• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Afectiuni congenitale ale cristalinului Afectiuni congenitale ale sclerei Afectiuni congenitale ale uveei Afectiunile congenitale ale pleoapelor Alergii oculare Amaurosis fugax Anomali congenitale ale corneei Anomalii congenitale ale aparatului lacrimal Anomalii congenitale ale conjunctivei Anomaliile congenitale ale nervului optic Anomaniile congenitale ale vitrosului Arsurile corneei Astigmatismul Blefarita Blefaroptoza Blefarospasmul Cataracta Concretiunile calcare conjunctivale Conjunctivita Conjunctivita acuta cu bacil Weeks

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Conjunctivita alergica Conjunctivita bacteriana simpla Conjunctivita cu Chlamydii Conjunctivita difterica Conjunctivita din eritemul polimorf Conjunctivita fungica Conjunctivita gonococica Conjunctivita herpetica Conjunctivita lemnoasa Conjunctivita purulenta gonococica a nou nascutului Conjunctivite virale Conjunctivitele parazitare Conjunctivitele produse de agenti iritanti Degenerescenta maculara Degenerescente vitreene Dezlipirea de retina Distrofii ale stromei corneene Distrofii corneene anterioare Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Distrofiile corneene posterioare Ectropionul Eczema pleoapelor Entropionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Erizipelul pleoapei Fracturile orbitei Glaucom Hemoragiile vitreene Hepesul palpebral Hipermetropia Hipotonia oculara Infectiile pleoapelor Keratita fungica Keratitele - Inflamatiile corneei Lagoftalmia paralitica Leziuni ale pleoapelor in antrax Leziuni oculare in lepra Leziunile pleoapelor in Moluscum contagiosum Meibomita si Tarsita Miopia Modificari involutive ale corneei Orbirea - cecitatea Orjeletul (ulcior) Pemfigusul conjunctivei Pinguecula Prezbiopia Pterigionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Retinoblastomul Salazionul (Chalazionul) Sifilisul palpebral Sindroame psihovizuale Sindromul de retractie a pleoapelor Sindromul ochi uscat Sindromul Parinaud Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral Toxoplasmoza oculara Trahomul Traumatismele pleoapelor Tuberculoza palpebrala Tulburarile de statica si motilitate palpebrala Tumorile aparatului lacrimal Tumorile conjunctivale Tumorile coroidei Tumorile nervului optic Tumorile pleoapelor Tumorile sclerei Vaccina Xeroza conjunctivei Zona zoster oftalmica

Cum functioneaza ochiul ? Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie. Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. Transparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa ajunga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. Retina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. De la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. Acesta este modul in care functioneaza ochiul nostru.

1. Planul lacrimal 2. Cornee 3. Iris 4. Corp ciliar 5. Zonula Zinn 6. Cristalin 7. Vitros 8. Retina 9. Nerv optic

Miopia
Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei – un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular; dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale – aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie; daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei – aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei refractive. Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata; la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita "hipermetropie" – cornea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. Miopia

poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza’’ imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) . Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros; dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in timpul procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular) ; in ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Frecventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor: statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de la nastere) ; mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta – aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China, India, Malaiezia si Marea Britanie. Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate; cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.

Patogenie si cauze Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ; numarul cazurilor de miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape – cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular; iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor. Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur – asincronism intre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular axul sau anteroposterior cu doar 1 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 3 dioptrii.

Diagnostic

Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita

optotip) . vaselor si nervului optic). Dupa examinarea cu ajutorul optotipului. Ochii pacientului sunt examinati concomitent cu ajutorul optotipului (optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri. Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. De asemenea. Plasarea succesiva de lentile. Metoda Donders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile. Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea fundului de ochi. putem observa regiuni hiperpigmentate. la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare. pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o anumita distanta standard. plasat la nivelul optotipului. zonele hiperpigmentate vor alterna . o formatiune denumita. ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. putem utiliza refractometrul. Ulterior. prin excluderea altor forme de miopie: miopia pilotilor de supersonice. aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv: hipermetropie sau miopie. Odata cu evolutia leziunilor. . care sa permita aprecierea statusului retinei. precum si realizarea diagnosticului diferential. pe care sunt inscrise meridiane) .refractometrie. Ca si metoda obiectiva. astfel. cand examinatorul va identifica la nivelul retinei. la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei). miopia de curbura. acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza viciu de refractie) . care pot fi sesizate cu usurinta la examenul oftalmoscopic. conus miopic’’ (cu aspect de semiluna de culoare alba) . inscrisa pe acel panou) . Fanta stenoptica si cadranul Green sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul Green este de forma unui cerc. miopia nocturna. precum si inclinatia precisa a acestor meridiane. acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina pacientului examinat. miopia de indice. lentile ce au diferite dioptrii. in rama de proba. se va proceda la examinarea pacientului cu ajutorul lentilelor plasate in rama de proba. se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale.

Semne si simptome Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie: miopia simpla (tulburare de refractie). Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular. sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) .cu cele depigemntate. se pot instala: cataracta si glaucomul cu unghi deschis. Miopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica – pana la 3 dioptrii. . si miopia mare – peste 6 dioptrii). pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) . si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale. acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci ma in fata. Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal. de asemenea. sa evite conducerea automobilelor. se constata scaderea marcata a acuitatii vizuale. acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor. miopie medie – 4 / 6 dioptrii. de curbura sau de indice – este vorba de indicele de refractie) . Miopia simpla apare de obicei in prima coliparie (5-10 ani) . secundar unor boli (diabet zaharat). se recomanda ca persoanele cu miopii grave. sau dupa mecanismul de aparitie (miopie axiala. Ca si complicatii ale miopiei degenerative. de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia scolarului". un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina. Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet. miopia degenerativa (miopia boala) si miopia maligna. in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila. Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care este mult crescut). corpul vitros este si el afectat – apare o lichefiere precoce a vitrosului.

Datorita excesului de convergenta. care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (exces de convergenta) . atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie. Popular. Persoanele cu miopie simpla relateaza scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap) . la care se supraadauga factorul comportamental declansator. Adesea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste -10 dioptrii). imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei. Miopia simpla debuteaza in copilarie. in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste 6 dioptrii (dioptria reprezinta unitatea de masura a puterii unei lentile) . de obicei miopia simpla are o evolutie lent-progresiva (1-2 dioptrii). cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare. elementele globului ocular sunt normal constituite. ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici. Daca a debutat in copilarie. Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa. miopia maligna) . prezenta inca . aceasta deoarece globul ocular nu detine un mecanism compensator asea cum se intampla in cazul hipermetropiilor. Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism divergent (datorita efortului de acomodatie minim) . vederea de aproape nu necesita un efort excesiv in ceea ce priveste acomodatia – de obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape: ceasornica. Miopii au o vedere neclasa la distanta. apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai clare. vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea partiala a ochilor) . atunci cand s-a stabilizat. in rest. cu atat mai scazuta este acuitatea vizuala pentru distanta. pana la varsta adolescentei. bijutier.Miopia simpla este un viciu de refractie pur. sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie. care concura la aparitia unor anomalii congenitale ale globului ocular (axul anteroposterior al globului ocular se alungeste progresiv) . cel mai probabil ca ea va evolua pe o perioada mult mai mare de timp. Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple. Notam faptul ca. Pentru o persoana cu miopie. strabismul mai este cunoscut si sub denumirea de "privire incrucisata". insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta adolescentei (in jur de 18 ani) .

luxatii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvnt sesizata – se datoreaza fenomenelor degenerative de la nivelul globului ocular – este o complicatie foarte grava) . al lentilelor de contact sau apeland la chirurgia refractiva. Tratament Miopia simpla poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor. Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale. Metoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de fotokeratectomie (procedeul LASIK) . vederea neputand fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor aeriene. practic. si care progreseaza odata cu maturarea organismului (chiar si pana la -30 dioptrii) . dupa realizarea unui nou consult oftalmologic. are o evolutie lenta). se constata o reducere a campului vizual si alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra) . sunt preferati ochelarii cu lentile divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala) . ea poate conduce la aparitia unor complicatii nedorite: cataracta (destul de frecventa. este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu ajutorul caruia se aplatizeaza fata anterioara a corneei . Desi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet elucidate. cu toxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis (incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale) . Odata cu avansarea miopiei lentilele trebuiesc schimbate. Miopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale globului ocular. insa evolutia acesteia este mult mai alerta. Odata cu evolutia leziunilor degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale. De obicei. de asemenea. Miopia degenerativa poate debuta precum o forma de miopie simpla. Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie. s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura.de la nastere. Miopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia forte". insa ele nu pot opri evolutia bolii.

. include urmatoarele procedee: . de obicei se realizeaza o subcorectie cu maxim 3 dioptrii. Tulburarea de refractie in cazul miopiei degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor divergente. dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ.keratotomia radiala: procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale (in forma de stea). posibile complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin: glaucom sau cataracta. rolul acestor incizii este de a permite relaxarea curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive. este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie iar cele mai bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau 5 dioptrii. nu exista un tratament cert fundamentat stiintific. . este un procedeu destul de costisitor. Din nefericire. insa ele au avantajul ca largesc limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala. In ceea ce priveste miopia degenerativa. metoda chirurgicala cu laser are cele mai bune rezultate in cazul miopiilor simple ce nu depasesc 8 dioptrii. Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare. insa poate fi utilizat chiar si pentru corectarea miopiilor de circa 16 dioptrii. cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii.keratomileusis miopic: este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative.(remodelarea acestei suprafete) . aceasta metoda nu este lipsita de riscuri. pentru a obtine o vedere binoculara mai buna. care sa permita oprirea din evolutie a miopiei degenerative. Tratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin artificial. Chirurgia miopiei. consta in excizarea. terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii vizuale. sub actiunea presiunii intraoculare. la nivelul fetei anterioare a corneei. aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei (autogrefa) .

cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei. . Keratita poate fi de origine microbiana. evitand astfel suprasolicitarea vizuala. . au fost elaborate o serie de scheme terapeutice ca urmareau realizarea unor exercitii oculare. din nefericire aceste terorii nu sunt suficient de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga. procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei. fotofobie. atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou.keratectomia fotoreactiva (procedeul LASIK) . acest procedeu permite corectarea miopiilor de maxim 6 dioptrii. si implicit consolidarea tunicilor globului ocular. . cu ajutorul unei grefe refractive atasata fetei anterioare a corneei. micotica. pe o grosime de cativa microni. este un procedeu chirurgical care evita implantarea unui nou cristalin. durere vie. Ea se manifesta prin roseata conjunctivei. medicamentoasa sau alergica. virala. munca in exces in fata computerului) .. iar rezultatele obtinute nu sunt spectaculoase. injectarea colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei. metoda chirurgicala realizata cu ajutorul laserului. Denumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. exista studii care atesta faptul ca lumina naturala joaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. si mai mult decat atat. Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei. Pentru a preveni miopia.colagenoplastie (scleroplastie) : este un procedeu care consta in introducerea de colagen in spatele globului ocular. lacrimare. cu rol de a stopa alungirea axului anteroposterior. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o alterare a epiteliului cornean. dar si realizarea a cat mai multor activitati in aer liber. se recomanda utilizarea ochelarilor de citit. a picaturilor oculare. clipit.epikeratoplastia. de unde existenta a numeroase tipuri de keratita.

creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata de ochiul bolnav. In majoritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp. focalizate. Ambliopia de obicei afecteaza numai un ochi. Ambliopia. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos.Ambliopia Generalitati Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita. ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. dar poate aparea si la ambii ochi. Cauze Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei imagini clare. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani. sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor ochi poate produce ambliopie. numita si "ochiul lenes". Ambliopia poate aparea si in cazul in care copilul este mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla. Daca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt. Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. proiectand la nivel cerebral doua imagini diferite. neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi. in egala masura pentru ambii ochi. Aceasta afectiune este denumita strabism. Afectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp indelungat pot cauza ambliopie. O afectare a cristalinului (ca si . debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. La copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini.

Este recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii. Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. Inainte ca medicul sa examineze vederea copilului este necesara anamneza. Ambliopia produsa de aceste afectiuni este rara. dar grava.o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular. in timpul examinarii si dupa excluderea altor cauze de vedere slaba.plans sau durere cand un ochi este acoperit . precum cataracta) . care cuprinde intrebari despre: . Simptome Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi. Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt: .o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza). La majoritatea copiilor ambliopia este greu de depistat.simptomele copilului . Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu mai poata fi restabilita niciodata. Investigatiile care deceleaza ochii neconvergenti (strabismul).miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului.ochii nu fixeaza acelasi punct .ochii nu se misca simultan in aceiasi directie . Acesta este numit uneori "ochi lenes". diferenta de dioptrii intre ochi sau orice alta afectiune care produce ambliopie pot ajuta in diagnosticare. pentru a privi ceva . Deseori pot sa nu apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba.cataracta) sau a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate determina ambliopia. Investigatii Un medic poate diagnostica ambliopia dupa depistarea acuitatii vizuale diminuate la un ochi.

ca de exemplu greutatea mica la nastere sau nasterea prematura . in acelasi timp. Medicii pot intampina dificultati in realizarea screeningului vederii la unii copii mici. Diagnostic Este recomandat screeningul pentru depistarea ambliopiei. pentru a aprecia daca privesc amandoi in aceiasi directie. Un copil cu ambliopie poate avea un ochi care deviaza sau ramane defazat in urma miscarii celuilalt ochi. o metoda denumita fotoscreening poate fi folosita. Alte investigatii. Aceste teste apreciaza cat de bine vede copilul contururile si detaliile de aproape si de departe. Cu toate ca fotoscreeningul nu inlocuieste o investigatie uzuala a vederii. ambele afectiuni crescand riscul pentru ambliopie.alti posibili factori de risc. In cazul copiilor in varsta de si peste 2 ani. Medicul poate executa diferite teste pentru a depista cataracta sau strabismul. medicul cere copilului sa identifice sau sa fixeze imagini sau litere de pe perete sau dintr-o culegere cu diagrame. nu trebuie adoptata o atitudine expectativa daca sunt observate semne posibile de ambliopie la copiii mai mici. necesitand o cooperare minima cu copilul. Nici un copil nu este prea mic ca sa fie examinat de catre un oftalmolog si examinarea poate fi efectuata oricand apar suspiciuni in legatura cu sanatatea .. cuprinzand si dilatarea pupilelor oculare. pediatru. Medicul verifica mai intai ochii copilului. In aceste cazuri. strabismului si afectarea acuiatii vizuale la copiii mai mici de 5 ani. pot fi utilizate pentru a determina daca este necesara folosirea de lentile pentru corectarea vederii si pentru a verifica structura si functionarea globului ocular. copilul va fi indrumat catre un oftalmolog sau optometrist pentru o examinare completa a acuitatii vizuale. Screeningul tulburarilor de vedere poate fi realizat de catre: medicul de familie. Totusi. Daca este depistata vreo afectiune. poate obtine date despre afectiunile care ameninta vederea. asistent medical sau infirmiera.daca invatatorii au observat ca acel copil are probleme in a vedea tabla sau are dificultati la citit. Astfel se poate demonstra ca are diferenta dioptrica intre ochi (anizometropie). Fotoscreeningul foloseste o camera speciala sau un sistem video pentru a obtine imaginile formate si reflectate de la nivelul ochiului.istoricul familial al tulburarilor de vedere (mai multe persoane din familie care au prezentat afectarea vederii) .

dar grava.ochilor copilului. copilul poate sa nu dezvolte vedere normala la ochiul afectat. Ambliopia care este rezultatul nealinierii ochilor (strabism) sau vederii inegale (anizometropie) se dezvolta mai lent. Tratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de varsta de 9 sau 10 ani). studiile recente sustin ca tratamentul in jurul acestei varste poate inca sa corecteze ambliopia. Fara tratament precoce. Ambliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog. cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi normale. Societatea Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa fie examinatii de la varsta de 6 luni de catre un pediatru. Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie tratamentul. Tratament Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa diagnostic. Exista cateva metode de a constrange ochiul strabic sa devina mai puternic. Nou-nascutii si copiii trebuie investigati pentru afectiuni oftalmologice ca si cataracta. . Aceste metode includ purtarea unui plasture pe ochi sau lentile de contact inchise la culoare (ocluzie) si folosirea de picaturi pentru ochi sau de ochelari (relaxare). Cu toate acestea. Ambliopia din aceste cauze este rara. ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie chirurgicala. medic de familie sau oftalmolog. Alte boli. ca si diferenta dioptrica (anizometropia). cladind o conexiune mai puternica intre creier si ochiul afectat si permitand vederii sa se dezvolte normal in acel ochi. care impiedica lumina sa patrunda in ochi si produce ambliopia. tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei cat si cauzelor fundamentale. Pentru a avea succes. Ambliopia este greu de corectat dupa varsta de 9 ani. Tratamentul corecteaza ambliopia antrenand creierul sa foloseasca semnalele de la ochiul cu vedere slaba. Un copil nascut cu cataracta sau alte boli care impiedica lumina sa patrunda in ochi. are nevoie urgenta de tratament deoarece ambliopia poate deveni permanenta in cateva luni. Corectia optica sau cu lentile de contact amelioreaza unele afectiuni.

Un studiu recent arata ca. Acoperirea ochiului sanatos cu un plasture adeziv sau cu un plasture de culoare inchisa dintr-o banda elastica. Relaxarea Acest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului dominant al copilului. este dificil de estompat si intunecat vederea la ochiul indemn suficient. Este benefica pentru cazurile usoare de ambliopie. este similara cu purtarea unui plasture 6 ore zilnic. Aceasta determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita. este cea mai obisnuita metoda de tratament. Este necesara invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact. mai degraba decat s-o impiedice complet. Purtarea de lentile de contact opace. Solutiile oftalmice (picaturile pentru ochi) Cea mai folosita metoda de tratament a relaxarii este reprezentata de utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic. creierul este fortat sa foloseasca si sa dezvolte o mai buna vedere in ochiul slab.Ocluzia Acoperind ochiul mai puternic. astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului afectat. medicul poate pune un plasture pe una dintre lentile. Ambliopia poate fi tratata si prin plasarea unei lentile de contact intunecate in ochiul normal. purtarea unui plasture in timpul activitatilor ce solicita vederea de aproape. timp de 2 ore zilnic. Purtarea de plasture pe ochi. Copilul trebuie sa poarte plasturele tot timpul sau doar in timpul zilei de-a lungul a catorva saptamani sau luni. in cazurile grave. Aceasta poate fi utila cand copilul refuza sa poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. Ochelarii de vedere . Relaxarea este mai putin folosita decat ocluzia. Cazurile grave pot sa dureze mai mult. In cazul in care copilul poarta ochelari.

Daca sunt utilizate picaturile de ochi. Paralizia Bell (paralizia faciala periferica) . cat si la scoala. Daca se suspicioneaza ca un copil are ambliopie sau alte afectiuni oftalmologice. astfel ca este recomandata examinarea periodica a copiilor pana la varsta de 9 sau 10 ani. Totusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti. Cu cat copilul este mai mic. Pentru a fi eficient. Se comunica invatatorului situatia copilului. Este important sa se ajute copilul sa fie compliant la tratament astfel incat sa dezvolte o vedere cat mai buna. plasturele de pe ochi trebuie purtat atat cat este recomandat. Ambliopia este dificil de corectat dupa varsta de 9 ani. Medicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare sau slabire. Ambliopia poate sa reapara si dupa un tratament de succes. Se incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. Tratament ambulator (la domiciliu) Tratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu. Ambliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes. cu atat mai bune sunt rezultatele tratamentului ambliopiei. se recomanda respectarea sfatului medicului de a efectua examinarile periodice viitoare. Tratamentul ambliopiei se instituie imediat ce boala este descoperita. pentru ca acesta sa sprijine copilul in timpul tratamentului. trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia medicului. se recurge la un consult de specialitate. In cazul in care copilul a urmat tratament pentru ambliopie.Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa foloseasca ochiul slabit. Cauza majora a neajunsurilor tratamentului ambliopiei este nefolosirea plasturilor pentru ochi la indicatia medicului.

adesea peste noapte si se amelioreaza de obicei de la sine in cateva saptamani. Specialistii sunt de parere ca in unele cazuri ea poate fi cauzata de catre virusul herpetic care produce herpesul labial recurent. afectiunea se numeste paralizia Bell. Cauze Etiologia paraliziei Bell nu este cunoscuta. Partea fetei care este afectata este plata si lipsita de expresie sau are un aspect "cazut". cazut al hemifetei respective. nervul facial care asigura inervatia muschilor de pe o parte a fetei sufera leziuni datorate unui proces inflamator.Paralizia Bell reprezinta paralizia sau slabiciunea muschilor de la nivelul unei hemifete. Cu toate ca accidentul vascular cerebral si accidentul ischemic tranzitoriu pot produce paralizie faciala. Lezarea nervului facial care inerveaza musculatura de pe o parte a fetei duce la aparitia unui aspect flasc. Simptome Principalul simptom ce caracterizeaza paralizia Bell este slabiciunea sau paralizia muschilor de la nivelul unei parti a fetei. In majoritatea cazurilor de paralizie Bell. Paralizia Bell nu constituie rezultatul unui accident vascular cerebral sau al unui accident ischemic tranzitoriu. Leziunea nervoasa poate de asemenea afecta si simtul gustului si secretia lacrimala si salivara. Printre alte simptome se numara: .senzatia de ochi uscat pe partea afectata datorita imposibilitatii de a clipi . In cazul in care nu se poate identifica un factor specific care sa stea la baza aparitiei slabiciunii musculare. Exista multe afectiuni care pot produce slabiciunea sau paralizia muschilor fetei. Aceasta afectiune debuteaza brusc. Paralizia Bell presupune pur si simplu slabiciune sau paralizie. nu exista nici o legatura intre paralizia Bell si oricare dintre aceste afectiuni.

cresterea secretiei lacrimale la nivelul ochiului afectat.pacientul a suferit recent de vreo raceala.alaturi de simptomele respective au mai existat si alte probleme.durere retroauriculara (portiunea situata in spatele urechii) de partea afectata.. Investigatii Paralizia Bell este de obicei diagnosticata pe baza anamnezei. in special la nivelul varfului limbii. . examenului fizic si examenului neurologic care investigheaza functia nervului facial si elimina eventuale cauze mai grave de paralizie faciala. cum ar fi: .cresterea sensibilitatii in ceea ce priveste perceptia sunetelor. . simptomatologia dispare in doua luni. Trebuie retinut faptul ca exista cateva alte afectiuni. care pot produce slabiciune musculara faciala si paralizie.senzatia de gura uscata si dificultati de inghitire datorita scaderii secretiei salivare. modificarea sensibilitatii gustative sau slabiciune musculara in orice alta parte a corpului? . cum ar fi de exemplu accidentul vascular cerebral si boala Lyme. In majoritatea cazurilor. gripa sau o afectiune respiratorie? . care poate aparea la o zi sau doua dupa debutul paraliziei. pierderea auzului. .scaderea sensibilitatii gustative. cum ar fi ameteala. .salivatie excesiva datorata imposibilitatii de a inchide complet gura. urmata apoi de vindecare treptata. Medicul poate deduce din anamneza ca este vorba de o paralizie Bell prin intrebari tintite in legatura cu antecedentele personale patologice ale pacientului.pacientul are dureri sau si-a pierdut sensibilitatea la nivelul fetei sau in zona capului . Evolutia naturala a bolii este spre agravare in primele zile.ce simptome are pacientul? Cand le-a observat prima data? Le-a mai avut si inainte? S-a lovit recent la cap? . .

Detectarea si tratamentul precoce al paraliziei faciale pot contribui la prevenirea instalarii leziunilor nervoase permanente.In cadrul examenului neurologic.internistii . .sa inchida strans ochii si apoi sa-i deschida.nu sunt prezente semne ale unei alte boli sau ale unui traumatism care sa explice aparitia slabiciunii si paraliziei.sa zambeasca sau sa-si arate dintii. pentru a determina daca sensibilitatea auditiva sau muschii de la nivelul urechii medii au fost afectati. HIV sau sifilis. Diagnosticul de paralizie faciala poate fi pus in cazul in care: . Printre aceste teste se numara: -teste de sange.slabiciunea musculara si paralizia apar brusc si afecteaza musculatura de la nivelul unei hemifete . Pacientul poate fi rugat sa: .CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru detectarea unei tumori cerebrale sau a accidentului vascular cerebral . Doctorul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare pentru a detecta alte posibile cauze de slabiciune si paralizie musculara faciala. . .punctie lombara.teste de audiometrie. Medici specialisti recomandati Personalul de specialitate in masura sa diagnosticheze si sa trateze paralizia Bell este reprezentat de: . pentru a elimina unele boli precum boala Lyme. .medicii de familie . doctorul va evalua gradul de slabiciune musculara.ridice sprancenele si apoi sa le coboare. in vederea identificarii eventualelor semne de infectie sau hemoragie. Slabiciunea musculara la nivelul unei hemifete ar trebui investigata imediat de catre medic cu scopul de a elimina alte afectiuni mult mai grave.

in conditiile in care afectiunea nu se amelioreaza. In multe cazuri.transferul de tesut muscular normal in zona afectata. .implantarea unei grefe nervoase care se ataseaza la nervul facial. . medicul poate solicita efectuarea unor teste suplimentare. poate fi necesara efectuarea unui consult de specialitate de catre medicul oftalmolog. el poate beneficia de tratament chirurgical sau de fizioterapie. nervul care controleaza sensibilitatea linguala este atasat nervului facial. Aceasta afectiune poate fi tratata cu injectii pe baza de toxina botulinica. Totusi. pentru a elimina alte posibile cauze ale paraliziei faciale. in special la nivelul buzelor. Tratament Tratamentul paraliziei faciale permanente Daca pacientul dezvolta paralizie faciala permanenta. cum ar fi de asteptat. Medicul poate recomanda tratament chirurgical in conditiile in care pacientul are paralizie Bell care a debutat in urma cu 6 pana la 12 luni si care nu s-a ameliorat.neurologii . Unii pacienti dezvolta miscari faciale involuntare la cateva luni dupa ce au fost diagnosticati cu paralizie Bell. Tehnicile chirurgicale care pot imbunatati fizionomia pacientului si reface partial functia musculara sunt: .. unii pacienti care au de mult timp paralizie Bell pot prefera aceasta modalitate de interventie decat sa aiba musculatura de pe o parte a fetei complet paralizata. cum ar fi RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau hemoculturi (insamantarea unei mostre de sange de la pacient pe medii de cultura cu scopul de a identifica prezenta germenilor). substanta care produce o paralizie temporara a musculaturii faciale. Daca apar dureri sau leziuni oculare.asistentele medicale. De asemenea. Lezarea acestui filet nervos produce pierderea sensibilitatii in jumatate din teritoriul lingual.

durere sau tulburari de vedere. In momentul in care pacientul nu mai poate clipi. care sunt picaturi pentru ochi ce contin metilceluloza. pacientul nu poate inchide complet ochiul sau nu mai poate clipi. ochiul se usuca si apar dureri la nivelul corneei. se pot lua urmatoarele masuri pentru protejarea ochiului: . Uneori poate fi necesar ca pacientul sa-si aplice unguentul si sa mentina pe tot timpul noptii un bandaj peste pleoapa in pozitie inchisa . Daca aceste dureri nu sunt tratate ele pot duce la orbire.inchiderea si deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor.Tratament ambulatoriu In cazul in care paralizia Bell afecteaza ochii. Medicul trebuie consultat imediat in cazul in care pacientul care are paralizie Bell dezvolta simptome oculare cum ar fi de exemplu inrosirea ochilor. din cauza paraliziei Bell.pentru protejarea ochiului si mentinerea umeda a corneei pacientul trebuie sa aplice un unguent special sau sa poarte un bandaj pentru ochi in timpul noptii. Clipitul mentine corneea umeda si o protejeaza de praf si alte particule. pentru mentinerea umidificata a corneei in timpul zilei . prurit. se pot lua masuri pentru prevenirea complicatiilor ulterioare. de vedere sau de protectie pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor particule la nivelul ochiului.utilizarea “lacrimilor artificiale". Masuri pentru protejarea ochilor Uscarea corneei poate produce tulburari grave de vedere. In momentul in care. gura si limba. Efectuarea frecventa a acestor gesturi va mentine corneea umidificata .se recomanda purtarea ochelarilor de soare.pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului in legatura cu frecventa de administrarea a acestor picaturi . .

Din trei persoane care fac paralizie Bell. Aproape toti pacientii care mai pot sa-si miste muschii faciali intr-un anumit grad se recupereaza complet fara a fi necesara instituirea medicatiei sau a vreunui alt tratament. obrajilor si buzelor poate fi de asemenea utila. poate fi de asemenea de ajutor. pacientului i se pot administra medicamente antivirale. cum ar fi prednison.Ingrijirea cavitatii bucale Cand sensibilitatea pe o jumatate din teritoriul lingual este pierduta si secretia de saliva este de asemenea diminuata in zona respectiva. Cu toate acestea. ceea ce poate duce la aparitia unor afectiuni gingivale si a cariilor dentare. efectuarea de exercitii simple. Perierea frecventa si cu grija a dintilor si utilizarea atei dentare pot ajuta la prevenirea aparitiei acestor afectiuni. Pe masura ce nervul facial incepe sa isi reia functia normala. Alti pacienti dezvolta miscari faciale involuntare. lacrimarea ochilor sau spasme ale fetei sau pleoapelor. particulele alimentare pot ramane blocate in acea portiune a limbii. Masarea cu ulei sau crema a fruntii. nu au fost inregistrate beneficii in ceea ce priveste aceasta modalitate de tratament. in special in cazul in care pacientul mai poate totusi sa-si miste partial muschii de pe partea afectata a fetei. nu exista dovezi clare ce medicamentele virale reprezinta un tratament eficient al paraliziei Bell. cum ar fi incordarea si relaxarea muschilor faciali. fragede cum ar fi de exemplu iaurtul. cum ar fi acyclovir. Consumarea alimentelor moi. pot duce la cresterea fortei musculare in teritoriul respectiv si la o recuperare mai rapida. Paralizia Bell se remite de obicei fara tratament. . In conditiile in care medicul este de parere ca la baza aparitiei paraliziei Bell este un proces inflamator produs in cadrul unei alte afectiuni. Dificultatile intampinate la inghitire pot fi prevenite prin mancatul incet si mestecarea completa a alimentelor. doua se recupereaza complet. Totusi. Sansele de recuperare completa sunt mai mari in conditiile in care simptomatologia incepe sa se amelioreze de la sine in 3 saptamani. pacientului i se pot administra corticosteroizi. cum ar fi dischinezii ale buzelor. cu scopul de a reduce gradul de inflamatie. Restul raman cu sechele cum ar fi slabiciune musculara si diferite grade de paralizie de la partiala la completa. care pot sa nu mai dispara complet niciodata. Daca doctorul suspecteaza un anume virus ca fiind etiologia paraliziei Bell.

Pot cadea.Daca paralizia Bell afecteaza capacitatea pacientului de a inchide ochiul de partea cu leziunea. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. . alergii sau eczeme. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). este esentiala ingrijirea corespunzatoare a ochiului.iritatia . Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. Simptome Simptomele blefaritei includ: . Cauza blefaritei este necunoscuta. pentru a preveni instalarea leziunilor oculare.roseata .De exemplu. Blefarita Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este blefarita si reprezinta inflamatia pleoapelor. dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. de regula cu stafilococi. inclusiv umidificarea corneei (membrana transparenta care inveleste ochiul la exterior).prezenta crustelor la marginea pleoapei.

pe o directie orizontala. in timpul dusului. marginile pleoapelor apar unsuroase. de aproximativ 10 ori. Tratament Se recomanda spalarea pleoapelor. inclusiv peste gene. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. se sterge usor fiecare pleoapa. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. Alternativ. La inspectia atenta. Pentru spalarea pleoapelor. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop.Diagnostic Pentru precizarea diagnosticului. Tinand ochii inchisi. care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea). dupa care se clateste bine Cataracta Generalitati Sus Vezi galerie foto Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului. . cauzand tulburari de vedere. Apoi. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. Inainte de deschiderea ochilor. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. pornind de la nivelul nasului.

Consult de specialitate 6. Diagnostic 8. Cuprins articol 1. imbatranirea (cataracta senila) . si anume. expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) . Simptome 5. Investigatii 7. Generalitati 2. Factori de risc 4.expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV). Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: . Evolutie Cauze Sus Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) .diabetul zaharat. Cauze 3. lumina naturala. Tratament 9.Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.varsta inaintata.

prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange). in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. uveita cronica. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta. . Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie.etnia. amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara. unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei . predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru. . .culoarea irisului. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina . cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta. o cauza mai rara de cataracta. intalnita mai ales in randul copiilor Factori de risc Sus Factorii de risc includ: . dintr-un motiv necunoscut. cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani. . cu afectarea metabolismului galactozei).sexul feminin. Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei.leziunile oculare.tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) .agregarea familiala (factorii genetici). .diabetul zaharat.. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: .varsta inaintata. in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala .istoricul familial (factorii genetici).vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular).alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare).expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X .

vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace). datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate. Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave: . Alti factori de risc . . . Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta.corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic). sa creasca riscul de aparitie al cataractei. .glaucomul. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp. in special consumul cronic.necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari. folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune. . Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. poate agrava cataracta. . aparuta treptat. .vedere dubla.lumina ultravioleta (UV). in special tipul B (UVB). astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere.durere oculara severa. a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta.vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina). Radicalii liberi pot afecta orice tip celular.hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici. Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii: . . astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) .alcoolul.infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul. pot cauza cataracta. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact. incetosata. de asemenea.hipertensiunea arteriala.fumatul. . .. inclusiv celulele cristalinului.

. greoaie. . neclara. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. dintre care amintim: .fotofobie (nu suporta lumina). ..necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari.sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic. nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical. .dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite . Simptome Sus In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale.vedere incetosata. datorate tulburarilor vizuale. in special in stadiile incipiente. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic. fie cea naturala sau artificiala. Tulburarile vizuale accentuate. fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. Consult de specialitate Sus Diagnosticul de cataracta. .tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice. In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.vedere dubla.

Problemele de vedere pot fi evaluate de: . . . . Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile. doar medicul oftalmolog poate trata cataracta. Investigatii Sus Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical.asistent medical. necesita un tratament chirurgical.accidente.medic generalist.pediatru. oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii. .oftalmolog.optometrist.medicul de familie. Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical. care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta. . Diagnostic Sus .

Totusi. deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala. parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale. precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. unde se formeaza imaginea.Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei. trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta. deteriorat de cataracta. Tratament Sus Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. De asemenea. Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual. In unele cazuri. interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular). Deseori. numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt . In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina. Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii.

insa extrem de severa.cecitatea este o complicatie rara.grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene. cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul. Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea. In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: .) . Cand acesta devine opac in totalitate. cititul.cataracta severa.progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului.glaucomul . In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina. unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. care pot asocia si alte boli). nu se mai dezvolta normal. Evolutie Sus Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave . Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala. . Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.cataracta copiilor (juvenila) este rara. centrul nervos vizual (situat in lobul occipital). cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei. etc. are indicatie de tratament chirurgical .

care inconjoara baza unei gene. Salazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor. moale. Salazionul tipic se dezvolta lent pe parcursul a 2-3 saptamani. Orjeletul intern. Generalitati . dreneaza si se vindeca in aproximativ o saptamana. Initial apare ca o mica umflatura rosie. Acesta afecteaza insa glanda sebacee mai profund in interiorul pleoapei. Acestea sunt de obicei mai mari si dureaza mai mult decat ulciorul. care atinge un maxim in 3 zile. Ulciorul se sparge apoi. ca si ulciorul este o infectie. in general fara durere oculara.Orjeletul si Salazionul Generalitati Sus Orjeletul (ulciorul) si salazionul sunt probleme care pot interveni la nivelul unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare. Ulciorul (sau orjeletul extern) este infectia unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei. Nu este o infectie. Cuprins articol 1.

Cauze 3. O alta problema care se poate adauga sau cu care poate fi confundat ulciorul este o infectie sau inflamatie a pleoapei numita blefarita. care pot irita ochiul. desi mai profund in pleoapa are aceleasi simptome ca si ulciorul. iritand glandele sebacee. dar poate apare datorita: . Investigatii 5.Generalitati 6. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate apare atat orjeletul intern cat si salazionul. Simptome Sus Orjeletul intern. . Un salazion se poate dezvolta dintr-un orjelet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. Bacteriile de la nivelul mainii pot cauza infectia . Tratament . conturului de ochi sau a altor produse cosmetice. Profilaxie 7.2.utilizarea rimelului. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Cauza ulciorului este deseori necunoscuta. Daca aceste produse sunt contaminate cu bacterii poate apare o infectie. Simptome 4. Porii nu se mai dreneaza astfel si se inflameaza.frecatului pleoapei.

Daca exista o umflatura dura in interiorul pleoapei. Inflamatia si tumefierea se pot extinde la zona inconjuratoare ochiului. sensibila la suprafata pleoapei de-a lungul liniei genelor. Daca ulciorul nu se vindeca prin tratament ambulator.roseata si tumefierea ulciorului depasesc exteriorul pleoapei. Ambele se diagnosticheaza prin examinarea vizuala atenta a pleoapei. care sunt afectiuni usoare ale pleoapei. Ulciorul incepe ca o macula rosie. poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi. interiorul ei sau este la nivelul globului ocular . Dupa deschiderea ulciorului acesta se vindeca si dispare. Se poate extinde suficient de mult pentru a interfera cu vederea.Salazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul.un ulcior devine foarte dureros. Tipic ulciorul dezvolta un cap (se colecteaza lichid alb sau galben) si se sparge in aproximativ 3 zile. Este necesar consultul de specialitate daca: . fluidul din interior poate fi examinat pentru determinarea exacta a bacteriei cauzatoare de infectie si tratament adecvat. creste foarte repede sau continua sa dreneze (mai ales daca se dreneaza puroi) . Salazionul poate forma un chist sub piele. Daca tratamentul ambulator nu da rezultate. Tratament . Ochiul poate lacrima si pleoapa sa fie dureroasa. Investigatii Sus Deseori este dificil de diferentiat ulciorul de salazion. mai ales cand porii glandelor sunt blocati si materiile se constituie in interiorul glandei. aceasta este diagnosticata frecvent ca salazion. Aceasta se transforma intr-o papula mica. de exemplu la nivelul sprancenelor. moale asemanatoare acneei. in general necauzand durere si putand persista cateva luni.Generalitati Sus Tratamentul ambulator este suficient pentru majoritatea ulcioarelor si orjeletelor interne. probleme minore ale pleoapei.

In caz contrar infectia se poate extinde la glandele sebacee ale pleoapei si cauzeaza ulcior. De obicei 30 mililitri din fiecare sunt suficienti.se trateaza prompt orice inflamatie sau infectie a pleoapelor (blefarita). ca samponul pentru copii. Se va utiliza un prosop curat sau vata inmuiate in solutia preparata pentru spalarea blanda a pleoapei.nu se freaca ochii. cu o cantitate egala de apa calda. orjeletul intern si salazionul: . mai ales rimelul cel putin o data la 6 luni.se protejeaza ochii de praf si poluanti din aer prin purtarea de ochelari de protectie. Profilaxie Sus Pentru a preveni ulciorul. . Daca un ulcior foarte mare nu se vindeca sub tratament ambulator sau un salazion suficient de voluminos pentru a interfera cu vederea . Specialistul poate recomanda spalarea pleoapei sau de-a lungul liniei genelor cu sapun fin sau sampon delicat (cel pentru copii de exemplu) pentru a reduce sansele infectiei daca sunt antecedente de ulcior recurent sau semne de blefarita.se evita zonele intens poluate si cu mult praf . Dupa aceasta interventie se va utiliza un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice.va trebui incizat de un specialist. mai ales cand greblati sau tundeti gazonul .se inlocuiesc cosmeticele. ceea ce-i poate irita si raspandi infectia .sunt probleme vizuale . Se poate prepara un sapun delicat acasa amestecand sapun neiritant.. pentru a se drena si vindeca. Daca infectia se extinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesar tratamentul cu antibiotice orale. Bacteriile se pot dezvolta in acestea .ulciorul nu se amelioreaza dupa 3 zile de tratament ambulator sau nu se vinedeca intr-o saptamana de tratament.

Tratament ambulatoriu Sus Desi majoritatea ulcioarelor si salazioanelor nu sunt contagioase: . buretilor de baie sau a cosmeticelor . umede.daca utilizati tratament fara prescriptie asigurati-va ca este pentru ochi (oftalmic) si nu pentru urechi (otic). . . Compresele calde. Inainte de aplicare se vor spala mainile.nu se vor folosi cosmetice sau lentile de contact pana la vindecarea completa a ulciorului sau salazionului . Compresa calda ar putea de asemenea ajuta la deblocarea porilor glandelor pentru a se drena si a incepe sa se vindece. Se utilizeza o panza moale sau tifon muiat in apa calda. Nu se va utiliza apa fierbinte si nu se va incalzi tifonul umed in cuptorul cu microunde .lasati ulciorul sau salazionul sa se sparga singur. umede aplicate de 3-6 ori pe zi ajuta la vindecarea mai rapida.se aplica comprese calde. fara a-l strange sau deschide .evitati folosirea in comun a prosoapelor. Compresa se tine pe pleoapa pana se raceste (normal 5-10 minute).spalati frecvent mainile si nu frecati ochii. mai ales daca aveti grija de cineva cu ulcior sau orice fel de infectie .compresa se poate infierbanta prea tare si arde pleoapa. Tratamentele fara prescriptie disponibile pentru tratarea ulciorului sunt: unguentele si solutiile oftalmice.se spala frecvent mainile daca aveti o infectie in organism si nu se introduc in ochi. Tratamentul ambulator pentru ulcior si salzion este in mod normal suficient. Urmatoarele masuri scad disconfortul si ajuta la vindecare: . Se poate utiliza si ser fiziologic sau apa de trandafiri in locul apei de la robinet pentru grabirea procesului de vindecare.

Aplicatorul trebuie sa fie curat si nu trebuie sa atinga ochiul sau pleoapa in momentul aplicarii. Apoi copilul va deschide ochiul si picatura se va scurge in interior.Daca ulciorul sau salazionul nu se vindeca prin tratament ambulator este necesar sa apelati la specialist. Daca s-a perscris unguent cu antibiotice acesta se aplica in strat subtire pe ulcior inainte de culcare. Nu se va lasa copilul sa frece ochiul tratat. Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) Vezi galerie foto Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) . Daca s-au prescris picaturi cu antibiotice. aplicarea se face tragand in jos cu doua degete pleoapa inferioara pentru a crea astfel un sant intre globul ocular si pleoapa. Se aplica o picatura in coltul interior (cel din apropierea nasului) al ochiului infectat. Nu se atinge varful aplicatorului cu mana. Inaintea aplicarii unguentelor sau a picaturilor se vor spala mainile. uneori necesitand unguente cu antibiotice sau picaturi oftalmice. in care se va picura solutia. Unguentele sau picaturile se aplica privind intr-o oglinda bine luminata. Ochiul se mentine inchis cateva minute pentru ca picaturile sa difuzeze pe suprafata ochiului si a pleoapei. La copii picaturile se aplica in clinostatism (copilul culcat) si avand ochii inchisi.

Diagnostic precoce 6. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. albastru si ale combinatiilor dintre acestea.Discromatopsia este o anomalie a vederii. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. care contine celule cu conuri. Tratament medical . Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. responsabile de vederea in intuneric. Generalitati 2. prin neuronii retinei. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. verde sau albastra. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. Simptome 4. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. responsabile de perceptia cromatica. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. verde. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. Cauze 3. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. Investigatii 5. Cuprins articol 1.

de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat.7. ci doar nuante de gri. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. de obicei. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. alb si negru. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. nu este perceputa nici o culoare. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. Profilaxie 8. In discromatopsiile severe. Simptome Sus Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. prezente de la nastere. ireversibile si netratabile. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. poate percepe nuante ale culorilor. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. . fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. iar cele dobandite sunt.

Diagnostic precoce Sus Discromatopsiile pot avea un impact considerabil asupra vietii individului. cei cu discromatopsie nu vor recunoaste sau vor identifica doar anumite litere sau cifre. Testele pentru depistarea daltonismului sunt obligatorii pentru cei care doresc sa obtina permisul de conducere si pentru alte categorii de persoane cu anumite profesii. inaintea inscrierii la scoala. Testul de ordonare a culorilor: este folosit pentru investigarea discromatopsiilor dobandite dar si pentru a evalua severitatea discromatopsiilor mostenite. Persoanele ale caror vedere cromatica este intacta. De aceea. Monitorizarea perceptiei vizuale este recomandata a fi realizata cel putin o data. de preferinta intre varsta de 3-4 ani. afectand dezvoltarea cognitiva (invatarea si citirea) si putand limita optiunile profesionale. diagnosticul tulburarilor de simt cromatic trebuie facut cat mai devreme. in jurul varstei de 3-5 ani. Testul plansa pseudoizocromatica: se cere subiectului sa priveasca un patrat cu puncte colorate care realizeaza un pattern (o litera sau un numar) si sa recunoasca imaginea alcatuita din punctele colorate. Se ordoneaza nuantele unei culori in functie de o culoare de referinta.Investigatii Sus Metodele de testare constau in recunoasterea culorilor si denumirea lor. pot recunoaste aceste pattern-uri. Tratament medical Sus .

Profilaxie Sus Nu exista masuri de prevenire in cazul discromatopsiilor. adica nu pot nici sa se agraveze.ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie.deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele . discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: . In functie de cauza.oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute .lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori.Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective.interventia chirurgicala. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia . Tratament ambulatoriu Sus . dar nici sa fie tratate. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. care poate imbunatati perceptia culorilor.

nevoilor speciale ale copilului (de ex: sa evite folosirea cretei galbene pe o tabla verde). anumite grade din armata. Activitatile in care sunt folosite semnale colorate (semne de circulatie. persoanele cu discromatopsie trebuie se se bazeze pe o mai buna observare a lucrurilor si pe actiunile celor din jur. precum condusul masinii sau cititul unei harti. Alegerea hainelor asortate sau in culori complementare este o problema. Parintii vor incerca sa identifice acasa care dintre culori sunt mai usor sesizate folosind bucati de creta. pictor necesita o vedere cromatica intacta. in functie de ordinea lor pe semafor. Anumite meserii sunt interzise persoanelor cu discromatopsie. Astfel. creioane si foi de diferite culori. cum ar fi: pilot de avion. semnale luminoase) pot fi serios perturbate. Copilul va fi asezat intr-o banca in care sa se evite reflectarea luminii stralucitoare. Un copil cu rezultate slabe trebuie consultat si de catre un medic oftalmolog pentru a exclude o eventuala discromatopsie. ofiter de politie. designer de interior. Profesorii copilului cu discromatopsie trebuie informati si vor incerca sa-si adapteze metodele de predare. Testarea vederii colorate intrun examen de rutina poate preveni aparitia problemelor scolare ale copilului.Impactul asupra vietii individului cu discromatopsie poate fi semnificativ. Dezlipirea de retina . Pentru a compensa aceasta inabilitate. vor avea rezultate scolare slabe si stima de sine scazuta. acestia vor ascunde defectul si vor incerca sa copieze temele de la colegi si actiunile acestora. culorile semaforului vor fi recunoscute cand sunt aprinse. De exemplu. La copii se observa o intarziere in dezvoltarea abilitatilor de invatare si citire. Orientarea profesionala poate fi afectata: meseriile de fotograf.

cecitatea (pierderea permanenta a vederii) poate apare daca retina nu este suturata in 24-72 de ore. Tratament 6. Profilaxie Factori de risc Sus Dezlipirea de retina este considerata un factor de risc pentru urmatoarele grupuri de persoane: . Generalitati 2. Simptome 4. Diagnostic 5. Deoarece retina nusi indeplineste functiile in mod adecvat in cazul acestei boli.Generalitati Sus Dezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava caracterizata prin desprinderea retinei de la nivelul insertiei sale.miopi . Cuprins articol 1. Factori de risc 3.

amputarea periferiei campului vizual. dar daca apare oricare dintre simptomele prezentate anterior..persoanele care au un ochi lezat sau au prezentat interventie chirurgicala pentru tratarea cataractei (extragerea cristalinului) . Simptome Sus Simptome ale dezlipirii de retina cuprind: . Nu se asociaza durerea cu dezlipirea de retina.fosfena unica si stralucitoare . sa se contacteze medicul curant imediat. Dezlipirea de retina poate apare in mod spontan. Tratament Sus . Diagnostic Sus Dezlipirea de retina este diagnosticata printr-un examen oftalmologic efectuat de catre un medic specialist.persoanele cu istoric familial de dezlipire de retina. Aceasta apare cel mai adesea la persoanele cu tulburari ale vederii de aproape.vederea de obiecte de mici dimensiuni care plutesc in campul vizual (fotopsii) .

se recomanda consultul medical. Acesta poate recomanda periodicitatea efectuarii consulturilor oftalmologice. care apoi se eleveaza si apasa pe retina inchizand orificiul. De exemplu. Acestea cuprind: . Rata de success a acestei interventii este de aproximativ 85% .vitrectomia – acest procedeu este utilizat in cazul rupturilor mari ale retinei. Profilaxie Sus Diagnosticul precoce reprezinta cheia prevenirii pierderii vederii asociata dezlipirii de retina. .endolaser sau crioaplicatii sclerale (criopexie) – ambele metode de tratament pot fi folosite pentru a remedia dezlipirea de retina daca diagnosticul a fost pus precoce . Tratamentul termic poate fi necesar pentru a inchide ruptura. o buna complianta a pacientului diabetic. In timpul vitrectomiei corpul vitros este indepartat din globul ocular si inlocuit cu solutie salina. in cazul bolilor cu o mare incidenta a dezlipirii de retina ca si diabetul. Suplimentar. Eficienta acestui procedeu este crescuta pana la 95% .In plus. Aceasta banda nu este vizibila si poate ramane permanent atasata.cerclajul scleral – acest tratament al dezlipirii de retina implica plasarea unei benzi de silicon in jurul globului ocular pentru a mentine retina pe loc. controlul oftalmologic periodic este important pentru persoanele cu miopie si a celor cu risc de a dezvolta o dezlipire de retina. cu un control adecvat al bolii poate ajuta in prevenirea afectiunii oftalmologice diabetice. Laserul sau criopexia poate fi folosita pentru a inchide ruptura. Are o rata de success similar cerclajului scleral.retinopexia pneumatica – acest procedeu poate fi utilizat pentru a trata dezlipirea de retina daca orificiul rupturii este mic si usor de inchis. O bula mica de gaz este injectata in corpul vitros. Se recomanda controlul oftalmologic anual si mult mai des daca o persoana prezinta un risc crescut sau are o boala oftamologica.Exista numeroase optiuni de tratament pentru dezlipirea de retina. iar o buna monitorizare a tensiunii arteriale poate impiedica lezarea vaselor retiniene datorita valorilor crescute ale presiunii sanguine. consultul oftamologic periodic poate detecta precoce modificarile de la nivelul ochiului.Daca nu se stie cu siguranta care este riscul de a suferi o dezlipire de retina.

Persoanele sensibile la lumina sunt de obicei deranjate de lumina puternica. cum ar fi infectiile virale sau cefaleea severa . In unele cazuri fotofobia poate fi insotita de cefalee (dureri de cap). de asemeni. reprezinta intoleranta la lumina. stralucitoare. sau sensibilitatea la lumina. Consultul medical 5. lumina fluorescenta si lumina incandescenta pot crea disconfort. orice fel de lumina poate determina disconfort. o infectie sau o inflamatie care irita ochiul. Cauzele fotofobiei 3. Sursele de lumina precum soarele.Fotofobia (sensibilitatea la lumina) Generalitati Sus Fotofobia. un simptom al unor boli care nu afecteaza direct ochiul. Generalitati 2. Ingrijirea la domiciliu 4. Sensibilitatea la lumina poate fi. alaturi de nevoia de a clipi sau a inchide ochii. In cazurile extreme. este un simptom a mai multor afectiuni. Tratamentul fotofobiei Cauzele fotofobiei Sus Fotofobia nu este o afectiune in sine. Cuprins articol 1. totusi.

rabia. ar trebui determinata cauza sensibilitatii la lumina. purtarea unor ochelari de soare sau reducerea cantitatii de lumina din camera. Persoanele cu o culoare a ochilor mai deschisa pot prezenta mai des o sensibilitate la lumina solara puternica. Alte cauze comune ale fotofobiei includ abraziunea corneana. Unele medicamnte pot determina sensibilitate la lumina ca efect secundar. furosemidul. Fotofobia insoteste deseori albinismul (absenta pigmentului ocular). Consultul medical Sus . intoxicatia cu mercur. iritatiile produse de lentilele de contact. Totusi. Sensibilitatea la lumina este. au fost descrise ca fiind insotite de fotofobie. keratita si iritita. Anumite boli rare. deficienta totala de culoare (persoane care vad doar tonuri de gri). arsurile solare si chirurgia refractiva. uveita si afectiuni ale sistemului nervos central cum ar fi meningita. deoarece persoanele cu o culoare a ochilor mai inchisa au mai mult pigment care le protejeaza impotriva luminii stralucitoare. asociata cu dezlipirea de retina.(migrena). Ingrijirea la domiciliu Sus Disconfortul determinat de sensibilitatea la lumina poate fi redus prin evitarea expunerii la lumina solara. conjunctivita. botulismul. de asemeni. si astfel se poate institui un tratament adecvat pentru rezolvarea problemei. printre care belladona. chinina. Se recomanda un consult medical de urgenta daca durerea este moderata sau severa in conditii de lumina putina. cum ar fi o afectiune genetica numita keratita foliculara spinoasa. inchiderea ochilor. tetraciclina si doxiciclina.

Pacientului ii pot fi adresate urmatoarele intrebari: .Cat de severa este? .Ce alte simptome mai prezinta pacientul? Este important ca pacientul sa-i spuna medicului daca prezinta unul dintre urmatoarele simptome: . De asemeni. ochi rosii sau tulburari de vedere si daca nu dispare in doua zile.durere oculara. daca pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare in interior. lotiuni. cosmetice sau alte substante chimice in jurul ochilor? .Foloseste sapunuri. se recomanda un consult de specialitate daca sensibilitatea este insotita de cefalee.Care sunt medicamentele pe care le ia pacientul? .Foloseste lentile de contact? . . polen sau substante chimice? .Durerea este permanenta sau ocazionala? .S-a aflat de curand intr-un mediu cu praf.Exista in antecedente o leziune traumatica? . Medicul va realiza un consult medical care va include si un examen oftalmologic. .cefalee. Spre exemplu. .rigiditatea cefei. soare puternic.tuburari de vedere.A folosit de curand substante pentru dilatare pupilara? .greturi.Pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare sau sa stea intr-o camera intunecata? . .Este necesar un consult medical daca sensibilitatea la lumina este severa.Exista ceva care amelioreaza sau agraveaza sensibilitatea la lumina? . vant. .Cand a aparut sensibilitatea la lumina? .

. Odata ce factorul declansator este tratat.examinarea cu lampa cu fanta.. protejarea prin palarii cu boruri mari si ochelari de soare cu filtru UV.inflamatie. . . . Daca pacientul este sensibil la lumina fara vreo cauza. edem.prurit (mancarime). Tratamentul fotofobiei Sus Cel mai bun tratament pentru fotofobie este tratarea cauzei. fotofobia dispare in cele mai multe dintre cazuri. .inrosire. Medicul poate face urmatoarele investigatii: .amorteala sau furmicaturi in alta parte a corpului. .leziune traumatica a ochiului.ameteli.punctia lombara. este bine sa discute cu medicul posibilitatea inlocuirii acestuia sau intreruperea tratamentului. cel mai bine este sa evite expunerea la lumina puternica solara si alte surse de lumina puternica. . . Daca pacientul ia un medicament care determina fotofobie.modificari de auz. .recoltarea unei probe corneene.

multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul. Cuprins articol 1. secundar utilizarii unor medicamente (antialergice.In cazuri extreme. senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. artrita reumatoida. Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit. Tratament la domiciliu 3. vant. afectiuni ale pleoapelor. Lentilele de contact protetice pot reduce cantitatea de lumina care patrunde in ochi si pot creste confortul ocular. Tratament medical Tratament la domiciliu Sus Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat. utilizarea de lentile de contact. ca parte a procesului de imbatranire. va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu: . Generalitati 2. anticonceptionale. praf. Sindromul ochiului uscat Generalitati Sus Sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze: atmosfera uscata. antidepresive. sindromul Sjogren) etc. pacientul poate incerca purtarea unor lentile de contact protetice care sunt facute special sa imite culoarea ochilor.

Deci sunt mai ales concepute de a se utiliza pe perioada noptii. dar pot fi folositi cat de des este nevoie. de aceea au actiune mai indelungata decat gelurile si lacrimile artificiale. Cu toate acestea. Tratament medical Sus Desi sindromul ochiului uscat nu se poate vindeca. se recomanda efectuarea de pauze frecvente pentru a permite ochiului sa se relaxeze si hidrateze adecvat. uleiurile pot determina vedere neclara in cazul in care sunt utilizate in timpul zilei. Evitati miscarea excesiva a aerului prin scaderea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/si a celor oscilante . lacrimile se evapora mai incet.. acest lucru este util mai ales daca exista inflamatie a pleoapelor sau probleme ale glandelor de la nivel ocular care secreta substante lubrefiante si sebum.pot fi aplicate comprese umede sau masaj al pleoapelor cu sampon de copii.cresterea umiditatii aerului: prin cresterea umiditatii aerului. . Tratamentul depinde de severitatea afectiunii.uileiurile lubrifiante oculare sunt mai groase comparativ cu gelurile si lacrimile artificiale. exista o serie de tratamente. se administreaza de patru ori pe zi. datorita consistentei crescute. In cazul in care observi ca ochii se usuca mai ales cand citesti sau privesti la televizor. solutiile fara conservanti sunt recomandate in cazul in care se doreste folosirea acestora mai mult de sase ori pe zi . se pot utiliza ocazional doar hidratante si lacrimi artificiale sau poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a scadea simptomele ochiului uscat. actiunea de curatare scade numarul bacteriilor care distrug stratul de sebum . caldura incalzeste sebumul de la nivelul glandelor sebacee. mentinand senzatia de confort la nivelul ochiului.miscarea excesiva a aerului usuca mucoasa oculara. care ajuta la mentinerea unui strat lipidic mult mai stabil. determinand curgerea mai usoara a acestuia. prin masaj se stimuleaza iesirea sebumului de la nivelul glandelor. atat centrala termica cat si aerul conditionat scad umiditatea aerului .lacrimile artificiale. gelurile si lubrifiantii lacrimilor (disponibile in farmacii) ajuta la hidratarea si lubrifierea suprafetei oculare.

curatate si reimplantate. De asemenea medicul oftalmolog poate prescrie o serie de medicamente pentru a ameliora simptomatologia. Ingrijirea acestora este relativ usoara. Daca aceste simptome persista mai mult de 2 sau 3 ore dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog. durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului. . S-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 30 zile la 7 zile tocmai pentru a micsora riscul aparitiei leziunilor corneene. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat poate fi incomoda si creste riscul aparitiei leziunilor de la nivelul corneei. Simptomele ce pot sa apara sunt roseata. Lentile de contact purtate zilnic Purtarea lentilelor de contact moi. vedere incetosata sau o sensibilitate extrema la lumina (fotofobie).Mai exista lacrimi artificiale lubrifiante care ajuta la diminuarea simptomelor. zilnic. Apoi sunt indepartate. Ingrijirea lentilelor de contact Generalitati Sus Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei. Totusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. dar se deterioreaza repede. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact. presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si reintroducerea lor dimineata. serozitate. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat Acestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii.

Generalitati 2.folositi o solutie salina din comert.implantati lentilele de contact inainte de a va machia ochii. Pentru ca reduc cantitatea de oxigen ce ajunge la cornee.urmati instructiunile de curatire a lentilelor.daca solutia de curatare a lentilelor este contaminata. Cuprins articol 1. Precautii Precautii Sus Lentilele de contact pot cauza serioase probleme ale ochiului precum leziuni si infectii ale corneei. Pastrati lentilele si tot ceea ce intra in contact cu acestea . Solutiile preparate in casa sunt contaminate cu bacterii .foarte curate.nu umeziti lentilele de contact in gura . recipiente de stocare. Pentru evitarea acestor probleme trebuie urmate unele indicatii simple de curatire si purtare a lentilelor de contact: . Spalati-va pe maini inainte de a manevra lentilele . dar sunt lentilele cele mai putin confortabile. recipientii cu solutii. Lentilele de contact conventionale dure Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic extrem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe forma ochiului. sunt ceva mai putin durabile.maini. machiajul . Inlocuiti rezervele de . dar sunt mult mai confortabile decat acestea din urma. Nu aplicati machiaj pe marginea interna a pleoapei. Acestea sunt ieftine si durabile. aruncati-o si cumparati un nou flacon . indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei.Lentile de contact rigide gaz permeabile Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale. Unele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in timpul noptii. pana la 7 zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat.

Degenerescenta maculara Generalitati Sus Vezi galerie foto Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. incepand cu 50 de ani.purtarea pentru o perioada indelungata de timp a lentilelor creste riscul pentru infectii severe ale ochiului. Se produc leziuni la nivelul maculei.machiaj pentru ochi la fiecare 3 pana la 6 luni pentru a reduce riscul contaminarii. Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor. Exista doua forme de degenerescenta maculara. necesare pentru vederea centrala. dar daca boala apare la un ochi.este indicata o vizita anuala la medicul oftalmolg pentru ca acesta sa verifice starea lentilelor si a ochilor . o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular. . . Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica. condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta. in cele din urma va aparea si la celalalt. Daca alegeti acest tip de lentile urmati intocmai instructiunile de folosire si curatare recomandate de medic. Ambele forme afecteaza doar un singur ochi. Daca folositi solutii oftalmologice medicamentoase evitati purtarea lentilelor de contact pentru cel putin 30 de minute dupa folosirea picaturilor. .lentilele de contact si in special cele moi pot absorbi picaturile pentru ochi. nu apare orbirea completa.

Consult de specialitate 7. Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. aflata in polul posterior al globului ocular. Generalitati 2. celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. Factori de risc 4. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. In aceasta forma. Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa. Expectativa vigilenta 8. Cauze 3. doar in 10% din cazuri. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei. Mecanism fiziopatologic 6. Cuprins articol 1. Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. Medici specialisti recomandati 9. Investigatii 10. Diagnostic .Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). Simptome 5. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata. distrugand vederea centrala. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani.

apar niste depozite numite geode. . Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire. care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Profilaxie Cauze Sus Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei. Degenerescenta maculara nonexudativa In acesta forma de boala apare distrugerea maculei. o modalitate de a vedea in interiorul ochiului. Factori de risc Sus Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta. Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara. In stadiile incipiente de boala. Cantitatea in exces de lichid si sange.11. dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara. aparand probleme de vedere. Degenerescenta maculara exudativa Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare. geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. Motivul aparitiei lor este inca neelucidat. alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. distorsioneaza si distrug macula. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop. Tratament 12.

prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative .vederea centrala devine mai slaba.fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii.Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi.operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta . incetosata sau mai putin exacta .o dieta bogata in grasimi . Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare: .rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici . vitamine antioxidante si zinc.istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala . Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi.o dieta saraca in carotenoizi.prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani . iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat . Simptome Sus Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun: . vor avea acelasi problema si la celalalt ochi.

Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa. boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul. Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative: . celulele nervoase ale maculei.este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte . condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice.apare pierderea vederii centrale..severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare.viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate. cele pentru vederea diurna.in campul vizual cetral apar pete albe sau negre . acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. Mecanism fiziopatologic Sus Degenerescenta maculara nonexudativa In aceasta forma de boala. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze. Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc. care nu dispare sau se agraveaza in timp. . acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa . Din ce in ce mai .liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate. ele incep sa se subtieze si sa se distruga. nu mai functioneaza corespunzator. se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii. intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede.este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor . Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi.obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate .

Desi boala afecteaza vederea centrala. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata. producand pierderea vederii centrale. Vor produce modificari ale formei maculei. Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. petele albe devin mai mari. nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. Pe masura ce aria afectata se mareste. permitand adaptarea in timp. nu produce orbire completa. multi pacienti prezentand o vedere periferica buna. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea . afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare.multe celule nervoase incep sa se distruga. Ele produc sangerare. Degenerescenta maculara exudativa Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare. Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. In prezent. fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. pot sa apara in campul vizual pete albe. Datorita tesutului cicatrizant. celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate. Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa. agravand treptat acuitatea vizuala. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga. Daca nu se trateaza. facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata.

Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa. Desi de obicei. La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog.liniile drepte devin curbate sau ondulate. Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea.bolii. Leziunile sunt severe si permanente. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca: . Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa.apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare . se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central. care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. Consult de specialitate Sus Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate. se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist. Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca: .apare o pierdere brusca si rapida de vedere .

Daca apar tulburari rapide de vedere. Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. lenta de pierdere a vederii.culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte . Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata. modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. Medici specialisti recomandati Sus . Daca exista o forma usoara.. Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa. In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale. Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente. In general. se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist. se va practica expectativa vigilenta. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere. cum este cea produsa de forma nonexudativa.vederea devine din ce in ce mai incetosata. Expectativa vigilenta Sus Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara. Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere.este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit .

in timp. pentru a observa interiorul globului ocular. Aparitia unor depozite luminoase. cat si de alta natura. Grilajul prezinta un punct in centru. liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate. alb-galbui numite geode. medicul oftalmolog poate examina retina si macula. au mai existat in trecut. Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice. central si periferic. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc. Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala. De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog. Se va face si testarea campului vizual. este unul din semnele precoce de boala. Vederea centrala se agraveaza treptat. facand astfel un istoric al bolii. iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular. observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. In cazul existentei formei exudative.Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. Investigatii Sus Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din . la persoanele cu degenerescenta maculara. se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. testand ambele campuri vizuale. In timpul acestei examinari.

se va face o evaluare. Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere. Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni. Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare. necesita folosirea unui astfel de test Amsler. Diagnostic Sus Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare. ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate. Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa. Tratament Sus Tratament .Generalitati Degenerescenta maculara nonexudativa . in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun.partile grilajului Amsler. se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular.

Tratamentul nu reda vederea. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat. In cazul existentei acestei forme. Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul sa se . Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu. Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale. Acest lucru va ajuta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard. forma exudativa. De retinut! Un studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul American de Oftalmologie. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe.Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. Daca exista deja pierderea vederii din cauza acestei afectiuni. a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antioxidante. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi. existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. care este forma cea mai severa de boala. a incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau deja boala. acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale. este important ca tratamentul sa nu fie amanat. Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate. se va face o evaluare a vederii restante. Degenerescenta maculara exudativa In unele cazuri. Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica. daca a fost deja recomandat de medic.

Se recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa.se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. Daca degenerescenta maculara exudativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza. Poate sa apara un sentiment de furie. in majoritatea cazurilor si nu exista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune. un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. folosind grilajul Amsler.descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta. care poate face pacientul sa nu se .se poate cere si ajutorul unui medic specializat.se folosesc diferite dispozitive ce maresc si ajuta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata . A trai cu vedere redusa O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri. Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale. Exista mai multe metode de ajutorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii: . tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale. Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu exista un tratament eficient. depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. ce poate ajuta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere . Studii recente sugereaza ca acest lucru ajuta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta. Daca oricare linie a grilajului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. intrucat tratamentul nu este de ajutor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere.este nevoie de ajutorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice . Medicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni. in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul. la persoanele cu degenerescenta maculara. Tratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala. Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune.

Fara tratament. Primul medicament aprobat de FDA (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (Macugen). ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie. Aceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (VEGF). Tratament chirurgical Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara exudativa. Se foloseste doar in formele exudative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri. majoritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient. dar sunt in studiu si altele. care necesita tratament. Se testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie.mai poata descurca pe cont propriu. majoritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale. pierderea de vedere care apare in forma exudativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale. Un tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii. In aceste situatii se poate cere ajutorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme. Este normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar. Se pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie. Chiar si prin acesta. iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia. Cercetatorii testeaza medicamente anti-VEGF sau inhibitorii ai VEGF. Optiuni de medicamente In prezent exista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare. Degenerescenta maculara exudativa Tratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala. dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere. Degenerescenta maculara nonexudativa . care produc pierderea vederii in forma exudativa de degenerescenta maculara.

de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta) . dar unii experti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma exudativa. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele. dar in acelasi timp. poate sa creasca riscul de aparitie a formei exudative de boala. este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor. Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser. intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. sunt implicate riscuri serioase. situate submacular. In prezent. anormale. in prezent.translocatie maculara prin tratament chirurgical: in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa.Desi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma. diferit de majoritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara. Se fac studii. Tratamentul laser poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 2-5 ani. pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical. prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz. Optiuni ale tratamentului chirurgical Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei exudative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser. Exista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala). Acestea pot fi: . Se cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii.interventie chirurgicala submaculara: prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie. De retinut! Terapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala. tratamentul chirurgical nu se aplica formelor nonexudative. Acest tratament poate mentine vederea la unii pacienti. dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta. pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal. numite geode incetinind pierderile de vedere. . intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. a caror aparitie induce degenerescenta maculara exudativa.

rezultatele studiilor au fost controversate. Tratamente experimentale Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare. poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular.terapia de iradiere externa. obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma exudativa de boala. Se fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale. situate la polul posterior al globului ocular. Este folosita in masa doar de curand. Terapia fotodinamica. nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient.terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare: mai multe studii. este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost injectat in torentul sangvin. Alte tratamente In afara de tratamentul laser. Medicamentul care reactioneaza la lumina laserului. intrucat. Majoritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie. in prezent. cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. Acestea sunt: . . care in cele din urma pot produce pierderea vederii. Doar in 1015% din cazuri.Degenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune.dispozitive electronice de redare a vederii: cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc . au investigat terapia laser in tratamentul geodelor. Se cerceteaza in continuare si alte tratamente. Terapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular. procedura folosita pentru a trata forma exudativa: razele X sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate. cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara . Desi tratamentul poate sa amelioreze vederea. depozite formate din resturi ale celulelor moarte. Este foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator. terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma exudativa de degenerescenta maculara si doar in 20-30% din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii.

Profilaxie Sus Nu exista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara. riscul tot persista pentru cativa ani . iar daca deja exista poate fi depistata in stadiu precoce. Terapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu. detectarea precoce poate sa ajute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere .celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier. daca se poate trata. Unii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser. fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare.examene oftalmologice regulate: in urma unui examen oftalmologic se poate determina daca exista riscul de aparitie a degenerescentei maculare. Este nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare. Se recomanda adresarea la medic. necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata. Multe din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe. . Aceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie. chiar daca se inceteaza fumatul. Dar exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii: . Unele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii.incetarea fumatului: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii. intrucat sunt mult mai precise. De retinut! Tratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse.alimentatia bogata in fructe: studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii.

se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui examen oftalmologic. Se urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului. se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului . o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati. poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare . ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala. grasimile care se gasesc in nuci. congenital sau dobandit. pot fi benefice organismului. creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii. dar uneori verticale sau circulare. alune sau peste.alimentatie bogata in peste: studiile recente au evidentiat faptul ca pestele.administrarea de vitamine antioxidante si zinc: acest tratament este eficient doar daca exista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere. Se examineaza vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul. Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica. iar efortul fizic poate sa scada acest risc. de cele mai multe ori orizontale. caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor. Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii. Nistagmus Fenomen spontan sau provocat. folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii.Se pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei exudative in conditiile in care exista deja forma nonexudativa: . de mica amplitudine. . care este o sursa de acizi grasi omega-3.scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare: conform studiilor recente. Un studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare. Daca se observa modificari. privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta. In cazul existentei bolii.

evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona. in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie. ale unei tumori cerebrale sau vestibulare.nistagmusul fiziologic . . insotita de tulburari ale auzului.Aceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite. Atunci cand acest tratament este eficace. poate permite o ameliorare definitiva. Ele pot fi observate. Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala. de exemplu). prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de blocaj. albinismul.nistagmusul optocinetic. denumit si nistagmusul caii ferate. cauzat. la emotii. de asemenea. de o rotatie pe un scaun turnant sau de o injectare de apa rece sau calduta in ureche. Nistagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata. atunci cand tratamentul este posibil . strabismul.electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. Nistagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor. Diagnostic si tratament . o interventie chirurgicala. Nistagmusul patologic . Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale: ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala.Nistagmusurile congenitale. In cazul nistagmusurilor congenitale. legat sau nu de ereditate. El isi intoarce atunci frecvent capul. intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis. de exemplu. In fapt. nistagmusul vestibular este provocat de o excitatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne. Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri. variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa. toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat. neurologice sau fara cauza precisa. apoi rapid in sens contrar. Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala). sau ale unei leziuni a creierului mic. cauzate de leziuni oculare. ca scleroza in placi. Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice.Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului). la eforturile de atentie (in timpul cititului. .

dupa operatia de cezariana. la mijlocul secolului 19. reprezentand un pas important. Totusi. Spre exemplu. entuziasmul a fost in mod special mai intens. mai ales femei. mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite.Pregatirea pentru interventia chirurgicala Generalitati Sus Multi pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an. Multe femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator. interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. indoieli si incertitudini. Astazi. majoritatea interventiilor sunt elective. si prima histerectomie a fost realizata in 1843 in Manchester. Studiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii. directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. Acest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire. numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica. Medicii incearca chiar chirurgia fara incizie – o noua tehnica prin care organele . Anglia. In ce priveste chirurgia ginecologica. adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege sa faca aceasta operatie. In 20 de ani de la inventarea anesteziei. histerectomia – o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator – este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica. A face fata unei interventii chirurgicale poate fi o experienta inspaimantatoare plina de intrebari.

un risc scazut de infectie dupa interventie. mai mult de jumatate dintre interventiile chirurgicale.o perturbare mai mica a programului pacientului. daca este necesara realizarea unei incizii largi sau exista risc pentru complicatii. chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in 60-90 de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie. Femeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet. Astazi.interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali. de asemeni. printre care si multe proceduri ginecologice. Totusi. pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi. . Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si externarea dupa o saptamana.mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare. Chirurgia de o zi pune. . In plus. . de asemeni. interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu. iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 24 de ore.costuri mai mici. In general. . chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita. Nu in urma cu mult timp. . mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare. Acest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. In schimb. astazi.recuperare la domiciliu. Pregatirea pentru inteventia chirurgicala s-a modificat. Aceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate. Chirurgia ambulatorie ofera cateva avantaje fata de interventiile care necesita spitalizare. afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au altfel de risc pentru complicatii care necesita spitalizare. sunt realizate la pacienti neinternati. cum ar fi: .

. anxioasa si furiasa pe propriul corp. O femeie care a auzit ca o histerectomie ii va ruina viata sexuala sau o va face sa fie obosita timp de mai multe luni. dar nu inseamna ca este mai putin stresanta. spre exemplu. Consideratii legale 5. Chiar si proceduri simple realizate in cabinetul medicului pot determina reactii puternice. Pentru unele femei. Intelegerea durerii Pregatirea emotionala Sus Interventia chirurgicala are si un efect emotional. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. Pregatirea emotionala 3. Generalitati 2. Unii experti recomanda pregatirea pentru o interventie chirurgicala printr-o serie de tehnici de relaxare: respiratia profunda. poate deveni deprimata. O femeie care are copii mici de ingrijit acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingrijirea postoperatorie de unul singur. Hormonii de stres pot duce. Aceste avantaje ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila. gandirea pozitiva si vizualizarea: imaginarea si vederea mentala a unui rezultat pozitiv al interventiei chirurgicale si o recuperarea rapida. Cuprins articol 1. anticiparea spitalizarii si separarii de familie poate face adaptarea dificila. Pregatirea fizica 4. spre exemplu.sa-si administreze medicatia analgezica. la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei. de asemeni.

. teste de urina si electrocardiograma. . luand in considerare problemele familiale si cele de serviciu. pregatirea fizica este este un factor important pentru evolutia postchirurgicala buna. .Aflarea tipului testelor de laborator de rutina necesare. In saptamanile de dinainte de interventia chirurgicala. realizarea unor aranjamente cu persoane care pot ingriji copiii in timp ce pacienta este la spital.daca este necesar. . daca exista mai multe tehnici de realizare. . teste de sange. . . pacientul ar trebui: .Pregatirea fizica Sus In timp ce pregatirea emotionala este un pas necesar dar deseori trecut cu vederea.evitarea aspirinei si a altor medicamente asemanatoare aspirinei care interfereaza cu coagularea sangelui.exercitiu fizic regulat pentru cresterea nivelului de energie si mentinere fortei. .pregatirea casei.Daca pacienta este diabetica. cu cinci-sapte zile inainte de intervenita chirurgicala.Intrucat exista mai multe modalitati de a realiza o procedura specifica. care sa includa pregatirea hranei si rearanjarea mobilei daca acest lucru este necesar. daca pacienta are fibrom. medicul trebuie sa explice pacientei interventia si cum este realizata. Spre exemplu. poate alege intre histerectomie .sa aiba o dieta echilibrata care sa includa multe alimente bogate in vitamina C. In cazul in care pacienta opteaza pentru chirurgie. care ajuta la vindecarea tisulara. .Intrebari legate de modificarea programului administrarii si dozelor de medicamente pe care pacienta deja la ia. ar trebui sa discute urmatoarele cu medicul: .Programarea interventiei elective. care pot include radiografii.sa se opreasca din fumat si sa evite excesul de alcool. trebuie discutata modificarea dozelor de insulina in timpul perioadei preoperatorii cand pacienta nu mananca.

lucru care poate determina anxietate. Medicul trebuie sa aiba o discutie detalaiata cu pacienta inainte de interventie. Formularele de consimtamant difera de la un spital la altul si poate include permisiunea pentru proceduri aditionale. Acum este si cel mai bun moment pentru a dona sange pentru operatie si a oferi directive inainte de operatie. Consideratii legale Sus Odata ce pacienta s-a hotarat pentru interventia chirurgicala. care poate fi realizata in mai multe feluri). astfel incat aceasta sa fie complet informata cand ia decizia asupra interventiei chirurgicale.Daca pacienta se pregateste pentru interventie electiva. Procesul consimtamantului informat ar trebui sa includa o discutie despre riscurile si beneficiile interventiei propuse. Ar fi bine ca pacienta sa semneze consimtamantul doar in momentul in care a inteles tot ce i s-a explicat si se simte confortabil cu ce a aflat. . Exista doua tipuri de instructiuni: un testament pentru viata si o procura de ingrijire medicala. Aceste instructiuni ii comunica medicului planurile pacientului in perioada in care acesta nu poate vorbi pentru sine. Este bine ca pacienta sa semneze consimtamantul cu cateva zile inainte pentru a nu se confrunta cu lista de riscuri chiar inainte de interventie. isi poate alege chirurgul si sa-si faca „temele” in ceea ce-l priveste: cat este de experimentat? Daca are subspecializari? Cat de mult interventii asemanatoare a mai realizat? Care este rata succesului sau? De retinut totusi ca cel mai important motiv pentru a alege un anume chirurg este ca femeia sa se simta respectata si ascultata. o embolizare a arterei uterine (intreruperea fluxului sanguin catre uter). . plus alte cateva tehnici non-invazive pentru indepartarea fibroamelor. o miomectomie (indepartarea doar a fibromului). Aceasta parte a procesului nu trebuie grabita. si-a facut testele necesare si s-a pregatit mental si fizic.(indepartarea intregului uter. iar pacienta trebuie sa puna intrebari daca simte nevoia. i se va cere sa semneze un consimtamant informat. Acesta poarta numele de consimtamant informat pentru anumite proceduri. daca acestea sunt necesare.

medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene. Injectiile locale cu . durerea poate interfera cu recuperarea prin: . Durerea este modul in care organismul trimite semnale de avertizare catre creier. cum a fi ibuprofenul si alte antalgice non-narcotice pot fi. utilizate. Exista mai multe cai de a reduce durerea dupa operatie: narcoticele. Sangele transfuzat poate proveni de la banca de sange sau pacienta poate dona sange inainte de operatie. ducand la acumularea de lichid la nivelul plamanilor si aparitia pneumoniei. sub forma lichida sau de comprimat. Intelegerea durerii Sus Intelegerea a ceea ce se intampla dupa operatie este la fel de important ca si cunoasterea a cee ce se intampla in timpul operatiei. Sau membrii familiei sau prietenii care au aceeasi grupa de sange pot dona pentru pacienta. depresie si anxietate.poate face ca pacienta sa-si suprime tusea. Durerea este o parte inevitabila a chirurgiei. cum ar fi morfina si codeina pot fi prescrise pentru durere severa si administrate intravenos. . Daca pacienta ia in considerare transfuzia cu sange autolog: .sa intrebe chirurgul daca exista probabilitatea de a avea nevoie de sange si cat de mult. crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange. transfuzie numita autologa.cresterea nivelului de stres. daca aceasta este necesara.incetinirea reluarii tranzitului intestinal. Desi este o reactie normala la interventia chirurgical. Acetaminofenul.impiedicarea pacientei sa coboare din pat.Inainte de interventie pacienta poate fi rugata sa semneze si un formular de acceptare a transfuziei de sange. de asemeni. .sa ia in considerare administrarea de suplimente de fier pentru a reface sangele inainte de operatie. oral sau transcutanat (prin plasture). semnaland faptul ca exista leziuni care trebuie ingrijite. . .

Nevrita optica Generalitati Sus . In functie de tipul de interventie chirurgicala. . Acestea sunt: .masajul si exercitiile de intindere (stretching). care este de obicei folosita in spitale pentru durerea acuta postchirurgicala. ameliorarea poate sa apara in cateva secunde. pompa elibereaza o doza de narcotic sau alt analgezic intravenos. pacientei i se pot administra antalgice prin analgezia intravenoasa controlata de pacient. Dozele sunt mai mici decat cele administrate prin injectie. . pacientul este conectat la o masina numita pompa de administrare a antalgicelor controlata de pacient.aplicarea de cald sau gheata pe locul operat. Alte abordari nonmedicale pentru ameliorarea durerii pot fi eficiente. Cand pacientul apasa buntonul de control.anestezic sau creme si plasturi anestezici pot ajuta la pregatirea corpului pentru o procedura sau la ameliorarea durerii dupa interventie. In cazul acestui tip de administrare. Inainte de operatie este bine ca pacienta sa discute cu medicul despre posibilele tipuri de durere ce pot apare si cele mai eficiente mijloace de a o ameliora. dar intrucat medicamentul ajunge direct in sange.tehnici de relaxare.

Consultarea unui specialist 6. Cuprins articol 1. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa. Simptomatologie 4. Generalitati 2. Investigatii paraclinice 7. Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple.Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. Complicatii 5. Cauze 3. Tratament 8. De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala.2 milioane de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a . Nervul optic este format din aproximativ 1. Prognostic Cauze Sus Cauzele exacte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute.

Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici). Boala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla. Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna . 15 . cele 2 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii.20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica. Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv.sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. Totusi. precum: .transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. iar 38 . aceasta recunoaste si alte cauze.50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii. Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. Un alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala Devic. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla. Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani. La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LCR (lichidului cefalorahidian). Desi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice. Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului.

Diabet zaharat .Boli infectioase: boala Lyme. infectia cu virus herpes simplex. Sexul Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii. Specialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni. . 2.. printre care se numara si: 1.Anumite medicamente: in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei). Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier.Boli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite) . . .Sensibilitate la gluten .Sindromul hipereozinofilic Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica. infectia cu cytomegalovirus. expunere la factori toxici. Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani. sifilis. insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple. .Neuroretinita: poate declansa nevrita optica. cloramfenicol. hepatita B. Varsta Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20. determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral.45 de ani. tumori ce comprima nervul optic. tuberculoza. Vasrta medie de debut este de 30 de ani. insa au fost descrise cazuri si la persoane. interferon alfa. deficit nutritional sever. .Arterita craniana: este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. HIV.

Triada simptomatica clasica este formata din: 1.Intensificarea simptomelor la expunerea la lumina. Durerea se amelioreaza dupa cateva zile.3. Pierdere vederii Gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 2 . O parte a pacientilor isi revin in mod spontan. 3. de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. .Fosfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1.doar foarte rar afectarea este bilaterala.2 secunde).3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni. Simptomatologie Sus De obicei nevrita optica apare la un singur ochi . Durere oculara Evolutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura. 2. . Discromatopsie (pierderea vederii colorate) Simptomele aditionale: . Factorii genetici Haplotipul HLA DR 2 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica.

Reactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi. Pierderea vederii 2. insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt: 1.consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura (apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata). in cadrul terapiei initiale. Daca sunt in aceasta situatie.Semnul Uhtoff . . in special boli infectioase. Aproximativ 20% din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune. insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). nevrita optica este primul semn. Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani.. deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta . a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla. 35% in primul an).pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral. Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut. cum ar fi scleroza multipla. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla. specialistii recomanda adminsitrarea. La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila.

Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale.Simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului. . precum si locului de emergenta a nervului optic. Cel mai adesea initial se realizeaza examinarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor. Oftalmoscopia In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu ajutorul unui aparat specal numit oftalmoscop. In cazul in c are au fost deja diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care: . anestezii la nivelul membrelor.Astfel de medicamente sunt interferon beta 1a si interferon beta 1b.Au tulburari de vedere. El poate sa ajute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice. Ele au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la RMN. . .Apare durere.Apar simptome atipice: parestezii (amorteala). Investigatii paraclinice Sus Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului. . Ulterior pot fi realizate urmatoarele investigatii: 1.

5. fibrinogenul (creste).2. PCR (proteina C reactiva. atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine. apare pozitiva in cadrul inflamatiei).este crescuta in inflamatie). Teste de inflamatie Reactantii de faza acuta ce demonstreaza existenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de VSH (viteza de sedimentare a hematiilor . 4. Rezonanta magnetica nucleara Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin injectarea substantei de contrast. Daca exista o afectare importanta a vederii. suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a exclude alte procese patologice. pierderi atipice ale acuitatii vizuale. Rezonanta magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita. Acesta include: . daca exista procese expansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice. Tratament Sus In majoritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in 8-10 saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata). In urma efectuarii RMN se poate stabili daca exista zone slab sau complet demielinizate in creier. Analize serologice Sunt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice. Unele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor RMN-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor. nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile). Reactivitatea pupilara la lumina In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos. 3.

De asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice. Administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa: ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii.1. Daca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna). Adminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru maxim 2 saptamani. Ei sunt administrati dupa corticosteorizii i. Administrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au. Studiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la RMN. Prognostic Sus Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun. prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente. Majoritatea pacientilor isi recapata vederea in 6 luni dupa debutul bolii. Keratita interstitiala Generalitati Sus . riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut. Daca se administreaza exclusiv corticosteroizi orali. 2.v.

mai frecvent. Consultarea unui specialist 5. virali. Inflamatia este de obicei rezultatul direct al procesului infectios sau. Tratament . lasata netrata. Generalitati 2. Simptomatologie 4. Keratita interstitiala este o afectiune care se manifesta in special in decadele 3–5 de viata. fiind mai crescuta in tarile in care bolile micobacteriene (tuberculoza. lepra) sunt mai des intalnite (sau sunt chiar endemice). Frecventa de aparitie a keratitei interstitiale difera foarte mult de la o regiune la alta. Investigatii paraclinice 6. Cauze 3. prin definitie. iar morbiditatea oculara pe care o implica este datorata formarii de cicatrici corneene care vor interfera si vor scadea acuitatea vizuala. apare secundar raspunsului imun al gazdei impotriva unui antigen specific. Keratita interstitiala este.anticorp sau reactie de hipersensibilitate intarziata. poate sa duca in timp la orbire. insa keratita interstitiala recunoaste si alti agenti etiologici bacterieni.Keratita interstitiala este termenul medical care descrie inflamarea corneei si care. Cuprins articol 1. parazitari si chiar autoimuni. Raspunsul imun poate fi sub forma de complex antigen. o inflamatie nonsupurativa ce se caracterizeaza prin infiltrarea stromei corneene cu celule care sustin si promoveaza inflamatia. Cea mai frecventa cauza de aparitie a ei este infectia cu Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului).

Desi vasele lipsesc. Keratita interstitiala din sifilisul congenital poate fi descoperita destul de tardiv (in jurul varstei de 15-20 de ani) si afecteaza in peste 80% din cazuri ambii ochi. Keratita interstitiala implica aparitia unor vase in stroma corneeana ceea ce scade semnificativ din transparenta. nociceptivi si chimici). ea este un tesut foarte bine inervat (are numeroase terminatii nervoase nemielinizate care transmit stimuli termici. Complicatii 8. corneea nu este vascularizata (ea isi ia oxigenul direct din aer). Prognostic 9. Keratita interstitiala din cadrul sifilisului dobandit apare mai rar compartiv cu cea din sifilisul congenital si afecteaza in mod tipic un .7. Keratita sifilitica apare atat in sifilisul congenital cat si in cel dobandit si afecteaza in special straturile profunde ale corneei. Neovascularizatia apare in functie de severitatea procesului inflamtor. puplia si care. fara sa existe o afectare a epiteliului corneean sau a endoteliului. Keratita din cadrul sifilisului congenital se caracterizeaza prin aparitia de infiltrate multifocale sau inflamarea difuza a stratului corneean profund. Se pare ca boala apare printr-o reactie mediata imun impotriva unui antigen treponemic. Cauzele frecvente de aparitie sunt sifilis. alaturi de cristalin formeaza aparatul optic refractar al ochiului. tuberculoza si lepra. Datorita faptului ca este esential ca ea sa fie transparenta. Corneea normala este o structura transparenta ce acopera irisul. Prevenire Cauze Sus Keratita interstitiala este o boala grava ce se caracterizeaza prin infiltrat inflamator celular si aparitie de vase in corneene. Doar foarte rar insa afectarea bioculara debuteaza simultan.

Leishmania (poate determina 2 tipuri de afectiuni oculare : keratita necrozanta ce poate progresa spre necroza corneeana si perforare si keratita interstitiala cu aparitia ciactricilor corneene). Chiar si in acest context. infectia cu virusul Varicelo-zosterian. Keratita tuberculoasa apare secundar infectiei pulmonare. Cei mai frecvent paraziti incriminati sunt Trypanosoma cruzi.sunt mai rar intalnite in Europa. Keratita apare destul de precoce dupa infectia sistemica primara. Trypanosoma Brucei. keratita interstitiala tuberculoasa este asemanatoare celorlalte keratite interstitiale. Boli virale .singur ochi. infectie cu virusul Epstein Barr. Manifestarile neuro-oftalmologice apar inca din stadiul 2. Infectii parazitare . Alte cauze de keratita interstitiala includ: 1. Keratita interstitiala din boala Lyme se caracterizeaza prin aparitia unor infiltrate numulare in stroma. Din punct de vedere al manifestarilor clinice. insa ele pot fi contactate in cursul calatoriilor in tari exotice. Daca apare. Keratita interstitiala din boala Lyme (infectia cu Borrelia burgdorferi) se manifesta in cadrul afectarii oculare din stadiile 2 si 3 de boala Lyme. O caracteristica a keratitei interstitiale in acest . ducand in final la aparitia neovascularizatiei si opacifierii complete a corneei. Onchocerca volvulus (determina cecitatea raurilor sau oncocercoza) care este cauza de aparitie a keratitei interstitiale cu debut in corneea periferica ce apoi se extinde spre centru.infectia herpetica. 2. Keratita severa apare si in infectia cu Acanthamoeba si este mai grava la pacientii care poarta lentile de contact. fara sa coexiste si vase de neoformare. insa keratita si uveita apar in stadiul 3. Prognosticul pacientilor cu keratita lepromatasa este rezervat datorita largii intinderi a procesului infectios. keratita interstitiala tuberculoasa este destul de rara. afectarea este unioculara si se datoreaza raspunsului imun fata de antigenele tuberculoase. Keratita din lepra apare de obicei bilateral iar Mycobacterium leprae este in general prezent in stroma corneeana (sugerand un mecanism infectios direct si nu un proces de natura imunologica).

Sifilisul congenital manifesta simptome inca din copilarie si astfel keratita interstitiala sifilitica poate fi diagnosticata mult mai precoce. Simptomele evolueaza din faza acuta. fotofobie. Sindromul Cogan . disconfortul ocular este minim.Fotofobie (sesibilitate exagerata la lumina). artritei reumatoide. boala vestibulocohleara si vasculita autoimuna. Simptomatologie Sus Cele mai frecvente simptome manifestate de catre pacienti sunt: . sau poliartritei nodoase. varsaturi) si inflamatie corneeana.Hiperlacrimatie. greata.caz este faptul ca epiteliopatia este acompaniata de o durere foarte intensa. durere si blefarospasm pana in faza tardiva ce se manifesta prin reducerea dramatica a acuitatii vizuale. ameteala. Afectarea autoimuna este sub forma granulomatozei Wegener.Durere oculara. . Este surprinzator faptul ca in stadiile finale ale bolii.este o afectiune caracterizata prin keratita interstitiala nonsifilitica. Debutul sindromului este cu simptome vestibuloauditive (tinitus. 3. . Aspectul morfopatologic al corneei este asemanator celui din keratita interstitiala sifilitica: infiltrat inflamator profund si neovascularizatie. caracterizata prin scaderea acuitatii vizuale. Consultarea unui specialist Sus .

Testele serologice pot fi treponemice si nontreponemice. in special celor cu transplant de cornee. Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte de urgenta la medic daca: .Pacientii diagnosticati cu keratita interstitiala trebuie urmariti si investigati periodic de catre un medic oftalmolog si un specialist in cauza de baza a inflamatiei corneene (medic reumatolog. Pe masura ce procesul inflamator se atenueaza. In urma lor raman asa numitele vase fantoma. keratita inetrstitiala este caracterizata prin arii de necroza stromala densa si neovascularizatie (difuza sau focala). Neovascularizatia din faza acuta contribuie la culoarea rozalie a corneei. Aceste recomandari sunt adresate tuturor pacientilor. Cel mai indicat in aceasta situatie este testul lampei cu fanta. . . insa vasele regreseaza in timp. .scade brusc acuitatea vizuala. corneea prezinta zone de cicatrizare (mai ales in stroma corneeana posterioara). Diagnsoticul keratitei sifiilitice se pune adesea pe rezultatul investigatiilor si examenelor clinice corelate cu teste serologice. Investigatii paraclinice Sus Diagnosticul de keratita interstitiala poate fi stabilit relativ usor prin investigatii oftalmologice de specialitate.se agraveaza durerea. La consultul clinic. in faza acuta.ochiul se inroseste. . infectionist).apar scurgeri oculare.

cat si metode chirurgicale. fungice. .Keratoconjunctivita atopica.Sindromul Cogan. Tratamentul medicamentos .ele raman permanent pozitive dupa ce organismul a fost expus bacteriei. Ele nu sunt specifice si titrul anticorpilor masurati scade pe masura ce tratamentul isi face efectul. Diagnosticul diferential al keratitei interstitiale este realizat cu boli oftalmologice precum: . Pacientii cu vasculita sistemica activa (aparuta in cadrul sindromului Cogan) au de obicei limfocitoza si un VSH ridicat. . herpetice. .Tulburaru metabolice corneene. Cele mai frecvente teste nontreponemice sunt VDRL (venereal disease research laboratory) si RPR (reagina plasmatica).Cele treponemice detecteaza anticorpi antitreponema pallidum. . Determinarile serologice sunt utile si in diagnosticarea sindromului Cogan (desi de cele mai multe ori acest diagnostic se pune prin excluderea altor patologii posibile sicare apar si mult mai frecvent). Tratament Sus Tratamentul keratitei interstitiale implica in primul rand tratarea cauzei care a determinat boala si apoi prevenirea cicatrizarii corneei.Alte keratite bacteriee. Testele nontreponemice detecteaza anticorpi anticardiolipina.Distrofie corneeana. In momentul actual exista atat metode farmacologice si suportive de tratare.

a caror adminsitrare pe termen lung este grevata de numeroase reactii adeverse metabolice si imune. Administrarea de corticosteroizi .antibioticoterapia trebuie realizata cu substante cu spectru larg. In lipsa acestor compusi. 2. Specialistii recomanda ca tratamentul sistemic sa fie initat si continuat sub supraveghereaa unui medic internist. antibiotice din clasa penicilinelor. tratamentul de electie.Medicamentele utilizate in tratamentul keratitei interstitiale sunt foarte variate si alegerea lor depinde de agentul etiologic incriminat in aparitia bolii. 3. Administrarea de antibiotice. Administrarea concomitenta de corticosteroizi si terapie sistemica multimedicamentoasa (in regimuri si scheme medicamnetoase special concepute de catre specialistii in domeniu) in cazul keratitei interstitiale tuberculoase. Daca keratita interstitiala a debutat pe fondul sifilisului secundar sau tertiar se pot utiliza cu succes. Schemele terapeutice actuale includ: 1. in special cea aparuta in sifilis congential a influentat foarte mult evolutia bolii.se administreaza intravenous iar doza depinde de stadiul bolii. corticosteroizii topici pot reduce rapid inflamatia si neovascularizatia si amelioreaza rapid acuitatea vizuala. in acest caz. favorizand vindecarea ei mult mai rapida si cu sechele minime. 4. Datorita proprietatilor pe care le au. Tratamentul chirugical .ei sunt substante cu puternice proprietati antiinflamatorii. boala ar fi dus la opacifierea permanenta a corneei (iar prognosticul ar fi fost rezervat). clofazimina si rifampicina alaturi de tratamentul local cu corticosteroizi in cazul keratitei interstitiale lepromatoase. Penicilina este. reumatolog si infectionist. Administrarea de dapsona. Includerea corticosteroizilor in tratamentul keratitei interstitiale.

Datorita vaselor nou aparute. Cauza principala este iflamatia si neovascularizatia corneei. Daca insa au aparut cicatrici corneene pacientul are indicatie de interventie chirugicala si transplant de cornee. Prognostic Sus Prognosticul keratitei interstitiale este bun daca afectiunea este diagnosticata si tratata corespunzator si in timp util. Desi aceste situatii sunt relativ rar intalnite. Daca inflamatia este acuta poate determina aparitia complicatiilor si chiar a rejectului de grefa.Tratamentul chirugical este indicat in cazurile cu evolutie avansata. . Prevenire Sus Metodele de preventie ale keratitei interstitiale sunt nespecfice : pacientii trebuie sa evite contactul cu agentul etiologic principal al bolii iar daca se infecteaza sunt sfatuiti sa se prezinte imediat la medic pentru consult si tratament de specialitate. insa acesta trebuie realizat doar dupa ce inflamatia oculara s-a remis. Astfel se previne instalarea opacitatii corneene si se mentine acuitatea vizuala in parametri optimi. keratita interstitiala nu raspunde la fel de bine la aceasta procedura. Complicatii Sus Complicatiile keratitei interstitiale sunt reprezentate de subtierea corneei si perforarea acesteia. ele reprezinta urgente oftalmologice care trebuie tratate chirugical imediat (se efectueaza keratoplastie). afluxul de leucocite si celule inflamatorii este semnificativ si ele cresc riscul de respingere a grefei. care nu au fost tratate la timp si care s-au complicat cu opacifierea permanenta a corneei. in final. Spre deosebire de alte afectiuni oftalmologice in care se practica transplantul de corneene. O optiune terapeutica este transplantul corneean.

Complicatii 7. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: .Conjunctivita Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Simptome 4. Cauze 3. Tratament 5. Profilaxie 6.

infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) .factori iritanti precum sampoanele. clorul folosit in tratarea apei (piscine) .secretie alb-galbuie. gazele si ceilalti poluanti de mediu. lentilele de contact.prurit conjunctival (mancarime. care prin grataj poate accentua hiperemia) . Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: ..fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). fumul de tigara.vedere incetosata .secretie verzuie. aparuta la nivelul ochiului . groasa. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului. in special dupa somn .alergenii. praful. aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale. .arsuri oculare . polenul. in special praful. se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce.infectia cu virusuri . fardurile. Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana).hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) .hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) .

se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). unguente sau pastile. astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. dupa un interval de 5-7 zile de la debut. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). inclusiv BTS. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. Examenului microbiologic al secretiei oculare. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. . poate identifica cauza conjunctivitei. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). este necesar consultul medical de specialitate. Conjunctivita bacteriana.Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). pot fi tratate corespunzator.

Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime. senzatie de corp strain intraocular). In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale).Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil . De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. ochelari de soare.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. se recomanda urmatoarele: . prin spalare locala cu apa.evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii.utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . este important consultul medical de specialitate. Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. usturime. igiena corespunzatoare a ochilor) .

precum lenjeria pentru pat (fata de perna).evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate . care trebuie spalate si dezinfectate corespunzator .este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa . cu un tampon steril. precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala .evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat .spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare .igiena corespunzatoare a lucrurilor personale.este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact. prosoapele. Cu toate acestea. trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) .stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului.Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . De asemenea. Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic). trebuie sa se retina ca exista anumite forme de .evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact . de cel putin 2 ori pe zi . farduri).evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.

Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. . de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare).conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. praf. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. in functie de tipul produsului utilizat. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus).

Generalitati 2. Simptome 3.Blefarita Generalitati Sus Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este o afectiune a pleoapei denumita blefarita. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). Blefarita reprezinta inflamatia pleoapelor. Cuprins articol 1. alergii sau eczeme. Tratament Simptome Sus Simptomele blefaritei includ: .roseata . Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. Diagnostic 4. Cauza blefaritei este necunoscuta. dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. Orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita.

pe o directie orizontala. in timpul dusului. Apoi. se sterge usor fiecare pleoapa. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. pornind de la nivelul nasului. Pentru spalarea pleoapelor. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. Alternativ. dupa care se clateste bine.. legate de o intoxicatie . Numeroase.prezenta crustelor la marginea pleoapei. marginile pleoapelor apar unsuroase. La inspectia atenta. inflamatorii (uveomeningita care asociaza o atingere oculara si o atingere meningeana etc.). sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. de aproximativ 10 ori. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. de regula cu stafilococi. Diagnostic Sus Pentru precizarea diagnosticului. inclusiv peste gene. cauzele unei neuropatii optice pot fi vasculare (ateroscleroza. Neuropatie optica Afectiune care atinge nervul optic. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. responsabil de vedere. Tinand ochii inchisi. Pot cadea. Tratament Sus Se recomanda spalarea pleoapelor.iritatia . se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. de exemplu). Inainte de deschiderea ochilor.

de un traumatism. de alcoolism. din punct de vedere histopatologic atrofia este un termen folosit abuziv deoarece ar presupune involutia unei structuri anatomice prin nefolosirea ei indelungata. nu pot fi recuperati dupa ce au fost distrusi (nu au capacitate de regenerare).medicamentoasa (medicamente antituberculoase. Acesti axoni. in care vederea scade intr-o mica regiune a campului vizual. Atrofia nervului optic reprezinta rezultatul final al multor procese degenerative axonale care pot afecta calea vizuala. de o intoxicatie cu produse industriale. de tabagism. Subiectul sufera de o anomalie a campului vizual.2 milioane de axoni ce au originea in stratul celulelor ganglionare din retina. . de o boala de sistem (ca lupusul eritematos diseminat) sau neurologica (ca scleroza in placi). Atrofia nervului optic Generalitati Sus Atrofia nervului optic reprezinta de fapt moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali de la segmentul de receptie al analizatorului vizual (ochiul) catre creier. Din punct de vedere clinic. deoarece sunt puternic mielinizati. de diabet. Nervul optic contine aproximativ 1. Sinonim: nevrita optica. totul pe fondul alterarii perceptiei si acuitatii vizuale. de exemplu). atrofia de nerv optic se manifesta prin modificari de perceptie a culorilor asociate cu alterarea structurii si aspectului macroscopic al ochiului. denumita scotom. Totusi.

Simptomatologie 5. Clasificare 3. . Cauze 4. Segmentul intraocular este foarte sensibil deoarece este zona de tranzitie intre regiuni cu presiuni diferite (de la mare spre mica).Segment intracanalicular (5 mm).Nervul optic are 4 segmente. .Segment intraorbital (25 mm).Largirea spatiului subarahnoidian. . .Segment intraocular (1mm).Pierderea tecii de mielina. .Glioza.Largirea septului pial. Investigatii paraclinice 7. Modificarile histopatologice care se pot produce la nivelul nervului optic in cadrul atrofiei sunt reprezentate in principal de: . dupa cum urmeaza: . .Segment intracranian (10 mm). Tratament .Edematierea axonala. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Consultarea unui specialist 6. .

Fibrele nervului optic sunt foarte dezorganizate iar arhitectura acestuia se pierde. In aceasta situatie apare micsorarea progresiva a campului vizual. Vasele retiniene sunt in continuare normale. 2. tumorilor de nerv optic. ocluzie de artera centrala a retinei. neuropatiei optice traumatice. 3. 4. iar tesutul glial prolifereaza excesiv. Prognostic 9. Apar corpi hialini de degenerescenta si vasele (atat arteriale cat si venoase) sunt tortuoase. oftalmoscopice si etiologice. Atrofie optica consecutiva Este caracteristica proceselor patologice din miopie. Prevenire Clasificare Sus Specialistii au clasificat atrofa nervului optic dupa criterii fiziopatologice. Nervul apare foarte palid iar arterele au calibru foarte diminuat. Nervul optic este profund degenerat. tumorilor hipofizare si consta in degenerarea ordonata a fibrelor nervoase care sunt inlocuite de celule gliale. Atrofie secundara Apare de obicei in procese de tipul papilitei sau edemului papilar. fara sa apara alterari ale arhitecturii nervului optic. Complicatii 10. in special in segmentul intraocular.8. retinita pigmentara. Atrofie primara Apare in cadrul unor boli de tipul sclerozei multiple. Conform clasificarii oftalmologice exista mai multe tipuri de atrofie: 1. Atrofie optica glaucomatoasa sau atrofie optica cavernoasa .

halou clar peripapilar si hemoragie in aschie pe margini. 5. Cauze Sus Cauzele atrofiei optice sunt foarte variate. .Arterita temporala.Socuri. .Radiatii. .Traumatisme. . cel mai frecvent este un proces ischemic local ce afecteaza in special varstnicii (neuropatie optica ischemica). in special glaucomul poate duce la atrofia nervului optic cu cecitate consecutiva. insa la fel de bine pot fi incriminate: . Paloare temporala Este tipul care apare in neuropatia optica nutritionala sau in cea post traumatica si este tipul frecvent intalnit la pacientii cu scleroza multipla. in special in cazul celor cu nevrita optica (activa sau in antecedente). .Accidente vasculare cerebrale. . Din acest motiv. .Se poate observa deviatia nazala a vaselor retiniene. datele epidemiologice depind foarte mult in functie de etiologia acestuia.Expunerea la substante chimice toxice. .Scleroza multipla. Atrofia nervului optic nu este o boala in sine ci un semn care apare in multe procese patologice. atrofia apare in: .Tumori cerebrale.Patologia oftalmica. Din cadrul bolilor neurologice.

Atrofie demielinizanta Apare in scleroza multipla sau boala Devic. 2. sulfonamide). degenerare cerebromaculara. din celulita orbitala. Atrofia postinflamatorie Este cea din nevrita optica. Conform acesteia. 4. O astfel de etiologie apare in ocluzia arterei centrale a retinei. . Atrofie de tractiune sau de presiune Este observata in edemul papilar si glaucom. ocluzia arterei carotide si arterita craniala. perinevrita secundara inflamatiei meningeale.Specialistii au realizat o clasificare etiologica a atrofiei de nerv optic. 7. Atrofie ereditara Atrofie optica congenitala sau infantila (boala cu transmitere dominanta) sau atrofie optica ereditara Behr (care se transmite autozomal recesiv). distrofie retiniana pigmentara. 6. Atrofie circulatorie Este o neuropatie optica ischemica ce apare cand presiunea de perfuzie a corpilor ciliari scade sub presiunea intraoculara. Atrofie metabolica Este intalnita in oftalmopatia tiroidiana. consum de metanol sau de anumite medicamente (etambutol. in momentul actual exista: 1. 5. ambliopie nutritionala. 3. ambliopie toxica. Atrofie consecutiva Apare dupa afectiuni ale coroidei sau retinei: corioretinita. diabetul zaharat juvenil.

. . pacientii pierzandu-si capacitatea de a distinge detaliile. Cand pacientii au atrofie optica ereditara sau congenitala. ochiul isi pierde complet functia si se instaleaza cecitatea. Alte simptome includ: . Indiferent de etiologie.Incapacitatea de constrictie corespunzatoare si adecvata a pupilei la stimuli luminosi. . Acestea pot fi de trei tipuri: 1.Vedere incetosata.Alterare perceptiei culorilor. . atrofia de nerv optic este asociata cu grade variabile de alterare a functiei vizuale. manifesta simptome si semne in prima sau cel tarziu in a doua decada de varsta. insa se pare ca hematoamele si impingerea nervului datorita unor corpi straini penetranti induc disfunctie nervoasa ce se finalizeaza cu atrofie de nerv optic. . In final. Neuropatia optica traumatica Procesul fiziopatologic in acest caz este mai putin cunoscut. Atrofie optica cu patologie generalizata a substantei albe cerebrale (adrenoleucodistrofie).Alterarea vederii periferice.Modificari ale globului ocular.8. Simptomatologie Sus Atrofia de nerv optic determina reducerea acuitatii vizuale.

Medicul poate efectua: . Atrofie optica izolata. .2. pacientul trebuie investigat suplimentar. Diagnosticarea prompta si tratarea imediata este esentiala in acest caz! Investigatii paraclinice Sus Atrofia de nerv optic poate fi diagnosticata daca se realizeaza un examen oftalmologic complet.Computer tomografie cerebrala si de orbita cu substanta de contrast (se pot observa pe langa posibilele formatiuni inlocuitoare de . Daca la examenul oftalmologic se descopera atrofie optica.Examen complet de camp vizual. . 3. glaucom.Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala cu sau fara contrast. scleroza multipla. Atrofie optica cu manifestari sistemice aparent necorelate cu aceasta. arterita temporala) trebuie monitorizati atent de catre un oftalmolog cu experienta in neurooftalmologie. Consultarea unui specialist Sus Pacientii care prezinta factori de risc (boli neurologice. Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la medic daca observa modificari ale vederii sau orice alte simptome oftalmologice. Pentru a detecta cauza de aparitie pacientii trebuie investigati in amanunt si trebuie sa se realizeze si o serie de investigatii specifice.

Modificari ale fundului de ochi . isi pierde inca de la inceputul procesului atrofic nuanta rosiatica naturala si normala. Daca insa tratamentul este initiat anterior dezvoltarii atrofiei. . . . Tratamentul cu celule stem poate fi o alternativa in viitor.Modificari ale vaselor retiniene . el poate fi util si poate salva vederea pacientului. . in special in cazurile de nevrita optica sau neuropatie optica ischemica arteritica.in majoritatea cazurilor acestea au calibru redus sau sunt chiar complet colabate. La examenul oftalmoscopic se observa: .Examinare cardiovasculara. astfel: .acesta apare palid. In momentul actual cel mai bun tratament este diagnosticarea rapida a atrofiei si rezolvarea proceselor patologice care au dus la aparitia acesteia. a homocisteinei. anticorpi antinucleari. a nivelurilor vitaminei B12. Tratament Sus Atrofia de nerv optic este un proces ireversibil iar leziunile induse de ea nu pot fi tratate curativ. .spatiu si alte procese care pot explica simptomele). Unele studii au demonstrat rolul important al administrarii de corticosteroizi intravenos.Investigatii serologice .Daca sunt leziuni solide se recomanda RMN (in special in zonele aflate langa planuri osoase). Tipul de investigatie neuroimagistica depinde foarte mult de procesul patologic suspicionat.Determinare glicemiei. insa inca se efectueaza studii care sa demonstreze eficienta acestora.anticorpi antifosfolipidici. .Daca sunt fracturi asociate traumatismelor se prefera CT fara substanta de contrast.

evolutia spre acest proces poate fi stopata sau incetinita. sub anestezie locala. Acesta se gaseste in cantitati mari in multe din bauturile alcoolice preparate in casa. Complicatii Sus Complicatiile sunt atat cele ale atrofiei in sine (cecitate) cat si cele ale bolii de baza care a determinat aparitia acestui proces. Pterigion . insa daca sunt tratate corespunzator. prognosticul pacientului este rezervat.Prognostic Sus Atrofia de nerv optic duce in final la cecitate (orbire). Cea mai frecventa cauza de atrofie toxica este metanolul. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. Pinguecula Mica pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe albul ochiului. De aceea. Daca este inestetica. Prevenire Sus Multe din cauzele atrofiei optice nu pot fi prevenite. Daca aceasta afectiune nu este descoperita la timp si cauza ei nu este tratata prompt. o metoda preventiva foare utila este evitarea sau reducerea consumului acestora. dar ea reapare adesea la cateva luni dupa operatie. Tratamentul precoce poate salva insa vederea pacientului.

de forma triunghiulara. ablatia sa chirurgicala poate fi avuta in vedere. pterigionul reapare in 30 pana la 50% din cazuri. Cu toate acestea.Daca pterigionul invadeaza corneea. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. ptoza palpebrala. Ptoza palpebrala (pleoapele cazute) Generalitati Sus Odata cu inaintarea in varsta. O a doua operatie este realizabila la o distanta de cel putin 6 luni de prima. realizata sub anestezie locala sau generala. Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. . unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. care se intinde pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului. Daca se apropie prea mult de axul vizual. Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. provoaca un astigmatism (vedere incetosata). Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. intr-un rastimp variabil care poate merge de la o luna la mai multi ani. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. pterigionul poate antrena o diminuare a acuitatii vizuale Tratament .Ingrosare vascularizata a conjunctivei. Daca trece de ea. Un pterigion nu altereaza vederea atata timp cat ramane la marginea corneei.

caderea brusca a pleoapelor . Informatii esentiale despre sindromul Sjogren Generalitati Sus . Generalitati 2.cand pleoapele zgarie globul ocular. Consultul de specialitate Consultul de specialitate Sus Se recomanda consultul medicului in urmatoarele situatii: .Cuprins articol 1.ochi uscati si iritati sau comisura palpebrala care nu se inchide complet in timpul somnului .ptoza palpebrala care diminueaza campul vizual .

diagnosticarea sindromului Sjogren poate fi facuta in astfel de situatii destul de greu. in timp ce tipul secundar are un tablou complex. ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiuni de natura autoimuna. cicatricial. Chiar daca boala pare a fi mai rar diagnosticata. cele mai frecvente medicamente care se pot complica cu aparitia unor astfel de simptome sunt antihistaminicele si antidepresivele. dar mai ales functionarea sa. specialistii estimeaza ca de fapt ea afecteaza un procent . In general. In fata unui pacient care se prezinta la medic acuzand simptome sicca pentru o perioada de minim 3 luni. Pe langa radioterapie. Specialistii recunosc existenta a doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. xerostomie si xeroftalmie. Rata de afectare a femeilor. mucoasele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. Desi sindromul poate sa apara la orice varsta si la ambele sexe. aceste simptome descriu asa numitele “sindroame sicca”. trebuie exclusa o reactie secundara a vreunui tratament medicamentos sau radioterapic. comparativ cu a barbatilor este de 9:1. Datorita acestei particularitati. cel mai adesea pacientul prezinta. care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei.Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina. pacientii sunt in principal femei trecute de varsta de 40 de ani. precum si in cazul majoritatii afectiunilor de aceasta natura (autoimuna). Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva. si in cazul acestuia. Sindromul Sjogren nu apare izolat. lupusul eritematos sistemic. poliartrita reumatoida. de lacrimi). si poate insoti boli precum sclerodermia. din punct de vedere clinic. Sindromul Sjogren primar apare in absenta unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica. Datorita faptului ca simptomele se pot suprapune si chiar coexista cu manifestarile din respectivele boli.

se pierde din functia glandelor exocrine. care devin infiltrate cu limfocite. pe masura ce boala evolueaza. Sindromul Sjogren in sine nu este mortal. insa prin asocierea cu alte afectiuni autoimune poate ridica probleme de supravietuire. Diagnosticarea sindromului respecta pasii clasici. care pot modifica speranta de viata a pacientului sunt poliartrita reumatoida si ciroza biliara primitiva. evolutia lor sau antecedentele medicale (atat personale cat si heredo . Simptomatologie 4. Cele mai periculoase afectiuni coexistente. acesta fiind intre 0. medicul impreuna cu pacientul pot gasi o schema terapeutica ce va tine simptomele sub control si nu va permite sindromului sa scada din calitatea vietii pacientului.4%. lacrimi si sange. Investigatii paraclinice 5. in timp. in cazul in care se suspicioneaza un astfel de sindrom autoimun.colaterale). Generalitati 2.variabil din populatie. Diagnosticul se poate confirma prin recoltarea de produse biologice precum saliva.1 . caracteristicile acestora. Cauze 3. Morbiditatile asociate acestui sindrom sunt datorate faptului ca. Tratament . anume discutia cu pacientul in vederea stabilirii momentului debutului simptomelor. Desi nu exista un tratament curativ pentru o astfel de afectiune. Cuprins articol 1. Anamneza va fi ulterior completata cu efectuarea unor teste speciale care pot stabili diagnosticul de certitudine.

Ca urmare. restul glandei fiind profund alterata. . ereditatea poate fi un important factor in aparitia acestui sindrom. Infiltratul inflamator corelat cu leziunile tisulare vor duce in final la distructia glandulara si la diminuarea semnificativa a secretiilor. deoarece s-a observat faptul ca se poate transmite de la o generatie la alta. Preparatele tisulare recoltate din glandele salivare ale pacientilor cu sindrom Sjogren au evidentiat faptul ca doar 40% din morfologie se va pastra. local va aparea o supraproductie de citokine. Complicatii 9. Legatura dintre cele doua ramane insa neclara si insuficient studiata pentru a se putea afirma cu certitudine ca exista o legatura. Medicamente cu risc 7. Datorita faptului ca rata de afectare a femeilor este atat de inalta (9:1.1 sau cu virusul hepatitei C. cat si factori de mediu. De asemenea. Virusurile sunt candidati de seama in etiologia sindromului. comparativ cu barbatii). Prognostic Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a acestui sindrom nu este deocamdata complet cunoscuta. chemochine precum si alte molecule ce vor intretine inflamatia. Specialistii sunt de parere ca agresiunea virala initiala este cea care determina activarea anormala a sistemului imun. Printre alti factori care pot fi asociati aparitiei sindromului Sjogren pot fi inclusi si factorii virali. HTLV. insa specialistii sunt de parere ca de fapt etiologia este plurifactoriala si include atat elemente genetice.6. multi dintre pacientii diagnosticati cu Sjogren fiind infectati cu virusurile HIV. de-a lungul timpului au fost emise si teorii conform carora aparitia sindromului este influentata de factorii hormonali estrogenici. In final se va distruge arhitectura glandulara. Terapii adjuvante 8.

Manifestarile extraglandulare ale sindromului Sjogren se datoreaza in principal existentei autoanticorpilor circulanti, a complexelor imune si a infiltrarii limfocitare extensive si apar la aproximativ o treime dintre pacienti. Simptomatologie Sus Tabloul clinic al sindromului Sjogren este dominat de existenta simptomelor sicca, reprezentate in principal prin uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive in cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si acestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia care caracterizeaza sindromul Sjogren are urmatoarele caracteristici: - Se insoteste de inflamatia si inrosirea conjunctivei; - Clipitul este ingreunat, la fel si miscarea globului ocular; - Apare senzatia de nisip in ochi, care afecteaza semnificativ acuitatea vizuala; - Este acompaniata de fotofobie (pacientul nu suporta sau este foarte deranjat de lumina); - Poate fi acompaniata de blefarita (inflamarea pleoapelor); - Apare senzatia de oboseala a ochilor, pacientul nu se poate uita intr-un anumit punct mai mult timp (de exemplu in ecranul calculatorului, la televizor, nu poate citi o carte); - La trezirea matinala poate exista senzatia de pleoape lipide (deoarece lacrimile isi pierd din fluiditate, iar ce se secreta pe timpul noptii lipeste pleoapele intre ele); - Existenta unui material vascos care se pot acumula in unghiul intern al ochiului.

Simptomele se agraveaza de-a lungul zilei, pe masura ce se evapora chiar si stratul minim de secretie de la trezire. Xerostomia din cadrul sindromului poate fi insotita de: - Dificultatea la masticatie, la deglutitie (acestea sunt ameliorate in cazul in care pacientul ingera si o cantitate crescuta de lichide); - Alterarea gustului (poate fi modificat dar poate sa si dispara complet); - Aparitia unor fisuri pe limba sau la nivelul buzelor (datorita uscaciunii permanente); - Lipirea efectiva a limbii de palatul dur; - Dificultati la vorbire, raguseala; - Dezvoltarea unor probleme stomatologice, in principal carii dentare si gingivita; - Dificultati in mentinerea protezelor dentare la locul lor; - Dezvoltarea unor episoade frecvente de candidoza bucala si cheilita angulara, ceea ce va determina aparitia unor dureri intense. Incidenta si gravitatea acestor simptome creste o data cu varsta, mai mult de o treime din pacienti fiind grav afectati. S-a observat totusi ca astfel de simptome pot sa apara si in afara sindromului, parand a fi corelate cu inaintarea in varsta (caracterizata printr-o atrofie marcata a glandelor si o scadere a secretiilor, in general). Simptomele sicca sunt mult mai accentuate in cazul femeilor care folosesc si terapie de substitutie hormonala. Desi xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai frecvent descrise simptome ale sindromului Sjogren, ele nu sunt unice. Pacientii pot acuza si: - Dispareunie (durere la contactul sexual), vaginita, prurit genital (in cazul femeilor); - Uscarea mucoasei nazale, insotita de disconfort pronuntat si chiar de sangerare; - Parotidita (adesea bilaterala).

Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. Astfel, cele mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegumentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure palpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestari pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neproductiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara interstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagie, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o malabsorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace: pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii cardiace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la un procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie; - Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tumefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. De retinut! Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut de avort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda (ce se poate complica ulterior cu trombembolism pulmonar - o urgenta medicala). Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).

Sindromul Sjogren poate sa apara si pe fondul unor afectiuni autoimune, cum ar fi lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermie. In aceste situatii este vorba de forma secundara a sindromului. Indiferent daca este vorba de forma primara sau secundara, simptomele sicca sunt similare. Totusi, diagnosticarea sindromului Sjogren in cadrul unor alte afectiuni se poate realiza destul de greu, deoarece patologia autoimuna este foarte intricata, iar simptomele acestor boli sunt de multe ori similare. In cazul in care in evolutia unei boli apar simptome noi, pacientul trebuie sa le comunice medicului, deoarece riscul de aparitie a unor afectiuni conexe sau al unor complicatii este foarte crescut. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte multe, in functie de particularitatile fiecarui pacient, in functie de amploarea raspunsului imun, starea generala de sanatate si in functie de raspunsul la tratament. In unele cazuri evolutia este agravanta, in timp ce la aproximativ 12% dintre pacienti simptomele se remit spontan. In majoritatea cazurilor, insa, sindromul are caracter si evolutie cronica, pacientii acuzand simptomele sicca toata viata. Desi pot sa apara, complicatiile majore asociate acestei afectiuni sunt mai rare, insa in evolutie pot fi afectate si alte organe si sisteme. Cel mai frecvent este vorba de o implicare plurisistemica, incluzand aparatul respirator, renal, cardiac. Un procent relativ redus din cadrul pacientilor cu sindrom Sjogren au risc de aparitie a cancerelor limfatice, cum ar fi limfomul non - Hodgkin. Deoarece exista foarte multe afectiuni similare sindromului Sjogren, diagnosticul diferential este foarte importat in acest caaz. Simptomele trebuie descrise medicului cu cat mai mare exactitate, astfel incat sa se poata formula un diagnostic de suspiciune corect. In cazul in care prezentati simptome sugestive pentru sindrom Sjogren, cel mai indicat ar fi sa va adresati unui medic specialist. In functie de predominanta simptomelor, se poate ocupa de cazul dumneavoastra un reumatolog, oftalmolog, stomatolog sau un medic internist. Uneori gravitatea situatiei impune realizarea unei echipe mixte, astfel incat sa fie tratate toate aspectele bolii. Investigatii paraclinice Sus

Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. De retinut! Simptomele sicca pot sa apara si in cazul unor infectii virale, deshidratarii, hipervitaminozei A, anxietatii si depresiei, desfasurarii activitatii intr- un mediu plin cu iritanti, dupa radioterapie, in boala Alzheimer, in limfoame, sarcoidoza, amiloidoza, sau natural, pe masura ce organismul imbatraneste iar pacientul inainteaza in varsta. Datele obtinute in urma efectuarii examenului fizic pot fi foarte sugestive pentru sindromul Sjogren si includ: - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente keratozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata incisivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, cheilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glandelor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugestive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat si secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata si este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existenta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitiala); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin aparitia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferioare). Deoarece anamneza si examenul clinic nu furnizeaza intotdeauna informatiile de care medicii au nevoie in stabilirea diagnosticului,

urmatorul pas in investigarea pacientului este reprezentat de efectuarea testelor paraclinice. Ele pot demonstra existenta unei stari inflamatorii generalizate, sau pot fi foarte specifice si pot evidentia reducerea secretiilor (in special cea lacrimala si salivara). Inflamatia se poate investiga prin determinarea VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care este crescut, prin determinarea fibrinogenului (de asemenea crescut), prin determinarea PCR (proteinei C reactive). In ciuda faptului ca apar pozitive, aceste valori nu sunt specifice sindromului Sjogren, ele fiind crescute si in cazul altor afectiuni autoimune. Hemograma completa nu arata nimic particular in cazul acestui sindrom. Daca apar date anormale, in special privind leucocitele, pacientul ar trebui investigat mai amanuntit deoarece exista riscul de aparitie a unor complicatii maligne limforeticulare. In diagnosticarea sindromului Sjogren, ca si in cazul altor boli autoimune, de importanta esentiala este determinarea autoanticorpilor. Astfel, cel mai frecvent se vor descoperi: - Factor reumatoid prezent (este important atat in diagnosticare cat si in stabilirea unui prognostic - daca un factor reumatoid anterior pozitiv se negativeaza in timp, este un indiciu pentru aparitia unui limfom); - Anticorpii specifici sindromului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antiantigenului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindrom Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensibili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt pozitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei cu sindrom secundar; - Anticorpii antifosfolipidici sunt prezenti la unii pacienti si sunt insotiti si de manifestari clinice mai grave (avort spontan, accidente trombotice). In vederea diagnosticarii cu exactitate a sindromului Sjogren, pacientului ii vor fi efectuate cateva teste foarte specifice. Acestea vor determina fluxul secretiei lacrimale, vor investiga functia glandelor salivare si vor consta chiar in recoltarea de material bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica.

Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Exista doua variante ale acestui test, Schirmer I si Schirmer II. Testul Schirmer I utilizeaza o banda subtire de hartie de filtru care va fi plasata la nivelul pleoapei inferioare pentru cateva minute. Ulterior, dupa 5 minute, medicul va masura exact, in mm, cat din hartie este imbibata cu lacrimi. Testul Schirmer II presupune stimularea secretiei lacrimale prin introducerea intranazala a unui betisor cu vata. Secretia va fi apoi masurata similar, prin masurarea mm udati. De cele mai multe ori se foloseste una din aceste metode, insa daca rezultatele sunt neclare se pot utiliza combinat. In mod normal, la un adult tanar sanatos vor fi udati aproximativ 15 mm. Deoarece se considera ca hipolacrimatia poate sa apara o data cu imbatranirea, la 33% din populatia varstnica imnuierea va fi mai redusa (10 mm in 5 minute). Pacientii cu sindrom Sjogren vor avea un rezultat net inferior, de doar 5 mm (sau mai putin) la 5 minute. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pentru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea xerostomiei. Sialochimia presupune recoltarea de mostre din saliva si investigarea continutului acestora. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate fi mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia salivara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utilizat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare directa a xenoftalmiei. Testul presupune picurarea de solutie coloranta in sacul conjunctival (o picatura in fiecare ochi). Substanta se va distribui apoi uniform si se va fixa in zonele cu leziuni. Urmeaza clatirea ochiului cu ser fiziologic si investigarea atenta la lampa cu fanta, pentru a se detecta unde s-a fixat colorantul. Daca leziunile sunt importante, substanta poate fi vizibila si cu ochiul liber. Zona colorata este si zona afectata, desigur. Roz bengal este o substanta cu proprietati speciale care se fixeaza pe zonele cu protectie mucoasa foarte redusa, sau cu leziuni epiteliale. Datorita complexitatii testului, acesta este cel mai bine realizat de catre un oftalmolog. In prezent, cea mai eficienta metoda pentru diagnosticarea sindroului Sjogren este biopsierea glandelor salivare. Se prefera biopsierea

glandelor mici. Se va efectua o incizie foarte fina la nivelul buzei inferioare de unde se va extrage un fragment tisular foarte redus, care apoi va fi analizat la microscop. Pentru ca analiza sa poata fi efectuata, in fragmentul trimis laboratorului trebuie sa fie minim 4 lobuli glandulari. Un aspect sugestiv pentru sindromul Sjogren include existenta unor agregate de minim 50 de limfocite, cu minim 1 agregat limfocitar la fiecare 4 mm 2 examinati, inlocuirea acinilor normali cu limfocite, precum si alte modificari. Tratament Sus Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu. Tratamentul initial Prin administrarea unui tratament corect, simptomele pot fi tinute sub control. Acestea, chiar daca sunt adesea foarte deranjante, nu sunt dizabilitante, iar pacientii pot lua masuri care sa le reduca impactul asupra starii generale. Cele mai recomandate masuri ce pot fi luate la domiciliu includ: - Utilizarea lacrimilor artificiale, astfel incat ochii sa nu fie privati de secretia fiziologica; - Utilizarea salivei artificiale care sa impiedice aparitia senzatiei de gura uscata si a complicatiilor acesteia; - Consumul unor dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tigara), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de lezare a ochilor;

Prevenirea unor probleme stomatologice (in principal a cariilor dentare). . .Aplicarea repetata a lacrimilor artificiale sau a salivei artificiale.Prevenirea aparitiei unor leziuni corneene.Ameliorarea problemelor respiratorii si manifestarilor tegumentare. exercitii de relaxare. In cele mai multe cazuri pacientii se confrunta cu simptomele bolii timp indelungat. . ori de cate ori pacientul simte nevoia. substante chimice industriale. Tratamentul ulterior Evolutia sindromului Sjogren variaza semnificativ de la individ la individ. .un periaj zilnic corect. chiar toata viata. Printre cele mai practice sfaturi se numara: . dupa fiecare masa si prin utilizarea zilnica a atei dentare. in principal a acestora. prin odihna si relaxare.Prevenirea instalarii oboselii.Utilizarea de lubrifianti vaginali. mai ales daca este vorba de boala de reflux.Controlul durerilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paracetamolului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprofen). prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice. Xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai deranjante simptome. si recomandarile specialistilor se adreseaza ameliorarii. .. .Ameliorarea simptomelor gastrointestinale. . . fum (inclusiv fum de tigara). De aceea.Prevenirea aparitiei unor probleme de natura stomatologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fiecare masa) si prin utilizarea atei dentare. prin evitarea expunerii la vant. prin mentinerea unei umiditati corespunzatoare in aerul din incapere si prin aplicarea repetata a unor creme hidratante. printr. sau la alti iritanti din mediu.Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de pauze. .

Pilocarpina este contraindicata pacientilor cu astm necontrolat terapeutic. ameliorand astfel semnificativ simptomele. ceea ce trebuie interpretata ca reactie alergica la excipienti. varsaturi.Controlul durerii prin administrarea de analgezice obisnuite (de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteroidiene).Asigurarea unei lubrefieri vaginale adecvate la fiecare contact sexual prin aplicare de geluri si creme speciale. tulburarea acuitatii vizuale. . cel mai probabil medicul va recomanda un tratament medicamentos mai agresiv.Ameliorarea problemelor cutanate si respiratorii.Cevimelim (sub forma de capsule) sau pilocarpina (tablete). In cazul in care simptomele nu se amelioreaza prin aplicarea acestor sfaturi practice. Se pot utiliza cu succes si creme special concepute si adresate acestei grupe de pacienti. Desi cevimelinul este utilizat in special pentru combaterea xerostomiei.Ameliorarea tulburarilor gastrice. . prin administrarea de antiacide si protectoare gastrice.Lacrimi artificiale. Majoritatea includ metilceluloza sau dextran. fiind recomandata cand terapia locala nu aduce imbunatatiri semnificative sau cand este necesara terapia sistemica. In timpul utilizarii pacientii pot descrie un disconfort local. care sa fie mult mai eficient in combaterea acestor probleme. ele se pot mentine mai mult sau mai putin la suprafata ochiului. famotidina). cu irita acuta sau cu glaucom. Ea poate stimula secretia glandelor salivare si lacrimale. poate interfera cu alte medicamente. studii recente il indica si pentru ameliorarea xeroftalmiei. Pilocarpina. si poate creste riscul de aparitie a anomaliilor de conducere atrioventriculara daca pacientul este in tratament cu beta blocante. diaree. creme cu proprietati hidratante. pentru controlul xeroftalmiei se pot prescrie: . In functie de substantele care sunt incluse in compozitia fiecarui preparat. Cele mai recomandate sunt inhibitoarele de pompa de protoni (IPP. Preparatele disponibile pot inlocui stratul natural protector de lacrimi.uri de genul omeprazol. desi eficienta pentru sindromul Sjogren. Administrarea sa este insa restransa datorita efectelor secundare care pot sa apara. anume greata. . . Cevimelin este o substanta cu proprietati parasimpatomimetice si un antagonist al receptorilor muscarinici care se utilizeaza de multi ani cu succes in tratamentul sindromului Sjogren.. In cadrul tratamentului specific se pot administra urmatoarele medicamente: astfel. diaforeza. lansoprazol) si blocantii H2 (precum ranitidina. Pilocarpina este utilizata tot pentru a stimula secretia glandelor exocrine. . sau chiar se agraveaza. prin utilizarea unui umidificator care sa confere aerului din incapere anumite proprietati ce pot impiedica agravarea simptomelor. eruptii tegumentare. cefalee.

De retinut ! Este foarte important ca pacientii cu xerostomie si/sau xeroftalmie sa evite administrarea unor tratamente pe baza de antihistaminice. cum ar fi pilocarpina sau cevimelinul. Se recomanda aplicarea sprayului direct in gura. Pentru tratamentul medicamentos al xerostomiei se pot administra: . edem. medicul poate recomanda utilizarea unor creme speciale pe baza de estrogeni in cazul in care lubrefiantele uzuale nu sunt utile si dispareunia persista. sorbitol si saruri care pot lubrefia si umezi cavitatea bucala. Se pot folosi paste de dinti speciale sau apa de gura imbogatita cu fluor. . care si. neinteractionand cu alte tratamente locale sau sistemice. . . In cadrul tratamentului destinat ameliorarii uscaciunii vaginale. . Produsul poate fi administrat fara precautii speciale.Daca xeroftalmia nu este ameliorata prin administrarea de lacrimi artificiale se pot utiliza picaturi continand ciclosporina oftalmologica. secretie purulenta.Saliva artificiala: acest produs contine metilceluloza.au demonstrat deja eficienta in ameliorarea xerostomiei. care pot agrava foarte mult simptomele.Antibiotice cu aplicare topica sunt recomandate in special daca apar semne de infectie: roseata conjunctivala. blefarita.Medicamente antifungice care pot combate cu succes candidoza bucala ce poate complica uneori sindromul. . Pacientii trebuie sa fie atenti insa sa nu pulverizeze spray-ul in ochi.Produse de uz stomatologic care sa contina fluor astfel incat sa fie asigurata o protectie optima impotriva cariilor dentare si altor complicatii.Stimulante ale secretiei salivare. Astfel de creme sunt destinate in special femeilor aflate la menopauza. Este foarte important ca pacienta sa fie atenta si sa observe daca apar secretii .deoarece poate precipita simptomele si poate agrava evolutia. insa utilizarea lor poate fi largita.

si durerile persista. Tratamentul sindromului nu este unul curativ. Medicii incerca insa sa controleze simptomele. fiecare organism avand un raspuns diferit la tratament. Sindromul Sjogren ramane insa o afectiune cu caracter cronic. semne ale unei eventuale candidoze vaginale. deci nu se poate sti impotriva carui agent trebuie directionat un astfel de tratament. astfel incat viata pacientilor sa isi reia cursul normal iar sindromul sa nu interfere foarte mult cu activitatile zilinice. Exista foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont. Tratamentul artralgiilor se poate face prin administrarea de antiiflamatoare nesteroidiene. in ciuda tratamentului. tratamentul trebuie sa fie mult mai specific. gastroenterologi. oftalmologi. Aprecierea afectarii oculare trebuie facuta de catre un oftalmolog. stomatologi. intru-cat nu se cunoaste cu precizie cauza. pacientul confruntandu-se cu simptomele toata viata. . In cazul in care tratamentul nu mai este eficient inseamna ca afectiunea a evoluat si schema terapeutica trebuie regandita. pe baza de hidroxiclorochina.vaginale modificate sau prurit genital. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte mult si ea nu poate fi prevazuta nici macar de catre specialisti. Instituirea tratamentului se va face apoi prin corelarea simptomelor cu datele obtinute la examenul fizic. Este foarte important de precizat faptul ca administrarea unui tratament medicamentos specific este realizata doar dupa o atenta examinare a fiecarui pacient in parte. In realizarea unei scheme terapeutice eficiente sunt implicati medici din diverse specialitati: reumatologi. Efortul terapeutic este insa unul complex si combinat. Reactiile adverse ale terapiei sistemice impun o astfel de prudenta. medicul poate recomanda un tratament sistemic al artritei. Pacientii sunt sfatuiti sa respecte recomandarile facute de catre medici si sa discute cu acestia ori de cate ori apar agravari ale simptomelor sau chiar simptome noi. In cazul in care artrita apare in cadrul poliartritei reumatoide ce se asociaza sindromului Sjogren. Daca actiunea lor nu este suficienta.

Agenti modificatori ai bolii sunt recomandati in tratamentul artritei asociate sindromului Sjogren. . iar starea de sanatate si efectul tratamentului asupra organismului trebuie investigate si ele periodic. administrati in special pentru ameliorarea durerilor articulare si mialgiilor. . Medicamentele din aceasta clasa sunt insa mult mai numeroase si ele pot fi administrate combinat.Agenti alchilanti sunt recomandati daca sindromul Sjogren se complica cu probleme organice majore.Pe masura ce apar complicatii tratamentul va fi mai complex. precum si alte manifestari care apar in cadrul sindroamelor insotitoare pot ridica anumite probleme terapeutice. un antimalaric eficient in astfel de situatii. . de tipul prednisonului. daca aceasta nu raspunde la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). astfel incat sa isi potenteze sau sa isi completeze efectele terapeutice. Astfel de medicamente pot creste semnificativ riscul de hemoragii sau de infectii si au un dovedit efect mielosupresor. Dozele trebuie ajustate permanet. Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este insa grefata de numeroase reactii adverse. Se pot administra in aceasta situatie ciclofosfamida. se poate ajunge chiar si la diverse interventii chirugicale. printre care aparitia osteoporozei. Din aceasta grupa face parte hidroxiclorochina. fiind efectuate asupra glandelor salivare sau asupra canalelor lacrimale (in cazul in care apar obstructii care interfera cu drenarea secretiilor). Acestea sunt de cele mai multe ori minore. a glaucomului si a diabetului. cum ar fi aparitia bolii interstitiale pulmonare. agent alchilant cu proprietati imunosupresoare. Din acest motiv terapia cu corticosteroizi trebuie rezervata doar anumitor situatii. cresterea riscului de aparitie a infectiilor (prin reducerea capacitatii organismului de a se apara). iar medicamentele vor avea o actiune mai intensa (insa si efecte secundare mai importante). Abordarea lor este adesea mai agresiva si include administrarea unui tratament ce poate include: . atent sectionate si trebuie realizata doar pe termen scurt. Daca situatia o impune. Artralgiile.Corticosteroizi.

Tratamentul la domiciliu Sindromul Sjogren este o afectiune ce nu poate fi tratata prin masuri luate la domiciliu. utilizate deja in alte afectiuni de tesut conjunctiv.Substante imunomodulatoare care pot regla activitatea unor factori imuni implicati in stimularea si intretinerea procesului inflamator sistemic. O serie de substante care pot modula functia sistemului imun. insa pacientii isi pot ameliora simptomele daca respecta anumite recomandari medicale. adalinumab. Desi substanta nu prezinta interactiuni cu alte medicamente. sa nu efectueze activitati fizice epuizante si sa adopte o dieta echilibrata. iar pericolul de inducere a unor leziuni si malformatii congenitale poate fi prezent. pentru a se determina daca ele pot fi utilizate si in sindromul Sjogren. ea nu trebuie administrata femeilor insarcinate deoarece riscul asupra fatului inca nu s-a stabilit cu precizie. acestea putand imbunatati calitatea vietii si reduce modul in care simptomele influenteaza activitatile zilnice. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi practice pe care specialistii le indica pacientilor. specialistii fiind optimisti in gasirea unor noi si noi substante cu actiune terapeutica. Printre acestea se numara infliximab. De retinut ! In prezent sunt in desfasurare numeroase studi clinice care si. astfel . Se pare ca interferonul alfa poate stimula productia salivara. mai ales daca se documenteaza existenta anticorpilor antifosfolipidici. este foarte important ca pacientii sa se odihneasca din plin. Ciclosporina nu trebuie administrata pacientilor cu infectii oculare si nici celor cu keratita herpetica. insa deocamdata nu s-a stabilit siguranta sa in administrare pentru sindromul Sjogren. Se poate administra ciclosporina.au propus sa investigheze posibile scheme de tratament utile in sindromul Sjogren. substanta recomandata in special pentru ameliorarea xeroftalmiei.. In anumite cazuri pacientilor cu sindrom Sjogren le este recomandat un tratament antitrombotic pe termen lung. Pe langa acestea. Trebuie stablit raportul risc beneficiu in acest caz si ulterior se va putea stabili daca o astfel de substanta este eficienta sau nu. sunt incluse in studii.

Licihidele pot fi sorbite si in inghituri mici. unele mai eficiente decat altele. Sunt recomandate formulele care sa contina cei mai putin excipienti. fapt ce se va repercuta negativ asupra simptomelor sicca din cadrul sindromului.Sa evite sa foloseasca produse cosmetice. Exista riscul ca dupa primele aplicari unguentele sa reduca din acuitatea vizuala a pacientului.Sa utilizeze unguentelor oftalmice nocturne . Exista lacrimi artificiale disponibile in doze de unica folosinta.incat organismul sa nu fie privat de elemente minerale. deoarece ele favorizeaza deshidratrea generala a organismului. de vant si de praf. si cu siguranta se va gasi una care sa fie utila fiecarui pacient in parte. ori de cate ori este nevoie. umiditate redusa.Sa se protejeze de iritantii din mediu: frig. Pe timpul noptii este util daca isi pun un pahar cu apa aproape (langa pat). sau pacientii pot consuma cuburi de gheata. Pentru evitarea agravarii xerostomiei. farduri.Sa consume cat mai multe lichide in cursul zilei. . astfel incat sa se evite contaminarea bacteriana si aparitia unor infectii. pacientii sunt sfatuiti: . .Sa evite fumul de tigara si locatiile in care se fumeaza. nutrienti si vitamine esentiale. Pentru evitarea agravarii simptomelor oculare. . Trebuie precizat insa ca prin consumul unor cantitati mai crescute de lichide apare si nicturia.Sa foloseasca ochelari de soare cat mai mari pentru a se proteja de soare.acestea se aplica seara la culcare. . au o consistenta mai crescuta si protejeaza ochii chiar si in timpul somnului. curent.Sa aplice lacrimile artificiale de mai multe ori pe zi. inghetata sau acadele care sa stimuleze secretia salivara. pacientii pot: . . astfel incat sa evite aparitia deshidratarii. insa acest efect dispare pe masura ce ochiul se obisnuieste. a antidepresivelor si diureticelor. dar mai frecvente. pacientul trezindu-se mai frecvent in timpul noptii pentru a se duce la toaleta. rimel. Sunt recomandate acadele si bomboanele fara zahar (zaharul poate favoriza aparitia cariilor dentare si a candidozei bucale). praf. anticolinergica. astfel incat sa nu existe un risc de aparitie a unui disconfort ocular care sa impuna oprirea aplicarii. . . Exista foarte multe formule de lacrimi artificiale.Sa evite medicamentele cu actiune antihistaminica.

Pacientii sunt sfatuiti sa evite soarele intre orele 10 dimineata si 16. Pielea pacientilor cu sindrom Sjogren este foarte sensibila la radiatiile solare. pielea trebuie protejata prin creme speciale. care favorizeaza deshidratarea pielii.Sa isi perieze dintii dupa fiecare masa (sau cel putin dimineata si seara) pentru a evita aparitia cariilor dentare (acestea fiind o adevarata problema in cazul pacientilor cu sindrom Sjogren). ori de cate ori pacientul isi simte tegumetul uscat. . prin haine cu maneca lunga (dar care sa fie confectionate din materiale naturale)..Sa isi administreze conform recomandarilor medicului un tratament corespunzator impotriva candidozei bucale (daca aceasta a aparut). prin palarii cu boruri largi si ochelari de soare.Sa evite medicamentele care pot agrava senzatia de xerostomie. .Evitarea bailor lungi.Sa utilizeze spray-urilor cu saliva artificiala care formeaza un strat hidratant si protector la nivelul cavitatii bucale. . pentru o protectie anticarii suplimentara). nu doar dimineata. . mai ales in absenta aplicarii unei creme cu factor de protectie solar (minim 30. Dupa dus se pot aplica creme si uleiuri care sa mentina starea de hidratare. . si se prefera utilizarea unor sapunuri sau geluri de dus hidratante. . In cazul in care este necesara o iesire din casa in acest interval. pantaloni lungi. se recomanda ca pacientii sa utilizeze si ata dentara si apa de gura (eventual imbogatita cu fluor. .Sa se prezinte cu regularitate la controale stomatologice. desi majoritatea specialistilor recomanda chiar 50). pentru ca medicul sa poata observa evolutia problemelor dentare si sa poata trata prompt complicatiile. se recomanda: . De asemenea. Sunt recomandate mai mult dusurile. Acestea se pot aplica de mai multe ori pe zi. Pentru evitarea agravarii manifestarilor tegumentare. Nu este recomandat stersul energic cu prosopul.Evitarea expunerii la soare puternic.Utilizarea cremelor si unguentelor hidratante. ci mai degraba uscarea prin tamponare usoara.

esofagian in timpul . Pentru evitarea agravarii simptomelor genitale. cum ar fi preparatele pe baza de bicarbonat de sodiu. .acestia sunt cei mai recomandati lubrefianti deoarece nu contin substante ce pot interfera cu procesele locale si nici nu modifica mediul intravaginal. Ei sunt recomandati exclusiv pentru acest rol. Astfel.Pentru evitarea agravarii simptomelor respiratorii. lansoprazol. .Sa utilizeze ori de cate ori este necesar un spray nazal care sa contina apa si saruri ce pot ameliora congestia nazala aparuta prin deshidratare.Geluri pe baza de uleiuri si vaselina.Administrarea de preparate antiacide. astfel incat sa nu fie favorizat refluxul gastro . precum inhibitorii pompei de protoni: omeprazol.Supozitoare vaginale care pot fi introduse anterior actului sexual. . . Utilizarea lubrefiantilor vaginali poate reduce disconfortul aparut in cursul actului sexual. Acestea pot ameliora semnificativ pirozisul. se recomanda: . . sau medicamente cu mecanism de actiune mai complex. riscul de aparitie a unor infectii secundare folosirii lubrefiantilor este mai redus in acest caz. Se pot administra preparate eliberate fara prescriptie medicala.Lubrefianti organici. Exista numeroase metode pentru realizarea lubrefierii. printre care: .Lubrefianti pe baza de silicon. Pentru evitarea agravarii simptomelor digestive. care sunt recomandate femeilor aflate in perioada de perimenopauza sau menopauza. insa poate fi combatuta. pacientii pot sa: .Utilizeze un umidificator de aer (atat acasa cat si la serviciu) pentru a creste confortul general si a li se usura respiratia.Utilizeze creme si geluri lubrefiante disponibile in farmacii.Geluri apoase continand celuloza si glicerina . . femeile pot sa: .Ridicarea pernei sau a capului patului cu aproximativ 15 cm. deoarece nu pot sa mentina lubrefierea si umiditatea vaginului mai mult timp. eructatiile si senzatia de disconfort gastric care poate sa apara. Dispareunia datorata insuficientei lubrefieri este foarte frecventa in cadrul sindromului Sjogren.

. deoarece acestea spoliaza organismul de substante energetice si ii pot induce o stare de oboseala permanenta. Este mult mai sanatos daca timpul respectiv este petrecut afara. impreuna cu prietenii si familia. al durerilor. . . .Reducerea aportului de cafeina. in special a micului dejun. in aer liber. Este foarte important ca. iar cele 8 ore necesare pentru refacere sa fie respectate. care le poate creste si rezistenta fizica.Consultarea unui medic in cazul in care simptomele gastrice persista sau se agraveaza. Oboseala de peste zi poate fi ameliorata daca noaptea pacientul se odihneste corespunzator. Printre astfel de medicamente se numara cele recomandate in tratamentul starilor anxioase. ceea ce ii stimuleaza functionarea corecta de-a lungul intregii zile. deoarece poate influenta benefic intregul organism. . in timp. Nu este recomandata sistarea acestor tratamente decat daca si medicul curant considera ca este necesar.Reducerea orelor petrecute in fata televizorului sau a computerului.Respectarea unui regim dietetic echilibrat si a unui program regulat al meselor zilnice.Limitarea administrarii medicamentelor care pot induce senzatia de somnolenta. in cazul in care ea se mentine chiar si dupa adaptarea stilului de viata si respectarea orarului de odihna. Oboseala ce poate insoti majoritatea simptomelor sugestive sindromului Sjogren poate sa aiba insa numeroase cauze. Printr. si al racelilor obisnuite. pacientul sa se adreseze medicului si sa ii prezinte aceasta problema. In plus. precum si starea de spirit. . Pentru evitarea aparitiei starii de oboseala se recomanda: . Este foarte important ca activitatile fizice sa fie alternate cu momente de relaxare. . nicotina si alcool. pacientii pot incerca un stil de viata cu mai mult sport.noptii.Intreruperea activitatii ori de cate ori apare senzatia de oboseala. Este foarte important ca pacientii sa aibe un somn de noapte cat mai linistit. .Respectarea meselor.Respectarea somnului de noapte.o dieta echilibrata si mese regulate organismul poate fi aprovizionat cu substante energetice.

Se poate administra acetaminofen in vederea inlaturarii durerii asociate artritei sau se pot folosi unguente pe baza de ibuprofen. Acestea sunt in general substante care pot determina deshidratarea si care reduc secretiile exocrine. insa pacientii trebuie sa se prezinte la medic pentru ca ele sa fie diagnosticate.Oboseala poate fi un semn ce apare in numeroase boli cronice consumptive. In clasa medicamentelor ce trebuie evitate sunt incluse: . . in special ale tioridei (hipo sau hipertiroidism) si poate de asemenea. Recomandari pentru sporirea confortului zilnic si pentru ameliorarea durerii si inflamatiei: . Acetaminofenul. cel mai adesea ele trebuie inlocuite. In functie de componenta dominanta ce trebuie ameliorata (durere sau inflamatie) pacientii pot opta.Specialistii recomanda inotul ca un sport foarte bun pentru ameliorarea starii articulatiilor.Antihistaminice. Sindromul Sjogren poate creste riscul pacientilor de a se confrunta cu probleme endocrine. In prezent exista numeroase optiuni terapeutice eficiente pentru tratarea acestor afectiuni coexistente.Anticolinergice. pentru un compus sau altul. in special in piscine cu apa calduta. creste riscul aparitiei starilor depresive. In cazul in care astfel de medicamente sunt incluse in tratamentul de fond al pacientului. . Medicamente cu risc Sus Exista o serie de medicamente ce pot interfera semnificativ cu evolutia sindromului Sjogren si pe care pacientii diagnosticati cu aceasta boala trebuie sa le evite. administrate pentru probleme particulare si specifice. compus analgetic cu structura diferita de antiinflmatoarele nesteroidiene nu este eficient si in combaterea inflamatiei. dupa sfatuirea cu medicul. o data ce diagnosticul de sindrom Sjogren a fost stabilit. care spoliaza organismul de rezervele sale energetice si care il fac incapabil sa raspunda in parametri optim sarcinilor zilnice. . Dupa o zi in care au inotat. pacientii trebuie sa se odihneasca adecvat. insa are reactii adverse gastrice mult mai reduse comparativ cu AINS clasice.

in timp ce altele pot avea chiar consecinte grave si sunt relativ periculoase si trebuie evitate. cel mai recomandat este sa se sfatuiasca in primul rand cu medicul care se ocupa de caz.Antidepresive. . . Modul in care astfel de produse influenteaza organismul este complex si anumite afectiuni nu raspund favorabil la astfel de metode terapeutice.Diuretice. In cazul in care pacientii doresc sa recurga la astfel de optiuni.Antihipertensive. De retinut ! Inaintea instituirii oricarui tratament naturist sau alternativ. . Se pare ca si produsele bogate in acizi grasi omega 3 pot influenta benefic evolutia acestor simptome. excipientii adaugati in . . . In plus.. . Unele studii sugereaza ca aceasta are anumite beneficii. .Antispastice. in special in amelioarea simptomelor sicca (xerostomie si xeroftalmie). medicul trebuie consultat.Medicatie cardiaca (beta blocante).Tratamente pentru probleme ale vezicii urinare. deoarece acesti compusi au proprietati antiinflamatorii recunoscute. . In cadrul terapiilor traditionale este inclusa si acupunctura.Decongestionante.Medicamente impotriva bolii Alzheimer.Antiparkinsoniene. Unele tratamente nu fac rau. Terapii adjuvante Sus Terapiile traditionale si cele naturiste nu s-au dovedit utile in tratamentul eficient al sindromului Sjogren. dar nici bine.

unele chiar asa zis “naturale”. poliartrita reumatoida. .Infectii ale glandelor parotide . . .Aparitia sindromului antifosfolipidic. manifestat clinic prin devoltarea de episoade trombotice recurente. Aceasta recomandare este adresata in special femeilor insarcinate. .Hodgkin (incidenta lor este de aproximativ 5%). Streptococul sau Pneumococul. prognosticul este similar cu al altor pacienti care sufera de afectiunea respectiva (de exemplu lupus eritematos.Aparitia pseudolimfoamelor si a limfoamelor non .numeroase creme. iar perioada medie care trece de la diagnosticarea sindromului si aparitia limfomului este de 7.de cele mai multe ori agentii bacterieni incriminati sunt Stafilococul. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor diagnosticati cu sindrom Sjogren este in general favorabil. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot insoti evolutia sindromului Sjogren includ: . tablete sau plantele din care sunt facute ceaiuri si suplimente nutritive pot fi foarte suspecte.Dezvoltarea unor tumori ale glandelor parotide. eritem si tumefactie parotidiana. .Aparitia altor afectiuni de natura autoimuna. In cazul in care apar complicatii ca urmare a evolutiei. durere localizata. cum ar fi lupus eritematos sistemic. limfoame) si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic. Ambalajul produsului trebuie prezentat medicului pentru ca acesta sa poata aprecia daca exista ceva in continutul lui ce este periculos. deoarece fatul este foarte sensibil la orice agent extern si malformatiile pot avea numeroase cauze. In cazul in care produsul dorit este vizat si de catre medic. Semne sugestive pentru o astfel de complicatie sunt agravarea simptomelor. este important ca pacientul sa nu exagereze si sa il administreze doar conform recomandarilor producatorului si in doza sugerata.5 ani.

"privire crucisa". Strabismul apare atunci cand musculatura oculara nu mai functioneaza corect pentru coordonarea miscarilor oculare. pacientii pot fi chemati lunar la control. In acest caz. De cele mai multe ori vizitele la medic trebuie efectuate la 3 luni.Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjogren trebuie sa se prezinte periodic la consult. ochii nu mai sunt centrati corect si creierul are dificultati in suprapunerea celor doua imagini ce provin de la fiecare glob ocular. iar in cazul in care boala se stabilizeaza sub tratament. Cauze 3. In mod normal. Uneori strabismul este numit si "ochi-incrucisati". Simptome . Cel mai adesea apare in copilarie. Strabismul . Daca apar insa complicatii si medicul considera necesar.privirea incrucisata Generalitati Sus Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. controalele pot fi efectuate la 6 luni. Cuprins articol 1. musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi directie si in acelasi timp a ambilor ochi. Generalitati 2.

inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect . care antreneaza o stanjenire a vederii de aproape).globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) . Investigatii 6. Cele mai frecvente semne vizibile sunt : .globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp . accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase.4. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. boala Graves (boala autoimuna a glandei tiroide care determina hipertiroidie). La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul acestora. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice.privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare . Diagnostic 5. Tratament Cauze Sus Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. Simptome Sus Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare a ochiului. desi se pare ca acesta se intalneste mai frecvent in unele familii.

Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: . In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta.sensibilitate la lumina puternica .vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului).. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). Daca vederea dubla persista. pentru vederea unui obiect. pot fi prezente sau absente. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. pana la varsta de 4 luni. De obicei simptomele sunt tranzitorii.oboseala ochilor . Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. o perioada mai lunga de timp. de obicei se insoteste de vedere dubla. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav.impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). .vedere incetosata . este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. se recomanda consultul unui medic de specialitate. De asemenea. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. accidentului vascular cerebral (AVC). cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. La adulti. In cazul in care vederea dubla persista. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog.

daca copilul foloseste acelasi ochi pentru a-si concentra privirea pe un obiect sau se misca in fata si in spate. Investigatii Sus Investigatiile pentru strabism sunt facute fie de un medic specialist oftalmolog sau in unele cazuri de optometrician. medicul urmareste: . folosind unul cate unul ochii. in sus sau in unele cazuri rotator) . exterior. ca de exemplu ambliopia. Academia Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa faca un consult la medicul pediatru. Examinarea oftalmologica se recomanda la orice varsta. Uneori este evident ca ochii nu sunt orientati in aceeasi directie si in acelasi timp. Uneori sunt necesare unele analize pentru a determina daca nu este prezenta de fapt o alta afectiune. medicul de familie sau medicul specialist oftalmolog la aproximativ 6 luni. Medicul poate intreba parintii daca nu au observat copilul privind crucis sau inchizand un ochi.cat de mult este deviat ochiul . adesea doar uitandu-se la privirea acestuia. aceasta fiind recomandata de fiecare data cand apar probleme legate de afectarea vederii. In cadrul examenului oftalmologic.directia in care ochiul este orientat (spre interior. strabismul sau alte afectiuni ale vederii la copii cu varsta sub 5 ani. inclinand sau rotind capul sau impiedicandu-se de diverse obiecte aflate in calea sa. o .Diagnostic Sus In urma unor studii se recomanda efectuarea unui screening pentru a detecta ambliopia.care dintre ochi este afectat (sau daca sunt afectati ambii ochi) .cand apare deviatia anormala (este prezenta permanent sau apare doar atunci cand copilul priveste intr-o anumita directie) . Medicul poate diagnostica strabismul la un copil.

Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. poate preveni pierderea definitiva a vederii. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. Tratament Sus Tratament . la inceputul tratamentului pentru strabism. in care un ochi nu este folosit suficient pentru formarea imaginii la nivelul cortexului cerebral. In general. De asemenea. folosirea ocluzorului. ambliopia este putin probabil sa se dezvolte. Ocluzarea (acoperirea) ochiului . Daca strabismul apare doar uneori sau atunci cand copilul schimba ochiul folosit pentru focalizarea obiectelor. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. exercitiile globilor oculari. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala.afectiune oculara denumita si "ochi lenes".Generalitati Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. acestia nefiind centrati. In cazul in care exista deja ambliopie. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. tratamentul medicamentos. astfel ca acel ochi nu se dezvolta corect. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. cu cat este mai tanar copilul. Diagnosticarea si tratarea ambliopiei care apare ca urmare a strabismului precoce.

exercitiile oculare. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. Atropina si alte substante midriatice. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Exercitiile oculare Ocazional. Acesta este un tratament controversat. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. Cu toate acestea. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. de obicei sub forma de picaturi. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul.Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). Uneori. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). . iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile.

Desi foarte rar. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. amelioreaza vederea dubla. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. Cu toate acestea. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Tratament ambulator (la domiciliu) . se pot realinia globii oculari.prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. In timpul interventiei chirurgicale.

Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat.In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. de un diabet sau de o degenerescenta a retinei legata de varsta sau de miopie. se deosebesc mai multe feluri de hemoragie intraoculara. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. Nu se cunoaste vreun mijloc care sa . O hemoragie retiniana poate genera o hemoragie intravitroasa. hemoragia retiniana . parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. de o hipertensiune arteriala. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. Dupa localizare. In plus. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. doar examenul fundului de ochi cu lampa cu fanta poate permite decelarea lor. fata de imbunatatirea vederii copilului. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia.O hemoragie retiniana este o scurgere sangvina situata in retina. In plus fata de afectarea vederii copilului. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. Hemoragie intraoculara Efuziune sangvina intr-una din diferitele parti ale ochiului. Ea se manifesta printr-o scadere a vederii atunci cand este destul de importanta si cand priveste polul posterior al retinei si macula. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. O hemoragie retiniana poate fi cauzata de o ocluzie a unei vene care dreneaza sangele retinei. hemoragiile periferice fara alterarea vederii pot sa treaca neobservate. face tratamentul mai putin eficient.

uveita anterioara . Ea mai poate fi cauzata de tulburari ale coagularii. localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. Atunci cand aceasta intindere survine in urma unui traumatism. O hemoragie subconjunctivala se poate produce spontan. in: . insa. aprins uniform. atingand limbul (limita dintre cornee si sclerotica).faca sa dispara acest tip de hemoragie. posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. apare.Este o scurgere sangvina amplasata sub conjunctiva. O intindere de un rosu. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. a unor varsaturi repetate. Ea se resoarbe in ambele cazuri fara tratament in aproximativ doua saptamani. Hemoragia subconjunctivala . Episoadele repetate pot traduce o slabiciune locala a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala crescuta de care nu se stie. fie ca urmare a unei chinte de tuse. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita).uveita posterioara (panuveita). . fie prin cresterea presiunii venoase sau in cursul unui puseu de hipertensiune arteriala. mai mult sau mai putin extinsa. iar descoperirea este adesea intamplatoare. nici scadere a acuitatii vizuale. care este format din iris (irita). adesea nu este vazuta limita posterioara si este important sa se verifice starea altor structuri oculare. Nu se manifesta nici durere. membrana transparenta care acopera albul ochiului.

In cazuri rare. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti.uveita acuta sau cronica . uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. cauza primara este infectia. iar nodulii irisului lipsesc. In general. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. Generalitati 2. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. "ca seul de oaie".uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. si se pot observa noduli la nivelul irisului. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. Practic. precipitatele keratinice sunt mai mici. Diagnostic 3. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK).Uveita mai poate fi clasificata astfel: . In uveita negranulomatoasa. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. Cuprins articol 1. Cauze 4. in toate formele de uveita anterioara. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. .

spondilita anchilozanta . hiperemie. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate. edemului macular. In cazurile severe. leziunilor inflamatorii ce implica macula. Boala Behcet produce atat uveita anterioara. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. Afectarea bilaterala este obisnuita. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic.sacroileita . cu modificari marcate ale vaselor retiniene. Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. cat si uveita posterioara. opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. Acestea includ: .psoriazis . Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. cu hipopion recurent.colita ulcerativa . cu durere unilaterala. Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins.sindrom Reiter . Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut.Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut.boala Crohn. fotofobie si diminuarea vederii. Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase.

sprancene sau par depigmentate .vitiligo. Tratament Sus . adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara. polioza .sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare..virusul citomegalic .sifilis . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita.oftalmia simpatica. Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: .virusul herpes simplex . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita.sarcoidoza (afectare bilaterala) .gene.virusul herpes zoster .Criptococcus . hipoacuzie) .toxoplasmoza . Dezlipirea de retina. Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper).tuberculoza pulmonara .Toxoplasma .micobacteriile .Candida.

In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. .De regula. in special al celor negranulomatoase. Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. prognosticul uveitelor anterioare. Unele sunt minore si se pot vindeca prin aplicarea unui simplu tratament si a unui pansament local. In general. Uneori. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. In general. manifestari clinice si severitate. Frecventa crescuta a acestora este datorata in principal pozitiei anatomice a ochiului. in timp ce altele sunt complexe si pot fi chiar cauza de pierderea vederii la ochiul afectat. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare. Traumatismele oftamologice Generalitati Sus Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizeaza printr-o mare varietate de cauze. Aproximativ 1 din 20 de consulturi oftalmologice este pentru un traumatism ocular. dilatarea pupilara nu este necesara. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare.

Acesta este foarte expus incidentelor traumatice. contuzii. In cele ce urmeaza sunt prezentate si descrise cele mai frecvente tipuri de traumatisme oculare. care nu sunt penetrante si afectarea este . Cuprins articol 1. Cauze 3. fluturasi de badminton. Consultari ulterioare 7. aschii. in care este intrerupta integritatea epiteliului cornean si structura ochiului este afectata in profunzime. Tratament 6. Prevenire 8. Cele mai multe sunt traumatisme superficiale. Din punct de vedere medical. precum si principiile diagnostice si terapeutice. Generalitati 2. sau contuzii. abraziuni. din fericire. plagi. Simptomatologie 4. sageti. artificii. pietre. doar un procent redus din totalitatea cazurilor au afectare profunda a structurilor (si prognostic rezervat). sticla. Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plagi). corpi straini. Prognostic 9. mingi de tenis. metal. Consultarea unui specialist 5. Complicatii Cauze Sus Cele mai des intalnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucati de lemn. insa. eroziuni. acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri.

Arsurile chimice sunt rezultatul contactului direct dintre ochi si o substanta nociva. si chiar gazului lacrimogen. in explozii. simptome ce se rezolva relativ usor. fara sa lase sechele importante. Unele substante nu sunt capabile sa determine leziuni foarte extinse sau cu risc vital pentru ochi. Cele mai periculoase substante din aceasta categorie sunt insa cele alcaline.mai superficiala. amoniac. Ele au o mare putere de a penetra in tesuturi si ca urmare pot leza profund epiteliul si cornea. Situatiile sunt mai rare. spray paralizant. Arsurile sau traumatismele chimice pot sa apara si in cazul contactului ochiului cu spray de par. si se poate instala ischemie locala importanta. In plus. cu atat prognosticul pacientului este mai rezervat. 1. Este cazul sapunului.Sa nu se frece la ochi deoarece astfel se poate extinde substanta pe intreaga suprafata oculara. Substantele alcaline sunt continute in soda caustica. conjunctiva si structurile subiacente lor.Sa se prezinte imediat la medicul specialist oftalmolog deoarece este foarte importanta indepartarea substantei chiar in primele minute de la contact pentru a se evita aparitia complicatiilor. insa apar mai ales in incendii. var. prin frecatul ochilor cu mainile contaminate se poate transfera o cantitatea suplimentara de substanta chimica in ochi. in functie de tipul agentului etiologic. specialistii ii recomanda: . electrice si chiar cu ultraviolete. cremelor. in accidente lalocul de munca (in cazul pacientilor care nu au un . Arsurile Exista mai multe tipuri de arsuri. In cazul in care pacientul vine in contact cu astfel de chimicale. termice. Sunt descrise arsuri chimice. Arsurile termice sunt cauzate de flacari care vin in contact cu ochiul. . Cu cat leziunea chimica este mai extinsa. de vapori de apa fierbinte sau de lichide fierbinti. Ele pot determina aparitia unei reactii locale insotita de inrosirea ochiului si hiperlacrimatie.

ramuri de copac sau aschii sau in momentul in care pacientul este lovit in ochi (accidental sau voit).echipament de protectie adecvat necesitatilor). Irita traumatica poate fi rezultatul unor leziuni oculare directe cu un obiect bont. Abraziuni si perforatii Abraziunile corneene se caracterizeaza ca fiind leziuni superficiale. Prin mecanism traumatic similar abraziunilor corneene poate sa apara si irita traumatica. Ele pot fi complicatii relativ frecvente in cazul pacientilor care folosesc lentile de contact pentru corectarea defectelor de vedere sau in scop cosmetic. se poate ajunge la complicatii corneene grave. insa nu trebuie ignorat. unele foarte frecvente si pacientul poate sa nu fie constient ca a suferit un astfel de traumatism deoarece simptomele pot fi foarte slab exprimate clinic. Daca arsura este insa profunda. Astfel pleoapele reusesc sa mai protejeze sensibila suprafata oculara. Irisul este de fapt zona colorata a ochiului (contine un strat pigmentar specific) care este responsabila de reglarea cantitatii de lumina care ajunge la retina. corneean sau scleral. Gradul de lezarea a suprafetei oculare este mai redus.datorita faptului ca pacientul are tendinta reflexa de a inchide ochiul in momentul in care flacara se indreapta spre el. Arsurile cu radiatii ultraviolete pot sa apara chiar si la cateva ore de la expunere. deoarece ochiul este deosebit de sensibil la actiune lor. cu frunze. Termenul descrie inflamatia de natura traumatica a irisului. care nu intereseaza structurile profunde si nici nu altereaza integritatea epiteliului corneean. fie ca este vorba de cel conjunctival. Ele sunt produse in diverse situatii. si nu apar complicatii sau sechele care sa interfere cu corecta functionare a ochiului. 2. Intensitatea simptomatologiei este moderata insa. Perforatiile Sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat. ca de exemplu un pumn. Ele . Cel mai frecvent abraziunile apar in urma contactului cu fire de praf grunjoase. 3.

si contine umorul apos. daca nu este tratata. 4. Cel mai adesea apare in urma traumatismelor nepenetrante si poate fi cauza de scaderea brusca si severa a acuitatii vizuale. Hifema si fracturi orbitare Hifema este termenul medical care descrie acumularea de sange in camera anterioara a ochiului. caderi de la inaltime. Etiologia acestor traumatisme este multipla si include : contactul cu obiecte metalice zburatoare. Riscul de aparitie a complicatiilor locale precoce si tardive. in functie de gravitate. insa de cele mai multe ori necesita tratament de specialitate. parti din continutul orbitei pot fi impinse in sinusurile paranazale. Corpi straini intraorbitali . aschii. Camera anterioara este de fapt spatiul plin cu lichid localizat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. Fracturile orbitare apar in urma unor traumatisme foarte puternice si constau in fisurarea masivului osos facial in diverse grade. Hifema poate sa apara sub forma unor striatii sangvinolente sau sub forma unei acumulari sangvine la baza irisului sau a corneei.trebuie investigate foarte atent deoarece pot asocia leziuni profunde care. Fractura poate interesa atat peretii cat si podeaua orbitei. pot afecta serios functia ochiului. 5. cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale deoarece in urma lor. daca nu sunt tratate corect si la timp. Pacientii pot ramane cu sechele importante in urma acestor tipuri de traumatisme. incluzand diplopie si scaderea acuitatii vizuale. Afectiunea se poate complica in timp. inclusiv a celor infectioase este ridicat in cazul in care pacientul nu se prezinta de urgenta la spital. iar daca forta care a produs leziunea este destul de puternica. Dintre aceste perforatii. In unele cazuri hifemele se pot resorbi in mod spontan. globul ocular este deschis. cu hemosideroza sau heterocromie (aparitia unor diferente de culoare la nivelul irisilor sau in cadrul aceluias iris) si chiar cu cresterea presiunii intraoculare. daca acumularea de sange nu este importanta.

Pot fi si exceptii: corpi straini inclavati in cornee care trebuie excizati doar in sala de interventii. plastic. In cazul corpilor starini de natura metalica exista posibilitatea ca dupa cateva ore. 6. ea poate fi lezata cu usurinta. cat si prin diverse lampi .Prin corp strain se intelege de obicei o bucata de mici dimensiuni de metal. Datorita pozitiei ochiului. Acesta trebuie si el tratat si indepartat dupa ce agentul traumatic in sine este scos. Corpii straini corneeni si conjunctivali sunt de cele mai multe ori in contact cu suprafata oculara fara sa penetreze efectiv epiteliul. Keratita prin ultraviolete Keratita prin ultraviolete apare in urma expunerii ochiului la radiatii de acest tip (atat direct de la lumina solara. determinand o simptomatologie specifica si o reactie locala menita sa protejeze ochiul de actiunea posibil daunatoare. iar profunzimea localizarii corpilor straini difera in functie de natura lor. Ei trebuie localizati foarte precis pentru ca excizia sa fie completa si astfel sa nu ramana vreun fragment intraorbital deoarece acesta se poate mobiliza si penetra ochiul. aproape orice poate sa vina in contact cu el. Simptomatologie Sus . sticla sau lemn care provine din mediul extern si ajunge in mod accidental in contact cu ochiul.inclusiv lampile clasice de birou cu halogen). care au penetrat sau perforat epiteliul de la suprafata si au ajuns in structurile profunde. Corneea este foarte sensibila si daca pacientul nu se protejeaza corespunzator de actiunea nociva a radiatiilor (in principal prin ochelarii de soare). in jurul lor sa se formeze un inel de rugina. Corpii straini intraorbitali sunt localizati in interiorul orbitei. insa nu penetreaza efectiv globul ocular. Corpi straini intaoculari sunt acei corpi straini care se gasesc in interiorul ochiului.

si pot sa dispara prin resorbtie spontana. 5. senzatie de arsura. 4. apare disconfortul local intens si edemul palpebral. Majoritatea colectiilor sangvinolente de aceasta natura nu sunt insa periculoase. nu tolereaza lumina artificiala si prefera locurile intunecoase. Hifema . chiar si in lipsa unui tratament de specialitate. senzatie de corp strain intraocular. 2.Simptomele pacientilor cu traumatisme oculare difera in functie de tipul particular al leziunii. 3. astfel: 1. Ochiul va prezenta striatii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale). si fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). Aceste simptome pot fi insotite de hiperlacrimatie. In unele situatii cantitatea de sange extravazat poate fi mai mare si aspectul ochiului ingrijoreaza si sperie foarte mult pacientul. Irita Are acuze durere oculara (cu caracter de intepatura) si sensibilitate la lumina. Abraziunile corneene Se manifesta prin durere. Pacientul nu poate sta mult timp in medii luminoase. natura agentului vulnerant si contextul de aparitie. Ochiul se poate inrosi excesiv. Leziunile chimice Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculara. care se prezinta rapid la medic. Hemoragia subconjunctivala Este de cele mai multe ori paucisimptomatica iar calitatea vederii nu este afectata foarte mult.

disparitia vederii bioculare. 8. sensibilitate la lumina. inrosirea ochiului si senzatia de corp strain in ochi) si retinopatia solara (care prezinta drept simptom primar scaderea acuitatii vizuale). eritem si inrosire accentuata a ochiului. Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral. precum si senzatia de corp strain intraocular. Fracturile orbitei Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular. Corpii straini corneeni: determina aparitia unei senzatii de disconfort. de nisip in ochi. Uneori corpul starin poate fi observat la suprafata corneei (in special in examinarea cu lampa cu fanta). Corpii straini au o simptomatologie diversa. Daca afectiunea ramane netratata apar si semne si simptome ale cresterii presiunii intraoculare. scaderea acuitatii vizuale si aparitia fotofobiei. Perforatii conjunctivale Se caracterizeaza prin durere. 6. In cazul in care este vorba de un corp strain metalic apare un inel de rugina in jurul acestuia care poate complica afectiunea si care necesita. . Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale. uneori chiar pana la disparitia temporara a vederii. epistaxis si edem palpebral important. 7. la randul lui. Traumatismele induse de radiatiile luminoase Sunt reprezentate de keratita prin expunere la ultraviolete (care are drept simptome principale : durere. tratament de specialitate.Prezinta in special durere si scaderea acuitatii vizuale. pe fondul hiperlacrimatiei. iar simptomatologia poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic. in functie de localizarea lor in raport cu structurile orbitei si ale globului ocular: 1.

Deoarece ochiul are o patologie aparte si complicatiile pot sa apara si sa evolueze foarte rapid. 2. ochiul se inroseste si poate sa apara si edemul local. nu sunt o exceptie. Aparitia hemoragiilor subconjunctivale. Scaderea acuitatii vizuale si ingustarea campului vizual. pacientii trebuie sa se adresee unui medic chiar daca simptomele descrise sunt moderate. 3. in special daca este vorba de o substanta cunoscuta a fi caustica. Corpii straini intraorbitali: determina aparitia unei simptomatologii la cateva zile de la traumatismul intial. uneori cu consecinte si sechele grave. insa pe parcurs pacientul descrie durere. iar ochiul pacientului poate ajunge in stadiul de ochi de portelan. scaderea vederii si diplopie. Pacientul acuza dureri intense. daca au dureri. Intotdeuna este mai usor de prevenit o boala decat de tratat. aparuta in urma unui traumatism sau chiar spontan. Contactul accidental cu substante alcaline sau acide trebuie tratat imediat deoarece se poate complica rapid. Consultarea unui specialist Sus Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte la un consult medical de specialitate (la un oftalmolog) in cazul in care resimt o senzatia acuta de disconfort ocular. fotofobie. apare fotofobia sau orice alt simpotm sugestiv pentru o leziune de natura oftalmica. ce se accentueaza la mobilizarea ochiului. in special traumatismele care sunt zgomotoase si alerteaza pacientul.2. predispus la perforatii corneene. . Expunerea la substante chimice cu potential daunator. iar bolile de natura oftalmologica. Situatii in care cea mai inteleapta decizie este reprezentata de consultul de specialitate sunt reprezentate de: 1. Exista insa si cazuri pauci sau chiar asimptomatice. Corpii straini intraoculari: sunt initial asimpotmatici. 3.

Aparitia retinopatiei solare. asemeni unui microscop. 6. Aceastea sunt cele lezate. In traumatismele penetrante se exploreaza plaga. atat cu lampa cu fanta cat si cu pensa. De asemnea. este important de stabilit prognosticul precum si gradul de afectare a vederii pe termen lung. La cabinetul medicului specialist pacientii pot adresa o serie de intrebari menite sa ii ajute sa intelega mai bine procesul de recuperare dupa traumatism. cand salvarea ochiului este prioritatra si medicul poate efectua anamneza mult mai repede. Existenta unor corpi straini intraoculari ce nu pot fi indepartati de catre pacient. tratamentul si importanta igienei locale. Fluoresceina este utila si pentru aprecierea extinderii eroziunilor dar si pentru aprecierea profunzimii lor. Anamneza este completata cu examenul fizic. Investigatiile specifice depind de natura traumatismului. Investigatii paraclinice Investigarea traumatismelor oftalmologice trebuie sa respecte algoritmul clasic. Existenta unui traumatism in antecedentele recente care s-a complicat cu rupturi. in urma anamnezei trebuie sa se stabileasca simptomatologia exacta. Aceasta este un dispozitiv care permite o investigare mult mai amanuntita a ochiului. 5. deoarece mareste mult. Daca insa situatia o permite. fiind interesat doar de anumite aspecte. Se poate realiza examinarea oftalmologica cu lampa cu fanta. dezepitelizate.4. penetratii corneene. iar daca exista leziuni corneene se prefera si colorarea corneei cu solutie de fluoresceina. . Aceasta este picurata cu grija in ochi si apoi se urmaresc zonele de fixare. Trebuie stabilit si daca pacientul a avut in antecedente (sau are inca) si alte probleme de natura oftalmologica si alte patologii sistemice. daca aceasta s-a agravat sau s-a ameliorat in intervalul de timp dintre debut si prezentarea la medic. Corpii straini sunt evidentiati foarte bine la lampa. care a fost contextul de aparitie al acesteia. cu exceptia situatiilor de urgenta.

In cazul corpilor straini se prefera si investigatiile imagistice pentru ca localizarea acestora asa fie cat mai exacta. la robinet. In cazul in care se spala acasa. Daca insa pacientul a intrat in contact cu sapun. In cazul in care este disponibil un dus. insa doar cu un regim de raze slab (asemanator celor utilizate in stomatologie) sau computer tomografia. Se recomanda repetarea de foate multe ori. in cazurile mai complicate. creme. iar in acest interval pleoapele trebuie tinute deschise cat mai larg. pacientul poate intra . acid. De retinut! Este foarte important ca pacientii sa se spele corect dupa ce au fost expusi la substante chimice cu potential daunator. Specialistii accentueaza acest lucru : este chiar mai important decat tehnica in sine. Se pot realiza radiografii. In acest caz pacientul nu trebuie decat sa se aplece peste cismea. chiar imediat. baza. in cazul in care aceasta solutie nu este disponibila. O cismea este foarte buna deoarece jetul de apa este orientat antigravitational si ajunge direct in ochi. In cazul leziunilor chimice timpul este foarte important: paicentul trebuie sa se spele pe ochi si in ochi cat mai repede. este tolerata si apa de la robinet. Aceste investigatii sunt indicate in special in cazurile corpilor metalici localizati intraocular si/ sau intraorbital si nu sunt indicate in cazul corpilor inclavati in cornee. Spalarea se face cu multa apa. Desi se recomanda solutie salina. Specialistii recomanda ca spalarea sa se faca timp de minim 20 de minute. cel mai bine este sa se spele cat mai repede cu apa din abundenta. sa regleze presiunea apei si sa tina ochiul deschis. Tratament Sus Tratament la domiciliu Arsurile chimice sunt destul de complexe si se recomanda prezentare la medic in cazul in care substanta de contact este periculoasa : caustica. poate sa stranga apa in maini si sa o stropeasca energic peste fata.

Solutii utile pot fi reprezentate si de turnarea de apa in ochi folosind un pahar. cazurile necomplicate se rezolva de la sine. Daca au aparut leziuni se recomanda evitarea purtarii lor o perioada. 1. Irita traumatica Poate fi prevenita sau ameliorata prin utilizarea ochelarilor de soare cu filtru impotriva radiatiilor ultraviolete. 4. si chiar anterior inceperii sale propriu-zise. insa acestea au mai degraba scop de a preveni aparitia acestora. Hifema . Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale este minim. In cazul in care persoanele utilizeaza frecvent lentile de contact trebuie sa fie foarte atente in manipularea acestora. sau orice alta metoda pe care pacientul o considera utila pentru a se spala si a indeparta substanta chimica din ochi. iar leziunea se vindeca in timp. Abraziunile corneene Sunt afectiuni care ar trebui sa beneficieze exclusiv de tratament de specialitate deoarece se pot complica si afecta sever integritatea structurala si functionala a ochiului. 2. Indiferent de tehnica. In general. utilizarea unui furtun de gardina la o presiune foarte mica. Se recomanda evitarea frecarii ochiului pentru a nu se inrosi si pentru a nu il expune unor alte traumatisme. Exista o serie de sfaturi adresate pacientilor care au astfel de leziuni. Ei sunt indicati in special pe durata tratamentului. in functie de sfatul medicului oftalmolog. in indepartarea si apoi montarea lor deoarece pot cauza leziuni superficiale la nivelul ochiului. specialistii insista ca este important ca spalarea sa dureze aproximativ 30 de minute si sa se faca doar cu apa proaspata sau solutie salina. 3.sub dus pe care sa il lase sa curga peste ochii larg deschisi.

5. 7.Pacientii cu fracturi orbitale Sunt sfatuiti sa aplice local comprese cu gheata pentru a reduce tumefactia si durerea. Plagile palpebrale Necesita ingrijiri medicale specializate. deoarece aceasta are proprietati anticoagulante si cresc riscul de sangerare. sa tina capul ridicat si sa evite administrarea de aspirina sau alte medicamente cu efec anticoagulant pentru a evita complicatiile hemoragice. Tratamentul de specialitate . Corpii straini intraoculari Pot fi indepartati prin clatirea usoara a ochiului cu apa proaspata din abundenta. exceptie facand cei care sunt inclavati in epiteliul corneean. servetele sau orice altceva deoarece nu se va reusi inlaturareea agentului strain. Pana cand se poate institui tratamentul medical adecvat sunt recomandate urmatoarele : evitarea pozitiei culcat. Majoritatea vor fi spalati prin aceasta metoda. Plagile oculare (corneene. Ingrijirile la domiciliu nu sunt indicate deoarece exista riscul de suprainfectare locala cu complicatii locoregionale grave. adminstrarea de aspirina ca analgezic. si de asemenea trebuie sa evite aspirina ca analgezic. sclerale) trebuie tratate de urgenta de catre specialisti si nu au indicatie de tratament la domiciliu. Pacientii nu trebuie sa atinga zona traumatizata si nici ochiul. 6. ca si in celelalte cazuri.Este o urgenta medicala. evitarea eforturilor fizice si a suprasolicitarilor oculare si evitarea adminsirarii unor analgezice de tipul aspirinei. insa se poate leza suplimentar corneea (abraziunile corneene minore apar frecvent in urma acestor manevre nerecomandate). Pacientul trebuie sa evite. pacientii nu trebuie sa o ignore si se recomanda prezentarea grabnica la medic. Nu se recomanda stergerea suprafetei oculare cu batiste.

pupila se dilata cu o substanta speciala iar pacientul poate primi si colire cu antialgice. Consta in indepartarea substantei chimice Aceasta poate fi continuta in particule sau detritusuri. In cazul in care pacientul acuza un prurit local. Cu timpul. Gesturile terapeutice consecutive difera in functie de natura substantei chimice propriu-zise : daca este vorba de alcali sau acizi. Pacientul nu trebuie sa frece ochiul si este sfatuit sa asigure o toaleta locala riguroasa. administrarea de cisteina. acesta este tratat prin aplicarea de lacrimi artificiale in ochiul respectiv. punerea acestuia in repaus. de agenti hipotensivi oculari (arsurile pot modifica sever structura ochiului. steril. Cele mai grave sunt arsurile cu alcaline. Spalaturile se fac cu ser sau orice alt lichid netoxic. . favorizand aparitia hipertensunii intraoculare) si tratament antibiotic particular. verificandu-se apoi pH-ul secretiei lacrimale. Majoritatea sunt urgente medicale si pacientul este sfatuit sa se prezinte cat mai repede la spital in vederea diagnosticarii si tratatrii corecte a acestora.Tratamentul de specialitate in cazul traumatismelor oftalmologice depinde foarte mult de natura acestuia. Acestea sunt realizate chiar daca pacientul si-a facut deja spalaturi acasa. Tratamentul arsurilor chimice 1. Secundar inlaturarii acesteia se fac spalaturi ocular. 2. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale Este relativ simplu si consta in pansarea ochiului. In tratamentul arsurilor severe sunt indicate : administrarea de solutie de acid ascorbic. fara sa existe sechele ale traumatismului. Spalaturile se realizeaza pana ce acesta devine neutru. In cazul in care evolutia pacientului nu este favorabila si nu se produce reepitelizarea tisulara. Sunt realizate timp de minim 30 de minute. se recomanda aplicarea unui pansament local sau a unor lentile de contact terapeutice. Acestea sunt indicate doar in situatii particulare deoarece se pare ca lacrimile artificiale incetinesc procesul de vindecare al hemoragiilor. ele fiind cel mai greu de tratat si avand un prognostic mai rezervat. sangele se resoarbe si vederea pacientului este refacuta.

pacientii se pot ingriji si acasa. Sunt sfatuiti sa tina capul cat mai ridicat. Abraziunile corneene Au un tratament particular. motiv pentru care patul este inclinat iar capul patului si perna sunt pozitionate mai sus decat de obicei (de cele mai multe ori la 45. posibil infectant. ochiul fiind unul din cele mai sensibile organe.Administrarea de antiinflamatoare si analgezice de intensitate moderata si pansarea ochiului. 5. Pacientii sunt sfatutii sa se prezinte grabnic la medic daca observa astfel de semne si simptome. daca durerea este intensa. Pupilele pot fi dilatate cu substante speciale. durerea este accentuata si apar chiar si scurgeri oculare. tratamentul cuprinde : . Local se pot aplica comprese cu gheta sau. Nu este indicata folosirea aspirinei ca analgezic deoarece predispune la hemoragii. Tratamentul iritei traumatice Implica administrarea de colire cu antiinflamatoare sau cu substante ce pot dilatat pupila. anestezice locale sau cicloplegice pentru a i se ameliora .3.Administrarea de antibiotice in cazul in care abraziunea nu este determinata de lentile de contact si a existat contact cu un element exogen. se administreaza acetaminofen. in special daca exista zone dezepitelizate la nivelul corneei ce pot fi adevarate cai de intrare pentru germeni.Aplicarea locala de comprese cu gheata pentru 24. in functie de gravitatea cazului.60 de grade fata de orizontala). . iar ochiul va fi acoperit cu un pansament (optional). Daca recomandarile specialistilor sunt urmate intocmai. . Pacientii cu hifema Sunt adesea internati in sectiile specializate pentru a fi tinuti sub observatie. se edematiaza. In general.48 de ore pentru a reduce edemul. 4. Sunt recomandate masuri terapeutice mai agresive doar in cazul in care situatia se complica iar ochiul se inroseste. in functie de gravitate si de localizarea lor. Administrarea de antibiotice previne eventualele infectii. La camera de garda pacientul poate primi.

7. pentru tratarea durerii. . Studiile sunt inca neconcludente cu privire la utilitatea acestuia. Unele cazuri sunt urgente medico-chirurgicle. altele sunt considerate cazuri semiurgente.2 saptamani. Anestezicele locale trebuie folosite cu moderatie deoarece studiile au demonstrat ca adminsitrate pe termen lung ele interfera cu vindecarea abraziunii si pot chiar leza suplimentar corneea. de tipul acetaminofenului. Daca leziunea a aparut intr-o zona mai putin critica si are dimensiuni mici. de cele mai multe ori. insa ele nu pot fi prescrise pacientului si ca tratament la domiciliu. in timp ce altii sunt de parere ca acestea nu fac decat sa creeze un mediu propice dezvoltarii infectiilor.confortul si a diminua simptomele. care poarta lentile de contact sau care au venit in contact direct cu material vegetal (acesta fiind agentul etiologic al abraziunii croneene). In cazul in care pacientul are indicatie de interventie chirugicala se recomanda efectuarea acesteia dupa ce inflamatia si edemul s-au redus deoarece altfel pot sa apara complicatii locale. suturate. Exista medici care sustin ca pansamentul favorizeaza vindecarea leziunii si amelioreaza simptomatologia pacientului. Plagile Sunt leziuni care trebuie. Pansamentul este contraindicat pacientilor care au un risc crescut de infectii datorita unor conditii sistemice (de exemplu tratament cu corticosteroizi). administrarea unui decongestionant nazal si a unui antibiotic. sunt administrate exclusiv in spital. Strict din punctul de vedere al interesarii oculare se practica : aplicarea de comprese cu gheta si tinerea capului pe un plan inclinat in sus cu 60 de grade fata de orizontala. adminstrarea de analgezice simple. Aplicarea unui pansament local pe parcursul vindecarii abraziunii este optiunea medicului oftalmolog. experienta specialistului fiind cea care dicteaza indicatia aplicarii acestuia. Acestea se pot administra timp de 1. 6. Aceste substante sunt foarte eficiente in a ameliora durerea. Fracturile orbitale Sunt tratate in functie de contextul in care apar.

Corpii straini intraoculari Sunt extrasi. dupa anestezierea pacientului. 8. Abraziunile importante trebuie atent monitorizate iar procesul de reepitelizare trebuie si el verificat permanent.pacientii revin la control in functie de severitatea leziunii primare si caracterul substantei: acid sau baza.Hemoragiile subconjunctivale .Arsurile chimice .pacientii sunt chemati la control mai rar. consultul medical de specialitate este indicat. . el se indeparteaza doar in sala de operatii. astfel: . insa ei pot fi indepartati si cu un ac steril.poate fi lasata sa se vindece singura. . insa in cazul in care situatia pare sa se complice. Consultari ulterioare Sus Consulturile ulterioare depind de severitatea leziunilor in sine si natura agentului vulnerant. Daca insa plaga are localizare critica. cel mai adesea cu pensa. iar daca situatia o impune. cicloplegice si un pansament steril. . se recomanda sutura si pansarea ochiului respectiv. medicul urmarindu-i atent evolutia. Daca insa corpul strain este situat adanc in ochi. Se recomanda de asemenea tratament cu antibiotice. Plagile oculare sunt suturate doar sub anestezie. Se recomanda aplicarea imediata a unui tratament antibiotic.Abraziunile corneene au indicatie de consult in cazul in care nu dispar in 24 de ore de la aplicarea masurilor terapeutice corespunzatoare si in special daca pacientul nu poarta lentile de contact. atat pe cale locala cat si generala. pacientul poate fi chiar operat pentru rezolvarea cazului.

acestea trebuie si ele indepartate. In cazul in care s-a practicat suturarea unei plagi tegumentare (localizata la pleaoapa). Cazurile necomplicate nu necesita reevaluari frecvente.2 zile. in maxim 1. eventual doar pentru a verifica reepitelizarea zonei. este chemat la consult a doua zi de la diagnosticare si inceperea tratamentului. .Pacientii cu corpii straini extrasi. cand corpul strain a fost situat in profunzimea globului ocular. daca nu chiar concomitent. . Daca insa corpul strain a fost metalic si au aparut depozite de rugina in jurul sau. . firele se indeparteaza la 5 zile.Irita traumatica are recomandare de reevaluare oftalmologica in vederea urmaririi procesului de vindecare. Daca pacientul are factori de risc pentru dezvoltarea unor infectii locale consulturile sunt efectuate chiar si la 24. .cazurile de hifema sunt internate si pacientul este monitorizat permanent. In cazul in care spitalizarea nu este posibila sau pacientul nu o doreste.Hifema .Fracturile de orbita trebuie reevaluate la cateva zile de la externare. Retinopatia solara este o afectiune care necesita controale periodice permanente. Pacientii care poarta lentile de contact trebuie monitorizati mai atent comparativ cu cei care nu au lentile.Pacietii cu keratita indusa de ultraviolete au indicatie de consult suplimentar daca simptomele nu dispar la 24 de ore de la initierea terapiei. Pacientii trebuie reconsultati in cazurile grave. . deoarece daca sunt scapate de sub observatie si se suprainfecteaza sau se complica.48 de ore de la externare..Plagile oculare au indicatie de consulturi ulterioare externarii. Plagile globului ocular trebuie foarte atent monitorizate. insa daca s-a efectuat o rafie. pacientul isi poate pierde ochiul si vederea. . care nu au fost inclavati in profunzimea globului ocular pot fi rechemati la control in functie de preferintele medicului si de experienta sa clinica. firele se scot dupa doua saptamani.

Hemoragiile subconjunctivale. Paicentii sunt sfatuiti: .Sa evite bronzarea in salon fara sa poarte ochelari speciali. laboratoare. Daca leziunea a fost extinsa.Arsurile chimice au un prognostic ce depinde de substanta implicata in agresiune. atacand sever integritatea tesuturilor cu care vin in contact. . .Sa poarte ochelari de protectie daca lucreaza in medii industriale. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor cu traumatisme oculare variaza in functie de afectiune: . prognosticul este rezervat deoarece acestea pot afecta foarte grav ochiul. .Sa nu privesca niciodata direct soarele.Sa nu se frece excesiv la ochi. Bazele sunt capabile sa treaca usor prin menbranele celulare. . Daca este vorba de o baza. pacientul poate chiar sa isi piarda vederea.Prevenire Sus O mare parte din traumatismele oftalmologice pot fi prevenite prin purtarea de ochelari de soare sau de ochelari de protectie. Exista insa si substante chimice cu care paicentii vin in contact dar care se vindeca fara a alsa sechele. Este foarte importanta alegerea si purtarea unei perechi de ochelari de soare care sa aiba filtu de protectie anti ultraviolete si nu doar din motive estetice. abraziunile corneene si irita traumatica au un prognotic foarte bun. . cu recuperarea completa.

prognosticul fiind influentat direct de acest factor. indepartarea lui nu este atat de usoara si procedeul de extragere poate fi complicat. precum si de resangerare. alb.Hifema are un prognostic ce depinde de dimensiunile ei efective.Corpii straini intraoculari au un prognostic favorabil.Plagile palpebrale au un prognostic favorabil. iar retinopatia raspunde bine la masuri preventive. Daca pacientii nu se protejeaza de soare.Leziunile induse de radiatii au un prognostic bun keratita indusa de ultraviolete se vindeca de obicei in cateva zile. . In aceste situatii este importanta reducerea expunerii la soare.Fracturile orbitale . insa fragmentele de rugina neindepartate pot determina aparitia tulburarilor vizuale (situatie rar intalnita). . insa exista si in aceste cazuri riscul de aparitia a complicatiilor infectioase. Unele fracturi sunt importante si au indicatie de interventie chirugicala.. Daca insa corpul strain a fost localizat adanc in structura globului ocular. poate sa apara tulburarea acuitatii vizuale si chiar diminuarea vederii datorita leziunilor retiniene. dezvoltarea “ochiului de portelan “. In aceste situatii prognosticul depinde de localizarea exacta a corpului strain si de proximitatea lui fata de structurile vitale ale ochiului. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii includ: .In cazul corpilor staini cu localizare intraoculara: aparitia metalozelor.prognosticul depinde de natura si extinderea fracturii. . . care este predispus la perforarea corneei.Plagile oculare au intodeuna un prognostic rezervat . . dar si a cicatrizarilor inestetice. .In cazul arsurilor chimice: ischemie limbica.

. glaucom postraumatic.citomegalovirus primar . Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. . Odata ce o persoana este infectata. hemoragii vitroase. in general cu: cicatrizari.CMV Generalitati Sus Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. oftalmie simpatica.. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. uveite. deslipire de retina Citomegalovirus . virusul ramane activ. precum si cresterea presiunii intraoculare ca urmare a acumularii sangelui. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. cataracta. .In cazul hifemei: aparitia hemosiderozei si a heterocromiei.In cazul eroziunilor corneei: aparitia cicatricilor corneene. traumatismele oftalmologice se pot complica. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. Exista diferite tipuri de infectii: .In cazul plagilor ocular: infectie grava care impune extragerea ochiului. Pe langa aceste complicatii specifice.citomegalovirus recurent.

Diagnostic 6. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. Cuprins articol 1. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome.inflamarea glandelor .Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. Tratament 7. Generalitati 2. epuizare. . la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: . Prevenirea 8. In orice caz.febra .oboseala. Citomegalovirusul in timpul sarcinii Simptome Sus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. nu vor exista probleme reale. Frecventa citomegalovirusului 5. Caracteristicile citomegalovirusului 4. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. Simptome 3.

urina . persoanelor ce lucreaza cu copii. laptele mamar sau alte fluide ale corpului. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . mancarea sau animalele. Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. persoane afectate de HIV. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.lacrimi . caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp.Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata.saliva .riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. prin urina.Caracteristicile citomegalovirusului Sus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului.sange . neavand legatura cu apa.infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . saliva.este mai comun in tarile mai dezvoltate . Frecventa citomegalovirusului Sus .laptele matern. .

prin care se pot lua probe de sange. Prevenirea Sus De cele mai multe ori. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus. ce sunt folosite doar in forme severe. Pentru a determina existenta sau nu a virusului. .Diagnostic Sus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. Daca va spalati mainile cu sapun bun. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. precum amniocenteza. Tratament Sus In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. urina si saliva. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. se fac analize de sange sau culturi de urina. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. din gat sau prelevare de tesut. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic.

Recomandari femeilor insarcinate: .7-4%. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%. grade diferite de retardare . . Conjunctivita . Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului .Citomegalovirusul in timpul sarcinii Sus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. .5-10% nu vor prezenta simptome la nastere. De fapt.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. probleme cu vederea.aveti grija de igiena personala. insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat.

Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: . Cuprins articol 1. Profilaxie 6. Cauze 3.Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Simptome 4. Tratament 5. Complicatii 7. Generalitati 2.infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) .infectia cu virusuri .

in special praful.factori iritanti precum sampoanele. polenul. lentilele de contact. in special dupa somn . Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. aparuta la nivelul ochiului .hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . praful. aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.alergenii. fardurile.prurit conjunctival (mancarime.secretie verzuie. fumul de tigara. gazele si ceilalti poluanti de mediu. .hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. clorul folosit in tratarea apei (piscine) . care prin grataj poate accentua hiperemia) . este necesar consultul medical de specialitate. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului..secretie alb-galbuie.vedere incetosata . groasa. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: .arsuri oculare .fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana).

unguente sau pastile. Conjunctivita bacteriana. Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. prin spalare locala . pot fi tratate corespunzator. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. poate identifica cauza conjunctivitei. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). pentru a evita astfel aparitia recidivelor. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). inclusiv BTS. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). dupa un interval de 5-7 zile de la debut. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator.Examenului microbiologic al secretiei oculare. Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic).

Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . se recomanda urmatoarele: . usturime. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. precum lenjeria pentru pat (fata de perna).evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta .utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora .spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun .evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate . igiena corespunzatoare a ochilor) . prosoapele.stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. este important consultul medical de specialitate. ochelari de soare. pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. de cel putin 2 ori pe zi .utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. care trebuie spalate si . senzatie de corp strain intraocular).igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). cu un tampon steril.cu apa. Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime.

farduri).dezinfectate corespunzator . . Cu toate acestea. precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. trebuie sa se retina ca exista anumite forme de conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei.evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel. trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) . atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului. Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. De asemenea.evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact .spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare . Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic).este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia.evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat .este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa .

Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. Infectiile virale Generalitati Sus . in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. in functie de tipul produsului utilizat. praf. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus).

Practic. Prin atasarea la celula gazda. virusul infecteaza un singur tip de celula. Generalitati 2. dand nastere altor virusuri.ARN. de exemplu. inhalare sau sex neprotejat. virusul poate distruge sau modifica functiile celulei. astfel sunt eliberate noi tipuri de virusuri si sunt infectate alte celule. Infectia virala vs. Virusurile pot fi transmise prin: contactul cu o persoana infectata. virusul care provoaca raceala infecteaza numai celulele tractului respirator superior. pe care il reproduce. Barierele externe (pielea si mucoasele) reprezinta prima linie de aparare a sistemului imunitar. Pentru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa se ataseze de o celula vie (celula gazda). ingestie. Simptome 5. Acest tip de protectie este specific imunitatii innascute sau naturale.Virusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism. infectia bacteriana 6. Acesta detine material genetic de tip ADN . Cauze . Diagnosticare 4. Acesta se activeaza cand virusul patrunde in organism prin actiunea globulelor albe (limfocite si monocite) care incep sa atace si sa distruga virusul. Tipuri de virusuri 3. acesta este mecanismul prin care virusurile provoaca boli. De regula. Igiena deficitara si obiceiurile alimentare neadecvate pot creste riscul de a contacta o infectie virala. Cuprins articol 1. unde se va multiplica.

virusurile se transmit usor in zonele foarte populate. Desi racelile sunt infectii minore ale gatului si nasului. Profilaxie Tipuri de virusuri Sus Virusurile pot afecta orice parte a corpului sau orice sistem din corp si poate provoca infectii cum ar fi: raceala. dureri de gat si disconfort muscular. febra. simptomele specifice sunt diareea si varsaturile. Infectiile virale la copii si bebelusi 8. nas infundat. dureri de gat si tuse. Cel mai comun tip de infectii virale implica tractul respirator. Ce se intampla dupa infectiile virale? 10. gastroenterita. In ambele situatii. varicela sau herpesul. gripa poate provoca complicatii care ar putea pune viata in pericol.7. Sistemul gastrointestinal este o alta cale de patrundere a virusurilor in organism. Virusurile care afecteaza stomacul pot fi contactate din alimentele sau apa contaminate si pot provoca gastroenterita virala (inflamatie a stomacului si intestinelor). care se manifesta prin: frisoane. Boala este contagioasa si se raspandeste prin fluidele infectioase raspandite prin stranut sau tuse Gripa este o infectie respiratorie cauzata de virusuri. pot dura de la doua zile pana la doua saptamani. Spalarea neadecvata a mainilor dupa scaun sau manipularea nepotrivita a . Se transmite prin aer. Raceala este o infectie virala care apare frecvent si se manifesta prin: stranut. gripa. In aceasta situatie. Spre doesebire de alte infectii virale respiratorii. Tratament 9. asemeni racelii. aglomerate.

Boala se poate manifesta si la adolescenti si adulti. Aceasta infectie apare la nivelul gurii (herpesul oral) sau la nivelul organelor genitale. Alte tipuri de infectii viralepot fi mai dificil de identificat si pot necesita investigatii suplimentare. Si pielea poate fi afectata de o infectie virala. raceala la stomac. Multi oameni numesc gastroenterita. diaree. cu sau fara varsaturi. febra si dureri de cap. Herpesul genital este o boala cu transmitere sexuala (BTS) si se transmite prin contact sexual oral sau genital. O afectiune cum este gripa va fi usor de diagnosticat. Varicela este o boala infectioasa cu incidenta ridicata in randul copiilor cu varsta mai mica de 15 ani. Gradul de contagiune este ridicat. o persoana cu herpes poate manifesta o recurenta a bolii sau focare pe parcursul intregii vieti. Diagnosticare Sus Diagnosticarea infectiilor virale se face pe baza simptomelor fizice.unui scutec ce apartine unei persoane bolnave pot raspandi afectiunea de la o persoana la alta. Transmiterea se face prin contact uman. Cu toate acestea. Herpesul este cauzat de virusul herpes simplex (HSV). Simptomele includ eruptii pruriginoase. in majoritatea cazurilor. boala este usoara si dureaza 5-10 zile. cum ar fi verucile sau chiar varicela. De obicei. nu va mai contacta boala vreodata. deoarece majoritatea oamenilor sunt familiarizati cu simptomele acesteia. cu toate ca acest virus nu este unul specific racelilor. frisoane si dureri abdominale. Varicela este un virus care ramane pentru totdeauna in organism si. Acest virus se poate raspandi chiar si atunci cand leziunile nu sunt prezente. o peroana care a manifestat virusul. Ca si varicela. pielea capului si a trunchiului. virusul va ramane inactiv in organism pentru totdeauna. feselor si anusului (herpesul genital). Printre testele recomandate pentru depistarea infectiilor virale intalnim: . Gastroenterita se manifesta prin greata. Eruptiile cutanate sunt localizate pe fata. tinand cont si de istoricului medical al pacientului.

punctia lombara pentru a examina lichidul cefalorahidian.culturi din sange.reactia in lant a polimerazei .slabiciune.diaree.imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) care stabileste nivelul de inflamatie al lobilor temporali. .stranut. varsta si starea generala de sanatate a pacientului.rinoree. . . .dureri musculare. care permite identificarea cu precizie a virusului. . Aceste manifestari pot include: . .dureri de cap.tuse. fluide corporale sau alte probe si analize recolate din zona infectata. .eruptii.este o tehnica folosita pentru a multiplica materialul genetic viral. .PCR . . .frisoane.teste de sange pentru stabilirea anticorpilor virali. . . Simptome Sus Infectiile virale au o varietate de simptome care variaza in intenstitate in functie de partea corpului care este afectata. .varsaturi. .febra. tipul de virus implicat. ..

si cu toate acestea exista o diferenta intre ele. infectia bacteriana Sus Ambele tipuri de infectii provoaca o afectiune. . Pentru a contacta o infectie bacteriana. bacteria patogena trebuie sa ajunga in interiorul organismului prin intermediul apei . .somnolenta care se poate transfora in coma sau deces. . care are un strat de protectie greu de distrus.organism mai mic decat o bacterie. Infectiile virale implica existenta unor virusuri in stare latenta in interiorul unor celule si rescrierea codurilor genetice ale celulelor cu cele ale virusului.parestezii. din aceasta cauza pentru a supravietui si pentru a se reproduce au nevoie de o celula gazda. . De obicei. .tulburarile de personalitate. .dureri de spate.paralizii ale membrelor.convulsii. Infectia virala vs. . dar si boli grave.Printre simptomele severe se afla: .deshidratarea. .rigiditatea la nivelul cefei. Virusurile nu sunt organisme vii. . Infectiile virale provoaca atat boli minore ca racelile. infectiile virale afecteaza tractul respirator (inferior si superior).confuzie. Infectia virala este cauzata de un virus . precum sida.insuficienta renala si disfunctii ale intestinului gros.

Este foarte important ca bebelusii si copii mici sa se odihneasca suficient atunci cand au febra. O alta diferenta este ca bacteria este un microorganism care are viata si se reproduce prin diviziune. Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de puternic ca al adultilor. O imunitate scazuta permite mai usor virusului sa se ataseze de o celula gazda. prin care se va face drenajul secretiilor . etc). de exemplu. Organismul cu ajutorul sistemului imunitar va incerca sa distruga aceste particule si sa le elimine. iar altele nu sunt. . in timp ce virusul va muri daca nu se ataseaza unei celule gazda. copiii si sugarii manifesta simptome precum: febra. Infectiile virale la copii si bebelusi Sus Copiii vin deseori in contact cu bolnavi care sufera de o afectiune virala: isi petrec timpul liber in jurul altor copii care sunt raciti. Acestea sunt cauzate de lupta dintre virus si sistemul imunitar al organismului. streptococul betahemolitic). . nas infundat. Unele dintre acestea sunt contagioase (de exemplu.contaminate. Unele infectii se pot manifesta destul de virulent. durere in gat si oboseala. Una dintre diferentele majore dintre infectiile virale si bacteriene este sustine ca infectiile bacteriene pot fi transmise si prin intermediul obiectelor (clante. tuse. Deseori. dureri de cap. iar in primele stadii de viata corpul abia invata cum sa lupte impotriva virusurilor. fapt ce duce la aparitia bolilor si a simptomelor specifice. Infectiile bacteriene comune apar ca urmare a invaziei de bacterii patogene prin tractul respirator sau digestiv. tastatura. Cauze Sus Celulele umane sunt vulnerabile in fata virusurilor si atunci cand organismul este expus la particule virale. taieturi sau contactul cu o persoana sau obiect infectat.Pentru copii mai mici care nu isi pot sufla nasul se utilizeaza un instrument cu rol de aspirare.

la care se adauga starea generala de sanatate.nazale. .Copiii mai mari de patru ani vor putea utiliza pastile de supt pentru ameliorarea inflamatiei gatului.nu este recomandat laptele la sugari (daca acesta nu reprezinta hrana exclusiva) pentru a evita congestia. terapia complementara si medicina naturala ajuta in lupta impotriva infectiei. Tratarea infectiilor virale nu se face cu antibiotice.Este recomandat ca cei mici sa respire aer cald/fierbinte pentru fluidizarea mucusului din piept si din pasajele nazale. sucuri de fructe sau supe . antiinflamatoare.Medicamente eliberate fara prescriptie medicala. umidificati fosele nazale cu apa de mare sau apa calduta. Medicina conventionala in cazul infectiilor virale . . Utilizarea pe termen lung si consumul excesiv are efecte adverse. crescand probabilitatea contactarii altei infectii. Inainte de aspirarea secretiilor nazale. .Ar trebui ca pacientii sa consume suficiente lichide. prin ameliorarea simptomelor si consolidarea raspunsului imun. O combinatie intre tratamentele alternative. recomandate in cazul . varsta. In cazul starilor mai grave ar putea fi necesar un tratament mai complex sau chiar pe toata durata vietii. .Medicamentele antivirale si de sustinere a sistemului imunitar. De regula. Tratament Sus Cel mai eficient mod a trata infectiile virale ramane forta de actiune a sistemului imunitar. paracetamol sau ibuprofen care pot ameliora simptomele. Utilizarea acestora poate slabi sistemul imunitar. cum ar fi interferonul si imunoglobulinele. afectiunile minore cauzate de infectii virale implica doar tratament simptomatic. gravitatea bolii si tipul de virus implicat. cum sunt medicina conventionala.

. se recomanda consumul alimentelor bogate in vitamine (portocale. ci si de multe alte afectiuni.ayurveda. iar dupa tratarea infectiei este importanta stimularea sistemului imunitar. Ce se intampla dupa infectiile virale? Sus Infectiile virale se pot manifesta timp de pana la doua saptamani. antiviralele pot avea reactii secundare severe intrucat sunt administrate in scopul de a ucide virusul. .regim alimentar. In acest scop. Terapii complementare . kiwi. . iar acest lucru conduce la distrugerea celulelor din organism. Practicati regulat exercitii fizice (mersul pe bicicleta sau pe jos. inot).Terapia antiretrovirala suprima replicarea virusului imunodeficientei umane (HIV) chiar daca nu exista simptome specifice.acupunctura. Profilaxie Sus . la inceput cu pauze pentru a permite organismului sa se adapteze. Scopul tratamentului este de a contribui la scaderea incarcaturii virale. . Avand grija de sistemul imunitate nu veti fi protejati doar de infectiile virale. reducerea consumului de glucide (crearea unui mediu acid ajuta la inmultirea agentilor patogeni). Mergeti pe jos 20 de minute zilnic si veti reusi sa va mentineti sanatatea organismului dupa infectia virala. morcovi.infectiilor grave. o hidratare adecvata.benefice atunci cand exista consecinte pe termen lung si implicatii psihologice. topic sau prin inhalare. intravenos. Deoarece virusul traieste in interiorul celulelor. capsuni). Acestea se vor administra pe cale orala. . fasole verde.homeopatia. psihoterapia. intramuscular.meditatia. stafide. consilierea .

Exista mai multe modalitati de a preveni infectia si transmiterea germenilor. Urmatoarele sfaturi sunt utile pentru mentinerea starii optime de sanatate si pentru a dezovolta un sistem imunitar puternic. . . pentru un tonus ridicat si mentinerea starii de sanatate.Mancati sanatos si corespunzator. taiat unghii.Mentineti-va o igiena personala zilnica (dus. .). . inainte de gatit.Consumati suplimente nutritionale daca este cazul pentru a preveni infectiile.Spalati-va mainile frecvent si cu atentie.Evitati contactul cu persoanele care sufera de raceala. . Folositi prezervativul in timpul actului sexual pentru a reduce riscul de a contacta boli cu transmitere sexuala. . curatarea parului.Consumati proteine si legume fierte cel putin de doua ori pe zi pentru a stimula sistemul imunitar.Nu mancati si nu beti atunci cand manevrati obiecte contaminate sau in timp ce faceti curatenie. .Pastrati-va o atitudine pozitiva si optimista pentru a consolida sistemul imunitar. prin stimularea eliminarii toxinelor si imbunatatirea functiei digestive. . . de a manca sau dupa vizita la toaleta.Practicati sexul protejat.Beti apa filtrata sau imbuteliata deoarece riscul ca aceasta sa fie contaminata este mai mic.Folositi periuta de dinti si ata dentara de doua ori pe zi si vizitati regulat medicul stomatolog pentru a preveni infectiile si cariile dentare.Nu atingeti ochii sau nasul daca ati intrat in contact cu o persoana care suferea de raceala. . Glaucomul . varicela sau rujeola. odihniti-va suficient si practicati exercitii fizice in mod regulat. . . . etc. gripa.Acoperiti-va gura atunci cand stranutati sau tusiti.

Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea -glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. . Exista 3 forme de glaucom: -glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil. fiind cam 10% din cazuri. In aceasta forma de glaucom. ducand in timp la orbire definitiva. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. In aceasta forma. se pierde campul vizual periferic. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. Daca nu se trateaza. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi. rezultand in final pierderea vederii. La inceput. Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului -glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere.Generalitati Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului. desi de obicei unul estemai afectat decat celalalt. eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi. nervul optic este doar usor lezat.

Diagnostic precoce 11. Mecanism fiziopatogenetic 5. Investigatii 10. Expectativa vigilenta 8. Cauze 3. Tratament medical 12. Generalitati 2.Cuprins articol 1. Profilaxie 16. Tratament chirurgical . Tratament ambulatoriu 17. Simptome 4. Medici specialisti recomandati 9. Tratament medicamentos 18. Consultul de specialitate 7. Tratament in cazul agravarii bolii 15. Tratament initial 13. Factori de risc 6. Tratament de intretinere 14.

In mod normal forma partii frontale a globului ocular (camera anterioara a globului ocular) este mentinuta de un lichid numit umoare apoasa. care este produsa si eliminata. scaderea fluxului sangvin care vasculariza nervul optic se banuieste a fi cauza. Semnele de debut care apar in glaucomul cu unghi deschis sunt tensiunea intraoculara normala sau crescuta. rezultand in final pierderea vederii. In multe din cazuri aceste leziuni ale nervului optic se banuieste ca apar datorita cresterii presiunii intraoculare (TIO-tensiunea intraoculara) care rezulta datorita acumularii lichidului (umoarea apoasa) intraocular. modificari la nivelul globului ocular (excavatia papilei nervului optic) si pierderea vederii campului periferic . dar motivul aparitiei acestui lucru nu este cunoscut. Uneori leziunile apar chiar daca nu creste presiunea intraoculara. Presiunea crescuta intraoculara lezeaza nervul optic producand scaderea progresiva a acuitatii vizuale. Alte tratamente 20. Optiuni terapeutice Cauze Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Acest lucru apare cand: . Nu toate persoanele cu glaucom cu unghi deschis prezinta o crestere a presiunii intraoculare. In aceste cazuri. Cand acest lucru se produce.19. mentinand o presiune constanta intraoculara. Se estimeaza ca 16-40% din cazurile de glaucom cu unghi deschis se produc fara o crestere a presiunii intraoculare. In unele cazuri umoarea apoasa nu este drenata in mod corespunzator. Glaucomul cu unghi deschis In glaucomul cu unghi deschis nu se cunoaste cauza exacta a lezarii nervului optic. lichidul se acumuleaza intraocular provocand cresterea tensiunii intraoculare. Glaucomul cu unghi inchis Glaucomul cu unghi inchis apare atunci cand unghiul de drenaj pentru umoarea apoasa deja ingustat devine blocat.cand nu creste presiunea intraoculara.

Tratamentul medicamentos si posibil cel chirurgical se pot folosi pentru a scadea tensiunea intraoculara. inchizand unghiul de drenaj. Un alt material care se imprastie (de origine necunoscuta) care se depoziteaza in camera anterioara a globului ocular poate produce glaucom congenital numit sindrom exofoliativ (pseudoexfoliativ) -cataracta care produce marirea cristalinului poate cauza un glaucom secundar (glaucom fakomorfic). . datorita cresterii unei tumori sau ca urmare a unei complicatii a unei afectiuni medicale cum este diabetul -administrarea unor anumite medicamente cum sunt corticosteroizii folositi pentru tratarea unei infectii oculare sau a altor boli -glaucomul poate sa apara si in urma distrugerii si imprastierii materiilor colorate intraoculare (pigmenti) care se gasesc la nivelul irisului. Este nevoie de eliminarea cataractei pentru a se trata glaucomul fakomorfic. cum este rubeola sau cum este o boala mostenita. conducand la pierderea progresiva a vederii pana la orbire -defectele care apar la nivelul irisului il fac sa se deplaseze anterior. neurofibromatoza.-partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii apoase din camera anterioara. -glaucomul apare dupa un traumatism ocular. Pe masura ce avanseaza cataracta. Glaucomul congenital si infantil Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt de cele mai multe ori provocate de defecte congenitale. dupa o interventie chirurgicala. Glaucomul secundar Glaucomul apare si in urma altor afectiuni si se numeste glaucom secundar. ceea ce duce la cresterea presiunii intraoculare. Un defect congenital apare datorita unei infectii a mamei in timpul sarcinii. Blocajul produce cresterea presiunii intraoculare si face ca irisul sa comprime sistemul de drenare al ochiului (sistemul trabecular). blocand unghiul de drenaj. Aceasta forma de glaucom secundar se numeste glaucom pigmentar. Glaucomul este estimat ca apare la aproximativ 30% din persoanele cu sindrom Stuge-Weber care determina cresterea presiunii la nivelul partii albe a globului ocular (sclera). Acest lucru produce cresterea presiunii intraoculare si lezeaza nervul optic. cristalinul se ingroasa inchizand unghiul de drenaj al ochiului. Alti factori sunt tumorile care comprima si deplaseaza irisul anterior.

Simptome Sus Simptomele difera in functie de tipul glaucomului. In glaucomul cu unghi deschis singurul simptom care apareconsta inscaderea acuitatii vizuale. indicand ca zona transparenta a ochiului (corneea) a suferit o leziune -marirea globilor oculari datorita cresterii presiunii intraoculare. Acest lucru nu apare la . Simptomele glaucomului cu unghi inchis apar de obicei la un singur ochi odata si de cele mai multe ori sunt: -vedere incetosata care apare brusc -durere severa. avand un aspect exoftalmic (ochi protruzivi). Scaderea acuitatii vizuale poate sa devina evidenta intr-un stadiu mai avansat al bolii. Intre timp s-a pierdut foarte mult din acuitatea vizuala. Glaucomul cu unghi inchis poate sa nu provoace nici un simptom aparent sau simptome minore. Simptomele care apar in glaucomul congenital sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt: -ochi plini de lacrimi sau o sensibilitate la lumina (a copilului) -unul sau ambii ochi congestionati. care se foloseste in vederea cu acuratete a detaliilor. Se poate ca scaderea acuitatii vizuale sa nu fie observata decat atunci cand devine severa intrucat ochiul afectat mai putin compeseaza si pentru celalalt. care apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului -halou color in jurul surselor de lumina -eritem al ochiului -greata si varsaturi. Se poate intampla sa apara simptome pe o perioada scurta de timp (glaucom cu unghi inchis subacut) care de obicei apar seara si dispar pana dimineata urmatoare sau poate sa apara simptomatologie severa (acuta) care necesita un tratament medical de urgenta. Campul vizual periferic se pierde inaintea celui central.

marind astfel zona de pierdere a vederii. apare orbirea definitiva. Aproape jumatate din persoanele care au glaucom cu unghi inchis dezvolta boala si la celalalt ochi in urmatorii 5 ani. In aceasta forma de glaucom. Daca se identifica la debut si se trateaza corespunzator. In orice caz. Glaucomul cu unghi deschis. Mecanism fiziopatogenetic Sus De cele mai multe ori glaucomul afecteaza la debut campul vizual periferic. -presiunea crescuta intraoculara sau alti factori externi pot provoca leziuni progresive ale nervului optic -campul vizual periferic este afectat la inceput. astfel incat sa nu fie observata cand a evoluat. Pot sa apara episoade scurte de glaucom cu unghi inchis. Punctele negre observate in ambele campuri vizuale se vor intalni intr-un punct comun.adulti. aceste episoade recurente pot deveni situatii de urgenta . poate fi mentinuta acuitatea vizuala normala. Fara tratament. afecteaza de cele mai multe ori ambii ochi simultan. Daca nu se trateaza. Campul vizual central este afectat ultimul -daca glaucomul cu unghi deschis netratat afecteaza vederea centrala (care se foloseste la citit si vederea detaliilor obiectelor). presiunea crescuta provoaca lezarea rapida si permanenta a nervului optic -dupa ce apar simptomele se poate sa se instaleze orbirea permaneta in decursul catorva ore sau zile. Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent si afecteaza de obicei cate un ochi odata. cea mai frecventa forma de glaucom. unul din ochi este afectat mai mult decat celalalt. Glaucomul acut cu unghi inchis apare brusc si necesita tratament chirurgical de urgenta: -blocajul drenarii umorii apoase cauzeaza o crestere brusca a tensiunii intraoculare -daca nu se trataeaza de urgenta. astfel incat in timp sa apara orbirea. acuitatea vizuala se modifica incet. poate sa agraveze progresiv acuitatea vizuala. -prurit (mancarime) sau senzatie de nisip in ochi sau inchiderea ochilor in cea mai mare parte de timp.

Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi deschis: -presiunea crescuta intraoculara (PIO). In unele forme de glaucom congenital. Riscul de aparitie al glaucomului creste dupa varsta de 40 de ani. s-au produs vindecari ale leziunilor nervului optic. Daca glaucomul cu unghi inchis nu se trateaza. nu se va accentua pierderea vederii sau inrautatirea problemelor existente suprasolicitand ochii (cum ar fi la citi sau statul la televizor). poate sa apara rapid orbirea definitiva. Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucom infantil) sunt forme rare. Dar acestea pot fi forme foarte serioase de glaucom. Chiar daca exista glaucom. -varsta. in cele mai multe cazuri cu o presiune intraoculara mai mare decat normalul.(glaucom acut cu unghi inchis) sau sa devina o problema de lunga durata (glaucom cronic cu unghi inchis). dar nu poate sa refaca leziunile care s-au produs deja. Presiunea intraoculara crescuta este singurul factor de risc care se poate trata. mai multe de 10% din persoanele cu varsta peste 40 de ani au o presiune crescuta intraocular (presiunea mai mare de 21 de mm Hg). Dar prezenta numai a unei tensiuni intraoculare crescute nu este un motiv de diagnostic al glaucomului si nu necesita intotdeauna tratament. Persoanele cu varsta mai mare de 70 de ani au un risc de 4-7 ori mai mare de a dezvolta un glaucom decat cei cu varsta intre 40 si 50 de ani . se va pierde in mod treptat vederea pana la orbire. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru glaucom difera in functie de tipul glaucomului. Tratamentul pentru orice tip de glaucom poate sa amane sau sa previna pierderea vederii. Daca glaucomul congenital ramane netratat. Unele studii au indicat faptul ca printre persoanele cu POI 15-40% intre acestea isi pierd vederea in urmatorii 10 ani de evolutie. Glaucomul cu unghi deschis este asociat. Modificarile stilului de viata depind de severitatea afectiunii.

vasospasm periferic (spasm si ingustarea lumenului vasului sangvin) sau o cornee subtire. De asemenea ei au un risc mai mare de a dezvolta un glaucom secundar datorita neovascularizatiei care apare si blocheaza sistemul de drenare al umorii apoase (sistemul trabecular) -alti factori de risc. Altii factori de risc posibili -diabetul zaharat. Studiile indica o serie de alti factori care pot fi implicati in aparitia bolii cum sunt tulburari de vedere la distanta (miopia) sau o presiune intraoculara crescuta (hipertensiune). boli cardiovasculare.-rasa. Diabeticii au o presiune mai mare intraoculara decat populatia generala. Modificarile de la nivelul globului ocular cum sunt excavatia papilei nervului optic. Daca nu este tratat exista riscul aparitiei unor leziuni mai severe si la celalalt ochi in proportie de 29%. Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi inchis: -rasa. Un studiu a aratat ca afroamericanii peste 30 de ani au risc de a face glaucom la varste mai tinere decat albii. Este de 9 ori mai mare riscul de glaucom la rudele persoanelor care au glaucom. Este nevoie de cercetari mai exacte pentru a se indica legatura dintre acesti factori de risc si boala. fara o crestere a presiunii intraoculare pot fi primele simptome de glaucom -pierdere a vederii la unul din ochi. In orice caz dovezile acestor studii sunt destul de inconsistente si este inca nesigur cum aceste afectiuni pot sa creasca riscul de glaucom cu unghi deschis. cefalee migrenoasa. Populatia peste 40 de ani are un risc mai mare -sexul. La populatia de culoare riscul pentru glaucom este de 4 ori mai mare decat la populatia alba. De asemenea au un risc mai mare de a se produce lezarea nervului optic decat albii -istoric familial de glaucom. Apare mai frecvent la femeile mai in varsta fata de barbatii cu aceeasi varsta . populatia din Alaska si Groenlanda au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului cu unghi inchis decat populatia generala -varsta. Leziunile la un ochi datorate glaucomului se asociaza cu o accentuare a leziunilor de la celalalt ochi. Populatia din Asia de Estprecum si canadienii. neprovocat de alte afectiuni (numit glaucom cu unghi deschis primar).

aproape 10% din nou nascuti mostenesc boala. Factorii de risc pentru glaucomul congenital: . .infectii ale mamei in timpul sarcinii. Copiii nascuti din mame care au avut infectii virale in timpul sarcinii cum este rubeola au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului congenital . Persoanele care prezinta de la nastere un unghi de drenaj mai ingust pot sa dezvolte in timp un glaucom cu unghi inchis. producand un atac de glaucom cu unghi inchis. Timpul cat stau dilatate. Consultul de specialitate Sus Se vor contacta imediat serviciile medicale de urgenta daca apar urmatoarele simptome ale atacului de glaucom cu unghi inchis (glaucom acut): -incetosarea brusca a vederii -durere puternica la nivelul ochiului afectat -inrosirea ochiului afectat -greata si varsaturi -vederea unui halou colorat in jurul surselor de lumina.factorii genetici.-defecte congenitale. Hipermetropii au risc mai mare de aparitie a glaucomului cu unghi inchis intrucat au un glob ocular mai mic si astfel unghiul de drenaj este mai ingust. difera de la persoana la persoana -hipermetropia (vedere cu dificultate a obiectelor situate aproape). daca pupilele acestora stau dilatate mult timp. facandu-l sa se blocheze mai usor -istoricul familial este un factor de risc pentru aparitia bolii -prezenta glaucomului cu unghi inchis la un ochi creste riscul de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Aproape jumatate din persoanele care au avut un atac de glaucom la un ochi pot sa dezvolte boala si la celalalt in urmatorii 5 ani.

Optometristul nu poate trata glaucomul.Se recomanda adresarea la medic in urmatoarele conditii: -vederea unor puncte negre (miodesopsii) in campul vizual periferic la unul sau la ambii ochi -dificultati de vedere care apar treptat -existenta unui istoric familial de glaucom cu unghi deschis. Medici specialisti recomandati Sus Urmatorii medici pot diagnostica glaucomul: -optometrist -oftalmolog. Daca la examenul oftalmologic se observa o presiune intraoculara crescuta si nu exista alti factori de risc pentru glaucom. se poate amana tratamentul. varsta peste 40 de ani. . Deciziile pentru tratarea glaucomului se iau prin consularea oftalmologului. Dar se recomanda examinarea regulata a presiunii intraoculare si de asemenea examinari regulate oftalmologice pentru a se diagnostica boala daca este cazul. lispa unui examen oftalmologic in ultimul an sau mai mult. Expectativa vigilenta Sus Expectativa vigilenta nu se recomanda daca exista semne ale unui atac de glaucom cu unghi inchis. Este nevoie de examinarea oftalmologica sau optometrica pentru evidentierea de semne de glaucom -existenta glaucomului si aparitia de simptome datorita tratamentului medicamentos administrat.

Detectarea precoce si tratarea unui glaucom cu unghi deschis sunt importante pentru a controla boala si a preveni pierderea vederii. Persoanele cu glaucom au o presiune mai mare decat normalul -examinare prin biomicroscop se folosete pentru a mari toate partile componente ale globului ocular.Investigatii Sus Pentru diagnosticarea glaucomului se face o anamneza si un examen fizic. Acestea se fac pentru a se examina cat de bine sunt vazute detaliile obiectelor si pentru vederea obiectelor din campul periferic si central care pot semnifica o leziune la nivelul nervului optic cauzata de glaucom. Daca se suspecteaza glaucom se va face o trimitere catre medicul oftalmolog pentru a realiza mai multe investigatii si a face un tratament. Istoricul medical si rezultatele urmatoarelor investigatii poate determina punerea diagnosticului: -oftalmoscopia utilizata pentru a vedea interiorul globului ocular. . Presiunea normala intraoculara este intre 10 si 21 mmHg. Poate fi nevoie de un tratament de urgenta in cazul in care exista un atac de glaucom cu unghi inchis. Lezarea nervului optic care apare in glaucom se poate diagnostica prin oftalmoscopie. Oftalmologul va cauta semne de lezare a nervului optic in polul posterior al globului ocular pentru a stabili daca este prezenta afectiunea si care este severitatea ei. Acesta este un test obisnuit pentru o evaluare initiala pentru a se diagnostica sau nu glaucomul -tonometria masoara presiunea intraoculara. Persoanele care prezinta leziuni ale nervului optic vor avea si tulburari de vedere pe partea afectata -gonioscopia foloseste lentile speciale pentru a vizualiza unghiul de drenare a umorii apoase. Prin aceasta metoda se poate face si gonioscopia si tonometria -examinarea campului vizual (perimetria) si a acuitatii vizuale. Perimetria se face ca parte a examinarilor pentru urmarirea evolutiei glaucomului. Aceasta este cea mai buna examinare pentru a se pune diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Perimetria este o investigatie scumpa si care necesita mult timp de aceea nu se face ca un examen screening de rutina sau ca alte investigatii mai rapide pentru glaucom. Pentru glaucom se examineaza zona prin care nervul optic paraseste globul ocular (numita papila sau disc optic).

Studii recente au sugerat ca masurand grosimea structurii transparente a ochilui (corneea) cu investigatii cum sunt ecografia pahimetrica poate permite medicului specialist sa determine care este riscul de glaucom. se vor face examinari oftalmologice de rutina inclusiv tonometrie si gonioscopie pentru a se monitoriza boala. Persoanele cu un risc crescut sunt reprezentate de: -persoanele peste 65 de ani . Acestea sunt tomografia Heildelberg a retinei. Daca exista deja glaucomul si a aparut o pierdere semnificativa a vederii. Este cu atat mai necesar pentru cei cu factori de risc sa fie supusi unui examen screening in fiecare an. Necesita asocierea ei cu alte metode pentru un diagnostic cat mai exact. Testarea grosimii corneei este un nou concept si se fac studii in continuare pentru a se determina acuratetea metodei in predictia glaucomului. Perimetria se face o data pe an dupa ce s-a pus diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. sunt mai rar accesibile.Dupa stabilirea diagnosticului de glaucom cu unghi deschis. Diagnostic precoce Sus Intrucat multe persoane cu glaucom prezinta o presiune normala intraoculara. Intrucat acestea sunt investigatii mai noi. Este recomandat ca toate persoanele peste 20 de ani sa efectueze un examen screening pentru depistarea glaucomului. Se pot face mai multe examinari pentru a se stabili care sunt leziunile produse de glaucom asupra nervului optic. O cornee mai subtire central este considerata factor de risc pentru glaucom. se va face o examinare a acuitatii vizuale ramase pentru gasirea de metode eficiente de folosire maxima a vederii si de mentinere a unui stil cat mai bun de viata. tomografia pe lungimea nervului optic pentru a se observa continuitatea sa. analiza GDx a fibrelor nervului optic. masurarea presiunii intraoculare (tonometria) nu trebuie facuta ca singura investigatie pentru diagnosticarea glaucomului.

In Statele Unite. anumite leziuni produse de glaucomul congenital pot fi reversibile.-afroamericanii (pentru glaucom cu unghi deschis). in anumite cazuri. tratamenul laser si cel chirurgical pot fi de prima alegere mai ales in cazurile moderate pana la severe. tratament laser si tratament chirurgical. majoritatea tratamentelor glaucomului sunt indreptate spre scaderea presiunii de la nivelul ochiului (presiunea intraoculara. tratamentul nu poate restitui vederea ce a fost pierduta din cauza glaucomului. Totusi. cum ar fi operatia pentru cataracta -diabetici -tensiune arteriala crescuta (hipertensivi) -cei tratati cu medicamente corticosteroidiene -cei cu istoric familial de glaucom. la anumiti copii. La ora actuala. sunt luate in considerare tratamentul laser si tratamentul chirurgical. Studiile arata ca atat terapia medicala cat si cea chirurgicala sunt eficiente. Tratament medical Sus Tratamentul glaucomului se concentreaza pe mentinerea vederii prin incetinirea evolutiei leziunilor de la nivelul nervului localizat in partea posterioara a ochiului (nervul optic). cei din Asia de est sau persoane descendente din acele zone (pentru glaucom cu unghi inchis) -hipermetropii (risc crescut pentru glaucomul cu unghi inchis) -leziune oculara in urma unui tratament chirurgical. Atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut succes in scaderea PIO. Totusi. chiar si la valorile considerate normale. La adulti. Optiunile terapeutice includ medicatie. Lezarea nervului optic se poate produce la orice valoare a presiunii intraoculare. Scaderea PIO poate ajuta la prevenirea aparitiei unor leziuni ulterioare la nivelul nervului optic. dar riscurile si . tratamentul este inceput de obicei prin administrarea unei medicatii. PIO).

Presiunea intraoculara tinta este cu aproximativ 20% mai mica decat presiunea intraoculara anterioara. Glaucomul cu unghi inchis acut duce la aparitia unei dureri semnificative la nivel ocular. deoarece expune pacientul la riscurile si cheltuielile unui tratament de lunga durata. Glaucomul cu unghi inchis este uneori o afectiune ce necesita interventie de urgenta (glaucomul cu unghi inchis acut) deoarece blocarea fluidului la nivel ocular poate duce la o crestere brusca a PIO ceea ce duce la aparitia rapida a leziunilor la nivelul nervului optic. se va initia terapia medicamentoasa pentru scaderea PIO si prevenirea pierderii vederii.beneficiile pot diferi in functie de tipul glaucomului. alte optiuni terapeutice (laser sau chirurgie) pot fi uneori considerate drept optiuni terapeutice initiale in cazul pacientilor cu glaucom cu unghi deschis moderat pana la sever. Pacientul cu glaucom trebuie sa isi consulte medicul in privinta tuturor optiunilor terapeutice iar acesta sa determina care optiune ar fi cea mai buna in situatia data. Tratamentul glaucomului cu unghi deschis implica medicatie (picaturi de ochi) ce scade PIO. rasa si alti factori. decizia de incepere a tratamentului in absenta existentei unor leziuni de nerv optic este foarte importanta. Tratament initial Sus Pacientilor diagnosticati cu glaucom li se stabileste o tinta a presiunii intraoculare pentru fiecare ochi. Totusi. Pe parcursul tratamentului. Reducearea PIO la pacientii cu glaucom cu unghi deschis incetineste progresia bolii si ajuta la prevenirea reducerii ulterioare a vederii. Aceasta tinta este fixata in functie de gradul leziunilor de la nivelul nervului optic si de PIO la care aceasta leziune s-a produs. Daca PIO este suficient de mare. Totusi. Glaucomul cu unghi inchis acut . tratament laser sau alt tip de tratemnt chirurgical. picaturile de ochi (colir) pentru scaderea PIO sunt de obicei prima optiune terapeutica. varsta. Sunt necesare consulturi oftalmologice regulate in conditiile in care exista PIO ridicata fara a fi prezente semne de glaucom. tinta presiunii intraoculara poate fi modificata pentru a preveni aparitia leziunilor la nivelul nervului optic. In Statele Unite.

Odata ce aceasta a fost atinsa. Acestia pot fi indrumati spre centre de consiliere unde vor fi ajutati sa se obisnuiasca cu aceasta situatie. Tratament de intretinere Sus Odata ce tratamentul pentru glaucom a fost inceput. orbirea se poate instala rapid. Cei ce prezinta glaucom cu unghi inchis vor necesita evaluari regulate ale unghiurilor de drenaj si a PIO. se va lua in considerare terapia laser. dar de obicei. Persoanele ce prezinta canale de drenaj inguste vor dezvolta mai probabil glaucom cu unghi inchis.necesita interventie terapeutica de urgenta. Glaucomul congenital necesita in aproape toate cazurile corectia chirurgicala a defectului. Vizitele la medic pot fi zilnice pana la atingerea PIO tinta. In conditiile in care glaucomul poate duce la o pierdere semnificativa a vederii inainte de a fi detectat. va ajusta PIO tinta. vizitele la medic vor fi efectuate la fiecare 3 pana la 6 luni. Daca aceasta afectiune nu este tratata de urgenta. medicul va efectua o evaluare a vederii scazute. Este posibila instituirea terapiei laser pentru prevenirea inchiderii bruste a unghiului de drenaj. sa includa sugestii in ceea ce priveste consilierea si antrenarea in a face fata vederii reduse. Aceasta evaluare va ajuta medicul si pacientul in gasirea celor mai bune modalitati de folosire a vederii ramase. aceasta nu are efecte pe termen lung. Daca presiunea intraoculara continua sa fie crescuta sau daca leziunile la nivelul nervului optic sa inrautatesc in ciuda tratementului cu picaturi pentru ochi. monitorizarea unghiului de drenaj si chiar terapie chirurgicala. oftalmologul va efectua evaluari periodice ale functiei oculare. constientizarea acestei afectiuni poate fi greu de realizat. In cazul pacientilor ce au suferit o pierdere semnificativa a vederii. Persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune pot resimti o stare de suparare si depresie. . In timpul acestor evaluari este masurata de obicei PIO. Uneori poate fi utilizata terapia medicamentoasa. Oftalmologul va analiza modificarile de la nivelul nervului optic ce indica agravarea afectiunii in ciuda tratamentului si daca este nevoie. incluzand medicatie pentru scaderea PIO. Poate. de asemenea.

La anumiti copii. La anumite persoane. tratamentul chirurgical poate consta in distrugerea unei portiuni a structurii oculare implicate in secretia lichidului intraocular (corpul ciliar) cu scopul de scadere a secretiei lichidiene. pentru tot restul vietii. de obicei picaturi pentru ochi (colir) sunt utilizate pentru reducerea PIO fie prin scaderea cantitatii de lichide secretate la nivel ocular. Uneori. dar poate preveni lezarea in continuare a nervului optic si poate mentine vederea ramasa. precum Marea Britanie. Tratament in cazul agravarii bolii Sus Tratamentul chirurgical in glaucom este necesar numai in cazul scaderii progresive a vederii si nereducerii PIO sub tratament medicamentos sau laser. vor fi utilizate zilnic. In anumite cazuri. fie prin cresterea drenajului lichidelor de la nivel ocular. tratamentul chirurgical este aplicat in stadiile initiale ale bolii. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere si tehnologii adaptative. Acest tip de interventie este rezervat de obicei cazurilor avansate de glaucom pentru care alte forme de tratament nu au fost eficiente. La adulti. Picaturile de ochi sunt de obicei utilizate pentru tratamentul glaucomului. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. Ar putea constitui un inconvenient administrarea de picaturi oculare la anumite intervale orare. precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari care pot imbunatati conditiile de viata ale persoanelor cu vedere redusa. Tratamentul la domiciliu poate fi util in ajutarea pacientului in a se adapta efectelor glaucomului. tratamentul glaucomului nu poate restitui vederea pierduta din cauza acestei afectiuni. terapiei chirugicale sau ambelor. De retinut! Glaucomul nu poate fi vindecat. aceste . leziunile la nivelul nervului optic produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. Tratamentul chirurgical poate consta in crearea unei alte zone prin care lichidul sa paraseasca ochiul. In anumite tari. dar PIO poate fi controlata cu ajutorul medicamentelor. Este important de inteles ca tratamentul glaucomului va fi administrat cel mai probabil toata viata.Medicamentele. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii.

de utilizarea de catre acesta a medicatiei conform prescriptiei medicale si de efectuarea de evaluari de rutina pentru monitorizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor. Persoanele cu risc crescut necesita controale regulate efectuate de catre un medic oftalmolog. Profilaxie Sus Majoritatea factorilor de risc (precum varsta. Spre deosebire de alte afectiuni cronice in care neadministrarea medicatiei duce la aparitia unei simptomatologii evidente. rasa si istoricul familial) pentru glaucom nu pot fi modificati. Deoarece glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu poate preveni intotdeauna pierderea in continuare a vederii. Tratament ambulatoriu Sus Succesul tratamentului glaucomului depinde de gradul de informare al pacientului. Este importanta respectarea indicatiilor de administrare si a intervalelor orare pentru ca aceste picaturi sa fie eficiente. Aceste teste pot fi efectuate de un medic oftalmolog. adesea nedetectabila a vederii. Totusi. majoritatea acestor terapii alternative fie nu au fost studiate. Asemenea tratamente pot fi scumpe si unele pot fi periculoase pentru sanatate. neadministrarea medicatiei pentru glaucom asa cum a fost prescrisa nu va duce la aparitia unor simptome evidente. o degradare permanenta si care poate duce in cele din urma la orbire. Persoanele in varsta peste 20 de ani vor necesita un consult oftalmologic ce cuprinde si teste pentru glaucom la fiecare 3 pana la 5 ani. Totusi. fie au fost dovedite ineficiente. poate duce la o degradare lenta. Pentru persoanele ce au un istoric de glaucom in familie sau care prezinta alti factori de risc pentru glaucom este necesara o consultare cu medicul specialist pentru efectuarea unor evaluari ale functiei oculare mai frecvente. pacientii suferinzi de glaucom incearca metode terapeutice alternative precum acupunctura sau marijuana.picaturi pot duce la aparitia unui anumit nivel de disconfort. Respectandu-se .

administrarea de medicamente fara prescriptie medicala (medicamente tip OTC) trebuie discutata in prealabil cu medicul specialist. unghiurile de drenaj se pot inchide ceea ce duce la aparitia glaucomului cu unghi inchis. Anumite medicamente trebuie evitate. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari. Toti medicii ce trateaza un pacient cu glaucom trebuie atentionati de afectiunea acestuia . sau orice alt dispozitiv de atentionare. . A trai cu vederea redusa Reducerea vederii determinata de glaucom poate afecta viata unei persoane in mai multe feluri. tipul activitatilor practicate si de stilul de viata. Se poate folosi un cod al culorilor pentru capacele tuburilor de medicamente pentru a facilita retinerea momentului de administrare. Daca unghiurile de drenaj ale umorii apoase sunt inguste si exista riscul de aparitie al glaucomului cu unghi inchis. inclusiv medicatia pentru glaucom.aceste principii se pot reduce sansele de pierdere a vederii: . precum anumite medicamente antihistaminice sau medicamente pentru raul de miscare. se pot folosi ceasurile cu alarma. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. medicul oftalmolog trebuie informat in legatura cu toate medicamentele administrate pacientului. medicul va avertiza pacientul in legatura cu administrarea de medicamente ce dilata (maresc diametrul) pupila. De asemenea. pot ajuta la o adminsitrare corecta a medicamentului.este recomandata purtarea in portofel a unui card sau orice mod de identificare care sa precizeze ca purtatorul prezinta glaucom. Anumite sfaturi pentru scaderea efectelor adverse ale medicatiei glaucomului. Cand pupila se dilata. Daca apar efecte secundare trebuie consultat medicul specialist. notite atasate de oglinda sau de masa. Gradul de severitate al afectarii depinde de severitatea reducerii vederii. precum modul corect de aplicare al picaturilor de ochi. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. Cardul ar trebui sa prezinte toate medicamentele administrate. Pentru a nu se uita momentul administrarii. Daca apar probleme in ceea ce priveste respectarea programului de administrare al medicamentelor trebuie consultat medicul specialist. Este posibila modificarea medicatiei .medicatia pentru glaucom trebuie utilizata asa cum a fost prescrisa de medic. Cu ajutorul medicului pot fi gasite modalitati de utilizare la maxim a vederii ramase.

Medicatia ce inchide pupila (pupiloconstrictoare) ar putea fi folosita pentru deschiderea unghiului de drenaj. constientizarea acestei afectiuni este adesea dificila. Medicatia poate fi administrata sub forma de picaturi de ochi. Inhalarea fumului de marijuana a fost demonstrat ca reduce PIO cu 25%.In conditiile in care glaucomul duce adesea la pierderea semnificativa a acuitatii vizuale. Tratament medicamentos Sus Medicatia pentru reducerea presiunii intraoculare (PIO) este folosita in toate tipurile de glaucom. nu toate persoanele ce folosesc marijuana au o asemenea reducere a PIO. Medicatia in acest caz nu este eficienta pentru o perioada lunga de timp si este de obicei utilizata pana in momentul in care se poate efectua interventia chirurgicala. pastile. inregistrarea intr-un grup de suport pentru oamenii cu aceasta afectiune ar putea fi de ajutor. tratamentul laser va fi aplicat imediat. Aceste sentimente sunt perfect normale. insa efectul nu dureaza mai mult de 3 pana la 4 ore. picaturile de ochi sunt primele utilizate. Intr-un atac acut de glaucom cu unghi inchis. este recomandabila discutia cu medicul. medicatia poate fi utilizata pentru scaderea presiunii intraoculare. Pentru a le face mai bina fata. exista consilieri specializati in ajutarea oamenilor ce se confrunta cu o pierdere a vederii. acest lucru se intampla doar la 60% pana la 65% dintre cei ce fumeaza marijuana. pe cale intravenoasa. medicatia poate fi utilizata pentru reducerea PIO si reducerea gradului de opacitate de la nivelul suprafetei globului ocular (cornea). Daca medicatia nu reduce PIO. Exista multa publicitate in jurul ideii folosirii marijuanei in tratamentul glaucomului. In majoritatea cazurilor. De asemenea. Pacientii pot resimti furie si frica sau o stare de tristete sau chiar instalarea unei stari depresive. De asemenea. Mecanismul de actiune al acestora se bazeaza fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. familia si prietenii. Daca medicatia reduce PIO dupa un episod acut de glaucom cu unghi inchis. tratamentul laser este aplicat la scurt timp dupa acesta pentru a preveni un episod recurent. Fumul are efecte toxice . In conditiile in care glaucomul este o afectiune cronica. In cazul glaucomului congenital. solutie cu administrare orala sau in situatii de urgenta.

in special palmanii. precum si datorita nivelului redus al efectului benefic de reducere a PIO. Medicamentele ce reduc cantitatea de lichid secretata intraocular sunt: . nu este folosita o tinta unica a PIO pentru toata lumea. De retinut! Atunci cand medicamentele sunt utilizate pentru tratamentului glaucomului. In cazul in care glaucomul a produs reducerea vederii. Valoarea PIO ce duce la aparitia leziunilor de nerv optic variaza de la o persoana la alta. medicatia folosita pentru tratamentul glaucomului .asupra altor parti ale organismului. Datorita acestor efecte toxice si psihoactive.beta blocantele .agonisti adrenergici . Cantitatea de marijuana pe care o persoana ar trebui sa o fumeze pentru a mentine PIO scazuta duce la aparitia unor efecte secundare semnificative.hiperosmotice. fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. scopul este de a preveni evolutia leziunilor de nerv optic prin reducerea PIO.agonisti adrenergici .analogi de prostaglandine.colinergice . De aceea. iar substantele din fumul inhalat determina modificari ale statusului mental. Medicamentele ce cresc cantitatea de lichid drenata de la nivel ocular sunt: . marijuana nu este considerata o optiune terapeutica buna in cazul pacientilor cu glaucom si nu este recomandata pentru tratamentul acestora. Medicatia pentru tratamentul galucomului determina reducerea presiunii intraoculare (PIO). PIO tinta a unei persoane poate necesita ajustari in cazul in care leziunile nervului opic evolueaza in ciuda tratamentului.inhibitori ai anhidrazei carbonice . In majoritatea cazurilor. fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular. aceasta situatie se poate agrava chiar daca medicatia utilizata a determinat valori normale ale PIO.

In timp ce noile tehnici chirurgicale pentru glaucom implica mai putine efecte secundare. Toti medicii ce evalueaza un pacient cu glaucom trebuie instiintati de afectiunea acestuia si de medicatia pe care acesta o primeste. Picaturile de ochi ar putea de asemenea duce la aparitia unui nivel de disconfort. De asemenea. mai intai va fi incercata terapia . Ar putea fi un inconvenient administrarea de picaturi de ochi la anumite intervale de timp. perioada de timp pentru care medicatia va fi incercata si posibilele efecte secundare ale acesteia.este necesara analiza impreuna cu medicul a telurilor tratamentului. Ar putea fi de ajutor utilizarea unor instrumente de masurare exacte. Inainte ca tratamentul chirurgical sa fie luat in considerare. ajustarea dozelor sau chiar oprirea lor. Trebuie respectata prescriptia medicala pentru administrarea picaturilor pentru ca acestea sa aiba efectul scontat: . Aparitia efectelor secundare trebuie raportata medicului oftalmolog . aparitia efectelor secundare sau orice probleme aparute cu programul de administrare.cunoasterea modului corect de aplicare al picaturilor de ochi poate duce la cresterea eficacitatii medicatiei si la evitarea aparitiei efectelor secundare.trabuie utilizata zilnic pentru tot restul vietii. Tratament chirurgical Sus Tratamentul chirurgical nu este intotdeuna necesar pentru tratamentul glaucomului. Alte medicamente administrate la un pacient cu glaucom vor necesita. Medicatia utilizata in tratamentul glaucomului poate fi scumpa. Ar putea fi de folos utilizarea unui carnet medical in care sa se noteze medicatia si momentul de administrare al acesteia. in cazul unora dintre ele. Medicatia controleaza in multe cazuri PIO. tratamentul medicamentos are in continuare efecte secundare mai reduse decat tratamentul chirurgical.imediat dupa inceperea unei terapii medicamentoase este recomandata efectuarea unui consult medical pentru a se evalua eficacitatea acesteia. prevenind degradarea vederii si orbirea. utilizarea de capace multicolorate pentru recipientele de medicamente poate ajuta la recunoasterea medicamentelor . Multe persoane ce primesc tratament medical nu vor necesita niciodata tratament chirurgical pentru glaucom.

Acest tip de interventie chirurgicala presupune creerea unei portite prin care lichidul sa fie drenat de la nivelul ochiului. Copii cu glaucom congenital necesita tratament chirurgical pe cat de repede posibil pentru prevenirea orbirii.mentinerea sanatatii nervului optic . Tratamentul laser poate crea un orificiu la nivelul irisului permitand drenarea fluidului de la nivelul ochiului. Aceasta procedura este folosita in cazul . in special la persoanele ce prezinta PIO crescuta din stadiile incipiente sau glaucom sever. Scopul principal al terapiei chirugicale in glaucom este mentinerea vederii prin: .glaucomul cu unghi deschis. In cazurile de glaucom sever. interventia chirurgicala presupune montarea unui sistem de filtrare (seton). Terapia laser ar putea fi necesara inca din stadiile initiale pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis. . terapia chirurgicala in stadiile incipiente in cazul glaucomului cu unghi deschis poate fi mai eficienta decat picaturile de ochi (colir) pentru reducerea PIO si prevenirea orbirii.medicala. Tipuri de tratament chirurgical Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru tratamentul glaucomului la adult. De asemenea persoanele ce prezinta unghiuri de drenaje ale umorii apoase inguste pot necesita terapie laser pentru prevenirea aparitiei glaucomului cu unghi inchis acut.glaucom cu unghi inchis acut. Daca terapia laser nu este eficienta. interventia chirugicala este efectuata pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase la pacientii cu glaucom. Tratamentul chirurgical este indicat in: . tratamentul chirurgical este necesar si in cazul glaucomului cu unghi deschis. care permite drenarea fluidului de la nivleul portiunii anterioare a ochiului intr-o zona de la care poate fi drenat in afara ochiului. se iau in considerare interventii chirurgicale clasice precum iridectomia si trabeculectomia . de obicei confectionat din plastic. In anumite situatii. Daca PIO se mentine la un nivel inalt sau daca leziunile de la nivelul nervului optic evolueaza in ciuda medicatiei. Pacientii ce prezinta glaucom cu unghi inchis la un ochi vor necesita tratament laser si la celalat ochi pentru a preveni aparitia glaucomului si la acesta. In anumite cazuri.reducerea PIO prin deschiderea unghiurilor de drenaj blocate sau prin creerea unor noi zone de drenaj pentu umoarea apoasa.interventia chirurgicala pentru cresterea drenajului umorii apoase de la nivelul ochiului.

Aceasta interventie presupune creerea unei noi deschizaturi in zona irisului ce permite curgerea lichidului la nivel ocular. se poate efectua o interventie de distrugere a portiunii ochiului implicata in secretia acestui fluid (corpii ciliari).interventie chirurgicala pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj. Interventiile ce au drept scop reducerea cantitatii de lichid de la nivelul ochiului sunt indicate numai in cazul persoanelor cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma utilizarii tratamentului medical sau a altor tipuri de interventii chirurgicale. Aceasta interventie este indicata si in cazul aparitiei de tesut cicatriceal in urma interventiilor anterioare.tratamentului glaucomului cu unghi deschis si a glaucomului cu unghi inchis cronic . In cazul in care alte interventii chirurgicale nu reusesc sa imbunatateasca circulatia lichidului la nivel ocular. Tratamentul chirurgical pentru glaucomul congenital Pentru glaucomul congenital exista doua interventii usor diferite prin care se incearca deschiderea directa a unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. dar nu sunt folosite la adulti. reducandu-se astfel presiunea intraoculara. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular.trabeculectomie . atunci se pot tenta trabeculectomia sau interventia seton. Daca aceste interventii esueaza la copii.interventia chirurgicala efectuata pentru reducerea cantitatii de umoare apoasa secretata la nivel ocular. anumite persoane cu glaucom sever sau complicat pot necesita iridectomia chirurgicala . . In anumite cazuri.chirurgie cu sunt tubular (cu seton) . iridectomia laser poate fi efectuata in locul iridetomiei chirurgicale. Astazi. Sunt in mod egal eficiente la copii. Totusi. poate fi efectuata utilizand o sonda criogenica aplicata extern sau chirurgia deschisa. Aceasta interventie chirurgicala poate fi efectuata numai cu ajutorul laserului. Este utilizata pentru tratarea atacul de glaucom cu unghi inchis acut sau pentru prevenirea apartitiei glaucomului cu unghi inchis la persoanele ce prezinta unghiuri de drenaj inguste.

Un factor ce trebuie luat in considerare consta in alegerea ochiului ce trebuie operat mai intai. inclusiv alte tratamente chirurgicale. Decizia de a accepta sau nu interventia chirurgicala este de obicei mai greu de luat in cazul celor cu glaucom decat in cazul altor afectiuni deoarece: . Totusi. acuitatea vizuala nu va fi niciodata la fel de buna ca inainte de interventia chirurgicala. De retinut! Medicatia poate fi utilizata inaintea interventiei chirurgicale pentru a reduce gradul de opacitate al corneii. Ca si in cazul oricarui alt tip de interventie chirurgicala. au esuat.. Cataracta (opacifierea lentilei de la nivelul ochiului-cristalinul) poate aparea in urma tratamentului chirurgical pentru glaucom si acesta este motivul pentru care interventia chirurgicala nu este o metoda terapeutica de prima intentie in cazul glaucomului cu unghi deschis.goniotomie . persoana nu resimte durere si nici pierderea acuitatii vizuale . se poate observa o imbunatatire a vederii postchirurgie. decizia de tratament chirurgical trebuie luata impreuna cu medicul analizand riscurile si beneficiile interventiei. Tratamentul pentru cataracta poate fi efectuat simultan cu cel pentru glaucom. Pentru anumite persoane. Efectuarea mai multor astfel de interventii de-a lungul . Exista si alte probleme ce trebuie discutate cu medicul specialist inainte de a lua decizia unui tratament chirurgical. Daca aceste interventii se efectuaza simultan. Tratamentul chirurgical nu vindeca complet glaucomul.trabeculotomie. Vederea poate fi afectata pentru saptamani si luni dupa interventia chirurgicala. tratamentul chirurgical reduce sansele de pierdere ulterioara a vederii. Cataracta poate aparea si la persoanele ce sufera de glaucom fara ca acestia sa fi suferit o interventie chirurgicala.in multe cazuri. Interventiile prin care se distrug corpii ciliari implicati in secretia umorii apoase (interventii ciclodistructive) sunt folosite de obicei atunci cand alte tratamente.interventia chirurgicala determina imediat dupa aceasta o inrautatire a vederii. acest fenomen apare de obicei la persoanele in varsta.

cei ce au avut glaucom cu unghi deschis. Intr-un studiu efectuat pe un numar mare de persoane. Altii pot prezenta o crestere a PIO. nu toate persoanele tratate cu laser prezinta o PIO redusa in urma tratamentului. Multi medici considera ca glaucomul este o boala neurodegenerativa. Glaucomul determina orbire prin distrugerea celulelor nervoase dispuse in partea posterioara a globului ocular si se produce adesea fara o crestere PIO. Anumite tipuri de glaucom cu unghi deschis raspund mai bine la tratamentul laser decat altele. precum acupunctura sau marijuana. Aceasta poate duce la inmuierea globului ocular determinand opacifierea cristalinului (cataracta). Anumite terapii alternative . Din nefericire. Acest lucru are o importanta majora in conditiile in care tratamentele viitoare vor putea proteja celulele nervoase de la nivel ocular de efectele glaucomului (terapie neuroprotectiva). mai degraba decat o boala determinata doar de o PIO crescuta.timpului poate duce la distrugerea unei portiuni prea mari din corpii ciliari. au fost tratati fie cu laser fie cu medicamente. persoanele suferind de aceasta boala pot fi tentate sa incerce terapiile alternative.erau mai putin probabil sa necesite medicatie multipla pentru controlul PIO. Rezultatele studiului au aratat ca cei ce au primit tratament laser: . Pentru anumite persoane. Tratamentul laser poate fi folosit pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis inainte ca tratamentul medicamentos sa fie incercat. dar nici una nu s-a dovedit pana acum sigura si eficienta in tratamentul glaucomului.au avut presiuni mai mici intraoculare. Alte tratamente Sus Tratamentul laser se bazeaza pe utilizarea luminii tip laser in locul instrumentelor chirurgicale clasice si poate fi utilizat in cazul anumitor persoane suferind de glaucom. astfel incat se secreta o cantitate prea mica de umoare apoasa. Astfel de terapii sunt in testare.5 ani comparativ cu cei tratati medicamentos . In conditiile in care glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu previne in toate cazurile evolutia pierderii vederii. De asemenea au suferit o pierdere mai redusa a vederii pe o perioada de 3. aceasta PIO scazuta se mentine doar pentru cativa ani.

sau complementare au fost testate in glaucom. insa majoritatea nu au fost studiate si nici nu a fost demonstrata eficacitatea acestora. pot fi incercate interventiile pentru distrugerea corpilor ciliari. Interventiile pentru scaderea cantitatii de umoare apoasa secretata sunt utilizate doar la pacientii cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma tratamentului medicamentos sau a altor tipuri de tratamente chirurgicale. cateva pot fi chiar periculoase pentru sanatate. Cel mai adesea. Optiuni terapeutice Sus Tratamentul laser pentru cresterea drenajului lichidului de la nivel ocular Tratamentul laser pentru cresterea drenajului de la nivel ocular implica interventia la nivelul unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. reducandu-se astfel PIO. o sonda introdusa in ochi poate fi utilizata pentru tratamentul direct al corpilor . Totusi. Anumite astfel de terapii alternative pentru tratamentul glaucomului pot ficostisitoare si consumatoare de timp. Aceste interventii sunt utilizate si in cazul formarii de tesut cicatriceal in urma interventiei chirurgicale. in anumite situatii. Aceasta interventie este utilizata pentru tratamentul atacului acut de glaucom cu unghi inchis si poate preveni aparitia glaucomului cu unghi inchis la persoanele cu unghiuri de drenaj inguste. aceasta interventie se realizeaza fara a se patrunde in globul ocular. Aceste interventii sunt utilizate pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis sau a glaucomului cu unghi inchis cronic Trabeculoplastia laser Sclerostomia laser Tratamentul laser pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj Tratamentul laser pentru prevenirea unghiului de drenaj implica efectuarea unei noi deschizaturi la nivelul irisului ce permite curgerea lichidului prin ochi. Iridotomie laser Tratamentul laser pentru scaderea cantitatii de lichid secretata la nivel ocular Atunci cand alte interventii chirurgicale esueaza in a imbunatati curgerea umorii apoase in ochi.

insa.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. Efectele anumitor terapii laser nu se mentin pe o perioada mare de timp. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. Uveita mai poate fi clasificata astfel: . localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal.uveita posterioara (panuveita). Daca terapia laser nu este eficienta. a tratamentului medicamentos sau a altor tratamente chirurgicale poate fi necesara dupa o perioada de timp. in: . Ciclofotocoagulare laser De retinut! Tratamentul laser este primul incercat atunci cand medicatia pentru glaucom nu este eficienta in reducerea PIO. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. se pot tenta alte terapii chirurgicale. care este format din iris (irita).uveita anterioara .ciliari.uveita acuta sau cronica . . posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. Repetarea terapiilor laser.

Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. cu durere unilaterala. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. si se pot observa noduli la nivelul irisului. Practic. Cauze 4. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. in toate formele de uveita anterioara. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). Diagnostic 3. cauza primara este infectia. Generalitati 2. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. precipitatele keratinice sunt mai mici. fotofobie si diminuarea vederii. iar nodulii irisului lipsesc. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. Cuprins articol 1. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. . hiperemie. "ca seul de oaie". Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut. In uveita negranulomatoasa. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. In cazuri rare.In general.

tuberculoza pulmonara .sacroileita . cu modificari marcate ale vaselor retiniene.boala Crohn. Boala Behcet produce atat uveita anterioara.psoriazis . cat si uveita posterioara. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic.Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. cu hipopion recurent.spondilita anchilozanta .colita ulcerativa . leziunilor inflamatorii ce implica macula. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . In cazurile severe. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. Acestea includ: . Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. edemului macular. Afectarea bilaterala este obisnuita.sarcoidoza (afectare bilaterala) .sifilis . Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene.sindrom Reiter . Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins.

Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: .toxoplasmoza . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita. Uneori.Criptococcus . Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare..micobacteriile . adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara. sprancene sau par depigmentate . pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici.oftalmia simpatica. tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita.virusul citomegalic .Toxoplasma . Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare.vitiligo.gene. Tratament Sus De regula. hipoacuzie) .Candida. .virusul herpes simplex . Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper). polioza . Dezlipirea de retina. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici.virusul herpes zoster .sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie.

dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. prognosticul uveitelor anterioare. In general. Tratament . Simptome . O iridociclita este o afectiune relativ frecventa. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. si cel al simptomului inflamator cu colire sau cu injectii subconjunctivale antiinflamatorii. cu colire midriatice care dilata pupila pentru a evita sinechiile si. Cauze . In general.O iridociclita se manifesta prin dureri oculare surde si moderate si printr-o scadere variabila. bruceloza etc. a acuitatii vizuale. tuberculoza. infectie urinara. atingand adesea ambii ochi si cu tendinta de a recidiva. dilatarea pupilara nu este necesara. O iridociclita survine adesea dupa o infectie bacteriana (sinuzita. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica.Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. acuta si cronica. virala (herpes. prin corticoterapie .Acestea sunt multiple si uneori dificil de determinat. in general limitata.). este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. sifilis. abces dentar. zona zoster indeosebi) sau parazitara (leptospiroza). Iridociclita inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar.Acesta este concomitent cu cel al cauzei atunci cand ea a fost gasita. in special al celor negranulomatoase. uneori. Examenul constata o inrosire a ochiului.

generala. Keratoconul Generalitati Sus Keratoconul reprezinta termenul medical ce descrie o afectiune de natura noninflamatorie cu caracter progresiv a corneei. El consta in deteriorarea progresiva a structurii epiteliului corneean. De obicei. determina rupturi ale membranei Bowman si favorizeaza aparitia depozitelor de fier in celulele epiteliale bazale ale corneei (formand asa numitele inele Fleischer). Lasata netratata. Membrana Bowman reprezinta de fapt un strat foarte dens de colagen al carei rol principal este acela de a proteja stroma corneeana. in principal stroma. uneori prezentandu-se la medic in stadii foarte avansate. keratoconul este diagnosticat la un singur ochi si dupa o evolutie destul de lenta se manifesta si la ochiul aparent sanatos. Sinonim: irita. in ciuda grosimii sale . Cu timpul corneea se subtiaza si in final pot sa apara modificari de forma ale suprafetei oculare. Daca simptomele sunt discrete. Astigmatismul si miopia sunt alte doua complicatii majore ale acestei boli. pacientii ignora insa aceasta afectiune. Se pare ca keratoconul afecteaza toate straturile cornee. Vindecarea leziunilor corneene se face prin cicatrizare. un proces care sta la baza aparitiei tulburarilor de vedere. care se manifesta de obicei bilateral (dar asimetric). boala poate afecta capacitatea pacientului de a citi. de a conduce un automobil si ii scade semnificativ calitatea vietii.

Keratoconul apare de cele mai mult izolat. ea fiind responsabila in proportie de 90% de grosimea si consistenta corneei. retinita pigmentosa. In stroma exista peste 200 straturi de colagen tip 1. insa la 14% din pacienti exista semne de transmitere genetica a afectiunii. din India si Noua Zeelanda. amauroza congenitala Leber. Cauze 3. Cuprins articol 1.de numai 8-14 micrometri. Generalitati 2. destul de rar. Frecventa acestei boli in populatie variaza foarte mult in functie de regiunea geografica. insa. dermatita atopica si sindromul Down. Stroma corneeana se afla sub membrana Bowman si contine fibre de colagen cu dispozitie neregulata si keratocite. afectand 1 din 1000 de persoane tinere. Specialistii considera ca apare mai frecvent in zone din Arabia. Cele mai frecvente afectiuni oftalmologice care s-au complicat la un moment dat in evolutie cu keratocon sunt reprezentate de keratoconjunctivita venerica. El este considerat a fi cea mai cunoscuta si frecventa distrofie corneeana. iar dintre bolile sistemice cel mai adesea au fost asociate: sindromul Marfan. Keratoconul este o boala care debuteaza la pubertate si are progresie relativ lenta pana in jurul decadei a patra de varsta. prolapsul de valva mitrala. Consultarea unui specialist .Danlos. Simptomatologie 4. insa au fost descrise si cazuri ce au debutat pe fondul unor afectiuni sistemice sau oculare cronice. La varstnici apare. Majoritatea cazurilor apar spontan. sindromul Ehlers. In cazul pacientilor cu sindrom Down keratoconul are tendinta de evolutie mult mai rapida.

Complicatii 9. iar unele studii au remarcat existenta unei corelatii cu terenul atopic sau/si alergic al pacientilor. Exista si teorii care sustin ca mecanismul patogen are la baza acumularea de radicali liberi in cornee datorita reducerii activitatii unei enzime numite aldehid dehidrogenaza. Investigatii paraclinice 6. Se pare. Prevenire Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a keratoconului este incomplet cunoscuta. Specialistii considera ca aceasta afectiune poate fi asociata cu boli sistemice si oftalmologice. ca pacientii cu distrofii corneene au un risc mai crescut de a dezvolta keratocon. cu frecatul excesiv la ochi. Keratoconul apare mai frecvent la pacientii care poarta lentile de contact si la cei care au miopie. cu alergii oculare specifice. enzime capabile sa distruga legaturile dintre fibrele de colagen din stroma. Tratament 7. Simptomatologie Sus . de asemenea.5. insa se pare ca exista anumite corelatii cu activitatea anormala a unor enzime ale corneei. efectul ramane acelasi: rezistenta mecanica si grosimea corneei este foarte redusa. Studiile au demonstrat ca cele mai multe cornee keratoconice se caracterizeaza printr-o activitate crescuta a proteazelor. Prognostic 8. Indiferent care ar fi mecanismul exact de aparitie a bolii. Aceasta activitate aberanta apare pe fondul unei reduceri a mecanismelor de inhibare a functiei lor.

pacientul nu poate dstinge clar detaliile. Durerea nu apare decat in cazurile complicate. Daca la inceput defectele de refractie sunt minime. Alte acuze includ: . cu evolutie foarte lunga.aparitia halourilor luminoase in jurul obiectelor. In general simptomele se agraveaza pe masura ce boala evolueaza. specialistii recomanda ca pacientul sa fie consultat de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri sau chiar cu o supraspecializare in acest domeniu. Investigatii paraclinice Sus .Keratoconul poate determina in timp scaderea acuitatii vizuale datorita modificarii de transparenta a corneei (prin dezvoltarea cicatricilor). In final se poate ajunge la corectie optica cu lentile de contact rigide. insa acuitatea vizuala este intr-un declin permanent daca nu se trateaza corespunzator boala. prurit ocular. in stadiile avansate este afectata vederea la intuneric. Unii pacienti dezvolta fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina). . diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica.diplopie monoculara. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca acuza scaderi ale acuitatii vizuale.imagini distorsionate. corectia cu ochelari sau lentile de contact flexibile poate ameliora vederea. sau chiar formele. dar adesea are caracter asimetric: unul din ochi este mult mai afectat comparativ cu celalalt. . In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare. senzatie de tensiune oculara. Afectiunea este bilaterala. pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate. Initial.

debutul lor si daca pacientul are antecedente personale patologice sugestive. 3. Existenta striatiilor Vogt . aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta in domeniu poate diagnostica foarte rapid cazul. In functie de etapa de evolutie in care este surprins keratoconul. 2. Ea este de fapt o procedura diagnostica noninvaziva utila in realizarea unei harti topografice a curburilor de la suprafata corneei. Aparitia unor pigmentatii verzui denumite inele Fleischer . Este foarte important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie. Se pot realiza masuratori keratometrice. Procedura se realizeaza in doar cateva secunde si este nedureroasa. deoarece keratoconul poate avea transmitere genetica.ele sunt caracteristice in peste 50% din cazuri si sunt reprezentate de depunerea de hemosiderina in epiteliul corneean. Rezultatele ei sunt foarte bune si pot localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate. Daca boala este avansata. Dezvoltarea cicatricilor corneene care pot avea aspect nodular sau fibrilar. Investigatia oftalmologica initiala in keratocon este reprezentata de examenul cu lampa cu fanta a corneei. care pot obiectiva aparitia unui astigmatism sau se pot realiza retinoscopii. Investigarea bolnavului este inceputa cu anamneza. astfel incat diagnosticarea keratoconului sa fie cat mai exacta. medicul afland in cadrul acesteia simptomele exacte. Scaderea acuitatii vizuale este principalul simtpom care determina prezentarea pacientului la medic.sunt linii patologice foarte fine care se pot observa in cornee.Adesea keratoconul este diagnoticat in adolescenta. La examinarile oftalmologice cel mai frecvent se observa: 1. Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine se poate realiza topografia corneeana sau videokeratografia. medicul poate indica si alte investigatii mai exacte. .

alte investigatii de laborator nu sunt necesare: testele de refractie. topografia corneeana si examenul cu lampa cu fanta sunt cele care il ajuta cel mai mult pe medic sa stabileasca diagnosticul de keratocon. medicul poate recomanda ochelari sau lentile flexibile. Keratoconul evolutiv. de obicei de-a lungul marginii inferioare). de 1-2 mm. avansat. Acest fapt scade considerabil complianta pacientilor la tratament si este motivul pentru care. reactii alergice. care au nevoie de confirmarea grosimii corneei se poate realiza o investigatie speciala numita pahimetrie. Cele mai frecvente patologii cu care se realizeaza diagnosticul diferential al keratoconului includ: diplopia. Daca keratoconul este in faza precoce de evolutie. Uneori. tratamentul de baza este reprezentat de corectia optica cu lentile de contact rigide. in cazurile de keratocon avansat si foarte neregulat. pacientii prefera ochelarii. Tratament Sus Pentru majoritatea pacientilor cu keratocon. cel putin in etapele de inceput.In cazurile neclare. moi. keratita interstitiala. care reduc semnificativ acuitatea vizuala prin scaderea transparentei. Investigarea paraclinica a pacientului este foarte complexa deoarece medicul trebuie sa excluda si alte afectiuni probabile care au simptome asemanatoare sau care se manifesta prin subtierea corneei. degenerare pellucida marginala (afecteaza in special zona marginala a corneei pe o portiune ingusta. keratometria. keratoglobus (afectiune rara in care corneea se subtiaza mai ales la margini si care poate coexista cu keratoconul ereditar). abraziuni corneene si chiar neovascularizare corneeana. Ele acopera o suprafata mult mai . Purtarea prelungita a lentilelor de contact poate fi complicata cu episoade de intoleranta. medicii pot prescrie si lentile sclerale. Calitatea vederii pacientului se poate modifica destul de mult in cursul catorva luni. ceea ce impune schimbarea periodica a lentilelor de contact sau a ochelarilor. In general. are intotdeuna indicatie de lentile de contact rigide.

insa daca diagnosticul este tardiv. dimensiunile mai mari. In urma procedurii se amelioreaza semnificativ tolerabilitatea lentilelor de contact. Ele pot fi indepartate prin keratectomie superficiala. Apoi. studiile si experimentele de laborator inca verifica aplicabilitatea ei pe scara larga in viitor. sperand ca noul strat de colagen va fi mult mai puternic si va creste rigiditatea corneei. cu expunerea stromei. Procedura presupune initial indepartarea epiteliului corneean. care pot duce la frecarea excesiva a ochilor. riscul de aparitie a complicatiilor cauzate . Tipul acestora depinde in principal de stadiul de evolutie al bolii. Ca urmare. specialistii avand pareri impartite despre eficienta ei. care va fi supusa tratamentului cu riboflavina si lumina UV. Cazurile extreme pot avea indicatie de transplant de cornee. corneea este lasata sa se reepitelizeze. Acuitatea vizuala este redobandita.mare a ochiului si cresc astfel stabilitatea. comparativ cu lentilele de contact clasice. mai exact. Keratoconul nu are indicatie directa de tratament farmacologic. Totusi. le fac mai putin atragatoare pentru pacient. pacientul poate primi lentile flexibile. Ea foloseste lumina ultravioleta si riboflavina. insa administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. Tratamentul chirugical este recomandat pacientilor cu cicatrici nodulare centrale. O noua procedura chirugicala a fost propusa pentru tratarea keratoconului. antihistaminice sau stabilizatori de membrana mastocitara pot controla cu succes semnele si simptomele diverselor alergii oculare si pruritului local. atunci lentilele moi sunt depasite din punct de vedere terapeutic si se indica lentile rigide. Prognostic Sus Majoritatea cazurilor de keratocon se pot ameliora semnificativ prin corectia optica oflosind lentile de contact. Aceasta metoda ramane deocamdata controversata. care are probleme in a le aplica si care le poate simti mult mai inconfortabile. iar daca pacientul are o igiena riguroasa si o toaleta locala stricta. daca boala este la debut.

Prezenta acestei afectiuni reprezinta o contraindicatie pentru acest tip de interventii si din acest motiv.de lentilele de contact este relativ scazut. Chiar si daca se indica transplantul de cornee. Pacientii diagnosticati cu keratocon ar trebui sa evite orice interventie laser pe ochi. iar procentul poate sa creasca daca tratamentul cu lentile de contact nu este disponibil. . mai ales daca se rupe membrana Descemet. se va stabiliza la un moment dat. Complicatii Sus Cazurile de keratocon avansat pot sa evolueze rar catre hidrops corneeal acut (keratocon acut). Cel mai adesea keratoconul progreseaza timp de 10. In aceasta situatie apare edemul stromal central si cicatrizarea corneeana severa. Simptomele acestei complicatii sunt reprezentate de scaderea brusca a acuitatii vizuale si disconfort ocular. Diagnosticare bolii la varste foarte tinere sugereaza un prognostic mai prost si o evolutie mai severa a keratoconului in anii ce urmeaza.20 de ani si apoi modificarile devin permanente. rezultatele sunt bune si prognosticul pacientului este favorabil. anterior fiecarei operatii se realizeaza topografierea corneei. Studiile recente au demonstrat ca aceasta afectiune. chiar daca are tendinta la progresie in timp. Se pare ca in final 1020% din pacientii cu keratocon au indicatie de transplant de cornee. in special abraziuni si conjunctivita paplilara giganta. Pacientii cu lentile de contact pot dezvolta complicatii induse de prezenta acestora pe suprafata ochiului.

Anomalii ale campului vizual . In testul de confruntare. Camp vizual Ansamblul punctelor din spatiu pe care ochiul il poate percepe atunci cand este imobil. Analizorullui Friedmann foloseste aceleasi principii.Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizata in orice loc. Ea utilizeaza un test luminos mobil si inregistreaza diferitele locuri in care acesta devine vizibil pentru pacient. fara instrumente. subiectul. in general. In proba lui Amsler. Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibila: ea nu poate servi deci decat ca examen de depistare. daca e cazul. sa se urmareasca evolutia diferitilor parametri.Explorarea instrumentala prezinta avantajul de a fi reproductibila: ea permite deci. trebuie sa semnaleze momentul in care percepe un obiect ("testul") pe care examinatorul il deplaseaza in fata ochilor sai de la periferie spre centru.Prevenire Sus Nu exista masuri preventive specifice pentru evitare keratoconului. subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desenand anomaliile pe care le percepe. . iar indepartarea lor poate avea efecte benefice asupra evolutiei bolii de fond. Unii specialisti considera ca pacientii cu aceasta patologie trebuie sa fie cat mai prompt si corect tratati pentru alergii oculare si trebuie educati in vederea evitarii frecarii la ochi. care priveste drept in fata lui. Explorarea campului vizual . Explorarea instrumentala se face. Acestia sunt importanti factori de risc pentru aparitia keratoconului. cu ajutorul unui aparat numit "perimetrul lui Goldmann".

cheia ingrijirii bolnavilor de glaucom Conform unui nou studiu realizat de cercetatorii de la universitatea "Yonsei University College of Medicine in Seoul" din Coreea de Nord. Studiul a fost efectuat pe un lot de 408 pacienti. cu varsta medie de 66 de ani. inclusiv operatii chirurgicale.Amputarea este o ingustare a limitei periferice a campului vizual. chiar daca tensiunea oculara a bolnavilor de glaucom are. realizate la 13 ani dupa operatie. Ultimele examinari. Rezultatele sugereaza ca partea campului vizual deteriorata de glaucom. care au urmat un tratament triplu pentru glaucom. Ea este localizata atunci intr-o parte precisa. In anumite cazuri. in medie. Pacientii.. aveau o deficienta mult mai grava in ceea ce priveste campul vizual. amputarea campului vizual este urmarea unei atingeri a cailor vizuale. ea este consecinta unui glaucom foarte evoluat sau unei retinopatii pigmentare (degenerescenta ereditara). . ci necesita. In alte cazuri. valori scazute. de asemenea. antrenand o cuadranopsie (amputarea unui sfert de camp vizual al fiecarui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumatati a campului vizual al unui ochi). au fost impartiti in 2 grupuri in functie de gradul de fluctuatie a tensiunii oculare. Tensiunea oculara. nu poate fi stabilizata doar prin scaderea tensiunii oculare post-operatorii.Scotomul este o zona de orbire sau de vedere slaba din interiorul campului vizual cauzata de o atingere a retinei sau a cailor vizuale. fluctuatiile valorilor sunt asociate cu reducerea campului vizual periferic. mai des verticala decat orizontala. reducerea pe termen lung a fluctuatiilor tensiunii oculare post-operatorii . la toti pacientii s-au inregistrat valori scazute ale tensiunii oculare. au evidentiat ca pacientii a caror tensiune oculara prezenta fluctuatii puternice. Subiectul poate sa nu perceapa aceasta zona in mod spontan sau poate sa o perceapa ca pe o pata. ale caror campuri vizuale si valori ale tensiunii oculare au fost monitorizate timp de cativa ani dupa operatie. Dupa operatie.

Simptome . Cuprins articol 1. Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani. Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt). Cauze 3. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. Generalitati 2. cand ochii pierd capacitatea de acomodare. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. ce poarta denumirea de prezbitie. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina). Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul.Hipermetropia Generalitati Sus Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere. Tulburarile de focalizare datorate varstei. determina ca hipermetropia sa devina aparenta.

Medici specialisti recomandati 8. Hipermetropia apare din copilarie. o cornee ce are curbura mica sau cristalinul este impins spre posterior in interiorul ochiului. Mecanism fiziopatologic 5. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . Aceasta tulburare poate fi determinata de retinopatie. o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. dar pana la varsta de 40 de ani procesul de acomodare corecteaza tulburarile de vedere. Profilaxie Cauze Sus Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele retinei (in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina). Factori de risc 6.acest lucru poarta numele de presbitie. atat la persoanele cu hipermetropie.4. Hipermetropia este de obicei congenitala. Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. Investigatii 9. tumori oculare si dizlocari de cristalin. Tratament 10. Consult de specialitate 7. Simptome Sus . Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular cu diametru antero-posterior mic.

isi freaca ochii des . totusi unii pot manifesta : .cefalee frecventa . Copii a caror hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare. in special in timpul noptii .au dificultati de citit. dar dupa aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti. La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa inlocuiasca cristalinul. pot necesita ochelari sau lentile de contact.cefalee frecventa (durere de cap) . Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul.nu manifesta un interes prea mare pentru citit . Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare.dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari. Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de 9 ani.vedere incetosata. .durere si tensiune oculara . dar cresterea globului ocular si alungirea lui corecteaza afectiunea. Rigidizarea cristalinului se numeste presbiopie. in special pentru obiectele de aproape. Pot de asemenea sa apara: . Mecanism fiziopatologic Sus Hipermetropia apare inca din copilarie. Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani.Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata. vederea se poate totusi pastra nemodificata prin acomodare. atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare.

apare intoleranta la lentilele de contact. Ochelerii si lentilele de contact vor corecta tulburarile de vedere. Medici specialisti recomandati Sus .durere . atat vederea la distanta cat si cea la apropiere sunt afectate si vor necesita corectare. Simptomele hipermetropiei se accentueaza cu varsta.hipermetropie care se inrautateste la un adult .Pe masura ce hipermetropia avanseaza. dar nu influenteaza progresia bolii.atunci cand un copil sau un adolescent are simptome de hipermetropie sau are tulburari de vedere . frati) cu hipermetropie . in special prin asociere cu prezbitie.pierdere brusca sau o tulburare .rude de gradul I (parinti.o modificare brusca a vederii . Consult de specialitate Sus Se apeleaza la medic atunci cand apar: . Factori de risc Sus Factorii de risc pentru hipermetropie sunt: .varsta inaintata.o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului . peste 50-60 de ani. Hipermetropia creste riscul aparitiei de strabism sau ambliopie (unul dintre ochi nu este folosit si zona corticala sufera o involutie).

istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic . care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare. Investigatii Sus Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de refractie.medicul de medicina interna . Un consult oftalmologic de rutina include: . Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute..tonometrie. refractia oculara) .oftalmoscopia.medicul pediatru . In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening.medicul de familie . campul vizual. Se realizeaza imagini video si nu necesita cooperare din partea copilului.istoricul medical al familiei pacientului . boli care afecteaza ochiul. masurarea presiunii intraoculare . utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice.medicul oftalmolog. pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea. Tratament Sus .teste vizuale (acuitatea vizuala. Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul examenelor generale din copilarie.

La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. In acest caz. dar va scadea simptomele. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare.lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. keratoplastia termica. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. ambele sunt eficiente. pe cand lentilele de contact ofera. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. dar se rup sau se sparg cu usurinta . de exemplu. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie.generalitati Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: . . dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. pot sa apara dureri de cap (cefalee).ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee.Tratament . Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina.

Tratament chirurgical In cazul hipermetropiei sunt disponibile mai multe procedee chirurgicale. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. La pacientii care au istoric de glaucom. Persoanele cu . Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. In cazul in care vederea necesita corectie. boala inflamatorie oculara. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. keratocon. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. Prin aceste tehnici se modifica forma corneei. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. dar de obicei sunt temporare. Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Majoritatea medicilor considera ca o acuitate vizuala de 20/40 obtinuta in urma chirurgiei reprezinta un rezultat satisfacator. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Scopul procedeelor chirurgicale este acela de a permite persoanelor cu hipermetropie sa vada bine fara lentile de corectie. asa incat focalizarea sa se faca direct pe retina. Tratament ambulator (la domiciliu) Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. keratita herpetica.Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate.

Keratoplastia termica este un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru a modifica suprafata corneei.acuitatea vizuala de 20/40 pot sa conduca masina fara sa necesite ochelari. iar terapiile complementare. lucru mai dificl de realizat decat aplatizarea care se face pentru corectarea miopiei. iar stabilizarea campului vizual dupa terapie este mai rapida. Acest procedeu nu implica incizii. Terapii alternative Hipermetropia nu poate fi corectata prin alte terapii. Procedeele laser se folosesc pentru corectia gradelor mici de hipermetropie. activitatea fizica sau masurile de autointretinere nu au nici un efect. Corecteaza hipermetropia mica si moderata. Aceasta tehnica are simptome postoperatorii (durere) mai putin severe decat celelalte proceduri. Exista 3 procedee principale de corectie laser a hipermetropiei: Keratomielia laser in situ. In cazul hipermetropiei. Ambele au risc de a favoriza astigmatismul. ca implantarea de lentile intraoculare. Aceasta metoda este folosita pentru corectarea hipermetropiei moderate sau usoare. ca dieta. a devenit cea mai des folosita terapie in tratarea hipermetropiei. Desi indepartarea cristalinului si introducerea unui alt cristalin duce la pierderea abilitatii de acomodare. Keratectomie fotorefractiva laser este un procedeu care foloseste laserul pentru a remodela corneea si a o inmuia. . Alte optiuni. la care oricum acomodarea este aproape pierduta. care foloseste unda laser pentru a inmuia partea centrala a corneei. corneea trebuie remodelata si intarita. acest procedeu poate fi optiunea cea mai buna pentru persoanele in varsta. Procedeele laser pentru corectarea hipermetropiei nu sunt la fel de uzuale ca cele pentru coretarea miopiei. dar este un procedeu dureros si cu vindecare mai lenta. Sunt doua tipuri de keratoplastie: noncontact (keratoplastie laser) si contact (keratoplastie prin conductie). pot corecta mai usor hipermetropia. Alte procedee folosite in terapia hipermetroiei includ lentile intraoculare cristaliniene sau inlocuirea de cristalin. prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul ei.

in special in randul copiilor. Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate. ochelari sau chiar prin interventii chirugicale. pupila si camera anterioara a ochiului. ce pot fi simptomatice si pot obosi ochiul. vitrosul).5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). pacientii au indicatie de tratament. Corneea este transparenta si acopera irisul.Profilaxie Sus Hipermetropia nu poate fi prevenita. Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare. Se poate corecta usor prin lentile de contact. specialistii recomanda necorectarea lui. Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul. In situatia in care curbura corneei este foarte accentuata. Cristalinul este localizat in spatele irisului. Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma ovoidala decat rotunda. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de 0. El are o forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi . iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu. Astigmatismul Generalitati Sus Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita. Daca insa astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului. ca strabism si ambliopie.

insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale ochelarilor. Astigmatismul neregulat . Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si incetosat. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile verticale par distorsionate. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact. Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism. 2. . cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice). In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla . Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale.poate fi corectat prin ochelari.lumina este refractata cu putere diferita intr-o zona fata de alta. Astigmatismul se masora in dioptrii.focalizata pe retina. unica a obiectului. ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care pot fi destul de inconfortabile pentru pacient). Exista doua tipuri de astigmatism: 1. Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. In mod normal. Astigmatismul regulat . astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect.adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si nu poate fi corectat prin lentile externe. Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1 dioptrie. cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine clara.

Simptomatologie 4. Tratament Cauze Sus Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu. Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere. Cuprins articol 1.Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii. Diagnosticare 5. sau poate fi dobandit . a posturii inadecvate. Adesea apare in combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei. Cauze 3.30 de ani.ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei. . Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in jurul varstei de 25. a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor). Generalitati 2.

Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia realizarii unui transplant de cornee. insotita de scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie). Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile. Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de natura colagenica. acesta este o tulburare caracterizata prin deformarea cronica a corneei. sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului). O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul.Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste. este si ea afectata). exista o serie de factori cu potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi : -Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene. -Contuzii sau alte traumatisme oculare. iar prognosticul pacientilor este excelent . Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita. -Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice. Simptomatologie Sus Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea: -Cefalee. .nu exista rejecte de cornee. Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat. De fapt. Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura dietetica. -Infectii oculare. -Oboseala oculara. Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular.

indiferent de varsta. hipermetropia. Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau lentile de contact si de catre un oftalmolog . Diagnosticare Sus Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte amanuntit. Din pacate. . Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism. de aceea pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de specialitate. Cele mai importante sunt prezentate in continuare. Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism.-Vedere incetosata. Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere. un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce.de la diagnostic pana la tratament medical sau chirugical. Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism. cum ar fi miopia.acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe . medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste. -Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta. pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat. Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual.

Keratometrie Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi. medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip. Topografia corneeana Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile) corneei. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. 3. Corneele care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei. Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului. de asemenea. . Teste de refractie Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. 2. Keratometrul este. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri). oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de vedere. 4. Examinarea campului vizual Este cel mai simplu test. marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect. Utilizand apoi alte lentile. insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme. face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie.1. Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei de focalizare. utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale.

Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa. ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. astigmatismul poate fi lasat necorectat. Daca insa pacientul are ochelari. cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni. capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste. 1. menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de acuitate vizuala). 3. pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au. In cazul in care vederea ramane in continuare neclara. 2. Lentilele pentru astigmatism au. lentile de contact sau prin interventie chirurgicala. Lentile de contact Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea.Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a ochiului. Interventiile chirugicale . Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic. Ochelarii cu lentile cilindrice Au o forma particulara. insa. Tratament Sus Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos. imaginile pot aparea distorsionate.

In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee. -Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere (miopie). Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. . in special noaptea. 4. lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara. Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect. in zonele strategice. Dezavantaje ale acestei operatii: -Pacientii pot prezenta xeroftalmie. Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser. unde unghiurile sunt cele mai ascutite. care poate fi foarte deranjant.Astigmatismul poate fi tratat cu laser. Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii. Keratotomia astigmatica Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. De retinut! Indicatia de purtarea a ochelarilor. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. -Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice. Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn durerea).

De asemenea. acestea sunt responsabile de vederea clara. aceasta contine celule vizuale speciale care actioneaza la razele luminii prin intermediul unor fotoreceptori. Celulele fotoreceptoare capteaza si proceseaza lumina contribuind la optimizarea vederii. se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii. Daca pacientii au keratocon. . Exista doua tipuri de celule vizuale fotoreceptoare: celule conuri si celule bastonase. Daca insa astigmatismul este sever. Celulele de tip con sunt concentrate in macula. colorata din centrul imaginii. atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie chirugicala Retinopatia sau retinita pigmentara Generalitati Sus Retinopatia pigmentara sau retinita pigmentara este denumirea utilizata pentru un grup de boli ereditare care afecteaza retina. Retina este situata in partea din spate a ochiului si actioneaza ca un film intr-un aparat de fotografiat.capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului). detaliata. Celulele de tip bastonas sunt implicate in procesul de adaptare al vederii la intuneric sau luminozitate slaba. acest tip de celule permit vizualizarea imaginilor si a detaliilor periferice si laterale.

Impreuna.pierderea vederii centrale (in cazurile avansate). Cauze 4. cat si adultii tineri. Detectare si diagnosticare 6. . Informatii utile Simptome Sus Simptomele retinitei pigmentare pot fi observate atat la copii si adolescenti. Cuprins articol 1. de obicei. Simptome 3.pierderea vederii periferice. Tratament 7. Boala progreseaza continuu pe parcursul intregii vieti. iar simptomele se agraveaza. Generalitati 2. celulele conuri si bastonase asigura vizualizarea detaliata a imaginilor si transforma lumina in impulsuri electrice care vor fi transmise la creier. Prin degenerarea si distrugerea acestor celule (retinita pigmentara) vederea se va deteriora progresiv. dupa o perioada mai lunga de timp. Factori de risc 5. Simptome: . .vedere slaba pe timp de noapte sau in zonele slab iluminate. .

care controleaza vederea pe timp de noapte. Tratament Sus . Testul ofera informatii privind capacitatea de functionare a celulelor tip bastonas si a celor tip con de la nivelul retinei. in unele cazuri. Afectiunea poate fi legata de cromozomul X . va fi evaluat modul in care ochiul raspunde la lumina. Principalul semn al bolii este prezenta unor pete intunecate. Factori de risc Sus Principalul factor de risc este existenta bolii in istoricul familial.prin intermediul unei gene dominante provenite de la unul din parinti. la nivelul retinei. boala fiind cauzata de o serie de defecte genetice. poate fi autozomal recesiva . pigmentate. care corespund ariilor retiniene afectate. astfel. retinopatia pigmentara este depistata atunci cand un pacient se plange de vedere slaba pe timp de noapte.se transmite la ambele sexe daca ambii parinti au gena sau autozomal dominanta . Celulele tip bastonas. sunt deteriorate intr-o proportie mai mare celulele de tip con.Cauze Sus In cele mai multe cazuri retinita pigmentara este ereditara. Specifica acestei boli este atrofia arterelor subtiri si prezenta petelor pigmentare de culoare inchisa. sunt cel mai frecvent afectate. Totusi. Detectare si diagnosticare Sus Adesea.manifestandu-se de la mama la fiu. Oftalmologul va examina retina prin intermediul oftalmoscopiei sau a electroretinogramei.

si cu toate ca afectiunea va evolua acest lucru se va intampla intr-un ritm mai lent. se fac cercetari intense pentru descoperirea cauzelor. prevenirea si tratarea retinopatiei pigmentare. De asemenea. Orbirea sau cecitatea Generalitati Sus . Colaborarea cu un oftalmolog il va ajuta pe pacient sa faca fata manifestarilor. vitamina A se pare ca incetineste progresia retinitei pigmentare la unii bolnavi. cel mai des intalnit fiind nebulozitatea (tulburarea) umorului vitros . daca vederea devine neclara pe timp de noapte. Astfel. mergeti la consult la medicul oftalmolog inainte ca boala sa evolueze. Orbirea completa este mai putin frecventa. Prin intermediul consilierii genetice. Oftalmologul va detecta acest lucru prin examinarea ochiului cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop.In prezent. Desi nu vindeca boala. Informatii utile Sus Majoritatea simptomelor sunt specifice mai multor tipuri de retinita.lichidul care umple cavitatea din spatele globului ocular. se poate stabili care este gradul de risc de a manifesta boala in cazul copiilor care au parinti cu aceasta afectiune. folosirea ochelarilor de soare pentru protejarea retinei de razele ultraviolete contribuie la pastrarea vederii. nu exista tratament eficient pentru retinopatia pigmentara. Cu toate acestea.

97% din cazurile de cecitate sunt rezultatul unor boli comune ale ochilor in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. 2004. Cecitatea poate fi partiala sau totala. Ingrijirea la domiciliu 5.Orbirea sau cecitatea consta in absenta vederii din cauza unor leziuni ale mediilor transparente oculare. AIHW).conform studiilor din 2002. Australia (Australia's Health. Persoanele care vad mai slab decat 20/200 sunt considerati orbi in majoritatea statelor din Statele Unite ale Americii. care sufera de diabet zaharat si apeleaza la cabinete specializate de diabetologie. Factorii de risc 4. dobandita sau congenitala.8% din adultii.0. sufera de orbire . Orbirea ca simptom Cauze Sus Urmatoarele statistici ofera diferite date cu privire la cauzele orbirii: . NISE. In caz de orbire partiala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/20 si 1/50. Consultul de specialitate 6. . Generalitati 2. pentru orbire aproape totala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere al luminii si cand este totala: lumina nu este perceputa. ale retinei. ai centrilor nervosi.complicatie a unor boli 7. Orbirea . FSN). . Cuprins articol 1. Cauze 3.

Diabetul este principala cauza de cecitate la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 74 de ani.000 de bolnavi sunt fara vedere din cauza uveitei in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. 1.degenerescenta maculara.000 cazuri de orbire din cauze legate de varsta. Aceasta este formata din celule care furnizeaza imaginea vizuala si o trimit la creier..cauze: .5. onchocerciaza.nevrita optica . principalele cauze de orbire sunt cataracta. . . FSN).120. Afectiunile retiniene includ degenerarea maculara legata de varsta. NIDDK. La nivel mondial.poate provoca pierderea brusca. . . FSN). .000 bolnavi sunt in prezent orbi din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii NISE. Pierderea vederii centrale . NISE.000 . NISE. unilaterala.000 de noi cazuri de orbire raportate anual sunt cauzate de retinopatia diabetica in SUA (Conform evidentelor National Diabetes Statitics.Diabetul provoaca 8000 de noi cazuri de orbire in SUA (conform cercetarilor pentru prevenirea orbirii.12. Urmatoarele cauze pot determina pierderea vederii. FSN). .a vederii centrale.intunecarea campului vizual. . deficitul de vitamina A. 2003). .24. .500 bolnavi raman anual fara vedere din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.cataracta. NISE. FSN). .104. retinopatia diabetica si dezlipirea de retina.scleroza multipla .30. NISE. trachoma. lepra. Retina este o membrana subtire aflata in partea din spate a ochiului.deoarece aceasta poate provoca nevrita optica. in mod special degenerescenta maculara sunt raportate in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. NSF).

. . .leziuni la nivelul ochiului.scleroza multipla. .compresia nervului optic.complicatii la nasterea prematura.cauze: . . .infarct cerebral bilateral la nivelul lobului occipital. . . . 2. .intunecarea campului vizual. . . Alte cauze: ..anevrism cerebral.glaucom. . Pierderea vederii periferice . .dezlipirea de retina.degenerescenta maculara. . 3.retinopatie diabetica. .anumite boli oculare. .edem papilar bilateral.complicatii in urma chirurgiei oculare.accident vascular cerebral.blocarea vaselor de sange.retinopatie.tumori cerebrale.hipertensiune craniana.

absenta factorilor de risc sau protejarea ochiului nu garanteaza ca o persoana nu va suferi de cecitate. La polul opus. suport. .retinita pigmentara.saturnism.retinoblastom. sa manance.gliom optic (sau gliom de cale optica). .nevrita optica. .. cadre specializate care ajuta persoanele nevazatoare sa-si imbunatatesc calitatea vietii lor.ambliopia. Existenta unei predispozitii la cecitate creste riscul instalarii acesteia. . Factorii de risc Sus In cazul orbirii factorii de risc nu par a avea o cauza directa cu aceasta. . dar nu conduce intotdeaun la orbire. Ingrijirea la domiciliu Sus Posibilitatea ca pacientul care sufera de cecitate (totala sau partiala) sa functioneze independent (sa se imbrace. ci exista numai o asociere. Consultul de specialitate Sus . Exista servicii disponibile care ofera instruire.boala Tay-Sachs. sa traiasca in conditii de siguranta) este un lucru extrem de important. .

boala Batten. . va reprezenta o situatie de urgenta. . Orbirea . . . . .boala Behcet. .scleroza multipla. si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate.complicatie a unor boli Sus Afectiuni care ar putea avea drept complicatie cecitatea sau pierderea vederii: . .glaucom cu unghi inchis. Pierderea vederii este nedureroasa.glaucom. La ce sa va asteptati la consultul medical? Se va efectua un examen oftalmologic complet si amanuntit. Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii.Pierderea brusca a vederii.keratita. Luati legatura cu un medic oftalmolog sau mergeti la camera de garda a unui spital de oftalmologie. Schema de tratament va depinde de cauza afectiunii.lepra. chiar daca acestea nu afecteaza total vederea. intotdeauna.cataracta.citomegalovirus la copii. .blefarospasm esential benign.sindromul Alpers. . .degenerescenta maculara. .

. . .trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis). . .dezlipire de retina.sifilis.retinita pigmentara.obstructia unei artere retiniana.o leziune la nivelul ochiului.arterita temporala.glaucom cu unghi deschis.deficit de vitamina A. . . .retinopatie. .bolile Von Hippel-Lindau.boala Sandohoff Boilor. . .sindromul Usher. . .obstructia unei artere oculare. . .sarcoidoza. Orbire brusca (considerate intotdeauna urgente medicale): .retinopatie la prematuri. . . Orbirea ca simptom Sus Pierderea vederii este un simptom pentru urmatoarele afectiuni: 1.herpes ocular.

. .retinopatia diabetica.glaucom acut.retinita pigmentara. .leziuni la nivelul creierului.cataracta.hemoragie in corpul vitros.hipertensiune oculara..migrene.nevrita optica. .dezlipire de retina.intoxicatie cu alcool metilic. Orbire progresiva: . . . . . . . .glaucom.amaurosis fugax sau amauroza fugace (tulburari tranzitorii de vedere). . 2.accident vascular cerebral. . . .arterita temporala.trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).degenerescenta maculara. .coroidita. . . .obstructia unei vene retiniana.isterie.

reapare sub efectul oboselii sau al unei intoxicatii alcoolice. in principal. O diplopie binoculara poate surveni. atunci cand este posibil: tratarea unei cataracte. In acest ultim caz.Diplopiile monoculare persista atunci cand se inchide ochiul care nu este atins: ele provin dintr-o atingere a globului ocular. in schimb. in cazul unei afectiuni musculare (miastenie. miopatie endocriniana) sau in cazul unei heteroforii (tulburare a vederii binoculare legata de variatiile de echilibru ale muschilor oculomotori). vasculara sau din cauza unei afectiuni. Diplopiile monoculare apar la debutul anumitor cataracte. de asemenea. Tratament . Ele pot proveni dintr-o paralizie oculomotorie de origine traumatica. repararea chirurgicala a unei iridectomii prea intinse. cel al cauzei.Diferite tipuri de diplopie:? .Diplopiile binoculare.? . tumorala. dispar atunci cand se inchide unul sau altul dintre ochi: este vorba de o atingere a muschilor oculomotori. Tratamentul diplopiilor binoculare consta in prima etapa in depistarea ochiului .Daca manifestati oricare dintre aceste simptome adresati-va medicului specialist Diplopie Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. corectata in mod obisnuit spontan pentru a evita diplopia. tendinta devierii ochiului. Tipuri?.Tratamentul diplopiilor monoculare este. ca diabetul sau scleroza in placi. in cazul afectarii maculei (zona centrala a retinei) sau chiar de iridectomie (ablatia unui fragment de iris) chirurgicala sau traumatica.

acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine. In toate cazurile in care este posibil. In mod normal. Prezbiopia Generalitati Sus Prezbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta. Pe masura apropierii de varsta medie. Daca diplopia persista.afectat. in loc sa fie focalizate pe retina. dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape. Imaginile sunt focalizate in spatele retinei. Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. aceasta determinand o vedere neclara. deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine. muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. In prezbiopie muschii inca functioneaza. cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar. cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate. Pentru . mai ales la distingerea obiectelor de aproape. se poate ajunge la plasarea pe sticla lentilelor a unor prisme. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii. In ce priveste tratamentul chirurgical. care vor fi incorporate in sticla daca afectiunea continua. el nu poate fi propus decat in unele paralizii definitive. tratamentul cauzei este indispensabil. cu scopul de a aduce o micsorare rapida a suferintei pacientului.

Cuprins articol 1. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala. Prezbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor). Simptome 4. De exemplu. se poate indeparta ziarul pana se obtine o imagine buna. Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. Evolutie Cauze Sus Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii. O data cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afectati. Simptome Sus Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate.imbunatatirea vederii se mareste distanta dintre obiect si ochi si astfel proiectia va avea loc la nivelul retinei. Cauze 3. Din acest motiv prezbiopia este uneori numita sindromul "bratului scurt". desi poate parea ca aceasta diminuarea a acomodarii survine brusc. Tratament 6. Generalitati 2. . Diagnostic 5. Insa aceste modificari apar gradat.

Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuala. Cumpararea ochelarilor fara recomandarea medicului ar putea fi suficienta pentru corectarea vederii. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci. prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. puterea refractara (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la departare). care corecteaza vederea la distanta in ochiul mai . Daca prezbiopia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru apropiere. distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta.Diagnostic Sus Boala poate fi diagnosticata printr-un control oftalmologic obisnuit. i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape. Daca totusi se doreste cumpararea unor ochelari fara a avea o reteta de la medicul specialist trebuie sa se incerce mai multe perechi de ochelari de diferite dioptrii pentru ai nimeri pe cei potriviti. dar cel mai bine ar fi consultarea unui specialist pentru a determina exact ochelarii necesari. Medicul va putea masura si dioptriile in cadrul acestui consult. astfel incat sa se poata citi fara ca ochii sa oboseasca. Acestea sunt lentilele de contact bifocale sau doua lentile de contact cu rol diferit. Alte optiuni sunt lentilele trifocale ce corecteaza atat vederea de aproape si distanta cat si pe aceea la o distanta medie. starea muschilor si starea retinei. Tratament Sus In mod normal. Se recomanda folosirea unor lentile bifocale in care partea superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si partea inferioara pentru vederea de aproape.

putin afectat de prezbiopie si vederea de aproape in ochiul afectat mai mult de prezbiopie. La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste. Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. Daca nu se doreste folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela si la chirurgie pentru a corecta prezbiopia. In acest moment sunt studiate si testate noi proceduri pentru corectarea prezbiopiei. Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea intr-o stare perfecta.keratectomie fotorefractara. se poate efectua interventia chirurgicala pentru corectarea vederii la distanta si se recomanda folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanta si la celalalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere. Operatia De Cataracta . Evolutie Sus Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani. Pe masura ce boala avanseaza se recomanda consultul de specialitate pentru noile modificari.un tip de operatie laser folosita pentru a schimba forma corneei pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severa. Procedurile folosite in tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK . PRK . De exemplu. care foloseste laserul pentru a modela corneea si inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant.

incetosata. Simptomele cele mai frecvente ale cataractei • • • • • Vedere incetosata. aceasta se introduce în ochi printr-o incizie atat de mica incat nu este nevoie de sutura. Tehnica folosita se numeste facoemulsificare prin SISTEMUL ALCON LEGACY si se efecueaza cu ajutorul unei sonde care emite ultrasunete. principala sa cauza este de cele mai multe ori inaintarea in varsta.Cataracta este o afectiune a ochiului ce se manifesta prin opacifierea progresiva a cristalinului acest fapt ducand la o vedere neclara. Desi uneori apare ca rezultat al altor boli ale ochiului. In cadrul clinicii noastre interventia se realizeaza sub anestezie topica durata fiind foarte scurta . In cadrul clinicii de oftalmologie Vista Vision efectuam astfel de interventii de cataracta prin intermediul tehnicii facoemusificarii in regim ambulatoriu. Disconfort la lumina puternica. In cazul operatiei de cataracta cu ultrasunete este deosebit de important ca interventia sa se faca la momentul oportun.de ordinul a catorva minute. Vederea nocturna slabita. respectiv in momentul in care pacientul sesizeaza un disconfort vizual.cu una artificiala. Culorile sunt percepute mai fad si avand tenta maronie. iar pacientul paraseste clinica in aceeasi zi fiind nevoie doar de un pansament ocular pana la controlul de a doua zi. Nevoia schimbarii frecvente a prescriptiei de ochelari. Singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical. În locul cristalinului extras se plaseaza o lentila numita cristalin artificial foldabil (pliabil) care va ramâne în ochi pe toata durata vietii ducand la imbunatatirea considerabila a vederii. Operatia de cataracta consta in inlocuirea lentilei naturale a ochiului – cristalinul. fara senzatie de durere. .

irisul si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. bolnavii confruntandu-se cu o pierdere gradata a vederii. In cazul in care aceasta boala apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. Exista 3 forme de glaucom: • Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa dintre acestea. in final la orbire. Glaucomul Aceasta boala se manifesta prin distrugerea progresiva a nervului optic datorita cresterii tensiunii intraoculare. In cazul persoanelor care manifesta aceasta forma nervul optic este lezat treptat. Astfel campul vizual se restrange treptat pana cand se ajunge. însa daca este descoperit în faze mai putin avansate. In aceasta forma a bolii. • Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. Exista cazuri in care ambii ochi sunt afectati in acelasi timp. fiind prezent la aproximativ 10% din bolnavii de glaucom.In zilele noastre operatia de cataracta prin facoemulsificare a devenit una din cele mai sigure si mai eficiente proceduri chirurgicale. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. este o boala progresiva care dureaza toata viata si nu se cunoaste un tratament care sa-l vindece. putin cate putin. desi de obicei unul este mai afectat decat celalalt. Glaucomul nu se vindeca. Din aceasta cauza se poate ajunge la pierderea brusca a vederii insotita de durere si de asemenea posibil sa apara simptome precum greata si varsaturi. . prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. • Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. poate fi supravegheat si mentinut în acea stare. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare al ochiului.

Este recomandat ca persoanele a caror varsta trece de 40 de ani sa-si facaun consult oftalmologic anual si. Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. vitroretinopatie proliferativa). Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. Corectia se face chirurgical. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. ombilicatia. colobomul cristalinian. cei care au mai avut cazuri de glaucom în familie. Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. în mod deosebit. . Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. microsferofachia si ectopia cristaliniana. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. lenticonul anterior sau posterior. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian.

anomalii ale marginilor libere ale pleoapelor. pulmonare. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala.Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. renale. anomalii tegumentare si anomalii de motilitate. talie mica. astigmatism. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. Anomalii ale morfologiei pleoapelor . In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. anomalii ale deschiderii pleoapelor. dolicocefalie. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. Afectiuni congenitale ale pleoapelor Se pot grupa in: anomalii morfologice. arachnodactilie. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. sistem muscular excesiv dezvoltat. diplopie si iridodonezis partial. redoarea articulatiilor. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. anomalii ale cililor. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului.

Atunci cand afecteaza treimea medie si are o intindere mare provoaca lagoftalmie. . Diferenta de ablefarie consta in calitatea acestui tesut care este normal in criptoftalmie. Blefarofimoza se manifesta prin imposibilitatea deschiderii complete a fantei palpebrale. Uneori poate asocia simblefaron temporal. se asociaza cu absenta globului ocular si alte malformatii grave. • • Euriblefaronul consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival. cu lipodermoidul limbului sau cu alte malformatii faciale luand forma sindromului Goldenhar si Franceschetti. • Colobomul palpebral defineste o lipsa de substanta de forma triunghiulara ce intereseaza toate planurile pleoapei sau doar tarsul (colobom partial). Se produce datorita lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete a mugurilor embrionari palpebrali. Diagnosticul diferential se face cu ptoza congenitala de care o diferentiaza functia normala a muschiului ridicator al pleoapei superioare si cu microblefaria. De aceea se impune corectia chirurgicala. Poate fi asociat cu alte coloboame (uvelale.• • Ablefaria afectiune grava care consta in absenta pleoapelor sau inlocuirea acestora cu un tesut membranos. Polul anterior al ochiului este acoperit de un tesut rezultat din fuziunea fara demarcatie a celor doua pleoape. unghiurile palpebrale parand sudate. Microblefaria este o anomalie caracterizata prin pleoape de dimensiuni mai mici dar de structura normala. Apare frecvent asociata cu epicantus si microblefarie. superioara si respectiv inferioara. In cazurile accentuate se manifesta prin imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale (lagoftalmie) cu toate consecintele nefaste care decurg din aceasta (ochi uscat. Anomalii ale deschiderii palpebrale • Criptoftalmia consta in lipsa fantei palpebrale. de nerv optic). Tratamentul chirurgical consta in apropierea si sutura plan cu plan a marginilor colobomului in coloboamele mici si inlocuirea tesuturilor lipsa in coloboamele intinse. aspect inestetic). keratoconjunctivita de expunere. Tratamentul este unul chirurgical purtan denumirea de cantoplastie interna sau externa. Corectia se face chirurgical.

Rezolvarea problemei se face prin electroliza foliculilor. Cele de intindere mica nu necesita tratament. Apare in sindromul Francois si sindromul Goldenhar. a unei portiuni din orbicular si intarirea septului orbitar. cu directie verticala care acopera unghiul intern. ele putand chiar sa dispara pana la pubertate odata cu dezvoltarea piramidei nazale. apare in alopecii. • • Epiblefaronul defineste prezenta unui pliu cutanat orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei. Cilii moniliformi au aspectul de sirag de margele (sunt strangulati din loc in loc). Cilii pot fi dispusi in doua trei randuri. Blefarochalazisul este asemanator clinic cu epiblefaronul doar ca in patogenie este implicata o modificare degenerativa a dermului si o relaxare a septului orbitar. Problema mai degraba de natura estetica se poate remedia cu ajutorul chirurgiei plastice. Hipertricoza este dimpotriva o exagerare a dezvoltarii cililor atat in grosime si lungime cat si ca numar. Atat blefarochalazisul cat si epiblefaronul pun adesea mai mult probleme estetice dar pot duce si la aparitia ptozei si implicit a limitarii campului vizual caz in care necesita excizia excesului de piele. Este o anomalie transmisa autosomal dominant destul de frecventa (2-5% din populatie). Apare datorita unui exces tegumentar sau insertiei aberante a unor fibre apartinand orbicularului. Se descriu doua forme de epicantus: direct atunci cand pliul porneste dinspre pleoapa superioara si invers in cazurile in care pliul porneste de la pleoapa inferioara. . Pentru cele foarte intinse care micsoreaza campul vizual este necesar tratament chirurgical care consta in excizia excesului tegumentar si ancorarea tegumentului la ligamentul palpebral intern. Daca nu dispare cu varsta se practica excizia semilunara a excesului tegumentar. • Aspectul antimongoloid al fantei palpebrale consta intr-o oblicitate inversa a deschiderii fantei palpebralecu unghiul extern situat sub nivelul celui intern. Anomaliile ciliare • • • Hipotricoza este absenta cililor sau inlocuirea acestora cu cativa oeri subtiri si rari.• Epicantus (cuta mongoloida) consta in existenta bilaterala a cate unui pliu musculocutanat. Este fiziologic la mongoli iar pentru restul populatiei la sugari pana in luna a V-a datorita lipsei de dezvoltare a piramidei nazale.

• •

Ectopia cililor anomalie care consta in prezenta cililor la nivelul pleoapelor in alte locuri decat cel normal. Indepartarea lor se face prin excizie sau electroliza. Cilii incarnati apar datorita directiei anormale de crestere a acestora astfel incat acestia ies pe fata conjunctivala a pleoapei.

Anomaliile tegumentelor pleoapelor

Ichtioza este o afectiune cu caracter ereditar (transmitere legata de X) care se manifesta prin ingrosarea si uscarea excesiva a tegumentelor pleoapelor, dar nu numai, care capata un aspect solzos. Procesul avanseaza cu varsta iar tratamentul simptomatic consta in administrarea de unguente pentru inmuierea pielii. Asocierea congestiei tegumentare defineste eritrodermoichtioza.

Chistul dermoid este o formatiune pseudotumorala de dimensiuni mici elastica, mobila si bine delimitata situata spre unghiul palpebral extern. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala inclusiv a capsulei pentru a preveni viitoare recidive.

Anomalii de motilitate ale pleoapelor cuprind ptoza congenitala si retractia congenitala a pleoapei superioare. Anomaliile marginilor libere includ entropionul si ectropionul congenital si ankiloblefaronul.

Entropionul –rasfrangerea congenital a pleoapei inferioare spre globul ocular- este cauzata de aplazia tarsului sau hipertrofiei muschiului ciliar. Daca nu dispare spontan necesita corectie chirurgicala. Ectropionul – rasfrangerea in afara a marginii pleoapei- este determinat de dezvoltarea insuficienta a tegumentului. Ankiloblefaronul se manifesta prin imposibilitatea deschierii fantei palpebrale cauzata de solidarizarea marginilor celor doua pleoape prin intermediul unei membrane. Tratamentul consta in sectionarea acestei membrane.


Alergii oculare ( Conjunctivita alergica)

Conjunctivita alergica este o inflamatie a mucoasei ce acopera fata interna a pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica. Aceasta se intampla atunci cand ochiul vine in contact cu un alergen si reactioneaza prin eliberarea de histamina. Histamina determina dilatarea vaselor sanguine ale conjunctivei. Dilatarea vaselor de sange este urmata rapid de simptome oculare,cum ar fi inrosirea ochilor,senzatie de mancarime si lacrimare. Aceste simptome sunt insotite de obicei de simptome nazale, cum ar fi congestia nazala, stranut si mancarime la nivelul nasului. In timp ce conjunctivitele care nu sunt alergice afecteaza adesea doar un singur ochi, conjunctivita alergica afecteaza ambii ochi in acelasi timp. Conjunctivita alergica tinde sa apara mai frecvent la persoanele care au alte tipuri de alergii, in special rinite alergice. Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene si virale , conjunctivita alergica nu este contagioasa. Exista mai multe tipuri de conjunctivita alergica:
• •

Conjunctivita alergica sezoniera ( este cea mai comuna forma de conjunctivita alergica,apare ca reactie la polenul plantelor si mucegai. Este adesea o consecinta a rinitei alergice (febra fanului). Conjunctivita alergica perena ( este o forma mai putin frecventa de conjunctivita alergica, in care simptomele sunt prezente pe tot parcursul anului. Principalii alergeni implicati in conjunctivita alergica perena sunt parul animalelor, praful si penele. Desi

simptomele pot aparea pe tot parcursul anului si sunt mai putin severe decat cele ale conjunctivitei alergice sezoniere, acestea se pot agrava sezonier).

Conjunctivita vernala (este o forma cronica de conjunctivita, care apare de cele mai frecvent primavara si toamna. Aceasta poate afecta permanent vederea si apare mai frecvent la barbati decat la femei, in special la copii sub 10 ani, care au un istoric de alergii. In general copiii se vindeca de aceasta afectiune pana ajung la maturitate).

Keratoconjunctivita atopica (este un tip de conjunctivita alergica,care este asociat cu dermatita atopica a pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic).

Conjunctivita papilara giganta (este un tip de conjunctivita asociata cu purtarea lentilelor de contact. Acest tip de conjunctivita se considera a fi o reactie alergica la proteinele din solutia ce realizeaza fixarea lentilelor. Asa cum arata si numele, papile gigante apar pe suprafata interioara a pleoapelor superioare).

Netratate, conjunctivitele alergice sezoniere sau perene, rareori duc la complicatii pe termen lung. Cu toate acestea, boala poate interesa si alte parti ale ochilor ( provoaca inflamatia irisului). Conjunctivita vernala si keratoconjunctivita atopica au potential de deteriorare a vederii. Conjunctivita alergica este o reactie la anumite tipuri de alergeni. Cei mai frecventi alergeni care declanseaza conjunctivita alergica sunt: • • • Granulele mici de polen pot ajunge cu usurinta in aer. Polenul provine de cele mai multe ori de la pomi,plante leguminoase si buruieni. Praful este un amestec care contine acarieni, mici particule de sol, fragmente vegetale, celule moarte de pe piele umana si animala, par, fibre sintetice. Scuamele sunt celulele moarte de la suprafata pielii care cad si ajung in aer.

• • •

Mucegaiurile-sporii de ciuperci care formeaza mucegaiurile pot ajunge in aer. Acestea se gasesc in special in lemnul putrezit si in case (in special in zonele umede, subsoluri si bai). Conservantii continuti de picaturile pentru ochi si solutiile pentru lentilele de contact uneori pot determina aparitia unei reactii alergice la persoanele sensibile. Substantele iritante precum fumul de tigara, praful de creta si parfumurile pot declansa conjunctivita alergica.

Semnele si simptomele de conjunctivita alergica sunt: • • • • • • • • • • Umflarea pleoapelor Mancarime si senzatia de arsura la nivelul ochilor Lacrimare excesiva Dilatarea vaselor de sange de la nivelul conjunctivei ceea ce va duce la roseata conjunctivei Scurgeri oculare apoase sau mucoase Ochi rosii Sensibilitate la lumina (fotofobie) Vedere neclara (uneori) Cearcane (cerc vanat care apare in jurul ochilor) Tulburari ale somnului (insomnie).

Anomalii congenitale ale corneei Anomaliile congenitale sunt definite ca alteratii morfologice evidente la nastere rezultate din dezvoltarea defectuoasa in timpul vietii intrauterine. Anomaliile congenitale ale corneei sunt foarte diverse dar pot fi clasificate in doua mari grupe: anomalii de forma si anomalii de structura.

Anomaliile de forma si marime Anomaliile de forma si marime sunt: absenta corneei, microcorneea, megalocorneea, corneea plana, keratectazia, keratoconul posterior generalizat.
• •

Absenta corneei este foarte rara; uneori poate fi prezenta o pseudocornee rudimentara fibroepiteliala. Microcorneea se defineste atunci cand diametrul corneei este mai mic de 10 mm. Aceasta modificare se concretizeaza intr-o refractie mare (pana la + 46D) si adeseori hipermetropie. Daca apare in contextul unui segment anterior micsorat este vorba de microftalmie anterioara, daca tot globul este micsorat si malformat se numeste microftalmie iar nanoftalmia desemneaza starea in care ochiul este mai mic dar absolut normal. Microftalmia poate asocia si alte anomalii congenitale dintre care cel mai frecvent glaucomul congenital, coloboame, cataracta congenitala.

Megalocorneea defineste situatia in care corneea are diametrul orizontal mai mare de 13 mm dar nelegata de glaucom congenital si avand o structura histologica normala. Are o transmitere recesiv legata de sex (90 % din cazuri sunt barbati) si este de obicei bilaterala. In general apare izolata dar se poate asocia si cu anomalii sistemice cum ar fi sindromul Down, sindromul Marfan, sindrom Alport. De-a lungul vietii se poate complica cu glaucom secundar tardiv, cataracta presenila sau ectopia cristalinului.

Corneea plana apare ca o consecinta a opririi din dezvoltare a corneei de obicei in lunile a 4-a sau a 5-a a vietii intrauterine astfel incat raza de curbura ramane aceeasi cu a scleroticii iar refractia ramane foarte redusa 20-30 D. Acuitatea vizuala este scazuta (puterea dioptrului ocular variaza de la +7 la -9 D) la aceasta contribuind si asocierea altor anomalii oculare cum ar fi aplazia retinei, coloboame, sclerocornee cu reducerea preponderent a diametrului vertical, cataracta congenitala.

• •

Keratectazia consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei. Keratoconul posterior generalizat consta intr-o curbura foarte accentuata a fetei posterioare in discrepanta cu fata anterioara care este perfect normala. Afecteaza predominant sexul feminin si este asimptomatica.

Anomaliile de stuctura Anomaliile de stuctura cuprind: embriotoxonul posterior, anomalia si sindromul Rieger, keratoconul circumscris posterior, anomalia si sindromul Axenfeld, anomalia Peters, sclerocorneea si embriotoxonul anterior.

Embriotoxonul posterior consta intr-o ingrosare cu deplasarea centrala a marginii anterioare a inelului Schwalbe (jonctiunea intre reteaua trabeculara si membrana Descemet) devenind vizibila cu ochiul liber. Se transmite autosomal dominant si poate asocia alte anomalii ale polului anterior (filamente iriene, cornee plana, coloboame, s. a. ) sau sindroame sistemice. Determina o predispozitie pentru aparitia glaucomului.

Anomalia si sindromul Axenfeld. Anomalia consta in asocierea embriotoxonul posterior cu procese iriene proeminente aderente la inelul Schwalbe. Sindromul Axenfeld presupune asocierea anomaliei Axenfeld cu glaucomul si uneori cu asimetrie faciala, hipoplazie faciala, hipertelorism.

Anomalia si sindromul Rieger. Anomalia cuprinde embriotoxonul posterior, atrofia stromei iriene si procese iriene proeminente care pot asocia sinechii anterioare periferice, pseudopolicorie si glaucomul (50 % din cazuri). Sindromul Rieger asociaza in plus si anomalii scheletice faciale si dentare cu sau fara retard mental.

Anomalia Peters cuprinde leucom corneean la nivelul caruia apar defecte endoteliale si stromale. Apare in asociere cu cataracta, glaucom (in 50 % din cazuri) si leziuni generale (palatoschizis, buza de iepure, defecte cardiace, s. a. ). Una din cauze o poate constitui inflamatia intrauterina, caz in care apar si sechele ale inflamatiei: precipitate endoteliale, vascularizatie corneeana.

• •

Sclerocorneea reprezinta o opacifiere neinflamatorie si neevolutiva care intereseaza corneea periferica sau in totalitate. In general este bilaterala si are caracter ereditar. Poate asocia alte anomalii ca afachia, oligofrenia, malformatii scheletice. Embriotoxonul anterior sau arcul juvenil este reprezentat de prezenta in periferia corneei a unei formatiuni inelare opace asemanatoare gerontoxonului. Asociaza aniridei, sclere albastre, megalocornee.

Keratoconul circumscris posterior consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral, neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)

Afectiuni congenitale ale sclerei Pot fi impartite in doua categorii si anume: afectiuni legate de grosimea sclerei si afectiuni legate de culoare. Aceste afectiuni, de multe ori, prezinta importanta nu atat din punct de vedere al afectarii oculare in sine care adesea este benigna si inconstanta cat mai ales din punct de vedere al afectarii asociate altor organe. Afectiunile legate de grosimea sclerei Apar in buftalmie, stafilomul Sarpa si protruzia congenitala Von Ammon. Clinic se traduc prin modificari de volum ale globului ocular.

Buftalmia se manifesta prin cresterea diametrului anteroposterior al globului ocular si a diametrului corneei ceea ce provoaca hipertensiune oculara. Sub actiunea acesteia sclera se subtiaza, capata o nuanta albastruie si este predispusa la rupturi chiar la cele mai mici traumatisme.

• •

Stafilomul posterior din miopia forte (stafilomul Sarpa) provoaca subtierea sclerei la nivelul polului posterior si in segmentul dintre ecuator si insertia muschilor drepti. Protruzia congenitala Von Ammon: Sclera este subtiata si captusita doar de o foita retiniana aplazica. In timp poate evolua spre ruptura maculara si dezlipire de retina

Afectiunile legate de culoare Pot apare prin doua mecanisme si anume: difuziunea luminii ce traverseaza sclera a carei structura e modificata si acumularea de pigment. Modificarile de culoare pot apare izolate ca in cazul melanosis oculi si nevului Ota sau in cadrul unor sindroame determinate de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv ca in cazul sindromului sclerelor albastre. De aceea gravitatea simptomatologiei variaza de la inestetic pana la scaderea sperantei de viata. Exista insa si o pigmentare fiziologica numita melanoza stromala fiziologica a sclerei care apare la persoanele cu iris pigmentat in special la africani.

Melanosis oculi sau melanoza oculara congenitala benigna Bourquin are caracteristic doua aspecte histologice: prezenta unui numar crescut de melanocite normale si dispunerea in gramezi a melanocitelor puternic pigmentate la nivelul tesuturilor sclerale si episclerale. Se prezinta sub forma de placarde sclerale maronii, neregulate, situate preecuatorial cu conjunctiva supraiacenta normala. Atitudinea terapeutica este cea de supraveghere deoarece rata malignizarii este mare.

Nevul Ota ocupa o suprafata foarte intinsa cuprinzand teritoriul cutanat inervat de primele doua ramuri ale trigemenului, anumite membrane oculare si chiar pavilionul urechii si mucoasa orala. Pigmentarea intereseaza conjunctiva, sclera, coroida, irisul si mai rar corneea, grasimea periorbitara si teaca nervului optic. La nivel scleral se prezinta sub forma de puncte, pete sau plaje in nuante de albastru, gri pana la negru. Leziunea pune doar probleme estetice.

Sindromul sclerelor albastre apare in diferite sindroame produse de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv si osos sau de aberatii cromozomiale avand ca manifestare clinica comuna printre altele si aspectul albastru al sclerelor. Coloratia albastra este data de vizibilitatea prin sclera translucida a uveei. Aceste afectiuni sunt: maladia Lobstein, sindromul Marfan, sindromul EhlersDanlos, hipofosfatezemia, sindromul Albright II.

Maladia Lobstein sau "boala oaselor de sticla” este o boala ereditara transmisa autosomal dominant caracterizata clinic de triada clasica: • sclere albastre (in toate nuantele) ; mai rar poate asocia si miopie, embriotoxon, cataracta congenitala;

cataracta congenitala. anomalii cardiovasculare (cele mai grave). colobom irian asociaza si extremitati lungi. a. d. atrofice si echimoze). • Sindromul Ehlers-Danlos numit si fibroplazia elastica generalizata este afectiune transmisa autosomal dominant care afecteaza cu predilectie sexul masculin. miopie. sclere albastre). Manifestarile clinice cuprind semne de afectare cutanata (aspectul de hiperextensibilitate – cutix laxa. afectare articulara mergand pana la dislocatii ale soldului. • Hipofosfatezemia este o boala ereditara severa cu transmitere recesiv autosomala produsa de mutatii la nivelul genelor care codeaza fosfatazele alcaline. Anomaliile oculare constand in sclere albastre. hiperlaxitate ligamentara.• • fragilitate osoasa severa manifestata prin fracturi cvasispontane ce afecteaza cu predilectie diafizele oaselor lungi ale membrelor inferioare. stomatologic. cifoscolioza. escare. Pentru multi pacienti simptomatologia este saraca astfel ca raman adesea nediagnosticati. . sclere albastre si nefrocalcinoza care conduce adesea la deces. surditatea este elementul cel mai inconstant si tardiv. Diagnosticarea corecta si orientarea terapiei presupune o abordare interdisciplinara asociind examenul oftalmologic cu cel cardiologic. In mod inconstant poate asocia si anomalii dentare. Se manifesta clinic prin multiple malformatii scheletice insotite adesea de fracturi ale oaselor lungi. cifoscolioza si semne de afectare oculara (decolare de retina. musculatura atrofiata. • Sindromul Marfan este o boala autosomal dominanta care se manifesta prin sinteza unui colagen cu structura alterata. megalocornee. edentatie totala precoce. genetic. striuri angioide retiniene. sferofachie. s. m. Semnele clinice sunt expresia unui deficit enzimatic implicat in procesul asamblarii precolagenului.

a.Tratamentul poate fi medical si chirurgical si se adreseaza in principal afectiunilor de baza. s. microsferofachia si ectopia cristaliniana. Corectia se face chirurgical. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. ) si intarzierea aparitiei complicatiilor (in principal cardiovasculare) care pot pune in pericol viata pacientilor. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. toxice. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. vitroretinopatie proliferativa). Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. Urmareste evitarea factorilor de risc (traumatismelor. colobomul cristalinian. lenticonul anterior sau posterior. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. ombilicatia. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. . Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. factorilor alimentari.

Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. sistem muscular excesiv dezvoltat. Anomalii congenitale pot apare in embriogeneza oricarei portiuni. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. Afectiuni congenitale ale uveei Uveea-tunica medie a globului ocular. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana.este formata din trei portiuni distincte: iris si corp ciliar anterior si coroida posterior. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. cele ale corpului ciliar fiind insa si mai rare. diplopie si iridodonezis partial. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. talie mica. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. arachnodactilie.Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. astigmatism. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. redoarea articulatiilor. dolicocefalie. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. . pulmonare. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. renale.

persistenta membranei pupilare. Fotofobia simptomul dominat se combate cu ochelari fumurii iar aspectul inestetic cu lentile de contact cu iris colorat. uni. Exista trei forme clinice: forma simpla nu are semnificatie patologica. Tratamentul este mai mult paleativ si vizeaza indepartarea fotofobiei prin folosirea de ochelari fumurii si lentile de contact cu iris colorat. tabetice. . de aceea se impun investigatii paraclinice pentru detectia precoce a acesteia. anizocoria. • Aniridia se manifesta prin absenta irisului sau prin reducerea acestuia la un rudiment stromal inelar periferic de aproximativ 1 mm situat in spatele limbului sclero. Pseudopolicoria consta in aspectul perforat al irisului in mai multe puncte care da senzatia existentei mai multor pupile.sau bilaterala. Subiectiv se insoteste de fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. gaura de cheie”.Anomaliile congenitale ale irisului sunt: aniridia. Pupila capata un aspect caracteristic de. Leziunea apare rareori izolata. • Anizocoria este o anomalie rara ereditara caracterizata prin inegalitatea diametrelor celor doua pupile. Poate asocia alte anomalii oculare dar si somatice printe care tumora Wilms. chisturile congenitale. forma consecutiva leziunilor simpaticului cervical si heterocromia complicata Fuchs care asociaza ciclita si cataracta. . Reflexele pupilare sunt normale spre deosebire de anizocoriile dobandite (traumatice.corneean. Procedeul chirurgical de reconstructie a irisului numit iridopexie poate constitui in unele cazuri optiunea terapeutica. • Colobomul irian consta intr-o lipsa de substanta ce intereseaza suprafata iriana (cel mai frecvent sectorul inferior) in diferite grade (intre 1/6 si 1/3 din suprafata iriana). glaucomatoase) in care aceste reflexe sunt absente sau alterate. colobomul irian. • • Corectopia afectiune ereditara ce se defineste printr-o pozitie anormala (ectopica) a corneei in periferia irisului. uveitice. Dar aceste gauri nu sunt pupile propriu-zise deoarece nu au sfincter si motilitate reflexa proprie. Sunt produse in urma vindecarii sechelare a unor procese inflamatorii intrauterine. albinismul. • Heterocromia iriana consta intr-o pigmentare inegala a irisului in doua sectoare diferite ale aceluiasi ochi (forma unilaterala) sau coloratie diferita a irisului celor doi ochi (forma bilaterala). heterocromia iriana. pseudopolicoria. corectopia.

Tratamentul vizeaza corectarea deficitelor vizuale care pot apare: strabism. • Colobomul coroidei poate sa apara sub doua forme: colobom tipic dispus inferior in spatiul dintre papila si marginea inferioara a coroidei si colobom atipic care ocupa regiunea maculara. Afectiunile congenitale ale corpului ciliar sunt mult mai rare si constau in inlocuirea unei portiuni cu tesut conjunctiv vascularizat (colobom) sau metaplazii ale epiteliului ciliar cu pigmentarea acestuia. coroideremia si angiomul coroidei. Exista doua forme clinice principale: • albinismul oculo-cutanat se caracterizeaza prin culoare blonda a parului. tegumente palide. vizibile biomicroscopic. decolorare a irisului si a fundului de ochi ceea ce permite vizualizarea vaselor coroidiene. . reducerea fotofobiei cu ajutorul ochelarilor fumurii si lentile de contact estetice. . Colobomul atipic (macular) se prezinta sub forma unei zone albe marginita de pigment negru. ambliopie. Consta intr-o zona alba ce porneste din vecinatatea nervului optic pana in regiunea ciliara. Intotdeauna este insotit de colobomul retinian. fotofobie iar in formele grave alterari ale simtului cromatic. Fundul de ochi reprezentat de sclerotica capata o nuanta alb cenusie vizibila prin retina transparenta. Afectiunile congenitale ale coroidei sunt colobomul coroidei. Simptomatologia include scaderea acuitatii vizuale (adesea sub 1/10). • albinismul ocular izolat afecteaza in diferite grade doar structurile oculare si se manifesta prin fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. Albinismul este o afectiune ereditara caracterizata prin absenta melaninei in melanocite. tegumentelor si structurilor oculare. torticolis si ingustari ale campului vizual. ciucuri”) maronii. nistagmus.• • Chisturile congenitale sunt foarte rare. Clinic se manifesta prin depigmentarea parului. Tratamentul vizeaza corectarea viciilor de refractie. apar sub forma unor proeminente (. care proemina in campul pupilar. nistagmus. • Coroideremia se manifesta prin absenta coroidei si a epiteliului pigmentar retinian.

Ciaccio). Glandele lacrimale accesorii sunt de trei tipuri: • • • cu secretie seroasa (glandele Krause si Wolfring. intratarsal sau sub forma de celule libere pe suprafata conjunctivei. sacul lacrimal si canalul lacrimonazal) au rolul de a aduce lacrimile in contact cu conjunctiva si corneea si de evacuare a acestora inspre meatul inferior al foselor nazale. Glanda lacrimala principala este situata in unghiul superoextern al orbitei trimitand si o prelungire palpebrala (numita si glanda accesorie Rosenmuller) . cu secretie de mucina (glandele Henle si Manz) si cu secretie lipidica. Glandele accesorie asigura secretia mucoasa bazala. foarte rara a corodei aparand mai mult in ochi enucleati Anomalii congenitale ale aparatului lacrimar Aparatul lacrimal este alcatuit din glande lacrimale (principale si accesorii) si cai lacrimale. Filmul lacrimal are proprietati antibacteriene atat prin imunoglobulinele tip Ig A si sistemului complement continute cat si prin mecanism pur fizic de . Ea are o secretie seroasa paroxistica (reflexa). puncte lacrimale. permanenta. Zeiss si Meibonius) . Filmul lacrimal cu o grosime intre 4 si 8 µ se formeaza prin intinderea lacrimilor (din secretia bazala) pe epiteliul corneean prin actul reflex al clipitului.• Angiomul coroidei este o tumora vasculara benigna. Glandele accesorii sunt situate la nivelul conjunctivei tarsale. de tip sebaceu. acestea produc stratul superficial al filmului lacrimal (glandele Moll. Caile lacrimale (canale excretorii.

) . epifora (expresie a sindromului ochiului lacrimos) adica scurgerea libera si permanenta a lacrimilor pe obraz in lipsa unei stimulari reflexe. dermoidul limbului. Expresia clinica este aparitia exoftalmiei uneori chiar importanta. Chisturile contin lacrimi cu o dominanta a componentei seroase sau mucinoase. Tratamentul consta in extirparea in bloc a chisturilor pentru a evita recidiva. paralizii congenitale ale nercilor cranieni VI. Ecografia este utila pentru punerea diagnosticului. Cele de dimensiuni mai mari pot fi palpate. corp ciliar. Anomaliile congenitale ale glandelor lacrimale: • Glandele supranumerare sunt glande in plus fata de cele normale situate ectopic la diferite nivele ale ochiului (iris. VII.indepartare continua a bacteriilor. Alacrimia este urmarea lipsei congenitale a glandelor lacrimale ce apare in cadrul anoftalmiei sau criptoftalmiei. etc. • • Fistulele congenitale sunt comunicari anormale situate deasupra marginii superioare a cantusului extern sau deasupra marginii superioare a tarsului. • Chisturi congenitale este o anomalie cunoscuta si sub denumirea de „dacryops” constand in existenta congenitala a unor formatiuni lichidiene in unghiul superoextern al ochiului. XII) . Indicele bacteriostatic al lacrimilor poate fi dozat. . • • staza lacrimilor in caile lacrimale cu suprainfectarea acestora. Cauza acestui sindrom o poate constitui fie absenta glandelor lacrimale fie de anomalii neurologice (hipoplazia nucleului lacrimal. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a acestora sau transplantarea lor in fundul de sac conjunctival. Anomaliile congenitale pot interesa atat glandele lacrimare cat si sistemul excretor avand pe plan clinic urmatoarele consecinte: • sindromul de ochi uscat congenital cu deshidratarea si tulburari trofice ale corneei urmate de aparitia de mici eroziuni ce predispun la suprainfectii. Manifestarea clinica este aparitia sindromului ochiului lacrimos cu lacrimare excesiva (epifora) . Cealalta functie majora a filmului lacrimal consta in asigurarea nutritiei corneei (tesut in mod normal avascular) si prevenirii deshidratarii acesteia. orbita.

Anomalii congenitale ale cailor lacrimale • • • • • Imperforatia sau ocluzia punctului lacrimal are ca urmare aparitia epiforei. Tratamentul vizeaza dilatarea punctului lacrimal folosind o sonda extrem de fina sub microscop. Ocluzia canaliculului lacrimal este ceva mai frecventa decat precedenta avand uneori transmitere ereditara. poate afecta canaliculul in totalitatea sau doar portiunea externa a acestuia. Prezenta de canaliculi supranumerari este in majoritatea cazurilor asimptomatica. Daca se insoteste de prezenta unor fistule conduce la eliminarea lacrimilor pe piele ceea ce impune necesitatea extirparii fistulelor. Dacriocistografia este explorarea paraclinica de electie care poate evidentia si alte anormalitati cum ar fi existenta diverticulilor sacului sau canalului lacrimonazal si in mod cu totul exceptional absenta completa a cailor lacrimale in anomalii grave ale fetei. Imperforarea congenitala a canalului lacrimonazal duce la manifestari cum ar fi epifora, conjunctivita purulenta, dacriocistita care apar in general intre a 10-a si a 12-a zi dupa nastere pana cel tarziu in a doua luna. Canalul fie se termina in meatul inferior dar fara al perfora fie se termina sub forma unui reces intre mucoasa meatului si peretele osos. Portiunea osoasa a conductului poate fi absenta. Pentru punerea diagnosticului se folosesc teste de permeabilitate cum ar fi: • • • • • instilarea de fluoresceina sau orice alt lichid colorat in fundul de sac conjunctival trebuie sa ajunga in nas, injectarea de ser in canaliculul inferior este urmata de refluare prin canaliculul superior in cazul unui obstacol situat in aval, rinoscopia poate evidentia o posibila cauza nazala a imperforarii, sondajul cailor lacrimale evidentiaza obstacolul, radiografia cu substanta de contrast de asemenea poate localiza obstacolul.

Tratamentul in aproape jumatate din cazuri nu este necesar, vindecarea obtinandu-se spontan. Intr-o prima etapa se administreaza antiseptice si decongestive conjunctivale, se maseaza regiunea sacului lacrimal si se face irigare sub presiune cu astuparea prealabila a punctului lacrimal superior pentru a forta ruperea membranei Hasner (valvula Hasner este situata la deschiderea nazala a canalului lacrimonazal avand rolul fiziologic de a impiedica refluarea lichidului din nas contaminat deci cu bacterii in sistemul lacrimal sau patrunderea aerului) . Daca permeabilizarea totusi nu se obtine se face inainte de trei luni sondajul canalului, procedeu ce poate fi repetat de doua trei ori. Ca ultima varianta terapeutica se practica interventia chirurgicala numita dacriocistorinostomia dar dupa ce copilul a implinit varsta de trei ani.

Anomalii congenitale ale conjunctivei Conjunctiva este membrana transparenta care inveleste fata posterioara a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si partea anterioara a sclerei (conjunctiva bulbara) . Anomaliile congenitale ale conjunctivei sunt afectiuni rare si cuprind malformatii congenitale, tumori disgenetice si tulburari metabolice. Observarea si evaluarea periodica este atitudinea standard, tratamentul impunandu-se in cazurile in care datorita cresterii in dimensiuni a acestor formatiuni se produc la scaderi ale campului vizual sau acuitatii vizuale, sau din ratiuni estetice si nu numai atunci cand asociaza si alte anomalii. Limfedemul conjunctival congenital este o conditie foarte rara ce apare datorita malformatiilor vaselor limfatice (staza limfatica) . Semnul major este edemul dur al conjunctivei bulbare, unilateral sau bilateral. Exista doua forme de manifestare: precoce (pana in

varsta de un an) si tardiva (intre 10 si 20 de ani) . Asociaza uneori diverse malformatii ale membrelor (sindactilie, polidactilie) sau poate aparea in cadrul sindromului Milroy (debuteaza la nivelul membrelor inferioare la la mai multe persoane ale unei familii dar in generatii succesive) . Epitarsul sau sortul conjunctival este o afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei. Tumorile disgenetice sunt tumori congenitale care afecteaza tesuturile epitelial, glandular, nervos, pigmentar si limfatic precum si vasele de sange. Sunt localizate preponderent la nivelul limbului sclero-corneean. Cuprind urmatoarele entitati clinice:

Dermoidul limbului este o mica proeminenta, alb-rozie din care pleaca mai multe fire de par, aderenta la planurile profunde situata la nivelul limbului. Este in mare majoritate a cazurilor unilateral. De dimensiuni mici la nastere, poate creste destul de mult la pubertate acoperind o parte din cornee.

Dermolipomul este o formatiune formata din tesut conjunctiv dens, fibros, acoperita de epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat situata in regiunea supero-externa a conjunctivei si aderenta la aceasta. In profunzime se continua nemijlocit cu paniculul adipos. Poate prezenta anexe sebacee si piloase. Apare de obicei in asociere cu alte anomalii congenitale ale fetei (fistule preauriculare, apendicele preauricular) sau in cadrul asa numitelor sindroame fisurale ale fetei (sindromul Franceschetti si Goldenhar) .

Melanomul benign al conjunctivei apare sub forma unei formatiuni foarte usor proeminenta, mobila pe planurile subjacente, de culoare brun neagra situata in preajma limbului sclero-corneean sau a plicii semilunare. Au o crestere marcata atat in dimensiuni cat si ca pigmentare inainte de pubertate dar fara a prezenta risc de malignizare.

Angiomul conjunctival congenital este o tumoreta proeminenta, de culoare rosie sau cianotica (in functie de felul sangelui pe care il contine arterial sau venos), variabila ca marime (de la 2-3 mm la dimensiunile uni bob de mazare) situata la nivelul carunculei lacrimale sau a conjunctivei palpebrale. Poate avea diferite forme : telangiectazic sau cavernos, sesil sau pediculat. Poate avea caracter infiltrativ si potential de a creste in dimensiuni.

Osteosarcomul si condromul conjunctivei sunt afectiuni foarte rare constand in prezenta de la nastere a unor formatiuni nodulare, mobile, dure, situate indeosebi in cadranul superolateral al sclerei. Sunt formate din osteocite sau condrocite si cresc foarte putin de-a lungul vietii.

Cistinoza este o tulburare metabolica ereditara constand in imposibilitate metabolizarii cistinei fapt care duce la depozitarea acesteia intracelulara sub forma de cristale. Intereseaza diferite tesuturi si organe printre care si conjunctiva si corneea. Se deosebesc trei tipuri clinice: a copilului, a adolescentului si a adultului. Tratamentul vizeaza reducerea aportului (dieta) si facilitarea eliminarii prin administrarea de cisteamina.

Anomalii congenitale ale nervului optic Colobomul papilar tipic este o anomalie cu transmitere autosomal dominanta care poate aparea izolat sau in cadrul colobomului corioretinian constand in lipsa unei portiuni variabile ca intindere din papila optica si retina cu respectarea vaselor retiniene. Poate fi uni- sau bilateral. Obiectiv discul apare de dimensiuni marite adesea ovalizat vertical. Tabloul clinic depinde de marimea colobomului si eventuala asociere a altor anomalii oculare dar in principal este dominat de ingustari sectoriale ale campului vizual corespunzator colobomului. Colobomul papilar atipic este foarte rar constand in prezenta unei excavatii la nivelul jumatatii inferioare a papilei. Functia vizuala poate fi alterata de marimea colobomului, de eventuale leziuni asociate ale globului ocular sau posibile complicatii.

Fosetele colobomatoase sunt mici excavatii, in general unilaterale (95%) constand din lipsa de substanta la nivelul suprafetei capului nervului optic. Culoarea leziunilor variaza: gri pentru cca. 60 % dintre ele, alb-galbui 30 % si negru 10 %. Profunzimea depresiunilor variaza intre 0, 5 si 25 dioptrii. In timp poate aparea o decolare seroasa cu dezvoltarea unei maculopatii. Sindromul morning glory este o anomalie rara care asociaza un deficit al peretelui scleral, o papila largita, care prezinta o excavatie profunda sub forma de palnie, prezenta unui stafilom scleral peripapilar si a unui burelet proeminent pigmentat ce inconjoara papila. Rasunetul clinic consta in scaderea acuitatii vizuale sub 1/50 la aproape toti pacientii. In evolutie poate duce la dezlipire de retina care este principala complicatie ce poate surveni. Efectuarea unei tomodensiometrii este necesara pentru diferentierea leziunii de o tumoare (a retinei sau a papilei optice). Disversiile papilare definesc starea in care axa deschiderii papilei si axa vaselor centrale sunt orientate intr-o orice alta directie decat temporala (care este cea normala). Astfel se deosebesc disversii: inferioare, inferioare si nazale, inferioare si temporale, superioare, nazale. Acestea din urma mai sunt cunoscute si sub denumirea de inversie papilara sau situs inversus. Acuitatea vizuala ramane scazuta sub 5/10 chiar si dupa corectie la aproximativ 67% din disversii. Alte consecinte ale leziunii sunt aparitia scotomului central, marirea petei oarbe, scotom tip Bjerrum si deficite in cadranul temporal superior. Conusul congenital defineste o suprafata regulata, semilunara, localizata in axa disversiei asociate al carei planseu este mai profund decat planul retinei invecinate. Atrofia corioretiniana in sector se prezinta sub forma unei regiuni depigmentate, de dimensiuni variabile, care intereseaza fie o zona restransa in jurul conusului fie intreaga portiune inferioara a retinei ajungand pana la ora serrata. In regiunea afectata de atrofie se obiectiveaza o miopie.

Asocierea conusului, atrofiei corioretiniene in sector si situs inversus al vaselor retiniene definesc sindromul disversiei papilare. Aplazia papilara este o afectiune rarisima si grava care presupune absenta papilei, a nervului optic si a unei portiuni de retina avand drept consecinta clinica existenta enei cecitati congenitale necurabile. Hipoplazia papilara desemneaza o diminuare congenitala uni- sau bilaterala a dimensiunilor papilei si nervului optic. Consecintele clinice ale acestui fapt sunt aparitia strabismului si a nistagmusului precum si scaderea acuitatii vizuale pana la perceptie luminoasa in unele cazuri. In alte cazuri acuitatea vizuala poate fi normala. Papila este alcatuita preponderent din tesut glial stratul de fibre optice fiind redus. Asocierea hipoplaziei papilare cu alte anomalii craniofaciale este frecventa. Megalopapila este o papila optica mai mare decat cea considerata statistic normala. Tulburarile de mielinizare ale nervului optic se manifesta sub doua forme clinice:

sindromul Beauvieux sau pseudoatrofia cenusie a papilei este o afectiune rara constand in intarzierea mielinizarii nervului optic care in mod normal se incheie cel tarziu imediat dupa nastere. Intereseaza preponderent nou-nascutii prematur care prezinta cecitate in ciuda aspectului normal al ochilor. Semnul caracteristic este aspectul cenusiu metalic al papilei.

persistenta fibrelor de mielina peripapilare (avand o frecventa de 0, 3-1%) . Aspectul tipic care pune diagnosticul este acela de rozeta sau flacara alb stralucitoare, matasoasa pornind de la papila si continuandu-se cu prelungiri care urmeaza adeseori traiectul vaselor sanguine retiniene. Functia vizuala este normala.

Membrana epipapilara apare sub forma unui voal conjunctiv, fin, transparent care acopera in totalitate sau partial discul optic.

Anomalii congenitale ale vitrosului Apar datorita persistentei diferitelor structuri fetale sau printr-o dezvoltare anormala a acestora. Persistenta resturilor sistemului hialoidian este aproape o regula la copiii nascuti prematur (95%) si rara la cei nascuti la termen (cca. 3%). Punctele Mittendorf reprezinta resturi ale sistemului vascular fetal anterior situate inferonazal la polul posterior al cristalinului. Nu produc tulburari optice. Papila Bergmeister este o proeminenta papilara caracterizata de absenta excavatiei fiziologice, de forma lineara, situata anterior papilei nervului optic. Este constituita din resturi obliterate ale portiuni posterioare a arterei hialoide si tesut glial. Chisturile vitreene sunt resturi ale sistemului hialoidian situate in vitrosul anterior sau posterior. tulburari functionale pot apare in functie de numar si localizare. Persistenta arterei hialoide apare sub forma unui conduct filamentos, rareori permeabil inconjurat uneori de tesut glial care se intinde de la discul optic la cristalin. Persistenta vitrosului primitiv este o malformatie congenitala grava, de obicei unilaterala care intereseaza portiunea anterioara a vitrosului primitiv sub forma unei placi fibrovasculare aderente la capsula posterioara cristaliniana si la corpul ciliar pe care il tractioneaza central. Poate asocia microftalmie. Evolutia este nefavorabila antrenand reducerea profunzimii camerei anterioare, opacifierea cristalinului, hemoragii vitreene si glaucom secundar. Diagnosticul diferential se face cu retinoblastomul, cataracta

congenitala si persistenta resturilor arterei hialoide. Tratamentul consta in ablatia totala a malformatiei decoland-o cu mare grija de pe fata posterioara a cristalinului pentru a nu leza capsula. in ultima instanta in cazurile foarte severe se poate ajunge la enucleatie. Vitroretinopatia exsudativa dominanta evolueaza asemanator retinopatiei prematuritatii dar in in lipsa oxigenarii postnatale in trei stadii: • • • decolarea posterioara a vitrosului cu formarea de bride care tractioneaza retina; ingrosarea cicatriceala a membranelor vitreene si neoangiogeneza; vasele retiniene temporale capata un aspect tortuos; apar fibroza vitreana si exsudatele subretiniene care produc in final dezlipirea de retina.

Degenerescenta vitreoretiniana periferica (boala Wagner) apare datorita unui defect de dezvoltare a vitrosului secundar exprimat prin prezenta unor spatii optic vide in vitros delimitate de membrane subtiri, fenestrate, avasculare dispuse anteroposterior si aderente la nivelul ecuatorului. Patogenic procesul este initiat de leziuni degenerative ale vaselor apartinand anastomozei circulatiei vitreoretiniene la nivelul careia se acumuleaza tesut conjunctiv amorf, nediferentiat care in timp sufera un proces de hialinizare si scleroza. Leziunile degenerative corioretiniene care pot varia de la atrofia coriocapilarelor coroidei pana la zone degenerative intinse asociate cu intecuirea vaselor retiniene se obiectiveaza cu ajutorul examenului fundului de ochi. Progresia bolii se face in directia aparitiei dezlipirii de retina. Distrofia vitreoretiniana Goldmann-Favre se manifesta prin degenerescenta pigmentara retiniana primara care declanseaza procesele degenerative vitreene (degenerescenta macrofibrilara a vitrosului insotita de lichefierea sa) si retinoschizis periferic. Simptomatologia clinica cuprinde scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana la 1/10, stramtorarea concentrica a campului vizual, discromatopsie in axul albastru-galben. Investigatii paraclinice utile sunt adaptometria si angiofluorografia.

Arsurile corneei

a substantei fundamentale si edematierea fibrelor de colagen. Modificarile obiective variaza in functie de gravitatea arsurii: in arsurile usoare apar mici eroziuni epiteliale. Acizii actioneaza asupra proteinelor provocand denaturarea. ). Arsurile chimice sunt cauzate de baze (hidroxid de sodiu. anilina. termic sau actinic (radiatii). aflate in diferite stari de agregare. ) si acizi tari (acid sulfuric. electric. corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie. durere vie. pleoapele-malpozitii palpebrale. coagularea si precipitarea acestora formand astfel o bariera protectoare ce limiteaza oarecum patrunderea toxicului. Agentul cauzator produce in prima etapa necroza tisulara care este urmata de edem si inflamatie. Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a returilor solide ale substantei chimice. a. a. var. In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii. Simptomatologia difera in functie de gravitatea arsurii si consta in lacrimare. azotic. Acestea pot interesa: conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale. . arsurile severe produc o dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-sclerala. incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. blefarospasm insotite in zilele urmatoare de o scadere progresiva a acuitatii vizuale. clorhidric. etc. fluorhidric s.cel mai important pentru vindecarea ad integrum-consta in indepartarea toxicului. amoniac.Sunt leziuni corneene necrotico-inflamatorii produse de contactul cu un agent chimic (acizi sau baze tari). s. in arsurile medii se observa opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida) . Tratamentul se face in trei etape: • tratamentul de urgenta. Bazele tari saponifica lipidele peretelui celular provocand moartea celulelor epiteliale dupa care patrund adanc in stroma provocand distructia keratocitelor. acetic.

keratite. limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea durerii. tratamentul fiind acelasi. Radiatiile ionizante provoaca atingeri corneene variabile: hipoestezie. durere. etc. Tratamentul se face prin administrarea de cicloplegice cu actiune rapida pentru combaterea spasmului ciliar. senzatie de corp strain. Arsurile termice sunt produse de contactul cu materiale topite (metal. Profilaxia se poate face foarte usor prin folosirea ochelarilor de protectie. ) si estetice. Tratamentul vizeaza limitarea reactiei inflamatorii (corticosteroizi administrati local). Arsurile produse de radiatiile ultraviolete (lampi solare. arcuri carbonice. mase plastice etc. evitarea suprainfectiilor (pansamente sterile. Conjunctivita acuta . Tabloul clinic este asemanator cu cel din arsurile chimice cu deosebirea ca sunt intotdeauna insotite de afectari palpebrale. eclipse solare) se manifesta la cateva ore de la expunere prin fotofobie. pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu. opacifierea corneei. coliruri cu antibiotice si analgezice pentru combaterea durerii. Arsurile fizice sunt produse de agenti termici si radiatii (ultraviolete si ionizante). Toate acestea provoaca coagularea proteinelor. • tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron. camera umeda si unguente cu antibiotice) si stimularea reepitelizarii. smoala. necroza aseptica.• a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante. ) si vapori sau gaze fierbinti. acid ascorbic). aparate de sudura. combaterea reactiei irido-ciliare. entropion.

Conjunctivita acuta reprezinta inflamatia conjunctivei palpebrale si/sau bulbare cu durata mai mica de 4 saptamani. bacteriana. ochi rosu . Semne si simptome: • Generale: in infectia virala. alergica. atopica sau nespecifica • Hiperemie conjunctivala.

edem conjunctival Extindere rapida a ulceratiei corneene superioare Edem palpebral • Conjunctivita virala cu herpes simplex sau herpes zoster • • • • Conjunctivita bacteriana. cu progresarea la ambii ochi in 1-2 zile Secretie mucoasa apoasa Foliculi ai conjunctivei palpebrale inferioare Adenopatie preauriculara palpabila Poate exista istoric de herpes simplex ocular recurent Senzatie de arsura. cu adenovirus sau enterovirus . infectia gonococica acuta • • • • • . rujeola sau parotidita epidemica • • • • • Istoric de infectie a cailor respiratorii superioare sau simptome sistemice de infectie virala Poate debuta la un ochi. rareori prurit Unilateral. sau se pot asocial cu gripa. asociata cu vezicule cutanate herpetice la nivelul pleoapei sau in teritoriul de distributie a ramurii oftalmice a nervului trigemen in infectia cu herpes zoster • Nodule preauriculari palpabili Debut rapid in 12-24 ore Secretie purulenta abundenta Chemozis .apar sporadic la copii.• • • • • Prezenta secretiei Senzatie de corp strain Prezenta de cruste la nivelul pleoapei Acuitate vizuala si reactivitate pupilara normal Conjunctivita virala.

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adenopatie preauriculara Istoric sau semne de boala cu transmitere sexuala (Chlamydia. nongonococica: poate fi epidemica Conjunctivita alergica Conjunctivita aopica/alergica ("de primavara") recurenta . HIV) Prurit usor Secretie purulenta redusa cantitativ Chemozis .edem conjunctival Fara adenopatie preauriculara La pacientii care folosesc lentil de contact trebuie exclusa cheratita cu pseudomonas Pruritul este simptomul dominant Secretie apoasa Istoric de alergie cu caracter sezonier sau la particule de praf Chemozis . de culoare cenusiu-albicioasa) Uneori sunt prezente puncte albe supradenivelate pe fata interna a pleoapelor Conjunctivita bacteriana.edem conjunctival Edem si eritem palpebral Fara adenopatie preauriculara Istoric de atopie Prurit Secretie vascoasa abundenta Recurente sezoniere Papile conjunctivale mari situate subpalpebral Uneori ulcer cornean superior (infiltrat steril.

• • • • • Uneori cheratopatie punctata superficial la coloratia cu fluoresceina Uscaciunea mucoasei globului ocular cu eritem si secretie intermitenta de mucus Iritatie secundara expunerii la agentii chimici sau reactiei la medicamente Corp strain: eritemul si secretia pot persista timp de 24 ore dupa indepartarea corpului strain Conjunctivita nespecifica iritativa Cauze: • Conjunctivita virala • • • • • • • • • • • • • • • Adenovirusuri (guturaiul) Virusul Coxsackie Enterovirusuri (conjunctivita hemoragica acuta) Herpes simplex (infectie primara si recurenta) Herpes zoster sau varicela Molluscum contagiosum Virusul rujeolic. sau virusul gripal Staphylococcus aureus S. infectia progreseaza frecvent catre ulcer cornean) Neisseria gonorrheae Neisseria meningitidis Conjunctivita bacteriana . epidermidis Streptococcus pneumonia Haemophilus influenzae (mai ales la copii) Specii de Pseudomonas (trebuie excluse la cei ce utileaza lentile de contact. virusul urlian.

boala Graves. sifilis. guta. herpes Utilizarea lentilelor de contact: pseudomonas Tratament . boala Kawasaki. sindrom Stevens-Johnson. paraziti. sindrom Reiter Conjunctivita alergica Conjunctivita nespecifica Factori de risc: • • • Istoric de contact cu personae infectate. sarcoidoza.cu debut gradat in 4 saptamani Rinoconjunctivita (febra de fan). psoriazis. sifilis. epidemii de conjunctivita virala sau bacteriana Contactul cu personae cu boli cu transmitere sexuala: gonoree.• • • • • • • • Chlamydia trachomatis produce conjunctivita cronica . vantul. fungi. expunerea prelungita la soare Degenerescenta vitreene . expunere la raze ultraviolet. Chlamydia. alergii sezoniere Conjunctivita de primavara/atopie Substante iritative: medicamente topice. tuberculoza. vant. pemfigus.masuri generale: • • • • Comprese reci si curatarea zonei palpebrale de 4 ori pe zi Intreruperea utilizarii lentilelor de contact in faza inflamatorie Acoperirea ochiului afectat nu este utila Evitarea agentilor iritanti precum vapori de fum. sindrom carcinoid. vapori de fum Boli autoimune: sindrom Sjögren. granulomatoza Wegener Rar: ricketsii.

Amiloidoza vitreana apare secundar amiloidozei sistemice. Cea microfibrilara apare la miopii de varsta medie care nu au antecedente de dezlipire de retina. Fibrele de colagen modificate se aglutineaza la periferie. asimptomatica. Biochimic sunt sferule de hemoglobina sau cristale de colesterol dar fara a fi asociate cu hipercolesterolemia. in vecinatatea retinei in prima instanta dar apoi si anterior. Prezenta lor este obiectivata cu ajutorul biomicroscopiei. Degenerescenta macrofibrilara poate apare si la emetropi si se instaleaza precoce (pana la pubertate) si evolueaza rapid spre decolare de vitros. . Degenerescenta miopica este o degenerscenta a vitrosului care apare la miopi. Procesul incepe in centrul vitrosuluicare se clarifica pentru deveni intr-un final optic vid. Consta in aparitia in interiorul vitrosului a numeroase particule mobile. Consta in prezenta la nivelul vitrosului uni. a unor opacitati albicioase. Structura specifica poate fi observata cu ajutorul microscopiei electronice iar componenta principala (o proteina asemanatoare prealbuminei) identificata cu ajutorul studiilor de imunocitologie. Este dovedita de: modificarea aspectului canalului Cloquet care din orizontal si rectiliniu la nastere devine sinuos si coborat sub axa optica si de extinderea spre inapoi pana aproape de ecuator a bazei vitrosului. Synchysis scintillans (sinchisis scanteietor) este o degenerare bilaterala a vitrosului. descoperita intamplator (de obicei in jurul varstei de 40 de ani). de aspect vatos (depozite de amiloid). progresiva. Tratamentul chirurgical constand in vitrectomie se practica doar daca apar tulburari importante ale acuitatii vizuale. care apare in lipsa unui agent agresor ca expresie a imbatranirii. coroidiene si coriocapilare.Degenerescenta senila a vitrosului este o modificare spontana. Afecteaza deasemenea vasele retiniene. Patogenia implica fagocitarea de catre hialocite a proteinei anormale. Vitrosul din vecinatatea acestor opacitati este lichefiat si degenerat cu deplasarea periferica a colagenului. stralucitoare de culoare aurie sau policrome. Sunt descrise doua tipuri: microfibrilara si macrofibrilara.sau bilateral. se aseamana ca tablou cu degenerscenta senila si evolueaza spre decolare posterioara de vitros si colaps.

5%) intalnita la persoanele in varsta (raportul barbati/femei fiind de 2/1). Este unilaterala in trei sferturi din cazuri.se face in cazurile in care hialoza asteroida in stadii avansate si bilaterale reduce foarte mult acuitatea vizuala.Hialoza asteroida (Bola Benson) sau synchisis albescens este o afectiune benigna rara (0. Tratamentul. de culoare alb. Dezlipirea de retina . Se manifesta prin aparitia la nivelul vitrosului a unor particule rotunde. 04-0. Acesti corpusculi asteroizi sunt alcatuiti in principal dn fosfor si calciu (sub forma de sapunuri de calciu: stearat si palmitat de calciu.constand in vitrectomie. calciu hidroxifosfat si oxalat de calciu). cristale de fosfolipide complexe si acid mucopolizaharidic.galbuie dispuse in siraguri sau ciorchine (aspect ecografic de fulgi de zapada).

de obicei datorita unui proces inflamator sau tumoral. Cea mai frecventa cauza este retinopatia diabetica proliferativa. Dezlipirea prin tractiune: aderentele vitroretiniene exercita o tractiune mecanica asupra retinei. pe care o detaseaza de epiteliul pigmentar. • • • Dezlipirea de retina de tip regmatogen (fisura)(DRR): cel mai frecvent tip.Separarea retinei senzoriale de epiteliul pigmentar subiacent al retinei se numeste dezlipirea de retina. Semne si simptome: • • • Flash-uri (fotopsie) Fosfene Modificari ale campului vizual . Se produce atunci cand lichidul vitros intra in contact cu spatiul subretinian prin intermediul unei fisuri la nivelul retinei Dezlipirea exsudativa sau seroasa: se produce in absenta unei fisuri retiniene.

• • DVP asociata cu hemoragie vitroasa determina o incidenta crescuta a fisurilor retiniene Dezlipirea exsudativa: • • • • • • • • Tumori Afectiuni inflamatorii (sindrom Harada. Odata cu inaintarea in varsta. sau supradenivelarea retinei in absenta fisurilor in dezlipirea exsudativa La 3-10% din pacientii cu DRR presupusa nu se evidentiaza nici o fisura retiniana Tractiunea retinei fara fisuri retiniene in dezlipirea prin tractiune Cauze: • Tractiunea cauzata de detasarea posterioara a corpului vitros (DVP) determina producerea celor mai multe fisuri. in periferia retinei. hipertensiune maligna) Retinopatie diabetica proliferativa Retinopatie cicatriciala de prematuritate Retinopatia proliferativa cu cellule falciforme Traumatism penetrant Dezlipirea prin tractiune: . conducand la separarea vitrosului de retina. tractiunea exercitata de corpul vitros provocand fisuri la periferia retinei.Gelul vitros ramane totusi atasat la nivelul bazei vitroase. exsudat la nivelul uveei. sclerita posterioara) Diverse (retinopatie seroasa central. gelul vitros se lichefiaza.• • • • • • Celule pigmentare in corpul vitros (“particule de tutun”) Vederea centrala este pastrata daca macula nu este detasata Acuitate vizuala scazuta (20/200 sau mai mica) in cazul pierderii vederii centrale datorita detasarii maculei Supradenivelarea retinei asociata cu una sau mai multe fisuri retiniene in DRR.

afectiuni inflamatorii si traumatisme) Traumatisme Dezlipirea retinei la nivelul ochiului controlateral Degenerare reticulara.masuri generale: • Nu toate fisurile sau rupturile retiniene necesita tratament. Degenerarea reticulara este o anomalie vitroretiniana cu incidenta de 6-10% in populatia generala Glaucom Ghemuri vitroretiniene.Factori de risc: • • • • • • • • • Miopie (mai mare de 5 dioptrii) Afachia (absenta cristalinului) sau pseudoafachia DVP si conditii associate (afachia. Fisurile atrofice la pacientii simptomatici sunt rareori tratate. • • • • Degenerarea reticulara cu sau fara fisuri la pacientii asimptomatici cu antecedente de dezlipire de retina la ochiul controlateral poate fi tratata profilactic Rupturile retiniene in lambou la pacientii asimptomatici sunt frecvent tratate profilactic Dezlipirea exudativa este de obicei controlata prin tratarea afectiunii subiacente Dezlipirea prin tractiune este controlata de obicei prin simpla tinere sub observatie. Fisurile operculate la pacientii simptomatici sunt uneori tratate. atunci este necesara vitrectomia. Tratament . Retina in cantitate excesiva se gaseste la nivelul cadranului supranazal. Discromatopsia sau lipsa perceptiei culorilor . Daca este implicata foveea. Rupturile in lambou sau in potcoava la pacientii simptomatici (cu flashuri sau fosfene) trebuie tratate. Se formeaza prin tractiune vitroasa localizata Pliuri la nivelul meridianelor.

cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. prin neuronii retinei. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. responsabile de perceptia cromatica. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. verde sau albastra. . Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. celule cu con sensibile fie la lumina rosie.Discromatopsia este o anomalie a vederii. care contine celule cu conuri. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. responsabile de vederea in intuneric. verde. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. responsabile de vederea colorata si cu bastonase.

de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. In functie de cauza. ireversibile si netratabile. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. adica nu pot nici sa se agraveze. poate percepe nuante ale culorilor. In discromatopsiile severe. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. prezente de la nastere. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. alb si negru. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. de obicei. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. Simptome: Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. ci doar nuante de gri. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). nu este perceputa nici o culoare.Cauze: Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . dar nici sa fie tratate. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. iar cele dobandite sunt.

Distrofia granulara sau nodulara Groenow I este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care debuteaza in primii ani de viata dar trece o perioada variabila de mai multi ani pana la aparitia simptomatologiei. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: • • • lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. Distrofii ale stromei corneene Dintre toate distrofiile corneei acestea sunt cele mai severe deorece produc modificari ale transparentei corneei (mergand pana la opacifiere totala) si o scadere importanta a acuitatii vizuale. Nodulii superficiali bombeaza epiteliul modificandu-i curbura . nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Microscopia optica evidentiaza un material granular infiltrat la nivelul membranei Bowman si care se coloreaza in rosu cu tricrom Masson. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. care poate imbunatati perceptia culorilor. In stroma anterioara apar opacitati nodulare de dimensiuni inegale si margini neregulate separate intre ele de zone de cornee normala. deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. La microscopul electronic se observa cristale paralelipipedice asezate in placi confluente in stroma anterioara.• • interventia chirurgicala.

Dupa mai multi ani sunt posibile recidive pe grefon. bifurcate in unghi ascutit fara a se anastomoza. Se transmite autosomal dominant. Aspectul leziunii a fost asemanat cu crinul de Florenta. Leziunea tisulara consta intr-o opacitate centrala discoida (cristale alb-galbui). Exista doua tipuri de distrofie grilajata: • • distrofia corneeana grilajata de tip I (Biber-Haab-Dimmer) este de fapt o forma speciala de amiloidoza primara localizata (amiloidul tip A a fost identificat in corneea acestor pacienti) . Distrofia maculara Fehr sau distrofia patata Groenow II este o afectiune autosomal recesiva severa care consta in aparitia unor opacitati de culoare alb-cenusie in toata stroma superficiala si care se extind cu timpul in toata grosimea stromei. Acest fapt duce la modificarea aderentei fiziologice intre stroma si epiteliu si aparitia eroziunilor epiteliale. .si determinand astigmatism si eroziuni corneene recidivante care genereaza fenomene iritative. paralizii de nervi cranieni si periferici. Anumite perturbari in sinteza keratansulfatului conduc la formarea depozitelor corneene de glucozaminoglicani. Consecinta majora pe plan clinic este scaderea transparentei corneei urmata de scaderea precoce si accentuata a acuitatii vizuale care in jurul varstei de 40 de ani ajunge sub limita utilitatii practice moment in care se impune instituirea tratamentului chirurgical constand in keratoplastie. Modificari ale functiei vizuale se produc in general tardiv spre 40-50 de ani dar beneficiaza de keratoplastie perforanta. piele uscata si laxa cu depozite amilodice. leziuni corneene mai fruste situate indeosebi periferic. refringente cu aspect de grilaj cu dublu contur. Manifestarile clinice cuprind: blefarosalazis. distrofia corneeana grilajata de tip II (sindromul Meretoja) presupune coexistenta distrofiei grilajate cu o amiloidoza sistemica. muiat in sirop. Microscopic s-a dovrdit existenta depozitelor amiloide in stroma anterioara si subepitelial. transparent. In fazele foarte avansate in care apar serioase tulburari de vedere se practica keratoplastia perforanta. Distrofia grilajata sau reticulara isi datoreaza numele eroziunilor lineare. in jurul caruia zaharul a cristalizat. asociata cu hiperlipidemie. Distrofia centrala cristalina Schnyder este o afectiune transmisa autosomal dominant. localizate central care afecteaza straturile anterioare ale stromei. care apare in primul an de viata avand o evolutie lent progresiva.

distrofia Cogan. Distrofia stromala posterioara amorfa este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta. transmisa dominant autosomal si neevolutiva manifestata inca de la nastere prin incetosarea vederii datorata prezentei unor opacitati sub forma de fulgi in stroma corneeana anterioara cu respectarea periferiei. keratoconul. Este insotita de hipermetropie si astigmatism neregulat.localizata in stroma anterioara sub membrana Bowman insotita de o innfiltratie difuza stroma si un inel infiltrativ limbic. caracterizata de prezenta unor opacitati lineare. etc. . Se constata deasemenea o acumulare de colesterol si grasimi neutre. Rasunetul asupra functiei vizuale este minim sau absent. goniosinechii.sau bilaterala asimetrica. punctate sau spiculi albastrui la nivelul stromei predescemetice. anomalii iriene. Distrofia stromala congenitala ereditara este o afectiune rarisima. Afectiunea uni. Distrofia predescemetica sau distrofia profunda Maeder si Danis este o afectiune fara transmitere genetica. etc. stationara este insotita uneori de keratocon. dermoid limbic. subtierea corneei in portiunea centrala. Cauza aparitiei acestor depozite o reprezinta excesul de lipide si glicozaminoglicani datorat unui dezechilibru al metabolismului acestora la nivel ocular. Poate aparea in asociere cu alte afectiuni cum ar fi ihtioza. Histopatologic se evidentiaza alterarea keratocitelor din vecinatatea membranei Descemet care contin un material PAS pozitiv. bilaterala cu debut precoce care consta in aparitia unor opacitazi difuze in stroma posterioara cu extindere spre limb. pseudoxantom elastic. Apare la persoane in varsta de peste 30 de ani carora nu le afecteaza functia vizuala. Distrofia punctata (flek) afecteaza stroma in intregime constand in prezenta la nivelul acesteia a unor mici opacitati gri cu aspect de matreata.

lacrimare) datorita eroziunilor corneene superficiale recidivante care se intalnesc la 10 % din bolnavii cu aceata distrofie. Nu evolueaza cu varsta.Distrofia noroasa centrala François este o afectiune bilaterala. Simptomatologia cuprinde pe langa scaderea acuitatii vizuale. folosirea lentilelor de contact si indepartarea epiteliului distrus. Tratamentul este unul de intretinere fara rezultate deosebite. fenomene iritative periodice (durere. . Liniile in functie de grosime si dispunere dau aspectul de amprenta sau harta geografica. imprecis delimitate separate de sparturi cenusii si zone clare. Anatomopatologic s-au evidentiat urmatoarele aspecte: • • • depunerea unui material fibrilar intre membrana Bowman si membrana bazala a epiteliului. Distrofiile corneene anterioare Distrofia Cogan cunoscuta si sub denumirea de distrofia microchistica sau distrofia in harta sau in picatura. Se recomanda administrarea de trofice corneene (sub forma de instilatii sau unguente). celule epiteliale cu microchisturi. senzatie de corp strain. simetrica si asimptomatica caracterizata prin prezenta de opacitati multiple. Pete de culoare gri sau microchisturi pot fi observate prin retroiluminare in stratul epitelial central. fotofobie. ingrosarea multilaminara a membranei bazale care da aspectul de amprenta. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 30 de ani.

In principiu tratamentul acestor boli consta in limitarea aportului si administrarea unor medicamente care fie sa lege (agenti chelatori) aceste substante si sa faciliteze eliminarea lor fie sa induca cresterea activitatii enzimatice reziduale (inductori enzimatici) iar in ultima instanta transplantul organelor compromise. Keratoplastia lamelara se impune in cazurile cu scadere importanta a vederii.Distrofia Meesmann sau distofia epiteliala juvenila ereditara este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care apare in primii doi ani de viata manifestandu-se printr-o usoara scadere a acuitatii vizuale si fenomene iritative. Modificarile observate constau in opacitati corneene centrale superficiale cu aspect de harta geografica si opacitati inelare neregulate subepitelial. Tratamentul chirurgical constand in keratoplastie lamelara sau perforanta este grevat de reaparitia leziunilor la nivelul grefonului. Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Tezaurismozele sunt un grup mare de boli caracterizate prin acumulare in exces a unor substante aflate normal in organismul uman dar care datorita absentei sau insuficientei enzimelor implicate in metabolismul acestora nu mai pot fi metabolizate. Distrofia inelara Reis-Bücklers este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care intereseaza indeosebi membrana Bowman si se manifesta in primii ani de viata ai copilului. . ingrosarea epiteliului si existenta unor prelungiri in stratul bazal al epiteliului de dinspre membrana bazala. Cicatrici epiteliale neregulate se formeaza in urma eroziunilor repetate si impreuna cu edemul stromei subjacente contribuie la aparitia tulburarilor de vedere. Exista zone intregi in care membrana bazala epiteliala si membrana Bowman lipsesc. Modificarile corneene sunt bilaterale. Aspectul de opacitati subepiteliale este dat de tesutul fibrocelular care inlocuieste membrana Bowman. Microscopic s-a observat vacuolizarea celulelor epiteliale. Leziunile constau in mici opacitati punctiforme si vezicule epiteliale localizate in dreptul fantei palpebrale si vizibile prin retoiluminare.

Tabloul clinic cuprinde hiperkeratoza palmoplantara si a coatelor. artropatii. Ocronoza sau alcaptonuria este o afectiune metabolica cu transmitere autosomal recesiva caracterizata prin imposibilitatea metabolizarii normale a acidului homogentizic. acesta este in parte excretat urinar si in parte depozitat dupa oxidare si polimerizare sub forma unei substante asemanatoare melaninei numita alcapton la nivelul tesutului conjunctiv conferindu-i acestuia o culoare albastru-cafenie. organele predilecte fiind creierul si ficatul. retard mintal iar la nivel ocular fotofobie. sindromul Spranger.Tirozinemia este o afectiune cu transmitere autosomal recesiva produsa de un deficit de tirozinaminotransferaza (enzima implicata in metabolismul tirozinei). Tabloul clinic mai cuprinde litiaza renala. Mucolipidozele sunt un grup de afectiuni cu transmitere autosomal recesiv ce constau in tulburari ale metabolismelor lipidic si al mucopolizaharidelor care se depun in viscere si cornee. Aceasta grupa de afectiuni cuprinde: sindromul Berman. Consecinta este depozitarea cuprului in mai toat e tesuturile. sindromul Goldberg. Urina acestor pacienti devine bruna in contact cu aerul (prin oxidare) . fucosidozele s. La nivel corneean acesta se depune sub forma ionica in stroma si sub forma de saruri in membrana Descemet. Consecinta acestui deficit este acumularea tirozinei. . Simptomele cele mai grave sunt date de afectarea neurologica si hepatica. iar sfingolipidele in retina si creier. Functia vizuala nu este deloc influentata. Boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara este o afectiune autosomal recesiva determinata de sinteza insuficienta a ceruloplasminei (proteina care leaga si transporta cuprul in organism) in ficat. iar la nivel corneean (mai ales membrana Bowman si la nivelul epiteliului) aparitia unor depozite galben-cafenii cu aspect de picatura. lacrimare si episoade repetate de eroziuni corneene de aspect pseudodendritic. a. Depunerile corneene debuteaza in partea superioara avand forma unui inel galben-maroniu sau verde numit inelul Kayser-Fleischer.

dilatatii ale vaselor retiniene. edem papilar si atrofie oprica datorita acumularii sfingolipidelor la nivelul endoteliului vascular. Forma adulta nu pune in pericol viata bolnavului. cornee. Sanfilipo. uvee si alte tesuturi. boala Hand-Schuller-Christian. Simptomatologia debuteaza in primul an dupa nastere. . pacientii acuzand insa usoara fotofobie. Morquio. La nivel ocular mai pot aparea anevrisme conjunctivale. Se deosebesc doua forme: • • Forma infantila (sindromul Lygnac-Fanconi) se manifesta prin nanism. Hurler. Mucopolizaharidozele sunt un grup de afectiuni majoritatea cu transmitere autosomal recesiva (exceptie face sindromul Hunter cu transmitere gonosomal recesiva) caracterizate de depunerea in tesuturi a unor substante precum heparansulfatul. dispazii scheletice. boala Tay-Sachs etc. sclera. La nivel corneean se formeaza depozite lipidice sub forma de arc in xantomatoza esentiala hiperlipemica sau cu o dispozitie radiara de la centru spre periferie (cornee verticilata) in boala Fabry. Dintre acestea amintim: boala Fabry. Se cunosc opt sindroame din aceasta categorie de tezaurismoze cele mai importante fiind: sindromul Hunter (gargoilismul). afectare corneeana si retard mental. La nivelul stromei corneene si a membranei Bowman se afla cristale policrome aciculare de cistina.Sfingolipidozele sunt un grup de afectiuni transmise autosomal recesiv (exceptie facand sindromul Fabry care are transmitere gonosomal recesiva) determinate de tulburari ale metabolismului sfingolipidelor cu depunerea acestora in diferite organe si tesuturi. rahitism hiperaminoacidurie si afectare renala fiind fatala in prima decada de viata in lipsa transplantului renal. Tabloul clinic este foarte variat cuprinzand atrofie optica. degenerescenta pigmentara a retinei. Modificarile corneei constau in opacifieri multiple de culoare galben-cenusie localizate in toate straturile datorate acumularii de mucopolizaharide in keratocite. Cistinozele sunt afectiuni cu transmitere autosomal recesiva care consta in tulburari ale metabolismului aminoacizilor avand drept consecinta depunerea cistinei in conjunctiva. dermatansulfatul si keratansulfatul ca urmare a unei tulburari a metabolismului hidratilor de carbon. In timp acestea pot evolua si pot determina scaderi ale vederii.

aparuta in primii ani de viata exprimandu-se clinic foarte variabil (grupe de vezicule izolate pe fata posterioara a corneei. Leziunile endoteliale (primare) preced cu mai multi ani leziunile epiteliale (edemul) si cele stromale. Celulele endoteliale produc colagen descemetic cu o structura anormala dand corneei aspectul de „ argint batut ” in lumina reflectata. Ingrosarea membranei Descemet insotita de instalarea edemului stromal duce la aparitia cutelor descemetice. Distrofia endoteliala Fuchs mai este cunoscuta si sub denumirea de distrofie endoepteliala. benzi late cu margini dintate. Microscopic se observa variatii ale numarului. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 50 de ani. Se manifesta intr-un prim stadiu evolutiv prin semne de cornee guttata la care ulterior se adauga progresiv edemul stromei. marimii si formei celulelor endoteliale. iar la nivelul epiteliului apar bule care se rup. In ultima instanta se intervine chirurgical recurgandu-se la keratoplastie perforanta. Microscopic se poate observa faptul ca celulele endoteliale arata si se . Afectiunea care evolueaza bilateral asimetric nu afecteaza in sine vederea ci determina aparitia unui edem corneean.Distrofiile corneene posterioare Corneea guttata consta in prezenta unor mici excrescente localizate central la nivelul membranei Descemet si endoteliului. La nivelul endoteliului corneean se formeaza depozite pigmentare. corectopie. Tratamentul vizeaza calmarea durerii si reducerea edemului prin instilatii cu solutie de clorura se sodiu si diferite unguente. Se poate decompensa dupa interventii chirurgicale. bule epiteliale si fibroza subepiteliala. Distrofia polimorfa posterioara este o afectiune bilaterala si asimetrica. edem stromal) . sinechii largi iridocorneene. Sensibilitatea corneeana aproape dispare. Semnele majore sunt scaderea acuitatii vizuale si durerea oculara datorata ruperii bulelor de edem epitelial. Datorita edemului corneea isi dubleaza grosimea in portiunea centrala (ajunge la 1mm). mai frecvent la sexul feminin. cu transmitere autosomal dominant.

cicatriceal. • Forma cu transmitere dominanta evolueaza lent incepand din al doilea an de viata manifestandu-se prin durere. Ectropionul congenital este rar si aproape asimptomatic nenecesitand tratament. paralitic si senil. prezinta desmozomi si au tendinta la proliferare) Distrofia endoteliala congenitala si ereditara are caracteristic existenta edemului corneean bilateral congenital. arsuri grave. Ectropionul cicatriceal apare in urma unor traumatisme. In functie de modul de transmitere are doua forme: • Formele cu transmitere autosomal recesiva sunt manifeste inca de la nastere si asociaza nistagmus. Leziunile nu se agraveaza ci au o evolutie stationara. hipertrofierea conjunctivei si epifora. Aceste forme sunt cele mai frecvente. Aceasta are drept consecinta uscarea si dezepitelizarea corneei cu aparitia keratitei lagoftalmice. . dupa diverse infectii si interventii chirurgicale.comporta exact ca niste celule fibroblastice (au microvili. Corneea se ingroasa (grosime de 2-3 ori cea normala) datorita edemului epitelial fara bule. dau reactie pozitiva pentru cheratina. lacrimare si fotofobie fara nistagmus. spastic. Ectropionul Ectropionul reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale.curgerea lacrimilor pe obraz datorita pierderii contactului punctului lacrimal cu lacul lacrimal. Anomalia se pare ca s-ar datora diferentierii anormale a ectodermului crestelor neurale in luna a 5-a de gestatie sau dupa. Corneea de culoare gri-albastruie capata un aspect de sticla sparta. Patogenic se disting urmatoarele forme: ectropion congenital.

Ectropionul senil este cauzat de scaderea tonicitatii muschilor retractori ai pleoapei inferioare si orbicular. Dupa mecanismul de producere exista trei forme clinice: congenital. Indepartarea cauzelor duce la vindecare. . Tratamentul este chirurgical si urmareste scurtarea orizontala a pleoapei.Tratamentul consta in refacerea pleoapei prin inlocuirea tesuturilor lipsa cu grefe libere sau plastii prin alunecare. Se poate vindeca spontan in primele luni dupa nastere. administrarea locala de lubrifianti. Ectropionul spastic apare mai frecvent la copii in urma inflamatiilor cronice ale pleoapelor. Ectropionul paralitic este produs de paralizia nervului facial si apare doar la pleoapa inferioara. cicatriceal si spastic. microftalmie si modificari congenitale ale tarsului. Entropionul congenital este cauzat de modificari de insertie a muschiului orbicular. Aparitia epiforei determina pacientul sa-si stearga lacrimile dinspre unghiul intern spre cel extern ceea ce accentueaza pozitia vicioasa a pleoapei. tarsorafie laterala. In scop terapeutic se indica utilizarea unor lentile cu “camera umeda”. Entropionul Entropionul reprezinta orientarea marginii libere a pleoapei spre interior astfel incat malpozitia cililor irita permanent corneea.

.Entropionul spastic produs de spasmul muschiului orbicular datorat la randul sau apritiei unor factori iritativi locali (conjunctivita. blefarita etc) Entropionul cicatriceal apare dupa vindecarea cicatriceala a unor traumatisme si arsuri sau poate fi provocat de boli infectioase (trahom. Fracturile directe pot afecta rebordul orbitar sau peretii orbitari. Simptomatologia este dominata de lacrimare si senzatia de usturime provocate de contactul permanent dintre cili si cornee. eventual insotita de fixarea pleoapei in pozitie normala cu benzi de leucoplast. Tratamentul in cazurile mai usoare de entropion spastic indepartarea bolii cauzatoare este suficienta. La inspectie se observa pozitia anormala a pleoapei. In entropionul sever se impune tratamentul chirurgical care consta in excizarea unei portiuni din pleoapa avand drept consecinta crearea unei tractiuni asupra marginii libere. In cazul entropionului cicatriceal post arsuri trebuie avuta in vedere si reconstructia estetica a regiunii. conjunctiva congestionata si chiar mici eroziuni ale corneei care prezinta riscul suprainfectiei. herpes) sau autoimune (pemfigoidul cicatriceal). Fracturile orbitei Fracturile orbitei se impart in functie de mecanismul de producere in fracturi directe (cauzate de lovituri puternice la nivelul orbitei) si fracturi iradiate (indirecte pornind de la fracture de baza de craniu) .

epistaxis si risc crescut de aparitie a infectiilor. La un interval de cateva zile apar exoftalmia. Radiografia craniului este examenul de electie care pune diagnosticul. diplopia si tulburari senzitive in regiunea suborbitara. epistaxis. sinuzita maxilara prin facilitarea patrunderii germenilor patogeni in sinus. nervului supraorbitar sau smulgerea tendonului . Cele din treimea externa sunt mai periculoase deoarece pot antrena luxatia sau rupture glandei lacrimale necesitand adesea extirparea acesteia. fractura Le Fort III – linia de fractura porneste de la apofiza zigomatica se continua pe peretele extern al orbitei si fanta sfenoidala ajungand pe peretele intern al orbitei. Alte complicatii posibile sunt dacriocistita cronica si nevralgia suborbitara. diplopie. epifora. Tratamentul medical urmareste profilaxia infectiilor prin administrare de antibiotice pe cale sistemica. Manifestarile clinice imediate cuprind durere difuza accentuata la presiune. • • Fractura rebordului orbitar inferior este urmata deschiderea sinusului maxilar cu emfizem orbitar. echimoze si edem palpebral. In timp pot aprea complicatii cum ar fi deformarea orbitei urmata de enoftalmie. reconstructia planseului orbitar in cazurile cu pierdere osoasa si reinsertie musculara daca e cazul. leziuni ale continutului orbitei (glob ocular.Fracturile rebordului orbitar: • Fractura masivului maxilo-facial are frecventa cea mai mare. Tratamentul chirurgical urmareste repunerea in pozitie normala a osului malar cu ajutorul unui croset. sinusului frontal. vase) . nervi. Fracturi ale rebordului orbitar superior pot avea localizare in treimea externa sau in jumatatea interna. In cazul localizarii interne se pot produce lezari ale celulelor etmoidale anterioare. ptoza. muschi. Clasificarea Le Fort dupa sediul liniilor de fractura le imparte in: • • • fractura le Fort I – linia de fractura merge din loja canina spre piramida nazala fractura Le Fort II – linia de fractura merge descendent de la apofiza zigomatica pe planseul orbitei incalecand apoi piramida nazala.

aparitia epistaxisului si a emfizemului orbitar. ). dinti superiori ai hemiarcadei respective etc. Manifestarile clinice sunt numeroase si depind in mare masura de severitatea traumatismului. epistaxis. Fracturile peretilor orbitari: • Fractura planseului orbitar este insotita de fractura rebordului orbitar. Rasunetul clinic al acestor leziuni cuprinde nevralgia. anestezia regiunii suborbitare (pleoapa inferioara. emfizem subcutanat periocular. . Pot fi observate urmatoarele semne si simptome: edem si echimoza perioculara.reflectat al oblicului mare (necesita repozitionarea acestuia) . diplopie si tulburari de motilitate la care se pot adauga complicatii cum ar fi supuratia sinusului frontal si licvoree. Tratamentul urmareste prevenirea aparitiei enoftalmiei si a diplopiei verticale permanente. diplopie dubla atat la privirea in sus cat si la privirea in jos. enoftalmie (apare dupa circa 10. tegumente. Tehnica chirurgicala presupune reconstructia planseului cu material sintetic sau grefon osos autolog si scoaterea continutului orbitar herniat. hipema si mai rar rupturi retiniene. Situatia tipica in care se produce este contuzia orbitara cu mingea de tenis care cauzeaza o crestere brusca a presiunii intraoculare.14 zile posttraumatic dupa resorbtia edemului). Planseul orbitei fiind mai subtire este cel care cedeaza. Pentru punerea diagnosticului sunt necesare radiografia orbitara care evidentiaza hernierea continutului orbitar in sinusuri si tomografia orbitara care arata extinderea fracturii si gradul de afectare al partilor moi. Interventia chirurgicala se impune:1) in situatiile in care fractura cuprinde mai mult de jumatate din planseul orbitar si este insotita de diplopie persistenta si hernierea continutului orbitar si 2) in cazul in care chiar daca fractura cuprinde mai putin de jumatate din planseul orbitar dar este insotita de enoftalmie mai mare de 2 mm si diplopie precoce. hemoragii subconjunctivale.

staza papilara) .• • Fractura peretelui medial apare arareori izolata. in decurs de cateva zile. bilateral. chemozis si rinoree (scurgere nazala de lichid cefalorahidian) . Fractura tavanului orbitei se produce in general in urma caderii bolnavului pe un obiect ascutit. emfizem palpebral. amauroza. Se manifesta prin aparitia unei echimoze perioculare de aceeasi parte in prima instanta si apoi. Glaucomul primar cu unghi deschis . Atrofia optica apare dupa un interval de 3 saptamani. Fracturile iradiate: • Fractura craniului poate iradia spre varful orbitei si produce leziuni ale nervului optic manifestate clinic prin sindromul de canal optic (pierderea reflexului fotomotor direct dar pastrarea celui consensual. In cast caz tratamentul se impune doar in cazul lezarii concomitente si a muschiului drept intern. • Fractura bazei craniului determina aparitia unui tablou clinic caracteristic care cuprinde: aparitia la un interval de 3 pana la 5 zile dupa traumatism a echimozei in ochelari.

.

Glaucomul primar cu unghi deschis reprezinta neuropatie optic ace provoaca pierderea vederii. nedureroasa a vederii. Semne si simptome: • • • • Pierderea lent. asociata frecvent cu cresterea presiunii intraoculare. progresiva. Umoarea apoasa este produsa de epiteliul ciliar al corpului ciliar. deoarece acuitatea vizuala centrala ramane intact pana in aceasta faza. Lezarea glaucomatoasa a nervului optic poate surveni si in prezenta unui presiuni intraoculare normale. fiind drenata de reteaua trabeculara in unghiul iridocornean. De obicei. Cresterea presiunii intraoculare Raportul C/D ( intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc) > 0. pacientii nu remarca pierderea vederii decat in faza avansata a bolii. si excretata in camera posterioara a globului ocular. in canalul Schlemm si in sistemul venos episcleral. precum si ca manifestare secundara a altor afectiuni.5 Primele defecte vizuale sunt scotoamele central Cauze: • • Alterarea drenajului umorii apoase prin reteaua trabeculara Cresterea rezistentei in sistemul de drenaj al umorii apoase Factori de risc: • • • • Cresterea presiunii intraoculare Descendenta afro-americana Persoane varstnice Istoric familial pozitiv . 5-10% din cantitatea totala de umoare apoasa este drenata pe calea uveo-sclerala. asa cum este gaucomul indus de corticosteroizi. Umoarea apoasa traverseaza la nivelul pupilei si patrunde in camera anterioara.

inhalator sau pe cale sistemica Prin aplicarea terapiei in glaucoma.• • • • • • • Miopia Diabet zaharat Subtierea centrala a corneei < 555 microni Cresterea raportului vertical C/D Cresterea raportului orizontal C/D Hemoragia discului optic Utilizarea prelungita a corticosteroizilor topici. Glaucomul primar cu unghi inchis . rata cecitatii provocate de GPUD a fost de 19%. rata scaderii acuitatii vizuale in GPUD este scazuta. Conform unui studiu in care pacientii au fost urmariti timp de 22 ani. Pierderea treptata a vederii si cecitatea pot surveni chiar si in prezenta tratamentului adecvat. periocular.

acut si cronic si se asociaza cu ingustarea anatomica a unghiului camerei anterioare. datorita careia excretia unorii apoase prin pupila este limitata. reteaua trabeculara si cornea periferica. corpul ciliar anterior. unghiul cuprinde irisul periferic. Presiune intraoculara normal Camera anterioara ingustata Iris bombat Sinechii anterioare periferice intermitente Pupila marita Durere ocular Vedere incetosata Lacrimare Forma acuta . In forma sa acuta. cand citeste sau este oboist.Galucomul primar cu unghi inchis rezulta in urma obstruarii drenajului unorii apoase prin reteaua trabeculara de catre apozitia periferica a irisului fata de cornee cu cresterea consecutiva a presiunii intraoculare. si poate fi pus in evident numai printr-o tehnica speciala de examinare numita gonioscopie. avand drept consecinta deplasarea anterioara a irisului. la nivelul unui singur ochi Vedere usor incetosata Simptomele apar cand pacientul se uita la televizor sau la un ecran de cinematograf intr-o camera intunecata. glaucomul primar cu unghi inchis este o urgenta oftalmologica datorita tendintei de evolutie catre pierderea vederii. Se amelioreaza prin somn sau odihna. Mecanismul are la baza blocarea pupilei. Glaucomul cu unghi inchis poate fi subacut.sau perioculara. Semne si simptome: • Forma subacuta • • • • • • • • • • • • Durere surda intra .

hiperemie conjunctivala si congestie pericorneeana Pupila fixa semidilatata. adesea ovala Camera anterioara ingustata prin reactie inflamatorie Poate avea simptome ale formei subacute sau poate fi asimptomatica Sinechii anterioare periferice multiple Presiune intraoculara normala sau crescuta Cresterea raportului intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc Pupila normal Forma cronica Cauze: Anatomie oculara predispozanta. Factori de risc: • • • • Cornee mica Hipermetropie Camera anterioara ingusta Descendenta din eschimosi .• • • • • • • • • • • • • • • Halou in jurul surselor de lumina Cefalee frontala Greata si varsaturi Simptomele apar in situatii de stress emotional in timpul activitatilor enumerate la forma subacuta Presiune intraoculara crescuta Edem cornean microchistic Edem palpebral.

Etiologia cea mai frecventa o constiuie maladii ca retinopatia diabetica. Prezenta sangelui in vitros datorita ruperii unor vase sanguine defineste hemoragia vitreeana. tulburari de coagulare) sau de neoformatie si cedeaza de obicei sub actiunea unei cresteri presionale hidrostatice fiziologice sau nu ori a unui traumatism penetrant. substanta fundamentala bogata in acid hialuronic si celule vitreene. chirurgia oculara si diabetul. Semnele clinice si evolutia ulterioara sunt influentate de volumul hemoragiei si de calitatea vitrosului. retinoschizisul congenital. rupturile retiniene. Contine un gel transparent alcatuit din fibre de colagen. hemoglobinopatii. Este delimitata anterior de cristalin si aparatul ciliar iar posterior de retina. Hemoragiile vitreene Vitrosul reprezinta cea mai mare cavitate a ochiului (80% din volumul acestuia) dar in ciuda acestui fapt importanta participarii sale la dioptrul ocular este neglijabila (singura conditie e sa ramana transparent). care includ cataracta. Glaucomul cu unghi inchis secundar poate fi determinat de multiple afectiuni oculare obisnuite intalnite la varstnici. Aceste vase pot fi normale.• • • • Sex feminin Utilizarea antidepresivelor sau a altor medicamente care produc inhibitie colinergica Cataracta Chisturi ale irisului sau ale corpului ciliar. Simptomatologie . traumatismele. ateroscleroza. alterate (diabet. ocluziile venoase.

Debutul este brutal cu scaderea unilaterala si nedurereasa a acuitatii vizuale. Resorbtia sangelui se face lent data fiind capacitatea fibrinolitica redusa a vitrosului. Organizarea conjunctiva a vitrosului cu formarea de bride si membrane alb-galbui reprezinta una din frecventele complicatii. De asemenea acest proces este influentat si de calitatea vitrosului astfel daca hemoragia se produce intr-un vitros a carui structura este alterata. In cazul hemoragiilor masive este indicata chirurgia inca dela inceput. lichefiata resorbtia se produce mult mai repede. Tratamentul este medical (local si general) iar in cazurile in care opacitatile nu cedeaza nici dupa sase luni se intervine chirurgical practicandu-se vitrectomia. Aceasta poate duce la opacifierea vitrosului. Hipermetropia . Ecografia este indicata in cazul in care etiologia este neclara sau se suspicioneaza un neoplasm. Profilactic se recomanda diagnosticarea precoce si tratamentul corect al bolilor de baza care pot provoca in evolutie hemoragie vitreeana. In cazul hemoragiilor mai mici pacientul observa puncte negre mobile cu miscarile ochiului. Glaucomul hemolitic si sideroza retiniana pot fi deasemenea complicatii ale hemoragiei vitreeene. Diagnostic Examenul luminii pupilare constata lipsa rosului pupilar daca este o hemoragie masiva sau opacitati hemoragice mobile in hemoragiile moderate. incetosarea vederii ca un voal negru ce se pune peste ochi pana la “perceptie luminoasa”.

In cazul hipermetropiei. generand astfel o imagine imprecisa.Hipermetropia este o tulburare de refractie. razele de lumină care intră în ochi sunt focalizate în spatele retinei. razele luminoase nu sunt focalizate pe retina. data de forma si lungimea globului ocular (ochiul este prea scurt sau curbura corneei este plata). Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. Cauze: Globul ocular al persoanelor hipermetrope este mai scurt decât normal şi ca urmare. dar unii dintre ei se vindecă odată cu alungirea globului ocular odată cu creşterea normală a . frecvent intalnita. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. Mulţi copii se nasc cu hipermetropie. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. neclara a obiectelor aflate in apropiere. fiind deviate in spatele retinei.

Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta.. frati) cu hipermetropie varsta inaintata.) Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata. dezlipire de retina. Alte simptome: • • • • • Dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Senzatie usoara de durere sau de usturime la nivelul ochilor Tendinta de a indeparta cartea Lacrimare frecventa Inrosirea ochilor . Oamenii confundă hipermetropia cu presbiopia. Factori de risc: • • rude de gradul I (parinti.acest lucru poarta numele de presbiopie.organismului. in special pentru obiectele de aproape. peste 50-60 de ani. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) .. afecţiune în care există de asemenea dificultăţi în vederea de aproape. hipermetropia este mult mai "discreta". dar care are o cu totul altă cauză. atat la persoanele cu hipermetropie. in special prin asociere cu presbiopia Forme de manifestare: Spre deosebire de miopie. datorita faptului ca: • • • Se manifesta cu precadere dupa varsta de 40 ani ( presbiopia) Este mai putin evolutiva Nu este insotita de grave complicatii ( spre ex.

keratoplastia termica. In acest caz. ambele sunt eficiente. care va fi corectat prin purtarea ochelarilor. deoarece cristalinul. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. . In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina.• • • • • Oboseala Dureri de cap Lipsa coordonarii ochi-mana Nervozitate Iritabilitate Toti copiii sunt hipermetropi. prin puterea de acomodare. Pe masura ce ochiul se dezvolta ( varsta 6-10 ani). pe cand lentilele de contact ofera. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. In general. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. In anumite cazuri. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. nu sunt deranjati de acest defect vizual. hipermetropia poate genera strabismul. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. pot sa apara dureri de cap (cefalee). corecteaza aceasta tulburare oculara. Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. dar va scadea simptomele. hipermetropia “fiziologica” dispare.

In cazul in care vederea necesita corectie. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). . Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. keratita herpetica. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. de exemplu. La pacientii care au istoric de glaucom.Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: • • ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. Tratament ambulator: Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. keratocon. boala inflamatorie oculara. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. dar se rup sau se sparg cu usurinta lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata.

vitros si sangele circulant. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. hipotonia . Patogenie Tensiunea oculara este mentinuta la valori normale in urma unui echilibru intre urmatorii trei factori: presiunea intrinseca a continutului asupra peretilor. Valorile normale ale acesteia variaza intre 10-21 mm Hg. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. Presiunea intrinseca este asigurata de umoarea apoasa. Modificari asupra oricaruia dintre acesti factori pot duce la cresterea sau scaderea tensiunii intraoculare. dar de obicei sunt temporare. presiunea extrinseca asupra peretilor si integritatea peretilor. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Sindromul de hipotonie oculara este dat de scaderea tensiunii intraoculare sub valoarea de 7 mm Hg. Valori ale tensiunii intraoculare intre 0-5 mm Hg. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. Hipotonia oculara Presiunea exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor globului ocular se defineste prin termenul de oftalmotonus. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. mentinute perioade lungi de timp produc grave disfunctii constituind oftalmomalacia sau hipotonia complicata. In primul rand orice leziune penetranta la nivelul peretilor este urmata de scaderea tensiunii oculare. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. Asadar. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie.Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje.

dezlipire de retina. dezlipire de retina. Forme clinice In functie de severitatea scaderii presiunii oculare. postoperator.bazic determinand acidoza cum ar fi de exemplu diabetul zaharat provoaca hipotonie ocularaprin alterarea balantei osmotice intre plasma si tesuturi. Hipotonia oculara fara complicatii apare in contuzii oculare. Socul posttraumautic produce edem la nivelul uveei cu transsudarea plasmei in spatiul extravascular datorita faptului ca coriocapilarele coroidei sunt lipsite de stratul muscular. Acest transsudat determina decolarea coroidei si ulterior a corpului ciliar si implicit diminuarea secretiei umorii apoase. in uveite si afectiuni generale) si forma complicata grava –oftalmomalacia. Datorita gradientului presiunii intraoculare mai mici decat cea intracraniana apare edemul papilar si cute radiare in regiunea maculei. La nivelul fundului de ochi apar pliuri stelate sub forma de dungi radiare avand ca punct de plecare papila. precum si pierderea de vitros (de cauza traumatica sau iatrogena) . Hipotonii postoperatorii apar dupa operatii de glaucom si cataracta fiind cauzate de atalamii pasagere cu decolare de coroida. Hipotonii in contuzii oculare. a perioadei de timp in care aceasta se mentine si a gravitatii modificarilor oculare de deosebesc forme de hipotonie necomplicate cu prognostic bun (in contuzii oculare. modificarea presiunii sanguine in arterele ciliare si artera oftalmica. postoperator. Afectiunile generale care perturba echilibrul acido. in uveite si unele afectiuni generale. Daca persista necesita reinterventie.oculara se produce in oricare din situatiile urmatoare: diminuarea secretiei ciliare sau resorbtia exagerata a umorii apoase. . Hipotoniile musculare produc si ele o diminuare a tensiunii oculare.

Dezlipirea de retina poate provoca hipotonie oculara atunci cand se propaga spre regiunea ciliara. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori . Apare mai ales dupa plagi perforante oculare cu sau fara corpi straini intraoculari. Uveitele repetate pot determina reducerea secretiei de umoare apoasa. Hipotoniile postoperatorii se vindeca printr-o noua interventie si sutura corecta a plagii. Serclajul preecuatorial cu banda de silicon poate reprezenta o solutie pentru cresterea oftalmotonusului in hipotoniile mari posttraumatice. Apare dupa plagi perforante urmate de hernie de membrane si vitros sau dupa interventii chirurgicale repetate. Keratita fungica Keratitele fungice apar mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita sicca sau ulcere traumatice. Presiunea intraoculara revine la normal odata cu vindecarea chirurgicala a dezlipirii de retina. Hipotonia complicata sau oftalmomalacia se manifesta prin pierderea ireversibila a functiei vizuale. Tratamentul hipotoniei oculare este individualizat in functie de cauza generatoare. Mentinerea echilibrului acido bazic si a glicemiei in limite normale poate contribui la profilaxia hipotoniei oculare la pacientii diabetici. edem corioretinian si atrofia corpului ciliar caz in care tensiunea oculara scade sub 5 mm Hg si apare si atrofia globului ocular. Trebuie sa constituie un semnal de alarma scaderea tensiunii oculare sub 5mm Hg. cele cauzate de decolari cilio-coroidiene beneficiaza de efectuarea unor incizii sclerale radiar pe o circumferinta de 180 grade pentru drenarea lichidului.

Infiltratul ulcereaza. Sporotrichum. Diagnosticul este sugerat de conditiile in care apare simptomatologia si de caracterele clinice ale ulcerului. Aspectul clinic cuprinde infiltrat necrotic cu marginile efilate avand aspect de pana situat in stratul superficial al corneei. Confirmarea diagnosticului se face in urma izolarii si identificarii ciupercii in cultura. . Pentru keratitele al caror agent etiologic este Fusarium unicul medicament cu rezultate bun este Natamycin suspensie 5 % care trebuie folosit timp de 3-4 saptamani.favorizanti ai aparitiei keratitelor fungice. 05-0. Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un corp vegetal (ramuri de copaci). 2 % sau Miconazole administrat subconjunctival 5-10 mg sau pe cale sistemica 30 mg/kgc/zi. in cateva saptamani. Tratamentul este greoi si indelungat datorita slabei penetrante oculare a multora dintre antifungicele administrate sistemic (Mycostatine. apare hipopion si o falsa membrana uscata ce acopera ulceratia dar care se indeparteaza si se reface usor. Candida albicans s. Recoltarea produsului biologic se face in cazul infectiilor profunde prin biopsie corneeana. caruia nu i se da importanta de catre pacient. spre perforatie. De multe ori coexista cu infectii bacteriene si/sau herpetice ale corneei. Aspergillus. Leziunile evolueaza lent. a. Fumigatus. Etiologia este reprezentata in special de fungi saprofiti cum sunt Penicillium. Amphotericine B) . Keratitele provocate de Candida si Aspergillus se trateaza cu Amphotericina B solutie 0. Fusarium dar in cazuri mai rare pot fi identificati si Actynomices.

dezepitelizarea si ulcerarea corneei (keratita lagoftalmica). Inocluzia palpebrala este permanenta (chiar mai accentuata in timpul somnului). globul ocular deviat in sus si in afara iar pleoapa inferioara usor ectropionata fapt ce produce epifora. in cazul in care exista un deficit usor si perspective de recuperare tratamentul se limiteaza la pansarea ochiului peste noapte si administrarea de solutii protectoare. Miopia . Tratamentul variaza in functie de gradul deficitului ocluzional.Alte medicamente folosite sunt Clotrimazole subconjunctival 5-10 mg si Fluconazole 200-400 mg/zi pe cale orala. Daca apar insa leziuni corneene se impune blefarorafia temporara in doua treimi externe ale pleoapelor. lucru care duce la uscarea. O alta masura vizeaza fixarea in pozitie corecta a pleoapei inferioare. Astfel. Lagoftalmia paralitica Lagoftalmia paralitica se defineste ca fiind imposibilitatea ocluziei palpebrale cauzata de paralizia periferica a nervului facial. Fanta palpebrala este intredeschisa.

Cauze Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. care sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini). Acesta la subiectii normali este rotund.Miopia se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina (membrana situata la nivelul polului posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase. se focalizeaza in fata ei. Miopia este de obicei o conditie mostenita. Mai rar aceasta poate apare datorita sau in cadrul unor boli. dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau ambii parinti sufera de miopie. . Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar cu o vedere neclara la distanta.

Rar miopia poate fi produsa de boli oculare. cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente. mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia). Studii recente au confirmat aceasta afirmatie. cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la o distanta prea mica. corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara transparenta si alta posterioara opaca). ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei. In afara de aceste modificari ale formei globului ocular. Factori de risc . dovedind ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane.S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp indelungat a vederii de aproape. mai exista cateva cauze rare de miopie. Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil.Acestea sunt: • • • miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara) miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina) pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din cauza unei alte boli.

au un risc crescut. Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea la aproape (de exemplu cititul) si miopie. neclara. in special cei care au retinopatie de prematuritate. Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea. Tipuri • Benigna (“miopia scolarului”) . In aceasta forma de miopie apar leziuni intraocula Simptome Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: • • dificultati in vederea obiectelor situate la distanta.00 dioptrii. .00 dioptrii. Nu ajunge la valori mai mari de – 6. odata dezvoltata.este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani. .00 sau – 40. avand o evolutie lent progresiva pana in jurul varstei de 20 – 25 ani. Prematurii.• • • • Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie). cum ar fi vederea la tabla la scoala. Exista boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire. cand devine stationara.00. evolueaza progresiv toata viata putand atinge valori mari de – 20.7. Acesti copii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia cartile de ochi. de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta. la televizor sau la ecranele cinematografelor reducerea performantelor scolare sau sportive. de a avea o forma mai severa de boala decat barbatii. • Maligna (evolutiva) – este prezenta de la nastere.

pierd increderea in sine. Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si interventia chirurgicala.Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distant frecvent are dureri de cap (cefalee). Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament. Pacientii cu miopie patologica au un risc crescut de a dezvolta cataracta.Riscul este direct proportional cu gradul de miopie. glaucom sau dezlipire de retina. astfel miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: • • • • • priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata sta in bancile din fata clasei. tratamentul poate restabili vederea normala sau aproape normala. Desi miopia nu poate fi vindecata. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat. este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid. Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute. se poate doar incerca corectarea vederii folosind ochelari. . Persoanele care au un grad inalt de miopie. conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul globului ocular). lentile de contact sau interventia chirurgicala. Desi tratamentul nu poate opri evolutia. cei la care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala.

ele prezinta riscul de infectie. Se recomanda de asemenea ca 2 saptamani dupa operatie sa se evite activitati sportive intense.Nu se folosesc medicamente pentru a corecta miopia.Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe retina. Astfel. . acuitatea vizuala poate fi redusa pentru cateva zile dupa si se interzice conducerea autovehiculelor pana in momentul cand vederea revine complet si devine clara. In functie de tipul operatiei practicate. Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde mai multe tehnici: LASIK. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin modificarea formei corneei. machiajul si activitati care implica patrunderea apei in ochi (de exemplu inaintea operatiei se poate face baie si apoi aceasta se evita 1-2 zile dupa interventie). Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea lentilelor. Tratament ambulator Desi miopia nu poate fi prevenita sau vindecata se poate colabora cu medicul oftalmolog pentru a fi corectata. Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau centrale ca si lentilele de contact. keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser). Pot fi tratate cu picaturi ce lubrefiaza ochiul sau daca problema persista se poate practica infundarea ductelor care dreneaza in mod normal globul ocular. picaturi ce se pot utiliza de la cateva zile pana la cateva luni dupa interventie. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu miopie. Se pot prescrie picaturi care sa reduca inflamatia si riscul de infectie. Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia chirurgicala. implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs). Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta. Simptome datorate lipsei umiditatii normale a ochiului apar frecvent insa sunt temporare. Pot fi nevoie de ingrijiri la domiciliu dupa ce s-a practicat interventie chirurgicala pentru a corecta miopia. poate fi nevoie de un bandaj sau lentile de contact speciale cateva zile dupa interventie.

situate la nivelul membranei Bowman si Descemet unde se produc rupturi. 5 mm grosime desparte gerontoxonul de limbul scero-corneean. . incidenta ajungand aproape de 100 % la varstnicii de peste 80 de ani (s-ar putea spune ca e aproape fiziologic).Modificari involutive ale corneei Apar ca urmare a degenerescenteii senile aparute in general la persoane in varsta de peste 40 de ani. Marginea periferica a arcului este regulata pe cand cea centrala difuza. Arcul senil (gerontoxon) consta in aparitia bilateral a unor opacifieri inelare. periferice ale stromei avand o latime de cca. Intereseaza persoane in varsta de peste 40 de ani. Afectiunea poate aparea si secundar unor traumatisme sau inflamatii. Este asimptomatic si nu necesita tratament. Trebuie diferentiat de arcul juvenil care apare in copilarie. Procesul incepe in partea superioara si inferioara a corneei progresand apoi sub forma de arc de cerc. Epiteliul nu este afectat. O zona de cornee transparenta de 0. 5 mm. 1. poligonale separate de zone clare. Degenerescenta „ in piele de crocodil ” (crocodile shagreen) sau degenerescenta in mozaic Vogt consta in aparitia unor opacitati centrale. In patogenie este implicata o predispozitie genetica la care se poate asocia o hiperlipoproteinemie fapt sustinut de evidentierea pe sectiuni la gheata a depozitelor lipidice in stroma corneeana cu predilectie si in cantitati mai mari in proximitatea membranelor Bowman si Descemet.

O obstructie a ductului lacrimal apare cand deschiderea canalului. Obstructia canalelor lacrimale la adulti este neobisnuita. aciculare de culoare alba (depozite de saruri de calciu) localizate la nivelul limbului nazal si temporal. . Oricum. care in mod normal permite lacrimilor sa se dreneze. Corpii Hassall. sacul lacrimal se umple cu lichid si devine tumefiat si inflamat si uneori se infecteaza.Corneea farinata Vogt consta in aparitia predescemetic in stroma corneeana profunda a unor pete (depozite) mici de culoare gri bogate in lipofuscina. Daca un duct lacrimal ramane obstruat. Ea apare la varstnici mai frecvent si este de obicei rezultatul unei injurii (traumatism) sau este aferenta altor boli.Henle constituie proliferari localizate ale membranei Descemet avand aceasi structura cu aceasta. Apar ca niste proeminente spre camera anterioara situate la periferia corneei pe care o pot invada spre centru odata cu inaintarea in varsta ozazie cu care are loc si cresterea numarului acestora. este blocata sau nu se deschide normal. Inelul alb limbic Vogt reprezinta o degenerescenta subepiteliala a colagenului manifestata prin aparitia la varstnici a unor formatiuni punctiforme. simptomele apar doar la 2% pana la 4% din nou-nascuti. Un canal lacrimal obstruat de la nastere (congenital) este numit uneori obstructie de canal nazo-lacrimal sau dacriostenoza. Se considera ca obstructia ductelor lacrimale apare la 30% dintre nou-nascuti. Obstructia canalului lacrimal Lacrimile se dreneaza in mod normal prin canale mici numite ducte lacrimale care pornesc de la globul ocular si ajung in piramida nazala. Este asimptomatica si prezinta importanta clinica din puctul de vedere al diagnosticului diferential cu distrofiile evolutive.

a afectiunilor osului sau tesuturilor din jurul ochilor (ca pometii). tesutului nazal sau a problemelor sinusale. La adulti aceste canale se pot obstrua ca rezultat al ingrosarii tesutului ductului lacrimal. Acest fenomen intrerupe drenajul normal al lacrimilor in canalele lacrimale. a infectiilor sau a formatiunilor tumorale din zona. In mod normal lacrimile se produc incepand cu primele zile dupa nastere pana la cateva saptamani. este inchisa sau nedezvoltata. la scurta vreme dupa nastere. Alte cauze mai putin frecvente ale obstructiei de canal lacrimal la copii includ: • • • Infectii dezvoltarea anormala a osului nasului ceea ce exercita o presiune neobisnuita asupra canalului lacrimal si il inchide deschiderea (punctele lacrimale) canalelor lacrimale in coltul intern al ochiului.Cauze la nou-nascuti si sugari La nou-nascuti si sugari cea mai comuna etiologie a obstructiei de duct lacrimal este incapacitatea tesutului de acoperire de la capatul canalului de a se deschide normal in timpul nasterii sau in preajma nasterii. Cauze mai putin frecvente ale obstructiei de duct lacrimal la nou-nascuti pot include: . Cauze la adulti Cea mai frecventa cauza a unui canal lacrimal obstruat este imposibilitatea epiteliului sau a membranei care acopera canalul lacrimal de a se deschide normal in nas. locul in care se scurg lacrimile in canalele lacrimale. Simptomele nu apar daca blocajul se deschide singur inaintea primei secretii lacrimale a nou-nascutului.

Simptome De obicei.• • • • infectii ale canalelor prin care trec lacrimile de la nivelul ochilor in nas (dacriocistita) blocarea canalului lacrimal la ambele capete (dacriocistocel) dezvoltarea anormala a osului nazal ceea ce duce la inchiderea ductului prin cresterea presiunii exercitate asupra acestuia deschiderile nedezvoltate sau inchise din coltul ochilor (punctele lacrimale) pe unde se dreneaza lacrimile in mod normal. dezvoltarii anormale a osului sau tumorilor) antecedente familiale de obstructie a canalului lacrimal. . De exemplu. In cazuri severe. o obstructie de duct lacrimal poate rezulta prin ingrosarea epiteliului ce tapeteaza canalul lacrimal datorita unor structuri sau tesuturi anormal dezvoltate sau complicatii ale unor interventii chirurgicale la nivelul nasului sau in jurul acestuia. infectia poate include genele si zonele din jurul ochilor. Nou-nascutii cu astfel de probleme prezinta. Daca apare infectia sistemului de drenare a secretiilor lacrimale. Cauzele obstructiei de canal lacrimal la adulti sunt de obicei corelate cu o alta boala sau leziune a zonei implicate. de obicei. primul simptom al unei obstructii lacrimale consta in lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz (epifora). poate apare inflamatia care include roseata si edemul (umflarea) zonei din jurul ochiului sau a nasului. simptome care apar in primele zile sau saptamani de viata. Factoride risc • • • nasterea prematura (nasterea inainte de termen) probleme structurale sau functionale ale sistemului de drenare a lacrimilor (datorate infectiilor. De asemenea se poate observa o secretie de mucus galben in coltul ochiului si genele se pot lipi unele de altele. Aceste probleme apar mai frecvent dupa varsta de 60 de ani decat la adultul tanar.

de obicei. De obicei. antibioticele sunt necesare daca apar semne de infectie ca roseata.Simptomele unei obstructii de canal lacrimal se pot accentua dupa o infectie a cailor respiratorii superioare. Sondajul cailor lacrimale nu se face la adulti deoarece nu este eficient de obicei. tratamentul se face in functie de cauzele obstructiei. Tratament la adulti La adulti. Infectia poate fi prevenita prin curatarea ochiului si masarea zonei obstructiei pentru a preveni cresterea vascozitatii secretiei in interiorul canalului. Daca ductul ramane obstruat dupa varsta de 6 luni pana la un an. Daca obstructia este rezultatul unei infectii de lunga durata (cronica) . Alte tratamente includ antibiotice pentru o infectie pe termen lung sau o interventie chirurgicala pentru rezolvarea problemelor legate de tesuturi sau dezvoltari anormale. pot ajuta la prevenirea infectiei. simptomele pot fi mai evidente dupa o expunere la vant sau temperaturi scazute. Alte tratamente chirurgicale nu sunt recomandate de obicei. ca o raceala sau o sinuzita. curatarea ochiului si drenarea ductului. Masurile de tratament la care se poate apela acasa. De asemenea. se poate rezolva cu o manevra simpla de sondaj al cailor lacrimale. Tratament la copii Copii nascuti cu obstructie de duct lacrimal. edem sau secretii de culoare galbena. Mai mult de 90% din cazuri se rezolva fara nici o interventie pana la varsta de un an. Daca ductul ramane obstruat pana la varsta de 6 luni se poate face o manevra simpla de sondaj a canalului lacrimal. Foarte rar apar situatii in care este nevoie de interventii chirurgicale mai complicate la copii. Aceasta deschide canalul lacrimal la mai mult de 90% din sugari. nu necesita tratament. O obstructie de canal lacrimal se rezolva de obicei fara nici o interventie in timpul primului an de viata.

Se poate pastra o rezerva de tampoane umezite intr-o punga de plastic in cazul in care mama si copilul nu sunt acasa. Poate fi nevoie de interventii chirurgicale pentru cauze structurale (din cauza unor leziuni sau modificari ale structurilor legate de varsta) sau pentru cresteri aberante ale tesuturilor. Daca genele se lipesc se aplica un tampon umed. acestea trebuie curatate cu un tampon de vata umed cu o miscare usoara.cecitatea . Tratament ambulator Majoritatea obstructiilor de cai lacrimale apar la sugari. De fiecare data se foloseste alt tampon de vata sau batistuta.Se umezeste un tampon de vata sau o batistuta cu apa calduta (nu fierbinte) si se sterge usor din coltul interior al ochiului (partea mai aproape de nas) spre coltul extern.este nevoie de tratament cu antibiotice. Pentru a mentine un ochi curat se recomanda: • curatarea secretiilor din jurul ochiului . Prevenirea infectarii obstructiei de cai lacrimale la nou-nascut se poate face prin curatarea ochiului si masarea usoara a zonei. Mainile trebuie spalate inainte de a atinge aria din jurul ochiului. • daca genele se acopera cu secretii. Daca nou-nascutul are obstructie de cai lacrimale. curat pe ochi pentru cateva minute pentru a se inmuia. Masarea trebuie facuta sub indrumarea si supravegherea directa a unui medic. de sus in jos. Orbirea . De obicei se face de doua. trei ori pe zi pentru cateva luni. aceasta se poate rezolva de la sine pana la varsta de un an.

hipertensiune. absenta reflexelor de fixatie.Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii. asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 . s. Paraclinic apar modificari ale electroencefalogramei la deschiderea ochilor si potentialelor evocate occipitale. aspect normal al fundului de ochi. distructia centrilor corticali. cecitatea pitiatica) sau definitiva (invazie tumorala/ enuclere. Adesea dispare spontan dupa cateva zile.Pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental. edem cerebral. encefalite. ale retinei. Localizarea leziunilor este imprecis delimitata dar se pare ca ar afecta ariile pre si parastriate. Cecitatea pitiatica apare in urma unor traume psihice la unele persoane mai sensibile. a. traumatisme. stramtorari concentrice ale campului vizual de 5-10º. de clipire si optochinetic. Se manifesta prin pierdere brusca si totala a vederii. • • Cecitatea psihica este mai degraba o agnozie pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste. "se uita ca mata-n calendar". . ale nervului optic sau ale centrilor corticali poarta denumirea de cecitate sau orbire.In functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele entitati: • Cecitatea corticala . Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii. embolii. ). in rare cazuri tumori. de fuziune. Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: • • • orbire absoluta –fara perceptie luminoasa.afectiune rara care se produce prin leziuni bilaterale ale cailor optice retrogeniculate si ariei optice primare. Examenul oftalmoscopic prezinta un aspect normal de aceea trebuie facut diagnostic diferential cu cecitatea simulata. Aceste leziuni pot avea cauze diverse printre care tulburari vasculare.

rujeola. ). Dezlipirea de retina indiferent de natura ei (miopica. melanom. atrofia optica Leber. tuberculoza. lacrimare. etc) prin pierderea globului ocular. cefalee. cataracta si miopia forte sunt o cauza majora a orbirii datorita diagnosticului tardiv. Traumatismele si arsurile prin ele insele sau datorita suprainfectiilor si oftalmiei simpatice duc adeseori la pierderea vederii. aniridia. Bolile infectioase (conjunctivita difterica. etc. alcool metilic se numara printre cauzele care pot fi cel mai usor evitate. criptoftalmia. retinopatia pigmentara. Sifilisul afecteaza sistemul nervos central ducand la atrofia nervului optic. halucinatii. varioala. microftalmia) . oftalmia neonatorum gonococica. Printre cauzele mai rare se numara anomalii congenitale (anoftalmia. idiotia amaurotica Tay-Sachs). albinismul. metale grele. Manifestarile clinice Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si/sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare (durere oculara. Glaucomul. tumorile maligne (retinoblastom. Intoxicatiile cu diferite medicamente. lepra. boli cu caracter ereditar (Sindrom Marfan. Pentru stabilirea diagnosticului: • Anamneza releva simptomatologia bolii de baza si evolutia acesteia in timp . traumatica sau chiar arareori iatrogena) duce la pierderea definitiva a vederii. trahomul-constituie o reala problema in tarile subdezvoltate) prin afectarea corneei sau prin organizarea conjunctiva a exudatelor inflamatorii pot provoca orbirea in conditiile unui tratament necorespunzator.Etiologie Cauzele orbirii sunt foarte multe si foarte diverse. iridociclitele.

cu tendinta de a intinde mainile inaintea lui.• Se efectueaza urmatoarele examene paraclinice: examen biomicroscopic. daca ii spunem sa se apropie el merge in alta directie decat cea din care vine vocea si tot asa.acele persoane care doresc sa obtina diferite foloase pretinzand ca sunt orbi. In cecitatea pitiatica este indicata . Tratament Tratamentul difera in functie de cauzele orbirii. examenul fundului de ochi. .se provoaca reflexul de clipire prin apropierea brusca si rapida de ochi a unui obiect taios sau ascutit . Simulantul merge ezitant. investigatii imagistice daca se suspecteaza o tumoare. examen oftalmoscopic. Explorari neurofiziologice sunt necesare daca se suspecteaza afectare corticala. proba cu lentile colorate. Aceste persoane pot simula pierderea vederii unilateral (amauroza unilaterala) sau bilateral (amauroza bilaterala). Urmatoarele probe sunt utile in acest sens: .se cerceteaza reflexul fotomotor . refractometrie. proba cu lectura controlata.se pune pe un ochi un pansament ocluziv iar comportamentul. Cataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial. Aceasta suspiciune apare atunci cand exista o neconcordanta intre declaratiile pacientului si datele obtinute in urma examenului obiectiv. proba cu prisme. O categorie aparte si o problema de diagnostic o reprezinta simulantii. Cecitatea corticala nu are tratament curativ. reflexele oculare cu scopul verificarii starii de integritate anatomica si functionala a globului ocular. se loveste de obiectele din calea lui cu dorinta de a dovedi ca nu vede. bolnavului” se schimba radical In cazul simularii amaurozei unilaterale se face un examen obiectiv complet si se utilizeaza niste probe de control: proba cu lentile convexe. Examenul obiectiv bine facut dovedeste faptul ca aparatul vizual este normal. In comportamentul persoanelor care simuleaza cecitatea bilaterala apar o serii de indicii care ii tradeaza. determinarea acuitatii vizuale si a campului vizual. "sunt mai orbi decat orbii".

Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente: profilaxia si recuperarea/reeducarea orbilor iar prima este de dorit dat fiind faptul ca e mult mai ieftina si mai comfortabila pentru pacient. activitati artistice cantat la un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice. Hebold. Aceasta reeducare cuprinde mai multe faze: • • • Reeducarea psihoterapeutica Reeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului Braille. printr-un tratament adecvat medical si/sau chirurgical al boliilor infectioase. evitarea conflictelor armate.psihoterapia. Reeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces complex prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. Orjeletul (ulciorul) si salazionul . Wagner. impletituri de nuiele. tricotat. vaccinare. Profilaxia se face prin preventia accidentelor de munca si auto. tesaturi. dactilografie la masina de scris pe sistemul Dichte pentru asi putea continua studiile. Reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj. degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. de papura.

Semne si simptome: • • Eritem al marginii palpebrale cu descuamare. desi pot fi implicate si alte microorganisme Seboreea poate predispune la infectii palpebrale Factori de risc: • • • • Blefarita predispozanta (infectie cu o gravitate mai redusa a marginii palpebrale) Igiena palpebrala deficitara Persoanele ce poarta lentile de contact Machiajul ochilor Tratament – masuri generale: • • Compresele calde pe zona inflamata pot ajuta la cresterea fluxului sangvin si la stimularea drenajului spontan Igiena personala adecvata punandu-se accent pe curatarea zilnica a pleoapelor pentru a preveni infectiile recurente . Cauze: • • Cele mai frecvente cauze ale infectiilor palpebrale sunt stafilococice. colectie purulenta Inflamatie localizata a genelor Pacientii pot prezenta prurit sau descuamare la nivelul pleoapei. eritem cronic. iritatie ocular care determina sensibilitate locala si durere. glandele meibomiene (orjelet intern) sau infectia granulomatoasa a glandelor meibomiene (salazion).Denumirea populara de “urcior” se refera la orice inflamatie sau infectie a marginii palpebrale ce afecteaza foliculii pilosi ai genelor (orjelet extern).

In unele cazuri ptoza palpebrala poate fi asociata cu strabism. varsta. consultul oftalmologic trebuie facut imediat si obligatoriu. etc. Ajuta la diminuarea proliferarii bacteriene Ptoza palpebrala Ptoza palpebrala reprezinta caderea pleoapei superioare. ptoza palpebrala. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. Netratata poate impiedica dezvoltarea normala a vederii. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. Odata cu inaintarea in varsta. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. Daca caderea pleoapei apare brusc si evident. Aceasta afectiune este cauzata de slabirea muschiului responsabil de ridicarea pleoapei. defecte congenitale. dupa igiena adecvata (cu exceptia copiilor sub 12 ani unde exista riscul de aparitie a vederii incetosate si ambliopiei). Aceste cauze au la baza boli sau leziuni oculare. afectarea nervului care controleaza acest muschi sau relaxarea (moliciunea) pielii pleoapei superioare. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. interventii chirurgicale.• Aplicarea unui unguent cu antibiotic (cum ar fi eritromicina) pe marginea pleoapei. . ducand la ambliopie. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior.

Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. . Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. care se efectueaza cu scopul de a intari si a tonifia muschiul ridicator al pleoapei. Factori de risc • • • • • • Varsta Diabet atacuri de cord sindrom Horner miastenia gravis tumori cerebrale Simptome • • • • • • • caderea uneia sau ambelor pleoape iritatie dificultate in inchiderea completa a ochiului oboseala oculara din cauza efortului depus pentru a tine ochii deschisi strabism vedere dubla lacrimare excesiva In majoritatea cazurilor de ptoza palpebrala este necesara interventia chirurgicala.Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea.

Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica este o afectiune retiniana noninflamatorie caracterizata prin blocarea capilarelor retiniene si microanevrisme. Ischemia retiniana conduce la eliberarea unui factor vasoproliferativ ce stimuleaza neovascularizatia retinei. nervului optic sau irisului. Retinopatia diabetic prezinta trei stadia: • • • Retinopatie diabetica in stadiul incipient Retinopatie diabetica preproliferativa Retinopatie diabetic proliferative Semne si simptome: Retinopatie diabetica in stadiul incipient: • • • • Microanevrisme Hemoragii intraretiniene Edem macular Depozite lipidice Retinopatia diabetica preproliferativa: • • • • Infarcte ale fibrelor nervoase (punctiforme – “in fulgi de bumbac”) Vene dispuse in siraguri Dilatatii venoase Anomalii microvasculare intraretiniene .

Intarzierea tratamentului poate avea ca rezultat instalarea cecitatii Sindromul ochi uscat . prognosticul este favorabil. nervului optic si irisului Cauze: asociata cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice si a anomaliilor microvasculare Factori de risc: • • • • • • • • Durata diabetului zaharat (de obicei mai mare de 10 ani) Control neadecvat al glicemiei Sarcina Boli renale Hipertensiune sistemica Fumatul Nivelurile serice crescute ale lipidelor sunt associate cu cresterea riscului de depozite lipidice retiniene (exsudate) Proteinurie Daca tratamentul este aplicat precoce.• Hemoragii retiniene extinse Retinopatia diabetica proliferativa: • Proliferare de vase sanguine noi (neovascularizatie) la nivelul suprafetei retiniene.

Sindromul de Ochi uscat apare mai frecvent la femei. foarte bogata in terminatii nervoase are o sensibilitate deosebită. Apar suprafeţe uscate care nu mai permit alunecarea usoara a pleoapelor pe suprafaţa oculară. probabil datorită variaţiilor hormonale. Simptomele sunt uşoare în stadiile incipiente dar se agravează cu mărirea gradului de uscăciune: • • • • • • • • Senzatia de corp străin: geană sau nisip în ochi Senzatia de presiune: cu cefalee Arsură Sensibilitate la lumină Ochi umezi: uscăciunea stimulează secreţia lacrimală Senzatie de uscăciune Dificultate în a deschide ochii: gene grele. refractare la mişcare Vedere neclară: ca un văl pe ochi . Corneea. Simptome In sindromul ochiului uscat filmul lacrimal devine mai subţire şi mai puţin stabil.În mod normal suprafaţa ochiului (corneea) trebuie să fie permanent umedă.

Rareori tampoanele ies din ductul lacrimal in mod spontan sau migreaza de-a lungul canalului lacrimal. Multi pacienti observa ca obstruarea canalului lacrimal imbunatateste confortul si reduce necesitatea utilizarii picaturilor de ochRestasis – in 2002 a fost aprobata prescrierea colirului oftalmic Restasis pentru tratamentul xeroftalmiei cronice.• • • Incapacitatea de a plânge Roşeaţă: in special de-a lungul marginii ciliare a pleoapelor Secreţii: fire lipicioase şi pruriginoase Xeroftalmia nu poate fi vindecata. atunci poate fi folosit un tampon de silicon (ocluzia punctata). dar exista un numar de pasi ce ar trebui urmati in tratamentul afectiunii. pentru a mentine ochii lubrefiati. realizata pentru a furniza o suplimentare adecvata a lacrimilor • ocluzia permanenta a ductului lacrimal – daca ocluzia temporara a ductului lacrimal este eficienta. Daca este prezenta xeroza cronica se recomanda utilizarea picaturilor chiar in absenta simptomelor. astfel incat uneori este necesara incercarea mai multor produse pana la descoperirea tratamentului optim. Daca ochii se usuca in timpul somnului. Aceasta se realizeaza printr-o procedura nedureroasa prin care un tampon care se va dizolva rapid este inserat in ductul lacrimal la nivelul pleoapei inferioare. Tampoanele vor aduna lacrimile la nivelul ochilor atata timp cat se afla plasate in ductul lacrimal. care ajuta ochii sa-si creasca secretia de lacrimi prin folosirea continua a acestui preparat . Utilizarea colirelor oftalmice reprezinta tratamentul de baza al keratoconjunctivitei uscate. ca de exemplu unguent pe timpul noptii • ocluzia temporara a ductului lacrimal – uneori este necesara inchiderea ductelor care dreneaza lacrimile in exteriorul ochiului. Aceasta reprezinta o interventie temporara. Nu intotdeauna acelasi tip de picaturi e eficient pentru toti pacientii. Ar trebui discutate optiunile de tratament cu un oftalmolog. acestea putand fii inlocuite. se recomanda folosirea unui lubrefiant dens. Tratamentul xeroftalmiei poate include: • colire oftalmice (picaturi pentru ochi) si unguente. In prezent este singurul tip de colir oftalmic recomandat.

Profilaxie În afară de vizitele regulate la oftalmolog şi optician precum şi testele obişnuite se mai pot face o serie de lucruri pentru a preveni. calma sau vindeca acest sindrom: • • • • • • • • • • • • • • Faceţi exerciţii în aer liber. Aceasta este realizata cu anestezie locala in ambulator. locuri de distracţie Folosiţi ochelari de protecţie la ski. ca de exemplu steroizii topici. avion. Nu se recomanda limitarea activitatilor dupa acest tip de interventie chirurgicala. pot fi benefici in anumite cazuri tratamentul chirurgical – daca este necesar. ciclism şi înot Nu fumaţi şi evitaţi atmosfera cu fum Evitaţi aerul condiţionat Folosiţi aparate de umidificat atmosfera Păstraţi lentilele de contact umede Lucraţi la monitor la lumina zilei dar nu direct în lumina soarelui Utilizati lumină articiala puternică dar nu orbitoare sau formatoare de halouri Evitaţia reflecţiile în ecran Păstraţi o distanţă de 50-70 cm de ecran . în mod regulat Beţi cel puţin 2 litri de apă.• • alte optiuni de medicamente – alte medicamente. ductul care dreneaza lacrimile in cavitatea nazala poate fi inchis permanent pentru a permite lacrimilor sa ramana la nivelul globului ocular. zilnic Includeţi vitamine în alimentaţie Asiguraţi-vă că dormiţi suficient Evitaţi contactul direct al feţei cu curenţii de aer: în maşină.

mai este numit si “ochi-incrucisati”. Daca in mod normal musculatura din jurul ochilor determina miscarea sincrona in acelasi timp si in aceeasi directie a ambilor ochii. fie spre ureche (strabism divergent). in strabism musculatura nu functioneaza normal si ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. astfel incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent). Imaginea se va forma corect la nivelul unui singur ochi.• Clipiţi des şi luaţi des pauze scurte Strabism Strabismul apare cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele. Creierul o va refuza preferand-o pe cea . iar imaginea perceputa de ochiul deviat va fi neclara. Cel mai adesea apare in copilarie.

Pseudostrabism in epicantus. tumori.spre interior (spre nas). radacina nasului plat. • • • Strabism paralitic: apare datorita paraliziei musculaturii oculare. strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul . Mentionam: • • • • • • Strabism convergent . Strabism divergent . manifest numai la suprasolicitare. Heteroforia – strabism latent. La adulti. Heterotropia – strabism manifest. oboseala.a o ochiului nedeviat. deci la scaderea continua si treptata a vederii. O alta cauza poate fi insuficienta in miscarea de convergenta a ochilor. Totusi.apare la sugari pana la 3 luni. de exemplu la boala. afectiunea poate fi determinata de o distanta mai mare intre cei doi ochi datorita unei conformatii speciale a orbitelor. In timp. el se poate transmite genetic (se intalneste mai frecvent in unele famili). Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. in mai mare masura unilateral (acelasi ochi) sau alternant (ambii ochii deviaza pe rand). Strabism tardiv apare la un copil dupa 3 ani. ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare). nevrite. imaginile provenite de la ochiul strabic vor conduce la pierderea capacitatilor vizuale. in urma unui traumatism. Strabism “fiziologic” .spre exterior (spre ureche). Strabismul acomodativ (de obicei spre interior) acentuat la efortul de acomodare. De asemenea. infectii. concomitent cu hipermetropia. Cauze Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. Tipuri • Strabism concomitent (“strabism” propiu-zis): strabism care apare in toate directiile privirii.

. accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: • • • • vedere incetosata oboseala ochilor sensibilitate la lumina puternica vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului).acestora. astfel face un efort de acomodare ce se insoteste de miscarea de convergenta a ochilor. Cele mai frecvente semne vizibile sunt : • • • • • globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) • privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare • inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect • impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. Strabismul poate aparea si din dorinta copilului de a vedea clar. Simptome Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. boala Graves.

se recomanda consultul unui medic de specialitate. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. pentru vederea unui obiect. In general.In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. pana la varsta de 4 luni. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. De asemenea. medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). Daca vederea dubla persista. pot fi prezente sau absente. o perioada mai lunga de timp. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. . accidentului vascular cerebral (AVC). cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. la inceputul tratamentului pentru strabism. de obicei se insoteste de vedere dubla. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. cu cat este mai tanar copilul. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). De obicei simptomele sunt tranzitorii. La adulti. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. In cazul in care vederea dubla persista.

acestia nefiind centrati. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. exercitiile globilor oculari. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. In cazul in care exista deja ambliopie. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. . purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. tratamentul medicamentos. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari.De asemenea. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. folosirea ocluzorului. Ocluzarea (acoperirea) ochiului Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab.

Uneori. Atropina si alte substante midriatice. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. Acesta este un tratament controversat. Cu toate acestea. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. exercitiile oculare. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. de obicei sub forma de picaturi.Exercitiile oculare Ocazional. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. . ca de exemplu in tratamentul chirurgical. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare.

prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. Desi foarte rar. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. In timpul interventiei chirurgicale. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. se pot realinia globii oculari. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. Cu toate acestea. amelioreaza vederea dubla. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior . Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor.

Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. fata de imbunatatirea vederii copilului. In plus fata de afectarea vederii copilului. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. Tratament ambulator (la domiciliu) In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului.. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. face tratamentul mai putin eficient. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. . In plus. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze.

. prin consumatea de carne insuficient preparata termic de vita. corioretinita si retard mintal. transfuzii de sange total sau transplacentar. pseudocongenitala e prezenta la nastere dar se manifesta tardiv. Infectia prezinta un risc deosebit de sever pentru fetusul uman in formare si pentru persoanele imunocompromise (in special HIV-SIDA). afectarea SNC cu potential letal. Parazitul se multiplica in interiorul fiecarei celule nucleate pana la aparitia anticorpilor cand formeaza chisturi tisulare care pot persista chiar si ani de zile mai ales in creier si muschi. La om infectia se poate produce prin ingestia acestor oochisti. miel sau porc care contine chisturi tisulare. Acest fapt explica rata mare a recidivelor. dobandita in decursul vietii. Raspandirea protozoarului este universala.Toxoplasmoza oculara Toxoplasma gondii este un parazit obligatoriu intracelular care are ca gazda definitiva pisica infectand accidental omul. Dupa momentul in care se manifesta exista trei forme clinice ale toxoplasmozei oculare: • • • congenitala-manifesta la nastere. se crede ca aproape jumatate din populatia generala este seropozitiva –marea majoritate fiind asimptomatici. Poate provoca numeroase manifestari clinice cum ar fi limfadenopatia benigna. Se reproduce sexuat doar in intestinul pisicii iar oochistii astfel rezultati sunt eliminati in materiile fecale.

In trimestrele II si III apar corioretinita focala. Profilaxia presupune in primul rand corecta preparare a hranei si evitarea contactului cu pisicile mai ales ptr femeile de varsta fertila si gravide. roseata. urmate de corioretinita bilaterala. Manifesterile clinice ale toxoplasmozei congenitale variaza. calcificari craniene. Examenul fundului de ochi evidentiaza leziunea de baza -focarul de retinocoroidita care in evolutie determina cicatrici alb-galbui “in rozeta” patognomonice pentru toxoplasmoza oculara. hepatosplenomegalie. In primul trimestru de sarcina avortul spontan si moartea in utero apar frecvent. testul de aglutinare directa.La oricare dintre acestea leziunea de baza este retinocoroidita localizata in macula asociata cu reactii exudative. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor si examenul fundului de ochi la care se mai adauga si determinarea anticorpilor materni si fetali prin diferite metode (testul de coloratie Sabin-Feldman. . Tratamentul preventiv la gravida difera in functie de varsta sarcinii astfel in primul trimestru avort terapeutic. iar in trimestrele II si III se administreaza spiramicina (care va continua si la copil dupa nastere). miodezopsii (prezenta de muste volante in campul vizual). Simptomatologia oculara cuprinde: scaderea acuitatii vizuale (dificil de investigat la nou nascut). durere. hidrocefalie. calcificari cerebrale si retard psihomotor. testul de fluorescenta indirecta). fotofobie. Tratamentul se impune numai in leziunile cu localizare in vecinatatea nervului optic sau care dau reactie vitreana importanta si la gravida. La nou nascut boala poate fi foarte severa cu icter.

Este o boala a mizeriei care face ravagii in tarile lumii a treia din Africa si Asia favorizata de conditiile socio-economice precare la accentuarea carora contribuie inchizandu-se astfel un cerc vicios. imobile. Alte chimioterapice folosite sunt spiramicina si clindamicina. Tratamentul patogenic constand in administrarea de corticosteroizi e controversat putandu-se face sau nu de la caz la caz. Chlamydiile sunt bacterii cocoide. . Boala afecteaza ambii ochi astfel incat principala consecinta in evolutia naturala este orbirea. Trahomul Trahomul este o conjunctivita granulomatoasa severa. adaptate foarte bine la parazitismul intracelular (cum sunt incapabile sa sintetizeze ATP pot fi considerate paraziti energetici) . endemica cu evolutie cronica care debuteaza ca o foliculita acuta si foarte contagioasa.Tratamentul curativ standard consta in administrarea de sulfadiazina si pirimetamina (nu se foloseste in sarcina deoarece are efect teratogen). La nivel mondial aproximativ 8 milioane de oameni au ramas orbi datorita acestei afectiuni. Etiologie Trahomul este cauzat de Chlamydia trachomatis.

Acestora li se adauga distructiile tisulare provocate de raspunsul imun.se fixeaza pe receptori specifici ai celulei gazde de care este fagocitat. caldura umeda 60 ºC (in 10 minute). fie in timpul nasterii la nou-nascuti.Aceasta insusire are trei consecinte importante: • • • infectia cronica coexista cu fenomene de hipersensibilizare de tip IV.48 ore. deshidratati corpusculii elementari sunt foarte rezistenti dar sunt rapid inactivati cu eter (30 minute). In mediul extern. Celula gazda este lizata si corpii elementari sunt eliminati urmand sa infecteze alte si alte celule. Intracelular se transforma in corpi reticulati care se idvid formand o colonie (incluziuni) care la maturitate se transforma din nou in corpi elementari. pentru tratament sunt necesare antibiotice cu buna penetrare intracelulara. Tablou clinic . B. fenol.forma infectioasa a chlamidiilor. Infectia cu Chlamydia trachomatis desi induce formarea de anticorpi acestia nu asigura protectie in cazul unei reinfectii viitoare. Corpii elementari . Contactarea germenilor se face fie prin autoinoculare sau de la partenerul sexual la adulti. serovarurile D-K au transmitere sexuala care la nivel ocular pot genera conjunctivite cu incluzii. saruri de amoniu etc. Ba si C determina trahomul. pot fi cultivate doar in sacul vitelin al embrionului de gaina sau pe celule vii. serovarurile L1-L3 genereaza limfogranulomatoza veneriana inghinala. Ciclul de multiplicare al clamidiilor dureaza 24. In functie de structura antigenica se deosebesc serovarurile grupate astfel: • • • serovarurile A.

In vederea obtinerii culturilor tampoanele cu material biologic trebuie imersate imediat dupa prelevare intr-un mediu de transport cu zaharoza-fosfat-glutamat. Diagnosticul de laborator se pune in urma analizei produsului de raclaj conjunctival. • Stadiul II florid aduce agravarea semnelor si simptomelor. Aceasta se poate face prin microscopie directa care urmareste incluziunile intracelulare prin coloratie imunofluorescenta. .Boala evolueaza in decurs de mai multi ani timp in care se succed perioade de reinfectie si acutizari motiv pentru care caracteristic tabloului clinic este coexistenta leziunilor evolutive cu cele cicatriceale. • Stadiul IV cicatriceal se caracterizeaza prin inlocuirea foliculilor cu tesut cicatriceal care antreneaza fenomene retractile. Vasele superficiale cu punct de plecare limbul superior invadeaza corneea conducand la aparitia panusului. dupa resorbtie provoaca modificari ale suprafetei corneei (curburii) concretizate prin astigmatism. coborate in fata fantelor palpebrale dau bolnavului aspectul caracteristic adormit. Corneea ramane vascularizata si opalescenta putand prezenta leucoame vascularizate.linie de culoare alba paralela cu marginea palpebrala libera. Stadiul II dureaza in general de la doua luni la 2-3 ani. lipsita de transparenta si luciu prezinta foliculi albiciosi prepomderent la partea superioara. o puternica dezvoltare a panusului si prezenta liniei ARTL. Pe conjunctiva tarsala a pleoapei superioara apar numerosi foliculi cu aspect de icre de stiuca care plesnesc la presiune. Corpusculii Prowazek sunt markerii identificati in produsul de raclaj al epiteliului conjunctival. Acesta are aspect de perdea care are drept consecinta clinica aparitia fotofobiei. Acestea determina scaderea acuitatii vizuale Diagnosticul este sugerat de antecedente si anamneza (contact cu persoane infectate in familie sau comunitate. In fundul se sac apar frauri cicatriceale. lacrimarii si scaderea acuitatii vizuale. calatorii in zone endemice) si aspectul clinic caracteristic. • Stadiul III precicatriceal dureaza cativa ani. Pleoapele superioare grele. Se caracterizeaza prin existenta pe conjunctiva tarsala a unor foliculi mai putin numerosi in diferite stadii evolutive. Fine arcade vasculare apar apar in vecinatatea limbului. Reducerea incarcaturii electronegative a suprafetei celulare si pretratarea celulelor cu idoxuridina sunt masuri care faciliteaza inmultirea. Afectiunea are patru stadii evolutive: • Stadiul I incipient debuteaza cu senzatie de greutate palpebrala si usoara lacrimare. Alti foliculi care apar in periferia corneei. coloratie Giemsa sau Lugol sau prin cultivare pe culturi celulare sau in sacul vitelin al embrionului oului de gaina. Conjunctiva hiperemiata.

Tumorile coroidei . Tratamentul curativ poate fi medical (sistemic si local) si chirurgical. Prognosticul nu este unul foarte bun dat fiind numarul mare de complicatii ce por surveni: suprainfectii cu gonococ. bacili Weeks.Evolutie si prognostic Evolutia este de lunga durata alternand perioade de remisiune si recidive. Local se administreaza solutii de nitrat de argint 1%. distrugerea glandelor lacimale) si cea mai de temut –orbirea. complicatii cicatriceale (trichiazis. Tratamentul Profilaxia presupune asigurarea unor conditii de igiena generala individuala si izolarea si tratarea bolnavilor si contactilor. sulfat de cupru 1 % si aureomicina sub forma de instilatii. ptoza palpebrala. Tratamentul chirurgical realizeaza cauterizarea foliculilor si cura sechelelor prin operatii plastice. entropion. Pe cale generala se administreaza antibiotice cu cu spectru larg si sulfamide. simblefaron. Masajul foliculilor este deasemenea util.

Evolutia clinica a tumorii urmeaza cinci stadii: • stadiul incipient este asimptomatic foarte mult timp. diagnosticul diferential trebuie facut cu nevul coroidian. exoftalmia. In vecinatatea leziunii pot aparea proliferari ale epiteliului pigmentar retinian. Hemangiomul coroidei . hipermetropie progresiva. Tumorile coroidiene sunt: nevul coroidian (melanom benign). hemangiomul si melanomul malign. Melanomul malign coroidian este o afectiune rara dar cea mai frecventa tumora maligna oculara. congestie perikeratica. metamorfopsii. in spatiul subretinian care histologic se prezinta sub forma unui angiom cavernos cu spatii vasculare pline cu sange. La examenul fundului de ochi apare sub forma unor pete pigmentare subretiniene de culoare cenusie cu marginile sterse. Apare in general dupa varsta de 50 ani afectand in mod egal ambele sexe. Tulburarile de vedere care apar mai ales in localizarea posterioara sunt: fosfene. fiind foarte bine vascularizata. poate fi sediul metastazelor diferitelor cancere. Afectiunea apare aproape intotdeauna in cadrul sindromului de angiomatoza encefalotrigeminala Sturge. ecografie).tumora situata profund. Explorarile paraclinice necesare sunt ecografia si angiografia fluoresceinica. dar si dupa inflamatii oculare sau traumatisme. distorsiunea imaginilor. Se dezvolta in majoritatea cazurilor pe nevi preexistenti. Obiectiv se constata o proeminenta lenticulara care ridica usor retina printr-un transsudat. . Simptomatologia cuprinde scaderea acuitatii vizuale. Tumora nu creste in dimensiuni in timp si in foarte putine cazuri degenereaza malign totusi se recomanda supravegherea la intervale regulate de timp (fotografiere. scotom central. afectarea campului vizual.Teoretic absolut orice fel de celula care inra in alcatuirea coroidei poate prolifera anormal dand nastere unei tumori benigne sau maligne. Nevul coroidian numit si melanom benign este o afectiune de natura congenitala cu frecventa crescuta dar complet asimptomatica.Weber-Krabbe. Deasemenea coroida.

Pentru punerea unui diagnostic corect sunt necesare: • • • • • Examenul oftalmoscopic evidentiaza decolarea de retina si prezenta planului dublu vascular (retinian si tumoral). chimio- . In cazul tumorilor mici se practica tumorectomia sau tratament conservator prin iradiere cu protoni. Tumora se prezinta ca o masa neagra-cenusie sub retina decolata. Profilaxia sau cel putin depistarea in stadiu incipient presupune supravegherea nevilor coroidieni. Clinic apar modificari ale campului vizual. iridiu. fotocoagulare. In cazul extensiei extrasclerale se practica exenteratia in asociere cu imuno-. plamanii si vertebrele. stadiul de metastazare duce foarte rapid la exitus.• • • • in stadiul de decolare de retina aceasta proemina in vitros datorita cresterii tumorii. Ochiul enucleat nu se protezeaza pentru a nu masca posibilele recidive. Se produce datorita cresterii tensiunii oculare produsa de cresterea tumorii care impiedica scurgerea umorii apoase la nivelul trabeculului. Ecografia si biomicroscopia sunt necesare evidentiind atat vascularizatia retinei cat si a tumorii. iod) pe sclera. Ecografia ajuta la aprecierea dimensiunilor si clasificarea tumorilor. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari se face enucleatia globului ocular asociata si precedata de radioterapie. stadiul de glaucom secundar apare mai tarziu dar uneori poate fi chiar primul simptom al melanomului. paraliziilor oculare si aparitia tumorii prin sclerotica subtiata. stadiul de exteriorizare se manifesta clinic prin aparitia exoftalmiei. Tomografia computerizata axiala indica intinderea extrasclerala. Punctia-biopsie coroidiana translerala este absolut necesara pentru diagnosticul de certitudine (examen histopatologic) RMN pentru evidentierea posibilelor metastaze Prognosticul melanomului malign este unul sumbru datorita capacitatii mare de metastazare. Tratamentul difera in functie de gradul invaziei locale si metastatice precum si de afectarea uni sau bilaterala. plasarea placutelor radioactive (rutheniu. sediile cele mai frecvente sunt ficatul.

unice sau multiple. leucemii (coroida sufera un proces infiltrativ difuz mai ales la nivelul polului posterior). Pot avea ca punct de plecare cancere pulmonare. nepulsatila si nedureroasa. aur. din sfera genitala. In cazul metastazelor hepatice unice se practica embolizarea vascularizatiei metastazelor sau indepartarea chirurgicala a acestora. bine vascularizate. Apar ca proeminente alb-galbui. acestea sunt determinate de compresiunea posterioara exercitata de tumora asupra globului ocular. Spre deosebire de tumorile primare acestea sunt bilaterale si nepigmentate. . Tumorile nervului optic Nervul optic se formeaza din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare retiniene la nivelul papilei nervului optic si se continua pana la nivelul chiasmei optice unde se incuciseaza cu nervul controlateral. hepatice. Oftalmoscopic se observa atrofie optica si/sau congestie vasculara cu edem papilar. Campul vizual este modificat in functie de localizarea tumorii. Dupa originea embrionara a celulelor din care se dezvolta tumorile nervului optic se clasifica in tumori ectodermale (glioame) si tumori mezodermale (meningioame). Produc decolarea exudativa a retinei ceea ce determina pierderea vederii. oligodendroglioame) care apar cel mai frecvent in perioada copilariei. De obicei apar in stadiile finale ale bolilor de baza dar se poate incerca iradiere localizata cu cobalt. iridiu.si radioterapie. Metastazele coroidiene sunt favorizate de vascularizatia bogata a coroidei. osoase. • Glioamele nervului optic sunt tumori benigne (astrocitoame. In formele bilaterale se enucleaza ochiul cel mai afectat si se pastreaza celalalt. Clinic se manifesta printr-o scadere a acuitatii vizuale si exoftalmie cu urmatoarele caracteristici: ireductibila.

Diagnosticul diferential se face cu gliomul nervului optic. diabet insipid si semne de hipertensiune intracraniana cauzate de invazia intracraniana a tumorii. Ca explorari paraclinice mai sunt necesare si arteriografia carotidiana si electroencefalograma pentru a obiectiva simptomatologia data de compresiunea intracraniana. RMN si ecografie care arata modificarile nervului optic precum si intinderea acestora. • Meningioamele nervului optic sunt tumori benigne cu caracter invaziv care se dezvolta din cele trei teci ale nervului optic (dura. Evolutia este lenta cu un prognostic in general bun (rata malignizarii foarte scazuta). Afecteaza preponderent femeile.In vederea punerii diagnosticului de certitudine sunt necesare urmatoarele investigatii paraclinice: radiografia. computer tomografia. Tratamentul consta in rezectia tumorii in limite de siguranta oncologica (certitudinea de tumora benigna e data doar in urma examenului histopatologic) urmata de radioterapie in cazul recidivelor. Simptomele depind de gradul afectarii si conditiile asociate. • • Uveita anterioara . • Glioamele maligne ale nervului optic sau glioblastoamele afecteaza mai frecvent adultii. Tratamentul este chirurgical insotit de radioterapie dar prognosticul este sumbru (majoritatea pacientilor decedeaza in mai putin de un an).inflamatie oculara limitata la iris (irita) sau care afecteaza irisul si corpul ciliar (iridociclita) Uveita intermediara . Clinica este marcata de scaderea rapida si severa a acuitatii vizuale. Tratamentul consta in rezectia completa a tumorii iar cand acest lucru nu e posibil radioterapia reduce rata recidivelor. Simptomatologia asemanatoare celei din gliom se diferentiaza de aceasta prin faptul ca exoftalmia precede tulburarile functionale.inflamatia structurilor situate posterior de cristalin (pars planitis sau uveita periferica) . Prognosticul este bun singura complicatie grava care poate apare malignizarea fiind rara Uveita Uveita reprezinta un termen nespecific care descrie o afectiune inflamatorie intraoculara. arahnoida si piamater).

• Uveita posterioara . a retinei (retinita). oboseala.inflamatia coroidei (coroidita). durere abdominala) pot fi asociate cu nefrita interstitiala Boala sistemica este cel mai frecvent asociata cu uveita anterioara Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este insidios Mai frecvent bilaterala Inflamatia posterioara va determina durere sau roseate minima. bacteriana. cu exceptia cazului in care este asociata irita Uveita intermediara si posterioara: Cauze: • Infectioase . Semne si simptome: • Uveita anterioara: • • • • • • • • • • • • • • • Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este acut Durere ocular profunda Fotofobie Dilatatia vaselor conjunctivale Dilatatie perilimbica (circumcorneeana) a vaselor sclerale si episclerale (congestie ciliara) Scaderea dimensiunii pupilare de partea ochiului afectat Adesea este unilaterala Afectarea bilaterala si simptomele generale (febra. parazitara. sau a corpului vitros in apropierea nervului optic si maculei.etiologie virala. sau fungica .

arsuri s. toxicomani). Are doua forme xeroza epiteliala (intereseaza doar stratul epitelial) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza toata conjunctiva). devine aspra si lipsita de transparenta. Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale. ) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii. oameni ai strazii.procese maligne nerecunoscute care sunt interpretate in mod gresit ca fiind inflamatii ocular. Xeroza conjunctivei Xeroza conjunctivei consta in aparitia unei metaplazii a conjunjunctivei care capata un aspect epidermoid. Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom.• • • • Suspectarea unei cause imunologice . untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitamineiA. Conjunctiva capata o culoare cenusie. Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani. Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A. fructe.a fost postulat un posibil mecanism autoimun sau medit prin complexe imune in asociere cu boli sistemice (in mod special afectiuni reumatismale) Boala oculara izolata Idiopatica Sindroamele "de mascare" . Ca tratament se face modificarea traseului . pemfigus. a.

Retinita CMV (citomegalovirus) Retinita CMV este o infectie grava a retinei. . in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei. precum si alte persoane cu tulburari ale sistemului imunitar. Cataracta Cataracta este o forma degenerativa de afectiune oculara caraterizata prin faptul ca lentila ochiului (cristalinul) devine treptat opaca.canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi. ceea ce impiedica vederea.conduc la umflarea ochilor. ce afecteaza aproape jumatate din populatia cu SIDA. Afectiuni oculare Afectiuni ale ochilor Ochi umflati (Exoftalmie) Inflamarea muschilor sau a tesutului din spatele ochilor . Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea. Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain.

producand inflamarea retinei si incetosarea vederii. datorata diabetului. Vasele de sange deteriorate pot pierde lichid sau chiar sangera. Keratoconus Aceasta afectiune se caracterizeaza prin bombarea si deformarea corneei de la forma normala rotunda. ambliopia inseamna vederea slaba la ochiul care nu este folosit corespunzator in primii ani ai copilariei. Glaucomul Glaucomul apare atunci cand creste presiunea intraoculara (prin blocarea drenajului). care poate conduce la orbire. . Edemul macular diabetic (EMD) Edemul macular diabetic se caracterizeaza prin acumularea de lichid in macula.Strabismul (ochi incrucisati) Strabismul este un termen general pentru ochi nealiniati care sunt indreptati in directii diferite. Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica reprezinta deteriorarea vaselor de sange la nivelul ochilor. la forma conica urmata de subtierea ei. distrugand nervul optic. Pacientii cu EMD se confrunta cu vedere incetosata. Ochi lenes (Ambliopie) Cunoscuta sub numele de ochi lenes.

Hipertensiunea oculara Hipertensiunea oculara reprezinta cresterea presiunii la nivelul ochilor peste nivelul normal. Dezlipirea de retina Atunci cand retina se dezlipeste (in ruma unei afectiuni sau traumatism). Spasmul ocular (ticuri) Uneori pur si simplu apare spasmul palpebral. Uveita Uveita reprezinta inflamarea interiorului ochiului. . Degenerescenta maculara legata de varsta Degenerarea maculara legata de varsta reprezinta deterioarea zonei centrale a retinei (macula) odata cu inaintarea in varsta. afectand una sau mai multe din cele trei parti ale ochiului care constituie uveea. corpul vitros pur si simplu se distanteaza de aceasta.Vederea slaba Vederea slaba apare atunci cand ochelarii obisnuiti sau lentilele de contact nu asigura vedere clara.

Miopie O persoana mioapa vede clar obiectele de aproape. Citeste mai mult . dar cele de la distanta sunt neclare si greu de distins. acest lucru se poate datora uneia dintre urmatoarele patru cauze. Citeste mai mult Hipermetropie Persoanele cu hipermetropie vad neclar la toate distantele si depun in mod constant efort de acomodatie pentru a clarifica imaginea.Tulburari de Vedere Daca imaginile pe care le vezi sunt neclare.

Test 1. Atunci cand citesti caractere mici de pe o foaie. la condus pe timp de noapte sau seara tarziu? . Citeste mai mult Prezbiopia Prezbiopia este un proces natural asociat cu inaintarea in varsta si care determina dificultati la vederea de aproape.Astigmatism Persoanele cu astigmatism vad atat obiectele de la distanta cat si pe cele de la aproape distorsionate. trebuie sa indepartezi foaia respectiva ca sa poti citi clar? 2. Test pentru Prezbiopie Cum poti afla daca esti un candidat potrivit pentru lentilele de contact PureVision® Multi-Focal? Raspunde la urmatoarele 4 intrebari si vei afla. Acest fenomen incepe sa se manifeste in jurul varstei de 40 ani. Citesti cu dificultate in conditii de lumina difuza.

Ochiul uscat Ochiul uscat apare ca efect al pierderii sau reducerii abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. Citesti cu dificultate toate randurile de mai sus la o distanta confortabila (aproximativ la 35 cm de fata)? 4. Multe afectiuni se pot insa vindeca usor. Alergii Daca suferi de alergii. ochiul se poate imbolnavi. de fata)? Infectii si Iritatii Ca orice alt organ. sau se pot inflama impreuna cu pleoapele tale. . Keratita cu Fusarium Fusarium este o ciuperca larg raspandita. Este mai usor de citit atunci cand te indepartezi de scrisul respectiv (pana la o lungime de brat. care se gaseste in mediul in care traim. ochii tai pot fi de asemenea afectati. inclusiv pe pielea noastra. Se pot inrosi.Uita-te la imaginea de mai jos si raspunde la ultimele doua intrebari: 3. apare senzatia de mancarime. poti lacrima excesiv.

polen. Inflamatia pleoapei Iritatia poate apare cand glandele situate la baza genelor secreta substante lipidice in exces. ochiul rosu este inflamarea membranei care captuseste pleoapele si suprafata ochiului.Lacrimare excesiva Ochii aposi se datoreaza productiei excesive de lacrimi.Computer Vision Syndrome). Ulcior Ulciorul este o infectie bacteriana care apare la baza unei gene. Corpi straini Un corp strain poate fi o particula de praf. creind o tulburare cunoscuta sub numele de Sindrom al vederii la calculator (CVS . nisip sau chiar ceva de dimensiuni mai mari si mai serios. Infectia canalelor lacrimale Sindromul vederii la calculator Computerele ne solicita ochii. Ochi rosu Cunoscut si sub denumirea de conjunctivita. .

Ochi incrucisati Un ochi fuge catre interior sau exterior. aproximativ 25% dintre copii scolari din SUA necesita corectarea vederii.pot fi observate de catre parinti sau descoperite in cadrul examinarilor oftalmologice precoce. Hipermetropia determina vedere necalara la toate distantele. indiferent de varsta copilului. Astigmatism este o tulburare de vedere in general mostenita si care face ca toate imaginile sa fie neclare.Un copil din 20 priveste crucis sau are . Aceste trei tulburari de vedere pot fi usor corectate cu ochelari sau lentile de contact. contacteaza imediat medicul oftalmolog. Iata cateva dintre cele mai comune tulburari de vedere: Potrivit departamentului ce studiaza dezvoltarea vederii din cadrul Colegiului american de optometrie. Orice alte tulburari de vedere sau afectiuni care nu pot fi corectate cu ochelari sau lentile de contact . Acest fenomen este cunoscut ca si strabism. Nu ezita sa intrebi pediatrul sau medicul oftalmolog daca ai motive de ingrijorare legate de vederea copilului tau. fie el aproape sau la distanta. o tulburare oculara care poate si trebuie sa fie tratata. deoarece razele de lumina nu se pot focaliza uniform in ochi. invata ce trebuie sa urmaresti si ce trebuie sa faci atunci cand copilul tau are nevoie de ingrijire speciala. Descopera semnele asociate cu potentiale tulburari de vedere. Stiai ca? . astfel incat nu pot lucra impreuna. Un copil cu hipermetropie se chinuie sa vada clara un obiect. sau ochii par a se misca independent.Tulburari de vedere la nou nascuti si copii Parintii sunt cei care trebuie sa observe primele semne care pot indica nevoile mai speciale ale copiilor in ceea ce priveste vederea. Tulburarile minore se pot corecta foarte usor cu ochelari. dar se va forta sa vada obiectele de pe terenul de joaca situate la distanta. Atat obiectele de aproape cat si cele de la distanta pot fi in mod egal percepute distorsionat. unele tulburari pot sa apara foarte devreme. Iata cele mai frecvente tulburari de vedere: • • • Miopia afecteaza vederea la distanta. Semne dupa care sa te uiti: Daca suspicionezi o problema sau un comportament straniu legat de vederea copilului tau. Copilul tau poate sa citeasca relativ usor. In timp ce la majoritatea copiilor ochii se dezvolta normal.

copiii pot sa dezvolte cataracta laptoasa congenitala la unul sau ambii ochi. Aceasta tulburare poate fi tratata de catre un specialist oftalmo-pediatru. ei pot sa prezinte o afectiune comuna numita conjuntivita. Aproape jumatate dintre toate aceste cazuri nu sunt depistate pana dupa varsta de 5 ani. tulburare cunoscuta si ca "ochi lenes".saptamani sau luni . inlocuind cristalinul afectat cu unul artificial. mult prea tarziu pentru a mai putea fi tratate eficient. Pupila alba.pentru a forta si intari astfel ochiul mai slab. Vestea buna este ca medicul ofatlmolog poate corecta acesta tulburare printr-o interventie chirurgicala. Este o tulburare temporara ce se poate tratata prin instilatii de picaturi ofatlmice prescrise de catre un . Conjuntivita Daca ochii copilului tau sunt rosii si iritati. Un ochi devine mai puternic decat celalalt.probleme de fixatie. copilul tau poate sa dezvolte ambliopie. transparent si restabilind astfel vederea copilului. Ambliopia poate sa apara atunci cand copilul priveste crucis si dupa primele trei luni de viata. ducand la incetosarea sau slabirea vederii la ochiul mai slab. prin blocarea ochiului mai puternic cu un pansament ocluzor pe o perioada extinsa . Aceasta apare ca o membrana alba laptoasa ce acopera pupila si de obicei se observa la nastere. Pleoapa cazuta Daca una dintre pleoapele copilului sta cazuta peste ochi si pare sa ii blocheze vederea. In cazuri rare.

conceputa sa te ajute sa strangi informatiile legate de vederea copilului tau.chiar la orbire. inainte de scoala. Daca ai rude cu nistagmus. Aceasta tulburare reprezinta un semnal de alarma precum ca ochii copilului tau nu se dezvolta normal. Examinarea oftalmologica a ochilor copilului tau • Ce trebuie sa pregatesti pentru examenul oftalmologic Singurul si cel mai bun mod de a proteja vederea copilului tau este examinarea oftalmologica regulata. Pregateste-te pentru controlul oftalmologic al copilului tau: Pregateste-te pentru examenul oftalmologic folosind lista utila propusa.medic ofatlmolog. Daca acestea sunt netratate se pot inrautati si pot conduce la probleme mai grave . e posibil ca si copilul tau sa fie afectat . la 3 ani. Medicul va determina daca copilul tau are nevoie de corectie a vederii si sa verifice daca exista tulburari oftalmologice generale. si apoi la fiecare doi ani sau conform recomandarilor specialistului oftalmolog. gandeste-te ca poate fi unul dintre cei 670 de nou nascuti anual cu nistagmus. Asigura-te ca informezi specialistul oftalmolog in legatura cu orice modificari in istoricul sanatatii oculare a familiei . Tulburarile de vedere afecteaza unul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari. Ochi care oscileaza Daca ochii copilului tau par sa se miste rapid dintro parte in alta. Tulburarile de vedere pot afecta abilitatile de invatare.de aceea este foarte important sa-i mentionezi medicului oftalmolog despre antecedentele tale de nistagmus sau despre cele existente in familie. sau acesta sa te priveasca ciudat. Copiii ar trebui sa faca un control oftalmologic la 6 luni. Deoarece multe probleme de veedere incep la varste fragede. sau ai avut chiar tu in trecut. performanta fizica si increderea in sine. sa oscileze. este foarte important ca cei mici sa primeasca ingrijirea oftalmologica corespunzatoare¹.

Un medic oftalmolog efectueaza toate testele necesare pentru eveluarea completa a vederii copilului tau. Raspunsul pupilei la lumina Medicul va lumina ochiul copilului cu un fascicul luminos mic si va urmari reactia pupilei. vor incetosa vederea copilului si vor cauza o usoara sensibilitate la lumina timp de cateva ore. ca de exemplu miopia. Dureaza aproximativ 45 de minute pana ce picaturile isi fac efectul. Coordonarea muschilor oculari Medicul pediatru va misca o lumina sau jucarii interesante prin atenta. Probabil ca medicul pediatru deja a testat vederea copilului tau pentru a putea determina abilitatea acestuia de a focaliza. Specialistul oftalmolog va efectua cateva teste pe care le-ati vazut probabil in cabinetul medicului pediatru. deoarece multe dintre acestea se pot mosteni. Astfel. Acest lucru este esential daca exista probleme oftalmologice in familie. de a recunoaste culori si de a percepe grosimi sau adancimi. copilul tau trebuie dus la un medic oftalmolog pana la varsta de 3 ani. Dilatarea permite doctorului sa verifice eventuale tulburari de vedere. pentru a putea testa abilitatea acestuia de a vedea clar la aproape si la distanta. inflamata). Sanatatea pleoapei si functionalitatea ei Pediatrul va examina fiecare pleoapa pentru a se asigura ca functioneaza normal. creind astfel o fereastra mai buna catre fundul ochilor copilului tau. . el va verifica starea pleoapei (daca este cazuta. chiar daca nu exista nici un semn ca ar avea probleme. Pupila in mod normal se va micsora foarte rapid ca raspuns la lumina.tale. Oricum.fata ochilor copilului tau. medicul va misca lumina pentru a o reflecta in pupila. dar si alte teste in plus: • Corectia vederii Oftalmologul va folosi cateva picaturi oculare pentru a dilata pupila copilului. Folosind un retinoscop. Forma reflectiei il ajuta pe doctor sa vada daca copilul tau are probleme oftalmologice care necesita corectie. Testele uzuale includ: • • • • • Dominanta Utilizand jucarii care fac zgomote medicul pediatru va acoperi si va descoperi imediat fiecare ochi pentru a testa care este ochiul dominant Abilitatea de a fixa Medicul pediatru va misca un obiect in fata ochilor copilului tau pentru a observa daca ochii pot vedea si urmari un obiect. te va indruma sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog care ii va face o evaluare mai aprofundata a ochilor. Examinarea oftalmologica detaliata Este important sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog pentru primul lui control la 6 luni. chiar daca nu sunt semne ca are probleme cu vederea. hipermetropia si astigmatismul. precum si orice alte semne care releva daca ochii copilului tau necesita o ingrijire mai Daca pediatrul constata ca ceva este in neregula. sau macar pana la 3 ani si apoi din nou la 5 ani.

specialistul oftalmolog trebuie sa stie cat mai multe informatii. cu cruste sau umflate  Ochi inflamati sau care curg  Altele 2. • Lista utila in vederea examenului oftalmologic Pentru o examinare riguroasa. Completeaza lista de mai jos pentru a-ti reaminti toate detaliile cu privire la problemele de vedere si ia-o cu tine la cabinet. doctorul va utiliza un instrument special denumit oftalmoscop ca sa vada retina si nervul optic din spatele ochiului. Descrie orice interventii chirurgicale avute sau orice rani suferite la ochi : Data: Spital: Doctor: Interventie: 3. Acesta este locul in care apar primele semne ale unei posibile probleme oculare. ca de exemplu strabismul sau nistagmus.• Interiorul si fundul de ochi Dupa dilatarea ochilor copilului tau si indepartarea sursei de lumina. iar medicul tau va efectua cele mai potrivite teste si te va sfatui ce trebuie sa faci. Teste pentru o problema specifica Fii sigura ca discuti despre orice alte motive de ingrijorare pe care le ai in legatura cu ochii copilului tau. Descrie orice probleme de vedere pe care le are copilul tau:  Scaderea vederii  Apropierea obiectelor de ochi  Frecarea excesiva a ochilor  Inchiderea unui ochi  Clipit rapid  Pleoape lipite sau inflamate  Ochi incrucisati sau nealiniati  Un ochi sau ambii ochi umflati  Infectii oculare recurente  Pleoape inrosite. 1. Descrie orice alte probleme de sanatate: .

Mentioneaza medicamentele pe care le ia copilul tau. .afectiuni neurologice.Alergii…………………………………………………………………………………… Probleme cornice de sanatate ……………………………………………. Analizatorul vizual.insuficiente endocrine. Altele……………………………………………………………………………………. respectiv localizate ale organismului. 4. . .carente alimentare. este format din 3 segmente: . . .intoxicatii etc. Mentioneaza istoricul familiei tale referitor la afectiuni oculare:  Miopie  Hipermetropie  Astigmatism  Glaucom  Cataracta  Altele BOLI OFTALMOLOGICE Unele afectiuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecinte ale dereglarilor generale. .deficiente circulatorii. astfel: aparatul vizual poate fi influentat si de urmatorii factori: . chiar daca au sau nu legatura cu afectiunile oculare: ………………………………………………………………………………………………………… 5.segmentul intermediar (caile optice).segmentul periferic (retina) . Operatii……………………………………………………………………………….elementul esential al vederii.. care stabileste si relatia cu mediul extern.segmentul central (scoarta cerebrala occipitala). .

Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobândite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infectii, boli cu repercusiuni asupra ochilor etc. Indiferent de natura afectiunii aparatului vizual, dereglarile se produc datorita aportului circulator sangvin necorespunzator. Prin tratamentul reflexoterapeutic si prin alte metode naturiste multe afectiuni pot fi ameliorate sau chiar tratate. Zona reflexa pentru ochi se afla pe talpa piciorului, între baza degetelor 2 si 3. Ochiul stâng are zona reflexa la piciorul drept, iar ochiul drept are zona reflexa la piciorul stâng. 13.1. Slabirea acuitatii vizuale Poate fi descoperita în diverse stadii de evolutie, prezenta în unele afectiuni ca: miopia (bolnavul nu vede la distanta), hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape), presbitia (slabirea vederii la vârste înaintate), cataractele (tulburari de transparenta a cristalinului), glaucomul (afectiune data de dezechilibrul tensiunii oculare dintre continutul ochiului si elasticitatea peretilor sai) etc. Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, în cadrul acestei afectiuni, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimulând aceste zone reflexe, se restabileste circulatia normala a sângelui în organele afectate, având ca efect îmbunatatirea vederii. Toate acestea nu se pot obtine imediat, ci dupa multe sedinte, dând ragaz circulatiei sangvine sa alimenteze zonele afectate, refacându-le astfel în timp structurile. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 minute pentru fiecare ochi. Numarul sedintelor variaza în functie de caracterul si vechimea bolii, obligatoriu pentru afectiunile de mai sus efectuându-se 40-60 de sedinte, continuând apoi cu 2-3 sedinte/saptamâna pentru consolidarea rezultatelor. Când tulburarile sunt date de afectiuni endocrine sau de tulburari circulatorii intracraniene se vor masa si zonele reflexe respective. Simultan cu tratamentul reflex, bolnavii pot apela si la alte remedii naturiste ca: • suc proaspat de radacina de obligeana (Acorus calamus) - se aplica pe pleoapele închise, lasându-se 5-7 secunde, apoi se spala ochii cu apa rece. Procedeul se repeta de 2 ori/zi, timp de 10 zile; • sucul proaspat de rostopasca (Chelidonium majus) - va fi aplicat în acelasi mod pe ochii bine închisi; • în fiecare zi, ochii se vor spala de 3-4 ori cu apa rece (se ia apa rece în pumni si se clipeste de 3-4 ori cu ochii în apa, apoi se arunca apa sj se repeta procedeul de 4 ori/sedinta). Se poate folosi si ceai de coada-caluluj (Equisetum arvense) în loc de apa; • în caz de cataracta se va aplica câte o picatura de suc de pin (Aetheroleum pini) în ochiul bolnav, timp de 10-15 zile. în fiecare zi, timp de l luna, este indicat sa se consume 2-3 morcovi cruzi. Va redam în continuare câteva exercitii Yoga pentru ochi (exercitii foarte apreciate în lumea yoghinilor):

I. Stând în lotus sau turceste la 1,5 m de perete. Mâinile pe genunchi, coloana dreapta, corpul relaxat. Priviti în fata si respirati normal. • • • Ridicati privirea (pâna la unirea tavanului cu peretele), capul ramâne nemiscat. Se coboara privirea la parchet (aceasta miscare se repeta de 3 ori). Miscari ale ochilor la stânga si la dreapta dupa aceleasi criterii (se repeta de 3 ori, apoi pauza 2-3 minute).

II. Stând în picioare, talpile alipite, spatele drept. Va concentrati asupra exercitiului. Duceti capul pe spate cât puteti. Priviti apoi între sprâncene (crucis). Când apare oboseala, exercitiul se opreste si se reia dupa câteva minute (durata este de 5 minute maximum cu toate reluarile), în timp se sporeste durata. Este important ca respiratia sa decurga normal, corpul fiind dominat de senzatia de relaxare. Avantajele exercitiului: întareste reteaua neuro-musculara a ochilor; vindeca defectele de vedere; dupa 40 de zile de practica (corecta) ochelarii devin inutili, stirfiulându-se zonele reflexe ale ochilor în aceasta perioada.

Exercitiile se încheie cu masajul si baia de ochi, stând pe scaun, coloana vertebrala dreapta, relaxati, respiratia normala. Palmele curate se freaca între ele pentru a se încalzi, apoi se asaza pe ochii închisi. Se apasa usor pe globii oculari, apoi se misca palmele usor spre nas si spre coada ochilor (masând întreaga suprafata). Baia oculara aplicata la 1-2 minute dupa ultimul exercitiu va consta în aruncarea cu mâinile a apei reci pe ochii mari deschisi (de câteva ori). în zilele noastre exista foarte multe persoane care prezinta tulburari de vedere. Metodele clasice urmaresc stagnarea sau corectarea afectiunii prin intermediul ochelarilor. Folosind 1-2 luni alternativ tehnicile descrise mai sus, veti constata ca ochelarii dumneavoastra trebuie schimbati (dioptrii mai mici) sau pur si simplu nu vor mai fi necesari deoarece va veti recapata vederea normala. Este la îndemâna oricui sa-si îmbunatateasca vederea folosind reflexoterapia si celelalte mijloace naturiste. Proportia de vindecare în bolile de ochi prin reflexologie este de peste 50%. 13.2. Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifesta prin simptome subiective si obiective. Simptome subiective: diplopia (vederea dubla), tulburari reflexe, falsa proiectie. Simptome obiective: strabismul (deviatia ochiului în directia opusa muschiului paralizat), impotenta functionala, atitudinea vicioasa a capului si gâtului, deviere în directia muschiului paralizat.

Masajul reflex în zona ochilor atrage deblocarea energetica si sangvina, refacând structurile afectate si instalând functia normala a ochilor. Unele paralizii oculo-motorii reactioneaza foarte repede la tratamentul reflexoterapeutic. în astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute la fiecare picior, timp de 6-8 saptamâni. Local, pe zona ochilor, se vor aplica seara comprese cu infuzie de cimbru, iar intern, zilnic, se vor bea 2-3 cesti din aceeasi infuzie. Exercitiile pentru ochi, descrise la capitolul anterior, „Slabirea acuitatii vizuale", pot fi folosite zilnic (30 de zile), cu eficienta deosebita în recuperarea muschilor si a nervilor afectati. 13.3. Conjunctivita Este inflamatia mucoasei conjunctivale (membrana ce captuseste fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular, pâna la limbul sclero-cornean), fiind produsa de agenti patogeni, factori fizici si chimici (praf, fum, gaze toxice etc.), cauze generale (tulburari gastro-intestinale, endocrine, hepatice, guta, reumatism) sau poate fi de natura alergica. Conjunctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficiala difuza cu secretie redusa. Pot fi acute, subacute si cronice. Conjunctivitele acute debuteaza brusc, bilateral, cu usturimi, senzatii de corp strain, mâncarime foto fobie discreta (frica de lumina), pleoapele sunt edematiate (umflate). Conjunctivita cronica are o simptomatologie mai discreta. Evitarea factorilor fizici si chimici nocivi, mentinerea igienei locale, tratarea afectiunilor cauzante, evitarea factorilor alergeni vor conduce la diminuarea riscului de aparitie a bolii. Conjunctivita poate afecta ambii ochi sau numai unul. Igiena locala va fi riguroasa, pentru a nu transfera secretiile de la ochiul bolnav la cel sanatos sau la alte persoane. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor (pentru a îmbunatati circulatia), în zona glandelor suprarenale, pentru stimularea producerii de cortizon si în zonele limfatice - corp superior - pentru a stimula rezistenta organismului în zona capului si a ochilor. Schema de masaj • • • zona reflexa ochi - 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru cel sanatos ; zone reflexe suprarenale - 3-5 minute de fiecare parte; zone limfatice corp superior - 3 minute de punct.

Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/zi, timp de 5-7 zile, pâna când simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 sedinte/saptamâna, timp de 2-3 saptamâni. Local, se vor aplica comprese caldute cu infuzie de musetel (Jtfatricaria chamomilla L.), iar toaleta ochiului afectat se face cu o compresa sterila înmuiata în ceai de musetel (curatarea ochiului se face dinspre coada ochiului spre unghiul intern). Musetelul este dezinfectant, anestezic, anti-jnflamator, antiseptic si bacteriostatic. Se mai pot aplica comprese cu infuzie de fenicul (Feniculum mililoti), sulfina (Melilotus officinalis) sau patlagina (Plantago lanceoleta). Rezultate foarte bune se obtin în peste 95% din cazuri (mai ales în conjunctivitele cronice). 13,4. Migrena oftalmica

Se manifesta prin crize paroxistice de cefalee unilaterala, cu tulburari vizuale si varsaturi. Predomina la femei între 20 si 30 de ani si este determinata de spasmul vaselor ce iriga caile optice, dând anoxie cerebrala. Cauze: alergia, tulburari digestive, endocrine, factori vasculari si factori neuro-vegetativi etc. Migrena este declansata de oboseala, socuri emotive, exces alimentar, etc. Masajul reflexoterapeutic trebuie executat atât în zonele ochiului afectat, cât si în zona partilor corespunzatoare capului, pentru a debloca circulatia stopata de spasmul vascular. Masajul se va aplica si în zona reflexa a organelor cauzante. De evitat factorii provocatori. Schema de masaj • zona reflexa ochi - 5-10 minute ; • zona reflexa cap (la piciorul opus ochiului afectat) - 5-10 minute; • • • zona reflexa a altor organe cauzante - 5 minute ; zona plex solar - 3 minute de fiecare parte ; zona reflexa limfatica corp superior - 3 minute de fiecare punct.

Dupa 5-7 sedinte simptomatologia dispare sau se atenueaza foarte mult. sedintele se pot face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 zile. Remedii naturiste : Infuzia de ciubotica-cucului (Primula officinalis L. HUI), 2-3 cesti/zi, este deosebit de eficienta în migrene si în durerile de cap, pe baza nervoasa. Efecte asemanatoare induce si infuzia de coada-soricelului (Achillea millefolium), 2-3 cesti/zi. Pentru combaterea spasmului vascular se vor bea 2-3 cesti/zi infuzie de salvie (jales) (Salvia officinalis) si/sau 2-3 cesti/zi ceai de vase (Viscum album L.). Modul de preparare : seara se pune o lingurita de vase taiat marunt în 250 de ml de apa rece. Dimineata se încalzeste usor si se strecoara, apoi se bea în 2-3 reprize/zi. Eficiente sunt si procedurile cu apa rece : plimbari cu picioarele desculte prin roua, prin apa râului (de la l la 5 minute zilnic), apa sa ajunga pâna la o palma sub genunchi, spalaturi generale seara cu apa rece si otet (vezi cap. „Alte mijloace de întarire a organismului"). 13.5. Strabismul functional Strabismul functional consta din deviatia axelor vizuale fara modificari (miscari) oculare. Simptome : este de natura motorie, caracterizat prin deviatia axelor sau senzoriala, definit de tulburarea vederii bilaterale. - Procesele de fibroza musculara a unuia sau a mai multor muschi extrinseci dau tulburari de motilitate.

- Inflamatii (miozite) cronice caracterizate printr-un deficit oculo-motor în câmpul mai multor muschi, stare inflamatorie, staza, edem palpebral al conjunctivei. - Boli ale pleoapelor : dermatoze palpebrale, blefaritele (afectiuni inflamatorii la nivelul marginii libere a pleoapelor), însotite de o senzatie de jena oculara, prurit, arsuri si lacrimare anormala, dimineata. Blefaritele au tendinte de cronicizare si recidiva. - Boli glandulare : glandele ciliare pot fi afectate de un proces patologic, care genereaza, de exemplu, orjeletul extern (ulciorul), izolat sau ca o complicatie a blefaritei. Toate aceste afectiuni beneficiaza de tratament reflexoterapeutic, combinat cu tratamentele naturiste indicate pentru celelalte suferinte ale ochilor.

PLANSE : Ochi stâng

Picior drept

Picior stâng

Figura 25 - Zone reflexogene pentru ochi

Ochii au mai mult de 2 milioane de parti componente, situandu-se pe locul secund in topul celor mai complexe organe ale corpului uman, primul loc fiind ocupat de creier. Functia primara a sistemului oftalmologic este vederea, considerata de multi cel mai important simt a omului. Dar rolul semnificativ al ochilor este dincolo de rolul fiziologic. Inca din antichitate ochii erau considerati o sursa care provoaca fascinatie dar si teama. Datorita capacitatii de a hipnotiza, ochii sunt considerati o puternica sursa a raului, iar mai tarziu odata cu aparitia expresiei de ”ochiul diavolului”, se credea ca acestia au puteri malefice asupra copiilor, adultilor si chiar asupra recoltei sau vremii. Pentru egiptenii antici dar si pentru alte culturi ochiul reprezenta o putere pozitiva. “Ochiul lui Horus” – expresia ce a aparut acum mai bine de 500 ani - este unul din cele mai vechi si solide reprezentari pozitive ale ochiului, simbolizand atat protectie cat si putere

(ochiul stang simbolizeaza Luna, iar ochiul drept este cunoscut sub numele de Ochiul lui Ra – Zeul Soarelui). Indiferent de conotatiile atribuite ochilor, trebuie sa fim constienti ca prin intermediul acestora cunoastem pentru prima data o persoana si ca acestia sunt cea mai recognoscibila parte a fetei, daca nu a intregului corp. Din aceasta cauza mastile au jucat un rol cheie si au fost folosite timp de secole pentru a ascunde anumite sentimente. Si astazi mastile mai joaca un rol important in timpul unor festivale precum Halloween sau Mardi Gras, cand sunt folosite pentru a ascunde identitatea umbrelor si a creaturilor malefice. Considerati “oglinda sufletului” sau “fereastra sufletului”, ochii exprima toate emotiile oamenilor: dragoste, ura, fericire, furie, durere, lacomie, suparare sau invidie. Daca stii ce anume sa observi, ochii pot spune multe despre sanatatea ta, indicand simptome primare ale unor afectiuni. Deci, sa nu va mirati daca medicul se va uita in ochi in timpul unui prim examen fiziologic. Semnele si simptomele oculare pot fi simptome primare ale unor afectiuni extraoculare. Cearcanele Cearcanele pot fi cauzate atat de oboseala, cat si de mahmureala. Dar acestea nu sunt singurele cauze, deoarece multora dintre noi le apar aceste semne inestetice si dupa ce au dormit mai bine de 8 ore, iar in cazul altora acestea pot fi mostenite ereditar. In aceasta situatie, intra in joc si alti factori decisivi in aparitia cearcanelor, cum ar fi dereglarea hormonala in cazul unei femei. Cu totii avem pielea de sub ochi mai subtire si mai sensibila, dar unii au aceasta piele mult mai subtire, mai palida si mai transparenta decat altii. Cu cat pielea este mai transparenta, mai subtire si mai deschisa la culoare cu atat exista o posibilitate mai ridicata de a avea vase de sange de culoare albastruie sub ochi. De regula, in timpul menstruatiei sau a sarcinii femeile sunt mai palide, iar vasele de sange de sub ochi sunt mult mai vizibile. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi aspirina, Coumadin (warfarina) etc. pot dilata vasele de sange de sub ochi, facand mai vizibile vasele de sange si cearcanele. Cearcanele de sub ochi pot, de asemenea, sa sublinieze afectiuni medicale, iar cea mai frecventa este eczema (afectiune dermatologica caracterizata prin mancarimi si piele uscata si deshidratata) si alergii. Alergiile determina congestionarea vaselor de sange si sangele pulseaza mai ales sub ochi. Adesea aceste alergii declanseaza si mancarimi ale ochilor, iar cand pacientul isi freaca ochii exista posibilitatea ca tesuturile subtiri sa fie deteriorate si sa duca la aparitia glaucomului. De asemenea, cearcanele pot aparea si ca urmare a expunerii indelungate la soare, fapt care irita pielea, chiar si pe cea din jurul ochilor.

Pungi sub ochi Edemul pielii de sub ochi este numit popular „punga” si poate fi un semn al depresiei, la fel ca si in cazul cearcanelor. Este foarte probabil ca aceasta depresie sa fie insotita de insomnie si de ore intregi de plans, deci nu trebuie sa dam vina pe aparitia acestor pungi din jurul ochilor doar pe depresie. Plansul poate determina retinerea lichidului, astfel, acesta este depozitat si in pungile din josul ochilor. Menstruatia, sarcina, excesul consumului de sare si unele medicamente (antidepresive si medicamente pentru astm), pot contribui, de asemenea, la aparitia pungilor de sub ochi. Exista si inversul situatiei, cand aceste pungi pot semnala deshidratarea organismului cauzata de alcool, deci, poate fi un mod al organismului prin care avertizeaza ca se consuma prea mult alcool. Lichidul se poate acumula in jurul ochilor si in timp ce dormim, si din aceasta cauza se intampla sa ne trezim cu ochii umflati. Pungile aparute sub ochi, adesea, pot indica riscul crescut al aparitiei hipotiroidismului, hipoactivitatea tiroidei. In cele din urma, atat cearcanele cat si pungile de sub ochi, inevitabil, pot fi semne ale imbatranirii; odata cu inaintarea in varsta pielea din jurul ochilor este tot mai subtire si isi pierde din elasticitate. Ridurile perioculare Ridurile pot fi usor de observat, acestea caracterizandu-se prin incretitura pielii sau o proeminenta a pielii pleoapei inferioare a ochiului. Aceasta incretitura este semnul unei afectiuni genetice numita Denny-Morgan, care astazi este unul din semnele date de ochi in legatura cu prezenta eczemei. Concomitent cu eczema, persoanele care sufera de boala Denny – Morgan, pot suferi de astm sau de febra fanului. Ptoza palpebrala - pleoape cazute Ptoza palpebrala (pleoapele lasate sau cazute) este o afectiune cunoscuta sub denumirea de ptozis sau ptoza palpebrala; din nefericire de multe ori aceasta este doar un alt semn care arata inaintarea in varsta, cand elasticitatea si tonusul muscular scade iar pleoapele nu mai sunt sustinute cum trebuie. Afectiunea strict relationata cu varsta afecteaza, de regula, ambii ochi, si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Uneori ploapele lasate nu au legatura cu varsta inaintata ci sunt un semn al hipotiroidismului sau de Miastenia Gravis (MG) - afectiune autoimuna care cauzeaza slabirea musculara, mai ales la nivelul ochilor. Alte simptome ale afectiunii MG sunt: vederea incetosata, vorbirea neclara si dificultati de inghitire. Aceasta afectiune apare mai ales la femeile de sub 40 ani si la barbatii de peste 60 ani. Ptoza palpebrala, de asemenea, poate fi un simptom al paraliziei lui Bell, un tip de pareza faciala in care nervii care controleaza

uneori la nivele periculoase. semnele de la nivelul ochilor apar inainte ca boala Graves sa fie diagnosticata. se intampla ca sindromul Horner sa fie prezent inca de la nastere. tesuturile iar grasimea se depoziteaza la nivelul ochilor. declansata de hiperactivitatea glandei tiroide.membrana alba opaca.exoftalmia Cand ochii proeminenti sunt prezenti inca de la nastere. unele dintre ele putand fi tratate. infectii.muschii fetei sunt afectati prin leziuni sau afectiuni. iar femeile prezinta un risc de 5 ori mai mare de a suferi de exoftalmie din cauza tiroidei. De exemplu. insomnie. care afecteaza numai o parte a fetei.afectiune cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner. Ochii proeminenti . Excesul hormonal poate. . Sindromul Horner. de asemenea. ceea ce poate determina lacrimarea ochilor sau senzatia de uscare a acestora. In realitate. Alte simptome ale bolii Graves: palpitatii. mult mai interesat este faptul ca partea fetei afectata de sindrom nu transpira. tremur al mainilor. scotand ochii in relief. tumori cerebrale. in cealalta parte a fetei. Dar daca ochii tai incep sa proemine odata cu trecerea anilor este vorba despre afectiunea cunoscuta sub denumirea de exoftalmie sau proptoza . Alte simptome ale paraliziei lui Bell sunt: dificultatea de a inchide ochii sau de a clipi. Daca doresti sa faci deosebirea intre ochii proeminenti si exoftalmie este indicat sa iti observi sclerotica . pleoapele lasate pe o singura parte a fetei pot semnala: infarct cerebral. Partea buna este ca de cele mai multe ori paralizia lui Bell nu este permanenta. rezultand astfel ochiul proeminent. diabet sau anevrism cerebral. Aproximativ jumatate dintre persoanele care sufera de boala Basedow Graves sufera de si oftalmopatia Graves. intoleranta la caldura. Pleoapele lasate pot indica si o serie de afectiuni neurologice. Basedow Graves este o afectiune autoimuna care se caracterizeaza prin atacarea glandei tiroide de catre proprii anticorpi. iar tratamentul de recuperare dureaza 2-3 saptamani. indica o leziune grava a nervilor faciali. accelerand metabolismul persoanei. In realitate. exoftalmia reprezinta cel mai frecvent simptom ale bolii Basedow Graves. cunoscut sub denumirea de oftalmopatia Graves. posibil din cauza unei leziuni la nivelul capului sau al gatului. Boala Basedow Graves este de 8 ori mai frecventa in randul femeilor decat in randul barbatilor. determinand un exces de hormoni tiroidieni.poate fi unul din simptomele primare ale hipertiroidismului (hiperactivitatea tiroidiana).de regula. o tumoare la nivelul creierului sau cancerul de plamani. Doar 10% dintre persoanele afectate pot suferi din cauza recidivarii afectiunii . Rareori. de regula. cresterea poftei de mancare. sete excesiva dar si pierderea anormala in greutate. sa afecteze musculatura. de regula sunt o trasatura de familie. Ochiul din partea lezata a fetei va avea o pupila mai mica iar irisul isi schimba culoarea. Ptozisul poate fi cauzat si ca urmare a lezarii unor nervi . o afectiune la nivelului coloanei vertebrale.

interventia chirurgicala este necesara pentru a impiedica extinderea bolii si la globul ocular. sau poate semnala afectiuni mult mai grave cum ar fi leucemie sau tumoare oculara. Pleoape intoarse pe dos . adesea. aceasta poate fi semnul unei infectii sau al glaucomului. formate din depozitarea grasimilor sub piele. Xantelasma este o afectiune nedureroasa iar jumatate dintre cazuri sunt cauzate de cresterea nivelului colesterolului LDL (“colesterolul rau”) sau scaderea nivelului de cholesterol HDL (“colesterolul bun”). chiar si dupa tratament persoanele pot ramane cu ochii umflati. Pleoapele intoarse pot fi semnul unor afectiuni severe legate de obezitate. usor proeminente. inclusiv ulceratii ale corneei si posibile perforatii. conducand la iritarea si/sau uscarea ochiului. exista posibilitatea ca afectiunea sa interfereze cu vederea si astfel devine necesara inlaturarea chistului prin interventie chirurgicala. aceasta actiune fiind posibila ca rezultat al unei afectiuni recent identificata si numita Sindromul Floppy al Pleoapelor. In cazuri severe. probabil este vorba de afectiunea numita xantelasma . care formeaza invelisul exterior al globului ocular. Formatiune pe pleoapa . De regula. de asemenea. persoanelor cu exoftalmie. dand senzatia ca persoana priveste in gol timp indelungat. In unele cazuri.pete galbui. Ochiul care nu clipeste suficient nu produce o cantitate suficienta de lacrimi. ajuta ca ochiul sa isi revina la normal.ectropion Persoana care isi poate intoarce pleoapele pe dos nu este o ciudatenie. In cazul ochilor proeminenti nu poti observa sclerotica din partea superioara a irisului si partea superioara a pleoapei. Si deoarece xantelasma se poate mari. sclerotica de deasupra sau dedesubtul irisului este usor de observat. Daca acest chist este galbui. Femeile prezinta un risc de 2 ori mai ridicat de a suferi de aceasta afectiune comparativ cu barbatii. In cazul in care exoftalmia nu este cauzata de o afectiune tiroidiana. nedureroase. Tratamentul afectiunilor tiroidiene si nu numai. ambele tipuri constituind un factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare. In cazul. aceasta afectiune apare in coltul interior a pleoapei superioare si apar cu precadere in cazul persoanele care au trecut de varsta de 60 ani. inchiderea completa a ochilor este aproape imposibila.alcatuita din fibre tari si elastice. crescand vulnerabilitatea ochilor in fata anumitor leziuni. In cele din urma daca ochii nu pot fi inchisi complet in timpul noptii. . dormitul poate deveni extrem de dificil. printre care se afla: hipertensiunea. Riscul de recidivare al acestei afectiuni este destul de ridicat. diabetul si Sindromul de apnee in somn.xantelasma Aparitia unei formatiuni pe pleoapa este la fel de neplacuta si de jenanta ca aparitia unui chist in oricare alta parte a corpului. au probleme in timpul clipitului. Dar in cele mai multe cazuri. afectiune frecvent intalnita la barbatii obezi. Persoanele care sufera de oftalmopatia Graves.

ea produce si alte afectiuni. iar consumul de alcool are acelasi efect. dar si in alte parti ale corpului.icter Ochii galbeni pot indica prezenta icterului (galbinare). sub anestezie locala. . Atunci cand plangem. Daca afectiunea nu a disparut dupa cateva zile. Uneori aceste medicamente provoaca hemoragii la nivelul ochiului. Rozaceea este o afectiune comuna a pielii. Ochi galbeni . Congestionarea cronica a ochiului poate indica afectiunea numita rozaceea oculara. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. sensibilitate la lumina. aceste pete apar si ca urmare a expunerii la vant sau praf. ochi uscati sau umezi. exista posibilitatea sa ai o reactie adversa la acesta. De asemeni. cunoscuta sub denumirea de Pinguecula (pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe globul ocular). pacientii cu acest sindrom nu prezinta alte semne si simptome. ciroza sau cancerul de ficat).pigmentul galben-portocaliu din sange. anemiei hemolitice sau febrei galbene – o afectiune tropicala transmisa prin intepatura de tantar.pinguecula Daca observi o pata de culoare alba sau galbuie pe globul ocular. La fel. micile vase de sange de la nivelul ochiului se dilata sau se inflameaza. timp in care pacientului i-a fost administrat un anticoagulant. potrivit careia pielea si ochii devin galbeni din cauza unui exces de bilirubina in organism . deci. Ingalbenirea ochilor poate indica si Sindromul Gilbert. In afara de persoanele care prezinta un nivel ridicat de bilirubina. aceste pete apar odata cu trecerea anilor asemanator petelor care apar pe piele odata cu trecerea anilor. Lasata netrata. Icterul adesea este un semn de avertisment legat de afectiuni mai severe. deoarece probabil nu este altceva decat semnul primar al unei afectiuni frecvente a ochiului. cum ar fi afectiunile de ficat (hepatita. care afecteaza mai mult de 10% dintre caucazieni si de regula. ca multe alte formatiuni cauzate de expunerea la soare si de inaintarea in varsta. o forma ereditara de icter. dar exista toate sansele ca afectiunea sa reapara dupa cateva luni de la operatie. De regula. Congestionarea ochilor poate aparea si in urma unei raceli sau a unei alergii.inrositi Ochii congestionati pot aparea la persoanele care au plans foarte mult sau in cazul celor care au consumat o cantitate prea mare de substante. nu intra in panica. caracterizata prin piele iritata. Aproximativ 60% dintre persoanele cu rozacee pot face si rozacee oculara. aceste pete nu devin canceroase. De regula. De asemenea poate fi si unul din simptomele cancerului pancreatic. in cel mai rau caz declanseaza anumite iritatii si se pot extinde pe o suprafata mai mare. Ochi congestionati . cauzate fiind de expunerea la soare. astfel incat sa interfereze cu vederea si nepotrivirea lentilelor. afectiune ce determina aparitia si a altor afectiuni ale ochilor: iritatie.Pata galbuie pe globul ocular . rozaceea oculara conduce la aparitia afectiunilor corneene si slabeste vederea. grasa si cu abces.

nedureroase numita hemoragie subconjunctivala. Aceste pete sunt vasele de sange care se crapa in urma unei tuse puternice. afectiune care poarta numele de sindromul Adie (anisocoria). diabet. fiind direct relationata cu xantelasma. hipertensiune. Pupilele ajung la marimea normala in primii 10 ani de viata si incep sa se micsoreze in jurul varstei de 60 ani. Inele in jurul irisului Daca irisul este conturat de un cerc. Cercul. colesterolul ridicat. inelul care inconjoara irisul este format din cholesterol. sau alte afectiuni cardiovasculare. care se depoziteaza in jurul irisului sau corneii.afectiune prin care rezervele de calciu dau nastere petelor mai inchise pe suprafata globului ocular. inseamna ca pacientul sufera de arc senil sau de gerontoxon . Potrivit unui studiu recent realizat in Danemarca.afectiune ce apare odata cu inaintarea in varsta. in urma unei infectii sau unui efort intens.acestia duc o viata perfect normala. Pupile de marimi diferite Una din cinci persoane are o pupila mai mica decat cealalta. Pata de culoare rosie la nivelul ochilor Petele de culoare rosie de pe sclerotica sunt pete de sange si acestea reprezinta unul din simptomele unei afectiuni benigne. femeile cu gerontoxon sunt predispuse a trai mai putin decat celelalte. Persoanele tinere cu gerontoxon sunt doar un caz particular. Marimea pupilelor (deschidere de culoare aparent neagra localizata in centrul globului ocular. aceasta afectiune este doar un alt semn normal. Gerontoxonul este o afectiune care apare mai ales in randul femeilor si mai ales in cazul persoanelor de culoare decat in cazul celor albi. aceasta afectiune poate fi dezvoltata si mai tarziu. unui stranut. Icterul adesea este o afectiune blanda si uneori poate apare ca urmare a unei perioade de stres. In cazul persoanelor invarsta hemoragia subconjunctivala indica faptul ca pacientul sufera si de hipertensiune arteriala sau de translucenta focala senila a sclerei . nedureros care apare odata cu inaintarea in varsta. Din fericire. din studiile realizate pana acum aceasta afectiune nu ataca vederea. dupa care acestea raman . Cu toate ca majoritatea cazurilor sunt ereditare. prin intermediul caruia lumina traverseaza pe retina) este determinata de iris. Sunt cateva controverse legate de semnificatia medicala a acestor cercuri. voma sau in urma unei leziuni la nivelul ochiului. care permite prin contractie si dilatare dozarea cantitatii de lumina care patrunde in ochi. Fara sa constituie un motiv de ingrijorare.

Diferenta de dimensiune a pupilelor. iar aproximativ 10-15% dintre persoanele caucaziene trec prin experienta schimbarii culorii ochilor in timpul adolescentei spre perioada de maturizare. pisici si cai si este mai rara in randul oamenilor. ochii lor devin mai deschisi sau stralucitori. meningita. mai precis a irisului. Culoarea ochilor Ca si culoarea parului. exista posibilitatea ca persoana respectiva sa sufere si de heterocromie oculara . asemanatori cu albastrul de Voronet. iar ochii verzi cu timpul au tendinta de a se mai inchide la culoare. slavice dar persoanele din Ungaria conduc acest top. este o trasatura normala dobandita din nastere care nu cauzeaza nici o problema de vedere. fie intentionat pentru a iesi in evidenta. Prin comparatie. aceasta culoare a ochilor se intalneste mai ales la popoarele germanice. Schimbarea culorii ochilor Schimbarea culorii ochilor este determinata de programul genetic care aparent joaca un rol important in schimbarea culorii ochilor odata cu inaintarea in varsta. Majoritatea persoanelor au ochi de culoare caprui sau negri. aceasta afectiune se intalneste la caini. uneori schimbarea subita a dimensiunii unei pupile poate semnala prezenta diferitor afectiuni: hemoragia cerebrala. Astfel. . de regula.afectiune caracterizata prin culori diferite ale ochilor. in timp. Si persoanele cu ochi albastri au observat ca. encefalita sau anevrism. in Finlanda se gaseste cea mai mare concentratie de persoane cu ochii albastri – 90% din populatia acestei tari. exista posibilitatea ca o pupila sa isi schimbe dimensiunea ca urmare a unui traumatism sau din motive necunoscute (idiopatic). ochii caprui in timp se mai pot deschide. pupilele isi revin la dimensiunile normale fara administrarea unui tratament special.aproximativ la aceeasi dimensiune. Dar. fie din greseala. Totusi. de regula. In mod frecvent. culoarea ochilor este determinata genetic. persoanele cu ochi albastri sunt destul de rar intalnite. Insa. tumori ale creierului. Diferente de culoare a ochilor (heterocromia) Cand vezi pentru prima data o persoana cu ochii de culori diferite iti trece prin minte ca aceasta are lentile de contact de culori diferite. Cand au loc asemenea schimbari. Persoanele cu ochi verzi sunt si mai rare.

potrivit studiilor lacrimile aparute de emotie si cele care ajuta la lubrifierea si la curatarea ochiului au o compozitie chimica diferita. Heterocromia oculara poate aparea si ca urmare a unei leziuni la baza ochiului sau poate fi unul din semnele cancerului de piele sau a unei tumori benigne a pielii. nu are loc o situatie neobisnuita. la fel ca atunci cand nasul iti curge din cauza unei alergii. la indepartarea prafului si a altor corpuri straine care patrund in ochi si care ar putea provoca leziuni corneene. Heterocromia oculara poate indica o afectiune numita heterocromia Fuchs . Lacrimarea ochilor Daca lacrimile iti curg siroaie. atat de bucurie cat si de tristete. dand nastere termenului popular de pestrit. la fel se intampla si in cazul ochilor. De asemenea. aflati in stransa legatura cu stresul. Lacrimile sunt compuse din 3 straturi: * mucus lipicios: ajuta lacrimile sa adere la nivelul ochiului si sa protejeze corneea. daca treci printr-o perioada in care ochii iti lacrimeaza foarte mult. De asemenea. lacrimile au puterea de a elimina bacteriile din ochi si cu fiecare clipire. Heterocromia oculara poate avea o cauza congenitala. persoanele cu aceasta afectiune au vederea neclara si prezinta un risc ridicat de a suferi de glaucom sau de cataracta. Adesea. Insa. ocazional. poate aparea ca reactie la anumite medicamente sau ca urmare a unei leziuni sau afectiuni a ochiului. pleoapele lubrifiaza si curata toata suprafata globului ocular. Lacrimile ajuta la curatarea ochiului. * stratul apos: hidrateaza ochiul. si nu au nici o legatura cu plansul. durere dupa exercitii fizice sau efort intens. Lacrimile Cu totii stim ca lacrimile apar in urma unei emotii puternice. Alte semne ale glaucomului pigmentar: vedere incetosata si. Oamenii de stiinta recent au descoperit ca lacrimile de emotie contin o cantitate mai mare de proteine si anumiti hormoni. Deci.afectiune oculara care apare in randul adultilor tineri si de regula afecteaza un singur ochi. si . * stratul uleios (gras): izoleaza lacrimile la nivel ocular. incetinind astfel evaporarea. numit glaucom pigmentar. care afecteaza mai ales persoanele tinere.O alta forma a heterocromiei oculare se caracterizeaza prin diferenta de culoare in cadrul aceluiasi iris. heterocromia oculara poate fi unul din simptomele unui tip de glaucom.

exista posibilitatea ca acesta sa sufere de o alta afectiune autoimuna grava. polipii nazali si boala Graves. gura uscata. insa exista cazuri in care aceasta indica Sindromul Basedow Graves sau alte afectiuni tiroidiene. Deci. aproximativ 90% dintre suferinzii de sindromul Sjogren fiind femei. In cazul in care aceasta afectiune nu este tratata corespunzator pot aparea afectiuni severe ale corneii si pot aparea efecte si asupra . Afectiuni care au ca simptom lacrimarea ochilor: rozaceea. Femeile sunt primele victime ale acestei afectiuni.vitamina esentiala pentru sanatatea ochilor si a pielii. obstructionarea ductului lacrimal. Senzatia de ochi uscati In cazul in care ochiul nu produce o cantitate suficienta de lacrimi sau lacrimile contin o cantitate prea mare de substante chimice. aceasta senzatie este un mod al organismului de a spune ca petreci prea multe ore in fata calculatorului sau ca citesti prea mult. in general cu varsta peste 40 ani. antidepresivele si antihipertensivele. Senzatia de ochi uscati poate apare si ca urmare a administrarii unui tratament cu medicamente fara prescriptie medicala. cu vant. Pacientii cu aceasta afectiune au sentimentul ca tot timpul au nisip in ochi sau ca globul ocular nu este omogen. nu se izoleaza eficient stratul apos. De asemenea.afectiune caracterizata prin distrugerea de catre propriul organism a glandelor care asigura hidratarea corpului. mai ales dupa menopauza. In general. lacrimatul ochilor poate fi unul din semnele ochilor uscati. la care tu esti alergic. la mare altitudine sau intr-o casa unde sunt prea multe aparate de aer conditionat prezinta un risc ridicat de a avea senzatia de ochi uscati.nu treci printr-un moment plin de emotii. Daca pacientul prezinta urmatoarele simptome: ochi uscati. inflamatii articulare. iar pacientul se confrunta cu senzatia de ochi uscati. Organismul unei femei odata cu inaintarea in varsta produce o cantitate mai mica de substanta uleioasa. iar uscarea cronica a ochiului poate fi semnul ca nu traiesti intr-un mediu propice pentru organismul tau. artrita reumatoida si lupusul (afectiune cronica caracterizata prin inflamarea sau lezarea mai multor parti ale corpului). persoanele care traiesc intr-un mediu cald. inseamna ca esti intr-un mediu cu prea mult praf sau polen de flori. In mod ironic. lacrimarea ochilor poarte aparea si din cauza unui deficit de vitamina B2 . Aceasta afectiune apare mai ales la femei si la persoanele invarsta. cum sunt: antihistaminele. deoarece este produsa o cantitate mai mica de estrogen. stratul apos al lacrimii se evaporeaza foarte repede. nu trebuie sa te ingrijorezi cand apare senzatia de ochi uscati. evaporandu-se mai repede. numita Sindromul Sjogren . De asemenea. Stratul uleios al lacrimilor fiind mai redus. uscat.

Aceasta actiune a pleoapelor poate fi cauzata de: oboseala. persoanele cu nistagmus nici nu constientizeaza ca sufera de aceasta boala. Nistagmusul poate fi unul din semnele bolii Basedow Graves. cum ar fi: infarctul cerebral sau tumori cerebrale. Pacientii cu acest sindrom. si atat miokimia cat si blafarospasmul lasate netratate pot conduce la grave tulburari ale vederii. Miokimia este benigna si poate fi primul simptom al sindromului Meige sau a blefarospasmului. nedureros al pleoapelor. cu care de cele mai multe ori este confundata. dar si simptomul unei afectiuni a urechii interioare numita Boala Meniere.altor organe: limba. Daca suferi de ochi uscati iar tratamentul nu da rezultate optime. Afectiunea este numita miokimie si este caracterizata printr-un spasm involuntar. . este posibil sa suferi de o afectiune neuronala rara numita Sindromul Meige . Nistagmus Cand o persoana priveste cu ochi mici si iscoditori. Ticul motor al ochilor . din nefericite. De asemenea. tract digestiv sau sistemul reproducator feminin. privitul prelungit la televizor. In cazuri destul de rare acest sindrom indica prezenta tumorilor pe creier. ai spasme faciale inconfortabile si ai probleme in a-ti tine ochii deschisi. Ochiul este un organ usor iritabil si foarte sensibil. Acest tic motor inceteaza dupa numai cateva secunde. clipesti foarte mult. Aceasta afectiune proate provoca miscari dreapta-stanga si sus-jos sau chiar circulare ale ochilor. Sindronul Meige afecteaza mai ales femeile de varsta mijlocie. poate avea loc de cateva ori in aceeasi zi si dispare de la sine. sunt diagnosticati prea tarziu sau diagnosticul nu este corespunzator. Cu exceptia situatiei in care aceasta afectiune provoaca tulburari de vedere. pana la cateva ore. realitatea este alta. deoarece chiar daca ai impresia ca este usor de observat de catre ceilalti. consumul excesiv de cafea. chiar si atunci cand nu esti plictisit sau obosit. la calculator sau in alte surse de lumina. exista posibilitatea sa sufere de nistagmus – afectiune caracterizata prin miscari involuntare care de regula apar la ambii ochi.afectiune cunoscuta si sub denumirea de spasm hemifacial sau sindromul Brueghel. nistagmusul poate indica afectiuni neurologice mult mai grave.miokimia Nu trebuie sa te temi de ticul motor al ochiului. stres. Miscarile ochilor pot fi constante sau episodice si pot dura de la cateva minute.

Desi. Studentii. care pot dura timp de cateva secunde sau minute. Senzatia ca vezi raze de lumina este numita fotopsie. dar nu au dureri de cap. o forma comuna de psihoza. dar si persoanele care ore in sir au aceeasi activitate pot trece prin experienta fotopsiei. aceasta afectiune poate fi mostenita din familie. nu sunt predispusi sa dezvolte o tulburare psihica pacientii cu sindromul Charles Bonnet sunt expusi riscului de a-si pierde vederea. de fapt. altii le gasesc de-a dreptul tulburatoare. Acest tip de migrena. mai ales cand se duc la culcare. . cum sunt congestia nazala sau greturile. De asemenea. caracterizate prin dureri puternice de cap. afectiune care se caracterizeaza prin halucinatii vizuale. acestea sunt semne ale urmatoarelor afectiuni: Alzheimer. Aceasta ultima afectiune este des intalnita si poate conduce la afectiuni grave ale vederii chiar si la pierderea vederii in cazul adultilor. fumatorii dar si obezii prezinta un risc crescut de a suferi de degenerescenta maculara. fotopsia este absolut normala si nu prezinta motive de ingrijorare. Sper deosebire de alte afectiuni psihologice. infarct miocardic sau alte afectiuni neurologice. scriitorii. pacientii cu sindrom Charles Bonnet sunt constienti ca halucinatiile lor nu sunt reale. dandu-le senzatia ca isi pierd mintile. mai ales daca fotopsia se manifesta dupa ce te-ai ridicat repede. Femeile. persoanele de culoare alba. deoarece halucinoza vizuala senila este unul din simptomele deteriorarii vederii sau indica riscul ridicat de aparitie a unor afectiuni precum: glaucomul. persoanele care au o culoare deschisa a ochilor. cunoscute medical sub denumirea de fosfene si sunt cauzate de spasmul vaselor de sange de la nivelul creierului. In timp ce unele persoane se declara deranjate si jenate de aceste halucinatii. Prin aceasta experienta pot trece si persoanele care au consumat in exces bauturi alcoolice. iar aceste vedenii niciodata nu sunt acompaniate si de halucinatii auditorii. si pot aparea periodic timp de cateva luni sau ani. Este foarte probabil ca aceste stari sa fie cauzate de sindromul Charles Bonnet. Aparuta ocazional. Paradoxal.Fotopsia si fosfenele Daca vreodata te-ai lovit sau ai fost lovit peste cap cu siguranta ai vazut asa numitele “stele verzi” sau raze de lumina. dar aparitia frecventa sau persistenta a razelor luminoase pot constitui simptome ale hipotensiunii arteriale. Parkinson. Halucinoza vizuala senila Daca incepi sa vezi flori. nu te speria fiindca nu sunt semne de inceput ale dementei. cataracta sau degenerescenta maculara. unii pacienti care sufera de migrene sufera si de fotopsie. fotopsia fi unul din simptomele migrenelor. acestea sunt cele mai comune semne vizuale ale migrenelor. Majoritatea persoanelor care sufera de acest tip de migrena vor suferi si de migrenele comune. pasari zburatoare sau fiinte si lucruri care nu exista. numita migrena oftalmica poate cauza alte afectiuni. Cand halucinoza vizuala senila apare in randul persoanelor care nu au probleme cu vederea. De asemenea.

Din nefericire. Dar daca pacientului isi ocroteste tot timpul ochii de razele soarelui. botulismul. sau chinina. sau poate semnala deficienta de vitamina B2. cocaina. Fotofobia Termenul medical “fotofobie” poate fi explicat literalmente ca “frica de lumina”. Daca pacientul tanar sufera de nictalopie. cromatopsia . In unele cazuri fotofobia poate fi unul din simptomele unor afectiuni mai grave dar tratabile. si este primul semn care avertizeaza asupra existentei unui deficit de vitamina A (retinol). meningita. encefalita. rabia sau intoxicatia cu mercur. Afectiuni oftalmologice semnalate de fotofobie: cataracta. aceste persoane nu primesc un tratament corespunzator care sa ii ajute sa isi salveze vederea sau prin care sa trateze cauzele declansatoare. belladonna. care poate conduce la uscarea corneei sau la leziuni ale retinei. fotofobia semnaleaza riscul ridicat al mai multor afectiuni. amfetamine sau alte medicamente. foloseste tot mai frecvent ochelarii de soare si este sensibil la lumina de interior. dependenta de medicamente sau alte afectiuni psihice. Sensibilitatea la lumina se manifesta mai ales la persoanele care au ochii de culoare albastra si in cazul pacientilor cu migrene. o afectiune degenerativa a retinei care poate conduce la slabirea puternica a vederii. aceasta poate fi primul simptom ale unei afectiuni genetice numita retinita pigmentara. hipertensiune. printre care se regasesc: pojar. Daca nu urmezi un tratament medicamentos. Aceasta afectiune este unul din semnele comune ale cataractei. dezlipirea de retina sau eroziunea corneei. Nictalopia Nictalopia este starea patologica care consta intr-o tulburare a vederii nocturne. persoanele care trec prin asemenea experiente ezita sa mearga la o consultatie medicala din teama de a nu fi diagnosticati cu dementa. Fotofobia poate aparea ca reactie la tratamentul cu: tetraciclina. Drept consecinta. doxicilina. Cromatopsia si xantopsia Cromatopsia se defineste prin incapacitatea de a percepe distinct culorile. Sensibilitatea la lumina mai poate indica faptul ca pacientul a consumat in exces bauturi alcoolice. boala Basedow Graves.

poate fi unul din simptomele unei afectiuni numite ochiul diabetic. Daca pacientul de sex masculin sustine ca vede obiectele in albastru si prezinta o sensibilitate la lumina. . cialis sai levitra. poti suferi de un anumit tip de cromatopsie numit xantopsia – unul din simptomele afectiunilor grave hepatice. Aceasta intoxicatie poate conduce la aparitia unor afectiuni severe cardiace. acestea sunt cateva din cele mai frecvente reactii cauzate de administrarea medicamentelor de tipul: viagra. In cazul acestei afectiuni pana si micile fluctuatii ale nivelului de glucoza din sange pot conduce la aceste schimbari de vedere. Daca imaginea de coloreaza in galben si/sau obiectele sunt inconjurate de un cerc luminos si urmezi un tratament cu digitala (medicament folosit mai ales la tratarea afectiunilor cardiovasculare). la aritmii cardiace sau chiar la deces. se poate sa suferi de o intoxicatie digitalica. folosite in tratamentul disfunctiilor erectile. Daca lucrurile incep sa se coloreze in galben.

.

.

.

.

fara a purta ochelari de protectie. LIPIREA PRIN INGHETARE A PLEOAPELOR • Putem pune o mana peste. INGHETAREA CORNEEI • • Cauzata de mentinerea ochilor deschisi in conditii de vant puternic si rece (viscol. 2. Treatmentul consta in incalzirea rapida. Dupa reincalzire. pana ce se topeste gheata si apoi putem deschide ochii . ochii trebuie sa fie mentinuti inchisi pe o perioada de timp de 24 – 48 ore.AFECTIUNILE OCHILOR CAUZATE DE FRIG 1. prin plasarea a unei maini sau comprese calde pe ochii inchisi. iarna).

ochii se inrosesc si lacrimeaza abundent. este la fel de necesara pe timp inorat sau vrene inchisa cat este atunci cand soarele straluceste puternic. cand mergem pe zapada. UV) este mai putin filtrata. cu protectie laterala sau ochelari de ski. Orbirea cauzata de zapada se poate produce si pe timp de furtuna de zapada. Protectia la soare a ochilor. lumina deranjaza mult. atunci cand stratul de nori este subtire. apoi se simt ca si cum ar fi plini cu nisip.wikipedia. pleoapele se umfla.SURSA POZA:http://www. ORBIREA CAUZATA DE ZAPADA • • • • Arsuri solare ale ochilor La altitudine mare. Se produce dupa un interval de 8 – 12 ore de la expunere Ochii se simt uscati si iritati.org 3. Miscatul ochilor si clipitul devin foarte dureroase. radiatie vizibila si infrarosii). Zapada reflecta o mare parte din radiatia solara (inclusiv UV. radiatia ultravioleta (de la soare. – (simptome similare cu cele produse de flama de sudura) SIMPTOME • • TRATAMENT . Putem preveni asta prin purtarea de ochelari de soare buni.

• • Compresee reci si lumina redusa Ochi nu trebuie frecati .

netratată corespunzator. Pentru orice modificare apărută la nivelul ochilor prezentaţi-vă la medicul de de familie sau la oftalmolog. duce la alterarea vederii sau chiar la pierderea ei. Constă dintr-o cută triunghiulară a conjunctivei cu baza spre periferie şi vârful spre cornee.Pterigionul Pterigionul face parte din afecţiunile degenerative ale conjunctivei (albul ochilor). . Această afecţiune. Tratamentul este chirurgical.

Glaucom .

Apare la oamenii trecuti de 40 de ani. Glaucomul se caracterizează prin creșterea tensiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale. fără să se fi declanșat glaucomul. De asemeni. Glaucomul poate însă exista și când presiunea este normală. O serie de factori duc la creșterea riscului de glaucom: • • • antecedentele familiale (glaucom în familie) îmbătrânirea diabetul și bolile vasculare . sunt frecvente cazurile de presiune intraoculară mărită (temporar).GLAUCOM Contacteaza-ne! Este o boala de ochi care produce atrofierea nervul optic și îngustarea câmpului vizual.

acest tip de glaucom apare la inceput printr-o simpla crestere a tensiunii oculare. afine. Este vorba atunci de un glaucom fara tensiune. alteratiile campului vizual apar atunci cand presiunea oculara n-a fost niciodata ridicata. extrase de gingko biloba. germeni de grau cu lactate. Reflexoterapie : Se vor masa zonele reflexe . Se vor consuma produse pe baza de betacaroten. se fac aburi sau comprese la ochi cu infuzie de silur (1/2 lingurita de planta/1 ceasca de apa).• miopia severă. Apoi ea antreneaza o alterare a campului vizual mai mult sau mai putin importanta.rinichi . dar ireversibila.suprarenale . se consuma morcovi zilnic. vitamina C. Tratament naturist : se pun in ochi picaturi de laptisor de matca. cu o diagnosticare foarte dificila. si modificari ale capului nervului optic (excavatie papilara) care poate duce la orbire.vezica urinara. Afectand ambii ochi. cap si ochi.uretere . In unele forme. televizor. Alte articole Miopie Miopie . sau oral timp de doua luni. se va evita expunerea la radiatii: calculator. suplimente nutritive . ceapa. care nu provoaca nici un simptom.

dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: .frecvent are dureri de cap (cefalee). Reflexoterapie : se recomanda masarea zonelor reflexe: rinichi . legume. . cum ar fi vederea la tabla la scoala. .tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata . astfel incat un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau amandoi parinti sufera de miopie.uretere . Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: . neclara.reducerea performantelor scolare sau sportive. Miopia este de obicei mostenita. Tratamente naturiste: .Se vor consuma zilnic suc de morcovi. la televizor.sta in bancile din fata clasei.priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata .uretra si ochi.vezica urinara . afine.dificultati in vederea obiectelor situate la distanta.nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta . Se vor spala ochii cu ceai de musetel si seara se vor pune comprese cu infuzie din frunze de corn. Copii mai mici de 8-9 nu realizeaza ca nu pot vedea obiectele situate la distanta.Miopia este una din cauzele cele mai frecvente de vedere mai putin clara. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer . In efortul lor de a percepe clar obiectele aflate la distanta. la calculator sau la ecranele cinematografelor. Pentru persoanele cu miopie. Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. toate obiectele aflate la distanta apar neclare. polen. se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi.

dar și cea mai controversată din punct de vedere a CONJUNCTIVITE Afectiunile ne .OOOOO lacrimo-nazal Această afecțiune este de departe cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil (în proporție de 6%).

patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. el prezintă o porţiune intraorbitară. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. Ioana Poiata Director medical Medic primar oftalmolog Fa o programare Pune o intrebare Vezi CV-ul Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. denumită neurooftalmologie. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm.Dr. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului . o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic).

. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. Din punct de vedere structural. . unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. .apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame).rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate.(denumită porţiunea intracanaliculară). .determinarea acuităţii vizuale. Fibrele nervoase se grupează în fascicule. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. . Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. . În compoziţia nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular.discuţia cu bolnavul. .studiul simţului cromatic. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos. din care reiese atât gama de acuze subiective. nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). .unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee.

traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). dacă semnalul înregistrat e întârziat.efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. .examinarea fundului de ochi. accidente vasculare. se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic.Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . .tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa cerebrală. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. .

această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei.mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. . o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. . făcând vizibil traiectul acestora. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale).ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. hemoragii importante. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. vărsături în jet. tumori vasculare. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente.Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. .

Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. bacteriană sau parazitară. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de optice demilinizare la la examenul fundului de examenul RMN ochi . focar dentar.

Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). . Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă.În general. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. 9: Aspectul clinic al arteritei temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). Fig. 8: Aspectul unei neuropatii optice ischemice Fig. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. Prognosticul este bun în general. diabet. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. afecţiuni cardiace. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare.

Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. Atunci când insula de vedere centrală dispare. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. reversibil în prima etapă. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. . nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). cu atât mai grav când sunt asociate. pot determina afectarea nervului optic bilateral. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. ireversibilă a vederii. se optează pentru operaţie. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică.Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. se produce scăderea marcată. Fig. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. există şi posibilitatea tratamentului laser. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. Alcoolismul şi tabagismul. Afecţiunea evoluează silenţios. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale.

poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. Poate să fie de natura congenitală. neuropatie optică ischemică.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. traumatism al nervului optic. rvului optic . patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. glaucom). edem papilar de stază.

Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual.Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. denumită neurooftalmologie. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. el prezintă o porţiune intraorbitară. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. În compoziţia . urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului (denumită porţiunea intracanaliculară). aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. Din punct de vedere structural. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia.

Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . . .efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). Fibrele nervoase se grupează în fascicule. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate. . dacă semnalul înregistrat e întârziat. .discuţia cu bolnavul. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase).rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. .tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa .nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . din care reiese atât gama de acuze subiective. .unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee.examinarea fundului de ochi. . toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . .efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte.apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame).determinarea acuităţii vizuale. . unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor.studiul simţului cromatic.

o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale).mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei. făcând vizibil traiectul acestora.ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. .rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor.cerebrală. . această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. . se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. tumori vasculare. accidente vasculare. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. hemoragii importante. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. vărsături în jet.

bacteriană sau parazitară.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. . focar dentar. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de demilinizare la optice examenul RMN la examenul fundului de ochi În general. Prognosticul este bun în general. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%.

Fig. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. afecţiuni cardiace. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. . diabet. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează.Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). 9: Aspectul clinic al arteritei ischemice temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). 8: Aspectul unei neuropatii optice Fig. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace.

tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. pot determina afectarea nervului optic bilateral. ireversibilă a vederii. se optează pentru operaţie. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. se produce scăderea marcată. Atunci când insula de vedere centrală dispare. există şi posibilitatea tratamentului laser. Alcoolismul şi tabagismul.Fig. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. cu atât mai grav când sunt asociate. Afecţiunea evoluează silenţios. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). reversibil în prima etapă. . dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic).

glaucom). Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. edem papilar de stază.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. neuropatie optică ischemică. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. Poate să fie de natura congenitală. . traumatism al nervului optic. poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică.

Aparat pentru facoemulsificare ultrasonica INFINITI – Alcon (SUA) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful