P. 1
AFECTIUNILE OCHILOR

AFECTIUNILE OCHILOR

|Views: 6,821|Likes:
Published by viorica.alexe8681

More info:

Published by: viorica.alexe8681 on May 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2013

pdf

text

original

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Afectiuni congenitale ale cristalinului Afectiuni congenitale ale sclerei Afectiuni congenitale ale uveei Afectiunile congenitale ale pleoapelor Alergii oculare Amaurosis fugax Anomali congenitale ale corneei Anomalii congenitale ale aparatului lacrimal Anomalii congenitale ale conjunctivei Anomaliile congenitale ale nervului optic Anomaniile congenitale ale vitrosului Arsurile corneei Astigmatismul Blefarita Blefaroptoza Blefarospasmul Cataracta Concretiunile calcare conjunctivale Conjunctivita Conjunctivita acuta cu bacil Weeks

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Conjunctivita alergica Conjunctivita bacteriana simpla Conjunctivita cu Chlamydii Conjunctivita difterica Conjunctivita din eritemul polimorf Conjunctivita fungica Conjunctivita gonococica Conjunctivita herpetica Conjunctivita lemnoasa Conjunctivita purulenta gonococica a nou nascutului Conjunctivite virale Conjunctivitele parazitare Conjunctivitele produse de agenti iritanti Degenerescenta maculara Degenerescente vitreene Dezlipirea de retina Distrofii ale stromei corneene Distrofii corneene anterioare Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Distrofiile corneene posterioare Ectropionul Eczema pleoapelor Entropionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Erizipelul pleoapei Fracturile orbitei Glaucom Hemoragiile vitreene Hepesul palpebral Hipermetropia Hipotonia oculara Infectiile pleoapelor Keratita fungica Keratitele - Inflamatiile corneei Lagoftalmia paralitica Leziuni ale pleoapelor in antrax Leziuni oculare in lepra Leziunile pleoapelor in Moluscum contagiosum Meibomita si Tarsita Miopia Modificari involutive ale corneei Orbirea - cecitatea Orjeletul (ulcior) Pemfigusul conjunctivei Pinguecula Prezbiopia Pterigionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Retinoblastomul Salazionul (Chalazionul) Sifilisul palpebral Sindroame psihovizuale Sindromul de retractie a pleoapelor Sindromul ochi uscat Sindromul Parinaud Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral Toxoplasmoza oculara Trahomul Traumatismele pleoapelor Tuberculoza palpebrala Tulburarile de statica si motilitate palpebrala Tumorile aparatului lacrimal Tumorile conjunctivale Tumorile coroidei Tumorile nervului optic Tumorile pleoapelor Tumorile sclerei Vaccina Xeroza conjunctivei Zona zoster oftalmica

Cum functioneaza ochiul ? Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie. Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. Transparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa ajunga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. Retina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. De la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. Acesta este modul in care functioneaza ochiul nostru.

1. Planul lacrimal 2. Cornee 3. Iris 4. Corp ciliar 5. Zonula Zinn 6. Cristalin 7. Vitros 8. Retina 9. Nerv optic

Miopia
Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei – un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular; dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale – aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie; daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei – aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei refractive. Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata; la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita "hipermetropie" – cornea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. Miopia

poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza’’ imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) . Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros; dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in timpul procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular) ; in ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Frecventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor: statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de la nastere) ; mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta – aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China, India, Malaiezia si Marea Britanie. Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate; cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.

Patogenie si cauze Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ; numarul cazurilor de miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape – cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular; iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor. Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur – asincronism intre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular axul sau anteroposterior cu doar 1 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 3 dioptrii.

Diagnostic

Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita

vaselor si nervului optic). se va proceda la examinarea pacientului cu ajutorul lentilelor plasate in rama de proba. Plasarea succesiva de lentile. putem utiliza refractometrul. poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv: hipermetropie sau miopie. Ulterior. precum si realizarea diagnosticului diferential. optotip) . precum si inclinatia precisa a acestor meridiane. la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei). pe care sunt inscrise meridiane) . Metoda Donders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile. putem observa regiuni hiperpigmentate. De asemenea.refractometrie. miopia de indice. Ca si metoda obiectiva. Ochii pacientului sunt examinati concomitent cu ajutorul optotipului (optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri. se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale. . acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina pacientului examinat. acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza viciu de refractie) . astfel. Dupa examinarea cu ajutorul optotipului. o formatiune denumita. Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea fundului de ochi. care pot fi sesizate cu usurinta la examenul oftalmoscopic. in rama de proba. la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare. pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o anumita distanta standard. miopia de curbura. lentile ce au diferite dioptrii. Odata cu evolutia leziunilor. zonele hiperpigmentate vor alterna . Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. prin excluderea altor forme de miopie: miopia pilotilor de supersonice. ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. cand examinatorul va identifica la nivelul retinei. care sa permita aprecierea statusului retinei. plasat la nivelul optotipului. miopia nocturna. Fanta stenoptica si cadranul Green sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul Green este de forma unui cerc. inscrisa pe acel panou) . conus miopic’’ (cu aspect de semiluna de culoare alba) .

se recomanda ca persoanele cu miopii grave. de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia scolarului". Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care este mult crescut). corpul vitros este si el afectat – apare o lichefiere precoce a vitrosului. Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular. acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci ma in fata. Miopia simpla apare de obicei in prima coliparie (5-10 ani) . si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. . de curbura sau de indice – este vorba de indicele de refractie) . miopia degenerativa (miopia boala) si miopia maligna. sa evite conducerea automobilelor. Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet. sau dupa mecanismul de aparitie (miopie axiala. Semne si simptome Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie: miopia simpla (tulburare de refractie). in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila. in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale. Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. secundar unor boli (diabet zaharat). Miopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica – pana la 3 dioptrii. un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina. sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) . de asemenea. si miopia mare – peste 6 dioptrii). pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) .cu cele depigemntate. miopie medie – 4 / 6 dioptrii. se constata scaderea marcata a acuitatii vizuale. acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor. Ca si complicatii ale miopiei degenerative. se pot instala: cataracta si glaucomul cu unghi deschis. Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal.

Miopii au o vedere neclasa la distanta. Datorita excesului de convergenta. elementele globului ocular sunt normal constituite. Pentru o persoana cu miopie. de obicei miopia simpla are o evolutie lent-progresiva (1-2 dioptrii). atunci cand s-a stabilizat. strabismul mai este cunoscut si sub denumirea de "privire incrucisata". miopia maligna) . imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei. atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie. Adesea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste -10 dioptrii). pana la varsta adolescentei. sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie. prezenta inca . ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici. apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai clare. bijutier. Notam faptul ca. Daca a debutat in copilarie. vederea de aproape nu necesita un efort excesiv in ceea ce priveste acomodatia – de obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape: ceasornica. in rest. Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism divergent (datorita efortului de acomodatie minim) . Popular. cel mai probabil ca ea va evolua pe o perioada mult mai mare de timp. care concura la aparitia unor anomalii congenitale ale globului ocular (axul anteroposterior al globului ocular se alungeste progresiv) . la care se supraadauga factorul comportamental declansator. in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste 6 dioptrii (dioptria reprezinta unitatea de masura a puterii unei lentile) . cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare. vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea partiala a ochilor) . aceasta deoarece globul ocular nu detine un mecanism compensator asea cum se intampla in cazul hipermetropiilor. care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (exces de convergenta) . Miopia simpla debuteaza in copilarie. Persoanele cu miopie simpla relateaza scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap) . insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta adolescentei (in jur de 18 ani) . Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple. cu atat mai scazuta este acuitatea vizuala pentru distanta.Miopia simpla este un viciu de refractie pur. Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa.

practic. insa evolutia acesteia este mult mai alerta. insa ele nu pot opri evolutia bolii. vederea neputand fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor aeriene.de la nastere. Miopia degenerativa poate debuta precum o forma de miopie simpla. Desi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet elucidate. luxatii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvnt sesizata – se datoreaza fenomenelor degenerative de la nivelul globului ocular – este o complicatie foarte grava) . este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu ajutorul caruia se aplatizeaza fata anterioara a corneei . Tratament Miopia simpla poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor. Miopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale globului ocular. cu toxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis (incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale) . dupa realizarea unui nou consult oftalmologic. Odata cu avansarea miopiei lentilele trebuiesc schimbate. Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale. Odata cu evolutia leziunilor degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale. sunt preferati ochelarii cu lentile divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala) . s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura. De obicei. are o evolutie lenta). de asemenea. Miopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia forte". si care progreseaza odata cu maturarea organismului (chiar si pana la -30 dioptrii) . al lentilelor de contact sau apeland la chirurgia refractiva. Metoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de fotokeratectomie (procedeul LASIK) . se constata o reducere a campului vizual si alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra) . Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie. ea poate conduce la aparitia unor complicatii nedorite: cataracta (destul de frecventa.

sub actiunea presiunii intraoculare. consta in excizarea. care sa permita oprirea din evolutie a miopiei degenerative. Chirurgia miopiei. Din nefericire. Tulburarea de refractie in cazul miopiei degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor divergente. dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ. rolul acestor incizii este de a permite relaxarea curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive. include urmatoarele procedee: . la nivelul fetei anterioare a corneei.keratotomia radiala: procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale (in forma de stea). aceasta metoda nu este lipsita de riscuri. este un procedeu destul de costisitor. insa poate fi utilizat chiar si pentru corectarea miopiilor de circa 16 dioptrii. este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie iar cele mai bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau 5 dioptrii.(remodelarea acestei suprafete) . . cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii. . In ceea ce priveste miopia degenerativa. Tratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin artificial. posibile complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin: glaucom sau cataracta. aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei (autogrefa) . Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare. terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii vizuale. metoda chirurgicala cu laser are cele mai bune rezultate in cazul miopiilor simple ce nu depasesc 8 dioptrii. de obicei se realizeaza o subcorectie cu maxim 3 dioptrii. nu exista un tratament cert fundamentat stiintific. pentru a obtine o vedere binoculara mai buna. insa ele au avantajul ca largesc limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala.keratomileusis miopic: este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative.

metoda chirurgicala realizata cu ajutorul laserului. injectarea colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei. virala. Denumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei. de unde existenta a numeroase tipuri de keratita. se recomanda utilizarea ochelarilor de citit.colagenoplastie (scleroplastie) : este un procedeu care consta in introducerea de colagen in spatele globului ocular. clipit. este un procedeu chirurgical care evita implantarea unui nou cristalin. iar rezultatele obtinute nu sunt spectaculoase. Pentru a preveni miopia. cu rol de a stopa alungirea axului anteroposterior. munca in exces in fata computerului) . fotofobie. si mai mult decat atat. au fost elaborate o serie de scheme terapeutice ca urmareau realizarea unor exercitii oculare.epikeratoplastia. acest procedeu permite corectarea miopiilor de maxim 6 dioptrii. Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei. atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou. Ea se manifesta prin roseata conjunctivei. . a picaturilor oculare. . dar si realizarea a cat mai multor activitati in aer liber. procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei. durere vie. . medicamentoasa sau alergica. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o alterare a epiteliului cornean. lacrimare. din nefericire aceste terorii nu sunt suficient de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga.keratectomia fotoreactiva (procedeul LASIK) .. micotica. cu ajutorul unei grefe refractive atasata fetei anterioare a corneei. si implicit consolidarea tunicilor globului ocular. Keratita poate fi de origine microbiana. exista studii care atesta faptul ca lumina naturala joaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. pe o grosime de cativa microni. evitand astfel suprasolicitarea vizuala.

neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi. focalizate. Ambliopia. ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. Ambliopia de obicei afecteaza numai un ochi. debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. In majoritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp. creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata de ochiul bolnav. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla. dar poate aparea si la ambii ochi. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos. Ambliopia poate aparea si in cazul in care copilul este mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor ochi poate produce ambliopie. proiectand la nivel cerebral doua imagini diferite. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani. Daca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt. Afectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp indelungat pot cauza ambliopie. La copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini. Cauze Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei imagini clare.Ambliopia Generalitati Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita. numita si "ochiul lenes". in egala masura pentru ambii ochi. Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. O afectare a cristalinului (ca si . Aceasta afectiune este denumita strabism.

Inainte ca medicul sa examineze vederea copilului este necesara anamneza. Investigatii Un medic poate diagnostica ambliopia dupa depistarea acuitatii vizuale diminuate la un ochi. Simptome Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi.plans sau durere cand un ochi este acoperit . Ambliopia produsa de aceste afectiuni este rara.ochii nu se misca simultan in aceiasi directie . precum cataracta) .cataracta) sau a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate determina ambliopia. diferenta de dioptrii intre ochi sau orice alta afectiune care produce ambliopie pot ajuta in diagnosticare. pentru a privi ceva . care cuprinde intrebari despre: . dar grava. Acesta este numit uneori "ochi lenes". Este recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii. Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu mai poata fi restabilita niciodata. Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt: .o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular. in timpul examinarii si dupa excluderea altor cauze de vedere slaba. Deseori pot sa nu apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba.miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului.o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza).simptomele copilului . Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. Investigatiile care deceleaza ochii neconvergenti (strabismul).ochii nu fixeaza acelasi punct . La majoritatea copiilor ambliopia este greu de depistat.

pentru a aprecia daca privesc amandoi in aceiasi directie. Daca este depistata vreo afectiune. necesitand o cooperare minima cu copilul. Alte investigatii. Totusi. Screeningul tulburarilor de vedere poate fi realizat de catre: medicul de familie. cuprinzand si dilatarea pupilelor oculare. Nici un copil nu este prea mic ca sa fie examinat de catre un oftalmolog si examinarea poate fi efectuata oricand apar suspiciuni in legatura cu sanatatea .istoricul familial al tulburarilor de vedere (mai multe persoane din familie care au prezentat afectarea vederii) . asistent medical sau infirmiera. Cu toate ca fotoscreeningul nu inlocuieste o investigatie uzuala a vederii.. in acelasi timp. poate obtine date despre afectiunile care ameninta vederea. Aceste teste apreciaza cat de bine vede copilul contururile si detaliile de aproape si de departe. Medicul verifica mai intai ochii copilului. In aceste cazuri. pediatru. pot fi utilizate pentru a determina daca este necesara folosirea de lentile pentru corectarea vederii si pentru a verifica structura si functionarea globului ocular. nu trebuie adoptata o atitudine expectativa daca sunt observate semne posibile de ambliopie la copiii mai mici. o metoda denumita fotoscreening poate fi folosita. strabismului si afectarea acuiatii vizuale la copiii mai mici de 5 ani. ca de exemplu greutatea mica la nastere sau nasterea prematura . Un copil cu ambliopie poate avea un ochi care deviaza sau ramane defazat in urma miscarii celuilalt ochi. Astfel se poate demonstra ca are diferenta dioptrica intre ochi (anizometropie).daca invatatorii au observat ca acel copil are probleme in a vedea tabla sau are dificultati la citit. copilul va fi indrumat catre un oftalmolog sau optometrist pentru o examinare completa a acuitatii vizuale. Medicul poate executa diferite teste pentru a depista cataracta sau strabismul. Fotoscreeningul foloseste o camera speciala sau un sistem video pentru a obtine imaginile formate si reflectate de la nivelul ochiului. ambele afectiuni crescand riscul pentru ambliopie. Diagnostic Este recomandat screeningul pentru depistarea ambliopiei.alti posibili factori de risc. In cazul copiilor in varsta de si peste 2 ani. Medicii pot intampina dificultati in realizarea screeningului vederii la unii copii mici. medicul cere copilului sa identifice sau sa fixeze imagini sau litere de pe perete sau dintr-o culegere cu diagrame.

Pentru a avea succes. Alte boli. care impiedica lumina sa patrunda in ochi si produce ambliopia. Nou-nascutii si copiii trebuie investigati pentru afectiuni oftalmologice ca si cataracta. Corectia optica sau cu lentile de contact amelioreaza unele afectiuni. tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei cat si cauzelor fundamentale. Tratament Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa diagnostic. Un copil nascut cu cataracta sau alte boli care impiedica lumina sa patrunda in ochi. cladind o conexiune mai puternica intre creier si ochiul afectat si permitand vederii sa se dezvolte normal in acel ochi. Tratamentul corecteaza ambliopia antrenand creierul sa foloseasca semnalele de la ochiul cu vedere slaba. cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi normale. studiile recente sustin ca tratamentul in jurul acestei varste poate inca sa corecteze ambliopia. medic de familie sau oftalmolog. . Ambliopia este greu de corectat dupa varsta de 9 ani. ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie chirurgicala. Cu toate acestea. Ambliopia din aceste cauze este rara.ochilor copilului. Ambliopia care este rezultatul nealinierii ochilor (strabism) sau vederii inegale (anizometropie) se dezvolta mai lent. Ambliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog. Fara tratament precoce. Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie tratamentul. Aceste metode includ purtarea unui plasture pe ochi sau lentile de contact inchise la culoare (ocluzie) si folosirea de picaturi pentru ochi sau de ochelari (relaxare). copilul poate sa nu dezvolte vedere normala la ochiul afectat. dar grava. are nevoie urgenta de tratament deoarece ambliopia poate deveni permanenta in cateva luni. Societatea Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa fie examinatii de la varsta de 6 luni de catre un pediatru. Exista cateva metode de a constrange ochiul strabic sa devina mai puternic. Tratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de varsta de 9 sau 10 ani). ca si diferenta dioptrica (anizometropia).

Relaxarea este mai putin folosita decat ocluzia. creierul este fortat sa foloseasca si sa dezvolte o mai buna vedere in ochiul slab. Aceasta poate fi utila cand copilul refuza sa poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. Acoperirea ochiului sanatos cu un plasture adeziv sau cu un plasture de culoare inchisa dintr-o banda elastica. Este benefica pentru cazurile usoare de ambliopie. timp de 2 ore zilnic. este similara cu purtarea unui plasture 6 ore zilnic. in cazurile grave. Ambliopia poate fi tratata si prin plasarea unei lentile de contact intunecate in ochiul normal. este dificil de estompat si intunecat vederea la ochiul indemn suficient. Aceasta determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita.Ocluzia Acoperind ochiul mai puternic. Copilul trebuie sa poarte plasturele tot timpul sau doar in timpul zilei de-a lungul a catorva saptamani sau luni. Purtarea de plasture pe ochi. Ochelarii de vedere . Relaxarea Acest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului dominant al copilului. purtarea unui plasture in timpul activitatilor ce solicita vederea de aproape. mai degraba decat s-o impiedice complet. astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului afectat. Cazurile grave pot sa dureze mai mult. Un studiu recent arata ca. medicul poate pune un plasture pe una dintre lentile. este cea mai obisnuita metoda de tratament. Este necesara invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact. In cazul in care copilul poarta ochelari. Purtarea de lentile de contact opace. Solutiile oftalmice (picaturile pentru ochi) Cea mai folosita metoda de tratament a relaxarii este reprezentata de utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic.

Tratamentul ambliopiei se instituie imediat ce boala este descoperita. Se comunica invatatorului situatia copilului. Cauza majora a neajunsurilor tratamentului ambliopiei este nefolosirea plasturilor pentru ochi la indicatia medicului. Se incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. Ambliopia este dificil de corectat dupa varsta de 9 ani. pentru ca acesta sa sprijine copilul in timpul tratamentului. Ambliopia poate sa reapara si dupa un tratament de succes. Daca sunt utilizate picaturile de ochi. se recurge la un consult de specialitate. Tratament ambulator (la domiciliu) Tratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu. se recomanda respectarea sfatului medicului de a efectua examinarile periodice viitoare. Daca se suspicioneaza ca un copil are ambliopie sau alte afectiuni oftalmologice. Cu cat copilul este mai mic. cat si la scoala. cu atat mai bune sunt rezultatele tratamentului ambliopiei.Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa foloseasca ochiul slabit. Pentru a fi eficient. In cazul in care copilul a urmat tratament pentru ambliopie. Paralizia Bell (paralizia faciala periferica) . Este important sa se ajute copilul sa fie compliant la tratament astfel incat sa dezvolte o vedere cat mai buna. astfel ca este recomandata examinarea periodica a copiilor pana la varsta de 9 sau 10 ani. Ambliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes. plasturele de pe ochi trebuie purtat atat cat este recomandat. trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia medicului. Totusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti. Medicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare sau slabire.

Partea fetei care este afectata este plata si lipsita de expresie sau are un aspect "cazut". nervul facial care asigura inervatia muschilor de pe o parte a fetei sufera leziuni datorate unui proces inflamator. nu exista nici o legatura intre paralizia Bell si oricare dintre aceste afectiuni. In cazul in care nu se poate identifica un factor specific care sa stea la baza aparitiei slabiciunii musculare. Leziunea nervoasa poate de asemenea afecta si simtul gustului si secretia lacrimala si salivara. Aceasta afectiune debuteaza brusc. In majoritatea cazurilor de paralizie Bell. cazut al hemifetei respective. Printre alte simptome se numara: . adesea peste noapte si se amelioreaza de obicei de la sine in cateva saptamani. Simptome Principalul simptom ce caracterizeaza paralizia Bell este slabiciunea sau paralizia muschilor de la nivelul unei parti a fetei. Exista multe afectiuni care pot produce slabiciunea sau paralizia muschilor fetei.Paralizia Bell reprezinta paralizia sau slabiciunea muschilor de la nivelul unei hemifete. Cauze Etiologia paraliziei Bell nu este cunoscuta. Lezarea nervului facial care inerveaza musculatura de pe o parte a fetei duce la aparitia unui aspect flasc. Cu toate ca accidentul vascular cerebral si accidentul ischemic tranzitoriu pot produce paralizie faciala. afectiunea se numeste paralizia Bell. Specialistii sunt de parere ca in unele cazuri ea poate fi cauzata de catre virusul herpetic care produce herpesul labial recurent.senzatia de ochi uscat pe partea afectata datorita imposibilitatii de a clipi . Paralizia Bell presupune pur si simplu slabiciune sau paralizie. Paralizia Bell nu constituie rezultatul unui accident vascular cerebral sau al unui accident ischemic tranzitoriu.

pacientul are dureri sau si-a pierdut sensibilitatea la nivelul fetei sau in zona capului . . pierderea auzului.durere retroauriculara (portiunea situata in spatele urechii) de partea afectata. simptomatologia dispare in doua luni. In majoritatea cazurilor. cum ar fi de exemplu accidentul vascular cerebral si boala Lyme. in special la nivelul varfului limbii. . urmata apoi de vindecare treptata. cum ar fi ameteala. ..salivatie excesiva datorata imposibilitatii de a inchide complet gura. gripa sau o afectiune respiratorie? . Investigatii Paralizia Bell este de obicei diagnosticata pe baza anamnezei. modificarea sensibilitatii gustative sau slabiciune musculara in orice alta parte a corpului? .scaderea sensibilitatii gustative.alaturi de simptomele respective au mai existat si alte probleme.ce simptome are pacientul? Cand le-a observat prima data? Le-a mai avut si inainte? S-a lovit recent la cap? . . cum ar fi: .senzatia de gura uscata si dificultati de inghitire datorita scaderii secretiei salivare.pacientul a suferit recent de vreo raceala.cresterea sensibilitatii in ceea ce priveste perceptia sunetelor. examenului fizic si examenului neurologic care investigheaza functia nervului facial si elimina eventuale cauze mai grave de paralizie faciala. care pot produce slabiciune musculara faciala si paralizie. . Trebuie retinut faptul ca exista cateva alte afectiuni. Evolutia naturala a bolii este spre agravare in primele zile. Medicul poate deduce din anamneza ca este vorba de o paralizie Bell prin intrebari tintite in legatura cu antecedentele personale patologice ale pacientului.cresterea secretiei lacrimale la nivelul ochiului afectat. care poate aparea la o zi sau doua dupa debutul paraliziei.

. in vederea identificarii eventualelor semne de infectie sau hemoragie.ridice sprancenele si apoi sa le coboare. HIV sau sifilis.sa inchida strans ochii si apoi sa-i deschida.internistii . Doctorul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare pentru a detecta alte posibile cauze de slabiciune si paralizie musculara faciala. pentru a determina daca sensibilitatea auditiva sau muschii de la nivelul urechii medii au fost afectati. pentru a elimina unele boli precum boala Lyme. Slabiciunea musculara la nivelul unei hemifete ar trebui investigata imediat de catre medic cu scopul de a elimina alte afectiuni mult mai grave. Printre aceste teste se numara: -teste de sange.In cadrul examenului neurologic. Pacientul poate fi rugat sa: .slabiciunea musculara si paralizia apar brusc si afecteaza musculatura de la nivelul unei hemifete . Medici specialisti recomandati Personalul de specialitate in masura sa diagnosticheze si sa trateze paralizia Bell este reprezentat de: . Detectarea si tratamentul precoce al paraliziei faciale pot contribui la prevenirea instalarii leziunilor nervoase permanente. .CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru detectarea unei tumori cerebrale sau a accidentului vascular cerebral . . doctorul va evalua gradul de slabiciune musculara. . Diagnosticul de paralizie faciala poate fi pus in cazul in care: .nu sunt prezente semne ale unei alte boli sau ale unui traumatism care sa explice aparitia slabiciunii si paraliziei.medicii de familie .punctie lombara.teste de audiometrie.sa zambeasca sau sa-si arate dintii.

poate fi necesara efectuarea unui consult de specialitate de catre medicul oftalmolog. .asistentele medicale. Lezarea acestui filet nervos produce pierderea sensibilitatii in jumatate din teritoriul lingual. De asemenea.transferul de tesut muscular normal in zona afectata. Unii pacienti dezvolta miscari faciale involuntare la cateva luni dupa ce au fost diagnosticati cu paralizie Bell. Aceasta afectiune poate fi tratata cu injectii pe baza de toxina botulinica. Totusi. el poate beneficia de tratament chirurgical sau de fizioterapie. cum ar fi RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau hemoculturi (insamantarea unei mostre de sange de la pacient pe medii de cultura cu scopul de a identifica prezenta germenilor). in special la nivelul buzelor. in conditiile in care afectiunea nu se amelioreaza. unii pacienti care au de mult timp paralizie Bell pot prefera aceasta modalitate de interventie decat sa aiba musculatura de pe o parte a fetei complet paralizata. Tehnicile chirurgicale care pot imbunatati fizionomia pacientului si reface partial functia musculara sunt: . substanta care produce o paralizie temporara a musculaturii faciale. medicul poate solicita efectuarea unor teste suplimentare. Tratament Tratamentul paraliziei faciale permanente Daca pacientul dezvolta paralizie faciala permanenta.. nervul care controleaza sensibilitatea linguala este atasat nervului facial. Daca apar dureri sau leziuni oculare. Medicul poate recomanda tratament chirurgical in conditiile in care pacientul are paralizie Bell care a debutat in urma cu 6 pana la 12 luni si care nu s-a ameliorat. pentru a elimina alte posibile cauze ale paraliziei faciale.implantarea unei grefe nervoase care se ataseaza la nervul facial. cum ar fi de asteptat.neurologii . . In multe cazuri.

Uneori poate fi necesar ca pacientul sa-si aplice unguentul si sa mentina pe tot timpul noptii un bandaj peste pleoapa in pozitie inchisa . durere sau tulburari de vedere. In momentul in care pacientul nu mai poate clipi. pacientul nu poate inchide complet ochiul sau nu mai poate clipi.Tratament ambulatoriu In cazul in care paralizia Bell afecteaza ochii.utilizarea “lacrimilor artificiale". In momentul in care. prurit. . pentru mentinerea umidificata a corneei in timpul zilei . Masuri pentru protejarea ochilor Uscarea corneei poate produce tulburari grave de vedere. din cauza paraliziei Bell. se pot lua urmatoarele masuri pentru protejarea ochiului: .pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului in legatura cu frecventa de administrarea a acestor picaturi . Clipitul mentine corneea umeda si o protejeaza de praf si alte particule. ochiul se usuca si apar dureri la nivelul corneei. Efectuarea frecventa a acestor gesturi va mentine corneea umidificata . Medicul trebuie consultat imediat in cazul in care pacientul care are paralizie Bell dezvolta simptome oculare cum ar fi de exemplu inrosirea ochilor. care sunt picaturi pentru ochi ce contin metilceluloza. Daca aceste dureri nu sunt tratate ele pot duce la orbire.pentru protejarea ochiului si mentinerea umeda a corneei pacientul trebuie sa aplice un unguent special sau sa poarte un bandaj pentru ochi in timpul noptii.inchiderea si deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor. gura si limba. se pot lua masuri pentru prevenirea complicatiilor ulterioare.se recomanda purtarea ochelarilor de soare. de vedere sau de protectie pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor particule la nivelul ochiului.

Sansele de recuperare completa sunt mai mari in conditiile in care simptomatologia incepe sa se amelioreze de la sine in 3 saptamani. pacientului i se pot administra corticosteroizi. Cu toate acestea. lacrimarea ochilor sau spasme ale fetei sau pleoapelor. nu au fost inregistrate beneficii in ceea ce priveste aceasta modalitate de tratament. doua se recupereaza complet.Ingrijirea cavitatii bucale Cand sensibilitatea pe o jumatate din teritoriul lingual este pierduta si secretia de saliva este de asemenea diminuata in zona respectiva. fragede cum ar fi de exemplu iaurtul. Totusi. obrajilor si buzelor poate fi de asemenea utila. particulele alimentare pot ramane blocate in acea portiune a limbii. Masarea cu ulei sau crema a fruntii. care pot sa nu mai dispara complet niciodata. cu scopul de a reduce gradul de inflamatie. poate fi de asemenea de ajutor. pacientului i se pot administra medicamente antivirale. Din trei persoane care fac paralizie Bell. pot duce la cresterea fortei musculare in teritoriul respectiv si la o recuperare mai rapida. ceea ce poate duce la aparitia unor afectiuni gingivale si a cariilor dentare. cum ar fi dischinezii ale buzelor. Paralizia Bell se remite de obicei fara tratament. cum ar fi prednison. cum ar fi acyclovir. efectuarea de exercitii simple. . Perierea frecventa si cu grija a dintilor si utilizarea atei dentare pot ajuta la prevenirea aparitiei acestor afectiuni. In conditiile in care medicul este de parere ca la baza aparitiei paraliziei Bell este un proces inflamator produs in cadrul unei alte afectiuni. Dificultatile intampinate la inghitire pot fi prevenite prin mancatul incet si mestecarea completa a alimentelor. Aproape toti pacientii care mai pot sa-si miste muschii faciali intr-un anumit grad se recupereaza complet fara a fi necesara instituirea medicatiei sau a vreunui alt tratament. nu exista dovezi clare ce medicamentele virale reprezinta un tratament eficient al paraliziei Bell. Daca doctorul suspecteaza un anume virus ca fiind etiologia paraliziei Bell. Consumarea alimentelor moi. in special in cazul in care pacientul mai poate totusi sa-si miste partial muschii de pe partea afectata a fetei. Restul raman cu sechele cum ar fi slabiciune musculara si diferite grade de paralizie de la partiala la completa. Alti pacienti dezvolta miscari faciale involuntare. cum ar fi incordarea si relaxarea muschilor faciali. Pe masura ce nervul facial incepe sa isi reia functia normala.

inclusiv umidificarea corneei (membrana transparenta care inveleste ochiul la exterior). . pentru a preveni instalarea leziunilor oculare.prezenta crustelor la marginea pleoapei. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. este esentiala ingrijirea corespunzatoare a ochiului.iritatia . Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. Blefarita Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este blefarita si reprezinta inflamatia pleoapelor. Cauza blefaritei este necunoscuta. Simptome Simptomele blefaritei includ: . orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. Pot cadea. de regula cu stafilococi. alergii sau eczeme. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase.Daca paralizia Bell afecteaza capacitatea pacientului de a inchide ochiul de partea cu leziunea. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica.De exemplu.roseata .

Tinand ochii inchisi. Alternativ. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. inclusiv peste gene. pornind de la nivelul nasului. Tratament Se recomanda spalarea pleoapelor. La inspectia atenta. Apoi. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. dupa care se clateste bine Cataracta Generalitati Sus Vezi galerie foto Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului. in timpul dusului. Inainte de deschiderea ochilor. pe o directie orizontala. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. Pentru spalarea pleoapelor. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. se sterge usor fiecare pleoapa. care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea). de aproximativ 10 ori. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. cauzand tulburari de vedere. .Diagnostic Pentru precizarea diagnosticului. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. marginile pleoapelor apar unsuroase. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor.

Generalitati 2. lumina naturala.varsta inaintata. in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) . Consult de specialitate 6. Factori de risc 4. Investigatii 7. Cauze 3. Simptome 5. Evolutie Cauze Sus Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). Tratament 9. expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) .diabetul zaharat.expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV). Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: . si anume.Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. Diagnostic 8. imbatranirea (cataracta senila) . Cuprins articol 1.

tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) . in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare.culoarea irisului. cu afectarea metabolismului galactozei). amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara. prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange). uveita cronica. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: . Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei.. cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani. dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala . . Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. . o cauza mai rara de cataracta.varsta inaintata. unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei .sexul feminin. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta.vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular). Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie.expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X . in special in randul persoanelor de peste 50 de ani.diabetul zaharat. . .etnia. retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina . Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.agregarea familiala (factorii genetici). cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta. . intalnita mai ales in randul copiilor Factori de risc Sus Factorii de risc includ: .istoricul familial (factorii genetici).alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare). dintr-un motiv necunoscut.leziunile oculare.

hipertensiunea arteriala. Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave: .corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic). folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune. pot cauza cataracta.vedere dubla.alcoolul. . . Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp. . . astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere.fumatul. aparuta treptat. inclusiv celulele cristalinului.lumina ultravioleta (UV). . sa creasca riscul de aparitie al cataractei. Alti factori de risc . Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. de asemenea. .necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari.hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici. astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) . in special tipul B (UVB). incetosata.glaucomul.durere oculara severa.vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace).infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular.. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate. Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii: .vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina). . poate agrava cataracta. . Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact. a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta. in special consumul cronic. datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. .

greoaie.necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari. nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical. . care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite . dintre care amintim: . Consult de specialitate Sus Diagnosticul de cataracta. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. in special in stadiile incipiente.vedere incetosata. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic.dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. . . fie cea naturala sau artificiala. fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii.sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic.tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice.fotofobie (nu suporta lumina). . neclara. datorate tulburarilor vizuale. In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie. Simptome Sus In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale.. Tulburarile vizuale accentuate.vedere dubla. .

Problemele de vedere pot fi evaluate de: . . Investigatii Sus Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile.oftalmolog.medicul de familie.optometrist. . . In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical.pediatru. . oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii. care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta. .asistent medical. Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical. Diagnostic Sus . doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.medic generalist.accidente. necesita un tratament chirurgical.

Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual. deteriorat de cataracta. trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta. Deseori. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular).Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei. parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale. precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. Tratament Sus Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala. In unele cazuri. in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina. De asemenea. unde se formeaza imaginea. interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata. exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta. astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt . Totusi. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale.

etc.cecitatea este o complicatie rara. nu se mai dezvolta normal. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina.) . Evolutie Sus Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. care pot asocia si alte boli). unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical. In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: . centrul nervos vizual (situat in lobul occipital). . cititul. cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.cataracta copiilor (juvenila) este rara. are indicatie de tratament chirurgical . cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul.glaucomul .grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene. Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea.cataracta severa. insa extrem de severa. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave . In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici.progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala. Cand acesta devine opac in totalitate.

Ulciorul (sau orjeletul extern) este infectia unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei. ca si ulciorul este o infectie. Salazionul tipic se dezvolta lent pe parcursul a 2-3 saptamani. Ulciorul se sparge apoi. in general fara durere oculara. care inconjoara baza unei gene. Cuprins articol 1. Acestea sunt de obicei mai mari si dureaza mai mult decat ulciorul. Initial apare ca o mica umflatura rosie. Acesta afecteaza insa glanda sebacee mai profund in interiorul pleoapei. Salazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor.Orjeletul si Salazionul Generalitati Sus Orjeletul (ulciorul) si salazionul sunt probleme care pot interveni la nivelul unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare. dreneaza si se vindeca in aproximativ o saptamana. Generalitati . care atinge un maxim in 3 zile. moale. Nu este o infectie. Orjeletul intern.

Investigatii 5. Profilaxie 7. O alta problema care se poate adauga sau cu care poate fi confundat ulciorul este o infectie sau inflamatie a pleoapei numita blefarita. Porii nu se mai dreneaza astfel si se inflameaza. Simptome Sus Orjeletul intern. Bacteriile de la nivelul mainii pot cauza infectia . conturului de ochi sau a altor produse cosmetice.2. iritand glandele sebacee.Generalitati 6. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate apare atat orjeletul intern cat si salazionul. . Tratament ambulatoriu Cauze Sus Cauza ulciorului este deseori necunoscuta. dar poate apare datorita: . Simptome 4.frecatului pleoapei. Un salazion se poate dezvolta dintr-un orjelet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. Tratament . Cauze 3. care pot irita ochiul. desi mai profund in pleoapa are aceleasi simptome ca si ulciorul. Daca aceste produse sunt contaminate cu bacterii poate apare o infectie.utilizarea rimelului.

un ulcior devine foarte dureros. in general necauzand durere si putand persista cateva luni. aceasta este diagnosticata frecvent ca salazion. Ambele se diagnosticheaza prin examinarea vizuala atenta a pleoapei. Daca exista o umflatura dura in interiorul pleoapei. creste foarte repede sau continua sa dreneze (mai ales daca se dreneaza puroi) . de exemplu la nivelul sprancenelor. Ochiul poate lacrima si pleoapa sa fie dureroasa. Daca ulciorul nu se vindeca prin tratament ambulator. care sunt afectiuni usoare ale pleoapei. Inflamatia si tumefierea se pot extinde la zona inconjuratoare ochiului. Este necesar consultul de specialitate daca: . Tipic ulciorul dezvolta un cap (se colecteaza lichid alb sau galben) si se sparge in aproximativ 3 zile. Dupa deschiderea ulciorului acesta se vindeca si dispare. Daca tratamentul ambulator nu da rezultate. Salazionul poate forma un chist sub piele.Salazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul. Se poate extinde suficient de mult pentru a interfera cu vederea. poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi. Investigatii Sus Deseori este dificil de diferentiat ulciorul de salazion. sensibila la suprafata pleoapei de-a lungul liniei genelor. moale asemanatoare acneei. mai ales cand porii glandelor sunt blocati si materiile se constituie in interiorul glandei. interiorul ei sau este la nivelul globului ocular . fluidul din interior poate fi examinat pentru determinarea exacta a bacteriei cauzatoare de infectie si tratament adecvat.Generalitati Sus Tratamentul ambulator este suficient pentru majoritatea ulcioarelor si orjeletelor interne. Aceasta se transforma intr-o papula mica. Ulciorul incepe ca o macula rosie.roseata si tumefierea ulciorului depasesc exteriorul pleoapei. probleme minore ale pleoapei. Tratament .

va trebui incizat de un specialist..nu se freaca ochii. Dupa aceasta interventie se va utiliza un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice. . Daca infectia se extinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesar tratamentul cu antibiotice orale. Bacteriile se pot dezvolta in acestea . cu o cantitate egala de apa calda. mai ales cand greblati sau tundeti gazonul .se protejeaza ochii de praf si poluanti din aer prin purtarea de ochelari de protectie.ulciorul nu se amelioreaza dupa 3 zile de tratament ambulator sau nu se vinedeca intr-o saptamana de tratament. mai ales rimelul cel putin o data la 6 luni. Profilaxie Sus Pentru a preveni ulciorul.se trateaza prompt orice inflamatie sau infectie a pleoapelor (blefarita). De obicei 30 mililitri din fiecare sunt suficienti. ceea ce-i poate irita si raspandi infectia . Se va utiliza un prosop curat sau vata inmuiate in solutia preparata pentru spalarea blanda a pleoapei. ca samponul pentru copii.se evita zonele intens poluate si cu mult praf . Se poate prepara un sapun delicat acasa amestecand sapun neiritant.sunt probleme vizuale . In caz contrar infectia se poate extinde la glandele sebacee ale pleoapei si cauzeaza ulcior. Specialistul poate recomanda spalarea pleoapei sau de-a lungul liniei genelor cu sapun fin sau sampon delicat (cel pentru copii de exemplu) pentru a reduce sansele infectiei daca sunt antecedente de ulcior recurent sau semne de blefarita.se inlocuiesc cosmeticele. orjeletul intern si salazionul: . pentru a se drena si vindeca. Daca un ulcior foarte mare nu se vindeca sub tratament ambulator sau un salazion suficient de voluminos pentru a interfera cu vederea .

Compresa se tine pe pleoapa pana se raceste (normal 5-10 minute). Tratamentul ambulator pentru ulcior si salzion este in mod normal suficient.lasati ulciorul sau salazionul sa se sparga singur. Tratamentele fara prescriptie disponibile pentru tratarea ulciorului sunt: unguentele si solutiile oftalmice. mai ales daca aveti grija de cineva cu ulcior sau orice fel de infectie . buretilor de baie sau a cosmeticelor . umede.spalati frecvent mainile si nu frecati ochii.Tratament ambulatoriu Sus Desi majoritatea ulcioarelor si salazioanelor nu sunt contagioase: . Urmatoarele masuri scad disconfortul si ajuta la vindecare: . umede aplicate de 3-6 ori pe zi ajuta la vindecarea mai rapida.compresa se poate infierbanta prea tare si arde pleoapa. Compresele calde. Se poate utiliza si ser fiziologic sau apa de trandafiri in locul apei de la robinet pentru grabirea procesului de vindecare.evitati folosirea in comun a prosoapelor.nu se vor folosi cosmetice sau lentile de contact pana la vindecarea completa a ulciorului sau salazionului . Nu se va utiliza apa fierbinte si nu se va incalzi tifonul umed in cuptorul cu microunde . Se utilizeza o panza moale sau tifon muiat in apa calda. . Inainte de aplicare se vor spala mainile. fara a-l strange sau deschide .se aplica comprese calde. .se spala frecvent mainile daca aveti o infectie in organism si nu se introduc in ochi.daca utilizati tratament fara prescriptie asigurati-va ca este pentru ochi (oftalmic) si nu pentru urechi (otic). Compresa calda ar putea de asemenea ajuta la deblocarea porilor glandelor pentru a se drena si a incepe sa se vindece.

Nu se atinge varful aplicatorului cu mana.Daca ulciorul sau salazionul nu se vindeca prin tratament ambulator este necesar sa apelati la specialist. Daca s-a perscris unguent cu antibiotice acesta se aplica in strat subtire pe ulcior inainte de culcare. Nu se va lasa copilul sa frece ochiul tratat. La copii picaturile se aplica in clinostatism (copilul culcat) si avand ochii inchisi. uneori necesitand unguente cu antibiotice sau picaturi oftalmice. Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) Vezi galerie foto Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) . in care se va picura solutia. Apoi copilul va deschide ochiul si picatura se va scurge in interior. aplicarea se face tragand in jos cu doua degete pleoapa inferioara pentru a crea astfel un sant intre globul ocular si pleoapa. Ochiul se mentine inchis cateva minute pentru ca picaturile sa difuzeze pe suprafata ochiului si a pleoapei. Aplicatorul trebuie sa fie curat si nu trebuie sa atinga ochiul sau pleoapa in momentul aplicarii. Daca s-au prescris picaturi cu antibiotice. Se aplica o picatura in coltul interior (cel din apropierea nasului) al ochiului infectat. Inaintea aplicarii unguentelor sau a picaturilor se vor spala mainile. Unguentele sau picaturile se aplica privind intr-o oglinda bine luminata.

Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor.Discromatopsia este o anomalie a vederii. verde sau albastra. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Tratament medical . cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. responsabile de vederea in intuneric. Cuprins articol 1. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. Diagnostic precoce 6. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. Investigatii 5. Generalitati 2. prin neuronii retinei. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. responsabile de perceptia cromatica. care contine celule cu conuri. Simptome 4. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. verde. Cauze 3.

acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. ireversibile si netratabile. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). . Simptome Sus Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. poate percepe nuante ale culorilor. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. iar cele dobandite sunt. prezente de la nastere. nu este perceputa nici o culoare. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul.7. ci doar nuante de gri. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. In discromatopsiile severe. Profilaxie 8. de obicei. alb si negru. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului.

cei cu discromatopsie nu vor recunoaste sau vor identifica doar anumite litere sau cifre. Testul de ordonare a culorilor: este folosit pentru investigarea discromatopsiilor dobandite dar si pentru a evalua severitatea discromatopsiilor mostenite. Monitorizarea perceptiei vizuale este recomandata a fi realizata cel putin o data. Se ordoneaza nuantele unei culori in functie de o culoare de referinta. afectand dezvoltarea cognitiva (invatarea si citirea) si putand limita optiunile profesionale.Investigatii Sus Metodele de testare constau in recunoasterea culorilor si denumirea lor. pot recunoaste aceste pattern-uri. in jurul varstei de 3-5 ani. Tratament medical Sus . Persoanele ale caror vedere cromatica este intacta. diagnosticul tulburarilor de simt cromatic trebuie facut cat mai devreme. Diagnostic precoce Sus Discromatopsiile pot avea un impact considerabil asupra vietii individului. De aceea. inaintea inscrierii la scoala. Testul plansa pseudoizocromatica: se cere subiectului sa priveasca un patrat cu puncte colorate care realizeaza un pattern (o litera sau un numar) si sa recunoasca imaginea alcatuita din punctele colorate. Testele pentru depistarea daltonismului sunt obligatorii pentru cei care doresc sa obtina permisul de conducere si pentru alte categorii de persoane cu anumite profesii. de preferinta intre varsta de 3-4 ani.

interventia chirurgicala. Tratament ambulatoriu Sus .lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: .ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa.ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele .deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. adica nu pot nici sa se agraveze.Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . Profilaxie Sus Nu exista masuri de prevenire in cazul discromatopsiilor. In functie de cauza. dar nici sa fie tratate. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia . care poate imbunatati perceptia culorilor.oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute .

Anumite meserii sunt interzise persoanelor cu discromatopsie. Un copil cu rezultate slabe trebuie consultat si de catre un medic oftalmolog pentru a exclude o eventuala discromatopsie. anumite grade din armata. vor avea rezultate scolare slabe si stima de sine scazuta. Astfel. nevoilor speciale ale copilului (de ex: sa evite folosirea cretei galbene pe o tabla verde). La copii se observa o intarziere in dezvoltarea abilitatilor de invatare si citire.Impactul asupra vietii individului cu discromatopsie poate fi semnificativ. culorile semaforului vor fi recunoscute cand sunt aprinse. precum condusul masinii sau cititul unei harti. ofiter de politie. Profesorii copilului cu discromatopsie trebuie informati si vor incerca sa-si adapteze metodele de predare. Testarea vederii colorate intrun examen de rutina poate preveni aparitia problemelor scolare ale copilului. Orientarea profesionala poate fi afectata: meseriile de fotograf. designer de interior. semnale luminoase) pot fi serios perturbate. Copilul va fi asezat intr-o banca in care sa se evite reflectarea luminii stralucitoare. Activitatile in care sunt folosite semnale colorate (semne de circulatie. pictor necesita o vedere cromatica intacta. creioane si foi de diferite culori. Pentru a compensa aceasta inabilitate. Alegerea hainelor asortate sau in culori complementare este o problema. acestia vor ascunde defectul si vor incerca sa copieze temele de la colegi si actiunile acestora. persoanele cu discromatopsie trebuie se se bazeze pe o mai buna observare a lucrurilor si pe actiunile celor din jur. Parintii vor incerca sa identifice acasa care dintre culori sunt mai usor sesizate folosind bucati de creta. cum ar fi: pilot de avion. De exemplu. in functie de ordinea lor pe semafor. Dezlipirea de retina .

cecitatea (pierderea permanenta a vederii) poate apare daca retina nu este suturata in 24-72 de ore. Diagnostic 5. Deoarece retina nusi indeplineste functiile in mod adecvat in cazul acestei boli. Generalitati 2. Tratament 6. Simptome 4. Factori de risc 3. Cuprins articol 1.Generalitati Sus Dezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava caracterizata prin desprinderea retinei de la nivelul insertiei sale. Profilaxie Factori de risc Sus Dezlipirea de retina este considerata un factor de risc pentru urmatoarele grupuri de persoane: .miopi .

vederea de obiecte de mici dimensiuni care plutesc in campul vizual (fotopsii) . Simptome Sus Simptome ale dezlipirii de retina cuprind: . Aceasta apare cel mai adesea la persoanele cu tulburari ale vederii de aproape.persoanele care au un ochi lezat sau au prezentat interventie chirurgicala pentru tratarea cataractei (extragerea cristalinului) . Diagnostic Sus Dezlipirea de retina este diagnosticata printr-un examen oftalmologic efectuat de catre un medic specialist.persoanele cu istoric familial de dezlipire de retina.. Dezlipirea de retina poate apare in mod spontan.fosfena unica si stralucitoare .amputarea periferiei campului vizual. Tratament Sus . dar daca apare oricare dintre simptomele prezentate anterior. sa se contacteze medicul curant imediat. Nu se asociaza durerea cu dezlipirea de retina.

De exemplu. o buna complianta a pacientului diabetic. controlul oftalmologic periodic este important pentru persoanele cu miopie si a celor cu risc de a dezvolta o dezlipire de retina. Are o rata de success similar cerclajului scleral. O bula mica de gaz este injectata in corpul vitros. Profilaxie Sus Diagnosticul precoce reprezinta cheia prevenirii pierderii vederii asociata dezlipirii de retina. Aceasta banda nu este vizibila si poate ramane permanent atasata. In timpul vitrectomiei corpul vitros este indepartat din globul ocular si inlocuit cu solutie salina. Suplimentar. Acestea cuprind: . Se recomanda controlul oftalmologic anual si mult mai des daca o persoana prezinta un risc crescut sau are o boala oftamologica. iar o buna monitorizare a tensiunii arteriale poate impiedica lezarea vaselor retiniene datorita valorilor crescute ale presiunii sanguine.cerclajul scleral – acest tratament al dezlipirii de retina implica plasarea unei benzi de silicon in jurul globului ocular pentru a mentine retina pe loc. Rata de success a acestei interventii este de aproximativ 85% .retinopexia pneumatica – acest procedeu poate fi utilizat pentru a trata dezlipirea de retina daca orificiul rupturii este mic si usor de inchis. in cazul bolilor cu o mare incidenta a dezlipirii de retina ca si diabetul.Exista numeroase optiuni de tratament pentru dezlipirea de retina. Tratamentul termic poate fi necesar pentru a inchide ruptura.endolaser sau crioaplicatii sclerale (criopexie) – ambele metode de tratament pot fi folosite pentru a remedia dezlipirea de retina daca diagnosticul a fost pus precoce . Laserul sau criopexia poate fi folosita pentru a inchide ruptura. Acesta poate recomanda periodicitatea efectuarii consulturilor oftalmologice. cu un control adecvat al bolii poate ajuta in prevenirea afectiunii oftalmologice diabetice. Eficienta acestui procedeu este crescuta pana la 95% .In plus. care apoi se eleveaza si apasa pe retina inchizand orificiul. consultul oftamologic periodic poate detecta precoce modificarile de la nivelul ochiului.Daca nu se stie cu siguranta care este riscul de a suferi o dezlipire de retina. .vitrectomia – acest procedeu este utilizat in cazul rupturilor mari ale retinei. se recomanda consultul medical.

cum ar fi infectiile virale sau cefaleea severa . In cazurile extreme. alaturi de nevoia de a clipi sau a inchide ochii. de asemeni. stralucitoare. un simptom al unor boli care nu afecteaza direct ochiul. o infectie sau o inflamatie care irita ochiul. Generalitati 2. Consultul medical 5. Persoanele sensibile la lumina sunt de obicei deranjate de lumina puternica. reprezinta intoleranta la lumina. Tratamentul fotofobiei Cauzele fotofobiei Sus Fotofobia nu este o afectiune in sine.Fotofobia (sensibilitatea la lumina) Generalitati Sus Fotofobia. lumina fluorescenta si lumina incandescenta pot crea disconfort. Cauzele fotofobiei 3. totusi. sau sensibilitatea la lumina. este un simptom a mai multor afectiuni. orice fel de lumina poate determina disconfort. Sensibilitatea la lumina poate fi. Sursele de lumina precum soarele. Ingrijirea la domiciliu 4. Cuprins articol 1. In unele cazuri fotofobia poate fi insotita de cefalee (dureri de cap).

asociata cu dezlipirea de retina. chinina. de asemeni.(migrena). Consultul medical Sus . deficienta totala de culoare (persoane care vad doar tonuri de gri). purtarea unor ochelari de soare sau reducerea cantitatii de lumina din camera. botulismul. deoarece persoanele cu o culoare a ochilor mai inchisa au mai mult pigment care le protejeaza impotriva luminii stralucitoare. printre care belladona. arsurile solare si chirurgia refractiva. si astfel se poate institui un tratament adecvat pentru rezolvarea problemei. au fost descrise ca fiind insotite de fotofobie. Anumite boli rare. cum ar fi o afectiune genetica numita keratita foliculara spinoasa. rabia. Unele medicamnte pot determina sensibilitate la lumina ca efect secundar. Alte cauze comune ale fotofobiei includ abraziunea corneana. Totusi. iritatiile produse de lentilele de contact. conjunctivita. Fotofobia insoteste deseori albinismul (absenta pigmentului ocular). Persoanele cu o culoare a ochilor mai deschisa pot prezenta mai des o sensibilitate la lumina solara puternica. keratita si iritita. Sensibilitatea la lumina este. ar trebui determinata cauza sensibilitatii la lumina. tetraciclina si doxiciclina. intoxicatia cu mercur. uveita si afectiuni ale sistemului nervos central cum ar fi meningita. furosemidul. Ingrijirea la domiciliu Sus Disconfortul determinat de sensibilitatea la lumina poate fi redus prin evitarea expunerii la lumina solara. Se recomanda un consult medical de urgenta daca durerea este moderata sau severa in conditii de lumina putina. inchiderea ochilor.

.Cat de severa este? . ochi rosii sau tulburari de vedere si daca nu dispare in doua zile.Ce alte simptome mai prezinta pacientul? Este important ca pacientul sa-i spuna medicului daca prezinta unul dintre urmatoarele simptome: .S-a aflat de curand intr-un mediu cu praf.A folosit de curand substante pentru dilatare pupilara? .cefalee.Foloseste sapunuri. se recomanda un consult de specialitate daca sensibilitatea este insotita de cefalee. Pacientului ii pot fi adresate urmatoarele intrebari: . . .Este necesar un consult medical daca sensibilitatea la lumina este severa.Exista ceva care amelioreaza sau agraveaza sensibilitatea la lumina? .Exista in antecedente o leziune traumatica? .rigiditatea cefei.greturi. De asemeni. polen sau substante chimice? .Durerea este permanenta sau ocazionala? . Medicul va realiza un consult medical care va include si un examen oftalmologic. soare puternic.tuburari de vedere.durere oculara. lotiuni.Foloseste lentile de contact? . vant. Spre exemplu.Cand a aparut sensibilitatea la lumina? . . .Pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare sau sa stea intr-o camera intunecata? .Care sunt medicamentele pe care le ia pacientul? . daca pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare in interior. cosmetice sau alte substante chimice in jurul ochilor? .

prurit (mancarime).modificari de auz.amorteala sau furmicaturi in alta parte a corpului. edem. protejarea prin palarii cu boruri mari si ochelari de soare cu filtru UV.examinarea cu lampa cu fanta. . ..inrosire. cel mai bine este sa evite expunerea la lumina puternica solara si alte surse de lumina puternica.recoltarea unei probe corneene. Medicul poate face urmatoarele investigatii: .leziune traumatica a ochiului.ameteli. Daca pacientul ia un medicament care determina fotofobie.punctia lombara. . . . . Odata ce factorul declansator este tratat. Daca pacientul este sensibil la lumina fara vreo cauza. . este bine sa discute cu medicul posibilitatea inlocuirii acestuia sau intreruperea tratamentului. . .inflamatie. fotofobia dispare in cele mai multe dintre cazuri. Tratamentul fotofobiei Sus Cel mai bun tratament pentru fotofobie este tratarea cauzei.

vant. Cuprins articol 1. artrita reumatoida. pacientul poate incerca purtarea unor lentile de contact protetice care sunt facute special sa imite culoarea ochilor. Sindromul ochiului uscat Generalitati Sus Sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze: atmosfera uscata. anticonceptionale. antidepresive. Lentilele de contact protetice pot reduce cantitatea de lumina care patrunde in ochi si pot creste confortul ocular. multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul. praf. senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. utilizarea de lentile de contact. sindromul Sjogren) etc. Generalitati 2. Tratament la domiciliu 3. Tratament medical Tratament la domiciliu Sus Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat. secundar utilizarii unor medicamente (antialergice. va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu: .In cazuri extreme. afectiuni ale pleoapelor. Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit. ca parte a procesului de imbatranire.

Deci sunt mai ales concepute de a se utiliza pe perioada noptii. prin masaj se stimuleaza iesirea sebumului de la nivelul glandelor.cresterea umiditatii aerului: prin cresterea umiditatii aerului. Cu toate acestea. de aceea au actiune mai indelungata decat gelurile si lacrimile artificiale. gelurile si lubrifiantii lacrimilor (disponibile in farmacii) ajuta la hidratarea si lubrifierea suprafetei oculare. mentinand senzatia de confort la nivelul ochiului. Tratament medical Sus Desi sindromul ochiului uscat nu se poate vindeca. Evitati miscarea excesiva a aerului prin scaderea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/si a celor oscilante .miscarea excesiva a aerului usuca mucoasa oculara. atat centrala termica cat si aerul conditionat scad umiditatea aerului . .uileiurile lubrifiante oculare sunt mai groase comparativ cu gelurile si lacrimile artificiale. se pot utiliza ocazional doar hidratante si lacrimi artificiale sau poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a scadea simptomele ochiului uscat. acest lucru este util mai ales daca exista inflamatie a pleoapelor sau probleme ale glandelor de la nivel ocular care secreta substante lubrefiante si sebum.pot fi aplicate comprese umede sau masaj al pleoapelor cu sampon de copii. dar pot fi folositi cat de des este nevoie. Tratamentul depinde de severitatea afectiunii. lacrimile se evapora mai incet. datorita consistentei crescute. uleiurile pot determina vedere neclara in cazul in care sunt utilizate in timpul zilei. exista o serie de tratamente. care ajuta la mentinerea unui strat lipidic mult mai stabil.lacrimile artificiale. In cazul in care observi ca ochii se usuca mai ales cand citesti sau privesti la televizor. determinand curgerea mai usoara a acestuia. se administreaza de patru ori pe zi. caldura incalzeste sebumul de la nivelul glandelor sebacee.. actiunea de curatare scade numarul bacteriilor care distrug stratul de sebum . solutiile fara conservanti sunt recomandate in cazul in care se doreste folosirea acestora mai mult de sase ori pe zi . se recomanda efectuarea de pauze frecvente pentru a permite ochiului sa se relaxeze si hidrateze adecvat.

Ingrijirea lentilelor de contact Generalitati Sus Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei. curatate si reimplantate. Lentile de contact purtate zilnic Purtarea lentilelor de contact moi. . De asemenea medicul oftalmolog poate prescrie o serie de medicamente pentru a ameliora simptomatologia. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat Acestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii. presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si reintroducerea lor dimineata. serozitate. zilnic. Simptomele ce pot sa apara sunt roseata. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat poate fi incomoda si creste riscul aparitiei leziunilor de la nivelul corneei. S-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 30 zile la 7 zile tocmai pentru a micsora riscul aparitiei leziunilor corneene. Daca aceste simptome persista mai mult de 2 sau 3 ore dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact. vedere incetosata sau o sensibilitate extrema la lumina (fotofobie).Mai exista lacrimi artificiale lubrifiante care ajuta la diminuarea simptomelor. Apoi sunt indepartate. Totusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. Ingrijirea acestora este relativ usoara. dar se deterioreaza repede. durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului.

pana la 7 zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat.foarte curate. Solutiile preparate in casa sunt contaminate cu bacterii . recipientii cu solutii. dar sunt lentilele cele mai putin confortabile.urmati instructiunile de curatire a lentilelor. Acestea sunt ieftine si durabile. Nu aplicati machiaj pe marginea interna a pleoapei. recipiente de stocare. Pastrati lentilele si tot ceea ce intra in contact cu acestea . Lentilele de contact conventionale dure Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic extrem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe forma ochiului. indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei.daca solutia de curatare a lentilelor este contaminata. Unele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in timpul noptii.nu umeziti lentilele de contact in gura . aruncati-o si cumparati un nou flacon . Generalitati 2.folositi o solutie salina din comert. Cuprins articol 1.Lentile de contact rigide gaz permeabile Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale. Spalati-va pe maini inainte de a manevra lentilele . Inlocuiti rezervele de .maini. sunt ceva mai putin durabile. dar sunt mult mai confortabile decat acestea din urma. Precautii Precautii Sus Lentilele de contact pot cauza serioase probleme ale ochiului precum leziuni si infectii ale corneei.implantati lentilele de contact inainte de a va machia ochii. Pentru evitarea acestor probleme trebuie urmate unele indicatii simple de curatire si purtare a lentilelor de contact: . machiajul . Pentru ca reduc cantitatea de oxigen ce ajunge la cornee.

Exista doua forme de degenerescenta maculara. Degenerescenta maculara Generalitati Sus Vezi galerie foto Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. Ambele forme afecteaza doar un singur ochi. o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular. Se produc leziuni la nivelul maculei.machiaj pentru ochi la fiecare 3 pana la 6 luni pentru a reduce riscul contaminarii.este indicata o vizita anuala la medicul oftalmolg pentru ca acesta sa verifice starea lentilelor si a ochilor . incepand cu 50 de ani. .lentilele de contact si in special cele moi pot absorbi picaturile pentru ochi. Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta. Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul. condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. .purtarea pentru o perioada indelungata de timp a lentilelor creste riscul pentru infectii severe ale ochiului. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor. nu apare orbirea completa. necesare pentru vederea centrala. dar daca boala apare la un ochi. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica. Daca folositi solutii oftalmologice medicamentoase evitati purtarea lentilelor de contact pentru cel putin 30 de minute dupa folosirea picaturilor. . Daca alegeti acest tip de lentile urmati intocmai instructiunile de folosire si curatare recomandate de medic. in cele din urma va aparea si la celalalt.

Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa. Mecanism fiziopatologic 6. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata. Expectativa vigilenta 8. Simptome 5. Generalitati 2. In aceasta forma. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei. aflata in polul posterior al globului ocular. Consult de specialitate 7. Cauze 3. Factori de risc 4. doar in 10% din cazuri. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. Investigatii 10.Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Medici specialisti recomandati 9. Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. Cuprins articol 1. distrugand vederea centrala. celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. Diagnostic . Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile.

Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire. In stadiile incipiente de boala. aparand probleme de vedere. Degenerescenta maculara nonexudativa In acesta forma de boala apare distrugerea maculei. Tratament 12. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. Degenerescenta maculara exudativa Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare. Motivul aparitiei lor este inca neelucidat.11. Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. apar niste depozite numite geode. Factori de risc Sus Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta. Cantitatea in exces de lichid si sange. care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop. distorsioneaza si distrug macula. . alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara. o modalitate de a vedea in interiorul ochiului. Profilaxie Cauze Sus Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei. geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara.

fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii. vitamine antioxidante si zinc. Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare: . iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat . incetosata sau mai putin exacta . Simptome Sus Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun: .prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative .prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani . vor avea acelasi problema si la celalalt ochi.o dieta saraca in carotenoizi.vederea centrala devine mai slaba.operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta .o dieta bogata in grasimi . Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi.rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici .istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala .Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi.

Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative: .in campul vizual cetral apar pete albe sau negre . celulele nervoase ale maculei. Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc. condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice. se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii. care nu dispare sau se agraveaza in timp.este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor . acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa . boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul. nu mai functioneaza corespunzator. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze. ele incep sa se subtieze si sa se distruga. Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi. intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. cele pentru vederea diurna.. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede. Din ce in ce mai . Mecanism fiziopatologic Sus Degenerescenta maculara nonexudativa In aceasta forma de boala. Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa.severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare.apare pierderea vederii centrale. .obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate . acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani.viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate.este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte .liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate. aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative.

In prezent. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea . agravand treptat acuitatea vizuala. Desi boala afecteaza vederea centrala. pot sa apara in campul vizual pete albe. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata. producand pierderea vederii centrale. Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare. acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. multi pacienti prezentand o vedere periferica buna. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate. Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga. dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare. nu produce orbire completa. Vor produce modificari ale formei maculei. Ele produc sangerare. celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala.multe celule nervoase incep sa se distruga. Pe masura ce aria afectata se mareste. afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. Datorita tesutului cicatrizant. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa. nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. permitand adaptarea in timp. fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. Daca nu se trateaza. Degenerescenta maculara exudativa Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii. petele albe devin mai mari.

iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate. Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central. Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca: . care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa. Leziunile sunt severe si permanente.liniile drepte devin curbate sau ondulate. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea.apare o pierdere brusca si rapida de vedere . Desi de obicei. Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa. Consult de specialitate Sus Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid.bolii. Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa. La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog. se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist.apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare . Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca: .

modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. lenta de pierdere a vederii.vederea devine din ce in ce mai incetosata. In general. se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist. Daca exista o forma usoara. Daca apar tulburari rapide de vedere. cum este cea produsa de forma nonexudativa. Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. Medici specialisti recomandati Sus . Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa. In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale.culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte . Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere..este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit . Expectativa vigilenta Sus Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara. se va practica expectativa vigilenta. Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata. Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere. Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente.

liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate. Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice. cat si de alta natura. medicul oftalmolog poate examina retina si macula. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. au mai existat in trecut. iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic. Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala. Investigatii Sus Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. central si periferic. testand ambele campuri vizuale. in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din .Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc. pentru a observa interiorul globului ocular. la persoanele cu degenerescenta maculara. De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog. Se va face si testarea campului vizual. In timpul acestei examinari. Aparitia unor depozite luminoase. facand astfel un istoric al bolii. In cazul existentei formei exudative. alb-galbui numite geode. observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. Grilajul prezinta un punct in centru. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. este unul din semnele precoce de boala. se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. in timp. Vederea centrala se agraveaza treptat.

Generalitati Degenerescenta maculara nonexudativa . Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare. se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. se va face o evaluare. in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun. Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni. Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa. necesita folosirea unui astfel de test Amsler. ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate. Tratament Sus Tratament . Diagnostic Sus Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare.partile grilajului Amsler. Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere.

poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate.Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. In cazul existentei acestei forme. care este forma cea mai severa de boala. este important ca tratamentul sa nu fie amanat. acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi. dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat. Daca exista deja pierderea vederii din cauza acestei afectiuni. a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antioxidante. existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul sa se . dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard. Degenerescenta maculara exudativa In unele cazuri. Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu. forma exudativa. De retinut! Un studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul American de Oftalmologie. a incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau deja boala. Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale. Tratamentul nu reda vederea. se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa. se va face o evaluare a vederii restante. Acest lucru va ajuta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. daca a fost deja recomandat de medic.

un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. Poate sa apara un sentiment de furie. depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. la persoanele cu degenerescenta maculara.se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. Medicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni. Tratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala. A trai cu vedere redusa O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri.se poate cere si ajutorul unui medic specializat. tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale. intrucat tratamentul nu este de ajutor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere. Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu exista un tratament eficient. ce poate ajuta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere . Daca oricare linie a grilajului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. care poate face pacientul sa nu se . folosind grilajul Amsler. Daca degenerescenta maculara exudativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza. Studii recente sugereaza ca acest lucru ajuta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta.este nevoie de ajutorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice . Exista mai multe metode de ajutorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii: . in majoritatea cazurilor si nu exista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune.descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta. Se recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa. Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale.se folosesc diferite dispozitive ce maresc si ajuta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata . in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul. Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune.

iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia. Degenerescenta maculara nonexudativa . ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie. Chiar si prin acesta. Un tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii. dar sunt in studiu si altele. majoritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale. pierderea de vedere care apare in forma exudativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale. Se testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie. In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara exudativa. Aceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (VEGF). Primul medicament aprobat de FDA (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (Macugen). Se foloseste doar in formele exudative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri. Degenerescenta maculara exudativa Tratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala. Tratament chirurgical Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. Cercetatorii testeaza medicamente anti-VEGF sau inhibitorii ai VEGF. Optiuni de medicamente In prezent exista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare. care produc pierderea vederii in forma exudativa de degenerescenta maculara. Se pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie. In aceste situatii se poate cere ajutorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme. care necesita tratament. majoritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient. dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere.mai poata descurca pe cont propriu. Fara tratament. Este normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar.

numite geode incetinind pierderile de vedere. Se fac studii. Acestea pot fi: . este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor.interventie chirurgicala submaculara: prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie. dar in acelasi timp. situate submacular. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele. intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. a caror aparitie induce degenerescenta maculara exudativa. tratamentul chirurgical nu se aplica formelor nonexudative. Acest tratament poate mentine vederea la unii pacienti. In prezent.Desi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma. . dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta. de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta) . De retinut! Terapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala. in prezent.translocatie maculara prin tratament chirurgical: in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa. Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser. poate sa creasca riscul de aparitie a formei exudative de boala. Se cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii. Tratamentul laser poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 2-5 ani. diferit de majoritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara. Optiuni ale tratamentului chirurgical Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei exudative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser. intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. dar unii experti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma exudativa. prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz. pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical. pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal. Exista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala). sunt implicate riscuri serioase. anormale.

Desi tratamentul poate sa amelioreze vederea. Se cerceteaza in continuare si alte tratamente.terapia de iradiere externa. terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma exudativa de degenerescenta maculara si doar in 20-30% din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii. situate la polul posterior al globului ocular. rezultatele studiilor au fost controversate. obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma exudativa de boala. intrucat. Terapia fotodinamica.terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare: mai multe studii. cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. Este folosita in masa doar de curand. cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara . Terapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular. Medicamentul care reactioneaza la lumina laserului. . in prezent. Doar in 1015% din cazuri. este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost injectat in torentul sangvin. Acestea sunt: . Este foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator.Degenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune. poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular.dispozitive electronice de redare a vederii: cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc . nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate. procedura folosita pentru a trata forma exudativa: razele X sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular. depozite formate din resturi ale celulelor moarte. care in cele din urma pot produce pierderea vederii. Majoritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie. au investigat terapia laser in tratamentul geodelor. Alte tratamente In afara de tratamentul laser. Se fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale. Tratamente experimentale Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare.

chiar daca se inceteaza fumatul. riscul tot persista pentru cativa ani . De retinut! Tratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. Se recomanda adresarea la medic. necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata.incetarea fumatului: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii.celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier. Aceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie.examene oftalmologice regulate: in urma unui examen oftalmologic se poate determina daca exista riscul de aparitie a degenerescentei maculare. iar daca deja exista poate fi depistata in stadiu precoce.alimentatia bogata in fructe: studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii. Unii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser. Multe din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe. pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse. Unele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii. . Dar exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii: . fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu. intrucat sunt mult mai precise. daca se poate trata. detectarea precoce poate sa ajute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere . Este nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare. Profilaxie Sus Nu exista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara. Terapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial.

grasimile care se gasesc in nuci. de cele mai multe ori orizontale. iar efortul fizic poate sa scada acest risc. caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor. . dar uneori verticale sau circulare. o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati. care este o sursa de acizi grasi omega-3. creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii. folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii.alimentatie bogata in peste: studiile recente au evidentiat faptul ca pestele. Daca se observa modificari. Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii.scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare: conform studiilor recente. poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare .Se pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei exudative in conditiile in care exista deja forma nonexudativa: . alune sau peste. congenital sau dobandit. ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala. de mica amplitudine. se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului . pot fi benefice organismului. se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui examen oftalmologic.administrarea de vitamine antioxidante si zinc: acest tratament este eficient doar daca exista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere. Un studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare. In cazul existentei bolii. privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta. Se urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului. Se examineaza vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul. Nistagmus Fenomen spontan sau provocat. Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica.

neurologice sau fara cauza precisa.nistagmusul optocinetic. In cazul nistagmusurilor congenitale. Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala). de exemplu). poate permite o ameliorare definitiva. Atunci cand acest tratament este eficace. in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie. nistagmusul vestibular este provocat de o excitatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne. El isi intoarce atunci frecvent capul. Diagnostic si tratament . atunci cand tratamentul este posibil . cauzat. apoi rapid in sens contrar. In fapt. albinismul. de o rotatie pe un scaun turnant sau de o injectare de apa rece sau calduta in ureche. Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice. sau ale unei leziuni a creierului mic. se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata. Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale: ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala. o interventie chirurgicala. Ele pot fi observate.electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. insotita de tulburari ale auzului. ale unei tumori cerebrale sau vestibulare. evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona.Nistagmusurile congenitale. de asemenea. se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. legat sau nu de ereditate.Aceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite. Nistagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor. Nistagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. strabismul.Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. la emotii. la eforturile de atentie (in timpul cititului. purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis. denumit si nistagmusul caii ferate. cauzate de leziuni oculare. Nistagmusul patologic . . toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat. . Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri. prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de blocaj. leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului). ca scleroza in placi. de exemplu. variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa. Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala.nistagmusul fiziologic .

Pregatirea pentru interventia chirurgicala Generalitati Sus Multi pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an. Studiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii. In 20 de ani de la inventarea anesteziei. Astazi. In ce priveste chirurgia ginecologica. adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege sa faca aceasta operatie. interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. indoieli si incertitudini. Totusi. Anglia. Acest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire. histerectomia – o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator – este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica. entuziasmul a fost in mod special mai intens. si prima histerectomie a fost realizata in 1843 in Manchester. directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. mai ales femei. mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite. dupa operatia de cezariana. Medicii incearca chiar chirurgia fara incizie – o noua tehnica prin care organele . la mijlocul secolului 19. Multe femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator. numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica. Spre exemplu. reprezentand un pas important. majoritatea interventiilor sunt elective. A face fata unei interventii chirurgicale poate fi o experienta inspaimantatoare plina de intrebari.

Astazi.o perturbare mai mica a programului pacientului. o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si externarea dupa o saptamana. interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu. Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 24 de ore. . Femeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet. de asemeni. printre care si multe proceduri ginecologice. Acest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au altfel de risc pentru complicatii care necesita spitalizare. In schimb. Nu in urma cu mult timp. cum ar fi: .costuri mai mici.recuperare la domiciliu. chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita. . de asemeni.mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare. Aceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate. astazi. Totusi.interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. Chirurgia de o zi pune. pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi. In plus. chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in 60-90 de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie. . In general.un risc scazut de infectie dupa interventie. daca este necesara realizarea unei incizii largi sau exista risc pentru complicatii. . mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare. sunt realizate la pacienti neinternati. Chirurgia ambulatorie ofera cateva avantaje fata de interventiile care necesita spitalizare. au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali. mai mult de jumatate dintre interventiile chirurgicale. Pregatirea pentru inteventia chirurgicala s-a modificat. .

Chiar si proceduri simple realizate in cabinetul medicului pot determina reactii puternice. dar nu inseamna ca este mai putin stresanta. Unii experti recomanda pregatirea pentru o interventie chirurgicala printr-o serie de tehnici de relaxare: respiratia profunda. Pregatirea fizica 4. Hormonii de stres pot duce. la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei. anticiparea spitalizarii si separarii de familie poate face adaptarea dificila. de asemeni. spre exemplu. Intelegerea durerii Pregatirea emotionala Sus Interventia chirurgicala are si un efect emotional.sa-si administreze medicatia analgezica. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. . spre exemplu. Generalitati 2. Aceste avantaje ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila. Pentru unele femei. O femeie care are copii mici de ingrijit acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. O femeie care a auzit ca o histerectomie ii va ruina viata sexuala sau o va face sa fie obosita timp de mai multe luni. gandirea pozitiva si vizualizarea: imaginarea si vederea mentala a unui rezultat pozitiv al interventiei chirurgicale si o recuperarea rapida. Cuprins articol 1. Pregatirea emotionala 3. anxioasa si furiasa pe propriul corp. poate deveni deprimata. sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingrijirea postoperatorie de unul singur. Consideratii legale 5.

pregatirea fizica este este un factor important pentru evolutia postchirurgicala buna. . . . care ajuta la vindecarea tisulara. teste de urina si electrocardiograma. realizarea unor aranjamente cu persoane care pot ingriji copiii in timp ce pacienta este la spital.exercitiu fizic regulat pentru cresterea nivelului de energie si mentinere fortei. cu cinci-sapte zile inainte de intervenita chirurgicala. . In cazul in care pacienta opteaza pentru chirurgie.sa se opreasca din fumat si sa evite excesul de alcool. In saptamanile de dinainte de interventia chirurgicala.Intrucat exista mai multe modalitati de a realiza o procedura specifica.evitarea aspirinei si a altor medicamente asemanatoare aspirinei care interfereaza cu coagularea sangelui. trebuie discutata modificarea dozelor de insulina in timpul perioadei preoperatorii cand pacienta nu mananca. . teste de sange.pregatirea casei.Aflarea tipului testelor de laborator de rutina necesare. daca pacienta are fibrom. poate alege intre histerectomie . . . medicul trebuie sa explice pacientei interventia si cum este realizata.Programarea interventiei elective. pacientul ar trebui: . .daca este necesar.Pregatirea fizica Sus In timp ce pregatirea emotionala este un pas necesar dar deseori trecut cu vederea. care sa includa pregatirea hranei si rearanjarea mobilei daca acest lucru este necesar. ar trebui sa discute urmatoarele cu medicul: . luand in considerare problemele familiale si cele de serviciu. Spre exemplu. . care pot include radiografii. daca exista mai multe tehnici de realizare.sa aiba o dieta echilibrata care sa includa multe alimente bogate in vitamina C.Intrebari legate de modificarea programului administrarii si dozelor de medicamente pe care pacienta deja la ia.Daca pacienta este diabetica.

Procesul consimtamantului informat ar trebui sa includa o discutie despre riscurile si beneficiile interventiei propuse. isi poate alege chirurgul si sa-si faca „temele” in ceea ce-l priveste: cat este de experimentat? Daca are subspecializari? Cat de mult interventii asemanatoare a mai realizat? Care este rata succesului sau? De retinut totusi ca cel mai important motiv pentru a alege un anume chirurg este ca femeia sa se simta respectata si ascultata.Daca pacienta se pregateste pentru interventie electiva. daca acestea sunt necesare. care poate fi realizata in mai multe feluri). o miomectomie (indepartarea doar a fibromului). Este bine ca pacienta sa semneze consimtamantul cu cateva zile inainte pentru a nu se confrunta cu lista de riscuri chiar inainte de interventie. lucru care poate determina anxietate. Consideratii legale Sus Odata ce pacienta s-a hotarat pentru interventia chirurgicala. . Acum este si cel mai bun moment pentru a dona sange pentru operatie si a oferi directive inainte de operatie. Ar fi bine ca pacienta sa semneze consimtamantul doar in momentul in care a inteles tot ce i s-a explicat si se simte confortabil cu ce a aflat.(indepartarea intregului uter. astfel incat aceasta sa fie complet informata cand ia decizia asupra interventiei chirurgicale. o embolizare a arterei uterine (intreruperea fluxului sanguin catre uter). plus alte cateva tehnici non-invazive pentru indepartarea fibroamelor. Medicul trebuie sa aiba o discutie detalaiata cu pacienta inainte de interventie. . Aceasta parte a procesului nu trebuie grabita. i se va cere sa semneze un consimtamant informat. Acesta poarta numele de consimtamant informat pentru anumite proceduri. iar pacienta trebuie sa puna intrebari daca simte nevoia. si-a facut testele necesare si s-a pregatit mental si fizic. Formularele de consimtamant difera de la un spital la altul si poate include permisiunea pentru proceduri aditionale. Exista doua tipuri de instructiuni: un testament pentru viata si o procura de ingrijire medicala. Aceste instructiuni ii comunica medicului planurile pacientului in perioada in care acesta nu poate vorbi pentru sine.

impiedicarea pacientei sa coboare din pat. sub forma lichida sau de comprimat. Desi este o reactie normala la interventia chirurgical. . de asemeni.sa intrebe chirurgul daca exista probabilitatea de a avea nevoie de sange si cat de mult. cum a fi ibuprofenul si alte antalgice non-narcotice pot fi. . Exista mai multe cai de a reduce durerea dupa operatie: narcoticele. daca aceasta este necesara. Sau membrii familiei sau prietenii care au aceeasi grupa de sange pot dona pentru pacienta. ducand la acumularea de lichid la nivelul plamanilor si aparitia pneumoniei.poate face ca pacienta sa-si suprime tusea. Durerea este modul in care organismul trimite semnale de avertizare catre creier. transfuzie numita autologa. utilizate. oral sau transcutanat (prin plasture). Intelegerea durerii Sus Intelegerea a ceea ce se intampla dupa operatie este la fel de important ca si cunoasterea a cee ce se intampla in timpul operatiei.cresterea nivelului de stres. Durerea este o parte inevitabila a chirurgiei. Acetaminofenul. depresie si anxietate. cum ar fi morfina si codeina pot fi prescrise pentru durere severa si administrate intravenos.Inainte de interventie pacienta poate fi rugata sa semneze si un formular de acceptare a transfuziei de sange. medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene. Injectiile locale cu .sa ia in considerare administrarea de suplimente de fier pentru a reface sangele inainte de operatie. . crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange. Daca pacienta ia in considerare transfuzia cu sange autolog: .incetinirea reluarii tranzitului intestinal. . durerea poate interfera cu recuperarea prin: . semnaland faptul ca exista leziuni care trebuie ingrijite. Sangele transfuzat poate proveni de la banca de sange sau pacienta poate dona sange inainte de operatie.

Acestea sunt: . In functie de tipul de interventie chirurgicala.masajul si exercitiile de intindere (stretching).aplicarea de cald sau gheata pe locul operat. Inainte de operatie este bine ca pacienta sa discute cu medicul despre posibilele tipuri de durere ce pot apare si cele mai eficiente mijloace de a o ameliora. pompa elibereaza o doza de narcotic sau alt analgezic intravenos.anestezic sau creme si plasturi anestezici pot ajuta la pregatirea corpului pentru o procedura sau la ameliorarea durerii dupa interventie. Nevrita optica Generalitati Sus . Alte abordari nonmedicale pentru ameliorarea durerii pot fi eficiente. care este de obicei folosita in spitale pentru durerea acuta postchirurgicala. dar intrucat medicamentul ajunge direct in sange. Dozele sunt mai mici decat cele administrate prin injectie. . pacientul este conectat la o masina numita pompa de administrare a antalgicelor controlata de pacient.tehnici de relaxare. . ameliorarea poate sa apara in cateva secunde. pacientei i se pot administra antalgice prin analgezia intravenoasa controlata de pacient. In cazul acestui tip de administrare. Cand pacientul apasa buntonul de control.

2 milioane de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a .Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala. Nervul optic este format din aproximativ 1. Generalitati 2. Cuprins articol 1. Prognostic Cauze Sus Cauzele exacte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute. Simptomatologie 4. Tratament 8. Cauze 3. Consultarea unui specialist 6. Investigatii paraclinice 7. Complicatii 5. Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa.

iar 38 . Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv. Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna . Desi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice. 15 .transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. Totusi. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla. Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici).50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii. precum: . La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. cele 2 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN).20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica. Un alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala Devic. Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani. aceasta recunoaste si alte cauze. localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LCR (lichidului cefalorahidian). Boala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla. Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal. Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla.sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale.

cloramfenicol.Arterita craniana: este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. . Sexul Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii. Vasrta medie de debut este de 30 de ani.Sensibilitate la gluten . Varsta Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20. . Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani. interferon alfa. infectia cu virus herpes simplex.. . .Anumite medicamente: in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei).Sindromul hipereozinofilic Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica. insa au fost descrise cazuri si la persoane. deficit nutritional sever. determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral.Boli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite) . insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple. hepatita B.Neuroretinita: poate declansa nevrita optica. expunere la factori toxici.Diabet zaharat . sifilis. HIV. printre care se numara si: 1.45 de ani. infectia cu cytomegalovirus. tuberculoza. . Specialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni. 2. tumori ce comprima nervul optic.Boli infectioase: boala Lyme. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier.

Intensificarea simptomelor la expunerea la lumina. de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura.doar foarte rar afectarea este bilaterala. .3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni. Pierdere vederii Gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 2 . Simptomatologie Sus De obicei nevrita optica apare la un singur ochi . 2. 3.Fosfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1. Triada simptomatica clasica este formata din: 1. . O parte a pacientilor isi revin in mod spontan.3. Durere oculara Evolutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana.2 secunde). Discromatopsie (pierderea vederii colorate) Simptomele aditionale: . Durerea se amelioreaza dupa cateva zile. Factorii genetici Haplotipul HLA DR 2 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica.

specialistii recomanda adminsitrarea.Semnul Uhtoff . insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla. insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut. Pierderea vederii 2.. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta . . Reactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi. in special boli infectioase. 35% in primul an). Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune.pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral. cum ar fi scleroza multipla.consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura (apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata). a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt: 1. Daca sunt in aceasta situatie. in cadrul terapiei initiale. deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata. nevrita optica este primul semn. Aproximativ 20% din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila. Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani.

Apar simptome atipice: parestezii (amorteala). .Simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului. . In cazul in c are au fost deja diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care: . Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale.Au tulburari de vedere.Astfel de medicamente sunt interferon beta 1a si interferon beta 1b. . Oftalmoscopia In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu ajutorul unui aparat specal numit oftalmoscop. anestezii la nivelul membrelor. Cel mai adesea initial se realizeaza examinarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor. precum si locului de emergenta a nervului optic.Apare durere. Ulterior pot fi realizate urmatoarele investigatii: 1. Ele au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la RMN. Investigatii paraclinice Sus Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului. El poate sa ajute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice. .

Rezonanta magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita. PCR (proteina C reactiva. Rezonanta magnetica nucleara Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin injectarea substantei de contrast. pierderi atipice ale acuitatii vizuale. atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine. fibrinogenul (creste). suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a exclude alte procese patologice.2. Teste de inflamatie Reactantii de faza acuta ce demonstreaza existenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de VSH (viteza de sedimentare a hematiilor . Unele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor RMN-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor. nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile). In urma efectuarii RMN se poate stabili daca exista zone slab sau complet demielinizate in creier. 5. Reactivitatea pupilara la lumina In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos. Analize serologice Sunt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice. Daca exista o afectare importanta a vederii. 3. Acesta include: . 4. daca exista procese expansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice. Tratament Sus In majoritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in 8-10 saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata).este crescuta in inflamatie). apare pozitiva in cadrul inflamatiei).

Administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa: ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii. riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut. Adminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru maxim 2 saptamani. Ei sunt administrati dupa corticosteorizii i. prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente.v. Administrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au.De asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice. Daca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna). Studiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la RMN. Majoritatea pacientilor isi recapata vederea in 6 luni dupa debutul bolii. Prognostic Sus Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun.1. 2. Daca se administreaza exclusiv corticosteroizi orali. Keratita interstitiala Generalitati Sus .

parazitari si chiar autoimuni. Tratament . prin definitie. Cuprins articol 1. Keratita interstitiala este o afectiune care se manifesta in special in decadele 3–5 de viata. Inflamatia este de obicei rezultatul direct al procesului infectios sau. Consultarea unui specialist 5. virali. Raspunsul imun poate fi sub forma de complex antigen.Keratita interstitiala este termenul medical care descrie inflamarea corneei si care. lepra) sunt mai des intalnite (sau sunt chiar endemice). Keratita interstitiala este. o inflamatie nonsupurativa ce se caracterizeaza prin infiltrarea stromei corneene cu celule care sustin si promoveaza inflamatia. Frecventa de aparitie a keratitei interstitiale difera foarte mult de la o regiune la alta. fiind mai crescuta in tarile in care bolile micobacteriene (tuberculoza. Cea mai frecventa cauza de aparitie a ei este infectia cu Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului).anticorp sau reactie de hipersensibilitate intarziata. Investigatii paraclinice 6. lasata netrata. poate sa duca in timp la orbire. Cauze 3. Generalitati 2. insa keratita interstitiala recunoaste si alti agenti etiologici bacterieni. apare secundar raspunsului imun al gazdei impotriva unui antigen specific. iar morbiditatea oculara pe care o implica este datorata formarii de cicatrici corneene care vor interfera si vor scadea acuitatea vizuala. Simptomatologie 4. mai frecvent.

Complicatii 8. corneea nu este vascularizata (ea isi ia oxigenul direct din aer). nociceptivi si chimici). fara sa existe o afectare a epiteliului corneean sau a endoteliului. Prognostic 9. Keratita interstitiala din sifilisul congenital poate fi descoperita destul de tardiv (in jurul varstei de 15-20 de ani) si afecteaza in peste 80% din cazuri ambii ochi. Keratita sifilitica apare atat in sifilisul congenital cat si in cel dobandit si afecteaza in special straturile profunde ale corneei. Datorita faptului ca este esential ca ea sa fie transparenta.7. Se pare ca boala apare printr-o reactie mediata imun impotriva unui antigen treponemic. Keratita interstitiala din cadrul sifilisului dobandit apare mai rar compartiv cu cea din sifilisul congenital si afecteaza in mod tipic un . Doar foarte rar insa afectarea bioculara debuteaza simultan. alaturi de cristalin formeaza aparatul optic refractar al ochiului. Prevenire Cauze Sus Keratita interstitiala este o boala grava ce se caracterizeaza prin infiltrat inflamator celular si aparitie de vase in corneene. Keratita din cadrul sifilisului congenital se caracterizeaza prin aparitia de infiltrate multifocale sau inflamarea difuza a stratului corneean profund. Cauzele frecvente de aparitie sunt sifilis. puplia si care. Desi vasele lipsesc. ea este un tesut foarte bine inervat (are numeroase terminatii nervoase nemielinizate care transmit stimuli termici. Corneea normala este o structura transparenta ce acopera irisul. Keratita interstitiala implica aparitia unor vase in stroma corneeana ceea ce scade semnificativ din transparenta. tuberculoza si lepra. Neovascularizatia apare in functie de severitatea procesului inflamtor.

insa keratita si uveita apar in stadiul 3. keratita interstitiala tuberculoasa este destul de rara. fara sa coexiste si vase de neoformare. Cei mai frecvent paraziti incriminati sunt Trypanosoma cruzi. Manifestarile neuro-oftalmologice apar inca din stadiul 2. Keratita interstitiala din boala Lyme (infectia cu Borrelia burgdorferi) se manifesta in cadrul afectarii oculare din stadiile 2 si 3 de boala Lyme. Boli virale . Onchocerca volvulus (determina cecitatea raurilor sau oncocercoza) care este cauza de aparitie a keratitei interstitiale cu debut in corneea periferica ce apoi se extinde spre centru. Alte cauze de keratita interstitiala includ: 1. ducand in final la aparitia neovascularizatiei si opacifierii complete a corneei. keratita interstitiala tuberculoasa este asemanatoare celorlalte keratite interstitiale. Keratita apare destul de precoce dupa infectia sistemica primara. Keratita tuberculoasa apare secundar infectiei pulmonare. Keratita din lepra apare de obicei bilateral iar Mycobacterium leprae este in general prezent in stroma corneeana (sugerand un mecanism infectios direct si nu un proces de natura imunologica). infectia cu virusul Varicelo-zosterian. 2. Infectii parazitare . Din punct de vedere al manifestarilor clinice.infectia herpetica. Daca apare. Keratita severa apare si in infectia cu Acanthamoeba si este mai grava la pacientii care poarta lentile de contact. O caracteristica a keratitei interstitiale in acest .singur ochi. Keratita interstitiala din boala Lyme se caracterizeaza prin aparitia unor infiltrate numulare in stroma. afectarea este unioculara si se datoreaza raspunsului imun fata de antigenele tuberculoase. Trypanosoma Brucei. infectie cu virusul Epstein Barr.sunt mai rar intalnite in Europa. Prognosticul pacientilor cu keratita lepromatasa este rezervat datorita largii intinderi a procesului infectios. Leishmania (poate determina 2 tipuri de afectiuni oculare : keratita necrozanta ce poate progresa spre necroza corneeana si perforare si keratita interstitiala cu aparitia ciactricilor corneene). insa ele pot fi contactate in cursul calatoriilor in tari exotice. Chiar si in acest context.

Este surprinzator faptul ca in stadiile finale ale bolii. Afectarea autoimuna este sub forma granulomatozei Wegener. . Sifilisul congenital manifesta simptome inca din copilarie si astfel keratita interstitiala sifilitica poate fi diagnosticata mult mai precoce. boala vestibulocohleara si vasculita autoimuna. Aspectul morfopatologic al corneei este asemanator celui din keratita interstitiala sifilitica: infiltrat inflamator profund si neovascularizatie.Durere oculara. Consultarea unui specialist Sus . caracterizata prin scaderea acuitatii vizuale. .caz este faptul ca epiteliopatia este acompaniata de o durere foarte intensa. Debutul sindromului este cu simptome vestibuloauditive (tinitus. disconfortul ocular este minim. greata. Simptomatologie Sus Cele mai frecvente simptome manifestate de catre pacienti sunt: . artritei reumatoide. Simptomele evolueaza din faza acuta. durere si blefarospasm pana in faza tardiva ce se manifesta prin reducerea dramatica a acuitatii vizuale.Fotofobie (sesibilitate exagerata la lumina).Hiperlacrimatie. sau poliartritei nodoase.este o afectiune caracterizata prin keratita interstitiala nonsifilitica. 3. ameteala. varsaturi) si inflamatie corneeana. fotofobie. Sindromul Cogan .

ochiul se inroseste.Pacientii diagnosticati cu keratita interstitiala trebuie urmariti si investigati periodic de catre un medic oftalmolog si un specialist in cauza de baza a inflamatiei corneene (medic reumatolog. . In urma lor raman asa numitele vase fantoma. . Aceste recomandari sunt adresate tuturor pacientilor.se agraveaza durerea. . La consultul clinic. in special celor cu transplant de cornee. infectionist). Neovascularizatia din faza acuta contribuie la culoarea rozalie a corneei. Pe masura ce procesul inflamator se atenueaza. Diagnsoticul keratitei sifiilitice se pune adesea pe rezultatul investigatiilor si examenelor clinice corelate cu teste serologice. corneea prezinta zone de cicatrizare (mai ales in stroma corneeana posterioara). Investigatii paraclinice Sus Diagnosticul de keratita interstitiala poate fi stabilit relativ usor prin investigatii oftalmologice de specialitate.scade brusc acuitatea vizuala. keratita inetrstitiala este caracterizata prin arii de necroza stromala densa si neovascularizatie (difuza sau focala). Testele serologice pot fi treponemice si nontreponemice. . insa vasele regreseaza in timp. Cel mai indicat in aceasta situatie este testul lampei cu fanta. Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte de urgenta la medic daca: .apar scurgeri oculare. in faza acuta.

.Cele treponemice detecteaza anticorpi antitreponema pallidum. Pacientii cu vasculita sistemica activa (aparuta in cadrul sindromului Cogan) au de obicei limfocitoza si un VSH ridicat. Ele nu sunt specifice si titrul anticorpilor masurati scade pe masura ce tratamentul isi face efectul. cat si metode chirurgicale.Alte keratite bacteriee.Keratoconjunctivita atopica. . In momentul actual exista atat metode farmacologice si suportive de tratare.Sindromul Cogan. Cele mai frecvente teste nontreponemice sunt VDRL (venereal disease research laboratory) si RPR (reagina plasmatica).Distrofie corneeana. Testele nontreponemice detecteaza anticorpi anticardiolipina.Tulburaru metabolice corneene. . Tratament Sus Tratamentul keratitei interstitiale implica in primul rand tratarea cauzei care a determinat boala si apoi prevenirea cicatrizarii corneei. Determinarile serologice sunt utile si in diagnosticarea sindromului Cogan (desi de cele mai multe ori acest diagnostic se pune prin excluderea altor patologii posibile sicare apar si mult mai frecvent). Diagnosticul diferential al keratitei interstitiale este realizat cu boli oftalmologice precum: . herpetice.ele raman permanent pozitive dupa ce organismul a fost expus bacteriei. fungice. Tratamentul medicamentos . .

3.se administreaza intravenous iar doza depinde de stadiul bolii. in acest caz. a caror adminsitrare pe termen lung este grevata de numeroase reactii adeverse metabolice si imune. Tratamentul chirugical . clofazimina si rifampicina alaturi de tratamentul local cu corticosteroizi in cazul keratitei interstitiale lepromatoase. Penicilina este. Includerea corticosteroizilor in tratamentul keratitei interstitiale. 2. 4. tratamentul de electie. Administrarea de corticosteroizi .ei sunt substante cu puternice proprietati antiinflamatorii. Specialistii recomanda ca tratamentul sistemic sa fie initat si continuat sub supraveghereaa unui medic internist.antibioticoterapia trebuie realizata cu substante cu spectru larg. in special cea aparuta in sifilis congential a influentat foarte mult evolutia bolii. Schemele terapeutice actuale includ: 1. Daca keratita interstitiala a debutat pe fondul sifilisului secundar sau tertiar se pot utiliza cu succes. Administrarea de dapsona. Administrarea concomitenta de corticosteroizi si terapie sistemica multimedicamentoasa (in regimuri si scheme medicamnetoase special concepute de catre specialistii in domeniu) in cazul keratitei interstitiale tuberculoase. Datorita proprietatilor pe care le au. antibiotice din clasa penicilinelor. favorizand vindecarea ei mult mai rapida si cu sechele minime. reumatolog si infectionist.Medicamentele utilizate in tratamentul keratitei interstitiale sunt foarte variate si alegerea lor depinde de agentul etiologic incriminat in aparitia bolii. corticosteroizii topici pot reduce rapid inflamatia si neovascularizatia si amelioreaza rapid acuitatea vizuala. boala ar fi dus la opacifierea permanenta a corneei (iar prognosticul ar fi fost rezervat). Administrarea de antibiotice. In lipsa acestor compusi.

Spre deosebire de alte afectiuni oftalmologice in care se practica transplantul de corneene. Astfel se previne instalarea opacitatii corneene si se mentine acuitatea vizuala in parametri optimi. Complicatii Sus Complicatiile keratitei interstitiale sunt reprezentate de subtierea corneei si perforarea acesteia.Tratamentul chirugical este indicat in cazurile cu evolutie avansata. . care nu au fost tratate la timp si care s-au complicat cu opacifierea permanenta a corneei. ele reprezinta urgente oftalmologice care trebuie tratate chirugical imediat (se efectueaza keratoplastie). Daca inflamatia este acuta poate determina aparitia complicatiilor si chiar a rejectului de grefa. Datorita vaselor nou aparute. Prognostic Sus Prognosticul keratitei interstitiale este bun daca afectiunea este diagnosticata si tratata corespunzator si in timp util. afluxul de leucocite si celule inflamatorii este semnificativ si ele cresc riscul de respingere a grefei. Cauza principala este iflamatia si neovascularizatia corneei. keratita interstitiala nu raspunde la fel de bine la aceasta procedura. Desi aceste situatii sunt relativ rar intalnite. Prevenire Sus Metodele de preventie ale keratitei interstitiale sunt nespecfice : pacientii trebuie sa evite contactul cu agentul etiologic principal al bolii iar daca se infecteaza sunt sfatuiti sa se prezinte imediat la medic pentru consult si tratament de specialitate. insa acesta trebuie realizat doar dupa ce inflamatia oculara s-a remis. in final. O optiune terapeutica este transplantul corneean. Daca insa au aparut cicatrici corneene pacientul are indicatie de interventie chirugicala si transplant de cornee.

Generalitati 2. Profilaxie 6. Simptome 4. Complicatii 7. Cauze 3. Tratament 5. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: .Conjunctivita Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Cuprins articol 1.

Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana). polenul. aparuta la nivelul ochiului .hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce.secretie verzuie.alergenii.prurit conjunctival (mancarime. lentilele de contact. in special dupa somn .infectia cu virusuri . care prin grataj poate accentua hiperemia) .arsuri oculare ..secretie alb-galbuie.factori iritanti precum sampoanele.infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) . in special praful.hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . . aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.vedere incetosata .fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: . gazele si ceilalti poluanti de mediu. fardurile. praful. fumul de tigara. groasa. clorul folosit in tratarea apei (piscine) . care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului.

astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. pot fi tratate corespunzator. inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). Conjunctivita bacteriana. . inclusiv BTS. poate identifica cauza conjunctivitei. unguente sau pastile. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile.Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). dupa un interval de 5-7 zile de la debut. Examenului microbiologic al secretiei oculare. este necesar consultul medical de specialitate. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect.

utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. senzatie de corp strain intraocular). unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. igiena corespunzatoare a ochilor) .protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil . prin spalare locala cu apa.Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. este important consultul medical de specialitate. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. se recomanda urmatoarele: . Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale).utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori).evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime. usturime. Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. ochelari de soare.

precum lenjeria pentru pat (fata de perna). Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic). atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) .spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare .evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate .evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat . care trebuie spalate si dezinfectate corespunzator .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. prosoapele.este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa . Cu toate acestea.spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun . de cel putin 2 ori pe zi .evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact . farduri). precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala . De asemenea.stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. cu un tampon steril.evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact.igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. trebuie sa se retina ca exista anumite forme de .

Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului.conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. in functie de tipul produsului utilizat. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. . praf. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor.

Cauza blefaritei este necunoscuta. Tratament Simptome Sus Simptomele blefaritei includ: . Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. Blefarita reprezinta inflamatia pleoapelor.roseata . dar este mai frecventa la persoanele care au matreata.Blefarita Generalitati Sus Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este o afectiune a pleoapei denumita blefarita. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Diagnostic 4. Simptome 3. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). Orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. alergii sau eczeme.

ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. Inainte de deschiderea ochilor.prezenta crustelor la marginea pleoapei. de aproximativ 10 ori. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. Diagnostic Sus Pentru precizarea diagnosticului. Pentru spalarea pleoapelor. inflamatorii (uveomeningita care asociaza o atingere oculara si o atingere meningeana etc. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. Tratament Sus Se recomanda spalarea pleoapelor. Numeroase. pornind de la nivelul nasului. se sterge usor fiecare pleoapa. de exemplu). Pot cadea. in timpul dusului. Neuropatie optica Afectiune care atinge nervul optic. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. inclusiv peste gene. marginile pleoapelor apar unsuroase. Apoi. Tinand ochii inchisi. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. Alternativ. pe o directie orizontala. de regula cu stafilococi. legate de o intoxicatie . cauzele unei neuropatii optice pot fi vasculare (ateroscleroza. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. responsabil de vedere. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. La inspectia atenta. dupa care se clateste bine.iritatia .). trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta..

Nervul optic contine aproximativ 1. Acesti axoni. de exemplu). deoarece sunt puternic mielinizati. totul pe fondul alterarii perceptiei si acuitatii vizuale. Din punct de vedere clinic. denumita scotom. Sinonim: nevrita optica. de o intoxicatie cu produse industriale. de alcoolism. . de o boala de sistem (ca lupusul eritematos diseminat) sau neurologica (ca scleroza in placi). de diabet. de tabagism.2 milioane de axoni ce au originea in stratul celulelor ganglionare din retina. in care vederea scade intr-o mica regiune a campului vizual. de un traumatism. din punct de vedere histopatologic atrofia este un termen folosit abuziv deoarece ar presupune involutia unei structuri anatomice prin nefolosirea ei indelungata.medicamentoasa (medicamente antituberculoase. nu pot fi recuperati dupa ce au fost distrusi (nu au capacitate de regenerare). Atrofia nervului optic reprezinta rezultatul final al multor procese degenerative axonale care pot afecta calea vizuala. Subiectul sufera de o anomalie a campului vizual. Atrofia nervului optic Generalitati Sus Atrofia nervului optic reprezinta de fapt moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali de la segmentul de receptie al analizatorului vizual (ochiul) catre creier. atrofia de nerv optic se manifesta prin modificari de perceptie a culorilor asociate cu alterarea structurii si aspectului macroscopic al ochiului. Totusi.

Pierderea tecii de mielina. Cauze 4. .Segment intracranian (10 mm). . Cuprins articol 1. dupa cum urmeaza: .Segment intracanalicular (5 mm). . Consultarea unui specialist 6. .Segment intraocular (1mm). Simptomatologie 5. Tratament . Clasificare 3.Edematierea axonala.Nervul optic are 4 segmente. . .Glioza. Modificarile histopatologice care se pot produce la nivelul nervului optic in cadrul atrofiei sunt reprezentate in principal de: .Largirea septului pial. .Segment intraorbital (25 mm). Investigatii paraclinice 7. Generalitati 2. Segmentul intraocular este foarte sensibil deoarece este zona de tranzitie intre regiuni cu presiuni diferite (de la mare spre mica).Largirea spatiului subarahnoidian.

4. tumorilor hipofizare si consta in degenerarea ordonata a fibrelor nervoase care sunt inlocuite de celule gliale. neuropatiei optice traumatice. retinita pigmentara. iar tesutul glial prolifereaza excesiv.8. Apar corpi hialini de degenerescenta si vasele (atat arteriale cat si venoase) sunt tortuoase. 2. Prevenire Clasificare Sus Specialistii au clasificat atrofa nervului optic dupa criterii fiziopatologice. Atrofie primara Apare in cadrul unor boli de tipul sclerozei multiple. In aceasta situatie apare micsorarea progresiva a campului vizual. Nervul optic este profund degenerat. Conform clasificarii oftalmologice exista mai multe tipuri de atrofie: 1. oftalmoscopice si etiologice. Vasele retiniene sunt in continuare normale. tumorilor de nerv optic. Atrofie secundara Apare de obicei in procese de tipul papilitei sau edemului papilar. in special in segmentul intraocular. Complicatii 10. Fibrele nervului optic sunt foarte dezorganizate iar arhitectura acestuia se pierde. Prognostic 9. Atrofie optica consecutiva Este caracteristica proceselor patologice din miopie. fara sa apara alterari ale arhitecturii nervului optic. ocluzie de artera centrala a retinei. 3. Atrofie optica glaucomatoasa sau atrofie optica cavernoasa . Nervul apare foarte palid iar arterele au calibru foarte diminuat.

. Paloare temporala Este tipul care apare in neuropatia optica nutritionala sau in cea post traumatica si este tipul frecvent intalnit la pacientii cu scleroza multipla. Atrofia nervului optic nu este o boala in sine ci un semn care apare in multe procese patologice. datele epidemiologice depind foarte mult in functie de etiologia acestuia. .Patologia oftalmica.Arterita temporala. insa la fel de bine pot fi incriminate: .Se poate observa deviatia nazala a vaselor retiniene.Radiatii. atrofia apare in: .Accidente vasculare cerebrale. Cauze Sus Cauzele atrofiei optice sunt foarte variate. 5. Din cadrul bolilor neurologice. in special in cazul celor cu nevrita optica (activa sau in antecedente).Traumatisme.Scleroza multipla. halou clar peripapilar si hemoragie in aschie pe margini. Din acest motiv. . cel mai frecvent este un proces ischemic local ce afecteaza in special varstnicii (neuropatie optica ischemica). . . .Tumori cerebrale. in special glaucomul poate duce la atrofia nervului optic cu cecitate consecutiva.Expunerea la substante chimice toxice. . .Socuri.

ambliopie toxica. Atrofie metabolica Este intalnita in oftalmopatia tiroidiana. Atrofie de tractiune sau de presiune Este observata in edemul papilar si glaucom. ambliopie nutritionala. 6. 4. perinevrita secundara inflamatiei meningeale. 5. O astfel de etiologie apare in ocluzia arterei centrale a retinei. consum de metanol sau de anumite medicamente (etambutol. degenerare cerebromaculara. 3. 7. in momentul actual exista: 1. Atrofie demielinizanta Apare in scleroza multipla sau boala Devic. 2. Atrofia postinflamatorie Este cea din nevrita optica. din celulita orbitala. sulfonamide). Conform acesteia. Atrofie circulatorie Este o neuropatie optica ischemica ce apare cand presiunea de perfuzie a corpilor ciliari scade sub presiunea intraoculara. Atrofie consecutiva Apare dupa afectiuni ale coroidei sau retinei: corioretinita. diabetul zaharat juvenil.Specialistii au realizat o clasificare etiologica a atrofiei de nerv optic. ocluzia arterei carotide si arterita craniala. distrofie retiniana pigmentara. . Atrofie ereditara Atrofie optica congenitala sau infantila (boala cu transmitere dominanta) sau atrofie optica ereditara Behr (care se transmite autozomal recesiv).

Atrofie optica cu patologie generalizata a substantei albe cerebrale (adrenoleucodistrofie). atrofia de nerv optic este asociata cu grade variabile de alterare a functiei vizuale. pacientii pierzandu-si capacitatea de a distinge detaliile. . insa se pare ca hematoamele si impingerea nervului datorita unor corpi straini penetranti induc disfunctie nervoasa ce se finalizeaza cu atrofie de nerv optic. ochiul isi pierde complet functia si se instaleaza cecitatea.Incapacitatea de constrictie corespunzatoare si adecvata a pupilei la stimuli luminosi.Alterare perceptiei culorilor. Simptomatologie Sus Atrofia de nerv optic determina reducerea acuitatii vizuale.Vedere incetosata.Modificari ale globului ocular. Cand pacientii au atrofie optica ereditara sau congenitala. . Alte simptome includ: . Acestea pot fi de trei tipuri: 1. Indiferent de etiologie.8. . In final. Neuropatia optica traumatica Procesul fiziopatologic in acest caz este mai putin cunoscut. . manifesta simptome si semne in prima sau cel tarziu in a doua decada de varsta. .Alterarea vederii periferice.

Medicul poate efectua: . arterita temporala) trebuie monitorizati atent de catre un oftalmolog cu experienta in neurooftalmologie.Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala cu sau fara contrast. Pentru a detecta cauza de aparitie pacientii trebuie investigati in amanunt si trebuie sa se realizeze si o serie de investigatii specifice. glaucom. pacientul trebuie investigat suplimentar.2.Examen complet de camp vizual. . Consultarea unui specialist Sus Pacientii care prezinta factori de risc (boli neurologice. scleroza multipla. Atrofie optica cu manifestari sistemice aparent necorelate cu aceasta. Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la medic daca observa modificari ale vederii sau orice alte simptome oftalmologice. Diagnosticarea prompta si tratarea imediata este esentiala in acest caz! Investigatii paraclinice Sus Atrofia de nerv optic poate fi diagnosticata daca se realizeaza un examen oftalmologic complet. Daca la examenul oftalmologic se descopera atrofie optica.Computer tomografie cerebrala si de orbita cu substanta de contrast (se pot observa pe langa posibilele formatiuni inlocuitoare de . 3. . Atrofie optica izolata.

a nivelurilor vitaminei B12. . isi pierde inca de la inceputul procesului atrofic nuanta rosiatica naturala si normala. .Daca sunt leziuni solide se recomanda RMN (in special in zonele aflate langa planuri osoase). . astfel: .Modificari ale fundului de ochi .Investigatii serologice .Modificari ale vaselor retiniene . Daca insa tratamentul este initiat anterior dezvoltarii atrofiei. Unele studii au demonstrat rolul important al administrarii de corticosteroizi intravenos.Examinare cardiovasculara.spatiu si alte procese care pot explica simptomele). Tipul de investigatie neuroimagistica depinde foarte mult de procesul patologic suspicionat.in majoritatea cazurilor acestea au calibru redus sau sunt chiar complet colabate. Tratament Sus Atrofia de nerv optic este un proces ireversibil iar leziunile induse de ea nu pot fi tratate curativ.anticorpi antifosfolipidici. .acesta apare palid.Determinare glicemiei. La examenul oftalmoscopic se observa: .Daca sunt fracturi asociate traumatismelor se prefera CT fara substanta de contrast. In momentul actual cel mai bun tratament este diagnosticarea rapida a atrofiei si rezolvarea proceselor patologice care au dus la aparitia acesteia. Tratamentul cu celule stem poate fi o alternativa in viitor. . a homocisteinei. anticorpi antinucleari. el poate fi util si poate salva vederea pacientului. . in special in cazurile de nevrita optica sau neuropatie optica ischemica arteritica. insa inca se efectueaza studii care sa demonstreze eficienta acestora.

evolutia spre acest proces poate fi stopata sau incetinita. o metoda preventiva foare utila este evitarea sau reducerea consumului acestora.Prognostic Sus Atrofia de nerv optic duce in final la cecitate (orbire). Daca este inestetica. dar ea reapare adesea la cateva luni dupa operatie. De aceea. Prevenire Sus Multe din cauzele atrofiei optice nu pot fi prevenite. Cea mai frecventa cauza de atrofie toxica este metanolul. Pinguecula Mica pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe albul ochiului. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. Acesta se gaseste in cantitati mari in multe din bauturile alcoolice preparate in casa. insa daca sunt tratate corespunzator. Complicatii Sus Complicatiile sunt atat cele ale atrofiei in sine (cecitate) cat si cele ale bolii de baza care a determinat aparitia acestui proces. sub anestezie locala. Pterigion . Daca aceasta afectiune nu este descoperita la timp si cauza ei nu este tratata prompt. prognosticul pacientului este rezervat. Tratamentul precoce poate salva insa vederea pacientului.

Un pterigion nu altereaza vederea atata timp cat ramane la marginea corneei. pterigionul poate antrena o diminuare a acuitatii vizuale Tratament . realizata sub anestezie locala sau generala. . Cu toate acestea. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. intr-un rastimp variabil care poate merge de la o luna la mai multi ani. care se intinde pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului. pterigionul reapare in 30 pana la 50% din cazuri. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. ptoza palpebrala. Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. Daca trece de ea. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. Ptoza palpebrala (pleoapele cazute) Generalitati Sus Odata cu inaintarea in varsta.Daca pterigionul invadeaza corneea. Daca se apropie prea mult de axul vizual. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. O a doua operatie este realizabila la o distanta de cel putin 6 luni de prima. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. de forma triunghiulara.Ingrosare vascularizata a conjunctivei. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. provoaca un astigmatism (vedere incetosata). ablatia sa chirurgicala poate fi avuta in vedere.

ptoza palpebrala care diminueaza campul vizual . Generalitati 2. Informatii esentiale despre sindromul Sjogren Generalitati Sus . Consultul de specialitate Consultul de specialitate Sus Se recomanda consultul medicului in urmatoarele situatii: .Cuprins articol 1.ochi uscati si iritati sau comisura palpebrala care nu se inchide complet in timpul somnului .cand pleoapele zgarie globul ocular.caderea brusca a pleoapelor .

Datorita faptului ca simptomele se pot suprapune si chiar coexista cu manifestarile din respectivele boli. de lacrimi). Sindromul Sjogren primar apare in absenta unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica. lupusul eritematos sistemic. Specialistii recunosc existenta a doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. mucoasele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. cele mai frecvente medicamente care se pot complica cu aparitia unor astfel de simptome sunt antihistaminicele si antidepresivele. si in cazul acestuia. in timp ce tipul secundar are un tablou complex. diagnosticarea sindromului Sjogren poate fi facuta in astfel de situatii destul de greu. trebuie exclusa o reactie secundara a vreunui tratament medicamentos sau radioterapic. din punct de vedere clinic. precum si in cazul majoritatii afectiunilor de aceasta natura (autoimuna). pacientii sunt in principal femei trecute de varsta de 40 de ani. cicatricial. In fata unui pacient care se prezinta la medic acuzand simptome sicca pentru o perioada de minim 3 luni. care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei. Desi sindromul poate sa apara la orice varsta si la ambele sexe. Chiar daca boala pare a fi mai rar diagnosticata. Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros.Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina. Datorita acestei particularitati. Rata de afectare a femeilor. xerostomie si xeroftalmie. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva. Pe langa radioterapie. cel mai adesea pacientul prezinta. In general. dar mai ales functionarea sa. aceste simptome descriu asa numitele “sindroame sicca”. si poate insoti boli precum sclerodermia. Sindromul Sjogren nu apare izolat. ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiuni de natura autoimuna. comparativ cu a barbatilor este de 9:1. poliartrita reumatoida. specialistii estimeaza ca de fapt ea afecteaza un procent .

Cauze 3. Diagnosticarea sindromului respecta pasii clasici. Investigatii paraclinice 5. Tratament . Cuprins articol 1.4%. in cazul in care se suspicioneaza un astfel de sindrom autoimun. insa prin asocierea cu alte afectiuni autoimune poate ridica probleme de supravietuire. evolutia lor sau antecedentele medicale (atat personale cat si heredo . care pot modifica speranta de viata a pacientului sunt poliartrita reumatoida si ciroza biliara primitiva. Diagnosticul se poate confirma prin recoltarea de produse biologice precum saliva.colaterale). Sindromul Sjogren in sine nu este mortal. acesta fiind intre 0. Desi nu exista un tratament curativ pentru o astfel de afectiune.variabil din populatie. care devin infiltrate cu limfocite.1 . in timp. medicul impreuna cu pacientul pot gasi o schema terapeutica ce va tine simptomele sub control si nu va permite sindromului sa scada din calitatea vietii pacientului. Anamneza va fi ulterior completata cu efectuarea unor teste speciale care pot stabili diagnosticul de certitudine. lacrimi si sange. caracteristicile acestora. pe masura ce boala evolueaza. anume discutia cu pacientul in vederea stabilirii momentului debutului simptomelor. se pierde din functia glandelor exocrine. Cele mai periculoase afectiuni coexistente. Simptomatologie 4. Morbiditatile asociate acestui sindrom sunt datorate faptului ca. Generalitati 2.

Preparatele tisulare recoltate din glandele salivare ale pacientilor cu sindrom Sjogren au evidentiat faptul ca doar 40% din morfologie se va pastra. restul glandei fiind profund alterata. Terapii adjuvante 8. Legatura dintre cele doua ramane insa neclara si insuficient studiata pentru a se putea afirma cu certitudine ca exista o legatura. multi dintre pacientii diagnosticati cu Sjogren fiind infectati cu virusurile HIV. Medicamente cu risc 7. HTLV. local va aparea o supraproductie de citokine. cat si factori de mediu. . comparativ cu barbatii). Printre alti factori care pot fi asociati aparitiei sindromului Sjogren pot fi inclusi si factorii virali. insa specialistii sunt de parere ca de fapt etiologia este plurifactoriala si include atat elemente genetice. chemochine precum si alte molecule ce vor intretine inflamatia. Prognostic Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a acestui sindrom nu este deocamdata complet cunoscuta. Complicatii 9. Virusurile sunt candidati de seama in etiologia sindromului. Ca urmare. Datorita faptului ca rata de afectare a femeilor este atat de inalta (9:1.1 sau cu virusul hepatitei C. deoarece s-a observat faptul ca se poate transmite de la o generatie la alta. Infiltratul inflamator corelat cu leziunile tisulare vor duce in final la distructia glandulara si la diminuarea semnificativa a secretiilor. de-a lungul timpului au fost emise si teorii conform carora aparitia sindromului este influentata de factorii hormonali estrogenici. ereditatea poate fi un important factor in aparitia acestui sindrom. De asemenea. Specialistii sunt de parere ca agresiunea virala initiala este cea care determina activarea anormala a sistemului imun.6. In final se va distruge arhitectura glandulara.

Manifestarile extraglandulare ale sindromului Sjogren se datoreaza in principal existentei autoanticorpilor circulanti, a complexelor imune si a infiltrarii limfocitare extensive si apar la aproximativ o treime dintre pacienti. Simptomatologie Sus Tabloul clinic al sindromului Sjogren este dominat de existenta simptomelor sicca, reprezentate in principal prin uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive in cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si acestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia care caracterizeaza sindromul Sjogren are urmatoarele caracteristici: - Se insoteste de inflamatia si inrosirea conjunctivei; - Clipitul este ingreunat, la fel si miscarea globului ocular; - Apare senzatia de nisip in ochi, care afecteaza semnificativ acuitatea vizuala; - Este acompaniata de fotofobie (pacientul nu suporta sau este foarte deranjat de lumina); - Poate fi acompaniata de blefarita (inflamarea pleoapelor); - Apare senzatia de oboseala a ochilor, pacientul nu se poate uita intr-un anumit punct mai mult timp (de exemplu in ecranul calculatorului, la televizor, nu poate citi o carte); - La trezirea matinala poate exista senzatia de pleoape lipide (deoarece lacrimile isi pierd din fluiditate, iar ce se secreta pe timpul noptii lipeste pleoapele intre ele); - Existenta unui material vascos care se pot acumula in unghiul intern al ochiului.

Simptomele se agraveaza de-a lungul zilei, pe masura ce se evapora chiar si stratul minim de secretie de la trezire. Xerostomia din cadrul sindromului poate fi insotita de: - Dificultatea la masticatie, la deglutitie (acestea sunt ameliorate in cazul in care pacientul ingera si o cantitate crescuta de lichide); - Alterarea gustului (poate fi modificat dar poate sa si dispara complet); - Aparitia unor fisuri pe limba sau la nivelul buzelor (datorita uscaciunii permanente); - Lipirea efectiva a limbii de palatul dur; - Dificultati la vorbire, raguseala; - Dezvoltarea unor probleme stomatologice, in principal carii dentare si gingivita; - Dificultati in mentinerea protezelor dentare la locul lor; - Dezvoltarea unor episoade frecvente de candidoza bucala si cheilita angulara, ceea ce va determina aparitia unor dureri intense. Incidenta si gravitatea acestor simptome creste o data cu varsta, mai mult de o treime din pacienti fiind grav afectati. S-a observat totusi ca astfel de simptome pot sa apara si in afara sindromului, parand a fi corelate cu inaintarea in varsta (caracterizata printr-o atrofie marcata a glandelor si o scadere a secretiilor, in general). Simptomele sicca sunt mult mai accentuate in cazul femeilor care folosesc si terapie de substitutie hormonala. Desi xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai frecvent descrise simptome ale sindromului Sjogren, ele nu sunt unice. Pacientii pot acuza si: - Dispareunie (durere la contactul sexual), vaginita, prurit genital (in cazul femeilor); - Uscarea mucoasei nazale, insotita de disconfort pronuntat si chiar de sangerare; - Parotidita (adesea bilaterala).

Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. Astfel, cele mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegumentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure palpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestari pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neproductiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara interstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagie, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o malabsorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace: pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii cardiace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la un procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie; - Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tumefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. De retinut! Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut de avort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda (ce se poate complica ulterior cu trombembolism pulmonar - o urgenta medicala). Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).

Sindromul Sjogren poate sa apara si pe fondul unor afectiuni autoimune, cum ar fi lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermie. In aceste situatii este vorba de forma secundara a sindromului. Indiferent daca este vorba de forma primara sau secundara, simptomele sicca sunt similare. Totusi, diagnosticarea sindromului Sjogren in cadrul unor alte afectiuni se poate realiza destul de greu, deoarece patologia autoimuna este foarte intricata, iar simptomele acestor boli sunt de multe ori similare. In cazul in care in evolutia unei boli apar simptome noi, pacientul trebuie sa le comunice medicului, deoarece riscul de aparitie a unor afectiuni conexe sau al unor complicatii este foarte crescut. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte multe, in functie de particularitatile fiecarui pacient, in functie de amploarea raspunsului imun, starea generala de sanatate si in functie de raspunsul la tratament. In unele cazuri evolutia este agravanta, in timp ce la aproximativ 12% dintre pacienti simptomele se remit spontan. In majoritatea cazurilor, insa, sindromul are caracter si evolutie cronica, pacientii acuzand simptomele sicca toata viata. Desi pot sa apara, complicatiile majore asociate acestei afectiuni sunt mai rare, insa in evolutie pot fi afectate si alte organe si sisteme. Cel mai frecvent este vorba de o implicare plurisistemica, incluzand aparatul respirator, renal, cardiac. Un procent relativ redus din cadrul pacientilor cu sindrom Sjogren au risc de aparitie a cancerelor limfatice, cum ar fi limfomul non - Hodgkin. Deoarece exista foarte multe afectiuni similare sindromului Sjogren, diagnosticul diferential este foarte importat in acest caaz. Simptomele trebuie descrise medicului cu cat mai mare exactitate, astfel incat sa se poata formula un diagnostic de suspiciune corect. In cazul in care prezentati simptome sugestive pentru sindrom Sjogren, cel mai indicat ar fi sa va adresati unui medic specialist. In functie de predominanta simptomelor, se poate ocupa de cazul dumneavoastra un reumatolog, oftalmolog, stomatolog sau un medic internist. Uneori gravitatea situatiei impune realizarea unei echipe mixte, astfel incat sa fie tratate toate aspectele bolii. Investigatii paraclinice Sus

Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. De retinut! Simptomele sicca pot sa apara si in cazul unor infectii virale, deshidratarii, hipervitaminozei A, anxietatii si depresiei, desfasurarii activitatii intr- un mediu plin cu iritanti, dupa radioterapie, in boala Alzheimer, in limfoame, sarcoidoza, amiloidoza, sau natural, pe masura ce organismul imbatraneste iar pacientul inainteaza in varsta. Datele obtinute in urma efectuarii examenului fizic pot fi foarte sugestive pentru sindromul Sjogren si includ: - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente keratozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata incisivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, cheilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glandelor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugestive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat si secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata si este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existenta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitiala); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin aparitia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferioare). Deoarece anamneza si examenul clinic nu furnizeaza intotdeauna informatiile de care medicii au nevoie in stabilirea diagnosticului,

urmatorul pas in investigarea pacientului este reprezentat de efectuarea testelor paraclinice. Ele pot demonstra existenta unei stari inflamatorii generalizate, sau pot fi foarte specifice si pot evidentia reducerea secretiilor (in special cea lacrimala si salivara). Inflamatia se poate investiga prin determinarea VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care este crescut, prin determinarea fibrinogenului (de asemenea crescut), prin determinarea PCR (proteinei C reactive). In ciuda faptului ca apar pozitive, aceste valori nu sunt specifice sindromului Sjogren, ele fiind crescute si in cazul altor afectiuni autoimune. Hemograma completa nu arata nimic particular in cazul acestui sindrom. Daca apar date anormale, in special privind leucocitele, pacientul ar trebui investigat mai amanuntit deoarece exista riscul de aparitie a unor complicatii maligne limforeticulare. In diagnosticarea sindromului Sjogren, ca si in cazul altor boli autoimune, de importanta esentiala este determinarea autoanticorpilor. Astfel, cel mai frecvent se vor descoperi: - Factor reumatoid prezent (este important atat in diagnosticare cat si in stabilirea unui prognostic - daca un factor reumatoid anterior pozitiv se negativeaza in timp, este un indiciu pentru aparitia unui limfom); - Anticorpii specifici sindromului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antiantigenului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindrom Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensibili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt pozitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei cu sindrom secundar; - Anticorpii antifosfolipidici sunt prezenti la unii pacienti si sunt insotiti si de manifestari clinice mai grave (avort spontan, accidente trombotice). In vederea diagnosticarii cu exactitate a sindromului Sjogren, pacientului ii vor fi efectuate cateva teste foarte specifice. Acestea vor determina fluxul secretiei lacrimale, vor investiga functia glandelor salivare si vor consta chiar in recoltarea de material bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica.

Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Exista doua variante ale acestui test, Schirmer I si Schirmer II. Testul Schirmer I utilizeaza o banda subtire de hartie de filtru care va fi plasata la nivelul pleoapei inferioare pentru cateva minute. Ulterior, dupa 5 minute, medicul va masura exact, in mm, cat din hartie este imbibata cu lacrimi. Testul Schirmer II presupune stimularea secretiei lacrimale prin introducerea intranazala a unui betisor cu vata. Secretia va fi apoi masurata similar, prin masurarea mm udati. De cele mai multe ori se foloseste una din aceste metode, insa daca rezultatele sunt neclare se pot utiliza combinat. In mod normal, la un adult tanar sanatos vor fi udati aproximativ 15 mm. Deoarece se considera ca hipolacrimatia poate sa apara o data cu imbatranirea, la 33% din populatia varstnica imnuierea va fi mai redusa (10 mm in 5 minute). Pacientii cu sindrom Sjogren vor avea un rezultat net inferior, de doar 5 mm (sau mai putin) la 5 minute. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pentru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea xerostomiei. Sialochimia presupune recoltarea de mostre din saliva si investigarea continutului acestora. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate fi mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia salivara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utilizat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare directa a xenoftalmiei. Testul presupune picurarea de solutie coloranta in sacul conjunctival (o picatura in fiecare ochi). Substanta se va distribui apoi uniform si se va fixa in zonele cu leziuni. Urmeaza clatirea ochiului cu ser fiziologic si investigarea atenta la lampa cu fanta, pentru a se detecta unde s-a fixat colorantul. Daca leziunile sunt importante, substanta poate fi vizibila si cu ochiul liber. Zona colorata este si zona afectata, desigur. Roz bengal este o substanta cu proprietati speciale care se fixeaza pe zonele cu protectie mucoasa foarte redusa, sau cu leziuni epiteliale. Datorita complexitatii testului, acesta este cel mai bine realizat de catre un oftalmolog. In prezent, cea mai eficienta metoda pentru diagnosticarea sindroului Sjogren este biopsierea glandelor salivare. Se prefera biopsierea

glandelor mici. Se va efectua o incizie foarte fina la nivelul buzei inferioare de unde se va extrage un fragment tisular foarte redus, care apoi va fi analizat la microscop. Pentru ca analiza sa poata fi efectuata, in fragmentul trimis laboratorului trebuie sa fie minim 4 lobuli glandulari. Un aspect sugestiv pentru sindromul Sjogren include existenta unor agregate de minim 50 de limfocite, cu minim 1 agregat limfocitar la fiecare 4 mm 2 examinati, inlocuirea acinilor normali cu limfocite, precum si alte modificari. Tratament Sus Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu. Tratamentul initial Prin administrarea unui tratament corect, simptomele pot fi tinute sub control. Acestea, chiar daca sunt adesea foarte deranjante, nu sunt dizabilitante, iar pacientii pot lua masuri care sa le reduca impactul asupra starii generale. Cele mai recomandate masuri ce pot fi luate la domiciliu includ: - Utilizarea lacrimilor artificiale, astfel incat ochii sa nu fie privati de secretia fiziologica; - Utilizarea salivei artificiale care sa impiedice aparitia senzatiei de gura uscata si a complicatiilor acesteia; - Consumul unor dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tigara), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de lezare a ochilor;

. fum (inclusiv fum de tigara). .Prevenirea instalarii oboselii. printr. exercitii de relaxare. . Tratamentul ulterior Evolutia sindromului Sjogren variaza semnificativ de la individ la individ. prin odihna si relaxare. De aceea.Prevenirea unor probleme stomatologice (in principal a cariilor dentare).Prevenirea aparitiei unor probleme de natura stomatologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fiecare masa) si prin utilizarea atei dentare. Printre cele mai practice sfaturi se numara: . substante chimice industriale. dupa fiecare masa si prin utilizarea zilnica a atei dentare. prin mentinerea unei umiditati corespunzatoare in aerul din incapere si prin aplicarea repetata a unor creme hidratante. ori de cate ori pacientul simte nevoia.un periaj zilnic corect. prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice. prin evitarea expunerii la vant. In cele mai multe cazuri pacientii se confrunta cu simptomele bolii timp indelungat. . . mai ales daca este vorba de boala de reflux.Ameliorarea problemelor respiratorii si manifestarilor tegumentare.Aplicarea repetata a lacrimilor artificiale sau a salivei artificiale.. . si recomandarile specialistilor se adreseaza ameliorarii. . in principal a acestora. Xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai deranjante simptome. . chiar toata viata.Prevenirea aparitiei unor leziuni corneene.Ameliorarea simptomelor gastrointestinale.Utilizarea de lubrifianti vaginali.Controlul durerilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paracetamolului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprofen).Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de pauze. sau la alti iritanti din mediu. .

creme cu proprietati hidratante.Asigurarea unei lubrefieri vaginale adecvate la fiecare contact sexual prin aplicare de geluri si creme speciale. Majoritatea includ metilceluloza sau dextran.. In functie de substantele care sunt incluse in compozitia fiecarui preparat. Pilocarpina este utilizata tot pentru a stimula secretia glandelor exocrine. cefalee. In cadrul tratamentului specific se pot administra urmatoarele medicamente: astfel. sau chiar se agraveaza. prin administrarea de antiacide si protectoare gastrice. poate interfera cu alte medicamente. ele se pot mentine mai mult sau mai putin la suprafata ochiului. .Controlul durerii prin administrarea de analgezice obisnuite (de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteroidiene). eruptii tegumentare. . Desi cevimelinul este utilizat in special pentru combaterea xerostomiei. cu irita acuta sau cu glaucom. . . Pilocarpina. anume greata. Cevimelin este o substanta cu proprietati parasimpatomimetice si un antagonist al receptorilor muscarinici care se utilizeaza de multi ani cu succes in tratamentul sindromului Sjogren. lansoprazol) si blocantii H2 (precum ranitidina. Cele mai recomandate sunt inhibitoarele de pompa de protoni (IPP. pentru controlul xeroftalmiei se pot prescrie: . ameliorand astfel semnificativ simptomele. studii recente il indica si pentru ameliorarea xeroftalmiei. Preparatele disponibile pot inlocui stratul natural protector de lacrimi. famotidina).Lacrimi artificiale. Se pot utiliza cu succes si creme special concepute si adresate acestei grupe de pacienti. . diaforeza.Cevimelim (sub forma de capsule) sau pilocarpina (tablete). In cazul in care simptomele nu se amelioreaza prin aplicarea acestor sfaturi practice. tulburarea acuitatii vizuale. diaree. varsaturi. care sa fie mult mai eficient in combaterea acestor probleme. fiind recomandata cand terapia locala nu aduce imbunatatiri semnificative sau cand este necesara terapia sistemica. Administrarea sa este insa restransa datorita efectelor secundare care pot sa apara. ceea ce trebuie interpretata ca reactie alergica la excipienti. In timpul utilizarii pacientii pot descrie un disconfort local.Ameliorarea tulburarilor gastrice. si poate creste riscul de aparitie a anomaliilor de conducere atrioventriculara daca pacientul este in tratament cu beta blocante. cel mai probabil medicul va recomanda un tratament medicamentos mai agresiv.Ameliorarea problemelor cutanate si respiratorii.uri de genul omeprazol. prin utilizarea unui umidificator care sa confere aerului din incapere anumite proprietati ce pot impiedica agravarea simptomelor. Pilocarpina este contraindicata pacientilor cu astm necontrolat terapeutic. Ea poate stimula secretia glandelor salivare si lacrimale. desi eficienta pentru sindromul Sjogren.

Antibiotice cu aplicare topica sunt recomandate in special daca apar semne de infectie: roseata conjunctivala. Se recomanda aplicarea sprayului direct in gura.Daca xeroftalmia nu este ameliorata prin administrarea de lacrimi artificiale se pot utiliza picaturi continand ciclosporina oftalmologica. edem.Saliva artificiala: acest produs contine metilceluloza. insa utilizarea lor poate fi largita.Medicamente antifungice care pot combate cu succes candidoza bucala ce poate complica uneori sindromul. cum ar fi pilocarpina sau cevimelinul. blefarita.Stimulante ale secretiei salivare. medicul poate recomanda utilizarea unor creme speciale pe baza de estrogeni in cazul in care lubrefiantele uzuale nu sunt utile si dispareunia persista. Este foarte important ca pacienta sa fie atenta si sa observe daca apar secretii . care pot agrava foarte mult simptomele.Produse de uz stomatologic care sa contina fluor astfel incat sa fie asigurata o protectie optima impotriva cariilor dentare si altor complicatii. . Pentru tratamentul medicamentos al xerostomiei se pot administra: . Astfel de creme sunt destinate in special femeilor aflate la menopauza. neinteractionand cu alte tratamente locale sau sistemice. De retinut ! Este foarte important ca pacientii cu xerostomie si/sau xeroftalmie sa evite administrarea unor tratamente pe baza de antihistaminice.au demonstrat deja eficienta in ameliorarea xerostomiei. care si. . secretie purulenta. Pacientii trebuie sa fie atenti insa sa nu pulverizeze spray-ul in ochi. . Se pot folosi paste de dinti speciale sau apa de gura imbogatita cu fluor.deoarece poate precipita simptomele si poate agrava evolutia. Produsul poate fi administrat fara precautii speciale. . sorbitol si saruri care pot lubrefia si umezi cavitatea bucala. . In cadrul tratamentului destinat ameliorarii uscaciunii vaginale.

si durerile persista. intru-cat nu se cunoaste cu precizie cauza. Instituirea tratamentului se va face apoi prin corelarea simptomelor cu datele obtinute la examenul fizic. medicul poate recomanda un tratament sistemic al artritei. Reactiile adverse ale terapiei sistemice impun o astfel de prudenta. Aprecierea afectarii oculare trebuie facuta de catre un oftalmolog. Efortul terapeutic este insa unul complex si combinat. Pacientii sunt sfatuiti sa respecte recomandarile facute de catre medici si sa discute cu acestia ori de cate ori apar agravari ale simptomelor sau chiar simptome noi. In cazul in care tratamentul nu mai este eficient inseamna ca afectiunea a evoluat si schema terapeutica trebuie regandita. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte mult si ea nu poate fi prevazuta nici macar de catre specialisti. gastroenterologi. astfel incat viata pacientilor sa isi reia cursul normal iar sindromul sa nu interfere foarte mult cu activitatile zilinice. Este foarte important de precizat faptul ca administrarea unui tratament medicamentos specific este realizata doar dupa o atenta examinare a fiecarui pacient in parte. In cazul in care artrita apare in cadrul poliartritei reumatoide ce se asociaza sindromului Sjogren. Daca actiunea lor nu este suficienta. deci nu se poate sti impotriva carui agent trebuie directionat un astfel de tratament. Tratamentul artralgiilor se poate face prin administrarea de antiiflamatoare nesteroidiene. semne ale unei eventuale candidoze vaginale. pacientul confruntandu-se cu simptomele toata viata. stomatologi. oftalmologi. Medicii incerca insa sa controleze simptomele. . Exista foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont. in ciuda tratamentului.vaginale modificate sau prurit genital. pe baza de hidroxiclorochina. Sindromul Sjogren ramane insa o afectiune cu caracter cronic. In realizarea unei scheme terapeutice eficiente sunt implicati medici din diverse specialitati: reumatologi. fiecare organism avand un raspuns diferit la tratament. Tratamentul sindromului nu este unul curativ. tratamentul trebuie sa fie mult mai specific.

Corticosteroizi. Daca situatia o impune. Acestea sunt de cele mai multe ori minore.Agenti alchilanti sunt recomandati daca sindromul Sjogren se complica cu probleme organice majore. Dozele trebuie ajustate permanet. administrati in special pentru ameliorarea durerilor articulare si mialgiilor. Astfel de medicamente pot creste semnificativ riscul de hemoragii sau de infectii si au un dovedit efect mielosupresor. agent alchilant cu proprietati imunosupresoare. iar starea de sanatate si efectul tratamentului asupra organismului trebuie investigate si ele periodic. Medicamentele din aceasta clasa sunt insa mult mai numeroase si ele pot fi administrate combinat. . Din acest motiv terapia cu corticosteroizi trebuie rezervata doar anumitor situatii. Din aceasta grupa face parte hidroxiclorochina. a glaucomului si a diabetului. iar medicamentele vor avea o actiune mai intensa (insa si efecte secundare mai importante). un antimalaric eficient in astfel de situatii. se poate ajunge chiar si la diverse interventii chirugicale. cresterea riscului de aparitie a infectiilor (prin reducerea capacitatii organismului de a se apara).Pe masura ce apar complicatii tratamentul va fi mai complex. astfel incat sa isi potenteze sau sa isi completeze efectele terapeutice. Artralgiile. cum ar fi aparitia bolii interstitiale pulmonare. daca aceasta nu raspunde la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Se pot administra in aceasta situatie ciclofosfamida. fiind efectuate asupra glandelor salivare sau asupra canalelor lacrimale (in cazul in care apar obstructii care interfera cu drenarea secretiilor). Abordarea lor este adesea mai agresiva si include administrarea unui tratament ce poate include: . Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este insa grefata de numeroase reactii adverse.Agenti modificatori ai bolii sunt recomandati in tratamentul artritei asociate sindromului Sjogren. . . printre care aparitia osteoporozei. precum si alte manifestari care apar in cadrul sindroamelor insotitoare pot ridica anumite probleme terapeutice. atent sectionate si trebuie realizata doar pe termen scurt. de tipul prednisonului.

Tratamentul la domiciliu Sindromul Sjogren este o afectiune ce nu poate fi tratata prin masuri luate la domiciliu. utilizate deja in alte afectiuni de tesut conjunctiv. Ciclosporina nu trebuie administrata pacientilor cu infectii oculare si nici celor cu keratita herpetica. substanta recomandata in special pentru ameliorarea xeroftalmiei. Se poate administra ciclosporina.. astfel . insa pacientii isi pot ameliora simptomele daca respecta anumite recomandari medicale. Printre acestea se numara infliximab. ea nu trebuie administrata femeilor insarcinate deoarece riscul asupra fatului inca nu s-a stabilit cu precizie. O serie de substante care pot modula functia sistemului imun. este foarte important ca pacientii sa se odihneasca din plin. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi practice pe care specialistii le indica pacientilor. In anumite cazuri pacientilor cu sindrom Sjogren le este recomandat un tratament antitrombotic pe termen lung. Pe langa acestea. iar pericolul de inducere a unor leziuni si malformatii congenitale poate fi prezent. specialistii fiind optimisti in gasirea unor noi si noi substante cu actiune terapeutica. mai ales daca se documenteaza existenta anticorpilor antifosfolipidici.Substante imunomodulatoare care pot regla activitatea unor factori imuni implicati in stimularea si intretinerea procesului inflamator sistemic. pentru a se determina daca ele pot fi utilizate si in sindromul Sjogren. adalinumab. Trebuie stablit raportul risc beneficiu in acest caz si ulterior se va putea stabili daca o astfel de substanta este eficienta sau nu. sa nu efectueze activitati fizice epuizante si sa adopte o dieta echilibrata. acestea putand imbunatati calitatea vietii si reduce modul in care simptomele influenteaza activitatile zilnice. Desi substanta nu prezinta interactiuni cu alte medicamente. insa deocamdata nu s-a stabilit siguranta sa in administrare pentru sindromul Sjogren. De retinut ! In prezent sunt in desfasurare numeroase studi clinice care si.au propus sa investigheze posibile scheme de tratament utile in sindromul Sjogren. Se pare ca interferonul alfa poate stimula productia salivara. sunt incluse in studii.

Trebuie precizat insa ca prin consumul unor cantitati mai crescute de lichide apare si nicturia.Sa se protejeze de iritantii din mediu: frig. . umiditate redusa. . . . anticolinergica.incat organismul sa nu fie privat de elemente minerale.Sa utilizeze unguentelor oftalmice nocturne . Sunt recomandate acadele si bomboanele fara zahar (zaharul poate favoriza aparitia cariilor dentare si a candidozei bucale). .Sa foloseasca ochelari de soare cat mai mari pentru a se proteja de soare. Pentru evitarea agravarii xerostomiei. si cu siguranta se va gasi una care sa fie utila fiecarui pacient in parte. praf. curent. de vant si de praf. deoarece ele favorizeaza deshidratrea generala a organismului. Sunt recomandate formulele care sa contina cei mai putin excipienti. Pentru evitarea agravarii simptomelor oculare. astfel incat sa se evite contaminarea bacteriana si aparitia unor infectii.Sa evite sa foloseasca produse cosmetice. pacientii sunt sfatuiti: . insa acest efect dispare pe masura ce ochiul se obisnuieste. . Exista foarte multe formule de lacrimi artificiale. rimel. astfel incat sa nu existe un risc de aparitie a unui disconfort ocular care sa impuna oprirea aplicarii. sau pacientii pot consuma cuburi de gheata. farduri. Pe timpul noptii este util daca isi pun un pahar cu apa aproape (langa pat). pacientul trezindu-se mai frecvent in timpul noptii pentru a se duce la toaleta.Sa consume cat mai multe lichide in cursul zilei. nutrienti si vitamine esentiale. au o consistenta mai crescuta si protejeaza ochii chiar si in timpul somnului. a antidepresivelor si diureticelor. Exista riscul ca dupa primele aplicari unguentele sa reduca din acuitatea vizuala a pacientului. ori de cate ori este nevoie. fapt ce se va repercuta negativ asupra simptomelor sicca din cadrul sindromului. Exista lacrimi artificiale disponibile in doze de unica folosinta.Sa evite medicamentele cu actiune antihistaminica. unele mai eficiente decat altele. . inghetata sau acadele care sa stimuleze secretia salivara. dar mai frecvente. astfel incat sa evite aparitia deshidratarii. Licihidele pot fi sorbite si in inghituri mici.acestea se aplica seara la culcare.Sa evite fumul de tigara si locatiile in care se fumeaza.Sa aplice lacrimile artificiale de mai multe ori pe zi. pacientii pot: .

desi majoritatea specialistilor recomanda chiar 50). ci mai degraba uscarea prin tamponare usoara. si se prefera utilizarea unor sapunuri sau geluri de dus hidratante. Pielea pacientilor cu sindrom Sjogren este foarte sensibila la radiatiile solare. . Pentru evitarea agravarii manifestarilor tegumentare. pantaloni lungi.Sa se prezinte cu regularitate la controale stomatologice.Utilizarea cremelor si unguentelor hidratante. . Nu este recomandat stersul energic cu prosopul.Sa isi administreze conform recomandarilor medicului un tratament corespunzator impotriva candidozei bucale (daca aceasta a aparut). pielea trebuie protejata prin creme speciale. In cazul in care este necesara o iesire din casa in acest interval. se recomanda: . pentru ca medicul sa poata observa evolutia problemelor dentare si sa poata trata prompt complicatiile.Evitarea bailor lungi. prin palarii cu boruri largi si ochelari de soare.. De asemenea. Pacientii sunt sfatuiti sa evite soarele intre orele 10 dimineata si 16.Sa isi perieze dintii dupa fiecare masa (sau cel putin dimineata si seara) pentru a evita aparitia cariilor dentare (acestea fiind o adevarata problema in cazul pacientilor cu sindrom Sjogren). .Sa evite medicamentele care pot agrava senzatia de xerostomie.Evitarea expunerii la soare puternic. care favorizeaza deshidratarea pielii. .Sa utilizeze spray-urilor cu saliva artificiala care formeaza un strat hidratant si protector la nivelul cavitatii bucale. mai ales in absenta aplicarii unei creme cu factor de protectie solar (minim 30. pentru o protectie anticarii suplimentara). . Acestea se pot aplica de mai multe ori pe zi. ori de cate ori pacientul isi simte tegumetul uscat. prin haine cu maneca lunga (dar care sa fie confectionate din materiale naturale). Sunt recomandate mai mult dusurile. . . se recomanda ca pacientii sa utilizeze si ata dentara si apa de gura (eventual imbogatita cu fluor. nu doar dimineata. Dupa dus se pot aplica creme si uleiuri care sa mentina starea de hidratare.

Pentru evitarea agravarii simptomelor genitale. insa poate fi combatuta. Exista numeroase metode pentru realizarea lubrefierii. eructatiile si senzatia de disconfort gastric care poate sa apara.acestia sunt cei mai recomandati lubrefianti deoarece nu contin substante ce pot interfera cu procesele locale si nici nu modifica mediul intravaginal.Administrarea de preparate antiacide.Ridicarea pernei sau a capului patului cu aproximativ 15 cm.Sa utilizeze ori de cate ori este necesar un spray nazal care sa contina apa si saruri ce pot ameliora congestia nazala aparuta prin deshidratare. sau medicamente cu mecanism de actiune mai complex.Pentru evitarea agravarii simptomelor respiratorii. Astfel. . se recomanda: . Acestea pot ameliora semnificativ pirozisul.Geluri pe baza de uleiuri si vaselina.Utilizeze un umidificator de aer (atat acasa cat si la serviciu) pentru a creste confortul general si a li se usura respiratia. Se pot administra preparate eliberate fara prescriptie medicala. . deoarece nu pot sa mentina lubrefierea si umiditatea vaginului mai mult timp. printre care: .Lubrefianti pe baza de silicon. . Ei sunt recomandati exclusiv pentru acest rol. astfel incat sa nu fie favorizat refluxul gastro .Geluri apoase continand celuloza si glicerina . femeile pot sa: . care sunt recomandate femeilor aflate in perioada de perimenopauza sau menopauza. riscul de aparitie a unor infectii secundare folosirii lubrefiantilor este mai redus in acest caz. . Dispareunia datorata insuficientei lubrefieri este foarte frecventa in cadrul sindromului Sjogren.Lubrefianti organici. . pacientii pot sa: . cum ar fi preparatele pe baza de bicarbonat de sodiu. .Utilizeze creme si geluri lubrefiante disponibile in farmacii. Pentru evitarea agravarii simptomelor digestive. lansoprazol.Supozitoare vaginale care pot fi introduse anterior actului sexual.esofagian in timpul . Utilizarea lubrefiantilor vaginali poate reduce disconfortul aparut in cursul actului sexual. precum inhibitorii pompei de protoni: omeprazol.

Oboseala de peste zi poate fi ameliorata daca noaptea pacientul se odihneste corespunzator. .Reducerea aportului de cafeina. Pentru evitarea aparitiei starii de oboseala se recomanda: . . iar cele 8 ore necesare pentru refacere sa fie respectate. in cazul in care ea se mentine chiar si dupa adaptarea stilului de viata si respectarea orarului de odihna. Este foarte important ca. Nu este recomandata sistarea acestor tratamente decat daca si medicul curant considera ca este necesar. .Respectarea somnului de noapte.Intreruperea activitatii ori de cate ori apare senzatia de oboseala. precum si starea de spirit. impreuna cu prietenii si familia.Consultarea unui medic in cazul in care simptomele gastrice persista sau se agraveaza. pacientul sa se adreseze medicului si sa ii prezinte aceasta problema. Printre astfel de medicamente se numara cele recomandate in tratamentul starilor anxioase. deoarece acestea spoliaza organismul de substante energetice si ii pot induce o stare de oboseala permanenta. in special a micului dejun. in timp. Este foarte important ca pacientii sa aibe un somn de noapte cat mai linistit. Este foarte important ca activitatile fizice sa fie alternate cu momente de relaxare. .Respectarea meselor. care le poate creste si rezistenta fizica. Este mult mai sanatos daca timpul respectiv este petrecut afara. nicotina si alcool. ceea ce ii stimuleaza functionarea corecta de-a lungul intregii zile.o dieta echilibrata si mese regulate organismul poate fi aprovizionat cu substante energetice.Respectarea unui regim dietetic echilibrat si a unui program regulat al meselor zilnice. pacientii pot incerca un stil de viata cu mai mult sport. . in aer liber.noptii. .Limitarea administrarii medicamentelor care pot induce senzatia de somnolenta. al durerilor. Oboseala ce poate insoti majoritatea simptomelor sugestive sindromului Sjogren poate sa aiba insa numeroase cauze.Reducerea orelor petrecute in fata televizorului sau a computerului. . deoarece poate influenta benefic intregul organism. si al racelilor obisnuite. Printr. . In plus.

care spoliaza organismul de rezervele sale energetice si care il fac incapabil sa raspunda in parametri optim sarcinilor zilnice. administrate pentru probleme particulare si specifice.Anticolinergice. In functie de componenta dominanta ce trebuie ameliorata (durere sau inflamatie) pacientii pot opta. insa pacientii trebuie sa se prezinte la medic pentru ca ele sa fie diagnosticate. in special in piscine cu apa calduta. creste riscul aparitiei starilor depresive. In clasa medicamentelor ce trebuie evitate sunt incluse: .Oboseala poate fi un semn ce apare in numeroase boli cronice consumptive. Dupa o zi in care au inotat. Acetaminofenul. Acestea sunt in general substante care pot determina deshidratarea si care reduc secretiile exocrine. Medicamente cu risc Sus Exista o serie de medicamente ce pot interfera semnificativ cu evolutia sindromului Sjogren si pe care pacientii diagnosticati cu aceasta boala trebuie sa le evite. Recomandari pentru sporirea confortului zilnic si pentru ameliorarea durerii si inflamatiei: . pacientii trebuie sa se odihneasca adecvat. o data ce diagnosticul de sindrom Sjogren a fost stabilit. .Specialistii recomanda inotul ca un sport foarte bun pentru ameliorarea starii articulatiilor. . . pentru un compus sau altul. In prezent exista numeroase optiuni terapeutice eficiente pentru tratarea acestor afectiuni coexistente.Antihistaminice.Se poate administra acetaminofen in vederea inlaturarii durerii asociate artritei sau se pot folosi unguente pe baza de ibuprofen. cel mai adesea ele trebuie inlocuite. dupa sfatuirea cu medicul. compus analgetic cu structura diferita de antiinflmatoarele nesteroidiene nu este eficient si in combaterea inflamatiei. Sindromul Sjogren poate creste riscul pacientilor de a se confrunta cu probleme endocrine. insa are reactii adverse gastrice mult mai reduse comparativ cu AINS clasice. in special ale tioridei (hipo sau hipertiroidism) si poate de asemenea. In cazul in care astfel de medicamente sunt incluse in tratamentul de fond al pacientului.

Modul in care astfel de produse influenteaza organismul este complex si anumite afectiuni nu raspund favorabil la astfel de metode terapeutice.Medicatie cardiaca (beta blocante). cel mai recomandat este sa se sfatuiasca in primul rand cu medicul care se ocupa de caz. dar nici bine. excipientii adaugati in . Unele tratamente nu fac rau. In plus. deoarece acesti compusi au proprietati antiinflamatorii recunoscute.Antidepresive.Antihipertensive. . . In cadrul terapiilor traditionale este inclusa si acupunctura. Unele studii sugereaza ca aceasta are anumite beneficii. . in timp ce altele pot avea chiar consecinte grave si sunt relativ periculoase si trebuie evitate. Se pare ca si produsele bogate in acizi grasi omega 3 pot influenta benefic evolutia acestor simptome.Antiparkinsoniene.Tratamente pentru probleme ale vezicii urinare. in special in amelioarea simptomelor sicca (xerostomie si xeroftalmie).Medicamente impotriva bolii Alzheimer.. .Antispastice. medicul trebuie consultat.Decongestionante. De retinut ! Inaintea instituirii oricarui tratament naturist sau alternativ. In cazul in care pacientii doresc sa recurga la astfel de optiuni. . . Terapii adjuvante Sus Terapiile traditionale si cele naturiste nu s-au dovedit utile in tratamentul eficient al sindromului Sjogren. . .Diuretice.

Dezvoltarea unor tumori ale glandelor parotide. . Streptococul sau Pneumococul.numeroase creme. eritem si tumefactie parotidiana. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor diagnosticati cu sindrom Sjogren este in general favorabil.5 ani. . este important ca pacientul sa nu exagereze si sa il administreze doar conform recomandarilor producatorului si in doza sugerata. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot insoti evolutia sindromului Sjogren includ: . . unele chiar asa zis “naturale”.Aparitia pseudolimfoamelor si a limfoamelor non .Hodgkin (incidenta lor este de aproximativ 5%). poliartrita reumatoida. In cazul in care produsul dorit este vizat si de catre medic. Aceasta recomandare este adresata in special femeilor insarcinate. Ambalajul produsului trebuie prezentat medicului pentru ca acesta sa poata aprecia daca exista ceva in continutul lui ce este periculos.Infectii ale glandelor parotide . iar perioada medie care trece de la diagnosticarea sindromului si aparitia limfomului este de 7. limfoame) si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic. tablete sau plantele din care sunt facute ceaiuri si suplimente nutritive pot fi foarte suspecte. durere localizata. In cazul in care apar complicatii ca urmare a evolutiei.Aparitia sindromului antifosfolipidic. Semne sugestive pentru o astfel de complicatie sunt agravarea simptomelor. prognosticul este similar cu al altor pacienti care sufera de afectiunea respectiva (de exemplu lupus eritematos.de cele mai multe ori agentii bacterieni incriminati sunt Stafilococul. .Aparitia altor afectiuni de natura autoimuna. . manifestat clinic prin devoltarea de episoade trombotice recurente. deoarece fatul este foarte sensibil la orice agent extern si malformatiile pot avea numeroase cauze. cum ar fi lupus eritematos sistemic.

musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi directie si in acelasi timp a ambilor ochi. Cauze 3. Cuprins articol 1. pacientii pot fi chemati lunar la control. ochii nu mai sunt centrati corect si creierul are dificultati in suprapunerea celor doua imagini ce provin de la fiecare glob ocular. Strabismul . Strabismul apare atunci cand musculatura oculara nu mai functioneaza corect pentru coordonarea miscarilor oculare. In mod normal.privirea incrucisata Generalitati Sus Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Cel mai adesea apare in copilarie. "privire crucisa". Daca apar insa complicatii si medicul considera necesar. controalele pot fi efectuate la 6 luni. Generalitati 2. iar in cazul in care boala se stabilizeaza sub tratament. In acest caz. Simptome . Uneori strabismul este numit si "ochi-incrucisati".Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjogren trebuie sa se prezinte periodic la consult. De cele mai multe ori vizitele la medic trebuie efectuate la 3 luni.

globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp . Simptome Sus Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. desi se pare ca acesta se intalneste mai frecvent in unele familii. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. Diagnostic 5. Tratament Cauze Sus Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute.privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare . accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase. ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare a ochiului. care antreneaza o stanjenire a vederii de aproape). Investigatii 6.4.inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect .globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) . boala Graves (boala autoimuna a glandei tiroide care determina hipertiroidie). Cele mai frecvente semne vizibile sunt : . La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul acestora. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare.

hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). La adulti. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. de obicei se insoteste de vedere dubla. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. De obicei simptomele sunt tranzitorii. medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. . aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. pana la varsta de 4 luni.. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc.sensibilitate la lumina puternica . este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: .vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului).vedere incetosata . In cazul in care vederea dubla persista.impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte).oboseala ochilor . In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. pentru vederea unui obiect. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. De asemenea. pot fi prezente sau absente. o perioada mai lunga de timp. se recomanda consultul unui medic de specialitate. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. Daca vederea dubla persista. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. accidentului vascular cerebral (AVC).

aceasta fiind recomandata de fiecare data cand apar probleme legate de afectarea vederii. exterior.Diagnostic Sus In urma unor studii se recomanda efectuarea unui screening pentru a detecta ambliopia. Investigatii Sus Investigatiile pentru strabism sunt facute fie de un medic specialist oftalmolog sau in unele cazuri de optometrician. Academia Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa faca un consult la medicul pediatru. inclinand sau rotind capul sau impiedicandu-se de diverse obiecte aflate in calea sa. Uneori sunt necesare unele analize pentru a determina daca nu este prezenta de fapt o alta afectiune. o . ca de exemplu ambliopia. Uneori este evident ca ochii nu sunt orientati in aceeasi directie si in acelasi timp. in sus sau in unele cazuri rotator) . strabismul sau alte afectiuni ale vederii la copii cu varsta sub 5 ani. Medicul poate diagnostica strabismul la un copil.daca copilul foloseste acelasi ochi pentru a-si concentra privirea pe un obiect sau se misca in fata si in spate. Medicul poate intreba parintii daca nu au observat copilul privind crucis sau inchizand un ochi.care dintre ochi este afectat (sau daca sunt afectati ambii ochi) .cand apare deviatia anormala (este prezenta permanent sau apare doar atunci cand copilul priveste intr-o anumita directie) . Examinarea oftalmologica se recomanda la orice varsta. medicul urmareste: . folosind unul cate unul ochii.cat de mult este deviat ochiul . In cadrul examenului oftalmologic.directia in care ochiul este orientat (spre interior. adesea doar uitandu-se la privirea acestuia. medicul de familie sau medicul specialist oftalmolog la aproximativ 6 luni.

Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. cu cat este mai tanar copilul. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. Daca strabismul apare doar uneori sau atunci cand copilul schimba ochiul folosit pentru focalizarea obiectelor.Generalitati Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. tratamentul medicamentos. folosirea ocluzorului. la inceputul tratamentului pentru strabism. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. astfel ca acel ochi nu se dezvolta corect. In general. Diagnosticarea si tratarea ambliopiei care apare ca urmare a strabismului precoce. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. In cazul in care exista deja ambliopie. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. acestia nefiind centrati.afectiune oculara denumita si "ochi lenes". ambliopia este putin probabil sa se dezvolte. Tratament Sus Tratament . Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. poate preveni pierderea definitiva a vederii. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. in care un ochi nu este folosit suficient pentru formarea imaginii la nivelul cortexului cerebral. De asemenea. exercitiile globilor oculari. Ocluzarea (acoperirea) ochiului .

. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. de obicei sub forma de picaturi. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. Exercitiile oculare Ocazional. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata.Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Atropina si alte substante midriatice. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. Cu toate acestea. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. Uneori. Acesta este un tratament controversat. exercitiile oculare. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale.

prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. Cu toate acestea. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. In timpul interventiei chirurgicale. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior. se pot realinia globii oculari. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. Tratament ambulator (la domiciliu) . Desi foarte rar. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. amelioreaza vederea dubla. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei.

Ea se manifesta printr-o scadere a vederii atunci cand este destul de importanta si cand priveste polul posterior al retinei si macula. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia.O hemoragie retiniana este o scurgere sangvina situata in retina. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. O hemoragie retiniana poate fi cauzata de o ocluzie a unei vene care dreneaza sangele retinei. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. In plus fata de afectarea vederii copilului. doar examenul fundului de ochi cu lampa cu fanta poate permite decelarea lor. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. de o hipertensiune arteriala. face tratamentul mai putin eficient. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. hemoragiile periferice fara alterarea vederii pot sa treaca neobservate. Hemoragie intraoculara Efuziune sangvina intr-una din diferitele parti ale ochiului. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata.In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. fata de imbunatatirea vederii copilului. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. In plus. Dupa localizare. hemoragia retiniana . Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. O hemoragie retiniana poate genera o hemoragie intravitroasa. se deosebesc mai multe feluri de hemoragie intraoculara. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). de un diabet sau de o degenerescenta a retinei legata de varsta sau de miopie. Nu se cunoaste vreun mijloc care sa . Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat.

aprins uniform. Nu se manifesta nici durere. apare. mai mult sau mai putin extinsa. localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana).uveita anterioara . Atunci cand aceasta intindere survine in urma unui traumatism. Episoadele repetate pot traduce o slabiciune locala a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala crescuta de care nu se stie.faca sa dispara acest tip de hemoragie. insa. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot.Este o scurgere sangvina amplasata sub conjunctiva.uveita posterioara (panuveita). corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). atingand limbul (limita dintre cornee si sclerotica). . adesea nu este vazuta limita posterioara si este important sa se verifice starea altor structuri oculare. O intindere de un rosu. care este format din iris (irita). O hemoragie subconjunctivala se poate produce spontan. fie ca urmare a unei chinte de tuse. Ea se resoarbe in ambele cazuri fara tratament in aproximativ doua saptamani. membrana transparenta care acopera albul ochiului. fie prin cresterea presiunii venoase sau in cursul unui puseu de hipertensiune arteriala. posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. nici scadere a acuitatii vizuale. in: . Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. a unor varsaturi repetate. Hemoragia subconjunctivala . Ea mai poate fi cauzata de tulburari ale coagularii. iar descoperirea este adesea intamplatoare.

in toate formele de uveita anterioara. Cuprins articol 1. Cauze 4. In uveita negranulomatoasa. Practic. Generalitati 2. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. In general. Diagnostic 3. . precipitatele keratinice sunt mai mici. si se pot observa noduli la nivelul irisului. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. "ca seul de oaie". In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. cauza primara este infectia. iar nodulii irisului lipsesc.uveita acuta sau cronica . In cazuri rare. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice.Uveita mai poate fi clasificata astfel: . Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa.

sindrom Reiter . Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate.boala Crohn. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros.colita ulcerativa . cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta.spondilita anchilozanta . Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. cat si uveita posterioara. fotofobie si diminuarea vederii. opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene. Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. cu durere unilaterala. hiperemie. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut.psoriazis . Boala Behcet produce atat uveita anterioara. Acestea includ: . Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . edemului macular. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. leziunilor inflamatorii ce implica macula. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei.Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. Afectarea bilaterala este obisnuita. cu hipopion recurent.sacroileita . In cazurile severe. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. cu modificari marcate ale vaselor retiniene.

Criptococcus .sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. Dezlipirea de retina.virusul herpes simplex . Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare. tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita. polioza .micobacteriile . sprancene sau par depigmentate .oftalmia simpatica.sarcoidoza (afectare bilaterala) .toxoplasmoza . Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: .virusul citomegalic .tuberculoza pulmonara . Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper)..sifilis .vitiligo. hipoacuzie) .virusul herpes zoster .gene.Candida. Tratament Sus . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita.Toxoplasma . adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara.

In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. Frecventa crescuta a acestora este datorata in principal pozitiei anatomice a ochiului. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare. . dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. Uneori. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. prognosticul uveitelor anterioare. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. manifestari clinice si severitate. dilatarea pupilara nu este necesara. in timp ce altele sunt complexe si pot fi chiar cauza de pierderea vederii la ochiul afectat. Aproximativ 1 din 20 de consulturi oftalmologice este pentru un traumatism ocular. Traumatismele oftamologice Generalitati Sus Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizeaza printr-o mare varietate de cauze.De regula. in special al celor negranulomatoase. Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. In general. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. Unele sunt minore si se pot vindeca prin aplicarea unui simplu tratament si a unui pansament local. In general.

eroziuni. aschii. Consultarea unui specialist 5. Prevenire 8. In cele ce urmeaza sunt prezentate si descrise cele mai frecvente tipuri de traumatisme oculare. metal. abraziuni. Din punct de vedere medical. sageti. insa. doar un procent redus din totalitatea cazurilor au afectare profunda a structurilor (si prognostic rezervat). corpi straini. acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri. contuzii. artificii. Generalitati 2. mingi de tenis. Complicatii Cauze Sus Cele mai des intalnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucati de lemn. Simptomatologie 4. sau contuzii.Acesta este foarte expus incidentelor traumatice. Cauze 3. in care este intrerupta integritatea epiteliului cornean si structura ochiului este afectata in profunzime. pietre. care nu sunt penetrante si afectarea este . Prognostic 9. din fericire. Tratament 6. sticla. Cele mai multe sunt traumatisme superficiale. precum si principiile diagnostice si terapeutice. plagi. fluturasi de badminton. Cuprins articol 1. Consultari ulterioare 7. Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plagi).

in functie de tipul agentului etiologic. amoniac. In cazul in care pacientul vine in contact cu astfel de chimicale. specialistii ii recomanda: . prin frecatul ochilor cu mainile contaminate se poate transfera o cantitatea suplimentara de substanta chimica in ochi.mai superficiala. Cu cat leziunea chimica este mai extinsa. 1. in explozii. simptome ce se rezolva relativ usor. electrice si chiar cu ultraviolete. Arsurile sau traumatismele chimice pot sa apara si in cazul contactului ochiului cu spray de par. fara sa lase sechele importante. var. Arsurile chimice sunt rezultatul contactului direct dintre ochi si o substanta nociva. Este cazul sapunului. spray paralizant. si se poate instala ischemie locala importanta. termice.Sa se prezinte imediat la medicul specialist oftalmolog deoarece este foarte importanta indepartarea substantei chiar in primele minute de la contact pentru a se evita aparitia complicatiilor. Ele au o mare putere de a penetra in tesuturi si ca urmare pot leza profund epiteliul si cornea. Substantele alcaline sunt continute in soda caustica. In plus. in accidente lalocul de munca (in cazul pacientilor care nu au un . si chiar gazului lacrimogen. Sunt descrise arsuri chimice. . cu atat prognosticul pacientului este mai rezervat. conjunctiva si structurile subiacente lor.Sa nu se frece la ochi deoarece astfel se poate extinde substanta pe intreaga suprafata oculara. cremelor. de vapori de apa fierbinte sau de lichide fierbinti. Arsurile termice sunt cauzate de flacari care vin in contact cu ochiul. Arsurile Exista mai multe tipuri de arsuri. insa apar mai ales in incendii. Unele substante nu sunt capabile sa determine leziuni foarte extinse sau cu risc vital pentru ochi. Cele mai periculoase substante din aceasta categorie sunt insa cele alcaline. Ele pot determina aparitia unei reactii locale insotita de inrosirea ochiului si hiperlacrimatie. Situatiile sunt mai rare.

care nu intereseaza structurile profunde si nici nu altereaza integritatea epiteliului corneean. fie ca este vorba de cel conjunctival. Irita traumatica poate fi rezultatul unor leziuni oculare directe cu un obiect bont. deoarece ochiul este deosebit de sensibil la actiune lor. Daca arsura este insa profunda. Ele sunt produse in diverse situatii. si nu apar complicatii sau sechele care sa interfere cu corecta functionare a ochiului. corneean sau scleral. 3. Arsurile cu radiatii ultraviolete pot sa apara chiar si la cateva ore de la expunere. cu frunze. Abraziuni si perforatii Abraziunile corneene se caracterizeaza ca fiind leziuni superficiale. Perforatiile Sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat. Ele pot fi complicatii relativ frecvente in cazul pacientilor care folosesc lentile de contact pentru corectarea defectelor de vedere sau in scop cosmetic. ramuri de copac sau aschii sau in momentul in care pacientul este lovit in ochi (accidental sau voit). Prin mecanism traumatic similar abraziunilor corneene poate sa apara si irita traumatica. Cel mai frecvent abraziunile apar in urma contactului cu fire de praf grunjoase.datorita faptului ca pacientul are tendinta reflexa de a inchide ochiul in momentul in care flacara se indreapta spre el. Gradul de lezarea a suprafetei oculare este mai redus. Ele .echipament de protectie adecvat necesitatilor). Irisul este de fapt zona colorata a ochiului (contine un strat pigmentar specific) care este responsabila de reglarea cantitatii de lumina care ajunge la retina. Astfel pleoapele reusesc sa mai protejeze sensibila suprafata oculara. Intensitatea simptomatologiei este moderata insa. unele foarte frecvente si pacientul poate sa nu fie constient ca a suferit un astfel de traumatism deoarece simptomele pot fi foarte slab exprimate clinic. Termenul descrie inflamatia de natura traumatica a irisului. se poate ajunge la complicatii corneene grave. insa nu trebuie ignorat. 2. ca de exemplu un pumn.

si contine umorul apos. Etiologia acestor traumatisme este multipla si include : contactul cu obiecte metalice zburatoare. 4. iar daca forta care a produs leziunea este destul de puternica. daca nu este tratata. Camera anterioara este de fapt spatiul plin cu lichid localizat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. 5. Pacientii pot ramane cu sechele importante in urma acestor tipuri de traumatisme. inclusiv a celor infectioase este ridicat in cazul in care pacientul nu se prezinta de urgenta la spital. Hifema poate sa apara sub forma unor striatii sangvinolente sau sub forma unei acumulari sangvine la baza irisului sau a corneei.trebuie investigate foarte atent deoarece pot asocia leziuni profunde care. daca acumularea de sange nu este importanta. Dintre aceste perforatii. daca nu sunt tratate corect si la timp. incluzand diplopie si scaderea acuitatii vizuale. In unele cazuri hifemele se pot resorbi in mod spontan. parti din continutul orbitei pot fi impinse in sinusurile paranazale. Riscul de aparitie a complicatiilor locale precoce si tardive. aschii. insa de cele mai multe ori necesita tratament de specialitate. in functie de gravitate. Hifema si fracturi orbitare Hifema este termenul medical care descrie acumularea de sange in camera anterioara a ochiului. caderi de la inaltime. globul ocular este deschis. Corpi straini intraorbitali . Cel mai adesea apare in urma traumatismelor nepenetrante si poate fi cauza de scaderea brusca si severa a acuitatii vizuale. pot afecta serios functia ochiului. cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale deoarece in urma lor. Fracturile orbitare apar in urma unor traumatisme foarte puternice si constau in fisurarea masivului osos facial in diverse grade. Fractura poate interesa atat peretii cat si podeaua orbitei. Afectiunea se poate complica in timp. cu hemosideroza sau heterocromie (aparitia unor diferente de culoare la nivelul irisilor sau in cadrul aceluias iris) si chiar cu cresterea presiunii intraoculare.

Corpii straini corneeni si conjunctivali sunt de cele mai multe ori in contact cu suprafata oculara fara sa penetreze efectiv epiteliul. aproape orice poate sa vina in contact cu el. Corpi straini intaoculari sunt acei corpi straini care se gasesc in interiorul ochiului. plastic. ea poate fi lezata cu usurinta. determinand o simptomatologie specifica si o reactie locala menita sa protejeze ochiul de actiunea posibil daunatoare. Pot fi si exceptii: corpi straini inclavati in cornee care trebuie excizati doar in sala de interventii. Datorita pozitiei ochiului. Simptomatologie Sus .inclusiv lampile clasice de birou cu halogen). cat si prin diverse lampi . in jurul lor sa se formeze un inel de rugina. Keratita prin ultraviolete Keratita prin ultraviolete apare in urma expunerii ochiului la radiatii de acest tip (atat direct de la lumina solara. Corpii straini intraorbitali sunt localizati in interiorul orbitei.Prin corp strain se intelege de obicei o bucata de mici dimensiuni de metal. Ei trebuie localizati foarte precis pentru ca excizia sa fie completa si astfel sa nu ramana vreun fragment intraorbital deoarece acesta se poate mobiliza si penetra ochiul. Corneea este foarte sensibila si daca pacientul nu se protejeaza corespunzator de actiunea nociva a radiatiilor (in principal prin ochelarii de soare). iar profunzimea localizarii corpilor straini difera in functie de natura lor. In cazul corpilor starini de natura metalica exista posibilitatea ca dupa cateva ore. care au penetrat sau perforat epiteliul de la suprafata si au ajuns in structurile profunde. insa nu penetreaza efectiv globul ocular. Acesta trebuie si el tratat si indepartat dupa ce agentul traumatic in sine este scos. sticla sau lemn care provine din mediul extern si ajunge in mod accidental in contact cu ochiul. 6.

si pot sa dispara prin resorbtie spontana. astfel: 1. Leziunile chimice Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculara. si fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). senzatie de arsura. Irita Are acuze durere oculara (cu caracter de intepatura) si sensibilitate la lumina. 5. apare disconfortul local intens si edemul palpebral. Pacientul nu poate sta mult timp in medii luminoase. chiar si in lipsa unui tratament de specialitate. 4. Ochiul se poate inrosi excesiv. Hemoragia subconjunctivala Este de cele mai multe ori paucisimptomatica iar calitatea vederii nu este afectata foarte mult.Simptomele pacientilor cu traumatisme oculare difera in functie de tipul particular al leziunii. In unele situatii cantitatea de sange extravazat poate fi mai mare si aspectul ochiului ingrijoreaza si sperie foarte mult pacientul. 3. care se prezinta rapid la medic. Hifema . 2. Ochiul va prezenta striatii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale). Majoritatea colectiilor sangvinolente de aceasta natura nu sunt insa periculoase. natura agentului vulnerant si contextul de aparitie. nu tolereaza lumina artificiala si prefera locurile intunecoase. Aceste simptome pot fi insotite de hiperlacrimatie. Abraziunile corneene Se manifesta prin durere. senzatie de corp strain intraocular.

Prezinta in special durere si scaderea acuitatii vizuale. iar simptomatologia poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic. 8. pe fondul hiperlacrimatiei. scaderea acuitatii vizuale si aparitia fotofobiei. uneori chiar pana la disparitia temporara a vederii. in functie de localizarea lor in raport cu structurile orbitei si ale globului ocular: 1. In cazul in care este vorba de un corp strain metalic apare un inel de rugina in jurul acestuia care poate complica afectiunea si care necesita. Perforatii conjunctivale Se caracterizeaza prin durere. 6. . Fracturile orbitei Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular. la randul lui. epistaxis si edem palpebral important. tratament de specialitate. Traumatismele induse de radiatiile luminoase Sunt reprezentate de keratita prin expunere la ultraviolete (care are drept simptome principale : durere. de nisip in ochi. inrosirea ochiului si senzatia de corp strain in ochi) si retinopatia solara (care prezinta drept simptom primar scaderea acuitatii vizuale). Daca afectiunea ramane netratata apar si semne si simptome ale cresterii presiunii intraoculare. Corpii straini corneeni: determina aparitia unei senzatii de disconfort. Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral. Corpii straini au o simptomatologie diversa. Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale. precum si senzatia de corp strain intraocular. Uneori corpul starin poate fi observat la suprafata corneei (in special in examinarea cu lampa cu fanta). sensibilitate la lumina. eritem si inrosire accentuata a ochiului. disparitia vederii bioculare. 7.

2. Exista insa si cazuri pauci sau chiar asimptomatice. in special traumatismele care sunt zgomotoase si alerteaza pacientul. iar bolile de natura oftalmologica. Corpii straini intraoculari: sunt initial asimpotmatici. ce se accentueaza la mobilizarea ochiului. daca au dureri. predispus la perforatii corneene. aparuta in urma unui traumatism sau chiar spontan. 3. Expunerea la substante chimice cu potential daunator. Corpii straini intraorbitali: determina aparitia unei simptomatologii la cateva zile de la traumatismul intial. pacientii trebuie sa se adresee unui medic chiar daca simptomele descrise sunt moderate. Scaderea acuitatii vizuale si ingustarea campului vizual. nu sunt o exceptie. Pacientul acuza dureri intense. scaderea vederii si diplopie. 3. insa pe parcurs pacientul descrie durere.2. fotofobie. apare fotofobia sau orice alt simpotm sugestiv pentru o leziune de natura oftalmica. Deoarece ochiul are o patologie aparte si complicatiile pot sa apara si sa evolueze foarte rapid. Contactul accidental cu substante alcaline sau acide trebuie tratat imediat deoarece se poate complica rapid. Consultarea unui specialist Sus Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte la un consult medical de specialitate (la un oftalmolog) in cazul in care resimt o senzatia acuta de disconfort ocular. uneori cu consecinte si sechele grave. . Situatii in care cea mai inteleapta decizie este reprezentata de consultul de specialitate sunt reprezentate de: 1. iar ochiul pacientului poate ajunge in stadiul de ochi de portelan. Aparitia hemoragiilor subconjunctivale. ochiul se inroseste si poate sa apara si edemul local. in special daca este vorba de o substanta cunoscuta a fi caustica. Intotdeuna este mai usor de prevenit o boala decat de tratat.

Aparitia retinopatiei solare. dezepitelizate. Anamneza este completata cu examenul fizic. Existenta unui traumatism in antecedentele recente care s-a complicat cu rupturi. Aceasta este un dispozitiv care permite o investigare mult mai amanuntita a ochiului. Daca insa situatia o permite. Aceasta este picurata cu grija in ochi si apoi se urmaresc zonele de fixare. cu exceptia situatiilor de urgenta. 5. Trebuie stabilit si daca pacientul a avut in antecedente (sau are inca) si alte probleme de natura oftalmologica si alte patologii sistemice. tratamentul si importanta igienei locale. penetratii corneene. asemeni unui microscop. De asemnea. iar daca exista leziuni corneene se prefera si colorarea corneei cu solutie de fluoresceina. Se poate realiza examinarea oftalmologica cu lampa cu fanta. Existenta unor corpi straini intraoculari ce nu pot fi indepartati de catre pacient. cand salvarea ochiului este prioritatra si medicul poate efectua anamneza mult mai repede. daca aceasta s-a agravat sau s-a ameliorat in intervalul de timp dintre debut si prezentarea la medic. Investigatii paraclinice Investigarea traumatismelor oftalmologice trebuie sa respecte algoritmul clasic. este important de stabilit prognosticul precum si gradul de afectare a vederii pe termen lung. La cabinetul medicului specialist pacientii pot adresa o serie de intrebari menite sa ii ajute sa intelega mai bine procesul de recuperare dupa traumatism. fiind interesat doar de anumite aspecte. Investigatiile specifice depind de natura traumatismului. deoarece mareste mult. In traumatismele penetrante se exploreaza plaga. atat cu lampa cu fanta cat si cu pensa. Aceastea sunt cele lezate.4. 6. Corpii straini sunt evidentiati foarte bine la lampa. care a fost contextul de aparitie al acesteia. in urma anamnezei trebuie sa se stabileasca simptomatologia exacta. . Fluoresceina este utila si pentru aprecierea extinderii eroziunilor dar si pentru aprecierea profunzimii lor.

in cazul in care aceasta solutie nu este disponibila. Specialistii accentueaza acest lucru : este chiar mai important decat tehnica in sine. O cismea este foarte buna deoarece jetul de apa este orientat antigravitational si ajunge direct in ochi. Tratament Sus Tratament la domiciliu Arsurile chimice sunt destul de complexe si se recomanda prezentare la medic in cazul in care substanta de contact este periculoasa : caustica. Aceste investigatii sunt indicate in special in cazurile corpilor metalici localizati intraocular si/ sau intraorbital si nu sunt indicate in cazul corpilor inclavati in cornee. Desi se recomanda solutie salina. In cazul in care se spala acasa. creme. poate sa stranga apa in maini si sa o stropeasca energic peste fata. Spalarea se face cu multa apa. pacientul poate intra . acid. Daca insa pacientul a intrat in contact cu sapun.In cazul corpilor straini se prefera si investigatiile imagistice pentru ca localizarea acestora asa fie cat mai exacta. Specialistii recomanda ca spalarea sa se faca timp de minim 20 de minute. insa doar cu un regim de raze slab (asemanator celor utilizate in stomatologie) sau computer tomografia. baza. la robinet. Se recomanda repetarea de foate multe ori. chiar imediat. sa regleze presiunea apei si sa tina ochiul deschis. In cazul in care este disponibil un dus. Se pot realiza radiografii. in cazurile mai complicate. De retinut! Este foarte important ca pacientii sa se spele corect dupa ce au fost expusi la substante chimice cu potential daunator. iar in acest interval pleoapele trebuie tinute deschise cat mai larg. In cazul leziunilor chimice timpul este foarte important: paicentul trebuie sa se spele pe ochi si in ochi cat mai repede. In acest caz pacientul nu trebuie decat sa se aplece peste cismea. cel mai bine este sa se spele cat mai repede cu apa din abundenta. este tolerata si apa de la robinet.

Daca au aparut leziuni se recomanda evitarea purtarii lor o perioada. cazurile necomplicate se rezolva de la sine. utilizarea unui furtun de gardina la o presiune foarte mica. in indepartarea si apoi montarea lor deoarece pot cauza leziuni superficiale la nivelul ochiului. Se recomanda evitarea frecarii ochiului pentru a nu se inrosi si pentru a nu il expune unor alte traumatisme. In general. 4. 2. iar leziunea se vindeca in timp. In cazul in care persoanele utilizeaza frecvent lentile de contact trebuie sa fie foarte atente in manipularea acestora. sau orice alta metoda pe care pacientul o considera utila pentru a se spala si a indeparta substanta chimica din ochi. 3. 1. in functie de sfatul medicului oftalmolog. specialistii insista ca este important ca spalarea sa dureze aproximativ 30 de minute si sa se faca doar cu apa proaspata sau solutie salina. Solutii utile pot fi reprezentate si de turnarea de apa in ochi folosind un pahar. Indiferent de tehnica. Hifema . Irita traumatica Poate fi prevenita sau ameliorata prin utilizarea ochelarilor de soare cu filtru impotriva radiatiilor ultraviolete. Ei sunt indicati in special pe durata tratamentului. insa acestea au mai degraba scop de a preveni aparitia acestora.sub dus pe care sa il lase sa curga peste ochii larg deschisi. Abraziunile corneene Sunt afectiuni care ar trebui sa beneficieze exclusiv de tratament de specialitate deoarece se pot complica si afecta sever integritatea structurala si functionala a ochiului. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale este minim. Exista o serie de sfaturi adresate pacientilor care au astfel de leziuni. si chiar anterior inceperii sale propriu-zise.

servetele sau orice altceva deoarece nu se va reusi inlaturareea agentului strain. Plagile palpebrale Necesita ingrijiri medicale specializate. Pacientii nu trebuie sa atinga zona traumatizata si nici ochiul. pacientii nu trebuie sa o ignore si se recomanda prezentarea grabnica la medic. Pana cand se poate institui tratamentul medical adecvat sunt recomandate urmatoarele : evitarea pozitiei culcat. Ingrijirile la domiciliu nu sunt indicate deoarece exista riscul de suprainfectare locala cu complicatii locoregionale grave. adminstrarea de aspirina ca analgezic. sa tina capul ridicat si sa evite administrarea de aspirina sau alte medicamente cu efec anticoagulant pentru a evita complicatiile hemoragice. insa se poate leza suplimentar corneea (abraziunile corneene minore apar frecvent in urma acestor manevre nerecomandate). 6. ca si in celelalte cazuri. Majoritatea vor fi spalati prin aceasta metoda. 7. Tratamentul de specialitate . Corpii straini intraoculari Pot fi indepartati prin clatirea usoara a ochiului cu apa proaspata din abundenta. sclerale) trebuie tratate de urgenta de catre specialisti si nu au indicatie de tratament la domiciliu.Pacientii cu fracturi orbitale Sunt sfatuiti sa aplice local comprese cu gheata pentru a reduce tumefactia si durerea. Plagile oculare (corneene. 5. Nu se recomanda stergerea suprafetei oculare cu batiste. si de asemenea trebuie sa evite aspirina ca analgezic. Pacientul trebuie sa evite. deoarece aceasta are proprietati anticoagulante si cresc riscul de sangerare. evitarea eforturilor fizice si a suprasolicitarilor oculare si evitarea adminsirarii unor analgezice de tipul aspirinei.Este o urgenta medicala. exceptie facand cei care sunt inclavati in epiteliul corneean.

se recomanda aplicarea unui pansament local sau a unor lentile de contact terapeutice. 2. Consta in indepartarea substantei chimice Aceasta poate fi continuta in particule sau detritusuri. In cazul in care evolutia pacientului nu este favorabila si nu se produce reepitelizarea tisulara. punerea acestuia in repaus. Tratamentul arsurilor chimice 1.Tratamentul de specialitate in cazul traumatismelor oftalmologice depinde foarte mult de natura acestuia. Cele mai grave sunt arsurile cu alcaline. Majoritatea sunt urgente medicale si pacientul este sfatuit sa se prezinte cat mai repede la spital in vederea diagnosticarii si tratatrii corecte a acestora. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale Este relativ simplu si consta in pansarea ochiului. In cazul in care pacientul acuza un prurit local. verificandu-se apoi pH-ul secretiei lacrimale. administrarea de cisteina. Spalaturile se realizeaza pana ce acesta devine neutru. Sunt realizate timp de minim 30 de minute. Gesturile terapeutice consecutive difera in functie de natura substantei chimice propriu-zise : daca este vorba de alcali sau acizi. Cu timpul. fara sa existe sechele ale traumatismului. ele fiind cel mai greu de tratat si avand un prognostic mai rezervat. pupila se dilata cu o substanta speciala iar pacientul poate primi si colire cu antialgice. steril. Pacientul nu trebuie sa frece ochiul si este sfatuit sa asigure o toaleta locala riguroasa. Spalaturile se fac cu ser sau orice alt lichid netoxic. . favorizand aparitia hipertensunii intraoculare) si tratament antibiotic particular. de agenti hipotensivi oculari (arsurile pot modifica sever structura ochiului. In tratamentul arsurilor severe sunt indicate : administrarea de solutie de acid ascorbic. sangele se resoarbe si vederea pacientului este refacuta. Acestea sunt realizate chiar daca pacientul si-a facut deja spalaturi acasa. acesta este tratat prin aplicarea de lacrimi artificiale in ochiul respectiv. Acestea sunt indicate doar in situatii particulare deoarece se pare ca lacrimile artificiale incetinesc procesul de vindecare al hemoragiilor. Secundar inlaturarii acesteia se fac spalaturi ocular.

4. Tratamentul iritei traumatice Implica administrarea de colire cu antiinflamatoare sau cu substante ce pot dilatat pupila. anestezice locale sau cicloplegice pentru a i se ameliora . durerea este accentuata si apar chiar si scurgeri oculare. Abraziunile corneene Au un tratament particular. La camera de garda pacientul poate primi. Daca recomandarile specialistilor sunt urmate intocmai. Sunt sfatuiti sa tina capul cat mai ridicat.48 de ore pentru a reduce edemul.Administrarea de antiinflamatoare si analgezice de intensitate moderata si pansarea ochiului. daca durerea este intensa. motiv pentru care patul este inclinat iar capul patului si perna sunt pozitionate mai sus decat de obicei (de cele mai multe ori la 45. pacientii se pot ingriji si acasa. in special daca exista zone dezepitelizate la nivelul corneei ce pot fi adevarate cai de intrare pentru germeni. in functie de gravitate si de localizarea lor. posibil infectant.Aplicarea locala de comprese cu gheata pentru 24. Pacientii sunt sfatutii sa se prezinte grabnic la medic daca observa astfel de semne si simptome. se edematiaza. in functie de gravitatea cazului.3. Nu este indicata folosirea aspirinei ca analgezic deoarece predispune la hemoragii. Administrarea de antibiotice previne eventualele infectii. 5. Pacientii cu hifema Sunt adesea internati in sectiile specializate pentru a fi tinuti sub observatie.Administrarea de antibiotice in cazul in care abraziunea nu este determinata de lentile de contact si a existat contact cu un element exogen. . Sunt recomandate masuri terapeutice mai agresive doar in cazul in care situatia se complica iar ochiul se inroseste. iar ochiul va fi acoperit cu un pansament (optional). se administreaza acetaminofen. ochiul fiind unul din cele mai sensibile organe. . Pupilele pot fi dilatate cu substante speciale. tratamentul cuprinde : .60 de grade fata de orizontala). Local se pot aplica comprese cu gheta sau. In general.

Daca leziunea a aparut intr-o zona mai putin critica si are dimensiuni mici. Pansamentul este contraindicat pacientilor care au un risc crescut de infectii datorita unor conditii sistemice (de exemplu tratament cu corticosteroizi). 6. 7. Aplicarea unui pansament local pe parcursul vindecarii abraziunii este optiunea medicului oftalmolog. Acestea se pot administra timp de 1. Anestezicele locale trebuie folosite cu moderatie deoarece studiile au demonstrat ca adminsitrate pe termen lung ele interfera cu vindecarea abraziunii si pot chiar leza suplimentar corneea. Fracturile orbitale Sunt tratate in functie de contextul in care apar. in timp ce altii sunt de parere ca acestea nu fac decat sa creeze un mediu propice dezvoltarii infectiilor. Unele cazuri sunt urgente medico-chirurgicle. care poarta lentile de contact sau care au venit in contact direct cu material vegetal (acesta fiind agentul etiologic al abraziunii croneene). de tipul acetaminofenului. Studiile sunt inca neconcludente cu privire la utilitatea acestuia. Plagile Sunt leziuni care trebuie. . administrarea unui decongestionant nazal si a unui antibiotic. Exista medici care sustin ca pansamentul favorizeaza vindecarea leziunii si amelioreaza simptomatologia pacientului. Strict din punctul de vedere al interesarii oculare se practica : aplicarea de comprese cu gheta si tinerea capului pe un plan inclinat in sus cu 60 de grade fata de orizontala. adminstrarea de analgezice simple. experienta specialistului fiind cea care dicteaza indicatia aplicarii acestuia. In cazul in care pacientul are indicatie de interventie chirugicala se recomanda efectuarea acesteia dupa ce inflamatia si edemul s-au redus deoarece altfel pot sa apara complicatii locale.confortul si a diminua simptomele. suturate. de cele mai multe ori. pentru tratarea durerii.2 saptamani. sunt administrate exclusiv in spital. Aceste substante sunt foarte eficiente in a ameliora durerea. insa ele nu pot fi prescrise pacientului si ca tratament la domiciliu. altele sunt considerate cazuri semiurgente.

Abraziunile importante trebuie atent monitorizate iar procesul de reepitelizare trebuie si el verificat permanent.pacientii sunt chemati la control mai rar. atat pe cale locala cat si generala. pacientul poate fi chiar operat pentru rezolvarea cazului. iar daca situatia o impune. consultul medical de specialitate este indicat. . .poate fi lasata sa se vindece singura. el se indeparteaza doar in sala de operatii.pacientii revin la control in functie de severitatea leziunii primare si caracterul substantei: acid sau baza. cicloplegice si un pansament steril. Consultari ulterioare Sus Consulturile ulterioare depind de severitatea leziunilor in sine si natura agentului vulnerant. astfel: . Se recomanda de asemenea tratament cu antibiotice. dupa anestezierea pacientului. se recomanda sutura si pansarea ochiului respectiv. Se recomanda aplicarea imediata a unui tratament antibiotic.Abraziunile corneene au indicatie de consult in cazul in care nu dispar in 24 de ore de la aplicarea masurilor terapeutice corespunzatoare si in special daca pacientul nu poarta lentile de contact. Daca insa plaga are localizare critica. Daca insa corpul strain este situat adanc in ochi. medicul urmarindu-i atent evolutia. 8. cel mai adesea cu pensa.Arsurile chimice . insa in cazul in care situatia pare sa se complice. Plagile oculare sunt suturate doar sub anestezie. . Corpii straini intraoculari Sunt extrasi.Hemoragiile subconjunctivale . insa ei pot fi indepartati si cu un ac steril.

. . . firele se scot dupa doua saptamani. este chemat la consult a doua zi de la diagnosticare si inceperea tratamentului.Plagile oculare au indicatie de consulturi ulterioare externarii. firele se indeparteaza la 5 zile. eventual doar pentru a verifica reepitelizarea zonei.2 zile. in maxim 1. insa daca s-a efectuat o rafie.48 de ore de la externare.Hifema . . Retinopatia solara este o afectiune care necesita controale periodice permanente. daca nu chiar concomitent. acestea trebuie si ele indepartate. deoarece daca sunt scapate de sub observatie si se suprainfecteaza sau se complica. cand corpul strain a fost situat in profunzimea globului ocular. . pacientul isi poate pierde ochiul si vederea.cazurile de hifema sunt internate si pacientul este monitorizat permanent. care nu au fost inclavati in profunzimea globului ocular pot fi rechemati la control in functie de preferintele medicului si de experienta sa clinica. Pacientii care poarta lentile de contact trebuie monitorizati mai atent comparativ cu cei care nu au lentile.Irita traumatica are recomandare de reevaluare oftalmologica in vederea urmaririi procesului de vindecare. Daca insa corpul strain a fost metalic si au aparut depozite de rugina in jurul sau. Daca pacientul are factori de risc pentru dezvoltarea unor infectii locale consulturile sunt efectuate chiar si la 24. Plagile globului ocular trebuie foarte atent monitorizate. . In cazul in care spitalizarea nu este posibila sau pacientul nu o doreste.Pacientii cu corpii straini extrasi.Pacietii cu keratita indusa de ultraviolete au indicatie de consult suplimentar daca simptomele nu dispar la 24 de ore de la initierea terapiei. Pacientii trebuie reconsultati in cazurile grave. Cazurile necomplicate nu necesita reevaluari frecvente.Fracturile de orbita trebuie reevaluate la cateva zile de la externare. In cazul in care s-a practicat suturarea unei plagi tegumentare (localizata la pleaoapa)..

. . Este foarte importanta alegerea si purtarea unei perechi de ochelari de soare care sa aiba filtu de protectie anti ultraviolete si nu doar din motive estetice. Daca este vorba de o baza.Sa nu se frece excesiv la ochi. Bazele sunt capabile sa treaca usor prin menbranele celulare.Sa evite bronzarea in salon fara sa poarte ochelari speciali. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor cu traumatisme oculare variaza in functie de afectiune: .Arsurile chimice au un prognostic ce depinde de substanta implicata in agresiune. atacand sever integritatea tesuturilor cu care vin in contact. . Paicentii sunt sfatuiti: . prognosticul este rezervat deoarece acestea pot afecta foarte grav ochiul. . cu recuperarea completa. pacientul poate chiar sa isi piarda vederea.Hemoragiile subconjunctivale. .Prevenire Sus O mare parte din traumatismele oftalmologice pot fi prevenite prin purtarea de ochelari de soare sau de ochelari de protectie.Sa nu privesca niciodata direct soarele. laboratoare. Daca leziunea a fost extinsa.Sa poarte ochelari de protectie daca lucreaza in medii industriale. Exista insa si substante chimice cu care paicentii vin in contact dar care se vindeca fara a alsa sechele. abraziunile corneene si irita traumatica au un prognotic foarte bun.

poate sa apara tulburarea acuitatii vizuale si chiar diminuarea vederii datorita leziunilor retiniene. Daca insa corpul strain a fost localizat adanc in structura globului ocular. prognosticul fiind influentat direct de acest factor. iar retinopatia raspunde bine la masuri preventive. Unele fracturi sunt importante si au indicatie de interventie chirugicala. Daca pacientii nu se protejeaza de soare. .prognosticul depinde de natura si extinderea fracturii. care este predispus la perforarea corneei. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii includ: . precum si de resangerare. .Plagile palpebrale au un prognostic favorabil. insa exista si in aceste cazuri riscul de aparitia a complicatiilor infectioase.Plagile oculare au intodeuna un prognostic rezervat .Fracturile orbitale . indepartarea lui nu este atat de usoara si procedeul de extragere poate fi complicat.In cazul arsurilor chimice: ischemie limbica. . insa fragmentele de rugina neindepartate pot determina aparitia tulburarilor vizuale (situatie rar intalnita). .In cazul corpilor staini cu localizare intraoculara: aparitia metalozelor. . dar si a cicatrizarilor inestetice.Leziunile induse de radiatii au un prognostic bun keratita indusa de ultraviolete se vindeca de obicei in cateva zile. In aceste situatii prognosticul depinde de localizarea exacta a corpului strain si de proximitatea lui fata de structurile vitale ale ochiului.Hifema are un prognostic ce depinde de dimensiunile ei efective. dezvoltarea “ochiului de portelan “. .Corpii straini intraoculari au un prognostic favorabil.. In aceste situatii este importanta reducerea expunerii la soare. alb.

CMV Generalitati Sus Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere..In cazul eroziunilor corneei: aparitia cicatricilor corneene. uveite. Pe langa aceste complicatii specifice.In cazul hifemei: aparitia hemosiderozei si a heterocromiei. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. traumatismele oftalmologice se pot complica. precum si cresterea presiunii intraoculare ca urmare a acumularii sangelui. . Exista diferite tipuri de infectii: .citomegalovirus primar .citomegalovirus recurent. . dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. glaucom postraumatic. deslipire de retina Citomegalovirus . exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung.In cazul plagilor ocular: infectie grava care impune extragerea ochiului. oftalmie simpatica. hemoragii vitroase. Odata ce o persoana este infectata. in general cu: cicatrizari. . cataracta. virusul ramane activ.

daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. Prevenirea 8. In orice caz. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome.oboseala. Caracteristicile citomegalovirusului 4. Simptome 3. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus.inflamarea glandelor . Diagnostic 6.Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. Citomegalovirusul in timpul sarcinii Simptome Sus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome.febra . la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: . . epuizare. nu vor exista probleme reale. Generalitati 2. Frecventa citomegalovirusului 5. Cuprins articol 1. Tratament 7.

Caracteristicile citomegalovirusului Sus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. persoanelor ce lucreaza cu copii. neavand legatura cu apa. saliva. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . Frecventa citomegalovirusului Sus .infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . persoane afectate de HIV.urina .laptele matern. prin urina. Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.sange . mancarea sau animalele. . caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia.lacrimi .este mai comun in tarile mai dezvoltate .Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata.saliva . laptele mamar sau alte fluide ale corpului.

se fac analize de sange sau culturi de urina. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. ce sunt folosite doar in forme severe. Prevenirea Sus De cele mai multe ori. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus. prin care se pot lua probe de sange. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier.Diagnostic Sus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. Pentru a determina existenta sau nu a virusului. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. precum amniocenteza. . Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. Daca va spalati mainile cu sapun bun. urina si saliva. din gat sau prelevare de tesut. Tratament Sus In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii.

Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%. Recomandari femeilor insarcinate: . insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere. . Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . Conjunctivita . De fapt.aveti grija de igiena personala.7-4%. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome. grade diferite de retardare .faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. .Citomegalovirusul in timpul sarcinii Sus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. probleme cu vederea. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului.

infectia cu virusuri . Cauze 3. Tratament 5. Simptome 4. Complicatii 7.Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: .infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) . Cuprins articol 1. Profilaxie 6. Generalitati 2.

. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului. Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana).arsuri oculare .alergenii.secretie alb-galbuie.hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . este necesar consultul medical de specialitate.secretie verzuie. gazele si ceilalti poluanti de mediu. Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. in special praful. lentilele de contact.prurit conjunctival (mancarime. in special dupa somn .vedere incetosata . . polenul. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: .hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . fumul de tigara. fardurile. se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. care prin grataj poate accentua hiperemia) .fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).factori iritanti precum sampoanele. praful. aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale. clorul folosit in tratarea apei (piscine) . groasa. aparuta la nivelul ochiului .

Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. poate identifica cauza conjunctivitei. pot fi tratate corespunzator. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). pentru a evita astfel aparitia recidivelor. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). inclusiv BTS. Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect.Examenului microbiologic al secretiei oculare. Conjunctivita bacteriana. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. dupa un interval de 5-7 zile de la debut. unguente sau pastile. Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. prin spalare locala .

Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . se recomanda urmatoarele: .evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . de cel putin 2 ori pe zi . senzatie de corp strain intraocular). care trebuie spalate si .utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . precum lenjeria pentru pat (fata de perna). In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). usturime.igiena corespunzatoare a lucrurilor personale.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. prosoapele.evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate . Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. cu un tampon steril. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime. este important consultul medical de specialitate. Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii.spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun . pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara.cu apa. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. igiena corespunzatoare a ochilor) .stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. ochelari de soare.

este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact.evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat . De asemenea. trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) . precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala .dezinfectate corespunzator . trebuie sa se retina ca exista anumite forme de conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. .spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare . farduri). Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic).evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel. Cu toate acestea.este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa . Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia.

in functie de tipul produsului utilizat. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. Infectiile virale Generalitati Sus . Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). praf. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute.Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului.

Acesta se activeaza cand virusul patrunde in organism prin actiunea globulelor albe (limfocite si monocite) care incep sa atace si sa distruga virusul. Acest tip de protectie este specific imunitatii innascute sau naturale. Cauze . unde se va multiplica. Acesta detine material genetic de tip ADN . virusul infecteaza un singur tip de celula. Simptome 5. De regula. virusul poate distruge sau modifica functiile celulei. Infectia virala vs. Pentru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa se ataseze de o celula vie (celula gazda). Cuprins articol 1. pe care il reproduce. Virusurile pot fi transmise prin: contactul cu o persoana infectata. de exemplu.ARN. Diagnosticare 4. acesta este mecanismul prin care virusurile provoaca boli. Generalitati 2. Barierele externe (pielea si mucoasele) reprezinta prima linie de aparare a sistemului imunitar. Tipuri de virusuri 3. Prin atasarea la celula gazda. dand nastere altor virusuri. Igiena deficitara si obiceiurile alimentare neadecvate pot creste riscul de a contacta o infectie virala. virusul care provoaca raceala infecteaza numai celulele tractului respirator superior. Practic. infectia bacteriana 6. astfel sunt eliberate noi tipuri de virusuri si sunt infectate alte celule. inhalare sau sex neprotejat. ingestie.Virusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism.

Desi racelile sunt infectii minore ale gatului si nasului. Ce se intampla dupa infectiile virale? 10. Sistemul gastrointestinal este o alta cale de patrundere a virusurilor in organism. febra. In aceasta situatie. care se manifesta prin: frisoane. asemeni racelii. Se transmite prin aer. pot dura de la doua zile pana la doua saptamani. Infectiile virale la copii si bebelusi 8. Profilaxie Tipuri de virusuri Sus Virusurile pot afecta orice parte a corpului sau orice sistem din corp si poate provoca infectii cum ar fi: raceala. gripa. nas infundat. Cel mai comun tip de infectii virale implica tractul respirator. Tratament 9. virusurile se transmit usor in zonele foarte populate. varicela sau herpesul. Virusurile care afecteaza stomacul pot fi contactate din alimentele sau apa contaminate si pot provoca gastroenterita virala (inflamatie a stomacului si intestinelor).7. Spalarea neadecvata a mainilor dupa scaun sau manipularea nepotrivita a . Boala este contagioasa si se raspandeste prin fluidele infectioase raspandite prin stranut sau tuse Gripa este o infectie respiratorie cauzata de virusuri. gripa poate provoca complicatii care ar putea pune viata in pericol. dureri de gat si tuse. gastroenterita. dureri de gat si disconfort muscular. Raceala este o infectie virala care apare frecvent si se manifesta prin: stranut. aglomerate. simptomele specifice sunt diareea si varsaturile. In ambele situatii. Spre doesebire de alte infectii virale respiratorii.

o peroana care a manifestat virusul. Acest virus se poate raspandi chiar si atunci cand leziunile nu sunt prezente. Varicela este o boala infectioasa cu incidenta ridicata in randul copiilor cu varsta mai mica de 15 ani. Multi oameni numesc gastroenterita. Cu toate acestea. Herpesul este cauzat de virusul herpes simplex (HSV). Varicela este un virus care ramane pentru totdeauna in organism si. feselor si anusului (herpesul genital).unui scutec ce apartine unei persoane bolnave pot raspandi afectiunea de la o persoana la alta. Boala se poate manifesta si la adolescenti si adulti. Diagnosticare Sus Diagnosticarea infectiilor virale se face pe baza simptomelor fizice. boala este usoara si dureaza 5-10 zile. Printre testele recomandate pentru depistarea infectiilor virale intalnim: . De obicei. Gradul de contagiune este ridicat. cu toate ca acest virus nu este unul specific racelilor. Transmiterea se face prin contact uman. pielea capului si a trunchiului. deoarece majoritatea oamenilor sunt familiarizati cu simptomele acesteia. diaree. Aceasta infectie apare la nivelul gurii (herpesul oral) sau la nivelul organelor genitale. Si pielea poate fi afectata de o infectie virala. Gastroenterita se manifesta prin greata. o persoana cu herpes poate manifesta o recurenta a bolii sau focare pe parcursul intregii vieti. O afectiune cum este gripa va fi usor de diagnosticat. in majoritatea cazurilor. Eruptiile cutanate sunt localizate pe fata. virusul va ramane inactiv in organism pentru totdeauna. nu va mai contacta boala vreodata. Herpesul genital este o boala cu transmitere sexuala (BTS) si se transmite prin contact sexual oral sau genital. raceala la stomac. Simptomele includ eruptii pruriginoase. frisoane si dureri abdominale. Ca si varicela. cum ar fi verucile sau chiar varicela. febra si dureri de cap. tinand cont si de istoricului medical al pacientului. cu sau fara varsaturi. Alte tipuri de infectii viralepot fi mai dificil de identificat si pot necesita investigatii suplimentare.

punctia lombara pentru a examina lichidul cefalorahidian. .varsaturi.tuse. . . Simptome Sus Infectiile virale au o varietate de simptome care variaza in intenstitate in functie de partea corpului care este afectata. . care permite identificarea cu precizie a virusului.culturi din sange.teste de sange pentru stabilirea anticorpilor virali. .febra. .rinoree.slabiciune.dureri musculare.frisoane. .imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) care stabileste nivelul de inflamatie al lobilor temporali. .. . .dureri de cap.diaree.este o tehnica folosita pentru a multiplica materialul genetic viral. . .PCR . tipul de virus implicat.eruptii. varsta si starea generala de sanatate a pacientului. . . .reactia in lant a polimerazei .stranut. fluide corporale sau alte probe si analize recolate din zona infectata. Aceste manifestari pot include: .

dureri de spate. dar si boli grave. Infectia virala vs.Printre simptomele severe se afla: .convulsii. . infectia bacteriana Sus Ambele tipuri de infectii provoaca o afectiune. . Infectiile virale provoaca atat boli minore ca racelile. .rigiditatea la nivelul cefei.deshidratarea. infectiile virale afecteaza tractul respirator (inferior si superior).paralizii ale membrelor. din aceasta cauza pentru a supravietui si pentru a se reproduce au nevoie de o celula gazda.somnolenta care se poate transfora in coma sau deces. precum sida.insuficienta renala si disfunctii ale intestinului gros.confuzie. . . Virusurile nu sunt organisme vii. . . Infectia virala este cauzata de un virus . Infectiile virale implica existenta unor virusuri in stare latenta in interiorul unor celule si rescrierea codurilor genetice ale celulelor cu cele ale virusului. . care are un strat de protectie greu de distrus.parestezii. De obicei. si cu toate acestea exista o diferenta intre ele.tulburarile de personalitate. bacteria patogena trebuie sa ajunga in interiorul organismului prin intermediul apei . Pentru a contacta o infectie bacteriana. .organism mai mic decat o bacterie.

nas infundat. Infectiile bacteriene comune apar ca urmare a invaziei de bacterii patogene prin tractul respirator sau digestiv. copiii si sugarii manifesta simptome precum: febra. tuse. . etc). durere in gat si oboseala. Infectiile virale la copii si bebelusi Sus Copiii vin deseori in contact cu bolnavi care sufera de o afectiune virala: isi petrec timpul liber in jurul altor copii care sunt raciti.contaminate. iar in primele stadii de viata corpul abia invata cum sa lupte impotriva virusurilor. in timp ce virusul va muri daca nu se ataseaza unei celule gazda. tastatura. Una dintre diferentele majore dintre infectiile virale si bacteriene este sustine ca infectiile bacteriene pot fi transmise si prin intermediul obiectelor (clante.Pentru copii mai mici care nu isi pot sufla nasul se utilizeaza un instrument cu rol de aspirare. Deseori. Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de puternic ca al adultilor. Acestea sunt cauzate de lupta dintre virus si sistemul imunitar al organismului. streptococul betahemolitic).Este foarte important ca bebelusii si copii mici sa se odihneasca suficient atunci cand au febra. dureri de cap. de exemplu. prin care se va face drenajul secretiilor . . Organismul cu ajutorul sistemului imunitar va incerca sa distruga aceste particule si sa le elimine. Cauze Sus Celulele umane sunt vulnerabile in fata virusurilor si atunci cand organismul este expus la particule virale. taieturi sau contactul cu o persoana sau obiect infectat. fapt ce duce la aparitia bolilor si a simptomelor specifice. iar altele nu sunt. Unele dintre acestea sunt contagioase (de exemplu. Unele infectii se pot manifesta destul de virulent. O alta diferenta este ca bacteria este un microorganism care are viata si se reproduce prin diviziune. O imunitate scazuta permite mai usor virusului sa se ataseze de o celula gazda.

Tratament Sus Cel mai eficient mod a trata infectiile virale ramane forta de actiune a sistemului imunitar. recomandate in cazul . prin ameliorarea simptomelor si consolidarea raspunsului imun. O combinatie intre tratamentele alternative. Medicina conventionala in cazul infectiilor virale . gravitatea bolii si tipul de virus implicat. .Medicamente eliberate fara prescriptie medicala. sucuri de fructe sau supe . Utilizarea acestora poate slabi sistemul imunitar.nazale. paracetamol sau ibuprofen care pot ameliora simptomele.Medicamentele antivirale si de sustinere a sistemului imunitar. crescand probabilitatea contactarii altei infectii.Este recomandat ca cei mici sa respire aer cald/fierbinte pentru fluidizarea mucusului din piept si din pasajele nazale. Tratarea infectiilor virale nu se face cu antibiotice. In cazul starilor mai grave ar putea fi necesar un tratament mai complex sau chiar pe toata durata vietii. . Inainte de aspirarea secretiilor nazale. cum ar fi interferonul si imunoglobulinele.nu este recomandat laptele la sugari (daca acesta nu reprezinta hrana exclusiva) pentru a evita congestia. terapia complementara si medicina naturala ajuta in lupta impotriva infectiei.Copiii mai mari de patru ani vor putea utiliza pastile de supt pentru ameliorarea inflamatiei gatului. afectiunile minore cauzate de infectii virale implica doar tratament simptomatic. varsta. . cum sunt medicina conventionala. antiinflamatoare. umidificati fosele nazale cu apa de mare sau apa calduta.Ar trebui ca pacientii sa consume suficiente lichide. la care se adauga starea generala de sanatate. . De regula. Utilizarea pe termen lung si consumul excesiv are efecte adverse.

. In acest scop. Acestea se vor administra pe cale orala. .meditatia.ayurveda. antiviralele pot avea reactii secundare severe intrucat sunt administrate in scopul de a ucide virusul. Scopul tratamentului este de a contribui la scaderea incarcaturii virale. se recomanda consumul alimentelor bogate in vitamine (portocale. ci si de multe alte afectiuni. la inceput cu pauze pentru a permite organismului sa se adapteze. capsuni). Mergeti pe jos 20 de minute zilnic si veti reusi sa va mentineti sanatatea organismului dupa infectia virala.benefice atunci cand exista consecinte pe termen lung si implicatii psihologice. intramuscular. Profilaxie Sus .Terapia antiretrovirala suprima replicarea virusului imunodeficientei umane (HIV) chiar daca nu exista simptome specifice. iar dupa tratarea infectiei este importanta stimularea sistemului imunitar. morcovi. fasole verde. inot). consilierea . .regim alimentar.homeopatia. iar acest lucru conduce la distrugerea celulelor din organism. Deoarece virusul traieste in interiorul celulelor. psihoterapia.acupunctura. kiwi. Practicati regulat exercitii fizice (mersul pe bicicleta sau pe jos. o hidratare adecvata. Avand grija de sistemul imunitate nu veti fi protejati doar de infectiile virale. reducerea consumului de glucide (crearea unui mediu acid ajuta la inmultirea agentilor patogeni). intravenos. . Terapii complementare . .infectiilor grave. stafide. topic sau prin inhalare. Ce se intampla dupa infectiile virale? Sus Infectiile virale se pot manifesta timp de pana la doua saptamani.

Evitati contactul cu persoanele care sufera de raceala. Urmatoarele sfaturi sunt utile pentru mentinerea starii optime de sanatate si pentru a dezovolta un sistem imunitar puternic.Consumati proteine si legume fierte cel putin de doua ori pe zi pentru a stimula sistemul imunitar.Practicati sexul protejat. curatarea parului.Mentineti-va o igiena personala zilnica (dus. . prin stimularea eliminarii toxinelor si imbunatatirea functiei digestive. . de a manca sau dupa vizita la toaleta. .Nu atingeti ochii sau nasul daca ati intrat in contact cu o persoana care suferea de raceala.). . etc. odihniti-va suficient si practicati exercitii fizice in mod regulat. . . inainte de gatit.Mancati sanatos si corespunzator. varicela sau rujeola. taiat unghii. pentru un tonus ridicat si mentinerea starii de sanatate.Beti apa filtrata sau imbuteliata deoarece riscul ca aceasta sa fie contaminata este mai mic.Folositi periuta de dinti si ata dentara de doua ori pe zi si vizitati regulat medicul stomatolog pentru a preveni infectiile si cariile dentare. . .Pastrati-va o atitudine pozitiva si optimista pentru a consolida sistemul imunitar. .Acoperiti-va gura atunci cand stranutati sau tusiti. Glaucomul .Exista mai multe modalitati de a preveni infectia si transmiterea germenilor.Spalati-va mainile frecvent si cu atentie. . .Nu mancati si nu beti atunci cand manevrati obiecte contaminate sau in timp ce faceti curatenie. .Consumati suplimente nutritionale daca este cazul pentru a preveni infectiile. gripa. Folositi prezervativul in timpul actului sexual pentru a reduce riscul de a contacta boli cu transmitere sexuala. .

Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului -glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. In aceasta forma de glaucom. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. desi de obicei unul estemai afectat decat celalalt. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. se pierde campul vizual periferic. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. ducand in timp la orbire definitiva. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil. fiind cam 10% din cazuri. nervul optic este doar usor lezat. In aceasta forma. Exista 3 forme de glaucom: -glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. Daca nu se trateaza. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului. . Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp.Generalitati Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). La inceput. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea -glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi. rezultand in final pierderea vederii.

Tratament chirurgical . Factori de risc 6. Consultul de specialitate 7. Simptome 4. Medici specialisti recomandati 9. Profilaxie 16.Cuprins articol 1. Tratament de intretinere 14. Tratament medicamentos 18. Generalitati 2. Mecanism fiziopatogenetic 5. Tratament ambulatoriu 17. Diagnostic precoce 11. Expectativa vigilenta 8. Tratament in cazul agravarii bolii 15. Tratament initial 13. Cauze 3. Investigatii 10. Tratament medical 12.

Glaucomul cu unghi deschis In glaucomul cu unghi deschis nu se cunoaste cauza exacta a lezarii nervului optic. In mod normal forma partii frontale a globului ocular (camera anterioara a globului ocular) este mentinuta de un lichid numit umoare apoasa. care este produsa si eliminata. lichidul se acumuleaza intraocular provocand cresterea tensiunii intraoculare. scaderea fluxului sangvin care vasculariza nervul optic se banuieste a fi cauza. In multe din cazuri aceste leziuni ale nervului optic se banuieste ca apar datorita cresterii presiunii intraoculare (TIO-tensiunea intraoculara) care rezulta datorita acumularii lichidului (umoarea apoasa) intraocular. Cand acest lucru se produce. mentinand o presiune constanta intraoculara. Presiunea crescuta intraoculara lezeaza nervul optic producand scaderea progresiva a acuitatii vizuale. Glaucomul cu unghi inchis Glaucomul cu unghi inchis apare atunci cand unghiul de drenaj pentru umoarea apoasa deja ingustat devine blocat.cand nu creste presiunea intraoculara. dar motivul aparitiei acestui lucru nu este cunoscut.19. In unele cazuri umoarea apoasa nu este drenata in mod corespunzator. modificari la nivelul globului ocular (excavatia papilei nervului optic) si pierderea vederii campului periferic . rezultand in final pierderea vederii. Acest lucru apare cand: . Nu toate persoanele cu glaucom cu unghi deschis prezinta o crestere a presiunii intraoculare. Semnele de debut care apar in glaucomul cu unghi deschis sunt tensiunea intraoculara normala sau crescuta. Optiuni terapeutice Cauze Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Se estimeaza ca 16-40% din cazurile de glaucom cu unghi deschis se produc fara o crestere a presiunii intraoculare. Alte tratamente 20. In aceste cazuri. Uneori leziunile apar chiar daca nu creste presiunea intraoculara.

neurofibromatoza. Un alt material care se imprastie (de origine necunoscuta) care se depoziteaza in camera anterioara a globului ocular poate produce glaucom congenital numit sindrom exofoliativ (pseudoexfoliativ) -cataracta care produce marirea cristalinului poate cauza un glaucom secundar (glaucom fakomorfic). blocand unghiul de drenaj. Glaucomul secundar Glaucomul apare si in urma altor afectiuni si se numeste glaucom secundar. ceea ce duce la cresterea presiunii intraoculare. cum este rubeola sau cum este o boala mostenita. Aceasta forma de glaucom secundar se numeste glaucom pigmentar. Blocajul produce cresterea presiunii intraoculare si face ca irisul sa comprime sistemul de drenare al ochiului (sistemul trabecular). Alti factori sunt tumorile care comprima si deplaseaza irisul anterior. . conducand la pierderea progresiva a vederii pana la orbire -defectele care apar la nivelul irisului il fac sa se deplaseze anterior. cristalinul se ingroasa inchizand unghiul de drenaj al ochiului. Glaucomul congenital si infantil Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt de cele mai multe ori provocate de defecte congenitale. Tratamentul medicamentos si posibil cel chirurgical se pot folosi pentru a scadea tensiunea intraoculara. Pe masura ce avanseaza cataracta. Glaucomul este estimat ca apare la aproximativ 30% din persoanele cu sindrom Stuge-Weber care determina cresterea presiunii la nivelul partii albe a globului ocular (sclera). Este nevoie de eliminarea cataractei pentru a se trata glaucomul fakomorfic. Acest lucru produce cresterea presiunii intraoculare si lezeaza nervul optic. dupa o interventie chirurgicala.-partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii apoase din camera anterioara. Un defect congenital apare datorita unei infectii a mamei in timpul sarcinii. datorita cresterii unei tumori sau ca urmare a unei complicatii a unei afectiuni medicale cum este diabetul -administrarea unor anumite medicamente cum sunt corticosteroizii folositi pentru tratarea unei infectii oculare sau a altor boli -glaucomul poate sa apara si in urma distrugerii si imprastierii materiilor colorate intraoculare (pigmenti) care se gasesc la nivelul irisului. -glaucomul apare dupa un traumatism ocular. inchizand unghiul de drenaj.

Simptomele glaucomului cu unghi inchis apar de obicei la un singur ochi odata si de cele mai multe ori sunt: -vedere incetosata care apare brusc -durere severa. avand un aspect exoftalmic (ochi protruzivi). Campul vizual periferic se pierde inaintea celui central. Acest lucru nu apare la . Glaucomul cu unghi inchis poate sa nu provoace nici un simptom aparent sau simptome minore. Simptomele care apar in glaucomul congenital sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt: -ochi plini de lacrimi sau o sensibilitate la lumina (a copilului) -unul sau ambii ochi congestionati. indicand ca zona transparenta a ochiului (corneea) a suferit o leziune -marirea globilor oculari datorita cresterii presiunii intraoculare. In glaucomul cu unghi deschis singurul simptom care apareconsta inscaderea acuitatii vizuale. Intre timp s-a pierdut foarte mult din acuitatea vizuala. Se poate intampla sa apara simptome pe o perioada scurta de timp (glaucom cu unghi inchis subacut) care de obicei apar seara si dispar pana dimineata urmatoare sau poate sa apara simptomatologie severa (acuta) care necesita un tratament medical de urgenta. care apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului -halou color in jurul surselor de lumina -eritem al ochiului -greata si varsaturi.Simptome Sus Simptomele difera in functie de tipul glaucomului. care se foloseste in vederea cu acuratete a detaliilor. Se poate ca scaderea acuitatii vizuale sa nu fie observata decat atunci cand devine severa intrucat ochiul afectat mai putin compeseaza si pentru celalalt. Scaderea acuitatii vizuale poate sa devina evidenta intr-un stadiu mai avansat al bolii.

adulti. marind astfel zona de pierdere a vederii. Daca nu se trateaza. Aproape jumatate din persoanele care au glaucom cu unghi inchis dezvolta boala si la celalalt ochi in urmatorii 5 ani. acuitatea vizuala se modifica incet. astfel incat in timp sa apara orbirea. Punctele negre observate in ambele campuri vizuale se vor intalni intr-un punct comun. aceste episoade recurente pot deveni situatii de urgenta . Mecanism fiziopatogenetic Sus De cele mai multe ori glaucomul afecteaza la debut campul vizual periferic. -prurit (mancarime) sau senzatie de nisip in ochi sau inchiderea ochilor in cea mai mare parte de timp. Daca se identifica la debut si se trateaza corespunzator. unul din ochi este afectat mai mult decat celalalt. Glaucomul acut cu unghi inchis apare brusc si necesita tratament chirurgical de urgenta: -blocajul drenarii umorii apoase cauzeaza o crestere brusca a tensiunii intraoculare -daca nu se trataeaza de urgenta. afecteaza de cele mai multe ori ambii ochi simultan. Campul vizual central este afectat ultimul -daca glaucomul cu unghi deschis netratat afecteaza vederea centrala (care se foloseste la citit si vederea detaliilor obiectelor). In aceasta forma de glaucom. In orice caz. Pot sa apara episoade scurte de glaucom cu unghi inchis. Glaucomul cu unghi deschis. Fara tratament. apare orbirea definitiva. presiunea crescuta provoaca lezarea rapida si permanenta a nervului optic -dupa ce apar simptomele se poate sa se instaleze orbirea permaneta in decursul catorva ore sau zile. poate sa agraveze progresiv acuitatea vizuala. -presiunea crescuta intraoculara sau alti factori externi pot provoca leziuni progresive ale nervului optic -campul vizual periferic este afectat la inceput. cea mai frecventa forma de glaucom. poate fi mentinuta acuitatea vizuala normala. astfel incat sa nu fie observata cand a evoluat. Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent si afecteaza de obicei cate un ochi odata.

Dar prezenta numai a unei tensiuni intraoculare crescute nu este un motiv de diagnostic al glaucomului si nu necesita intotdeauna tratament. dar nu poate sa refaca leziunile care s-au produs deja. in cele mai multe cazuri cu o presiune intraoculara mai mare decat normalul. In unele forme de glaucom congenital. s-au produs vindecari ale leziunilor nervului optic. nu se va accentua pierderea vederii sau inrautatirea problemelor existente suprasolicitand ochii (cum ar fi la citi sau statul la televizor). Dar acestea pot fi forme foarte serioase de glaucom. poate sa apara rapid orbirea definitiva. Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucom infantil) sunt forme rare. Daca glaucomul cu unghi inchis nu se trateaza. Tratamentul pentru orice tip de glaucom poate sa amane sau sa previna pierderea vederii. -varsta. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru glaucom difera in functie de tipul glaucomului. Chiar daca exista glaucom. Modificarile stilului de viata depind de severitatea afectiunii. Daca glaucomul congenital ramane netratat.(glaucom acut cu unghi inchis) sau sa devina o problema de lunga durata (glaucom cronic cu unghi inchis). Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi deschis: -presiunea crescuta intraoculara (PIO). Riscul de aparitie al glaucomului creste dupa varsta de 40 de ani. se va pierde in mod treptat vederea pana la orbire. Glaucomul cu unghi deschis este asociat. Persoanele cu varsta mai mare de 70 de ani au un risc de 4-7 ori mai mare de a dezvolta un glaucom decat cei cu varsta intre 40 si 50 de ani . mai multe de 10% din persoanele cu varsta peste 40 de ani au o presiune crescuta intraocular (presiunea mai mare de 21 de mm Hg). Presiunea intraoculara crescuta este singurul factor de risc care se poate trata. Unele studii au indicat faptul ca printre persoanele cu POI 15-40% intre acestea isi pierd vederea in urmatorii 10 ani de evolutie.

De asemenea ei au un risc mai mare de a dezvolta un glaucom secundar datorita neovascularizatiei care apare si blocheaza sistemul de drenare al umorii apoase (sistemul trabecular) -alti factori de risc. Apare mai frecvent la femeile mai in varsta fata de barbatii cu aceeasi varsta .-rasa. boli cardiovasculare. fara o crestere a presiunii intraoculare pot fi primele simptome de glaucom -pierdere a vederii la unul din ochi. Leziunile la un ochi datorate glaucomului se asociaza cu o accentuare a leziunilor de la celalalt ochi. Populatia peste 40 de ani are un risc mai mare -sexul. Studiile indica o serie de alti factori care pot fi implicati in aparitia bolii cum sunt tulburari de vedere la distanta (miopia) sau o presiune intraoculara crescuta (hipertensiune). Un studiu a aratat ca afroamericanii peste 30 de ani au risc de a face glaucom la varste mai tinere decat albii. De asemenea au un risc mai mare de a se produce lezarea nervului optic decat albii -istoric familial de glaucom. La populatia de culoare riscul pentru glaucom este de 4 ori mai mare decat la populatia alba. vasospasm periferic (spasm si ingustarea lumenului vasului sangvin) sau o cornee subtire. Populatia din Asia de Estprecum si canadienii. neprovocat de alte afectiuni (numit glaucom cu unghi deschis primar). Diabeticii au o presiune mai mare intraoculara decat populatia generala. Altii factori de risc posibili -diabetul zaharat. Daca nu este tratat exista riscul aparitiei unor leziuni mai severe si la celalalt ochi in proportie de 29%. Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi inchis: -rasa. Este de 9 ori mai mare riscul de glaucom la rudele persoanelor care au glaucom. cefalee migrenoasa. Modificarile de la nivelul globului ocular cum sunt excavatia papilei nervului optic. Este nevoie de cercetari mai exacte pentru a se indica legatura dintre acesti factori de risc si boala. In orice caz dovezile acestor studii sunt destul de inconsistente si este inca nesigur cum aceste afectiuni pot sa creasca riscul de glaucom cu unghi deschis. populatia din Alaska si Groenlanda au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului cu unghi inchis decat populatia generala -varsta.

-defecte congenitale. producand un atac de glaucom cu unghi inchis. daca pupilele acestora stau dilatate mult timp. Copiii nascuti din mame care au avut infectii virale in timpul sarcinii cum este rubeola au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului congenital . Aproape jumatate din persoanele care au avut un atac de glaucom la un ochi pot sa dezvolte boala si la celalalt in urmatorii 5 ani. Factorii de risc pentru glaucomul congenital: . difera de la persoana la persoana -hipermetropia (vedere cu dificultate a obiectelor situate aproape). Persoanele care prezinta de la nastere un unghi de drenaj mai ingust pot sa dezvolte in timp un glaucom cu unghi inchis. aproape 10% din nou nascuti mostenesc boala. Hipermetropii au risc mai mare de aparitie a glaucomului cu unghi inchis intrucat au un glob ocular mai mic si astfel unghiul de drenaj este mai ingust. facandu-l sa se blocheze mai usor -istoricul familial este un factor de risc pentru aparitia bolii -prezenta glaucomului cu unghi inchis la un ochi creste riscul de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi.factorii genetici. . Timpul cat stau dilatate.infectii ale mamei in timpul sarcinii. Consultul de specialitate Sus Se vor contacta imediat serviciile medicale de urgenta daca apar urmatoarele simptome ale atacului de glaucom cu unghi inchis (glaucom acut): -incetosarea brusca a vederii -durere puternica la nivelul ochiului afectat -inrosirea ochiului afectat -greata si varsaturi -vederea unui halou colorat in jurul surselor de lumina.

Deciziile pentru tratarea glaucomului se iau prin consularea oftalmologului. se poate amana tratamentul. Medici specialisti recomandati Sus Urmatorii medici pot diagnostica glaucomul: -optometrist -oftalmolog. Dar se recomanda examinarea regulata a presiunii intraoculare si de asemenea examinari regulate oftalmologice pentru a se diagnostica boala daca este cazul.Se recomanda adresarea la medic in urmatoarele conditii: -vederea unor puncte negre (miodesopsii) in campul vizual periferic la unul sau la ambii ochi -dificultati de vedere care apar treptat -existenta unui istoric familial de glaucom cu unghi deschis. varsta peste 40 de ani. Daca la examenul oftalmologic se observa o presiune intraoculara crescuta si nu exista alti factori de risc pentru glaucom. . Optometristul nu poate trata glaucomul. Expectativa vigilenta Sus Expectativa vigilenta nu se recomanda daca exista semne ale unui atac de glaucom cu unghi inchis. lispa unui examen oftalmologic in ultimul an sau mai mult. Este nevoie de examinarea oftalmologica sau optometrica pentru evidentierea de semne de glaucom -existenta glaucomului si aparitia de simptome datorita tratamentului medicamentos administrat.

Istoricul medical si rezultatele urmatoarelor investigatii poate determina punerea diagnosticului: -oftalmoscopia utilizata pentru a vedea interiorul globului ocular. Daca se suspecteaza glaucom se va face o trimitere catre medicul oftalmolog pentru a realiza mai multe investigatii si a face un tratament. Detectarea precoce si tratarea unui glaucom cu unghi deschis sunt importante pentru a controla boala si a preveni pierderea vederii. Pentru glaucom se examineaza zona prin care nervul optic paraseste globul ocular (numita papila sau disc optic). Oftalmologul va cauta semne de lezare a nervului optic in polul posterior al globului ocular pentru a stabili daca este prezenta afectiunea si care este severitatea ei. Perimetria se face ca parte a examinarilor pentru urmarirea evolutiei glaucomului. Poate fi nevoie de un tratament de urgenta in cazul in care exista un atac de glaucom cu unghi inchis. Acestea se fac pentru a se examina cat de bine sunt vazute detaliile obiectelor si pentru vederea obiectelor din campul periferic si central care pot semnifica o leziune la nivelul nervului optic cauzata de glaucom. . Acesta este un test obisnuit pentru o evaluare initiala pentru a se diagnostica sau nu glaucomul -tonometria masoara presiunea intraoculara. Perimetria este o investigatie scumpa si care necesita mult timp de aceea nu se face ca un examen screening de rutina sau ca alte investigatii mai rapide pentru glaucom. Aceasta este cea mai buna examinare pentru a se pune diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Prin aceasta metoda se poate face si gonioscopia si tonometria -examinarea campului vizual (perimetria) si a acuitatii vizuale. Presiunea normala intraoculara este intre 10 si 21 mmHg.Investigatii Sus Pentru diagnosticarea glaucomului se face o anamneza si un examen fizic. Lezarea nervului optic care apare in glaucom se poate diagnostica prin oftalmoscopie. Persoanele care prezinta leziuni ale nervului optic vor avea si tulburari de vedere pe partea afectata -gonioscopia foloseste lentile speciale pentru a vizualiza unghiul de drenare a umorii apoase. Persoanele cu glaucom au o presiune mai mare decat normalul -examinare prin biomicroscop se folosete pentru a mari toate partile componente ale globului ocular.

Acestea sunt tomografia Heildelberg a retinei. Studii recente au sugerat ca masurand grosimea structurii transparente a ochilui (corneea) cu investigatii cum sunt ecografia pahimetrica poate permite medicului specialist sa determine care este riscul de glaucom. masurarea presiunii intraoculare (tonometria) nu trebuie facuta ca singura investigatie pentru diagnosticarea glaucomului.Dupa stabilirea diagnosticului de glaucom cu unghi deschis. analiza GDx a fibrelor nervului optic. Perimetria se face o data pe an dupa ce s-a pus diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Testarea grosimii corneei este un nou concept si se fac studii in continuare pentru a se determina acuratetea metodei in predictia glaucomului. Este recomandat ca toate persoanele peste 20 de ani sa efectueze un examen screening pentru depistarea glaucomului. Intrucat acestea sunt investigatii mai noi. Se pot face mai multe examinari pentru a se stabili care sunt leziunile produse de glaucom asupra nervului optic. Persoanele cu un risc crescut sunt reprezentate de: -persoanele peste 65 de ani . se va face o examinare a acuitatii vizuale ramase pentru gasirea de metode eficiente de folosire maxima a vederii si de mentinere a unui stil cat mai bun de viata. se vor face examinari oftalmologice de rutina inclusiv tonometrie si gonioscopie pentru a se monitoriza boala. Daca exista deja glaucomul si a aparut o pierdere semnificativa a vederii. Diagnostic precoce Sus Intrucat multe persoane cu glaucom prezinta o presiune normala intraoculara. Este cu atat mai necesar pentru cei cu factori de risc sa fie supusi unui examen screening in fiecare an. tomografia pe lungimea nervului optic pentru a se observa continuitatea sa. sunt mai rar accesibile. Necesita asocierea ei cu alte metode pentru un diagnostic cat mai exact. O cornee mai subtire central este considerata factor de risc pentru glaucom.

Totusi. la anumiti copii. Totusi. Optiunile terapeutice includ medicatie. PIO). La adulti. La ora actuala. in anumite cazuri. sunt luate in considerare tratamentul laser si tratamentul chirurgical. Scaderea PIO poate ajuta la prevenirea aparitiei unor leziuni ulterioare la nivelul nervului optic. Tratament medical Sus Tratamentul glaucomului se concentreaza pe mentinerea vederii prin incetinirea evolutiei leziunilor de la nivelul nervului localizat in partea posterioara a ochiului (nervul optic). cei din Asia de est sau persoane descendente din acele zone (pentru glaucom cu unghi inchis) -hipermetropii (risc crescut pentru glaucomul cu unghi inchis) -leziune oculara in urma unui tratament chirurgical. Atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut succes in scaderea PIO. Studiile arata ca atat terapia medicala cat si cea chirurgicala sunt eficiente. tratamentul este inceput de obicei prin administrarea unei medicatii. tratamenul laser si cel chirurgical pot fi de prima alegere mai ales in cazurile moderate pana la severe.-afroamericanii (pentru glaucom cu unghi deschis). In Statele Unite. chiar si la valorile considerate normale. Lezarea nervului optic se poate produce la orice valoare a presiunii intraoculare. majoritatea tratamentelor glaucomului sunt indreptate spre scaderea presiunii de la nivelul ochiului (presiunea intraoculara. cum ar fi operatia pentru cataracta -diabetici -tensiune arteriala crescuta (hipertensivi) -cei tratati cu medicamente corticosteroidiene -cei cu istoric familial de glaucom. dar riscurile si . tratamentul nu poate restitui vederea ce a fost pierduta din cauza glaucomului. anumite leziuni produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. tratament laser si tratament chirurgical.

Presiunea intraoculara tinta este cu aproximativ 20% mai mica decat presiunea intraoculara anterioara. tinta presiunii intraoculara poate fi modificata pentru a preveni aparitia leziunilor la nivelul nervului optic. decizia de incepere a tratamentului in absenta existentei unor leziuni de nerv optic este foarte importanta.beneficiile pot diferi in functie de tipul glaucomului. Aceasta tinta este fixata in functie de gradul leziunilor de la nivelul nervului optic si de PIO la care aceasta leziune s-a produs. Glaucomul cu unghi inchis acut duce la aparitia unei dureri semnificative la nivel ocular. se va initia terapia medicamentoasa pentru scaderea PIO si prevenirea pierderii vederii. varsta. tratament laser sau alt tip de tratemnt chirurgical. Totusi. Sunt necesare consulturi oftalmologice regulate in conditiile in care exista PIO ridicata fara a fi prezente semne de glaucom. picaturile de ochi (colir) pentru scaderea PIO sunt de obicei prima optiune terapeutica. Totusi. Reducearea PIO la pacientii cu glaucom cu unghi deschis incetineste progresia bolii si ajuta la prevenirea reducerii ulterioare a vederii. rasa si alti factori. Pacientul cu glaucom trebuie sa isi consulte medicul in privinta tuturor optiunilor terapeutice iar acesta sa determina care optiune ar fi cea mai buna in situatia data. Tratament initial Sus Pacientilor diagnosticati cu glaucom li se stabileste o tinta a presiunii intraoculare pentru fiecare ochi. Daca PIO este suficient de mare. alte optiuni terapeutice (laser sau chirurgie) pot fi uneori considerate drept optiuni terapeutice initiale in cazul pacientilor cu glaucom cu unghi deschis moderat pana la sever. In Statele Unite. deoarece expune pacientul la riscurile si cheltuielile unui tratament de lunga durata. Tratamentul glaucomului cu unghi deschis implica medicatie (picaturi de ochi) ce scade PIO. Glaucomul cu unghi inchis este uneori o afectiune ce necesita interventie de urgenta (glaucomul cu unghi inchis acut) deoarece blocarea fluidului la nivel ocular poate duce la o crestere brusca a PIO ceea ce duce la aparitia rapida a leziunilor la nivelul nervului optic. Pe parcursul tratamentului. Glaucomul cu unghi inchis acut .

Glaucomul congenital necesita in aproape toate cazurile corectia chirurgicala a defectului. orbirea se poate instala rapid. incluzand medicatie pentru scaderea PIO. de asemenea. se va lua in considerare terapia laser. Este posibila instituirea terapiei laser pentru prevenirea inchiderii bruste a unghiului de drenaj. aceasta nu are efecte pe termen lung. Poate. Persoanele ce prezinta canale de drenaj inguste vor dezvolta mai probabil glaucom cu unghi inchis. vizitele la medic vor fi efectuate la fiecare 3 pana la 6 luni. monitorizarea unghiului de drenaj si chiar terapie chirurgicala. oftalmologul va efectua evaluari periodice ale functiei oculare. sa includa sugestii in ceea ce priveste consilierea si antrenarea in a face fata vederii reduse. Daca presiunea intraoculara continua sa fie crescuta sau daca leziunile la nivelul nervului optic sa inrautatesc in ciuda tratementului cu picaturi pentru ochi. medicul va efectua o evaluare a vederii scazute.necesita interventie terapeutica de urgenta. Vizitele la medic pot fi zilnice pana la atingerea PIO tinta. dar de obicei. Acestia pot fi indrumati spre centre de consiliere unde vor fi ajutati sa se obisnuiasca cu aceasta situatie. In conditiile in care glaucomul poate duce la o pierdere semnificativa a vederii inainte de a fi detectat. Daca aceasta afectiune nu este tratata de urgenta. Cei ce prezinta glaucom cu unghi inchis vor necesita evaluari regulate ale unghiurilor de drenaj si a PIO. Aceasta evaluare va ajuta medicul si pacientul in gasirea celor mai bune modalitati de folosire a vederii ramase. constientizarea acestei afectiuni poate fi greu de realizat. . In cazul pacientilor ce au suferit o pierdere semnificativa a vederii. Persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune pot resimti o stare de suparare si depresie. Tratament de intretinere Sus Odata ce tratamentul pentru glaucom a fost inceput. va ajusta PIO tinta. In timpul acestor evaluari este masurata de obicei PIO. Odata ce aceasta a fost atinsa. Oftalmologul va analiza modificarile de la nivelul nervului optic ce indica agravarea afectiunii in ciuda tratamentului si daca este nevoie. Uneori poate fi utilizata terapia medicamentoasa.

Medicamentele. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere si tehnologii adaptative. Uneori. tratamentul chirurgical poate consta in distrugerea unei portiuni a structurii oculare implicate in secretia lichidului intraocular (corpul ciliar) cu scopul de scadere a secretiei lichidiene. La adulti. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. fie prin cresterea drenajului lichidelor de la nivel ocular. leziunile la nivelul nervului optic produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. Tratamentul la domiciliu poate fi util in ajutarea pacientului in a se adapta efectelor glaucomului. tratamentul chirurgical este aplicat in stadiile initiale ale bolii. dar PIO poate fi controlata cu ajutorul medicamentelor. La anumiti copii. dar poate preveni lezarea in continuare a nervului optic si poate mentine vederea ramasa. De retinut! Glaucomul nu poate fi vindecat. de obicei picaturi pentru ochi (colir) sunt utilizate pentru reducerea PIO fie prin scaderea cantitatii de lichide secretate la nivel ocular. tratamentul glaucomului nu poate restitui vederea pierduta din cauza acestei afectiuni. aceste . pentru tot restul vietii. terapiei chirugicale sau ambelor. precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari care pot imbunatati conditiile de viata ale persoanelor cu vedere redusa. La anumite persoane. Tratament in cazul agravarii bolii Sus Tratamentul chirurgical in glaucom este necesar numai in cazul scaderii progresive a vederii si nereducerii PIO sub tratament medicamentos sau laser. In anumite tari. Picaturile de ochi sunt de obicei utilizate pentru tratamentul glaucomului. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. precum Marea Britanie. vor fi utilizate zilnic. In anumite cazuri. Ar putea constitui un inconvenient administrarea de picaturi oculare la anumite intervale orare. Tratamentul chirurgical poate consta in crearea unei alte zone prin care lichidul sa paraseasca ochiul. Este important de inteles ca tratamentul glaucomului va fi administrat cel mai probabil toata viata. Acest tip de interventie este rezervat de obicei cazurilor avansate de glaucom pentru care alte forme de tratament nu au fost eficiente.

Profilaxie Sus Majoritatea factorilor de risc (precum varsta. Persoanele cu risc crescut necesita controale regulate efectuate de catre un medic oftalmolog. pacientii suferinzi de glaucom incearca metode terapeutice alternative precum acupunctura sau marijuana. Tratament ambulatoriu Sus Succesul tratamentului glaucomului depinde de gradul de informare al pacientului. fie au fost dovedite ineficiente. Totusi. Totusi. Aceste teste pot fi efectuate de un medic oftalmolog. Respectandu-se . Spre deosebire de alte afectiuni cronice in care neadministrarea medicatiei duce la aparitia unei simptomatologii evidente. Este importanta respectarea indicatiilor de administrare si a intervalelor orare pentru ca aceste picaturi sa fie eficiente. Asemenea tratamente pot fi scumpe si unele pot fi periculoase pentru sanatate. o degradare permanenta si care poate duce in cele din urma la orbire. neadministrarea medicatiei pentru glaucom asa cum a fost prescrisa nu va duce la aparitia unor simptome evidente. Persoanele in varsta peste 20 de ani vor necesita un consult oftalmologic ce cuprinde si teste pentru glaucom la fiecare 3 pana la 5 ani.picaturi pot duce la aparitia unui anumit nivel de disconfort. Deoarece glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu poate preveni intotdeauna pierderea in continuare a vederii. poate duce la o degradare lenta. de utilizarea de catre acesta a medicatiei conform prescriptiei medicale si de efectuarea de evaluari de rutina pentru monitorizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor. rasa si istoricul familial) pentru glaucom nu pot fi modificati. Pentru persoanele ce au un istoric de glaucom in familie sau care prezinta alti factori de risc pentru glaucom este necesara o consultare cu medicul specialist pentru efectuarea unor evaluari ale functiei oculare mai frecvente. majoritatea acestor terapii alternative fie nu au fost studiate. adesea nedetectabila a vederii.

Toti medicii ce trateaza un pacient cu glaucom trebuie atentionati de afectiunea acestuia . notite atasate de oglinda sau de masa. medicul oftalmolog trebuie informat in legatura cu toate medicamentele administrate pacientului. se pot folosi ceasurile cu alarma. Anumite sfaturi pentru scaderea efectelor adverse ale medicatiei glaucomului. sau orice alt dispozitiv de atentionare. Pentru a nu se uita momentul administrarii. Daca unghiurile de drenaj ale umorii apoase sunt inguste si exista riscul de aparitie al glaucomului cu unghi inchis. Daca apar probleme in ceea ce priveste respectarea programului de administrare al medicamentelor trebuie consultat medicul specialist. Se poate folosi un cod al culorilor pentru capacele tuburilor de medicamente pentru a facilita retinerea momentului de administrare. Gradul de severitate al afectarii depinde de severitatea reducerii vederii. Cardul ar trebui sa prezinte toate medicamentele administrate.medicatia pentru glaucom trebuie utilizata asa cum a fost prescrisa de medic. unghiurile de drenaj se pot inchide ceea ce duce la aparitia glaucomului cu unghi inchis. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari. medicul va avertiza pacientul in legatura cu administrarea de medicamente ce dilata (maresc diametrul) pupila. Daca apar efecte secundare trebuie consultat medicul specialist. De asemenea.administrarea de medicamente fara prescriptie medicala (medicamente tip OTC) trebuie discutata in prealabil cu medicul specialist. . Cu ajutorul medicului pot fi gasite modalitati de utilizare la maxim a vederii ramase.este recomandata purtarea in portofel a unui card sau orice mod de identificare care sa precizeze ca purtatorul prezinta glaucom. Este posibila modificarea medicatiei . tipul activitatilor practicate si de stilul de viata. precum modul corect de aplicare al picaturilor de ochi. Cand pupila se dilata. A trai cu vederea redusa Reducerea vederii determinata de glaucom poate afecta viata unei persoane in mai multe feluri. precum anumite medicamente antihistaminice sau medicamente pentru raul de miscare. Anumite medicamente trebuie evitate. pot ajuta la o adminsitrare corecta a medicamentului. inclusiv medicatia pentru glaucom. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile.aceste principii se pot reduce sansele de pierdere a vederii: .

insa efectul nu dureaza mai mult de 3 pana la 4 ore. Aceste sentimente sunt perfect normale. Tratament medicamentos Sus Medicatia pentru reducerea presiunii intraoculare (PIO) este folosita in toate tipurile de glaucom. Medicatia ce inchide pupila (pupiloconstrictoare) ar putea fi folosita pentru deschiderea unghiului de drenaj. medicatia poate fi utilizata pentru scaderea presiunii intraoculare. tratamentul laser va fi aplicat imediat. constientizarea acestei afectiuni este adesea dificila. medicatia poate fi utilizata pentru reducerea PIO si reducerea gradului de opacitate de la nivelul suprafetei globului ocular (cornea). In cazul glaucomului congenital. solutie cu administrare orala sau in situatii de urgenta. familia si prietenii. Medicatia poate fi administrata sub forma de picaturi de ochi. Pacientii pot resimti furie si frica sau o stare de tristete sau chiar instalarea unei stari depresive. Daca medicatia reduce PIO dupa un episod acut de glaucom cu unghi inchis.In conditiile in care glaucomul duce adesea la pierderea semnificativa a acuitatii vizuale. De asemenea. tratamentul laser este aplicat la scurt timp dupa acesta pentru a preveni un episod recurent. De asemenea. pastile. Intr-un atac acut de glaucom cu unghi inchis. In conditiile in care glaucomul este o afectiune cronica. picaturile de ochi sunt primele utilizate. Medicatia in acest caz nu este eficienta pentru o perioada lunga de timp si este de obicei utilizata pana in momentul in care se poate efectua interventia chirurgicala. In majoritatea cazurilor. Mecanismul de actiune al acestora se bazeaza fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. Pentru a le face mai bina fata. acest lucru se intampla doar la 60% pana la 65% dintre cei ce fumeaza marijuana. exista consilieri specializati in ajutarea oamenilor ce se confrunta cu o pierdere a vederii. este recomandabila discutia cu medicul. inregistrarea intr-un grup de suport pentru oamenii cu aceasta afectiune ar putea fi de ajutor. Fumul are efecte toxice . Daca medicatia nu reduce PIO. Inhalarea fumului de marijuana a fost demonstrat ca reduce PIO cu 25%. pe cale intravenoasa. nu toate persoanele ce folosesc marijuana au o asemenea reducere a PIO. Exista multa publicitate in jurul ideii folosirii marijuanei in tratamentul glaucomului.

fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. De retinut! Atunci cand medicamentele sunt utilizate pentru tratamentului glaucomului. marijuana nu este considerata o optiune terapeutica buna in cazul pacientilor cu glaucom si nu este recomandata pentru tratamentul acestora. scopul este de a preveni evolutia leziunilor de nerv optic prin reducerea PIO. aceasta situatie se poate agrava chiar daca medicatia utilizata a determinat valori normale ale PIO.analogi de prostaglandine.agonisti adrenergici . precum si datorita nivelului redus al efectului benefic de reducere a PIO. In majoritatea cazurilor. Medicatia pentru tratamentul galucomului determina reducerea presiunii intraoculare (PIO).hiperosmotice.agonisti adrenergici . Datorita acestor efecte toxice si psihoactive. fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular. medicatia folosita pentru tratamentul glaucomului . Valoarea PIO ce duce la aparitia leziunilor de nerv optic variaza de la o persoana la alta.inhibitori ai anhidrazei carbonice . Medicamentele ce cresc cantitatea de lichid drenata de la nivel ocular sunt: .colinergice . Cantitatea de marijuana pe care o persoana ar trebui sa o fumeze pentru a mentine PIO scazuta duce la aparitia unor efecte secundare semnificative. De aceea. PIO tinta a unei persoane poate necesita ajustari in cazul in care leziunile nervului opic evolueaza in ciuda tratamentului. Medicamentele ce reduc cantitatea de lichid secretata intraocular sunt: . iar substantele din fumul inhalat determina modificari ale statusului mental. nu este folosita o tinta unica a PIO pentru toata lumea.asupra altor parti ale organismului.beta blocantele . In cazul in care glaucomul a produs reducerea vederii. in special palmanii.

Toti medicii ce evalueaza un pacient cu glaucom trebuie instiintati de afectiunea acestuia si de medicatia pe care acesta o primeste. Medicatia controleaza in multe cazuri PIO. Ar putea fi un inconvenient administrarea de picaturi de ochi la anumite intervale de timp. De asemenea. Ar putea fi de ajutor utilizarea unor instrumente de masurare exacte. Ar putea fi de folos utilizarea unui carnet medical in care sa se noteze medicatia si momentul de administrare al acesteia. perioada de timp pentru care medicatia va fi incercata si posibilele efecte secundare ale acesteia.cunoasterea modului corect de aplicare al picaturilor de ochi poate duce la cresterea eficacitatii medicatiei si la evitarea aparitiei efectelor secundare. Trebuie respectata prescriptia medicala pentru administrarea picaturilor pentru ca acestea sa aiba efectul scontat: .imediat dupa inceperea unei terapii medicamentoase este recomandata efectuarea unui consult medical pentru a se evalua eficacitatea acesteia. Medicatia utilizata in tratamentul glaucomului poate fi scumpa. prevenind degradarea vederii si orbirea. Picaturile de ochi ar putea de asemenea duce la aparitia unui nivel de disconfort. utilizarea de capace multicolorate pentru recipientele de medicamente poate ajuta la recunoasterea medicamentelor . in cazul unora dintre ele.este necesara analiza impreuna cu medicul a telurilor tratamentului. ajustarea dozelor sau chiar oprirea lor. Inainte ca tratamentul chirurgical sa fie luat in considerare. Tratament chirurgical Sus Tratamentul chirurgical nu este intotdeuna necesar pentru tratamentul glaucomului.trabuie utilizata zilnic pentru tot restul vietii. Alte medicamente administrate la un pacient cu glaucom vor necesita. Aparitia efectelor secundare trebuie raportata medicului oftalmolog . aparitia efectelor secundare sau orice probleme aparute cu programul de administrare. mai intai va fi incercata terapia . tratamentul medicamentos are in continuare efecte secundare mai reduse decat tratamentul chirurgical. In timp ce noile tehnici chirurgicale pentru glaucom implica mai putine efecte secundare. Multe persoane ce primesc tratament medical nu vor necesita niciodata tratament chirurgical pentru glaucom.

Scopul principal al terapiei chirugicale in glaucom este mentinerea vederii prin: .glaucomul cu unghi deschis. Aceasta procedura este folosita in cazul . tratamentul chirurgical este necesar si in cazul glaucomului cu unghi deschis. In anumite situatii. Copii cu glaucom congenital necesita tratament chirurgical pe cat de repede posibil pentru prevenirea orbirii. care permite drenarea fluidului de la nivleul portiunii anterioare a ochiului intr-o zona de la care poate fi drenat in afara ochiului. Acest tip de interventie chirurgicala presupune creerea unei portite prin care lichidul sa fie drenat de la nivelul ochiului. Daca PIO se mentine la un nivel inalt sau daca leziunile de la nivelul nervului optic evolueaza in ciuda medicatiei. Pacientii ce prezinta glaucom cu unghi inchis la un ochi vor necesita tratament laser si la celalat ochi pentru a preveni aparitia glaucomului si la acesta. In anumite cazuri.medicala. se iau in considerare interventii chirurgicale clasice precum iridectomia si trabeculectomia . Tratamentul chirurgical este indicat in: .mentinerea sanatatii nervului optic . Tipuri de tratament chirurgical Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru tratamentul glaucomului la adult. De asemenea persoanele ce prezinta unghiuri de drenaje ale umorii apoase inguste pot necesita terapie laser pentru prevenirea aparitiei glaucomului cu unghi inchis acut.reducerea PIO prin deschiderea unghiurilor de drenaj blocate sau prin creerea unor noi zone de drenaj pentu umoarea apoasa. In cazurile de glaucom sever.glaucom cu unghi inchis acut. Terapia laser ar putea fi necesara inca din stadiile initiale pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis.interventia chirurgicala pentru cresterea drenajului umorii apoase de la nivelul ochiului. terapia chirurgicala in stadiile incipiente in cazul glaucomului cu unghi deschis poate fi mai eficienta decat picaturile de ochi (colir) pentru reducerea PIO si prevenirea orbirii. interventia chirugicala este efectuata pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase la pacientii cu glaucom. . interventia chirurgicala presupune montarea unui sistem de filtrare (seton). de obicei confectionat din plastic. Daca terapia laser nu este eficienta. in special la persoanele ce prezinta PIO crescuta din stadiile incipiente sau glaucom sever. Tratamentul laser poate crea un orificiu la nivelul irisului permitand drenarea fluidului de la nivelul ochiului.

iridectomia laser poate fi efectuata in locul iridetomiei chirurgicale. Totusi. Tratamentul chirurgical pentru glaucomul congenital Pentru glaucomul congenital exista doua interventii usor diferite prin care se incearca deschiderea directa a unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. In cazul in care alte interventii chirurgicale nu reusesc sa imbunatateasca circulatia lichidului la nivel ocular.interventie chirurgicala pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj.trabeculectomie . dar nu sunt folosite la adulti.chirurgie cu sunt tubular (cu seton) . Aceasta interventie presupune creerea unei noi deschizaturi in zona irisului ce permite curgerea lichidului la nivel ocular. In anumite cazuri. Astazi.tratamentului glaucomului cu unghi deschis si a glaucomului cu unghi inchis cronic . anumite persoane cu glaucom sever sau complicat pot necesita iridectomia chirurgicala . Interventiile ce au drept scop reducerea cantitatii de lichid de la nivelul ochiului sunt indicate numai in cazul persoanelor cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma utilizarii tratamentului medical sau a altor tipuri de interventii chirurgicale. Daca aceste interventii esueaza la copii. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. atunci se pot tenta trabeculectomia sau interventia seton. Este utilizata pentru tratarea atacul de glaucom cu unghi inchis acut sau pentru prevenirea apartitiei glaucomului cu unghi inchis la persoanele ce prezinta unghiuri de drenaj inguste. Aceasta interventie chirurgicala poate fi efectuata numai cu ajutorul laserului. Sunt in mod egal eficiente la copii. reducandu-se astfel presiunea intraoculara. se poate efectua o interventie de distrugere a portiunii ochiului implicata in secretia acestui fluid (corpii ciliari). Aceasta interventie este indicata si in cazul aparitiei de tesut cicatriceal in urma interventiilor anterioare. .interventia chirurgicala efectuata pentru reducerea cantitatii de umoare apoasa secretata la nivel ocular. poate fi efectuata utilizand o sonda criogenica aplicata extern sau chirurgia deschisa.

Exista si alte probleme ce trebuie discutate cu medicul specialist inainte de a lua decizia unui tratament chirurgical. Cataracta poate aparea si la persoanele ce sufera de glaucom fara ca acestia sa fi suferit o interventie chirurgicala. Pentru anumite persoane. Efectuarea mai multor astfel de interventii de-a lungul .goniotomie . au esuat. Ca si in cazul oricarui alt tip de interventie chirurgicala. Tratamentul chirurgical nu vindeca complet glaucomul. decizia de tratament chirurgical trebuie luata impreuna cu medicul analizand riscurile si beneficiile interventiei. Un factor ce trebuie luat in considerare consta in alegerea ochiului ce trebuie operat mai intai. se poate observa o imbunatatire a vederii postchirurgie.in multe cazuri. persoana nu resimte durere si nici pierderea acuitatii vizuale . inclusiv alte tratamente chirurgicale. Tratamentul pentru cataracta poate fi efectuat simultan cu cel pentru glaucom. De retinut! Medicatia poate fi utilizata inaintea interventiei chirurgicale pentru a reduce gradul de opacitate al corneii. acest fenomen apare de obicei la persoanele in varsta. Interventiile prin care se distrug corpii ciliari implicati in secretia umorii apoase (interventii ciclodistructive) sunt folosite de obicei atunci cand alte tratamente. Cataracta (opacifierea lentilei de la nivelul ochiului-cristalinul) poate aparea in urma tratamentului chirurgical pentru glaucom si acesta este motivul pentru care interventia chirurgicala nu este o metoda terapeutica de prima intentie in cazul glaucomului cu unghi deschis. tratamentul chirurgical reduce sansele de pierdere ulterioara a vederii. Totusi.interventia chirurgicala determina imediat dupa aceasta o inrautatire a vederii. acuitatea vizuala nu va fi niciodata la fel de buna ca inainte de interventia chirurgicala. Vederea poate fi afectata pentru saptamani si luni dupa interventia chirurgicala. Decizia de a accepta sau nu interventia chirurgicala este de obicei mai greu de luat in cazul celor cu glaucom decat in cazul altor afectiuni deoarece: ..trabeculotomie. Daca aceste interventii se efectuaza simultan.

Anumite tipuri de glaucom cu unghi deschis raspund mai bine la tratamentul laser decat altele. precum acupunctura sau marijuana. aceasta PIO scazuta se mentine doar pentru cativa ani. Rezultatele studiului au aratat ca cei ce au primit tratament laser: . dar nici una nu s-a dovedit pana acum sigura si eficienta in tratamentul glaucomului. Tratamentul laser poate fi folosit pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis inainte ca tratamentul medicamentos sa fie incercat. Anumite terapii alternative . Alte tratamente Sus Tratamentul laser se bazeaza pe utilizarea luminii tip laser in locul instrumentelor chirurgicale clasice si poate fi utilizat in cazul anumitor persoane suferind de glaucom. au fost tratati fie cu laser fie cu medicamente. Altii pot prezenta o crestere a PIO. Astfel de terapii sunt in testare. Intr-un studiu efectuat pe un numar mare de persoane.au avut presiuni mai mici intraoculare. mai degraba decat o boala determinata doar de o PIO crescuta. Din nefericire. Aceasta poate duce la inmuierea globului ocular determinand opacifierea cristalinului (cataracta). astfel incat se secreta o cantitate prea mica de umoare apoasa.timpului poate duce la distrugerea unei portiuni prea mari din corpii ciliari. Glaucomul determina orbire prin distrugerea celulelor nervoase dispuse in partea posterioara a globului ocular si se produce adesea fara o crestere PIO.erau mai putin probabil sa necesite medicatie multipla pentru controlul PIO. persoanele suferind de aceasta boala pot fi tentate sa incerce terapiile alternative. In conditiile in care glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu previne in toate cazurile evolutia pierderii vederii. nu toate persoanele tratate cu laser prezinta o PIO redusa in urma tratamentului. Acest lucru are o importanta majora in conditiile in care tratamentele viitoare vor putea proteja celulele nervoase de la nivel ocular de efectele glaucomului (terapie neuroprotectiva). Pentru anumite persoane.5 ani comparativ cu cei tratati medicamentos . Multi medici considera ca glaucomul este o boala neurodegenerativa. cei ce au avut glaucom cu unghi deschis. De asemenea au suferit o pierdere mai redusa a vederii pe o perioada de 3.

Aceasta interventie este utilizata pentru tratamentul atacului acut de glaucom cu unghi inchis si poate preveni aparitia glaucomului cu unghi inchis la persoanele cu unghiuri de drenaj inguste. o sonda introdusa in ochi poate fi utilizata pentru tratamentul direct al corpilor . in anumite situatii. reducandu-se astfel PIO.sau complementare au fost testate in glaucom. Aceste interventii sunt utilizate si in cazul formarii de tesut cicatriceal in urma interventiei chirurgicale. Interventiile pentru scaderea cantitatii de umoare apoasa secretata sunt utilizate doar la pacientii cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma tratamentului medicamentos sau a altor tipuri de tratamente chirurgicale. Aceste interventii sunt utilizate pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis sau a glaucomului cu unghi inchis cronic Trabeculoplastia laser Sclerostomia laser Tratamentul laser pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj Tratamentul laser pentru prevenirea unghiului de drenaj implica efectuarea unei noi deschizaturi la nivelul irisului ce permite curgerea lichidului prin ochi. insa majoritatea nu au fost studiate si nici nu a fost demonstrata eficacitatea acestora. Anumite astfel de terapii alternative pentru tratamentul glaucomului pot ficostisitoare si consumatoare de timp. Totusi. Optiuni terapeutice Sus Tratamentul laser pentru cresterea drenajului lichidului de la nivel ocular Tratamentul laser pentru cresterea drenajului de la nivel ocular implica interventia la nivelul unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. Iridotomie laser Tratamentul laser pentru scaderea cantitatii de lichid secretata la nivel ocular Atunci cand alte interventii chirurgicale esueaza in a imbunatati curgerea umorii apoase in ochi. pot fi incercate interventiile pentru distrugerea corpilor ciliari. aceasta interventie se realizeaza fara a se patrunde in globul ocular. cateva pot fi chiar periculoase pentru sanatate. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. Cel mai adesea.

in: . care este format din iris (irita). Ciclofotocoagulare laser De retinut! Tratamentul laser este primul incercat atunci cand medicatia pentru glaucom nu este eficienta in reducerea PIO. insa. a tratamentului medicamentos sau a altor tratamente chirurgicale poate fi necesara dupa o perioada de timp. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. . Daca terapia laser nu este eficienta.uveita anterioara . se pot tenta alte terapii chirurgicale.ciliari.uveita acuta sau cronica . posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). Repetarea terapiilor laser. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. Uveita mai poate fi clasificata astfel: . Efectele anumitor terapii laser nu se mentin pe o perioada mare de timp. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita).uveita posterioara (panuveita).

In cazuri rare. fotofobie si diminuarea vederii. cu durere unilaterala. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. precipitatele keratinice sunt mai mici. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. Generalitati 2. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. Practic. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. hiperemie. "ca seul de oaie". In uveita negranulomatoasa. in toate formele de uveita anterioara. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase.In general. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. Diagnostic 3. iar nodulii irisului lipsesc. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. Cuprins articol 1. . Cauze 4. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). cauza primara este infectia. Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. si se pot observa noduli la nivelul irisului. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut.

ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate.sifilis . Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. Afectarea bilaterala este obisnuita. leziunilor inflamatorii ce implica macula. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate.boala Crohn. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: .sindrom Reiter . cu hipopion recurent. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase.tuberculoza pulmonara . Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. Acestea includ: . edemului macular. Boala Behcet produce atat uveita anterioara.sarcoidoza (afectare bilaterala) . In cazurile severe.psoriazis .sacroileita . Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic.colita ulcerativa .Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene. cu modificari marcate ale vaselor retiniene.spondilita anchilozanta . cat si uveita posterioara.

vitiligo. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici.toxoplasmoza .micobacteriile . . sprancene sau par depigmentate .Criptococcus . Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: . Dezlipirea de retina. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare. tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita. Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper).gene.virusul citomegalic .Candida.virusul herpes simplex . adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara. Uneori.. Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare.sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. hipoacuzie) .oftalmia simpatica.Toxoplasma . uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita. Tratament Sus De regula. polioza .virusul herpes zoster .

si cel al simptomului inflamator cu colire sau cu injectii subconjunctivale antiinflamatorii. O iridociclita este o afectiune relativ frecventa. zona zoster indeosebi) sau parazitara (leptospiroza). dilatarea pupilara nu este necesara. cu colire midriatice care dilata pupila pentru a evita sinechiile si. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. In general. O iridociclita survine adesea dupa o infectie bacteriana (sinuzita. Examenul constata o inrosire a ochiului. virala (herpes. acuta si cronica. atingand adesea ambii ochi si cu tendinta de a recidiva. Simptome . Cauze . Tratament . sifilis. a acuitatii vizuale. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. infectie urinara. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice.Acestea sunt multiple si uneori dificil de determinat.O iridociclita se manifesta prin dureri oculare surde si moderate si printr-o scadere variabila. abces dentar. bruceloza etc. Iridociclita inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica.Acesta este concomitent cu cel al cauzei atunci cand ea a fost gasita. In general. in special al celor negranulomatoase. in general limitata. uneori. prin corticoterapie .). prognosticul uveitelor anterioare.Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. tuberculoza.

Cu timpul corneea se subtiaza si in final pot sa apara modificari de forma ale suprafetei oculare. determina rupturi ale membranei Bowman si favorizeaza aparitia depozitelor de fier in celulele epiteliale bazale ale corneei (formand asa numitele inele Fleischer). in ciuda grosimii sale . pacientii ignora insa aceasta afectiune. boala poate afecta capacitatea pacientului de a citi. Astigmatismul si miopia sunt alte doua complicatii majore ale acestei boli. Sinonim: irita. in principal stroma. uneori prezentandu-se la medic in stadii foarte avansate. Keratoconul Generalitati Sus Keratoconul reprezinta termenul medical ce descrie o afectiune de natura noninflamatorie cu caracter progresiv a corneei. de a conduce un automobil si ii scade semnificativ calitatea vietii. Vindecarea leziunilor corneene se face prin cicatrizare. Lasata netratata. Membrana Bowman reprezinta de fapt un strat foarte dens de colagen al carei rol principal este acela de a proteja stroma corneeana. De obicei. Daca simptomele sunt discrete. Se pare ca keratoconul afecteaza toate straturile cornee. un proces care sta la baza aparitiei tulburarilor de vedere. keratoconul este diagnosticat la un singur ochi si dupa o evolutie destul de lenta se manifesta si la ochiul aparent sanatos.generala. care se manifesta de obicei bilateral (dar asimetric). El consta in deteriorarea progresiva a structurii epiteliului corneean.

destul de rar. din India si Noua Zeelanda. ea fiind responsabila in proportie de 90% de grosimea si consistenta corneei. retinita pigmentosa. Simptomatologie 4. Cauze 3.de numai 8-14 micrometri. Specialistii considera ca apare mai frecvent in zone din Arabia. Stroma corneeana se afla sub membrana Bowman si contine fibre de colagen cu dispozitie neregulata si keratocite. Keratoconul apare de cele mai mult izolat. Cuprins articol 1. insa la 14% din pacienti exista semne de transmitere genetica a afectiunii. In cazul pacientilor cu sindrom Down keratoconul are tendinta de evolutie mult mai rapida. prolapsul de valva mitrala. Consultarea unui specialist . Generalitati 2. Majoritatea cazurilor apar spontan. Keratoconul este o boala care debuteaza la pubertate si are progresie relativ lenta pana in jurul decadei a patra de varsta. Cele mai frecvente afectiuni oftalmologice care s-au complicat la un moment dat in evolutie cu keratocon sunt reprezentate de keratoconjunctivita venerica. In stroma exista peste 200 straturi de colagen tip 1. sindromul Ehlers. insa. amauroza congenitala Leber. dermatita atopica si sindromul Down. La varstnici apare. insa au fost descrise si cazuri ce au debutat pe fondul unor afectiuni sistemice sau oculare cronice. afectand 1 din 1000 de persoane tinere. Frecventa acestei boli in populatie variaza foarte mult in functie de regiunea geografica.Danlos. iar dintre bolile sistemice cel mai adesea au fost asociate: sindromul Marfan. El este considerat a fi cea mai cunoscuta si frecventa distrofie corneeana.

efectul ramane acelasi: rezistenta mecanica si grosimea corneei este foarte redusa. Investigatii paraclinice 6. Tratament 7. enzime capabile sa distruga legaturile dintre fibrele de colagen din stroma. cu frecatul excesiv la ochi. ca pacientii cu distrofii corneene au un risc mai crescut de a dezvolta keratocon. Prevenire Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a keratoconului este incomplet cunoscuta. Prognostic 8. Aceasta activitate aberanta apare pe fondul unei reduceri a mecanismelor de inhibare a functiei lor. iar unele studii au remarcat existenta unei corelatii cu terenul atopic sau/si alergic al pacientilor. Exista si teorii care sustin ca mecanismul patogen are la baza acumularea de radicali liberi in cornee datorita reducerii activitatii unei enzime numite aldehid dehidrogenaza. Specialistii considera ca aceasta afectiune poate fi asociata cu boli sistemice si oftalmologice. Se pare. Studiile au demonstrat ca cele mai multe cornee keratoconice se caracterizeaza printr-o activitate crescuta a proteazelor. insa se pare ca exista anumite corelatii cu activitatea anormala a unor enzime ale corneei. Simptomatologie Sus . Indiferent care ar fi mecanismul exact de aparitie a bolii.5. de asemenea. Keratoconul apare mai frecvent la pacientii care poarta lentile de contact si la cei care au miopie. cu alergii oculare specifice. Complicatii 9.

Investigatii paraclinice Sus . pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate. Alte acuze includ: . in stadiile avansate este afectata vederea la intuneric. corectia cu ochelari sau lentile de contact flexibile poate ameliora vederea. Durerea nu apare decat in cazurile complicate. dar adesea are caracter asimetric: unul din ochi este mult mai afectat comparativ cu celalalt. prurit ocular. In general simptomele se agraveaza pe masura ce boala evolueaza. Initial. sau chiar formele. insa acuitatea vizuala este intr-un declin permanent daca nu se trateaza corespunzator boala. cu evolutie foarte lunga. pacientul nu poate dstinge clar detaliile.Keratoconul poate determina in timp scaderea acuitatii vizuale datorita modificarii de transparenta a corneei (prin dezvoltarea cicatricilor). . In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca acuza scaderi ale acuitatii vizuale. .diplopie monoculara. specialistii recomanda ca pacientul sa fie consultat de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri sau chiar cu o supraspecializare in acest domeniu. Unii pacienti dezvolta fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina). senzatie de tensiune oculara.aparitia halourilor luminoase in jurul obiectelor. Daca la inceput defectele de refractie sunt minime. Afectiunea este bilaterala. diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica. In final se poate ajunge la corectie optica cu lentile de contact rigide.imagini distorsionate.

Investigarea bolnavului este inceputa cu anamneza. Dezvoltarea cicatricilor corneene care pot avea aspect nodular sau fibrilar. Investigatia oftalmologica initiala in keratocon este reprezentata de examenul cu lampa cu fanta a corneei. Scaderea acuitatii vizuale este principalul simtpom care determina prezentarea pacientului la medic. In functie de etapa de evolutie in care este surprins keratoconul. 3.sunt linii patologice foarte fine care se pot observa in cornee. Existenta striatiilor Vogt . 2. Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine se poate realiza topografia corneeana sau videokeratografia. medicul afland in cadrul acesteia simptomele exacte. Aparitia unor pigmentatii verzui denumite inele Fleischer . Se pot realiza masuratori keratometrice. care pot obiectiva aparitia unui astigmatism sau se pot realiza retinoscopii. aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta in domeniu poate diagnostica foarte rapid cazul. Ea este de fapt o procedura diagnostica noninvaziva utila in realizarea unei harti topografice a curburilor de la suprafata corneei. deoarece keratoconul poate avea transmitere genetica. Este foarte important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie. . debutul lor si daca pacientul are antecedente personale patologice sugestive.ele sunt caracteristice in peste 50% din cazuri si sunt reprezentate de depunerea de hemosiderina in epiteliul corneean. medicul poate indica si alte investigatii mai exacte. La examinarile oftalmologice cel mai frecvent se observa: 1. astfel incat diagnosticarea keratoconului sa fie cat mai exacta. Rezultatele ei sunt foarte bune si pot localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate.Adesea keratoconul este diagnoticat in adolescenta. Daca boala este avansata. Procedura se realizeaza in doar cateva secunde si este nedureroasa.

care au nevoie de confirmarea grosimii corneei se poate realiza o investigatie speciala numita pahimetrie. pacientii prefera ochelarii. Acest fapt scade considerabil complianta pacientilor la tratament si este motivul pentru care. Daca keratoconul este in faza precoce de evolutie. Cele mai frecvente patologii cu care se realizeaza diagnosticul diferential al keratoconului includ: diplopia. Purtarea prelungita a lentilelor de contact poate fi complicata cu episoade de intoleranta. ceea ce impune schimbarea periodica a lentilelor de contact sau a ochelarilor. are intotdeuna indicatie de lentile de contact rigide. care reduc semnificativ acuitatea vizuala prin scaderea transparentei. in cazurile de keratocon avansat si foarte neregulat. degenerare pellucida marginala (afecteaza in special zona marginala a corneei pe o portiune ingusta. Keratoconul evolutiv. Uneori. alte investigatii de laborator nu sunt necesare: testele de refractie. Tratament Sus Pentru majoritatea pacientilor cu keratocon. Ele acopera o suprafata mult mai . de obicei de-a lungul marginii inferioare). topografia corneeana si examenul cu lampa cu fanta sunt cele care il ajuta cel mai mult pe medic sa stabileasca diagnosticul de keratocon. cel putin in etapele de inceput. tratamentul de baza este reprezentat de corectia optica cu lentile de contact rigide. In general. de 1-2 mm. Investigarea paraclinica a pacientului este foarte complexa deoarece medicul trebuie sa excluda si alte afectiuni probabile care au simptome asemanatoare sau care se manifesta prin subtierea corneei. moi. medicii pot prescrie si lentile sclerale. avansat. medicul poate recomanda ochelari sau lentile flexibile. keratita interstitiala.In cazurile neclare. keratometria. reactii alergice. keratoglobus (afectiune rara in care corneea se subtiaza mai ales la margini si care poate coexista cu keratoconul ereditar). abraziuni corneene si chiar neovascularizare corneeana. Calitatea vederii pacientului se poate modifica destul de mult in cursul catorva luni.

Totusi. Keratoconul nu are indicatie directa de tratament farmacologic. studiile si experimentele de laborator inca verifica aplicabilitatea ei pe scara larga in viitor. insa administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. In urma procedurii se amelioreaza semnificativ tolerabilitatea lentilelor de contact. care pot duce la frecarea excesiva a ochilor. le fac mai putin atragatoare pentru pacient. specialistii avand pareri impartite despre eficienta ei. sperand ca noul strat de colagen va fi mult mai puternic si va creste rigiditatea corneei. pacientul poate primi lentile flexibile. Cazurile extreme pot avea indicatie de transplant de cornee. Procedura presupune initial indepartarea epiteliului corneean. Prognostic Sus Majoritatea cazurilor de keratocon se pot ameliora semnificativ prin corectia optica oflosind lentile de contact. care va fi supusa tratamentului cu riboflavina si lumina UV. Ele pot fi indepartate prin keratectomie superficiala.mare a ochiului si cresc astfel stabilitatea. mai exact. Apoi. cu expunerea stromei. Aceasta metoda ramane deocamdata controversata. Tratamentul chirugical este recomandat pacientilor cu cicatrici nodulare centrale. comparativ cu lentilele de contact clasice. daca boala este la debut. dimensiunile mai mari. atunci lentilele moi sunt depasite din punct de vedere terapeutic si se indica lentile rigide. iar daca pacientul are o igiena riguroasa si o toaleta locala stricta. corneea este lasata sa se reepitelizeze. Tipul acestora depinde in principal de stadiul de evolutie al bolii. care are probleme in a le aplica si care le poate simti mult mai inconfortabile. Ca urmare. riscul de aparitie a complicatiilor cauzate . O noua procedura chirugicala a fost propusa pentru tratarea keratoconului. Ea foloseste lumina ultravioleta si riboflavina. Acuitatea vizuala este redobandita. insa daca diagnosticul este tardiv. antihistaminice sau stabilizatori de membrana mastocitara pot controla cu succes semnele si simptomele diverselor alergii oculare si pruritului local.

se va stabiliza la un moment dat. Prezenta acestei afectiuni reprezinta o contraindicatie pentru acest tip de interventii si din acest motiv. In aceasta situatie apare edemul stromal central si cicatrizarea corneeana severa. Pacientii diagnosticati cu keratocon ar trebui sa evite orice interventie laser pe ochi. Chiar si daca se indica transplantul de cornee. in special abraziuni si conjunctivita paplilara giganta.de lentilele de contact este relativ scazut. anterior fiecarei operatii se realizeaza topografierea corneei. Se pare ca in final 1020% din pacientii cu keratocon au indicatie de transplant de cornee. Simptomele acestei complicatii sunt reprezentate de scaderea brusca a acuitatii vizuale si disconfort ocular. chiar daca are tendinta la progresie in timp. Studiile recente au demonstrat ca aceasta afectiune. rezultatele sunt bune si prognosticul pacientului este favorabil.20 de ani si apoi modificarile devin permanente. Cel mai adesea keratoconul progreseaza timp de 10. mai ales daca se rupe membrana Descemet. . iar procentul poate sa creasca daca tratamentul cu lentile de contact nu este disponibil. Diagnosticare bolii la varste foarte tinere sugereaza un prognostic mai prost si o evolutie mai severa a keratoconului in anii ce urmeaza. Complicatii Sus Cazurile de keratocon avansat pot sa evolueze rar catre hidrops corneeal acut (keratocon acut). Pacientii cu lentile de contact pot dezvolta complicatii induse de prezenta acestora pe suprafata ochiului.

In testul de confruntare.Prevenire Sus Nu exista masuri preventive specifice pentru evitare keratoconului. fara instrumente. in general. Explorarea instrumentala se face. subiectul.Explorarea instrumentala prezinta avantajul de a fi reproductibila: ea permite deci. Analizorullui Friedmann foloseste aceleasi principii. Ea utilizeaza un test luminos mobil si inregistreaza diferitele locuri in care acesta devine vizibil pentru pacient.Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizata in orice loc. Acestia sunt importanti factori de risc pentru aparitia keratoconului. sa se urmareasca evolutia diferitilor parametri. iar indepartarea lor poate avea efecte benefice asupra evolutiei bolii de fond. Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibila: ea nu poate servi deci decat ca examen de depistare. trebuie sa semnaleze momentul in care percepe un obiect ("testul") pe care examinatorul il deplaseaza in fata ochilor sai de la periferie spre centru. cu ajutorul unui aparat numit "perimetrul lui Goldmann". Camp vizual Ansamblul punctelor din spatiu pe care ochiul il poate percepe atunci cand este imobil. care priveste drept in fata lui. Explorarea campului vizual . In proba lui Amsler. daca e cazul. subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desenand anomaliile pe care le percepe. Anomalii ale campului vizual . . Unii specialisti considera ca pacientii cu aceasta patologie trebuie sa fie cat mai prompt si corect tratati pentru alergii oculare si trebuie educati in vederea evitarii frecarii la ochi.

. in medie. antrenand o cuadranopsie (amputarea unui sfert de camp vizual al fiecarui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumatati a campului vizual al unui ochi). care au urmat un tratament triplu pentru glaucom. Studiul a fost efectuat pe un lot de 408 pacienti. cheia ingrijirii bolnavilor de glaucom Conform unui nou studiu realizat de cercetatorii de la universitatea "Yonsei University College of Medicine in Seoul" din Coreea de Nord. fluctuatiile valorilor sunt asociate cu reducerea campului vizual periferic. ale caror campuri vizuale si valori ale tensiunii oculare au fost monitorizate timp de cativa ani dupa operatie.. Subiectul poate sa nu perceapa aceasta zona in mod spontan sau poate sa o perceapa ca pe o pata. ci necesita. Dupa operatie. cu varsta medie de 66 de ani. valori scazute. de asemenea. nu poate fi stabilizata doar prin scaderea tensiunii oculare post-operatorii. inclusiv operatii chirurgicale. Pacientii. Tensiunea oculara. In anumite cazuri. la toti pacientii s-au inregistrat valori scazute ale tensiunii oculare. reducerea pe termen lung a fluctuatiilor tensiunii oculare post-operatorii . Ea este localizata atunci intr-o parte precisa. mai des verticala decat orizontala. Ultimele examinari. Rezultatele sugereaza ca partea campului vizual deteriorata de glaucom. ea este consecinta unui glaucom foarte evoluat sau unei retinopatii pigmentare (degenerescenta ereditara). amputarea campului vizual este urmarea unei atingeri a cailor vizuale. chiar daca tensiunea oculara a bolnavilor de glaucom are.Amputarea este o ingustare a limitei periferice a campului vizual. realizate la 13 ani dupa operatie. au evidentiat ca pacientii a caror tensiune oculara prezenta fluctuatii puternice.Scotomul este o zona de orbire sau de vedere slaba din interiorul campului vizual cauzata de o atingere a retinei sau a cailor vizuale. In alte cazuri. aveau o deficienta mult mai grava in ceea ce priveste campul vizual. au fost impartiti in 2 grupuri in functie de gradul de fluctuatie a tensiunii oculare.

ce poarta denumirea de prezbitie. cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul.Hipermetropia Generalitati Sus Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt). Generalitati 2. determina ca hipermetropia sa devina aparenta. Simptome . Cuprins articol 1. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina). Cauze 3. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani. Tulburarile de focalizare datorate varstei.

4. Factori de risc 6. Simptome Sus . Mecanism fiziopatologic 5. tumori oculare si dizlocari de cristalin. Investigatii 9.acest lucru poarta numele de presbitie. o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. Aceasta tulburare poate fi determinata de retinopatie. Hipermetropia apare din copilarie. dar pana la varsta de 40 de ani procesul de acomodare corecteaza tulburarile de vedere. atat la persoanele cu hipermetropie. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . Consult de specialitate 7. Profilaxie Cauze Sus Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele retinei (in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina). o cornee ce are curbura mica sau cristalinul este impins spre posterior in interiorul ochiului. Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular cu diametru antero-posterior mic. Tratament 10. Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. Medici specialisti recomandati 8. Hipermetropia este de obicei congenitala.

Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de 9 ani. in special in timpul noptii .au dificultati de citit. pot necesita ochelari sau lentile de contact. . dar dupa aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti.isi freaca ochii des . in special pentru obiectele de aproape.nu manifesta un interes prea mare pentru citit .cefalee frecventa (durere de cap) . Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare.vedere incetosata. atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare. La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa inlocuiasca cristalinul.cefalee frecventa . vederea se poate totusi pastra nemodificata prin acomodare. Pot de asemenea sa apara: . dar cresterea globului ocular si alungirea lui corecteaza afectiunea. Copii a caror hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare.dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari. Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani. Rigidizarea cristalinului se numeste presbiopie.Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata. Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul.durere si tensiune oculara . totusi unii pot manifesta : . Mecanism fiziopatologic Sus Hipermetropia apare inca din copilarie.

in special prin asociere cu prezbitie.durere . dar nu influenteaza progresia bolii. Simptomele hipermetropiei se accentueaza cu varsta. atat vederea la distanta cat si cea la apropiere sunt afectate si vor necesita corectare.Pe masura ce hipermetropia avanseaza.o modificare brusca a vederii . frati) cu hipermetropie . Medici specialisti recomandati Sus .hipermetropie care se inrautateste la un adult . Hipermetropia creste riscul aparitiei de strabism sau ambliopie (unul dintre ochi nu este folosit si zona corticala sufera o involutie). peste 50-60 de ani.varsta inaintata. Ochelerii si lentilele de contact vor corecta tulburarile de vedere. Consult de specialitate Sus Se apeleaza la medic atunci cand apar: . Factori de risc Sus Factorii de risc pentru hipermetropie sunt: .rude de gradul I (parinti.atunci cand un copil sau un adolescent are simptome de hipermetropie sau are tulburari de vedere .apare intoleranta la lentilele de contact.pierdere brusca sau o tulburare .o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului .

medicul pediatru . Tratament Sus . campul vizual. In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening. utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice. masurarea presiunii intraoculare . Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul examenelor generale din copilarie. Se realizeaza imagini video si nu necesita cooperare din partea copilului.istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic . pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea.tonometrie. Un consult oftalmologic de rutina include: . care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare. Investigatii Sus Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de refractie.. Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute. refractia oculara) .medicul de familie .medicul oftalmolog.istoricul medical al familiei pacientului .teste vizuale (acuitatea vizuala.oftalmoscopia.medicul de medicina interna . boli care afecteaza ochiul.

au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie.Tratament . Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: . Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. In acest caz. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. dar se rup sau se sparg cu usurinta . Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene.generalitati Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. ambele sunt eficiente. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. keratoplastia termica. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. pot sa apara dureri de cap (cefalee).lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata.ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. dar va scadea simptomele. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. . pe cand lentilele de contact ofera. de exemplu.

Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. asa incat focalizarea sa se faca direct pe retina. Majoritatea medicilor considera ca o acuitate vizuala de 20/40 obtinuta in urma chirurgiei reprezinta un rezultat satisfacator.Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Scopul procedeelor chirurgicale este acela de a permite persoanelor cu hipermetropie sa vada bine fara lentile de corectie. Tratament chirurgical In cazul hipermetropiei sunt disponibile mai multe procedee chirurgicale. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. dar de obicei sunt temporare. Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. boala inflamatorie oculara. In cazul in care vederea necesita corectie. Prin aceste tehnici se modifica forma corneei. keratocon. Persoanele cu . La pacientii care au istoric de glaucom. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. Tratament ambulator (la domiciliu) Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. keratita herpetica.

Exista 3 procedee principale de corectie laser a hipermetropiei: Keratomielia laser in situ. Keratoplastia termica este un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru a modifica suprafata corneei. Procedeele laser pentru corectarea hipermetropiei nu sunt la fel de uzuale ca cele pentru coretarea miopiei. dar este un procedeu dureros si cu vindecare mai lenta. a devenit cea mai des folosita terapie in tratarea hipermetropiei. Keratectomie fotorefractiva laser este un procedeu care foloseste laserul pentru a remodela corneea si a o inmuia. Corecteaza hipermetropia mica si moderata.acuitatea vizuala de 20/40 pot sa conduca masina fara sa necesite ochelari. prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul ei. Desi indepartarea cristalinului si introducerea unui alt cristalin duce la pierderea abilitatii de acomodare. pot corecta mai usor hipermetropia. acest procedeu poate fi optiunea cea mai buna pentru persoanele in varsta. ca implantarea de lentile intraoculare. . care foloseste unda laser pentru a inmuia partea centrala a corneei. Procedeele laser se folosesc pentru corectia gradelor mici de hipermetropie. corneea trebuie remodelata si intarita. In cazul hipermetropiei. Aceasta metoda este folosita pentru corectarea hipermetropiei moderate sau usoare. la care oricum acomodarea este aproape pierduta. Acest procedeu nu implica incizii. Aceasta tehnica are simptome postoperatorii (durere) mai putin severe decat celelalte proceduri. activitatea fizica sau masurile de autointretinere nu au nici un efect. Alte optiuni. Terapii alternative Hipermetropia nu poate fi corectata prin alte terapii. iar stabilizarea campului vizual dupa terapie este mai rapida. Alte procedee folosite in terapia hipermetroiei includ lentile intraoculare cristaliniene sau inlocuirea de cristalin. lucru mai dificl de realizat decat aplatizarea care se face pentru corectarea miopiei. ca dieta. iar terapiile complementare. Sunt doua tipuri de keratoplastie: noncontact (keratoplastie laser) si contact (keratoplastie prin conductie). Ambele au risc de a favoriza astigmatismul.

Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de 0. pupila si camera anterioara a ochiului. Se poate corecta usor prin lentile de contact. Daca insa astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului. Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare. In situatia in care curbura corneei este foarte accentuata. Corneea este transparenta si acopera irisul.Profilaxie Sus Hipermetropia nu poate fi prevenita. Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul. vitrosul). ce pot fi simptomatice si pot obosi ochiul. in special in randul copiilor.5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). specialistii recomanda necorectarea lui. Cristalinul este localizat in spatele irisului. ochelari sau chiar prin interventii chirugicale. Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma ovoidala decat rotunda. ca strabism si ambliopie. Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate. iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu. El are o forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi . pacientii au indicatie de tratament. Astigmatismul Generalitati Sus Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita.

Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. In mod normal. Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si incetosat.poate fi corectat prin ochelari. astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect. Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism. cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice). Astigmatismul se masora in dioptrii.adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si nu poate fi corectat prin lentile externe. Astigmatismul neregulat . Astigmatismul regulat . ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care pot fi destul de inconfortabile pentru pacient). . insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale ochelarilor. In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla . Exista doua tipuri de astigmatism: 1.lumina este refractata cu putere diferita intr-o zona fata de alta.focalizata pe retina. cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine clara. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile verticale par distorsionate. Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1 dioptrie. Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact. unica a obiectului. 2.

Adesea apare in combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei. a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor). Diagnosticare 5.ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei.30 de ani. . Generalitati 2. Cauze 3. Cuprins articol 1. sau poate fi dobandit . Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in jurul varstei de 25. Tratament Cauze Sus Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu.Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere. a posturii inadecvate. Simptomatologie 4. Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii.

Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de natura colagenica. insotita de scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie). -Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice. este si ea afectata).Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste. Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat. Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura dietetica. Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia realizarii unui transplant de cornee. Simptomatologie Sus Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea: -Cefalee. . sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului). -Oboseala oculara. O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. De fapt. exista o serie de factori cu potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi : -Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene. Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular. iar prognosticul pacientilor este excelent . acesta este o tulburare caracterizata prin deformarea cronica a corneei. Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita. -Infectii oculare. Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile.nu exista rejecte de cornee. -Contuzii sau alte traumatisme oculare.

pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat. un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce. Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism.de la diagnostic pana la tratament medical sau chirugical. hipermetropia. de aceea pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de specialitate.-Vedere incetosata. Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere. Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau lentile de contact si de catre un oftalmolog . Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual. Cele mai importante sunt prezentate in continuare. Diagnosticare Sus Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte amanuntit. cum ar fi miopia.acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe . Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism. Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism. . indiferent de varsta. -Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta. medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste. Din pacate.

Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. Utilizand apoi alte lentile. . 4. Topografia corneeana Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile) corneei. Keratometrul este. utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. 3. Corneele care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica. medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei. marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect. insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme. Examinarea campului vizual Este cel mai simplu test.1. Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului. Teste de refractie Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri). de asemenea. Keratometrie Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de vedere. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei de focalizare. face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile. 2.

Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic. lentile de contact sau prin interventie chirurgicala.Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a ochiului. pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au. Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. In cazul in care vederea ramane in continuare neclara. 1. cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni. imaginile pot aparea distorsionate. Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa. ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. 2. capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste. Interventiile chirugicale . Daca insa pacientul are ochelari. Lentilele pentru astigmatism au. Lentile de contact Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos. Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). insa. Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea. astigmatismul poate fi lasat necorectat. Tratament Sus Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari. Ochelarii cu lentile cilindrice Au o forma particulara. menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de acuitate vizuala). 3.

Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. De retinut! Indicatia de purtarea a ochelarilor. in zonele strategice. Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect. Dezavantaje ale acestei operatii: -Pacientii pot prezenta xeroftalmie. care poate fi foarte deranjant. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. -Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere (miopie). Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn durerea). -Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice. Keratotomia astigmatica Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. in special noaptea. In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. . Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee. lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara. Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii.Astigmatismul poate fi tratat cu laser. 4. unde unghiurile sunt cele mai ascutite.

acestea sunt responsabile de vederea clara. se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii. Celulele de tip con sunt concentrate in macula. acest tip de celule permit vizualizarea imaginilor si a detaliilor periferice si laterale. aceasta contine celule vizuale speciale care actioneaza la razele luminii prin intermediul unor fotoreceptori. Exista doua tipuri de celule vizuale fotoreceptoare: celule conuri si celule bastonase.capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului). colorata din centrul imaginii. Celulele fotoreceptoare capteaza si proceseaza lumina contribuind la optimizarea vederii. Daca pacientii au keratocon. De asemenea. Celulele de tip bastonas sunt implicate in procesul de adaptare al vederii la intuneric sau luminozitate slaba. Retina este situata in partea din spate a ochiului si actioneaza ca un film intr-un aparat de fotografiat. detaliata. Daca insa astigmatismul este sever. . atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie chirugicala Retinopatia sau retinita pigmentara Generalitati Sus Retinopatia pigmentara sau retinita pigmentara este denumirea utilizata pentru un grup de boli ereditare care afecteaza retina.

celulele conuri si bastonase asigura vizualizarea detaliata a imaginilor si transforma lumina in impulsuri electrice care vor fi transmise la creier. Informatii utile Simptome Sus Simptomele retinitei pigmentare pot fi observate atat la copii si adolescenti. Boala progreseaza continuu pe parcursul intregii vieti. Factori de risc 5. Prin degenerarea si distrugerea acestor celule (retinita pigmentara) vederea se va deteriora progresiv. Cauze 4.vedere slaba pe timp de noapte sau in zonele slab iluminate. Simptome 3. cat si adultii tineri. Generalitati 2.pierderea vederii periferice.Impreuna. de obicei. Cuprins articol 1. . .pierderea vederii centrale (in cazurile avansate). iar simptomele se agraveaza. dupa o perioada mai lunga de timp. Simptome: . . Detectare si diagnosticare 6. Tratament 7.

astfel. la nivelul retinei. boala fiind cauzata de o serie de defecte genetice.Cauze Sus In cele mai multe cazuri retinita pigmentara este ereditara. in unele cazuri. retinopatia pigmentara este depistata atunci cand un pacient se plange de vedere slaba pe timp de noapte. care corespund ariilor retiniene afectate. sunt deteriorate intr-o proportie mai mare celulele de tip con. va fi evaluat modul in care ochiul raspunde la lumina. pigmentate. Tratament Sus . Testul ofera informatii privind capacitatea de functionare a celulelor tip bastonas si a celor tip con de la nivelul retinei. Totusi.se transmite la ambele sexe daca ambii parinti au gena sau autozomal dominanta . Detectare si diagnosticare Sus Adesea.manifestandu-se de la mama la fiu. Oftalmologul va examina retina prin intermediul oftalmoscopiei sau a electroretinogramei. sunt cel mai frecvent afectate. care controleaza vederea pe timp de noapte. Afectiunea poate fi legata de cromozomul X . Principalul semn al bolii este prezenta unor pete intunecate. Specifica acestei boli este atrofia arterelor subtiri si prezenta petelor pigmentare de culoare inchisa. Factori de risc Sus Principalul factor de risc este existenta bolii in istoricul familial. poate fi autozomal recesiva . Celulele tip bastonas.prin intermediul unei gene dominante provenite de la unul din parinti.

prevenirea si tratarea retinopatiei pigmentare.lichidul care umple cavitatea din spatele globului ocular. Prin intermediul consilierii genetice. Informatii utile Sus Majoritatea simptomelor sunt specifice mai multor tipuri de retinita. nu exista tratament eficient pentru retinopatia pigmentara.In prezent. De asemenea. Orbirea completa este mai putin frecventa. se fac cercetari intense pentru descoperirea cauzelor. Cu toate acestea. vitamina A se pare ca incetineste progresia retinitei pigmentare la unii bolnavi. mergeti la consult la medicul oftalmolog inainte ca boala sa evolueze. Astfel. Oftalmologul va detecta acest lucru prin examinarea ochiului cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. daca vederea devine neclara pe timp de noapte. si cu toate ca afectiunea va evolua acest lucru se va intampla intr-un ritm mai lent. cel mai des intalnit fiind nebulozitatea (tulburarea) umorului vitros . se poate stabili care este gradul de risc de a manifesta boala in cazul copiilor care au parinti cu aceasta afectiune. Orbirea sau cecitatea Generalitati Sus . Desi nu vindeca boala. Colaborarea cu un oftalmolog il va ajuta pe pacient sa faca fata manifestarilor. folosirea ochelarilor de soare pentru protejarea retinei de razele ultraviolete contribuie la pastrarea vederii.

Generalitati 2. AIHW). NISE.Orbirea sau cecitatea consta in absenta vederii din cauza unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Cecitatea poate fi partiala sau totala. Cuprins articol 1. pentru orbire aproape totala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere al luminii si cand este totala: lumina nu este perceputa. . In caz de orbire partiala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/20 si 1/50. ale retinei. Persoanele care vad mai slab decat 20/200 sunt considerati orbi in majoritatea statelor din Statele Unite ale Americii. Cauze 3.complicatie a unor boli 7. 2004. Orbirea . Australia (Australia's Health.0. dobandita sau congenitala. Ingrijirea la domiciliu 5.8% din adultii. Orbirea ca simptom Cauze Sus Urmatoarele statistici ofera diferite date cu privire la cauzele orbirii: . FSN). Consultul de specialitate 6.97% din cazurile de cecitate sunt rezultatul unor boli comune ale ochilor in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. care sufera de diabet zaharat si apeleaza la cabinete specializate de diabetologie. . sufera de orbire . ai centrilor nervosi. Factorii de risc 4.conform studiilor din 2002.

2003).poate provoca pierderea brusca.deoarece aceasta poate provoca nevrita optica. FSN). .intunecarea campului vizual. unilaterala. . FSN).nevrita optica . Aceasta este formata din celule care furnizeaza imaginea vizuala si o trimit la creier. . NISE. trachoma. . retinopatia diabetica si dezlipirea de retina. Retina este o membrana subtire aflata in partea din spate a ochiului.cataracta.104. principalele cauze de orbire sunt cataracta.500 bolnavi raman anual fara vedere din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.degenerescenta maculara. .scleroza multipla .120. FSN).30. deficitul de vitamina A. NISE. NISE.24. . Diabetul este principala cauza de cecitate la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 74 de ani. Afectiunile retiniene includ degenerarea maculara legata de varsta.a vederii centrale. . Urmatoarele cauze pot determina pierderea vederii.000 . NSF). . . lepra. La nivel mondial. 1. FSN).000 de noi cazuri de orbire raportate anual sunt cauzate de retinopatia diabetica in SUA (Conform evidentelor National Diabetes Statitics. NISE. NIDDK. Pierderea vederii centrale .000 de bolnavi sunt fara vedere din cauza uveitei in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. onchocerciaza.000 cazuri de orbire din cauze legate de varsta.000 bolnavi sunt in prezent orbi din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii NISE. . in mod special degenerescenta maculara sunt raportate in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii..12.Diabetul provoaca 8000 de noi cazuri de orbire in SUA (conform cercetarilor pentru prevenirea orbirii.5.cauze: .

accident vascular cerebral. 2. .anumite boli oculare.anevrism cerebral. . .tumori cerebrale. .infarct cerebral bilateral la nivelul lobului occipital. . . . 3.cauze: . .hipertensiune craniana. ..complicatii la nasterea prematura. .retinopatie. .degenerescenta maculara. Pierderea vederii periferice .intunecarea campului vizual.retinopatie diabetica. . .complicatii in urma chirurgiei oculare. .compresia nervului optic.dezlipirea de retina.leziuni la nivelul ochiului. . . .glaucom.blocarea vaselor de sange.scleroza multipla. Alte cauze: .edem papilar bilateral.

. . Ingrijirea la domiciliu Sus Posibilitatea ca pacientul care sufera de cecitate (totala sau partiala) sa functioneze independent (sa se imbrace.retinoblastom.boala Tay-Sachs. Exista servicii disponibile care ofera instruire. ci exista numai o asociere. . cadre specializate care ajuta persoanele nevazatoare sa-si imbunatatesc calitatea vietii lor. Existenta unei predispozitii la cecitate creste riscul instalarii acesteia. .ambliopia.retinita pigmentara.saturnism. sa traiasca in conditii de siguranta) este un lucru extrem de important. absenta factorilor de risc sau protejarea ochiului nu garanteaza ca o persoana nu va suferi de cecitate.. . dar nu conduce intotdeaun la orbire. suport. . La polul opus. Factorii de risc Sus In cazul orbirii factorii de risc nu par a avea o cauza directa cu aceasta.nevrita optica. sa manance.gliom optic (sau gliom de cale optica). Consultul de specialitate Sus .

chiar daca acestea nu afecteaza total vederea. va reprezenta o situatie de urgenta. .glaucom.Pierderea brusca a vederii.complicatie a unor boli Sus Afectiuni care ar putea avea drept complicatie cecitatea sau pierderea vederii: . . .degenerescenta maculara.sindromul Alpers. si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate.scleroza multipla. Pierderea vederii este nedureroasa. La ce sa va asteptati la consultul medical? Se va efectua un examen oftalmologic complet si amanuntit. intotdeauna.glaucom cu unghi inchis. Luati legatura cu un medic oftalmolog sau mergeti la camera de garda a unui spital de oftalmologie.lepra. Schema de tratament va depinde de cauza afectiunii.keratita. . . .citomegalovirus la copii. . . . .boala Behcet. Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii.cataracta.boala Batten. .blefarospasm esential benign. Orbirea . .

. Orbirea ca simptom Sus Pierderea vederii este un simptom pentru urmatoarele afectiuni: 1. . ..obstructia unei artere oculare. . . .deficit de vitamina A. . . .sarcoidoza. .bolile Von Hippel-Lindau.retinopatie la prematuri. . . . .herpes ocular.sindromul Usher. . .arterita temporala.obstructia unei artere retiniana.boala Sandohoff Boilor.sifilis.trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).o leziune la nivelul ochiului.retinita pigmentara.retinopatie.glaucom cu unghi deschis.dezlipire de retina. Orbire brusca (considerate intotdeauna urgente medicale): .

.amaurosis fugax sau amauroza fugace (tulburari tranzitorii de vedere). .coroidita.dezlipire de retina. . . .arterita temporala.glaucom.leziuni la nivelul creierului.migrene.cataracta. . . . .hipertensiune oculara.isterie. .nevrita optica. Orbire progresiva: .hemoragie in corpul vitros.degenerescenta maculara.retinopatia diabetica.obstructia unei vene retiniana. .. . . 2. . .retinita pigmentara.trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).intoxicatie cu alcool metilic. .accident vascular cerebral. . . .glaucom acut.

Diplopiile monoculare persista atunci cand se inchide ochiul care nu este atins: ele provin dintr-o atingere a globului ocular. In acest ultim caz. Ele pot proveni dintr-o paralizie oculomotorie de origine traumatica. tendinta devierii ochiului. Diplopiile monoculare apar la debutul anumitor cataracte. in schimb. de asemenea.Diferite tipuri de diplopie:? . dispar atunci cand se inchide unul sau altul dintre ochi: este vorba de o atingere a muschilor oculomotori. O diplopie binoculara poate surveni. tumorala. ca diabetul sau scleroza in placi. repararea chirurgicala a unei iridectomii prea intinse.Daca manifestati oricare dintre aceste simptome adresati-va medicului specialist Diplopie Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. Tratament . corectata in mod obisnuit spontan pentru a evita diplopia. Tipuri?. vasculara sau din cauza unei afectiuni. reapare sub efectul oboselii sau al unei intoxicatii alcoolice.Tratamentul diplopiilor monoculare este. in principal. in cazul afectarii maculei (zona centrala a retinei) sau chiar de iridectomie (ablatia unui fragment de iris) chirurgicala sau traumatica.? . Tratamentul diplopiilor binoculare consta in prima etapa in depistarea ochiului . atunci cand este posibil: tratarea unei cataracte. miopatie endocriniana) sau in cazul unei heteroforii (tulburare a vederii binoculare legata de variatiile de echilibru ale muschilor oculomotori).Diplopiile binoculare. in cazul unei afectiuni musculare (miastenie. cel al cauzei.

aceasta determinand o vedere neclara. Prezbiopia Generalitati Sus Prezbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta. se poate ajunge la plasarea pe sticla lentilelor a unor prisme. dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape. muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate. Pentru . care vor fi incorporate in sticla daca afectiunea continua. mai ales la distingerea obiectelor de aproape. cu scopul de a aduce o micsorare rapida a suferintei pacientului. tratamentul cauzei este indispensabil. deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine. cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar. el nu poate fi propus decat in unele paralizii definitive. in loc sa fie focalizate pe retina. In toate cazurile in care este posibil. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani. In prezbiopie muschii inca functioneaza. Imaginile sunt focalizate in spatele retinei. Daca diplopia persista. In ce priveste tratamentul chirurgical. Pe masura apropierii de varsta medie. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii. acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine. In mod normal.afectat.

De exemplu. Simptome Sus Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate. Cuprins articol 1. desi poate parea ca aceasta diminuarea a acomodarii survine brusc. Insa aceste modificari apar gradat. O data cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afectati.imbunatatirea vederii se mareste distanta dintre obiect si ochi si astfel proiectia va avea loc la nivelul retinei. Cauze 3. Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. . Tratament 6. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala. se poate indeparta ziarul pana se obtine o imagine buna. Din acest motiv prezbiopia este uneori numita sindromul "bratului scurt". Simptome 4. Prezbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor). Diagnostic 5. Generalitati 2. Evolutie Cauze Sus Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii.

prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. dar cel mai bine ar fi consultarea unui specialist pentru a determina exact ochelarii necesari. Se recomanda folosirea unor lentile bifocale in care partea superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si partea inferioara pentru vederea de aproape. Acestea sunt lentilele de contact bifocale sau doua lentile de contact cu rol diferit. Tratament Sus In mod normal. Daca prezbiopia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru apropiere. Medicul va putea masura si dioptriile in cadrul acestui consult. distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta. Daca totusi se doreste cumpararea unor ochelari fara a avea o reteta de la medicul specialist trebuie sa se incerce mai multe perechi de ochelari de diferite dioptrii pentru ai nimeri pe cei potriviti. Cumpararea ochelarilor fara recomandarea medicului ar putea fi suficienta pentru corectarea vederii. Alte optiuni sunt lentilele trifocale ce corecteaza atat vederea de aproape si distanta cat si pe aceea la o distanta medie. care corecteaza vederea la distanta in ochiul mai . Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuala. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci. puterea refractara (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la departare). starea muschilor si starea retinei. astfel incat sa se poata citi fara ca ochii sa oboseasca.Diagnostic Sus Boala poate fi diagnosticata printr-un control oftalmologic obisnuit. i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape.

Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. care foloseste laserul pentru a modela corneea si inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant. Pe masura ce boala avanseaza se recomanda consultul de specialitate pentru noile modificari. Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea intr-o stare perfecta. Evolutie Sus Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani.keratectomie fotorefractara. La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste. Daca nu se doreste folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela si la chirurgie pentru a corecta prezbiopia. Operatia De Cataracta . Procedurile folosite in tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK . se poate efectua interventia chirurgicala pentru corectarea vederii la distanta si se recomanda folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanta si la celalalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere.un tip de operatie laser folosita pentru a schimba forma corneei pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severa. In acest moment sunt studiate si testate noi proceduri pentru corectarea prezbiopiei. De exemplu.putin afectat de prezbiopie si vederea de aproape in ochiul afectat mai mult de prezbiopie. PRK .

În locul cristalinului extras se plaseaza o lentila numita cristalin artificial foldabil (pliabil) care va ramâne în ochi pe toata durata vietii ducand la imbunatatirea considerabila a vederii. Operatia de cataracta consta in inlocuirea lentilei naturale a ochiului – cristalinul. Disconfort la lumina puternica. respectiv in momentul in care pacientul sesizeaza un disconfort vizual. In cadrul clinicii de oftalmologie Vista Vision efectuam astfel de interventii de cataracta prin intermediul tehnicii facoemusificarii in regim ambulatoriu. Singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical. Simptomele cele mai frecvente ale cataractei • • • • • Vedere incetosata. . principala sa cauza este de cele mai multe ori inaintarea in varsta. Desi uneori apare ca rezultat al altor boli ale ochiului.Cataracta este o afectiune a ochiului ce se manifesta prin opacifierea progresiva a cristalinului acest fapt ducand la o vedere neclara.de ordinul a catorva minute. In cadrul clinicii noastre interventia se realizeaza sub anestezie topica durata fiind foarte scurta . Nevoia schimbarii frecvente a prescriptiei de ochelari. iar pacientul paraseste clinica in aceeasi zi fiind nevoie doar de un pansament ocular pana la controlul de a doua zi. incetosata. Tehnica folosita se numeste facoemulsificare prin SISTEMUL ALCON LEGACY si se efecueaza cu ajutorul unei sonde care emite ultrasunete. fara senzatie de durere. Vederea nocturna slabita. Culorile sunt percepute mai fad si avand tenta maronie. aceasta se introduce în ochi printr-o incizie atat de mica incat nu este nevoie de sutura. In cazul operatiei de cataracta cu ultrasunete este deosebit de important ca interventia sa se faca la momentul oportun.cu una artificiala.

Exista 3 forme de glaucom: • Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa dintre acestea. In cazul in care aceasta boala apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. • Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. . însa daca este descoperit în faze mai putin avansate. Astfel campul vizual se restrange treptat pana cand se ajunge. Glaucomul Aceasta boala se manifesta prin distrugerea progresiva a nervului optic datorita cresterii tensiunii intraoculare. In cazul persoanelor care manifesta aceasta forma nervul optic este lezat treptat. Din aceasta cauza se poate ajunge la pierderea brusca a vederii insotita de durere si de asemenea posibil sa apara simptome precum greata si varsaturi.In zilele noastre operatia de cataracta prin facoemulsificare a devenit una din cele mai sigure si mai eficiente proceduri chirurgicale. irisul si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. bolnavii confruntandu-se cu o pierdere gradata a vederii. desi de obicei unul este mai afectat decat celalalt. putin cate putin. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare al ochiului. in final la orbire. Exista cazuri in care ambii ochi sunt afectati in acelasi timp. fiind prezent la aproximativ 10% din bolnavii de glaucom. este o boala progresiva care dureaza toata viata si nu se cunoaste un tratament care sa-l vindece. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. Glaucomul nu se vindeca. In aceasta forma a bolii. • Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. poate fi supravegheat si mentinut în acea stare.

Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. vitroretinopatie proliferativa). • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. cei care au mai avut cazuri de glaucom în familie. colobomul cristalinian. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. microsferofachia si ectopia cristaliniana. ombilicatia. lenticonul anterior sau posterior. în mod deosebit. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. Corectia se face chirurgical. Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. . Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin.Este recomandat ca persoanele a caror varsta trece de 40 de ani sa-si facaun consult oftalmologic anual si. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie.

dolicocefalie. anomalii ale cililor. talie mica. pulmonare. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria.Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. arachnodactilie. anomalii ale deschiderii pleoapelor. renale. sistem muscular excesiv dezvoltat. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. Afectiuni congenitale ale pleoapelor Se pot grupa in: anomalii morfologice. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. anomalii tegumentare si anomalii de motilitate. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. diplopie si iridodonezis partial. astigmatism. anomalii ale marginilor libere ale pleoapelor. Anomalii ale morfologiei pleoapelor . Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. redoarea articulatiilor. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana.

Atunci cand afecteaza treimea medie si are o intindere mare provoaca lagoftalmie. Blefarofimoza se manifesta prin imposibilitatea deschiderii complete a fantei palpebrale. Anomalii ale deschiderii palpebrale • Criptoftalmia consta in lipsa fantei palpebrale. Microblefaria este o anomalie caracterizata prin pleoape de dimensiuni mai mici dar de structura normala. Polul anterior al ochiului este acoperit de un tesut rezultat din fuziunea fara demarcatie a celor doua pleoape. Se produce datorita lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete a mugurilor embrionari palpebrali. De aceea se impune corectia chirurgicala. de nerv optic). Tratamentul este unul chirurgical purtan denumirea de cantoplastie interna sau externa. • • Euriblefaronul consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival. Uneori poate asocia simblefaron temporal. . Tratamentul chirurgical consta in apropierea si sutura plan cu plan a marginilor colobomului in coloboamele mici si inlocuirea tesuturilor lipsa in coloboamele intinse. Corectia se face chirurgical. Apare frecvent asociata cu epicantus si microblefarie. In cazurile accentuate se manifesta prin imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale (lagoftalmie) cu toate consecintele nefaste care decurg din aceasta (ochi uscat. • Colobomul palpebral defineste o lipsa de substanta de forma triunghiulara ce intereseaza toate planurile pleoapei sau doar tarsul (colobom partial). keratoconjunctivita de expunere. Diferenta de ablefarie consta in calitatea acestui tesut care este normal in criptoftalmie. Diagnosticul diferential se face cu ptoza congenitala de care o diferentiaza functia normala a muschiului ridicator al pleoapei superioare si cu microblefaria.• • Ablefaria afectiune grava care consta in absenta pleoapelor sau inlocuirea acestora cu un tesut membranos. cu lipodermoidul limbului sau cu alte malformatii faciale luand forma sindromului Goldenhar si Franceschetti. unghiurile palpebrale parand sudate. aspect inestetic). Poate fi asociat cu alte coloboame (uvelale. superioara si respectiv inferioara. se asociaza cu absenta globului ocular si alte malformatii grave.

Atat blefarochalazisul cat si epiblefaronul pun adesea mai mult probleme estetice dar pot duce si la aparitia ptozei si implicit a limitarii campului vizual caz in care necesita excizia excesului de piele. Anomaliile ciliare • • • Hipotricoza este absenta cililor sau inlocuirea acestora cu cativa oeri subtiri si rari. Blefarochalazisul este asemanator clinic cu epiblefaronul doar ca in patogenie este implicata o modificare degenerativa a dermului si o relaxare a septului orbitar. Este o anomalie transmisa autosomal dominant destul de frecventa (2-5% din populatie). apare in alopecii. Hipertricoza este dimpotriva o exagerare a dezvoltarii cililor atat in grosime si lungime cat si ca numar. ele putand chiar sa dispara pana la pubertate odata cu dezvoltarea piramidei nazale. Se descriu doua forme de epicantus: direct atunci cand pliul porneste dinspre pleoapa superioara si invers in cazurile in care pliul porneste de la pleoapa inferioara. Rezolvarea problemei se face prin electroliza foliculilor. Cilii moniliformi au aspectul de sirag de margele (sunt strangulati din loc in loc). Cele de intindere mica nu necesita tratament. Problema mai degraba de natura estetica se poate remedia cu ajutorul chirurgiei plastice. • Aspectul antimongoloid al fantei palpebrale consta intr-o oblicitate inversa a deschiderii fantei palpebralecu unghiul extern situat sub nivelul celui intern. Daca nu dispare cu varsta se practica excizia semilunara a excesului tegumentar. • • Epiblefaronul defineste prezenta unui pliu cutanat orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei.• Epicantus (cuta mongoloida) consta in existenta bilaterala a cate unui pliu musculocutanat. Este fiziologic la mongoli iar pentru restul populatiei la sugari pana in luna a V-a datorita lipsei de dezvoltare a piramidei nazale. Pentru cele foarte intinse care micsoreaza campul vizual este necesar tratament chirurgical care consta in excizia excesului tegumentar si ancorarea tegumentului la ligamentul palpebral intern. Apare in sindromul Francois si sindromul Goldenhar. cu directie verticala care acopera unghiul intern. a unei portiuni din orbicular si intarirea septului orbitar. Apare datorita unui exces tegumentar sau insertiei aberante a unor fibre apartinand orbicularului. Cilii pot fi dispusi in doua trei randuri. .

• •

Ectopia cililor anomalie care consta in prezenta cililor la nivelul pleoapelor in alte locuri decat cel normal. Indepartarea lor se face prin excizie sau electroliza. Cilii incarnati apar datorita directiei anormale de crestere a acestora astfel incat acestia ies pe fata conjunctivala a pleoapei.

Anomaliile tegumentelor pleoapelor

Ichtioza este o afectiune cu caracter ereditar (transmitere legata de X) care se manifesta prin ingrosarea si uscarea excesiva a tegumentelor pleoapelor, dar nu numai, care capata un aspect solzos. Procesul avanseaza cu varsta iar tratamentul simptomatic consta in administrarea de unguente pentru inmuierea pielii. Asocierea congestiei tegumentare defineste eritrodermoichtioza.

Chistul dermoid este o formatiune pseudotumorala de dimensiuni mici elastica, mobila si bine delimitata situata spre unghiul palpebral extern. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala inclusiv a capsulei pentru a preveni viitoare recidive.

Anomalii de motilitate ale pleoapelor cuprind ptoza congenitala si retractia congenitala a pleoapei superioare. Anomaliile marginilor libere includ entropionul si ectropionul congenital si ankiloblefaronul.

Entropionul –rasfrangerea congenital a pleoapei inferioare spre globul ocular- este cauzata de aplazia tarsului sau hipertrofiei muschiului ciliar. Daca nu dispare spontan necesita corectie chirurgicala. Ectropionul – rasfrangerea in afara a marginii pleoapei- este determinat de dezvoltarea insuficienta a tegumentului. Ankiloblefaronul se manifesta prin imposibilitatea deschierii fantei palpebrale cauzata de solidarizarea marginilor celor doua pleoape prin intermediul unei membrane. Tratamentul consta in sectionarea acestei membrane.


Alergii oculare ( Conjunctivita alergica)

Conjunctivita alergica este o inflamatie a mucoasei ce acopera fata interna a pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica. Aceasta se intampla atunci cand ochiul vine in contact cu un alergen si reactioneaza prin eliberarea de histamina. Histamina determina dilatarea vaselor sanguine ale conjunctivei. Dilatarea vaselor de sange este urmata rapid de simptome oculare,cum ar fi inrosirea ochilor,senzatie de mancarime si lacrimare. Aceste simptome sunt insotite de obicei de simptome nazale, cum ar fi congestia nazala, stranut si mancarime la nivelul nasului. In timp ce conjunctivitele care nu sunt alergice afecteaza adesea doar un singur ochi, conjunctivita alergica afecteaza ambii ochi in acelasi timp. Conjunctivita alergica tinde sa apara mai frecvent la persoanele care au alte tipuri de alergii, in special rinite alergice. Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene si virale , conjunctivita alergica nu este contagioasa. Exista mai multe tipuri de conjunctivita alergica:
• •

Conjunctivita alergica sezoniera ( este cea mai comuna forma de conjunctivita alergica,apare ca reactie la polenul plantelor si mucegai. Este adesea o consecinta a rinitei alergice (febra fanului). Conjunctivita alergica perena ( este o forma mai putin frecventa de conjunctivita alergica, in care simptomele sunt prezente pe tot parcursul anului. Principalii alergeni implicati in conjunctivita alergica perena sunt parul animalelor, praful si penele. Desi

simptomele pot aparea pe tot parcursul anului si sunt mai putin severe decat cele ale conjunctivitei alergice sezoniere, acestea se pot agrava sezonier).

Conjunctivita vernala (este o forma cronica de conjunctivita, care apare de cele mai frecvent primavara si toamna. Aceasta poate afecta permanent vederea si apare mai frecvent la barbati decat la femei, in special la copii sub 10 ani, care au un istoric de alergii. In general copiii se vindeca de aceasta afectiune pana ajung la maturitate).

Keratoconjunctivita atopica (este un tip de conjunctivita alergica,care este asociat cu dermatita atopica a pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic).

Conjunctivita papilara giganta (este un tip de conjunctivita asociata cu purtarea lentilelor de contact. Acest tip de conjunctivita se considera a fi o reactie alergica la proteinele din solutia ce realizeaza fixarea lentilelor. Asa cum arata si numele, papile gigante apar pe suprafata interioara a pleoapelor superioare).

Netratate, conjunctivitele alergice sezoniere sau perene, rareori duc la complicatii pe termen lung. Cu toate acestea, boala poate interesa si alte parti ale ochilor ( provoaca inflamatia irisului). Conjunctivita vernala si keratoconjunctivita atopica au potential de deteriorare a vederii. Conjunctivita alergica este o reactie la anumite tipuri de alergeni. Cei mai frecventi alergeni care declanseaza conjunctivita alergica sunt: • • • Granulele mici de polen pot ajunge cu usurinta in aer. Polenul provine de cele mai multe ori de la pomi,plante leguminoase si buruieni. Praful este un amestec care contine acarieni, mici particule de sol, fragmente vegetale, celule moarte de pe piele umana si animala, par, fibre sintetice. Scuamele sunt celulele moarte de la suprafata pielii care cad si ajung in aer.

• • •

Mucegaiurile-sporii de ciuperci care formeaza mucegaiurile pot ajunge in aer. Acestea se gasesc in special in lemnul putrezit si in case (in special in zonele umede, subsoluri si bai). Conservantii continuti de picaturile pentru ochi si solutiile pentru lentilele de contact uneori pot determina aparitia unei reactii alergice la persoanele sensibile. Substantele iritante precum fumul de tigara, praful de creta si parfumurile pot declansa conjunctivita alergica.

Semnele si simptomele de conjunctivita alergica sunt: • • • • • • • • • • Umflarea pleoapelor Mancarime si senzatia de arsura la nivelul ochilor Lacrimare excesiva Dilatarea vaselor de sange de la nivelul conjunctivei ceea ce va duce la roseata conjunctivei Scurgeri oculare apoase sau mucoase Ochi rosii Sensibilitate la lumina (fotofobie) Vedere neclara (uneori) Cearcane (cerc vanat care apare in jurul ochilor) Tulburari ale somnului (insomnie).

Anomalii congenitale ale corneei Anomaliile congenitale sunt definite ca alteratii morfologice evidente la nastere rezultate din dezvoltarea defectuoasa in timpul vietii intrauterine. Anomaliile congenitale ale corneei sunt foarte diverse dar pot fi clasificate in doua mari grupe: anomalii de forma si anomalii de structura.

Anomaliile de forma si marime Anomaliile de forma si marime sunt: absenta corneei, microcorneea, megalocorneea, corneea plana, keratectazia, keratoconul posterior generalizat.
• •

Absenta corneei este foarte rara; uneori poate fi prezenta o pseudocornee rudimentara fibroepiteliala. Microcorneea se defineste atunci cand diametrul corneei este mai mic de 10 mm. Aceasta modificare se concretizeaza intr-o refractie mare (pana la + 46D) si adeseori hipermetropie. Daca apare in contextul unui segment anterior micsorat este vorba de microftalmie anterioara, daca tot globul este micsorat si malformat se numeste microftalmie iar nanoftalmia desemneaza starea in care ochiul este mai mic dar absolut normal. Microftalmia poate asocia si alte anomalii congenitale dintre care cel mai frecvent glaucomul congenital, coloboame, cataracta congenitala.

Megalocorneea defineste situatia in care corneea are diametrul orizontal mai mare de 13 mm dar nelegata de glaucom congenital si avand o structura histologica normala. Are o transmitere recesiv legata de sex (90 % din cazuri sunt barbati) si este de obicei bilaterala. In general apare izolata dar se poate asocia si cu anomalii sistemice cum ar fi sindromul Down, sindromul Marfan, sindrom Alport. De-a lungul vietii se poate complica cu glaucom secundar tardiv, cataracta presenila sau ectopia cristalinului.

Corneea plana apare ca o consecinta a opririi din dezvoltare a corneei de obicei in lunile a 4-a sau a 5-a a vietii intrauterine astfel incat raza de curbura ramane aceeasi cu a scleroticii iar refractia ramane foarte redusa 20-30 D. Acuitatea vizuala este scazuta (puterea dioptrului ocular variaza de la +7 la -9 D) la aceasta contribuind si asocierea altor anomalii oculare cum ar fi aplazia retinei, coloboame, sclerocornee cu reducerea preponderent a diametrului vertical, cataracta congenitala.

• •

Keratectazia consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei. Keratoconul posterior generalizat consta intr-o curbura foarte accentuata a fetei posterioare in discrepanta cu fata anterioara care este perfect normala. Afecteaza predominant sexul feminin si este asimptomatica.

Anomaliile de stuctura Anomaliile de stuctura cuprind: embriotoxonul posterior, anomalia si sindromul Rieger, keratoconul circumscris posterior, anomalia si sindromul Axenfeld, anomalia Peters, sclerocorneea si embriotoxonul anterior.

Embriotoxonul posterior consta intr-o ingrosare cu deplasarea centrala a marginii anterioare a inelului Schwalbe (jonctiunea intre reteaua trabeculara si membrana Descemet) devenind vizibila cu ochiul liber. Se transmite autosomal dominant si poate asocia alte anomalii ale polului anterior (filamente iriene, cornee plana, coloboame, s. a. ) sau sindroame sistemice. Determina o predispozitie pentru aparitia glaucomului.

Anomalia si sindromul Axenfeld. Anomalia consta in asocierea embriotoxonul posterior cu procese iriene proeminente aderente la inelul Schwalbe. Sindromul Axenfeld presupune asocierea anomaliei Axenfeld cu glaucomul si uneori cu asimetrie faciala, hipoplazie faciala, hipertelorism.

Anomalia si sindromul Rieger. Anomalia cuprinde embriotoxonul posterior, atrofia stromei iriene si procese iriene proeminente care pot asocia sinechii anterioare periferice, pseudopolicorie si glaucomul (50 % din cazuri). Sindromul Rieger asociaza in plus si anomalii scheletice faciale si dentare cu sau fara retard mental.

Anomalia Peters cuprinde leucom corneean la nivelul caruia apar defecte endoteliale si stromale. Apare in asociere cu cataracta, glaucom (in 50 % din cazuri) si leziuni generale (palatoschizis, buza de iepure, defecte cardiace, s. a. ). Una din cauze o poate constitui inflamatia intrauterina, caz in care apar si sechele ale inflamatiei: precipitate endoteliale, vascularizatie corneeana.

• •

Sclerocorneea reprezinta o opacifiere neinflamatorie si neevolutiva care intereseaza corneea periferica sau in totalitate. In general este bilaterala si are caracter ereditar. Poate asocia alte anomalii ca afachia, oligofrenia, malformatii scheletice. Embriotoxonul anterior sau arcul juvenil este reprezentat de prezenta in periferia corneei a unei formatiuni inelare opace asemanatoare gerontoxonului. Asociaza aniridei, sclere albastre, megalocornee.

Keratoconul circumscris posterior consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral, neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)

Afectiuni congenitale ale sclerei Pot fi impartite in doua categorii si anume: afectiuni legate de grosimea sclerei si afectiuni legate de culoare. Aceste afectiuni, de multe ori, prezinta importanta nu atat din punct de vedere al afectarii oculare in sine care adesea este benigna si inconstanta cat mai ales din punct de vedere al afectarii asociate altor organe. Afectiunile legate de grosimea sclerei Apar in buftalmie, stafilomul Sarpa si protruzia congenitala Von Ammon. Clinic se traduc prin modificari de volum ale globului ocular.

Buftalmia se manifesta prin cresterea diametrului anteroposterior al globului ocular si a diametrului corneei ceea ce provoaca hipertensiune oculara. Sub actiunea acesteia sclera se subtiaza, capata o nuanta albastruie si este predispusa la rupturi chiar la cele mai mici traumatisme.

• •

Stafilomul posterior din miopia forte (stafilomul Sarpa) provoaca subtierea sclerei la nivelul polului posterior si in segmentul dintre ecuator si insertia muschilor drepti. Protruzia congenitala Von Ammon: Sclera este subtiata si captusita doar de o foita retiniana aplazica. In timp poate evolua spre ruptura maculara si dezlipire de retina

Afectiunile legate de culoare Pot apare prin doua mecanisme si anume: difuziunea luminii ce traverseaza sclera a carei structura e modificata si acumularea de pigment. Modificarile de culoare pot apare izolate ca in cazul melanosis oculi si nevului Ota sau in cadrul unor sindroame determinate de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv ca in cazul sindromului sclerelor albastre. De aceea gravitatea simptomatologiei variaza de la inestetic pana la scaderea sperantei de viata. Exista insa si o pigmentare fiziologica numita melanoza stromala fiziologica a sclerei care apare la persoanele cu iris pigmentat in special la africani.

Melanosis oculi sau melanoza oculara congenitala benigna Bourquin are caracteristic doua aspecte histologice: prezenta unui numar crescut de melanocite normale si dispunerea in gramezi a melanocitelor puternic pigmentate la nivelul tesuturilor sclerale si episclerale. Se prezinta sub forma de placarde sclerale maronii, neregulate, situate preecuatorial cu conjunctiva supraiacenta normala. Atitudinea terapeutica este cea de supraveghere deoarece rata malignizarii este mare.

Nevul Ota ocupa o suprafata foarte intinsa cuprinzand teritoriul cutanat inervat de primele doua ramuri ale trigemenului, anumite membrane oculare si chiar pavilionul urechii si mucoasa orala. Pigmentarea intereseaza conjunctiva, sclera, coroida, irisul si mai rar corneea, grasimea periorbitara si teaca nervului optic. La nivel scleral se prezinta sub forma de puncte, pete sau plaje in nuante de albastru, gri pana la negru. Leziunea pune doar probleme estetice.

Sindromul sclerelor albastre apare in diferite sindroame produse de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv si osos sau de aberatii cromozomiale avand ca manifestare clinica comuna printre altele si aspectul albastru al sclerelor. Coloratia albastra este data de vizibilitatea prin sclera translucida a uveei. Aceste afectiuni sunt: maladia Lobstein, sindromul Marfan, sindromul EhlersDanlos, hipofosfatezemia, sindromul Albright II.

Maladia Lobstein sau "boala oaselor de sticla” este o boala ereditara transmisa autosomal dominant caracterizata clinic de triada clasica: • sclere albastre (in toate nuantele) ; mai rar poate asocia si miopie, embriotoxon, cataracta congenitala;

sclere albastre si nefrocalcinoza care conduce adesea la deces. d.• • fragilitate osoasa severa manifestata prin fracturi cvasispontane ce afecteaza cu predilectie diafizele oaselor lungi ale membrelor inferioare. hiperlaxitate ligamentara. Anomaliile oculare constand in sclere albastre. edentatie totala precoce. • Sindromul Marfan este o boala autosomal dominanta care se manifesta prin sinteza unui colagen cu structura alterata. Semnele clinice sunt expresia unui deficit enzimatic implicat in procesul asamblarii precolagenului. sferofachie. s. . Se manifesta clinic prin multiple malformatii scheletice insotite adesea de fracturi ale oaselor lungi. colobom irian asociaza si extremitati lungi. afectare articulara mergand pana la dislocatii ale soldului. atrofice si echimoze). striuri angioide retiniene. musculatura atrofiata. escare. megalocornee. cataracta congenitala. Pentru multi pacienti simptomatologia este saraca astfel ca raman adesea nediagnosticati. surditatea este elementul cel mai inconstant si tardiv. stomatologic. miopie. a. cifoscolioza. m. sclere albastre). Diagnosticarea corecta si orientarea terapiei presupune o abordare interdisciplinara asociind examenul oftalmologic cu cel cardiologic. • Hipofosfatezemia este o boala ereditara severa cu transmitere recesiv autosomala produsa de mutatii la nivelul genelor care codeaza fosfatazele alcaline. In mod inconstant poate asocia si anomalii dentare. • Sindromul Ehlers-Danlos numit si fibroplazia elastica generalizata este afectiune transmisa autosomal dominant care afecteaza cu predilectie sexul masculin. Manifestarile clinice cuprind semne de afectare cutanata (aspectul de hiperextensibilitate – cutix laxa. genetic. anomalii cardiovasculare (cele mai grave). cifoscolioza si semne de afectare oculara (decolare de retina.

Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. colobomul cristalinian. microsferofachia si ectopia cristaliniana. . ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. lenticonul anterior sau posterior. toxice. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala.Tratamentul poate fi medical si chirurgical si se adreseaza in principal afectiunilor de baza. Corectia se face chirurgical. a. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. ombilicatia. vitroretinopatie proliferativa). Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. s. factorilor alimentari. Urmareste evitarea factorilor de risc (traumatismelor. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. ) si intarzierea aparitiei complicatiilor (in principal cardiovasculare) care pot pune in pericol viata pacientilor.

Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. renale. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. redoarea articulatiilor. talie mica. sistem muscular excesiv dezvoltat. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. arachnodactilie. . diplopie si iridodonezis partial.Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. cele ale corpului ciliar fiind insa si mai rare. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului.este formata din trei portiuni distincte: iris si corp ciliar anterior si coroida posterior. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. dolicocefalie. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. Anomalii congenitale pot apare in embriogeneza oricarei portiuni. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. Afectiuni congenitale ale uveei Uveea-tunica medie a globului ocular. astigmatism. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. pulmonare.

persistenta membranei pupilare. Sunt produse in urma vindecarii sechelare a unor procese inflamatorii intrauterine. Leziunea apare rareori izolata. • Heterocromia iriana consta intr-o pigmentare inegala a irisului in doua sectoare diferite ale aceluiasi ochi (forma unilaterala) sau coloratie diferita a irisului celor doi ochi (forma bilaterala). Pupila capata un aspect caracteristic de.Anomaliile congenitale ale irisului sunt: aniridia. Fotofobia simptomul dominat se combate cu ochelari fumurii iar aspectul inestetic cu lentile de contact cu iris colorat.sau bilaterala. anizocoria. Dar aceste gauri nu sunt pupile propriu-zise deoarece nu au sfincter si motilitate reflexa proprie. • Colobomul irian consta intr-o lipsa de substanta ce intereseaza suprafata iriana (cel mai frecvent sectorul inferior) in diferite grade (intre 1/6 si 1/3 din suprafata iriana). gaura de cheie”. Reflexele pupilare sunt normale spre deosebire de anizocoriile dobandite (traumatice. colobomul irian. forma consecutiva leziunilor simpaticului cervical si heterocromia complicata Fuchs care asociaza ciclita si cataracta. Subiectiv se insoteste de fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. chisturile congenitale. Tratamentul este mai mult paleativ si vizeaza indepartarea fotofobiei prin folosirea de ochelari fumurii si lentile de contact cu iris colorat. . corectopia. • • Corectopia afectiune ereditara ce se defineste printr-o pozitie anormala (ectopica) a corneei in periferia irisului. Procedeul chirurgical de reconstructie a irisului numit iridopexie poate constitui in unele cazuri optiunea terapeutica. Pseudopolicoria consta in aspectul perforat al irisului in mai multe puncte care da senzatia existentei mai multor pupile. . • Aniridia se manifesta prin absenta irisului sau prin reducerea acestuia la un rudiment stromal inelar periferic de aproximativ 1 mm situat in spatele limbului sclero. Poate asocia alte anomalii oculare dar si somatice printe care tumora Wilms. glaucomatoase) in care aceste reflexe sunt absente sau alterate. tabetice. uni. uveitice. albinismul. de aceea se impun investigatii paraclinice pentru detectia precoce a acesteia. pseudopolicoria.corneean. • Anizocoria este o anomalie rara ereditara caracterizata prin inegalitatea diametrelor celor doua pupile. Exista trei forme clinice: forma simpla nu are semnificatie patologica. heterocromia iriana.

Simptomatologia include scaderea acuitatii vizuale (adesea sub 1/10). . . torticolis si ingustari ale campului vizual. • Coroideremia se manifesta prin absenta coroidei si a epiteliului pigmentar retinian. ciucuri”) maronii. Albinismul este o afectiune ereditara caracterizata prin absenta melaninei in melanocite. apar sub forma unor proeminente (.• • Chisturile congenitale sunt foarte rare. Afectiunile congenitale ale corpului ciliar sunt mult mai rare si constau in inlocuirea unei portiuni cu tesut conjunctiv vascularizat (colobom) sau metaplazii ale epiteliului ciliar cu pigmentarea acestuia. tegumente palide. Tratamentul vizeaza corectarea viciilor de refractie. Clinic se manifesta prin depigmentarea parului. Colobomul atipic (macular) se prezinta sub forma unei zone albe marginita de pigment negru. care proemina in campul pupilar. Intotdeauna este insotit de colobomul retinian. Exista doua forme clinice principale: • albinismul oculo-cutanat se caracterizeaza prin culoare blonda a parului. nistagmus. • albinismul ocular izolat afecteaza in diferite grade doar structurile oculare si se manifesta prin fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. reducerea fotofobiei cu ajutorul ochelarilor fumurii si lentile de contact estetice. Consta intr-o zona alba ce porneste din vecinatatea nervului optic pana in regiunea ciliara. Afectiunile congenitale ale coroidei sunt colobomul coroidei. tegumentelor si structurilor oculare. Tratamentul vizeaza corectarea deficitelor vizuale care pot apare: strabism. Fundul de ochi reprezentat de sclerotica capata o nuanta alb cenusie vizibila prin retina transparenta. vizibile biomicroscopic. ambliopie. nistagmus. • Colobomul coroidei poate sa apara sub doua forme: colobom tipic dispus inferior in spatiul dintre papila si marginea inferioara a coroidei si colobom atipic care ocupa regiunea maculara. fotofobie iar in formele grave alterari ale simtului cromatic. decolorare a irisului si a fundului de ochi ceea ce permite vizualizarea vaselor coroidiene. coroideremia si angiomul coroidei.

acestea produc stratul superficial al filmului lacrimal (glandele Moll. Glanda lacrimala principala este situata in unghiul superoextern al orbitei trimitand si o prelungire palpebrala (numita si glanda accesorie Rosenmuller) . cu secretie de mucina (glandele Henle si Manz) si cu secretie lipidica. foarte rara a corodei aparand mai mult in ochi enucleati Anomalii congenitale ale aparatului lacrimar Aparatul lacrimal este alcatuit din glande lacrimale (principale si accesorii) si cai lacrimale. de tip sebaceu. puncte lacrimale. Glandele accesorii sunt situate la nivelul conjunctivei tarsale. permanenta.• Angiomul coroidei este o tumora vasculara benigna. Zeiss si Meibonius) . Ea are o secretie seroasa paroxistica (reflexa). Glandele lacrimale accesorii sunt de trei tipuri: • • • cu secretie seroasa (glandele Krause si Wolfring. Caile lacrimale (canale excretorii. sacul lacrimal si canalul lacrimonazal) au rolul de a aduce lacrimile in contact cu conjunctiva si corneea si de evacuare a acestora inspre meatul inferior al foselor nazale.Ciaccio). Glandele accesorie asigura secretia mucoasa bazala. Filmul lacrimal are proprietati antibacteriene atat prin imunoglobulinele tip Ig A si sistemului complement continute cat si prin mecanism pur fizic de . Filmul lacrimal cu o grosime intre 4 si 8 µ se formeaza prin intinderea lacrimilor (din secretia bazala) pe epiteliul corneean prin actul reflex al clipitului. intratarsal sau sub forma de celule libere pe suprafata conjunctivei.

orbita. Alacrimia este urmarea lipsei congenitale a glandelor lacrimale ce apare in cadrul anoftalmiei sau criptoftalmiei. Anomaliile congenitale ale glandelor lacrimale: • Glandele supranumerare sunt glande in plus fata de cele normale situate ectopic la diferite nivele ale ochiului (iris. • Chisturi congenitale este o anomalie cunoscuta si sub denumirea de „dacryops” constand in existenta congenitala a unor formatiuni lichidiene in unghiul superoextern al ochiului. • • Fistulele congenitale sunt comunicari anormale situate deasupra marginii superioare a cantusului extern sau deasupra marginii superioare a tarsului. Cele de dimensiuni mai mari pot fi palpate. XII) . dermoidul limbului. ) . paralizii congenitale ale nercilor cranieni VI. Indicele bacteriostatic al lacrimilor poate fi dozat. Expresia clinica este aparitia exoftalmiei uneori chiar importanta. Cealalta functie majora a filmului lacrimal consta in asigurarea nutritiei corneei (tesut in mod normal avascular) si prevenirii deshidratarii acesteia. Chisturile contin lacrimi cu o dominanta a componentei seroase sau mucinoase. • • staza lacrimilor in caile lacrimale cu suprainfectarea acestora. Cauza acestui sindrom o poate constitui fie absenta glandelor lacrimale fie de anomalii neurologice (hipoplazia nucleului lacrimal. VII. etc. Anomaliile congenitale pot interesa atat glandele lacrimare cat si sistemul excretor avand pe plan clinic urmatoarele consecinte: • sindromul de ochi uscat congenital cu deshidratarea si tulburari trofice ale corneei urmate de aparitia de mici eroziuni ce predispun la suprainfectii. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a acestora sau transplantarea lor in fundul de sac conjunctival. .indepartare continua a bacteriilor. Tratamentul consta in extirparea in bloc a chisturilor pentru a evita recidiva. epifora (expresie a sindromului ochiului lacrimos) adica scurgerea libera si permanenta a lacrimilor pe obraz in lipsa unei stimulari reflexe. corp ciliar. Manifestarea clinica este aparitia sindromului ochiului lacrimos cu lacrimare excesiva (epifora) . Ecografia este utila pentru punerea diagnosticului.

Anomalii congenitale ale cailor lacrimale • • • • • Imperforatia sau ocluzia punctului lacrimal are ca urmare aparitia epiforei. Tratamentul vizeaza dilatarea punctului lacrimal folosind o sonda extrem de fina sub microscop. Ocluzia canaliculului lacrimal este ceva mai frecventa decat precedenta avand uneori transmitere ereditara. poate afecta canaliculul in totalitatea sau doar portiunea externa a acestuia. Prezenta de canaliculi supranumerari este in majoritatea cazurilor asimptomatica. Daca se insoteste de prezenta unor fistule conduce la eliminarea lacrimilor pe piele ceea ce impune necesitatea extirparii fistulelor. Dacriocistografia este explorarea paraclinica de electie care poate evidentia si alte anormalitati cum ar fi existenta diverticulilor sacului sau canalului lacrimonazal si in mod cu totul exceptional absenta completa a cailor lacrimale in anomalii grave ale fetei. Imperforarea congenitala a canalului lacrimonazal duce la manifestari cum ar fi epifora, conjunctivita purulenta, dacriocistita care apar in general intre a 10-a si a 12-a zi dupa nastere pana cel tarziu in a doua luna. Canalul fie se termina in meatul inferior dar fara al perfora fie se termina sub forma unui reces intre mucoasa meatului si peretele osos. Portiunea osoasa a conductului poate fi absenta. Pentru punerea diagnosticului se folosesc teste de permeabilitate cum ar fi: • • • • • instilarea de fluoresceina sau orice alt lichid colorat in fundul de sac conjunctival trebuie sa ajunga in nas, injectarea de ser in canaliculul inferior este urmata de refluare prin canaliculul superior in cazul unui obstacol situat in aval, rinoscopia poate evidentia o posibila cauza nazala a imperforarii, sondajul cailor lacrimale evidentiaza obstacolul, radiografia cu substanta de contrast de asemenea poate localiza obstacolul.

Tratamentul in aproape jumatate din cazuri nu este necesar, vindecarea obtinandu-se spontan. Intr-o prima etapa se administreaza antiseptice si decongestive conjunctivale, se maseaza regiunea sacului lacrimal si se face irigare sub presiune cu astuparea prealabila a punctului lacrimal superior pentru a forta ruperea membranei Hasner (valvula Hasner este situata la deschiderea nazala a canalului lacrimonazal avand rolul fiziologic de a impiedica refluarea lichidului din nas contaminat deci cu bacterii in sistemul lacrimal sau patrunderea aerului) . Daca permeabilizarea totusi nu se obtine se face inainte de trei luni sondajul canalului, procedeu ce poate fi repetat de doua trei ori. Ca ultima varianta terapeutica se practica interventia chirurgicala numita dacriocistorinostomia dar dupa ce copilul a implinit varsta de trei ani.

Anomalii congenitale ale conjunctivei Conjunctiva este membrana transparenta care inveleste fata posterioara a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si partea anterioara a sclerei (conjunctiva bulbara) . Anomaliile congenitale ale conjunctivei sunt afectiuni rare si cuprind malformatii congenitale, tumori disgenetice si tulburari metabolice. Observarea si evaluarea periodica este atitudinea standard, tratamentul impunandu-se in cazurile in care datorita cresterii in dimensiuni a acestor formatiuni se produc la scaderi ale campului vizual sau acuitatii vizuale, sau din ratiuni estetice si nu numai atunci cand asociaza si alte anomalii. Limfedemul conjunctival congenital este o conditie foarte rara ce apare datorita malformatiilor vaselor limfatice (staza limfatica) . Semnul major este edemul dur al conjunctivei bulbare, unilateral sau bilateral. Exista doua forme de manifestare: precoce (pana in

varsta de un an) si tardiva (intre 10 si 20 de ani) . Asociaza uneori diverse malformatii ale membrelor (sindactilie, polidactilie) sau poate aparea in cadrul sindromului Milroy (debuteaza la nivelul membrelor inferioare la la mai multe persoane ale unei familii dar in generatii succesive) . Epitarsul sau sortul conjunctival este o afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei. Tumorile disgenetice sunt tumori congenitale care afecteaza tesuturile epitelial, glandular, nervos, pigmentar si limfatic precum si vasele de sange. Sunt localizate preponderent la nivelul limbului sclero-corneean. Cuprind urmatoarele entitati clinice:

Dermoidul limbului este o mica proeminenta, alb-rozie din care pleaca mai multe fire de par, aderenta la planurile profunde situata la nivelul limbului. Este in mare majoritate a cazurilor unilateral. De dimensiuni mici la nastere, poate creste destul de mult la pubertate acoperind o parte din cornee.

Dermolipomul este o formatiune formata din tesut conjunctiv dens, fibros, acoperita de epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat situata in regiunea supero-externa a conjunctivei si aderenta la aceasta. In profunzime se continua nemijlocit cu paniculul adipos. Poate prezenta anexe sebacee si piloase. Apare de obicei in asociere cu alte anomalii congenitale ale fetei (fistule preauriculare, apendicele preauricular) sau in cadrul asa numitelor sindroame fisurale ale fetei (sindromul Franceschetti si Goldenhar) .

Melanomul benign al conjunctivei apare sub forma unei formatiuni foarte usor proeminenta, mobila pe planurile subjacente, de culoare brun neagra situata in preajma limbului sclero-corneean sau a plicii semilunare. Au o crestere marcata atat in dimensiuni cat si ca pigmentare inainte de pubertate dar fara a prezenta risc de malignizare.

Angiomul conjunctival congenital este o tumoreta proeminenta, de culoare rosie sau cianotica (in functie de felul sangelui pe care il contine arterial sau venos), variabila ca marime (de la 2-3 mm la dimensiunile uni bob de mazare) situata la nivelul carunculei lacrimale sau a conjunctivei palpebrale. Poate avea diferite forme : telangiectazic sau cavernos, sesil sau pediculat. Poate avea caracter infiltrativ si potential de a creste in dimensiuni.

Osteosarcomul si condromul conjunctivei sunt afectiuni foarte rare constand in prezenta de la nastere a unor formatiuni nodulare, mobile, dure, situate indeosebi in cadranul superolateral al sclerei. Sunt formate din osteocite sau condrocite si cresc foarte putin de-a lungul vietii.

Cistinoza este o tulburare metabolica ereditara constand in imposibilitate metabolizarii cistinei fapt care duce la depozitarea acesteia intracelulara sub forma de cristale. Intereseaza diferite tesuturi si organe printre care si conjunctiva si corneea. Se deosebesc trei tipuri clinice: a copilului, a adolescentului si a adultului. Tratamentul vizeaza reducerea aportului (dieta) si facilitarea eliminarii prin administrarea de cisteamina.

Anomalii congenitale ale nervului optic Colobomul papilar tipic este o anomalie cu transmitere autosomal dominanta care poate aparea izolat sau in cadrul colobomului corioretinian constand in lipsa unei portiuni variabile ca intindere din papila optica si retina cu respectarea vaselor retiniene. Poate fi uni- sau bilateral. Obiectiv discul apare de dimensiuni marite adesea ovalizat vertical. Tabloul clinic depinde de marimea colobomului si eventuala asociere a altor anomalii oculare dar in principal este dominat de ingustari sectoriale ale campului vizual corespunzator colobomului. Colobomul papilar atipic este foarte rar constand in prezenta unei excavatii la nivelul jumatatii inferioare a papilei. Functia vizuala poate fi alterata de marimea colobomului, de eventuale leziuni asociate ale globului ocular sau posibile complicatii.

Fosetele colobomatoase sunt mici excavatii, in general unilaterale (95%) constand din lipsa de substanta la nivelul suprafetei capului nervului optic. Culoarea leziunilor variaza: gri pentru cca. 60 % dintre ele, alb-galbui 30 % si negru 10 %. Profunzimea depresiunilor variaza intre 0, 5 si 25 dioptrii. In timp poate aparea o decolare seroasa cu dezvoltarea unei maculopatii. Sindromul morning glory este o anomalie rara care asociaza un deficit al peretelui scleral, o papila largita, care prezinta o excavatie profunda sub forma de palnie, prezenta unui stafilom scleral peripapilar si a unui burelet proeminent pigmentat ce inconjoara papila. Rasunetul clinic consta in scaderea acuitatii vizuale sub 1/50 la aproape toti pacientii. In evolutie poate duce la dezlipire de retina care este principala complicatie ce poate surveni. Efectuarea unei tomodensiometrii este necesara pentru diferentierea leziunii de o tumoare (a retinei sau a papilei optice). Disversiile papilare definesc starea in care axa deschiderii papilei si axa vaselor centrale sunt orientate intr-o orice alta directie decat temporala (care este cea normala). Astfel se deosebesc disversii: inferioare, inferioare si nazale, inferioare si temporale, superioare, nazale. Acestea din urma mai sunt cunoscute si sub denumirea de inversie papilara sau situs inversus. Acuitatea vizuala ramane scazuta sub 5/10 chiar si dupa corectie la aproximativ 67% din disversii. Alte consecinte ale leziunii sunt aparitia scotomului central, marirea petei oarbe, scotom tip Bjerrum si deficite in cadranul temporal superior. Conusul congenital defineste o suprafata regulata, semilunara, localizata in axa disversiei asociate al carei planseu este mai profund decat planul retinei invecinate. Atrofia corioretiniana in sector se prezinta sub forma unei regiuni depigmentate, de dimensiuni variabile, care intereseaza fie o zona restransa in jurul conusului fie intreaga portiune inferioara a retinei ajungand pana la ora serrata. In regiunea afectata de atrofie se obiectiveaza o miopie.

Asocierea conusului, atrofiei corioretiniene in sector si situs inversus al vaselor retiniene definesc sindromul disversiei papilare. Aplazia papilara este o afectiune rarisima si grava care presupune absenta papilei, a nervului optic si a unei portiuni de retina avand drept consecinta clinica existenta enei cecitati congenitale necurabile. Hipoplazia papilara desemneaza o diminuare congenitala uni- sau bilaterala a dimensiunilor papilei si nervului optic. Consecintele clinice ale acestui fapt sunt aparitia strabismului si a nistagmusului precum si scaderea acuitatii vizuale pana la perceptie luminoasa in unele cazuri. In alte cazuri acuitatea vizuala poate fi normala. Papila este alcatuita preponderent din tesut glial stratul de fibre optice fiind redus. Asocierea hipoplaziei papilare cu alte anomalii craniofaciale este frecventa. Megalopapila este o papila optica mai mare decat cea considerata statistic normala. Tulburarile de mielinizare ale nervului optic se manifesta sub doua forme clinice:

sindromul Beauvieux sau pseudoatrofia cenusie a papilei este o afectiune rara constand in intarzierea mielinizarii nervului optic care in mod normal se incheie cel tarziu imediat dupa nastere. Intereseaza preponderent nou-nascutii prematur care prezinta cecitate in ciuda aspectului normal al ochilor. Semnul caracteristic este aspectul cenusiu metalic al papilei.

persistenta fibrelor de mielina peripapilare (avand o frecventa de 0, 3-1%) . Aspectul tipic care pune diagnosticul este acela de rozeta sau flacara alb stralucitoare, matasoasa pornind de la papila si continuandu-se cu prelungiri care urmeaza adeseori traiectul vaselor sanguine retiniene. Functia vizuala este normala.

Membrana epipapilara apare sub forma unui voal conjunctiv, fin, transparent care acopera in totalitate sau partial discul optic.

Anomalii congenitale ale vitrosului Apar datorita persistentei diferitelor structuri fetale sau printr-o dezvoltare anormala a acestora. Persistenta resturilor sistemului hialoidian este aproape o regula la copiii nascuti prematur (95%) si rara la cei nascuti la termen (cca. 3%). Punctele Mittendorf reprezinta resturi ale sistemului vascular fetal anterior situate inferonazal la polul posterior al cristalinului. Nu produc tulburari optice. Papila Bergmeister este o proeminenta papilara caracterizata de absenta excavatiei fiziologice, de forma lineara, situata anterior papilei nervului optic. Este constituita din resturi obliterate ale portiuni posterioare a arterei hialoide si tesut glial. Chisturile vitreene sunt resturi ale sistemului hialoidian situate in vitrosul anterior sau posterior. tulburari functionale pot apare in functie de numar si localizare. Persistenta arterei hialoide apare sub forma unui conduct filamentos, rareori permeabil inconjurat uneori de tesut glial care se intinde de la discul optic la cristalin. Persistenta vitrosului primitiv este o malformatie congenitala grava, de obicei unilaterala care intereseaza portiunea anterioara a vitrosului primitiv sub forma unei placi fibrovasculare aderente la capsula posterioara cristaliniana si la corpul ciliar pe care il tractioneaza central. Poate asocia microftalmie. Evolutia este nefavorabila antrenand reducerea profunzimii camerei anterioare, opacifierea cristalinului, hemoragii vitreene si glaucom secundar. Diagnosticul diferential se face cu retinoblastomul, cataracta

congenitala si persistenta resturilor arterei hialoide. Tratamentul consta in ablatia totala a malformatiei decoland-o cu mare grija de pe fata posterioara a cristalinului pentru a nu leza capsula. in ultima instanta in cazurile foarte severe se poate ajunge la enucleatie. Vitroretinopatia exsudativa dominanta evolueaza asemanator retinopatiei prematuritatii dar in in lipsa oxigenarii postnatale in trei stadii: • • • decolarea posterioara a vitrosului cu formarea de bride care tractioneaza retina; ingrosarea cicatriceala a membranelor vitreene si neoangiogeneza; vasele retiniene temporale capata un aspect tortuos; apar fibroza vitreana si exsudatele subretiniene care produc in final dezlipirea de retina.

Degenerescenta vitreoretiniana periferica (boala Wagner) apare datorita unui defect de dezvoltare a vitrosului secundar exprimat prin prezenta unor spatii optic vide in vitros delimitate de membrane subtiri, fenestrate, avasculare dispuse anteroposterior si aderente la nivelul ecuatorului. Patogenic procesul este initiat de leziuni degenerative ale vaselor apartinand anastomozei circulatiei vitreoretiniene la nivelul careia se acumuleaza tesut conjunctiv amorf, nediferentiat care in timp sufera un proces de hialinizare si scleroza. Leziunile degenerative corioretiniene care pot varia de la atrofia coriocapilarelor coroidei pana la zone degenerative intinse asociate cu intecuirea vaselor retiniene se obiectiveaza cu ajutorul examenului fundului de ochi. Progresia bolii se face in directia aparitiei dezlipirii de retina. Distrofia vitreoretiniana Goldmann-Favre se manifesta prin degenerescenta pigmentara retiniana primara care declanseaza procesele degenerative vitreene (degenerescenta macrofibrilara a vitrosului insotita de lichefierea sa) si retinoschizis periferic. Simptomatologia clinica cuprinde scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana la 1/10, stramtorarea concentrica a campului vizual, discromatopsie in axul albastru-galben. Investigatii paraclinice utile sunt adaptometria si angiofluorografia.

Arsurile corneei

pleoapele-malpozitii palpebrale. ) si acizi tari (acid sulfuric. clorhidric. Bazele tari saponifica lipidele peretelui celular provocand moartea celulelor epiteliale dupa care patrund adanc in stroma provocand distructia keratocitelor.cel mai important pentru vindecarea ad integrum-consta in indepartarea toxicului. Simptomatologia difera in functie de gravitatea arsurii si consta in lacrimare. etc. amoniac. azotic. coagularea si precipitarea acestora formand astfel o bariera protectoare ce limiteaza oarecum patrunderea toxicului. Acestea pot interesa: conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale. electric. ). blefarospasm insotite in zilele urmatoare de o scadere progresiva a acuitatii vizuale. acetic. incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii.Sunt leziuni corneene necrotico-inflamatorii produse de contactul cu un agent chimic (acizi sau baze tari). fluorhidric s. s. a substantei fundamentale si edematierea fibrelor de colagen. durere vie. aflate in diferite stari de agregare. termic sau actinic (radiatii). Agentul cauzator produce in prima etapa necroza tisulara care este urmata de edem si inflamatie. . in arsurile medii se observa opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida) . arsurile severe produc o dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-sclerala. a. corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie. Modificarile obiective variaza in functie de gravitatea arsurii: in arsurile usoare apar mici eroziuni epiteliale. anilina. Tratamentul se face in trei etape: • tratamentul de urgenta. Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a returilor solide ale substantei chimice. Acizii actioneaza asupra proteinelor provocand denaturarea. a. Arsurile chimice sunt cauzate de baze (hidroxid de sodiu. var.

evitarea suprainfectiilor (pansamente sterile. camera umeda si unguente cu antibiotice) si stimularea reepitelizarii. acid ascorbic).• a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante. combaterea reactiei irido-ciliare. limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea durerii. smoala. Arsurile fizice sunt produse de agenti termici si radiatii (ultraviolete si ionizante). Arsurile termice sunt produse de contactul cu materiale topite (metal. entropion. Toate acestea provoaca coagularea proteinelor. necroza aseptica. keratite. Profilaxia se poate face foarte usor prin folosirea ochelarilor de protectie. Tabloul clinic este asemanator cu cel din arsurile chimice cu deosebirea ca sunt intotdeauna insotite de afectari palpebrale. Arsurile produse de radiatiile ultraviolete (lampi solare. ) si estetice. coliruri cu antibiotice si analgezice pentru combaterea durerii. aparate de sudura. pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu. • tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron. opacifierea corneei. mase plastice etc. etc. tratamentul fiind acelasi. Tratamentul se face prin administrarea de cicloplegice cu actiune rapida pentru combaterea spasmului ciliar. Conjunctivita acuta . durere. ) si vapori sau gaze fierbinti. Tratamentul vizeaza limitarea reactiei inflamatorii (corticosteroizi administrati local). senzatie de corp strain. arcuri carbonice. eclipse solare) se manifesta la cateva ore de la expunere prin fotofobie. Radiatiile ionizante provoaca atingeri corneene variabile: hipoestezie.

alergica. bacteriana. atopica sau nespecifica • Hiperemie conjunctivala. Semne si simptome: • Generale: in infectia virala. ochi rosu .Conjunctivita acuta reprezinta inflamatia conjunctivei palpebrale si/sau bulbare cu durata mai mica de 4 saptamani.

cu adenovirus sau enterovirus .• • • • • Prezenta secretiei Senzatie de corp strain Prezenta de cruste la nivelul pleoapei Acuitate vizuala si reactivitate pupilara normal Conjunctivita virala. asociata cu vezicule cutanate herpetice la nivelul pleoapei sau in teritoriul de distributie a ramurii oftalmice a nervului trigemen in infectia cu herpes zoster • Nodule preauriculari palpabili Debut rapid in 12-24 ore Secretie purulenta abundenta Chemozis .edem conjunctival Extindere rapida a ulceratiei corneene superioare Edem palpebral • Conjunctivita virala cu herpes simplex sau herpes zoster • • • • Conjunctivita bacteriana. sau se pot asocial cu gripa.apar sporadic la copii. infectia gonococica acuta • • • • • . rujeola sau parotidita epidemica • • • • • Istoric de infectie a cailor respiratorii superioare sau simptome sistemice de infectie virala Poate debuta la un ochi. rareori prurit Unilateral. cu progresarea la ambii ochi in 1-2 zile Secretie mucoasa apoasa Foliculi ai conjunctivei palpebrale inferioare Adenopatie preauriculara palpabila Poate exista istoric de herpes simplex ocular recurent Senzatie de arsura.

edem conjunctival Edem si eritem palpebral Fara adenopatie preauriculara Istoric de atopie Prurit Secretie vascoasa abundenta Recurente sezoniere Papile conjunctivale mari situate subpalpebral Uneori ulcer cornean superior (infiltrat steril.edem conjunctival Fara adenopatie preauriculara La pacientii care folosesc lentil de contact trebuie exclusa cheratita cu pseudomonas Pruritul este simptomul dominant Secretie apoasa Istoric de alergie cu caracter sezonier sau la particule de praf Chemozis . HIV) Prurit usor Secretie purulenta redusa cantitativ Chemozis . nongonococica: poate fi epidemica Conjunctivita alergica Conjunctivita aopica/alergica ("de primavara") recurenta .• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adenopatie preauriculara Istoric sau semne de boala cu transmitere sexuala (Chlamydia. de culoare cenusiu-albicioasa) Uneori sunt prezente puncte albe supradenivelate pe fata interna a pleoapelor Conjunctivita bacteriana.

epidermidis Streptococcus pneumonia Haemophilus influenzae (mai ales la copii) Specii de Pseudomonas (trebuie excluse la cei ce utileaza lentile de contact. sau virusul gripal Staphylococcus aureus S. virusul urlian. infectia progreseaza frecvent catre ulcer cornean) Neisseria gonorrheae Neisseria meningitidis Conjunctivita bacteriana .• • • • • Uneori cheratopatie punctata superficial la coloratia cu fluoresceina Uscaciunea mucoasei globului ocular cu eritem si secretie intermitenta de mucus Iritatie secundara expunerii la agentii chimici sau reactiei la medicamente Corp strain: eritemul si secretia pot persista timp de 24 ore dupa indepartarea corpului strain Conjunctivita nespecifica iritativa Cauze: • Conjunctivita virala • • • • • • • • • • • • • • • Adenovirusuri (guturaiul) Virusul Coxsackie Enterovirusuri (conjunctivita hemoragica acuta) Herpes simplex (infectie primara si recurenta) Herpes zoster sau varicela Molluscum contagiosum Virusul rujeolic.

sifilis. sindrom carcinoid. pemfigus. granulomatoza Wegener Rar: ricketsii.• • • • • • • • Chlamydia trachomatis produce conjunctivita cronica .masuri generale: • • • • Comprese reci si curatarea zonei palpebrale de 4 ori pe zi Intreruperea utilizarii lentilelor de contact in faza inflamatorie Acoperirea ochiului afectat nu este utila Evitarea agentilor iritanti precum vapori de fum. sarcoidoza. herpes Utilizarea lentilelor de contact: pseudomonas Tratament .cu debut gradat in 4 saptamani Rinoconjunctivita (febra de fan). sindrom Reiter Conjunctivita alergica Conjunctivita nespecifica Factori de risc: • • • Istoric de contact cu personae infectate. sifilis. tuberculoza. psoriazis. boala Graves. alergii sezoniere Conjunctivita de primavara/atopie Substante iritative: medicamente topice. boala Kawasaki. guta. vapori de fum Boli autoimune: sindrom Sjögren. sindrom Stevens-Johnson. vantul. paraziti. Chlamydia. expunerea prelungita la soare Degenerescenta vitreene . epidemii de conjunctivita virala sau bacteriana Contactul cu personae cu boli cu transmitere sexuala: gonoree. vant. expunere la raze ultraviolet. fungi.

Procesul incepe in centrul vitrosuluicare se clarifica pentru deveni intr-un final optic vid. Synchysis scintillans (sinchisis scanteietor) este o degenerare bilaterala a vitrosului. Degenerescenta miopica este o degenerscenta a vitrosului care apare la miopi. Patogenia implica fagocitarea de catre hialocite a proteinei anormale.Degenerescenta senila a vitrosului este o modificare spontana. Amiloidoza vitreana apare secundar amiloidozei sistemice. Este dovedita de: modificarea aspectului canalului Cloquet care din orizontal si rectiliniu la nastere devine sinuos si coborat sub axa optica si de extinderea spre inapoi pana aproape de ecuator a bazei vitrosului. Consta in aparitia in interiorul vitrosului a numeroase particule mobile.sau bilateral. de aspect vatos (depozite de amiloid). Cea microfibrilara apare la miopii de varsta medie care nu au antecedente de dezlipire de retina. Consta in prezenta la nivelul vitrosului uni. Fibrele de colagen modificate se aglutineaza la periferie. in vecinatatea retinei in prima instanta dar apoi si anterior. Prezenta lor este obiectivata cu ajutorul biomicroscopiei. se aseamana ca tablou cu degenerscenta senila si evolueaza spre decolare posterioara de vitros si colaps. descoperita intamplator (de obicei in jurul varstei de 40 de ani). care apare in lipsa unui agent agresor ca expresie a imbatranirii. Afecteaza deasemenea vasele retiniene. Degenerescenta macrofibrilara poate apare si la emetropi si se instaleaza precoce (pana la pubertate) si evolueaza rapid spre decolare de vitros. Tratamentul chirurgical constand in vitrectomie se practica doar daca apar tulburari importante ale acuitatii vizuale. Sunt descrise doua tipuri: microfibrilara si macrofibrilara. coroidiene si coriocapilare. . asimptomatica. a unor opacitati albicioase. Structura specifica poate fi observata cu ajutorul microscopiei electronice iar componenta principala (o proteina asemanatoare prealbuminei) identificata cu ajutorul studiilor de imunocitologie. progresiva. Biochimic sunt sferule de hemoglobina sau cristale de colesterol dar fara a fi asociate cu hipercolesterolemia. stralucitoare de culoare aurie sau policrome. Vitrosul din vecinatatea acestor opacitati este lichefiat si degenerat cu deplasarea periferica a colagenului.

Dezlipirea de retina . calciu hidroxifosfat si oxalat de calciu). cristale de fosfolipide complexe si acid mucopolizaharidic. Este unilaterala in trei sferturi din cazuri. Se manifesta prin aparitia la nivelul vitrosului a unor particule rotunde. 5%) intalnita la persoanele in varsta (raportul barbati/femei fiind de 2/1). 04-0. Acesti corpusculi asteroizi sunt alcatuiti in principal dn fosfor si calciu (sub forma de sapunuri de calciu: stearat si palmitat de calciu.se face in cazurile in care hialoza asteroida in stadii avansate si bilaterale reduce foarte mult acuitatea vizuala. Tratamentul.galbuie dispuse in siraguri sau ciorchine (aspect ecografic de fulgi de zapada).Hialoza asteroida (Bola Benson) sau synchisis albescens este o afectiune benigna rara (0.constand in vitrectomie. de culoare alb.

pe care o detaseaza de epiteliul pigmentar. Cea mai frecventa cauza este retinopatia diabetica proliferativa. • • • Dezlipirea de retina de tip regmatogen (fisura)(DRR): cel mai frecvent tip. Semne si simptome: • • • Flash-uri (fotopsie) Fosfene Modificari ale campului vizual . Se produce atunci cand lichidul vitros intra in contact cu spatiul subretinian prin intermediul unei fisuri la nivelul retinei Dezlipirea exsudativa sau seroasa: se produce in absenta unei fisuri retiniene.Separarea retinei senzoriale de epiteliul pigmentar subiacent al retinei se numeste dezlipirea de retina. Dezlipirea prin tractiune: aderentele vitroretiniene exercita o tractiune mecanica asupra retinei. de obicei datorita unui proces inflamator sau tumoral.

hipertensiune maligna) Retinopatie diabetica proliferativa Retinopatie cicatriciala de prematuritate Retinopatia proliferativa cu cellule falciforme Traumatism penetrant Dezlipirea prin tractiune: . sclerita posterioara) Diverse (retinopatie seroasa central. sau supradenivelarea retinei in absenta fisurilor in dezlipirea exsudativa La 3-10% din pacientii cu DRR presupusa nu se evidentiaza nici o fisura retiniana Tractiunea retinei fara fisuri retiniene in dezlipirea prin tractiune Cauze: • Tractiunea cauzata de detasarea posterioara a corpului vitros (DVP) determina producerea celor mai multe fisuri. tractiunea exercitata de corpul vitros provocand fisuri la periferia retinei. exsudat la nivelul uveei. conducand la separarea vitrosului de retina. gelul vitros se lichefiaza. Odata cu inaintarea in varsta. in periferia retinei.Gelul vitros ramane totusi atasat la nivelul bazei vitroase.• • • • • • Celule pigmentare in corpul vitros (“particule de tutun”) Vederea centrala este pastrata daca macula nu este detasata Acuitate vizuala scazuta (20/200 sau mai mica) in cazul pierderii vederii centrale datorita detasarii maculei Supradenivelarea retinei asociata cu una sau mai multe fisuri retiniene in DRR. • • DVP asociata cu hemoragie vitroasa determina o incidenta crescuta a fisurilor retiniene Dezlipirea exsudativa: • • • • • • • • Tumori Afectiuni inflamatorii (sindrom Harada.

atunci este necesara vitrectomia. Tratament . Rupturile in lambou sau in potcoava la pacientii simptomatici (cu flashuri sau fosfene) trebuie tratate. afectiuni inflamatorii si traumatisme) Traumatisme Dezlipirea retinei la nivelul ochiului controlateral Degenerare reticulara. Discromatopsia sau lipsa perceptiei culorilor . Se formeaza prin tractiune vitroasa localizata Pliuri la nivelul meridianelor.Factori de risc: • • • • • • • • • Miopie (mai mare de 5 dioptrii) Afachia (absenta cristalinului) sau pseudoafachia DVP si conditii associate (afachia.masuri generale: • Nu toate fisurile sau rupturile retiniene necesita tratament. Fisurile atrofice la pacientii simptomatici sunt rareori tratate. Degenerarea reticulara este o anomalie vitroretiniana cu incidenta de 6-10% in populatia generala Glaucom Ghemuri vitroretiniene. Fisurile operculate la pacientii simptomatici sunt uneori tratate. • • • • Degenerarea reticulara cu sau fara fisuri la pacientii asimptomatici cu antecedente de dezlipire de retina la ochiul controlateral poate fi tratata profilactic Rupturile retiniene in lambou la pacientii asimptomatici sunt frecvent tratate profilactic Dezlipirea exudativa este de obicei controlata prin tratarea afectiunii subiacente Dezlipirea prin tractiune este controlata de obicei prin simpla tinere sub observatie. Retina in cantitate excesiva se gaseste la nivelul cadranului supranazal. Daca este implicata foveea.

deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. care contine celule cu conuri. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. verde. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. albastru si ale combinatiilor dintre acestea.Discromatopsia este o anomalie a vederii. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. responsabile de vederea in intuneric. responsabile de perceptia cromatica. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. prin neuronii retinei. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. verde sau albastra. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. . Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. celule cu con sensibile fie la lumina rosie.

Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. prezente de la nastere. dar nici sa fie tratate. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. iar cele dobandite sunt. Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. ci doar nuante de gri. de obicei. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. poate percepe nuante ale culorilor.Cauze: Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. nu este perceputa nici o culoare. In functie de cauza. Simptome: Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. alb si negru. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. In discromatopsiile severe. adica nu pot nici sa se agraveze. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. ireversibile si netratabile. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). Aceste tulburari sunt mostenite genetic.

La microscopul electronic se observa cristale paralelipipedice asezate in placi confluente in stroma anterioara. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Nodulii superficiali bombeaza epiteliul modificandu-i curbura . care poate imbunatati perceptia culorilor. Microscopia optica evidentiaza un material granular infiltrat la nivelul membranei Bowman si care se coloreaza in rosu cu tricrom Masson.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. Distrofii ale stromei corneene Dintre toate distrofiile corneei acestea sunt cele mai severe deorece produc modificari ale transparentei corneei (mergand pana la opacifiere totala) si o scadere importanta a acuitatii vizuale. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. In stroma anterioara apar opacitati nodulare de dimensiuni inegale si margini neregulate separate intre ele de zone de cornee normala. deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: • • • lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica. Distrofia granulara sau nodulara Groenow I este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care debuteaza in primii ani de viata dar trece o perioada variabila de mai multi ani pana la aparitia simptomatologiei.• • interventia chirurgicala.

care apare in primul an de viata avand o evolutie lent progresiva. leziuni corneene mai fruste situate indeosebi periferic. asociata cu hiperlipidemie. Se transmite autosomal dominant. Distrofia grilajata sau reticulara isi datoreaza numele eroziunilor lineare. bifurcate in unghi ascutit fara a se anastomoza. muiat in sirop. piele uscata si laxa cu depozite amilodice. Dupa mai multi ani sunt posibile recidive pe grefon. paralizii de nervi cranieni si periferici. Acest fapt duce la modificarea aderentei fiziologice intre stroma si epiteliu si aparitia eroziunilor epiteliale. distrofia corneeana grilajata de tip II (sindromul Meretoja) presupune coexistenta distrofiei grilajate cu o amiloidoza sistemica. localizate central care afecteaza straturile anterioare ale stromei. In fazele foarte avansate in care apar serioase tulburari de vedere se practica keratoplastia perforanta. in jurul caruia zaharul a cristalizat. transparent. refringente cu aspect de grilaj cu dublu contur. Aspectul leziunii a fost asemanat cu crinul de Florenta. Microscopic s-a dovrdit existenta depozitelor amiloide in stroma anterioara si subepitelial. . Distrofia maculara Fehr sau distrofia patata Groenow II este o afectiune autosomal recesiva severa care consta in aparitia unor opacitati de culoare alb-cenusie in toata stroma superficiala si care se extind cu timpul in toata grosimea stromei. Distrofia centrala cristalina Schnyder este o afectiune transmisa autosomal dominant. Exista doua tipuri de distrofie grilajata: • • distrofia corneeana grilajata de tip I (Biber-Haab-Dimmer) este de fapt o forma speciala de amiloidoza primara localizata (amiloidul tip A a fost identificat in corneea acestor pacienti) .si determinand astigmatism si eroziuni corneene recidivante care genereaza fenomene iritative. Consecinta majora pe plan clinic este scaderea transparentei corneei urmata de scaderea precoce si accentuata a acuitatii vizuale care in jurul varstei de 40 de ani ajunge sub limita utilitatii practice moment in care se impune instituirea tratamentului chirurgical constand in keratoplastie. Modificari ale functiei vizuale se produc in general tardiv spre 40-50 de ani dar beneficiaza de keratoplastie perforanta. Anumite perturbari in sinteza keratansulfatului conduc la formarea depozitelor corneene de glucozaminoglicani. Leziunea tisulara consta intr-o opacitate centrala discoida (cristale alb-galbui). Manifestarile clinice cuprind: blefarosalazis.

Este insotita de hipermetropie si astigmatism neregulat. Poate aparea in asociere cu alte afectiuni cum ar fi ihtioza. subtierea corneei in portiunea centrala. . stationara este insotita uneori de keratocon. distrofia Cogan. keratoconul. Distrofia stromala posterioara amorfa este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta. pseudoxantom elastic. Distrofia stromala congenitala ereditara este o afectiune rarisima. Histopatologic se evidentiaza alterarea keratocitelor din vecinatatea membranei Descemet care contin un material PAS pozitiv. transmisa dominant autosomal si neevolutiva manifestata inca de la nastere prin incetosarea vederii datorata prezentei unor opacitati sub forma de fulgi in stroma corneeana anterioara cu respectarea periferiei. Distrofia predescemetica sau distrofia profunda Maeder si Danis este o afectiune fara transmitere genetica. anomalii iriene. Se constata deasemenea o acumulare de colesterol si grasimi neutre. etc. bilaterala cu debut precoce care consta in aparitia unor opacitazi difuze in stroma posterioara cu extindere spre limb. etc. Distrofia punctata (flek) afecteaza stroma in intregime constand in prezenta la nivelul acesteia a unor mici opacitati gri cu aspect de matreata. Cauza aparitiei acestor depozite o reprezinta excesul de lipide si glicozaminoglicani datorat unui dezechilibru al metabolismului acestora la nivel ocular. caracterizata de prezenta unor opacitati lineare. goniosinechii. Afectiunea uni. dermoid limbic.sau bilaterala asimetrica.localizata in stroma anterioara sub membrana Bowman insotita de o innfiltratie difuza stroma si un inel infiltrativ limbic. Rasunetul asupra functiei vizuale este minim sau absent. Apare la persoane in varsta de peste 30 de ani carora nu le afecteaza functia vizuala. punctate sau spiculi albastrui la nivelul stromei predescemetice.

imprecis delimitate separate de sparturi cenusii si zone clare.Distrofia noroasa centrala François este o afectiune bilaterala. fotofobie. Simptomatologia cuprinde pe langa scaderea acuitatii vizuale. . Tratamentul este unul de intretinere fara rezultate deosebite. senzatie de corp strain. fenomene iritative periodice (durere. Se recomanda administrarea de trofice corneene (sub forma de instilatii sau unguente). Anatomopatologic s-au evidentiat urmatoarele aspecte: • • • depunerea unui material fibrilar intre membrana Bowman si membrana bazala a epiteliului. Nu evolueaza cu varsta. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 30 de ani. Liniile in functie de grosime si dispunere dau aspectul de amprenta sau harta geografica. Pete de culoare gri sau microchisturi pot fi observate prin retroiluminare in stratul epitelial central. folosirea lentilelor de contact si indepartarea epiteliului distrus. Distrofiile corneene anterioare Distrofia Cogan cunoscuta si sub denumirea de distrofia microchistica sau distrofia in harta sau in picatura. simetrica si asimptomatica caracterizata prin prezenta de opacitati multiple. lacrimare) datorita eroziunilor corneene superficiale recidivante care se intalnesc la 10 % din bolnavii cu aceata distrofie. ingrosarea multilaminara a membranei bazale care da aspectul de amprenta. celule epiteliale cu microchisturi.

In principiu tratamentul acestor boli consta in limitarea aportului si administrarea unor medicamente care fie sa lege (agenti chelatori) aceste substante si sa faciliteze eliminarea lor fie sa induca cresterea activitatii enzimatice reziduale (inductori enzimatici) iar in ultima instanta transplantul organelor compromise. Modificarile observate constau in opacitati corneene centrale superficiale cu aspect de harta geografica si opacitati inelare neregulate subepitelial. Tratamentul chirurgical constand in keratoplastie lamelara sau perforanta este grevat de reaparitia leziunilor la nivelul grefonului. Exista zone intregi in care membrana bazala epiteliala si membrana Bowman lipsesc. Distrofia inelara Reis-Bücklers este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care intereseaza indeosebi membrana Bowman si se manifesta in primii ani de viata ai copilului. Keratoplastia lamelara se impune in cazurile cu scadere importanta a vederii. Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Tezaurismozele sunt un grup mare de boli caracterizate prin acumulare in exces a unor substante aflate normal in organismul uman dar care datorita absentei sau insuficientei enzimelor implicate in metabolismul acestora nu mai pot fi metabolizate.Distrofia Meesmann sau distofia epiteliala juvenila ereditara este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care apare in primii doi ani de viata manifestandu-se printr-o usoara scadere a acuitatii vizuale si fenomene iritative. Modificarile corneene sunt bilaterale. Aspectul de opacitati subepiteliale este dat de tesutul fibrocelular care inlocuieste membrana Bowman. Leziunile constau in mici opacitati punctiforme si vezicule epiteliale localizate in dreptul fantei palpebrale si vizibile prin retoiluminare. Cicatrici epiteliale neregulate se formeaza in urma eroziunilor repetate si impreuna cu edemul stromei subjacente contribuie la aparitia tulburarilor de vedere. Microscopic s-a observat vacuolizarea celulelor epiteliale. . ingrosarea epiteliului si existenta unor prelungiri in stratul bazal al epiteliului de dinspre membrana bazala.

Boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara este o afectiune autosomal recesiva determinata de sinteza insuficienta a ceruloplasminei (proteina care leaga si transporta cuprul in organism) in ficat. Tabloul clinic cuprinde hiperkeratoza palmoplantara si a coatelor. sindromul Goldberg. La nivel corneean acesta se depune sub forma ionica in stroma si sub forma de saruri in membrana Descemet. Depunerile corneene debuteaza in partea superioara avand forma unui inel galben-maroniu sau verde numit inelul Kayser-Fleischer. sindromul Spranger. Ocronoza sau alcaptonuria este o afectiune metabolica cu transmitere autosomal recesiva caracterizata prin imposibilitatea metabolizarii normale a acidului homogentizic. Mucolipidozele sunt un grup de afectiuni cu transmitere autosomal recesiv ce constau in tulburari ale metabolismelor lipidic si al mucopolizaharidelor care se depun in viscere si cornee. iar la nivel corneean (mai ales membrana Bowman si la nivelul epiteliului) aparitia unor depozite galben-cafenii cu aspect de picatura. fucosidozele s. Consecinta este depozitarea cuprului in mai toat e tesuturile. Functia vizuala nu este deloc influentata.Tirozinemia este o afectiune cu transmitere autosomal recesiva produsa de un deficit de tirozinaminotransferaza (enzima implicata in metabolismul tirozinei). Urina acestor pacienti devine bruna in contact cu aerul (prin oxidare) . iar sfingolipidele in retina si creier. Consecinta acestui deficit este acumularea tirozinei. lacrimare si episoade repetate de eroziuni corneene de aspect pseudodendritic. artropatii. retard mintal iar la nivel ocular fotofobie. Aceasta grupa de afectiuni cuprinde: sindromul Berman. acesta este in parte excretat urinar si in parte depozitat dupa oxidare si polimerizare sub forma unei substante asemanatoare melaninei numita alcapton la nivelul tesutului conjunctiv conferindu-i acestuia o culoare albastru-cafenie. Tabloul clinic mai cuprinde litiaza renala. Simptomele cele mai grave sunt date de afectarea neurologica si hepatica. organele predilecte fiind creierul si ficatul. a. .

Se deosebesc doua forme: • • Forma infantila (sindromul Lygnac-Fanconi) se manifesta prin nanism. Sanfilipo. Mucopolizaharidozele sunt un grup de afectiuni majoritatea cu transmitere autosomal recesiva (exceptie face sindromul Hunter cu transmitere gonosomal recesiva) caracterizate de depunerea in tesuturi a unor substante precum heparansulfatul. Hurler. dispazii scheletice. Cistinozele sunt afectiuni cu transmitere autosomal recesiva care consta in tulburari ale metabolismului aminoacizilor avand drept consecinta depunerea cistinei in conjunctiva. degenerescenta pigmentara a retinei. In timp acestea pot evolua si pot determina scaderi ale vederii. afectare corneeana si retard mental. sclera. La nivel ocular mai pot aparea anevrisme conjunctivale. Forma adulta nu pune in pericol viata bolnavului. Se cunosc opt sindroame din aceasta categorie de tezaurismoze cele mai importante fiind: sindromul Hunter (gargoilismul).Sfingolipidozele sunt un grup de afectiuni transmise autosomal recesiv (exceptie facand sindromul Fabry care are transmitere gonosomal recesiva) determinate de tulburari ale metabolismului sfingolipidelor cu depunerea acestora in diferite organe si tesuturi. edem papilar si atrofie oprica datorita acumularii sfingolipidelor la nivelul endoteliului vascular. boala Tay-Sachs etc. La nivelul stromei corneene si a membranei Bowman se afla cristale policrome aciculare de cistina. dermatansulfatul si keratansulfatul ca urmare a unei tulburari a metabolismului hidratilor de carbon. Morquio. Dintre acestea amintim: boala Fabry. Simptomatologia debuteaza in primul an dupa nastere. uvee si alte tesuturi. Modificarile corneei constau in opacifieri multiple de culoare galben-cenusie localizate in toate straturile datorate acumularii de mucopolizaharide in keratocite. La nivel corneean se formeaza depozite lipidice sub forma de arc in xantomatoza esentiala hiperlipemica sau cu o dispozitie radiara de la centru spre periferie (cornee verticilata) in boala Fabry. rahitism hiperaminoacidurie si afectare renala fiind fatala in prima decada de viata in lipsa transplantului renal. . Tabloul clinic este foarte variat cuprinzand atrofie optica. cornee. dilatatii ale vaselor retiniene. pacientii acuzand insa usoara fotofobie. boala Hand-Schuller-Christian.

marimii si formei celulelor endoteliale. Leziunile endoteliale (primare) preced cu mai multi ani leziunile epiteliale (edemul) si cele stromale. bule epiteliale si fibroza subepiteliala. Afectiunea care evolueaza bilateral asimetric nu afecteaza in sine vederea ci determina aparitia unui edem corneean. Distrofia endoteliala Fuchs mai este cunoscuta si sub denumirea de distrofie endoepteliala. mai frecvent la sexul feminin. Sensibilitatea corneeana aproape dispare. In ultima instanta se intervine chirurgical recurgandu-se la keratoplastie perforanta. edem stromal) . Datorita edemului corneea isi dubleaza grosimea in portiunea centrala (ajunge la 1mm). cu transmitere autosomal dominant. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 50 de ani. Se manifesta intr-un prim stadiu evolutiv prin semne de cornee guttata la care ulterior se adauga progresiv edemul stromei. benzi late cu margini dintate. Semnele majore sunt scaderea acuitatii vizuale si durerea oculara datorata ruperii bulelor de edem epitelial. La nivelul endoteliului corneean se formeaza depozite pigmentare. Microscopic se observa variatii ale numarului. Se poate decompensa dupa interventii chirurgicale. iar la nivelul epiteliului apar bule care se rup. Celulele endoteliale produc colagen descemetic cu o structura anormala dand corneei aspectul de „ argint batut ” in lumina reflectata. aparuta in primii ani de viata exprimandu-se clinic foarte variabil (grupe de vezicule izolate pe fata posterioara a corneei.Distrofiile corneene posterioare Corneea guttata consta in prezenta unor mici excrescente localizate central la nivelul membranei Descemet si endoteliului. Tratamentul vizeaza calmarea durerii si reducerea edemului prin instilatii cu solutie de clorura se sodiu si diferite unguente. sinechii largi iridocorneene. corectopie. Ingrosarea membranei Descemet insotita de instalarea edemului stromal duce la aparitia cutelor descemetice. Distrofia polimorfa posterioara este o afectiune bilaterala si asimetrica. Microscopic se poate observa faptul ca celulele endoteliale arata si se .

. Ectropionul cicatriceal apare in urma unor traumatisme.comporta exact ca niste celule fibroblastice (au microvili. dau reactie pozitiva pentru cheratina. hipertrofierea conjunctivei si epifora. In functie de modul de transmitere are doua forme: • Formele cu transmitere autosomal recesiva sunt manifeste inca de la nastere si asociaza nistagmus. Anomalia se pare ca s-ar datora diferentierii anormale a ectodermului crestelor neurale in luna a 5-a de gestatie sau dupa. Ectropionul Ectropionul reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale. Leziunile nu se agraveaza ci au o evolutie stationara. cicatriceal. dupa diverse infectii si interventii chirurgicale. lacrimare si fotofobie fara nistagmus.curgerea lacrimilor pe obraz datorita pierderii contactului punctului lacrimal cu lacul lacrimal. spastic. arsuri grave. Aceste forme sunt cele mai frecvente. Corneea se ingroasa (grosime de 2-3 ori cea normala) datorita edemului epitelial fara bule. • Forma cu transmitere dominanta evolueaza lent incepand din al doilea an de viata manifestandu-se prin durere. Ectropionul congenital este rar si aproape asimptomatic nenecesitand tratament. Aceasta are drept consecinta uscarea si dezepitelizarea corneei cu aparitia keratitei lagoftalmice. prezinta desmozomi si au tendinta la proliferare) Distrofia endoteliala congenitala si ereditara are caracteristic existenta edemului corneean bilateral congenital. Corneea de culoare gri-albastruie capata un aspect de sticla sparta. paralitic si senil. Patogenic se disting urmatoarele forme: ectropion congenital.

Indepartarea cauzelor duce la vindecare. Ectropionul senil este cauzat de scaderea tonicitatii muschilor retractori ai pleoapei inferioare si orbicular. Tratamentul este chirurgical si urmareste scurtarea orizontala a pleoapei. .Tratamentul consta in refacerea pleoapei prin inlocuirea tesuturilor lipsa cu grefe libere sau plastii prin alunecare. Aparitia epiforei determina pacientul sa-si stearga lacrimile dinspre unghiul intern spre cel extern ceea ce accentueaza pozitia vicioasa a pleoapei. Ectropionul paralitic este produs de paralizia nervului facial si apare doar la pleoapa inferioara. In scop terapeutic se indica utilizarea unor lentile cu “camera umeda”. Dupa mecanismul de producere exista trei forme clinice: congenital. Entropionul Entropionul reprezinta orientarea marginii libere a pleoapei spre interior astfel incat malpozitia cililor irita permanent corneea. Ectropionul spastic apare mai frecvent la copii in urma inflamatiilor cronice ale pleoapelor. tarsorafie laterala. cicatriceal si spastic. Entropionul congenital este cauzat de modificari de insertie a muschiului orbicular. Se poate vindeca spontan in primele luni dupa nastere. microftalmie si modificari congenitale ale tarsului. administrarea locala de lubrifianti.

herpes) sau autoimune (pemfigoidul cicatriceal). blefarita etc) Entropionul cicatriceal apare dupa vindecarea cicatriceala a unor traumatisme si arsuri sau poate fi provocat de boli infectioase (trahom. Tratamentul in cazurile mai usoare de entropion spastic indepartarea bolii cauzatoare este suficienta. In entropionul sever se impune tratamentul chirurgical care consta in excizarea unei portiuni din pleoapa avand drept consecinta crearea unei tractiuni asupra marginii libere.Entropionul spastic produs de spasmul muschiului orbicular datorat la randul sau apritiei unor factori iritativi locali (conjunctivita. conjunctiva congestionata si chiar mici eroziuni ale corneei care prezinta riscul suprainfectiei. Fracturile directe pot afecta rebordul orbitar sau peretii orbitari. Fracturile orbitei Fracturile orbitei se impart in functie de mecanismul de producere in fracturi directe (cauzate de lovituri puternice la nivelul orbitei) si fracturi iradiate (indirecte pornind de la fracture de baza de craniu) . . Simptomatologia este dominata de lacrimare si senzatia de usturime provocate de contactul permanent dintre cili si cornee. In cazul entropionului cicatriceal post arsuri trebuie avuta in vedere si reconstructia estetica a regiunii. eventual insotita de fixarea pleoapei in pozitie normala cu benzi de leucoplast. La inspectie se observa pozitia anormala a pleoapei.

nervi. diplopie. In timp pot aprea complicatii cum ar fi deformarea orbitei urmata de enoftalmie. Manifestarile clinice imediate cuprind durere difuza accentuata la presiune. diplopia si tulburari senzitive in regiunea suborbitara. ptoza. Tratamentul medical urmareste profilaxia infectiilor prin administrare de antibiotice pe cale sistemica. leziuni ale continutului orbitei (glob ocular. Alte complicatii posibile sunt dacriocistita cronica si nevralgia suborbitara. vase) . Cele din treimea externa sunt mai periculoase deoarece pot antrena luxatia sau rupture glandei lacrimale necesitand adesea extirparea acesteia. sinusului frontal. epifora. Clasificarea Le Fort dupa sediul liniilor de fractura le imparte in: • • • fractura le Fort I – linia de fractura merge din loja canina spre piramida nazala fractura Le Fort II – linia de fractura merge descendent de la apofiza zigomatica pe planseul orbitei incalecand apoi piramida nazala. nervului supraorbitar sau smulgerea tendonului . Tratamentul chirurgical urmareste repunerea in pozitie normala a osului malar cu ajutorul unui croset. epistaxis si risc crescut de aparitie a infectiilor. muschi.Fracturile rebordului orbitar: • Fractura masivului maxilo-facial are frecventa cea mai mare. In cazul localizarii interne se pot produce lezari ale celulelor etmoidale anterioare. epistaxis. • • Fractura rebordului orbitar inferior este urmata deschiderea sinusului maxilar cu emfizem orbitar. Radiografia craniului este examenul de electie care pune diagnosticul. Fracturi ale rebordului orbitar superior pot avea localizare in treimea externa sau in jumatatea interna. echimoze si edem palpebral. fractura Le Fort III – linia de fractura porneste de la apofiza zigomatica se continua pe peretele extern al orbitei si fanta sfenoidala ajungand pe peretele intern al orbitei. La un interval de cateva zile apar exoftalmia. sinuzita maxilara prin facilitarea patrunderii germenilor patogeni in sinus. reconstructia planseului orbitar in cazurile cu pierdere osoasa si reinsertie musculara daca e cazul.

Manifestarile clinice sunt numeroase si depind in mare masura de severitatea traumatismului. Rasunetul clinic al acestor leziuni cuprinde nevralgia. Situatia tipica in care se produce este contuzia orbitara cu mingea de tenis care cauzeaza o crestere brusca a presiunii intraoculare.reflectat al oblicului mare (necesita repozitionarea acestuia) . hipema si mai rar rupturi retiniene. Interventia chirurgicala se impune:1) in situatiile in care fractura cuprinde mai mult de jumatate din planseul orbitar si este insotita de diplopie persistenta si hernierea continutului orbitar si 2) in cazul in care chiar daca fractura cuprinde mai putin de jumatate din planseul orbitar dar este insotita de enoftalmie mai mare de 2 mm si diplopie precoce. Planseul orbitei fiind mai subtire este cel care cedeaza. diplopie dubla atat la privirea in sus cat si la privirea in jos. tegumente. ). anestezia regiunii suborbitare (pleoapa inferioara. diplopie si tulburari de motilitate la care se pot adauga complicatii cum ar fi supuratia sinusului frontal si licvoree. Tehnica chirurgicala presupune reconstructia planseului cu material sintetic sau grefon osos autolog si scoaterea continutului orbitar herniat. Pot fi observate urmatoarele semne si simptome: edem si echimoza perioculara. enoftalmie (apare dupa circa 10. Tratamentul urmareste prevenirea aparitiei enoftalmiei si a diplopiei verticale permanente. epistaxis. . Pentru punerea diagnosticului sunt necesare radiografia orbitara care evidentiaza hernierea continutului orbitar in sinusuri si tomografia orbitara care arata extinderea fracturii si gradul de afectare al partilor moi. Fracturile peretilor orbitari: • Fractura planseului orbitar este insotita de fractura rebordului orbitar. dinti superiori ai hemiarcadei respective etc. hemoragii subconjunctivale.14 zile posttraumatic dupa resorbtia edemului). emfizem subcutanat periocular. aparitia epistaxisului si a emfizemului orbitar.

• • Fractura peretelui medial apare arareori izolata. emfizem palpebral. staza papilara) . Fractura tavanului orbitei se produce in general in urma caderii bolnavului pe un obiect ascutit. In cast caz tratamentul se impune doar in cazul lezarii concomitente si a muschiului drept intern. • Fractura bazei craniului determina aparitia unui tablou clinic caracteristic care cuprinde: aparitia la un interval de 3 pana la 5 zile dupa traumatism a echimozei in ochelari. in decurs de cateva zile. Atrofia optica apare dupa un interval de 3 saptamani. amauroza. Se manifesta prin aparitia unei echimoze perioculare de aceeasi parte in prima instanta si apoi. chemozis si rinoree (scurgere nazala de lichid cefalorahidian) . Glaucomul primar cu unghi deschis . Fracturile iradiate: • Fractura craniului poate iradia spre varful orbitei si produce leziuni ale nervului optic manifestate clinic prin sindromul de canal optic (pierderea reflexului fotomotor direct dar pastrarea celui consensual. bilateral.

.

De obicei. fiind drenata de reteaua trabeculara in unghiul iridocornean. Cresterea presiunii intraoculare Raportul C/D ( intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc) > 0. Umoarea apoasa traverseaza la nivelul pupilei si patrunde in camera anterioara. Lezarea glaucomatoasa a nervului optic poate surveni si in prezenta unui presiuni intraoculare normale. Umoarea apoasa este produsa de epiteliul ciliar al corpului ciliar.5 Primele defecte vizuale sunt scotoamele central Cauze: • • Alterarea drenajului umorii apoase prin reteaua trabeculara Cresterea rezistentei in sistemul de drenaj al umorii apoase Factori de risc: • • • • Cresterea presiunii intraoculare Descendenta afro-americana Persoane varstnice Istoric familial pozitiv .Glaucomul primar cu unghi deschis reprezinta neuropatie optic ace provoaca pierderea vederii. asa cum este gaucomul indus de corticosteroizi. 5-10% din cantitatea totala de umoare apoasa este drenata pe calea uveo-sclerala. asociata frecvent cu cresterea presiunii intraoculare. progresiva. pacientii nu remarca pierderea vederii decat in faza avansata a bolii. Semne si simptome: • • • • Pierderea lent. precum si ca manifestare secundara a altor afectiuni. in canalul Schlemm si in sistemul venos episcleral. si excretata in camera posterioara a globului ocular. deoarece acuitatea vizuala centrala ramane intact pana in aceasta faza. nedureroasa a vederii.

Conform unui studiu in care pacientii au fost urmariti timp de 22 ani. Pierderea treptata a vederii si cecitatea pot surveni chiar si in prezenta tratamentului adecvat. inhalator sau pe cale sistemica Prin aplicarea terapiei in glaucoma. rata scaderii acuitatii vizuale in GPUD este scazuta. rata cecitatii provocate de GPUD a fost de 19%. Glaucomul primar cu unghi inchis . periocular.• • • • • • • Miopia Diabet zaharat Subtierea centrala a corneei < 555 microni Cresterea raportului vertical C/D Cresterea raportului orizontal C/D Hemoragia discului optic Utilizarea prelungita a corticosteroizilor topici.

acut si cronic si se asociaza cu ingustarea anatomica a unghiului camerei anterioare. glaucomul primar cu unghi inchis este o urgenta oftalmologica datorita tendintei de evolutie catre pierderea vederii. Semne si simptome: • Forma subacuta • • • • • • • • • • • • Durere surda intra . avand drept consecinta deplasarea anterioara a irisului. Presiune intraoculara normal Camera anterioara ingustata Iris bombat Sinechii anterioare periferice intermitente Pupila marita Durere ocular Vedere incetosata Lacrimare Forma acuta .Galucomul primar cu unghi inchis rezulta in urma obstruarii drenajului unorii apoase prin reteaua trabeculara de catre apozitia periferica a irisului fata de cornee cu cresterea consecutiva a presiunii intraoculare. reteaua trabeculara si cornea periferica. unghiul cuprinde irisul periferic. datorita careia excretia unorii apoase prin pupila este limitata.sau perioculara. cand citeste sau este oboist. Glaucomul cu unghi inchis poate fi subacut. In forma sa acuta. la nivelul unui singur ochi Vedere usor incetosata Simptomele apar cand pacientul se uita la televizor sau la un ecran de cinematograf intr-o camera intunecata. Mecanismul are la baza blocarea pupilei. Se amelioreaza prin somn sau odihna. corpul ciliar anterior. si poate fi pus in evident numai printr-o tehnica speciala de examinare numita gonioscopie.

• • • • • • • • • • • • • • • Halou in jurul surselor de lumina Cefalee frontala Greata si varsaturi Simptomele apar in situatii de stress emotional in timpul activitatilor enumerate la forma subacuta Presiune intraoculara crescuta Edem cornean microchistic Edem palpebral. Factori de risc: • • • • Cornee mica Hipermetropie Camera anterioara ingusta Descendenta din eschimosi . hiperemie conjunctivala si congestie pericorneeana Pupila fixa semidilatata. adesea ovala Camera anterioara ingustata prin reactie inflamatorie Poate avea simptome ale formei subacute sau poate fi asimptomatica Sinechii anterioare periferice multiple Presiune intraoculara normala sau crescuta Cresterea raportului intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc Pupila normal Forma cronica Cauze: Anatomie oculara predispozanta.

• • • • Sex feminin Utilizarea antidepresivelor sau a altor medicamente care produc inhibitie colinergica Cataracta Chisturi ale irisului sau ale corpului ciliar. Hemoragiile vitreene Vitrosul reprezinta cea mai mare cavitate a ochiului (80% din volumul acestuia) dar in ciuda acestui fapt importanta participarii sale la dioptrul ocular este neglijabila (singura conditie e sa ramana transparent). tulburari de coagulare) sau de neoformatie si cedeaza de obicei sub actiunea unei cresteri presionale hidrostatice fiziologice sau nu ori a unui traumatism penetrant. Aceste vase pot fi normale. traumatismele. Semnele clinice si evolutia ulterioara sunt influentate de volumul hemoragiei si de calitatea vitrosului. Simptomatologie . Etiologia cea mai frecventa o constiuie maladii ca retinopatia diabetica. care includ cataracta. Glaucomul cu unghi inchis secundar poate fi determinat de multiple afectiuni oculare obisnuite intalnite la varstnici. hemoglobinopatii. ateroscleroza. rupturile retiniene. Este delimitata anterior de cristalin si aparatul ciliar iar posterior de retina. retinoschizisul congenital. substanta fundamentala bogata in acid hialuronic si celule vitreene. Prezenta sangelui in vitros datorita ruperii unor vase sanguine defineste hemoragia vitreeana. alterate (diabet. chirurgia oculara si diabetul. ocluziile venoase. Contine un gel transparent alcatuit din fibre de colagen.

Ecografia este indicata in cazul in care etiologia este neclara sau se suspicioneaza un neoplasm. De asemenea acest proces este influentat si de calitatea vitrosului astfel daca hemoragia se produce intr-un vitros a carui structura este alterata. Organizarea conjunctiva a vitrosului cu formarea de bride si membrane alb-galbui reprezinta una din frecventele complicatii. Profilactic se recomanda diagnosticarea precoce si tratamentul corect al bolilor de baza care pot provoca in evolutie hemoragie vitreeana. Glaucomul hemolitic si sideroza retiniana pot fi deasemenea complicatii ale hemoragiei vitreeene. Aceasta poate duce la opacifierea vitrosului. Resorbtia sangelui se face lent data fiind capacitatea fibrinolitica redusa a vitrosului. In cazul hemoragiilor mai mici pacientul observa puncte negre mobile cu miscarile ochiului. Tratamentul este medical (local si general) iar in cazurile in care opacitatile nu cedeaza nici dupa sase luni se intervine chirurgical practicandu-se vitrectomia. lichefiata resorbtia se produce mult mai repede. incetosarea vederii ca un voal negru ce se pune peste ochi pana la “perceptie luminoasa”. Hipermetropia . In cazul hemoragiilor masive este indicata chirurgia inca dela inceput. Diagnostic Examenul luminii pupilare constata lipsa rosului pupilar daca este o hemoragie masiva sau opacitati hemoragice mobile in hemoragiile moderate.Debutul este brutal cu scaderea unilaterala si nedurereasa a acuitatii vizuale.

Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. generand astfel o imagine imprecisa. razele luminoase nu sunt focalizate pe retina. fiind deviate in spatele retinei. neclara a obiectelor aflate in apropiere. frecvent intalnita. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. razele de lumină care intră în ochi sunt focalizate în spatele retinei. data de forma si lungimea globului ocular (ochiul este prea scurt sau curbura corneei este plata). dar unii dintre ei se vindecă odată cu alungirea globului ocular odată cu creşterea normală a . Cauze: Globul ocular al persoanelor hipermetrope este mai scurt decât normal şi ca urmare.Hipermetropia este o tulburare de refractie. Mulţi copii se nasc cu hipermetropie. In cazul hipermetropiei.

in special prin asociere cu presbiopia Forme de manifestare: Spre deosebire de miopie.Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. hipermetropia este mult mai "discreta". Oamenii confundă hipermetropia cu presbiopia.) Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata. Alte simptome: • • • • • Dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Senzatie usoara de durere sau de usturime la nivelul ochilor Tendinta de a indeparta cartea Lacrimare frecventa Inrosirea ochilor . Factori de risc: • • rude de gradul I (parinti. atat la persoanele cu hipermetropie.acest lucru poarta numele de presbiopie. frati) cu hipermetropie varsta inaintata. datorita faptului ca: • • • Se manifesta cu precadere dupa varsta de 40 ani ( presbiopia) Este mai putin evolutiva Nu este insotita de grave complicatii ( spre ex.organismului.. peste 50-60 de ani. dar care are o cu totul altă cauză. afecţiune în care există de asemenea dificultăţi în vederea de aproape. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . dezlipire de retina.. in special pentru obiectele de aproape.

Pe masura ce ochiul se dezvolta ( varsta 6-10 ani). corecteaza aceasta tulburare oculara. In acest caz. .• • • • • Oboseala Dureri de cap Lipsa coordonarii ochi-mana Nervozitate Iritabilitate Toti copiii sunt hipermetropi. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. care va fi corectat prin purtarea ochelarilor. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. pe cand lentilele de contact ofera. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. hipermetropia “fiziologica” dispare. nu sunt deranjati de acest defect vizual. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. keratoplastia termica. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. prin puterea de acomodare. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. ambele sunt eficiente. dar va scadea simptomele. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. hipermetropia poate genera strabismul. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. In general. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. In anumite cazuri. deoarece cristalinul. pot sa apara dureri de cap (cefalee). In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare.

Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. boala inflamatorie oculara. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. La pacientii care au istoric de glaucom. keratocon. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee.Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: • • ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. dar se rup sau se sparg cu usurinta lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. In cazul in care vederea necesita corectie. Tratament ambulator: Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. de exemplu. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. . bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. keratita herpetica. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii.

uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Presiunea intrinseca este asigurata de umoarea apoasa. hipotonia . Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. vitros si sangele circulant. presiunea extrinseca asupra peretilor si integritatea peretilor. Valori ale tensiunii intraoculare intre 0-5 mm Hg. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. Sindromul de hipotonie oculara este dat de scaderea tensiunii intraoculare sub valoarea de 7 mm Hg. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. Patogenie Tensiunea oculara este mentinuta la valori normale in urma unui echilibru intre urmatorii trei factori: presiunea intrinseca a continutului asupra peretilor. mentinute perioade lungi de timp produc grave disfunctii constituind oftalmomalacia sau hipotonia complicata.Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. Hipotonia oculara Presiunea exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor globului ocular se defineste prin termenul de oftalmotonus. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. Asadar. dar de obicei sunt temporare. Valorile normale ale acesteia variaza intre 10-21 mm Hg. Modificari asupra oricaruia dintre acesti factori pot duce la cresterea sau scaderea tensiunii intraoculare. In primul rand orice leziune penetranta la nivelul peretilor este urmata de scaderea tensiunii oculare.

dezlipire de retina. in uveite si afectiuni generale) si forma complicata grava –oftalmomalacia. Datorita gradientului presiunii intraoculare mai mici decat cea intracraniana apare edemul papilar si cute radiare in regiunea maculei. Socul posttraumautic produce edem la nivelul uveei cu transsudarea plasmei in spatiul extravascular datorita faptului ca coriocapilarele coroidei sunt lipsite de stratul muscular. Daca persista necesita reinterventie. postoperator.bazic determinand acidoza cum ar fi de exemplu diabetul zaharat provoaca hipotonie ocularaprin alterarea balantei osmotice intre plasma si tesuturi. modificarea presiunii sanguine in arterele ciliare si artera oftalmica. Afectiunile generale care perturba echilibrul acido. Hipotoniile musculare produc si ele o diminuare a tensiunii oculare. Hipotonia oculara fara complicatii apare in contuzii oculare. a perioadei de timp in care aceasta se mentine si a gravitatii modificarilor oculare de deosebesc forme de hipotonie necomplicate cu prognostic bun (in contuzii oculare. Hipotonii in contuzii oculare. Hipotonii postoperatorii apar dupa operatii de glaucom si cataracta fiind cauzate de atalamii pasagere cu decolare de coroida.oculara se produce in oricare din situatiile urmatoare: diminuarea secretiei ciliare sau resorbtia exagerata a umorii apoase. precum si pierderea de vitros (de cauza traumatica sau iatrogena) . Acest transsudat determina decolarea coroidei si ulterior a corpului ciliar si implicit diminuarea secretiei umorii apoase. La nivelul fundului de ochi apar pliuri stelate sub forma de dungi radiare avand ca punct de plecare papila. dezlipire de retina. Forme clinice In functie de severitatea scaderii presiunii oculare. . in uveite si unele afectiuni generale. postoperator.

Apare dupa plagi perforante urmate de hernie de membrane si vitros sau dupa interventii chirurgicale repetate.Dezlipirea de retina poate provoca hipotonie oculara atunci cand se propaga spre regiunea ciliara. cele cauzate de decolari cilio-coroidiene beneficiaza de efectuarea unor incizii sclerale radiar pe o circumferinta de 180 grade pentru drenarea lichidului. Mentinerea echilibrului acido bazic si a glicemiei in limite normale poate contribui la profilaxia hipotoniei oculare la pacientii diabetici. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori . edem corioretinian si atrofia corpului ciliar caz in care tensiunea oculara scade sub 5 mm Hg si apare si atrofia globului ocular. Trebuie sa constituie un semnal de alarma scaderea tensiunii oculare sub 5mm Hg. Uveitele repetate pot determina reducerea secretiei de umoare apoasa. Tratamentul hipotoniei oculare este individualizat in functie de cauza generatoare. Apare mai ales dupa plagi perforante oculare cu sau fara corpi straini intraoculari. Serclajul preecuatorial cu banda de silicon poate reprezenta o solutie pentru cresterea oftalmotonusului in hipotoniile mari posttraumatice. Hipotoniile postoperatorii se vindeca printr-o noua interventie si sutura corecta a plagii. Keratita fungica Keratitele fungice apar mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita sicca sau ulcere traumatice. Hipotonia complicata sau oftalmomalacia se manifesta prin pierderea ireversibila a functiei vizuale. Presiunea intraoculara revine la normal odata cu vindecarea chirurgicala a dezlipirii de retina.

Diagnosticul este sugerat de conditiile in care apare simptomatologia si de caracterele clinice ale ulcerului. Pentru keratitele al caror agent etiologic este Fusarium unicul medicament cu rezultate bun este Natamycin suspensie 5 % care trebuie folosit timp de 3-4 saptamani. Recoltarea produsului biologic se face in cazul infectiilor profunde prin biopsie corneeana. Infiltratul ulcereaza. Keratitele provocate de Candida si Aspergillus se trateaza cu Amphotericina B solutie 0. Tratamentul este greoi si indelungat datorita slabei penetrante oculare a multora dintre antifungicele administrate sistemic (Mycostatine. spre perforatie. Aspectul clinic cuprinde infiltrat necrotic cu marginile efilate avand aspect de pana situat in stratul superficial al corneei. . Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un corp vegetal (ramuri de copaci). Leziunile evolueaza lent. 2 % sau Miconazole administrat subconjunctival 5-10 mg sau pe cale sistemica 30 mg/kgc/zi. Amphotericine B) . Aspergillus. De multe ori coexista cu infectii bacteriene si/sau herpetice ale corneei. Fumigatus. Confirmarea diagnosticului se face in urma izolarii si identificarii ciupercii in cultura. caruia nu i se da importanta de catre pacient. a. Sporotrichum. in cateva saptamani. Etiologia este reprezentata in special de fungi saprofiti cum sunt Penicillium. 05-0. apare hipopion si o falsa membrana uscata ce acopera ulceratia dar care se indeparteaza si se reface usor.favorizanti ai aparitiei keratitelor fungice. Candida albicans s. Fusarium dar in cazuri mai rare pot fi identificati si Actynomices.

Astfel. Inocluzia palpebrala este permanenta (chiar mai accentuata in timpul somnului). O alta masura vizeaza fixarea in pozitie corecta a pleoapei inferioare. Tratamentul variaza in functie de gradul deficitului ocluzional. Fanta palpebrala este intredeschisa. dezepitelizarea si ulcerarea corneei (keratita lagoftalmica). in cazul in care exista un deficit usor si perspective de recuperare tratamentul se limiteaza la pansarea ochiului peste noapte si administrarea de solutii protectoare. lucru care duce la uscarea. globul ocular deviat in sus si in afara iar pleoapa inferioara usor ectropionata fapt ce produce epifora.Alte medicamente folosite sunt Clotrimazole subconjunctival 5-10 mg si Fluconazole 200-400 mg/zi pe cale orala. Miopia . Lagoftalmia paralitica Lagoftalmia paralitica se defineste ca fiind imposibilitatea ocluziei palpebrale cauzata de paralizia periferica a nervului facial. Daca apar insa leziuni corneene se impune blefarorafia temporara in doua treimi externe ale pleoapelor.

care sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini). Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. Cauze Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar cu o vedere neclara la distanta. Mai rar aceasta poate apare datorita sau in cadrul unor boli. Miopia este de obicei o conditie mostenita. astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau ambii parinti sufera de miopie.Miopia se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. . Acesta la subiectii normali este rotund. se focalizeaza in fata ei. dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina (membrana situata la nivelul polului posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase.

S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp indelungat a vederii de aproape. Studii recente au confirmat aceasta afirmatie. mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia). Factori de risc . ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei. Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil.Acestea sunt: • • • miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara) miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina) pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din cauza unei alte boli. Rar miopia poate fi produsa de boli oculare. cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la o distanta prea mica. mai exista cateva cauze rare de miopie. In afara de aceste modificari ale formei globului ocular. dovedind ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane. corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara transparenta si alta posterioara opaca). cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente.

Exista boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire.00 dioptrii. cum ar fi vederea la tabla la scoala.00. Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea la aproape (de exemplu cititul) si miopie. Acesti copii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia cartile de ochi. Prematurii. .7. cand devine stationara. In aceasta forma de miopie apar leziuni intraocula Simptome Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta. neclara. odata dezvoltata. Nu ajunge la valori mai mari de – 6. Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea. evolueaza progresiv toata viata putand atinge valori mari de – 20. in special cei care au retinopatie de prematuritate.• • • • Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie). au un risc crescut. la televizor sau la ecranele cinematografelor reducerea performantelor scolare sau sportive.00 dioptrii. • Maligna (evolutiva) – este prezenta de la nastere. Tipuri • Benigna (“miopia scolarului”) . Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: • • dificultati in vederea obiectelor situate la distanta. .este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani.00 sau – 40. avand o evolutie lent progresiva pana in jurul varstei de 20 – 25 ani. de a avea o forma mai severa de boala decat barbatii.

Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: • • • • • priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata sta in bancile din fata clasei. Desi tratamentul nu poate opri evolutia. se poate doar incerca corectarea vederii folosind ochelari. Pacientii cu miopie patologica au un risc crescut de a dezvolta cataracta. . astfel miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata.Riscul este direct proportional cu gradul de miopie. Desi miopia nu poate fi vindecata. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat.Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si interventia chirurgicala. tratamentul poate restabili vederea normala sau aproape normala. Persoanele care au un grad inalt de miopie. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distant frecvent are dureri de cap (cefalee). Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute. lentile de contact sau interventia chirurgicala. cei la care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala. glaucom sau dezlipire de retina. conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul globului ocular). pierd increderea in sine. este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid.

Pot fi tratate cu picaturi ce lubrefiaza ochiul sau daca problema persista se poate practica infundarea ductelor care dreneaza in mod normal globul ocular. ele prezinta riscul de infectie. keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser). Simptome datorate lipsei umiditatii normale a ochiului apar frecvent insa sunt temporare. poate fi nevoie de un bandaj sau lentile de contact speciale cateva zile dupa interventie. Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia chirurgicala. picaturi ce se pot utiliza de la cateva zile pana la cateva luni dupa interventie. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin modificarea formei corneei.Nu se folosesc medicamente pentru a corecta miopia.Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe retina. Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde mai multe tehnici: LASIK. Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta. Se recomanda de asemenea ca 2 saptamani dupa operatie sa se evite activitati sportive intense. machiajul si activitati care implica patrunderea apei in ochi (de exemplu inaintea operatiei se poate face baie si apoi aceasta se evita 1-2 zile dupa interventie). Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau centrale ca si lentilele de contact. In functie de tipul operatiei practicate. implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs). . acuitatea vizuala poate fi redusa pentru cateva zile dupa si se interzice conducerea autovehiculelor pana in momentul cand vederea revine complet si devine clara. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu miopie. Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea lentilelor. Tratament ambulator Desi miopia nu poate fi prevenita sau vindecata se poate colabora cu medicul oftalmolog pentru a fi corectata. Pot fi nevoie de ingrijiri la domiciliu dupa ce s-a practicat interventie chirurgicala pentru a corecta miopia. Se pot prescrie picaturi care sa reduca inflamatia si riscul de infectie. Astfel.

O zona de cornee transparenta de 0. Marginea periferica a arcului este regulata pe cand cea centrala difuza. Degenerescenta „ in piele de crocodil ” (crocodile shagreen) sau degenerescenta in mozaic Vogt consta in aparitia unor opacitati centrale.Modificari involutive ale corneei Apar ca urmare a degenerescenteii senile aparute in general la persoane in varsta de peste 40 de ani. 5 mm. poligonale separate de zone clare. Procesul incepe in partea superioara si inferioara a corneei progresand apoi sub forma de arc de cerc. Trebuie diferentiat de arcul juvenil care apare in copilarie. . Este asimptomatic si nu necesita tratament. Epiteliul nu este afectat. situate la nivelul membranei Bowman si Descemet unde se produc rupturi. 1. incidenta ajungand aproape de 100 % la varstnicii de peste 80 de ani (s-ar putea spune ca e aproape fiziologic). Intereseaza persoane in varsta de peste 40 de ani. In patogenie este implicata o predispozitie genetica la care se poate asocia o hiperlipoproteinemie fapt sustinut de evidentierea pe sectiuni la gheata a depozitelor lipidice in stroma corneeana cu predilectie si in cantitati mai mari in proximitatea membranelor Bowman si Descemet. Arcul senil (gerontoxon) consta in aparitia bilateral a unor opacifieri inelare. periferice ale stromei avand o latime de cca. Afectiunea poate aparea si secundar unor traumatisme sau inflamatii. 5 mm grosime desparte gerontoxonul de limbul scero-corneean.

O obstructie a ductului lacrimal apare cand deschiderea canalului. sacul lacrimal se umple cu lichid si devine tumefiat si inflamat si uneori se infecteaza. Oricum. care in mod normal permite lacrimilor sa se dreneze. Este asimptomatica si prezinta importanta clinica din puctul de vedere al diagnosticului diferential cu distrofiile evolutive. Obstructia canalelor lacrimale la adulti este neobisnuita. este blocata sau nu se deschide normal. Apar ca niste proeminente spre camera anterioara situate la periferia corneei pe care o pot invada spre centru odata cu inaintarea in varsta ozazie cu care are loc si cresterea numarului acestora. Obstructia canalului lacrimal Lacrimile se dreneaza in mod normal prin canale mici numite ducte lacrimale care pornesc de la globul ocular si ajung in piramida nazala.Corneea farinata Vogt consta in aparitia predescemetic in stroma corneeana profunda a unor pete (depozite) mici de culoare gri bogate in lipofuscina. aciculare de culoare alba (depozite de saruri de calciu) localizate la nivelul limbului nazal si temporal. Ea apare la varstnici mai frecvent si este de obicei rezultatul unei injurii (traumatism) sau este aferenta altor boli. simptomele apar doar la 2% pana la 4% din nou-nascuti.Henle constituie proliferari localizate ale membranei Descemet avand aceasi structura cu aceasta. Un canal lacrimal obstruat de la nastere (congenital) este numit uneori obstructie de canal nazo-lacrimal sau dacriostenoza. Se considera ca obstructia ductelor lacrimale apare la 30% dintre nou-nascuti. . Corpii Hassall. Daca un duct lacrimal ramane obstruat. Inelul alb limbic Vogt reprezinta o degenerescenta subepiteliala a colagenului manifestata prin aparitia la varstnici a unor formatiuni punctiforme.

Cauze la nou-nascuti si sugari La nou-nascuti si sugari cea mai comuna etiologie a obstructiei de duct lacrimal este incapacitatea tesutului de acoperire de la capatul canalului de a se deschide normal in timpul nasterii sau in preajma nasterii. a infectiilor sau a formatiunilor tumorale din zona. Acest fenomen intrerupe drenajul normal al lacrimilor in canalele lacrimale. In mod normal lacrimile se produc incepand cu primele zile dupa nastere pana la cateva saptamani. Cauze mai putin frecvente ale obstructiei de duct lacrimal la nou-nascuti pot include: . La adulti aceste canale se pot obstrua ca rezultat al ingrosarii tesutului ductului lacrimal. tesutului nazal sau a problemelor sinusale. la scurta vreme dupa nastere. locul in care se scurg lacrimile in canalele lacrimale. Simptomele nu apar daca blocajul se deschide singur inaintea primei secretii lacrimale a nou-nascutului. Alte cauze mai putin frecvente ale obstructiei de canal lacrimal la copii includ: • • • Infectii dezvoltarea anormala a osului nasului ceea ce exercita o presiune neobisnuita asupra canalului lacrimal si il inchide deschiderea (punctele lacrimale) canalelor lacrimale in coltul intern al ochiului. Cauze la adulti Cea mai frecventa cauza a unui canal lacrimal obstruat este imposibilitatea epiteliului sau a membranei care acopera canalul lacrimal de a se deschide normal in nas. este inchisa sau nedezvoltata. a afectiunilor osului sau tesuturilor din jurul ochilor (ca pometii).

dezvoltarii anormale a osului sau tumorilor) antecedente familiale de obstructie a canalului lacrimal. Aceste probleme apar mai frecvent dupa varsta de 60 de ani decat la adultul tanar. de obicei. .• • • • infectii ale canalelor prin care trec lacrimile de la nivelul ochilor in nas (dacriocistita) blocarea canalului lacrimal la ambele capete (dacriocistocel) dezvoltarea anormala a osului nazal ceea ce duce la inchiderea ductului prin cresterea presiunii exercitate asupra acestuia deschiderile nedezvoltate sau inchise din coltul ochilor (punctele lacrimale) pe unde se dreneaza lacrimile in mod normal. In cazuri severe. infectia poate include genele si zonele din jurul ochilor. Daca apare infectia sistemului de drenare a secretiilor lacrimale. De asemenea se poate observa o secretie de mucus galben in coltul ochiului si genele se pot lipi unele de altele. poate apare inflamatia care include roseata si edemul (umflarea) zonei din jurul ochiului sau a nasului. Nou-nascutii cu astfel de probleme prezinta. o obstructie de duct lacrimal poate rezulta prin ingrosarea epiteliului ce tapeteaza canalul lacrimal datorita unor structuri sau tesuturi anormal dezvoltate sau complicatii ale unor interventii chirurgicale la nivelul nasului sau in jurul acestuia. De exemplu. Factoride risc • • • nasterea prematura (nasterea inainte de termen) probleme structurale sau functionale ale sistemului de drenare a lacrimilor (datorate infectiilor. Simptome De obicei. simptome care apar in primele zile sau saptamani de viata. Cauzele obstructiei de canal lacrimal la adulti sunt de obicei corelate cu o alta boala sau leziune a zonei implicate. primul simptom al unei obstructii lacrimale consta in lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz (epifora).

Tratament la copii Copii nascuti cu obstructie de duct lacrimal. simptomele pot fi mai evidente dupa o expunere la vant sau temperaturi scazute. O obstructie de canal lacrimal se rezolva de obicei fara nici o interventie in timpul primului an de viata. de obicei. Daca ductul ramane obstruat pana la varsta de 6 luni se poate face o manevra simpla de sondaj a canalului lacrimal. curatarea ochiului si drenarea ductului. edem sau secretii de culoare galbena. nu necesita tratament. De obicei. pot ajuta la prevenirea infectiei. De asemenea. Masurile de tratament la care se poate apela acasa. antibioticele sunt necesare daca apar semne de infectie ca roseata. Infectia poate fi prevenita prin curatarea ochiului si masarea zonei obstructiei pentru a preveni cresterea vascozitatii secretiei in interiorul canalului. Mai mult de 90% din cazuri se rezolva fara nici o interventie pana la varsta de un an. se poate rezolva cu o manevra simpla de sondaj al cailor lacrimale.Simptomele unei obstructii de canal lacrimal se pot accentua dupa o infectie a cailor respiratorii superioare. Sondajul cailor lacrimale nu se face la adulti deoarece nu este eficient de obicei. Foarte rar apar situatii in care este nevoie de interventii chirurgicale mai complicate la copii. Tratament la adulti La adulti. Alte tratamente includ antibiotice pentru o infectie pe termen lung sau o interventie chirurgicala pentru rezolvarea problemelor legate de tesuturi sau dezvoltari anormale. ca o raceala sau o sinuzita. Daca obstructia este rezultatul unei infectii de lunga durata (cronica) . tratamentul se face in functie de cauzele obstructiei. Daca ductul ramane obstruat dupa varsta de 6 luni pana la un an. Alte tratamente chirurgicale nu sunt recomandate de obicei. Aceasta deschide canalul lacrimal la mai mult de 90% din sugari.

De fiecare data se foloseste alt tampon de vata sau batistuta. curat pe ochi pentru cateva minute pentru a se inmuia.este nevoie de tratament cu antibiotice. Poate fi nevoie de interventii chirurgicale pentru cauze structurale (din cauza unor leziuni sau modificari ale structurilor legate de varsta) sau pentru cresteri aberante ale tesuturilor. Daca nou-nascutul are obstructie de cai lacrimale. de sus in jos. De obicei se face de doua. • daca genele se acopera cu secretii.Se umezeste un tampon de vata sau o batistuta cu apa calduta (nu fierbinte) si se sterge usor din coltul interior al ochiului (partea mai aproape de nas) spre coltul extern. trei ori pe zi pentru cateva luni. Orbirea . Daca genele se lipesc se aplica un tampon umed. Tratament ambulator Majoritatea obstructiilor de cai lacrimale apar la sugari.cecitatea . Masarea trebuie facuta sub indrumarea si supravegherea directa a unui medic. Prevenirea infectarii obstructiei de cai lacrimale la nou-nascut se poate face prin curatarea ochiului si masarea usoara a zonei. aceasta se poate rezolva de la sine pana la varsta de un an. Pentru a mentine un ochi curat se recomanda: • curatarea secretiilor din jurul ochiului . Mainile trebuie spalate inainte de a atinge aria din jurul ochiului. acestea trebuie curatate cu un tampon de vata umed cu o miscare usoara. Se poate pastra o rezerva de tampoane umezite intr-o punga de plastic in cazul in care mama si copilul nu sunt acasa.

embolii. a. cecitatea pitiatica) sau definitiva (invazie tumorala/ enuclere. ale nervului optic sau ale centrilor corticali poarta denumirea de cecitate sau orbire. distructia centrilor corticali. Examenul oftalmoscopic prezinta un aspect normal de aceea trebuie facut diagnostic diferential cu cecitatea simulata. Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: • • • orbire absoluta –fara perceptie luminoasa. • • Cecitatea psihica este mai degraba o agnozie pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste.Pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Cecitatea pitiatica apare in urma unor traume psihice la unele persoane mai sensibile. Adesea dispare spontan dupa cateva zile. Localizarea leziunilor este imprecis delimitata dar se pare ca ar afecta ariile pre si parastriate. edem cerebral. stramtorari concentrice ale campului vizual de 5-10º. de clipire si optochinetic. Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental. hipertensiune. Paraclinic apar modificari ale electroencefalogramei la deschiderea ochilor si potentialelor evocate occipitale. .afectiune rara care se produce prin leziuni bilaterale ale cailor optice retrogeniculate si ariei optice primare. Se manifesta prin pierdere brusca si totala a vederii. Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii.Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii. asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 . encefalite. ). Aceste leziuni pot avea cauze diverse printre care tulburari vasculare. ale retinei. "se uita ca mata-n calendar".In functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele entitati: • Cecitatea corticala . absenta reflexelor de fixatie. s. traumatisme. in rare cazuri tumori. aspect normal al fundului de ochi. de fuziune.

). etc) prin pierderea globului ocular. Dezlipirea de retina indiferent de natura ei (miopica. Manifestarile clinice Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si/sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare (durere oculara. albinismul. boli cu caracter ereditar (Sindrom Marfan. melanom. metale grele. Bolile infectioase (conjunctivita difterica. Sifilisul afecteaza sistemul nervos central ducand la atrofia nervului optic. idiotia amaurotica Tay-Sachs). tumorile maligne (retinoblastom. tuberculoza. microftalmia) . atrofia optica Leber. aniridia. Traumatismele si arsurile prin ele insele sau datorita suprainfectiilor si oftalmiei simpatice duc adeseori la pierderea vederii. trahomul-constituie o reala problema in tarile subdezvoltate) prin afectarea corneei sau prin organizarea conjunctiva a exudatelor inflamatorii pot provoca orbirea in conditiile unui tratament necorespunzator. traumatica sau chiar arareori iatrogena) duce la pierderea definitiva a vederii. halucinatii. Intoxicatiile cu diferite medicamente. criptoftalmia. cataracta si miopia forte sunt o cauza majora a orbirii datorita diagnosticului tardiv. iridociclitele. Printre cauzele mai rare se numara anomalii congenitale (anoftalmia. lacrimare. varioala. Pentru stabilirea diagnosticului: • Anamneza releva simptomatologia bolii de baza si evolutia acesteia in timp . Glaucomul.Etiologie Cauzele orbirii sunt foarte multe si foarte diverse. retinopatia pigmentara. lepra. alcool metilic se numara printre cauzele care pot fi cel mai usor evitate. cefalee. rujeola. etc. oftalmia neonatorum gonococica.

Cataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial. . O categorie aparte si o problema de diagnostic o reprezinta simulantii. Urmatoarele probe sunt utile in acest sens: . In cecitatea pitiatica este indicata . investigatii imagistice daca se suspecteaza o tumoare. examenul fundului de ochi.acele persoane care doresc sa obtina diferite foloase pretinzand ca sunt orbi. Aceasta suspiciune apare atunci cand exista o neconcordanta intre declaratiile pacientului si datele obtinute in urma examenului obiectiv. proba cu lentile colorate. determinarea acuitatii vizuale si a campului vizual. bolnavului” se schimba radical In cazul simularii amaurozei unilaterale se face un examen obiectiv complet si se utilizeaza niste probe de control: proba cu lentile convexe. cu tendinta de a intinde mainile inaintea lui. refractometrie.se provoaca reflexul de clipire prin apropierea brusca si rapida de ochi a unui obiect taios sau ascutit . reflexele oculare cu scopul verificarii starii de integritate anatomica si functionala a globului ocular. Cecitatea corticala nu are tratament curativ.• Se efectueaza urmatoarele examene paraclinice: examen biomicroscopic. Aceste persoane pot simula pierderea vederii unilateral (amauroza unilaterala) sau bilateral (amauroza bilaterala). Simulantul merge ezitant. se loveste de obiectele din calea lui cu dorinta de a dovedi ca nu vede.se pune pe un ochi un pansament ocluziv iar comportamentul. "sunt mai orbi decat orbii". daca ii spunem sa se apropie el merge in alta directie decat cea din care vine vocea si tot asa. proba cu prisme. In comportamentul persoanelor care simuleaza cecitatea bilaterala apar o serii de indicii care ii tradeaza. proba cu lectura controlata. Examenul obiectiv bine facut dovedeste faptul ca aparatul vizual este normal.se cerceteaza reflexul fotomotor . Explorari neurofiziologice sunt necesare daca se suspecteaza afectare corticala. Tratament Tratamentul difera in functie de cauzele orbirii. examen oftalmoscopic.

Wagner. Reeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces complex prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. Orjeletul (ulciorul) si salazionul .psihoterapia. Reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj. evitarea conflictelor armate. tricotat. activitati artistice cantat la un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice. degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. dactilografie la masina de scris pe sistemul Dichte pentru asi putea continua studiile. de papura. impletituri de nuiele. Hebold. Aceasta reeducare cuprinde mai multe faze: • • • Reeducarea psihoterapeutica Reeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului Braille. tesaturi. printr-un tratament adecvat medical si/sau chirurgical al boliilor infectioase. Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente: profilaxia si recuperarea/reeducarea orbilor iar prima este de dorit dat fiind faptul ca e mult mai ieftina si mai comfortabila pentru pacient. Profilaxia se face prin preventia accidentelor de munca si auto. vaccinare.

Cauze: • • Cele mai frecvente cauze ale infectiilor palpebrale sunt stafilococice. eritem cronic. colectie purulenta Inflamatie localizata a genelor Pacientii pot prezenta prurit sau descuamare la nivelul pleoapei. iritatie ocular care determina sensibilitate locala si durere. Semne si simptome: • • Eritem al marginii palpebrale cu descuamare. glandele meibomiene (orjelet intern) sau infectia granulomatoasa a glandelor meibomiene (salazion).Denumirea populara de “urcior” se refera la orice inflamatie sau infectie a marginii palpebrale ce afecteaza foliculii pilosi ai genelor (orjelet extern). desi pot fi implicate si alte microorganisme Seboreea poate predispune la infectii palpebrale Factori de risc: • • • • Blefarita predispozanta (infectie cu o gravitate mai redusa a marginii palpebrale) Igiena palpebrala deficitara Persoanele ce poarta lentile de contact Machiajul ochilor Tratament – masuri generale: • • Compresele calde pe zona inflamata pot ajuta la cresterea fluxului sangvin si la stimularea drenajului spontan Igiena personala adecvata punandu-se accent pe curatarea zilnica a pleoapelor pentru a preveni infectiile recurente .

Netratata poate impiedica dezvoltarea normala a vederii. defecte congenitale. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. etc. . Ajuta la diminuarea proliferarii bacteriene Ptoza palpebrala Ptoza palpebrala reprezinta caderea pleoapei superioare. afectarea nervului care controleaza acest muschi sau relaxarea (moliciunea) pielii pleoapei superioare. Odata cu inaintarea in varsta. Aceste cauze au la baza boli sau leziuni oculare. interventii chirurgicale. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. varsta. dupa igiena adecvata (cu exceptia copiilor sub 12 ani unde exista riscul de aparitie a vederii incetosate si ambliopiei). In unele cazuri ptoza palpebrala poate fi asociata cu strabism. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. ptoza palpebrala. Daca caderea pleoapei apare brusc si evident.• Aplicarea unui unguent cu antibiotic (cum ar fi eritromicina) pe marginea pleoapei. ducand la ambliopie. consultul oftalmologic trebuie facut imediat si obligatoriu. Aceasta afectiune este cauzata de slabirea muschiului responsabil de ridicarea pleoapei. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior.

Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant.Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. Factori de risc • • • • • • Varsta Diabet atacuri de cord sindrom Horner miastenia gravis tumori cerebrale Simptome • • • • • • • caderea uneia sau ambelor pleoape iritatie dificultate in inchiderea completa a ochiului oboseala oculara din cauza efortului depus pentru a tine ochii deschisi strabism vedere dubla lacrimare excesiva In majoritatea cazurilor de ptoza palpebrala este necesara interventia chirurgicala. care se efectueaza cu scopul de a intari si a tonifia muschiul ridicator al pleoapei. .

Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica este o afectiune retiniana noninflamatorie caracterizata prin blocarea capilarelor retiniene si microanevrisme. Ischemia retiniana conduce la eliberarea unui factor vasoproliferativ ce stimuleaza neovascularizatia retinei. nervului optic sau irisului. Retinopatia diabetic prezinta trei stadia: • • • Retinopatie diabetica in stadiul incipient Retinopatie diabetica preproliferativa Retinopatie diabetic proliferative Semne si simptome: Retinopatie diabetica in stadiul incipient: • • • • Microanevrisme Hemoragii intraretiniene Edem macular Depozite lipidice Retinopatia diabetica preproliferativa: • • • • Infarcte ale fibrelor nervoase (punctiforme – “in fulgi de bumbac”) Vene dispuse in siraguri Dilatatii venoase Anomalii microvasculare intraretiniene .

Intarzierea tratamentului poate avea ca rezultat instalarea cecitatii Sindromul ochi uscat .• Hemoragii retiniene extinse Retinopatia diabetica proliferativa: • Proliferare de vase sanguine noi (neovascularizatie) la nivelul suprafetei retiniene. prognosticul este favorabil. nervului optic si irisului Cauze: asociata cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice si a anomaliilor microvasculare Factori de risc: • • • • • • • • Durata diabetului zaharat (de obicei mai mare de 10 ani) Control neadecvat al glicemiei Sarcina Boli renale Hipertensiune sistemica Fumatul Nivelurile serice crescute ale lipidelor sunt associate cu cresterea riscului de depozite lipidice retiniene (exsudate) Proteinurie Daca tratamentul este aplicat precoce.

refractare la mişcare Vedere neclară: ca un văl pe ochi . Corneea. Sindromul de Ochi uscat apare mai frecvent la femei. Simptomele sunt uşoare în stadiile incipiente dar se agravează cu mărirea gradului de uscăciune: • • • • • • • • Senzatia de corp străin: geană sau nisip în ochi Senzatia de presiune: cu cefalee Arsură Sensibilitate la lumină Ochi umezi: uscăciunea stimulează secreţia lacrimală Senzatie de uscăciune Dificultate în a deschide ochii: gene grele.În mod normal suprafaţa ochiului (corneea) trebuie să fie permanent umedă. Simptome In sindromul ochiului uscat filmul lacrimal devine mai subţire şi mai puţin stabil. foarte bogata in terminatii nervoase are o sensibilitate deosebită. Apar suprafeţe uscate care nu mai permit alunecarea usoara a pleoapelor pe suprafaţa oculară. probabil datorită variaţiilor hormonale.

Utilizarea colirelor oftalmice reprezinta tratamentul de baza al keratoconjunctivitei uscate. pentru a mentine ochii lubrefiati. Tampoanele vor aduna lacrimile la nivelul ochilor atata timp cat se afla plasate in ductul lacrimal. ca de exemplu unguent pe timpul noptii • ocluzia temporara a ductului lacrimal – uneori este necesara inchiderea ductelor care dreneaza lacrimile in exteriorul ochiului. acestea putand fii inlocuite. In prezent este singurul tip de colir oftalmic recomandat. Nu intotdeauna acelasi tip de picaturi e eficient pentru toti pacientii. realizata pentru a furniza o suplimentare adecvata a lacrimilor • ocluzia permanenta a ductului lacrimal – daca ocluzia temporara a ductului lacrimal este eficienta. Multi pacienti observa ca obstruarea canalului lacrimal imbunatateste confortul si reduce necesitatea utilizarii picaturilor de ochRestasis – in 2002 a fost aprobata prescrierea colirului oftalmic Restasis pentru tratamentul xeroftalmiei cronice. atunci poate fi folosit un tampon de silicon (ocluzia punctata).• • • Incapacitatea de a plânge Roşeaţă: in special de-a lungul marginii ciliare a pleoapelor Secreţii: fire lipicioase şi pruriginoase Xeroftalmia nu poate fi vindecata. Daca este prezenta xeroza cronica se recomanda utilizarea picaturilor chiar in absenta simptomelor. Aceasta se realizeaza printr-o procedura nedureroasa prin care un tampon care se va dizolva rapid este inserat in ductul lacrimal la nivelul pleoapei inferioare. Ar trebui discutate optiunile de tratament cu un oftalmolog. dar exista un numar de pasi ce ar trebui urmati in tratamentul afectiunii. Daca ochii se usuca in timpul somnului. Aceasta reprezinta o interventie temporara. Rareori tampoanele ies din ductul lacrimal in mod spontan sau migreaza de-a lungul canalului lacrimal. Tratamentul xeroftalmiei poate include: • colire oftalmice (picaturi pentru ochi) si unguente. se recomanda folosirea unui lubrefiant dens. astfel incat uneori este necesara incercarea mai multor produse pana la descoperirea tratamentului optim. care ajuta ochii sa-si creasca secretia de lacrimi prin folosirea continua a acestui preparat .

Profilaxie În afară de vizitele regulate la oftalmolog şi optician precum şi testele obişnuite se mai pot face o serie de lucruri pentru a preveni. pot fi benefici in anumite cazuri tratamentul chirurgical – daca este necesar.• • alte optiuni de medicamente – alte medicamente. ductul care dreneaza lacrimile in cavitatea nazala poate fi inchis permanent pentru a permite lacrimilor sa ramana la nivelul globului ocular. calma sau vindeca acest sindrom: • • • • • • • • • • • • • • Faceţi exerciţii în aer liber. în mod regulat Beţi cel puţin 2 litri de apă. avion. ciclism şi înot Nu fumaţi şi evitaţi atmosfera cu fum Evitaţi aerul condiţionat Folosiţi aparate de umidificat atmosfera Păstraţi lentilele de contact umede Lucraţi la monitor la lumina zilei dar nu direct în lumina soarelui Utilizati lumină articiala puternică dar nu orbitoare sau formatoare de halouri Evitaţia reflecţiile în ecran Păstraţi o distanţă de 50-70 cm de ecran . zilnic Includeţi vitamine în alimentaţie Asiguraţi-vă că dormiţi suficient Evitaţi contactul direct al feţei cu curenţii de aer: în maşină. locuri de distracţie Folosiţi ochelari de protecţie la ski. Nu se recomanda limitarea activitatilor dupa acest tip de interventie chirurgicala. ca de exemplu steroizii topici. Aceasta este realizata cu anestezie locala in ambulator.

astfel incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent). Cel mai adesea apare in copilarie. mai este numit si “ochi-incrucisati”. Creierul o va refuza preferand-o pe cea . iar imaginea perceputa de ochiul deviat va fi neclara. Daca in mod normal musculatura din jurul ochilor determina miscarea sincrona in acelasi timp si in aceeasi directie a ambilor ochii.• Clipiţi des şi luaţi des pauze scurte Strabism Strabismul apare cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele. fie spre ureche (strabism divergent). in strabism musculatura nu functioneaza normal si ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Imaginea se va forma corect la nivelul unui singur ochi.

imaginile provenite de la ochiul strabic vor conduce la pierderea capacitatilor vizuale. el se poate transmite genetic (se intalneste mai frecvent in unele famili).a o ochiului nedeviat.spre interior (spre nas). deci la scaderea continua si treptata a vederii. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. De asemenea. ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare).spre exterior (spre ureche).apare la sugari pana la 3 luni. Strabism divergent . in urma unui traumatism. tumori. infectii. radacina nasului plat. Pseudostrabism in epicantus. de exemplu la boala. Heterotropia – strabism manifest. Totusi. In timp. O alta cauza poate fi insuficienta in miscarea de convergenta a ochilor. manifest numai la suprasolicitare. oboseala. afectiunea poate fi determinata de o distanta mai mare intre cei doi ochi datorita unei conformatii speciale a orbitelor. La adulti. strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul . nevrite. Tipuri • Strabism concomitent (“strabism” propiu-zis): strabism care apare in toate directiile privirii. • • • Strabism paralitic: apare datorita paraliziei musculaturii oculare. Heteroforia – strabism latent. Strabismul acomodativ (de obicei spre interior) acentuat la efortul de acomodare. Cauze Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. Strabism “fiziologic” . in mai mare masura unilateral (acelasi ochi) sau alternant (ambii ochii deviaza pe rand). Mentionam: • • • • • • Strabism convergent . concomitent cu hipermetropia. Strabism tardiv apare la un copil dupa 3 ani.

Cele mai frecvente semne vizibile sunt : • • • • • globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) • privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare • inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect • impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. astfel face un efort de acomodare ce se insoteste de miscarea de convergenta a ochilor. Simptome Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. Strabismul poate aparea si din dorinta copilului de a vedea clar. boala Graves. accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase.acestora. . Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: • • • • vedere incetosata oboseala ochilor sensibilitate la lumina puternica vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului).

Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. La adulti. se recomanda consultul unui medic de specialitate. In general. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. De obicei simptomele sunt tranzitorii. . este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. pentru vederea unui obiect. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. o perioada mai lunga de timp. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. de obicei se insoteste de vedere dubla. cu cat este mai tanar copilul. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. De asemenea. la inceputul tratamentului pentru strabism. In cazul in care vederea dubla persista. pot fi prezente sau absente. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. pana la varsta de 4 luni. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. accidentului vascular cerebral (AVC). Daca vederea dubla persista.In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant.

Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. Ocluzarea (acoperirea) ochiului Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). In cazul in care exista deja ambliopie. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical.De asemenea. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. tratamentul medicamentos. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. acestia nefiind centrati. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. . Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. exercitiile globilor oculari. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. folosirea ocluzorului. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala.

de obicei sub forma de picaturi. . Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. exercitiile oculare. Acesta este un tratament controversat. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. Atropina si alte substante midriatice. Cu toate acestea. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. ca de exemplu in tratamentul chirurgical.Exercitiile oculare Ocazional. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. Uneori.

Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior . medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. Desi foarte rar. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata.prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. se pot realinia globii oculari. In timpul interventiei chirurgicale. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Cu toate acestea. amelioreaza vederea dubla.

pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. In plus fata de afectarea vederii copilului. poate cauza afectarea ochiului mai puternic.. fata de imbunatatirea vederii copilului. . parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. In plus. face tratamentul mai putin eficient. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. Tratament ambulator (la domiciliu) In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp.

Se reproduce sexuat doar in intestinul pisicii iar oochistii astfel rezultati sunt eliminati in materiile fecale. afectarea SNC cu potential letal. Poate provoca numeroase manifestari clinice cum ar fi limfadenopatia benigna. prin consumatea de carne insuficient preparata termic de vita. Infectia prezinta un risc deosebit de sever pentru fetusul uman in formare si pentru persoanele imunocompromise (in special HIV-SIDA). se crede ca aproape jumatate din populatia generala este seropozitiva –marea majoritate fiind asimptomatici. . corioretinita si retard mintal. transfuzii de sange total sau transplacentar. Parazitul se multiplica in interiorul fiecarei celule nucleate pana la aparitia anticorpilor cand formeaza chisturi tisulare care pot persista chiar si ani de zile mai ales in creier si muschi. dobandita in decursul vietii. La om infectia se poate produce prin ingestia acestor oochisti. Acest fapt explica rata mare a recidivelor. miel sau porc care contine chisturi tisulare. pseudocongenitala e prezenta la nastere dar se manifesta tardiv. Dupa momentul in care se manifesta exista trei forme clinice ale toxoplasmozei oculare: • • • congenitala-manifesta la nastere.Toxoplasmoza oculara Toxoplasma gondii este un parazit obligatoriu intracelular care are ca gazda definitiva pisica infectand accidental omul. Raspandirea protozoarului este universala.

roseata. urmate de corioretinita bilaterala. Profilaxia presupune in primul rand corecta preparare a hranei si evitarea contactului cu pisicile mai ales ptr femeile de varsta fertila si gravide. calcificari craniene. testul de aglutinare directa. testul de fluorescenta indirecta). Simptomatologia oculara cuprinde: scaderea acuitatii vizuale (dificil de investigat la nou nascut). .La oricare dintre acestea leziunea de baza este retinocoroidita localizata in macula asociata cu reactii exudative. iar in trimestrele II si III se administreaza spiramicina (care va continua si la copil dupa nastere). calcificari cerebrale si retard psihomotor. durere. Tratamentul preventiv la gravida difera in functie de varsta sarcinii astfel in primul trimestru avort terapeutic. In trimestrele II si III apar corioretinita focala. fotofobie. Manifesterile clinice ale toxoplasmozei congenitale variaza. Tratamentul se impune numai in leziunile cu localizare in vecinatatea nervului optic sau care dau reactie vitreana importanta si la gravida. hepatosplenomegalie. miodezopsii (prezenta de muste volante in campul vizual). Examenul fundului de ochi evidentiaza leziunea de baza -focarul de retinocoroidita care in evolutie determina cicatrici alb-galbui “in rozeta” patognomonice pentru toxoplasmoza oculara. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor si examenul fundului de ochi la care se mai adauga si determinarea anticorpilor materni si fetali prin diferite metode (testul de coloratie Sabin-Feldman. hidrocefalie. La nou nascut boala poate fi foarte severa cu icter. In primul trimestru de sarcina avortul spontan si moartea in utero apar frecvent.

Trahomul Trahomul este o conjunctivita granulomatoasa severa. Este o boala a mizeriei care face ravagii in tarile lumii a treia din Africa si Asia favorizata de conditiile socio-economice precare la accentuarea carora contribuie inchizandu-se astfel un cerc vicios. Etiologie Trahomul este cauzat de Chlamydia trachomatis. . endemica cu evolutie cronica care debuteaza ca o foliculita acuta si foarte contagioasa.Tratamentul curativ standard consta in administrarea de sulfadiazina si pirimetamina (nu se foloseste in sarcina deoarece are efect teratogen). Boala afecteaza ambii ochi astfel incat principala consecinta in evolutia naturala este orbirea. La nivel mondial aproximativ 8 milioane de oameni au ramas orbi datorita acestei afectiuni. Alte chimioterapice folosite sunt spiramicina si clindamicina. Chlamydiile sunt bacterii cocoide. Tratamentul patogenic constand in administrarea de corticosteroizi e controversat putandu-se face sau nu de la caz la caz. imobile. adaptate foarte bine la parazitismul intracelular (cum sunt incapabile sa sintetizeze ATP pot fi considerate paraziti energetici) .

Acestora li se adauga distructiile tisulare provocate de raspunsul imun. In mediul extern.forma infectioasa a chlamidiilor. deshidratati corpusculii elementari sunt foarte rezistenti dar sunt rapid inactivati cu eter (30 minute). Tablou clinic . fenol. pentru tratament sunt necesare antibiotice cu buna penetrare intracelulara. B. Ciclul de multiplicare al clamidiilor dureaza 24. serovarurile D-K au transmitere sexuala care la nivel ocular pot genera conjunctivite cu incluzii. Infectia cu Chlamydia trachomatis desi induce formarea de anticorpi acestia nu asigura protectie in cazul unei reinfectii viitoare. In functie de structura antigenica se deosebesc serovarurile grupate astfel: • • • serovarurile A. Ba si C determina trahomul. caldura umeda 60 ºC (in 10 minute). saruri de amoniu etc. Celula gazda este lizata si corpii elementari sunt eliminati urmand sa infecteze alte si alte celule. serovarurile L1-L3 genereaza limfogranulomatoza veneriana inghinala. Intracelular se transforma in corpi reticulati care se idvid formand o colonie (incluziuni) care la maturitate se transforma din nou in corpi elementari.48 ore. fie in timpul nasterii la nou-nascuti. pot fi cultivate doar in sacul vitelin al embrionului de gaina sau pe celule vii. Corpii elementari . Contactarea germenilor se face fie prin autoinoculare sau de la partenerul sexual la adulti.Aceasta insusire are trei consecinte importante: • • • infectia cronica coexista cu fenomene de hipersensibilizare de tip IV.se fixeaza pe receptori specifici ai celulei gazde de care este fagocitat.

Reducerea incarcaturii electronegative a suprafetei celulare si pretratarea celulelor cu idoxuridina sunt masuri care faciliteaza inmultirea. lipsita de transparenta si luciu prezinta foliculi albiciosi prepomderent la partea superioara. Acesta are aspect de perdea care are drept consecinta clinica aparitia fotofobiei. . coloratie Giemsa sau Lugol sau prin cultivare pe culturi celulare sau in sacul vitelin al embrionului oului de gaina. Corneea ramane vascularizata si opalescenta putand prezenta leucoame vascularizate. Pleoapele superioare grele. Conjunctiva hiperemiata.linie de culoare alba paralela cu marginea palpebrala libera. Diagnosticul de laborator se pune in urma analizei produsului de raclaj conjunctival.Boala evolueaza in decurs de mai multi ani timp in care se succed perioade de reinfectie si acutizari motiv pentru care caracteristic tabloului clinic este coexistenta leziunilor evolutive cu cele cicatriceale. In fundul se sac apar frauri cicatriceale. Stadiul II dureaza in general de la doua luni la 2-3 ani. lacrimarii si scaderea acuitatii vizuale. Afectiunea are patru stadii evolutive: • Stadiul I incipient debuteaza cu senzatie de greutate palpebrala si usoara lacrimare. Alti foliculi care apar in periferia corneei. Fine arcade vasculare apar apar in vecinatatea limbului. dupa resorbtie provoaca modificari ale suprafetei corneei (curburii) concretizate prin astigmatism. coborate in fata fantelor palpebrale dau bolnavului aspectul caracteristic adormit. • Stadiul IV cicatriceal se caracterizeaza prin inlocuirea foliculilor cu tesut cicatriceal care antreneaza fenomene retractile. o puternica dezvoltare a panusului si prezenta liniei ARTL. Acestea determina scaderea acuitatii vizuale Diagnosticul este sugerat de antecedente si anamneza (contact cu persoane infectate in familie sau comunitate. Se caracterizeaza prin existenta pe conjunctiva tarsala a unor foliculi mai putin numerosi in diferite stadii evolutive. Vasele superficiale cu punct de plecare limbul superior invadeaza corneea conducand la aparitia panusului. • Stadiul II florid aduce agravarea semnelor si simptomelor. Aceasta se poate face prin microscopie directa care urmareste incluziunile intracelulare prin coloratie imunofluorescenta. Pe conjunctiva tarsala a pleoapei superioara apar numerosi foliculi cu aspect de icre de stiuca care plesnesc la presiune. In vederea obtinerii culturilor tampoanele cu material biologic trebuie imersate imediat dupa prelevare intr-un mediu de transport cu zaharoza-fosfat-glutamat. • Stadiul III precicatriceal dureaza cativa ani. calatorii in zone endemice) si aspectul clinic caracteristic. Corpusculii Prowazek sunt markerii identificati in produsul de raclaj al epiteliului conjunctival.

ptoza palpebrala. Tumorile coroidei . Tratamentul Profilaxia presupune asigurarea unor conditii de igiena generala individuala si izolarea si tratarea bolnavilor si contactilor. Pe cale generala se administreaza antibiotice cu cu spectru larg si sulfamide. distrugerea glandelor lacimale) si cea mai de temut –orbirea. Local se administreaza solutii de nitrat de argint 1%. Masajul foliculilor este deasemenea util.Evolutie si prognostic Evolutia este de lunga durata alternand perioade de remisiune si recidive. Tratamentul chirurgical realizeaza cauterizarea foliculilor si cura sechelelor prin operatii plastice. entropion. Prognosticul nu este unul foarte bun dat fiind numarul mare de complicatii ce por surveni: suprainfectii cu gonococ. simblefaron. sulfat de cupru 1 % si aureomicina sub forma de instilatii. complicatii cicatriceale (trichiazis. Tratamentul curativ poate fi medical (sistemic si local) si chirurgical. bacili Weeks.

Explorarile paraclinice necesare sunt ecografia si angiografia fluoresceinica.Teoretic absolut orice fel de celula care inra in alcatuirea coroidei poate prolifera anormal dand nastere unei tumori benigne sau maligne. metamorfopsii. Nevul coroidian numit si melanom benign este o afectiune de natura congenitala cu frecventa crescuta dar complet asimptomatica. Tumora nu creste in dimensiuni in timp si in foarte putine cazuri degenereaza malign totusi se recomanda supravegherea la intervale regulate de timp (fotografiere. Tumorile coroidiene sunt: nevul coroidian (melanom benign). poate fi sediul metastazelor diferitelor cancere. fiind foarte bine vascularizata.Weber-Krabbe. Se dezvolta in majoritatea cazurilor pe nevi preexistenti. diagnosticul diferential trebuie facut cu nevul coroidian. afectarea campului vizual. Simptomatologia cuprinde scaderea acuitatii vizuale. distorsiunea imaginilor. . Melanomul malign coroidian este o afectiune rara dar cea mai frecventa tumora maligna oculara. Hemangiomul coroidei . Deasemenea coroida. exoftalmia. La examenul fundului de ochi apare sub forma unor pete pigmentare subretiniene de culoare cenusie cu marginile sterse. Tulburarile de vedere care apar mai ales in localizarea posterioara sunt: fosfene. dar si dupa inflamatii oculare sau traumatisme. hemangiomul si melanomul malign. Obiectiv se constata o proeminenta lenticulara care ridica usor retina printr-un transsudat. ecografie).tumora situata profund. In vecinatatea leziunii pot aparea proliferari ale epiteliului pigmentar retinian. Afectiunea apare aproape intotdeauna in cadrul sindromului de angiomatoza encefalotrigeminala Sturge. congestie perikeratica. Evolutia clinica a tumorii urmeaza cinci stadii: • stadiul incipient este asimptomatic foarte mult timp. hipermetropie progresiva. Apare in general dupa varsta de 50 ani afectand in mod egal ambele sexe. in spatiul subretinian care histologic se prezinta sub forma unui angiom cavernos cu spatii vasculare pline cu sange. scotom central.

stadiul de metastazare duce foarte rapid la exitus. iridiu. Pentru punerea unui diagnostic corect sunt necesare: • • • • • Examenul oftalmoscopic evidentiaza decolarea de retina si prezenta planului dublu vascular (retinian si tumoral). In cazul extensiei extrasclerale se practica exenteratia in asociere cu imuno-. Tratamentul difera in functie de gradul invaziei locale si metastatice precum si de afectarea uni sau bilaterala. chimio- .• • • • in stadiul de decolare de retina aceasta proemina in vitros datorita cresterii tumorii. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari se face enucleatia globului ocular asociata si precedata de radioterapie. plasarea placutelor radioactive (rutheniu. plamanii si vertebrele. Ecografia ajuta la aprecierea dimensiunilor si clasificarea tumorilor. Clinic apar modificari ale campului vizual. stadiul de exteriorizare se manifesta clinic prin aparitia exoftalmiei. Tomografia computerizata axiala indica intinderea extrasclerala. iod) pe sclera. Ochiul enucleat nu se protezeaza pentru a nu masca posibilele recidive. Ecografia si biomicroscopia sunt necesare evidentiind atat vascularizatia retinei cat si a tumorii. stadiul de glaucom secundar apare mai tarziu dar uneori poate fi chiar primul simptom al melanomului. Se produce datorita cresterii tensiunii oculare produsa de cresterea tumorii care impiedica scurgerea umorii apoase la nivelul trabeculului. In cazul tumorilor mici se practica tumorectomia sau tratament conservator prin iradiere cu protoni. Profilaxia sau cel putin depistarea in stadiu incipient presupune supravegherea nevilor coroidieni. Punctia-biopsie coroidiana translerala este absolut necesara pentru diagnosticul de certitudine (examen histopatologic) RMN pentru evidentierea posibilelor metastaze Prognosticul melanomului malign este unul sumbru datorita capacitatii mare de metastazare. sediile cele mai frecvente sunt ficatul. paraliziilor oculare si aparitia tumorii prin sclerotica subtiata. Tumora se prezinta ca o masa neagra-cenusie sub retina decolata. fotocoagulare.

din sfera genitala. In formele bilaterale se enucleaza ochiul cel mai afectat si se pastreaza celalalt. Produc decolarea exudativa a retinei ceea ce determina pierderea vederii. unice sau multiple. oligodendroglioame) care apar cel mai frecvent in perioada copilariei. In cazul metastazelor hepatice unice se practica embolizarea vascularizatiei metastazelor sau indepartarea chirurgicala a acestora. hepatice. osoase. Dupa originea embrionara a celulelor din care se dezvolta tumorile nervului optic se clasifica in tumori ectodermale (glioame) si tumori mezodermale (meningioame). Pot avea ca punct de plecare cancere pulmonare. Spre deosebire de tumorile primare acestea sunt bilaterale si nepigmentate. iridiu. • Glioamele nervului optic sunt tumori benigne (astrocitoame. acestea sunt determinate de compresiunea posterioara exercitata de tumora asupra globului ocular. .si radioterapie. leucemii (coroida sufera un proces infiltrativ difuz mai ales la nivelul polului posterior). Apar ca proeminente alb-galbui. Oftalmoscopic se observa atrofie optica si/sau congestie vasculara cu edem papilar. Campul vizual este modificat in functie de localizarea tumorii. Metastazele coroidiene sunt favorizate de vascularizatia bogata a coroidei. bine vascularizate. nepulsatila si nedureroasa. aur. Tumorile nervului optic Nervul optic se formeaza din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare retiniene la nivelul papilei nervului optic si se continua pana la nivelul chiasmei optice unde se incuciseaza cu nervul controlateral. De obicei apar in stadiile finale ale bolilor de baza dar se poate incerca iradiere localizata cu cobalt. Clinic se manifesta printr-o scadere a acuitatii vizuale si exoftalmie cu urmatoarele caracteristici: ireductibila.

Prognosticul este bun singura complicatie grava care poate apare malignizarea fiind rara Uveita Uveita reprezinta un termen nespecific care descrie o afectiune inflamatorie intraoculara. diabet insipid si semne de hipertensiune intracraniana cauzate de invazia intracraniana a tumorii. Evolutia este lenta cu un prognostic in general bun (rata malignizarii foarte scazuta). Afecteaza preponderent femeile. Ca explorari paraclinice mai sunt necesare si arteriografia carotidiana si electroencefalograma pentru a obiectiva simptomatologia data de compresiunea intracraniana.inflamatie oculara limitata la iris (irita) sau care afecteaza irisul si corpul ciliar (iridociclita) Uveita intermediara . • Glioamele maligne ale nervului optic sau glioblastoamele afecteaza mai frecvent adultii. • Meningioamele nervului optic sunt tumori benigne cu caracter invaziv care se dezvolta din cele trei teci ale nervului optic (dura. arahnoida si piamater).In vederea punerii diagnosticului de certitudine sunt necesare urmatoarele investigatii paraclinice: radiografia. Tratamentul consta in rezectia completa a tumorii iar cand acest lucru nu e posibil radioterapia reduce rata recidivelor.inflamatia structurilor situate posterior de cristalin (pars planitis sau uveita periferica) . Diagnosticul diferential se face cu gliomul nervului optic. Simptomele depind de gradul afectarii si conditiile asociate. computer tomografia. Simptomatologia asemanatoare celei din gliom se diferentiaza de aceasta prin faptul ca exoftalmia precede tulburarile functionale. Clinica este marcata de scaderea rapida si severa a acuitatii vizuale. Tratamentul este chirurgical insotit de radioterapie dar prognosticul este sumbru (majoritatea pacientilor decedeaza in mai putin de un an). • • Uveita anterioara . RMN si ecografie care arata modificarile nervului optic precum si intinderea acestora. Tratamentul consta in rezectia tumorii in limite de siguranta oncologica (certitudinea de tumora benigna e data doar in urma examenului histopatologic) urmata de radioterapie in cazul recidivelor.

etiologie virala. oboseala. sau fungica . cu exceptia cazului in care este asociata irita Uveita intermediara si posterioara: Cauze: • Infectioase . Semne si simptome: • Uveita anterioara: • • • • • • • • • • • • • • • Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este acut Durere ocular profunda Fotofobie Dilatatia vaselor conjunctivale Dilatatie perilimbica (circumcorneeana) a vaselor sclerale si episclerale (congestie ciliara) Scaderea dimensiunii pupilare de partea ochiului afectat Adesea este unilaterala Afectarea bilaterala si simptomele generale (febra.inflamatia coroidei (coroidita). sau a corpului vitros in apropierea nervului optic si maculei. durere abdominala) pot fi asociate cu nefrita interstitiala Boala sistemica este cel mai frecvent asociata cu uveita anterioara Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este insidios Mai frecvent bilaterala Inflamatia posterioara va determina durere sau roseate minima. parazitara.• Uveita posterioara . bacteriana. a retinei (retinita).

fructe. Xeroza conjunctivei Xeroza conjunctivei consta in aparitia unei metaplazii a conjunjunctivei care capata un aspect epidermoid. devine aspra si lipsita de transparenta. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. arsuri s.procese maligne nerecunoscute care sunt interpretate in mod gresit ca fiind inflamatii ocular. oameni ai strazii. Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom. Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A. Are doua forme xeroza epiteliala (intereseaza doar stratul epitelial) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza toata conjunctiva). toxicomani). a. afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani. untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitamineiA.• • • • Suspectarea unei cause imunologice . pemfigus. ) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii. Conjunctiva capata o culoare cenusie. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale.a fost postulat un posibil mecanism autoimun sau medit prin complexe imune in asociere cu boli sistemice (in mod special afectiuni reumatismale) Boala oculara izolata Idiopatica Sindroamele "de mascare" . Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi. Ca tratament se face modificarea traseului .

ceea ce impiedica vederea. Retinita CMV (citomegalovirus) Retinita CMV este o infectie grava a retinei. Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain. ce afecteaza aproape jumatate din populatia cu SIDA. Cataracta Cataracta este o forma degenerativa de afectiune oculara caraterizata prin faptul ca lentila ochiului (cristalinul) devine treptat opaca.conduc la umflarea ochilor. precum si alte persoane cu tulburari ale sistemului imunitar. in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei.canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. Afectiuni oculare Afectiuni ale ochilor Ochi umflati (Exoftalmie) Inflamarea muschilor sau a tesutului din spatele ochilor . Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi. Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea. .

Keratoconus Aceasta afectiune se caracterizeaza prin bombarea si deformarea corneei de la forma normala rotunda. care poate conduce la orbire. Edemul macular diabetic (EMD) Edemul macular diabetic se caracterizeaza prin acumularea de lichid in macula. Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica reprezinta deteriorarea vaselor de sange la nivelul ochilor. datorata diabetului.Strabismul (ochi incrucisati) Strabismul este un termen general pentru ochi nealiniati care sunt indreptati in directii diferite. distrugand nervul optic. ambliopia inseamna vederea slaba la ochiul care nu este folosit corespunzator in primii ani ai copilariei. Vasele de sange deteriorate pot pierde lichid sau chiar sangera. . la forma conica urmata de subtierea ei. Glaucomul Glaucomul apare atunci cand creste presiunea intraoculara (prin blocarea drenajului). Ochi lenes (Ambliopie) Cunoscuta sub numele de ochi lenes. Pacientii cu EMD se confrunta cu vedere incetosata. producand inflamarea retinei si incetosarea vederii.

afectand una sau mai multe din cele trei parti ale ochiului care constituie uveea. . Spasmul ocular (ticuri) Uneori pur si simplu apare spasmul palpebral. corpul vitros pur si simplu se distanteaza de aceasta. Hipertensiunea oculara Hipertensiunea oculara reprezinta cresterea presiunii la nivelul ochilor peste nivelul normal. Dezlipirea de retina Atunci cand retina se dezlipeste (in ruma unei afectiuni sau traumatism).Vederea slaba Vederea slaba apare atunci cand ochelarii obisnuiti sau lentilele de contact nu asigura vedere clara. Degenerescenta maculara legata de varsta Degenerarea maculara legata de varsta reprezinta deterioarea zonei centrale a retinei (macula) odata cu inaintarea in varsta. Uveita Uveita reprezinta inflamarea interiorului ochiului.

Miopie O persoana mioapa vede clar obiectele de aproape. Citeste mai mult Hipermetropie Persoanele cu hipermetropie vad neclar la toate distantele si depun in mod constant efort de acomodatie pentru a clarifica imaginea. Citeste mai mult . dar cele de la distanta sunt neclare si greu de distins. acest lucru se poate datora uneia dintre urmatoarele patru cauze.Tulburari de Vedere Daca imaginile pe care le vezi sunt neclare.

Test 1. Test pentru Prezbiopie Cum poti afla daca esti un candidat potrivit pentru lentilele de contact PureVision® Multi-Focal? Raspunde la urmatoarele 4 intrebari si vei afla. Citesti cu dificultate in conditii de lumina difuza. Atunci cand citesti caractere mici de pe o foaie.Astigmatism Persoanele cu astigmatism vad atat obiectele de la distanta cat si pe cele de la aproape distorsionate. Citeste mai mult Prezbiopia Prezbiopia este un proces natural asociat cu inaintarea in varsta si care determina dificultati la vederea de aproape. trebuie sa indepartezi foaia respectiva ca sa poti citi clar? 2. la condus pe timp de noapte sau seara tarziu? . Acest fenomen incepe sa se manifeste in jurul varstei de 40 ani.

Ochiul uscat Ochiul uscat apare ca efect al pierderii sau reducerii abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi.Uita-te la imaginea de mai jos si raspunde la ultimele doua intrebari: 3. care se gaseste in mediul in care traim. Citesti cu dificultate toate randurile de mai sus la o distanta confortabila (aproximativ la 35 cm de fata)? 4. sau se pot inflama impreuna cu pleoapele tale. Keratita cu Fusarium Fusarium este o ciuperca larg raspandita. inclusiv pe pielea noastra. Se pot inrosi. Este mai usor de citit atunci cand te indepartezi de scrisul respectiv (pana la o lungime de brat. Multe afectiuni se pot insa vindeca usor. apare senzatia de mancarime. Alergii Daca suferi de alergii. ochiul se poate imbolnavi. . ochii tai pot fi de asemenea afectati. de fata)? Infectii si Iritatii Ca orice alt organ. poti lacrima excesiv.

Corpi straini Un corp strain poate fi o particula de praf. Ochi rosu Cunoscut si sub denumirea de conjunctivita. . ochiul rosu este inflamarea membranei care captuseste pleoapele si suprafata ochiului.Computer Vision Syndrome). Inflamatia pleoapei Iritatia poate apare cand glandele situate la baza genelor secreta substante lipidice in exces. Ulcior Ulciorul este o infectie bacteriana care apare la baza unei gene. nisip sau chiar ceva de dimensiuni mai mari si mai serios. Infectia canalelor lacrimale Sindromul vederii la calculator Computerele ne solicita ochii. creind o tulburare cunoscuta sub numele de Sindrom al vederii la calculator (CVS . polen.Lacrimare excesiva Ochii aposi se datoreaza productiei excesive de lacrimi.

Iata cele mai frecvente tulburari de vedere: • • • Miopia afecteaza vederea la distanta. Aceste trei tulburari de vedere pot fi usor corectate cu ochelari sau lentile de contact. Copilul tau poate sa citeasca relativ usor. invata ce trebuie sa urmaresti si ce trebuie sa faci atunci cand copilul tau are nevoie de ingrijire speciala. deoarece razele de lumina nu se pot focaliza uniform in ochi. o tulburare oculara care poate si trebuie sa fie tratata. Semne dupa care sa te uiti: Daca suspicionezi o problema sau un comportament straniu legat de vederea copilului tau. Tulburarile minore se pot corecta foarte usor cu ochelari. Iata cateva dintre cele mai comune tulburari de vedere: Potrivit departamentului ce studiaza dezvoltarea vederii din cadrul Colegiului american de optometrie. dar se va forta sa vada obiectele de pe terenul de joaca situate la distanta. Acest fenomen este cunoscut ca si strabism. In timp ce la majoritatea copiilor ochii se dezvolta normal. Astigmatism este o tulburare de vedere in general mostenita si care face ca toate imaginile sa fie neclare. Descopera semnele asociate cu potentiale tulburari de vedere. Stiai ca? . Orice alte tulburari de vedere sau afectiuni care nu pot fi corectate cu ochelari sau lentile de contact . Nu ezita sa intrebi pediatrul sau medicul oftalmolog daca ai motive de ingrijorare legate de vederea copilului tau. Ochi incrucisati Un ochi fuge catre interior sau exterior. indiferent de varsta copilului. Un copil cu hipermetropie se chinuie sa vada clara un obiect. contacteaza imediat medicul oftalmolog.pot fi observate de catre parinti sau descoperite in cadrul examinarilor oftalmologice precoce. astfel incat nu pot lucra impreuna. aproximativ 25% dintre copii scolari din SUA necesita corectarea vederii. Atat obiectele de aproape cat si cele de la distanta pot fi in mod egal percepute distorsionat. fie el aproape sau la distanta. Hipermetropia determina vedere necalara la toate distantele.Tulburari de vedere la nou nascuti si copii Parintii sunt cei care trebuie sa observe primele semne care pot indica nevoile mai speciale ale copiilor in ceea ce priveste vederea. unele tulburari pot sa apara foarte devreme. sau ochii par a se misca independent.Un copil din 20 priveste crucis sau are .

Conjuntivita Daca ochii copilului tau sunt rosii si iritati. tulburare cunoscuta si ca "ochi lenes".saptamani sau luni . ducand la incetosarea sau slabirea vederii la ochiul mai slab. Pleoapa cazuta Daca una dintre pleoapele copilului sta cazuta peste ochi si pare sa ii blocheze vederea. copilul tau poate sa dezvolte ambliopie. Un ochi devine mai puternic decat celalalt. prin blocarea ochiului mai puternic cu un pansament ocluzor pe o perioada extinsa . In cazuri rare. mult prea tarziu pentru a mai putea fi tratate eficient. Aceasta apare ca o membrana alba laptoasa ce acopera pupila si de obicei se observa la nastere. Pupila alba.probleme de fixatie. Ambliopia poate sa apara atunci cand copilul priveste crucis si dupa primele trei luni de viata. Aceasta tulburare poate fi tratata de catre un specialist oftalmo-pediatru. ei pot sa prezinte o afectiune comuna numita conjuntivita. inlocuind cristalinul afectat cu unul artificial. Este o tulburare temporara ce se poate tratata prin instilatii de picaturi ofatlmice prescrise de catre un . Aproape jumatate dintre toate aceste cazuri nu sunt depistate pana dupa varsta de 5 ani. copiii pot sa dezvolte cataracta laptoasa congenitala la unul sau ambii ochi. transparent si restabilind astfel vederea copilului.pentru a forta si intari astfel ochiul mai slab. Vestea buna este ca medicul ofatlmolog poate corecta acesta tulburare printr-o interventie chirurgicala.

Daca acestea sunt netratate se pot inrautati si pot conduce la probleme mai grave . si apoi la fiecare doi ani sau conform recomandarilor specialistului oftalmolog. conceputa sa te ajute sa strangi informatiile legate de vederea copilului tau. gandeste-te ca poate fi unul dintre cei 670 de nou nascuti anual cu nistagmus. Tulburarile de vedere pot afecta abilitatile de invatare.de aceea este foarte important sa-i mentionezi medicului oftalmolog despre antecedentele tale de nistagmus sau despre cele existente in familie. Aceasta tulburare reprezinta un semnal de alarma precum ca ochii copilului tau nu se dezvolta normal. la 3 ani. este foarte important ca cei mici sa primeasca ingrijirea oftalmologica corespunzatoare¹. sa oscileze.chiar la orbire. Copiii ar trebui sa faca un control oftalmologic la 6 luni. Medicul va determina daca copilul tau are nevoie de corectie a vederii si sa verifice daca exista tulburari oftalmologice generale. sau acesta sa te priveasca ciudat. inainte de scoala. Ochi care oscileaza Daca ochii copilului tau par sa se miste rapid dintro parte in alta. e posibil ca si copilul tau sa fie afectat . Asigura-te ca informezi specialistul oftalmolog in legatura cu orice modificari in istoricul sanatatii oculare a familiei . sau ai avut chiar tu in trecut. Tulburarile de vedere afecteaza unul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari. Daca ai rude cu nistagmus. Deoarece multe probleme de veedere incep la varste fragede. Examinarea oftalmologica a ochilor copilului tau • Ce trebuie sa pregatesti pentru examenul oftalmologic Singurul si cel mai bun mod de a proteja vederea copilului tau este examinarea oftalmologica regulata. performanta fizica si increderea in sine.medic ofatlmolog. Pregateste-te pentru controlul oftalmologic al copilului tau: Pregateste-te pentru examenul oftalmologic folosind lista utila propusa.

ca de exemplu miopia. inflamata). Oricum. Coordonarea muschilor oculari Medicul pediatru va misca o lumina sau jucarii interesante prin atenta. vor incetosa vederea copilului si vor cauza o usoara sensibilitate la lumina timp de cateva ore. te va indruma sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog care ii va face o evaluare mai aprofundata a ochilor. Testele uzuale includ: • • • • • Dominanta Utilizand jucarii care fac zgomote medicul pediatru va acoperi si va descoperi imediat fiecare ochi pentru a testa care este ochiul dominant Abilitatea de a fixa Medicul pediatru va misca un obiect in fata ochilor copilului tau pentru a observa daca ochii pot vedea si urmari un obiect. Forma reflectiei il ajuta pe doctor sa vada daca copilul tau are probleme oftalmologice care necesita corectie. el va verifica starea pleoapei (daca este cazuta. copilul tau trebuie dus la un medic oftalmolog pana la varsta de 3 ani. Sanatatea pleoapei si functionalitatea ei Pediatrul va examina fiecare pleoapa pentru a se asigura ca functioneaza normal. creind astfel o fereastra mai buna catre fundul ochilor copilului tau. dar si alte teste in plus: • Corectia vederii Oftalmologul va folosi cateva picaturi oculare pentru a dilata pupila copilului.fata ochilor copilului tau. chiar daca nu sunt semne ca are probleme cu vederea. Examinarea oftalmologica detaliata Este important sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog pentru primul lui control la 6 luni. Specialistul oftalmolog va efectua cateva teste pe care le-ati vazut probabil in cabinetul medicului pediatru. Probabil ca medicul pediatru deja a testat vederea copilului tau pentru a putea determina abilitatea acestuia de a focaliza. de a recunoaste culori si de a percepe grosimi sau adancimi. Dilatarea permite doctorului sa verifice eventuale tulburari de vedere. Acest lucru este esential daca exista probleme oftalmologice in familie. sau macar pana la 3 ani si apoi din nou la 5 ani. Un medic oftalmolog efectueaza toate testele necesare pentru eveluarea completa a vederii copilului tau. Folosind un retinoscop. medicul va misca lumina pentru a o reflecta in pupila. Astfel. pentru a putea testa abilitatea acestuia de a vedea clar la aproape si la distanta.tale. hipermetropia si astigmatismul. Dureaza aproximativ 45 de minute pana ce picaturile isi fac efectul. deoarece multe dintre acestea se pot mosteni. . chiar daca nu exista nici un semn ca ar avea probleme. Pupila in mod normal se va micsora foarte rapid ca raspuns la lumina. Raspunsul pupilei la lumina Medicul va lumina ochiul copilului cu un fascicul luminos mic si va urmari reactia pupilei. precum si orice alte semne care releva daca ochii copilului tau necesita o ingrijire mai Daca pediatrul constata ca ceva este in neregula.

iar medicul tau va efectua cele mai potrivite teste si te va sfatui ce trebuie sa faci. Completeaza lista de mai jos pentru a-ti reaminti toate detaliile cu privire la problemele de vedere si ia-o cu tine la cabinet. doctorul va utiliza un instrument special denumit oftalmoscop ca sa vada retina si nervul optic din spatele ochiului. Descrie orice interventii chirurgicale avute sau orice rani suferite la ochi : Data: Spital: Doctor: Interventie: 3. Descrie orice probleme de vedere pe care le are copilul tau:  Scaderea vederii  Apropierea obiectelor de ochi  Frecarea excesiva a ochilor  Inchiderea unui ochi  Clipit rapid  Pleoape lipite sau inflamate  Ochi incrucisati sau nealiniati  Un ochi sau ambii ochi umflati  Infectii oculare recurente  Pleoape inrosite. Teste pentru o problema specifica Fii sigura ca discuti despre orice alte motive de ingrijorare pe care le ai in legatura cu ochii copilului tau.• Interiorul si fundul de ochi Dupa dilatarea ochilor copilului tau si indepartarea sursei de lumina. Acesta este locul in care apar primele semne ale unei posibile probleme oculare. specialistul oftalmolog trebuie sa stie cat mai multe informatii. • Lista utila in vederea examenului oftalmologic Pentru o examinare riguroasa. ca de exemplu strabismul sau nistagmus. 1. Descrie orice alte probleme de sanatate: . cu cruste sau umflate  Ochi inflamati sau care curg  Altele 2.

intoxicatii etc.elementul esential al vederii. 4. .Alergii…………………………………………………………………………………… Probleme cornice de sanatate ……………………………………………. . Mentioneaza medicamentele pe care le ia copilul tau.segmentul intermediar (caile optice). Altele……………………………………………………………………………………. . Mentioneaza istoricul familiei tale referitor la afectiuni oculare:  Miopie  Hipermetropie  Astigmatism  Glaucom  Cataracta  Altele BOLI OFTALMOLOGICE Unele afectiuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecinte ale dereglarilor generale.deficiente circulatorii. Operatii………………………………………………………………………………. respectiv localizate ale organismului.afectiuni neurologice..insuficiente endocrine. . care stabileste si relatia cu mediul extern. Analizatorul vizual.carente alimentare. chiar daca au sau nu legatura cu afectiunile oculare: ………………………………………………………………………………………………………… 5. este format din 3 segmente: . astfel: aparatul vizual poate fi influentat si de urmatorii factori: .segmentul periferic (retina) .segmentul central (scoarta cerebrala occipitala). . . .

Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobândite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infectii, boli cu repercusiuni asupra ochilor etc. Indiferent de natura afectiunii aparatului vizual, dereglarile se produc datorita aportului circulator sangvin necorespunzator. Prin tratamentul reflexoterapeutic si prin alte metode naturiste multe afectiuni pot fi ameliorate sau chiar tratate. Zona reflexa pentru ochi se afla pe talpa piciorului, între baza degetelor 2 si 3. Ochiul stâng are zona reflexa la piciorul drept, iar ochiul drept are zona reflexa la piciorul stâng. 13.1. Slabirea acuitatii vizuale Poate fi descoperita în diverse stadii de evolutie, prezenta în unele afectiuni ca: miopia (bolnavul nu vede la distanta), hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape), presbitia (slabirea vederii la vârste înaintate), cataractele (tulburari de transparenta a cristalinului), glaucomul (afectiune data de dezechilibrul tensiunii oculare dintre continutul ochiului si elasticitatea peretilor sai) etc. Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, în cadrul acestei afectiuni, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimulând aceste zone reflexe, se restabileste circulatia normala a sângelui în organele afectate, având ca efect îmbunatatirea vederii. Toate acestea nu se pot obtine imediat, ci dupa multe sedinte, dând ragaz circulatiei sangvine sa alimenteze zonele afectate, refacându-le astfel în timp structurile. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 minute pentru fiecare ochi. Numarul sedintelor variaza în functie de caracterul si vechimea bolii, obligatoriu pentru afectiunile de mai sus efectuându-se 40-60 de sedinte, continuând apoi cu 2-3 sedinte/saptamâna pentru consolidarea rezultatelor. Când tulburarile sunt date de afectiuni endocrine sau de tulburari circulatorii intracraniene se vor masa si zonele reflexe respective. Simultan cu tratamentul reflex, bolnavii pot apela si la alte remedii naturiste ca: • suc proaspat de radacina de obligeana (Acorus calamus) - se aplica pe pleoapele închise, lasându-se 5-7 secunde, apoi se spala ochii cu apa rece. Procedeul se repeta de 2 ori/zi, timp de 10 zile; • sucul proaspat de rostopasca (Chelidonium majus) - va fi aplicat în acelasi mod pe ochii bine închisi; • în fiecare zi, ochii se vor spala de 3-4 ori cu apa rece (se ia apa rece în pumni si se clipeste de 3-4 ori cu ochii în apa, apoi se arunca apa sj se repeta procedeul de 4 ori/sedinta). Se poate folosi si ceai de coada-caluluj (Equisetum arvense) în loc de apa; • în caz de cataracta se va aplica câte o picatura de suc de pin (Aetheroleum pini) în ochiul bolnav, timp de 10-15 zile. în fiecare zi, timp de l luna, este indicat sa se consume 2-3 morcovi cruzi. Va redam în continuare câteva exercitii Yoga pentru ochi (exercitii foarte apreciate în lumea yoghinilor):

I. Stând în lotus sau turceste la 1,5 m de perete. Mâinile pe genunchi, coloana dreapta, corpul relaxat. Priviti în fata si respirati normal. • • • Ridicati privirea (pâna la unirea tavanului cu peretele), capul ramâne nemiscat. Se coboara privirea la parchet (aceasta miscare se repeta de 3 ori). Miscari ale ochilor la stânga si la dreapta dupa aceleasi criterii (se repeta de 3 ori, apoi pauza 2-3 minute).

II. Stând în picioare, talpile alipite, spatele drept. Va concentrati asupra exercitiului. Duceti capul pe spate cât puteti. Priviti apoi între sprâncene (crucis). Când apare oboseala, exercitiul se opreste si se reia dupa câteva minute (durata este de 5 minute maximum cu toate reluarile), în timp se sporeste durata. Este important ca respiratia sa decurga normal, corpul fiind dominat de senzatia de relaxare. Avantajele exercitiului: întareste reteaua neuro-musculara a ochilor; vindeca defectele de vedere; dupa 40 de zile de practica (corecta) ochelarii devin inutili, stirfiulându-se zonele reflexe ale ochilor în aceasta perioada.

Exercitiile se încheie cu masajul si baia de ochi, stând pe scaun, coloana vertebrala dreapta, relaxati, respiratia normala. Palmele curate se freaca între ele pentru a se încalzi, apoi se asaza pe ochii închisi. Se apasa usor pe globii oculari, apoi se misca palmele usor spre nas si spre coada ochilor (masând întreaga suprafata). Baia oculara aplicata la 1-2 minute dupa ultimul exercitiu va consta în aruncarea cu mâinile a apei reci pe ochii mari deschisi (de câteva ori). în zilele noastre exista foarte multe persoane care prezinta tulburari de vedere. Metodele clasice urmaresc stagnarea sau corectarea afectiunii prin intermediul ochelarilor. Folosind 1-2 luni alternativ tehnicile descrise mai sus, veti constata ca ochelarii dumneavoastra trebuie schimbati (dioptrii mai mici) sau pur si simplu nu vor mai fi necesari deoarece va veti recapata vederea normala. Este la îndemâna oricui sa-si îmbunatateasca vederea folosind reflexoterapia si celelalte mijloace naturiste. Proportia de vindecare în bolile de ochi prin reflexologie este de peste 50%. 13.2. Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifesta prin simptome subiective si obiective. Simptome subiective: diplopia (vederea dubla), tulburari reflexe, falsa proiectie. Simptome obiective: strabismul (deviatia ochiului în directia opusa muschiului paralizat), impotenta functionala, atitudinea vicioasa a capului si gâtului, deviere în directia muschiului paralizat.

Masajul reflex în zona ochilor atrage deblocarea energetica si sangvina, refacând structurile afectate si instalând functia normala a ochilor. Unele paralizii oculo-motorii reactioneaza foarte repede la tratamentul reflexoterapeutic. în astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute la fiecare picior, timp de 6-8 saptamâni. Local, pe zona ochilor, se vor aplica seara comprese cu infuzie de cimbru, iar intern, zilnic, se vor bea 2-3 cesti din aceeasi infuzie. Exercitiile pentru ochi, descrise la capitolul anterior, „Slabirea acuitatii vizuale", pot fi folosite zilnic (30 de zile), cu eficienta deosebita în recuperarea muschilor si a nervilor afectati. 13.3. Conjunctivita Este inflamatia mucoasei conjunctivale (membrana ce captuseste fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular, pâna la limbul sclero-cornean), fiind produsa de agenti patogeni, factori fizici si chimici (praf, fum, gaze toxice etc.), cauze generale (tulburari gastro-intestinale, endocrine, hepatice, guta, reumatism) sau poate fi de natura alergica. Conjunctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficiala difuza cu secretie redusa. Pot fi acute, subacute si cronice. Conjunctivitele acute debuteaza brusc, bilateral, cu usturimi, senzatii de corp strain, mâncarime foto fobie discreta (frica de lumina), pleoapele sunt edematiate (umflate). Conjunctivita cronica are o simptomatologie mai discreta. Evitarea factorilor fizici si chimici nocivi, mentinerea igienei locale, tratarea afectiunilor cauzante, evitarea factorilor alergeni vor conduce la diminuarea riscului de aparitie a bolii. Conjunctivita poate afecta ambii ochi sau numai unul. Igiena locala va fi riguroasa, pentru a nu transfera secretiile de la ochiul bolnav la cel sanatos sau la alte persoane. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor (pentru a îmbunatati circulatia), în zona glandelor suprarenale, pentru stimularea producerii de cortizon si în zonele limfatice - corp superior - pentru a stimula rezistenta organismului în zona capului si a ochilor. Schema de masaj • • • zona reflexa ochi - 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru cel sanatos ; zone reflexe suprarenale - 3-5 minute de fiecare parte; zone limfatice corp superior - 3 minute de punct.

Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/zi, timp de 5-7 zile, pâna când simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 sedinte/saptamâna, timp de 2-3 saptamâni. Local, se vor aplica comprese caldute cu infuzie de musetel (Jtfatricaria chamomilla L.), iar toaleta ochiului afectat se face cu o compresa sterila înmuiata în ceai de musetel (curatarea ochiului se face dinspre coada ochiului spre unghiul intern). Musetelul este dezinfectant, anestezic, anti-jnflamator, antiseptic si bacteriostatic. Se mai pot aplica comprese cu infuzie de fenicul (Feniculum mililoti), sulfina (Melilotus officinalis) sau patlagina (Plantago lanceoleta). Rezultate foarte bune se obtin în peste 95% din cazuri (mai ales în conjunctivitele cronice). 13,4. Migrena oftalmica

Se manifesta prin crize paroxistice de cefalee unilaterala, cu tulburari vizuale si varsaturi. Predomina la femei între 20 si 30 de ani si este determinata de spasmul vaselor ce iriga caile optice, dând anoxie cerebrala. Cauze: alergia, tulburari digestive, endocrine, factori vasculari si factori neuro-vegetativi etc. Migrena este declansata de oboseala, socuri emotive, exces alimentar, etc. Masajul reflexoterapeutic trebuie executat atât în zonele ochiului afectat, cât si în zona partilor corespunzatoare capului, pentru a debloca circulatia stopata de spasmul vascular. Masajul se va aplica si în zona reflexa a organelor cauzante. De evitat factorii provocatori. Schema de masaj • zona reflexa ochi - 5-10 minute ; • zona reflexa cap (la piciorul opus ochiului afectat) - 5-10 minute; • • • zona reflexa a altor organe cauzante - 5 minute ; zona plex solar - 3 minute de fiecare parte ; zona reflexa limfatica corp superior - 3 minute de fiecare punct.

Dupa 5-7 sedinte simptomatologia dispare sau se atenueaza foarte mult. sedintele se pot face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 zile. Remedii naturiste : Infuzia de ciubotica-cucului (Primula officinalis L. HUI), 2-3 cesti/zi, este deosebit de eficienta în migrene si în durerile de cap, pe baza nervoasa. Efecte asemanatoare induce si infuzia de coada-soricelului (Achillea millefolium), 2-3 cesti/zi. Pentru combaterea spasmului vascular se vor bea 2-3 cesti/zi infuzie de salvie (jales) (Salvia officinalis) si/sau 2-3 cesti/zi ceai de vase (Viscum album L.). Modul de preparare : seara se pune o lingurita de vase taiat marunt în 250 de ml de apa rece. Dimineata se încalzeste usor si se strecoara, apoi se bea în 2-3 reprize/zi. Eficiente sunt si procedurile cu apa rece : plimbari cu picioarele desculte prin roua, prin apa râului (de la l la 5 minute zilnic), apa sa ajunga pâna la o palma sub genunchi, spalaturi generale seara cu apa rece si otet (vezi cap. „Alte mijloace de întarire a organismului"). 13.5. Strabismul functional Strabismul functional consta din deviatia axelor vizuale fara modificari (miscari) oculare. Simptome : este de natura motorie, caracterizat prin deviatia axelor sau senzoriala, definit de tulburarea vederii bilaterale. - Procesele de fibroza musculara a unuia sau a mai multor muschi extrinseci dau tulburari de motilitate.

- Inflamatii (miozite) cronice caracterizate printr-un deficit oculo-motor în câmpul mai multor muschi, stare inflamatorie, staza, edem palpebral al conjunctivei. - Boli ale pleoapelor : dermatoze palpebrale, blefaritele (afectiuni inflamatorii la nivelul marginii libere a pleoapelor), însotite de o senzatie de jena oculara, prurit, arsuri si lacrimare anormala, dimineata. Blefaritele au tendinte de cronicizare si recidiva. - Boli glandulare : glandele ciliare pot fi afectate de un proces patologic, care genereaza, de exemplu, orjeletul extern (ulciorul), izolat sau ca o complicatie a blefaritei. Toate aceste afectiuni beneficiaza de tratament reflexoterapeutic, combinat cu tratamentele naturiste indicate pentru celelalte suferinte ale ochilor.

PLANSE : Ochi stâng

Picior drept

Picior stâng

Figura 25 - Zone reflexogene pentru ochi

Ochii au mai mult de 2 milioane de parti componente, situandu-se pe locul secund in topul celor mai complexe organe ale corpului uman, primul loc fiind ocupat de creier. Functia primara a sistemului oftalmologic este vederea, considerata de multi cel mai important simt a omului. Dar rolul semnificativ al ochilor este dincolo de rolul fiziologic. Inca din antichitate ochii erau considerati o sursa care provoaca fascinatie dar si teama. Datorita capacitatii de a hipnotiza, ochii sunt considerati o puternica sursa a raului, iar mai tarziu odata cu aparitia expresiei de ”ochiul diavolului”, se credea ca acestia au puteri malefice asupra copiilor, adultilor si chiar asupra recoltei sau vremii. Pentru egiptenii antici dar si pentru alte culturi ochiul reprezenta o putere pozitiva. “Ochiul lui Horus” – expresia ce a aparut acum mai bine de 500 ani - este unul din cele mai vechi si solide reprezentari pozitive ale ochiului, simbolizand atat protectie cat si putere

(ochiul stang simbolizeaza Luna, iar ochiul drept este cunoscut sub numele de Ochiul lui Ra – Zeul Soarelui). Indiferent de conotatiile atribuite ochilor, trebuie sa fim constienti ca prin intermediul acestora cunoastem pentru prima data o persoana si ca acestia sunt cea mai recognoscibila parte a fetei, daca nu a intregului corp. Din aceasta cauza mastile au jucat un rol cheie si au fost folosite timp de secole pentru a ascunde anumite sentimente. Si astazi mastile mai joaca un rol important in timpul unor festivale precum Halloween sau Mardi Gras, cand sunt folosite pentru a ascunde identitatea umbrelor si a creaturilor malefice. Considerati “oglinda sufletului” sau “fereastra sufletului”, ochii exprima toate emotiile oamenilor: dragoste, ura, fericire, furie, durere, lacomie, suparare sau invidie. Daca stii ce anume sa observi, ochii pot spune multe despre sanatatea ta, indicand simptome primare ale unor afectiuni. Deci, sa nu va mirati daca medicul se va uita in ochi in timpul unui prim examen fiziologic. Semnele si simptomele oculare pot fi simptome primare ale unor afectiuni extraoculare. Cearcanele Cearcanele pot fi cauzate atat de oboseala, cat si de mahmureala. Dar acestea nu sunt singurele cauze, deoarece multora dintre noi le apar aceste semne inestetice si dupa ce au dormit mai bine de 8 ore, iar in cazul altora acestea pot fi mostenite ereditar. In aceasta situatie, intra in joc si alti factori decisivi in aparitia cearcanelor, cum ar fi dereglarea hormonala in cazul unei femei. Cu totii avem pielea de sub ochi mai subtire si mai sensibila, dar unii au aceasta piele mult mai subtire, mai palida si mai transparenta decat altii. Cu cat pielea este mai transparenta, mai subtire si mai deschisa la culoare cu atat exista o posibilitate mai ridicata de a avea vase de sange de culoare albastruie sub ochi. De regula, in timpul menstruatiei sau a sarcinii femeile sunt mai palide, iar vasele de sange de sub ochi sunt mult mai vizibile. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi aspirina, Coumadin (warfarina) etc. pot dilata vasele de sange de sub ochi, facand mai vizibile vasele de sange si cearcanele. Cearcanele de sub ochi pot, de asemenea, sa sublinieze afectiuni medicale, iar cea mai frecventa este eczema (afectiune dermatologica caracterizata prin mancarimi si piele uscata si deshidratata) si alergii. Alergiile determina congestionarea vaselor de sange si sangele pulseaza mai ales sub ochi. Adesea aceste alergii declanseaza si mancarimi ale ochilor, iar cand pacientul isi freaca ochii exista posibilitatea ca tesuturile subtiri sa fie deteriorate si sa duca la aparitia glaucomului. De asemenea, cearcanele pot aparea si ca urmare a expunerii indelungate la soare, fapt care irita pielea, chiar si pe cea din jurul ochilor.

Pungi sub ochi Edemul pielii de sub ochi este numit popular „punga” si poate fi un semn al depresiei, la fel ca si in cazul cearcanelor. Este foarte probabil ca aceasta depresie sa fie insotita de insomnie si de ore intregi de plans, deci nu trebuie sa dam vina pe aparitia acestor pungi din jurul ochilor doar pe depresie. Plansul poate determina retinerea lichidului, astfel, acesta este depozitat si in pungile din josul ochilor. Menstruatia, sarcina, excesul consumului de sare si unele medicamente (antidepresive si medicamente pentru astm), pot contribui, de asemenea, la aparitia pungilor de sub ochi. Exista si inversul situatiei, cand aceste pungi pot semnala deshidratarea organismului cauzata de alcool, deci, poate fi un mod al organismului prin care avertizeaza ca se consuma prea mult alcool. Lichidul se poate acumula in jurul ochilor si in timp ce dormim, si din aceasta cauza se intampla sa ne trezim cu ochii umflati. Pungile aparute sub ochi, adesea, pot indica riscul crescut al aparitiei hipotiroidismului, hipoactivitatea tiroidei. In cele din urma, atat cearcanele cat si pungile de sub ochi, inevitabil, pot fi semne ale imbatranirii; odata cu inaintarea in varsta pielea din jurul ochilor este tot mai subtire si isi pierde din elasticitate. Ridurile perioculare Ridurile pot fi usor de observat, acestea caracterizandu-se prin incretitura pielii sau o proeminenta a pielii pleoapei inferioare a ochiului. Aceasta incretitura este semnul unei afectiuni genetice numita Denny-Morgan, care astazi este unul din semnele date de ochi in legatura cu prezenta eczemei. Concomitent cu eczema, persoanele care sufera de boala Denny – Morgan, pot suferi de astm sau de febra fanului. Ptoza palpebrala - pleoape cazute Ptoza palpebrala (pleoapele lasate sau cazute) este o afectiune cunoscuta sub denumirea de ptozis sau ptoza palpebrala; din nefericire de multe ori aceasta este doar un alt semn care arata inaintarea in varsta, cand elasticitatea si tonusul muscular scade iar pleoapele nu mai sunt sustinute cum trebuie. Afectiunea strict relationata cu varsta afecteaza, de regula, ambii ochi, si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Uneori ploapele lasate nu au legatura cu varsta inaintata ci sunt un semn al hipotiroidismului sau de Miastenia Gravis (MG) - afectiune autoimuna care cauzeaza slabirea musculara, mai ales la nivelul ochilor. Alte simptome ale afectiunii MG sunt: vederea incetosata, vorbirea neclara si dificultati de inghitire. Aceasta afectiune apare mai ales la femeile de sub 40 ani si la barbatii de peste 60 ani. Ptoza palpebrala, de asemenea, poate fi un simptom al paraliziei lui Bell, un tip de pareza faciala in care nervii care controleaza

Alte simptome ale paraliziei lui Bell sunt: dificultatea de a inchide ochii sau de a clipi. posibil din cauza unei leziuni la nivelul capului sau al gatului. sete excesiva dar si pierderea anormala in greutate. o afectiune la nivelului coloanei vertebrale. mult mai interesat este faptul ca partea fetei afectata de sindrom nu transpira.afectiune cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner. tremur al mainilor. iar femeile prezinta un risc de 5 ori mai mare de a suferi de exoftalmie din cauza tiroidei. sa afecteze musculatura. intoleranta la caldura.exoftalmia Cand ochii proeminenti sunt prezenti inca de la nastere. Sindromul Horner. uneori la nivele periculoase. se intampla ca sindromul Horner sa fie prezent inca de la nastere. cresterea poftei de mancare. accelerand metabolismul persoanei.muschii fetei sunt afectati prin leziuni sau afectiuni. . in cealalta parte a fetei. In realitate. declansata de hiperactivitatea glandei tiroide. rezultand astfel ochiul proeminent. unele dintre ele putand fi tratate. Pleoapele lasate pot indica si o serie de afectiuni neurologice.membrana alba opaca.poate fi unul din simptomele primare ale hipertiroidismului (hiperactivitatea tiroidiana). De exemplu. ceea ce poate determina lacrimarea ochilor sau senzatia de uscare a acestora.de regula. cunoscut sub denumirea de oftalmopatia Graves. Ptozisul poate fi cauzat si ca urmare a lezarii unor nervi . de regula sunt o trasatura de familie. diabet sau anevrism cerebral. semnele de la nivelul ochilor apar inainte ca boala Graves sa fie diagnosticata. Alte simptome ale bolii Graves: palpitatii. Boala Basedow Graves este de 8 ori mai frecventa in randul femeilor decat in randul barbatilor. Partea buna este ca de cele mai multe ori paralizia lui Bell nu este permanenta. care afecteaza numai o parte a fetei. infectii. Excesul hormonal poate. Basedow Graves este o afectiune autoimuna care se caracterizeaza prin atacarea glandei tiroide de catre proprii anticorpi. de asemenea. o tumoare la nivelul creierului sau cancerul de plamani. insomnie. determinand un exces de hormoni tiroidieni. In realitate. exoftalmia reprezinta cel mai frecvent simptom ale bolii Basedow Graves. tesuturile iar grasimea se depoziteaza la nivelul ochilor. Ochii proeminenti . Dar daca ochii tai incep sa proemine odata cu trecerea anilor este vorba despre afectiunea cunoscuta sub denumirea de exoftalmie sau proptoza . Rareori. Ochiul din partea lezata a fetei va avea o pupila mai mica iar irisul isi schimba culoarea. Aproximativ jumatate dintre persoanele care sufera de boala Basedow Graves sufera de si oftalmopatia Graves. scotand ochii in relief. Doar 10% dintre persoanele afectate pot suferi din cauza recidivarii afectiunii . tumori cerebrale. indica o leziune grava a nervilor faciali. de regula. pleoapele lasate pe o singura parte a fetei pot semnala: infarct cerebral. iar tratamentul de recuperare dureaza 2-3 saptamani. Daca doresti sa faci deosebirea intre ochii proeminenti si exoftalmie este indicat sa iti observi sclerotica .

In cazul in care exoftalmia nu este cauzata de o afectiune tiroidiana. De regula.pete galbui. . Dar in cele mai multe cazuri.alcatuita din fibre tari si elastice. ajuta ca ochiul sa isi revina la normal. In cazul. Formatiune pe pleoapa . inclusiv ulceratii ale corneei si posibile perforatii. probabil este vorba de afectiunea numita xantelasma . Xantelasma este o afectiune nedureroasa iar jumatate dintre cazuri sunt cauzate de cresterea nivelului colesterolului LDL (“colesterolul rau”) sau scaderea nivelului de cholesterol HDL (“colesterolul bun”). Si deoarece xantelasma se poate mari. sau poate semnala afectiuni mult mai grave cum ar fi leucemie sau tumoare oculara. aceasta actiune fiind posibila ca rezultat al unei afectiuni recent identificata si numita Sindromul Floppy al Pleoapelor. dand senzatia ca persoana priveste in gol timp indelungat. persoanelor cu exoftalmie. care formeaza invelisul exterior al globului ocular. Daca acest chist este galbui. formate din depozitarea grasimilor sub piele. In cazuri severe. sclerotica de deasupra sau dedesubtul irisului este usor de observat. Persoanele care sufera de oftalmopatia Graves. crescand vulnerabilitatea ochilor in fata anumitor leziuni. In cazul ochilor proeminenti nu poti observa sclerotica din partea superioara a irisului si partea superioara a pleoapei.xantelasma Aparitia unei formatiuni pe pleoapa este la fel de neplacuta si de jenanta ca aparitia unui chist in oricare alta parte a corpului. usor proeminente. aceasta poate fi semnul unei infectii sau al glaucomului. Riscul de recidivare al acestei afectiuni este destul de ridicat. diabetul si Sindromul de apnee in somn. printre care se afla: hipertensiunea. au probleme in timpul clipitului. adesea. Femeile prezinta un risc de 2 ori mai ridicat de a suferi de aceasta afectiune comparativ cu barbatii. In cele din urma daca ochii nu pot fi inchisi complet in timpul noptii. afectiune frecvent intalnita la barbatii obezi. chiar si dupa tratament persoanele pot ramane cu ochii umflati. Pleoapele intoarse pot fi semnul unor afectiuni severe legate de obezitate. Ochiul care nu clipeste suficient nu produce o cantitate suficienta de lacrimi. nedureroase. inchiderea completa a ochilor este aproape imposibila. ambele tipuri constituind un factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare. dormitul poate deveni extrem de dificil. aceasta afectiune apare in coltul interior a pleoapei superioare si apar cu precadere in cazul persoanele care au trecut de varsta de 60 ani. interventia chirurgicala este necesara pentru a impiedica extinderea bolii si la globul ocular. de asemenea. Tratamentul afectiunilor tiroidiene si nu numai. conducand la iritarea si/sau uscarea ochiului. exista posibilitatea ca afectiunea sa interfereze cu vederea si astfel devine necesara inlaturarea chistului prin interventie chirurgicala. In unele cazuri.ectropion Persoana care isi poate intoarce pleoapele pe dos nu este o ciudatenie. Pleoape intoarse pe dos .

aceste pete nu devin canceroase. De regula. dar exista toate sansele ca afectiunea sa reapara dupa cateva luni de la operatie. ciroza sau cancerul de ficat). Atunci cand plangem. Ingalbenirea ochilor poate indica si Sindromul Gilbert. sensibilitate la lumina.icter Ochii galbeni pot indica prezenta icterului (galbinare). . In afara de persoanele care prezinta un nivel ridicat de bilirubina.inrositi Ochii congestionati pot aparea la persoanele care au plans foarte mult sau in cazul celor care au consumat o cantitate prea mare de substante. aceste pete apar odata cu trecerea anilor asemanator petelor care apar pe piele odata cu trecerea anilor. cunoscuta sub denumirea de Pinguecula (pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe globul ocular). La fel. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. Rozaceea este o afectiune comuna a pielii. care afecteaza mai mult de 10% dintre caucazieni si de regula. iar consumul de alcool are acelasi efect.pigmentul galben-portocaliu din sange. caracterizata prin piele iritata. anemiei hemolitice sau febrei galbene – o afectiune tropicala transmisa prin intepatura de tantar. timp in care pacientului i-a fost administrat un anticoagulant. potrivit careia pielea si ochii devin galbeni din cauza unui exces de bilirubina in organism . o forma ereditara de icter. aceste pete apar si ca urmare a expunerii la vant sau praf. afectiune ce determina aparitia si a altor afectiuni ale ochilor: iritatie. Icterul adesea este un semn de avertisment legat de afectiuni mai severe. ochi uscati sau umezi. astfel incat sa interfereze cu vederea si nepotrivirea lentilelor. De asemeni. Ochi galbeni . De regula. exista posibilitatea sa ai o reactie adversa la acesta. De asemenea poate fi si unul din simptomele cancerului pancreatic. nu intra in panica. cauzate fiind de expunerea la soare. Ochi congestionati . Congestionarea ochilor poate aparea si in urma unei raceli sau a unei alergii. ca multe alte formatiuni cauzate de expunerea la soare si de inaintarea in varsta. Lasata netrata. Uneori aceste medicamente provoaca hemoragii la nivelul ochiului. Congestionarea cronica a ochiului poate indica afectiunea numita rozaceea oculara. in cel mai rau caz declanseaza anumite iritatii si se pot extinde pe o suprafata mai mare. dar si in alte parti ale corpului. cum ar fi afectiunile de ficat (hepatita. ea produce si alte afectiuni.pinguecula Daca observi o pata de culoare alba sau galbuie pe globul ocular. rozaceea oculara conduce la aparitia afectiunilor corneene si slabeste vederea. pacientii cu acest sindrom nu prezinta alte semne si simptome. micile vase de sange de la nivelul ochiului se dilata sau se inflameaza. Daca afectiunea nu a disparut dupa cateva zile. deci. sub anestezie locala. deoarece probabil nu este altceva decat semnul primar al unei afectiuni frecvente a ochiului.Pata galbuie pe globul ocular . grasa si cu abces. Aproximativ 60% dintre persoanele cu rozacee pot face si rozacee oculara.

Inele in jurul irisului Daca irisul este conturat de un cerc. Persoanele tinere cu gerontoxon sunt doar un caz particular. dupa care acestea raman . Pupilele ajung la marimea normala in primii 10 ani de viata si incep sa se micsoreze in jurul varstei de 60 ani. diabet. in urma unei infectii sau unui efort intens. sau alte afectiuni cardiovasculare. Fara sa constituie un motiv de ingrijorare. colesterolul ridicat. Icterul adesea este o afectiune blanda si uneori poate apare ca urmare a unei perioade de stres. Potrivit unui studiu recent realizat in Danemarca. Din fericire. din studiile realizate pana acum aceasta afectiune nu ataca vederea. unui stranut. Cercul. hipertensiune. inelul care inconjoara irisul este format din cholesterol.acestia duc o viata perfect normala. afectiune care poarta numele de sindromul Adie (anisocoria).afectiune prin care rezervele de calciu dau nastere petelor mai inchise pe suprafata globului ocular.afectiune ce apare odata cu inaintarea in varsta. nedureros care apare odata cu inaintarea in varsta. prin intermediul caruia lumina traverseaza pe retina) este determinata de iris. Sunt cateva controverse legate de semnificatia medicala a acestor cercuri. Cu toate ca majoritatea cazurilor sunt ereditare. voma sau in urma unei leziuni la nivelul ochiului. Aceste pete sunt vasele de sange care se crapa in urma unei tuse puternice. In cazul persoanelor invarsta hemoragia subconjunctivala indica faptul ca pacientul sufera si de hipertensiune arteriala sau de translucenta focala senila a sclerei . nedureroase numita hemoragie subconjunctivala. care permite prin contractie si dilatare dozarea cantitatii de lumina care patrunde in ochi. aceasta afectiune poate fi dezvoltata si mai tarziu. inseamna ca pacientul sufera de arc senil sau de gerontoxon . Gerontoxonul este o afectiune care apare mai ales in randul femeilor si mai ales in cazul persoanelor de culoare decat in cazul celor albi. fiind direct relationata cu xantelasma. femeile cu gerontoxon sunt predispuse a trai mai putin decat celelalte. aceasta afectiune este doar un alt semn normal. Marimea pupilelor (deschidere de culoare aparent neagra localizata in centrul globului ocular. care se depoziteaza in jurul irisului sau corneii. Pupile de marimi diferite Una din cinci persoane are o pupila mai mica decat cealalta. Pata de culoare rosie la nivelul ochilor Petele de culoare rosie de pe sclerotica sunt pete de sange si acestea reprezinta unul din simptomele unei afectiuni benigne.

exista posibilitatea ca persoana respectiva sa sufere si de heterocromie oculara . Schimbarea culorii ochilor Schimbarea culorii ochilor este determinata de programul genetic care aparent joaca un rol important in schimbarea culorii ochilor odata cu inaintarea in varsta. exista posibilitatea ca o pupila sa isi schimbe dimensiunea ca urmare a unui traumatism sau din motive necunoscute (idiopatic). uneori schimbarea subita a dimensiunii unei pupile poate semnala prezenta diferitor afectiuni: hemoragia cerebrala. Majoritatea persoanelor au ochi de culoare caprui sau negri.aproximativ la aceeasi dimensiune. In mod frecvent. persoanele cu ochi albastri sunt destul de rar intalnite.afectiune caracterizata prin culori diferite ale ochilor. encefalita sau anevrism. Dar. Astfel. Insa. mai precis a irisului. aceasta culoare a ochilor se intalneste mai ales la popoarele germanice. este o trasatura normala dobandita din nastere care nu cauzeaza nici o problema de vedere. iar ochii verzi cu timpul au tendinta de a se mai inchide la culoare. tumori ale creierului. de regula. in timp. slavice dar persoanele din Ungaria conduc acest top. meningita. Totusi. asemanatori cu albastrul de Voronet. ochii lor devin mai deschisi sau stralucitori. . culoarea ochilor este determinata genetic. in Finlanda se gaseste cea mai mare concentratie de persoane cu ochii albastri – 90% din populatia acestei tari. Si persoanele cu ochi albastri au observat ca. de regula. Diferenta de dimensiune a pupilelor. iar aproximativ 10-15% dintre persoanele caucaziene trec prin experienta schimbarii culorii ochilor in timpul adolescentei spre perioada de maturizare. ochii caprui in timp se mai pot deschide. fie intentionat pentru a iesi in evidenta. Persoanele cu ochi verzi sunt si mai rare. fie din greseala. pupilele isi revin la dimensiunile normale fara administrarea unui tratament special. aceasta afectiune se intalneste la caini. pisici si cai si este mai rara in randul oamenilor. Diferente de culoare a ochilor (heterocromia) Cand vezi pentru prima data o persoana cu ochii de culori diferite iti trece prin minte ca aceasta are lentile de contact de culori diferite. Prin comparatie. Cand au loc asemenea schimbari. Culoarea ochilor Ca si culoarea parului.

De asemenea.O alta forma a heterocromiei oculare se caracterizeaza prin diferenta de culoare in cadrul aceluiasi iris. heterocromia oculara poate fi unul din simptomele unui tip de glaucom. persoanele cu aceasta afectiune au vederea neclara si prezinta un risc ridicat de a suferi de glaucom sau de cataracta. Deci. Insa. dand nastere termenului popular de pestrit. Lacrimarea ochilor Daca lacrimile iti curg siroaie. Alte semne ale glaucomului pigmentar: vedere incetosata si. Adesea. daca treci printr-o perioada in care ochii iti lacrimeaza foarte mult. Heterocromia oculara poate indica o afectiune numita heterocromia Fuchs . aflati in stransa legatura cu stresul. poate aparea ca reactie la anumite medicamente sau ca urmare a unei leziuni sau afectiuni a ochiului. si . la fel se intampla si in cazul ochilor. numit glaucom pigmentar. nu are loc o situatie neobisnuita. Lacrimile sunt compuse din 3 straturi: * mucus lipicios: ajuta lacrimile sa adere la nivelul ochiului si sa protejeze corneea. * stratul apos: hidrateaza ochiul. Lacrimile ajuta la curatarea ochiului. De asemenea. durere dupa exercitii fizice sau efort intens. * stratul uleios (gras): izoleaza lacrimile la nivel ocular. Oamenii de stiinta recent au descoperit ca lacrimile de emotie contin o cantitate mai mare de proteine si anumiti hormoni. pleoapele lubrifiaza si curata toata suprafata globului ocular. atat de bucurie cat si de tristete. potrivit studiilor lacrimile aparute de emotie si cele care ajuta la lubrifierea si la curatarea ochiului au o compozitie chimica diferita. si nu au nici o legatura cu plansul. la indepartarea prafului si a altor corpuri straine care patrund in ochi si care ar putea provoca leziuni corneene.afectiune oculara care apare in randul adultilor tineri si de regula afecteaza un singur ochi. Heterocromia oculara poate aparea si ca urmare a unei leziuni la baza ochiului sau poate fi unul din semnele cancerului de piele sau a unei tumori benigne a pielii. care afecteaza mai ales persoanele tinere. la fel ca atunci cand nasul iti curge din cauza unei alergii. incetinind astfel evaporarea. lacrimile au puterea de a elimina bacteriile din ochi si cu fiecare clipire. Heterocromia oculara poate avea o cauza congenitala. Lacrimile Cu totii stim ca lacrimile apar in urma unei emotii puternice. ocazional.

aceasta senzatie este un mod al organismului de a spune ca petreci prea multe ore in fata calculatorului sau ca citesti prea mult. stratul apos al lacrimii se evaporeaza foarte repede. In cazul in care aceasta afectiune nu este tratata corespunzator pot aparea afectiuni severe ale corneii si pot aparea efecte si asupra . lacrimarea ochilor poarte aparea si din cauza unui deficit de vitamina B2 . la care tu esti alergic. gura uscata. numita Sindromul Sjogren . deoarece este produsa o cantitate mai mica de estrogen. artrita reumatoida si lupusul (afectiune cronica caracterizata prin inflamarea sau lezarea mai multor parti ale corpului). Femeile sunt primele victime ale acestei afectiuni. iar uscarea cronica a ochiului poate fi semnul ca nu traiesti intr-un mediu propice pentru organismul tau. Pacientii cu aceasta afectiune au sentimentul ca tot timpul au nisip in ochi sau ca globul ocular nu este omogen. nu se izoleaza eficient stratul apos. mai ales dupa menopauza. In general.afectiune caracterizata prin distrugerea de catre propriul organism a glandelor care asigura hidratarea corpului. Daca pacientul prezinta urmatoarele simptome: ochi uscati.vitamina esentiala pentru sanatatea ochilor si a pielii. De asemenea. inflamatii articulare. polipii nazali si boala Graves. evaporandu-se mai repede. iar pacientul se confrunta cu senzatia de ochi uscati. Deci. persoanele care traiesc intr-un mediu cald. exista posibilitatea ca acesta sa sufere de o alta afectiune autoimuna grava. Senzatia de ochi uscati poate apare si ca urmare a administrarii unui tratament cu medicamente fara prescriptie medicala. cum sunt: antihistaminele. cu vant. inseamna ca esti intr-un mediu cu prea mult praf sau polen de flori. lacrimatul ochilor poate fi unul din semnele ochilor uscati. in general cu varsta peste 40 ani. uscat. nu trebuie sa te ingrijorezi cand apare senzatia de ochi uscati. Senzatia de ochi uscati In cazul in care ochiul nu produce o cantitate suficienta de lacrimi sau lacrimile contin o cantitate prea mare de substante chimice. Organismul unei femei odata cu inaintarea in varsta produce o cantitate mai mica de substanta uleioasa. antidepresivele si antihipertensivele. la mare altitudine sau intr-o casa unde sunt prea multe aparate de aer conditionat prezinta un risc ridicat de a avea senzatia de ochi uscati. Afectiuni care au ca simptom lacrimarea ochilor: rozaceea.nu treci printr-un moment plin de emotii. De asemenea. Stratul uleios al lacrimilor fiind mai redus. Aceasta afectiune apare mai ales la femei si la persoanele invarsta. In mod ironic. obstructionarea ductului lacrimal. aproximativ 90% dintre suferinzii de sindromul Sjogren fiind femei. insa exista cazuri in care aceasta indica Sindromul Basedow Graves sau alte afectiuni tiroidiene.

afectiune cunoscuta si sub denumirea de spasm hemifacial sau sindromul Brueghel. deoarece chiar daca ai impresia ca este usor de observat de catre ceilalti. privitul prelungit la televizor. Sindronul Meige afecteaza mai ales femeile de varsta mijlocie. sunt diagnosticati prea tarziu sau diagnosticul nu este corespunzator. stres. si atat miokimia cat si blafarospasmul lasate netratate pot conduce la grave tulburari ale vederii. Nistagmusul poate fi unul din semnele bolii Basedow Graves. poate avea loc de cateva ori in aceeasi zi si dispare de la sine. chiar si atunci cand nu esti plictisit sau obosit. Acest tic motor inceteaza dupa numai cateva secunde. la calculator sau in alte surse de lumina. Daca suferi de ochi uscati iar tratamentul nu da rezultate optime. Cu exceptia situatiei in care aceasta afectiune provoaca tulburari de vedere. nedureros al pleoapelor. Pacientii cu acest sindrom. Ochiul este un organ usor iritabil si foarte sensibil. nistagmusul poate indica afectiuni neurologice mult mai grave. este posibil sa suferi de o afectiune neuronala rara numita Sindromul Meige . pana la cateva ore. De asemenea. . cum ar fi: infarctul cerebral sau tumori cerebrale.altor organe: limba. Nistagmus Cand o persoana priveste cu ochi mici si iscoditori. realitatea este alta. Ticul motor al ochilor . clipesti foarte mult. Miscarile ochilor pot fi constante sau episodice si pot dura de la cateva minute. exista posibilitatea sa sufere de nistagmus – afectiune caracterizata prin miscari involuntare care de regula apar la ambii ochi.miokimia Nu trebuie sa te temi de ticul motor al ochiului. cu care de cele mai multe ori este confundata. Aceasta actiune a pleoapelor poate fi cauzata de: oboseala. Miokimia este benigna si poate fi primul simptom al sindromului Meige sau a blefarospasmului. tract digestiv sau sistemul reproducator feminin. ai spasme faciale inconfortabile si ai probleme in a-ti tine ochii deschisi. consumul excesiv de cafea. Aceasta afectiune proate provoca miscari dreapta-stanga si sus-jos sau chiar circulare ale ochilor. Afectiunea este numita miokimie si este caracterizata printr-un spasm involuntar. persoanele cu nistagmus nici nu constientizeaza ca sufera de aceasta boala. In cazuri destul de rare acest sindrom indica prezenta tumorilor pe creier. dar si simptomul unei afectiuni a urechii interioare numita Boala Meniere. din nefericite.

aceasta afectiune poate fi mostenita din familie. pasari zburatoare sau fiinte si lucruri care nu exista. De asemenea. infarct miocardic sau alte afectiuni neurologice. unii pacienti care sufera de migrene sufera si de fotopsie. Acest tip de migrena. mai ales cand se duc la culcare. dar nu au dureri de cap. Studentii. fotopsia fi unul din simptomele migrenelor. Aceasta ultima afectiune este des intalnita si poate conduce la afectiuni grave ale vederii chiar si la pierderea vederii in cazul adultilor. scriitorii. persoanele de culoare alba. altii le gasesc de-a dreptul tulburatoare. de fapt. caracterizate prin dureri puternice de cap. Aparuta ocazional. Prin aceasta experienta pot trece si persoanele care au consumat in exces bauturi alcoolice. dar si persoanele care ore in sir au aceeasi activitate pot trece prin experienta fotopsiei. acestea sunt semne ale urmatoarelor afectiuni: Alzheimer. afectiune care se caracterizeaza prin halucinatii vizuale. In timp ce unele persoane se declara deranjate si jenate de aceste halucinatii. pacientii cu sindrom Charles Bonnet sunt constienti ca halucinatiile lor nu sunt reale. Paradoxal. Cand halucinoza vizuala senila apare in randul persoanelor care nu au probleme cu vederea. nu sunt predispusi sa dezvolte o tulburare psihica pacientii cu sindromul Charles Bonnet sunt expusi riscului de a-si pierde vederea. fumatorii dar si obezii prezinta un risc crescut de a suferi de degenerescenta maculara. iar aceste vedenii niciodata nu sunt acompaniate si de halucinatii auditorii. Desi. Femeile. persoanele care au o culoare deschisa a ochilor. Parkinson. deoarece halucinoza vizuala senila este unul din simptomele deteriorarii vederii sau indica riscul ridicat de aparitie a unor afectiuni precum: glaucomul. acestea sunt cele mai comune semne vizuale ale migrenelor. cataracta sau degenerescenta maculara. . o forma comuna de psihoza. Majoritatea persoanelor care sufera de acest tip de migrena vor suferi si de migrenele comune. dandu-le senzatia ca isi pierd mintile. mai ales daca fotopsia se manifesta dupa ce te-ai ridicat repede.Fotopsia si fosfenele Daca vreodata te-ai lovit sau ai fost lovit peste cap cu siguranta ai vazut asa numitele “stele verzi” sau raze de lumina. numita migrena oftalmica poate cauza alte afectiuni. si pot aparea periodic timp de cateva luni sau ani. cunoscute medical sub denumirea de fosfene si sunt cauzate de spasmul vaselor de sange de la nivelul creierului. cum sunt congestia nazala sau greturile. De asemenea. Sper deosebire de alte afectiuni psihologice. Halucinoza vizuala senila Daca incepi sa vezi flori. Senzatia ca vezi raze de lumina este numita fotopsie. Este foarte probabil ca aceste stari sa fie cauzate de sindromul Charles Bonnet. nu te speria fiindca nu sunt semne de inceput ale dementei. fotopsia este absolut normala si nu prezinta motive de ingrijorare. dar aparitia frecventa sau persistenta a razelor luminoase pot constitui simptome ale hipotensiunii arteriale. care pot dura timp de cateva secunde sau minute.

Afectiuni oftalmologice semnalate de fotofobie: cataracta. sau chinina. foloseste tot mai frecvent ochelarii de soare si este sensibil la lumina de interior. rabia sau intoxicatia cu mercur. Aceasta afectiune este unul din semnele comune ale cataractei. botulismul.Din nefericire. dezlipirea de retina sau eroziunea corneei. belladonna. Nictalopia Nictalopia este starea patologica care consta intr-o tulburare a vederii nocturne. Fotofobia Termenul medical “fotofobie” poate fi explicat literalmente ca “frica de lumina”. o afectiune degenerativa a retinei care poate conduce la slabirea puternica a vederii. aceste persoane nu primesc un tratament corespunzator care sa ii ajute sa isi salveze vederea sau prin care sa trateze cauzele declansatoare. encefalita. sau poate semnala deficienta de vitamina B2. cromatopsia . Dar daca pacientului isi ocroteste tot timpul ochii de razele soarelui. amfetamine sau alte medicamente. Fotofobia poate aparea ca reactie la tratamentul cu: tetraciclina. printre care se regasesc: pojar. Daca pacientul tanar sufera de nictalopie. In unele cazuri fotofobia poate fi unul din simptomele unor afectiuni mai grave dar tratabile. cocaina. doxicilina. hipertensiune. dependenta de medicamente sau alte afectiuni psihice. Sensibilitatea la lumina mai poate indica faptul ca pacientul a consumat in exces bauturi alcoolice. meningita. persoanele care trec prin asemenea experiente ezita sa mearga la o consultatie medicala din teama de a nu fi diagnosticati cu dementa. Sensibilitatea la lumina se manifesta mai ales la persoanele care au ochii de culoare albastra si in cazul pacientilor cu migrene. boala Basedow Graves. fotofobia semnaleaza riscul ridicat al mai multor afectiuni. si este primul semn care avertizeaza asupra existentei unui deficit de vitamina A (retinol). Cromatopsia si xantopsia Cromatopsia se defineste prin incapacitatea de a percepe distinct culorile. Drept consecinta. Daca nu urmezi un tratament medicamentos. aceasta poate fi primul simptom ale unei afectiuni genetice numita retinita pigmentara. care poate conduce la uscarea corneei sau la leziuni ale retinei.

.poate fi unul din simptomele unei afectiuni numite ochiul diabetic. acestea sunt cateva din cele mai frecvente reactii cauzate de administrarea medicamentelor de tipul: viagra. poti suferi de un anumit tip de cromatopsie numit xantopsia – unul din simptomele afectiunilor grave hepatice. Aceasta intoxicatie poate conduce la aparitia unor afectiuni severe cardiace. Daca pacientul de sex masculin sustine ca vede obiectele in albastru si prezinta o sensibilitate la lumina. la aritmii cardiace sau chiar la deces. cialis sai levitra. se poate sa suferi de o intoxicatie digitalica. Daca imaginea de coloreaza in galben si/sau obiectele sunt inconjurate de un cerc luminos si urmezi un tratament cu digitala (medicament folosit mai ales la tratarea afectiunilor cardiovasculare). In cazul acestei afectiuni pana si micile fluctuatii ale nivelului de glucoza din sange pot conduce la aceste schimbari de vedere. folosite in tratamentul disfunctiilor erectile. Daca lucrurile incep sa se coloreze in galben.

.

.

.

.

fara a purta ochelari de protectie. Treatmentul consta in incalzirea rapida. LIPIREA PRIN INGHETARE A PLEOAPELOR • Putem pune o mana peste. INGHETAREA CORNEEI • • Cauzata de mentinerea ochilor deschisi in conditii de vant puternic si rece (viscol. ochii trebuie sa fie mentinuti inchisi pe o perioada de timp de 24 – 48 ore. iarna). Dupa reincalzire. pana ce se topeste gheata si apoi putem deschide ochii . prin plasarea a unei maini sau comprese calde pe ochii inchisi. 2.AFECTIUNILE OCHILOR CAUZATE DE FRIG 1.

Orbirea cauzata de zapada se poate produce si pe timp de furtuna de zapada. este la fel de necesara pe timp inorat sau vrene inchisa cat este atunci cand soarele straluceste puternic. ORBIREA CAUZATA DE ZAPADA • • • • Arsuri solare ale ochilor La altitudine mare. radiatie vizibila si infrarosii). apoi se simt ca si cum ar fi plini cu nisip.wikipedia. ochii se inrosesc si lacrimeaza abundent. UV) este mai putin filtrata. cand mergem pe zapada. atunci cand stratul de nori este subtire. radiatia ultravioleta (de la soare.org 3. pleoapele se umfla. Protectia la soare a ochilor.SURSA POZA:http://www. cu protectie laterala sau ochelari de ski. Miscatul ochilor si clipitul devin foarte dureroase. lumina deranjaza mult. Se produce dupa un interval de 8 – 12 ore de la expunere Ochii se simt uscati si iritati. – (simptome similare cu cele produse de flama de sudura) SIMPTOME • • TRATAMENT . Putem preveni asta prin purtarea de ochelari de soare buni. Zapada reflecta o mare parte din radiatia solara (inclusiv UV.

• • Compresee reci si lumina redusa Ochi nu trebuie frecati .

Tratamentul este chirurgical. Această afecţiune. netratată corespunzator. duce la alterarea vederii sau chiar la pierderea ei. Constă dintr-o cută triunghiulară a conjunctivei cu baza spre periferie şi vârful spre cornee. Pentru orice modificare apărută la nivelul ochilor prezentaţi-vă la medicul de de familie sau la oftalmolog.Pterigionul Pterigionul face parte din afecţiunile degenerative ale conjunctivei (albul ochilor). .

Glaucom .

O serie de factori duc la creșterea riscului de glaucom: • • • antecedentele familiale (glaucom în familie) îmbătrânirea diabetul și bolile vasculare . Apare la oamenii trecuti de 40 de ani. fără să se fi declanșat glaucomul. De asemeni.GLAUCOM Contacteaza-ne! Este o boala de ochi care produce atrofierea nervul optic și îngustarea câmpului vizual. sunt frecvente cazurile de presiune intraoculară mărită (temporar). Glaucomul se caracterizează prin creșterea tensiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale. Glaucomul poate însă exista și când presiunea este normală.

extrase de gingko biloba. si modificari ale capului nervului optic (excavatie papilara) care poate duce la orbire. dar ireversibila. acest tip de glaucom apare la inceput printr-o simpla crestere a tensiunii oculare. sau oral timp de doua luni. Apoi ea antreneaza o alterare a campului vizual mai mult sau mai putin importanta. vitamina C.rinichi . Afectand ambii ochi. ceapa. Se vor consuma produse pe baza de betacaroten. se consuma morcovi zilnic.vezica urinara. suplimente nutritive . germeni de grau cu lactate. care nu provoaca nici un simptom.suprarenale . se va evita expunerea la radiatii: calculator. Tratament naturist : se pun in ochi picaturi de laptisor de matca. cu o diagnosticare foarte dificila. afine. se fac aburi sau comprese la ochi cu infuzie de silur (1/2 lingurita de planta/1 ceasca de apa). In unele forme.• miopia severă.uretere . Reflexoterapie : Se vor masa zonele reflexe . Alte articole Miopie Miopie . alteratiile campului vizual apar atunci cand presiunea oculara n-a fost niciodata ridicata. cap si ochi. Este vorba atunci de un glaucom fara tensiune. televizor.

cum ar fi vederea la tabla la scoala. toate obiectele aflate la distanta apar neclare.vezica urinara . Se vor spala ochii cu ceai de musetel si seara se vor pune comprese cu infuzie din frunze de corn.Se vor consuma zilnic suc de morcovi. la televizor.dificultati in vederea obiectelor situate la distanta. neclara. . la calculator sau la ecranele cinematografelor. Pentru persoanele cu miopie. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: . afine. Copii mai mici de 8-9 nu realizeaza ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. In efortul lor de a percepe clar obiectele aflate la distanta.Miopia este una din cauzele cele mai frecvente de vedere mai putin clara. . in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer . Reflexoterapie : se recomanda masarea zonelor reflexe: rinichi .uretra si ochi.reducerea performantelor scolare sau sportive.uretere . se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi. Tratamente naturiste: .sta in bancile din fata clasei. polen.frecvent are dureri de cap (cefalee). Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: .nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta .priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata .tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata . astfel incat un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau amandoi parinti sufera de miopie. legume. Miopia este de obicei mostenita.

dar și cea mai controversată din punct de vedere a CONJUNCTIVITE Afectiunile ne .OOOOO lacrimo-nazal Această afecțiune este de departe cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil (în proporție de 6%).

el prezintă o porţiune intraorbitară.Dr. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). denumită neurooftalmologie. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului . Ioana Poiata Director medical Medic primar oftalmolog Fa o programare Pune o intrebare Vezi CV-ul Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual.

efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. . din care reiese atât gama de acuze subiective.studiul simţului cromatic. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. . .discuţia cu bolnavul. nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . . porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. . . aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. Din punct de vedere structural. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . .determinarea acuităţii vizuale.apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. În compoziţia nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei.unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. Fibrele nervoase se grupează în fascicule.(denumită porţiunea intracanaliculară). . Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora.

mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. . accidente vasculare. .Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei).tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa cerebrală. . dacă semnalul înregistrat e întârziat. se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori.examinarea fundului de ochi.efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei.

ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. . Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. tumori vasculare. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei. făcând vizibil traiectul acestora. hemoragii importante. vărsături în jet. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. . Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. . această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene.Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital .mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular.

focar dentar. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. bacteriană sau parazitară. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de optice demilinizare la la examenul fundului de examenul RMN ochi .

În general. Fig. afecţiuni cardiace. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. Prognosticul este bun în general. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. 9: Aspectul clinic al arteritei temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. . diabet. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. 8: Aspectul unei neuropatii optice ischemice Fig. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare.

nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. Afecţiunea evoluează silenţios. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. reversibil în prima etapă. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. . 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). Fig. Atunci când insula de vedere centrală dispare. Alcoolismul şi tabagismul. cu atât mai grav când sunt asociate. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. se optează pentru operaţie.Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. ireversibilă a vederii. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. pot determina afectarea nervului optic bilateral. există şi posibilitatea tratamentului laser. se produce scăderea marcată.

poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. traumatism al nervului optic. rvului optic . Poate să fie de natura congenitală. Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. glaucom). edem papilar de stază. neuropatie optică ischemică. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei.

aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. Din punct de vedere structural. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei.Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului (denumită porţiunea intracanaliculară). porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. În compoziţia . o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. el prezintă o porţiune intraorbitară. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. denumită neurooftalmologie.

apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). . lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). . Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. . Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . .efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. .efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte.unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. .afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). . dacă semnalul înregistrat e întârziat. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat.examinarea fundului de ochi. toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . din care reiese atât gama de acuze subiective.determinarea acuităţii vizuale.studiul simţului cromatic.discuţia cu bolnavul.nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate. . . Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei.tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa . unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. Fibrele nervoase se grupează în fascicule. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei.

blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei).mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei.ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina.cerebrală. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. vărsături în jet. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. . această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. . se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. făcând vizibil traiectul acestora. . Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. tumori vasculare. hemoragii importante. accidente vasculare. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă.

afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. . Prognosticul este bun în general. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de demilinizare la optice examenul RMN la examenul fundului de ochi În general. bacteriană sau parazitară. focar dentar. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia.

Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. 9: Aspectul clinic al arteritei ischemice temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). . Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). Fig. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. diabet. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. afecţiuni cardiace. 8: Aspectul unei neuropatii optice Fig. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual.Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul.

Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). Alcoolismul şi tabagismul. se produce scăderea marcată. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. cu atât mai grav când sunt asociate. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. . urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. Afecţiunea evoluează silenţios. ireversibilă a vederii. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale.Fig. reversibil în prima etapă. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. există şi posibilitatea tratamentului laser. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. pot determina afectarea nervului optic bilateral. se optează pentru operaţie. Atunci când insula de vedere centrală dispare.

edem papilar de stază. Poate să fie de natura congenitală. glaucom). Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. . patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. traumatism al nervului optic. neuropatie optică ischemică.

Aparat pentru facoemulsificare ultrasonica INFINITI – Alcon (SUA) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->