţiile din Anexa A. ventilatoare etc. în timp . Conducţia prin anvelopa clădirii.a încăperii poate fi diferită de ritmul la care echipamentul furnizează sau extrage căldură.5) 6. O analiză dinamică include acest termen.) şi ocupanţilor     Qspor .  Qsol = perimetru ∑U sol ⋅ Asol [T i−Tsol( e ) ] [W] (2.sens + Qocup . echipamentelor (din bucătării.1) 2. În construcţiile tradiţionale.

Sarcina termică instantanee a clădirii este suma dintre componentele sensibile şi latente la un moment dat:     Q = G ⋅ Vclad ⋅ ( Ti − Te ) + Qsol − Qspor ± Qstoc [W] (2.9)  Convenţia de semne este ca Q să fie pozitiv când există o sarcină de încălzire şi negativ când există o sarcină de răcire.ce o analiză staţionară îl neglijează pentru că temperatura clădirii nu variază în timp  dT   Qstoc =  ∑ ρ ⋅ V ⋅ c p  = Cef ⋅ T [W]   dt  materiale  unde Cef clădirii. nu există . Se mai obişnuieşte exprimarea pierderilor pe unitate de volum.lat conduce la o sarcina totală de încălzire mai mare decât sarcina de încălzire sensibilă – dar acest lucru este relevant doar dacă la interior se realizează o umidificare pentru a menţine umiditatea Wi constantă. (2. sporul latent datorat schimbului de aer este de obicei negativ pentru că aerul exterior este relativ uscat. în timpul sezonului de încălzire. caz în care literatura românească foloseşte notaţia G = K tot ⋅ Vclad [W/m3K] (2. deoarece ambii depind de diferenţa de temperatură dintre interior şi exterior:  Qtr .6) reprezintă capacitatea termică efectivă a Se obişnuieşte ca pierderile de căldură sensibilă prin conducţie şi schimbul de aer să se exprime sintetic printr-un singur termen.8) unde volumul clădirii Vclad este volumul încălzit al clădirii. delimitat de anvelopă.7) unde Ktot [W/K] reprezintă coeficientul total de pierderi termice sau de izolare.sens = K cond + Kinf ( Ti − Te ) = Ktot ( Ti − Te ) [W] ( ) (2. O valoare negativă pentru  Qaer . Pentru clădirile care nu au prevazut un sistem de umidificare. Trebuie spus că.

2. Consumul instantaneu reprezintă sarcina instantanee împărţită la randamentul echipamentului de încălzire sau răcire. nu prea are rost să se calculeze contribuţia latentă la sarcina de încălzire.10) În cazurile în care termostatul sistemului de încălzire este reglat la o temperatură inferioară pe timpul nopţii. care reprezintă integrala în timp a consumului instantaneu pe perioada de încălzire sau răcire. este recomandabil să nu se ţină seama de aportul solar atunci când se calculează sarcina de încălzire de vârf (cu excepţia cazurilor în care clădirea are o inerţie termică mare). Ca regulă generală pentru clădirile de locuit. 40% a sistemului de încălzire pentru o reducere cu 6ºC a temperaturii pe timpul nopţii. se poate dori o încălzire rapidă dimineaţa. ca urmare. Trebuie considerate numai sporurile de căldură pe care se poate conta în timpul celor mai reci zile. necesită o evaluare a consumului anual de energie Qan. experienţa recomandă o supradimensionare cu aprox. Dacă temperatura interioară este constantă.max = G ⋅ Vclad ( Ti − Te ) − Qspor [W] (2. necesarul de supradimensionare în timpul recuperării reducerii de temperatură pe timp de noapte este mai mic dacă alimentarea cu aer proaspăt exterior este închisă pe perioadele în care clădirea nu este utilizată. pentru o valoare fictivă a lui Wi. este suficientă o analiză statică.4 CONSUMUL ÎNCĂLZIRE ANUAL DE ENERGIE PENTRU Proiectarea optimă a clădirii. în sensul minimizării costurilor pe durata sa de viaţă.3 SARCINA DE ÎNCĂLZIRE Deoarece vremea cea mai rece poate apare în perioadele fără radiaţie solară.posibilitatea de control asupra valorii Wi . Aceasta înseamnă că sarcina de încălzire de vârf rezultă din relaţia:   Qinc . La clădirile comerciale cu ventilaţie mecanică. . 2.

Metodele dinamice trebuie aplicate la calculul consumului anual de energie ori de câte ori temperatura interioară se doreşte sau este variabilă. pierderea totală de căldură este egală cu sporurile de căldură (de la soare. rezultă temperatura de echilibru: (2.12) unde sporurile de căldură trebuie să fie valorile medii pentru perioadele în cauză. în plus. se neglijează transferul de căldură spre sol. ocupanţi. se va prezenta mai pe larg numai metoda gradezile. Pentru toate metodele statice este necesară în primul rând determinarea valorii temperaturii Te sub care încălzirea devine necesară (temperatura de echilibru). iluminat etc. Pentru situaţiile în care randamentul şi condiţiile de utilizare variază semnificativ cu temperatura exterioară. Această abordare reprezintă metoda cu intervale de temperatură. efectele de înmagazinare (stocaj) sunt zero şi dacă. pentru o valoare Ti dată.11) Tech = Ti −  Qspor G ⋅ Vclad [oC] (2. nu cele de vârf. În cazul unei analize statice. se poate calcula consumul pentru anumite valori ale temperaturii exterioare şi acesta se înmulţeşte cu numărul de ore din an corespunzător unor intervale centrate în jurul acestor valori. Temperatura de echilibru Tech a clădirii este definită ca valoarea temperaturii exterioare Te pentru care. Dată fiind simplitatea şi larga sa răspândire.Metodele de calcul sunt de două tipuri majore: metode statice (bazate pe grade-zile sau pe intervale de temperatură) şi metode dinamice (bazate pe funcţii de transfer). Metodele grade-zile sunt adecvate dacă utilizarea clădirii şi randamentul echipamentului pot fi considerate constante. Încălzirea este deci . consumul anual rezultă prin însumarea consumurilor asociate fiecărui interval de temperatură exterioară.). atunci bilanţul de energie devine:  G ⋅ Vclad ( Ti − Tech ) = Qspor [W] De aici.

Din acest motiv.14) [W⋅ zi/an]. astfel: .16) Ecuaţia (2. Dacă ηinc.med. valoarea sa luând în considerare variaţia randamentului la sarcini parţiale. şi anume. unde numărul de grade-zile pentru încălzire bazat pe temperatura de echilibru (denumită şi baza gradelor-zile) este definit ca: GZinc (Tech ) = 1 zi × ∑ Tech − Te + zile [ ] [K⋅ zi] (2.15) Temperatura de echilibru este variabilă de la o clădire la alta şi de multe ori este necunoscută. se mai utilizează şi gradele zile bazate pe temperatura de referinţă constantă.15) se mai poate scrie folosind gradele zile cu referinţa constantă. Te < Tech ηinc (2.necesară numai dacă Te scade sub Tbal. consumul anual pentru încălzire poate fi calculat astfel: Qinc = G ⋅ Vclad ηinc ∫ [Tech − Te ( t ) ] + dt = G ⋅ Vclad ηinc zile ∑ [Tech − Te ]+ (2. Ele se calculează de regula pe bază de date climatice statistice multianuale şi se pun la dispoziţia specialiştilor sub formă de STAS-uri. consumul de energie al sistemului de încălzire este dat de relaţia: G ⋅ Vclad  Qinc = [Tech − Te (t )] [W ]. Aceasta este în România de 20oC. În acest caz. Atunci. Tech şi Ktot sunt consideraţi constanţi şi se utilizează valorile medii zilnice ale temperaturii exterioare Te. temperatura interioară de calcul. GZ inc Tic = 1 zi × ( ) zile ∑ [Tic − Te ]+ [K⋅ zi] (2. gradele-zile devin o funcţie numai de datele climatice şi pot fi determinate independent de clădire.13) unde ηinc este randamentul anual de utilizare a combustibilului (sau a altei surse primare).

5 SARCINA TERMICĂ ŞI CONSUMUL ANUAL DE CĂLDURĂ – CONFORM NORMATIVELOR ROMÂNEŞTI Rezistenţele termice corectate.17) Pentru o estimare mai puţin precisă. O alternativă o reprezintă utilizarea GZ pentru o Tech variabilă.GZ inc (Tech ) =1 zi ×∑ Ti c −Te − Ti c −Tech GZ c c inc (Ti ) − Ti −Tech × N zile . consumul anual pentru încălzire poate fi atunci determinat astfel: K G ⋅ Vclad Qinc = 0 . în principal din cauza lipsei datelor de calcul necesare. Această ultimă variantă este inclusă în normativele ASHRAE ale S. ale elementelor de construcţie (R'm) se determină cu luarea în consideraţie a influenţei tuturor punţilor termice (vezi anexa A. în câmp curent [R.U. această metodă poate oferi rezultate remarcabil de precise pentru consumul anual de energie pentru încălzire în cazul clădirilor cu o singură zonă.18) Deşi ipoteza de bază a metodei grade-zile. (A-2)] .024 tot ⋅ GZinc (Tech ) ≅ 0 . nu este satisfăcută pe deplin în practică. ea este însă mai puţin agreată în Europa.1) asupra rezistenţelor termice unidirecţionale. ec. constanţa temperaturii Tech. medii pe ansamblul clădirii. (2.15) temperatura interioară de calcul în locul temperaturii de echilibru (ceea ce echivalează cu neglijarea tuturor sporurilor termice). 2. Fig..024 ⋅ GZinc (Tic ) ηinc ηinc [kWh/an] (2. necesarul anual pentru încălzire se poate calcula folosind în ec. A.inc ( zile [( ) ( )] = ) (2. Dacă numărul de grade-zile este cunoscut din datele climatice şi caracteristicile clădirii.A. Principalele punţi termice care trebuie să fie avute în vedere la determinarea valorilor R'm sunt următoarele : .

streaşini. plăci de balcoane. Cuantificarea performanţei globale termoenergetice a anvelopei unei clădiri. termoizolate la partea inferioară: pereţii structurali şi nestructurali de la subsol.  la planşeele de peste subsol. . R’M -rezistenţa termică corectată. la pereţi: stâlpi. medie.  la planşeele de peste subsol. a anvelopei clădirii [m2K/W]. coşuri şi ventilaţii . precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece. incălzit. Acest coeficient se calculeaza cu relaţia: A G= + 0. al clădirii [m3]. V -volumul interior. colţuri şi conturul tâmplăriei . conform reglementărilor tehnice româneşti în vigoare. de aerul exterior: grinzi (dacă nu sunt termoizolate). grinzi. precum şi toate suprafeţele cu termoizolaţia întreruptă . la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior. se face prin intermediul coeficientul global de izolare termica a cladirii (G) care reprezintă suma pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii. raportată la volumul clădirii. stâlpişori. cornişe. precum şi zona de racordare cu pereţii adiacenţi.  la plăcile în contact cu solul: zona de racordare cu soclul. pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1 K.19) in care: A -aria anvelopei clădirii [m2].  la planşeele care delimitează volumul clădirii la partea inferioară. termoizolate la partea superioară: pereţii structurali şi nestructurali de la parter şi zona de racordare cu soclul .  la planşeele de la terase şi de la poduri: atice. centuri. centuri.34 ⋅ n [W/(m3K)] R'M Vclad (2. grinzile (dacă nu sunt termoizolate) şi zona de racordare cu soclul . buiandrugi. logii şi bowindouri.

21) unde: U U= G (∑ R'm. medie. ale elementelor de construcţie perimetrale Sarcina termică pentru încălzire rezultă acum din expresia    Qtot = Qc + Qv [W] = U ⋅ A ⋅ ( Ti − Te ) + n ⋅V ⋅ c p ⋅ ( Ti − Te ) cor = G ⋅Vclad ⋅ ( Ticor − Te ) [W] (2. ocupanţi) . a anvelopei clădirii se calculează cu relaţia: A 2 R' M = (2.20) ∑ A j ⋅ τ j / R' j [m K/W] ( ) in care: Aj ariile totale.n -viteza de ventilare naturala a clădirii. pe clădire.temperatura interioară corectată pentru aporturile interne (echipamente. Rezistenţa termică corectată.i )−1 [W/m2K] – coeficientul global de transfer termic – coeficientul global de izolare / pierderi  G = Qtot / V [W/m3K] Ticor . medii pe ansamblul clădirii. ale elementelor de construcţie [m2] A aria anvelopei: A = ∑ A j [m2] τ j R’j factorii de corecţie pentru cazurile când suprafeţele j nu vin în contact cu aerul exterior rezistenţele termice corectate. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1].

 anual ↓ Qinc ⇒ ↓G ⇒ ↓U ↑ Ri ↓n ↓ GZ ↑ ηinc ( ) Nivelul de izolare termică globală este corespunzător.22) Gradele-zile se calculează în acest caz după un procedeu mai complicat.23) . dacă se realizează condiţia : G ≤ GN [W/m3K] (2.Tecor - temperatura exterioară corectată pentru aporturile solare Consumul anual de energie pentru încălzire devine : Qinc = cor cor  ∫ Qtotdτ = ηinc ⋅ ∑ ( Ti − Te ) ⋅ zi = ηinc ⋅ GZ ηinc zile / an 1 G ⋅V G ⋅V [J/an] (2. conform [NP-047] de vreme ce atât temperatura interioară corectată cât şi temperatura exterioară corectată au valori medii variabile de-a lungul sezonului de încălzire OBSERVAŢIE: Sarcina termică a unei clădiri scade cu scăderea coeficientului global de pierderi termice G şi creşterea randamentului instalaţiei de încălzire.

unde GN este o valoare normată stabilită în mod convenţional.5.01.5 3 1.2 După 1.1 – 2. Valorile lui GN s-au stabilit în funcţie de numărul de niveluri N şi raportul dintre aria anvelopei si volumul clădirii A/V [Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la clădirile de locuit C107/1 din 1997].1 Rezistenţe termice minime Rmin (m2K/W) ale elementelor de construcţie. 2. Tabelul 2. Din diversele normative şi reglementări. sub terase sau poduri Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite 1.4 2 3 4 0.1998 1.1 0.4 2 1.1998 1 Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate. s-au preluat Tabelele 2. într-o anumită etapă din raţionamente de realizare a unor economii de energie pentru încălzirea clădirilor în timpul iernii.01.3 prezintă aceste valori. pe ansamblul clădirii Nr . considerate valoroase ca puncte de reper în estimarea diverselor elemente ale bilanţului energetic pentru o clădire.2. inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise) Tamplarie exterioara Plansee peste ultimul nivel. Cr t Elementul de construcţie Rmin (m2K/W) Clădiri proiectate Pâna la 1.4-2.65 . Tabelul 2.

5 6 Pereti adiacenti rosturilor inchise Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara.la bowindouri.1997 .8 9 2 2.etc.9 3 1. de exterior (la partea inferioara. ganguri de trecere.1 4. la demisolurile sau la subsolurile incalzite 0.5 7 8 3 4.4 Sursa: Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit – C 107/1 . de exterior .2 4. sub CTS.) Placi pe sol (peste CTS) Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS) Pereti exteriori.5 4.

5 0. ş.5 0.5 1.9 0. Numărul schimburilor de aer pe oră V / V clădirile de locuit (cf.6 0.5 0. internate. cuplate sau înşiruite.5 0.5 0.5 0.6 1.6 0.5 Medi e 0.) Moderat adăpostite Adăpostite Neadăpostite Simplă expuner e Moderat adăpostite Adăpostite =n Tabelul 2.7 0.7 0. cămine.5 Scăzută 0.2 0. cu minim 3 clădiri în apropiere – adăpostite: clădiri în centrul oraşelor / în păduri CLASA DE PERMEABILITATE – ridicată: clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare – medie: clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare – scăzută: clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri speciale de etanşare .5 0.5 0.5 0.5 0. INCERC) CATEGORIA CLĂDIRII CLASA DE ADĂPOSTIR E Neadăpostite Clădiri individuale (case uni-familiale.8 0. ş.2 [1/h] la CLASA DE PERMEABILITATE Ridicat ă 1.5 CLASA DE ADĂPOSTIRE – neadăpostite: clădiri foarte înalte / la periferia oraşelor / în pieţe – moderat adăpostite: clădiri în interiorul oraşelor.6 0.5 0.1 0.7 1.) Dublă expuner e Moderat adăpostite Adăpostite Neadăpostite Clădiri cu mai multe apartament e.a.0 0.a.

45 0.35 0.81 0. niveluri A/V (m2/m 3 ) 0.3 0.3 0.64 0.4 0. V – volumul incazit.53 0.75 0.77 0.45 0.59 0.6 0.51 0.05 >1. La cladirile care se vor proiecta dupa 1.6 GN (W/m3 K) 0.45 0.91 0.5 0.49 0.46 0.aria anvelopei.5 0.61 0.3 0.59 1 4 2 5 3 > 10 Observatii : A.55 0.65 0.45 GN (W/m3 K) 0.47 0.63 0.1 0.55 > 0.25 0.1998.Coeficienţi globali normaţi de izolare termică.68 Nr. valorile GN se vor reduce cu 10%.4 > 0.50 0.7 > 0.4 0.67 0.61 0.15 0.35 0.35 0.66 0.25 0.45 > 0.65 0.5 0.9 0.45 0.01.43 0.4 0.75 0.55 0.74 0.61 0.95 0.35 0. .53 0.88 0.2 0.54 0.57 0.3 0. la clădiri de locuit Nr.61 0. nivelu ri A/V (m2/m3) 0.95 1 1.72 0.85 0.58 0.25 0.85 0. Tabelul 2.41 0.49 0.8 0.3 GN [ W / m3K ] .2 0.55 0.56 0.58 0.57 0.65 0.93 0.7 0.5 > 0.

9 0.4 Evoluţia consumurilor specifice de energie termică pentru încălzirea clădirilor de locuit colective Construcţii existente Construc ţii noi Perioada Perioada construirii construirii Înainte de 1985 1985 1996 0.5 0.36 7 875 28. [GJ/apart] 0.35 6 300 22. [KWh/apart] inc Qan.8 1996 2000 1.95 0. .Tabelul 2.6 3.0.7 1 0.4 7 5.6 .75 2000 2010 2 R termică medie globala a clădirii Rom [ m2K/W ] Necesarul specific de căldură pentru încălzire G [W/m3K] Necesarul maxim orar de căldură pentru încălzire  Qmax [KW/apart] Necesarul anual de energie termica pentru incalzire inc Qan.8 15 750 56. .70 12 600 45.68 .5 2.

hranei şi ap. cuplate / Plite Case individuale / Termoficare Case individuale / CT proprie 164 164 220 220 13 7 112 53 60 60 49 49 31 31 31 31 268 262 412 353 164 66 60 33 323 164 138 60 32 394 138 57 53 29 277 Iluminat Încălzi re Apă caldă Prep. cuplate / Sobe Locuinţe şir.Tabelul 2. electrocasni ce 138 121 53 29 340 Total .5 Consumuri specifice actuale de energie pentru satisfacerea utilităţilor de bază în menajele populaţiei urbane [kWh / m 2 an] Tip locuinţă / clădire / sistem de încălzire Apartament / Bloc / Termoficare Apartament / Bloc / CT proprie Locuinţe şir. cuplate / Casă / CT proprie Locuinţe şir. cuplate / Casă / Termoficare Locuinţe şir.

Case individuale / Sobe Case individuale / Plite 220 220 11 5 49 49 21 21 301 296 CALITATEA MEDIULUI INTERIOR / EXTERIOR 3.  umiditatea aerului. nefiind necesară solicitarea sistemului termoregulator al organismului. .  viteza aerului. Factorii principali ai confortului termic sunt:  temperatura aerului.  îmbrăcămintea.  intensitatea activităţii fizice.1 CONFORTUL TERMIC Confortul termic este definit de totalitatea condiţiilor de microclimă dintr-o încăpere care determină o ambianţă plăcută în care omul să se simtă bine.  temperatura medie de radiaţie.

planşee sub pod. plafonului. planşee pe pământ < 3.15 – 0. precum şi valorile altor parametri de confort. Schimbul termic al organismului uman este în funcţie de aceste temperaturi. Totodată. Din punct de vedere fiziologic se consideră că temperatura corespunzătoare a aerului interior pentru un individ normal îmbrăcat şi fără activitate fizică este de 20 … 22oC. clădirii.5 35 – 70 0. Valorile temperaturii interioare. pardoselii şi corpurilor de încălzire din încăpere. Ideal este ca temperatura medie de radiaţie să fie cât mai apropiată de temperatura aerului interior. Temperaturile interioare convenţionale de calcul ale încăperilor încălzite sunt stabilite de standardul SR 1907-2.1. iarna şi 22 … 26oC. pentru diverse încăperi ale unei clădiri civile sunt prezentate în Tabelul 3. vara. temperatura aerului interior are o importanţă deosebită în energetica întregii clădiri pentru că ea determină consumurile energetice pentru încălzirea.5 Pentru terase.25 Temperatura medie de radiaţie Temperatura medie de radiaţie este media ponderată cu suprafeţele respective a temperaturilor pereţilor. [ C] o Diferenţe de temperatură [ oC] Umiditate relativă [%] Viteza aerului [m/s] 20 20 22 18 18 20 18 18 Pentru pereţi < 4. Acest lucru se obţine . respectiv răcirea.Temperatura aerului Temperatura aerului interior este cel mai important parametru de confort termic.1 Parametri de confort pentru clădiri civile Camera Camera de zi Dormitor Baie Bucătărie Casa scărilor Birou Săli de clasă Magazine Temp. ferestrelor. Tabelul 3.

Cu cât . La temperaturi uzuale ale aerului interior de 20 … 22oC viteza aerului trebuie să se situeze între 0. intensitatea acestui fenomen depinde de diferenţa tensiunilor de vaporizare între apa de la nivelul pielii şi vaporii de apă conţinuţi în aer. Îmbrăcămintea Îmbrăcămintea are o influenţă deosebită asupra senzaţiei de confort. O parte din pierderile de căldură ale organismului uman este constituită de evaporarea de la suprafaţa pielii. Se poate resimţi senzaţia de bine. precum şi într-o încăpere mai caldă. Senzaţia de inconfort. respectiv. Intensitatea activităţii fizice Intensitatea activităţii fizice determină cantitatea de căldură cedată de corpul uman în mediul ambiant.15 şi 0. 35%. În cazul în care un individ desfăşoară o activitate susţinută şi este bine îmbrăcat se pot admite şi viteze mai mari ale aerului. Viteza aerului Viteza de mişcare a aerului este un parametru important al confortului termic în încăperile ventilate. Izolaţia termică dată de o ţinută vestimentară este caracterizată de rezistenţele termice ale elementelor îmbrăcăminţii. Limitele superioară şi inferioară ale nivelului admisibil al umidităţii relative a aerului din încăperi sunt 70%.printr-o bună izolare termică a pereţilor exteriori şi ferestrelor şi prin dimensionarea corespunzătoare a corpurilor de încălzire (suprafaţă de radiaţie cât mai mare. în perioada rece a anului. Umidităţi relative ale aerului interior mai mari de 70%. ducând la apariţia mucegaiului. într-o încăpere mai rece dar îmbrăcat mai gros. temperatură superficială ridicată). Umiditatea aerului Umiditatea aerului este un parametru important al confortului termic în încăperile climatizate.25 m/s. mai ales la izolări termice reduse. dar îmbrăcat mai lejer. “de curent” este resimţită de ocupanţi cu atât mai mult cu cât temperatura aerului în mişcare este mai mică decât temperatura mediului ambiant. favorizează formarea condensatului pe suprafaţa interioară a pereţilor exteriori.

Practic. 3. În Tabelul 3. cu atât temperatura aerului din încăpere trebuie să fie mai scăzută pentru a se facilita transferul termic şi a se resimţi senzaţia de confort. îmbrăcămintea etc. -0.2 CONFORTUL VIZUAL ŞI FONIC . Dintre aceşti indicatori globali se amintesc:  Indicele de confort termic B (Van Zuilen)  Indicele de ambianţă termică PMV (opţiunea medie previzibilă) Când aceşti indicatori au valoarea zero se apreciază că este asgiurat confortul termic în încăperea respectivă.2 Căldura degajată de corpul uman funcţie de tipul de activitate Activitatea Somn Aşezat pe scaun În picioare. nivelul activităţii fizice.activitatea fizică este mai intensă.5 … +0. Determinarea indicelui PMV se face conform GT 039/2002 şi SR ISO 7730. pentru zona confortului termic. umiditate. caracteristice diverselor tipuri de activitate. viteza aerului. Tabelul 3. se admite un domeniu de variaţie al acestor indicatori. relaxat Activitate de secretariat Activitate de laborator Muncă la maşini unelte Căldura cedată [W] 75 105 125 130 170 290 Indicatori globali de confort termic Pentru a aprecia gradul de confort termic al unei ambianţe se folosesc indicatori globali care însumează efectele separate ale fiecărui factor: temperatură.2 se dau valorile căldurii cedate de organismul uman. Determinarea indicelui B se face conform GP 060/2000.5.

sunt incluse şi nivelurile de lumină realizate natural.care poate fi orizontală (masă. Valorile corespund standardului DIN 5035.3. .3. verticală (raft. pentru comparaţie. unde. oglindă) sau înclinată (pupitru.  Fluxul luminos φ [lm] . el trebuie să fie asigurat pe suprafaţa de referinţă .fluxul radiant emis în spectrul vizibil I α = dφ / dΩ [cd] . se recomandă realizarea nivelurilor de iluminare prezentate în Tabelul 3.fluxul  Intensitatea luminoasă luminos pe direcţia α . In funcţie de specificul încăperilor. A densitatea spaţială a Nivelul de iluminat trebuie să fie în concordanţă cu specificul activităţii desfăşurate în încăpere. birouri).2.planul util . unde dΩ este unghiul solid elementar  Iluminarea E = dφ / dA [lx ] fluxului luminos pe supraf.1 Confortul vizual Iluminatul dintr-o încăpere trebuie să asigure confortul vizual al persoanelor prin inducerea unor senzaţii pozitive în timpul activităţii acestora. planşetă). Pentru realizarea unui sistem de iluminat care să ofere în încăpere un mediu luminos confortabil este necesar să se acorde atenţie următorilor factori:  nivelului de iluminare şi uniformităţii acestuia  culorii luminii şi redării culorilor  direcţionării fluxului luminos  distribuţiei luminanţelor  orbirii  fenomenului de pâlpâire  prezenţei luminii de zi  menţinerii sistemului de iluminat în timp Pentru că se fac adesea confuzii legate de mărimile utilizate în analiza luminotehnică. se prezintă pe scurt definiţiile acestora.

în comparaţie cu lumina naturală Destinaţia încăperii Suprafaţă iluminată de soare puternic Suprafaţă iluminată ziua (cer acoperit) Suprafaţă iluminată de lună plină Birouri* Săli de conferinţe Săli de calculatoare sau cu panouri de comandă Săli de desen Hoteluri Magazine: scări interioare zone de prezentare vitrine Spitale: saloane săli de prim intervenţie Şcoli: săli de curs săli de clasă laboratoare. biblioteci săli de desen Locuinţe : sufragerii dormitoare băi bucătării holuri birouri Saloane de coafură Nivelul de iluminare [lx] 10.000 0. cu vitrare mare şi unde se lucrează numai în timpul zilei  rece: pentru încăperi plasate spre sud şi puternic vitrate.3 Nivelul de iluminare funcţie de destinaţia încăperii. precum şi pentru încăperile în care activitatea cere atenţie şi concentrare mărite Tabelul 3.O importanţă deosebită în asigurarea confortului vizual o are culoarea luminii. Astfel se recomandă lămpi de culoare:  caldă: pentru încăperi amplasate spre nord şi puţin vitrate  neutră: pentru încăperi de muncă intelectuală  neutră-rece: pentru încăperi de muncă fizică. Culoarea luminii are importanţă estetică. funcţională şi psihologică.000 200 – 10.25 300 – 500 300 500 750 200 200 400 15000 – 2500 100 – 150 500 300 400 – 700 100 – 150 750 – 1400 200 150 200 150 100 300 500 .

In Tabelul 3. Arunci când intensitatea sa este importantă. dB.4 sunt date valorile admisibile ale zgomotelor exterioare.4 Nivelul de zgomot exterior admisibil Locul. producând o senzaţie auditivă considerată jenantă sau dezagreabilă. O modificare a nivelului sonor cu 10 dB corespunde aproximativ cu dublarea intensităţii sonore percepute.) 85 dB 3. Nivelul intensităţii unui zgomot se măsoară în decibeli. Zgomotul resimţit într-o încăpere poate proveni din exterior sau poate fi generat în interiorul încăperii. zgomotul are efecte notabile asupra metabolismului şi activităţii intelectuale. având frecvenţe şi amplitudini variabile.3 CONSIDERAŢII DESPRE SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ . săli de clasă 45 dB  muzică de ambianţă 60 dB  magazine 70 dB  spaţii tehnice (staţii de pompare.Muzee Biserici. centrale termice etc. zona In imediata apropiere a locuinţelor Staţiuni de odihnă tratament Zonă industrială Intensitatea zgomotului [dB] ziua noaptea 55 40 şi 45 65 35 45 Pentru a avea o ambianţă interioară confortabilă din punct de vedere fonic trebuie să nu se depăşească în încăperi următoarele niveluri de zgomot:  camere de locuit 35 dB  bucătării 38 dB  săli de lectură 40 dB  birouri. zona publicului 300 100 3. Tabelul 3.2 Confortul fonic Zgomotul este o suprapunere de sunete.2.

încălzire. de preparare a hranei sau decorative. poluanţii trec în mare parte la interiorul clădirii. respiraţie greoaie sau chiar moarte. vată de sticlă etc. cât de bine este ea montată. precum şi de gradul de ventilare a spaţiului interior. somnolenţă.1 Probleme cauzate de instalaţiile de ardere Probleme de sănătate pot apare în legătură cu aproape toate tipurile de instalaţii. Factorii care determină în ce măsură poluanţii din mediul interior pot afecta sănătatea sunt:  Prezenţa. Se vor considera cu precădere problemele care apar ca urmare a deteriorării calităţii aerului interior din cauza proceselor de ardere a unui combustibil în instalaţii de încălzire. 3. prin ventilare şi în absenţa filtrelor. Substanţele poluante asociate cu procesele de ardere sunt gaze şi particule de praf şi/sau funingine.)  Mobilier (ţesături. Se atrage atenţia că simptome similare pot avea cauze medicale sau cauze legate de poluanţi având altă sursă decât arderea combustibililor. ochi apoşi. Sursele de poluare ale aerului interior sunt :  Fum de ţigară  Materiale de construcţie (azbest. modul de utilizare şi starea surselor de poluare  Nivelul poluării atât la interiorul cât şi la exteriorul clădirii  Gradul de ventilare din clădire  Nivelul general de sănătate al ocupanţilor clădirii. vopsele etc. Poluanţii din produsele de ardere includ:  Aer exterior .)  Activităţi curente: gătit. Tipurile de poluanţi şi cantitatea în care sunt produşi depind de tipul instalaţiei.  Aerul exterior. curăţire. ameţeală. operată şi întreţinută. refrigerare. finisaje (lacuri.3. lacuri etc.Diverse studii au arătat că aerul din interiorul clădirilor poate fi chiar mai poluat decât aerul exterior. de tipul combustibilului ars.). Problemele care pot apare includ dureri de cap.

cantitatea de poluanţi care pătrund în aerul interior este mare. Alte probleme legate de unimitate sunt tratate în paragraful următor. Aceştia nu sunt consideraţi în general un poluant dar pot acţiona ca unul prin efectele lor secundare. Tabelul 3. şeminee. umiditatea ridicată şi suprafeţele umede favorizează apariţia unor bacterii şi a mucegaiului. Fum de ţigară  Gaze evacuate de la motoare cu ardere internă (autoturisme. Tabelul 3. coş sau alt element care să conducă gazele de ardere afară din clădire. Poluanţii cei mai comuni produşi în instalaţiile de ardere din clădiri sunt:  Monoxidul de carbon  Dioxidul de azot  Dioxidul de sulf  Particule cu sau fără produşi chimici ataşaţi  Hidrocarburi nearse  Aldehide Procesul de ardere este însoţit întotdeauna de producerea de vapori de apă. În cazul în care elementul de evacuare este blocat sau prost instalat. lipituri. Aceste probleme pot fi identificate de cele mai multe ori doar de către un specialist. cazane de apă cu ardere de gaz sau petrol. Instalaţiile cu evacuare sunt dotate cu un canal. de exemplu.5 Instalaţii de ardere şi probleme ce pot apare Instalaţia Combusti Probleme tipice care pot apare . maşini de tuns iarba) din apropiere  Activităţi incidentale (suduri.5 prezintă probleme legate de instalaţiile de ardere care conduc la poluarea mediului interior. Instalaţiile fără evacuare eliberează gazele de ardere direct în clădire. arderea lemnelor şi frunzelor)  Gaze de ardere evacuate din instalaţii de ardere (sobe. centrale termice).

Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Combustibil nepotrivit (nu K-1). Cuptoare Sobe. Lemn verde sau tratat. Canal de evacuare blocat. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Canal de evacuare blocat. Arzător nereglat Schimbător de căldură fisurat. Canal de evacuare blocat. Schimbător de căldură sau focar fisurat. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Şeminee Lemn Cărbune Kerosen Gas Natural sau lichefiat Gaz natural sau lichefiat Lemn Cărbune . Arzător nereglat Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Centrale termice Sobe de cameră Centrale termice Sobe Sobe de cameră Centrale termice Cazane de apă Extensii. Lemn tratat sau verde Schimbător de căldură fisurat. Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului. Canal de evacuare blocat. Folosire incorectă pentru încălzirea spaţiului Aer de ardere insuficient pentru arderea completă a combustibilului.bilul Centrale termice Sobe de cameră Şeminee Centrale termice Gaz natural sau gaz lichefiat Petrol Schimbător de căldură fisurat. Canal de evacuare blocat. Grătar defect Reglare necorespunzătoare. Tiraj slab. Arzător nereglat Schimbător de căldură fisurat.

3. În ultima vreme au apărut pe piaţă dispozitive detectoare de monoxid de carbon.3. Utilizarea combinata a filtrelor sac (traditionale) si a filtrelor electrostatice conduce la eliminarea particulelor de dimensiuni mari (praf. instalate. spălarea şi uscarea rufelor. definită ca raportul dintre conţinutul de apă din aer şi conţinutul maxim de apă pe care aerul considerat îl poate îngloba la temperatura şi presiunea date. a unor contaminanţi de dimensiuni mici. se recomandă utilizare lor acolo unde gradul de ventilare este redus iar procesul de ardere are loc în spaţiu deschis (de ex. sunt uşor de întreţinut şi curăţat. Aceste filtre au un consum electric mic în raport cu eficienţa lor. de la reacţii alergice până la atacuri astmatice şi pneumonii. Acestea pot cauza la rândul lor o varietate de probleme de sănătate. a mucegaiului sau a altor medii bacteriologice. Nivelul de umiditate se manifestă asupra organismelor vii sub forma unei umidităţi relative. în încăperile cu şeminee). O ventilare corespunzătoare a clădirii micşorează deasemenea riscul de expunere la astfel de poluanţi.. utilizate. . Pot fi folosite atât ca element de conductă de ventilaţie cât şi ca element staţionar în clădirile lipsite de unităţi de aer condiţionat. prepararea hranei. nu cantitatea propriu-zisă de apă din aer este cea resimţită de organism. Excesul de umiditate poate fi cauzat de:  Duşuri.2 Probleme cauzate de nivelul de umiditate Prea multă umiditate în aerul interior clădirii poate conduce la apariţia igrasiei. Cu alte cuvinte. pentru că acesta determină schimbul de umiditate între organism (prin suprafeţele sale umede) şi aerul înconjurător.Pentru reducerea expunerii la poluanţii din produsele de ardere. ci gradul de saturare al aerului în umiditate. este deosebit de important ca instalaţiile de ardere să fie bine alese. precum şi a bacteriilor şi unora dintre noxele generate în interiorul clădirilor. etc). inspectate şi întreţinute. etc. spălatul pe jos. scame.

În general. Dacă umiditatea ridicată creează probleme. elemente de construcţie care să ferească pereţii de ploaie. ele făcând parte din strategia de proiectare şi utilizare eficientă a unei clădiri: bariere de aer.6 se prezintă sintetic relaţia dintre nivelul de umiditate în aerul interior şi problemele de sănătate asociate. umiditatea este scăzută pe durata iernii. umiditatea ridicată cauzează clădirii prin apariţia ruginii. stropitul pe lângă chivete. ventilare corespunzătoare. până la dispozitive sofisticate care realizează şi ionizarea aerului interior. sângerări la nivelul nasului.  Subsoluri umede. cojirea vopselelor şi tencuielilor. trebuie spus că şi umiditatea prea scăzută are efectele ei. utilizarea unor elemente de încălzire uscate (de tipul caloriferelor sau radiatoarelor electrice) conduce la încălzirea uscată a aerului. .  Schimbul de umiditate cu aerul exterior: umiditatea circulă de la interior la exterior sau invers prin anvelopa clădirii. adică la scăderea umidităţii sale relative. Pe de altă parte. dăunând în timp chiar şi structurii clădirii. aerul rece exterior este uscat şi pătrunde în cantităţi mai mari în clădire datorită diferenţelor mai mari de temperatură (curenţi convectivi intenşi. Pe de o pare. Sub 30% umiditate relativă. Scurgeri de la ţevi. Reglarea nivelului de umiditate se poate realiza în acest caz prin elemente umidificatoare. diferenţe mai mari de presiune între interior şi exterior). În Tabelul 3. Metodele de control al nivelului de umiditate au fost tratate în primul capitol. încălţăminte umedă. de la simpla farfurie cu apă care se evaporă. fie prin schimbul de aer. infecţii. fie prin difuzie. pereţi umeziţi de ploaie. persoanele simt un puternic disconfort care se poate manifesta prin senzaţia de uscăciune. hidroizolaţii. iritarea mucoaselor nasului şi cavităţii bucale. scurgeri prin acoperiş Pe lângă problemele de sănătate.

6 Efectul schimbării umidităţii relative asupra unor contaminanţi Zona optimă Bacterii Viruşi Mucegai Insecte Infecţii respiratorii Alergii. Inhalarea . sub formă de pudră sau semi-poros. Casele mai vechi pot conţine izolaţii care sunt parţial sau total realizate din asbest. rinite şi astm Reacţii chimice Ozon Umiditate [%] 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 10 0 3. de obicei de culoare alb sau alb-gri.3 Probleme cauzate de materiale de construcţie şi mobilier Aproape toate materialele de construcţie sunt potenţial periculoase. rolul ventilării este hotărâtor. In acest paragraf se atrage atenţia asupra problemelor de sănătate şi siguranţă care pot apare în legătură cu diversele materiale ce se pot utiliza pentru renovarea/modernizarea unei clădirii.Întreaga anvelopă a clădirii trebuie să prevină pătrunderea umidităţii din exterior dar şi să permită evacuarea excesului de umiditate produsă la interior. munca poate fi realizată uşor şi sigur. Tabelul 3. dar dacă sunt mânuite şi instalate cu grijă. În acest sens.3.

Totuşi. Metoda preferată pentru îndepărtarea fibrelor sau prafului este cea a aspirării acestora cu un aspirator. dar la tăiere poate produce particule. Multe dintre materialele de azi pun în libertate particule. Materialele de izolaţie fibroase de tipul fibrei de sticlă şi lânii minerale pot irita foarte uşor pielea. Izolaţia din polistiren rigid este în general un material inert. stabilizatori sau alţi aditivi al căror efect nu-l cunoaşteţi. Dacă aveţi la îndemână doar o mătură pentru îndepărtarea materialului.asbestului este asociată cu o întregă varietate de cancere. care pot fi dăunătoare pentru cel care le instalează şi pentru oricine se găseşte în vecinătate. Chiar şi materialele naturale de tipul rumeguşului sau prafului de tencuială pot fi dăunătoare. Mici cantităţi de vapori pot însoţi panoul rigid. Deseori pericolul nu provine din materialul primar ci din lianţi. solvenţi. . materialele de chituit au câteva caracteristici comune :  toate utilizează solvenţi pentru menţinerea materialului pliabil până la instalare. O idee bună este cea a ataşării unei extensii de furtun la punctul de evacuare a aspiratorului pentru a împiedica răspândirea în casă a oricărei particule. ochii şi sistemul respirator. sunt disponibile creme speciale pentru protejarea pielii atunci când se lucrează cu materiale fibroase. Vaporii determină iritaţii ale ochilor şi pielii şi probleme respiratorii. fibre sau vapori. chiar şi de la o singură expunere mai mare. trebuie aplicată o mască şi/sau asigura o ventilare locală corespunzătoare. În farmacii. chiar şi la nivel de expunere minim. Există o multitudine de materiale de chituit cu compoziţii chimice foarte diferite. aceasta trebuie mai întâi udată astfel încât particulele de praf să nu se ridice în aer. care trece de filtru. Înainte de a se lucra cu un astfel de material. Izolaţiile de poliuretan şi poli-izocianurat emană vapori dăunători în momentul producerii de panouri rigide şi atunci când materialul este pulverizat la locul de montaj.

Aceasta poate însemna angajarea unui antreprenor care să realizeze întreaga lucrare sau o parte din ea. Deasemenea. Substanţele utilizate la curăţenie sunt de cele mai multe ori dizolvanţi cu conţinut ridicat de substanţe volatile (alcooli. Mobilierul poate la răndul său reprezenta o sursă de poluare prin substanţele volatile eliberate de lacuri şi vopsele. De exemplu. Vaporii de la chituire pot determina iritaţii respiratorii sau alte reacţii alergice.4 IMPACTUL CLĂDIRILOR ASUPRA MEDIULUI AMBIANT ŞI COLECTIVITĂŢILOR UMANE . tapiseria de orice fel. Dacă operaţia are loc la interior. In tabelul 3. odată aplicat.). astfel încât sănătatea utilizatorilor clădirii să nu fie afectată. zona de lucru trebuie bine ventilată. draperiile şi covoarele eliberează scame de diferite dimensiuni care inhalate pot cauza probleme respiratorii. pentru cei cu sensibilitate la substanţe chimice sunt diponibile materiale de finisare de tipul vopselelor şi baiţurilor cu toxicitate redusă. lucrul trebuie planificat astfel încât intervenţia să se termine cât mai repede posibil. Prin alegerea cu grijă a materialelor. solvenţii se vor evapora producând vapori până când materialul se aşează sau se usucă. expunerea la substanţe iritante poate fi evitată sau redusă. 3. esenţe parfumate etc. Renovarea ridică probleme speciale de sănătate pentru cei cu alergii. astm sau sensibilitate la substanţe chimice. chiar şi pe perioada uscării. iar unele chituri au o perioadă mai scurtă de uscare.7 se prezintă raportul concentraţiilor admise pentru aerul interior relativ la aerul exterior clădirii. Consideraţiile legate de sănătate pot constitui un factor important în luarea deciziei de a izola exteriorul clădirii şi nu interiorul acesteia. izolaţiile din panouri rigide nu produc praf sau particule decât la tăiere. Din acest motiv.

astfel încât să fie posibilă "satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. prin tăierea de drumuri de acces. Arhitecţi. alimentare cu energie termică şi/sau combustibili. ingineri constructori şi ecologişti din lumea întreagă încearcă să determine efectele pe care construcţiile şi alte habitaturi locuite le au asupra mediului înconjurător şi asupra oamenilor. iar pe locul lor se ridică alte clădiri (ciclul de viaţă se reia). Această transformare are trei faze: construcţie. sau se recreează peisajul natural. În faza de mentenanţă. sau este perceput în proporţii mai reduse.” Din acest concept rezultă modul în care clădirile poluează mediul ambiant intern şi extern lor. organizarea şantierului. iar materialele rezultate se reciclează sau se depozitează. clădirile sunt construite şi plasate în peisajul natural. În prima fază. ocupanţii trăiesc în clădiri şi le menţin în stare de funcţionare sau le modernizează potrivit standardelor lor de viaţă. materiale avute la dispoziţie şi tehnologii de construcţie. peisajul natural suferă alterări.Prezenţa clădirilor în peisajul natural determină un impact asupra mediului înconjurător. . clădirile îşi încheie durata de viaţă. clădirile exercită o poluare directă şi una indirectă. În fine. Cheia înţelegerii complexităţii acestui fapt este recunoaşterea faptului că activităţile constructive produc o transformare a mediului natural într-unul artificial. Încă din etapa de început a construcţiei. Activitatea de construcţie este un amestec de preferinţe culturale (arhitectonice). care deseori nu este perceput. alimentare cu apă şi canalizare. În funcţie de unde se creează sursa de poluare. efectuarea racordurilor de energie electrică. mentenanţă. recuperare. Conceptul de dezvoltare durabilă presupune minimizarea costurilor de mediu şi maximizarea profitului economic.

tigari. plante. solventi. surse de UV Materiale de constructie.Tabelul 3. motoare. substante volatile concentrate. gatit Chibrituri. sol Sobe.II . motoare Combustie. uscatoare. spori. animale de casa Echipament de combustie. incălzitoare de apă instant.7 Surse. rasini. ferigi.0 ppm NA 200 la 1000 µg/m3 Nu este cazul 20 ppb 200 ppb 0. animale de casa. semineuri. lianti. sisteme de incalzire defecte Izolatii. umidificatoare. imbracaminte. sobe cu gaz Sisteme de incalzire Activitate umana. spray-uri cu aerosoli Arc electric. activitate umana. tigari. spray-uri cu aerosoli.2003 INDRUMAR de EFICIENTA ENERGETICA pentru CLADIRI . sobe cu gaz. sisteme de aer conditionat < 106 fibre/ m3 3000 ppm 100 ppm 0. insecte. ape subterane. produse. Braila . placi conglomerate Produse. tapiserii Combustie. pesticide.1 to 200 nCi/m3 100 to 500 µg/m3 5 µg/m3 20 µg/m 3 >1 <1 >1 >> 1 >> 1 <1 <1 Nu este cazul >1 @ IP CONSULT GRUP . concentraţii admise şi raportul “interior/exterior” pentru principalii poluanţi interiori clădirilor Poluant Sursa de poluare interioară Concentraţii admise Raportul concentra ţiilor interior / exterior 1 >> 1 >> 1 >1 ->> 1 Asbest Bioxid de carbon (CO2) Monoxid de carbon (CO) Formaldehida Fibre minerale si sintetice Bioxid de azot (NO2) Vapori organici (VOCs) Ozon Radon Particule respirabile Sulfati Bioxid de sulf (SO2) Micro organisme Izolatii de incendiu Combustie.05 la 1.

Ele se găsesc în vopsele.1 Poluarea directă a clădirilor asupra mediului ambiant Poluarea este numită directă atunci când sursa de poluare este legată direct de activităţi desfăşurate în clădire sau în imediata ei apropiere. Acestea din urmă pot fi folosite fie la îmbogăţirea solurilor sărace. a gunoiului menajer sau rezultat din diverse alte activităţi. Astfel. De aceea este de preferat folosirea materialelor cu un grad înalt de reciclare.4. De regulă. care este produsă în centrale electrice. rezultă . 3. fie arse în incineratoare cu recuperare de energie. prin tehnologiile de producere a energiei electrice din combustibili fosili. evacuarea gazelor de ardere de la instalaţiile de încălzire. care este cancerigen. pentru reducerea concentraţiilor poluante. prin pereţi sau reflectată de către aceştia.4. când afectat este macro-climatul exterior şi internă. Cu cât sistemele de încălzire se bazează pe combustia locală (şi in special a combustibilului inferior) în dauna producerii centralizate a energiei termice. conţinând produse organice naturale şi chimice. NOx).2 Poluarea indirectă a clădirilor asupra mediului ambiant Prin serviciile pe care le oferă ocupanţilor. atât prin consumul de combustibil şi apă.  Materiale de construcţie rezultate din modernizări şi reabilitări ale clădirii.  Căldură pierdută de clădire. precum şi energia termică pierdută către mediul exterior. cât şi prin deversarea în mediu a noxelor din gazele de ardere şi a căldurii reziduale din apa de răcire. cum ar fi formaldehida. sau de funcţionarea unor instalaţii cu care clădirea este dotată pentru a i se asigura funcţionalitatea. Acestea exercită o presiune mare asupra mediului înconjurător. astfel încât povara asupra destinaţiei finale a deşeurilor (de obicei groapa de gunoi) să fie cât mai coborâtă.  Covoare şi mochete vopsite şi tratate chimic. clădirile sunt consumatoare de energie electrică. Un mare pericol îl reprezintă azbestul. în concentraţii mai mari sau mai mici. cu atât mai mult este mai dificilă purificarea gazelor de ardere. Poluarea directă internă este cauzată de:  Materiale de construcţie emitente de substanţe chimice. atunci când se afectează micro-climatul interior clădirii. CO. Se recomandă curăţirea şi aerisirea periodică a covoarelor.  Ape uzate de canalizare. Se recomandă folosirea unor materiale cu grad redus de materii volatile şi reactivitate scăzută. de regulă particulele de praf. De exemplu.3. toate reprezintă surse de poluare a mediului înconjurător natural. solvenţii şi compuşii organici volatili. care sunt inamicul numărul unu al păturii de ozon ce protejează planeta de radiaţiile ultraviolete. Poluarea directă se poate clasifica în poluare externă. În aglomerările urbane această căldură contribuie la creşterea temperaturii exterioare a localităţii cu 1-5 °C faţă de mediul natural din proximitate. Poluarea directă externă are următoarele componente:  Produşi de ardere solizi şi gazoşi: constau din particule de cenuşă şi nearse mecanice (care se depun pe sol sau sunt inspirate de vieţuitoare) şi/sau gaze cu efect poluant (CO 2. aceste ape sunt trecute prin staţia de ape reziduale a localităţii. SOx. în fibrele lor se fixează ceilalţi poluanţi. rezultând ape curate ce reintră în circuitul natural şi nămoluri de canalizare. eliberarea vaporilor de freoni scăpaţi din instalaţiile de condiţionare sau frigorifice. Din cauza lor apare sindromul de boală cauzată de clădiri. ce se pot constitui în surse de compuşi chimici dăunători. prin aerul cald schimbat de clădire cu mediul ambiant sau prin gazele de ardere fierbinţi evacuate.  Freoni din instalaţiile frigorifice şi de climatizare. evacuarea apei de canalizare. linoleum şi chiar în izolaţie. De asemenea.

21 0.9 Emisiile rezultate din producţia de energie electrică Emisia kg/kwh CO2 0. rezultă că orice măsură de economisire a energiei acordă generaţiilor viitoare şansa utilizării resurselor energetice la randamente mai ridicate decât o permit tehnologiile actuale. Prin transportul noxelor de către vânt. Prin arderea combustibililor clasici se dezvoltă căldură. apărând compuşi nedoriţi. Particulele de cenuşă scăpate din instalaţiile de filtrare ale termocentralelor (care au randamente subunitare) se depun pe sol şi vegetaţie. oxizii de sulf şi azot. având o concentraţia maximă la o distanţă de 7-10 ori mai mare decât înălţimea coşului de fum .8. precum dioxidul de carbon. particulele. răspunzători de fenomenul de ploaie acidă. Mil. Acestea se află prezentate în Tabelul 3. sursa rece este reprezentată de apa mărilor şi râurilor (pentru circuitele deschise de răcire) sau de atmosferă (pentru circuitele închise de răcire ale instalaţiilor de turbine cu abur.29 0. Conform BRE (Marea Britanie).0058 NOx 0. kg CO2/PJ 88 80 58 199 kgCO2/kwh 0.72 O altă agenţie de conservare a energiei (EPA – SUA) precizează cantităţile medii de noxe care sunt generate în producţia de energie electrică din SUA ţinând cont de toate filierele de producţie (combustibili fosili. care distruge vegetaţia din apropierea locului de emisie. Dioxidul de carbon este principalul gaz cu efect de seră. 2002) Tabelul 3.10 Praguri de calitate a aerului ambiant ce trebuie atinse .noxe gazoase şi solide. emisiile de CO2 rezultate din diverse soluţii de încălzire a clădirilor sunt centralizate în Tabelul 3. hidro). atunci când temperatura apei depăşeşte 30 °C.31 0. făcând loc unor alge ce se dezvoltă în aceste condiţii. Tabelul 3. concentraţia de oxigen din apă scade. Producţia de energie electrică din combustibili fosili reduce resursele energetice disponibile în viitor.8 Cantitatea de CO2 emisă în funcţie de soluţia de încălzire Tipul încălzirii cărbune petrol gaz natural electrică Notă: 1PJ=1015 J. Cum ponderea energiei electrice produse în termocentrale este mare în lume. Legislaţia actuală prevede valorile limită prezentate în Tabelul 3. Politica actuală a României urmăreşte insistent protecţia mediului ecologic. Căldura evacuată la sursa rece a centralelor termoelectrice reprezintă circa 50-55 % din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului. Pagube importante se aduc ecosistemelor acvatice pe timpul verii. De regulă. cu formarea acizilor sulfuric şi sulfuros. poluarea poate deveni transregională sau transfrontalieră.687 SOx 0. Tabelul 3. sau pentru turbinele cu gaze de sine stătătoare).9. nuclear.0025 Oxizii de sulf (SO2 şi SO3) rezultaţi din arderea cărbunelui şi păcurii cu sulf se combină cu vaporii de apă din aer. În acel moment. responsabil de încălzirea globală a atmosferei.10 (OG 592/oct. iar fauna şi flora perenă dispar.

precum si aprecierea cauzelor care le-au determinat. igrasie. Analiza vizuala a starii cladirii se va face cu obtinerea acordului prealabil al locatarilor si cu echipament corespunzator (lupa.  Concluzii asupra evaluarii – intocmirea raportului de expertiza. precum si cu analizarea instalatiilor aferente). degradarile (condens. defectiuni. lanterna. evidentiind deteriorarile. aparat foto. Se va urmari detectarea urmatoarelor aspecte :  observarea zonelor cu modificari fata de proiect sau cu deteriorari. prin inspectie sistematica si completa la fata locului. echer.  identificarea zonelor afectate de condens sau mucegai.1 EVALUAREA NIVELULUI DE PROTECTIE EXISTENTE. zonele cu infiltratii de aer. ruleta. infiltratii de apa patarea straturilor de finisaj). bula de nivel si fir cu plumb. fisurile si modificarile intervenite. se disting trei faze principale:  Investigarea cladirii. camera video.).până la 1 ian. in lipsa acesteia se vor efectua relevee. ciocan.  Determinarea peformantelor cladirii. . Acestea sunt:  Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii pentru a se controla corespondenta cu aceasta. mucegai. 2007 Elementul poluant Valoarea limită anuală 20 µ g/m3 40 µ g/m3± 50% 40 µ g/m3± 50% 10 mg/m3± 60% 240 µ g/m3Praguri de alertă pentru 1-3 h 500 µ g/m3 400 µ g/m3 SO2 NO2.  Analiza vizuala a starii cladirii. NOx Pulberi în suspensie (PM10) CO ozon INVESTIGAREA CLĂDIRII 4. Investigarea cladirii cuprinde actiunile care furnizeaza date ce stau la baza evaluarii calitative. cutit etc. Daca este cazul se vor intocmi relevee ale degradarilor si fisurilor importante. METODE DE INVESTIGARE TERMICA A CLADIRII In cadrul evaluarii nivelului de protectie termica a cladirilor existente (care este de dorit sa fie facuta concomitent cu evaluarea nivelului de protectie acustica si cu evaluarea gradului de siguranta a structurii de rezistenta la actiunea seismica. evaluarii pe baza de determinari experimentale si evaluarii prin aplicarea unor metode de calcul.

Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit (zona climatica de iarna si de vara.existenta infiltratiilor.  Evaluarea calitativa se face pe baza observatiilor rezultate din investigarea prin:  Examinarea planselor din proiectul de executie sau a releveelor. a subsolului.  Se calculeaza performantele higrotermice ale cladirii. vecinatati si gradul de umbrire sau insorire rezultat. detectarea neetanseitatilor la tamplarie. viteza vantului in timpul iernii. . fie prin masuratori de laborator pe probe prelevate din elementele de anvelopa (ex: determinarea umiditatii. Ea se refera la toate elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii.).  Efectuarea unor sondaje pentru identificarea unor straturi si a starii acestora.     Determinarea performantelor termotehnice ale cladirii. Etapele sunt urmatoarele :  Se stabilesc sau/si se calculeaza caracteristicile geometrice precum perimetrul cladirii si al etajelor. directia si viteza vanturilor predominante si gradul de adapostire in functie de densitatea si inaltimea cladirilor invecinate etc. sau a coeficientilor de conductivitate termica a unor materiale prelevate). privind exploatarea constructiei.  Identificarea solutiilor utilizate pentru alcatuirea elementelor de constructie componente ale anvelopei cladirii. la detaliile acestora. Parametrii termotehnici pot fi determinati cu una sau mai multe metode de calcul. determinarea unor parametrii definitorii ai confortului interior. densitatii si gradului de degradare a materialelor. distribuirea si colectarea unor chestionare cu intrebari pentru locatari. a apartamentelor. a soclului. aria desfasurata a cladirii si a etajelor. confortul resimtit si costul energiei pentru incalzire stabilit pe baza facturilor platite. zona eoliana si altitudinea amplasamentului. aplicarea metodei termografiei in infrarosu.  Evaluarea prin calcul se face utilizand pe de o parte prevederile din standardele in vigoare la data proiectarii cladirii si pe de alta parte prevederile din standardele in vigoare la data efectuarii expertizei.  Examinarea consemnarilor facute cu ocazia investigarii vizuale a cladirii. Se intocmeste un breviar de calcul. determinarea permeabilitatii la aer prin metoda presurizarii si depresurizarii sau prin metoda gazului trasor). prelevarea de probe din elementele de constructie.  Evaluarea pe baza de determinari experimentale se face prin analizarea rezultatelor obtinute in urma masuratorilor nedistructive in situ (ex: determinarea umiditatii materialelor cu ajutorul umidometrelor electrice. la cladirea in ansamblu si la conditiile de confort interior constatate de locatari in timp. prevazute in normativele termotehnice si vor fi explicati. orientare in raport cu punctele cardinale. se face prin metode de evaluare care utilizeaza rezultatele obtinute prin investigarea cladirii si aplica prevederilor normativelor tehnice in vigoare. efectuarea de termograme. etajului. inaltimea cladirii.  Intocmirea. De la caz la caz se recomanda utilizarea combinata a acestor metode. raportul intre aria anvelopei si volumul cladirii. starea trotuarului. gradul de vitrare. interpretati si comparati cu datele obtinute prin celelalte metode.  Examinarea raspunsurilor locatarilor la ancheta realizata pe baza de chestionare. temperaturi exterioare si interioare.

Stabilirea solutiilor de imbunatatire a protectiei termice se va face numai dupa ce s-a stabilit capacitatea portanta a structurii de rezistenta la sarcini orizontale si verticale. Fenomenele de condens apar mai întâi pe suprafeţele de beton: stâlpi. 4. centuri. Cauze de concepţie Rezistenţa specifică la transfer termic a elementelor de închidere prezintă un interval de valori foarte mare. în cazul în care nu s-au îmbunătăţit condiţiile de microclimat interior. mai multe tabele de sinteza sau fise de analiza. care în unele cazuri au condus la apariţia mucegaiului. sau pe nervurile din beton armat care asigură legătura între feţele de beton (în cazul clădirilor închise cu panouri mari sau diafragme turnate în cofraje glisante). Cauzele care au condus la apariţia acestor degradări sunt:  cauze de concepţie. fiind în funcţie de concepţia de proiectare şi execuţie a elementului de închidere. incat structura sa poata prelua sarcinile suplimentare ce apar in urma modernizarii sau schimbarii functiunii spatiilor.  infiltraţii de aer. În principal.  cauze de execuţie. după care. ca urmare a unei execuţii neîngrijite. care conduce la o temperatură pe suprafaţa interioară a elementelor de închidere mai mică decât temperatura punctului de rouă.  Fenomene de condens interior Fenomenele de condens interior apar pe suprafaţa elementelor de închidere în cazul în care elementele respective au o rezistenţă specifică la transfer termic necorespunzătoare condiţiilor de microclimat interior (temperatura şi umiditatea relativă a aerului interior). grinzi.  infiltraţii de apă. În foarte multe cazuri. s-au semnalat următoarele tipuri de degradări:  fenomene de condens interior. s-au semnalat punţi termice de dimensiuni mai mari decât cele prevăzute în proiect datorate: . exprimat valoric sau procentual intre parametrii termotehnici ai cladirii existente si cei normati pentru cladirile noi.  degradarea tencuielilor exterioare.  diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere. pe suprafeţele afectate de condens s-a semnalat apariţia mucegaiului. Raportul de expertiza va cuprinde si propuneri de interventie in vederea ameliorarii situatiei existente. buiandrugi (în cazul clădirilor având structura din zidărie portantă sau din cadre de beton armat cu zidărie de umplutură).Concluziile asupra evaluării sunt consemnate in cadrul unui raport de expertiză cuprinzand pe langă memoriul tehnic (insotit si de piese desenate) care descrie toate etapele analizate anterior.2 VERIFICAREA ANVELOPEI Verificarea anvelopei urmăreşte analiza principalelor tipuri de degradări apărute în exploatarea clădirilor. cu ajutorul carora se stabileste decalajul. Cauze de execuţie În numeroase cazuri.  cauze de exploatare. fenomenele se pot extinde pe întreaga suprafaţa interioară.

procentul de punţi termice creşte. Cauze de concepţie Acest tip de degradare a apărut la elementele de închidere care nu au avut prevăzută în structură. Cauze de exploatare Principala cauză care a condus la fenomenele de condens o constituie neasigurarea temperaturii aerului interior la valorile standardizate. dimensiunilor mai mari ale stâlpilor.  creerii unor zone neizolate la partea superioară a peretelui ca urmare a tasării materialelor termoizolante de natură fibroasă. pe fondul unor rezistenţe termice reduse.dezgheţ. După anii ’70. scăzând în mod corespunzător rezistenţa termică a pereţilor exteriori. uscării rufelor încăperilor sau creşterii plantelor de apartamente. cu rosturi mai . în cazul nervurilor din beton armat ale panourilor mari prefabricate. reducerii aerisirii încăperilor (în cazul familiilor cu copii mici sau bătrâni). a continuităţii barierei contra vaporilor sau comunicării directe a stratului de difuzie cu atmosfera exterioară. O altă cauză care a condus la amplificarea fenomenelor de condens din procesul de exploatare a constat în depăşirea umidităţii interioare faţă de cea luată în calcul la proiectare. acest tip de degradare s-a mai semnalat şi la pereţii care la exterior au fost finisaţi cu un strat impermeabil la vapori (placaje ceramice glazurate) pe întreaga suprafaţă exterioară a peretelui. datorită neasigurării agentului termic la parametrii prescrişi şi a încălzirii intermitente.în cazul acoperişurilorterasă.  degradării materialului termoizolant datorită îngheţului apei din porii materialului. în condiţiile în care erau asigurate.  creşterii dimensiunilor dintre plăcile termoizolante datorită contracţiilor în timp ale materialului termoizolant. o barieră contra vaporilor eficientă . la execuţie.în cazul pereţilor. Cauze de execuţie Diminuarea rezistenţei termice în timp din cauza acumulării de umiditate în interiorul elementului de închidere sau degradării produse de fenomenele repetate de îngheţ . temperatura aerului interior a scăzut foarte mult.  lăţimilor mai mari decât cele proiectate. concentrării locatarilor apartamentelor în una . Ca urmare a acestor deficienţe. în regim permanent. temperaturi interioare de +20o … +22oC şi umidităţi relative ale aerului interior mai mici de 60%. O altă cauză care conduce la diminuarea rezistenţie termice a anvelopei o poate constitui execuţia defectuoasă. care s-a datorat în principal: încălzirii suplimentare a locuinţelor cu flacăra aragazului. se datorează în principal neasigurării. Diminuarea se datorează în principal următoarelor cauze:  umezirii materialului termoizolant. rezistenţa termică a elementelor de închidere se poate diminua. De asemenea. nu s-au semnalat fenomene masive de condens până în anii ’70. grinzilor. situaţie în care aerul din porii materialului a fost înlocuit cu apa provenită din condensarea vaporilor în structura peretelui.  Diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere În decursul timpului.  omiterii montării termoizolaţiei la îmbinarea dintre panourile mari şi elementele interioare de compartimentare. Dar chiar şi cu aceste rezistenţe termice reduse. pe faţa caldă a termoizolaţiei. respectiv barieră contra vaporilor şi strat de difuzie a vaporilor de apă . în cazul închiderilor din zidărie. centurilor sau buiandrugilor. fiind dese cazurile în care s-au măsurat temperaturi ale aerului interior mai mici de 120C.două camere încălzite suplimentar.

Aceste infiltraţii au ca efect scăderea confortului termic interior. Cauze de concepţie În majoritatea cazurilor. etanşeitatea tâmplăriei se-a realizat prin profilul tocului şi cercevelelor. În unele cazuri. Cauze de exploatare  Infiltraţii de aer Acest tip de degradare se întîlneşte în încăperile cu umidităţi relative interioare ridicate sau la care elementele de închidere au prezentat fenomene de condens pe suprafaţa lor interioară. a barierei contra vaporilor sau a protecţiei hidroizolaţiei. Acest defect apare la acoperişurile la care structura hidrofugă sau strat de protecţie al hidroizolaţiei nu au fost alese corespunzător. Acest fenomen apare în special în cazul lipirii stratului hidrizolant direct pe stratul de polistiren celular. eliminării stratului de difuzie.  infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele prefabricate de faţadă. în special în zone din vecinătatea ferestrelor sau uşilor exterioare şi creşterea consumului de combustibil în exploatare.  infiltraţiile de apă din subsoluri. neasigurării continuităţii chitului de geam şi a garniturilor de etanşare. Cauze de exploatare Infiltraţiile de aer se datorează în principal degradării lemnului din care este confecţionată tâmplăria sau îmbătrânirii cordonului de chit sau a garniturilor de etanşare şi datorită neexecutării corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere. Cauze de execuţie Acest tip de degradări se datorează în principal abaterilor dimensionale mai mari decât cele admisibile cu care s-au executat elementele de tâmplărie. degradarea stratului hidroizolant se datorează incompatibilităţii conlucrării dintre stratul hidroizolant şi stratul termoizolant pe care acest a fost lipit. în foarte multe cazuri. infiltraţiile de apă se datorează degradării structurii hidroizolante. sau folosirea unor plăci termoizolante de natură fibroasă slab liate sau liate cu un material degradabil în timp. Cauze de concepţie La acoperiş. Cele mai des întâlnite sunt:  infiltraţiile de apă din acoperiş.mari decât cele admisibile între plăcile termoizolante. O altă cauză o constituie neetanşarea cu material termoizolant a spaţiului de aer creat prin diferenţa de dimensiuni între tocul tâmplăriei şi golul de tâmplărie din elementul de închidere. în special la tâmplăria metalică. iar etanşeitatea geamurilor prin intermediul chitului de geam sau prin baghete de lemn. neexecutării etanşării cu material termoizolant a spaţiului liber dintre tocul tâmplăriei şi golul din perete. Infiltraţiile de apă au apărut şi ca urmare a reducerii numărului de straturi hidroizolante. Infiltraţiile de aer se semnalează în zona elementelor de tâmplărie exterioară.  Infiltraţii de apă Infiltraţiile de apă apar la elementele de închidere atunci când s-a degradat stratul impermeabil de protecţie de pe faţa exterioară. etanşeitatea tâmplăriei şi a geamurilor s-a realizat prin garnituri de cauciuc. ca urmare a unor măsuri nejustificate de reducere a costurilor şi consumurilor materiale. . executării în pereţi a unor goluri cu abateri mai mari decât cele admisibile. De asemenea.

Infiltraţiile de apă dintre rosturile panourilor mari s-au datorat îmbătrânirii foliei din Butarom şi a chitului de etanşare (în cazul sistemului cu rosturi închise) sau deteriorării profilelor din PVC (în cazul sistemului cu rosturi deschise). lipsa straturilor hidroizolante suplimentare la racordarea elementelor orizontale cu cele verticale). prin inspectarea instalaţiilor clădirii se pot stabili care sunt modificările apărute în instalaţii. 4. electrice). care trebuie să conţină planurile şi schemele instalaţiilor.3 VERIFICAREA INSTALAŢIILOR CLĂDIRII Verificarea instalaţiilor clădirii este o parte componentă a expertizei termice şi energetice şi se efectuează în etapa investigării preliminare a clădirii. Pe această bază se pot determina performanţele energetice ale instalaţiilor “în condiţii de proiect”. neasigurării continuităţii şi a executării lucrărilor pregătitoare pentru aplicarea cordonului de chit de etanşare. de pe faţa interioară a elementului de închidere au condus la degradarea tencuielilor exterioare. ventilare. alegerii unei structuri necorespunzătoare sau ancorării insuficiente a straturilor hidroizolante. Verificarea instalaţiilor presupune următoarele activităţi:  Analiza documentaţiei care a sta la baza execuţiei instalaţiilor (proiectul. placaje ceramice glazurate. Cauze de exploatare Deteriorarea hidroizolaţiei la acoperişuri se datorează în special circulaţiei sau depozitării unor obiecte care depăşesc sarcinile admisibile ale structurilor hidroizolante. specificaţiile tehnice ale utilajelor şi echipamentelor. totodată. execuţia defectuoasă a barieri contra vaporilor. etc. în cazul apelor cu presiune.  Degradarea tencuielilor exterioare Această degradare se manifestă prin desprinderea sau pătarea faţadelor şi este cauzată de acumularea. apă caldă menajeră. Cauze de execuţie Pregătirea necorespunzătoare a suportului pe care s-a aplicat finisajul exterior şi. Cauze de concepţie Acest tip de degradări se manifestă la elementele de închidere ale încăperilor cu umidităţi relative interioare ridicate care nu au fost prevăzute cu bariere contra vaporilor. Cauze de execuţie Aceste degradări se datorează în principal neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante (petrecerii insuficiente. etc. Cauze de exploatare Deteriorarea sistemului de captare a apei pluviale (jgheaburi şi burlane) duce la deteriorarea în timp a tencuielilor exterioare. a apei provenite din condensarea vaporilor de apă care au trecut prin structura peretelui şi care nu au putut fi evacuaţi în atmosfera exterioară din cauza stratului de finisaj impermeabil la vapori.). etc. în spatele stratului de finisaj exterior. eventual. faţă de proiect şi cum afectează acestea consumurile energetice ale instalaţiilor şi condiţiile de confort . breviare de calcul.).Infiltraţiile de apă din subsoluri s-au datorat neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante orizontale şi verticale. la elementele de închidere care au fost afectate de condens sau care au fost finisate la exterior cu pelicule sau straturi impermeabile la vapori (vopsitorii în ulei. montării ulterioare de antene sau captatori solari. In urma acestei activităţi se întocmeşte o fişă de experiză care va cuprinde principalele elemente necesare estimării consumurilor energetice ale instalaţiilor clădirii (încălzire. nelipirii uniforme a foliilor de etanşare.

obturarea conductei de racord şi a robinetului de reglaj. programul de întreţinere şi revizii. canale termice etc. evidenţiindu-se aspectele care au implicaţii energetice. şi obturării conductei (impurităţi. Analiza documentaţiilor pe baza cărora se realizează exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor: instrucţiuni de funcţionare. consumul de apă  Vizitarea clădirii şi inspectarea instalaţiilor. energie electrică).)  Analiza facturilor pentru: consumul de energie (energie termică. elemente de etanşare sau bavuri la îmbinările executate necorespunzător)  constatarea existenţei unor obstacole care împiedică cedarea de căldură a corpurilor de încălzire către încăpere (mascări. de grosime insuficientă)  depistarea situaţiilor de blocare a circulaţiei apei în conducte datorită montajului necorespunzător (“saci de aer”). efectuându-se o analiză vizuală a stării instalaţiilor.3. durate de neocupare sau de ocupare redusă etc. depuneri de piatră. debitmetre)  verificarea existenţei instalaţiei de automatizare (la sursa termică şi/sau la consumator) pentru reglarea furnizării căldurii în acord cu cerinţele consumatorilor de căldură . deteriorată. obturări ale circulaţiei aerului etc. debite masice.  Cunoaşterea datelor privind ocuparea clădirii (număr de ocupanţi pe perioade. pentru cunoaşterea “comportamentului energetic” al acestora In cele urmează. prezenţa aerului în corpul de încălzire)  cunoaştere a periodicităţii cu care s-au efectuat operaţiunile de spălare chimică a radiatoarelor şi instalaţiei  verificarea temperaturii corpurilor de încălzire. fişe de urmărire a funcţionării utilajelor etc.1 Verificarea instalaţiilor de încălzire Operaţiuni de control la instalaţiile de încălzire centrală:  verificarea conductelor şi armăturilor pentru identificarea eventualelor scurgeri de agent termic  verificarea existenţei izolaţiei termice pe conductele de distribuţie amplasate în spaţii neîncălzite (subsoluri. ecranări. constatarea funcţionalităţii acestora şi identificarea temperaturii la care au fost setate  verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaşterea parametrilor instalaţiei (termometre. verificări semnificative pentru evaluarea performanţelor energetice ale clădirii şi implicit. manometre. urmărind uniformitatea temperaturii la corpuri diferite şi pe suprafaţa aceluiaşi corp  verificarea existenţei la corpurile de încălzire a robinetelor de reglaj şi a funcţionalităţii acestora  verificarea existenţei la corpurile de încălzire a robinetelor de reglaj cu termostat. consumuri de energie. verificările necesare a fi făcute în cadrul inspectării instalaţiilor clădirii.  Ancheta sociologică în rândul utilizatorilor. puteri. pentru deteminarea pierderilor şi consumurilor de energie inutile. se detaliază pentru fiecare categorie de instalaţii. consumul de combustibil. mărimi geometrice caracteristice pentru elementele clădirii şi instalaţiilor etc.). Prin aceasta se face o trecere în revistă a instalaţiilor. In această etapă se pot face măsurări instrumentate ale unor parametri ce caracterizează funcţionarea şi starea instalaţiilor: temperaturi. 4. în ansamblul lor cât şi pe elemente componente. debite de căldură.)  depistare a radiatoarelor reci la care circulaţia agentului termic este blocată (înfundare cu depuneri de mâl. randamente. Cu această ocazie se urmăreşte stabilirea caracteristicilor funcţionale şi constructive ale echipamentelor. precum şi la aparatele termice  evaluarea stării izolaţiei termice (umedă.

semnale care indică funcţionarea cazanului cu randament scăzut: fum intens la coş.)  verificarea instalaţiei de alimentare cu combustibil lichid sau gazos a sobei (funcţionalitate şi siguranţă)  verificarea existenţei dispozitivelor de reglaj a arderii  verificarea existenţei la capătul coşului de fum a unui dispozitiv care să favorizeze tirajul şi să împiedice întoarcerea fumului în coş. necesitatea înlocuirii filtrului  verificarea camerei de amestec a aerului: funcţionalitatea organelor de reglare (jaluzele) de pe canalul de aer recirculat şi de pe canalul de aer proaspăt.3. depuneri de funingine pe canalele de fum. etc. închiderea prizei de aer pe timpul nefuncţionării instalaţiei  depistarea situaţiilor de funcţionare a instalaţiei de ventilare cu exces de aer proaspăt  posibilitatea funcţionării instalaţiei de ventilare în regim mixt: cu introducerea mecanică şi evacuare naturală sau evacuare mecanică şi introducere naturală. prin depresiune  verificarea filtrului de praf de pe canalul de aer proaspăt: gradul de colmatare. dispozitive cu magneţi permanenţi. teuri de reglaj. etc.)  verificarea tirajului coşului de fum al centralei termice  verificarea randamentului energetic al cazanelor (randamentul la condiţii nominale şi la sarcina redusă) şi stabilirea puterii termice a cazanelor. dispozitive de reglaj şi echilibrare. termoizolarea cazanului necorespunzătoare. funcţionare în cicluri scurte a arzătoarelor automatizate (porniri-opriri dese)  constatarea stării de curăţenie a injectoarelor cazanelor (pot fi duze murdare sau înfundate)  constatarea unei circulaţii “parazite” a apei prin cazanele oprite din bateria de cazane  verificarea existenţei unui sistem de tratare a apei de adaus din instalaţia de încălzire (staţie de dedurizare. existenţa organelor de reglaj. neetanşeitate şi infiltraţii de aer rece prin mantaua cazanului. nepreîncălzirea aerului de ardere.2 Verificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Operaţiuni de control la instalaţiile de ventilare:  verificarea prizei de aer proaspăt: să nu aibe rezistenţe aeraulice mari în funcţionare (obturări ale curentului de aer. temperatura ridicată la coş. cenuşă. constatarea existenţei organelor de reglaj pentru echilibrare (ştuţuri cu prize de presiune. jaluzele blocate). posiblitatea funcţionării şi numai în regim de recirculare  verificarea existenţei recuperatoarelor de căldură din aerul evacuat . randament.)  verificarea pompelor de circulaţie: caracteristicile punctului de funcţionare (debit-presiune).pe ramuri şi la consumatori) Operaţiuni de control la instalaţiile de încălzire locală cu sobe:  verificarea stării de curăţenie a sobei (depuneri de funingine. nivel de zgomot. zidăria refractară din focar deteriorată. etanşeitate  verificarea gradului de colmatare a separatoarelor de impurităţi şi a separatoarelor de nămol. etc. prin cunoaşterea pierderii de presiune în aparat  verificarea existenţei contoarelor de energie termică (la sursă . verificarea echilibrării hidraulice (şi termice) a ramurilor instalaţiei de încălzire. tip “cocoş de vânt”  verificarea existenţei elementelor de obturare a tirajului pe perioada de nefuncţionare  verificarea etanşeităţii canalelor de gaze de ardere (pentru evitarea pătrunderii de aer fals)  verificarea înălţimii coşului de fum  evaluarea randamentului de funcţionare al sobei  verificarea existenţei unui program periodic de întreţinere a sobei 4.

verificarea echilibrării aeraulice a instalaţiei de ventilare  verificarea funcţionării ventilatoarelor: sensul corect de rotaţie a rotorului. starea de . by-pass pe partea de aer. perioade de neocupare etc.)  verificarea bateriilor de răcire a aerului: gradul de murdărire al aripioarelor. iarna şi de aer cald. vara  verificarea etanşeităţii canalelor de aer. presiune. starea lamelelor (să nu fie turtite. rame cu jaluzele. modul de rotire al rotorului (echilibrare. să funcţioneze în poziţia deschis cu pierdere de sarcină minime. pentru perioadele în care nu este necesară încălzirea  verificarea termoizolaţiei bateriei de încălzire a aerului  determinarea puterii termice a bateriei de încălzire  verificarea existenţei elementelor de monitorizare a parametrilor instalaţiei (AMC) şi a sistemelor de automatizare a funcţionării instalaţiei de ventilare Operaţiuni de control la instalaţiile de climatizare La instalaţiile de climatizare a aerului se adoptă operaţiunile de verificare de la instalaţiile de ventilare şi. funcţionare fără frecări. prezenţa separatoaelor de stropi la intrarea şi ieşirea aerului din cameră. strâmbe). evacuarea normală a condensatului  verificarea termoizolaţiei baterii de răcire a aerului  determinarea puterii frigorifice a bateriei de răcire  verificare a camerelor de umidificare: etanşeitatea camerei pe partea aeraulică şi pe partea hidraulică. funcţionarea ventilatorului pe trepte de debit. existenţa aripioarelor deformate care determină pierderi de sarcină suplimentare pe partea de aer  verificarea existenţei posibilităţii de ocolire a bateriei de încălzire. existenţa elementelor de automatizare  determinarea eficienţei camerei de umidificare  verificarea dispozitivelor de umidificare a aerului cu abur: eficienţa umidificării.  verificarea bateriilor de încălzire a aerului: gradul de murdărire a aripioarelor. gradul de întindere al curelelor de acţionare  determinarea parametrilor de funcţionare ai ventilatoarelor: debit. putere absorbită. jocuri. funcţionalitatea duzelor de pulverizare. de refulare şi de aspiraţie: gradul de murdărire. se efectuează următoarele operaţiuni de control:  verificare a setării termostatelor din încăperi (temperatura. modul de asigurare a nivelului minim şi maxim a apei din bazin. pentru a se împiedica infiltraţiile exterioare de aer rece. verificarea funcţionării instalaţiei de ventilare în regim normal de suprapresiune. (in) existenţa pierderilor de aer prin neetanşeităţi  controlul termoizolaţiei canalelor de aer  evidenţierea situaţiilor în care circulaţia de aer pe canale este împiedicată (obstacole în curentul de aer. în plus faţă de acestea. clapete şi şubăre care nu sunt în poziţia “complet deschis” etc. umiditate) şi stabilirea concordanţei cu condiţiile necesare în realitate (sezon.)  verificarea gurilor de aer. randament  verificarea existenţei posibilităţii de funcţionare a ventilatoarelor cu debite variabile (în trepte sau continuu)  constatarea modalităţilor de reglare a debitului ventilatoarelor: şubăr (pe aspiraţie sau refulare). turaţie. automatizarea procesului  verificarea funcţionării ventiloconvectoarelor şi a unităţilor interioare tip split: setarea corespunzătoare a termostatelor. gradul de încălzire al lagărelor şi rulmenţilor. să existe o corelare în funcţionare între gurile de refulare şi cele de aspiraţie  controlul concordanţei debitelor de aer introduse şi evacuate din încăperi cu cele prevăzute în proiect. zgomote şi trepidaţii anormale). variatoare de turaţie etc. regim zi-noapte.

gradul de colmatare a filtrului de aer. deteriorată.3. tip “dispersor” sau perlator”  verificarea existenţei izolaţiei termice la conductele de apă caldă menajeră. randament. optimizarea temperaturilor de condensare şi de vaporizare. pereţi)  existenţa unui program de înlocuire a lămpilor (în special la clădirile publice) . nivel de zgomot 4. de grosime insuficientă)  verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaşterea parametrilor instalaţiei (termometre pe apă rece şi apă caldă. modul de reglare a debitului de consum. posibilitatea funcţionării la sarcini parţiale. consecinţe asupra confortului vizual şi consumului energetic  verificarea nivelului de iluminare realizat în încăperi. modul de asigurare a debitelor în perioadele cu consum redus 4. schimbătoare de căldură şi rezervoare de acumulare a apei calde de consum  evaluarea stării izolaţiei termice la instalaţia de apă caldă (umedă. precum şi la boilere. parametrii de funcţionare ai pompelor (debit-presiune). obţinerea amestecului de apă rece .4 Verificarea instalaţiilor electrice Operaţiuni de control la instalaţiile electrice:  constatarea tipului surselor de lumină (lămpi) ale instalaţiei de iluminat din încăperi. circulaţia liberă a aerului la suprafeţele de schimb de căldură  verificarea pompelor de circulaţie apă răcită: parametri de funcţionare (debit-presiune).3. temperatura de preparare a apei calde. (in)existenţa acumulării de apă caldă. turn de răcire): automatizarea funcţionării. nivelul de zgomot  verificarea stării termoizolaţiei conductelor de agent frigorific: la aparatele de climatizare tip split.curăţenie a aripioarelor bateriilor de încălzire/răcire. automatizarea regimului de funcţionare. evacuarea normală a condensatului. nivelul de zgomot.apă caldă la bateriile amestecătoare  constatarea existenţei la armăturile sanitare a unor dispozitive pentru reducerea debitului de consum. comparare cu nivelul de iluminare necesar  constatarea existenţei corpurilor de iluminat cu lămpi arse  constatarea stării de murdărire (cu praf) a corpurilor de iluminat şi a suprafeţelor reflectante (tavan. controlul automat al temperaturii apei calde  verificarea pompelor şi sistemelor de ridicare a presiunii apei: starea pompelor şi a instalaţiei de hidrofor. manometre)  verificarea existenţei apometrelor pentru apă rece şi a contoarelor de energie termică pentru apă caldă pe branşamentul clădirii şi la nivelul consumatorilor individuali  verificarea existenţei sistemului de recirculare a apei calde menajere  constatarea existenţei unor programe restrictive de furnizare a apei reci şi a apei calde menajere  verificarea sistemului de preparare a apei calde menajere: randamentul sursei termice.3 Verificarea instalaţiilor sanitare Operaţiuni de control la instalaţiile sanitare:  verificarea conductelor şi robintelelor din reţeaua de distribuţie a apei pentru identificarea pierderilor de apă  verificarea armăturilor de serviciu (robinete sau baterii) ale obiectelor sanitare pentru a constata: existenţa curgerii apei la poziţia închis a armăturii sanitare. randamentul. etanşeitatea.  verificarea agregatelor de răcire a apei (chiller. consum de energie. la chiller etc.

pe baza . de definesc: Auditor energetic pentru clădiri gradul II . cunoaşterea puterii absorbite. Audit energetic al unei clădiri Operaţiune prin care se stabilesc. din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de reabilitare şi/sau modernizare termo-energetică a construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia. Auditor energetic pentru clădiri gradul I . motoare cu turaţie variabilă  verificarea existenţei unor dispozitive de acţionare la pornire a motoarelor în concordanţă cu puterea motoarelor  verificarea înregistrărilor contoarelor: contorizarea consumului de energie activă şi de energie reactivă. posibilitatea funcţionării automate. în vederea evitării consumurilor inutile de energie electrică cauzate de aceste instalaţii 4. în scopul aprecierii posiblităţii de sectorizare a iluminatului  constatarea (in)existenţei înterupătoarelor cu variator care permit reglarea fluxului luminos  constatarea (in)existenţei sistemelor automate de comandă a iluminatului cu senzori de prezenţă sau cu senzori acţionaţi de lumina naturală  constatarea (in)existenţei automatelor pentru întreruperea iluminatului în spaţii cu ocupare pasageră (casa scărilor.)  verificarea existenţei sistemelor de iluminat local  verificarea existenţei senzorilor de lumină pentru acţionarea iluminatului exterior  constatarea existenţei unui iluminat decorativ/artistic excesiv şi neoptimizat ca durată de funcţionare  verificarea dimensionării secţiunii conductoarelor electrice. conform OG 29/2000. coridoare.4 AUDITAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII Conform metodologiei în vigoare (MP 017/2002). etc. în condiţiile legii şi care are calitatea de a efectua auditul energetic al unei clădiri existente.Persoana fizică ce dobândeşte această calitate prin atestare de către organismul abilitat. tarife diferenţiate noapte-zi etc. constatarea existenţei termostatelor care limitează duratele de funcţionare  identificarea cazurilor de încălzire cu radiatoare electrice  identificarea cazurilor de utilizare a maşinilor de gătit electrice  verificarea consumurilor energetice ale receptoarelor electrice de forţă (motoare). verificarea poziţiei în încăpere şi a numărului de întrerupătoare şi comutatoare. în conformitate cu NP 048-00. pentru îmbunătăţirea factorului de putere  verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaşterea mărimilor electrice care caracterizează funcţionarea instalaţiei electrice  controlul existenţei sistemelor de automatizare a funcţionării instalaţiilor de încălzire. în vederea asigurării unor pierderi minime de tensiune  inventarierea aparatelor electrocasnice şi de birotică existente. montate în paralel cu consumatorii.  verificarea existenţei unor situaţii de plată a penalităţilor pentru energia reactivă  constatarea existenţei bateriilor de condensatoare.Persoana fizică ce dobândeşte această calitate prin atestare de către organismul abilitat. conform OG 29/2000. ventilare-climatizare şi sanitară. în condiţiile legii şi care are calitatea de a elabora documentaţia necesară eliberării certificatului energetic al unei clădiri existente. Expertiză termică şi energetică a unei clădiri Operaţiune prin care se identifică principalele caracteristici termo-energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia.

Clădirile existente sunt grupate în două mari categorii. arhitecţilor şi. expertiza stând la baza activităţii de audit energetic. Auditul energetic al clădirilor existente reprezintă activitatea de identificare a soluţiilor tehnice de reabilitare / modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor aferente acestora. în funcţie de destinaţia principală a acestora. cât şi în cadrul auditului energetic al clădirii în vederea modernizării / reabilitării energetice a acesteia. cu pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie de pregătire a proiectului de modernizare energetică a clădirii. cămine etc. bănci). birouri. în general. Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri existente vizează în principal:  investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente. Auditul energetic se realizează conform “Normativului pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora”. muzee). clădiri de învăţământ (creşe. respectiv cuantificarea gradului de utilizare a căldurii. în scopul alegerii soluţiilor tehnice de modernizare energetică a fondului construit. clădiri comerciale şi instituţii publice (magazine. administratorilor fondurilor locative sau a asociaţiilor de proprietari / locatari. Expertizarea termică şi energetică a clădirilor de locuit existente constă în determinarea caracteristicilor termotehnice şi funcţionale reale ale sistemului clădire . Expertiza energetică a unei clădiri se realizează în prezent potrivit prevederilor din “Normativul pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora”. Auditul energetic se efectuează de către consultanţi energetici recunoscuţi (atestaţi) sau birouri de consultanţă energetică acreditate. determinarea eficienţei energetice a clădirii şi instalaţiei aferente acesteia. pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie .instalaţie de utilizare a energiei termice.  determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor termice aferente acesteia. Normativul se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii. spaţii comerciale. Aceste acţiuni se efectuează la cererea proprietarilor. . cu pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie atât în activitatea de elaborare a certificatului energetic al clădirii. hoteluri. şcoli.  clădiri cu altă destinaţie decât locuinţe (din sectorul terţiar): clădiri spitaliceşti.  concluziile consultantului energetic asupra evaluării. universităţi). indicativ: NP 047-2000. specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor termice aferente acestora. precum şi a consumului anual normal de căldură al clădirii pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum. după cum urmează:  clădiri de locuit (din sectorul rezidenţial): individuale sau colective. de către consultanţi energetici recunoscuţi (atestaţi) sau birouri de consultanţă energetică acreditate. Se dispune astfel de posibilitatea simulării comportamentului clădirii în condiţii reale de exploatare. licee. clădiri socialculturale (teatre. în scopul caracterizării din punct de vedere energetic a clădirilor. Auditul energetic al unei clădiri se efectuează conform NP 047-00.rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii. grădiniţe. sedii de firme. indicativ NP 048-2000. precum şi optimizarea soluţiilor tehnice prin analiza eficienţei economice a acestora. cinematografe.instalaţie.

pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie . de economia de energie şi de fondurile financiare implicate de acestea.  Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii. sprijinirea respectării problemelor legate de protecţia mediului. apă caldă de consum). Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora. Evaluarea consumului energetic probabil al clădirii în condiţii normale de locuire. apar noi parametri referitori la stadiul energetic al clădirilor. de statutul de ocupare.clădirile prevăzute cu un sistem de încălzire “global”. pe lângă caracteristici tehnice.instalaţie de încălzire şi preparare a apei calde de consum. conform politicii energetice naţionale. care vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii. Situaţia economică şi financiară depinde în principal de tipul ocupanţilor. privat sau public). La clădirile de locuit existente se disting două mari categorii de repartiţie a criteriilor “energetice” :  locuinţe caracterizate prin confort termic . costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică.Realizarea auditului energetic al unei clădiri existente presupune parcurgerea a trei etape obligatorii: 1. îmbunătăţirea performanţei acestora. aspectul funcţionalităţii este foarte important şi criteriul deciziei îl constituie întotdeauna eficienţa tehnico-economică.  locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic (de exemplu numai sobe). existenţa unor avantaje fiscale. Întocmirea raportului de audit energetic. Crearea confortului termic se obţine prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei surse de energie. Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în două categorii principale şi anume:  Intervenţii asupra clădirii. independent de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. . care vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (încălzire. divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt. la varietatea surselor de energie şi la situaţia economică şi financiară a beneficiarilor soluţiilor tehnice aplicate ansamblului clădire instalaţie. 3. Scopul principal al măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor existente îl constituie reducerea consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil. În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se pune după cum urmează:  menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimbând tipul de energie (total sau parţial). În cazul reabilitării clădirilor. entităţi juridice sau locatari / proprietari). deşi aspectul financiar rămâne esenţial. Proiectele de modernizare energetică a clădirilor existente trebuie să îndeplinească o serie de obiective incluzând modernizarea anvelopei construcţiei (sau a unor părţi din aceasta) şi a instalaţiei de încălzire interioară şi de preparare a apei calde de consum. de natura juridică a patrimoniului (exemplu: coproprietăţi. conform politicii energetice naţionale. posibilităţile de ajutor public direct. geografice şi sociologice. acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţa sau clădire (încălzire centrală clasică).  aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat. În aceste cazuri. 2. de sectorul de finanţare (social sau nu.

precum :  Verificarea parametrilor de confort termic : temperatura aerului şi a pereţilor exteriori. precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic. un debitmetru portabil şi termometre bine alese pot oferi informaţii despre consumurile reale de energie termică. În scopul obţinerii unor rezultate valabile. modul de redactare. este necesară o bună colaborare cu personalul tehnic al clădirii şi utilizatorii acesteia. . ţinând seama de faptul că în final acesta va fi cel care va decide în privinţa modernizării energetice a clădirii. Tipul investiţiei poate fi o alocare internă a fondurilor (auto-finanţare) sau se poate baza pe un contract complex cu o companie de servicii energetice şi/sau o a treia parte (un terţ finanţator).Proiectele au în comun investiţia financiară iniţială. COLECTAREA DATELOR 5. a principalelor caracteristici termoenergetice ale clădirii. compresoare. • Baze de date conţinând consumurile energetice în ultimele luni (ani) etc. Modul de funcţionare reală a clădirii rezultă în special prin efctuarea unor măsurători.) • Informaţii (şi schiţe dacă este posibil) despre sistemele de alimentare cu abur (dacă există). Forma în care este întocmit raportul de audit energetic. iluminat etc. claritatea şi uşurinţa de interpretare a conţinutului acestuia sunt esenţiale pentru beneficiarul raportului. viteza aerului şi conţinutul în poluanţi (CO2). Întocmirea raportului de audit energetic este un element esenţial al procedurii de realizare a auditului energetic şi reprezintă o prezentare a modului în care a fost efectuat auditul. prezentarea acestuia.  Analiza calităţii energiei electrice necesită un electrician care să conecteze aparatura de măsură şi control la tabloul electric.  Acolo unde alimentarea cu căldură nu este contorizată. aparate electrice. faţade şi secţiuni prin clădire) însoţite de date privind materialele utilizate şi de grosimile zidurilor şi tencuielii. Prezentarea trebuie adaptată de fiecare dată funcţie de beneficiarul potenţial al raportului. • Informaţii (şi schiţe dacă este posibil) despre sistemele de încălzire şi ventilare. a măsurilor de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia. umiditatea relativă. MATERIALE ŞI CONSUMURI DE ENERGIE CONTORIZATE Durata analizei energetice este în general scurtă. Analiza energetică va fi facilitată dacă există următoarele informaţii: • Desene arhitecturale ale clădirii (pardoseli. • Caracteristici tehnice principale ale sistemelor energetice (cazane.1 PLANURI.  Dacă există cazane în exploatare se va verifica eficienţa arderii (în acest scop se va prevedea un racord cu un ştuţ de diametru 10 mm pe traiectul evacuării gazelor de ardere către coş).

se vor putea identifica posibilităţile de economisire a energiei. Se atrage în mod deosebit atenţia asupra surselor şi consumurilor de energie. Pe de altă parte. Sept. Informaţiile legate de tarife permit explicarea opţiunilor utilizatorilor pentru anumite consumuri suplimentare de energie. aducerea la un numitor comun a tuturor unitaţilor de măsură uzuale în exprimarea diverselor tipuri de energie permite compararea şi însumarea acestora. Apr. Sept. Dacă clădirea are consumurile energetice contorizate. cunoscut fiind faptul că facturarea se face de multe ori pe perioade de timp inegale. Cantităţile de energie contorizate se pot obţine cu uşurinţă pe baza facturilor. de cele mai multe ori la intervenţia utilizatorilor. Feb. Mar.5 kWh etel Gcal Ian. Noi. Atenţie trebuie acordată separării corecte pe luni a consumurilor. Mai Iunie Iulie Aug. Dec. Mar. Cunoaşterea consumurilor pentru mai mulţi ani permite evitarea concluziilor eronate induse de perioade cu condiţii climatice sau de funcţionare a clădirii atipice.Dacă se decide efectuarea unei analize energetice pentru clădire. clădirile multi-familiale pot avea contoare individuale pe apartamente dar şi contoare pentru consumatorii comuni (ascensoare. Mai Iunie Iulie Aug. acordându-se atenţie sporită măsurilor ce par a fi avantajoase economic. Marea majoritate a clădirilor sunt dotate cu contoare de energie electrică. Mar. se recomandă completarea de către personalul tehnic sau locatari a unui chestionar sau fişă de expertiză. Oct. sub 2000 sol ulu i ¨ Po dea pe sol Po 2002 Total . Consumul de electricitate al clădirii Tarif: ………[lei/kWh] kWh Ian. Mai mult. Mai Iunie Iulie Aug. aceasta oferă informaţii esenţiale despre situaţia energetică existentă şi îi ajută să-şi pregătească mai bine planul de lucru. Dec eApr. Oct. Contoarele de gaze. Total 2001 2002 2003 Consumul de gaz natural Putere calorifică inferioară = 8500 kcal/m3 = 9. Dacă se decide apelarea la un auditor expert. Dec. Feb.88 kWh/m3 Tarif : ………[lei/m3] / [lei/kWh] kWh Ian. de apă şi de energie termică (în cazul în care aceasta este livrată prin termoficare) au devenit şi ele destul de frecvente în dotarea clădirilor. În capitolul 7 se vor trece în revistă măsuri de reabilitare / modernizare a elementelor de construcţie şi instalaţiilor clădirii.Un model de astfel de fişă chestionar este prezentat în Anexa C. Sept. 1 Gcal = 1162. Tot 2001 ♦ adâ nci 2003 me a= Σ Consumul de căldură de termoficare pentru încălzire ∆h Per Tarif: ………[lei/Gcal] / [lei/kWh]. iluminatul coridoarelor). Oct. se recomandă completarea unor tabele centralizatoare de tipul celor prezentat mai jos. Pe baza tuturor informaţiilor şi măsurătorilor. Apr. Noi. Parcurgerea fişei de tip chestionar arată clar datele necesar a fi cunoscute. Feb. Noi.

pe i so Aceşti parametri includ: v l  Temperaturi pentru: .aerul exterior sau diferenţa dintre Per e i etel usub e sub l sol ulu sol ui ulu  Debite pentru . Dec. re ol tel 2000 ul e ui 2001 su P bs 2003 od ol ea ul pe ui 5. so consumurilor reale de apă şi energie. Apr. Sept. Feb.apa rece şi apa caldă de consum i i Po .1 Parametri caracteristici pentru clădire şi instalaţiile din dotare so pe l Pentru determinarea nivelului real de confort termic.5 kWh re tel ∆ i e 2001 2002 Gcal Ian. Oct. ferestre) l me l a= ua=  Presiuni pentru:.pentru încălzirea spaţiilor Ni ve s ve  Analiza gazelor de ardere y lu lu =  Randamentul cazanului din instalaţia de încălzire l ax l  Eficienţa instalaţiei de so ventilare şi condiţionare a aerului +b so lu  Numărul de schimburi de aer cu exteriorul clădirii Sa lu lu rci  Defecte de izolare termică în anvelopa clădirii şi conductele de distribuţie a agentului lu i na termic i de  Dimensiuniba ză Sa rci na le . sunt ea N necesare o serie de măsurători pentru parametrii funcţionali şi constructivi ai clădirii analizate. Noi. 1 Gcal = 1162. a P l od precum şi pentru constatarea performanţei de fapt a construcţiei şi instalaţiilor din dotare.agentul dea termic (din instalaţia de Po iz pe dea încălzire) pe ol sol Po aţi .agentului termic la intrarea şi ieşirea din instalaţia termică testată sΣ Σ ∆h l∆h oPer .pe sol ad ân Ni ci ve m ea lu ad = ân l Σ ci ∆ so m h ea lu Consumul de căldură de termoficare pentru apa caldă de consum Pe = lu Σ Tarif: ………[lei/Gcal] / [lei/kWh].combustibilul utilizat pentru încălzire pe dea co pe sol  Energie termică .apa rece şi apa caldă de consum e N .aerul exterior clădirii e s l adâ  Umiditate pentru .aerul interior clădirii u aerul interior şi cel exterior l etel .pentru prepararea apei caldesol consum nd Ni en .apa din turul şi returul instalaţieil de încălzire i . Mar.în încăperi şi pe conturul deschiderilor (uşi.aerul interior clădirii nci oadâ ume nci  Viteza aerului .gazul natural folosit la prepararea sol hranei dea Po e . Mai Iunie h su Pe bs Total Iulie Aug.2.2 METODE DE MĂSURARE A PARAMETRILOR FUNCŢIONALI ŞI so P l GEOMETRICI od P ea od pe ea 5.aerul interior clădirii u v l .

iar să ie d ele categoria de aparate ce intră sub incidenţa reglementărilor metrologice trebuie să aibă certificate c su e o de verificare metrologică în vigoare la bs data efectuării încercării.2. aparatura de măsură trebuie n fie în stare bună de funcţionare. contor de energie electrică. 5.cantitate ci consumată.lungimi. ea=Σ ∆ gSa e Sa rci 7. şi ol z en ey 5 ăs Conform ghidului GT-032-01 ul elaborat de INCERC. Datorită. există instrumente e măsurare şi numai el ci 0 ee co şi aparate de măsură uşor de mânuit şi/sau citit: higrometru pentru măsurarea umidităţii ul nnd b co aerului. alţii necesită mai multe x petermică necesităar instrumente/metode (de ex. de 0 me aţ ale clădirii având utilizări diferite a=  Nivelul de iluminare – măsurat diferenţiat pe zone iz c Numărul şi tipul măsurătorilor∆depind de nivelul de abordare a analizei energetice (de la ol h o 3. Srci a Sa Alegerea aparatelor de măsură şi pregătirea lor pentru încercări.tă de în căl . temperatura nu se poate 0 0 măsura direct ci numai prin intermediul altor mărimi fizice care variază direct proporţional cu 3. Rezultatele calculelor cu A solul 0e nu intervalul de incertitudine determinat prin analiza propagării erorilor. se = de n elimină valorile aberante. simple estimări până la cuantificăriPeprecise). acestui fapt. d y Po 0 e se recomandă repetarea măsurărilor la intervale alese de timp. atomi). din valorile rămase se calculeazăa o valoare medie aritmetică care reprezintă a s pe x rezultatul măsurătorii. iz  Energia electrică . A at h Peretele na nu 8. nu în pe sol retă de ultimei etalonări.+energia măsurarea unor temperaturi şi a unui sol ci iz debit). l 2 şi metodeiPodea  Specificarea datei c de A în  Specificarea modului de instalare. Prelucrarea datelor (statistic. N n iz ol Saţi Lucrarea de faţă permite numai o scurtă trecere a ol revistă a metodelor şi procedurilor de în iv 0. precum şi de aparatura de măsură avută la aţ 0 ret dispoziţie. scontor de apă. procedura generală de efectuare a b= Sy măsurătorilor implică următorii paşi: ui a = ciax +b Identificarea instalaţiei / echipamentului supus investigaţiei.dimensiuni de gabarit pentru echipamente şi aparate de instalaţii ân 4. z ax ar .. ga ziindicaţiilor producătorului).bavem de-a face cu proceduri de măsurare. Analiza propagării erorilor. dacă unii parametrii pot b determinaţi prin utilizarea unui singur de fi de a instrument (de 0 ex. 3. reţinut că. y sol + Po = Important1. 4. ă Sa Alegerea locului de instalare a aparatelor de n +b măsură. zir re ul  Specificarea valorilor mediieşi a abaterilor faţă de valoarea medie. Pentruaţi ar d anumiţi parametri. Orice metodă de măsurare implicălui inerent apariţia unui număr de erori. temperatura se a măsoară cu un S termometru). Din seria valorilor citite sau înregistrate. Prezentarea rezultatelor încercării (SR EN 45001). 0 0 2 10 Σ ad ie 1. rulete0. În cel de-al doilea caz. ui 4 l4 4. grosimi ale izolaţiilor termice a ţevilor .lungimi şi diametre de ţevi. ar lerci na Instalarea / amplasarea aparatelor de măsură.. n olu n s 2. 5. pentru anumite caracteristici. Culegerea de date. Pentru a le putea diminua. înrci ă subsolul c na le l1 ui  Tipul aparatelor folosite şidnumărul seriei de construcţie ălle ga A  Specificarea incertitudinii e tăPodea de măsurare a acestora (cf. 2. 4. Efectuarea măsurătorilor propriu-zise. ăl pe sol nu căl 4în zi Nivel  Specificarea localizării senzorului de temperatură / debit căl l3 zir . Acestea nu vor fi detaliate aici. 3 3. lăţimi şi grosimi ale elementelor de construcţie zir e . luxmetru pentru măsurarea nivelului de a en a nd ds iluminare. formule de calcul). factorol putere. În orice caz. rigle pentru măsurarea lungimilor. ză le adâncim d ză 6. 5 0 .2 Măsurarea temperaturilor 0 -5 0 30 Temperatura este o proprietate a corpurilor care depinde de starea de agitaţie a particulelor microscopice componente (molecule. ci g na de n de Efectuarea unor probeba măsurare pentru atde atingerea unui regim stabilizat de a ă ba funcţionare. .

Atunci când se nd Peretel alege un tip de termometru. de 0 25 00 e producere a unei tensiuni termo-electrice (termocuple)adânci În cazul clădirilor.a adân a Erorile asociate cuns măsurarea temperaturii rezultă din faptul că termometrul Peret cime A le ele indică propria sa m temperatură. precum şi performaţe de 1.elul rc senzor şi fluid.75 m de pardoseală. termistori). bucle de împământare (atunci când semnalul de ieşire este o vel 2-5 ta ulu3-5 tensiune) A ec ul A 3.5 Niv 0 se Sa şi/sau să genereze curgeri secundare deşi este esenţial să 5 realizeze un contact termic bun între a 0 .3 Măsurarea presiunilor de izolaţ 025 Măsurările pi de presiune sunt necesare pentru525 ie determinarea pierderilor de sarcină er hidrodinamică la curgerea fluidelor prin instalaţii cond sau echipamente.5 0 20 al 5.0 izolare termică a pereţilor despărţitori. erori de  Efectul firelori de legătură şi de dispozitivelor de prindere al Ni 2 A 1nu 4.0 0 efi Atunci cănd se dispune 15 aparate înregistratoare cu senzori de temperatură. de variaţie a rezistivităţii electrice (rezistenţe electrice. 1.0  Inexactitatea hi cunoşterii stării joncţiuniisol referinţă în cazul termocuplelor de 0 ul pa ul 0 ulu 3 m De exemplu. iar adân senzorul de temperatură al aparatului se izolaţi rc cime P e protejează contraar radiaţiei termice prin amplasarea lui într-un cilindru metalic. 0 iz 20 1 energia cinetică microscopică1. radiaţie. Sa C] central al încăperii. nu = ax gasunt de mai multe A Acestea tipuri şi ele includ: y a=Σ subs et ∆h nu l +b 1  Erori de precizie: tă olulu Peret rii Sarcin de A i Al 1 ele  Imprecizia citirii co Poden A a nu de subs în a pe ulnu ns  Variaţii temporale şi spaţiale2în temperatura măsurată l bază că olulu sol 1 l 2 A i tr Sarcin lzi  Erori de abatere: Pode A Anu Pode A uc a a pe re a contact (erori de conducţie. sol -pe încât să nu perturbe curgerea fluidului conducte. 5 măsurarea presiunii permite prin componenta sa dinamică 0 130 al ax determinarea vitezei de curgere a unui fluid.la intervale de timp prestabilite. Pode a pe încălzi sarcină A4 (ef velAnu l 0 sol ul n l 4  Îmbătrânirea ici materialelor n re calibrare după Ni ul 4. senzorul de temperatură trebuie astfel instalat0. 5 n tel convecţia termică cu aerul ul ambiant2. termocuple h Σ ∆ sau termorezistenţe. ului termometrului este foarte aproape de una din extremităţile scalei sale. se pot măsura de cie 15 . mea= 1 co măsoară de regulă cu termometre cu lichid. temperatura se etc. temperatura unui termometru amplasat în mediul ambiant exterior este 4 52. . curgere)  Erori de încălzire / răcire anlpunctului de pe n nu 3 legată tie sol ulA sol ull 3 (conexiuni ne-izoterme. În alte situaţii. ii. b ur . 0 pe ax 0 sol pe Atunci cândrat măsoară temperaturi ale fluidelor Podea se aflate în curgere forţată prin canale şi + 00. aţi presiuni de gaze). ul 20 tot -0. termometrul se instaleză în acest caz în axul convecţie forţată. prin efecte de dilatare (lungimi de coloane capilare de lichid. la 0. Dinamica valorilor indică efecte de simultan mai multe temperaturi. 30 ri y= exterior.Podea utilizarea unui altm termometru. nt 0 5 0. (perete exterior. şi conducţia termică prin elementele de susţinere a 10 or. termometrului. inerţie termică. a=Σ in 15 conde ∆h .este important să se verifice dacă domeniul de operare (scala) a en 30 e 0 termometrului include intervalul de valori ce se aşteaptă a fi măsurate. cla 0 Te +b dir Te m Sarci 0.0 i en temperatura de echilibru careArezultă din energia radiantă de la soare (sau corpuri învecinate).2. sau la stabilirea de ens presiune dintre aerul interior şi cel schimburilor de aer ale clădirii datorită diferenţelor de 0. ex solu in ter 5 În cazul măsurării temperaturii aerului interior. atunci se recomandă y Te 0 = . ol . 0 2 0 .0 en solul  Efectul câmpurilor magnetice. m pe na de 5 1 sar pe rat bază 1 rat 0 ur ci Anul 1 Sarci 5 ur na Anul 2 a de Anul 3 ex na a 02. Dacă indicaţia subsol s 0. co 510 4 1. ca şi deăo orice deschidere prin care aerul ventilat sau infiltrat ar induce efecte de 5 ză [Conform Ghidului GT 032/2001. 00. i n n 03. este important ca senzorul să fie suficient a lui io 0 de de departe de orice suprafaţă . element de încălzire) care l-ar putea influenţa prin ar ba radiaţie.

se de 3. ptot. formula constructivă cea mai simplă este tubul sub formă ar 1.0  componenta er dinamică ρ VTempe datorată vitezeiizol m /2. se prezintă mai jos împreună cu (ef cina er eici +b -5 de at(ef relaţiile de transformare.0 rii co  componenta tic gravitaţională ρ gz– datorată diferenţei de cotă faţă de cota „0” şi care se izol den0co ară A ns o a exercită numai pe direcţie verticală s [ C] nu aţie za ) ă de ns tr a y = Ttr Para l 3 con 3uc 2 cl A den V ax e0.0e al de presiune. te 1 de Atm = 760 mmHg = 1. 3 r ul ]tot sarcin 1 int Anul a tot 4. 1 bar = 105încăăoen Pa er total tel or. Atunci când se măsoară diferenţa dintre -5 de rpiPerfo nti presiunea absolută a unui fluid şi presiunea atmosferică. ad et iri 0. presiunea totală . Pentru acestea din urmă. se mai r sar oci(utiliz 25 de deosebesc: uci ari nna ale 3 1.0 Tem date eiba ea uza 1 Pae= 1 perat 2 .ter 5 io -5 încăl io ar 0 2 ar zire Pe ă5 04.3 o a= e ta ii de ri c ta Σ en 1 Atm d nt utiliza oa = 760 cons hien ∆ a er ammHg = re el ră truc p h er e ge 1.3 Pa da 1 lzir [Anul io de co Cor. ex ci am M an metr ci tipare te Pa me e an 133. iar ve acestea pot fi pozitive sau negative.0 0. ilustrat îne figura alăturată. tă torr = 1 mmHg* = 133. se măsoară diferenţe pozitivă er m4 baza) ade 3. Din punctul de vedere al principiului de măsurare.0981 e tic enta ve su pa elul ar bar Annta echip bs rs 1 at = 10 a ul 1amen ela ol clInve a m Ano cl mH2O = ul m telor. însă. An e ad rs ul 2coefi Ut ui r.(eza climati m en c) N/m ura ce. nt ul ce. numite manometre (cînd p > patm ) sau vacuummetre (cînd ri a dir 2. Pentru a se preciza cănd esteer ri vorba de presiunea reală a fluidului. 15 aparatele care măsoară diferenţe.0132 bar e 1 ar pierde 1 efi ] co cli Anul încă ăcie al ri 1 mH2O = 0.981 bar .0132 bar energi [o tiei ul a Pe ge ei) C] ret c tic 1 mH O = m In (efici 2 ele hi Mod P a 0. şi ge 5 exterio l 2 con31. Mult mai ieftine şi fiabile sunt c ri nt 2 cla o al e.5 tie l4 y= i iri Sar p const i T variate ax i Unităţile de măsură fiind foarteructie şi aproape egal utilizate.datorată a 25 nu ta toate direcţiile. a unui fluid aflat în curgere este formată C] or C] din 2P 15 m 3. 5ar exercită egal în a l1 m2 30 en 2. p < patm ).0 uc ptot = ad+ ρ p + ρgztie 0 metri nu s +b m i 2 -0.5 (e recenttorr = 1 ntor ân Para fim mmHg* = e.0981 bar 0 Pefi m 2 lzir [o cladiri cie nt 4.5fi) er tiPe 1 bar = 105 exteri interve ra ciPe rf gi oară ei ntiiPa tu rf e [oC] ei) or ad 1 ra 0.:Ttubul Bourdon) tide 0.A de curgere şi care se exercită numai pe et aţie et ratura nu direcţia perpendiculară pe2rii curgere.0 uti c un st energi 0  Aparate cu element elasticde elementul sensibil estena dispozitiv elastic ce se deformează – liz 30 ei.0 P A ar 20 ciocnirilor micro-particulelor cu pereţii incintei şi care se an 2 0  componenta statică p . pe 0.0 re m ta 0 foloseşte expresia de presiune absolută. m io Sar er tă 2 pa een coefici 5 1 Pa cina = 1 N/m arm gi de xt entul tel lega ei. de U.0 Presiunea este o mărime Pala de 5prin definiţie. (ut mi ici Sar en baz u ili pta(eficie cina za ă raen er nta de p = ∆ρg∆Sar eta ec ri ∆ h at echipa 0 baz hi xt ale cina ec upa mentel er ă en lega hi ra or. rezultatul se numeşte presiune t pi0 aerrman 2 i manometrică sau relativă.0i5de erienerg numesc barometre şi sunt de t aletica aparate sofisticate şi10 regulă scumpe.0 tip ncla cladir 5 i ii. Aparatele care măsoară presiunea atmosferică se ce 2. Cel mai adesea.0 ă rf [o 10 [o Conform Legii lui Bernoulli. rba ar sub acţiunea variaţiei de presiune (ex.0stdir ii csar 20 ii.0aAnul ati e C i.

a ce mps re energ  fisuri între priza de presiunede senzor 30 şi er co di nt erat ce ar iei. a debite mici şi mari e dir  Debitmetru cu element de a ei laminarizare . practicate în conducte. 20 i ati Manometrele se su racordează laint consu hi 15 er prize de măsurare a presiunii. ta curgere. liz de 5. r (cons parcurgere a acestuia. trebuie de (efi ad echi Inv ) ali rc determinată (măsurată sau o el luată din tabele) densitatea fluidului la temperatura medie de pa n el ers Mod in cien r ul . vane.: efectul piezo-electric la unele anta 15 ercli dm 10 d utilizat ta (c ener m cristale. bulem gaz sau particule solide din fluid. en tot ve i nti di (utili al al coefici tel 30 rinti i 25 zari de cl pot or re Tei. a ent egiei tip deschis. atunciura tu ar  acumularea de când se măsoară presiunea lichidelor e ră d ar inter gi o Descr l exte ci de [ C] e e  diferenţe de înălţime piezometrică to rioa ventii a ierea între punctele de măsură de nuti Parrecen b uti cladir tal ră a liz ama uti te. sol Prin calibrare: V = f ( ∆p ) a la de d la ia s er sarc ului clcl bazir Pod utiliz y ad  Rotametre D ii cl ge ina ea a) ata la a ad = es ti ( d ir  se amplasează în conducte verticale de pe sub forma Percons unui flotor mobil plasat într-un tub conic.cler energ cla co c a a x al e sarcie. ax ir cr e ca baz sol forut umat asupra flotorului acţionează forţele de frecare (∼ V). iz er deric re a m tota a= umul de ol g l de Σ al a a en m a / cu ajutaj .2. de 20 rii a finali. mişcare necesită ori aparate sensibile şi delicate care trebuiedel cien M ro echipa i. montat un debitmetru datorită curgeriicoe de tot eUt<10 P ul r la Ut al totag trecerea temporară a cladi nili %  Debitmetrul volumic se bazează peer fici adâ de za fo ent de volumdee ili l cunoscut şi măsurarea timpului de re e CO debitului/consumului printr-un recipient nci pi me ul pierti za r re 2. ui al a matori pa m presiune nu perturbă în general curgerea fluidelor. prizelor prostTe realizate uracint date ri al e. iar iv ul de ei.măsoarăgi nd clad sub ina energ ei ii)  n en irii. Dacă se măsoară debitul volumic. enearon rc ut icoefi su ma Ni m cl rgeal il norm di in m ul nta ve ad cient ri tica iz ală C ( ) D E B A . trebuie evitate însă situaţiile în care la prize int der cladi 25 cler ul er i ve pot apare condensarea de vapori. iri uct r calibrate frecvent. n  poziţia incorectă a sondei s tip clima cladiri en en erat ar rioa tip a tice. de la er en am jurimil de P componenta dinamică din care se poate conutiliz co Diferenţa dintre presiunea totală şi cea statică reprezintă en a er etri e.amplasat departe de coturi. ici mp i.4 Măsurarea vitezelordşi debiteloroC] liz [ ar ii z etritipare ata ar e e (impre pi a Par i de Vitezele curgerilor de bapă sau aer se măsoarăa)e a regulă cu ajutorul unui tub Pitot. cl d o baza) to pistonul da pe de altă parte de greutăţi şi deenergi (e din cilindru. exte e. pierde ef gi  presiuni parazite datorate rie. precum cuarţul ol e ati er on ec ul pi a la getic ce. Prizele de ace. are str e er a ns ri extrage valoarea vitezei z gi planur al i energ u uctr gi a) ei) Vitezele de aer se pot P ile măsura con ajutorul anemometrelor cu fir cald (instrumente mai cu m cl iei fiei) ei) constr ad str at oMo scumpe. i iei ta mul o f d debitelor Principiilefin măsurare amentul sa sunt variate. Principalele metode de măsurare a debitelor me tUtili sunt: m elul a co echi In ntela ul zare efi a direc de pa  Măsurarea debitului cu ajutorul vitezei – se măsoară vitezele locale şi or.ul 3ul za oi a ul 2 o(ut Anef energ i pe re total (ut An r. el ad Perf e. de precizie) sau a anemometrelor cu cupe. fi da ir pi ul tateenergi ci 5  Aparate electrice – elementul sensibil este un dispozitiv electric bazat pe transformarea orm te l cli e a variaţiilor de presiune în svariaţii ale en unei mărimi electrice (ex.10 e ei. Valorile mici ale densităţii şi vitezei de eM (efi uctiei. Această nt za ener t gurile de ntel fici rs metodă poateul utilizată la fi ventilare. e In cie elementeleve t ba a n de me se integrează pe coe ve rs n suprafaţă reprezentative.iliiei la co ul 4de ic sol a c za ns ul 3 Po -5ieili cladir pierd en za An ori e de tr nt al eri er a ri ul 4 ef ale u cladir 0 ulale pe (consu gi ic en -5 ct to ii. i Erorile de măsurare statice careentul apare sunt cauzate de: ale total en . i) er gaze în racorduri. poziţia de + ir Pod e a) ie O a (c mail orii ea b iion Per pe re perar cl ntaiz(c finali Sa ( su for sol a a e . sol en ei ie mul er ta ie sarci total N nt er la 5 lna de gi i 0  Aparate cu piston – echilibrarea forţelor create pe degi parte de presiunea ce se măsoară. deri etel irii. unde este imposibil de ) or. etc  Debitmetrul cu diafragmă / Venturi pier ∆ h total e ri aţi cladde er a en nt Per al  Prin calibrare: V = f e ∆ptigi . arhimedică şi greutatea.

rgie rii liz în cli muti e le da atliz  Debitmetru cu câmp electromagnetic i. conductei şi în izolaţie. gi medie de curgere prin secţiunea izar. grosimea izolaţiei şi viteza grosimea il er ele de ver CO a.la co inte mile. sol 0 i Ae r în exc es C O C C D E B A D E B A .a M rea e ei giD sol C e  curgere bifazică accidentalăes → filtrare. ec .emite ultrasunete de 2. er a pe D a .un lichid conductor traversează senzorul u ntii tegenerat un câmp electromagnetic. l h  suprafeţele ferestrelor şi uşilor exterioare. Nivelul r atortile u  suprafaţa planşeelor de2peste pivniţe şi la le co adâncimea=Σ con ălz A s cond gi ii lico fi subsol solului  suprafaţa plăcilor în contact enshsolul. ei. precumutiliemi pereţilor exteriori vitraţi şi ale şi ale Ile.icata . în care s-a ns rile . uri ei. ene ză pr ejV mal Nivelul A Podea pe sol ene nej A uri B til rgie Sa  suprafeţele adiacente rosturilor deschise şi/sau închise. en gi izar rgiee er a . a er de nt al i şi adică debit. o ene co la eies Ni ncr x O 5 densităţii d →rgi nd  cunoaşterea imprecisă a er utilizarea cla) cr surse/aparate altor vel ie ei en dir ie ul el gi re 2 la s re e M sol ei ul a y= cla oa . dacă se iau în er g.e tot al Aer total rge ba i de clan al in (u tica so de al (i diripierd ză erde en su til lul a e m iz Sa er i gienal eri cla ui pr rc e gi fic ar eier (utilcladir echilibru a flotorului depinde de viteza ej diri ie i in ne. n ea rgia leg i pl subsolului adânci A  suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel. clgi fluidul în mişcare. apoi se inversează rolurile senzoriloral a=Σ măsoară timpul tBA. nt pa arul tot zi rgie ode totadân ul . izii) rea dirm e sol Uti %  perturbaţii locale ale curgerii → inserarea de porţiuni drepte de conductă ei ene ii) Pode n 0 ar izo e liza laţi ) rgiReynolds prin modificarea φ -lui  curgere turbulentă → modificarea nr.măsoară frecvenţa de formare rv avalul r m ii i fin nte. nor  suprafaţa opacă a pereţiloruexteriori. M ii efi m ce utili enentco ul re o  Debitmetru cu ultrasunete cie p nt zare rgiee. re m câmp magnetic este supus unei forţe electromotoareco care ru m planu ns mat rve in at cti ati ice.za elu peretelui conductei.formarea turbioanelor se . dezaerisire. luminatoarelor. icm ei.al ţi re care va fi receptat de senzorul B şi se măsoară timpul de ultrasunet i) ti de elu <10se d şicime de parcurgere tdi . AB p a ut M l e de% re pi od 1. er tă . şi anume : au loc pierderile I x lpr Podea pe UPodeal pe sol de sol . ce ru inte receconst măsoară tensiunea indusă şi se deduce viteza. ili Inutpi Peret ct e 0 considerare diametrul conductei.diferenţa dintre cei doi timpi reprezintă o măsură a vitezei curgerii de fluid.detectează cu ajutorul unui senzor de temperatură sau prin alte zare Mo 0 nt Co re ) .ii) dintre tub uri flotor. viteza de rotaţie a d an gi icladi de debitului ene turbinei este o măsură a atuti date a volumic. en i aleDesc mi e le gi er (util eneaten riere  Debitmetru cu turbinăga ei le. 0 e. ata că mat (impr cl co te ejuri lzi la date ice. n sub la s pl e van mea= Podea pe sol utili nu con U Σ ∆ n zata h sub sum an euri Podea pe sol  suprafaţa planşeelor del peste ultimul nivel.senzorul A transmite un e. purjare în amonte de aparat 0. s uri Perete înc le er subsoluri neîncălzite.subsolului na mul Aria anvelopei clădirii -Peretele reprezintă suma tuturor ariilor elementelor de construcţie ene l (i de emA re pe rgie m perimetrale ale clădirii. ) cl (co I ulu dir ax nsu dcl i ad n +b e MVBA vadâncimea=Σ mulead m iri Sa ∆ oV adâncimea=Σ (co rci 5. solului Aer ar Peretele ene na 1 zatarle. depinde de viteză. deci a debitului. refin 3. co de a e del mijloace. se 4. sum cu O nst nu U ∆ la ei finaznst ului ire pe c ru Peretele Podea l ti supra la ator li.2. e interi a pe n nu zec Podea pe sol li. ă nu l Nivelulsolului rgiavuri adâncimea=Σ ∆ iz mi rci . ∼ Re1/2 ) . ar ∆h . această . d e. ată terase. Podea sol Podea re A fici eei. d i) ti cie . en cla 1 ver il liza claPode er reglarea sau înlocuirea debitmetrului a dir  pierderi interne0 debitmetre în → s a pe gi 0. d l izde subs sunetului în lichid. e ntintensitateaîntr-un lichid.at ructie rve nte.nt mare care circulă mai repede în sensul o ti ene p ct ul M el 0 curgerii decât opus ei.efi c dire e.o turbină cupl palete multiple antrenată ale a i de i.v m in hi in i. aru cti subsolului ra ii sol pe 3 coe rcti i li faţa pecl fina 4. de amen en frecvenţă este o măsură aaliCO2 en curgere (mai exact.funcţionează pe principiul legii lui Faraday: un conductor care se deplasează printr-un i nst cli cli e. ori O  Debitmetrul vortex ntii tipae at te pa te echip i rece 2 a turbioanelor în re ntori unui perturbator de curgere. de poduri.4 Măsurarea ariei şi volumuluihanvelopei tota l iri O clădirii i ePeretele nsu l deui ∆h d B rs a pera (i A . în materialul re ri s arri olulu e a < In al ut Uti al sunt: Cauzele erorilor de măsurare statice şi remediile elori2. v vitezei de tipa utilitul) e tul tii c ali re . prin caresubsolului Podeatotasol ba de căldură.

e ă sol Sarcina de z  în cazul suprafeţelor înclinate. Sar A i m O pla conl cina izolaţieu condenspe 5 Podea p  ariile orizontale (terase. B e o r c de construcţie care separă fi aceste spaţii. baza dimensiunilor nominale ale golurilor din to +b subsolulu 0 u nsizolaţie e.0 Dul u ECHIPAMENT TERMIC u-5 (i 0 5 m ic f i 1525 5 m10 Eto f Anul 1 p ie ta pr (e i 15 20 Anul 2 o nt 10 1. c 3. etc.0 tu M ul cămări. planşeul o ă peste i A 1. en on ul a piereen -5 tul lui su tota 0 derirtul e A ) m  suprafaţa pereţilor în contact cu solul. V O i zire anvelopei.0 C n Anul 3 Anul 4 u c ri ie n ct o s Anul 4 -5 x 020 o i 5. solulu condens n echi ntule. la 4. precum şi irii) spaţii având alte destinaţii. precum şi a ariilor tuturor elementelor denivelat. ş.legată de y = A c 0 ră de C 3 at o oA O rişi  verandele. ieel en sau mult mai puţin de cri clel 5 iul er Aria anvelopei n determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor se ere aul gi ldi s Des de construcţie perimetrale. lo gd  suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumuld de clad 0 Desa clădirii.0 dir a cond An ri 1.0 +b izola iz ect D ex s ul l aE de te Nu se includ în volumul clădirii : Sarcina de ţie 2 CatE ut bază pi 1. scării. debarale.0 a1 Anul a acestei denivelări. dar gila care căldura pătrunde încă pereţii adiacenţi.0ax An chiar % situaţia în care ele sunt închise cu în 2. en cri şi planşeele intermediare). între faţa superioarătaa adâncime 0 pardoselii de la primul nivel încălzit.3 PROCEDURĂ PENTRU VERIFICAREA UNEI nt INSTALAŢII TERMICE / s ie ef 2.3 . precum şi încăperile de la subsol. le o ctiee baz y = ax +b Podea pe 5 ta 2 orbazăcon r i.0 adâncimea= P c ra Sarci 4 ad C u ra Σ ∆h a OBSERVAŢII: 1.e holuri de intrare. î fi ctie pa er cina legată Sarcinana ul de e m izolaţie i. planşee subsolnuri peste subsoluri. me gi ţ Volumul clădirii . plăci m poduri. ra legată de n izolaţie l tu od 1 Mansardele. reprezintă volumul încălzit al clădirii.0 ef me M a e ici ntul elemente bază încălzire). cuprinzând atât care alcătuiesc anvelopa i n încălzire 4. planşee.0 termoizolaţie semificativă.a.5 di Anul a 3 Anul 2 ic AB i 3.0 iz exemplu camerele de pubele . până la tavanul o % prej e. e M r to deri 0 ro irii) i ganguri de trecere. de de r n n 2 cl Anulm 1 A o 0. la determinarea suprafeţelor orizontale şi verticale se va ţine . de spaţii adiacente neîncălzite i încălzite.ehi t re fici rpa solului tota pa elul n m (c e ent l de m solu 3. m % y= 2 ultimului nivel încălzit.0 +b ul tâmplărie exterioară.0 D na O 0 în care casa scării continuă peste cota generală a înclinat.0 ej25 D 30 fi Bl i Anul 3 ul c 20 d ur ci i Anul 4 z to 25 Aeconc 30 E 30 C O . se includ = volumul An gi 2. n de încăperile încălzite indirect (fără încălzite cât aşi er 4. d i. etc. x en 3. pe baza dimensiunilor diri interioare prejn O2 ale < con pereţilor exteriori sau ale celor de la 1 ir 1 ut i e i ili rosturi. predominantă a clădirii. mil u s 0 n  pe verticală. în situaţiiile 0. de exterior (la bowindouri. determinarea volumuluiaşi a ariei10 i.0 tal 4.0 er ect  încăperile cu temperaturiilB Sarcina mult mai mici decât <1laB temperatura predominantă a clădirii.e legată deîncălzire V reprezintă volumul delimitatlega contur de suprafeţele perimetrale pe m li.ri e precumre laîncăl şi holurile de intrare în clădire care au planşeul inferior al 0.0 c .5 ri fi cr 2 VB scării şi pod şiC solului sau acoperişul dede 5 casa scării. Ariile care alcătuiesc precum 1. n t la a=Σ ∆ h uri pla ul ax 2 s se co Peretele pe mil nuri Co  ariile tâmplăriei exterioare C iau în calcul 0. lipsiţi de o de prin x m g oder lzir e. vestibuluri.) se de to 2 atSarcina de calculează pe baza anvelopa. l ii Sarcina stru echi Sar n Nivel bază seama de această înclinare.0 ra . -0.).0 cl-0. casa l a e puţul liftului şi alte spaţii comune. tal al 2.0 m m al es Nivelulelemente delimitatoare. spre i.0 ens ul oa 3. le ta Cm pereţi. de 3. <1 O n C] pe 0. rampe. se face cu luarea al consideraţie 2 15 în 0.5 0 s pe2. se consideră pereţii dintre casa planşeului podului.exterior. ignorânde.0 care de -5 casa scării se re n subsolului atn bază a terasei. în cazul în i) 3. 1 clct ere 0 f dirie ct anvelope unei clădiri se determină astfel : er a 0 aC i gi următoarelor idimensiuni: (cCizol  ariile pereţilor se calculează pe baza cla d c a < (imo aţie  pe orizontală.0 ie nă A mA  La casa scării de la parter.5 iri na % O Peretele r on m O ridică peste cota generală a planşeului  La clădirile cu terasă. 1 5 uri s den m al ă 4 Ae r în ex ce s C O e CO (c 0 za (im 0.0 D y înax to eluclădirii.0 re -0. În acest sens ) se consideră cax făcând parte din volumul clădirii: gi pe Sarcina An elu . încălzite ut temperaturi apropiate de temperatura la a încălzire e er condens 2. diril 4. 4. st Anul ef x i V r i. pereţii exteriori ai s or Podea pe sol acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii.0 subsol şi a aerul exterior (pereţi. precum şi [balcoanele al 0. o or 1. planşee O stru 2 ul condens y = ax +b e dimensiunilor conturului interior dal pereţilor care alcătuiescpe sol.5 podeste).0 a încălzire logiile.0pa co i y = ax +b ) e a e încăperile Sarcina de direct T(cu elemente de încălzire).0 C 2 2 Sarci Podea pe m ri  La clădirile cu acoperişsol um 2. ca et at legat al ă -0. existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii a ddi are u cla irre interiori structurali şi nestructurali. tă 0 clădirii. l de al g) n e M ul pier ie clad  suprafaţa planşeelor care delimiteaza clădirea la partea inferioară.

iar din (consumul (efic dir u pa pierderi al O Pentru prelucrarea m 20 cladirii cladirii) ii. echipament sistemele Parametrii. apei ce [oC]consum de preparare calde de 30 Invers ) A re date <Utilizarea il Pa cladire Tem co  temperaturile de ducere şi de întoarcere ale agentului termic primar / încălzitor: Utilizarea 1 x V 2. a sarcinadi -0.0 apei reci:tipare de Anul 1 l  (consumul temperatura n trii 2 2 T2 de ioară Anul e. Căldura constructiei. al Sarcina ad a climatice. încălzire c a) La instalaţiile / echipamentele(utilizari cladirii uc de oale1. Para Pe a a 1 direct Co ul p tota ) in Anul ri c pierderi echipament +b y = ax al m 2 Modelul m1Anul ⋅i T1 − T1g ∆τ [J] total rf de bază o l de Q1 = te  Anul 3 ' hi ''cladirii) ul)metrii or ⋅cp e Sarcina dem constr g ri (u p Descrierea Sarcina legată dent pier direct <10% pierd m Modelul citiri Anul 4 . mile. energia totals 2 tot m u con total de utilizarela [oC] a 2 utilizata energie. temperatura apei calde de consum: T '' r il energie. V ' '' baza) sa erii Te instalaţia interioară de încălzire): rT2 . se calculează st (imprejurim ienta(aritmetică) pentru fiecare parametru măsurat. O utilizata (imprejuri la entel e coe a ţ pr densitatea(imprejurimil apei din tabelele de proprietăţiTempe a ct echipament termo-fizice. al ul constructiei.5 ared n 1 .2 er c cladirii) l total de cla p cladire. tu e exterioară Peretele i) a unui schimbător se deduc din schema generală e cladirii.0 f pi s i energetic r c 15 i ce energetica 3 i ns (eficienta l) baza) er ee a a cladirii a Anul tr echipamente de ri e Performant M a izolaţie ri es lor. 1 şi respectiv căldura cedată de coefi i aţ constructiei a coeficientul cient za) p Modelularăizolaţie m ul cu: [oC] di e echipamentul (sau echipament) termice se calculează a în cazul unei instalaţii condens total de . Descriere ic media statistică sar energie.hicladirii. planurile ie ul) Co fici preluată planurile ii finali. Acesta este în special cazul clădirilor racordate la ma ră termic cât şi pe partea apei i [oC] r e ul 4 legată 5 ns 10 di . date bază iri cl interventii 5 t iciale agentului termic secundar (ale apei din A ir 30  temperaturiledate ducere şi recente. 10 total de n tiei al C r echi p pierderi 15 g o Descrierea de rezultatelor. 3 m  energie. B încălzire primar (dacă este ec  debitul agentului termic ir energiei)tipare de cazul): m1 înp in ta ct  tipare de 4. agentului termic primar / încălzitor: ri 1 str debitul C Anul 4 al a pl consumatori energiei) energia Anul de Par am  Modelul le uct  energia de apă rece: Ci2finali. T1 n (utilizari ale ul 0. (utilizari tie energetica t  temperaturile de ducere şi de întoarcere ale agentului termic primar (dacă este cazul): ei total d a 25 y = ax +b e date de ale cl 0 a cladirii ' '' el pierderi energiei. mentel er 15 mx a echipamentu na ge d e or. sarci i sarc i CO2. „2” total de to f c baza)Podea pe baza) pa Parametrii Anul et sol x s mPerforma pierderi al tal D Performa Podea pe sol rix 10 i constructie 2u rii en cladirii. ţ M irii.al colectarea ∆ h date sunt enumeraţi mai jos.o se elimină valorile aberante din valorile măsurate. O o et n total de 2 ct me cladirii) ns z valorile rămase. Dacă s-au măsurat debiteleu cladirii su pam i constructiei. z deri p uctiei a oa -5 til0 ul al .01 corespunde agentului rece. există însă şi r echipamenteLa oar al rir -5 15 elor. or. planurile rii. (efi Utilizarea cons ri o rezervor finali. de d T1 . Q2 ∑ ( ) D C C ∑ ( ) D E B E B C D EA B D A C E . i ra de căldură reprezentat alăturat. la e a b) La instalaţiile / echipamenteleenergiei Invers r. utilizata la debitul nt in O ame c iei utilizata la 0. (consumul exter ' . (eficienta ici î 30 tie di total de l total de ] n 0 D echipamentel npierderii.04 a n 20 i cls condens coeficientul -5 al r energiei. m erat recente. C O C O C O C O consumatori or. 3. 1. de climatice. le. la temperatura medie a curgerii. debitele masice de apă se calculează obţinând energia aa30 i.l n exterioară 0. Simbolurile en 4.0 P juC climatice. z en citiri 10 nt i echipa <10% o . unde indicele Anul coeficientul o l u 5 se de sarcina de [ C]sarcina n m subsolului „1” corespunde agentului cald.0 za p (utilizari ale ră B m energiei.0 a n coeficientul -5 pie consumator u o Invers 0trii 2ies  consumatorii apă caldă de consum: mrde .mx e de a coefici 30 en M Modelul baza tic i er entul a l baz Temperatu o O) 2. ≠ o C m2in numai în cazul existenţei unui debitul de de  -0. de x ratura c ţ cl af 2 e. Opera cl l exterioară e de agentul rece. T10 a legată de d tipare de interventii 2 (i mp interventii Performan 15 rc utilizareea A recente. iar indicele3.5 ent climatice. ⋅ Q1 o ta Q2 = ⋅ a 5 ar e− (imprejurimi cladi <10%  mx ta 4. centralizate de termoficare. cladirii direct an eri al încălzire a i ' '  ră m2 ⋅ c p iz T2'm T2 ∆τ = η(eficien[J] ) clad CO2. agentul cald. de ec e nta tunta Anul co solului Nivelul c sarcina de 2.0 a . .Q . 25C ie ntel la Descrierea z echi cladiriicin 2 i ile. planurile a r volumetrice.0 a secundar: utilizare a hip ura iiO energetica er Modelul2 20 am m  debitulutilizare a agentului termic A e reOexte de (i aInvers energiei) C cladirii 25 ent ju energiei) V  pierderea de presiune amonte-aval faţăîn echipamentul termic ∆h1. trcantităţii a posibilitatea determinăriief incl situ a uc încălzir oă de căldură pentru încălzire respectiv pentru constructiei i) 20 25 î coeficientule r [ C coeficientu i a prepararea apei calde de consum.0 g a) direct total de a a gi d u Per ra Perf p pierder ei. 5 O n cien pierderi al la coeficientu n le m energiei truc al co 2 m st ta coeficientul  pierderea de presiune amonte-aval faţă de echipamentul termic ∆h1.0 (ef cladirii. Sarcina i.5 e ri total de ii 2finali.exterio ba hi ent a i. de de întoarcere energiei. hi t Anul 1 y =C] mp 15 i e Parametri ax O Parametr afaţAn er t pl 2 pa nor era 20 25 pi i Anul ii +b a ia ul 2 an3 per tur m Anul er întâlnesc contoare maal An Din ce 30 ce mai mult seAconstructiSarcina a de energie termică (căldură). Cra er ri (consumul0 perat cie energiei ' '' pl interventii cladire T1 .2 de ba m 2 Modelul x ri rioa Utilizarea elo 2 Modelul 3.0 pierderi alPa Parametrii care trebuie măsuraţiTemperatura adâncimea=Σ de s n pentru ri ec or.0 a conden a 5 10 ţ perla e er An ile exterioară ec s [oA Te o d [ C] supr ul -0. cu construcţii în are urconstruct en lă inte Anul 4 clAul sofisticate Temperaturaelectronicd care por 0furniza temperaturi 3şi debite atât pe partea agentului şi afişaj iei bază tel ei-5 ile denor ext exterioarăg er e (eficienta(eficienta eri AearioaAn co Sarcina or calde de consum.0 a ina COde ţ 20 25 ) l) 2. delă instalaţiile aferente unei clădiri. . T1 la la ura total me fo m O de % ce ntu cladire AB a O recente. Ae co lor.energieiefi s e.

număr. suModelul faţ A ră B consumato B s Uti energia rs BUtilizarea a energiei (con pra cA utilizat Ut cladire liza rii finali. su ri la tipare A total de de oaVA eVBAclad In utilizare a ver ens energia e pra oa B energiei) la utilizata r la ră VA xV energie ve RANDAMENTULUI CAZANULUI ire 5. erg ncon m a cladi tal echipa ie. se echipamentul) r nsu ei constructie e cons cl la )pentru prelevarea unei probe de gaz ce va fi supusă racordează la ştuţ un analizor de gaze Descri Modelulm mul O umat ad la n i. de CompozVA / m3 . Diferenţa Q1 − Q2 A cladiri iei. se precizează valorile: apă sau CO t giei) de [oC] recente. (co planurile la condens racord cu un ştuţ de diametru 10 mm cladirii la pe traiectul evacuării gazelor de ardere către coş. ent folosind înregistrări simultane pe intervale ∆ τ de timp. Ties ener re r condens finali. ei Descrier O B coefici oar gie. ∆p 2 Descrierea 2 . Pentru uşurinţa calculului. fie de tip tul) Orsata(cu treceri ă2cladiri prin baloane cu lichide ce dizolvă diferenţiat multiple final l l de r (co i. deA . Tga . O total tot 2. nsa Modelu la g.a. Raportul Q2 / Q1 fie echipamen in al energ cla (utili V B etica a en telor. 4 VB tipare inte ili g. to ctiei. ssum C mentul en rii) de Des uator i s C O C C D E B A . (utilizari C formă de U 2 tipar ent 0 V 5 rve de -5 ale za c e de O Compo 15 B20 . C x H y n e VA pierder interioară (imprejuri r interioară utiliz B er a e (imprejurimile.2 lam1.0 e rge insufic ca a (ut Aer iei D normalăiliz . r(utiliza e 1izar cladirii. total. n ei i al mile. ρaer ≈ 1. date O e. în acest scop. Utiliz o e Bul erg total de ene la coeficientul su Invers d  În cazul încercărilor lefectuate laxmai multe Inv iei al cladirii. ntii energiei. te e reprezintă randamentul instalaţiei din punctul de C dir al transferului de căldură dintre vedere insufi ă zari erg V rv coeficient cB cient ale cele două fluide.4 PROCEDURĂ PENTRU DETERMINAREA Invers s . tota cl echipamen o erea interioar portabil. ce clad r c tic ient Perfor ari Integrarea seinsufici automat ide către un contor de căldură (prin scăderea citirilor la un interval face fie -0.2 = a1. se măsoară următorii parametri: sum la coeficient faţ eri a la O ul ili  til (consumul total de rea ul total de sau mapa eV a  Vapa A V  debitul de apă: consu iz oar Aer în Aer în exces exces CO Aer CO în % atice Aer ii.2 şi m1. n A i.surgie debite area pierderi de apă. climatice. a consumatorii finali.2 = ( ρlm − ρreg ∆h . ardere. se va verifica eficienţaoarderii.a. en unde lichidul manometic „lm” poate fi 2 n ener sau Temperatura V exterioară A B i) g. ut Pierderea de sarcină pe primar excesi. Tuburile de legătură cu prizele de mnte.frecentesecundar se Bice. diversele componenete gazoase). i m l r ene Aer ax geti e normală n m Oper construct d ati baza)a o are 0. U int Pentru determinarea randamentului cazanului. C re A schimbător.gi A are 2 Mode uti Parametrii co n de tipare de ei liz constructieiB n utili ρ Hg = 13590 kg / )m3 . a p coeficientul de  consumul de combustibil:laVcomb sau mcomb totala la en condens la ea A ă ener pierderi e e suprafaţaentul er al cladirii) cla r suprafaţa cladirii Ogia NOx  compoziţia gazelor de ardere: CO . m ) l (regresie liniară pentru: (consu lu co giei total de B interventii la B mul ri nd l recente.a. e. energia p pierderi al int za matorii re la ă e rgi de a V  temperaturilecladirii)la intrare şi ieşireutilizata apei din eri cazan: Tin .ar cladirii.re date A i ale ce V normală ri ale cli O sarcina de 0 clim 2 energie ma Puterea termică a unuint V ca baza) echipament termic se calculează ene medie aritmetică a fluxurilor B 2 climati 1 insufic . toate pierderile de căldură prin pereţii ii Aînsumează en ul total de t e insuficienţi izolaţi aipierderitii schimbătoruluiOperaconductelor deBdistribuţie dintre punctul de măsură şi şi aii ener dat < (util al giei. Gazele suprafaţa . suprafaţa ulterior unei analize pentru determinareaorii iredirect a Analizorul de gaze este un instrument compoziţiei.2 r energi ) de baza) D i) Utilizare pr ers el sarcina pr se modelează printr-o curbă deaf V regresie obţinută prin metoda celor mai mici pătrate: a u Utili Performanta af M ei la M aţ BA î energiei co aţ zare energetica a cladirii cladir o VB ∆p1. valorile măsurate pentru ∆p1. ata Dacă există cazane în exploatare. aer.elu ea de a I D in B ens ener + b ⋅ log  in (consumul V date n te Alog ∆p = log aclimatice. se va prevedea un gi r planurile constructiei. te ener OperarParamet u normală sarcina iri cli e . 10 ) ∆p1. fie dei tip electronică şi ene celule chimice care reacţionează la Modelu m di condens lacoefi ns <10% A rgie detectate sunt relativ puţine la prezenta diverselor componenet gazoase dinum l re a (imprej gazele.a. tipa interventii presiune pot fi umplute cuer co. respectiv secundar: B rgie Perform A 2  CO anta pa  Q1 + Q22 energetic P= 2 Compozia a re ti CO CO total ene BA ABenergie.2b1l. Tamb .mx rrgia su A planuri al utili de <10% Încercarea/verificarea cazanului se face în următoarele condiţii: de m 2le pierd zata e i la ul constru en eri al r CO2.2 a V ⋅ cladire nd E od A n (utilizari ale energiei. SOcladiriidir. iutilizar e. Celelate se pot însă deduce cunoscând CO e chimică a combustibilului utilizat la direct l interioară cient ulcompoziţiaene (c C urimile ul a on ă . s venti Anul 1 C date V cli % iţiauinterve erv AnulVB O i 2 AB Aer în O ntii mat de ent rece ii Anul 3 A 2 ţia cladirii circuitul g. < termice corespunzătoare circuituluiCO excestic primar.i nta rii CO2.2 kg / m3 ρm ≈ 1000 lul are kg Mo apa utilizare a x dezare A del (eficienta iţia Inver a energiei) M ns s en a echipamentelor.5 . V0Compoz inter int ientce. de gi . A utiliz e a25 tip 30 A rece date a ziţia 2 eenergie are are O apă V a mercur.te In v E energie. (eficienta r irii m manta E Aer ale t aa ales de timp).CO/ rec AnulA 2determină cu ajutorul unui tub în nte.

s gi lul uti p clad liz insuficient E e. lichid sau solid pulverizat) şi de 6 ore la comb.0 1. Podea Podea pe Podea pe sol sol pe sol pe sol co Podea pe sol sol Podea Podea Podea sol Podea pe sol Podea pe Podeape sol pe Podea pe sol calorifică H inf . a .0 2.0 ul) ur e condens s o i n 3.0 4. eent A de c rejur <10% co nul CO CO e O A cl ComOgazele de ardere este deosebit de importantă.0 2.0 2. şi CO dinco per C <1 po este exemplificată prin schema de dependenţă de mai jos.0m 3.0 3.0 3. O2. V tal e CO sc cie le B de nt rie con Parametrii calculaţi pe baza analizei gazelor de ardere sunt: A 2 pi s re stru Mode m rea ia D er fina normală i li.0 4.0 1. de pierderile cu gazele de ardere VB l ziţia A exterioare ale cazanului.0 4. ec Sarcina de o Sarcina de de Sarcina de bază Sarcina de bază bază Sarcina de bază bazăbază bază bază Sarcina de bazăSarcina Sarcina de deSarcina Sarcina legată de încălzire Aer hip Sarcina Sarcina legată bază de încălzire m Sarcina încălzire de Sarcina legată încălzire o Sarcina legată delegată de încălzire legată delegată de încălzire a.0 i de . solizi). Qapa Q ardere dir rde apa ⋅ capaii ( Ties − Tin ) ⋅ O co e 100 = ηcazan2= 100 [%] ect ri   x (im Qardere  mcomb H inf norm al ef  Qcomb  CO2 η  η   C cla ală ici e c prej uri en transfer ardere <10 dir Aer ii) Compo x e mil tu % e.0 1. cu ajuroul unor î scr E ntu a entul rezervoare calibrateîn at (cronometrând timpul del golire).0 2. sau cu ajutorul unui contor etalonat în ) n ier or .izolaţie condens condens m mal condens condens condens condens condens condens condens y = condens ax +b ia y = ax +b i yC ax +b = y = ax +b .0 p 4. am Sarcina încălzireSarcina legată de încălzire de încălzire m Sarcina legată de încălzire Sarcina legată Sarcinaîncălzire n Sarcina legată de încălzirelegată de legată pr 4.0 la 3.0 3.0 4.0ur 1.0 4.0 3.0 Sarcina legată de încălzire i Sarcina Sarcina încălzire 4.0 ra 1.0 4. 3% rej A od condens la NO2).0 Pierderea de căldură din gazele de V ardere A . Randamentul global al cazanului depinde deins eficienţa arderii. A VB cr Ol O pla A ie dir B CO2 max % 21 2 λV = λ = 2 ect sau nu B re C CO2 ril A CO2 % + CO% 21 − ( O2 % + 0.0 1.0ej 4. Aer ccoe u irii en odirect ata i fici f B er Aer C (imp la în exces z după o funcţionare gi 1-2i zile pentru stabilizare.0 1. D D uri V elu suprafaţa C es 2 E mi Relaţiile de calcul cele mai uzuale pentru coeficientul de exces de aer sunt următoarele: interioară le.a.0 in tr 0. Podea sol Podeape Podea Nivelulpe sol pe sol ns Nivelul solului solului Nivelul solului sol Nivelul soluluiAPodea pe sol g echi efi r 3361 (comb.0 1.0 1. solului sau STAS De Nivelul Nivelul u solului solului Aer solului m e combustibil se poate determina prin cântărire (dacă este combustibil solid).0 s ţ 2. 2.0 4.0 ile fa n re co ţa t ct ns g 0. ţ CO2.0 1.0 interioar 2. a V (qA) de i.0 2. CO2.0 c lu u ă an i i l p 1.0 0.0a 1.0 4.0 2.0 2.0 2.0 2.0 0. s pla cprin suprafeţele De evacuate la coş şi de pierderile ufi to nuri g.0 uM z 3.0 suprafaţ f o ile i la a 2.0 3.0 3.0 0.a.0 3. i a m g . tot exces r ea al ii A de del î cla fi global al cazanului: Calculul randamentului O ul pie na e dir perar m  n li.0 s 3.0 de de 4. se determină iei. Consumul de Nivelul solului STAS 5269 Nivelul solului gazoşi) cie D Nivelul solului conformNivelul solului (comb. pe∆o durată de minim 4 ore (comb. iar cel de când izolaţie nor ruc izolaţie izolaţie condens ziţ tiei % izolaţie condens izolaţie izolaţie izolaţie condensizolaţie ri condens CO zero. um are  adâncimea=Σ ∆ hadâncimea=Σ ∆ili adâncimea=Σ ∆ h gazos.x co Podea pe sol irii) cient Podea Podea pe sol pe sol Podea pe sol pe Puterea Podea Podea pe sol inferioară a combustibilului la presiune constantă.0 d n ent 4.0 0. Se evidenţiază astfel că operarea 2 VA a are nst izolaţie B di izolaţie izolaţie o 0 izolaţie cazanului este optimă atunci izolaţie conţinutul de CO2 din gazele de ardere este maxim. tota Oper tl de i ut .za ∆ Peretele adâncimea=Σ ∆ h solid arsadâncimea=Σ ∆ h adâncimea=Σ Peretele adâncimea=Σ ∆ hurile rii adâncimea=Σ ∆ h ∆h Peretele n deri Peretele Peretele Peretele m a Peretele Peretele Peretele subsoluluiPeretelesubsolului Peretele subsolului Aerta Peretele a cons fin CO A al subsolului subsolului cu un debit de apă constant în limita a ± 3%. plan ato O e h adâncimea=Σ h pier normală adâncimea=Σ ∆ h 2 i adâncimea=Σ h adâncimea=Σ ∆ hPeretele Peretele adâncimea=Σ ∆ hadâncimea=Σ ∆ h pe grătar).0pl 2. pam Nivelul solului Nivelul Nivelul solului lichizi.0 3.0 e di 1.0 0. y = axyy= ax +b +b ax +b = y = ax +by =+by = ax +bax +b y = de bază ă y = y +b Sarcina y = (i c Sarcinaax=bază ax +b de bază Sarcina ax +b de ax Sarcina de bază g.0 0.5 CO% ) B      er C O Aer C Octie C O a C p C o O z i 2 ţ . în Bcl Concentraţia de dioxidride carbon (CO2) echi B ad al pa Excesul de aer (λ ) excmiri cl O me A Concentraţia de dioxidad sulf (SO2) de es a i(i ntul V iri ardere) Randamentul arderii (η 2) i) mp B M O De reţinut că în focarele mici proporţia de NOxla NO2 este întotdeauna cam aceeaşi (97% NO. Ea Relaţia dintre excesul de aer.0 1. a x . Nivelul . Podea pe sol Podea pe sol e clad Podea pe sol pe sol Compoziţia g. i imile ns a  în condiţii cât mai apropiate de regimul permanent.0 3. B Mo prealabil pentru tipul de combustibil folosit. 2 subsolului  Podea pe sol subsolului sol la Podeatpe sol subsolului subsolului subsolului subsolului subsolului subsolului Podea pe sol subsolului Podea pe insufi truct ali.

date climatice. climatice. energetica a decoeficientul baza) al Performanta energetica acoeficientul total totaltotal dedecladirii. echipamentul)echipamentul) echipamentul) cladirii (imprejurimile. energia clădiriiB total consumatorii finali.echipamentul) (imprejurimile.5 -0. coeficientul pierderi al cladirii. (eficienta cladirii pierderi pierderi sarcina de total coeficientul cladirii.a. De obicei.excesînîn în trasorexces exces f Aer în Tehnici Aer în timp a concentraţiei C ( τ ) a unui gaz injectat la interiorul clădirii.totalde baza)baza) de baza)baza) de baza) (eficienta coeficientul de pierderi pierderi (eficienta echipamentelor. sarcina determinarea de baza) al cladirii.5 PROCEDURĂ-5 0 200 5 2530 15 20exterioară25 30 NUMĂRULUI exterioară [oC] 20 -510 105 10 5301510CO15[o2025 [oC] 25 20 25 Temperatura 155 -5 0 5 -5 10 0-5 0 PENTRU DETERMINAREA 201530 30 [30 25 o SCHIMBURI DE -5 5 d 25 -5 1020 [2025Temperatura 0 oC] -5 15 0 15 5 Temperatura exterioarăaţa 25exterioară 30 exterioară oC]o DE 30 5 20 0 15 Temperatura20 10 25 Temperatura 10 15 30 C] o on o Temperatura exterioară Temperatura exterioară C] Temperatura Temperatura exterioară C] AER constructiei Temperatura exterioară [oC]Temperatura exterioară o [ C] [oo V Parametrii Parametrii constructiei [ Temperatura x exterioară Temperatura[ exterioară [ C] constructiei ParametriiPE ORĂParametrii constructiei interi2 exterioarăA C] [ C] [ C] Parametrii constructiei constructieiir Parametrii Temperatura exterioară [ C] s Parametrii constructiei Parametrii constructiei constructiei Parametrii Parametrii constructiei Parametrii constructiei coeficientul total cladirii. g. echipamentelor. consumatoriiutilizataexteriorlatotal caracterizatfinali. coeficientulfinali.a. de ale energiei. interventii recente. C O C O CO CO CO COCOCO CO CO CO CO CO CO CO f clad e B subsolului er i o ri Podea pe sol a n Ambele metode prezentate sunt dificil de implementat. totalfinali. Gazul trebuie excesD s Aer u monitorizarea l p i să fie inert. echipamentelor.2.. de utilizare a energiei) (utilizari (utilizari ale energiei.pierderi al cladirii)de pierderi total de pierderi al cla (consumul total (consumul total de energie.utilizare date tipare de utilizareia detipare tipare de a energiei) date climatice. a r î n e x .climatice. tipareenergiei) de utilizareutilizare a energiei) ale Cota de aer proaspăt introdus energiei. estimarea Tehnicile constructiei.5 -0. energia utilizata lasău coeficientul la cladire la de cladirii) finali. CO m2. sarcina de Parametrii constructiei Parametrii pierderi de pierderi Parametrii constructiei(eficientapierderi constructiei (eficienta coeficientulAceastăBprocedurădeoară (eficienta echipamentelor. pierderi al cladirii. date climatice. interventii aletipare tipare de climatice.2. (imprejurimile. ec hi pa m en tu l) a -0. dintre total utilizata energia utilizata coeficientul de pierderi al cladirii) (consumul total de energie. interventiiale energiei. clădirii de utilizare interventii recente. sarcinasarcina al cladirii. (consumulenergie. direct C C direct C C C această metodă permite no C C C <10% <10% C C diferenţa de presiune dintre interiorul C C determinarea variaţiei debitului volumetric C aer<10% C <10% de cu er OB <10% r <10% <10%<10% <10% <10% debit<10% pentru câteva valori diferite ale <10% aer <10% şi exteriorul clădirii ∆ p.a. g. a energiei) energiei. CO. se poate consulta Tabelul 2. 2 f CO2 C CO2 2 CO2 CO2 e a) Dacă debitul de gaz trasor CO2CO2 VB CO CO a CO2CO2 τ C ( τ) CO2 r CO2 n CO2 2 A CO Compoziţia22g. O O O2 2O 2 O i O Oa 2 O2 O2 2 u O O2 2 2 2 2 2 B p introdus după momentul iniţial este nul. recente. de urmăreşte sarcina sarcina de pierderi (eficienta echipamentelor.  CO2.5 i. în CO2. date climatice.date climatice. D E E E E e m E n E E Er E E E E E E d ce BB B B Valoarea reprezentativă corespundeB unei B diferenţe de presiune ∆p = 50 Pa : c B B B BB B aB B e o  As A A A n50 ≡ Vaer ( 50 ) / Vclad A n A A A A Ai A A A n A Operare normală Operare normală Operare normală Operare normală s Operare Operare normală Operare normală determină normală x dnormală Operare Operare şi normală Operare normală normală normală032/2001). de măsurare Modelul ţ pe constructiei. numit număr de schimburi de aer pe oră.5 -0.a. inofensiv şi să se a amestece bine cu aerul. de(consumul total de de laenergia utilizata la energie. (imprejurimile. planurile planurile constructiei. ţşi Vcladg. de baza) (eficienta echipamentelor.al (consumulcu energie.alax regresie numerică) a dependenţei V ( ∆p ) de ∆ p şi se caută o formulă CO2. ale a cladirii C (utilizari recente. direct C ca retestul uşiiA Cunoscută adirect direct suflante.5 . echipamentul) echipamentul) O (imprejurimile. interventii recente.la cladire E InversModelul Modelul Invers Utilizarea Utilizarea Invers la Invers la cladire Utilizarea energiei la Utilizarea Utilizarea energiei o cladire Utilizarea energiei Utilizarea< energiei la Utilizarea energieienergiei Utilizarea energiei la cladire cladire energiei Utilizareaenergie.5-0. g. g.t CompoziţiaCompoziţia g.a. echipamentul) (imprejurimile. energia finali. ea Operare clasa de permeabilitate (cf.gaz indicator g. a a a x ă 2. planurile constructiei. coeficientul de pierderi pierderi al -1 Descrierea cladirii cladiriiDescrierea cladirii cladirii ≡Vconsumatorii finali. planurile constructiei. echipamentul) constructiei. CompoziţiaO este Compoziţia g.a. coeficientulcoeficientulal cladirii) (consumul totalDescrierea(consumulenergie. interventii (utilizari ale energiei. energiei. de utilizataal finali. sarcina echipamentelor. p date energiei) utilizare a Invers V Modelul Modelul Invers Invers Modelul Invers Modelul Invers Modelul la cladire c Modelul energiei Modelul Modelul Modelul  Neetanşeitatea globală a Modelul Invers energieiInvers Invers cladire unei clădiri. se foloseşte hexaflorură de sulf r c s EO O OO sau protoxid de azot. a Nivelul p n e r solului o o ri ă r o z m a con i al r den ă ă V ţ V V V 2 B b) Dacă se menţine constantă concentraţia C de gaziindicator prin introducerea continuă a a adâncimea=  AV A n gaz ţ  O Σ ∆h unui debit de gaz Vgaz a atunci n = . (utilizari (utilizari ale date climatice. Schimbul s AerAerexces AercuAer în în Aer înîn excesu de aer prin clădire se estimează prin în ii. coeficientul total consumatorii (consumul energie. (utilizarienergiei. interventiiutilizareaatipare de tipare de a energiei) energiei)de utilizare a energiei) (utilizari recente.finali. planurile (imprejurimile. tipare deutilizare energiei) într-o incintăaaInvers (utilizari ale energiei. consumatorii consumatorii coeficientul cladirii) (consumul total de Descrierea (consumul totaltotal decladiriiutilizata la de energie.Tehnici bazate pe presurizarea directdirect Modelul directdirect direct direct A direct direct ajutorul unui ventilator. (utilizari ale ale energiei. Pentru o estimare a valorilor posibile o m Podea pe sol re pentru numărul de schimburitpe oră. planurile (imprejurimile.a. forma următoare: D 2. Compoziţia Compoziţia Compoziţia g. coeficientul debitul (consumul total (consumulde utilizata la consumatorii finali. energiacladirii energie. planurile constructiei. energia Utilizareafinali.mx de a m CO2. constructiei. a iniţială de V Compoziţia Compoziţia g. Performanta energetica a cladirii Performanta energetica A Performantatipare de utilizareBinterventii recente. coeficientulalurmătoarelor: cladirii.energiei. coeficientulcladirii pierderi al totalenergetica al cladiriisarcina de baza) de sarcina (eficienta(eficienta echipamentelor. date date climatice.planurile constructiei. Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 1 dAnul 1Anul 1 Ae 1 AnulAnul 1 Anul Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 1 Anul 2 Anul 2 Anul 2m 1 Anul 2 Anul 2 Anul 2 elAnul 2Anul 2 Anul 3 Anul 3 Anul 2 Anul 2 Anul 2 Anul 2 3 r Anul Anul 2 Anul Anul 3 2 Anul conde uAnul 3Anul33 Anul 4O AnulAnul 3 V3 4 Anul 3 Anul 4 3 Anul Anul 4 3 AnulAnul 3 Anul 3 Anul Anul 4 ns la Anul 4 -5 10 0 15 5 10 l Anul 4Anul04 1530 2 AnulAnul 4 B 4 30 Anul25 Anul 4 15 10 20 supraf10 a 4 15 25 Anul 4 25 30 Anul 20 i 4 -5 20 30 -5 0 5 10 0 15 5-5 20 30 5 25 0 5 510 -5 -50 5.. sarcina baza)de totalede total de (eficienta echipamentelor. echipamentelor.Compoziţia Compoziţia unde Co este concentraţia Compoziţia g.recente. climatice. m a mx CO CO a CO a mx COx mx mx 2. COaproximare (prin COCOaxmx 2. BA <1 ri o V 0 ar B % ă A A r în ex V ce B s E B A O per are nor ma lă C O 2 M o .utilizatatotal estelade pierderi alcoeficientul total de pierderi de total de energia utilizata utilizata mediulcoeficientul utilizataV consumatorii prin raportul total de pierderi al cladirii) Schimbul energie. cladirii.interventii recente.mx a a 2.a.de pierderi al total totaltotal deal cladirii) cladirii) de pierderi a total (consumul totalconsumatorii consumatorii la consumatorii finali. echipamentul) Modelul Modelul Modelul Modelul(depresurizarea)B unei clădiri (porţiuni de clădire) cu Modelul direct Modelul Modelul Modelul Modelul Modelul i ra i. coeficientul total de pierderiechipamentelor. interventiitipare A utilizare utilizare a tipare ale interventii recente. echipamentul) %V (imprejurimile. Invers a energiei) ale energiei. climatice.5 -0.max mxcmxe D D D aA D D D D DD D D  o x D Vaer ( ∆p ) = C ⋅ ∆p n . planurile constructiei. volumul clădirii.5 tie -0. GT Operare Operare normală Operare normală n Aer insuficient l Aer e Aer insuficient Aer insuficient insuficient Aer Aer insuficientAer Aer sinsuficient insuficient insuficient Aer insuficientAer insuficientainsuficient insuficient Aer Aer insuficient Aer insuficientAer exces Aer în în Aer Aer în exces exces în exces Aer excesexces Aer în exces Aergaz excesn(indicator). recente.date recente. echipamentul) planurile (imprejurimile.de al cladirii. m 2. energiei la cladirepierderi al cladirii) al cladirii) energiei la consumatoriiUtilizarea laicladire de Utilizarea energiei coeficientul total cladire total cladireB la consumatorii la cladire la Utilizarea energiei la cladire finali. Se fac măsurători de de g<10% m 2 CO2.-0. interventii recente. a 2. V al cladirii. (imprejurimile. echipamentul) (imprejurimile. coeficientul total coeficientulalcoeficientul totalu cladirii.a. interventii recente. coeficientulpierderi a deal de sarcina de pierderi al (eficienta echipamentelor. planurile caracteristilor de infiltraţie pentru o clădire sunt: constructiei. tipare utilizare a energiei) (utilizari energiei. Descrierea n aer/ Descrierea cladirii Descrierea volumul Descrierea Descrierea Descriereaplanurile constructiei. total de energie.a. sarcina de baza) al cladirii. (utilizari Modelul energiei) tipare de Modelulenergiei) (utilizari ale interventiidate datedate climatice.5 -0. energiaz energia pierderi e cladirii)coeficientul aer energia la de de la de energie. coeficientul total de pierderi al cladirii) Descrierea i orar de Descrierea cladirii cladirii Descrierea cladirii aer schimbat şicladirii0 A clădirii: n cladirii Vcald [hA ]. a . baza) cladirii ct energetica Performanta energeticaprin elementele componenete a Performanta energeticadePerformanta Performanta a cladirii ale clădirii f a cladiriiPerformanta energetica a cladirii  Infiltraţiile Performanta energetica a aer Performanta energetica a Performanta energetica a cladirii energetica a cladirii Performanta (utilizaricladirii Performantaa cladirii cladirii mD energetica energiei. atunci n = 1 ln C0 .Descrierea cladirii la A consumatorii finali. sarcina (eficienta echipamentelor. climatice. energia utilizata 1 energia energia utilizata la energie.a. echipamentul) planurile constructiei.a.a. de total total de (eficienta echipamentelor. planurile principale (imprejurimile. pentru echipamentul) Modelul t Modelul (imprejurimile.a. t Peretele C p V V A e⋅ C A Compoziţia g. constructiei. Co baza) baza)cladirii. g.

VA ră ANVELOPEI UNEIB n B AB PRIN METODA TERMOGRAFIEI (ÎN INFRAROŞU) B AB B B B B a Această procedură ares la bază standardul SR ISO 6781/1995.BA sup A AV A A V e rafa V V V V V V V BB a B B ţa Be rB B B B B B B B B A AA A A inte s A A A A A A A A A g rioa VAV 5. Principiul metodei f constă în faptul că neregularităţile în proprietăţile termofizice ale elementelor de construcţie. de t Peretele Aparatura este sofisticată şi scumpă.0 1. u vizualizează şi reprezintă distribuţia de temperaturi pe suprafaţa testată.0 nd 2.0 izolaţie sol Podea pe . nadâncimea=Σ umidităţii şi infiltraţiilor/exfiltraţiilor ∆ h aer prin elementele de închidere ale anvelopei clădirii. complexitate si exactitate. costul.0 o Pentru a selecta B Sarcina includ: rapiditatea. Culorile deschise sunt asociate cu temperaturi mai ridicate ale subsolului Nivelul locale Podea pe sol suprafeţei. folosite in mod V oy = ax +b obisnuit de catre expertii pentru de bază pentru a determinaizolaţie cladiri economiile ce pot rezulta din Sarcina condens analizare a consumurilor m aplicarea unor masuri de conservare a energiei.6 VAB PROCEDURĂ DE INVESTIGARE A DEFECTELOR DE IZOLARE TERMICĂ A VA iVA VA VA V B B VA VA VA B AB VA CLĂDIRI V . necesitănd o pregătire atentă pentru a o putea folosi corect. 2 e V V V A V V C O r î n e x c e s Podea pe sol C o m p o z i ţ i a g . expertul/auditorul trebuie sa ia in considerare mai multi factori.0 ens la su pra faţ a int eri oar ă co B C 2 subsolului O ANALIZA adâncimea=Σ ∆ h ŞI PRELUCRAREA DATELOR Nivelul solului Peretele 6.0 V Anul 3 ţ Anul 4 3. de exemplu defectelor de izolare (punţi termice).0 Anul 2 i 3. VB A adâncimea=Σ B ∆h A izolaţie Peretele subsolului condens VA Podea +b sol y = ax pe Podea de Sarcinape sol Nivelul solului V C O O 2 Nivelul bază solului Sarcina legată de încălzire 4.0 3. împreună cu fotografia clasică Peretele O Podea pe sol A a aceleiaşă părţi de clădire. subsolului C adâncimea=Σ ∆ h Podea pe sol Un exemplu de astfel de termogramă este prezentată mai jos. a . care legată de încălzire Anul 1 z A 4. 4. Metodele existente de Sarcina legată de BA y= +b de energie (aplicate in cadrul asa numitor audituri sau analize axenergetice) variaza mult in pîncălzire V metoda potrivita de bază Sarcina de auditare energetica. indicând pierderi termice solului mărite. condens la suprafaţala icondens la suprafaţa interioară condens interioară condens la suprafaţacondens suprafaţa interioară interioară suprafaţa interioară condens la suprafaţa interioară condens la suprafaţa interioară condens la suprafaţacondens de suprafaţala interioară suprafaţa interioară metoda termografiei ajută deci la interioară temperaturi pe suprafeţe condens la Distribuţiacondens la suprafaţa interioară determinată prin suprafaţa interioară condens la suprafaţa condens la condens la suprafaţa interioară la interioară 2 e detectarea neregularităţilor termice datorate.0 -0.1 METODE DE ANALIZĂ ENERGETICĂ Podea pe sol 0. Metoda termografiei . i precum şi mişcarea aerului de o parte şi de alta a peretelui sau prin perete conduc la O c neuniformităţi ale temperaturii pe suprafaţa structurii.5 adâncimea=Σ ∆ h Peretele subsolului Podea pe sol Podea pe sol C condens solului Nivelul Se prezinta pe scurt unele tehnici de estimare a consumului de energie.

sau te constanta timp a constructiei) ul total de folosindu-se utilizarea existenta a energiei. In sunt suficiente pentru analizarea la cladire n Utilizarea energiei la 25 30 (consumul total de energie. -5 direct 5 0 coeficientul Descrier 10 15 20 total de ea pierderi al 25 <10% 30 cladirii cladirii.0 10 izolaţie 15 condens g 20 = ax +b precizia si usurinta in utilizare. Totusi. sarcina de baza) a 5 Tehnicile de auditare energetică pot folosi fie abordarile cu Utilizarea energiei la fie cele cu simulare staţionara. -0.0 su precum geometria. energia utilizata la elementeleconsumatorii finali.oC] [ mile. precum sunt cele totalexterioară e (consumul total de a de intalnite la sistemele de n energie. planurile constructiei.0 interventii Printre aplicatiile frecvente climatice.0 10a 15 c energiei) pierderi al cladirii.0 pierderi al cladirii. 6. stocare a energiei sau de control pentru optimizarea energie.5 cladire simulare dinamică. Parametri pierderi al cladirii) la s u p r af aţ a in te ri o a r ă coeficientul total de pierderi al cladirii) Descrierea cladirii (imprejurimile. sunt: Modelu4 climatice.0 coeficientul total de climatice. Majoritatea Anul 3 V -5 0. planurile finali.0 a energiei urmeaza metoda de simulare a abordarii directe. telor.0 in coeficientde sarcina de baza a cladirii. vremea si orice alte date relevante ale performantei. si tipul de sistem si operare IVAC construc pr (incalzire.0 [ C] constructiei ale A 4. Anul 1 ei coeficient constructiei. 1.2. modelul de analiza a consumurilor de energie incearca sa deduca parametrii echipamen a reprezentativi ai cladirii (precum coeficientul GV al totalului de pierderi al intregii cladiri. amplasarea.1.0 B tipare de 1 Performanta 2. Temperatura exterioară (imprejuri sarcina de CO2.nta (eficienta energetica echipamentelor. cladirii. Anul rămod sarcina limitatacondens 1 Totusi. performantei cladirii pentru un anotimp sau un an. Majoritatea modalitatilor detaliate existente de simulare tiei af 3. A coeficientul total de 3.1. 30 de care sunt utilizate in intreaga Exista sute de modalitati si metode pentru analizareaSarcina energiei. In abordarea directa. asa cum se (eficienta aţ vede in Figura 6.mx a Temperatura exterioară [oC] Parametrii constructiei D E utilizata la i consumato Descrierea cladirii riiconstructi(imprejurimile. Temperatu a 0. rii4. 1. energiei. modelele dinamice pot fi necesare cladire (consumul d Temperatur energia utilizata la pentru a evalua efectele tranzitorii ale sistemelor energetice din constructii. s la consumatorii finali.0 pierderi al izolaţie In general. sarcina 1.5 exterioară 0.2. date Anul (utilizari ale energiei. energiei Modelul Invers ogeneral.5 grade-zile cu referinta variabila). estimarile de energie se bazeaza pe descrierea fizica a sistemelor constructiei.0 Parametrii constructiei energiei. m a baza) Parametriix planurile Performa constructiei constructi ei. ri Anul 1 1.0 fi clasificate fie in metode In general. 25 y versatilitatea.0ale abordarilor directe sau inverse 0. Abordarea directa a unui audit energetic energiei) 3 (utilizari ale energiei. detaliile de constructie. C D E B . 15 25 y = ax +b aa A Temperatura exterioară 30 4. flexibilitatea modelelor inverse 3 tipic de de formularea parametrilor Anul este in y = a Anul 2 +b Anul 4 baza) reprezentativi de contructie si de exactitatea datelor de performanta ax constructiei. asa cum o vedem descrisa s încălzire Paramet la in Figura 6.0 Sarcina de bază 0 5 modelelor inverse existente se bazeaza pe modalitatiPerform de analiza de regresie (precum modelele Anul 4 anta B 10 15 20 izolaţie sau pe abordarea -0. (eficienta V (eficienta echipamentelor. In abordarea indirecta.0 . -0. integrata-5Sarcina legată de 10parametrilor in identificarea 0 5 condens încălzire20 energetic 25 30 constructiei.0 co in cadrul masurilor de conservare a energiei.C] [o coeficientul total de energia pornirilor.0 Performanta Anul energetica a cladirii utilizare a 2 energetica a cladirii Anul Fig. modelele staţionare 20 -0. echipamentul) Anul 2 ul(eficienta total de Anul 3 pierderi al echipament Modelul Anul 4 cladirii) elor. sensibilitatea. bază lume pentru a se prevedea posibilele economisiri ra nd Sarcina . date echipamentelor. abordarile existente de analizare a legată de pot energiei en [oC] -0. 2. tipare de utilizare a 5 Modelul Invers 0.5 Utilizare a energiei) defectiunilor la echipamente si testarea eficientei sistemelor energetice din cladire. coeficientul total de C 2. posibilitatea de reproductibilitate.5 directe (inainte).0 [ bază cladirii V Sarcina deoC] Temperatura exterioară Parametrii de încălzire o (utilizari B Sarcina legată 3.0 interventii de baza) recente. echipamen a tul) cladirii coeficientul total de (utilizari Modelu ale pierderi al cladirii. 2. echipamentul) Anul 1 Modelul2 Anul direct 3 Anul Anul 4 -5 0 5 10 <10% 15 20 25 30 CO (eficienta echipamentelor. verificarea economiilor Anul date de energie ce apar propriu-zis prin masurile de l economisire a tipare de utilizare Invers 0 recente. diagnosticarea -5 interventii recente. ventilare si aer conditionat). 1. fie in metode inverse (inapoi). modelele inverse sunt Anul 2putin oa mai complexe ca formulare decat modelele directe.

densitatile de energie/ costuri care sa permita o evaluarede a performantei pierderi al cladirii) Modelul Fig. 2 D interioară CO Indicatorii de energie sau cost sunt rapoarte pentru A care numărătorul şi numitorul sunt CO2 Opera anumite variabile specifice. (imprejurimile. Aer  Consumul de energie per utilizator final existent în clădire (încălzire. date climatice. variabilele prezente la re Compoziţia g. tipare de utilizare a energiei) CO O Modelul x Invers Descrierea cladirii Oper energia  metode inverse. mai adesea normală consumatori energie. B  a determina dacă se consumă Operare normală CO2 direct V Aer insuficient  a constata dacă s-a realizatAun anumit nivel prestabilit C performanţăA de energetică a clădirii. B Compo Dacă nu.a.mx clădirilor şi a insuficient a profitabilitatea oricărui program de management energetic întreprins în exces condens la suprafaţa Aer post-audit. energia consumatorii finali. Pentru indicatorii de performanţă energetică. CO CO O Pentru estimarea unor indicatori 2 energetici sau de cost coerenţi. caracteristici majore. care sunt (consumul de tip pre-auditare.a. La numitor se pot B exces folosi mai multe variabile. necesară atingerii nivelului propus. potrivit tipului de clădire şi a scopului urmărit prin calcularea A indicatorului. sau consumuri de apă mărite. se construiesc baze de CO condens estima date foarte mari De regulă. Indicatorii de consum energetic pot oferi informaţii preţioase referitoare la a planurile VB E B mx unele probleme potenţiale ale clădirii. indicatorul de energieîn exces poate fi utilizat pentru a stabili Operare reducerea consumului de Aer ziţia <10% normală energie. de conducte de apă/abur.A Performanta energetica Operare a cladirii normală Aer în exces (utilizari ale energiei..1 Metode bazate pe indicatori C <10% Metodele bazate pe indicatori nu sunt metode Aer ci mai Descrierea curând abordări de tip pre-audit pentru determinarea energiei specifice sau indicatorilor de cost C CO2. fie pe cea dinamica. A coeficientul total de simularea consumurilor de energie. A BA CO la . precum hoteluri. bazate fie pe simularea stationara.suprafaţa interioară O Compoziţia g. se foloseşte de regulă la numărător o valoare monetară (mai VAer în ales pentru cheltuiala pentru energie sau pentru exploatarea întregii clădiri). sau în sistemul A ineficienţa sistemului de climatizare. Câteva dintre variabilele potrivite pentru numitorul indicatorilor de energie sau VA cost sunt: VB B A  Suprafaţa sau volumul clădirii (aria încălzită sau volumul condiţionat) O V 2  Utilizatorii clădirii (în clădiri de uz colectiv. interventii recente. şcoli) B CO2 VB  Grade-zile (cu temperaturaA referinţă de 20oC) de A Compoz V VA iţia B B condens g.1. care constituie ceechipamentul) baza programelor pe computere pentru constructiei. planurile utilizata la Descrierea cladirii  metode directe. interventii recente. Aer planurile constructiei. sunt necesare date pentru B sute şi mii de clădiri similare. tipare de utilizare a energiei) Utilizarea energiei CO2 cladire Utilizarea D O sunt în mod obişnuit grupate în trei categorii: la cladire Tehnicile de analiză a energiei 2 (consumul total de energie.a.) insufic  Necesarul de energie (kW) V ient Pentru indicatorii de cost.a. cladirii în ai clădirii.a. <10% tipare de utilizare CO2. energiei la Compoziţia g. iluminat. 6. pentru ala 2 indicatorii de E referinţă. i finali. interventii Aer insuficient recente. cum ar fi scăpări constructiei. numărător pot fi: normală  Consumul total de energie al clădirii (incluzând toţi utilizatorii finali). coeficientul echipamentul) insufi total de Modelul cient pierderi al direct cladirii) propriu-zise de analiză energetică. g. a m a energiei) date direct C Operare normală Performanta Aer insuficient energetica a cladirii (utilizari exces Aer în ale energiei.2 Utilizarea energiei la a unui audit energetic 2 Invers Abordarea inversa Modelul Invers CO climatice. CO2. Modelul direct 6. Aer stabili eficacitatea şi  a monitoriza evoluţia consumului de energie alCO2. date climatice.a.ventilare. MaiD exact. constructiei. Compoziţia de total rapida consumatorii finali.. cladirii) pierderi al are (imprejurimile. bazate pe abordari utilizata la coeficientul total g. densităţile de V B echipamentA O E consum de energie sau indicatorii energetici ai clădirilor sunt utilizaţi pentru: ul) BA V 2 Modelul AB A prea multă energie şi dacă un audit energetic ar fi util. (consumul total de E energia utilizata la cladire CO2 energie. B  metode bazate pe indicatori (rapoarte). Aceşti indicatori de energie/cost ai clădirii sunt apoi comparaţi cu indicatori de <10% mx a V (imprejurim B multe alte clădiri cu aceleaşi performanţă de referinţă (denumiţi uneori repere) obţinuţi de la A exces V D ile. în kWh sau Gcal.

a interioar ă

 Unităţi de producţie (în special pentru unităţile manufacturiere, restaurante) interioară De regulă, pentru a obţine indicatorii de energie, se folosesc valori anuale sau sezoniere. condens la Se pot considera însă şi valori zilnice sau lunare. Variaţiile lunare ale indicatorilor de energie suprafaţa reprezintă adesea caracteristica clădirii. In general, pentru a se obţine indicatorii energetici, se folosesc valori anuale sau sezoniere. Pentru ca valorile obţinute să fie semnificative, sunt necesare o analiza şi o sortare riguroase a datelor. Este VB important, de exemplu, să se ia în considerare efectele climei A ale funcţionării clădirii atunci când se şi estimeaza indicatorii energetici. Tabelul 6.1 ilustreaza cateva jaloane de indicatori energetici, considerate V medii din punct de vedere al statisticii făcute pentru un mare număr de şcoli din Regatul Unit al Marii B Britanii. Ar trebui subliniat faptul că valorile specificate trebuie utilizate numai ca indicatori orientativi de A consum energetic tipic pentru astfel de clădiri. Jaloane mai precise, funcţie de clima din zonă, de tipul de VA sistem IVAC şi/sau de mărimea clădirilor, pot fi obţinute printr-o sortare şi mai detaliata a informaţiilor B din baza de date.
Tabelul 6.1

condens la suprafaţa

interioară

Indicatori (jaloane) de performanta pentru scoli [kWh/m2 pe an]
Tipul de scoala Creşă Primară, fără piscină la interior Primară, cu piscină la interior Colegiu, fără piscină la interior Colegiu, cu piscină la interior Colegiu, cu dotari sportive Specială, fără camin Specială, cu camin Ratingul de eficienta a energiei condens Buna Suficienta Slaba la 370-430 < 370 > 430 suprafaţa < 180 180-240 > 240

interioară

< 230 < 190 < 250 < 250 < 250 < 380

230-310 190-240 250-310 250-280 250-340 380-500

> 310 > 240 > 310 > 280 > 340 > 500

Sursa: Biroul pentru Eficienţă Energetică –Broşuri asupra eficienţei energetice in clădiri - Regatul Unit al Marii Britanii

De remarcat faptul că, dacă tipul de şcoală nu este specificat, simpla considerare a unui indicator de 375 kWh/m2·an poate conduce la trei concluzii diferite. 6.1.2 Metode de modelare inversă Metodele folosind modelarea inversă se bazează pe datele de performanţă existente ale clădirii pentru a identifica un anumit set de parametri caracteristici. Metodele inverse pot fi valoroase pentru creşterea eficienţei energetice a clădirii, ele putând servi la:  detectarea defecţiunilor, prin identificarea perioadelor de timp sau sistemelor energetice cu consumuri de energie anormal de mari,  obţinerea de estimări ale economiilor de energie prevăzute în urma aplicării unui set de măsuri specifice,  verificarea economiilor energetice rezultate ca urmare a unor modernizări. Pentru estimarea, pe baza datelor experimentale, a parametrilor reprezentativi ai clădirii şi/sau sistemelor sale (cum ar fi coeficientul de sarcină al clădirii sau randamentul sistemului de încălzire), se folosesc de regulă analize de regresie. În general, modelele inverse staţionare se bazează pe date culese lunar şi/sau zilnic şi includ una sau mai multe variabile independente. Modelele inverse dinamice sunt de regulă dezvoltate pe seturi de date orare sau sub-orare, fiind

capabile să redea efecte tranzitorii, cum ar fi cazul clădirilor unde inerţia termică mare întârzie încălzirea sau răcirea spaţiilor interioare. Modele inverse staţionare În general, aceste modele caută să identifice relaţia dintre consumurile energetice ale clădirii şi parametrii dependenţi de climă, cum ar fi temperatura medie exterioară (lunară sau zilnică), gradele-zile sau gradele-ore. După cum s-a menţionat mai înainte, această corelaţie se face utilizând metode statistice (bazate pe analize de regresie lineară). Modelele inverse staţionare sunt aplicabile numai pentru estimarea pe termen lung a consumurilor finale de energie. Ca urmare, pentru a putea susţine analiza de regresie, datele despre consumurile de energie sunt colectate pe perioade mari de timp (un sezon, un an). Avantajele principale ale modelelor staţionare inverse sunt:  Simplitatea: modelele inverse se pot baza doar pe câteva seturi date obţinute, de exemplu, din facturile de energie ale clădirii.  Flexibilitatea: modelele inverse staţionare au o paletă largă de aplicaţii, fiind valoroase îndeosebi la estimarea consumurilor de energie la clădirile rezidenţiale şi clădirile comerciale mici. Modelele inverse staţionare se recomandă în special pentru măsurarea şi verificarea economiilor de energie apărute în urma modernizărilor. Există modele simplificate bazate pe metode gradezile, care pot fi folosite pentru a determina impactul energetic pe care îl au anumite măsurile de eficientizare energetică. În continuare, se prezintă pe scurt două astfel de modele inverse simplificate: i. - Metoda cumulativă grade-zile, care constă din corelarea - folosind o analiză de regresie lineară – a consumurilor energetice cumulate ale clădirii cu gradele-zile cumulate (folosind o temperatură de referinţă de 20oC). Figura 5.3 ilustrează conceptul de bază al metodei cumulative grade-zile.
Consumul cumulat [kWh] 1000000 800000 600000 400000 200000 0 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 Grade -zile cum ulate

Fig. 6.3 Aplicarea tipică a metodei cumulative grade-zile

Se exprimă consumul cumulat de energie cu ajutorul relaţiei:
Einc = 0 ,024 × G × Vclad × I × GZ inc [kWh] ηinc

(6.1)

unde: Einc,lun G η inc Vclad GZinc I

- consumul cumulat de energie pentru încălzirea clădirii [kWh] - coeficientul total de pierderi raportat la volumul clădirii [W/m3.K] - randamentul mediu sezonier al sistemului de încălzire - volumul încălzit al clădirii [m3] - grade-zile cumulate pentru încălzire (raportate la 20oC) - factor de corecţie ce ţine cont de efectul reducerii programate a sarcinii termice (de exemplu, pe timpul nopţii sau pe timpul week-endului); dacă nu este reducere de

sarcină, atunci I=1. Această metodă este folosită în unele ţări europene pentru a monitoriza variaţia consumului de energie al clădirilor pe timpul sezonului de încălzire. În particular, abordarea grade-zile cumulativă permite vizualizarea oricărei modificări a consumului energetic survenită în urma măsurilor de modernizare, prin panta curbei de regresie lineară. Orice îmbunătăţire a performanţelor termice ale clădirii (cum ar fi îmbunătăţirea izolaţiei termice sau creşterea eficienţei sistemului de încălzire) va reduce panta. ii. –Metoda grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă, care foloseşte analiza de regresie lineară pentru a stabili temperatura de echilibru a clădirii. Anexa A include detalii legate de metoda grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă şi de determinarea temperaturii de echilibru a clădirii. Metoda stă la baza mai multor instrumente de analiză şi produse de software, cum ar fi ANAGRAM (“Analyse GRAphique Mensuelle des consommations"), dezvoltat în Franţa de GDF (Gaz de France) pentru a estima consumul lunar de energie pentru încălzire din clădiri. Se reprezintă grafic, prin puncte, consumul lunar de energie pentru încălzire, funcţie de gradele zile lunare raportate la temperatura interioară de calcul de 20oC.
Consum lunar de energie [kWh]
400 350 300 250 200 150 100 50 0 0 100 200 300 400 500 600 700

Grade-zile lunare
Fig. 6.4 Aplicarea tipică a metodei grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă

Se exprimă consumul lunar de energie cu ajutorul relaţiei:
Einc ,lun = 0 ,024 × G × Vclad × I × [GZ inc ,lun − ( 20 − Tech ) × N ] ηinc

[kWh]

(6.2)

unde: Einc,lun - consumul lunar de energie [kWh] GZinc,lun - grade-zile încălzire pentru o lună (raportate la 20oC) Tech - temperatura de echilibru a clădirii [vezi ec. 2.8)]. N - numărul de zile din lună G, I, Vclad , η inc au aceeaşi semnificaţie ca în ec. (6.1). Pentru corelarea consumurilor lunare de energie cu gradele-zile lunare (raportate la 20oC) este necesară rularea unei analize de regresie lineară, folosind numai date din sezonul de încălzire. Dreapta de regresie (desenată punctat în fig. 6.4) intersectează abscisa în GZinc,lun,0. Temperatura de echilibru rezultă din condiţia [GZinc,lun,0 -(20 - Tech) ⋅ 30] = 0. Panta dreptei de regresie este

unde infiltraţiile de aer sunt relativ mici). [K⋅ zi] Metodele grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă oferă de regulă estimări corecte asupra consumului de energie pentru încălzire în cazul clădirilor unde predomină pierderile termice prin pereţii exteriori (adică la clădirile joase. iar majoritatea calculelor pot fi executate manual sau cu foi electronice de calcul.. aceste metode nu sunt potrivite pentru calculul necesarului de energie pentru răcire. Metodele grade-zile permite estimarea consumului sezonier de energie pentru încălzire.dată de exprsia 0. Cu toate că metoda grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă este mai precisă.volumul încălzit al clădirii. Cu toate acestea. G. metoda grade-zile pentru încălzire. 6. [m3] F . Metode directe staţionare Metodele directe staţionare sunt în general uşor de folosit. În mod obişnuit. bazată pe temperatura de referinţă de 20°C.8)]. [oC]. ele nu sunt recomandate clădirilor dominate de aporturi termice interne şi/sau cu instalaţii IVAC complexe.temperatura de echilibru sau interioară de calcul a clădirii [ec. pe baza datelor colectate pe perioade scurte (o săptămână). precum şi estimarea oricărei economii de energie survenită în urma aplicării măsurilor de conservare a energiei. În continuare. În general.coeficientul total de pierderi al clădirii [vezi ec.3.1. F= 0. se descriu câteva din metodele de analiză energetică directe existente. [kWh] G .Metode grade-zile ce folosesc grade-zile sezoniere calculate la o temperatură prestabilită (temperatura interioară de calcul de 20oC sau temperatura de echilibru) pentru estimarea necesarului de încălzire al clădirii. Dacă se cunosc volumul clădirii şi randamentul sezonier al instalaţiei de încălzire. cu ecuaţia 5.024 ⋅ G ⋅ Vclad ⋅ f ⋅ GZinc ( Tref ) ηinc [kWh] (6. este folosită încă în Europa pentru clădiri rezidenţiale şi comerciale. aceste modele permit determinarea consumurilor finale de energie. Modele inverse dinamice Modelele dinamice inverse pot fi folosite pentru estimarea variaţiei consumurilor de energie. Astfel de modele sunt sofisticate şi stau de regula la baza unor softuri specializate. combustibil lichid. Spre deosebire de modelele staţionare.grade-zile încălzire la temperatura de referinţă Tref. cele dinamice cer un grad înalt de interacţiune cu utilizatorul şi cunoaşterea în detaliu a clădirii sau sistemului modelat.consumul de energie (gaz. adânci mea= Σ ∆h Peretel e subsol ului . De regulă. se poate determina coeficientul total de pierderi termice. (2.factor de corecţie ce include diverse efecte.3) unde: F .12)] Vclad . GZinc(Tref) . sau energie electrică pentru încălzire).024G⋅ Vclad⋅ I/η inc. reducerea sarcinii pe timpul nopţii sau aporturi gratuite de căldură.3 Metode de modelare directă Modelele directe sunt în general bazate pe descrierea fizică a sistemului energetic al clădirii. de regulă identificaţi prin aplicarea unei forme de analiză de regresie lineară. Se pot distinge două astfel de metode tipice: metode grade-zile şi metode de interval. i. un model invers dinamic este bazat pe un model termic al clădirii care foloseşte un set specific de parametrii. ca funcţionarea la sarcini parţiale. (2. Tref .

pentru a estima consumul energetic pentru încălzire solul răcire al clădirii. În ambele tipuri de metode staţionare. cu reduceri nocturne ale sarcinii. G. împreună cu acest paragraf.. Ca urmare. În metodele de interval clasice.0 . se prezintă un algoritm de subsolului legată parametrii necesari pentru estimarea economiilor de energie.0 1. de exemplu). [vezi ec. 2. Calculul sarcinii termice este bazat pe o paletă largă de algoritmi funcţie de complexitatea şi flexibilitatea programului de simulare.1 Estimarea economiilor de energie Nivelul ire solului Atunci când se întreprind măsuri de conservare a energiei pentru îmbunătăţirea eficienţei 4. este necesară estimarea economiilor potenţiale de energie. Metode directe dinamice Metodele dinamice analitice folosesc modele analitice şi numerice pentru a calcula transferul de energie dintre diferitele sisteme ale clădirii. Presupunând că temperatura3.0 unei anvelope de clădire (de exemplu. se determină numai valorile medii corespunzătoare valorii centrate din intervalul de temperaturi exterioare. Modul de calcul al acestuia este descris succint in Anexa A. aceste modele constau din produse software (cu paşi de timp orari sau mai mici) ce estimează corespunzător efectul inerţiei termice datorat stocării energiei în pereţii clădirii şi/sau în sistemul de încălzire. este important ca utilizatorul să fie conştient de domeniul lor de aplicabilitate şi să facă alegerea adâncimea= izolaţ corectă. pe sol Podea de Podea pe sol încălz 6.0 interioară prestabilită Ti nu se schimbă.12)]. În Peretele na calcul bazat pe metoda grade-zile. Precizia metodelor de interval este bună numai în cazul clădirilor dominate de transfer de căldură sensibilă (fără schimbare de fază) şi fără efecte semnificative de inerţie termică. ele se bazează pe date climatice şi/sau definite pe intervale de valori pentru temperatura exterioară. deci şi necesarul de energie.Metodele de interval sunt similare cu metodele grade-zile cu temperatura de referinţă variabilă. însă. coeficientul total de pierderi termice [G. de regulă de 5oC. precum şi programul). temperatura de echilibru a clădirii Tech scade ca urmare a îmbunătăţirilor aduse.2 ANVELOPA CLĂDIRII Sarci solului na de adâncimea= Pentru a determina eficienţa economică a oricărei măsuri de conservare a energiei bază Σ ∆h Sarci pierdute prin anvelopa clădirii. prin adăugarea de izolaţie termică la acoperiş sau prin reducerea infiltraţiilor de aer prin anvelopă). Pentru fiecare interval în parte. modernizarea anvelopei reduce sarcina termică pentru încălzire. cu sisteme de stocaj a energiei sau strategii de control predictiv.8)] scade. Pentru creşterea preciziei. Σ ∆h Peretele În toate subcapitolele următoare sunt prezentate metode de analiză simplificate. Pentru celelalte variabile climatice. (2.2. un program de simulare necesită o descriere fizică detaliată a clădirii (geometrie. se precizează numărul statistic de ore de apariţie a valorilor din interval. În general. elaborate conde subsolului cu scopul estimării economiilor de energie în anumite sisteme energetice. Proprietatea importantă a acestor modele de simulare este capacitatea acestora de a ţine cont de mai mulţi parametri cruciali în estimarea corectă a consumului de energie. se introduc seturi bidimensionale de date climatice bazate pe două variabile (precum temperatura termometrului uscat şi umiditatea relativă). vezi ec. tipul sistemelor de încălzire şi climatizare (IVAC). ns Podea pe sol ie y= Podea pe sol ax +b Nivelul 6. Pentru o estimare adecvată a economiilor de energie. Deoarece programele de simulare au limitări inerente. Programele de calculator reclamă un grad de experienţă ridicat şi sunt de regulă potrivite pentru clădiri mari cu sisteme de încălzire şi climatizare complexe şi cu strategii de automatizare dificil de modelat cu ajutorul instrumentelor simplificate de analiză. temperaturile ui exterioare sunt grupate în intervale de mărimi egale. Datele climatice din metodele de interval clasice reprezintă deseori un set unidimensional de date (temperaturi exterioare). este necesară cunoaşterea coeficientului total de pierderi termice. în special la clădirile cu sarcini termice latente mari. În general. programele de simulare trebuie calibrate pe baza datelor măsurate existente (facturi de energie. în special la clădiri cu inerţie termică pronunţată. (2.Podea pe sol Nive lul ii. detalii constructive ale pereţilor.

de Temperat baza) -5 1.0 -0.5 total pentru funcţionarea pe 3. element legată de 25 cu pe sol încălzire ferestrele). Această ul -5 4.0 Temp estimate gradele-zile pentru încălzire şi coeficientul total de pierderi de căldură existent. atunci când numai un Podea pe sol al anvelopei este modernizat (de exemplu. De 2.5)..Estimarea indirectă se face pe cient pe4.an izolaţie 4.024 Vclad ηinc 0. În multe aplicaţii. În funcţie de datele avute la dispoziţie. în = ax +b Anul urma modernizării.8)]. se poate calcula G cu ajutorul Anul 1 ecuaţiei (2.0 şi 6. 6.an − Qinc .0 baza consumurile de energie facturate (chiar şi Anul 3 Anul 4 facturile lunare pot fi suficiente) şi corelarea acestora cu încălzire temperatura exterioară.adâncimea=Σ ∆ h Peretele deoarece atât G cât şi GZinc(Tech) scad.an = Qinc .4) G ⋅ GZ inc (Tech ) − G ' ⋅ GZ inc (Tech ) Nivelul solului = 0.0 estimat [oC] 0. trebuie Pentru a putea 4.4) fie ec. rezultând că economiile în de bază Anul ecuaţia: consumul de energie pot fi estimate mai uşor cu Sarcina 4 legată de -5 ' 0 încălzire ∆Qinc . se poate estima2 valoarea coeficientului G.0 15 0 .5 descrise mai jos. Prin subsolului adăugarea indicelui “prim” la modernizare.2 Estimarea eratur a 3.an = Qinc .5 valorile postpot fi calculate Anul 1 izolaţie Randamentul sistemului de încălzire rămâne acelaşi înainte şi după modernizare.0 sarcin reţinut că temperatura exterioară trebuie mediată pe Anul 3 perioadă pentru care sunt aceeaşi 30 a Anul 4 disponibile datele măsurate (facturile).0 1. fie din observaţiile adunate în inspecţia cons site-ului) necesare estimării valorilor R sau U pentru truct toate componentele anvelopei clădirii. cum se arată amen 5.30Nivelul solului folosi fie ec.5 dreptei de regresie are expresia eri al 2. diferenţa (G . De regulă. (2. Ecuaţiile 6.0 iei A).0 5 condens (6. Sarcina 3 gradele-zile pot fi considerate constante înainte şi după modernizare.0 De reţinut că..0 Coeficientul pe baza celor două metode -0.0încălzire.2. Coeficientul G este metodă este ilustrată în Figura 6. auditorul trebuie să estimeze debiteleSarcina de bază condens de infiltraţie/ventilaţie fie prin aproximare.an − Qinc . variaţia temperaturii de echilibru este mai degrabă mică.5 izolaţie enta În plus. metr 1. y = ax de -0.024 y = ax +b η inc 10 Sarcina de 3. telor. Cu aceste de y = ax +b cap. Înyastfel de cazuri.G’) este echivalentăPodeadiferenţa în valorile Σ AU ale ferestrelor înainte ( ) şi după modernizare [vezi ec.an Podea pe sol ' ' [kWh] (6.0 ii i.0 25 1.5) G − G ' ⋅ Vclad ⋅ GZ inc (Tech ) [kWh] = 0.4pierd arată că panta 3. (A-9) şi (A-13). încălzire Sarcina de bază Anul 2 coefi Sarcina legată de ii.0 ener 25 30 .0 exterioară orm 10 15 [oC] anta -0.5.Calculul direct presupune cunoaşterea tuturor datelor (fie din planurile arhitecturale.0 coeficientului total exteri de pierderi termice oară total de pierderi al clădirii G poate fi 2.024 ⋅ G ⋅ Vclad / ηinc . economiile anuale de energie datorate unei modernizări/reabilitări Podea pe sol adâncimea=Σ ∆ h cu: Podea pe sol Peretele Nivelul subsolului solului ' Podea pe sol ∆Qinc .0 0 ura Perf 5 0.0 0 de determinat prin panta liniei de regresie obţinută prin corelarea consumului de 5 energie cu 10 temperatura exterioară. auditorul va alege metoda cea mai Para potrivită. precum şi estimării suprafeţelor asociate (vezi Anexa izolaţie 0. fie echip prin măsurători directe.5 20 Paramet 0. Anul cunoaşterea volumului încălzit al clădirii. cu Anul condens excepţia cazului în care chiar acest sistem2 este înlocuit sau modernizat. Prin aproximarea randamentului sezonier al instalaţiei de încălzire şi cladir Anul 1 20 ii. (A-9).0 15 adâncimea=Σ ∆ h bază Peretele 20 Sarcina subsolului 2. în literatura de specialitate există suficiente informaţii pentru determinarea condens (efici rezistenţelor termice R asociate diverselor straturi +b construcţie folosite frecvent la clădiri. Sarcina legată date.8). (6. (6.

precum direct Modelul şi sistemul de reglare automată. ţevi şi focare pentru ul) constructiei. ia utilizare a energiei)  Încălzire centrală / termoficare utilizata la (consumul total Modelul Invers coeficient utiliz energiei la  Încălzitoare locale (individuale) ul total de de energie.0 15 20 cladirii. consumato cladire ata la Utilizarea energiei la cladire rii finali.mxCO a Aer insuficient 2. cladirii. l Invers zare energetica interventii a de baza) a cladirii recente. cude energie. interventii recente. planurile mx a ii) echipament Modelu Modelul De regulă. tipare de cladireenergia Utilizarea orii finali. gaze evacuate din cazan. metoda de ardere. Utilizare Performanta ener de (utilizari ale tipare energetica a a Fig. tipare de utilizare a energiei) Mo delu l Inve rs C D direct E combustibilului. planurilefinali. date re -5 recente. interventii recente. comerciale.5 Parametriinta Temperatura iei) constructiei energetic exterioară [oC] tiei (eficienta echipame ntelor. Performanta energetica Modelul energiei energie. cazanele sunt compuse din mantaua izolată.cladi mai multe cazane directconstruite C oţel. În acest scop. presiunea aburului sau directModelul sau puterea termică C a apei fierbinţi a determină alegerea proiectului de cazan.0 ii energ construct iei. date climatice. iei date 3.3 SISTEMUL DE ÎNCĂLZIRE utilizare a Utilizare (cons interventii Temperatura exterioară [oC] total de l energiei) a energiei umul recente. pierderi al  Pompe de căldură energia utilizata consu (consumul total cladirii) (consumul total de coeficientu energie. Desc l echipamentul) circulaţia apei şi a gazelor de ardere. coeficientul total de energia al cladirii. dar Cele sunt din <10% C dinB transferul căldurii are tipurile de capacitate mică pot fi construite din fontă.5 Estimarea lui G pentru sezonul de încălzire Anul 1 giei utilizare a energiei. date climatice. planu <10% a Operare2. energiei) Anul 3 la (utilizari ale cladi interventii Modelul Anul 4 cladire energiei. sarcina energiei. la consumatorii mator Tipul de sistem este ales funcţie de zonă (rurală sau urbană. <10% planurile cladirii eri al constructie echipame constructiei. total Sistemele de încălzire utilizate în clădirile de locuit. de Descrierea pierd ei. tipare de Parametrii constructiei energie. cazanelor pe combustibili fosili reprezintă o sarcină majoră pierderi al de direct total planurile cladirii) clădirilor. 6.1 Structura constructivă a cazanelor echipamentul) (imprejurimile. Tipul riere Temperatu ra exterioară Sarcina de bază (utiliz [oC] ari Sarcina legată de încălzire Parametr ale 4.0 exterioară [Performa 30 energ -0. de preţul combustibilului şi de tradiţia fiecărei ţări. există pe piaţă analizoareplanurile portabile moderne.0 Anul 1 clima Anul 2 (eficienta tice. 6. coeficientul total de baza) Modelu date de pierderi al Utili Performanta cladirii.3. date energiei pe baza consumului de gaz natural Anul 2 cladirii la climatice. Modernizarea cazanelor este Descrierea cladirii energia utilizata ea coeficientul pierderi al total finali. 6. cladir i. m a . tipare de10 0 5 Invers 15 20 (consumu 25 30 climatice.mx normală D CO2. Anul 3 echipament Anul 1 interv Anul 4 elor.a a izolaţie condens cladi rii y = ax +b (eficienta a a Parametrii cladirii echipamentelor. constructiei coeficientul (utilizari total (eficienta de pierderi al ale echipamentelor.mx a CO2. pierderi general de unul din tipurile următoare: de Invers energiei) utilizata sarcina de baza) (consumul energ Utilizarea de a cladirii  Cazane de apă fierbinte total la ie. la cladirii) consumatoriice pot fi tratată în mod deosebit. Estimareacladirii) Descriere eficienţei şicoeficientul total performanţelor(imprejuri de mediu ale Modelul Descriereaa cladiriipentru expertul energetic al ul mile. cient centralele termice pentru încălzire. În cazanele oţel. sarcina climatice.-5 0 tipare 25 30 sarcina de 10 5 15 de baza) Temperatura utiliz 20 25 o C] are a0. sarcina de baza) Perform anta energeti ca a cladirii (utilizari ale energiei. acces la unele tipuri de sau l pierderi fără coeficientul total de total de al cladirii) Descrier finali. Informaţiile privind aceşti indicatori cladirii (imprejuri analiză a gazelor de ardere se obţin după o de mile. constructi (imprejurimile. coeficient ul total de pierderi al cladirii. ii combustibil). datorită economiilor de pierderi al semnificativeechipamentul) realizate în de energie cladirii coefi (imprejurimile. Invers la consumat  Sobe energ (utilizari ale energiei. constructiei. 2. rii <10% C <10% A CO (impr ejuri mile. 1. energia utilizata la consumatorii finali. arzător.0 Anul 2 entii -5 0 coeficientu Anul 3 l total de recen 5 10 pierderi al Anul 4 te. sau chiar industriale sunt în Modelul cladire a la utilizare (eficienta echipamentelor. ntul) CO2.

Cazane pe combustibil lichid. A micşora viscozitatea şi (iii) pulverizarea cu ajutorul injectoarelor pentru a obţine picături ce O V inspecţia de reglaj a centralei termice.a.3.. CO2 x amestecându-se apoi cu aerul comburant aspirat.Cazane pe gaz.Cazane de oţel cu ţevi de flacără. VB g. pe baza diferenţei de densitate între apa de O în % fierbinte din partea superioară a cazanului. CO C O O a interioa ră . Ele sunt realizate din subansamble. se introduce o cantitate de aer mai mare în la decât cea teoretică. chimice A suprafaţa Oxigenul necesar este furnizat din aerul Ae ardere. unde apa t <10 ardere. O . un debit de aer insuficient determină o de la ardere incompletă. funingine) la coş.a.Cazane din fontă.Cazane de oţel cu ţevi de apă. O clasificare uzuală după tipul constructiv al Operare este următoarea: cazanelor Aer are const ructie i. folosite în instalaţii mici (sub 1 MW) unde durata funcţionare 2 a g. Atunci când combustibilul ars este lichis sau gazos. LaBA pera tipul la suprafaţa interioară verifică dacă arzătorul este potrivit cu condens de cazan. aerul de combustie fiind injectat sub grătar. V B s B Randamentul sistemelor de combustie depinde de tipul sistemului de aprindere..4 t/hCO2 fierbinte O abur. amestecă uşor cu aerul de ardere.. se favorizează amestecul cu aerul de ardere. O2 A este introdus în arzător prin mai multe orificii. Se verifică B asemenea dacă orificiile de B A nor pulverizare sunt curate şi bine calibrate.. cu scăderea temperaturii flăcării şi evacuarea de produse nearse poluante şi suprafaţ toxice (CO. Unele cazane fi sunt echipate cu sisteme de reinjecţie în focar a cenuşii ce conţine încă elemente V nearse.H. A V mală c. arderea se face cu B cărbuni.. Pes altă parte. fără a Aer în substanţial presiunea modifica cient insuf aburului. A Sistemul de ardere al unui cazan estemdeterminat de CO2 combustibilului.. Un exces prea mare de aer creşte ce ă pierderile de căldură la coş şi necesită combustibil suplimentar pentru încălzirea aerului la condens temperatura necesară creării tirajului. Cantitatea teoretică de aer care ajunge la de interioară VA arzător pentru arderea unui kilogram de combustibil se numeşte aer stoichiometric. Cazanele cu ţevi de flacără sunt simplu de instalat şi întreţinut.. de regulă. dacă injectoarele au forma şi V V de dimensiunea potrivite şi sunt corect re amplasate. la care produsele denormală trec prin ţevirare ardere Compoziţia g. cifra interioar acceptată ca optimă pentru excesul de aer este de 10%. CO2 Compoziţi CO CO de exce este iii. Circulaţia apei are loc. În practică B r însă. oziţi E b. Limital acestui tip de cazan esteAer10 t/h abur şi o presiune normală Aer în Aer de de 16 ata. a B Aceste operaţii includ (i) curăţirea prin filtrare. La 2 CO aceeaşi capacitate. precum şi de caracteristicile cenuşii rezultate prin ardere. de tipul u A cazanului sau cuptorului. imersate în apa delu conţinută în mantaua cazanului. cazanele din fontă sunt mai scumpe decât cele prezentate mai sus. Iată câteva tipul V sisteme de ardere: Compo a. Există două tipuri Aer VA în stare pulverizată.a. importantă. Gazul natural este cel amai simplu de utilizat B pentru că se ziţia combustibil.Cazane pe cărbune. CO2 A sau ţevi de flacără. ceea ce uşurează montajul şi s Compoziţia mentenanţa.2 Randamentul termic al cazanuluin suprafaţa B condens cu t Aderea combustibililor constă din reacţiiinterioară de oxidare la degajare de căldură. Aer icien Ccirculă prin ţevi peste care curg la exterior gazele de exces ii. sortat şi transportat pneumatic la arzător de către aerul primar. Combustibilii lichizi trebuie trataţi şi pregătiţi înaintea arderii. şi (ii) A n VA arderea pe grătar (sau în strat). În unele centrale termice.D E B Operare O B 2 normală loc de la gazele de ardere la agentul prin intermediul unor A care pot fi ţevi de apă Oper ţevi. echip amen apă-abur tul) B A E B A E CO Mo Ope insuficient normală i. până la o putere apă în 2 termică de 1000 MW. La inspecţia de rutină a cazanului. pentru a mări probabilitatea ca moleculele combustibile (C. VA ci BA B condens la e V 6. uscat. Condiţiile optime de ardere sunt dictate de menţinerea unui exces de aer suprafaţa ex potrivit în toate fazele combustiei.a. Gazul g.a. la care cărbunele este de sisteme de ardere a cărbunelui: (i) arderea B i VB A mărunţit.S) să vină în contact cu condens moleculele de oxigen pe durata de staţionare în focar. Ele au de asemenea insuficient insufi dire Aer capacitatea de a-şi varia sarcina în ct plajă exces largă. se VA verifică dacă aceste orificii nu sunt D B obturate şi se înlocuiesc părţile arse sau lipsă ale Comp arzătorului. (ii) aditivarea sau preîncălzirea pentru a g. 2 Aer alimentare rece şi apa/amestecul bifazic CO exces sau Capacitatea acestor cazane variază de la 0.

 Reglajul cazanului existent  Înlocuirea cazanului existent cu unul mai eficient. Pe baza compoziţiei gazelor de ardere evacuate şi a temperaturii lor.ABTabelul 4. Cel mai răspândit test este analiza compoziţiei gazelor de ardere cu aparate speciale. V care reduc transferul de căldură. arderea este incompletă.4 oferă. Aceştia sunt deosebit de dăunători prin corodarea chimică pe care o produc asupra tuturor V suprafeţelor cu care vin în contact. cenuşă. Limita superioară pentru O2 este de . condensul putându-se combina cu oxizii de sulf şi forma acizii sulfuric şi sulfuros. orice urmă indicând arderea incompletă. Pentru a determina randamentul global al cazanului. Eficienţa/randamentul arderii se referă la capacitatea g arzătorului de a asigura un raport optim aer/combustibil. pierderile la coş şi de pierderile prin suprafeţele exterioare ale cazanului. se efectuează măsurătorile prezentate succint în cap. care determină procentajul de CO2.  Nivelul de O2: Cu cât este mai mic nivelul de O2. temperatura minimă la coş pentru a evita coroziunea acidă. CO. cu atât arderea este mai eficientă. Iată câteva reguli generale pentru a optimiza exploatarea unui cazan:  Temperatura la coş: Cu cât aceasta este mai coborâtă. a Printre măsurile de creştere a randamentului unui cazan de abur sau apă fierbinte se regăsesc următoarele: . cu atât mai eficientă este arderea. temperatura B gazelor la coş nu trebuie să fie prea coborâtă. Qino .2 Temperatura minimă a gazelor de ardere la coş pentru evitarea coroziunii acide Tipul combustibilului Combustibil lichid cond Cărbune bituminos ens Gaz natural la Limita de temperatură [oC] 200 150 105 supr afaţa  Nivelul de CO2: Cu cât este mai mare nivelul de CO2. O2 şi N2 din gazele de ardere evacuate la coş. rezultând depuneri de funingine pe drumul gazelor de ardere. z Q iţ η global = util (6. pentru a evita sarcinile parţiale cu randament scăzut. 5. iar excesul de aer trebuie mărit.  Folosirea cazanelor modulare. în sensul ajustării raportului aer-combustibil pentru a mări randamentul global. inter Limitele inferioare acceptabile pentru nivelul de CO2 sunt de 10% pentru arderea unui ioar combustibil gazos şi de 14% pentru ă arderea unui combustibil lichid. pentru diverşi combustibili. Totuşi. Tabelul 6. astfel încât arderea să fie completă. funingine). . O temperatură mai ridicată la coş indică un transfer de căldură deficitar de la gazele de VB ardere la apă. Suprafeţele de schimb deAcăldură trebuie curăţate de depuneri exterioare şi interioare (calcar.CO2 Co m Definiţia generală pentru randamentul termic global al cazanului este raportul dintre p căldura utilă (preluată de agentul termic sau de aerul ambiant).  Nivelul de CO: Acest gaz nu trebuie să fie prezent în gazele de ardere. Prezenţa CO în gazele de ardere poate fi detectată în gazele de ardere prin culoarea neagră-cenuşie a acestora (fum). nivelul mare de O2 indică un exces mare de aer. Sub aceste limite.4. se pot lua unele măsuri de reglare a cazanului. Qutil şi căldura corespunzătoare arderii complete a combustibilului folosit. pentru a evita condensarea apei din gazele de A ardere.6) Qin i a Randamentul global ţine cont de eficienţa arderii. cu atât mai eficientă este arderea. Întradevăr.

10% dacă se arde combustibil lichis sau gazos. 5. deci de combustibil. pentru estimarea economiilor de energie.3. 7. Pentru a determina randamentul global al cazanului. Îmbunătăţirile schimbătoarelor de căldură aer-aer au făcut ca. Se recomandă ca testele să fie efectuate de la sarcini termice mari spre cele mici. pentru unele clădiri.consumul de combustibil înainte de modernizare η . 6. este esenţială cunoaşterea valorilor pentru vechiul şi noul randament termic global al cazanului.7) unde: F . se măsoară compoziţia şi temperatura gazelor de ardere. se foloseşte următoarea ecuaţie: ∆F = η' −η F η' (6. Se repetă măsurătorile după fiecare schimbare şi după stabilirea regimului staţionar. Se monitorizează noile condiţii de exploatare pentru un timp suficient de lung (una-două luni) pentru a fi siguri de exploatarea adecvată a cazanului. 4.(6. poate fi recuperată şi folosită în alte scopuri utile. 400 ppm – poate fi detectat în gazele de ardere).η ’ randamentul înainte şi după modernizare [ec. Se reprezintă grafic nivelul de CO în funcţie de procentul de O 2 din gazele de ardere.3 Economii de energie prin creşterea randamentului cazanului Efectul net al tuturor măsurilor de creştere a randamentului termic global constă în economii de energie. După stabilirea regimului staţionar. excesul de aer trebuie redus. Pentru a calcula economiile de combustibil ∆ F în funcţie de modificarea randamentului cazanului. atunci când o parte . sau toată căldura. răcitoare şi pompe de căldură. De exemplu. Capitolul 7 oferă o descriere detaliată a măsurilor de îmbunătăţire a randamentului cazanelor.5 . 3.6)] Rezultă că. Se stabileşte o marjă 0. Se repetă paşii 1-6 pentru diverse sarcini termice uzuale în exploatarea cazanului. cu limitarea excesului de O2 în marja situată în pasul 5. Atunci când excesul de aer este nepotrivit. 2. Se exploatează cazanul pentru o anume sarcină termică şi se reglează combustia manual. Se scade excesul de aer cu paşi mici până se obţine un nivel minim de O 2 (adică arderea devine incompletă şi un nivel măsurabil de CO – de cca. 6. Recuperarea căldurii sensibile are ca rezultat creşterea temperaturii unui fluid (cum ar fi aerul exterior aspirat la interior).2% în excesul de O2 peste valoarea minimă. Căldura latentă recuperată afectează în schimb nivelul de umiditate în curenţii de aer. Se creşte excesul de aer cu 1 . sunt disponibile în general nomograme construite pe baza analizei gazelor de ardere şi a temperaturii acestora. O parte a acestei călduri. În unele cazuri.2% şi se repetă măsurătorile după restabilirea regimului staţionar. utilizarea unei călduri latente poate conduce şi la modificarea temperaturii aerului. Se trec comenzile arzătorului pe automat. Atât căldura sensibilă cât şi cea latentă pot fi recuperate din canalele de aer uzat. 6.4 SISTEME DE RECUPERARE A CĂLDURII Unele procese inerente operării sistemelor de înclzire şi/sau climatizare conduc la evacuarea de căldură în mediul ambiant. Când nivelul de O2 este mai mare de 10%. se poate aplica următoarea procedură de reglare: 1. recuperarea căldurii evacuate de aceste sisteme să fie eficientă economic.

4. fie căldură totală (sensibilă şi latentă). folosind glicol (o soluţie de antigel).Schimbătoarele de căldură cu glicol constau în general din serpentine cu pereţi subţiri plasate în evacuarea şi admisia aerului. Când un capăt al tubului este încălzit. Aceste sisteme sunt recomandate pentru recuperarea căldurii sensibile.. pot exista şi schimbătoare de căldură gaz-lichid şi lichid-lichid care servesc la recuperarea căldurii reziduale. durata lor de viaţă fiind estimată la 25 ani. Cele mai folosite sisteme recuperatoare transferă căldură între curenţii de aer din admisia şi respectiv evacuarea aerului din clădire. Chiar dacă tuburile termice sunt mai scumpe decât schimbătoarele de căldură cu plăci. Ele fac parte dintr-un sistem închis ce transferă căldura de la un curent de aer la celălalt. pentru a evita contaminarea între curenţi. În plus. iv. Ele sunt recomandate clădirilor ce necesită debite mari de aer proaspăt (spitale.1 Tipuri de sisteme de recuperare a căldurii Căldura reziduală poate fi recuperată în schimbătoare de căldură de forme diferite ce depind de sistemele folosite în transferul energiei termice. Randamentul tubului termic se situează între 50% şi 70%. iii. agentul frigorific vaporizează şi curge către celălalt capăt. dacă însă umiditatea se evaporează. temperatura aerului scade în urma transformării unei părţi din energia sensibilă în energie latentă. ele constau din plăci. sisteme de recuperare cu glicol. mentenanţa lor este mai uşoară şi mai puţin costisitoare.Schimbătoarele cu plăci au avantajul că aerul de evacuare nu se amestecă cu cel de admisie. restaurante). i. De regulă. Randamentul unui astfel de schimbător poate egala randamentul unui schimbător cu plăci. Mediul poate fi ales astfel încât.Tuburile termice constau dintr-un tub de cupru căptuşit cu material poros şi umplut cu agent frigorific. fiind cuprinsă de regulă între 45% şi 65%. aripioare sau serpentine plasate şi extinse deopotrivă atât în conductele de admisie cât şi în cele de evacuare a aerului. Eficacitatea acestor sisteme se situează între 50% şi 80%. prin plasarea sa în curentul de aer evacuat. fluidele implicate sunt ambele gaze.din umiditatea din aer condensează datorită contactului cu o suprafaţă rece. Schimbătoare de căldură cu fluide având temperaturi mai mici de 230 0C sunt uzuale în clădiri sub forma preîncălzirii aerului de ventilaţie cu aer uzat mai cald. poate exista o zonă de curăţire. De notat faptul că. 6. curenţii de aer circulă în contracurent pentru a mări eficienţa transferului de căldură.-Preîncălzitoarele rotative de aer sunt formate dintr-un cilindru umplut cu un mediu permeabil de suprafaţă interioară mare.65%. eficienţa lor fiind situată în plaja 55% . fie acumulează numai căldură sensibilă. Eficienţa energetică a acestor schimbătoare depinde de configuraţia lor şi de diferenţa de temperatură. 6. Schimbătoarele de căldură aer-aer pot fi utilizate pentru încălzirea aerului admis în instalaţie pe timpul iernii şi răcirea lui pe timpul verii atunci când condiţiile sunt favorabile. temperatura aerului creşte ca urmare a căldurii latente eliberate. Aceste metode sunt bazate pe principiile fundamentale ale termodinamicii .2 Metodă de analiză simplificată Se pot folosi metode de analiză simplificate pentru a estima fezabilitatea sistemelor de recuperare a căldurii.4. în clădirile complexe. astfel încât recuperarea căldurii are loc fără contaminarea aerului proaspăt.. Căldura latentă este recuperată folosind sisteme de extragere a umidităţii (deshidratante).. ii. Cele mai multe aparate recuperatoare permit recuperarea căldurii sensibile: schimbătoare aer-aer. unde cedează căldură către aerul admis prin condensare. tuburi termice. În acest caz.

pentru care este posibilă măsurarea utilităţilor termice consumate. rezultate din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii. gradul de utilizare a căldurii. în cazul unui schimbător de căldură aer-aer care utilizează aerul uzat interior pentru a preîncălzi aerul exterior introdus în clădire. Certificarea energetică a unei clădiri existente implică parcurgerea următoarelor etape principale:  solicitarea certificatului energetic pentru clădirea existentă – de către proprietarul sau administratorul clădirii. . informaţii despre performanţa energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia.a lim − Te ) N ore 103 ηcaz [kWh/an] 6. Certificatul energetic se elaborează potrivit “Normativului pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente” indicativ: NP 049-2000.de către un consultant energetic (birou de consultanţă energetică autorizat / expert energetic autorizat pentru clădiri). Obiectivul principal este de a oferi proprietarului sau utilizatorului clădirii. Certificatul energetic se acordă pentru clădiri existente sau pentru părţi din clădiri existente apartamente. transportul şi consumul de energie.şi transferului de căldură.de către Direcţia / Serviciul De Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (D/SUAT) din cadrul Primăriei din raza căreia este situată clădirea. principalele caracteristici termoenergetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia. într-o formă sintetică unitară. reducerea pierderilor exergetice ale clădirilor şi instalaţiilor aferente.6 CERTIFICATUL ENERGETIC AL CLĂDIRII Certificatul energetic al clădirii reprezintă documentul oficial care conţine. precum şi persoanelor interesate în cumpărarea sau asigurarea clădirii. Notarea din punct de vedere energetic a unei clădiri existente se efectuează funcţie de consumul specific anual normal de căldură estimat pe baza expertizei energetice a clădirii. scări / tronsoane de bloc) numai în condiţiile în care se asigură furnizarea prin racord separat a tuturor utilităţilor termice (încălzirea spaţiilor şi apă caldă de consum) de la o sursă de căldură (proprie sau centralizată). ţinând seama de informaţiile obţinute ca urmare a efectuării expertizei termice şi energetice a clădirilor. Certificatul energetic al clădirii conţine informaţii privind: starea actuală a clădirilor şi a instalaţiilor aferente acestora din punct de vedere termic şi energetic. a costurilor de întreţinere pentruîncălzire şi alimentare cu apă caldă de consum. a consumurilor energetice şi de combustibil.aer (Taer . precum şi indici specifici vizând utilizarea raţională şi eficientă a căldurii urmare aplicării unor soluţii de reabilitare/modernizare energetică. De exemplu. economia de energie la nivelul instalaţiei de încălzire se poate estima cu următoarea relaţie: ∆F =  ρaer ⋅ Vaer ⋅ c p .  efectuarea expertizei energetice a clădirii şi elaborarea certificatului energetic pe baza raportului de expertiză energetică .  acordarea / eliberarea certificatului energetic al clădirii . Documentul se întocmeşte de către consultanţi energetici (experţi) autorizaţi. precum şi a emisiilor poluante generate de producerea. Obiectivele complementare sunt: îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic interior.

şi clădirea eficientă.. Grila de consum energetic vizează atât cele două utilităţi termice principale considerate în cadrul certificatului energetic (încălzirea spaţiilor şi apa caldă de consum).  aspecte sociale şi de comportament ale locatarilor clădirilor. SOLUŢII ŞI MĂSURI DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ 7. vârsta. cât şi consumul energetic specific total. caracterizată de utilizare eficientă a căldurii. Un exemplu de astfel de certificat este prezentat în Anexa D. Pornind de la dificultăţile enumerate mai sus se propune o ierarhizare a măsurilor şi a soluţiilor de reabilitare termică pornind în primul rând de la criteriul economic . având în vedere că fondul de construcţii care trebuiesc modernizare este mare şi necesită investiţii uriaşe. Dificultăţile de alegere a soluţiei de reabilitare termică sunt multiple şi ele se datorează:  destinaţiei diferite a clădirilor. Astfel clasificarea măsurilor de reabilitare este următoarea:  măsuri “fără costuri” ce acţionează în special în administrarea şi exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor şi sunt mai mult măsuri organizatorice ce se pot implementa imediat.Notele de referinţă ataşate clădirii certificate vizează clădirea de referinţă. necesită capital scăzut sau mediu. ci numai pe ansamblul unui bloc.1 CRITERII ŞI CLASIFICĂRI Criteriile pe baza cărora se apreciază prioritatea măsurilor de reabilitare termică sunt:  starea clădirii şi instalaţiilor aferente.  incompatibilităţii între soluţiile teoretice şi realităţile existente pe teren. Notarea este corelată strict cu grila de clasificare funcţie de consumul energetic specific anual caracteristică fondului de clădiri existent.  măsuri “cu costuri reduse” care urmăresc ca printr-o investiţie redusă în reabilitarea anvelopei şi a instalaţiilor aferente fără a se modifica substanţial soluţiile existente să se obţină economii de energie şi combustibil. tronson sau scară. acţiunea de reabilitare şi modernizare nu poate fi făcută pe apartament.  posibilităţile financiare (sursele disponibile pentru finanţare). grad de uzură etc. caracterizată de utilizare raţională a căldurii.  zona climatică.  în cazul blocurilor de locuinţe. aceste măsuri revin în sarcina asociaţiilor de locatari / proprietari şi sunt analizate din punct de vedere al influenţei asupra consumului de căldură cât şi din punct de vedere al economiei de energie.  numărului mare de soluţii posibile.  complexităţii problemelor luate în discuţie.  incapacităţii statului de a investi în reabilitarea clădirilor existente. revin în sarcina . ca sumă a celor două tipuri de consum energetic menţionate.respectiv costul reabilitării.  posibilităţile de eliberare sau nu a locuinţei pe perioada reabilitării. care ar reprezenta prima prioritate de intervenţie. şi anume de la simplu la complex.

utilizând aparate şi utilaje cu randament ridicat. cat si solutii moderne propuse de diferite firme care detin agremente tehnice de produse. propunând soluţii. Este bine ca aceste costuri sa fie evidentiate pentru fiecare element de constructie perimetral (pereti exteriori. in masura in care acest lucru este posibil. cat si din punct de vedere al reducerii consumurilor de energie). Pornind de la optiunile exprimate de locatari si de la fondurile financiare disponibile si urmarind aducerea cladirii in cat mai mare masura la parametrii termotehnici normati. precum si cu beneficiarii reabilitarii. La valorile de constructii-montaj trebuie adaugate cotele finale de deviz pentru proiectare. pe cat posibil. acestea se împart în:  măsuri complexe de reabilitare energetică. se vor calcula. care sa vizeze in principal realizarea confortului interior. utilizarea unor straturi termoizolatoare suplimentare la pereţi. În cazul instalaţiilor clădirii.  măsuri complexe de modernizare energetică care modifică soluţiile de principiu existente. de exemplu modificarea structurii termotehnice. asistenta tehnica. straturi selectrive. de optiunile facute de acestia. Se va urmari intotdeuna. autorizatii. respectiv modernizare sau a pachetului de soluţii se va face având în vedere durata de recuperare a investiţiei prin economii de energie în exploatare în condiţiile unui scenariu viabil de finanţare. Alegerea soluţiilor de reabilitare. reabilitarea termică readuce instalaţiile la parametrii iniţiali pentru care s-a făcut proiectarea. cat si modernizarea arhitecturala si functionala. vizand atingerea unor parametrii identici cu cei solicitati pentru cladiri noi (atat din punct de vedere al realizarii conditiilor minime de confort interior. scheme şi echipamente noi. iar alta minimala.). ca in paralel cu actiunea de reabilitare termotehnica sa se obtina si modernizarea arhitecturala si functionala a cladirii si indepartarea surselor care ar putea provoca deteriorari. planseu peste subsol etc. costurile de investitie ale lucrarilor de ameliorare termotehnica si a celor antrenate de acestea. Aceste măsuri se aplică în special la reabilitarea energetică a anvelopei clădirii la care se păstrează structură de rezistenţă de bază. în urma unei analize economico-energetice care să ia în calcul influenţa soluţiei sau pachetului de soluţii asupra consumului de căldură şi energie electrică. care păstrează soluţia existentă de bază pe care o îmbunătăţeşte cu soluţii optime. una va fi maximala. avize.asociaţiilor de locatari / proprietari iar implementarea lor se face de către personal specializat. măsurile complexe de reabilitare intră în competenţa asociaţiilor de locatari / proprietari sau a furnizorului de utilităţi termice. terasa. sisteme si tehnologii. a anvelopei. Modernizarea energetică a anvelopei clădirii presupune de regulă utilizarea unor ferestre performante (geam termopan. economia de energie şi în final asupra costului soluţiei. Se pot utiliza atat solutii traditionale. Aceste măsuri se aplică în special pentru instalaţiile clădirii adoptând-se scheme noi modernizate cu eficienţă ridicată. tâmplărie fără punţi termice). Evaluarea parametrilor tehnico-economici si stabilirea solutiei optime  Pentru fiecare din solutiile propuse. tinand cont in masura posibilitatilor. . măsuri de retehnologizare şi modernizare.. structurii de rezistenta. moderne şi cu un grad ridicat de eficienţă energetică. nivelului de protectie acustica etc. In aceasta etapa a expertizei termotehnice se va colabora cu specialistii care pot efectua expertizarea instalatiei. înlocuirea instalaţiilor de încălzire cu soluţii moderne eficiente şi cu randament ridicat. care sunt locatarii cladirii. În funcţie de modul în care măsurile complexe modifică sau nu soluţiile de principiu existente. Dintre aceste variante.  măsurile complexe de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor aferente sunt de regulă pachete de măsuri ce necesită de regulă investiţii mari. pe baza de devize sau de indici. facandu-se totodata si unele reduceri ale consumului de energie. etc. se vor propune mai multe variante de interventie privind atat reabilitarea termica.

06 W/mK): polistiren expandat. care s-ar putea face la cheltuielile pentru caldura. cu o grosime suficientă.2. se utilizeaza credite bancare. În cazurile în care poziţionarea spre interior a stratului termoizolant este temeinic justificată.  Realizarea unor coeficienţi liniari de transfer termic − Ψ − cât mai reduşi. La suplimentarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie care compun anvelopa clădirilor de locuit existente şi la îmbunătăţirea detaliilor de noduri caracteristice ale acestora. conturul tâmplăriei exterioare.4) 7.organizare de santier.  Pentru fiecare varianta. pe baza cantitatii de caldura necesara anuala Qc. ţinându-se seama şi de zona de influenţă a acestora. atat pentru intreaga cladire. 1/KD etc. intersecţia pereţilor exteriori cu terasa.  izolarea termică suplimentară în dreptul punţilor termice. evitând materialele care ar necesita dimensiuni oneroase. etc. evitând consumurile de materiale şi costurile excesive. În continuare.  amplasarea judicioasă a izolaţiei termice suplimentare. diverse si neprevazute. evitând în acest fel posibilitatea apariţiei condensului superficial.. polistiren extrudat. precum si economiile anuale in lei. se vor prezenta soluţiile şi măsurile tehnice complexe de reabilitare/modernizare energetică a clădirii (pentru anvelopă –§7.3).2 . se asambleaza rezultatele obtinute si se face o justificare a optiunii pentru una din solutiile propuse. soclul. precum si costurile lucrarilor de instalatii aferente.a.1 Principii generale privind modernizarea anvelopei clădirilor Se recomandă ca lucrările de îmbunătăţire a protecţiei termice să se realizeze concomitent cu alte lucrări de intervenţie la clădirile existente cum sunt cele de consolidare structurală antiseismică şi cele de reparaţii capitale. se vor calcula economiile anuale de caldura. urmărind diminuarea efectului negativ al acestora asupra pierderilor de căldură şi asupra câmpului de temperaturi de pe suprafeţele interioare ale elementelor care compun anvelopa clădirii. atât fizic cât şi ca valoare a rezistenţei termice (aceleaşi rezistenţe termice pentru zone cu alcătuiri diferite). la nodurile care reprezintă punţi termice geometrice: colţuri ieşinde. plăci rigide din vată minerală sau din sticlă. se recomandă termoizolaţii eficiente (λ < 0. se vor avea în vedere următoarele aspecte importante:  Corectarea în cât mai mare măsură a punţilor termice.  Realizarea unei continuităţi a izolaţiei termice. iar apoi soluţiile şi măsurile organizatorice sau cu cost redus (§ 7.2 SOLUŢII TEHNICE PENTRU ANVELOPA CLĂDIRII 7.şi instalaţii – §7. ρ . evitând poziţionarea defectuoasă din punct de vedere al difuziei vaporilor de apă şi al stabilităţii termice.  adoptarea unor soluţii eficiente din punct de vedere economic. cat si pentru un apartament mediu. este important să se urmărească:  prevederea unor izolaţii termice suplimentare adecvate (cu caracteristici higrotermice corespunzătoare : λ .  Se intocmeste un tabel sintetic. se va analiza cu deosebită atenţie comportarea la difuzia vaporilor de . spumă poliuretanică ş.  Poziţionarea izolaţiei termice suplimentare de preferinţă spre exteriorul elementelor de construcţie. prin impartirea costului acesteia la economia anuala realizata la cheltuielile pentru incalzire.  Se determina durata de recuperare a investitiei in toate variantele.). Pe perioada lucrărilor. TVA. Se poate tine seama de indicele de inflatie si de dobanzile care trebuie platite in cazul in care total sau partial.

având în vedere alcătuirea şi starea elementelor de construcţie existente. care trebuie analizate cu deosebită atenţie. a tasărilor inegale sau a altor acţiuni sau accidente. se recomandă realizarea următoarelor valori pentru rezistenţele termice corectate: Pereţi exteriori (zona opaca) ….……………… R’ ≥ 0.  Asigurarea unei stabilităţi termice corespunzătoare. cât şi la acţiunea seismică.………… R’ ≥ 4.  Prevederea straturilor termoizolante suplimentare la faţa exterioară a anvelopei.………….00 m2K/W Planşee peste subsoluri neîncălzite……………. Lucrările de reabilitare şi modernizare termotehnică au numeroase conexiuni şi condiţionări reciproce cu structura de rezistenţă a clădirii.  Lucrările de reabilitare şi modernizare termotehnică trebuie să fie executate în strictă corelare cu lucrările de consolidare structurală. atât pentru condiţiile de iarnă. sub terase si poduri neîncălzite……………………………………..60 m2K/W Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară.  Prevederea unor straturi termoizolante suplimentare pe ambele feţe ale elementelor de construcţie (structurale şi nestructurale) împiedică vizualizarea unor eventuale defecte care pot să apară în timp sub acţiunea seismică.00 m2K/W Planşee peste ultimul nivel.  Prevederea unor tencuieli adecvate la interior şi la exterior care să asigure impermeabilitate la apă şi permeabilitate la vaporii de apă. de exterior……………………………. ş. . de rezistenţă la foc.R’ ≥ 3.. În cazul elementelor de construcţie uşoare.R’ ≥ 1. Se vor prevedea bariere contra vaporilor. precum şi criteriile prioritare specifice fiecărei situaţii în parte. creează condiţii favorabile în ceea ce priveşte comportarea structurii la efectul variaţiei de temperatură. de rigiditate.……… R’ ≥ 2.00 m2K/W Tâmplărie exterioară…………. prin suplimentarea corespunzătoare a izolaţiei termice se va urmări realizarea unor soluţii de elemente de construcţie cu rezistenţe termice sporite. Se menţionează astfel:  Greutatea suplimentară rezultată din lucrările de reabilitare trebuie să nu conducă la depăşirea capacităţii de rezistenţă a elementelor de construcţie structurale. comportarea la umiditate.  caracteristicile cerute de poziţia materialului termoizolant în construcţie şi de solicitările la care este supus.. determinate cu ocazia întocmirii expertizei tehnice. R’ ≥ 4. mecanice... La modernizarea termotehnică a clădirilor de locuit existente. cât şi pentru cele de vară.a. antiseismică.50 m2K/W Alegerea soluţiilor de reabilitare se va face de comun acord şi în colaborare cu proprietarii clădirilor.00 m2K/W Plăci pe sol…………………………. atât la acţiunea încărcărilor gravitaţionale. în vederea limitării condensului interior în sezonul de iarnă şi asigurării evaporării acestuia în sezonul cald.apă. La alegerea materialelor termoizolante se vor avea în vedere următoarele criterii:  caracteristicile termotehnice.

în grosimi de 2. dar au o rezistenţă la foc mai bună. Se pot utiliza. Soluţii pentru terase Soluţia (de principiu) de reabilitare şi modernizare termotehnică se alege – printre altele – în funcţie de starea straturilor termoizolante existente (gradul de deteriorare). sub diverse forme. aplicat pe tavan prin lipire cu aracet şi protejat cu tencuială pe plasă de rabiţ prinsă de planşeu cu bolţuri metalice împuşcate sau înşurubate. nu conduce automat la eliminarea condensului în zona colţului adiacent soclului.  Amplasarea termoizolaţiei la tavanul subsolului. Riscul de condens în această zonă poate fi mult micşorat doar prin izolarea peretelui exterior al subsolului în zona soclului.. prin prevederea unor straturi hidroizolante. criteriul economic.. o atenţie specială trebuie acordată realizării unei protecţii corespunzătoare la acţiunea apei. In cazul amplasării termoizolaţiei la tavanul subsolului. la partea superioară a planşeului. utilizând polistiren celular în grosime de 6. numai izolarea suplimentară a planşeului de peste subsol.10 cm.2. pe o înălţime de 40-50 cm sub nivelul pardoselii de la parter (fig.  etanşarea hidrofugă pe conturul tâmplăriei exterioare. care în cazul subsolurilor poate rămâne aparent. 7.2 Soluţii pentru modernizarea energetică a anvelopei Soluţii pentru planşee peste subsol  Amplasarea termoizolaţiei din poliestiren expandat.  uscarea elementelor de construcţie existente umede. Pe de altă parte.  evitarea umezirii excesive a straturilor termoizolante. care au însă inconvenientul unei sensibilităţi mai mari la umezeală. etanşe şi fără risc de fisurare.. se obţine numai prin izolarea concomitentă a planşeului de peste subsol şi a peretelui exterior. repararea conductelor de instalaţii termice şi sanitare din subsoluri. iar eliminarea completă a riscului condensului în colţ.  folosirea unor straturi de protecţie a straturilor termoizolante din materiale hidrofobe.. astfel:  izolarea hidrofugă propriu-zisă. raţională numai în cazurile în care este necesară şi schimbarea pardoselilor..5 . care trebuie obligatoriu verificate “in situ”.  Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a planşeului de beton armat şi refacerea lor completă. şi plăci din vată minerală semirigidă G100.8 cm (pentru a se obţine valori în câmp curent R = 2 m2K/W). etc. de optimizare.  asanarea subsolurilor. La întocmirea proiectului de reabilitare şi modernizare termică. ca o condiţie prealabilă prevederii unor straturi termoizolante suplimentare. conduce la o creştere mai puţin spectaculoasă a rezistenţei termice medii.  caracteristici privind manipularea şi punerea în operă. ca material termoizolant.10’).  O soluţie modernă constă în spumarea directă pe intradosul planşeului a unui strat de poliuretan. . printr-o corectă rezolvare a problemei difuziei vaporilor de apă prin elementele de construcţie. existenţa unui procent ridicat de punţi termice alcătuite din pereţii şi grinzile din beton armat cu lăţime sporită de la subsol.

nu se recomandă din considerente de comportare higrotermică defavorabilă (difuzia vaporilor de apă. În unele situaţii. se montează un strat termoizolant suplimentar. prin amplasarea unui strat termoizolant la nivelul ultimului tavan încălzit. de exemplu dacă menţinerea stratului hidroizolant existent nu este convenabilă sub aspectul comportării la difuzia vaporilor de apă.a. Soluţii pentru acoperişuri cu pod Imbunătăţirea izolaţiei termice a planşeului spre pod.. se doreşte schimbarea sistemului de pante sau în situaţia în care grosimea şi/sau greutatea stratului care crează pantele constituie un impediment în adoptarea unor soluţii corespunzătoare de reabilitare. Soluţia se recomandă când starea termoizolaţiei existente este bună. dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei. inclusiv cele hidroizolante. Mărirea gradului de protecţie termică a planşeului de terasă. inclusiv a straturilor hidroizolante. eventual dispunerea unui strat hidroizolant suplimentar. puse în comunicare cu exteriorul. eventuale reparaţii locale ale hidroizolaţiei. nu este corespunzătoare (umpluturi termoizolante cu conţinut mare de apă care nu poate fi îndepărtată prin uscare. Soluţia se recomandă când starea stratului termoizolant nu este corespunzătoare (termoizolaţie puternic umezită. dispuse la 50…70 cm unul de altul. ş. de calitate şi grosime corespunzătoare. montarea unui strat din polistiren extrudat protejat corespunzător. greutatea şi/sau lipsa de eficienţă a materialului termoizolant existent constituie un impediment în adoptarea unor soluţii corespunzătoare Îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă. praf hidrofob. se poate realiza prin prevederea unui strat de polistiren având 6.). menţindu-se cu funcţie de barieră contra vaporilor.a. Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora cu înlocuirea stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant. inclusiv a stratului hidroizolant este corespunzătoare. stratul termoizolant nou se realizează din 2 straturi. În anumite condiţii în care straturile existente care se păstrează au umiditate ridicată sau când stratul termoizolant este sensibil la umezire (ex: vată minerală).    Soluţia se recomandă când starea tuturor straturilor. este necesară o verificare la difuzia vaporilor de apă şi este obligatorie prevederea unei bariere contra vaporilor pe faţa dinspre interior a stratului termoizolant.) sau când grosimea. şi prin tuburi deflectoare. acest strat poate fi îndepărtat Realizarea unei terase “ranversate”.). o reducere a efectelor negative ale punţilor termice.12 cm grosime. Dacă stratul termoizolant existent este dispus într-o alcătuire ventilată. La alegerea soluţiei de reabilitare a teraselor se va avea obligatoriu în vedere şi necesitatea încadrării în capacitatea de rezistenţă a planşeului existent. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. este necesar a se analiza oportunitatea păstrării dispozitivelor care asigură accesul şi evacuarea aerului. prin menţinerea tuturor straturilor existente. se menţine stratul termoizolant existent. ş. care poate fi amplasat în 2 variante : . primul strat cu grosimea de 4…6 cm realizat din plăci rigide (polistiren expandat) dispuse astfel în plan (distanţat) încât să formeze canale de ventilare pe ambele direcţii. cu ocazia reabilitării terasei. în situaţia în care. peste hidroizolaţie. Soluţia se aplică.. Soluţia ar putea fi luată în consideraţie în situaţia în care ea se cuplează cu soluţia de îmbunătăţire a pereţilor la faţa interioară. precum şi toate celelalte straturi. Soluţia presupune îndepărtarea doar a straturilor de protecţie a hidroizolaţiei. ş. executată din materiale tasabile. de asemenea. realizand prin continuitatea stratului termoizolant.. În această alcătuire.a. se pot folosi terase cu structura ventilată. Legătura cu exteriorul se realizează prin orificii de ventilare pe conturul terasei. soluţia se recomandă când starea tuturor straturilor.

Soluţia de îmbunătăţire constă în aplicarea la exterior a unui strat suplimentar de polistiren celular de 8. în această soluţie stratul de polistiren este lipit de stratul suport cu pastă adezivă şi fixat suplimentar cu bolţuri împuşcate. armat cu ţesătură din fibre de sticlă.  direct pe planşeu. O îmbunătăţire a tâmplăriei de lemn cuplate sau duble existente. cu aplicarea termoizolaţiei la exterior sau la interior. simple şi ieftine. − Executarea termoizolaţiei suplimentare. 12 cm grosime. se poate face prin crearea a încă unui spaţiu de aer. izolarea suplimentară în pod este una din cele mai eficiente. Considerente în favoarea executării acestei operaţiuni pot fi: prezenţa condensului pe suprafeţele interioare. peste care se prevede o protecţie fie lipită. amplasată de o parte şi de altă a centurii. este mai eficientă. Stratul de protecţie poate fi realizat în 2 moduri:  mortar de ciment de 3. îndepărtând provizoriu pe zone. O soluţie de ameliorare a pierderilor de căldură liniare perimetrale. la exteriorul pereţilor de faţadă. protejate cu tencuială pe rabiţ . Soluţii pentru tâmplărie exterioară Imbunătăţirea protecţiei termice în zona ferestrelor se poate face. este necesar ca pe o lăţime de 15-20 cm polistirenul să fie înlocuit cu vată minerală G100. dacă aceasta este corespunzăoare ca suport şi dacă micşorarea înălţimii podului cu cca..4 cm. a unei izolaţii exterioare suplimentare verticale cu polistiren celular de 6 cm grosime.fixat cu bolţuri împuşcate.. Soluţii pentru pereţi exteriori In aceste cazuri. peste şapa existentă.. în principiu. fie prin modernizarea celei existente. sub stratul de umplutură. acest strat existent şi acoperind apoi stratul termoizolant nou cu umplutura veche. conduce la eliminarea punţilor termice şi la creşterea inerţiei termice. deşi poate îmbunătăţi considerabil performanţele termotehnice. Soluţia de aplicare a termoizolaţiei pe exterior. existenţa unor fisuri sau neetanşeităţi care se pot remedia cu această ocazie. Trebuie avut în vedere că în jurul coşurilor de fum. o rezistenţă termică medie relativ acceptabilă. care este o termoizolaţie incombustibilă. Izolarea termică suplimentară este mai eficientă dacă se face la pereţii situaţi spre nord . fie prin inlocuirea cu tâmplărie nouă. armat cu plasă sudată din STNB şi rabiţ. trebuie subliniate următoarele aspecte : − Soluţiile de îmbunătăţire a protecţiei termice se pot face. este recomandabilă montarea unui strat vertical de polistiren. astfel : . inerţia termică scade. protejate anticoroziv şi prinse de perete cu bolţuri împuşcate sau alte sisteme. cum sunt calcanele.. − Uneori se poate opta pentru izolarea suplimentară numai pe anumite zone. Aspecte care pledează pentru renunţarea la această operaţiune sunt: existenţa unui procent mare de vitrare. 10-15 cm nu constituie un impediment. fixat mecanic sau lipit. existenţa pe faţade a unor finisaje şi ornamente relativ scumpe care trebuie menţinute. Soluţia de aplicare a termoizolaţiei la interior nu este indicată datorită comportării nefavorabile la difuzia vaporilor de apă şi a migrării şi concentrării condensului în zonele care inevitabil rămân neizolate.care vor avea prioritate. Pe de altă parte. Concomitent se pot realiza şi alte reparaţii ale învelitorii precum şi asigurarea unei ventilări corespunzătoare a spaţiului podului. fie distanţată faţă de termoizolaţie printr-un strat de aer. In cadrul acţiunii de modernizare. constă în realizarea pe o înălţime de 60-70 cm..5 . necesitatea îmbunătăţirii şi modernizării aspectului faţadelor. precum şi a temperaturilor scăzute de pe contur.  glet din pastă adezivă în grosime de 5-6 mm.. este o operaţie relativ complicată şi costisitoare. la racordarea cu peretele de pe conturul podului. la aceeaşi grosime sau la o grosime mai mică. urmaţi de pereţii situaţi spre est sau spre vest.

 var.1 - prin montarea pe cerceveaua interioară a unui geam termoizolant prin intermediul unui profil metalic suplimentar; geamul termoizolant de 4 + 9 + 4 mm se fixează cu chit elastic în falţul creat între profilul metalic şi o şipcă de lemn suplimentară;  var.2 -prin montarea pe cerceveaua interioară a unei cercevele metalice suplimentare din profil de tablă îndoită; cercevelele suplimentare sunt mobile (au balamale şi şuruburi de fixare) şi sunt prevăzute cu geamuri simple.  var.3 - prin montarea pe cerceveaua interioară a unei cercevele suplimentare din lemn, de asemenea mobilă şi prevazutp cu un geam simplu. Prin soluţiile propuse, se obtine o creştere semnificativă a rezistenţelor termice specifice cu 30-46 % la tâmplăria cuplată şi cu 28-42 % la tâmplăria dublă. Se pot monta cercevele suplimentare din PVC sau cu dublarea tâmplăriei existente cu o tâmplărie nouă simplă - cu geam simplu sau cu geam termoizolant amplasată spre interior. Imbunătăţirea tâmplăriei existente sub aspectul reducerii inflaţiilor de aer, se poate realiza prin montarea unor burleţi. Aceştia au o durabilitate redusă de numai 2-3 ani, dar chiar cu o înlocuire anuală, investiţia făcută este recuperată eficient. Se apreciază ca prin limitarea infiltraţiilor de aer în exces, peste necesarul asigurării unui volum de aer proaspăt corespunzător unui microclimat normal, se poate obţine o reducere a necesarului de energie termică pentru încălzirea aerului proaspăt. Etanşarea tâmplăriei cu garnituri, trebuie făcută cu discernământ, pentru a evita în cazul unei exploatări necorespunzătoare, apariţia fenomenului de condens datorită unei ventilări insuficiente. In cazul în care se optează pentru înlocuirea tâmplariei existente cu tâmplărie nouă, piaţa românească oferă în ultimul timp o gamă variată de produse. In principal pentru ferestrele moderne se utilizează rame din lemn cu rezistenţe termice de 0,43-0,5 m2K/W, rame din PVC cu 2-3 camere de aer având rezistenţe termice de 0,45-0,5 m2K/W, precum şi rame din aluminiu cu sau fără întreruperea punţii termice. Ultimele cercetări făcute de INCERC scot în evidenţa că cel mai bine se comportă ramele din lemn, apoi cele din PVC şi mult mai slab cele din aluminiu, chiar în cazul întreruperii punţii termice, caz în care nu depăşesc o rezistenţă termică de 0,385 m2K/W. In cazul ferestrelor oferite de firmele străine, proprietăţile vitrajelor izolante pot fi aduse la niveluri de performanţă superioare prin folosirea unor geamuri speciale: − geamuri care reflectă sau absorb în mod selectiv, fie radiaţia solară în totalitate, fie anumite componente ale acesteia (radiaţii I.R.,luminoase, U.V.); − geamuri multistrat cu proprietăţi superioare de izolare acustică, datorită creşterii factorului de amortizare intern al ansamblului (efectul foliilor sau peliculelor adezive dispuse între foile de geam) ; − geamuri anti-foc, alcătuite din cel puţin două foi de geam care includ între ele un gel special, transparent ; − geamuri securizate, armate, etc. Pentru geamurile izolante clasice realizate din două foi de geam transparente obişnuite, înglobând un strat de aer uscat, coeficientul de transfer termic depinde în principal de grosimea stratului de aer. Proprietăţile de izolare termică ale acestor geamuri pot fi mult îmbunătăţite prin utilizarea unor sticle cu proprietăţi speciale (cu emisivitate scăzută) şi prin înlocuirea aerului cu alte gaze (argon, kripton, freon) având conductivitate termică redusă. 7.3 SOLUŢII TEHNICE PENTRU INSTALAŢII

Soluţiile tehnice de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor din clădirile existente urmăresc creşterea eficienţei utilizării energiei şi îmbunătăţirea confortului, în special a confortului termic. Alegerea şi aplicarea măsurilor şi soluţiilor tehnice pentru instalaţii trebuie făcute cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:  obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii  încadrarea pe parametrii de confort termic impuşi  soluţia tehnică adoptată să fie în concordanţă cu disponibilităţile financiare ale beneficiarului  măsurile şi soluţiile de instalaţii să fie însoţite de măsuri de izolare termică a părţii de construcţie a clădirii, măsuri care să reducă sarcina termică de încălzire (răcire) a clădirii  prioritate pentru măsurile ale căror costuri de investiţie se recuperează în termen scurt prin economii la factura energetică  încadrarea soluţiilor în prevederile auditului energetic al clădirii 7.3.1 Instalaţii de încălzire Măsurile şi soluţiile tehnice pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire se particularizează în funcţia de tipul şi destinaţia clădirilor care pot fi:  clădiri de locuit colective, tip bloc de locuinţe  clădiri de locuit individuale  clădiri publice  clădiri industriale Soluţiile se diferenţiază şi în funcţie sursa de energie termică a clădirii, care poate fi:  sistem de termoficare sau centrală termică de cvartal  centrală termică de imobil, de apartament  surse locale: sobe, încălzire electrică etc. Blocuri de locuinţe  Măsuri simple, cu costuri reduse:  înlocuirea vanelor defecte, nefuncţionale, de pe conductele de distribuţie, care prezintă pierderi de agent termic  termoizolarea conductelor de distribuţie (din subsolurile tehnice şi spaţiile neîncălzite)  spălarea chimică la interior a corpurilor de încălzire, în vederea eliminării depunerilor, precum şi a instalaţiei de încălzire în ansamblu  îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către interiorul încăperii (perdele, mobile)  montarea în spatele radiatoarelor, pe faţa interioară a peretelui exterior, a unei plăci izolatoare şi reflectorizante, pentru creşterea eficienţei corpului de încălzire  contorizarea energiei termice la nivel de imobil  înlocuirea robinetelor de reglaj de la radiatoare cu robinete cu cap termostatic  montarea pe radiatoare a repartitoarelor de cost a căldurii consumate  (re)echilibrarea hidraulică a instalaţiei de încălzire şi montarea pe coloane a unor dispozitive de reglaj adecvate  Măsuri complexe:  înlocuirea corpurilor de încălzire existente, care prezintă grad mare de uzură, cu corpuri de încălzire performante (având un indice ridicat de încărcare termică a metalului pentru durata de viaţă) şi corelarea mărimii acestora cu soluţiile de reabilitare termică a anvelopei clădirii  înlocuirea conductelor instalaţiei de încălzire şi realizarea unei scheme de distribuţie care să permită individualizarea încălzirii colective (schema prevede: coloane pe casa scării, distribuţie orizontală de apartament, contorizare la nivel de apartament)

 prevederea unei centrale termice proprii pentru clădire, dotată cu echipament performant şi funcţionare automatizată  în cazul existenţei unei centrale termice de imobil înlocuirea utilajelor şi echipamentelor învechite, cu aparate moderne de randament ridicat (cazane, pompe de circulaţie, schimbătoare de căldură); dotarea centralei cu aparatură de măsură, control şi automatizarea funcţionării; prevederea unei staţii de tratare a apei de adaus (dedurizare)  folosirea unor scheme funcţionale pentru centrala termică prin care să se asigure deplina siguranţă şi funcţionalitate a centralei termice şi care să permită acordarea regimului de funcţionare al cazanelor cu sarcina termică a consumatorilor (funcţionarea cazanelor “în cascadă”, autonomia circuitelor hidraulice ale cazanelor şi consumatorilor prin utilizarea “pompelor de sarcină cazan”, a “buteliei de egalizare a presiunilor” şi a “pompelor de reţea” etc.).  utilizarea surselor neconvenţionale de energie (solară, geotermală); folosirea pompelor de căldură şi a sistemelor de microcogenerare Clădiri de locuit individuale  Incălzire cu sobe  curăţarea sobelor, a canalelor de fum, a coşului de fum şi verificarea tirajului; adoptarea unui regim de funcţionare care să asigure o eficienţă termică corespunzătoare a sobei  dotarea sobelor cu elemente de obturare a tirajului pe durata nefuncţionării  înlocuirea încălzirii cu sobe cu un sistem de încălzire centrală, având randament superior  Incălzire centrală Se adoptă măsuri similare cu cele de la cap.7.2.1.1., cu referire la corpurile de încălzire, armături, echipamentele din centrala termică etc. Clădiri publice Clădirile de utilitate publică cuprind o gamă largă de utilizări: administrative şi financiarbancare; comerciale; din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii; din domeniul turismului şi sportului Operaţiunile de reabilitare termică şi de modernizare a instalaţiilor de încălzire ale acestor tipuri de clădiri se realizează în mod similar cu cele pentru clădirile de locuit. In plus, la aceste clădiri se impun următoarele măsuri specifice:  zonarea instalaţiilor de încălzire (ramuri separate de distribuţie, reglaje locale, autonome) în funcţie de gradul şi perioada de ocupare a spaţiilor, simultaneitatea de funcţionare, regimul termic al încăperilor  reducerea alimentării cu căldură în perioadele de neocupare a clădirii  utilizarea unor sisteme de încălzire care să asigure o eficacitate corespunzătoare a încălzirii spaţiilor: încălzire cu aer cald, încălzire prin radiaţia încălzire cu pompe de căldură etc.  soluţii integrate de funcţionare a instalaţiilor de încălzire şi de ventilare-climatizare  dotarea clădirilor, la care se înregistrează un flux important de utilizatori, cu perdele de aer cald la intrări  recuperarea căldurii de la utilaje, de la instalaţiile de iluminat, de la aerul viciat evacuat etc.  angajarea unui responsabil energetic  monitorizarea şi dispecerizarea consumurilor energetice; sistem de gesiune tehnică a clădirii (BMS) 7.3.2 Instalaţii de ventilare şi climatizare Clădiri de locuit

Se recomandă folosirea aparatelor de climatizare cu detentă directă. de regulă pentru răcire. având un indice al consumului de energie electrică pe unitatea de frig produsă cât mai scăzut. baterii de încălzire-răcire cu schimb de căldură cât mai intens. Menţionăm următoarele măsuri pentru creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de ventilare şi climatizare:  recuperarea căldurii (frigului) din aerul viciat evacuat pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus. a unor dispozitive de aspiraţie locale (ventilatoare la hotele din bucătării. în cadrul operaţiunuilor de reabilitare termică. în locul sau în completarea ventilării mecanice  utilizarea unor surse neconvenţionale de energie şi a recuperărilor de căldură (frig)  asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa instalaţiilor: ventilatoare de înalt randament. trebuie luate măsuri pentru asigurarea ventilării naturale organizate la clădirile la care. se urmăreşte adoptarea unor aparate performante. utilizarea pentru pereţii interiori ai canelelor de aer a unor materiale cu rugozitate redusă. ori de câte ori este posibil. In cazul în care în locuinţe se prevăd sisteme de climatizare. microexhaustoare la grupurile sanitare) Atenţie. care să funcţioneze şi în sistem pompă de căldură. Clădiri publice Instalaţiile de ventilare-climatizare au o largă aplicare la clădirile publice. în mod obligatoriu. s-au înlocuit ferestrele cu geamuri tip “termopan”. limitarea vitezei aerului pe canalele de aer  verificarea funcţionalităţii gurilor de aer (de introducere şi de evacuare)  verificarea stării filtrelor de aer şi înlocuirea filtrelor colmatate care induc consumuri energetice suplimentare  izolarea termică a canalelor de aer cald sau rece .La clădirile de locuit se acordă prioritate ventilării naturale. Deosebit de importantă pentru realizarea unei ventilări eficiente şi a unor consumuri energetice reduse este alegerea unei scheme de ventilare corespunzătoare (de preferinţă tip “jos-sus” sau “sus-sus”) la care aerul proaspăt să fie introdus cât mai aproape de zona ocupată (în zona de şedere sau de lucru). în funcţie de necesităţi. tip split.)  utilizarea ventilării naturale organizate. încăperi cu parametri impuşi de microclimat etc. cu tuburi termice sau cu fluid intermediar  automatizarea funcţionării instalaţiilor în funcţie de parametrii de microclimat interior. adoptându-se următoarele măsuri:  repararea grilelor de evacuare a aerului viciat de la băi şi bucătării  verificarea funcţionalităţii canalelor verticale de ventilare naturală  prevederea de organe de închidere şi reglaj la gurile de ventilare care funcţionează ca prize de aer proaspăt  cuplarea la instalaţia de ventilare. organizate. împărţirea instalaţiei pe zone cu funcţionare autonomă)  conlucrarea instalaţiilor de ventilare cu cele de încălzire sau răcire în cadrul unor sisteme integrate (instalaţii de încălzire cu aer cald care asigură şi ventilarea. prin utilizarea recuperatoarelor cu plăci. oprirea instalaţiilor pe timpul nopţii şi în zilele nelucrătoare  folosirea unor sisteme de ventilare adaptabile la cerinţele utilizatorilor: ventilatoare cu turaţie variabilă. camere de umidificare performante etc  echilibrarea aeraulică a reţelei de canale de aer şi verificarea etanşeităţii tubulaturii  realizarea unor trasee ale conductelor de aer cu cât mai puţine rezistenţe locale. instalaţii de încălzirerăcire cu pompă de căldură etc. de regimul de funcţionare al spaţiilor deservite. de condiţiile climatice. organe de reglare telecomandate pe canale şi la gurile de aer. la care se întâlnesc spaţii cu aglomerări de persoane.

cu posibilitatea funcţionării e e ee . automatizarea regimului de funcţionare al pompelor  înlocuirea armăturilor sanitare neetanşe sau defecte şi introducerra unor armături sanitare cu consum redus de apă (baterii amestecătoare prevăzute cu dispersoare. o o oo grupuri sanitare. cămări. curăţiea d p p pp â pardoselilor. controlul d d dd temperaturii apei calde â â ââ n n  folosirea sistemelor de recirculare a nnapei calde menajere între sursă şi consumator (până la c c cc baza coloanelor de apă caldă) i i ii m mm  acordarea de prioritate sistemelormlocale de preparare apei calde menajere e e ee a a aa  contorizarea apei reci şi a apei calde menajere de la nivel de imobil până la nivelul = = == consumatorului individual (apartament şi obiect sanitar) Σ Σ ΣΣ ∆  utilizarea energiei solare ca sursă ∆ ∆∆ alternativă pentru prepararea apei calde menajere h h hh 7. a mobilierului). în dependinţe (băi. punctul de funcţionare de regim al pompei de pe curba caracteristică trebuie să se găsească în zona de randament maxim a tipului de pompă ales  folosirea pompelor cu turaţie variabilă (continuu sau în trepte) pentru asigurarea debitelor în perioadele cu consum redus. u u uu  prevederea de automate de scară pentru circuitele de iluminat pentru casa scărilor (în special l l ll u u uu pentru locuinţele colective). d d dd e e ee  curăţirea periodică a corpurilor de iluminat şi a lămpilor aferente.4.). robinete “cu perlator”)  izolarea termică a conductelor de apă caldă menajeră. debarale. distribuţia şi consumul apei calde menajere Pentru îndeplinirea acestor obiective se adoptă următoarele măsuri:  utilizarea pompelor având randament energetic ridicat.Instalaţii sanitare Măsurile de creştere a eficienţei energetice a instalaţiilor sanitare vizează 4 obiective:  reducerea consumului de energie electrică datorat pompelor şi sistemelor de ridicare a presiunii apei  reducerea pierderilor de apă rece şi implicit a consumului de energie de pompare aferent  idem. s s ss  prevederea de întrerupătoare cu osenzori de prezenţă (mişcare) în dependinţe sau încăperi o oo l l ll anexe (garaje. a a aa a  curăţirea periodică a suprafeţelor reflectante (zugrăvirea pereţilor şi tavanului.3. e e e n c s i o m le a P = o Σ d e s ss o oo l ll P PP o oo d dd a P P PP e e ee r r rr e ee adoptae următoarele măsuri de creştere a t t tt e e ee l l ll în încăperi. bucătării). Instalaţii electrice Clădiri de locuit La clădirile de locuit se pot eficienţei energetice a instalaţiilor electrice:  sectorizarea iluminatului pe zone în funcţie de necesităţi (numărul şi poziţia de amplasare a întrerupătoarelor şi comutatoarelor). pentru apa caldă menajeră  reducerea pierderilor de căldură la prepararea. i i ii  utilizare de corpuri de iluminat dotate cu lămpi fluorescente (cu eficacitate luminoasă P PP ridicată) şi cu condensatoare pentruP îmbunătăţirea factorului de putere. a boilerelor şi rezervoarelor de apă caldă  optimizarea orarului de funcţionare a sistemului de preparare a apei calde menajere a a aa  automatizarea funcţionării instalaţiei de preparare a apei calde menajere. pivniţe etc. s ss  comutatoare cu variatoare pentrusreglarea fluxului luminos din încăpere în funcţie de aportul u u uu b b bb de lumină naturală.

) şi u P b v  evitara utilizării încălzirii cu v vve radiatoare electrice. garaje) cât şi pe casa scărilor fără lumină naturală.stand-by (televizoare. u s utilizarea de echipamente consumatoare de energie electrică (aparatură de birou şi l o electrocasnică) moderne. zz z z o l a ţ i o oo l ll a aa ţ ţţ i ii . p e e a  utilizarea corpurilor de iluminat cu randament ridicat (fluxul luminos al corpului de iluminat s o raportat la fluxul luminos al lămpilor aferente). o u utilizare mobilierului şi a zugrăvelilor în culori deschise care asigură o bună reflexie a l l luminii. u prevederea de baterii de condensatoare legate în paralel cu consumatorii de energie electrică. lu l ll le  evitarea funcţionării aparatelor electrocasnice în regim de aşteptare . sanitare etc. corpuri de iluminat o o a e ll de lucru în bucătării. u l automatizarea instalaţiilor de încălzire. în trepte sau continuu. sb s ss u o d o o oos Clădiri publice e Măsuri de eficienţă energetică la clădiril publice: la ll o l u u uuu  stabilirea corectă a numărului de corpuri de iluminat în funcţie de destinaţia încăperii şi p le l ll lu nivelul de iluminare necesar în funcţie de specificul activităţii ce se desfăşoară în acestea. congelator etc. ∆ N NN h  utilizarea de aparate electrocasniceN randamente ridicate. u dimensionrea corectă a secţiunii conductoarelor şi cablurilor pentru încadrarea pierderilor de l v tensiune în limitele admise. prevederea de contoare cu tarif diferenţiat (noapte-zi) cât şi contorizarea energiei reactive. prin reabilitarea şi modernizarea s e e ee r o instalaţiilor de încălzire (vezi capitolul 7. ventilaţie. concomitent cu măsuri de reducere a acesteia prin prevederea de condensatoare pentru i i ii îmbunătăţirea factorului de putere. pentru evitarea consumurilor i u l inutile de energie electrică. d P e  utilizarea iluminatului local pentru zonele de interes şi limitarea în acest fel a iluminatului o a d general. având coeficient de redare a e l culorilor ridicat. ventilatoare cu regimuri variabile de funcţionare). mobilier). i s P calculatoare etc. i pentru îmbunătăţirea factorului general de putere.). l N utilizarea de senzori de lumină pentrui acţionarea iluminatului exterior. p l e  evitarea utilizării de corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă şi înlocuirea acestora în P situaţia în care specificul activităţii desfăşurate într-o încăpere cere o bună redare a culorilor. u u uui  utilizarea cu precădere a corpurilor de iluminat cu lămpi fluorescente (dotate cu s io i ii condensatoare pentru îmbunătăţirea P factorului de putere şi balasturi electronice) întrucât o acestea au o eficacitate luminoasă lridicată (flux luminos raportat la puterea electrică). dotate cu termostate (fier de cu s iîniconsecinţă cu consumuri de energie electrică scăzute. acolo unde acest lucru este profitabil (pompe. ll l ll e t  evitarea utilizării maşinilor de gătit electrice (aragaze. pardoseli. cu randamente ridicate.). lampadare. ii călcat. frigider. a N p de prezenţă (mişcare) în încăperile cu grad redus de  prevederea de întrerupătoare cu senzori i e ocupare (depozite.a a aa â n P p p pp c e e e ee i r m e s s ss e t  prevederea şi utilizarea cu precădereooa iluminatului local (lămpi de birou.2. o s d o cu lămpi fluorescente cu adaosuri de halogenuri metalice. tavan. utilizarea motoarelor cu turaţie variabilă. s v o  prevederea unui număr suficient de comutatoare şi întrerupătoare pentru secţionarea e l          iluminatului artificial şi utilizarea efecientă a aportului de iluminat natural din timpul zilei.) şi utilizarea cu precădere u u u uue l a aragazelor cu gaze naturale sau butelii de aragaz). e asigurarea curăţirii periodice a corpurilor de iluminat şi a lămpilor cât şi a suprafeţelor s l reflectante (pereţi. cuptoare etc. veioze sau aplice pentru lineare pentru iluminatul frontului l ll = Σ e noptiere etc.1).

+ x so g g gg pe b l  Reducerea temperaturilor din încăperile nelocuite. el z zz c su d ă e ă ăă o  Etanşarea gurilor bs acces la instalaţia sanitară.4 MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI CU COST REDUS e e ee n nn Măsurile de reabilitare energetică “fărăncosturi” sunt măsuri s s ss mai mult organizatorice ce se pot implementa imediat şi nu necesită costuri sau presupun costuri nesemnificative.. i r r rr ad  Înregistrarea regulată a consumuluicde energie . n ea ll ci u  Oprirea sistemului de climatizare lpe ltimpul nopţii. de x Po l l ll  Oprirea cazanuluia pe perioada pauzelor (weekend. dacă nu se dispune de sistem s lâ n n nn a n d automat de pornire-oprire. de su e n ol bs Măsuri asupra instalaţiilor de încălzire n ul ol S S SS d s ui  Îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de ul căldură a radiatoarelor către încăpere a a aa e Po ui (perdele. so a a aa Po a = l  Verificarea dacă robinetele cu dublu reglaj sunt deschise. Măsuri generale şi de organizare a a aa  Informarea utilizatorilor despre economisirea ener-giei. = ţ l Măsuri asupra clădirii = = == ea Σ i d = d dd a ∆ e e Σ  Uscarea subsolurilor inun-date. o sci c c cc n d â m ă ă ăa l  Oprirea ventilaţiei şi a climatizăriieînătimpul pauzelor o (weekend sau sărbători). S S S  Încurajarea ocupanţilor de a utilizaSclădirea corect. = y so n n nn pe l  Verificarea existenţei circulaţiei de agent termic prin radiator. z c c c ân ad  Analiza facturilor ci energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea lor. l= d z z zz m Σ b l u ea i i ii e a = u energetică “cu costuri reduse” necesită capital scăzut sau mediu. fiind motivaţi pentru a reduce consumul a a aa de energie. so N t tt + Măsuri asupra instalaţiilor de preparare apă caldă de tconsum a a aa S ă i N ă ă ab  Optimizarea orarului de funcţionare ă sistemului de apă caldă.de r r rr n y Po a perete şi radiatorcs unei suprafeţe reflectante care să reflec-teze căldura c cc a  Introducerea între de pe i i ii a radiantă către cameră. e ee ţ h ∆ i Pe  Posibilităţi de acces la reţelele decdistribuţie din subsol (desfiinţarea boxelor care împiedică h ret b b bb e Pe accesul). mobile). x xx clădirea trebuie să funcţioneze atât în ansamblu cât şi la  Înţelegerea corectă a modului în carex nivel de detaliu. S c 0 0 00a i S ă el e su bs ol ul . în urma unei analize economico-energetice care să ia în calcul h et z P er et el e su l 4 44 a 4 . Aceste măsuri revin în sarcina asociaţiilor de locatariy / proprietari şi sunt analizate din punct de vedere al y yy influenţei asupra consumului de căldură cât şi din punct de vedere al economiei de energie.r . + + ++  Stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de economisire a energiei b b bb în exploatare. sărbători) în perioada de tranziţie dintre de a pe e e e a anotimpuri (cu temperaturi externeepozitive). . dacă de io i ii i ân l nn z m n n este cazul. Aceste l∆ Măsurile de reabilitare r r rr h z Σ i u e e ee b P măsuri simple revin în sarcina asociaţiilor de locatari / proprietari iar implementarea lor se face ∆ ă a ier de către personal specializat. ci a aa o ea a a m  Instruirea personalului ad-ministrativ. a v calde (utilizarea de dispersoare de i  Economisirea apei duş economice. şi e u el i r a Măsuri asupra ventilării şi încălzirii cu aer (sectorul terţiar) n l u d î î îî c a i  Scurtarea intervalelor de funcţionare a ventilării mecanice. o a el a aa ret e n z  Îmbunătăţirea etanşării la uşi şi ferestre.) r d d dd S el v c ee a  Înlocuirea garniturilor la robineţi e repararea armăturilor defecte. etc.c c cc o o oo n n nn d d dd 7.

. A AA le s a solu i n n nn 5 g lui o le u u uu at Pod g l ea l l ll ă pe u at d ă sol 4 4 44 l e d Pod u eiz în ea pe o că i în iz lz sol la că ... ăenergetică din partea unor firme specializate (care să  Asigurarea serviciilor de consultanţă . care pierderi P .ă . în scopul 0 N e b l eliminării infiltraţiilor de aer în exces. P = 2 0 cu montare ul corpurile de încălzire. pe l e ci l i sol  Etanşarea uşilor corespon-dente cu spaţiul casei scărilor. .e . od i el o d 0 n ea  Înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte. ea Po  Dotarea clădirilorxcu contoare de căldură. a Σ  Izolarea ultimului etaj şi/sau a acoperişului . soluţii g 0 ea so ad a p economia de energie şi în final asupra costului soluţiei. 2 adâ az 2 22 i b s nci 0 A0 A AA ă v az o mea n nn . n la ghenele de gunoi din cadrul casei scărilor.. ul c luh ie ui  Înlocuirea tuturorovanelor defecte0 3 prezintă luPe c de apă. ar v de  Montarea de debitmetru pe branşamentul de alimentare cu apă caldă din subsolul tehnic. . 0 00 h ea so d Per p Măsuri asupra clădirii l î e ete e le N n so  Înlocuirea geamurilor sparte sau fisurate.strat suplimentar exterioro pentru termoizolaţie. n ret  Înlocuirea radiatoarelor fisurate şi a ţevilor de distribuţie colmatate. etel l n ci e 3 33 0 l 5 3 a u n sub A.--4 Pe l ân Măsuri 0 0 00. . v olu  Asigurarea închiderii etanşe a uşilor de l c lui i 0 0 00 e  Asigurarea închiderii etanşe a uşilor ăde intrare. p d e influenţa soluţiei sau pachetului de 0 00l asupra consumului de căldură şi energie electrică. . o p ∆ e 0 d e asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii.. . 4 0 s l pe 0 00 ∆  Izolarea planşeului peste subsol . din tel . od  Prevederea de repartitoare de costuri pe y ui a = . . . e e pe d su 2 so ns  Dotarea corpurilor statice de la ultimul nivel cu ventile de aerisire e bs l ol ns  Izolarea termică ayconductelor de . l 1 1 i  Asigurarea etanşării tuturor geamurilor bs N . S ă =Σ e .  Detartrarea conductelor de distribuţie prin spălare chimică.t d 2 2 22 a= P ea Σ d . şi Σ ie so i ol aţ ∆ .n l u u uu 0 ar ∆h S l u l0 l ll ci Per u ar . distribuţie din subsolul clădirilor.P ul a i o ui d 3 3 33n P l ea a o . m u r s Po 0 0 00 ea  Izolarea pereţilor exteriori . 1. l ll l ar i S 1 0 Po  Izolarea termică aci conductelor de 1 11 transport acc din subsol. de e l = . 0 elm l e i ea ol iz  Spălarea corpurilor statice (prin 5 55 demontare de = poziţie) cu jet de apă sub presiune sau 5 su ulpe ol u aţ bs chimic pentru eliminarea mâlului 3 depunerilor de nisip. o sol u h Nad 0 l asupra instalaţiilor existente . . inclusiv a sasului protector . l. l e ân e t g P ci Măsuri so generale ă o a me l  Angajarea unui responsabil energetic. re ivci u u  Izolarea peretelui iz spatele radiatorului. de ad e a u z ân  Montarea unui rând supli-mentar rde geam la ferestrele exterioare..montarea de z Po v l i mecanism automat pentru închiderea luşilor. n A A AA a ci e pe a n n nn 0 n Măsuri asupra instalaţiei del ventilare şi încălzire cu aer cald so d u u uu a l u e l l ll d  Repararea grilelor şi canalelor verticale de ventilare naturală în băi şi bucătării.izolarea plafonului. pe a A0 A AA de so + x n n apă caldă de consum nn a Măsuri asupra instalaţiei del preparare pe b + 1 u u uu so N S b  Înlocuirea armăturilor defecte. su c 11î cu bandă izolatoare. .

45 % din venituri. de ul ax  înlocuireaui ferestrelor d de 4 5 Po a 0 A +b 0 2 a de b 1  termoizolarea terasei şi ea planşeului peste subsol Spe A .60022 2 2 S at de 2 0 5 5 0 495. cheltuielile a ie 0.a 2 el reprezintă 55 % din ul Peret consumul actual.. Acest lucru se traduce în reducerea facturii de energie 3 n pe dul ă 0 elear 0 0 ul termică pentru un apartament cu 825.a blocului sunt: a a ivale pe sol leg 5 zul le ul 5 Podea  pentru încălzire: 301. ens ol asol A ol n 4 ul sol y= Se aplică următoareleul măsuri de eficienţă energetică:xPo n a ul 1 . 2 ui kWh/an ul ă 5 pe g sol  pentru apă caldă menajeră: 194. ci s 2 Exemplul 2: Bloc P + luluiEtaje. amplasat în zona climatică II (Bucureşti). ret sPo r ul e ăl S Po Aceasta revine la un consum anual de energie termică pe n apartament de 24.A ea r pe S n de ci Pentru a evidenţia importanţa u 3 deosebită a acestei probleme vom trece în revistă o serie de sol Pe a A ba ret 1.vel le ui a Pentru început.sol % cea de pensionarilor. având 30 s apartamente de 3 camere. 2 ∆ y u h o dimensiuneaimportantă a calităţii vieţii individuale 0 0 00 Pere y Calitatea socială a locuirii reprezintă 0 A l ad = = şi sociale. ret S 5 z pe ulu a pe ele  venitul mediu anual pe iz de locuitor este de 986 Euro (dec. i tă ă a Pe a 0  20 % reprezintă ponderea angajaţilor.460 kWh/an A b  total el 0 ui 2. amplasat în zona bclimatică III (Piatra Neamţ). ceea ce ∆h n el A baz .024 Euro/kWh). lzi ad a pe ci ol a Pentru o familie de 3 5 persoane care locuieşte la bloc într-un apartament de 3 camere. n ∆ ân aţ 5 h ulu Po ul locuinţe P + 4 Etaje. consumul total de de energie termică aldeblocului scade la 408.2001) cap 0 în sol a ă sol ol su Po că  117 Euro este salariul mediu net lunarial unui angajat -r (martie 2003) Pode S bs aţ de 0. precum energetice datorită măsurilor de eficienţă su 0 pe u a=Σ Sa d ci n energetică în me bs cu focalizare pe5energia termică. O componentă tele ân n ax 2 + subs a ci importantă a acestei relaţii o constituie confortul termic.782 kWh/an şi la un ele de 1 ul 1 0y co e zi ul su a cost al acesteia de ccaA600 ar nd an (pentru un preţ mediu al energiei termice la nivelul anului Euro pe de 0 s r a 1 bs = ci pe pe n 2003ede 0. y n l s Σ n 8. ne conduce îng mod logic pe următoarea direcţie de ea a = a d ul iv 0 iz = at Σ acţiune: măsuri de eficienţă energetică în clădiri → reducerea consumului de energie termică → pe le ol e Σ sol el ad ∆ ă sol g reducerea facturii energetice.460 kWh/an 11 c î x bs N ∆ dol ui 5 55 ol 5 A izo n +  pentru apă caldă menajeră: 250.1 REDUCEREA FACTURII ENERGETICE A POPULAŢIEI = 0 s 3. actuale ale populaţiei României. Consumurile actuale de energie termică0. ponderea facturii energetice în venituri. 2 elul ălz 0 ol ci d * izol 0 5 sol ul n e ire adâ adâ aţie nci 5 ului nci în 1 con adânci ui a me me le c 5 den mea= . ul d o 1 e u e 0 ui n A l co n d adân n nd 1 s cime e u en A a= 3. S a0. gaze naturale.. construit în d at h s ci ie Exemplu1: Bloc de Pe de i Pe ă m cret y a anii ’70.o 5 ret ea ele î d ol pe = ele sunt:e = su 0n n sol a ul su 1 1 Σ bs  pentru încălzire: 493. prezent. a= a= g Σ ∆h ăl s Σ3 1 Σ IMPACTUL SOCIAL AL MĂSURILOR DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI . Consumurilee actuale de energie termică ale blocului 3. câteva cifre globale pentru România: subs e ∆ Po ga olulu ul 5 sărace z b  35 % reprezintă ponderea populaţiei h de 0.000 kWh/an h eul ăl iv 1 ul zi n laţi Pe nui c energie termică (încălzire şi apă caldă): 743. ea le de energie termică reprezintă cca jumătate. 4. din aceste cheltuieli partea de 0 m n vel N n 4. Po ui + 2 1.000 lei pe lună (la nivelul anului 2003).200 kWh/an el ui -2 ată . c ân ci a Ni 00 Faptul că. apă canal. din total populaţie 28 a Pode 0. ad 0 ul sol 1 1 n re ân 1 1energie electrică. înseamnă scăderea a b ∆ 0 l na facturii energetice hplătite de cetăţean. 3 Σ 0 Pod u reducerea consumului de energie. datorită relaţiei ce se stabileşte între om x şi mediul construit. sol u A ol n c l aţi 0 n 4. în5 ci sol ci 0 0 o m reprezintă în Po medie 30. 4 subso ul sol es Sar . 0 ∆ h 5 5sol 5l rci ol a Peret 4 Ni a= recente ale APER şi IPCT*) na ul b d ele Σ . salubritate) r pe totale pentruuiutilităţi (energie termică. b x l costisitoare. n adân Pod r date privind veniturile l ad ele ea cime n a ci şi posibilităţile de reducere a facturii ză ân 4 1.000 kWh/an. Cae sursă de informaţie s-au folosit studii clădiri. n pe Sar a sol b ul adânc 0 pe ar  contorizare până la nivel de cin 2 225 apartament sol 2 n a N ul 3 imea sol ci a N şi  reabilitarea instalaţiilorzde încălzire00 de apă caldă menajeră 0 0 Po iv A =Σ 3 3 n ă iv Ca urmare.e la e ve ir 5 55 A 5 ţi ec lul n iz o e 4.800 5 55 s ar  total energie termică: Niv înc kWh/an ă . iar reducerea rci consumului de energie. având 50 de 4n cin N ol 4 0 Podea ol 0 garsoniere. o componentă importantă şi în prezent u A +b olul me 2. Măsurile de eficienţă energetică în clădiri urmăresc asigurarea confortului termic şi n a= ui Sa S + 2.

ă Per re Per ax 3 subsol 0 1 d etel etel +b 0 ului Ae eT e adâ 0 Podea 3 3 33 4 sub nci e 3. sub 00 Sar pe sol nu în 1 sol 0 0cin sol mea m 0 . izol T Podea l 1 0 5 =Σ ului Aceasta revine la un consum anual de energie sol Ac pe. apartament de 9.916 kWh/an, şi la un termică 1 ului a p aţie e pe 0 ăl Pod Pod ∆ de cost al acesteia de h240 Euro pe an. Seeaplică următoarele 5 măsuri de eficienţă energetică: con m Niv nu 0 ea ea zi 0 Per baz r TTp nivel l 2 pe den T T pe  termoizolare etel pereţi şi planşeu la ultimul adâ . elul Are ă a e iz 2 se 2. Pod eSar solu nu  etanşarea rosturilor la tâmplăria sol ee e nci ferestrelor 0 sol subol Pod t mm mea y m mr = 0 3 0 eau aţi  contorizarea solu 0la nivel de apartament=Σ până 4 2 l3 p pcin lui ax pp a - ea . pe pe lui e 0 A. r h  reabilitarea instalaţiilor. de încălzireeşiade∆apă caldă menajeră e +b e 0 sol Pod sol e t 5 co 2 0 nu a r ea centrale termice de imobil 0 Sar leg Pere  montarea unei nd . Ni r rr u tele Ni l4 5 2 pe a cin aată Ca urmare, consumul total 1. energie termică al blocului scade la 148.700 kWh/an, ceea ce de ve aa r sub 5 ve sol en de te t tt a solu a de s reprezintă lul 30 % din consumul actual. Acest lucru se 5 doar Pod traduce în reducerea facturii de energie 0 x lul uu înc lui u baz u -5 ea y termică pentruizo garsonieră 2 520.000 r rr e pePod cu lună (la3nivelul anului 2003). t lei so ălzi so ăr ol pe = 3 e a . lul aa x ea sol ax Sar are pe lul .

0

0 3 aţi r 0 8.2 FINANŢAREA MĂSURILORui ECONOMISIRE A ENERGIEI DE cin t sol ui e Ni+ T 00 0 i e e ee e costă. Cum pot fi ele plătite de populaţie, în condiţiile Măsurile deb economisire0. energiei Pod a a o 4.0 e co ve T x x leg xx r ea în care în prezent mulţi locatari nu îşii pot achita întreţinerea, solicitând debranşarea de la nd lul m Sa e ta t tt 0 pe adâncimea= ată sursele de energie rc p en ∆sotermică ? r e m e ee o sol 1 Σ h 52 de s Peretele er in ă r r rr adâ Ni A lul at . In rezolvarea acestei probleme unarol important îip revine statului, prin promovarea unor 0. înc i ii 3.0 ysubsolului a nci er . i r ve n ui de ur 0 programe naţionale sol încurajare a ălzi oo ă investiţiilor pentru economisirea me energiei în clădiri. Sursele =Podea pe de [ o 5 at o 0 u A a= lul adâncimea= reo aa ba potenţiale deax pe sola pentru realizarea unor astfel de programe sunt: bugetul de stat, bugetul finanţare ur a a 1 Podea l Σ n Σ +Nivelul C r r rr [ sol local,ucapitalul ∆ h ză e şi fonduri nerambursabile provenite din UE sau din afara continentului privat 0 iz a ∆ 1 Peretele o xt ] iz ă ă Sa 4.0 ăă 2.0 ul h european. bsubsolului er A solului ol e l ol C ui Sa pe sol rc Per 1 n Podea aţ xt 1 1 0 etel aţ In favoareapeobţinerii unor fonduri] externe nerambursabile, pledează ca argumente faptul P rc er [ [ [[ insolio u Podea A e o o oo 5 . ie io ie P . a ar a că România: in l c sub n Nivelul ă 0 1.0 c CC ar le r sol 2 3.0 o  este o ţarăasolului [o la 0 candidată izola integrare, C Ca u o ] ]] de ă ] ga iz n ulu A a r ca poluator şi în acelaşi timp ca receptor de poluare, l o  este o parte a eco-sistemului european, n ba [n i tă C ţieol d m a 2 2 Po d PP convenţiilor de C aţ e  este o ţarăză de aderat0la majoritateam care a ] cond mediu şi de dezvoltare durabilă. P P u A e 0 dea ens P de stimulare ea aa ]l ie pentru reabilitarea apartamentelor proprii . Sa a ae în Aplicarea unui regim 2.0 investiţiilor 0 ns n pe t y= An ns r0.0 c y P rc 3 poateu fi realizată că a ax5 sistem r rr credite avantajoase, prin reducerea impozitelor, prin printr-un de sol r t ul y 2. in lzi r materialele termoizolante oşi =la a A Po aa aa r l reducerea TVA-ului la +b echipamentele de instalaţii, precum şi i 1 = n 0 dea a 5 a rn 3 taxelor dere a m mmi m An scutirea import pentru acestea.0.5 i pe a d x au le m Sarc 1.0 ee A e ei ul privind reducerea impozitelor la sol x ina Nu este de neglijat et nici măsura firmele care se ocupă de e + m ga l n t t tt c 4. + de ns 0 c activitatea detă reabilitare termică2a clădirilor şi instalaţiilor4 aferente. N ri u An 3 . b et r rr o 0 b r bază o iv de Prin Legea nr.325/27.05.2002, ul pentru aprobareay Ordonanţei Guvernului nr.29/2000 privind l i in i ii n 0 S ri = 5 S Sarc în el 4 reabilitarea termică a fondului construiti existent şiTe ar istimularea economisirii energiei termice, s-a c 3 is ar ina că 0.0 i i spe care oadeţin,c5 perioada de rambursare a creditului ul aprobat “scutirea deoimpozit pe locuinţa pe An m ci ci legat lzi t izolaţ x n ul so - pentru reabilitareade n ă termică”.- c cc t obţinut o pe + n c 3. re r r ie a 4 lu rat 5 a o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului oo 0.5 nr.174/27.11.2002n privind instituirea măsurilor speciale o 0 st încăl cond b d u r zirea d nn de ens lu pentru reabilitarea termicăA unor clădiriu locuit Sur e st multietajate, conţine o serie de prevederi care n nc 0 c 4. a n e ss ude reabilitare termică y = clădirilor rşi le susţinei financiar. Dintre acestea -5 ar b încurajează lucrările a adân 4.0 adân s st t ex ul b 0 ct t t tt iAn ax cimeci az u 0 amintim: cime i ter 1 az ul 1 2. ie 0 a=Σ r cheltuielilor nio ă ct  “fondurile necesare pentru finanţarea rr e +b a=Σ aprivind expertizarea, auditul energetic precum şi e r A ă ∆ i 0 lucrărilor deh reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în 3.0 ∆ u uuiAn Sarci h dar S ie pentru proiectarea n i uul 2 5 Peret S Peret na de ă de i (e c c 5 ele e programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetular stat” ul ele izo cc (An izo 3. ar ( fi bază subs o ci t 2  “fondurile 0 ci ul 5 laţi necesare pentru finanţarea tcheltuielilorb[ A (e executarea lucrărilor pentru reabilitarea e 2.0 subs laţi tt e 3 Sarci privind olulu ci n fi olulu e i i ii A e az termică a clădirilorede locuit multietajatefAn asigurăC]n se astfel: din credite şi/sau alocaţii de la bugetul de 10 n f 1. i a 1 na i n co e eul e co a stat, care va acoperi 85 % din cheltuieli, e i 4care Podeă ul constituie în subvenţie de la bugetul de stat... 30 P se ci i le 0 nt 1.0 Pode nd i idin legatpe % 1 e0 ul a pe ar a S le ic şi din nd fondul asociaţiei i c a 15 An ă de a g nt 1 en 2. de reparaţii al sol en de proprietari/locatari, care va acoperi 15 % din cheltuieli, 3 sol g ( (( i fizice” ar A i ( pentru locuinţele proprietate a persoanelor încăl at -5 ul A Podeci n izo ec s at1ee e 0 s m ă a locuit multietajate incluse în programele e e e 0 locuinţelor, n Pode yfizice, din clădirile deec hi  “proprietarii laţi persoane An a pe zirea pe n ul y= ă fn n f= 1 p sol et d hi anuale... se obligă să restituie sol terminarea lucrărilor2de reabilitare termică a clădirii sumele alocate la ul f f 0 ul e 0.0 20 ax 2i ii t ax d 4.0 ari i a 0. pentru4executareat lucrărilor de intervenţie, mai puţin subvenţia, în rate egale, cu o e An Ni le A p5 din bugetul deco stat Ni +b c e a c i în 1 +b izolaţie m -0.5 vel Sa 3cc a ul nd0 vel g n a Sa în i 25 An i ii 5 izo co 5 rci 1. ens e condens 3.0 ns că m e că ul rci 4ee e laţi ul at ul e e e - nt 0y =yax +b lz ul 3 = na c lz n n10 5 sol na nn c e sol ătrA nt el 0. de ir adânc ax Sarcina de t tt h de d h ir t-5 2
or

i ctul Sar 15 Sarcina ză 0p p ens în 4 2∆ h ză condens c , 0 ie cin +b o a y ax legată e e Te Sa ee a y = 4. 0PeretSa 0. = a de 1.0 că 4. c ele rci i m mp rci cc m ax Sarcina de lz 0 o 5c c20 subso 0încălzire ef 0 hh e de 2 e h h era na na ir (e ic bază 4.0 ef lului ba pe an şi cutur durată n de+b n leg i ii dobândă de 5 % ie o i rambursare ic 10 ani de la data recepţiei terminării de leg -Sarcina 5 fic e 5 Podea 10 p25 Sar t p a ată pp t cin 2pe solată legată lucrărilor”.0. ză de nt 0.0 ie ie 5 e Sar Anu a a ext de aa e a nt de 5 3.0 5Podea încălzire ul 4. 3. nt 3. l cin to l1 m 30 -0.5 a eri înc mm de 15 ml pe sol înc 0 3 4.0 0 0 ul o a Anu e e Te oar ălz ee o baz 0 ec ta Nivălz to 0 r leg l l1 2 n n ă ire nn rmp hi 2.0 ire ta 3elul , atăA d CALCULUL tTERMENILOR DIN BILANŢUL Anu [oC 20 t tt ,erat ă pa 0 l 3.0 c e ura l 3 ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI e ee c Sar ] 0sol denu e m 2. dT ului4. 25 ext 3. 5 ee 1.0 l pi Anu Pa 4.o l ll o cin l 2. en înc e oerio a 0 l4 m tel ălz er 0 0 pi ra 00 oo e leg T Căldura 2.0 1 transportată prino anvelopa clădirii prin mecanisme de transmitere, precum este 1 f r p -5 şi m 30 r rr fară ată aer.or această anexă, se prezentă pe scurt conceptele e ire A d er conducţia, convecţia şi radiaţia, prin schimbul de În io ,i 5 , m nu er de etrîn mod,,curent pentru a caracteriza performanţa termică a diferitelor Te , [ C de şi parametrii fundamentali, utilizaţi c 0.0 c] r co1 p 1.0 l i er mp iz ii 4. al clădirii. Acest fapt este necesar mai departe pentru a estima economiile de componente ale anvelopei 0 c cPa 3.i cc i înc efi 1. i at 3. -0.5 2 adânci 2. 0 1. e erat ol co 5 energie înregistrate A mea=renovarea/reabilitarea ălz e o u ci cl r 0o oo e anvelopei0clădirii. Important de reţinut este că întreaga 0 A 0 prin al ura ra Anul 0 0 de transfer de căldură. aţi ns n abordare corespunde unui regim staţionaree n ire e e r en at nu Σa∆ h cl nu ext me e 1 tr 2 t Perete 10 f ff t di u aa l0.0 eriof trii Anul tul co A.1 TRANFERUL DEl CĂLDURĂ PRIN COMPONENTELE ANVELOPEI CLĂDIRII le 1 uc iu ii u e tot rii r 3 subsol 0 di 1 ară i co 4. 2 nd -0.5 l c c tie 2.C] c l x al 5 , clădiri, 3. A ului de este dominat de conducţie şi convecţie, deşi a În 2. A transferul 15 căldură prin cpereţi0şi acoperişuri rii [ot en nst Anul 1. 0. te i sa e radiaţia este şi nu 0 nu Podea ea semnificativă uneori. De i ii t , s 0io ee o Pa obicei, pentrude 0. eru 0 0 componentele supraterane ale clădirii, se consideră 3 e pi 0 sa rc x l pe unidimensionale, cu condiţia să nu existeripunţi termice y (efi ra l valabilă ipoteza conducţieisol 2 importante la colţurile pereţilor Anul er 0 nn t t n ncti o in 20 4 Fluxul de cie rc 2 = sau late capetele plăcilor. Podea 5 căldurăme tt a conductiv transferat printr-un perete omogen sau un strat de acoperiş, 4 ta t ei a de pe sol a ri nta A ax ilustratat în figura A-1, poate fi calculat folosindulegea lui Fourier: in trii u ul 3. -5 ri 2 l u 0. a r d (efi o ech 1. 0. l ll d 0 1. nu 2. -5 Niv 25 +b ld 0 al 0 dă e 5 a l 0 elul λ con cie Sa o 0  = A ⋅ ipa T 05− T e [W] 0. e cl bQ (A-1) nta r e[ me sstr s ,e 3 Anul 1solucd 3 ,i rci 30 0 t δ uct t tt ech 5 ad Anul 2 az ă bC nte A 0 na p o oipa ] iri unde simbolurileAnul 3lui Tem lor, iei oo p 0 [o nu sunt: a) pera de 10 -i, 2 az ti P me coe (efi t tt i 2. l peretelui, tura A - C suprafaţa Anul 4 P m2 1. 0. 5 a) ba e 15 sa T a antel a ] fici 0. aa e 0 4 -5 1 e P cie Anul 0 Ts,i - temperatura interioară a peretelui, °C r exte ză 5 r l ll or, 0. e l rci P nta er 0 Anulexterioară a peretelui, °Cd 5 5 2 rf rioar ent 0 d coe 20 Sa m 0 na Ts,e - a temperatura 3 o ul a ech rf -5 Anul ăp 10 rci e dd e d izol de izol ipa dfici tot λ - r conductivitatea r m Anul 4 termică a peretelui,eW/mK 25 o [oC] aţie - e e r 1. aţie ba3 na r eent er 15 al me m 0 0. 20 re le i δ - a grosimea-5 25 m at con 0. peretelui, Par i 0 con za0 de 1 ntel ul t mPentru a 0.5 a ame transferulpde căldură prezentat de ecuaţia (A-1), se defineşte o ga a u m 5 0 caracteriza den 5p p pa 30 den ) tota pie or, 30 n 0 tă e ra s il i ii l de sau P T 0 de conducţie unidirecţională Tem în câmprcurent, în mod similar cu rezistenţa A a s trii 10 rezistenţă termică rde coe l Temperat A c epier perat= en n e ii t e ee c de ta Ohm: y = y er electrică din 15 -ura lui con legea ri fici ln deri ura xt ax r ul ta 1 e stru adân ent r rr l în ax fom c r al adân ul 20 0. 25 er 5exterioară ctiei Tcime− T d dd aδ 0. +b p1 eo căl cime o 5 A s+b ula dal exter r ii n cla s ,e [ 30 C] ,i 1 2 d e 5 R = io Sarc e e=d ioarăK/W] n e A n zir(A-2) a=Σ Sarc er c e diri A cla [m Paramet cd (efic a=Σ Temperat i ar ∆ hcd tota r rr i λ 0 [oC] mat Q r ∆h e diri ina A n es o i, ina de n rii ura r ienta Peret l ir i ii r a ă Peret de n ur sar pier i, - Par nt ul rt de n Această construc ul 1exterioară echi ele ele 2 g i a2 [o rezistenţă este caracteristică zonei centrale a peretelui, unde fluxul termic este i ame cin baz 2 sar 0. baz ul subs s 0tiei oC] et sepam subs deriînaiacest caz nu eA gr înfluenţe de 4. muchii şi colţuri, pe unde [ 0 i a există C a perpendicular pe perete; presupune că aa cin trii la a alA ă 1 xt u t izola ic entel olulu fluxurilor5 ă e bi- şiet 0 olulu Paramet l, se pierde căldură suplimentar]datorită cla l ll , termice n tri-dimensionale. i (eficienta cons i Sarc de Sarc n a rţie s rii 2 n ul c Pode 1echipamea or,P Pode diri s truc A er ic baz nu numai pe ina muchii şi colţuri, dar şi prin anumite porţiuni ale ul de Călduraconstruca preferenţial An cc a se pierde coef aina la n io a An ntelor, a cbaz ucond a pe pe c a er 3 ti a) 3 tieilegaul arrelativ lega conductivă scăzutăA e la rest (în general, la îmbinări). În acest 5 icien sol ul anvelopei, ul 5coeficientclde o rezistenţă i,lr l ll r sol cens caracterizate a r tiei a) tă geă Pe A tă 1 a (efici c sens, tiy =defineşte punteatula Pode ca reprezentând 2suprafeţele locale pe unde se pierde mai multă se 1 termică, sarcaa c a 3. Pode n i a ul total de ina Pe enta A [o a pe rf An dd i pe de ti ul cl ax An (eficienta total ade in d căldură decât în medie. Punţile termice d adâncime la creşterea pierderilor termice, descreşterea confortului conduc pierderi al e 0 sol ( ul rfo echipamed dem sol încă n prin favorizarea apariţiei condensului pe timpul or de i ii n echip caC4 a încă ul in (pereţi+b ulşi umezi) şiir deteriorarea baza=Σ rm clădirii ∆h 3 i reci 2cladirii, la pier Niv structurii e di e Niv m An 24 Peretele amen ul lzirea Sarcrece. ntelor, de 2 0sarcina lzire termică îl reprezintă] planşeul de beton neacoprit de izolaţie termică r sezonului Un exemplu de punte a)a r rr a fi 0 ii deri elul An subsolulu telor, cl ri ( ina An coeficient t ant 3P ul an elul i i este ilustrat în -figura A.1. baza) la îmbinarea cuul totalTde(uvertical, după cum ii peretele al ri ci ede ul 1 ul i a ta id sol Peri ii d coefi A a5 ie 4.0 a 2. sol pierderi al fibază 3 2Perform n Ane til cladi 4.0 forPodea pe cient dir 3 , ,, e i (u ,e en 5 en n 0 ulu cladirii, ci An 5anta m iz rii,c ulu An sol erg ul ul ul ma til ria Sarc er ta energeti Podea pe An i pe sarcina dear sarci i e 4 0 2 ul b s sol eti total i m iz o ina ul ge nta s ss b ul e 0 aa a de baza) ra i ca a n nan An 4 a ar a legat 4 tic ene aca pierd 3.0 rz Nivel 1 3.0 -(uet ic ta Performal de cladirii ultu r rr z st h 3 3 ra e bazaFig. A-1rgeul a An alunei punţi termice 1. a a Ilustrarea tilri al eă de anta a c -5 cc a ul tic ccla eri încăl -5 0(utilizari e ) r 5 i5 i iz ex c cla i) solulu cladi 0 energetic ale An ep 5 i ii ) ari u dir rii, hzire T a ul te n di ana nn P 2 Per c a energiei, e n c 2.0 clai ii An 2.0 al o na i 4.0 0 e 4 ri er for rii 0 sarci 0 date

(

)

(

)

p

oa izola ti m climatice,gi ma (utilizari

cladirii

(uti

P a a aa dir e ul de e (uti n e r na 1

m er

m3.0 ra , 0. 0 Perf recente, cond (e ei e e ari (uti ee ri f energiei,ens ene te e 1.0 liza o ul 1.0 5 r tu ale orm gi 0 tipareC] d de , fi date o ei,u 10 ra 0 P yat rget ale 10 r 4 n 1 dl rib bb ene anta utilizare a = ci ene climatice,e 1 brgie o dact r te 2.0 ex a ax ica energiei) e a a 5 at rgi ale aa m ener te ie interventii r, 5 zz a -5 m zi, l te 5 r +b a nt 0. cl 15 Modelu ene ec z corectă apreciere ei, 15 termic prin1anvelopa clădirii, rezistenţele termice în cămp curent cli o Pentru orecente, Sarci clad a transferului n ri a aa dat getic 0 i i 5 trebuie corectatetipare a m punţilordat rgiecare există0.0 m la orice construcţie. O astfel de metodologie a fost cu de termice l influenţa a 0.0 a a o a a inerent cl r, 1.0 oa Invers de irii n e (e i,) ) )) t 0 i e al clădirilor. Valoarea corectată se notează, m na e Ce utilizare romănesc adoptată în Normativul aat 107/1997 de calcul termotehnic ati 2 c ră 10 bază t fi dat cli clad c et 2 o fi ce 20 h energiei)Sarci (utili -cli 20 a irii- 1 ci m conform acestui [Utilizare cu R' . Dacă rezistenţa este mediată0pe un element al anvelopei având o o componenţă normativ, o adâncimea=Σ ∆ ic zari at a Pmat hi 0.5 e P PP ma ri 0 părţi 0.5 5 ci , Modelu ale Peretele (de exemplu, părţi opace combinate cu ice, 5 vitrate), rezistenţa se notează cu R' m . e C] 15 na a e, eterogenă e (utili ic p tic cli e 0.0 e i e subsolului fi lenergiei Inversin ener e, 25 ee e zari int 25 P nt mat rinte legat a e, e r n er la poate rve ale fi Podea -0.5 pe sol ci Conceptul dec rezistenţă termică ice, rr n extins şi a2 transferul de căldură prin convecţie (numit şi 2 aUtilizarede giei, int la ăte in m n t f f ff ntii 10 ve 5 Podea pe sol o suprafaţa superficial) carer apare la rv date interioară saueexterioară a anvelopei clădirii. Pentru a calcula fluxul de căldură e a 5 te cladire e erv 20n încăllegea de răcireinte ooNewton: 2 e eluior energ nti u o n prin convenţie, este utilizată clim ent rve rec iei, Nivelul solului a c rv energieie nt zire 30 rr g 15 l i 30 a(consumunt atice r rent date 0 hi t r et el ii m totalst 4.0 = α ⋅ A T ntii − T  l la de Q re g e, ) [W] u (A-3) 25r ii , (m m e m rec s ,irec )m e i( eclima cep3 nt etcladire cv o o 3 l Te atipa tice, 2 a e Te energie, re inter a ent aa t u ii r, ent energia ta nt 0(numit şi coeficient superficial) la suprafaţa (consumul unde t α este ri termic mp coeficientul vent transfermp nni 20 0 A t e,n nre convectiv T re ct ce de c e, utilizata la a peretelui. Rezultă căinter 5 m ltermică convectivă unidirecţională itotal de 3.0 o era t tt de venti e, e interioarăera exterioară ii o sau rezistenţace nu nt i tipa c tT tip consumat 30ie d tip e ta tur cenergie, tur l1 e asociată transferului dee,căldură la are rec aaeste: i suprafaţă aa nt rece ef a util 25 i m nt orii finali, e energia ti l aT izar recen arel a o A de e, nte,A Tsde e ) −mi( e ) ic a Anu 1 e p p ,i( utilizata la (e p d Te 2.0 = ie ext ncoeficienti( e ) tipar Anu ext e a = te, l 1 3 or 2K/W] nu (A-4) p R [m ti util utiliee a l 1 eri e ul mpcv e consumat,ar fi e αi( de er ie eri st total de l2 er e de nt Anu cv n nnene tipare )0 , at pr izaQ zar n Anuuti a pierderi finali,e ci p Anuoar rorii era al oar rgie 30de T c A at a e l2 utili ul re2 e e ee l ur ar cladirii) d coeficient1.0 en ie l 1 ă tur d ă nu ur i) utiliz liz ene ec e oa e zare to Anu uDescrier a Anuar o e ul total de c r r Anu [o a ta [r rr l3 a are ene rgie lM Te al 3 m efe dri ct ext ale a ta l 3 C] g ea ec le g ga energ e ic e d l 2 C] pierderi ut ener A i)g p xt l rgi Anua od al cladirii) ili hi cladirii e AnuPa ie eri 0.0 giei) Anu Pa ee d mp a nu izol xt e e iei) l 4 er ie ut d izol M el era ei) l4 en er cl pa ri l 3 ra iDescrierza oar l 4 aţie er d (imprejuri t e Mo er io ili aţie ra t tt iul tur -5 at nt od a -5 m alAnum (e ă m -0.5 ea re Mo io i ii r mile, za ii pi con con M elu adel ur ul gi ar d en cl l 4 [oC cladirii ar a toă re er den etr cc iIn ext -5 den et fiplanurile a c c del 0 od l ul ei) o ir tel e a -5 ci ] 0 constructi (imprejuri d iă s a a ve Inv e ta[ aii rii en ul s el riio aa i eri or d [ In rs oar ei, Pa n xt l C e mile, er y = y= i co co , M ir C ra, echipame ve aa ( planurile er Inv ax i 0 ns ta Fig. A-2 Prezentarea conceptului de rezistenţă termică unidirecţională Uti ers 5ul ns izolaţie ă 5 er d ] ns a au ii ec 0 ax o ntul) co In tr] conden [oUtili io eP er constructi al rs tliz C 5 tr hi m ef gi ers +b +b a , ÎntregulModelu d sistem din Util Sarc Pfi are zare ar pi gi poate( s ei, etr ei fig. A-2ve Uti astfel ]caracterizat printr-o rezistenţă termică globală, egală în cl Sarc r a ici u c c 10 uc yc= iax a10 ă că, ei a c echipame a acest s cu sumaiil en ) caz uc pa rezistenţelor înseriate. Trebuie reţinut er dacă transferul de căldură prin radiaţie este izar ina el r rs tie l ll l a Pa ina liza ci o a10 tie m lt d ntul) di semnificativ înen direct M cu convecţiarea ien ra comparaţie ea de termică, acesta[este cel mai adesea inclusde forma unui termen sub cotu ener ul a )n 5 Ut i r +ba i r a aa i 15 ri 15 a z ene baz enetransfergiei C prin convenţie α , definit mai sus prin ec. (A-3): nsl de corecţie α radModeluo la coeficientul de Sarcinametermicer M adăugat baz Ii m a l ili (ef dd erg ci d d i, 15 (ef tel l m rad rezultă ] d α tot=α +α rad. or tr to d coeficientului ici deiibazătrila prin exprimarea forţată aă legii radiaţiei StefanValoarea rgie ă za rgi i aiei α i n n et o s ici <10% e lui la Sarc iz r 20 al et e 20 uctal directAnul i Newton: ent Sarcinai clad Pvcl d a Boltzman ent forma legii sub , re ei legată 1 Sarc ri b ar r rr i la ri r coire a a adâncime ina a d20 co tiede l1 clad ina e a ala i cla ci er i a 0 lega CO pi ir de a i e ef i 2,mAnul ire lega ec 4i i a nst 25 r di a=Σl ∆ h 4 au en T ec  Tn 25 cla,i ii ldir= (cons aA c Peretele α rad iis (A-5) z er tă b25 Qrad <10% 02⋅ A(con ,i( e ) −hip încălzir umul ⋅ s riTmed ,i( e ) − Ts ,i( e ) [W] ici = ε ⋅ σ l c (ef Anul med tăer diri( e )e ru a u hip U a m i,o subsolului 1 de ae e a en icide total d de am gie o e 30 l CO2,x I sum încă am ( (( (co cti 30 et sa Podea pe ) til n ri l undez tu ent m 3 ul e ( 4.0 5 încă n an ent i (co u Te ent uu nsu de Te ri st sol I e izrc Podea[0;1] (se ia din tabele) a30emitanţa a al Anul total lzire elo de e ei l u ∈P pe lzire energ ε = elo suprafeţei (sau factorul st emisie), valoare b mpe nsu t tt n (efi mpear r la 4 mul ie, e ) Tem to -8 ec cl v 4 dea 2 r,t r r, 4.0 4.0 universalăcie ratui in sol n ratu ie σ 0 Ppera = 5,67x10 W/meK , constanta mul i ii e Stefan-Boltzman x cla ad -5 tota energ c u tal r ea v ener z u 3.0 ra co l ll lK (de ra o Nivelu turaco de hip mediului înconjurător, r de nta ex., 10aC+273=283 K) 2 izolaţie iri di tota Tmed e temperatura r 0 gie, = ln ct f ia a) exte efi i ii g ech exteoed l e exte condens efi pi am l ct ene utiliz de 0 i, re interioară/exterioară a peretelui, K 3.0 ie Ts,i(e) rrioar = temperaturasla suprafaţa cie o ener ent nneie solului P 3.0 ene i r rioa ie zz rgie ipa rioa y = ax +bcie er sa r z z 2.0 ata la b (co ntu r f e ră rgie convecţie şier i s Fluxul de ntu de elo 5U gia în total prinaa e me oră stradiaţie este apoi transmis prin conducţie prin ig , rc Sarcinaăde căldurăr, transferat bază Ope 2 cons C] o utili m o [oC]lclădirii. Coeficientul de[nsu l a ai căldurărgia(esuprafaţa exterioară (convecţie +radiaţie) au [ r C] , r ti 10 anvelopalegată de încălzire transfer ene umat i (e Sarcina tot rirare in z 2.0 2.0 tot r rrde nte Parulafi U mu zata co 5 a rPar ei Par ene 1.0 lor, a rgia e , 15 f ti fi normalăli l 4.0 ame valorim proiectare de z la o de al al efi pentru condiţii de alii i ii dşi altele pentru condiţii de vară. (de exemplu, αiarna = 34 iarnăutil oriiam ct a) n la ci li tot ,e am rgia coe cl cie ci Ope finali tot t 2 atrii de ad Aer a cons etri de aa a fici etriie P cl e utili aizat vara ba , r a 1.0 e al adâncimea= ent z W/m2K pentru rare za 20 aerului de 6,7 pie şi la tot ,ei = 22,7 W/m K pentru o viteză a aerului de 3,5 m/s). o ntu a uma 1.0 zata t α , m/s a nconpie iri viteză r ld 3 m ideΣ ∆ rde l ll a ent nt a coefi i arf l insuf25 torii 3.0t rde normală h 0.0 ) con a e con di Coeficienţii dei, transfere termic pentru risuprafaţacient (e a depind de poziţia suprafeţei şi de direcţia a stru a icien final con lae ee e ul interioară r 0 ene tot Peretele e ri con-0.5 t pereţi verticali ec n sa Aer actiei căldură P aexemplu, strsubsolului su tot str fi oşi flux de căldură Te re ul rgi alec i, n fluxului de pentru orizontal, αi = 8,27 W/m2K, al (de t e al e 0.0 0.0 su ee mat total ci hi a e e hi e e(eficcla rc deer 30 coef ucti cla sol c al ucti(crp insufe 2.0 m e, Podea pe t mat n norii de pentru pereţi in pie Tem icien de căldură norientatei esus α ir= 9,24 W/m2pe în timp ce pentru pereţi orizontali şi flux ene dir sol l de în m K, n p fo n nienta pe icient on a dir a -ei Podea c fina e orii e a r e pierd su rat 0.5 rgi ii, e e g eechiii, a rde perat tule 0.5Nivelule i pie (efi nt am n fina l 1.0rpamsar de ri m ura total (efi sar r rr m rde al amn r m ur a solului li, eri e r cien li,i gg a ri cien te e exter den ba al g e a util cin gcoe cladi adâncimea= ti ul a gi cin gentel ta ec nt r ta e coe fici rii) za cla ioară pier nt ex iza a im i ii t al echihi ael Σ tot ∆h nt [ei o c eor, a echi fici ee i cla a ) C] r e eent Desc Peretele gi el ter ta al a ticoefde P dira Par deri pam de i ii c diri pamp eor ei ent ul 0.0 it or a n io la ii, e la al g ba de , rier subsolului ba icien ente ente

[

]

[

]

C

C

[

]

[

]

D E D B E A B A

Aer în Aer exce în s exces

c ti a Podea ă nsu totalPe fo cin trii rii) coefe pe solcl coef Pe dpier clad erro ld de a o c d ma [o a r Oer cons Des icie rfe dd i cin icie nt gef a Nivelul l gi de rf pierAnul 1 a irii .i +rde R e + e ccv . (eficientailiz ri total iliz t tt . sarcina e baza) er a 2 e sarci l) n 1 i) di condens di na de U = 10 [W/mee t ta e. r rii (utilizari ale energiei.mbaza) recE [W/K] at [o C] dir iri m e de ii m rven tip t ect r tipartip .0 Ti − Te [W] (A-8) A jaz direct ale de e e intul m i ta e e. s-a presupus că suprafeţele şi nt (efici orientat t subsolului nt diri mile. gi 2 0. ). ier 10 i di coefi e. ic solului a or m deet truc crie ntul or Anul 2 de ntulel et di deri t tt t ti ic al (impr or d l deri hP i ba tiei rea en ie r a e total m Anul 3 baz total ic m a CO2 aln ee e e ecla ejuri .0 e 0 e n % pera bază e i. orcl perete sau un acoperişnconstăal ef mai multe straturi de materiale omogene. i pereţilor r e 0 a a tipa tia liz en izolaţie al r a e O e x ech se poate adăuga o tipre recentermicătipa liz r rşi acoperişurilor der ferestrele mai vechi şi mai puţin eficiente Operare normalăc cren iar ii.a. .5 t (u la clad M ilin di al D r rr ur) 5 s C re Inver ea a r ul Modelarea matematicărgiacestuiaveste anevoioasă aa ales în cazul clădirilor rezidenţiale sau r conducţie. tel ctie i Căldura e cladirii cli ut Descrierea al transferată prin Nclircomponenteenda legată cla e a echipa CO rii dale totală en geti ae e V tul d C i i. date n ul ) ie u ener ) u a e y = ax cien +b n ti a a ul cien 1. eclad e. g. a) r 2. clad i N (util maModelul al A ati efi date ipa r r  clizari tic or. er r diritr gi D es n iv u en umul i baz . y ax ra ri int al u vent 2 n e.aa d ar coef -0..convecţia de la aerulaaînconjurător. Pentru a atinge acest obiectiv. energia utilizata la ta (eficienene componente au total de mici ale20 ferestre.0 aa u x Util etil Anul 3 a Util a energie de 0 til er ex i rs iza ileniz Anul ia z ti er gi veu al Aer pier iza iz i) l A. g ir a aa n ef aderi cpier 2 tori C] adâncimea=Σ ∆ a 2 e. este în za e D oar rgi al bidimensională a transfer de căldură prin esenţă problemă e l de clad ) -0. rgi diridiale anvelopei clădirii (acoperişuri. ener E g i. (im e ma ad pierd iei. pereţi. B in a) cli ic mpe int total detic  ener ) c  aer P e. interventii r rr i liz ale (u li.deat P e te o e. nt j =1 legată dettjeE Rt .zari dat i A ener ect gi A in at diri dat taii i.0 icie Sarcina f pr ri e an ri In de e aul ersa ar ee elo ers nor icie ej er u ers ve utilizar In i a ei Anul 1 drgie pi C eo aeeel a a ta ntul legată de i ve ur d 1. cla etri suprafaţ ta suprafaţ nzareuti rv e. ul erg to er e rid bază echi condens r ea to ers o re iei) Mo A echi o ce. g e iliz ei.eplanurileca a cl B za <10 di cli mentel dat (util tot e 2. . j rveni) ea or ta Perfor nst Par Par ect =1 ent tii e nt condens ri a i ii e de n condensfi inter r v ii i tii e.0 irii.[ ii ct d e de nta fi eica echipamentelor. re re are a ar a clpet condens (efi iei energieene M et u e O ă enere ar ic ba (efi nt .0 al şi pământ.id i ii d or. echipamentul) ei.i e. ii tt clim odcladirii..0 i 3. condens e iM e. cla iei.e Para r pla K] (A-7) 10 e Performantaienergetica Mo De ari e na ari gi eneer e di en er ec e pla metrii C nur tipare de utilizare a riier baza) gi Rtrge ale recente. uti aa A are nte.e entul− Te =  in i az 4.e Mo 2lK/W] l ri tie cv a) iije e ica a) a er dal ad . rioa rec sarcina a atic az in rioa nur N cl bază o . (consumul foloseşte coeficientul U.i ii p Utilde ut i) ntiiM 2 ei del il O ente di del lu legată de Sarcina de s et a le (i a izarlu ili M d z or lor. specialiştii preferă săen e a ari rezistenţa termică Rt pentru elementele de construcţie rie folosească tica cogi Sarcina pa i uctiei % cl sa ni.0 A ) )) i gi uce 25g ec eener gi l er total ) c e la e Anul 3eiU O e al ei es a) U V gia ei (ut a) ei tie ei Ope la e l 30ie i ∑ ∑ ( ) ∑ ( ) ∑ ∑ Aer în exces CO Ae r în . gi ali. A-3 Rezistenţa termicăaglobală a unui perete2sau acoperiş multistrat en d <1 (u en total încălzire total rs ve c im el er ucladrs er In zare ă n dli a 3.m gi (utili bază p ei de d n nstru rc d 20 iei. rc opaceiecu valori ari anta dir a U Din contră. iz er i ri j =1 . 25 ili ener cl ech uşi. definit e. date climatice. i .mzdi dd e încălzire bază 2. ii amîncălzire C e. t tt e VB energie. după et ir În er n un amen rejur al const ic ns iv i ii scr rm din a ta Nivelul 2 subsolului a u liz l lent er 5 2 iina arătat înm a telor. at deut e at cli (imprejurimile.0 z recente od ul ili iz re a zz o m u ic ulCompoziţia g. ale erg e .0a(u Anul ti uld Utili mal ntul e i la er cl e e Fig.2 TRANSFERUL DE CĂLDURĂ ÎNTRE CLĂDIRE ŞI er 4 ire ge pier .0 oi mod rv ns a n al in date = ent +b e ent ra e. ener cladiride re Sarcina 0.a.c cu uneleo ipa util de a nt sar str ie giei) e% e i r c ră deut tipar e. 3.0Cenerg tip rece D ta ti ti n o re etri <1 A condens ni global U. conductiv. pentru uşi sau re con nn r ale a efi izolaţiile termice).(uti rgeinanrii y =gaxenergiei) .0 ră ad lz rD r er or nte.re o za clad a mai irii. a cladiriiene e.0 r ea l za od a a l mtipare el Inv m coef di.r me e izarircclb A j za  N cl e m  A dat ta % (im rd coefici cli cl tic er b ceirii m 30  ale me eT u  cie la clim at Qcond =at 30 jU e.sarccomplicaţie în plus a cl u cu un de a raport n O 2. denumit z(con ili ) n Transferul UtI giei ei dintre subsol sau conturul al de cl căldură al ili nn clădiri n 0.coeficientul valori pierderi alrezistenţei Rt. .0 e ri e gC mal legată de ef zareta ti a g c zare erg e izolaţie p l) g de ie r C i a a încălzire te e deliei e.0eic nt za te M pa enen giei) ti Aer e a ti giei M t tt i 2ei) d ta di Sarcina de izolaţie ta B ) el ia i ii ) Inv ) p e2 O )i .0 l r CO del i ut ta rf ente y = ax +b cl .0 baz 1. re ent acl A v ent ati erv date ră ileSarcinade dir ii j e. l1 deri lcoe 1 m ns (imp lr Podea pe sol h to De rile en e oziţi cl fici en l ll e rfo uti ta o( Anu Peretele Anu De 0 rsarci clădiri. cum este ge perete sau acoperiş alcătuitpe sol N straturi. co giei.duble/triple. ) ul per lor. ferestre)V erg dată de: 25 estem constructiei. = ax +b cu creşterea valorii rezistenţei Rt şi scădereaavalorii coeficientului c . ii nt atice. Utilizarea energiei la cladire erg iz mici ormcoeficientului sa e(de exemplu.5 M Inv are Inv ct rMr rr pi e eneIn re 4. v inte P rv te e. având suprafeţe marie alege en în til M 10cu volumul clădirii.12de c ant în aceste cazuri. u at erv da ma zari CO ratu erv pierder c giei. total eiO g ggsE e v rii esingur nivel. ta a Pe a ti li l l ul gi Mo de interve M Mog cl ut pam de pam Sarcina n 3. se total de alete en a stru aceste finali. 15 tica le vv con irii en til (utgi er ul De obicei. yr e esc <1etica a dir i i. pa i al a nte. c VA Te VA B (utili  j =1pre ntulccct)C ma enerpimRt . str Aer insuficient de ă re Sarcina -0.l 2. ar SOL l ee % Ut Mode Ut readi er ia e ri li Ut ei rs l ener gii deri -5 rea e eI ar n tic deri r u iliz ene plgi podelei unei 2. ar ci in er VB da a cla a . e e atic eluee z mx r . o A (A-9)C] ce K cond e= [inte jU j = ce ent clim co e. r dcladi Pea enta Compo irii Anu tae cccv Pe pier aul (c Anu a a pier diri ta a c Podea pe sol adâncimea=Σ ∆ nu reflectă radiaţia termică şid emisivitateai) planu ε o= to 90ii rf a echip au deri i)ul -5 termică a 0.0 e m con interioa re n de nt con are e e are interioar pot fi iînlocuitetii are te. l ul solului Podea din de Anu irii.0 u O od icclimati rgi giei4. imilTransferuledemt m rii ii clad ge mm an cladie l scr căldură printr-unuu m ier ructi at d er figura A-3.0 are in rec ruc are manta rf iin fi am la n p e eutili de te(A-8) arată clar cărece de pp ade căldură de la compomenteleal p Ecuaţia la ent venti re transferul B anvelopei unei clădiri scade a tiei4. a d mil tot ratu inter e clădire este coeficientul de transfer termic t datee ic Minn od ic Un alt te ticdeale caracteriza călduranltransferată prin3. en ce util e de ntu nor re r on r d na ei ic e e ale Moerg nt izaza utiliz D ei 2. en ener te exte iiti COel erv climal e. m a a ea ta d atunci bazatic include şi ul ( a l 3 Podea pe sol sarcnt ir ltot tic 3 to li u Rt: et ta ri cient plan sarc att 15 i 1echip ul e ul ns Anu e t tt cla en ea Anul ut globală a al ) ina la ii pi to Nivelul ina ta urile Anu z ul ti ii 20dir pi Anul tr il cla i ii r 2amen to er ic eni l co l 4 solului lde 4 Pera a total cons de N ac cc e er de ta (u i c li er Anul 3tul) iz uc pie dir25 ns d ta a er(u de -5 -5 d r eAnul 4 baz zfor cl e Rar baz cld 30 ii get [m u til R (A-6) getil Rt =truct . b rf ns exte cli ca: m pla rf tdei 2. e e<10% giei.0 lul ianei 0cl ene i ee n n a asum za e deasemenea cuplajul cu solul. dpoate fi determinat prin rezistenţa termică ti n co ( când g an ei. ei ile e di 1.Nul entD cl te pi at rece r n m . Sarcina x de l o ute i ii rec m inttii giei. Anu irii. ech e i ipa e ili rii e sa e încălzir ma en iei.5 a re me a e iza ci e n e d dd r ucti utili ili ef ti ucti en (utiliza re utilin e. i rii. Tempe del d i m -5 anta0 cl5 ticiz10 al 15 20 (im prej a i e Per iri25 n 30 Pere ar ee iri ri ic 0 ar eri echi 0al al a cladi Temperatura exterioară [oat i al ul ratura cla for C] a (ef e ene ie al uri sau al i coeficientul i n pam trasferi dei căldură U:or global de for prej ii t e cla 5 5 uri exterio dire pi cl en a rii. del sc nuri p hi n ile t constr <10 Perf ei 15 Modelul Invers al er +beie r v v . jla   j =1a) ic nt atice m int ei. deoarece ctie consumatorii at cladirii) Sarcina i. 0. e orizontali an flux de căldurăclad de în jos Anul 46. Te gi e . B izolaţie 1.  mpe izolaţie juri ul .er ie Peretele ic fin i aal za) 2 (c ar cl cla an αir = a) W/m2K.0 de 4. Parametrii constructiei entu ma ici ma er al n n erget n nn mil cl n al er e (ut di cla diri (ut ară eoC]dir ii a izolaţie en gi mil e. coeficientulnta dettpierderi al cladirii.0 E i ii podelei la iz e rii M sarc a I ire e co n d ree ) la a i rB ad ina o 15 f ina en Utiliz er en n e n ns er ) D cla B ee s eener e el ars (cons oi de 2Anul 1area gie claar d 20e iri de er i ii A er d dir Anul energi gie.

mata n l ela ntulii<n sarcina ti ce ti de L .) ii)l e a ii) za diror M ve iza A. planurile Descrierea fi al i u de V ∑ A er în D ex E ce B ( ) s A ce s C O ( ) ( ) C O C A er în e x c es C O A e r î n e x c C e s C C D E B A C D E B A A e r î n e x c e C s C O D E B A D E B A C C C O Aer în .scrieliz la global de trasferatic liz ) suprafaţaopodelei. e on zata pierderi al r o supr orii ugi iri e de finali. a utiliai a co ler r fici Desd d ialns Des r r r ar . V Ut rgi c c rgi energiei t e c  infiltraţii/exfiltraţiil – curgeriechi rieOll x dirBA utilizareprin toate crăpăturileei interventii necontrolate ale echiu gi Inver aerului a e energiei) şi deschizăturile unei e rie u sc co e e ili la l ei recente. date energetica ul urilModelut De uril du a ul dir CO u d l ectdir ili claat )ct a Utill Invers 2. iza interventii lu l ll a ier con o I ) i ii o con ta (utilizari ale e interventii r M O aa lm d<10 I a a l ii) fi <10 l recente. m lp de energetic echipamentel ali. orii o e o o total rej p o ect finali.5 W/mK. d x e u consumatorii <1 mi zal r ruc <1 allae energia gie. la l ll z od Descrier e ie . e 20 atic 25 no util coeficient ti g Paramete. i ale en a e aa (utilizari a ( echipamentel a echipa tot . za a a aa e re ul total de c tr n aurileco ul finen plan or. m ul 25 l e nn u a condens la suprafaţalprh L Tli−Tsol rii ergu nApodea T i−Tsolnt+ U v. B i s ss utilizata la ma l ul s de ener total ală nst il de li o ad ener total de a mi en mil energie.cladirii.o nst er ruc pera A O nst o oi il)a pierderintul i ul n la ie sum cladirii pierderi al sum ruc t tt t s la r D C or i planurile l ruc de tiei re a aa tot ator inte cladirii)total de e iicl . sarcina energiei n de ie d pierderi al ntu c er n cla ili (c ct g eiei. Ae ee a e gi m .5 e It nta a 10 muli pa U rm gi cl ră ooC] A consire e cla gia re rm oo o o de a di a utiliz n ene15 ire total de(co de ei n Param en ene cl mi 1e uma t Anul d z M (co rs ală dd ener (co energiensu ener. energia utilizata .z(imp temperatura interioară (exterioară). . energiei) s l e. l ll e Anul 4 a r gia ulli utilizat tot gia eMic uctiei da ic ecoeful til um orii ir cuplajul cu solul este exprimat printr-o ura uu de al utili-5se. fin su ato rejuri i sol sunt de obicei neglijate. tu z ir gie. (utilizari ml n d t u u ul el ers a ul al a rde nt ale ta dee ersn ale <10% energiei) e ei el s ri m dire m. ul ar cladire u i na riito e r utz l ulutilizata (( n (consumul Utilizarea gi sum m er sum (i(z (la.O al . cladirii.K coeficientul su rii) termic prin i ta icie nt[ e W/m2 U -5 0 a re e. calculul a Temperat de căldurăr sprel sol este cel ei. rgi con elli mentelo m n Paramet n s CO 15 rv (i esI ati Anul 2 rv de (util at e cient ti (util+ I I I sum n coefici Ipier erg sol = de a ul∆ Q a en U interioară izari U podea e e. o d Inv c l delri gi pie del s Inve riio i ii l cla mile to tipare ns e mile a cladirii Performant gi d g .t al t deconstrucaz i r0 baza) e. e utilizare ( v li. n ile ectU atr mul la total cladire a pi l ef r a rej (consumult de g n or energia rej ta ti a e total x V ut de coeficientneC co n norm cl de (consumul t e uri o n uri ici urier total de energie. în orice analiză e a solului variază (con cons Anul 3 şi l tica at e tica um r r rl enertule constr 30energia ener at d ) i. ti C iri i O VA dele aa ei la iri fi di l s er li m m e del e ee cladire B energieiir e e er (con Invers energia u n (con i lio e e.pierderiuu o u iz ri ta le. e date In Util M l energiei m climatice. at d termică aum U clădirii. l um ar d rece e.envsolului (de exemplu. a cladirii to e scr climatice. Performiei gi climatic ţ gieienergiei.e )i date gi total de g l za hi e i aln nn pie i anta e. s Mo pierderi al ientual e. en l er mentul al diriza om . o 2 Utilizarea A er ventilatoarelor. totta amen (ci Mo de Moderde (im a s) interven a hi energetic i (im c e ee u p e Performant l) de ) lul M interventii e u cladirii. sumic z r.Anul 3 (A-10) . r mil ir . în funcţiemu gie. ul reaut e. energie. Ca urmare. tiparev contribuie la schimbul a climatice. di eneru claale baza) er ut i. nt al energiei. prin planşeelel orizontale (podelele) aflate în contact cu cl in ri l ii verticali ai aflaţi a il ll 5 diriexterioară ideOzatai oU a zata all consu ei cli diri in tul al o u de a tot . De obicei. dacă aceastana e % Se disting două mecanisme el er de lul care d total C c e cla . clădirire m de la exteriorn interiorla deae interior la exterior la pam re / la ii o Modelultipare de ef u ( CO reale rie CO za la a a la cladirea n V pam I e r l r2 Modelun l a O Utiliza er cla ad ferestre şi uşis deschise şi ventilaţia cla utilizare acu ajutorul entu c Invers  ventilaţia at ventilaţia naturală prin dde 2 (imBentuInversu – reici l mecanică re d cls d pre l) l n nUO rea cl or a en (consumul s gi l) 2. ur a ct total de ntructcie tal efigi const az areas cie ctiei. ns za i coe g coeficientoe eplanali.rea perimetrul (conturul) e e. e pier t t tt Tsol .zz ali. d gie. al < A at ener0 le.ecladi coeficientul (c pierd der transfer iare c r i perimetrale pentru porţiunea 5 hgiei. ul totalDescri 5 10 30 e. . pierderi re utili constructiei 2 ali. o c r sc ns De există.ili tica a a re. ener e. termic n m te ce total de Ul . e date Anul 4 p exterioară sis i 15 clim nt rentelor. planuri liz de Parametrii mile. eAe de umiditatecl compoziţie). icie U . ntu de ciea ructi ener or. cladiriii e oe. m2 intepierderiUU n total e depl inte n total lap erea nsu rii ar li Temperatura 15 a ta to crie A . ec baza) gi ei n e climatice. a coeficie intAnul 4 n ie. d a dir energiei) dirtotal ie i ii rC juri Utilizarelu U de ad ii cla e.ti temperatura tal rea oC rven nsi cladirima pierce gi Perfor ur tip [oC] e de c tiei % na tii li code clad r2 tii sarcinaii io ţ nt d ur re ă i iC tori deri ei manta il 30 deri um Ti(e) . m irii) fin . entul ene atore. perete 3 global ∆ de s ct 10 Anul vertical sau m r ir li.3 SCHIMBUL DE AER ta. rv ra pierderi ia gi i nti date ce al raechipame e nt rrii) uti placa on eri al W/mKcoef uti ss e iza coef a al m pentru ei ergpe il sol. irii) gi o [oC] (eficienta z uti re ili z ar a cladiri re O c rii e. a unei ns er umat transferului mai puţin exact. cr nor e. r 1 2 ul Des a i la a co z re p nt U suprafaţa planşeului. tu Mov gi energi n Mo ad rr g p ti d energiei la Modelul e en r e energie. efectului de stratificare termică şi date clădiriit a ventilaţiei recente. den utilizatala < % n e lae u cl d % nu uu a p A to utilizata la r nu consum (c total de nur utili consumatorii le la 0 B utiliea riln ţl ll ufiechla consumat n 1 e r ril tal ilead s e s e atorii finali. i izari [W] 2 20 ator ie. ti la pentru răcire. e ns en e ParametriiTemperatura g rece al (eficienta ilr Ae e i echipamen al baza)ll l ll rejur ato (c um irii Co nte.5 şi 2. date i gi giei coeficientul rechil ntu ei. % A c zatacladirii ucieipa coeficient e 0 er i e a r finali. n c deco Mo n i rde er ul uri m ultipare de g u al uricladirii aa rde g g o x g energetica baza) er ul recente. clim Des ia cladi r C] il e. icien subsolului finali în contact tot asolul. rs rea energiei. mm m 0a c n e cladirii) Aer tiei ăo m i mi l con pla e gia energia pla l pla n e coeficientul 1 V a gia Descrieru ins. ( e pie en al la tul) oa del pie rr m ri prej a m tii pl prej a M a r r direct a o del sarcina de Mo i M recente. utilizare a diri .e g finali. conductivitatea termică a VA torii este dată de cl la er ii d re e ata calculelor mareavvarietate de25ală x d proprietăţi ale m etrii a rge rge20 ns Anul 2 B ofinalns între 0. u o a l coeficientul econsefi to coer urile cl zaren efi construent crie ir (utilizar cladirii e tre e a zare (eficienta crie a ee e e e e a cladirii. A-4 iu Trasferul de l energiei. ntul ata cl izam pl Oclădirii. ce exprimă transferul de căldură prin pereţii sumă di u u trei termeni(eficient 0u z cla utili tot iz ul gi s cla cu laa te e. e la e a t a gi ul consumatc e perar nur dirs ili (consu total de dir c mc (i de energiei la ei ul ac e u cladire c mp mp co mp t nz r o energie. o d e i Aerul tipare de n ctiei ene de aer: d ctiei a ene sc % co forţate. are e dir cl ie la a r ul ln ma0 no (consu e ul er l exterioa eM ri at 5 l B ma hi e la ad v ener i) M MM total I e total ad Mno r[ ale nta -0. su cladirii) coi) C la coeficientul gi r laC co t tt t n co pi nst O o con(imprejuri t nt ntu ule m coeficie ei de g % a o zme afaţ total Vn g m Descriereatotal de con ei e O at al mile.i iz e u for -5 d e sum d ri sum s i for 0. a datorită stru d nn Mode stru De2 la De curge prin anvelopa reaUtilizared eavântului.placa L T i−Te ce. pierderile prin subsol şi plăci pe aimil rii Perform a de clad C ut ee constructiei exterioară Este de reţinuton în calculele pentru consumul fin energie energe că.re de tiei ii ee g ener en total de Co Temperatur e i e a finain r ntul re re ej -5 ener 0 e a fina erg pierderi i Anul 2 erg er en ur pe ve giei.0 za ec zata cl n n at atura gie. er c ie cladr rii urimile de tipa (imp ut p cl tipaantaia i ii d a telor. (eficientar cutil li. ato (imprej i e nte.clad m co U U n e co CO de cladirii. O2pla tal c m (i li. (i solul şi prin plăcile aflate perimetral în [de n contact cu solul: dti echipa C]matorii ene 2 10 te i I r e n la m i ila m Anul 1 la te ltotalen re al cl coefi U con en finali. ator 2 tieig a ţM g (imprejurimil cladirii) cl es O B u constructi tiei ri O a i rioa 2r n pierderi al a C ii m ii ei. eo e ili echip ir dirif tot )ee n de ec sarcina)de er pamtot r ei) re nei i. plan el ee dircla ut ul t cla i ii o i) plan)căldură spre sol (utilizari ale a utilizare a c ul Fig. e erg total ∆hdi ej nt vv deri ale e ale construc r v frgi ii di30 pr ii z ii O v f ur Anul 1 er unde val en n ie. ar rven exterioară 20 al 25 e irii ns di la solului.

pl . Iarna. B e C . i 1 s2 BA B a Com i r ri l ni ii i x x le O di i d n 0 . ta % o to e a x l di an .e..o aria secţiuniim infiltrare. datorită neliniarităţii. n l m m al el Am r oCO este aproape de înălţimea mediedirt COAmoDeci. deoarece vântul ta eu să fie mai slab vara decât iarna). de int d B ă 1 g ju c d m m ir i ip i ii r nt pl 2 2 a V al ir A prezentate în capitolul 5. la e m i. diferenţa2de presiune deci co nn u dens i aii rt O n n o m u ec dir del o decât diferenţa nd presiune eO perare aceleaşi nivele.<1 fluidieprintr-un orificiu este<10% proporţional cu aria a g e m z a m gla o putere oarecare. i e e.mx e a a slu re m lu m es z rafa 2. primul datorită vântului.g C c nd V suprafaţa st i VA esil ll i r CoaBAes ag.a. Există s ic g. t d2 lă sezonului de încălzire. densitatea aerului în icondiţii standardst O a r 3 ρ =c 1. e.CO ata irii) a <10% la C l. fiind semnificativ mai mare mult a şi normală fi mult o decât atât. jumătatea de jos a la 2mm no m n aa D e al aerului. aerul din de T T l x r c eor o O t c t A i. i nt uril uril VA2zzvariază de-a lungul m ili z c anvelopei şi. i Din o ioziţial s mai ales pentru clădirile comerciale. . ri e eri f A ali faţa e .În timpul d a at i. ta . e V d mi D g e ) m  t pl  ⋅ ρ d eTo z On Qaer. N/m (Pa) e an t % pr t % a. dar poate deveni important l) faţ r rr nd d este a l o r fi (i 2 ieufi ie e m ef <1 la clădirile maiM peir înalte.sens = VB m ⋅ co rooic− Te i= KlinfilerTi − Te [W] VA(A-13) e e B p er ee le.f m le . A-4 Infiltraţii denaer totaladirectn a .23 kg/m u le c V e see a po di e co er ru . e. viteza a hi vântului estea i f ile s s de ctiei i) ctieis c ut o rci e m co pa r deasupra solului. o de pam pam n ua t e e x e i icient uc de tu o 2 e diferenţelor rm densitate dintreriaerul interior şi cel exterior entu entui m cc e u B Compozi O2 c la de n n Efectul tie stratificare seste rezultatulcn at l) CO f o l) c at VB clădirii. VB pi oa .a. cl c(c ent i fi ntul ent ee gre planurile ia . ta u p clădirii va avea o curgereespre interior su V at rm a spre en 2 A es ect i.4. . este dificil de O r prin anvelopa clădirii. fin Aer (im e ri nore n pi (im nor Ope i at ur ej Diferenţa de presiune este suma a trei termeni: o ali prej mman al ţ An u i Operar er prejrareu uu n o Cile ma cl er ur . planurile g icie Modelu e Modelulconstructiei. e i tat an tot con e di con . de e ili if n insuf uc . s % rii c l nn i cp . 2 pl tie p n ul e e g icien A za a a aa o a er Opero i.mx a ire di o n ns m n nn apo unde c e n ul ee mentul) crie i <10% s n răul crie ct e t n u O to pi cct ri to m2 Ak . De aceea. arei aB af ∆ pk m= pe – pi = diferenţa de presiune locală dintrearee i e xdirect exterior şiointeror. stratificării şi ventilaţiei c al aO . n secţiunii şi ul f uti al n orificiilor k: x sup al de i iO ul i at de ie ul(i i o (c ul planuril litoate 0 Modelu t CO clad pentru to i ef cladCOto ee n2 l liz 2. Viteza vântului este o mvariabilă dependentă de vreme pi Oare importanţă asupra care .stratificare aO al l i fi ri O ile tr i 2 r put i. e u condens la hi ti it tt e rii hi l a i B la p ri s 2 n ct i o p pe a pa o eoo suprafaţa ) . de planr A i . C ta a p A iarntermenii ef m a cl de f l m i e aa la ta ns ţa a il ad estimat debitul de aer infiltratV al Fără o măsurare directă.0 diri <1 gg i ia Operar (i nk . Maiad n d ul z i (i termenilor care ţin cont de vânt şi de stratificare. în timpul ă a clădirii. M i cla ţia g.a. m două cl i metode principale de măsurare caresupra estimarea caracteristicilor (i A infiltrare ale unei clădiri. u l.no conde n care ţin contu vânt şi de stratificare sunt neglijaţi. n 0m i i ei normală 2 a 0aa g. nu de termenii plan cie individuali.. DebitulO al aer depinde iinumai x ∆ i) totală. ici i ti m AerM es r u t gi a den pier x că r rr u x e (imprej pier r ri u Studiul cr od direct Modelul u i. u 2 ţa l pr V c 3 direct c la cl re (A-11) lk ie k k di [m /s] u l d ctiei. există O este mai micăal 2 ri dele Oc Vss ra exterioarăm ii o s ns cl (jos-sus) 2 de s l dintre l Compozi hi e i ii) fi ta d ăinterior-exterior u2 uuB re liniarafi norma u n al t o diferenţă de presiuneCo care ul ul n ens utvariză n cu greutatea. În consecinţă.u exponent lul <1 ori diri perd gi perz V i ii at im i d % er e. acest motiv.o e ei alr echipamentul hip d d ntul) d a d t a re are hip ad am ir er coef (imprejurimil e e ri coef am ee a ul n (imprejuri r 2 iri ) .5m/sapentruen O condiţii de răcire. t tt V gi .a. ldacă r aerul interiorpra a alrece decât cel exterior.r căldura specifică la presiune constantă a aerului. l ll i a u ns e ili fi V m e c A consumurilor energetice ale clădirii (de exemplu.a ei. i D p ta i. Co Blr D en O ia interioară r ec c c e di cc c V a m ri sm c . insufici normală uri e uri er fi tr d − plă =i ∆V t tt a+ ∆p lă er agi <10% 2 ri ∆ O ent ivant co (A-12) i normală strat + ∆p vent [N/m ] mile C n C im co p = poer milea pigi i ii l a i a ns B V Ae Aer efectuluiAegi di CO2. f ţ d al < i re VO r a l o d B l ll e m lpermit u ie e. există o influenţă a nt V% eri p a funcţionarea sistemului ţ ii de B şi su nt ra el no oar ff i f c ur s ventilaţie ra fnu de etanşeitatea riclădirii.s debitul volumetric de aer . iar cealaltă jumătate o curgere dir exterior.. e cti D uu u u cl i. il re u r ăul pr e u m C re i ii e to iri d C to n afa n nr ri no ∆ pvent areio valoare de proiectare mare. Diferenţa de presiune produsă o xoostratificarecdepinde totuşi de ∆ al = l) i . rea p e e eo de rea n t ta s m <1 n r rr ziţ u r ta er Mode i n coeficient de ile i cla cla o u r ck debit COer m 2 at O er g 2. cl le ul) erea (c ntul r malul) m c u C ul) n nl aa oo cladiri z endirect echipamentul a n o total n gă Fig.Te.ta ns ta constru at ul c= ic Airii) ∆p . ej2 de ie e nt care rezultă depinde de proiectarea şi presiune pe % pe ie r o d rect n Comp i clmult. orientarea curgerii este inversă. iar nivelul presiunii neutre (p = 0) pa e ţia g. i ir i al pr ie a t debitele de intrare şi de ieşire nu sunt egale. c Presiunea vântului depinde puternic ede vitezaareela şi de ec r n orientarea vântuluialfaţăstru pereţii clădirii. Debitul total deaaer este obţinut prin însumarea deri direct g c s la ti de curgere eli cu diferenţa de presiune o tul) nt urimile. t tA a ect Compt B e tt or ir Aer l c sezonului de răcire. a gi noram i) ent Aer i di mile. o A Aer a c . 2 . este co mai tu u c oo e cr cl o o ii ii d Co O pins Efectul de stratificare O orelativ mic laoziţil ăcu maiC o clădirile puţin de cinci nivele. Contribuţia insufici ut atunci când există. J/kgKe f 2 ct rii nst n 2 Bu n i ) i u rziţ i o ) tt ru im ta al coeficientul de infiltraţii al la coA Kcondt şi reprezintăie Coeficientul f inf a fost definit n K similar cu d f ) D e ia condens clădirii. i to pi ej e % e m VA proporţională cu ner ) i ir ct oară aerul interior şi cel exterior: A a A aer depinde de diferenţa de temperaturăcdintre A cc ră A r c o a il er uri c ta ur ii r d l n e. şi al treilea datorită ventilaţiei forţate Aer i efi . CO or Mo interiorul clădirii este mai cald şi Moi mai puţin pe decât aerul exterior. pot calcula separat debitele de aer pentru fiecare din aceste efecte pentru ca apoi să se însumeze. al doilea datorităl ll B dee. uldiferenţa de temperatură) datorat schimbului de i d Fluxul de căldură sensibilă (i. nu se z cl n za ent relativă a vântului. se pot considera w=6. ă. la Diferenţa i. interi a e i ă e . r e O d eii e 2 a O ifr f ff l t pl cal A iO e s 2 a a al a undeD a n n 2pi oţ CO < an ii i ii d n c 2 e VA u schimbaticc 3/h] t C er ncl a c CV c [m  cl uri V . Mai m ur n Ba aa B e x l a la ri stru modificată de teren c obstacole. z d <1 aiefai ii d Ae n m r r t en p re O de presiune între interior şi exterior dacă cie ic e CO2 0 i Înpclădirile cu ventilare mecanică iOs 0 int există or diferenţă d o ii O ra e o ic g. ct constructicasă în timpul sezonului de încălzire D ns şi efectul de stratificaredi ef într-o a er ns de ) M di e e al s con de O M ee a ia ei.7m/s pentru condiţii de încălzire ns c er echi insuf a a za ri ftinde rn D echif ns aa i ci CO2 tr şi w=3. arată o debitul de echipamenli i o mecanicii fluidelor deri 2<10%g c . i inte a o dx m ej fdi a c e co Des CO k o e ee ctur nt m de echipa la e rioa Des re Com C 2. ii c pr B ap 0 . i Descri icie e. x c e e su A ie ) c es C C O C C D E ∑ C C A er în ex ce s Ae rB în A ex ce s D E B D A C E B A D EA C Be D Ar î E C D E B A C O C O D Aer E în exces B n C eD B xE A cB eA s D E B A Aer în exces CO D E B A Aer A C O CO Aer în exces CO D E B A D E B A D E C A B er A în exces C în ex ce s C C O ( C O ( CO) ) A e r î n A er în ex ce s CO C Aer în exc es A e r î n D E B A A e r î D E B A . a g l l Odgi m s e .

variind te al mai mică. a o r f o m m i p il O O r 2 i i C A U m i ii u 1 z A1 i. i e E e ul e l ţ B ep ul a u ţ C i i e ee p ) n n n 2 B ) prin cu α st – coeficientul o etransfer de căldură aa e spaţiul a M geamuri şi ai şiBe – coeficienţii de absorbţie de a a l i dintre l) i a a s s O M m C interior şi respectivO2 C Coeficientul global a transfer de căldură al ferestrei este n ai geamului de a u . o parte a⋅ I 2 le 2 lr spor u solar. ivaloarea puterii nominale (de exemplu valoarea de aparatele de l i ii r d şi pentru aţ n iluminat pe etichetă) con e . p aerului < m i B m ir B er den e la O f il l a f a aa i e.p n a C A e r î n e x c e s C C O O x A c e e r s î n C e O x c e s e x A c e ( e ) r s î C n O e x c e s e x c e s C O A er în ex ce s C O A er în ex ce s C O C O A e r î n e x c e A e r î n e x c e s C O M O . ns in Co iirii ii c c l m Co afirmaţie este oarecum eronată: s-a constatat prin măsurare căl puterea consumată este de 2 până la 4 ori ns i n ţ el io i ii t t i la u eţechipamentelorede birou nu este cunoscut cu precizie. consumul i u lam m d ţ n atunci când nu c nevoie de ele sau le lasă pornite în timpul supriBau i ă după l cum utilizatorii opresc computerele e sup c a p p l D raf (s i( (( raf o t nopţiidsau în iweek-end. af re 2 şi echipamentelor (aparate a electrocasnice. . computere şi copiatoare).VB es VA e a z Ba i af A e perz e tl ll i t tul per l c e r d m DV c are are i a e D aţ ) i nt ri cl ii i hi nor cl dd r e a condens d d M nor B ţ ul (i e )a rVB p ma ţ a ee a int e e la s o ma A r di Căldura latentă a aerului schimbaterii di e este: c a i M m ii lă suprafaţ a E d lă m e ri (iA r oa⋅ ri p x B VQ B e = Aea ρ ⋅ p pp W − W a [W] p a h o A (A-14) el Ae r aer . Radiaţia absorbită de d d le A m con este presupusă a fi absorbită r aceasta il e de în i i ii e. pr re . e e z n a e e D e e  m + V + VA ec pentru i d m c F = τ Oae A +eaeUr ţ i α hi nt n fereastra dublă. (A-7). luminilor ap s ra de u D p c o i u d o d ddt . o parte r⋅ I este reflectată.p . a C e r V m pp m .răeste aria suprafeţei geamului şi ie este definit ca un interio A F e de c o i m < j D DD o o i.(i d V . apei care este eliminatăa ri .irDar pentru echipamentele de birou. acono d l a r zrr u z e i d r e de d E a or u. Mai mult decât atât. Din iradiaţia d o mC e ţa e n aa p c B ur a a ri este absorbită şi o Or parte t⋅ I este transmisă înr interior (r+a+t =1).. al de ns ec h 1 2 din urmă este dat u ee e n p e ep ec mA tr hi ară m ă 0A i r s c s s ss l A C o F = τV a U hi pentru fereastra cu unp pV u p 2 p singur geam x i c % + h c p c ca u ct c m e O z i B αC rr n ea r C o B ie a . C moment ce aproape toată energia este calorici . Ml e. formă B căldură. Ocoeficient de spor a căldură solară. ej e e suprafaţ m M e ee d u V uV ri n n ej ct A ρ =1. C i d . mai existăaşi sporuri)pr căldură datorate oamenilor. Sporul V astfel C al geam den temperatura. această .4 p SPORURILE DE ej c 0 u pl e s la2 u la d c c pl i VAri A ur a % important spor de căldură apare în timpult zilei B este datorat soarelui. Sporul total de căldură Sporurile de a căldură datorate oamenilor depind c < oar rt r h < ee O ţ c . lh l ll VB . la l ll i i e. Radiaţia transmisă în interiorul clădirii i ur i il il C inte o C n n d dîntregime datorită efectului de cavitate.A V p . i c g rr e g t oar de nivelul activităţii fizice. z din căldura produsă este evacuată direct p pp la p c eri c erii . o 2 i e % A 2 ) A r . e p n rioa i cîi măreşte acestuiaO O t t putând schimba < Cchiar direcţia fluxului de căldură. A t i r d o o t aţa ar C a e i Pentru echipamentele din aţa ir ai ii .debitul volumetric de di pr ri i V i. x de este de obicei apropiată de valoarea puterii consumate. s vaporizare a . i i  nt2rr α 2 αe r r  s t . trebuie observat dacă nu cumva o mare parte laboratoare C me ir A e g m mm int ă r r E intz u exterior prineutilizarea de ventilatoare. unde trebuie reţinutelacă rezistenţele conductive sunt neglijabile în oocc c n M calculat cu o ajutorul t l) C c co s OC nt d g u dll comparaţie m cele ale suprafeţei (convecţie l+ radiaţie). u cu f p o lm n m pe O O el a a r i g ul el d g MPe lângă sporurile .r rr din corp C a r %< %m u i. densitatea aerului în condiţii standard Bil a ai lur A a ra r rr i o ri ur a apei la presiunea de 1 atm. motoare. 1 din i ă t trebuie să fie apropiat de aportul ă ţ eal1hranei consumate. 2Pentru z a lo o i radiatoare electrice. B 1 il l n ar CĂLDURĂ INCIDENTALE pr e AO e.23 kg/m3.solare. 2 D. Acesta se numeşte şi l c cc n sup n Cel maiA i c i i a l m iV n rafa solară I incidentăllpe suprafaţa geamului. x o A 2 a u mec.lat V i a i m i ii răr ii l −igc e r interioar V nt ul ej cl d (i e ee p e el ă (i condens u under B ul g e a m di g rr r rr m la l ) aer schimbatd a 3/h]  A d dd D A [m ej . ei p j jj p t de a . ( O A. e j pl c e st er r r rr o c ă ră s căldură solară prin fereastră este ideu obicei calculat ca O total de la O aA o 1 r suma dintre iradiaţia solară transmisă şi c i( ii ar n o interiorul clădirii prin convecţie: 2 n ns0 u sup iradiaţia absorbită ce este 2 t transmisăi în ii r apoi A i i st e ns i 2 ur tr conde 2 rafa . s s i i ii O hf-g m = 2450E KJ/kg . ic u u ăVm Wi(e) ilB umiditatea p con interior şi exterior [kg apă/kg aer]. B 0 O n c i Ou p 0 e e ee l % B a a . m ) ) )) α r B % ct n O e tr C r QC = A ⋅ (t ⋅ I + ap⋅ I m i ) = il ⋅ u ⋅ns ie[W] A I F la uţa (A-15) o solar u i α i.ajSporul de căldură latentă trebuie n fiei egal cu căldura de i u uu disipată corp sub de să e 0u Ce 0 aprin transpiraţie sau respiraţie. exterior. inteO r r ct m O αi + Ce e ct supraf ct l C o 2 e e ie rioa VB c C aţa ie VB m unde i. i ii e A 1 e m <a m mm f n rC V < g g iC i ii c 0 1 t i e V% 1 O . . Acesta i. sau bucătării. căldura de vaporizare r interioare.

25 E t tttt O 1000 p e Cn r s Ou f e 8760 r 8760 C CCe 110 24 AC BC r e a <85< A<< 1 r 1 r11 24 e î 0 0 20 00 1 AC A 365 î O n% % % %spălări pe săptămână e no e p o n5-6 e r r mr C C Cm r C a aO î ep O e OO o r l n xz î x 2 ă222 e i 8760 i i n n c s 61 s O i u u e3 f 156 f 2 n i 91 i t c c 3 52 i i C A e 8760 e nO e n t t 2 8760 r m 430 p o 700 z i80 ţ 130 i a75 g 450 .. Casetofon cu CD raf ră a aţa Cazan de apă r g int Ceainicăelectric (2 eri .o 2000 0. 7 500-650 156 110 oă 630 oar . A e n n 2 [h/sapt. l) oar a Complex HiFi ă B t ]n 1af ] ] s 130O 0aţ 12 B O 4380 t a p la e e gateste mancarea pentru 4 p ee % A sA int co cc e c c persoane e Ae u eri nd hh r 1 C h h 1000 oa 52 r p C i i ii .O 2 . [h/an s A A o e A [W] [kWh/an] C OV OV 2 A A B e n o r m a l ă a aa md A n nn VA u uu e r rar l i ii u B l l lxl VMee l e e a t n u u l r i) B l mB ă A 2 A aV . . A B B A * co A nd en s O la p su e pr r af a aţ r a e in n te o ri r oa m ră a l ă f s la z i VA Acvarium C co is c Aragaz u ond ţelectric i B en p e m ir Aspirator s n Bec fluorescent pla a af t compact osu a ţ Bec incandescent zpr g af a clar iaţ . a 180 .08al 30 o ă ă ă d dd d 100 3 A i A 1095 ie e ee D m r î n e x c e s O 16 2 60 90 den con C s la 7 O sup raf 6 aţa 3200 int 2 C eri 80 * A e r microunde V Cuptor electric B Express de cafea (2 l) A Fier V calcat de Frigider cu B O absorbţie A V Frigider cu V compresor şi 2 B A termostat (200 l) A Magnetofon B C V Maşină automată O B A 2 V A C O 150 24 n l l ll su a u uu 100 24 uE l l ll x f 150 24 idB d dd i icii 1300 0.c .te Bormasina eri ri sup aoa o electrica. V C570 Circa OB 530 52 A A e r î n A e r i n s u f i c i e n t e . Congelator (350 l) x Congelator nou c (250 l) Congelator vechi e (250 l) Cuptor cu s O i en i ii a a p ră p s p 11p O 4 r O rp 1460 r a a e la< aa e af p e m a m m 1 su40m 2 4 e n ţr 1460 n 0e e ee a pr r o o n n % . a r af nn r tt 4 a r ie 1460 t 60t aţ uu r m u m u m n al l ll e al n al C 500 0. s m a V BA V B x A V D E B AB A e e rx m B m r B a AC d o i î V O a c c A cc i d D x CONSUMURI DE Doo ENERGIE PENTRU APARATURA n O B o A n Ve or s ELECTRO-CASNICĂ xŞI DE BIROU n n nn e A 2 e B s ss l s e 2V r Eu Au t tt c co t E t f D V x V Vl r rr nd r Cc Consum i c Puterea en o B u u uu D c de anual de Aparatul i Durata c A o B o n instalat s C c c energie B B cc C d electric nA intrebuinţare i n E d t ă tt electrică O m e V V i t ii la s e i i su E ed p B r e u B e ee < pr[h/zi.25 13 te o in ) )) n ă ) ă a ri O r te 8 2 o A o 730 A ri r de l/zi la 500C e m 3600 150 e a oa M x M 2M M m r a rl ro ră o.i con Bec incandescent n ţa a den mat s la iint . A 2 .17 r rr Di r 850 ee e ee A c cc nc 800 0.

u u uu C Video r 45r rr p e e ee B B * A A m n d p e o n de spălat rufe z s Maşină de cusut i la cMaşină de spălat s ţ o rufe u cu – n încălzirea apei i p d a Maşină de spălat ra e rufe fa fără – n ţa încălzirea apei g s in Maşină de vase . de înălţime al clădirii (ex.17 61 iO O 1000 OO 1 2 52 C C p ppr C ep 4 ori pe saptamana O ne eDe ee o o r r rtr 2 mC 150 1 V 365 a am aa r i O5-6 spălări pe săptămână n A o e m r m mm r m a a a aa l30 i ă x xxn x V B 44 370-420 A V B 120-300 A V 415-520 A 21 B500 – 1000 525 110 50 52 co 520 n de 55 ns 40 la su pr af aţ a in te ri oa ră EE E iE 2 O C O . s C aA l A o fV * a V Va C B s BO m B ţA u p A aV p V V 2 o Ai A AA A e e ee r r rr î îîî . p ar ra Pompa centrifuga ă fa Televizor ţa Toaster de pâine in Uscator de păr te ri Uscător rufe o Ventilator de ar bucatarie ă e eţ i x sa e cC x C 4 g e O c 1460 O spălări pe săptămână 5-6 s s . i .  Proiectant / constructor: e e ee s  Structura constructivă: c n Cn nn zidărie portantă cadre din betonlarmat o t t tt a O pereţi structurali dinn beton armat stâlpi şi grinzi s O schelet metalicV diafragme din beton d armat C O 2 V u  Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia: e B p partiu de arhitecturăn pentru fiecare tip de nivel reprezentativ. B 2 r secţiuni reprezentative ale construcţiei. i C locuinţe birouri V spital ţcomerţ hotel autorităţic i i ii / guvern g locale a işcoală . S + P +i i4):  Regimul d . B e e eee Proprietar: z a a ţ A a rr r r  Destinaţia principală a clădirii: x. c c cc 2 a e  Anul construcţiei: i i ii n . i Adresa: o B . cultură altă destinaţie:n O e n nn a  Tipul clădirii: a s s g B înşiruităs s s individuală c. e A u a s eD DD f D C e s c 2 i De 4 ori pe săptămână n 400 e 1 52 sB n BB B OC Cu t f O 60 24 2 O 8760 AAA A iA O 1095 100 3 2 2 c 850e 0. O . la te sMixer a ri u o apă Pat pe . tronson de bloc o f Of ff gbloc  Zona climatică în care este amplasată clădirea: a n i i .n e x c e s C O O 2 î p O 750 2 A n C o 2 o O A z e zn o n nn V 2 m i C r io o ooe V p r rr B ţ o ţr m m m mx CHESTIONAR a aiaa PENTRUi INVESTIGAREA C o A m î al c o z a p l CLĂDIRII ll A V m i năă e de expertiză )o ă ă V (Fişă p ţ g z gs Clădirea: A A AA i .

A .. A e ă e V Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare n apei din canalizarea exterioară). a distanţelor până la s g clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de căldură sau a punctului de racord n la la laB sursa de căldură exterioară. . V A a i p a planuri pentru instalaţia de încălzire interioară. . materiale. suprafaţă. . straturi. o r V a aa a i a r o . z g e Gradul de expunere la vânt: c B i . d s s . punţi termice: s r r 2 la af þ Pereţi exteriori opaci: af 2 22 s aţ c aţ o u a a n c p i i C C C C n d o r n OO O O te e n af te V d aţ ri n ri 2 B 22 2 s e a o o l n i a a A a s n r C CC r C s l te ă ă o oo o u a ri V m mm m p s o r u a V p pp p B a p r o B o oo f r ă z Az zz a a A i i ii ţ f a a Vţ ţ ţţ i ţ V i A ii i n a a a aa t i B B e n r t g A g gg i e ..    Bt f i C B B A a B Ae o ţ ri ţ Vo m i A a detalii de construcţie. c a n Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării s A B o faţă de punctele cardinale. ă a r B ă c o n d e n s V e e ee x xx x c c cc e ee e s s ss C CC OO O c l o a n d s V VV e V u . d r d Uscat. B Bă t planuri pentru instalaţia sanitară. Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici e u u a O p OO O termotehnice ale elementelor de construcţie dinn componenţa anvelopei clădirii: tip. p . grosimi. A ri adăpostită moderat adăpostită libercexpusă (neadăpostită) o o o ţ a Starea subsolului tehnic al clădirii: n A a n V Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună. dar fără posibilitate de acces laa instalaţia comună. r n o V schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară. i .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->