Sunteți pe pagina 1din 10

IMPACTUL CONSTRUC IILOR DIN BETON ARMAT ASUPRA MEDIULUI

Dan Georgescu1, Adelina Apostu2


1,2
Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Bulevardul Lacul Tei nr.124
E-mail: danpaulgeorgescu@yahoo.com, adelina.apostu@yahoo.com

REZUMAT
Conceptul de proiectare ecologic este din ce în ce mai actual, fiind dezvoltat chiar la
nivelul unor reglement ri interna ionale, iar aplicarea lui este în aten ia multor
speciali ti din diferite domenii. Articolul prezint o metodologie de evaluare a
impactului construc iilor din beton armat (în diferite etape, de la producerea
materialelor componente pân la reutilizarea materialelor provenite din demol ri)
asupra mediului. Lucrarea analizeaz posibilit ile concrete de implementare a
conceptului de proiectare ecologic i m surile ce se pot întreprinde la nivel na ional
pentru reducerea impactului construc iilor din beton armat asupra mediului.

Cuvinte cheie: proiectare ecologic , impact

1. INTRODUCERE
Sectorul construc ii ( i poate, în special, cel al construc iilor din beton) are un impact
deosebit asupra mediului prin activit ile specifice legate de: proiectare (proiectarea
, producerea mate ie, transport i punere în
oper , exploatare si mentenan , demolare i reciclare etc.

Acest articol reprezint , în principal, o sintez a unor publica ii fib ([1], [2], [3]) privind
rela ia dintre construc iile din beton i mediu.
Impactul construc iilor din beton asupra mediului se manifest în principal, prin
consum mare de energie i emisii importante de CO2 - care provoac înc lzire
global i poluarea aerului - din cauza arderii combustibililor fosili, poluarea apei - din
cauza utiliz rii apei pentru sp larea echipamentelor, producerea de de euri solide -
rezultate din betonul demolat, zgomot i praf - cauzate de amestecul materialelor
constituente, etc.

In timp ce abordarea traditional (factori de calitate, cost, timp) se bazeaz pe


principiul maximiz rii eficien ei economice, f r luarea în considerare a impactului de
mediu, noua abordare “construc ie durabila” (figura 1) accentueaz importan a
reducerii impactului construc iilor asupra mediului.
Dan Georgescu, Adelina Apostu

Resurse Resurse

Aspe cte Aspe cte socio-


Cost Calitate
me diu culturale

Conditii
Timp e conomice

Emisii Biodiversitate Emisii Biodiversitate

Procesul traditional de construire Constructie dura bila

Figura 1 - Transformarea dintr-un proces de construc ie tradi ional într-o


abordare nou de construc ie durabil

2. CONCEPTE MODERNE PRIVIND REDUCEREA IMPACTULUI


CONSTRUC IILOR DE BETON ASUPRA MEDIULUI
Putem identifica urm toarele etape esen iale în realizarea unor construc ii cu impact
redus asupra mediului:
1. elaborarea unei “metode de proiectare specifice (proiectare ecologic )”,
2. stabilirea “celor mai bune tehnologii disponibile”’ (realizarea activit ilor i
metodelor lor de operare în toate etapele specifice de via a structurilor din
beton armat în scopul prevenirii i/sau reducerii impactului asupra mediului),
3. stabilirea metodologiilor pentru evaluarea impactului asupra mediului i
optimizarea, din acest punct de vedere, al proiect rii, execu iei, între inerii
structurilor din beton.

2.1.Proiectare ecologic
Proiectarea ecologic este o metod care include aspectele de mediu în activitatea
de proiectare i se refer la siguran , stare de func ionare, durabilitate. Figura 2
prezint un exemplu de proiectare ecologic pentru structurile din beton.
Dan Georgescu, Adelina Apostu

Conceptul de
proiectare

Cerin e de performan CO2, energie,


de mediu siguran , mediu

Cerin e de performan e structurale Siguran , func ionalitate, durabilitate

Stabilire tip, form , dimensiuni structur Ciment obi nuit, eco-ciment

Agregate naturale, agregate reciclate


Selectare materiale i / sau elemente
Elemente prefabricate
Determinarea planului de între inere
Alte materiale
Selectarea metodelor de execu ie
Modele structurale i de durabilitate
Simularea performan ei structurale i de
execu ie Model de evaluare a execu iei

NU Modificarea modelelor bazate pe date de


la structurile existente
Siguran , func ionalitate,
durabilitate Sistematizarea modelelor

DA
Simularea impactului de mediu De euri din construc ii

Evaluarea ciclului de via


NU
CO2, energie, Eco-valoarea
siguran , mediu
Altele
Evaluare performan i
DA impact mediu

Tehnologia de inspectare i monitorizare


Execu ie

Inspectare
NU Reconstruc ie DA

NU
DA Modificare plan de intre inere

Utilizare Monitorizare i intre inere date

Re-evaluare performan e

DA Siguran , ,
durabilitate
NU
Evaluare reparare i/sau consolidare
DA
Demolare DA Reutilizare

NU NU
Reparare i/sau consolidare Depozitare

Tehnologia de reparare, consolidare i demolare

Figura 2 - Exemplu de proiectare ecologic pentru structurile din beton


Dan Georgescu, Adelina Apostu

2.2. Cea mai bun tehnologie disponibil


Pentru a stabili principalele direc ii ale proiect rii ecologice în cazul structurilor din
beton este necesar în elegerea mecanismelor care provoac impactul cu mediul i
utilizarea celei mai bune tehnologii disponibile pentru a reduce acest impact.
Impactul betonului asupra mediului este legat de toate etapele specifice duratei de
via a construc iilor din beton:
Ø produc ie de ciment, agregate, aditivi;
Ø producere beton, arm turi, arm turi pretensionate, cofraje;
Ø executarea, folosirea i între inerea structurilor din beton;
Ø demontarea elementelor din beton;
Ø demolarea structurilor din beton;
Ø reutilizarea i reciclarea betonului;
Ø reciclarea arm turii i arm turii pretensionate, etc.

2.3. Principii de evaluare a impactului de mediu


Metodele i modelele de evaluare i optimizare privind impactul asupra mediului se
bazeaz pe urm toarele caracteristici i calit i :
- complexitate – acoper cele mai importante criterii de mediu, o abordare
multicriterial care s încorporeze metoda ponderilor i analize
corespunz toare de senzitivitate ;
- dependen a de timp – consider întreaga perioad de via a
construc iilor din beton ;
- probabilitate – respect probabilitatea dependen ei de timp.

Ciclul de via a elementelor/ iilor din beton acoper urm toarele etape:
achizi ionarea materiilor prime, producerea betonului i a componentelor structurale,
proiectarea i construc ia, renovarea, demolarea, reciclarea i aruncarea de eurilor
(figura 3).

Realizare: Utilizare:
materii prime: Cproiectare C
Cagregate Cproducere C Cdemolare
Cmaterii prime pentru beton Creparare Creutilizare
fabricarea cimentului; C Crenovare Creciclare
C Caruncare
producere de energie Cumpluturi
C

din beton

Figura 3 - Fazele tipice ale ciclului de via a elementelor / structurilor din beton

Performan a unei structuri, de-a lungul întregii perioade de func ionare, este
determinat în mod esen ial, în etapa ini iala de proiectare conceptual i
influen eaz valoarea total a impactului asupra mediului. Acest aspect este
prezentat în figura 4.
Dan Georgescu, Adelina Apostu

proiectare execu ie între inere, repara ii demolare


conceptual
reciclare
concept
tehnologic
proiectare
detaliat

ansa de a influen a gradul de impact


asupra mediului / eficien a de mediu

demolare/ reciclare
proiectare execu ie utilizare

Figura 4 - ialul de influen a gradului de impact asupra mediului Ei în cursul


întregului ciclu de via a structurii de beton

Procesul de evaluare a imp date de intrare de mediu


asociate cu materialele structurale i tehnologiile utilizate în domeniul construc iilor.
Fluxul de consum de materiale i de energie referitor la construire, utilizare,
între inere, reparare, demolare i reciclare a structurilor din beton este indicat în
figura 5.

CO2, SOx,NOx, suspensii solide

CO2, SOx,NOx CO2, SOx,NOx amestec beton


calcar m cinare

CO2, SOx, NOx,


argila extragere transport proces de ciment energie constructie
produc ie suspensii solide, substan e
poluante, de euri solide, etc.

energie energie energie structura

CO2, SOx, NOx,


energie energie de euri solide, mediu
energie folosinta interior, etc.
gresie
andezit CO2, SOx, NOx,
concasare transport agregate
calcar energie intretinere suspensii solide, substan e
etc. poluante, etc.

CO2, SOx, NOx,


CO2, SOx,NOx, suspensii solide CO2, SOx,NOx energie demolare
suspensii solide, substan e
poluante, de euri, etc.
zgur , transport adaosuri energie reciclare CO2, SOx, NOx,
cenu
suspensii solide, de euri, etc.

energie energie
energie

materii proces de transport aditivi


prime produc ie transport

CO2, SOx, NOx, CO2, SOx, NOx CO2, SOx, NOx


substan e poluare ap

Figura 5 - Fluxul de materiale i energie asociat cu construc iile din beton


Dan Georgescu, Adelina Apostu

Conceptul de durata de via / func ionalitate pentru o construc ie din beton, în rela ie
cu consumul de energie i materialele folosite i cu impactul de mediu, este
prezentat în figura 6.

SURSA DE
MATERII PRIME
procese / industrie

produc
AGREGATE RECICLATE
SURSE DE ENERGIE

NEGATIVE ASUPRA
emisii
ALTE IMPACTURI
ENERGIE

MEDIULUI
reparare, renovare

demolare

reciclarea betonului

reutilizare reciclare beton utilizat în


ardere, alte procese / industrie
umpluturi

Figura 6 - Ciclul de via a structurii de beton – fluxul de materiale i energie i


impactul asupra mediului

3. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU PENTRU CONSTRUC IILE DIN BETON


Luând în considerare întregul ciclu de via a unui produs/ proces, impactul de mediu
poate fi exprimat ca suma unor influen e par iale Ei :
Etot = Σ Ei
Pentru cazul structurilor din beton,
Etot = Eini + Eoper + Em + Σ Erepar + Σ Erenov + Edemol + Σ Erecicl
unde:
Eini ial de mediu care provine din etapele de producere a
materiale ie, proiectare, execu ie,
Eoper = impactul de mediu asociat cu folosin a structurii,
Em = impactul de mediu asociat cu între inerea,
Erepar = impactul de mediu asociat cu repara iile în caz de deteriorare,
Erenov = impactul de mediu asociat cu renovarea,
Dan Georgescu, Adelina Apostu

Edemol = impactul de mediu asociat cu demolarea,


Erecicl = impactul de mediu asociat cu reciclarea i depozitarea deseurilor.

Evaluarea ciclului de via – implementarea principiilor din ISO 14040


Evaluarea ciclului de viata prin implementarea principiilor din ISO 14040 se face
iterativ, incluzand cateva etape interdependente: definirea obiectivelor si scopului,
prezentarea analizelor, evaluarea impactului, interpretarea rezultatelor (figura 7).
De
scop
(ISO 14041) - dezvoltare

- planificare
Interpretare
(ISO 14041) (ISO 14043) - stabilire de
politici publice
- marketing
- altele
Evaluare impact
(ISO 14042)

Figura 7 - Fazele evalu rii ciclului de via (LCA) i standardele ISO corespunz toare

În figura 8 se prezint un exemplu de verificare în proiectarea ecologic în timpul


etapei de planificare a construc iei. Metoda standard sau conven ional de construire
este comparat cu o metod alternativ care ine cont de impactul asupra mediului.

METODA STANDARD DE REALIZARE A

ÎN CONSIDERARE REDUCEREA
IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI

NU Evaluarea impactului de mediu în


reducere a etapa de planificare a construirii
impactului asupra
me Reducerea
Cerin a de impactului asupra
reducere a mediului prin
impactului metode
asupra alternative (yy%
mediului reducere
REALIZAREA CONSTRUC IEI (xx%)
metoda standard)

C emisii de dioxid de carbon


C consum de energie
C economie resurse, reducere
de euri
C utilizare materiale reciclabile
C influen a asupra ecologiei
Figura 8 - Exemplu de verificare a metodei de proiectare în rela ie cu impactul asupra
mediului (faza de planificare a construc iei)
Dan Georgescu, Adelina Apostu

Procesul de optimizare i propune minimizarea impactului asupra mediului i are un


puternic caracter complex i iterativ; trebuie s in cont de toate tipurile de
interac iuni semnificative (figura 9).

Optimizarea materialelor
PROIECTAREA AMESTECULUI DE BETON

- selectarea componentelor principale ale


betonului, aditivilor iei lor
- utilizarea materialelor secundare, în special
în ciment (cenu , zgura etc), a agregatelor
reciclate

PROIECTAREA ELEMENTELOR DE BETON


SI A STRUCTURII Optimizarea formei
- selectarea formei elementelor de beton i a
întregii structuri de beton

PROIECTAREA CICLULUI DE VIA


-conceptul de predic a ciclului de via
-proiectarea unei durate de func ionare mai
mari
-proiectarea între inerii, repara iilor i
reconst iei
-proiectarea demol rii, recicl rii, reutiliz rii

STRUCTUR DE BETON DURABIL

Figura 9 - Concep ia mediului, pentru o structur de


beton

4. M LUATE IONAL PRIVIND REDUCEREA IMPACTULUI


CONSTRUC IILOR DIN BETON ARMAT ASUPRA MEDIULUI
Pe plan na ional nu s-au efectuat analize de impact de mediu pentru construc iile din
beton armat, dar s-au întreprins cercet ri pentru utilizarea pe s
cimenturilor cu adaosuri pentru construc ii din beton situate în medii specifice de
expunere. ri, efectuate de autorii acestui articol, au condus la
extinderea domeniilor de utilizare a cimenturilor cu adaosuri, fapt concretizat la
nivelul unor reglement ri na ionale [4]. Aceast ac iune este benefic atât în ceea ce
Dan Georgescu, Adelina Apostu

prive te reducerea consumurilor de energie, a emisiilor de dioxid de carbon rezultate


la fabricarea cimenturilor, cât i prin reutilizarea unor materiale reciclabile (zgur ,
cenu , etc.) i cre terea durabilit ii construc iilor din beton armat.

În tabelul 1 se prezint exemple de utilizare a cimenturilor de tip II/B-M în func ie de


mediile de expunere specifice.

Tabelul 1 - Exemple de utilizare a cimenturilor de tip II/B-M în func ie de mediile de


expunere specifice
CEM II-M
S-P
S-D S-V
S-T D-P
S-LL D-V
Clase de S-LL
A D-T A P-V S-V
expunere D-LL
D-LL P-T D-V
relevante B B P-LL
T-LL P-LL P-V
pentru V-LL
V-T V-T
proiectare T-LL
V-LL
S-D S-P
B S-T B D-P
D-T P-T
Beton simplu (nearmat) X0 X X X X
Elemente protejate împotriva
XC1, XC2, 3)
X X X X
XC3, XC4

Elemente exterioare XC, XF1 X X X 0


XC, XF3 X X 0 0
Elemente exterioare supuse
XC, XD,
- X 0 0 0
XF2, XF4
XC, XS,
Structuri marine X X 0 0
XF2, XF4
1)
Atac chimic XA X X X 0
2)
Zone cu trafic XF4, XM X 0 0 0
XM X X X 0
X - Se poate aplica.
0 - Nu se a
1)
2)
3)

5. CONCLUZII
În rile dezvoltate, consumul de energie cre te dramatic de la an la an, în acela i
timp cresc i emisiile de CO2. În prezent, 20% din popula ia total de pe glob
utilizeaz 80% din resurse, industria construc iilor fiind dependent în cea mai mare
masur de resurse responsabil pentru aproximativ 40% din consumul
de energie i emisiile de gaze. Protocolul de la Kyoto, adoptat la Conferin a
Interna ional pentru Prevenirea Înc lzirii Globale (COP3), din 1997, cere Japoniei,
SUA i UE s reduc pân în 2010 emisiile de CO2 cu aproximativ 7%, comparativ
cu nivelurile din 1990. În acest scop. toate rile semnatare i Romania, trebuie
s ia m suri eficiente pentru îndeplinirea acestui deziderat. Una din m
de utilizarea materialelor reciclate la prepararea betonului. De asemenea, se
impune o schimbare a abord rii globale a proceselor care intervin în construc ii
i de considerente ecologice.
Dan Georgescu, Adelina Apostu

6. BIBLIGRAFIE
1. Environmental effects of concrete - fib Bulletin 23, State of art report, martie 2003,
2. Environmental design - fib Bulletin 28, State of art report, februarie 2004,
3. Environmental issues in prefabrication - fib Bulletin 21, State of art report, January
2003,
4. Cod de practic pentru producerea betonului, CP 012/1-2007, iulie 2008.