• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Afectiuni congenitale ale cristalinului Afectiuni congenitale ale sclerei Afectiuni congenitale ale uveei Afectiunile congenitale ale pleoapelor Alergii oculare Amaurosis fugax Anomali congenitale ale corneei Anomalii congenitale ale aparatului lacrimal Anomalii congenitale ale conjunctivei Anomaliile congenitale ale nervului optic Anomaniile congenitale ale vitrosului Arsurile corneei Astigmatismul Blefarita Blefaroptoza Blefarospasmul Cataracta Concretiunile calcare conjunctivale Conjunctivita Conjunctivita acuta cu bacil Weeks

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Conjunctivita alergica Conjunctivita bacteriana simpla Conjunctivita cu Chlamydii Conjunctivita difterica Conjunctivita din eritemul polimorf Conjunctivita fungica Conjunctivita gonococica Conjunctivita herpetica Conjunctivita lemnoasa Conjunctivita purulenta gonococica a nou nascutului Conjunctivite virale Conjunctivitele parazitare Conjunctivitele produse de agenti iritanti Degenerescenta maculara Degenerescente vitreene Dezlipirea de retina Distrofii ale stromei corneene Distrofii corneene anterioare Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Distrofiile corneene posterioare Ectropionul Eczema pleoapelor Entropionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Erizipelul pleoapei Fracturile orbitei Glaucom Hemoragiile vitreene Hepesul palpebral Hipermetropia Hipotonia oculara Infectiile pleoapelor Keratita fungica Keratitele - Inflamatiile corneei Lagoftalmia paralitica Leziuni ale pleoapelor in antrax Leziuni oculare in lepra Leziunile pleoapelor in Moluscum contagiosum Meibomita si Tarsita Miopia Modificari involutive ale corneei Orbirea - cecitatea Orjeletul (ulcior) Pemfigusul conjunctivei Pinguecula Prezbiopia Pterigionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Retinoblastomul Salazionul (Chalazionul) Sifilisul palpebral Sindroame psihovizuale Sindromul de retractie a pleoapelor Sindromul ochi uscat Sindromul Parinaud Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral Toxoplasmoza oculara Trahomul Traumatismele pleoapelor Tuberculoza palpebrala Tulburarile de statica si motilitate palpebrala Tumorile aparatului lacrimal Tumorile conjunctivale Tumorile coroidei Tumorile nervului optic Tumorile pleoapelor Tumorile sclerei Vaccina Xeroza conjunctivei Zona zoster oftalmica

Cum functioneaza ochiul ? Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie. Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. Transparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa ajunga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. Retina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. De la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. Acesta este modul in care functioneaza ochiul nostru.

1. Planul lacrimal 2. Cornee 3. Iris 4. Corp ciliar 5. Zonula Zinn 6. Cristalin 7. Vitros 8. Retina 9. Nerv optic

Miopia
Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei – un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular; dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale – aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie; daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei – aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei refractive. Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata; la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita "hipermetropie" – cornea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. Miopia

poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza’’ imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) . Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros; dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in timpul procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular) ; in ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Frecventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor: statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de la nastere) ; mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta – aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China, India, Malaiezia si Marea Britanie. Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate; cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.

Patogenie si cauze Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ; numarul cazurilor de miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape – cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular; iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor. Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur – asincronism intre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular axul sau anteroposterior cu doar 1 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 3 dioptrii.

Diagnostic

Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita

acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina pacientului examinat. Ca si metoda obiectiva. Metoda Donders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile. optotip) . Ulterior. Ochii pacientului sunt examinati concomitent cu ajutorul optotipului (optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri. precum si realizarea diagnosticului diferential. putem utiliza refractometrul. se va proceda la examinarea pacientului cu ajutorul lentilelor plasate in rama de proba. putem observa regiuni hiperpigmentate. astfel.refractometrie. inscrisa pe acel panou) . la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare. miopia de curbura. Plasarea succesiva de lentile. Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. o formatiune denumita. poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv: hipermetropie sau miopie. acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza viciu de refractie) . . miopia nocturna. precum si inclinatia precisa a acestor meridiane. miopia de indice. vaselor si nervului optic). care sa permita aprecierea statusului retinei. se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale. conus miopic’’ (cu aspect de semiluna de culoare alba) . Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea fundului de ochi. plasat la nivelul optotipului. pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o anumita distanta standard. cand examinatorul va identifica la nivelul retinei. Fanta stenoptica si cadranul Green sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul Green este de forma unui cerc. De asemenea. Dupa examinarea cu ajutorul optotipului. prin excluderea altor forme de miopie: miopia pilotilor de supersonice. care pot fi sesizate cu usurinta la examenul oftalmoscopic. la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei). ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. in rama de proba. zonele hiperpigmentate vor alterna . pe care sunt inscrise meridiane) . lentile ce au diferite dioptrii. Odata cu evolutia leziunilor.

in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale. acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor. in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila. se constata scaderea marcata a acuitatii vizuale. se pot instala: cataracta si glaucomul cu unghi deschis. Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet.cu cele depigemntate. sau dupa mecanismul de aparitie (miopie axiala. sa evite conducerea automobilelor. Miopia simpla apare de obicei in prima coliparie (5-10 ani) . acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci ma in fata. sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) . Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. . si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular. de curbura sau de indice – este vorba de indicele de refractie) . un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina. de asemenea. pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) . Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal. Miopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica – pana la 3 dioptrii. si miopia mare – peste 6 dioptrii). se recomanda ca persoanele cu miopii grave. Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care este mult crescut). Semne si simptome Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie: miopia simpla (tulburare de refractie). secundar unor boli (diabet zaharat). miopie medie – 4 / 6 dioptrii. Ca si complicatii ale miopiei degenerative. miopia degenerativa (miopia boala) si miopia maligna. de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia scolarului". corpul vitros este si el afectat – apare o lichefiere precoce a vitrosului.

Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa. bijutier. in rest. Daca a debutat in copilarie. miopia maligna) . Adesea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste -10 dioptrii). vederea de aproape nu necesita un efort excesiv in ceea ce priveste acomodatia – de obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape: ceasornica. Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple. insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta adolescentei (in jur de 18 ani) . care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (exces de convergenta) . Miopia simpla debuteaza in copilarie. Popular. Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism divergent (datorita efortului de acomodatie minim) . atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie. Miopii au o vedere neclasa la distanta. sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie. cel mai probabil ca ea va evolua pe o perioada mult mai mare de timp. Persoanele cu miopie simpla relateaza scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap) . apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai clare. strabismul mai este cunoscut si sub denumirea de "privire incrucisata".Miopia simpla este un viciu de refractie pur. prezenta inca . cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare. Notam faptul ca. care concura la aparitia unor anomalii congenitale ale globului ocular (axul anteroposterior al globului ocular se alungeste progresiv) . Datorita excesului de convergenta. elementele globului ocular sunt normal constituite. in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste 6 dioptrii (dioptria reprezinta unitatea de masura a puterii unei lentile) . cu atat mai scazuta este acuitatea vizuala pentru distanta. pana la varsta adolescentei. de obicei miopia simpla are o evolutie lent-progresiva (1-2 dioptrii). imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei. aceasta deoarece globul ocular nu detine un mecanism compensator asea cum se intampla in cazul hipermetropiilor. ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici. vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea partiala a ochilor) . la care se supraadauga factorul comportamental declansator. atunci cand s-a stabilizat. Pentru o persoana cu miopie.

de asemenea. Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie. dupa realizarea unui nou consult oftalmologic. Miopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale globului ocular. si care progreseaza odata cu maturarea organismului (chiar si pana la -30 dioptrii) . Miopia degenerativa poate debuta precum o forma de miopie simpla. are o evolutie lenta). Metoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de fotokeratectomie (procedeul LASIK) . cu toxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis (incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale) . este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu ajutorul caruia se aplatizeaza fata anterioara a corneei . sunt preferati ochelarii cu lentile divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala) . Miopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia forte". se constata o reducere a campului vizual si alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra) . practic. insa evolutia acesteia este mult mai alerta. Tratament Miopia simpla poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor. De obicei.de la nastere. luxatii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvnt sesizata – se datoreaza fenomenelor degenerative de la nivelul globului ocular – este o complicatie foarte grava) . al lentilelor de contact sau apeland la chirurgia refractiva. ea poate conduce la aparitia unor complicatii nedorite: cataracta (destul de frecventa. Odata cu avansarea miopiei lentilele trebuiesc schimbate. Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale. Desi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet elucidate. s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura. insa ele nu pot opri evolutia bolii. vederea neputand fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor aeriene. Odata cu evolutia leziunilor degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale.

insa poate fi utilizat chiar si pentru corectarea miopiilor de circa 16 dioptrii. aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei (autogrefa) . metoda chirurgicala cu laser are cele mai bune rezultate in cazul miopiilor simple ce nu depasesc 8 dioptrii. Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare. . la nivelul fetei anterioare a corneei.keratomileusis miopic: este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative. posibile complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin: glaucom sau cataracta. nu exista un tratament cert fundamentat stiintific. dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ.keratotomia radiala: procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale (in forma de stea). cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii. pentru a obtine o vedere binoculara mai buna. insa ele au avantajul ca largesc limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala. aceasta metoda nu este lipsita de riscuri. In ceea ce priveste miopia degenerativa. care sa permita oprirea din evolutie a miopiei degenerative. Din nefericire. sub actiunea presiunii intraoculare. de obicei se realizeaza o subcorectie cu maxim 3 dioptrii. . terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii vizuale. Tulburarea de refractie in cazul miopiei degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor divergente. este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie iar cele mai bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau 5 dioptrii. Chirurgia miopiei. Tratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin artificial. include urmatoarele procedee: .(remodelarea acestei suprafete) . rolul acestor incizii este de a permite relaxarea curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive. consta in excizarea. este un procedeu destul de costisitor.

Ea se manifesta prin roseata conjunctivei. dar si realizarea a cat mai multor activitati in aer liber.. durere vie. micotica. Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei. lacrimare. exista studii care atesta faptul ca lumina naturala joaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. injectarea colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei.colagenoplastie (scleroplastie) : este un procedeu care consta in introducerea de colagen in spatele globului ocular. pe o grosime de cativa microni. atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou. medicamentoasa sau alergica. se recomanda utilizarea ochelarilor de citit. si implicit consolidarea tunicilor globului ocular. fotofobie. . clipit. si mai mult decat atat.keratectomia fotoreactiva (procedeul LASIK) .epikeratoplastia. cu rol de a stopa alungirea axului anteroposterior. iar rezultatele obtinute nu sunt spectaculoase. de unde existenta a numeroase tipuri de keratita. a picaturilor oculare. procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei. cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei. acest procedeu permite corectarea miopiilor de maxim 6 dioptrii. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o alterare a epiteliului cornean. este un procedeu chirurgical care evita implantarea unui nou cristalin. Keratita poate fi de origine microbiana. evitand astfel suprasolicitarea vizuala. Denumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. . din nefericire aceste terorii nu sunt suficient de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga. au fost elaborate o serie de scheme terapeutice ca urmareau realizarea unor exercitii oculare. virala. metoda chirurgicala realizata cu ajutorul laserului. . Pentru a preveni miopia. munca in exces in fata computerului) . cu ajutorul unei grefe refractive atasata fetei anterioare a corneei.

Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla. numita si "ochiul lenes". Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani. Daca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt. dar poate aparea si la ambii ochi. Aceasta afectiune este denumita strabism. Ambliopia. in egala masura pentru ambii ochi. La copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini. Afectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp indelungat pot cauza ambliopie. In majoritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp. Ambliopia poate aparea si in cazul in care copilul este mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor ochi poate produce ambliopie.Ambliopia Generalitati Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita. ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos. focalizate. Cauze Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei imagini clare. debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata de ochiul bolnav. neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi. proiectand la nivel cerebral doua imagini diferite. O afectare a cristalinului (ca si . Ambliopia de obicei afecteaza numai un ochi.

dar grava. Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu mai poata fi restabilita niciodata.plans sau durere cand un ochi este acoperit . Investigatii Un medic poate diagnostica ambliopia dupa depistarea acuitatii vizuale diminuate la un ochi. Acesta este numit uneori "ochi lenes". precum cataracta) . La majoritatea copiilor ambliopia este greu de depistat. Inainte ca medicul sa examineze vederea copilului este necesara anamneza. diferenta de dioptrii intre ochi sau orice alta afectiune care produce ambliopie pot ajuta in diagnosticare.miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului.ochii nu fixeaza acelasi punct . Este recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii. Investigatiile care deceleaza ochii neconvergenti (strabismul). Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt: . Simptome Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi.ochii nu se misca simultan in aceiasi directie . Deseori pot sa nu apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba.simptomele copilului .cataracta) sau a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate determina ambliopia. pentru a privi ceva .o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular. Ambliopia produsa de aceste afectiuni este rara. care cuprinde intrebari despre: . Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere.o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza). in timpul examinarii si dupa excluderea altor cauze de vedere slaba.

o metoda denumita fotoscreening poate fi folosita. Medicul verifica mai intai ochii copilului. Alte investigatii. Totusi. strabismului si afectarea acuiatii vizuale la copiii mai mici de 5 ani. pediatru. Astfel se poate demonstra ca are diferenta dioptrica intre ochi (anizometropie). necesitand o cooperare minima cu copilul. pot fi utilizate pentru a determina daca este necesara folosirea de lentile pentru corectarea vederii si pentru a verifica structura si functionarea globului ocular. Medicul poate executa diferite teste pentru a depista cataracta sau strabismul. pentru a aprecia daca privesc amandoi in aceiasi directie.daca invatatorii au observat ca acel copil are probleme in a vedea tabla sau are dificultati la citit. Nici un copil nu este prea mic ca sa fie examinat de catre un oftalmolog si examinarea poate fi efectuata oricand apar suspiciuni in legatura cu sanatatea . Medicii pot intampina dificultati in realizarea screeningului vederii la unii copii mici. Daca este depistata vreo afectiune. Diagnostic Este recomandat screeningul pentru depistarea ambliopiei. Aceste teste apreciaza cat de bine vede copilul contururile si detaliile de aproape si de departe. medicul cere copilului sa identifice sau sa fixeze imagini sau litere de pe perete sau dintr-o culegere cu diagrame. In aceste cazuri.. Fotoscreeningul foloseste o camera speciala sau un sistem video pentru a obtine imaginile formate si reflectate de la nivelul ochiului. asistent medical sau infirmiera. ambele afectiuni crescand riscul pentru ambliopie. in acelasi timp. Un copil cu ambliopie poate avea un ochi care deviaza sau ramane defazat in urma miscarii celuilalt ochi. poate obtine date despre afectiunile care ameninta vederea. ca de exemplu greutatea mica la nastere sau nasterea prematura . In cazul copiilor in varsta de si peste 2 ani. copilul va fi indrumat catre un oftalmolog sau optometrist pentru o examinare completa a acuitatii vizuale. Cu toate ca fotoscreeningul nu inlocuieste o investigatie uzuala a vederii.alti posibili factori de risc. nu trebuie adoptata o atitudine expectativa daca sunt observate semne posibile de ambliopie la copiii mai mici. cuprinzand si dilatarea pupilelor oculare. Screeningul tulburarilor de vedere poate fi realizat de catre: medicul de familie.istoricul familial al tulburarilor de vedere (mai multe persoane din familie care au prezentat afectarea vederii) .

Aceste metode includ purtarea unui plasture pe ochi sau lentile de contact inchise la culoare (ocluzie) si folosirea de picaturi pentru ochi sau de ochelari (relaxare). are nevoie urgenta de tratament deoarece ambliopia poate deveni permanenta in cateva luni.ochilor copilului. Societatea Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa fie examinatii de la varsta de 6 luni de catre un pediatru. Tratamentul corecteaza ambliopia antrenand creierul sa foloseasca semnalele de la ochiul cu vedere slaba. medic de familie sau oftalmolog. tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei cat si cauzelor fundamentale. Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie tratamentul. Cu toate acestea. Ambliopia este greu de corectat dupa varsta de 9 ani. copilul poate sa nu dezvolte vedere normala la ochiul afectat. Ambliopia care este rezultatul nealinierii ochilor (strabism) sau vederii inegale (anizometropie) se dezvolta mai lent. Nou-nascutii si copiii trebuie investigati pentru afectiuni oftalmologice ca si cataracta. ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie chirurgicala. care impiedica lumina sa patrunda in ochi si produce ambliopia. Ambliopia din aceste cauze este rara. Un copil nascut cu cataracta sau alte boli care impiedica lumina sa patrunda in ochi. Fara tratament precoce. cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi normale. Tratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de varsta de 9 sau 10 ani). dar grava. Pentru a avea succes. Alte boli. studiile recente sustin ca tratamentul in jurul acestei varste poate inca sa corecteze ambliopia. Ambliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog. Exista cateva metode de a constrange ochiul strabic sa devina mai puternic. cladind o conexiune mai puternica intre creier si ochiul afectat si permitand vederii sa se dezvolte normal in acel ochi. Tratament Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa diagnostic. . Corectia optica sau cu lentile de contact amelioreaza unele afectiuni. ca si diferenta dioptrica (anizometropia).

creierul este fortat sa foloseasca si sa dezvolte o mai buna vedere in ochiul slab. Copilul trebuie sa poarte plasturele tot timpul sau doar in timpul zilei de-a lungul a catorva saptamani sau luni. mai degraba decat s-o impiedice complet. Aceasta poate fi utila cand copilul refuza sa poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. purtarea unui plasture in timpul activitatilor ce solicita vederea de aproape. Purtarea de lentile de contact opace. In cazul in care copilul poarta ochelari. Solutiile oftalmice (picaturile pentru ochi) Cea mai folosita metoda de tratament a relaxarii este reprezentata de utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic. este similara cu purtarea unui plasture 6 ore zilnic. Relaxarea este mai putin folosita decat ocluzia. Aceasta determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita. astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului afectat. Ambliopia poate fi tratata si prin plasarea unei lentile de contact intunecate in ochiul normal. Purtarea de plasture pe ochi.Ocluzia Acoperind ochiul mai puternic. medicul poate pune un plasture pe una dintre lentile. Este benefica pentru cazurile usoare de ambliopie. Un studiu recent arata ca. Cazurile grave pot sa dureze mai mult. timp de 2 ore zilnic. Este necesara invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact. este cea mai obisnuita metoda de tratament. in cazurile grave. Relaxarea Acest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului dominant al copilului. este dificil de estompat si intunecat vederea la ochiul indemn suficient. Ochelarii de vedere . Acoperirea ochiului sanatos cu un plasture adeziv sau cu un plasture de culoare inchisa dintr-o banda elastica.

se recurge la un consult de specialitate. Paralizia Bell (paralizia faciala periferica) . Cauza majora a neajunsurilor tratamentului ambliopiei este nefolosirea plasturilor pentru ochi la indicatia medicului. cu atat mai bune sunt rezultatele tratamentului ambliopiei. Este important sa se ajute copilul sa fie compliant la tratament astfel incat sa dezvolte o vedere cat mai buna. cat si la scoala. Ambliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes. Ambliopia este dificil de corectat dupa varsta de 9 ani. Daca sunt utilizate picaturile de ochi. Tratament ambulator (la domiciliu) Tratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu. Se incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. In cazul in care copilul a urmat tratament pentru ambliopie. trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia medicului. Ambliopia poate sa reapara si dupa un tratament de succes. plasturele de pe ochi trebuie purtat atat cat este recomandat. Tratamentul ambliopiei se instituie imediat ce boala este descoperita. Medicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare sau slabire.Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa foloseasca ochiul slabit. Se comunica invatatorului situatia copilului. Totusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti. Pentru a fi eficient. Cu cat copilul este mai mic. pentru ca acesta sa sprijine copilul in timpul tratamentului. Daca se suspicioneaza ca un copil are ambliopie sau alte afectiuni oftalmologice. astfel ca este recomandata examinarea periodica a copiilor pana la varsta de 9 sau 10 ani. se recomanda respectarea sfatului medicului de a efectua examinarile periodice viitoare.

Lezarea nervului facial care inerveaza musculatura de pe o parte a fetei duce la aparitia unui aspect flasc. In cazul in care nu se poate identifica un factor specific care sa stea la baza aparitiei slabiciunii musculare. nu exista nici o legatura intre paralizia Bell si oricare dintre aceste afectiuni. Cu toate ca accidentul vascular cerebral si accidentul ischemic tranzitoriu pot produce paralizie faciala. cazut al hemifetei respective. Partea fetei care este afectata este plata si lipsita de expresie sau are un aspect "cazut". Aceasta afectiune debuteaza brusc. Cauze Etiologia paraliziei Bell nu este cunoscuta. Paralizia Bell presupune pur si simplu slabiciune sau paralizie. adesea peste noapte si se amelioreaza de obicei de la sine in cateva saptamani. nervul facial care asigura inervatia muschilor de pe o parte a fetei sufera leziuni datorate unui proces inflamator. Simptome Principalul simptom ce caracterizeaza paralizia Bell este slabiciunea sau paralizia muschilor de la nivelul unei parti a fetei. Paralizia Bell nu constituie rezultatul unui accident vascular cerebral sau al unui accident ischemic tranzitoriu.Paralizia Bell reprezinta paralizia sau slabiciunea muschilor de la nivelul unei hemifete. In majoritatea cazurilor de paralizie Bell. Printre alte simptome se numara: . Exista multe afectiuni care pot produce slabiciunea sau paralizia muschilor fetei.senzatia de ochi uscat pe partea afectata datorita imposibilitatii de a clipi . Specialistii sunt de parere ca in unele cazuri ea poate fi cauzata de catre virusul herpetic care produce herpesul labial recurent. Leziunea nervoasa poate de asemenea afecta si simtul gustului si secretia lacrimala si salivara. afectiunea se numeste paralizia Bell.

cum ar fi de exemplu accidentul vascular cerebral si boala Lyme.durere retroauriculara (portiunea situata in spatele urechii) de partea afectata. . urmata apoi de vindecare treptata.scaderea sensibilitatii gustative. . care poate aparea la o zi sau doua dupa debutul paraliziei. cum ar fi: .senzatia de gura uscata si dificultati de inghitire datorita scaderii secretiei salivare.cresterea secretiei lacrimale la nivelul ochiului afectat..salivatie excesiva datorata imposibilitatii de a inchide complet gura. gripa sau o afectiune respiratorie? .ce simptome are pacientul? Cand le-a observat prima data? Le-a mai avut si inainte? S-a lovit recent la cap? . . Evolutia naturala a bolii este spre agravare in primele zile. .cresterea sensibilitatii in ceea ce priveste perceptia sunetelor. Trebuie retinut faptul ca exista cateva alte afectiuni. care pot produce slabiciune musculara faciala si paralizie. Medicul poate deduce din anamneza ca este vorba de o paralizie Bell prin intrebari tintite in legatura cu antecedentele personale patologice ale pacientului. In majoritatea cazurilor.alaturi de simptomele respective au mai existat si alte probleme. . examenului fizic si examenului neurologic care investigheaza functia nervului facial si elimina eventuale cauze mai grave de paralizie faciala. pierderea auzului. in special la nivelul varfului limbii. cum ar fi ameteala. modificarea sensibilitatii gustative sau slabiciune musculara in orice alta parte a corpului? .pacientul a suferit recent de vreo raceala. simptomatologia dispare in doua luni. Investigatii Paralizia Bell este de obicei diagnosticata pe baza anamnezei.pacientul are dureri sau si-a pierdut sensibilitatea la nivelul fetei sau in zona capului .

Slabiciunea musculara la nivelul unei hemifete ar trebui investigata imediat de catre medic cu scopul de a elimina alte afectiuni mult mai grave.nu sunt prezente semne ale unei alte boli sau ale unui traumatism care sa explice aparitia slabiciunii si paraliziei.sa zambeasca sau sa-si arate dintii. Detectarea si tratamentul precoce al paraliziei faciale pot contribui la prevenirea instalarii leziunilor nervoase permanente. Printre aceste teste se numara: -teste de sange. pentru a elimina unele boli precum boala Lyme.punctie lombara. pentru a determina daca sensibilitatea auditiva sau muschii de la nivelul urechii medii au fost afectati.In cadrul examenului neurologic. HIV sau sifilis. Doctorul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare pentru a detecta alte posibile cauze de slabiciune si paralizie musculara faciala.CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru detectarea unei tumori cerebrale sau a accidentului vascular cerebral .sa inchida strans ochii si apoi sa-i deschida. . Medici specialisti recomandati Personalul de specialitate in masura sa diagnosticheze si sa trateze paralizia Bell este reprezentat de: . .medicii de familie . doctorul va evalua gradul de slabiciune musculara.slabiciunea musculara si paralizia apar brusc si afecteaza musculatura de la nivelul unei hemifete . Diagnosticul de paralizie faciala poate fi pus in cazul in care: .ridice sprancenele si apoi sa le coboare.teste de audiometrie. . . Pacientul poate fi rugat sa: .internistii . in vederea identificarii eventualelor semne de infectie sau hemoragie.

Medicul poate recomanda tratament chirurgical in conditiile in care pacientul are paralizie Bell care a debutat in urma cu 6 pana la 12 luni si care nu s-a ameliorat.. unii pacienti care au de mult timp paralizie Bell pot prefera aceasta modalitate de interventie decat sa aiba musculatura de pe o parte a fetei complet paralizata. poate fi necesara efectuarea unui consult de specialitate de catre medicul oftalmolog. Tratament Tratamentul paraliziei faciale permanente Daca pacientul dezvolta paralizie faciala permanenta. De asemenea. nervul care controleaza sensibilitatea linguala este atasat nervului facial.asistentele medicale. medicul poate solicita efectuarea unor teste suplimentare. pentru a elimina alte posibile cauze ale paraliziei faciale. cum ar fi de asteptat.transferul de tesut muscular normal in zona afectata. Aceasta afectiune poate fi tratata cu injectii pe baza de toxina botulinica. el poate beneficia de tratament chirurgical sau de fizioterapie. Lezarea acestui filet nervos produce pierderea sensibilitatii in jumatate din teritoriul lingual. substanta care produce o paralizie temporara a musculaturii faciale.neurologii . in conditiile in care afectiunea nu se amelioreaza. cum ar fi RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau hemoculturi (insamantarea unei mostre de sange de la pacient pe medii de cultura cu scopul de a identifica prezenta germenilor). In multe cazuri.implantarea unei grefe nervoase care se ataseaza la nervul facial. Unii pacienti dezvolta miscari faciale involuntare la cateva luni dupa ce au fost diagnosticati cu paralizie Bell. Daca apar dureri sau leziuni oculare. . . Totusi. in special la nivelul buzelor. Tehnicile chirurgicale care pot imbunatati fizionomia pacientului si reface partial functia musculara sunt: .

utilizarea “lacrimilor artificiale".inchiderea si deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor. ochiul se usuca si apar dureri la nivelul corneei. Masuri pentru protejarea ochilor Uscarea corneei poate produce tulburari grave de vedere. Clipitul mentine corneea umeda si o protejeaza de praf si alte particule. din cauza paraliziei Bell. Efectuarea frecventa a acestor gesturi va mentine corneea umidificata . prurit.Tratament ambulatoriu In cazul in care paralizia Bell afecteaza ochii.se recomanda purtarea ochelarilor de soare. In momentul in care. Uneori poate fi necesar ca pacientul sa-si aplice unguentul si sa mentina pe tot timpul noptii un bandaj peste pleoapa in pozitie inchisa . se pot lua masuri pentru prevenirea complicatiilor ulterioare. se pot lua urmatoarele masuri pentru protejarea ochiului: .pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului in legatura cu frecventa de administrarea a acestor picaturi . Medicul trebuie consultat imediat in cazul in care pacientul care are paralizie Bell dezvolta simptome oculare cum ar fi de exemplu inrosirea ochilor. durere sau tulburari de vedere. Daca aceste dureri nu sunt tratate ele pot duce la orbire. In momentul in care pacientul nu mai poate clipi. de vedere sau de protectie pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor particule la nivelul ochiului. .pentru protejarea ochiului si mentinerea umeda a corneei pacientul trebuie sa aplice un unguent special sau sa poarte un bandaj pentru ochi in timpul noptii. gura si limba. pentru mentinerea umidificata a corneei in timpul zilei . pacientul nu poate inchide complet ochiul sau nu mai poate clipi. care sunt picaturi pentru ochi ce contin metilceluloza.

Restul raman cu sechele cum ar fi slabiciune musculara si diferite grade de paralizie de la partiala la completa. Alti pacienti dezvolta miscari faciale involuntare. Paralizia Bell se remite de obicei fara tratament. cu scopul de a reduce gradul de inflamatie. efectuarea de exercitii simple. lacrimarea ochilor sau spasme ale fetei sau pleoapelor. particulele alimentare pot ramane blocate in acea portiune a limbii. ceea ce poate duce la aparitia unor afectiuni gingivale si a cariilor dentare. cum ar fi incordarea si relaxarea muschilor faciali. nu exista dovezi clare ce medicamentele virale reprezinta un tratament eficient al paraliziei Bell. in special in cazul in care pacientul mai poate totusi sa-si miste partial muschii de pe partea afectata a fetei. pacientului i se pot administra corticosteroizi. Perierea frecventa si cu grija a dintilor si utilizarea atei dentare pot ajuta la prevenirea aparitiei acestor afectiuni. Sansele de recuperare completa sunt mai mari in conditiile in care simptomatologia incepe sa se amelioreze de la sine in 3 saptamani. Totusi. Din trei persoane care fac paralizie Bell. fragede cum ar fi de exemplu iaurtul. pot duce la cresterea fortei musculare in teritoriul respectiv si la o recuperare mai rapida. doua se recupereaza complet. In conditiile in care medicul este de parere ca la baza aparitiei paraliziei Bell este un proces inflamator produs in cadrul unei alte afectiuni. Dificultatile intampinate la inghitire pot fi prevenite prin mancatul incet si mestecarea completa a alimentelor. Daca doctorul suspecteaza un anume virus ca fiind etiologia paraliziei Bell. cum ar fi dischinezii ale buzelor.Ingrijirea cavitatii bucale Cand sensibilitatea pe o jumatate din teritoriul lingual este pierduta si secretia de saliva este de asemenea diminuata in zona respectiva. cum ar fi prednison. care pot sa nu mai dispara complet niciodata. Masarea cu ulei sau crema a fruntii. Pe masura ce nervul facial incepe sa isi reia functia normala. Cu toate acestea. . pacientului i se pot administra medicamente antivirale. poate fi de asemenea de ajutor. Consumarea alimentelor moi. cum ar fi acyclovir. Aproape toti pacientii care mai pot sa-si miste muschii faciali intr-un anumit grad se recupereaza complet fara a fi necesara instituirea medicatiei sau a vreunui alt tratament. nu au fost inregistrate beneficii in ceea ce priveste aceasta modalitate de tratament. obrajilor si buzelor poate fi de asemenea utila.

inclusiv umidificarea corneei (membrana transparenta care inveleste ochiul la exterior). de regula cu stafilococi.iritatia . De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). dar este mai frecventa la persoanele care au matreata.prezenta crustelor la marginea pleoapei. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. . Blefarita Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este blefarita si reprezinta inflamatia pleoapelor. alergii sau eczeme. Simptome Simptomele blefaritei includ: .roseata .Daca paralizia Bell afecteaza capacitatea pacientului de a inchide ochiul de partea cu leziunea. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. Cauza blefaritei este necunoscuta. pentru a preveni instalarea leziunilor oculare.De exemplu. Pot cadea. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. este esentiala ingrijirea corespunzatoare a ochiului.

Tinand ochii inchisi. pornind de la nivelul nasului. inclusiv peste gene. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. cauzand tulburari de vedere. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. de aproximativ 10 ori. marginile pleoapelor apar unsuroase. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. in timpul dusului. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. se sterge usor fiecare pleoapa. Pentru spalarea pleoapelor. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. dupa care se clateste bine Cataracta Generalitati Sus Vezi galerie foto Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului.Diagnostic Pentru precizarea diagnosticului. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. Alternativ. La inspectia atenta. pe o directie orizontala. care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea). pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. Apoi. . Tratament Se recomanda spalarea pleoapelor. Inainte de deschiderea ochilor.

imbatranirea (cataracta senila) .Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) . Cauze 3. Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: . Factori de risc 4. lumina naturala. Investigatii 7. Cuprins articol 1. Tratament 9.varsta inaintata. Simptome 5. Diagnostic 8. Evolutie Cauze Sus Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV). Consult de specialitate 6. si anume.diabetul zaharat. Generalitati 2. in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) .

prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange).istoricul familial (factorii genetici).tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) .agregarea familiala (factorii genetici). intalnita mai ales in randul copiilor Factori de risc Sus Factorii de risc includ: .varsta inaintata. . unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei . amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta. Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. o cauza mai rara de cataracta. in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala .vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular). cu afectarea metabolismului galactozei). cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani.leziunile oculare. uveita cronica. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei. in special in randul persoanelor de peste 50 de ani..sexul feminin. retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina . Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: . .diabetul zaharat.expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X . dintr-un motiv necunoscut. predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru. .etnia. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%.culoarea irisului. cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta. .alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare). .

Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei.fumatul.corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic). Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave: . . de asemenea.infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul. astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) .durere oculara severa. . folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune. .vedere dubla. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp.vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace). pot cauza cataracta. datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului.lumina ultravioleta (UV). sa creasca riscul de aparitie al cataractei. . a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta. . Tratamentul chirurgical al glaucomului poate. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.alcoolul. aparuta treptat. poate agrava cataracta.. Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii: . in special tipul B (UVB). .glaucomul. incetosata.hipertensiunea arteriala. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta.hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici. astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere. . Alti factori de risc . . in special consumul cronic. inclusiv celulele cristalinului.vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina). Radicalii liberi pot afecta orice tip celular. .necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari.

In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie. care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite . . nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical. Tulburarile vizuale accentuate. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.fotofobie (nu suporta lumina). . .vedere incetosata. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic. greoaie. . neclara. fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. Consult de specialitate Sus Diagnosticul de cataracta. Simptome Sus In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale.vedere dubla.sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic. dintre care amintim: . fie cea naturala sau artificiala.necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari.. datorate tulburarilor vizuale. . in special in stadiile incipiente.dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice.tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice.

.medicul de familie.pediatru. . doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.asistent medical. Problemele de vedere pot fi evaluate de: . . Diagnostic Sus .oftalmolog. . . Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical.accidente. oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii. Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile. In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical.optometrist.medic generalist. care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta. necesita un tratament chirurgical. Investigatii Sus Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic.

unde se formeaza imaginea. interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular). astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina. trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt . Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala. De asemenea. numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale. deteriorat de cataracta. in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta.Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei. Totusi. Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual. precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. Tratament Sus Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. Deseori. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. In unele cazuri.

In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici. Cand acesta devine opac in totalitate. cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina.grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene.cataracta severa.cataracta copiilor (juvenila) este rara. unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale.progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. . care pot asocia si alte boli). Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave . centrul nervos vizual (situat in lobul occipital). nu se mai dezvolta normal. Evolutie Sus Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul. etc.glaucomul . insa extrem de severa. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala. In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: . are indicatie de tratament chirurgical . Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea. Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.cecitatea este o complicatie rara. cititul.) .

Nu este o infectie.Orjeletul si Salazionul Generalitati Sus Orjeletul (ulciorul) si salazionul sunt probleme care pot interveni la nivelul unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare. Salazionul tipic se dezvolta lent pe parcursul a 2-3 saptamani. Acestea sunt de obicei mai mari si dureaza mai mult decat ulciorul. Cuprins articol 1. Ulciorul se sparge apoi. in general fara durere oculara. care atinge un maxim in 3 zile. moale. Acesta afecteaza insa glanda sebacee mai profund in interiorul pleoapei. Generalitati . care inconjoara baza unei gene. Ulciorul (sau orjeletul extern) este infectia unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei. dreneaza si se vindeca in aproximativ o saptamana. Salazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor. ca si ulciorul este o infectie. Initial apare ca o mica umflatura rosie. Orjeletul intern.

care pot irita ochiul. Simptome Sus Orjeletul intern. Investigatii 5. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Cauza ulciorului este deseori necunoscuta. Cauze 3. conturului de ochi sau a altor produse cosmetice. Un salazion se poate dezvolta dintr-un orjelet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. Daca aceste produse sunt contaminate cu bacterii poate apare o infectie. dar poate apare datorita: . Tratament . Profilaxie 7.utilizarea rimelului.2. desi mai profund in pleoapa are aceleasi simptome ca si ulciorul. Bacteriile de la nivelul mainii pot cauza infectia . iritand glandele sebacee.Generalitati 6. . Porii nu se mai dreneaza astfel si se inflameaza. Simptome 4.frecatului pleoapei. O alta problema care se poate adauga sau cu care poate fi confundat ulciorul este o infectie sau inflamatie a pleoapei numita blefarita. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate apare atat orjeletul intern cat si salazionul.

probleme minore ale pleoapei. Tipic ulciorul dezvolta un cap (se colecteaza lichid alb sau galben) si se sparge in aproximativ 3 zile. in general necauzand durere si putand persista cateva luni. Ulciorul incepe ca o macula rosie. Se poate extinde suficient de mult pentru a interfera cu vederea. de exemplu la nivelul sprancenelor. Tratament . Daca tratamentul ambulator nu da rezultate. Aceasta se transforma intr-o papula mica. fluidul din interior poate fi examinat pentru determinarea exacta a bacteriei cauzatoare de infectie si tratament adecvat. Salazionul poate forma un chist sub piele. sensibila la suprafata pleoapei de-a lungul liniei genelor. Este necesar consultul de specialitate daca: . Ambele se diagnosticheaza prin examinarea vizuala atenta a pleoapei.un ulcior devine foarte dureros. Ochiul poate lacrima si pleoapa sa fie dureroasa.Salazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul. mai ales cand porii glandelor sunt blocati si materiile se constituie in interiorul glandei. Daca ulciorul nu se vindeca prin tratament ambulator. moale asemanatoare acneei. poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi. Dupa deschiderea ulciorului acesta se vindeca si dispare.Generalitati Sus Tratamentul ambulator este suficient pentru majoritatea ulcioarelor si orjeletelor interne. aceasta este diagnosticata frecvent ca salazion. Inflamatia si tumefierea se pot extinde la zona inconjuratoare ochiului. interiorul ei sau este la nivelul globului ocular . Investigatii Sus Deseori este dificil de diferentiat ulciorul de salazion. creste foarte repede sau continua sa dreneze (mai ales daca se dreneaza puroi) .roseata si tumefierea ulciorului depasesc exteriorul pleoapei. care sunt afectiuni usoare ale pleoapei. Daca exista o umflatura dura in interiorul pleoapei.

pentru a se drena si vindeca. cu o cantitate egala de apa calda.. Bacteriile se pot dezvolta in acestea . Daca infectia se extinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesar tratamentul cu antibiotice orale. mai ales rimelul cel putin o data la 6 luni. In caz contrar infectia se poate extinde la glandele sebacee ale pleoapei si cauzeaza ulcior. ceea ce-i poate irita si raspandi infectia .se evita zonele intens poluate si cu mult praf .se inlocuiesc cosmeticele. Se poate prepara un sapun delicat acasa amestecand sapun neiritant.se protejeaza ochii de praf si poluanti din aer prin purtarea de ochelari de protectie. Profilaxie Sus Pentru a preveni ulciorul. Daca un ulcior foarte mare nu se vindeca sub tratament ambulator sau un salazion suficient de voluminos pentru a interfera cu vederea . orjeletul intern si salazionul: . . mai ales cand greblati sau tundeti gazonul .va trebui incizat de un specialist.sunt probleme vizuale . ca samponul pentru copii.ulciorul nu se amelioreaza dupa 3 zile de tratament ambulator sau nu se vinedeca intr-o saptamana de tratament. Se va utiliza un prosop curat sau vata inmuiate in solutia preparata pentru spalarea blanda a pleoapei. De obicei 30 mililitri din fiecare sunt suficienti. Specialistul poate recomanda spalarea pleoapei sau de-a lungul liniei genelor cu sapun fin sau sampon delicat (cel pentru copii de exemplu) pentru a reduce sansele infectiei daca sunt antecedente de ulcior recurent sau semne de blefarita.nu se freaca ochii.se trateaza prompt orice inflamatie sau infectie a pleoapelor (blefarita). Dupa aceasta interventie se va utiliza un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice.

spalati frecvent mainile si nu frecati ochii.lasati ulciorul sau salazionul sa se sparga singur. Inainte de aplicare se vor spala mainile. . mai ales daca aveti grija de cineva cu ulcior sau orice fel de infectie . Compresele calde. Urmatoarele masuri scad disconfortul si ajuta la vindecare: .evitati folosirea in comun a prosoapelor.se spala frecvent mainile daca aveti o infectie in organism si nu se introduc in ochi. Nu se va utiliza apa fierbinte si nu se va incalzi tifonul umed in cuptorul cu microunde . Tratamentul ambulator pentru ulcior si salzion este in mod normal suficient. umede aplicate de 3-6 ori pe zi ajuta la vindecarea mai rapida. . buretilor de baie sau a cosmeticelor .se aplica comprese calde. Se utilizeza o panza moale sau tifon muiat in apa calda. Compresa calda ar putea de asemenea ajuta la deblocarea porilor glandelor pentru a se drena si a incepe sa se vindece. Se poate utiliza si ser fiziologic sau apa de trandafiri in locul apei de la robinet pentru grabirea procesului de vindecare.Tratament ambulatoriu Sus Desi majoritatea ulcioarelor si salazioanelor nu sunt contagioase: . Tratamentele fara prescriptie disponibile pentru tratarea ulciorului sunt: unguentele si solutiile oftalmice. fara a-l strange sau deschide .nu se vor folosi cosmetice sau lentile de contact pana la vindecarea completa a ulciorului sau salazionului .daca utilizati tratament fara prescriptie asigurati-va ca este pentru ochi (oftalmic) si nu pentru urechi (otic). umede.compresa se poate infierbanta prea tare si arde pleoapa. Compresa se tine pe pleoapa pana se raceste (normal 5-10 minute).

Inaintea aplicarii unguentelor sau a picaturilor se vor spala mainile. uneori necesitand unguente cu antibiotice sau picaturi oftalmice. Daca s-a perscris unguent cu antibiotice acesta se aplica in strat subtire pe ulcior inainte de culcare. Daca s-au prescris picaturi cu antibiotice. Unguentele sau picaturile se aplica privind intr-o oglinda bine luminata. La copii picaturile se aplica in clinostatism (copilul culcat) si avand ochii inchisi. Apoi copilul va deschide ochiul si picatura se va scurge in interior. Aplicatorul trebuie sa fie curat si nu trebuie sa atinga ochiul sau pleoapa in momentul aplicarii. aplicarea se face tragand in jos cu doua degete pleoapa inferioara pentru a crea astfel un sant intre globul ocular si pleoapa. in care se va picura solutia. Nu se atinge varful aplicatorului cu mana. Ochiul se mentine inchis cateva minute pentru ca picaturile sa difuzeze pe suprafata ochiului si a pleoapei.Daca ulciorul sau salazionul nu se vindeca prin tratament ambulator este necesar sa apelati la specialist. Se aplica o picatura in coltul interior (cel din apropierea nasului) al ochiului infectat. Nu se va lasa copilul sa frece ochiul tratat. Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) Vezi galerie foto Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) .

Tratament medical . care contine celule cu conuri. prin neuronii retinei. Generalitati 2. verde. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. Diagnostic precoce 6. responsabile de vederea in intuneric. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. verde sau albastra. responsabile de vederea colorata si cu bastonase.Discromatopsia este o anomalie a vederii. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. Cauze 3. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. responsabile de perceptia cromatica. Cuprins articol 1. Simptome 4. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. Investigatii 5.

alb si negru. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. de obicei. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. ireversibile si netratabile. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile.7. poate percepe nuante ale culorilor. In discromatopsiile severe. Simptome Sus Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. prezente de la nastere. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). nu este perceputa nici o culoare. Profilaxie 8. ci doar nuante de gri. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. . iar cele dobandite sunt. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul.

Se ordoneaza nuantele unei culori in functie de o culoare de referinta. inaintea inscrierii la scoala. cei cu discromatopsie nu vor recunoaste sau vor identifica doar anumite litere sau cifre. Diagnostic precoce Sus Discromatopsiile pot avea un impact considerabil asupra vietii individului. afectand dezvoltarea cognitiva (invatarea si citirea) si putand limita optiunile profesionale. diagnosticul tulburarilor de simt cromatic trebuie facut cat mai devreme. Testele pentru depistarea daltonismului sunt obligatorii pentru cei care doresc sa obtina permisul de conducere si pentru alte categorii de persoane cu anumite profesii. Testul de ordonare a culorilor: este folosit pentru investigarea discromatopsiilor dobandite dar si pentru a evalua severitatea discromatopsiilor mostenite. Testul plansa pseudoizocromatica: se cere subiectului sa priveasca un patrat cu puncte colorate care realizeaza un pattern (o litera sau un numar) si sa recunoasca imaginea alcatuita din punctele colorate. Persoanele ale caror vedere cromatica este intacta. Tratament medical Sus .Investigatii Sus Metodele de testare constau in recunoasterea culorilor si denumirea lor. De aceea. Monitorizarea perceptiei vizuale este recomandata a fi realizata cel putin o data. pot recunoaste aceste pattern-uri. de preferinta intre varsta de 3-4 ani. in jurul varstei de 3-5 ani.

filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute . discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . adica nu pot nici sa se agraveze.interventia chirurgicala.deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele .lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori.ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara.oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia . Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: .Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective.ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. care poate imbunatati perceptia culorilor. dar nici sa fie tratate. Profilaxie Sus Nu exista masuri de prevenire in cazul discromatopsiilor. In functie de cauza. Tratament ambulatoriu Sus .

Anumite meserii sunt interzise persoanelor cu discromatopsie. Dezlipirea de retina . vor avea rezultate scolare slabe si stima de sine scazuta. designer de interior. precum condusul masinii sau cititul unei harti. Un copil cu rezultate slabe trebuie consultat si de catre un medic oftalmolog pentru a exclude o eventuala discromatopsie. Parintii vor incerca sa identifice acasa care dintre culori sunt mai usor sesizate folosind bucati de creta. Testarea vederii colorate intrun examen de rutina poate preveni aparitia problemelor scolare ale copilului. ofiter de politie. cum ar fi: pilot de avion. Alegerea hainelor asortate sau in culori complementare este o problema. anumite grade din armata.Impactul asupra vietii individului cu discromatopsie poate fi semnificativ. Copilul va fi asezat intr-o banca in care sa se evite reflectarea luminii stralucitoare. Orientarea profesionala poate fi afectata: meseriile de fotograf. Profesorii copilului cu discromatopsie trebuie informati si vor incerca sa-si adapteze metodele de predare. acestia vor ascunde defectul si vor incerca sa copieze temele de la colegi si actiunile acestora. creioane si foi de diferite culori. pictor necesita o vedere cromatica intacta. nevoilor speciale ale copilului (de ex: sa evite folosirea cretei galbene pe o tabla verde). semnale luminoase) pot fi serios perturbate. De exemplu. in functie de ordinea lor pe semafor. Pentru a compensa aceasta inabilitate. Activitatile in care sunt folosite semnale colorate (semne de circulatie. culorile semaforului vor fi recunoscute cand sunt aprinse. La copii se observa o intarziere in dezvoltarea abilitatilor de invatare si citire. Astfel. persoanele cu discromatopsie trebuie se se bazeze pe o mai buna observare a lucrurilor si pe actiunile celor din jur.

Deoarece retina nusi indeplineste functiile in mod adecvat in cazul acestei boli. Diagnostic 5. cecitatea (pierderea permanenta a vederii) poate apare daca retina nu este suturata in 24-72 de ore.Generalitati Sus Dezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava caracterizata prin desprinderea retinei de la nivelul insertiei sale. Factori de risc 3. Tratament 6.miopi . Profilaxie Factori de risc Sus Dezlipirea de retina este considerata un factor de risc pentru urmatoarele grupuri de persoane: . Cuprins articol 1. Generalitati 2. Simptome 4.

Diagnostic Sus Dezlipirea de retina este diagnosticata printr-un examen oftalmologic efectuat de catre un medic specialist. Nu se asociaza durerea cu dezlipirea de retina.vederea de obiecte de mici dimensiuni care plutesc in campul vizual (fotopsii) . dar daca apare oricare dintre simptomele prezentate anterior.. Simptome Sus Simptome ale dezlipirii de retina cuprind: . Dezlipirea de retina poate apare in mod spontan. sa se contacteze medicul curant imediat.amputarea periferiei campului vizual. Aceasta apare cel mai adesea la persoanele cu tulburari ale vederii de aproape.persoanele care au un ochi lezat sau au prezentat interventie chirurgicala pentru tratarea cataractei (extragerea cristalinului) . Tratament Sus .fosfena unica si stralucitoare .persoanele cu istoric familial de dezlipire de retina.

care apoi se eleveaza si apasa pe retina inchizand orificiul. iar o buna monitorizare a tensiunii arteriale poate impiedica lezarea vaselor retiniene datorita valorilor crescute ale presiunii sanguine. Are o rata de success similar cerclajului scleral. Rata de success a acestei interventii este de aproximativ 85% . Aceasta banda nu este vizibila si poate ramane permanent atasata.In plus.Daca nu se stie cu siguranta care este riscul de a suferi o dezlipire de retina. Eficienta acestui procedeu este crescuta pana la 95% . . Tratamentul termic poate fi necesar pentru a inchide ruptura.endolaser sau crioaplicatii sclerale (criopexie) – ambele metode de tratament pot fi folosite pentru a remedia dezlipirea de retina daca diagnosticul a fost pus precoce . cu un control adecvat al bolii poate ajuta in prevenirea afectiunii oftalmologice diabetice. Se recomanda controlul oftalmologic anual si mult mai des daca o persoana prezinta un risc crescut sau are o boala oftamologica. Acesta poate recomanda periodicitatea efectuarii consulturilor oftalmologice. o buna complianta a pacientului diabetic.cerclajul scleral – acest tratament al dezlipirii de retina implica plasarea unei benzi de silicon in jurul globului ocular pentru a mentine retina pe loc. Laserul sau criopexia poate fi folosita pentru a inchide ruptura.retinopexia pneumatica – acest procedeu poate fi utilizat pentru a trata dezlipirea de retina daca orificiul rupturii este mic si usor de inchis. De exemplu.Exista numeroase optiuni de tratament pentru dezlipirea de retina.vitrectomia – acest procedeu este utilizat in cazul rupturilor mari ale retinei. Profilaxie Sus Diagnosticul precoce reprezinta cheia prevenirii pierderii vederii asociata dezlipirii de retina. Acestea cuprind: . Suplimentar. in cazul bolilor cu o mare incidenta a dezlipirii de retina ca si diabetul. controlul oftalmologic periodic este important pentru persoanele cu miopie si a celor cu risc de a dezvolta o dezlipire de retina. In timpul vitrectomiei corpul vitros este indepartat din globul ocular si inlocuit cu solutie salina. se recomanda consultul medical. O bula mica de gaz este injectata in corpul vitros. consultul oftamologic periodic poate detecta precoce modificarile de la nivelul ochiului.

Cuprins articol 1. lumina fluorescenta si lumina incandescenta pot crea disconfort. reprezinta intoleranta la lumina. de asemeni. Ingrijirea la domiciliu 4. cum ar fi infectiile virale sau cefaleea severa . In cazurile extreme. este un simptom a mai multor afectiuni. alaturi de nevoia de a clipi sau a inchide ochii. Tratamentul fotofobiei Cauzele fotofobiei Sus Fotofobia nu este o afectiune in sine. o infectie sau o inflamatie care irita ochiul. Cauzele fotofobiei 3. sau sensibilitatea la lumina. Sursele de lumina precum soarele. Sensibilitatea la lumina poate fi. stralucitoare. un simptom al unor boli care nu afecteaza direct ochiul. orice fel de lumina poate determina disconfort. Consultul medical 5. Generalitati 2. Persoanele sensibile la lumina sunt de obicei deranjate de lumina puternica. In unele cazuri fotofobia poate fi insotita de cefalee (dureri de cap).Fotofobia (sensibilitatea la lumina) Generalitati Sus Fotofobia. totusi.

iritatiile produse de lentilele de contact. chinina. conjunctivita. uveita si afectiuni ale sistemului nervos central cum ar fi meningita. Persoanele cu o culoare a ochilor mai deschisa pot prezenta mai des o sensibilitate la lumina solara puternica. keratita si iritita. Ingrijirea la domiciliu Sus Disconfortul determinat de sensibilitatea la lumina poate fi redus prin evitarea expunerii la lumina solara. Alte cauze comune ale fotofobiei includ abraziunea corneana. botulismul. deoarece persoanele cu o culoare a ochilor mai inchisa au mai mult pigment care le protejeaza impotriva luminii stralucitoare. Anumite boli rare. deficienta totala de culoare (persoane care vad doar tonuri de gri). cum ar fi o afectiune genetica numita keratita foliculara spinoasa. arsurile solare si chirurgia refractiva. ar trebui determinata cauza sensibilitatii la lumina. au fost descrise ca fiind insotite de fotofobie. Unele medicamnte pot determina sensibilitate la lumina ca efect secundar. Sensibilitatea la lumina este. asociata cu dezlipirea de retina. rabia. de asemeni. Totusi. furosemidul. Consultul medical Sus . tetraciclina si doxiciclina. Se recomanda un consult medical de urgenta daca durerea este moderata sau severa in conditii de lumina putina. purtarea unor ochelari de soare sau reducerea cantitatii de lumina din camera.(migrena). intoxicatia cu mercur. printre care belladona. Fotofobia insoteste deseori albinismul (absenta pigmentului ocular). inchiderea ochilor. si astfel se poate institui un tratament adecvat pentru rezolvarea problemei.

vant.cefalee.Ce alte simptome mai prezinta pacientul? Este important ca pacientul sa-i spuna medicului daca prezinta unul dintre urmatoarele simptome: . Pacientului ii pot fi adresate urmatoarele intrebari: .Exista ceva care amelioreaza sau agraveaza sensibilitatea la lumina? .Foloseste lentile de contact? .A folosit de curand substante pentru dilatare pupilara? . cosmetice sau alte substante chimice in jurul ochilor? .durere oculara.S-a aflat de curand intr-un mediu cu praf.tuburari de vedere. De asemeni.rigiditatea cefei. . soare puternic.Cand a aparut sensibilitatea la lumina? . Spre exemplu. Medicul va realiza un consult medical care va include si un examen oftalmologic.Durerea este permanenta sau ocazionala? . lotiuni. daca pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare in interior. polen sau substante chimice? .Este necesar un consult medical daca sensibilitatea la lumina este severa. . .Exista in antecedente o leziune traumatica? .Cat de severa este? . .Care sunt medicamentele pe care le ia pacientul? . se recomanda un consult de specialitate daca sensibilitatea este insotita de cefalee. ochi rosii sau tulburari de vedere si daca nu dispare in doua zile.greturi.Pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare sau sa stea intr-o camera intunecata? .Foloseste sapunuri. .

Medicul poate face urmatoarele investigatii: .examinarea cu lampa cu fanta. .recoltarea unei probe corneene.prurit (mancarime). . .inrosire. .leziune traumatica a ochiului.modificari de auz. fotofobia dispare in cele mai multe dintre cazuri.punctia lombara. . . protejarea prin palarii cu boruri mari si ochelari de soare cu filtru UV. cel mai bine este sa evite expunerea la lumina puternica solara si alte surse de lumina puternica. Daca pacientul este sensibil la lumina fara vreo cauza. Daca pacientul ia un medicament care determina fotofobie.amorteala sau furmicaturi in alta parte a corpului. Tratamentul fotofobiei Sus Cel mai bun tratament pentru fotofobie este tratarea cauzei. .inflamatie.. .ameteli. Odata ce factorul declansator este tratat. este bine sa discute cu medicul posibilitatea inlocuirii acestuia sau intreruperea tratamentului. edem. .

vant. Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit. va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu: . pacientul poate incerca purtarea unor lentile de contact protetice care sunt facute special sa imite culoarea ochilor. Tratament medical Tratament la domiciliu Sus Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat. multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul. Sindromul ochiului uscat Generalitati Sus Sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze: atmosfera uscata. Lentilele de contact protetice pot reduce cantitatea de lumina care patrunde in ochi si pot creste confortul ocular. sindromul Sjogren) etc. Generalitati 2. praf. ca parte a procesului de imbatranire. antidepresive. senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. Tratament la domiciliu 3. utilizarea de lentile de contact. afectiuni ale pleoapelor. secundar utilizarii unor medicamente (antialergice. artrita reumatoida. anticonceptionale. Cuprins articol 1.In cazuri extreme.

mentinand senzatia de confort la nivelul ochiului. .uileiurile lubrifiante oculare sunt mai groase comparativ cu gelurile si lacrimile artificiale.. determinand curgerea mai usoara a acestuia. care ajuta la mentinerea unui strat lipidic mult mai stabil. gelurile si lubrifiantii lacrimilor (disponibile in farmacii) ajuta la hidratarea si lubrifierea suprafetei oculare. prin masaj se stimuleaza iesirea sebumului de la nivelul glandelor. In cazul in care observi ca ochii se usuca mai ales cand citesti sau privesti la televizor. lacrimile se evapora mai incet. se administreaza de patru ori pe zi. de aceea au actiune mai indelungata decat gelurile si lacrimile artificiale. Evitati miscarea excesiva a aerului prin scaderea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/si a celor oscilante .lacrimile artificiale. dar pot fi folositi cat de des este nevoie. acest lucru este util mai ales daca exista inflamatie a pleoapelor sau probleme ale glandelor de la nivel ocular care secreta substante lubrefiante si sebum. exista o serie de tratamente. Tratament medical Sus Desi sindromul ochiului uscat nu se poate vindeca.miscarea excesiva a aerului usuca mucoasa oculara. atat centrala termica cat si aerul conditionat scad umiditatea aerului . Tratamentul depinde de severitatea afectiunii. se pot utiliza ocazional doar hidratante si lacrimi artificiale sau poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a scadea simptomele ochiului uscat.cresterea umiditatii aerului: prin cresterea umiditatii aerului. Deci sunt mai ales concepute de a se utiliza pe perioada noptii. datorita consistentei crescute. Cu toate acestea. caldura incalzeste sebumul de la nivelul glandelor sebacee. solutiile fara conservanti sunt recomandate in cazul in care se doreste folosirea acestora mai mult de sase ori pe zi .pot fi aplicate comprese umede sau masaj al pleoapelor cu sampon de copii. uleiurile pot determina vedere neclara in cazul in care sunt utilizate in timpul zilei. se recomanda efectuarea de pauze frecvente pentru a permite ochiului sa se relaxeze si hidrateze adecvat. actiunea de curatare scade numarul bacteriilor care distrug stratul de sebum .

De asemenea medicul oftalmolog poate prescrie o serie de medicamente pentru a ameliora simptomatologia. presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si reintroducerea lor dimineata. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat Acestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat poate fi incomoda si creste riscul aparitiei leziunilor de la nivelul corneei. Ingrijirea acestora este relativ usoara. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact. serozitate. zilnic. Lentile de contact purtate zilnic Purtarea lentilelor de contact moi. Apoi sunt indepartate. vedere incetosata sau o sensibilitate extrema la lumina (fotofobie). Daca aceste simptome persista mai mult de 2 sau 3 ore dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog. Ingrijirea lentilelor de contact Generalitati Sus Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei. durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului. Totusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. . Simptomele ce pot sa apara sunt roseata. curatate si reimplantate.Mai exista lacrimi artificiale lubrifiante care ajuta la diminuarea simptomelor. S-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 30 zile la 7 zile tocmai pentru a micsora riscul aparitiei leziunilor corneene. dar se deterioreaza repede.

Spalati-va pe maini inainte de a manevra lentilele . pana la 7 zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat.implantati lentilele de contact inainte de a va machia ochii. indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei. sunt ceva mai putin durabile. Nu aplicati machiaj pe marginea interna a pleoapei. dar sunt lentilele cele mai putin confortabile. Generalitati 2. aruncati-o si cumparati un nou flacon . Pastrati lentilele si tot ceea ce intra in contact cu acestea . Cuprins articol 1.maini.foarte curate. Pentru ca reduc cantitatea de oxigen ce ajunge la cornee. Acestea sunt ieftine si durabile. Precautii Precautii Sus Lentilele de contact pot cauza serioase probleme ale ochiului precum leziuni si infectii ale corneei.daca solutia de curatare a lentilelor este contaminata. Solutiile preparate in casa sunt contaminate cu bacterii . Inlocuiti rezervele de .folositi o solutie salina din comert.nu umeziti lentilele de contact in gura . dar sunt mult mai confortabile decat acestea din urma. Unele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in timpul noptii.Lentile de contact rigide gaz permeabile Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale. Lentilele de contact conventionale dure Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic extrem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe forma ochiului. Pentru evitarea acestor probleme trebuie urmate unele indicatii simple de curatire si purtare a lentilelor de contact: .urmati instructiunile de curatire a lentilelor. recipiente de stocare. machiajul . recipientii cu solutii.

incepand cu 50 de ani. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica. Se produc leziuni la nivelul maculei. . Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul.lentilele de contact si in special cele moi pot absorbi picaturile pentru ochi. nu apare orbirea completa. Ambele forme afecteaza doar un singur ochi. necesare pentru vederea centrala.este indicata o vizita anuala la medicul oftalmolg pentru ca acesta sa verifice starea lentilelor si a ochilor . Exista doua forme de degenerescenta maculara. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor.machiaj pentru ochi la fiecare 3 pana la 6 luni pentru a reduce riscul contaminarii. Daca alegeti acest tip de lentile urmati intocmai instructiunile de folosire si curatare recomandate de medic. Degenerescenta maculara Generalitati Sus Vezi galerie foto Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. . dar daca boala apare la un ochi. . in cele din urma va aparea si la celalalt. Daca folositi solutii oftalmologice medicamentoase evitati purtarea lentilelor de contact pentru cel putin 30 de minute dupa folosirea picaturilor. Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta. condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular.purtarea pentru o perioada indelungata de timp a lentilelor creste riscul pentru infectii severe ale ochiului.

aflata in polul posterior al globului ocular. Simptome 5. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei. Factori de risc 4. Medici specialisti recomandati 9. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. Expectativa vigilenta 8. Generalitati 2. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. Cuprins articol 1. In aceasta forma. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata. doar in 10% din cazuri.Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. Consult de specialitate 7. distrugand vederea centrala. Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. Investigatii 10. Cauze 3. Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa. Diagnostic . Mecanism fiziopatologic 6.

Degenerescenta maculara nonexudativa In acesta forma de boala apare distrugerea maculei. Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire. Tratament 12. Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. In stadiile incipiente de boala. distorsioneaza si distrug macula. dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara. Degenerescenta maculara exudativa Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare.11. alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei. Factori de risc Sus Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta. geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. Motivul aparitiei lor este inca neelucidat. Cantitatea in exces de lichid si sange. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop. apar niste depozite numite geode. o modalitate de a vedea in interiorul ochiului. Profilaxie Cauze Sus Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei. aparand probleme de vedere. .

vitamine antioxidante si zinc.vederea centrala devine mai slaba. vor avea acelasi problema si la celalalt ochi.prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative .Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare: .o dieta bogata in grasimi .operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta . iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat .prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani .fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii.istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala . Simptome Sus Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun: . incetosata sau mai putin exacta .o dieta saraca in carotenoizi. Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi.rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici .

Din ce in ce mai . intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. ele incep sa se subtieze si sa se distruga. acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa .viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate. se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii.este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte . condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice. Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi. nu mai functioneaza corespunzator.in campul vizual cetral apar pete albe sau negre .severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare. Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative: . care nu dispare sau se agraveaza in timp.apare pierderea vederii centrale.obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate ..este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor . . cele pentru vederea diurna. Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc.liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate. Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede. celulele nervoase ale maculei. boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul. aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative. acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. Mecanism fiziopatologic Sus Degenerescenta maculara nonexudativa In aceasta forma de boala.

agravand treptat acuitatea vizuala. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa. tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare. Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata. celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. Datorita tesutului cicatrizant. afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. Ele produc sangerare. Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. multi pacienti prezentand o vedere periferica buna. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate. nu produce orbire completa. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea . nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii.multe celule nervoase incep sa se distruga. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata. Daca nu se trateaza. Degenerescenta maculara exudativa Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare. pot sa apara in campul vizual pete albe. acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. producand pierderea vederii centrale. Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare. In prezent. dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. Desi boala afecteaza vederea centrala. Vor produce modificari ale formei maculei. permitand adaptarea in timp. petele albe devin mai mari. Pe masura ce aria afectata se mareste.

bolii.apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare . care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca: . Consult de specialitate Sus Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. Desi de obicei. Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea. se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central. Leziunile sunt severe si permanente. forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa.apare o pierdere brusca si rapida de vedere .liniile drepte devin curbate sau ondulate. La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog. se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca: . iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid.

Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa. Expectativa vigilenta Sus Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara. Daca apar tulburari rapide de vedere. se va practica expectativa vigilenta. modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente.vederea devine din ce in ce mai incetosata. Daca exista o forma usoara. Medici specialisti recomandati Sus . se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist.este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit . Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere.culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte . Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere. In general. In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale. Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata.. lenta de pierdere a vederii. cum este cea produsa de forma nonexudativa.

Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. In cazul existentei formei exudative. Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc. Aparitia unor depozite luminoase. medicul oftalmolog poate examina retina si macula. Se va face si testarea campului vizual. Grilajul prezinta un punct in centru. observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din . In timpul acestei examinari. pentru a observa interiorul globului ocular. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice. Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. in timp. alb-galbui numite geode. De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog. iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic. cat si de alta natura. au mai existat in trecut. facand astfel un istoric al bolii. Investigatii Sus Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. este unul din semnele precoce de boala. Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. central si periferic. Vederea centrala se agraveaza treptat. liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate. testand ambele campuri vizuale. la persoanele cu degenerescenta maculara. se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard.Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist.

Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni.partile grilajului Amsler. Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa. Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere. Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa.Generalitati Degenerescenta maculara nonexudativa . Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. Tratament Sus Tratament . se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. Diagnostic Sus Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare. in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun. se va face o evaluare. necesita folosirea unui astfel de test Amsler. ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate.

care este forma cea mai severa de boala. a incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau deja boala. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu. daca a fost deja recomandat de medic. De retinut! Un studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul American de Oftalmologie. In cazul existentei acestei forme. dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard. Tratamentul nu reda vederea. poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat. forma exudativa. Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale. a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antioxidante. Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani.Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale. este important ca tratamentul sa nu fie amanat. Daca exista deja pierderea vederii din cauza acestei afectiuni. se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi. dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. Degenerescenta maculara exudativa In unele cazuri. Acest lucru va ajuta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul sa se . se va face o evaluare a vederii restante. Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate.

in majoritatea cazurilor si nu exista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune. Exista mai multe metode de ajutorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii: . la persoanele cu degenerescenta maculara.este nevoie de ajutorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice . care poate face pacientul sa nu se . Daca degenerescenta maculara exudativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza.se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. Medicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni. a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. Se recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa. Tratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala.se poate cere si ajutorul unui medic specializat. A trai cu vedere redusa O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri. in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul. Daca oricare linie a grilajului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. Poate sa apara un sentiment de furie. folosind grilajul Amsler. Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu exista un tratament eficient. tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale. ce poate ajuta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere . intrucat tratamentul nu este de ajutor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere. Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune.se folosesc diferite dispozitive ce maresc si ajuta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata .descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta. Studii recente sugereaza ca acest lucru ajuta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta. Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale.

Optiuni de medicamente In prezent exista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare. Se pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie. iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia. In aceste situatii se poate cere ajutorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme. Primul medicament aprobat de FDA (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (Macugen). Tratament chirurgical Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere. Un tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii. Degenerescenta maculara nonexudativa . Aceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (VEGF).mai poata descurca pe cont propriu. In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara exudativa. ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie. Chiar si prin acesta. Degenerescenta maculara exudativa Tratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala. Fara tratament. Este normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar. Cercetatorii testeaza medicamente anti-VEGF sau inhibitorii ai VEGF. care necesita tratament. pierderea de vedere care apare in forma exudativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale. care produc pierderea vederii in forma exudativa de degenerescenta maculara. majoritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale. dar sunt in studiu si altele. Se testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie. Se foloseste doar in formele exudative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri. majoritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient.

Exista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala). In prezent. Se fac studii. Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser. de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta) . situate submacular. este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor.Desi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma. Se cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii. Acest tratament poate mentine vederea la unii pacienti. in prezent. dar unii experti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma exudativa. prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele. sunt implicate riscuri serioase. anormale. Tratamentul laser poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 2-5 ani. intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. Optiuni ale tratamentului chirurgical Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei exudative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser. .translocatie maculara prin tratament chirurgical: in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa. poate sa creasca riscul de aparitie a formei exudative de boala. diferit de majoritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara. pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal. intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. numite geode incetinind pierderile de vedere. Acestea pot fi: . De retinut! Terapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala. dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta. a caror aparitie induce degenerescenta maculara exudativa. pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical.interventie chirurgicala submaculara: prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie. tratamentul chirurgical nu se aplica formelor nonexudative. dar in acelasi timp.

cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara . depozite formate din resturi ale celulelor moarte. Tratamente experimentale Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare. poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular. . Desi tratamentul poate sa amelioreze vederea. Terapia fotodinamica. Alte tratamente In afara de tratamentul laser. au investigat terapia laser in tratamentul geodelor.dispozitive electronice de redare a vederii: cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc . Se fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale. obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma exudativa de boala. Majoritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie. procedura folosita pentru a trata forma exudativa: razele X sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular.terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare: mai multe studii. terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma exudativa de degenerescenta maculara si doar in 20-30% din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii. Terapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular. care in cele din urma pot produce pierderea vederii. Se cerceteaza in continuare si alte tratamente. situate la polul posterior al globului ocular. este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost injectat in torentul sangvin. Doar in 1015% din cazuri.terapia de iradiere externa. rezultatele studiilor au fost controversate. intrucat. Este folosita in masa doar de curand. nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient. in prezent. Este foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator. cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. Medicamentul care reactioneaza la lumina laserului.Degenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune. Acestea sunt: . iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate.

examene oftalmologice regulate: in urma unui examen oftalmologic se poate determina daca exista riscul de aparitie a degenerescentei maculare. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu. Dar exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii: . Terapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial. Multe din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe. Unele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii. iar daca deja exista poate fi depistata in stadiu precoce. Aceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie. daca se poate trata. pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse. detectarea precoce poate sa ajute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere . intrucat sunt mult mai precise. Se recomanda adresarea la medic.celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier. necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata. Este nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare. De retinut! Tratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare.alimentatia bogata in fructe: studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii. chiar daca se inceteaza fumatul. . riscul tot persista pentru cativa ani . Profilaxie Sus Nu exista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara.incetarea fumatului: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii. Unii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser.

congenital sau dobandit. alune sau peste.administrarea de vitamine antioxidante si zinc: acest tratament este eficient doar daca exista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere. dar uneori verticale sau circulare. ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala. se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului . Se urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului. folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii. se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui examen oftalmologic. poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare .alimentatie bogata in peste: studiile recente au evidentiat faptul ca pestele. Se examineaza vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul. Un studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare. pot fi benefice organismului. caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor. de cele mai multe ori orizontale. Daca se observa modificari. . privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta.scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare: conform studiilor recente. o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati. In cazul existentei bolii. Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica. Nistagmus Fenomen spontan sau provocat. Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii. grasimile care se gasesc in nuci. iar efortul fizic poate sa scada acest risc. creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii.Se pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei exudative in conditiile in care exista deja forma nonexudativa: . care este o sursa de acizi grasi omega-3. de mica amplitudine.

Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice. In fapt.Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. Nistagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. legat sau nu de ereditate. neurologice sau fara cauza precisa. ale unei tumori cerebrale sau vestibulare. intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis. cauzate de leziuni oculare. purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. la emotii. leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului).nistagmusul fiziologic . poate permite o ameliorare definitiva. albinismul. nistagmusul vestibular este provocat de o excitatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne.nistagmusul optocinetic. sau ale unei leziuni a creierului mic. In cazul nistagmusurilor congenitale. Nistagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor. Nistagmusul patologic . de asemenea. la eforturile de atentie (in timpul cititului. Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala). Atunci cand acest tratament este eficace. Ele pot fi observate. denumit si nistagmusul caii ferate. . ca scleroza in placi.Nistagmusurile congenitale. toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat. evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona. prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de blocaj. apoi rapid in sens contrar. o interventie chirurgicala.Aceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite. Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala. de exemplu). se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. Diagnostic si tratament . variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa. El isi intoarce atunci frecvent capul. strabismul. Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale: ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala. Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri. insotita de tulburari ale auzului. in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie. se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata. . atunci cand tratamentul este posibil . de o rotatie pe un scaun turnant sau de o injectare de apa rece sau calduta in ureche.electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. de exemplu. cauzat.

Studiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii. A face fata unei interventii chirurgicale poate fi o experienta inspaimantatoare plina de intrebari. Spre exemplu. In 20 de ani de la inventarea anesteziei. Astazi. Totusi. interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. la mijlocul secolului 19. reprezentand un pas important. histerectomia – o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator – este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica. Medicii incearca chiar chirurgia fara incizie – o noua tehnica prin care organele . Acest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire. dupa operatia de cezariana. In ce priveste chirurgia ginecologica. entuziasmul a fost in mod special mai intens. indoieli si incertitudini. adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege sa faca aceasta operatie. numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica. Multe femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator. mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite.Pregatirea pentru interventia chirurgicala Generalitati Sus Multi pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an. Anglia. majoritatea interventiilor sunt elective. directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. mai ales femei. si prima histerectomie a fost realizata in 1843 in Manchester.

recuperare la domiciliu. de asemeni.mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare. . Chirurgia ambulatorie ofera cateva avantaje fata de interventiile care necesita spitalizare. au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali.interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. printre care si multe proceduri ginecologice. Chirurgia de o zi pune. cum ar fi: . Acest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au altfel de risc pentru complicatii care necesita spitalizare.o perturbare mai mica a programului pacientului. Totusi. pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi. In general. Pregatirea pentru inteventia chirurgicala s-a modificat. In schimb.costuri mai mici. mai mult de jumatate dintre interventiile chirurgicale. Nu in urma cu mult timp. astazi. Aceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate. chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in 60-90 de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie. Femeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet. sunt realizate la pacienti neinternati. Astazi. interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu. iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 24 de ore. . Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si externarea dupa o saptamana. mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare. .un risc scazut de infectie dupa interventie. daca este necesara realizarea unei incizii largi sau exista risc pentru complicatii. In plus. . . de asemeni. chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita.

de asemeni. Unii experti recomanda pregatirea pentru o interventie chirurgicala printr-o serie de tehnici de relaxare: respiratia profunda. Generalitati 2. Aceste avantaje ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila. O femeie care a auzit ca o histerectomie ii va ruina viata sexuala sau o va face sa fie obosita timp de mai multe luni. gandirea pozitiva si vizualizarea: imaginarea si vederea mentala a unui rezultat pozitiv al interventiei chirurgicale si o recuperarea rapida. anxioasa si furiasa pe propriul corp. dar nu inseamna ca este mai putin stresanta. Cuprins articol 1. Pregatirea emotionala 3. O femeie care are copii mici de ingrijit acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. spre exemplu.sa-si administreze medicatia analgezica. spre exemplu. la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei. poate deveni deprimata. sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingrijirea postoperatorie de unul singur. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. Hormonii de stres pot duce. Chiar si proceduri simple realizate in cabinetul medicului pot determina reactii puternice. Intelegerea durerii Pregatirea emotionala Sus Interventia chirurgicala are si un efect emotional. Pregatirea fizica 4. Consideratii legale 5. anticiparea spitalizarii si separarii de familie poate face adaptarea dificila. Pentru unele femei. .

In cazul in care pacienta opteaza pentru chirurgie. medicul trebuie sa explice pacientei interventia si cum este realizata. .Programarea interventiei elective. poate alege intre histerectomie . . care sa includa pregatirea hranei si rearanjarea mobilei daca acest lucru este necesar. teste de sange.evitarea aspirinei si a altor medicamente asemanatoare aspirinei care interfereaza cu coagularea sangelui. . teste de urina si electrocardiograma.Pregatirea fizica Sus In timp ce pregatirea emotionala este un pas necesar dar deseori trecut cu vederea.Aflarea tipului testelor de laborator de rutina necesare. . daca exista mai multe tehnici de realizare. . pregatirea fizica este este un factor important pentru evolutia postchirurgicala buna. cu cinci-sapte zile inainte de intervenita chirurgicala. care pot include radiografii.Intrebari legate de modificarea programului administrarii si dozelor de medicamente pe care pacienta deja la ia. daca pacienta are fibrom.daca este necesar.pregatirea casei. .Daca pacienta este diabetica. ar trebui sa discute urmatoarele cu medicul: . .exercitiu fizic regulat pentru cresterea nivelului de energie si mentinere fortei. pacientul ar trebui: . .sa aiba o dieta echilibrata care sa includa multe alimente bogate in vitamina C. trebuie discutata modificarea dozelor de insulina in timpul perioadei preoperatorii cand pacienta nu mananca. luand in considerare problemele familiale si cele de serviciu.sa se opreasca din fumat si sa evite excesul de alcool. realizarea unor aranjamente cu persoane care pot ingriji copiii in timp ce pacienta este la spital.Intrucat exista mai multe modalitati de a realiza o procedura specifica. . care ajuta la vindecarea tisulara. Spre exemplu. In saptamanile de dinainte de interventia chirurgicala.

Consideratii legale Sus Odata ce pacienta s-a hotarat pentru interventia chirurgicala. o embolizare a arterei uterine (intreruperea fluxului sanguin catre uter). iar pacienta trebuie sa puna intrebari daca simte nevoia. si-a facut testele necesare si s-a pregatit mental si fizic. Acum este si cel mai bun moment pentru a dona sange pentru operatie si a oferi directive inainte de operatie. plus alte cateva tehnici non-invazive pentru indepartarea fibroamelor. astfel incat aceasta sa fie complet informata cand ia decizia asupra interventiei chirurgicale. lucru care poate determina anxietate. daca acestea sunt necesare. Aceste instructiuni ii comunica medicului planurile pacientului in perioada in care acesta nu poate vorbi pentru sine. isi poate alege chirurgul si sa-si faca „temele” in ceea ce-l priveste: cat este de experimentat? Daca are subspecializari? Cat de mult interventii asemanatoare a mai realizat? Care este rata succesului sau? De retinut totusi ca cel mai important motiv pentru a alege un anume chirurg este ca femeia sa se simta respectata si ascultata. Formularele de consimtamant difera de la un spital la altul si poate include permisiunea pentru proceduri aditionale. Aceasta parte a procesului nu trebuie grabita. . Exista doua tipuri de instructiuni: un testament pentru viata si o procura de ingrijire medicala. i se va cere sa semneze un consimtamant informat. o miomectomie (indepartarea doar a fibromului). Procesul consimtamantului informat ar trebui sa includa o discutie despre riscurile si beneficiile interventiei propuse.(indepartarea intregului uter. . Ar fi bine ca pacienta sa semneze consimtamantul doar in momentul in care a inteles tot ce i s-a explicat si se simte confortabil cu ce a aflat. Medicul trebuie sa aiba o discutie detalaiata cu pacienta inainte de interventie.Daca pacienta se pregateste pentru interventie electiva. care poate fi realizata in mai multe feluri). Acesta poarta numele de consimtamant informat pentru anumite proceduri. Este bine ca pacienta sa semneze consimtamantul cu cateva zile inainte pentru a nu se confrunta cu lista de riscuri chiar inainte de interventie.

.sa intrebe chirurgul daca exista probabilitatea de a avea nevoie de sange si cat de mult. utilizate. crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange. cum a fi ibuprofenul si alte antalgice non-narcotice pot fi. Injectiile locale cu . ducand la acumularea de lichid la nivelul plamanilor si aparitia pneumoniei. semnaland faptul ca exista leziuni care trebuie ingrijite. .cresterea nivelului de stres. Daca pacienta ia in considerare transfuzia cu sange autolog: . Sau membrii familiei sau prietenii care au aceeasi grupa de sange pot dona pentru pacienta. medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene.sa ia in considerare administrarea de suplimente de fier pentru a reface sangele inainte de operatie. Intelegerea durerii Sus Intelegerea a ceea ce se intampla dupa operatie este la fel de important ca si cunoasterea a cee ce se intampla in timpul operatiei. de asemeni. Durerea este modul in care organismul trimite semnale de avertizare catre creier. oral sau transcutanat (prin plasture). Acetaminofenul. . Sangele transfuzat poate proveni de la banca de sange sau pacienta poate dona sange inainte de operatie. . daca aceasta este necesara. durerea poate interfera cu recuperarea prin: . cum ar fi morfina si codeina pot fi prescrise pentru durere severa si administrate intravenos. Exista mai multe cai de a reduce durerea dupa operatie: narcoticele.incetinirea reluarii tranzitului intestinal. Desi este o reactie normala la interventia chirurgical.poate face ca pacienta sa-si suprime tusea. depresie si anxietate. sub forma lichida sau de comprimat. transfuzie numita autologa.Inainte de interventie pacienta poate fi rugata sa semneze si un formular de acceptare a transfuziei de sange. Durerea este o parte inevitabila a chirurgiei.impiedicarea pacientei sa coboare din pat.

pacientei i se pot administra antalgice prin analgezia intravenoasa controlata de pacient.aplicarea de cald sau gheata pe locul operat.masajul si exercitiile de intindere (stretching).anestezic sau creme si plasturi anestezici pot ajuta la pregatirea corpului pentru o procedura sau la ameliorarea durerii dupa interventie. Cand pacientul apasa buntonul de control. pompa elibereaza o doza de narcotic sau alt analgezic intravenos. ameliorarea poate sa apara in cateva secunde. . In functie de tipul de interventie chirurgicala. pacientul este conectat la o masina numita pompa de administrare a antalgicelor controlata de pacient. Alte abordari nonmedicale pentru ameliorarea durerii pot fi eficiente. Dozele sunt mai mici decat cele administrate prin injectie. Inainte de operatie este bine ca pacienta sa discute cu medicul despre posibilele tipuri de durere ce pot apare si cele mai eficiente mijloace de a o ameliora. care este de obicei folosita in spitale pentru durerea acuta postchirurgicala.tehnici de relaxare. Acestea sunt: . In cazul acestui tip de administrare. dar intrucat medicamentul ajunge direct in sange. Nevrita optica Generalitati Sus . .

De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala. Nervul optic este format din aproximativ 1. Cauze 3. Cuprins articol 1. Simptomatologie 4.2 milioane de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a .Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. Consultarea unui specialist 6. Tratament 8. Prognostic Cauze Sus Cauzele exacte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute. Complicatii 5. Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple. Generalitati 2. Investigatii paraclinice 7. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa.

50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Un alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala Devic. Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani. Totusi. iar 38 . aceasta recunoaste si alte cauze. La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla. Desi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice. Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal. Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. precum: . cele 2 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii. 15 .20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica.transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv. Boala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla. Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna .sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LCR (lichidului cefalorahidian). Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici).

cloramfenicol.Boli infectioase: boala Lyme. expunere la factori toxici. HIV. hepatita B. infectia cu virus herpes simplex. Varsta Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20.45 de ani. infectia cu cytomegalovirus. printre care se numara si: 1. tumori ce comprima nervul optic. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier. 2..Diabet zaharat . . deficit nutritional sever. determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral. .Arterita craniana: este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. . Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani. insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple.Sensibilitate la gluten . insa au fost descrise cazuri si la persoane. . Sexul Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii.Boli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite) . Specialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni. interferon alfa. sifilis.Neuroretinita: poate declansa nevrita optica.Sindromul hipereozinofilic Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica. Vasrta medie de debut este de 30 de ani. tuberculoza. .Anumite medicamente: in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei).

Durerea se amelioreaza dupa cateva zile. Pierdere vederii Gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. 3. Simptomatologie Sus De obicei nevrita optica apare la un singur ochi . Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura. .3. Durere oculara Evolutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana. Discromatopsie (pierderea vederii colorate) Simptomele aditionale: . de obicei inainte de a aparea afectarea vederii.2 secunde).Intensificarea simptomelor la expunerea la lumina. vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 2 .doar foarte rar afectarea este bilaterala. 2.Fosfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1. O parte a pacientilor isi revin in mod spontan. Triada simptomatica clasica este formata din: 1. . Factorii genetici Haplotipul HLA DR 2 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica.3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni.

Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune. insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante.Semnul Uhtoff . a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla. Daca sunt in aceasta situatie. specialistii recomanda adminsitrarea. . Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta . Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut. Reactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi. in cadrul terapiei initiale.pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral.. in special boli infectioase.consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura (apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata). deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata. cum ar fi scleroza multipla. Aproximativ 20% din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. 35% in primul an). nevrita optica este primul semn. Pierderea vederii 2. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt: 1. La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla. insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta).

. precum si locului de emergenta a nervului optic.Apare durere.Astfel de medicamente sunt interferon beta 1a si interferon beta 1b. . . Cel mai adesea initial se realizeaza examinarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor.Simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului. Ele au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la RMN. Investigatii paraclinice Sus Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale. Oftalmoscopia In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu ajutorul unui aparat specal numit oftalmoscop. Ulterior pot fi realizate urmatoarele investigatii: 1. In cazul in c are au fost deja diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care: . El poate sa ajute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice.Apar simptome atipice: parestezii (amorteala).Au tulburari de vedere. anestezii la nivelul membrelor. .

Rezonanta magnetica nucleara Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin injectarea substantei de contrast. Acesta include: . Daca exista o afectare importanta a vederii. In urma efectuarii RMN se poate stabili daca exista zone slab sau complet demielinizate in creier. Unele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor RMN-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor. 5. suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a exclude alte procese patologice. Analize serologice Sunt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice. pierderi atipice ale acuitatii vizuale.este crescuta in inflamatie). Teste de inflamatie Reactantii de faza acuta ce demonstreaza existenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de VSH (viteza de sedimentare a hematiilor . apare pozitiva in cadrul inflamatiei). 4. Reactivitatea pupilara la lumina In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos. daca exista procese expansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice. fibrinogenul (creste). PCR (proteina C reactiva. 3. nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile). Rezonanta magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita.2. Tratament Sus In majoritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in 8-10 saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata). atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine.

Daca se administreaza exclusiv corticosteroizi orali. Majoritatea pacientilor isi recapata vederea in 6 luni dupa debutul bolii. Administrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au. Daca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna). Ei sunt administrati dupa corticosteorizii i. riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut. prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente. Prognostic Sus Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun.1. Adminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru maxim 2 saptamani. 2.De asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice. Keratita interstitiala Generalitati Sus . Administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa: ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii. Studiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la RMN.v.

Cuprins articol 1. mai frecvent. Simptomatologie 4. virali. poate sa duca in timp la orbire. o inflamatie nonsupurativa ce se caracterizeaza prin infiltrarea stromei corneene cu celule care sustin si promoveaza inflamatia. prin definitie. Cauze 3. apare secundar raspunsului imun al gazdei impotriva unui antigen specific. lepra) sunt mai des intalnite (sau sunt chiar endemice). Frecventa de aparitie a keratitei interstitiale difera foarte mult de la o regiune la alta. Tratament . parazitari si chiar autoimuni. Inflamatia este de obicei rezultatul direct al procesului infectios sau.Keratita interstitiala este termenul medical care descrie inflamarea corneei si care. lasata netrata. Cea mai frecventa cauza de aparitie a ei este infectia cu Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului). Investigatii paraclinice 6. Generalitati 2. iar morbiditatea oculara pe care o implica este datorata formarii de cicatrici corneene care vor interfera si vor scadea acuitatea vizuala. Keratita interstitiala este o afectiune care se manifesta in special in decadele 3–5 de viata.anticorp sau reactie de hipersensibilitate intarziata. Keratita interstitiala este. fiind mai crescuta in tarile in care bolile micobacteriene (tuberculoza. Consultarea unui specialist 5. Raspunsul imun poate fi sub forma de complex antigen. insa keratita interstitiala recunoaste si alti agenti etiologici bacterieni.

Keratita interstitiala din sifilisul congenital poate fi descoperita destul de tardiv (in jurul varstei de 15-20 de ani) si afecteaza in peste 80% din cazuri ambii ochi. fara sa existe o afectare a epiteliului corneean sau a endoteliului. Se pare ca boala apare printr-o reactie mediata imun impotriva unui antigen treponemic. corneea nu este vascularizata (ea isi ia oxigenul direct din aer). Keratita din cadrul sifilisului congenital se caracterizeaza prin aparitia de infiltrate multifocale sau inflamarea difuza a stratului corneean profund. Prognostic 9. Prevenire Cauze Sus Keratita interstitiala este o boala grava ce se caracterizeaza prin infiltrat inflamator celular si aparitie de vase in corneene. Desi vasele lipsesc. Keratita interstitiala implica aparitia unor vase in stroma corneeana ceea ce scade semnificativ din transparenta. Corneea normala este o structura transparenta ce acopera irisul. Cauzele frecvente de aparitie sunt sifilis. ea este un tesut foarte bine inervat (are numeroase terminatii nervoase nemielinizate care transmit stimuli termici. nociceptivi si chimici). Keratita interstitiala din cadrul sifilisului dobandit apare mai rar compartiv cu cea din sifilisul congenital si afecteaza in mod tipic un .7. Keratita sifilitica apare atat in sifilisul congenital cat si in cel dobandit si afecteaza in special straturile profunde ale corneei. alaturi de cristalin formeaza aparatul optic refractar al ochiului. puplia si care. Neovascularizatia apare in functie de severitatea procesului inflamtor. Doar foarte rar insa afectarea bioculara debuteaza simultan. Datorita faptului ca este esential ca ea sa fie transparenta. Complicatii 8. tuberculoza si lepra.

O caracteristica a keratitei interstitiale in acest . Trypanosoma Brucei.infectia herpetica.singur ochi. Keratita apare destul de precoce dupa infectia sistemica primara. Keratita severa apare si in infectia cu Acanthamoeba si este mai grava la pacientii care poarta lentile de contact. Boli virale . keratita interstitiala tuberculoasa este asemanatoare celorlalte keratite interstitiale. insa ele pot fi contactate in cursul calatoriilor in tari exotice. Daca apare. infectia cu virusul Varicelo-zosterian. Manifestarile neuro-oftalmologice apar inca din stadiul 2. Onchocerca volvulus (determina cecitatea raurilor sau oncocercoza) care este cauza de aparitie a keratitei interstitiale cu debut in corneea periferica ce apoi se extinde spre centru. insa keratita si uveita apar in stadiul 3. Keratita interstitiala din boala Lyme se caracterizeaza prin aparitia unor infiltrate numulare in stroma. infectie cu virusul Epstein Barr. Infectii parazitare . Alte cauze de keratita interstitiala includ: 1. Cei mai frecvent paraziti incriminati sunt Trypanosoma cruzi. 2. afectarea este unioculara si se datoreaza raspunsului imun fata de antigenele tuberculoase. Prognosticul pacientilor cu keratita lepromatasa este rezervat datorita largii intinderi a procesului infectios. Keratita tuberculoasa apare secundar infectiei pulmonare.sunt mai rar intalnite in Europa. Keratita interstitiala din boala Lyme (infectia cu Borrelia burgdorferi) se manifesta in cadrul afectarii oculare din stadiile 2 si 3 de boala Lyme. fara sa coexiste si vase de neoformare. Chiar si in acest context. Din punct de vedere al manifestarilor clinice. ducand in final la aparitia neovascularizatiei si opacifierii complete a corneei. Keratita din lepra apare de obicei bilateral iar Mycobacterium leprae este in general prezent in stroma corneeana (sugerand un mecanism infectios direct si nu un proces de natura imunologica). Leishmania (poate determina 2 tipuri de afectiuni oculare : keratita necrozanta ce poate progresa spre necroza corneeana si perforare si keratita interstitiala cu aparitia ciactricilor corneene). keratita interstitiala tuberculoasa este destul de rara.

3.este o afectiune caracterizata prin keratita interstitiala nonsifilitica. . boala vestibulocohleara si vasculita autoimuna. Este surprinzator faptul ca in stadiile finale ale bolii.caz este faptul ca epiteliopatia este acompaniata de o durere foarte intensa. sau poliartritei nodoase. Consultarea unui specialist Sus . Debutul sindromului este cu simptome vestibuloauditive (tinitus. . Simptomatologie Sus Cele mai frecvente simptome manifestate de catre pacienti sunt: . greata. varsaturi) si inflamatie corneeana. Sindromul Cogan . fotofobie.Durere oculara. durere si blefarospasm pana in faza tardiva ce se manifesta prin reducerea dramatica a acuitatii vizuale. Sifilisul congenital manifesta simptome inca din copilarie si astfel keratita interstitiala sifilitica poate fi diagnosticata mult mai precoce. artritei reumatoide. disconfortul ocular este minim. Simptomele evolueaza din faza acuta. Aspectul morfopatologic al corneei este asemanator celui din keratita interstitiala sifilitica: infiltrat inflamator profund si neovascularizatie.Hiperlacrimatie. caracterizata prin scaderea acuitatii vizuale.Fotofobie (sesibilitate exagerata la lumina). Afectarea autoimuna este sub forma granulomatozei Wegener. ameteala.

Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte de urgenta la medic daca: . Investigatii paraclinice Sus Diagnosticul de keratita interstitiala poate fi stabilit relativ usor prin investigatii oftalmologice de specialitate. keratita inetrstitiala este caracterizata prin arii de necroza stromala densa si neovascularizatie (difuza sau focala). Cel mai indicat in aceasta situatie este testul lampei cu fanta. .apar scurgeri oculare. In urma lor raman asa numitele vase fantoma. . infectionist). Diagnsoticul keratitei sifiilitice se pune adesea pe rezultatul investigatiilor si examenelor clinice corelate cu teste serologice. . corneea prezinta zone de cicatrizare (mai ales in stroma corneeana posterioara). Pe masura ce procesul inflamator se atenueaza. Aceste recomandari sunt adresate tuturor pacientilor.Pacientii diagnosticati cu keratita interstitiala trebuie urmariti si investigati periodic de catre un medic oftalmolog si un specialist in cauza de baza a inflamatiei corneene (medic reumatolog. Testele serologice pot fi treponemice si nontreponemice. . Neovascularizatia din faza acuta contribuie la culoarea rozalie a corneei. La consultul clinic. in faza acuta.scade brusc acuitatea vizuala.ochiul se inroseste. in special celor cu transplant de cornee.se agraveaza durerea. insa vasele regreseaza in timp.

Distrofie corneeana. herpetice.Keratoconjunctivita atopica. Cele mai frecvente teste nontreponemice sunt VDRL (venereal disease research laboratory) si RPR (reagina plasmatica). Determinarile serologice sunt utile si in diagnosticarea sindromului Cogan (desi de cele mai multe ori acest diagnostic se pune prin excluderea altor patologii posibile sicare apar si mult mai frecvent).Alte keratite bacteriee.Cele treponemice detecteaza anticorpi antitreponema pallidum. Pacientii cu vasculita sistemica activa (aparuta in cadrul sindromului Cogan) au de obicei limfocitoza si un VSH ridicat. fungice. .ele raman permanent pozitive dupa ce organismul a fost expus bacteriei. . Tratamentul medicamentos . .Tulburaru metabolice corneene. Tratament Sus Tratamentul keratitei interstitiale implica in primul rand tratarea cauzei care a determinat boala si apoi prevenirea cicatrizarii corneei. Ele nu sunt specifice si titrul anticorpilor masurati scade pe masura ce tratamentul isi face efectul. Testele nontreponemice detecteaza anticorpi anticardiolipina. Diagnosticul diferential al keratitei interstitiale este realizat cu boli oftalmologice precum: . cat si metode chirurgicale. .Sindromul Cogan. In momentul actual exista atat metode farmacologice si suportive de tratare.

Penicilina este. Daca keratita interstitiala a debutat pe fondul sifilisului secundar sau tertiar se pot utiliza cu succes. Tratamentul chirugical . in special cea aparuta in sifilis congential a influentat foarte mult evolutia bolii. clofazimina si rifampicina alaturi de tratamentul local cu corticosteroizi in cazul keratitei interstitiale lepromatoase. Administrarea de antibiotice.antibioticoterapia trebuie realizata cu substante cu spectru larg. 3. 4. Administrarea de dapsona.ei sunt substante cu puternice proprietati antiinflamatorii. in acest caz. Datorita proprietatilor pe care le au. Specialistii recomanda ca tratamentul sistemic sa fie initat si continuat sub supraveghereaa unui medic internist. boala ar fi dus la opacifierea permanenta a corneei (iar prognosticul ar fi fost rezervat). tratamentul de electie. Administrarea de corticosteroizi . a caror adminsitrare pe termen lung este grevata de numeroase reactii adeverse metabolice si imune. 2. Includerea corticosteroizilor in tratamentul keratitei interstitiale.se administreaza intravenous iar doza depinde de stadiul bolii. antibiotice din clasa penicilinelor. corticosteroizii topici pot reduce rapid inflamatia si neovascularizatia si amelioreaza rapid acuitatea vizuala. reumatolog si infectionist. Administrarea concomitenta de corticosteroizi si terapie sistemica multimedicamentoasa (in regimuri si scheme medicamnetoase special concepute de catre specialistii in domeniu) in cazul keratitei interstitiale tuberculoase. favorizand vindecarea ei mult mai rapida si cu sechele minime.Medicamentele utilizate in tratamentul keratitei interstitiale sunt foarte variate si alegerea lor depinde de agentul etiologic incriminat in aparitia bolii. Schemele terapeutice actuale includ: 1. In lipsa acestor compusi.

Complicatii Sus Complicatiile keratitei interstitiale sunt reprezentate de subtierea corneei si perforarea acesteia. Astfel se previne instalarea opacitatii corneene si se mentine acuitatea vizuala in parametri optimi. Prevenire Sus Metodele de preventie ale keratitei interstitiale sunt nespecfice : pacientii trebuie sa evite contactul cu agentul etiologic principal al bolii iar daca se infecteaza sunt sfatuiti sa se prezinte imediat la medic pentru consult si tratament de specialitate. Datorita vaselor nou aparute. Prognostic Sus Prognosticul keratitei interstitiale este bun daca afectiunea este diagnosticata si tratata corespunzator si in timp util. Spre deosebire de alte afectiuni oftalmologice in care se practica transplantul de corneene. Desi aceste situatii sunt relativ rar intalnite. insa acesta trebuie realizat doar dupa ce inflamatia oculara s-a remis. Daca insa au aparut cicatrici corneene pacientul are indicatie de interventie chirugicala si transplant de cornee. ele reprezinta urgente oftalmologice care trebuie tratate chirugical imediat (se efectueaza keratoplastie). afluxul de leucocite si celule inflamatorii este semnificativ si ele cresc riscul de respingere a grefei. in final. keratita interstitiala nu raspunde la fel de bine la aceasta procedura. Daca inflamatia este acuta poate determina aparitia complicatiilor si chiar a rejectului de grefa.Tratamentul chirugical este indicat in cazurile cu evolutie avansata. O optiune terapeutica este transplantul corneean. care nu au fost tratate la timp si care s-au complicat cu opacifierea permanenta a corneei. . Cauza principala este iflamatia si neovascularizatia corneei.

Complicatii 7. Cuprins articol 1. Profilaxie 6. Generalitati 2. Cauze 3. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: . Tratament 5. Simptome 4.Conjunctivita Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular).

praful. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului.prurit conjunctival (mancarime. in special praful. se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce.secretie verzuie. aparuta la nivelul ochiului .vedere incetosata . in special dupa somn . groasa.fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).arsuri oculare .secretie alb-galbuie. fardurile. gazele si ceilalti poluanti de mediu. . aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale..infectia cu virusuri . polenul. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: . lentilele de contact. clorul folosit in tratarea apei (piscine) . Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana).factori iritanti precum sampoanele. fumul de tigara.hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) .alergenii.infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) . care prin grataj poate accentua hiperemia) .hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) .

Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). Conjunctivita bacteriana. unguente sau pastile. Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. poate identifica cauza conjunctivitei. este necesar consultul medical de specialitate. astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). inclusiv BTS. . pentru a evita astfel aparitia recidivelor. dupa un interval de 5-7 zile de la debut.Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. pot fi tratate corespunzator. Examenului microbiologic al secretiei oculare.

este important consultul medical de specialitate. Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. ochelari de soare.Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. senzatie de corp strain intraocular). Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. prin spalare locala cu apa. pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. usturime. In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). se recomanda urmatoarele: . Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. igiena corespunzatoare a ochilor) .evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta .utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil . Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite.

farduri). care trebuie spalate si dezinfectate corespunzator .igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala . precum lenjeria pentru pat (fata de perna). Cu toate acestea.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare .este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact. cu un tampon steril. de cel putin 2 ori pe zi .evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact . Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic). De asemenea. trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) .este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios.spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun .evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat .Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: .stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. prosoapele. trebuie sa se retina ca exista anumite forme de .evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate . atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.

. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. in functie de tipul produsului utilizat. praf. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului.conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului.

Blefarita Generalitati Sus Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este o afectiune a pleoapei denumita blefarita. alergii sau eczeme. Tratament Simptome Sus Simptomele blefaritei includ: . Simptome 3. Generalitati 2. Blefarita reprezinta inflamatia pleoapelor. Diagnostic 4.roseata . Cauza blefaritei este necunoscuta. dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). Cuprins articol 1. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. Orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita.

de regula cu stafilococi. pornind de la nivelul nasului. La inspectia atenta. Neuropatie optica Afectiune care atinge nervul optic. pe o directie orizontala. de aproximativ 10 ori. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. cauzele unei neuropatii optice pot fi vasculare (ateroscleroza. responsabil de vedere. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. Numeroase. Pot cadea. Apoi. de exemplu). se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor.. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. Tinand ochii inchisi. inclusiv peste gene. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase.prezenta crustelor la marginea pleoapei. Alternativ. legate de o intoxicatie . Tratament Sus Se recomanda spalarea pleoapelor. in timpul dusului. se sterge usor fiecare pleoapa. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. Inainte de deschiderea ochilor. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. Diagnostic Sus Pentru precizarea diagnosticului. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. dupa care se clateste bine. marginile pleoapelor apar unsuroase. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. inflamatorii (uveomeningita care asociaza o atingere oculara si o atingere meningeana etc. Pentru spalarea pleoapelor. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut.iritatia .).

de alcoolism. de o intoxicatie cu produse industriale. in care vederea scade intr-o mica regiune a campului vizual. denumita scotom. deoarece sunt puternic mielinizati. Sinonim: nevrita optica.2 milioane de axoni ce au originea in stratul celulelor ganglionare din retina. Atrofia nervului optic Generalitati Sus Atrofia nervului optic reprezinta de fapt moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali de la segmentul de receptie al analizatorului vizual (ochiul) catre creier. Subiectul sufera de o anomalie a campului vizual. Totusi. de tabagism.medicamentoasa (medicamente antituberculoase. Nervul optic contine aproximativ 1. . de exemplu). nu pot fi recuperati dupa ce au fost distrusi (nu au capacitate de regenerare). de o boala de sistem (ca lupusul eritematos diseminat) sau neurologica (ca scleroza in placi). atrofia de nerv optic se manifesta prin modificari de perceptie a culorilor asociate cu alterarea structurii si aspectului macroscopic al ochiului. Din punct de vedere clinic. totul pe fondul alterarii perceptiei si acuitatii vizuale. din punct de vedere histopatologic atrofia este un termen folosit abuziv deoarece ar presupune involutia unei structuri anatomice prin nefolosirea ei indelungata. de diabet. Atrofia nervului optic reprezinta rezultatul final al multor procese degenerative axonale care pot afecta calea vizuala. de un traumatism. Acesti axoni.

. Tratament . .Nervul optic are 4 segmente.Segment intraorbital (25 mm). Modificarile histopatologice care se pot produce la nivelul nervului optic in cadrul atrofiei sunt reprezentate in principal de: .Pierderea tecii de mielina. . Generalitati 2. Investigatii paraclinice 7. .Largirea spatiului subarahnoidian. Consultarea unui specialist 6.Largirea septului pial.Glioza. Segmentul intraocular este foarte sensibil deoarece este zona de tranzitie intre regiuni cu presiuni diferite (de la mare spre mica).Segment intraocular (1mm). Cauze 4. Cuprins articol 1.Segment intracanalicular (5 mm). . Clasificare 3. Simptomatologie 5. dupa cum urmeaza: .Edematierea axonala. .Segment intracranian (10 mm). .

tumorilor hipofizare si consta in degenerarea ordonata a fibrelor nervoase care sunt inlocuite de celule gliale. retinita pigmentara. iar tesutul glial prolifereaza excesiv. neuropatiei optice traumatice. tumorilor de nerv optic. Vasele retiniene sunt in continuare normale. oftalmoscopice si etiologice. In aceasta situatie apare micsorarea progresiva a campului vizual. Prognostic 9. Nervul apare foarte palid iar arterele au calibru foarte diminuat. 2. Atrofie optica glaucomatoasa sau atrofie optica cavernoasa . Atrofie optica consecutiva Este caracteristica proceselor patologice din miopie. Atrofie secundara Apare de obicei in procese de tipul papilitei sau edemului papilar. Conform clasificarii oftalmologice exista mai multe tipuri de atrofie: 1. 4. fara sa apara alterari ale arhitecturii nervului optic. Complicatii 10. Fibrele nervului optic sunt foarte dezorganizate iar arhitectura acestuia se pierde. Nervul optic este profund degenerat. Prevenire Clasificare Sus Specialistii au clasificat atrofa nervului optic dupa criterii fiziopatologice. 3. in special in segmentul intraocular.8. ocluzie de artera centrala a retinei. Atrofie primara Apare in cadrul unor boli de tipul sclerozei multiple. Apar corpi hialini de degenerescenta si vasele (atat arteriale cat si venoase) sunt tortuoase.

. Cauze Sus Cauzele atrofiei optice sunt foarte variate.Arterita temporala.Expunerea la substante chimice toxice. datele epidemiologice depind foarte mult in functie de etiologia acestuia. .Accidente vasculare cerebrale.Scleroza multipla. cel mai frecvent este un proces ischemic local ce afecteaza in special varstnicii (neuropatie optica ischemica). in special glaucomul poate duce la atrofia nervului optic cu cecitate consecutiva. . 5. . in special in cazul celor cu nevrita optica (activa sau in antecedente). Din acest motiv. . .Socuri.Patologia oftalmica. Paloare temporala Este tipul care apare in neuropatia optica nutritionala sau in cea post traumatica si este tipul frecvent intalnit la pacientii cu scleroza multipla.Tumori cerebrale.Se poate observa deviatia nazala a vaselor retiniene. insa la fel de bine pot fi incriminate: . Din cadrul bolilor neurologice. . halou clar peripapilar si hemoragie in aschie pe margini.Radiatii. . atrofia apare in: . Atrofia nervului optic nu este o boala in sine ci un semn care apare in multe procese patologice.Traumatisme.

in momentul actual exista: 1. ambliopie toxica. 6. 7. perinevrita secundara inflamatiei meningeale. Atrofie consecutiva Apare dupa afectiuni ale coroidei sau retinei: corioretinita. distrofie retiniana pigmentara. 2.Specialistii au realizat o clasificare etiologica a atrofiei de nerv optic. Atrofie demielinizanta Apare in scleroza multipla sau boala Devic. consum de metanol sau de anumite medicamente (etambutol. O astfel de etiologie apare in ocluzia arterei centrale a retinei. Atrofie circulatorie Este o neuropatie optica ischemica ce apare cand presiunea de perfuzie a corpilor ciliari scade sub presiunea intraoculara. 4. Atrofia postinflamatorie Este cea din nevrita optica. 3. Atrofie ereditara Atrofie optica congenitala sau infantila (boala cu transmitere dominanta) sau atrofie optica ereditara Behr (care se transmite autozomal recesiv). sulfonamide). ambliopie nutritionala. . Conform acesteia. Atrofie de tractiune sau de presiune Este observata in edemul papilar si glaucom. Atrofie metabolica Este intalnita in oftalmopatia tiroidiana. diabetul zaharat juvenil. din celulita orbitala. 5. ocluzia arterei carotide si arterita craniala. degenerare cerebromaculara.

manifesta simptome si semne in prima sau cel tarziu in a doua decada de varsta. atrofia de nerv optic este asociata cu grade variabile de alterare a functiei vizuale.8. insa se pare ca hematoamele si impingerea nervului datorita unor corpi straini penetranti induc disfunctie nervoasa ce se finalizeaza cu atrofie de nerv optic. Neuropatia optica traumatica Procesul fiziopatologic in acest caz este mai putin cunoscut. Indiferent de etiologie. Simptomatologie Sus Atrofia de nerv optic determina reducerea acuitatii vizuale. . .Vedere incetosata. Cand pacientii au atrofie optica ereditara sau congenitala. . Atrofie optica cu patologie generalizata a substantei albe cerebrale (adrenoleucodistrofie). Alte simptome includ: . In final.Alterare perceptiei culorilor. Acestea pot fi de trei tipuri: 1.Alterarea vederii periferice. ochiul isi pierde complet functia si se instaleaza cecitatea. pacientii pierzandu-si capacitatea de a distinge detaliile. .Incapacitatea de constrictie corespunzatoare si adecvata a pupilei la stimuli luminosi. .Modificari ale globului ocular.

. Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la medic daca observa modificari ale vederii sau orice alte simptome oftalmologice. Pentru a detecta cauza de aparitie pacientii trebuie investigati in amanunt si trebuie sa se realizeze si o serie de investigatii specifice.Computer tomografie cerebrala si de orbita cu substanta de contrast (se pot observa pe langa posibilele formatiuni inlocuitoare de . glaucom. arterita temporala) trebuie monitorizati atent de catre un oftalmolog cu experienta in neurooftalmologie. . scleroza multipla.Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala cu sau fara contrast. Medicul poate efectua: . Consultarea unui specialist Sus Pacientii care prezinta factori de risc (boli neurologice. Daca la examenul oftalmologic se descopera atrofie optica. Atrofie optica cu manifestari sistemice aparent necorelate cu aceasta.Examen complet de camp vizual. Atrofie optica izolata. pacientul trebuie investigat suplimentar. Diagnosticarea prompta si tratarea imediata este esentiala in acest caz! Investigatii paraclinice Sus Atrofia de nerv optic poate fi diagnosticata daca se realizeaza un examen oftalmologic complet.2. 3.

.Determinare glicemiei. a nivelurilor vitaminei B12. Unele studii au demonstrat rolul important al administrarii de corticosteroizi intravenos. Tratament Sus Atrofia de nerv optic este un proces ireversibil iar leziunile induse de ea nu pot fi tratate curativ.Daca sunt fracturi asociate traumatismelor se prefera CT fara substanta de contrast. Tratamentul cu celule stem poate fi o alternativa in viitor. Daca insa tratamentul este initiat anterior dezvoltarii atrofiei. .in majoritatea cazurilor acestea au calibru redus sau sunt chiar complet colabate. anticorpi antinucleari.Examinare cardiovasculara.Investigatii serologice . In momentul actual cel mai bun tratament este diagnosticarea rapida a atrofiei si rezolvarea proceselor patologice care au dus la aparitia acesteia. in special in cazurile de nevrita optica sau neuropatie optica ischemica arteritica.Daca sunt leziuni solide se recomanda RMN (in special in zonele aflate langa planuri osoase). La examenul oftalmoscopic se observa: . insa inca se efectueaza studii care sa demonstreze eficienta acestora. isi pierde inca de la inceputul procesului atrofic nuanta rosiatica naturala si normala.acesta apare palid. .anticorpi antifosfolipidici.Modificari ale fundului de ochi . . el poate fi util si poate salva vederea pacientului.spatiu si alte procese care pot explica simptomele). a homocisteinei. astfel: .Modificari ale vaselor retiniene . . Tipul de investigatie neuroimagistica depinde foarte mult de procesul patologic suspicionat. .

insa daca sunt tratate corespunzator. Daca aceasta afectiune nu este descoperita la timp si cauza ei nu este tratata prompt. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. sub anestezie locala. Pterigion . Daca este inestetica. o metoda preventiva foare utila este evitarea sau reducerea consumului acestora. De aceea. Prevenire Sus Multe din cauzele atrofiei optice nu pot fi prevenite. Cea mai frecventa cauza de atrofie toxica este metanolul. Pinguecula Mica pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe albul ochiului. Acesta se gaseste in cantitati mari in multe din bauturile alcoolice preparate in casa. Complicatii Sus Complicatiile sunt atat cele ale atrofiei in sine (cecitate) cat si cele ale bolii de baza care a determinat aparitia acestui proces.Prognostic Sus Atrofia de nerv optic duce in final la cecitate (orbire). prognosticul pacientului este rezervat. evolutia spre acest proces poate fi stopata sau incetinita. Tratamentul precoce poate salva insa vederea pacientului. dar ea reapare adesea la cateva luni dupa operatie.

Ptoza palpebrala (pleoapele cazute) Generalitati Sus Odata cu inaintarea in varsta. . Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. realizata sub anestezie locala sau generala. Cu toate acestea. provoaca un astigmatism (vedere incetosata). ptoza palpebrala. Un pterigion nu altereaza vederea atata timp cat ramane la marginea corneei. Daca se apropie prea mult de axul vizual. Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. O a doua operatie este realizabila la o distanta de cel putin 6 luni de prima. pterigionul reapare in 30 pana la 50% din cazuri. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. de forma triunghiulara. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. pterigionul poate antrena o diminuare a acuitatii vizuale Tratament .Ingrosare vascularizata a conjunctivei. Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea.Daca pterigionul invadeaza corneea. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. intr-un rastimp variabil care poate merge de la o luna la mai multi ani. care se intinde pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. Daca trece de ea. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. ablatia sa chirurgicala poate fi avuta in vedere.

ochi uscati si iritati sau comisura palpebrala care nu se inchide complet in timpul somnului .Cuprins articol 1. Consultul de specialitate Consultul de specialitate Sus Se recomanda consultul medicului in urmatoarele situatii: .caderea brusca a pleoapelor .ptoza palpebrala care diminueaza campul vizual . Generalitati 2. Informatii esentiale despre sindromul Sjogren Generalitati Sus .cand pleoapele zgarie globul ocular.

cicatricial. din punct de vedere clinic.Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina. in timp ce tipul secundar are un tablou complex. Specialistii recunosc existenta a doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. Chiar daca boala pare a fi mai rar diagnosticata. mucoasele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. In general. Sindromul Sjogren primar apare in absenta unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica. si poate insoti boli precum sclerodermia. Pe langa radioterapie. de lacrimi). dar mai ales functionarea sa. poliartrita reumatoida. precum si in cazul majoritatii afectiunilor de aceasta natura (autoimuna). trebuie exclusa o reactie secundara a vreunui tratament medicamentos sau radioterapic. Desi sindromul poate sa apara la orice varsta si la ambele sexe. pacientii sunt in principal femei trecute de varsta de 40 de ani. xerostomie si xeroftalmie. cel mai adesea pacientul prezinta. Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros. specialistii estimeaza ca de fapt ea afecteaza un procent . cele mai frecvente medicamente care se pot complica cu aparitia unor astfel de simptome sunt antihistaminicele si antidepresivele. ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiuni de natura autoimuna. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva. Datorita acestei particularitati. care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei. Sindromul Sjogren nu apare izolat. lupusul eritematos sistemic. Datorita faptului ca simptomele se pot suprapune si chiar coexista cu manifestarile din respectivele boli. Rata de afectare a femeilor. si in cazul acestuia. aceste simptome descriu asa numitele “sindroame sicca”. diagnosticarea sindromului Sjogren poate fi facuta in astfel de situatii destul de greu. In fata unui pacient care se prezinta la medic acuzand simptome sicca pentru o perioada de minim 3 luni. comparativ cu a barbatilor este de 9:1.

Diagnosticarea sindromului respecta pasii clasici. Generalitati 2. anume discutia cu pacientul in vederea stabilirii momentului debutului simptomelor. care pot modifica speranta de viata a pacientului sunt poliartrita reumatoida si ciroza biliara primitiva. Tratament .colaterale). se pierde din functia glandelor exocrine. lacrimi si sange. Simptomatologie 4. acesta fiind intre 0. Cauze 3. in timp. Anamneza va fi ulterior completata cu efectuarea unor teste speciale care pot stabili diagnosticul de certitudine. caracteristicile acestora. Cele mai periculoase afectiuni coexistente. evolutia lor sau antecedentele medicale (atat personale cat si heredo . insa prin asocierea cu alte afectiuni autoimune poate ridica probleme de supravietuire. Desi nu exista un tratament curativ pentru o astfel de afectiune. Investigatii paraclinice 5.1 . care devin infiltrate cu limfocite. Morbiditatile asociate acestui sindrom sunt datorate faptului ca. medicul impreuna cu pacientul pot gasi o schema terapeutica ce va tine simptomele sub control si nu va permite sindromului sa scada din calitatea vietii pacientului.variabil din populatie. in cazul in care se suspicioneaza un astfel de sindrom autoimun. pe masura ce boala evolueaza.4%. Cuprins articol 1. Sindromul Sjogren in sine nu este mortal. Diagnosticul se poate confirma prin recoltarea de produse biologice precum saliva.

Datorita faptului ca rata de afectare a femeilor este atat de inalta (9:1. Legatura dintre cele doua ramane insa neclara si insuficient studiata pentru a se putea afirma cu certitudine ca exista o legatura. De asemenea. Specialistii sunt de parere ca agresiunea virala initiala este cea care determina activarea anormala a sistemului imun. insa specialistii sunt de parere ca de fapt etiologia este plurifactoriala si include atat elemente genetice. local va aparea o supraproductie de citokine. Preparatele tisulare recoltate din glandele salivare ale pacientilor cu sindrom Sjogren au evidentiat faptul ca doar 40% din morfologie se va pastra. deoarece s-a observat faptul ca se poate transmite de la o generatie la alta. Printre alti factori care pot fi asociati aparitiei sindromului Sjogren pot fi inclusi si factorii virali. Medicamente cu risc 7. cat si factori de mediu. Prognostic Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a acestui sindrom nu este deocamdata complet cunoscuta. HTLV. chemochine precum si alte molecule ce vor intretine inflamatia. Virusurile sunt candidati de seama in etiologia sindromului. Terapii adjuvante 8. . multi dintre pacientii diagnosticati cu Sjogren fiind infectati cu virusurile HIV. ereditatea poate fi un important factor in aparitia acestui sindrom. Complicatii 9. restul glandei fiind profund alterata. Infiltratul inflamator corelat cu leziunile tisulare vor duce in final la distructia glandulara si la diminuarea semnificativa a secretiilor.1 sau cu virusul hepatitei C. In final se va distruge arhitectura glandulara.6. Ca urmare. comparativ cu barbatii). de-a lungul timpului au fost emise si teorii conform carora aparitia sindromului este influentata de factorii hormonali estrogenici.

Manifestarile extraglandulare ale sindromului Sjogren se datoreaza in principal existentei autoanticorpilor circulanti, a complexelor imune si a infiltrarii limfocitare extensive si apar la aproximativ o treime dintre pacienti. Simptomatologie Sus Tabloul clinic al sindromului Sjogren este dominat de existenta simptomelor sicca, reprezentate in principal prin uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive in cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si acestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia care caracterizeaza sindromul Sjogren are urmatoarele caracteristici: - Se insoteste de inflamatia si inrosirea conjunctivei; - Clipitul este ingreunat, la fel si miscarea globului ocular; - Apare senzatia de nisip in ochi, care afecteaza semnificativ acuitatea vizuala; - Este acompaniata de fotofobie (pacientul nu suporta sau este foarte deranjat de lumina); - Poate fi acompaniata de blefarita (inflamarea pleoapelor); - Apare senzatia de oboseala a ochilor, pacientul nu se poate uita intr-un anumit punct mai mult timp (de exemplu in ecranul calculatorului, la televizor, nu poate citi o carte); - La trezirea matinala poate exista senzatia de pleoape lipide (deoarece lacrimile isi pierd din fluiditate, iar ce se secreta pe timpul noptii lipeste pleoapele intre ele); - Existenta unui material vascos care se pot acumula in unghiul intern al ochiului.

Simptomele se agraveaza de-a lungul zilei, pe masura ce se evapora chiar si stratul minim de secretie de la trezire. Xerostomia din cadrul sindromului poate fi insotita de: - Dificultatea la masticatie, la deglutitie (acestea sunt ameliorate in cazul in care pacientul ingera si o cantitate crescuta de lichide); - Alterarea gustului (poate fi modificat dar poate sa si dispara complet); - Aparitia unor fisuri pe limba sau la nivelul buzelor (datorita uscaciunii permanente); - Lipirea efectiva a limbii de palatul dur; - Dificultati la vorbire, raguseala; - Dezvoltarea unor probleme stomatologice, in principal carii dentare si gingivita; - Dificultati in mentinerea protezelor dentare la locul lor; - Dezvoltarea unor episoade frecvente de candidoza bucala si cheilita angulara, ceea ce va determina aparitia unor dureri intense. Incidenta si gravitatea acestor simptome creste o data cu varsta, mai mult de o treime din pacienti fiind grav afectati. S-a observat totusi ca astfel de simptome pot sa apara si in afara sindromului, parand a fi corelate cu inaintarea in varsta (caracterizata printr-o atrofie marcata a glandelor si o scadere a secretiilor, in general). Simptomele sicca sunt mult mai accentuate in cazul femeilor care folosesc si terapie de substitutie hormonala. Desi xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai frecvent descrise simptome ale sindromului Sjogren, ele nu sunt unice. Pacientii pot acuza si: - Dispareunie (durere la contactul sexual), vaginita, prurit genital (in cazul femeilor); - Uscarea mucoasei nazale, insotita de disconfort pronuntat si chiar de sangerare; - Parotidita (adesea bilaterala).

Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. Astfel, cele mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegumentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure palpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestari pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neproductiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara interstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagie, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o malabsorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace: pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii cardiace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la un procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie; - Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tumefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. De retinut! Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut de avort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda (ce se poate complica ulterior cu trombembolism pulmonar - o urgenta medicala). Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).

Sindromul Sjogren poate sa apara si pe fondul unor afectiuni autoimune, cum ar fi lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermie. In aceste situatii este vorba de forma secundara a sindromului. Indiferent daca este vorba de forma primara sau secundara, simptomele sicca sunt similare. Totusi, diagnosticarea sindromului Sjogren in cadrul unor alte afectiuni se poate realiza destul de greu, deoarece patologia autoimuna este foarte intricata, iar simptomele acestor boli sunt de multe ori similare. In cazul in care in evolutia unei boli apar simptome noi, pacientul trebuie sa le comunice medicului, deoarece riscul de aparitie a unor afectiuni conexe sau al unor complicatii este foarte crescut. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte multe, in functie de particularitatile fiecarui pacient, in functie de amploarea raspunsului imun, starea generala de sanatate si in functie de raspunsul la tratament. In unele cazuri evolutia este agravanta, in timp ce la aproximativ 12% dintre pacienti simptomele se remit spontan. In majoritatea cazurilor, insa, sindromul are caracter si evolutie cronica, pacientii acuzand simptomele sicca toata viata. Desi pot sa apara, complicatiile majore asociate acestei afectiuni sunt mai rare, insa in evolutie pot fi afectate si alte organe si sisteme. Cel mai frecvent este vorba de o implicare plurisistemica, incluzand aparatul respirator, renal, cardiac. Un procent relativ redus din cadrul pacientilor cu sindrom Sjogren au risc de aparitie a cancerelor limfatice, cum ar fi limfomul non - Hodgkin. Deoarece exista foarte multe afectiuni similare sindromului Sjogren, diagnosticul diferential este foarte importat in acest caaz. Simptomele trebuie descrise medicului cu cat mai mare exactitate, astfel incat sa se poata formula un diagnostic de suspiciune corect. In cazul in care prezentati simptome sugestive pentru sindrom Sjogren, cel mai indicat ar fi sa va adresati unui medic specialist. In functie de predominanta simptomelor, se poate ocupa de cazul dumneavoastra un reumatolog, oftalmolog, stomatolog sau un medic internist. Uneori gravitatea situatiei impune realizarea unei echipe mixte, astfel incat sa fie tratate toate aspectele bolii. Investigatii paraclinice Sus

Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. De retinut! Simptomele sicca pot sa apara si in cazul unor infectii virale, deshidratarii, hipervitaminozei A, anxietatii si depresiei, desfasurarii activitatii intr- un mediu plin cu iritanti, dupa radioterapie, in boala Alzheimer, in limfoame, sarcoidoza, amiloidoza, sau natural, pe masura ce organismul imbatraneste iar pacientul inainteaza in varsta. Datele obtinute in urma efectuarii examenului fizic pot fi foarte sugestive pentru sindromul Sjogren si includ: - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente keratozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata incisivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, cheilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glandelor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugestive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat si secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata si este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existenta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitiala); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin aparitia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferioare). Deoarece anamneza si examenul clinic nu furnizeaza intotdeauna informatiile de care medicii au nevoie in stabilirea diagnosticului,

urmatorul pas in investigarea pacientului este reprezentat de efectuarea testelor paraclinice. Ele pot demonstra existenta unei stari inflamatorii generalizate, sau pot fi foarte specifice si pot evidentia reducerea secretiilor (in special cea lacrimala si salivara). Inflamatia se poate investiga prin determinarea VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care este crescut, prin determinarea fibrinogenului (de asemenea crescut), prin determinarea PCR (proteinei C reactive). In ciuda faptului ca apar pozitive, aceste valori nu sunt specifice sindromului Sjogren, ele fiind crescute si in cazul altor afectiuni autoimune. Hemograma completa nu arata nimic particular in cazul acestui sindrom. Daca apar date anormale, in special privind leucocitele, pacientul ar trebui investigat mai amanuntit deoarece exista riscul de aparitie a unor complicatii maligne limforeticulare. In diagnosticarea sindromului Sjogren, ca si in cazul altor boli autoimune, de importanta esentiala este determinarea autoanticorpilor. Astfel, cel mai frecvent se vor descoperi: - Factor reumatoid prezent (este important atat in diagnosticare cat si in stabilirea unui prognostic - daca un factor reumatoid anterior pozitiv se negativeaza in timp, este un indiciu pentru aparitia unui limfom); - Anticorpii specifici sindromului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antiantigenului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindrom Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensibili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt pozitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei cu sindrom secundar; - Anticorpii antifosfolipidici sunt prezenti la unii pacienti si sunt insotiti si de manifestari clinice mai grave (avort spontan, accidente trombotice). In vederea diagnosticarii cu exactitate a sindromului Sjogren, pacientului ii vor fi efectuate cateva teste foarte specifice. Acestea vor determina fluxul secretiei lacrimale, vor investiga functia glandelor salivare si vor consta chiar in recoltarea de material bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica.

Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Exista doua variante ale acestui test, Schirmer I si Schirmer II. Testul Schirmer I utilizeaza o banda subtire de hartie de filtru care va fi plasata la nivelul pleoapei inferioare pentru cateva minute. Ulterior, dupa 5 minute, medicul va masura exact, in mm, cat din hartie este imbibata cu lacrimi. Testul Schirmer II presupune stimularea secretiei lacrimale prin introducerea intranazala a unui betisor cu vata. Secretia va fi apoi masurata similar, prin masurarea mm udati. De cele mai multe ori se foloseste una din aceste metode, insa daca rezultatele sunt neclare se pot utiliza combinat. In mod normal, la un adult tanar sanatos vor fi udati aproximativ 15 mm. Deoarece se considera ca hipolacrimatia poate sa apara o data cu imbatranirea, la 33% din populatia varstnica imnuierea va fi mai redusa (10 mm in 5 minute). Pacientii cu sindrom Sjogren vor avea un rezultat net inferior, de doar 5 mm (sau mai putin) la 5 minute. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pentru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea xerostomiei. Sialochimia presupune recoltarea de mostre din saliva si investigarea continutului acestora. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate fi mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia salivara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utilizat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare directa a xenoftalmiei. Testul presupune picurarea de solutie coloranta in sacul conjunctival (o picatura in fiecare ochi). Substanta se va distribui apoi uniform si se va fixa in zonele cu leziuni. Urmeaza clatirea ochiului cu ser fiziologic si investigarea atenta la lampa cu fanta, pentru a se detecta unde s-a fixat colorantul. Daca leziunile sunt importante, substanta poate fi vizibila si cu ochiul liber. Zona colorata este si zona afectata, desigur. Roz bengal este o substanta cu proprietati speciale care se fixeaza pe zonele cu protectie mucoasa foarte redusa, sau cu leziuni epiteliale. Datorita complexitatii testului, acesta este cel mai bine realizat de catre un oftalmolog. In prezent, cea mai eficienta metoda pentru diagnosticarea sindroului Sjogren este biopsierea glandelor salivare. Se prefera biopsierea

glandelor mici. Se va efectua o incizie foarte fina la nivelul buzei inferioare de unde se va extrage un fragment tisular foarte redus, care apoi va fi analizat la microscop. Pentru ca analiza sa poata fi efectuata, in fragmentul trimis laboratorului trebuie sa fie minim 4 lobuli glandulari. Un aspect sugestiv pentru sindromul Sjogren include existenta unor agregate de minim 50 de limfocite, cu minim 1 agregat limfocitar la fiecare 4 mm 2 examinati, inlocuirea acinilor normali cu limfocite, precum si alte modificari. Tratament Sus Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu. Tratamentul initial Prin administrarea unui tratament corect, simptomele pot fi tinute sub control. Acestea, chiar daca sunt adesea foarte deranjante, nu sunt dizabilitante, iar pacientii pot lua masuri care sa le reduca impactul asupra starii generale. Cele mai recomandate masuri ce pot fi luate la domiciliu includ: - Utilizarea lacrimilor artificiale, astfel incat ochii sa nu fie privati de secretia fiziologica; - Utilizarea salivei artificiale care sa impiedice aparitia senzatiei de gura uscata si a complicatiilor acesteia; - Consumul unor dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tigara), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de lezare a ochilor;

Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de pauze.Prevenirea aparitiei unor probleme de natura stomatologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fiecare masa) si prin utilizarea atei dentare.Controlul durerilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paracetamolului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprofen).Utilizarea de lubrifianti vaginali. prin mentinerea unei umiditati corespunzatoare in aerul din incapere si prin aplicarea repetata a unor creme hidratante. prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice.Prevenirea unor probleme stomatologice (in principal a cariilor dentare). De aceea. Tratamentul ulterior Evolutia sindromului Sjogren variaza semnificativ de la individ la individ. . si recomandarile specialistilor se adreseaza ameliorarii. mai ales daca este vorba de boala de reflux. exercitii de relaxare.un periaj zilnic corect. .. prin evitarea expunerii la vant. dupa fiecare masa si prin utilizarea zilnica a atei dentare. . fum (inclusiv fum de tigara). prin odihna si relaxare. sau la alti iritanti din mediu. chiar toata viata. In cele mai multe cazuri pacientii se confrunta cu simptomele bolii timp indelungat.Aplicarea repetata a lacrimilor artificiale sau a salivei artificiale.Prevenirea aparitiei unor leziuni corneene. . . substante chimice industriale. printr. .Ameliorarea problemelor respiratorii si manifestarilor tegumentare. Printre cele mai practice sfaturi se numara: . . .Ameliorarea simptomelor gastrointestinale. ori de cate ori pacientul simte nevoia. in principal a acestora. .Prevenirea instalarii oboselii. Xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai deranjante simptome.

Pilocarpina este contraindicata pacientilor cu astm necontrolat terapeutic. Desi cevimelinul este utilizat in special pentru combaterea xerostomiei.Lacrimi artificiale. cefalee.Asigurarea unei lubrefieri vaginale adecvate la fiecare contact sexual prin aplicare de geluri si creme speciale. ceea ce trebuie interpretata ca reactie alergica la excipienti.Controlul durerii prin administrarea de analgezice obisnuite (de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteroidiene). diaree. prin utilizarea unui umidificator care sa confere aerului din incapere anumite proprietati ce pot impiedica agravarea simptomelor. varsaturi. si poate creste riscul de aparitie a anomaliilor de conducere atrioventriculara daca pacientul este in tratament cu beta blocante. Pilocarpina este utilizata tot pentru a stimula secretia glandelor exocrine. Administrarea sa este insa restransa datorita efectelor secundare care pot sa apara.Cevimelim (sub forma de capsule) sau pilocarpina (tablete). cu irita acuta sau cu glaucom.. In timpul utilizarii pacientii pot descrie un disconfort local. pentru controlul xeroftalmiei se pot prescrie: .Ameliorarea problemelor cutanate si respiratorii. Preparatele disponibile pot inlocui stratul natural protector de lacrimi. In cadrul tratamentului specific se pot administra urmatoarele medicamente: astfel. care sa fie mult mai eficient in combaterea acestor probleme. lansoprazol) si blocantii H2 (precum ranitidina. cel mai probabil medicul va recomanda un tratament medicamentos mai agresiv. desi eficienta pentru sindromul Sjogren. Cevimelin este o substanta cu proprietati parasimpatomimetice si un antagonist al receptorilor muscarinici care se utilizeaza de multi ani cu succes in tratamentul sindromului Sjogren. Pilocarpina. studii recente il indica si pentru ameliorarea xeroftalmiei.uri de genul omeprazol. Se pot utiliza cu succes si creme special concepute si adresate acestei grupe de pacienti. creme cu proprietati hidratante. fiind recomandata cand terapia locala nu aduce imbunatatiri semnificative sau cand este necesara terapia sistemica. anume greata. eruptii tegumentare. tulburarea acuitatii vizuale. Cele mai recomandate sunt inhibitoarele de pompa de protoni (IPP. poate interfera cu alte medicamente. In cazul in care simptomele nu se amelioreaza prin aplicarea acestor sfaturi practice. . prin administrarea de antiacide si protectoare gastrice. ameliorand astfel semnificativ simptomele. sau chiar se agraveaza.Ameliorarea tulburarilor gastrice. Majoritatea includ metilceluloza sau dextran. Ea poate stimula secretia glandelor salivare si lacrimale. In functie de substantele care sunt incluse in compozitia fiecarui preparat. famotidina). . . ele se pot mentine mai mult sau mai putin la suprafata ochiului. . diaforeza. .

insa utilizarea lor poate fi largita. . secretie purulenta. Pentru tratamentul medicamentos al xerostomiei se pot administra: . De retinut ! Este foarte important ca pacientii cu xerostomie si/sau xeroftalmie sa evite administrarea unor tratamente pe baza de antihistaminice. edem. .Medicamente antifungice care pot combate cu succes candidoza bucala ce poate complica uneori sindromul. Astfel de creme sunt destinate in special femeilor aflate la menopauza. care si. medicul poate recomanda utilizarea unor creme speciale pe baza de estrogeni in cazul in care lubrefiantele uzuale nu sunt utile si dispareunia persista. .Saliva artificiala: acest produs contine metilceluloza. In cadrul tratamentului destinat ameliorarii uscaciunii vaginale.deoarece poate precipita simptomele si poate agrava evolutia. Produsul poate fi administrat fara precautii speciale. cum ar fi pilocarpina sau cevimelinul. Se pot folosi paste de dinti speciale sau apa de gura imbogatita cu fluor. Este foarte important ca pacienta sa fie atenta si sa observe daca apar secretii . .Produse de uz stomatologic care sa contina fluor astfel incat sa fie asigurata o protectie optima impotriva cariilor dentare si altor complicatii. blefarita.Daca xeroftalmia nu este ameliorata prin administrarea de lacrimi artificiale se pot utiliza picaturi continand ciclosporina oftalmologica. Pacientii trebuie sa fie atenti insa sa nu pulverizeze spray-ul in ochi.Stimulante ale secretiei salivare. sorbitol si saruri care pot lubrefia si umezi cavitatea bucala. .au demonstrat deja eficienta in ameliorarea xerostomiei. care pot agrava foarte mult simptomele. Se recomanda aplicarea sprayului direct in gura. neinteractionand cu alte tratamente locale sau sistemice.Antibiotice cu aplicare topica sunt recomandate in special daca apar semne de infectie: roseata conjunctivala.

tratamentul trebuie sa fie mult mai specific. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte mult si ea nu poate fi prevazuta nici macar de catre specialisti. medicul poate recomanda un tratament sistemic al artritei. In realizarea unei scheme terapeutice eficiente sunt implicati medici din diverse specialitati: reumatologi. Exista foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont. semne ale unei eventuale candidoze vaginale. pe baza de hidroxiclorochina. Reactiile adverse ale terapiei sistemice impun o astfel de prudenta. Pacientii sunt sfatuiti sa respecte recomandarile facute de catre medici si sa discute cu acestia ori de cate ori apar agravari ale simptomelor sau chiar simptome noi. Sindromul Sjogren ramane insa o afectiune cu caracter cronic. fiecare organism avand un raspuns diferit la tratament. In cazul in care tratamentul nu mai este eficient inseamna ca afectiunea a evoluat si schema terapeutica trebuie regandita. oftalmologi. deci nu se poate sti impotriva carui agent trebuie directionat un astfel de tratament. astfel incat viata pacientilor sa isi reia cursul normal iar sindromul sa nu interfere foarte mult cu activitatile zilinice. Daca actiunea lor nu este suficienta. .vaginale modificate sau prurit genital. gastroenterologi. pacientul confruntandu-se cu simptomele toata viata. Este foarte important de precizat faptul ca administrarea unui tratament medicamentos specific este realizata doar dupa o atenta examinare a fiecarui pacient in parte. In cazul in care artrita apare in cadrul poliartritei reumatoide ce se asociaza sindromului Sjogren. intru-cat nu se cunoaste cu precizie cauza. in ciuda tratamentului. Aprecierea afectarii oculare trebuie facuta de catre un oftalmolog. Instituirea tratamentului se va face apoi prin corelarea simptomelor cu datele obtinute la examenul fizic. si durerile persista. Medicii incerca insa sa controleze simptomele. Tratamentul artralgiilor se poate face prin administrarea de antiiflamatoare nesteroidiene. Tratamentul sindromului nu este unul curativ. stomatologi. Efortul terapeutic este insa unul complex si combinat.

. Daca situatia o impune. atent sectionate si trebuie realizata doar pe termen scurt. administrati in special pentru ameliorarea durerilor articulare si mialgiilor. cum ar fi aparitia bolii interstitiale pulmonare. astfel incat sa isi potenteze sau sa isi completeze efectele terapeutice. Artralgiile.Agenti alchilanti sunt recomandati daca sindromul Sjogren se complica cu probleme organice majore. de tipul prednisonului. fiind efectuate asupra glandelor salivare sau asupra canalelor lacrimale (in cazul in care apar obstructii care interfera cu drenarea secretiilor). un antimalaric eficient in astfel de situatii. agent alchilant cu proprietati imunosupresoare. a glaucomului si a diabetului. Dozele trebuie ajustate permanet. Medicamentele din aceasta clasa sunt insa mult mai numeroase si ele pot fi administrate combinat. iar medicamentele vor avea o actiune mai intensa (insa si efecte secundare mai importante). iar starea de sanatate si efectul tratamentului asupra organismului trebuie investigate si ele periodic. Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este insa grefata de numeroase reactii adverse. se poate ajunge chiar si la diverse interventii chirugicale.Agenti modificatori ai bolii sunt recomandati in tratamentul artritei asociate sindromului Sjogren. daca aceasta nu raspunde la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). printre care aparitia osteoporozei. Din aceasta grupa face parte hidroxiclorochina. Din acest motiv terapia cu corticosteroizi trebuie rezervata doar anumitor situatii. Abordarea lor este adesea mai agresiva si include administrarea unui tratament ce poate include: . Acestea sunt de cele mai multe ori minore. cresterea riscului de aparitie a infectiilor (prin reducerea capacitatii organismului de a se apara). Se pot administra in aceasta situatie ciclofosfamida. . Astfel de medicamente pot creste semnificativ riscul de hemoragii sau de infectii si au un dovedit efect mielosupresor. . precum si alte manifestari care apar in cadrul sindroamelor insotitoare pot ridica anumite probleme terapeutice.Corticosteroizi.Pe masura ce apar complicatii tratamentul va fi mai complex.

substanta recomandata in special pentru ameliorarea xeroftalmiei. Desi substanta nu prezinta interactiuni cu alte medicamente. astfel . specialistii fiind optimisti in gasirea unor noi si noi substante cu actiune terapeutica. utilizate deja in alte afectiuni de tesut conjunctiv. In anumite cazuri pacientilor cu sindrom Sjogren le este recomandat un tratament antitrombotic pe termen lung. Trebuie stablit raportul risc beneficiu in acest caz si ulterior se va putea stabili daca o astfel de substanta este eficienta sau nu. acestea putand imbunatati calitatea vietii si reduce modul in care simptomele influenteaza activitatile zilnice. Printre acestea se numara infliximab. Se pare ca interferonul alfa poate stimula productia salivara. sunt incluse in studii. sa nu efectueze activitati fizice epuizante si sa adopte o dieta echilibrata.au propus sa investigheze posibile scheme de tratament utile in sindromul Sjogren. pentru a se determina daca ele pot fi utilizate si in sindromul Sjogren. iar pericolul de inducere a unor leziuni si malformatii congenitale poate fi prezent. Se poate administra ciclosporina. insa pacientii isi pot ameliora simptomele daca respecta anumite recomandari medicale. este foarte important ca pacientii sa se odihneasca din plin. Pe langa acestea. Tratamentul la domiciliu Sindromul Sjogren este o afectiune ce nu poate fi tratata prin masuri luate la domiciliu. insa deocamdata nu s-a stabilit siguranta sa in administrare pentru sindromul Sjogren. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi practice pe care specialistii le indica pacientilor.Substante imunomodulatoare care pot regla activitatea unor factori imuni implicati in stimularea si intretinerea procesului inflamator sistemic. Ciclosporina nu trebuie administrata pacientilor cu infectii oculare si nici celor cu keratita herpetica. De retinut ! In prezent sunt in desfasurare numeroase studi clinice care si. O serie de substante care pot modula functia sistemului imun.. mai ales daca se documenteaza existenta anticorpilor antifosfolipidici. ea nu trebuie administrata femeilor insarcinate deoarece riscul asupra fatului inca nu s-a stabilit cu precizie. adalinumab.

deoarece ele favorizeaza deshidratrea generala a organismului. astfel incat sa nu existe un risc de aparitie a unui disconfort ocular care sa impuna oprirea aplicarii. Exista riscul ca dupa primele aplicari unguentele sa reduca din acuitatea vizuala a pacientului. pacientii sunt sfatuiti: . de vant si de praf. . Exista foarte multe formule de lacrimi artificiale. dar mai frecvente.Sa utilizeze unguentelor oftalmice nocturne . umiditate redusa. Trebuie precizat insa ca prin consumul unor cantitati mai crescute de lichide apare si nicturia. inghetata sau acadele care sa stimuleze secretia salivara. . . insa acest efect dispare pe masura ce ochiul se obisnuieste. Exista lacrimi artificiale disponibile in doze de unica folosinta. Pentru evitarea agravarii xerostomiei. ori de cate ori este nevoie.acestea se aplica seara la culcare.Sa evite sa foloseasca produse cosmetice. Licihidele pot fi sorbite si in inghituri mici. farduri. fapt ce se va repercuta negativ asupra simptomelor sicca din cadrul sindromului. Sunt recomandate acadele si bomboanele fara zahar (zaharul poate favoriza aparitia cariilor dentare si a candidozei bucale). sau pacientii pot consuma cuburi de gheata.incat organismul sa nu fie privat de elemente minerale. praf. nutrienti si vitamine esentiale. anticolinergica. . curent.Sa evite fumul de tigara si locatiile in care se fumeaza. astfel incat sa se evite contaminarea bacteriana si aparitia unor infectii.Sa evite medicamentele cu actiune antihistaminica. au o consistenta mai crescuta si protejeaza ochii chiar si in timpul somnului. . rimel. .Sa foloseasca ochelari de soare cat mai mari pentru a se proteja de soare. Pe timpul noptii este util daca isi pun un pahar cu apa aproape (langa pat). si cu siguranta se va gasi una care sa fie utila fiecarui pacient in parte. unele mai eficiente decat altele. Sunt recomandate formulele care sa contina cei mai putin excipienti. pacientul trezindu-se mai frecvent in timpul noptii pentru a se duce la toaleta. Pentru evitarea agravarii simptomelor oculare.Sa se protejeze de iritantii din mediu: frig. pacientii pot: . astfel incat sa evite aparitia deshidratarii.Sa aplice lacrimile artificiale de mai multe ori pe zi. .Sa consume cat mai multe lichide in cursul zilei. a antidepresivelor si diureticelor.

si se prefera utilizarea unor sapunuri sau geluri de dus hidratante.. . Nu este recomandat stersul energic cu prosopul. desi majoritatea specialistilor recomanda chiar 50). Acestea se pot aplica de mai multe ori pe zi. Pentru evitarea agravarii manifestarilor tegumentare. . care favorizeaza deshidratarea pielii.Sa se prezinte cu regularitate la controale stomatologice. Pielea pacientilor cu sindrom Sjogren este foarte sensibila la radiatiile solare. . pantaloni lungi.Sa isi perieze dintii dupa fiecare masa (sau cel putin dimineata si seara) pentru a evita aparitia cariilor dentare (acestea fiind o adevarata problema in cazul pacientilor cu sindrom Sjogren). ci mai degraba uscarea prin tamponare usoara. mai ales in absenta aplicarii unei creme cu factor de protectie solar (minim 30. nu doar dimineata. . prin haine cu maneca lunga (dar care sa fie confectionate din materiale naturale).Utilizarea cremelor si unguentelor hidratante. se recomanda: . Dupa dus se pot aplica creme si uleiuri care sa mentina starea de hidratare. pentru ca medicul sa poata observa evolutia problemelor dentare si sa poata trata prompt complicatiile. . se recomanda ca pacientii sa utilizeze si ata dentara si apa de gura (eventual imbogatita cu fluor. prin palarii cu boruri largi si ochelari de soare. De asemenea. pielea trebuie protejata prin creme speciale. .Sa evite medicamentele care pot agrava senzatia de xerostomie. Sunt recomandate mai mult dusurile.Evitarea bailor lungi. ori de cate ori pacientul isi simte tegumetul uscat.Sa utilizeze spray-urilor cu saliva artificiala care formeaza un strat hidratant si protector la nivelul cavitatii bucale.Sa isi administreze conform recomandarilor medicului un tratament corespunzator impotriva candidozei bucale (daca aceasta a aparut).Evitarea expunerii la soare puternic. . In cazul in care este necesara o iesire din casa in acest interval. Pacientii sunt sfatuiti sa evite soarele intre orele 10 dimineata si 16. pentru o protectie anticarii suplimentara).

Astfel. riscul de aparitie a unor infectii secundare folosirii lubrefiantilor este mai redus in acest caz.Geluri apoase continand celuloza si glicerina . lansoprazol. .Ridicarea pernei sau a capului patului cu aproximativ 15 cm. Pentru evitarea agravarii simptomelor digestive. precum inhibitorii pompei de protoni: omeprazol. cum ar fi preparatele pe baza de bicarbonat de sodiu. Ei sunt recomandati exclusiv pentru acest rol. Pentru evitarea agravarii simptomelor genitale. eructatiile si senzatia de disconfort gastric care poate sa apara.esofagian in timpul . deoarece nu pot sa mentina lubrefierea si umiditatea vaginului mai mult timp. sau medicamente cu mecanism de actiune mai complex.Lubrefianti pe baza de silicon. . .Utilizeze un umidificator de aer (atat acasa cat si la serviciu) pentru a creste confortul general si a li se usura respiratia.acestia sunt cei mai recomandati lubrefianti deoarece nu contin substante ce pot interfera cu procesele locale si nici nu modifica mediul intravaginal.Geluri pe baza de uleiuri si vaselina.Utilizeze creme si geluri lubrefiante disponibile in farmacii.Pentru evitarea agravarii simptomelor respiratorii. femeile pot sa: . Dispareunia datorata insuficientei lubrefieri este foarte frecventa in cadrul sindromului Sjogren. . Exista numeroase metode pentru realizarea lubrefierii.Supozitoare vaginale care pot fi introduse anterior actului sexual. astfel incat sa nu fie favorizat refluxul gastro . pacientii pot sa: . Acestea pot ameliora semnificativ pirozisul. Se pot administra preparate eliberate fara prescriptie medicala. Utilizarea lubrefiantilor vaginali poate reduce disconfortul aparut in cursul actului sexual. care sunt recomandate femeilor aflate in perioada de perimenopauza sau menopauza. insa poate fi combatuta. .Lubrefianti organici.Administrarea de preparate antiacide. se recomanda: . printre care: .Sa utilizeze ori de cate ori este necesar un spray nazal care sa contina apa si saruri ce pot ameliora congestia nazala aparuta prin deshidratare. .

Este foarte important ca. in timp. si al racelilor obisnuite. . In plus.Consultarea unui medic in cazul in care simptomele gastrice persista sau se agraveaza. in cazul in care ea se mentine chiar si dupa adaptarea stilului de viata si respectarea orarului de odihna. impreuna cu prietenii si familia. . Este foarte important ca activitatile fizice sa fie alternate cu momente de relaxare. Nu este recomandata sistarea acestor tratamente decat daca si medicul curant considera ca este necesar. Oboseala ce poate insoti majoritatea simptomelor sugestive sindromului Sjogren poate sa aiba insa numeroase cauze. nicotina si alcool.Respectarea meselor. . iar cele 8 ore necesare pentru refacere sa fie respectate. precum si starea de spirit. Pentru evitarea aparitiei starii de oboseala se recomanda: . . Este foarte important ca pacientii sa aibe un somn de noapte cat mai linistit.Respectarea somnului de noapte. al durerilor. .Intreruperea activitatii ori de cate ori apare senzatia de oboseala.Limitarea administrarii medicamentelor care pot induce senzatia de somnolenta. deoarece acestea spoliaza organismul de substante energetice si ii pot induce o stare de oboseala permanenta. deoarece poate influenta benefic intregul organism.Reducerea aportului de cafeina. pacientii pot incerca un stil de viata cu mai mult sport. Este mult mai sanatos daca timpul respectiv este petrecut afara. Printre astfel de medicamente se numara cele recomandate in tratamentul starilor anxioase.noptii.Respectarea unui regim dietetic echilibrat si a unui program regulat al meselor zilnice. Oboseala de peste zi poate fi ameliorata daca noaptea pacientul se odihneste corespunzator. .Reducerea orelor petrecute in fata televizorului sau a computerului. ceea ce ii stimuleaza functionarea corecta de-a lungul intregii zile. in special a micului dejun. Printr. in aer liber. . . pacientul sa se adreseze medicului si sa ii prezinte aceasta problema.o dieta echilibrata si mese regulate organismul poate fi aprovizionat cu substante energetice. care le poate creste si rezistenta fizica.

In cazul in care astfel de medicamente sunt incluse in tratamentul de fond al pacientului. pentru un compus sau altul. pacientii trebuie sa se odihneasca adecvat.Antihistaminice. Sindromul Sjogren poate creste riscul pacientilor de a se confrunta cu probleme endocrine. .Se poate administra acetaminofen in vederea inlaturarii durerii asociate artritei sau se pot folosi unguente pe baza de ibuprofen. . . Acetaminofenul.Oboseala poate fi un semn ce apare in numeroase boli cronice consumptive. o data ce diagnosticul de sindrom Sjogren a fost stabilit. cel mai adesea ele trebuie inlocuite. administrate pentru probleme particulare si specifice. In clasa medicamentelor ce trebuie evitate sunt incluse: . In functie de componenta dominanta ce trebuie ameliorata (durere sau inflamatie) pacientii pot opta.Anticolinergice. Medicamente cu risc Sus Exista o serie de medicamente ce pot interfera semnificativ cu evolutia sindromului Sjogren si pe care pacientii diagnosticati cu aceasta boala trebuie sa le evite. insa pacientii trebuie sa se prezinte la medic pentru ca ele sa fie diagnosticate. in special in piscine cu apa calduta.Specialistii recomanda inotul ca un sport foarte bun pentru ameliorarea starii articulatiilor. creste riscul aparitiei starilor depresive. in special ale tioridei (hipo sau hipertiroidism) si poate de asemenea. Acestea sunt in general substante care pot determina deshidratarea si care reduc secretiile exocrine. Recomandari pentru sporirea confortului zilnic si pentru ameliorarea durerii si inflamatiei: . insa are reactii adverse gastrice mult mai reduse comparativ cu AINS clasice. care spoliaza organismul de rezervele sale energetice si care il fac incapabil sa raspunda in parametri optim sarcinilor zilnice. Dupa o zi in care au inotat. compus analgetic cu structura diferita de antiinflmatoarele nesteroidiene nu este eficient si in combaterea inflamatiei. In prezent exista numeroase optiuni terapeutice eficiente pentru tratarea acestor afectiuni coexistente. dupa sfatuirea cu medicul.

Decongestionante. medicul trebuie consultat. In cadrul terapiilor traditionale este inclusa si acupunctura. excipientii adaugati in .Antispastice. in timp ce altele pot avea chiar consecinte grave si sunt relativ periculoase si trebuie evitate.Antidepresive. . deoarece acesti compusi au proprietati antiinflamatorii recunoscute. Terapii adjuvante Sus Terapiile traditionale si cele naturiste nu s-au dovedit utile in tratamentul eficient al sindromului Sjogren. Unele studii sugereaza ca aceasta are anumite beneficii.Medicamente impotriva bolii Alzheimer. In plus. cel mai recomandat este sa se sfatuiasca in primul rand cu medicul care se ocupa de caz.Tratamente pentru probleme ale vezicii urinare. Se pare ca si produsele bogate in acizi grasi omega 3 pot influenta benefic evolutia acestor simptome. . .Diuretice. . . In cazul in care pacientii doresc sa recurga la astfel de optiuni. . in special in amelioarea simptomelor sicca (xerostomie si xeroftalmie).Antiparkinsoniene. . Unele tratamente nu fac rau. dar nici bine. De retinut ! Inaintea instituirii oricarui tratament naturist sau alternativ. Modul in care astfel de produse influenteaza organismul este complex si anumite afectiuni nu raspund favorabil la astfel de metode terapeutice.Medicatie cardiaca (beta blocante).Antihipertensive. ..

numeroase creme. . Ambalajul produsului trebuie prezentat medicului pentru ca acesta sa poata aprecia daca exista ceva in continutul lui ce este periculos. este important ca pacientul sa nu exagereze si sa il administreze doar conform recomandarilor producatorului si in doza sugerata. .Dezvoltarea unor tumori ale glandelor parotide. In cazul in care apar complicatii ca urmare a evolutiei. Semne sugestive pentru o astfel de complicatie sunt agravarea simptomelor. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor diagnosticati cu sindrom Sjogren este in general favorabil. cum ar fi lupus eritematos sistemic. limfoame) si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic.Aparitia sindromului antifosfolipidic. poliartrita reumatoida.Hodgkin (incidenta lor este de aproximativ 5%). .Aparitia pseudolimfoamelor si a limfoamelor non .5 ani. unele chiar asa zis “naturale”. prognosticul este similar cu al altor pacienti care sufera de afectiunea respectiva (de exemplu lupus eritematos. tablete sau plantele din care sunt facute ceaiuri si suplimente nutritive pot fi foarte suspecte. iar perioada medie care trece de la diagnosticarea sindromului si aparitia limfomului este de 7.Infectii ale glandelor parotide . durere localizata. . In cazul in care produsul dorit este vizat si de catre medic. eritem si tumefactie parotidiana. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot insoti evolutia sindromului Sjogren includ: .Aparitia altor afectiuni de natura autoimuna.de cele mai multe ori agentii bacterieni incriminati sunt Stafilococul. . Aceasta recomandare este adresata in special femeilor insarcinate. manifestat clinic prin devoltarea de episoade trombotice recurente. deoarece fatul este foarte sensibil la orice agent extern si malformatiile pot avea numeroase cauze. Streptococul sau Pneumococul.

Uneori strabismul este numit si "ochi-incrucisati".privirea incrucisata Generalitati Sus Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Strabismul . ochii nu mai sunt centrati corect si creierul are dificultati in suprapunerea celor doua imagini ce provin de la fiecare glob ocular. In acest caz. De cele mai multe ori vizitele la medic trebuie efectuate la 3 luni. "privire crucisa". Cauze 3. Cuprins articol 1. controalele pot fi efectuate la 6 luni. pacientii pot fi chemati lunar la control. musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi directie si in acelasi timp a ambilor ochi. Cel mai adesea apare in copilarie. iar in cazul in care boala se stabilizeaza sub tratament.Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjogren trebuie sa se prezinte periodic la consult. In mod normal. Strabismul apare atunci cand musculatura oculara nu mai functioneaza corect pentru coordonarea miscarilor oculare. Simptome . Generalitati 2. Daca apar insa complicatii si medicul considera necesar.

ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare a ochiului. desi se pare ca acesta se intalneste mai frecvent in unele familii.globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp .inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect . Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. Simptome Sus Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. Investigatii 6.globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) . Cele mai frecvente semne vizibile sunt : . Diagnostic 5.privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare . Tratament Cauze Sus Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. boala Graves (boala autoimuna a glandei tiroide care determina hipertiroidie). accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase. care antreneaza o stanjenire a vederii de aproape).4. La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul acestora.

dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: . La adulti. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant.. pot fi prezente sau absente. o perioada mai lunga de timp.vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului). Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. de obicei se insoteste de vedere dubla. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. Daca vederea dubla persista.sensibilitate la lumina puternica . accidentului vascular cerebral (AVC). De obicei simptomele sunt tranzitorii. In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. se recomanda consultul unui medic de specialitate. . este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist.vedere incetosata . pentru vederea unui obiect. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. In cazul in care vederea dubla persista. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic.impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). De asemenea. pana la varsta de 4 luni. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta.oboseala ochilor . datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul.

Medicul poate diagnostica strabismul la un copil. Medicul poate intreba parintii daca nu au observat copilul privind crucis sau inchizand un ochi. medicul de familie sau medicul specialist oftalmolog la aproximativ 6 luni. Academia Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa faca un consult la medicul pediatru. folosind unul cate unul ochii. strabismul sau alte afectiuni ale vederii la copii cu varsta sub 5 ani.cat de mult este deviat ochiul .cand apare deviatia anormala (este prezenta permanent sau apare doar atunci cand copilul priveste intr-o anumita directie) . aceasta fiind recomandata de fiecare data cand apar probleme legate de afectarea vederii. o . inclinand sau rotind capul sau impiedicandu-se de diverse obiecte aflate in calea sa. adesea doar uitandu-se la privirea acestuia.care dintre ochi este afectat (sau daca sunt afectati ambii ochi) . Uneori este evident ca ochii nu sunt orientati in aceeasi directie si in acelasi timp. In cadrul examenului oftalmologic. exterior. in sus sau in unele cazuri rotator) .Diagnostic Sus In urma unor studii se recomanda efectuarea unui screening pentru a detecta ambliopia. ca de exemplu ambliopia.daca copilul foloseste acelasi ochi pentru a-si concentra privirea pe un obiect sau se misca in fata si in spate. Uneori sunt necesare unele analize pentru a determina daca nu este prezenta de fapt o alta afectiune.directia in care ochiul este orientat (spre interior. medicul urmareste: . Examinarea oftalmologica se recomanda la orice varsta. Investigatii Sus Investigatiile pentru strabism sunt facute fie de un medic specialist oftalmolog sau in unele cazuri de optometrician.

In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. De asemenea. folosirea ocluzorului. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. cu cat este mai tanar copilul. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. Daca strabismul apare doar uneori sau atunci cand copilul schimba ochiul folosit pentru focalizarea obiectelor. poate preveni pierderea definitiva a vederii. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. Diagnosticarea si tratarea ambliopiei care apare ca urmare a strabismului precoce. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari.afectiune oculara denumita si "ochi lenes". In cazul in care exista deja ambliopie. in care un ochi nu este folosit suficient pentru formarea imaginii la nivelul cortexului cerebral. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. Tratament Sus Tratament . cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. astfel ca acel ochi nu se dezvolta corect. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. exercitiile globilor oculari. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. la inceputul tratamentului pentru strabism. tratamentul medicamentos. In general. ambliopia este putin probabil sa se dezvolte. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. acestia nefiind centrati.Generalitati Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. Ocluzarea (acoperirea) ochiului .

Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea.Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). deoarece necesita administrarea mai multor injectii. Acesta este un tratament controversat. exercitiile oculare. Exercitiile oculare Ocazional. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. . Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. de obicei sub forma de picaturi. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. Cu toate acestea. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Atropina si alte substante midriatice. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). Uneori. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic.

interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. amelioreaza vederea dubla. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. Desi foarte rar. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. se pot realinia globii oculari. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. Tratament ambulator (la domiciliu) . In timpul interventiei chirurgicale. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior.prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. Cu toate acestea. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari.

In plus fata de afectarea vederii copilului. de un diabet sau de o degenerescenta a retinei legata de varsta sau de miopie. In plus. fata de imbunatatirea vederii copilului. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. doar examenul fundului de ochi cu lampa cu fanta poate permite decelarea lor. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata.O hemoragie retiniana este o scurgere sangvina situata in retina. O hemoragie retiniana poate fi cauzata de o ocluzie a unei vene care dreneaza sangele retinei.In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. hemoragia retiniana . face tratamentul mai putin eficient. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. Dupa localizare. Hemoragie intraoculara Efuziune sangvina intr-una din diferitele parti ale ochiului. Ea se manifesta printr-o scadere a vederii atunci cand este destul de importanta si cand priveste polul posterior al retinei si macula. de o hipertensiune arteriala. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. O hemoragie retiniana poate genera o hemoragie intravitroasa. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. se deosebesc mai multe feluri de hemoragie intraoculara. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. hemoragiile periferice fara alterarea vederii pot sa treaca neobservate. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. Nu se cunoaste vreun mijloc care sa .

in: . Ea mai poate fi cauzata de tulburari ale coagularii. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. apare. atingand limbul (limita dintre cornee si sclerotica).uveita posterioara (panuveita). posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. membrana transparenta care acopera albul ochiului.faca sa dispara acest tip de hemoragie. Atunci cand aceasta intindere survine in urma unui traumatism. Ea se resoarbe in ambele cazuri fara tratament in aproximativ doua saptamani. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot.Este o scurgere sangvina amplasata sub conjunctiva.uveita anterioara . Nu se manifesta nici durere. fie prin cresterea presiunii venoase sau in cursul unui puseu de hipertensiune arteriala. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). mai mult sau mai putin extinsa. a unor varsaturi repetate. nici scadere a acuitatii vizuale. . Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. aprins uniform. Episoadele repetate pot traduce o slabiciune locala a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala crescuta de care nu se stie. fie ca urmare a unei chinte de tuse. O intindere de un rosu. O hemoragie subconjunctivala se poate produce spontan. care este format din iris (irita). iar descoperirea este adesea intamplatoare. Hemoragia subconjunctivala . insa. adesea nu este vazuta limita posterioara si este important sa se verifice starea altor structuri oculare.

Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. Practic. iar nodulii irisului lipsesc. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. In general. si se pot observa noduli la nivelul irisului.Uveita mai poate fi clasificata astfel: . uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa.uveita acuta sau cronica . in toate formele de uveita anterioara. In uveita negranulomatoasa. In cazuri rare. cauza primara este infectia. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. Generalitati 2. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. Cuprins articol 1. "ca seul de oaie". precipitatele keratinice sunt mai mici. Cauze 4. Diagnostic 3. .

cu durere unilaterala. Acestea includ: . Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. cu hipopion recurent. cat si uveita posterioara.boala Crohn. Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins.sindrom Reiter . Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut.Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. hiperemie. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate. Afectarea bilaterala este obisnuita.spondilita anchilozanta .sacroileita . Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. fotofobie si diminuarea vederii. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. leziunilor inflamatorii ce implica macula.psoriazis .colita ulcerativa . Boala Behcet produce atat uveita anterioara. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. edemului macular. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. cu modificari marcate ale vaselor retiniene. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. In cazurile severe. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene.

gene. Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare.Toxoplasma . hipoacuzie) .Candida.sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie.toxoplasmoza .sifilis ..Criptococcus . adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara.tuberculoza pulmonara .virusul herpes simplex .micobacteriile . Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita.vitiligo.virusul herpes zoster .oftalmia simpatica. Tratament Sus . sprancene sau par depigmentate . polioza . Dezlipirea de retina.virusul citomegalic . Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper).sarcoidoza (afectare bilaterala) . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita.

Frecventa crescuta a acestora este datorata in principal pozitiei anatomice a ochiului. Aproximativ 1 din 20 de consulturi oftalmologice este pentru un traumatism ocular. In general. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici.De regula. dilatarea pupilara nu este necesara. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. Uneori. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. Traumatismele oftamologice Generalitati Sus Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizeaza printr-o mare varietate de cauze. In general. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. prognosticul uveitelor anterioare. in special al celor negranulomatoase. manifestari clinice si severitate. in timp ce altele sunt complexe si pot fi chiar cauza de pierderea vederii la ochiul afectat. . pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. Unele sunt minore si se pot vindeca prin aplicarea unui simplu tratament si a unui pansament local.

care nu sunt penetrante si afectarea este . Complicatii Cauze Sus Cele mai des intalnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucati de lemn. artificii. sticla. Generalitati 2. Consultari ulterioare 7. metal.Acesta este foarte expus incidentelor traumatice. pietre. in care este intrerupta integritatea epiteliului cornean si structura ochiului este afectata in profunzime. doar un procent redus din totalitatea cazurilor au afectare profunda a structurilor (si prognostic rezervat). sageti. precum si principiile diagnostice si terapeutice. din fericire. In cele ce urmeaza sunt prezentate si descrise cele mai frecvente tipuri de traumatisme oculare. Cele mai multe sunt traumatisme superficiale. Din punct de vedere medical. sau contuzii. Simptomatologie 4. contuzii. mingi de tenis. aschii. abraziuni. Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plagi). Prognostic 9. eroziuni. acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri. Prevenire 8. Tratament 6. corpi straini. Consultarea unui specialist 5. fluturasi de badminton. Cauze 3. insa. Cuprins articol 1. plagi.

amoniac. de vapori de apa fierbinte sau de lichide fierbinti. simptome ce se rezolva relativ usor. Unele substante nu sunt capabile sa determine leziuni foarte extinse sau cu risc vital pentru ochi. fara sa lase sechele importante. Arsurile termice sunt cauzate de flacari care vin in contact cu ochiul. . conjunctiva si structurile subiacente lor. Ele pot determina aparitia unei reactii locale insotita de inrosirea ochiului si hiperlacrimatie. in functie de tipul agentului etiologic. Sunt descrise arsuri chimice.Sa se prezinte imediat la medicul specialist oftalmolog deoarece este foarte importanta indepartarea substantei chiar in primele minute de la contact pentru a se evita aparitia complicatiilor. Arsurile chimice sunt rezultatul contactului direct dintre ochi si o substanta nociva. spray paralizant. in explozii. cu atat prognosticul pacientului este mai rezervat. Arsurile Exista mai multe tipuri de arsuri. In plus. Cu cat leziunea chimica este mai extinsa. si se poate instala ischemie locala importanta. Situatiile sunt mai rare.mai superficiala. si chiar gazului lacrimogen.Sa nu se frece la ochi deoarece astfel se poate extinde substanta pe intreaga suprafata oculara. var. in accidente lalocul de munca (in cazul pacientilor care nu au un . Este cazul sapunului. Cele mai periculoase substante din aceasta categorie sunt insa cele alcaline. Ele au o mare putere de a penetra in tesuturi si ca urmare pot leza profund epiteliul si cornea. insa apar mai ales in incendii. electrice si chiar cu ultraviolete. In cazul in care pacientul vine in contact cu astfel de chimicale. Substantele alcaline sunt continute in soda caustica. prin frecatul ochilor cu mainile contaminate se poate transfera o cantitatea suplimentara de substanta chimica in ochi. cremelor. specialistii ii recomanda: . termice. 1. Arsurile sau traumatismele chimice pot sa apara si in cazul contactului ochiului cu spray de par.

ca de exemplu un pumn. Prin mecanism traumatic similar abraziunilor corneene poate sa apara si irita traumatica. Daca arsura este insa profunda. care nu intereseaza structurile profunde si nici nu altereaza integritatea epiteliului corneean. Ele sunt produse in diverse situatii. Cel mai frecvent abraziunile apar in urma contactului cu fire de praf grunjoase.echipament de protectie adecvat necesitatilor). deoarece ochiul este deosebit de sensibil la actiune lor. 3.datorita faptului ca pacientul are tendinta reflexa de a inchide ochiul in momentul in care flacara se indreapta spre el. se poate ajunge la complicatii corneene grave. cu frunze. Perforatiile Sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat. corneean sau scleral. fie ca este vorba de cel conjunctival. ramuri de copac sau aschii sau in momentul in care pacientul este lovit in ochi (accidental sau voit). Gradul de lezarea a suprafetei oculare este mai redus. Ele . si nu apar complicatii sau sechele care sa interfere cu corecta functionare a ochiului. Arsurile cu radiatii ultraviolete pot sa apara chiar si la cateva ore de la expunere. insa nu trebuie ignorat. unele foarte frecvente si pacientul poate sa nu fie constient ca a suferit un astfel de traumatism deoarece simptomele pot fi foarte slab exprimate clinic. Irita traumatica poate fi rezultatul unor leziuni oculare directe cu un obiect bont. Intensitatea simptomatologiei este moderata insa. Ele pot fi complicatii relativ frecvente in cazul pacientilor care folosesc lentile de contact pentru corectarea defectelor de vedere sau in scop cosmetic. Astfel pleoapele reusesc sa mai protejeze sensibila suprafata oculara. Abraziuni si perforatii Abraziunile corneene se caracterizeaza ca fiind leziuni superficiale. Termenul descrie inflamatia de natura traumatica a irisului. Irisul este de fapt zona colorata a ochiului (contine un strat pigmentar specific) care este responsabila de reglarea cantitatii de lumina care ajunge la retina. 2.

Pacientii pot ramane cu sechele importante in urma acestor tipuri de traumatisme. pot afecta serios functia ochiului. parti din continutul orbitei pot fi impinse in sinusurile paranazale. Etiologia acestor traumatisme este multipla si include : contactul cu obiecte metalice zburatoare. Riscul de aparitie a complicatiilor locale precoce si tardive. Fracturile orbitare apar in urma unor traumatisme foarte puternice si constau in fisurarea masivului osos facial in diverse grade.trebuie investigate foarte atent deoarece pot asocia leziuni profunde care. iar daca forta care a produs leziunea este destul de puternica. globul ocular este deschis. Hifema poate sa apara sub forma unor striatii sangvinolente sau sub forma unei acumulari sangvine la baza irisului sau a corneei. inclusiv a celor infectioase este ridicat in cazul in care pacientul nu se prezinta de urgenta la spital. si contine umorul apos. Camera anterioara este de fapt spatiul plin cu lichid localizat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. Fractura poate interesa atat peretii cat si podeaua orbitei. Cel mai adesea apare in urma traumatismelor nepenetrante si poate fi cauza de scaderea brusca si severa a acuitatii vizuale. caderi de la inaltime. aschii. cu hemosideroza sau heterocromie (aparitia unor diferente de culoare la nivelul irisilor sau in cadrul aceluias iris) si chiar cu cresterea presiunii intraoculare. Dintre aceste perforatii. daca nu este tratata. incluzand diplopie si scaderea acuitatii vizuale. Hifema si fracturi orbitare Hifema este termenul medical care descrie acumularea de sange in camera anterioara a ochiului. in functie de gravitate. cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale deoarece in urma lor. 4. In unele cazuri hifemele se pot resorbi in mod spontan. insa de cele mai multe ori necesita tratament de specialitate. daca nu sunt tratate corect si la timp. Corpi straini intraorbitali . Afectiunea se poate complica in timp. daca acumularea de sange nu este importanta. 5.

Datorita pozitiei ochiului.inclusiv lampile clasice de birou cu halogen). Corneea este foarte sensibila si daca pacientul nu se protejeaza corespunzator de actiunea nociva a radiatiilor (in principal prin ochelarii de soare). iar profunzimea localizarii corpilor straini difera in functie de natura lor. Simptomatologie Sus .Prin corp strain se intelege de obicei o bucata de mici dimensiuni de metal. care au penetrat sau perforat epiteliul de la suprafata si au ajuns in structurile profunde. aproape orice poate sa vina in contact cu el. In cazul corpilor starini de natura metalica exista posibilitatea ca dupa cateva ore. Ei trebuie localizati foarte precis pentru ca excizia sa fie completa si astfel sa nu ramana vreun fragment intraorbital deoarece acesta se poate mobiliza si penetra ochiul. plastic. ea poate fi lezata cu usurinta. Keratita prin ultraviolete Keratita prin ultraviolete apare in urma expunerii ochiului la radiatii de acest tip (atat direct de la lumina solara. cat si prin diverse lampi . Corpii straini intraorbitali sunt localizati in interiorul orbitei. Acesta trebuie si el tratat si indepartat dupa ce agentul traumatic in sine este scos. Corpii straini corneeni si conjunctivali sunt de cele mai multe ori in contact cu suprafata oculara fara sa penetreze efectiv epiteliul. 6. sticla sau lemn care provine din mediul extern si ajunge in mod accidental in contact cu ochiul. Pot fi si exceptii: corpi straini inclavati in cornee care trebuie excizati doar in sala de interventii. Corpi straini intaoculari sunt acei corpi straini care se gasesc in interiorul ochiului. insa nu penetreaza efectiv globul ocular. in jurul lor sa se formeze un inel de rugina. determinand o simptomatologie specifica si o reactie locala menita sa protejeze ochiul de actiunea posibil daunatoare.

2. si fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). si pot sa dispara prin resorbtie spontana. senzatie de arsura. senzatie de corp strain intraocular.Simptomele pacientilor cu traumatisme oculare difera in functie de tipul particular al leziunii. care se prezinta rapid la medic. nu tolereaza lumina artificiala si prefera locurile intunecoase. 3. 5. chiar si in lipsa unui tratament de specialitate. Hifema . Pacientul nu poate sta mult timp in medii luminoase. Majoritatea colectiilor sangvinolente de aceasta natura nu sunt insa periculoase. 4. Hemoragia subconjunctivala Este de cele mai multe ori paucisimptomatica iar calitatea vederii nu este afectata foarte mult. apare disconfortul local intens si edemul palpebral. Abraziunile corneene Se manifesta prin durere. Ochiul va prezenta striatii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale). astfel: 1. Leziunile chimice Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculara. Ochiul se poate inrosi excesiv. In unele situatii cantitatea de sange extravazat poate fi mai mare si aspectul ochiului ingrijoreaza si sperie foarte mult pacientul. Irita Are acuze durere oculara (cu caracter de intepatura) si sensibilitate la lumina. natura agentului vulnerant si contextul de aparitie. Aceste simptome pot fi insotite de hiperlacrimatie.

eritem si inrosire accentuata a ochiului. uneori chiar pana la disparitia temporara a vederii. 8. . iar simptomatologia poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic. Corpii straini au o simptomatologie diversa. Uneori corpul starin poate fi observat la suprafata corneei (in special in examinarea cu lampa cu fanta). precum si senzatia de corp strain intraocular. 7. inrosirea ochiului si senzatia de corp strain in ochi) si retinopatia solara (care prezinta drept simptom primar scaderea acuitatii vizuale). in functie de localizarea lor in raport cu structurile orbitei si ale globului ocular: 1. tratament de specialitate. Fracturile orbitei Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular. scaderea acuitatii vizuale si aparitia fotofobiei. Corpii straini corneeni: determina aparitia unei senzatii de disconfort. la randul lui. Daca afectiunea ramane netratata apar si semne si simptome ale cresterii presiunii intraoculare. Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale. Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral. disparitia vederii bioculare. 6.Prezinta in special durere si scaderea acuitatii vizuale. epistaxis si edem palpebral important. In cazul in care este vorba de un corp strain metalic apare un inel de rugina in jurul acestuia care poate complica afectiunea si care necesita. de nisip in ochi. Traumatismele induse de radiatiile luminoase Sunt reprezentate de keratita prin expunere la ultraviolete (care are drept simptome principale : durere. pe fondul hiperlacrimatiei. Perforatii conjunctivale Se caracterizeaza prin durere. sensibilitate la lumina.

2. iar ochiul pacientului poate ajunge in stadiul de ochi de portelan. apare fotofobia sau orice alt simpotm sugestiv pentru o leziune de natura oftalmica. pacientii trebuie sa se adresee unui medic chiar daca simptomele descrise sunt moderate. 3. Intotdeuna este mai usor de prevenit o boala decat de tratat. aparuta in urma unui traumatism sau chiar spontan. 2. Corpii straini intraorbitali: determina aparitia unei simptomatologii la cateva zile de la traumatismul intial. Deoarece ochiul are o patologie aparte si complicatiile pot sa apara si sa evolueze foarte rapid. ce se accentueaza la mobilizarea ochiului. iar bolile de natura oftalmologica. fotofobie. Exista insa si cazuri pauci sau chiar asimptomatice. Aparitia hemoragiilor subconjunctivale. in special daca este vorba de o substanta cunoscuta a fi caustica. 3. uneori cu consecinte si sechele grave. Contactul accidental cu substante alcaline sau acide trebuie tratat imediat deoarece se poate complica rapid. . scaderea vederii si diplopie. daca au dureri. nu sunt o exceptie. Pacientul acuza dureri intense. Expunerea la substante chimice cu potential daunator. Consultarea unui specialist Sus Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte la un consult medical de specialitate (la un oftalmolog) in cazul in care resimt o senzatia acuta de disconfort ocular. in special traumatismele care sunt zgomotoase si alerteaza pacientul. ochiul se inroseste si poate sa apara si edemul local. insa pe parcurs pacientul descrie durere. predispus la perforatii corneene. Corpii straini intraoculari: sunt initial asimpotmatici. Situatii in care cea mai inteleapta decizie este reprezentata de consultul de specialitate sunt reprezentate de: 1. Scaderea acuitatii vizuale si ingustarea campului vizual.

Aparitia retinopatiei solare. daca aceasta s-a agravat sau s-a ameliorat in intervalul de timp dintre debut si prezentarea la medic. Investigatii paraclinice Investigarea traumatismelor oftalmologice trebuie sa respecte algoritmul clasic. De asemnea. Existenta unor corpi straini intraoculari ce nu pot fi indepartati de catre pacient. Investigatiile specifice depind de natura traumatismului. Trebuie stabilit si daca pacientul a avut in antecedente (sau are inca) si alte probleme de natura oftalmologica si alte patologii sistemice. Aceasta este un dispozitiv care permite o investigare mult mai amanuntita a ochiului. Anamneza este completata cu examenul fizic. dezepitelizate. tratamentul si importanta igienei locale. deoarece mareste mult. In traumatismele penetrante se exploreaza plaga. Daca insa situatia o permite.4. 5. Corpii straini sunt evidentiati foarte bine la lampa. Se poate realiza examinarea oftalmologica cu lampa cu fanta. care a fost contextul de aparitie al acesteia. Fluoresceina este utila si pentru aprecierea extinderii eroziunilor dar si pentru aprecierea profunzimii lor. atat cu lampa cu fanta cat si cu pensa. penetratii corneene. La cabinetul medicului specialist pacientii pot adresa o serie de intrebari menite sa ii ajute sa intelega mai bine procesul de recuperare dupa traumatism. fiind interesat doar de anumite aspecte. Aceasta este picurata cu grija in ochi si apoi se urmaresc zonele de fixare. cand salvarea ochiului este prioritatra si medicul poate efectua anamneza mult mai repede. 6. cu exceptia situatiilor de urgenta. Aceastea sunt cele lezate. iar daca exista leziuni corneene se prefera si colorarea corneei cu solutie de fluoresceina. . este important de stabilit prognosticul precum si gradul de afectare a vederii pe termen lung. in urma anamnezei trebuie sa se stabileasca simptomatologia exacta. Existenta unui traumatism in antecedentele recente care s-a complicat cu rupturi. asemeni unui microscop.

sa regleze presiunea apei si sa tina ochiul deschis. acid. De retinut! Este foarte important ca pacientii sa se spele corect dupa ce au fost expusi la substante chimice cu potential daunator. O cismea este foarte buna deoarece jetul de apa este orientat antigravitational si ajunge direct in ochi. este tolerata si apa de la robinet. In cazul leziunilor chimice timpul este foarte important: paicentul trebuie sa se spele pe ochi si in ochi cat mai repede. iar in acest interval pleoapele trebuie tinute deschise cat mai larg. in cazurile mai complicate. cel mai bine este sa se spele cat mai repede cu apa din abundenta. Specialistii recomanda ca spalarea sa se faca timp de minim 20 de minute. Daca insa pacientul a intrat in contact cu sapun. In acest caz pacientul nu trebuie decat sa se aplece peste cismea. in cazul in care aceasta solutie nu este disponibila. poate sa stranga apa in maini si sa o stropeasca energic peste fata. chiar imediat. Specialistii accentueaza acest lucru : este chiar mai important decat tehnica in sine. Se pot realiza radiografii. insa doar cu un regim de raze slab (asemanator celor utilizate in stomatologie) sau computer tomografia. Tratament Sus Tratament la domiciliu Arsurile chimice sunt destul de complexe si se recomanda prezentare la medic in cazul in care substanta de contact este periculoasa : caustica. baza. creme. Aceste investigatii sunt indicate in special in cazurile corpilor metalici localizati intraocular si/ sau intraorbital si nu sunt indicate in cazul corpilor inclavati in cornee. la robinet.In cazul corpilor straini se prefera si investigatiile imagistice pentru ca localizarea acestora asa fie cat mai exacta. Desi se recomanda solutie salina. Spalarea se face cu multa apa. pacientul poate intra . In cazul in care se spala acasa. Se recomanda repetarea de foate multe ori. In cazul in care este disponibil un dus.

3. Se recomanda evitarea frecarii ochiului pentru a nu se inrosi si pentru a nu il expune unor alte traumatisme.sub dus pe care sa il lase sa curga peste ochii larg deschisi. in functie de sfatul medicului oftalmolog. 4. In general. Solutii utile pot fi reprezentate si de turnarea de apa in ochi folosind un pahar. Exista o serie de sfaturi adresate pacientilor care au astfel de leziuni. sau orice alta metoda pe care pacientul o considera utila pentru a se spala si a indeparta substanta chimica din ochi. Indiferent de tehnica. insa acestea au mai degraba scop de a preveni aparitia acestora. Hifema . Daca au aparut leziuni se recomanda evitarea purtarii lor o perioada. In cazul in care persoanele utilizeaza frecvent lentile de contact trebuie sa fie foarte atente in manipularea acestora. 1. 2. cazurile necomplicate se rezolva de la sine. in indepartarea si apoi montarea lor deoarece pot cauza leziuni superficiale la nivelul ochiului. specialistii insista ca este important ca spalarea sa dureze aproximativ 30 de minute si sa se faca doar cu apa proaspata sau solutie salina. utilizarea unui furtun de gardina la o presiune foarte mica. si chiar anterior inceperii sale propriu-zise. Ei sunt indicati in special pe durata tratamentului. Irita traumatica Poate fi prevenita sau ameliorata prin utilizarea ochelarilor de soare cu filtru impotriva radiatiilor ultraviolete. iar leziunea se vindeca in timp. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale este minim. Abraziunile corneene Sunt afectiuni care ar trebui sa beneficieze exclusiv de tratament de specialitate deoarece se pot complica si afecta sever integritatea structurala si functionala a ochiului.

pacientii nu trebuie sa o ignore si se recomanda prezentarea grabnica la medic.Pacientii cu fracturi orbitale Sunt sfatuiti sa aplice local comprese cu gheata pentru a reduce tumefactia si durerea. sclerale) trebuie tratate de urgenta de catre specialisti si nu au indicatie de tratament la domiciliu. Pacientul trebuie sa evite. Ingrijirile la domiciliu nu sunt indicate deoarece exista riscul de suprainfectare locala cu complicatii locoregionale grave. ca si in celelalte cazuri. Plagile oculare (corneene. sa tina capul ridicat si sa evite administrarea de aspirina sau alte medicamente cu efec anticoagulant pentru a evita complicatiile hemoragice. adminstrarea de aspirina ca analgezic.Este o urgenta medicala. insa se poate leza suplimentar corneea (abraziunile corneene minore apar frecvent in urma acestor manevre nerecomandate). Corpii straini intraoculari Pot fi indepartati prin clatirea usoara a ochiului cu apa proaspata din abundenta. deoarece aceasta are proprietati anticoagulante si cresc riscul de sangerare. 5. exceptie facand cei care sunt inclavati in epiteliul corneean. Tratamentul de specialitate . servetele sau orice altceva deoarece nu se va reusi inlaturareea agentului strain. Pacientii nu trebuie sa atinga zona traumatizata si nici ochiul. 6. 7. Plagile palpebrale Necesita ingrijiri medicale specializate. si de asemenea trebuie sa evite aspirina ca analgezic. Nu se recomanda stergerea suprafetei oculare cu batiste. evitarea eforturilor fizice si a suprasolicitarilor oculare si evitarea adminsirarii unor analgezice de tipul aspirinei. Majoritatea vor fi spalati prin aceasta metoda. Pana cand se poate institui tratamentul medical adecvat sunt recomandate urmatoarele : evitarea pozitiei culcat.

steril. ele fiind cel mai greu de tratat si avand un prognostic mai rezervat. verificandu-se apoi pH-ul secretiei lacrimale. de agenti hipotensivi oculari (arsurile pot modifica sever structura ochiului. pupila se dilata cu o substanta speciala iar pacientul poate primi si colire cu antialgice. Acestea sunt indicate doar in situatii particulare deoarece se pare ca lacrimile artificiale incetinesc procesul de vindecare al hemoragiilor. Gesturile terapeutice consecutive difera in functie de natura substantei chimice propriu-zise : daca este vorba de alcali sau acizi. Tratamentul arsurilor chimice 1. Spalaturile se realizeaza pana ce acesta devine neutru. Acestea sunt realizate chiar daca pacientul si-a facut deja spalaturi acasa. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale Este relativ simplu si consta in pansarea ochiului.Tratamentul de specialitate in cazul traumatismelor oftalmologice depinde foarte mult de natura acestuia. In cazul in care pacientul acuza un prurit local. Cele mai grave sunt arsurile cu alcaline. In cazul in care evolutia pacientului nu este favorabila si nu se produce reepitelizarea tisulara. Consta in indepartarea substantei chimice Aceasta poate fi continuta in particule sau detritusuri. sangele se resoarbe si vederea pacientului este refacuta. Sunt realizate timp de minim 30 de minute. . se recomanda aplicarea unui pansament local sau a unor lentile de contact terapeutice. Pacientul nu trebuie sa frece ochiul si este sfatuit sa asigure o toaleta locala riguroasa. administrarea de cisteina. acesta este tratat prin aplicarea de lacrimi artificiale in ochiul respectiv. Majoritatea sunt urgente medicale si pacientul este sfatuit sa se prezinte cat mai repede la spital in vederea diagnosticarii si tratatrii corecte a acestora. Cu timpul. Spalaturile se fac cu ser sau orice alt lichid netoxic. punerea acestuia in repaus. fara sa existe sechele ale traumatismului. Secundar inlaturarii acesteia se fac spalaturi ocular. In tratamentul arsurilor severe sunt indicate : administrarea de solutie de acid ascorbic. favorizand aparitia hipertensunii intraoculare) si tratament antibiotic particular. 2.

anestezice locale sau cicloplegice pentru a i se ameliora . ochiul fiind unul din cele mai sensibile organe. . Tratamentul iritei traumatice Implica administrarea de colire cu antiinflamatoare sau cu substante ce pot dilatat pupila. daca durerea este intensa. Sunt recomandate masuri terapeutice mai agresive doar in cazul in care situatia se complica iar ochiul se inroseste.60 de grade fata de orizontala). Nu este indicata folosirea aspirinei ca analgezic deoarece predispune la hemoragii. Pacientii cu hifema Sunt adesea internati in sectiile specializate pentru a fi tinuti sub observatie. motiv pentru care patul este inclinat iar capul patului si perna sunt pozitionate mai sus decat de obicei (de cele mai multe ori la 45. Local se pot aplica comprese cu gheta sau. tratamentul cuprinde : . Pupilele pot fi dilatate cu substante speciale. Administrarea de antibiotice previne eventualele infectii.3. se administreaza acetaminofen. Abraziunile corneene Au un tratament particular.48 de ore pentru a reduce edemul. iar ochiul va fi acoperit cu un pansament (optional). in functie de gravitatea cazului. 4. in special daca exista zone dezepitelizate la nivelul corneei ce pot fi adevarate cai de intrare pentru germeni. Daca recomandarile specialistilor sunt urmate intocmai. Sunt sfatuiti sa tina capul cat mai ridicat.Administrarea de antibiotice in cazul in care abraziunea nu este determinata de lentile de contact si a existat contact cu un element exogen.Aplicarea locala de comprese cu gheata pentru 24. durerea este accentuata si apar chiar si scurgeri oculare. in functie de gravitate si de localizarea lor. se edematiaza. La camera de garda pacientul poate primi. 5. posibil infectant. . pacientii se pot ingriji si acasa. In general.Administrarea de antiinflamatoare si analgezice de intensitate moderata si pansarea ochiului. Pacientii sunt sfatutii sa se prezinte grabnic la medic daca observa astfel de semne si simptome.

Aplicarea unui pansament local pe parcursul vindecarii abraziunii este optiunea medicului oftalmolog. Pansamentul este contraindicat pacientilor care au un risc crescut de infectii datorita unor conditii sistemice (de exemplu tratament cu corticosteroizi). in timp ce altii sunt de parere ca acestea nu fac decat sa creeze un mediu propice dezvoltarii infectiilor. experienta specialistului fiind cea care dicteaza indicatia aplicarii acestuia. In cazul in care pacientul are indicatie de interventie chirugicala se recomanda efectuarea acesteia dupa ce inflamatia si edemul s-au redus deoarece altfel pot sa apara complicatii locale. sunt administrate exclusiv in spital. . Plagile Sunt leziuni care trebuie. Acestea se pot administra timp de 1. Studiile sunt inca neconcludente cu privire la utilitatea acestuia. altele sunt considerate cazuri semiurgente. Fracturile orbitale Sunt tratate in functie de contextul in care apar. insa ele nu pot fi prescrise pacientului si ca tratament la domiciliu. 6. de tipul acetaminofenului.2 saptamani. Daca leziunea a aparut intr-o zona mai putin critica si are dimensiuni mici. Strict din punctul de vedere al interesarii oculare se practica : aplicarea de comprese cu gheta si tinerea capului pe un plan inclinat in sus cu 60 de grade fata de orizontala. care poarta lentile de contact sau care au venit in contact direct cu material vegetal (acesta fiind agentul etiologic al abraziunii croneene). pentru tratarea durerii. Anestezicele locale trebuie folosite cu moderatie deoarece studiile au demonstrat ca adminsitrate pe termen lung ele interfera cu vindecarea abraziunii si pot chiar leza suplimentar corneea. adminstrarea de analgezice simple. Exista medici care sustin ca pansamentul favorizeaza vindecarea leziunii si amelioreaza simptomatologia pacientului. administrarea unui decongestionant nazal si a unui antibiotic.confortul si a diminua simptomele. Unele cazuri sunt urgente medico-chirurgicle. Aceste substante sunt foarte eficiente in a ameliora durerea. suturate. de cele mai multe ori. 7.

se recomanda sutura si pansarea ochiului respectiv. cel mai adesea cu pensa. Se recomanda de asemenea tratament cu antibiotice. medicul urmarindu-i atent evolutia. atat pe cale locala cat si generala. pacientul poate fi chiar operat pentru rezolvarea cazului. el se indeparteaza doar in sala de operatii. insa ei pot fi indepartati si cu un ac steril. . Daca insa corpul strain este situat adanc in ochi. Corpii straini intraoculari Sunt extrasi.poate fi lasata sa se vindece singura. Abraziunile importante trebuie atent monitorizate iar procesul de reepitelizare trebuie si el verificat permanent. consultul medical de specialitate este indicat. 8. . cicloplegice si un pansament steril. Consultari ulterioare Sus Consulturile ulterioare depind de severitatea leziunilor in sine si natura agentului vulnerant. Daca insa plaga are localizare critica.Arsurile chimice .Abraziunile corneene au indicatie de consult in cazul in care nu dispar in 24 de ore de la aplicarea masurilor terapeutice corespunzatoare si in special daca pacientul nu poarta lentile de contact. dupa anestezierea pacientului. Plagile oculare sunt suturate doar sub anestezie.pacientii sunt chemati la control mai rar.pacientii revin la control in functie de severitatea leziunii primare si caracterul substantei: acid sau baza. iar daca situatia o impune. astfel: . insa in cazul in care situatia pare sa se complice. . Se recomanda aplicarea imediata a unui tratament antibiotic.Hemoragiile subconjunctivale .

pacientul isi poate pierde ochiul si vederea. Cazurile necomplicate nu necesita reevaluari frecvente. cand corpul strain a fost situat in profunzimea globului ocular.Hifema . Pacientii trebuie reconsultati in cazurile grave. In cazul in care s-a practicat suturarea unei plagi tegumentare (localizata la pleaoapa). este chemat la consult a doua zi de la diagnosticare si inceperea tratamentului.2 zile. daca nu chiar concomitent. eventual doar pentru a verifica reepitelizarea zonei. . Pacientii care poarta lentile de contact trebuie monitorizati mai atent comparativ cu cei care nu au lentile. Retinopatia solara este o afectiune care necesita controale periodice permanente. .Fracturile de orbita trebuie reevaluate la cateva zile de la externare. . deoarece daca sunt scapate de sub observatie si se suprainfecteaza sau se complica. In cazul in care spitalizarea nu este posibila sau pacientul nu o doreste. firele se indeparteaza la 5 zile. care nu au fost inclavati in profunzimea globului ocular pot fi rechemati la control in functie de preferintele medicului si de experienta sa clinica. . firele se scot dupa doua saptamani. .Plagile oculare au indicatie de consulturi ulterioare externarii.Pacietii cu keratita indusa de ultraviolete au indicatie de consult suplimentar daca simptomele nu dispar la 24 de ore de la initierea terapiei. acestea trebuie si ele indepartate.Irita traumatica are recomandare de reevaluare oftalmologica in vederea urmaririi procesului de vindecare. in maxim 1. Plagile globului ocular trebuie foarte atent monitorizate..48 de ore de la externare.cazurile de hifema sunt internate si pacientul este monitorizat permanent. insa daca s-a efectuat o rafie.Pacientii cu corpii straini extrasi. Daca pacientul are factori de risc pentru dezvoltarea unor infectii locale consulturile sunt efectuate chiar si la 24. . Daca insa corpul strain a fost metalic si au aparut depozite de rugina in jurul sau.

Prevenire Sus O mare parte din traumatismele oftalmologice pot fi prevenite prin purtarea de ochelari de soare sau de ochelari de protectie.Sa poarte ochelari de protectie daca lucreaza in medii industriale. Paicentii sunt sfatuiti: . . . Prognostic Sus Prognosticul pacientilor cu traumatisme oculare variaza in functie de afectiune: . .Sa nu se frece excesiv la ochi.Sa evite bronzarea in salon fara sa poarte ochelari speciali.Arsurile chimice au un prognostic ce depinde de substanta implicata in agresiune. Exista insa si substante chimice cu care paicentii vin in contact dar care se vindeca fara a alsa sechele. prognosticul este rezervat deoarece acestea pot afecta foarte grav ochiul. pacientul poate chiar sa isi piarda vederea. cu recuperarea completa. . atacand sever integritatea tesuturilor cu care vin in contact. Daca este vorba de o baza. Bazele sunt capabile sa treaca usor prin menbranele celulare.Sa nu privesca niciodata direct soarele. Este foarte importanta alegerea si purtarea unei perechi de ochelari de soare care sa aiba filtu de protectie anti ultraviolete si nu doar din motive estetice. abraziunile corneene si irita traumatica au un prognotic foarte bun.Hemoragiile subconjunctivale. . laboratoare. Daca leziunea a fost extinsa.

dar si a cicatrizarilor inestetice.. . alb. .In cazul corpilor staini cu localizare intraoculara: aparitia metalozelor. dezvoltarea “ochiului de portelan “. In aceste situatii prognosticul depinde de localizarea exacta a corpului strain si de proximitatea lui fata de structurile vitale ale ochiului.prognosticul depinde de natura si extinderea fracturii. indepartarea lui nu este atat de usoara si procedeul de extragere poate fi complicat.Fracturile orbitale . In aceste situatii este importanta reducerea expunerii la soare.Plagile oculare au intodeuna un prognostic rezervat . care este predispus la perforarea corneei. insa fragmentele de rugina neindepartate pot determina aparitia tulburarilor vizuale (situatie rar intalnita). insa exista si in aceste cazuri riscul de aparitia a complicatiilor infectioase.Plagile palpebrale au un prognostic favorabil. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii includ: .Corpii straini intraoculari au un prognostic favorabil. Daca insa corpul strain a fost localizat adanc in structura globului ocular. precum si de resangerare.Hifema are un prognostic ce depinde de dimensiunile ei efective. . Daca pacientii nu se protejeaza de soare. . . . poate sa apara tulburarea acuitatii vizuale si chiar diminuarea vederii datorita leziunilor retiniene. prognosticul fiind influentat direct de acest factor.Leziunile induse de radiatii au un prognostic bun keratita indusa de ultraviolete se vindeca de obicei in cateva zile. iar retinopatia raspunde bine la masuri preventive.In cazul arsurilor chimice: ischemie limbica. Unele fracturi sunt importante si au indicatie de interventie chirugicala.

citomegalovirus recurent.In cazul plagilor ocular: infectie grava care impune extragerea ochiului.In cazul eroziunilor corneei: aparitia cicatricilor corneene. precum si cresterea presiunii intraoculare ca urmare a acumularii sangelui. cataracta. Exista diferite tipuri de infectii: . virusul ramane activ. deslipire de retina Citomegalovirus . . oftalmie simpatica. traumatismele oftalmologice se pot complica.citomegalovirus primar .In cazul hifemei: aparitia hemosiderozei si a heterocromiei. in general cu: cicatrizari. . Odata ce o persoana este infectata. glaucom postraumatic.CMV Generalitati Sus Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. hemoragii vitroase.. . Pe langa aceste complicatii specifice. uveite. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane.

Diagnostic 6. Simptome 3.inflamarea glandelor . Tratament 7. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. Frecventa citomegalovirusului 5. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. Prevenirea 8. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: . Caracteristicile citomegalovirusului 4.febra .oboseala. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. In orice caz. nu vor exista probleme reale. Citomegalovirusul in timpul sarcinii Simptome Sus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. epuizare. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. Generalitati 2. Cuprins articol 1.Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. .

urina . Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia.infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . Infectia poate exista in lichidele corpului precum: . Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.Caracteristicile citomegalovirusului Sus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. . caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. persoane afectate de HIV. Frecventa citomegalovirusului Sus . Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter.saliva . saliva.lacrimi . prin urina. persoanelor ce lucreaza cu copii.Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata. mancarea sau animalele. neavand legatura cu apa.este mai comun in tarile mai dezvoltate . laptele mamar sau alte fluide ale corpului.sange .laptele matern.

ce sunt folosite doar in forme severe. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. se fac analize de sange sau culturi de urina. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. prin care se pot lua probe de sange. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. precum amniocenteza. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. Tratament Sus In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii.Diagnostic Sus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. din gat sau prelevare de tesut. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. Pentru a determina existenta sau nu a virusului. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. Prevenirea Sus De cele mai multe ori. Daca va spalati mainile cu sapun bun. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. urina si saliva. .

. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. Conjunctivita . probleme cu vederea. Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului.80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. grade diferite de retardare . insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere.Citomegalovirusul in timpul sarcinii Sus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus.aveti grija de igiena personala. De fapt.7-4%. . Recomandari femeilor insarcinate: .nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti.

infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) . Complicatii 7.infectia cu virusuri . Tratament 5.Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Cauze 3. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: . Generalitati 2. Cuprins articol 1. Profilaxie 6. Simptome 4.

in special dupa somn .vedere incetosata .fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . polenul. in special praful. se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. lentilele de contact.secretie alb-galbuie. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: . praful. este necesar consultul medical de specialitate. aparuta la nivelul ochiului . fumul de tigara.arsuri oculare .prurit conjunctival (mancarime. . Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana). clorul folosit in tratarea apei (piscine) .hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului. Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. care prin grataj poate accentua hiperemia) . fardurile. gazele si ceilalti poluanti de mediu.factori iritanti precum sampoanele. groasa.secretie verzuie. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale..alergenii.

poate identifica cauza conjunctivitei. prin spalare locala .Examenului microbiologic al secretiei oculare. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). Conjunctivita bacteriana. dupa un interval de 5-7 zile de la debut. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. unguente sau pastile. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). inclusiv BTS. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. pot fi tratate corespunzator. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale).

Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. se recomanda urmatoarele: . unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. care trebuie spalate si .spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun . Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime.evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic.cu apa. usturime. Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: .stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. ochelari de soare.utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . de cel putin 2 ori pe zi .igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. cu un tampon steril. precum lenjeria pentru pat (fata de perna). igiena corespunzatoare a ochilor) . pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. prosoapele.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. este important consultul medical de specialitate. senzatie de corp strain intraocular).protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie.evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate .

atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului. De asemenea.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare .evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat . Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei.este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. trebuie sa se retina ca exista anumite forme de conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. .este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia.este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa .evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact . Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic).dezinfectate corespunzator . Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. farduri). trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) . precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala . Cu toate acestea.evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.

Infectiile virale Generalitati Sus . lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). praf. in functie de tipul produsului utilizat. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului.Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect.

Virusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism. Practic. virusul poate distruge sau modifica functiile celulei. Virusurile pot fi transmise prin: contactul cu o persoana infectata. Diagnosticare 4. Tipuri de virusuri 3. inhalare sau sex neprotejat. Prin atasarea la celula gazda. acesta este mecanismul prin care virusurile provoaca boli. virusul care provoaca raceala infecteaza numai celulele tractului respirator superior. Simptome 5. Acesta detine material genetic de tip ADN . Acest tip de protectie este specific imunitatii innascute sau naturale. dand nastere altor virusuri. pe care il reproduce. astfel sunt eliberate noi tipuri de virusuri si sunt infectate alte celule. ingestie. de exemplu. Generalitati 2. infectia bacteriana 6. Cauze . Cuprins articol 1. Barierele externe (pielea si mucoasele) reprezinta prima linie de aparare a sistemului imunitar.ARN. Infectia virala vs. Acesta se activeaza cand virusul patrunde in organism prin actiunea globulelor albe (limfocite si monocite) care incep sa atace si sa distruga virusul. Igiena deficitara si obiceiurile alimentare neadecvate pot creste riscul de a contacta o infectie virala. Pentru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa se ataseze de o celula vie (celula gazda). De regula. unde se va multiplica. virusul infecteaza un singur tip de celula.

Desi racelile sunt infectii minore ale gatului si nasului. simptomele specifice sunt diareea si varsaturile. asemeni racelii. Infectiile virale la copii si bebelusi 8. Tratament 9. Ce se intampla dupa infectiile virale? 10. gripa poate provoca complicatii care ar putea pune viata in pericol. febra. Cel mai comun tip de infectii virale implica tractul respirator. In ambele situatii. Raceala este o infectie virala care apare frecvent si se manifesta prin: stranut. varicela sau herpesul. In aceasta situatie. Virusurile care afecteaza stomacul pot fi contactate din alimentele sau apa contaminate si pot provoca gastroenterita virala (inflamatie a stomacului si intestinelor). Sistemul gastrointestinal este o alta cale de patrundere a virusurilor in organism. aglomerate. nas infundat.7. virusurile se transmit usor in zonele foarte populate. dureri de gat si disconfort muscular. care se manifesta prin: frisoane. Spre doesebire de alte infectii virale respiratorii. Profilaxie Tipuri de virusuri Sus Virusurile pot afecta orice parte a corpului sau orice sistem din corp si poate provoca infectii cum ar fi: raceala. Se transmite prin aer. dureri de gat si tuse. Boala este contagioasa si se raspandeste prin fluidele infectioase raspandite prin stranut sau tuse Gripa este o infectie respiratorie cauzata de virusuri. Spalarea neadecvata a mainilor dupa scaun sau manipularea nepotrivita a . gastroenterita. pot dura de la doua zile pana la doua saptamani. gripa.

Varicela este un virus care ramane pentru totdeauna in organism si. Herpesul genital este o boala cu transmitere sexuala (BTS) si se transmite prin contact sexual oral sau genital. raceala la stomac. Transmiterea se face prin contact uman. Alte tipuri de infectii viralepot fi mai dificil de identificat si pot necesita investigatii suplimentare. Si pielea poate fi afectata de o infectie virala. Multi oameni numesc gastroenterita. o persoana cu herpes poate manifesta o recurenta a bolii sau focare pe parcursul intregii vieti. Ca si varicela. Eruptiile cutanate sunt localizate pe fata. pielea capului si a trunchiului. De obicei. Acest virus se poate raspandi chiar si atunci cand leziunile nu sunt prezente. deoarece majoritatea oamenilor sunt familiarizati cu simptomele acesteia. Printre testele recomandate pentru depistarea infectiilor virale intalnim: . cu toate ca acest virus nu este unul specific racelilor. Varicela este o boala infectioasa cu incidenta ridicata in randul copiilor cu varsta mai mica de 15 ani. cu sau fara varsaturi. cum ar fi verucile sau chiar varicela. Cu toate acestea. virusul va ramane inactiv in organism pentru totdeauna. tinand cont si de istoricului medical al pacientului. frisoane si dureri abdominale. boala este usoara si dureaza 5-10 zile. Diagnosticare Sus Diagnosticarea infectiilor virale se face pe baza simptomelor fizice. Aceasta infectie apare la nivelul gurii (herpesul oral) sau la nivelul organelor genitale. Simptomele includ eruptii pruriginoase. Herpesul este cauzat de virusul herpes simplex (HSV). Gradul de contagiune este ridicat. Boala se poate manifesta si la adolescenti si adulti.unui scutec ce apartine unei persoane bolnave pot raspandi afectiunea de la o persoana la alta. in majoritatea cazurilor. O afectiune cum este gripa va fi usor de diagnosticat. Gastroenterita se manifesta prin greata. diaree. feselor si anusului (herpesul genital). febra si dureri de cap. o peroana care a manifestat virusul. nu va mai contacta boala vreodata.

stranut. fluide corporale sau alte probe si analize recolate din zona infectata.dureri de cap. . .culturi din sange. .teste de sange pentru stabilirea anticorpilor virali. varsta si starea generala de sanatate a pacientului.rinoree.tuse. .. .PCR .imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) care stabileste nivelul de inflamatie al lobilor temporali. . . .dureri musculare. . . Simptome Sus Infectiile virale au o varietate de simptome care variaza in intenstitate in functie de partea corpului care este afectata.varsaturi. Aceste manifestari pot include: .este o tehnica folosita pentru a multiplica materialul genetic viral.frisoane. tipul de virus implicat. .febra.punctia lombara pentru a examina lichidul cefalorahidian. . .slabiciune. .eruptii. . care permite identificarea cu precizie a virusului.diaree.reactia in lant a polimerazei .

.insuficienta renala si disfunctii ale intestinului gros. . si cu toate acestea exista o diferenta intre ele. . .rigiditatea la nivelul cefei. Pentru a contacta o infectie bacteriana. Infectia virala este cauzata de un virus . infectiile virale afecteaza tractul respirator (inferior si superior). care are un strat de protectie greu de distrus.paralizii ale membrelor. dar si boli grave. De obicei.somnolenta care se poate transfora in coma sau deces. . Virusurile nu sunt organisme vii. bacteria patogena trebuie sa ajunga in interiorul organismului prin intermediul apei . Infectia virala vs.convulsii.Printre simptomele severe se afla: . infectia bacteriana Sus Ambele tipuri de infectii provoaca o afectiune. din aceasta cauza pentru a supravietui si pentru a se reproduce au nevoie de o celula gazda. Infectiile virale provoaca atat boli minore ca racelile.deshidratarea. precum sida. . . .dureri de spate. .confuzie.organism mai mic decat o bacterie.tulburarile de personalitate.parestezii. Infectiile virale implica existenta unor virusuri in stare latenta in interiorul unor celule si rescrierea codurilor genetice ale celulelor cu cele ale virusului.

Cauze Sus Celulele umane sunt vulnerabile in fata virusurilor si atunci cand organismul este expus la particule virale.Este foarte important ca bebelusii si copii mici sa se odihneasca suficient atunci cand au febra. tastatura. O imunitate scazuta permite mai usor virusului sa se ataseze de o celula gazda. iar in primele stadii de viata corpul abia invata cum sa lupte impotriva virusurilor. copiii si sugarii manifesta simptome precum: febra. Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de puternic ca al adultilor. Una dintre diferentele majore dintre infectiile virale si bacteriene este sustine ca infectiile bacteriene pot fi transmise si prin intermediul obiectelor (clante. durere in gat si oboseala. . streptococul betahemolitic). de exemplu. tuse. Infectiile bacteriene comune apar ca urmare a invaziei de bacterii patogene prin tractul respirator sau digestiv. Deseori.contaminate. iar altele nu sunt. O alta diferenta este ca bacteria este un microorganism care are viata si se reproduce prin diviziune. in timp ce virusul va muri daca nu se ataseaza unei celule gazda. etc). prin care se va face drenajul secretiilor . . nas infundat. taieturi sau contactul cu o persoana sau obiect infectat. Infectiile virale la copii si bebelusi Sus Copiii vin deseori in contact cu bolnavi care sufera de o afectiune virala: isi petrec timpul liber in jurul altor copii care sunt raciti. Unele infectii se pot manifesta destul de virulent. Acestea sunt cauzate de lupta dintre virus si sistemul imunitar al organismului. dureri de cap. Unele dintre acestea sunt contagioase (de exemplu.Pentru copii mai mici care nu isi pot sufla nasul se utilizeaza un instrument cu rol de aspirare. Organismul cu ajutorul sistemului imunitar va incerca sa distruga aceste particule si sa le elimine. fapt ce duce la aparitia bolilor si a simptomelor specifice.

crescand probabilitatea contactarii altei infectii. . sucuri de fructe sau supe . la care se adauga starea generala de sanatate.Medicamentele antivirale si de sustinere a sistemului imunitar. antiinflamatoare.Ar trebui ca pacientii sa consume suficiente lichide. terapia complementara si medicina naturala ajuta in lupta impotriva infectiei. Utilizarea acestora poate slabi sistemul imunitar. afectiunile minore cauzate de infectii virale implica doar tratament simptomatic. Tratarea infectiilor virale nu se face cu antibiotice. cum sunt medicina conventionala. recomandate in cazul . umidificati fosele nazale cu apa de mare sau apa calduta. Medicina conventionala in cazul infectiilor virale . . varsta.nazale. cum ar fi interferonul si imunoglobulinele.Este recomandat ca cei mici sa respire aer cald/fierbinte pentru fluidizarea mucusului din piept si din pasajele nazale.nu este recomandat laptele la sugari (daca acesta nu reprezinta hrana exclusiva) pentru a evita congestia. paracetamol sau ibuprofen care pot ameliora simptomele. prin ameliorarea simptomelor si consolidarea raspunsului imun. O combinatie intre tratamentele alternative. .Medicamente eliberate fara prescriptie medicala. Inainte de aspirarea secretiilor nazale. Tratament Sus Cel mai eficient mod a trata infectiile virale ramane forta de actiune a sistemului imunitar. Utilizarea pe termen lung si consumul excesiv are efecte adverse. gravitatea bolii si tipul de virus implicat.Copiii mai mari de patru ani vor putea utiliza pastile de supt pentru ameliorarea inflamatiei gatului. De regula. . In cazul starilor mai grave ar putea fi necesar un tratament mai complex sau chiar pe toata durata vietii.

consilierea . psihoterapia. .ayurveda. inot). Avand grija de sistemul imunitate nu veti fi protejati doar de infectiile virale. kiwi. o hidratare adecvata. Profilaxie Sus . Terapii complementare . . .benefice atunci cand exista consecinte pe termen lung si implicatii psihologice. antiviralele pot avea reactii secundare severe intrucat sunt administrate in scopul de a ucide virusul. Ce se intampla dupa infectiile virale? Sus Infectiile virale se pot manifesta timp de pana la doua saptamani. . la inceput cu pauze pentru a permite organismului sa se adapteze. morcovi.regim alimentar. intramuscular. reducerea consumului de glucide (crearea unui mediu acid ajuta la inmultirea agentilor patogeni). stafide. Scopul tratamentului este de a contribui la scaderea incarcaturii virale. Acestea se vor administra pe cale orala.meditatia. intravenos.acupunctura. iar acest lucru conduce la distrugerea celulelor din organism. topic sau prin inhalare. se recomanda consumul alimentelor bogate in vitamine (portocale.Terapia antiretrovirala suprima replicarea virusului imunodeficientei umane (HIV) chiar daca nu exista simptome specifice. Deoarece virusul traieste in interiorul celulelor. fasole verde.infectiilor grave. ci si de multe alte afectiuni. Practicati regulat exercitii fizice (mersul pe bicicleta sau pe jos.homeopatia. iar dupa tratarea infectiei este importanta stimularea sistemului imunitar. In acest scop. Mergeti pe jos 20 de minute zilnic si veti reusi sa va mentineti sanatatea organismului dupa infectia virala. capsuni). .

. .Exista mai multe modalitati de a preveni infectia si transmiterea germenilor.Folositi periuta de dinti si ata dentara de doua ori pe zi si vizitati regulat medicul stomatolog pentru a preveni infectiile si cariile dentare. Glaucomul .Mentineti-va o igiena personala zilnica (dus. . Urmatoarele sfaturi sunt utile pentru mentinerea starii optime de sanatate si pentru a dezovolta un sistem imunitar puternic.Consumati proteine si legume fierte cel putin de doua ori pe zi pentru a stimula sistemul imunitar. .Evitati contactul cu persoanele care sufera de raceala. gripa. .Spalati-va mainile frecvent si cu atentie. . inainte de gatit. de a manca sau dupa vizita la toaleta. . varicela sau rujeola. prin stimularea eliminarii toxinelor si imbunatatirea functiei digestive.). .Acoperiti-va gura atunci cand stranutati sau tusiti. . . pentru un tonus ridicat si mentinerea starii de sanatate.Beti apa filtrata sau imbuteliata deoarece riscul ca aceasta sa fie contaminata este mai mic. etc.Mancati sanatos si corespunzator. Folositi prezervativul in timpul actului sexual pentru a reduce riscul de a contacta boli cu transmitere sexuala. .Nu mancati si nu beti atunci cand manevrati obiecte contaminate sau in timp ce faceti curatenie.Nu atingeti ochii sau nasul daca ati intrat in contact cu o persoana care suferea de raceala. .Consumati suplimente nutritionale daca este cazul pentru a preveni infectiile. odihniti-va suficient si practicati exercitii fizice in mod regulat. curatarea parului.Pastrati-va o atitudine pozitiva si optimista pentru a consolida sistemul imunitar. .Practicati sexul protejat. taiat unghii.

. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. La inceput. rezultand in final pierderea vederii. desi de obicei unul estemai afectat decat celalalt. Daca nu se trateaza. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului -glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. In aceasta forma de glaucom. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. se pierde campul vizual periferic. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea -glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. In aceasta forma. Exista 3 forme de glaucom: -glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. nervul optic este doar usor lezat. eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi.Generalitati Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). ducand in timp la orbire definitiva. fiind cam 10% din cazuri. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil.

Mecanism fiziopatogenetic 5. Investigatii 10. Tratament medicamentos 18. Factori de risc 6. Consultul de specialitate 7. Generalitati 2. Tratament in cazul agravarii bolii 15. Diagnostic precoce 11.Cuprins articol 1. Simptome 4. Tratament chirurgical . Profilaxie 16. Medici specialisti recomandati 9. Cauze 3. Tratament ambulatoriu 17. Tratament medical 12. Tratament de intretinere 14. Expectativa vigilenta 8. Tratament initial 13.

19. mentinand o presiune constanta intraoculara. lichidul se acumuleaza intraocular provocand cresterea tensiunii intraoculare.cand nu creste presiunea intraoculara. In unele cazuri umoarea apoasa nu este drenata in mod corespunzator. modificari la nivelul globului ocular (excavatia papilei nervului optic) si pierderea vederii campului periferic . Acest lucru apare cand: . Cand acest lucru se produce. Semnele de debut care apar in glaucomul cu unghi deschis sunt tensiunea intraoculara normala sau crescuta. In mod normal forma partii frontale a globului ocular (camera anterioara a globului ocular) este mentinuta de un lichid numit umoare apoasa. scaderea fluxului sangvin care vasculariza nervul optic se banuieste a fi cauza. Se estimeaza ca 16-40% din cazurile de glaucom cu unghi deschis se produc fara o crestere a presiunii intraoculare. dar motivul aparitiei acestui lucru nu este cunoscut. In multe din cazuri aceste leziuni ale nervului optic se banuieste ca apar datorita cresterii presiunii intraoculare (TIO-tensiunea intraoculara) care rezulta datorita acumularii lichidului (umoarea apoasa) intraocular. Optiuni terapeutice Cauze Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Glaucomul cu unghi deschis In glaucomul cu unghi deschis nu se cunoaste cauza exacta a lezarii nervului optic. rezultand in final pierderea vederii. Glaucomul cu unghi inchis Glaucomul cu unghi inchis apare atunci cand unghiul de drenaj pentru umoarea apoasa deja ingustat devine blocat. Uneori leziunile apar chiar daca nu creste presiunea intraoculara. Alte tratamente 20. In aceste cazuri. care este produsa si eliminata. Nu toate persoanele cu glaucom cu unghi deschis prezinta o crestere a presiunii intraoculare. Presiunea crescuta intraoculara lezeaza nervul optic producand scaderea progresiva a acuitatii vizuale.

Un defect congenital apare datorita unei infectii a mamei in timpul sarcinii. ceea ce duce la cresterea presiunii intraoculare. Pe masura ce avanseaza cataracta. datorita cresterii unei tumori sau ca urmare a unei complicatii a unei afectiuni medicale cum este diabetul -administrarea unor anumite medicamente cum sunt corticosteroizii folositi pentru tratarea unei infectii oculare sau a altor boli -glaucomul poate sa apara si in urma distrugerii si imprastierii materiilor colorate intraoculare (pigmenti) care se gasesc la nivelul irisului. Acest lucru produce cresterea presiunii intraoculare si lezeaza nervul optic. . Glaucomul congenital si infantil Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt de cele mai multe ori provocate de defecte congenitale. Tratamentul medicamentos si posibil cel chirurgical se pot folosi pentru a scadea tensiunea intraoculara. cum este rubeola sau cum este o boala mostenita. Glaucomul este estimat ca apare la aproximativ 30% din persoanele cu sindrom Stuge-Weber care determina cresterea presiunii la nivelul partii albe a globului ocular (sclera). Este nevoie de eliminarea cataractei pentru a se trata glaucomul fakomorfic. Aceasta forma de glaucom secundar se numeste glaucom pigmentar. -glaucomul apare dupa un traumatism ocular. cristalinul se ingroasa inchizand unghiul de drenaj al ochiului. dupa o interventie chirurgicala. blocand unghiul de drenaj. inchizand unghiul de drenaj. Glaucomul secundar Glaucomul apare si in urma altor afectiuni si se numeste glaucom secundar. Blocajul produce cresterea presiunii intraoculare si face ca irisul sa comprime sistemul de drenare al ochiului (sistemul trabecular). conducand la pierderea progresiva a vederii pana la orbire -defectele care apar la nivelul irisului il fac sa se deplaseze anterior.-partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii apoase din camera anterioara. neurofibromatoza. Alti factori sunt tumorile care comprima si deplaseaza irisul anterior. Un alt material care se imprastie (de origine necunoscuta) care se depoziteaza in camera anterioara a globului ocular poate produce glaucom congenital numit sindrom exofoliativ (pseudoexfoliativ) -cataracta care produce marirea cristalinului poate cauza un glaucom secundar (glaucom fakomorfic).

Intre timp s-a pierdut foarte mult din acuitatea vizuala. Se poate ca scaderea acuitatii vizuale sa nu fie observata decat atunci cand devine severa intrucat ochiul afectat mai putin compeseaza si pentru celalalt. avand un aspect exoftalmic (ochi protruzivi). Simptomele glaucomului cu unghi inchis apar de obicei la un singur ochi odata si de cele mai multe ori sunt: -vedere incetosata care apare brusc -durere severa. care se foloseste in vederea cu acuratete a detaliilor. Campul vizual periferic se pierde inaintea celui central. Glaucomul cu unghi inchis poate sa nu provoace nici un simptom aparent sau simptome minore. In glaucomul cu unghi deschis singurul simptom care apareconsta inscaderea acuitatii vizuale. Se poate intampla sa apara simptome pe o perioada scurta de timp (glaucom cu unghi inchis subacut) care de obicei apar seara si dispar pana dimineata urmatoare sau poate sa apara simptomatologie severa (acuta) care necesita un tratament medical de urgenta. Simptomele care apar in glaucomul congenital sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt: -ochi plini de lacrimi sau o sensibilitate la lumina (a copilului) -unul sau ambii ochi congestionati.Simptome Sus Simptomele difera in functie de tipul glaucomului. indicand ca zona transparenta a ochiului (corneea) a suferit o leziune -marirea globilor oculari datorita cresterii presiunii intraoculare. Acest lucru nu apare la . care apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului -halou color in jurul surselor de lumina -eritem al ochiului -greata si varsaturi. Scaderea acuitatii vizuale poate sa devina evidenta intr-un stadiu mai avansat al bolii.

Pot sa apara episoade scurte de glaucom cu unghi inchis. -presiunea crescuta intraoculara sau alti factori externi pot provoca leziuni progresive ale nervului optic -campul vizual periferic este afectat la inceput. poate sa agraveze progresiv acuitatea vizuala. In aceasta forma de glaucom. -prurit (mancarime) sau senzatie de nisip in ochi sau inchiderea ochilor in cea mai mare parte de timp. cea mai frecventa forma de glaucom. Daca se identifica la debut si se trateaza corespunzator. unul din ochi este afectat mai mult decat celalalt.adulti. Fara tratament. astfel incat sa nu fie observata cand a evoluat. presiunea crescuta provoaca lezarea rapida si permanenta a nervului optic -dupa ce apar simptomele se poate sa se instaleze orbirea permaneta in decursul catorva ore sau zile. acuitatea vizuala se modifica incet. astfel incat in timp sa apara orbirea. Punctele negre observate in ambele campuri vizuale se vor intalni intr-un punct comun. Glaucomul acut cu unghi inchis apare brusc si necesita tratament chirurgical de urgenta: -blocajul drenarii umorii apoase cauzeaza o crestere brusca a tensiunii intraoculare -daca nu se trataeaza de urgenta. Mecanism fiziopatogenetic Sus De cele mai multe ori glaucomul afecteaza la debut campul vizual periferic. Aproape jumatate din persoanele care au glaucom cu unghi inchis dezvolta boala si la celalalt ochi in urmatorii 5 ani. In orice caz. marind astfel zona de pierdere a vederii. Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent si afecteaza de obicei cate un ochi odata. apare orbirea definitiva. Glaucomul cu unghi deschis. afecteaza de cele mai multe ori ambii ochi simultan. Campul vizual central este afectat ultimul -daca glaucomul cu unghi deschis netratat afecteaza vederea centrala (care se foloseste la citit si vederea detaliilor obiectelor). aceste episoade recurente pot deveni situatii de urgenta . Daca nu se trateaza. poate fi mentinuta acuitatea vizuala normala.

Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi deschis: -presiunea crescuta intraoculara (PIO). Dar prezenta numai a unei tensiuni intraoculare crescute nu este un motiv de diagnostic al glaucomului si nu necesita intotdeauna tratament. Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucom infantil) sunt forme rare. Glaucomul cu unghi deschis este asociat. dar nu poate sa refaca leziunile care s-au produs deja. Persoanele cu varsta mai mare de 70 de ani au un risc de 4-7 ori mai mare de a dezvolta un glaucom decat cei cu varsta intre 40 si 50 de ani . Daca glaucomul cu unghi inchis nu se trateaza. Daca glaucomul congenital ramane netratat. Dar acestea pot fi forme foarte serioase de glaucom. in cele mai multe cazuri cu o presiune intraoculara mai mare decat normalul. Chiar daca exista glaucom. nu se va accentua pierderea vederii sau inrautatirea problemelor existente suprasolicitand ochii (cum ar fi la citi sau statul la televizor). Factori de risc Sus Factorii de risc pentru glaucom difera in functie de tipul glaucomului. mai multe de 10% din persoanele cu varsta peste 40 de ani au o presiune crescuta intraocular (presiunea mai mare de 21 de mm Hg). Tratamentul pentru orice tip de glaucom poate sa amane sau sa previna pierderea vederii. Presiunea intraoculara crescuta este singurul factor de risc care se poate trata. Riscul de aparitie al glaucomului creste dupa varsta de 40 de ani. Unele studii au indicat faptul ca printre persoanele cu POI 15-40% intre acestea isi pierd vederea in urmatorii 10 ani de evolutie. In unele forme de glaucom congenital. Modificarile stilului de viata depind de severitatea afectiunii. poate sa apara rapid orbirea definitiva. s-au produs vindecari ale leziunilor nervului optic. se va pierde in mod treptat vederea pana la orbire. -varsta.(glaucom acut cu unghi inchis) sau sa devina o problema de lunga durata (glaucom cronic cu unghi inchis).

neprovocat de alte afectiuni (numit glaucom cu unghi deschis primar). De asemenea ei au un risc mai mare de a dezvolta un glaucom secundar datorita neovascularizatiei care apare si blocheaza sistemul de drenare al umorii apoase (sistemul trabecular) -alti factori de risc. populatia din Alaska si Groenlanda au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului cu unghi inchis decat populatia generala -varsta. fara o crestere a presiunii intraoculare pot fi primele simptome de glaucom -pierdere a vederii la unul din ochi. Studiile indica o serie de alti factori care pot fi implicati in aparitia bolii cum sunt tulburari de vedere la distanta (miopia) sau o presiune intraoculara crescuta (hipertensiune). cefalee migrenoasa. Daca nu este tratat exista riscul aparitiei unor leziuni mai severe si la celalalt ochi in proportie de 29%. In orice caz dovezile acestor studii sunt destul de inconsistente si este inca nesigur cum aceste afectiuni pot sa creasca riscul de glaucom cu unghi deschis. Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi inchis: -rasa. Modificarile de la nivelul globului ocular cum sunt excavatia papilei nervului optic. Un studiu a aratat ca afroamericanii peste 30 de ani au risc de a face glaucom la varste mai tinere decat albii. vasospasm periferic (spasm si ingustarea lumenului vasului sangvin) sau o cornee subtire.-rasa. Este nevoie de cercetari mai exacte pentru a se indica legatura dintre acesti factori de risc si boala. De asemenea au un risc mai mare de a se produce lezarea nervului optic decat albii -istoric familial de glaucom. Populatia peste 40 de ani are un risc mai mare -sexul. Este de 9 ori mai mare riscul de glaucom la rudele persoanelor care au glaucom. Populatia din Asia de Estprecum si canadienii. Leziunile la un ochi datorate glaucomului se asociaza cu o accentuare a leziunilor de la celalalt ochi. boli cardiovasculare. La populatia de culoare riscul pentru glaucom este de 4 ori mai mare decat la populatia alba. Diabeticii au o presiune mai mare intraoculara decat populatia generala. Apare mai frecvent la femeile mai in varsta fata de barbatii cu aceeasi varsta . Altii factori de risc posibili -diabetul zaharat.

aproape 10% din nou nascuti mostenesc boala. Hipermetropii au risc mai mare de aparitie a glaucomului cu unghi inchis intrucat au un glob ocular mai mic si astfel unghiul de drenaj este mai ingust.factorii genetici. producand un atac de glaucom cu unghi inchis. Aproape jumatate din persoanele care au avut un atac de glaucom la un ochi pot sa dezvolte boala si la celalalt in urmatorii 5 ani.infectii ale mamei in timpul sarcinii. difera de la persoana la persoana -hipermetropia (vedere cu dificultate a obiectelor situate aproape). . daca pupilele acestora stau dilatate mult timp.-defecte congenitale. Persoanele care prezinta de la nastere un unghi de drenaj mai ingust pot sa dezvolte in timp un glaucom cu unghi inchis. Consultul de specialitate Sus Se vor contacta imediat serviciile medicale de urgenta daca apar urmatoarele simptome ale atacului de glaucom cu unghi inchis (glaucom acut): -incetosarea brusca a vederii -durere puternica la nivelul ochiului afectat -inrosirea ochiului afectat -greata si varsaturi -vederea unui halou colorat in jurul surselor de lumina. facandu-l sa se blocheze mai usor -istoricul familial este un factor de risc pentru aparitia bolii -prezenta glaucomului cu unghi inchis la un ochi creste riscul de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Timpul cat stau dilatate. Copiii nascuti din mame care au avut infectii virale in timpul sarcinii cum este rubeola au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului congenital . Factorii de risc pentru glaucomul congenital: .

Este nevoie de examinarea oftalmologica sau optometrica pentru evidentierea de semne de glaucom -existenta glaucomului si aparitia de simptome datorita tratamentului medicamentos administrat. Deciziile pentru tratarea glaucomului se iau prin consularea oftalmologului. lispa unui examen oftalmologic in ultimul an sau mai mult. Optometristul nu poate trata glaucomul. . se poate amana tratamentul. Daca la examenul oftalmologic se observa o presiune intraoculara crescuta si nu exista alti factori de risc pentru glaucom. Dar se recomanda examinarea regulata a presiunii intraoculare si de asemenea examinari regulate oftalmologice pentru a se diagnostica boala daca este cazul. Medici specialisti recomandati Sus Urmatorii medici pot diagnostica glaucomul: -optometrist -oftalmolog. Expectativa vigilenta Sus Expectativa vigilenta nu se recomanda daca exista semne ale unui atac de glaucom cu unghi inchis.Se recomanda adresarea la medic in urmatoarele conditii: -vederea unor puncte negre (miodesopsii) in campul vizual periferic la unul sau la ambii ochi -dificultati de vedere care apar treptat -existenta unui istoric familial de glaucom cu unghi deschis. varsta peste 40 de ani.

Perimetria este o investigatie scumpa si care necesita mult timp de aceea nu se face ca un examen screening de rutina sau ca alte investigatii mai rapide pentru glaucom.Investigatii Sus Pentru diagnosticarea glaucomului se face o anamneza si un examen fizic. . Poate fi nevoie de un tratament de urgenta in cazul in care exista un atac de glaucom cu unghi inchis. Persoanele cu glaucom au o presiune mai mare decat normalul -examinare prin biomicroscop se folosete pentru a mari toate partile componente ale globului ocular. Persoanele care prezinta leziuni ale nervului optic vor avea si tulburari de vedere pe partea afectata -gonioscopia foloseste lentile speciale pentru a vizualiza unghiul de drenare a umorii apoase. Acestea se fac pentru a se examina cat de bine sunt vazute detaliile obiectelor si pentru vederea obiectelor din campul periferic si central care pot semnifica o leziune la nivelul nervului optic cauzata de glaucom. Pentru glaucom se examineaza zona prin care nervul optic paraseste globul ocular (numita papila sau disc optic). Oftalmologul va cauta semne de lezare a nervului optic in polul posterior al globului ocular pentru a stabili daca este prezenta afectiunea si care este severitatea ei. Perimetria se face ca parte a examinarilor pentru urmarirea evolutiei glaucomului. Lezarea nervului optic care apare in glaucom se poate diagnostica prin oftalmoscopie. Daca se suspecteaza glaucom se va face o trimitere catre medicul oftalmolog pentru a realiza mai multe investigatii si a face un tratament. Presiunea normala intraoculara este intre 10 si 21 mmHg. Detectarea precoce si tratarea unui glaucom cu unghi deschis sunt importante pentru a controla boala si a preveni pierderea vederii. Aceasta este cea mai buna examinare pentru a se pune diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Acesta este un test obisnuit pentru o evaluare initiala pentru a se diagnostica sau nu glaucomul -tonometria masoara presiunea intraoculara. Prin aceasta metoda se poate face si gonioscopia si tonometria -examinarea campului vizual (perimetria) si a acuitatii vizuale. Istoricul medical si rezultatele urmatoarelor investigatii poate determina punerea diagnosticului: -oftalmoscopia utilizata pentru a vedea interiorul globului ocular.

Este cu atat mai necesar pentru cei cu factori de risc sa fie supusi unui examen screening in fiecare an. se va face o examinare a acuitatii vizuale ramase pentru gasirea de metode eficiente de folosire maxima a vederii si de mentinere a unui stil cat mai bun de viata. Persoanele cu un risc crescut sunt reprezentate de: -persoanele peste 65 de ani . Se pot face mai multe examinari pentru a se stabili care sunt leziunile produse de glaucom asupra nervului optic. Este recomandat ca toate persoanele peste 20 de ani sa efectueze un examen screening pentru depistarea glaucomului. masurarea presiunii intraoculare (tonometria) nu trebuie facuta ca singura investigatie pentru diagnosticarea glaucomului. Perimetria se face o data pe an dupa ce s-a pus diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Necesita asocierea ei cu alte metode pentru un diagnostic cat mai exact. Diagnostic precoce Sus Intrucat multe persoane cu glaucom prezinta o presiune normala intraoculara. analiza GDx a fibrelor nervului optic. Testarea grosimii corneei este un nou concept si se fac studii in continuare pentru a se determina acuratetea metodei in predictia glaucomului.Dupa stabilirea diagnosticului de glaucom cu unghi deschis. Studii recente au sugerat ca masurand grosimea structurii transparente a ochilui (corneea) cu investigatii cum sunt ecografia pahimetrica poate permite medicului specialist sa determine care este riscul de glaucom. Daca exista deja glaucomul si a aparut o pierdere semnificativa a vederii. O cornee mai subtire central este considerata factor de risc pentru glaucom. tomografia pe lungimea nervului optic pentru a se observa continuitatea sa. sunt mai rar accesibile. Intrucat acestea sunt investigatii mai noi. se vor face examinari oftalmologice de rutina inclusiv tonometrie si gonioscopie pentru a se monitoriza boala. Acestea sunt tomografia Heildelberg a retinei.

anumite leziuni produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. cum ar fi operatia pentru cataracta -diabetici -tensiune arteriala crescuta (hipertensivi) -cei tratati cu medicamente corticosteroidiene -cei cu istoric familial de glaucom. Lezarea nervului optic se poate produce la orice valoare a presiunii intraoculare. tratamenul laser si cel chirurgical pot fi de prima alegere mai ales in cazurile moderate pana la severe. tratamentul este inceput de obicei prin administrarea unei medicatii. La adulti. la anumiti copii. majoritatea tratamentelor glaucomului sunt indreptate spre scaderea presiunii de la nivelul ochiului (presiunea intraoculara.-afroamericanii (pentru glaucom cu unghi deschis). Totusi. dar riscurile si . Totusi. Tratament medical Sus Tratamentul glaucomului se concentreaza pe mentinerea vederii prin incetinirea evolutiei leziunilor de la nivelul nervului localizat in partea posterioara a ochiului (nervul optic). tratament laser si tratament chirurgical. La ora actuala. In Statele Unite. cei din Asia de est sau persoane descendente din acele zone (pentru glaucom cu unghi inchis) -hipermetropii (risc crescut pentru glaucomul cu unghi inchis) -leziune oculara in urma unui tratament chirurgical. Atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut succes in scaderea PIO. Studiile arata ca atat terapia medicala cat si cea chirurgicala sunt eficiente. tratamentul nu poate restitui vederea ce a fost pierduta din cauza glaucomului. chiar si la valorile considerate normale. Scaderea PIO poate ajuta la prevenirea aparitiei unor leziuni ulterioare la nivelul nervului optic. PIO). Optiunile terapeutice includ medicatie. in anumite cazuri. sunt luate in considerare tratamentul laser si tratamentul chirurgical.

Daca PIO este suficient de mare. Tratamentul glaucomului cu unghi deschis implica medicatie (picaturi de ochi) ce scade PIO. tratament laser sau alt tip de tratemnt chirurgical. Presiunea intraoculara tinta este cu aproximativ 20% mai mica decat presiunea intraoculara anterioara. picaturile de ochi (colir) pentru scaderea PIO sunt de obicei prima optiune terapeutica. varsta. Tratament initial Sus Pacientilor diagnosticati cu glaucom li se stabileste o tinta a presiunii intraoculare pentru fiecare ochi. Glaucomul cu unghi inchis este uneori o afectiune ce necesita interventie de urgenta (glaucomul cu unghi inchis acut) deoarece blocarea fluidului la nivel ocular poate duce la o crestere brusca a PIO ceea ce duce la aparitia rapida a leziunilor la nivelul nervului optic. Sunt necesare consulturi oftalmologice regulate in conditiile in care exista PIO ridicata fara a fi prezente semne de glaucom. Glaucomul cu unghi inchis acut duce la aparitia unei dureri semnificative la nivel ocular. Pe parcursul tratamentului. rasa si alti factori. Glaucomul cu unghi inchis acut . Totusi. tinta presiunii intraoculara poate fi modificata pentru a preveni aparitia leziunilor la nivelul nervului optic. deoarece expune pacientul la riscurile si cheltuielile unui tratament de lunga durata.beneficiile pot diferi in functie de tipul glaucomului. Totusi. In Statele Unite. se va initia terapia medicamentoasa pentru scaderea PIO si prevenirea pierderii vederii. Aceasta tinta este fixata in functie de gradul leziunilor de la nivelul nervului optic si de PIO la care aceasta leziune s-a produs. Pacientul cu glaucom trebuie sa isi consulte medicul in privinta tuturor optiunilor terapeutice iar acesta sa determina care optiune ar fi cea mai buna in situatia data. decizia de incepere a tratamentului in absenta existentei unor leziuni de nerv optic este foarte importanta. alte optiuni terapeutice (laser sau chirurgie) pot fi uneori considerate drept optiuni terapeutice initiale in cazul pacientilor cu glaucom cu unghi deschis moderat pana la sever. Reducearea PIO la pacientii cu glaucom cu unghi deschis incetineste progresia bolii si ajuta la prevenirea reducerii ulterioare a vederii.

In timpul acestor evaluari este masurata de obicei PIO. . incluzand medicatie pentru scaderea PIO. Persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune pot resimti o stare de suparare si depresie. constientizarea acestei afectiuni poate fi greu de realizat. Glaucomul congenital necesita in aproape toate cazurile corectia chirurgicala a defectului. Cei ce prezinta glaucom cu unghi inchis vor necesita evaluari regulate ale unghiurilor de drenaj si a PIO. Aceasta evaluare va ajuta medicul si pacientul in gasirea celor mai bune modalitati de folosire a vederii ramase. oftalmologul va efectua evaluari periodice ale functiei oculare. Este posibila instituirea terapiei laser pentru prevenirea inchiderii bruste a unghiului de drenaj. sa includa sugestii in ceea ce priveste consilierea si antrenarea in a face fata vederii reduse. Daca presiunea intraoculara continua sa fie crescuta sau daca leziunile la nivelul nervului optic sa inrautatesc in ciuda tratementului cu picaturi pentru ochi. Uneori poate fi utilizata terapia medicamentoasa. Odata ce aceasta a fost atinsa. vizitele la medic vor fi efectuate la fiecare 3 pana la 6 luni. Tratament de intretinere Sus Odata ce tratamentul pentru glaucom a fost inceput. aceasta nu are efecte pe termen lung.necesita interventie terapeutica de urgenta. de asemenea. Acestia pot fi indrumati spre centre de consiliere unde vor fi ajutati sa se obisnuiasca cu aceasta situatie. In conditiile in care glaucomul poate duce la o pierdere semnificativa a vederii inainte de a fi detectat. Persoanele ce prezinta canale de drenaj inguste vor dezvolta mai probabil glaucom cu unghi inchis. dar de obicei. In cazul pacientilor ce au suferit o pierdere semnificativa a vederii. Daca aceasta afectiune nu este tratata de urgenta. orbirea se poate instala rapid. se va lua in considerare terapia laser. Poate. monitorizarea unghiului de drenaj si chiar terapie chirurgicala. va ajusta PIO tinta. Vizitele la medic pot fi zilnice pana la atingerea PIO tinta. Oftalmologul va analiza modificarile de la nivelul nervului optic ce indica agravarea afectiunii in ciuda tratamentului si daca este nevoie. medicul va efectua o evaluare a vederii scazute.

precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari care pot imbunatati conditiile de viata ale persoanelor cu vedere redusa. Este important de inteles ca tratamentul glaucomului va fi administrat cel mai probabil toata viata. pentru tot restul vietii. dar PIO poate fi controlata cu ajutorul medicamentelor. Uneori.Medicamentele. Tratamentul chirurgical poate consta in crearea unei alte zone prin care lichidul sa paraseasca ochiul. tratamentul chirurgical poate consta in distrugerea unei portiuni a structurii oculare implicate in secretia lichidului intraocular (corpul ciliar) cu scopul de scadere a secretiei lichidiene. leziunile la nivelul nervului optic produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. Picaturile de ochi sunt de obicei utilizate pentru tratamentul glaucomului. La anumite persoane. aceste . In anumite cazuri. La anumiti copii. terapiei chirugicale sau ambelor. de obicei picaturi pentru ochi (colir) sunt utilizate pentru reducerea PIO fie prin scaderea cantitatii de lichide secretate la nivel ocular. Ar putea constitui un inconvenient administrarea de picaturi oculare la anumite intervale orare. tratamentul glaucomului nu poate restitui vederea pierduta din cauza acestei afectiuni. vor fi utilizate zilnic. fie prin cresterea drenajului lichidelor de la nivel ocular. Acest tip de interventie este rezervat de obicei cazurilor avansate de glaucom pentru care alte forme de tratament nu au fost eficiente. In anumite tari. Tratament in cazul agravarii bolii Sus Tratamentul chirurgical in glaucom este necesar numai in cazul scaderii progresive a vederii si nereducerii PIO sub tratament medicamentos sau laser. dar poate preveni lezarea in continuare a nervului optic si poate mentine vederea ramasa. Tratamentul la domiciliu poate fi util in ajutarea pacientului in a se adapta efectelor glaucomului. tratamentul chirurgical este aplicat in stadiile initiale ale bolii. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere si tehnologii adaptative. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. precum Marea Britanie. La adulti. De retinut! Glaucomul nu poate fi vindecat.

Spre deosebire de alte afectiuni cronice in care neadministrarea medicatiei duce la aparitia unei simptomatologii evidente. Aceste teste pot fi efectuate de un medic oftalmolog. Persoanele cu risc crescut necesita controale regulate efectuate de catre un medic oftalmolog. Asemenea tratamente pot fi scumpe si unele pot fi periculoase pentru sanatate. Totusi. poate duce la o degradare lenta. Profilaxie Sus Majoritatea factorilor de risc (precum varsta. Este importanta respectarea indicatiilor de administrare si a intervalelor orare pentru ca aceste picaturi sa fie eficiente. adesea nedetectabila a vederii. neadministrarea medicatiei pentru glaucom asa cum a fost prescrisa nu va duce la aparitia unor simptome evidente. pacientii suferinzi de glaucom incearca metode terapeutice alternative precum acupunctura sau marijuana. o degradare permanenta si care poate duce in cele din urma la orbire. majoritatea acestor terapii alternative fie nu au fost studiate.picaturi pot duce la aparitia unui anumit nivel de disconfort. Totusi. de utilizarea de catre acesta a medicatiei conform prescriptiei medicale si de efectuarea de evaluari de rutina pentru monitorizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor. Tratament ambulatoriu Sus Succesul tratamentului glaucomului depinde de gradul de informare al pacientului. Persoanele in varsta peste 20 de ani vor necesita un consult oftalmologic ce cuprinde si teste pentru glaucom la fiecare 3 pana la 5 ani. Respectandu-se . Deoarece glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu poate preveni intotdeauna pierderea in continuare a vederii. rasa si istoricul familial) pentru glaucom nu pot fi modificati. fie au fost dovedite ineficiente. Pentru persoanele ce au un istoric de glaucom in familie sau care prezinta alti factori de risc pentru glaucom este necesara o consultare cu medicul specialist pentru efectuarea unor evaluari ale functiei oculare mai frecvente.

Daca apar efecte secundare trebuie consultat medicul specialist. notite atasate de oglinda sau de masa. Anumite sfaturi pentru scaderea efectelor adverse ale medicatiei glaucomului. medicul oftalmolog trebuie informat in legatura cu toate medicamentele administrate pacientului. A trai cu vederea redusa Reducerea vederii determinata de glaucom poate afecta viata unei persoane in mai multe feluri. Anumite medicamente trebuie evitate. unghiurile de drenaj se pot inchide ceea ce duce la aparitia glaucomului cu unghi inchis.medicatia pentru glaucom trebuie utilizata asa cum a fost prescrisa de medic. pot ajuta la o adminsitrare corecta a medicamentului. inclusiv medicatia pentru glaucom. Pentru a nu se uita momentul administrarii. Gradul de severitate al afectarii depinde de severitatea reducerii vederii. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari. . precum modul corect de aplicare al picaturilor de ochi. Daca apar probleme in ceea ce priveste respectarea programului de administrare al medicamentelor trebuie consultat medicul specialist. se pot folosi ceasurile cu alarma. Cu ajutorul medicului pot fi gasite modalitati de utilizare la maxim a vederii ramase. precum anumite medicamente antihistaminice sau medicamente pentru raul de miscare. sau orice alt dispozitiv de atentionare. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile.administrarea de medicamente fara prescriptie medicala (medicamente tip OTC) trebuie discutata in prealabil cu medicul specialist. tipul activitatilor practicate si de stilul de viata. De asemenea.aceste principii se pot reduce sansele de pierdere a vederii: . Cand pupila se dilata. medicul va avertiza pacientul in legatura cu administrarea de medicamente ce dilata (maresc diametrul) pupila.este recomandata purtarea in portofel a unui card sau orice mod de identificare care sa precizeze ca purtatorul prezinta glaucom. Cardul ar trebui sa prezinte toate medicamentele administrate. Toti medicii ce trateaza un pacient cu glaucom trebuie atentionati de afectiunea acestuia . Este posibila modificarea medicatiei . Daca unghiurile de drenaj ale umorii apoase sunt inguste si exista riscul de aparitie al glaucomului cu unghi inchis. Se poate folosi un cod al culorilor pentru capacele tuburilor de medicamente pentru a facilita retinerea momentului de administrare.

exista consilieri specializati in ajutarea oamenilor ce se confrunta cu o pierdere a vederii. Intr-un atac acut de glaucom cu unghi inchis. Exista multa publicitate in jurul ideii folosirii marijuanei in tratamentul glaucomului. Daca medicatia reduce PIO dupa un episod acut de glaucom cu unghi inchis. Mecanismul de actiune al acestora se bazeaza fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. In majoritatea cazurilor. Medicatia ce inchide pupila (pupiloconstrictoare) ar putea fi folosita pentru deschiderea unghiului de drenaj. Aceste sentimente sunt perfect normale. Medicatia poate fi administrata sub forma de picaturi de ochi. Inhalarea fumului de marijuana a fost demonstrat ca reduce PIO cu 25%. De asemenea. Pentru a le face mai bina fata. medicatia poate fi utilizata pentru scaderea presiunii intraoculare. este recomandabila discutia cu medicul. Tratament medicamentos Sus Medicatia pentru reducerea presiunii intraoculare (PIO) este folosita in toate tipurile de glaucom. Fumul are efecte toxice . Daca medicatia nu reduce PIO. De asemenea. nu toate persoanele ce folosesc marijuana au o asemenea reducere a PIO. pastile. familia si prietenii.In conditiile in care glaucomul duce adesea la pierderea semnificativa a acuitatii vizuale. Pacientii pot resimti furie si frica sau o stare de tristete sau chiar instalarea unei stari depresive. constientizarea acestei afectiuni este adesea dificila. tratamentul laser este aplicat la scurt timp dupa acesta pentru a preveni un episod recurent. inregistrarea intr-un grup de suport pentru oamenii cu aceasta afectiune ar putea fi de ajutor. medicatia poate fi utilizata pentru reducerea PIO si reducerea gradului de opacitate de la nivelul suprafetei globului ocular (cornea). picaturile de ochi sunt primele utilizate. acest lucru se intampla doar la 60% pana la 65% dintre cei ce fumeaza marijuana. In conditiile in care glaucomul este o afectiune cronica. In cazul glaucomului congenital. tratamentul laser va fi aplicat imediat. Medicatia in acest caz nu este eficienta pentru o perioada lunga de timp si este de obicei utilizata pana in momentul in care se poate efectua interventia chirurgicala. pe cale intravenoasa. solutie cu administrare orala sau in situatii de urgenta. insa efectul nu dureaza mai mult de 3 pana la 4 ore.

analogi de prostaglandine. scopul este de a preveni evolutia leziunilor de nerv optic prin reducerea PIO. precum si datorita nivelului redus al efectului benefic de reducere a PIO.agonisti adrenergici . Medicamentele ce cresc cantitatea de lichid drenata de la nivel ocular sunt: . fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular. Datorita acestor efecte toxice si psihoactive. marijuana nu este considerata o optiune terapeutica buna in cazul pacientilor cu glaucom si nu este recomandata pentru tratamentul acestora. De retinut! Atunci cand medicamentele sunt utilizate pentru tratamentului glaucomului. medicatia folosita pentru tratamentul glaucomului . De aceea. Cantitatea de marijuana pe care o persoana ar trebui sa o fumeze pentru a mentine PIO scazuta duce la aparitia unor efecte secundare semnificative.hiperosmotice. Medicamentele ce reduc cantitatea de lichid secretata intraocular sunt: . Medicatia pentru tratamentul galucomului determina reducerea presiunii intraoculare (PIO). nu este folosita o tinta unica a PIO pentru toata lumea.asupra altor parti ale organismului. PIO tinta a unei persoane poate necesita ajustari in cazul in care leziunile nervului opic evolueaza in ciuda tratamentului. in special palmanii.inhibitori ai anhidrazei carbonice . Valoarea PIO ce duce la aparitia leziunilor de nerv optic variaza de la o persoana la alta. iar substantele din fumul inhalat determina modificari ale statusului mental. In majoritatea cazurilor. In cazul in care glaucomul a produs reducerea vederii.colinergice .beta blocantele .agonisti adrenergici . aceasta situatie se poate agrava chiar daca medicatia utilizata a determinat valori normale ale PIO.

Alte medicamente administrate la un pacient cu glaucom vor necesita. aparitia efectelor secundare sau orice probleme aparute cu programul de administrare. Trebuie respectata prescriptia medicala pentru administrarea picaturilor pentru ca acestea sa aiba efectul scontat: . Tratament chirurgical Sus Tratamentul chirurgical nu este intotdeuna necesar pentru tratamentul glaucomului. ajustarea dozelor sau chiar oprirea lor. in cazul unora dintre ele.cunoasterea modului corect de aplicare al picaturilor de ochi poate duce la cresterea eficacitatii medicatiei si la evitarea aparitiei efectelor secundare.este necesara analiza impreuna cu medicul a telurilor tratamentului. Picaturile de ochi ar putea de asemenea duce la aparitia unui nivel de disconfort. Ar putea fi un inconvenient administrarea de picaturi de ochi la anumite intervale de timp.imediat dupa inceperea unei terapii medicamentoase este recomandata efectuarea unui consult medical pentru a se evalua eficacitatea acesteia. prevenind degradarea vederii si orbirea. Medicatia utilizata in tratamentul glaucomului poate fi scumpa. De asemenea. Toti medicii ce evalueaza un pacient cu glaucom trebuie instiintati de afectiunea acestuia si de medicatia pe care acesta o primeste. Inainte ca tratamentul chirurgical sa fie luat in considerare. utilizarea de capace multicolorate pentru recipientele de medicamente poate ajuta la recunoasterea medicamentelor . Ar putea fi de ajutor utilizarea unor instrumente de masurare exacte.trabuie utilizata zilnic pentru tot restul vietii. In timp ce noile tehnici chirurgicale pentru glaucom implica mai putine efecte secundare. mai intai va fi incercata terapia . Medicatia controleaza in multe cazuri PIO. Ar putea fi de folos utilizarea unui carnet medical in care sa se noteze medicatia si momentul de administrare al acesteia. perioada de timp pentru care medicatia va fi incercata si posibilele efecte secundare ale acesteia. tratamentul medicamentos are in continuare efecte secundare mai reduse decat tratamentul chirurgical. Multe persoane ce primesc tratament medical nu vor necesita niciodata tratament chirurgical pentru glaucom. Aparitia efectelor secundare trebuie raportata medicului oftalmolog .

Tratamentul laser poate crea un orificiu la nivelul irisului permitand drenarea fluidului de la nivelul ochiului. tratamentul chirurgical este necesar si in cazul glaucomului cu unghi deschis. Terapia laser ar putea fi necesara inca din stadiile initiale pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis. Aceasta procedura este folosita in cazul . care permite drenarea fluidului de la nivleul portiunii anterioare a ochiului intr-o zona de la care poate fi drenat in afara ochiului. de obicei confectionat din plastic. De asemenea persoanele ce prezinta unghiuri de drenaje ale umorii apoase inguste pot necesita terapie laser pentru prevenirea aparitiei glaucomului cu unghi inchis acut. Daca PIO se mentine la un nivel inalt sau daca leziunile de la nivelul nervului optic evolueaza in ciuda medicatiei.glaucomul cu unghi deschis. se iau in considerare interventii chirurgicale clasice precum iridectomia si trabeculectomia .reducerea PIO prin deschiderea unghiurilor de drenaj blocate sau prin creerea unor noi zone de drenaj pentu umoarea apoasa. In anumite situatii. .glaucom cu unghi inchis acut. Tratamentul chirurgical este indicat in: . terapia chirurgicala in stadiile incipiente in cazul glaucomului cu unghi deschis poate fi mai eficienta decat picaturile de ochi (colir) pentru reducerea PIO si prevenirea orbirii. Copii cu glaucom congenital necesita tratament chirurgical pe cat de repede posibil pentru prevenirea orbirii. Acest tip de interventie chirurgicala presupune creerea unei portite prin care lichidul sa fie drenat de la nivelul ochiului.mentinerea sanatatii nervului optic .interventia chirurgicala pentru cresterea drenajului umorii apoase de la nivelul ochiului. in special la persoanele ce prezinta PIO crescuta din stadiile incipiente sau glaucom sever. interventia chirugicala este efectuata pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase la pacientii cu glaucom. In cazurile de glaucom sever. Pacientii ce prezinta glaucom cu unghi inchis la un ochi vor necesita tratament laser si la celalat ochi pentru a preveni aparitia glaucomului si la acesta. Scopul principal al terapiei chirugicale in glaucom este mentinerea vederii prin: .medicala. Daca terapia laser nu este eficienta. interventia chirurgicala presupune montarea unui sistem de filtrare (seton). Tipuri de tratament chirurgical Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru tratamentul glaucomului la adult. In anumite cazuri.

chirurgie cu sunt tubular (cu seton) .trabeculectomie . reducandu-se astfel presiunea intraoculara. dar nu sunt folosite la adulti. Interventiile ce au drept scop reducerea cantitatii de lichid de la nivelul ochiului sunt indicate numai in cazul persoanelor cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma utilizarii tratamentului medical sau a altor tipuri de interventii chirurgicale.tratamentului glaucomului cu unghi deschis si a glaucomului cu unghi inchis cronic . atunci se pot tenta trabeculectomia sau interventia seton. Aceasta interventie presupune creerea unei noi deschizaturi in zona irisului ce permite curgerea lichidului la nivel ocular.interventie chirurgicala pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj. Daca aceste interventii esueaza la copii. Sunt in mod egal eficiente la copii. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. In cazul in care alte interventii chirurgicale nu reusesc sa imbunatateasca circulatia lichidului la nivel ocular. Astazi. Tratamentul chirurgical pentru glaucomul congenital Pentru glaucomul congenital exista doua interventii usor diferite prin care se incearca deschiderea directa a unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. . iridectomia laser poate fi efectuata in locul iridetomiei chirurgicale. Este utilizata pentru tratarea atacul de glaucom cu unghi inchis acut sau pentru prevenirea apartitiei glaucomului cu unghi inchis la persoanele ce prezinta unghiuri de drenaj inguste. Aceasta interventie este indicata si in cazul aparitiei de tesut cicatriceal in urma interventiilor anterioare. In anumite cazuri. se poate efectua o interventie de distrugere a portiunii ochiului implicata in secretia acestui fluid (corpii ciliari). Totusi.interventia chirurgicala efectuata pentru reducerea cantitatii de umoare apoasa secretata la nivel ocular. Aceasta interventie chirurgicala poate fi efectuata numai cu ajutorul laserului. anumite persoane cu glaucom sever sau complicat pot necesita iridectomia chirurgicala . poate fi efectuata utilizand o sonda criogenica aplicata extern sau chirurgia deschisa.

acuitatea vizuala nu va fi niciodata la fel de buna ca inainte de interventia chirurgicala. inclusiv alte tratamente chirurgicale. Un factor ce trebuie luat in considerare consta in alegerea ochiului ce trebuie operat mai intai. Interventiile prin care se distrug corpii ciliari implicati in secretia umorii apoase (interventii ciclodistructive) sunt folosite de obicei atunci cand alte tratamente. acest fenomen apare de obicei la persoanele in varsta. au esuat. Tratamentul chirurgical nu vindeca complet glaucomul.in multe cazuri. De retinut! Medicatia poate fi utilizata inaintea interventiei chirurgicale pentru a reduce gradul de opacitate al corneii. Tratamentul pentru cataracta poate fi efectuat simultan cu cel pentru glaucom. Cataracta poate aparea si la persoanele ce sufera de glaucom fara ca acestia sa fi suferit o interventie chirurgicala. Vederea poate fi afectata pentru saptamani si luni dupa interventia chirurgicala. Exista si alte probleme ce trebuie discutate cu medicul specialist inainte de a lua decizia unui tratament chirurgical. Pentru anumite persoane. Daca aceste interventii se efectuaza simultan. decizia de tratament chirurgical trebuie luata impreuna cu medicul analizand riscurile si beneficiile interventiei.. Efectuarea mai multor astfel de interventii de-a lungul .trabeculotomie. tratamentul chirurgical reduce sansele de pierdere ulterioara a vederii. Decizia de a accepta sau nu interventia chirurgicala este de obicei mai greu de luat in cazul celor cu glaucom decat in cazul altor afectiuni deoarece: . se poate observa o imbunatatire a vederii postchirurgie.interventia chirurgicala determina imediat dupa aceasta o inrautatire a vederii. persoana nu resimte durere si nici pierderea acuitatii vizuale . Ca si in cazul oricarui alt tip de interventie chirurgicala.goniotomie . Totusi. Cataracta (opacifierea lentilei de la nivelul ochiului-cristalinul) poate aparea in urma tratamentului chirurgical pentru glaucom si acesta este motivul pentru care interventia chirurgicala nu este o metoda terapeutica de prima intentie in cazul glaucomului cu unghi deschis.

Acest lucru are o importanta majora in conditiile in care tratamentele viitoare vor putea proteja celulele nervoase de la nivel ocular de efectele glaucomului (terapie neuroprotectiva). dar nici una nu s-a dovedit pana acum sigura si eficienta in tratamentul glaucomului. persoanele suferind de aceasta boala pot fi tentate sa incerce terapiile alternative. Din nefericire. In conditiile in care glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu previne in toate cazurile evolutia pierderii vederii. aceasta PIO scazuta se mentine doar pentru cativa ani.au avut presiuni mai mici intraoculare. Intr-un studiu efectuat pe un numar mare de persoane. au fost tratati fie cu laser fie cu medicamente. Anumite tipuri de glaucom cu unghi deschis raspund mai bine la tratamentul laser decat altele. mai degraba decat o boala determinata doar de o PIO crescuta. Aceasta poate duce la inmuierea globului ocular determinand opacifierea cristalinului (cataracta).5 ani comparativ cu cei tratati medicamentos .timpului poate duce la distrugerea unei portiuni prea mari din corpii ciliari. Multi medici considera ca glaucomul este o boala neurodegenerativa. Pentru anumite persoane. Anumite terapii alternative . cei ce au avut glaucom cu unghi deschis. Rezultatele studiului au aratat ca cei ce au primit tratament laser: . Tratamentul laser poate fi folosit pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis inainte ca tratamentul medicamentos sa fie incercat. nu toate persoanele tratate cu laser prezinta o PIO redusa in urma tratamentului.erau mai putin probabil sa necesite medicatie multipla pentru controlul PIO. De asemenea au suferit o pierdere mai redusa a vederii pe o perioada de 3. Alte tratamente Sus Tratamentul laser se bazeaza pe utilizarea luminii tip laser in locul instrumentelor chirurgicale clasice si poate fi utilizat in cazul anumitor persoane suferind de glaucom. Altii pot prezenta o crestere a PIO. Astfel de terapii sunt in testare. Glaucomul determina orbire prin distrugerea celulelor nervoase dispuse in partea posterioara a globului ocular si se produce adesea fara o crestere PIO. astfel incat se secreta o cantitate prea mica de umoare apoasa. precum acupunctura sau marijuana.

o sonda introdusa in ochi poate fi utilizata pentru tratamentul direct al corpilor . insa majoritatea nu au fost studiate si nici nu a fost demonstrata eficacitatea acestora. Anumite astfel de terapii alternative pentru tratamentul glaucomului pot ficostisitoare si consumatoare de timp. cateva pot fi chiar periculoase pentru sanatate. Aceste interventii sunt utilizate si in cazul formarii de tesut cicatriceal in urma interventiei chirurgicale.sau complementare au fost testate in glaucom. reducandu-se astfel PIO. Interventiile pentru scaderea cantitatii de umoare apoasa secretata sunt utilizate doar la pacientii cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma tratamentului medicamentos sau a altor tipuri de tratamente chirurgicale. Optiuni terapeutice Sus Tratamentul laser pentru cresterea drenajului lichidului de la nivel ocular Tratamentul laser pentru cresterea drenajului de la nivel ocular implica interventia la nivelul unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. Aceste interventii sunt utilizate pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis sau a glaucomului cu unghi inchis cronic Trabeculoplastia laser Sclerostomia laser Tratamentul laser pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj Tratamentul laser pentru prevenirea unghiului de drenaj implica efectuarea unei noi deschizaturi la nivelul irisului ce permite curgerea lichidului prin ochi. Cel mai adesea. Totusi. pot fi incercate interventiile pentru distrugerea corpilor ciliari. Aceasta interventie este utilizata pentru tratamentul atacului acut de glaucom cu unghi inchis si poate preveni aparitia glaucomului cu unghi inchis la persoanele cu unghiuri de drenaj inguste. in anumite situatii. aceasta interventie se realizeaza fara a se patrunde in globul ocular. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. Iridotomie laser Tratamentul laser pentru scaderea cantitatii de lichid secretata la nivel ocular Atunci cand alte interventii chirurgicale esueaza in a imbunatati curgerea umorii apoase in ochi.

Efectele anumitor terapii laser nu se mentin pe o perioada mare de timp. in: . Ciclofotocoagulare laser De retinut! Tratamentul laser este primul incercat atunci cand medicatia pentru glaucom nu este eficienta in reducerea PIO.uveita anterioara . Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). Repetarea terapiilor laser.uveita acuta sau cronica . a tratamentului medicamentos sau a altor tratamente chirurgicale poate fi necesara dupa o perioada de timp.ciliari. posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. care este format din iris (irita). insa.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. se pot tenta alte terapii chirurgicale. Daca terapia laser nu este eficienta.uveita posterioara (panuveita). Uveita mai poate fi clasificata astfel: . corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). .

Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut. Diagnostic 3. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. Cuprins articol 1. Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. hiperemie. In cazuri rare.In general. fotofobie si diminuarea vederii. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. cauza primara este infectia. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. In uveita negranulomatoasa. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. in toate formele de uveita anterioara. si se pot observa noduli la nivelul irisului. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. precipitatele keratinice sunt mai mici. . Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. Practic. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. iar nodulii irisului lipsesc. Generalitati 2. Cauze 4. "ca seul de oaie". cu durere unilaterala.

opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase.sifilis .colita ulcerativa .sarcoidoza (afectare bilaterala) . ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate.sacroileita .boala Crohn. Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. In cazurile severe. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. cu hipopion recurent. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . Afectarea bilaterala este obisnuita.tuberculoza pulmonara .Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. cu modificari marcate ale vaselor retiniene. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. edemului macular.psoriazis . Boala Behcet produce atat uveita anterioara.sindrom Reiter . in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. leziunilor inflamatorii ce implica macula. cat si uveita posterioara.spondilita anchilozanta . Acestea includ: .

polioza . uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. .. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici.virusul citomegalic . Uneori. Dezlipirea de retina. In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita. sprancene sau par depigmentate . Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper).oftalmia simpatica. Tratament Sus De regula.vitiligo. Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare.virusul herpes simplex .virusul herpes zoster .toxoplasmoza .Criptococcus . hipoacuzie) .micobacteriile . adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara.Toxoplasma .gene. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare.sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita.Candida.

abces dentar. acuta si cronica. atingand adesea ambii ochi si cu tendinta de a recidiva.O iridociclita se manifesta prin dureri oculare surde si moderate si printr-o scadere variabila. bruceloza etc. In general. si cel al simptomului inflamator cu colire sau cu injectii subconjunctivale antiinflamatorii. prin corticoterapie .Acestea sunt multiple si uneori dificil de determinat. prognosticul uveitelor anterioare. sifilis. virala (herpes. cu colire midriatice care dilata pupila pentru a evita sinechiile si. Tratament . a acuitatii vizuale. in special al celor negranulomatoase. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. Examenul constata o inrosire a ochiului. O iridociclita este o afectiune relativ frecventa. Cauze . In general. Simptome . uneori. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. O iridociclita survine adesea dupa o infectie bacteriana (sinuzita. tuberculoza. zona zoster indeosebi) sau parazitara (leptospiroza). infectie urinara. in general limitata.Acesta este concomitent cu cel al cauzei atunci cand ea a fost gasita. Iridociclita inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare.). dilatarea pupilara nu este necesara.Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina.

Daca simptomele sunt discrete. keratoconul este diagnosticat la un singur ochi si dupa o evolutie destul de lenta se manifesta si la ochiul aparent sanatos. determina rupturi ale membranei Bowman si favorizeaza aparitia depozitelor de fier in celulele epiteliale bazale ale corneei (formand asa numitele inele Fleischer). Astigmatismul si miopia sunt alte doua complicatii majore ale acestei boli. de a conduce un automobil si ii scade semnificativ calitatea vietii. un proces care sta la baza aparitiei tulburarilor de vedere. Keratoconul Generalitati Sus Keratoconul reprezinta termenul medical ce descrie o afectiune de natura noninflamatorie cu caracter progresiv a corneei. boala poate afecta capacitatea pacientului de a citi. care se manifesta de obicei bilateral (dar asimetric). El consta in deteriorarea progresiva a structurii epiteliului corneean.generala. Se pare ca keratoconul afecteaza toate straturile cornee. uneori prezentandu-se la medic in stadii foarte avansate. Cu timpul corneea se subtiaza si in final pot sa apara modificari de forma ale suprafetei oculare. in principal stroma. pacientii ignora insa aceasta afectiune. Sinonim: irita. in ciuda grosimii sale . Membrana Bowman reprezinta de fapt un strat foarte dens de colagen al carei rol principal este acela de a proteja stroma corneeana. De obicei. Lasata netratata. Vindecarea leziunilor corneene se face prin cicatrizare.

Consultarea unui specialist . Stroma corneeana se afla sub membrana Bowman si contine fibre de colagen cu dispozitie neregulata si keratocite. Generalitati 2. In cazul pacientilor cu sindrom Down keratoconul are tendinta de evolutie mult mai rapida. afectand 1 din 1000 de persoane tinere.Danlos. ea fiind responsabila in proportie de 90% de grosimea si consistenta corneei. din India si Noua Zeelanda. Keratoconul este o boala care debuteaza la pubertate si are progresie relativ lenta pana in jurul decadei a patra de varsta.de numai 8-14 micrometri. insa au fost descrise si cazuri ce au debutat pe fondul unor afectiuni sistemice sau oculare cronice. Cauze 3. insa la 14% din pacienti exista semne de transmitere genetica a afectiunii. Frecventa acestei boli in populatie variaza foarte mult in functie de regiunea geografica. Majoritatea cazurilor apar spontan. destul de rar. El este considerat a fi cea mai cunoscuta si frecventa distrofie corneeana. insa. prolapsul de valva mitrala. dermatita atopica si sindromul Down. Cuprins articol 1. sindromul Ehlers. retinita pigmentosa. amauroza congenitala Leber. Cele mai frecvente afectiuni oftalmologice care s-au complicat la un moment dat in evolutie cu keratocon sunt reprezentate de keratoconjunctivita venerica. Specialistii considera ca apare mai frecvent in zone din Arabia. In stroma exista peste 200 straturi de colagen tip 1. iar dintre bolile sistemice cel mai adesea au fost asociate: sindromul Marfan. Keratoconul apare de cele mai mult izolat. La varstnici apare. Simptomatologie 4.

Indiferent care ar fi mecanismul exact de aparitie a bolii. insa se pare ca exista anumite corelatii cu activitatea anormala a unor enzime ale corneei. Aceasta activitate aberanta apare pe fondul unei reduceri a mecanismelor de inhibare a functiei lor. Prevenire Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a keratoconului este incomplet cunoscuta. Prognostic 8. de asemenea. Tratament 7. Studiile au demonstrat ca cele mai multe cornee keratoconice se caracterizeaza printr-o activitate crescuta a proteazelor. Exista si teorii care sustin ca mecanismul patogen are la baza acumularea de radicali liberi in cornee datorita reducerii activitatii unei enzime numite aldehid dehidrogenaza. cu frecatul excesiv la ochi. Simptomatologie Sus . Complicatii 9.5. efectul ramane acelasi: rezistenta mecanica si grosimea corneei este foarte redusa. enzime capabile sa distruga legaturile dintre fibrele de colagen din stroma. Se pare. Specialistii considera ca aceasta afectiune poate fi asociata cu boli sistemice si oftalmologice. Investigatii paraclinice 6. iar unele studii au remarcat existenta unei corelatii cu terenul atopic sau/si alergic al pacientilor. cu alergii oculare specifice. ca pacientii cu distrofii corneene au un risc mai crescut de a dezvolta keratocon. Keratoconul apare mai frecvent la pacientii care poarta lentile de contact si la cei care au miopie.

Investigatii paraclinice Sus . pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate.imagini distorsionate. dar adesea are caracter asimetric: unul din ochi este mult mai afectat comparativ cu celalalt. In general simptomele se agraveaza pe masura ce boala evolueaza. In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare. sau chiar formele. pacientul nu poate dstinge clar detaliile. Durerea nu apare decat in cazurile complicate. specialistii recomanda ca pacientul sa fie consultat de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri sau chiar cu o supraspecializare in acest domeniu. cu evolutie foarte lunga.diplopie monoculara. In final se poate ajunge la corectie optica cu lentile de contact rigide. prurit ocular. . diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica. in stadiile avansate este afectata vederea la intuneric. senzatie de tensiune oculara.Keratoconul poate determina in timp scaderea acuitatii vizuale datorita modificarii de transparenta a corneei (prin dezvoltarea cicatricilor). Initial. Daca la inceput defectele de refractie sunt minime.aparitia halourilor luminoase in jurul obiectelor. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca acuza scaderi ale acuitatii vizuale. Alte acuze includ: . Unii pacienti dezvolta fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina). insa acuitatea vizuala este intr-un declin permanent daca nu se trateaza corespunzator boala. Afectiunea este bilaterala. . corectia cu ochelari sau lentile de contact flexibile poate ameliora vederea.

. Aparitia unor pigmentatii verzui denumite inele Fleischer . La examinarile oftalmologice cel mai frecvent se observa: 1. Existenta striatiilor Vogt . 2. Investigatia oftalmologica initiala in keratocon este reprezentata de examenul cu lampa cu fanta a corneei. medicul poate indica si alte investigatii mai exacte. astfel incat diagnosticarea keratoconului sa fie cat mai exacta. deoarece keratoconul poate avea transmitere genetica. Scaderea acuitatii vizuale este principalul simtpom care determina prezentarea pacientului la medic.Adesea keratoconul este diagnoticat in adolescenta.ele sunt caracteristice in peste 50% din cazuri si sunt reprezentate de depunerea de hemosiderina in epiteliul corneean. Daca boala este avansata.sunt linii patologice foarte fine care se pot observa in cornee. Ea este de fapt o procedura diagnostica noninvaziva utila in realizarea unei harti topografice a curburilor de la suprafata corneei. aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta in domeniu poate diagnostica foarte rapid cazul. Este foarte important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie. Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine se poate realiza topografia corneeana sau videokeratografia. Procedura se realizeaza in doar cateva secunde si este nedureroasa. debutul lor si daca pacientul are antecedente personale patologice sugestive. Se pot realiza masuratori keratometrice. Investigarea bolnavului este inceputa cu anamneza. care pot obiectiva aparitia unui astigmatism sau se pot realiza retinoscopii. Rezultatele ei sunt foarte bune si pot localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate. medicul afland in cadrul acesteia simptomele exacte. 3. Dezvoltarea cicatricilor corneene care pot avea aspect nodular sau fibrilar. In functie de etapa de evolutie in care este surprins keratoconul.

Calitatea vederii pacientului se poate modifica destul de mult in cursul catorva luni. medicul poate recomanda ochelari sau lentile flexibile. Purtarea prelungita a lentilelor de contact poate fi complicata cu episoade de intoleranta. cel putin in etapele de inceput. de 1-2 mm. alte investigatii de laborator nu sunt necesare: testele de refractie. are intotdeuna indicatie de lentile de contact rigide. de obicei de-a lungul marginii inferioare). keratoglobus (afectiune rara in care corneea se subtiaza mai ales la margini si care poate coexista cu keratoconul ereditar). ceea ce impune schimbarea periodica a lentilelor de contact sau a ochelarilor. topografia corneeana si examenul cu lampa cu fanta sunt cele care il ajuta cel mai mult pe medic sa stabileasca diagnosticul de keratocon. Acest fapt scade considerabil complianta pacientilor la tratament si este motivul pentru care. reactii alergice. in cazurile de keratocon avansat si foarte neregulat. care au nevoie de confirmarea grosimii corneei se poate realiza o investigatie speciala numita pahimetrie. Daca keratoconul este in faza precoce de evolutie. Cele mai frecvente patologii cu care se realizeaza diagnosticul diferential al keratoconului includ: diplopia. care reduc semnificativ acuitatea vizuala prin scaderea transparentei. keratometria. medicii pot prescrie si lentile sclerale. Keratoconul evolutiv. degenerare pellucida marginala (afecteaza in special zona marginala a corneei pe o portiune ingusta. pacientii prefera ochelarii. Investigarea paraclinica a pacientului este foarte complexa deoarece medicul trebuie sa excluda si alte afectiuni probabile care au simptome asemanatoare sau care se manifesta prin subtierea corneei. abraziuni corneene si chiar neovascularizare corneeana. tratamentul de baza este reprezentat de corectia optica cu lentile de contact rigide. moi. keratita interstitiala. Uneori.In cazurile neclare. avansat. Ele acopera o suprafata mult mai . Tratament Sus Pentru majoritatea pacientilor cu keratocon. In general.

Apoi. care are probleme in a le aplica si care le poate simti mult mai inconfortabile. atunci lentilele moi sunt depasite din punct de vedere terapeutic si se indica lentile rigide. care va fi supusa tratamentului cu riboflavina si lumina UV. Ca urmare. Aceasta metoda ramane deocamdata controversata. care pot duce la frecarea excesiva a ochilor.mare a ochiului si cresc astfel stabilitatea. corneea este lasata sa se reepitelizeze. riscul de aparitie a complicatiilor cauzate . Ele pot fi indepartate prin keratectomie superficiala. Tratamentul chirugical este recomandat pacientilor cu cicatrici nodulare centrale. dimensiunile mai mari. Prognostic Sus Majoritatea cazurilor de keratocon se pot ameliora semnificativ prin corectia optica oflosind lentile de contact. O noua procedura chirugicala a fost propusa pentru tratarea keratoconului. insa administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. sperand ca noul strat de colagen va fi mult mai puternic si va creste rigiditatea corneei. Totusi. Cazurile extreme pot avea indicatie de transplant de cornee. Procedura presupune initial indepartarea epiteliului corneean. antihistaminice sau stabilizatori de membrana mastocitara pot controla cu succes semnele si simptomele diverselor alergii oculare si pruritului local. cu expunerea stromei. Keratoconul nu are indicatie directa de tratament farmacologic. daca boala este la debut. pacientul poate primi lentile flexibile. mai exact. Tipul acestora depinde in principal de stadiul de evolutie al bolii. iar daca pacientul are o igiena riguroasa si o toaleta locala stricta. studiile si experimentele de laborator inca verifica aplicabilitatea ei pe scara larga in viitor. le fac mai putin atragatoare pentru pacient. Ea foloseste lumina ultravioleta si riboflavina. specialistii avand pareri impartite despre eficienta ei. insa daca diagnosticul este tardiv. In urma procedurii se amelioreaza semnificativ tolerabilitatea lentilelor de contact. Acuitatea vizuala este redobandita. comparativ cu lentilele de contact clasice.

Complicatii Sus Cazurile de keratocon avansat pot sa evolueze rar catre hidrops corneeal acut (keratocon acut). Chiar si daca se indica transplantul de cornee.de lentilele de contact este relativ scazut. mai ales daca se rupe membrana Descemet. in special abraziuni si conjunctivita paplilara giganta. Cel mai adesea keratoconul progreseaza timp de 10. Simptomele acestei complicatii sunt reprezentate de scaderea brusca a acuitatii vizuale si disconfort ocular.20 de ani si apoi modificarile devin permanente. Se pare ca in final 1020% din pacientii cu keratocon au indicatie de transplant de cornee. . chiar daca are tendinta la progresie in timp. Diagnosticare bolii la varste foarte tinere sugereaza un prognostic mai prost si o evolutie mai severa a keratoconului in anii ce urmeaza. anterior fiecarei operatii se realizeaza topografierea corneei. rezultatele sunt bune si prognosticul pacientului este favorabil. Pacientii diagnosticati cu keratocon ar trebui sa evite orice interventie laser pe ochi. In aceasta situatie apare edemul stromal central si cicatrizarea corneeana severa. se va stabiliza la un moment dat. iar procentul poate sa creasca daca tratamentul cu lentile de contact nu este disponibil. Pacientii cu lentile de contact pot dezvolta complicatii induse de prezenta acestora pe suprafata ochiului. Studiile recente au demonstrat ca aceasta afectiune. Prezenta acestei afectiuni reprezinta o contraindicatie pentru acest tip de interventii si din acest motiv.

Camp vizual Ansamblul punctelor din spatiu pe care ochiul il poate percepe atunci cand este imobil. .Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizata in orice loc. care priveste drept in fata lui. sa se urmareasca evolutia diferitilor parametri. iar indepartarea lor poate avea efecte benefice asupra evolutiei bolii de fond. trebuie sa semnaleze momentul in care percepe un obiect ("testul") pe care examinatorul il deplaseaza in fata ochilor sai de la periferie spre centru. Explorarea instrumentala se face. Acestia sunt importanti factori de risc pentru aparitia keratoconului.Explorarea instrumentala prezinta avantajul de a fi reproductibila: ea permite deci. Unii specialisti considera ca pacientii cu aceasta patologie trebuie sa fie cat mai prompt si corect tratati pentru alergii oculare si trebuie educati in vederea evitarii frecarii la ochi. Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibila: ea nu poate servi deci decat ca examen de depistare. In testul de confruntare. Explorarea campului vizual . in general.Prevenire Sus Nu exista masuri preventive specifice pentru evitare keratoconului. Analizorullui Friedmann foloseste aceleasi principii. In proba lui Amsler. Ea utilizeaza un test luminos mobil si inregistreaza diferitele locuri in care acesta devine vizibil pentru pacient. subiectul. cu ajutorul unui aparat numit "perimetrul lui Goldmann". Anomalii ale campului vizual . subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desenand anomaliile pe care le percepe. fara instrumente. daca e cazul.

ale caror campuri vizuale si valori ale tensiunii oculare au fost monitorizate timp de cativa ani dupa operatie. . realizate la 13 ani dupa operatie. Ea este localizata atunci intr-o parte precisa. Tensiunea oculara. la toti pacientii s-au inregistrat valori scazute ale tensiunii oculare. nu poate fi stabilizata doar prin scaderea tensiunii oculare post-operatorii. au evidentiat ca pacientii a caror tensiune oculara prezenta fluctuatii puternice. valori scazute. cu varsta medie de 66 de ani. Rezultatele sugereaza ca partea campului vizual deteriorata de glaucom. aveau o deficienta mult mai grava in ceea ce priveste campul vizual. Subiectul poate sa nu perceapa aceasta zona in mod spontan sau poate sa o perceapa ca pe o pata. Studiul a fost efectuat pe un lot de 408 pacienti. au fost impartiti in 2 grupuri in functie de gradul de fluctuatie a tensiunii oculare. Dupa operatie. Ultimele examinari. care au urmat un tratament triplu pentru glaucom. ci necesita. in medie. antrenand o cuadranopsie (amputarea unui sfert de camp vizual al fiecarui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumatati a campului vizual al unui ochi). Pacientii. In anumite cazuri. amputarea campului vizual este urmarea unei atingeri a cailor vizuale.. chiar daca tensiunea oculara a bolnavilor de glaucom are.Amputarea este o ingustare a limitei periferice a campului vizual. cheia ingrijirii bolnavilor de glaucom Conform unui nou studiu realizat de cercetatorii de la universitatea "Yonsei University College of Medicine in Seoul" din Coreea de Nord.Scotomul este o zona de orbire sau de vedere slaba din interiorul campului vizual cauzata de o atingere a retinei sau a cailor vizuale. reducerea pe termen lung a fluctuatiilor tensiunii oculare post-operatorii . In alte cazuri. mai des verticala decat orizontala. de asemenea. fluctuatiile valorilor sunt asociate cu reducerea campului vizual periferic. ea este consecinta unui glaucom foarte evoluat sau unei retinopatii pigmentare (degenerescenta ereditara). inclusiv operatii chirurgicale.

Hipermetropia Generalitati Sus Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Simptome . Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani. Cuprins articol 1. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. Tulburarile de focalizare datorate varstei. lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina). Cauze 3. ce poarta denumirea de prezbitie. cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Generalitati 2. determina ca hipermetropia sa devina aparenta. Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt).

o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. Simptome Sus . Consult de specialitate 7.acest lucru poarta numele de presbitie. Investigatii 9. tumori oculare si dizlocari de cristalin. Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular cu diametru antero-posterior mic.4. Hipermetropia este de obicei congenitala. o cornee ce are curbura mica sau cristalinul este impins spre posterior in interiorul ochiului. dar pana la varsta de 40 de ani procesul de acomodare corecteaza tulburarile de vedere. Mecanism fiziopatologic 5. Medici specialisti recomandati 8. Factori de risc 6. atat la persoanele cu hipermetropie. Aceasta tulburare poate fi determinata de retinopatie. Profilaxie Cauze Sus Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele retinei (in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina). Tratament 10. Hipermetropia apare din copilarie. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) .

vederea se poate totusi pastra nemodificata prin acomodare.isi freaca ochii des . . in special in timpul noptii . Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul.au dificultati de citit. Copii a caror hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare. totusi unii pot manifesta : . pot necesita ochelari sau lentile de contact.cefalee frecventa (durere de cap) .vedere incetosata. La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa inlocuiasca cristalinul.dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari. Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare. Mecanism fiziopatologic Sus Hipermetropia apare inca din copilarie. in special pentru obiectele de aproape.Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata. dar dupa aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti. Rigidizarea cristalinului se numeste presbiopie. Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani.cefalee frecventa .durere si tensiune oculara . dar cresterea globului ocular si alungirea lui corecteaza afectiunea.nu manifesta un interes prea mare pentru citit . Pot de asemenea sa apara: . Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de 9 ani. atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare.

Consult de specialitate Sus Se apeleaza la medic atunci cand apar: . Simptomele hipermetropiei se accentueaza cu varsta. in special prin asociere cu prezbitie.rude de gradul I (parinti. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru hipermetropie sunt: . Hipermetropia creste riscul aparitiei de strabism sau ambliopie (unul dintre ochi nu este folosit si zona corticala sufera o involutie). Medici specialisti recomandati Sus .atunci cand un copil sau un adolescent are simptome de hipermetropie sau are tulburari de vedere .durere . peste 50-60 de ani. dar nu influenteaza progresia bolii.Pe masura ce hipermetropia avanseaza.apare intoleranta la lentilele de contact. frati) cu hipermetropie .o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului .o modificare brusca a vederii .pierdere brusca sau o tulburare .varsta inaintata. Ochelerii si lentilele de contact vor corecta tulburarile de vedere. atat vederea la distanta cat si cea la apropiere sunt afectate si vor necesita corectare.hipermetropie care se inrautateste la un adult .

.medicul de medicina interna . boli care afecteaza ochiul.oftalmoscopia. masurarea presiunii intraoculare .medicul oftalmolog. In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening. Investigatii Sus Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de refractie. utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice. Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul examenelor generale din copilarie. campul vizual.medicul pediatru . Se realizeaza imagini video si nu necesita cooperare din partea copilului.teste vizuale (acuitatea vizuala. refractia oculara) . Un consult oftalmologic de rutina include: . Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute.tonometrie. Tratament Sus . care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare.istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic . pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea.medicul de familie .istoricul medical al familiei pacientului .

dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. In acest caz. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. . de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee.Tratament . dar se rup sau se sparg cu usurinta . Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: . keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei.generalitati Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. pe cand lentilele de contact ofera.lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. de exemplu.ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. ambele sunt eficiente. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. dar va scadea simptomele. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. pot sa apara dureri de cap (cefalee). la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. keratoplastia termica.

dar de obicei sunt temporare. Tratament ambulator (la domiciliu) Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. Scopul procedeelor chirurgicale este acela de a permite persoanelor cu hipermetropie sa vada bine fara lentile de corectie. Tratament chirurgical In cazul hipermetropiei sunt disponibile mai multe procedee chirurgicale. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. boala inflamatorie oculara. Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. In cazul in care vederea necesita corectie. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. Majoritatea medicilor considera ca o acuitate vizuala de 20/40 obtinuta in urma chirurgiei reprezinta un rezultat satisfacator.Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. Prin aceste tehnici se modifica forma corneei. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Persoanele cu . Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. La pacientii care au istoric de glaucom. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. asa incat focalizarea sa se faca direct pe retina. keratocon. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. keratita herpetica.

Corecteaza hipermetropia mica si moderata. prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul ei. . Aceasta tehnica are simptome postoperatorii (durere) mai putin severe decat celelalte proceduri. Desi indepartarea cristalinului si introducerea unui alt cristalin duce la pierderea abilitatii de acomodare. Keratoplastia termica este un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru a modifica suprafata corneei. lucru mai dificl de realizat decat aplatizarea care se face pentru corectarea miopiei. Ambele au risc de a favoriza astigmatismul. In cazul hipermetropiei. Acest procedeu nu implica incizii. ca dieta. activitatea fizica sau masurile de autointretinere nu au nici un efect. Exista 3 procedee principale de corectie laser a hipermetropiei: Keratomielia laser in situ. Procedeele laser pentru corectarea hipermetropiei nu sunt la fel de uzuale ca cele pentru coretarea miopiei. corneea trebuie remodelata si intarita. Sunt doua tipuri de keratoplastie: noncontact (keratoplastie laser) si contact (keratoplastie prin conductie). la care oricum acomodarea este aproape pierduta. iar terapiile complementare. Keratectomie fotorefractiva laser este un procedeu care foloseste laserul pentru a remodela corneea si a o inmuia. acest procedeu poate fi optiunea cea mai buna pentru persoanele in varsta. dar este un procedeu dureros si cu vindecare mai lenta. a devenit cea mai des folosita terapie in tratarea hipermetropiei.acuitatea vizuala de 20/40 pot sa conduca masina fara sa necesite ochelari. Terapii alternative Hipermetropia nu poate fi corectata prin alte terapii. pot corecta mai usor hipermetropia. Procedeele laser se folosesc pentru corectia gradelor mici de hipermetropie. Alte procedee folosite in terapia hipermetroiei includ lentile intraoculare cristaliniene sau inlocuirea de cristalin. Alte optiuni. Aceasta metoda este folosita pentru corectarea hipermetropiei moderate sau usoare. care foloseste unda laser pentru a inmuia partea centrala a corneei. iar stabilizarea campului vizual dupa terapie este mai rapida. ca implantarea de lentile intraoculare.

Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul. Daca insa astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului. Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma ovoidala decat rotunda. ca strabism si ambliopie. Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate. pacientii au indicatie de tratament. Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare. ochelari sau chiar prin interventii chirugicale. iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu. Corneea este transparenta si acopera irisul. specialistii recomanda necorectarea lui. Cristalinul este localizat in spatele irisului. ce pot fi simptomatice si pot obosi ochiul.Profilaxie Sus Hipermetropia nu poate fi prevenita. Astigmatismul Generalitati Sus Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita. El are o forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi . In situatia in care curbura corneei este foarte accentuata. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de 0. in special in randul copiilor. vitrosul).5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). Se poate corecta usor prin lentile de contact. pupila si camera anterioara a ochiului.

Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si incetosat. Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla . Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism. Astigmatismul neregulat . . Astigmatismul regulat . Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1 dioptrie. Astigmatismul se masora in dioptrii. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact.lumina este refractata cu putere diferita intr-o zona fata de alta. Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale. Exista doua tipuri de astigmatism: 1. 2. unica a obiectului. ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care pot fi destul de inconfortabile pentru pacient). insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale ochelarilor. cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine clara. In mod normal. astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect.focalizata pe retina.adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si nu poate fi corectat prin lentile externe. cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice). Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile verticale par distorsionate.poate fi corectat prin ochelari.

a posturii inadecvate. Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere. a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor). Tratament Cauze Sus Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu.Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Cauze 3. Cuprins articol 1. . Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in jurul varstei de 25. Simptomatologie 4. Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii.ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei. Generalitati 2.30 de ani. Adesea apare in combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei. sau poate fi dobandit . Diagnosticare 5.

Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular. -Infectii oculare. -Oboseala oculara. iar prognosticul pacientilor este excelent . exista o serie de factori cu potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi : -Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene. este si ea afectata). acesta este o tulburare caracterizata prin deformarea cronica a corneei. Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita. insotita de scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie). Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de natura colagenica. Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat.nu exista rejecte de cornee. . Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile. -Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice.Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste. De fapt. -Contuzii sau alte traumatisme oculare. Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia realizarii unui transplant de cornee. sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului). Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura dietetica. O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. Simptomatologie Sus Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea: -Cefalee.

Diagnosticare Sus Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte amanuntit. -Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe . hipermetropia. Cele mai importante sunt prezentate in continuare. Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau lentile de contact si de catre un oftalmolog . cum ar fi miopia. indiferent de varsta. pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat. Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism.de la diagnostic pana la tratament medical sau chirugical. de aceea pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de specialitate. Din pacate. Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism. medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste. Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere. un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce.-Vedere incetosata. Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism. . Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual.

Corneele care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica. marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect. . Topografia corneeana Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile) corneei. utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale. Keratometrul este. oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de vedere. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei. insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme. Examinarea campului vizual Este cel mai simplu test. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri). Teste de refractie Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului. 3. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei de focalizare. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie.1. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. de asemenea. face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile. 4. Keratometrie Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip. Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb. Utilizand apoi alte lentile. 2.

cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni. In cazul in care vederea ramane in continuare neclara. Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). Lentilele pentru astigmatism au. Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea. pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au. Ochelarii cu lentile cilindrice Au o forma particulara. Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos. astigmatismul poate fi lasat necorectat. Interventiile chirugicale . Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa.Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a ochiului. 1. 3. lentile de contact sau prin interventie chirurgicala. 2. Tratament Sus Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari. menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de acuitate vizuala). ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic. capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste. imaginile pot aparea distorsionate. Daca insa pacientul are ochelari. insa. Lentile de contact Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul.

Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. -Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere (miopie). Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect. in zonele strategice. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser.Astigmatismul poate fi tratat cu laser. unde unghiurile sunt cele mai ascutite. 4. Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. Keratotomia astigmatica Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. De retinut! Indicatia de purtarea a ochelarilor. Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. in special noaptea. . lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara. Dezavantaje ale acestei operatii: -Pacientii pot prezenta xeroftalmie. care poate fi foarte deranjant. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee. -Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice. In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn durerea).

Celulele de tip bastonas sunt implicate in procesul de adaptare al vederii la intuneric sau luminozitate slaba. Celulele de tip con sunt concentrate in macula. detaliata. Daca insa astigmatismul este sever. aceasta contine celule vizuale speciale care actioneaza la razele luminii prin intermediul unor fotoreceptori. Celulele fotoreceptoare capteaza si proceseaza lumina contribuind la optimizarea vederii. Exista doua tipuri de celule vizuale fotoreceptoare: celule conuri si celule bastonase. atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie chirugicala Retinopatia sau retinita pigmentara Generalitati Sus Retinopatia pigmentara sau retinita pigmentara este denumirea utilizata pentru un grup de boli ereditare care afecteaza retina. Retina este situata in partea din spate a ochiului si actioneaza ca un film intr-un aparat de fotografiat. colorata din centrul imaginii. se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii. De asemenea. acestea sunt responsabile de vederea clara. acest tip de celule permit vizualizarea imaginilor si a detaliilor periferice si laterale. .capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului). Daca pacientii au keratocon.

pierderea vederii periferice. dupa o perioada mai lunga de timp. . Detectare si diagnosticare 6. iar simptomele se agraveaza. cat si adultii tineri. celulele conuri si bastonase asigura vizualizarea detaliata a imaginilor si transforma lumina in impulsuri electrice care vor fi transmise la creier. Generalitati 2. Cauze 4. Cuprins articol 1.pierderea vederii centrale (in cazurile avansate). Boala progreseaza continuu pe parcursul intregii vieti. Factori de risc 5. Simptome: . de obicei. Simptome 3. .Impreuna. . Informatii utile Simptome Sus Simptomele retinitei pigmentare pot fi observate atat la copii si adolescenti. Tratament 7. Prin degenerarea si distrugerea acestor celule (retinita pigmentara) vederea se va deteriora progresiv.vedere slaba pe timp de noapte sau in zonele slab iluminate.

retinopatia pigmentara este depistata atunci cand un pacient se plange de vedere slaba pe timp de noapte. care controleaza vederea pe timp de noapte. Detectare si diagnosticare Sus Adesea. sunt deteriorate intr-o proportie mai mare celulele de tip con. care corespund ariilor retiniene afectate. astfel. poate fi autozomal recesiva . Testul ofera informatii privind capacitatea de functionare a celulelor tip bastonas si a celor tip con de la nivelul retinei. sunt cel mai frecvent afectate. Oftalmologul va examina retina prin intermediul oftalmoscopiei sau a electroretinogramei. va fi evaluat modul in care ochiul raspunde la lumina. pigmentate. Principalul semn al bolii este prezenta unor pete intunecate. in unele cazuri.prin intermediul unei gene dominante provenite de la unul din parinti. Specifica acestei boli este atrofia arterelor subtiri si prezenta petelor pigmentare de culoare inchisa. la nivelul retinei. Celulele tip bastonas. Tratament Sus . Afectiunea poate fi legata de cromozomul X .Cauze Sus In cele mai multe cazuri retinita pigmentara este ereditara.manifestandu-se de la mama la fiu.se transmite la ambele sexe daca ambii parinti au gena sau autozomal dominanta . Factori de risc Sus Principalul factor de risc este existenta bolii in istoricul familial. boala fiind cauzata de o serie de defecte genetice. Totusi.

mergeti la consult la medicul oftalmolog inainte ca boala sa evolueze.In prezent. se poate stabili care este gradul de risc de a manifesta boala in cazul copiilor care au parinti cu aceasta afectiune. cel mai des intalnit fiind nebulozitatea (tulburarea) umorului vitros . se fac cercetari intense pentru descoperirea cauzelor. Orbirea completa este mai putin frecventa. Oftalmologul va detecta acest lucru prin examinarea ochiului cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. vitamina A se pare ca incetineste progresia retinitei pigmentare la unii bolnavi. Prin intermediul consilierii genetice. Cu toate acestea. Colaborarea cu un oftalmolog il va ajuta pe pacient sa faca fata manifestarilor. si cu toate ca afectiunea va evolua acest lucru se va intampla intr-un ritm mai lent. nu exista tratament eficient pentru retinopatia pigmentara. prevenirea si tratarea retinopatiei pigmentare. Desi nu vindeca boala.lichidul care umple cavitatea din spatele globului ocular. folosirea ochelarilor de soare pentru protejarea retinei de razele ultraviolete contribuie la pastrarea vederii. Astfel. De asemenea. daca vederea devine neclara pe timp de noapte. Informatii utile Sus Majoritatea simptomelor sunt specifice mai multor tipuri de retinita. Orbirea sau cecitatea Generalitati Sus .

In caz de orbire partiala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/20 si 1/50. Generalitati 2. Orbirea . Cuprins articol 1. Ingrijirea la domiciliu 5.complicatie a unor boli 7. 2004. Factorii de risc 4. AIHW). care sufera de diabet zaharat si apeleaza la cabinete specializate de diabetologie. Orbirea ca simptom Cauze Sus Urmatoarele statistici ofera diferite date cu privire la cauzele orbirii: . . Persoanele care vad mai slab decat 20/200 sunt considerati orbi in majoritatea statelor din Statele Unite ale Americii. pentru orbire aproape totala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere al luminii si cand este totala: lumina nu este perceputa. .Orbirea sau cecitatea consta in absenta vederii din cauza unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Cauze 3. NISE. Cecitatea poate fi partiala sau totala. dobandita sau congenitala. sufera de orbire . Consultul de specialitate 6.97% din cazurile de cecitate sunt rezultatul unor boli comune ale ochilor in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.conform studiilor din 2002. FSN). Australia (Australia's Health. ai centrilor nervosi.0. ale retinei.8% din adultii.

24.5. principalele cauze de orbire sunt cataracta.a vederii centrale. deficitul de vitamina A. Diabetul este principala cauza de cecitate la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 74 de ani. .500 bolnavi raman anual fara vedere din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. lepra. NISE.degenerescenta maculara.120. NISE. . FSN). . NIDDK. . unilaterala.000 de bolnavi sunt fara vedere din cauza uveitei in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.12.deoarece aceasta poate provoca nevrita optica.nevrita optica . NISE. Retina este o membrana subtire aflata in partea din spate a ochiului.scleroza multipla .. .30.cataracta.Diabetul provoaca 8000 de noi cazuri de orbire in SUA (conform cercetarilor pentru prevenirea orbirii. NISE.000 cazuri de orbire din cauze legate de varsta. FSN).000 . retinopatia diabetica si dezlipirea de retina. . onchocerciaza.cauze: .intunecarea campului vizual. La nivel mondial.000 bolnavi sunt in prezent orbi din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii NISE. Urmatoarele cauze pot determina pierderea vederii. Aceasta este formata din celule care furnizeaza imaginea vizuala si o trimit la creier.000 de noi cazuri de orbire raportate anual sunt cauzate de retinopatia diabetica in SUA (Conform evidentelor National Diabetes Statitics.104. FSN). . FSN). . trachoma. NSF). in mod special degenerescenta maculara sunt raportate in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. 2003). . 1. Afectiunile retiniene includ degenerarea maculara legata de varsta.poate provoca pierderea brusca. . Pierderea vederii centrale .

compresia nervului optic.complicatii la nasterea prematura.infarct cerebral bilateral la nivelul lobului occipital.hipertensiune craniana. 3.complicatii in urma chirurgiei oculare.degenerescenta maculara.anumite boli oculare. .accident vascular cerebral.anevrism cerebral. .cauze: . . .edem papilar bilateral. ..leziuni la nivelul ochiului. Pierderea vederii periferice .dezlipirea de retina.retinopatie. . .scleroza multipla. . .blocarea vaselor de sange. .tumori cerebrale. . .intunecarea campului vizual.glaucom. . .retinopatie diabetica. . Alte cauze: . 2. . .

Exista servicii disponibile care ofera instruire.boala Tay-Sachs.saturnism.. Consultul de specialitate Sus .ambliopia. suport. Ingrijirea la domiciliu Sus Posibilitatea ca pacientul care sufera de cecitate (totala sau partiala) sa functioneze independent (sa se imbrace. absenta factorilor de risc sau protejarea ochiului nu garanteaza ca o persoana nu va suferi de cecitate. . . . cadre specializate care ajuta persoanele nevazatoare sa-si imbunatatesc calitatea vietii lor. . sa manance. sa traiasca in conditii de siguranta) este un lucru extrem de important.gliom optic (sau gliom de cale optica). . La polul opus. Existenta unei predispozitii la cecitate creste riscul instalarii acesteia. ci exista numai o asociere.retinita pigmentara. . dar nu conduce intotdeaun la orbire.retinoblastom. Factorii de risc Sus In cazul orbirii factorii de risc nu par a avea o cauza directa cu aceasta.nevrita optica.

Pierderea vederii este nedureroasa.Pierderea brusca a vederii. . Luati legatura cu un medic oftalmolog sau mergeti la camera de garda a unui spital de oftalmologie. La ce sa va asteptati la consultul medical? Se va efectua un examen oftalmologic complet si amanuntit. . intotdeauna.lepra.glaucom. .boala Batten. va reprezenta o situatie de urgenta.complicatie a unor boli Sus Afectiuni care ar putea avea drept complicatie cecitatea sau pierderea vederii: .glaucom cu unghi inchis. . . .blefarospasm esential benign.degenerescenta maculara. . . . Schema de tratament va depinde de cauza afectiunii.sindromul Alpers.cataracta. Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii. chiar daca acestea nu afecteaza total vederea.citomegalovirus la copii. .boala Behcet. Orbirea . .keratita. . si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate.scleroza multipla.

glaucom cu unghi deschis.obstructia unei artere oculare. . . .bolile Von Hippel-Lindau. . .sindromul Usher. . .retinopatie la prematuri.boala Sandohoff Boilor.herpes ocular..retinopatie. . .sarcoidoza. . . . .trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).arterita temporala. Orbirea ca simptom Sus Pierderea vederii este un simptom pentru urmatoarele afectiuni: 1.deficit de vitamina A.sifilis. .retinita pigmentara. Orbire brusca (considerate intotdeauna urgente medicale): .o leziune la nivelul ochiului. . .obstructia unei artere retiniana.dezlipire de retina.

.cataracta.nevrita optica.isterie. .retinita pigmentara.trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).arterita temporala. .. .leziuni la nivelul creierului. . .obstructia unei vene retiniana. .dezlipire de retina. . . .coroidita.intoxicatie cu alcool metilic.accident vascular cerebral.amaurosis fugax sau amauroza fugace (tulburari tranzitorii de vedere).glaucom.hemoragie in corpul vitros. . 2.retinopatia diabetica. Orbire progresiva: . .hipertensiune oculara.migrene. . . . . . . .glaucom acut.degenerescenta maculara.

Diplopiile monoculare persista atunci cand se inchide ochiul care nu este atins: ele provin dintr-o atingere a globului ocular.Daca manifestati oricare dintre aceste simptome adresati-va medicului specialist Diplopie Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. Diplopiile monoculare apar la debutul anumitor cataracte. corectata in mod obisnuit spontan pentru a evita diplopia. in schimb. O diplopie binoculara poate surveni. Tratament . miopatie endocriniana) sau in cazul unei heteroforii (tulburare a vederii binoculare legata de variatiile de echilibru ale muschilor oculomotori). In acest ultim caz. cel al cauzei. reapare sub efectul oboselii sau al unei intoxicatii alcoolice. in cazul afectarii maculei (zona centrala a retinei) sau chiar de iridectomie (ablatia unui fragment de iris) chirurgicala sau traumatica. dispar atunci cand se inchide unul sau altul dintre ochi: este vorba de o atingere a muschilor oculomotori. in principal.Diferite tipuri de diplopie:? . vasculara sau din cauza unei afectiuni. in cazul unei afectiuni musculare (miastenie. tendinta devierii ochiului. de asemenea.Diplopiile binoculare. Tipuri?. tumorala. repararea chirurgicala a unei iridectomii prea intinse. ca diabetul sau scleroza in placi.Tratamentul diplopiilor monoculare este. Tratamentul diplopiilor binoculare consta in prima etapa in depistarea ochiului . atunci cand este posibil: tratarea unei cataracte.? . Ele pot proveni dintr-o paralizie oculomotorie de origine traumatica.

muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. aceasta determinand o vedere neclara. In toate cazurile in care este posibil. cu scopul de a aduce o micsorare rapida a suferintei pacientului. cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar. Imaginile sunt focalizate in spatele retinei. in loc sa fie focalizate pe retina. Pentru . se poate ajunge la plasarea pe sticla lentilelor a unor prisme. Prezbiopia Generalitati Sus Prezbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta. deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine. Daca diplopia persista. In prezbiopie muschii inca functioneaza. acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine. el nu poate fi propus decat in unele paralizii definitive. In ce priveste tratamentul chirurgical. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani. Pe masura apropierii de varsta medie. dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape. mai ales la distingerea obiectelor de aproape. cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate. Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii.afectat. tratamentul cauzei este indispensabil. In mod normal. care vor fi incorporate in sticla daca afectiunea continua.

Generalitati 2. O data cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afectati. Cuprins articol 1. Tratament 6. Diagnostic 5. Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. Din acest motiv prezbiopia este uneori numita sindromul "bratului scurt".imbunatatirea vederii se mareste distanta dintre obiect si ochi si astfel proiectia va avea loc la nivelul retinei. De exemplu. se poate indeparta ziarul pana se obtine o imagine buna. desi poate parea ca aceasta diminuarea a acomodarii survine brusc. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala. Simptome Sus Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate. Insa aceste modificari apar gradat. Prezbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor). Simptome 4. Evolutie Cauze Sus Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii. . Cauze 3.

i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape. Cumpararea ochelarilor fara recomandarea medicului ar putea fi suficienta pentru corectarea vederii.Diagnostic Sus Boala poate fi diagnosticata printr-un control oftalmologic obisnuit. prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuala. Medicul va putea masura si dioptriile in cadrul acestui consult. Acestea sunt lentilele de contact bifocale sau doua lentile de contact cu rol diferit. Daca prezbiopia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru apropiere. Alte optiuni sunt lentilele trifocale ce corecteaza atat vederea de aproape si distanta cat si pe aceea la o distanta medie. Se recomanda folosirea unor lentile bifocale in care partea superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si partea inferioara pentru vederea de aproape. Daca totusi se doreste cumpararea unor ochelari fara a avea o reteta de la medicul specialist trebuie sa se incerce mai multe perechi de ochelari de diferite dioptrii pentru ai nimeri pe cei potriviti. starea muschilor si starea retinei. distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta. astfel incat sa se poata citi fara ca ochii sa oboseasca. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci. Tratament Sus In mod normal. care corecteaza vederea la distanta in ochiul mai . dar cel mai bine ar fi consultarea unui specialist pentru a determina exact ochelarii necesari. puterea refractara (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la departare).

Operatia De Cataracta . In acest moment sunt studiate si testate noi proceduri pentru corectarea prezbiopiei. care foloseste laserul pentru a modela corneea si inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant. Pe masura ce boala avanseaza se recomanda consultul de specialitate pentru noile modificari. Daca nu se doreste folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela si la chirurgie pentru a corecta prezbiopia. De exemplu.un tip de operatie laser folosita pentru a schimba forma corneei pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severa. Procedurile folosite in tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK . Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea intr-o stare perfecta.keratectomie fotorefractara. se poate efectua interventia chirurgicala pentru corectarea vederii la distanta si se recomanda folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanta si la celalalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere. Evolutie Sus Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani. La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste.putin afectat de prezbiopie si vederea de aproape in ochiul afectat mai mult de prezbiopie. Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. PRK .

Desi uneori apare ca rezultat al altor boli ale ochiului. In cadrul clinicii noastre interventia se realizeaza sub anestezie topica durata fiind foarte scurta . Singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical. iar pacientul paraseste clinica in aceeasi zi fiind nevoie doar de un pansament ocular pana la controlul de a doua zi.cu una artificiala. aceasta se introduce în ochi printr-o incizie atat de mica incat nu este nevoie de sutura. Disconfort la lumina puternica. Culorile sunt percepute mai fad si avand tenta maronie. incetosata. În locul cristalinului extras se plaseaza o lentila numita cristalin artificial foldabil (pliabil) care va ramâne în ochi pe toata durata vietii ducand la imbunatatirea considerabila a vederii.Cataracta este o afectiune a ochiului ce se manifesta prin opacifierea progresiva a cristalinului acest fapt ducand la o vedere neclara. In cadrul clinicii de oftalmologie Vista Vision efectuam astfel de interventii de cataracta prin intermediul tehnicii facoemusificarii in regim ambulatoriu. Tehnica folosita se numeste facoemulsificare prin SISTEMUL ALCON LEGACY si se efecueaza cu ajutorul unei sonde care emite ultrasunete.de ordinul a catorva minute. fara senzatie de durere. Nevoia schimbarii frecvente a prescriptiei de ochelari. principala sa cauza este de cele mai multe ori inaintarea in varsta. In cazul operatiei de cataracta cu ultrasunete este deosebit de important ca interventia sa se faca la momentul oportun. respectiv in momentul in care pacientul sesizeaza un disconfort vizual. Simptomele cele mai frecvente ale cataractei • • • • • Vedere incetosata. Operatia de cataracta consta in inlocuirea lentilei naturale a ochiului – cristalinul. . Vederea nocturna slabita.

facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare al ochiului. poate fi supravegheat si mentinut în acea stare. fiind prezent la aproximativ 10% din bolnavii de glaucom. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. irisul si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. . In cazul in care aceasta boala apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. este o boala progresiva care dureaza toata viata si nu se cunoaste un tratament care sa-l vindece. Exista 3 forme de glaucom: • Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa dintre acestea. putin cate putin. bolnavii confruntandu-se cu o pierdere gradata a vederii. in final la orbire. desi de obicei unul este mai afectat decat celalalt.In zilele noastre operatia de cataracta prin facoemulsificare a devenit una din cele mai sigure si mai eficiente proceduri chirurgicale. Glaucomul nu se vindeca. însa daca este descoperit în faze mai putin avansate. Astfel campul vizual se restrange treptat pana cand se ajunge. Din aceasta cauza se poate ajunge la pierderea brusca a vederii insotita de durere si de asemenea posibil sa apara simptome precum greata si varsaturi. • Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. Exista cazuri in care ambii ochi sunt afectati in acelasi timp. • Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. Glaucomul Aceasta boala se manifesta prin distrugerea progresiva a nervului optic datorita cresterii tensiunii intraoculare. In aceasta forma a bolii. In cazul persoanelor care manifesta aceasta forma nervul optic este lezat treptat.

Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. cei care au mai avut cazuri de glaucom în familie. lenticonul anterior sau posterior. Corectia se face chirurgical. microsferofachia si ectopia cristaliniana. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. în mod deosebit. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe.Este recomandat ca persoanele a caror varsta trece de 40 de ani sa-si facaun consult oftalmologic anual si. ombilicatia. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. colobomul cristalinian. . Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. vitroretinopatie proliferativa). Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani.

sistem muscular excesiv dezvoltat.Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. talie mica. diplopie si iridodonezis partial. astigmatism. Afectiuni congenitale ale pleoapelor Se pot grupa in: anomalii morfologice. arachnodactilie. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. redoarea articulatiilor. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. pulmonare. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. anomalii tegumentare si anomalii de motilitate. renale. anomalii ale marginilor libere ale pleoapelor. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Anomalii ale morfologiei pleoapelor . dolicocefalie. anomalii ale cililor. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. anomalii ale deschiderii pleoapelor. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria.

. Microblefaria este o anomalie caracterizata prin pleoape de dimensiuni mai mici dar de structura normala. de nerv optic). Blefarofimoza se manifesta prin imposibilitatea deschiderii complete a fantei palpebrale. • Colobomul palpebral defineste o lipsa de substanta de forma triunghiulara ce intereseaza toate planurile pleoapei sau doar tarsul (colobom partial). In cazurile accentuate se manifesta prin imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale (lagoftalmie) cu toate consecintele nefaste care decurg din aceasta (ochi uscat. Polul anterior al ochiului este acoperit de un tesut rezultat din fuziunea fara demarcatie a celor doua pleoape. cu lipodermoidul limbului sau cu alte malformatii faciale luand forma sindromului Goldenhar si Franceschetti. Diferenta de ablefarie consta in calitatea acestui tesut care este normal in criptoftalmie. Poate fi asociat cu alte coloboame (uvelale. Uneori poate asocia simblefaron temporal. keratoconjunctivita de expunere. Tratamentul chirurgical consta in apropierea si sutura plan cu plan a marginilor colobomului in coloboamele mici si inlocuirea tesuturilor lipsa in coloboamele intinse. • • Euriblefaronul consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival. aspect inestetic). unghiurile palpebrale parand sudate. Atunci cand afecteaza treimea medie si are o intindere mare provoaca lagoftalmie. Apare frecvent asociata cu epicantus si microblefarie. Anomalii ale deschiderii palpebrale • Criptoftalmia consta in lipsa fantei palpebrale. se asociaza cu absenta globului ocular si alte malformatii grave.• • Ablefaria afectiune grava care consta in absenta pleoapelor sau inlocuirea acestora cu un tesut membranos. Tratamentul este unul chirurgical purtan denumirea de cantoplastie interna sau externa. Corectia se face chirurgical. Diagnosticul diferential se face cu ptoza congenitala de care o diferentiaza functia normala a muschiului ridicator al pleoapei superioare si cu microblefaria. Se produce datorita lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete a mugurilor embrionari palpebrali. De aceea se impune corectia chirurgicala. superioara si respectiv inferioara.

Hipertricoza este dimpotriva o exagerare a dezvoltarii cililor atat in grosime si lungime cat si ca numar. Cele de intindere mica nu necesita tratament. . cu directie verticala care acopera unghiul intern. Problema mai degraba de natura estetica se poate remedia cu ajutorul chirurgiei plastice. Rezolvarea problemei se face prin electroliza foliculilor. a unei portiuni din orbicular si intarirea septului orbitar. Blefarochalazisul este asemanator clinic cu epiblefaronul doar ca in patogenie este implicata o modificare degenerativa a dermului si o relaxare a septului orbitar. • Aspectul antimongoloid al fantei palpebrale consta intr-o oblicitate inversa a deschiderii fantei palpebralecu unghiul extern situat sub nivelul celui intern.• Epicantus (cuta mongoloida) consta in existenta bilaterala a cate unui pliu musculocutanat. Apare in sindromul Francois si sindromul Goldenhar. Se descriu doua forme de epicantus: direct atunci cand pliul porneste dinspre pleoapa superioara si invers in cazurile in care pliul porneste de la pleoapa inferioara. Cilii pot fi dispusi in doua trei randuri. Daca nu dispare cu varsta se practica excizia semilunara a excesului tegumentar. Apare datorita unui exces tegumentar sau insertiei aberante a unor fibre apartinand orbicularului. Este o anomalie transmisa autosomal dominant destul de frecventa (2-5% din populatie). ele putand chiar sa dispara pana la pubertate odata cu dezvoltarea piramidei nazale. apare in alopecii. Atat blefarochalazisul cat si epiblefaronul pun adesea mai mult probleme estetice dar pot duce si la aparitia ptozei si implicit a limitarii campului vizual caz in care necesita excizia excesului de piele. • • Epiblefaronul defineste prezenta unui pliu cutanat orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei. Anomaliile ciliare • • • Hipotricoza este absenta cililor sau inlocuirea acestora cu cativa oeri subtiri si rari. Cilii moniliformi au aspectul de sirag de margele (sunt strangulati din loc in loc). Pentru cele foarte intinse care micsoreaza campul vizual este necesar tratament chirurgical care consta in excizia excesului tegumentar si ancorarea tegumentului la ligamentul palpebral intern. Este fiziologic la mongoli iar pentru restul populatiei la sugari pana in luna a V-a datorita lipsei de dezvoltare a piramidei nazale.

• •

Ectopia cililor anomalie care consta in prezenta cililor la nivelul pleoapelor in alte locuri decat cel normal. Indepartarea lor se face prin excizie sau electroliza. Cilii incarnati apar datorita directiei anormale de crestere a acestora astfel incat acestia ies pe fata conjunctivala a pleoapei.

Anomaliile tegumentelor pleoapelor

Ichtioza este o afectiune cu caracter ereditar (transmitere legata de X) care se manifesta prin ingrosarea si uscarea excesiva a tegumentelor pleoapelor, dar nu numai, care capata un aspect solzos. Procesul avanseaza cu varsta iar tratamentul simptomatic consta in administrarea de unguente pentru inmuierea pielii. Asocierea congestiei tegumentare defineste eritrodermoichtioza.

Chistul dermoid este o formatiune pseudotumorala de dimensiuni mici elastica, mobila si bine delimitata situata spre unghiul palpebral extern. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala inclusiv a capsulei pentru a preveni viitoare recidive.

Anomalii de motilitate ale pleoapelor cuprind ptoza congenitala si retractia congenitala a pleoapei superioare. Anomaliile marginilor libere includ entropionul si ectropionul congenital si ankiloblefaronul.

Entropionul –rasfrangerea congenital a pleoapei inferioare spre globul ocular- este cauzata de aplazia tarsului sau hipertrofiei muschiului ciliar. Daca nu dispare spontan necesita corectie chirurgicala. Ectropionul – rasfrangerea in afara a marginii pleoapei- este determinat de dezvoltarea insuficienta a tegumentului. Ankiloblefaronul se manifesta prin imposibilitatea deschierii fantei palpebrale cauzata de solidarizarea marginilor celor doua pleoape prin intermediul unei membrane. Tratamentul consta in sectionarea acestei membrane.


Alergii oculare ( Conjunctivita alergica)

Conjunctivita alergica este o inflamatie a mucoasei ce acopera fata interna a pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica. Aceasta se intampla atunci cand ochiul vine in contact cu un alergen si reactioneaza prin eliberarea de histamina. Histamina determina dilatarea vaselor sanguine ale conjunctivei. Dilatarea vaselor de sange este urmata rapid de simptome oculare,cum ar fi inrosirea ochilor,senzatie de mancarime si lacrimare. Aceste simptome sunt insotite de obicei de simptome nazale, cum ar fi congestia nazala, stranut si mancarime la nivelul nasului. In timp ce conjunctivitele care nu sunt alergice afecteaza adesea doar un singur ochi, conjunctivita alergica afecteaza ambii ochi in acelasi timp. Conjunctivita alergica tinde sa apara mai frecvent la persoanele care au alte tipuri de alergii, in special rinite alergice. Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene si virale , conjunctivita alergica nu este contagioasa. Exista mai multe tipuri de conjunctivita alergica:
• •

Conjunctivita alergica sezoniera ( este cea mai comuna forma de conjunctivita alergica,apare ca reactie la polenul plantelor si mucegai. Este adesea o consecinta a rinitei alergice (febra fanului). Conjunctivita alergica perena ( este o forma mai putin frecventa de conjunctivita alergica, in care simptomele sunt prezente pe tot parcursul anului. Principalii alergeni implicati in conjunctivita alergica perena sunt parul animalelor, praful si penele. Desi

simptomele pot aparea pe tot parcursul anului si sunt mai putin severe decat cele ale conjunctivitei alergice sezoniere, acestea se pot agrava sezonier).

Conjunctivita vernala (este o forma cronica de conjunctivita, care apare de cele mai frecvent primavara si toamna. Aceasta poate afecta permanent vederea si apare mai frecvent la barbati decat la femei, in special la copii sub 10 ani, care au un istoric de alergii. In general copiii se vindeca de aceasta afectiune pana ajung la maturitate).

Keratoconjunctivita atopica (este un tip de conjunctivita alergica,care este asociat cu dermatita atopica a pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic).

Conjunctivita papilara giganta (este un tip de conjunctivita asociata cu purtarea lentilelor de contact. Acest tip de conjunctivita se considera a fi o reactie alergica la proteinele din solutia ce realizeaza fixarea lentilelor. Asa cum arata si numele, papile gigante apar pe suprafata interioara a pleoapelor superioare).

Netratate, conjunctivitele alergice sezoniere sau perene, rareori duc la complicatii pe termen lung. Cu toate acestea, boala poate interesa si alte parti ale ochilor ( provoaca inflamatia irisului). Conjunctivita vernala si keratoconjunctivita atopica au potential de deteriorare a vederii. Conjunctivita alergica este o reactie la anumite tipuri de alergeni. Cei mai frecventi alergeni care declanseaza conjunctivita alergica sunt: • • • Granulele mici de polen pot ajunge cu usurinta in aer. Polenul provine de cele mai multe ori de la pomi,plante leguminoase si buruieni. Praful este un amestec care contine acarieni, mici particule de sol, fragmente vegetale, celule moarte de pe piele umana si animala, par, fibre sintetice. Scuamele sunt celulele moarte de la suprafata pielii care cad si ajung in aer.

• • •

Mucegaiurile-sporii de ciuperci care formeaza mucegaiurile pot ajunge in aer. Acestea se gasesc in special in lemnul putrezit si in case (in special in zonele umede, subsoluri si bai). Conservantii continuti de picaturile pentru ochi si solutiile pentru lentilele de contact uneori pot determina aparitia unei reactii alergice la persoanele sensibile. Substantele iritante precum fumul de tigara, praful de creta si parfumurile pot declansa conjunctivita alergica.

Semnele si simptomele de conjunctivita alergica sunt: • • • • • • • • • • Umflarea pleoapelor Mancarime si senzatia de arsura la nivelul ochilor Lacrimare excesiva Dilatarea vaselor de sange de la nivelul conjunctivei ceea ce va duce la roseata conjunctivei Scurgeri oculare apoase sau mucoase Ochi rosii Sensibilitate la lumina (fotofobie) Vedere neclara (uneori) Cearcane (cerc vanat care apare in jurul ochilor) Tulburari ale somnului (insomnie).

Anomalii congenitale ale corneei Anomaliile congenitale sunt definite ca alteratii morfologice evidente la nastere rezultate din dezvoltarea defectuoasa in timpul vietii intrauterine. Anomaliile congenitale ale corneei sunt foarte diverse dar pot fi clasificate in doua mari grupe: anomalii de forma si anomalii de structura.

Anomaliile de forma si marime Anomaliile de forma si marime sunt: absenta corneei, microcorneea, megalocorneea, corneea plana, keratectazia, keratoconul posterior generalizat.
• •

Absenta corneei este foarte rara; uneori poate fi prezenta o pseudocornee rudimentara fibroepiteliala. Microcorneea se defineste atunci cand diametrul corneei este mai mic de 10 mm. Aceasta modificare se concretizeaza intr-o refractie mare (pana la + 46D) si adeseori hipermetropie. Daca apare in contextul unui segment anterior micsorat este vorba de microftalmie anterioara, daca tot globul este micsorat si malformat se numeste microftalmie iar nanoftalmia desemneaza starea in care ochiul este mai mic dar absolut normal. Microftalmia poate asocia si alte anomalii congenitale dintre care cel mai frecvent glaucomul congenital, coloboame, cataracta congenitala.

Megalocorneea defineste situatia in care corneea are diametrul orizontal mai mare de 13 mm dar nelegata de glaucom congenital si avand o structura histologica normala. Are o transmitere recesiv legata de sex (90 % din cazuri sunt barbati) si este de obicei bilaterala. In general apare izolata dar se poate asocia si cu anomalii sistemice cum ar fi sindromul Down, sindromul Marfan, sindrom Alport. De-a lungul vietii se poate complica cu glaucom secundar tardiv, cataracta presenila sau ectopia cristalinului.

Corneea plana apare ca o consecinta a opririi din dezvoltare a corneei de obicei in lunile a 4-a sau a 5-a a vietii intrauterine astfel incat raza de curbura ramane aceeasi cu a scleroticii iar refractia ramane foarte redusa 20-30 D. Acuitatea vizuala este scazuta (puterea dioptrului ocular variaza de la +7 la -9 D) la aceasta contribuind si asocierea altor anomalii oculare cum ar fi aplazia retinei, coloboame, sclerocornee cu reducerea preponderent a diametrului vertical, cataracta congenitala.

• •

Keratectazia consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei. Keratoconul posterior generalizat consta intr-o curbura foarte accentuata a fetei posterioare in discrepanta cu fata anterioara care este perfect normala. Afecteaza predominant sexul feminin si este asimptomatica.

Anomaliile de stuctura Anomaliile de stuctura cuprind: embriotoxonul posterior, anomalia si sindromul Rieger, keratoconul circumscris posterior, anomalia si sindromul Axenfeld, anomalia Peters, sclerocorneea si embriotoxonul anterior.

Embriotoxonul posterior consta intr-o ingrosare cu deplasarea centrala a marginii anterioare a inelului Schwalbe (jonctiunea intre reteaua trabeculara si membrana Descemet) devenind vizibila cu ochiul liber. Se transmite autosomal dominant si poate asocia alte anomalii ale polului anterior (filamente iriene, cornee plana, coloboame, s. a. ) sau sindroame sistemice. Determina o predispozitie pentru aparitia glaucomului.

Anomalia si sindromul Axenfeld. Anomalia consta in asocierea embriotoxonul posterior cu procese iriene proeminente aderente la inelul Schwalbe. Sindromul Axenfeld presupune asocierea anomaliei Axenfeld cu glaucomul si uneori cu asimetrie faciala, hipoplazie faciala, hipertelorism.

Anomalia si sindromul Rieger. Anomalia cuprinde embriotoxonul posterior, atrofia stromei iriene si procese iriene proeminente care pot asocia sinechii anterioare periferice, pseudopolicorie si glaucomul (50 % din cazuri). Sindromul Rieger asociaza in plus si anomalii scheletice faciale si dentare cu sau fara retard mental.

Anomalia Peters cuprinde leucom corneean la nivelul caruia apar defecte endoteliale si stromale. Apare in asociere cu cataracta, glaucom (in 50 % din cazuri) si leziuni generale (palatoschizis, buza de iepure, defecte cardiace, s. a. ). Una din cauze o poate constitui inflamatia intrauterina, caz in care apar si sechele ale inflamatiei: precipitate endoteliale, vascularizatie corneeana.

• •

Sclerocorneea reprezinta o opacifiere neinflamatorie si neevolutiva care intereseaza corneea periferica sau in totalitate. In general este bilaterala si are caracter ereditar. Poate asocia alte anomalii ca afachia, oligofrenia, malformatii scheletice. Embriotoxonul anterior sau arcul juvenil este reprezentat de prezenta in periferia corneei a unei formatiuni inelare opace asemanatoare gerontoxonului. Asociaza aniridei, sclere albastre, megalocornee.

Keratoconul circumscris posterior consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral, neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)

Afectiuni congenitale ale sclerei Pot fi impartite in doua categorii si anume: afectiuni legate de grosimea sclerei si afectiuni legate de culoare. Aceste afectiuni, de multe ori, prezinta importanta nu atat din punct de vedere al afectarii oculare in sine care adesea este benigna si inconstanta cat mai ales din punct de vedere al afectarii asociate altor organe. Afectiunile legate de grosimea sclerei Apar in buftalmie, stafilomul Sarpa si protruzia congenitala Von Ammon. Clinic se traduc prin modificari de volum ale globului ocular.

Buftalmia se manifesta prin cresterea diametrului anteroposterior al globului ocular si a diametrului corneei ceea ce provoaca hipertensiune oculara. Sub actiunea acesteia sclera se subtiaza, capata o nuanta albastruie si este predispusa la rupturi chiar la cele mai mici traumatisme.

• •

Stafilomul posterior din miopia forte (stafilomul Sarpa) provoaca subtierea sclerei la nivelul polului posterior si in segmentul dintre ecuator si insertia muschilor drepti. Protruzia congenitala Von Ammon: Sclera este subtiata si captusita doar de o foita retiniana aplazica. In timp poate evolua spre ruptura maculara si dezlipire de retina

Afectiunile legate de culoare Pot apare prin doua mecanisme si anume: difuziunea luminii ce traverseaza sclera a carei structura e modificata si acumularea de pigment. Modificarile de culoare pot apare izolate ca in cazul melanosis oculi si nevului Ota sau in cadrul unor sindroame determinate de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv ca in cazul sindromului sclerelor albastre. De aceea gravitatea simptomatologiei variaza de la inestetic pana la scaderea sperantei de viata. Exista insa si o pigmentare fiziologica numita melanoza stromala fiziologica a sclerei care apare la persoanele cu iris pigmentat in special la africani.

Melanosis oculi sau melanoza oculara congenitala benigna Bourquin are caracteristic doua aspecte histologice: prezenta unui numar crescut de melanocite normale si dispunerea in gramezi a melanocitelor puternic pigmentate la nivelul tesuturilor sclerale si episclerale. Se prezinta sub forma de placarde sclerale maronii, neregulate, situate preecuatorial cu conjunctiva supraiacenta normala. Atitudinea terapeutica este cea de supraveghere deoarece rata malignizarii este mare.

Nevul Ota ocupa o suprafata foarte intinsa cuprinzand teritoriul cutanat inervat de primele doua ramuri ale trigemenului, anumite membrane oculare si chiar pavilionul urechii si mucoasa orala. Pigmentarea intereseaza conjunctiva, sclera, coroida, irisul si mai rar corneea, grasimea periorbitara si teaca nervului optic. La nivel scleral se prezinta sub forma de puncte, pete sau plaje in nuante de albastru, gri pana la negru. Leziunea pune doar probleme estetice.

Sindromul sclerelor albastre apare in diferite sindroame produse de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv si osos sau de aberatii cromozomiale avand ca manifestare clinica comuna printre altele si aspectul albastru al sclerelor. Coloratia albastra este data de vizibilitatea prin sclera translucida a uveei. Aceste afectiuni sunt: maladia Lobstein, sindromul Marfan, sindromul EhlersDanlos, hipofosfatezemia, sindromul Albright II.

Maladia Lobstein sau "boala oaselor de sticla” este o boala ereditara transmisa autosomal dominant caracterizata clinic de triada clasica: • sclere albastre (in toate nuantele) ; mai rar poate asocia si miopie, embriotoxon, cataracta congenitala;

cifoscolioza. Pentru multi pacienti simptomatologia este saraca astfel ca raman adesea nediagnosticati. afectare articulara mergand pana la dislocatii ale soldului. genetic. stomatologic. colobom irian asociaza si extremitati lungi.• • fragilitate osoasa severa manifestata prin fracturi cvasispontane ce afecteaza cu predilectie diafizele oaselor lungi ale membrelor inferioare. Semnele clinice sunt expresia unui deficit enzimatic implicat in procesul asamblarii precolagenului. Diagnosticarea corecta si orientarea terapiei presupune o abordare interdisciplinara asociind examenul oftalmologic cu cel cardiologic. surditatea este elementul cel mai inconstant si tardiv. sclere albastre si nefrocalcinoza care conduce adesea la deces. sclere albastre). • Hipofosfatezemia este o boala ereditara severa cu transmitere recesiv autosomala produsa de mutatii la nivelul genelor care codeaza fosfatazele alcaline. megalocornee. . miopie. In mod inconstant poate asocia si anomalii dentare. d. escare. • Sindromul Marfan este o boala autosomal dominanta care se manifesta prin sinteza unui colagen cu structura alterata. anomalii cardiovasculare (cele mai grave). Se manifesta clinic prin multiple malformatii scheletice insotite adesea de fracturi ale oaselor lungi. m. Manifestarile clinice cuprind semne de afectare cutanata (aspectul de hiperextensibilitate – cutix laxa. edentatie totala precoce. atrofice si echimoze). striuri angioide retiniene. cifoscolioza si semne de afectare oculara (decolare de retina. sferofachie. a. s. Anomaliile oculare constand in sclere albastre. hiperlaxitate ligamentara. musculatura atrofiata. • Sindromul Ehlers-Danlos numit si fibroplazia elastica generalizata este afectiune transmisa autosomal dominant care afecteaza cu predilectie sexul masculin. cataracta congenitala.

Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. ombilicatia. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. toxice. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. colobomul cristalinian. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. s. . ) si intarzierea aparitiei complicatiilor (in principal cardiovasculare) care pot pune in pericol viata pacientilor. factorilor alimentari. Urmareste evitarea factorilor de risc (traumatismelor.Tratamentul poate fi medical si chirurgical si se adreseaza in principal afectiunilor de baza. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). vitroretinopatie proliferativa). Corectia se face chirurgical. Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. microsferofachia si ectopia cristaliniana. a. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. lenticonul anterior sau posterior.

pulmonare. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. diplopie si iridodonezis partial.Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. renale. astigmatism. sistem muscular excesiv dezvoltat. Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. Afectiuni congenitale ale uveei Uveea-tunica medie a globului ocular. dolicocefalie. . Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. cele ale corpului ciliar fiind insa si mai rare. Anomalii congenitale pot apare in embriogeneza oricarei portiuni. arachnodactilie.este formata din trei portiuni distincte: iris si corp ciliar anterior si coroida posterior. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. talie mica. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. redoarea articulatiilor. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. Se manifesta clinic prin scaderea vederii.

Leziunea apare rareori izolata. persistenta membranei pupilare. • Colobomul irian consta intr-o lipsa de substanta ce intereseaza suprafata iriana (cel mai frecvent sectorul inferior) in diferite grade (intre 1/6 si 1/3 din suprafata iriana). uni. tabetice. Pupila capata un aspect caracteristic de. Procedeul chirurgical de reconstructie a irisului numit iridopexie poate constitui in unele cazuri optiunea terapeutica. gaura de cheie”. • Aniridia se manifesta prin absenta irisului sau prin reducerea acestuia la un rudiment stromal inelar periferic de aproximativ 1 mm situat in spatele limbului sclero. . • Heterocromia iriana consta intr-o pigmentare inegala a irisului in doua sectoare diferite ale aceluiasi ochi (forma unilaterala) sau coloratie diferita a irisului celor doi ochi (forma bilaterala). heterocromia iriana. Poate asocia alte anomalii oculare dar si somatice printe care tumora Wilms. Subiectiv se insoteste de fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. corectopia.corneean. albinismul.sau bilaterala. pseudopolicoria. Pseudopolicoria consta in aspectul perforat al irisului in mai multe puncte care da senzatia existentei mai multor pupile. • Anizocoria este o anomalie rara ereditara caracterizata prin inegalitatea diametrelor celor doua pupile. . • • Corectopia afectiune ereditara ce se defineste printr-o pozitie anormala (ectopica) a corneei in periferia irisului. forma consecutiva leziunilor simpaticului cervical si heterocromia complicata Fuchs care asociaza ciclita si cataracta. Tratamentul este mai mult paleativ si vizeaza indepartarea fotofobiei prin folosirea de ochelari fumurii si lentile de contact cu iris colorat. uveitice. de aceea se impun investigatii paraclinice pentru detectia precoce a acesteia. Dar aceste gauri nu sunt pupile propriu-zise deoarece nu au sfincter si motilitate reflexa proprie. chisturile congenitale. glaucomatoase) in care aceste reflexe sunt absente sau alterate. colobomul irian. Sunt produse in urma vindecarii sechelare a unor procese inflamatorii intrauterine. Reflexele pupilare sunt normale spre deosebire de anizocoriile dobandite (traumatice.Anomaliile congenitale ale irisului sunt: aniridia. Exista trei forme clinice: forma simpla nu are semnificatie patologica. Fotofobia simptomul dominat se combate cu ochelari fumurii iar aspectul inestetic cu lentile de contact cu iris colorat. anizocoria.

decolorare a irisului si a fundului de ochi ceea ce permite vizualizarea vaselor coroidiene. tegumente palide. ambliopie. care proemina in campul pupilar.• • Chisturile congenitale sunt foarte rare. • albinismul ocular izolat afecteaza in diferite grade doar structurile oculare si se manifesta prin fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. Colobomul atipic (macular) se prezinta sub forma unei zone albe marginita de pigment negru. Albinismul este o afectiune ereditara caracterizata prin absenta melaninei in melanocite. Fundul de ochi reprezentat de sclerotica capata o nuanta alb cenusie vizibila prin retina transparenta. nistagmus. Exista doua forme clinice principale: • albinismul oculo-cutanat se caracterizeaza prin culoare blonda a parului. • Colobomul coroidei poate sa apara sub doua forme: colobom tipic dispus inferior in spatiul dintre papila si marginea inferioara a coroidei si colobom atipic care ocupa regiunea maculara. coroideremia si angiomul coroidei. apar sub forma unor proeminente (. Afectiunile congenitale ale corpului ciliar sunt mult mai rare si constau in inlocuirea unei portiuni cu tesut conjunctiv vascularizat (colobom) sau metaplazii ale epiteliului ciliar cu pigmentarea acestuia. • Coroideremia se manifesta prin absenta coroidei si a epiteliului pigmentar retinian. Consta intr-o zona alba ce porneste din vecinatatea nervului optic pana in regiunea ciliara. vizibile biomicroscopic. Tratamentul vizeaza corectarea viciilor de refractie. Clinic se manifesta prin depigmentarea parului. Simptomatologia include scaderea acuitatii vizuale (adesea sub 1/10). ciucuri”) maronii. nistagmus. . torticolis si ingustari ale campului vizual. Tratamentul vizeaza corectarea deficitelor vizuale care pot apare: strabism. Afectiunile congenitale ale coroidei sunt colobomul coroidei. tegumentelor si structurilor oculare. fotofobie iar in formele grave alterari ale simtului cromatic. Intotdeauna este insotit de colobomul retinian. . reducerea fotofobiei cu ajutorul ochelarilor fumurii si lentile de contact estetice.

Filmul lacrimal are proprietati antibacteriene atat prin imunoglobulinele tip Ig A si sistemului complement continute cat si prin mecanism pur fizic de .Ciaccio). Glanda lacrimala principala este situata in unghiul superoextern al orbitei trimitand si o prelungire palpebrala (numita si glanda accesorie Rosenmuller) . acestea produc stratul superficial al filmului lacrimal (glandele Moll. puncte lacrimale. Caile lacrimale (canale excretorii. de tip sebaceu. sacul lacrimal si canalul lacrimonazal) au rolul de a aduce lacrimile in contact cu conjunctiva si corneea si de evacuare a acestora inspre meatul inferior al foselor nazale. Glandele accesorii sunt situate la nivelul conjunctivei tarsale. Filmul lacrimal cu o grosime intre 4 si 8 µ se formeaza prin intinderea lacrimilor (din secretia bazala) pe epiteliul corneean prin actul reflex al clipitului. intratarsal sau sub forma de celule libere pe suprafata conjunctivei. cu secretie de mucina (glandele Henle si Manz) si cu secretie lipidica. foarte rara a corodei aparand mai mult in ochi enucleati Anomalii congenitale ale aparatului lacrimar Aparatul lacrimal este alcatuit din glande lacrimale (principale si accesorii) si cai lacrimale. Zeiss si Meibonius) . Ea are o secretie seroasa paroxistica (reflexa). permanenta.• Angiomul coroidei este o tumora vasculara benigna. Glandele lacrimale accesorii sunt de trei tipuri: • • • cu secretie seroasa (glandele Krause si Wolfring. Glandele accesorie asigura secretia mucoasa bazala.

. Tratamentul consta in extirparea in bloc a chisturilor pentru a evita recidiva. orbita. Cauza acestui sindrom o poate constitui fie absenta glandelor lacrimale fie de anomalii neurologice (hipoplazia nucleului lacrimal. etc. epifora (expresie a sindromului ochiului lacrimos) adica scurgerea libera si permanenta a lacrimilor pe obraz in lipsa unei stimulari reflexe. Alacrimia este urmarea lipsei congenitale a glandelor lacrimale ce apare in cadrul anoftalmiei sau criptoftalmiei. • Chisturi congenitale este o anomalie cunoscuta si sub denumirea de „dacryops” constand in existenta congenitala a unor formatiuni lichidiene in unghiul superoextern al ochiului. VII. Anomaliile congenitale pot interesa atat glandele lacrimare cat si sistemul excretor avand pe plan clinic urmatoarele consecinte: • sindromul de ochi uscat congenital cu deshidratarea si tulburari trofice ale corneei urmate de aparitia de mici eroziuni ce predispun la suprainfectii. Ecografia este utila pentru punerea diagnosticului. corp ciliar. ) . Cealalta functie majora a filmului lacrimal consta in asigurarea nutritiei corneei (tesut in mod normal avascular) si prevenirii deshidratarii acesteia. • • Fistulele congenitale sunt comunicari anormale situate deasupra marginii superioare a cantusului extern sau deasupra marginii superioare a tarsului. Chisturile contin lacrimi cu o dominanta a componentei seroase sau mucinoase.indepartare continua a bacteriilor. Anomaliile congenitale ale glandelor lacrimale: • Glandele supranumerare sunt glande in plus fata de cele normale situate ectopic la diferite nivele ale ochiului (iris. Indicele bacteriostatic al lacrimilor poate fi dozat. paralizii congenitale ale nercilor cranieni VI. dermoidul limbului. • • staza lacrimilor in caile lacrimale cu suprainfectarea acestora. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a acestora sau transplantarea lor in fundul de sac conjunctival. Expresia clinica este aparitia exoftalmiei uneori chiar importanta. Cele de dimensiuni mai mari pot fi palpate. XII) . Manifestarea clinica este aparitia sindromului ochiului lacrimos cu lacrimare excesiva (epifora) .

Anomalii congenitale ale cailor lacrimale • • • • • Imperforatia sau ocluzia punctului lacrimal are ca urmare aparitia epiforei. Tratamentul vizeaza dilatarea punctului lacrimal folosind o sonda extrem de fina sub microscop. Ocluzia canaliculului lacrimal este ceva mai frecventa decat precedenta avand uneori transmitere ereditara. poate afecta canaliculul in totalitatea sau doar portiunea externa a acestuia. Prezenta de canaliculi supranumerari este in majoritatea cazurilor asimptomatica. Daca se insoteste de prezenta unor fistule conduce la eliminarea lacrimilor pe piele ceea ce impune necesitatea extirparii fistulelor. Dacriocistografia este explorarea paraclinica de electie care poate evidentia si alte anormalitati cum ar fi existenta diverticulilor sacului sau canalului lacrimonazal si in mod cu totul exceptional absenta completa a cailor lacrimale in anomalii grave ale fetei. Imperforarea congenitala a canalului lacrimonazal duce la manifestari cum ar fi epifora, conjunctivita purulenta, dacriocistita care apar in general intre a 10-a si a 12-a zi dupa nastere pana cel tarziu in a doua luna. Canalul fie se termina in meatul inferior dar fara al perfora fie se termina sub forma unui reces intre mucoasa meatului si peretele osos. Portiunea osoasa a conductului poate fi absenta. Pentru punerea diagnosticului se folosesc teste de permeabilitate cum ar fi: • • • • • instilarea de fluoresceina sau orice alt lichid colorat in fundul de sac conjunctival trebuie sa ajunga in nas, injectarea de ser in canaliculul inferior este urmata de refluare prin canaliculul superior in cazul unui obstacol situat in aval, rinoscopia poate evidentia o posibila cauza nazala a imperforarii, sondajul cailor lacrimale evidentiaza obstacolul, radiografia cu substanta de contrast de asemenea poate localiza obstacolul.

Tratamentul in aproape jumatate din cazuri nu este necesar, vindecarea obtinandu-se spontan. Intr-o prima etapa se administreaza antiseptice si decongestive conjunctivale, se maseaza regiunea sacului lacrimal si se face irigare sub presiune cu astuparea prealabila a punctului lacrimal superior pentru a forta ruperea membranei Hasner (valvula Hasner este situata la deschiderea nazala a canalului lacrimonazal avand rolul fiziologic de a impiedica refluarea lichidului din nas contaminat deci cu bacterii in sistemul lacrimal sau patrunderea aerului) . Daca permeabilizarea totusi nu se obtine se face inainte de trei luni sondajul canalului, procedeu ce poate fi repetat de doua trei ori. Ca ultima varianta terapeutica se practica interventia chirurgicala numita dacriocistorinostomia dar dupa ce copilul a implinit varsta de trei ani.

Anomalii congenitale ale conjunctivei Conjunctiva este membrana transparenta care inveleste fata posterioara a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si partea anterioara a sclerei (conjunctiva bulbara) . Anomaliile congenitale ale conjunctivei sunt afectiuni rare si cuprind malformatii congenitale, tumori disgenetice si tulburari metabolice. Observarea si evaluarea periodica este atitudinea standard, tratamentul impunandu-se in cazurile in care datorita cresterii in dimensiuni a acestor formatiuni se produc la scaderi ale campului vizual sau acuitatii vizuale, sau din ratiuni estetice si nu numai atunci cand asociaza si alte anomalii. Limfedemul conjunctival congenital este o conditie foarte rara ce apare datorita malformatiilor vaselor limfatice (staza limfatica) . Semnul major este edemul dur al conjunctivei bulbare, unilateral sau bilateral. Exista doua forme de manifestare: precoce (pana in

varsta de un an) si tardiva (intre 10 si 20 de ani) . Asociaza uneori diverse malformatii ale membrelor (sindactilie, polidactilie) sau poate aparea in cadrul sindromului Milroy (debuteaza la nivelul membrelor inferioare la la mai multe persoane ale unei familii dar in generatii succesive) . Epitarsul sau sortul conjunctival este o afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei. Tumorile disgenetice sunt tumori congenitale care afecteaza tesuturile epitelial, glandular, nervos, pigmentar si limfatic precum si vasele de sange. Sunt localizate preponderent la nivelul limbului sclero-corneean. Cuprind urmatoarele entitati clinice:

Dermoidul limbului este o mica proeminenta, alb-rozie din care pleaca mai multe fire de par, aderenta la planurile profunde situata la nivelul limbului. Este in mare majoritate a cazurilor unilateral. De dimensiuni mici la nastere, poate creste destul de mult la pubertate acoperind o parte din cornee.

Dermolipomul este o formatiune formata din tesut conjunctiv dens, fibros, acoperita de epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat situata in regiunea supero-externa a conjunctivei si aderenta la aceasta. In profunzime se continua nemijlocit cu paniculul adipos. Poate prezenta anexe sebacee si piloase. Apare de obicei in asociere cu alte anomalii congenitale ale fetei (fistule preauriculare, apendicele preauricular) sau in cadrul asa numitelor sindroame fisurale ale fetei (sindromul Franceschetti si Goldenhar) .

Melanomul benign al conjunctivei apare sub forma unei formatiuni foarte usor proeminenta, mobila pe planurile subjacente, de culoare brun neagra situata in preajma limbului sclero-corneean sau a plicii semilunare. Au o crestere marcata atat in dimensiuni cat si ca pigmentare inainte de pubertate dar fara a prezenta risc de malignizare.

Angiomul conjunctival congenital este o tumoreta proeminenta, de culoare rosie sau cianotica (in functie de felul sangelui pe care il contine arterial sau venos), variabila ca marime (de la 2-3 mm la dimensiunile uni bob de mazare) situata la nivelul carunculei lacrimale sau a conjunctivei palpebrale. Poate avea diferite forme : telangiectazic sau cavernos, sesil sau pediculat. Poate avea caracter infiltrativ si potential de a creste in dimensiuni.

Osteosarcomul si condromul conjunctivei sunt afectiuni foarte rare constand in prezenta de la nastere a unor formatiuni nodulare, mobile, dure, situate indeosebi in cadranul superolateral al sclerei. Sunt formate din osteocite sau condrocite si cresc foarte putin de-a lungul vietii.

Cistinoza este o tulburare metabolica ereditara constand in imposibilitate metabolizarii cistinei fapt care duce la depozitarea acesteia intracelulara sub forma de cristale. Intereseaza diferite tesuturi si organe printre care si conjunctiva si corneea. Se deosebesc trei tipuri clinice: a copilului, a adolescentului si a adultului. Tratamentul vizeaza reducerea aportului (dieta) si facilitarea eliminarii prin administrarea de cisteamina.

Anomalii congenitale ale nervului optic Colobomul papilar tipic este o anomalie cu transmitere autosomal dominanta care poate aparea izolat sau in cadrul colobomului corioretinian constand in lipsa unei portiuni variabile ca intindere din papila optica si retina cu respectarea vaselor retiniene. Poate fi uni- sau bilateral. Obiectiv discul apare de dimensiuni marite adesea ovalizat vertical. Tabloul clinic depinde de marimea colobomului si eventuala asociere a altor anomalii oculare dar in principal este dominat de ingustari sectoriale ale campului vizual corespunzator colobomului. Colobomul papilar atipic este foarte rar constand in prezenta unei excavatii la nivelul jumatatii inferioare a papilei. Functia vizuala poate fi alterata de marimea colobomului, de eventuale leziuni asociate ale globului ocular sau posibile complicatii.

Fosetele colobomatoase sunt mici excavatii, in general unilaterale (95%) constand din lipsa de substanta la nivelul suprafetei capului nervului optic. Culoarea leziunilor variaza: gri pentru cca. 60 % dintre ele, alb-galbui 30 % si negru 10 %. Profunzimea depresiunilor variaza intre 0, 5 si 25 dioptrii. In timp poate aparea o decolare seroasa cu dezvoltarea unei maculopatii. Sindromul morning glory este o anomalie rara care asociaza un deficit al peretelui scleral, o papila largita, care prezinta o excavatie profunda sub forma de palnie, prezenta unui stafilom scleral peripapilar si a unui burelet proeminent pigmentat ce inconjoara papila. Rasunetul clinic consta in scaderea acuitatii vizuale sub 1/50 la aproape toti pacientii. In evolutie poate duce la dezlipire de retina care este principala complicatie ce poate surveni. Efectuarea unei tomodensiometrii este necesara pentru diferentierea leziunii de o tumoare (a retinei sau a papilei optice). Disversiile papilare definesc starea in care axa deschiderii papilei si axa vaselor centrale sunt orientate intr-o orice alta directie decat temporala (care este cea normala). Astfel se deosebesc disversii: inferioare, inferioare si nazale, inferioare si temporale, superioare, nazale. Acestea din urma mai sunt cunoscute si sub denumirea de inversie papilara sau situs inversus. Acuitatea vizuala ramane scazuta sub 5/10 chiar si dupa corectie la aproximativ 67% din disversii. Alte consecinte ale leziunii sunt aparitia scotomului central, marirea petei oarbe, scotom tip Bjerrum si deficite in cadranul temporal superior. Conusul congenital defineste o suprafata regulata, semilunara, localizata in axa disversiei asociate al carei planseu este mai profund decat planul retinei invecinate. Atrofia corioretiniana in sector se prezinta sub forma unei regiuni depigmentate, de dimensiuni variabile, care intereseaza fie o zona restransa in jurul conusului fie intreaga portiune inferioara a retinei ajungand pana la ora serrata. In regiunea afectata de atrofie se obiectiveaza o miopie.

Asocierea conusului, atrofiei corioretiniene in sector si situs inversus al vaselor retiniene definesc sindromul disversiei papilare. Aplazia papilara este o afectiune rarisima si grava care presupune absenta papilei, a nervului optic si a unei portiuni de retina avand drept consecinta clinica existenta enei cecitati congenitale necurabile. Hipoplazia papilara desemneaza o diminuare congenitala uni- sau bilaterala a dimensiunilor papilei si nervului optic. Consecintele clinice ale acestui fapt sunt aparitia strabismului si a nistagmusului precum si scaderea acuitatii vizuale pana la perceptie luminoasa in unele cazuri. In alte cazuri acuitatea vizuala poate fi normala. Papila este alcatuita preponderent din tesut glial stratul de fibre optice fiind redus. Asocierea hipoplaziei papilare cu alte anomalii craniofaciale este frecventa. Megalopapila este o papila optica mai mare decat cea considerata statistic normala. Tulburarile de mielinizare ale nervului optic se manifesta sub doua forme clinice:

sindromul Beauvieux sau pseudoatrofia cenusie a papilei este o afectiune rara constand in intarzierea mielinizarii nervului optic care in mod normal se incheie cel tarziu imediat dupa nastere. Intereseaza preponderent nou-nascutii prematur care prezinta cecitate in ciuda aspectului normal al ochilor. Semnul caracteristic este aspectul cenusiu metalic al papilei.

persistenta fibrelor de mielina peripapilare (avand o frecventa de 0, 3-1%) . Aspectul tipic care pune diagnosticul este acela de rozeta sau flacara alb stralucitoare, matasoasa pornind de la papila si continuandu-se cu prelungiri care urmeaza adeseori traiectul vaselor sanguine retiniene. Functia vizuala este normala.

Membrana epipapilara apare sub forma unui voal conjunctiv, fin, transparent care acopera in totalitate sau partial discul optic.

Anomalii congenitale ale vitrosului Apar datorita persistentei diferitelor structuri fetale sau printr-o dezvoltare anormala a acestora. Persistenta resturilor sistemului hialoidian este aproape o regula la copiii nascuti prematur (95%) si rara la cei nascuti la termen (cca. 3%). Punctele Mittendorf reprezinta resturi ale sistemului vascular fetal anterior situate inferonazal la polul posterior al cristalinului. Nu produc tulburari optice. Papila Bergmeister este o proeminenta papilara caracterizata de absenta excavatiei fiziologice, de forma lineara, situata anterior papilei nervului optic. Este constituita din resturi obliterate ale portiuni posterioare a arterei hialoide si tesut glial. Chisturile vitreene sunt resturi ale sistemului hialoidian situate in vitrosul anterior sau posterior. tulburari functionale pot apare in functie de numar si localizare. Persistenta arterei hialoide apare sub forma unui conduct filamentos, rareori permeabil inconjurat uneori de tesut glial care se intinde de la discul optic la cristalin. Persistenta vitrosului primitiv este o malformatie congenitala grava, de obicei unilaterala care intereseaza portiunea anterioara a vitrosului primitiv sub forma unei placi fibrovasculare aderente la capsula posterioara cristaliniana si la corpul ciliar pe care il tractioneaza central. Poate asocia microftalmie. Evolutia este nefavorabila antrenand reducerea profunzimii camerei anterioare, opacifierea cristalinului, hemoragii vitreene si glaucom secundar. Diagnosticul diferential se face cu retinoblastomul, cataracta

congenitala si persistenta resturilor arterei hialoide. Tratamentul consta in ablatia totala a malformatiei decoland-o cu mare grija de pe fata posterioara a cristalinului pentru a nu leza capsula. in ultima instanta in cazurile foarte severe se poate ajunge la enucleatie. Vitroretinopatia exsudativa dominanta evolueaza asemanator retinopatiei prematuritatii dar in in lipsa oxigenarii postnatale in trei stadii: • • • decolarea posterioara a vitrosului cu formarea de bride care tractioneaza retina; ingrosarea cicatriceala a membranelor vitreene si neoangiogeneza; vasele retiniene temporale capata un aspect tortuos; apar fibroza vitreana si exsudatele subretiniene care produc in final dezlipirea de retina.

Degenerescenta vitreoretiniana periferica (boala Wagner) apare datorita unui defect de dezvoltare a vitrosului secundar exprimat prin prezenta unor spatii optic vide in vitros delimitate de membrane subtiri, fenestrate, avasculare dispuse anteroposterior si aderente la nivelul ecuatorului. Patogenic procesul este initiat de leziuni degenerative ale vaselor apartinand anastomozei circulatiei vitreoretiniene la nivelul careia se acumuleaza tesut conjunctiv amorf, nediferentiat care in timp sufera un proces de hialinizare si scleroza. Leziunile degenerative corioretiniene care pot varia de la atrofia coriocapilarelor coroidei pana la zone degenerative intinse asociate cu intecuirea vaselor retiniene se obiectiveaza cu ajutorul examenului fundului de ochi. Progresia bolii se face in directia aparitiei dezlipirii de retina. Distrofia vitreoretiniana Goldmann-Favre se manifesta prin degenerescenta pigmentara retiniana primara care declanseaza procesele degenerative vitreene (degenerescenta macrofibrilara a vitrosului insotita de lichefierea sa) si retinoschizis periferic. Simptomatologia clinica cuprinde scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana la 1/10, stramtorarea concentrica a campului vizual, discromatopsie in axul albastru-galben. Investigatii paraclinice utile sunt adaptometria si angiofluorografia.

Arsurile corneei

pleoapele-malpozitii palpebrale. s. incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. arsurile severe produc o dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-sclerala. ). clorhidric. fluorhidric s. Tratamentul se face in trei etape: • tratamentul de urgenta. durere vie. Bazele tari saponifica lipidele peretelui celular provocand moartea celulelor epiteliale dupa care patrund adanc in stroma provocand distructia keratocitelor. acetic. Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a returilor solide ale substantei chimice. electric. Simptomatologia difera in functie de gravitatea arsurii si consta in lacrimare. a. Modificarile obiective variaza in functie de gravitatea arsurii: in arsurile usoare apar mici eroziuni epiteliale. var. a substantei fundamentale si edematierea fibrelor de colagen. aflate in diferite stari de agregare. Acestea pot interesa: conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale. corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie. blefarospasm insotite in zilele urmatoare de o scadere progresiva a acuitatii vizuale. Arsurile chimice sunt cauzate de baze (hidroxid de sodiu. azotic. ) si acizi tari (acid sulfuric. a. etc. Acizii actioneaza asupra proteinelor provocand denaturarea. amoniac. coagularea si precipitarea acestora formand astfel o bariera protectoare ce limiteaza oarecum patrunderea toxicului. in arsurile medii se observa opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida) .cel mai important pentru vindecarea ad integrum-consta in indepartarea toxicului. Agentul cauzator produce in prima etapa necroza tisulara care este urmata de edem si inflamatie.Sunt leziuni corneene necrotico-inflamatorii produse de contactul cu un agent chimic (acizi sau baze tari). In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii. anilina. termic sau actinic (radiatii). .

Profilaxia se poate face foarte usor prin folosirea ochelarilor de protectie. Toate acestea provoaca coagularea proteinelor. Arsurile produse de radiatiile ultraviolete (lampi solare. Arsurile termice sunt produse de contactul cu materiale topite (metal. tratamentul fiind acelasi. acid ascorbic). necroza aseptica. Tratamentul vizeaza limitarea reactiei inflamatorii (corticosteroizi administrati local). coliruri cu antibiotice si analgezice pentru combaterea durerii.• a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante. limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea durerii. camera umeda si unguente cu antibiotice) si stimularea reepitelizarii. keratite. Arsurile fizice sunt produse de agenti termici si radiatii (ultraviolete si ionizante). Tabloul clinic este asemanator cu cel din arsurile chimice cu deosebirea ca sunt intotdeauna insotite de afectari palpebrale. Conjunctivita acuta . durere. etc. Tratamentul se face prin administrarea de cicloplegice cu actiune rapida pentru combaterea spasmului ciliar. aparate de sudura. smoala. senzatie de corp strain. mase plastice etc. pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu. arcuri carbonice. opacifierea corneei. evitarea suprainfectiilor (pansamente sterile. • tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron. combaterea reactiei irido-ciliare. Radiatiile ionizante provoaca atingeri corneene variabile: hipoestezie. ) si vapori sau gaze fierbinti. entropion. eclipse solare) se manifesta la cateva ore de la expunere prin fotofobie. ) si estetice.

atopica sau nespecifica • Hiperemie conjunctivala. Semne si simptome: • Generale: in infectia virala. bacteriana.Conjunctivita acuta reprezinta inflamatia conjunctivei palpebrale si/sau bulbare cu durata mai mica de 4 saptamani. ochi rosu . alergica.

sau se pot asocial cu gripa. infectia gonococica acuta • • • • • .apar sporadic la copii.edem conjunctival Extindere rapida a ulceratiei corneene superioare Edem palpebral • Conjunctivita virala cu herpes simplex sau herpes zoster • • • • Conjunctivita bacteriana. cu progresarea la ambii ochi in 1-2 zile Secretie mucoasa apoasa Foliculi ai conjunctivei palpebrale inferioare Adenopatie preauriculara palpabila Poate exista istoric de herpes simplex ocular recurent Senzatie de arsura. cu adenovirus sau enterovirus . rareori prurit Unilateral. rujeola sau parotidita epidemica • • • • • Istoric de infectie a cailor respiratorii superioare sau simptome sistemice de infectie virala Poate debuta la un ochi.• • • • • Prezenta secretiei Senzatie de corp strain Prezenta de cruste la nivelul pleoapei Acuitate vizuala si reactivitate pupilara normal Conjunctivita virala. asociata cu vezicule cutanate herpetice la nivelul pleoapei sau in teritoriul de distributie a ramurii oftalmice a nervului trigemen in infectia cu herpes zoster • Nodule preauriculari palpabili Debut rapid in 12-24 ore Secretie purulenta abundenta Chemozis .

edem conjunctival Fara adenopatie preauriculara La pacientii care folosesc lentil de contact trebuie exclusa cheratita cu pseudomonas Pruritul este simptomul dominant Secretie apoasa Istoric de alergie cu caracter sezonier sau la particule de praf Chemozis .• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adenopatie preauriculara Istoric sau semne de boala cu transmitere sexuala (Chlamydia. de culoare cenusiu-albicioasa) Uneori sunt prezente puncte albe supradenivelate pe fata interna a pleoapelor Conjunctivita bacteriana.edem conjunctival Edem si eritem palpebral Fara adenopatie preauriculara Istoric de atopie Prurit Secretie vascoasa abundenta Recurente sezoniere Papile conjunctivale mari situate subpalpebral Uneori ulcer cornean superior (infiltrat steril. HIV) Prurit usor Secretie purulenta redusa cantitativ Chemozis . nongonococica: poate fi epidemica Conjunctivita alergica Conjunctivita aopica/alergica ("de primavara") recurenta .

infectia progreseaza frecvent catre ulcer cornean) Neisseria gonorrheae Neisseria meningitidis Conjunctivita bacteriana . virusul urlian. sau virusul gripal Staphylococcus aureus S.• • • • • Uneori cheratopatie punctata superficial la coloratia cu fluoresceina Uscaciunea mucoasei globului ocular cu eritem si secretie intermitenta de mucus Iritatie secundara expunerii la agentii chimici sau reactiei la medicamente Corp strain: eritemul si secretia pot persista timp de 24 ore dupa indepartarea corpului strain Conjunctivita nespecifica iritativa Cauze: • Conjunctivita virala • • • • • • • • • • • • • • • Adenovirusuri (guturaiul) Virusul Coxsackie Enterovirusuri (conjunctivita hemoragica acuta) Herpes simplex (infectie primara si recurenta) Herpes zoster sau varicela Molluscum contagiosum Virusul rujeolic. epidermidis Streptococcus pneumonia Haemophilus influenzae (mai ales la copii) Specii de Pseudomonas (trebuie excluse la cei ce utileaza lentile de contact.

sindrom Stevens-Johnson. Chlamydia.cu debut gradat in 4 saptamani Rinoconjunctivita (febra de fan). pemfigus. sifilis. tuberculoza. alergii sezoniere Conjunctivita de primavara/atopie Substante iritative: medicamente topice. boala Kawasaki. sifilis. sarcoidoza. herpes Utilizarea lentilelor de contact: pseudomonas Tratament . guta. vapori de fum Boli autoimune: sindrom Sjögren. expunere la raze ultraviolet. psoriazis. paraziti. epidemii de conjunctivita virala sau bacteriana Contactul cu personae cu boli cu transmitere sexuala: gonoree. granulomatoza Wegener Rar: ricketsii. sindrom carcinoid.• • • • • • • • Chlamydia trachomatis produce conjunctivita cronica .masuri generale: • • • • Comprese reci si curatarea zonei palpebrale de 4 ori pe zi Intreruperea utilizarii lentilelor de contact in faza inflamatorie Acoperirea ochiului afectat nu este utila Evitarea agentilor iritanti precum vapori de fum. vantul. sindrom Reiter Conjunctivita alergica Conjunctivita nespecifica Factori de risc: • • • Istoric de contact cu personae infectate. fungi. vant. expunerea prelungita la soare Degenerescenta vitreene . boala Graves.

descoperita intamplator (de obicei in jurul varstei de 40 de ani). Vitrosul din vecinatatea acestor opacitati este lichefiat si degenerat cu deplasarea periferica a colagenului. Consta in aparitia in interiorul vitrosului a numeroase particule mobile. de aspect vatos (depozite de amiloid). Tratamentul chirurgical constand in vitrectomie se practica doar daca apar tulburari importante ale acuitatii vizuale. Sunt descrise doua tipuri: microfibrilara si macrofibrilara. Degenerescenta miopica este o degenerscenta a vitrosului care apare la miopi. Cea microfibrilara apare la miopii de varsta medie care nu au antecedente de dezlipire de retina. Consta in prezenta la nivelul vitrosului uni. a unor opacitati albicioase. care apare in lipsa unui agent agresor ca expresie a imbatranirii. asimptomatica. Structura specifica poate fi observata cu ajutorul microscopiei electronice iar componenta principala (o proteina asemanatoare prealbuminei) identificata cu ajutorul studiilor de imunocitologie.sau bilateral. se aseamana ca tablou cu degenerscenta senila si evolueaza spre decolare posterioara de vitros si colaps. progresiva. Degenerescenta macrofibrilara poate apare si la emetropi si se instaleaza precoce (pana la pubertate) si evolueaza rapid spre decolare de vitros. Patogenia implica fagocitarea de catre hialocite a proteinei anormale. in vecinatatea retinei in prima instanta dar apoi si anterior. Biochimic sunt sferule de hemoglobina sau cristale de colesterol dar fara a fi asociate cu hipercolesterolemia. Este dovedita de: modificarea aspectului canalului Cloquet care din orizontal si rectiliniu la nastere devine sinuos si coborat sub axa optica si de extinderea spre inapoi pana aproape de ecuator a bazei vitrosului.Degenerescenta senila a vitrosului este o modificare spontana. Procesul incepe in centrul vitrosuluicare se clarifica pentru deveni intr-un final optic vid. Prezenta lor este obiectivata cu ajutorul biomicroscopiei. coroidiene si coriocapilare. Amiloidoza vitreana apare secundar amiloidozei sistemice. . Fibrele de colagen modificate se aglutineaza la periferie. Afecteaza deasemenea vasele retiniene. stralucitoare de culoare aurie sau policrome. Synchysis scintillans (sinchisis scanteietor) este o degenerare bilaterala a vitrosului.

calciu hidroxifosfat si oxalat de calciu). Se manifesta prin aparitia la nivelul vitrosului a unor particule rotunde. cristale de fosfolipide complexe si acid mucopolizaharidic. 04-0. 5%) intalnita la persoanele in varsta (raportul barbati/femei fiind de 2/1). Este unilaterala in trei sferturi din cazuri.Hialoza asteroida (Bola Benson) sau synchisis albescens este o afectiune benigna rara (0.constand in vitrectomie.se face in cazurile in care hialoza asteroida in stadii avansate si bilaterale reduce foarte mult acuitatea vizuala.galbuie dispuse in siraguri sau ciorchine (aspect ecografic de fulgi de zapada). de culoare alb. Tratamentul. Acesti corpusculi asteroizi sunt alcatuiti in principal dn fosfor si calciu (sub forma de sapunuri de calciu: stearat si palmitat de calciu. Dezlipirea de retina .

Cea mai frecventa cauza este retinopatia diabetica proliferativa. • • • Dezlipirea de retina de tip regmatogen (fisura)(DRR): cel mai frecvent tip. de obicei datorita unui proces inflamator sau tumoral. Se produce atunci cand lichidul vitros intra in contact cu spatiul subretinian prin intermediul unei fisuri la nivelul retinei Dezlipirea exsudativa sau seroasa: se produce in absenta unei fisuri retiniene.Separarea retinei senzoriale de epiteliul pigmentar subiacent al retinei se numeste dezlipirea de retina. pe care o detaseaza de epiteliul pigmentar. Semne si simptome: • • • Flash-uri (fotopsie) Fosfene Modificari ale campului vizual . Dezlipirea prin tractiune: aderentele vitroretiniene exercita o tractiune mecanica asupra retinei.

• • DVP asociata cu hemoragie vitroasa determina o incidenta crescuta a fisurilor retiniene Dezlipirea exsudativa: • • • • • • • • Tumori Afectiuni inflamatorii (sindrom Harada. tractiunea exercitata de corpul vitros provocand fisuri la periferia retinei.• • • • • • Celule pigmentare in corpul vitros (“particule de tutun”) Vederea centrala este pastrata daca macula nu este detasata Acuitate vizuala scazuta (20/200 sau mai mica) in cazul pierderii vederii centrale datorita detasarii maculei Supradenivelarea retinei asociata cu una sau mai multe fisuri retiniene in DRR. gelul vitros se lichefiaza. in periferia retinei. sau supradenivelarea retinei in absenta fisurilor in dezlipirea exsudativa La 3-10% din pacientii cu DRR presupusa nu se evidentiaza nici o fisura retiniana Tractiunea retinei fara fisuri retiniene in dezlipirea prin tractiune Cauze: • Tractiunea cauzata de detasarea posterioara a corpului vitros (DVP) determina producerea celor mai multe fisuri. Odata cu inaintarea in varsta. conducand la separarea vitrosului de retina. exsudat la nivelul uveei.Gelul vitros ramane totusi atasat la nivelul bazei vitroase. hipertensiune maligna) Retinopatie diabetica proliferativa Retinopatie cicatriciala de prematuritate Retinopatia proliferativa cu cellule falciforme Traumatism penetrant Dezlipirea prin tractiune: . sclerita posterioara) Diverse (retinopatie seroasa central.

Daca este implicata foveea. Rupturile in lambou sau in potcoava la pacientii simptomatici (cu flashuri sau fosfene) trebuie tratate. Fisurile atrofice la pacientii simptomatici sunt rareori tratate.Factori de risc: • • • • • • • • • Miopie (mai mare de 5 dioptrii) Afachia (absenta cristalinului) sau pseudoafachia DVP si conditii associate (afachia. Degenerarea reticulara este o anomalie vitroretiniana cu incidenta de 6-10% in populatia generala Glaucom Ghemuri vitroretiniene. Fisurile operculate la pacientii simptomatici sunt uneori tratate. • • • • Degenerarea reticulara cu sau fara fisuri la pacientii asimptomatici cu antecedente de dezlipire de retina la ochiul controlateral poate fi tratata profilactic Rupturile retiniene in lambou la pacientii asimptomatici sunt frecvent tratate profilactic Dezlipirea exudativa este de obicei controlata prin tratarea afectiunii subiacente Dezlipirea prin tractiune este controlata de obicei prin simpla tinere sub observatie. Discromatopsia sau lipsa perceptiei culorilor . Se formeaza prin tractiune vitroasa localizata Pliuri la nivelul meridianelor. afectiuni inflamatorii si traumatisme) Traumatisme Dezlipirea retinei la nivelul ochiului controlateral Degenerare reticulara. Tratament . Retina in cantitate excesiva se gaseste la nivelul cadranului supranazal. atunci este necesara vitrectomia.masuri generale: • Nu toate fisurile sau rupturile retiniene necesita tratament.

cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. verde. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. . Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. responsabile de vederea in intuneric. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. verde sau albastra. responsabile de perceptia cromatica. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. care contine celule cu conuri. prin neuronii retinei. semnalele luminoase sunt transmise succesiv.Discromatopsia este o anomalie a vederii.

De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. de obicei. ireversibile si netratabile. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. Simptome: Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. prezente de la nastere. iar cele dobandite sunt. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. adica nu pot nici sa se agraveze.Cauze: Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. In functie de cauza. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. dar nici sa fie tratate. nu este perceputa nici o culoare. In discromatopsiile severe. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. alb si negru. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. poate percepe nuante ale culorilor. ci doar nuante de gri.

Distrofia granulara sau nodulara Groenow I este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care debuteaza in primii ani de viata dar trece o perioada variabila de mai multi ani pana la aparitia simptomatologiei. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. In stroma anterioara apar opacitati nodulare de dimensiuni inegale si margini neregulate separate intre ele de zone de cornee normala. care poate imbunatati perceptia culorilor. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Distrofii ale stromei corneene Dintre toate distrofiile corneei acestea sunt cele mai severe deorece produc modificari ale transparentei corneei (mergand pana la opacifiere totala) si o scadere importanta a acuitatii vizuale. Microscopia optica evidentiaza un material granular infiltrat la nivelul membranei Bowman si care se coloreaza in rosu cu tricrom Masson. La microscopul electronic se observa cristale paralelipipedice asezate in placi confluente in stroma anterioara.• • interventia chirurgicala. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: • • • lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. Nodulii superficiali bombeaza epiteliul modificandu-i curbura .

Se transmite autosomal dominant. paralizii de nervi cranieni si periferici. Modificari ale functiei vizuale se produc in general tardiv spre 40-50 de ani dar beneficiaza de keratoplastie perforanta. Distrofia maculara Fehr sau distrofia patata Groenow II este o afectiune autosomal recesiva severa care consta in aparitia unor opacitati de culoare alb-cenusie in toata stroma superficiala si care se extind cu timpul in toata grosimea stromei. Consecinta majora pe plan clinic este scaderea transparentei corneei urmata de scaderea precoce si accentuata a acuitatii vizuale care in jurul varstei de 40 de ani ajunge sub limita utilitatii practice moment in care se impune instituirea tratamentului chirurgical constand in keratoplastie. Anumite perturbari in sinteza keratansulfatului conduc la formarea depozitelor corneene de glucozaminoglicani. bifurcate in unghi ascutit fara a se anastomoza. asociata cu hiperlipidemie. muiat in sirop. Manifestarile clinice cuprind: blefarosalazis. care apare in primul an de viata avand o evolutie lent progresiva. distrofia corneeana grilajata de tip II (sindromul Meretoja) presupune coexistenta distrofiei grilajate cu o amiloidoza sistemica. In fazele foarte avansate in care apar serioase tulburari de vedere se practica keratoplastia perforanta. Leziunea tisulara consta intr-o opacitate centrala discoida (cristale alb-galbui). Microscopic s-a dovrdit existenta depozitelor amiloide in stroma anterioara si subepitelial. leziuni corneene mai fruste situate indeosebi periferic. in jurul caruia zaharul a cristalizat. . Acest fapt duce la modificarea aderentei fiziologice intre stroma si epiteliu si aparitia eroziunilor epiteliale. transparent. Exista doua tipuri de distrofie grilajata: • • distrofia corneeana grilajata de tip I (Biber-Haab-Dimmer) este de fapt o forma speciala de amiloidoza primara localizata (amiloidul tip A a fost identificat in corneea acestor pacienti) . localizate central care afecteaza straturile anterioare ale stromei. Dupa mai multi ani sunt posibile recidive pe grefon. Distrofia grilajata sau reticulara isi datoreaza numele eroziunilor lineare. Distrofia centrala cristalina Schnyder este o afectiune transmisa autosomal dominant. refringente cu aspect de grilaj cu dublu contur.si determinand astigmatism si eroziuni corneene recidivante care genereaza fenomene iritative. Aspectul leziunii a fost asemanat cu crinul de Florenta. piele uscata si laxa cu depozite amilodice.

localizata in stroma anterioara sub membrana Bowman insotita de o innfiltratie difuza stroma si un inel infiltrativ limbic. keratoconul. Este insotita de hipermetropie si astigmatism neregulat. Afectiunea uni. goniosinechii. Se constata deasemenea o acumulare de colesterol si grasimi neutre. Distrofia punctata (flek) afecteaza stroma in intregime constand in prezenta la nivelul acesteia a unor mici opacitati gri cu aspect de matreata. stationara este insotita uneori de keratocon. etc. Distrofia stromala congenitala ereditara este o afectiune rarisima. transmisa dominant autosomal si neevolutiva manifestata inca de la nastere prin incetosarea vederii datorata prezentei unor opacitati sub forma de fulgi in stroma corneeana anterioara cu respectarea periferiei. anomalii iriene. Distrofia stromala posterioara amorfa este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta. Rasunetul asupra functiei vizuale este minim sau absent. etc. punctate sau spiculi albastrui la nivelul stromei predescemetice.sau bilaterala asimetrica. pseudoxantom elastic. Distrofia predescemetica sau distrofia profunda Maeder si Danis este o afectiune fara transmitere genetica. dermoid limbic. distrofia Cogan. Cauza aparitiei acestor depozite o reprezinta excesul de lipide si glicozaminoglicani datorat unui dezechilibru al metabolismului acestora la nivel ocular. subtierea corneei in portiunea centrala. Poate aparea in asociere cu alte afectiuni cum ar fi ihtioza. . caracterizata de prezenta unor opacitati lineare. bilaterala cu debut precoce care consta in aparitia unor opacitazi difuze in stroma posterioara cu extindere spre limb. Histopatologic se evidentiaza alterarea keratocitelor din vecinatatea membranei Descemet care contin un material PAS pozitiv. Apare la persoane in varsta de peste 30 de ani carora nu le afecteaza functia vizuala.

Distrofia noroasa centrala François este o afectiune bilaterala. . fotofobie. Pete de culoare gri sau microchisturi pot fi observate prin retroiluminare in stratul epitelial central. Simptomatologia cuprinde pe langa scaderea acuitatii vizuale. imprecis delimitate separate de sparturi cenusii si zone clare. celule epiteliale cu microchisturi. simetrica si asimptomatica caracterizata prin prezenta de opacitati multiple. Tratamentul este unul de intretinere fara rezultate deosebite. fenomene iritative periodice (durere. Liniile in functie de grosime si dispunere dau aspectul de amprenta sau harta geografica. senzatie de corp strain. ingrosarea multilaminara a membranei bazale care da aspectul de amprenta. Nu evolueaza cu varsta. Anatomopatologic s-au evidentiat urmatoarele aspecte: • • • depunerea unui material fibrilar intre membrana Bowman si membrana bazala a epiteliului. Distrofiile corneene anterioare Distrofia Cogan cunoscuta si sub denumirea de distrofia microchistica sau distrofia in harta sau in picatura. Se recomanda administrarea de trofice corneene (sub forma de instilatii sau unguente). Manifestarile clinice apar dupa varsta de 30 de ani. folosirea lentilelor de contact si indepartarea epiteliului distrus. lacrimare) datorita eroziunilor corneene superficiale recidivante care se intalnesc la 10 % din bolnavii cu aceata distrofie.

ingrosarea epiteliului si existenta unor prelungiri in stratul bazal al epiteliului de dinspre membrana bazala. . Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Tezaurismozele sunt un grup mare de boli caracterizate prin acumulare in exces a unor substante aflate normal in organismul uman dar care datorita absentei sau insuficientei enzimelor implicate in metabolismul acestora nu mai pot fi metabolizate. Microscopic s-a observat vacuolizarea celulelor epiteliale. Exista zone intregi in care membrana bazala epiteliala si membrana Bowman lipsesc. In principiu tratamentul acestor boli consta in limitarea aportului si administrarea unor medicamente care fie sa lege (agenti chelatori) aceste substante si sa faciliteze eliminarea lor fie sa induca cresterea activitatii enzimatice reziduale (inductori enzimatici) iar in ultima instanta transplantul organelor compromise. Tratamentul chirurgical constand in keratoplastie lamelara sau perforanta este grevat de reaparitia leziunilor la nivelul grefonului. Cicatrici epiteliale neregulate se formeaza in urma eroziunilor repetate si impreuna cu edemul stromei subjacente contribuie la aparitia tulburarilor de vedere. Aspectul de opacitati subepiteliale este dat de tesutul fibrocelular care inlocuieste membrana Bowman. Keratoplastia lamelara se impune in cazurile cu scadere importanta a vederii. Modificarile observate constau in opacitati corneene centrale superficiale cu aspect de harta geografica si opacitati inelare neregulate subepitelial. Leziunile constau in mici opacitati punctiforme si vezicule epiteliale localizate in dreptul fantei palpebrale si vizibile prin retoiluminare. Distrofia inelara Reis-Bücklers este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care intereseaza indeosebi membrana Bowman si se manifesta in primii ani de viata ai copilului. Modificarile corneene sunt bilaterale.Distrofia Meesmann sau distofia epiteliala juvenila ereditara este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care apare in primii doi ani de viata manifestandu-se printr-o usoara scadere a acuitatii vizuale si fenomene iritative.

Tirozinemia este o afectiune cu transmitere autosomal recesiva produsa de un deficit de tirozinaminotransferaza (enzima implicata in metabolismul tirozinei). lacrimare si episoade repetate de eroziuni corneene de aspect pseudodendritic. . acesta este in parte excretat urinar si in parte depozitat dupa oxidare si polimerizare sub forma unei substante asemanatoare melaninei numita alcapton la nivelul tesutului conjunctiv conferindu-i acestuia o culoare albastru-cafenie. Functia vizuala nu este deloc influentata. sindromul Spranger. Simptomele cele mai grave sunt date de afectarea neurologica si hepatica. retard mintal iar la nivel ocular fotofobie. Ocronoza sau alcaptonuria este o afectiune metabolica cu transmitere autosomal recesiva caracterizata prin imposibilitatea metabolizarii normale a acidului homogentizic. Aceasta grupa de afectiuni cuprinde: sindromul Berman. organele predilecte fiind creierul si ficatul. fucosidozele s. artropatii. iar la nivel corneean (mai ales membrana Bowman si la nivelul epiteliului) aparitia unor depozite galben-cafenii cu aspect de picatura. Consecinta acestui deficit este acumularea tirozinei. Tabloul clinic cuprinde hiperkeratoza palmoplantara si a coatelor. Mucolipidozele sunt un grup de afectiuni cu transmitere autosomal recesiv ce constau in tulburari ale metabolismelor lipidic si al mucopolizaharidelor care se depun in viscere si cornee. sindromul Goldberg. Consecinta este depozitarea cuprului in mai toat e tesuturile. Depunerile corneene debuteaza in partea superioara avand forma unui inel galben-maroniu sau verde numit inelul Kayser-Fleischer. La nivel corneean acesta se depune sub forma ionica in stroma si sub forma de saruri in membrana Descemet. Urina acestor pacienti devine bruna in contact cu aerul (prin oxidare) . a. Tabloul clinic mai cuprinde litiaza renala. iar sfingolipidele in retina si creier. Boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara este o afectiune autosomal recesiva determinata de sinteza insuficienta a ceruloplasminei (proteina care leaga si transporta cuprul in organism) in ficat.

Se deosebesc doua forme: • • Forma infantila (sindromul Lygnac-Fanconi) se manifesta prin nanism. Morquio. Cistinozele sunt afectiuni cu transmitere autosomal recesiva care consta in tulburari ale metabolismului aminoacizilor avand drept consecinta depunerea cistinei in conjunctiva. Tabloul clinic este foarte variat cuprinzand atrofie optica. uvee si alte tesuturi. edem papilar si atrofie oprica datorita acumularii sfingolipidelor la nivelul endoteliului vascular. Simptomatologia debuteaza in primul an dupa nastere. cornee. boala Tay-Sachs etc. Se cunosc opt sindroame din aceasta categorie de tezaurismoze cele mai importante fiind: sindromul Hunter (gargoilismul). Sanfilipo. dispazii scheletice. degenerescenta pigmentara a retinei.Sfingolipidozele sunt un grup de afectiuni transmise autosomal recesiv (exceptie facand sindromul Fabry care are transmitere gonosomal recesiva) determinate de tulburari ale metabolismului sfingolipidelor cu depunerea acestora in diferite organe si tesuturi. Mucopolizaharidozele sunt un grup de afectiuni majoritatea cu transmitere autosomal recesiva (exceptie face sindromul Hunter cu transmitere gonosomal recesiva) caracterizate de depunerea in tesuturi a unor substante precum heparansulfatul. . Hurler. rahitism hiperaminoacidurie si afectare renala fiind fatala in prima decada de viata in lipsa transplantului renal. Forma adulta nu pune in pericol viata bolnavului. Dintre acestea amintim: boala Fabry. Modificarile corneei constau in opacifieri multiple de culoare galben-cenusie localizate in toate straturile datorate acumularii de mucopolizaharide in keratocite. dermatansulfatul si keratansulfatul ca urmare a unei tulburari a metabolismului hidratilor de carbon. La nivel corneean se formeaza depozite lipidice sub forma de arc in xantomatoza esentiala hiperlipemica sau cu o dispozitie radiara de la centru spre periferie (cornee verticilata) in boala Fabry. afectare corneeana si retard mental. pacientii acuzand insa usoara fotofobie. boala Hand-Schuller-Christian. La nivel ocular mai pot aparea anevrisme conjunctivale. La nivelul stromei corneene si a membranei Bowman se afla cristale policrome aciculare de cistina. dilatatii ale vaselor retiniene. sclera. In timp acestea pot evolua si pot determina scaderi ale vederii.

Sensibilitatea corneeana aproape dispare. Leziunile endoteliale (primare) preced cu mai multi ani leziunile epiteliale (edemul) si cele stromale. marimii si formei celulelor endoteliale. aparuta in primii ani de viata exprimandu-se clinic foarte variabil (grupe de vezicule izolate pe fata posterioara a corneei. iar la nivelul epiteliului apar bule care se rup. Se manifesta intr-un prim stadiu evolutiv prin semne de cornee guttata la care ulterior se adauga progresiv edemul stromei. Se poate decompensa dupa interventii chirurgicale. In ultima instanta se intervine chirurgical recurgandu-se la keratoplastie perforanta. mai frecvent la sexul feminin. Datorita edemului corneea isi dubleaza grosimea in portiunea centrala (ajunge la 1mm). Manifestarile clinice apar dupa varsta de 50 de ani. cu transmitere autosomal dominant. edem stromal) . Distrofia endoteliala Fuchs mai este cunoscuta si sub denumirea de distrofie endoepteliala.Distrofiile corneene posterioare Corneea guttata consta in prezenta unor mici excrescente localizate central la nivelul membranei Descemet si endoteliului. bule epiteliale si fibroza subepiteliala. benzi late cu margini dintate. sinechii largi iridocorneene. Distrofia polimorfa posterioara este o afectiune bilaterala si asimetrica. Celulele endoteliale produc colagen descemetic cu o structura anormala dand corneei aspectul de „ argint batut ” in lumina reflectata. Tratamentul vizeaza calmarea durerii si reducerea edemului prin instilatii cu solutie de clorura se sodiu si diferite unguente. Ingrosarea membranei Descemet insotita de instalarea edemului stromal duce la aparitia cutelor descemetice. Microscopic se poate observa faptul ca celulele endoteliale arata si se . La nivelul endoteliului corneean se formeaza depozite pigmentare. corectopie. Microscopic se observa variatii ale numarului. Semnele majore sunt scaderea acuitatii vizuale si durerea oculara datorata ruperii bulelor de edem epitelial. Afectiunea care evolueaza bilateral asimetric nu afecteaza in sine vederea ci determina aparitia unui edem corneean.

Aceste forme sunt cele mai frecvente. Corneea de culoare gri-albastruie capata un aspect de sticla sparta.comporta exact ca niste celule fibroblastice (au microvili. • Forma cu transmitere dominanta evolueaza lent incepand din al doilea an de viata manifestandu-se prin durere. Ectropionul cicatriceal apare in urma unor traumatisme. arsuri grave. Patogenic se disting urmatoarele forme: ectropion congenital. Leziunile nu se agraveaza ci au o evolutie stationara. In functie de modul de transmitere are doua forme: • Formele cu transmitere autosomal recesiva sunt manifeste inca de la nastere si asociaza nistagmus. Ectropionul congenital este rar si aproape asimptomatic nenecesitand tratament. dau reactie pozitiva pentru cheratina. dupa diverse infectii si interventii chirurgicale. spastic. cicatriceal. hipertrofierea conjunctivei si epifora. Corneea se ingroasa (grosime de 2-3 ori cea normala) datorita edemului epitelial fara bule. Anomalia se pare ca s-ar datora diferentierii anormale a ectodermului crestelor neurale in luna a 5-a de gestatie sau dupa. . prezinta desmozomi si au tendinta la proliferare) Distrofia endoteliala congenitala si ereditara are caracteristic existenta edemului corneean bilateral congenital. Ectropionul Ectropionul reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale. paralitic si senil. Aceasta are drept consecinta uscarea si dezepitelizarea corneei cu aparitia keratitei lagoftalmice. lacrimare si fotofobie fara nistagmus.curgerea lacrimilor pe obraz datorita pierderii contactului punctului lacrimal cu lacul lacrimal.

In scop terapeutic se indica utilizarea unor lentile cu “camera umeda”. Ectropionul spastic apare mai frecvent la copii in urma inflamatiilor cronice ale pleoapelor. Indepartarea cauzelor duce la vindecare. microftalmie si modificari congenitale ale tarsului.Tratamentul consta in refacerea pleoapei prin inlocuirea tesuturilor lipsa cu grefe libere sau plastii prin alunecare. cicatriceal si spastic. Se poate vindeca spontan in primele luni dupa nastere. Entropionul Entropionul reprezinta orientarea marginii libere a pleoapei spre interior astfel incat malpozitia cililor irita permanent corneea. Ectropionul paralitic este produs de paralizia nervului facial si apare doar la pleoapa inferioara. tarsorafie laterala. Tratamentul este chirurgical si urmareste scurtarea orizontala a pleoapei. . administrarea locala de lubrifianti. Dupa mecanismul de producere exista trei forme clinice: congenital. Entropionul congenital este cauzat de modificari de insertie a muschiului orbicular. Ectropionul senil este cauzat de scaderea tonicitatii muschilor retractori ai pleoapei inferioare si orbicular. Aparitia epiforei determina pacientul sa-si stearga lacrimile dinspre unghiul intern spre cel extern ceea ce accentueaza pozitia vicioasa a pleoapei.

Tratamentul in cazurile mai usoare de entropion spastic indepartarea bolii cauzatoare este suficienta. blefarita etc) Entropionul cicatriceal apare dupa vindecarea cicatriceala a unor traumatisme si arsuri sau poate fi provocat de boli infectioase (trahom. Fracturile directe pot afecta rebordul orbitar sau peretii orbitari.Entropionul spastic produs de spasmul muschiului orbicular datorat la randul sau apritiei unor factori iritativi locali (conjunctivita. herpes) sau autoimune (pemfigoidul cicatriceal). In entropionul sever se impune tratamentul chirurgical care consta in excizarea unei portiuni din pleoapa avand drept consecinta crearea unei tractiuni asupra marginii libere. Fracturile orbitei Fracturile orbitei se impart in functie de mecanismul de producere in fracturi directe (cauzate de lovituri puternice la nivelul orbitei) si fracturi iradiate (indirecte pornind de la fracture de baza de craniu) . eventual insotita de fixarea pleoapei in pozitie normala cu benzi de leucoplast. In cazul entropionului cicatriceal post arsuri trebuie avuta in vedere si reconstructia estetica a regiunii. Simptomatologia este dominata de lacrimare si senzatia de usturime provocate de contactul permanent dintre cili si cornee. La inspectie se observa pozitia anormala a pleoapei. . conjunctiva congestionata si chiar mici eroziuni ale corneei care prezinta riscul suprainfectiei.

nervului supraorbitar sau smulgerea tendonului . In cazul localizarii interne se pot produce lezari ale celulelor etmoidale anterioare. • • Fractura rebordului orbitar inferior este urmata deschiderea sinusului maxilar cu emfizem orbitar. epifora. diplopia si tulburari senzitive in regiunea suborbitara. ptoza. Fracturi ale rebordului orbitar superior pot avea localizare in treimea externa sau in jumatatea interna. echimoze si edem palpebral. Alte complicatii posibile sunt dacriocistita cronica si nevralgia suborbitara. reconstructia planseului orbitar in cazurile cu pierdere osoasa si reinsertie musculara daca e cazul.Fracturile rebordului orbitar: • Fractura masivului maxilo-facial are frecventa cea mai mare. epistaxis si risc crescut de aparitie a infectiilor. Tratamentul chirurgical urmareste repunerea in pozitie normala a osului malar cu ajutorul unui croset. diplopie. La un interval de cateva zile apar exoftalmia. Clasificarea Le Fort dupa sediul liniilor de fractura le imparte in: • • • fractura le Fort I – linia de fractura merge din loja canina spre piramida nazala fractura Le Fort II – linia de fractura merge descendent de la apofiza zigomatica pe planseul orbitei incalecand apoi piramida nazala. Cele din treimea externa sunt mai periculoase deoarece pot antrena luxatia sau rupture glandei lacrimale necesitand adesea extirparea acesteia. Manifestarile clinice imediate cuprind durere difuza accentuata la presiune. In timp pot aprea complicatii cum ar fi deformarea orbitei urmata de enoftalmie. epistaxis. nervi. muschi. Radiografia craniului este examenul de electie care pune diagnosticul. fractura Le Fort III – linia de fractura porneste de la apofiza zigomatica se continua pe peretele extern al orbitei si fanta sfenoidala ajungand pe peretele intern al orbitei. sinusului frontal. sinuzita maxilara prin facilitarea patrunderii germenilor patogeni in sinus. Tratamentul medical urmareste profilaxia infectiilor prin administrare de antibiotice pe cale sistemica. leziuni ale continutului orbitei (glob ocular. vase) .

epistaxis. Tehnica chirurgicala presupune reconstructia planseului cu material sintetic sau grefon osos autolog si scoaterea continutului orbitar herniat. hipema si mai rar rupturi retiniene. Manifestarile clinice sunt numeroase si depind in mare masura de severitatea traumatismului. . Pentru punerea diagnosticului sunt necesare radiografia orbitara care evidentiaza hernierea continutului orbitar in sinusuri si tomografia orbitara care arata extinderea fracturii si gradul de afectare al partilor moi. emfizem subcutanat periocular. Situatia tipica in care se produce este contuzia orbitara cu mingea de tenis care cauzeaza o crestere brusca a presiunii intraoculare.reflectat al oblicului mare (necesita repozitionarea acestuia) . diplopie si tulburari de motilitate la care se pot adauga complicatii cum ar fi supuratia sinusului frontal si licvoree. Planseul orbitei fiind mai subtire este cel care cedeaza. diplopie dubla atat la privirea in sus cat si la privirea in jos. hemoragii subconjunctivale. Tratamentul urmareste prevenirea aparitiei enoftalmiei si a diplopiei verticale permanente. Rasunetul clinic al acestor leziuni cuprinde nevralgia. Interventia chirurgicala se impune:1) in situatiile in care fractura cuprinde mai mult de jumatate din planseul orbitar si este insotita de diplopie persistenta si hernierea continutului orbitar si 2) in cazul in care chiar daca fractura cuprinde mai putin de jumatate din planseul orbitar dar este insotita de enoftalmie mai mare de 2 mm si diplopie precoce. dinti superiori ai hemiarcadei respective etc. Fracturile peretilor orbitari: • Fractura planseului orbitar este insotita de fractura rebordului orbitar. aparitia epistaxisului si a emfizemului orbitar. enoftalmie (apare dupa circa 10.14 zile posttraumatic dupa resorbtia edemului). tegumente. Pot fi observate urmatoarele semne si simptome: edem si echimoza perioculara. anestezia regiunii suborbitare (pleoapa inferioara. ).

• Fractura bazei craniului determina aparitia unui tablou clinic caracteristic care cuprinde: aparitia la un interval de 3 pana la 5 zile dupa traumatism a echimozei in ochelari. amauroza. chemozis si rinoree (scurgere nazala de lichid cefalorahidian) . Fractura tavanului orbitei se produce in general in urma caderii bolnavului pe un obiect ascutit. Atrofia optica apare dupa un interval de 3 saptamani. Fracturile iradiate: • Fractura craniului poate iradia spre varful orbitei si produce leziuni ale nervului optic manifestate clinic prin sindromul de canal optic (pierderea reflexului fotomotor direct dar pastrarea celui consensual. staza papilara) . Se manifesta prin aparitia unei echimoze perioculare de aceeasi parte in prima instanta si apoi. Glaucomul primar cu unghi deschis . bilateral.• • Fractura peretelui medial apare arareori izolata. emfizem palpebral. in decurs de cateva zile. In cast caz tratamentul se impune doar in cazul lezarii concomitente si a muschiului drept intern.

.

Cresterea presiunii intraoculare Raportul C/D ( intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc) > 0.Glaucomul primar cu unghi deschis reprezinta neuropatie optic ace provoaca pierderea vederii. precum si ca manifestare secundara a altor afectiuni. De obicei. pacientii nu remarca pierderea vederii decat in faza avansata a bolii. in canalul Schlemm si in sistemul venos episcleral.5 Primele defecte vizuale sunt scotoamele central Cauze: • • Alterarea drenajului umorii apoase prin reteaua trabeculara Cresterea rezistentei in sistemul de drenaj al umorii apoase Factori de risc: • • • • Cresterea presiunii intraoculare Descendenta afro-americana Persoane varstnice Istoric familial pozitiv . Semne si simptome: • • • • Pierderea lent. Umoarea apoasa este produsa de epiteliul ciliar al corpului ciliar. Umoarea apoasa traverseaza la nivelul pupilei si patrunde in camera anterioara. si excretata in camera posterioara a globului ocular. nedureroasa a vederii. Lezarea glaucomatoasa a nervului optic poate surveni si in prezenta unui presiuni intraoculare normale. progresiva. asociata frecvent cu cresterea presiunii intraoculare. 5-10% din cantitatea totala de umoare apoasa este drenata pe calea uveo-sclerala. deoarece acuitatea vizuala centrala ramane intact pana in aceasta faza. asa cum este gaucomul indus de corticosteroizi. fiind drenata de reteaua trabeculara in unghiul iridocornean.

• • • • • • • Miopia Diabet zaharat Subtierea centrala a corneei < 555 microni Cresterea raportului vertical C/D Cresterea raportului orizontal C/D Hemoragia discului optic Utilizarea prelungita a corticosteroizilor topici. inhalator sau pe cale sistemica Prin aplicarea terapiei in glaucoma. Conform unui studiu in care pacientii au fost urmariti timp de 22 ani. periocular. rata scaderii acuitatii vizuale in GPUD este scazuta. Glaucomul primar cu unghi inchis . Pierderea treptata a vederii si cecitatea pot surveni chiar si in prezenta tratamentului adecvat. rata cecitatii provocate de GPUD a fost de 19%.

Se amelioreaza prin somn sau odihna. Mecanismul are la baza blocarea pupilei. glaucomul primar cu unghi inchis este o urgenta oftalmologica datorita tendintei de evolutie catre pierderea vederii. datorita careia excretia unorii apoase prin pupila este limitata. Semne si simptome: • Forma subacuta • • • • • • • • • • • • Durere surda intra . reteaua trabeculara si cornea periferica. cand citeste sau este oboist.Galucomul primar cu unghi inchis rezulta in urma obstruarii drenajului unorii apoase prin reteaua trabeculara de catre apozitia periferica a irisului fata de cornee cu cresterea consecutiva a presiunii intraoculare.sau perioculara. avand drept consecinta deplasarea anterioara a irisului. Glaucomul cu unghi inchis poate fi subacut. In forma sa acuta. si poate fi pus in evident numai printr-o tehnica speciala de examinare numita gonioscopie. Presiune intraoculara normal Camera anterioara ingustata Iris bombat Sinechii anterioare periferice intermitente Pupila marita Durere ocular Vedere incetosata Lacrimare Forma acuta . la nivelul unui singur ochi Vedere usor incetosata Simptomele apar cand pacientul se uita la televizor sau la un ecran de cinematograf intr-o camera intunecata. unghiul cuprinde irisul periferic. acut si cronic si se asociaza cu ingustarea anatomica a unghiului camerei anterioare. corpul ciliar anterior.

adesea ovala Camera anterioara ingustata prin reactie inflamatorie Poate avea simptome ale formei subacute sau poate fi asimptomatica Sinechii anterioare periferice multiple Presiune intraoculara normala sau crescuta Cresterea raportului intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc Pupila normal Forma cronica Cauze: Anatomie oculara predispozanta. Factori de risc: • • • • Cornee mica Hipermetropie Camera anterioara ingusta Descendenta din eschimosi . hiperemie conjunctivala si congestie pericorneeana Pupila fixa semidilatata.• • • • • • • • • • • • • • • Halou in jurul surselor de lumina Cefalee frontala Greata si varsaturi Simptomele apar in situatii de stress emotional in timpul activitatilor enumerate la forma subacuta Presiune intraoculara crescuta Edem cornean microchistic Edem palpebral.

• • • • Sex feminin Utilizarea antidepresivelor sau a altor medicamente care produc inhibitie colinergica Cataracta Chisturi ale irisului sau ale corpului ciliar. Este delimitata anterior de cristalin si aparatul ciliar iar posterior de retina. traumatismele. Hemoragiile vitreene Vitrosul reprezinta cea mai mare cavitate a ochiului (80% din volumul acestuia) dar in ciuda acestui fapt importanta participarii sale la dioptrul ocular este neglijabila (singura conditie e sa ramana transparent). Simptomatologie . tulburari de coagulare) sau de neoformatie si cedeaza de obicei sub actiunea unei cresteri presionale hidrostatice fiziologice sau nu ori a unui traumatism penetrant. ateroscleroza. retinoschizisul congenital. rupturile retiniene. hemoglobinopatii. Glaucomul cu unghi inchis secundar poate fi determinat de multiple afectiuni oculare obisnuite intalnite la varstnici. Prezenta sangelui in vitros datorita ruperii unor vase sanguine defineste hemoragia vitreeana. Semnele clinice si evolutia ulterioara sunt influentate de volumul hemoragiei si de calitatea vitrosului. alterate (diabet. ocluziile venoase. Contine un gel transparent alcatuit din fibre de colagen. substanta fundamentala bogata in acid hialuronic si celule vitreene. Etiologia cea mai frecventa o constiuie maladii ca retinopatia diabetica. Aceste vase pot fi normale. chirurgia oculara si diabetul. care includ cataracta.

Resorbtia sangelui se face lent data fiind capacitatea fibrinolitica redusa a vitrosului. Hipermetropia . Glaucomul hemolitic si sideroza retiniana pot fi deasemenea complicatii ale hemoragiei vitreeene. Aceasta poate duce la opacifierea vitrosului. Organizarea conjunctiva a vitrosului cu formarea de bride si membrane alb-galbui reprezinta una din frecventele complicatii. Profilactic se recomanda diagnosticarea precoce si tratamentul corect al bolilor de baza care pot provoca in evolutie hemoragie vitreeana. In cazul hemoragiilor masive este indicata chirurgia inca dela inceput. De asemenea acest proces este influentat si de calitatea vitrosului astfel daca hemoragia se produce intr-un vitros a carui structura este alterata. incetosarea vederii ca un voal negru ce se pune peste ochi pana la “perceptie luminoasa”.Debutul este brutal cu scaderea unilaterala si nedurereasa a acuitatii vizuale. Tratamentul este medical (local si general) iar in cazurile in care opacitatile nu cedeaza nici dupa sase luni se intervine chirurgical practicandu-se vitrectomia. Diagnostic Examenul luminii pupilare constata lipsa rosului pupilar daca este o hemoragie masiva sau opacitati hemoragice mobile in hemoragiile moderate. lichefiata resorbtia se produce mult mai repede. Ecografia este indicata in cazul in care etiologia este neclara sau se suspicioneaza un neoplasm. In cazul hemoragiilor mai mici pacientul observa puncte negre mobile cu miscarile ochiului.

Mulţi copii se nasc cu hipermetropie. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. data de forma si lungimea globului ocular (ochiul este prea scurt sau curbura corneei este plata). razele luminoase nu sunt focalizate pe retina. Cauze: Globul ocular al persoanelor hipermetrope este mai scurt decât normal şi ca urmare. neclara a obiectelor aflate in apropiere. frecvent intalnita. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. razele de lumină care intră în ochi sunt focalizate în spatele retinei. fiind deviate in spatele retinei.Hipermetropia este o tulburare de refractie. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. generand astfel o imagine imprecisa. dar unii dintre ei se vindecă odată cu alungirea globului ocular odată cu creşterea normală a . In cazul hipermetropiei.

Factori de risc: • • rude de gradul I (parinti. Oamenii confundă hipermetropia cu presbiopia. in special pentru obiectele de aproape.. dar care are o cu totul altă cauză. peste 50-60 de ani. dezlipire de retina.Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. Alte simptome: • • • • • Dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Senzatie usoara de durere sau de usturime la nivelul ochilor Tendinta de a indeparta cartea Lacrimare frecventa Inrosirea ochilor .) Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata.. datorita faptului ca: • • • Se manifesta cu precadere dupa varsta de 40 ani ( presbiopia) Este mai putin evolutiva Nu este insotita de grave complicatii ( spre ex. afecţiune în care există de asemenea dificultăţi în vederea de aproape. frati) cu hipermetropie varsta inaintata. atat la persoanele cu hipermetropie.organismului. in special prin asociere cu presbiopia Forme de manifestare: Spre deosebire de miopie. hipermetropia este mult mai "discreta". cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) .acest lucru poarta numele de presbiopie.

corecteaza aceasta tulburare oculara. In anumite cazuri. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. pe cand lentilele de contact ofera. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. ambele sunt eficiente. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. deoarece cristalinul. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. prin puterea de acomodare. Pe masura ce ochiul se dezvolta ( varsta 6-10 ani). dar va scadea simptomele. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale.• • • • • Oboseala Dureri de cap Lipsa coordonarii ochi-mana Nervozitate Iritabilitate Toti copiii sunt hipermetropi. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. . In general. pot sa apara dureri de cap (cefalee). nu sunt deranjati de acest defect vizual. Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. keratoplastia termica. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. hipermetropia poate genera strabismul. hipermetropia “fiziologica” dispare. In acest caz. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. care va fi corectat prin purtarea ochelarilor.

Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. Tratament ambulator: Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. de exemplu. boala inflamatorie oculara. keratita herpetica. In cazul in care vederea necesita corectie. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. dar se rup sau se sparg cu usurinta lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. . Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. keratocon. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii.Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: • • ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. La pacientii care au istoric de glaucom. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari.

presiunea extrinseca asupra peretilor si integritatea peretilor. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. Sindromul de hipotonie oculara este dat de scaderea tensiunii intraoculare sub valoarea de 7 mm Hg. hipotonia . Valori ale tensiunii intraoculare intre 0-5 mm Hg. Hipotonia oculara Presiunea exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor globului ocular se defineste prin termenul de oftalmotonus. Valorile normale ale acesteia variaza intre 10-21 mm Hg. mentinute perioade lungi de timp produc grave disfunctii constituind oftalmomalacia sau hipotonia complicata. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Patogenie Tensiunea oculara este mentinuta la valori normale in urma unui echilibru intre urmatorii trei factori: presiunea intrinseca a continutului asupra peretilor. vitros si sangele circulant. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. Asadar. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. In primul rand orice leziune penetranta la nivelul peretilor este urmata de scaderea tensiunii oculare. dar de obicei sunt temporare. Presiunea intrinseca este asigurata de umoarea apoasa. Modificari asupra oricaruia dintre acesti factori pot duce la cresterea sau scaderea tensiunii intraoculare.Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. de lentile de contact speciale pentru cateva zile.

precum si pierderea de vitros (de cauza traumatica sau iatrogena) . Acest transsudat determina decolarea coroidei si ulterior a corpului ciliar si implicit diminuarea secretiei umorii apoase. postoperator. Datorita gradientului presiunii intraoculare mai mici decat cea intracraniana apare edemul papilar si cute radiare in regiunea maculei. in uveite si afectiuni generale) si forma complicata grava –oftalmomalacia. La nivelul fundului de ochi apar pliuri stelate sub forma de dungi radiare avand ca punct de plecare papila.bazic determinand acidoza cum ar fi de exemplu diabetul zaharat provoaca hipotonie ocularaprin alterarea balantei osmotice intre plasma si tesuturi. Hipotonia oculara fara complicatii apare in contuzii oculare. postoperator. modificarea presiunii sanguine in arterele ciliare si artera oftalmica. Hipotonii postoperatorii apar dupa operatii de glaucom si cataracta fiind cauzate de atalamii pasagere cu decolare de coroida. Hipotoniile musculare produc si ele o diminuare a tensiunii oculare. Socul posttraumautic produce edem la nivelul uveei cu transsudarea plasmei in spatiul extravascular datorita faptului ca coriocapilarele coroidei sunt lipsite de stratul muscular. in uveite si unele afectiuni generale. . Daca persista necesita reinterventie. Hipotonii in contuzii oculare. Afectiunile generale care perturba echilibrul acido. Forme clinice In functie de severitatea scaderii presiunii oculare. a perioadei de timp in care aceasta se mentine si a gravitatii modificarilor oculare de deosebesc forme de hipotonie necomplicate cu prognostic bun (in contuzii oculare.oculara se produce in oricare din situatiile urmatoare: diminuarea secretiei ciliare sau resorbtia exagerata a umorii apoase. dezlipire de retina. dezlipire de retina.

Apare dupa plagi perforante urmate de hernie de membrane si vitros sau dupa interventii chirurgicale repetate. Presiunea intraoculara revine la normal odata cu vindecarea chirurgicala a dezlipirii de retina. Serclajul preecuatorial cu banda de silicon poate reprezenta o solutie pentru cresterea oftalmotonusului in hipotoniile mari posttraumatice. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori . edem corioretinian si atrofia corpului ciliar caz in care tensiunea oculara scade sub 5 mm Hg si apare si atrofia globului ocular. Trebuie sa constituie un semnal de alarma scaderea tensiunii oculare sub 5mm Hg. Hipotonia complicata sau oftalmomalacia se manifesta prin pierderea ireversibila a functiei vizuale. Apare mai ales dupa plagi perforante oculare cu sau fara corpi straini intraoculari. Hipotoniile postoperatorii se vindeca printr-o noua interventie si sutura corecta a plagii. Mentinerea echilibrului acido bazic si a glicemiei in limite normale poate contribui la profilaxia hipotoniei oculare la pacientii diabetici. Uveitele repetate pot determina reducerea secretiei de umoare apoasa. Keratita fungica Keratitele fungice apar mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita sicca sau ulcere traumatice. cele cauzate de decolari cilio-coroidiene beneficiaza de efectuarea unor incizii sclerale radiar pe o circumferinta de 180 grade pentru drenarea lichidului. Tratamentul hipotoniei oculare este individualizat in functie de cauza generatoare.Dezlipirea de retina poate provoca hipotonie oculara atunci cand se propaga spre regiunea ciliara.

Etiologia este reprezentata in special de fungi saprofiti cum sunt Penicillium. a. . Candida albicans s.favorizanti ai aparitiei keratitelor fungice. 2 % sau Miconazole administrat subconjunctival 5-10 mg sau pe cale sistemica 30 mg/kgc/zi. Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un corp vegetal (ramuri de copaci). Diagnosticul este sugerat de conditiile in care apare simptomatologia si de caracterele clinice ale ulcerului. apare hipopion si o falsa membrana uscata ce acopera ulceratia dar care se indeparteaza si se reface usor. Aspectul clinic cuprinde infiltrat necrotic cu marginile efilate avand aspect de pana situat in stratul superficial al corneei. Infiltratul ulcereaza. Aspergillus. Tratamentul este greoi si indelungat datorita slabei penetrante oculare a multora dintre antifungicele administrate sistemic (Mycostatine. Fumigatus. Amphotericine B) . caruia nu i se da importanta de catre pacient. Sporotrichum. 05-0. Recoltarea produsului biologic se face in cazul infectiilor profunde prin biopsie corneeana. spre perforatie. De multe ori coexista cu infectii bacteriene si/sau herpetice ale corneei. Leziunile evolueaza lent. Keratitele provocate de Candida si Aspergillus se trateaza cu Amphotericina B solutie 0. Fusarium dar in cazuri mai rare pot fi identificati si Actynomices. Confirmarea diagnosticului se face in urma izolarii si identificarii ciupercii in cultura. Pentru keratitele al caror agent etiologic este Fusarium unicul medicament cu rezultate bun este Natamycin suspensie 5 % care trebuie folosit timp de 3-4 saptamani. in cateva saptamani.

Alte medicamente folosite sunt Clotrimazole subconjunctival 5-10 mg si Fluconazole 200-400 mg/zi pe cale orala. dezepitelizarea si ulcerarea corneei (keratita lagoftalmica). Miopia . Daca apar insa leziuni corneene se impune blefarorafia temporara in doua treimi externe ale pleoapelor. O alta masura vizeaza fixarea in pozitie corecta a pleoapei inferioare. in cazul in care exista un deficit usor si perspective de recuperare tratamentul se limiteaza la pansarea ochiului peste noapte si administrarea de solutii protectoare. Inocluzia palpebrala este permanenta (chiar mai accentuata in timpul somnului). globul ocular deviat in sus si in afara iar pleoapa inferioara usor ectropionata fapt ce produce epifora. lucru care duce la uscarea. Tratamentul variaza in functie de gradul deficitului ocluzional. Fanta palpebrala este intredeschisa. Astfel. Lagoftalmia paralitica Lagoftalmia paralitica se defineste ca fiind imposibilitatea ocluziei palpebrale cauzata de paralizia periferica a nervului facial.

Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. se focalizeaza in fata ei. care sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini).Miopia se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. Cauze Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar cu o vedere neclara la distanta. Miopia este de obicei o conditie mostenita. Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina (membrana situata la nivelul polului posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase. Acesta la subiectii normali este rotund. Mai rar aceasta poate apare datorita sau in cadrul unor boli. . astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau ambii parinti sufera de miopie.

cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente. mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia). dovedind ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane. Factori de risc .S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp indelungat a vederii de aproape. Studii recente au confirmat aceasta afirmatie.Acestea sunt: • • • miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara) miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina) pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din cauza unei alte boli. mai exista cateva cauze rare de miopie. In afara de aceste modificari ale formei globului ocular. ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei. Rar miopia poate fi produsa de boli oculare. corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara transparenta si alta posterioara opaca). cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la o distanta prea mica. Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil.

in special cei care au retinopatie de prematuritate. . Prematurii. Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: • • dificultati in vederea obiectelor situate la distanta.este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani. de a avea o forma mai severa de boala decat barbatii.00. Tipuri • Benigna (“miopia scolarului”) . Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea. In aceasta forma de miopie apar leziuni intraocula Simptome Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta. au un risc crescut.• • • • Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie). cum ar fi vederea la tabla la scoala. • Maligna (evolutiva) – este prezenta de la nastere. neclara. evolueaza progresiv toata viata putand atinge valori mari de – 20. la televizor sau la ecranele cinematografelor reducerea performantelor scolare sau sportive.7.00 sau – 40.00 dioptrii. Nu ajunge la valori mai mari de – 6. Exista boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire. avand o evolutie lent progresiva pana in jurul varstei de 20 – 25 ani. Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea la aproape (de exemplu cititul) si miopie.00 dioptrii. . Acesti copii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia cartile de ochi. odata dezvoltata. cand devine stationara.

lentile de contact sau interventia chirurgicala. cei la care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala. Persoanele care au un grad inalt de miopie. Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament. astfel miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata. pierd increderea in sine. Desi miopia nu poate fi vindecata. se poate doar incerca corectarea vederii folosind ochelari. Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si interventia chirurgicala. . dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: • • • • • priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata sta in bancile din fata clasei. Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute. conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul globului ocular). tratamentul poate restabili vederea normala sau aproape normala. este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid.Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distant frecvent are dureri de cap (cefalee). Desi tratamentul nu poate opri evolutia. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat. glaucom sau dezlipire de retina.Riscul este direct proportional cu gradul de miopie. Pacientii cu miopie patologica au un risc crescut de a dezvolta cataracta.

machiajul si activitati care implica patrunderea apei in ochi (de exemplu inaintea operatiei se poate face baie si apoi aceasta se evita 1-2 zile dupa interventie). implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs). keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser). Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea lentilelor.Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe retina. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin modificarea formei corneei. Simptome datorate lipsei umiditatii normale a ochiului apar frecvent insa sunt temporare. Se recomanda de asemenea ca 2 saptamani dupa operatie sa se evite activitati sportive intense. ele prezinta riscul de infectie. In functie de tipul operatiei practicate. Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta. Astfel. poate fi nevoie de un bandaj sau lentile de contact speciale cateva zile dupa interventie. Se pot prescrie picaturi care sa reduca inflamatia si riscul de infectie. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu miopie. Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde mai multe tehnici: LASIK. acuitatea vizuala poate fi redusa pentru cateva zile dupa si se interzice conducerea autovehiculelor pana in momentul cand vederea revine complet si devine clara. Pot fi nevoie de ingrijiri la domiciliu dupa ce s-a practicat interventie chirurgicala pentru a corecta miopia. Pot fi tratate cu picaturi ce lubrefiaza ochiul sau daca problema persista se poate practica infundarea ductelor care dreneaza in mod normal globul ocular.Nu se folosesc medicamente pentru a corecta miopia. Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia chirurgicala. Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau centrale ca si lentilele de contact. picaturi ce se pot utiliza de la cateva zile pana la cateva luni dupa interventie. Tratament ambulator Desi miopia nu poate fi prevenita sau vindecata se poate colabora cu medicul oftalmolog pentru a fi corectata. .

Este asimptomatic si nu necesita tratament. . O zona de cornee transparenta de 0. 1. poligonale separate de zone clare. situate la nivelul membranei Bowman si Descemet unde se produc rupturi. Afectiunea poate aparea si secundar unor traumatisme sau inflamatii.Modificari involutive ale corneei Apar ca urmare a degenerescenteii senile aparute in general la persoane in varsta de peste 40 de ani. Intereseaza persoane in varsta de peste 40 de ani. Trebuie diferentiat de arcul juvenil care apare in copilarie. 5 mm. 5 mm grosime desparte gerontoxonul de limbul scero-corneean. In patogenie este implicata o predispozitie genetica la care se poate asocia o hiperlipoproteinemie fapt sustinut de evidentierea pe sectiuni la gheata a depozitelor lipidice in stroma corneeana cu predilectie si in cantitati mai mari in proximitatea membranelor Bowman si Descemet. Marginea periferica a arcului este regulata pe cand cea centrala difuza. Arcul senil (gerontoxon) consta in aparitia bilateral a unor opacifieri inelare. Degenerescenta „ in piele de crocodil ” (crocodile shagreen) sau degenerescenta in mozaic Vogt consta in aparitia unor opacitati centrale. periferice ale stromei avand o latime de cca. incidenta ajungand aproape de 100 % la varstnicii de peste 80 de ani (s-ar putea spune ca e aproape fiziologic). Procesul incepe in partea superioara si inferioara a corneei progresand apoi sub forma de arc de cerc. Epiteliul nu este afectat.

Apar ca niste proeminente spre camera anterioara situate la periferia corneei pe care o pot invada spre centru odata cu inaintarea in varsta ozazie cu care are loc si cresterea numarului acestora. Se considera ca obstructia ductelor lacrimale apare la 30% dintre nou-nascuti. Oricum.Henle constituie proliferari localizate ale membranei Descemet avand aceasi structura cu aceasta. . O obstructie a ductului lacrimal apare cand deschiderea canalului. care in mod normal permite lacrimilor sa se dreneze. Corpii Hassall. este blocata sau nu se deschide normal. simptomele apar doar la 2% pana la 4% din nou-nascuti.Corneea farinata Vogt consta in aparitia predescemetic in stroma corneeana profunda a unor pete (depozite) mici de culoare gri bogate in lipofuscina. Obstructia canalului lacrimal Lacrimile se dreneaza in mod normal prin canale mici numite ducte lacrimale care pornesc de la globul ocular si ajung in piramida nazala. Daca un duct lacrimal ramane obstruat. Un canal lacrimal obstruat de la nastere (congenital) este numit uneori obstructie de canal nazo-lacrimal sau dacriostenoza. Este asimptomatica si prezinta importanta clinica din puctul de vedere al diagnosticului diferential cu distrofiile evolutive. Inelul alb limbic Vogt reprezinta o degenerescenta subepiteliala a colagenului manifestata prin aparitia la varstnici a unor formatiuni punctiforme. sacul lacrimal se umple cu lichid si devine tumefiat si inflamat si uneori se infecteaza. Obstructia canalelor lacrimale la adulti este neobisnuita. aciculare de culoare alba (depozite de saruri de calciu) localizate la nivelul limbului nazal si temporal. Ea apare la varstnici mai frecvent si este de obicei rezultatul unei injurii (traumatism) sau este aferenta altor boli.

a afectiunilor osului sau tesuturilor din jurul ochilor (ca pometii).Cauze la nou-nascuti si sugari La nou-nascuti si sugari cea mai comuna etiologie a obstructiei de duct lacrimal este incapacitatea tesutului de acoperire de la capatul canalului de a se deschide normal in timpul nasterii sau in preajma nasterii. La adulti aceste canale se pot obstrua ca rezultat al ingrosarii tesutului ductului lacrimal. la scurta vreme dupa nastere. Simptomele nu apar daca blocajul se deschide singur inaintea primei secretii lacrimale a nou-nascutului. Alte cauze mai putin frecvente ale obstructiei de canal lacrimal la copii includ: • • • Infectii dezvoltarea anormala a osului nasului ceea ce exercita o presiune neobisnuita asupra canalului lacrimal si il inchide deschiderea (punctele lacrimale) canalelor lacrimale in coltul intern al ochiului. In mod normal lacrimile se produc incepand cu primele zile dupa nastere pana la cateva saptamani. Cauze la adulti Cea mai frecventa cauza a unui canal lacrimal obstruat este imposibilitatea epiteliului sau a membranei care acopera canalul lacrimal de a se deschide normal in nas. a infectiilor sau a formatiunilor tumorale din zona. este inchisa sau nedezvoltata. locul in care se scurg lacrimile in canalele lacrimale. Acest fenomen intrerupe drenajul normal al lacrimilor in canalele lacrimale. tesutului nazal sau a problemelor sinusale. Cauze mai putin frecvente ale obstructiei de duct lacrimal la nou-nascuti pot include: .

Factoride risc • • • nasterea prematura (nasterea inainte de termen) probleme structurale sau functionale ale sistemului de drenare a lacrimilor (datorate infectiilor. Aceste probleme apar mai frecvent dupa varsta de 60 de ani decat la adultul tanar. dezvoltarii anormale a osului sau tumorilor) antecedente familiale de obstructie a canalului lacrimal. . Daca apare infectia sistemului de drenare a secretiilor lacrimale. De exemplu.• • • • infectii ale canalelor prin care trec lacrimile de la nivelul ochilor in nas (dacriocistita) blocarea canalului lacrimal la ambele capete (dacriocistocel) dezvoltarea anormala a osului nazal ceea ce duce la inchiderea ductului prin cresterea presiunii exercitate asupra acestuia deschiderile nedezvoltate sau inchise din coltul ochilor (punctele lacrimale) pe unde se dreneaza lacrimile in mod normal. o obstructie de duct lacrimal poate rezulta prin ingrosarea epiteliului ce tapeteaza canalul lacrimal datorita unor structuri sau tesuturi anormal dezvoltate sau complicatii ale unor interventii chirurgicale la nivelul nasului sau in jurul acestuia. In cazuri severe. De asemenea se poate observa o secretie de mucus galben in coltul ochiului si genele se pot lipi unele de altele. Simptome De obicei. poate apare inflamatia care include roseata si edemul (umflarea) zonei din jurul ochiului sau a nasului. primul simptom al unei obstructii lacrimale consta in lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz (epifora). simptome care apar in primele zile sau saptamani de viata. de obicei. infectia poate include genele si zonele din jurul ochilor. Cauzele obstructiei de canal lacrimal la adulti sunt de obicei corelate cu o alta boala sau leziune a zonei implicate. Nou-nascutii cu astfel de probleme prezinta.

curatarea ochiului si drenarea ductului. tratamentul se face in functie de cauzele obstructiei. Sondajul cailor lacrimale nu se face la adulti deoarece nu este eficient de obicei. Infectia poate fi prevenita prin curatarea ochiului si masarea zonei obstructiei pentru a preveni cresterea vascozitatii secretiei in interiorul canalului. Tratament la adulti La adulti. De obicei. Alte tratamente includ antibiotice pentru o infectie pe termen lung sau o interventie chirurgicala pentru rezolvarea problemelor legate de tesuturi sau dezvoltari anormale. edem sau secretii de culoare galbena. de obicei.Simptomele unei obstructii de canal lacrimal se pot accentua dupa o infectie a cailor respiratorii superioare. nu necesita tratament. simptomele pot fi mai evidente dupa o expunere la vant sau temperaturi scazute. O obstructie de canal lacrimal se rezolva de obicei fara nici o interventie in timpul primului an de viata. De asemenea. Mai mult de 90% din cazuri se rezolva fara nici o interventie pana la varsta de un an. Foarte rar apar situatii in care este nevoie de interventii chirurgicale mai complicate la copii. Daca obstructia este rezultatul unei infectii de lunga durata (cronica) . Daca ductul ramane obstruat pana la varsta de 6 luni se poate face o manevra simpla de sondaj a canalului lacrimal. Aceasta deschide canalul lacrimal la mai mult de 90% din sugari. pot ajuta la prevenirea infectiei. ca o raceala sau o sinuzita. Alte tratamente chirurgicale nu sunt recomandate de obicei. Tratament la copii Copii nascuti cu obstructie de duct lacrimal. antibioticele sunt necesare daca apar semne de infectie ca roseata. Daca ductul ramane obstruat dupa varsta de 6 luni pana la un an. se poate rezolva cu o manevra simpla de sondaj al cailor lacrimale. Masurile de tratament la care se poate apela acasa.

De obicei se face de doua. Tratament ambulator Majoritatea obstructiilor de cai lacrimale apar la sugari. • daca genele se acopera cu secretii. Daca nou-nascutul are obstructie de cai lacrimale.cecitatea . De fiecare data se foloseste alt tampon de vata sau batistuta. Poate fi nevoie de interventii chirurgicale pentru cauze structurale (din cauza unor leziuni sau modificari ale structurilor legate de varsta) sau pentru cresteri aberante ale tesuturilor. Se poate pastra o rezerva de tampoane umezite intr-o punga de plastic in cazul in care mama si copilul nu sunt acasa. aceasta se poate rezolva de la sine pana la varsta de un an. Pentru a mentine un ochi curat se recomanda: • curatarea secretiilor din jurul ochiului .este nevoie de tratament cu antibiotice. Mainile trebuie spalate inainte de a atinge aria din jurul ochiului. Masarea trebuie facuta sub indrumarea si supravegherea directa a unui medic. Orbirea . Prevenirea infectarii obstructiei de cai lacrimale la nou-nascut se poate face prin curatarea ochiului si masarea usoara a zonei. Daca genele se lipesc se aplica un tampon umed. trei ori pe zi pentru cateva luni. de sus in jos. acestea trebuie curatate cu un tampon de vata umed cu o miscare usoara. curat pe ochi pentru cateva minute pentru a se inmuia.Se umezeste un tampon de vata sau o batistuta cu apa calduta (nu fierbinte) si se sterge usor din coltul interior al ochiului (partea mai aproape de nas) spre coltul extern.

). . embolii. Cecitatea pitiatica apare in urma unor traume psihice la unele persoane mai sensibile. Aceste leziuni pot avea cauze diverse printre care tulburari vasculare. cecitatea pitiatica) sau definitiva (invazie tumorala/ enuclere. traumatisme. encefalite. Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: • • • orbire absoluta –fara perceptie luminoasa. in rare cazuri tumori. Paraclinic apar modificari ale electroencefalogramei la deschiderea ochilor si potentialelor evocate occipitale. ale retinei. de clipire si optochinetic.Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii. Examenul oftalmoscopic prezinta un aspect normal de aceea trebuie facut diagnostic diferential cu cecitatea simulata. hipertensiune. Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii. a. "se uita ca mata-n calendar". asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 .In functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele entitati: • Cecitatea corticala .afectiune rara care se produce prin leziuni bilaterale ale cailor optice retrogeniculate si ariei optice primare. absenta reflexelor de fixatie. distructia centrilor corticali. Localizarea leziunilor este imprecis delimitata dar se pare ca ar afecta ariile pre si parastriate. ale nervului optic sau ale centrilor corticali poarta denumirea de cecitate sau orbire. s. Adesea dispare spontan dupa cateva zile. aspect normal al fundului de ochi.Pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Se manifesta prin pierdere brusca si totala a vederii. stramtorari concentrice ale campului vizual de 5-10º. edem cerebral. • • Cecitatea psihica este mai degraba o agnozie pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste. de fuziune. Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental.

Dezlipirea de retina indiferent de natura ei (miopica. Glaucomul. cefalee. metale grele. etc) prin pierderea globului ocular. ). microftalmia) . Manifestarile clinice Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si/sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare (durere oculara. aniridia. melanom. Intoxicatiile cu diferite medicamente. trahomul-constituie o reala problema in tarile subdezvoltate) prin afectarea corneei sau prin organizarea conjunctiva a exudatelor inflamatorii pot provoca orbirea in conditiile unui tratament necorespunzator. Printre cauzele mai rare se numara anomalii congenitale (anoftalmia. Traumatismele si arsurile prin ele insele sau datorita suprainfectiilor si oftalmiei simpatice duc adeseori la pierderea vederii. alcool metilic se numara printre cauzele care pot fi cel mai usor evitate. criptoftalmia. lacrimare. traumatica sau chiar arareori iatrogena) duce la pierderea definitiva a vederii. cataracta si miopia forte sunt o cauza majora a orbirii datorita diagnosticului tardiv. varioala.Etiologie Cauzele orbirii sunt foarte multe si foarte diverse. retinopatia pigmentara. Pentru stabilirea diagnosticului: • Anamneza releva simptomatologia bolii de baza si evolutia acesteia in timp . tuberculoza. lepra. albinismul. etc. Sifilisul afecteaza sistemul nervos central ducand la atrofia nervului optic. rujeola. atrofia optica Leber. tumorile maligne (retinoblastom. iridociclitele. halucinatii. oftalmia neonatorum gonococica. Bolile infectioase (conjunctivita difterica. idiotia amaurotica Tay-Sachs). boli cu caracter ereditar (Sindrom Marfan.

Examenul obiectiv bine facut dovedeste faptul ca aparatul vizual este normal. Cataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial. Simulantul merge ezitant. determinarea acuitatii vizuale si a campului vizual. bolnavului” se schimba radical In cazul simularii amaurozei unilaterale se face un examen obiectiv complet si se utilizeaza niste probe de control: proba cu lentile convexe. Aceasta suspiciune apare atunci cand exista o neconcordanta intre declaratiile pacientului si datele obtinute in urma examenului obiectiv. "sunt mai orbi decat orbii".acele persoane care doresc sa obtina diferite foloase pretinzand ca sunt orbi. Explorari neurofiziologice sunt necesare daca se suspecteaza afectare corticala. In comportamentul persoanelor care simuleaza cecitatea bilaterala apar o serii de indicii care ii tradeaza. investigatii imagistice daca se suspecteaza o tumoare. Aceste persoane pot simula pierderea vederii unilateral (amauroza unilaterala) sau bilateral (amauroza bilaterala). proba cu prisme. proba cu lentile colorate. Tratament Tratamentul difera in functie de cauzele orbirii. Cecitatea corticala nu are tratament curativ. cu tendinta de a intinde mainile inaintea lui.se cerceteaza reflexul fotomotor . O categorie aparte si o problema de diagnostic o reprezinta simulantii. In cecitatea pitiatica este indicata . examen oftalmoscopic.se pune pe un ochi un pansament ocluziv iar comportamentul. examenul fundului de ochi.• Se efectueaza urmatoarele examene paraclinice: examen biomicroscopic. refractometrie. . se loveste de obiectele din calea lui cu dorinta de a dovedi ca nu vede.se provoaca reflexul de clipire prin apropierea brusca si rapida de ochi a unui obiect taios sau ascutit . proba cu lectura controlata. daca ii spunem sa se apropie el merge in alta directie decat cea din care vine vocea si tot asa. reflexele oculare cu scopul verificarii starii de integritate anatomica si functionala a globului ocular. Urmatoarele probe sunt utile in acest sens: .

Aceasta reeducare cuprinde mai multe faze: • • • Reeducarea psihoterapeutica Reeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului Braille. Hebold. dactilografie la masina de scris pe sistemul Dichte pentru asi putea continua studiile. Profilaxia se face prin preventia accidentelor de munca si auto. degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. printr-un tratament adecvat medical si/sau chirurgical al boliilor infectioase. Orjeletul (ulciorul) si salazionul . Reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj. evitarea conflictelor armate. Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente: profilaxia si recuperarea/reeducarea orbilor iar prima este de dorit dat fiind faptul ca e mult mai ieftina si mai comfortabila pentru pacient.psihoterapia. Reeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces complex prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. impletituri de nuiele. tricotat. de papura. tesaturi. activitati artistice cantat la un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice. Wagner. vaccinare.

Denumirea populara de “urcior” se refera la orice inflamatie sau infectie a marginii palpebrale ce afecteaza foliculii pilosi ai genelor (orjelet extern). Cauze: • • Cele mai frecvente cauze ale infectiilor palpebrale sunt stafilococice. desi pot fi implicate si alte microorganisme Seboreea poate predispune la infectii palpebrale Factori de risc: • • • • Blefarita predispozanta (infectie cu o gravitate mai redusa a marginii palpebrale) Igiena palpebrala deficitara Persoanele ce poarta lentile de contact Machiajul ochilor Tratament – masuri generale: • • Compresele calde pe zona inflamata pot ajuta la cresterea fluxului sangvin si la stimularea drenajului spontan Igiena personala adecvata punandu-se accent pe curatarea zilnica a pleoapelor pentru a preveni infectiile recurente . colectie purulenta Inflamatie localizata a genelor Pacientii pot prezenta prurit sau descuamare la nivelul pleoapei. eritem cronic. glandele meibomiene (orjelet intern) sau infectia granulomatoasa a glandelor meibomiene (salazion). iritatie ocular care determina sensibilitate locala si durere. Semne si simptome: • • Eritem al marginii palpebrale cu descuamare.

Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. etc. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. Odata cu inaintarea in varsta. interventii chirurgicale. varsta. consultul oftalmologic trebuie facut imediat si obligatoriu.• Aplicarea unui unguent cu antibiotic (cum ar fi eritromicina) pe marginea pleoapei. defecte congenitale. dupa igiena adecvata (cu exceptia copiilor sub 12 ani unde exista riscul de aparitie a vederii incetosate si ambliopiei). In unele cazuri ptoza palpebrala poate fi asociata cu strabism. Aceste cauze au la baza boli sau leziuni oculare. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. ptoza palpebrala. ducand la ambliopie. Ajuta la diminuarea proliferarii bacteriene Ptoza palpebrala Ptoza palpebrala reprezinta caderea pleoapei superioare. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. . afectarea nervului care controleaza acest muschi sau relaxarea (moliciunea) pielii pleoapei superioare. Daca caderea pleoapei apare brusc si evident. Aceasta afectiune este cauzata de slabirea muschiului responsabil de ridicarea pleoapei. Netratata poate impiedica dezvoltarea normala a vederii.

Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. Factori de risc • • • • • • Varsta Diabet atacuri de cord sindrom Horner miastenia gravis tumori cerebrale Simptome • • • • • • • caderea uneia sau ambelor pleoape iritatie dificultate in inchiderea completa a ochiului oboseala oculara din cauza efortului depus pentru a tine ochii deschisi strabism vedere dubla lacrimare excesiva In majoritatea cazurilor de ptoza palpebrala este necesara interventia chirurgicala.Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. care se efectueaza cu scopul de a intari si a tonifia muschiul ridicator al pleoapei. .

Ischemia retiniana conduce la eliberarea unui factor vasoproliferativ ce stimuleaza neovascularizatia retinei. Retinopatia diabetic prezinta trei stadia: • • • Retinopatie diabetica in stadiul incipient Retinopatie diabetica preproliferativa Retinopatie diabetic proliferative Semne si simptome: Retinopatie diabetica in stadiul incipient: • • • • Microanevrisme Hemoragii intraretiniene Edem macular Depozite lipidice Retinopatia diabetica preproliferativa: • • • • Infarcte ale fibrelor nervoase (punctiforme – “in fulgi de bumbac”) Vene dispuse in siraguri Dilatatii venoase Anomalii microvasculare intraretiniene .Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica este o afectiune retiniana noninflamatorie caracterizata prin blocarea capilarelor retiniene si microanevrisme. nervului optic sau irisului.

• Hemoragii retiniene extinse Retinopatia diabetica proliferativa: • Proliferare de vase sanguine noi (neovascularizatie) la nivelul suprafetei retiniene. nervului optic si irisului Cauze: asociata cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice si a anomaliilor microvasculare Factori de risc: • • • • • • • • Durata diabetului zaharat (de obicei mai mare de 10 ani) Control neadecvat al glicemiei Sarcina Boli renale Hipertensiune sistemica Fumatul Nivelurile serice crescute ale lipidelor sunt associate cu cresterea riscului de depozite lipidice retiniene (exsudate) Proteinurie Daca tratamentul este aplicat precoce. Intarzierea tratamentului poate avea ca rezultat instalarea cecitatii Sindromul ochi uscat . prognosticul este favorabil.

refractare la mişcare Vedere neclară: ca un văl pe ochi . probabil datorită variaţiilor hormonale. Apar suprafeţe uscate care nu mai permit alunecarea usoara a pleoapelor pe suprafaţa oculară.În mod normal suprafaţa ochiului (corneea) trebuie să fie permanent umedă. Simptomele sunt uşoare în stadiile incipiente dar se agravează cu mărirea gradului de uscăciune: • • • • • • • • Senzatia de corp străin: geană sau nisip în ochi Senzatia de presiune: cu cefalee Arsură Sensibilitate la lumină Ochi umezi: uscăciunea stimulează secreţia lacrimală Senzatie de uscăciune Dificultate în a deschide ochii: gene grele. foarte bogata in terminatii nervoase are o sensibilitate deosebită. Simptome In sindromul ochiului uscat filmul lacrimal devine mai subţire şi mai puţin stabil. Corneea. Sindromul de Ochi uscat apare mai frecvent la femei.

Utilizarea colirelor oftalmice reprezinta tratamentul de baza al keratoconjunctivitei uscate. Multi pacienti observa ca obstruarea canalului lacrimal imbunatateste confortul si reduce necesitatea utilizarii picaturilor de ochRestasis – in 2002 a fost aprobata prescrierea colirului oftalmic Restasis pentru tratamentul xeroftalmiei cronice. ca de exemplu unguent pe timpul noptii • ocluzia temporara a ductului lacrimal – uneori este necesara inchiderea ductelor care dreneaza lacrimile in exteriorul ochiului. Tratamentul xeroftalmiei poate include: • colire oftalmice (picaturi pentru ochi) si unguente. Aceasta se realizeaza printr-o procedura nedureroasa prin care un tampon care se va dizolva rapid este inserat in ductul lacrimal la nivelul pleoapei inferioare. realizata pentru a furniza o suplimentare adecvata a lacrimilor • ocluzia permanenta a ductului lacrimal – daca ocluzia temporara a ductului lacrimal este eficienta. Ar trebui discutate optiunile de tratament cu un oftalmolog.• • • Incapacitatea de a plânge Roşeaţă: in special de-a lungul marginii ciliare a pleoapelor Secreţii: fire lipicioase şi pruriginoase Xeroftalmia nu poate fi vindecata. Nu intotdeauna acelasi tip de picaturi e eficient pentru toti pacientii. Tampoanele vor aduna lacrimile la nivelul ochilor atata timp cat se afla plasate in ductul lacrimal. care ajuta ochii sa-si creasca secretia de lacrimi prin folosirea continua a acestui preparat . Aceasta reprezinta o interventie temporara. In prezent este singurul tip de colir oftalmic recomandat. atunci poate fi folosit un tampon de silicon (ocluzia punctata). Daca este prezenta xeroza cronica se recomanda utilizarea picaturilor chiar in absenta simptomelor. pentru a mentine ochii lubrefiati. Daca ochii se usuca in timpul somnului. se recomanda folosirea unui lubrefiant dens. acestea putand fii inlocuite. dar exista un numar de pasi ce ar trebui urmati in tratamentul afectiunii. astfel incat uneori este necesara incercarea mai multor produse pana la descoperirea tratamentului optim. Rareori tampoanele ies din ductul lacrimal in mod spontan sau migreaza de-a lungul canalului lacrimal.

avion. ductul care dreneaza lacrimile in cavitatea nazala poate fi inchis permanent pentru a permite lacrimilor sa ramana la nivelul globului ocular. pot fi benefici in anumite cazuri tratamentul chirurgical – daca este necesar.• • alte optiuni de medicamente – alte medicamente. zilnic Includeţi vitamine în alimentaţie Asiguraţi-vă că dormiţi suficient Evitaţi contactul direct al feţei cu curenţii de aer: în maşină. calma sau vindeca acest sindrom: • • • • • • • • • • • • • • Faceţi exerciţii în aer liber. locuri de distracţie Folosiţi ochelari de protecţie la ski. Aceasta este realizata cu anestezie locala in ambulator. în mod regulat Beţi cel puţin 2 litri de apă. Nu se recomanda limitarea activitatilor dupa acest tip de interventie chirurgicala. Profilaxie În afară de vizitele regulate la oftalmolog şi optician precum şi testele obişnuite se mai pot face o serie de lucruri pentru a preveni. ciclism şi înot Nu fumaţi şi evitaţi atmosfera cu fum Evitaţi aerul condiţionat Folosiţi aparate de umidificat atmosfera Păstraţi lentilele de contact umede Lucraţi la monitor la lumina zilei dar nu direct în lumina soarelui Utilizati lumină articiala puternică dar nu orbitoare sau formatoare de halouri Evitaţia reflecţiile în ecran Păstraţi o distanţă de 50-70 cm de ecran . ca de exemplu steroizii topici.

astfel incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent). Cel mai adesea apare in copilarie.• Clipiţi des şi luaţi des pauze scurte Strabism Strabismul apare cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele. fie spre ureche (strabism divergent). in strabism musculatura nu functioneaza normal si ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Imaginea se va forma corect la nivelul unui singur ochi. Creierul o va refuza preferand-o pe cea . Daca in mod normal musculatura din jurul ochilor determina miscarea sincrona in acelasi timp si in aceeasi directie a ambilor ochii. mai este numit si “ochi-incrucisati”. iar imaginea perceputa de ochiul deviat va fi neclara.

Strabismul acomodativ (de obicei spre interior) acentuat la efortul de acomodare. oboseala.spre interior (spre nas). ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare). Mentionam: • • • • • • Strabism convergent . Totusi. infectii. De asemenea. afectiunea poate fi determinata de o distanta mai mare intre cei doi ochi datorita unei conformatii speciale a orbitelor. Strabism tardiv apare la un copil dupa 3 ani. • • • Strabism paralitic: apare datorita paraliziei musculaturii oculare. tumori. nevrite. in urma unui traumatism. de exemplu la boala. in mai mare masura unilateral (acelasi ochi) sau alternant (ambii ochii deviaza pe rand). Tipuri • Strabism concomitent (“strabism” propiu-zis): strabism care apare in toate directiile privirii. Pseudostrabism in epicantus. Cauze Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. Strabism “fiziologic” . manifest numai la suprasolicitare. strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul . imaginile provenite de la ochiul strabic vor conduce la pierderea capacitatilor vizuale. In timp. deci la scaderea continua si treptata a vederii. O alta cauza poate fi insuficienta in miscarea de convergenta a ochilor. Heterotropia – strabism manifest. radacina nasului plat. La adulti. concomitent cu hipermetropia. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice.apare la sugari pana la 3 luni. Strabism divergent .spre exterior (spre ureche). Heteroforia – strabism latent. el se poate transmite genetic (se intalneste mai frecvent in unele famili).a o ochiului nedeviat.

Strabismul poate aparea si din dorinta copilului de a vedea clar. Simptome Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. boala Graves. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare.acestora. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: • • • • vedere incetosata oboseala ochilor sensibilitate la lumina puternica vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului). accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase. astfel face un efort de acomodare ce se insoteste de miscarea de convergenta a ochilor. . Cele mai frecvente semne vizibile sunt : • • • • • globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) • privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare • inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect • impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte).

Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. cu cat este mai tanar copilul. De asemenea. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist.In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). pentru vederea unui obiect. In cazul in care vederea dubla persista. se recomanda consultul unui medic de specialitate. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. In general. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. pana la varsta de 4 luni. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. La adulti. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. de obicei se insoteste de vedere dubla. o perioada mai lunga de timp. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. Daca vederea dubla persista. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. De obicei simptomele sunt tranzitorii. la inceputul tratamentului pentru strabism. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. pot fi prezente sau absente. . accidentului vascular cerebral (AVC). Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic.

Ocluzarea (acoperirea) ochiului Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul.De asemenea. In cazul in care exista deja ambliopie. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. acestia nefiind centrati. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. folosirea ocluzorului. exercitiile globilor oculari. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. . tratamentul medicamentos. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia.

ca de exemplu in tratamentul chirurgical. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. .Exercitiile oculare Ocazional. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. Acesta este un tratament controversat. Uneori. Atropina si alte substante midriatice. exercitiile oculare. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). Cu toate acestea. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. de obicei sub forma de picaturi. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare.

Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior . iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. In timpul interventiei chirurgicale. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. se pot realinia globii oculari.prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. amelioreaza vederea dubla. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Cu toate acestea. Desi foarte rar. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism.

Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog.. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. In plus fata de afectarea vederii copilului. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. In plus. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). face tratamentul mai putin eficient. . fata de imbunatatirea vederii copilului. Tratament ambulator (la domiciliu) In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei.

dobandita in decursul vietii. transfuzii de sange total sau transplacentar. Infectia prezinta un risc deosebit de sever pentru fetusul uman in formare si pentru persoanele imunocompromise (in special HIV-SIDA). Se reproduce sexuat doar in intestinul pisicii iar oochistii astfel rezultati sunt eliminati in materiile fecale. La om infectia se poate produce prin ingestia acestor oochisti. Dupa momentul in care se manifesta exista trei forme clinice ale toxoplasmozei oculare: • • • congenitala-manifesta la nastere. afectarea SNC cu potential letal. Acest fapt explica rata mare a recidivelor. miel sau porc care contine chisturi tisulare. corioretinita si retard mintal. prin consumatea de carne insuficient preparata termic de vita. Raspandirea protozoarului este universala. pseudocongenitala e prezenta la nastere dar se manifesta tardiv. Poate provoca numeroase manifestari clinice cum ar fi limfadenopatia benigna. se crede ca aproape jumatate din populatia generala este seropozitiva –marea majoritate fiind asimptomatici.Toxoplasmoza oculara Toxoplasma gondii este un parazit obligatoriu intracelular care are ca gazda definitiva pisica infectand accidental omul. Parazitul se multiplica in interiorul fiecarei celule nucleate pana la aparitia anticorpilor cand formeaza chisturi tisulare care pot persista chiar si ani de zile mai ales in creier si muschi. .

durere. fotofobie. iar in trimestrele II si III se administreaza spiramicina (care va continua si la copil dupa nastere). Tratamentul se impune numai in leziunile cu localizare in vecinatatea nervului optic sau care dau reactie vitreana importanta si la gravida. urmate de corioretinita bilaterala. Simptomatologia oculara cuprinde: scaderea acuitatii vizuale (dificil de investigat la nou nascut). calcificari cerebrale si retard psihomotor. In trimestrele II si III apar corioretinita focala. testul de fluorescenta indirecta).La oricare dintre acestea leziunea de baza este retinocoroidita localizata in macula asociata cu reactii exudative. In primul trimestru de sarcina avortul spontan si moartea in utero apar frecvent. Tratamentul preventiv la gravida difera in functie de varsta sarcinii astfel in primul trimestru avort terapeutic. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor si examenul fundului de ochi la care se mai adauga si determinarea anticorpilor materni si fetali prin diferite metode (testul de coloratie Sabin-Feldman. Examenul fundului de ochi evidentiaza leziunea de baza -focarul de retinocoroidita care in evolutie determina cicatrici alb-galbui “in rozeta” patognomonice pentru toxoplasmoza oculara. hidrocefalie. roseata. Manifesterile clinice ale toxoplasmozei congenitale variaza. miodezopsii (prezenta de muste volante in campul vizual). La nou nascut boala poate fi foarte severa cu icter. calcificari craniene. testul de aglutinare directa. Profilaxia presupune in primul rand corecta preparare a hranei si evitarea contactului cu pisicile mai ales ptr femeile de varsta fertila si gravide. hepatosplenomegalie. .

Chlamydiile sunt bacterii cocoide. Tratamentul patogenic constand in administrarea de corticosteroizi e controversat putandu-se face sau nu de la caz la caz. Etiologie Trahomul este cauzat de Chlamydia trachomatis. adaptate foarte bine la parazitismul intracelular (cum sunt incapabile sa sintetizeze ATP pot fi considerate paraziti energetici) . . La nivel mondial aproximativ 8 milioane de oameni au ramas orbi datorita acestei afectiuni. endemica cu evolutie cronica care debuteaza ca o foliculita acuta si foarte contagioasa. imobile. Trahomul Trahomul este o conjunctivita granulomatoasa severa. Alte chimioterapice folosite sunt spiramicina si clindamicina. Boala afecteaza ambii ochi astfel incat principala consecinta in evolutia naturala este orbirea. Este o boala a mizeriei care face ravagii in tarile lumii a treia din Africa si Asia favorizata de conditiile socio-economice precare la accentuarea carora contribuie inchizandu-se astfel un cerc vicios.Tratamentul curativ standard consta in administrarea de sulfadiazina si pirimetamina (nu se foloseste in sarcina deoarece are efect teratogen).

se fixeaza pe receptori specifici ai celulei gazde de care este fagocitat. fie in timpul nasterii la nou-nascuti. Acestora li se adauga distructiile tisulare provocate de raspunsul imun. pentru tratament sunt necesare antibiotice cu buna penetrare intracelulara. Celula gazda este lizata si corpii elementari sunt eliminati urmand sa infecteze alte si alte celule. B. Tablou clinic . Contactarea germenilor se face fie prin autoinoculare sau de la partenerul sexual la adulti. Ciclul de multiplicare al clamidiilor dureaza 24. serovarurile L1-L3 genereaza limfogranulomatoza veneriana inghinala. Corpii elementari . In functie de structura antigenica se deosebesc serovarurile grupate astfel: • • • serovarurile A. In mediul extern. fenol.48 ore.Aceasta insusire are trei consecinte importante: • • • infectia cronica coexista cu fenomene de hipersensibilizare de tip IV. saruri de amoniu etc. pot fi cultivate doar in sacul vitelin al embrionului de gaina sau pe celule vii. caldura umeda 60 ºC (in 10 minute). serovarurile D-K au transmitere sexuala care la nivel ocular pot genera conjunctivite cu incluzii. Intracelular se transforma in corpi reticulati care se idvid formand o colonie (incluziuni) care la maturitate se transforma din nou in corpi elementari. Infectia cu Chlamydia trachomatis desi induce formarea de anticorpi acestia nu asigura protectie in cazul unei reinfectii viitoare. deshidratati corpusculii elementari sunt foarte rezistenti dar sunt rapid inactivati cu eter (30 minute). Ba si C determina trahomul.forma infectioasa a chlamidiilor.

Alti foliculi care apar in periferia corneei. Se caracterizeaza prin existenta pe conjunctiva tarsala a unor foliculi mai putin numerosi in diferite stadii evolutive. Corpusculii Prowazek sunt markerii identificati in produsul de raclaj al epiteliului conjunctival. coborate in fata fantelor palpebrale dau bolnavului aspectul caracteristic adormit. In vederea obtinerii culturilor tampoanele cu material biologic trebuie imersate imediat dupa prelevare intr-un mediu de transport cu zaharoza-fosfat-glutamat. Diagnosticul de laborator se pune in urma analizei produsului de raclaj conjunctival. Acestea determina scaderea acuitatii vizuale Diagnosticul este sugerat de antecedente si anamneza (contact cu persoane infectate in familie sau comunitate. Corneea ramane vascularizata si opalescenta putand prezenta leucoame vascularizate. In fundul se sac apar frauri cicatriceale.Boala evolueaza in decurs de mai multi ani timp in care se succed perioade de reinfectie si acutizari motiv pentru care caracteristic tabloului clinic este coexistenta leziunilor evolutive cu cele cicatriceale. coloratie Giemsa sau Lugol sau prin cultivare pe culturi celulare sau in sacul vitelin al embrionului oului de gaina. Pe conjunctiva tarsala a pleoapei superioara apar numerosi foliculi cu aspect de icre de stiuca care plesnesc la presiune. lacrimarii si scaderea acuitatii vizuale. Aceasta se poate face prin microscopie directa care urmareste incluziunile intracelulare prin coloratie imunofluorescenta. Fine arcade vasculare apar apar in vecinatatea limbului. o puternica dezvoltare a panusului si prezenta liniei ARTL. Pleoapele superioare grele. Vasele superficiale cu punct de plecare limbul superior invadeaza corneea conducand la aparitia panusului. Conjunctiva hiperemiata. Stadiul II dureaza in general de la doua luni la 2-3 ani. Reducerea incarcaturii electronegative a suprafetei celulare si pretratarea celulelor cu idoxuridina sunt masuri care faciliteaza inmultirea. dupa resorbtie provoaca modificari ale suprafetei corneei (curburii) concretizate prin astigmatism. • Stadiul II florid aduce agravarea semnelor si simptomelor. • Stadiul III precicatriceal dureaza cativa ani. Afectiunea are patru stadii evolutive: • Stadiul I incipient debuteaza cu senzatie de greutate palpebrala si usoara lacrimare. lipsita de transparenta si luciu prezinta foliculi albiciosi prepomderent la partea superioara. Acesta are aspect de perdea care are drept consecinta clinica aparitia fotofobiei. calatorii in zone endemice) si aspectul clinic caracteristic.linie de culoare alba paralela cu marginea palpebrala libera. • Stadiul IV cicatriceal se caracterizeaza prin inlocuirea foliculilor cu tesut cicatriceal care antreneaza fenomene retractile. .

Prognosticul nu este unul foarte bun dat fiind numarul mare de complicatii ce por surveni: suprainfectii cu gonococ. Local se administreaza solutii de nitrat de argint 1%.Evolutie si prognostic Evolutia este de lunga durata alternand perioade de remisiune si recidive. Tratamentul curativ poate fi medical (sistemic si local) si chirurgical. simblefaron. Tumorile coroidei . entropion. Pe cale generala se administreaza antibiotice cu cu spectru larg si sulfamide. complicatii cicatriceale (trichiazis. bacili Weeks. Masajul foliculilor este deasemenea util. Tratamentul chirurgical realizeaza cauterizarea foliculilor si cura sechelelor prin operatii plastice. ptoza palpebrala. distrugerea glandelor lacimale) si cea mai de temut –orbirea. sulfat de cupru 1 % si aureomicina sub forma de instilatii. Tratamentul Profilaxia presupune asigurarea unor conditii de igiena generala individuala si izolarea si tratarea bolnavilor si contactilor.

Simptomatologia cuprinde scaderea acuitatii vizuale.Teoretic absolut orice fel de celula care inra in alcatuirea coroidei poate prolifera anormal dand nastere unei tumori benigne sau maligne. In vecinatatea leziunii pot aparea proliferari ale epiteliului pigmentar retinian. exoftalmia. Explorarile paraclinice necesare sunt ecografia si angiografia fluoresceinica. dar si dupa inflamatii oculare sau traumatisme. Tumorile coroidiene sunt: nevul coroidian (melanom benign). . hipermetropie progresiva. Tulburarile de vedere care apar mai ales in localizarea posterioara sunt: fosfene. scotom central. Obiectiv se constata o proeminenta lenticulara care ridica usor retina printr-un transsudat. hemangiomul si melanomul malign. Se dezvolta in majoritatea cazurilor pe nevi preexistenti. distorsiunea imaginilor. Evolutia clinica a tumorii urmeaza cinci stadii: • stadiul incipient este asimptomatic foarte mult timp. fiind foarte bine vascularizata. metamorfopsii.Weber-Krabbe. Hemangiomul coroidei . Tumora nu creste in dimensiuni in timp si in foarte putine cazuri degenereaza malign totusi se recomanda supravegherea la intervale regulate de timp (fotografiere. Deasemenea coroida.tumora situata profund. Melanomul malign coroidian este o afectiune rara dar cea mai frecventa tumora maligna oculara. Afectiunea apare aproape intotdeauna in cadrul sindromului de angiomatoza encefalotrigeminala Sturge. in spatiul subretinian care histologic se prezinta sub forma unui angiom cavernos cu spatii vasculare pline cu sange. poate fi sediul metastazelor diferitelor cancere. diagnosticul diferential trebuie facut cu nevul coroidian. congestie perikeratica. La examenul fundului de ochi apare sub forma unor pete pigmentare subretiniene de culoare cenusie cu marginile sterse. ecografie). Nevul coroidian numit si melanom benign este o afectiune de natura congenitala cu frecventa crescuta dar complet asimptomatica. Apare in general dupa varsta de 50 ani afectand in mod egal ambele sexe. afectarea campului vizual.

Profilaxia sau cel putin depistarea in stadiu incipient presupune supravegherea nevilor coroidieni. iridiu. Tratamentul difera in functie de gradul invaziei locale si metastatice precum si de afectarea uni sau bilaterala. paraliziilor oculare si aparitia tumorii prin sclerotica subtiata. In cazul tumorilor mici se practica tumorectomia sau tratament conservator prin iradiere cu protoni. Se produce datorita cresterii tensiunii oculare produsa de cresterea tumorii care impiedica scurgerea umorii apoase la nivelul trabeculului. Pentru punerea unui diagnostic corect sunt necesare: • • • • • Examenul oftalmoscopic evidentiaza decolarea de retina si prezenta planului dublu vascular (retinian si tumoral). stadiul de exteriorizare se manifesta clinic prin aparitia exoftalmiei. sediile cele mai frecvente sunt ficatul. Ochiul enucleat nu se protezeaza pentru a nu masca posibilele recidive. Ecografia ajuta la aprecierea dimensiunilor si clasificarea tumorilor. In cazul extensiei extrasclerale se practica exenteratia in asociere cu imuno-. Punctia-biopsie coroidiana translerala este absolut necesara pentru diagnosticul de certitudine (examen histopatologic) RMN pentru evidentierea posibilelor metastaze Prognosticul melanomului malign este unul sumbru datorita capacitatii mare de metastazare. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari se face enucleatia globului ocular asociata si precedata de radioterapie. Ecografia si biomicroscopia sunt necesare evidentiind atat vascularizatia retinei cat si a tumorii. iod) pe sclera. plasarea placutelor radioactive (rutheniu. plamanii si vertebrele. stadiul de glaucom secundar apare mai tarziu dar uneori poate fi chiar primul simptom al melanomului. Clinic apar modificari ale campului vizual. fotocoagulare. Tumora se prezinta ca o masa neagra-cenusie sub retina decolata. chimio- .• • • • in stadiul de decolare de retina aceasta proemina in vitros datorita cresterii tumorii. Tomografia computerizata axiala indica intinderea extrasclerala. stadiul de metastazare duce foarte rapid la exitus.

Spre deosebire de tumorile primare acestea sunt bilaterale si nepigmentate. hepatice. acestea sunt determinate de compresiunea posterioara exercitata de tumora asupra globului ocular. Metastazele coroidiene sunt favorizate de vascularizatia bogata a coroidei. In cazul metastazelor hepatice unice se practica embolizarea vascularizatiei metastazelor sau indepartarea chirurgicala a acestora. iridiu. Oftalmoscopic se observa atrofie optica si/sau congestie vasculara cu edem papilar. oligodendroglioame) care apar cel mai frecvent in perioada copilariei. Campul vizual este modificat in functie de localizarea tumorii. Produc decolarea exudativa a retinei ceea ce determina pierderea vederii. Apar ca proeminente alb-galbui. nepulsatila si nedureroasa. De obicei apar in stadiile finale ale bolilor de baza dar se poate incerca iradiere localizata cu cobalt. leucemii (coroida sufera un proces infiltrativ difuz mai ales la nivelul polului posterior). . Tumorile nervului optic Nervul optic se formeaza din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare retiniene la nivelul papilei nervului optic si se continua pana la nivelul chiasmei optice unde se incuciseaza cu nervul controlateral. • Glioamele nervului optic sunt tumori benigne (astrocitoame. bine vascularizate.si radioterapie. unice sau multiple. osoase. aur. din sfera genitala. Clinic se manifesta printr-o scadere a acuitatii vizuale si exoftalmie cu urmatoarele caracteristici: ireductibila. In formele bilaterale se enucleaza ochiul cel mai afectat si se pastreaza celalalt. Pot avea ca punct de plecare cancere pulmonare. Dupa originea embrionara a celulelor din care se dezvolta tumorile nervului optic se clasifica in tumori ectodermale (glioame) si tumori mezodermale (meningioame).

Afecteaza preponderent femeile. Prognosticul este bun singura complicatie grava care poate apare malignizarea fiind rara Uveita Uveita reprezinta un termen nespecific care descrie o afectiune inflamatorie intraoculara. • Meningioamele nervului optic sunt tumori benigne cu caracter invaziv care se dezvolta din cele trei teci ale nervului optic (dura.inflamatia structurilor situate posterior de cristalin (pars planitis sau uveita periferica) . RMN si ecografie care arata modificarile nervului optic precum si intinderea acestora. Simptomele depind de gradul afectarii si conditiile asociate. • • Uveita anterioara .inflamatie oculara limitata la iris (irita) sau care afecteaza irisul si corpul ciliar (iridociclita) Uveita intermediara . Clinica este marcata de scaderea rapida si severa a acuitatii vizuale. arahnoida si piamater). Tratamentul este chirurgical insotit de radioterapie dar prognosticul este sumbru (majoritatea pacientilor decedeaza in mai putin de un an). Tratamentul consta in rezectia completa a tumorii iar cand acest lucru nu e posibil radioterapia reduce rata recidivelor. • Glioamele maligne ale nervului optic sau glioblastoamele afecteaza mai frecvent adultii. Tratamentul consta in rezectia tumorii in limite de siguranta oncologica (certitudinea de tumora benigna e data doar in urma examenului histopatologic) urmata de radioterapie in cazul recidivelor. Ca explorari paraclinice mai sunt necesare si arteriografia carotidiana si electroencefalograma pentru a obiectiva simptomatologia data de compresiunea intracraniana. computer tomografia. Simptomatologia asemanatoare celei din gliom se diferentiaza de aceasta prin faptul ca exoftalmia precede tulburarile functionale. Evolutia este lenta cu un prognostic in general bun (rata malignizarii foarte scazuta). diabet insipid si semne de hipertensiune intracraniana cauzate de invazia intracraniana a tumorii. Diagnosticul diferential se face cu gliomul nervului optic.In vederea punerii diagnosticului de certitudine sunt necesare urmatoarele investigatii paraclinice: radiografia.

durere abdominala) pot fi asociate cu nefrita interstitiala Boala sistemica este cel mai frecvent asociata cu uveita anterioara Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este insidios Mai frecvent bilaterala Inflamatia posterioara va determina durere sau roseate minima.• Uveita posterioara .etiologie virala. parazitara. sau a corpului vitros in apropierea nervului optic si maculei. oboseala. sau fungica .inflamatia coroidei (coroidita). a retinei (retinita). cu exceptia cazului in care este asociata irita Uveita intermediara si posterioara: Cauze: • Infectioase . Semne si simptome: • Uveita anterioara: • • • • • • • • • • • • • • • Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este acut Durere ocular profunda Fotofobie Dilatatia vaselor conjunctivale Dilatatie perilimbica (circumcorneeana) a vaselor sclerale si episclerale (congestie ciliara) Scaderea dimensiunii pupilare de partea ochiului afectat Adesea este unilaterala Afectarea bilaterala si simptomele generale (febra. bacteriana.

Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. fructe. pemfigus.• • • • Suspectarea unei cause imunologice . Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom. a. Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi. arsuri s. oameni ai strazii. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale. Ca tratament se face modificarea traseului . Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A. Are doua forme xeroza epiteliala (intereseaza doar stratul epitelial) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza toata conjunctiva). Conjunctiva capata o culoare cenusie. Xeroza conjunctivei Xeroza conjunctivei consta in aparitia unei metaplazii a conjunjunctivei care capata un aspect epidermoid.procese maligne nerecunoscute care sunt interpretate in mod gresit ca fiind inflamatii ocular. devine aspra si lipsita de transparenta. untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitamineiA. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani. toxicomani).a fost postulat un posibil mecanism autoimun sau medit prin complexe imune in asociere cu boli sistemice (in mod special afectiuni reumatismale) Boala oculara izolata Idiopatica Sindroamele "de mascare" . ) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii.

. Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain. ceea ce impiedica vederea. Cataracta Cataracta este o forma degenerativa de afectiune oculara caraterizata prin faptul ca lentila ochiului (cristalinul) devine treptat opaca. in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei. Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea.canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi. precum si alte persoane cu tulburari ale sistemului imunitar.conduc la umflarea ochilor. Afectiuni oculare Afectiuni ale ochilor Ochi umflati (Exoftalmie) Inflamarea muschilor sau a tesutului din spatele ochilor . Retinita CMV (citomegalovirus) Retinita CMV este o infectie grava a retinei. ce afecteaza aproape jumatate din populatia cu SIDA.

producand inflamarea retinei si incetosarea vederii. ambliopia inseamna vederea slaba la ochiul care nu este folosit corespunzator in primii ani ai copilariei. care poate conduce la orbire. la forma conica urmata de subtierea ei. Glaucomul Glaucomul apare atunci cand creste presiunea intraoculara (prin blocarea drenajului).Strabismul (ochi incrucisati) Strabismul este un termen general pentru ochi nealiniati care sunt indreptati in directii diferite. . Pacientii cu EMD se confrunta cu vedere incetosata. Edemul macular diabetic (EMD) Edemul macular diabetic se caracterizeaza prin acumularea de lichid in macula. Keratoconus Aceasta afectiune se caracterizeaza prin bombarea si deformarea corneei de la forma normala rotunda. distrugand nervul optic. Vasele de sange deteriorate pot pierde lichid sau chiar sangera. Ochi lenes (Ambliopie) Cunoscuta sub numele de ochi lenes. Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica reprezinta deteriorarea vaselor de sange la nivelul ochilor. datorata diabetului.

Spasmul ocular (ticuri) Uneori pur si simplu apare spasmul palpebral. Dezlipirea de retina Atunci cand retina se dezlipeste (in ruma unei afectiuni sau traumatism). Hipertensiunea oculara Hipertensiunea oculara reprezinta cresterea presiunii la nivelul ochilor peste nivelul normal.Vederea slaba Vederea slaba apare atunci cand ochelarii obisnuiti sau lentilele de contact nu asigura vedere clara. afectand una sau mai multe din cele trei parti ale ochiului care constituie uveea. Uveita Uveita reprezinta inflamarea interiorului ochiului. Degenerescenta maculara legata de varsta Degenerarea maculara legata de varsta reprezinta deterioarea zonei centrale a retinei (macula) odata cu inaintarea in varsta. . corpul vitros pur si simplu se distanteaza de aceasta.

Tulburari de Vedere Daca imaginile pe care le vezi sunt neclare. acest lucru se poate datora uneia dintre urmatoarele patru cauze. Citeste mai mult . Citeste mai mult Hipermetropie Persoanele cu hipermetropie vad neclar la toate distantele si depun in mod constant efort de acomodatie pentru a clarifica imaginea. Miopie O persoana mioapa vede clar obiectele de aproape. dar cele de la distanta sunt neclare si greu de distins.

Atunci cand citesti caractere mici de pe o foaie. la condus pe timp de noapte sau seara tarziu? . Citeste mai mult Prezbiopia Prezbiopia este un proces natural asociat cu inaintarea in varsta si care determina dificultati la vederea de aproape. Citesti cu dificultate in conditii de lumina difuza. Acest fenomen incepe sa se manifeste in jurul varstei de 40 ani. trebuie sa indepartezi foaia respectiva ca sa poti citi clar? 2. Test pentru Prezbiopie Cum poti afla daca esti un candidat potrivit pentru lentilele de contact PureVision® Multi-Focal? Raspunde la urmatoarele 4 intrebari si vei afla. Test 1.Astigmatism Persoanele cu astigmatism vad atat obiectele de la distanta cat si pe cele de la aproape distorsionate.

Ochiul uscat Ochiul uscat apare ca efect al pierderii sau reducerii abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi.Uita-te la imaginea de mai jos si raspunde la ultimele doua intrebari: 3. de fata)? Infectii si Iritatii Ca orice alt organ. Se pot inrosi. . ochii tai pot fi de asemenea afectati. Multe afectiuni se pot insa vindeca usor. sau se pot inflama impreuna cu pleoapele tale. Citesti cu dificultate toate randurile de mai sus la o distanta confortabila (aproximativ la 35 cm de fata)? 4. Keratita cu Fusarium Fusarium este o ciuperca larg raspandita. poti lacrima excesiv. ochiul se poate imbolnavi. Alergii Daca suferi de alergii. care se gaseste in mediul in care traim. apare senzatia de mancarime. Este mai usor de citit atunci cand te indepartezi de scrisul respectiv (pana la o lungime de brat. inclusiv pe pielea noastra.

creind o tulburare cunoscuta sub numele de Sindrom al vederii la calculator (CVS . Inflamatia pleoapei Iritatia poate apare cand glandele situate la baza genelor secreta substante lipidice in exces. polen. Corpi straini Un corp strain poate fi o particula de praf.Computer Vision Syndrome).Lacrimare excesiva Ochii aposi se datoreaza productiei excesive de lacrimi. . ochiul rosu este inflamarea membranei care captuseste pleoapele si suprafata ochiului. Infectia canalelor lacrimale Sindromul vederii la calculator Computerele ne solicita ochii. nisip sau chiar ceva de dimensiuni mai mari si mai serios. Ulcior Ulciorul este o infectie bacteriana care apare la baza unei gene. Ochi rosu Cunoscut si sub denumirea de conjunctivita.

unele tulburari pot sa apara foarte devreme. Tulburarile minore se pot corecta foarte usor cu ochelari. Semne dupa care sa te uiti: Daca suspicionezi o problema sau un comportament straniu legat de vederea copilului tau. Ochi incrucisati Un ochi fuge catre interior sau exterior.pot fi observate de catre parinti sau descoperite in cadrul examinarilor oftalmologice precoce. Iata cateva dintre cele mai comune tulburari de vedere: Potrivit departamentului ce studiaza dezvoltarea vederii din cadrul Colegiului american de optometrie. contacteaza imediat medicul oftalmolog. Copilul tau poate sa citeasca relativ usor. Orice alte tulburari de vedere sau afectiuni care nu pot fi corectate cu ochelari sau lentile de contact . invata ce trebuie sa urmaresti si ce trebuie sa faci atunci cand copilul tau are nevoie de ingrijire speciala. deoarece razele de lumina nu se pot focaliza uniform in ochi. In timp ce la majoritatea copiilor ochii se dezvolta normal. Iata cele mai frecvente tulburari de vedere: • • • Miopia afecteaza vederea la distanta. Acest fenomen este cunoscut ca si strabism. fie el aproape sau la distanta. sau ochii par a se misca independent. Atat obiectele de aproape cat si cele de la distanta pot fi in mod egal percepute distorsionat. Stiai ca? . Nu ezita sa intrebi pediatrul sau medicul oftalmolog daca ai motive de ingrijorare legate de vederea copilului tau.Tulburari de vedere la nou nascuti si copii Parintii sunt cei care trebuie sa observe primele semne care pot indica nevoile mai speciale ale copiilor in ceea ce priveste vederea. indiferent de varsta copilului. dar se va forta sa vada obiectele de pe terenul de joaca situate la distanta. Hipermetropia determina vedere necalara la toate distantele. Un copil cu hipermetropie se chinuie sa vada clara un obiect. Descopera semnele asociate cu potentiale tulburari de vedere. astfel incat nu pot lucra impreuna. Astigmatism este o tulburare de vedere in general mostenita si care face ca toate imaginile sa fie neclare. o tulburare oculara care poate si trebuie sa fie tratata.Un copil din 20 priveste crucis sau are . aproximativ 25% dintre copii scolari din SUA necesita corectarea vederii. Aceste trei tulburari de vedere pot fi usor corectate cu ochelari sau lentile de contact.

inlocuind cristalinul afectat cu unul artificial. tulburare cunoscuta si ca "ochi lenes". Vestea buna este ca medicul ofatlmolog poate corecta acesta tulburare printr-o interventie chirurgicala. Aceasta tulburare poate fi tratata de catre un specialist oftalmo-pediatru.probleme de fixatie.saptamani sau luni . copiii pot sa dezvolte cataracta laptoasa congenitala la unul sau ambii ochi.pentru a forta si intari astfel ochiul mai slab. Ambliopia poate sa apara atunci cand copilul priveste crucis si dupa primele trei luni de viata. Pleoapa cazuta Daca una dintre pleoapele copilului sta cazuta peste ochi si pare sa ii blocheze vederea. Pupila alba. mult prea tarziu pentru a mai putea fi tratate eficient. prin blocarea ochiului mai puternic cu un pansament ocluzor pe o perioada extinsa . Aproape jumatate dintre toate aceste cazuri nu sunt depistate pana dupa varsta de 5 ani. Conjuntivita Daca ochii copilului tau sunt rosii si iritati. ei pot sa prezinte o afectiune comuna numita conjuntivita. transparent si restabilind astfel vederea copilului. ducand la incetosarea sau slabirea vederii la ochiul mai slab. Un ochi devine mai puternic decat celalalt. Aceasta apare ca o membrana alba laptoasa ce acopera pupila si de obicei se observa la nastere. In cazuri rare. copilul tau poate sa dezvolte ambliopie. Este o tulburare temporara ce se poate tratata prin instilatii de picaturi ofatlmice prescrise de catre un .

Asigura-te ca informezi specialistul oftalmolog in legatura cu orice modificari in istoricul sanatatii oculare a familiei . sau ai avut chiar tu in trecut. si apoi la fiecare doi ani sau conform recomandarilor specialistului oftalmolog. Examinarea oftalmologica a ochilor copilului tau • Ce trebuie sa pregatesti pentru examenul oftalmologic Singurul si cel mai bun mod de a proteja vederea copilului tau este examinarea oftalmologica regulata. Copiii ar trebui sa faca un control oftalmologic la 6 luni. la 3 ani. Aceasta tulburare reprezinta un semnal de alarma precum ca ochii copilului tau nu se dezvolta normal. Medicul va determina daca copilul tau are nevoie de corectie a vederii si sa verifice daca exista tulburari oftalmologice generale. Tulburarile de vedere afecteaza unul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari.medic ofatlmolog. Daca acestea sunt netratate se pot inrautati si pot conduce la probleme mai grave . Daca ai rude cu nistagmus. conceputa sa te ajute sa strangi informatiile legate de vederea copilului tau. Ochi care oscileaza Daca ochii copilului tau par sa se miste rapid dintro parte in alta. este foarte important ca cei mici sa primeasca ingrijirea oftalmologica corespunzatoare¹. sau acesta sa te priveasca ciudat. Tulburarile de vedere pot afecta abilitatile de invatare. Deoarece multe probleme de veedere incep la varste fragede. gandeste-te ca poate fi unul dintre cei 670 de nou nascuti anual cu nistagmus. e posibil ca si copilul tau sa fie afectat . sa oscileze. Pregateste-te pentru controlul oftalmologic al copilului tau: Pregateste-te pentru examenul oftalmologic folosind lista utila propusa.de aceea este foarte important sa-i mentionezi medicului oftalmolog despre antecedentele tale de nistagmus sau despre cele existente in familie.chiar la orbire. inainte de scoala. performanta fizica si increderea in sine.

sau macar pana la 3 ani si apoi din nou la 5 ani. pentru a putea testa abilitatea acestuia de a vedea clar la aproape si la distanta. deoarece multe dintre acestea se pot mosteni. Raspunsul pupilei la lumina Medicul va lumina ochiul copilului cu un fascicul luminos mic si va urmari reactia pupilei.fata ochilor copilului tau. . Un medic oftalmolog efectueaza toate testele necesare pentru eveluarea completa a vederii copilului tau. Examinarea oftalmologica detaliata Este important sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog pentru primul lui control la 6 luni. Pupila in mod normal se va micsora foarte rapid ca raspuns la lumina. el va verifica starea pleoapei (daca este cazuta. inflamata). Folosind un retinoscop. dar si alte teste in plus: • Corectia vederii Oftalmologul va folosi cateva picaturi oculare pentru a dilata pupila copilului. Dilatarea permite doctorului sa verifice eventuale tulburari de vedere. Acest lucru este esential daca exista probleme oftalmologice in familie. Probabil ca medicul pediatru deja a testat vederea copilului tau pentru a putea determina abilitatea acestuia de a focaliza. Testele uzuale includ: • • • • • Dominanta Utilizand jucarii care fac zgomote medicul pediatru va acoperi si va descoperi imediat fiecare ochi pentru a testa care este ochiul dominant Abilitatea de a fixa Medicul pediatru va misca un obiect in fata ochilor copilului tau pentru a observa daca ochii pot vedea si urmari un obiect. medicul va misca lumina pentru a o reflecta in pupila. Coordonarea muschilor oculari Medicul pediatru va misca o lumina sau jucarii interesante prin atenta. ca de exemplu miopia. Sanatatea pleoapei si functionalitatea ei Pediatrul va examina fiecare pleoapa pentru a se asigura ca functioneaza normal. Forma reflectiei il ajuta pe doctor sa vada daca copilul tau are probleme oftalmologice care necesita corectie. Oricum. chiar daca nu exista nici un semn ca ar avea probleme. te va indruma sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog care ii va face o evaluare mai aprofundata a ochilor. chiar daca nu sunt semne ca are probleme cu vederea. creind astfel o fereastra mai buna catre fundul ochilor copilului tau.tale. Dureaza aproximativ 45 de minute pana ce picaturile isi fac efectul. Specialistul oftalmolog va efectua cateva teste pe care le-ati vazut probabil in cabinetul medicului pediatru. de a recunoaste culori si de a percepe grosimi sau adancimi. vor incetosa vederea copilului si vor cauza o usoara sensibilitate la lumina timp de cateva ore. copilul tau trebuie dus la un medic oftalmolog pana la varsta de 3 ani. Astfel. hipermetropia si astigmatismul. precum si orice alte semne care releva daca ochii copilului tau necesita o ingrijire mai Daca pediatrul constata ca ceva este in neregula.

Completeaza lista de mai jos pentru a-ti reaminti toate detaliile cu privire la problemele de vedere si ia-o cu tine la cabinet. specialistul oftalmolog trebuie sa stie cat mai multe informatii. ca de exemplu strabismul sau nistagmus. doctorul va utiliza un instrument special denumit oftalmoscop ca sa vada retina si nervul optic din spatele ochiului. 1. • Lista utila in vederea examenului oftalmologic Pentru o examinare riguroasa. Acesta este locul in care apar primele semne ale unei posibile probleme oculare. Teste pentru o problema specifica Fii sigura ca discuti despre orice alte motive de ingrijorare pe care le ai in legatura cu ochii copilului tau.• Interiorul si fundul de ochi Dupa dilatarea ochilor copilului tau si indepartarea sursei de lumina. cu cruste sau umflate  Ochi inflamati sau care curg  Altele 2. iar medicul tau va efectua cele mai potrivite teste si te va sfatui ce trebuie sa faci. Descrie orice interventii chirurgicale avute sau orice rani suferite la ochi : Data: Spital: Doctor: Interventie: 3. Descrie orice alte probleme de sanatate: . Descrie orice probleme de vedere pe care le are copilul tau:  Scaderea vederii  Apropierea obiectelor de ochi  Frecarea excesiva a ochilor  Inchiderea unui ochi  Clipit rapid  Pleoape lipite sau inflamate  Ochi incrucisati sau nealiniati  Un ochi sau ambii ochi umflati  Infectii oculare recurente  Pleoape inrosite.

Alergii…………………………………………………………………………………… Probleme cornice de sanatate ……………………………………………. Analizatorul vizual..segmentul intermediar (caile optice).insuficiente endocrine. astfel: aparatul vizual poate fi influentat si de urmatorii factori: . .deficiente circulatorii.segmentul central (scoarta cerebrala occipitala). . Mentioneaza istoricul familiei tale referitor la afectiuni oculare:  Miopie  Hipermetropie  Astigmatism  Glaucom  Cataracta  Altele BOLI OFTALMOLOGICE Unele afectiuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecinte ale dereglarilor generale. . .segmentul periferic (retina) .carente alimentare. Altele……………………………………………………………………………………. 4. Operatii……………………………………………………………………………….intoxicatii etc. respectiv localizate ale organismului. este format din 3 segmente: . care stabileste si relatia cu mediul extern. . . chiar daca au sau nu legatura cu afectiunile oculare: ………………………………………………………………………………………………………… 5.elementul esential al vederii.afectiuni neurologice. Mentioneaza medicamentele pe care le ia copilul tau. .

Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobândite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infectii, boli cu repercusiuni asupra ochilor etc. Indiferent de natura afectiunii aparatului vizual, dereglarile se produc datorita aportului circulator sangvin necorespunzator. Prin tratamentul reflexoterapeutic si prin alte metode naturiste multe afectiuni pot fi ameliorate sau chiar tratate. Zona reflexa pentru ochi se afla pe talpa piciorului, între baza degetelor 2 si 3. Ochiul stâng are zona reflexa la piciorul drept, iar ochiul drept are zona reflexa la piciorul stâng. 13.1. Slabirea acuitatii vizuale Poate fi descoperita în diverse stadii de evolutie, prezenta în unele afectiuni ca: miopia (bolnavul nu vede la distanta), hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape), presbitia (slabirea vederii la vârste înaintate), cataractele (tulburari de transparenta a cristalinului), glaucomul (afectiune data de dezechilibrul tensiunii oculare dintre continutul ochiului si elasticitatea peretilor sai) etc. Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, în cadrul acestei afectiuni, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimulând aceste zone reflexe, se restabileste circulatia normala a sângelui în organele afectate, având ca efect îmbunatatirea vederii. Toate acestea nu se pot obtine imediat, ci dupa multe sedinte, dând ragaz circulatiei sangvine sa alimenteze zonele afectate, refacându-le astfel în timp structurile. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 minute pentru fiecare ochi. Numarul sedintelor variaza în functie de caracterul si vechimea bolii, obligatoriu pentru afectiunile de mai sus efectuându-se 40-60 de sedinte, continuând apoi cu 2-3 sedinte/saptamâna pentru consolidarea rezultatelor. Când tulburarile sunt date de afectiuni endocrine sau de tulburari circulatorii intracraniene se vor masa si zonele reflexe respective. Simultan cu tratamentul reflex, bolnavii pot apela si la alte remedii naturiste ca: • suc proaspat de radacina de obligeana (Acorus calamus) - se aplica pe pleoapele închise, lasându-se 5-7 secunde, apoi se spala ochii cu apa rece. Procedeul se repeta de 2 ori/zi, timp de 10 zile; • sucul proaspat de rostopasca (Chelidonium majus) - va fi aplicat în acelasi mod pe ochii bine închisi; • în fiecare zi, ochii se vor spala de 3-4 ori cu apa rece (se ia apa rece în pumni si se clipeste de 3-4 ori cu ochii în apa, apoi se arunca apa sj se repeta procedeul de 4 ori/sedinta). Se poate folosi si ceai de coada-caluluj (Equisetum arvense) în loc de apa; • în caz de cataracta se va aplica câte o picatura de suc de pin (Aetheroleum pini) în ochiul bolnav, timp de 10-15 zile. în fiecare zi, timp de l luna, este indicat sa se consume 2-3 morcovi cruzi. Va redam în continuare câteva exercitii Yoga pentru ochi (exercitii foarte apreciate în lumea yoghinilor):

I. Stând în lotus sau turceste la 1,5 m de perete. Mâinile pe genunchi, coloana dreapta, corpul relaxat. Priviti în fata si respirati normal. • • • Ridicati privirea (pâna la unirea tavanului cu peretele), capul ramâne nemiscat. Se coboara privirea la parchet (aceasta miscare se repeta de 3 ori). Miscari ale ochilor la stânga si la dreapta dupa aceleasi criterii (se repeta de 3 ori, apoi pauza 2-3 minute).

II. Stând în picioare, talpile alipite, spatele drept. Va concentrati asupra exercitiului. Duceti capul pe spate cât puteti. Priviti apoi între sprâncene (crucis). Când apare oboseala, exercitiul se opreste si se reia dupa câteva minute (durata este de 5 minute maximum cu toate reluarile), în timp se sporeste durata. Este important ca respiratia sa decurga normal, corpul fiind dominat de senzatia de relaxare. Avantajele exercitiului: întareste reteaua neuro-musculara a ochilor; vindeca defectele de vedere; dupa 40 de zile de practica (corecta) ochelarii devin inutili, stirfiulându-se zonele reflexe ale ochilor în aceasta perioada.

Exercitiile se încheie cu masajul si baia de ochi, stând pe scaun, coloana vertebrala dreapta, relaxati, respiratia normala. Palmele curate se freaca între ele pentru a se încalzi, apoi se asaza pe ochii închisi. Se apasa usor pe globii oculari, apoi se misca palmele usor spre nas si spre coada ochilor (masând întreaga suprafata). Baia oculara aplicata la 1-2 minute dupa ultimul exercitiu va consta în aruncarea cu mâinile a apei reci pe ochii mari deschisi (de câteva ori). în zilele noastre exista foarte multe persoane care prezinta tulburari de vedere. Metodele clasice urmaresc stagnarea sau corectarea afectiunii prin intermediul ochelarilor. Folosind 1-2 luni alternativ tehnicile descrise mai sus, veti constata ca ochelarii dumneavoastra trebuie schimbati (dioptrii mai mici) sau pur si simplu nu vor mai fi necesari deoarece va veti recapata vederea normala. Este la îndemâna oricui sa-si îmbunatateasca vederea folosind reflexoterapia si celelalte mijloace naturiste. Proportia de vindecare în bolile de ochi prin reflexologie este de peste 50%. 13.2. Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifesta prin simptome subiective si obiective. Simptome subiective: diplopia (vederea dubla), tulburari reflexe, falsa proiectie. Simptome obiective: strabismul (deviatia ochiului în directia opusa muschiului paralizat), impotenta functionala, atitudinea vicioasa a capului si gâtului, deviere în directia muschiului paralizat.

Masajul reflex în zona ochilor atrage deblocarea energetica si sangvina, refacând structurile afectate si instalând functia normala a ochilor. Unele paralizii oculo-motorii reactioneaza foarte repede la tratamentul reflexoterapeutic. în astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute la fiecare picior, timp de 6-8 saptamâni. Local, pe zona ochilor, se vor aplica seara comprese cu infuzie de cimbru, iar intern, zilnic, se vor bea 2-3 cesti din aceeasi infuzie. Exercitiile pentru ochi, descrise la capitolul anterior, „Slabirea acuitatii vizuale", pot fi folosite zilnic (30 de zile), cu eficienta deosebita în recuperarea muschilor si a nervilor afectati. 13.3. Conjunctivita Este inflamatia mucoasei conjunctivale (membrana ce captuseste fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular, pâna la limbul sclero-cornean), fiind produsa de agenti patogeni, factori fizici si chimici (praf, fum, gaze toxice etc.), cauze generale (tulburari gastro-intestinale, endocrine, hepatice, guta, reumatism) sau poate fi de natura alergica. Conjunctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficiala difuza cu secretie redusa. Pot fi acute, subacute si cronice. Conjunctivitele acute debuteaza brusc, bilateral, cu usturimi, senzatii de corp strain, mâncarime foto fobie discreta (frica de lumina), pleoapele sunt edematiate (umflate). Conjunctivita cronica are o simptomatologie mai discreta. Evitarea factorilor fizici si chimici nocivi, mentinerea igienei locale, tratarea afectiunilor cauzante, evitarea factorilor alergeni vor conduce la diminuarea riscului de aparitie a bolii. Conjunctivita poate afecta ambii ochi sau numai unul. Igiena locala va fi riguroasa, pentru a nu transfera secretiile de la ochiul bolnav la cel sanatos sau la alte persoane. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor (pentru a îmbunatati circulatia), în zona glandelor suprarenale, pentru stimularea producerii de cortizon si în zonele limfatice - corp superior - pentru a stimula rezistenta organismului în zona capului si a ochilor. Schema de masaj • • • zona reflexa ochi - 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru cel sanatos ; zone reflexe suprarenale - 3-5 minute de fiecare parte; zone limfatice corp superior - 3 minute de punct.

Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/zi, timp de 5-7 zile, pâna când simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 sedinte/saptamâna, timp de 2-3 saptamâni. Local, se vor aplica comprese caldute cu infuzie de musetel (Jtfatricaria chamomilla L.), iar toaleta ochiului afectat se face cu o compresa sterila înmuiata în ceai de musetel (curatarea ochiului se face dinspre coada ochiului spre unghiul intern). Musetelul este dezinfectant, anestezic, anti-jnflamator, antiseptic si bacteriostatic. Se mai pot aplica comprese cu infuzie de fenicul (Feniculum mililoti), sulfina (Melilotus officinalis) sau patlagina (Plantago lanceoleta). Rezultate foarte bune se obtin în peste 95% din cazuri (mai ales în conjunctivitele cronice). 13,4. Migrena oftalmica

Se manifesta prin crize paroxistice de cefalee unilaterala, cu tulburari vizuale si varsaturi. Predomina la femei între 20 si 30 de ani si este determinata de spasmul vaselor ce iriga caile optice, dând anoxie cerebrala. Cauze: alergia, tulburari digestive, endocrine, factori vasculari si factori neuro-vegetativi etc. Migrena este declansata de oboseala, socuri emotive, exces alimentar, etc. Masajul reflexoterapeutic trebuie executat atât în zonele ochiului afectat, cât si în zona partilor corespunzatoare capului, pentru a debloca circulatia stopata de spasmul vascular. Masajul se va aplica si în zona reflexa a organelor cauzante. De evitat factorii provocatori. Schema de masaj • zona reflexa ochi - 5-10 minute ; • zona reflexa cap (la piciorul opus ochiului afectat) - 5-10 minute; • • • zona reflexa a altor organe cauzante - 5 minute ; zona plex solar - 3 minute de fiecare parte ; zona reflexa limfatica corp superior - 3 minute de fiecare punct.

Dupa 5-7 sedinte simptomatologia dispare sau se atenueaza foarte mult. sedintele se pot face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 zile. Remedii naturiste : Infuzia de ciubotica-cucului (Primula officinalis L. HUI), 2-3 cesti/zi, este deosebit de eficienta în migrene si în durerile de cap, pe baza nervoasa. Efecte asemanatoare induce si infuzia de coada-soricelului (Achillea millefolium), 2-3 cesti/zi. Pentru combaterea spasmului vascular se vor bea 2-3 cesti/zi infuzie de salvie (jales) (Salvia officinalis) si/sau 2-3 cesti/zi ceai de vase (Viscum album L.). Modul de preparare : seara se pune o lingurita de vase taiat marunt în 250 de ml de apa rece. Dimineata se încalzeste usor si se strecoara, apoi se bea în 2-3 reprize/zi. Eficiente sunt si procedurile cu apa rece : plimbari cu picioarele desculte prin roua, prin apa râului (de la l la 5 minute zilnic), apa sa ajunga pâna la o palma sub genunchi, spalaturi generale seara cu apa rece si otet (vezi cap. „Alte mijloace de întarire a organismului"). 13.5. Strabismul functional Strabismul functional consta din deviatia axelor vizuale fara modificari (miscari) oculare. Simptome : este de natura motorie, caracterizat prin deviatia axelor sau senzoriala, definit de tulburarea vederii bilaterale. - Procesele de fibroza musculara a unuia sau a mai multor muschi extrinseci dau tulburari de motilitate.

- Inflamatii (miozite) cronice caracterizate printr-un deficit oculo-motor în câmpul mai multor muschi, stare inflamatorie, staza, edem palpebral al conjunctivei. - Boli ale pleoapelor : dermatoze palpebrale, blefaritele (afectiuni inflamatorii la nivelul marginii libere a pleoapelor), însotite de o senzatie de jena oculara, prurit, arsuri si lacrimare anormala, dimineata. Blefaritele au tendinte de cronicizare si recidiva. - Boli glandulare : glandele ciliare pot fi afectate de un proces patologic, care genereaza, de exemplu, orjeletul extern (ulciorul), izolat sau ca o complicatie a blefaritei. Toate aceste afectiuni beneficiaza de tratament reflexoterapeutic, combinat cu tratamentele naturiste indicate pentru celelalte suferinte ale ochilor.

PLANSE : Ochi stâng

Picior drept

Picior stâng

Figura 25 - Zone reflexogene pentru ochi

Ochii au mai mult de 2 milioane de parti componente, situandu-se pe locul secund in topul celor mai complexe organe ale corpului uman, primul loc fiind ocupat de creier. Functia primara a sistemului oftalmologic este vederea, considerata de multi cel mai important simt a omului. Dar rolul semnificativ al ochilor este dincolo de rolul fiziologic. Inca din antichitate ochii erau considerati o sursa care provoaca fascinatie dar si teama. Datorita capacitatii de a hipnotiza, ochii sunt considerati o puternica sursa a raului, iar mai tarziu odata cu aparitia expresiei de ”ochiul diavolului”, se credea ca acestia au puteri malefice asupra copiilor, adultilor si chiar asupra recoltei sau vremii. Pentru egiptenii antici dar si pentru alte culturi ochiul reprezenta o putere pozitiva. “Ochiul lui Horus” – expresia ce a aparut acum mai bine de 500 ani - este unul din cele mai vechi si solide reprezentari pozitive ale ochiului, simbolizand atat protectie cat si putere

(ochiul stang simbolizeaza Luna, iar ochiul drept este cunoscut sub numele de Ochiul lui Ra – Zeul Soarelui). Indiferent de conotatiile atribuite ochilor, trebuie sa fim constienti ca prin intermediul acestora cunoastem pentru prima data o persoana si ca acestia sunt cea mai recognoscibila parte a fetei, daca nu a intregului corp. Din aceasta cauza mastile au jucat un rol cheie si au fost folosite timp de secole pentru a ascunde anumite sentimente. Si astazi mastile mai joaca un rol important in timpul unor festivale precum Halloween sau Mardi Gras, cand sunt folosite pentru a ascunde identitatea umbrelor si a creaturilor malefice. Considerati “oglinda sufletului” sau “fereastra sufletului”, ochii exprima toate emotiile oamenilor: dragoste, ura, fericire, furie, durere, lacomie, suparare sau invidie. Daca stii ce anume sa observi, ochii pot spune multe despre sanatatea ta, indicand simptome primare ale unor afectiuni. Deci, sa nu va mirati daca medicul se va uita in ochi in timpul unui prim examen fiziologic. Semnele si simptomele oculare pot fi simptome primare ale unor afectiuni extraoculare. Cearcanele Cearcanele pot fi cauzate atat de oboseala, cat si de mahmureala. Dar acestea nu sunt singurele cauze, deoarece multora dintre noi le apar aceste semne inestetice si dupa ce au dormit mai bine de 8 ore, iar in cazul altora acestea pot fi mostenite ereditar. In aceasta situatie, intra in joc si alti factori decisivi in aparitia cearcanelor, cum ar fi dereglarea hormonala in cazul unei femei. Cu totii avem pielea de sub ochi mai subtire si mai sensibila, dar unii au aceasta piele mult mai subtire, mai palida si mai transparenta decat altii. Cu cat pielea este mai transparenta, mai subtire si mai deschisa la culoare cu atat exista o posibilitate mai ridicata de a avea vase de sange de culoare albastruie sub ochi. De regula, in timpul menstruatiei sau a sarcinii femeile sunt mai palide, iar vasele de sange de sub ochi sunt mult mai vizibile. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi aspirina, Coumadin (warfarina) etc. pot dilata vasele de sange de sub ochi, facand mai vizibile vasele de sange si cearcanele. Cearcanele de sub ochi pot, de asemenea, sa sublinieze afectiuni medicale, iar cea mai frecventa este eczema (afectiune dermatologica caracterizata prin mancarimi si piele uscata si deshidratata) si alergii. Alergiile determina congestionarea vaselor de sange si sangele pulseaza mai ales sub ochi. Adesea aceste alergii declanseaza si mancarimi ale ochilor, iar cand pacientul isi freaca ochii exista posibilitatea ca tesuturile subtiri sa fie deteriorate si sa duca la aparitia glaucomului. De asemenea, cearcanele pot aparea si ca urmare a expunerii indelungate la soare, fapt care irita pielea, chiar si pe cea din jurul ochilor.

Pungi sub ochi Edemul pielii de sub ochi este numit popular „punga” si poate fi un semn al depresiei, la fel ca si in cazul cearcanelor. Este foarte probabil ca aceasta depresie sa fie insotita de insomnie si de ore intregi de plans, deci nu trebuie sa dam vina pe aparitia acestor pungi din jurul ochilor doar pe depresie. Plansul poate determina retinerea lichidului, astfel, acesta este depozitat si in pungile din josul ochilor. Menstruatia, sarcina, excesul consumului de sare si unele medicamente (antidepresive si medicamente pentru astm), pot contribui, de asemenea, la aparitia pungilor de sub ochi. Exista si inversul situatiei, cand aceste pungi pot semnala deshidratarea organismului cauzata de alcool, deci, poate fi un mod al organismului prin care avertizeaza ca se consuma prea mult alcool. Lichidul se poate acumula in jurul ochilor si in timp ce dormim, si din aceasta cauza se intampla sa ne trezim cu ochii umflati. Pungile aparute sub ochi, adesea, pot indica riscul crescut al aparitiei hipotiroidismului, hipoactivitatea tiroidei. In cele din urma, atat cearcanele cat si pungile de sub ochi, inevitabil, pot fi semne ale imbatranirii; odata cu inaintarea in varsta pielea din jurul ochilor este tot mai subtire si isi pierde din elasticitate. Ridurile perioculare Ridurile pot fi usor de observat, acestea caracterizandu-se prin incretitura pielii sau o proeminenta a pielii pleoapei inferioare a ochiului. Aceasta incretitura este semnul unei afectiuni genetice numita Denny-Morgan, care astazi este unul din semnele date de ochi in legatura cu prezenta eczemei. Concomitent cu eczema, persoanele care sufera de boala Denny – Morgan, pot suferi de astm sau de febra fanului. Ptoza palpebrala - pleoape cazute Ptoza palpebrala (pleoapele lasate sau cazute) este o afectiune cunoscuta sub denumirea de ptozis sau ptoza palpebrala; din nefericire de multe ori aceasta este doar un alt semn care arata inaintarea in varsta, cand elasticitatea si tonusul muscular scade iar pleoapele nu mai sunt sustinute cum trebuie. Afectiunea strict relationata cu varsta afecteaza, de regula, ambii ochi, si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Uneori ploapele lasate nu au legatura cu varsta inaintata ci sunt un semn al hipotiroidismului sau de Miastenia Gravis (MG) - afectiune autoimuna care cauzeaza slabirea musculara, mai ales la nivelul ochilor. Alte simptome ale afectiunii MG sunt: vederea incetosata, vorbirea neclara si dificultati de inghitire. Aceasta afectiune apare mai ales la femeile de sub 40 ani si la barbatii de peste 60 ani. Ptoza palpebrala, de asemenea, poate fi un simptom al paraliziei lui Bell, un tip de pareza faciala in care nervii care controleaza

. Ochii proeminenti . tesuturile iar grasimea se depoziteaza la nivelul ochilor. o tumoare la nivelul creierului sau cancerul de plamani. in cealalta parte a fetei. de regula. De exemplu. iar tratamentul de recuperare dureaza 2-3 saptamani. Dar daca ochii tai incep sa proemine odata cu trecerea anilor este vorba despre afectiunea cunoscuta sub denumirea de exoftalmie sau proptoza . Pleoapele lasate pot indica si o serie de afectiuni neurologice. cresterea poftei de mancare. exoftalmia reprezinta cel mai frecvent simptom ale bolii Basedow Graves. pleoapele lasate pe o singura parte a fetei pot semnala: infarct cerebral.membrana alba opaca. In realitate. o afectiune la nivelului coloanei vertebrale. Alte simptome ale bolii Graves: palpitatii.afectiune cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner. unele dintre ele putand fi tratate. Ochiul din partea lezata a fetei va avea o pupila mai mica iar irisul isi schimba culoarea. Doar 10% dintre persoanele afectate pot suferi din cauza recidivarii afectiunii . determinand un exces de hormoni tiroidieni. de regula sunt o trasatura de familie. semnele de la nivelul ochilor apar inainte ca boala Graves sa fie diagnosticata. de asemenea. cunoscut sub denumirea de oftalmopatia Graves.poate fi unul din simptomele primare ale hipertiroidismului (hiperactivitatea tiroidiana).exoftalmia Cand ochii proeminenti sunt prezenti inca de la nastere. Basedow Graves este o afectiune autoimuna care se caracterizeaza prin atacarea glandei tiroide de catre proprii anticorpi. infectii. Rareori. care afecteaza numai o parte a fetei. indica o leziune grava a nervilor faciali. Partea buna este ca de cele mai multe ori paralizia lui Bell nu este permanenta. uneori la nivele periculoase. ceea ce poate determina lacrimarea ochilor sau senzatia de uscare a acestora. tumori cerebrale. mult mai interesat este faptul ca partea fetei afectata de sindrom nu transpira. se intampla ca sindromul Horner sa fie prezent inca de la nastere. tremur al mainilor.de regula. insomnie. sa afecteze musculatura. Boala Basedow Graves este de 8 ori mai frecventa in randul femeilor decat in randul barbatilor. Ptozisul poate fi cauzat si ca urmare a lezarii unor nervi . rezultand astfel ochiul proeminent. Alte simptome ale paraliziei lui Bell sunt: dificultatea de a inchide ochii sau de a clipi. posibil din cauza unei leziuni la nivelul capului sau al gatului. Sindromul Horner. accelerand metabolismul persoanei. declansata de hiperactivitatea glandei tiroide. iar femeile prezinta un risc de 5 ori mai mare de a suferi de exoftalmie din cauza tiroidei. In realitate. scotand ochii in relief. Daca doresti sa faci deosebirea intre ochii proeminenti si exoftalmie este indicat sa iti observi sclerotica . Excesul hormonal poate. Aproximativ jumatate dintre persoanele care sufera de boala Basedow Graves sufera de si oftalmopatia Graves.muschii fetei sunt afectati prin leziuni sau afectiuni. intoleranta la caldura. diabet sau anevrism cerebral. sete excesiva dar si pierderea anormala in greutate.

Tratamentul afectiunilor tiroidiene si nu numai. dand senzatia ca persoana priveste in gol timp indelungat. In cazul in care exoftalmia nu este cauzata de o afectiune tiroidiana.ectropion Persoana care isi poate intoarce pleoapele pe dos nu este o ciudatenie. Ochiul care nu clipeste suficient nu produce o cantitate suficienta de lacrimi. diabetul si Sindromul de apnee in somn. ambele tipuri constituind un factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare. sau poate semnala afectiuni mult mai grave cum ar fi leucemie sau tumoare oculara. Formatiune pe pleoapa . Riscul de recidivare al acestei afectiuni este destul de ridicat. nedureroase. aceasta afectiune apare in coltul interior a pleoapei superioare si apar cu precadere in cazul persoanele care au trecut de varsta de 60 ani. conducand la iritarea si/sau uscarea ochiului. In cazuri severe. In unele cazuri. chiar si dupa tratament persoanele pot ramane cu ochii umflati. sclerotica de deasupra sau dedesubtul irisului este usor de observat. Si deoarece xantelasma se poate mari. care formeaza invelisul exterior al globului ocular. dormitul poate deveni extrem de dificil.pete galbui. de asemenea. ajuta ca ochiul sa isi revina la normal. Daca acest chist este galbui. Pleoapele intoarse pot fi semnul unor afectiuni severe legate de obezitate. printre care se afla: hipertensiunea. De regula. interventia chirurgicala este necesara pentru a impiedica extinderea bolii si la globul ocular. In cazul. aceasta poate fi semnul unei infectii sau al glaucomului. persoanelor cu exoftalmie.alcatuita din fibre tari si elastice. In cazul ochilor proeminenti nu poti observa sclerotica din partea superioara a irisului si partea superioara a pleoapei. probabil este vorba de afectiunea numita xantelasma . adesea. usor proeminente. inchiderea completa a ochilor este aproape imposibila. In cele din urma daca ochii nu pot fi inchisi complet in timpul noptii. Dar in cele mai multe cazuri. inclusiv ulceratii ale corneei si posibile perforatii. aceasta actiune fiind posibila ca rezultat al unei afectiuni recent identificata si numita Sindromul Floppy al Pleoapelor. Xantelasma este o afectiune nedureroasa iar jumatate dintre cazuri sunt cauzate de cresterea nivelului colesterolului LDL (“colesterolul rau”) sau scaderea nivelului de cholesterol HDL (“colesterolul bun”). afectiune frecvent intalnita la barbatii obezi. . Femeile prezinta un risc de 2 ori mai ridicat de a suferi de aceasta afectiune comparativ cu barbatii. exista posibilitatea ca afectiunea sa interfereze cu vederea si astfel devine necesara inlaturarea chistului prin interventie chirurgicala. Pleoape intoarse pe dos . crescand vulnerabilitatea ochilor in fata anumitor leziuni. Persoanele care sufera de oftalmopatia Graves.xantelasma Aparitia unei formatiuni pe pleoapa este la fel de neplacuta si de jenanta ca aparitia unui chist in oricare alta parte a corpului. formate din depozitarea grasimilor sub piele. au probleme in timpul clipitului.

Uneori aceste medicamente provoaca hemoragii la nivelul ochiului. aceste pete apar odata cu trecerea anilor asemanator petelor care apar pe piele odata cu trecerea anilor. care afecteaza mai mult de 10% dintre caucazieni si de regula. De asemeni. ca multe alte formatiuni cauzate de expunerea la soare si de inaintarea in varsta. Lasata netrata.inrositi Ochii congestionati pot aparea la persoanele care au plans foarte mult sau in cazul celor care au consumat o cantitate prea mare de substante. In afara de persoanele care prezinta un nivel ridicat de bilirubina.pigmentul galben-portocaliu din sange. Atunci cand plangem. pacientii cu acest sindrom nu prezinta alte semne si simptome.Pata galbuie pe globul ocular . Daca afectiunea nu a disparut dupa cateva zile. nu intra in panica. deoarece probabil nu este altceva decat semnul primar al unei afectiuni frecvente a ochiului. exista posibilitatea sa ai o reactie adversa la acesta. ochi uscati sau umezi. Ochi galbeni . La fel. astfel incat sa interfereze cu vederea si nepotrivirea lentilelor. grasa si cu abces. caracterizata prin piele iritata. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. micile vase de sange de la nivelul ochiului se dilata sau se inflameaza. Ochi congestionati . aceste pete nu devin canceroase. afectiune ce determina aparitia si a altor afectiuni ale ochilor: iritatie. deci. ciroza sau cancerul de ficat). timp in care pacientului i-a fost administrat un anticoagulant. sub anestezie locala. De regula. anemiei hemolitice sau febrei galbene – o afectiune tropicala transmisa prin intepatura de tantar. Rozaceea este o afectiune comuna a pielii. Congestionarea cronica a ochiului poate indica afectiunea numita rozaceea oculara. Ingalbenirea ochilor poate indica si Sindromul Gilbert. ea produce si alte afectiuni. De asemenea poate fi si unul din simptomele cancerului pancreatic. in cel mai rau caz declanseaza anumite iritatii si se pot extinde pe o suprafata mai mare. . sensibilitate la lumina. Congestionarea ochilor poate aparea si in urma unei raceli sau a unei alergii. dar exista toate sansele ca afectiunea sa reapara dupa cateva luni de la operatie. Icterul adesea este un semn de avertisment legat de afectiuni mai severe. cauzate fiind de expunerea la soare.pinguecula Daca observi o pata de culoare alba sau galbuie pe globul ocular. aceste pete apar si ca urmare a expunerii la vant sau praf. cum ar fi afectiunile de ficat (hepatita. Aproximativ 60% dintre persoanele cu rozacee pot face si rozacee oculara. cunoscuta sub denumirea de Pinguecula (pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe globul ocular). iar consumul de alcool are acelasi efect.icter Ochii galbeni pot indica prezenta icterului (galbinare). rozaceea oculara conduce la aparitia afectiunilor corneene si slabeste vederea. dar si in alte parti ale corpului. potrivit careia pielea si ochii devin galbeni din cauza unui exces de bilirubina in organism . o forma ereditara de icter. De regula.

inseamna ca pacientul sufera de arc senil sau de gerontoxon . Cercul. din studiile realizate pana acum aceasta afectiune nu ataca vederea.afectiune ce apare odata cu inaintarea in varsta. In cazul persoanelor invarsta hemoragia subconjunctivala indica faptul ca pacientul sufera si de hipertensiune arteriala sau de translucenta focala senila a sclerei . Gerontoxonul este o afectiune care apare mai ales in randul femeilor si mai ales in cazul persoanelor de culoare decat in cazul celor albi. Icterul adesea este o afectiune blanda si uneori poate apare ca urmare a unei perioade de stres. nedureros care apare odata cu inaintarea in varsta. diabet. Sunt cateva controverse legate de semnificatia medicala a acestor cercuri. care permite prin contractie si dilatare dozarea cantitatii de lumina care patrunde in ochi. Inele in jurul irisului Daca irisul este conturat de un cerc.afectiune prin care rezervele de calciu dau nastere petelor mai inchise pe suprafata globului ocular. Pupilele ajung la marimea normala in primii 10 ani de viata si incep sa se micsoreze in jurul varstei de 60 ani. hipertensiune. Din fericire. Pata de culoare rosie la nivelul ochilor Petele de culoare rosie de pe sclerotica sunt pete de sange si acestea reprezinta unul din simptomele unei afectiuni benigne. sau alte afectiuni cardiovasculare. in urma unei infectii sau unui efort intens.acestia duc o viata perfect normala. Potrivit unui studiu recent realizat in Danemarca. prin intermediul caruia lumina traverseaza pe retina) este determinata de iris. Marimea pupilelor (deschidere de culoare aparent neagra localizata in centrul globului ocular. care se depoziteaza in jurul irisului sau corneii. Persoanele tinere cu gerontoxon sunt doar un caz particular. voma sau in urma unei leziuni la nivelul ochiului. femeile cu gerontoxon sunt predispuse a trai mai putin decat celelalte. inelul care inconjoara irisul este format din cholesterol. unui stranut. aceasta afectiune este doar un alt semn normal. fiind direct relationata cu xantelasma. dupa care acestea raman . nedureroase numita hemoragie subconjunctivala. colesterolul ridicat. Aceste pete sunt vasele de sange care se crapa in urma unei tuse puternice. aceasta afectiune poate fi dezvoltata si mai tarziu. Pupile de marimi diferite Una din cinci persoane are o pupila mai mica decat cealalta. afectiune care poarta numele de sindromul Adie (anisocoria). Cu toate ca majoritatea cazurilor sunt ereditare. Fara sa constituie un motiv de ingrijorare.

aproximativ la aceeasi dimensiune. pisici si cai si este mai rara in randul oamenilor. persoanele cu ochi albastri sunt destul de rar intalnite. In mod frecvent. slavice dar persoanele din Ungaria conduc acest top. exista posibilitatea ca persoana respectiva sa sufere si de heterocromie oculara . Majoritatea persoanelor au ochi de culoare caprui sau negri. in Finlanda se gaseste cea mai mare concentratie de persoane cu ochii albastri – 90% din populatia acestei tari. culoarea ochilor este determinata genetic. Prin comparatie. mai precis a irisului. fie intentionat pentru a iesi in evidenta. Insa. Diferenta de dimensiune a pupilelor. de regula. Persoanele cu ochi verzi sunt si mai rare. meningita. iar aproximativ 10-15% dintre persoanele caucaziene trec prin experienta schimbarii culorii ochilor in timpul adolescentei spre perioada de maturizare. pupilele isi revin la dimensiunile normale fara administrarea unui tratament special. uneori schimbarea subita a dimensiunii unei pupile poate semnala prezenta diferitor afectiuni: hemoragia cerebrala. Cand au loc asemenea schimbari. asemanatori cu albastrul de Voronet. Si persoanele cu ochi albastri au observat ca. Astfel. este o trasatura normala dobandita din nastere care nu cauzeaza nici o problema de vedere. Dar. de regula. aceasta afectiune se intalneste la caini. fie din greseala. Culoarea ochilor Ca si culoarea parului. . in timp. Totusi. Schimbarea culorii ochilor Schimbarea culorii ochilor este determinata de programul genetic care aparent joaca un rol important in schimbarea culorii ochilor odata cu inaintarea in varsta. iar ochii verzi cu timpul au tendinta de a se mai inchide la culoare. tumori ale creierului. ochii lor devin mai deschisi sau stralucitori. encefalita sau anevrism. aceasta culoare a ochilor se intalneste mai ales la popoarele germanice. exista posibilitatea ca o pupila sa isi schimbe dimensiunea ca urmare a unui traumatism sau din motive necunoscute (idiopatic).afectiune caracterizata prin culori diferite ale ochilor. Diferente de culoare a ochilor (heterocromia) Cand vezi pentru prima data o persoana cu ochii de culori diferite iti trece prin minte ca aceasta are lentile de contact de culori diferite. ochii caprui in timp se mai pot deschide.

si . Alte semne ale glaucomului pigmentar: vedere incetosata si. Heterocromia oculara poate avea o cauza congenitala. Oamenii de stiinta recent au descoperit ca lacrimile de emotie contin o cantitate mai mare de proteine si anumiti hormoni. potrivit studiilor lacrimile aparute de emotie si cele care ajuta la lubrifierea si la curatarea ochiului au o compozitie chimica diferita. Heterocromia oculara poate indica o afectiune numita heterocromia Fuchs . daca treci printr-o perioada in care ochii iti lacrimeaza foarte mult. De asemenea. si nu au nici o legatura cu plansul. Lacrimile Cu totii stim ca lacrimile apar in urma unei emotii puternice. durere dupa exercitii fizice sau efort intens. Lacrimile sunt compuse din 3 straturi: * mucus lipicios: ajuta lacrimile sa adere la nivelul ochiului si sa protejeze corneea. dand nastere termenului popular de pestrit. poate aparea ca reactie la anumite medicamente sau ca urmare a unei leziuni sau afectiuni a ochiului. Deci. heterocromia oculara poate fi unul din simptomele unui tip de glaucom. De asemenea. nu are loc o situatie neobisnuita. aflati in stransa legatura cu stresul. la indepartarea prafului si a altor corpuri straine care patrund in ochi si care ar putea provoca leziuni corneene. Insa. Lacrimile ajuta la curatarea ochiului.O alta forma a heterocromiei oculare se caracterizeaza prin diferenta de culoare in cadrul aceluiasi iris. persoanele cu aceasta afectiune au vederea neclara si prezinta un risc ridicat de a suferi de glaucom sau de cataracta. lacrimile au puterea de a elimina bacteriile din ochi si cu fiecare clipire. pleoapele lubrifiaza si curata toata suprafata globului ocular. numit glaucom pigmentar. ocazional. * stratul uleios (gras): izoleaza lacrimile la nivel ocular. incetinind astfel evaporarea. la fel ca atunci cand nasul iti curge din cauza unei alergii.afectiune oculara care apare in randul adultilor tineri si de regula afecteaza un singur ochi. * stratul apos: hidrateaza ochiul. care afecteaza mai ales persoanele tinere. la fel se intampla si in cazul ochilor. Lacrimarea ochilor Daca lacrimile iti curg siroaie. atat de bucurie cat si de tristete. Heterocromia oculara poate aparea si ca urmare a unei leziuni la baza ochiului sau poate fi unul din semnele cancerului de piele sau a unei tumori benigne a pielii. Adesea.

cum sunt: antihistaminele. Stratul uleios al lacrimilor fiind mai redus. lacrimarea ochilor poarte aparea si din cauza unui deficit de vitamina B2 .vitamina esentiala pentru sanatatea ochilor si a pielii. De asemenea. gura uscata. uscat. inflamatii articulare. la care tu esti alergic. Daca pacientul prezinta urmatoarele simptome: ochi uscati. iar pacientul se confrunta cu senzatia de ochi uscati. stratul apos al lacrimii se evaporeaza foarte repede. Femeile sunt primele victime ale acestei afectiuni.afectiune caracterizata prin distrugerea de catre propriul organism a glandelor care asigura hidratarea corpului. lacrimatul ochilor poate fi unul din semnele ochilor uscati. Deci. nu se izoleaza eficient stratul apos. Aceasta afectiune apare mai ales la femei si la persoanele invarsta. la mare altitudine sau intr-o casa unde sunt prea multe aparate de aer conditionat prezinta un risc ridicat de a avea senzatia de ochi uscati. numita Sindromul Sjogren . cu vant. insa exista cazuri in care aceasta indica Sindromul Basedow Graves sau alte afectiuni tiroidiene. aproximativ 90% dintre suferinzii de sindromul Sjogren fiind femei. deoarece este produsa o cantitate mai mica de estrogen. Organismul unei femei odata cu inaintarea in varsta produce o cantitate mai mica de substanta uleioasa. mai ales dupa menopauza. evaporandu-se mai repede. Pacientii cu aceasta afectiune au sentimentul ca tot timpul au nisip in ochi sau ca globul ocular nu este omogen. polipii nazali si boala Graves. In mod ironic. Senzatia de ochi uscati poate apare si ca urmare a administrarii unui tratament cu medicamente fara prescriptie medicala. Senzatia de ochi uscati In cazul in care ochiul nu produce o cantitate suficienta de lacrimi sau lacrimile contin o cantitate prea mare de substante chimice. artrita reumatoida si lupusul (afectiune cronica caracterizata prin inflamarea sau lezarea mai multor parti ale corpului). inseamna ca esti intr-un mediu cu prea mult praf sau polen de flori. aceasta senzatie este un mod al organismului de a spune ca petreci prea multe ore in fata calculatorului sau ca citesti prea mult. in general cu varsta peste 40 ani. obstructionarea ductului lacrimal. nu trebuie sa te ingrijorezi cand apare senzatia de ochi uscati. iar uscarea cronica a ochiului poate fi semnul ca nu traiesti intr-un mediu propice pentru organismul tau. De asemenea. In cazul in care aceasta afectiune nu este tratata corespunzator pot aparea afectiuni severe ale corneii si pot aparea efecte si asupra . antidepresivele si antihipertensivele.nu treci printr-un moment plin de emotii. exista posibilitatea ca acesta sa sufere de o alta afectiune autoimuna grava. In general. persoanele care traiesc intr-un mediu cald. Afectiuni care au ca simptom lacrimarea ochilor: rozaceea.

din nefericite. ai spasme faciale inconfortabile si ai probleme in a-ti tine ochii deschisi. pana la cateva ore. Ticul motor al ochilor . Pacientii cu acest sindrom. Ochiul este un organ usor iritabil si foarte sensibil. nedureros al pleoapelor. stres.afectiune cunoscuta si sub denumirea de spasm hemifacial sau sindromul Brueghel. privitul prelungit la televizor. realitatea este alta. la calculator sau in alte surse de lumina. In cazuri destul de rare acest sindrom indica prezenta tumorilor pe creier. Sindronul Meige afecteaza mai ales femeile de varsta mijlocie. Nistagmus Cand o persoana priveste cu ochi mici si iscoditori. Cu exceptia situatiei in care aceasta afectiune provoaca tulburari de vedere. . deoarece chiar daca ai impresia ca este usor de observat de catre ceilalti. consumul excesiv de cafea.miokimia Nu trebuie sa te temi de ticul motor al ochiului. sunt diagnosticati prea tarziu sau diagnosticul nu este corespunzator. Miscarile ochilor pot fi constante sau episodice si pot dura de la cateva minute.altor organe: limba. Aceasta actiune a pleoapelor poate fi cauzata de: oboseala. si atat miokimia cat si blafarospasmul lasate netratate pot conduce la grave tulburari ale vederii. poate avea loc de cateva ori in aceeasi zi si dispare de la sine. cum ar fi: infarctul cerebral sau tumori cerebrale. Aceasta afectiune proate provoca miscari dreapta-stanga si sus-jos sau chiar circulare ale ochilor. Daca suferi de ochi uscati iar tratamentul nu da rezultate optime. Nistagmusul poate fi unul din semnele bolii Basedow Graves. cu care de cele mai multe ori este confundata. Acest tic motor inceteaza dupa numai cateva secunde. Afectiunea este numita miokimie si este caracterizata printr-un spasm involuntar. persoanele cu nistagmus nici nu constientizeaza ca sufera de aceasta boala. exista posibilitatea sa sufere de nistagmus – afectiune caracterizata prin miscari involuntare care de regula apar la ambii ochi. nistagmusul poate indica afectiuni neurologice mult mai grave. chiar si atunci cand nu esti plictisit sau obosit. tract digestiv sau sistemul reproducator feminin. este posibil sa suferi de o afectiune neuronala rara numita Sindromul Meige . De asemenea. clipesti foarte mult. Miokimia este benigna si poate fi primul simptom al sindromului Meige sau a blefarospasmului. dar si simptomul unei afectiuni a urechii interioare numita Boala Meniere.

De asemenea. In timp ce unele persoane se declara deranjate si jenate de aceste halucinatii. nu sunt predispusi sa dezvolte o tulburare psihica pacientii cu sindromul Charles Bonnet sunt expusi riscului de a-si pierde vederea. Sper deosebire de alte afectiuni psihologice. Parkinson. dar aparitia frecventa sau persistenta a razelor luminoase pot constitui simptome ale hipotensiunii arteriale. altii le gasesc de-a dreptul tulburatoare. nu te speria fiindca nu sunt semne de inceput ale dementei. . dandu-le senzatia ca isi pierd mintile. persoanele care au o culoare deschisa a ochilor. Studentii. cum sunt congestia nazala sau greturile. scriitorii. Aparuta ocazional. Este foarte probabil ca aceste stari sa fie cauzate de sindromul Charles Bonnet. afectiune care se caracterizeaza prin halucinatii vizuale. Majoritatea persoanelor care sufera de acest tip de migrena vor suferi si de migrenele comune. cataracta sau degenerescenta maculara. o forma comuna de psihoza. Desi. Aceasta ultima afectiune este des intalnita si poate conduce la afectiuni grave ale vederii chiar si la pierderea vederii in cazul adultilor. fotopsia fi unul din simptomele migrenelor. deoarece halucinoza vizuala senila este unul din simptomele deteriorarii vederii sau indica riscul ridicat de aparitie a unor afectiuni precum: glaucomul. si pot aparea periodic timp de cateva luni sau ani. Femeile. persoanele de culoare alba. unii pacienti care sufera de migrene sufera si de fotopsie. dar si persoanele care ore in sir au aceeasi activitate pot trece prin experienta fotopsiei. acestea sunt semne ale urmatoarelor afectiuni: Alzheimer. Halucinoza vizuala senila Daca incepi sa vezi flori. fotopsia este absolut normala si nu prezinta motive de ingrijorare. pasari zburatoare sau fiinte si lucruri care nu exista. iar aceste vedenii niciodata nu sunt acompaniate si de halucinatii auditorii. caracterizate prin dureri puternice de cap. fumatorii dar si obezii prezinta un risc crescut de a suferi de degenerescenta maculara. dar nu au dureri de cap. Cand halucinoza vizuala senila apare in randul persoanelor care nu au probleme cu vederea. Paradoxal. De asemenea. Acest tip de migrena. infarct miocardic sau alte afectiuni neurologice. pacientii cu sindrom Charles Bonnet sunt constienti ca halucinatiile lor nu sunt reale. cunoscute medical sub denumirea de fosfene si sunt cauzate de spasmul vaselor de sange de la nivelul creierului. aceasta afectiune poate fi mostenita din familie.Fotopsia si fosfenele Daca vreodata te-ai lovit sau ai fost lovit peste cap cu siguranta ai vazut asa numitele “stele verzi” sau raze de lumina. mai ales daca fotopsia se manifesta dupa ce te-ai ridicat repede. Senzatia ca vezi raze de lumina este numita fotopsie. Prin aceasta experienta pot trece si persoanele care au consumat in exces bauturi alcoolice. mai ales cand se duc la culcare. de fapt. acestea sunt cele mai comune semne vizuale ale migrenelor. numita migrena oftalmica poate cauza alte afectiuni. care pot dura timp de cateva secunde sau minute.

care poate conduce la uscarea corneei sau la leziuni ale retinei. meningita. cocaina. botulismul. Dar daca pacientului isi ocroteste tot timpul ochii de razele soarelui. sau chinina. Sensibilitatea la lumina mai poate indica faptul ca pacientul a consumat in exces bauturi alcoolice. printre care se regasesc: pojar. Nictalopia Nictalopia este starea patologica care consta intr-o tulburare a vederii nocturne. hipertensiune. fotofobia semnaleaza riscul ridicat al mai multor afectiuni. encefalita. rabia sau intoxicatia cu mercur. Fotofobia Termenul medical “fotofobie” poate fi explicat literalmente ca “frica de lumina”. In unele cazuri fotofobia poate fi unul din simptomele unor afectiuni mai grave dar tratabile. doxicilina. persoanele care trec prin asemenea experiente ezita sa mearga la o consultatie medicala din teama de a nu fi diagnosticati cu dementa. si este primul semn care avertizeaza asupra existentei unui deficit de vitamina A (retinol). Aceasta afectiune este unul din semnele comune ale cataractei. dezlipirea de retina sau eroziunea corneei. Cromatopsia si xantopsia Cromatopsia se defineste prin incapacitatea de a percepe distinct culorile. Fotofobia poate aparea ca reactie la tratamentul cu: tetraciclina. boala Basedow Graves. dependenta de medicamente sau alte afectiuni psihice. o afectiune degenerativa a retinei care poate conduce la slabirea puternica a vederii. cromatopsia . Afectiuni oftalmologice semnalate de fotofobie: cataracta. Daca pacientul tanar sufera de nictalopie. aceasta poate fi primul simptom ale unei afectiuni genetice numita retinita pigmentara. Daca nu urmezi un tratament medicamentos. amfetamine sau alte medicamente. sau poate semnala deficienta de vitamina B2. foloseste tot mai frecvent ochelarii de soare si este sensibil la lumina de interior. belladonna. Sensibilitatea la lumina se manifesta mai ales la persoanele care au ochii de culoare albastra si in cazul pacientilor cu migrene. aceste persoane nu primesc un tratament corespunzator care sa ii ajute sa isi salveze vederea sau prin care sa trateze cauzele declansatoare. Drept consecinta.Din nefericire.

folosite in tratamentul disfunctiilor erectile. acestea sunt cateva din cele mai frecvente reactii cauzate de administrarea medicamentelor de tipul: viagra. Daca pacientul de sex masculin sustine ca vede obiectele in albastru si prezinta o sensibilitate la lumina. Aceasta intoxicatie poate conduce la aparitia unor afectiuni severe cardiace. In cazul acestei afectiuni pana si micile fluctuatii ale nivelului de glucoza din sange pot conduce la aceste schimbari de vedere. Daca lucrurile incep sa se coloreze in galben. se poate sa suferi de o intoxicatie digitalica. la aritmii cardiace sau chiar la deces. cialis sai levitra. poti suferi de un anumit tip de cromatopsie numit xantopsia – unul din simptomele afectiunilor grave hepatice.poate fi unul din simptomele unei afectiuni numite ochiul diabetic. Daca imaginea de coloreaza in galben si/sau obiectele sunt inconjurate de un cerc luminos si urmezi un tratament cu digitala (medicament folosit mai ales la tratarea afectiunilor cardiovasculare). .

.

.

.

.

LIPIREA PRIN INGHETARE A PLEOAPELOR • Putem pune o mana peste. ochii trebuie sa fie mentinuti inchisi pe o perioada de timp de 24 – 48 ore. prin plasarea a unei maini sau comprese calde pe ochii inchisi. INGHETAREA CORNEEI • • Cauzata de mentinerea ochilor deschisi in conditii de vant puternic si rece (viscol. fara a purta ochelari de protectie. pana ce se topeste gheata si apoi putem deschide ochii . Treatmentul consta in incalzirea rapida. iarna). Dupa reincalzire.AFECTIUNILE OCHILOR CAUZATE DE FRIG 1. 2.

Se produce dupa un interval de 8 – 12 ore de la expunere Ochii se simt uscati si iritati. pleoapele se umfla.SURSA POZA:http://www. UV) este mai putin filtrata. atunci cand stratul de nori este subtire. apoi se simt ca si cum ar fi plini cu nisip. cand mergem pe zapada. este la fel de necesara pe timp inorat sau vrene inchisa cat este atunci cand soarele straluceste puternic. lumina deranjaza mult. – (simptome similare cu cele produse de flama de sudura) SIMPTOME • • TRATAMENT . ochii se inrosesc si lacrimeaza abundent. radiatie vizibila si infrarosii). Miscatul ochilor si clipitul devin foarte dureroase. Orbirea cauzata de zapada se poate produce si pe timp de furtuna de zapada. radiatia ultravioleta (de la soare. Putem preveni asta prin purtarea de ochelari de soare buni.org 3. Zapada reflecta o mare parte din radiatia solara (inclusiv UV. ORBIREA CAUZATA DE ZAPADA • • • • Arsuri solare ale ochilor La altitudine mare. Protectia la soare a ochilor.wikipedia. cu protectie laterala sau ochelari de ski.

• • Compresee reci si lumina redusa Ochi nu trebuie frecati .

Constă dintr-o cută triunghiulară a conjunctivei cu baza spre periferie şi vârful spre cornee. Tratamentul este chirurgical.Pterigionul Pterigionul face parte din afecţiunile degenerative ale conjunctivei (albul ochilor). Această afecţiune. duce la alterarea vederii sau chiar la pierderea ei. . netratată corespunzator. Pentru orice modificare apărută la nivelul ochilor prezentaţi-vă la medicul de de familie sau la oftalmolog.

Glaucom .

O serie de factori duc la creșterea riscului de glaucom: • • • antecedentele familiale (glaucom în familie) îmbătrânirea diabetul și bolile vasculare . Apare la oamenii trecuti de 40 de ani. Glaucomul se caracterizează prin creșterea tensiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale. Glaucomul poate însă exista și când presiunea este normală. De asemeni. fără să se fi declanșat glaucomul. sunt frecvente cazurile de presiune intraoculară mărită (temporar).GLAUCOM Contacteaza-ne! Este o boala de ochi care produce atrofierea nervul optic și îngustarea câmpului vizual.

In unele forme. vitamina C.uretere . Afectand ambii ochi. care nu provoaca nici un simptom. Alte articole Miopie Miopie . se va evita expunerea la radiatii: calculator. se fac aburi sau comprese la ochi cu infuzie de silur (1/2 lingurita de planta/1 ceasca de apa). Este vorba atunci de un glaucom fara tensiune. acest tip de glaucom apare la inceput printr-o simpla crestere a tensiunii oculare. cap si ochi. extrase de gingko biloba. dar ireversibila. cu o diagnosticare foarte dificila. suplimente nutritive . afine. alteratiile campului vizual apar atunci cand presiunea oculara n-a fost niciodata ridicata. germeni de grau cu lactate.vezica urinara. ceapa. si modificari ale capului nervului optic (excavatie papilara) care poate duce la orbire.rinichi . televizor. Tratament naturist : se pun in ochi picaturi de laptisor de matca. Apoi ea antreneaza o alterare a campului vizual mai mult sau mai putin importanta. se consuma morcovi zilnic.suprarenale . sau oral timp de doua luni. Se vor consuma produse pe baza de betacaroten.• miopia severă. Reflexoterapie : Se vor masa zonele reflexe .

astfel incat un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau amandoi parinti sufera de miopie. cum ar fi vederea la tabla la scoala. Tratamente naturiste: . Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: .tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata .sta in bancile din fata clasei. . legume. Reflexoterapie : se recomanda masarea zonelor reflexe: rinichi .dificultati in vederea obiectelor situate la distanta.uretere . dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: . .Miopia este una din cauzele cele mai frecvente de vedere mai putin clara. Copii mai mici de 8-9 nu realizeaza ca nu pot vedea obiectele situate la distanta.reducerea performantelor scolare sau sportive. la calculator sau la ecranele cinematografelor. se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi. Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. polen.uretra si ochi. Se vor spala ochii cu ceai de musetel si seara se vor pune comprese cu infuzie din frunze de corn.vezica urinara . Miopia este de obicei mostenita. In efortul lor de a percepe clar obiectele aflate la distanta.priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata . Pentru persoanele cu miopie. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer . neclara.Se vor consuma zilnic suc de morcovi. toate obiectele aflate la distanta apar neclare. la televizor. afine.nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta .frecvent are dureri de cap (cefalee).

OOOOO lacrimo-nazal Această afecțiune este de departe cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil (în proporție de 6%). dar și cea mai controversată din punct de vedere a CONJUNCTIVITE Afectiunile ne .

Ioana Poiata Director medical Medic primar oftalmolog Fa o programare Pune o intrebare Vezi CV-ul Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului).Dr. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. denumită neurooftalmologie. patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului . Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. el prezintă o porţiune intraorbitară.

. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate. unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. . Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei.determinarea acuităţii vizuale. În compoziţia nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. Din punct de vedere structural. toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . din care reiese atât gama de acuze subiective.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. .discuţia cu bolnavul. . lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde).(denumită porţiunea intracanaliculară). . Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente.apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). . unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei.unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. . porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. Fibrele nervoase se grupează în fascicule. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. .studiul simţului cromatic.

traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei).Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. .tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa cerebrală. . . atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori.examinarea fundului de ochi.efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. dacă semnalul înregistrat e întârziat. mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. accidente vasculare.

Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene.Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. . această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. . Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. tumori vasculare. vărsături în jet. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei.mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). făcând vizibil traiectul acestora. hemoragii importante.ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. . principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri.

Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de optice demilinizare la la examenul fundului de examenul RMN ochi . bacteriană sau parazitară.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. focar dentar. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală.

Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. 8: Aspectul unei neuropatii optice ischemice Fig. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. 9: Aspectul clinic al arteritei temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). . Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. Prognosticul este bun în general. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. diabet. Fig.În general. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. afecţiuni cardiace. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă.

Alcoolismul şi tabagismul. se optează pentru operaţie. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. Atunci când insula de vedere centrală dispare. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. Afecţiunea evoluează silenţios. cu atât mai grav când sunt asociate. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. . pot determina afectarea nervului optic bilateral. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). reversibil în prima etapă. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. ireversibilă a vederii. există şi posibilitatea tratamentului laser.Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. Fig. se produce scăderea marcată.

Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. traumatism al nervului optic. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. Poate să fie de natura congenitală.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. rvului optic . neuropatie optică ischemică. edem papilar de stază. poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. glaucom).

cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului (denumită porţiunea intracanaliculară). care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. el prezintă o porţiune intraorbitară. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului).Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. Din punct de vedere structural. denumită neurooftalmologie. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. În compoziţia . porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei.

apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame).efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. din care reiese atât gama de acuze subiective.tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa . dacă semnalul înregistrat e întârziat. Fibrele nervoase se grupează în fascicule.examinarea fundului de ochi. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). .scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. . . .determinarea acuităţii vizuale. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: .unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate. Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . .nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei.discuţia cu bolnavul.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte.studiul simţului cromatic. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). . . . . Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos.

Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). accidente vasculare. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. hemoragii importante. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei.cerebrală. făcând vizibil traiectul acestora. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. . o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. tumori vasculare. vărsături în jet. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital .ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. . traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). .mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci.

Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. focar dentar. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. . Prognosticul este bun în general. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de demilinizare la optice examenul RMN la examenul fundului de ochi În general. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). bacteriană sau parazitară. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia.

dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. Fig. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. diabet. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual.Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). 9: Aspectul clinic al arteritei ischemice temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). afecţiuni cardiace. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. . Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. 8: Aspectul unei neuropatii optice Fig. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri).

există şi posibilitatea tratamentului laser. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. Atunci când insula de vedere centrală dispare. pot determina afectarea nervului optic bilateral. Afecţiunea evoluează silenţios. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. Alcoolismul şi tabagismul. reversibil în prima etapă. se optează pentru operaţie. ireversibilă a vederii. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. cu atât mai grav când sunt asociate. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. .Fig. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). se produce scăderea marcată. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale.

traumatism al nervului optic. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. neuropatie optică ischemică. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. Poate să fie de natura congenitală. glaucom). poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. . edem papilar de stază. Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg.

Aparat pentru facoemulsificare ultrasonica INFINITI – Alcon (SUA) .