• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Afectiuni congenitale ale cristalinului Afectiuni congenitale ale sclerei Afectiuni congenitale ale uveei Afectiunile congenitale ale pleoapelor Alergii oculare Amaurosis fugax Anomali congenitale ale corneei Anomalii congenitale ale aparatului lacrimal Anomalii congenitale ale conjunctivei Anomaliile congenitale ale nervului optic Anomaniile congenitale ale vitrosului Arsurile corneei Astigmatismul Blefarita Blefaroptoza Blefarospasmul Cataracta Concretiunile calcare conjunctivale Conjunctivita Conjunctivita acuta cu bacil Weeks

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Conjunctivita alergica Conjunctivita bacteriana simpla Conjunctivita cu Chlamydii Conjunctivita difterica Conjunctivita din eritemul polimorf Conjunctivita fungica Conjunctivita gonococica Conjunctivita herpetica Conjunctivita lemnoasa Conjunctivita purulenta gonococica a nou nascutului Conjunctivite virale Conjunctivitele parazitare Conjunctivitele produse de agenti iritanti Degenerescenta maculara Degenerescente vitreene Dezlipirea de retina Distrofii ale stromei corneene Distrofii corneene anterioare Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Distrofiile corneene posterioare Ectropionul Eczema pleoapelor Entropionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Erizipelul pleoapei Fracturile orbitei Glaucom Hemoragiile vitreene Hepesul palpebral Hipermetropia Hipotonia oculara Infectiile pleoapelor Keratita fungica Keratitele - Inflamatiile corneei Lagoftalmia paralitica Leziuni ale pleoapelor in antrax Leziuni oculare in lepra Leziunile pleoapelor in Moluscum contagiosum Meibomita si Tarsita Miopia Modificari involutive ale corneei Orbirea - cecitatea Orjeletul (ulcior) Pemfigusul conjunctivei Pinguecula Prezbiopia Pterigionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Retinoblastomul Salazionul (Chalazionul) Sifilisul palpebral Sindroame psihovizuale Sindromul de retractie a pleoapelor Sindromul ochi uscat Sindromul Parinaud Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral Toxoplasmoza oculara Trahomul Traumatismele pleoapelor Tuberculoza palpebrala Tulburarile de statica si motilitate palpebrala Tumorile aparatului lacrimal Tumorile conjunctivale Tumorile coroidei Tumorile nervului optic Tumorile pleoapelor Tumorile sclerei Vaccina Xeroza conjunctivei Zona zoster oftalmica

Cum functioneaza ochiul ? Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie. Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. Transparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa ajunga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. Retina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. De la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. Acesta este modul in care functioneaza ochiul nostru.

1. Planul lacrimal 2. Cornee 3. Iris 4. Corp ciliar 5. Zonula Zinn 6. Cristalin 7. Vitros 8. Retina 9. Nerv optic

Miopia
Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei – un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular; dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale – aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie; daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei – aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei refractive. Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata; la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita "hipermetropie" – cornea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. Miopia

poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza’’ imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) . Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros; dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in timpul procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular) ; in ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Frecventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor: statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de la nastere) ; mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta – aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China, India, Malaiezia si Marea Britanie. Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate; cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.

Patogenie si cauze Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ; numarul cazurilor de miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape – cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular; iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor. Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur – asincronism intre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular axul sau anteroposterior cu doar 1 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 3 dioptrii.

Diagnostic

Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita

Metoda Donders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile. putem observa regiuni hiperpigmentate. De asemenea. poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv: hipermetropie sau miopie. acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza viciu de refractie) . miopia nocturna.refractometrie. conus miopic’’ (cu aspect de semiluna de culoare alba) . care sa permita aprecierea statusului retinei. se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale. cand examinatorul va identifica la nivelul retinei. precum si inclinatia precisa a acestor meridiane. astfel. putem utiliza refractometrul. prin excluderea altor forme de miopie: miopia pilotilor de supersonice. Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea fundului de ochi. Dupa examinarea cu ajutorul optotipului. Plasarea succesiva de lentile. inscrisa pe acel panou) . Ochii pacientului sunt examinati concomitent cu ajutorul optotipului (optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri. optotip) . in rama de proba. la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei). plasat la nivelul optotipului. pe care sunt inscrise meridiane) . zonele hiperpigmentate vor alterna . miopia de curbura. care pot fi sesizate cu usurinta la examenul oftalmoscopic. pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o anumita distanta standard. precum si realizarea diagnosticului diferential. ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. miopia de indice. . Fanta stenoptica si cadranul Green sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul Green este de forma unui cerc. lentile ce au diferite dioptrii. la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare. vaselor si nervului optic). Odata cu evolutia leziunilor. se va proceda la examinarea pacientului cu ajutorul lentilelor plasate in rama de proba. aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. Ulterior. Ca si metoda obiectiva. o formatiune denumita. acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina pacientului examinat. Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective.

Miopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica – pana la 3 dioptrii. Semne si simptome Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie: miopia simpla (tulburare de refractie). in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale. si miopia mare – peste 6 dioptrii). Ca si complicatii ale miopiei degenerative. secundar unor boli (diabet zaharat). corpul vitros este si el afectat – apare o lichefiere precoce a vitrosului. un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina. sa evite conducerea automobilelor. Miopia simpla apare de obicei in prima coliparie (5-10 ani) . in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila. miopie medie – 4 / 6 dioptrii. de asemenea. si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. sau dupa mecanismul de aparitie (miopie axiala.cu cele depigemntate. se pot instala: cataracta si glaucomul cu unghi deschis. se recomanda ca persoanele cu miopii grave. pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) . Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care este mult crescut). acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci ma in fata. acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor. Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular. sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) . Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet. . Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia scolarului". Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal. de curbura sau de indice – este vorba de indicele de refractie) . miopia degenerativa (miopia boala) si miopia maligna. se constata scaderea marcata a acuitatii vizuale.

elementele globului ocular sunt normal constituite. de obicei miopia simpla are o evolutie lent-progresiva (1-2 dioptrii). Datorita excesului de convergenta. ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici. Persoanele cu miopie simpla relateaza scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap) . cu atat mai scazuta este acuitatea vizuala pentru distanta. insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta adolescentei (in jur de 18 ani) . Daca a debutat in copilarie.Miopia simpla este un viciu de refractie pur. sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie. in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste 6 dioptrii (dioptria reprezinta unitatea de masura a puterii unei lentile) . bijutier. atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie. vederea de aproape nu necesita un efort excesiv in ceea ce priveste acomodatia – de obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape: ceasornica. miopia maligna) . atunci cand s-a stabilizat. strabismul mai este cunoscut si sub denumirea de "privire incrucisata". Popular. la care se supraadauga factorul comportamental declansator. Pentru o persoana cu miopie. cel mai probabil ca ea va evolua pe o perioada mult mai mare de timp. pana la varsta adolescentei. imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei. in rest. Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa. care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (exces de convergenta) . Miopia simpla debuteaza in copilarie. Adesea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste -10 dioptrii). Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple. vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea partiala a ochilor) . care concura la aparitia unor anomalii congenitale ale globului ocular (axul anteroposterior al globului ocular se alungeste progresiv) . Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism divergent (datorita efortului de acomodatie minim) . aceasta deoarece globul ocular nu detine un mecanism compensator asea cum se intampla in cazul hipermetropiilor. apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai clare. cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare. prezenta inca . Notam faptul ca. Miopii au o vedere neclasa la distanta.

Desi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet elucidate. insa ele nu pot opri evolutia bolii. este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu ajutorul caruia se aplatizeaza fata anterioara a corneei . Odata cu avansarea miopiei lentilele trebuiesc schimbate. insa evolutia acesteia este mult mai alerta. cu toxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis (incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale) . s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura. sunt preferati ochelarii cu lentile divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala) . dupa realizarea unui nou consult oftalmologic.de la nastere. si care progreseaza odata cu maturarea organismului (chiar si pana la -30 dioptrii) . vederea neputand fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor aeriene. Miopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale globului ocular. de asemenea. Miopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia forte". practic. Odata cu evolutia leziunilor degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale. Tratament Miopia simpla poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor. luxatii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvnt sesizata – se datoreaza fenomenelor degenerative de la nivelul globului ocular – este o complicatie foarte grava) . se constata o reducere a campului vizual si alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra) . are o evolutie lenta). Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie. De obicei. Miopia degenerativa poate debuta precum o forma de miopie simpla. Metoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de fotokeratectomie (procedeul LASIK) . al lentilelor de contact sau apeland la chirurgia refractiva. Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale. ea poate conduce la aparitia unor complicatii nedorite: cataracta (destul de frecventa.

In ceea ce priveste miopia degenerativa. este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie iar cele mai bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau 5 dioptrii. metoda chirurgicala cu laser are cele mai bune rezultate in cazul miopiilor simple ce nu depasesc 8 dioptrii. aceasta metoda nu este lipsita de riscuri. nu exista un tratament cert fundamentat stiintific. care sa permita oprirea din evolutie a miopiei degenerative. terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii vizuale. include urmatoarele procedee: . insa poate fi utilizat chiar si pentru corectarea miopiilor de circa 16 dioptrii.(remodelarea acestei suprafete) . Tulburarea de refractie in cazul miopiei degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor divergente. rolul acestor incizii este de a permite relaxarea curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive. . consta in excizarea. sub actiunea presiunii intraoculare. cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii. insa ele au avantajul ca largesc limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala.keratotomia radiala: procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale (in forma de stea). Tratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin artificial. . pentru a obtine o vedere binoculara mai buna. posibile complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin: glaucom sau cataracta. aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei (autogrefa) .keratomileusis miopic: este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative. dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ. de obicei se realizeaza o subcorectie cu maxim 3 dioptrii. la nivelul fetei anterioare a corneei. Chirurgia miopiei. Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare. este un procedeu destul de costisitor. Din nefericire.

munca in exces in fata computerului) . . . metoda chirurgicala realizata cu ajutorul laserului. Ea se manifesta prin roseata conjunctivei. cu ajutorul unei grefe refractive atasata fetei anterioare a corneei. durere vie. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o alterare a epiteliului cornean. dar si realizarea a cat mai multor activitati in aer liber. si implicit consolidarea tunicilor globului ocular. micotica. procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei. se recomanda utilizarea ochelarilor de citit.epikeratoplastia.. Denumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. de unde existenta a numeroase tipuri de keratita. clipit. Pentru a preveni miopia. Keratita poate fi de origine microbiana. medicamentoasa sau alergica. cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei. evitand astfel suprasolicitarea vizuala. virala. . Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei.colagenoplastie (scleroplastie) : este un procedeu care consta in introducerea de colagen in spatele globului ocular. pe o grosime de cativa microni. este un procedeu chirurgical care evita implantarea unui nou cristalin. au fost elaborate o serie de scheme terapeutice ca urmareau realizarea unor exercitii oculare. din nefericire aceste terorii nu sunt suficient de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga.keratectomia fotoreactiva (procedeul LASIK) . iar rezultatele obtinute nu sunt spectaculoase. acest procedeu permite corectarea miopiilor de maxim 6 dioptrii. lacrimare. fotofobie. a picaturilor oculare. si mai mult decat atat. injectarea colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei. cu rol de a stopa alungirea axului anteroposterior. exista studii care atesta faptul ca lumina naturala joaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou.

Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla. O afectare a cristalinului (ca si . Cauze Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei imagini clare. neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi. creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata de ochiul bolnav. Ambliopia poate aparea si in cazul in care copilul este mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. Afectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp indelungat pot cauza ambliopie. La copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini. focalizate. dar poate aparea si la ambii ochi. Ambliopia de obicei afecteaza numai un ochi. Aceasta afectiune este denumita strabism. ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. In majoritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani.Ambliopia Generalitati Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita. in egala masura pentru ambii ochi. proiectand la nivel cerebral doua imagini diferite. Daca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt. debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos. sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor ochi poate produce ambliopie. Ambliopia. numita si "ochiul lenes".

ochii nu se misca simultan in aceiasi directie .plans sau durere cand un ochi este acoperit . Investigatii Un medic poate diagnostica ambliopia dupa depistarea acuitatii vizuale diminuate la un ochi.simptomele copilului . La majoritatea copiilor ambliopia este greu de depistat. dar grava. diferenta de dioptrii intre ochi sau orice alta afectiune care produce ambliopie pot ajuta in diagnosticare. Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. Simptome Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi. Acesta este numit uneori "ochi lenes". Investigatiile care deceleaza ochii neconvergenti (strabismul). pentru a privi ceva . in timpul examinarii si dupa excluderea altor cauze de vedere slaba. precum cataracta) . Este recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii. Deseori pot sa nu apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba. Ambliopia produsa de aceste afectiuni este rara.o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular. Inainte ca medicul sa examineze vederea copilului este necesara anamneza.o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza).cataracta) sau a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate determina ambliopia. Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt: .miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului.ochii nu fixeaza acelasi punct . care cuprinde intrebari despre: . Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu mai poata fi restabilita niciodata.

Alte investigatii. pot fi utilizate pentru a determina daca este necesara folosirea de lentile pentru corectarea vederii si pentru a verifica structura si functionarea globului ocular.. Totusi.alti posibili factori de risc. o metoda denumita fotoscreening poate fi folosita. Astfel se poate demonstra ca are diferenta dioptrica intre ochi (anizometropie). pediatru. in acelasi timp. ca de exemplu greutatea mica la nastere sau nasterea prematura . nu trebuie adoptata o atitudine expectativa daca sunt observate semne posibile de ambliopie la copiii mai mici. pentru a aprecia daca privesc amandoi in aceiasi directie. Diagnostic Este recomandat screeningul pentru depistarea ambliopiei. Medicul verifica mai intai ochii copilului. Fotoscreeningul foloseste o camera speciala sau un sistem video pentru a obtine imaginile formate si reflectate de la nivelul ochiului. Daca este depistata vreo afectiune. Screeningul tulburarilor de vedere poate fi realizat de catre: medicul de familie. medicul cere copilului sa identifice sau sa fixeze imagini sau litere de pe perete sau dintr-o culegere cu diagrame.daca invatatorii au observat ca acel copil are probleme in a vedea tabla sau are dificultati la citit. poate obtine date despre afectiunile care ameninta vederea. Nici un copil nu este prea mic ca sa fie examinat de catre un oftalmolog si examinarea poate fi efectuata oricand apar suspiciuni in legatura cu sanatatea . asistent medical sau infirmiera. Medicii pot intampina dificultati in realizarea screeningului vederii la unii copii mici. Un copil cu ambliopie poate avea un ochi care deviaza sau ramane defazat in urma miscarii celuilalt ochi. Aceste teste apreciaza cat de bine vede copilul contururile si detaliile de aproape si de departe. Cu toate ca fotoscreeningul nu inlocuieste o investigatie uzuala a vederii. ambele afectiuni crescand riscul pentru ambliopie. necesitand o cooperare minima cu copilul. strabismului si afectarea acuiatii vizuale la copiii mai mici de 5 ani. cuprinzand si dilatarea pupilelor oculare. Medicul poate executa diferite teste pentru a depista cataracta sau strabismul.istoricul familial al tulburarilor de vedere (mai multe persoane din familie care au prezentat afectarea vederii) . In cazul copiilor in varsta de si peste 2 ani. copilul va fi indrumat catre un oftalmolog sau optometrist pentru o examinare completa a acuitatii vizuale. In aceste cazuri.

Exista cateva metode de a constrange ochiul strabic sa devina mai puternic. . Corectia optica sau cu lentile de contact amelioreaza unele afectiuni. Pentru a avea succes. Tratamentul corecteaza ambliopia antrenand creierul sa foloseasca semnalele de la ochiul cu vedere slaba. Societatea Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa fie examinatii de la varsta de 6 luni de catre un pediatru. medic de familie sau oftalmolog. Tratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de varsta de 9 sau 10 ani). Nou-nascutii si copiii trebuie investigati pentru afectiuni oftalmologice ca si cataracta. Aceste metode includ purtarea unui plasture pe ochi sau lentile de contact inchise la culoare (ocluzie) si folosirea de picaturi pentru ochi sau de ochelari (relaxare). Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie tratamentul. dar grava. are nevoie urgenta de tratament deoarece ambliopia poate deveni permanenta in cateva luni. Fara tratament precoce. studiile recente sustin ca tratamentul in jurul acestei varste poate inca sa corecteze ambliopia. cladind o conexiune mai puternica intre creier si ochiul afectat si permitand vederii sa se dezvolte normal in acel ochi. Ambliopia din aceste cauze este rara. ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie chirurgicala. Ambliopia este greu de corectat dupa varsta de 9 ani. Alte boli. Cu toate acestea. Ambliopia care este rezultatul nealinierii ochilor (strabism) sau vederii inegale (anizometropie) se dezvolta mai lent. care impiedica lumina sa patrunda in ochi si produce ambliopia. tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei cat si cauzelor fundamentale. Tratament Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa diagnostic. copilul poate sa nu dezvolte vedere normala la ochiul afectat. Un copil nascut cu cataracta sau alte boli care impiedica lumina sa patrunda in ochi. Ambliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog. ca si diferenta dioptrica (anizometropia). cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi normale.ochilor copilului.

In cazul in care copilul poarta ochelari. este similara cu purtarea unui plasture 6 ore zilnic. Purtarea de plasture pe ochi. Este benefica pentru cazurile usoare de ambliopie. Purtarea de lentile de contact opace. Aceasta determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita. Cazurile grave pot sa dureze mai mult. timp de 2 ore zilnic. purtarea unui plasture in timpul activitatilor ce solicita vederea de aproape. Relaxarea Acest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului dominant al copilului.Ocluzia Acoperind ochiul mai puternic. Un studiu recent arata ca. Aceasta poate fi utila cand copilul refuza sa poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. Ochelarii de vedere . Acoperirea ochiului sanatos cu un plasture adeziv sau cu un plasture de culoare inchisa dintr-o banda elastica. Solutiile oftalmice (picaturile pentru ochi) Cea mai folosita metoda de tratament a relaxarii este reprezentata de utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic. creierul este fortat sa foloseasca si sa dezvolte o mai buna vedere in ochiul slab. in cazurile grave. medicul poate pune un plasture pe una dintre lentile. mai degraba decat s-o impiedice complet. astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului afectat. este dificil de estompat si intunecat vederea la ochiul indemn suficient. Copilul trebuie sa poarte plasturele tot timpul sau doar in timpul zilei de-a lungul a catorva saptamani sau luni. Este necesara invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact. este cea mai obisnuita metoda de tratament. Ambliopia poate fi tratata si prin plasarea unei lentile de contact intunecate in ochiul normal. Relaxarea este mai putin folosita decat ocluzia.

Cauza majora a neajunsurilor tratamentului ambliopiei este nefolosirea plasturilor pentru ochi la indicatia medicului. Pentru a fi eficient. pentru ca acesta sa sprijine copilul in timpul tratamentului. astfel ca este recomandata examinarea periodica a copiilor pana la varsta de 9 sau 10 ani.Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa foloseasca ochiul slabit. Ambliopia poate sa reapara si dupa un tratament de succes. Daca se suspicioneaza ca un copil are ambliopie sau alte afectiuni oftalmologice. cu atat mai bune sunt rezultatele tratamentului ambliopiei. Paralizia Bell (paralizia faciala periferica) . Se incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. Medicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare sau slabire. cat si la scoala. Daca sunt utilizate picaturile de ochi. Ambliopia este dificil de corectat dupa varsta de 9 ani. Tratamentul ambliopiei se instituie imediat ce boala este descoperita. se recomanda respectarea sfatului medicului de a efectua examinarile periodice viitoare. Cu cat copilul este mai mic. se recurge la un consult de specialitate. trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia medicului. Tratament ambulator (la domiciliu) Tratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu. Ambliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes. plasturele de pe ochi trebuie purtat atat cat este recomandat. Se comunica invatatorului situatia copilului. Totusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti. In cazul in care copilul a urmat tratament pentru ambliopie. Este important sa se ajute copilul sa fie compliant la tratament astfel incat sa dezvolte o vedere cat mai buna.

Leziunea nervoasa poate de asemenea afecta si simtul gustului si secretia lacrimala si salivara. In cazul in care nu se poate identifica un factor specific care sa stea la baza aparitiei slabiciunii musculare. afectiunea se numeste paralizia Bell. Partea fetei care este afectata este plata si lipsita de expresie sau are un aspect "cazut". Specialistii sunt de parere ca in unele cazuri ea poate fi cauzata de catre virusul herpetic care produce herpesul labial recurent. cazut al hemifetei respective. nu exista nici o legatura intre paralizia Bell si oricare dintre aceste afectiuni. Paralizia Bell presupune pur si simplu slabiciune sau paralizie. Exista multe afectiuni care pot produce slabiciunea sau paralizia muschilor fetei. In majoritatea cazurilor de paralizie Bell.Paralizia Bell reprezinta paralizia sau slabiciunea muschilor de la nivelul unei hemifete. Cauze Etiologia paraliziei Bell nu este cunoscuta. Aceasta afectiune debuteaza brusc. Simptome Principalul simptom ce caracterizeaza paralizia Bell este slabiciunea sau paralizia muschilor de la nivelul unei parti a fetei. Lezarea nervului facial care inerveaza musculatura de pe o parte a fetei duce la aparitia unui aspect flasc. Paralizia Bell nu constituie rezultatul unui accident vascular cerebral sau al unui accident ischemic tranzitoriu. adesea peste noapte si se amelioreaza de obicei de la sine in cateva saptamani. nervul facial care asigura inervatia muschilor de pe o parte a fetei sufera leziuni datorate unui proces inflamator. Printre alte simptome se numara: .senzatia de ochi uscat pe partea afectata datorita imposibilitatii de a clipi . Cu toate ca accidentul vascular cerebral si accidentul ischemic tranzitoriu pot produce paralizie faciala.

.senzatia de gura uscata si dificultati de inghitire datorita scaderii secretiei salivare.pacientul are dureri sau si-a pierdut sensibilitatea la nivelul fetei sau in zona capului .alaturi de simptomele respective au mai existat si alte probleme. Medicul poate deduce din anamneza ca este vorba de o paralizie Bell prin intrebari tintite in legatura cu antecedentele personale patologice ale pacientului. examenului fizic si examenului neurologic care investigheaza functia nervului facial si elimina eventuale cauze mai grave de paralizie faciala. care pot produce slabiciune musculara faciala si paralizie. . cum ar fi: .cresterea secretiei lacrimale la nivelul ochiului afectat. in special la nivelul varfului limbii. . gripa sau o afectiune respiratorie? . Evolutia naturala a bolii este spre agravare in primele zile. Trebuie retinut faptul ca exista cateva alte afectiuni.ce simptome are pacientul? Cand le-a observat prima data? Le-a mai avut si inainte? S-a lovit recent la cap? .pacientul a suferit recent de vreo raceala.scaderea sensibilitatii gustative. simptomatologia dispare in doua luni.. Investigatii Paralizia Bell este de obicei diagnosticata pe baza anamnezei. pierderea auzului. In majoritatea cazurilor. cum ar fi ameteala. modificarea sensibilitatii gustative sau slabiciune musculara in orice alta parte a corpului? . cum ar fi de exemplu accidentul vascular cerebral si boala Lyme. .salivatie excesiva datorata imposibilitatii de a inchide complet gura. . urmata apoi de vindecare treptata.durere retroauriculara (portiunea situata in spatele urechii) de partea afectata. care poate aparea la o zi sau doua dupa debutul paraliziei.cresterea sensibilitatii in ceea ce priveste perceptia sunetelor.

ridice sprancenele si apoi sa le coboare.slabiciunea musculara si paralizia apar brusc si afecteaza musculatura de la nivelul unei hemifete . Pacientul poate fi rugat sa: .internistii . . HIV sau sifilis. Printre aceste teste se numara: -teste de sange. pentru a determina daca sensibilitatea auditiva sau muschii de la nivelul urechii medii au fost afectati. Detectarea si tratamentul precoce al paraliziei faciale pot contribui la prevenirea instalarii leziunilor nervoase permanente.medicii de familie .punctie lombara. Diagnosticul de paralizie faciala poate fi pus in cazul in care: . in vederea identificarii eventualelor semne de infectie sau hemoragie. Slabiciunea musculara la nivelul unei hemifete ar trebui investigata imediat de catre medic cu scopul de a elimina alte afectiuni mult mai grave. Medici specialisti recomandati Personalul de specialitate in masura sa diagnosticheze si sa trateze paralizia Bell este reprezentat de: . Doctorul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare pentru a detecta alte posibile cauze de slabiciune si paralizie musculara faciala.sa zambeasca sau sa-si arate dintii. . pentru a elimina unele boli precum boala Lyme. doctorul va evalua gradul de slabiciune musculara.sa inchida strans ochii si apoi sa-i deschida.In cadrul examenului neurologic. . .teste de audiometrie.nu sunt prezente semne ale unei alte boli sau ale unui traumatism care sa explice aparitia slabiciunii si paraliziei.CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru detectarea unei tumori cerebrale sau a accidentului vascular cerebral .

De asemenea. substanta care produce o paralizie temporara a musculaturii faciale. Medicul poate recomanda tratament chirurgical in conditiile in care pacientul are paralizie Bell care a debutat in urma cu 6 pana la 12 luni si care nu s-a ameliorat.asistentele medicale. pentru a elimina alte posibile cauze ale paraliziei faciale. Aceasta afectiune poate fi tratata cu injectii pe baza de toxina botulinica.. Unii pacienti dezvolta miscari faciale involuntare la cateva luni dupa ce au fost diagnosticati cu paralizie Bell. nervul care controleaza sensibilitatea linguala este atasat nervului facial. Tehnicile chirurgicale care pot imbunatati fizionomia pacientului si reface partial functia musculara sunt: . poate fi necesara efectuarea unui consult de specialitate de catre medicul oftalmolog.implantarea unei grefe nervoase care se ataseaza la nervul facial. . Daca apar dureri sau leziuni oculare. In multe cazuri. medicul poate solicita efectuarea unor teste suplimentare. cum ar fi de asteptat.neurologii . in special la nivelul buzelor. el poate beneficia de tratament chirurgical sau de fizioterapie. unii pacienti care au de mult timp paralizie Bell pot prefera aceasta modalitate de interventie decat sa aiba musculatura de pe o parte a fetei complet paralizata. in conditiile in care afectiunea nu se amelioreaza. . Lezarea acestui filet nervos produce pierderea sensibilitatii in jumatate din teritoriul lingual. cum ar fi RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau hemoculturi (insamantarea unei mostre de sange de la pacient pe medii de cultura cu scopul de a identifica prezenta germenilor). Totusi.transferul de tesut muscular normal in zona afectata. Tratament Tratamentul paraliziei faciale permanente Daca pacientul dezvolta paralizie faciala permanenta.

In momentul in care. pacientul nu poate inchide complet ochiul sau nu mai poate clipi. Medicul trebuie consultat imediat in cazul in care pacientul care are paralizie Bell dezvolta simptome oculare cum ar fi de exemplu inrosirea ochilor. se pot lua urmatoarele masuri pentru protejarea ochiului: . se pot lua masuri pentru prevenirea complicatiilor ulterioare. care sunt picaturi pentru ochi ce contin metilceluloza. pentru mentinerea umidificata a corneei in timpul zilei . prurit.pentru protejarea ochiului si mentinerea umeda a corneei pacientul trebuie sa aplice un unguent special sau sa poarte un bandaj pentru ochi in timpul noptii.utilizarea “lacrimilor artificiale".Tratament ambulatoriu In cazul in care paralizia Bell afecteaza ochii. . Efectuarea frecventa a acestor gesturi va mentine corneea umidificata . In momentul in care pacientul nu mai poate clipi.inchiderea si deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor. Daca aceste dureri nu sunt tratate ele pot duce la orbire. de vedere sau de protectie pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor particule la nivelul ochiului. din cauza paraliziei Bell. Masuri pentru protejarea ochilor Uscarea corneei poate produce tulburari grave de vedere. durere sau tulburari de vedere. Clipitul mentine corneea umeda si o protejeaza de praf si alte particule. gura si limba. ochiul se usuca si apar dureri la nivelul corneei. Uneori poate fi necesar ca pacientul sa-si aplice unguentul si sa mentina pe tot timpul noptii un bandaj peste pleoapa in pozitie inchisa .pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului in legatura cu frecventa de administrarea a acestor picaturi .se recomanda purtarea ochelarilor de soare.

doua se recupereaza complet. Daca doctorul suspecteaza un anume virus ca fiind etiologia paraliziei Bell. pot duce la cresterea fortei musculare in teritoriul respectiv si la o recuperare mai rapida. pacientului i se pot administra corticosteroizi. efectuarea de exercitii simple. fragede cum ar fi de exemplu iaurtul. in special in cazul in care pacientul mai poate totusi sa-si miste partial muschii de pe partea afectata a fetei. cum ar fi dischinezii ale buzelor.Ingrijirea cavitatii bucale Cand sensibilitatea pe o jumatate din teritoriul lingual este pierduta si secretia de saliva este de asemenea diminuata in zona respectiva. nu au fost inregistrate beneficii in ceea ce priveste aceasta modalitate de tratament. Dificultatile intampinate la inghitire pot fi prevenite prin mancatul incet si mestecarea completa a alimentelor. Alti pacienti dezvolta miscari faciale involuntare. poate fi de asemenea de ajutor. obrajilor si buzelor poate fi de asemenea utila. Cu toate acestea. Sansele de recuperare completa sunt mai mari in conditiile in care simptomatologia incepe sa se amelioreze de la sine in 3 saptamani. . Aproape toti pacientii care mai pot sa-si miste muschii faciali intr-un anumit grad se recupereaza complet fara a fi necesara instituirea medicatiei sau a vreunui alt tratament. ceea ce poate duce la aparitia unor afectiuni gingivale si a cariilor dentare. Pe masura ce nervul facial incepe sa isi reia functia normala. care pot sa nu mai dispara complet niciodata. pacientului i se pot administra medicamente antivirale. Perierea frecventa si cu grija a dintilor si utilizarea atei dentare pot ajuta la prevenirea aparitiei acestor afectiuni. cum ar fi acyclovir. particulele alimentare pot ramane blocate in acea portiune a limbii. In conditiile in care medicul este de parere ca la baza aparitiei paraliziei Bell este un proces inflamator produs in cadrul unei alte afectiuni. Totusi. cum ar fi prednison. Paralizia Bell se remite de obicei fara tratament. Masarea cu ulei sau crema a fruntii. Restul raman cu sechele cum ar fi slabiciune musculara si diferite grade de paralizie de la partiala la completa. cum ar fi incordarea si relaxarea muschilor faciali. cu scopul de a reduce gradul de inflamatie. Din trei persoane care fac paralizie Bell. lacrimarea ochilor sau spasme ale fetei sau pleoapelor. nu exista dovezi clare ce medicamentele virale reprezinta un tratament eficient al paraliziei Bell. Consumarea alimentelor moi.

inclusiv umidificarea corneei (membrana transparenta care inveleste ochiul la exterior). pentru a preveni instalarea leziunilor oculare. de regula cu stafilococi. Cauza blefaritei este necunoscuta. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase.Daca paralizia Bell afecteaza capacitatea pacientului de a inchide ochiul de partea cu leziunea.roseata . este esentiala ingrijirea corespunzatoare a ochiului. . Blefarita Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este blefarita si reprezinta inflamatia pleoapelor. orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica.iritatia . De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). Pot cadea. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii.prezenta crustelor la marginea pleoapei. Simptome Simptomele blefaritei includ: . dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. alergii sau eczeme.De exemplu.

Apoi. cauzand tulburari de vedere. de aproximativ 10 ori. Inainte de deschiderea ochilor. care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea). Pentru spalarea pleoapelor. se sterge usor fiecare pleoapa. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. Tratament Se recomanda spalarea pleoapelor. dupa care se clateste bine Cataracta Generalitati Sus Vezi galerie foto Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului. inclusiv peste gene. . medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. pornind de la nivelul nasului. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. pe o directie orizontala. Alternativ. in timpul dusului.Diagnostic Pentru precizarea diagnosticului. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. La inspectia atenta. marginile pleoapelor apar unsuroase. Tinand ochii inchisi.

imbatranirea (cataracta senila) . expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) . Diagnostic 8. Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: .expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV).diabetul zaharat. Simptome 5. Cuprins articol 1.varsta inaintata. Investigatii 7. Cauze 3. Consult de specialitate 6.Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. Evolutie Cauze Sus Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) . Factori de risc 4. lumina naturala. si anume. Generalitati 2. Tratament 9.

in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. dintr-un motiv necunoscut. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie. .. dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala . intalnita mai ales in randul copiilor Factori de risc Sus Factorii de risc includ: . uveita cronica. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: . Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei. predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru. . Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta. cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta. cu afectarea metabolismului galactozei). o cauza mai rara de cataracta.culoarea irisului. .tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) . unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei .leziunile oculare.diabetul zaharat. .alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare). cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani.agregarea familiala (factorii genetici).sexul feminin. retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina .varsta inaintata. amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara.vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular).etnia. Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. .istoricul familial (factorii genetici). prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange).expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X .

.hipertensiunea arteriala. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta. . . .corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic). Radicalii liberi pot afecta orice tip celular.alcoolul.hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici.fumatul.. a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta.vedere dubla. Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave: . . . Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. de asemenea.glaucomul. sa creasca riscul de aparitie al cataractei.durere oculara severa.necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari. .infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul.vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina). in special consumul cronic. folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune. poate agrava cataracta. aparuta treptat.lumina ultravioleta (UV). . Alti factori de risc . astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact. . Tratamentul chirurgical al glaucomului poate.vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace). in special tipul B (UVB). pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp. Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii: . datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. inclusiv celulele cristalinului. astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) . incetosata.

vedere incetosata.necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari. .fotofobie (nu suporta lumina). Consult de specialitate Sus Diagnosticul de cataracta. . dintre care amintim: . in special in stadiile incipiente. nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical. fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii.tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice. care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite . greoaie.. Simptome Sus In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic.sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic. . datorate tulburarilor vizuale.dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. neclara.vedere dubla. fie cea naturala sau artificiala. Tulburarile vizuale accentuate. . . In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

pediatru.asistent medical. .oftalmolog. Problemele de vedere pot fi evaluate de: . .medicul de familie. Investigatii Sus Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. necesita un tratament chirurgical. In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical. oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii. care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta. Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile. . doar medicul oftalmolog poate trata cataracta. . .medic generalist.optometrist. Diagnostic Sus . Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical.accidente.

deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular). Tratament Sus Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina. trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta. interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata. De asemenea. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. In unele cazuri.Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei. deteriorat de cataracta. Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta. Deseori. numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale. in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt . Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala. precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. unde se formeaza imaginea. Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual. Totusi.

unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. . Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala.glaucomul .grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene. Evolutie Sus Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina. centrul nervos vizual (situat in lobul occipital). cititul.progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului.cecitatea este o complicatie rara. In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici. cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei. Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave . insa extrem de severa. cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul. care pot asocia si alte boli).) . Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea.cataracta copiilor (juvenila) este rara. nu se mai dezvolta normal. In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: .cataracta severa. Cand acesta devine opac in totalitate. are indicatie de tratament chirurgical . etc.

in general fara durere oculara. Acesta afecteaza insa glanda sebacee mai profund in interiorul pleoapei. care inconjoara baza unei gene. Ulciorul (sau orjeletul extern) este infectia unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei. Ulciorul se sparge apoi. Salazionul tipic se dezvolta lent pe parcursul a 2-3 saptamani. Acestea sunt de obicei mai mari si dureaza mai mult decat ulciorul. Nu este o infectie. dreneaza si se vindeca in aproximativ o saptamana. care atinge un maxim in 3 zile. moale. Cuprins articol 1.Orjeletul si Salazionul Generalitati Sus Orjeletul (ulciorul) si salazionul sunt probleme care pot interveni la nivelul unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare. Initial apare ca o mica umflatura rosie. Generalitati . ca si ulciorul este o infectie. Salazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor. Orjeletul intern.

Generalitati 6.frecatului pleoapei. desi mai profund in pleoapa are aceleasi simptome ca si ulciorul.2.utilizarea rimelului. Tratament . iritand glandele sebacee. conturului de ochi sau a altor produse cosmetice. Bacteriile de la nivelul mainii pot cauza infectia . care pot irita ochiul. Simptome Sus Orjeletul intern. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Cauza ulciorului este deseori necunoscuta. Investigatii 5. dar poate apare datorita: . Daca aceste produse sunt contaminate cu bacterii poate apare o infectie. Profilaxie 7. O alta problema care se poate adauga sau cu care poate fi confundat ulciorul este o infectie sau inflamatie a pleoapei numita blefarita. Simptome 4. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate apare atat orjeletul intern cat si salazionul. Porii nu se mai dreneaza astfel si se inflameaza. Cauze 3. Un salazion se poate dezvolta dintr-un orjelet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. .

Investigatii Sus Deseori este dificil de diferentiat ulciorul de salazion. Dupa deschiderea ulciorului acesta se vindeca si dispare. de exemplu la nivelul sprancenelor. Daca ulciorul nu se vindeca prin tratament ambulator. Ochiul poate lacrima si pleoapa sa fie dureroasa. Aceasta se transforma intr-o papula mica. fluidul din interior poate fi examinat pentru determinarea exacta a bacteriei cauzatoare de infectie si tratament adecvat. Salazionul poate forma un chist sub piele. Se poate extinde suficient de mult pentru a interfera cu vederea. Este necesar consultul de specialitate daca: . Ulciorul incepe ca o macula rosie. moale asemanatoare acneei. Daca exista o umflatura dura in interiorul pleoapei.Salazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul. Daca tratamentul ambulator nu da rezultate. Ambele se diagnosticheaza prin examinarea vizuala atenta a pleoapei.roseata si tumefierea ulciorului depasesc exteriorul pleoapei. interiorul ei sau este la nivelul globului ocular . poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi. sensibila la suprafata pleoapei de-a lungul liniei genelor. care sunt afectiuni usoare ale pleoapei. mai ales cand porii glandelor sunt blocati si materiile se constituie in interiorul glandei. in general necauzand durere si putand persista cateva luni. creste foarte repede sau continua sa dreneze (mai ales daca se dreneaza puroi) .Generalitati Sus Tratamentul ambulator este suficient pentru majoritatea ulcioarelor si orjeletelor interne.un ulcior devine foarte dureros. Tratament . probleme minore ale pleoapei. Inflamatia si tumefierea se pot extinde la zona inconjuratoare ochiului. aceasta este diagnosticata frecvent ca salazion. Tipic ulciorul dezvolta un cap (se colecteaza lichid alb sau galben) si se sparge in aproximativ 3 zile.

Profilaxie Sus Pentru a preveni ulciorul. Daca un ulcior foarte mare nu se vindeca sub tratament ambulator sau un salazion suficient de voluminos pentru a interfera cu vederea . Daca infectia se extinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesar tratamentul cu antibiotice orale. .. cu o cantitate egala de apa calda. Dupa aceasta interventie se va utiliza un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice.se inlocuiesc cosmeticele. Specialistul poate recomanda spalarea pleoapei sau de-a lungul liniei genelor cu sapun fin sau sampon delicat (cel pentru copii de exemplu) pentru a reduce sansele infectiei daca sunt antecedente de ulcior recurent sau semne de blefarita.sunt probleme vizuale .se trateaza prompt orice inflamatie sau infectie a pleoapelor (blefarita). De obicei 30 mililitri din fiecare sunt suficienti. mai ales rimelul cel putin o data la 6 luni.va trebui incizat de un specialist. Se va utiliza un prosop curat sau vata inmuiate in solutia preparata pentru spalarea blanda a pleoapei. pentru a se drena si vindeca. mai ales cand greblati sau tundeti gazonul .se protejeaza ochii de praf si poluanti din aer prin purtarea de ochelari de protectie.ulciorul nu se amelioreaza dupa 3 zile de tratament ambulator sau nu se vinedeca intr-o saptamana de tratament. ca samponul pentru copii.nu se freaca ochii. orjeletul intern si salazionul: . ceea ce-i poate irita si raspandi infectia . Bacteriile se pot dezvolta in acestea .se evita zonele intens poluate si cu mult praf . In caz contrar infectia se poate extinde la glandele sebacee ale pleoapei si cauzeaza ulcior. Se poate prepara un sapun delicat acasa amestecand sapun neiritant.

se aplica comprese calde. Se poate utiliza si ser fiziologic sau apa de trandafiri in locul apei de la robinet pentru grabirea procesului de vindecare. umede. mai ales daca aveti grija de cineva cu ulcior sau orice fel de infectie . fara a-l strange sau deschide .lasati ulciorul sau salazionul sa se sparga singur. .daca utilizati tratament fara prescriptie asigurati-va ca este pentru ochi (oftalmic) si nu pentru urechi (otic). Tratamentul ambulator pentru ulcior si salzion este in mod normal suficient. buretilor de baie sau a cosmeticelor . Urmatoarele masuri scad disconfortul si ajuta la vindecare: . umede aplicate de 3-6 ori pe zi ajuta la vindecarea mai rapida.nu se vor folosi cosmetice sau lentile de contact pana la vindecarea completa a ulciorului sau salazionului . Nu se va utiliza apa fierbinte si nu se va incalzi tifonul umed in cuptorul cu microunde . .evitati folosirea in comun a prosoapelor. Se utilizeza o panza moale sau tifon muiat in apa calda. Inainte de aplicare se vor spala mainile.Tratament ambulatoriu Sus Desi majoritatea ulcioarelor si salazioanelor nu sunt contagioase: . Compresa se tine pe pleoapa pana se raceste (normal 5-10 minute). Compresele calde. Tratamentele fara prescriptie disponibile pentru tratarea ulciorului sunt: unguentele si solutiile oftalmice. Compresa calda ar putea de asemenea ajuta la deblocarea porilor glandelor pentru a se drena si a incepe sa se vindece.compresa se poate infierbanta prea tare si arde pleoapa.spalati frecvent mainile si nu frecati ochii.se spala frecvent mainile daca aveti o infectie in organism si nu se introduc in ochi.

in care se va picura solutia. aplicarea se face tragand in jos cu doua degete pleoapa inferioara pentru a crea astfel un sant intre globul ocular si pleoapa. Aplicatorul trebuie sa fie curat si nu trebuie sa atinga ochiul sau pleoapa in momentul aplicarii. Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) Vezi galerie foto Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) . Ochiul se mentine inchis cateva minute pentru ca picaturile sa difuzeze pe suprafata ochiului si a pleoapei. Nu se atinge varful aplicatorului cu mana. uneori necesitand unguente cu antibiotice sau picaturi oftalmice. Nu se va lasa copilul sa frece ochiul tratat.Daca ulciorul sau salazionul nu se vindeca prin tratament ambulator este necesar sa apelati la specialist. Apoi copilul va deschide ochiul si picatura se va scurge in interior. Daca s-au prescris picaturi cu antibiotice. Daca s-a perscris unguent cu antibiotice acesta se aplica in strat subtire pe ulcior inainte de culcare. La copii picaturile se aplica in clinostatism (copilul culcat) si avand ochii inchisi. Unguentele sau picaturile se aplica privind intr-o oglinda bine luminata. Inaintea aplicarii unguentelor sau a picaturilor se vor spala mainile. Se aplica o picatura in coltul interior (cel din apropierea nasului) al ochiului infectat.

deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. responsabile de vederea in intuneric. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. responsabile de perceptia cromatica. verde. Cauze 3. Cuprins articol 1. care contine celule cu conuri.Discromatopsia este o anomalie a vederii. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Generalitati 2. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. prin neuronii retinei. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. Simptome 4. verde sau albastra. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. Diagnostic precoce 6. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. Investigatii 5. Tratament medical .

ireversibile si netratabile. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. iar cele dobandite sunt. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. prezente de la nastere. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. ci doar nuante de gri. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. de obicei.7. . In discromatopsiile severe. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. Simptome Sus Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. Profilaxie 8. poate percepe nuante ale culorilor. nu este perceputa nici o culoare. alb si negru.

afectand dezvoltarea cognitiva (invatarea si citirea) si putand limita optiunile profesionale. Diagnostic precoce Sus Discromatopsiile pot avea un impact considerabil asupra vietii individului.Investigatii Sus Metodele de testare constau in recunoasterea culorilor si denumirea lor. Se ordoneaza nuantele unei culori in functie de o culoare de referinta. pot recunoaste aceste pattern-uri. Monitorizarea perceptiei vizuale este recomandata a fi realizata cel putin o data. De aceea. inaintea inscrierii la scoala. Tratament medical Sus . Testul plansa pseudoizocromatica: se cere subiectului sa priveasca un patrat cu puncte colorate care realizeaza un pattern (o litera sau un numar) si sa recunoasca imaginea alcatuita din punctele colorate. diagnosticul tulburarilor de simt cromatic trebuie facut cat mai devreme. Testul de ordonare a culorilor: este folosit pentru investigarea discromatopsiilor dobandite dar si pentru a evalua severitatea discromatopsiilor mostenite. Testele pentru depistarea daltonismului sunt obligatorii pentru cei care doresc sa obtina permisul de conducere si pentru alte categorii de persoane cu anumite profesii. de preferinta intre varsta de 3-4 ani. cei cu discromatopsie nu vor recunoaste sau vor identifica doar anumite litere sau cifre. in jurul varstei de 3-5 ani. Persoanele ale caror vedere cromatica este intacta.

Profilaxie Sus Nu exista masuri de prevenire in cazul discromatopsiilor. dar nici sa fie tratate. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: .oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.interventia chirurgicala. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: . adica nu pot nici sa se agraveze. In functie de cauza.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute .ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa.Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. Tratament ambulatoriu Sus .lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. care poate imbunatati perceptia culorilor.deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura.ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia . nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele . Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara.

Orientarea profesionala poate fi afectata: meseriile de fotograf. Testarea vederii colorate intrun examen de rutina poate preveni aparitia problemelor scolare ale copilului. precum condusul masinii sau cititul unei harti. culorile semaforului vor fi recunoscute cand sunt aprinse. La copii se observa o intarziere in dezvoltarea abilitatilor de invatare si citire. De exemplu. Astfel. acestia vor ascunde defectul si vor incerca sa copieze temele de la colegi si actiunile acestora. creioane si foi de diferite culori. cum ar fi: pilot de avion. Parintii vor incerca sa identifice acasa care dintre culori sunt mai usor sesizate folosind bucati de creta. in functie de ordinea lor pe semafor. Profesorii copilului cu discromatopsie trebuie informati si vor incerca sa-si adapteze metodele de predare. vor avea rezultate scolare slabe si stima de sine scazuta. nevoilor speciale ale copilului (de ex: sa evite folosirea cretei galbene pe o tabla verde). ofiter de politie. anumite grade din armata. Copilul va fi asezat intr-o banca in care sa se evite reflectarea luminii stralucitoare. Alegerea hainelor asortate sau in culori complementare este o problema. persoanele cu discromatopsie trebuie se se bazeze pe o mai buna observare a lucrurilor si pe actiunile celor din jur. Pentru a compensa aceasta inabilitate. semnale luminoase) pot fi serios perturbate. Activitatile in care sunt folosite semnale colorate (semne de circulatie.Impactul asupra vietii individului cu discromatopsie poate fi semnificativ. designer de interior. pictor necesita o vedere cromatica intacta. Anumite meserii sunt interzise persoanelor cu discromatopsie. Un copil cu rezultate slabe trebuie consultat si de catre un medic oftalmolog pentru a exclude o eventuala discromatopsie. Dezlipirea de retina .

Simptome 4. Diagnostic 5. Cuprins articol 1. Profilaxie Factori de risc Sus Dezlipirea de retina este considerata un factor de risc pentru urmatoarele grupuri de persoane: .Generalitati Sus Dezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava caracterizata prin desprinderea retinei de la nivelul insertiei sale. Generalitati 2. cecitatea (pierderea permanenta a vederii) poate apare daca retina nu este suturata in 24-72 de ore. Tratament 6.miopi . Factori de risc 3. Deoarece retina nusi indeplineste functiile in mod adecvat in cazul acestei boli.

persoanele cu istoric familial de dezlipire de retina.vederea de obiecte de mici dimensiuni care plutesc in campul vizual (fotopsii) .fosfena unica si stralucitoare . dar daca apare oricare dintre simptomele prezentate anterior. Nu se asociaza durerea cu dezlipirea de retina. Diagnostic Sus Dezlipirea de retina este diagnosticata printr-un examen oftalmologic efectuat de catre un medic specialist.persoanele care au un ochi lezat sau au prezentat interventie chirurgicala pentru tratarea cataractei (extragerea cristalinului) . Aceasta apare cel mai adesea la persoanele cu tulburari ale vederii de aproape. Tratament Sus .amputarea periferiei campului vizual. sa se contacteze medicul curant imediat. Simptome Sus Simptome ale dezlipirii de retina cuprind: .. Dezlipirea de retina poate apare in mod spontan.

Aceasta banda nu este vizibila si poate ramane permanent atasata.In plus. Tratamentul termic poate fi necesar pentru a inchide ruptura.cerclajul scleral – acest tratament al dezlipirii de retina implica plasarea unei benzi de silicon in jurul globului ocular pentru a mentine retina pe loc.Daca nu se stie cu siguranta care este riscul de a suferi o dezlipire de retina.Exista numeroase optiuni de tratament pentru dezlipirea de retina. iar o buna monitorizare a tensiunii arteriale poate impiedica lezarea vaselor retiniene datorita valorilor crescute ale presiunii sanguine.endolaser sau crioaplicatii sclerale (criopexie) – ambele metode de tratament pot fi folosite pentru a remedia dezlipirea de retina daca diagnosticul a fost pus precoce . Acesta poate recomanda periodicitatea efectuarii consulturilor oftalmologice. Eficienta acestui procedeu este crescuta pana la 95% . controlul oftalmologic periodic este important pentru persoanele cu miopie si a celor cu risc de a dezvolta o dezlipire de retina. Acestea cuprind: . Profilaxie Sus Diagnosticul precoce reprezinta cheia prevenirii pierderii vederii asociata dezlipirii de retina. De exemplu. cu un control adecvat al bolii poate ajuta in prevenirea afectiunii oftalmologice diabetice. In timpul vitrectomiei corpul vitros este indepartat din globul ocular si inlocuit cu solutie salina. Suplimentar. Se recomanda controlul oftalmologic anual si mult mai des daca o persoana prezinta un risc crescut sau are o boala oftamologica. in cazul bolilor cu o mare incidenta a dezlipirii de retina ca si diabetul. se recomanda consultul medical. consultul oftamologic periodic poate detecta precoce modificarile de la nivelul ochiului.retinopexia pneumatica – acest procedeu poate fi utilizat pentru a trata dezlipirea de retina daca orificiul rupturii este mic si usor de inchis. Are o rata de success similar cerclajului scleral. . care apoi se eleveaza si apasa pe retina inchizand orificiul.vitrectomia – acest procedeu este utilizat in cazul rupturilor mari ale retinei. O bula mica de gaz este injectata in corpul vitros. o buna complianta a pacientului diabetic. Laserul sau criopexia poate fi folosita pentru a inchide ruptura. Rata de success a acestei interventii este de aproximativ 85% .

In cazurile extreme. Cuprins articol 1. lumina fluorescenta si lumina incandescenta pot crea disconfort. Cauzele fotofobiei 3. Ingrijirea la domiciliu 4. stralucitoare. Generalitati 2. o infectie sau o inflamatie care irita ochiul. alaturi de nevoia de a clipi sau a inchide ochii. reprezinta intoleranta la lumina. totusi. de asemeni. Tratamentul fotofobiei Cauzele fotofobiei Sus Fotofobia nu este o afectiune in sine. Consultul medical 5. orice fel de lumina poate determina disconfort. Sensibilitatea la lumina poate fi. sau sensibilitatea la lumina.Fotofobia (sensibilitatea la lumina) Generalitati Sus Fotofobia. un simptom al unor boli care nu afecteaza direct ochiul. Sursele de lumina precum soarele. este un simptom a mai multor afectiuni. In unele cazuri fotofobia poate fi insotita de cefalee (dureri de cap). Persoanele sensibile la lumina sunt de obicei deranjate de lumina puternica. cum ar fi infectiile virale sau cefaleea severa .

Ingrijirea la domiciliu Sus Disconfortul determinat de sensibilitatea la lumina poate fi redus prin evitarea expunerii la lumina solara. printre care belladona. inchiderea ochilor. uveita si afectiuni ale sistemului nervos central cum ar fi meningita.(migrena). de asemeni. asociata cu dezlipirea de retina. Unele medicamnte pot determina sensibilitate la lumina ca efect secundar. tetraciclina si doxiciclina. ar trebui determinata cauza sensibilitatii la lumina. Anumite boli rare. botulismul. deficienta totala de culoare (persoane care vad doar tonuri de gri). chinina. cum ar fi o afectiune genetica numita keratita foliculara spinoasa. Persoanele cu o culoare a ochilor mai deschisa pot prezenta mai des o sensibilitate la lumina solara puternica. iritatiile produse de lentilele de contact. arsurile solare si chirurgia refractiva. Consultul medical Sus . Fotofobia insoteste deseori albinismul (absenta pigmentului ocular). rabia. keratita si iritita. au fost descrise ca fiind insotite de fotofobie. si astfel se poate institui un tratament adecvat pentru rezolvarea problemei. conjunctivita. purtarea unor ochelari de soare sau reducerea cantitatii de lumina din camera. furosemidul. Totusi. intoxicatia cu mercur. Se recomanda un consult medical de urgenta daca durerea este moderata sau severa in conditii de lumina putina. deoarece persoanele cu o culoare a ochilor mai inchisa au mai mult pigment care le protejeaza impotriva luminii stralucitoare. Sensibilitatea la lumina este. Alte cauze comune ale fotofobiei includ abraziunea corneana.

Durerea este permanenta sau ocazionala? .cefalee.Exista in antecedente o leziune traumatica? .greturi.Pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare sau sa stea intr-o camera intunecata? .Ce alte simptome mai prezinta pacientul? Este important ca pacientul sa-i spuna medicului daca prezinta unul dintre urmatoarele simptome: . ochi rosii sau tulburari de vedere si daca nu dispare in doua zile. .Foloseste lentile de contact? .S-a aflat de curand intr-un mediu cu praf.rigiditatea cefei.Foloseste sapunuri. soare puternic.Care sunt medicamentele pe care le ia pacientul? . polen sau substante chimice? . Medicul va realiza un consult medical care va include si un examen oftalmologic. Spre exemplu. vant. se recomanda un consult de specialitate daca sensibilitatea este insotita de cefalee.A folosit de curand substante pentru dilatare pupilara? .durere oculara. cosmetice sau alte substante chimice in jurul ochilor? .Cat de severa este? . Pacientului ii pot fi adresate urmatoarele intrebari: .Exista ceva care amelioreaza sau agraveaza sensibilitatea la lumina? . . .tuburari de vedere.Cand a aparut sensibilitatea la lumina? . . De asemeni. daca pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare in interior. . lotiuni.Este necesar un consult medical daca sensibilitatea la lumina este severa.

. . este bine sa discute cu medicul posibilitatea inlocuirii acestuia sau intreruperea tratamentului.punctia lombara. Odata ce factorul declansator este tratat. .inflamatie. .prurit (mancarime). Medicul poate face urmatoarele investigatii: . Daca pacientul este sensibil la lumina fara vreo cauza. .amorteala sau furmicaturi in alta parte a corpului. .inrosire. .ameteli.modificari de auz. . edem. protejarea prin palarii cu boruri mari si ochelari de soare cu filtru UV. Daca pacientul ia un medicament care determina fotofobie.. cel mai bine este sa evite expunerea la lumina puternica solara si alte surse de lumina puternica. .recoltarea unei probe corneene. fotofobia dispare in cele mai multe dintre cazuri.leziune traumatica a ochiului.examinarea cu lampa cu fanta. Tratamentul fotofobiei Sus Cel mai bun tratament pentru fotofobie este tratarea cauzei.

Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit. Tratament la domiciliu 3. Generalitati 2. praf. ca parte a procesului de imbatranire. artrita reumatoida. afectiuni ale pleoapelor. va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu: . Tratament medical Tratament la domiciliu Sus Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat. vant. sindromul Sjogren) etc.In cazuri extreme. anticonceptionale. Lentilele de contact protetice pot reduce cantitatea de lumina care patrunde in ochi si pot creste confortul ocular. Sindromul ochiului uscat Generalitati Sus Sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze: atmosfera uscata. pacientul poate incerca purtarea unor lentile de contact protetice care sunt facute special sa imite culoarea ochilor. antidepresive. Cuprins articol 1. senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul. secundar utilizarii unor medicamente (antialergice. utilizarea de lentile de contact.

Cu toate acestea. se pot utiliza ocazional doar hidratante si lacrimi artificiale sau poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a scadea simptomele ochiului uscat.lacrimile artificiale. caldura incalzeste sebumul de la nivelul glandelor sebacee. solutiile fara conservanti sunt recomandate in cazul in care se doreste folosirea acestora mai mult de sase ori pe zi . Deci sunt mai ales concepute de a se utiliza pe perioada noptii.. . atat centrala termica cat si aerul conditionat scad umiditatea aerului . gelurile si lubrifiantii lacrimilor (disponibile in farmacii) ajuta la hidratarea si lubrifierea suprafetei oculare.pot fi aplicate comprese umede sau masaj al pleoapelor cu sampon de copii. prin masaj se stimuleaza iesirea sebumului de la nivelul glandelor. Evitati miscarea excesiva a aerului prin scaderea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/si a celor oscilante . actiunea de curatare scade numarul bacteriilor care distrug stratul de sebum .cresterea umiditatii aerului: prin cresterea umiditatii aerului. se recomanda efectuarea de pauze frecvente pentru a permite ochiului sa se relaxeze si hidrateze adecvat. Tratamentul depinde de severitatea afectiunii. mentinand senzatia de confort la nivelul ochiului. se administreaza de patru ori pe zi. datorita consistentei crescute. exista o serie de tratamente. Tratament medical Sus Desi sindromul ochiului uscat nu se poate vindeca. care ajuta la mentinerea unui strat lipidic mult mai stabil. uleiurile pot determina vedere neclara in cazul in care sunt utilizate in timpul zilei. acest lucru este util mai ales daca exista inflamatie a pleoapelor sau probleme ale glandelor de la nivel ocular care secreta substante lubrefiante si sebum. In cazul in care observi ca ochii se usuca mai ales cand citesti sau privesti la televizor. de aceea au actiune mai indelungata decat gelurile si lacrimile artificiale.uileiurile lubrifiante oculare sunt mai groase comparativ cu gelurile si lacrimile artificiale. dar pot fi folositi cat de des este nevoie. lacrimile se evapora mai incet. determinand curgerea mai usoara a acestuia.miscarea excesiva a aerului usuca mucoasa oculara.

Purtarea lentilelor de contact timp indelungat poate fi incomoda si creste riscul aparitiei leziunilor de la nivelul corneei. dar se deterioreaza repede. presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si reintroducerea lor dimineata. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat Acestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii. Lentile de contact purtate zilnic Purtarea lentilelor de contact moi. Ingrijirea lentilelor de contact Generalitati Sus Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei. zilnic. Daca aceste simptome persista mai mult de 2 sau 3 ore dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact. . Simptomele ce pot sa apara sunt roseata. curatate si reimplantate. De asemenea medicul oftalmolog poate prescrie o serie de medicamente pentru a ameliora simptomatologia.Mai exista lacrimi artificiale lubrifiante care ajuta la diminuarea simptomelor. S-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 30 zile la 7 zile tocmai pentru a micsora riscul aparitiei leziunilor corneene. Totusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului. Ingrijirea acestora este relativ usoara. serozitate. Apoi sunt indepartate. vedere incetosata sau o sensibilitate extrema la lumina (fotofobie).

Nu aplicati machiaj pe marginea interna a pleoapei. recipiente de stocare. sunt ceva mai putin durabile. Pentru evitarea acestor probleme trebuie urmate unele indicatii simple de curatire si purtare a lentilelor de contact: .Lentile de contact rigide gaz permeabile Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale. machiajul .folositi o solutie salina din comert. dar sunt lentilele cele mai putin confortabile. Pastrati lentilele si tot ceea ce intra in contact cu acestea . Lentilele de contact conventionale dure Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic extrem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe forma ochiului. Precautii Precautii Sus Lentilele de contact pot cauza serioase probleme ale ochiului precum leziuni si infectii ale corneei.daca solutia de curatare a lentilelor este contaminata. indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei. Inlocuiti rezervele de .urmati instructiunile de curatire a lentilelor. Cuprins articol 1. recipientii cu solutii. dar sunt mult mai confortabile decat acestea din urma. Unele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in timpul noptii.nu umeziti lentilele de contact in gura . Solutiile preparate in casa sunt contaminate cu bacterii . Acestea sunt ieftine si durabile.maini. Pentru ca reduc cantitatea de oxigen ce ajunge la cornee. pana la 7 zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat.foarte curate. Spalati-va pe maini inainte de a manevra lentilele . aruncati-o si cumparati un nou flacon . Generalitati 2.implantati lentilele de contact inainte de a va machia ochii.

lentilele de contact si in special cele moi pot absorbi picaturile pentru ochi. Exista doua forme de degenerescenta maculara. o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular. dar daca boala apare la un ochi. Daca alegeti acest tip de lentile urmati intocmai instructiunile de folosire si curatare recomandate de medic. Ambele forme afecteaza doar un singur ochi. condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. Daca folositi solutii oftalmologice medicamentoase evitati purtarea lentilelor de contact pentru cel putin 30 de minute dupa folosirea picaturilor. Se produc leziuni la nivelul maculei.machiaj pentru ochi la fiecare 3 pana la 6 luni pentru a reduce riscul contaminarii. Degenerescenta maculara Generalitati Sus Vezi galerie foto Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. necesare pentru vederea centrala. nu apare orbirea completa. . Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica. incepand cu 50 de ani. Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta. in cele din urma va aparea si la celalalt. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor. .purtarea pentru o perioada indelungata de timp a lentilelor creste riscul pentru infectii severe ale ochiului. .este indicata o vizita anuala la medicul oftalmolg pentru ca acesta sa verifice starea lentilelor si a ochilor .

Expectativa vigilenta 8. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata. Mecanism fiziopatologic 6. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. In aceasta forma.Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). Simptome 5. Factori de risc 4. Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa. aflata in polul posterior al globului ocular. Consult de specialitate 7. Cauze 3. Investigatii 10. Diagnostic . Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. Cuprins articol 1. Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei. distrugand vederea centrala. Medici specialisti recomandati 9. doar in 10% din cazuri. Generalitati 2.

dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara. o modalitate de a vedea in interiorul ochiului. Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire. Tratament 12. alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei. geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. In stadiile incipiente de boala. apar niste depozite numite geode. care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara. distorsioneaza si distrug macula. Factori de risc Sus Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta. Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop. aparand probleme de vedere. Motivul aparitiei lor este inca neelucidat. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. Profilaxie Cauze Sus Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei. . Degenerescenta maculara exudativa Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare.11. Cantitatea in exces de lichid si sange. Degenerescenta maculara nonexudativa In acesta forma de boala apare distrugerea maculei.

iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat . vitamine antioxidante si zinc.operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta .prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani . incetosata sau mai putin exacta . Simptome Sus Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun: . vor avea acelasi problema si la celalalt ochi.prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative .Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi.fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii. Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare: .o dieta saraca in carotenoizi.o dieta bogata in grasimi .istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala .vederea centrala devine mai slaba. Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi.rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici .

Mecanism fiziopatologic Sus Degenerescenta maculara nonexudativa In aceasta forma de boala. celulele nervoase ale maculei. acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa . Din ce in ce mai . boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul.. nu mai functioneaza corespunzator.viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze. condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice.apare pierderea vederii centrale. care nu dispare sau se agraveaza in timp.este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor . Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa. se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii. aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede.liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate. intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative: . acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi.este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte .severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare. Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc. ele incep sa se subtieze si sa se distruga. .obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate .in campul vizual cetral apar pete albe sau negre . cele pentru vederea diurna.

In prezent. nu produce orbire completa. Desi boala afecteaza vederea centrala.multe celule nervoase incep sa se distruga. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa. Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii. nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. petele albe devin mai mari. Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. Degenerescenta maculara exudativa Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare. tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare. acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. multi pacienti prezentand o vedere periferica buna. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga. celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. pot sa apara in campul vizual pete albe. Datorita tesutului cicatrizant. fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. Ele produc sangerare. dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. producand pierderea vederii centrale. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea . Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata. permitand adaptarea in timp. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata. Daca nu se trateaza. Pe masura ce aria afectata se mareste. agravand treptat acuitatea vizuala. Vor produce modificari ale formei maculei. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate.

Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid. care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca: . Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate. Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. Leziunile sunt severe si permanente. forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist. Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa.apare o pierdere brusca si rapida de vedere . se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central.apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare . Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa.bolii. Consult de specialitate Sus Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea. Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca: . Desi de obicei.liniile drepte devin curbate sau ondulate.

cum este cea produsa de forma nonexudativa. Medici specialisti recomandati Sus . In general. Daca exista o forma usoara. modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata. In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale. se va practica expectativa vigilenta. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere.culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte . lenta de pierdere a vederii.vederea devine din ce in ce mai incetosata. Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere. Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa. Expectativa vigilenta Sus Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara.este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit .. Daca apar tulburari rapide de vedere. Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist. Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente.

In cazul existentei formei exudative. Se va face si testarea campului vizual. Investigatii Sus Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala. cat si de alta natura. Aparitia unor depozite luminoase. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. testand ambele campuri vizuale. Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. in timp. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice. iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic. facand astfel un istoric al bolii.Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. Vederea centrala se agraveaza treptat. in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din . alb-galbui numite geode. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. la persoanele cu degenerescenta maculara. De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog. se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc. central si periferic. medicul oftalmolog poate examina retina si macula. este unul din semnele precoce de boala. In timpul acestei examinari. observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. Grilajul prezinta un punct in centru. au mai existat in trecut. Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular. liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate. pentru a observa interiorul globului ocular.

Generalitati Degenerescenta maculara nonexudativa .partile grilajului Amsler. se va face o evaluare. se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate. Tratament Sus Tratament . Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa. Diagnostic Sus Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare. Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare. necesita folosirea unui astfel de test Amsler. in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun. Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere. Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni. Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa.

Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antioxidante. existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. a incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau deja boala. forma exudativa. Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul sa se . Degenerescenta maculara exudativa In unele cazuri. care este forma cea mai severa de boala. este important ca tratamentul sa nu fie amanat. Acest lucru va ajuta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa. daca a fost deja recomandat de medic. In cazul existentei acestei forme. Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale. dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale.Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. Tratamentul nu reda vederea. Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu. De retinut! Un studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul American de Oftalmologie. se va face o evaluare a vederii restante. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica. dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard. Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale. Daca exista deja pierderea vederii din cauza acestei afectiuni.

Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu exista un tratament eficient. un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. Daca oricare linie a grilajului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul. tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale. depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. in majoritatea cazurilor si nu exista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune. Poate sa apara un sentiment de furie.se folosesc diferite dispozitive ce maresc si ajuta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata . Tratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala. intrucat tratamentul nu este de ajutor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere.descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta. A trai cu vedere redusa O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri. Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale.se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. Studii recente sugereaza ca acest lucru ajuta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta. a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. Medicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni. ce poate ajuta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere .se poate cere si ajutorul unui medic specializat. la persoanele cu degenerescenta maculara. folosind grilajul Amsler. Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune. Se recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa. care poate face pacientul sa nu se . Daca degenerescenta maculara exudativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza. Exista mai multe metode de ajutorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii: .este nevoie de ajutorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice .

Primul medicament aprobat de FDA (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (Macugen). majoritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient. Degenerescenta maculara exudativa Tratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala. ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie.mai poata descurca pe cont propriu. Optiuni de medicamente In prezent exista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare. Chiar si prin acesta. In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara exudativa. majoritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale. care necesita tratament. iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia. Se pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie. Se testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie. In aceste situatii se poate cere ajutorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme. Se foloseste doar in formele exudative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri. Un tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii. Fara tratament. dar sunt in studiu si altele. Degenerescenta maculara nonexudativa . Este normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar. Aceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (VEGF). Cercetatorii testeaza medicamente anti-VEGF sau inhibitorii ai VEGF. care produc pierderea vederii in forma exudativa de degenerescenta maculara. Tratament chirurgical Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere. pierderea de vedere care apare in forma exudativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale.

intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. dar in acelasi timp. Se cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii. Se fac studii. in prezent. pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal. sunt implicate riscuri serioase. Optiuni ale tratamentului chirurgical Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei exudative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser. situate submacular.translocatie maculara prin tratament chirurgical: in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa. intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor. a caror aparitie induce degenerescenta maculara exudativa. numite geode incetinind pierderile de vedere.interventie chirurgicala submaculara: prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie. In prezent. poate sa creasca riscul de aparitie a formei exudative de boala. Acestea pot fi: . . dar unii experti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma exudativa. pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical. prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz. tratamentul chirurgical nu se aplica formelor nonexudative. Exista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala). Acest tratament poate mentine vederea la unii pacienti. diferit de majoritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara. dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta. de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta) . Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser. De retinut! Terapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala. Tratamentul laser poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 2-5 ani.Desi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma. anormale. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele.

in prezent. . cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. procedura folosita pentru a trata forma exudativa: razele X sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular. intrucat. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate. nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient. Doar in 1015% din cazuri.Degenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune. situate la polul posterior al globului ocular.terapia de iradiere externa. Se cerceteaza in continuare si alte tratamente. Terapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular. Alte tratamente In afara de tratamentul laser. Desi tratamentul poate sa amelioreze vederea.terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare: mai multe studii. Este foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator. poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular. au investigat terapia laser in tratamentul geodelor. obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma exudativa de boala. Se fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale. Tratamente experimentale Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare.dispozitive electronice de redare a vederii: cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc . Este folosita in masa doar de curand. depozite formate din resturi ale celulelor moarte. Terapia fotodinamica. Majoritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie. este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost injectat in torentul sangvin. rezultatele studiilor au fost controversate. terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma exudativa de degenerescenta maculara si doar in 20-30% din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii. cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara . care in cele din urma pot produce pierderea vederii. Acestea sunt: . Medicamentul care reactioneaza la lumina laserului.

intrucat sunt mult mai precise. fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare. necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata.examene oftalmologice regulate: in urma unui examen oftalmologic se poate determina daca exista riscul de aparitie a degenerescentei maculare. Multe din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe. Unele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii.incetarea fumatului: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii. Dar exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii: . Profilaxie Sus Nu exista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara. iar daca deja exista poate fi depistata in stadiu precoce.celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier.alimentatia bogata in fructe: studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii. Unii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser. Terapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial. detectarea precoce poate sa ajute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere . daca se poate trata. . Este nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare. pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse. Aceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie. Se recomanda adresarea la medic. De retinut! Tratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu. chiar daca se inceteaza fumatul. riscul tot persista pentru cativa ani .

In cazul existentei bolii. ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala. Un studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare. o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati. caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor. dar uneori verticale sau circulare. Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica. congenital sau dobandit. privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta. Se urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului.alimentatie bogata in peste: studiile recente au evidentiat faptul ca pestele. de cele mai multe ori orizontale. iar efortul fizic poate sa scada acest risc.scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare: conform studiilor recente. Se examineaza vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul. de mica amplitudine. Nistagmus Fenomen spontan sau provocat. Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii. se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui examen oftalmologic. poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare .Se pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei exudative in conditiile in care exista deja forma nonexudativa: . grasimile care se gasesc in nuci. pot fi benefice organismului. folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii.administrarea de vitamine antioxidante si zinc: acest tratament este eficient doar daca exista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere. . se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului . creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii. alune sau peste. care este o sursa de acizi grasi omega-3. Daca se observa modificari.

toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat. evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona. la emotii. purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. insotita de tulburari ale auzului.nistagmusul optocinetic. . Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala.Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. la eforturile de atentie (in timpul cititului. se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. neurologice sau fara cauza precisa. ale unei tumori cerebrale sau vestibulare. intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis.electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. de exemplu. leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului). Diagnostic si tratament . Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale: ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala. variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa. In fapt.Nistagmusurile congenitale. Atunci cand acest tratament este eficace. atunci cand tratamentul este posibil . de asemenea. in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie. Ele pot fi observate. sau ale unei leziuni a creierului mic. o interventie chirurgicala. de o rotatie pe un scaun turnant sau de o injectare de apa rece sau calduta in ureche. Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice. cauzate de leziuni oculare. In cazul nistagmusurilor congenitale. Nistagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de blocaj. . Nistagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor. legat sau nu de ereditate. apoi rapid in sens contrar. poate permite o ameliorare definitiva. cauzat. albinismul. Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala). Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri.nistagmusul fiziologic . ca scleroza in placi. nistagmusul vestibular este provocat de o excitatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne. strabismul. denumit si nistagmusul caii ferate. se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata.Aceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite. Nistagmusul patologic . de exemplu). El isi intoarce atunci frecvent capul.

Pregatirea pentru interventia chirurgicala Generalitati Sus Multi pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an. numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica. Anglia. reprezentand un pas important. Totusi. la mijlocul secolului 19. Spre exemplu. interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. si prima histerectomie a fost realizata in 1843 in Manchester. adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege sa faca aceasta operatie. histerectomia – o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator – este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica. In ce priveste chirurgia ginecologica. Multe femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator. dupa operatia de cezariana. Acest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire. Medicii incearca chiar chirurgia fara incizie – o noua tehnica prin care organele . Studiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii. A face fata unei interventii chirurgicale poate fi o experienta inspaimantatoare plina de intrebari. mai ales femei. Astazi. mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite. directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. majoritatea interventiilor sunt elective. indoieli si incertitudini. In 20 de ani de la inventarea anesteziei. entuziasmul a fost in mod special mai intens.

mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare. Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali. Totusi. . Acest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in 60-90 de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie. de asemeni. interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu. daca este necesara realizarea unei incizii largi sau exista risc pentru complicatii. o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si externarea dupa o saptamana. sunt realizate la pacienti neinternati.recuperare la domiciliu.mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare. Chirurgia de o zi pune. .un risc scazut de infectie dupa interventie. pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi. . cum ar fi: . afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au altfel de risc pentru complicatii care necesita spitalizare. In plus.o perturbare mai mica a programului pacientului. Aceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate. In schimb. iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 24 de ore. . Astazi. Femeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet. chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita. Pregatirea pentru inteventia chirurgicala s-a modificat. mai mult de jumatate dintre interventiile chirurgicale.interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. In general. . Chirurgia ambulatorie ofera cateva avantaje fata de interventiile care necesita spitalizare.costuri mai mici. astazi. de asemeni. Nu in urma cu mult timp. printre care si multe proceduri ginecologice.

poate deveni deprimata. spre exemplu. spre exemplu. Pregatirea emotionala 3. gandirea pozitiva si vizualizarea: imaginarea si vederea mentala a unui rezultat pozitiv al interventiei chirurgicale si o recuperarea rapida. Pregatirea fizica 4. Aceste avantaje ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila. dar nu inseamna ca este mai putin stresanta. sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingrijirea postoperatorie de unul singur. O femeie care are copii mici de ingrijit acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. anticiparea spitalizarii si separarii de familie poate face adaptarea dificila.sa-si administreze medicatia analgezica. Unii experti recomanda pregatirea pentru o interventie chirurgicala printr-o serie de tehnici de relaxare: respiratia profunda. la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei. anxioasa si furiasa pe propriul corp. Hormonii de stres pot duce. Cuprins articol 1. de asemeni. Intelegerea durerii Pregatirea emotionala Sus Interventia chirurgicala are si un efect emotional. . Chiar si proceduri simple realizate in cabinetul medicului pot determina reactii puternice. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. Consideratii legale 5. Generalitati 2. O femeie care a auzit ca o histerectomie ii va ruina viata sexuala sau o va face sa fie obosita timp de mai multe luni. Pentru unele femei.

. care ajuta la vindecarea tisulara. . daca pacienta are fibrom. care pot include radiografii. cu cinci-sapte zile inainte de intervenita chirurgicala. In saptamanile de dinainte de interventia chirurgicala.evitarea aspirinei si a altor medicamente asemanatoare aspirinei care interfereaza cu coagularea sangelui. medicul trebuie sa explice pacientei interventia si cum este realizata. . . pregatirea fizica este este un factor important pentru evolutia postchirurgicala buna. daca exista mai multe tehnici de realizare.Pregatirea fizica Sus In timp ce pregatirea emotionala este un pas necesar dar deseori trecut cu vederea. .Programarea interventiei elective. realizarea unor aranjamente cu persoane care pot ingriji copiii in timp ce pacienta este la spital.exercitiu fizic regulat pentru cresterea nivelului de energie si mentinere fortei.daca este necesar. care sa includa pregatirea hranei si rearanjarea mobilei daca acest lucru este necesar. .Intrebari legate de modificarea programului administrarii si dozelor de medicamente pe care pacienta deja la ia.Intrucat exista mai multe modalitati de a realiza o procedura specifica. . . poate alege intre histerectomie . teste de urina si electrocardiograma. teste de sange.sa se opreasca din fumat si sa evite excesul de alcool. trebuie discutata modificarea dozelor de insulina in timpul perioadei preoperatorii cand pacienta nu mananca. . pacientul ar trebui: .pregatirea casei. Spre exemplu. In cazul in care pacienta opteaza pentru chirurgie.Daca pacienta este diabetica.Aflarea tipului testelor de laborator de rutina necesare. ar trebui sa discute urmatoarele cu medicul: . luand in considerare problemele familiale si cele de serviciu.sa aiba o dieta echilibrata care sa includa multe alimente bogate in vitamina C.

Acum este si cel mai bun moment pentru a dona sange pentru operatie si a oferi directive inainte de operatie. i se va cere sa semneze un consimtamant informat. . Ar fi bine ca pacienta sa semneze consimtamantul doar in momentul in care a inteles tot ce i s-a explicat si se simte confortabil cu ce a aflat. o miomectomie (indepartarea doar a fibromului). Aceste instructiuni ii comunica medicului planurile pacientului in perioada in care acesta nu poate vorbi pentru sine. iar pacienta trebuie sa puna intrebari daca simte nevoia. Acesta poarta numele de consimtamant informat pentru anumite proceduri. Procesul consimtamantului informat ar trebui sa includa o discutie despre riscurile si beneficiile interventiei propuse. o embolizare a arterei uterine (intreruperea fluxului sanguin catre uter). si-a facut testele necesare si s-a pregatit mental si fizic. astfel incat aceasta sa fie complet informata cand ia decizia asupra interventiei chirurgicale. Exista doua tipuri de instructiuni: un testament pentru viata si o procura de ingrijire medicala. isi poate alege chirurgul si sa-si faca „temele” in ceea ce-l priveste: cat este de experimentat? Daca are subspecializari? Cat de mult interventii asemanatoare a mai realizat? Care este rata succesului sau? De retinut totusi ca cel mai important motiv pentru a alege un anume chirurg este ca femeia sa se simta respectata si ascultata. lucru care poate determina anxietate.(indepartarea intregului uter. . plus alte cateva tehnici non-invazive pentru indepartarea fibroamelor. Formularele de consimtamant difera de la un spital la altul si poate include permisiunea pentru proceduri aditionale.Daca pacienta se pregateste pentru interventie electiva. Aceasta parte a procesului nu trebuie grabita. Consideratii legale Sus Odata ce pacienta s-a hotarat pentru interventia chirurgicala. Medicul trebuie sa aiba o discutie detalaiata cu pacienta inainte de interventie. Este bine ca pacienta sa semneze consimtamantul cu cateva zile inainte pentru a nu se confrunta cu lista de riscuri chiar inainte de interventie. care poate fi realizata in mai multe feluri). daca acestea sunt necesare.

daca aceasta este necesara. durerea poate interfera cu recuperarea prin: .impiedicarea pacientei sa coboare din pat. Sau membrii familiei sau prietenii care au aceeasi grupa de sange pot dona pentru pacienta. Acetaminofenul.cresterea nivelului de stres. utilizate. cum ar fi morfina si codeina pot fi prescrise pentru durere severa si administrate intravenos. semnaland faptul ca exista leziuni care trebuie ingrijite.Inainte de interventie pacienta poate fi rugata sa semneze si un formular de acceptare a transfuziei de sange. Injectiile locale cu . depresie si anxietate.sa ia in considerare administrarea de suplimente de fier pentru a reface sangele inainte de operatie. sub forma lichida sau de comprimat. Intelegerea durerii Sus Intelegerea a ceea ce se intampla dupa operatie este la fel de important ca si cunoasterea a cee ce se intampla in timpul operatiei. de asemeni. transfuzie numita autologa. Sangele transfuzat poate proveni de la banca de sange sau pacienta poate dona sange inainte de operatie. ducand la acumularea de lichid la nivelul plamanilor si aparitia pneumoniei.sa intrebe chirurgul daca exista probabilitatea de a avea nevoie de sange si cat de mult. . . Durerea este o parte inevitabila a chirurgiei. . Exista mai multe cai de a reduce durerea dupa operatie: narcoticele. crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange.incetinirea reluarii tranzitului intestinal. medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene. oral sau transcutanat (prin plasture). Daca pacienta ia in considerare transfuzia cu sange autolog: . cum a fi ibuprofenul si alte antalgice non-narcotice pot fi.poate face ca pacienta sa-si suprime tusea. Durerea este modul in care organismul trimite semnale de avertizare catre creier. Desi este o reactie normala la interventia chirurgical. .

ameliorarea poate sa apara in cateva secunde. Alte abordari nonmedicale pentru ameliorarea durerii pot fi eficiente. In cazul acestui tip de administrare. . pacientei i se pot administra antalgice prin analgezia intravenoasa controlata de pacient.masajul si exercitiile de intindere (stretching). Acestea sunt: . Nevrita optica Generalitati Sus . pacientul este conectat la o masina numita pompa de administrare a antalgicelor controlata de pacient. Inainte de operatie este bine ca pacienta sa discute cu medicul despre posibilele tipuri de durere ce pot apare si cele mai eficiente mijloace de a o ameliora. In functie de tipul de interventie chirurgicala. care este de obicei folosita in spitale pentru durerea acuta postchirurgicala. Dozele sunt mai mici decat cele administrate prin injectie. dar intrucat medicamentul ajunge direct in sange.tehnici de relaxare.anestezic sau creme si plasturi anestezici pot ajuta la pregatirea corpului pentru o procedura sau la ameliorarea durerii dupa interventie. . Cand pacientul apasa buntonul de control.aplicarea de cald sau gheata pe locul operat. pompa elibereaza o doza de narcotic sau alt analgezic intravenos.

Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. Cuprins articol 1. De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa. Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple.2 milioane de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a . Consultarea unui specialist 6. Simptomatologie 4. Complicatii 5. Cauze 3. Nervul optic este format din aproximativ 1. Generalitati 2. Tratament 8. Prognostic Cauze Sus Cauzele exacte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute. Investigatii paraclinice 7.

Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani.transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. aceasta recunoaste si alte cauze.sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla. Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici). La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. precum: . Totusi. Desi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice. Boala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla.20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica. Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal. Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna .50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii. Un alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala Devic. localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LCR (lichidului cefalorahidian). cele 2 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii. Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv. iar 38 . Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. 15 . Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN).

Arterita craniana: este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale.Sensibilitate la gluten .Boli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite) . infectia cu cytomegalovirus. Vasrta medie de debut este de 30 de ani. . Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani. tumori ce comprima nervul optic.45 de ani.Sindromul hipereozinofilic Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica. insa au fost descrise cazuri si la persoane. . infectia cu virus herpes simplex. interferon alfa. Specialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier. insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple. cloramfenicol. Varsta Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20. HIV. determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral.Boli infectioase: boala Lyme.. 2. sifilis. . tuberculoza. hepatita B. printre care se numara si: 1.Neuroretinita: poate declansa nevrita optica. expunere la factori toxici. .Diabet zaharat . deficit nutritional sever. Sexul Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii. .Anumite medicamente: in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei).

doar foarte rar afectarea este bilaterala. 3. vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 2 . 2. Simptomatologie Sus De obicei nevrita optica apare la un singur ochi . O parte a pacientilor isi revin in mod spontan. Discromatopsie (pierderea vederii colorate) Simptomele aditionale: . Factorii genetici Haplotipul HLA DR 2 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica. .3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni. Durerea se amelioreaza dupa cateva zile. de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. Triada simptomatica clasica este formata din: 1.Fosfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1.Intensificarea simptomelor la expunerea la lumina. . Pierdere vederii Gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient.3.2 secunde). Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura. Durere oculara Evolutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana.

Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut. Daca sunt in aceasta situatie. insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Reactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi.pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral.consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura (apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata). Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta . . Pierderea vederii 2. insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila. nevrita optica este primul semn. specialistii recomanda adminsitrarea. 35% in primul an). Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune. in special boli infectioase. Aproximativ 20% din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata. Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani. cum ar fi scleroza multipla. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla.Semnul Uhtoff .. in cadrul terapiei initiale. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt: 1. a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla.

Cel mai adesea initial se realizeaza examinarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor. .Au tulburari de vedere. Investigatii paraclinice Sus Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului.Simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului. anestezii la nivelul membrelor. In cazul in c are au fost deja diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care: . Oftalmoscopia In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu ajutorul unui aparat specal numit oftalmoscop.Astfel de medicamente sunt interferon beta 1a si interferon beta 1b. .Apare durere. Ele au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la RMN. El poate sa ajute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice. . precum si locului de emergenta a nervului optic. . Ulterior pot fi realizate urmatoarele investigatii: 1. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale.Apar simptome atipice: parestezii (amorteala).

Daca exista o afectare importanta a vederii. Teste de inflamatie Reactantii de faza acuta ce demonstreaza existenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de VSH (viteza de sedimentare a hematiilor . PCR (proteina C reactiva. atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine. 5. In urma efectuarii RMN se poate stabili daca exista zone slab sau complet demielinizate in creier. Rezonanta magnetica nucleara Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin injectarea substantei de contrast. pierderi atipice ale acuitatii vizuale. 4. Tratament Sus In majoritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in 8-10 saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata).este crescuta in inflamatie). suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a exclude alte procese patologice. Acesta include: . apare pozitiva in cadrul inflamatiei). 3. fibrinogenul (creste). Reactivitatea pupilara la lumina In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos. Rezonanta magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita. nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile).2. daca exista procese expansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice. Analize serologice Sunt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice. Unele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor RMN-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor.

riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut. Studiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la RMN. Ei sunt administrati dupa corticosteorizii i. Daca se administreaza exclusiv corticosteroizi orali. prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente. Adminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru maxim 2 saptamani. Administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa: ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii. Majoritatea pacientilor isi recapata vederea in 6 luni dupa debutul bolii. Daca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna). 2.De asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice. Keratita interstitiala Generalitati Sus .1. Administrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au.v. Prognostic Sus Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun.

Tratament . lasata netrata. prin definitie. fiind mai crescuta in tarile in care bolile micobacteriene (tuberculoza. Generalitati 2.anticorp sau reactie de hipersensibilitate intarziata. lepra) sunt mai des intalnite (sau sunt chiar endemice). Keratita interstitiala este o afectiune care se manifesta in special in decadele 3–5 de viata. Frecventa de aparitie a keratitei interstitiale difera foarte mult de la o regiune la alta. Cuprins articol 1. Raspunsul imun poate fi sub forma de complex antigen. Cauze 3. Simptomatologie 4.Keratita interstitiala este termenul medical care descrie inflamarea corneei si care. Investigatii paraclinice 6. Keratita interstitiala este. Inflamatia este de obicei rezultatul direct al procesului infectios sau. apare secundar raspunsului imun al gazdei impotriva unui antigen specific. o inflamatie nonsupurativa ce se caracterizeaza prin infiltrarea stromei corneene cu celule care sustin si promoveaza inflamatia. parazitari si chiar autoimuni. iar morbiditatea oculara pe care o implica este datorata formarii de cicatrici corneene care vor interfera si vor scadea acuitatea vizuala. virali. mai frecvent. Cea mai frecventa cauza de aparitie a ei este infectia cu Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului). poate sa duca in timp la orbire. Consultarea unui specialist 5. insa keratita interstitiala recunoaste si alti agenti etiologici bacterieni.

fara sa existe o afectare a epiteliului corneean sau a endoteliului. Prognostic 9. tuberculoza si lepra. Keratita interstitiala din sifilisul congenital poate fi descoperita destul de tardiv (in jurul varstei de 15-20 de ani) si afecteaza in peste 80% din cazuri ambii ochi. Corneea normala este o structura transparenta ce acopera irisul. alaturi de cristalin formeaza aparatul optic refractar al ochiului. Desi vasele lipsesc. Doar foarte rar insa afectarea bioculara debuteaza simultan. Keratita din cadrul sifilisului congenital se caracterizeaza prin aparitia de infiltrate multifocale sau inflamarea difuza a stratului corneean profund. corneea nu este vascularizata (ea isi ia oxigenul direct din aer). Datorita faptului ca este esential ca ea sa fie transparenta. Keratita interstitiala din cadrul sifilisului dobandit apare mai rar compartiv cu cea din sifilisul congenital si afecteaza in mod tipic un . puplia si care. Cauzele frecvente de aparitie sunt sifilis. Keratita interstitiala implica aparitia unor vase in stroma corneeana ceea ce scade semnificativ din transparenta. Neovascularizatia apare in functie de severitatea procesului inflamtor. nociceptivi si chimici). Complicatii 8. Prevenire Cauze Sus Keratita interstitiala este o boala grava ce se caracterizeaza prin infiltrat inflamator celular si aparitie de vase in corneene. ea este un tesut foarte bine inervat (are numeroase terminatii nervoase nemielinizate care transmit stimuli termici. Se pare ca boala apare printr-o reactie mediata imun impotriva unui antigen treponemic. Keratita sifilitica apare atat in sifilisul congenital cat si in cel dobandit si afecteaza in special straturile profunde ale corneei.7.

Daca apare. infectie cu virusul Epstein Barr. afectarea este unioculara si se datoreaza raspunsului imun fata de antigenele tuberculoase. Trypanosoma Brucei. Onchocerca volvulus (determina cecitatea raurilor sau oncocercoza) care este cauza de aparitie a keratitei interstitiale cu debut in corneea periferica ce apoi se extinde spre centru.infectia herpetica. fara sa coexiste si vase de neoformare. insa ele pot fi contactate in cursul calatoriilor in tari exotice. O caracteristica a keratitei interstitiale in acest . Keratita interstitiala din boala Lyme (infectia cu Borrelia burgdorferi) se manifesta in cadrul afectarii oculare din stadiile 2 si 3 de boala Lyme. Keratita interstitiala din boala Lyme se caracterizeaza prin aparitia unor infiltrate numulare in stroma. 2. Keratita tuberculoasa apare secundar infectiei pulmonare. Leishmania (poate determina 2 tipuri de afectiuni oculare : keratita necrozanta ce poate progresa spre necroza corneeana si perforare si keratita interstitiala cu aparitia ciactricilor corneene). Keratita severa apare si in infectia cu Acanthamoeba si este mai grava la pacientii care poarta lentile de contact. Din punct de vedere al manifestarilor clinice. Keratita din lepra apare de obicei bilateral iar Mycobacterium leprae este in general prezent in stroma corneeana (sugerand un mecanism infectios direct si nu un proces de natura imunologica).sunt mai rar intalnite in Europa. infectia cu virusul Varicelo-zosterian. Cei mai frecvent paraziti incriminati sunt Trypanosoma cruzi.singur ochi. keratita interstitiala tuberculoasa este asemanatoare celorlalte keratite interstitiale. keratita interstitiala tuberculoasa este destul de rara. Manifestarile neuro-oftalmologice apar inca din stadiul 2. ducand in final la aparitia neovascularizatiei si opacifierii complete a corneei. Infectii parazitare . Keratita apare destul de precoce dupa infectia sistemica primara. Chiar si in acest context. Alte cauze de keratita interstitiala includ: 1. Prognosticul pacientilor cu keratita lepromatasa este rezervat datorita largii intinderi a procesului infectios. Boli virale . insa keratita si uveita apar in stadiul 3.

Simptomatologie Sus Cele mai frecvente simptome manifestate de catre pacienti sunt: . artritei reumatoide. varsaturi) si inflamatie corneeana. Simptomele evolueaza din faza acuta. durere si blefarospasm pana in faza tardiva ce se manifesta prin reducerea dramatica a acuitatii vizuale. Afectarea autoimuna este sub forma granulomatozei Wegener. Aspectul morfopatologic al corneei este asemanator celui din keratita interstitiala sifilitica: infiltrat inflamator profund si neovascularizatie. fotofobie. . ameteala.Hiperlacrimatie. Sifilisul congenital manifesta simptome inca din copilarie si astfel keratita interstitiala sifilitica poate fi diagnosticata mult mai precoce.este o afectiune caracterizata prin keratita interstitiala nonsifilitica.Fotofobie (sesibilitate exagerata la lumina). caracterizata prin scaderea acuitatii vizuale. Debutul sindromului este cu simptome vestibuloauditive (tinitus. 3. . sau poliartritei nodoase. boala vestibulocohleara si vasculita autoimuna.caz este faptul ca epiteliopatia este acompaniata de o durere foarte intensa. disconfortul ocular este minim.Durere oculara. Consultarea unui specialist Sus . greata. Sindromul Cogan . Este surprinzator faptul ca in stadiile finale ale bolii.

Investigatii paraclinice Sus Diagnosticul de keratita interstitiala poate fi stabilit relativ usor prin investigatii oftalmologice de specialitate. corneea prezinta zone de cicatrizare (mai ales in stroma corneeana posterioara). insa vasele regreseaza in timp. Cel mai indicat in aceasta situatie este testul lampei cu fanta. Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte de urgenta la medic daca: . infectionist).apar scurgeri oculare. Testele serologice pot fi treponemice si nontreponemice.ochiul se inroseste. La consultul clinic.scade brusc acuitatea vizuala.Pacientii diagnosticati cu keratita interstitiala trebuie urmariti si investigati periodic de catre un medic oftalmolog si un specialist in cauza de baza a inflamatiei corneene (medic reumatolog. Pe masura ce procesul inflamator se atenueaza. . Aceste recomandari sunt adresate tuturor pacientilor. keratita inetrstitiala este caracterizata prin arii de necroza stromala densa si neovascularizatie (difuza sau focala). . .se agraveaza durerea. Diagnsoticul keratitei sifiilitice se pune adesea pe rezultatul investigatiilor si examenelor clinice corelate cu teste serologice. Neovascularizatia din faza acuta contribuie la culoarea rozalie a corneei. in faza acuta. In urma lor raman asa numitele vase fantoma. . in special celor cu transplant de cornee.

. Pacientii cu vasculita sistemica activa (aparuta in cadrul sindromului Cogan) au de obicei limfocitoza si un VSH ridicat. .Tulburaru metabolice corneene. Tratament Sus Tratamentul keratitei interstitiale implica in primul rand tratarea cauzei care a determinat boala si apoi prevenirea cicatrizarii corneei. Diagnosticul diferential al keratitei interstitiale este realizat cu boli oftalmologice precum: . fungice.Sindromul Cogan.Cele treponemice detecteaza anticorpi antitreponema pallidum. Cele mai frecvente teste nontreponemice sunt VDRL (venereal disease research laboratory) si RPR (reagina plasmatica). In momentul actual exista atat metode farmacologice si suportive de tratare. herpetice.ele raman permanent pozitive dupa ce organismul a fost expus bacteriei. Testele nontreponemice detecteaza anticorpi anticardiolipina. cat si metode chirurgicale. .Alte keratite bacteriee.Distrofie corneeana. Ele nu sunt specifice si titrul anticorpilor masurati scade pe masura ce tratamentul isi face efectul. . Determinarile serologice sunt utile si in diagnosticarea sindromului Cogan (desi de cele mai multe ori acest diagnostic se pune prin excluderea altor patologii posibile sicare apar si mult mai frecvent). Tratamentul medicamentos .Keratoconjunctivita atopica.

antibioticoterapia trebuie realizata cu substante cu spectru larg. Specialistii recomanda ca tratamentul sistemic sa fie initat si continuat sub supraveghereaa unui medic internist. 2.Medicamentele utilizate in tratamentul keratitei interstitiale sunt foarte variate si alegerea lor depinde de agentul etiologic incriminat in aparitia bolii.se administreaza intravenous iar doza depinde de stadiul bolii. Daca keratita interstitiala a debutat pe fondul sifilisului secundar sau tertiar se pot utiliza cu succes. Tratamentul chirugical .ei sunt substante cu puternice proprietati antiinflamatorii. Administrarea de dapsona. Administrarea de antibiotice. Includerea corticosteroizilor in tratamentul keratitei interstitiale. Administrarea concomitenta de corticosteroizi si terapie sistemica multimedicamentoasa (in regimuri si scheme medicamnetoase special concepute de catre specialistii in domeniu) in cazul keratitei interstitiale tuberculoase. Schemele terapeutice actuale includ: 1. In lipsa acestor compusi. a caror adminsitrare pe termen lung este grevata de numeroase reactii adeverse metabolice si imune. tratamentul de electie. 4. boala ar fi dus la opacifierea permanenta a corneei (iar prognosticul ar fi fost rezervat). corticosteroizii topici pot reduce rapid inflamatia si neovascularizatia si amelioreaza rapid acuitatea vizuala. antibiotice din clasa penicilinelor. Datorita proprietatilor pe care le au. Administrarea de corticosteroizi . favorizand vindecarea ei mult mai rapida si cu sechele minime. Penicilina este. in special cea aparuta in sifilis congential a influentat foarte mult evolutia bolii. clofazimina si rifampicina alaturi de tratamentul local cu corticosteroizi in cazul keratitei interstitiale lepromatoase. in acest caz. reumatolog si infectionist. 3.

Cauza principala este iflamatia si neovascularizatia corneei. care nu au fost tratate la timp si care s-au complicat cu opacifierea permanenta a corneei. afluxul de leucocite si celule inflamatorii este semnificativ si ele cresc riscul de respingere a grefei. Spre deosebire de alte afectiuni oftalmologice in care se practica transplantul de corneene. Complicatii Sus Complicatiile keratitei interstitiale sunt reprezentate de subtierea corneei si perforarea acesteia. Prevenire Sus Metodele de preventie ale keratitei interstitiale sunt nespecfice : pacientii trebuie sa evite contactul cu agentul etiologic principal al bolii iar daca se infecteaza sunt sfatuiti sa se prezinte imediat la medic pentru consult si tratament de specialitate. ele reprezinta urgente oftalmologice care trebuie tratate chirugical imediat (se efectueaza keratoplastie). in final. Prognostic Sus Prognosticul keratitei interstitiale este bun daca afectiunea este diagnosticata si tratata corespunzator si in timp util. Daca insa au aparut cicatrici corneene pacientul are indicatie de interventie chirugicala si transplant de cornee. Desi aceste situatii sunt relativ rar intalnite. Astfel se previne instalarea opacitatii corneene si se mentine acuitatea vizuala in parametri optimi. O optiune terapeutica este transplantul corneean. keratita interstitiala nu raspunde la fel de bine la aceasta procedura. Daca inflamatia este acuta poate determina aparitia complicatiilor si chiar a rejectului de grefa. Datorita vaselor nou aparute. insa acesta trebuie realizat doar dupa ce inflamatia oculara s-a remis. .Tratamentul chirugical este indicat in cazurile cu evolutie avansata.

Cuprins articol 1. Tratament 5. Complicatii 7. Simptome 4. Cauze 3. Generalitati 2.Conjunctivita Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Profilaxie 6. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: .

groasa. lentilele de contact.hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) .infectia cu virusuri . .arsuri oculare . fumul de tigara. aparuta la nivelul ochiului .fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). fardurile.vedere incetosata .hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) .secretie alb-galbuie. in special praful.factori iritanti precum sampoanele. aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.secretie verzuie. care prin grataj poate accentua hiperemia) .alergenii. clorul folosit in tratarea apei (piscine) . Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana). se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului. praful. in special dupa somn .infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) . gazele si ceilalti poluanti de mediu.. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: . polenul.prurit conjunctival (mancarime.

pot fi tratate corespunzator. unguente sau pastile. Examenului microbiologic al secretiei oculare. inclusiv BTS. poate identifica cauza conjunctivitei. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). . Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat.Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). Conjunctivita bacteriana. este necesar consultul medical de specialitate. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). dupa un interval de 5-7 zile de la debut.

evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. prin spalare locala cu apa. In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). igiena corespunzatoare a ochilor) . De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime. Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil . pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. senzatie de corp strain intraocular). Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. ochelari de soare.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat.utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora .Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. este important consultul medical de specialitate. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. se recomanda urmatoarele: . In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. usturime. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale).

evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate .Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . prosoapele.stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic).este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios.evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact . precum lenjeria pentru pat (fata de perna). care trebuie spalate si dezinfectate corespunzator . De asemenea. farduri).evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat .spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun . de cel putin 2 ori pe zi .este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa . trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) .evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel. cu un tampon steril.igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare . precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala . trebuie sa se retina ca exista anumite forme de . Cu toate acestea.

Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera).conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. praf. in functie de tipul produsului utilizat. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. . Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare).

Simptome 3. alergii sau eczeme.roseata . Tratament Simptome Sus Simptomele blefaritei includ: . Cauza blefaritei este necunoscuta. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. Orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. Generalitati 2. Diagnostic 4. dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. Cuprins articol 1. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata).Blefarita Generalitati Sus Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este o afectiune a pleoapei denumita blefarita. Blefarita reprezinta inflamatia pleoapelor.

La inspectia atenta. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. in timpul dusului. de exemplu). se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. dupa care se clateste bine. Tratament Sus Se recomanda spalarea pleoapelor. Apoi. Pentru spalarea pleoapelor.. se sterge usor fiecare pleoapa. pornind de la nivelul nasului. cauzele unei neuropatii optice pot fi vasculare (ateroscleroza. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. Diagnostic Sus Pentru precizarea diagnosticului. de regula cu stafilococi.). pe o directie orizontala. Numeroase.prezenta crustelor la marginea pleoapei. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. Tinand ochii inchisi. inflamatorii (uveomeningita care asociaza o atingere oculara si o atingere meningeana etc. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. Alternativ. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. legate de o intoxicatie . Pot cadea. Inainte de deschiderea ochilor. inclusiv peste gene.iritatia . marginile pleoapelor apar unsuroase. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. responsabil de vedere. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. Neuropatie optica Afectiune care atinge nervul optic. de aproximativ 10 ori.

in care vederea scade intr-o mica regiune a campului vizual. Acesti axoni. din punct de vedere histopatologic atrofia este un termen folosit abuziv deoarece ar presupune involutia unei structuri anatomice prin nefolosirea ei indelungata. de tabagism. de o intoxicatie cu produse industriale. Atrofia nervului optic Generalitati Sus Atrofia nervului optic reprezinta de fapt moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali de la segmentul de receptie al analizatorului vizual (ochiul) catre creier. de un traumatism. nu pot fi recuperati dupa ce au fost distrusi (nu au capacitate de regenerare).2 milioane de axoni ce au originea in stratul celulelor ganglionare din retina. totul pe fondul alterarii perceptiei si acuitatii vizuale. de alcoolism. de exemplu). Din punct de vedere clinic. Subiectul sufera de o anomalie a campului vizual. atrofia de nerv optic se manifesta prin modificari de perceptie a culorilor asociate cu alterarea structurii si aspectului macroscopic al ochiului. deoarece sunt puternic mielinizati. Atrofia nervului optic reprezinta rezultatul final al multor procese degenerative axonale care pot afecta calea vizuala. Totusi. Sinonim: nevrita optica. . denumita scotom.medicamentoasa (medicamente antituberculoase. de o boala de sistem (ca lupusul eritematos diseminat) sau neurologica (ca scleroza in placi). de diabet. Nervul optic contine aproximativ 1.

. Tratament . Cauze 4. Segmentul intraocular este foarte sensibil deoarece este zona de tranzitie intre regiuni cu presiuni diferite (de la mare spre mica).Nervul optic are 4 segmente. . Cuprins articol 1. .Largirea spatiului subarahnoidian. Investigatii paraclinice 7.Largirea septului pial. .Edematierea axonala. .Segment intraocular (1mm).Segment intraorbital (25 mm). dupa cum urmeaza: . Modificarile histopatologice care se pot produce la nivelul nervului optic in cadrul atrofiei sunt reprezentate in principal de: .Pierderea tecii de mielina. Simptomatologie 5.Glioza. .Segment intracanalicular (5 mm). Generalitati 2. Consultarea unui specialist 6. .Segment intracranian (10 mm). Clasificare 3.

Nervul apare foarte palid iar arterele au calibru foarte diminuat. Prognostic 9. retinita pigmentara. In aceasta situatie apare micsorarea progresiva a campului vizual. Apar corpi hialini de degenerescenta si vasele (atat arteriale cat si venoase) sunt tortuoase. oftalmoscopice si etiologice.8. tumorilor de nerv optic. in special in segmentul intraocular. Atrofie primara Apare in cadrul unor boli de tipul sclerozei multiple. Nervul optic este profund degenerat. 2. Atrofie optica glaucomatoasa sau atrofie optica cavernoasa . tumorilor hipofizare si consta in degenerarea ordonata a fibrelor nervoase care sunt inlocuite de celule gliale. Complicatii 10. Fibrele nervului optic sunt foarte dezorganizate iar arhitectura acestuia se pierde. ocluzie de artera centrala a retinei. Atrofie optica consecutiva Este caracteristica proceselor patologice din miopie. Vasele retiniene sunt in continuare normale. fara sa apara alterari ale arhitecturii nervului optic. Conform clasificarii oftalmologice exista mai multe tipuri de atrofie: 1. Prevenire Clasificare Sus Specialistii au clasificat atrofa nervului optic dupa criterii fiziopatologice. Atrofie secundara Apare de obicei in procese de tipul papilitei sau edemului papilar. iar tesutul glial prolifereaza excesiv. 3. 4. neuropatiei optice traumatice.

Arterita temporala. insa la fel de bine pot fi incriminate: . Din cadrul bolilor neurologice. halou clar peripapilar si hemoragie in aschie pe margini. 5. in special glaucomul poate duce la atrofia nervului optic cu cecitate consecutiva. . Paloare temporala Este tipul care apare in neuropatia optica nutritionala sau in cea post traumatica si este tipul frecvent intalnit la pacientii cu scleroza multipla.Radiatii. Atrofia nervului optic nu este o boala in sine ci un semn care apare in multe procese patologice. . Cauze Sus Cauzele atrofiei optice sunt foarte variate. .Scleroza multipla.Accidente vasculare cerebrale. atrofia apare in: . . .Socuri. cel mai frecvent este un proces ischemic local ce afecteaza in special varstnicii (neuropatie optica ischemica). datele epidemiologice depind foarte mult in functie de etiologia acestuia.Traumatisme. Din acest motiv. .Patologia oftalmica. . in special in cazul celor cu nevrita optica (activa sau in antecedente).Expunerea la substante chimice toxice.Tumori cerebrale.Se poate observa deviatia nazala a vaselor retiniene. .

Atrofie consecutiva Apare dupa afectiuni ale coroidei sau retinei: corioretinita. Atrofia postinflamatorie Este cea din nevrita optica. Atrofie de tractiune sau de presiune Este observata in edemul papilar si glaucom. Atrofie metabolica Este intalnita in oftalmopatia tiroidiana. 5. ambliopie toxica. Atrofie demielinizanta Apare in scleroza multipla sau boala Devic. 2. distrofie retiniana pigmentara. Conform acesteia. ocluzia arterei carotide si arterita craniala. perinevrita secundara inflamatiei meningeale. Atrofie circulatorie Este o neuropatie optica ischemica ce apare cand presiunea de perfuzie a corpilor ciliari scade sub presiunea intraoculara. 6. in momentul actual exista: 1. . ambliopie nutritionala. sulfonamide). consum de metanol sau de anumite medicamente (etambutol. diabetul zaharat juvenil. 4. Atrofie ereditara Atrofie optica congenitala sau infantila (boala cu transmitere dominanta) sau atrofie optica ereditara Behr (care se transmite autozomal recesiv). degenerare cerebromaculara.Specialistii au realizat o clasificare etiologica a atrofiei de nerv optic. 3. din celulita orbitala. 7. O astfel de etiologie apare in ocluzia arterei centrale a retinei.

Cand pacientii au atrofie optica ereditara sau congenitala. atrofia de nerv optic este asociata cu grade variabile de alterare a functiei vizuale. Simptomatologie Sus Atrofia de nerv optic determina reducerea acuitatii vizuale. . . insa se pare ca hematoamele si impingerea nervului datorita unor corpi straini penetranti induc disfunctie nervoasa ce se finalizeaza cu atrofie de nerv optic.Vedere incetosata. Indiferent de etiologie.Alterare perceptiei culorilor. . In final.8. Neuropatia optica traumatica Procesul fiziopatologic in acest caz este mai putin cunoscut.Modificari ale globului ocular.Incapacitatea de constrictie corespunzatoare si adecvata a pupilei la stimuli luminosi. . Atrofie optica cu patologie generalizata a substantei albe cerebrale (adrenoleucodistrofie). manifesta simptome si semne in prima sau cel tarziu in a doua decada de varsta. . pacientii pierzandu-si capacitatea de a distinge detaliile. ochiul isi pierde complet functia si se instaleaza cecitatea.Alterarea vederii periferice. Alte simptome includ: . Acestea pot fi de trei tipuri: 1.

.Computer tomografie cerebrala si de orbita cu substanta de contrast (se pot observa pe langa posibilele formatiuni inlocuitoare de . Pentru a detecta cauza de aparitie pacientii trebuie investigati in amanunt si trebuie sa se realizeze si o serie de investigatii specifice. scleroza multipla.Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala cu sau fara contrast. pacientul trebuie investigat suplimentar. Medicul poate efectua: . Diagnosticarea prompta si tratarea imediata este esentiala in acest caz! Investigatii paraclinice Sus Atrofia de nerv optic poate fi diagnosticata daca se realizeaza un examen oftalmologic complet. Atrofie optica izolata. Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la medic daca observa modificari ale vederii sau orice alte simptome oftalmologice. Daca la examenul oftalmologic se descopera atrofie optica. Consultarea unui specialist Sus Pacientii care prezinta factori de risc (boli neurologice. .Examen complet de camp vizual. arterita temporala) trebuie monitorizati atent de catre un oftalmolog cu experienta in neurooftalmologie. Atrofie optica cu manifestari sistemice aparent necorelate cu aceasta.2. glaucom. 3.

.Daca sunt fracturi asociate traumatismelor se prefera CT fara substanta de contrast. . In momentul actual cel mai bun tratament este diagnosticarea rapida a atrofiei si rezolvarea proceselor patologice care au dus la aparitia acesteia. astfel: . in special in cazurile de nevrita optica sau neuropatie optica ischemica arteritica.Examinare cardiovasculara.in majoritatea cazurilor acestea au calibru redus sau sunt chiar complet colabate. isi pierde inca de la inceputul procesului atrofic nuanta rosiatica naturala si normala. a homocisteinei. . . Tratament Sus Atrofia de nerv optic este un proces ireversibil iar leziunile induse de ea nu pot fi tratate curativ. Daca insa tratamentul este initiat anterior dezvoltarii atrofiei. .anticorpi antifosfolipidici. Tipul de investigatie neuroimagistica depinde foarte mult de procesul patologic suspicionat.Modificari ale vaselor retiniene . .Daca sunt leziuni solide se recomanda RMN (in special in zonele aflate langa planuri osoase).spatiu si alte procese care pot explica simptomele). La examenul oftalmoscopic se observa: . Tratamentul cu celule stem poate fi o alternativa in viitor.Investigatii serologice . anticorpi antinucleari.Modificari ale fundului de ochi . Unele studii au demonstrat rolul important al administrarii de corticosteroizi intravenos.Determinare glicemiei. el poate fi util si poate salva vederea pacientului. insa inca se efectueaza studii care sa demonstreze eficienta acestora. a nivelurilor vitaminei B12.acesta apare palid.

Daca aceasta afectiune nu este descoperita la timp si cauza ei nu este tratata prompt. Pterigion . dar ea reapare adesea la cateva luni dupa operatie. Cea mai frecventa cauza de atrofie toxica este metanolul. Tratamentul precoce poate salva insa vederea pacientului. Pinguecula Mica pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe albul ochiului. sub anestezie locala. insa daca sunt tratate corespunzator. o metoda preventiva foare utila este evitarea sau reducerea consumului acestora. Complicatii Sus Complicatiile sunt atat cele ale atrofiei in sine (cecitate) cat si cele ale bolii de baza care a determinat aparitia acestui proces. Acesta se gaseste in cantitati mari in multe din bauturile alcoolice preparate in casa. evolutia spre acest proces poate fi stopata sau incetinita. Prevenire Sus Multe din cauzele atrofiei optice nu pot fi prevenite. De aceea. prognosticul pacientului este rezervat. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. Daca este inestetica.Prognostic Sus Atrofia de nerv optic duce in final la cecitate (orbire).

infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. realizata sub anestezie locala sau generala. Daca trece de ea. Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. . genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. ablatia sa chirurgicala poate fi avuta in vedere. intr-un rastimp variabil care poate merge de la o luna la mai multi ani. Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. ptoza palpebrala. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena.Daca pterigionul invadeaza corneea. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor.Ingrosare vascularizata a conjunctivei. provoaca un astigmatism (vedere incetosata). O a doua operatie este realizabila la o distanta de cel putin 6 luni de prima. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. Daca se apropie prea mult de axul vizual. de forma triunghiulara. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. Un pterigion nu altereaza vederea atata timp cat ramane la marginea corneei. Ptoza palpebrala (pleoapele cazute) Generalitati Sus Odata cu inaintarea in varsta. care se intinde pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului. pterigionul reapare in 30 pana la 50% din cazuri. pterigionul poate antrena o diminuare a acuitatii vizuale Tratament . Cu toate acestea.

cand pleoapele zgarie globul ocular.Cuprins articol 1. Consultul de specialitate Consultul de specialitate Sus Se recomanda consultul medicului in urmatoarele situatii: .caderea brusca a pleoapelor . Generalitati 2.ochi uscati si iritati sau comisura palpebrala care nu se inchide complet in timpul somnului . Informatii esentiale despre sindromul Sjogren Generalitati Sus .ptoza palpebrala care diminueaza campul vizual .

si in cazul acestuia. Desi sindromul poate sa apara la orice varsta si la ambele sexe. cicatricial. Datorita acestei particularitati. lupusul eritematos sistemic. In general. comparativ cu a barbatilor este de 9:1. mucoasele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. aceste simptome descriu asa numitele “sindroame sicca”. poliartrita reumatoida. cele mai frecvente medicamente care se pot complica cu aparitia unor astfel de simptome sunt antihistaminicele si antidepresivele. de lacrimi). Specialistii recunosc existenta a doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. xerostomie si xeroftalmie. specialistii estimeaza ca de fapt ea afecteaza un procent . cel mai adesea pacientul prezinta. Pe langa radioterapie. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva. precum si in cazul majoritatii afectiunilor de aceasta natura (autoimuna). ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiuni de natura autoimuna. pacientii sunt in principal femei trecute de varsta de 40 de ani.Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina. Chiar daca boala pare a fi mai rar diagnosticata. trebuie exclusa o reactie secundara a vreunui tratament medicamentos sau radioterapic. Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros. diagnosticarea sindromului Sjogren poate fi facuta in astfel de situatii destul de greu. Datorita faptului ca simptomele se pot suprapune si chiar coexista cu manifestarile din respectivele boli. Sindromul Sjogren primar apare in absenta unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica. si poate insoti boli precum sclerodermia. in timp ce tipul secundar are un tablou complex. Sindromul Sjogren nu apare izolat. Rata de afectare a femeilor. care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei. In fata unui pacient care se prezinta la medic acuzand simptome sicca pentru o perioada de minim 3 luni. din punct de vedere clinic. dar mai ales functionarea sa.

in cazul in care se suspicioneaza un astfel de sindrom autoimun. care devin infiltrate cu limfocite. Tratament . Cele mai periculoase afectiuni coexistente.1 . anume discutia cu pacientul in vederea stabilirii momentului debutului simptomelor. care pot modifica speranta de viata a pacientului sunt poliartrita reumatoida si ciroza biliara primitiva. Sindromul Sjogren in sine nu este mortal. Simptomatologie 4. lacrimi si sange. caracteristicile acestora.4%. Diagnosticul se poate confirma prin recoltarea de produse biologice precum saliva. Anamneza va fi ulterior completata cu efectuarea unor teste speciale care pot stabili diagnosticul de certitudine. Cuprins articol 1. Generalitati 2. insa prin asocierea cu alte afectiuni autoimune poate ridica probleme de supravietuire. Morbiditatile asociate acestui sindrom sunt datorate faptului ca.variabil din populatie. Cauze 3. Diagnosticarea sindromului respecta pasii clasici. acesta fiind intre 0. pe masura ce boala evolueaza. Desi nu exista un tratament curativ pentru o astfel de afectiune. se pierde din functia glandelor exocrine. evolutia lor sau antecedentele medicale (atat personale cat si heredo . medicul impreuna cu pacientul pot gasi o schema terapeutica ce va tine simptomele sub control si nu va permite sindromului sa scada din calitatea vietii pacientului.colaterale). in timp. Investigatii paraclinice 5.

deoarece s-a observat faptul ca se poate transmite de la o generatie la alta.1 sau cu virusul hepatitei C. HTLV. In final se va distruge arhitectura glandulara. Medicamente cu risc 7. Infiltratul inflamator corelat cu leziunile tisulare vor duce in final la distructia glandulara si la diminuarea semnificativa a secretiilor. chemochine precum si alte molecule ce vor intretine inflamatia. Terapii adjuvante 8. Virusurile sunt candidati de seama in etiologia sindromului. Complicatii 9. Datorita faptului ca rata de afectare a femeilor este atat de inalta (9:1. cat si factori de mediu. Ca urmare. Legatura dintre cele doua ramane insa neclara si insuficient studiata pentru a se putea afirma cu certitudine ca exista o legatura.6. de-a lungul timpului au fost emise si teorii conform carora aparitia sindromului este influentata de factorii hormonali estrogenici. Prognostic Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a acestui sindrom nu este deocamdata complet cunoscuta. Specialistii sunt de parere ca agresiunea virala initiala este cea care determina activarea anormala a sistemului imun. multi dintre pacientii diagnosticati cu Sjogren fiind infectati cu virusurile HIV. restul glandei fiind profund alterata. insa specialistii sunt de parere ca de fapt etiologia este plurifactoriala si include atat elemente genetice. De asemenea. Printre alti factori care pot fi asociati aparitiei sindromului Sjogren pot fi inclusi si factorii virali. Preparatele tisulare recoltate din glandele salivare ale pacientilor cu sindrom Sjogren au evidentiat faptul ca doar 40% din morfologie se va pastra. comparativ cu barbatii). . local va aparea o supraproductie de citokine. ereditatea poate fi un important factor in aparitia acestui sindrom.

Manifestarile extraglandulare ale sindromului Sjogren se datoreaza in principal existentei autoanticorpilor circulanti, a complexelor imune si a infiltrarii limfocitare extensive si apar la aproximativ o treime dintre pacienti. Simptomatologie Sus Tabloul clinic al sindromului Sjogren este dominat de existenta simptomelor sicca, reprezentate in principal prin uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive in cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si acestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia care caracterizeaza sindromul Sjogren are urmatoarele caracteristici: - Se insoteste de inflamatia si inrosirea conjunctivei; - Clipitul este ingreunat, la fel si miscarea globului ocular; - Apare senzatia de nisip in ochi, care afecteaza semnificativ acuitatea vizuala; - Este acompaniata de fotofobie (pacientul nu suporta sau este foarte deranjat de lumina); - Poate fi acompaniata de blefarita (inflamarea pleoapelor); - Apare senzatia de oboseala a ochilor, pacientul nu se poate uita intr-un anumit punct mai mult timp (de exemplu in ecranul calculatorului, la televizor, nu poate citi o carte); - La trezirea matinala poate exista senzatia de pleoape lipide (deoarece lacrimile isi pierd din fluiditate, iar ce se secreta pe timpul noptii lipeste pleoapele intre ele); - Existenta unui material vascos care se pot acumula in unghiul intern al ochiului.

Simptomele se agraveaza de-a lungul zilei, pe masura ce se evapora chiar si stratul minim de secretie de la trezire. Xerostomia din cadrul sindromului poate fi insotita de: - Dificultatea la masticatie, la deglutitie (acestea sunt ameliorate in cazul in care pacientul ingera si o cantitate crescuta de lichide); - Alterarea gustului (poate fi modificat dar poate sa si dispara complet); - Aparitia unor fisuri pe limba sau la nivelul buzelor (datorita uscaciunii permanente); - Lipirea efectiva a limbii de palatul dur; - Dificultati la vorbire, raguseala; - Dezvoltarea unor probleme stomatologice, in principal carii dentare si gingivita; - Dificultati in mentinerea protezelor dentare la locul lor; - Dezvoltarea unor episoade frecvente de candidoza bucala si cheilita angulara, ceea ce va determina aparitia unor dureri intense. Incidenta si gravitatea acestor simptome creste o data cu varsta, mai mult de o treime din pacienti fiind grav afectati. S-a observat totusi ca astfel de simptome pot sa apara si in afara sindromului, parand a fi corelate cu inaintarea in varsta (caracterizata printr-o atrofie marcata a glandelor si o scadere a secretiilor, in general). Simptomele sicca sunt mult mai accentuate in cazul femeilor care folosesc si terapie de substitutie hormonala. Desi xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai frecvent descrise simptome ale sindromului Sjogren, ele nu sunt unice. Pacientii pot acuza si: - Dispareunie (durere la contactul sexual), vaginita, prurit genital (in cazul femeilor); - Uscarea mucoasei nazale, insotita de disconfort pronuntat si chiar de sangerare; - Parotidita (adesea bilaterala).

Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. Astfel, cele mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegumentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure palpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestari pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neproductiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara interstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagie, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o malabsorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace: pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii cardiace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la un procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie; - Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tumefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. De retinut! Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut de avort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda (ce se poate complica ulterior cu trombembolism pulmonar - o urgenta medicala). Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).

Sindromul Sjogren poate sa apara si pe fondul unor afectiuni autoimune, cum ar fi lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermie. In aceste situatii este vorba de forma secundara a sindromului. Indiferent daca este vorba de forma primara sau secundara, simptomele sicca sunt similare. Totusi, diagnosticarea sindromului Sjogren in cadrul unor alte afectiuni se poate realiza destul de greu, deoarece patologia autoimuna este foarte intricata, iar simptomele acestor boli sunt de multe ori similare. In cazul in care in evolutia unei boli apar simptome noi, pacientul trebuie sa le comunice medicului, deoarece riscul de aparitie a unor afectiuni conexe sau al unor complicatii este foarte crescut. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte multe, in functie de particularitatile fiecarui pacient, in functie de amploarea raspunsului imun, starea generala de sanatate si in functie de raspunsul la tratament. In unele cazuri evolutia este agravanta, in timp ce la aproximativ 12% dintre pacienti simptomele se remit spontan. In majoritatea cazurilor, insa, sindromul are caracter si evolutie cronica, pacientii acuzand simptomele sicca toata viata. Desi pot sa apara, complicatiile majore asociate acestei afectiuni sunt mai rare, insa in evolutie pot fi afectate si alte organe si sisteme. Cel mai frecvent este vorba de o implicare plurisistemica, incluzand aparatul respirator, renal, cardiac. Un procent relativ redus din cadrul pacientilor cu sindrom Sjogren au risc de aparitie a cancerelor limfatice, cum ar fi limfomul non - Hodgkin. Deoarece exista foarte multe afectiuni similare sindromului Sjogren, diagnosticul diferential este foarte importat in acest caaz. Simptomele trebuie descrise medicului cu cat mai mare exactitate, astfel incat sa se poata formula un diagnostic de suspiciune corect. In cazul in care prezentati simptome sugestive pentru sindrom Sjogren, cel mai indicat ar fi sa va adresati unui medic specialist. In functie de predominanta simptomelor, se poate ocupa de cazul dumneavoastra un reumatolog, oftalmolog, stomatolog sau un medic internist. Uneori gravitatea situatiei impune realizarea unei echipe mixte, astfel incat sa fie tratate toate aspectele bolii. Investigatii paraclinice Sus

Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. De retinut! Simptomele sicca pot sa apara si in cazul unor infectii virale, deshidratarii, hipervitaminozei A, anxietatii si depresiei, desfasurarii activitatii intr- un mediu plin cu iritanti, dupa radioterapie, in boala Alzheimer, in limfoame, sarcoidoza, amiloidoza, sau natural, pe masura ce organismul imbatraneste iar pacientul inainteaza in varsta. Datele obtinute in urma efectuarii examenului fizic pot fi foarte sugestive pentru sindromul Sjogren si includ: - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente keratozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata incisivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, cheilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glandelor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugestive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat si secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata si este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existenta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitiala); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin aparitia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferioare). Deoarece anamneza si examenul clinic nu furnizeaza intotdeauna informatiile de care medicii au nevoie in stabilirea diagnosticului,

urmatorul pas in investigarea pacientului este reprezentat de efectuarea testelor paraclinice. Ele pot demonstra existenta unei stari inflamatorii generalizate, sau pot fi foarte specifice si pot evidentia reducerea secretiilor (in special cea lacrimala si salivara). Inflamatia se poate investiga prin determinarea VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care este crescut, prin determinarea fibrinogenului (de asemenea crescut), prin determinarea PCR (proteinei C reactive). In ciuda faptului ca apar pozitive, aceste valori nu sunt specifice sindromului Sjogren, ele fiind crescute si in cazul altor afectiuni autoimune. Hemograma completa nu arata nimic particular in cazul acestui sindrom. Daca apar date anormale, in special privind leucocitele, pacientul ar trebui investigat mai amanuntit deoarece exista riscul de aparitie a unor complicatii maligne limforeticulare. In diagnosticarea sindromului Sjogren, ca si in cazul altor boli autoimune, de importanta esentiala este determinarea autoanticorpilor. Astfel, cel mai frecvent se vor descoperi: - Factor reumatoid prezent (este important atat in diagnosticare cat si in stabilirea unui prognostic - daca un factor reumatoid anterior pozitiv se negativeaza in timp, este un indiciu pentru aparitia unui limfom); - Anticorpii specifici sindromului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antiantigenului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindrom Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensibili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt pozitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei cu sindrom secundar; - Anticorpii antifosfolipidici sunt prezenti la unii pacienti si sunt insotiti si de manifestari clinice mai grave (avort spontan, accidente trombotice). In vederea diagnosticarii cu exactitate a sindromului Sjogren, pacientului ii vor fi efectuate cateva teste foarte specifice. Acestea vor determina fluxul secretiei lacrimale, vor investiga functia glandelor salivare si vor consta chiar in recoltarea de material bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica.

Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Exista doua variante ale acestui test, Schirmer I si Schirmer II. Testul Schirmer I utilizeaza o banda subtire de hartie de filtru care va fi plasata la nivelul pleoapei inferioare pentru cateva minute. Ulterior, dupa 5 minute, medicul va masura exact, in mm, cat din hartie este imbibata cu lacrimi. Testul Schirmer II presupune stimularea secretiei lacrimale prin introducerea intranazala a unui betisor cu vata. Secretia va fi apoi masurata similar, prin masurarea mm udati. De cele mai multe ori se foloseste una din aceste metode, insa daca rezultatele sunt neclare se pot utiliza combinat. In mod normal, la un adult tanar sanatos vor fi udati aproximativ 15 mm. Deoarece se considera ca hipolacrimatia poate sa apara o data cu imbatranirea, la 33% din populatia varstnica imnuierea va fi mai redusa (10 mm in 5 minute). Pacientii cu sindrom Sjogren vor avea un rezultat net inferior, de doar 5 mm (sau mai putin) la 5 minute. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pentru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea xerostomiei. Sialochimia presupune recoltarea de mostre din saliva si investigarea continutului acestora. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate fi mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia salivara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utilizat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare directa a xenoftalmiei. Testul presupune picurarea de solutie coloranta in sacul conjunctival (o picatura in fiecare ochi). Substanta se va distribui apoi uniform si se va fixa in zonele cu leziuni. Urmeaza clatirea ochiului cu ser fiziologic si investigarea atenta la lampa cu fanta, pentru a se detecta unde s-a fixat colorantul. Daca leziunile sunt importante, substanta poate fi vizibila si cu ochiul liber. Zona colorata este si zona afectata, desigur. Roz bengal este o substanta cu proprietati speciale care se fixeaza pe zonele cu protectie mucoasa foarte redusa, sau cu leziuni epiteliale. Datorita complexitatii testului, acesta este cel mai bine realizat de catre un oftalmolog. In prezent, cea mai eficienta metoda pentru diagnosticarea sindroului Sjogren este biopsierea glandelor salivare. Se prefera biopsierea

glandelor mici. Se va efectua o incizie foarte fina la nivelul buzei inferioare de unde se va extrage un fragment tisular foarte redus, care apoi va fi analizat la microscop. Pentru ca analiza sa poata fi efectuata, in fragmentul trimis laboratorului trebuie sa fie minim 4 lobuli glandulari. Un aspect sugestiv pentru sindromul Sjogren include existenta unor agregate de minim 50 de limfocite, cu minim 1 agregat limfocitar la fiecare 4 mm 2 examinati, inlocuirea acinilor normali cu limfocite, precum si alte modificari. Tratament Sus Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu. Tratamentul initial Prin administrarea unui tratament corect, simptomele pot fi tinute sub control. Acestea, chiar daca sunt adesea foarte deranjante, nu sunt dizabilitante, iar pacientii pot lua masuri care sa le reduca impactul asupra starii generale. Cele mai recomandate masuri ce pot fi luate la domiciliu includ: - Utilizarea lacrimilor artificiale, astfel incat ochii sa nu fie privati de secretia fiziologica; - Utilizarea salivei artificiale care sa impiedice aparitia senzatiei de gura uscata si a complicatiilor acesteia; - Consumul unor dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tigara), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de lezare a ochilor;

Xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai deranjante simptome. In cele mai multe cazuri pacientii se confrunta cu simptomele bolii timp indelungat.Utilizarea de lubrifianti vaginali. chiar toata viata. prin mentinerea unei umiditati corespunzatoare in aerul din incapere si prin aplicarea repetata a unor creme hidratante. prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice. substante chimice industriale. ori de cate ori pacientul simte nevoia.. exercitii de relaxare. si recomandarile specialistilor se adreseaza ameliorarii. .Aplicarea repetata a lacrimilor artificiale sau a salivei artificiale.Prevenirea unor probleme stomatologice (in principal a cariilor dentare).Controlul durerilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paracetamolului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprofen).Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de pauze. De aceea. Tratamentul ulterior Evolutia sindromului Sjogren variaza semnificativ de la individ la individ.Prevenirea aparitiei unor probleme de natura stomatologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fiecare masa) si prin utilizarea atei dentare. .un periaj zilnic corect. mai ales daca este vorba de boala de reflux. fum (inclusiv fum de tigara).Ameliorarea problemelor respiratorii si manifestarilor tegumentare. . printr.Ameliorarea simptomelor gastrointestinale. in principal a acestora.Prevenirea instalarii oboselii. . . . .Prevenirea aparitiei unor leziuni corneene. . sau la alti iritanti din mediu. dupa fiecare masa si prin utilizarea zilnica a atei dentare. prin evitarea expunerii la vant. . Printre cele mai practice sfaturi se numara: . prin odihna si relaxare.

Pilocarpina este contraindicata pacientilor cu astm necontrolat terapeutic. desi eficienta pentru sindromul Sjogren.. cel mai probabil medicul va recomanda un tratament medicamentos mai agresiv.Ameliorarea tulburarilor gastrice. ceea ce trebuie interpretata ca reactie alergica la excipienti. pentru controlul xeroftalmiei se pot prescrie: . In cadrul tratamentului specific se pot administra urmatoarele medicamente: astfel. fiind recomandata cand terapia locala nu aduce imbunatatiri semnificative sau cand este necesara terapia sistemica.Cevimelim (sub forma de capsule) sau pilocarpina (tablete). Preparatele disponibile pot inlocui stratul natural protector de lacrimi. care sa fie mult mai eficient in combaterea acestor probleme. eruptii tegumentare. lansoprazol) si blocantii H2 (precum ranitidina. anume greata. si poate creste riscul de aparitie a anomaliilor de conducere atrioventriculara daca pacientul este in tratament cu beta blocante. varsaturi. cu irita acuta sau cu glaucom. sau chiar se agraveaza. poate interfera cu alte medicamente. Pilocarpina. . cefalee.Lacrimi artificiale. creme cu proprietati hidratante.Controlul durerii prin administrarea de analgezice obisnuite (de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteroidiene).Asigurarea unei lubrefieri vaginale adecvate la fiecare contact sexual prin aplicare de geluri si creme speciale.uri de genul omeprazol. In cazul in care simptomele nu se amelioreaza prin aplicarea acestor sfaturi practice. . ameliorand astfel semnificativ simptomele. Cevimelin este o substanta cu proprietati parasimpatomimetice si un antagonist al receptorilor muscarinici care se utilizeaza de multi ani cu succes in tratamentul sindromului Sjogren.Ameliorarea problemelor cutanate si respiratorii. prin administrarea de antiacide si protectoare gastrice. famotidina). Pilocarpina este utilizata tot pentru a stimula secretia glandelor exocrine. . studii recente il indica si pentru ameliorarea xeroftalmiei. diaforeza. Cele mai recomandate sunt inhibitoarele de pompa de protoni (IPP. prin utilizarea unui umidificator care sa confere aerului din incapere anumite proprietati ce pot impiedica agravarea simptomelor. tulburarea acuitatii vizuale. . Majoritatea includ metilceluloza sau dextran. In timpul utilizarii pacientii pot descrie un disconfort local. In functie de substantele care sunt incluse in compozitia fiecarui preparat. Administrarea sa este insa restransa datorita efectelor secundare care pot sa apara. . diaree. Ea poate stimula secretia glandelor salivare si lacrimale. Desi cevimelinul este utilizat in special pentru combaterea xerostomiei. ele se pot mentine mai mult sau mai putin la suprafata ochiului. Se pot utiliza cu succes si creme special concepute si adresate acestei grupe de pacienti.

Daca xeroftalmia nu este ameliorata prin administrarea de lacrimi artificiale se pot utiliza picaturi continand ciclosporina oftalmologica. .Saliva artificiala: acest produs contine metilceluloza.Stimulante ale secretiei salivare. care pot agrava foarte mult simptomele. sorbitol si saruri care pot lubrefia si umezi cavitatea bucala.au demonstrat deja eficienta in ameliorarea xerostomiei. medicul poate recomanda utilizarea unor creme speciale pe baza de estrogeni in cazul in care lubrefiantele uzuale nu sunt utile si dispareunia persista. De retinut ! Este foarte important ca pacientii cu xerostomie si/sau xeroftalmie sa evite administrarea unor tratamente pe baza de antihistaminice. insa utilizarea lor poate fi largita. neinteractionand cu alte tratamente locale sau sistemice.Antibiotice cu aplicare topica sunt recomandate in special daca apar semne de infectie: roseata conjunctivala. . Pentru tratamentul medicamentos al xerostomiei se pot administra: . Se pot folosi paste de dinti speciale sau apa de gura imbogatita cu fluor. Produsul poate fi administrat fara precautii speciale. edem. blefarita. . secretie purulenta. cum ar fi pilocarpina sau cevimelinul. In cadrul tratamentului destinat ameliorarii uscaciunii vaginale. .Produse de uz stomatologic care sa contina fluor astfel incat sa fie asigurata o protectie optima impotriva cariilor dentare si altor complicatii. Pacientii trebuie sa fie atenti insa sa nu pulverizeze spray-ul in ochi. Se recomanda aplicarea sprayului direct in gura.deoarece poate precipita simptomele si poate agrava evolutia. care si. Este foarte important ca pacienta sa fie atenta si sa observe daca apar secretii . Astfel de creme sunt destinate in special femeilor aflate la menopauza.Medicamente antifungice care pot combate cu succes candidoza bucala ce poate complica uneori sindromul. .

Este foarte important de precizat faptul ca administrarea unui tratament medicamentos specific este realizata doar dupa o atenta examinare a fiecarui pacient in parte. Pacientii sunt sfatuiti sa respecte recomandarile facute de catre medici si sa discute cu acestia ori de cate ori apar agravari ale simptomelor sau chiar simptome noi. Daca actiunea lor nu este suficienta. astfel incat viata pacientilor sa isi reia cursul normal iar sindromul sa nu interfere foarte mult cu activitatile zilinice. Exista foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont.vaginale modificate sau prurit genital. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte mult si ea nu poate fi prevazuta nici macar de catre specialisti. in ciuda tratamentului. In cazul in care tratamentul nu mai este eficient inseamna ca afectiunea a evoluat si schema terapeutica trebuie regandita. deci nu se poate sti impotriva carui agent trebuie directionat un astfel de tratament. medicul poate recomanda un tratament sistemic al artritei. . In cazul in care artrita apare in cadrul poliartritei reumatoide ce se asociaza sindromului Sjogren. intru-cat nu se cunoaste cu precizie cauza. gastroenterologi. Aprecierea afectarii oculare trebuie facuta de catre un oftalmolog. Medicii incerca insa sa controleze simptomele. stomatologi. In realizarea unei scheme terapeutice eficiente sunt implicati medici din diverse specialitati: reumatologi. Sindromul Sjogren ramane insa o afectiune cu caracter cronic. oftalmologi. pe baza de hidroxiclorochina. fiecare organism avand un raspuns diferit la tratament. Instituirea tratamentului se va face apoi prin corelarea simptomelor cu datele obtinute la examenul fizic. tratamentul trebuie sa fie mult mai specific. Efortul terapeutic este insa unul complex si combinat. semne ale unei eventuale candidoze vaginale. Tratamentul sindromului nu este unul curativ. pacientul confruntandu-se cu simptomele toata viata. Reactiile adverse ale terapiei sistemice impun o astfel de prudenta. Tratamentul artralgiilor se poate face prin administrarea de antiiflamatoare nesteroidiene. si durerile persista.

Corticosteroizi. precum si alte manifestari care apar in cadrul sindroamelor insotitoare pot ridica anumite probleme terapeutice. . daca aceasta nu raspunde la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).Agenti modificatori ai bolii sunt recomandati in tratamentul artritei asociate sindromului Sjogren. Abordarea lor este adesea mai agresiva si include administrarea unui tratament ce poate include: . administrati in special pentru ameliorarea durerilor articulare si mialgiilor. astfel incat sa isi potenteze sau sa isi completeze efectele terapeutice. Astfel de medicamente pot creste semnificativ riscul de hemoragii sau de infectii si au un dovedit efect mielosupresor.Agenti alchilanti sunt recomandati daca sindromul Sjogren se complica cu probleme organice majore. se poate ajunge chiar si la diverse interventii chirugicale. Acestea sunt de cele mai multe ori minore. Artralgiile. agent alchilant cu proprietati imunosupresoare. cum ar fi aparitia bolii interstitiale pulmonare. fiind efectuate asupra glandelor salivare sau asupra canalelor lacrimale (in cazul in care apar obstructii care interfera cu drenarea secretiilor). iar starea de sanatate si efectul tratamentului asupra organismului trebuie investigate si ele periodic.Pe masura ce apar complicatii tratamentul va fi mai complex. Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este insa grefata de numeroase reactii adverse. de tipul prednisonului. Din aceasta grupa face parte hidroxiclorochina. Se pot administra in aceasta situatie ciclofosfamida. a glaucomului si a diabetului. Dozele trebuie ajustate permanet. . un antimalaric eficient in astfel de situatii. printre care aparitia osteoporozei. cresterea riscului de aparitie a infectiilor (prin reducerea capacitatii organismului de a se apara). Din acest motiv terapia cu corticosteroizi trebuie rezervata doar anumitor situatii. atent sectionate si trebuie realizata doar pe termen scurt. iar medicamentele vor avea o actiune mai intensa (insa si efecte secundare mai importante). . Daca situatia o impune. Medicamentele din aceasta clasa sunt insa mult mai numeroase si ele pot fi administrate combinat.

substanta recomandata in special pentru ameliorarea xeroftalmiei. iar pericolul de inducere a unor leziuni si malformatii congenitale poate fi prezent. Se pare ca interferonul alfa poate stimula productia salivara. este foarte important ca pacientii sa se odihneasca din plin. specialistii fiind optimisti in gasirea unor noi si noi substante cu actiune terapeutica. De retinut ! In prezent sunt in desfasurare numeroase studi clinice care si.Substante imunomodulatoare care pot regla activitatea unor factori imuni implicati in stimularea si intretinerea procesului inflamator sistemic. mai ales daca se documenteaza existenta anticorpilor antifosfolipidici.au propus sa investigheze posibile scheme de tratament utile in sindromul Sjogren. In anumite cazuri pacientilor cu sindrom Sjogren le este recomandat un tratament antitrombotic pe termen lung. ea nu trebuie administrata femeilor insarcinate deoarece riscul asupra fatului inca nu s-a stabilit cu precizie. utilizate deja in alte afectiuni de tesut conjunctiv. insa pacientii isi pot ameliora simptomele daca respecta anumite recomandari medicale. Trebuie stablit raportul risc beneficiu in acest caz si ulterior se va putea stabili daca o astfel de substanta este eficienta sau nu. astfel . Desi substanta nu prezinta interactiuni cu alte medicamente. O serie de substante care pot modula functia sistemului imun. pentru a se determina daca ele pot fi utilizate si in sindromul Sjogren. insa deocamdata nu s-a stabilit siguranta sa in administrare pentru sindromul Sjogren. sa nu efectueze activitati fizice epuizante si sa adopte o dieta echilibrata. adalinumab. acestea putand imbunatati calitatea vietii si reduce modul in care simptomele influenteaza activitatile zilnice. Printre acestea se numara infliximab. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi practice pe care specialistii le indica pacientilor.. Se poate administra ciclosporina. Pe langa acestea. Tratamentul la domiciliu Sindromul Sjogren este o afectiune ce nu poate fi tratata prin masuri luate la domiciliu. Ciclosporina nu trebuie administrata pacientilor cu infectii oculare si nici celor cu keratita herpetica. sunt incluse in studii.

insa acest efect dispare pe masura ce ochiul se obisnuieste. .acestea se aplica seara la culcare. Trebuie precizat insa ca prin consumul unor cantitati mai crescute de lichide apare si nicturia.Sa evite sa foloseasca produse cosmetice. umiditate redusa. au o consistenta mai crescuta si protejeaza ochii chiar si in timpul somnului.Sa utilizeze unguentelor oftalmice nocturne . dar mai frecvente. Licihidele pot fi sorbite si in inghituri mici. Exista foarte multe formule de lacrimi artificiale. a antidepresivelor si diureticelor.Sa consume cat mai multe lichide in cursul zilei. . astfel incat sa nu existe un risc de aparitie a unui disconfort ocular care sa impuna oprirea aplicarii. . sau pacientii pot consuma cuburi de gheata. inghetata sau acadele care sa stimuleze secretia salivara. Exista lacrimi artificiale disponibile in doze de unica folosinta. anticolinergica. .Sa evite fumul de tigara si locatiile in care se fumeaza. si cu siguranta se va gasi una care sa fie utila fiecarui pacient in parte. pacientii pot: . Sunt recomandate formulele care sa contina cei mai putin excipienti. de vant si de praf. praf. rimel. nutrienti si vitamine esentiale. Pentru evitarea agravarii simptomelor oculare.Sa foloseasca ochelari de soare cat mai mari pentru a se proteja de soare.Sa evite medicamentele cu actiune antihistaminica. Pe timpul noptii este util daca isi pun un pahar cu apa aproape (langa pat).Sa se protejeze de iritantii din mediu: frig. fapt ce se va repercuta negativ asupra simptomelor sicca din cadrul sindromului. curent. astfel incat sa evite aparitia deshidratarii. pacientii sunt sfatuiti: . deoarece ele favorizeaza deshidratrea generala a organismului. astfel incat sa se evite contaminarea bacteriana si aparitia unor infectii. . pacientul trezindu-se mai frecvent in timpul noptii pentru a se duce la toaleta. unele mai eficiente decat altele. Sunt recomandate acadele si bomboanele fara zahar (zaharul poate favoriza aparitia cariilor dentare si a candidozei bucale). farduri.Sa aplice lacrimile artificiale de mai multe ori pe zi.incat organismul sa nu fie privat de elemente minerale. ori de cate ori este nevoie. Exista riscul ca dupa primele aplicari unguentele sa reduca din acuitatea vizuala a pacientului. . Pentru evitarea agravarii xerostomiei. .

Pacientii sunt sfatuiti sa evite soarele intre orele 10 dimineata si 16. . Pielea pacientilor cu sindrom Sjogren este foarte sensibila la radiatiile solare. pentru o protectie anticarii suplimentara). In cazul in care este necesara o iesire din casa in acest interval.Utilizarea cremelor si unguentelor hidratante. pentru ca medicul sa poata observa evolutia problemelor dentare si sa poata trata prompt complicatiile.Sa utilizeze spray-urilor cu saliva artificiala care formeaza un strat hidratant si protector la nivelul cavitatii bucale.Sa se prezinte cu regularitate la controale stomatologice.Evitarea bailor lungi. nu doar dimineata. Pentru evitarea agravarii manifestarilor tegumentare. Dupa dus se pot aplica creme si uleiuri care sa mentina starea de hidratare.Evitarea expunerii la soare puternic. si se prefera utilizarea unor sapunuri sau geluri de dus hidratante. prin haine cu maneca lunga (dar care sa fie confectionate din materiale naturale). desi majoritatea specialistilor recomanda chiar 50). care favorizeaza deshidratarea pielii. .. . . . se recomanda ca pacientii sa utilizeze si ata dentara si apa de gura (eventual imbogatita cu fluor. prin palarii cu boruri largi si ochelari de soare. ori de cate ori pacientul isi simte tegumetul uscat. De asemenea. . pielea trebuie protejata prin creme speciale. Acestea se pot aplica de mai multe ori pe zi. pantaloni lungi. Sunt recomandate mai mult dusurile.Sa isi administreze conform recomandarilor medicului un tratament corespunzator impotriva candidozei bucale (daca aceasta a aparut). . Nu este recomandat stersul energic cu prosopul. ci mai degraba uscarea prin tamponare usoara.Sa evite medicamentele care pot agrava senzatia de xerostomie.Sa isi perieze dintii dupa fiecare masa (sau cel putin dimineata si seara) pentru a evita aparitia cariilor dentare (acestea fiind o adevarata problema in cazul pacientilor cu sindrom Sjogren). mai ales in absenta aplicarii unei creme cu factor de protectie solar (minim 30. se recomanda: .

Utilizeze creme si geluri lubrefiante disponibile in farmacii.acestia sunt cei mai recomandati lubrefianti deoarece nu contin substante ce pot interfera cu procesele locale si nici nu modifica mediul intravaginal. Pentru evitarea agravarii simptomelor genitale. .Ridicarea pernei sau a capului patului cu aproximativ 15 cm. se recomanda: .Sa utilizeze ori de cate ori este necesar un spray nazal care sa contina apa si saruri ce pot ameliora congestia nazala aparuta prin deshidratare.Supozitoare vaginale care pot fi introduse anterior actului sexual. Acestea pot ameliora semnificativ pirozisul. precum inhibitorii pompei de protoni: omeprazol.Lubrefianti organici. . Ei sunt recomandati exclusiv pentru acest rol.esofagian in timpul . eructatiile si senzatia de disconfort gastric care poate sa apara. pacientii pot sa: . Pentru evitarea agravarii simptomelor digestive. insa poate fi combatuta.Lubrefianti pe baza de silicon.Administrarea de preparate antiacide. . . sau medicamente cu mecanism de actiune mai complex. Dispareunia datorata insuficientei lubrefieri este foarte frecventa in cadrul sindromului Sjogren. . Utilizarea lubrefiantilor vaginali poate reduce disconfortul aparut in cursul actului sexual. cum ar fi preparatele pe baza de bicarbonat de sodiu. printre care: . femeile pot sa: . Se pot administra preparate eliberate fara prescriptie medicala. Exista numeroase metode pentru realizarea lubrefierii.Geluri pe baza de uleiuri si vaselina. lansoprazol. deoarece nu pot sa mentina lubrefierea si umiditatea vaginului mai mult timp.Geluri apoase continand celuloza si glicerina . riscul de aparitie a unor infectii secundare folosirii lubrefiantilor este mai redus in acest caz. Astfel.Pentru evitarea agravarii simptomelor respiratorii. .Utilizeze un umidificator de aer (atat acasa cat si la serviciu) pentru a creste confortul general si a li se usura respiratia. astfel incat sa nu fie favorizat refluxul gastro . care sunt recomandate femeilor aflate in perioada de perimenopauza sau menopauza.

. . Oboseala ce poate insoti majoritatea simptomelor sugestive sindromului Sjogren poate sa aiba insa numeroase cauze. pacientii pot incerca un stil de viata cu mai mult sport.Reducerea orelor petrecute in fata televizorului sau a computerului.Consultarea unui medic in cazul in care simptomele gastrice persista sau se agraveaza.Limitarea administrarii medicamentelor care pot induce senzatia de somnolenta. .Respectarea somnului de noapte. impreuna cu prietenii si familia. .o dieta echilibrata si mese regulate organismul poate fi aprovizionat cu substante energetice. In plus.Respectarea meselor. Printre astfel de medicamente se numara cele recomandate in tratamentul starilor anxioase. in timp. . . nicotina si alcool. iar cele 8 ore necesare pentru refacere sa fie respectate. Pentru evitarea aparitiei starii de oboseala se recomanda: . deoarece acestea spoliaza organismul de substante energetice si ii pot induce o stare de oboseala permanenta. si al racelilor obisnuite. Este mult mai sanatos daca timpul respectiv este petrecut afara. in aer liber. al durerilor. deoarece poate influenta benefic intregul organism.Respectarea unui regim dietetic echilibrat si a unui program regulat al meselor zilnice. in special a micului dejun. precum si starea de spirit. Printr. Nu este recomandata sistarea acestor tratamente decat daca si medicul curant considera ca este necesar. ceea ce ii stimuleaza functionarea corecta de-a lungul intregii zile. Oboseala de peste zi poate fi ameliorata daca noaptea pacientul se odihneste corespunzator.Intreruperea activitatii ori de cate ori apare senzatia de oboseala. care le poate creste si rezistenta fizica. Este foarte important ca activitatile fizice sa fie alternate cu momente de relaxare. Este foarte important ca.noptii. . pacientul sa se adreseze medicului si sa ii prezinte aceasta problema. .Reducerea aportului de cafeina. in cazul in care ea se mentine chiar si dupa adaptarea stilului de viata si respectarea orarului de odihna. Este foarte important ca pacientii sa aibe un somn de noapte cat mai linistit.

Oboseala poate fi un semn ce apare in numeroase boli cronice consumptive. insa are reactii adverse gastrice mult mai reduse comparativ cu AINS clasice. In functie de componenta dominanta ce trebuie ameliorata (durere sau inflamatie) pacientii pot opta. cel mai adesea ele trebuie inlocuite. . In prezent exista numeroase optiuni terapeutice eficiente pentru tratarea acestor afectiuni coexistente. Medicamente cu risc Sus Exista o serie de medicamente ce pot interfera semnificativ cu evolutia sindromului Sjogren si pe care pacientii diagnosticati cu aceasta boala trebuie sa le evite.Specialistii recomanda inotul ca un sport foarte bun pentru ameliorarea starii articulatiilor. In clasa medicamentelor ce trebuie evitate sunt incluse: . Recomandari pentru sporirea confortului zilnic si pentru ameliorarea durerii si inflamatiei: . Acetaminofenul. compus analgetic cu structura diferita de antiinflmatoarele nesteroidiene nu este eficient si in combaterea inflamatiei. Acestea sunt in general substante care pot determina deshidratarea si care reduc secretiile exocrine. . Dupa o zi in care au inotat. care spoliaza organismul de rezervele sale energetice si care il fac incapabil sa raspunda in parametri optim sarcinilor zilnice. administrate pentru probleme particulare si specifice. pacientii trebuie sa se odihneasca adecvat. in special ale tioridei (hipo sau hipertiroidism) si poate de asemenea.Antihistaminice. Sindromul Sjogren poate creste riscul pacientilor de a se confrunta cu probleme endocrine. insa pacientii trebuie sa se prezinte la medic pentru ca ele sa fie diagnosticate. o data ce diagnosticul de sindrom Sjogren a fost stabilit.Anticolinergice. in special in piscine cu apa calduta. dupa sfatuirea cu medicul.Se poate administra acetaminofen in vederea inlaturarii durerii asociate artritei sau se pot folosi unguente pe baza de ibuprofen. In cazul in care astfel de medicamente sunt incluse in tratamentul de fond al pacientului. creste riscul aparitiei starilor depresive. . pentru un compus sau altul.

. In cadrul terapiilor traditionale este inclusa si acupunctura. . . Unele studii sugereaza ca aceasta are anumite beneficii. De retinut ! Inaintea instituirii oricarui tratament naturist sau alternativ.Diuretice. Se pare ca si produsele bogate in acizi grasi omega 3 pot influenta benefic evolutia acestor simptome.. deoarece acesti compusi au proprietati antiinflamatorii recunoscute.Medicatie cardiaca (beta blocante). excipientii adaugati in .Antidepresive. dar nici bine.Decongestionante. .Antiparkinsoniene. medicul trebuie consultat. in special in amelioarea simptomelor sicca (xerostomie si xeroftalmie). . Terapii adjuvante Sus Terapiile traditionale si cele naturiste nu s-au dovedit utile in tratamentul eficient al sindromului Sjogren. . In plus. cel mai recomandat este sa se sfatuiasca in primul rand cu medicul care se ocupa de caz. . Modul in care astfel de produse influenteaza organismul este complex si anumite afectiuni nu raspund favorabil la astfel de metode terapeutice. in timp ce altele pot avea chiar consecinte grave si sunt relativ periculoase si trebuie evitate.Antihipertensive.Medicamente impotriva bolii Alzheimer.Antispastice. In cazul in care pacientii doresc sa recurga la astfel de optiuni. Unele tratamente nu fac rau. .Tratamente pentru probleme ale vezicii urinare.

Aparitia sindromului antifosfolipidic. iar perioada medie care trece de la diagnosticarea sindromului si aparitia limfomului este de 7. . In cazul in care apar complicatii ca urmare a evolutiei. . .Aparitia pseudolimfoamelor si a limfoamelor non . Ambalajul produsului trebuie prezentat medicului pentru ca acesta sa poata aprecia daca exista ceva in continutul lui ce este periculos. poliartrita reumatoida. tablete sau plantele din care sunt facute ceaiuri si suplimente nutritive pot fi foarte suspecte. Streptococul sau Pneumococul.Infectii ale glandelor parotide . Aceasta recomandare este adresata in special femeilor insarcinate. In cazul in care produsul dorit este vizat si de catre medic. . prognosticul este similar cu al altor pacienti care sufera de afectiunea respectiva (de exemplu lupus eritematos.5 ani. .de cele mai multe ori agentii bacterieni incriminati sunt Stafilococul.Aparitia altor afectiuni de natura autoimuna. deoarece fatul este foarte sensibil la orice agent extern si malformatiile pot avea numeroase cauze. durere localizata. unele chiar asa zis “naturale”. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor diagnosticati cu sindrom Sjogren este in general favorabil. limfoame) si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic.numeroase creme. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot insoti evolutia sindromului Sjogren includ: . Semne sugestive pentru o astfel de complicatie sunt agravarea simptomelor. eritem si tumefactie parotidiana.Hodgkin (incidenta lor este de aproximativ 5%). este important ca pacientul sa nu exagereze si sa il administreze doar conform recomandarilor producatorului si in doza sugerata. cum ar fi lupus eritematos sistemic.Dezvoltarea unor tumori ale glandelor parotide. manifestat clinic prin devoltarea de episoade trombotice recurente.

Generalitati 2.privirea incrucisata Generalitati Sus Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Uneori strabismul este numit si "ochi-incrucisati". Daca apar insa complicatii si medicul considera necesar.Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjogren trebuie sa se prezinte periodic la consult. Cuprins articol 1. pacientii pot fi chemati lunar la control. In mod normal. "privire crucisa". controalele pot fi efectuate la 6 luni. Simptome . In acest caz. Strabismul . ochii nu mai sunt centrati corect si creierul are dificultati in suprapunerea celor doua imagini ce provin de la fiecare glob ocular. musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi directie si in acelasi timp a ambilor ochi. iar in cazul in care boala se stabilizeaza sub tratament. Cauze 3. De cele mai multe ori vizitele la medic trebuie efectuate la 3 luni. Cel mai adesea apare in copilarie. Strabismul apare atunci cand musculatura oculara nu mai functioneaza corect pentru coordonarea miscarilor oculare.

Simptome Sus Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. Tratament Cauze Sus Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute.inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect . accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase.4.globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp . Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. Diagnostic 5.globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) . Investigatii 6. care antreneaza o stanjenire a vederii de aproape). ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare a ochiului. La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul acestora. Cele mai frecvente semne vizibile sunt : . boala Graves (boala autoimuna a glandei tiroide care determina hipertiroidie). desi se pare ca acesta se intalneste mai frecvent in unele familii.privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare .

pot fi prezente sau absente. de obicei se insoteste de vedere dubla.impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: . Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. In cazul in care vederea dubla persista. accidentului vascular cerebral (AVC). In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. pentru vederea unui obiect. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. se recomanda consultul unui medic de specialitate. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. De asemenea. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM)..vedere incetosata . Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. La adulti. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist.sensibilitate la lumina puternica . pana la varsta de 4 luni.vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului). Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. o perioada mai lunga de timp. . medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. Daca vederea dubla persista.oboseala ochilor . cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. De obicei simptomele sunt tranzitorii. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus.

strabismul sau alte afectiuni ale vederii la copii cu varsta sub 5 ani. medicul de familie sau medicul specialist oftalmolog la aproximativ 6 luni. In cadrul examenului oftalmologic.cand apare deviatia anormala (este prezenta permanent sau apare doar atunci cand copilul priveste intr-o anumita directie) . medicul urmareste: . Academia Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa faca un consult la medicul pediatru. Uneori sunt necesare unele analize pentru a determina daca nu este prezenta de fapt o alta afectiune. Uneori este evident ca ochii nu sunt orientati in aceeasi directie si in acelasi timp. inclinand sau rotind capul sau impiedicandu-se de diverse obiecte aflate in calea sa. Examinarea oftalmologica se recomanda la orice varsta. adesea doar uitandu-se la privirea acestuia. o . exterior.directia in care ochiul este orientat (spre interior. Investigatii Sus Investigatiile pentru strabism sunt facute fie de un medic specialist oftalmolog sau in unele cazuri de optometrician.Diagnostic Sus In urma unor studii se recomanda efectuarea unui screening pentru a detecta ambliopia. ca de exemplu ambliopia.care dintre ochi este afectat (sau daca sunt afectati ambii ochi) . in sus sau in unele cazuri rotator) .cat de mult este deviat ochiul . Medicul poate intreba parintii daca nu au observat copilul privind crucis sau inchizand un ochi. aceasta fiind recomandata de fiecare data cand apar probleme legate de afectarea vederii. folosind unul cate unul ochii.daca copilul foloseste acelasi ochi pentru a-si concentra privirea pe un obiect sau se misca in fata si in spate. Medicul poate diagnostica strabismul la un copil.

tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. ambliopia este putin probabil sa se dezvolte. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. cu cat este mai tanar copilul. folosirea ocluzorului. In cazul in care exista deja ambliopie. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. in care un ochi nu este folosit suficient pentru formarea imaginii la nivelul cortexului cerebral. Tratament Sus Tratament . la inceputul tratamentului pentru strabism. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. exercitiile globilor oculari. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. tratamentul medicamentos.Generalitati Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. Daca strabismul apare doar uneori sau atunci cand copilul schimba ochiul folosit pentru focalizarea obiectelor. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul.afectiune oculara denumita si "ochi lenes". poate preveni pierderea definitiva a vederii. De asemenea. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. Diagnosticarea si tratarea ambliopiei care apare ca urmare a strabismului precoce. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. astfel ca acel ochi nu se dezvolta corect. acestia nefiind centrati. In general. Ocluzarea (acoperirea) ochiului . Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale.

Cu toate acestea. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. . de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale.Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). Uneori. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. de obicei sub forma de picaturi. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. Exercitiile oculare Ocazional. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. exercitiile oculare. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). deoarece necesita administrarea mai multor injectii. Acesta este un tratament controversat. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. Atropina si alte substante midriatice. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic.

Desi foarte rar. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur.prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. se pot realinia globii oculari. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. Tratament ambulator (la domiciliu) . Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. amelioreaza vederea dubla. Cu toate acestea. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. In timpul interventiei chirurgicale. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea.

O hemoragie retiniana poate genera o hemoragie intravitroasa. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale.In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. Nu se cunoaste vreun mijloc care sa . de o hipertensiune arteriala. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. doar examenul fundului de ochi cu lampa cu fanta poate permite decelarea lor. In plus fata de afectarea vederii copilului. face tratamentul mai putin eficient. hemoragiile periferice fara alterarea vederii pot sa treaca neobservate. se deosebesc mai multe feluri de hemoragie intraoculara. Hemoragie intraoculara Efuziune sangvina intr-una din diferitele parti ale ochiului. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. hemoragia retiniana . In plus. Dupa localizare. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. fata de imbunatatirea vederii copilului.O hemoragie retiniana este o scurgere sangvina situata in retina. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. de un diabet sau de o degenerescenta a retinei legata de varsta sau de miopie. Ea se manifesta printr-o scadere a vederii atunci cand este destul de importanta si cand priveste polul posterior al retinei si macula. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. O hemoragie retiniana poate fi cauzata de o ocluzie a unei vene care dreneaza sangele retinei.

insa. Episoadele repetate pot traduce o slabiciune locala a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala crescuta de care nu se stie. membrana transparenta care acopera albul ochiului. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. iar descoperirea este adesea intamplatoare.Este o scurgere sangvina amplasata sub conjunctiva. in: .uveita posterioara (panuveita). apare. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. . Hemoragia subconjunctivala . O intindere de un rosu. Ea se resoarbe in ambele cazuri fara tratament in aproximativ doua saptamani. a unor varsaturi repetate. Ea mai poate fi cauzata de tulburari ale coagularii. atingand limbul (limita dintre cornee si sclerotica). care este format din iris (irita). posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. fie ca urmare a unei chinte de tuse.uveita anterioara .faca sa dispara acest tip de hemoragie. Atunci cand aceasta intindere survine in urma unui traumatism. aprins uniform. nici scadere a acuitatii vizuale. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). mai mult sau mai putin extinsa. localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). Nu se manifesta nici durere. O hemoragie subconjunctivala se poate produce spontan. fie prin cresterea presiunii venoase sau in cursul unui puseu de hipertensiune arteriala. adesea nu este vazuta limita posterioara si este important sa se verifice starea altor structuri oculare. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal.

la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. si se pot observa noduli la nivelul irisului. Diagnostic 3. "ca seul de oaie". iar nodulii irisului lipsesc. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase.Uveita mai poate fi clasificata astfel: . . Cuprins articol 1.uveita acuta sau cronica . uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. In cazuri rare. In uveita negranulomatoasa. precipitatele keratinice sunt mai mici. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. Practic. In general.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. cauza primara este infectia. Generalitati 2. in toate formele de uveita anterioara. Cauze 4.

cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. Afectarea bilaterala este obisnuita. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic.sacroileita . Boala Behcet produce atat uveita anterioara. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate.psoriazis .sindrom Reiter . In cazurile severe. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. cat si uveita posterioara. leziunilor inflamatorii ce implica macula.colita ulcerativa . opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene. Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. cu modificari marcate ale vaselor retiniene. cu hipopion recurent. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate.boala Crohn. edemului macular. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. hiperemie.Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. cu durere unilaterala. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut.spondilita anchilozanta . fotofobie si diminuarea vederii. Acestea includ: .

Dezlipirea de retina.virusul citomegalic . Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare.Toxoplasma .tuberculoza pulmonara . Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper).oftalmia simpatica.sifilis . sprancene sau par depigmentate . Tratament Sus . polioza .Candida.sarcoidoza (afectare bilaterala) .vitiligo.virusul herpes simplex .virusul herpes zoster .sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara. Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: ..gene.micobacteriile . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita. hipoacuzie) .toxoplasmoza . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita.Criptococcus .

In general. Frecventa crescuta a acestora este datorata in principal pozitiei anatomice a ochiului. Traumatismele oftamologice Generalitati Sus Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizeaza printr-o mare varietate de cauze. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare.De regula. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. . dilatarea pupilara nu este necesara. Uneori. Unele sunt minore si se pot vindeca prin aplicarea unui simplu tratament si a unui pansament local. in timp ce altele sunt complexe si pot fi chiar cauza de pierderea vederii la ochiul afectat. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. In general. manifestari clinice si severitate. Aproximativ 1 din 20 de consulturi oftalmologice este pentru un traumatism ocular. prognosticul uveitelor anterioare. in special al celor negranulomatoase. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni.

corpi straini. Cauze 3. contuzii. plagi.Acesta este foarte expus incidentelor traumatice. precum si principiile diagnostice si terapeutice. abraziuni. pietre. Tratament 6. Prevenire 8. Prognostic 9. Complicatii Cauze Sus Cele mai des intalnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucati de lemn. sageti. care nu sunt penetrante si afectarea este . in care este intrerupta integritatea epiteliului cornean si structura ochiului este afectata in profunzime. In cele ce urmeaza sunt prezentate si descrise cele mai frecvente tipuri de traumatisme oculare. sau contuzii. Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plagi). artificii. mingi de tenis. aschii. Consultari ulterioare 7. metal. eroziuni. insa. Simptomatologie 4. Consultarea unui specialist 5. Cele mai multe sunt traumatisme superficiale. sticla. acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri. din fericire. Cuprins articol 1. Generalitati 2. doar un procent redus din totalitatea cazurilor au afectare profunda a structurilor (si prognostic rezervat). fluturasi de badminton. Din punct de vedere medical.

Ele au o mare putere de a penetra in tesuturi si ca urmare pot leza profund epiteliul si cornea. Sunt descrise arsuri chimice. de vapori de apa fierbinte sau de lichide fierbinti.Sa nu se frece la ochi deoarece astfel se poate extinde substanta pe intreaga suprafata oculara. Este cazul sapunului. var. Ele pot determina aparitia unei reactii locale insotita de inrosirea ochiului si hiperlacrimatie.Sa se prezinte imediat la medicul specialist oftalmolog deoarece este foarte importanta indepartarea substantei chiar in primele minute de la contact pentru a se evita aparitia complicatiilor. si chiar gazului lacrimogen. Arsurile termice sunt cauzate de flacari care vin in contact cu ochiul. Arsurile Exista mai multe tipuri de arsuri. fara sa lase sechele importante. in accidente lalocul de munca (in cazul pacientilor care nu au un . Arsurile chimice sunt rezultatul contactului direct dintre ochi si o substanta nociva. spray paralizant. simptome ce se rezolva relativ usor. In cazul in care pacientul vine in contact cu astfel de chimicale. Substantele alcaline sunt continute in soda caustica. In plus. amoniac. Arsurile sau traumatismele chimice pot sa apara si in cazul contactului ochiului cu spray de par. Unele substante nu sunt capabile sa determine leziuni foarte extinse sau cu risc vital pentru ochi. 1. . conjunctiva si structurile subiacente lor.mai superficiala. in explozii. electrice si chiar cu ultraviolete. prin frecatul ochilor cu mainile contaminate se poate transfera o cantitatea suplimentara de substanta chimica in ochi. cremelor. in functie de tipul agentului etiologic. Cu cat leziunea chimica este mai extinsa. si se poate instala ischemie locala importanta. specialistii ii recomanda: . termice. insa apar mai ales in incendii. Cele mai periculoase substante din aceasta categorie sunt insa cele alcaline. cu atat prognosticul pacientului este mai rezervat. Situatiile sunt mai rare.

Ele . Irisul este de fapt zona colorata a ochiului (contine un strat pigmentar specific) care este responsabila de reglarea cantitatii de lumina care ajunge la retina. Ele sunt produse in diverse situatii. si nu apar complicatii sau sechele care sa interfere cu corecta functionare a ochiului. Cel mai frecvent abraziunile apar in urma contactului cu fire de praf grunjoase. Termenul descrie inflamatia de natura traumatica a irisului. Ele pot fi complicatii relativ frecvente in cazul pacientilor care folosesc lentile de contact pentru corectarea defectelor de vedere sau in scop cosmetic.datorita faptului ca pacientul are tendinta reflexa de a inchide ochiul in momentul in care flacara se indreapta spre el. Intensitatea simptomatologiei este moderata insa. Arsurile cu radiatii ultraviolete pot sa apara chiar si la cateva ore de la expunere. unele foarte frecvente si pacientul poate sa nu fie constient ca a suferit un astfel de traumatism deoarece simptomele pot fi foarte slab exprimate clinic. Daca arsura este insa profunda. deoarece ochiul este deosebit de sensibil la actiune lor. Prin mecanism traumatic similar abraziunilor corneene poate sa apara si irita traumatica. care nu intereseaza structurile profunde si nici nu altereaza integritatea epiteliului corneean. Gradul de lezarea a suprafetei oculare este mai redus. Irita traumatica poate fi rezultatul unor leziuni oculare directe cu un obiect bont.echipament de protectie adecvat necesitatilor). cu frunze. Perforatiile Sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat. fie ca este vorba de cel conjunctival. ramuri de copac sau aschii sau in momentul in care pacientul este lovit in ochi (accidental sau voit). ca de exemplu un pumn. 2. corneean sau scleral. se poate ajunge la complicatii corneene grave. 3. Astfel pleoapele reusesc sa mai protejeze sensibila suprafata oculara. Abraziuni si perforatii Abraziunile corneene se caracterizeaza ca fiind leziuni superficiale. insa nu trebuie ignorat.

insa de cele mai multe ori necesita tratament de specialitate. Hifema si fracturi orbitare Hifema este termenul medical care descrie acumularea de sange in camera anterioara a ochiului. aschii.trebuie investigate foarte atent deoarece pot asocia leziuni profunde care. incluzand diplopie si scaderea acuitatii vizuale. Dintre aceste perforatii. cu hemosideroza sau heterocromie (aparitia unor diferente de culoare la nivelul irisilor sau in cadrul aceluias iris) si chiar cu cresterea presiunii intraoculare. 4. daca nu este tratata. inclusiv a celor infectioase este ridicat in cazul in care pacientul nu se prezinta de urgenta la spital. Corpi straini intraorbitali . daca acumularea de sange nu este importanta. in functie de gravitate. Camera anterioara este de fapt spatiul plin cu lichid localizat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. Cel mai adesea apare in urma traumatismelor nepenetrante si poate fi cauza de scaderea brusca si severa a acuitatii vizuale. cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale deoarece in urma lor. parti din continutul orbitei pot fi impinse in sinusurile paranazale. 5. Riscul de aparitie a complicatiilor locale precoce si tardive. Afectiunea se poate complica in timp. In unele cazuri hifemele se pot resorbi in mod spontan. iar daca forta care a produs leziunea este destul de puternica. pot afecta serios functia ochiului. Fractura poate interesa atat peretii cat si podeaua orbitei. caderi de la inaltime. Fracturile orbitare apar in urma unor traumatisme foarte puternice si constau in fisurarea masivului osos facial in diverse grade. globul ocular este deschis. Pacientii pot ramane cu sechele importante in urma acestor tipuri de traumatisme. si contine umorul apos. Hifema poate sa apara sub forma unor striatii sangvinolente sau sub forma unei acumulari sangvine la baza irisului sau a corneei. daca nu sunt tratate corect si la timp. Etiologia acestor traumatisme este multipla si include : contactul cu obiecte metalice zburatoare.

care au penetrat sau perforat epiteliul de la suprafata si au ajuns in structurile profunde. Ei trebuie localizati foarte precis pentru ca excizia sa fie completa si astfel sa nu ramana vreun fragment intraorbital deoarece acesta se poate mobiliza si penetra ochiul. aproape orice poate sa vina in contact cu el. Corneea este foarte sensibila si daca pacientul nu se protejeaza corespunzator de actiunea nociva a radiatiilor (in principal prin ochelarii de soare). In cazul corpilor starini de natura metalica exista posibilitatea ca dupa cateva ore. Acesta trebuie si el tratat si indepartat dupa ce agentul traumatic in sine este scos. in jurul lor sa se formeze un inel de rugina. ea poate fi lezata cu usurinta. Corpii straini intraorbitali sunt localizati in interiorul orbitei. cat si prin diverse lampi . 6. Simptomatologie Sus . Pot fi si exceptii: corpi straini inclavati in cornee care trebuie excizati doar in sala de interventii. Keratita prin ultraviolete Keratita prin ultraviolete apare in urma expunerii ochiului la radiatii de acest tip (atat direct de la lumina solara. Corpi straini intaoculari sunt acei corpi straini care se gasesc in interiorul ochiului. Datorita pozitiei ochiului. plastic. iar profunzimea localizarii corpilor straini difera in functie de natura lor.Prin corp strain se intelege de obicei o bucata de mici dimensiuni de metal. Corpii straini corneeni si conjunctivali sunt de cele mai multe ori in contact cu suprafata oculara fara sa penetreze efectiv epiteliul. determinand o simptomatologie specifica si o reactie locala menita sa protejeze ochiul de actiunea posibil daunatoare. insa nu penetreaza efectiv globul ocular.inclusiv lampile clasice de birou cu halogen). sticla sau lemn care provine din mediul extern si ajunge in mod accidental in contact cu ochiul.

2. Ochiul va prezenta striatii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale). Majoritatea colectiilor sangvinolente de aceasta natura nu sunt insa periculoase. Hemoragia subconjunctivala Este de cele mai multe ori paucisimptomatica iar calitatea vederii nu este afectata foarte mult. Leziunile chimice Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculara. 5. 3. Abraziunile corneene Se manifesta prin durere. Ochiul se poate inrosi excesiv. astfel: 1. si pot sa dispara prin resorbtie spontana. si fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). care se prezinta rapid la medic. In unele situatii cantitatea de sange extravazat poate fi mai mare si aspectul ochiului ingrijoreaza si sperie foarte mult pacientul.Simptomele pacientilor cu traumatisme oculare difera in functie de tipul particular al leziunii. 4. senzatie de arsura. Pacientul nu poate sta mult timp in medii luminoase. natura agentului vulnerant si contextul de aparitie. senzatie de corp strain intraocular. Aceste simptome pot fi insotite de hiperlacrimatie. Hifema . apare disconfortul local intens si edemul palpebral. nu tolereaza lumina artificiala si prefera locurile intunecoase. chiar si in lipsa unui tratament de specialitate. Irita Are acuze durere oculara (cu caracter de intepatura) si sensibilitate la lumina.

Daca afectiunea ramane netratata apar si semne si simptome ale cresterii presiunii intraoculare. scaderea acuitatii vizuale si aparitia fotofobiei. Corpii straini au o simptomatologie diversa. eritem si inrosire accentuata a ochiului. Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale. Perforatii conjunctivale Se caracterizeaza prin durere. de nisip in ochi. Corpii straini corneeni: determina aparitia unei senzatii de disconfort. 8. disparitia vederii bioculare. in functie de localizarea lor in raport cu structurile orbitei si ale globului ocular: 1. iar simptomatologia poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic. 7. inrosirea ochiului si senzatia de corp strain in ochi) si retinopatia solara (care prezinta drept simptom primar scaderea acuitatii vizuale). Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral.Prezinta in special durere si scaderea acuitatii vizuale. la randul lui. 6. Fracturile orbitei Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular. pe fondul hiperlacrimatiei. epistaxis si edem palpebral important. tratament de specialitate. uneori chiar pana la disparitia temporara a vederii. Traumatismele induse de radiatiile luminoase Sunt reprezentate de keratita prin expunere la ultraviolete (care are drept simptome principale : durere. In cazul in care este vorba de un corp strain metalic apare un inel de rugina in jurul acestuia care poate complica afectiunea si care necesita. . Uneori corpul starin poate fi observat la suprafata corneei (in special in examinarea cu lampa cu fanta). precum si senzatia de corp strain intraocular. sensibilitate la lumina.

Contactul accidental cu substante alcaline sau acide trebuie tratat imediat deoarece se poate complica rapid. Exista insa si cazuri pauci sau chiar asimptomatice. Deoarece ochiul are o patologie aparte si complicatiile pot sa apara si sa evolueze foarte rapid. Scaderea acuitatii vizuale si ingustarea campului vizual. insa pe parcurs pacientul descrie durere. uneori cu consecinte si sechele grave. Expunerea la substante chimice cu potential daunator. . Situatii in care cea mai inteleapta decizie este reprezentata de consultul de specialitate sunt reprezentate de: 1. nu sunt o exceptie. scaderea vederii si diplopie. in special daca este vorba de o substanta cunoscuta a fi caustica. pacientii trebuie sa se adresee unui medic chiar daca simptomele descrise sunt moderate. 3. Consultarea unui specialist Sus Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte la un consult medical de specialitate (la un oftalmolog) in cazul in care resimt o senzatia acuta de disconfort ocular. ochiul se inroseste si poate sa apara si edemul local.2. Corpii straini intraorbitali: determina aparitia unei simptomatologii la cateva zile de la traumatismul intial. 3. in special traumatismele care sunt zgomotoase si alerteaza pacientul. Corpii straini intraoculari: sunt initial asimpotmatici. iar bolile de natura oftalmologica. predispus la perforatii corneene. 2. Intotdeuna este mai usor de prevenit o boala decat de tratat. Aparitia hemoragiilor subconjunctivale. apare fotofobia sau orice alt simpotm sugestiv pentru o leziune de natura oftalmica. iar ochiul pacientului poate ajunge in stadiul de ochi de portelan. fotofobie. daca au dureri. ce se accentueaza la mobilizarea ochiului. aparuta in urma unui traumatism sau chiar spontan. Pacientul acuza dureri intense.

tratamentul si importanta igienei locale. In traumatismele penetrante se exploreaza plaga. penetratii corneene. in urma anamnezei trebuie sa se stabileasca simptomatologia exacta. 6. Investigatiile specifice depind de natura traumatismului. asemeni unui microscop. daca aceasta s-a agravat sau s-a ameliorat in intervalul de timp dintre debut si prezentarea la medic. De asemnea. cu exceptia situatiilor de urgenta. Existenta unor corpi straini intraoculari ce nu pot fi indepartati de catre pacient. Aparitia retinopatiei solare. dezepitelizate. Se poate realiza examinarea oftalmologica cu lampa cu fanta. Trebuie stabilit si daca pacientul a avut in antecedente (sau are inca) si alte probleme de natura oftalmologica si alte patologii sistemice. Corpii straini sunt evidentiati foarte bine la lampa. . Anamneza este completata cu examenul fizic. cand salvarea ochiului este prioritatra si medicul poate efectua anamneza mult mai repede. 5. iar daca exista leziuni corneene se prefera si colorarea corneei cu solutie de fluoresceina. care a fost contextul de aparitie al acesteia. Fluoresceina este utila si pentru aprecierea extinderii eroziunilor dar si pentru aprecierea profunzimii lor. fiind interesat doar de anumite aspecte. deoarece mareste mult. este important de stabilit prognosticul precum si gradul de afectare a vederii pe termen lung. atat cu lampa cu fanta cat si cu pensa. Aceasta este picurata cu grija in ochi si apoi se urmaresc zonele de fixare. Existenta unui traumatism in antecedentele recente care s-a complicat cu rupturi.4. Aceastea sunt cele lezate. La cabinetul medicului specialist pacientii pot adresa o serie de intrebari menite sa ii ajute sa intelega mai bine procesul de recuperare dupa traumatism. Daca insa situatia o permite. Investigatii paraclinice Investigarea traumatismelor oftalmologice trebuie sa respecte algoritmul clasic. Aceasta este un dispozitiv care permite o investigare mult mai amanuntita a ochiului.

In cazul leziunilor chimice timpul este foarte important: paicentul trebuie sa se spele pe ochi si in ochi cat mai repede. acid. chiar imediat. Desi se recomanda solutie salina. Aceste investigatii sunt indicate in special in cazurile corpilor metalici localizati intraocular si/ sau intraorbital si nu sunt indicate in cazul corpilor inclavati in cornee. in cazurile mai complicate. poate sa stranga apa in maini si sa o stropeasca energic peste fata. iar in acest interval pleoapele trebuie tinute deschise cat mai larg. in cazul in care aceasta solutie nu este disponibila. In cazul in care este disponibil un dus. In cazul in care se spala acasa. In acest caz pacientul nu trebuie decat sa se aplece peste cismea. cel mai bine este sa se spele cat mai repede cu apa din abundenta. Specialistii accentueaza acest lucru : este chiar mai important decat tehnica in sine. Specialistii recomanda ca spalarea sa se faca timp de minim 20 de minute. baza. Se pot realiza radiografii. Tratament Sus Tratament la domiciliu Arsurile chimice sunt destul de complexe si se recomanda prezentare la medic in cazul in care substanta de contact este periculoasa : caustica. De retinut! Este foarte important ca pacientii sa se spele corect dupa ce au fost expusi la substante chimice cu potential daunator.In cazul corpilor straini se prefera si investigatiile imagistice pentru ca localizarea acestora asa fie cat mai exacta. creme. Spalarea se face cu multa apa. Se recomanda repetarea de foate multe ori. insa doar cu un regim de raze slab (asemanator celor utilizate in stomatologie) sau computer tomografia. O cismea este foarte buna deoarece jetul de apa este orientat antigravitational si ajunge direct in ochi. sa regleze presiunea apei si sa tina ochiul deschis. este tolerata si apa de la robinet. la robinet. pacientul poate intra . Daca insa pacientul a intrat in contact cu sapun.

Daca au aparut leziuni se recomanda evitarea purtarii lor o perioada. In general. In cazul in care persoanele utilizeaza frecvent lentile de contact trebuie sa fie foarte atente in manipularea acestora. 1. utilizarea unui furtun de gardina la o presiune foarte mica. cazurile necomplicate se rezolva de la sine. iar leziunea se vindeca in timp. Irita traumatica Poate fi prevenita sau ameliorata prin utilizarea ochelarilor de soare cu filtru impotriva radiatiilor ultraviolete. Hifema . 4. insa acestea au mai degraba scop de a preveni aparitia acestora.sub dus pe care sa il lase sa curga peste ochii larg deschisi. in indepartarea si apoi montarea lor deoarece pot cauza leziuni superficiale la nivelul ochiului. sau orice alta metoda pe care pacientul o considera utila pentru a se spala si a indeparta substanta chimica din ochi. specialistii insista ca este important ca spalarea sa dureze aproximativ 30 de minute si sa se faca doar cu apa proaspata sau solutie salina. in functie de sfatul medicului oftalmolog. 3. Exista o serie de sfaturi adresate pacientilor care au astfel de leziuni. 2. Se recomanda evitarea frecarii ochiului pentru a nu se inrosi si pentru a nu il expune unor alte traumatisme. Abraziunile corneene Sunt afectiuni care ar trebui sa beneficieze exclusiv de tratament de specialitate deoarece se pot complica si afecta sever integritatea structurala si functionala a ochiului. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale este minim. Indiferent de tehnica. Ei sunt indicati in special pe durata tratamentului. Solutii utile pot fi reprezentate si de turnarea de apa in ochi folosind un pahar. si chiar anterior inceperii sale propriu-zise.

Plagile palpebrale Necesita ingrijiri medicale specializate. deoarece aceasta are proprietati anticoagulante si cresc riscul de sangerare. sa tina capul ridicat si sa evite administrarea de aspirina sau alte medicamente cu efec anticoagulant pentru a evita complicatiile hemoragice. sclerale) trebuie tratate de urgenta de catre specialisti si nu au indicatie de tratament la domiciliu. Plagile oculare (corneene. si de asemenea trebuie sa evite aspirina ca analgezic. pacientii nu trebuie sa o ignore si se recomanda prezentarea grabnica la medic. servetele sau orice altceva deoarece nu se va reusi inlaturareea agentului strain. 5. 6. 7.Pacientii cu fracturi orbitale Sunt sfatuiti sa aplice local comprese cu gheata pentru a reduce tumefactia si durerea. insa se poate leza suplimentar corneea (abraziunile corneene minore apar frecvent in urma acestor manevre nerecomandate). Tratamentul de specialitate . Ingrijirile la domiciliu nu sunt indicate deoarece exista riscul de suprainfectare locala cu complicatii locoregionale grave. Nu se recomanda stergerea suprafetei oculare cu batiste. evitarea eforturilor fizice si a suprasolicitarilor oculare si evitarea adminsirarii unor analgezice de tipul aspirinei. exceptie facand cei care sunt inclavati in epiteliul corneean. ca si in celelalte cazuri. Corpii straini intraoculari Pot fi indepartati prin clatirea usoara a ochiului cu apa proaspata din abundenta. Pacientul trebuie sa evite. adminstrarea de aspirina ca analgezic. Majoritatea vor fi spalati prin aceasta metoda. Pacientii nu trebuie sa atinga zona traumatizata si nici ochiul.Este o urgenta medicala. Pana cand se poate institui tratamentul medical adecvat sunt recomandate urmatoarele : evitarea pozitiei culcat.

fara sa existe sechele ale traumatismului. se recomanda aplicarea unui pansament local sau a unor lentile de contact terapeutice. Acestea sunt realizate chiar daca pacientul si-a facut deja spalaturi acasa. ele fiind cel mai greu de tratat si avand un prognostic mai rezervat. sangele se resoarbe si vederea pacientului este refacuta. steril. pupila se dilata cu o substanta speciala iar pacientul poate primi si colire cu antialgice.Tratamentul de specialitate in cazul traumatismelor oftalmologice depinde foarte mult de natura acestuia. verificandu-se apoi pH-ul secretiei lacrimale. In cazul in care evolutia pacientului nu este favorabila si nu se produce reepitelizarea tisulara. Majoritatea sunt urgente medicale si pacientul este sfatuit sa se prezinte cat mai repede la spital in vederea diagnosticarii si tratatrii corecte a acestora. . punerea acestuia in repaus. Spalaturile se fac cu ser sau orice alt lichid netoxic. Consta in indepartarea substantei chimice Aceasta poate fi continuta in particule sau detritusuri. acesta este tratat prin aplicarea de lacrimi artificiale in ochiul respectiv. de agenti hipotensivi oculari (arsurile pot modifica sever structura ochiului. Tratamentul arsurilor chimice 1. In tratamentul arsurilor severe sunt indicate : administrarea de solutie de acid ascorbic. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale Este relativ simplu si consta in pansarea ochiului. Secundar inlaturarii acesteia se fac spalaturi ocular. administrarea de cisteina. In cazul in care pacientul acuza un prurit local. Cu timpul. Cele mai grave sunt arsurile cu alcaline. Pacientul nu trebuie sa frece ochiul si este sfatuit sa asigure o toaleta locala riguroasa. 2. Sunt realizate timp de minim 30 de minute. Acestea sunt indicate doar in situatii particulare deoarece se pare ca lacrimile artificiale incetinesc procesul de vindecare al hemoragiilor. Spalaturile se realizeaza pana ce acesta devine neutru. Gesturile terapeutice consecutive difera in functie de natura substantei chimice propriu-zise : daca este vorba de alcali sau acizi. favorizand aparitia hipertensunii intraoculare) si tratament antibiotic particular.

. ochiul fiind unul din cele mai sensibile organe. Daca recomandarile specialistilor sunt urmate intocmai. durerea este accentuata si apar chiar si scurgeri oculare. Pacientii sunt sfatutii sa se prezinte grabnic la medic daca observa astfel de semne si simptome. Abraziunile corneene Au un tratament particular.48 de ore pentru a reduce edemul.Administrarea de antibiotice in cazul in care abraziunea nu este determinata de lentile de contact si a existat contact cu un element exogen. tratamentul cuprinde : . Tratamentul iritei traumatice Implica administrarea de colire cu antiinflamatoare sau cu substante ce pot dilatat pupila. Pacientii cu hifema Sunt adesea internati in sectiile specializate pentru a fi tinuti sub observatie. in special daca exista zone dezepitelizate la nivelul corneei ce pot fi adevarate cai de intrare pentru germeni. Sunt recomandate masuri terapeutice mai agresive doar in cazul in care situatia se complica iar ochiul se inroseste. . Nu este indicata folosirea aspirinei ca analgezic deoarece predispune la hemoragii.3. In general.Aplicarea locala de comprese cu gheata pentru 24. Sunt sfatuiti sa tina capul cat mai ridicat.60 de grade fata de orizontala). pacientii se pot ingriji si acasa. La camera de garda pacientul poate primi. se edematiaza. iar ochiul va fi acoperit cu un pansament (optional). Pupilele pot fi dilatate cu substante speciale. daca durerea este intensa. se administreaza acetaminofen. anestezice locale sau cicloplegice pentru a i se ameliora . posibil infectant. Administrarea de antibiotice previne eventualele infectii. 4. in functie de gravitate si de localizarea lor. Local se pot aplica comprese cu gheta sau. in functie de gravitatea cazului. 5.Administrarea de antiinflamatoare si analgezice de intensitate moderata si pansarea ochiului. motiv pentru care patul este inclinat iar capul patului si perna sunt pozitionate mai sus decat de obicei (de cele mai multe ori la 45.

Studiile sunt inca neconcludente cu privire la utilitatea acestuia. 7. Aplicarea unui pansament local pe parcursul vindecarii abraziunii este optiunea medicului oftalmolog. . Acestea se pot administra timp de 1. Exista medici care sustin ca pansamentul favorizeaza vindecarea leziunii si amelioreaza simptomatologia pacientului. pentru tratarea durerii. experienta specialistului fiind cea care dicteaza indicatia aplicarii acestuia. Pansamentul este contraindicat pacientilor care au un risc crescut de infectii datorita unor conditii sistemice (de exemplu tratament cu corticosteroizi).confortul si a diminua simptomele. care poarta lentile de contact sau care au venit in contact direct cu material vegetal (acesta fiind agentul etiologic al abraziunii croneene). 6. insa ele nu pot fi prescrise pacientului si ca tratament la domiciliu. Strict din punctul de vedere al interesarii oculare se practica : aplicarea de comprese cu gheta si tinerea capului pe un plan inclinat in sus cu 60 de grade fata de orizontala. suturate. Plagile Sunt leziuni care trebuie. altele sunt considerate cazuri semiurgente. de tipul acetaminofenului. in timp ce altii sunt de parere ca acestea nu fac decat sa creeze un mediu propice dezvoltarii infectiilor. Aceste substante sunt foarte eficiente in a ameliora durerea. Daca leziunea a aparut intr-o zona mai putin critica si are dimensiuni mici. sunt administrate exclusiv in spital. Fracturile orbitale Sunt tratate in functie de contextul in care apar.2 saptamani. de cele mai multe ori. administrarea unui decongestionant nazal si a unui antibiotic. Unele cazuri sunt urgente medico-chirurgicle. In cazul in care pacientul are indicatie de interventie chirugicala se recomanda efectuarea acesteia dupa ce inflamatia si edemul s-au redus deoarece altfel pot sa apara complicatii locale. adminstrarea de analgezice simple. Anestezicele locale trebuie folosite cu moderatie deoarece studiile au demonstrat ca adminsitrate pe termen lung ele interfera cu vindecarea abraziunii si pot chiar leza suplimentar corneea.

pacientii revin la control in functie de severitatea leziunii primare si caracterul substantei: acid sau baza. cel mai adesea cu pensa. Consultari ulterioare Sus Consulturile ulterioare depind de severitatea leziunilor in sine si natura agentului vulnerant. Plagile oculare sunt suturate doar sub anestezie. Daca insa plaga are localizare critica.Hemoragiile subconjunctivale .pacientii sunt chemati la control mai rar. pacientul poate fi chiar operat pentru rezolvarea cazului. Se recomanda de asemenea tratament cu antibiotice. consultul medical de specialitate este indicat. . . . insa ei pot fi indepartati si cu un ac steril. medicul urmarindu-i atent evolutia.poate fi lasata sa se vindece singura. insa in cazul in care situatia pare sa se complice. Daca insa corpul strain este situat adanc in ochi. 8.Arsurile chimice . se recomanda sutura si pansarea ochiului respectiv. astfel: . atat pe cale locala cat si generala. cicloplegice si un pansament steril. Corpii straini intraoculari Sunt extrasi. Se recomanda aplicarea imediata a unui tratament antibiotic. el se indeparteaza doar in sala de operatii. Abraziunile importante trebuie atent monitorizate iar procesul de reepitelizare trebuie si el verificat permanent. iar daca situatia o impune.Abraziunile corneene au indicatie de consult in cazul in care nu dispar in 24 de ore de la aplicarea masurilor terapeutice corespunzatoare si in special daca pacientul nu poarta lentile de contact. dupa anestezierea pacientului.

In cazul in care spitalizarea nu este posibila sau pacientul nu o doreste.Hifema . firele se indeparteaza la 5 zile. Daca pacientul are factori de risc pentru dezvoltarea unor infectii locale consulturile sunt efectuate chiar si la 24. eventual doar pentru a verifica reepitelizarea zonei. insa daca s-a efectuat o rafie.cazurile de hifema sunt internate si pacientul este monitorizat permanent.Fracturile de orbita trebuie reevaluate la cateva zile de la externare. .Pacientii cu corpii straini extrasi. In cazul in care s-a practicat suturarea unei plagi tegumentare (localizata la pleaoapa). Daca insa corpul strain a fost metalic si au aparut depozite de rugina in jurul sau. Pacientii care poarta lentile de contact trebuie monitorizati mai atent comparativ cu cei care nu au lentile.Plagile oculare au indicatie de consulturi ulterioare externarii. care nu au fost inclavati in profunzimea globului ocular pot fi rechemati la control in functie de preferintele medicului si de experienta sa clinica. Cazurile necomplicate nu necesita reevaluari frecvente.Irita traumatica are recomandare de reevaluare oftalmologica in vederea urmaririi procesului de vindecare. cand corpul strain a fost situat in profunzimea globului ocular. este chemat la consult a doua zi de la diagnosticare si inceperea tratamentului.48 de ore de la externare. . daca nu chiar concomitent. pacientul isi poate pierde ochiul si vederea. Retinopatia solara este o afectiune care necesita controale periodice permanente. firele se scot dupa doua saptamani. Pacientii trebuie reconsultati in cazurile grave. in maxim 1.. acestea trebuie si ele indepartate. . . Plagile globului ocular trebuie foarte atent monitorizate. .Pacietii cu keratita indusa de ultraviolete au indicatie de consult suplimentar daca simptomele nu dispar la 24 de ore de la initierea terapiei. deoarece daca sunt scapate de sub observatie si se suprainfecteaza sau se complica. .2 zile.

Sa poarte ochelari de protectie daca lucreaza in medii industriale.Sa nu se frece excesiv la ochi. Bazele sunt capabile sa treaca usor prin menbranele celulare. prognosticul este rezervat deoarece acestea pot afecta foarte grav ochiul. .Sa nu privesca niciodata direct soarele.Sa evite bronzarea in salon fara sa poarte ochelari speciali. atacand sever integritatea tesuturilor cu care vin in contact.Arsurile chimice au un prognostic ce depinde de substanta implicata in agresiune. cu recuperarea completa. Exista insa si substante chimice cu care paicentii vin in contact dar care se vindeca fara a alsa sechele. . Daca este vorba de o baza. pacientul poate chiar sa isi piarda vederea. Daca leziunea a fost extinsa. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor cu traumatisme oculare variaza in functie de afectiune: . Este foarte importanta alegerea si purtarea unei perechi de ochelari de soare care sa aiba filtu de protectie anti ultraviolete si nu doar din motive estetice. . . abraziunile corneene si irita traumatica au un prognotic foarte bun.Hemoragiile subconjunctivale. Paicentii sunt sfatuiti: . .Prevenire Sus O mare parte din traumatismele oftalmologice pot fi prevenite prin purtarea de ochelari de soare sau de ochelari de protectie. laboratoare.

care este predispus la perforarea corneei. In aceste situatii este importanta reducerea expunerii la soare. alb. Unele fracturi sunt importante si au indicatie de interventie chirugicala.. dar si a cicatrizarilor inestetice. . iar retinopatia raspunde bine la masuri preventive.Hifema are un prognostic ce depinde de dimensiunile ei efective. . Daca pacientii nu se protejeaza de soare. .Fracturile orbitale . . insa exista si in aceste cazuri riscul de aparitia a complicatiilor infectioase. . poate sa apara tulburarea acuitatii vizuale si chiar diminuarea vederii datorita leziunilor retiniene.In cazul arsurilor chimice: ischemie limbica.In cazul corpilor staini cu localizare intraoculara: aparitia metalozelor.prognosticul depinde de natura si extinderea fracturii.Corpii straini intraoculari au un prognostic favorabil.Plagile palpebrale au un prognostic favorabil. In aceste situatii prognosticul depinde de localizarea exacta a corpului strain si de proximitatea lui fata de structurile vitale ale ochiului. indepartarea lui nu este atat de usoara si procedeul de extragere poate fi complicat. prognosticul fiind influentat direct de acest factor.Leziunile induse de radiatii au un prognostic bun keratita indusa de ultraviolete se vindeca de obicei in cateva zile. insa fragmentele de rugina neindepartate pot determina aparitia tulburarilor vizuale (situatie rar intalnita). precum si de resangerare. dezvoltarea “ochiului de portelan “.Plagile oculare au intodeuna un prognostic rezervat . Daca insa corpul strain a fost localizat adanc in structura globului ocular. . Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii includ: .

CMV Generalitati Sus Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere.citomegalovirus recurent.In cazul eroziunilor corneei: aparitia cicatricilor corneene. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. hemoragii vitroase. oftalmie simpatica.In cazul hifemei: aparitia hemosiderozei si a heterocromiei. Odata ce o persoana este infectata. traumatismele oftalmologice se pot complica. virusul ramane activ.. Exista diferite tipuri de infectii: . glaucom postraumatic. uveite. . Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli.In cazul plagilor ocular: infectie grava care impune extragerea ochiului. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung.citomegalovirus primar . dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. cataracta. precum si cresterea presiunii intraoculare ca urmare a acumularii sangelui. in general cu: cicatrizari. . deslipire de retina Citomegalovirus . . Pe langa aceste complicatii specifice.

Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. Generalitati 2. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome.inflamarea glandelor . Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus.oboseala. nu vor exista probleme reale.febra . Cuprins articol 1. Frecventa citomegalovirusului 5. Diagnostic 6. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. Tratament 7. Simptome 3. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. epuizare. Prevenirea 8. . In orice caz. Caracteristicile citomegalovirusului 4. Citomegalovirusul in timpul sarcinii Simptome Sus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: .

Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii.saliva . .este mai comun in tarile mai dezvoltate . Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . saliva. Frecventa citomegalovirusului Sus . persoanelor ce lucreaza cu copii.infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani .Caracteristicile citomegalovirusului Sus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. laptele mamar sau alte fluide ale corpului.sange .laptele matern. prin urina. persoane afectate de HIV. caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp.lacrimi .riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter. Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. neavand legatura cu apa.urina . mancarea sau animalele.

transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. . se fac analize de sange sau culturi de urina. urina si saliva. din gat sau prelevare de tesut. precum amniocenteza. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. ce sunt folosite doar in forme severe. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus. Tratament Sus In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. Daca va spalati mainile cu sapun bun. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. Prevenirea Sus De cele mai multe ori. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. Pentru a determina existenta sau nu a virusului. prin care se pot lua probe de sange.Diagnostic Sus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange.

. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . Conjunctivita . insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. grade diferite de retardare . Recomandari femeilor insarcinate: . incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0.aveti grija de igiena personala. De fapt.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. . Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere.Citomegalovirusul in timpul sarcinii Sus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome.7-4%. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. probleme cu vederea.

infectia cu virusuri .Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Profilaxie 6. Generalitati 2. Cauze 3. Cuprins articol 1. Complicatii 7. Simptome 4. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: . Tratament 5.infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) .

polenul. se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. gazele si ceilalti poluanti de mediu.prurit conjunctival (mancarime. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: .alergenii. in special dupa somn . Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana). Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. clorul folosit in tratarea apei (piscine) .vedere incetosata .. fardurile.hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . praful. lentilele de contact. este necesar consultul medical de specialitate.secretie alb-galbuie. groasa.factori iritanti precum sampoanele. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului. in special praful.hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . care prin grataj poate accentua hiperemia) . Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. . fumul de tigara. aparuta la nivelul ochiului .arsuri oculare . aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).secretie verzuie.

inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). unguente sau pastile. pot fi tratate corespunzator. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). prin spalare locala . Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. poate identifica cauza conjunctivitei. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia.Examenului microbiologic al secretiei oculare. In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. dupa un interval de 5-7 zile de la debut. Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. Conjunctivita bacteriana. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. inclusiv BTS.

Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. senzatie de corp strain intraocular).spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun .igiena corespunzatoare a lucrurilor personale.cu apa. prosoapele. cu un tampon steril. pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. este important consultul medical de specialitate.stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. de cel putin 2 ori pe zi .protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. ochelari de soare. precum lenjeria pentru pat (fata de perna). se recomanda urmatoarele: . In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime. care trebuie spalate si . Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. usturime.evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta .evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate .utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . igiena corespunzatoare a ochilor) .

evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact . trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) . De asemenea. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. . trebuie sa se retina ca exista anumite forme de conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Cu toate acestea. Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare.evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat .evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare .este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa . farduri). Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic).este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala . Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact.dezinfectate corespunzator .

Infectiile virale Generalitati Sus . De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). praf.Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). in functie de tipul produsului utilizat. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor.

unde se va multiplica. pe care il reproduce. de exemplu. dand nastere altor virusuri. Acesta detine material genetic de tip ADN . virusul poate distruge sau modifica functiile celulei. virusul infecteaza un singur tip de celula. Virusurile pot fi transmise prin: contactul cu o persoana infectata. Generalitati 2. virusul care provoaca raceala infecteaza numai celulele tractului respirator superior. ingestie. Prin atasarea la celula gazda. Infectia virala vs. Pentru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa se ataseze de o celula vie (celula gazda). De regula. Cauze .ARN. Barierele externe (pielea si mucoasele) reprezinta prima linie de aparare a sistemului imunitar. Practic. infectia bacteriana 6. Acesta se activeaza cand virusul patrunde in organism prin actiunea globulelor albe (limfocite si monocite) care incep sa atace si sa distruga virusul. Acest tip de protectie este specific imunitatii innascute sau naturale. astfel sunt eliberate noi tipuri de virusuri si sunt infectate alte celule. acesta este mecanismul prin care virusurile provoaca boli. inhalare sau sex neprotejat. Simptome 5.Virusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism. Diagnosticare 4. Igiena deficitara si obiceiurile alimentare neadecvate pot creste riscul de a contacta o infectie virala. Cuprins articol 1. Tipuri de virusuri 3.

care se manifesta prin: frisoane. simptomele specifice sunt diareea si varsaturile. Raceala este o infectie virala care apare frecvent si se manifesta prin: stranut. aglomerate. In aceasta situatie. gastroenterita. febra. nas infundat. Infectiile virale la copii si bebelusi 8. gripa. virusurile se transmit usor in zonele foarte populate. Spalarea neadecvata a mainilor dupa scaun sau manipularea nepotrivita a . Sistemul gastrointestinal este o alta cale de patrundere a virusurilor in organism. varicela sau herpesul. Desi racelile sunt infectii minore ale gatului si nasului. Cel mai comun tip de infectii virale implica tractul respirator. dureri de gat si tuse. Virusurile care afecteaza stomacul pot fi contactate din alimentele sau apa contaminate si pot provoca gastroenterita virala (inflamatie a stomacului si intestinelor). In ambele situatii. Tratament 9. asemeni racelii. Spre doesebire de alte infectii virale respiratorii. gripa poate provoca complicatii care ar putea pune viata in pericol.7. dureri de gat si disconfort muscular. Boala este contagioasa si se raspandeste prin fluidele infectioase raspandite prin stranut sau tuse Gripa este o infectie respiratorie cauzata de virusuri. Profilaxie Tipuri de virusuri Sus Virusurile pot afecta orice parte a corpului sau orice sistem din corp si poate provoca infectii cum ar fi: raceala. Se transmite prin aer. Ce se intampla dupa infectiile virale? 10. pot dura de la doua zile pana la doua saptamani.

Eruptiile cutanate sunt localizate pe fata. o peroana care a manifestat virusul. frisoane si dureri abdominale. Gradul de contagiune este ridicat. Si pielea poate fi afectata de o infectie virala. Ca si varicela. deoarece majoritatea oamenilor sunt familiarizati cu simptomele acesteia. Varicela este o boala infectioasa cu incidenta ridicata in randul copiilor cu varsta mai mica de 15 ani. feselor si anusului (herpesul genital). cum ar fi verucile sau chiar varicela. Herpesul genital este o boala cu transmitere sexuala (BTS) si se transmite prin contact sexual oral sau genital. tinand cont si de istoricului medical al pacientului. raceala la stomac. Alte tipuri de infectii viralepot fi mai dificil de identificat si pot necesita investigatii suplimentare. diaree. boala este usoara si dureaza 5-10 zile. Transmiterea se face prin contact uman. Simptomele includ eruptii pruriginoase. pielea capului si a trunchiului. Varicela este un virus care ramane pentru totdeauna in organism si. cu toate ca acest virus nu este unul specific racelilor. Cu toate acestea. cu sau fara varsaturi. Herpesul este cauzat de virusul herpes simplex (HSV). nu va mai contacta boala vreodata. O afectiune cum este gripa va fi usor de diagnosticat. Multi oameni numesc gastroenterita. virusul va ramane inactiv in organism pentru totdeauna. De obicei. in majoritatea cazurilor. febra si dureri de cap. Boala se poate manifesta si la adolescenti si adulti. Aceasta infectie apare la nivelul gurii (herpesul oral) sau la nivelul organelor genitale. Gastroenterita se manifesta prin greata. Printre testele recomandate pentru depistarea infectiilor virale intalnim: . o persoana cu herpes poate manifesta o recurenta a bolii sau focare pe parcursul intregii vieti.unui scutec ce apartine unei persoane bolnave pot raspandi afectiunea de la o persoana la alta. Acest virus se poate raspandi chiar si atunci cand leziunile nu sunt prezente. Diagnosticare Sus Diagnosticarea infectiilor virale se face pe baza simptomelor fizice.

. .dureri de cap. varsta si starea generala de sanatate a pacientului.PCR . fluide corporale sau alte probe si analize recolate din zona infectata.. .tuse. . tipul de virus implicat.eruptii. .frisoane.dureri musculare. .febra.imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) care stabileste nivelul de inflamatie al lobilor temporali.punctia lombara pentru a examina lichidul cefalorahidian. .este o tehnica folosita pentru a multiplica materialul genetic viral.teste de sange pentru stabilirea anticorpilor virali.diaree. . Aceste manifestari pot include: .varsaturi.culturi din sange. . .rinoree. care permite identificarea cu precizie a virusului.stranut.slabiciune. . . .reactia in lant a polimerazei . Simptome Sus Infectiile virale au o varietate de simptome care variaza in intenstitate in functie de partea corpului care este afectata. . .

. Infectia virala este cauzata de un virus . . precum sida. Infectia virala vs. infectia bacteriana Sus Ambele tipuri de infectii provoaca o afectiune.rigiditatea la nivelul cefei. Virusurile nu sunt organisme vii. . .organism mai mic decat o bacterie. bacteria patogena trebuie sa ajunga in interiorul organismului prin intermediul apei . Infectiile virale provoaca atat boli minore ca racelile.parestezii.dureri de spate. . si cu toate acestea exista o diferenta intre ele. dar si boli grave. .paralizii ale membrelor.insuficienta renala si disfunctii ale intestinului gros. . . . din aceasta cauza pentru a supravietui si pentru a se reproduce au nevoie de o celula gazda.convulsii. care are un strat de protectie greu de distrus. Infectiile virale implica existenta unor virusuri in stare latenta in interiorul unor celule si rescrierea codurilor genetice ale celulelor cu cele ale virusului.tulburarile de personalitate.somnolenta care se poate transfora in coma sau deces.Printre simptomele severe se afla: .confuzie. De obicei. infectiile virale afecteaza tractul respirator (inferior si superior). Pentru a contacta o infectie bacteriana.deshidratarea.

Unele infectii se pot manifesta destul de virulent. iar in primele stadii de viata corpul abia invata cum sa lupte impotriva virusurilor. . O alta diferenta este ca bacteria este un microorganism care are viata si se reproduce prin diviziune. de exemplu. etc). Cauze Sus Celulele umane sunt vulnerabile in fata virusurilor si atunci cand organismul este expus la particule virale. Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de puternic ca al adultilor. Acestea sunt cauzate de lupta dintre virus si sistemul imunitar al organismului. copiii si sugarii manifesta simptome precum: febra. Infectiile virale la copii si bebelusi Sus Copiii vin deseori in contact cu bolnavi care sufera de o afectiune virala: isi petrec timpul liber in jurul altor copii care sunt raciti.Pentru copii mai mici care nu isi pot sufla nasul se utilizeaza un instrument cu rol de aspirare.contaminate. tastatura. dureri de cap. taieturi sau contactul cu o persoana sau obiect infectat. Organismul cu ajutorul sistemului imunitar va incerca sa distruga aceste particule si sa le elimine. O imunitate scazuta permite mai usor virusului sa se ataseze de o celula gazda. nas infundat. in timp ce virusul va muri daca nu se ataseaza unei celule gazda. Unele dintre acestea sunt contagioase (de exemplu. prin care se va face drenajul secretiilor . Infectiile bacteriene comune apar ca urmare a invaziei de bacterii patogene prin tractul respirator sau digestiv. Deseori. streptococul betahemolitic). durere in gat si oboseala. fapt ce duce la aparitia bolilor si a simptomelor specifice. . iar altele nu sunt. Una dintre diferentele majore dintre infectiile virale si bacteriene este sustine ca infectiile bacteriene pot fi transmise si prin intermediul obiectelor (clante.Este foarte important ca bebelusii si copii mici sa se odihneasca suficient atunci cand au febra. tuse.

afectiunile minore cauzate de infectii virale implica doar tratament simptomatic.Copiii mai mari de patru ani vor putea utiliza pastile de supt pentru ameliorarea inflamatiei gatului. In cazul starilor mai grave ar putea fi necesar un tratament mai complex sau chiar pe toata durata vietii. varsta.Medicamentele antivirale si de sustinere a sistemului imunitar. la care se adauga starea generala de sanatate. O combinatie intre tratamentele alternative. De regula. Utilizarea acestora poate slabi sistemul imunitar.Medicamente eliberate fara prescriptie medicala. sucuri de fructe sau supe . recomandate in cazul .Ar trebui ca pacientii sa consume suficiente lichide. .nazale. terapia complementara si medicina naturala ajuta in lupta impotriva infectiei. . crescand probabilitatea contactarii altei infectii. Tratament Sus Cel mai eficient mod a trata infectiile virale ramane forta de actiune a sistemului imunitar. cum sunt medicina conventionala.Este recomandat ca cei mici sa respire aer cald/fierbinte pentru fluidizarea mucusului din piept si din pasajele nazale. umidificati fosele nazale cu apa de mare sau apa calduta. cum ar fi interferonul si imunoglobulinele. . antiinflamatoare. . paracetamol sau ibuprofen care pot ameliora simptomele. Medicina conventionala in cazul infectiilor virale . Tratarea infectiilor virale nu se face cu antibiotice. prin ameliorarea simptomelor si consolidarea raspunsului imun.nu este recomandat laptele la sugari (daca acesta nu reprezinta hrana exclusiva) pentru a evita congestia. Inainte de aspirarea secretiilor nazale. Utilizarea pe termen lung si consumul excesiv are efecte adverse. gravitatea bolii si tipul de virus implicat.

reducerea consumului de glucide (crearea unui mediu acid ajuta la inmultirea agentilor patogeni).Terapia antiretrovirala suprima replicarea virusului imunodeficientei umane (HIV) chiar daca nu exista simptome specifice. Terapii complementare . inot). Acestea se vor administra pe cale orala.acupunctura. Ce se intampla dupa infectiile virale? Sus Infectiile virale se pot manifesta timp de pana la doua saptamani.regim alimentar.meditatia. Deoarece virusul traieste in interiorul celulelor. consilierea . Profilaxie Sus . psihoterapia. iar dupa tratarea infectiei este importanta stimularea sistemului imunitar. . intramuscular. se recomanda consumul alimentelor bogate in vitamine (portocale. capsuni).benefice atunci cand exista consecinte pe termen lung si implicatii psihologice. topic sau prin inhalare. la inceput cu pauze pentru a permite organismului sa se adapteze. . morcovi. o hidratare adecvata. Mergeti pe jos 20 de minute zilnic si veti reusi sa va mentineti sanatatea organismului dupa infectia virala.ayurveda. stafide. fasole verde. . . . Scopul tratamentului este de a contribui la scaderea incarcaturii virale. intravenos. antiviralele pot avea reactii secundare severe intrucat sunt administrate in scopul de a ucide virusul. Avand grija de sistemul imunitate nu veti fi protejati doar de infectiile virale. Practicati regulat exercitii fizice (mersul pe bicicleta sau pe jos.homeopatia. iar acest lucru conduce la distrugerea celulelor din organism.infectiilor grave. kiwi. In acest scop. ci si de multe alte afectiuni.

.Evitati contactul cu persoanele care sufera de raceala.Nu atingeti ochii sau nasul daca ati intrat in contact cu o persoana care suferea de raceala. . .Mancati sanatos si corespunzator. . .Nu mancati si nu beti atunci cand manevrati obiecte contaminate sau in timp ce faceti curatenie. etc.Exista mai multe modalitati de a preveni infectia si transmiterea germenilor.Mentineti-va o igiena personala zilnica (dus. Urmatoarele sfaturi sunt utile pentru mentinerea starii optime de sanatate si pentru a dezovolta un sistem imunitar puternic. curatarea parului.Spalati-va mainile frecvent si cu atentie.Acoperiti-va gura atunci cand stranutati sau tusiti. odihniti-va suficient si practicati exercitii fizice in mod regulat.Consumati proteine si legume fierte cel putin de doua ori pe zi pentru a stimula sistemul imunitar. Glaucomul . . . . pentru un tonus ridicat si mentinerea starii de sanatate. . . taiat unghii. .Consumati suplimente nutritionale daca este cazul pentru a preveni infectiile. de a manca sau dupa vizita la toaleta. Folositi prezervativul in timpul actului sexual pentru a reduce riscul de a contacta boli cu transmitere sexuala. .Beti apa filtrata sau imbuteliata deoarece riscul ca aceasta sa fie contaminata este mai mic. prin stimularea eliminarii toxinelor si imbunatatirea functiei digestive. gripa.). inainte de gatit.Pastrati-va o atitudine pozitiva si optimista pentru a consolida sistemul imunitar. varicela sau rujeola. .Folositi periuta de dinti si ata dentara de doua ori pe zi si vizitati regulat medicul stomatolog pentru a preveni infectiile si cariile dentare.Practicati sexul protejat.

Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. La inceput. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului -glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. Exista 3 forme de glaucom: -glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. In aceasta forma de glaucom. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. rezultand in final pierderea vederii. ducand in timp la orbire definitiva. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. fiind cam 10% din cazuri. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului. Daca nu se trateaza. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea -glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. se pierde campul vizual periferic. eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi. nervul optic este doar usor lezat. .Generalitati Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. desi de obicei unul estemai afectat decat celalalt. In aceasta forma. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere.

Expectativa vigilenta 8. Investigatii 10. Medici specialisti recomandati 9. Generalitati 2. Tratament in cazul agravarii bolii 15. Factori de risc 6. Tratament medicamentos 18. Consultul de specialitate 7. Tratament chirurgical . Tratament medical 12. Simptome 4.Cuprins articol 1. Diagnostic precoce 11. Tratament initial 13. Profilaxie 16. Cauze 3. Tratament ambulatoriu 17. Tratament de intretinere 14. Mecanism fiziopatogenetic 5.

scaderea fluxului sangvin care vasculariza nervul optic se banuieste a fi cauza. modificari la nivelul globului ocular (excavatia papilei nervului optic) si pierderea vederii campului periferic . care este produsa si eliminata. Glaucomul cu unghi deschis In glaucomul cu unghi deschis nu se cunoaste cauza exacta a lezarii nervului optic. mentinand o presiune constanta intraoculara. Nu toate persoanele cu glaucom cu unghi deschis prezinta o crestere a presiunii intraoculare. In multe din cazuri aceste leziuni ale nervului optic se banuieste ca apar datorita cresterii presiunii intraoculare (TIO-tensiunea intraoculara) care rezulta datorita acumularii lichidului (umoarea apoasa) intraocular. Optiuni terapeutice Cauze Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Semnele de debut care apar in glaucomul cu unghi deschis sunt tensiunea intraoculara normala sau crescuta. dar motivul aparitiei acestui lucru nu este cunoscut.19. Uneori leziunile apar chiar daca nu creste presiunea intraoculara. Glaucomul cu unghi inchis Glaucomul cu unghi inchis apare atunci cand unghiul de drenaj pentru umoarea apoasa deja ingustat devine blocat. Acest lucru apare cand: . Presiunea crescuta intraoculara lezeaza nervul optic producand scaderea progresiva a acuitatii vizuale. Se estimeaza ca 16-40% din cazurile de glaucom cu unghi deschis se produc fara o crestere a presiunii intraoculare. In unele cazuri umoarea apoasa nu este drenata in mod corespunzator. In mod normal forma partii frontale a globului ocular (camera anterioara a globului ocular) este mentinuta de un lichid numit umoare apoasa. rezultand in final pierderea vederii.cand nu creste presiunea intraoculara. Cand acest lucru se produce. lichidul se acumuleaza intraocular provocand cresterea tensiunii intraoculare. In aceste cazuri. Alte tratamente 20.

-partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii apoase din camera anterioara. . blocand unghiul de drenaj. -glaucomul apare dupa un traumatism ocular. Glaucomul este estimat ca apare la aproximativ 30% din persoanele cu sindrom Stuge-Weber care determina cresterea presiunii la nivelul partii albe a globului ocular (sclera). Aceasta forma de glaucom secundar se numeste glaucom pigmentar. cristalinul se ingroasa inchizand unghiul de drenaj al ochiului. Glaucomul secundar Glaucomul apare si in urma altor afectiuni si se numeste glaucom secundar. Blocajul produce cresterea presiunii intraoculare si face ca irisul sa comprime sistemul de drenare al ochiului (sistemul trabecular). Tratamentul medicamentos si posibil cel chirurgical se pot folosi pentru a scadea tensiunea intraoculara. inchizand unghiul de drenaj. dupa o interventie chirurgicala. Glaucomul congenital si infantil Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt de cele mai multe ori provocate de defecte congenitale. Alti factori sunt tumorile care comprima si deplaseaza irisul anterior. Este nevoie de eliminarea cataractei pentru a se trata glaucomul fakomorfic. conducand la pierderea progresiva a vederii pana la orbire -defectele care apar la nivelul irisului il fac sa se deplaseze anterior. Un defect congenital apare datorita unei infectii a mamei in timpul sarcinii. neurofibromatoza. Un alt material care se imprastie (de origine necunoscuta) care se depoziteaza in camera anterioara a globului ocular poate produce glaucom congenital numit sindrom exofoliativ (pseudoexfoliativ) -cataracta care produce marirea cristalinului poate cauza un glaucom secundar (glaucom fakomorfic). datorita cresterii unei tumori sau ca urmare a unei complicatii a unei afectiuni medicale cum este diabetul -administrarea unor anumite medicamente cum sunt corticosteroizii folositi pentru tratarea unei infectii oculare sau a altor boli -glaucomul poate sa apara si in urma distrugerii si imprastierii materiilor colorate intraoculare (pigmenti) care se gasesc la nivelul irisului. cum este rubeola sau cum este o boala mostenita. Acest lucru produce cresterea presiunii intraoculare si lezeaza nervul optic. Pe masura ce avanseaza cataracta. ceea ce duce la cresterea presiunii intraoculare.

Acest lucru nu apare la . Se poate intampla sa apara simptome pe o perioada scurta de timp (glaucom cu unghi inchis subacut) care de obicei apar seara si dispar pana dimineata urmatoare sau poate sa apara simptomatologie severa (acuta) care necesita un tratament medical de urgenta. indicand ca zona transparenta a ochiului (corneea) a suferit o leziune -marirea globilor oculari datorita cresterii presiunii intraoculare. care se foloseste in vederea cu acuratete a detaliilor. Simptomele care apar in glaucomul congenital sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt: -ochi plini de lacrimi sau o sensibilitate la lumina (a copilului) -unul sau ambii ochi congestionati. care apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului -halou color in jurul surselor de lumina -eritem al ochiului -greata si varsaturi. Glaucomul cu unghi inchis poate sa nu provoace nici un simptom aparent sau simptome minore. In glaucomul cu unghi deschis singurul simptom care apareconsta inscaderea acuitatii vizuale. Simptomele glaucomului cu unghi inchis apar de obicei la un singur ochi odata si de cele mai multe ori sunt: -vedere incetosata care apare brusc -durere severa. avand un aspect exoftalmic (ochi protruzivi). Se poate ca scaderea acuitatii vizuale sa nu fie observata decat atunci cand devine severa intrucat ochiul afectat mai putin compeseaza si pentru celalalt.Simptome Sus Simptomele difera in functie de tipul glaucomului. Scaderea acuitatii vizuale poate sa devina evidenta intr-un stadiu mai avansat al bolii. Intre timp s-a pierdut foarte mult din acuitatea vizuala. Campul vizual periferic se pierde inaintea celui central.

Daca se identifica la debut si se trateaza corespunzator. unul din ochi este afectat mai mult decat celalalt. marind astfel zona de pierdere a vederii. Aproape jumatate din persoanele care au glaucom cu unghi inchis dezvolta boala si la celalalt ochi in urmatorii 5 ani. Pot sa apara episoade scurte de glaucom cu unghi inchis. cea mai frecventa forma de glaucom. acuitatea vizuala se modifica incet. presiunea crescuta provoaca lezarea rapida si permanenta a nervului optic -dupa ce apar simptomele se poate sa se instaleze orbirea permaneta in decursul catorva ore sau zile. Campul vizual central este afectat ultimul -daca glaucomul cu unghi deschis netratat afecteaza vederea centrala (care se foloseste la citit si vederea detaliilor obiectelor). Punctele negre observate in ambele campuri vizuale se vor intalni intr-un punct comun. Fara tratament. Glaucomul acut cu unghi inchis apare brusc si necesita tratament chirurgical de urgenta: -blocajul drenarii umorii apoase cauzeaza o crestere brusca a tensiunii intraoculare -daca nu se trataeaza de urgenta. -prurit (mancarime) sau senzatie de nisip in ochi sau inchiderea ochilor in cea mai mare parte de timp.adulti. afecteaza de cele mai multe ori ambii ochi simultan. poate fi mentinuta acuitatea vizuala normala. poate sa agraveze progresiv acuitatea vizuala. In aceasta forma de glaucom. Mecanism fiziopatogenetic Sus De cele mai multe ori glaucomul afecteaza la debut campul vizual periferic. apare orbirea definitiva. astfel incat sa nu fie observata cand a evoluat. Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent si afecteaza de obicei cate un ochi odata. Glaucomul cu unghi deschis. astfel incat in timp sa apara orbirea. -presiunea crescuta intraoculara sau alti factori externi pot provoca leziuni progresive ale nervului optic -campul vizual periferic este afectat la inceput. aceste episoade recurente pot deveni situatii de urgenta . In orice caz. Daca nu se trateaza.

Dar acestea pot fi forme foarte serioase de glaucom. mai multe de 10% din persoanele cu varsta peste 40 de ani au o presiune crescuta intraocular (presiunea mai mare de 21 de mm Hg). Tratamentul pentru orice tip de glaucom poate sa amane sau sa previna pierderea vederii. se va pierde in mod treptat vederea pana la orbire. -varsta. Persoanele cu varsta mai mare de 70 de ani au un risc de 4-7 ori mai mare de a dezvolta un glaucom decat cei cu varsta intre 40 si 50 de ani . nu se va accentua pierderea vederii sau inrautatirea problemelor existente suprasolicitand ochii (cum ar fi la citi sau statul la televizor). Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi deschis: -presiunea crescuta intraoculara (PIO). Chiar daca exista glaucom. Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucom infantil) sunt forme rare. Modificarile stilului de viata depind de severitatea afectiunii. Presiunea intraoculara crescuta este singurul factor de risc care se poate trata. dar nu poate sa refaca leziunile care s-au produs deja. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru glaucom difera in functie de tipul glaucomului. Unele studii au indicat faptul ca printre persoanele cu POI 15-40% intre acestea isi pierd vederea in urmatorii 10 ani de evolutie. Daca glaucomul congenital ramane netratat. Riscul de aparitie al glaucomului creste dupa varsta de 40 de ani.(glaucom acut cu unghi inchis) sau sa devina o problema de lunga durata (glaucom cronic cu unghi inchis). Dar prezenta numai a unei tensiuni intraoculare crescute nu este un motiv de diagnostic al glaucomului si nu necesita intotdeauna tratament. s-au produs vindecari ale leziunilor nervului optic. Daca glaucomul cu unghi inchis nu se trateaza. poate sa apara rapid orbirea definitiva. Glaucomul cu unghi deschis este asociat. In unele forme de glaucom congenital. in cele mai multe cazuri cu o presiune intraoculara mai mare decat normalul.

fara o crestere a presiunii intraoculare pot fi primele simptome de glaucom -pierdere a vederii la unul din ochi. La populatia de culoare riscul pentru glaucom este de 4 ori mai mare decat la populatia alba. Daca nu este tratat exista riscul aparitiei unor leziuni mai severe si la celalalt ochi in proportie de 29%. Modificarile de la nivelul globului ocular cum sunt excavatia papilei nervului optic. Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi inchis: -rasa.-rasa. Populatia peste 40 de ani are un risc mai mare -sexul. Altii factori de risc posibili -diabetul zaharat. Un studiu a aratat ca afroamericanii peste 30 de ani au risc de a face glaucom la varste mai tinere decat albii. De asemenea ei au un risc mai mare de a dezvolta un glaucom secundar datorita neovascularizatiei care apare si blocheaza sistemul de drenare al umorii apoase (sistemul trabecular) -alti factori de risc. Este de 9 ori mai mare riscul de glaucom la rudele persoanelor care au glaucom. vasospasm periferic (spasm si ingustarea lumenului vasului sangvin) sau o cornee subtire. populatia din Alaska si Groenlanda au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului cu unghi inchis decat populatia generala -varsta. Leziunile la un ochi datorate glaucomului se asociaza cu o accentuare a leziunilor de la celalalt ochi. Populatia din Asia de Estprecum si canadienii. Este nevoie de cercetari mai exacte pentru a se indica legatura dintre acesti factori de risc si boala. boli cardiovasculare. In orice caz dovezile acestor studii sunt destul de inconsistente si este inca nesigur cum aceste afectiuni pot sa creasca riscul de glaucom cu unghi deschis. cefalee migrenoasa. neprovocat de alte afectiuni (numit glaucom cu unghi deschis primar). Diabeticii au o presiune mai mare intraoculara decat populatia generala. De asemenea au un risc mai mare de a se produce lezarea nervului optic decat albii -istoric familial de glaucom. Apare mai frecvent la femeile mai in varsta fata de barbatii cu aceeasi varsta . Studiile indica o serie de alti factori care pot fi implicati in aparitia bolii cum sunt tulburari de vedere la distanta (miopia) sau o presiune intraoculara crescuta (hipertensiune).

Copiii nascuti din mame care au avut infectii virale in timpul sarcinii cum este rubeola au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului congenital . difera de la persoana la persoana -hipermetropia (vedere cu dificultate a obiectelor situate aproape). producand un atac de glaucom cu unghi inchis. facandu-l sa se blocheze mai usor -istoricul familial este un factor de risc pentru aparitia bolii -prezenta glaucomului cu unghi inchis la un ochi creste riscul de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Consultul de specialitate Sus Se vor contacta imediat serviciile medicale de urgenta daca apar urmatoarele simptome ale atacului de glaucom cu unghi inchis (glaucom acut): -incetosarea brusca a vederii -durere puternica la nivelul ochiului afectat -inrosirea ochiului afectat -greata si varsaturi -vederea unui halou colorat in jurul surselor de lumina.factorii genetici. Timpul cat stau dilatate. Factorii de risc pentru glaucomul congenital: .-defecte congenitale. Aproape jumatate din persoanele care au avut un atac de glaucom la un ochi pot sa dezvolte boala si la celalalt in urmatorii 5 ani. daca pupilele acestora stau dilatate mult timp. Persoanele care prezinta de la nastere un unghi de drenaj mai ingust pot sa dezvolte in timp un glaucom cu unghi inchis. aproape 10% din nou nascuti mostenesc boala. . Hipermetropii au risc mai mare de aparitie a glaucomului cu unghi inchis intrucat au un glob ocular mai mic si astfel unghiul de drenaj este mai ingust.infectii ale mamei in timpul sarcinii.

se poate amana tratamentul. . Expectativa vigilenta Sus Expectativa vigilenta nu se recomanda daca exista semne ale unui atac de glaucom cu unghi inchis. Medici specialisti recomandati Sus Urmatorii medici pot diagnostica glaucomul: -optometrist -oftalmolog. Daca la examenul oftalmologic se observa o presiune intraoculara crescuta si nu exista alti factori de risc pentru glaucom. Optometristul nu poate trata glaucomul. lispa unui examen oftalmologic in ultimul an sau mai mult. Dar se recomanda examinarea regulata a presiunii intraoculare si de asemenea examinari regulate oftalmologice pentru a se diagnostica boala daca este cazul. Este nevoie de examinarea oftalmologica sau optometrica pentru evidentierea de semne de glaucom -existenta glaucomului si aparitia de simptome datorita tratamentului medicamentos administrat.Se recomanda adresarea la medic in urmatoarele conditii: -vederea unor puncte negre (miodesopsii) in campul vizual periferic la unul sau la ambii ochi -dificultati de vedere care apar treptat -existenta unui istoric familial de glaucom cu unghi deschis. varsta peste 40 de ani. Deciziile pentru tratarea glaucomului se iau prin consularea oftalmologului.

Oftalmologul va cauta semne de lezare a nervului optic in polul posterior al globului ocular pentru a stabili daca este prezenta afectiunea si care este severitatea ei. Poate fi nevoie de un tratament de urgenta in cazul in care exista un atac de glaucom cu unghi inchis.Investigatii Sus Pentru diagnosticarea glaucomului se face o anamneza si un examen fizic. Daca se suspecteaza glaucom se va face o trimitere catre medicul oftalmolog pentru a realiza mai multe investigatii si a face un tratament. Presiunea normala intraoculara este intre 10 si 21 mmHg. Persoanele cu glaucom au o presiune mai mare decat normalul -examinare prin biomicroscop se folosete pentru a mari toate partile componente ale globului ocular. Aceasta este cea mai buna examinare pentru a se pune diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Detectarea precoce si tratarea unui glaucom cu unghi deschis sunt importante pentru a controla boala si a preveni pierderea vederii. Prin aceasta metoda se poate face si gonioscopia si tonometria -examinarea campului vizual (perimetria) si a acuitatii vizuale. Perimetria este o investigatie scumpa si care necesita mult timp de aceea nu se face ca un examen screening de rutina sau ca alte investigatii mai rapide pentru glaucom. Istoricul medical si rezultatele urmatoarelor investigatii poate determina punerea diagnosticului: -oftalmoscopia utilizata pentru a vedea interiorul globului ocular. Pentru glaucom se examineaza zona prin care nervul optic paraseste globul ocular (numita papila sau disc optic). Persoanele care prezinta leziuni ale nervului optic vor avea si tulburari de vedere pe partea afectata -gonioscopia foloseste lentile speciale pentru a vizualiza unghiul de drenare a umorii apoase. Lezarea nervului optic care apare in glaucom se poate diagnostica prin oftalmoscopie. . Acestea se fac pentru a se examina cat de bine sunt vazute detaliile obiectelor si pentru vederea obiectelor din campul periferic si central care pot semnifica o leziune la nivelul nervului optic cauzata de glaucom. Acesta este un test obisnuit pentru o evaluare initiala pentru a se diagnostica sau nu glaucomul -tonometria masoara presiunea intraoculara. Perimetria se face ca parte a examinarilor pentru urmarirea evolutiei glaucomului.

Studii recente au sugerat ca masurand grosimea structurii transparente a ochilui (corneea) cu investigatii cum sunt ecografia pahimetrica poate permite medicului specialist sa determine care este riscul de glaucom.Dupa stabilirea diagnosticului de glaucom cu unghi deschis. Daca exista deja glaucomul si a aparut o pierdere semnificativa a vederii. Necesita asocierea ei cu alte metode pentru un diagnostic cat mai exact. masurarea presiunii intraoculare (tonometria) nu trebuie facuta ca singura investigatie pentru diagnosticarea glaucomului. se va face o examinare a acuitatii vizuale ramase pentru gasirea de metode eficiente de folosire maxima a vederii si de mentinere a unui stil cat mai bun de viata. Testarea grosimii corneei este un nou concept si se fac studii in continuare pentru a se determina acuratetea metodei in predictia glaucomului. Este cu atat mai necesar pentru cei cu factori de risc sa fie supusi unui examen screening in fiecare an. analiza GDx a fibrelor nervului optic. tomografia pe lungimea nervului optic pentru a se observa continuitatea sa. Se pot face mai multe examinari pentru a se stabili care sunt leziunile produse de glaucom asupra nervului optic. se vor face examinari oftalmologice de rutina inclusiv tonometrie si gonioscopie pentru a se monitoriza boala. sunt mai rar accesibile. Diagnostic precoce Sus Intrucat multe persoane cu glaucom prezinta o presiune normala intraoculara. Persoanele cu un risc crescut sunt reprezentate de: -persoanele peste 65 de ani . O cornee mai subtire central este considerata factor de risc pentru glaucom. Intrucat acestea sunt investigatii mai noi. Perimetria se face o data pe an dupa ce s-a pus diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Este recomandat ca toate persoanele peste 20 de ani sa efectueze un examen screening pentru depistarea glaucomului. Acestea sunt tomografia Heildelberg a retinei.

la anumiti copii. Optiunile terapeutice includ medicatie. majoritatea tratamentelor glaucomului sunt indreptate spre scaderea presiunii de la nivelul ochiului (presiunea intraoculara.-afroamericanii (pentru glaucom cu unghi deschis). Studiile arata ca atat terapia medicala cat si cea chirurgicala sunt eficiente. dar riscurile si . Totusi. sunt luate in considerare tratamentul laser si tratamentul chirurgical. tratament laser si tratament chirurgical. cei din Asia de est sau persoane descendente din acele zone (pentru glaucom cu unghi inchis) -hipermetropii (risc crescut pentru glaucomul cu unghi inchis) -leziune oculara in urma unui tratament chirurgical. Tratament medical Sus Tratamentul glaucomului se concentreaza pe mentinerea vederii prin incetinirea evolutiei leziunilor de la nivelul nervului localizat in partea posterioara a ochiului (nervul optic). Totusi. cum ar fi operatia pentru cataracta -diabetici -tensiune arteriala crescuta (hipertensivi) -cei tratati cu medicamente corticosteroidiene -cei cu istoric familial de glaucom. in anumite cazuri. La adulti. PIO). anumite leziuni produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. Lezarea nervului optic se poate produce la orice valoare a presiunii intraoculare. La ora actuala. tratamenul laser si cel chirurgical pot fi de prima alegere mai ales in cazurile moderate pana la severe. tratamentul nu poate restitui vederea ce a fost pierduta din cauza glaucomului. chiar si la valorile considerate normale. Atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut succes in scaderea PIO. In Statele Unite. Scaderea PIO poate ajuta la prevenirea aparitiei unor leziuni ulterioare la nivelul nervului optic. tratamentul este inceput de obicei prin administrarea unei medicatii.

Totusi. tratament laser sau alt tip de tratemnt chirurgical. Reducearea PIO la pacientii cu glaucom cu unghi deschis incetineste progresia bolii si ajuta la prevenirea reducerii ulterioare a vederii. Glaucomul cu unghi inchis este uneori o afectiune ce necesita interventie de urgenta (glaucomul cu unghi inchis acut) deoarece blocarea fluidului la nivel ocular poate duce la o crestere brusca a PIO ceea ce duce la aparitia rapida a leziunilor la nivelul nervului optic. Daca PIO este suficient de mare. varsta. rasa si alti factori. Glaucomul cu unghi inchis acut . Presiunea intraoculara tinta este cu aproximativ 20% mai mica decat presiunea intraoculara anterioara. Tratamentul glaucomului cu unghi deschis implica medicatie (picaturi de ochi) ce scade PIO. Pe parcursul tratamentului. Glaucomul cu unghi inchis acut duce la aparitia unei dureri semnificative la nivel ocular. tinta presiunii intraoculara poate fi modificata pentru a preveni aparitia leziunilor la nivelul nervului optic.beneficiile pot diferi in functie de tipul glaucomului. Tratament initial Sus Pacientilor diagnosticati cu glaucom li se stabileste o tinta a presiunii intraoculare pentru fiecare ochi. Sunt necesare consulturi oftalmologice regulate in conditiile in care exista PIO ridicata fara a fi prezente semne de glaucom. se va initia terapia medicamentoasa pentru scaderea PIO si prevenirea pierderii vederii. decizia de incepere a tratamentului in absenta existentei unor leziuni de nerv optic este foarte importanta. Pacientul cu glaucom trebuie sa isi consulte medicul in privinta tuturor optiunilor terapeutice iar acesta sa determina care optiune ar fi cea mai buna in situatia data. In Statele Unite. deoarece expune pacientul la riscurile si cheltuielile unui tratament de lunga durata. Aceasta tinta este fixata in functie de gradul leziunilor de la nivelul nervului optic si de PIO la care aceasta leziune s-a produs. Totusi. picaturile de ochi (colir) pentru scaderea PIO sunt de obicei prima optiune terapeutica. alte optiuni terapeutice (laser sau chirurgie) pot fi uneori considerate drept optiuni terapeutice initiale in cazul pacientilor cu glaucom cu unghi deschis moderat pana la sever.

. Vizitele la medic pot fi zilnice pana la atingerea PIO tinta. orbirea se poate instala rapid. In timpul acestor evaluari este masurata de obicei PIO. Persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune pot resimti o stare de suparare si depresie. medicul va efectua o evaluare a vederii scazute. constientizarea acestei afectiuni poate fi greu de realizat. Tratament de intretinere Sus Odata ce tratamentul pentru glaucom a fost inceput.necesita interventie terapeutica de urgenta. sa includa sugestii in ceea ce priveste consilierea si antrenarea in a face fata vederii reduse. In conditiile in care glaucomul poate duce la o pierdere semnificativa a vederii inainte de a fi detectat. Daca presiunea intraoculara continua sa fie crescuta sau daca leziunile la nivelul nervului optic sa inrautatesc in ciuda tratementului cu picaturi pentru ochi. Oftalmologul va analiza modificarile de la nivelul nervului optic ce indica agravarea afectiunii in ciuda tratamentului si daca este nevoie. Cei ce prezinta glaucom cu unghi inchis vor necesita evaluari regulate ale unghiurilor de drenaj si a PIO. Daca aceasta afectiune nu este tratata de urgenta. Uneori poate fi utilizata terapia medicamentoasa. Acestia pot fi indrumati spre centre de consiliere unde vor fi ajutati sa se obisnuiasca cu aceasta situatie. va ajusta PIO tinta. monitorizarea unghiului de drenaj si chiar terapie chirurgicala. oftalmologul va efectua evaluari periodice ale functiei oculare. Este posibila instituirea terapiei laser pentru prevenirea inchiderii bruste a unghiului de drenaj. incluzand medicatie pentru scaderea PIO. se va lua in considerare terapia laser. vizitele la medic vor fi efectuate la fiecare 3 pana la 6 luni. Poate. Glaucomul congenital necesita in aproape toate cazurile corectia chirurgicala a defectului. In cazul pacientilor ce au suferit o pierdere semnificativa a vederii. Persoanele ce prezinta canale de drenaj inguste vor dezvolta mai probabil glaucom cu unghi inchis. aceasta nu are efecte pe termen lung. Aceasta evaluare va ajuta medicul si pacientul in gasirea celor mai bune modalitati de folosire a vederii ramase. Odata ce aceasta a fost atinsa. dar de obicei. de asemenea.

In anumite tari. de obicei picaturi pentru ochi (colir) sunt utilizate pentru reducerea PIO fie prin scaderea cantitatii de lichide secretate la nivel ocular. aceste . fie prin cresterea drenajului lichidelor de la nivel ocular. tratamentul chirurgical este aplicat in stadiile initiale ale bolii. La anumiti copii. La anumite persoane. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. terapiei chirugicale sau ambelor. leziunile la nivelul nervului optic produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. Acest tip de interventie este rezervat de obicei cazurilor avansate de glaucom pentru care alte forme de tratament nu au fost eficiente. precum Marea Britanie. Picaturile de ochi sunt de obicei utilizate pentru tratamentul glaucomului. Ar putea constitui un inconvenient administrarea de picaturi oculare la anumite intervale orare. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere si tehnologii adaptative. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. dar poate preveni lezarea in continuare a nervului optic si poate mentine vederea ramasa. Tratament in cazul agravarii bolii Sus Tratamentul chirurgical in glaucom este necesar numai in cazul scaderii progresive a vederii si nereducerii PIO sub tratament medicamentos sau laser. dar PIO poate fi controlata cu ajutorul medicamentelor. La adulti. In anumite cazuri. vor fi utilizate zilnic. Tratamentul chirurgical poate consta in crearea unei alte zone prin care lichidul sa paraseasca ochiul. precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari care pot imbunatati conditiile de viata ale persoanelor cu vedere redusa. tratamentul glaucomului nu poate restitui vederea pierduta din cauza acestei afectiuni.Medicamentele. Uneori. pentru tot restul vietii. Tratamentul la domiciliu poate fi util in ajutarea pacientului in a se adapta efectelor glaucomului. tratamentul chirurgical poate consta in distrugerea unei portiuni a structurii oculare implicate in secretia lichidului intraocular (corpul ciliar) cu scopul de scadere a secretiei lichidiene. De retinut! Glaucomul nu poate fi vindecat. Este important de inteles ca tratamentul glaucomului va fi administrat cel mai probabil toata viata.

pacientii suferinzi de glaucom incearca metode terapeutice alternative precum acupunctura sau marijuana. rasa si istoricul familial) pentru glaucom nu pot fi modificati. Aceste teste pot fi efectuate de un medic oftalmolog. Totusi. Persoanele cu risc crescut necesita controale regulate efectuate de catre un medic oftalmolog. Asemenea tratamente pot fi scumpe si unele pot fi periculoase pentru sanatate. o degradare permanenta si care poate duce in cele din urma la orbire. Spre deosebire de alte afectiuni cronice in care neadministrarea medicatiei duce la aparitia unei simptomatologii evidente. Profilaxie Sus Majoritatea factorilor de risc (precum varsta. Tratament ambulatoriu Sus Succesul tratamentului glaucomului depinde de gradul de informare al pacientului. Deoarece glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu poate preveni intotdeauna pierderea in continuare a vederii. neadministrarea medicatiei pentru glaucom asa cum a fost prescrisa nu va duce la aparitia unor simptome evidente. Este importanta respectarea indicatiilor de administrare si a intervalelor orare pentru ca aceste picaturi sa fie eficiente. Pentru persoanele ce au un istoric de glaucom in familie sau care prezinta alti factori de risc pentru glaucom este necesara o consultare cu medicul specialist pentru efectuarea unor evaluari ale functiei oculare mai frecvente. adesea nedetectabila a vederii. Persoanele in varsta peste 20 de ani vor necesita un consult oftalmologic ce cuprinde si teste pentru glaucom la fiecare 3 pana la 5 ani. fie au fost dovedite ineficiente. poate duce la o degradare lenta.picaturi pot duce la aparitia unui anumit nivel de disconfort. majoritatea acestor terapii alternative fie nu au fost studiate. Totusi. Respectandu-se . de utilizarea de catre acesta a medicatiei conform prescriptiei medicale si de efectuarea de evaluari de rutina pentru monitorizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor.

dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. Se poate folosi un cod al culorilor pentru capacele tuburilor de medicamente pentru a facilita retinerea momentului de administrare.administrarea de medicamente fara prescriptie medicala (medicamente tip OTC) trebuie discutata in prealabil cu medicul specialist. Daca apar efecte secundare trebuie consultat medicul specialist. precum modul corect de aplicare al picaturilor de ochi. medicul va avertiza pacientul in legatura cu administrarea de medicamente ce dilata (maresc diametrul) pupila. precum anumite medicamente antihistaminice sau medicamente pentru raul de miscare.medicatia pentru glaucom trebuie utilizata asa cum a fost prescrisa de medic. Este posibila modificarea medicatiei . tipul activitatilor practicate si de stilul de viata. unghiurile de drenaj se pot inchide ceea ce duce la aparitia glaucomului cu unghi inchis. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. Anumite sfaturi pentru scaderea efectelor adverse ale medicatiei glaucomului. Cu ajutorul medicului pot fi gasite modalitati de utilizare la maxim a vederii ramase. notite atasate de oglinda sau de masa. Pentru a nu se uita momentul administrarii.aceste principii se pot reduce sansele de pierdere a vederii: . De asemenea. A trai cu vederea redusa Reducerea vederii determinata de glaucom poate afecta viata unei persoane in mai multe feluri. Daca unghiurile de drenaj ale umorii apoase sunt inguste si exista riscul de aparitie al glaucomului cu unghi inchis. Daca apar probleme in ceea ce priveste respectarea programului de administrare al medicamentelor trebuie consultat medicul specialist. Toti medicii ce trateaza un pacient cu glaucom trebuie atentionati de afectiunea acestuia . medicul oftalmolog trebuie informat in legatura cu toate medicamentele administrate pacientului. inclusiv medicatia pentru glaucom.este recomandata purtarea in portofel a unui card sau orice mod de identificare care sa precizeze ca purtatorul prezinta glaucom. Cardul ar trebui sa prezinte toate medicamentele administrate. se pot folosi ceasurile cu alarma. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari. Anumite medicamente trebuie evitate. pot ajuta la o adminsitrare corecta a medicamentului. sau orice alt dispozitiv de atentionare. . Cand pupila se dilata. Gradul de severitate al afectarii depinde de severitatea reducerii vederii.

Daca medicatia reduce PIO dupa un episod acut de glaucom cu unghi inchis. Mecanismul de actiune al acestora se bazeaza fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. pastile. In majoritatea cazurilor. Medicatia in acest caz nu este eficienta pentru o perioada lunga de timp si este de obicei utilizata pana in momentul in care se poate efectua interventia chirurgicala. Medicatia ce inchide pupila (pupiloconstrictoare) ar putea fi folosita pentru deschiderea unghiului de drenaj. picaturile de ochi sunt primele utilizate.In conditiile in care glaucomul duce adesea la pierderea semnificativa a acuitatii vizuale. De asemenea. medicatia poate fi utilizata pentru reducerea PIO si reducerea gradului de opacitate de la nivelul suprafetei globului ocular (cornea). Medicatia poate fi administrata sub forma de picaturi de ochi. este recomandabila discutia cu medicul. Pacientii pot resimti furie si frica sau o stare de tristete sau chiar instalarea unei stari depresive. nu toate persoanele ce folosesc marijuana au o asemenea reducere a PIO. In cazul glaucomului congenital. De asemenea. exista consilieri specializati in ajutarea oamenilor ce se confrunta cu o pierdere a vederii. Fumul are efecte toxice . Inhalarea fumului de marijuana a fost demonstrat ca reduce PIO cu 25%. tratamentul laser este aplicat la scurt timp dupa acesta pentru a preveni un episod recurent. Intr-un atac acut de glaucom cu unghi inchis. Exista multa publicitate in jurul ideii folosirii marijuanei in tratamentul glaucomului. In conditiile in care glaucomul este o afectiune cronica. Daca medicatia nu reduce PIO. constientizarea acestei afectiuni este adesea dificila. tratamentul laser va fi aplicat imediat. medicatia poate fi utilizata pentru scaderea presiunii intraoculare. familia si prietenii. inregistrarea intr-un grup de suport pentru oamenii cu aceasta afectiune ar putea fi de ajutor. solutie cu administrare orala sau in situatii de urgenta. Pentru a le face mai bina fata. Aceste sentimente sunt perfect normale. pe cale intravenoasa. acest lucru se intampla doar la 60% pana la 65% dintre cei ce fumeaza marijuana. Tratament medicamentos Sus Medicatia pentru reducerea presiunii intraoculare (PIO) este folosita in toate tipurile de glaucom. insa efectul nu dureaza mai mult de 3 pana la 4 ore.

Valoarea PIO ce duce la aparitia leziunilor de nerv optic variaza de la o persoana la alta. iar substantele din fumul inhalat determina modificari ale statusului mental. De aceea.agonisti adrenergici . precum si datorita nivelului redus al efectului benefic de reducere a PIO. nu este folosita o tinta unica a PIO pentru toata lumea. aceasta situatie se poate agrava chiar daca medicatia utilizata a determinat valori normale ale PIO.beta blocantele .colinergice . Medicatia pentru tratamentul galucomului determina reducerea presiunii intraoculare (PIO). PIO tinta a unei persoane poate necesita ajustari in cazul in care leziunile nervului opic evolueaza in ciuda tratamentului. fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular. Medicamentele ce reduc cantitatea de lichid secretata intraocular sunt: . Medicamentele ce cresc cantitatea de lichid drenata de la nivel ocular sunt: .hiperosmotice.analogi de prostaglandine. in special palmanii. De retinut! Atunci cand medicamentele sunt utilizate pentru tratamentului glaucomului. medicatia folosita pentru tratamentul glaucomului . Cantitatea de marijuana pe care o persoana ar trebui sa o fumeze pentru a mentine PIO scazuta duce la aparitia unor efecte secundare semnificative. Datorita acestor efecte toxice si psihoactive. marijuana nu este considerata o optiune terapeutica buna in cazul pacientilor cu glaucom si nu este recomandata pentru tratamentul acestora. In cazul in care glaucomul a produs reducerea vederii. In majoritatea cazurilor.agonisti adrenergici . scopul este de a preveni evolutia leziunilor de nerv optic prin reducerea PIO. fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului.asupra altor parti ale organismului.inhibitori ai anhidrazei carbonice .

mai intai va fi incercata terapia .este necesara analiza impreuna cu medicul a telurilor tratamentului. Toti medicii ce evalueaza un pacient cu glaucom trebuie instiintati de afectiunea acestuia si de medicatia pe care acesta o primeste. Aparitia efectelor secundare trebuie raportata medicului oftalmolog .trabuie utilizata zilnic pentru tot restul vietii. in cazul unora dintre ele.imediat dupa inceperea unei terapii medicamentoase este recomandata efectuarea unui consult medical pentru a se evalua eficacitatea acesteia. In timp ce noile tehnici chirurgicale pentru glaucom implica mai putine efecte secundare. perioada de timp pentru care medicatia va fi incercata si posibilele efecte secundare ale acesteia. Medicatia utilizata in tratamentul glaucomului poate fi scumpa. Multe persoane ce primesc tratament medical nu vor necesita niciodata tratament chirurgical pentru glaucom. Medicatia controleaza in multe cazuri PIO. tratamentul medicamentos are in continuare efecte secundare mai reduse decat tratamentul chirurgical. Picaturile de ochi ar putea de asemenea duce la aparitia unui nivel de disconfort. De asemenea. Ar putea fi de ajutor utilizarea unor instrumente de masurare exacte. Ar putea fi un inconvenient administrarea de picaturi de ochi la anumite intervale de timp. Tratament chirurgical Sus Tratamentul chirurgical nu este intotdeuna necesar pentru tratamentul glaucomului. ajustarea dozelor sau chiar oprirea lor.cunoasterea modului corect de aplicare al picaturilor de ochi poate duce la cresterea eficacitatii medicatiei si la evitarea aparitiei efectelor secundare. Trebuie respectata prescriptia medicala pentru administrarea picaturilor pentru ca acestea sa aiba efectul scontat: . Alte medicamente administrate la un pacient cu glaucom vor necesita. Ar putea fi de folos utilizarea unui carnet medical in care sa se noteze medicatia si momentul de administrare al acesteia. Inainte ca tratamentul chirurgical sa fie luat in considerare. aparitia efectelor secundare sau orice probleme aparute cu programul de administrare. prevenind degradarea vederii si orbirea. utilizarea de capace multicolorate pentru recipientele de medicamente poate ajuta la recunoasterea medicamentelor .

interventia chirurgicala presupune montarea unui sistem de filtrare (seton). Tipuri de tratament chirurgical Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru tratamentul glaucomului la adult. interventia chirugicala este efectuata pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase la pacientii cu glaucom. tratamentul chirurgical este necesar si in cazul glaucomului cu unghi deschis. Acest tip de interventie chirurgicala presupune creerea unei portite prin care lichidul sa fie drenat de la nivelul ochiului.reducerea PIO prin deschiderea unghiurilor de drenaj blocate sau prin creerea unor noi zone de drenaj pentu umoarea apoasa. Daca terapia laser nu este eficienta. Aceasta procedura este folosita in cazul . . in special la persoanele ce prezinta PIO crescuta din stadiile incipiente sau glaucom sever. Copii cu glaucom congenital necesita tratament chirurgical pe cat de repede posibil pentru prevenirea orbirii. de obicei confectionat din plastic. Pacientii ce prezinta glaucom cu unghi inchis la un ochi vor necesita tratament laser si la celalat ochi pentru a preveni aparitia glaucomului si la acesta.glaucom cu unghi inchis acut.interventia chirurgicala pentru cresterea drenajului umorii apoase de la nivelul ochiului. Tratamentul laser poate crea un orificiu la nivelul irisului permitand drenarea fluidului de la nivelul ochiului.mentinerea sanatatii nervului optic . care permite drenarea fluidului de la nivleul portiunii anterioare a ochiului intr-o zona de la care poate fi drenat in afara ochiului.medicala. De asemenea persoanele ce prezinta unghiuri de drenaje ale umorii apoase inguste pot necesita terapie laser pentru prevenirea aparitiei glaucomului cu unghi inchis acut. In anumite cazuri. Tratamentul chirurgical este indicat in: . terapia chirurgicala in stadiile incipiente in cazul glaucomului cu unghi deschis poate fi mai eficienta decat picaturile de ochi (colir) pentru reducerea PIO si prevenirea orbirii. Terapia laser ar putea fi necesara inca din stadiile initiale pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis. se iau in considerare interventii chirurgicale clasice precum iridectomia si trabeculectomia . In anumite situatii.glaucomul cu unghi deschis. Daca PIO se mentine la un nivel inalt sau daca leziunile de la nivelul nervului optic evolueaza in ciuda medicatiei. Scopul principal al terapiei chirugicale in glaucom este mentinerea vederii prin: . In cazurile de glaucom sever.

Daca aceste interventii esueaza la copii. anumite persoane cu glaucom sever sau complicat pot necesita iridectomia chirurgicala . poate fi efectuata utilizand o sonda criogenica aplicata extern sau chirurgia deschisa. Sunt in mod egal eficiente la copii. Este utilizata pentru tratarea atacul de glaucom cu unghi inchis acut sau pentru prevenirea apartitiei glaucomului cu unghi inchis la persoanele ce prezinta unghiuri de drenaj inguste. Aceasta interventie chirurgicala poate fi efectuata numai cu ajutorul laserului. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. Tratamentul chirurgical pentru glaucomul congenital Pentru glaucomul congenital exista doua interventii usor diferite prin care se incearca deschiderea directa a unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. atunci se pot tenta trabeculectomia sau interventia seton. reducandu-se astfel presiunea intraoculara.tratamentului glaucomului cu unghi deschis si a glaucomului cu unghi inchis cronic . In cazul in care alte interventii chirurgicale nu reusesc sa imbunatateasca circulatia lichidului la nivel ocular. dar nu sunt folosite la adulti. In anumite cazuri. Totusi. Aceasta interventie presupune creerea unei noi deschizaturi in zona irisului ce permite curgerea lichidului la nivel ocular. .interventie chirurgicala pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj. Interventiile ce au drept scop reducerea cantitatii de lichid de la nivelul ochiului sunt indicate numai in cazul persoanelor cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma utilizarii tratamentului medical sau a altor tipuri de interventii chirurgicale. Aceasta interventie este indicata si in cazul aparitiei de tesut cicatriceal in urma interventiilor anterioare. iridectomia laser poate fi efectuata in locul iridetomiei chirurgicale.trabeculectomie . Astazi.interventia chirurgicala efectuata pentru reducerea cantitatii de umoare apoasa secretata la nivel ocular. se poate efectua o interventie de distrugere a portiunii ochiului implicata in secretia acestui fluid (corpii ciliari).chirurgie cu sunt tubular (cu seton) .

Tratamentul chirurgical nu vindeca complet glaucomul. acuitatea vizuala nu va fi niciodata la fel de buna ca inainte de interventia chirurgicala. Efectuarea mai multor astfel de interventii de-a lungul . Ca si in cazul oricarui alt tip de interventie chirurgicala. se poate observa o imbunatatire a vederii postchirurgie.goniotomie . tratamentul chirurgical reduce sansele de pierdere ulterioara a vederii. Cataracta poate aparea si la persoanele ce sufera de glaucom fara ca acestia sa fi suferit o interventie chirurgicala.interventia chirurgicala determina imediat dupa aceasta o inrautatire a vederii. Totusi. Cataracta (opacifierea lentilei de la nivelul ochiului-cristalinul) poate aparea in urma tratamentului chirurgical pentru glaucom si acesta este motivul pentru care interventia chirurgicala nu este o metoda terapeutica de prima intentie in cazul glaucomului cu unghi deschis. Pentru anumite persoane.in multe cazuri. Vederea poate fi afectata pentru saptamani si luni dupa interventia chirurgicala. Daca aceste interventii se efectuaza simultan.. acest fenomen apare de obicei la persoanele in varsta. De retinut! Medicatia poate fi utilizata inaintea interventiei chirurgicale pentru a reduce gradul de opacitate al corneii.trabeculotomie. Exista si alte probleme ce trebuie discutate cu medicul specialist inainte de a lua decizia unui tratament chirurgical. Decizia de a accepta sau nu interventia chirurgicala este de obicei mai greu de luat in cazul celor cu glaucom decat in cazul altor afectiuni deoarece: . inclusiv alte tratamente chirurgicale. decizia de tratament chirurgical trebuie luata impreuna cu medicul analizand riscurile si beneficiile interventiei. persoana nu resimte durere si nici pierderea acuitatii vizuale . Un factor ce trebuie luat in considerare consta in alegerea ochiului ce trebuie operat mai intai. Interventiile prin care se distrug corpii ciliari implicati in secretia umorii apoase (interventii ciclodistructive) sunt folosite de obicei atunci cand alte tratamente. au esuat. Tratamentul pentru cataracta poate fi efectuat simultan cu cel pentru glaucom.

Intr-un studiu efectuat pe un numar mare de persoane. Multi medici considera ca glaucomul este o boala neurodegenerativa. Astfel de terapii sunt in testare.erau mai putin probabil sa necesite medicatie multipla pentru controlul PIO. Din nefericire. Rezultatele studiului au aratat ca cei ce au primit tratament laser: . astfel incat se secreta o cantitate prea mica de umoare apoasa. Altii pot prezenta o crestere a PIO. De asemenea au suferit o pierdere mai redusa a vederii pe o perioada de 3. dar nici una nu s-a dovedit pana acum sigura si eficienta in tratamentul glaucomului. aceasta PIO scazuta se mentine doar pentru cativa ani.au avut presiuni mai mici intraoculare. Pentru anumite persoane. nu toate persoanele tratate cu laser prezinta o PIO redusa in urma tratamentului. Anumite terapii alternative . precum acupunctura sau marijuana. persoanele suferind de aceasta boala pot fi tentate sa incerce terapiile alternative. cei ce au avut glaucom cu unghi deschis. Alte tratamente Sus Tratamentul laser se bazeaza pe utilizarea luminii tip laser in locul instrumentelor chirurgicale clasice si poate fi utilizat in cazul anumitor persoane suferind de glaucom. Tratamentul laser poate fi folosit pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis inainte ca tratamentul medicamentos sa fie incercat.timpului poate duce la distrugerea unei portiuni prea mari din corpii ciliari. mai degraba decat o boala determinata doar de o PIO crescuta. In conditiile in care glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu previne in toate cazurile evolutia pierderii vederii. au fost tratati fie cu laser fie cu medicamente. Anumite tipuri de glaucom cu unghi deschis raspund mai bine la tratamentul laser decat altele. Acest lucru are o importanta majora in conditiile in care tratamentele viitoare vor putea proteja celulele nervoase de la nivel ocular de efectele glaucomului (terapie neuroprotectiva). Glaucomul determina orbire prin distrugerea celulelor nervoase dispuse in partea posterioara a globului ocular si se produce adesea fara o crestere PIO.5 ani comparativ cu cei tratati medicamentos . Aceasta poate duce la inmuierea globului ocular determinand opacifierea cristalinului (cataracta).

Aceste interventii sunt utilizate si in cazul formarii de tesut cicatriceal in urma interventiei chirurgicale. Totusi. aceasta interventie se realizeaza fara a se patrunde in globul ocular. Anumite astfel de terapii alternative pentru tratamentul glaucomului pot ficostisitoare si consumatoare de timp. Interventiile pentru scaderea cantitatii de umoare apoasa secretata sunt utilizate doar la pacientii cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma tratamentului medicamentos sau a altor tipuri de tratamente chirurgicale.sau complementare au fost testate in glaucom. pot fi incercate interventiile pentru distrugerea corpilor ciliari. cateva pot fi chiar periculoase pentru sanatate. Aceasta interventie este utilizata pentru tratamentul atacului acut de glaucom cu unghi inchis si poate preveni aparitia glaucomului cu unghi inchis la persoanele cu unghiuri de drenaj inguste. Iridotomie laser Tratamentul laser pentru scaderea cantitatii de lichid secretata la nivel ocular Atunci cand alte interventii chirurgicale esueaza in a imbunatati curgerea umorii apoase in ochi. o sonda introdusa in ochi poate fi utilizata pentru tratamentul direct al corpilor . reducandu-se astfel PIO. Aceste interventii sunt utilizate pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis sau a glaucomului cu unghi inchis cronic Trabeculoplastia laser Sclerostomia laser Tratamentul laser pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj Tratamentul laser pentru prevenirea unghiului de drenaj implica efectuarea unei noi deschizaturi la nivelul irisului ce permite curgerea lichidului prin ochi. in anumite situatii. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. Optiuni terapeutice Sus Tratamentul laser pentru cresterea drenajului lichidului de la nivel ocular Tratamentul laser pentru cresterea drenajului de la nivel ocular implica interventia la nivelul unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. insa majoritatea nu au fost studiate si nici nu a fost demonstrata eficacitatea acestora. Cel mai adesea.

localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. insa. care este format din iris (irita). Uveita mai poate fi clasificata astfel: . corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita).uveita posterioara (panuveita). Daca terapia laser nu este eficienta. Repetarea terapiilor laser. .uveita anterioara .ciliari. in: . posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. Efectele anumitor terapii laser nu se mentin pe o perioada mare de timp.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa.uveita acuta sau cronica . se pot tenta alte terapii chirurgicale. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. a tratamentului medicamentos sau a altor tratamente chirurgicale poate fi necesara dupa o perioada de timp. Ciclofotocoagulare laser De retinut! Tratamentul laser este primul incercat atunci cand medicatia pentru glaucom nu este eficienta in reducerea PIO.

Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. cauza primara este infectia. in toate formele de uveita anterioara. . Cuprins articol 1. Generalitati 2. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. si se pot observa noduli la nivelul irisului. Diagnostic 3. In cazuri rare. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. In uveita negranulomatoasa. Cauze 4. "ca seul de oaie". Practic. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. cu durere unilaterala. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. hiperemie. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. iar nodulii irisului lipsesc. fotofobie si diminuarea vederii. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei.In general. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. precipitatele keratinice sunt mai mici.

edemului macular.sindrom Reiter . Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase.sarcoidoza (afectare bilaterala) .colita ulcerativa .sacroileita . Acestea includ: . Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins.Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. cu hipopion recurent.boala Crohn.psoriazis . cat si uveita posterioara. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate. In cazurile severe. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. Boala Behcet produce atat uveita anterioara.tuberculoza pulmonara .sifilis . Afectarea bilaterala este obisnuita. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. cu modificari marcate ale vaselor retiniene. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: .spondilita anchilozanta . leziunilor inflamatorii ce implica macula. opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene.

polioza . .micobacteriile . Tratament Sus De regula.virusul citomegalic . Uneori. Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare. Dezlipirea de retina. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita.Toxoplasma .Criptococcus .gene. sprancene sau par depigmentate . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita.virusul herpes zoster . Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare. adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara.Candida.vitiligo.virusul herpes simplex . Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper). Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: .sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie.toxoplasmoza .oftalmia simpatica.. hipoacuzie) .

prognosticul uveitelor anterioare. uneori. Cauze . cu colire midriatice care dilata pupila pentru a evita sinechiile si. a acuitatii vizuale. tuberculoza. si cel al simptomului inflamator cu colire sau cu injectii subconjunctivale antiinflamatorii. Simptome . Iridociclita inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar. in general limitata. In general. zona zoster indeosebi) sau parazitara (leptospiroza).Acestea sunt multiple si uneori dificil de determinat. dilatarea pupilara nu este necesara. sifilis.Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. bruceloza etc. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice.O iridociclita se manifesta prin dureri oculare surde si moderate si printr-o scadere variabila. prin corticoterapie . acuta si cronica. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. atingand adesea ambii ochi si cu tendinta de a recidiva. O iridociclita este o afectiune relativ frecventa. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. O iridociclita survine adesea dupa o infectie bacteriana (sinuzita. infectie urinara.). virala (herpes. In general. Examenul constata o inrosire a ochiului. abces dentar. Tratament . in special al celor negranulomatoase.Acesta este concomitent cu cel al cauzei atunci cand ea a fost gasita. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare.

Vindecarea leziunilor corneene se face prin cicatrizare. pacientii ignora insa aceasta afectiune. uneori prezentandu-se la medic in stadii foarte avansate. un proces care sta la baza aparitiei tulburarilor de vedere. Keratoconul Generalitati Sus Keratoconul reprezinta termenul medical ce descrie o afectiune de natura noninflamatorie cu caracter progresiv a corneei. keratoconul este diagnosticat la un singur ochi si dupa o evolutie destul de lenta se manifesta si la ochiul aparent sanatos. Sinonim: irita. Se pare ca keratoconul afecteaza toate straturile cornee. in principal stroma. care se manifesta de obicei bilateral (dar asimetric).generala. Astigmatismul si miopia sunt alte doua complicatii majore ale acestei boli. in ciuda grosimii sale . Membrana Bowman reprezinta de fapt un strat foarte dens de colagen al carei rol principal este acela de a proteja stroma corneeana. Daca simptomele sunt discrete. determina rupturi ale membranei Bowman si favorizeaza aparitia depozitelor de fier in celulele epiteliale bazale ale corneei (formand asa numitele inele Fleischer). Cu timpul corneea se subtiaza si in final pot sa apara modificari de forma ale suprafetei oculare. El consta in deteriorarea progresiva a structurii epiteliului corneean. De obicei. Lasata netratata. boala poate afecta capacitatea pacientului de a citi. de a conduce un automobil si ii scade semnificativ calitatea vietii.

Specialistii considera ca apare mai frecvent in zone din Arabia. insa au fost descrise si cazuri ce au debutat pe fondul unor afectiuni sistemice sau oculare cronice. Simptomatologie 4. iar dintre bolile sistemice cel mai adesea au fost asociate: sindromul Marfan. Stroma corneeana se afla sub membrana Bowman si contine fibre de colagen cu dispozitie neregulata si keratocite. La varstnici apare. El este considerat a fi cea mai cunoscuta si frecventa distrofie corneeana. prolapsul de valva mitrala. din India si Noua Zeelanda. Consultarea unui specialist . retinita pigmentosa. insa la 14% din pacienti exista semne de transmitere genetica a afectiunii. Generalitati 2. Keratoconul apare de cele mai mult izolat. sindromul Ehlers. Cele mai frecvente afectiuni oftalmologice care s-au complicat la un moment dat in evolutie cu keratocon sunt reprezentate de keratoconjunctivita venerica. insa. Cuprins articol 1.Danlos. Majoritatea cazurilor apar spontan. In stroma exista peste 200 straturi de colagen tip 1. ea fiind responsabila in proportie de 90% de grosimea si consistenta corneei. Cauze 3. Keratoconul este o boala care debuteaza la pubertate si are progresie relativ lenta pana in jurul decadei a patra de varsta. destul de rar. Frecventa acestei boli in populatie variaza foarte mult in functie de regiunea geografica. dermatita atopica si sindromul Down. amauroza congenitala Leber. In cazul pacientilor cu sindrom Down keratoconul are tendinta de evolutie mult mai rapida. afectand 1 din 1000 de persoane tinere.de numai 8-14 micrometri.

Specialistii considera ca aceasta afectiune poate fi asociata cu boli sistemice si oftalmologice. iar unele studii au remarcat existenta unei corelatii cu terenul atopic sau/si alergic al pacientilor. Se pare. ca pacientii cu distrofii corneene au un risc mai crescut de a dezvolta keratocon. de asemenea. cu alergii oculare specifice.5. Indiferent care ar fi mecanismul exact de aparitie a bolii. Studiile au demonstrat ca cele mai multe cornee keratoconice se caracterizeaza printr-o activitate crescuta a proteazelor. Investigatii paraclinice 6. Aceasta activitate aberanta apare pe fondul unei reduceri a mecanismelor de inhibare a functiei lor. Complicatii 9. enzime capabile sa distruga legaturile dintre fibrele de colagen din stroma. cu frecatul excesiv la ochi. Simptomatologie Sus . efectul ramane acelasi: rezistenta mecanica si grosimea corneei este foarte redusa. Exista si teorii care sustin ca mecanismul patogen are la baza acumularea de radicali liberi in cornee datorita reducerii activitatii unei enzime numite aldehid dehidrogenaza. insa se pare ca exista anumite corelatii cu activitatea anormala a unor enzime ale corneei. Prevenire Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a keratoconului este incomplet cunoscuta. Keratoconul apare mai frecvent la pacientii care poarta lentile de contact si la cei care au miopie. Prognostic 8. Tratament 7.

pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate. Daca la inceput defectele de refractie sunt minime. Initial. In general simptomele se agraveaza pe masura ce boala evolueaza. Alte acuze includ: . Durerea nu apare decat in cazurile complicate. Afectiunea este bilaterala. diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica. . specialistii recomanda ca pacientul sa fie consultat de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri sau chiar cu o supraspecializare in acest domeniu. .imagini distorsionate.Keratoconul poate determina in timp scaderea acuitatii vizuale datorita modificarii de transparenta a corneei (prin dezvoltarea cicatricilor). prurit ocular. dar adesea are caracter asimetric: unul din ochi este mult mai afectat comparativ cu celalalt. insa acuitatea vizuala este intr-un declin permanent daca nu se trateaza corespunzator boala. Unii pacienti dezvolta fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina). Investigatii paraclinice Sus . In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare. in stadiile avansate este afectata vederea la intuneric. In final se poate ajunge la corectie optica cu lentile de contact rigide. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca acuza scaderi ale acuitatii vizuale. corectia cu ochelari sau lentile de contact flexibile poate ameliora vederea. sau chiar formele.diplopie monoculara. pacientul nu poate dstinge clar detaliile. senzatie de tensiune oculara. cu evolutie foarte lunga.aparitia halourilor luminoase in jurul obiectelor.

Dezvoltarea cicatricilor corneene care pot avea aspect nodular sau fibrilar. Investigarea bolnavului este inceputa cu anamneza.sunt linii patologice foarte fine care se pot observa in cornee. Daca boala este avansata. Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine se poate realiza topografia corneeana sau videokeratografia. care pot obiectiva aparitia unui astigmatism sau se pot realiza retinoscopii. Este foarte important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie. 2. debutul lor si daca pacientul are antecedente personale patologice sugestive. Investigatia oftalmologica initiala in keratocon este reprezentata de examenul cu lampa cu fanta a corneei. Aparitia unor pigmentatii verzui denumite inele Fleischer . . medicul poate indica si alte investigatii mai exacte. In functie de etapa de evolutie in care este surprins keratoconul. Procedura se realizeaza in doar cateva secunde si este nedureroasa. astfel incat diagnosticarea keratoconului sa fie cat mai exacta. Scaderea acuitatii vizuale este principalul simtpom care determina prezentarea pacientului la medic. Existenta striatiilor Vogt . Ea este de fapt o procedura diagnostica noninvaziva utila in realizarea unei harti topografice a curburilor de la suprafata corneei. aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta in domeniu poate diagnostica foarte rapid cazul.Adesea keratoconul este diagnoticat in adolescenta.ele sunt caracteristice in peste 50% din cazuri si sunt reprezentate de depunerea de hemosiderina in epiteliul corneean. Rezultatele ei sunt foarte bune si pot localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate. medicul afland in cadrul acesteia simptomele exacte. 3. deoarece keratoconul poate avea transmitere genetica. Se pot realiza masuratori keratometrice. La examinarile oftalmologice cel mai frecvent se observa: 1.

keratoglobus (afectiune rara in care corneea se subtiaza mai ales la margini si care poate coexista cu keratoconul ereditar). avansat. Calitatea vederii pacientului se poate modifica destul de mult in cursul catorva luni. Acest fapt scade considerabil complianta pacientilor la tratament si este motivul pentru care. degenerare pellucida marginala (afecteaza in special zona marginala a corneei pe o portiune ingusta. keratita interstitiala. pacientii prefera ochelarii. Cele mai frecvente patologii cu care se realizeaza diagnosticul diferential al keratoconului includ: diplopia. topografia corneeana si examenul cu lampa cu fanta sunt cele care il ajuta cel mai mult pe medic sa stabileasca diagnosticul de keratocon. ceea ce impune schimbarea periodica a lentilelor de contact sau a ochelarilor. Keratoconul evolutiv. in cazurile de keratocon avansat si foarte neregulat. alte investigatii de laborator nu sunt necesare: testele de refractie. Tratament Sus Pentru majoritatea pacientilor cu keratocon.In cazurile neclare. In general. cel putin in etapele de inceput. keratometria. abraziuni corneene si chiar neovascularizare corneeana. care au nevoie de confirmarea grosimii corneei se poate realiza o investigatie speciala numita pahimetrie. medicul poate recomanda ochelari sau lentile flexibile. Daca keratoconul este in faza precoce de evolutie. Uneori. Purtarea prelungita a lentilelor de contact poate fi complicata cu episoade de intoleranta. de 1-2 mm. moi. care reduc semnificativ acuitatea vizuala prin scaderea transparentei. tratamentul de baza este reprezentat de corectia optica cu lentile de contact rigide. are intotdeuna indicatie de lentile de contact rigide. medicii pot prescrie si lentile sclerale. Ele acopera o suprafata mult mai . reactii alergice. de obicei de-a lungul marginii inferioare). Investigarea paraclinica a pacientului este foarte complexa deoarece medicul trebuie sa excluda si alte afectiuni probabile care au simptome asemanatoare sau care se manifesta prin subtierea corneei.

comparativ cu lentilele de contact clasice. cu expunerea stromei. Aceasta metoda ramane deocamdata controversata. antihistaminice sau stabilizatori de membrana mastocitara pot controla cu succes semnele si simptomele diverselor alergii oculare si pruritului local. riscul de aparitie a complicatiilor cauzate . mai exact. insa daca diagnosticul este tardiv. O noua procedura chirugicala a fost propusa pentru tratarea keratoconului. dimensiunile mai mari. Ele pot fi indepartate prin keratectomie superficiala. Prognostic Sus Majoritatea cazurilor de keratocon se pot ameliora semnificativ prin corectia optica oflosind lentile de contact. Cazurile extreme pot avea indicatie de transplant de cornee. daca boala este la debut. insa administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. specialistii avand pareri impartite despre eficienta ei. studiile si experimentele de laborator inca verifica aplicabilitatea ei pe scara larga in viitor. Totusi. Tratamentul chirugical este recomandat pacientilor cu cicatrici nodulare centrale. Tipul acestora depinde in principal de stadiul de evolutie al bolii. Procedura presupune initial indepartarea epiteliului corneean.mare a ochiului si cresc astfel stabilitatea. iar daca pacientul are o igiena riguroasa si o toaleta locala stricta. sperand ca noul strat de colagen va fi mult mai puternic si va creste rigiditatea corneei. pacientul poate primi lentile flexibile. care va fi supusa tratamentului cu riboflavina si lumina UV. Keratoconul nu are indicatie directa de tratament farmacologic. Acuitatea vizuala este redobandita. Ea foloseste lumina ultravioleta si riboflavina. In urma procedurii se amelioreaza semnificativ tolerabilitatea lentilelor de contact. corneea este lasata sa se reepitelizeze. le fac mai putin atragatoare pentru pacient. care are probleme in a le aplica si care le poate simti mult mai inconfortabile. atunci lentilele moi sunt depasite din punct de vedere terapeutic si se indica lentile rigide. Ca urmare. care pot duce la frecarea excesiva a ochilor. Apoi.

se va stabiliza la un moment dat. in special abraziuni si conjunctivita paplilara giganta. iar procentul poate sa creasca daca tratamentul cu lentile de contact nu este disponibil. In aceasta situatie apare edemul stromal central si cicatrizarea corneeana severa. Simptomele acestei complicatii sunt reprezentate de scaderea brusca a acuitatii vizuale si disconfort ocular. Complicatii Sus Cazurile de keratocon avansat pot sa evolueze rar catre hidrops corneeal acut (keratocon acut). Studiile recente au demonstrat ca aceasta afectiune. anterior fiecarei operatii se realizeaza topografierea corneei. Chiar si daca se indica transplantul de cornee.20 de ani si apoi modificarile devin permanente. Pacientii cu lentile de contact pot dezvolta complicatii induse de prezenta acestora pe suprafata ochiului. Prezenta acestei afectiuni reprezinta o contraindicatie pentru acest tip de interventii si din acest motiv. Diagnosticare bolii la varste foarte tinere sugereaza un prognostic mai prost si o evolutie mai severa a keratoconului in anii ce urmeaza. Cel mai adesea keratoconul progreseaza timp de 10. Pacientii diagnosticati cu keratocon ar trebui sa evite orice interventie laser pe ochi. mai ales daca se rupe membrana Descemet. .de lentilele de contact este relativ scazut. Se pare ca in final 1020% din pacientii cu keratocon au indicatie de transplant de cornee. rezultatele sunt bune si prognosticul pacientului este favorabil. chiar daca are tendinta la progresie in timp.

Explorarea instrumentala prezinta avantajul de a fi reproductibila: ea permite deci. Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibila: ea nu poate servi deci decat ca examen de depistare. In proba lui Amsler. Acestia sunt importanti factori de risc pentru aparitia keratoconului. Explorarea campului vizual . In testul de confruntare. daca e cazul. Ea utilizeaza un test luminos mobil si inregistreaza diferitele locuri in care acesta devine vizibil pentru pacient. . iar indepartarea lor poate avea efecte benefice asupra evolutiei bolii de fond. Unii specialisti considera ca pacientii cu aceasta patologie trebuie sa fie cat mai prompt si corect tratati pentru alergii oculare si trebuie educati in vederea evitarii frecarii la ochi. Explorarea instrumentala se face. trebuie sa semnaleze momentul in care percepe un obiect ("testul") pe care examinatorul il deplaseaza in fata ochilor sai de la periferie spre centru. care priveste drept in fata lui. subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desenand anomaliile pe care le percepe. sa se urmareasca evolutia diferitilor parametri. Analizorullui Friedmann foloseste aceleasi principii. Anomalii ale campului vizual . subiectul. fara instrumente.Prevenire Sus Nu exista masuri preventive specifice pentru evitare keratoconului.Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizata in orice loc. in general. Camp vizual Ansamblul punctelor din spatiu pe care ochiul il poate percepe atunci cand este imobil. cu ajutorul unui aparat numit "perimetrul lui Goldmann".

Dupa operatie. chiar daca tensiunea oculara a bolnavilor de glaucom are. la toti pacientii s-au inregistrat valori scazute ale tensiunii oculare. au fost impartiti in 2 grupuri in functie de gradul de fluctuatie a tensiunii oculare. Pacientii. Studiul a fost efectuat pe un lot de 408 pacienti. de asemenea.. care au urmat un tratament triplu pentru glaucom. antrenand o cuadranopsie (amputarea unui sfert de camp vizual al fiecarui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumatati a campului vizual al unui ochi). ci necesita. cheia ingrijirii bolnavilor de glaucom Conform unui nou studiu realizat de cercetatorii de la universitatea "Yonsei University College of Medicine in Seoul" din Coreea de Nord. Tensiunea oculara. amputarea campului vizual este urmarea unei atingeri a cailor vizuale. ea este consecinta unui glaucom foarte evoluat sau unei retinopatii pigmentare (degenerescenta ereditara). . nu poate fi stabilizata doar prin scaderea tensiunii oculare post-operatorii. au evidentiat ca pacientii a caror tensiune oculara prezenta fluctuatii puternice. ale caror campuri vizuale si valori ale tensiunii oculare au fost monitorizate timp de cativa ani dupa operatie. Ea este localizata atunci intr-o parte precisa. realizate la 13 ani dupa operatie. fluctuatiile valorilor sunt asociate cu reducerea campului vizual periferic. in medie. In alte cazuri. In anumite cazuri. reducerea pe termen lung a fluctuatiilor tensiunii oculare post-operatorii .Scotomul este o zona de orbire sau de vedere slaba din interiorul campului vizual cauzata de o atingere a retinei sau a cailor vizuale. Ultimele examinari. mai des verticala decat orizontala.Amputarea este o ingustare a limitei periferice a campului vizual. Subiectul poate sa nu perceapa aceasta zona in mod spontan sau poate sa o perceapa ca pe o pata. inclusiv operatii chirurgicale. cu varsta medie de 66 de ani. aveau o deficienta mult mai grava in ceea ce priveste campul vizual. valori scazute. Rezultatele sugereaza ca partea campului vizual deteriorata de glaucom.

determina ca hipermetropia sa devina aparenta. Generalitati 2. cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Tulburarile de focalizare datorate varstei. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina). ce poarta denumirea de prezbitie.Hipermetropia Generalitati Sus Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani. Cuprins articol 1. Simptome . Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere. Cauze 3. Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt). Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul.

o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. Simptome Sus . o cornee ce are curbura mica sau cristalinul este impins spre posterior in interiorul ochiului.acest lucru poarta numele de presbitie. Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. Tratament 10.4. Hipermetropia apare din copilarie. Aceasta tulburare poate fi determinata de retinopatie. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . Consult de specialitate 7. atat la persoanele cu hipermetropie. Hipermetropia este de obicei congenitala. Profilaxie Cauze Sus Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele retinei (in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina). Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular cu diametru antero-posterior mic. tumori oculare si dizlocari de cristalin. Factori de risc 6. Medici specialisti recomandati 8. Investigatii 9. dar pana la varsta de 40 de ani procesul de acomodare corecteaza tulburarile de vedere. Mecanism fiziopatologic 5.

Copii a caror hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare. Pot de asemenea sa apara: . Rigidizarea cristalinului se numeste presbiopie.au dificultati de citit. totusi unii pot manifesta : . Mecanism fiziopatologic Sus Hipermetropia apare inca din copilarie. atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare. Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de 9 ani. Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul. pot necesita ochelari sau lentile de contact. La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa inlocuiasca cristalinul. in special in timpul noptii .isi freaca ochii des .cefalee frecventa (durere de cap) . vederea se poate totusi pastra nemodificata prin acomodare.dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari.durere si tensiune oculara . Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani.vedere incetosata. in special pentru obiectele de aproape.nu manifesta un interes prea mare pentru citit . Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare.cefalee frecventa . . dar dupa aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti. dar cresterea globului ocular si alungirea lui corecteaza afectiunea.Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata.

Consult de specialitate Sus Se apeleaza la medic atunci cand apar: . frati) cu hipermetropie .pierdere brusca sau o tulburare . Hipermetropia creste riscul aparitiei de strabism sau ambliopie (unul dintre ochi nu este folosit si zona corticala sufera o involutie).atunci cand un copil sau un adolescent are simptome de hipermetropie sau are tulburari de vedere .o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului .rude de gradul I (parinti. Ochelerii si lentilele de contact vor corecta tulburarile de vedere.durere .o modificare brusca a vederii . peste 50-60 de ani.apare intoleranta la lentilele de contact. Simptomele hipermetropiei se accentueaza cu varsta. in special prin asociere cu prezbitie.Pe masura ce hipermetropia avanseaza.hipermetropie care se inrautateste la un adult . atat vederea la distanta cat si cea la apropiere sunt afectate si vor necesita corectare. dar nu influenteaza progresia bolii. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru hipermetropie sunt: . Medici specialisti recomandati Sus .varsta inaintata.

medicul oftalmolog.tonometrie.. care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare. Un consult oftalmologic de rutina include: . utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice. Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul examenelor generale din copilarie.medicul de familie . refractia oculara) . In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening. Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute.istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic .istoricul medical al familiei pacientului .medicul pediatru .teste vizuale (acuitatea vizuala. masurarea presiunii intraoculare . Tratament Sus . pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea.oftalmoscopia. campul vizual.medicul de medicina interna . boli care afecteaza ochiul. Investigatii Sus Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de refractie. Se realizeaza imagini video si nu necesita cooperare din partea copilului.

Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. keratoplastia termica.lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. de exemplu. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina.Tratament . ambele sunt eficiente. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. In acest caz. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala.ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara).generalitati Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: . dar va scadea simptomele. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. pe cand lentilele de contact ofera. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. pot sa apara dureri de cap (cefalee). dar se rup sau se sparg cu usurinta . . Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori.

asa incat focalizarea sa se faca direct pe retina. Tratament ambulator (la domiciliu) Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. keratita herpetica. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. boala inflamatorie oculara. keratocon. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. In cazul in care vederea necesita corectie. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. dar de obicei sunt temporare. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. La pacientii care au istoric de glaucom. Prin aceste tehnici se modifica forma corneei. Tratament chirurgical In cazul hipermetropiei sunt disponibile mai multe procedee chirurgicale. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Scopul procedeelor chirurgicale este acela de a permite persoanelor cu hipermetropie sa vada bine fara lentile de corectie. Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje.Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. Majoritatea medicilor considera ca o acuitate vizuala de 20/40 obtinuta in urma chirurgiei reprezinta un rezultat satisfacator. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Persoanele cu .

Procedeele laser se folosesc pentru corectia gradelor mici de hipermetropie. activitatea fizica sau masurile de autointretinere nu au nici un efect. In cazul hipermetropiei. Keratectomie fotorefractiva laser este un procedeu care foloseste laserul pentru a remodela corneea si a o inmuia. Terapii alternative Hipermetropia nu poate fi corectata prin alte terapii. acest procedeu poate fi optiunea cea mai buna pentru persoanele in varsta. pot corecta mai usor hipermetropia. Acest procedeu nu implica incizii. Desi indepartarea cristalinului si introducerea unui alt cristalin duce la pierderea abilitatii de acomodare. iar terapiile complementare. Corecteaza hipermetropia mica si moderata.acuitatea vizuala de 20/40 pot sa conduca masina fara sa necesite ochelari. la care oricum acomodarea este aproape pierduta. lucru mai dificl de realizat decat aplatizarea care se face pentru corectarea miopiei. ca implantarea de lentile intraoculare. care foloseste unda laser pentru a inmuia partea centrala a corneei. Aceasta tehnica are simptome postoperatorii (durere) mai putin severe decat celelalte proceduri. . Exista 3 procedee principale de corectie laser a hipermetropiei: Keratomielia laser in situ. dar este un procedeu dureros si cu vindecare mai lenta. corneea trebuie remodelata si intarita. ca dieta. Alte procedee folosite in terapia hipermetroiei includ lentile intraoculare cristaliniene sau inlocuirea de cristalin. prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul ei. Keratoplastia termica este un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru a modifica suprafata corneei. Alte optiuni. iar stabilizarea campului vizual dupa terapie este mai rapida. Ambele au risc de a favoriza astigmatismul. Procedeele laser pentru corectarea hipermetropiei nu sunt la fel de uzuale ca cele pentru coretarea miopiei. Sunt doua tipuri de keratoplastie: noncontact (keratoplastie laser) si contact (keratoplastie prin conductie). a devenit cea mai des folosita terapie in tratarea hipermetropiei. Aceasta metoda este folosita pentru corectarea hipermetropiei moderate sau usoare.

Profilaxie Sus Hipermetropia nu poate fi prevenita. specialistii recomanda necorectarea lui. Se poate corecta usor prin lentile de contact. in special in randul copiilor.5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). pupila si camera anterioara a ochiului. pacientii au indicatie de tratament. ce pot fi simptomatice si pot obosi ochiul. Cristalinul este localizat in spatele irisului. Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare. ochelari sau chiar prin interventii chirugicale. iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu. In situatia in care curbura corneei este foarte accentuata. Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma ovoidala decat rotunda. Astigmatismul Generalitati Sus Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita. vitrosul). Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de 0. Daca insa astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului. Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul. Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate. ca strabism si ambliopie. El are o forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi . Corneea este transparenta si acopera irisul.

adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si nu poate fi corectat prin lentile externe. astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect. .poate fi corectat prin ochelari.focalizata pe retina. In mod normal. Exista doua tipuri de astigmatism: 1. cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice). ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care pot fi destul de inconfortabile pentru pacient). Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile verticale par distorsionate. Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si incetosat. Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism. 2. cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine clara. unica a obiectului. Astigmatismul se masora in dioptrii. insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale ochelarilor. Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1 dioptrie. Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale. In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla . In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact. Astigmatismul regulat .lumina este refractata cu putere diferita intr-o zona fata de alta. Astigmatismul neregulat .

a posturii inadecvate. Simptomatologie 4. .Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Cuprins articol 1. Generalitati 2. Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere.30 de ani. Cauze 3. a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor). Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in jurul varstei de 25. Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii.ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei. sau poate fi dobandit . Diagnosticare 5. Adesea apare in combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei. Tratament Cauze Sus Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu.

Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile. -Contuzii sau alte traumatisme oculare. De fapt. Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat.Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste.nu exista rejecte de cornee. Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura dietetica. Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular. Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de natura colagenica. insotita de scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie). Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita. -Oboseala oculara. iar prognosticul pacientilor este excelent . . este si ea afectata). Simptomatologie Sus Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea: -Cefalee. O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. acesta este o tulburare caracterizata prin deformarea cronica a corneei. Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia realizarii unui transplant de cornee. exista o serie de factori cu potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi : -Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene. sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului). -Infectii oculare. -Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice.

-Vedere incetosata. . Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau lentile de contact si de catre un oftalmolog . de aceea pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de specialitate. cum ar fi miopia. Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual. Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere. Din pacate. -Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta. hipermetropia. indiferent de varsta. Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism. pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat. Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism. medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste. Diagnosticare Sus Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte amanuntit. Cele mai importante sunt prezentate in continuare. Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism. un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce.acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe .de la diagnostic pana la tratament medical sau chirugical.

Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi. 2. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. 4. Keratometrul este. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de vedere. Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb. Examinarea campului vizual Este cel mai simplu test. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei de focalizare. . Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri). 3. insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme. Teste de refractie Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Topografia corneeana Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile) corneei. utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale. Utilizand apoi alte lentile. medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip. face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile. de asemenea. Keratometrie Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei.1. Corneele care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica. marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect.

cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni. Ochelarii cu lentile cilindrice Au o forma particulara. menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de acuitate vizuala). Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic. imaginile pot aparea distorsionate. 2. Interventiile chirugicale . In cazul in care vederea ramane in continuare neclara. Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos. Tratament Sus Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari. ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. insa. lentile de contact sau prin interventie chirurgicala.Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a ochiului. capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste. Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea. Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. Lentile de contact Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au. 3. Lentilele pentru astigmatism au. 1. astigmatismul poate fi lasat necorectat. Daca insa pacientul are ochelari.

Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna.Astigmatismul poate fi tratat cu laser. In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser. Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn durerea). Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. -Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere (miopie). Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii. unde unghiurile sunt cele mai ascutite. Keratotomia astigmatica Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. in zonele strategice. 4. Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect. De retinut! Indicatia de purtarea a ochelarilor. . lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee. Dezavantaje ale acestei operatii: -Pacientii pot prezenta xeroftalmie. in special noaptea. -Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice. care poate fi foarte deranjant.

capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului). colorata din centrul imaginii. aceasta contine celule vizuale speciale care actioneaza la razele luminii prin intermediul unor fotoreceptori. acestea sunt responsabile de vederea clara. atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie chirugicala Retinopatia sau retinita pigmentara Generalitati Sus Retinopatia pigmentara sau retinita pigmentara este denumirea utilizata pentru un grup de boli ereditare care afecteaza retina. Daca insa astigmatismul este sever. detaliata. . acest tip de celule permit vizualizarea imaginilor si a detaliilor periferice si laterale. Celulele de tip con sunt concentrate in macula. se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii. Exista doua tipuri de celule vizuale fotoreceptoare: celule conuri si celule bastonase. Celulele fotoreceptoare capteaza si proceseaza lumina contribuind la optimizarea vederii. Retina este situata in partea din spate a ochiului si actioneaza ca un film intr-un aparat de fotografiat. Daca pacientii au keratocon. De asemenea. Celulele de tip bastonas sunt implicate in procesul de adaptare al vederii la intuneric sau luminozitate slaba.

Prin degenerarea si distrugerea acestor celule (retinita pigmentara) vederea se va deteriora progresiv.vedere slaba pe timp de noapte sau in zonele slab iluminate.Impreuna. Informatii utile Simptome Sus Simptomele retinitei pigmentare pot fi observate atat la copii si adolescenti.pierderea vederii periferice. cat si adultii tineri. Cuprins articol 1. Simptome 3. iar simptomele se agraveaza. Factori de risc 5. dupa o perioada mai lunga de timp. de obicei. . Detectare si diagnosticare 6.pierderea vederii centrale (in cazurile avansate). . Tratament 7. Generalitati 2. . celulele conuri si bastonase asigura vizualizarea detaliata a imaginilor si transforma lumina in impulsuri electrice care vor fi transmise la creier. Simptome: . Cauze 4. Boala progreseaza continuu pe parcursul intregii vieti.

Oftalmologul va examina retina prin intermediul oftalmoscopiei sau a electroretinogramei. va fi evaluat modul in care ochiul raspunde la lumina. Totusi. poate fi autozomal recesiva . Principalul semn al bolii este prezenta unor pete intunecate. Testul ofera informatii privind capacitatea de functionare a celulelor tip bastonas si a celor tip con de la nivelul retinei. in unele cazuri.manifestandu-se de la mama la fiu. care corespund ariilor retiniene afectate. Detectare si diagnosticare Sus Adesea. Celulele tip bastonas. sunt cel mai frecvent afectate. Factori de risc Sus Principalul factor de risc este existenta bolii in istoricul familial. care controleaza vederea pe timp de noapte. pigmentate.prin intermediul unei gene dominante provenite de la unul din parinti. Afectiunea poate fi legata de cromozomul X . sunt deteriorate intr-o proportie mai mare celulele de tip con. astfel. la nivelul retinei. Specifica acestei boli este atrofia arterelor subtiri si prezenta petelor pigmentare de culoare inchisa.Cauze Sus In cele mai multe cazuri retinita pigmentara este ereditara. boala fiind cauzata de o serie de defecte genetice. Tratament Sus . retinopatia pigmentara este depistata atunci cand un pacient se plange de vedere slaba pe timp de noapte.se transmite la ambele sexe daca ambii parinti au gena sau autozomal dominanta .

se fac cercetari intense pentru descoperirea cauzelor. se poate stabili care este gradul de risc de a manifesta boala in cazul copiilor care au parinti cu aceasta afectiune. nu exista tratament eficient pentru retinopatia pigmentara. mergeti la consult la medicul oftalmolog inainte ca boala sa evolueze. Orbirea completa este mai putin frecventa. folosirea ochelarilor de soare pentru protejarea retinei de razele ultraviolete contribuie la pastrarea vederii. daca vederea devine neclara pe timp de noapte. Prin intermediul consilierii genetice. Desi nu vindeca boala. Orbirea sau cecitatea Generalitati Sus . si cu toate ca afectiunea va evolua acest lucru se va intampla intr-un ritm mai lent. vitamina A se pare ca incetineste progresia retinitei pigmentare la unii bolnavi. Oftalmologul va detecta acest lucru prin examinarea ochiului cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop.In prezent. Informatii utile Sus Majoritatea simptomelor sunt specifice mai multor tipuri de retinita. Astfel. Cu toate acestea. De asemenea. Colaborarea cu un oftalmolog il va ajuta pe pacient sa faca fata manifestarilor.lichidul care umple cavitatea din spatele globului ocular. prevenirea si tratarea retinopatiei pigmentare. cel mai des intalnit fiind nebulozitatea (tulburarea) umorului vitros .

dobandita sau congenitala. Cuprins articol 1. pentru orbire aproape totala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere al luminii si cand este totala: lumina nu este perceputa. Consultul de specialitate 6.97% din cazurile de cecitate sunt rezultatul unor boli comune ale ochilor in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. Cecitatea poate fi partiala sau totala. Persoanele care vad mai slab decat 20/200 sunt considerati orbi in majoritatea statelor din Statele Unite ale Americii. NISE. Orbirea ca simptom Cauze Sus Urmatoarele statistici ofera diferite date cu privire la cauzele orbirii: . . 2004. AIHW). Generalitati 2.conform studiilor din 2002. ale retinei. ai centrilor nervosi. Australia (Australia's Health.8% din adultii. Ingrijirea la domiciliu 5. . care sufera de diabet zaharat si apeleaza la cabinete specializate de diabetologie. Cauze 3. Orbirea .complicatie a unor boli 7. In caz de orbire partiala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/20 si 1/50. Factorii de risc 4.0.Orbirea sau cecitatea consta in absenta vederii din cauza unor leziuni ale mediilor transparente oculare. FSN). sufera de orbire .

.intunecarea campului vizual. NISE.poate provoca pierderea brusca.deoarece aceasta poate provoca nevrita optica. NISE.104. .Diabetul provoaca 8000 de noi cazuri de orbire in SUA (conform cercetarilor pentru prevenirea orbirii. NIDDK.24. principalele cauze de orbire sunt cataracta. lepra. . .12.120. FSN). trachoma. Diabetul este principala cauza de cecitate la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 74 de ani. NISE. Urmatoarele cauze pot determina pierderea vederii. 1. .cataracta. retinopatia diabetica si dezlipirea de retina.000 cazuri de orbire din cauze legate de varsta.500 bolnavi raman anual fara vedere din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. Pierderea vederii centrale .degenerescenta maculara. . . FSN). . . NISE.. FSN). unilaterala.000 . in mod special degenerescenta maculara sunt raportate in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.000 bolnavi sunt in prezent orbi din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii NISE.000 de noi cazuri de orbire raportate anual sunt cauzate de retinopatia diabetica in SUA (Conform evidentelor National Diabetes Statitics. deficitul de vitamina A. NSF). Retina este o membrana subtire aflata in partea din spate a ochiului.scleroza multipla .a vederii centrale. onchocerciaza. . 2003).000 de bolnavi sunt fara vedere din cauza uveitei in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. FSN). La nivel mondial. Afectiunile retiniene includ degenerarea maculara legata de varsta.5. Aceasta este formata din celule care furnizeaza imaginea vizuala si o trimit la creier.30.cauze: .nevrita optica .

. 3. . .retinopatie diabetica.cauze: . . Alte cauze: . . . . .leziuni la nivelul ochiului.complicatii la nasterea prematura.anumite boli oculare. .blocarea vaselor de sange. Pierderea vederii periferice .glaucom.infarct cerebral bilateral la nivelul lobului occipital. . 2.retinopatie.complicatii in urma chirurgiei oculare. . .compresia nervului optic. .anevrism cerebral. .dezlipirea de retina. .edem papilar bilateral.hipertensiune craniana.scleroza multipla. .tumori cerebrale.intunecarea campului vizual..accident vascular cerebral.degenerescenta maculara. .

. .saturnism. sa manance.gliom optic (sau gliom de cale optica). Existenta unei predispozitii la cecitate creste riscul instalarii acesteia. suport.ambliopia. . cadre specializate care ajuta persoanele nevazatoare sa-si imbunatatesc calitatea vietii lor.nevrita optica. absenta factorilor de risc sau protejarea ochiului nu garanteaza ca o persoana nu va suferi de cecitate. sa traiasca in conditii de siguranta) este un lucru extrem de important. .boala Tay-Sachs. . La polul opus. Consultul de specialitate Sus . dar nu conduce intotdeaun la orbire. .retinoblastom. ci exista numai o asociere. .retinita pigmentara. Factorii de risc Sus In cazul orbirii factorii de risc nu par a avea o cauza directa cu aceasta. Ingrijirea la domiciliu Sus Posibilitatea ca pacientul care sufera de cecitate (totala sau partiala) sa functioneze independent (sa se imbrace. Exista servicii disponibile care ofera instruire.

glaucom cu unghi inchis.Pierderea brusca a vederii.keratita. . .complicatie a unor boli Sus Afectiuni care ar putea avea drept complicatie cecitatea sau pierderea vederii: . . Orbirea . Pierderea vederii este nedureroasa. .boala Batten. .citomegalovirus la copii.cataracta. . . La ce sa va asteptati la consultul medical? Se va efectua un examen oftalmologic complet si amanuntit. va reprezenta o situatie de urgenta. intotdeauna.scleroza multipla.sindromul Alpers.lepra.degenerescenta maculara. Schema de tratament va depinde de cauza afectiunii. chiar daca acestea nu afecteaza total vederea. Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii. si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate. . .blefarospasm esential benign.boala Behcet. . Luati legatura cu un medic oftalmolog sau mergeti la camera de garda a unui spital de oftalmologie. .glaucom. .

.obstructia unei artere oculare. .sarcoidoza.trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis). .herpes ocular.arterita temporala. . .dezlipire de retina.bolile Von Hippel-Lindau.retinopatie la prematuri.retinita pigmentara. .. Orbire brusca (considerate intotdeauna urgente medicale): . . .retinopatie.obstructia unei artere retiniana. .deficit de vitamina A. .sifilis.boala Sandohoff Boilor. .o leziune la nivelul ochiului. .glaucom cu unghi deschis. . Orbirea ca simptom Sus Pierderea vederii este un simptom pentru urmatoarele afectiuni: 1. . .sindromul Usher. .

migrene. . .amaurosis fugax sau amauroza fugace (tulburari tranzitorii de vedere). . . .retinopatia diabetica. . . .leziuni la nivelul creierului. . . . 2. .coroidita.arterita temporala. .dezlipire de retina. . .hemoragie in corpul vitros.intoxicatie cu alcool metilic. Orbire progresiva: ..isterie. .retinita pigmentara.accident vascular cerebral.obstructia unei vene retiniana. .hipertensiune oculara.degenerescenta maculara.cataracta. .glaucom acut.glaucom. .trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).nevrita optica.

in cazul afectarii maculei (zona centrala a retinei) sau chiar de iridectomie (ablatia unui fragment de iris) chirurgicala sau traumatica. in principal. Tratament . In acest ultim caz.Diplopiile binoculare. in cazul unei afectiuni musculare (miastenie. dispar atunci cand se inchide unul sau altul dintre ochi: este vorba de o atingere a muschilor oculomotori. Tratamentul diplopiilor binoculare consta in prima etapa in depistarea ochiului . Tipuri?. cel al cauzei. tendinta devierii ochiului. miopatie endocriniana) sau in cazul unei heteroforii (tulburare a vederii binoculare legata de variatiile de echilibru ale muschilor oculomotori). repararea chirurgicala a unei iridectomii prea intinse. reapare sub efectul oboselii sau al unei intoxicatii alcoolice.Daca manifestati oricare dintre aceste simptome adresati-va medicului specialist Diplopie Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. O diplopie binoculara poate surveni. vasculara sau din cauza unei afectiuni. in schimb.? . Diplopiile monoculare apar la debutul anumitor cataracte. atunci cand este posibil: tratarea unei cataracte. de asemenea. Ele pot proveni dintr-o paralizie oculomotorie de origine traumatica. tumorala.Diplopiile monoculare persista atunci cand se inchide ochiul care nu este atins: ele provin dintr-o atingere a globului ocular. corectata in mod obisnuit spontan pentru a evita diplopia.Tratamentul diplopiilor monoculare este. ca diabetul sau scleroza in placi.Diferite tipuri de diplopie:? .

care vor fi incorporate in sticla daca afectiunea continua. cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate. deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine. cu scopul de a aduce o micsorare rapida a suferintei pacientului. Pe masura apropierii de varsta medie. Pentru . In prezbiopie muschii inca functioneaza. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani. In ce priveste tratamentul chirurgical. el nu poate fi propus decat in unele paralizii definitive. muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii. mai ales la distingerea obiectelor de aproape. In toate cazurile in care este posibil. aceasta determinand o vedere neclara. in loc sa fie focalizate pe retina. dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape. cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar. Prezbiopia Generalitati Sus Prezbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta. Daca diplopia persista.afectat. Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. Imaginile sunt focalizate in spatele retinei. se poate ajunge la plasarea pe sticla lentilelor a unor prisme. tratamentul cauzei este indispensabil. In mod normal.

Generalitati 2. Simptome 4. O data cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afectati. Tratament 6. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala. desi poate parea ca aceasta diminuarea a acomodarii survine brusc. Prezbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor). Din acest motiv prezbiopia este uneori numita sindromul "bratului scurt". Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. .imbunatatirea vederii se mareste distanta dintre obiect si ochi si astfel proiectia va avea loc la nivelul retinei. Cauze 3. Simptome Sus Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate. Cuprins articol 1. se poate indeparta ziarul pana se obtine o imagine buna. Diagnostic 5. Insa aceste modificari apar gradat. De exemplu. Evolutie Cauze Sus Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii.

Daca prezbiopia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru apropiere. Medicul va putea masura si dioptriile in cadrul acestui consult. distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta. puterea refractara (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la departare). care corecteaza vederea la distanta in ochiul mai . Se recomanda folosirea unor lentile bifocale in care partea superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si partea inferioara pentru vederea de aproape. astfel incat sa se poata citi fara ca ochii sa oboseasca. Cumpararea ochelarilor fara recomandarea medicului ar putea fi suficienta pentru corectarea vederii. Alte optiuni sunt lentilele trifocale ce corecteaza atat vederea de aproape si distanta cat si pe aceea la o distanta medie. dar cel mai bine ar fi consultarea unui specialist pentru a determina exact ochelarii necesari.Diagnostic Sus Boala poate fi diagnosticata printr-un control oftalmologic obisnuit. Acestea sunt lentilele de contact bifocale sau doua lentile de contact cu rol diferit. i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape. prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci. Daca totusi se doreste cumpararea unor ochelari fara a avea o reteta de la medicul specialist trebuie sa se incerce mai multe perechi de ochelari de diferite dioptrii pentru ai nimeri pe cei potriviti. Tratament Sus In mod normal. starea muschilor si starea retinei. Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuala.

Evolutie Sus Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani. care foloseste laserul pentru a modela corneea si inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant. Operatia De Cataracta . Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea intr-o stare perfecta. Procedurile folosite in tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK . Daca nu se doreste folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela si la chirurgie pentru a corecta prezbiopia.keratectomie fotorefractara.un tip de operatie laser folosita pentru a schimba forma corneei pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severa.putin afectat de prezbiopie si vederea de aproape in ochiul afectat mai mult de prezbiopie. De exemplu. se poate efectua interventia chirurgicala pentru corectarea vederii la distanta si se recomanda folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanta si la celalalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere. Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. Pe masura ce boala avanseaza se recomanda consultul de specialitate pentru noile modificari. PRK . La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste. In acest moment sunt studiate si testate noi proceduri pentru corectarea prezbiopiei.

Desi uneori apare ca rezultat al altor boli ale ochiului. . Vederea nocturna slabita. In cadrul clinicii de oftalmologie Vista Vision efectuam astfel de interventii de cataracta prin intermediul tehnicii facoemusificarii in regim ambulatoriu. Culorile sunt percepute mai fad si avand tenta maronie. Tehnica folosita se numeste facoemulsificare prin SISTEMUL ALCON LEGACY si se efecueaza cu ajutorul unei sonde care emite ultrasunete. aceasta se introduce în ochi printr-o incizie atat de mica incat nu este nevoie de sutura. Nevoia schimbarii frecvente a prescriptiei de ochelari.de ordinul a catorva minute. incetosata. principala sa cauza este de cele mai multe ori inaintarea in varsta. Operatia de cataracta consta in inlocuirea lentilei naturale a ochiului – cristalinul. Singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical. Simptomele cele mai frecvente ale cataractei • • • • • Vedere incetosata.Cataracta este o afectiune a ochiului ce se manifesta prin opacifierea progresiva a cristalinului acest fapt ducand la o vedere neclara.cu una artificiala. iar pacientul paraseste clinica in aceeasi zi fiind nevoie doar de un pansament ocular pana la controlul de a doua zi. In cazul operatiei de cataracta cu ultrasunete este deosebit de important ca interventia sa se faca la momentul oportun. În locul cristalinului extras se plaseaza o lentila numita cristalin artificial foldabil (pliabil) care va ramâne în ochi pe toata durata vietii ducand la imbunatatirea considerabila a vederii. respectiv in momentul in care pacientul sesizeaza un disconfort vizual. Disconfort la lumina puternica. In cadrul clinicii noastre interventia se realizeaza sub anestezie topica durata fiind foarte scurta . fara senzatie de durere.

irisul si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. • Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. este o boala progresiva care dureaza toata viata si nu se cunoaste un tratament care sa-l vindece. In aceasta forma a bolii. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. Exista 3 forme de glaucom: • Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa dintre acestea. in final la orbire. In cazul in care aceasta boala apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil.In zilele noastre operatia de cataracta prin facoemulsificare a devenit una din cele mai sigure si mai eficiente proceduri chirurgicale. desi de obicei unul este mai afectat decat celalalt. putin cate putin. Astfel campul vizual se restrange treptat pana cand se ajunge. poate fi supravegheat si mentinut în acea stare. . Glaucomul nu se vindeca. însa daca este descoperit în faze mai putin avansate. fiind prezent la aproximativ 10% din bolnavii de glaucom. Din aceasta cauza se poate ajunge la pierderea brusca a vederii insotita de durere si de asemenea posibil sa apara simptome precum greata si varsaturi. • Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare al ochiului. Glaucomul Aceasta boala se manifesta prin distrugerea progresiva a nervului optic datorita cresterii tensiunii intraoculare. bolnavii confruntandu-se cu o pierdere gradata a vederii. Exista cazuri in care ambii ochi sunt afectati in acelasi timp. In cazul persoanelor care manifesta aceasta forma nervul optic este lezat treptat.

Corectia se face chirurgical. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. . Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. cei care au mai avut cazuri de glaucom în familie. vitroretinopatie proliferativa). Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. colobomul cristalinian. în mod deosebit. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. lenticonul anterior sau posterior. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. ombilicatia. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe.Este recomandat ca persoanele a caror varsta trece de 40 de ani sa-si facaun consult oftalmologic anual si. microsferofachia si ectopia cristaliniana.

Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. talie mica. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. Anomalii ale morfologiei pleoapelor . Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. Afectiuni congenitale ale pleoapelor Se pot grupa in: anomalii morfologice. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. anomalii ale cililor. diplopie si iridodonezis partial. renale. arachnodactilie. redoarea articulatiilor. astigmatism. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. dolicocefalie. pulmonare. anomalii ale deschiderii pleoapelor. anomalii tegumentare si anomalii de motilitate.Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. sistem muscular excesiv dezvoltat. anomalii ale marginilor libere ale pleoapelor. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului.

Diferenta de ablefarie consta in calitatea acestui tesut care este normal in criptoftalmie. cu lipodermoidul limbului sau cu alte malformatii faciale luand forma sindromului Goldenhar si Franceschetti. de nerv optic). Apare frecvent asociata cu epicantus si microblefarie. . se asociaza cu absenta globului ocular si alte malformatii grave. De aceea se impune corectia chirurgicala. Uneori poate asocia simblefaron temporal. Blefarofimoza se manifesta prin imposibilitatea deschiderii complete a fantei palpebrale.• • Ablefaria afectiune grava care consta in absenta pleoapelor sau inlocuirea acestora cu un tesut membranos. Anomalii ale deschiderii palpebrale • Criptoftalmia consta in lipsa fantei palpebrale. Atunci cand afecteaza treimea medie si are o intindere mare provoaca lagoftalmie. Diagnosticul diferential se face cu ptoza congenitala de care o diferentiaza functia normala a muschiului ridicator al pleoapei superioare si cu microblefaria. unghiurile palpebrale parand sudate. Se produce datorita lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete a mugurilor embrionari palpebrali. In cazurile accentuate se manifesta prin imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale (lagoftalmie) cu toate consecintele nefaste care decurg din aceasta (ochi uscat. Tratamentul este unul chirurgical purtan denumirea de cantoplastie interna sau externa. keratoconjunctivita de expunere. Tratamentul chirurgical consta in apropierea si sutura plan cu plan a marginilor colobomului in coloboamele mici si inlocuirea tesuturilor lipsa in coloboamele intinse. superioara si respectiv inferioara. Poate fi asociat cu alte coloboame (uvelale. Microblefaria este o anomalie caracterizata prin pleoape de dimensiuni mai mici dar de structura normala. aspect inestetic). • Colobomul palpebral defineste o lipsa de substanta de forma triunghiulara ce intereseaza toate planurile pleoapei sau doar tarsul (colobom partial). Corectia se face chirurgical. Polul anterior al ochiului este acoperit de un tesut rezultat din fuziunea fara demarcatie a celor doua pleoape. • • Euriblefaronul consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival.

Cilii moniliformi au aspectul de sirag de margele (sunt strangulati din loc in loc). Rezolvarea problemei se face prin electroliza foliculilor. Este o anomalie transmisa autosomal dominant destul de frecventa (2-5% din populatie). Cilii pot fi dispusi in doua trei randuri. Anomaliile ciliare • • • Hipotricoza este absenta cililor sau inlocuirea acestora cu cativa oeri subtiri si rari. Blefarochalazisul este asemanator clinic cu epiblefaronul doar ca in patogenie este implicata o modificare degenerativa a dermului si o relaxare a septului orbitar. a unei portiuni din orbicular si intarirea septului orbitar. Daca nu dispare cu varsta se practica excizia semilunara a excesului tegumentar. Cele de intindere mica nu necesita tratament. • Aspectul antimongoloid al fantei palpebrale consta intr-o oblicitate inversa a deschiderii fantei palpebralecu unghiul extern situat sub nivelul celui intern. Problema mai degraba de natura estetica se poate remedia cu ajutorul chirurgiei plastice. Apare in sindromul Francois si sindromul Goldenhar. Pentru cele foarte intinse care micsoreaza campul vizual este necesar tratament chirurgical care consta in excizia excesului tegumentar si ancorarea tegumentului la ligamentul palpebral intern. Este fiziologic la mongoli iar pentru restul populatiei la sugari pana in luna a V-a datorita lipsei de dezvoltare a piramidei nazale. ele putand chiar sa dispara pana la pubertate odata cu dezvoltarea piramidei nazale. Hipertricoza este dimpotriva o exagerare a dezvoltarii cililor atat in grosime si lungime cat si ca numar. Atat blefarochalazisul cat si epiblefaronul pun adesea mai mult probleme estetice dar pot duce si la aparitia ptozei si implicit a limitarii campului vizual caz in care necesita excizia excesului de piele. . • • Epiblefaronul defineste prezenta unui pliu cutanat orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei.• Epicantus (cuta mongoloida) consta in existenta bilaterala a cate unui pliu musculocutanat. cu directie verticala care acopera unghiul intern. Se descriu doua forme de epicantus: direct atunci cand pliul porneste dinspre pleoapa superioara si invers in cazurile in care pliul porneste de la pleoapa inferioara. Apare datorita unui exces tegumentar sau insertiei aberante a unor fibre apartinand orbicularului. apare in alopecii.

• •

Ectopia cililor anomalie care consta in prezenta cililor la nivelul pleoapelor in alte locuri decat cel normal. Indepartarea lor se face prin excizie sau electroliza. Cilii incarnati apar datorita directiei anormale de crestere a acestora astfel incat acestia ies pe fata conjunctivala a pleoapei.

Anomaliile tegumentelor pleoapelor

Ichtioza este o afectiune cu caracter ereditar (transmitere legata de X) care se manifesta prin ingrosarea si uscarea excesiva a tegumentelor pleoapelor, dar nu numai, care capata un aspect solzos. Procesul avanseaza cu varsta iar tratamentul simptomatic consta in administrarea de unguente pentru inmuierea pielii. Asocierea congestiei tegumentare defineste eritrodermoichtioza.

Chistul dermoid este o formatiune pseudotumorala de dimensiuni mici elastica, mobila si bine delimitata situata spre unghiul palpebral extern. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala inclusiv a capsulei pentru a preveni viitoare recidive.

Anomalii de motilitate ale pleoapelor cuprind ptoza congenitala si retractia congenitala a pleoapei superioare. Anomaliile marginilor libere includ entropionul si ectropionul congenital si ankiloblefaronul.

Entropionul –rasfrangerea congenital a pleoapei inferioare spre globul ocular- este cauzata de aplazia tarsului sau hipertrofiei muschiului ciliar. Daca nu dispare spontan necesita corectie chirurgicala. Ectropionul – rasfrangerea in afara a marginii pleoapei- este determinat de dezvoltarea insuficienta a tegumentului. Ankiloblefaronul se manifesta prin imposibilitatea deschierii fantei palpebrale cauzata de solidarizarea marginilor celor doua pleoape prin intermediul unei membrane. Tratamentul consta in sectionarea acestei membrane.


Alergii oculare ( Conjunctivita alergica)

Conjunctivita alergica este o inflamatie a mucoasei ce acopera fata interna a pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica. Aceasta se intampla atunci cand ochiul vine in contact cu un alergen si reactioneaza prin eliberarea de histamina. Histamina determina dilatarea vaselor sanguine ale conjunctivei. Dilatarea vaselor de sange este urmata rapid de simptome oculare,cum ar fi inrosirea ochilor,senzatie de mancarime si lacrimare. Aceste simptome sunt insotite de obicei de simptome nazale, cum ar fi congestia nazala, stranut si mancarime la nivelul nasului. In timp ce conjunctivitele care nu sunt alergice afecteaza adesea doar un singur ochi, conjunctivita alergica afecteaza ambii ochi in acelasi timp. Conjunctivita alergica tinde sa apara mai frecvent la persoanele care au alte tipuri de alergii, in special rinite alergice. Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene si virale , conjunctivita alergica nu este contagioasa. Exista mai multe tipuri de conjunctivita alergica:
• •

Conjunctivita alergica sezoniera ( este cea mai comuna forma de conjunctivita alergica,apare ca reactie la polenul plantelor si mucegai. Este adesea o consecinta a rinitei alergice (febra fanului). Conjunctivita alergica perena ( este o forma mai putin frecventa de conjunctivita alergica, in care simptomele sunt prezente pe tot parcursul anului. Principalii alergeni implicati in conjunctivita alergica perena sunt parul animalelor, praful si penele. Desi

simptomele pot aparea pe tot parcursul anului si sunt mai putin severe decat cele ale conjunctivitei alergice sezoniere, acestea se pot agrava sezonier).

Conjunctivita vernala (este o forma cronica de conjunctivita, care apare de cele mai frecvent primavara si toamna. Aceasta poate afecta permanent vederea si apare mai frecvent la barbati decat la femei, in special la copii sub 10 ani, care au un istoric de alergii. In general copiii se vindeca de aceasta afectiune pana ajung la maturitate).

Keratoconjunctivita atopica (este un tip de conjunctivita alergica,care este asociat cu dermatita atopica a pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic).

Conjunctivita papilara giganta (este un tip de conjunctivita asociata cu purtarea lentilelor de contact. Acest tip de conjunctivita se considera a fi o reactie alergica la proteinele din solutia ce realizeaza fixarea lentilelor. Asa cum arata si numele, papile gigante apar pe suprafata interioara a pleoapelor superioare).

Netratate, conjunctivitele alergice sezoniere sau perene, rareori duc la complicatii pe termen lung. Cu toate acestea, boala poate interesa si alte parti ale ochilor ( provoaca inflamatia irisului). Conjunctivita vernala si keratoconjunctivita atopica au potential de deteriorare a vederii. Conjunctivita alergica este o reactie la anumite tipuri de alergeni. Cei mai frecventi alergeni care declanseaza conjunctivita alergica sunt: • • • Granulele mici de polen pot ajunge cu usurinta in aer. Polenul provine de cele mai multe ori de la pomi,plante leguminoase si buruieni. Praful este un amestec care contine acarieni, mici particule de sol, fragmente vegetale, celule moarte de pe piele umana si animala, par, fibre sintetice. Scuamele sunt celulele moarte de la suprafata pielii care cad si ajung in aer.

• • •

Mucegaiurile-sporii de ciuperci care formeaza mucegaiurile pot ajunge in aer. Acestea se gasesc in special in lemnul putrezit si in case (in special in zonele umede, subsoluri si bai). Conservantii continuti de picaturile pentru ochi si solutiile pentru lentilele de contact uneori pot determina aparitia unei reactii alergice la persoanele sensibile. Substantele iritante precum fumul de tigara, praful de creta si parfumurile pot declansa conjunctivita alergica.

Semnele si simptomele de conjunctivita alergica sunt: • • • • • • • • • • Umflarea pleoapelor Mancarime si senzatia de arsura la nivelul ochilor Lacrimare excesiva Dilatarea vaselor de sange de la nivelul conjunctivei ceea ce va duce la roseata conjunctivei Scurgeri oculare apoase sau mucoase Ochi rosii Sensibilitate la lumina (fotofobie) Vedere neclara (uneori) Cearcane (cerc vanat care apare in jurul ochilor) Tulburari ale somnului (insomnie).

Anomalii congenitale ale corneei Anomaliile congenitale sunt definite ca alteratii morfologice evidente la nastere rezultate din dezvoltarea defectuoasa in timpul vietii intrauterine. Anomaliile congenitale ale corneei sunt foarte diverse dar pot fi clasificate in doua mari grupe: anomalii de forma si anomalii de structura.

Anomaliile de forma si marime Anomaliile de forma si marime sunt: absenta corneei, microcorneea, megalocorneea, corneea plana, keratectazia, keratoconul posterior generalizat.
• •

Absenta corneei este foarte rara; uneori poate fi prezenta o pseudocornee rudimentara fibroepiteliala. Microcorneea se defineste atunci cand diametrul corneei este mai mic de 10 mm. Aceasta modificare se concretizeaza intr-o refractie mare (pana la + 46D) si adeseori hipermetropie. Daca apare in contextul unui segment anterior micsorat este vorba de microftalmie anterioara, daca tot globul este micsorat si malformat se numeste microftalmie iar nanoftalmia desemneaza starea in care ochiul este mai mic dar absolut normal. Microftalmia poate asocia si alte anomalii congenitale dintre care cel mai frecvent glaucomul congenital, coloboame, cataracta congenitala.

Megalocorneea defineste situatia in care corneea are diametrul orizontal mai mare de 13 mm dar nelegata de glaucom congenital si avand o structura histologica normala. Are o transmitere recesiv legata de sex (90 % din cazuri sunt barbati) si este de obicei bilaterala. In general apare izolata dar se poate asocia si cu anomalii sistemice cum ar fi sindromul Down, sindromul Marfan, sindrom Alport. De-a lungul vietii se poate complica cu glaucom secundar tardiv, cataracta presenila sau ectopia cristalinului.

Corneea plana apare ca o consecinta a opririi din dezvoltare a corneei de obicei in lunile a 4-a sau a 5-a a vietii intrauterine astfel incat raza de curbura ramane aceeasi cu a scleroticii iar refractia ramane foarte redusa 20-30 D. Acuitatea vizuala este scazuta (puterea dioptrului ocular variaza de la +7 la -9 D) la aceasta contribuind si asocierea altor anomalii oculare cum ar fi aplazia retinei, coloboame, sclerocornee cu reducerea preponderent a diametrului vertical, cataracta congenitala.

• •

Keratectazia consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei. Keratoconul posterior generalizat consta intr-o curbura foarte accentuata a fetei posterioare in discrepanta cu fata anterioara care este perfect normala. Afecteaza predominant sexul feminin si este asimptomatica.

Anomaliile de stuctura Anomaliile de stuctura cuprind: embriotoxonul posterior, anomalia si sindromul Rieger, keratoconul circumscris posterior, anomalia si sindromul Axenfeld, anomalia Peters, sclerocorneea si embriotoxonul anterior.

Embriotoxonul posterior consta intr-o ingrosare cu deplasarea centrala a marginii anterioare a inelului Schwalbe (jonctiunea intre reteaua trabeculara si membrana Descemet) devenind vizibila cu ochiul liber. Se transmite autosomal dominant si poate asocia alte anomalii ale polului anterior (filamente iriene, cornee plana, coloboame, s. a. ) sau sindroame sistemice. Determina o predispozitie pentru aparitia glaucomului.

Anomalia si sindromul Axenfeld. Anomalia consta in asocierea embriotoxonul posterior cu procese iriene proeminente aderente la inelul Schwalbe. Sindromul Axenfeld presupune asocierea anomaliei Axenfeld cu glaucomul si uneori cu asimetrie faciala, hipoplazie faciala, hipertelorism.

Anomalia si sindromul Rieger. Anomalia cuprinde embriotoxonul posterior, atrofia stromei iriene si procese iriene proeminente care pot asocia sinechii anterioare periferice, pseudopolicorie si glaucomul (50 % din cazuri). Sindromul Rieger asociaza in plus si anomalii scheletice faciale si dentare cu sau fara retard mental.

Anomalia Peters cuprinde leucom corneean la nivelul caruia apar defecte endoteliale si stromale. Apare in asociere cu cataracta, glaucom (in 50 % din cazuri) si leziuni generale (palatoschizis, buza de iepure, defecte cardiace, s. a. ). Una din cauze o poate constitui inflamatia intrauterina, caz in care apar si sechele ale inflamatiei: precipitate endoteliale, vascularizatie corneeana.

• •

Sclerocorneea reprezinta o opacifiere neinflamatorie si neevolutiva care intereseaza corneea periferica sau in totalitate. In general este bilaterala si are caracter ereditar. Poate asocia alte anomalii ca afachia, oligofrenia, malformatii scheletice. Embriotoxonul anterior sau arcul juvenil este reprezentat de prezenta in periferia corneei a unei formatiuni inelare opace asemanatoare gerontoxonului. Asociaza aniridei, sclere albastre, megalocornee.

Keratoconul circumscris posterior consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral, neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)

Afectiuni congenitale ale sclerei Pot fi impartite in doua categorii si anume: afectiuni legate de grosimea sclerei si afectiuni legate de culoare. Aceste afectiuni, de multe ori, prezinta importanta nu atat din punct de vedere al afectarii oculare in sine care adesea este benigna si inconstanta cat mai ales din punct de vedere al afectarii asociate altor organe. Afectiunile legate de grosimea sclerei Apar in buftalmie, stafilomul Sarpa si protruzia congenitala Von Ammon. Clinic se traduc prin modificari de volum ale globului ocular.

Buftalmia se manifesta prin cresterea diametrului anteroposterior al globului ocular si a diametrului corneei ceea ce provoaca hipertensiune oculara. Sub actiunea acesteia sclera se subtiaza, capata o nuanta albastruie si este predispusa la rupturi chiar la cele mai mici traumatisme.

• •

Stafilomul posterior din miopia forte (stafilomul Sarpa) provoaca subtierea sclerei la nivelul polului posterior si in segmentul dintre ecuator si insertia muschilor drepti. Protruzia congenitala Von Ammon: Sclera este subtiata si captusita doar de o foita retiniana aplazica. In timp poate evolua spre ruptura maculara si dezlipire de retina

Afectiunile legate de culoare Pot apare prin doua mecanisme si anume: difuziunea luminii ce traverseaza sclera a carei structura e modificata si acumularea de pigment. Modificarile de culoare pot apare izolate ca in cazul melanosis oculi si nevului Ota sau in cadrul unor sindroame determinate de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv ca in cazul sindromului sclerelor albastre. De aceea gravitatea simptomatologiei variaza de la inestetic pana la scaderea sperantei de viata. Exista insa si o pigmentare fiziologica numita melanoza stromala fiziologica a sclerei care apare la persoanele cu iris pigmentat in special la africani.

Melanosis oculi sau melanoza oculara congenitala benigna Bourquin are caracteristic doua aspecte histologice: prezenta unui numar crescut de melanocite normale si dispunerea in gramezi a melanocitelor puternic pigmentate la nivelul tesuturilor sclerale si episclerale. Se prezinta sub forma de placarde sclerale maronii, neregulate, situate preecuatorial cu conjunctiva supraiacenta normala. Atitudinea terapeutica este cea de supraveghere deoarece rata malignizarii este mare.

Nevul Ota ocupa o suprafata foarte intinsa cuprinzand teritoriul cutanat inervat de primele doua ramuri ale trigemenului, anumite membrane oculare si chiar pavilionul urechii si mucoasa orala. Pigmentarea intereseaza conjunctiva, sclera, coroida, irisul si mai rar corneea, grasimea periorbitara si teaca nervului optic. La nivel scleral se prezinta sub forma de puncte, pete sau plaje in nuante de albastru, gri pana la negru. Leziunea pune doar probleme estetice.

Sindromul sclerelor albastre apare in diferite sindroame produse de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv si osos sau de aberatii cromozomiale avand ca manifestare clinica comuna printre altele si aspectul albastru al sclerelor. Coloratia albastra este data de vizibilitatea prin sclera translucida a uveei. Aceste afectiuni sunt: maladia Lobstein, sindromul Marfan, sindromul EhlersDanlos, hipofosfatezemia, sindromul Albright II.

Maladia Lobstein sau "boala oaselor de sticla” este o boala ereditara transmisa autosomal dominant caracterizata clinic de triada clasica: • sclere albastre (in toate nuantele) ; mai rar poate asocia si miopie, embriotoxon, cataracta congenitala;

Diagnosticarea corecta si orientarea terapiei presupune o abordare interdisciplinara asociind examenul oftalmologic cu cel cardiologic. anomalii cardiovasculare (cele mai grave). sferofachie. colobom irian asociaza si extremitati lungi. cataracta congenitala. megalocornee. surditatea este elementul cel mai inconstant si tardiv. • Sindromul Ehlers-Danlos numit si fibroplazia elastica generalizata este afectiune transmisa autosomal dominant care afecteaza cu predilectie sexul masculin. stomatologic. a. striuri angioide retiniene. Se manifesta clinic prin multiple malformatii scheletice insotite adesea de fracturi ale oaselor lungi. Semnele clinice sunt expresia unui deficit enzimatic implicat in procesul asamblarii precolagenului. miopie. musculatura atrofiata.• • fragilitate osoasa severa manifestata prin fracturi cvasispontane ce afecteaza cu predilectie diafizele oaselor lungi ale membrelor inferioare. cifoscolioza si semne de afectare oculara (decolare de retina. escare. sclere albastre). cifoscolioza. hiperlaxitate ligamentara. . edentatie totala precoce. Pentru multi pacienti simptomatologia este saraca astfel ca raman adesea nediagnosticati. Anomaliile oculare constand in sclere albastre. Manifestarile clinice cuprind semne de afectare cutanata (aspectul de hiperextensibilitate – cutix laxa. In mod inconstant poate asocia si anomalii dentare. • Hipofosfatezemia este o boala ereditara severa cu transmitere recesiv autosomala produsa de mutatii la nivelul genelor care codeaza fosfatazele alcaline. s. d. m. genetic. sclere albastre si nefrocalcinoza care conduce adesea la deces. atrofice si echimoze). afectare articulara mergand pana la dislocatii ale soldului. • Sindromul Marfan este o boala autosomal dominanta care se manifesta prin sinteza unui colagen cu structura alterata.

a. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. s. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. vitroretinopatie proliferativa). Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. Urmareste evitarea factorilor de risc (traumatismelor. ) si intarzierea aparitiei complicatiilor (in principal cardiovasculare) care pot pune in pericol viata pacientilor. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. factorilor alimentari.Tratamentul poate fi medical si chirurgical si se adreseaza in principal afectiunilor de baza. Corectia se face chirurgical. toxice. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. ombilicatia. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. . • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. microsferofachia si ectopia cristaliniana. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. lenticonul anterior sau posterior. colobomul cristalinian. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie.

Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. arachnodactilie. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. Anomalii congenitale pot apare in embriogeneza oricarei portiuni. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. diplopie si iridodonezis partial. dolicocefalie. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. Afectiuni congenitale ale uveei Uveea-tunica medie a globului ocular. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. . Se manifesta clinic prin scaderea vederii.este formata din trei portiuni distincte: iris si corp ciliar anterior si coroida posterior. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. astigmatism. cele ale corpului ciliar fiind insa si mai rare. sistem muscular excesiv dezvoltat. redoarea articulatiilor. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. pulmonare.Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. talie mica. renale.

Sunt produse in urma vindecarii sechelare a unor procese inflamatorii intrauterine. albinismul. Reflexele pupilare sunt normale spre deosebire de anizocoriile dobandite (traumatice. Exista trei forme clinice: forma simpla nu are semnificatie patologica. de aceea se impun investigatii paraclinice pentru detectia precoce a acesteia. persistenta membranei pupilare. Fotofobia simptomul dominat se combate cu ochelari fumurii iar aspectul inestetic cu lentile de contact cu iris colorat. glaucomatoase) in care aceste reflexe sunt absente sau alterate. gaura de cheie”. colobomul irian. • • Corectopia afectiune ereditara ce se defineste printr-o pozitie anormala (ectopica) a corneei in periferia irisului. Leziunea apare rareori izolata. • Aniridia se manifesta prin absenta irisului sau prin reducerea acestuia la un rudiment stromal inelar periferic de aproximativ 1 mm situat in spatele limbului sclero. uni. • Anizocoria este o anomalie rara ereditara caracterizata prin inegalitatea diametrelor celor doua pupile. • Heterocromia iriana consta intr-o pigmentare inegala a irisului in doua sectoare diferite ale aceluiasi ochi (forma unilaterala) sau coloratie diferita a irisului celor doi ochi (forma bilaterala). pseudopolicoria. Pupila capata un aspect caracteristic de.Anomaliile congenitale ale irisului sunt: aniridia. Dar aceste gauri nu sunt pupile propriu-zise deoarece nu au sfincter si motilitate reflexa proprie. anizocoria. uveitice. Pseudopolicoria consta in aspectul perforat al irisului in mai multe puncte care da senzatia existentei mai multor pupile. forma consecutiva leziunilor simpaticului cervical si heterocromia complicata Fuchs care asociaza ciclita si cataracta. chisturile congenitale. • Colobomul irian consta intr-o lipsa de substanta ce intereseaza suprafata iriana (cel mai frecvent sectorul inferior) in diferite grade (intre 1/6 si 1/3 din suprafata iriana). . corectopia. Procedeul chirurgical de reconstructie a irisului numit iridopexie poate constitui in unele cazuri optiunea terapeutica. Tratamentul este mai mult paleativ si vizeaza indepartarea fotofobiei prin folosirea de ochelari fumurii si lentile de contact cu iris colorat. . tabetice. Poate asocia alte anomalii oculare dar si somatice printe care tumora Wilms.sau bilaterala. Subiectiv se insoteste de fotofobie si scaderea acuitatii vizuale.corneean. heterocromia iriana.

tegumentelor si structurilor oculare. . Afectiunile congenitale ale corpului ciliar sunt mult mai rare si constau in inlocuirea unei portiuni cu tesut conjunctiv vascularizat (colobom) sau metaplazii ale epiteliului ciliar cu pigmentarea acestuia. nistagmus. Simptomatologia include scaderea acuitatii vizuale (adesea sub 1/10). care proemina in campul pupilar. Tratamentul vizeaza corectarea viciilor de refractie. vizibile biomicroscopic. reducerea fotofobiei cu ajutorul ochelarilor fumurii si lentile de contact estetice. ciucuri”) maronii. Afectiunile congenitale ale coroidei sunt colobomul coroidei. • albinismul ocular izolat afecteaza in diferite grade doar structurile oculare si se manifesta prin fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. coroideremia si angiomul coroidei.• • Chisturile congenitale sunt foarte rare. • Colobomul coroidei poate sa apara sub doua forme: colobom tipic dispus inferior in spatiul dintre papila si marginea inferioara a coroidei si colobom atipic care ocupa regiunea maculara. Exista doua forme clinice principale: • albinismul oculo-cutanat se caracterizeaza prin culoare blonda a parului. Tratamentul vizeaza corectarea deficitelor vizuale care pot apare: strabism. Consta intr-o zona alba ce porneste din vecinatatea nervului optic pana in regiunea ciliara. Intotdeauna este insotit de colobomul retinian. nistagmus. torticolis si ingustari ale campului vizual. decolorare a irisului si a fundului de ochi ceea ce permite vizualizarea vaselor coroidiene. . tegumente palide. apar sub forma unor proeminente (. Fundul de ochi reprezentat de sclerotica capata o nuanta alb cenusie vizibila prin retina transparenta. fotofobie iar in formele grave alterari ale simtului cromatic. • Coroideremia se manifesta prin absenta coroidei si a epiteliului pigmentar retinian. Colobomul atipic (macular) se prezinta sub forma unei zone albe marginita de pigment negru. ambliopie. Albinismul este o afectiune ereditara caracterizata prin absenta melaninei in melanocite. Clinic se manifesta prin depigmentarea parului.

Ea are o secretie seroasa paroxistica (reflexa). Filmul lacrimal are proprietati antibacteriene atat prin imunoglobulinele tip Ig A si sistemului complement continute cat si prin mecanism pur fizic de . cu secretie de mucina (glandele Henle si Manz) si cu secretie lipidica. Zeiss si Meibonius) . de tip sebaceu. puncte lacrimale. Filmul lacrimal cu o grosime intre 4 si 8 µ se formeaza prin intinderea lacrimilor (din secretia bazala) pe epiteliul corneean prin actul reflex al clipitului.Ciaccio). foarte rara a corodei aparand mai mult in ochi enucleati Anomalii congenitale ale aparatului lacrimar Aparatul lacrimal este alcatuit din glande lacrimale (principale si accesorii) si cai lacrimale. Glandele accesorie asigura secretia mucoasa bazala. intratarsal sau sub forma de celule libere pe suprafata conjunctivei.• Angiomul coroidei este o tumora vasculara benigna. Glandele accesorii sunt situate la nivelul conjunctivei tarsale. acestea produc stratul superficial al filmului lacrimal (glandele Moll. sacul lacrimal si canalul lacrimonazal) au rolul de a aduce lacrimile in contact cu conjunctiva si corneea si de evacuare a acestora inspre meatul inferior al foselor nazale. Glanda lacrimala principala este situata in unghiul superoextern al orbitei trimitand si o prelungire palpebrala (numita si glanda accesorie Rosenmuller) . Caile lacrimale (canale excretorii. Glandele lacrimale accesorii sunt de trei tipuri: • • • cu secretie seroasa (glandele Krause si Wolfring. permanenta.

Ecografia este utila pentru punerea diagnosticului. Chisturile contin lacrimi cu o dominanta a componentei seroase sau mucinoase. VII. XII) . Tratamentul consta in extirparea in bloc a chisturilor pentru a evita recidiva. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a acestora sau transplantarea lor in fundul de sac conjunctival. Manifestarea clinica este aparitia sindromului ochiului lacrimos cu lacrimare excesiva (epifora) . • • Fistulele congenitale sunt comunicari anormale situate deasupra marginii superioare a cantusului extern sau deasupra marginii superioare a tarsului. Expresia clinica este aparitia exoftalmiei uneori chiar importanta. Cele de dimensiuni mai mari pot fi palpate. paralizii congenitale ale nercilor cranieni VI. Anomaliile congenitale pot interesa atat glandele lacrimare cat si sistemul excretor avand pe plan clinic urmatoarele consecinte: • sindromul de ochi uscat congenital cu deshidratarea si tulburari trofice ale corneei urmate de aparitia de mici eroziuni ce predispun la suprainfectii. etc. corp ciliar.indepartare continua a bacteriilor. • • staza lacrimilor in caile lacrimale cu suprainfectarea acestora. Cealalta functie majora a filmului lacrimal consta in asigurarea nutritiei corneei (tesut in mod normal avascular) si prevenirii deshidratarii acesteia. Cauza acestui sindrom o poate constitui fie absenta glandelor lacrimale fie de anomalii neurologice (hipoplazia nucleului lacrimal. epifora (expresie a sindromului ochiului lacrimos) adica scurgerea libera si permanenta a lacrimilor pe obraz in lipsa unei stimulari reflexe. orbita. . dermoidul limbului. • Chisturi congenitale este o anomalie cunoscuta si sub denumirea de „dacryops” constand in existenta congenitala a unor formatiuni lichidiene in unghiul superoextern al ochiului. ) . Alacrimia este urmarea lipsei congenitale a glandelor lacrimale ce apare in cadrul anoftalmiei sau criptoftalmiei. Anomaliile congenitale ale glandelor lacrimale: • Glandele supranumerare sunt glande in plus fata de cele normale situate ectopic la diferite nivele ale ochiului (iris. Indicele bacteriostatic al lacrimilor poate fi dozat.

Anomalii congenitale ale cailor lacrimale • • • • • Imperforatia sau ocluzia punctului lacrimal are ca urmare aparitia epiforei. Tratamentul vizeaza dilatarea punctului lacrimal folosind o sonda extrem de fina sub microscop. Ocluzia canaliculului lacrimal este ceva mai frecventa decat precedenta avand uneori transmitere ereditara. poate afecta canaliculul in totalitatea sau doar portiunea externa a acestuia. Prezenta de canaliculi supranumerari este in majoritatea cazurilor asimptomatica. Daca se insoteste de prezenta unor fistule conduce la eliminarea lacrimilor pe piele ceea ce impune necesitatea extirparii fistulelor. Dacriocistografia este explorarea paraclinica de electie care poate evidentia si alte anormalitati cum ar fi existenta diverticulilor sacului sau canalului lacrimonazal si in mod cu totul exceptional absenta completa a cailor lacrimale in anomalii grave ale fetei. Imperforarea congenitala a canalului lacrimonazal duce la manifestari cum ar fi epifora, conjunctivita purulenta, dacriocistita care apar in general intre a 10-a si a 12-a zi dupa nastere pana cel tarziu in a doua luna. Canalul fie se termina in meatul inferior dar fara al perfora fie se termina sub forma unui reces intre mucoasa meatului si peretele osos. Portiunea osoasa a conductului poate fi absenta. Pentru punerea diagnosticului se folosesc teste de permeabilitate cum ar fi: • • • • • instilarea de fluoresceina sau orice alt lichid colorat in fundul de sac conjunctival trebuie sa ajunga in nas, injectarea de ser in canaliculul inferior este urmata de refluare prin canaliculul superior in cazul unui obstacol situat in aval, rinoscopia poate evidentia o posibila cauza nazala a imperforarii, sondajul cailor lacrimale evidentiaza obstacolul, radiografia cu substanta de contrast de asemenea poate localiza obstacolul.

Tratamentul in aproape jumatate din cazuri nu este necesar, vindecarea obtinandu-se spontan. Intr-o prima etapa se administreaza antiseptice si decongestive conjunctivale, se maseaza regiunea sacului lacrimal si se face irigare sub presiune cu astuparea prealabila a punctului lacrimal superior pentru a forta ruperea membranei Hasner (valvula Hasner este situata la deschiderea nazala a canalului lacrimonazal avand rolul fiziologic de a impiedica refluarea lichidului din nas contaminat deci cu bacterii in sistemul lacrimal sau patrunderea aerului) . Daca permeabilizarea totusi nu se obtine se face inainte de trei luni sondajul canalului, procedeu ce poate fi repetat de doua trei ori. Ca ultima varianta terapeutica se practica interventia chirurgicala numita dacriocistorinostomia dar dupa ce copilul a implinit varsta de trei ani.

Anomalii congenitale ale conjunctivei Conjunctiva este membrana transparenta care inveleste fata posterioara a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si partea anterioara a sclerei (conjunctiva bulbara) . Anomaliile congenitale ale conjunctivei sunt afectiuni rare si cuprind malformatii congenitale, tumori disgenetice si tulburari metabolice. Observarea si evaluarea periodica este atitudinea standard, tratamentul impunandu-se in cazurile in care datorita cresterii in dimensiuni a acestor formatiuni se produc la scaderi ale campului vizual sau acuitatii vizuale, sau din ratiuni estetice si nu numai atunci cand asociaza si alte anomalii. Limfedemul conjunctival congenital este o conditie foarte rara ce apare datorita malformatiilor vaselor limfatice (staza limfatica) . Semnul major este edemul dur al conjunctivei bulbare, unilateral sau bilateral. Exista doua forme de manifestare: precoce (pana in

varsta de un an) si tardiva (intre 10 si 20 de ani) . Asociaza uneori diverse malformatii ale membrelor (sindactilie, polidactilie) sau poate aparea in cadrul sindromului Milroy (debuteaza la nivelul membrelor inferioare la la mai multe persoane ale unei familii dar in generatii succesive) . Epitarsul sau sortul conjunctival este o afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei. Tumorile disgenetice sunt tumori congenitale care afecteaza tesuturile epitelial, glandular, nervos, pigmentar si limfatic precum si vasele de sange. Sunt localizate preponderent la nivelul limbului sclero-corneean. Cuprind urmatoarele entitati clinice:

Dermoidul limbului este o mica proeminenta, alb-rozie din care pleaca mai multe fire de par, aderenta la planurile profunde situata la nivelul limbului. Este in mare majoritate a cazurilor unilateral. De dimensiuni mici la nastere, poate creste destul de mult la pubertate acoperind o parte din cornee.

Dermolipomul este o formatiune formata din tesut conjunctiv dens, fibros, acoperita de epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat situata in regiunea supero-externa a conjunctivei si aderenta la aceasta. In profunzime se continua nemijlocit cu paniculul adipos. Poate prezenta anexe sebacee si piloase. Apare de obicei in asociere cu alte anomalii congenitale ale fetei (fistule preauriculare, apendicele preauricular) sau in cadrul asa numitelor sindroame fisurale ale fetei (sindromul Franceschetti si Goldenhar) .

Melanomul benign al conjunctivei apare sub forma unei formatiuni foarte usor proeminenta, mobila pe planurile subjacente, de culoare brun neagra situata in preajma limbului sclero-corneean sau a plicii semilunare. Au o crestere marcata atat in dimensiuni cat si ca pigmentare inainte de pubertate dar fara a prezenta risc de malignizare.

Angiomul conjunctival congenital este o tumoreta proeminenta, de culoare rosie sau cianotica (in functie de felul sangelui pe care il contine arterial sau venos), variabila ca marime (de la 2-3 mm la dimensiunile uni bob de mazare) situata la nivelul carunculei lacrimale sau a conjunctivei palpebrale. Poate avea diferite forme : telangiectazic sau cavernos, sesil sau pediculat. Poate avea caracter infiltrativ si potential de a creste in dimensiuni.

Osteosarcomul si condromul conjunctivei sunt afectiuni foarte rare constand in prezenta de la nastere a unor formatiuni nodulare, mobile, dure, situate indeosebi in cadranul superolateral al sclerei. Sunt formate din osteocite sau condrocite si cresc foarte putin de-a lungul vietii.

Cistinoza este o tulburare metabolica ereditara constand in imposibilitate metabolizarii cistinei fapt care duce la depozitarea acesteia intracelulara sub forma de cristale. Intereseaza diferite tesuturi si organe printre care si conjunctiva si corneea. Se deosebesc trei tipuri clinice: a copilului, a adolescentului si a adultului. Tratamentul vizeaza reducerea aportului (dieta) si facilitarea eliminarii prin administrarea de cisteamina.

Anomalii congenitale ale nervului optic Colobomul papilar tipic este o anomalie cu transmitere autosomal dominanta care poate aparea izolat sau in cadrul colobomului corioretinian constand in lipsa unei portiuni variabile ca intindere din papila optica si retina cu respectarea vaselor retiniene. Poate fi uni- sau bilateral. Obiectiv discul apare de dimensiuni marite adesea ovalizat vertical. Tabloul clinic depinde de marimea colobomului si eventuala asociere a altor anomalii oculare dar in principal este dominat de ingustari sectoriale ale campului vizual corespunzator colobomului. Colobomul papilar atipic este foarte rar constand in prezenta unei excavatii la nivelul jumatatii inferioare a papilei. Functia vizuala poate fi alterata de marimea colobomului, de eventuale leziuni asociate ale globului ocular sau posibile complicatii.

Fosetele colobomatoase sunt mici excavatii, in general unilaterale (95%) constand din lipsa de substanta la nivelul suprafetei capului nervului optic. Culoarea leziunilor variaza: gri pentru cca. 60 % dintre ele, alb-galbui 30 % si negru 10 %. Profunzimea depresiunilor variaza intre 0, 5 si 25 dioptrii. In timp poate aparea o decolare seroasa cu dezvoltarea unei maculopatii. Sindromul morning glory este o anomalie rara care asociaza un deficit al peretelui scleral, o papila largita, care prezinta o excavatie profunda sub forma de palnie, prezenta unui stafilom scleral peripapilar si a unui burelet proeminent pigmentat ce inconjoara papila. Rasunetul clinic consta in scaderea acuitatii vizuale sub 1/50 la aproape toti pacientii. In evolutie poate duce la dezlipire de retina care este principala complicatie ce poate surveni. Efectuarea unei tomodensiometrii este necesara pentru diferentierea leziunii de o tumoare (a retinei sau a papilei optice). Disversiile papilare definesc starea in care axa deschiderii papilei si axa vaselor centrale sunt orientate intr-o orice alta directie decat temporala (care este cea normala). Astfel se deosebesc disversii: inferioare, inferioare si nazale, inferioare si temporale, superioare, nazale. Acestea din urma mai sunt cunoscute si sub denumirea de inversie papilara sau situs inversus. Acuitatea vizuala ramane scazuta sub 5/10 chiar si dupa corectie la aproximativ 67% din disversii. Alte consecinte ale leziunii sunt aparitia scotomului central, marirea petei oarbe, scotom tip Bjerrum si deficite in cadranul temporal superior. Conusul congenital defineste o suprafata regulata, semilunara, localizata in axa disversiei asociate al carei planseu este mai profund decat planul retinei invecinate. Atrofia corioretiniana in sector se prezinta sub forma unei regiuni depigmentate, de dimensiuni variabile, care intereseaza fie o zona restransa in jurul conusului fie intreaga portiune inferioara a retinei ajungand pana la ora serrata. In regiunea afectata de atrofie se obiectiveaza o miopie.

Asocierea conusului, atrofiei corioretiniene in sector si situs inversus al vaselor retiniene definesc sindromul disversiei papilare. Aplazia papilara este o afectiune rarisima si grava care presupune absenta papilei, a nervului optic si a unei portiuni de retina avand drept consecinta clinica existenta enei cecitati congenitale necurabile. Hipoplazia papilara desemneaza o diminuare congenitala uni- sau bilaterala a dimensiunilor papilei si nervului optic. Consecintele clinice ale acestui fapt sunt aparitia strabismului si a nistagmusului precum si scaderea acuitatii vizuale pana la perceptie luminoasa in unele cazuri. In alte cazuri acuitatea vizuala poate fi normala. Papila este alcatuita preponderent din tesut glial stratul de fibre optice fiind redus. Asocierea hipoplaziei papilare cu alte anomalii craniofaciale este frecventa. Megalopapila este o papila optica mai mare decat cea considerata statistic normala. Tulburarile de mielinizare ale nervului optic se manifesta sub doua forme clinice:

sindromul Beauvieux sau pseudoatrofia cenusie a papilei este o afectiune rara constand in intarzierea mielinizarii nervului optic care in mod normal se incheie cel tarziu imediat dupa nastere. Intereseaza preponderent nou-nascutii prematur care prezinta cecitate in ciuda aspectului normal al ochilor. Semnul caracteristic este aspectul cenusiu metalic al papilei.

persistenta fibrelor de mielina peripapilare (avand o frecventa de 0, 3-1%) . Aspectul tipic care pune diagnosticul este acela de rozeta sau flacara alb stralucitoare, matasoasa pornind de la papila si continuandu-se cu prelungiri care urmeaza adeseori traiectul vaselor sanguine retiniene. Functia vizuala este normala.

Membrana epipapilara apare sub forma unui voal conjunctiv, fin, transparent care acopera in totalitate sau partial discul optic.

Anomalii congenitale ale vitrosului Apar datorita persistentei diferitelor structuri fetale sau printr-o dezvoltare anormala a acestora. Persistenta resturilor sistemului hialoidian este aproape o regula la copiii nascuti prematur (95%) si rara la cei nascuti la termen (cca. 3%). Punctele Mittendorf reprezinta resturi ale sistemului vascular fetal anterior situate inferonazal la polul posterior al cristalinului. Nu produc tulburari optice. Papila Bergmeister este o proeminenta papilara caracterizata de absenta excavatiei fiziologice, de forma lineara, situata anterior papilei nervului optic. Este constituita din resturi obliterate ale portiuni posterioare a arterei hialoide si tesut glial. Chisturile vitreene sunt resturi ale sistemului hialoidian situate in vitrosul anterior sau posterior. tulburari functionale pot apare in functie de numar si localizare. Persistenta arterei hialoide apare sub forma unui conduct filamentos, rareori permeabil inconjurat uneori de tesut glial care se intinde de la discul optic la cristalin. Persistenta vitrosului primitiv este o malformatie congenitala grava, de obicei unilaterala care intereseaza portiunea anterioara a vitrosului primitiv sub forma unei placi fibrovasculare aderente la capsula posterioara cristaliniana si la corpul ciliar pe care il tractioneaza central. Poate asocia microftalmie. Evolutia este nefavorabila antrenand reducerea profunzimii camerei anterioare, opacifierea cristalinului, hemoragii vitreene si glaucom secundar. Diagnosticul diferential se face cu retinoblastomul, cataracta

congenitala si persistenta resturilor arterei hialoide. Tratamentul consta in ablatia totala a malformatiei decoland-o cu mare grija de pe fata posterioara a cristalinului pentru a nu leza capsula. in ultima instanta in cazurile foarte severe se poate ajunge la enucleatie. Vitroretinopatia exsudativa dominanta evolueaza asemanator retinopatiei prematuritatii dar in in lipsa oxigenarii postnatale in trei stadii: • • • decolarea posterioara a vitrosului cu formarea de bride care tractioneaza retina; ingrosarea cicatriceala a membranelor vitreene si neoangiogeneza; vasele retiniene temporale capata un aspect tortuos; apar fibroza vitreana si exsudatele subretiniene care produc in final dezlipirea de retina.

Degenerescenta vitreoretiniana periferica (boala Wagner) apare datorita unui defect de dezvoltare a vitrosului secundar exprimat prin prezenta unor spatii optic vide in vitros delimitate de membrane subtiri, fenestrate, avasculare dispuse anteroposterior si aderente la nivelul ecuatorului. Patogenic procesul este initiat de leziuni degenerative ale vaselor apartinand anastomozei circulatiei vitreoretiniene la nivelul careia se acumuleaza tesut conjunctiv amorf, nediferentiat care in timp sufera un proces de hialinizare si scleroza. Leziunile degenerative corioretiniene care pot varia de la atrofia coriocapilarelor coroidei pana la zone degenerative intinse asociate cu intecuirea vaselor retiniene se obiectiveaza cu ajutorul examenului fundului de ochi. Progresia bolii se face in directia aparitiei dezlipirii de retina. Distrofia vitreoretiniana Goldmann-Favre se manifesta prin degenerescenta pigmentara retiniana primara care declanseaza procesele degenerative vitreene (degenerescenta macrofibrilara a vitrosului insotita de lichefierea sa) si retinoschizis periferic. Simptomatologia clinica cuprinde scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana la 1/10, stramtorarea concentrica a campului vizual, discromatopsie in axul albastru-galben. Investigatii paraclinice utile sunt adaptometria si angiofluorografia.

Arsurile corneei

Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a returilor solide ale substantei chimice. a. a substantei fundamentale si edematierea fibrelor de colagen. amoniac.Sunt leziuni corneene necrotico-inflamatorii produse de contactul cu un agent chimic (acizi sau baze tari). incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. pleoapele-malpozitii palpebrale. corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie. Bazele tari saponifica lipidele peretelui celular provocand moartea celulelor epiteliale dupa care patrund adanc in stroma provocand distructia keratocitelor. Simptomatologia difera in functie de gravitatea arsurii si consta in lacrimare. Modificarile obiective variaza in functie de gravitatea arsurii: in arsurile usoare apar mici eroziuni epiteliale. clorhidric. coagularea si precipitarea acestora formand astfel o bariera protectoare ce limiteaza oarecum patrunderea toxicului. aflate in diferite stari de agregare. blefarospasm insotite in zilele urmatoare de o scadere progresiva a acuitatii vizuale. a. Tratamentul se face in trei etape: • tratamentul de urgenta.cel mai important pentru vindecarea ad integrum-consta in indepartarea toxicului. etc. ). termic sau actinic (radiatii). var. In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii. anilina. Arsurile chimice sunt cauzate de baze (hidroxid de sodiu. electric. azotic. arsurile severe produc o dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-sclerala. fluorhidric s. durere vie. Agentul cauzator produce in prima etapa necroza tisulara care este urmata de edem si inflamatie. ) si acizi tari (acid sulfuric. acetic. s. in arsurile medii se observa opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida) . Acestea pot interesa: conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale. . Acizii actioneaza asupra proteinelor provocand denaturarea.

keratite. entropion. Radiatiile ionizante provoaca atingeri corneene variabile: hipoestezie. necroza aseptica. Tratamentul vizeaza limitarea reactiei inflamatorii (corticosteroizi administrati local). ) si vapori sau gaze fierbinti. coliruri cu antibiotice si analgezice pentru combaterea durerii. ) si estetice. Profilaxia se poate face foarte usor prin folosirea ochelarilor de protectie. Tabloul clinic este asemanator cu cel din arsurile chimice cu deosebirea ca sunt intotdeauna insotite de afectari palpebrale. arcuri carbonice. eclipse solare) se manifesta la cateva ore de la expunere prin fotofobie. evitarea suprainfectiilor (pansamente sterile. opacifierea corneei. Arsurile produse de radiatiile ultraviolete (lampi solare. pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu. mase plastice etc. Conjunctivita acuta . tratamentul fiind acelasi. Arsurile fizice sunt produse de agenti termici si radiatii (ultraviolete si ionizante). aparate de sudura. Arsurile termice sunt produse de contactul cu materiale topite (metal. etc. durere.• a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante. camera umeda si unguente cu antibiotice) si stimularea reepitelizarii. Tratamentul se face prin administrarea de cicloplegice cu actiune rapida pentru combaterea spasmului ciliar. combaterea reactiei irido-ciliare. acid ascorbic). limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea durerii. Toate acestea provoaca coagularea proteinelor. • tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron. senzatie de corp strain. smoala.

Semne si simptome: • Generale: in infectia virala. bacteriana. alergica.Conjunctivita acuta reprezinta inflamatia conjunctivei palpebrale si/sau bulbare cu durata mai mica de 4 saptamani. ochi rosu . atopica sau nespecifica • Hiperemie conjunctivala.

• • • • • Prezenta secretiei Senzatie de corp strain Prezenta de cruste la nivelul pleoapei Acuitate vizuala si reactivitate pupilara normal Conjunctivita virala. infectia gonococica acuta • • • • • . cu progresarea la ambii ochi in 1-2 zile Secretie mucoasa apoasa Foliculi ai conjunctivei palpebrale inferioare Adenopatie preauriculara palpabila Poate exista istoric de herpes simplex ocular recurent Senzatie de arsura.edem conjunctival Extindere rapida a ulceratiei corneene superioare Edem palpebral • Conjunctivita virala cu herpes simplex sau herpes zoster • • • • Conjunctivita bacteriana. asociata cu vezicule cutanate herpetice la nivelul pleoapei sau in teritoriul de distributie a ramurii oftalmice a nervului trigemen in infectia cu herpes zoster • Nodule preauriculari palpabili Debut rapid in 12-24 ore Secretie purulenta abundenta Chemozis . rareori prurit Unilateral. rujeola sau parotidita epidemica • • • • • Istoric de infectie a cailor respiratorii superioare sau simptome sistemice de infectie virala Poate debuta la un ochi. sau se pot asocial cu gripa.apar sporadic la copii. cu adenovirus sau enterovirus .

de culoare cenusiu-albicioasa) Uneori sunt prezente puncte albe supradenivelate pe fata interna a pleoapelor Conjunctivita bacteriana.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adenopatie preauriculara Istoric sau semne de boala cu transmitere sexuala (Chlamydia. nongonococica: poate fi epidemica Conjunctivita alergica Conjunctivita aopica/alergica ("de primavara") recurenta .edem conjunctival Edem si eritem palpebral Fara adenopatie preauriculara Istoric de atopie Prurit Secretie vascoasa abundenta Recurente sezoniere Papile conjunctivale mari situate subpalpebral Uneori ulcer cornean superior (infiltrat steril.edem conjunctival Fara adenopatie preauriculara La pacientii care folosesc lentil de contact trebuie exclusa cheratita cu pseudomonas Pruritul este simptomul dominant Secretie apoasa Istoric de alergie cu caracter sezonier sau la particule de praf Chemozis . HIV) Prurit usor Secretie purulenta redusa cantitativ Chemozis .

epidermidis Streptococcus pneumonia Haemophilus influenzae (mai ales la copii) Specii de Pseudomonas (trebuie excluse la cei ce utileaza lentile de contact.• • • • • Uneori cheratopatie punctata superficial la coloratia cu fluoresceina Uscaciunea mucoasei globului ocular cu eritem si secretie intermitenta de mucus Iritatie secundara expunerii la agentii chimici sau reactiei la medicamente Corp strain: eritemul si secretia pot persista timp de 24 ore dupa indepartarea corpului strain Conjunctivita nespecifica iritativa Cauze: • Conjunctivita virala • • • • • • • • • • • • • • • Adenovirusuri (guturaiul) Virusul Coxsackie Enterovirusuri (conjunctivita hemoragica acuta) Herpes simplex (infectie primara si recurenta) Herpes zoster sau varicela Molluscum contagiosum Virusul rujeolic. virusul urlian. infectia progreseaza frecvent catre ulcer cornean) Neisseria gonorrheae Neisseria meningitidis Conjunctivita bacteriana . sau virusul gripal Staphylococcus aureus S.

sifilis. guta. expunerea prelungita la soare Degenerescenta vitreene . granulomatoza Wegener Rar: ricketsii. expunere la raze ultraviolet. boala Kawasaki. fungi.cu debut gradat in 4 saptamani Rinoconjunctivita (febra de fan). psoriazis. paraziti.masuri generale: • • • • Comprese reci si curatarea zonei palpebrale de 4 ori pe zi Intreruperea utilizarii lentilelor de contact in faza inflamatorie Acoperirea ochiului afectat nu este utila Evitarea agentilor iritanti precum vapori de fum. sifilis. pemfigus. vantul. vapori de fum Boli autoimune: sindrom Sjögren. boala Graves. alergii sezoniere Conjunctivita de primavara/atopie Substante iritative: medicamente topice. sindrom carcinoid. sindrom Stevens-Johnson.• • • • • • • • Chlamydia trachomatis produce conjunctivita cronica . Chlamydia. herpes Utilizarea lentilelor de contact: pseudomonas Tratament . epidemii de conjunctivita virala sau bacteriana Contactul cu personae cu boli cu transmitere sexuala: gonoree. tuberculoza. sindrom Reiter Conjunctivita alergica Conjunctivita nespecifica Factori de risc: • • • Istoric de contact cu personae infectate. sarcoidoza. vant.

Tratamentul chirurgical constand in vitrectomie se practica doar daca apar tulburari importante ale acuitatii vizuale. de aspect vatos (depozite de amiloid). descoperita intamplator (de obicei in jurul varstei de 40 de ani). Consta in aparitia in interiorul vitrosului a numeroase particule mobile. Vitrosul din vecinatatea acestor opacitati este lichefiat si degenerat cu deplasarea periferica a colagenului. Biochimic sunt sferule de hemoglobina sau cristale de colesterol dar fara a fi asociate cu hipercolesterolemia. Amiloidoza vitreana apare secundar amiloidozei sistemice. Procesul incepe in centrul vitrosuluicare se clarifica pentru deveni intr-un final optic vid. Degenerescenta macrofibrilara poate apare si la emetropi si se instaleaza precoce (pana la pubertate) si evolueaza rapid spre decolare de vitros. Patogenia implica fagocitarea de catre hialocite a proteinei anormale. Structura specifica poate fi observata cu ajutorul microscopiei electronice iar componenta principala (o proteina asemanatoare prealbuminei) identificata cu ajutorul studiilor de imunocitologie. Este dovedita de: modificarea aspectului canalului Cloquet care din orizontal si rectiliniu la nastere devine sinuos si coborat sub axa optica si de extinderea spre inapoi pana aproape de ecuator a bazei vitrosului. progresiva. Fibrele de colagen modificate se aglutineaza la periferie. Cea microfibrilara apare la miopii de varsta medie care nu au antecedente de dezlipire de retina. asimptomatica. coroidiene si coriocapilare. care apare in lipsa unui agent agresor ca expresie a imbatranirii. Sunt descrise doua tipuri: microfibrilara si macrofibrilara. Afecteaza deasemenea vasele retiniene.sau bilateral. . a unor opacitati albicioase. Degenerescenta miopica este o degenerscenta a vitrosului care apare la miopi. Consta in prezenta la nivelul vitrosului uni.Degenerescenta senila a vitrosului este o modificare spontana. se aseamana ca tablou cu degenerscenta senila si evolueaza spre decolare posterioara de vitros si colaps. stralucitoare de culoare aurie sau policrome. in vecinatatea retinei in prima instanta dar apoi si anterior. Synchysis scintillans (sinchisis scanteietor) este o degenerare bilaterala a vitrosului. Prezenta lor este obiectivata cu ajutorul biomicroscopiei.

Hialoza asteroida (Bola Benson) sau synchisis albescens este o afectiune benigna rara (0. Tratamentul. Dezlipirea de retina .galbuie dispuse in siraguri sau ciorchine (aspect ecografic de fulgi de zapada). Acesti corpusculi asteroizi sunt alcatuiti in principal dn fosfor si calciu (sub forma de sapunuri de calciu: stearat si palmitat de calciu.se face in cazurile in care hialoza asteroida in stadii avansate si bilaterale reduce foarte mult acuitatea vizuala. Se manifesta prin aparitia la nivelul vitrosului a unor particule rotunde. cristale de fosfolipide complexe si acid mucopolizaharidic. de culoare alb. 04-0. calciu hidroxifosfat si oxalat de calciu). Este unilaterala in trei sferturi din cazuri.constand in vitrectomie. 5%) intalnita la persoanele in varsta (raportul barbati/femei fiind de 2/1).

Se produce atunci cand lichidul vitros intra in contact cu spatiul subretinian prin intermediul unei fisuri la nivelul retinei Dezlipirea exsudativa sau seroasa: se produce in absenta unei fisuri retiniene. Dezlipirea prin tractiune: aderentele vitroretiniene exercita o tractiune mecanica asupra retinei. Cea mai frecventa cauza este retinopatia diabetica proliferativa. • • • Dezlipirea de retina de tip regmatogen (fisura)(DRR): cel mai frecvent tip.Separarea retinei senzoriale de epiteliul pigmentar subiacent al retinei se numeste dezlipirea de retina. Semne si simptome: • • • Flash-uri (fotopsie) Fosfene Modificari ale campului vizual . pe care o detaseaza de epiteliul pigmentar. de obicei datorita unui proces inflamator sau tumoral.

sclerita posterioara) Diverse (retinopatie seroasa central. in periferia retinei. gelul vitros se lichefiaza.• • • • • • Celule pigmentare in corpul vitros (“particule de tutun”) Vederea centrala este pastrata daca macula nu este detasata Acuitate vizuala scazuta (20/200 sau mai mica) in cazul pierderii vederii centrale datorita detasarii maculei Supradenivelarea retinei asociata cu una sau mai multe fisuri retiniene in DRR. conducand la separarea vitrosului de retina. • • DVP asociata cu hemoragie vitroasa determina o incidenta crescuta a fisurilor retiniene Dezlipirea exsudativa: • • • • • • • • Tumori Afectiuni inflamatorii (sindrom Harada. tractiunea exercitata de corpul vitros provocand fisuri la periferia retinei. hipertensiune maligna) Retinopatie diabetica proliferativa Retinopatie cicatriciala de prematuritate Retinopatia proliferativa cu cellule falciforme Traumatism penetrant Dezlipirea prin tractiune: .Gelul vitros ramane totusi atasat la nivelul bazei vitroase. sau supradenivelarea retinei in absenta fisurilor in dezlipirea exsudativa La 3-10% din pacientii cu DRR presupusa nu se evidentiaza nici o fisura retiniana Tractiunea retinei fara fisuri retiniene in dezlipirea prin tractiune Cauze: • Tractiunea cauzata de detasarea posterioara a corpului vitros (DVP) determina producerea celor mai multe fisuri. Odata cu inaintarea in varsta. exsudat la nivelul uveei.

• • • • Degenerarea reticulara cu sau fara fisuri la pacientii asimptomatici cu antecedente de dezlipire de retina la ochiul controlateral poate fi tratata profilactic Rupturile retiniene in lambou la pacientii asimptomatici sunt frecvent tratate profilactic Dezlipirea exudativa este de obicei controlata prin tratarea afectiunii subiacente Dezlipirea prin tractiune este controlata de obicei prin simpla tinere sub observatie. Degenerarea reticulara este o anomalie vitroretiniana cu incidenta de 6-10% in populatia generala Glaucom Ghemuri vitroretiniene. Fisurile operculate la pacientii simptomatici sunt uneori tratate. Tratament . afectiuni inflamatorii si traumatisme) Traumatisme Dezlipirea retinei la nivelul ochiului controlateral Degenerare reticulara. atunci este necesara vitrectomia. Fisurile atrofice la pacientii simptomatici sunt rareori tratate. Retina in cantitate excesiva se gaseste la nivelul cadranului supranazal.masuri generale: • Nu toate fisurile sau rupturile retiniene necesita tratament. Se formeaza prin tractiune vitroasa localizata Pliuri la nivelul meridianelor. Daca este implicata foveea.Factori de risc: • • • • • • • • • Miopie (mai mare de 5 dioptrii) Afachia (absenta cristalinului) sau pseudoafachia DVP si conditii associate (afachia. Rupturile in lambou sau in potcoava la pacientii simptomatici (cu flashuri sau fosfene) trebuie tratate. Discromatopsia sau lipsa perceptiei culorilor .

apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. care contine celule cu conuri. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. prin neuronii retinei. verde. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. . verde sau albastra. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. responsabile de vederea in intuneric. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. responsabile de perceptia cromatica. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina.Discromatopsia este o anomalie a vederii.

dar nici sa fie tratate.Cauze: Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. ireversibile si netratabile. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. Simptome: Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. ci doar nuante de gri. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. nu este perceputa nici o culoare. adica nu pot nici sa se agraveze. de obicei. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. alb si negru. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. prezente de la nastere. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. iar cele dobandite sunt. In discromatopsiile severe. poate percepe nuante ale culorilor. In functie de cauza. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism.

Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. Distrofii ale stromei corneene Dintre toate distrofiile corneei acestea sunt cele mai severe deorece produc modificari ale transparentei corneei (mergand pana la opacifiere totala) si o scadere importanta a acuitatii vizuale. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: • • • lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Microscopia optica evidentiaza un material granular infiltrat la nivelul membranei Bowman si care se coloreaza in rosu cu tricrom Masson. Nodulii superficiali bombeaza epiteliul modificandu-i curbura . Distrofia granulara sau nodulara Groenow I este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care debuteaza in primii ani de viata dar trece o perioada variabila de mai multi ani pana la aparitia simptomatologiei. deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. La microscopul electronic se observa cristale paralelipipedice asezate in placi confluente in stroma anterioara.• • interventia chirurgicala. care poate imbunatati perceptia culorilor. In stroma anterioara apar opacitati nodulare de dimensiuni inegale si margini neregulate separate intre ele de zone de cornee normala.

piele uscata si laxa cu depozite amilodice. Anumite perturbari in sinteza keratansulfatului conduc la formarea depozitelor corneene de glucozaminoglicani. Aspectul leziunii a fost asemanat cu crinul de Florenta. Distrofia maculara Fehr sau distrofia patata Groenow II este o afectiune autosomal recesiva severa care consta in aparitia unor opacitati de culoare alb-cenusie in toata stroma superficiala si care se extind cu timpul in toata grosimea stromei.si determinand astigmatism si eroziuni corneene recidivante care genereaza fenomene iritative. muiat in sirop. distrofia corneeana grilajata de tip II (sindromul Meretoja) presupune coexistenta distrofiei grilajate cu o amiloidoza sistemica. Microscopic s-a dovrdit existenta depozitelor amiloide in stroma anterioara si subepitelial. paralizii de nervi cranieni si periferici. refringente cu aspect de grilaj cu dublu contur. Se transmite autosomal dominant. care apare in primul an de viata avand o evolutie lent progresiva. Leziunea tisulara consta intr-o opacitate centrala discoida (cristale alb-galbui). In fazele foarte avansate in care apar serioase tulburari de vedere se practica keratoplastia perforanta. Distrofia grilajata sau reticulara isi datoreaza numele eroziunilor lineare. Acest fapt duce la modificarea aderentei fiziologice intre stroma si epiteliu si aparitia eroziunilor epiteliale. transparent. Consecinta majora pe plan clinic este scaderea transparentei corneei urmata de scaderea precoce si accentuata a acuitatii vizuale care in jurul varstei de 40 de ani ajunge sub limita utilitatii practice moment in care se impune instituirea tratamentului chirurgical constand in keratoplastie. Modificari ale functiei vizuale se produc in general tardiv spre 40-50 de ani dar beneficiaza de keratoplastie perforanta. Exista doua tipuri de distrofie grilajata: • • distrofia corneeana grilajata de tip I (Biber-Haab-Dimmer) este de fapt o forma speciala de amiloidoza primara localizata (amiloidul tip A a fost identificat in corneea acestor pacienti) . in jurul caruia zaharul a cristalizat. Manifestarile clinice cuprind: blefarosalazis. . localizate central care afecteaza straturile anterioare ale stromei. bifurcate in unghi ascutit fara a se anastomoza. Distrofia centrala cristalina Schnyder este o afectiune transmisa autosomal dominant. Dupa mai multi ani sunt posibile recidive pe grefon. leziuni corneene mai fruste situate indeosebi periferic. asociata cu hiperlipidemie.

Histopatologic se evidentiaza alterarea keratocitelor din vecinatatea membranei Descemet care contin un material PAS pozitiv. dermoid limbic. Distrofia predescemetica sau distrofia profunda Maeder si Danis este o afectiune fara transmitere genetica. keratoconul. Distrofia stromala congenitala ereditara este o afectiune rarisima. goniosinechii. Cauza aparitiei acestor depozite o reprezinta excesul de lipide si glicozaminoglicani datorat unui dezechilibru al metabolismului acestora la nivel ocular. Rasunetul asupra functiei vizuale este minim sau absent. pseudoxantom elastic. . Se constata deasemenea o acumulare de colesterol si grasimi neutre. Apare la persoane in varsta de peste 30 de ani carora nu le afecteaza functia vizuala. Este insotita de hipermetropie si astigmatism neregulat. Poate aparea in asociere cu alte afectiuni cum ar fi ihtioza. Afectiunea uni. Distrofia stromala posterioara amorfa este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta. Distrofia punctata (flek) afecteaza stroma in intregime constand in prezenta la nivelul acesteia a unor mici opacitati gri cu aspect de matreata.sau bilaterala asimetrica. transmisa dominant autosomal si neevolutiva manifestata inca de la nastere prin incetosarea vederii datorata prezentei unor opacitati sub forma de fulgi in stroma corneeana anterioara cu respectarea periferiei. stationara este insotita uneori de keratocon.localizata in stroma anterioara sub membrana Bowman insotita de o innfiltratie difuza stroma si un inel infiltrativ limbic. etc. etc. anomalii iriene. punctate sau spiculi albastrui la nivelul stromei predescemetice. bilaterala cu debut precoce care consta in aparitia unor opacitazi difuze in stroma posterioara cu extindere spre limb. distrofia Cogan. caracterizata de prezenta unor opacitati lineare. subtierea corneei in portiunea centrala.

Se recomanda administrarea de trofice corneene (sub forma de instilatii sau unguente). Nu evolueaza cu varsta. imprecis delimitate separate de sparturi cenusii si zone clare. Pete de culoare gri sau microchisturi pot fi observate prin retroiluminare in stratul epitelial central. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 30 de ani. Liniile in functie de grosime si dispunere dau aspectul de amprenta sau harta geografica. folosirea lentilelor de contact si indepartarea epiteliului distrus. simetrica si asimptomatica caracterizata prin prezenta de opacitati multiple. Anatomopatologic s-au evidentiat urmatoarele aspecte: • • • depunerea unui material fibrilar intre membrana Bowman si membrana bazala a epiteliului. Distrofiile corneene anterioare Distrofia Cogan cunoscuta si sub denumirea de distrofia microchistica sau distrofia in harta sau in picatura. . Tratamentul este unul de intretinere fara rezultate deosebite. ingrosarea multilaminara a membranei bazale care da aspectul de amprenta.Distrofia noroasa centrala François este o afectiune bilaterala. celule epiteliale cu microchisturi. fenomene iritative periodice (durere. lacrimare) datorita eroziunilor corneene superficiale recidivante care se intalnesc la 10 % din bolnavii cu aceata distrofie. senzatie de corp strain. fotofobie. Simptomatologia cuprinde pe langa scaderea acuitatii vizuale.

Modificarile observate constau in opacitati corneene centrale superficiale cu aspect de harta geografica si opacitati inelare neregulate subepitelial. Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Tezaurismozele sunt un grup mare de boli caracterizate prin acumulare in exces a unor substante aflate normal in organismul uman dar care datorita absentei sau insuficientei enzimelor implicate in metabolismul acestora nu mai pot fi metabolizate.Distrofia Meesmann sau distofia epiteliala juvenila ereditara este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care apare in primii doi ani de viata manifestandu-se printr-o usoara scadere a acuitatii vizuale si fenomene iritative. Modificarile corneene sunt bilaterale. Exista zone intregi in care membrana bazala epiteliala si membrana Bowman lipsesc. Distrofia inelara Reis-Bücklers este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care intereseaza indeosebi membrana Bowman si se manifesta in primii ani de viata ai copilului. Tratamentul chirurgical constand in keratoplastie lamelara sau perforanta este grevat de reaparitia leziunilor la nivelul grefonului. Cicatrici epiteliale neregulate se formeaza in urma eroziunilor repetate si impreuna cu edemul stromei subjacente contribuie la aparitia tulburarilor de vedere. Microscopic s-a observat vacuolizarea celulelor epiteliale. . Keratoplastia lamelara se impune in cazurile cu scadere importanta a vederii. Leziunile constau in mici opacitati punctiforme si vezicule epiteliale localizate in dreptul fantei palpebrale si vizibile prin retoiluminare. In principiu tratamentul acestor boli consta in limitarea aportului si administrarea unor medicamente care fie sa lege (agenti chelatori) aceste substante si sa faciliteze eliminarea lor fie sa induca cresterea activitatii enzimatice reziduale (inductori enzimatici) iar in ultima instanta transplantul organelor compromise. Aspectul de opacitati subepiteliale este dat de tesutul fibrocelular care inlocuieste membrana Bowman. ingrosarea epiteliului si existenta unor prelungiri in stratul bazal al epiteliului de dinspre membrana bazala.

La nivel corneean acesta se depune sub forma ionica in stroma si sub forma de saruri in membrana Descemet. retard mintal iar la nivel ocular fotofobie. a. Mucolipidozele sunt un grup de afectiuni cu transmitere autosomal recesiv ce constau in tulburari ale metabolismelor lipidic si al mucopolizaharidelor care se depun in viscere si cornee. Consecinta acestui deficit este acumularea tirozinei. Depunerile corneene debuteaza in partea superioara avand forma unui inel galben-maroniu sau verde numit inelul Kayser-Fleischer. . Functia vizuala nu este deloc influentata.Tirozinemia este o afectiune cu transmitere autosomal recesiva produsa de un deficit de tirozinaminotransferaza (enzima implicata in metabolismul tirozinei). Urina acestor pacienti devine bruna in contact cu aerul (prin oxidare) . sindromul Goldberg. Aceasta grupa de afectiuni cuprinde: sindromul Berman. organele predilecte fiind creierul si ficatul. Ocronoza sau alcaptonuria este o afectiune metabolica cu transmitere autosomal recesiva caracterizata prin imposibilitatea metabolizarii normale a acidului homogentizic. artropatii. iar sfingolipidele in retina si creier. acesta este in parte excretat urinar si in parte depozitat dupa oxidare si polimerizare sub forma unei substante asemanatoare melaninei numita alcapton la nivelul tesutului conjunctiv conferindu-i acestuia o culoare albastru-cafenie. iar la nivel corneean (mai ales membrana Bowman si la nivelul epiteliului) aparitia unor depozite galben-cafenii cu aspect de picatura. Consecinta este depozitarea cuprului in mai toat e tesuturile. Tabloul clinic cuprinde hiperkeratoza palmoplantara si a coatelor. Tabloul clinic mai cuprinde litiaza renala. lacrimare si episoade repetate de eroziuni corneene de aspect pseudodendritic. Boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara este o afectiune autosomal recesiva determinata de sinteza insuficienta a ceruloplasminei (proteina care leaga si transporta cuprul in organism) in ficat. sindromul Spranger. Simptomele cele mai grave sunt date de afectarea neurologica si hepatica. fucosidozele s.

rahitism hiperaminoacidurie si afectare renala fiind fatala in prima decada de viata in lipsa transplantului renal. Forma adulta nu pune in pericol viata bolnavului. pacientii acuzand insa usoara fotofobie. dermatansulfatul si keratansulfatul ca urmare a unei tulburari a metabolismului hidratilor de carbon. In timp acestea pot evolua si pot determina scaderi ale vederii. cornee. Cistinozele sunt afectiuni cu transmitere autosomal recesiva care consta in tulburari ale metabolismului aminoacizilor avand drept consecinta depunerea cistinei in conjunctiva. boala Tay-Sachs etc. Sanfilipo. Tabloul clinic este foarte variat cuprinzand atrofie optica. Morquio. Modificarile corneei constau in opacifieri multiple de culoare galben-cenusie localizate in toate straturile datorate acumularii de mucopolizaharide in keratocite. sclera.Sfingolipidozele sunt un grup de afectiuni transmise autosomal recesiv (exceptie facand sindromul Fabry care are transmitere gonosomal recesiva) determinate de tulburari ale metabolismului sfingolipidelor cu depunerea acestora in diferite organe si tesuturi. Se deosebesc doua forme: • • Forma infantila (sindromul Lygnac-Fanconi) se manifesta prin nanism. dilatatii ale vaselor retiniene. degenerescenta pigmentara a retinei. La nivelul stromei corneene si a membranei Bowman se afla cristale policrome aciculare de cistina. Dintre acestea amintim: boala Fabry. edem papilar si atrofie oprica datorita acumularii sfingolipidelor la nivelul endoteliului vascular. Se cunosc opt sindroame din aceasta categorie de tezaurismoze cele mai importante fiind: sindromul Hunter (gargoilismul). boala Hand-Schuller-Christian. dispazii scheletice. uvee si alte tesuturi. . Mucopolizaharidozele sunt un grup de afectiuni majoritatea cu transmitere autosomal recesiva (exceptie face sindromul Hunter cu transmitere gonosomal recesiva) caracterizate de depunerea in tesuturi a unor substante precum heparansulfatul. Simptomatologia debuteaza in primul an dupa nastere. Hurler. La nivel corneean se formeaza depozite lipidice sub forma de arc in xantomatoza esentiala hiperlipemica sau cu o dispozitie radiara de la centru spre periferie (cornee verticilata) in boala Fabry. La nivel ocular mai pot aparea anevrisme conjunctivale. afectare corneeana si retard mental.

Sensibilitatea corneeana aproape dispare. iar la nivelul epiteliului apar bule care se rup. La nivelul endoteliului corneean se formeaza depozite pigmentare. cu transmitere autosomal dominant. marimii si formei celulelor endoteliale. Leziunile endoteliale (primare) preced cu mai multi ani leziunile epiteliale (edemul) si cele stromale. Se manifesta intr-un prim stadiu evolutiv prin semne de cornee guttata la care ulterior se adauga progresiv edemul stromei. Distrofia endoteliala Fuchs mai este cunoscuta si sub denumirea de distrofie endoepteliala. Microscopic se observa variatii ale numarului. bule epiteliale si fibroza subepiteliala. Distrofia polimorfa posterioara este o afectiune bilaterala si asimetrica. benzi late cu margini dintate. Afectiunea care evolueaza bilateral asimetric nu afecteaza in sine vederea ci determina aparitia unui edem corneean. mai frecvent la sexul feminin. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 50 de ani. Tratamentul vizeaza calmarea durerii si reducerea edemului prin instilatii cu solutie de clorura se sodiu si diferite unguente. Ingrosarea membranei Descemet insotita de instalarea edemului stromal duce la aparitia cutelor descemetice. aparuta in primii ani de viata exprimandu-se clinic foarte variabil (grupe de vezicule izolate pe fata posterioara a corneei. In ultima instanta se intervine chirurgical recurgandu-se la keratoplastie perforanta. sinechii largi iridocorneene. Celulele endoteliale produc colagen descemetic cu o structura anormala dand corneei aspectul de „ argint batut ” in lumina reflectata. corectopie. Datorita edemului corneea isi dubleaza grosimea in portiunea centrala (ajunge la 1mm). edem stromal) . Semnele majore sunt scaderea acuitatii vizuale si durerea oculara datorata ruperii bulelor de edem epitelial.Distrofiile corneene posterioare Corneea guttata consta in prezenta unor mici excrescente localizate central la nivelul membranei Descemet si endoteliului. Se poate decompensa dupa interventii chirurgicale. Microscopic se poate observa faptul ca celulele endoteliale arata si se .

lacrimare si fotofobie fara nistagmus. Aceste forme sunt cele mai frecvente. prezinta desmozomi si au tendinta la proliferare) Distrofia endoteliala congenitala si ereditara are caracteristic existenta edemului corneean bilateral congenital. Patogenic se disting urmatoarele forme: ectropion congenital. Ectropionul congenital este rar si aproape asimptomatic nenecesitand tratament. Anomalia se pare ca s-ar datora diferentierii anormale a ectodermului crestelor neurale in luna a 5-a de gestatie sau dupa. Corneea de culoare gri-albastruie capata un aspect de sticla sparta. In functie de modul de transmitere are doua forme: • Formele cu transmitere autosomal recesiva sunt manifeste inca de la nastere si asociaza nistagmus.curgerea lacrimilor pe obraz datorita pierderii contactului punctului lacrimal cu lacul lacrimal. paralitic si senil. dau reactie pozitiva pentru cheratina. dupa diverse infectii si interventii chirurgicale. arsuri grave.comporta exact ca niste celule fibroblastice (au microvili. spastic. Ectropionul Ectropionul reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale. • Forma cu transmitere dominanta evolueaza lent incepand din al doilea an de viata manifestandu-se prin durere. Ectropionul cicatriceal apare in urma unor traumatisme. Leziunile nu se agraveaza ci au o evolutie stationara. Aceasta are drept consecinta uscarea si dezepitelizarea corneei cu aparitia keratitei lagoftalmice. Corneea se ingroasa (grosime de 2-3 ori cea normala) datorita edemului epitelial fara bule. cicatriceal. hipertrofierea conjunctivei si epifora. .

Indepartarea cauzelor duce la vindecare. tarsorafie laterala. Ectropionul paralitic este produs de paralizia nervului facial si apare doar la pleoapa inferioara. cicatriceal si spastic. Ectropionul senil este cauzat de scaderea tonicitatii muschilor retractori ai pleoapei inferioare si orbicular. microftalmie si modificari congenitale ale tarsului.Tratamentul consta in refacerea pleoapei prin inlocuirea tesuturilor lipsa cu grefe libere sau plastii prin alunecare. . Tratamentul este chirurgical si urmareste scurtarea orizontala a pleoapei. In scop terapeutic se indica utilizarea unor lentile cu “camera umeda”. Aparitia epiforei determina pacientul sa-si stearga lacrimile dinspre unghiul intern spre cel extern ceea ce accentueaza pozitia vicioasa a pleoapei. Entropionul congenital este cauzat de modificari de insertie a muschiului orbicular. Entropionul Entropionul reprezinta orientarea marginii libere a pleoapei spre interior astfel incat malpozitia cililor irita permanent corneea. Dupa mecanismul de producere exista trei forme clinice: congenital. Ectropionul spastic apare mai frecvent la copii in urma inflamatiilor cronice ale pleoapelor. Se poate vindeca spontan in primele luni dupa nastere. administrarea locala de lubrifianti.

Tratamentul in cazurile mai usoare de entropion spastic indepartarea bolii cauzatoare este suficienta. In entropionul sever se impune tratamentul chirurgical care consta in excizarea unei portiuni din pleoapa avand drept consecinta crearea unei tractiuni asupra marginii libere. Fracturile directe pot afecta rebordul orbitar sau peretii orbitari. .Entropionul spastic produs de spasmul muschiului orbicular datorat la randul sau apritiei unor factori iritativi locali (conjunctivita. conjunctiva congestionata si chiar mici eroziuni ale corneei care prezinta riscul suprainfectiei. eventual insotita de fixarea pleoapei in pozitie normala cu benzi de leucoplast. La inspectie se observa pozitia anormala a pleoapei. blefarita etc) Entropionul cicatriceal apare dupa vindecarea cicatriceala a unor traumatisme si arsuri sau poate fi provocat de boli infectioase (trahom. In cazul entropionului cicatriceal post arsuri trebuie avuta in vedere si reconstructia estetica a regiunii. herpes) sau autoimune (pemfigoidul cicatriceal). Simptomatologia este dominata de lacrimare si senzatia de usturime provocate de contactul permanent dintre cili si cornee. Fracturile orbitei Fracturile orbitei se impart in functie de mecanismul de producere in fracturi directe (cauzate de lovituri puternice la nivelul orbitei) si fracturi iradiate (indirecte pornind de la fracture de baza de craniu) .

echimoze si edem palpebral. epistaxis. Fracturi ale rebordului orbitar superior pot avea localizare in treimea externa sau in jumatatea interna. La un interval de cateva zile apar exoftalmia. Tratamentul chirurgical urmareste repunerea in pozitie normala a osului malar cu ajutorul unui croset. In timp pot aprea complicatii cum ar fi deformarea orbitei urmata de enoftalmie. Tratamentul medical urmareste profilaxia infectiilor prin administrare de antibiotice pe cale sistemica. Radiografia craniului este examenul de electie care pune diagnosticul. • • Fractura rebordului orbitar inferior este urmata deschiderea sinusului maxilar cu emfizem orbitar. leziuni ale continutului orbitei (glob ocular. diplopie. Manifestarile clinice imediate cuprind durere difuza accentuata la presiune. nervi. Alte complicatii posibile sunt dacriocistita cronica si nevralgia suborbitara. nervului supraorbitar sau smulgerea tendonului . reconstructia planseului orbitar in cazurile cu pierdere osoasa si reinsertie musculara daca e cazul. sinusului frontal. In cazul localizarii interne se pot produce lezari ale celulelor etmoidale anterioare. diplopia si tulburari senzitive in regiunea suborbitara. muschi. epistaxis si risc crescut de aparitie a infectiilor. sinuzita maxilara prin facilitarea patrunderii germenilor patogeni in sinus. vase) . Clasificarea Le Fort dupa sediul liniilor de fractura le imparte in: • • • fractura le Fort I – linia de fractura merge din loja canina spre piramida nazala fractura Le Fort II – linia de fractura merge descendent de la apofiza zigomatica pe planseul orbitei incalecand apoi piramida nazala. Cele din treimea externa sunt mai periculoase deoarece pot antrena luxatia sau rupture glandei lacrimale necesitand adesea extirparea acesteia.Fracturile rebordului orbitar: • Fractura masivului maxilo-facial are frecventa cea mai mare. ptoza. epifora. fractura Le Fort III – linia de fractura porneste de la apofiza zigomatica se continua pe peretele extern al orbitei si fanta sfenoidala ajungand pe peretele intern al orbitei.

Manifestarile clinice sunt numeroase si depind in mare masura de severitatea traumatismului. diplopie dubla atat la privirea in sus cat si la privirea in jos. ). Tehnica chirurgicala presupune reconstructia planseului cu material sintetic sau grefon osos autolog si scoaterea continutului orbitar herniat. . anestezia regiunii suborbitare (pleoapa inferioara.14 zile posttraumatic dupa resorbtia edemului). hemoragii subconjunctivale. hipema si mai rar rupturi retiniene. diplopie si tulburari de motilitate la care se pot adauga complicatii cum ar fi supuratia sinusului frontal si licvoree. Situatia tipica in care se produce este contuzia orbitara cu mingea de tenis care cauzeaza o crestere brusca a presiunii intraoculare. Interventia chirurgicala se impune:1) in situatiile in care fractura cuprinde mai mult de jumatate din planseul orbitar si este insotita de diplopie persistenta si hernierea continutului orbitar si 2) in cazul in care chiar daca fractura cuprinde mai putin de jumatate din planseul orbitar dar este insotita de enoftalmie mai mare de 2 mm si diplopie precoce. Pot fi observate urmatoarele semne si simptome: edem si echimoza perioculara. emfizem subcutanat periocular. dinti superiori ai hemiarcadei respective etc. Tratamentul urmareste prevenirea aparitiei enoftalmiei si a diplopiei verticale permanente. epistaxis. Planseul orbitei fiind mai subtire este cel care cedeaza. Fracturile peretilor orbitari: • Fractura planseului orbitar este insotita de fractura rebordului orbitar. Rasunetul clinic al acestor leziuni cuprinde nevralgia. enoftalmie (apare dupa circa 10.reflectat al oblicului mare (necesita repozitionarea acestuia) . Pentru punerea diagnosticului sunt necesare radiografia orbitara care evidentiaza hernierea continutului orbitar in sinusuri si tomografia orbitara care arata extinderea fracturii si gradul de afectare al partilor moi. tegumente. aparitia epistaxisului si a emfizemului orbitar.

In cast caz tratamentul se impune doar in cazul lezarii concomitente si a muschiului drept intern. in decurs de cateva zile. • Fractura bazei craniului determina aparitia unui tablou clinic caracteristic care cuprinde: aparitia la un interval de 3 pana la 5 zile dupa traumatism a echimozei in ochelari. Glaucomul primar cu unghi deschis . staza papilara) . emfizem palpebral. Atrofia optica apare dupa un interval de 3 saptamani.• • Fractura peretelui medial apare arareori izolata. amauroza. Fractura tavanului orbitei se produce in general in urma caderii bolnavului pe un obiect ascutit. Fracturile iradiate: • Fractura craniului poate iradia spre varful orbitei si produce leziuni ale nervului optic manifestate clinic prin sindromul de canal optic (pierderea reflexului fotomotor direct dar pastrarea celui consensual. Se manifesta prin aparitia unei echimoze perioculare de aceeasi parte in prima instanta si apoi. chemozis si rinoree (scurgere nazala de lichid cefalorahidian) . bilateral.

.

deoarece acuitatea vizuala centrala ramane intact pana in aceasta faza. De obicei. Lezarea glaucomatoasa a nervului optic poate surveni si in prezenta unui presiuni intraoculare normale.Glaucomul primar cu unghi deschis reprezinta neuropatie optic ace provoaca pierderea vederii. Cresterea presiunii intraoculare Raportul C/D ( intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc) > 0.5 Primele defecte vizuale sunt scotoamele central Cauze: • • Alterarea drenajului umorii apoase prin reteaua trabeculara Cresterea rezistentei in sistemul de drenaj al umorii apoase Factori de risc: • • • • Cresterea presiunii intraoculare Descendenta afro-americana Persoane varstnice Istoric familial pozitiv . asociata frecvent cu cresterea presiunii intraoculare. Umoarea apoasa este produsa de epiteliul ciliar al corpului ciliar. fiind drenata de reteaua trabeculara in unghiul iridocornean. in canalul Schlemm si in sistemul venos episcleral. pacientii nu remarca pierderea vederii decat in faza avansata a bolii. progresiva. precum si ca manifestare secundara a altor afectiuni. Semne si simptome: • • • • Pierderea lent. 5-10% din cantitatea totala de umoare apoasa este drenata pe calea uveo-sclerala. si excretata in camera posterioara a globului ocular. asa cum este gaucomul indus de corticosteroizi. Umoarea apoasa traverseaza la nivelul pupilei si patrunde in camera anterioara. nedureroasa a vederii.

periocular. Glaucomul primar cu unghi inchis . inhalator sau pe cale sistemica Prin aplicarea terapiei in glaucoma. Conform unui studiu in care pacientii au fost urmariti timp de 22 ani. Pierderea treptata a vederii si cecitatea pot surveni chiar si in prezenta tratamentului adecvat. rata scaderii acuitatii vizuale in GPUD este scazuta.• • • • • • • Miopia Diabet zaharat Subtierea centrala a corneei < 555 microni Cresterea raportului vertical C/D Cresterea raportului orizontal C/D Hemoragia discului optic Utilizarea prelungita a corticosteroizilor topici. rata cecitatii provocate de GPUD a fost de 19%.

In forma sa acuta. Glaucomul cu unghi inchis poate fi subacut. Se amelioreaza prin somn sau odihna.sau perioculara. si poate fi pus in evident numai printr-o tehnica speciala de examinare numita gonioscopie. corpul ciliar anterior. reteaua trabeculara si cornea periferica. unghiul cuprinde irisul periferic. la nivelul unui singur ochi Vedere usor incetosata Simptomele apar cand pacientul se uita la televizor sau la un ecran de cinematograf intr-o camera intunecata. cand citeste sau este oboist. avand drept consecinta deplasarea anterioara a irisului. acut si cronic si se asociaza cu ingustarea anatomica a unghiului camerei anterioare. glaucomul primar cu unghi inchis este o urgenta oftalmologica datorita tendintei de evolutie catre pierderea vederii. datorita careia excretia unorii apoase prin pupila este limitata. Semne si simptome: • Forma subacuta • • • • • • • • • • • • Durere surda intra . Mecanismul are la baza blocarea pupilei. Presiune intraoculara normal Camera anterioara ingustata Iris bombat Sinechii anterioare periferice intermitente Pupila marita Durere ocular Vedere incetosata Lacrimare Forma acuta .Galucomul primar cu unghi inchis rezulta in urma obstruarii drenajului unorii apoase prin reteaua trabeculara de catre apozitia periferica a irisului fata de cornee cu cresterea consecutiva a presiunii intraoculare.

• • • • • • • • • • • • • • • Halou in jurul surselor de lumina Cefalee frontala Greata si varsaturi Simptomele apar in situatii de stress emotional in timpul activitatilor enumerate la forma subacuta Presiune intraoculara crescuta Edem cornean microchistic Edem palpebral. adesea ovala Camera anterioara ingustata prin reactie inflamatorie Poate avea simptome ale formei subacute sau poate fi asimptomatica Sinechii anterioare periferice multiple Presiune intraoculara normala sau crescuta Cresterea raportului intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc Pupila normal Forma cronica Cauze: Anatomie oculara predispozanta. hiperemie conjunctivala si congestie pericorneeana Pupila fixa semidilatata. Factori de risc: • • • • Cornee mica Hipermetropie Camera anterioara ingusta Descendenta din eschimosi .

care includ cataracta. Este delimitata anterior de cristalin si aparatul ciliar iar posterior de retina. tulburari de coagulare) sau de neoformatie si cedeaza de obicei sub actiunea unei cresteri presionale hidrostatice fiziologice sau nu ori a unui traumatism penetrant. chirurgia oculara si diabetul. alterate (diabet. Hemoragiile vitreene Vitrosul reprezinta cea mai mare cavitate a ochiului (80% din volumul acestuia) dar in ciuda acestui fapt importanta participarii sale la dioptrul ocular este neglijabila (singura conditie e sa ramana transparent). Semnele clinice si evolutia ulterioara sunt influentate de volumul hemoragiei si de calitatea vitrosului. Glaucomul cu unghi inchis secundar poate fi determinat de multiple afectiuni oculare obisnuite intalnite la varstnici. Etiologia cea mai frecventa o constiuie maladii ca retinopatia diabetica. substanta fundamentala bogata in acid hialuronic si celule vitreene. Aceste vase pot fi normale.• • • • Sex feminin Utilizarea antidepresivelor sau a altor medicamente care produc inhibitie colinergica Cataracta Chisturi ale irisului sau ale corpului ciliar. Contine un gel transparent alcatuit din fibre de colagen. retinoschizisul congenital. hemoglobinopatii. Prezenta sangelui in vitros datorita ruperii unor vase sanguine defineste hemoragia vitreeana. traumatismele. ocluziile venoase. Simptomatologie . ateroscleroza. rupturile retiniene.

Hipermetropia . Profilactic se recomanda diagnosticarea precoce si tratamentul corect al bolilor de baza care pot provoca in evolutie hemoragie vitreeana. Tratamentul este medical (local si general) iar in cazurile in care opacitatile nu cedeaza nici dupa sase luni se intervine chirurgical practicandu-se vitrectomia. Ecografia este indicata in cazul in care etiologia este neclara sau se suspicioneaza un neoplasm.Debutul este brutal cu scaderea unilaterala si nedurereasa a acuitatii vizuale. Aceasta poate duce la opacifierea vitrosului. In cazul hemoragiilor mai mici pacientul observa puncte negre mobile cu miscarile ochiului. lichefiata resorbtia se produce mult mai repede. incetosarea vederii ca un voal negru ce se pune peste ochi pana la “perceptie luminoasa”. Diagnostic Examenul luminii pupilare constata lipsa rosului pupilar daca este o hemoragie masiva sau opacitati hemoragice mobile in hemoragiile moderate. De asemenea acest proces este influentat si de calitatea vitrosului astfel daca hemoragia se produce intr-un vitros a carui structura este alterata. Resorbtia sangelui se face lent data fiind capacitatea fibrinolitica redusa a vitrosului. Organizarea conjunctiva a vitrosului cu formarea de bride si membrane alb-galbui reprezinta una din frecventele complicatii. Glaucomul hemolitic si sideroza retiniana pot fi deasemenea complicatii ale hemoragiei vitreeene. In cazul hemoragiilor masive este indicata chirurgia inca dela inceput.

frecvent intalnita. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. razele luminoase nu sunt focalizate pe retina.Hipermetropia este o tulburare de refractie. Mulţi copii se nasc cu hipermetropie. fiind deviate in spatele retinei. razele de lumină care intră în ochi sunt focalizate în spatele retinei. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. data de forma si lungimea globului ocular (ochiul este prea scurt sau curbura corneei este plata). Cauze: Globul ocular al persoanelor hipermetrope este mai scurt decât normal şi ca urmare. dar unii dintre ei se vindecă odată cu alungirea globului ocular odată cu creşterea normală a . Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. generand astfel o imagine imprecisa. In cazul hipermetropiei. neclara a obiectelor aflate in apropiere.

) Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata..Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta.organismului. frati) cu hipermetropie varsta inaintata. afecţiune în care există de asemenea dificultăţi în vederea de aproape.acest lucru poarta numele de presbiopie. dar care are o cu totul altă cauză. datorita faptului ca: • • • Se manifesta cu precadere dupa varsta de 40 ani ( presbiopia) Este mai putin evolutiva Nu este insotita de grave complicatii ( spre ex.. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . peste 50-60 de ani. in special prin asociere cu presbiopia Forme de manifestare: Spre deosebire de miopie. Factori de risc: • • rude de gradul I (parinti. dezlipire de retina. Alte simptome: • • • • • Dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Senzatie usoara de durere sau de usturime la nivelul ochilor Tendinta de a indeparta cartea Lacrimare frecventa Inrosirea ochilor . Oamenii confundă hipermetropia cu presbiopia. atat la persoanele cu hipermetropie. in special pentru obiectele de aproape. hipermetropia este mult mai "discreta".

pe cand lentilele de contact ofera. hipermetropia poate genera strabismul. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. In anumite cazuri. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. pot sa apara dureri de cap (cefalee). Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. In acest caz. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. In general. corecteaza aceasta tulburare oculara. prin puterea de acomodare. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. care va fi corectat prin purtarea ochelarilor. keratoplastia termica. ambele sunt eficiente. .• • • • • Oboseala Dureri de cap Lipsa coordonarii ochi-mana Nervozitate Iritabilitate Toti copiii sunt hipermetropi. deoarece cristalinul. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. nu sunt deranjati de acest defect vizual. Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. Pe masura ce ochiul se dezvolta ( varsta 6-10 ani). dar va scadea simptomele. hipermetropia “fiziologica” dispare. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie.

Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). keratita herpetica. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. In cazul in care vederea necesita corectie.Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: • • ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. dar se rup sau se sparg cu usurinta lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. Tratament ambulator: Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. boala inflamatorie oculara. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. La pacientii care au istoric de glaucom. . De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. de exemplu. keratocon.

presiunea extrinseca asupra peretilor si integritatea peretilor. hipotonia . uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. In primul rand orice leziune penetranta la nivelul peretilor este urmata de scaderea tensiunii oculare. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. Patogenie Tensiunea oculara este mentinuta la valori normale in urma unui echilibru intre urmatorii trei factori: presiunea intrinseca a continutului asupra peretilor. Hipotonia oculara Presiunea exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor globului ocular se defineste prin termenul de oftalmotonus. Valori ale tensiunii intraoculare intre 0-5 mm Hg. dar de obicei sunt temporare. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. Sindromul de hipotonie oculara este dat de scaderea tensiunii intraoculare sub valoarea de 7 mm Hg. Modificari asupra oricaruia dintre acesti factori pot duce la cresterea sau scaderea tensiunii intraoculare. Presiunea intrinseca este asigurata de umoarea apoasa. mentinute perioade lungi de timp produc grave disfunctii constituind oftalmomalacia sau hipotonia complicata. Asadar. Valorile normale ale acesteia variaza intre 10-21 mm Hg. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. vitros si sangele circulant.Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive.

Afectiunile generale care perturba echilibrul acido. in uveite si unele afectiuni generale. Datorita gradientului presiunii intraoculare mai mici decat cea intracraniana apare edemul papilar si cute radiare in regiunea maculei. Hipotonii postoperatorii apar dupa operatii de glaucom si cataracta fiind cauzate de atalamii pasagere cu decolare de coroida. La nivelul fundului de ochi apar pliuri stelate sub forma de dungi radiare avand ca punct de plecare papila. precum si pierderea de vitros (de cauza traumatica sau iatrogena) . Acest transsudat determina decolarea coroidei si ulterior a corpului ciliar si implicit diminuarea secretiei umorii apoase. dezlipire de retina. modificarea presiunii sanguine in arterele ciliare si artera oftalmica. in uveite si afectiuni generale) si forma complicata grava –oftalmomalacia. postoperator.oculara se produce in oricare din situatiile urmatoare: diminuarea secretiei ciliare sau resorbtia exagerata a umorii apoase. Hipotonia oculara fara complicatii apare in contuzii oculare. Daca persista necesita reinterventie. dezlipire de retina. postoperator. Forme clinice In functie de severitatea scaderii presiunii oculare. a perioadei de timp in care aceasta se mentine si a gravitatii modificarilor oculare de deosebesc forme de hipotonie necomplicate cu prognostic bun (in contuzii oculare. Hipotoniile musculare produc si ele o diminuare a tensiunii oculare. Socul posttraumautic produce edem la nivelul uveei cu transsudarea plasmei in spatiul extravascular datorita faptului ca coriocapilarele coroidei sunt lipsite de stratul muscular. .bazic determinand acidoza cum ar fi de exemplu diabetul zaharat provoaca hipotonie ocularaprin alterarea balantei osmotice intre plasma si tesuturi. Hipotonii in contuzii oculare.

Mentinerea echilibrului acido bazic si a glicemiei in limite normale poate contribui la profilaxia hipotoniei oculare la pacientii diabetici. Apare mai ales dupa plagi perforante oculare cu sau fara corpi straini intraoculari. Uveitele repetate pot determina reducerea secretiei de umoare apoasa.Dezlipirea de retina poate provoca hipotonie oculara atunci cand se propaga spre regiunea ciliara. Hipotonia complicata sau oftalmomalacia se manifesta prin pierderea ireversibila a functiei vizuale. Hipotoniile postoperatorii se vindeca printr-o noua interventie si sutura corecta a plagii. Apare dupa plagi perforante urmate de hernie de membrane si vitros sau dupa interventii chirurgicale repetate. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori . Presiunea intraoculara revine la normal odata cu vindecarea chirurgicala a dezlipirii de retina. Tratamentul hipotoniei oculare este individualizat in functie de cauza generatoare. Trebuie sa constituie un semnal de alarma scaderea tensiunii oculare sub 5mm Hg. Keratita fungica Keratitele fungice apar mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita sicca sau ulcere traumatice. Serclajul preecuatorial cu banda de silicon poate reprezenta o solutie pentru cresterea oftalmotonusului in hipotoniile mari posttraumatice. cele cauzate de decolari cilio-coroidiene beneficiaza de efectuarea unor incizii sclerale radiar pe o circumferinta de 180 grade pentru drenarea lichidului. edem corioretinian si atrofia corpului ciliar caz in care tensiunea oculara scade sub 5 mm Hg si apare si atrofia globului ocular.

Aspergillus. Etiologia este reprezentata in special de fungi saprofiti cum sunt Penicillium. spre perforatie. Recoltarea produsului biologic se face in cazul infectiilor profunde prin biopsie corneeana. Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un corp vegetal (ramuri de copaci). Amphotericine B) . Sporotrichum. . Diagnosticul este sugerat de conditiile in care apare simptomatologia si de caracterele clinice ale ulcerului. caruia nu i se da importanta de catre pacient. 2 % sau Miconazole administrat subconjunctival 5-10 mg sau pe cale sistemica 30 mg/kgc/zi. Candida albicans s. De multe ori coexista cu infectii bacteriene si/sau herpetice ale corneei. Leziunile evolueaza lent. Confirmarea diagnosticului se face in urma izolarii si identificarii ciupercii in cultura. apare hipopion si o falsa membrana uscata ce acopera ulceratia dar care se indeparteaza si se reface usor. in cateva saptamani. Keratitele provocate de Candida si Aspergillus se trateaza cu Amphotericina B solutie 0. Tratamentul este greoi si indelungat datorita slabei penetrante oculare a multora dintre antifungicele administrate sistemic (Mycostatine. Aspectul clinic cuprinde infiltrat necrotic cu marginile efilate avand aspect de pana situat in stratul superficial al corneei. a.favorizanti ai aparitiei keratitelor fungice. Fumigatus. 05-0. Fusarium dar in cazuri mai rare pot fi identificati si Actynomices. Pentru keratitele al caror agent etiologic este Fusarium unicul medicament cu rezultate bun este Natamycin suspensie 5 % care trebuie folosit timp de 3-4 saptamani. Infiltratul ulcereaza.

Alte medicamente folosite sunt Clotrimazole subconjunctival 5-10 mg si Fluconazole 200-400 mg/zi pe cale orala. Inocluzia palpebrala este permanenta (chiar mai accentuata in timpul somnului). lucru care duce la uscarea. globul ocular deviat in sus si in afara iar pleoapa inferioara usor ectropionata fapt ce produce epifora. Daca apar insa leziuni corneene se impune blefarorafia temporara in doua treimi externe ale pleoapelor. in cazul in care exista un deficit usor si perspective de recuperare tratamentul se limiteaza la pansarea ochiului peste noapte si administrarea de solutii protectoare. O alta masura vizeaza fixarea in pozitie corecta a pleoapei inferioare. Miopia . Fanta palpebrala este intredeschisa. dezepitelizarea si ulcerarea corneei (keratita lagoftalmica). Astfel. Tratamentul variaza in functie de gradul deficitului ocluzional. Lagoftalmia paralitica Lagoftalmia paralitica se defineste ca fiind imposibilitatea ocluziei palpebrale cauzata de paralizia periferica a nervului facial.

dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar cu o vedere neclara la distanta. .Miopia se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. se focalizeaza in fata ei. Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina (membrana situata la nivelul polului posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase. Cauze Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. care sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini). Mai rar aceasta poate apare datorita sau in cadrul unor boli. Acesta la subiectii normali este rotund. Miopia este de obicei o conditie mostenita. astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau ambii parinti sufera de miopie.

ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei. Studii recente au confirmat aceasta afirmatie. In afara de aceste modificari ale formei globului ocular. cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente. corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara transparenta si alta posterioara opaca). mai exista cateva cauze rare de miopie. cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la o distanta prea mica. dovedind ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane.Acestea sunt: • • • miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara) miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina) pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din cauza unei alte boli.S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp indelungat a vederii de aproape. Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil. Factori de risc . mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia). Rar miopia poate fi produsa de boli oculare.

Nu ajunge la valori mai mari de – 6. au un risc crescut. evolueaza progresiv toata viata putand atinge valori mari de – 20.• • • • Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie).este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani. In aceasta forma de miopie apar leziuni intraocula Simptome Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. neclara. de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta. • Maligna (evolutiva) – este prezenta de la nastere. avand o evolutie lent progresiva pana in jurul varstei de 20 – 25 ani. Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: • • dificultati in vederea obiectelor situate la distanta. Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea la aproape (de exemplu cititul) si miopie. odata dezvoltata. Tipuri • Benigna (“miopia scolarului”) . in special cei care au retinopatie de prematuritate. de a avea o forma mai severa de boala decat barbatii.00 sau – 40.7. . cum ar fi vederea la tabla la scoala.00 dioptrii. Exista boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire. la televizor sau la ecranele cinematografelor reducerea performantelor scolare sau sportive. Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea. Acesti copii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia cartile de ochi.00 dioptrii. . Prematurii.00. cand devine stationara.

Desi miopia nu poate fi vindecata. Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si interventia chirurgicala. . Pacientii cu miopie patologica au un risc crescut de a dezvolta cataracta. glaucom sau dezlipire de retina. se poate doar incerca corectarea vederii folosind ochelari. Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament. Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute. Desi tratamentul nu poate opri evolutia. pierd increderea in sine. conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul globului ocular).Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: • • • • • priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata sta in bancile din fata clasei. cei la care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala. tratamentul poate restabili vederea normala sau aproape normala. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distant frecvent are dureri de cap (cefalee).Riscul este direct proportional cu gradul de miopie. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat. lentile de contact sau interventia chirurgicala. este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid. Persoanele care au un grad inalt de miopie. astfel miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata.

keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser). Se pot prescrie picaturi care sa reduca inflamatia si riscul de infectie. Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea lentilelor. implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs). Pot fi tratate cu picaturi ce lubrefiaza ochiul sau daca problema persista se poate practica infundarea ductelor care dreneaza in mod normal globul ocular. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin modificarea formei corneei. picaturi ce se pot utiliza de la cateva zile pana la cateva luni dupa interventie.Nu se folosesc medicamente pentru a corecta miopia.Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe retina. Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau centrale ca si lentilele de contact. acuitatea vizuala poate fi redusa pentru cateva zile dupa si se interzice conducerea autovehiculelor pana in momentul cand vederea revine complet si devine clara. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu miopie. Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta. machiajul si activitati care implica patrunderea apei in ochi (de exemplu inaintea operatiei se poate face baie si apoi aceasta se evita 1-2 zile dupa interventie). Simptome datorate lipsei umiditatii normale a ochiului apar frecvent insa sunt temporare. Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde mai multe tehnici: LASIK. Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia chirurgicala. poate fi nevoie de un bandaj sau lentile de contact speciale cateva zile dupa interventie. In functie de tipul operatiei practicate. Tratament ambulator Desi miopia nu poate fi prevenita sau vindecata se poate colabora cu medicul oftalmolog pentru a fi corectata. Se recomanda de asemenea ca 2 saptamani dupa operatie sa se evite activitati sportive intense. . Astfel. ele prezinta riscul de infectie. Pot fi nevoie de ingrijiri la domiciliu dupa ce s-a practicat interventie chirurgicala pentru a corecta miopia.

poligonale separate de zone clare. Degenerescenta „ in piele de crocodil ” (crocodile shagreen) sau degenerescenta in mozaic Vogt consta in aparitia unor opacitati centrale. Trebuie diferentiat de arcul juvenil care apare in copilarie. situate la nivelul membranei Bowman si Descemet unde se produc rupturi. . Arcul senil (gerontoxon) consta in aparitia bilateral a unor opacifieri inelare. O zona de cornee transparenta de 0. incidenta ajungand aproape de 100 % la varstnicii de peste 80 de ani (s-ar putea spune ca e aproape fiziologic). Marginea periferica a arcului este regulata pe cand cea centrala difuza. 1. 5 mm. periferice ale stromei avand o latime de cca. Afectiunea poate aparea si secundar unor traumatisme sau inflamatii. Procesul incepe in partea superioara si inferioara a corneei progresand apoi sub forma de arc de cerc. In patogenie este implicata o predispozitie genetica la care se poate asocia o hiperlipoproteinemie fapt sustinut de evidentierea pe sectiuni la gheata a depozitelor lipidice in stroma corneeana cu predilectie si in cantitati mai mari in proximitatea membranelor Bowman si Descemet. Intereseaza persoane in varsta de peste 40 de ani.Modificari involutive ale corneei Apar ca urmare a degenerescenteii senile aparute in general la persoane in varsta de peste 40 de ani. Epiteliul nu este afectat. 5 mm grosime desparte gerontoxonul de limbul scero-corneean. Este asimptomatic si nu necesita tratament.

care in mod normal permite lacrimilor sa se dreneze. O obstructie a ductului lacrimal apare cand deschiderea canalului. Inelul alb limbic Vogt reprezinta o degenerescenta subepiteliala a colagenului manifestata prin aparitia la varstnici a unor formatiuni punctiforme. Un canal lacrimal obstruat de la nastere (congenital) este numit uneori obstructie de canal nazo-lacrimal sau dacriostenoza. aciculare de culoare alba (depozite de saruri de calciu) localizate la nivelul limbului nazal si temporal. . Oricum. Se considera ca obstructia ductelor lacrimale apare la 30% dintre nou-nascuti. sacul lacrimal se umple cu lichid si devine tumefiat si inflamat si uneori se infecteaza. simptomele apar doar la 2% pana la 4% din nou-nascuti.Henle constituie proliferari localizate ale membranei Descemet avand aceasi structura cu aceasta. Corpii Hassall. Apar ca niste proeminente spre camera anterioara situate la periferia corneei pe care o pot invada spre centru odata cu inaintarea in varsta ozazie cu care are loc si cresterea numarului acestora. Ea apare la varstnici mai frecvent si este de obicei rezultatul unei injurii (traumatism) sau este aferenta altor boli. Este asimptomatica si prezinta importanta clinica din puctul de vedere al diagnosticului diferential cu distrofiile evolutive.Corneea farinata Vogt consta in aparitia predescemetic in stroma corneeana profunda a unor pete (depozite) mici de culoare gri bogate in lipofuscina. Daca un duct lacrimal ramane obstruat. este blocata sau nu se deschide normal. Obstructia canalului lacrimal Lacrimile se dreneaza in mod normal prin canale mici numite ducte lacrimale care pornesc de la globul ocular si ajung in piramida nazala. Obstructia canalelor lacrimale la adulti este neobisnuita.

tesutului nazal sau a problemelor sinusale. locul in care se scurg lacrimile in canalele lacrimale. a infectiilor sau a formatiunilor tumorale din zona. Cauze mai putin frecvente ale obstructiei de duct lacrimal la nou-nascuti pot include: . La adulti aceste canale se pot obstrua ca rezultat al ingrosarii tesutului ductului lacrimal. Simptomele nu apar daca blocajul se deschide singur inaintea primei secretii lacrimale a nou-nascutului. este inchisa sau nedezvoltata. Alte cauze mai putin frecvente ale obstructiei de canal lacrimal la copii includ: • • • Infectii dezvoltarea anormala a osului nasului ceea ce exercita o presiune neobisnuita asupra canalului lacrimal si il inchide deschiderea (punctele lacrimale) canalelor lacrimale in coltul intern al ochiului.Cauze la nou-nascuti si sugari La nou-nascuti si sugari cea mai comuna etiologie a obstructiei de duct lacrimal este incapacitatea tesutului de acoperire de la capatul canalului de a se deschide normal in timpul nasterii sau in preajma nasterii. Acest fenomen intrerupe drenajul normal al lacrimilor in canalele lacrimale. Cauze la adulti Cea mai frecventa cauza a unui canal lacrimal obstruat este imposibilitatea epiteliului sau a membranei care acopera canalul lacrimal de a se deschide normal in nas. In mod normal lacrimile se produc incepand cu primele zile dupa nastere pana la cateva saptamani. a afectiunilor osului sau tesuturilor din jurul ochilor (ca pometii). la scurta vreme dupa nastere.

Aceste probleme apar mai frecvent dupa varsta de 60 de ani decat la adultul tanar. poate apare inflamatia care include roseata si edemul (umflarea) zonei din jurul ochiului sau a nasului. In cazuri severe. Simptome De obicei. Nou-nascutii cu astfel de probleme prezinta. primul simptom al unei obstructii lacrimale consta in lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz (epifora). De asemenea se poate observa o secretie de mucus galben in coltul ochiului si genele se pot lipi unele de altele. Daca apare infectia sistemului de drenare a secretiilor lacrimale. Cauzele obstructiei de canal lacrimal la adulti sunt de obicei corelate cu o alta boala sau leziune a zonei implicate. infectia poate include genele si zonele din jurul ochilor. De exemplu. dezvoltarii anormale a osului sau tumorilor) antecedente familiale de obstructie a canalului lacrimal. . o obstructie de duct lacrimal poate rezulta prin ingrosarea epiteliului ce tapeteaza canalul lacrimal datorita unor structuri sau tesuturi anormal dezvoltate sau complicatii ale unor interventii chirurgicale la nivelul nasului sau in jurul acestuia. de obicei.• • • • infectii ale canalelor prin care trec lacrimile de la nivelul ochilor in nas (dacriocistita) blocarea canalului lacrimal la ambele capete (dacriocistocel) dezvoltarea anormala a osului nazal ceea ce duce la inchiderea ductului prin cresterea presiunii exercitate asupra acestuia deschiderile nedezvoltate sau inchise din coltul ochilor (punctele lacrimale) pe unde se dreneaza lacrimile in mod normal. simptome care apar in primele zile sau saptamani de viata. Factoride risc • • • nasterea prematura (nasterea inainte de termen) probleme structurale sau functionale ale sistemului de drenare a lacrimilor (datorate infectiilor.

Mai mult de 90% din cazuri se rezolva fara nici o interventie pana la varsta de un an. De asemenea. Infectia poate fi prevenita prin curatarea ochiului si masarea zonei obstructiei pentru a preveni cresterea vascozitatii secretiei in interiorul canalului. De obicei. Tratament la adulti La adulti. Foarte rar apar situatii in care este nevoie de interventii chirurgicale mai complicate la copii. Aceasta deschide canalul lacrimal la mai mult de 90% din sugari. nu necesita tratament. curatarea ochiului si drenarea ductului. Alte tratamente chirurgicale nu sunt recomandate de obicei. pot ajuta la prevenirea infectiei. O obstructie de canal lacrimal se rezolva de obicei fara nici o interventie in timpul primului an de viata. Daca obstructia este rezultatul unei infectii de lunga durata (cronica) . tratamentul se face in functie de cauzele obstructiei. se poate rezolva cu o manevra simpla de sondaj al cailor lacrimale. Tratament la copii Copii nascuti cu obstructie de duct lacrimal. Daca ductul ramane obstruat dupa varsta de 6 luni pana la un an. simptomele pot fi mai evidente dupa o expunere la vant sau temperaturi scazute. Sondajul cailor lacrimale nu se face la adulti deoarece nu este eficient de obicei. Masurile de tratament la care se poate apela acasa.Simptomele unei obstructii de canal lacrimal se pot accentua dupa o infectie a cailor respiratorii superioare. Alte tratamente includ antibiotice pentru o infectie pe termen lung sau o interventie chirurgicala pentru rezolvarea problemelor legate de tesuturi sau dezvoltari anormale. ca o raceala sau o sinuzita. de obicei. antibioticele sunt necesare daca apar semne de infectie ca roseata. edem sau secretii de culoare galbena. Daca ductul ramane obstruat pana la varsta de 6 luni se poate face o manevra simpla de sondaj a canalului lacrimal.

curat pe ochi pentru cateva minute pentru a se inmuia. Masarea trebuie facuta sub indrumarea si supravegherea directa a unui medic. Pentru a mentine un ochi curat se recomanda: • curatarea secretiilor din jurul ochiului . Orbirea . Daca genele se lipesc se aplica un tampon umed. aceasta se poate rezolva de la sine pana la varsta de un an. Prevenirea infectarii obstructiei de cai lacrimale la nou-nascut se poate face prin curatarea ochiului si masarea usoara a zonei. Mainile trebuie spalate inainte de a atinge aria din jurul ochiului. De obicei se face de doua. Tratament ambulator Majoritatea obstructiilor de cai lacrimale apar la sugari. Daca nou-nascutul are obstructie de cai lacrimale.Se umezeste un tampon de vata sau o batistuta cu apa calduta (nu fierbinte) si se sterge usor din coltul interior al ochiului (partea mai aproape de nas) spre coltul extern.este nevoie de tratament cu antibiotice. De fiecare data se foloseste alt tampon de vata sau batistuta. trei ori pe zi pentru cateva luni. de sus in jos. • daca genele se acopera cu secretii. Poate fi nevoie de interventii chirurgicale pentru cauze structurale (din cauza unor leziuni sau modificari ale structurilor legate de varsta) sau pentru cresteri aberante ale tesuturilor.cecitatea . acestea trebuie curatate cu un tampon de vata umed cu o miscare usoara. Se poate pastra o rezerva de tampoane umezite intr-o punga de plastic in cazul in care mama si copilul nu sunt acasa.

• • Cecitatea psihica este mai degraba o agnozie pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste. absenta reflexelor de fixatie. Cecitatea pitiatica apare in urma unor traume psihice la unele persoane mai sensibile. stramtorari concentrice ale campului vizual de 5-10º. de fuziune. ale nervului optic sau ale centrilor corticali poarta denumirea de cecitate sau orbire.Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii. encefalite. edem cerebral. a. cecitatea pitiatica) sau definitiva (invazie tumorala/ enuclere.Pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental. "se uita ca mata-n calendar". in rare cazuri tumori. de clipire si optochinetic. distructia centrilor corticali. Se manifesta prin pierdere brusca si totala a vederii. embolii. Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: • • • orbire absoluta –fara perceptie luminoasa. Examenul oftalmoscopic prezinta un aspect normal de aceea trebuie facut diagnostic diferential cu cecitatea simulata. Adesea dispare spontan dupa cateva zile. traumatisme. s. ale retinei.In functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele entitati: • Cecitatea corticala . ). Aceste leziuni pot avea cauze diverse printre care tulburari vasculare. Paraclinic apar modificari ale electroencefalogramei la deschiderea ochilor si potentialelor evocate occipitale. Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii.afectiune rara care se produce prin leziuni bilaterale ale cailor optice retrogeniculate si ariei optice primare. Localizarea leziunilor este imprecis delimitata dar se pare ca ar afecta ariile pre si parastriate. . asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 . aspect normal al fundului de ochi. hipertensiune.

cataracta si miopia forte sunt o cauza majora a orbirii datorita diagnosticului tardiv. Bolile infectioase (conjunctivita difterica. tumorile maligne (retinoblastom. lacrimare. cefalee. albinismul. iridociclitele. varioala. atrofia optica Leber. idiotia amaurotica Tay-Sachs). Glaucomul. alcool metilic se numara printre cauzele care pot fi cel mai usor evitate. microftalmia) . traumatica sau chiar arareori iatrogena) duce la pierderea definitiva a vederii. Intoxicatiile cu diferite medicamente. melanom. Manifestarile clinice Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si/sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare (durere oculara. etc.Etiologie Cauzele orbirii sunt foarte multe si foarte diverse. metale grele. tuberculoza. criptoftalmia. trahomul-constituie o reala problema in tarile subdezvoltate) prin afectarea corneei sau prin organizarea conjunctiva a exudatelor inflamatorii pot provoca orbirea in conditiile unui tratament necorespunzator. retinopatia pigmentara. ). Printre cauzele mai rare se numara anomalii congenitale (anoftalmia. etc) prin pierderea globului ocular. Traumatismele si arsurile prin ele insele sau datorita suprainfectiilor si oftalmiei simpatice duc adeseori la pierderea vederii. Sifilisul afecteaza sistemul nervos central ducand la atrofia nervului optic. lepra. oftalmia neonatorum gonococica. boli cu caracter ereditar (Sindrom Marfan. aniridia. rujeola. Dezlipirea de retina indiferent de natura ei (miopica. Pentru stabilirea diagnosticului: • Anamneza releva simptomatologia bolii de baza si evolutia acesteia in timp . halucinatii.

proba cu prisme.se provoaca reflexul de clipire prin apropierea brusca si rapida de ochi a unui obiect taios sau ascutit . determinarea acuitatii vizuale si a campului vizual. examenul fundului de ochi. refractometrie. Cecitatea corticala nu are tratament curativ. investigatii imagistice daca se suspecteaza o tumoare.• Se efectueaza urmatoarele examene paraclinice: examen biomicroscopic.se pune pe un ochi un pansament ocluziv iar comportamentul. Simulantul merge ezitant. Cataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial. Urmatoarele probe sunt utile in acest sens: . reflexele oculare cu scopul verificarii starii de integritate anatomica si functionala a globului ocular. cu tendinta de a intinde mainile inaintea lui.se cerceteaza reflexul fotomotor . . bolnavului” se schimba radical In cazul simularii amaurozei unilaterale se face un examen obiectiv complet si se utilizeaza niste probe de control: proba cu lentile convexe. se loveste de obiectele din calea lui cu dorinta de a dovedi ca nu vede. Tratament Tratamentul difera in functie de cauzele orbirii. Aceste persoane pot simula pierderea vederii unilateral (amauroza unilaterala) sau bilateral (amauroza bilaterala). proba cu lectura controlata. Examenul obiectiv bine facut dovedeste faptul ca aparatul vizual este normal. "sunt mai orbi decat orbii".acele persoane care doresc sa obtina diferite foloase pretinzand ca sunt orbi. examen oftalmoscopic. In cecitatea pitiatica este indicata . proba cu lentile colorate. Aceasta suspiciune apare atunci cand exista o neconcordanta intre declaratiile pacientului si datele obtinute in urma examenului obiectiv. daca ii spunem sa se apropie el merge in alta directie decat cea din care vine vocea si tot asa. O categorie aparte si o problema de diagnostic o reprezinta simulantii. In comportamentul persoanelor care simuleaza cecitatea bilaterala apar o serii de indicii care ii tradeaza. Explorari neurofiziologice sunt necesare daca se suspecteaza afectare corticala.

Orjeletul (ulciorul) si salazionul . dactilografie la masina de scris pe sistemul Dichte pentru asi putea continua studiile. Reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj. evitarea conflictelor armate. Hebold. activitati artistice cantat la un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice. printr-un tratament adecvat medical si/sau chirurgical al boliilor infectioase. degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. Profilaxia se face prin preventia accidentelor de munca si auto. Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente: profilaxia si recuperarea/reeducarea orbilor iar prima este de dorit dat fiind faptul ca e mult mai ieftina si mai comfortabila pentru pacient. tesaturi.psihoterapia. Aceasta reeducare cuprinde mai multe faze: • • • Reeducarea psihoterapeutica Reeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului Braille. tricotat. Reeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces complex prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. impletituri de nuiele. Wagner. vaccinare. de papura.

glandele meibomiene (orjelet intern) sau infectia granulomatoasa a glandelor meibomiene (salazion). eritem cronic. desi pot fi implicate si alte microorganisme Seboreea poate predispune la infectii palpebrale Factori de risc: • • • • Blefarita predispozanta (infectie cu o gravitate mai redusa a marginii palpebrale) Igiena palpebrala deficitara Persoanele ce poarta lentile de contact Machiajul ochilor Tratament – masuri generale: • • Compresele calde pe zona inflamata pot ajuta la cresterea fluxului sangvin si la stimularea drenajului spontan Igiena personala adecvata punandu-se accent pe curatarea zilnica a pleoapelor pentru a preveni infectiile recurente . colectie purulenta Inflamatie localizata a genelor Pacientii pot prezenta prurit sau descuamare la nivelul pleoapei. Cauze: • • Cele mai frecvente cauze ale infectiilor palpebrale sunt stafilococice.Denumirea populara de “urcior” se refera la orice inflamatie sau infectie a marginii palpebrale ce afecteaza foliculii pilosi ai genelor (orjelet extern). iritatie ocular care determina sensibilitate locala si durere. Semne si simptome: • • Eritem al marginii palpebrale cu descuamare.

etc. Ajuta la diminuarea proliferarii bacteriene Ptoza palpebrala Ptoza palpebrala reprezinta caderea pleoapei superioare. ducand la ambliopie. Netratata poate impiedica dezvoltarea normala a vederii. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. interventii chirurgicale. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. defecte congenitale. Odata cu inaintarea in varsta. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. varsta. Daca caderea pleoapei apare brusc si evident. afectarea nervului care controleaza acest muschi sau relaxarea (moliciunea) pielii pleoapei superioare. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare.• Aplicarea unui unguent cu antibiotic (cum ar fi eritromicina) pe marginea pleoapei. Aceasta afectiune este cauzata de slabirea muschiului responsabil de ridicarea pleoapei. consultul oftalmologic trebuie facut imediat si obligatoriu. ptoza palpebrala. . Aceste cauze au la baza boli sau leziuni oculare. In unele cazuri ptoza palpebrala poate fi asociata cu strabism. dupa igiena adecvata (cu exceptia copiilor sub 12 ani unde exista riscul de aparitie a vederii incetosate si ambliopiei).

. care se efectueaza cu scopul de a intari si a tonifia muschiul ridicator al pleoapei. Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. Factori de risc • • • • • • Varsta Diabet atacuri de cord sindrom Horner miastenia gravis tumori cerebrale Simptome • • • • • • • caderea uneia sau ambelor pleoape iritatie dificultate in inchiderea completa a ochiului oboseala oculara din cauza efortului depus pentru a tine ochii deschisi strabism vedere dubla lacrimare excesiva In majoritatea cazurilor de ptoza palpebrala este necesara interventia chirurgicala. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva.Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea.

nervului optic sau irisului. Ischemia retiniana conduce la eliberarea unui factor vasoproliferativ ce stimuleaza neovascularizatia retinei. Retinopatia diabetic prezinta trei stadia: • • • Retinopatie diabetica in stadiul incipient Retinopatie diabetica preproliferativa Retinopatie diabetic proliferative Semne si simptome: Retinopatie diabetica in stadiul incipient: • • • • Microanevrisme Hemoragii intraretiniene Edem macular Depozite lipidice Retinopatia diabetica preproliferativa: • • • • Infarcte ale fibrelor nervoase (punctiforme – “in fulgi de bumbac”) Vene dispuse in siraguri Dilatatii venoase Anomalii microvasculare intraretiniene .Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica este o afectiune retiniana noninflamatorie caracterizata prin blocarea capilarelor retiniene si microanevrisme.

• Hemoragii retiniene extinse Retinopatia diabetica proliferativa: • Proliferare de vase sanguine noi (neovascularizatie) la nivelul suprafetei retiniene. Intarzierea tratamentului poate avea ca rezultat instalarea cecitatii Sindromul ochi uscat . nervului optic si irisului Cauze: asociata cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice si a anomaliilor microvasculare Factori de risc: • • • • • • • • Durata diabetului zaharat (de obicei mai mare de 10 ani) Control neadecvat al glicemiei Sarcina Boli renale Hipertensiune sistemica Fumatul Nivelurile serice crescute ale lipidelor sunt associate cu cresterea riscului de depozite lipidice retiniene (exsudate) Proteinurie Daca tratamentul este aplicat precoce. prognosticul este favorabil.

probabil datorită variaţiilor hormonale. foarte bogata in terminatii nervoase are o sensibilitate deosebită. Corneea. Apar suprafeţe uscate care nu mai permit alunecarea usoara a pleoapelor pe suprafaţa oculară. Simptomele sunt uşoare în stadiile incipiente dar se agravează cu mărirea gradului de uscăciune: • • • • • • • • Senzatia de corp străin: geană sau nisip în ochi Senzatia de presiune: cu cefalee Arsură Sensibilitate la lumină Ochi umezi: uscăciunea stimulează secreţia lacrimală Senzatie de uscăciune Dificultate în a deschide ochii: gene grele. Simptome In sindromul ochiului uscat filmul lacrimal devine mai subţire şi mai puţin stabil.În mod normal suprafaţa ochiului (corneea) trebuie să fie permanent umedă. refractare la mişcare Vedere neclară: ca un văl pe ochi . Sindromul de Ochi uscat apare mai frecvent la femei.

dar exista un numar de pasi ce ar trebui urmati in tratamentul afectiunii. atunci poate fi folosit un tampon de silicon (ocluzia punctata). Daca ochii se usuca in timpul somnului. ca de exemplu unguent pe timpul noptii • ocluzia temporara a ductului lacrimal – uneori este necesara inchiderea ductelor care dreneaza lacrimile in exteriorul ochiului. Rareori tampoanele ies din ductul lacrimal in mod spontan sau migreaza de-a lungul canalului lacrimal. acestea putand fii inlocuite. Aceasta se realizeaza printr-o procedura nedureroasa prin care un tampon care se va dizolva rapid este inserat in ductul lacrimal la nivelul pleoapei inferioare. Multi pacienti observa ca obstruarea canalului lacrimal imbunatateste confortul si reduce necesitatea utilizarii picaturilor de ochRestasis – in 2002 a fost aprobata prescrierea colirului oftalmic Restasis pentru tratamentul xeroftalmiei cronice. Utilizarea colirelor oftalmice reprezinta tratamentul de baza al keratoconjunctivitei uscate. Nu intotdeauna acelasi tip de picaturi e eficient pentru toti pacientii. se recomanda folosirea unui lubrefiant dens. Ar trebui discutate optiunile de tratament cu un oftalmolog. Tratamentul xeroftalmiei poate include: • colire oftalmice (picaturi pentru ochi) si unguente. In prezent este singurul tip de colir oftalmic recomandat. Daca este prezenta xeroza cronica se recomanda utilizarea picaturilor chiar in absenta simptomelor. pentru a mentine ochii lubrefiati.• • • Incapacitatea de a plânge Roşeaţă: in special de-a lungul marginii ciliare a pleoapelor Secreţii: fire lipicioase şi pruriginoase Xeroftalmia nu poate fi vindecata. astfel incat uneori este necesara incercarea mai multor produse pana la descoperirea tratamentului optim. Tampoanele vor aduna lacrimile la nivelul ochilor atata timp cat se afla plasate in ductul lacrimal. Aceasta reprezinta o interventie temporara. care ajuta ochii sa-si creasca secretia de lacrimi prin folosirea continua a acestui preparat . realizata pentru a furniza o suplimentare adecvata a lacrimilor • ocluzia permanenta a ductului lacrimal – daca ocluzia temporara a ductului lacrimal este eficienta.

în mod regulat Beţi cel puţin 2 litri de apă. locuri de distracţie Folosiţi ochelari de protecţie la ski. Aceasta este realizata cu anestezie locala in ambulator. ductul care dreneaza lacrimile in cavitatea nazala poate fi inchis permanent pentru a permite lacrimilor sa ramana la nivelul globului ocular. ciclism şi înot Nu fumaţi şi evitaţi atmosfera cu fum Evitaţi aerul condiţionat Folosiţi aparate de umidificat atmosfera Păstraţi lentilele de contact umede Lucraţi la monitor la lumina zilei dar nu direct în lumina soarelui Utilizati lumină articiala puternică dar nu orbitoare sau formatoare de halouri Evitaţia reflecţiile în ecran Păstraţi o distanţă de 50-70 cm de ecran . avion. ca de exemplu steroizii topici. calma sau vindeca acest sindrom: • • • • • • • • • • • • • • Faceţi exerciţii în aer liber.• • alte optiuni de medicamente – alte medicamente. pot fi benefici in anumite cazuri tratamentul chirurgical – daca este necesar. zilnic Includeţi vitamine în alimentaţie Asiguraţi-vă că dormiţi suficient Evitaţi contactul direct al feţei cu curenţii de aer: în maşină. Profilaxie În afară de vizitele regulate la oftalmolog şi optician precum şi testele obişnuite se mai pot face o serie de lucruri pentru a preveni. Nu se recomanda limitarea activitatilor dupa acest tip de interventie chirurgicala.

Cel mai adesea apare in copilarie. in strabism musculatura nu functioneaza normal si ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Daca in mod normal musculatura din jurul ochilor determina miscarea sincrona in acelasi timp si in aceeasi directie a ambilor ochii. Imaginea se va forma corect la nivelul unui singur ochi. fie spre ureche (strabism divergent). astfel incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent). mai este numit si “ochi-incrucisati”. Creierul o va refuza preferand-o pe cea . iar imaginea perceputa de ochiul deviat va fi neclara.• Clipiţi des şi luaţi des pauze scurte Strabism Strabismul apare cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele.

Heterotropia – strabism manifest. deci la scaderea continua si treptata a vederii. in mai mare masura unilateral (acelasi ochi) sau alternant (ambii ochii deviaza pe rand). Strabismul acomodativ (de obicei spre interior) acentuat la efortul de acomodare. in urma unui traumatism. Strabism divergent . In timp. Strabism “fiziologic” .spre interior (spre nas). oboseala. tumori. Cauze Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. infectii. Mentionam: • • • • • • Strabism convergent . La adulti. concomitent cu hipermetropia. afectiunea poate fi determinata de o distanta mai mare intre cei doi ochi datorita unei conformatii speciale a orbitelor.spre exterior (spre ureche). radacina nasului plat. de exemplu la boala. Strabism tardiv apare la un copil dupa 3 ani. De asemenea. nevrite.a o ochiului nedeviat. O alta cauza poate fi insuficienta in miscarea de convergenta a ochilor. strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul . Tipuri • Strabism concomitent (“strabism” propiu-zis): strabism care apare in toate directiile privirii.apare la sugari pana la 3 luni. Heteroforia – strabism latent. Totusi. imaginile provenite de la ochiul strabic vor conduce la pierderea capacitatilor vizuale. Pseudostrabism in epicantus. el se poate transmite genetic (se intalneste mai frecvent in unele famili). manifest numai la suprasolicitare. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare). • • • Strabism paralitic: apare datorita paraliziei musculaturii oculare.

Simptome Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. Strabismul poate aparea si din dorinta copilului de a vedea clar. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. Cele mai frecvente semne vizibile sunt : • • • • • globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) • privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare • inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect • impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). boala Graves.acestora. astfel face un efort de acomodare ce se insoteste de miscarea de convergenta a ochilor. accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: • • • • vedere incetosata oboseala ochilor sensibilitate la lumina puternica vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului). .

de obicei se insoteste de vedere dubla. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. De asemenea. pentru vederea unui obiect. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. . este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. pana la varsta de 4 luni. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. pot fi prezente sau absente. La adulti. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. Daca vederea dubla persista. se recomanda consultul unui medic de specialitate. Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. la inceputul tratamentului pentru strabism. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. In cazul in care vederea dubla persista. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). De obicei simptomele sunt tranzitorii. cu cat este mai tanar copilul. accidentului vascular cerebral (AVC).In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. o perioada mai lunga de timp. medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. In general.

tratamentul medicamentos. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. folosirea ocluzorului. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor.De asemenea. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. acestia nefiind centrati. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. Ocluzarea (acoperirea) ochiului Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. exercitiile globilor oculari. In cazul in care exista deja ambliopie. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. . tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic.

Uneori. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. de obicei sub forma de picaturi. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. Cu toate acestea. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. exercitiile oculare. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. . Acesta este un tratament controversat. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile.Exercitiile oculare Ocazional. Atropina si alte substante midriatice.

determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii.prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. Cu toate acestea. amelioreaza vederea dubla. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. se pot realinia globii oculari. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. In timpul interventiei chirurgicale. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior . Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. Desi foarte rar.

. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. face tratamentul mai putin eficient. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. fata de imbunatatirea vederii copilului. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. . parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. In plus. In plus fata de afectarea vederii copilului. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. Tratament ambulator (la domiciliu) In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata.

corioretinita si retard mintal. .Toxoplasmoza oculara Toxoplasma gondii este un parazit obligatoriu intracelular care are ca gazda definitiva pisica infectand accidental omul. Se reproduce sexuat doar in intestinul pisicii iar oochistii astfel rezultati sunt eliminati in materiile fecale. miel sau porc care contine chisturi tisulare. La om infectia se poate produce prin ingestia acestor oochisti. Parazitul se multiplica in interiorul fiecarei celule nucleate pana la aparitia anticorpilor cand formeaza chisturi tisulare care pot persista chiar si ani de zile mai ales in creier si muschi. dobandita in decursul vietii. se crede ca aproape jumatate din populatia generala este seropozitiva –marea majoritate fiind asimptomatici. Raspandirea protozoarului este universala. transfuzii de sange total sau transplacentar. prin consumatea de carne insuficient preparata termic de vita. Poate provoca numeroase manifestari clinice cum ar fi limfadenopatia benigna. Dupa momentul in care se manifesta exista trei forme clinice ale toxoplasmozei oculare: • • • congenitala-manifesta la nastere. Acest fapt explica rata mare a recidivelor. Infectia prezinta un risc deosebit de sever pentru fetusul uman in formare si pentru persoanele imunocompromise (in special HIV-SIDA). pseudocongenitala e prezenta la nastere dar se manifesta tardiv. afectarea SNC cu potential letal.

testul de aglutinare directa. . Simptomatologia oculara cuprinde: scaderea acuitatii vizuale (dificil de investigat la nou nascut). In trimestrele II si III apar corioretinita focala. Manifesterile clinice ale toxoplasmozei congenitale variaza. fotofobie. iar in trimestrele II si III se administreaza spiramicina (care va continua si la copil dupa nastere). In primul trimestru de sarcina avortul spontan si moartea in utero apar frecvent. La nou nascut boala poate fi foarte severa cu icter. durere. Tratamentul se impune numai in leziunile cu localizare in vecinatatea nervului optic sau care dau reactie vitreana importanta si la gravida. Examenul fundului de ochi evidentiaza leziunea de baza -focarul de retinocoroidita care in evolutie determina cicatrici alb-galbui “in rozeta” patognomonice pentru toxoplasmoza oculara. testul de fluorescenta indirecta). hidrocefalie. Profilaxia presupune in primul rand corecta preparare a hranei si evitarea contactului cu pisicile mai ales ptr femeile de varsta fertila si gravide. urmate de corioretinita bilaterala. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor si examenul fundului de ochi la care se mai adauga si determinarea anticorpilor materni si fetali prin diferite metode (testul de coloratie Sabin-Feldman. miodezopsii (prezenta de muste volante in campul vizual). hepatosplenomegalie. Tratamentul preventiv la gravida difera in functie de varsta sarcinii astfel in primul trimestru avort terapeutic. calcificari craniene. calcificari cerebrale si retard psihomotor. roseata.La oricare dintre acestea leziunea de baza este retinocoroidita localizata in macula asociata cu reactii exudative.

Alte chimioterapice folosite sunt spiramicina si clindamicina. adaptate foarte bine la parazitismul intracelular (cum sunt incapabile sa sintetizeze ATP pot fi considerate paraziti energetici) . Tratamentul patogenic constand in administrarea de corticosteroizi e controversat putandu-se face sau nu de la caz la caz. imobile. endemica cu evolutie cronica care debuteaza ca o foliculita acuta si foarte contagioasa. . Trahomul Trahomul este o conjunctivita granulomatoasa severa.Tratamentul curativ standard consta in administrarea de sulfadiazina si pirimetamina (nu se foloseste in sarcina deoarece are efect teratogen). Este o boala a mizeriei care face ravagii in tarile lumii a treia din Africa si Asia favorizata de conditiile socio-economice precare la accentuarea carora contribuie inchizandu-se astfel un cerc vicios. Boala afecteaza ambii ochi astfel incat principala consecinta in evolutia naturala este orbirea. Chlamydiile sunt bacterii cocoide. Etiologie Trahomul este cauzat de Chlamydia trachomatis. La nivel mondial aproximativ 8 milioane de oameni au ramas orbi datorita acestei afectiuni.

Celula gazda este lizata si corpii elementari sunt eliminati urmand sa infecteze alte si alte celule. In functie de structura antigenica se deosebesc serovarurile grupate astfel: • • • serovarurile A. Ba si C determina trahomul. saruri de amoniu etc.48 ore. serovarurile D-K au transmitere sexuala care la nivel ocular pot genera conjunctivite cu incluzii. serovarurile L1-L3 genereaza limfogranulomatoza veneriana inghinala. pot fi cultivate doar in sacul vitelin al embrionului de gaina sau pe celule vii. Ciclul de multiplicare al clamidiilor dureaza 24.Aceasta insusire are trei consecinte importante: • • • infectia cronica coexista cu fenomene de hipersensibilizare de tip IV. B. Tablou clinic . fie in timpul nasterii la nou-nascuti. caldura umeda 60 ºC (in 10 minute). deshidratati corpusculii elementari sunt foarte rezistenti dar sunt rapid inactivati cu eter (30 minute). In mediul extern. Contactarea germenilor se face fie prin autoinoculare sau de la partenerul sexual la adulti. Intracelular se transforma in corpi reticulati care se idvid formand o colonie (incluziuni) care la maturitate se transforma din nou in corpi elementari.forma infectioasa a chlamidiilor. Corpii elementari .se fixeaza pe receptori specifici ai celulei gazde de care este fagocitat. pentru tratament sunt necesare antibiotice cu buna penetrare intracelulara. Acestora li se adauga distructiile tisulare provocate de raspunsul imun. fenol. Infectia cu Chlamydia trachomatis desi induce formarea de anticorpi acestia nu asigura protectie in cazul unei reinfectii viitoare.

calatorii in zone endemice) si aspectul clinic caracteristic. coborate in fata fantelor palpebrale dau bolnavului aspectul caracteristic adormit.linie de culoare alba paralela cu marginea palpebrala libera. In fundul se sac apar frauri cicatriceale. • Stadiul IV cicatriceal se caracterizeaza prin inlocuirea foliculilor cu tesut cicatriceal care antreneaza fenomene retractile. lacrimarii si scaderea acuitatii vizuale. In vederea obtinerii culturilor tampoanele cu material biologic trebuie imersate imediat dupa prelevare intr-un mediu de transport cu zaharoza-fosfat-glutamat. Aceasta se poate face prin microscopie directa care urmareste incluziunile intracelulare prin coloratie imunofluorescenta. Pleoapele superioare grele. Pe conjunctiva tarsala a pleoapei superioara apar numerosi foliculi cu aspect de icre de stiuca care plesnesc la presiune. Conjunctiva hiperemiata. o puternica dezvoltare a panusului si prezenta liniei ARTL. Acestea determina scaderea acuitatii vizuale Diagnosticul este sugerat de antecedente si anamneza (contact cu persoane infectate in familie sau comunitate. coloratie Giemsa sau Lugol sau prin cultivare pe culturi celulare sau in sacul vitelin al embrionului oului de gaina. Diagnosticul de laborator se pune in urma analizei produsului de raclaj conjunctival. . Acesta are aspect de perdea care are drept consecinta clinica aparitia fotofobiei. Corneea ramane vascularizata si opalescenta putand prezenta leucoame vascularizate. Vasele superficiale cu punct de plecare limbul superior invadeaza corneea conducand la aparitia panusului. dupa resorbtie provoaca modificari ale suprafetei corneei (curburii) concretizate prin astigmatism. Se caracterizeaza prin existenta pe conjunctiva tarsala a unor foliculi mai putin numerosi in diferite stadii evolutive. Corpusculii Prowazek sunt markerii identificati in produsul de raclaj al epiteliului conjunctival.Boala evolueaza in decurs de mai multi ani timp in care se succed perioade de reinfectie si acutizari motiv pentru care caracteristic tabloului clinic este coexistenta leziunilor evolutive cu cele cicatriceale. Stadiul II dureaza in general de la doua luni la 2-3 ani. Reducerea incarcaturii electronegative a suprafetei celulare si pretratarea celulelor cu idoxuridina sunt masuri care faciliteaza inmultirea. • Stadiul III precicatriceal dureaza cativa ani. • Stadiul II florid aduce agravarea semnelor si simptomelor. Fine arcade vasculare apar apar in vecinatatea limbului. Afectiunea are patru stadii evolutive: • Stadiul I incipient debuteaza cu senzatie de greutate palpebrala si usoara lacrimare. lipsita de transparenta si luciu prezinta foliculi albiciosi prepomderent la partea superioara. Alti foliculi care apar in periferia corneei.

Evolutie si prognostic Evolutia este de lunga durata alternand perioade de remisiune si recidive. Tratamentul curativ poate fi medical (sistemic si local) si chirurgical. Tumorile coroidei . Pe cale generala se administreaza antibiotice cu cu spectru larg si sulfamide. complicatii cicatriceale (trichiazis. Local se administreaza solutii de nitrat de argint 1%. ptoza palpebrala. sulfat de cupru 1 % si aureomicina sub forma de instilatii. bacili Weeks. Tratamentul Profilaxia presupune asigurarea unor conditii de igiena generala individuala si izolarea si tratarea bolnavilor si contactilor. simblefaron. distrugerea glandelor lacimale) si cea mai de temut –orbirea. Prognosticul nu este unul foarte bun dat fiind numarul mare de complicatii ce por surveni: suprainfectii cu gonococ. entropion. Masajul foliculilor este deasemenea util. Tratamentul chirurgical realizeaza cauterizarea foliculilor si cura sechelelor prin operatii plastice.

Hemangiomul coroidei . Tumora nu creste in dimensiuni in timp si in foarte putine cazuri degenereaza malign totusi se recomanda supravegherea la intervale regulate de timp (fotografiere.Weber-Krabbe. congestie perikeratica. Obiectiv se constata o proeminenta lenticulara care ridica usor retina printr-un transsudat. Deasemenea coroida. poate fi sediul metastazelor diferitelor cancere. exoftalmia. metamorfopsii. afectarea campului vizual. Melanomul malign coroidian este o afectiune rara dar cea mai frecventa tumora maligna oculara. Simptomatologia cuprinde scaderea acuitatii vizuale. Tulburarile de vedere care apar mai ales in localizarea posterioara sunt: fosfene. Explorarile paraclinice necesare sunt ecografia si angiografia fluoresceinica. Nevul coroidian numit si melanom benign este o afectiune de natura congenitala cu frecventa crescuta dar complet asimptomatica. fiind foarte bine vascularizata. In vecinatatea leziunii pot aparea proliferari ale epiteliului pigmentar retinian. hemangiomul si melanomul malign. . Afectiunea apare aproape intotdeauna in cadrul sindromului de angiomatoza encefalotrigeminala Sturge. Apare in general dupa varsta de 50 ani afectand in mod egal ambele sexe. ecografie). dar si dupa inflamatii oculare sau traumatisme. Evolutia clinica a tumorii urmeaza cinci stadii: • stadiul incipient este asimptomatic foarte mult timp. diagnosticul diferential trebuie facut cu nevul coroidian.tumora situata profund. La examenul fundului de ochi apare sub forma unor pete pigmentare subretiniene de culoare cenusie cu marginile sterse. Se dezvolta in majoritatea cazurilor pe nevi preexistenti. distorsiunea imaginilor. in spatiul subretinian care histologic se prezinta sub forma unui angiom cavernos cu spatii vasculare pline cu sange. hipermetropie progresiva. scotom central. Tumorile coroidiene sunt: nevul coroidian (melanom benign).Teoretic absolut orice fel de celula care inra in alcatuirea coroidei poate prolifera anormal dand nastere unei tumori benigne sau maligne.

stadiul de metastazare duce foarte rapid la exitus. In cazul tumorilor mici se practica tumorectomia sau tratament conservator prin iradiere cu protoni. Se produce datorita cresterii tensiunii oculare produsa de cresterea tumorii care impiedica scurgerea umorii apoase la nivelul trabeculului. plasarea placutelor radioactive (rutheniu. iod) pe sclera. Clinic apar modificari ale campului vizual. Tomografia computerizata axiala indica intinderea extrasclerala. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari se face enucleatia globului ocular asociata si precedata de radioterapie. Ecografia ajuta la aprecierea dimensiunilor si clasificarea tumorilor. Profilaxia sau cel putin depistarea in stadiu incipient presupune supravegherea nevilor coroidieni. In cazul extensiei extrasclerale se practica exenteratia in asociere cu imuno-. Ecografia si biomicroscopia sunt necesare evidentiind atat vascularizatia retinei cat si a tumorii. Tumora se prezinta ca o masa neagra-cenusie sub retina decolata. sediile cele mai frecvente sunt ficatul. plamanii si vertebrele. stadiul de glaucom secundar apare mai tarziu dar uneori poate fi chiar primul simptom al melanomului. fotocoagulare. Ochiul enucleat nu se protezeaza pentru a nu masca posibilele recidive. Tratamentul difera in functie de gradul invaziei locale si metastatice precum si de afectarea uni sau bilaterala. Pentru punerea unui diagnostic corect sunt necesare: • • • • • Examenul oftalmoscopic evidentiaza decolarea de retina si prezenta planului dublu vascular (retinian si tumoral). iridiu. paraliziilor oculare si aparitia tumorii prin sclerotica subtiata. stadiul de exteriorizare se manifesta clinic prin aparitia exoftalmiei. Punctia-biopsie coroidiana translerala este absolut necesara pentru diagnosticul de certitudine (examen histopatologic) RMN pentru evidentierea posibilelor metastaze Prognosticul melanomului malign este unul sumbru datorita capacitatii mare de metastazare.• • • • in stadiul de decolare de retina aceasta proemina in vitros datorita cresterii tumorii. chimio- .

si radioterapie. Spre deosebire de tumorile primare acestea sunt bilaterale si nepigmentate. • Glioamele nervului optic sunt tumori benigne (astrocitoame. . hepatice. unice sau multiple. Campul vizual este modificat in functie de localizarea tumorii. Produc decolarea exudativa a retinei ceea ce determina pierderea vederii. leucemii (coroida sufera un proces infiltrativ difuz mai ales la nivelul polului posterior). Clinic se manifesta printr-o scadere a acuitatii vizuale si exoftalmie cu urmatoarele caracteristici: ireductibila. Pot avea ca punct de plecare cancere pulmonare. Metastazele coroidiene sunt favorizate de vascularizatia bogata a coroidei. nepulsatila si nedureroasa. In cazul metastazelor hepatice unice se practica embolizarea vascularizatiei metastazelor sau indepartarea chirurgicala a acestora. din sfera genitala. iridiu. Apar ca proeminente alb-galbui. De obicei apar in stadiile finale ale bolilor de baza dar se poate incerca iradiere localizata cu cobalt. aur. osoase. acestea sunt determinate de compresiunea posterioara exercitata de tumora asupra globului ocular. Dupa originea embrionara a celulelor din care se dezvolta tumorile nervului optic se clasifica in tumori ectodermale (glioame) si tumori mezodermale (meningioame). bine vascularizate. In formele bilaterale se enucleaza ochiul cel mai afectat si se pastreaza celalalt. oligodendroglioame) care apar cel mai frecvent in perioada copilariei. Oftalmoscopic se observa atrofie optica si/sau congestie vasculara cu edem papilar. Tumorile nervului optic Nervul optic se formeaza din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare retiniene la nivelul papilei nervului optic si se continua pana la nivelul chiasmei optice unde se incuciseaza cu nervul controlateral.

Tratamentul consta in rezectia tumorii in limite de siguranta oncologica (certitudinea de tumora benigna e data doar in urma examenului histopatologic) urmata de radioterapie in cazul recidivelor. • Glioamele maligne ale nervului optic sau glioblastoamele afecteaza mai frecvent adultii.inflamatie oculara limitata la iris (irita) sau care afecteaza irisul si corpul ciliar (iridociclita) Uveita intermediara . • • Uveita anterioara . Ca explorari paraclinice mai sunt necesare si arteriografia carotidiana si electroencefalograma pentru a obiectiva simptomatologia data de compresiunea intracraniana. Evolutia este lenta cu un prognostic in general bun (rata malignizarii foarte scazuta). Prognosticul este bun singura complicatie grava care poate apare malignizarea fiind rara Uveita Uveita reprezinta un termen nespecific care descrie o afectiune inflamatorie intraoculara.inflamatia structurilor situate posterior de cristalin (pars planitis sau uveita periferica) . Tratamentul este chirurgical insotit de radioterapie dar prognosticul este sumbru (majoritatea pacientilor decedeaza in mai putin de un an). Clinica este marcata de scaderea rapida si severa a acuitatii vizuale. • Meningioamele nervului optic sunt tumori benigne cu caracter invaziv care se dezvolta din cele trei teci ale nervului optic (dura. Simptomatologia asemanatoare celei din gliom se diferentiaza de aceasta prin faptul ca exoftalmia precede tulburarile functionale. arahnoida si piamater). diabet insipid si semne de hipertensiune intracraniana cauzate de invazia intracraniana a tumorii.In vederea punerii diagnosticului de certitudine sunt necesare urmatoarele investigatii paraclinice: radiografia. Diagnosticul diferential se face cu gliomul nervului optic. computer tomografia. RMN si ecografie care arata modificarile nervului optic precum si intinderea acestora. Tratamentul consta in rezectia completa a tumorii iar cand acest lucru nu e posibil radioterapia reduce rata recidivelor. Afecteaza preponderent femeile. Simptomele depind de gradul afectarii si conditiile asociate.

sau a corpului vitros in apropierea nervului optic si maculei.• Uveita posterioara . Semne si simptome: • Uveita anterioara: • • • • • • • • • • • • • • • Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este acut Durere ocular profunda Fotofobie Dilatatia vaselor conjunctivale Dilatatie perilimbica (circumcorneeana) a vaselor sclerale si episclerale (congestie ciliara) Scaderea dimensiunii pupilare de partea ochiului afectat Adesea este unilaterala Afectarea bilaterala si simptomele generale (febra. bacteriana.inflamatia coroidei (coroidita). a retinei (retinita). parazitara. durere abdominala) pot fi asociate cu nefrita interstitiala Boala sistemica este cel mai frecvent asociata cu uveita anterioara Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este insidios Mai frecvent bilaterala Inflamatia posterioara va determina durere sau roseate minima. oboseala. cu exceptia cazului in care este asociata irita Uveita intermediara si posterioara: Cauze: • Infectioase .etiologie virala. sau fungica .

untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitamineiA. Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A.• • • • Suspectarea unei cause imunologice . Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. Ca tratament se face modificarea traseului .procese maligne nerecunoscute care sunt interpretate in mod gresit ca fiind inflamatii ocular. Xeroza conjunctivei Xeroza conjunctivei consta in aparitia unei metaplazii a conjunjunctivei care capata un aspect epidermoid. toxicomani).a fost postulat un posibil mecanism autoimun sau medit prin complexe imune in asociere cu boli sistemice (in mod special afectiuni reumatismale) Boala oculara izolata Idiopatica Sindroamele "de mascare" . ) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii. Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. oameni ai strazii. fructe. Conjunctiva capata o culoare cenusie. devine aspra si lipsita de transparenta. pemfigus. Are doua forme xeroza epiteliala (intereseaza doar stratul epitelial) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza toata conjunctiva). arsuri s. a. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale. Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom. afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani.

conduc la umflarea ochilor. precum si alte persoane cu tulburari ale sistemului imunitar. ceea ce impiedica vederea. Afectiuni oculare Afectiuni ale ochilor Ochi umflati (Exoftalmie) Inflamarea muschilor sau a tesutului din spatele ochilor . Cataracta Cataracta este o forma degenerativa de afectiune oculara caraterizata prin faptul ca lentila ochiului (cristalinul) devine treptat opaca. Retinita CMV (citomegalovirus) Retinita CMV este o infectie grava a retinei. in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei. Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea. . Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain. ce afecteaza aproape jumatate din populatia cu SIDA.canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi.

Pacientii cu EMD se confrunta cu vedere incetosata. Keratoconus Aceasta afectiune se caracterizeaza prin bombarea si deformarea corneei de la forma normala rotunda. Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica reprezinta deteriorarea vaselor de sange la nivelul ochilor.Strabismul (ochi incrucisati) Strabismul este un termen general pentru ochi nealiniati care sunt indreptati in directii diferite. . care poate conduce la orbire. producand inflamarea retinei si incetosarea vederii. ambliopia inseamna vederea slaba la ochiul care nu este folosit corespunzator in primii ani ai copilariei. distrugand nervul optic. Vasele de sange deteriorate pot pierde lichid sau chiar sangera. datorata diabetului. la forma conica urmata de subtierea ei. Edemul macular diabetic (EMD) Edemul macular diabetic se caracterizeaza prin acumularea de lichid in macula. Ochi lenes (Ambliopie) Cunoscuta sub numele de ochi lenes. Glaucomul Glaucomul apare atunci cand creste presiunea intraoculara (prin blocarea drenajului).

Spasmul ocular (ticuri) Uneori pur si simplu apare spasmul palpebral.Vederea slaba Vederea slaba apare atunci cand ochelarii obisnuiti sau lentilele de contact nu asigura vedere clara. Hipertensiunea oculara Hipertensiunea oculara reprezinta cresterea presiunii la nivelul ochilor peste nivelul normal. Degenerescenta maculara legata de varsta Degenerarea maculara legata de varsta reprezinta deterioarea zonei centrale a retinei (macula) odata cu inaintarea in varsta. Dezlipirea de retina Atunci cand retina se dezlipeste (in ruma unei afectiuni sau traumatism). Uveita Uveita reprezinta inflamarea interiorului ochiului. corpul vitros pur si simplu se distanteaza de aceasta. afectand una sau mai multe din cele trei parti ale ochiului care constituie uveea. .

Tulburari de Vedere Daca imaginile pe care le vezi sunt neclare. Miopie O persoana mioapa vede clar obiectele de aproape. Citeste mai mult Hipermetropie Persoanele cu hipermetropie vad neclar la toate distantele si depun in mod constant efort de acomodatie pentru a clarifica imaginea. dar cele de la distanta sunt neclare si greu de distins. Citeste mai mult . acest lucru se poate datora uneia dintre urmatoarele patru cauze.

Astigmatism Persoanele cu astigmatism vad atat obiectele de la distanta cat si pe cele de la aproape distorsionate. Citesti cu dificultate in conditii de lumina difuza. Acest fenomen incepe sa se manifeste in jurul varstei de 40 ani. Atunci cand citesti caractere mici de pe o foaie. Test pentru Prezbiopie Cum poti afla daca esti un candidat potrivit pentru lentilele de contact PureVision® Multi-Focal? Raspunde la urmatoarele 4 intrebari si vei afla. Test 1. trebuie sa indepartezi foaia respectiva ca sa poti citi clar? 2. la condus pe timp de noapte sau seara tarziu? . Citeste mai mult Prezbiopia Prezbiopia este un proces natural asociat cu inaintarea in varsta si care determina dificultati la vederea de aproape.

Este mai usor de citit atunci cand te indepartezi de scrisul respectiv (pana la o lungime de brat. ochii tai pot fi de asemenea afectati. Citesti cu dificultate toate randurile de mai sus la o distanta confortabila (aproximativ la 35 cm de fata)? 4. . ochiul se poate imbolnavi. poti lacrima excesiv.Uita-te la imaginea de mai jos si raspunde la ultimele doua intrebari: 3. apare senzatia de mancarime. inclusiv pe pielea noastra. Alergii Daca suferi de alergii. Keratita cu Fusarium Fusarium este o ciuperca larg raspandita. Ochiul uscat Ochiul uscat apare ca efect al pierderii sau reducerii abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. care se gaseste in mediul in care traim. Se pot inrosi. sau se pot inflama impreuna cu pleoapele tale. Multe afectiuni se pot insa vindeca usor. de fata)? Infectii si Iritatii Ca orice alt organ.

.Computer Vision Syndrome). Infectia canalelor lacrimale Sindromul vederii la calculator Computerele ne solicita ochii. ochiul rosu este inflamarea membranei care captuseste pleoapele si suprafata ochiului. Corpi straini Un corp strain poate fi o particula de praf. Ochi rosu Cunoscut si sub denumirea de conjunctivita. nisip sau chiar ceva de dimensiuni mai mari si mai serios.Lacrimare excesiva Ochii aposi se datoreaza productiei excesive de lacrimi. Inflamatia pleoapei Iritatia poate apare cand glandele situate la baza genelor secreta substante lipidice in exces. polen. Ulcior Ulciorul este o infectie bacteriana care apare la baza unei gene. creind o tulburare cunoscuta sub numele de Sindrom al vederii la calculator (CVS .

pot fi observate de catre parinti sau descoperite in cadrul examinarilor oftalmologice precoce.Tulburari de vedere la nou nascuti si copii Parintii sunt cei care trebuie sa observe primele semne care pot indica nevoile mai speciale ale copiilor in ceea ce priveste vederea. Iata cateva dintre cele mai comune tulburari de vedere: Potrivit departamentului ce studiaza dezvoltarea vederii din cadrul Colegiului american de optometrie. indiferent de varsta copilului. Stiai ca? . o tulburare oculara care poate si trebuie sa fie tratata. invata ce trebuie sa urmaresti si ce trebuie sa faci atunci cand copilul tau are nevoie de ingrijire speciala. unele tulburari pot sa apara foarte devreme. Descopera semnele asociate cu potentiale tulburari de vedere. sau ochii par a se misca independent. aproximativ 25% dintre copii scolari din SUA necesita corectarea vederii. contacteaza imediat medicul oftalmolog.Un copil din 20 priveste crucis sau are . astfel incat nu pot lucra impreuna. Semne dupa care sa te uiti: Daca suspicionezi o problema sau un comportament straniu legat de vederea copilului tau. Acest fenomen este cunoscut ca si strabism. Un copil cu hipermetropie se chinuie sa vada clara un obiect. Atat obiectele de aproape cat si cele de la distanta pot fi in mod egal percepute distorsionat. Nu ezita sa intrebi pediatrul sau medicul oftalmolog daca ai motive de ingrijorare legate de vederea copilului tau. Copilul tau poate sa citeasca relativ usor. dar se va forta sa vada obiectele de pe terenul de joaca situate la distanta. Astigmatism este o tulburare de vedere in general mostenita si care face ca toate imaginile sa fie neclare. Tulburarile minore se pot corecta foarte usor cu ochelari. Hipermetropia determina vedere necalara la toate distantele. In timp ce la majoritatea copiilor ochii se dezvolta normal. Iata cele mai frecvente tulburari de vedere: • • • Miopia afecteaza vederea la distanta. Orice alte tulburari de vedere sau afectiuni care nu pot fi corectate cu ochelari sau lentile de contact . Ochi incrucisati Un ochi fuge catre interior sau exterior. deoarece razele de lumina nu se pot focaliza uniform in ochi. fie el aproape sau la distanta. Aceste trei tulburari de vedere pot fi usor corectate cu ochelari sau lentile de contact.

Conjuntivita Daca ochii copilului tau sunt rosii si iritati. Aproape jumatate dintre toate aceste cazuri nu sunt depistate pana dupa varsta de 5 ani. Aceasta apare ca o membrana alba laptoasa ce acopera pupila si de obicei se observa la nastere. Ambliopia poate sa apara atunci cand copilul priveste crucis si dupa primele trei luni de viata. tulburare cunoscuta si ca "ochi lenes". inlocuind cristalinul afectat cu unul artificial.saptamani sau luni . In cazuri rare. ei pot sa prezinte o afectiune comuna numita conjuntivita. Pleoapa cazuta Daca una dintre pleoapele copilului sta cazuta peste ochi si pare sa ii blocheze vederea. transparent si restabilind astfel vederea copilului.pentru a forta si intari astfel ochiul mai slab. Este o tulburare temporara ce se poate tratata prin instilatii de picaturi ofatlmice prescrise de catre un . Un ochi devine mai puternic decat celalalt. Aceasta tulburare poate fi tratata de catre un specialist oftalmo-pediatru. copilul tau poate sa dezvolte ambliopie. copiii pot sa dezvolte cataracta laptoasa congenitala la unul sau ambii ochi. Pupila alba. mult prea tarziu pentru a mai putea fi tratate eficient. ducand la incetosarea sau slabirea vederii la ochiul mai slab.probleme de fixatie. Vestea buna este ca medicul ofatlmolog poate corecta acesta tulburare printr-o interventie chirurgicala. prin blocarea ochiului mai puternic cu un pansament ocluzor pe o perioada extinsa .

Daca ai rude cu nistagmus. e posibil ca si copilul tau sa fie afectat . Pregateste-te pentru controlul oftalmologic al copilului tau: Pregateste-te pentru examenul oftalmologic folosind lista utila propusa. inainte de scoala.medic ofatlmolog. Tulburarile de vedere afecteaza unul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari.chiar la orbire. performanta fizica si increderea in sine. este foarte important ca cei mici sa primeasca ingrijirea oftalmologica corespunzatoare¹. Aceasta tulburare reprezinta un semnal de alarma precum ca ochii copilului tau nu se dezvolta normal. Examinarea oftalmologica a ochilor copilului tau • Ce trebuie sa pregatesti pentru examenul oftalmologic Singurul si cel mai bun mod de a proteja vederea copilului tau este examinarea oftalmologica regulata. sau acesta sa te priveasca ciudat. Tulburarile de vedere pot afecta abilitatile de invatare. Ochi care oscileaza Daca ochii copilului tau par sa se miste rapid dintro parte in alta. Asigura-te ca informezi specialistul oftalmolog in legatura cu orice modificari in istoricul sanatatii oculare a familiei . sa oscileze. gandeste-te ca poate fi unul dintre cei 670 de nou nascuti anual cu nistagmus. la 3 ani. si apoi la fiecare doi ani sau conform recomandarilor specialistului oftalmolog.de aceea este foarte important sa-i mentionezi medicului oftalmolog despre antecedentele tale de nistagmus sau despre cele existente in familie. Daca acestea sunt netratate se pot inrautati si pot conduce la probleme mai grave . sau ai avut chiar tu in trecut. Copiii ar trebui sa faca un control oftalmologic la 6 luni. Medicul va determina daca copilul tau are nevoie de corectie a vederii si sa verifice daca exista tulburari oftalmologice generale. Deoarece multe probleme de veedere incep la varste fragede. conceputa sa te ajute sa strangi informatiile legate de vederea copilului tau.

Testele uzuale includ: • • • • • Dominanta Utilizand jucarii care fac zgomote medicul pediatru va acoperi si va descoperi imediat fiecare ochi pentru a testa care este ochiul dominant Abilitatea de a fixa Medicul pediatru va misca un obiect in fata ochilor copilului tau pentru a observa daca ochii pot vedea si urmari un obiect. Dilatarea permite doctorului sa verifice eventuale tulburari de vedere. el va verifica starea pleoapei (daca este cazuta. te va indruma sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog care ii va face o evaluare mai aprofundata a ochilor. medicul va misca lumina pentru a o reflecta in pupila.tale.fata ochilor copilului tau. de a recunoaste culori si de a percepe grosimi sau adancimi. pentru a putea testa abilitatea acestuia de a vedea clar la aproape si la distanta. Pupila in mod normal se va micsora foarte rapid ca raspuns la lumina. Astfel. Sanatatea pleoapei si functionalitatea ei Pediatrul va examina fiecare pleoapa pentru a se asigura ca functioneaza normal. chiar daca nu exista nici un semn ca ar avea probleme. Un medic oftalmolog efectueaza toate testele necesare pentru eveluarea completa a vederii copilului tau. inflamata). precum si orice alte semne care releva daca ochii copilului tau necesita o ingrijire mai Daca pediatrul constata ca ceva este in neregula. Folosind un retinoscop. Oricum. creind astfel o fereastra mai buna catre fundul ochilor copilului tau. sau macar pana la 3 ani si apoi din nou la 5 ani. Acest lucru este esential daca exista probleme oftalmologice in familie. vor incetosa vederea copilului si vor cauza o usoara sensibilitate la lumina timp de cateva ore. Raspunsul pupilei la lumina Medicul va lumina ochiul copilului cu un fascicul luminos mic si va urmari reactia pupilei. Examinarea oftalmologica detaliata Este important sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog pentru primul lui control la 6 luni. Probabil ca medicul pediatru deja a testat vederea copilului tau pentru a putea determina abilitatea acestuia de a focaliza. dar si alte teste in plus: • Corectia vederii Oftalmologul va folosi cateva picaturi oculare pentru a dilata pupila copilului. chiar daca nu sunt semne ca are probleme cu vederea. ca de exemplu miopia. Specialistul oftalmolog va efectua cateva teste pe care le-ati vazut probabil in cabinetul medicului pediatru. Coordonarea muschilor oculari Medicul pediatru va misca o lumina sau jucarii interesante prin atenta. Dureaza aproximativ 45 de minute pana ce picaturile isi fac efectul. hipermetropia si astigmatismul. copilul tau trebuie dus la un medic oftalmolog pana la varsta de 3 ani. deoarece multe dintre acestea se pot mosteni. . Forma reflectiei il ajuta pe doctor sa vada daca copilul tau are probleme oftalmologice care necesita corectie.

Descrie orice alte probleme de sanatate: . specialistul oftalmolog trebuie sa stie cat mai multe informatii. Completeaza lista de mai jos pentru a-ti reaminti toate detaliile cu privire la problemele de vedere si ia-o cu tine la cabinet. Descrie orice probleme de vedere pe care le are copilul tau:  Scaderea vederii  Apropierea obiectelor de ochi  Frecarea excesiva a ochilor  Inchiderea unui ochi  Clipit rapid  Pleoape lipite sau inflamate  Ochi incrucisati sau nealiniati  Un ochi sau ambii ochi umflati  Infectii oculare recurente  Pleoape inrosite. 1. Descrie orice interventii chirurgicale avute sau orice rani suferite la ochi : Data: Spital: Doctor: Interventie: 3. ca de exemplu strabismul sau nistagmus.• Interiorul si fundul de ochi Dupa dilatarea ochilor copilului tau si indepartarea sursei de lumina. iar medicul tau va efectua cele mai potrivite teste si te va sfatui ce trebuie sa faci. • Lista utila in vederea examenului oftalmologic Pentru o examinare riguroasa. Acesta este locul in care apar primele semne ale unei posibile probleme oculare. cu cruste sau umflate  Ochi inflamati sau care curg  Altele 2. doctorul va utiliza un instrument special denumit oftalmoscop ca sa vada retina si nervul optic din spatele ochiului. Teste pentru o problema specifica Fii sigura ca discuti despre orice alte motive de ingrijorare pe care le ai in legatura cu ochii copilului tau.

Mentioneaza medicamentele pe care le ia copilul tau. astfel: aparatul vizual poate fi influentat si de urmatorii factori: .segmentul intermediar (caile optice).. Analizatorul vizual.insuficiente endocrine. . .Alergii…………………………………………………………………………………… Probleme cornice de sanatate ……………………………………………. .afectiuni neurologice. .segmentul periferic (retina) .elementul esential al vederii.deficiente circulatorii. chiar daca au sau nu legatura cu afectiunile oculare: ………………………………………………………………………………………………………… 5. respectiv localizate ale organismului. . Operatii……………………………………………………………………………….intoxicatii etc. Mentioneaza istoricul familiei tale referitor la afectiuni oculare:  Miopie  Hipermetropie  Astigmatism  Glaucom  Cataracta  Altele BOLI OFTALMOLOGICE Unele afectiuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecinte ale dereglarilor generale. este format din 3 segmente: . Altele…………………………………………………………………………………….carente alimentare.segmentul central (scoarta cerebrala occipitala). . . care stabileste si relatia cu mediul extern. 4.

Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobândite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infectii, boli cu repercusiuni asupra ochilor etc. Indiferent de natura afectiunii aparatului vizual, dereglarile se produc datorita aportului circulator sangvin necorespunzator. Prin tratamentul reflexoterapeutic si prin alte metode naturiste multe afectiuni pot fi ameliorate sau chiar tratate. Zona reflexa pentru ochi se afla pe talpa piciorului, între baza degetelor 2 si 3. Ochiul stâng are zona reflexa la piciorul drept, iar ochiul drept are zona reflexa la piciorul stâng. 13.1. Slabirea acuitatii vizuale Poate fi descoperita în diverse stadii de evolutie, prezenta în unele afectiuni ca: miopia (bolnavul nu vede la distanta), hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape), presbitia (slabirea vederii la vârste înaintate), cataractele (tulburari de transparenta a cristalinului), glaucomul (afectiune data de dezechilibrul tensiunii oculare dintre continutul ochiului si elasticitatea peretilor sai) etc. Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, în cadrul acestei afectiuni, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimulând aceste zone reflexe, se restabileste circulatia normala a sângelui în organele afectate, având ca efect îmbunatatirea vederii. Toate acestea nu se pot obtine imediat, ci dupa multe sedinte, dând ragaz circulatiei sangvine sa alimenteze zonele afectate, refacându-le astfel în timp structurile. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 minute pentru fiecare ochi. Numarul sedintelor variaza în functie de caracterul si vechimea bolii, obligatoriu pentru afectiunile de mai sus efectuându-se 40-60 de sedinte, continuând apoi cu 2-3 sedinte/saptamâna pentru consolidarea rezultatelor. Când tulburarile sunt date de afectiuni endocrine sau de tulburari circulatorii intracraniene se vor masa si zonele reflexe respective. Simultan cu tratamentul reflex, bolnavii pot apela si la alte remedii naturiste ca: • suc proaspat de radacina de obligeana (Acorus calamus) - se aplica pe pleoapele închise, lasându-se 5-7 secunde, apoi se spala ochii cu apa rece. Procedeul se repeta de 2 ori/zi, timp de 10 zile; • sucul proaspat de rostopasca (Chelidonium majus) - va fi aplicat în acelasi mod pe ochii bine închisi; • în fiecare zi, ochii se vor spala de 3-4 ori cu apa rece (se ia apa rece în pumni si se clipeste de 3-4 ori cu ochii în apa, apoi se arunca apa sj se repeta procedeul de 4 ori/sedinta). Se poate folosi si ceai de coada-caluluj (Equisetum arvense) în loc de apa; • în caz de cataracta se va aplica câte o picatura de suc de pin (Aetheroleum pini) în ochiul bolnav, timp de 10-15 zile. în fiecare zi, timp de l luna, este indicat sa se consume 2-3 morcovi cruzi. Va redam în continuare câteva exercitii Yoga pentru ochi (exercitii foarte apreciate în lumea yoghinilor):

I. Stând în lotus sau turceste la 1,5 m de perete. Mâinile pe genunchi, coloana dreapta, corpul relaxat. Priviti în fata si respirati normal. • • • Ridicati privirea (pâna la unirea tavanului cu peretele), capul ramâne nemiscat. Se coboara privirea la parchet (aceasta miscare se repeta de 3 ori). Miscari ale ochilor la stânga si la dreapta dupa aceleasi criterii (se repeta de 3 ori, apoi pauza 2-3 minute).

II. Stând în picioare, talpile alipite, spatele drept. Va concentrati asupra exercitiului. Duceti capul pe spate cât puteti. Priviti apoi între sprâncene (crucis). Când apare oboseala, exercitiul se opreste si se reia dupa câteva minute (durata este de 5 minute maximum cu toate reluarile), în timp se sporeste durata. Este important ca respiratia sa decurga normal, corpul fiind dominat de senzatia de relaxare. Avantajele exercitiului: întareste reteaua neuro-musculara a ochilor; vindeca defectele de vedere; dupa 40 de zile de practica (corecta) ochelarii devin inutili, stirfiulându-se zonele reflexe ale ochilor în aceasta perioada.

Exercitiile se încheie cu masajul si baia de ochi, stând pe scaun, coloana vertebrala dreapta, relaxati, respiratia normala. Palmele curate se freaca între ele pentru a se încalzi, apoi se asaza pe ochii închisi. Se apasa usor pe globii oculari, apoi se misca palmele usor spre nas si spre coada ochilor (masând întreaga suprafata). Baia oculara aplicata la 1-2 minute dupa ultimul exercitiu va consta în aruncarea cu mâinile a apei reci pe ochii mari deschisi (de câteva ori). în zilele noastre exista foarte multe persoane care prezinta tulburari de vedere. Metodele clasice urmaresc stagnarea sau corectarea afectiunii prin intermediul ochelarilor. Folosind 1-2 luni alternativ tehnicile descrise mai sus, veti constata ca ochelarii dumneavoastra trebuie schimbati (dioptrii mai mici) sau pur si simplu nu vor mai fi necesari deoarece va veti recapata vederea normala. Este la îndemâna oricui sa-si îmbunatateasca vederea folosind reflexoterapia si celelalte mijloace naturiste. Proportia de vindecare în bolile de ochi prin reflexologie este de peste 50%. 13.2. Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifesta prin simptome subiective si obiective. Simptome subiective: diplopia (vederea dubla), tulburari reflexe, falsa proiectie. Simptome obiective: strabismul (deviatia ochiului în directia opusa muschiului paralizat), impotenta functionala, atitudinea vicioasa a capului si gâtului, deviere în directia muschiului paralizat.

Masajul reflex în zona ochilor atrage deblocarea energetica si sangvina, refacând structurile afectate si instalând functia normala a ochilor. Unele paralizii oculo-motorii reactioneaza foarte repede la tratamentul reflexoterapeutic. în astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute la fiecare picior, timp de 6-8 saptamâni. Local, pe zona ochilor, se vor aplica seara comprese cu infuzie de cimbru, iar intern, zilnic, se vor bea 2-3 cesti din aceeasi infuzie. Exercitiile pentru ochi, descrise la capitolul anterior, „Slabirea acuitatii vizuale", pot fi folosite zilnic (30 de zile), cu eficienta deosebita în recuperarea muschilor si a nervilor afectati. 13.3. Conjunctivita Este inflamatia mucoasei conjunctivale (membrana ce captuseste fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular, pâna la limbul sclero-cornean), fiind produsa de agenti patogeni, factori fizici si chimici (praf, fum, gaze toxice etc.), cauze generale (tulburari gastro-intestinale, endocrine, hepatice, guta, reumatism) sau poate fi de natura alergica. Conjunctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficiala difuza cu secretie redusa. Pot fi acute, subacute si cronice. Conjunctivitele acute debuteaza brusc, bilateral, cu usturimi, senzatii de corp strain, mâncarime foto fobie discreta (frica de lumina), pleoapele sunt edematiate (umflate). Conjunctivita cronica are o simptomatologie mai discreta. Evitarea factorilor fizici si chimici nocivi, mentinerea igienei locale, tratarea afectiunilor cauzante, evitarea factorilor alergeni vor conduce la diminuarea riscului de aparitie a bolii. Conjunctivita poate afecta ambii ochi sau numai unul. Igiena locala va fi riguroasa, pentru a nu transfera secretiile de la ochiul bolnav la cel sanatos sau la alte persoane. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor (pentru a îmbunatati circulatia), în zona glandelor suprarenale, pentru stimularea producerii de cortizon si în zonele limfatice - corp superior - pentru a stimula rezistenta organismului în zona capului si a ochilor. Schema de masaj • • • zona reflexa ochi - 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru cel sanatos ; zone reflexe suprarenale - 3-5 minute de fiecare parte; zone limfatice corp superior - 3 minute de punct.

Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/zi, timp de 5-7 zile, pâna când simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 sedinte/saptamâna, timp de 2-3 saptamâni. Local, se vor aplica comprese caldute cu infuzie de musetel (Jtfatricaria chamomilla L.), iar toaleta ochiului afectat se face cu o compresa sterila înmuiata în ceai de musetel (curatarea ochiului se face dinspre coada ochiului spre unghiul intern). Musetelul este dezinfectant, anestezic, anti-jnflamator, antiseptic si bacteriostatic. Se mai pot aplica comprese cu infuzie de fenicul (Feniculum mililoti), sulfina (Melilotus officinalis) sau patlagina (Plantago lanceoleta). Rezultate foarte bune se obtin în peste 95% din cazuri (mai ales în conjunctivitele cronice). 13,4. Migrena oftalmica

Se manifesta prin crize paroxistice de cefalee unilaterala, cu tulburari vizuale si varsaturi. Predomina la femei între 20 si 30 de ani si este determinata de spasmul vaselor ce iriga caile optice, dând anoxie cerebrala. Cauze: alergia, tulburari digestive, endocrine, factori vasculari si factori neuro-vegetativi etc. Migrena este declansata de oboseala, socuri emotive, exces alimentar, etc. Masajul reflexoterapeutic trebuie executat atât în zonele ochiului afectat, cât si în zona partilor corespunzatoare capului, pentru a debloca circulatia stopata de spasmul vascular. Masajul se va aplica si în zona reflexa a organelor cauzante. De evitat factorii provocatori. Schema de masaj • zona reflexa ochi - 5-10 minute ; • zona reflexa cap (la piciorul opus ochiului afectat) - 5-10 minute; • • • zona reflexa a altor organe cauzante - 5 minute ; zona plex solar - 3 minute de fiecare parte ; zona reflexa limfatica corp superior - 3 minute de fiecare punct.

Dupa 5-7 sedinte simptomatologia dispare sau se atenueaza foarte mult. sedintele se pot face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 zile. Remedii naturiste : Infuzia de ciubotica-cucului (Primula officinalis L. HUI), 2-3 cesti/zi, este deosebit de eficienta în migrene si în durerile de cap, pe baza nervoasa. Efecte asemanatoare induce si infuzia de coada-soricelului (Achillea millefolium), 2-3 cesti/zi. Pentru combaterea spasmului vascular se vor bea 2-3 cesti/zi infuzie de salvie (jales) (Salvia officinalis) si/sau 2-3 cesti/zi ceai de vase (Viscum album L.). Modul de preparare : seara se pune o lingurita de vase taiat marunt în 250 de ml de apa rece. Dimineata se încalzeste usor si se strecoara, apoi se bea în 2-3 reprize/zi. Eficiente sunt si procedurile cu apa rece : plimbari cu picioarele desculte prin roua, prin apa râului (de la l la 5 minute zilnic), apa sa ajunga pâna la o palma sub genunchi, spalaturi generale seara cu apa rece si otet (vezi cap. „Alte mijloace de întarire a organismului"). 13.5. Strabismul functional Strabismul functional consta din deviatia axelor vizuale fara modificari (miscari) oculare. Simptome : este de natura motorie, caracterizat prin deviatia axelor sau senzoriala, definit de tulburarea vederii bilaterale. - Procesele de fibroza musculara a unuia sau a mai multor muschi extrinseci dau tulburari de motilitate.

- Inflamatii (miozite) cronice caracterizate printr-un deficit oculo-motor în câmpul mai multor muschi, stare inflamatorie, staza, edem palpebral al conjunctivei. - Boli ale pleoapelor : dermatoze palpebrale, blefaritele (afectiuni inflamatorii la nivelul marginii libere a pleoapelor), însotite de o senzatie de jena oculara, prurit, arsuri si lacrimare anormala, dimineata. Blefaritele au tendinte de cronicizare si recidiva. - Boli glandulare : glandele ciliare pot fi afectate de un proces patologic, care genereaza, de exemplu, orjeletul extern (ulciorul), izolat sau ca o complicatie a blefaritei. Toate aceste afectiuni beneficiaza de tratament reflexoterapeutic, combinat cu tratamentele naturiste indicate pentru celelalte suferinte ale ochilor.

PLANSE : Ochi stâng

Picior drept

Picior stâng

Figura 25 - Zone reflexogene pentru ochi

Ochii au mai mult de 2 milioane de parti componente, situandu-se pe locul secund in topul celor mai complexe organe ale corpului uman, primul loc fiind ocupat de creier. Functia primara a sistemului oftalmologic este vederea, considerata de multi cel mai important simt a omului. Dar rolul semnificativ al ochilor este dincolo de rolul fiziologic. Inca din antichitate ochii erau considerati o sursa care provoaca fascinatie dar si teama. Datorita capacitatii de a hipnotiza, ochii sunt considerati o puternica sursa a raului, iar mai tarziu odata cu aparitia expresiei de ”ochiul diavolului”, se credea ca acestia au puteri malefice asupra copiilor, adultilor si chiar asupra recoltei sau vremii. Pentru egiptenii antici dar si pentru alte culturi ochiul reprezenta o putere pozitiva. “Ochiul lui Horus” – expresia ce a aparut acum mai bine de 500 ani - este unul din cele mai vechi si solide reprezentari pozitive ale ochiului, simbolizand atat protectie cat si putere

(ochiul stang simbolizeaza Luna, iar ochiul drept este cunoscut sub numele de Ochiul lui Ra – Zeul Soarelui). Indiferent de conotatiile atribuite ochilor, trebuie sa fim constienti ca prin intermediul acestora cunoastem pentru prima data o persoana si ca acestia sunt cea mai recognoscibila parte a fetei, daca nu a intregului corp. Din aceasta cauza mastile au jucat un rol cheie si au fost folosite timp de secole pentru a ascunde anumite sentimente. Si astazi mastile mai joaca un rol important in timpul unor festivale precum Halloween sau Mardi Gras, cand sunt folosite pentru a ascunde identitatea umbrelor si a creaturilor malefice. Considerati “oglinda sufletului” sau “fereastra sufletului”, ochii exprima toate emotiile oamenilor: dragoste, ura, fericire, furie, durere, lacomie, suparare sau invidie. Daca stii ce anume sa observi, ochii pot spune multe despre sanatatea ta, indicand simptome primare ale unor afectiuni. Deci, sa nu va mirati daca medicul se va uita in ochi in timpul unui prim examen fiziologic. Semnele si simptomele oculare pot fi simptome primare ale unor afectiuni extraoculare. Cearcanele Cearcanele pot fi cauzate atat de oboseala, cat si de mahmureala. Dar acestea nu sunt singurele cauze, deoarece multora dintre noi le apar aceste semne inestetice si dupa ce au dormit mai bine de 8 ore, iar in cazul altora acestea pot fi mostenite ereditar. In aceasta situatie, intra in joc si alti factori decisivi in aparitia cearcanelor, cum ar fi dereglarea hormonala in cazul unei femei. Cu totii avem pielea de sub ochi mai subtire si mai sensibila, dar unii au aceasta piele mult mai subtire, mai palida si mai transparenta decat altii. Cu cat pielea este mai transparenta, mai subtire si mai deschisa la culoare cu atat exista o posibilitate mai ridicata de a avea vase de sange de culoare albastruie sub ochi. De regula, in timpul menstruatiei sau a sarcinii femeile sunt mai palide, iar vasele de sange de sub ochi sunt mult mai vizibile. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi aspirina, Coumadin (warfarina) etc. pot dilata vasele de sange de sub ochi, facand mai vizibile vasele de sange si cearcanele. Cearcanele de sub ochi pot, de asemenea, sa sublinieze afectiuni medicale, iar cea mai frecventa este eczema (afectiune dermatologica caracterizata prin mancarimi si piele uscata si deshidratata) si alergii. Alergiile determina congestionarea vaselor de sange si sangele pulseaza mai ales sub ochi. Adesea aceste alergii declanseaza si mancarimi ale ochilor, iar cand pacientul isi freaca ochii exista posibilitatea ca tesuturile subtiri sa fie deteriorate si sa duca la aparitia glaucomului. De asemenea, cearcanele pot aparea si ca urmare a expunerii indelungate la soare, fapt care irita pielea, chiar si pe cea din jurul ochilor.

Pungi sub ochi Edemul pielii de sub ochi este numit popular „punga” si poate fi un semn al depresiei, la fel ca si in cazul cearcanelor. Este foarte probabil ca aceasta depresie sa fie insotita de insomnie si de ore intregi de plans, deci nu trebuie sa dam vina pe aparitia acestor pungi din jurul ochilor doar pe depresie. Plansul poate determina retinerea lichidului, astfel, acesta este depozitat si in pungile din josul ochilor. Menstruatia, sarcina, excesul consumului de sare si unele medicamente (antidepresive si medicamente pentru astm), pot contribui, de asemenea, la aparitia pungilor de sub ochi. Exista si inversul situatiei, cand aceste pungi pot semnala deshidratarea organismului cauzata de alcool, deci, poate fi un mod al organismului prin care avertizeaza ca se consuma prea mult alcool. Lichidul se poate acumula in jurul ochilor si in timp ce dormim, si din aceasta cauza se intampla sa ne trezim cu ochii umflati. Pungile aparute sub ochi, adesea, pot indica riscul crescut al aparitiei hipotiroidismului, hipoactivitatea tiroidei. In cele din urma, atat cearcanele cat si pungile de sub ochi, inevitabil, pot fi semne ale imbatranirii; odata cu inaintarea in varsta pielea din jurul ochilor este tot mai subtire si isi pierde din elasticitate. Ridurile perioculare Ridurile pot fi usor de observat, acestea caracterizandu-se prin incretitura pielii sau o proeminenta a pielii pleoapei inferioare a ochiului. Aceasta incretitura este semnul unei afectiuni genetice numita Denny-Morgan, care astazi este unul din semnele date de ochi in legatura cu prezenta eczemei. Concomitent cu eczema, persoanele care sufera de boala Denny – Morgan, pot suferi de astm sau de febra fanului. Ptoza palpebrala - pleoape cazute Ptoza palpebrala (pleoapele lasate sau cazute) este o afectiune cunoscuta sub denumirea de ptozis sau ptoza palpebrala; din nefericire de multe ori aceasta este doar un alt semn care arata inaintarea in varsta, cand elasticitatea si tonusul muscular scade iar pleoapele nu mai sunt sustinute cum trebuie. Afectiunea strict relationata cu varsta afecteaza, de regula, ambii ochi, si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Uneori ploapele lasate nu au legatura cu varsta inaintata ci sunt un semn al hipotiroidismului sau de Miastenia Gravis (MG) - afectiune autoimuna care cauzeaza slabirea musculara, mai ales la nivelul ochilor. Alte simptome ale afectiunii MG sunt: vederea incetosata, vorbirea neclara si dificultati de inghitire. Aceasta afectiune apare mai ales la femeile de sub 40 ani si la barbatii de peste 60 ani. Ptoza palpebrala, de asemenea, poate fi un simptom al paraliziei lui Bell, un tip de pareza faciala in care nervii care controleaza

Dar daca ochii tai incep sa proemine odata cu trecerea anilor este vorba despre afectiunea cunoscuta sub denumirea de exoftalmie sau proptoza . Sindromul Horner. Aproximativ jumatate dintre persoanele care sufera de boala Basedow Graves sufera de si oftalmopatia Graves. rezultand astfel ochiul proeminent. infectii. se intampla ca sindromul Horner sa fie prezent inca de la nastere.poate fi unul din simptomele primare ale hipertiroidismului (hiperactivitatea tiroidiana). determinand un exces de hormoni tiroidieni. Alte simptome ale bolii Graves: palpitatii. in cealalta parte a fetei. o tumoare la nivelul creierului sau cancerul de plamani. de asemenea.exoftalmia Cand ochii proeminenti sunt prezenti inca de la nastere. unele dintre ele putand fi tratate. ceea ce poate determina lacrimarea ochilor sau senzatia de uscare a acestora. accelerand metabolismul persoanei. .membrana alba opaca. Basedow Graves este o afectiune autoimuna care se caracterizeaza prin atacarea glandei tiroide de catre proprii anticorpi. scotand ochii in relief. In realitate. pleoapele lasate pe o singura parte a fetei pot semnala: infarct cerebral. tesuturile iar grasimea se depoziteaza la nivelul ochilor. tumori cerebrale. intoleranta la caldura. Daca doresti sa faci deosebirea intre ochii proeminenti si exoftalmie este indicat sa iti observi sclerotica . semnele de la nivelul ochilor apar inainte ca boala Graves sa fie diagnosticata. Doar 10% dintre persoanele afectate pot suferi din cauza recidivarii afectiunii . uneori la nivele periculoase. Partea buna este ca de cele mai multe ori paralizia lui Bell nu este permanenta. Ochii proeminenti .muschii fetei sunt afectati prin leziuni sau afectiuni. De exemplu. mult mai interesat este faptul ca partea fetei afectata de sindrom nu transpira. sa afecteze musculatura. Ptozisul poate fi cauzat si ca urmare a lezarii unor nervi . declansata de hiperactivitatea glandei tiroide. iar femeile prezinta un risc de 5 ori mai mare de a suferi de exoftalmie din cauza tiroidei.de regula. tremur al mainilor. de regula sunt o trasatura de familie.afectiune cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner. Excesul hormonal poate. Alte simptome ale paraliziei lui Bell sunt: dificultatea de a inchide ochii sau de a clipi. Rareori. o afectiune la nivelului coloanei vertebrale. care afecteaza numai o parte a fetei. cresterea poftei de mancare. Pleoapele lasate pot indica si o serie de afectiuni neurologice. iar tratamentul de recuperare dureaza 2-3 saptamani. insomnie. cunoscut sub denumirea de oftalmopatia Graves. exoftalmia reprezinta cel mai frecvent simptom ale bolii Basedow Graves. indica o leziune grava a nervilor faciali. diabet sau anevrism cerebral. Ochiul din partea lezata a fetei va avea o pupila mai mica iar irisul isi schimba culoarea. In realitate. Boala Basedow Graves este de 8 ori mai frecventa in randul femeilor decat in randul barbatilor. sete excesiva dar si pierderea anormala in greutate. de regula. posibil din cauza unei leziuni la nivelul capului sau al gatului.

alcatuita din fibre tari si elastice. usor proeminente. In cele din urma daca ochii nu pot fi inchisi complet in timpul noptii. Si deoarece xantelasma se poate mari. sau poate semnala afectiuni mult mai grave cum ar fi leucemie sau tumoare oculara. printre care se afla: hipertensiunea.ectropion Persoana care isi poate intoarce pleoapele pe dos nu este o ciudatenie. chiar si dupa tratament persoanele pot ramane cu ochii umflati. diabetul si Sindromul de apnee in somn. nedureroase.pete galbui. conducand la iritarea si/sau uscarea ochiului. formate din depozitarea grasimilor sub piele. probabil este vorba de afectiunea numita xantelasma . aceasta poate fi semnul unei infectii sau al glaucomului. Daca acest chist este galbui. Xantelasma este o afectiune nedureroasa iar jumatate dintre cazuri sunt cauzate de cresterea nivelului colesterolului LDL (“colesterolul rau”) sau scaderea nivelului de cholesterol HDL (“colesterolul bun”). Pleoapele intoarse pot fi semnul unor afectiuni severe legate de obezitate. ambele tipuri constituind un factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare. Pleoape intoarse pe dos . De regula.xantelasma Aparitia unei formatiuni pe pleoapa este la fel de neplacuta si de jenanta ca aparitia unui chist in oricare alta parte a corpului. Persoanele care sufera de oftalmopatia Graves. In cazul ochilor proeminenti nu poti observa sclerotica din partea superioara a irisului si partea superioara a pleoapei. dand senzatia ca persoana priveste in gol timp indelungat. Dar in cele mai multe cazuri. Tratamentul afectiunilor tiroidiene si nu numai. de asemenea. dormitul poate deveni extrem de dificil. In cazul in care exoftalmia nu este cauzata de o afectiune tiroidiana. sclerotica de deasupra sau dedesubtul irisului este usor de observat. In cazuri severe. . interventia chirurgicala este necesara pentru a impiedica extinderea bolii si la globul ocular. aceasta actiune fiind posibila ca rezultat al unei afectiuni recent identificata si numita Sindromul Floppy al Pleoapelor. In unele cazuri. Riscul de recidivare al acestei afectiuni este destul de ridicat. inchiderea completa a ochilor este aproape imposibila. Formatiune pe pleoapa . persoanelor cu exoftalmie. ajuta ca ochiul sa isi revina la normal. Femeile prezinta un risc de 2 ori mai ridicat de a suferi de aceasta afectiune comparativ cu barbatii. aceasta afectiune apare in coltul interior a pleoapei superioare si apar cu precadere in cazul persoanele care au trecut de varsta de 60 ani. inclusiv ulceratii ale corneei si posibile perforatii. In cazul. care formeaza invelisul exterior al globului ocular. au probleme in timpul clipitului. Ochiul care nu clipeste suficient nu produce o cantitate suficienta de lacrimi. crescand vulnerabilitatea ochilor in fata anumitor leziuni. adesea. exista posibilitatea ca afectiunea sa interfereze cu vederea si astfel devine necesara inlaturarea chistului prin interventie chirurgicala. afectiune frecvent intalnita la barbatii obezi.

pigmentul galben-portocaliu din sange. Ochi congestionati . grasa si cu abces. De asemenea poate fi si unul din simptomele cancerului pancreatic. ciroza sau cancerul de ficat). cum ar fi afectiunile de ficat (hepatita. ca multe alte formatiuni cauzate de expunerea la soare si de inaintarea in varsta. in cel mai rau caz declanseaza anumite iritatii si se pot extinde pe o suprafata mai mare. exista posibilitatea sa ai o reactie adversa la acesta. micile vase de sange de la nivelul ochiului se dilata sau se inflameaza. aceste pete apar si ca urmare a expunerii la vant sau praf. ochi uscati sau umezi. deoarece probabil nu este altceva decat semnul primar al unei afectiuni frecvente a ochiului. ea produce si alte afectiuni. aceste pete apar odata cu trecerea anilor asemanator petelor care apar pe piele odata cu trecerea anilor. Uneori aceste medicamente provoaca hemoragii la nivelul ochiului. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. cauzate fiind de expunerea la soare. potrivit careia pielea si ochii devin galbeni din cauza unui exces de bilirubina in organism . Congestionarea cronica a ochiului poate indica afectiunea numita rozaceea oculara. o forma ereditara de icter. aceste pete nu devin canceroase. Aproximativ 60% dintre persoanele cu rozacee pot face si rozacee oculara. astfel incat sa interfereze cu vederea si nepotrivirea lentilelor.inrositi Ochii congestionati pot aparea la persoanele care au plans foarte mult sau in cazul celor care au consumat o cantitate prea mare de substante. cunoscuta sub denumirea de Pinguecula (pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe globul ocular). Atunci cand plangem. pacientii cu acest sindrom nu prezinta alte semne si simptome. rozaceea oculara conduce la aparitia afectiunilor corneene si slabeste vederea. care afecteaza mai mult de 10% dintre caucazieni si de regula.pinguecula Daca observi o pata de culoare alba sau galbuie pe globul ocular. Lasata netrata. afectiune ce determina aparitia si a altor afectiuni ale ochilor: iritatie. nu intra in panica. Congestionarea ochilor poate aparea si in urma unei raceli sau a unei alergii. Daca afectiunea nu a disparut dupa cateva zile. dar si in alte parti ale corpului. sensibilitate la lumina. De regula. anemiei hemolitice sau febrei galbene – o afectiune tropicala transmisa prin intepatura de tantar. sub anestezie locala. Rozaceea este o afectiune comuna a pielii. Ochi galbeni . Ingalbenirea ochilor poate indica si Sindromul Gilbert. iar consumul de alcool are acelasi efect. timp in care pacientului i-a fost administrat un anticoagulant. De regula. In afara de persoanele care prezinta un nivel ridicat de bilirubina. deci. . De asemeni. dar exista toate sansele ca afectiunea sa reapara dupa cateva luni de la operatie. La fel.icter Ochii galbeni pot indica prezenta icterului (galbinare).Pata galbuie pe globul ocular . caracterizata prin piele iritata. Icterul adesea este un semn de avertisment legat de afectiuni mai severe.

sau alte afectiuni cardiovasculare. Cercul. dupa care acestea raman . Icterul adesea este o afectiune blanda si uneori poate apare ca urmare a unei perioade de stres. Sunt cateva controverse legate de semnificatia medicala a acestor cercuri. femeile cu gerontoxon sunt predispuse a trai mai putin decat celelalte.acestia duc o viata perfect normala. prin intermediul caruia lumina traverseaza pe retina) este determinata de iris. In cazul persoanelor invarsta hemoragia subconjunctivala indica faptul ca pacientul sufera si de hipertensiune arteriala sau de translucenta focala senila a sclerei . unui stranut. diabet. Marimea pupilelor (deschidere de culoare aparent neagra localizata in centrul globului ocular.afectiune prin care rezervele de calciu dau nastere petelor mai inchise pe suprafata globului ocular. inelul care inconjoara irisul este format din cholesterol. colesterolul ridicat. Persoanele tinere cu gerontoxon sunt doar un caz particular. inseamna ca pacientul sufera de arc senil sau de gerontoxon . afectiune care poarta numele de sindromul Adie (anisocoria). fiind direct relationata cu xantelasma. Cu toate ca majoritatea cazurilor sunt ereditare. din studiile realizate pana acum aceasta afectiune nu ataca vederea. Potrivit unui studiu recent realizat in Danemarca. voma sau in urma unei leziuni la nivelul ochiului. Aceste pete sunt vasele de sange care se crapa in urma unei tuse puternice. Pupile de marimi diferite Una din cinci persoane are o pupila mai mica decat cealalta. care permite prin contractie si dilatare dozarea cantitatii de lumina care patrunde in ochi. Din fericire. Pata de culoare rosie la nivelul ochilor Petele de culoare rosie de pe sclerotica sunt pete de sange si acestea reprezinta unul din simptomele unei afectiuni benigne. in urma unei infectii sau unui efort intens. care se depoziteaza in jurul irisului sau corneii. nedureros care apare odata cu inaintarea in varsta. Gerontoxonul este o afectiune care apare mai ales in randul femeilor si mai ales in cazul persoanelor de culoare decat in cazul celor albi. Pupilele ajung la marimea normala in primii 10 ani de viata si incep sa se micsoreze in jurul varstei de 60 ani. nedureroase numita hemoragie subconjunctivala. Inele in jurul irisului Daca irisul este conturat de un cerc. aceasta afectiune poate fi dezvoltata si mai tarziu. aceasta afectiune este doar un alt semn normal.afectiune ce apare odata cu inaintarea in varsta. Fara sa constituie un motiv de ingrijorare. hipertensiune.

In mod frecvent. encefalita sau anevrism.afectiune caracterizata prin culori diferite ale ochilor. Persoanele cu ochi verzi sunt si mai rare. iar aproximativ 10-15% dintre persoanele caucaziene trec prin experienta schimbarii culorii ochilor in timpul adolescentei spre perioada de maturizare.aproximativ la aceeasi dimensiune. Dar. pisici si cai si este mai rara in randul oamenilor. tumori ale creierului. exista posibilitatea ca o pupila sa isi schimbe dimensiunea ca urmare a unui traumatism sau din motive necunoscute (idiopatic). aceasta culoare a ochilor se intalneste mai ales la popoarele germanice. Prin comparatie. Si persoanele cu ochi albastri au observat ca. slavice dar persoanele din Ungaria conduc acest top. asemanatori cu albastrul de Voronet. este o trasatura normala dobandita din nastere care nu cauzeaza nici o problema de vedere. fie intentionat pentru a iesi in evidenta. de regula. Majoritatea persoanelor au ochi de culoare caprui sau negri. Insa. culoarea ochilor este determinata genetic. meningita. ochii lor devin mai deschisi sau stralucitori. Diferente de culoare a ochilor (heterocromia) Cand vezi pentru prima data o persoana cu ochii de culori diferite iti trece prin minte ca aceasta are lentile de contact de culori diferite. Culoarea ochilor Ca si culoarea parului. in timp. in Finlanda se gaseste cea mai mare concentratie de persoane cu ochii albastri – 90% din populatia acestei tari. . de regula. pupilele isi revin la dimensiunile normale fara administrarea unui tratament special. persoanele cu ochi albastri sunt destul de rar intalnite. Schimbarea culorii ochilor Schimbarea culorii ochilor este determinata de programul genetic care aparent joaca un rol important in schimbarea culorii ochilor odata cu inaintarea in varsta. aceasta afectiune se intalneste la caini. ochii caprui in timp se mai pot deschide. fie din greseala. Cand au loc asemenea schimbari. iar ochii verzi cu timpul au tendinta de a se mai inchide la culoare. exista posibilitatea ca persoana respectiva sa sufere si de heterocromie oculara . Diferenta de dimensiune a pupilelor. Totusi. mai precis a irisului. Astfel. uneori schimbarea subita a dimensiunii unei pupile poate semnala prezenta diferitor afectiuni: hemoragia cerebrala.

heterocromia oculara poate fi unul din simptomele unui tip de glaucom. daca treci printr-o perioada in care ochii iti lacrimeaza foarte mult. incetinind astfel evaporarea. Heterocromia oculara poate aparea si ca urmare a unei leziuni la baza ochiului sau poate fi unul din semnele cancerului de piele sau a unei tumori benigne a pielii. Lacrimarea ochilor Daca lacrimile iti curg siroaie. si . ocazional. dand nastere termenului popular de pestrit. Heterocromia oculara poate avea o cauza congenitala.afectiune oculara care apare in randul adultilor tineri si de regula afecteaza un singur ochi. atat de bucurie cat si de tristete. si nu au nici o legatura cu plansul. numit glaucom pigmentar. Lacrimile ajuta la curatarea ochiului. Alte semne ale glaucomului pigmentar: vedere incetosata si. persoanele cu aceasta afectiune au vederea neclara si prezinta un risc ridicat de a suferi de glaucom sau de cataracta. aflati in stransa legatura cu stresul. Lacrimile Cu totii stim ca lacrimile apar in urma unei emotii puternice. * stratul uleios (gras): izoleaza lacrimile la nivel ocular. De asemenea. poate aparea ca reactie la anumite medicamente sau ca urmare a unei leziuni sau afectiuni a ochiului. Insa. Oamenii de stiinta recent au descoperit ca lacrimile de emotie contin o cantitate mai mare de proteine si anumiti hormoni. De asemenea. la indepartarea prafului si a altor corpuri straine care patrund in ochi si care ar putea provoca leziuni corneene. la fel ca atunci cand nasul iti curge din cauza unei alergii. * stratul apos: hidrateaza ochiul. durere dupa exercitii fizice sau efort intens. Deci. Adesea. Heterocromia oculara poate indica o afectiune numita heterocromia Fuchs . Lacrimile sunt compuse din 3 straturi: * mucus lipicios: ajuta lacrimile sa adere la nivelul ochiului si sa protejeze corneea. lacrimile au puterea de a elimina bacteriile din ochi si cu fiecare clipire. care afecteaza mai ales persoanele tinere. potrivit studiilor lacrimile aparute de emotie si cele care ajuta la lubrifierea si la curatarea ochiului au o compozitie chimica diferita.O alta forma a heterocromiei oculare se caracterizeaza prin diferenta de culoare in cadrul aceluiasi iris. nu are loc o situatie neobisnuita. la fel se intampla si in cazul ochilor. pleoapele lubrifiaza si curata toata suprafata globului ocular.

polipii nazali si boala Graves. lacrimatul ochilor poate fi unul din semnele ochilor uscati. antidepresivele si antihipertensivele. aceasta senzatie este un mod al organismului de a spune ca petreci prea multe ore in fata calculatorului sau ca citesti prea mult. insa exista cazuri in care aceasta indica Sindromul Basedow Graves sau alte afectiuni tiroidiene. iar uscarea cronica a ochiului poate fi semnul ca nu traiesti intr-un mediu propice pentru organismul tau. Pacientii cu aceasta afectiune au sentimentul ca tot timpul au nisip in ochi sau ca globul ocular nu este omogen. obstructionarea ductului lacrimal. gura uscata. De asemenea. aproximativ 90% dintre suferinzii de sindromul Sjogren fiind femei. Stratul uleios al lacrimilor fiind mai redus. numita Sindromul Sjogren . cum sunt: antihistaminele. lacrimarea ochilor poarte aparea si din cauza unui deficit de vitamina B2 . la mare altitudine sau intr-o casa unde sunt prea multe aparate de aer conditionat prezinta un risc ridicat de a avea senzatia de ochi uscati. mai ales dupa menopauza. Afectiuni care au ca simptom lacrimarea ochilor: rozaceea. deoarece este produsa o cantitate mai mica de estrogen. stratul apos al lacrimii se evaporeaza foarte repede. Daca pacientul prezinta urmatoarele simptome: ochi uscati.nu treci printr-un moment plin de emotii. Aceasta afectiune apare mai ales la femei si la persoanele invarsta. Senzatia de ochi uscati poate apare si ca urmare a administrarii unui tratament cu medicamente fara prescriptie medicala. inflamatii articulare. iar pacientul se confrunta cu senzatia de ochi uscati.vitamina esentiala pentru sanatatea ochilor si a pielii. artrita reumatoida si lupusul (afectiune cronica caracterizata prin inflamarea sau lezarea mai multor parti ale corpului). nu se izoleaza eficient stratul apos. In cazul in care aceasta afectiune nu este tratata corespunzator pot aparea afectiuni severe ale corneii si pot aparea efecte si asupra . inseamna ca esti intr-un mediu cu prea mult praf sau polen de flori.afectiune caracterizata prin distrugerea de catre propriul organism a glandelor care asigura hidratarea corpului. cu vant. exista posibilitatea ca acesta sa sufere de o alta afectiune autoimuna grava. in general cu varsta peste 40 ani. Deci. Organismul unei femei odata cu inaintarea in varsta produce o cantitate mai mica de substanta uleioasa. persoanele care traiesc intr-un mediu cald. uscat. Senzatia de ochi uscati In cazul in care ochiul nu produce o cantitate suficienta de lacrimi sau lacrimile contin o cantitate prea mare de substante chimice. In mod ironic. nu trebuie sa te ingrijorezi cand apare senzatia de ochi uscati. Femeile sunt primele victime ale acestei afectiuni. la care tu esti alergic. evaporandu-se mai repede. De asemenea. In general.

realitatea este alta. nedureros al pleoapelor. tract digestiv sau sistemul reproducator feminin. din nefericite. Acest tic motor inceteaza dupa numai cateva secunde. pana la cateva ore. clipesti foarte mult. Ochiul este un organ usor iritabil si foarte sensibil. Miokimia este benigna si poate fi primul simptom al sindromului Meige sau a blefarospasmului. sunt diagnosticati prea tarziu sau diagnosticul nu este corespunzator. Ticul motor al ochilor .miokimia Nu trebuie sa te temi de ticul motor al ochiului. ai spasme faciale inconfortabile si ai probleme in a-ti tine ochii deschisi. poate avea loc de cateva ori in aceeasi zi si dispare de la sine. chiar si atunci cand nu esti plictisit sau obosit. si atat miokimia cat si blafarospasmul lasate netratate pot conduce la grave tulburari ale vederii. In cazuri destul de rare acest sindrom indica prezenta tumorilor pe creier. dar si simptomul unei afectiuni a urechii interioare numita Boala Meniere. deoarece chiar daca ai impresia ca este usor de observat de catre ceilalti. la calculator sau in alte surse de lumina. Aceasta afectiune proate provoca miscari dreapta-stanga si sus-jos sau chiar circulare ale ochilor. stres. cum ar fi: infarctul cerebral sau tumori cerebrale. Cu exceptia situatiei in care aceasta afectiune provoaca tulburari de vedere. Daca suferi de ochi uscati iar tratamentul nu da rezultate optime. privitul prelungit la televizor. . De asemenea. cu care de cele mai multe ori este confundata. Nistagmus Cand o persoana priveste cu ochi mici si iscoditori. Nistagmusul poate fi unul din semnele bolii Basedow Graves.altor organe: limba. nistagmusul poate indica afectiuni neurologice mult mai grave. Sindronul Meige afecteaza mai ales femeile de varsta mijlocie. persoanele cu nistagmus nici nu constientizeaza ca sufera de aceasta boala. Aceasta actiune a pleoapelor poate fi cauzata de: oboseala. Afectiunea este numita miokimie si este caracterizata printr-un spasm involuntar.afectiune cunoscuta si sub denumirea de spasm hemifacial sau sindromul Brueghel. Pacientii cu acest sindrom. Miscarile ochilor pot fi constante sau episodice si pot dura de la cateva minute. consumul excesiv de cafea. exista posibilitatea sa sufere de nistagmus – afectiune caracterizata prin miscari involuntare care de regula apar la ambii ochi. este posibil sa suferi de o afectiune neuronala rara numita Sindromul Meige .

care pot dura timp de cateva secunde sau minute. cunoscute medical sub denumirea de fosfene si sunt cauzate de spasmul vaselor de sange de la nivelul creierului. Aceasta ultima afectiune este des intalnita si poate conduce la afectiuni grave ale vederii chiar si la pierderea vederii in cazul adultilor. . Acest tip de migrena. Studentii. pacientii cu sindrom Charles Bonnet sunt constienti ca halucinatiile lor nu sunt reale. cum sunt congestia nazala sau greturile. afectiune care se caracterizeaza prin halucinatii vizuale. dar aparitia frecventa sau persistenta a razelor luminoase pot constitui simptome ale hipotensiunii arteriale. Este foarte probabil ca aceste stari sa fie cauzate de sindromul Charles Bonnet. si pot aparea periodic timp de cateva luni sau ani. dar si persoanele care ore in sir au aceeasi activitate pot trece prin experienta fotopsiei. dandu-le senzatia ca isi pierd mintile. Parkinson. persoanele de culoare alba. De asemenea. pasari zburatoare sau fiinte si lucruri care nu exista. persoanele care au o culoare deschisa a ochilor. Prin aceasta experienta pot trece si persoanele care au consumat in exces bauturi alcoolice. deoarece halucinoza vizuala senila este unul din simptomele deteriorarii vederii sau indica riscul ridicat de aparitie a unor afectiuni precum: glaucomul.Fotopsia si fosfenele Daca vreodata te-ai lovit sau ai fost lovit peste cap cu siguranta ai vazut asa numitele “stele verzi” sau raze de lumina. Sper deosebire de alte afectiuni psihologice. aceasta afectiune poate fi mostenita din familie. Aparuta ocazional. Senzatia ca vezi raze de lumina este numita fotopsie. mai ales daca fotopsia se manifesta dupa ce te-ai ridicat repede. iar aceste vedenii niciodata nu sunt acompaniate si de halucinatii auditorii. cataracta sau degenerescenta maculara. mai ales cand se duc la culcare. fotopsia este absolut normala si nu prezinta motive de ingrijorare. Femeile. Cand halucinoza vizuala senila apare in randul persoanelor care nu au probleme cu vederea. nu te speria fiindca nu sunt semne de inceput ale dementei. In timp ce unele persoane se declara deranjate si jenate de aceste halucinatii. de fapt. numita migrena oftalmica poate cauza alte afectiuni. fumatorii dar si obezii prezinta un risc crescut de a suferi de degenerescenta maculara. infarct miocardic sau alte afectiuni neurologice. scriitorii. o forma comuna de psihoza. altii le gasesc de-a dreptul tulburatoare. Paradoxal. dar nu au dureri de cap. nu sunt predispusi sa dezvolte o tulburare psihica pacientii cu sindromul Charles Bonnet sunt expusi riscului de a-si pierde vederea. De asemenea. Halucinoza vizuala senila Daca incepi sa vezi flori. Desi. unii pacienti care sufera de migrene sufera si de fotopsie. acestea sunt semne ale urmatoarelor afectiuni: Alzheimer. caracterizate prin dureri puternice de cap. acestea sunt cele mai comune semne vizuale ale migrenelor. Majoritatea persoanelor care sufera de acest tip de migrena vor suferi si de migrenele comune. fotopsia fi unul din simptomele migrenelor.

sau poate semnala deficienta de vitamina B2. belladonna. si este primul semn care avertizeaza asupra existentei unui deficit de vitamina A (retinol). foloseste tot mai frecvent ochelarii de soare si este sensibil la lumina de interior. Sensibilitatea la lumina se manifesta mai ales la persoanele care au ochii de culoare albastra si in cazul pacientilor cu migrene.Din nefericire. aceasta poate fi primul simptom ale unei afectiuni genetice numita retinita pigmentara. Aceasta afectiune este unul din semnele comune ale cataractei. cromatopsia . Fotofobia Termenul medical “fotofobie” poate fi explicat literalmente ca “frica de lumina”. care poate conduce la uscarea corneei sau la leziuni ale retinei. Fotofobia poate aparea ca reactie la tratamentul cu: tetraciclina. persoanele care trec prin asemenea experiente ezita sa mearga la o consultatie medicala din teama de a nu fi diagnosticati cu dementa. Drept consecinta. Cromatopsia si xantopsia Cromatopsia se defineste prin incapacitatea de a percepe distinct culorile. Nictalopia Nictalopia este starea patologica care consta intr-o tulburare a vederii nocturne. encefalita. rabia sau intoxicatia cu mercur. o afectiune degenerativa a retinei care poate conduce la slabirea puternica a vederii. meningita. fotofobia semnaleaza riscul ridicat al mai multor afectiuni. In unele cazuri fotofobia poate fi unul din simptomele unor afectiuni mai grave dar tratabile. aceste persoane nu primesc un tratament corespunzator care sa ii ajute sa isi salveze vederea sau prin care sa trateze cauzele declansatoare. dezlipirea de retina sau eroziunea corneei. Afectiuni oftalmologice semnalate de fotofobie: cataracta. sau chinina. botulismul. boala Basedow Graves. Daca nu urmezi un tratament medicamentos. amfetamine sau alte medicamente. Sensibilitatea la lumina mai poate indica faptul ca pacientul a consumat in exces bauturi alcoolice. printre care se regasesc: pojar. cocaina. Dar daca pacientului isi ocroteste tot timpul ochii de razele soarelui. doxicilina. hipertensiune. dependenta de medicamente sau alte afectiuni psihice. Daca pacientul tanar sufera de nictalopie.

.poate fi unul din simptomele unei afectiuni numite ochiul diabetic. poti suferi de un anumit tip de cromatopsie numit xantopsia – unul din simptomele afectiunilor grave hepatice. Daca lucrurile incep sa se coloreze in galben. acestea sunt cateva din cele mai frecvente reactii cauzate de administrarea medicamentelor de tipul: viagra. cialis sai levitra. la aritmii cardiace sau chiar la deces. Aceasta intoxicatie poate conduce la aparitia unor afectiuni severe cardiace. se poate sa suferi de o intoxicatie digitalica. In cazul acestei afectiuni pana si micile fluctuatii ale nivelului de glucoza din sange pot conduce la aceste schimbari de vedere. Daca imaginea de coloreaza in galben si/sau obiectele sunt inconjurate de un cerc luminos si urmezi un tratament cu digitala (medicament folosit mai ales la tratarea afectiunilor cardiovasculare). Daca pacientul de sex masculin sustine ca vede obiectele in albastru si prezinta o sensibilitate la lumina. folosite in tratamentul disfunctiilor erectile.

.

.

.

.

Dupa reincalzire. ochii trebuie sa fie mentinuti inchisi pe o perioada de timp de 24 – 48 ore. iarna). Treatmentul consta in incalzirea rapida. 2. LIPIREA PRIN INGHETARE A PLEOAPELOR • Putem pune o mana peste.AFECTIUNILE OCHILOR CAUZATE DE FRIG 1. fara a purta ochelari de protectie. INGHETAREA CORNEEI • • Cauzata de mentinerea ochilor deschisi in conditii de vant puternic si rece (viscol. pana ce se topeste gheata si apoi putem deschide ochii . prin plasarea a unei maini sau comprese calde pe ochii inchisi.

cu protectie laterala sau ochelari de ski. ORBIREA CAUZATA DE ZAPADA • • • • Arsuri solare ale ochilor La altitudine mare. lumina deranjaza mult. Miscatul ochilor si clipitul devin foarte dureroase. apoi se simt ca si cum ar fi plini cu nisip. Putem preveni asta prin purtarea de ochelari de soare buni. radiatia ultravioleta (de la soare.org 3.SURSA POZA:http://www. Orbirea cauzata de zapada se poate produce si pe timp de furtuna de zapada. cand mergem pe zapada. ochii se inrosesc si lacrimeaza abundent.wikipedia. radiatie vizibila si infrarosii). Protectia la soare a ochilor. pleoapele se umfla. UV) este mai putin filtrata. Zapada reflecta o mare parte din radiatia solara (inclusiv UV. atunci cand stratul de nori este subtire. Se produce dupa un interval de 8 – 12 ore de la expunere Ochii se simt uscati si iritati. – (simptome similare cu cele produse de flama de sudura) SIMPTOME • • TRATAMENT . este la fel de necesara pe timp inorat sau vrene inchisa cat este atunci cand soarele straluceste puternic.

• • Compresee reci si lumina redusa Ochi nu trebuie frecati .

duce la alterarea vederii sau chiar la pierderea ei. Tratamentul este chirurgical.Pterigionul Pterigionul face parte din afecţiunile degenerative ale conjunctivei (albul ochilor). . Pentru orice modificare apărută la nivelul ochilor prezentaţi-vă la medicul de de familie sau la oftalmolog. Constă dintr-o cută triunghiulară a conjunctivei cu baza spre periferie şi vârful spre cornee. Această afecţiune. netratată corespunzator.

Glaucom .

fără să se fi declanșat glaucomul. Apare la oamenii trecuti de 40 de ani. Glaucomul poate însă exista și când presiunea este normală. O serie de factori duc la creșterea riscului de glaucom: • • • antecedentele familiale (glaucom în familie) îmbătrânirea diabetul și bolile vasculare .GLAUCOM Contacteaza-ne! Este o boala de ochi care produce atrofierea nervul optic și îngustarea câmpului vizual. sunt frecvente cazurile de presiune intraoculară mărită (temporar). Glaucomul se caracterizează prin creșterea tensiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale. De asemeni.

Alte articole Miopie Miopie . Apoi ea antreneaza o alterare a campului vizual mai mult sau mai putin importanta. germeni de grau cu lactate. televizor. vitamina C. cap si ochi. Afectand ambii ochi. extrase de gingko biloba.rinichi . suplimente nutritive . Se vor consuma produse pe baza de betacaroten. dar ireversibila. Tratament naturist : se pun in ochi picaturi de laptisor de matca. Este vorba atunci de un glaucom fara tensiune. acest tip de glaucom apare la inceput printr-o simpla crestere a tensiunii oculare. cu o diagnosticare foarte dificila. In unele forme. se fac aburi sau comprese la ochi cu infuzie de silur (1/2 lingurita de planta/1 ceasca de apa). ceapa.• miopia severă. se consuma morcovi zilnic.uretere .vezica urinara. Reflexoterapie : Se vor masa zonele reflexe . afine. se va evita expunerea la radiatii: calculator. alteratiile campului vizual apar atunci cand presiunea oculara n-a fost niciodata ridicata. sau oral timp de doua luni.suprarenale . care nu provoaca nici un simptom. si modificari ale capului nervului optic (excavatie papilara) care poate duce la orbire.

Tratamente naturiste: . afine. Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: .uretra si ochi. . la calculator sau la ecranele cinematografelor.tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata . Miopia este de obicei mostenita.dificultati in vederea obiectelor situate la distanta.nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta . Copii mai mici de 8-9 nu realizeaza ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. polen.Se vor consuma zilnic suc de morcovi. la televizor.uretere .reducerea performantelor scolare sau sportive.vezica urinara . legume. neclara. cum ar fi vederea la tabla la scoala.Miopia este una din cauzele cele mai frecvente de vedere mai putin clara. toate obiectele aflate la distanta apar neclare. In efortul lor de a percepe clar obiectele aflate la distanta. se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi. Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: . Pentru persoanele cu miopie.priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata . Reflexoterapie : se recomanda masarea zonelor reflexe: rinichi . . in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer .sta in bancile din fata clasei. Se vor spala ochii cu ceai de musetel si seara se vor pune comprese cu infuzie din frunze de corn. astfel incat un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau amandoi parinti sufera de miopie.frecvent are dureri de cap (cefalee).

OOOOO lacrimo-nazal Această afecțiune este de departe cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil (în proporție de 6%). dar și cea mai controversată din punct de vedere a CONJUNCTIVITE Afectiunile ne .

el prezintă o porţiune intraorbitară. patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. Ioana Poiata Director medical Medic primar oftalmolog Fa o programare Pune o intrebare Vezi CV-ul Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului . denumită neurooftalmologie.Dr. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual.

lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde).apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. .studiul simţului cromatic. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase.determinarea acuităţii vizuale. din care reiese atât gama de acuze subiective.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. Din punct de vedere structural. . în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei. . aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos. Fibrele nervoase se grupează în fascicule.(denumită porţiunea intracanaliculară). . poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate. toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . În compoziţia nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . .unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee.discuţia cu bolnavul. . .efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. .

se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori.Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . . se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic.examinarea fundului de ochi.efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). dacă semnalul înregistrat e întârziat. mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). .tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa cerebrală. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. . accidente vasculare.

blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. . o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene.Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). hemoragii importante. tumori vasculare.mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. . principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente.ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. . făcând vizibil traiectul acestora. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei. vărsături în jet. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă.

bacteriană sau parazitară. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de optice demilinizare la la examenul fundului de examenul RMN ochi . afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. focar dentar. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%.

Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. Prognosticul este bun în general. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. afecţiuni cardiace. 8: Aspectul unei neuropatii optice ischemice Fig. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. diabet. 9: Aspectul clinic al arteritei temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace).În general. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. . Fig.

Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. ireversibilă a vederii. reversibil în prima etapă. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. se produce scăderea marcată. Fig. pot determina afectarea nervului optic bilateral. există şi posibilitatea tratamentului laser. se optează pentru operaţie. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). Afecţiunea evoluează silenţios.Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. Atunci când insula de vedere centrală dispare. . Alcoolismul şi tabagismul. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. cu atât mai grav când sunt asociate. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează.

Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. glaucom). Poate să fie de natura congenitală. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. neuropatie optică ischemică. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. rvului optic . poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. traumatism al nervului optic. edem papilar de stază.

în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. În compoziţia . nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. el prezintă o porţiune intraorbitară. denumită neurooftalmologie. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora.Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. Din punct de vedere structural. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului (denumită porţiunea intracanaliculară). o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare.

cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). din care reiese atât gama de acuze subiective. .studiul simţului cromatic.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . .apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). .discuţia cu bolnavul.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual .unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. dacă semnalul înregistrat e întârziat.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate.nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular.efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei.tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa .scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. .examinarea fundului de ochi. . mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei. . . Fibrele nervoase se grupează în fascicule. Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. .determinarea acuităţii vizuale. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . .

Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene.cerebrală.ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. făcând vizibil traiectul acestora. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. . se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). vărsături în jet. se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. . accidente vasculare. această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci.mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. hemoragii importante. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. . tumori vasculare. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri.

Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. focar dentar. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone).Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. bacteriană sau parazitară. . Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de demilinizare la optice examenul RMN la examenul fundului de ochi În general. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Prognosticul este bun în general. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni.

diabet. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). . Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. 8: Aspectul unei neuropatii optice Fig. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. 9: Aspectul clinic al arteritei ischemice temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. afecţiuni cardiace. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual.Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. Fig.

Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. . 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). reversibil în prima etapă. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). Afecţiunea evoluează silenţios. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă.Fig. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. există şi posibilitatea tratamentului laser. Atunci când insula de vedere centrală dispare. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. se produce scăderea marcată. cu atât mai grav când sunt asociate. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. Alcoolismul şi tabagismul. ireversibilă a vederii. se optează pentru operaţie. pot determina afectarea nervului optic bilateral. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni.

poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. glaucom).Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. edem papilar de stază. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. neuropatie optică ischemică. traumatism al nervului optic. Poate să fie de natura congenitală. Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. .

Aparat pentru facoemulsificare ultrasonica INFINITI – Alcon (SUA) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful