• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Afectiuni congenitale ale cristalinului Afectiuni congenitale ale sclerei Afectiuni congenitale ale uveei Afectiunile congenitale ale pleoapelor Alergii oculare Amaurosis fugax Anomali congenitale ale corneei Anomalii congenitale ale aparatului lacrimal Anomalii congenitale ale conjunctivei Anomaliile congenitale ale nervului optic Anomaniile congenitale ale vitrosului Arsurile corneei Astigmatismul Blefarita Blefaroptoza Blefarospasmul Cataracta Concretiunile calcare conjunctivale Conjunctivita Conjunctivita acuta cu bacil Weeks

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Conjunctivita alergica Conjunctivita bacteriana simpla Conjunctivita cu Chlamydii Conjunctivita difterica Conjunctivita din eritemul polimorf Conjunctivita fungica Conjunctivita gonococica Conjunctivita herpetica Conjunctivita lemnoasa Conjunctivita purulenta gonococica a nou nascutului Conjunctivite virale Conjunctivitele parazitare Conjunctivitele produse de agenti iritanti Degenerescenta maculara Degenerescente vitreene Dezlipirea de retina Distrofii ale stromei corneene Distrofii corneene anterioare Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Distrofiile corneene posterioare Ectropionul Eczema pleoapelor Entropionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Erizipelul pleoapei Fracturile orbitei Glaucom Hemoragiile vitreene Hepesul palpebral Hipermetropia Hipotonia oculara Infectiile pleoapelor Keratita fungica Keratitele - Inflamatiile corneei Lagoftalmia paralitica Leziuni ale pleoapelor in antrax Leziuni oculare in lepra Leziunile pleoapelor in Moluscum contagiosum Meibomita si Tarsita Miopia Modificari involutive ale corneei Orbirea - cecitatea Orjeletul (ulcior) Pemfigusul conjunctivei Pinguecula Prezbiopia Pterigionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Retinoblastomul Salazionul (Chalazionul) Sifilisul palpebral Sindroame psihovizuale Sindromul de retractie a pleoapelor Sindromul ochi uscat Sindromul Parinaud Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral Toxoplasmoza oculara Trahomul Traumatismele pleoapelor Tuberculoza palpebrala Tulburarile de statica si motilitate palpebrala Tumorile aparatului lacrimal Tumorile conjunctivale Tumorile coroidei Tumorile nervului optic Tumorile pleoapelor Tumorile sclerei Vaccina Xeroza conjunctivei Zona zoster oftalmica

Cum functioneaza ochiul ? Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie. Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. Transparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa ajunga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. Retina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. De la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. Acesta este modul in care functioneaza ochiul nostru.

1. Planul lacrimal 2. Cornee 3. Iris 4. Corp ciliar 5. Zonula Zinn 6. Cristalin 7. Vitros 8. Retina 9. Nerv optic

Miopia
Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei – un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular; dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale – aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie; daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei – aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei refractive. Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata; la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita "hipermetropie" – cornea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. Miopia

poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza’’ imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) . Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros; dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in timpul procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular) ; in ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Frecventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor: statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de la nastere) ; mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta – aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China, India, Malaiezia si Marea Britanie. Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate; cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.

Patogenie si cauze Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ; numarul cazurilor de miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape – cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular; iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor. Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur – asincronism intre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular axul sau anteroposterior cu doar 1 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 3 dioptrii.

Diagnostic

Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita

la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei). ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. Plasarea succesiva de lentile. miopia nocturna. vaselor si nervului optic). pe care sunt inscrise meridiane) . acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza viciu de refractie) . astfel. in rama de proba. care pot fi sesizate cu usurinta la examenul oftalmoscopic. . cand examinatorul va identifica la nivelul retinei. Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea fundului de ochi. acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina pacientului examinat. De asemenea. putem observa regiuni hiperpigmentate. precum si realizarea diagnosticului diferential. Ochii pacientului sunt examinati concomitent cu ajutorul optotipului (optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri. putem utiliza refractometrul. se va proceda la examinarea pacientului cu ajutorul lentilelor plasate in rama de proba. inscrisa pe acel panou) . Fanta stenoptica si cadranul Green sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul Green este de forma unui cerc. Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. Ca si metoda obiectiva. se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale. prin excluderea altor forme de miopie: miopia pilotilor de supersonice. precum si inclinatia precisa a acestor meridiane. plasat la nivelul optotipului. lentile ce au diferite dioptrii.refractometrie. miopia de indice. pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o anumita distanta standard. la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare. aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. miopia de curbura. o formatiune denumita. optotip) . Odata cu evolutia leziunilor. Metoda Donders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile. zonele hiperpigmentate vor alterna . Dupa examinarea cu ajutorul optotipului. care sa permita aprecierea statusului retinei. Ulterior. conus miopic’’ (cu aspect de semiluna de culoare alba) . poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv: hipermetropie sau miopie.

acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci ma in fata. de curbura sau de indice – este vorba de indicele de refractie) . se pot instala: cataracta si glaucomul cu unghi deschis. miopia degenerativa (miopia boala) si miopia maligna. Miopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica – pana la 3 dioptrii. in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila. se recomanda ca persoanele cu miopii grave. un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina. acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor. sau dupa mecanismul de aparitie (miopie axiala. Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care este mult crescut). . miopie medie – 4 / 6 dioptrii. sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) . Semne si simptome Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie: miopia simpla (tulburare de refractie). de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia scolarului". Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet.cu cele depigemntate. si miopia mare – peste 6 dioptrii). de asemenea. Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular. corpul vitros este si el afectat – apare o lichefiere precoce a vitrosului. Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. Miopia simpla apare de obicei in prima coliparie (5-10 ani) . pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) . Ca si complicatii ale miopiei degenerative. sa evite conducerea automobilelor. si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal. secundar unor boli (diabet zaharat). se constata scaderea marcata a acuitatii vizuale. in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale.

insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta adolescentei (in jur de 18 ani) . Miopia simpla debuteaza in copilarie. in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste 6 dioptrii (dioptria reprezinta unitatea de masura a puterii unei lentile) . Daca a debutat in copilarie. cu atat mai scazuta este acuitatea vizuala pentru distanta. in rest. bijutier. aceasta deoarece globul ocular nu detine un mecanism compensator asea cum se intampla in cazul hipermetropiilor. Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple. care concura la aparitia unor anomalii congenitale ale globului ocular (axul anteroposterior al globului ocular se alungeste progresiv) . miopia maligna) . Notam faptul ca. Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa. strabismul mai este cunoscut si sub denumirea de "privire incrucisata".Miopia simpla este un viciu de refractie pur. atunci cand s-a stabilizat. apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai clare. cel mai probabil ca ea va evolua pe o perioada mult mai mare de timp. pana la varsta adolescentei. Datorita excesului de convergenta. Miopii au o vedere neclasa la distanta. imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei. la care se supraadauga factorul comportamental declansator. prezenta inca . atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie. Pentru o persoana cu miopie. vederea de aproape nu necesita un efort excesiv in ceea ce priveste acomodatia – de obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape: ceasornica. sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie. elementele globului ocular sunt normal constituite. Persoanele cu miopie simpla relateaza scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap) . Adesea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste -10 dioptrii). de obicei miopia simpla are o evolutie lent-progresiva (1-2 dioptrii). ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici. care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (exces de convergenta) . vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea partiala a ochilor) . cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare. Popular. Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism divergent (datorita efortului de acomodatie minim) .

Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie. Odata cu evolutia leziunilor degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale. de asemenea. insa evolutia acesteia este mult mai alerta. vederea neputand fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor aeriene. are o evolutie lenta). practic. Miopia degenerativa poate debuta precum o forma de miopie simpla. Tratament Miopia simpla poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor. luxatii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvnt sesizata – se datoreaza fenomenelor degenerative de la nivelul globului ocular – este o complicatie foarte grava) . De obicei. si care progreseaza odata cu maturarea organismului (chiar si pana la -30 dioptrii) . cu toxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis (incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale) . Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale. ea poate conduce la aparitia unor complicatii nedorite: cataracta (destul de frecventa. dupa realizarea unui nou consult oftalmologic. al lentilelor de contact sau apeland la chirurgia refractiva. Odata cu avansarea miopiei lentilele trebuiesc schimbate.de la nastere. este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu ajutorul caruia se aplatizeaza fata anterioara a corneei . insa ele nu pot opri evolutia bolii. s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura. Desi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet elucidate. Metoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de fotokeratectomie (procedeul LASIK) . Miopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale globului ocular. Miopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia forte". se constata o reducere a campului vizual si alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra) . sunt preferati ochelarii cu lentile divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala) .

. aceasta metoda nu este lipsita de riscuri. Din nefericire. este un procedeu destul de costisitor. de obicei se realizeaza o subcorectie cu maxim 3 dioptrii. nu exista un tratament cert fundamentat stiintific.(remodelarea acestei suprafete) . include urmatoarele procedee: . . metoda chirurgicala cu laser are cele mai bune rezultate in cazul miopiilor simple ce nu depasesc 8 dioptrii. pentru a obtine o vedere binoculara mai buna. care sa permita oprirea din evolutie a miopiei degenerative. Chirurgia miopiei. insa ele au avantajul ca largesc limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala. rolul acestor incizii este de a permite relaxarea curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive. Tratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin artificial. terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii vizuale. posibile complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin: glaucom sau cataracta. In ceea ce priveste miopia degenerativa. cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii. sub actiunea presiunii intraoculare. aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei (autogrefa) . dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ. la nivelul fetei anterioare a corneei.keratotomia radiala: procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale (in forma de stea). Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare. este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie iar cele mai bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau 5 dioptrii. consta in excizarea.keratomileusis miopic: este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative. insa poate fi utilizat chiar si pentru corectarea miopiilor de circa 16 dioptrii. Tulburarea de refractie in cazul miopiei degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor divergente.

. Pentru a preveni miopia. au fost elaborate o serie de scheme terapeutice ca urmareau realizarea unor exercitii oculare. micotica.epikeratoplastia. fotofobie.colagenoplastie (scleroplastie) : este un procedeu care consta in introducerea de colagen in spatele globului ocular.keratectomia fotoreactiva (procedeul LASIK) . clipit. durere vie. procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei. Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei. munca in exces in fata computerului) . a picaturilor oculare. acest procedeu permite corectarea miopiilor de maxim 6 dioptrii. exista studii care atesta faptul ca lumina naturala joaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. si implicit consolidarea tunicilor globului ocular. dar si realizarea a cat mai multor activitati in aer liber. cu rol de a stopa alungirea axului anteroposterior. . virala. din nefericire aceste terorii nu sunt suficient de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga. medicamentoasa sau alergica. . lacrimare. cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei. atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou. Denumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. se recomanda utilizarea ochelarilor de citit. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o alterare a epiteliului cornean. Keratita poate fi de origine microbiana. este un procedeu chirurgical care evita implantarea unui nou cristalin. pe o grosime de cativa microni. injectarea colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei.. si mai mult decat atat. Ea se manifesta prin roseata conjunctivei. de unde existenta a numeroase tipuri de keratita. iar rezultatele obtinute nu sunt spectaculoase. evitand astfel suprasolicitarea vizuala. metoda chirurgicala realizata cu ajutorul laserului. cu ajutorul unei grefe refractive atasata fetei anterioare a corneei.

Ambliopia. O afectare a cristalinului (ca si . debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos. focalizate. neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi. sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor ochi poate produce ambliopie. numita si "ochiul lenes". creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata de ochiul bolnav. Ambliopia de obicei afecteaza numai un ochi. in egala masura pentru ambii ochi. Ambliopia poate aparea si in cazul in care copilul este mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. In majoritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani. ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. Daca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt. proiectand la nivel cerebral doua imagini diferite. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla. La copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini. dar poate aparea si la ambii ochi. Afectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp indelungat pot cauza ambliopie. Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. Aceasta afectiune este denumita strabism.Ambliopia Generalitati Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita. Cauze Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei imagini clare.

precum cataracta) . Inainte ca medicul sa examineze vederea copilului este necesara anamneza. Ambliopia produsa de aceste afectiuni este rara.plans sau durere cand un ochi este acoperit . Deseori pot sa nu apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba. care cuprinde intrebari despre: . Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. Simptome Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi. Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt: .ochii nu fixeaza acelasi punct . Este recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii. dar grava. diferenta de dioptrii intre ochi sau orice alta afectiune care produce ambliopie pot ajuta in diagnosticare. pentru a privi ceva .o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza). in timpul examinarii si dupa excluderea altor cauze de vedere slaba.miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului. Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu mai poata fi restabilita niciodata.ochii nu se misca simultan in aceiasi directie .o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular.simptomele copilului . Acesta este numit uneori "ochi lenes".cataracta) sau a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate determina ambliopia. Investigatii Un medic poate diagnostica ambliopia dupa depistarea acuitatii vizuale diminuate la un ochi. Investigatiile care deceleaza ochii neconvergenti (strabismul). La majoritatea copiilor ambliopia este greu de depistat.

poate obtine date despre afectiunile care ameninta vederea. Medicul verifica mai intai ochii copilului. o metoda denumita fotoscreening poate fi folosita. Un copil cu ambliopie poate avea un ochi care deviaza sau ramane defazat in urma miscarii celuilalt ochi. copilul va fi indrumat catre un oftalmolog sau optometrist pentru o examinare completa a acuitatii vizuale. Screeningul tulburarilor de vedere poate fi realizat de catre: medicul de familie. asistent medical sau infirmiera.daca invatatorii au observat ca acel copil are probleme in a vedea tabla sau are dificultati la citit. Cu toate ca fotoscreeningul nu inlocuieste o investigatie uzuala a vederii. Astfel se poate demonstra ca are diferenta dioptrica intre ochi (anizometropie). Aceste teste apreciaza cat de bine vede copilul contururile si detaliile de aproape si de departe. Nici un copil nu este prea mic ca sa fie examinat de catre un oftalmolog si examinarea poate fi efectuata oricand apar suspiciuni in legatura cu sanatatea . strabismului si afectarea acuiatii vizuale la copiii mai mici de 5 ani. In cazul copiilor in varsta de si peste 2 ani.alti posibili factori de risc. pentru a aprecia daca privesc amandoi in aceiasi directie. Medicul poate executa diferite teste pentru a depista cataracta sau strabismul. medicul cere copilului sa identifice sau sa fixeze imagini sau litere de pe perete sau dintr-o culegere cu diagrame. nu trebuie adoptata o atitudine expectativa daca sunt observate semne posibile de ambliopie la copiii mai mici. Medicii pot intampina dificultati in realizarea screeningului vederii la unii copii mici. Diagnostic Este recomandat screeningul pentru depistarea ambliopiei. In aceste cazuri. Totusi.istoricul familial al tulburarilor de vedere (mai multe persoane din familie care au prezentat afectarea vederii) . necesitand o cooperare minima cu copilul. in acelasi timp. ambele afectiuni crescand riscul pentru ambliopie. pot fi utilizate pentru a determina daca este necesara folosirea de lentile pentru corectarea vederii si pentru a verifica structura si functionarea globului ocular. Fotoscreeningul foloseste o camera speciala sau un sistem video pentru a obtine imaginile formate si reflectate de la nivelul ochiului.. cuprinzand si dilatarea pupilelor oculare. pediatru. Alte investigatii. ca de exemplu greutatea mica la nastere sau nasterea prematura . Daca este depistata vreo afectiune.

. Alte boli. Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie tratamentul. tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei cat si cauzelor fundamentale. Aceste metode includ purtarea unui plasture pe ochi sau lentile de contact inchise la culoare (ocluzie) si folosirea de picaturi pentru ochi sau de ochelari (relaxare). Exista cateva metode de a constrange ochiul strabic sa devina mai puternic. Pentru a avea succes. dar grava. copilul poate sa nu dezvolte vedere normala la ochiul afectat. Tratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de varsta de 9 sau 10 ani). medic de familie sau oftalmolog. care impiedica lumina sa patrunda in ochi si produce ambliopia. ca si diferenta dioptrica (anizometropia). Ambliopia din aceste cauze este rara.ochilor copilului. Un copil nascut cu cataracta sau alte boli care impiedica lumina sa patrunda in ochi. cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi normale. Fara tratament precoce. Tratament Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa diagnostic. studiile recente sustin ca tratamentul in jurul acestei varste poate inca sa corecteze ambliopia. Nou-nascutii si copiii trebuie investigati pentru afectiuni oftalmologice ca si cataracta. Ambliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog. Ambliopia care este rezultatul nealinierii ochilor (strabism) sau vederii inegale (anizometropie) se dezvolta mai lent. are nevoie urgenta de tratament deoarece ambliopia poate deveni permanenta in cateva luni. cladind o conexiune mai puternica intre creier si ochiul afectat si permitand vederii sa se dezvolte normal in acel ochi. Tratamentul corecteaza ambliopia antrenand creierul sa foloseasca semnalele de la ochiul cu vedere slaba. Ambliopia este greu de corectat dupa varsta de 9 ani. Corectia optica sau cu lentile de contact amelioreaza unele afectiuni. Societatea Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa fie examinatii de la varsta de 6 luni de catre un pediatru. Cu toate acestea. ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie chirurgicala.

Ochelarii de vedere . Purtarea de plasture pe ochi. Relaxarea este mai putin folosita decat ocluzia. timp de 2 ore zilnic. Este necesara invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact. Este benefica pentru cazurile usoare de ambliopie. este dificil de estompat si intunecat vederea la ochiul indemn suficient. astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului afectat. in cazurile grave. mai degraba decat s-o impiedice complet. Relaxarea Acest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului dominant al copilului. Un studiu recent arata ca. Acoperirea ochiului sanatos cu un plasture adeziv sau cu un plasture de culoare inchisa dintr-o banda elastica. medicul poate pune un plasture pe una dintre lentile. Aceasta poate fi utila cand copilul refuza sa poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. Cazurile grave pot sa dureze mai mult. este cea mai obisnuita metoda de tratament. este similara cu purtarea unui plasture 6 ore zilnic.Ocluzia Acoperind ochiul mai puternic. In cazul in care copilul poarta ochelari. Solutiile oftalmice (picaturile pentru ochi) Cea mai folosita metoda de tratament a relaxarii este reprezentata de utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic. Aceasta determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita. Purtarea de lentile de contact opace. creierul este fortat sa foloseasca si sa dezvolte o mai buna vedere in ochiul slab. Ambliopia poate fi tratata si prin plasarea unei lentile de contact intunecate in ochiul normal. Copilul trebuie sa poarte plasturele tot timpul sau doar in timpul zilei de-a lungul a catorva saptamani sau luni. purtarea unui plasture in timpul activitatilor ce solicita vederea de aproape.

se recomanda respectarea sfatului medicului de a efectua examinarile periodice viitoare. plasturele de pe ochi trebuie purtat atat cat este recomandat. In cazul in care copilul a urmat tratament pentru ambliopie. Se incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. cu atat mai bune sunt rezultatele tratamentului ambliopiei. Daca se suspicioneaza ca un copil are ambliopie sau alte afectiuni oftalmologice. pentru ca acesta sa sprijine copilul in timpul tratamentului.Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa foloseasca ochiul slabit. Medicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare sau slabire. Totusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti. Ambliopia poate sa reapara si dupa un tratament de succes. Se comunica invatatorului situatia copilului. Tratament ambulator (la domiciliu) Tratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu. Cauza majora a neajunsurilor tratamentului ambliopiei este nefolosirea plasturilor pentru ochi la indicatia medicului. Ambliopia este dificil de corectat dupa varsta de 9 ani. Tratamentul ambliopiei se instituie imediat ce boala este descoperita. Cu cat copilul este mai mic. astfel ca este recomandata examinarea periodica a copiilor pana la varsta de 9 sau 10 ani. Pentru a fi eficient. Este important sa se ajute copilul sa fie compliant la tratament astfel incat sa dezvolte o vedere cat mai buna. Paralizia Bell (paralizia faciala periferica) . cat si la scoala. trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia medicului. Daca sunt utilizate picaturile de ochi. Ambliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes. se recurge la un consult de specialitate.

cazut al hemifetei respective. Paralizia Bell nu constituie rezultatul unui accident vascular cerebral sau al unui accident ischemic tranzitoriu. In cazul in care nu se poate identifica un factor specific care sa stea la baza aparitiei slabiciunii musculare. Leziunea nervoasa poate de asemenea afecta si simtul gustului si secretia lacrimala si salivara.senzatia de ochi uscat pe partea afectata datorita imposibilitatii de a clipi . Printre alte simptome se numara: . Partea fetei care este afectata este plata si lipsita de expresie sau are un aspect "cazut". nervul facial care asigura inervatia muschilor de pe o parte a fetei sufera leziuni datorate unui proces inflamator. afectiunea se numeste paralizia Bell. Cu toate ca accidentul vascular cerebral si accidentul ischemic tranzitoriu pot produce paralizie faciala. Cauze Etiologia paraliziei Bell nu este cunoscuta. Paralizia Bell presupune pur si simplu slabiciune sau paralizie. adesea peste noapte si se amelioreaza de obicei de la sine in cateva saptamani. nu exista nici o legatura intre paralizia Bell si oricare dintre aceste afectiuni. Exista multe afectiuni care pot produce slabiciunea sau paralizia muschilor fetei.Paralizia Bell reprezinta paralizia sau slabiciunea muschilor de la nivelul unei hemifete. Simptome Principalul simptom ce caracterizeaza paralizia Bell este slabiciunea sau paralizia muschilor de la nivelul unei parti a fetei. Lezarea nervului facial care inerveaza musculatura de pe o parte a fetei duce la aparitia unui aspect flasc. Aceasta afectiune debuteaza brusc. Specialistii sunt de parere ca in unele cazuri ea poate fi cauzata de catre virusul herpetic care produce herpesul labial recurent. In majoritatea cazurilor de paralizie Bell.

.cresterea sensibilitatii in ceea ce priveste perceptia sunetelor. In majoritatea cazurilor. gripa sau o afectiune respiratorie? . Medicul poate deduce din anamneza ca este vorba de o paralizie Bell prin intrebari tintite in legatura cu antecedentele personale patologice ale pacientului. cum ar fi de exemplu accidentul vascular cerebral si boala Lyme. pierderea auzului.pacientul are dureri sau si-a pierdut sensibilitatea la nivelul fetei sau in zona capului .. care poate aparea la o zi sau doua dupa debutul paraliziei. cum ar fi ameteala.durere retroauriculara (portiunea situata in spatele urechii) de partea afectata. Investigatii Paralizia Bell este de obicei diagnosticata pe baza anamnezei. .senzatia de gura uscata si dificultati de inghitire datorita scaderii secretiei salivare. Evolutia naturala a bolii este spre agravare in primele zile. . urmata apoi de vindecare treptata. .pacientul a suferit recent de vreo raceala. care pot produce slabiciune musculara faciala si paralizie. . cum ar fi: . Trebuie retinut faptul ca exista cateva alte afectiuni. examenului fizic si examenului neurologic care investigheaza functia nervului facial si elimina eventuale cauze mai grave de paralizie faciala.ce simptome are pacientul? Cand le-a observat prima data? Le-a mai avut si inainte? S-a lovit recent la cap? .scaderea sensibilitatii gustative.alaturi de simptomele respective au mai existat si alte probleme. simptomatologia dispare in doua luni. modificarea sensibilitatii gustative sau slabiciune musculara in orice alta parte a corpului? .salivatie excesiva datorata imposibilitatii de a inchide complet gura. in special la nivelul varfului limbii.cresterea secretiei lacrimale la nivelul ochiului afectat.

.slabiciunea musculara si paralizia apar brusc si afecteaza musculatura de la nivelul unei hemifete .teste de audiometrie.medicii de familie . HIV sau sifilis. .sa inchida strans ochii si apoi sa-i deschida. Diagnosticul de paralizie faciala poate fi pus in cazul in care: . pentru a determina daca sensibilitatea auditiva sau muschii de la nivelul urechii medii au fost afectati. Medici specialisti recomandati Personalul de specialitate in masura sa diagnosticheze si sa trateze paralizia Bell este reprezentat de: .internistii . Slabiciunea musculara la nivelul unei hemifete ar trebui investigata imediat de catre medic cu scopul de a elimina alte afectiuni mult mai grave. Pacientul poate fi rugat sa: .nu sunt prezente semne ale unei alte boli sau ale unui traumatism care sa explice aparitia slabiciunii si paraliziei.ridice sprancenele si apoi sa le coboare.In cadrul examenului neurologic. Detectarea si tratamentul precoce al paraliziei faciale pot contribui la prevenirea instalarii leziunilor nervoase permanente. in vederea identificarii eventualelor semne de infectie sau hemoragie. pentru a elimina unele boli precum boala Lyme.sa zambeasca sau sa-si arate dintii.CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru detectarea unei tumori cerebrale sau a accidentului vascular cerebral . doctorul va evalua gradul de slabiciune musculara.punctie lombara. Printre aceste teste se numara: -teste de sange. . . Doctorul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare pentru a detecta alte posibile cauze de slabiciune si paralizie musculara faciala.

Tratament Tratamentul paraliziei faciale permanente Daca pacientul dezvolta paralizie faciala permanenta. pentru a elimina alte posibile cauze ale paraliziei faciale. medicul poate solicita efectuarea unor teste suplimentare.implantarea unei grefe nervoase care se ataseaza la nervul facial. De asemenea. substanta care produce o paralizie temporara a musculaturii faciale. Medicul poate recomanda tratament chirurgical in conditiile in care pacientul are paralizie Bell care a debutat in urma cu 6 pana la 12 luni si care nu s-a ameliorat. el poate beneficia de tratament chirurgical sau de fizioterapie.. poate fi necesara efectuarea unui consult de specialitate de catre medicul oftalmolog.neurologii . Tehnicile chirurgicale care pot imbunatati fizionomia pacientului si reface partial functia musculara sunt: . in conditiile in care afectiunea nu se amelioreaza.transferul de tesut muscular normal in zona afectata. Daca apar dureri sau leziuni oculare. . in special la nivelul buzelor. Lezarea acestui filet nervos produce pierderea sensibilitatii in jumatate din teritoriul lingual. Unii pacienti dezvolta miscari faciale involuntare la cateva luni dupa ce au fost diagnosticati cu paralizie Bell. unii pacienti care au de mult timp paralizie Bell pot prefera aceasta modalitate de interventie decat sa aiba musculatura de pe o parte a fetei complet paralizata. Totusi. In multe cazuri. cum ar fi de asteptat. .asistentele medicale. Aceasta afectiune poate fi tratata cu injectii pe baza de toxina botulinica. cum ar fi RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau hemoculturi (insamantarea unei mostre de sange de la pacient pe medii de cultura cu scopul de a identifica prezenta germenilor). nervul care controleaza sensibilitatea linguala este atasat nervului facial.

In momentul in care pacientul nu mai poate clipi. Clipitul mentine corneea umeda si o protejeaza de praf si alte particule. Medicul trebuie consultat imediat in cazul in care pacientul care are paralizie Bell dezvolta simptome oculare cum ar fi de exemplu inrosirea ochilor.se recomanda purtarea ochelarilor de soare. pentru mentinerea umidificata a corneei in timpul zilei .pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului in legatura cu frecventa de administrarea a acestor picaturi . . pacientul nu poate inchide complet ochiul sau nu mai poate clipi. ochiul se usuca si apar dureri la nivelul corneei. Uneori poate fi necesar ca pacientul sa-si aplice unguentul si sa mentina pe tot timpul noptii un bandaj peste pleoapa in pozitie inchisa . Masuri pentru protejarea ochilor Uscarea corneei poate produce tulburari grave de vedere. Daca aceste dureri nu sunt tratate ele pot duce la orbire.utilizarea “lacrimilor artificiale". se pot lua masuri pentru prevenirea complicatiilor ulterioare. gura si limba. durere sau tulburari de vedere. se pot lua urmatoarele masuri pentru protejarea ochiului: .pentru protejarea ochiului si mentinerea umeda a corneei pacientul trebuie sa aplice un unguent special sau sa poarte un bandaj pentru ochi in timpul noptii. de vedere sau de protectie pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor particule la nivelul ochiului.inchiderea si deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor. care sunt picaturi pentru ochi ce contin metilceluloza. din cauza paraliziei Bell. In momentul in care. prurit. Efectuarea frecventa a acestor gesturi va mentine corneea umidificata .Tratament ambulatoriu In cazul in care paralizia Bell afecteaza ochii.

cu scopul de a reduce gradul de inflamatie. Dificultatile intampinate la inghitire pot fi prevenite prin mancatul incet si mestecarea completa a alimentelor. poate fi de asemenea de ajutor. ceea ce poate duce la aparitia unor afectiuni gingivale si a cariilor dentare. Totusi. Masarea cu ulei sau crema a fruntii. Aproape toti pacientii care mai pot sa-si miste muschii faciali intr-un anumit grad se recupereaza complet fara a fi necesara instituirea medicatiei sau a vreunui alt tratament. Consumarea alimentelor moi. Cu toate acestea. particulele alimentare pot ramane blocate in acea portiune a limbii. pacientului i se pot administra medicamente antivirale. Daca doctorul suspecteaza un anume virus ca fiind etiologia paraliziei Bell. Perierea frecventa si cu grija a dintilor si utilizarea atei dentare pot ajuta la prevenirea aparitiei acestor afectiuni. pot duce la cresterea fortei musculare in teritoriul respectiv si la o recuperare mai rapida.Ingrijirea cavitatii bucale Cand sensibilitatea pe o jumatate din teritoriul lingual este pierduta si secretia de saliva este de asemenea diminuata in zona respectiva. fragede cum ar fi de exemplu iaurtul. efectuarea de exercitii simple. In conditiile in care medicul este de parere ca la baza aparitiei paraliziei Bell este un proces inflamator produs in cadrul unei alte afectiuni. cum ar fi dischinezii ale buzelor. Alti pacienti dezvolta miscari faciale involuntare. Pe masura ce nervul facial incepe sa isi reia functia normala. cum ar fi prednison. nu au fost inregistrate beneficii in ceea ce priveste aceasta modalitate de tratament. Sansele de recuperare completa sunt mai mari in conditiile in care simptomatologia incepe sa se amelioreze de la sine in 3 saptamani. nu exista dovezi clare ce medicamentele virale reprezinta un tratament eficient al paraliziei Bell. in special in cazul in care pacientul mai poate totusi sa-si miste partial muschii de pe partea afectata a fetei. pacientului i se pot administra corticosteroizi. . cum ar fi incordarea si relaxarea muschilor faciali. doua se recupereaza complet. obrajilor si buzelor poate fi de asemenea utila. Paralizia Bell se remite de obicei fara tratament. Restul raman cu sechele cum ar fi slabiciune musculara si diferite grade de paralizie de la partiala la completa. lacrimarea ochilor sau spasme ale fetei sau pleoapelor. Din trei persoane care fac paralizie Bell. care pot sa nu mai dispara complet niciodata. cum ar fi acyclovir.

orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita.roseata .iritatia . alergii sau eczeme. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). Pot cadea. de regula cu stafilococi. inclusiv umidificarea corneei (membrana transparenta care inveleste ochiul la exterior).prezenta crustelor la marginea pleoapei.Daca paralizia Bell afecteaza capacitatea pacientului de a inchide ochiul de partea cu leziunea. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. . dar este mai frecventa la persoanele care au matreata.De exemplu. Cauza blefaritei este necunoscuta. Simptome Simptomele blefaritei includ: . Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. Blefarita Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este blefarita si reprezinta inflamatia pleoapelor. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. este esentiala ingrijirea corespunzatoare a ochiului. pentru a preveni instalarea leziunilor oculare.

pe o directie orizontala. cauzand tulburari de vedere. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. Alternativ. dupa care se clateste bine Cataracta Generalitati Sus Vezi galerie foto Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului. care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea). Tinand ochii inchisi. Pentru spalarea pleoapelor. marginile pleoapelor apar unsuroase. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. Apoi. inclusiv peste gene. pornind de la nivelul nasului. se sterge usor fiecare pleoapa. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. Tratament Se recomanda spalarea pleoapelor. in timpul dusului.Diagnostic Pentru precizarea diagnosticului. de aproximativ 10 ori. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. Inainte de deschiderea ochilor. . La inspectia atenta.

Diagnostic 8. Investigatii 7. Evolutie Cauze Sus Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).varsta inaintata. Factori de risc 4. Simptome 5. Cuprins articol 1.Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.diabetul zaharat. Tratament 9. si anume. in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) . imbatranirea (cataracta senila) .expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV). Consult de specialitate 6. Cauze 3. lumina naturala. expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) . Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: . Generalitati 2.

agregarea familiala (factorii genetici). Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta.diabetul zaharat. . . retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina .istoricul familial (factorii genetici).expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X . predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) .alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare)..varsta inaintata. prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange).culoarea irisului.leziunile oculare.etnia. o cauza mai rara de cataracta. unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei .sexul feminin. dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala . cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani. Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: . cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta. intalnita mai ales in randul copiilor Factori de risc Sus Factorii de risc includ: . amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara. . in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. . Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. dintr-un motiv necunoscut. . Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei. uveita cronica.vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular). cu afectarea metabolismului galactozei). Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie.

Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave: . Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp.infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul. . . . in special tipul B (UVB).lumina ultravioleta (UV). Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. .vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace). Tratamentul chirurgical al glaucomului poate.fumatul. inclusiv celulele cristalinului. folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune.glaucomul. . pot cauza cataracta. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular.necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari. sa creasca riscul de aparitie al cataractei. astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) .alcoolul. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact. a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta.corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic). . datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii: . . Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta. .durere oculara severa. incetosata. Alti factori de risc .hipertensiunea arteriala.vedere dubla..vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina). in special consumul cronic.hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici. astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere. de asemenea. poate agrava cataracta. aparuta treptat. .

in special in stadiile incipiente. neclara.vedere incetosata.. dintre care amintim: . . . Consult de specialitate Sus Diagnosticul de cataracta. nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical. care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite .vedere dubla. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. . Simptome Sus In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale. fie cea naturala sau artificiala. .dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. Tulburarile vizuale accentuate.sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic. In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie. datorate tulburarilor vizuale.fotofobie (nu suporta lumina).tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic. fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. greoaie. .necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari.

. necesita un tratament chirurgical.medic generalist.asistent medical. .optometrist.medicul de familie. Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical.accidente. . Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile. Problemele de vedere pot fi evaluate de: . . In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical. Diagnostic Sus . . doar medicul oftalmolog poate trata cataracta. care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta.pediatru. oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii. Investigatii Sus Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic.oftalmolog.

deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. deteriorat de cataracta. unde se formeaza imaginea. in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. Deseori. numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular).Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei. Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata. In unele cazuri. Tratament Sus Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina. De asemenea. Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual. Totusi. trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta. exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala. parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale. astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt .

cataracta severa. unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. nu se mai dezvolta normal. are indicatie de tratament chirurgical . cititul. In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: .) . cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul. care pot asocia si alte boli).progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.cataracta copiilor (juvenila) este rara. Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina. Cand acesta devine opac in totalitate. centrul nervos vizual (situat in lobul occipital). Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave .cecitatea este o complicatie rara.grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene. etc. Evolutie Sus Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. insa extrem de severa. cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.glaucomul . In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici. .

Acesta afecteaza insa glanda sebacee mai profund in interiorul pleoapei. Ulciorul (sau orjeletul extern) este infectia unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei. Cuprins articol 1. Salazionul tipic se dezvolta lent pe parcursul a 2-3 saptamani. Acestea sunt de obicei mai mari si dureaza mai mult decat ulciorul. dreneaza si se vindeca in aproximativ o saptamana.Orjeletul si Salazionul Generalitati Sus Orjeletul (ulciorul) si salazionul sunt probleme care pot interveni la nivelul unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare. care atinge un maxim in 3 zile. Ulciorul se sparge apoi. Nu este o infectie. Orjeletul intern. Initial apare ca o mica umflatura rosie. care inconjoara baza unei gene. Generalitati . in general fara durere oculara. moale. ca si ulciorul este o infectie. Salazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor.

Profilaxie 7. iritand glandele sebacee.frecatului pleoapei.2. Un salazion se poate dezvolta dintr-un orjelet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. . Porii nu se mai dreneaza astfel si se inflameaza. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Cauza ulciorului este deseori necunoscuta. dar poate apare datorita: . Simptome 4. Simptome Sus Orjeletul intern. Cauze 3. conturului de ochi sau a altor produse cosmetice. desi mai profund in pleoapa are aceleasi simptome ca si ulciorul. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate apare atat orjeletul intern cat si salazionul. care pot irita ochiul.utilizarea rimelului. Tratament .Generalitati 6. Bacteriile de la nivelul mainii pot cauza infectia . O alta problema care se poate adauga sau cu care poate fi confundat ulciorul este o infectie sau inflamatie a pleoapei numita blefarita. Daca aceste produse sunt contaminate cu bacterii poate apare o infectie. Investigatii 5.

Salazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul. Investigatii Sus Deseori este dificil de diferentiat ulciorul de salazion. creste foarte repede sau continua sa dreneze (mai ales daca se dreneaza puroi) . Inflamatia si tumefierea se pot extinde la zona inconjuratoare ochiului.roseata si tumefierea ulciorului depasesc exteriorul pleoapei. Se poate extinde suficient de mult pentru a interfera cu vederea. Ochiul poate lacrima si pleoapa sa fie dureroasa. fluidul din interior poate fi examinat pentru determinarea exacta a bacteriei cauzatoare de infectie si tratament adecvat. care sunt afectiuni usoare ale pleoapei.Generalitati Sus Tratamentul ambulator este suficient pentru majoritatea ulcioarelor si orjeletelor interne. Tipic ulciorul dezvolta un cap (se colecteaza lichid alb sau galben) si se sparge in aproximativ 3 zile. de exemplu la nivelul sprancenelor. sensibila la suprafata pleoapei de-a lungul liniei genelor. Daca exista o umflatura dura in interiorul pleoapei. Ambele se diagnosticheaza prin examinarea vizuala atenta a pleoapei. aceasta este diagnosticata frecvent ca salazion. Tratament .un ulcior devine foarte dureros. Este necesar consultul de specialitate daca: . interiorul ei sau este la nivelul globului ocular . in general necauzand durere si putand persista cateva luni. mai ales cand porii glandelor sunt blocati si materiile se constituie in interiorul glandei. Daca ulciorul nu se vindeca prin tratament ambulator. Daca tratamentul ambulator nu da rezultate. Aceasta se transforma intr-o papula mica. probleme minore ale pleoapei. Salazionul poate forma un chist sub piele. Ulciorul incepe ca o macula rosie. poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi. moale asemanatoare acneei. Dupa deschiderea ulciorului acesta se vindeca si dispare.

Daca un ulcior foarte mare nu se vindeca sub tratament ambulator sau un salazion suficient de voluminos pentru a interfera cu vederea .nu se freaca ochii. Se va utiliza un prosop curat sau vata inmuiate in solutia preparata pentru spalarea blanda a pleoapei. ca samponul pentru copii.se inlocuiesc cosmeticele.va trebui incizat de un specialist. ceea ce-i poate irita si raspandi infectia . In caz contrar infectia se poate extinde la glandele sebacee ale pleoapei si cauzeaza ulcior.ulciorul nu se amelioreaza dupa 3 zile de tratament ambulator sau nu se vinedeca intr-o saptamana de tratament. mai ales rimelul cel putin o data la 6 luni. Daca infectia se extinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesar tratamentul cu antibiotice orale. pentru a se drena si vindeca.sunt probleme vizuale . mai ales cand greblati sau tundeti gazonul . Bacteriile se pot dezvolta in acestea .se protejeaza ochii de praf si poluanti din aer prin purtarea de ochelari de protectie. cu o cantitate egala de apa calda.se evita zonele intens poluate si cu mult praf . orjeletul intern si salazionul: . Se poate prepara un sapun delicat acasa amestecand sapun neiritant. Specialistul poate recomanda spalarea pleoapei sau de-a lungul liniei genelor cu sapun fin sau sampon delicat (cel pentru copii de exemplu) pentru a reduce sansele infectiei daca sunt antecedente de ulcior recurent sau semne de blefarita. Profilaxie Sus Pentru a preveni ulciorul. . Dupa aceasta interventie se va utiliza un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice..se trateaza prompt orice inflamatie sau infectie a pleoapelor (blefarita). De obicei 30 mililitri din fiecare sunt suficienti.

compresa se poate infierbanta prea tare si arde pleoapa.spalati frecvent mainile si nu frecati ochii. umede aplicate de 3-6 ori pe zi ajuta la vindecarea mai rapida. . Tratamentul ambulator pentru ulcior si salzion este in mod normal suficient. Compresa se tine pe pleoapa pana se raceste (normal 5-10 minute).daca utilizati tratament fara prescriptie asigurati-va ca este pentru ochi (oftalmic) si nu pentru urechi (otic). buretilor de baie sau a cosmeticelor . fara a-l strange sau deschide . Compresele calde.nu se vor folosi cosmetice sau lentile de contact pana la vindecarea completa a ulciorului sau salazionului .lasati ulciorul sau salazionul sa se sparga singur. . Urmatoarele masuri scad disconfortul si ajuta la vindecare: .se aplica comprese calde. Compresa calda ar putea de asemenea ajuta la deblocarea porilor glandelor pentru a se drena si a incepe sa se vindece. Tratamentele fara prescriptie disponibile pentru tratarea ulciorului sunt: unguentele si solutiile oftalmice.Tratament ambulatoriu Sus Desi majoritatea ulcioarelor si salazioanelor nu sunt contagioase: . Se utilizeza o panza moale sau tifon muiat in apa calda.evitati folosirea in comun a prosoapelor.se spala frecvent mainile daca aveti o infectie in organism si nu se introduc in ochi. Se poate utiliza si ser fiziologic sau apa de trandafiri in locul apei de la robinet pentru grabirea procesului de vindecare. umede. mai ales daca aveti grija de cineva cu ulcior sau orice fel de infectie . Inainte de aplicare se vor spala mainile. Nu se va utiliza apa fierbinte si nu se va incalzi tifonul umed in cuptorul cu microunde .

Unguentele sau picaturile se aplica privind intr-o oglinda bine luminata.Daca ulciorul sau salazionul nu se vindeca prin tratament ambulator este necesar sa apelati la specialist. Se aplica o picatura in coltul interior (cel din apropierea nasului) al ochiului infectat. La copii picaturile se aplica in clinostatism (copilul culcat) si avand ochii inchisi. Daca s-a perscris unguent cu antibiotice acesta se aplica in strat subtire pe ulcior inainte de culcare. Ochiul se mentine inchis cateva minute pentru ca picaturile sa difuzeze pe suprafata ochiului si a pleoapei. in care se va picura solutia. Apoi copilul va deschide ochiul si picatura se va scurge in interior. Nu se va lasa copilul sa frece ochiul tratat. aplicarea se face tragand in jos cu doua degete pleoapa inferioara pentru a crea astfel un sant intre globul ocular si pleoapa. Daca s-au prescris picaturi cu antibiotice. Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) Vezi galerie foto Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) . Nu se atinge varful aplicatorului cu mana. Inaintea aplicarii unguentelor sau a picaturilor se vor spala mainile. uneori necesitand unguente cu antibiotice sau picaturi oftalmice. Aplicatorul trebuie sa fie curat si nu trebuie sa atinga ochiul sau pleoapa in momentul aplicarii.

albastru si ale combinatiilor dintre acestea. verde. Generalitati 2. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. Cuprins articol 1. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. care contine celule cu conuri. responsabile de vederea in intuneric. prin neuronii retinei. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. Simptome 4. responsabile de perceptia cromatica. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. Diagnostic precoce 6. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. Tratament medical . verde sau albastra.Discromatopsia este o anomalie a vederii. Cauze 3. Investigatii 5. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate.

Aceste tulburari sunt mostenite genetic. alb si negru. . ireversibile si netratabile. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. iar cele dobandite sunt. Profilaxie 8. nu este perceputa nici o culoare. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. de obicei. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. In discromatopsiile severe. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism).7. prezente de la nastere. poate percepe nuante ale culorilor. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. ci doar nuante de gri. Simptome Sus Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta.

Tratament medical Sus . cei cu discromatopsie nu vor recunoaste sau vor identifica doar anumite litere sau cifre. Diagnostic precoce Sus Discromatopsiile pot avea un impact considerabil asupra vietii individului. Testul plansa pseudoizocromatica: se cere subiectului sa priveasca un patrat cu puncte colorate care realizeaza un pattern (o litera sau un numar) si sa recunoasca imaginea alcatuita din punctele colorate. De aceea. diagnosticul tulburarilor de simt cromatic trebuie facut cat mai devreme. Monitorizarea perceptiei vizuale este recomandata a fi realizata cel putin o data. Testele pentru depistarea daltonismului sunt obligatorii pentru cei care doresc sa obtina permisul de conducere si pentru alte categorii de persoane cu anumite profesii. pot recunoaste aceste pattern-uri. Testul de ordonare a culorilor: este folosit pentru investigarea discromatopsiilor dobandite dar si pentru a evalua severitatea discromatopsiilor mostenite. Persoanele ale caror vedere cromatica este intacta. de preferinta intre varsta de 3-4 ani. inaintea inscrierii la scoala. Se ordoneaza nuantele unei culori in functie de o culoare de referinta. afectand dezvoltarea cognitiva (invatarea si citirea) si putand limita optiunile profesionale. in jurul varstei de 3-5 ani.Investigatii Sus Metodele de testare constau in recunoasterea culorilor si denumirea lor.

in cazul in care cataracta a produs discromatopsia .Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. In functie de cauza.ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. care poate imbunatati perceptia culorilor. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . adica nu pot nici sa se agraveze.lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. Profilaxie Sus Nu exista masuri de prevenire in cazul discromatopsiilor.oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute . Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: . nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele .ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa.interventia chirurgicala. dar nici sa fie tratate. Tratament ambulatoriu Sus . Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara.

Astfel. Alegerea hainelor asortate sau in culori complementare este o problema. De exemplu. pictor necesita o vedere cromatica intacta. persoanele cu discromatopsie trebuie se se bazeze pe o mai buna observare a lucrurilor si pe actiunile celor din jur. Activitatile in care sunt folosite semnale colorate (semne de circulatie. Dezlipirea de retina . Un copil cu rezultate slabe trebuie consultat si de catre un medic oftalmolog pentru a exclude o eventuala discromatopsie. Pentru a compensa aceasta inabilitate. designer de interior. culorile semaforului vor fi recunoscute cand sunt aprinse. nevoilor speciale ale copilului (de ex: sa evite folosirea cretei galbene pe o tabla verde). Copilul va fi asezat intr-o banca in care sa se evite reflectarea luminii stralucitoare. Parintii vor incerca sa identifice acasa care dintre culori sunt mai usor sesizate folosind bucati de creta. anumite grade din armata. in functie de ordinea lor pe semafor. cum ar fi: pilot de avion. creioane si foi de diferite culori. precum condusul masinii sau cititul unei harti. Orientarea profesionala poate fi afectata: meseriile de fotograf.Impactul asupra vietii individului cu discromatopsie poate fi semnificativ. La copii se observa o intarziere in dezvoltarea abilitatilor de invatare si citire. vor avea rezultate scolare slabe si stima de sine scazuta. Anumite meserii sunt interzise persoanelor cu discromatopsie. acestia vor ascunde defectul si vor incerca sa copieze temele de la colegi si actiunile acestora. Profesorii copilului cu discromatopsie trebuie informati si vor incerca sa-si adapteze metodele de predare. ofiter de politie. semnale luminoase) pot fi serios perturbate. Testarea vederii colorate intrun examen de rutina poate preveni aparitia problemelor scolare ale copilului.

Tratament 6. Diagnostic 5. cecitatea (pierderea permanenta a vederii) poate apare daca retina nu este suturata in 24-72 de ore. Factori de risc 3. Deoarece retina nusi indeplineste functiile in mod adecvat in cazul acestei boli.Generalitati Sus Dezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava caracterizata prin desprinderea retinei de la nivelul insertiei sale. Simptome 4. Cuprins articol 1. Generalitati 2. Profilaxie Factori de risc Sus Dezlipirea de retina este considerata un factor de risc pentru urmatoarele grupuri de persoane: .miopi .

Diagnostic Sus Dezlipirea de retina este diagnosticata printr-un examen oftalmologic efectuat de catre un medic specialist. Tratament Sus .fosfena unica si stralucitoare . sa se contacteze medicul curant imediat.persoanele cu istoric familial de dezlipire de retina.persoanele care au un ochi lezat sau au prezentat interventie chirurgicala pentru tratarea cataractei (extragerea cristalinului) ..vederea de obiecte de mici dimensiuni care plutesc in campul vizual (fotopsii) .amputarea periferiei campului vizual. dar daca apare oricare dintre simptomele prezentate anterior. Dezlipirea de retina poate apare in mod spontan. Nu se asociaza durerea cu dezlipirea de retina. Aceasta apare cel mai adesea la persoanele cu tulburari ale vederii de aproape. Simptome Sus Simptome ale dezlipirii de retina cuprind: .

endolaser sau crioaplicatii sclerale (criopexie) – ambele metode de tratament pot fi folosite pentru a remedia dezlipirea de retina daca diagnosticul a fost pus precoce .Exista numeroase optiuni de tratament pentru dezlipirea de retina.Daca nu se stie cu siguranta care este riscul de a suferi o dezlipire de retina. se recomanda consultul medical.retinopexia pneumatica – acest procedeu poate fi utilizat pentru a trata dezlipirea de retina daca orificiul rupturii este mic si usor de inchis. care apoi se eleveaza si apasa pe retina inchizand orificiul. consultul oftamologic periodic poate detecta precoce modificarile de la nivelul ochiului. controlul oftalmologic periodic este important pentru persoanele cu miopie si a celor cu risc de a dezvolta o dezlipire de retina. Laserul sau criopexia poate fi folosita pentru a inchide ruptura. Eficienta acestui procedeu este crescuta pana la 95% . Se recomanda controlul oftalmologic anual si mult mai des daca o persoana prezinta un risc crescut sau are o boala oftamologica. in cazul bolilor cu o mare incidenta a dezlipirii de retina ca si diabetul. cu un control adecvat al bolii poate ajuta in prevenirea afectiunii oftalmologice diabetice. Are o rata de success similar cerclajului scleral.cerclajul scleral – acest tratament al dezlipirii de retina implica plasarea unei benzi de silicon in jurul globului ocular pentru a mentine retina pe loc.In plus. In timpul vitrectomiei corpul vitros este indepartat din globul ocular si inlocuit cu solutie salina. Suplimentar. Acestea cuprind: . . Aceasta banda nu este vizibila si poate ramane permanent atasata. o buna complianta a pacientului diabetic. Rata de success a acestei interventii este de aproximativ 85% . O bula mica de gaz este injectata in corpul vitros. Acesta poate recomanda periodicitatea efectuarii consulturilor oftalmologice. De exemplu. iar o buna monitorizare a tensiunii arteriale poate impiedica lezarea vaselor retiniene datorita valorilor crescute ale presiunii sanguine. Tratamentul termic poate fi necesar pentru a inchide ruptura.vitrectomia – acest procedeu este utilizat in cazul rupturilor mari ale retinei. Profilaxie Sus Diagnosticul precoce reprezinta cheia prevenirii pierderii vederii asociata dezlipirii de retina.

Ingrijirea la domiciliu 4. Sursele de lumina precum soarele. Consultul medical 5. lumina fluorescenta si lumina incandescenta pot crea disconfort. stralucitoare. In cazurile extreme. Sensibilitatea la lumina poate fi. In unele cazuri fotofobia poate fi insotita de cefalee (dureri de cap). Generalitati 2. reprezinta intoleranta la lumina. orice fel de lumina poate determina disconfort. Persoanele sensibile la lumina sunt de obicei deranjate de lumina puternica. Tratamentul fotofobiei Cauzele fotofobiei Sus Fotofobia nu este o afectiune in sine. Cauzele fotofobiei 3. totusi. alaturi de nevoia de a clipi sau a inchide ochii. un simptom al unor boli care nu afecteaza direct ochiul. de asemeni. sau sensibilitatea la lumina. este un simptom a mai multor afectiuni. cum ar fi infectiile virale sau cefaleea severa .Fotofobia (sensibilitatea la lumina) Generalitati Sus Fotofobia. o infectie sau o inflamatie care irita ochiul. Cuprins articol 1.

si astfel se poate institui un tratament adecvat pentru rezolvarea problemei. cum ar fi o afectiune genetica numita keratita foliculara spinoasa. Alte cauze comune ale fotofobiei includ abraziunea corneana. intoxicatia cu mercur. iritatiile produse de lentilele de contact. Unele medicamnte pot determina sensibilitate la lumina ca efect secundar. conjunctivita. Totusi. Fotofobia insoteste deseori albinismul (absenta pigmentului ocular). tetraciclina si doxiciclina. keratita si iritita. Persoanele cu o culoare a ochilor mai deschisa pot prezenta mai des o sensibilitate la lumina solara puternica. purtarea unor ochelari de soare sau reducerea cantitatii de lumina din camera. Sensibilitatea la lumina este. Se recomanda un consult medical de urgenta daca durerea este moderata sau severa in conditii de lumina putina. Ingrijirea la domiciliu Sus Disconfortul determinat de sensibilitatea la lumina poate fi redus prin evitarea expunerii la lumina solara. uveita si afectiuni ale sistemului nervos central cum ar fi meningita. Consultul medical Sus . asociata cu dezlipirea de retina. Anumite boli rare. ar trebui determinata cauza sensibilitatii la lumina. deoarece persoanele cu o culoare a ochilor mai inchisa au mai mult pigment care le protejeaza impotriva luminii stralucitoare. deficienta totala de culoare (persoane care vad doar tonuri de gri). rabia. botulismul. furosemidul. au fost descrise ca fiind insotite de fotofobie. printre care belladona.(migrena). arsurile solare si chirurgia refractiva. chinina. inchiderea ochilor. de asemeni.

. Spre exemplu. se recomanda un consult de specialitate daca sensibilitatea este insotita de cefalee.durere oculara.Cat de severa este? .Exista ceva care amelioreaza sau agraveaza sensibilitatea la lumina? . Pacientului ii pot fi adresate urmatoarele intrebari: .tuburari de vedere.Durerea este permanenta sau ocazionala? .Pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare sau sa stea intr-o camera intunecata? .S-a aflat de curand intr-un mediu cu praf. . . cosmetice sau alte substante chimice in jurul ochilor? . .cefalee.Foloseste sapunuri.A folosit de curand substante pentru dilatare pupilara? . lotiuni. daca pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare in interior. De asemeni.rigiditatea cefei. ochi rosii sau tulburari de vedere si daca nu dispare in doua zile. . polen sau substante chimice? . vant.Este necesar un consult medical daca sensibilitatea la lumina este severa.Foloseste lentile de contact? .Exista in antecedente o leziune traumatica? .Ce alte simptome mai prezinta pacientul? Este important ca pacientul sa-i spuna medicului daca prezinta unul dintre urmatoarele simptome: . soare puternic.Cand a aparut sensibilitatea la lumina? . Medicul va realiza un consult medical care va include si un examen oftalmologic.Care sunt medicamentele pe care le ia pacientul? .greturi.

. protejarea prin palarii cu boruri mari si ochelari de soare cu filtru UV. .leziune traumatica a ochiului. .inflamatie.ameteli.modificari de auz. . . Daca pacientul este sensibil la lumina fara vreo cauza. . Tratamentul fotofobiei Sus Cel mai bun tratament pentru fotofobie este tratarea cauzei.recoltarea unei probe corneene. . Odata ce factorul declansator este tratat. Medicul poate face urmatoarele investigatii: . . .examinarea cu lampa cu fanta. . cel mai bine este sa evite expunerea la lumina puternica solara si alte surse de lumina puternica. Daca pacientul ia un medicament care determina fotofobie. fotofobia dispare in cele mai multe dintre cazuri. este bine sa discute cu medicul posibilitatea inlocuirii acestuia sau intreruperea tratamentului. edem.prurit (mancarime).inrosire.punctia lombara.amorteala sau furmicaturi in alta parte a corpului.

sindromul Sjogren) etc. Tratament medical Tratament la domiciliu Sus Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat. ca parte a procesului de imbatranire. multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul. va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu: . Cuprins articol 1.In cazuri extreme. praf. Tratament la domiciliu 3. artrita reumatoida. Lentilele de contact protetice pot reduce cantitatea de lumina care patrunde in ochi si pot creste confortul ocular. antidepresive. utilizarea de lentile de contact. senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit. pacientul poate incerca purtarea unor lentile de contact protetice care sunt facute special sa imite culoarea ochilor. anticonceptionale. Sindromul ochiului uscat Generalitati Sus Sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze: atmosfera uscata. afectiuni ale pleoapelor. vant. Generalitati 2. secundar utilizarii unor medicamente (antialergice.

care ajuta la mentinerea unui strat lipidic mult mai stabil. In cazul in care observi ca ochii se usuca mai ales cand citesti sau privesti la televizor. caldura incalzeste sebumul de la nivelul glandelor sebacee. gelurile si lubrifiantii lacrimilor (disponibile in farmacii) ajuta la hidratarea si lubrifierea suprafetei oculare. solutiile fara conservanti sunt recomandate in cazul in care se doreste folosirea acestora mai mult de sase ori pe zi .. determinand curgerea mai usoara a acestuia.pot fi aplicate comprese umede sau masaj al pleoapelor cu sampon de copii. Tratamentul depinde de severitatea afectiunii. Tratament medical Sus Desi sindromul ochiului uscat nu se poate vindeca. mentinand senzatia de confort la nivelul ochiului.lacrimile artificiale. de aceea au actiune mai indelungata decat gelurile si lacrimile artificiale. se pot utiliza ocazional doar hidratante si lacrimi artificiale sau poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a scadea simptomele ochiului uscat. prin masaj se stimuleaza iesirea sebumului de la nivelul glandelor.uileiurile lubrifiante oculare sunt mai groase comparativ cu gelurile si lacrimile artificiale. exista o serie de tratamente. se administreaza de patru ori pe zi.cresterea umiditatii aerului: prin cresterea umiditatii aerului. Deci sunt mai ales concepute de a se utiliza pe perioada noptii. actiunea de curatare scade numarul bacteriilor care distrug stratul de sebum . Cu toate acestea. uleiurile pot determina vedere neclara in cazul in care sunt utilizate in timpul zilei. datorita consistentei crescute. lacrimile se evapora mai incet. dar pot fi folositi cat de des este nevoie. Evitati miscarea excesiva a aerului prin scaderea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/si a celor oscilante . se recomanda efectuarea de pauze frecvente pentru a permite ochiului sa se relaxeze si hidrateze adecvat. .miscarea excesiva a aerului usuca mucoasa oculara. acest lucru este util mai ales daca exista inflamatie a pleoapelor sau probleme ale glandelor de la nivel ocular care secreta substante lubrefiante si sebum. atat centrala termica cat si aerul conditionat scad umiditatea aerului .

Ingrijirea acestora este relativ usoara. zilnic. dar se deterioreaza repede. . Lentile de contact purtate zilnic Purtarea lentilelor de contact moi. S-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 30 zile la 7 zile tocmai pentru a micsora riscul aparitiei leziunilor corneene. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact. Apoi sunt indepartate.Mai exista lacrimi artificiale lubrifiante care ajuta la diminuarea simptomelor. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat poate fi incomoda si creste riscul aparitiei leziunilor de la nivelul corneei. durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului. De asemenea medicul oftalmolog poate prescrie o serie de medicamente pentru a ameliora simptomatologia. Totusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. Ingrijirea lentilelor de contact Generalitati Sus Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei. vedere incetosata sau o sensibilitate extrema la lumina (fotofobie). serozitate. curatate si reimplantate. Daca aceste simptome persista mai mult de 2 sau 3 ore dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog. Simptomele ce pot sa apara sunt roseata. presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si reintroducerea lor dimineata. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat Acestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii.

Unele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in timpul noptii. Inlocuiti rezervele de . Solutiile preparate in casa sunt contaminate cu bacterii . recipiente de stocare. Pentru ca reduc cantitatea de oxigen ce ajunge la cornee. Cuprins articol 1.Lentile de contact rigide gaz permeabile Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale. dar sunt lentilele cele mai putin confortabile.nu umeziti lentilele de contact in gura . Acestea sunt ieftine si durabile. Lentilele de contact conventionale dure Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic extrem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe forma ochiului.implantati lentilele de contact inainte de a va machia ochii. recipientii cu solutii. sunt ceva mai putin durabile. Pastrati lentilele si tot ceea ce intra in contact cu acestea . Pentru evitarea acestor probleme trebuie urmate unele indicatii simple de curatire si purtare a lentilelor de contact: . Precautii Precautii Sus Lentilele de contact pot cauza serioase probleme ale ochiului precum leziuni si infectii ale corneei. dar sunt mult mai confortabile decat acestea din urma.maini.daca solutia de curatare a lentilelor este contaminata.urmati instructiunile de curatire a lentilelor. aruncati-o si cumparati un nou flacon . Generalitati 2.foarte curate. pana la 7 zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat. indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei. Nu aplicati machiaj pe marginea interna a pleoapei. machiajul .folositi o solutie salina din comert. Spalati-va pe maini inainte de a manevra lentilele .

incepand cu 50 de ani. Ambele forme afecteaza doar un singur ochi. Se produc leziuni la nivelul maculei. Daca folositi solutii oftalmologice medicamentoase evitati purtarea lentilelor de contact pentru cel putin 30 de minute dupa folosirea picaturilor. Daca alegeti acest tip de lentile urmati intocmai instructiunile de folosire si curatare recomandate de medic. .este indicata o vizita anuala la medicul oftalmolg pentru ca acesta sa verifice starea lentilelor si a ochilor . dar daca boala apare la un ochi. condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor.purtarea pentru o perioada indelungata de timp a lentilelor creste riscul pentru infectii severe ale ochiului. in cele din urma va aparea si la celalalt.lentilele de contact si in special cele moi pot absorbi picaturile pentru ochi. Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul. o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular. . Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta. necesare pentru vederea centrala. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica.machiaj pentru ochi la fiecare 3 pana la 6 luni pentru a reduce riscul contaminarii. Exista doua forme de degenerescenta maculara. . Degenerescenta maculara Generalitati Sus Vezi galerie foto Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. nu apare orbirea completa. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor.

Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Cauze 3. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. Expectativa vigilenta 8. celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului.Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. aflata in polul posterior al globului ocular. Mecanism fiziopatologic 6. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata. Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. In aceasta forma. Simptome 5. Factori de risc 4. Consult de specialitate 7. Investigatii 10. doar in 10% din cazuri. Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa. Cuprins articol 1. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. Generalitati 2. distrugand vederea centrala. Medici specialisti recomandati 9. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei. Diagnostic .

Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop. care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara. alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. Degenerescenta maculara nonexudativa In acesta forma de boala apare distrugerea maculei. In stadiile incipiente de boala. Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire. apar niste depozite numite geode. Cantitatea in exces de lichid si sange. dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara.11. . Tratament 12. Degenerescenta maculara exudativa Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare. Profilaxie Cauze Sus Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei. Factori de risc Sus Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta. geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. o modalitate de a vedea in interiorul ochiului. distorsioneaza si distrug macula. aparand probleme de vedere. Motivul aparitiei lor este inca neelucidat. Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu.

istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala .o dieta saraca in carotenoizi. iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat .o dieta bogata in grasimi .rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici . vitamine antioxidante si zinc. vor avea acelasi problema si la celalalt ochi.fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii.vederea centrala devine mai slaba. Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare: . Simptome Sus Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun: .prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani .operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta .Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi.prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative . incetosata sau mai putin exacta .

Din ce in ce mai . cele pentru vederea diurna.este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor .viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate. Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative: . Mecanism fiziopatologic Sus Degenerescenta maculara nonexudativa In aceasta forma de boala. acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa .liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede.. care nu dispare sau se agraveaza in timp.severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare. ele incep sa se subtieze si sa se distruga. . se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze. Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa. intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice. acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. celulele nervoase ale maculei.in campul vizual cetral apar pete albe sau negre . Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc.apare pierderea vederii centrale. aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative.obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate . boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul.este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte . Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi. nu mai functioneaza corespunzator.

petele albe devin mai mari. nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. agravand treptat acuitatea vizuala. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata. Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa. Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare.multe celule nervoase incep sa se distruga. afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata. Degenerescenta maculara exudativa Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare. producand pierderea vederii centrale. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii. Ele produc sangerare. facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. multi pacienti prezentand o vedere periferica buna. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate. In prezent. Datorita tesutului cicatrizant. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga. nu produce orbire completa. fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea . Desi boala afecteaza vederea centrala. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. Daca nu se trateaza. pot sa apara in campul vizual pete albe. Vor produce modificari ale formei maculei. acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. Pe masura ce aria afectata se mareste. Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. permitand adaptarea in timp.

liniile drepte devin curbate sau ondulate.apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare .apare o pierdere brusca si rapida de vedere . La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog. iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate. se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central. Desi de obicei. Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa. forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa. Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Leziunile sunt severe si permanente. Consult de specialitate Sus Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea. Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa. Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca: . Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca: . se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist.bolii. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi.

Daca apar tulburari rapide de vedere.culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte . cum este cea produsa de forma nonexudativa. Daca exista o forma usoara. Medici specialisti recomandati Sus .este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit . Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere.vederea devine din ce in ce mai incetosata. In general. se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist. Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere. lenta de pierdere a vederii. Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa. se va practica expectativa vigilenta. Expectativa vigilenta Sus Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara. modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale. Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente.. Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata.

iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic. se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. la persoanele cu degenerescenta maculara. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc. au mai existat in trecut. Vederea centrala se agraveaza treptat. Se va face si testarea campului vizual. este unul din semnele precoce de boala. In timpul acestei examinari. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta.Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala. testand ambele campuri vizuale. Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. Grilajul prezinta un punct in centru. alb-galbui numite geode. pentru a observa interiorul globului ocular. cat si de alta natura. in timp. central si periferic. liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate. In cazul existentei formei exudative. Investigatii Sus Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din . De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog. medicul oftalmolog poate examina retina si macula. Aparitia unor depozite luminoase. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice. observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. facand astfel un istoric al bolii. Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular.

se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. se va face o evaluare. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. necesita folosirea unui astfel de test Amsler. ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate. Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa. Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa. Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare.Generalitati Degenerescenta maculara nonexudativa . Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere. Diagnostic Sus Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare.partile grilajului Amsler. Tratament Sus Tratament . in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun. Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni.

Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul sa se . poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. Tratamentul nu reda vederea. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi. se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa.Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale. In cazul existentei acestei forme. care este forma cea mai severa de boala. se va face o evaluare a vederii restante. dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard. daca a fost deja recomandat de medic. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. este important ca tratamentul sa nu fie amanat. Daca exista deja pierderea vederii din cauza acestei afectiuni. Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. a incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau deja boala. Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. Degenerescenta maculara exudativa In unele cazuri. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat. forma exudativa. a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antioxidante. Acest lucru va ajuta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica. Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu. De retinut! Un studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul American de Oftalmologie.

se folosesc diferite dispozitive ce maresc si ajuta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata . tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale. intrucat tratamentul nu este de ajutor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere. Medicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni.descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta. Daca degenerescenta maculara exudativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza. care poate face pacientul sa nu se . Se recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa. Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale. Exista mai multe metode de ajutorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii: . Daca oricare linie a grilajului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. ce poate ajuta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere .se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. A trai cu vedere redusa O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri. la persoanele cu degenerescenta maculara. Studii recente sugereaza ca acest lucru ajuta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta. Tratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala.se poate cere si ajutorul unui medic specializat. Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu exista un tratament eficient.este nevoie de ajutorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice . Poate sa apara un sentiment de furie. un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. in majoritatea cazurilor si nu exista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune. Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune. depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. folosind grilajul Amsler. in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul.

care necesita tratament. dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere. Fara tratament. Se testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie. Primul medicament aprobat de FDA (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (Macugen). Optiuni de medicamente In prezent exista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare. Cercetatorii testeaza medicamente anti-VEGF sau inhibitorii ai VEGF. ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie. In aceste situatii se poate cere ajutorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme. Degenerescenta maculara nonexudativa . In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara exudativa. iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia. pierderea de vedere care apare in forma exudativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale. Degenerescenta maculara exudativa Tratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala. care produc pierderea vederii in forma exudativa de degenerescenta maculara. Aceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (VEGF). Tratament chirurgical Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. Se pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie.mai poata descurca pe cont propriu. majoritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient. Se foloseste doar in formele exudative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri. Este normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar. dar sunt in studiu si altele. Chiar si prin acesta. Un tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii. majoritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale.

anormale. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele. este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor. intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. diferit de majoritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara. Se fac studii. In prezent. Optiuni ale tratamentului chirurgical Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei exudative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser. . Acestea pot fi: . poate sa creasca riscul de aparitie a formei exudative de boala.Desi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma. a caror aparitie induce degenerescenta maculara exudativa. dar unii experti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma exudativa. intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. numite geode incetinind pierderile de vedere.translocatie maculara prin tratament chirurgical: in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa. dar in acelasi timp. in prezent. dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta. situate submacular. Tratamentul laser poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 2-5 ani. Acest tratament poate mentine vederea la unii pacienti. Exista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala). tratamentul chirurgical nu se aplica formelor nonexudative.interventie chirurgicala submaculara: prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie. sunt implicate riscuri serioase. prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz. pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical. de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta) . Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser. pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal. De retinut! Terapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala. Se cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii.

Doar in 1015% din cazuri. nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient. Terapia fotodinamica. Este foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator. Terapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular. cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate. Alte tratamente In afara de tratamentul laser.dispozitive electronice de redare a vederii: cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc . au investigat terapia laser in tratamentul geodelor. situate la polul posterior al globului ocular. procedura folosita pentru a trata forma exudativa: razele X sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular. este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost injectat in torentul sangvin. care in cele din urma pot produce pierderea vederii. . rezultatele studiilor au fost controversate. intrucat. Tratamente experimentale Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare. obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma exudativa de boala. in prezent. Desi tratamentul poate sa amelioreze vederea. Majoritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie. cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara . terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma exudativa de degenerescenta maculara si doar in 20-30% din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii. Acestea sunt: .terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare: mai multe studii. Este folosita in masa doar de curand. Se cerceteaza in continuare si alte tratamente.Degenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune. depozite formate din resturi ale celulelor moarte. Medicamentul care reactioneaza la lumina laserului. Se fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale.terapia de iradiere externa. poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular.

detectarea precoce poate sa ajute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere . necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata. Dar exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii: . Este nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare. daca se poate trata. fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare. chiar daca se inceteaza fumatul.examene oftalmologice regulate: in urma unui examen oftalmologic se poate determina daca exista riscul de aparitie a degenerescentei maculare.incetarea fumatului: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii. Unele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii. Se recomanda adresarea la medic. . iar daca deja exista poate fi depistata in stadiu precoce. pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse.alimentatia bogata in fructe: studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii. Multe din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe. De retinut! Tratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. Profilaxie Sus Nu exista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara. riscul tot persista pentru cativa ani . Unii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser. Aceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie. intrucat sunt mult mai precise. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu.celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier. Terapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial.

Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii.scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare: conform studiilor recente. alune sau peste. folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii. Se examineaza vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul.alimentatie bogata in peste: studiile recente au evidentiat faptul ca pestele. .Se pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei exudative in conditiile in care exista deja forma nonexudativa: . de cele mai multe ori orizontale. Nistagmus Fenomen spontan sau provocat. pot fi benefice organismului.administrarea de vitamine antioxidante si zinc: acest tratament este eficient doar daca exista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere. poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare . se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui examen oftalmologic. iar efortul fizic poate sa scada acest risc. dar uneori verticale sau circulare. Daca se observa modificari. de mica amplitudine. grasimile care se gasesc in nuci. se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului . In cazul existentei bolii. Se urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului. congenital sau dobandit. ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala. privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta. caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor. creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii. o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati. Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica. care este o sursa de acizi grasi omega-3. Un studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare.

atunci cand tratamentul este posibil . nistagmusul vestibular este provocat de o excitatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne. Nistagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata. Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala).nistagmusul fiziologic . Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice. Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri. de exemplu.nistagmusul optocinetic. se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. de o rotatie pe un scaun turnant sau de o injectare de apa rece sau calduta in ureche. insotita de tulburari ale auzului. Atunci cand acest tratament este eficace. Nistagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor. In fapt. albinismul. cauzat. Diagnostic si tratament . ca scleroza in placi. Nistagmusul patologic . strabismul. de asemenea. Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale: ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala. poate permite o ameliorare definitiva.electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. cauzate de leziuni oculare. la emotii. . denumit si nistagmusul caii ferate. Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala. neurologice sau fara cauza precisa.Nistagmusurile congenitale. toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat. leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului). apoi rapid in sens contrar. ale unei tumori cerebrale sau vestibulare.Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. la eforturile de atentie (in timpul cititului.Aceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite. In cazul nistagmusurilor congenitale. purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. de exemplu). legat sau nu de ereditate. intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis. o interventie chirurgicala. variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa. Ele pot fi observate. . El isi intoarce atunci frecvent capul. sau ale unei leziuni a creierului mic. prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de blocaj. in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie. evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona.

directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. la mijlocul secolului 19. mai ales femei. Medicii incearca chiar chirurgia fara incizie – o noua tehnica prin care organele . si prima histerectomie a fost realizata in 1843 in Manchester. indoieli si incertitudini. adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege sa faca aceasta operatie. Anglia. Multe femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator. histerectomia – o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator – este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica. mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite. In 20 de ani de la inventarea anesteziei. majoritatea interventiilor sunt elective. entuziasmul a fost in mod special mai intens. Studiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii. Totusi. In ce priveste chirurgia ginecologica. dupa operatia de cezariana. Spre exemplu. Acest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire.Pregatirea pentru interventia chirurgicala Generalitati Sus Multi pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an. numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica. interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. A face fata unei interventii chirurgicale poate fi o experienta inspaimantatoare plina de intrebari. reprezentand un pas important. Astazi.

afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au altfel de risc pentru complicatii care necesita spitalizare. sunt realizate la pacienti neinternati. . iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 24 de ore. o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si externarea dupa o saptamana. au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali. Totusi. chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in 60-90 de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie.o perturbare mai mica a programului pacientului. Chirurgia ambulatorie ofera cateva avantaje fata de interventiile care necesita spitalizare. astazi. Aceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate.interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu. mai mult de jumatate dintre interventiile chirurgicale. Femeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet. Nu in urma cu mult timp. de asemeni. Pregatirea pentru inteventia chirurgicala s-a modificat. printre care si multe proceduri ginecologice. Acest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. daca este necesara realizarea unei incizii largi sau exista risc pentru complicatii. chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita. . . Astazi. Chirurgia de o zi pune. In schimb.recuperare la domiciliu. In plus. cum ar fi: . Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. In general.costuri mai mici.un risc scazut de infectie dupa interventie. . . de asemeni. mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare.mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare. pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi.

Unii experti recomanda pregatirea pentru o interventie chirurgicala printr-o serie de tehnici de relaxare: respiratia profunda. spre exemplu. Pregatirea emotionala 3. Intelegerea durerii Pregatirea emotionala Sus Interventia chirurgicala are si un efect emotional. spre exemplu. . anticiparea spitalizarii si separarii de familie poate face adaptarea dificila. Pregatirea fizica 4. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. Pentru unele femei. dar nu inseamna ca este mai putin stresanta.sa-si administreze medicatia analgezica. O femeie care are copii mici de ingrijit acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. de asemeni. O femeie care a auzit ca o histerectomie ii va ruina viata sexuala sau o va face sa fie obosita timp de mai multe luni. Consideratii legale 5. Hormonii de stres pot duce. Cuprins articol 1. anxioasa si furiasa pe propriul corp. gandirea pozitiva si vizualizarea: imaginarea si vederea mentala a unui rezultat pozitiv al interventiei chirurgicale si o recuperarea rapida. Aceste avantaje ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila. la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei. poate deveni deprimata. sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingrijirea postoperatorie de unul singur. Generalitati 2. Chiar si proceduri simple realizate in cabinetul medicului pot determina reactii puternice.

Spre exemplu. care pot include radiografii. care ajuta la vindecarea tisulara. care sa includa pregatirea hranei si rearanjarea mobilei daca acest lucru este necesar. realizarea unor aranjamente cu persoane care pot ingriji copiii in timp ce pacienta este la spital. In cazul in care pacienta opteaza pentru chirurgie. medicul trebuie sa explice pacientei interventia si cum este realizata. daca exista mai multe tehnici de realizare. teste de sange. luand in considerare problemele familiale si cele de serviciu.sa se opreasca din fumat si sa evite excesul de alcool.sa aiba o dieta echilibrata care sa includa multe alimente bogate in vitamina C.Intrucat exista mai multe modalitati de a realiza o procedura specifica.evitarea aspirinei si a altor medicamente asemanatoare aspirinei care interfereaza cu coagularea sangelui. .daca este necesar. .Pregatirea fizica Sus In timp ce pregatirea emotionala este un pas necesar dar deseori trecut cu vederea. pacientul ar trebui: . ar trebui sa discute urmatoarele cu medicul: . . .exercitiu fizic regulat pentru cresterea nivelului de energie si mentinere fortei.Intrebari legate de modificarea programului administrarii si dozelor de medicamente pe care pacienta deja la ia.pregatirea casei. .Programarea interventiei elective. . poate alege intre histerectomie . . trebuie discutata modificarea dozelor de insulina in timpul perioadei preoperatorii cand pacienta nu mananca. In saptamanile de dinainte de interventia chirurgicala. teste de urina si electrocardiograma. . daca pacienta are fibrom. cu cinci-sapte zile inainte de intervenita chirurgicala.Aflarea tipului testelor de laborator de rutina necesare.Daca pacienta este diabetica. pregatirea fizica este este un factor important pentru evolutia postchirurgicala buna. .

isi poate alege chirurgul si sa-si faca „temele” in ceea ce-l priveste: cat este de experimentat? Daca are subspecializari? Cat de mult interventii asemanatoare a mai realizat? Care este rata succesului sau? De retinut totusi ca cel mai important motiv pentru a alege un anume chirurg este ca femeia sa se simta respectata si ascultata. Acesta poarta numele de consimtamant informat pentru anumite proceduri. . Consideratii legale Sus Odata ce pacienta s-a hotarat pentru interventia chirurgicala. i se va cere sa semneze un consimtamant informat. lucru care poate determina anxietate. Aceste instructiuni ii comunica medicului planurile pacientului in perioada in care acesta nu poate vorbi pentru sine. o miomectomie (indepartarea doar a fibromului). si-a facut testele necesare si s-a pregatit mental si fizic. Formularele de consimtamant difera de la un spital la altul si poate include permisiunea pentru proceduri aditionale. Exista doua tipuri de instructiuni: un testament pentru viata si o procura de ingrijire medicala. plus alte cateva tehnici non-invazive pentru indepartarea fibroamelor. iar pacienta trebuie sa puna intrebari daca simte nevoia. Medicul trebuie sa aiba o discutie detalaiata cu pacienta inainte de interventie. care poate fi realizata in mai multe feluri). Procesul consimtamantului informat ar trebui sa includa o discutie despre riscurile si beneficiile interventiei propuse. o embolizare a arterei uterine (intreruperea fluxului sanguin catre uter). Este bine ca pacienta sa semneze consimtamantul cu cateva zile inainte pentru a nu se confrunta cu lista de riscuri chiar inainte de interventie. daca acestea sunt necesare. Ar fi bine ca pacienta sa semneze consimtamantul doar in momentul in care a inteles tot ce i s-a explicat si se simte confortabil cu ce a aflat.Daca pacienta se pregateste pentru interventie electiva. Acum este si cel mai bun moment pentru a dona sange pentru operatie si a oferi directive inainte de operatie. astfel incat aceasta sa fie complet informata cand ia decizia asupra interventiei chirurgicale.(indepartarea intregului uter. . Aceasta parte a procesului nu trebuie grabita.

de asemeni. durerea poate interfera cu recuperarea prin: . daca aceasta este necesara. utilizate. Exista mai multe cai de a reduce durerea dupa operatie: narcoticele.incetinirea reluarii tranzitului intestinal.sa intrebe chirurgul daca exista probabilitatea de a avea nevoie de sange si cat de mult.sa ia in considerare administrarea de suplimente de fier pentru a reface sangele inainte de operatie. oral sau transcutanat (prin plasture). Injectiile locale cu .Inainte de interventie pacienta poate fi rugata sa semneze si un formular de acceptare a transfuziei de sange. crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange. Durerea este o parte inevitabila a chirurgiei. Sau membrii familiei sau prietenii care au aceeasi grupa de sange pot dona pentru pacienta. . Acetaminofenul. .cresterea nivelului de stres. sub forma lichida sau de comprimat.poate face ca pacienta sa-si suprime tusea. cum ar fi morfina si codeina pot fi prescrise pentru durere severa si administrate intravenos. Desi este o reactie normala la interventia chirurgical. Sangele transfuzat poate proveni de la banca de sange sau pacienta poate dona sange inainte de operatie. . Daca pacienta ia in considerare transfuzia cu sange autolog: . ducand la acumularea de lichid la nivelul plamanilor si aparitia pneumoniei. Intelegerea durerii Sus Intelegerea a ceea ce se intampla dupa operatie este la fel de important ca si cunoasterea a cee ce se intampla in timpul operatiei. semnaland faptul ca exista leziuni care trebuie ingrijite. transfuzie numita autologa. depresie si anxietate. cum a fi ibuprofenul si alte antalgice non-narcotice pot fi. Durerea este modul in care organismul trimite semnale de avertizare catre creier. medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene. .impiedicarea pacientei sa coboare din pat.

In functie de tipul de interventie chirurgicala. In cazul acestui tip de administrare. Dozele sunt mai mici decat cele administrate prin injectie. dar intrucat medicamentul ajunge direct in sange. Cand pacientul apasa buntonul de control. .anestezic sau creme si plasturi anestezici pot ajuta la pregatirea corpului pentru o procedura sau la ameliorarea durerii dupa interventie.tehnici de relaxare.masajul si exercitiile de intindere (stretching). . ameliorarea poate sa apara in cateva secunde. Nevrita optica Generalitati Sus . pompa elibereaza o doza de narcotic sau alt analgezic intravenos. Inainte de operatie este bine ca pacienta sa discute cu medicul despre posibilele tipuri de durere ce pot apare si cele mai eficiente mijloace de a o ameliora. pacientul este conectat la o masina numita pompa de administrare a antalgicelor controlata de pacient. Alte abordari nonmedicale pentru ameliorarea durerii pot fi eficiente. pacientei i se pot administra antalgice prin analgezia intravenoasa controlata de pacient.aplicarea de cald sau gheata pe locul operat. care este de obicei folosita in spitale pentru durerea acuta postchirurgicala. Acestea sunt: .

Cauze 3. Generalitati 2. Simptomatologie 4.2 milioane de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a . Consultarea unui specialist 6. De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala. Investigatii paraclinice 7. Tratament 8. Prognostic Cauze Sus Cauzele exacte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute. Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple. Cuprins articol 1. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa. Complicatii 5. Nervul optic este format din aproximativ 1.Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat.

transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. cele 2 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii.sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. aceasta recunoaste si alte cauze. iar 38 . Desi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice.20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica. Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici). Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani. precum: . Boala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla. Un alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala Devic. Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal.50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii. Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. Totusi. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LCR (lichidului cefalorahidian). Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna . Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla. 15 . Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv.

Anumite medicamente: in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei). . Sexul Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii. printre care se numara si: 1. determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral. Specialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni. hepatita B.Arterita craniana: este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. interferon alfa. infectia cu virus herpes simplex.Neuroretinita: poate declansa nevrita optica. HIV. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier. insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple. tumori ce comprima nervul optic. sifilis. expunere la factori toxici. Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani.. cloramfenicol.Boli infectioase: boala Lyme. 2. Vasrta medie de debut este de 30 de ani.Sindromul hipereozinofilic Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica. tuberculoza. Varsta Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20. insa au fost descrise cazuri si la persoane.Boli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite) .Diabet zaharat .Sensibilitate la gluten . . . infectia cu cytomegalovirus.45 de ani. deficit nutritional sever. . .

Factorii genetici Haplotipul HLA DR 2 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica. O parte a pacientilor isi revin in mod spontan. Durere oculara Evolutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana. 2. Triada simptomatica clasica este formata din: 1. .doar foarte rar afectarea este bilaterala. 3. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura.3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni. Pierdere vederii Gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient.3.Intensificarea simptomelor la expunerea la lumina. vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 2 . Simptomatologie Sus De obicei nevrita optica apare la un singur ochi .2 secunde).Fosfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1. Durerea se amelioreaza dupa cateva zile. Discromatopsie (pierderea vederii colorate) Simptomele aditionale: . de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. .

Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune. 35% in primul an).consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura (apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata).. cum ar fi scleroza multipla.pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral. Daca sunt in aceasta situatie. deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt: 1. Reactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi. specialistii recomanda adminsitrarea. La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila. a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla. insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). in cadrul terapiei initiale. Aproximativ 20% din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta . nevrita optica este primul semn. insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Pierderea vederii 2. . Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut. Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani.Semnul Uhtoff . in special boli infectioase.

precum si locului de emergenta a nervului optic. Ulterior pot fi realizate urmatoarele investigatii: 1. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale. In cazul in c are au fost deja diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care: . anestezii la nivelul membrelor. .Astfel de medicamente sunt interferon beta 1a si interferon beta 1b. .Apare durere.Simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului.Apar simptome atipice: parestezii (amorteala). Cel mai adesea initial se realizeaza examinarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor. Ele au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la RMN. El poate sa ajute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice. Oftalmoscopia In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu ajutorul unui aparat specal numit oftalmoscop. Investigatii paraclinice Sus Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului. .Au tulburari de vedere. .

Rezonanta magnetica nucleara Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin injectarea substantei de contrast.este crescuta in inflamatie). 3. Tratament Sus In majoritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in 8-10 saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata). Teste de inflamatie Reactantii de faza acuta ce demonstreaza existenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de VSH (viteza de sedimentare a hematiilor . In urma efectuarii RMN se poate stabili daca exista zone slab sau complet demielinizate in creier.2. 4. atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine. 5. Unele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor RMN-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor. nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile). suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a exclude alte procese patologice. Rezonanta magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita. Acesta include: . apare pozitiva in cadrul inflamatiei). fibrinogenul (creste). Reactivitatea pupilara la lumina In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos. Daca exista o afectare importanta a vederii. daca exista procese expansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice. pierderi atipice ale acuitatii vizuale. PCR (proteina C reactiva. Analize serologice Sunt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice.

De asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice. Daca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna). Prognostic Sus Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun. Administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa: ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii. Adminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru maxim 2 saptamani. riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut. Administrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au.1. 2. Daca se administreaza exclusiv corticosteroizi orali. Ei sunt administrati dupa corticosteorizii i. Majoritatea pacientilor isi recapata vederea in 6 luni dupa debutul bolii. Keratita interstitiala Generalitati Sus .v. Studiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la RMN. prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente.

lepra) sunt mai des intalnite (sau sunt chiar endemice). Cauze 3. prin definitie. parazitari si chiar autoimuni. Keratita interstitiala este o afectiune care se manifesta in special in decadele 3–5 de viata. Inflamatia este de obicei rezultatul direct al procesului infectios sau. Raspunsul imun poate fi sub forma de complex antigen. Investigatii paraclinice 6. Consultarea unui specialist 5. Frecventa de aparitie a keratitei interstitiale difera foarte mult de la o regiune la alta. iar morbiditatea oculara pe care o implica este datorata formarii de cicatrici corneene care vor interfera si vor scadea acuitatea vizuala. apare secundar raspunsului imun al gazdei impotriva unui antigen specific. Cuprins articol 1. Tratament . o inflamatie nonsupurativa ce se caracterizeaza prin infiltrarea stromei corneene cu celule care sustin si promoveaza inflamatia.anticorp sau reactie de hipersensibilitate intarziata. virali. mai frecvent. Generalitati 2. fiind mai crescuta in tarile in care bolile micobacteriene (tuberculoza. poate sa duca in timp la orbire. Simptomatologie 4. insa keratita interstitiala recunoaste si alti agenti etiologici bacterieni. lasata netrata.Keratita interstitiala este termenul medical care descrie inflamarea corneei si care. Cea mai frecventa cauza de aparitie a ei este infectia cu Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului). Keratita interstitiala este.

Doar foarte rar insa afectarea bioculara debuteaza simultan. Keratita sifilitica apare atat in sifilisul congenital cat si in cel dobandit si afecteaza in special straturile profunde ale corneei. alaturi de cristalin formeaza aparatul optic refractar al ochiului. tuberculoza si lepra. Keratita din cadrul sifilisului congenital se caracterizeaza prin aparitia de infiltrate multifocale sau inflamarea difuza a stratului corneean profund. nociceptivi si chimici). Se pare ca boala apare printr-o reactie mediata imun impotriva unui antigen treponemic. Cauzele frecvente de aparitie sunt sifilis. Neovascularizatia apare in functie de severitatea procesului inflamtor. Complicatii 8. Prognostic 9. puplia si care. Corneea normala este o structura transparenta ce acopera irisul. Desi vasele lipsesc. Prevenire Cauze Sus Keratita interstitiala este o boala grava ce se caracterizeaza prin infiltrat inflamator celular si aparitie de vase in corneene. fara sa existe o afectare a epiteliului corneean sau a endoteliului. Keratita interstitiala din cadrul sifilisului dobandit apare mai rar compartiv cu cea din sifilisul congenital si afecteaza in mod tipic un .7. Keratita interstitiala din sifilisul congenital poate fi descoperita destul de tardiv (in jurul varstei de 15-20 de ani) si afecteaza in peste 80% din cazuri ambii ochi. ea este un tesut foarte bine inervat (are numeroase terminatii nervoase nemielinizate care transmit stimuli termici. Keratita interstitiala implica aparitia unor vase in stroma corneeana ceea ce scade semnificativ din transparenta. corneea nu este vascularizata (ea isi ia oxigenul direct din aer). Datorita faptului ca este esential ca ea sa fie transparenta.

sunt mai rar intalnite in Europa. Din punct de vedere al manifestarilor clinice. fara sa coexiste si vase de neoformare. Keratita din lepra apare de obicei bilateral iar Mycobacterium leprae este in general prezent in stroma corneeana (sugerand un mecanism infectios direct si nu un proces de natura imunologica). Keratita tuberculoasa apare secundar infectiei pulmonare.infectia herpetica. insa keratita si uveita apar in stadiul 3. Keratita interstitiala din boala Lyme (infectia cu Borrelia burgdorferi) se manifesta in cadrul afectarii oculare din stadiile 2 si 3 de boala Lyme. ducand in final la aparitia neovascularizatiei si opacifierii complete a corneei. Keratita interstitiala din boala Lyme se caracterizeaza prin aparitia unor infiltrate numulare in stroma. Cei mai frecvent paraziti incriminati sunt Trypanosoma cruzi. keratita interstitiala tuberculoasa este asemanatoare celorlalte keratite interstitiale. Keratita severa apare si in infectia cu Acanthamoeba si este mai grava la pacientii care poarta lentile de contact. Daca apare. Manifestarile neuro-oftalmologice apar inca din stadiul 2. Boli virale . afectarea este unioculara si se datoreaza raspunsului imun fata de antigenele tuberculoase. Alte cauze de keratita interstitiala includ: 1.singur ochi. Leishmania (poate determina 2 tipuri de afectiuni oculare : keratita necrozanta ce poate progresa spre necroza corneeana si perforare si keratita interstitiala cu aparitia ciactricilor corneene). infectie cu virusul Epstein Barr. Chiar si in acest context. insa ele pot fi contactate in cursul calatoriilor in tari exotice. Prognosticul pacientilor cu keratita lepromatasa este rezervat datorita largii intinderi a procesului infectios. keratita interstitiala tuberculoasa este destul de rara. Onchocerca volvulus (determina cecitatea raurilor sau oncocercoza) care este cauza de aparitie a keratitei interstitiale cu debut in corneea periferica ce apoi se extinde spre centru. Trypanosoma Brucei. O caracteristica a keratitei interstitiale in acest . Infectii parazitare . 2. infectia cu virusul Varicelo-zosterian. Keratita apare destul de precoce dupa infectia sistemica primara.

Sifilisul congenital manifesta simptome inca din copilarie si astfel keratita interstitiala sifilitica poate fi diagnosticata mult mai precoce. sau poliartritei nodoase. boala vestibulocohleara si vasculita autoimuna. Afectarea autoimuna este sub forma granulomatozei Wegener.Hiperlacrimatie. caracterizata prin scaderea acuitatii vizuale. disconfortul ocular este minim. greata. . Debutul sindromului este cu simptome vestibuloauditive (tinitus.este o afectiune caracterizata prin keratita interstitiala nonsifilitica. Consultarea unui specialist Sus . Simptomele evolueaza din faza acuta. . ameteala.caz este faptul ca epiteliopatia este acompaniata de o durere foarte intensa.Durere oculara. durere si blefarospasm pana in faza tardiva ce se manifesta prin reducerea dramatica a acuitatii vizuale. Este surprinzator faptul ca in stadiile finale ale bolii.Fotofobie (sesibilitate exagerata la lumina). Aspectul morfopatologic al corneei este asemanator celui din keratita interstitiala sifilitica: infiltrat inflamator profund si neovascularizatie. artritei reumatoide. 3. varsaturi) si inflamatie corneeana. Sindromul Cogan . fotofobie. Simptomatologie Sus Cele mai frecvente simptome manifestate de catre pacienti sunt: .

ochiul se inroseste. Testele serologice pot fi treponemice si nontreponemice.Pacientii diagnosticati cu keratita interstitiala trebuie urmariti si investigati periodic de catre un medic oftalmolog si un specialist in cauza de baza a inflamatiei corneene (medic reumatolog. in faza acuta. . Aceste recomandari sunt adresate tuturor pacientilor. insa vasele regreseaza in timp.scade brusc acuitatea vizuala. In urma lor raman asa numitele vase fantoma. . Investigatii paraclinice Sus Diagnosticul de keratita interstitiala poate fi stabilit relativ usor prin investigatii oftalmologice de specialitate. . La consultul clinic. infectionist). keratita inetrstitiala este caracterizata prin arii de necroza stromala densa si neovascularizatie (difuza sau focala). Pe masura ce procesul inflamator se atenueaza.apar scurgeri oculare. in special celor cu transplant de cornee. Diagnsoticul keratitei sifiilitice se pune adesea pe rezultatul investigatiilor si examenelor clinice corelate cu teste serologice. Cel mai indicat in aceasta situatie este testul lampei cu fanta. Neovascularizatia din faza acuta contribuie la culoarea rozalie a corneei. . Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte de urgenta la medic daca: . corneea prezinta zone de cicatrizare (mai ales in stroma corneeana posterioara).se agraveaza durerea.

Distrofie corneeana.Keratoconjunctivita atopica. . .Cele treponemice detecteaza anticorpi antitreponema pallidum. Tratamentul medicamentos . Tratament Sus Tratamentul keratitei interstitiale implica in primul rand tratarea cauzei care a determinat boala si apoi prevenirea cicatrizarii corneei. In momentul actual exista atat metode farmacologice si suportive de tratare. . Ele nu sunt specifice si titrul anticorpilor masurati scade pe masura ce tratamentul isi face efectul. Testele nontreponemice detecteaza anticorpi anticardiolipina.Sindromul Cogan.Alte keratite bacteriee. Pacientii cu vasculita sistemica activa (aparuta in cadrul sindromului Cogan) au de obicei limfocitoza si un VSH ridicat. cat si metode chirurgicale. Cele mai frecvente teste nontreponemice sunt VDRL (venereal disease research laboratory) si RPR (reagina plasmatica). Diagnosticul diferential al keratitei interstitiale este realizat cu boli oftalmologice precum: . .ele raman permanent pozitive dupa ce organismul a fost expus bacteriei.Tulburaru metabolice corneene. Determinarile serologice sunt utile si in diagnosticarea sindromului Cogan (desi de cele mai multe ori acest diagnostic se pune prin excluderea altor patologii posibile sicare apar si mult mai frecvent). herpetice. fungice.

3. a caror adminsitrare pe termen lung este grevata de numeroase reactii adeverse metabolice si imune. Datorita proprietatilor pe care le au. clofazimina si rifampicina alaturi de tratamentul local cu corticosteroizi in cazul keratitei interstitiale lepromatoase. Administrarea concomitenta de corticosteroizi si terapie sistemica multimedicamentoasa (in regimuri si scheme medicamnetoase special concepute de catre specialistii in domeniu) in cazul keratitei interstitiale tuberculoase. in acest caz.ei sunt substante cu puternice proprietati antiinflamatorii. in special cea aparuta in sifilis congential a influentat foarte mult evolutia bolii. Administrarea de antibiotice. tratamentul de electie. Includerea corticosteroizilor in tratamentul keratitei interstitiale. antibiotice din clasa penicilinelor. Specialistii recomanda ca tratamentul sistemic sa fie initat si continuat sub supraveghereaa unui medic internist. Schemele terapeutice actuale includ: 1. 4. Administrarea de corticosteroizi . reumatolog si infectionist.antibioticoterapia trebuie realizata cu substante cu spectru larg. corticosteroizii topici pot reduce rapid inflamatia si neovascularizatia si amelioreaza rapid acuitatea vizuala. Daca keratita interstitiala a debutat pe fondul sifilisului secundar sau tertiar se pot utiliza cu succes. Tratamentul chirugical . boala ar fi dus la opacifierea permanenta a corneei (iar prognosticul ar fi fost rezervat). Administrarea de dapsona. favorizand vindecarea ei mult mai rapida si cu sechele minime. 2.se administreaza intravenous iar doza depinde de stadiul bolii. In lipsa acestor compusi.Medicamentele utilizate in tratamentul keratitei interstitiale sunt foarte variate si alegerea lor depinde de agentul etiologic incriminat in aparitia bolii. Penicilina este.

afluxul de leucocite si celule inflamatorii este semnificativ si ele cresc riscul de respingere a grefei. Datorita vaselor nou aparute. keratita interstitiala nu raspunde la fel de bine la aceasta procedura. . Daca insa au aparut cicatrici corneene pacientul are indicatie de interventie chirugicala si transplant de cornee. Complicatii Sus Complicatiile keratitei interstitiale sunt reprezentate de subtierea corneei si perforarea acesteia. insa acesta trebuie realizat doar dupa ce inflamatia oculara s-a remis. Astfel se previne instalarea opacitatii corneene si se mentine acuitatea vizuala in parametri optimi. care nu au fost tratate la timp si care s-au complicat cu opacifierea permanenta a corneei. in final.Tratamentul chirugical este indicat in cazurile cu evolutie avansata. O optiune terapeutica este transplantul corneean. Prognostic Sus Prognosticul keratitei interstitiale este bun daca afectiunea este diagnosticata si tratata corespunzator si in timp util. Spre deosebire de alte afectiuni oftalmologice in care se practica transplantul de corneene. Cauza principala este iflamatia si neovascularizatia corneei. ele reprezinta urgente oftalmologice care trebuie tratate chirugical imediat (se efectueaza keratoplastie). Daca inflamatia este acuta poate determina aparitia complicatiilor si chiar a rejectului de grefa. Desi aceste situatii sunt relativ rar intalnite. Prevenire Sus Metodele de preventie ale keratitei interstitiale sunt nespecfice : pacientii trebuie sa evite contactul cu agentul etiologic principal al bolii iar daca se infecteaza sunt sfatuiti sa se prezinte imediat la medic pentru consult si tratament de specialitate.

Generalitati 2. Profilaxie 6. Simptome 4.Conjunctivita Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Tratament 5. Complicatii 7. Cauze 3. Cuprins articol 1. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: .

infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) .alergenii.fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). in special praful. care prin grataj poate accentua hiperemia) .infectia cu virusuri . gazele si ceilalti poluanti de mediu. praful.secretie verzuie.prurit conjunctival (mancarime. . lentilele de contact. in special dupa somn . Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: . clorul folosit in tratarea apei (piscine) .hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . groasa. Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana).hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce.secretie alb-galbuie.factori iritanti precum sampoanele. polenul. aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.. fumul de tigara. fardurile.arsuri oculare . aparuta la nivelul ochiului .vedere incetosata . care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului.

Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). . dupa un interval de 5-7 zile de la debut. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). Examenului microbiologic al secretiei oculare. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. inclusiv BTS. Conjunctivita bacteriana. Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. unguente sau pastile. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. poate identifica cauza conjunctivitei. Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). este necesar consultul medical de specialitate. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). pot fi tratate corespunzator.Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei.

Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. este important consultul medical de specialitate. igiena corespunzatoare a ochilor) . pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. ochelari de soare. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale).utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . senzatie de corp strain intraocular). In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. se recomanda urmatoarele: . In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori).utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. prin spalare locala cu apa. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime.Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil .evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. usturime.

precum lenjeria pentru pat (fata de perna). prosoapele.evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel. Cu toate acestea.evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate . atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat . farduri). care trebuie spalate si dezinfectate corespunzator .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic).Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . De asemenea. de cel putin 2 ori pe zi . precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala .este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa .evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact .igiena corespunzatoare a lucrurilor personale.spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun . trebuie sa se retina ca exista anumite forme de .spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare . trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) . cu un tampon steril.stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului.este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact.

Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. . Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. in functie de tipul produsului utilizat.conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. praf. Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare).

Generalitati 2. alergii sau eczeme. Diagnostic 4. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. Tratament Simptome Sus Simptomele blefaritei includ: . Cuprins articol 1. Blefarita reprezinta inflamatia pleoapelor. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. Simptome 3.roseata .Blefarita Generalitati Sus Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este o afectiune a pleoapei denumita blefarita. Cauza blefaritei este necunoscuta. Orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita.

de aproximativ 10 ori. marginile pleoapelor apar unsuroase. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. Tratament Sus Se recomanda spalarea pleoapelor. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. pornind de la nivelul nasului.iritatia . responsabil de vedere. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. Alternativ.. Numeroase. inclusiv peste gene. La inspectia atenta. Inainte de deschiderea ochilor.). se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. cauzele unei neuropatii optice pot fi vasculare (ateroscleroza. pe o directie orizontala. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. Pentru spalarea pleoapelor. inflamatorii (uveomeningita care asociaza o atingere oculara si o atingere meningeana etc. in timpul dusului. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. Tinand ochii inchisi. se sterge usor fiecare pleoapa. de exemplu). Diagnostic Sus Pentru precizarea diagnosticului. dupa care se clateste bine. Pot cadea. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. Neuropatie optica Afectiune care atinge nervul optic. legate de o intoxicatie . de regula cu stafilococi.prezenta crustelor la marginea pleoapei. Apoi. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta.

Din punct de vedere clinic. Subiectul sufera de o anomalie a campului vizual. totul pe fondul alterarii perceptiei si acuitatii vizuale. Atrofia nervului optic Generalitati Sus Atrofia nervului optic reprezinta de fapt moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali de la segmentul de receptie al analizatorului vizual (ochiul) catre creier. Atrofia nervului optic reprezinta rezultatul final al multor procese degenerative axonale care pot afecta calea vizuala. nu pot fi recuperati dupa ce au fost distrusi (nu au capacitate de regenerare). Totusi.medicamentoasa (medicamente antituberculoase. Sinonim: nevrita optica. . Nervul optic contine aproximativ 1. atrofia de nerv optic se manifesta prin modificari de perceptie a culorilor asociate cu alterarea structurii si aspectului macroscopic al ochiului. deoarece sunt puternic mielinizati. din punct de vedere histopatologic atrofia este un termen folosit abuziv deoarece ar presupune involutia unei structuri anatomice prin nefolosirea ei indelungata. in care vederea scade intr-o mica regiune a campului vizual. de tabagism. de diabet. de o boala de sistem (ca lupusul eritematos diseminat) sau neurologica (ca scleroza in placi). de un traumatism. de o intoxicatie cu produse industriale. de exemplu).2 milioane de axoni ce au originea in stratul celulelor ganglionare din retina. Acesti axoni. de alcoolism. denumita scotom.

. . . Consultarea unui specialist 6.Segment intracranian (10 mm). Clasificare 3. . Modificarile histopatologice care se pot produce la nivelul nervului optic in cadrul atrofiei sunt reprezentate in principal de: .Segment intraorbital (25 mm). Generalitati 2.Nervul optic are 4 segmente. Cauze 4.Segment intraocular (1mm). Cuprins articol 1. Investigatii paraclinice 7.Largirea septului pial. .Segment intracanalicular (5 mm). Tratament .Largirea spatiului subarahnoidian. Simptomatologie 5.Edematierea axonala. .Pierderea tecii de mielina. Segmentul intraocular este foarte sensibil deoarece este zona de tranzitie intre regiuni cu presiuni diferite (de la mare spre mica).Glioza. dupa cum urmeaza: . .

tumorilor hipofizare si consta in degenerarea ordonata a fibrelor nervoase care sunt inlocuite de celule gliale. tumorilor de nerv optic. 4. ocluzie de artera centrala a retinei. 2. Conform clasificarii oftalmologice exista mai multe tipuri de atrofie: 1. Atrofie primara Apare in cadrul unor boli de tipul sclerozei multiple. Atrofie optica consecutiva Este caracteristica proceselor patologice din miopie. Vasele retiniene sunt in continuare normale. Nervul optic este profund degenerat. in special in segmentul intraocular. Apar corpi hialini de degenerescenta si vasele (atat arteriale cat si venoase) sunt tortuoase.8. In aceasta situatie apare micsorarea progresiva a campului vizual. Nervul apare foarte palid iar arterele au calibru foarte diminuat. oftalmoscopice si etiologice. Prevenire Clasificare Sus Specialistii au clasificat atrofa nervului optic dupa criterii fiziopatologice. Prognostic 9. retinita pigmentara. neuropatiei optice traumatice. Atrofie optica glaucomatoasa sau atrofie optica cavernoasa . Atrofie secundara Apare de obicei in procese de tipul papilitei sau edemului papilar. 3. iar tesutul glial prolifereaza excesiv. Fibrele nervului optic sunt foarte dezorganizate iar arhitectura acestuia se pierde. Complicatii 10. fara sa apara alterari ale arhitecturii nervului optic.

Din cadrul bolilor neurologice. Cauze Sus Cauzele atrofiei optice sunt foarte variate.Expunerea la substante chimice toxice. . . . insa la fel de bine pot fi incriminate: . Paloare temporala Este tipul care apare in neuropatia optica nutritionala sau in cea post traumatica si este tipul frecvent intalnit la pacientii cu scleroza multipla. 5. . .Traumatisme. in special in cazul celor cu nevrita optica (activa sau in antecedente). .Radiatii.Se poate observa deviatia nazala a vaselor retiniene. Atrofia nervului optic nu este o boala in sine ci un semn care apare in multe procese patologice.Tumori cerebrale.Accidente vasculare cerebrale. Din acest motiv. atrofia apare in: . . . cel mai frecvent este un proces ischemic local ce afecteaza in special varstnicii (neuropatie optica ischemica).Patologia oftalmica.Scleroza multipla. halou clar peripapilar si hemoragie in aschie pe margini. in special glaucomul poate duce la atrofia nervului optic cu cecitate consecutiva.Arterita temporala. datele epidemiologice depind foarte mult in functie de etiologia acestuia.Socuri.

4. in momentul actual exista: 1. Atrofie circulatorie Este o neuropatie optica ischemica ce apare cand presiunea de perfuzie a corpilor ciliari scade sub presiunea intraoculara. sulfonamide). 5. perinevrita secundara inflamatiei meningeale. Conform acesteia. Atrofia postinflamatorie Este cea din nevrita optica. degenerare cerebromaculara. diabetul zaharat juvenil. din celulita orbitala. O astfel de etiologie apare in ocluzia arterei centrale a retinei. Atrofie demielinizanta Apare in scleroza multipla sau boala Devic. . Atrofie de tractiune sau de presiune Este observata in edemul papilar si glaucom. ocluzia arterei carotide si arterita craniala. ambliopie nutritionala. Atrofie consecutiva Apare dupa afectiuni ale coroidei sau retinei: corioretinita. ambliopie toxica. 7. Atrofie ereditara Atrofie optica congenitala sau infantila (boala cu transmitere dominanta) sau atrofie optica ereditara Behr (care se transmite autozomal recesiv). Atrofie metabolica Este intalnita in oftalmopatia tiroidiana. 3. distrofie retiniana pigmentara. 6. consum de metanol sau de anumite medicamente (etambutol. 2.Specialistii au realizat o clasificare etiologica a atrofiei de nerv optic.

Incapacitatea de constrictie corespunzatoare si adecvata a pupilei la stimuli luminosi.Vedere incetosata. ochiul isi pierde complet functia si se instaleaza cecitatea. . Simptomatologie Sus Atrofia de nerv optic determina reducerea acuitatii vizuale. Acestea pot fi de trei tipuri: 1. Alte simptome includ: . Neuropatia optica traumatica Procesul fiziopatologic in acest caz este mai putin cunoscut.Alterarea vederii periferice.8.Alterare perceptiei culorilor. . . Cand pacientii au atrofie optica ereditara sau congenitala. atrofia de nerv optic este asociata cu grade variabile de alterare a functiei vizuale. . In final. insa se pare ca hematoamele si impingerea nervului datorita unor corpi straini penetranti induc disfunctie nervoasa ce se finalizeaza cu atrofie de nerv optic.Modificari ale globului ocular. Indiferent de etiologie. pacientii pierzandu-si capacitatea de a distinge detaliile. . manifesta simptome si semne in prima sau cel tarziu in a doua decada de varsta. Atrofie optica cu patologie generalizata a substantei albe cerebrale (adrenoleucodistrofie).

. Medicul poate efectua: .2. scleroza multipla. glaucom. Atrofie optica izolata. pacientul trebuie investigat suplimentar. arterita temporala) trebuie monitorizati atent de catre un oftalmolog cu experienta in neurooftalmologie.Examen complet de camp vizual. Pentru a detecta cauza de aparitie pacientii trebuie investigati in amanunt si trebuie sa se realizeze si o serie de investigatii specifice. Daca la examenul oftalmologic se descopera atrofie optica. Atrofie optica cu manifestari sistemice aparent necorelate cu aceasta.Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala cu sau fara contrast.Computer tomografie cerebrala si de orbita cu substanta de contrast (se pot observa pe langa posibilele formatiuni inlocuitoare de . Consultarea unui specialist Sus Pacientii care prezinta factori de risc (boli neurologice. . 3. Diagnosticarea prompta si tratarea imediata este esentiala in acest caz! Investigatii paraclinice Sus Atrofia de nerv optic poate fi diagnosticata daca se realizeaza un examen oftalmologic complet. Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la medic daca observa modificari ale vederii sau orice alte simptome oftalmologice.

.Modificari ale fundului de ochi . Unele studii au demonstrat rolul important al administrarii de corticosteroizi intravenos.Daca sunt leziuni solide se recomanda RMN (in special in zonele aflate langa planuri osoase). a homocisteinei. .Daca sunt fracturi asociate traumatismelor se prefera CT fara substanta de contrast.Examinare cardiovasculara. Tipul de investigatie neuroimagistica depinde foarte mult de procesul patologic suspicionat. anticorpi antinucleari. In momentul actual cel mai bun tratament este diagnosticarea rapida a atrofiei si rezolvarea proceselor patologice care au dus la aparitia acesteia. astfel: . . . el poate fi util si poate salva vederea pacientului. insa inca se efectueaza studii care sa demonstreze eficienta acestora. .Determinare glicemiei.Modificari ale vaselor retiniene . Tratament Sus Atrofia de nerv optic este un proces ireversibil iar leziunile induse de ea nu pot fi tratate curativ.spatiu si alte procese care pot explica simptomele). in special in cazurile de nevrita optica sau neuropatie optica ischemica arteritica. a nivelurilor vitaminei B12.Investigatii serologice .acesta apare palid. Daca insa tratamentul este initiat anterior dezvoltarii atrofiei. Tratamentul cu celule stem poate fi o alternativa in viitor.in majoritatea cazurilor acestea au calibru redus sau sunt chiar complet colabate. isi pierde inca de la inceputul procesului atrofic nuanta rosiatica naturala si normala.anticorpi antifosfolipidici. . La examenul oftalmoscopic se observa: .

Tratamentul precoce poate salva insa vederea pacientului. Prevenire Sus Multe din cauzele atrofiei optice nu pot fi prevenite. Pinguecula Mica pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe albul ochiului. dar ea reapare adesea la cateva luni dupa operatie. Acesta se gaseste in cantitati mari in multe din bauturile alcoolice preparate in casa. Daca aceasta afectiune nu este descoperita la timp si cauza ei nu este tratata prompt. Cea mai frecventa cauza de atrofie toxica este metanolul. Complicatii Sus Complicatiile sunt atat cele ale atrofiei in sine (cecitate) cat si cele ale bolii de baza care a determinat aparitia acestui proces. De aceea. evolutia spre acest proces poate fi stopata sau incetinita.Prognostic Sus Atrofia de nerv optic duce in final la cecitate (orbire). pinguecula poate fi indepartata chirurgical. insa daca sunt tratate corespunzator. prognosticul pacientului este rezervat. Pterigion . Daca este inestetica. sub anestezie locala. o metoda preventiva foare utila este evitarea sau reducerea consumului acestora.

Un pterigion nu altereaza vederea atata timp cat ramane la marginea corneei. ablatia sa chirurgicala poate fi avuta in vedere. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior.Ingrosare vascularizata a conjunctivei. de forma triunghiulara. pterigionul reapare in 30 pana la 50% din cazuri. Ptoza palpebrala (pleoapele cazute) Generalitati Sus Odata cu inaintarea in varsta. Daca trece de ea. intr-un rastimp variabil care poate merge de la o luna la mai multi ani. Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei.Daca pterigionul invadeaza corneea. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. care se intinde pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului. ptoza palpebrala. realizata sub anestezie locala sau generala. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. Daca se apropie prea mult de axul vizual. pterigionul poate antrena o diminuare a acuitatii vizuale Tratament . O a doua operatie este realizabila la o distanta de cel putin 6 luni de prima. Cu toate acestea. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. . provoaca un astigmatism (vedere incetosata). Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant.

Generalitati 2.cand pleoapele zgarie globul ocular.caderea brusca a pleoapelor .ptoza palpebrala care diminueaza campul vizual . Consultul de specialitate Consultul de specialitate Sus Se recomanda consultul medicului in urmatoarele situatii: .Cuprins articol 1.ochi uscati si iritati sau comisura palpebrala care nu se inchide complet in timpul somnului . Informatii esentiale despre sindromul Sjogren Generalitati Sus .

Chiar daca boala pare a fi mai rar diagnosticata. precum si in cazul majoritatii afectiunilor de aceasta natura (autoimuna). si in cazul acestuia. diagnosticarea sindromului Sjogren poate fi facuta in astfel de situatii destul de greu. cicatricial. cel mai adesea pacientul prezinta. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva. si poate insoti boli precum sclerodermia. xerostomie si xeroftalmie. cele mai frecvente medicamente care se pot complica cu aparitia unor astfel de simptome sunt antihistaminicele si antidepresivele. specialistii estimeaza ca de fapt ea afecteaza un procent . din punct de vedere clinic. dar mai ales functionarea sa. poliartrita reumatoida. Rata de afectare a femeilor. mucoasele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. In general. Sindromul Sjogren nu apare izolat. in timp ce tipul secundar are un tablou complex. Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros. Datorita faptului ca simptomele se pot suprapune si chiar coexista cu manifestarile din respectivele boli. de lacrimi). Pe langa radioterapie. trebuie exclusa o reactie secundara a vreunui tratament medicamentos sau radioterapic. Datorita acestei particularitati. pacientii sunt in principal femei trecute de varsta de 40 de ani. ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiuni de natura autoimuna. Specialistii recunosc existenta a doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. Sindromul Sjogren primar apare in absenta unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica. aceste simptome descriu asa numitele “sindroame sicca”.Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina. comparativ cu a barbatilor este de 9:1. lupusul eritematos sistemic. care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei. Desi sindromul poate sa apara la orice varsta si la ambele sexe. In fata unui pacient care se prezinta la medic acuzand simptome sicca pentru o perioada de minim 3 luni.

evolutia lor sau antecedentele medicale (atat personale cat si heredo . in timp. Simptomatologie 4. Investigatii paraclinice 5. Desi nu exista un tratament curativ pentru o astfel de afectiune. Cuprins articol 1. care pot modifica speranta de viata a pacientului sunt poliartrita reumatoida si ciroza biliara primitiva. lacrimi si sange.4%. Diagnosticarea sindromului respecta pasii clasici. Generalitati 2. medicul impreuna cu pacientul pot gasi o schema terapeutica ce va tine simptomele sub control si nu va permite sindromului sa scada din calitatea vietii pacientului.variabil din populatie. Tratament . Diagnosticul se poate confirma prin recoltarea de produse biologice precum saliva. Cele mai periculoase afectiuni coexistente. care devin infiltrate cu limfocite. insa prin asocierea cu alte afectiuni autoimune poate ridica probleme de supravietuire. Anamneza va fi ulterior completata cu efectuarea unor teste speciale care pot stabili diagnosticul de certitudine. Cauze 3. anume discutia cu pacientul in vederea stabilirii momentului debutului simptomelor. in cazul in care se suspicioneaza un astfel de sindrom autoimun.1 . caracteristicile acestora. acesta fiind intre 0. Morbiditatile asociate acestui sindrom sunt datorate faptului ca. pe masura ce boala evolueaza. se pierde din functia glandelor exocrine. Sindromul Sjogren in sine nu este mortal.colaterale).

De asemenea. In final se va distruge arhitectura glandulara. Medicamente cu risc 7. Specialistii sunt de parere ca agresiunea virala initiala este cea care determina activarea anormala a sistemului imun. . chemochine precum si alte molecule ce vor intretine inflamatia. insa specialistii sunt de parere ca de fapt etiologia este plurifactoriala si include atat elemente genetice. Complicatii 9. cat si factori de mediu. Ca urmare. Prognostic Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a acestui sindrom nu este deocamdata complet cunoscuta. Infiltratul inflamator corelat cu leziunile tisulare vor duce in final la distructia glandulara si la diminuarea semnificativa a secretiilor. HTLV. restul glandei fiind profund alterata. Printre alti factori care pot fi asociati aparitiei sindromului Sjogren pot fi inclusi si factorii virali. Terapii adjuvante 8. deoarece s-a observat faptul ca se poate transmite de la o generatie la alta. ereditatea poate fi un important factor in aparitia acestui sindrom. de-a lungul timpului au fost emise si teorii conform carora aparitia sindromului este influentata de factorii hormonali estrogenici. multi dintre pacientii diagnosticati cu Sjogren fiind infectati cu virusurile HIV.1 sau cu virusul hepatitei C. Datorita faptului ca rata de afectare a femeilor este atat de inalta (9:1. local va aparea o supraproductie de citokine.6. comparativ cu barbatii). Legatura dintre cele doua ramane insa neclara si insuficient studiata pentru a se putea afirma cu certitudine ca exista o legatura. Virusurile sunt candidati de seama in etiologia sindromului. Preparatele tisulare recoltate din glandele salivare ale pacientilor cu sindrom Sjogren au evidentiat faptul ca doar 40% din morfologie se va pastra.

Manifestarile extraglandulare ale sindromului Sjogren se datoreaza in principal existentei autoanticorpilor circulanti, a complexelor imune si a infiltrarii limfocitare extensive si apar la aproximativ o treime dintre pacienti. Simptomatologie Sus Tabloul clinic al sindromului Sjogren este dominat de existenta simptomelor sicca, reprezentate in principal prin uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive in cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si acestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia care caracterizeaza sindromul Sjogren are urmatoarele caracteristici: - Se insoteste de inflamatia si inrosirea conjunctivei; - Clipitul este ingreunat, la fel si miscarea globului ocular; - Apare senzatia de nisip in ochi, care afecteaza semnificativ acuitatea vizuala; - Este acompaniata de fotofobie (pacientul nu suporta sau este foarte deranjat de lumina); - Poate fi acompaniata de blefarita (inflamarea pleoapelor); - Apare senzatia de oboseala a ochilor, pacientul nu se poate uita intr-un anumit punct mai mult timp (de exemplu in ecranul calculatorului, la televizor, nu poate citi o carte); - La trezirea matinala poate exista senzatia de pleoape lipide (deoarece lacrimile isi pierd din fluiditate, iar ce se secreta pe timpul noptii lipeste pleoapele intre ele); - Existenta unui material vascos care se pot acumula in unghiul intern al ochiului.

Simptomele se agraveaza de-a lungul zilei, pe masura ce se evapora chiar si stratul minim de secretie de la trezire. Xerostomia din cadrul sindromului poate fi insotita de: - Dificultatea la masticatie, la deglutitie (acestea sunt ameliorate in cazul in care pacientul ingera si o cantitate crescuta de lichide); - Alterarea gustului (poate fi modificat dar poate sa si dispara complet); - Aparitia unor fisuri pe limba sau la nivelul buzelor (datorita uscaciunii permanente); - Lipirea efectiva a limbii de palatul dur; - Dificultati la vorbire, raguseala; - Dezvoltarea unor probleme stomatologice, in principal carii dentare si gingivita; - Dificultati in mentinerea protezelor dentare la locul lor; - Dezvoltarea unor episoade frecvente de candidoza bucala si cheilita angulara, ceea ce va determina aparitia unor dureri intense. Incidenta si gravitatea acestor simptome creste o data cu varsta, mai mult de o treime din pacienti fiind grav afectati. S-a observat totusi ca astfel de simptome pot sa apara si in afara sindromului, parand a fi corelate cu inaintarea in varsta (caracterizata printr-o atrofie marcata a glandelor si o scadere a secretiilor, in general). Simptomele sicca sunt mult mai accentuate in cazul femeilor care folosesc si terapie de substitutie hormonala. Desi xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai frecvent descrise simptome ale sindromului Sjogren, ele nu sunt unice. Pacientii pot acuza si: - Dispareunie (durere la contactul sexual), vaginita, prurit genital (in cazul femeilor); - Uscarea mucoasei nazale, insotita de disconfort pronuntat si chiar de sangerare; - Parotidita (adesea bilaterala).

Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. Astfel, cele mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegumentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure palpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestari pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neproductiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara interstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagie, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o malabsorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace: pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii cardiace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la un procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie; - Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tumefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. De retinut! Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut de avort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda (ce se poate complica ulterior cu trombembolism pulmonar - o urgenta medicala). Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).

Sindromul Sjogren poate sa apara si pe fondul unor afectiuni autoimune, cum ar fi lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermie. In aceste situatii este vorba de forma secundara a sindromului. Indiferent daca este vorba de forma primara sau secundara, simptomele sicca sunt similare. Totusi, diagnosticarea sindromului Sjogren in cadrul unor alte afectiuni se poate realiza destul de greu, deoarece patologia autoimuna este foarte intricata, iar simptomele acestor boli sunt de multe ori similare. In cazul in care in evolutia unei boli apar simptome noi, pacientul trebuie sa le comunice medicului, deoarece riscul de aparitie a unor afectiuni conexe sau al unor complicatii este foarte crescut. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte multe, in functie de particularitatile fiecarui pacient, in functie de amploarea raspunsului imun, starea generala de sanatate si in functie de raspunsul la tratament. In unele cazuri evolutia este agravanta, in timp ce la aproximativ 12% dintre pacienti simptomele se remit spontan. In majoritatea cazurilor, insa, sindromul are caracter si evolutie cronica, pacientii acuzand simptomele sicca toata viata. Desi pot sa apara, complicatiile majore asociate acestei afectiuni sunt mai rare, insa in evolutie pot fi afectate si alte organe si sisteme. Cel mai frecvent este vorba de o implicare plurisistemica, incluzand aparatul respirator, renal, cardiac. Un procent relativ redus din cadrul pacientilor cu sindrom Sjogren au risc de aparitie a cancerelor limfatice, cum ar fi limfomul non - Hodgkin. Deoarece exista foarte multe afectiuni similare sindromului Sjogren, diagnosticul diferential este foarte importat in acest caaz. Simptomele trebuie descrise medicului cu cat mai mare exactitate, astfel incat sa se poata formula un diagnostic de suspiciune corect. In cazul in care prezentati simptome sugestive pentru sindrom Sjogren, cel mai indicat ar fi sa va adresati unui medic specialist. In functie de predominanta simptomelor, se poate ocupa de cazul dumneavoastra un reumatolog, oftalmolog, stomatolog sau un medic internist. Uneori gravitatea situatiei impune realizarea unei echipe mixte, astfel incat sa fie tratate toate aspectele bolii. Investigatii paraclinice Sus

Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. De retinut! Simptomele sicca pot sa apara si in cazul unor infectii virale, deshidratarii, hipervitaminozei A, anxietatii si depresiei, desfasurarii activitatii intr- un mediu plin cu iritanti, dupa radioterapie, in boala Alzheimer, in limfoame, sarcoidoza, amiloidoza, sau natural, pe masura ce organismul imbatraneste iar pacientul inainteaza in varsta. Datele obtinute in urma efectuarii examenului fizic pot fi foarte sugestive pentru sindromul Sjogren si includ: - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente keratozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata incisivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, cheilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glandelor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugestive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat si secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata si este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existenta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitiala); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin aparitia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferioare). Deoarece anamneza si examenul clinic nu furnizeaza intotdeauna informatiile de care medicii au nevoie in stabilirea diagnosticului,

urmatorul pas in investigarea pacientului este reprezentat de efectuarea testelor paraclinice. Ele pot demonstra existenta unei stari inflamatorii generalizate, sau pot fi foarte specifice si pot evidentia reducerea secretiilor (in special cea lacrimala si salivara). Inflamatia se poate investiga prin determinarea VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care este crescut, prin determinarea fibrinogenului (de asemenea crescut), prin determinarea PCR (proteinei C reactive). In ciuda faptului ca apar pozitive, aceste valori nu sunt specifice sindromului Sjogren, ele fiind crescute si in cazul altor afectiuni autoimune. Hemograma completa nu arata nimic particular in cazul acestui sindrom. Daca apar date anormale, in special privind leucocitele, pacientul ar trebui investigat mai amanuntit deoarece exista riscul de aparitie a unor complicatii maligne limforeticulare. In diagnosticarea sindromului Sjogren, ca si in cazul altor boli autoimune, de importanta esentiala este determinarea autoanticorpilor. Astfel, cel mai frecvent se vor descoperi: - Factor reumatoid prezent (este important atat in diagnosticare cat si in stabilirea unui prognostic - daca un factor reumatoid anterior pozitiv se negativeaza in timp, este un indiciu pentru aparitia unui limfom); - Anticorpii specifici sindromului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antiantigenului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindrom Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensibili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt pozitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei cu sindrom secundar; - Anticorpii antifosfolipidici sunt prezenti la unii pacienti si sunt insotiti si de manifestari clinice mai grave (avort spontan, accidente trombotice). In vederea diagnosticarii cu exactitate a sindromului Sjogren, pacientului ii vor fi efectuate cateva teste foarte specifice. Acestea vor determina fluxul secretiei lacrimale, vor investiga functia glandelor salivare si vor consta chiar in recoltarea de material bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica.

Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Exista doua variante ale acestui test, Schirmer I si Schirmer II. Testul Schirmer I utilizeaza o banda subtire de hartie de filtru care va fi plasata la nivelul pleoapei inferioare pentru cateva minute. Ulterior, dupa 5 minute, medicul va masura exact, in mm, cat din hartie este imbibata cu lacrimi. Testul Schirmer II presupune stimularea secretiei lacrimale prin introducerea intranazala a unui betisor cu vata. Secretia va fi apoi masurata similar, prin masurarea mm udati. De cele mai multe ori se foloseste una din aceste metode, insa daca rezultatele sunt neclare se pot utiliza combinat. In mod normal, la un adult tanar sanatos vor fi udati aproximativ 15 mm. Deoarece se considera ca hipolacrimatia poate sa apara o data cu imbatranirea, la 33% din populatia varstnica imnuierea va fi mai redusa (10 mm in 5 minute). Pacientii cu sindrom Sjogren vor avea un rezultat net inferior, de doar 5 mm (sau mai putin) la 5 minute. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pentru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea xerostomiei. Sialochimia presupune recoltarea de mostre din saliva si investigarea continutului acestora. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate fi mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia salivara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utilizat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare directa a xenoftalmiei. Testul presupune picurarea de solutie coloranta in sacul conjunctival (o picatura in fiecare ochi). Substanta se va distribui apoi uniform si se va fixa in zonele cu leziuni. Urmeaza clatirea ochiului cu ser fiziologic si investigarea atenta la lampa cu fanta, pentru a se detecta unde s-a fixat colorantul. Daca leziunile sunt importante, substanta poate fi vizibila si cu ochiul liber. Zona colorata este si zona afectata, desigur. Roz bengal este o substanta cu proprietati speciale care se fixeaza pe zonele cu protectie mucoasa foarte redusa, sau cu leziuni epiteliale. Datorita complexitatii testului, acesta este cel mai bine realizat de catre un oftalmolog. In prezent, cea mai eficienta metoda pentru diagnosticarea sindroului Sjogren este biopsierea glandelor salivare. Se prefera biopsierea

glandelor mici. Se va efectua o incizie foarte fina la nivelul buzei inferioare de unde se va extrage un fragment tisular foarte redus, care apoi va fi analizat la microscop. Pentru ca analiza sa poata fi efectuata, in fragmentul trimis laboratorului trebuie sa fie minim 4 lobuli glandulari. Un aspect sugestiv pentru sindromul Sjogren include existenta unor agregate de minim 50 de limfocite, cu minim 1 agregat limfocitar la fiecare 4 mm 2 examinati, inlocuirea acinilor normali cu limfocite, precum si alte modificari. Tratament Sus Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu. Tratamentul initial Prin administrarea unui tratament corect, simptomele pot fi tinute sub control. Acestea, chiar daca sunt adesea foarte deranjante, nu sunt dizabilitante, iar pacientii pot lua masuri care sa le reduca impactul asupra starii generale. Cele mai recomandate masuri ce pot fi luate la domiciliu includ: - Utilizarea lacrimilor artificiale, astfel incat ochii sa nu fie privati de secretia fiziologica; - Utilizarea salivei artificiale care sa impiedice aparitia senzatiei de gura uscata si a complicatiilor acesteia; - Consumul unor dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tigara), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de lezare a ochilor;

fum (inclusiv fum de tigara). prin evitarea expunerii la vant. prin odihna si relaxare. . . si recomandarile specialistilor se adreseaza ameliorarii. .un periaj zilnic corect.Utilizarea de lubrifianti vaginali. chiar toata viata. exercitii de relaxare.Ameliorarea problemelor respiratorii si manifestarilor tegumentare.Aplicarea repetata a lacrimilor artificiale sau a salivei artificiale.Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de pauze. Printre cele mai practice sfaturi se numara: . De aceea. substante chimice industriale. In cele mai multe cazuri pacientii se confrunta cu simptomele bolii timp indelungat. in principal a acestora. . . Xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai deranjante simptome. mai ales daca este vorba de boala de reflux. .Prevenirea unor probleme stomatologice (in principal a cariilor dentare). sau la alti iritanti din mediu.Ameliorarea simptomelor gastrointestinale. ori de cate ori pacientul simte nevoia.Prevenirea instalarii oboselii. . Tratamentul ulterior Evolutia sindromului Sjogren variaza semnificativ de la individ la individ.. prin mentinerea unei umiditati corespunzatoare in aerul din incapere si prin aplicarea repetata a unor creme hidratante. printr. .Controlul durerilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paracetamolului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprofen). .Prevenirea aparitiei unor probleme de natura stomatologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fiecare masa) si prin utilizarea atei dentare.Prevenirea aparitiei unor leziuni corneene. prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice. dupa fiecare masa si prin utilizarea zilnica a atei dentare.

anume greata. ceea ce trebuie interpretata ca reactie alergica la excipienti. poate interfera cu alte medicamente. In cadrul tratamentului specific se pot administra urmatoarele medicamente: astfel. ele se pot mentine mai mult sau mai putin la suprafata ochiului. desi eficienta pentru sindromul Sjogren. .uri de genul omeprazol. prin administrarea de antiacide si protectoare gastrice. eruptii tegumentare. Cele mai recomandate sunt inhibitoarele de pompa de protoni (IPP. prin utilizarea unui umidificator care sa confere aerului din incapere anumite proprietati ce pot impiedica agravarea simptomelor. Pilocarpina. ameliorand astfel semnificativ simptomele. Ea poate stimula secretia glandelor salivare si lacrimale.Controlul durerii prin administrarea de analgezice obisnuite (de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteroidiene). diaree. Preparatele disponibile pot inlocui stratul natural protector de lacrimi. . cefalee. Desi cevimelinul este utilizat in special pentru combaterea xerostomiei. studii recente il indica si pentru ameliorarea xeroftalmiei. In cazul in care simptomele nu se amelioreaza prin aplicarea acestor sfaturi practice. Administrarea sa este insa restransa datorita efectelor secundare care pot sa apara.Asigurarea unei lubrefieri vaginale adecvate la fiecare contact sexual prin aplicare de geluri si creme speciale. Pilocarpina este utilizata tot pentru a stimula secretia glandelor exocrine. care sa fie mult mai eficient in combaterea acestor probleme.Ameliorarea tulburarilor gastrice. . . cel mai probabil medicul va recomanda un tratament medicamentos mai agresiv. cu irita acuta sau cu glaucom. .. lansoprazol) si blocantii H2 (precum ranitidina. fiind recomandata cand terapia locala nu aduce imbunatatiri semnificative sau cand este necesara terapia sistemica. pentru controlul xeroftalmiei se pot prescrie: . tulburarea acuitatii vizuale. Cevimelin este o substanta cu proprietati parasimpatomimetice si un antagonist al receptorilor muscarinici care se utilizeaza de multi ani cu succes in tratamentul sindromului Sjogren. Majoritatea includ metilceluloza sau dextran. In timpul utilizarii pacientii pot descrie un disconfort local. In functie de substantele care sunt incluse in compozitia fiecarui preparat. si poate creste riscul de aparitie a anomaliilor de conducere atrioventriculara daca pacientul este in tratament cu beta blocante. varsaturi. Pilocarpina este contraindicata pacientilor cu astm necontrolat terapeutic. diaforeza. sau chiar se agraveaza.Ameliorarea problemelor cutanate si respiratorii. famotidina). creme cu proprietati hidratante.Lacrimi artificiale. Se pot utiliza cu succes si creme special concepute si adresate acestei grupe de pacienti.Cevimelim (sub forma de capsule) sau pilocarpina (tablete).

.Saliva artificiala: acest produs contine metilceluloza. Este foarte important ca pacienta sa fie atenta si sa observe daca apar secretii . .au demonstrat deja eficienta in ameliorarea xerostomiei. . blefarita.Stimulante ale secretiei salivare. secretie purulenta. De retinut ! Este foarte important ca pacientii cu xerostomie si/sau xeroftalmie sa evite administrarea unor tratamente pe baza de antihistaminice. insa utilizarea lor poate fi largita. . Se recomanda aplicarea sprayului direct in gura. sorbitol si saruri care pot lubrefia si umezi cavitatea bucala.Produse de uz stomatologic care sa contina fluor astfel incat sa fie asigurata o protectie optima impotriva cariilor dentare si altor complicatii. Produsul poate fi administrat fara precautii speciale.deoarece poate precipita simptomele si poate agrava evolutia.Medicamente antifungice care pot combate cu succes candidoza bucala ce poate complica uneori sindromul. Se pot folosi paste de dinti speciale sau apa de gura imbogatita cu fluor. neinteractionand cu alte tratamente locale sau sistemice.Daca xeroftalmia nu este ameliorata prin administrarea de lacrimi artificiale se pot utiliza picaturi continand ciclosporina oftalmologica. . cum ar fi pilocarpina sau cevimelinul. edem. Pentru tratamentul medicamentos al xerostomiei se pot administra: . care si. Pacientii trebuie sa fie atenti insa sa nu pulverizeze spray-ul in ochi. medicul poate recomanda utilizarea unor creme speciale pe baza de estrogeni in cazul in care lubrefiantele uzuale nu sunt utile si dispareunia persista.Antibiotice cu aplicare topica sunt recomandate in special daca apar semne de infectie: roseata conjunctivala. Astfel de creme sunt destinate in special femeilor aflate la menopauza. care pot agrava foarte mult simptomele. In cadrul tratamentului destinat ameliorarii uscaciunii vaginale.

Reactiile adverse ale terapiei sistemice impun o astfel de prudenta. deci nu se poate sti impotriva carui agent trebuie directionat un astfel de tratament. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte mult si ea nu poate fi prevazuta nici macar de catre specialisti. stomatologi. si durerile persista. tratamentul trebuie sa fie mult mai specific. Exista foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont. Medicii incerca insa sa controleze simptomele. gastroenterologi. intru-cat nu se cunoaste cu precizie cauza. . In cazul in care tratamentul nu mai este eficient inseamna ca afectiunea a evoluat si schema terapeutica trebuie regandita. fiecare organism avand un raspuns diferit la tratament. semne ale unei eventuale candidoze vaginale. Tratamentul artralgiilor se poate face prin administrarea de antiiflamatoare nesteroidiene. astfel incat viata pacientilor sa isi reia cursul normal iar sindromul sa nu interfere foarte mult cu activitatile zilinice. pe baza de hidroxiclorochina. Aprecierea afectarii oculare trebuie facuta de catre un oftalmolog. Este foarte important de precizat faptul ca administrarea unui tratament medicamentos specific este realizata doar dupa o atenta examinare a fiecarui pacient in parte. In cazul in care artrita apare in cadrul poliartritei reumatoide ce se asociaza sindromului Sjogren. oftalmologi. Daca actiunea lor nu este suficienta. Sindromul Sjogren ramane insa o afectiune cu caracter cronic. Instituirea tratamentului se va face apoi prin corelarea simptomelor cu datele obtinute la examenul fizic. in ciuda tratamentului. Efortul terapeutic este insa unul complex si combinat. Pacientii sunt sfatuiti sa respecte recomandarile facute de catre medici si sa discute cu acestia ori de cate ori apar agravari ale simptomelor sau chiar simptome noi. medicul poate recomanda un tratament sistemic al artritei. pacientul confruntandu-se cu simptomele toata viata.vaginale modificate sau prurit genital. In realizarea unei scheme terapeutice eficiente sunt implicati medici din diverse specialitati: reumatologi. Tratamentul sindromului nu este unul curativ.

de tipul prednisonului. Daca situatia o impune. cresterea riscului de aparitie a infectiilor (prin reducerea capacitatii organismului de a se apara). se poate ajunge chiar si la diverse interventii chirugicale. iar medicamentele vor avea o actiune mai intensa (insa si efecte secundare mai importante). Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este insa grefata de numeroase reactii adverse. fiind efectuate asupra glandelor salivare sau asupra canalelor lacrimale (in cazul in care apar obstructii care interfera cu drenarea secretiilor). daca aceasta nu raspunde la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Artralgiile. Dozele trebuie ajustate permanet. un antimalaric eficient in astfel de situatii. a glaucomului si a diabetului. Din aceasta grupa face parte hidroxiclorochina. iar starea de sanatate si efectul tratamentului asupra organismului trebuie investigate si ele periodic. administrati in special pentru ameliorarea durerilor articulare si mialgiilor. Din acest motiv terapia cu corticosteroizi trebuie rezervata doar anumitor situatii.Pe masura ce apar complicatii tratamentul va fi mai complex. Se pot administra in aceasta situatie ciclofosfamida. Abordarea lor este adesea mai agresiva si include administrarea unui tratament ce poate include: . Astfel de medicamente pot creste semnificativ riscul de hemoragii sau de infectii si au un dovedit efect mielosupresor. precum si alte manifestari care apar in cadrul sindroamelor insotitoare pot ridica anumite probleme terapeutice. . astfel incat sa isi potenteze sau sa isi completeze efectele terapeutice. printre care aparitia osteoporozei.Agenti alchilanti sunt recomandati daca sindromul Sjogren se complica cu probleme organice majore. agent alchilant cu proprietati imunosupresoare. Acestea sunt de cele mai multe ori minore. Medicamentele din aceasta clasa sunt insa mult mai numeroase si ele pot fi administrate combinat.Agenti modificatori ai bolii sunt recomandati in tratamentul artritei asociate sindromului Sjogren. . atent sectionate si trebuie realizata doar pe termen scurt.Corticosteroizi. cum ar fi aparitia bolii interstitiale pulmonare. .

iar pericolul de inducere a unor leziuni si malformatii congenitale poate fi prezent. sa nu efectueze activitati fizice epuizante si sa adopte o dieta echilibrata. Printre acestea se numara infliximab. Pe langa acestea. De retinut ! In prezent sunt in desfasurare numeroase studi clinice care si. Se pare ca interferonul alfa poate stimula productia salivara. specialistii fiind optimisti in gasirea unor noi si noi substante cu actiune terapeutica. sunt incluse in studii. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi practice pe care specialistii le indica pacientilor. mai ales daca se documenteaza existenta anticorpilor antifosfolipidici. astfel . Trebuie stablit raportul risc beneficiu in acest caz si ulterior se va putea stabili daca o astfel de substanta este eficienta sau nu.. insa deocamdata nu s-a stabilit siguranta sa in administrare pentru sindromul Sjogren. este foarte important ca pacientii sa se odihneasca din plin. adalinumab.au propus sa investigheze posibile scheme de tratament utile in sindromul Sjogren. substanta recomandata in special pentru ameliorarea xeroftalmiei. acestea putand imbunatati calitatea vietii si reduce modul in care simptomele influenteaza activitatile zilnice. insa pacientii isi pot ameliora simptomele daca respecta anumite recomandari medicale. Se poate administra ciclosporina. ea nu trebuie administrata femeilor insarcinate deoarece riscul asupra fatului inca nu s-a stabilit cu precizie. utilizate deja in alte afectiuni de tesut conjunctiv. Desi substanta nu prezinta interactiuni cu alte medicamente. Tratamentul la domiciliu Sindromul Sjogren este o afectiune ce nu poate fi tratata prin masuri luate la domiciliu. Ciclosporina nu trebuie administrata pacientilor cu infectii oculare si nici celor cu keratita herpetica. In anumite cazuri pacientilor cu sindrom Sjogren le este recomandat un tratament antitrombotic pe termen lung.Substante imunomodulatoare care pot regla activitatea unor factori imuni implicati in stimularea si intretinerea procesului inflamator sistemic. O serie de substante care pot modula functia sistemului imun. pentru a se determina daca ele pot fi utilizate si in sindromul Sjogren.

Sunt recomandate acadele si bomboanele fara zahar (zaharul poate favoriza aparitia cariilor dentare si a candidozei bucale). . pacientii pot: . Exista lacrimi artificiale disponibile in doze de unica folosinta. anticolinergica.Sa evite fumul de tigara si locatiile in care se fumeaza. Exista riscul ca dupa primele aplicari unguentele sa reduca din acuitatea vizuala a pacientului. .Sa evite medicamentele cu actiune antihistaminica. .Sa utilizeze unguentelor oftalmice nocturne . pacientul trezindu-se mai frecvent in timpul noptii pentru a se duce la toaleta. Trebuie precizat insa ca prin consumul unor cantitati mai crescute de lichide apare si nicturia. astfel incat sa se evite contaminarea bacteriana si aparitia unor infectii. farduri. Exista foarte multe formule de lacrimi artificiale.Sa foloseasca ochelari de soare cat mai mari pentru a se proteja de soare. rimel. de vant si de praf. si cu siguranta se va gasi una care sa fie utila fiecarui pacient in parte. insa acest efect dispare pe masura ce ochiul se obisnuieste. curent.Sa se protejeze de iritantii din mediu: frig. Pe timpul noptii este util daca isi pun un pahar cu apa aproape (langa pat). astfel incat sa nu existe un risc de aparitie a unui disconfort ocular care sa impuna oprirea aplicarii. Sunt recomandate formulele care sa contina cei mai putin excipienti. Pentru evitarea agravarii xerostomiei. inghetata sau acadele care sa stimuleze secretia salivara. . nutrienti si vitamine esentiale. Licihidele pot fi sorbite si in inghituri mici.incat organismul sa nu fie privat de elemente minerale. umiditate redusa.Sa consume cat mai multe lichide in cursul zilei.Sa evite sa foloseasca produse cosmetice. . . Pentru evitarea agravarii simptomelor oculare.acestea se aplica seara la culcare. pacientii sunt sfatuiti: . dar mai frecvente. astfel incat sa evite aparitia deshidratarii. . a antidepresivelor si diureticelor. praf. fapt ce se va repercuta negativ asupra simptomelor sicca din cadrul sindromului. au o consistenta mai crescuta si protejeaza ochii chiar si in timpul somnului. unele mai eficiente decat altele. sau pacientii pot consuma cuburi de gheata. ori de cate ori este nevoie.Sa aplice lacrimile artificiale de mai multe ori pe zi. deoarece ele favorizeaza deshidratrea generala a organismului.

In cazul in care este necesara o iesire din casa in acest interval. si se prefera utilizarea unor sapunuri sau geluri de dus hidratante.Sa evite medicamentele care pot agrava senzatia de xerostomie. . se recomanda ca pacientii sa utilizeze si ata dentara si apa de gura (eventual imbogatita cu fluor. . mai ales in absenta aplicarii unei creme cu factor de protectie solar (minim 30. nu doar dimineata.Sa isi perieze dintii dupa fiecare masa (sau cel putin dimineata si seara) pentru a evita aparitia cariilor dentare (acestea fiind o adevarata problema in cazul pacientilor cu sindrom Sjogren). Acestea se pot aplica de mai multe ori pe zi. . Pacientii sunt sfatuiti sa evite soarele intre orele 10 dimineata si 16. pantaloni lungi. Nu este recomandat stersul energic cu prosopul.Utilizarea cremelor si unguentelor hidratante. prin palarii cu boruri largi si ochelari de soare.Sa utilizeze spray-urilor cu saliva artificiala care formeaza un strat hidratant si protector la nivelul cavitatii bucale.Evitarea bailor lungi. pentru o protectie anticarii suplimentara).. pentru ca medicul sa poata observa evolutia problemelor dentare si sa poata trata prompt complicatiile. . De asemenea.Sa isi administreze conform recomandarilor medicului un tratament corespunzator impotriva candidozei bucale (daca aceasta a aparut). prin haine cu maneca lunga (dar care sa fie confectionate din materiale naturale). . desi majoritatea specialistilor recomanda chiar 50). Dupa dus se pot aplica creme si uleiuri care sa mentina starea de hidratare.Evitarea expunerii la soare puternic. Sunt recomandate mai mult dusurile. . . Pentru evitarea agravarii manifestarilor tegumentare. ci mai degraba uscarea prin tamponare usoara. pielea trebuie protejata prin creme speciale. se recomanda: . care favorizeaza deshidratarea pielii. Pielea pacientilor cu sindrom Sjogren este foarte sensibila la radiatiile solare. ori de cate ori pacientul isi simte tegumetul uscat.Sa se prezinte cu regularitate la controale stomatologice.

.acestia sunt cei mai recomandati lubrefianti deoarece nu contin substante ce pot interfera cu procesele locale si nici nu modifica mediul intravaginal. . care sunt recomandate femeilor aflate in perioada de perimenopauza sau menopauza. .esofagian in timpul . Pentru evitarea agravarii simptomelor genitale.Utilizeze un umidificator de aer (atat acasa cat si la serviciu) pentru a creste confortul general si a li se usura respiratia. se recomanda: . Pentru evitarea agravarii simptomelor digestive.Geluri pe baza de uleiuri si vaselina.Utilizeze creme si geluri lubrefiante disponibile in farmacii. sau medicamente cu mecanism de actiune mai complex. pacientii pot sa: .Lubrefianti pe baza de silicon.Sa utilizeze ori de cate ori este necesar un spray nazal care sa contina apa si saruri ce pot ameliora congestia nazala aparuta prin deshidratare. Utilizarea lubrefiantilor vaginali poate reduce disconfortul aparut in cursul actului sexual. Dispareunia datorata insuficientei lubrefieri este foarte frecventa in cadrul sindromului Sjogren. Se pot administra preparate eliberate fara prescriptie medicala. Acestea pot ameliora semnificativ pirozisul. Exista numeroase metode pentru realizarea lubrefierii. astfel incat sa nu fie favorizat refluxul gastro . deoarece nu pot sa mentina lubrefierea si umiditatea vaginului mai mult timp. femeile pot sa: . .Lubrefianti organici.Administrarea de preparate antiacide.Pentru evitarea agravarii simptomelor respiratorii.Ridicarea pernei sau a capului patului cu aproximativ 15 cm. printre care: . insa poate fi combatuta. . eructatiile si senzatia de disconfort gastric care poate sa apara.Geluri apoase continand celuloza si glicerina . riscul de aparitie a unor infectii secundare folosirii lubrefiantilor este mai redus in acest caz. . lansoprazol. Astfel. Ei sunt recomandati exclusiv pentru acest rol.Supozitoare vaginale care pot fi introduse anterior actului sexual. precum inhibitorii pompei de protoni: omeprazol. cum ar fi preparatele pe baza de bicarbonat de sodiu.

Respectarea meselor. nicotina si alcool. In plus. Oboseala de peste zi poate fi ameliorata daca noaptea pacientul se odihneste corespunzator.noptii. . care le poate creste si rezistenta fizica.Intreruperea activitatii ori de cate ori apare senzatia de oboseala. in cazul in care ea se mentine chiar si dupa adaptarea stilului de viata si respectarea orarului de odihna. pacientul sa se adreseze medicului si sa ii prezinte aceasta problema. Printr.Reducerea orelor petrecute in fata televizorului sau a computerului. ceea ce ii stimuleaza functionarea corecta de-a lungul intregii zile. pacientii pot incerca un stil de viata cu mai mult sport. iar cele 8 ore necesare pentru refacere sa fie respectate. Oboseala ce poate insoti majoritatea simptomelor sugestive sindromului Sjogren poate sa aiba insa numeroase cauze. in special a micului dejun. impreuna cu prietenii si familia. al durerilor. deoarece acestea spoliaza organismul de substante energetice si ii pot induce o stare de oboseala permanenta. . precum si starea de spirit. .o dieta echilibrata si mese regulate organismul poate fi aprovizionat cu substante energetice. . in aer liber. .Consultarea unui medic in cazul in care simptomele gastrice persista sau se agraveaza. si al racelilor obisnuite. Este foarte important ca. . .Respectarea unui regim dietetic echilibrat si a unui program regulat al meselor zilnice. Pentru evitarea aparitiei starii de oboseala se recomanda: . .Respectarea somnului de noapte. Este foarte important ca pacientii sa aibe un somn de noapte cat mai linistit. Nu este recomandata sistarea acestor tratamente decat daca si medicul curant considera ca este necesar. Este foarte important ca activitatile fizice sa fie alternate cu momente de relaxare. deoarece poate influenta benefic intregul organism.Reducerea aportului de cafeina. Printre astfel de medicamente se numara cele recomandate in tratamentul starilor anxioase.Limitarea administrarii medicamentelor care pot induce senzatia de somnolenta. Este mult mai sanatos daca timpul respectiv este petrecut afara. in timp.

administrate pentru probleme particulare si specifice. creste riscul aparitiei starilor depresive. In prezent exista numeroase optiuni terapeutice eficiente pentru tratarea acestor afectiuni coexistente. Recomandari pentru sporirea confortului zilnic si pentru ameliorarea durerii si inflamatiei: . pacientii trebuie sa se odihneasca adecvat. insa are reactii adverse gastrice mult mai reduse comparativ cu AINS clasice. in special ale tioridei (hipo sau hipertiroidism) si poate de asemenea. o data ce diagnosticul de sindrom Sjogren a fost stabilit. . Sindromul Sjogren poate creste riscul pacientilor de a se confrunta cu probleme endocrine. Medicamente cu risc Sus Exista o serie de medicamente ce pot interfera semnificativ cu evolutia sindromului Sjogren si pe care pacientii diagnosticati cu aceasta boala trebuie sa le evite.Oboseala poate fi un semn ce apare in numeroase boli cronice consumptive. Acetaminofenul. pentru un compus sau altul. In functie de componenta dominanta ce trebuie ameliorata (durere sau inflamatie) pacientii pot opta. care spoliaza organismul de rezervele sale energetice si care il fac incapabil sa raspunda in parametri optim sarcinilor zilnice. dupa sfatuirea cu medicul.Antihistaminice. Acestea sunt in general substante care pot determina deshidratarea si care reduc secretiile exocrine. In clasa medicamentelor ce trebuie evitate sunt incluse: . . . Dupa o zi in care au inotat. In cazul in care astfel de medicamente sunt incluse in tratamentul de fond al pacientului.Specialistii recomanda inotul ca un sport foarte bun pentru ameliorarea starii articulatiilor. compus analgetic cu structura diferita de antiinflmatoarele nesteroidiene nu este eficient si in combaterea inflamatiei.Se poate administra acetaminofen in vederea inlaturarii durerii asociate artritei sau se pot folosi unguente pe baza de ibuprofen. in special in piscine cu apa calduta. cel mai adesea ele trebuie inlocuite. insa pacientii trebuie sa se prezinte la medic pentru ca ele sa fie diagnosticate.Anticolinergice.

Unele tratamente nu fac rau. in timp ce altele pot avea chiar consecinte grave si sunt relativ periculoase si trebuie evitate. . Modul in care astfel de produse influenteaza organismul este complex si anumite afectiuni nu raspund favorabil la astfel de metode terapeutice..Medicatie cardiaca (beta blocante).Antidepresive. cel mai recomandat este sa se sfatuiasca in primul rand cu medicul care se ocupa de caz. . Terapii adjuvante Sus Terapiile traditionale si cele naturiste nu s-au dovedit utile in tratamentul eficient al sindromului Sjogren. In cadrul terapiilor traditionale este inclusa si acupunctura. . . De retinut ! Inaintea instituirii oricarui tratament naturist sau alternativ.Decongestionante.Medicamente impotriva bolii Alzheimer. Unele studii sugereaza ca aceasta are anumite beneficii.Antiparkinsoniene. medicul trebuie consultat.Diuretice. . in special in amelioarea simptomelor sicca (xerostomie si xeroftalmie). In plus.Tratamente pentru probleme ale vezicii urinare.Antispastice. In cazul in care pacientii doresc sa recurga la astfel de optiuni. dar nici bine. deoarece acesti compusi au proprietati antiinflamatorii recunoscute. . .Antihipertensive. Se pare ca si produsele bogate in acizi grasi omega 3 pot influenta benefic evolutia acestor simptome. excipientii adaugati in . .

iar perioada medie care trece de la diagnosticarea sindromului si aparitia limfomului este de 7. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor diagnosticati cu sindrom Sjogren este in general favorabil. limfoame) si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic. prognosticul este similar cu al altor pacienti care sufera de afectiunea respectiva (de exemplu lupus eritematos. Aceasta recomandare este adresata in special femeilor insarcinate. . Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot insoti evolutia sindromului Sjogren includ: . cum ar fi lupus eritematos sistemic. durere localizata.Aparitia pseudolimfoamelor si a limfoamelor non . tablete sau plantele din care sunt facute ceaiuri si suplimente nutritive pot fi foarte suspecte.Infectii ale glandelor parotide . eritem si tumefactie parotidiana.Hodgkin (incidenta lor este de aproximativ 5%). .Aparitia altor afectiuni de natura autoimuna. . . In cazul in care produsul dorit este vizat si de catre medic. manifestat clinic prin devoltarea de episoade trombotice recurente.de cele mai multe ori agentii bacterieni incriminati sunt Stafilococul.Aparitia sindromului antifosfolipidic. Ambalajul produsului trebuie prezentat medicului pentru ca acesta sa poata aprecia daca exista ceva in continutul lui ce este periculos. este important ca pacientul sa nu exagereze si sa il administreze doar conform recomandarilor producatorului si in doza sugerata. deoarece fatul este foarte sensibil la orice agent extern si malformatiile pot avea numeroase cauze. . Semne sugestive pentru o astfel de complicatie sunt agravarea simptomelor. In cazul in care apar complicatii ca urmare a evolutiei.numeroase creme.5 ani. poliartrita reumatoida. Streptococul sau Pneumococul.Dezvoltarea unor tumori ale glandelor parotide. unele chiar asa zis “naturale”.

"privire crucisa". Generalitati 2. musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi directie si in acelasi timp a ambilor ochi. Cauze 3. Simptome . Daca apar insa complicatii si medicul considera necesar. ochii nu mai sunt centrati corect si creierul are dificultati in suprapunerea celor doua imagini ce provin de la fiecare glob ocular.privirea incrucisata Generalitati Sus Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Strabismul . Cuprins articol 1. In acest caz. Uneori strabismul este numit si "ochi-incrucisati". pacientii pot fi chemati lunar la control. iar in cazul in care boala se stabilizeaza sub tratament. De cele mai multe ori vizitele la medic trebuie efectuate la 3 luni.Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjogren trebuie sa se prezinte periodic la consult. In mod normal. Cel mai adesea apare in copilarie. Strabismul apare atunci cand musculatura oculara nu mai functioneaza corect pentru coordonarea miscarilor oculare. controalele pot fi efectuate la 6 luni.

accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase. desi se pare ca acesta se intalneste mai frecvent in unele familii. Diagnostic 5.inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect .globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp .privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare . Cele mai frecvente semne vizibile sunt : . ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare a ochiului. La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul acestora.globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) . boala Graves (boala autoimuna a glandei tiroide care determina hipertiroidie). Simptome Sus Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice.4. Tratament Cauze Sus Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. care antreneaza o stanjenire a vederii de aproape). Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. Investigatii 6.

accidentului vascular cerebral (AVC). La adulti. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. . De asemenea. pana la varsta de 4 luni. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist.. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: . vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). o perioada mai lunga de timp.vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului).sensibilitate la lumina puternica . hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati.oboseala ochilor . pentru vederea unui obiect. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. de obicei se insoteste de vedere dubla. este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. pot fi prezente sau absente.impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). se recomanda consultul unui medic de specialitate. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. Daca vederea dubla persista.vedere incetosata . De obicei simptomele sunt tranzitorii. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. In cazul in care vederea dubla persista.

In cadrul examenului oftalmologic. in sus sau in unele cazuri rotator) . Medicul poate intreba parintii daca nu au observat copilul privind crucis sau inchizand un ochi.daca copilul foloseste acelasi ochi pentru a-si concentra privirea pe un obiect sau se misca in fata si in spate. exterior. folosind unul cate unul ochii.care dintre ochi este afectat (sau daca sunt afectati ambii ochi) . strabismul sau alte afectiuni ale vederii la copii cu varsta sub 5 ani. aceasta fiind recomandata de fiecare data cand apar probleme legate de afectarea vederii.directia in care ochiul este orientat (spre interior.Diagnostic Sus In urma unor studii se recomanda efectuarea unui screening pentru a detecta ambliopia. medicul urmareste: . Uneori este evident ca ochii nu sunt orientati in aceeasi directie si in acelasi timp. Investigatii Sus Investigatiile pentru strabism sunt facute fie de un medic specialist oftalmolog sau in unele cazuri de optometrician. Academia Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa faca un consult la medicul pediatru. medicul de familie sau medicul specialist oftalmolog la aproximativ 6 luni. o . Examinarea oftalmologica se recomanda la orice varsta.cat de mult este deviat ochiul . Medicul poate diagnostica strabismul la un copil. adesea doar uitandu-se la privirea acestuia. Uneori sunt necesare unele analize pentru a determina daca nu este prezenta de fapt o alta afectiune.cand apare deviatia anormala (este prezenta permanent sau apare doar atunci cand copilul priveste intr-o anumita directie) . inclinand sau rotind capul sau impiedicandu-se de diverse obiecte aflate in calea sa. ca de exemplu ambliopia.

Diagnosticarea si tratarea ambliopiei care apare ca urmare a strabismului precoce. in care un ochi nu este folosit suficient pentru formarea imaginii la nivelul cortexului cerebral. ambliopia este putin probabil sa se dezvolte. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. la inceputul tratamentului pentru strabism. Ocluzarea (acoperirea) ochiului . trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. cu cat este mai tanar copilul. In general. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari.Generalitati Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. folosirea ocluzorului. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. exercitiile globilor oculari. astfel ca acel ochi nu se dezvolta corect. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. In cazul in care exista deja ambliopie. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. tratamentul medicamentos. De asemenea. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp.afectiune oculara denumita si "ochi lenes". acestia nefiind centrati. Daca strabismul apare doar uneori sau atunci cand copilul schimba ochiul folosit pentru focalizarea obiectelor. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. Tratament Sus Tratament . centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. poate preveni pierderea definitiva a vederii.

iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Acesta este un tratament controversat. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). exercitiile oculare. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. de obicei sub forma de picaturi. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab.Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). Uneori. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. Atropina si alte substante midriatice. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. Exercitiile oculare Ocazional. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. Cu toate acestea. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. .

Tratament ambulator (la domiciliu) .prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. Desi foarte rar. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. amelioreaza vederea dubla. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. se pot realinia globii oculari. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. In timpul interventiei chirurgicale. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. Cu toate acestea. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului.

Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. Hemoragie intraoculara Efuziune sangvina intr-una din diferitele parti ale ochiului. Nu se cunoaste vreun mijloc care sa . Ea se manifesta printr-o scadere a vederii atunci cand este destul de importanta si cand priveste polul posterior al retinei si macula. hemoragiile periferice fara alterarea vederii pot sa treaca neobservate. fata de imbunatatirea vederii copilului. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. face tratamentul mai putin eficient. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. doar examenul fundului de ochi cu lampa cu fanta poate permite decelarea lor. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. O hemoragie retiniana poate fi cauzata de o ocluzie a unei vene care dreneaza sangele retinei. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. Dupa localizare. de un diabet sau de o degenerescenta a retinei legata de varsta sau de miopie. de o hipertensiune arteriala. In plus. hemoragia retiniana .In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului.O hemoragie retiniana este o scurgere sangvina situata in retina. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. In plus fata de afectarea vederii copilului. O hemoragie retiniana poate genera o hemoragie intravitroasa. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). poate cauza afectarea ochiului mai puternic. se deosebesc mai multe feluri de hemoragie intraoculara. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale.

. nici scadere a acuitatii vizuale. Atunci cand aceasta intindere survine in urma unui traumatism. membrana transparenta care acopera albul ochiului. care este format din iris (irita). localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). atingand limbul (limita dintre cornee si sclerotica). fie prin cresterea presiunii venoase sau in cursul unui puseu de hipertensiune arteriala. Nu se manifesta nici durere. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. Ea mai poate fi cauzata de tulburari ale coagularii. apare. mai mult sau mai putin extinsa. Hemoragia subconjunctivala . insa.Este o scurgere sangvina amplasata sub conjunctiva.faca sa dispara acest tip de hemoragie. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. O hemoragie subconjunctivala se poate produce spontan. posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare.uveita anterioara . fie ca urmare a unei chinte de tuse. a unor varsaturi repetate. adesea nu este vazuta limita posterioara si este important sa se verifice starea altor structuri oculare.uveita posterioara (panuveita). Ea se resoarbe in ambele cazuri fara tratament in aproximativ doua saptamani. in: . O intindere de un rosu. Episoadele repetate pot traduce o slabiciune locala a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala crescuta de care nu se stie. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). iar descoperirea este adesea intamplatoare. aprins uniform.

. Cauze 4.uveita acuta sau cronica . Diagnostic 3. "ca seul de oaie". la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. In general. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. Generalitati 2. si se pot observa noduli la nivelul irisului. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. precipitatele keratinice sunt mai mici. In cazuri rare.Uveita mai poate fi clasificata astfel: . pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. cauza primara este infectia. Cuprins articol 1.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. iar nodulii irisului lipsesc. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). in toate formele de uveita anterioara. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. In uveita negranulomatoasa. Practic.

leziunilor inflamatorii ce implica macula. hiperemie. fotofobie si diminuarea vederii.sindrom Reiter . Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. Boala Behcet produce atat uveita anterioara.boala Crohn. Acestea includ: . cu modificari marcate ale vaselor retiniene.colita ulcerativa . Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. Afectarea bilaterala este obisnuita. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. cu hipopion recurent. cat si uveita posterioara. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. In cazurile severe. opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene.Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut. cu durere unilaterala.spondilita anchilozanta . cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. edemului macular.psoriazis .sacroileita . Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate.

Tratament Sus .gene. adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara..virusul citomegalic . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita.vitiligo.sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. Dezlipirea de retina. sprancene sau par depigmentate . polioza .tuberculoza pulmonara .toxoplasmoza .sarcoidoza (afectare bilaterala) .virusul herpes zoster . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita.sifilis . Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: .Criptococcus .Candida. Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper). hipoacuzie) .micobacteriile .oftalmia simpatica. Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare.virusul herpes simplex .Toxoplasma .

Unele sunt minore si se pot vindeca prin aplicarea unui simplu tratament si a unui pansament local. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. prognosticul uveitelor anterioare. in special al celor negranulomatoase. Frecventa crescuta a acestora este datorata in principal pozitiei anatomice a ochiului. Aproximativ 1 din 20 de consulturi oftalmologice este pentru un traumatism ocular. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. . In general. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica.De regula. Uneori. manifestari clinice si severitate. Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. Traumatismele oftamologice Generalitati Sus Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizeaza printr-o mare varietate de cauze. In general. dilatarea pupilara nu este necesara. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. in timp ce altele sunt complexe si pot fi chiar cauza de pierderea vederii la ochiul afectat. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare.

Cele mai multe sunt traumatisme superficiale. pietre. care nu sunt penetrante si afectarea este . sageti. doar un procent redus din totalitatea cazurilor au afectare profunda a structurilor (si prognostic rezervat). Simptomatologie 4.Acesta este foarte expus incidentelor traumatice. metal. Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plagi). Complicatii Cauze Sus Cele mai des intalnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucati de lemn. acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri. insa. Consultari ulterioare 7. din fericire. Generalitati 2. Tratament 6. in care este intrerupta integritatea epiteliului cornean si structura ochiului este afectata in profunzime. fluturasi de badminton. sau contuzii. In cele ce urmeaza sunt prezentate si descrise cele mai frecvente tipuri de traumatisme oculare. contuzii. corpi straini. Cuprins articol 1. aschii. mingi de tenis. precum si principiile diagnostice si terapeutice. Prevenire 8. plagi. Consultarea unui specialist 5. artificii. abraziuni. Prognostic 9. sticla. Cauze 3. eroziuni. Din punct de vedere medical.

cremelor. conjunctiva si structurile subiacente lor. Unele substante nu sunt capabile sa determine leziuni foarte extinse sau cu risc vital pentru ochi. In plus. Este cazul sapunului. Cu cat leziunea chimica este mai extinsa. Arsurile termice sunt cauzate de flacari care vin in contact cu ochiul. In cazul in care pacientul vine in contact cu astfel de chimicale. si chiar gazului lacrimogen. Arsurile Exista mai multe tipuri de arsuri. cu atat prognosticul pacientului este mai rezervat. de vapori de apa fierbinte sau de lichide fierbinti. si se poate instala ischemie locala importanta. fara sa lase sechele importante. in explozii. Substantele alcaline sunt continute in soda caustica.mai superficiala. specialistii ii recomanda: . in accidente lalocul de munca (in cazul pacientilor care nu au un . in functie de tipul agentului etiologic. Ele au o mare putere de a penetra in tesuturi si ca urmare pot leza profund epiteliul si cornea. 1. electrice si chiar cu ultraviolete. Ele pot determina aparitia unei reactii locale insotita de inrosirea ochiului si hiperlacrimatie. Sunt descrise arsuri chimice. Situatiile sunt mai rare. Cele mai periculoase substante din aceasta categorie sunt insa cele alcaline. var.Sa nu se frece la ochi deoarece astfel se poate extinde substanta pe intreaga suprafata oculara. Arsurile chimice sunt rezultatul contactului direct dintre ochi si o substanta nociva. . spray paralizant. prin frecatul ochilor cu mainile contaminate se poate transfera o cantitatea suplimentara de substanta chimica in ochi.Sa se prezinte imediat la medicul specialist oftalmolog deoarece este foarte importanta indepartarea substantei chiar in primele minute de la contact pentru a se evita aparitia complicatiilor. termice. simptome ce se rezolva relativ usor. Arsurile sau traumatismele chimice pot sa apara si in cazul contactului ochiului cu spray de par. insa apar mai ales in incendii. amoniac.

Prin mecanism traumatic similar abraziunilor corneene poate sa apara si irita traumatica. Arsurile cu radiatii ultraviolete pot sa apara chiar si la cateva ore de la expunere. Irita traumatica poate fi rezultatul unor leziuni oculare directe cu un obiect bont. fie ca este vorba de cel conjunctival. deoarece ochiul este deosebit de sensibil la actiune lor. Intensitatea simptomatologiei este moderata insa. 2. care nu intereseaza structurile profunde si nici nu altereaza integritatea epiteliului corneean.datorita faptului ca pacientul are tendinta reflexa de a inchide ochiul in momentul in care flacara se indreapta spre el. Daca arsura este insa profunda. Gradul de lezarea a suprafetei oculare este mai redus. Cel mai frecvent abraziunile apar in urma contactului cu fire de praf grunjoase.echipament de protectie adecvat necesitatilor). Abraziuni si perforatii Abraziunile corneene se caracterizeaza ca fiind leziuni superficiale. Astfel pleoapele reusesc sa mai protejeze sensibila suprafata oculara. 3. insa nu trebuie ignorat. unele foarte frecvente si pacientul poate sa nu fie constient ca a suferit un astfel de traumatism deoarece simptomele pot fi foarte slab exprimate clinic. ca de exemplu un pumn. Ele sunt produse in diverse situatii. Ele . Termenul descrie inflamatia de natura traumatica a irisului. Irisul este de fapt zona colorata a ochiului (contine un strat pigmentar specific) care este responsabila de reglarea cantitatii de lumina care ajunge la retina. si nu apar complicatii sau sechele care sa interfere cu corecta functionare a ochiului. cu frunze. ramuri de copac sau aschii sau in momentul in care pacientul este lovit in ochi (accidental sau voit). Perforatiile Sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat. corneean sau scleral. se poate ajunge la complicatii corneene grave. Ele pot fi complicatii relativ frecvente in cazul pacientilor care folosesc lentile de contact pentru corectarea defectelor de vedere sau in scop cosmetic.

inclusiv a celor infectioase este ridicat in cazul in care pacientul nu se prezinta de urgenta la spital. In unele cazuri hifemele se pot resorbi in mod spontan. globul ocular este deschis. daca nu este tratata. cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale deoarece in urma lor. pot afecta serios functia ochiului. incluzand diplopie si scaderea acuitatii vizuale. si contine umorul apos. Riscul de aparitie a complicatiilor locale precoce si tardive. parti din continutul orbitei pot fi impinse in sinusurile paranazale. Fracturile orbitare apar in urma unor traumatisme foarte puternice si constau in fisurarea masivului osos facial in diverse grade. 4. cu hemosideroza sau heterocromie (aparitia unor diferente de culoare la nivelul irisilor sau in cadrul aceluias iris) si chiar cu cresterea presiunii intraoculare. daca nu sunt tratate corect si la timp. Pacientii pot ramane cu sechele importante in urma acestor tipuri de traumatisme. 5. Fractura poate interesa atat peretii cat si podeaua orbitei. insa de cele mai multe ori necesita tratament de specialitate. Cel mai adesea apare in urma traumatismelor nepenetrante si poate fi cauza de scaderea brusca si severa a acuitatii vizuale. caderi de la inaltime. daca acumularea de sange nu este importanta. Hifema poate sa apara sub forma unor striatii sangvinolente sau sub forma unei acumulari sangvine la baza irisului sau a corneei. iar daca forta care a produs leziunea este destul de puternica. aschii. Camera anterioara este de fapt spatiul plin cu lichid localizat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. Corpi straini intraorbitali . Afectiunea se poate complica in timp. Dintre aceste perforatii.trebuie investigate foarte atent deoarece pot asocia leziuni profunde care. Hifema si fracturi orbitare Hifema este termenul medical care descrie acumularea de sange in camera anterioara a ochiului. Etiologia acestor traumatisme este multipla si include : contactul cu obiecte metalice zburatoare. in functie de gravitate.

6. care au penetrat sau perforat epiteliul de la suprafata si au ajuns in structurile profunde. Ei trebuie localizati foarte precis pentru ca excizia sa fie completa si astfel sa nu ramana vreun fragment intraorbital deoarece acesta se poate mobiliza si penetra ochiul. sticla sau lemn care provine din mediul extern si ajunge in mod accidental in contact cu ochiul. Corneea este foarte sensibila si daca pacientul nu se protejeaza corespunzator de actiunea nociva a radiatiilor (in principal prin ochelarii de soare). In cazul corpilor starini de natura metalica exista posibilitatea ca dupa cateva ore. aproape orice poate sa vina in contact cu el. Corpi straini intaoculari sunt acei corpi straini care se gasesc in interiorul ochiului. determinand o simptomatologie specifica si o reactie locala menita sa protejeze ochiul de actiunea posibil daunatoare. Acesta trebuie si el tratat si indepartat dupa ce agentul traumatic in sine este scos.inclusiv lampile clasice de birou cu halogen). Pot fi si exceptii: corpi straini inclavati in cornee care trebuie excizati doar in sala de interventii. insa nu penetreaza efectiv globul ocular.Prin corp strain se intelege de obicei o bucata de mici dimensiuni de metal. Simptomatologie Sus . Corpii straini corneeni si conjunctivali sunt de cele mai multe ori in contact cu suprafata oculara fara sa penetreze efectiv epiteliul. Corpii straini intraorbitali sunt localizati in interiorul orbitei. in jurul lor sa se formeze un inel de rugina. iar profunzimea localizarii corpilor straini difera in functie de natura lor. Datorita pozitiei ochiului. ea poate fi lezata cu usurinta. Keratita prin ultraviolete Keratita prin ultraviolete apare in urma expunerii ochiului la radiatii de acest tip (atat direct de la lumina solara. cat si prin diverse lampi . plastic.

Irita Are acuze durere oculara (cu caracter de intepatura) si sensibilitate la lumina. apare disconfortul local intens si edemul palpebral. Ochiul va prezenta striatii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale). si fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). In unele situatii cantitatea de sange extravazat poate fi mai mare si aspectul ochiului ingrijoreaza si sperie foarte mult pacientul. Ochiul se poate inrosi excesiv. 5. senzatie de corp strain intraocular. Pacientul nu poate sta mult timp in medii luminoase. astfel: 1. Leziunile chimice Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculara. chiar si in lipsa unui tratament de specialitate. senzatie de arsura. Abraziunile corneene Se manifesta prin durere. natura agentului vulnerant si contextul de aparitie. 4.Simptomele pacientilor cu traumatisme oculare difera in functie de tipul particular al leziunii. nu tolereaza lumina artificiala si prefera locurile intunecoase. Hifema . care se prezinta rapid la medic. Majoritatea colectiilor sangvinolente de aceasta natura nu sunt insa periculoase. 2. Hemoragia subconjunctivala Este de cele mai multe ori paucisimptomatica iar calitatea vederii nu este afectata foarte mult. si pot sa dispara prin resorbtie spontana. 3. Aceste simptome pot fi insotite de hiperlacrimatie.

6. in functie de localizarea lor in raport cu structurile orbitei si ale globului ocular: 1. pe fondul hiperlacrimatiei. scaderea acuitatii vizuale si aparitia fotofobiei.Prezinta in special durere si scaderea acuitatii vizuale. 7. iar simptomatologia poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic. Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral. Daca afectiunea ramane netratata apar si semne si simptome ale cresterii presiunii intraoculare. 8. uneori chiar pana la disparitia temporara a vederii. tratament de specialitate. Perforatii conjunctivale Se caracterizeaza prin durere. la randul lui. Traumatismele induse de radiatiile luminoase Sunt reprezentate de keratita prin expunere la ultraviolete (care are drept simptome principale : durere. disparitia vederii bioculare. Corpii straini corneeni: determina aparitia unei senzatii de disconfort. de nisip in ochi. Fracturile orbitei Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular. inrosirea ochiului si senzatia de corp strain in ochi) si retinopatia solara (care prezinta drept simptom primar scaderea acuitatii vizuale). In cazul in care este vorba de un corp strain metalic apare un inel de rugina in jurul acestuia care poate complica afectiunea si care necesita. precum si senzatia de corp strain intraocular. Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale. eritem si inrosire accentuata a ochiului. . Corpii straini au o simptomatologie diversa. sensibilitate la lumina. epistaxis si edem palpebral important. Uneori corpul starin poate fi observat la suprafata corneei (in special in examinarea cu lampa cu fanta).

Contactul accidental cu substante alcaline sau acide trebuie tratat imediat deoarece se poate complica rapid. in special traumatismele care sunt zgomotoase si alerteaza pacientul. Intotdeuna este mai usor de prevenit o boala decat de tratat. iar bolile de natura oftalmologica. Pacientul acuza dureri intense. Corpii straini intraoculari: sunt initial asimpotmatici. Consultarea unui specialist Sus Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte la un consult medical de specialitate (la un oftalmolog) in cazul in care resimt o senzatia acuta de disconfort ocular. aparuta in urma unui traumatism sau chiar spontan. daca au dureri. pacientii trebuie sa se adresee unui medic chiar daca simptomele descrise sunt moderate. Exista insa si cazuri pauci sau chiar asimptomatice. nu sunt o exceptie. iar ochiul pacientului poate ajunge in stadiul de ochi de portelan. Corpii straini intraorbitali: determina aparitia unei simptomatologii la cateva zile de la traumatismul intial. Aparitia hemoragiilor subconjunctivale. in special daca este vorba de o substanta cunoscuta a fi caustica. ce se accentueaza la mobilizarea ochiului. . ochiul se inroseste si poate sa apara si edemul local. fotofobie. 2. scaderea vederii si diplopie. Expunerea la substante chimice cu potential daunator. apare fotofobia sau orice alt simpotm sugestiv pentru o leziune de natura oftalmica. Scaderea acuitatii vizuale si ingustarea campului vizual. Situatii in care cea mai inteleapta decizie este reprezentata de consultul de specialitate sunt reprezentate de: 1. Deoarece ochiul are o patologie aparte si complicatiile pot sa apara si sa evolueze foarte rapid. 3.2. predispus la perforatii corneene. insa pe parcurs pacientul descrie durere. uneori cu consecinte si sechele grave. 3.

cand salvarea ochiului este prioritatra si medicul poate efectua anamneza mult mai repede. dezepitelizate. Aceastea sunt cele lezate. La cabinetul medicului specialist pacientii pot adresa o serie de intrebari menite sa ii ajute sa intelega mai bine procesul de recuperare dupa traumatism. cu exceptia situatiilor de urgenta. In traumatismele penetrante se exploreaza plaga. tratamentul si importanta igienei locale. in urma anamnezei trebuie sa se stabileasca simptomatologia exacta. 5.4. . Anamneza este completata cu examenul fizic. Investigatiile specifice depind de natura traumatismului. care a fost contextul de aparitie al acesteia. De asemnea. este important de stabilit prognosticul precum si gradul de afectare a vederii pe termen lung. Se poate realiza examinarea oftalmologica cu lampa cu fanta. Investigatii paraclinice Investigarea traumatismelor oftalmologice trebuie sa respecte algoritmul clasic. Aceasta este un dispozitiv care permite o investigare mult mai amanuntita a ochiului. Aparitia retinopatiei solare. fiind interesat doar de anumite aspecte. daca aceasta s-a agravat sau s-a ameliorat in intervalul de timp dintre debut si prezentarea la medic. Fluoresceina este utila si pentru aprecierea extinderii eroziunilor dar si pentru aprecierea profunzimii lor. penetratii corneene. asemeni unui microscop. iar daca exista leziuni corneene se prefera si colorarea corneei cu solutie de fluoresceina. deoarece mareste mult. Existenta unor corpi straini intraoculari ce nu pot fi indepartati de catre pacient. 6. Corpii straini sunt evidentiati foarte bine la lampa. Aceasta este picurata cu grija in ochi si apoi se urmaresc zonele de fixare. atat cu lampa cu fanta cat si cu pensa. Existenta unui traumatism in antecedentele recente care s-a complicat cu rupturi. Daca insa situatia o permite. Trebuie stabilit si daca pacientul a avut in antecedente (sau are inca) si alte probleme de natura oftalmologica si alte patologii sistemice.

Specialistii accentueaza acest lucru : este chiar mai important decat tehnica in sine. iar in acest interval pleoapele trebuie tinute deschise cat mai larg. sa regleze presiunea apei si sa tina ochiul deschis. acid. in cazul in care aceasta solutie nu este disponibila. cel mai bine este sa se spele cat mai repede cu apa din abundenta. Spalarea se face cu multa apa. Se recomanda repetarea de foate multe ori. In cazul in care este disponibil un dus.In cazul corpilor straini se prefera si investigatiile imagistice pentru ca localizarea acestora asa fie cat mai exacta. Se pot realiza radiografii. In cazul in care se spala acasa. In cazul leziunilor chimice timpul este foarte important: paicentul trebuie sa se spele pe ochi si in ochi cat mai repede. insa doar cu un regim de raze slab (asemanator celor utilizate in stomatologie) sau computer tomografia. Specialistii recomanda ca spalarea sa se faca timp de minim 20 de minute. poate sa stranga apa in maini si sa o stropeasca energic peste fata. Aceste investigatii sunt indicate in special in cazurile corpilor metalici localizati intraocular si/ sau intraorbital si nu sunt indicate in cazul corpilor inclavati in cornee. chiar imediat. Desi se recomanda solutie salina. Tratament Sus Tratament la domiciliu Arsurile chimice sunt destul de complexe si se recomanda prezentare la medic in cazul in care substanta de contact este periculoasa : caustica. la robinet. este tolerata si apa de la robinet. in cazurile mai complicate. In acest caz pacientul nu trebuie decat sa se aplece peste cismea. O cismea este foarte buna deoarece jetul de apa este orientat antigravitational si ajunge direct in ochi. creme. De retinut! Este foarte important ca pacientii sa se spele corect dupa ce au fost expusi la substante chimice cu potential daunator. Daca insa pacientul a intrat in contact cu sapun. baza. pacientul poate intra .

specialistii insista ca este important ca spalarea sa dureze aproximativ 30 de minute si sa se faca doar cu apa proaspata sau solutie salina. utilizarea unui furtun de gardina la o presiune foarte mica. In cazul in care persoanele utilizeaza frecvent lentile de contact trebuie sa fie foarte atente in manipularea acestora. Irita traumatica Poate fi prevenita sau ameliorata prin utilizarea ochelarilor de soare cu filtru impotriva radiatiilor ultraviolete. Ei sunt indicati in special pe durata tratamentului. iar leziunea se vindeca in timp. Solutii utile pot fi reprezentate si de turnarea de apa in ochi folosind un pahar. 1. insa acestea au mai degraba scop de a preveni aparitia acestora. Se recomanda evitarea frecarii ochiului pentru a nu se inrosi si pentru a nu il expune unor alte traumatisme. 3. Daca au aparut leziuni se recomanda evitarea purtarii lor o perioada. 4. 2. Abraziunile corneene Sunt afectiuni care ar trebui sa beneficieze exclusiv de tratament de specialitate deoarece se pot complica si afecta sever integritatea structurala si functionala a ochiului. sau orice alta metoda pe care pacientul o considera utila pentru a se spala si a indeparta substanta chimica din ochi. cazurile necomplicate se rezolva de la sine. In general.sub dus pe care sa il lase sa curga peste ochii larg deschisi. Exista o serie de sfaturi adresate pacientilor care au astfel de leziuni. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale este minim. si chiar anterior inceperii sale propriu-zise. Hifema . in functie de sfatul medicului oftalmolog. in indepartarea si apoi montarea lor deoarece pot cauza leziuni superficiale la nivelul ochiului. Indiferent de tehnica.

sa tina capul ridicat si sa evite administrarea de aspirina sau alte medicamente cu efec anticoagulant pentru a evita complicatiile hemoragice. Nu se recomanda stergerea suprafetei oculare cu batiste. Majoritatea vor fi spalati prin aceasta metoda. Ingrijirile la domiciliu nu sunt indicate deoarece exista riscul de suprainfectare locala cu complicatii locoregionale grave. exceptie facand cei care sunt inclavati in epiteliul corneean. evitarea eforturilor fizice si a suprasolicitarilor oculare si evitarea adminsirarii unor analgezice de tipul aspirinei. adminstrarea de aspirina ca analgezic. insa se poate leza suplimentar corneea (abraziunile corneene minore apar frecvent in urma acestor manevre nerecomandate). servetele sau orice altceva deoarece nu se va reusi inlaturareea agentului strain. 7. sclerale) trebuie tratate de urgenta de catre specialisti si nu au indicatie de tratament la domiciliu.Este o urgenta medicala. 5. Pana cand se poate institui tratamentul medical adecvat sunt recomandate urmatoarele : evitarea pozitiei culcat. pacientii nu trebuie sa o ignore si se recomanda prezentarea grabnica la medic. deoarece aceasta are proprietati anticoagulante si cresc riscul de sangerare. Pacientul trebuie sa evite. Pacientii nu trebuie sa atinga zona traumatizata si nici ochiul. Tratamentul de specialitate .Pacientii cu fracturi orbitale Sunt sfatuiti sa aplice local comprese cu gheata pentru a reduce tumefactia si durerea. Plagile palpebrale Necesita ingrijiri medicale specializate. ca si in celelalte cazuri. Plagile oculare (corneene. Corpii straini intraoculari Pot fi indepartati prin clatirea usoara a ochiului cu apa proaspata din abundenta. si de asemenea trebuie sa evite aspirina ca analgezic. 6.

acesta este tratat prin aplicarea de lacrimi artificiale in ochiul respectiv. ele fiind cel mai greu de tratat si avand un prognostic mai rezervat. Consta in indepartarea substantei chimice Aceasta poate fi continuta in particule sau detritusuri. favorizand aparitia hipertensunii intraoculare) si tratament antibiotic particular. verificandu-se apoi pH-ul secretiei lacrimale. In cazul in care evolutia pacientului nu este favorabila si nu se produce reepitelizarea tisulara. Spalaturile se realizeaza pana ce acesta devine neutru. Acestea sunt indicate doar in situatii particulare deoarece se pare ca lacrimile artificiale incetinesc procesul de vindecare al hemoragiilor. In tratamentul arsurilor severe sunt indicate : administrarea de solutie de acid ascorbic.Tratamentul de specialitate in cazul traumatismelor oftalmologice depinde foarte mult de natura acestuia. Spalaturile se fac cu ser sau orice alt lichid netoxic. se recomanda aplicarea unui pansament local sau a unor lentile de contact terapeutice. fara sa existe sechele ale traumatismului. In cazul in care pacientul acuza un prurit local. Secundar inlaturarii acesteia se fac spalaturi ocular. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale Este relativ simplu si consta in pansarea ochiului. Cele mai grave sunt arsurile cu alcaline. 2. Sunt realizate timp de minim 30 de minute. administrarea de cisteina. Majoritatea sunt urgente medicale si pacientul este sfatuit sa se prezinte cat mai repede la spital in vederea diagnosticarii si tratatrii corecte a acestora. Tratamentul arsurilor chimice 1. Cu timpul. Gesturile terapeutice consecutive difera in functie de natura substantei chimice propriu-zise : daca este vorba de alcali sau acizi. punerea acestuia in repaus. Pacientul nu trebuie sa frece ochiul si este sfatuit sa asigure o toaleta locala riguroasa. pupila se dilata cu o substanta speciala iar pacientul poate primi si colire cu antialgice. de agenti hipotensivi oculari (arsurile pot modifica sever structura ochiului. Acestea sunt realizate chiar daca pacientul si-a facut deja spalaturi acasa. steril. . sangele se resoarbe si vederea pacientului este refacuta.

in special daca exista zone dezepitelizate la nivelul corneei ce pot fi adevarate cai de intrare pentru germeni. Nu este indicata folosirea aspirinei ca analgezic deoarece predispune la hemoragii.Administrarea de antiinflamatoare si analgezice de intensitate moderata si pansarea ochiului. 5.48 de ore pentru a reduce edemul. Daca recomandarile specialistilor sunt urmate intocmai. tratamentul cuprinde : . Pupilele pot fi dilatate cu substante speciale.Administrarea de antibiotice in cazul in care abraziunea nu este determinata de lentile de contact si a existat contact cu un element exogen. Pacientii cu hifema Sunt adesea internati in sectiile specializate pentru a fi tinuti sub observatie.Aplicarea locala de comprese cu gheata pentru 24. .3. pacientii se pot ingriji si acasa. Sunt sfatuiti sa tina capul cat mai ridicat. Tratamentul iritei traumatice Implica administrarea de colire cu antiinflamatoare sau cu substante ce pot dilatat pupila. in functie de gravitatea cazului. Administrarea de antibiotice previne eventualele infectii. se edematiaza. se administreaza acetaminofen. . posibil infectant. ochiul fiind unul din cele mai sensibile organe. motiv pentru care patul este inclinat iar capul patului si perna sunt pozitionate mai sus decat de obicei (de cele mai multe ori la 45. daca durerea este intensa. 4. durerea este accentuata si apar chiar si scurgeri oculare. Abraziunile corneene Au un tratament particular.60 de grade fata de orizontala). La camera de garda pacientul poate primi. Pacientii sunt sfatutii sa se prezinte grabnic la medic daca observa astfel de semne si simptome. anestezice locale sau cicloplegice pentru a i se ameliora . iar ochiul va fi acoperit cu un pansament (optional). Local se pot aplica comprese cu gheta sau. in functie de gravitate si de localizarea lor. In general. Sunt recomandate masuri terapeutice mai agresive doar in cazul in care situatia se complica iar ochiul se inroseste.

adminstrarea de analgezice simple. Strict din punctul de vedere al interesarii oculare se practica : aplicarea de comprese cu gheta si tinerea capului pe un plan inclinat in sus cu 60 de grade fata de orizontala. insa ele nu pot fi prescrise pacientului si ca tratament la domiciliu. Acestea se pot administra timp de 1. sunt administrate exclusiv in spital. Fracturile orbitale Sunt tratate in functie de contextul in care apar. Anestezicele locale trebuie folosite cu moderatie deoarece studiile au demonstrat ca adminsitrate pe termen lung ele interfera cu vindecarea abraziunii si pot chiar leza suplimentar corneea. Exista medici care sustin ca pansamentul favorizeaza vindecarea leziunii si amelioreaza simptomatologia pacientului. de cele mai multe ori. administrarea unui decongestionant nazal si a unui antibiotic. 7. Aplicarea unui pansament local pe parcursul vindecarii abraziunii este optiunea medicului oftalmolog. Daca leziunea a aparut intr-o zona mai putin critica si are dimensiuni mici. suturate. Aceste substante sunt foarte eficiente in a ameliora durerea. experienta specialistului fiind cea care dicteaza indicatia aplicarii acestuia. In cazul in care pacientul are indicatie de interventie chirugicala se recomanda efectuarea acesteia dupa ce inflamatia si edemul s-au redus deoarece altfel pot sa apara complicatii locale. Unele cazuri sunt urgente medico-chirurgicle.2 saptamani. Plagile Sunt leziuni care trebuie. care poarta lentile de contact sau care au venit in contact direct cu material vegetal (acesta fiind agentul etiologic al abraziunii croneene). Pansamentul este contraindicat pacientilor care au un risc crescut de infectii datorita unor conditii sistemice (de exemplu tratament cu corticosteroizi). in timp ce altii sunt de parere ca acestea nu fac decat sa creeze un mediu propice dezvoltarii infectiilor. 6.confortul si a diminua simptomele. altele sunt considerate cazuri semiurgente. pentru tratarea durerii. de tipul acetaminofenului. . Studiile sunt inca neconcludente cu privire la utilitatea acestuia.

medicul urmarindu-i atent evolutia. el se indeparteaza doar in sala de operatii. Se recomanda aplicarea imediata a unui tratament antibiotic. insa ei pot fi indepartati si cu un ac steril. dupa anestezierea pacientului. se recomanda sutura si pansarea ochiului respectiv. Consultari ulterioare Sus Consulturile ulterioare depind de severitatea leziunilor in sine si natura agentului vulnerant. 8. atat pe cale locala cat si generala.Arsurile chimice .Hemoragiile subconjunctivale . Daca insa corpul strain este situat adanc in ochi. Plagile oculare sunt suturate doar sub anestezie. . Daca insa plaga are localizare critica.Abraziunile corneene au indicatie de consult in cazul in care nu dispar in 24 de ore de la aplicarea masurilor terapeutice corespunzatoare si in special daca pacientul nu poarta lentile de contact. pacientul poate fi chiar operat pentru rezolvarea cazului.pacientii revin la control in functie de severitatea leziunii primare si caracterul substantei: acid sau baza. insa in cazul in care situatia pare sa se complice.poate fi lasata sa se vindece singura. consultul medical de specialitate este indicat. astfel: . iar daca situatia o impune. . Abraziunile importante trebuie atent monitorizate iar procesul de reepitelizare trebuie si el verificat permanent. Corpii straini intraoculari Sunt extrasi.pacientii sunt chemati la control mai rar. Se recomanda de asemenea tratament cu antibiotice. cicloplegice si un pansament steril. . cel mai adesea cu pensa.

cand corpul strain a fost situat in profunzimea globului ocular. Daca pacientul are factori de risc pentru dezvoltarea unor infectii locale consulturile sunt efectuate chiar si la 24. . In cazul in care spitalizarea nu este posibila sau pacientul nu o doreste. .Hifema . Plagile globului ocular trebuie foarte atent monitorizate. Daca insa corpul strain a fost metalic si au aparut depozite de rugina in jurul sau. Cazurile necomplicate nu necesita reevaluari frecvente. acestea trebuie si ele indepartate. Pacientii care poarta lentile de contact trebuie monitorizati mai atent comparativ cu cei care nu au lentile. in maxim 1. Retinopatia solara este o afectiune care necesita controale periodice permanente. firele se scot dupa doua saptamani. deoarece daca sunt scapate de sub observatie si se suprainfecteaza sau se complica. .Pacietii cu keratita indusa de ultraviolete au indicatie de consult suplimentar daca simptomele nu dispar la 24 de ore de la initierea terapiei. este chemat la consult a doua zi de la diagnosticare si inceperea tratamentului.Fracturile de orbita trebuie reevaluate la cateva zile de la externare.. care nu au fost inclavati in profunzimea globului ocular pot fi rechemati la control in functie de preferintele medicului si de experienta sa clinica. . . firele se indeparteaza la 5 zile. Pacientii trebuie reconsultati in cazurile grave. .cazurile de hifema sunt internate si pacientul este monitorizat permanent.48 de ore de la externare. insa daca s-a efectuat o rafie.Plagile oculare au indicatie de consulturi ulterioare externarii. daca nu chiar concomitent. eventual doar pentru a verifica reepitelizarea zonei. In cazul in care s-a practicat suturarea unei plagi tegumentare (localizata la pleaoapa). pacientul isi poate pierde ochiul si vederea.Irita traumatica are recomandare de reevaluare oftalmologica in vederea urmaririi procesului de vindecare.Pacientii cu corpii straini extrasi.2 zile.

Arsurile chimice au un prognostic ce depinde de substanta implicata in agresiune. . . .Hemoragiile subconjunctivale. Paicentii sunt sfatuiti: . prognosticul este rezervat deoarece acestea pot afecta foarte grav ochiul. cu recuperarea completa. Bazele sunt capabile sa treaca usor prin menbranele celulare. Este foarte importanta alegerea si purtarea unei perechi de ochelari de soare care sa aiba filtu de protectie anti ultraviolete si nu doar din motive estetice.Sa poarte ochelari de protectie daca lucreaza in medii industriale. .Sa evite bronzarea in salon fara sa poarte ochelari speciali. Daca este vorba de o baza. abraziunile corneene si irita traumatica au un prognotic foarte bun. laboratoare. Daca leziunea a fost extinsa. Exista insa si substante chimice cu care paicentii vin in contact dar care se vindeca fara a alsa sechele. atacand sever integritatea tesuturilor cu care vin in contact.Sa nu se frece excesiv la ochi. pacientul poate chiar sa isi piarda vederea.Sa nu privesca niciodata direct soarele.Prevenire Sus O mare parte din traumatismele oftalmologice pot fi prevenite prin purtarea de ochelari de soare sau de ochelari de protectie. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor cu traumatisme oculare variaza in functie de afectiune: . .

indepartarea lui nu este atat de usoara si procedeul de extragere poate fi complicat. .prognosticul depinde de natura si extinderea fracturii. Unele fracturi sunt importante si au indicatie de interventie chirugicala. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii includ: .Corpii straini intraoculari au un prognostic favorabil.Fracturile orbitale . . iar retinopatia raspunde bine la masuri preventive.In cazul arsurilor chimice: ischemie limbica. . prognosticul fiind influentat direct de acest factor. .Plagile palpebrale au un prognostic favorabil. insa exista si in aceste cazuri riscul de aparitia a complicatiilor infectioase.In cazul corpilor staini cu localizare intraoculara: aparitia metalozelor. . insa fragmentele de rugina neindepartate pot determina aparitia tulburarilor vizuale (situatie rar intalnita). Daca pacientii nu se protejeaza de soare. care este predispus la perforarea corneei.. In aceste situatii prognosticul depinde de localizarea exacta a corpului strain si de proximitatea lui fata de structurile vitale ale ochiului. dezvoltarea “ochiului de portelan “. poate sa apara tulburarea acuitatii vizuale si chiar diminuarea vederii datorita leziunilor retiniene. dar si a cicatrizarilor inestetice.Hifema are un prognostic ce depinde de dimensiunile ei efective. . In aceste situatii este importanta reducerea expunerii la soare.Leziunile induse de radiatii au un prognostic bun keratita indusa de ultraviolete se vindeca de obicei in cateva zile. alb.Plagile oculare au intodeuna un prognostic rezervat . Daca insa corpul strain a fost localizat adanc in structura globului ocular. precum si de resangerare.

citomegalovirus recurent. uveite. Pe langa aceste complicatii specifice. hemoragii vitroase. Odata ce o persoana este infectata. exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. cataracta.In cazul eroziunilor corneei: aparitia cicatricilor corneene.CMV Generalitati Sus Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. deslipire de retina Citomegalovirus ..In cazul plagilor ocular: infectie grava care impune extragerea ochiului. . dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli. virusul ramane activ. Exista diferite tipuri de infectii: . .citomegalovirus primar . in general cu: cicatrizari. traumatismele oftalmologice se pot complica. . oftalmie simpatica. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere.In cazul hifemei: aparitia hemosiderozei si a heterocromiei. precum si cresterea presiunii intraoculare ca urmare a acumularii sangelui. glaucom postraumatic.

inflamarea glandelor . Citomegalovirusul in timpul sarcinii Simptome Sus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. nu vor exista probleme reale. Tratament 7. In orice caz. epuizare. Frecventa citomegalovirusului 5. Simptome 3. Cuprins articol 1. Prevenirea 8.febra . atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: . Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus.oboseala. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. Caracteristicile citomegalovirusului 4. Generalitati 2. Diagnostic 6. .Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta.

Caracteristicile citomegalovirusului Sus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. neavand legatura cu apa. persoanelor ce lucreaza cu copii. laptele mamar sau alte fluide ale corpului. persoane afectate de HIV. . caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp. Frecventa citomegalovirusului Sus .saliva .Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata.laptele matern.infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani . Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. mancarea sau animalele. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana.lacrimi .sange . prin urina.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter.este mai comun in tarile mai dezvoltate .urina . saliva. Infectia poate exista in lichidele corpului precum: .

Prevenirea Sus De cele mai multe ori. precum amniocenteza. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. din gat sau prelevare de tesut. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. ce sunt folosite doar in forme severe. prin care se pot lua probe de sange. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei. . Daca va spalati mainile cu sapun bun.Diagnostic Sus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. Pentru a determina existenta sau nu a virusului. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. Tratament Sus In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. se fac analize de sange sau culturi de urina. urina si saliva. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus.

De fapt. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%. .5-10% nu vor prezenta simptome la nastere. Conjunctivita . .80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului.faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea.Citomegalovirusul in timpul sarcinii Sus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus. Recomandari femeilor insarcinate: . probleme cu vederea.7-4%. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0. grade diferite de retardare . Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome.aveti grija de igiena personala.

Complicatii 7. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: . Generalitati 2.Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Simptome 4. Tratament 5.infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) .infectia cu virusuri . Cuprins articol 1. Cauze 3. Profilaxie 6.

care prin grataj poate accentua hiperemia) .secretie alb-galbuie. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . clorul folosit in tratarea apei (piscine) . in special dupa somn . Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana).arsuri oculare . praful. este necesar consultul medical de specialitate.hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . in special praful.. aparuta la nivelul ochiului . gazele si ceilalti poluanti de mediu. polenul. Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei.fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).factori iritanti precum sampoanele.alergenii. fardurile.vedere incetosata . se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: . . care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului.secretie verzuie. groasa. lentilele de contact.prurit conjunctival (mancarime. fumul de tigara.

astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. inclusiv BTS. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). prin spalare locala . inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. pot fi tratate corespunzator. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. unguente sau pastile. Conjunctivita bacteriana. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera).Examenului microbiologic al secretiei oculare. In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). poate identifica cauza conjunctivitei. dupa un interval de 5-7 zile de la debut.

igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. prosoapele. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic.spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun . care trebuie spalate si . Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite.evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). senzatie de corp strain intraocular). pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. cu un tampon steril.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie. precum lenjeria pentru pat (fata de perna).utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora . de cel putin 2 ori pe zi . se recomanda urmatoarele: . usturime. Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita.evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate . igiena corespunzatoare a ochilor) . ochelari de soare. Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: .cu apa. este important consultul medical de specialitate. unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime.stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului.

De asemenea. atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. Cu toate acestea. Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare.evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact .evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa .dezinfectate corespunzator . .este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact. Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic). trebuie sa se retina ca exista anumite forme de conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere.evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat . Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. farduri). trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) . precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala .

de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen. Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect.Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. in functie de tipul produsului utilizat. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). Infectiile virale Generalitati Sus . praf. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute.

Infectia virala vs. Igiena deficitara si obiceiurile alimentare neadecvate pot creste riscul de a contacta o infectie virala.Virusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism. Generalitati 2. de exemplu. Prin atasarea la celula gazda. Diagnosticare 4. pe care il reproduce. acesta este mecanismul prin care virusurile provoaca boli. Pentru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa se ataseze de o celula vie (celula gazda). Barierele externe (pielea si mucoasele) reprezinta prima linie de aparare a sistemului imunitar. virusul poate distruge sau modifica functiile celulei. astfel sunt eliberate noi tipuri de virusuri si sunt infectate alte celule. De regula. Acest tip de protectie este specific imunitatii innascute sau naturale. Virusurile pot fi transmise prin: contactul cu o persoana infectata. Practic. virusul infecteaza un singur tip de celula. Tipuri de virusuri 3. dand nastere altor virusuri. Simptome 5. Acesta se activeaza cand virusul patrunde in organism prin actiunea globulelor albe (limfocite si monocite) care incep sa atace si sa distruga virusul. virusul care provoaca raceala infecteaza numai celulele tractului respirator superior. unde se va multiplica. ingestie. inhalare sau sex neprotejat. Acesta detine material genetic de tip ADN . Cuprins articol 1.ARN. Cauze . infectia bacteriana 6.

In aceasta situatie. aglomerate. gripa. Virusurile care afecteaza stomacul pot fi contactate din alimentele sau apa contaminate si pot provoca gastroenterita virala (inflamatie a stomacului si intestinelor). Infectiile virale la copii si bebelusi 8. In ambele situatii. gastroenterita. Se transmite prin aer. Cel mai comun tip de infectii virale implica tractul respirator. asemeni racelii. Sistemul gastrointestinal este o alta cale de patrundere a virusurilor in organism. Boala este contagioasa si se raspandeste prin fluidele infectioase raspandite prin stranut sau tuse Gripa este o infectie respiratorie cauzata de virusuri. Spalarea neadecvata a mainilor dupa scaun sau manipularea nepotrivita a . febra. Raceala este o infectie virala care apare frecvent si se manifesta prin: stranut. Desi racelile sunt infectii minore ale gatului si nasului. varicela sau herpesul. Tratament 9. dureri de gat si disconfort muscular. virusurile se transmit usor in zonele foarte populate. Spre doesebire de alte infectii virale respiratorii. dureri de gat si tuse. Ce se intampla dupa infectiile virale? 10. care se manifesta prin: frisoane. simptomele specifice sunt diareea si varsaturile. nas infundat. pot dura de la doua zile pana la doua saptamani. Profilaxie Tipuri de virusuri Sus Virusurile pot afecta orice parte a corpului sau orice sistem din corp si poate provoca infectii cum ar fi: raceala. gripa poate provoca complicatii care ar putea pune viata in pericol.7.

Diagnosticare Sus Diagnosticarea infectiilor virale se face pe baza simptomelor fizice. nu va mai contacta boala vreodata. Aceasta infectie apare la nivelul gurii (herpesul oral) sau la nivelul organelor genitale. Cu toate acestea. feselor si anusului (herpesul genital). raceala la stomac. Acest virus se poate raspandi chiar si atunci cand leziunile nu sunt prezente. Gastroenterita se manifesta prin greata. in majoritatea cazurilor. Alte tipuri de infectii viralepot fi mai dificil de identificat si pot necesita investigatii suplimentare. virusul va ramane inactiv in organism pentru totdeauna. Varicela este un virus care ramane pentru totdeauna in organism si.unui scutec ce apartine unei persoane bolnave pot raspandi afectiunea de la o persoana la alta. Varicela este o boala infectioasa cu incidenta ridicata in randul copiilor cu varsta mai mica de 15 ani. O afectiune cum este gripa va fi usor de diagnosticat. Eruptiile cutanate sunt localizate pe fata. deoarece majoritatea oamenilor sunt familiarizati cu simptomele acesteia. Simptomele includ eruptii pruriginoase. boala este usoara si dureaza 5-10 zile. De obicei. Multi oameni numesc gastroenterita. o peroana care a manifestat virusul. Gradul de contagiune este ridicat. o persoana cu herpes poate manifesta o recurenta a bolii sau focare pe parcursul intregii vieti. Herpesul genital este o boala cu transmitere sexuala (BTS) si se transmite prin contact sexual oral sau genital. Si pielea poate fi afectata de o infectie virala. Herpesul este cauzat de virusul herpes simplex (HSV). Boala se poate manifesta si la adolescenti si adulti. frisoane si dureri abdominale. tinand cont si de istoricului medical al pacientului. Printre testele recomandate pentru depistarea infectiilor virale intalnim: . cu sau fara varsaturi. diaree. cu toate ca acest virus nu este unul specific racelilor. Ca si varicela. febra si dureri de cap. cum ar fi verucile sau chiar varicela. pielea capului si a trunchiului. Transmiterea se face prin contact uman.

Aceste manifestari pot include: . .eruptii.varsaturi.PCR .punctia lombara pentru a examina lichidul cefalorahidian. . .. .stranut. .frisoane. .slabiciune.diaree.dureri musculare. varsta si starea generala de sanatate a pacientului.imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) care stabileste nivelul de inflamatie al lobilor temporali.culturi din sange.tuse. Simptome Sus Infectiile virale au o varietate de simptome care variaza in intenstitate in functie de partea corpului care este afectata. fluide corporale sau alte probe si analize recolate din zona infectata. .dureri de cap.teste de sange pentru stabilirea anticorpilor virali. .febra.este o tehnica folosita pentru a multiplica materialul genetic viral. .reactia in lant a polimerazei .rinoree. tipul de virus implicat. . care permite identificarea cu precizie a virusului. . . . . .

dar si boli grave.parestezii.Printre simptomele severe se afla: . . Infectiile virale provoaca atat boli minore ca racelile. . din aceasta cauza pentru a supravietui si pentru a se reproduce au nevoie de o celula gazda.paralizii ale membrelor. Pentru a contacta o infectie bacteriana. .tulburarile de personalitate. infectia bacteriana Sus Ambele tipuri de infectii provoaca o afectiune. Infectiile virale implica existenta unor virusuri in stare latenta in interiorul unor celule si rescrierea codurilor genetice ale celulelor cu cele ale virusului.convulsii. . .insuficienta renala si disfunctii ale intestinului gros. Virusurile nu sunt organisme vii. De obicei.confuzie. precum sida. . bacteria patogena trebuie sa ajunga in interiorul organismului prin intermediul apei . . si cu toate acestea exista o diferenta intre ele. .rigiditatea la nivelul cefei. .deshidratarea.somnolenta care se poate transfora in coma sau deces. infectiile virale afecteaza tractul respirator (inferior si superior).organism mai mic decat o bacterie. Infectia virala vs. Infectia virala este cauzata de un virus .dureri de spate. care are un strat de protectie greu de distrus.

dureri de cap. prin care se va face drenajul secretiilor . in timp ce virusul va muri daca nu se ataseaza unei celule gazda. .Este foarte important ca bebelusii si copii mici sa se odihneasca suficient atunci cand au febra. O alta diferenta este ca bacteria este un microorganism care are viata si se reproduce prin diviziune. Unele dintre acestea sunt contagioase (de exemplu. Infectiile virale la copii si bebelusi Sus Copiii vin deseori in contact cu bolnavi care sufera de o afectiune virala: isi petrec timpul liber in jurul altor copii care sunt raciti. . copiii si sugarii manifesta simptome precum: febra. nas infundat. Una dintre diferentele majore dintre infectiile virale si bacteriene este sustine ca infectiile bacteriene pot fi transmise si prin intermediul obiectelor (clante. taieturi sau contactul cu o persoana sau obiect infectat. Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de puternic ca al adultilor. iar altele nu sunt. Unele infectii se pot manifesta destul de virulent. Deseori. fapt ce duce la aparitia bolilor si a simptomelor specifice. tuse.contaminate. tastatura. Acestea sunt cauzate de lupta dintre virus si sistemul imunitar al organismului.Pentru copii mai mici care nu isi pot sufla nasul se utilizeaza un instrument cu rol de aspirare. Infectiile bacteriene comune apar ca urmare a invaziei de bacterii patogene prin tractul respirator sau digestiv. O imunitate scazuta permite mai usor virusului sa se ataseze de o celula gazda. de exemplu. Organismul cu ajutorul sistemului imunitar va incerca sa distruga aceste particule si sa le elimine. Cauze Sus Celulele umane sunt vulnerabile in fata virusurilor si atunci cand organismul este expus la particule virale. iar in primele stadii de viata corpul abia invata cum sa lupte impotriva virusurilor. durere in gat si oboseala. etc). streptococul betahemolitic).

antiinflamatoare.Este recomandat ca cei mici sa respire aer cald/fierbinte pentru fluidizarea mucusului din piept si din pasajele nazale.nu este recomandat laptele la sugari (daca acesta nu reprezinta hrana exclusiva) pentru a evita congestia. crescand probabilitatea contactarii altei infectii. gravitatea bolii si tipul de virus implicat. terapia complementara si medicina naturala ajuta in lupta impotriva infectiei. O combinatie intre tratamentele alternative.Ar trebui ca pacientii sa consume suficiente lichide. paracetamol sau ibuprofen care pot ameliora simptomele. varsta.Medicamentele antivirale si de sustinere a sistemului imunitar. recomandate in cazul .nazale. De regula. Medicina conventionala in cazul infectiilor virale . . Inainte de aspirarea secretiilor nazale. Utilizarea acestora poate slabi sistemul imunitar. cum ar fi interferonul si imunoglobulinele. . In cazul starilor mai grave ar putea fi necesar un tratament mai complex sau chiar pe toata durata vietii. umidificati fosele nazale cu apa de mare sau apa calduta. afectiunile minore cauzate de infectii virale implica doar tratament simptomatic. Utilizarea pe termen lung si consumul excesiv are efecte adverse. .Copiii mai mari de patru ani vor putea utiliza pastile de supt pentru ameliorarea inflamatiei gatului. la care se adauga starea generala de sanatate. Tratarea infectiilor virale nu se face cu antibiotice. prin ameliorarea simptomelor si consolidarea raspunsului imun. . Tratament Sus Cel mai eficient mod a trata infectiile virale ramane forta de actiune a sistemului imunitar. cum sunt medicina conventionala.Medicamente eliberate fara prescriptie medicala. sucuri de fructe sau supe .

fasole verde. intravenos. . capsuni).meditatia. Avand grija de sistemul imunitate nu veti fi protejati doar de infectiile virale.infectiilor grave.Terapia antiretrovirala suprima replicarea virusului imunodeficientei umane (HIV) chiar daca nu exista simptome specifice. psihoterapia. consilierea . intramuscular. In acest scop. kiwi. la inceput cu pauze pentru a permite organismului sa se adapteze. se recomanda consumul alimentelor bogate in vitamine (portocale.ayurveda.regim alimentar. morcovi. Profilaxie Sus . inot). iar acest lucru conduce la distrugerea celulelor din organism. Practicati regulat exercitii fizice (mersul pe bicicleta sau pe jos. Deoarece virusul traieste in interiorul celulelor. . iar dupa tratarea infectiei este importanta stimularea sistemului imunitar. . Terapii complementare .benefice atunci cand exista consecinte pe termen lung si implicatii psihologice. stafide. . Mergeti pe jos 20 de minute zilnic si veti reusi sa va mentineti sanatatea organismului dupa infectia virala. Ce se intampla dupa infectiile virale? Sus Infectiile virale se pot manifesta timp de pana la doua saptamani.homeopatia. reducerea consumului de glucide (crearea unui mediu acid ajuta la inmultirea agentilor patogeni). antiviralele pot avea reactii secundare severe intrucat sunt administrate in scopul de a ucide virusul. ci si de multe alte afectiuni. o hidratare adecvata.acupunctura. . Scopul tratamentului este de a contribui la scaderea incarcaturii virale. Acestea se vor administra pe cale orala. topic sau prin inhalare.

. etc.Evitati contactul cu persoanele care sufera de raceala. curatarea parului.Beti apa filtrata sau imbuteliata deoarece riscul ca aceasta sa fie contaminata este mai mic. .Consumati proteine si legume fierte cel putin de doua ori pe zi pentru a stimula sistemul imunitar. Glaucomul .Practicati sexul protejat.Exista mai multe modalitati de a preveni infectia si transmiterea germenilor.). . Folositi prezervativul in timpul actului sexual pentru a reduce riscul de a contacta boli cu transmitere sexuala.Mentineti-va o igiena personala zilnica (dus.Nu atingeti ochii sau nasul daca ati intrat in contact cu o persoana care suferea de raceala. . varicela sau rujeola. .Mancati sanatos si corespunzator. . . de a manca sau dupa vizita la toaleta. . . Urmatoarele sfaturi sunt utile pentru mentinerea starii optime de sanatate si pentru a dezovolta un sistem imunitar puternic. .Pastrati-va o atitudine pozitiva si optimista pentru a consolida sistemul imunitar. taiat unghii. . inainte de gatit. . gripa.Spalati-va mainile frecvent si cu atentie.Consumati suplimente nutritionale daca este cazul pentru a preveni infectiile. .Folositi periuta de dinti si ata dentara de doua ori pe zi si vizitati regulat medicul stomatolog pentru a preveni infectiile si cariile dentare.Nu mancati si nu beti atunci cand manevrati obiecte contaminate sau in timp ce faceti curatenie.Acoperiti-va gura atunci cand stranutati sau tusiti. prin stimularea eliminarii toxinelor si imbunatatirea functiei digestive. pentru un tonus ridicat si mentinerea starii de sanatate. odihniti-va suficient si practicati exercitii fizice in mod regulat.

ducand in timp la orbire definitiva. eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi. fiind cam 10% din cazuri. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. La inceput. Exista 3 forme de glaucom: -glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului -glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. In aceasta forma de glaucom. nervul optic este doar usor lezat. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea -glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului. . se pierde campul vizual periferic. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. rezultand in final pierderea vederii. Daca nu se trateaza. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi.Generalitati Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. desi de obicei unul estemai afectat decat celalalt. In aceasta forma.

Tratament initial 13. Medici specialisti recomandati 9. Simptome 4. Generalitati 2. Consultul de specialitate 7.Cuprins articol 1. Mecanism fiziopatogenetic 5. Tratament medicamentos 18. Tratament de intretinere 14. Tratament ambulatoriu 17. Tratament chirurgical . Tratament medical 12. Profilaxie 16. Investigatii 10. Diagnostic precoce 11. Tratament in cazul agravarii bolii 15. Cauze 3. Expectativa vigilenta 8. Factori de risc 6.

mentinand o presiune constanta intraoculara. Se estimeaza ca 16-40% din cazurile de glaucom cu unghi deschis se produc fara o crestere a presiunii intraoculare. Uneori leziunile apar chiar daca nu creste presiunea intraoculara. lichidul se acumuleaza intraocular provocand cresterea tensiunii intraoculare. Cand acest lucru se produce. In aceste cazuri. Optiuni terapeutice Cauze Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Presiunea crescuta intraoculara lezeaza nervul optic producand scaderea progresiva a acuitatii vizuale.cand nu creste presiunea intraoculara. modificari la nivelul globului ocular (excavatia papilei nervului optic) si pierderea vederii campului periferic . care este produsa si eliminata. dar motivul aparitiei acestui lucru nu este cunoscut. Semnele de debut care apar in glaucomul cu unghi deschis sunt tensiunea intraoculara normala sau crescuta. Nu toate persoanele cu glaucom cu unghi deschis prezinta o crestere a presiunii intraoculare. Alte tratamente 20. Glaucomul cu unghi inchis Glaucomul cu unghi inchis apare atunci cand unghiul de drenaj pentru umoarea apoasa deja ingustat devine blocat. Acest lucru apare cand: .19. rezultand in final pierderea vederii. In multe din cazuri aceste leziuni ale nervului optic se banuieste ca apar datorita cresterii presiunii intraoculare (TIO-tensiunea intraoculara) care rezulta datorita acumularii lichidului (umoarea apoasa) intraocular. In unele cazuri umoarea apoasa nu este drenata in mod corespunzator. In mod normal forma partii frontale a globului ocular (camera anterioara a globului ocular) este mentinuta de un lichid numit umoare apoasa. scaderea fluxului sangvin care vasculariza nervul optic se banuieste a fi cauza. Glaucomul cu unghi deschis In glaucomul cu unghi deschis nu se cunoaste cauza exacta a lezarii nervului optic.

Un alt material care se imprastie (de origine necunoscuta) care se depoziteaza in camera anterioara a globului ocular poate produce glaucom congenital numit sindrom exofoliativ (pseudoexfoliativ) -cataracta care produce marirea cristalinului poate cauza un glaucom secundar (glaucom fakomorfic). Glaucomul secundar Glaucomul apare si in urma altor afectiuni si se numeste glaucom secundar. dupa o interventie chirurgicala. -glaucomul apare dupa un traumatism ocular. Un defect congenital apare datorita unei infectii a mamei in timpul sarcinii. Tratamentul medicamentos si posibil cel chirurgical se pot folosi pentru a scadea tensiunea intraoculara. Este nevoie de eliminarea cataractei pentru a se trata glaucomul fakomorfic. Acest lucru produce cresterea presiunii intraoculare si lezeaza nervul optic. Glaucomul congenital si infantil Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt de cele mai multe ori provocate de defecte congenitale.-partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii apoase din camera anterioara. inchizand unghiul de drenaj. . Pe masura ce avanseaza cataracta. Glaucomul este estimat ca apare la aproximativ 30% din persoanele cu sindrom Stuge-Weber care determina cresterea presiunii la nivelul partii albe a globului ocular (sclera). cum este rubeola sau cum este o boala mostenita. datorita cresterii unei tumori sau ca urmare a unei complicatii a unei afectiuni medicale cum este diabetul -administrarea unor anumite medicamente cum sunt corticosteroizii folositi pentru tratarea unei infectii oculare sau a altor boli -glaucomul poate sa apara si in urma distrugerii si imprastierii materiilor colorate intraoculare (pigmenti) care se gasesc la nivelul irisului. cristalinul se ingroasa inchizand unghiul de drenaj al ochiului. Alti factori sunt tumorile care comprima si deplaseaza irisul anterior. Aceasta forma de glaucom secundar se numeste glaucom pigmentar. neurofibromatoza. conducand la pierderea progresiva a vederii pana la orbire -defectele care apar la nivelul irisului il fac sa se deplaseze anterior. Blocajul produce cresterea presiunii intraoculare si face ca irisul sa comprime sistemul de drenare al ochiului (sistemul trabecular). ceea ce duce la cresterea presiunii intraoculare. blocand unghiul de drenaj.

Se poate intampla sa apara simptome pe o perioada scurta de timp (glaucom cu unghi inchis subacut) care de obicei apar seara si dispar pana dimineata urmatoare sau poate sa apara simptomatologie severa (acuta) care necesita un tratament medical de urgenta. care se foloseste in vederea cu acuratete a detaliilor. Glaucomul cu unghi inchis poate sa nu provoace nici un simptom aparent sau simptome minore. In glaucomul cu unghi deschis singurul simptom care apareconsta inscaderea acuitatii vizuale. care apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului -halou color in jurul surselor de lumina -eritem al ochiului -greata si varsaturi. Scaderea acuitatii vizuale poate sa devina evidenta intr-un stadiu mai avansat al bolii. Se poate ca scaderea acuitatii vizuale sa nu fie observata decat atunci cand devine severa intrucat ochiul afectat mai putin compeseaza si pentru celalalt. indicand ca zona transparenta a ochiului (corneea) a suferit o leziune -marirea globilor oculari datorita cresterii presiunii intraoculare. Simptomele glaucomului cu unghi inchis apar de obicei la un singur ochi odata si de cele mai multe ori sunt: -vedere incetosata care apare brusc -durere severa. Campul vizual periferic se pierde inaintea celui central. Simptomele care apar in glaucomul congenital sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt: -ochi plini de lacrimi sau o sensibilitate la lumina (a copilului) -unul sau ambii ochi congestionati. Acest lucru nu apare la . Intre timp s-a pierdut foarte mult din acuitatea vizuala. avand un aspect exoftalmic (ochi protruzivi).Simptome Sus Simptomele difera in functie de tipul glaucomului.

presiunea crescuta provoaca lezarea rapida si permanenta a nervului optic -dupa ce apar simptomele se poate sa se instaleze orbirea permaneta in decursul catorva ore sau zile. Fara tratament. marind astfel zona de pierdere a vederii. -presiunea crescuta intraoculara sau alti factori externi pot provoca leziuni progresive ale nervului optic -campul vizual periferic este afectat la inceput. poate fi mentinuta acuitatea vizuala normala. astfel incat in timp sa apara orbirea. Pot sa apara episoade scurte de glaucom cu unghi inchis. unul din ochi este afectat mai mult decat celalalt. Punctele negre observate in ambele campuri vizuale se vor intalni intr-un punct comun. poate sa agraveze progresiv acuitatea vizuala. Glaucomul acut cu unghi inchis apare brusc si necesita tratament chirurgical de urgenta: -blocajul drenarii umorii apoase cauzeaza o crestere brusca a tensiunii intraoculare -daca nu se trataeaza de urgenta. In orice caz. Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent si afecteaza de obicei cate un ochi odata. Glaucomul cu unghi deschis. apare orbirea definitiva.adulti. Daca nu se trateaza. cea mai frecventa forma de glaucom. -prurit (mancarime) sau senzatie de nisip in ochi sau inchiderea ochilor in cea mai mare parte de timp. aceste episoade recurente pot deveni situatii de urgenta . Aproape jumatate din persoanele care au glaucom cu unghi inchis dezvolta boala si la celalalt ochi in urmatorii 5 ani. In aceasta forma de glaucom. acuitatea vizuala se modifica incet. Campul vizual central este afectat ultimul -daca glaucomul cu unghi deschis netratat afecteaza vederea centrala (care se foloseste la citit si vederea detaliilor obiectelor). afecteaza de cele mai multe ori ambii ochi simultan. Mecanism fiziopatogenetic Sus De cele mai multe ori glaucomul afecteaza la debut campul vizual periferic. Daca se identifica la debut si se trateaza corespunzator. astfel incat sa nu fie observata cand a evoluat.

Riscul de aparitie al glaucomului creste dupa varsta de 40 de ani. Glaucomul cu unghi deschis este asociat. In unele forme de glaucom congenital. in cele mai multe cazuri cu o presiune intraoculara mai mare decat normalul. Daca glaucomul cu unghi inchis nu se trateaza. Dar prezenta numai a unei tensiuni intraoculare crescute nu este un motiv de diagnostic al glaucomului si nu necesita intotdeauna tratament. Daca glaucomul congenital ramane netratat. nu se va accentua pierderea vederii sau inrautatirea problemelor existente suprasolicitand ochii (cum ar fi la citi sau statul la televizor). Presiunea intraoculara crescuta este singurul factor de risc care se poate trata. se va pierde in mod treptat vederea pana la orbire. Modificarile stilului de viata depind de severitatea afectiunii. poate sa apara rapid orbirea definitiva. dar nu poate sa refaca leziunile care s-au produs deja. Unele studii au indicat faptul ca printre persoanele cu POI 15-40% intre acestea isi pierd vederea in urmatorii 10 ani de evolutie.(glaucom acut cu unghi inchis) sau sa devina o problema de lunga durata (glaucom cronic cu unghi inchis). Persoanele cu varsta mai mare de 70 de ani au un risc de 4-7 ori mai mare de a dezvolta un glaucom decat cei cu varsta intre 40 si 50 de ani . Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucom infantil) sunt forme rare. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru glaucom difera in functie de tipul glaucomului. mai multe de 10% din persoanele cu varsta peste 40 de ani au o presiune crescuta intraocular (presiunea mai mare de 21 de mm Hg). Chiar daca exista glaucom. Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi deschis: -presiunea crescuta intraoculara (PIO). -varsta. Dar acestea pot fi forme foarte serioase de glaucom. s-au produs vindecari ale leziunilor nervului optic. Tratamentul pentru orice tip de glaucom poate sa amane sau sa previna pierderea vederii.

Modificarile de la nivelul globului ocular cum sunt excavatia papilei nervului optic. Leziunile la un ochi datorate glaucomului se asociaza cu o accentuare a leziunilor de la celalalt ochi. De asemenea au un risc mai mare de a se produce lezarea nervului optic decat albii -istoric familial de glaucom.-rasa. Este nevoie de cercetari mai exacte pentru a se indica legatura dintre acesti factori de risc si boala. Apare mai frecvent la femeile mai in varsta fata de barbatii cu aceeasi varsta . Este de 9 ori mai mare riscul de glaucom la rudele persoanelor care au glaucom. Un studiu a aratat ca afroamericanii peste 30 de ani au risc de a face glaucom la varste mai tinere decat albii. Diabeticii au o presiune mai mare intraoculara decat populatia generala. Populatia peste 40 de ani are un risc mai mare -sexul. boli cardiovasculare. In orice caz dovezile acestor studii sunt destul de inconsistente si este inca nesigur cum aceste afectiuni pot sa creasca riscul de glaucom cu unghi deschis. vasospasm periferic (spasm si ingustarea lumenului vasului sangvin) sau o cornee subtire. Studiile indica o serie de alti factori care pot fi implicati in aparitia bolii cum sunt tulburari de vedere la distanta (miopia) sau o presiune intraoculara crescuta (hipertensiune). Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi inchis: -rasa. Populatia din Asia de Estprecum si canadienii. cefalee migrenoasa. La populatia de culoare riscul pentru glaucom este de 4 ori mai mare decat la populatia alba. fara o crestere a presiunii intraoculare pot fi primele simptome de glaucom -pierdere a vederii la unul din ochi. De asemenea ei au un risc mai mare de a dezvolta un glaucom secundar datorita neovascularizatiei care apare si blocheaza sistemul de drenare al umorii apoase (sistemul trabecular) -alti factori de risc. neprovocat de alte afectiuni (numit glaucom cu unghi deschis primar). Altii factori de risc posibili -diabetul zaharat. Daca nu este tratat exista riscul aparitiei unor leziuni mai severe si la celalalt ochi in proportie de 29%. populatia din Alaska si Groenlanda au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului cu unghi inchis decat populatia generala -varsta.

Copiii nascuti din mame care au avut infectii virale in timpul sarcinii cum este rubeola au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului congenital . producand un atac de glaucom cu unghi inchis.infectii ale mamei in timpul sarcinii. daca pupilele acestora stau dilatate mult timp. Factorii de risc pentru glaucomul congenital: . facandu-l sa se blocheze mai usor -istoricul familial este un factor de risc pentru aparitia bolii -prezenta glaucomului cu unghi inchis la un ochi creste riscul de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Persoanele care prezinta de la nastere un unghi de drenaj mai ingust pot sa dezvolte in timp un glaucom cu unghi inchis.-defecte congenitale. .factorii genetici. Hipermetropii au risc mai mare de aparitie a glaucomului cu unghi inchis intrucat au un glob ocular mai mic si astfel unghiul de drenaj este mai ingust. Aproape jumatate din persoanele care au avut un atac de glaucom la un ochi pot sa dezvolte boala si la celalalt in urmatorii 5 ani. aproape 10% din nou nascuti mostenesc boala. Timpul cat stau dilatate. difera de la persoana la persoana -hipermetropia (vedere cu dificultate a obiectelor situate aproape). Consultul de specialitate Sus Se vor contacta imediat serviciile medicale de urgenta daca apar urmatoarele simptome ale atacului de glaucom cu unghi inchis (glaucom acut): -incetosarea brusca a vederii -durere puternica la nivelul ochiului afectat -inrosirea ochiului afectat -greata si varsaturi -vederea unui halou colorat in jurul surselor de lumina.

Deciziile pentru tratarea glaucomului se iau prin consularea oftalmologului. lispa unui examen oftalmologic in ultimul an sau mai mult. Medici specialisti recomandati Sus Urmatorii medici pot diagnostica glaucomul: -optometrist -oftalmolog. varsta peste 40 de ani. Este nevoie de examinarea oftalmologica sau optometrica pentru evidentierea de semne de glaucom -existenta glaucomului si aparitia de simptome datorita tratamentului medicamentos administrat. Daca la examenul oftalmologic se observa o presiune intraoculara crescuta si nu exista alti factori de risc pentru glaucom. Optometristul nu poate trata glaucomul. . Expectativa vigilenta Sus Expectativa vigilenta nu se recomanda daca exista semne ale unui atac de glaucom cu unghi inchis. Dar se recomanda examinarea regulata a presiunii intraoculare si de asemenea examinari regulate oftalmologice pentru a se diagnostica boala daca este cazul. se poate amana tratamentul.Se recomanda adresarea la medic in urmatoarele conditii: -vederea unor puncte negre (miodesopsii) in campul vizual periferic la unul sau la ambii ochi -dificultati de vedere care apar treptat -existenta unui istoric familial de glaucom cu unghi deschis.

Perimetria este o investigatie scumpa si care necesita mult timp de aceea nu se face ca un examen screening de rutina sau ca alte investigatii mai rapide pentru glaucom. Detectarea precoce si tratarea unui glaucom cu unghi deschis sunt importante pentru a controla boala si a preveni pierderea vederii. . Pentru glaucom se examineaza zona prin care nervul optic paraseste globul ocular (numita papila sau disc optic).Investigatii Sus Pentru diagnosticarea glaucomului se face o anamneza si un examen fizic. Poate fi nevoie de un tratament de urgenta in cazul in care exista un atac de glaucom cu unghi inchis. Persoanele care prezinta leziuni ale nervului optic vor avea si tulburari de vedere pe partea afectata -gonioscopia foloseste lentile speciale pentru a vizualiza unghiul de drenare a umorii apoase. Presiunea normala intraoculara este intre 10 si 21 mmHg. Perimetria se face ca parte a examinarilor pentru urmarirea evolutiei glaucomului. Oftalmologul va cauta semne de lezare a nervului optic in polul posterior al globului ocular pentru a stabili daca este prezenta afectiunea si care este severitatea ei. Daca se suspecteaza glaucom se va face o trimitere catre medicul oftalmolog pentru a realiza mai multe investigatii si a face un tratament. Acesta este un test obisnuit pentru o evaluare initiala pentru a se diagnostica sau nu glaucomul -tonometria masoara presiunea intraoculara. Acestea se fac pentru a se examina cat de bine sunt vazute detaliile obiectelor si pentru vederea obiectelor din campul periferic si central care pot semnifica o leziune la nivelul nervului optic cauzata de glaucom. Aceasta este cea mai buna examinare pentru a se pune diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Istoricul medical si rezultatele urmatoarelor investigatii poate determina punerea diagnosticului: -oftalmoscopia utilizata pentru a vedea interiorul globului ocular. Persoanele cu glaucom au o presiune mai mare decat normalul -examinare prin biomicroscop se folosete pentru a mari toate partile componente ale globului ocular. Lezarea nervului optic care apare in glaucom se poate diagnostica prin oftalmoscopie. Prin aceasta metoda se poate face si gonioscopia si tonometria -examinarea campului vizual (perimetria) si a acuitatii vizuale.

se vor face examinari oftalmologice de rutina inclusiv tonometrie si gonioscopie pentru a se monitoriza boala. Testarea grosimii corneei este un nou concept si se fac studii in continuare pentru a se determina acuratetea metodei in predictia glaucomului. masurarea presiunii intraoculare (tonometria) nu trebuie facuta ca singura investigatie pentru diagnosticarea glaucomului. Este cu atat mai necesar pentru cei cu factori de risc sa fie supusi unui examen screening in fiecare an. Diagnostic precoce Sus Intrucat multe persoane cu glaucom prezinta o presiune normala intraoculara. O cornee mai subtire central este considerata factor de risc pentru glaucom. sunt mai rar accesibile. Intrucat acestea sunt investigatii mai noi. analiza GDx a fibrelor nervului optic. se va face o examinare a acuitatii vizuale ramase pentru gasirea de metode eficiente de folosire maxima a vederii si de mentinere a unui stil cat mai bun de viata. Se pot face mai multe examinari pentru a se stabili care sunt leziunile produse de glaucom asupra nervului optic. Daca exista deja glaucomul si a aparut o pierdere semnificativa a vederii. Este recomandat ca toate persoanele peste 20 de ani sa efectueze un examen screening pentru depistarea glaucomului. Perimetria se face o data pe an dupa ce s-a pus diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Persoanele cu un risc crescut sunt reprezentate de: -persoanele peste 65 de ani . Studii recente au sugerat ca masurand grosimea structurii transparente a ochilui (corneea) cu investigatii cum sunt ecografia pahimetrica poate permite medicului specialist sa determine care este riscul de glaucom. Acestea sunt tomografia Heildelberg a retinei. tomografia pe lungimea nervului optic pentru a se observa continuitatea sa. Necesita asocierea ei cu alte metode pentru un diagnostic cat mai exact.Dupa stabilirea diagnosticului de glaucom cu unghi deschis.

Atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut succes in scaderea PIO. Optiunile terapeutice includ medicatie. Totusi. Tratament medical Sus Tratamentul glaucomului se concentreaza pe mentinerea vederii prin incetinirea evolutiei leziunilor de la nivelul nervului localizat in partea posterioara a ochiului (nervul optic). tratament laser si tratament chirurgical. tratamenul laser si cel chirurgical pot fi de prima alegere mai ales in cazurile moderate pana la severe. Studiile arata ca atat terapia medicala cat si cea chirurgicala sunt eficiente. dar riscurile si . majoritatea tratamentelor glaucomului sunt indreptate spre scaderea presiunii de la nivelul ochiului (presiunea intraoculara. in anumite cazuri. sunt luate in considerare tratamentul laser si tratamentul chirurgical. In Statele Unite. Lezarea nervului optic se poate produce la orice valoare a presiunii intraoculare. tratamentul nu poate restitui vederea ce a fost pierduta din cauza glaucomului. Scaderea PIO poate ajuta la prevenirea aparitiei unor leziuni ulterioare la nivelul nervului optic. La adulti. la anumiti copii. cum ar fi operatia pentru cataracta -diabetici -tensiune arteriala crescuta (hipertensivi) -cei tratati cu medicamente corticosteroidiene -cei cu istoric familial de glaucom. anumite leziuni produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. tratamentul este inceput de obicei prin administrarea unei medicatii. chiar si la valorile considerate normale. La ora actuala. PIO). cei din Asia de est sau persoane descendente din acele zone (pentru glaucom cu unghi inchis) -hipermetropii (risc crescut pentru glaucomul cu unghi inchis) -leziune oculara in urma unui tratament chirurgical.-afroamericanii (pentru glaucom cu unghi deschis). Totusi.

tratament laser sau alt tip de tratemnt chirurgical.beneficiile pot diferi in functie de tipul glaucomului. Totusi. Tratament initial Sus Pacientilor diagnosticati cu glaucom li se stabileste o tinta a presiunii intraoculare pentru fiecare ochi. Daca PIO este suficient de mare. Glaucomul cu unghi inchis este uneori o afectiune ce necesita interventie de urgenta (glaucomul cu unghi inchis acut) deoarece blocarea fluidului la nivel ocular poate duce la o crestere brusca a PIO ceea ce duce la aparitia rapida a leziunilor la nivelul nervului optic. Tratamentul glaucomului cu unghi deschis implica medicatie (picaturi de ochi) ce scade PIO. Pe parcursul tratamentului. varsta. Reducearea PIO la pacientii cu glaucom cu unghi deschis incetineste progresia bolii si ajuta la prevenirea reducerii ulterioare a vederii. Aceasta tinta este fixata in functie de gradul leziunilor de la nivelul nervului optic si de PIO la care aceasta leziune s-a produs. Glaucomul cu unghi inchis acut duce la aparitia unei dureri semnificative la nivel ocular. Pacientul cu glaucom trebuie sa isi consulte medicul in privinta tuturor optiunilor terapeutice iar acesta sa determina care optiune ar fi cea mai buna in situatia data. Presiunea intraoculara tinta este cu aproximativ 20% mai mica decat presiunea intraoculara anterioara. In Statele Unite. deoarece expune pacientul la riscurile si cheltuielile unui tratament de lunga durata. picaturile de ochi (colir) pentru scaderea PIO sunt de obicei prima optiune terapeutica. Sunt necesare consulturi oftalmologice regulate in conditiile in care exista PIO ridicata fara a fi prezente semne de glaucom. alte optiuni terapeutice (laser sau chirurgie) pot fi uneori considerate drept optiuni terapeutice initiale in cazul pacientilor cu glaucom cu unghi deschis moderat pana la sever. Glaucomul cu unghi inchis acut . se va initia terapia medicamentoasa pentru scaderea PIO si prevenirea pierderii vederii. decizia de incepere a tratamentului in absenta existentei unor leziuni de nerv optic este foarte importanta. Totusi. rasa si alti factori. tinta presiunii intraoculara poate fi modificata pentru a preveni aparitia leziunilor la nivelul nervului optic.

Oftalmologul va analiza modificarile de la nivelul nervului optic ce indica agravarea afectiunii in ciuda tratamentului si daca este nevoie. Persoanele ce prezinta canale de drenaj inguste vor dezvolta mai probabil glaucom cu unghi inchis.necesita interventie terapeutica de urgenta. Tratament de intretinere Sus Odata ce tratamentul pentru glaucom a fost inceput. Poate. Acestia pot fi indrumati spre centre de consiliere unde vor fi ajutati sa se obisnuiasca cu aceasta situatie. se va lua in considerare terapia laser. Uneori poate fi utilizata terapia medicamentoasa. Cei ce prezinta glaucom cu unghi inchis vor necesita evaluari regulate ale unghiurilor de drenaj si a PIO. Daca presiunea intraoculara continua sa fie crescuta sau daca leziunile la nivelul nervului optic sa inrautatesc in ciuda tratementului cu picaturi pentru ochi. In conditiile in care glaucomul poate duce la o pierdere semnificativa a vederii inainte de a fi detectat. aceasta nu are efecte pe termen lung. In timpul acestor evaluari este masurata de obicei PIO. va ajusta PIO tinta. incluzand medicatie pentru scaderea PIO. constientizarea acestei afectiuni poate fi greu de realizat. medicul va efectua o evaluare a vederii scazute. Glaucomul congenital necesita in aproape toate cazurile corectia chirurgicala a defectului. Daca aceasta afectiune nu este tratata de urgenta. oftalmologul va efectua evaluari periodice ale functiei oculare. monitorizarea unghiului de drenaj si chiar terapie chirurgicala. Vizitele la medic pot fi zilnice pana la atingerea PIO tinta. vizitele la medic vor fi efectuate la fiecare 3 pana la 6 luni. . sa includa sugestii in ceea ce priveste consilierea si antrenarea in a face fata vederii reduse. Aceasta evaluare va ajuta medicul si pacientul in gasirea celor mai bune modalitati de folosire a vederii ramase. Este posibila instituirea terapiei laser pentru prevenirea inchiderii bruste a unghiului de drenaj. dar de obicei. Persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune pot resimti o stare de suparare si depresie. orbirea se poate instala rapid. In cazul pacientilor ce au suferit o pierdere semnificativa a vederii. Odata ce aceasta a fost atinsa. de asemenea.

La adulti. tratamentul chirurgical este aplicat in stadiile initiale ale bolii. Tratament in cazul agravarii bolii Sus Tratamentul chirurgical in glaucom este necesar numai in cazul scaderii progresive a vederii si nereducerii PIO sub tratament medicamentos sau laser. Tratamentul chirurgical poate consta in crearea unei alte zone prin care lichidul sa paraseasca ochiul. dar poate preveni lezarea in continuare a nervului optic si poate mentine vederea ramasa. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. terapiei chirugicale sau ambelor. Ar putea constitui un inconvenient administrarea de picaturi oculare la anumite intervale orare. precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari care pot imbunatati conditiile de viata ale persoanelor cu vedere redusa. La anumite persoane. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere si tehnologii adaptative. tratamentul chirurgical poate consta in distrugerea unei portiuni a structurii oculare implicate in secretia lichidului intraocular (corpul ciliar) cu scopul de scadere a secretiei lichidiene. Picaturile de ochi sunt de obicei utilizate pentru tratamentul glaucomului. leziunile la nivelul nervului optic produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. In anumite tari. In anumite cazuri. Acest tip de interventie este rezervat de obicei cazurilor avansate de glaucom pentru care alte forme de tratament nu au fost eficiente. aceste . pentru tot restul vietii. de obicei picaturi pentru ochi (colir) sunt utilizate pentru reducerea PIO fie prin scaderea cantitatii de lichide secretate la nivel ocular. precum Marea Britanie. De retinut! Glaucomul nu poate fi vindecat. Este important de inteles ca tratamentul glaucomului va fi administrat cel mai probabil toata viata. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii. Tratamentul la domiciliu poate fi util in ajutarea pacientului in a se adapta efectelor glaucomului. La anumiti copii.Medicamentele. tratamentul glaucomului nu poate restitui vederea pierduta din cauza acestei afectiuni. dar PIO poate fi controlata cu ajutorul medicamentelor. Uneori. fie prin cresterea drenajului lichidelor de la nivel ocular. vor fi utilizate zilnic.

Profilaxie Sus Majoritatea factorilor de risc (precum varsta.picaturi pot duce la aparitia unui anumit nivel de disconfort. Pentru persoanele ce au un istoric de glaucom in familie sau care prezinta alti factori de risc pentru glaucom este necesara o consultare cu medicul specialist pentru efectuarea unor evaluari ale functiei oculare mai frecvente. Totusi. majoritatea acestor terapii alternative fie nu au fost studiate. Persoanele cu risc crescut necesita controale regulate efectuate de catre un medic oftalmolog. o degradare permanenta si care poate duce in cele din urma la orbire. adesea nedetectabila a vederii. Este importanta respectarea indicatiilor de administrare si a intervalelor orare pentru ca aceste picaturi sa fie eficiente. Respectandu-se . Deoarece glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu poate preveni intotdeauna pierderea in continuare a vederii. poate duce la o degradare lenta. pacientii suferinzi de glaucom incearca metode terapeutice alternative precum acupunctura sau marijuana. Asemenea tratamente pot fi scumpe si unele pot fi periculoase pentru sanatate. Spre deosebire de alte afectiuni cronice in care neadministrarea medicatiei duce la aparitia unei simptomatologii evidente. Totusi. Aceste teste pot fi efectuate de un medic oftalmolog. Persoanele in varsta peste 20 de ani vor necesita un consult oftalmologic ce cuprinde si teste pentru glaucom la fiecare 3 pana la 5 ani. de utilizarea de catre acesta a medicatiei conform prescriptiei medicale si de efectuarea de evaluari de rutina pentru monitorizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor. neadministrarea medicatiei pentru glaucom asa cum a fost prescrisa nu va duce la aparitia unor simptome evidente. fie au fost dovedite ineficiente. Tratament ambulatoriu Sus Succesul tratamentului glaucomului depinde de gradul de informare al pacientului. rasa si istoricul familial) pentru glaucom nu pot fi modificati.

Cand pupila se dilata. Este posibila modificarea medicatiei . notite atasate de oglinda sau de masa. sau orice alt dispozitiv de atentionare. pot ajuta la o adminsitrare corecta a medicamentului.aceste principii se pot reduce sansele de pierdere a vederii: . Se poate folosi un cod al culorilor pentru capacele tuburilor de medicamente pentru a facilita retinerea momentului de administrare. Daca unghiurile de drenaj ale umorii apoase sunt inguste si exista riscul de aparitie al glaucomului cu unghi inchis. Daca apar efecte secundare trebuie consultat medicul specialist. medicul oftalmolog trebuie informat in legatura cu toate medicamentele administrate pacientului.este recomandata purtarea in portofel a unui card sau orice mod de identificare care sa precizeze ca purtatorul prezinta glaucom. De asemenea. precum anumite medicamente antihistaminice sau medicamente pentru raul de miscare. medicul va avertiza pacientul in legatura cu administrarea de medicamente ce dilata (maresc diametrul) pupila. Cardul ar trebui sa prezinte toate medicamentele administrate. tipul activitatilor practicate si de stilul de viata. Cu ajutorul medicului pot fi gasite modalitati de utilizare la maxim a vederii ramase. precum modul corect de aplicare al picaturilor de ochi. Gradul de severitate al afectarii depinde de severitatea reducerii vederii. A trai cu vederea redusa Reducerea vederii determinata de glaucom poate afecta viata unei persoane in mai multe feluri. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari. Anumite sfaturi pentru scaderea efectelor adverse ale medicatiei glaucomului. se pot folosi ceasurile cu alarma. unghiurile de drenaj se pot inchide ceea ce duce la aparitia glaucomului cu unghi inchis.administrarea de medicamente fara prescriptie medicala (medicamente tip OTC) trebuie discutata in prealabil cu medicul specialist. Pentru a nu se uita momentul administrarii. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. .medicatia pentru glaucom trebuie utilizata asa cum a fost prescrisa de medic. Anumite medicamente trebuie evitate. Toti medicii ce trateaza un pacient cu glaucom trebuie atentionati de afectiunea acestuia . Daca apar probleme in ceea ce priveste respectarea programului de administrare al medicamentelor trebuie consultat medicul specialist. inclusiv medicatia pentru glaucom. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii.

Tratament medicamentos Sus Medicatia pentru reducerea presiunii intraoculare (PIO) este folosita in toate tipurile de glaucom. inregistrarea intr-un grup de suport pentru oamenii cu aceasta afectiune ar putea fi de ajutor. medicatia poate fi utilizata pentru reducerea PIO si reducerea gradului de opacitate de la nivelul suprafetei globului ocular (cornea). medicatia poate fi utilizata pentru scaderea presiunii intraoculare. tratamentul laser este aplicat la scurt timp dupa acesta pentru a preveni un episod recurent. Fumul are efecte toxice . este recomandabila discutia cu medicul. In conditiile in care glaucomul este o afectiune cronica. De asemenea. pastile. acest lucru se intampla doar la 60% pana la 65% dintre cei ce fumeaza marijuana. Pentru a le face mai bina fata. exista consilieri specializati in ajutarea oamenilor ce se confrunta cu o pierdere a vederii. In cazul glaucomului congenital. constientizarea acestei afectiuni este adesea dificila. picaturile de ochi sunt primele utilizate. Exista multa publicitate in jurul ideii folosirii marijuanei in tratamentul glaucomului. Intr-un atac acut de glaucom cu unghi inchis. Pacientii pot resimti furie si frica sau o stare de tristete sau chiar instalarea unei stari depresive. insa efectul nu dureaza mai mult de 3 pana la 4 ore. tratamentul laser va fi aplicat imediat. Inhalarea fumului de marijuana a fost demonstrat ca reduce PIO cu 25%. familia si prietenii. Daca medicatia nu reduce PIO. pe cale intravenoasa. Medicatia in acest caz nu este eficienta pentru o perioada lunga de timp si este de obicei utilizata pana in momentul in care se poate efectua interventia chirurgicala. nu toate persoanele ce folosesc marijuana au o asemenea reducere a PIO. Aceste sentimente sunt perfect normale. In majoritatea cazurilor. solutie cu administrare orala sau in situatii de urgenta.In conditiile in care glaucomul duce adesea la pierderea semnificativa a acuitatii vizuale. Medicatia ce inchide pupila (pupiloconstrictoare) ar putea fi folosita pentru deschiderea unghiului de drenaj. De asemenea. Daca medicatia reduce PIO dupa un episod acut de glaucom cu unghi inchis. Medicatia poate fi administrata sub forma de picaturi de ochi. Mecanismul de actiune al acestora se bazeaza fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului.

in special palmanii. PIO tinta a unei persoane poate necesita ajustari in cazul in care leziunile nervului opic evolueaza in ciuda tratamentului. In majoritatea cazurilor. Medicamentele ce cresc cantitatea de lichid drenata de la nivel ocular sunt: . Medicamentele ce reduc cantitatea de lichid secretata intraocular sunt: . Cantitatea de marijuana pe care o persoana ar trebui sa o fumeze pentru a mentine PIO scazuta duce la aparitia unor efecte secundare semnificative. fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular. Medicatia pentru tratamentul galucomului determina reducerea presiunii intraoculare (PIO). Datorita acestor efecte toxice si psihoactive.agonisti adrenergici . scopul este de a preveni evolutia leziunilor de nerv optic prin reducerea PIO. fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. Valoarea PIO ce duce la aparitia leziunilor de nerv optic variaza de la o persoana la alta.analogi de prostaglandine.asupra altor parti ale organismului. aceasta situatie se poate agrava chiar daca medicatia utilizata a determinat valori normale ale PIO. In cazul in care glaucomul a produs reducerea vederii.colinergice . precum si datorita nivelului redus al efectului benefic de reducere a PIO.beta blocantele . medicatia folosita pentru tratamentul glaucomului . De aceea.agonisti adrenergici . iar substantele din fumul inhalat determina modificari ale statusului mental.hiperosmotice. De retinut! Atunci cand medicamentele sunt utilizate pentru tratamentului glaucomului.inhibitori ai anhidrazei carbonice . nu este folosita o tinta unica a PIO pentru toata lumea. marijuana nu este considerata o optiune terapeutica buna in cazul pacientilor cu glaucom si nu este recomandata pentru tratamentul acestora.

Tratament chirurgical Sus Tratamentul chirurgical nu este intotdeuna necesar pentru tratamentul glaucomului.imediat dupa inceperea unei terapii medicamentoase este recomandata efectuarea unui consult medical pentru a se evalua eficacitatea acesteia. aparitia efectelor secundare sau orice probleme aparute cu programul de administrare. Aparitia efectelor secundare trebuie raportata medicului oftalmolog . prevenind degradarea vederii si orbirea. Ar putea fi un inconvenient administrarea de picaturi de ochi la anumite intervale de timp. ajustarea dozelor sau chiar oprirea lor.trabuie utilizata zilnic pentru tot restul vietii. In timp ce noile tehnici chirurgicale pentru glaucom implica mai putine efecte secundare. Medicatia controleaza in multe cazuri PIO. in cazul unora dintre ele. Medicatia utilizata in tratamentul glaucomului poate fi scumpa. Ar putea fi de ajutor utilizarea unor instrumente de masurare exacte. perioada de timp pentru care medicatia va fi incercata si posibilele efecte secundare ale acesteia. De asemenea. Trebuie respectata prescriptia medicala pentru administrarea picaturilor pentru ca acestea sa aiba efectul scontat: . mai intai va fi incercata terapia .este necesara analiza impreuna cu medicul a telurilor tratamentului. tratamentul medicamentos are in continuare efecte secundare mai reduse decat tratamentul chirurgical. Multe persoane ce primesc tratament medical nu vor necesita niciodata tratament chirurgical pentru glaucom.cunoasterea modului corect de aplicare al picaturilor de ochi poate duce la cresterea eficacitatii medicatiei si la evitarea aparitiei efectelor secundare. Alte medicamente administrate la un pacient cu glaucom vor necesita. Ar putea fi de folos utilizarea unui carnet medical in care sa se noteze medicatia si momentul de administrare al acesteia. Toti medicii ce evalueaza un pacient cu glaucom trebuie instiintati de afectiunea acestuia si de medicatia pe care acesta o primeste. Inainte ca tratamentul chirurgical sa fie luat in considerare. utilizarea de capace multicolorate pentru recipientele de medicamente poate ajuta la recunoasterea medicamentelor . Picaturile de ochi ar putea de asemenea duce la aparitia unui nivel de disconfort.

Acest tip de interventie chirurgicala presupune creerea unei portite prin care lichidul sa fie drenat de la nivelul ochiului.medicala.glaucom cu unghi inchis acut.reducerea PIO prin deschiderea unghiurilor de drenaj blocate sau prin creerea unor noi zone de drenaj pentu umoarea apoasa.mentinerea sanatatii nervului optic . Tipuri de tratament chirurgical Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru tratamentul glaucomului la adult. terapia chirurgicala in stadiile incipiente in cazul glaucomului cu unghi deschis poate fi mai eficienta decat picaturile de ochi (colir) pentru reducerea PIO si prevenirea orbirii. Daca terapia laser nu este eficienta. In anumite situatii. In anumite cazuri. Copii cu glaucom congenital necesita tratament chirurgical pe cat de repede posibil pentru prevenirea orbirii. care permite drenarea fluidului de la nivleul portiunii anterioare a ochiului intr-o zona de la care poate fi drenat in afara ochiului. Pacientii ce prezinta glaucom cu unghi inchis la un ochi vor necesita tratament laser si la celalat ochi pentru a preveni aparitia glaucomului si la acesta. tratamentul chirurgical este necesar si in cazul glaucomului cu unghi deschis. De asemenea persoanele ce prezinta unghiuri de drenaje ale umorii apoase inguste pot necesita terapie laser pentru prevenirea aparitiei glaucomului cu unghi inchis acut. in special la persoanele ce prezinta PIO crescuta din stadiile incipiente sau glaucom sever. Tratamentul laser poate crea un orificiu la nivelul irisului permitand drenarea fluidului de la nivelul ochiului. Terapia laser ar putea fi necesara inca din stadiile initiale pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis. Tratamentul chirurgical este indicat in: .glaucomul cu unghi deschis. Aceasta procedura este folosita in cazul .interventia chirurgicala pentru cresterea drenajului umorii apoase de la nivelul ochiului. de obicei confectionat din plastic. Scopul principal al terapiei chirugicale in glaucom este mentinerea vederii prin: . In cazurile de glaucom sever. interventia chirurgicala presupune montarea unui sistem de filtrare (seton). se iau in considerare interventii chirurgicale clasice precum iridectomia si trabeculectomia . interventia chirugicala este efectuata pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase la pacientii cu glaucom. Daca PIO se mentine la un nivel inalt sau daca leziunile de la nivelul nervului optic evolueaza in ciuda medicatiei. .

poate fi efectuata utilizand o sonda criogenica aplicata extern sau chirurgia deschisa. anumite persoane cu glaucom sever sau complicat pot necesita iridectomia chirurgicala . Tratamentul chirurgical pentru glaucomul congenital Pentru glaucomul congenital exista doua interventii usor diferite prin care se incearca deschiderea directa a unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. Aceasta interventie presupune creerea unei noi deschizaturi in zona irisului ce permite curgerea lichidului la nivel ocular. Astazi. se poate efectua o interventie de distrugere a portiunii ochiului implicata in secretia acestui fluid (corpii ciliari). dar nu sunt folosite la adulti. Interventiile ce au drept scop reducerea cantitatii de lichid de la nivelul ochiului sunt indicate numai in cazul persoanelor cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma utilizarii tratamentului medical sau a altor tipuri de interventii chirurgicale. iridectomia laser poate fi efectuata in locul iridetomiei chirurgicale. reducandu-se astfel presiunea intraoculara.interventia chirurgicala efectuata pentru reducerea cantitatii de umoare apoasa secretata la nivel ocular. In anumite cazuri.interventie chirurgicala pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj. atunci se pot tenta trabeculectomia sau interventia seton. Daca aceste interventii esueaza la copii. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. Sunt in mod egal eficiente la copii. . Aceasta interventie este indicata si in cazul aparitiei de tesut cicatriceal in urma interventiilor anterioare. Este utilizata pentru tratarea atacul de glaucom cu unghi inchis acut sau pentru prevenirea apartitiei glaucomului cu unghi inchis la persoanele ce prezinta unghiuri de drenaj inguste.chirurgie cu sunt tubular (cu seton) . Aceasta interventie chirurgicala poate fi efectuata numai cu ajutorul laserului. Totusi. In cazul in care alte interventii chirurgicale nu reusesc sa imbunatateasca circulatia lichidului la nivel ocular.tratamentului glaucomului cu unghi deschis si a glaucomului cu unghi inchis cronic .trabeculectomie .

De retinut! Medicatia poate fi utilizata inaintea interventiei chirurgicale pentru a reduce gradul de opacitate al corneii. Exista si alte probleme ce trebuie discutate cu medicul specialist inainte de a lua decizia unui tratament chirurgical. Un factor ce trebuie luat in considerare consta in alegerea ochiului ce trebuie operat mai intai. Pentru anumite persoane.trabeculotomie. Efectuarea mai multor astfel de interventii de-a lungul .goniotomie . Vederea poate fi afectata pentru saptamani si luni dupa interventia chirurgicala. tratamentul chirurgical reduce sansele de pierdere ulterioara a vederii. decizia de tratament chirurgical trebuie luata impreuna cu medicul analizand riscurile si beneficiile interventiei.interventia chirurgicala determina imediat dupa aceasta o inrautatire a vederii. Tratamentul pentru cataracta poate fi efectuat simultan cu cel pentru glaucom. Cataracta (opacifierea lentilei de la nivelul ochiului-cristalinul) poate aparea in urma tratamentului chirurgical pentru glaucom si acesta este motivul pentru care interventia chirurgicala nu este o metoda terapeutica de prima intentie in cazul glaucomului cu unghi deschis. persoana nu resimte durere si nici pierderea acuitatii vizuale . Totusi. Cataracta poate aparea si la persoanele ce sufera de glaucom fara ca acestia sa fi suferit o interventie chirurgicala.. Daca aceste interventii se efectuaza simultan. Interventiile prin care se distrug corpii ciliari implicati in secretia umorii apoase (interventii ciclodistructive) sunt folosite de obicei atunci cand alte tratamente. inclusiv alte tratamente chirurgicale. acest fenomen apare de obicei la persoanele in varsta. au esuat. acuitatea vizuala nu va fi niciodata la fel de buna ca inainte de interventia chirurgicala. se poate observa o imbunatatire a vederii postchirurgie. Ca si in cazul oricarui alt tip de interventie chirurgicala. Decizia de a accepta sau nu interventia chirurgicala este de obicei mai greu de luat in cazul celor cu glaucom decat in cazul altor afectiuni deoarece: .in multe cazuri. Tratamentul chirurgical nu vindeca complet glaucomul.

Anumite terapii alternative . Glaucomul determina orbire prin distrugerea celulelor nervoase dispuse in partea posterioara a globului ocular si se produce adesea fara o crestere PIO. aceasta PIO scazuta se mentine doar pentru cativa ani. mai degraba decat o boala determinata doar de o PIO crescuta. In conditiile in care glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu previne in toate cazurile evolutia pierderii vederii. Aceasta poate duce la inmuierea globului ocular determinand opacifierea cristalinului (cataracta). Acest lucru are o importanta majora in conditiile in care tratamentele viitoare vor putea proteja celulele nervoase de la nivel ocular de efectele glaucomului (terapie neuroprotectiva). Anumite tipuri de glaucom cu unghi deschis raspund mai bine la tratamentul laser decat altele. Din nefericire.erau mai putin probabil sa necesite medicatie multipla pentru controlul PIO. Astfel de terapii sunt in testare. au fost tratati fie cu laser fie cu medicamente. precum acupunctura sau marijuana.au avut presiuni mai mici intraoculare. Intr-un studiu efectuat pe un numar mare de persoane. Multi medici considera ca glaucomul este o boala neurodegenerativa. cei ce au avut glaucom cu unghi deschis. Tratamentul laser poate fi folosit pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis inainte ca tratamentul medicamentos sa fie incercat. Altii pot prezenta o crestere a PIO. dar nici una nu s-a dovedit pana acum sigura si eficienta in tratamentul glaucomului. Rezultatele studiului au aratat ca cei ce au primit tratament laser: . De asemenea au suferit o pierdere mai redusa a vederii pe o perioada de 3. Pentru anumite persoane. nu toate persoanele tratate cu laser prezinta o PIO redusa in urma tratamentului. Alte tratamente Sus Tratamentul laser se bazeaza pe utilizarea luminii tip laser in locul instrumentelor chirurgicale clasice si poate fi utilizat in cazul anumitor persoane suferind de glaucom.5 ani comparativ cu cei tratati medicamentos . persoanele suferind de aceasta boala pot fi tentate sa incerce terapiile alternative.timpului poate duce la distrugerea unei portiuni prea mari din corpii ciliari. astfel incat se secreta o cantitate prea mica de umoare apoasa.

Anumite astfel de terapii alternative pentru tratamentul glaucomului pot ficostisitoare si consumatoare de timp. in anumite situatii. Iridotomie laser Tratamentul laser pentru scaderea cantitatii de lichid secretata la nivel ocular Atunci cand alte interventii chirurgicale esueaza in a imbunatati curgerea umorii apoase in ochi. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. Optiuni terapeutice Sus Tratamentul laser pentru cresterea drenajului lichidului de la nivel ocular Tratamentul laser pentru cresterea drenajului de la nivel ocular implica interventia la nivelul unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. Aceste interventii sunt utilizate pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis sau a glaucomului cu unghi inchis cronic Trabeculoplastia laser Sclerostomia laser Tratamentul laser pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj Tratamentul laser pentru prevenirea unghiului de drenaj implica efectuarea unei noi deschizaturi la nivelul irisului ce permite curgerea lichidului prin ochi. reducandu-se astfel PIO.sau complementare au fost testate in glaucom. pot fi incercate interventiile pentru distrugerea corpilor ciliari. cateva pot fi chiar periculoase pentru sanatate. Aceasta interventie este utilizata pentru tratamentul atacului acut de glaucom cu unghi inchis si poate preveni aparitia glaucomului cu unghi inchis la persoanele cu unghiuri de drenaj inguste. o sonda introdusa in ochi poate fi utilizata pentru tratamentul direct al corpilor . Aceste interventii sunt utilizate si in cazul formarii de tesut cicatriceal in urma interventiei chirurgicale. Cel mai adesea. aceasta interventie se realizeaza fara a se patrunde in globul ocular. Interventiile pentru scaderea cantitatii de umoare apoasa secretata sunt utilizate doar la pacientii cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma tratamentului medicamentos sau a altor tipuri de tratamente chirurgicale. insa majoritatea nu au fost studiate si nici nu a fost demonstrata eficacitatea acestora. Totusi.

Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. Ciclofotocoagulare laser De retinut! Tratamentul laser este primul incercat atunci cand medicatia pentru glaucom nu este eficienta in reducerea PIO.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa.ciliari. Daca terapia laser nu este eficienta. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). Efectele anumitor terapii laser nu se mentin pe o perioada mare de timp.uveita anterioara . care este format din iris (irita). localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana).uveita acuta sau cronica . Uveita mai poate fi clasificata astfel: . posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. insa. Repetarea terapiilor laser. a tratamentului medicamentos sau a altor tratamente chirurgicale poate fi necesara dupa o perioada de timp. . se pot tenta alte terapii chirurgicale. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot.uveita posterioara (panuveita). in: .

Generalitati 2. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. cauza primara este infectia. Diagnostic 3. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut.In general. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. Practic. Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. "ca seul de oaie". in toate formele de uveita anterioara. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. iar nodulii irisului lipsesc. . Cuprins articol 1. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. Cauze 4. si se pot observa noduli la nivelul irisului. In cazuri rare. cu durere unilaterala. precipitatele keratinice sunt mai mici. fotofobie si diminuarea vederii. In uveita negranulomatoasa. hiperemie.

sifilis . Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare.Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare.sarcoidoza (afectare bilaterala) .colita ulcerativa . in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate. Boala Behcet produce atat uveita anterioara.spondilita anchilozanta . Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. In cazurile severe. cat si uveita posterioara. Afectarea bilaterala este obisnuita.tuberculoza pulmonara . Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. cu modificari marcate ale vaselor retiniene. edemului macular. Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. Acestea includ: . Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene.sindrom Reiter . cu hipopion recurent. Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. leziunilor inflamatorii ce implica macula.sacroileita .boala Crohn.psoriazis .

Criptococcus . sprancene sau par depigmentate .oftalmia simpatica. . Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare. Dezlipirea de retina. adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara. Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper). pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. Tratament Sus De regula..sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. Uneori. polioza .virusul herpes zoster .Toxoplasma . Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: .micobacteriile . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita. hipoacuzie) .vitiligo.virusul herpes simplex .toxoplasmoza .virusul citomegalic . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare.Candida.gene. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici.

Acestea sunt multiple si uneori dificil de determinat. Iridociclita inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar. abces dentar. infectie urinara. Cauze .Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. Examenul constata o inrosire a ochiului.Acesta este concomitent cu cel al cauzei atunci cand ea a fost gasita.). a acuitatii vizuale. Tratament . atingand adesea ambii ochi si cu tendinta de a recidiva. acuta si cronica. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. in special al celor negranulomatoase. si cel al simptomului inflamator cu colire sau cu injectii subconjunctivale antiinflamatorii. prognosticul uveitelor anterioare. tuberculoza. virala (herpes. prin corticoterapie . uneori. dilatarea pupilara nu este necesara. In general. O iridociclita este o afectiune relativ frecventa. O iridociclita survine adesea dupa o infectie bacteriana (sinuzita. sifilis. In general. bruceloza etc. cu colire midriatice care dilata pupila pentru a evita sinechiile si. in general limitata.O iridociclita se manifesta prin dureri oculare surde si moderate si printr-o scadere variabila. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. zona zoster indeosebi) sau parazitara (leptospiroza). Simptome .

Membrana Bowman reprezinta de fapt un strat foarte dens de colagen al carei rol principal este acela de a proteja stroma corneeana. un proces care sta la baza aparitiei tulburarilor de vedere. in ciuda grosimii sale . Cu timpul corneea se subtiaza si in final pot sa apara modificari de forma ale suprafetei oculare. uneori prezentandu-se la medic in stadii foarte avansate. Sinonim: irita. de a conduce un automobil si ii scade semnificativ calitatea vietii. El consta in deteriorarea progresiva a structurii epiteliului corneean. Keratoconul Generalitati Sus Keratoconul reprezinta termenul medical ce descrie o afectiune de natura noninflamatorie cu caracter progresiv a corneei. in principal stroma. Se pare ca keratoconul afecteaza toate straturile cornee. Daca simptomele sunt discrete.generala. determina rupturi ale membranei Bowman si favorizeaza aparitia depozitelor de fier in celulele epiteliale bazale ale corneei (formand asa numitele inele Fleischer). De obicei. keratoconul este diagnosticat la un singur ochi si dupa o evolutie destul de lenta se manifesta si la ochiul aparent sanatos. boala poate afecta capacitatea pacientului de a citi. Vindecarea leziunilor corneene se face prin cicatrizare. Lasata netratata. Astigmatismul si miopia sunt alte doua complicatii majore ale acestei boli. pacientii ignora insa aceasta afectiune. care se manifesta de obicei bilateral (dar asimetric).

Keratoconul apare de cele mai mult izolat. El este considerat a fi cea mai cunoscuta si frecventa distrofie corneeana. amauroza congenitala Leber. destul de rar. Frecventa acestei boli in populatie variaza foarte mult in functie de regiunea geografica. Generalitati 2. Majoritatea cazurilor apar spontan. Cele mai frecvente afectiuni oftalmologice care s-au complicat la un moment dat in evolutie cu keratocon sunt reprezentate de keratoconjunctivita venerica. insa. prolapsul de valva mitrala. Cauze 3. Consultarea unui specialist . Cuprins articol 1. ea fiind responsabila in proportie de 90% de grosimea si consistenta corneei. iar dintre bolile sistemice cel mai adesea au fost asociate: sindromul Marfan. Simptomatologie 4. Specialistii considera ca apare mai frecvent in zone din Arabia. In stroma exista peste 200 straturi de colagen tip 1. retinita pigmentosa.de numai 8-14 micrometri. insa la 14% din pacienti exista semne de transmitere genetica a afectiunii. afectand 1 din 1000 de persoane tinere. Stroma corneeana se afla sub membrana Bowman si contine fibre de colagen cu dispozitie neregulata si keratocite. dermatita atopica si sindromul Down.Danlos. Keratoconul este o boala care debuteaza la pubertate si are progresie relativ lenta pana in jurul decadei a patra de varsta. sindromul Ehlers. La varstnici apare. din India si Noua Zeelanda. In cazul pacientilor cu sindrom Down keratoconul are tendinta de evolutie mult mai rapida. insa au fost descrise si cazuri ce au debutat pe fondul unor afectiuni sistemice sau oculare cronice.

Aceasta activitate aberanta apare pe fondul unei reduceri a mecanismelor de inhibare a functiei lor. efectul ramane acelasi: rezistenta mecanica si grosimea corneei este foarte redusa. Simptomatologie Sus . insa se pare ca exista anumite corelatii cu activitatea anormala a unor enzime ale corneei. Se pare. cu alergii oculare specifice. enzime capabile sa distruga legaturile dintre fibrele de colagen din stroma. Keratoconul apare mai frecvent la pacientii care poarta lentile de contact si la cei care au miopie. de asemenea. cu frecatul excesiv la ochi. Exista si teorii care sustin ca mecanismul patogen are la baza acumularea de radicali liberi in cornee datorita reducerii activitatii unei enzime numite aldehid dehidrogenaza. Complicatii 9. Prognostic 8. Investigatii paraclinice 6. iar unele studii au remarcat existenta unei corelatii cu terenul atopic sau/si alergic al pacientilor. Indiferent care ar fi mecanismul exact de aparitie a bolii. Specialistii considera ca aceasta afectiune poate fi asociata cu boli sistemice si oftalmologice.5. Prevenire Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a keratoconului este incomplet cunoscuta. Tratament 7. Studiile au demonstrat ca cele mai multe cornee keratoconice se caracterizeaza printr-o activitate crescuta a proteazelor. ca pacientii cu distrofii corneene au un risc mai crescut de a dezvolta keratocon.

In general simptomele se agraveaza pe masura ce boala evolueaza. pacientul nu poate dstinge clar detaliile.aparitia halourilor luminoase in jurul obiectelor. corectia cu ochelari sau lentile de contact flexibile poate ameliora vederea. Unii pacienti dezvolta fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina). Afectiunea este bilaterala. dar adesea are caracter asimetric: unul din ochi este mult mai afectat comparativ cu celalalt. pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate. Investigatii paraclinice Sus . .diplopie monoculara. specialistii recomanda ca pacientul sa fie consultat de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri sau chiar cu o supraspecializare in acest domeniu. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca acuza scaderi ale acuitatii vizuale. cu evolutie foarte lunga. insa acuitatea vizuala este intr-un declin permanent daca nu se trateaza corespunzator boala. . Initial. diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica. sau chiar formele. In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare. In final se poate ajunge la corectie optica cu lentile de contact rigide. Durerea nu apare decat in cazurile complicate. Daca la inceput defectele de refractie sunt minime. in stadiile avansate este afectata vederea la intuneric.Keratoconul poate determina in timp scaderea acuitatii vizuale datorita modificarii de transparenta a corneei (prin dezvoltarea cicatricilor).imagini distorsionate. prurit ocular. Alte acuze includ: . senzatie de tensiune oculara.

2. La examinarile oftalmologice cel mai frecvent se observa: 1. Investigarea bolnavului este inceputa cu anamneza. Daca boala este avansata. deoarece keratoconul poate avea transmitere genetica. astfel incat diagnosticarea keratoconului sa fie cat mai exacta. Se pot realiza masuratori keratometrice. Dezvoltarea cicatricilor corneene care pot avea aspect nodular sau fibrilar. Aparitia unor pigmentatii verzui denumite inele Fleischer .Adesea keratoconul este diagnoticat in adolescenta. aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta in domeniu poate diagnostica foarte rapid cazul. Scaderea acuitatii vizuale este principalul simtpom care determina prezentarea pacientului la medic. Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine se poate realiza topografia corneeana sau videokeratografia. . Rezultatele ei sunt foarte bune si pot localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate. Existenta striatiilor Vogt . Procedura se realizeaza in doar cateva secunde si este nedureroasa. 3. medicul poate indica si alte investigatii mai exacte. debutul lor si daca pacientul are antecedente personale patologice sugestive. care pot obiectiva aparitia unui astigmatism sau se pot realiza retinoscopii.sunt linii patologice foarte fine care se pot observa in cornee.ele sunt caracteristice in peste 50% din cazuri si sunt reprezentate de depunerea de hemosiderina in epiteliul corneean. medicul afland in cadrul acesteia simptomele exacte. Ea este de fapt o procedura diagnostica noninvaziva utila in realizarea unei harti topografice a curburilor de la suprafata corneei. In functie de etapa de evolutie in care este surprins keratoconul. Investigatia oftalmologica initiala in keratocon este reprezentata de examenul cu lampa cu fanta a corneei. Este foarte important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie.

care reduc semnificativ acuitatea vizuala prin scaderea transparentei. keratita interstitiala. keratometria. pacientii prefera ochelarii. Uneori. reactii alergice. avansat. Tratament Sus Pentru majoritatea pacientilor cu keratocon. Investigarea paraclinica a pacientului este foarte complexa deoarece medicul trebuie sa excluda si alte afectiuni probabile care au simptome asemanatoare sau care se manifesta prin subtierea corneei. degenerare pellucida marginala (afecteaza in special zona marginala a corneei pe o portiune ingusta. abraziuni corneene si chiar neovascularizare corneeana. alte investigatii de laborator nu sunt necesare: testele de refractie. in cazurile de keratocon avansat si foarte neregulat. cel putin in etapele de inceput. moi. Cele mai frecvente patologii cu care se realizeaza diagnosticul diferential al keratoconului includ: diplopia. medicii pot prescrie si lentile sclerale. de 1-2 mm. Keratoconul evolutiv. Ele acopera o suprafata mult mai . tratamentul de baza este reprezentat de corectia optica cu lentile de contact rigide. care au nevoie de confirmarea grosimii corneei se poate realiza o investigatie speciala numita pahimetrie. keratoglobus (afectiune rara in care corneea se subtiaza mai ales la margini si care poate coexista cu keratoconul ereditar). ceea ce impune schimbarea periodica a lentilelor de contact sau a ochelarilor. In general. Daca keratoconul este in faza precoce de evolutie. Acest fapt scade considerabil complianta pacientilor la tratament si este motivul pentru care. topografia corneeana si examenul cu lampa cu fanta sunt cele care il ajuta cel mai mult pe medic sa stabileasca diagnosticul de keratocon. Calitatea vederii pacientului se poate modifica destul de mult in cursul catorva luni. medicul poate recomanda ochelari sau lentile flexibile. Purtarea prelungita a lentilelor de contact poate fi complicata cu episoade de intoleranta. are intotdeuna indicatie de lentile de contact rigide. de obicei de-a lungul marginii inferioare).In cazurile neclare.

Keratoconul nu are indicatie directa de tratament farmacologic. insa daca diagnosticul este tardiv. Prognostic Sus Majoritatea cazurilor de keratocon se pot ameliora semnificativ prin corectia optica oflosind lentile de contact. Cazurile extreme pot avea indicatie de transplant de cornee. mai exact. cu expunerea stromei. corneea este lasata sa se reepitelizeze. Acuitatea vizuala este redobandita. le fac mai putin atragatoare pentru pacient. daca boala este la debut. care pot duce la frecarea excesiva a ochilor. riscul de aparitie a complicatiilor cauzate . Ca urmare.mare a ochiului si cresc astfel stabilitatea. Tipul acestora depinde in principal de stadiul de evolutie al bolii. iar daca pacientul are o igiena riguroasa si o toaleta locala stricta. O noua procedura chirugicala a fost propusa pentru tratarea keratoconului. Ea foloseste lumina ultravioleta si riboflavina. studiile si experimentele de laborator inca verifica aplicabilitatea ei pe scara larga in viitor. atunci lentilele moi sunt depasite din punct de vedere terapeutic si se indica lentile rigide. insa administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. dimensiunile mai mari. antihistaminice sau stabilizatori de membrana mastocitara pot controla cu succes semnele si simptomele diverselor alergii oculare si pruritului local. sperand ca noul strat de colagen va fi mult mai puternic si va creste rigiditatea corneei. Tratamentul chirugical este recomandat pacientilor cu cicatrici nodulare centrale. specialistii avand pareri impartite despre eficienta ei. Totusi. Apoi. Procedura presupune initial indepartarea epiteliului corneean. care are probleme in a le aplica si care le poate simti mult mai inconfortabile. Ele pot fi indepartate prin keratectomie superficiala. pacientul poate primi lentile flexibile. Aceasta metoda ramane deocamdata controversata. care va fi supusa tratamentului cu riboflavina si lumina UV. In urma procedurii se amelioreaza semnificativ tolerabilitatea lentilelor de contact. comparativ cu lentilele de contact clasice.

in special abraziuni si conjunctivita paplilara giganta. mai ales daca se rupe membrana Descemet. Se pare ca in final 1020% din pacientii cu keratocon au indicatie de transplant de cornee. chiar daca are tendinta la progresie in timp. rezultatele sunt bune si prognosticul pacientului este favorabil. Cel mai adesea keratoconul progreseaza timp de 10. Diagnosticare bolii la varste foarte tinere sugereaza un prognostic mai prost si o evolutie mai severa a keratoconului in anii ce urmeaza. anterior fiecarei operatii se realizeaza topografierea corneei.de lentilele de contact este relativ scazut. Prezenta acestei afectiuni reprezinta o contraindicatie pentru acest tip de interventii si din acest motiv. Studiile recente au demonstrat ca aceasta afectiune. Simptomele acestei complicatii sunt reprezentate de scaderea brusca a acuitatii vizuale si disconfort ocular. Pacientii cu lentile de contact pot dezvolta complicatii induse de prezenta acestora pe suprafata ochiului. iar procentul poate sa creasca daca tratamentul cu lentile de contact nu este disponibil. Chiar si daca se indica transplantul de cornee.20 de ani si apoi modificarile devin permanente. Pacientii diagnosticati cu keratocon ar trebui sa evite orice interventie laser pe ochi. . Complicatii Sus Cazurile de keratocon avansat pot sa evolueze rar catre hidrops corneeal acut (keratocon acut). se va stabiliza la un moment dat. In aceasta situatie apare edemul stromal central si cicatrizarea corneeana severa.

trebuie sa semnaleze momentul in care percepe un obiect ("testul") pe care examinatorul il deplaseaza in fata ochilor sai de la periferie spre centru. cu ajutorul unui aparat numit "perimetrul lui Goldmann". Unii specialisti considera ca pacientii cu aceasta patologie trebuie sa fie cat mai prompt si corect tratati pentru alergii oculare si trebuie educati in vederea evitarii frecarii la ochi. Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibila: ea nu poate servi deci decat ca examen de depistare. iar indepartarea lor poate avea efecte benefice asupra evolutiei bolii de fond. . Anomalii ale campului vizual . Explorarea instrumentala se face.Explorarea instrumentala prezinta avantajul de a fi reproductibila: ea permite deci. subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desenand anomaliile pe care le percepe. Ea utilizeaza un test luminos mobil si inregistreaza diferitele locuri in care acesta devine vizibil pentru pacient. In testul de confruntare. daca e cazul. Acestia sunt importanti factori de risc pentru aparitia keratoconului. fara instrumente. In proba lui Amsler. Camp vizual Ansamblul punctelor din spatiu pe care ochiul il poate percepe atunci cand este imobil. in general.Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizata in orice loc. sa se urmareasca evolutia diferitilor parametri. care priveste drept in fata lui. Explorarea campului vizual . Analizorullui Friedmann foloseste aceleasi principii.Prevenire Sus Nu exista masuri preventive specifice pentru evitare keratoconului. subiectul.

amputarea campului vizual este urmarea unei atingeri a cailor vizuale. aveau o deficienta mult mai grava in ceea ce priveste campul vizual. care au urmat un tratament triplu pentru glaucom. chiar daca tensiunea oculara a bolnavilor de glaucom are. de asemenea. . Ea este localizata atunci intr-o parte precisa.Amputarea este o ingustare a limitei periferice a campului vizual. cu varsta medie de 66 de ani.Scotomul este o zona de orbire sau de vedere slaba din interiorul campului vizual cauzata de o atingere a retinei sau a cailor vizuale. realizate la 13 ani dupa operatie. Dupa operatie. reducerea pe termen lung a fluctuatiilor tensiunii oculare post-operatorii . ea este consecinta unui glaucom foarte evoluat sau unei retinopatii pigmentare (degenerescenta ereditara). inclusiv operatii chirurgicale. mai des verticala decat orizontala. Ultimele examinari.. In anumite cazuri. antrenand o cuadranopsie (amputarea unui sfert de camp vizual al fiecarui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumatati a campului vizual al unui ochi). Tensiunea oculara. fluctuatiile valorilor sunt asociate cu reducerea campului vizual periferic. cheia ingrijirii bolnavilor de glaucom Conform unui nou studiu realizat de cercetatorii de la universitatea "Yonsei University College of Medicine in Seoul" din Coreea de Nord. nu poate fi stabilizata doar prin scaderea tensiunii oculare post-operatorii. au fost impartiti in 2 grupuri in functie de gradul de fluctuatie a tensiunii oculare. ci necesita. au evidentiat ca pacientii a caror tensiune oculara prezenta fluctuatii puternice. Subiectul poate sa nu perceapa aceasta zona in mod spontan sau poate sa o perceapa ca pe o pata. Studiul a fost efectuat pe un lot de 408 pacienti. in medie. ale caror campuri vizuale si valori ale tensiunii oculare au fost monitorizate timp de cativa ani dupa operatie. la toti pacientii s-au inregistrat valori scazute ale tensiunii oculare. valori scazute. In alte cazuri. Rezultatele sugereaza ca partea campului vizual deteriorata de glaucom. Pacientii.

Hipermetropia Generalitati Sus Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Generalitati 2. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. determina ca hipermetropia sa devina aparenta. Simptome . Cuprins articol 1. Cauze 3. Tulburarile de focalizare datorate varstei. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina). Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt). Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani. ce poarta denumirea de prezbitie. lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere.

Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. Hipermetropia este de obicei congenitala. Tratament 10. o cornee ce are curbura mica sau cristalinul este impins spre posterior in interiorul ochiului. Mecanism fiziopatologic 5. atat la persoanele cu hipermetropie.4. Factori de risc 6. Investigatii 9. Hipermetropia apare din copilarie. Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular cu diametru antero-posterior mic. Consult de specialitate 7. Medici specialisti recomandati 8.acest lucru poarta numele de presbitie. Simptome Sus . dar pana la varsta de 40 de ani procesul de acomodare corecteaza tulburarile de vedere. Profilaxie Cauze Sus Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele retinei (in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina). cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . Aceasta tulburare poate fi determinata de retinopatie. o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. tumori oculare si dizlocari de cristalin.

Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata.isi freaca ochii des .au dificultati de citit. Rigidizarea cristalinului se numeste presbiopie. dar dupa aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti.durere si tensiune oculara . totusi unii pot manifesta : . La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa inlocuiasca cristalinul. dar cresterea globului ocular si alungirea lui corecteaza afectiunea. Pot de asemenea sa apara: . Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare. Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de 9 ani. Mecanism fiziopatologic Sus Hipermetropia apare inca din copilarie. pot necesita ochelari sau lentile de contact. in special pentru obiectele de aproape. vederea se poate totusi pastra nemodificata prin acomodare.cefalee frecventa (durere de cap) .cefalee frecventa .vedere incetosata. atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare. Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani. in special in timpul noptii .nu manifesta un interes prea mare pentru citit . Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul.dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari. . Copii a caror hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare.

durere .atunci cand un copil sau un adolescent are simptome de hipermetropie sau are tulburari de vedere . in special prin asociere cu prezbitie.Pe masura ce hipermetropia avanseaza. frati) cu hipermetropie .rude de gradul I (parinti.hipermetropie care se inrautateste la un adult . atat vederea la distanta cat si cea la apropiere sunt afectate si vor necesita corectare. Ochelerii si lentilele de contact vor corecta tulburarile de vedere. dar nu influenteaza progresia bolii. peste 50-60 de ani. Medici specialisti recomandati Sus .pierdere brusca sau o tulburare . Simptomele hipermetropiei se accentueaza cu varsta.o modificare brusca a vederii .o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului . Hipermetropia creste riscul aparitiei de strabism sau ambliopie (unul dintre ochi nu este folosit si zona corticala sufera o involutie). Consult de specialitate Sus Se apeleaza la medic atunci cand apar: . Factori de risc Sus Factorii de risc pentru hipermetropie sunt: .varsta inaintata.apare intoleranta la lentilele de contact.

medicul de medicina interna .tonometrie.istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic . masurarea presiunii intraoculare . Tratament Sus . Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute. campul vizual.medicul oftalmolog. refractia oculara) .medicul de familie . care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare. utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice.oftalmoscopia. Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul examenelor generale din copilarie. Investigatii Sus Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de refractie.istoricul medical al familiei pacientului .medicul pediatru . Se realizeaza imagini video si nu necesita cooperare din partea copilului.teste vizuale (acuitatea vizuala.. Un consult oftalmologic de rutina include: . pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea. In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening. boli care afecteaza ochiul.

dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. dar se rup sau se sparg cu usurinta .ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: . In acest caz. dar va scadea simptomele. ambele sunt eficiente. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. pe cand lentilele de contact ofera. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. . Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei.Tratament . Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. keratoplastia termica. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii.lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. pot sa apara dureri de cap (cefalee). bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina.generalitati Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. de exemplu. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata.

keratocon. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Tratament chirurgical In cazul hipermetropiei sunt disponibile mai multe procedee chirurgicale. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. Tratament ambulator (la domiciliu) Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita.Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. Persoanele cu . asa incat focalizarea sa se faca direct pe retina. Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. dar de obicei sunt temporare. Prin aceste tehnici se modifica forma corneei. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. La pacientii care au istoric de glaucom. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. In cazul in care vederea necesita corectie. Majoritatea medicilor considera ca o acuitate vizuala de 20/40 obtinuta in urma chirurgiei reprezinta un rezultat satisfacator. boala inflamatorie oculara. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. keratita herpetica. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. Scopul procedeelor chirurgicale este acela de a permite persoanelor cu hipermetropie sa vada bine fara lentile de corectie. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea.

acuitatea vizuala de 20/40 pot sa conduca masina fara sa necesite ochelari. Acest procedeu nu implica incizii. Exista 3 procedee principale de corectie laser a hipermetropiei: Keratomielia laser in situ. a devenit cea mai des folosita terapie in tratarea hipermetropiei. Desi indepartarea cristalinului si introducerea unui alt cristalin duce la pierderea abilitatii de acomodare. Keratectomie fotorefractiva laser este un procedeu care foloseste laserul pentru a remodela corneea si a o inmuia. In cazul hipermetropiei. iar terapiile complementare. Keratoplastia termica este un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru a modifica suprafata corneei. Sunt doua tipuri de keratoplastie: noncontact (keratoplastie laser) si contact (keratoplastie prin conductie). ca implantarea de lentile intraoculare. acest procedeu poate fi optiunea cea mai buna pentru persoanele in varsta. Ambele au risc de a favoriza astigmatismul. ca dieta. la care oricum acomodarea este aproape pierduta. Aceasta metoda este folosita pentru corectarea hipermetropiei moderate sau usoare. dar este un procedeu dureros si cu vindecare mai lenta. care foloseste unda laser pentru a inmuia partea centrala a corneei. iar stabilizarea campului vizual dupa terapie este mai rapida. Procedeele laser pentru corectarea hipermetropiei nu sunt la fel de uzuale ca cele pentru coretarea miopiei. Alte optiuni. . lucru mai dificl de realizat decat aplatizarea care se face pentru corectarea miopiei. Corecteaza hipermetropia mica si moderata. Alte procedee folosite in terapia hipermetroiei includ lentile intraoculare cristaliniene sau inlocuirea de cristalin. Terapii alternative Hipermetropia nu poate fi corectata prin alte terapii. Procedeele laser se folosesc pentru corectia gradelor mici de hipermetropie. pot corecta mai usor hipermetropia. activitatea fizica sau masurile de autointretinere nu au nici un efect. corneea trebuie remodelata si intarita. prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul ei. Aceasta tehnica are simptome postoperatorii (durere) mai putin severe decat celelalte proceduri.

Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma ovoidala decat rotunda. Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate. ochelari sau chiar prin interventii chirugicale.5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). Corneea este transparenta si acopera irisul. iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu. pacientii au indicatie de tratament. Se poate corecta usor prin lentile de contact. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de 0. in special in randul copiilor. Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare. ce pot fi simptomatice si pot obosi ochiul. vitrosul). Cristalinul este localizat in spatele irisului. Daca insa astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului.Profilaxie Sus Hipermetropia nu poate fi prevenita. In situatia in care curbura corneei este foarte accentuata. ca strabism si ambliopie. El are o forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi . specialistii recomanda necorectarea lui. Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul. Astigmatismul Generalitati Sus Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita. pupila si camera anterioara a ochiului.

adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si nu poate fi corectat prin lentile externe. Astigmatismul regulat . In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla .lumina este refractata cu putere diferita intr-o zona fata de alta.focalizata pe retina. cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine clara. Astigmatismul neregulat . Exista doua tipuri de astigmatism: 1. Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1 dioptrie. insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale ochelarilor. cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice). Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale. unica a obiectului. astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect. 2.poate fi corectat prin ochelari. Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile verticale par distorsionate. Astigmatismul se masora in dioptrii. Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si incetosat. . ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care pot fi destul de inconfortabile pentru pacient). Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact. In mod normal.

Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in jurul varstei de 25. Cuprins articol 1.ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei. Diagnosticare 5. .30 de ani. Adesea apare in combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei. Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere. Generalitati 2.Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Simptomatologie 4. a posturii inadecvate. Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii. sau poate fi dobandit . a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor). Tratament Cauze Sus Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu. Cauze 3.

De fapt. este si ea afectata). Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia realizarii unui transplant de cornee. Simptomatologie Sus Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea: -Cefalee. insotita de scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie).Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste. iar prognosticul pacientilor este excelent . Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de natura colagenica. exista o serie de factori cu potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi : -Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene. Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular. acesta este o tulburare caracterizata prin deformarea cronica a corneei. Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita. -Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice. . Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile. Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat.nu exista rejecte de cornee. -Contuzii sau alte traumatisme oculare. O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. -Infectii oculare. -Oboseala oculara. Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura dietetica. sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului).

Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism. cum ar fi miopia. medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste. Cele mai importante sunt prezentate in continuare. .-Vedere incetosata. Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism. Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau lentile de contact si de catre un oftalmolog .de la diagnostic pana la tratament medical sau chirugical. Diagnosticare Sus Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte amanuntit. indiferent de varsta. un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce. Din pacate. Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual. Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism. hipermetropia. pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat. Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere.acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe . -Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta. de aceea pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de specialitate.

Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi. Utilizand apoi alte lentile. oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de vedere. 4. marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri). de asemenea. face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile. Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. Keratometrie Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. . insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme.1. Teste de refractie Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei de focalizare. Keratometrul este. Topografia corneeana Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile) corneei. utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale. Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului. Examinarea campului vizual Este cel mai simplu test. 2. 3. medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip. Corneele care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica.

menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de acuitate vizuala). 2. Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic. imaginile pot aparea distorsionate. Ochelarii cu lentile cilindrice Au o forma particulara. 1. astigmatismul poate fi lasat necorectat. ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos. capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste. insa. 3.Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a ochiului. Tratament Sus Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari. Interventiile chirugicale . Lentilele pentru astigmatism au. Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. In cazul in care vederea ramane in continuare neclara. lentile de contact sau prin interventie chirurgicala. Lentile de contact Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au. cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni. Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa. Daca insa pacientul are ochelari.

Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn durerea). care poate fi foarte deranjant.Astigmatismul poate fi tratat cu laser. Keratotomia astigmatica Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. -Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice. Dezavantaje ale acestei operatii: -Pacientii pot prezenta xeroftalmie. -Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere (miopie). . unde unghiurile sunt cele mai ascutite. De retinut! Indicatia de purtarea a ochelarilor. lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara. in zonele strategice. Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect. 4. in special noaptea. In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser.

atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie chirugicala Retinopatia sau retinita pigmentara Generalitati Sus Retinopatia pigmentara sau retinita pigmentara este denumirea utilizata pentru un grup de boli ereditare care afecteaza retina. Celulele de tip con sunt concentrate in macula. Daca pacientii au keratocon. aceasta contine celule vizuale speciale care actioneaza la razele luminii prin intermediul unor fotoreceptori. Exista doua tipuri de celule vizuale fotoreceptoare: celule conuri si celule bastonase. Celulele de tip bastonas sunt implicate in procesul de adaptare al vederii la intuneric sau luminozitate slaba. Celulele fotoreceptoare capteaza si proceseaza lumina contribuind la optimizarea vederii. detaliata. De asemenea. acest tip de celule permit vizualizarea imaginilor si a detaliilor periferice si laterale. Daca insa astigmatismul este sever. acestea sunt responsabile de vederea clara.capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului). colorata din centrul imaginii. . se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii. Retina este situata in partea din spate a ochiului si actioneaza ca un film intr-un aparat de fotografiat.

Simptome 3. . Tratament 7. .Impreuna. Boala progreseaza continuu pe parcursul intregii vieti. dupa o perioada mai lunga de timp.pierderea vederii centrale (in cazurile avansate). Factori de risc 5. . celulele conuri si bastonase asigura vizualizarea detaliata a imaginilor si transforma lumina in impulsuri electrice care vor fi transmise la creier. Detectare si diagnosticare 6. Cuprins articol 1. Prin degenerarea si distrugerea acestor celule (retinita pigmentara) vederea se va deteriora progresiv. Generalitati 2. Simptome: . iar simptomele se agraveaza.vedere slaba pe timp de noapte sau in zonele slab iluminate. Informatii utile Simptome Sus Simptomele retinitei pigmentare pot fi observate atat la copii si adolescenti. de obicei. Cauze 4. cat si adultii tineri.pierderea vederii periferice.

sunt deteriorate intr-o proportie mai mare celulele de tip con.se transmite la ambele sexe daca ambii parinti au gena sau autozomal dominanta . la nivelul retinei. in unele cazuri. Factori de risc Sus Principalul factor de risc este existenta bolii in istoricul familial. Totusi. Oftalmologul va examina retina prin intermediul oftalmoscopiei sau a electroretinogramei. care corespund ariilor retiniene afectate.Cauze Sus In cele mai multe cazuri retinita pigmentara este ereditara. Detectare si diagnosticare Sus Adesea. poate fi autozomal recesiva . Celulele tip bastonas. retinopatia pigmentara este depistata atunci cand un pacient se plange de vedere slaba pe timp de noapte. Afectiunea poate fi legata de cromozomul X . pigmentate. boala fiind cauzata de o serie de defecte genetice. Testul ofera informatii privind capacitatea de functionare a celulelor tip bastonas si a celor tip con de la nivelul retinei. care controleaza vederea pe timp de noapte. va fi evaluat modul in care ochiul raspunde la lumina. sunt cel mai frecvent afectate. astfel.manifestandu-se de la mama la fiu. Tratament Sus .prin intermediul unei gene dominante provenite de la unul din parinti. Principalul semn al bolii este prezenta unor pete intunecate. Specifica acestei boli este atrofia arterelor subtiri si prezenta petelor pigmentare de culoare inchisa.

Informatii utile Sus Majoritatea simptomelor sunt specifice mai multor tipuri de retinita. folosirea ochelarilor de soare pentru protejarea retinei de razele ultraviolete contribuie la pastrarea vederii. daca vederea devine neclara pe timp de noapte. Oftalmologul va detecta acest lucru prin examinarea ochiului cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. cel mai des intalnit fiind nebulozitatea (tulburarea) umorului vitros . Prin intermediul consilierii genetice. Astfel. Orbirea sau cecitatea Generalitati Sus . Colaborarea cu un oftalmolog il va ajuta pe pacient sa faca fata manifestarilor. nu exista tratament eficient pentru retinopatia pigmentara. De asemenea.lichidul care umple cavitatea din spatele globului ocular. Desi nu vindeca boala. prevenirea si tratarea retinopatiei pigmentare. Cu toate acestea. vitamina A se pare ca incetineste progresia retinitei pigmentare la unii bolnavi.In prezent. se poate stabili care este gradul de risc de a manifesta boala in cazul copiilor care au parinti cu aceasta afectiune. Orbirea completa este mai putin frecventa. si cu toate ca afectiunea va evolua acest lucru se va intampla intr-un ritm mai lent. mergeti la consult la medicul oftalmolog inainte ca boala sa evolueze. se fac cercetari intense pentru descoperirea cauzelor.

dobandita sau congenitala. Consultul de specialitate 6. Australia (Australia's Health. Persoanele care vad mai slab decat 20/200 sunt considerati orbi in majoritatea statelor din Statele Unite ale Americii. . Generalitati 2. Factorii de risc 4. care sufera de diabet zaharat si apeleaza la cabinete specializate de diabetologie.97% din cazurile de cecitate sunt rezultatul unor boli comune ale ochilor in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. AIHW).complicatie a unor boli 7. NISE. ale retinei. Cecitatea poate fi partiala sau totala. Ingrijirea la domiciliu 5. Cuprins articol 1.0. In caz de orbire partiala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/20 si 1/50. ai centrilor nervosi. pentru orbire aproape totala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere al luminii si cand este totala: lumina nu este perceputa. Cauze 3.8% din adultii.Orbirea sau cecitatea consta in absenta vederii din cauza unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Orbirea ca simptom Cauze Sus Urmatoarele statistici ofera diferite date cu privire la cauzele orbirii: . 2004. sufera de orbire . Orbirea . FSN).conform studiilor din 2002. .

.deoarece aceasta poate provoca nevrita optica. Diabetul este principala cauza de cecitate la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 74 de ani. retinopatia diabetica si dezlipirea de retina.scleroza multipla .cauze: .nevrita optica .cataracta. FSN). FSN). Afectiunile retiniene includ degenerarea maculara legata de varsta. NIDDK.104. Retina este o membrana subtire aflata in partea din spate a ochiului.30. NISE.000 bolnavi sunt in prezent orbi din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii NISE. FSN). Aceasta este formata din celule care furnizeaza imaginea vizuala si o trimit la creier. lepra. 2003). in mod special degenerescenta maculara sunt raportate in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. FSN).000 de noi cazuri de orbire raportate anual sunt cauzate de retinopatia diabetica in SUA (Conform evidentelor National Diabetes Statitics.a vederii centrale. onchocerciaza. La nivel mondial. .24.degenerescenta maculara. NISE. .500 bolnavi raman anual fara vedere din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.000 . .poate provoca pierderea brusca.intunecarea campului vizual. NSF). Pierderea vederii centrale . 1. . Urmatoarele cauze pot determina pierderea vederii. unilaterala.. . trachoma.120. .12. NISE. .5.000 de bolnavi sunt fara vedere din cauza uveitei in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.000 cazuri de orbire din cauze legate de varsta. .Diabetul provoaca 8000 de noi cazuri de orbire in SUA (conform cercetarilor pentru prevenirea orbirii. . NISE. deficitul de vitamina A. principalele cauze de orbire sunt cataracta.

.. 2. . . . . 3.complicatii la nasterea prematura. .hipertensiune craniana. . .cauze: . . .scleroza multipla.complicatii in urma chirurgiei oculare. . . Pierderea vederii periferice . Alte cauze: .dezlipirea de retina. .compresia nervului optic. .blocarea vaselor de sange.edem papilar bilateral.retinopatie.intunecarea campului vizual. . .accident vascular cerebral.tumori cerebrale.retinopatie diabetica.anevrism cerebral.leziuni la nivelul ochiului.glaucom.anumite boli oculare. .degenerescenta maculara.infarct cerebral bilateral la nivelul lobului occipital.

. . suport. . Ingrijirea la domiciliu Sus Posibilitatea ca pacientul care sufera de cecitate (totala sau partiala) sa functioneze independent (sa se imbrace. Factorii de risc Sus In cazul orbirii factorii de risc nu par a avea o cauza directa cu aceasta. sa manance. Consultul de specialitate Sus .nevrita optica.retinoblastom. Exista servicii disponibile care ofera instruire. absenta factorilor de risc sau protejarea ochiului nu garanteaza ca o persoana nu va suferi de cecitate. .retinita pigmentara. .saturnism. . dar nu conduce intotdeaun la orbire. sa traiasca in conditii de siguranta) este un lucru extrem de important. Existenta unei predispozitii la cecitate creste riscul instalarii acesteia. .ambliopia. La polul opus.gliom optic (sau gliom de cale optica). ci exista numai o asociere. cadre specializate care ajuta persoanele nevazatoare sa-si imbunatatesc calitatea vietii lor.boala Tay-Sachs.

Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii.citomegalovirus la copii. Luati legatura cu un medic oftalmolog sau mergeti la camera de garda a unui spital de oftalmologie. La ce sa va asteptati la consultul medical? Se va efectua un examen oftalmologic complet si amanuntit. .keratita. si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate.glaucom cu unghi inchis.blefarospasm esential benign. intotdeauna. . .degenerescenta maculara.cataracta. . . chiar daca acestea nu afecteaza total vederea.boala Behcet. Pierderea vederii este nedureroasa.complicatie a unor boli Sus Afectiuni care ar putea avea drept complicatie cecitatea sau pierderea vederii: .sindromul Alpers.lepra. .scleroza multipla. . . . . .glaucom. . Orbirea . Schema de tratament va depinde de cauza afectiunii. va reprezenta o situatie de urgenta.Pierderea brusca a vederii.boala Batten.

dezlipire de retina. .trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).retinopatie la prematuri.herpes ocular.glaucom cu unghi deschis. .bolile Von Hippel-Lindau.retinita pigmentara.retinopatie. . .o leziune la nivelul ochiului.arterita temporala. .boala Sandohoff Boilor.obstructia unei artere oculare. .obstructia unei artere retiniana. . . . .sarcoidoza.sifilis.deficit de vitamina A. . .. . Orbire brusca (considerate intotdeauna urgente medicale): . .sindromul Usher. Orbirea ca simptom Sus Pierderea vederii este un simptom pentru urmatoarele afectiuni: 1. . .

2.retinita pigmentara. . . .nevrita optica. . .accident vascular cerebral.coroidita. . .isterie.glaucom. .cataracta.amaurosis fugax sau amauroza fugace (tulburari tranzitorii de vedere).hipertensiune oculara. . ..trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis).dezlipire de retina.migrene.retinopatia diabetica. . . .degenerescenta maculara. .hemoragie in corpul vitros. . Orbire progresiva: .intoxicatie cu alcool metilic. . . . .obstructia unei vene retiniana.leziuni la nivelul creierului.glaucom acut.arterita temporala.

repararea chirurgicala a unei iridectomii prea intinse. Diplopiile monoculare apar la debutul anumitor cataracte. vasculara sau din cauza unei afectiuni. miopatie endocriniana) sau in cazul unei heteroforii (tulburare a vederii binoculare legata de variatiile de echilibru ale muschilor oculomotori).Diferite tipuri de diplopie:? . in cazul unei afectiuni musculare (miastenie. Tratament .? .Daca manifestati oricare dintre aceste simptome adresati-va medicului specialist Diplopie Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. tumorala. corectata in mod obisnuit spontan pentru a evita diplopia.Diplopiile monoculare persista atunci cand se inchide ochiul care nu este atins: ele provin dintr-o atingere a globului ocular. atunci cand este posibil: tratarea unei cataracte. cel al cauzei. Tipuri?.Diplopiile binoculare. tendinta devierii ochiului.Tratamentul diplopiilor monoculare este. dispar atunci cand se inchide unul sau altul dintre ochi: este vorba de o atingere a muschilor oculomotori. Tratamentul diplopiilor binoculare consta in prima etapa in depistarea ochiului . in principal. O diplopie binoculara poate surveni. de asemenea. ca diabetul sau scleroza in placi. In acest ultim caz. in cazul afectarii maculei (zona centrala a retinei) sau chiar de iridectomie (ablatia unui fragment de iris) chirurgicala sau traumatica. Ele pot proveni dintr-o paralizie oculomotorie de origine traumatica. reapare sub efectul oboselii sau al unei intoxicatii alcoolice. in schimb.

In prezbiopie muschii inca functioneaza. Prezbiopia Generalitati Sus Prezbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta.afectat. Pentru . In toate cazurile in care este posibil. el nu poate fi propus decat in unele paralizii definitive. deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine. Daca diplopia persista. dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape. cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar. mai ales la distingerea obiectelor de aproape. care vor fi incorporate in sticla daca afectiunea continua. acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine. aceasta determinand o vedere neclara. Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. In ce priveste tratamentul chirurgical. se poate ajunge la plasarea pe sticla lentilelor a unor prisme. cu scopul de a aduce o micsorare rapida a suferintei pacientului. In mod normal. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani. muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. Pe masura apropierii de varsta medie. in loc sa fie focalizate pe retina. cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate. tratamentul cauzei este indispensabil. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii. Imaginile sunt focalizate in spatele retinei.

Simptome Sus Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate. Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. Generalitati 2. O data cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afectati. desi poate parea ca aceasta diminuarea a acomodarii survine brusc. De exemplu. Cauze 3. Din acest motiv prezbiopia este uneori numita sindromul "bratului scurt". se poate indeparta ziarul pana se obtine o imagine buna. . Cuprins articol 1. Evolutie Cauze Sus Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii. Prezbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor). Diagnostic 5.imbunatatirea vederii se mareste distanta dintre obiect si ochi si astfel proiectia va avea loc la nivelul retinei. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala. Insa aceste modificari apar gradat. Tratament 6. Simptome 4.

care corecteaza vederea la distanta in ochiul mai . i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape. Acestea sunt lentilele de contact bifocale sau doua lentile de contact cu rol diferit. distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta. dar cel mai bine ar fi consultarea unui specialist pentru a determina exact ochelarii necesari. puterea refractara (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la departare). Daca prezbiopia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru apropiere. Cumpararea ochelarilor fara recomandarea medicului ar putea fi suficienta pentru corectarea vederii. Tratament Sus In mod normal. Alte optiuni sunt lentilele trifocale ce corecteaza atat vederea de aproape si distanta cat si pe aceea la o distanta medie. Se recomanda folosirea unor lentile bifocale in care partea superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si partea inferioara pentru vederea de aproape. Daca totusi se doreste cumpararea unor ochelari fara a avea o reteta de la medicul specialist trebuie sa se incerce mai multe perechi de ochelari de diferite dioptrii pentru ai nimeri pe cei potriviti. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci. prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact.Diagnostic Sus Boala poate fi diagnosticata printr-un control oftalmologic obisnuit. astfel incat sa se poata citi fara ca ochii sa oboseasca. Medicul va putea masura si dioptriile in cadrul acestui consult. Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuala. starea muschilor si starea retinei.

se poate efectua interventia chirurgicala pentru corectarea vederii la distanta si se recomanda folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanta si la celalalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere. Procedurile folosite in tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK . Evolutie Sus Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani. Operatia De Cataracta .putin afectat de prezbiopie si vederea de aproape in ochiul afectat mai mult de prezbiopie.keratectomie fotorefractara. De exemplu. Daca nu se doreste folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela si la chirurgie pentru a corecta prezbiopia.un tip de operatie laser folosita pentru a schimba forma corneei pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severa. Pe masura ce boala avanseaza se recomanda consultul de specialitate pentru noile modificari. Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. care foloseste laserul pentru a modela corneea si inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant. Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea intr-o stare perfecta. In acest moment sunt studiate si testate noi proceduri pentru corectarea prezbiopiei. PRK . La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste.

fara senzatie de durere. principala sa cauza este de cele mai multe ori inaintarea in varsta. În locul cristalinului extras se plaseaza o lentila numita cristalin artificial foldabil (pliabil) care va ramâne în ochi pe toata durata vietii ducand la imbunatatirea considerabila a vederii. In cazul operatiei de cataracta cu ultrasunete este deosebit de important ca interventia sa se faca la momentul oportun.de ordinul a catorva minute. Vederea nocturna slabita. incetosata. . Simptomele cele mai frecvente ale cataractei • • • • • Vedere incetosata. Culorile sunt percepute mai fad si avand tenta maronie. Disconfort la lumina puternica. In cadrul clinicii noastre interventia se realizeaza sub anestezie topica durata fiind foarte scurta . aceasta se introduce în ochi printr-o incizie atat de mica incat nu este nevoie de sutura. respectiv in momentul in care pacientul sesizeaza un disconfort vizual.cu una artificiala. Desi uneori apare ca rezultat al altor boli ale ochiului. Singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical. Tehnica folosita se numeste facoemulsificare prin SISTEMUL ALCON LEGACY si se efecueaza cu ajutorul unei sonde care emite ultrasunete. iar pacientul paraseste clinica in aceeasi zi fiind nevoie doar de un pansament ocular pana la controlul de a doua zi. Nevoia schimbarii frecvente a prescriptiei de ochelari. In cadrul clinicii de oftalmologie Vista Vision efectuam astfel de interventii de cataracta prin intermediul tehnicii facoemusificarii in regim ambulatoriu.Cataracta este o afectiune a ochiului ce se manifesta prin opacifierea progresiva a cristalinului acest fapt ducand la o vedere neclara. Operatia de cataracta consta in inlocuirea lentilei naturale a ochiului – cristalinul.

Exista 3 forme de glaucom: • Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa dintre acestea. In cazul in care aceasta boala apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. fiind prezent la aproximativ 10% din bolnavii de glaucom. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare al ochiului. irisul si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. bolnavii confruntandu-se cu o pierdere gradata a vederii. . Astfel campul vizual se restrange treptat pana cand se ajunge. In aceasta forma a bolii. in final la orbire. • Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. putin cate putin. • Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent.In zilele noastre operatia de cataracta prin facoemulsificare a devenit una din cele mai sigure si mai eficiente proceduri chirurgicale. poate fi supravegheat si mentinut în acea stare. Exista cazuri in care ambii ochi sunt afectati in acelasi timp. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. In cazul persoanelor care manifesta aceasta forma nervul optic este lezat treptat. Glaucomul Aceasta boala se manifesta prin distrugerea progresiva a nervului optic datorita cresterii tensiunii intraoculare. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. este o boala progresiva care dureaza toata viata si nu se cunoaste un tratament care sa-l vindece. desi de obicei unul este mai afectat decat celalalt. Glaucomul nu se vindeca. Din aceasta cauza se poate ajunge la pierderea brusca a vederii insotita de durere si de asemenea posibil sa apara simptome precum greata si varsaturi. însa daca este descoperit în faze mai putin avansate.

• folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. . Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. colobomul cristalinian. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. microsferofachia si ectopia cristaliniana. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. Corectia se face chirurgical. ombilicatia. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. lenticonul anterior sau posterior. cei care au mai avut cazuri de glaucom în familie. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe.Este recomandat ca persoanele a caror varsta trece de 40 de ani sa-si facaun consult oftalmologic anual si. în mod deosebit. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. vitroretinopatie proliferativa). Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian.

astigmatism. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. dolicocefalie.Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. renale. Afectiuni congenitale ale pleoapelor Se pot grupa in: anomalii morfologice. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. pulmonare. redoarea articulatiilor. anomalii ale cililor. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. sistem muscular excesiv dezvoltat. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. talie mica. anomalii ale marginilor libere ale pleoapelor. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. anomalii tegumentare si anomalii de motilitate. anomalii ale deschiderii pleoapelor. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. arachnodactilie. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. Anomalii ale morfologiei pleoapelor . diplopie si iridodonezis partial.

keratoconjunctivita de expunere. In cazurile accentuate se manifesta prin imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale (lagoftalmie) cu toate consecintele nefaste care decurg din aceasta (ochi uscat. Tratamentul este unul chirurgical purtan denumirea de cantoplastie interna sau externa. superioara si respectiv inferioara. Blefarofimoza se manifesta prin imposibilitatea deschiderii complete a fantei palpebrale. • • Euriblefaronul consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival.• • Ablefaria afectiune grava care consta in absenta pleoapelor sau inlocuirea acestora cu un tesut membranos. Poate fi asociat cu alte coloboame (uvelale. • Colobomul palpebral defineste o lipsa de substanta de forma triunghiulara ce intereseaza toate planurile pleoapei sau doar tarsul (colobom partial). Corectia se face chirurgical. Atunci cand afecteaza treimea medie si are o intindere mare provoaca lagoftalmie. Microblefaria este o anomalie caracterizata prin pleoape de dimensiuni mai mici dar de structura normala. Diagnosticul diferential se face cu ptoza congenitala de care o diferentiaza functia normala a muschiului ridicator al pleoapei superioare si cu microblefaria. Diferenta de ablefarie consta in calitatea acestui tesut care este normal in criptoftalmie. se asociaza cu absenta globului ocular si alte malformatii grave. Apare frecvent asociata cu epicantus si microblefarie. Polul anterior al ochiului este acoperit de un tesut rezultat din fuziunea fara demarcatie a celor doua pleoape. Tratamentul chirurgical consta in apropierea si sutura plan cu plan a marginilor colobomului in coloboamele mici si inlocuirea tesuturilor lipsa in coloboamele intinse. unghiurile palpebrale parand sudate. Anomalii ale deschiderii palpebrale • Criptoftalmia consta in lipsa fantei palpebrale. De aceea se impune corectia chirurgicala. aspect inestetic). de nerv optic). Se produce datorita lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete a mugurilor embrionari palpebrali. . Uneori poate asocia simblefaron temporal. cu lipodermoidul limbului sau cu alte malformatii faciale luand forma sindromului Goldenhar si Franceschetti.

Anomaliile ciliare • • • Hipotricoza este absenta cililor sau inlocuirea acestora cu cativa oeri subtiri si rari. Apare in sindromul Francois si sindromul Goldenhar. Rezolvarea problemei se face prin electroliza foliculilor. Se descriu doua forme de epicantus: direct atunci cand pliul porneste dinspre pleoapa superioara si invers in cazurile in care pliul porneste de la pleoapa inferioara. Este o anomalie transmisa autosomal dominant destul de frecventa (2-5% din populatie). Cilii pot fi dispusi in doua trei randuri. Cilii moniliformi au aspectul de sirag de margele (sunt strangulati din loc in loc). Atat blefarochalazisul cat si epiblefaronul pun adesea mai mult probleme estetice dar pot duce si la aparitia ptozei si implicit a limitarii campului vizual caz in care necesita excizia excesului de piele. apare in alopecii. ele putand chiar sa dispara pana la pubertate odata cu dezvoltarea piramidei nazale. Este fiziologic la mongoli iar pentru restul populatiei la sugari pana in luna a V-a datorita lipsei de dezvoltare a piramidei nazale. Apare datorita unui exces tegumentar sau insertiei aberante a unor fibre apartinand orbicularului. Cele de intindere mica nu necesita tratament. Problema mai degraba de natura estetica se poate remedia cu ajutorul chirurgiei plastice. • Aspectul antimongoloid al fantei palpebrale consta intr-o oblicitate inversa a deschiderii fantei palpebralecu unghiul extern situat sub nivelul celui intern. Daca nu dispare cu varsta se practica excizia semilunara a excesului tegumentar. Pentru cele foarte intinse care micsoreaza campul vizual este necesar tratament chirurgical care consta in excizia excesului tegumentar si ancorarea tegumentului la ligamentul palpebral intern.• Epicantus (cuta mongoloida) consta in existenta bilaterala a cate unui pliu musculocutanat. . a unei portiuni din orbicular si intarirea septului orbitar. Blefarochalazisul este asemanator clinic cu epiblefaronul doar ca in patogenie este implicata o modificare degenerativa a dermului si o relaxare a septului orbitar. Hipertricoza este dimpotriva o exagerare a dezvoltarii cililor atat in grosime si lungime cat si ca numar. • • Epiblefaronul defineste prezenta unui pliu cutanat orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei. cu directie verticala care acopera unghiul intern.

• •

Ectopia cililor anomalie care consta in prezenta cililor la nivelul pleoapelor in alte locuri decat cel normal. Indepartarea lor se face prin excizie sau electroliza. Cilii incarnati apar datorita directiei anormale de crestere a acestora astfel incat acestia ies pe fata conjunctivala a pleoapei.

Anomaliile tegumentelor pleoapelor

Ichtioza este o afectiune cu caracter ereditar (transmitere legata de X) care se manifesta prin ingrosarea si uscarea excesiva a tegumentelor pleoapelor, dar nu numai, care capata un aspect solzos. Procesul avanseaza cu varsta iar tratamentul simptomatic consta in administrarea de unguente pentru inmuierea pielii. Asocierea congestiei tegumentare defineste eritrodermoichtioza.

Chistul dermoid este o formatiune pseudotumorala de dimensiuni mici elastica, mobila si bine delimitata situata spre unghiul palpebral extern. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala inclusiv a capsulei pentru a preveni viitoare recidive.

Anomalii de motilitate ale pleoapelor cuprind ptoza congenitala si retractia congenitala a pleoapei superioare. Anomaliile marginilor libere includ entropionul si ectropionul congenital si ankiloblefaronul.

Entropionul –rasfrangerea congenital a pleoapei inferioare spre globul ocular- este cauzata de aplazia tarsului sau hipertrofiei muschiului ciliar. Daca nu dispare spontan necesita corectie chirurgicala. Ectropionul – rasfrangerea in afara a marginii pleoapei- este determinat de dezvoltarea insuficienta a tegumentului. Ankiloblefaronul se manifesta prin imposibilitatea deschierii fantei palpebrale cauzata de solidarizarea marginilor celor doua pleoape prin intermediul unei membrane. Tratamentul consta in sectionarea acestei membrane.


Alergii oculare ( Conjunctivita alergica)

Conjunctivita alergica este o inflamatie a mucoasei ce acopera fata interna a pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica. Aceasta se intampla atunci cand ochiul vine in contact cu un alergen si reactioneaza prin eliberarea de histamina. Histamina determina dilatarea vaselor sanguine ale conjunctivei. Dilatarea vaselor de sange este urmata rapid de simptome oculare,cum ar fi inrosirea ochilor,senzatie de mancarime si lacrimare. Aceste simptome sunt insotite de obicei de simptome nazale, cum ar fi congestia nazala, stranut si mancarime la nivelul nasului. In timp ce conjunctivitele care nu sunt alergice afecteaza adesea doar un singur ochi, conjunctivita alergica afecteaza ambii ochi in acelasi timp. Conjunctivita alergica tinde sa apara mai frecvent la persoanele care au alte tipuri de alergii, in special rinite alergice. Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene si virale , conjunctivita alergica nu este contagioasa. Exista mai multe tipuri de conjunctivita alergica:
• •

Conjunctivita alergica sezoniera ( este cea mai comuna forma de conjunctivita alergica,apare ca reactie la polenul plantelor si mucegai. Este adesea o consecinta a rinitei alergice (febra fanului). Conjunctivita alergica perena ( este o forma mai putin frecventa de conjunctivita alergica, in care simptomele sunt prezente pe tot parcursul anului. Principalii alergeni implicati in conjunctivita alergica perena sunt parul animalelor, praful si penele. Desi

simptomele pot aparea pe tot parcursul anului si sunt mai putin severe decat cele ale conjunctivitei alergice sezoniere, acestea se pot agrava sezonier).

Conjunctivita vernala (este o forma cronica de conjunctivita, care apare de cele mai frecvent primavara si toamna. Aceasta poate afecta permanent vederea si apare mai frecvent la barbati decat la femei, in special la copii sub 10 ani, care au un istoric de alergii. In general copiii se vindeca de aceasta afectiune pana ajung la maturitate).

Keratoconjunctivita atopica (este un tip de conjunctivita alergica,care este asociat cu dermatita atopica a pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic).

Conjunctivita papilara giganta (este un tip de conjunctivita asociata cu purtarea lentilelor de contact. Acest tip de conjunctivita se considera a fi o reactie alergica la proteinele din solutia ce realizeaza fixarea lentilelor. Asa cum arata si numele, papile gigante apar pe suprafata interioara a pleoapelor superioare).

Netratate, conjunctivitele alergice sezoniere sau perene, rareori duc la complicatii pe termen lung. Cu toate acestea, boala poate interesa si alte parti ale ochilor ( provoaca inflamatia irisului). Conjunctivita vernala si keratoconjunctivita atopica au potential de deteriorare a vederii. Conjunctivita alergica este o reactie la anumite tipuri de alergeni. Cei mai frecventi alergeni care declanseaza conjunctivita alergica sunt: • • • Granulele mici de polen pot ajunge cu usurinta in aer. Polenul provine de cele mai multe ori de la pomi,plante leguminoase si buruieni. Praful este un amestec care contine acarieni, mici particule de sol, fragmente vegetale, celule moarte de pe piele umana si animala, par, fibre sintetice. Scuamele sunt celulele moarte de la suprafata pielii care cad si ajung in aer.

• • •

Mucegaiurile-sporii de ciuperci care formeaza mucegaiurile pot ajunge in aer. Acestea se gasesc in special in lemnul putrezit si in case (in special in zonele umede, subsoluri si bai). Conservantii continuti de picaturile pentru ochi si solutiile pentru lentilele de contact uneori pot determina aparitia unei reactii alergice la persoanele sensibile. Substantele iritante precum fumul de tigara, praful de creta si parfumurile pot declansa conjunctivita alergica.

Semnele si simptomele de conjunctivita alergica sunt: • • • • • • • • • • Umflarea pleoapelor Mancarime si senzatia de arsura la nivelul ochilor Lacrimare excesiva Dilatarea vaselor de sange de la nivelul conjunctivei ceea ce va duce la roseata conjunctivei Scurgeri oculare apoase sau mucoase Ochi rosii Sensibilitate la lumina (fotofobie) Vedere neclara (uneori) Cearcane (cerc vanat care apare in jurul ochilor) Tulburari ale somnului (insomnie).

Anomalii congenitale ale corneei Anomaliile congenitale sunt definite ca alteratii morfologice evidente la nastere rezultate din dezvoltarea defectuoasa in timpul vietii intrauterine. Anomaliile congenitale ale corneei sunt foarte diverse dar pot fi clasificate in doua mari grupe: anomalii de forma si anomalii de structura.

Anomaliile de forma si marime Anomaliile de forma si marime sunt: absenta corneei, microcorneea, megalocorneea, corneea plana, keratectazia, keratoconul posterior generalizat.
• •

Absenta corneei este foarte rara; uneori poate fi prezenta o pseudocornee rudimentara fibroepiteliala. Microcorneea se defineste atunci cand diametrul corneei este mai mic de 10 mm. Aceasta modificare se concretizeaza intr-o refractie mare (pana la + 46D) si adeseori hipermetropie. Daca apare in contextul unui segment anterior micsorat este vorba de microftalmie anterioara, daca tot globul este micsorat si malformat se numeste microftalmie iar nanoftalmia desemneaza starea in care ochiul este mai mic dar absolut normal. Microftalmia poate asocia si alte anomalii congenitale dintre care cel mai frecvent glaucomul congenital, coloboame, cataracta congenitala.

Megalocorneea defineste situatia in care corneea are diametrul orizontal mai mare de 13 mm dar nelegata de glaucom congenital si avand o structura histologica normala. Are o transmitere recesiv legata de sex (90 % din cazuri sunt barbati) si este de obicei bilaterala. In general apare izolata dar se poate asocia si cu anomalii sistemice cum ar fi sindromul Down, sindromul Marfan, sindrom Alport. De-a lungul vietii se poate complica cu glaucom secundar tardiv, cataracta presenila sau ectopia cristalinului.

Corneea plana apare ca o consecinta a opririi din dezvoltare a corneei de obicei in lunile a 4-a sau a 5-a a vietii intrauterine astfel incat raza de curbura ramane aceeasi cu a scleroticii iar refractia ramane foarte redusa 20-30 D. Acuitatea vizuala este scazuta (puterea dioptrului ocular variaza de la +7 la -9 D) la aceasta contribuind si asocierea altor anomalii oculare cum ar fi aplazia retinei, coloboame, sclerocornee cu reducerea preponderent a diametrului vertical, cataracta congenitala.

• •

Keratectazia consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei. Keratoconul posterior generalizat consta intr-o curbura foarte accentuata a fetei posterioare in discrepanta cu fata anterioara care este perfect normala. Afecteaza predominant sexul feminin si este asimptomatica.

Anomaliile de stuctura Anomaliile de stuctura cuprind: embriotoxonul posterior, anomalia si sindromul Rieger, keratoconul circumscris posterior, anomalia si sindromul Axenfeld, anomalia Peters, sclerocorneea si embriotoxonul anterior.

Embriotoxonul posterior consta intr-o ingrosare cu deplasarea centrala a marginii anterioare a inelului Schwalbe (jonctiunea intre reteaua trabeculara si membrana Descemet) devenind vizibila cu ochiul liber. Se transmite autosomal dominant si poate asocia alte anomalii ale polului anterior (filamente iriene, cornee plana, coloboame, s. a. ) sau sindroame sistemice. Determina o predispozitie pentru aparitia glaucomului.

Anomalia si sindromul Axenfeld. Anomalia consta in asocierea embriotoxonul posterior cu procese iriene proeminente aderente la inelul Schwalbe. Sindromul Axenfeld presupune asocierea anomaliei Axenfeld cu glaucomul si uneori cu asimetrie faciala, hipoplazie faciala, hipertelorism.

Anomalia si sindromul Rieger. Anomalia cuprinde embriotoxonul posterior, atrofia stromei iriene si procese iriene proeminente care pot asocia sinechii anterioare periferice, pseudopolicorie si glaucomul (50 % din cazuri). Sindromul Rieger asociaza in plus si anomalii scheletice faciale si dentare cu sau fara retard mental.

Anomalia Peters cuprinde leucom corneean la nivelul caruia apar defecte endoteliale si stromale. Apare in asociere cu cataracta, glaucom (in 50 % din cazuri) si leziuni generale (palatoschizis, buza de iepure, defecte cardiace, s. a. ). Una din cauze o poate constitui inflamatia intrauterina, caz in care apar si sechele ale inflamatiei: precipitate endoteliale, vascularizatie corneeana.

• •

Sclerocorneea reprezinta o opacifiere neinflamatorie si neevolutiva care intereseaza corneea periferica sau in totalitate. In general este bilaterala si are caracter ereditar. Poate asocia alte anomalii ca afachia, oligofrenia, malformatii scheletice. Embriotoxonul anterior sau arcul juvenil este reprezentat de prezenta in periferia corneei a unei formatiuni inelare opace asemanatoare gerontoxonului. Asociaza aniridei, sclere albastre, megalocornee.

Keratoconul circumscris posterior consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral, neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)

Afectiuni congenitale ale sclerei Pot fi impartite in doua categorii si anume: afectiuni legate de grosimea sclerei si afectiuni legate de culoare. Aceste afectiuni, de multe ori, prezinta importanta nu atat din punct de vedere al afectarii oculare in sine care adesea este benigna si inconstanta cat mai ales din punct de vedere al afectarii asociate altor organe. Afectiunile legate de grosimea sclerei Apar in buftalmie, stafilomul Sarpa si protruzia congenitala Von Ammon. Clinic se traduc prin modificari de volum ale globului ocular.

Buftalmia se manifesta prin cresterea diametrului anteroposterior al globului ocular si a diametrului corneei ceea ce provoaca hipertensiune oculara. Sub actiunea acesteia sclera se subtiaza, capata o nuanta albastruie si este predispusa la rupturi chiar la cele mai mici traumatisme.

• •

Stafilomul posterior din miopia forte (stafilomul Sarpa) provoaca subtierea sclerei la nivelul polului posterior si in segmentul dintre ecuator si insertia muschilor drepti. Protruzia congenitala Von Ammon: Sclera este subtiata si captusita doar de o foita retiniana aplazica. In timp poate evolua spre ruptura maculara si dezlipire de retina

Afectiunile legate de culoare Pot apare prin doua mecanisme si anume: difuziunea luminii ce traverseaza sclera a carei structura e modificata si acumularea de pigment. Modificarile de culoare pot apare izolate ca in cazul melanosis oculi si nevului Ota sau in cadrul unor sindroame determinate de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv ca in cazul sindromului sclerelor albastre. De aceea gravitatea simptomatologiei variaza de la inestetic pana la scaderea sperantei de viata. Exista insa si o pigmentare fiziologica numita melanoza stromala fiziologica a sclerei care apare la persoanele cu iris pigmentat in special la africani.

Melanosis oculi sau melanoza oculara congenitala benigna Bourquin are caracteristic doua aspecte histologice: prezenta unui numar crescut de melanocite normale si dispunerea in gramezi a melanocitelor puternic pigmentate la nivelul tesuturilor sclerale si episclerale. Se prezinta sub forma de placarde sclerale maronii, neregulate, situate preecuatorial cu conjunctiva supraiacenta normala. Atitudinea terapeutica este cea de supraveghere deoarece rata malignizarii este mare.

Nevul Ota ocupa o suprafata foarte intinsa cuprinzand teritoriul cutanat inervat de primele doua ramuri ale trigemenului, anumite membrane oculare si chiar pavilionul urechii si mucoasa orala. Pigmentarea intereseaza conjunctiva, sclera, coroida, irisul si mai rar corneea, grasimea periorbitara si teaca nervului optic. La nivel scleral se prezinta sub forma de puncte, pete sau plaje in nuante de albastru, gri pana la negru. Leziunea pune doar probleme estetice.

Sindromul sclerelor albastre apare in diferite sindroame produse de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv si osos sau de aberatii cromozomiale avand ca manifestare clinica comuna printre altele si aspectul albastru al sclerelor. Coloratia albastra este data de vizibilitatea prin sclera translucida a uveei. Aceste afectiuni sunt: maladia Lobstein, sindromul Marfan, sindromul EhlersDanlos, hipofosfatezemia, sindromul Albright II.

Maladia Lobstein sau "boala oaselor de sticla” este o boala ereditara transmisa autosomal dominant caracterizata clinic de triada clasica: • sclere albastre (in toate nuantele) ; mai rar poate asocia si miopie, embriotoxon, cataracta congenitala;

afectare articulara mergand pana la dislocatii ale soldului. miopie. megalocornee. sferofachie. m. musculatura atrofiata. stomatologic. striuri angioide retiniene. cifoscolioza si semne de afectare oculara (decolare de retina. In mod inconstant poate asocia si anomalii dentare. Se manifesta clinic prin multiple malformatii scheletice insotite adesea de fracturi ale oaselor lungi. escare. hiperlaxitate ligamentara.• • fragilitate osoasa severa manifestata prin fracturi cvasispontane ce afecteaza cu predilectie diafizele oaselor lungi ale membrelor inferioare. sclere albastre). . atrofice si echimoze). anomalii cardiovasculare (cele mai grave). Pentru multi pacienti simptomatologia este saraca astfel ca raman adesea nediagnosticati. s. • Hipofosfatezemia este o boala ereditara severa cu transmitere recesiv autosomala produsa de mutatii la nivelul genelor care codeaza fosfatazele alcaline. surditatea este elementul cel mai inconstant si tardiv. sclere albastre si nefrocalcinoza care conduce adesea la deces. a. genetic. • Sindromul Ehlers-Danlos numit si fibroplazia elastica generalizata este afectiune transmisa autosomal dominant care afecteaza cu predilectie sexul masculin. Semnele clinice sunt expresia unui deficit enzimatic implicat in procesul asamblarii precolagenului. • Sindromul Marfan este o boala autosomal dominanta care se manifesta prin sinteza unui colagen cu structura alterata. cifoscolioza. Diagnosticarea corecta si orientarea terapiei presupune o abordare interdisciplinara asociind examenul oftalmologic cu cel cardiologic. colobom irian asociaza si extremitati lungi. edentatie totala precoce. cataracta congenitala. d. Manifestarile clinice cuprind semne de afectare cutanata (aspectul de hiperextensibilitate – cutix laxa. Anomaliile oculare constand in sclere albastre.

lenticonul anterior sau posterior. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe.Tratamentul poate fi medical si chirurgical si se adreseaza in principal afectiunilor de baza. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). factorilor alimentari. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. . s. Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. ) si intarzierea aparitiei complicatiilor (in principal cardiovasculare) care pot pune in pericol viata pacientilor. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. a. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. Corectia se face chirurgical. toxice. Urmareste evitarea factorilor de risc (traumatismelor. ombilicatia. microsferofachia si ectopia cristaliniana. vitroretinopatie proliferativa). Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. colobomul cristalinian.

Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. cele ale corpului ciliar fiind insa si mai rare. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. dolicocefalie. renale. diplopie si iridodonezis partial. Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului.este formata din trei portiuni distincte: iris si corp ciliar anterior si coroida posterior. redoarea articulatiilor. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. Afectiuni congenitale ale uveei Uveea-tunica medie a globului ocular. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. . arachnodactilie. Anomalii congenitale pot apare in embriogeneza oricarei portiuni. pulmonare. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. sistem muscular excesiv dezvoltat. Se manifesta clinic prin scaderea vederii.Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. astigmatism. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. talie mica. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular.

gaura de cheie”. glaucomatoase) in care aceste reflexe sunt absente sau alterate. Dar aceste gauri nu sunt pupile propriu-zise deoarece nu au sfincter si motilitate reflexa proprie. tabetice. Pseudopolicoria consta in aspectul perforat al irisului in mai multe puncte care da senzatia existentei mai multor pupile. heterocromia iriana. albinismul. • Heterocromia iriana consta intr-o pigmentare inegala a irisului in doua sectoare diferite ale aceluiasi ochi (forma unilaterala) sau coloratie diferita a irisului celor doi ochi (forma bilaterala). Fotofobia simptomul dominat se combate cu ochelari fumurii iar aspectul inestetic cu lentile de contact cu iris colorat. Procedeul chirurgical de reconstructie a irisului numit iridopexie poate constitui in unele cazuri optiunea terapeutica. colobomul irian.Anomaliile congenitale ale irisului sunt: aniridia. . pseudopolicoria. • Aniridia se manifesta prin absenta irisului sau prin reducerea acestuia la un rudiment stromal inelar periferic de aproximativ 1 mm situat in spatele limbului sclero. • Colobomul irian consta intr-o lipsa de substanta ce intereseaza suprafata iriana (cel mai frecvent sectorul inferior) in diferite grade (intre 1/6 si 1/3 din suprafata iriana). uni. forma consecutiva leziunilor simpaticului cervical si heterocromia complicata Fuchs care asociaza ciclita si cataracta. Pupila capata un aspect caracteristic de. corectopia. persistenta membranei pupilare. • Anizocoria este o anomalie rara ereditara caracterizata prin inegalitatea diametrelor celor doua pupile. Exista trei forme clinice: forma simpla nu are semnificatie patologica.sau bilaterala. anizocoria. de aceea se impun investigatii paraclinice pentru detectia precoce a acesteia.corneean. Leziunea apare rareori izolata. • • Corectopia afectiune ereditara ce se defineste printr-o pozitie anormala (ectopica) a corneei in periferia irisului. Reflexele pupilare sunt normale spre deosebire de anizocoriile dobandite (traumatice. Subiectiv se insoteste de fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. Tratamentul este mai mult paleativ si vizeaza indepartarea fotofobiei prin folosirea de ochelari fumurii si lentile de contact cu iris colorat. uveitice. Poate asocia alte anomalii oculare dar si somatice printe care tumora Wilms. Sunt produse in urma vindecarii sechelare a unor procese inflamatorii intrauterine. . chisturile congenitale.

• Coroideremia se manifesta prin absenta coroidei si a epiteliului pigmentar retinian. ciucuri”) maronii. Simptomatologia include scaderea acuitatii vizuale (adesea sub 1/10). nistagmus. • Colobomul coroidei poate sa apara sub doua forme: colobom tipic dispus inferior in spatiul dintre papila si marginea inferioara a coroidei si colobom atipic care ocupa regiunea maculara. care proemina in campul pupilar. Fundul de ochi reprezentat de sclerotica capata o nuanta alb cenusie vizibila prin retina transparenta.• • Chisturile congenitale sunt foarte rare. Afectiunile congenitale ale coroidei sunt colobomul coroidei. fotofobie iar in formele grave alterari ale simtului cromatic. ambliopie. tegumentelor si structurilor oculare. Albinismul este o afectiune ereditara caracterizata prin absenta melaninei in melanocite. Intotdeauna este insotit de colobomul retinian. Tratamentul vizeaza corectarea viciilor de refractie. . Tratamentul vizeaza corectarea deficitelor vizuale care pot apare: strabism. Consta intr-o zona alba ce porneste din vecinatatea nervului optic pana in regiunea ciliara. . nistagmus. Exista doua forme clinice principale: • albinismul oculo-cutanat se caracterizeaza prin culoare blonda a parului. coroideremia si angiomul coroidei. Afectiunile congenitale ale corpului ciliar sunt mult mai rare si constau in inlocuirea unei portiuni cu tesut conjunctiv vascularizat (colobom) sau metaplazii ale epiteliului ciliar cu pigmentarea acestuia. vizibile biomicroscopic. Colobomul atipic (macular) se prezinta sub forma unei zone albe marginita de pigment negru. Clinic se manifesta prin depigmentarea parului. torticolis si ingustari ale campului vizual. decolorare a irisului si a fundului de ochi ceea ce permite vizualizarea vaselor coroidiene. apar sub forma unor proeminente (. tegumente palide. • albinismul ocular izolat afecteaza in diferite grade doar structurile oculare si se manifesta prin fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. reducerea fotofobiei cu ajutorul ochelarilor fumurii si lentile de contact estetice.

permanenta. sacul lacrimal si canalul lacrimonazal) au rolul de a aduce lacrimile in contact cu conjunctiva si corneea si de evacuare a acestora inspre meatul inferior al foselor nazale. Glandele accesorie asigura secretia mucoasa bazala. intratarsal sau sub forma de celule libere pe suprafata conjunctivei.• Angiomul coroidei este o tumora vasculara benigna. Ea are o secretie seroasa paroxistica (reflexa). Filmul lacrimal cu o grosime intre 4 si 8 µ se formeaza prin intinderea lacrimilor (din secretia bazala) pe epiteliul corneean prin actul reflex al clipitului. de tip sebaceu. cu secretie de mucina (glandele Henle si Manz) si cu secretie lipidica. acestea produc stratul superficial al filmului lacrimal (glandele Moll. Caile lacrimale (canale excretorii. Glandele lacrimale accesorii sunt de trei tipuri: • • • cu secretie seroasa (glandele Krause si Wolfring. Glandele accesorii sunt situate la nivelul conjunctivei tarsale. foarte rara a corodei aparand mai mult in ochi enucleati Anomalii congenitale ale aparatului lacrimar Aparatul lacrimal este alcatuit din glande lacrimale (principale si accesorii) si cai lacrimale. Filmul lacrimal are proprietati antibacteriene atat prin imunoglobulinele tip Ig A si sistemului complement continute cat si prin mecanism pur fizic de . Zeiss si Meibonius) . Glanda lacrimala principala este situata in unghiul superoextern al orbitei trimitand si o prelungire palpebrala (numita si glanda accesorie Rosenmuller) .Ciaccio). puncte lacrimale.

Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a acestora sau transplantarea lor in fundul de sac conjunctival. dermoidul limbului. Chisturile contin lacrimi cu o dominanta a componentei seroase sau mucinoase. etc.indepartare continua a bacteriilor. Expresia clinica este aparitia exoftalmiei uneori chiar importanta. corp ciliar. epifora (expresie a sindromului ochiului lacrimos) adica scurgerea libera si permanenta a lacrimilor pe obraz in lipsa unei stimulari reflexe. Cele de dimensiuni mai mari pot fi palpate. XII) . Anomaliile congenitale pot interesa atat glandele lacrimare cat si sistemul excretor avand pe plan clinic urmatoarele consecinte: • sindromul de ochi uscat congenital cu deshidratarea si tulburari trofice ale corneei urmate de aparitia de mici eroziuni ce predispun la suprainfectii. Cealalta functie majora a filmului lacrimal consta in asigurarea nutritiei corneei (tesut in mod normal avascular) si prevenirii deshidratarii acesteia. Alacrimia este urmarea lipsei congenitale a glandelor lacrimale ce apare in cadrul anoftalmiei sau criptoftalmiei. orbita. Tratamentul consta in extirparea in bloc a chisturilor pentru a evita recidiva. • Chisturi congenitale este o anomalie cunoscuta si sub denumirea de „dacryops” constand in existenta congenitala a unor formatiuni lichidiene in unghiul superoextern al ochiului. • • Fistulele congenitale sunt comunicari anormale situate deasupra marginii superioare a cantusului extern sau deasupra marginii superioare a tarsului. Ecografia este utila pentru punerea diagnosticului. Manifestarea clinica este aparitia sindromului ochiului lacrimos cu lacrimare excesiva (epifora) . VII. Indicele bacteriostatic al lacrimilor poate fi dozat. paralizii congenitale ale nercilor cranieni VI. Anomaliile congenitale ale glandelor lacrimale: • Glandele supranumerare sunt glande in plus fata de cele normale situate ectopic la diferite nivele ale ochiului (iris. • • staza lacrimilor in caile lacrimale cu suprainfectarea acestora. ) . . Cauza acestui sindrom o poate constitui fie absenta glandelor lacrimale fie de anomalii neurologice (hipoplazia nucleului lacrimal.

Anomalii congenitale ale cailor lacrimale • • • • • Imperforatia sau ocluzia punctului lacrimal are ca urmare aparitia epiforei. Tratamentul vizeaza dilatarea punctului lacrimal folosind o sonda extrem de fina sub microscop. Ocluzia canaliculului lacrimal este ceva mai frecventa decat precedenta avand uneori transmitere ereditara. poate afecta canaliculul in totalitatea sau doar portiunea externa a acestuia. Prezenta de canaliculi supranumerari este in majoritatea cazurilor asimptomatica. Daca se insoteste de prezenta unor fistule conduce la eliminarea lacrimilor pe piele ceea ce impune necesitatea extirparii fistulelor. Dacriocistografia este explorarea paraclinica de electie care poate evidentia si alte anormalitati cum ar fi existenta diverticulilor sacului sau canalului lacrimonazal si in mod cu totul exceptional absenta completa a cailor lacrimale in anomalii grave ale fetei. Imperforarea congenitala a canalului lacrimonazal duce la manifestari cum ar fi epifora, conjunctivita purulenta, dacriocistita care apar in general intre a 10-a si a 12-a zi dupa nastere pana cel tarziu in a doua luna. Canalul fie se termina in meatul inferior dar fara al perfora fie se termina sub forma unui reces intre mucoasa meatului si peretele osos. Portiunea osoasa a conductului poate fi absenta. Pentru punerea diagnosticului se folosesc teste de permeabilitate cum ar fi: • • • • • instilarea de fluoresceina sau orice alt lichid colorat in fundul de sac conjunctival trebuie sa ajunga in nas, injectarea de ser in canaliculul inferior este urmata de refluare prin canaliculul superior in cazul unui obstacol situat in aval, rinoscopia poate evidentia o posibila cauza nazala a imperforarii, sondajul cailor lacrimale evidentiaza obstacolul, radiografia cu substanta de contrast de asemenea poate localiza obstacolul.

Tratamentul in aproape jumatate din cazuri nu este necesar, vindecarea obtinandu-se spontan. Intr-o prima etapa se administreaza antiseptice si decongestive conjunctivale, se maseaza regiunea sacului lacrimal si se face irigare sub presiune cu astuparea prealabila a punctului lacrimal superior pentru a forta ruperea membranei Hasner (valvula Hasner este situata la deschiderea nazala a canalului lacrimonazal avand rolul fiziologic de a impiedica refluarea lichidului din nas contaminat deci cu bacterii in sistemul lacrimal sau patrunderea aerului) . Daca permeabilizarea totusi nu se obtine se face inainte de trei luni sondajul canalului, procedeu ce poate fi repetat de doua trei ori. Ca ultima varianta terapeutica se practica interventia chirurgicala numita dacriocistorinostomia dar dupa ce copilul a implinit varsta de trei ani.

Anomalii congenitale ale conjunctivei Conjunctiva este membrana transparenta care inveleste fata posterioara a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si partea anterioara a sclerei (conjunctiva bulbara) . Anomaliile congenitale ale conjunctivei sunt afectiuni rare si cuprind malformatii congenitale, tumori disgenetice si tulburari metabolice. Observarea si evaluarea periodica este atitudinea standard, tratamentul impunandu-se in cazurile in care datorita cresterii in dimensiuni a acestor formatiuni se produc la scaderi ale campului vizual sau acuitatii vizuale, sau din ratiuni estetice si nu numai atunci cand asociaza si alte anomalii. Limfedemul conjunctival congenital este o conditie foarte rara ce apare datorita malformatiilor vaselor limfatice (staza limfatica) . Semnul major este edemul dur al conjunctivei bulbare, unilateral sau bilateral. Exista doua forme de manifestare: precoce (pana in

varsta de un an) si tardiva (intre 10 si 20 de ani) . Asociaza uneori diverse malformatii ale membrelor (sindactilie, polidactilie) sau poate aparea in cadrul sindromului Milroy (debuteaza la nivelul membrelor inferioare la la mai multe persoane ale unei familii dar in generatii succesive) . Epitarsul sau sortul conjunctival este o afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei. Tumorile disgenetice sunt tumori congenitale care afecteaza tesuturile epitelial, glandular, nervos, pigmentar si limfatic precum si vasele de sange. Sunt localizate preponderent la nivelul limbului sclero-corneean. Cuprind urmatoarele entitati clinice:

Dermoidul limbului este o mica proeminenta, alb-rozie din care pleaca mai multe fire de par, aderenta la planurile profunde situata la nivelul limbului. Este in mare majoritate a cazurilor unilateral. De dimensiuni mici la nastere, poate creste destul de mult la pubertate acoperind o parte din cornee.

Dermolipomul este o formatiune formata din tesut conjunctiv dens, fibros, acoperita de epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat situata in regiunea supero-externa a conjunctivei si aderenta la aceasta. In profunzime se continua nemijlocit cu paniculul adipos. Poate prezenta anexe sebacee si piloase. Apare de obicei in asociere cu alte anomalii congenitale ale fetei (fistule preauriculare, apendicele preauricular) sau in cadrul asa numitelor sindroame fisurale ale fetei (sindromul Franceschetti si Goldenhar) .

Melanomul benign al conjunctivei apare sub forma unei formatiuni foarte usor proeminenta, mobila pe planurile subjacente, de culoare brun neagra situata in preajma limbului sclero-corneean sau a plicii semilunare. Au o crestere marcata atat in dimensiuni cat si ca pigmentare inainte de pubertate dar fara a prezenta risc de malignizare.

Angiomul conjunctival congenital este o tumoreta proeminenta, de culoare rosie sau cianotica (in functie de felul sangelui pe care il contine arterial sau venos), variabila ca marime (de la 2-3 mm la dimensiunile uni bob de mazare) situata la nivelul carunculei lacrimale sau a conjunctivei palpebrale. Poate avea diferite forme : telangiectazic sau cavernos, sesil sau pediculat. Poate avea caracter infiltrativ si potential de a creste in dimensiuni.

Osteosarcomul si condromul conjunctivei sunt afectiuni foarte rare constand in prezenta de la nastere a unor formatiuni nodulare, mobile, dure, situate indeosebi in cadranul superolateral al sclerei. Sunt formate din osteocite sau condrocite si cresc foarte putin de-a lungul vietii.

Cistinoza este o tulburare metabolica ereditara constand in imposibilitate metabolizarii cistinei fapt care duce la depozitarea acesteia intracelulara sub forma de cristale. Intereseaza diferite tesuturi si organe printre care si conjunctiva si corneea. Se deosebesc trei tipuri clinice: a copilului, a adolescentului si a adultului. Tratamentul vizeaza reducerea aportului (dieta) si facilitarea eliminarii prin administrarea de cisteamina.

Anomalii congenitale ale nervului optic Colobomul papilar tipic este o anomalie cu transmitere autosomal dominanta care poate aparea izolat sau in cadrul colobomului corioretinian constand in lipsa unei portiuni variabile ca intindere din papila optica si retina cu respectarea vaselor retiniene. Poate fi uni- sau bilateral. Obiectiv discul apare de dimensiuni marite adesea ovalizat vertical. Tabloul clinic depinde de marimea colobomului si eventuala asociere a altor anomalii oculare dar in principal este dominat de ingustari sectoriale ale campului vizual corespunzator colobomului. Colobomul papilar atipic este foarte rar constand in prezenta unei excavatii la nivelul jumatatii inferioare a papilei. Functia vizuala poate fi alterata de marimea colobomului, de eventuale leziuni asociate ale globului ocular sau posibile complicatii.

Fosetele colobomatoase sunt mici excavatii, in general unilaterale (95%) constand din lipsa de substanta la nivelul suprafetei capului nervului optic. Culoarea leziunilor variaza: gri pentru cca. 60 % dintre ele, alb-galbui 30 % si negru 10 %. Profunzimea depresiunilor variaza intre 0, 5 si 25 dioptrii. In timp poate aparea o decolare seroasa cu dezvoltarea unei maculopatii. Sindromul morning glory este o anomalie rara care asociaza un deficit al peretelui scleral, o papila largita, care prezinta o excavatie profunda sub forma de palnie, prezenta unui stafilom scleral peripapilar si a unui burelet proeminent pigmentat ce inconjoara papila. Rasunetul clinic consta in scaderea acuitatii vizuale sub 1/50 la aproape toti pacientii. In evolutie poate duce la dezlipire de retina care este principala complicatie ce poate surveni. Efectuarea unei tomodensiometrii este necesara pentru diferentierea leziunii de o tumoare (a retinei sau a papilei optice). Disversiile papilare definesc starea in care axa deschiderii papilei si axa vaselor centrale sunt orientate intr-o orice alta directie decat temporala (care este cea normala). Astfel se deosebesc disversii: inferioare, inferioare si nazale, inferioare si temporale, superioare, nazale. Acestea din urma mai sunt cunoscute si sub denumirea de inversie papilara sau situs inversus. Acuitatea vizuala ramane scazuta sub 5/10 chiar si dupa corectie la aproximativ 67% din disversii. Alte consecinte ale leziunii sunt aparitia scotomului central, marirea petei oarbe, scotom tip Bjerrum si deficite in cadranul temporal superior. Conusul congenital defineste o suprafata regulata, semilunara, localizata in axa disversiei asociate al carei planseu este mai profund decat planul retinei invecinate. Atrofia corioretiniana in sector se prezinta sub forma unei regiuni depigmentate, de dimensiuni variabile, care intereseaza fie o zona restransa in jurul conusului fie intreaga portiune inferioara a retinei ajungand pana la ora serrata. In regiunea afectata de atrofie se obiectiveaza o miopie.

Asocierea conusului, atrofiei corioretiniene in sector si situs inversus al vaselor retiniene definesc sindromul disversiei papilare. Aplazia papilara este o afectiune rarisima si grava care presupune absenta papilei, a nervului optic si a unei portiuni de retina avand drept consecinta clinica existenta enei cecitati congenitale necurabile. Hipoplazia papilara desemneaza o diminuare congenitala uni- sau bilaterala a dimensiunilor papilei si nervului optic. Consecintele clinice ale acestui fapt sunt aparitia strabismului si a nistagmusului precum si scaderea acuitatii vizuale pana la perceptie luminoasa in unele cazuri. In alte cazuri acuitatea vizuala poate fi normala. Papila este alcatuita preponderent din tesut glial stratul de fibre optice fiind redus. Asocierea hipoplaziei papilare cu alte anomalii craniofaciale este frecventa. Megalopapila este o papila optica mai mare decat cea considerata statistic normala. Tulburarile de mielinizare ale nervului optic se manifesta sub doua forme clinice:

sindromul Beauvieux sau pseudoatrofia cenusie a papilei este o afectiune rara constand in intarzierea mielinizarii nervului optic care in mod normal se incheie cel tarziu imediat dupa nastere. Intereseaza preponderent nou-nascutii prematur care prezinta cecitate in ciuda aspectului normal al ochilor. Semnul caracteristic este aspectul cenusiu metalic al papilei.

persistenta fibrelor de mielina peripapilare (avand o frecventa de 0, 3-1%) . Aspectul tipic care pune diagnosticul este acela de rozeta sau flacara alb stralucitoare, matasoasa pornind de la papila si continuandu-se cu prelungiri care urmeaza adeseori traiectul vaselor sanguine retiniene. Functia vizuala este normala.

Membrana epipapilara apare sub forma unui voal conjunctiv, fin, transparent care acopera in totalitate sau partial discul optic.

Anomalii congenitale ale vitrosului Apar datorita persistentei diferitelor structuri fetale sau printr-o dezvoltare anormala a acestora. Persistenta resturilor sistemului hialoidian este aproape o regula la copiii nascuti prematur (95%) si rara la cei nascuti la termen (cca. 3%). Punctele Mittendorf reprezinta resturi ale sistemului vascular fetal anterior situate inferonazal la polul posterior al cristalinului. Nu produc tulburari optice. Papila Bergmeister este o proeminenta papilara caracterizata de absenta excavatiei fiziologice, de forma lineara, situata anterior papilei nervului optic. Este constituita din resturi obliterate ale portiuni posterioare a arterei hialoide si tesut glial. Chisturile vitreene sunt resturi ale sistemului hialoidian situate in vitrosul anterior sau posterior. tulburari functionale pot apare in functie de numar si localizare. Persistenta arterei hialoide apare sub forma unui conduct filamentos, rareori permeabil inconjurat uneori de tesut glial care se intinde de la discul optic la cristalin. Persistenta vitrosului primitiv este o malformatie congenitala grava, de obicei unilaterala care intereseaza portiunea anterioara a vitrosului primitiv sub forma unei placi fibrovasculare aderente la capsula posterioara cristaliniana si la corpul ciliar pe care il tractioneaza central. Poate asocia microftalmie. Evolutia este nefavorabila antrenand reducerea profunzimii camerei anterioare, opacifierea cristalinului, hemoragii vitreene si glaucom secundar. Diagnosticul diferential se face cu retinoblastomul, cataracta

congenitala si persistenta resturilor arterei hialoide. Tratamentul consta in ablatia totala a malformatiei decoland-o cu mare grija de pe fata posterioara a cristalinului pentru a nu leza capsula. in ultima instanta in cazurile foarte severe se poate ajunge la enucleatie. Vitroretinopatia exsudativa dominanta evolueaza asemanator retinopatiei prematuritatii dar in in lipsa oxigenarii postnatale in trei stadii: • • • decolarea posterioara a vitrosului cu formarea de bride care tractioneaza retina; ingrosarea cicatriceala a membranelor vitreene si neoangiogeneza; vasele retiniene temporale capata un aspect tortuos; apar fibroza vitreana si exsudatele subretiniene care produc in final dezlipirea de retina.

Degenerescenta vitreoretiniana periferica (boala Wagner) apare datorita unui defect de dezvoltare a vitrosului secundar exprimat prin prezenta unor spatii optic vide in vitros delimitate de membrane subtiri, fenestrate, avasculare dispuse anteroposterior si aderente la nivelul ecuatorului. Patogenic procesul este initiat de leziuni degenerative ale vaselor apartinand anastomozei circulatiei vitreoretiniene la nivelul careia se acumuleaza tesut conjunctiv amorf, nediferentiat care in timp sufera un proces de hialinizare si scleroza. Leziunile degenerative corioretiniene care pot varia de la atrofia coriocapilarelor coroidei pana la zone degenerative intinse asociate cu intecuirea vaselor retiniene se obiectiveaza cu ajutorul examenului fundului de ochi. Progresia bolii se face in directia aparitiei dezlipirii de retina. Distrofia vitreoretiniana Goldmann-Favre se manifesta prin degenerescenta pigmentara retiniana primara care declanseaza procesele degenerative vitreene (degenerescenta macrofibrilara a vitrosului insotita de lichefierea sa) si retinoschizis periferic. Simptomatologia clinica cuprinde scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana la 1/10, stramtorarea concentrica a campului vizual, discromatopsie in axul albastru-galben. Investigatii paraclinice utile sunt adaptometria si angiofluorografia.

Arsurile corneei

Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a returilor solide ale substantei chimice. etc. Tratamentul se face in trei etape: • tratamentul de urgenta.cel mai important pentru vindecarea ad integrum-consta in indepartarea toxicului. fluorhidric s. a substantei fundamentale si edematierea fibrelor de colagen. Agentul cauzator produce in prima etapa necroza tisulara care este urmata de edem si inflamatie. ). acetic. ) si acizi tari (acid sulfuric. durere vie. var. azotic. In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii. Acestea pot interesa: conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale. in arsurile medii se observa opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida) . clorhidric. Acizii actioneaza asupra proteinelor provocand denaturarea. a. pleoapele-malpozitii palpebrale. blefarospasm insotite in zilele urmatoare de o scadere progresiva a acuitatii vizuale. s.Sunt leziuni corneene necrotico-inflamatorii produse de contactul cu un agent chimic (acizi sau baze tari). arsurile severe produc o dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-sclerala. coagularea si precipitarea acestora formand astfel o bariera protectoare ce limiteaza oarecum patrunderea toxicului. Modificarile obiective variaza in functie de gravitatea arsurii: in arsurile usoare apar mici eroziuni epiteliale. amoniac. anilina. termic sau actinic (radiatii). Arsurile chimice sunt cauzate de baze (hidroxid de sodiu. a. corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie. Bazele tari saponifica lipidele peretelui celular provocand moartea celulelor epiteliale dupa care patrund adanc in stroma provocand distructia keratocitelor. aflate in diferite stari de agregare. electric. Simptomatologia difera in functie de gravitatea arsurii si consta in lacrimare. incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. .

keratite. opacifierea corneei. Tabloul clinic este asemanator cu cel din arsurile chimice cu deosebirea ca sunt intotdeauna insotite de afectari palpebrale. Arsurile termice sunt produse de contactul cu materiale topite (metal. mase plastice etc. limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea durerii. arcuri carbonice. ) si estetice. necroza aseptica. aparate de sudura. Tratamentul se face prin administrarea de cicloplegice cu actiune rapida pentru combaterea spasmului ciliar. etc. smoala. • tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron. Tratamentul vizeaza limitarea reactiei inflamatorii (corticosteroizi administrati local). ) si vapori sau gaze fierbinti. Conjunctivita acuta .• a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante. pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu. Arsurile fizice sunt produse de agenti termici si radiatii (ultraviolete si ionizante). Arsurile produse de radiatiile ultraviolete (lampi solare. eclipse solare) se manifesta la cateva ore de la expunere prin fotofobie. entropion. coliruri cu antibiotice si analgezice pentru combaterea durerii. tratamentul fiind acelasi. durere. Radiatiile ionizante provoaca atingeri corneene variabile: hipoestezie. evitarea suprainfectiilor (pansamente sterile. senzatie de corp strain. Toate acestea provoaca coagularea proteinelor. Profilaxia se poate face foarte usor prin folosirea ochelarilor de protectie. acid ascorbic). camera umeda si unguente cu antibiotice) si stimularea reepitelizarii. combaterea reactiei irido-ciliare.

bacteriana. atopica sau nespecifica • Hiperemie conjunctivala. alergica. ochi rosu . Semne si simptome: • Generale: in infectia virala.Conjunctivita acuta reprezinta inflamatia conjunctivei palpebrale si/sau bulbare cu durata mai mica de 4 saptamani.

cu progresarea la ambii ochi in 1-2 zile Secretie mucoasa apoasa Foliculi ai conjunctivei palpebrale inferioare Adenopatie preauriculara palpabila Poate exista istoric de herpes simplex ocular recurent Senzatie de arsura. cu adenovirus sau enterovirus . infectia gonococica acuta • • • • • . rareori prurit Unilateral.edem conjunctival Extindere rapida a ulceratiei corneene superioare Edem palpebral • Conjunctivita virala cu herpes simplex sau herpes zoster • • • • Conjunctivita bacteriana.apar sporadic la copii. rujeola sau parotidita epidemica • • • • • Istoric de infectie a cailor respiratorii superioare sau simptome sistemice de infectie virala Poate debuta la un ochi.• • • • • Prezenta secretiei Senzatie de corp strain Prezenta de cruste la nivelul pleoapei Acuitate vizuala si reactivitate pupilara normal Conjunctivita virala. asociata cu vezicule cutanate herpetice la nivelul pleoapei sau in teritoriul de distributie a ramurii oftalmice a nervului trigemen in infectia cu herpes zoster • Nodule preauriculari palpabili Debut rapid in 12-24 ore Secretie purulenta abundenta Chemozis . sau se pot asocial cu gripa.

edem conjunctival Fara adenopatie preauriculara La pacientii care folosesc lentil de contact trebuie exclusa cheratita cu pseudomonas Pruritul este simptomul dominant Secretie apoasa Istoric de alergie cu caracter sezonier sau la particule de praf Chemozis . nongonococica: poate fi epidemica Conjunctivita alergica Conjunctivita aopica/alergica ("de primavara") recurenta . HIV) Prurit usor Secretie purulenta redusa cantitativ Chemozis .edem conjunctival Edem si eritem palpebral Fara adenopatie preauriculara Istoric de atopie Prurit Secretie vascoasa abundenta Recurente sezoniere Papile conjunctivale mari situate subpalpebral Uneori ulcer cornean superior (infiltrat steril.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adenopatie preauriculara Istoric sau semne de boala cu transmitere sexuala (Chlamydia. de culoare cenusiu-albicioasa) Uneori sunt prezente puncte albe supradenivelate pe fata interna a pleoapelor Conjunctivita bacteriana.

sau virusul gripal Staphylococcus aureus S. epidermidis Streptococcus pneumonia Haemophilus influenzae (mai ales la copii) Specii de Pseudomonas (trebuie excluse la cei ce utileaza lentile de contact. virusul urlian.• • • • • Uneori cheratopatie punctata superficial la coloratia cu fluoresceina Uscaciunea mucoasei globului ocular cu eritem si secretie intermitenta de mucus Iritatie secundara expunerii la agentii chimici sau reactiei la medicamente Corp strain: eritemul si secretia pot persista timp de 24 ore dupa indepartarea corpului strain Conjunctivita nespecifica iritativa Cauze: • Conjunctivita virala • • • • • • • • • • • • • • • Adenovirusuri (guturaiul) Virusul Coxsackie Enterovirusuri (conjunctivita hemoragica acuta) Herpes simplex (infectie primara si recurenta) Herpes zoster sau varicela Molluscum contagiosum Virusul rujeolic. infectia progreseaza frecvent catre ulcer cornean) Neisseria gonorrheae Neisseria meningitidis Conjunctivita bacteriana .

masuri generale: • • • • Comprese reci si curatarea zonei palpebrale de 4 ori pe zi Intreruperea utilizarii lentilelor de contact in faza inflamatorie Acoperirea ochiului afectat nu este utila Evitarea agentilor iritanti precum vapori de fum. vantul. boala Kawasaki. epidemii de conjunctivita virala sau bacteriana Contactul cu personae cu boli cu transmitere sexuala: gonoree.• • • • • • • • Chlamydia trachomatis produce conjunctivita cronica . expunerea prelungita la soare Degenerescenta vitreene . boala Graves. sindrom carcinoid. Chlamydia. granulomatoza Wegener Rar: ricketsii. sarcoidoza. psoriazis. paraziti. vant. sifilis. guta.cu debut gradat in 4 saptamani Rinoconjunctivita (febra de fan). pemfigus. sifilis. sindrom Stevens-Johnson. tuberculoza. fungi. expunere la raze ultraviolet. alergii sezoniere Conjunctivita de primavara/atopie Substante iritative: medicamente topice. vapori de fum Boli autoimune: sindrom Sjögren. sindrom Reiter Conjunctivita alergica Conjunctivita nespecifica Factori de risc: • • • Istoric de contact cu personae infectate. herpes Utilizarea lentilelor de contact: pseudomonas Tratament .

Cea microfibrilara apare la miopii de varsta medie care nu au antecedente de dezlipire de retina. Structura specifica poate fi observata cu ajutorul microscopiei electronice iar componenta principala (o proteina asemanatoare prealbuminei) identificata cu ajutorul studiilor de imunocitologie. Afecteaza deasemenea vasele retiniene. Vitrosul din vecinatatea acestor opacitati este lichefiat si degenerat cu deplasarea periferica a colagenului. Consta in aparitia in interiorul vitrosului a numeroase particule mobile. Prezenta lor este obiectivata cu ajutorul biomicroscopiei. Procesul incepe in centrul vitrosuluicare se clarifica pentru deveni intr-un final optic vid. Degenerescenta macrofibrilara poate apare si la emetropi si se instaleaza precoce (pana la pubertate) si evolueaza rapid spre decolare de vitros. Synchysis scintillans (sinchisis scanteietor) este o degenerare bilaterala a vitrosului. Este dovedita de: modificarea aspectului canalului Cloquet care din orizontal si rectiliniu la nastere devine sinuos si coborat sub axa optica si de extinderea spre inapoi pana aproape de ecuator a bazei vitrosului. Biochimic sunt sferule de hemoglobina sau cristale de colesterol dar fara a fi asociate cu hipercolesterolemia. Amiloidoza vitreana apare secundar amiloidozei sistemice. . descoperita intamplator (de obicei in jurul varstei de 40 de ani). care apare in lipsa unui agent agresor ca expresie a imbatranirii. stralucitoare de culoare aurie sau policrome. Tratamentul chirurgical constand in vitrectomie se practica doar daca apar tulburari importante ale acuitatii vizuale.Degenerescenta senila a vitrosului este o modificare spontana. Patogenia implica fagocitarea de catre hialocite a proteinei anormale. coroidiene si coriocapilare. a unor opacitati albicioase. Sunt descrise doua tipuri: microfibrilara si macrofibrilara. Degenerescenta miopica este o degenerscenta a vitrosului care apare la miopi. progresiva. Consta in prezenta la nivelul vitrosului uni. se aseamana ca tablou cu degenerscenta senila si evolueaza spre decolare posterioara de vitros si colaps. Fibrele de colagen modificate se aglutineaza la periferie. asimptomatica. in vecinatatea retinei in prima instanta dar apoi si anterior.sau bilateral. de aspect vatos (depozite de amiloid).

cristale de fosfolipide complexe si acid mucopolizaharidic. Este unilaterala in trei sferturi din cazuri. Se manifesta prin aparitia la nivelul vitrosului a unor particule rotunde. calciu hidroxifosfat si oxalat de calciu).constand in vitrectomie.se face in cazurile in care hialoza asteroida in stadii avansate si bilaterale reduce foarte mult acuitatea vizuala. de culoare alb. Tratamentul.Hialoza asteroida (Bola Benson) sau synchisis albescens este o afectiune benigna rara (0. 04-0.galbuie dispuse in siraguri sau ciorchine (aspect ecografic de fulgi de zapada). Acesti corpusculi asteroizi sunt alcatuiti in principal dn fosfor si calciu (sub forma de sapunuri de calciu: stearat si palmitat de calciu. 5%) intalnita la persoanele in varsta (raportul barbati/femei fiind de 2/1). Dezlipirea de retina .

Dezlipirea prin tractiune: aderentele vitroretiniene exercita o tractiune mecanica asupra retinei. pe care o detaseaza de epiteliul pigmentar. Se produce atunci cand lichidul vitros intra in contact cu spatiul subretinian prin intermediul unei fisuri la nivelul retinei Dezlipirea exsudativa sau seroasa: se produce in absenta unei fisuri retiniene. • • • Dezlipirea de retina de tip regmatogen (fisura)(DRR): cel mai frecvent tip. de obicei datorita unui proces inflamator sau tumoral. Cea mai frecventa cauza este retinopatia diabetica proliferativa. Semne si simptome: • • • Flash-uri (fotopsie) Fosfene Modificari ale campului vizual .Separarea retinei senzoriale de epiteliul pigmentar subiacent al retinei se numeste dezlipirea de retina.

Odata cu inaintarea in varsta. conducand la separarea vitrosului de retina. in periferia retinei.• • • • • • Celule pigmentare in corpul vitros (“particule de tutun”) Vederea centrala este pastrata daca macula nu este detasata Acuitate vizuala scazuta (20/200 sau mai mica) in cazul pierderii vederii centrale datorita detasarii maculei Supradenivelarea retinei asociata cu una sau mai multe fisuri retiniene in DRR. sclerita posterioara) Diverse (retinopatie seroasa central. hipertensiune maligna) Retinopatie diabetica proliferativa Retinopatie cicatriciala de prematuritate Retinopatia proliferativa cu cellule falciforme Traumatism penetrant Dezlipirea prin tractiune: . tractiunea exercitata de corpul vitros provocand fisuri la periferia retinei. • • DVP asociata cu hemoragie vitroasa determina o incidenta crescuta a fisurilor retiniene Dezlipirea exsudativa: • • • • • • • • Tumori Afectiuni inflamatorii (sindrom Harada. exsudat la nivelul uveei. gelul vitros se lichefiaza. sau supradenivelarea retinei in absenta fisurilor in dezlipirea exsudativa La 3-10% din pacientii cu DRR presupusa nu se evidentiaza nici o fisura retiniana Tractiunea retinei fara fisuri retiniene in dezlipirea prin tractiune Cauze: • Tractiunea cauzata de detasarea posterioara a corpului vitros (DVP) determina producerea celor mai multe fisuri.Gelul vitros ramane totusi atasat la nivelul bazei vitroase.

Discromatopsia sau lipsa perceptiei culorilor . Degenerarea reticulara este o anomalie vitroretiniana cu incidenta de 6-10% in populatia generala Glaucom Ghemuri vitroretiniene. Tratament . Rupturile in lambou sau in potcoava la pacientii simptomatici (cu flashuri sau fosfene) trebuie tratate. • • • • Degenerarea reticulara cu sau fara fisuri la pacientii asimptomatici cu antecedente de dezlipire de retina la ochiul controlateral poate fi tratata profilactic Rupturile retiniene in lambou la pacientii asimptomatici sunt frecvent tratate profilactic Dezlipirea exudativa este de obicei controlata prin tratarea afectiunii subiacente Dezlipirea prin tractiune este controlata de obicei prin simpla tinere sub observatie. Se formeaza prin tractiune vitroasa localizata Pliuri la nivelul meridianelor. Retina in cantitate excesiva se gaseste la nivelul cadranului supranazal. afectiuni inflamatorii si traumatisme) Traumatisme Dezlipirea retinei la nivelul ochiului controlateral Degenerare reticulara.masuri generale: • Nu toate fisurile sau rupturile retiniene necesita tratament. Fisurile operculate la pacientii simptomatici sunt uneori tratate. atunci este necesara vitrectomia. Fisurile atrofice la pacientii simptomatici sunt rareori tratate.Factori de risc: • • • • • • • • • Miopie (mai mare de 5 dioptrii) Afachia (absenta cristalinului) sau pseudoafachia DVP si conditii associate (afachia. Daca este implicata foveea.

responsabile de vederea colorata si cu bastonase. prin neuronii retinei. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. . Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. care contine celule cu conuri. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. verde sau albastra. verde. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. responsabile de perceptia cromatica. celule cu con sensibile fie la lumina rosie.Discromatopsia este o anomalie a vederii. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. responsabile de vederea in intuneric. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori.

De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. Simptome: Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. ci doar nuante de gri. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. poate percepe nuante ale culorilor. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. adica nu pot nici sa se agraveze. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. de obicei. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. In functie de cauza. In discromatopsiile severe. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. ireversibile si netratabile. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori.Cauze: Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . dar nici sa fie tratate. nu este perceputa nici o culoare. alb si negru. prezente de la nastere. iar cele dobandite sunt. Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism.

Distrofia granulara sau nodulara Groenow I este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care debuteaza in primii ani de viata dar trece o perioada variabila de mai multi ani pana la aparitia simptomatologiei. In stroma anterioara apar opacitati nodulare de dimensiuni inegale si margini neregulate separate intre ele de zone de cornee normala.• • interventia chirurgicala. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. Nodulii superficiali bombeaza epiteliul modificandu-i curbura .filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. Distrofii ale stromei corneene Dintre toate distrofiile corneei acestea sunt cele mai severe deorece produc modificari ale transparentei corneei (mergand pana la opacifiere totala) si o scadere importanta a acuitatii vizuale. care poate imbunatati perceptia culorilor. deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. La microscopul electronic se observa cristale paralelipipedice asezate in placi confluente in stroma anterioara. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: • • • lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. Microscopia optica evidentiaza un material granular infiltrat la nivelul membranei Bowman si care se coloreaza in rosu cu tricrom Masson.

Microscopic s-a dovrdit existenta depozitelor amiloide in stroma anterioara si subepitelial. transparent. Acest fapt duce la modificarea aderentei fiziologice intre stroma si epiteliu si aparitia eroziunilor epiteliale. localizate central care afecteaza straturile anterioare ale stromei. paralizii de nervi cranieni si periferici. refringente cu aspect de grilaj cu dublu contur. asociata cu hiperlipidemie. Distrofia centrala cristalina Schnyder este o afectiune transmisa autosomal dominant.si determinand astigmatism si eroziuni corneene recidivante care genereaza fenomene iritative. Distrofia grilajata sau reticulara isi datoreaza numele eroziunilor lineare. Manifestarile clinice cuprind: blefarosalazis. muiat in sirop. leziuni corneene mai fruste situate indeosebi periferic. Consecinta majora pe plan clinic este scaderea transparentei corneei urmata de scaderea precoce si accentuata a acuitatii vizuale care in jurul varstei de 40 de ani ajunge sub limita utilitatii practice moment in care se impune instituirea tratamentului chirurgical constand in keratoplastie. Anumite perturbari in sinteza keratansulfatului conduc la formarea depozitelor corneene de glucozaminoglicani. Distrofia maculara Fehr sau distrofia patata Groenow II este o afectiune autosomal recesiva severa care consta in aparitia unor opacitati de culoare alb-cenusie in toata stroma superficiala si care se extind cu timpul in toata grosimea stromei. in jurul caruia zaharul a cristalizat. distrofia corneeana grilajata de tip II (sindromul Meretoja) presupune coexistenta distrofiei grilajate cu o amiloidoza sistemica. Modificari ale functiei vizuale se produc in general tardiv spre 40-50 de ani dar beneficiaza de keratoplastie perforanta. . Exista doua tipuri de distrofie grilajata: • • distrofia corneeana grilajata de tip I (Biber-Haab-Dimmer) este de fapt o forma speciala de amiloidoza primara localizata (amiloidul tip A a fost identificat in corneea acestor pacienti) . care apare in primul an de viata avand o evolutie lent progresiva. Se transmite autosomal dominant. bifurcate in unghi ascutit fara a se anastomoza. piele uscata si laxa cu depozite amilodice. Dupa mai multi ani sunt posibile recidive pe grefon. Aspectul leziunii a fost asemanat cu crinul de Florenta. Leziunea tisulara consta intr-o opacitate centrala discoida (cristale alb-galbui). In fazele foarte avansate in care apar serioase tulburari de vedere se practica keratoplastia perforanta.

Distrofia stromala congenitala ereditara este o afectiune rarisima. distrofia Cogan. etc. pseudoxantom elastic. Cauza aparitiei acestor depozite o reprezinta excesul de lipide si glicozaminoglicani datorat unui dezechilibru al metabolismului acestora la nivel ocular. goniosinechii.sau bilaterala asimetrica. stationara este insotita uneori de keratocon. . Afectiunea uni. Este insotita de hipermetropie si astigmatism neregulat. keratoconul. Distrofia stromala posterioara amorfa este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta. Se constata deasemenea o acumulare de colesterol si grasimi neutre. dermoid limbic. punctate sau spiculi albastrui la nivelul stromei predescemetice. anomalii iriene. subtierea corneei in portiunea centrala. Apare la persoane in varsta de peste 30 de ani carora nu le afecteaza functia vizuala. transmisa dominant autosomal si neevolutiva manifestata inca de la nastere prin incetosarea vederii datorata prezentei unor opacitati sub forma de fulgi in stroma corneeana anterioara cu respectarea periferiei. Rasunetul asupra functiei vizuale este minim sau absent. Poate aparea in asociere cu alte afectiuni cum ar fi ihtioza. Histopatologic se evidentiaza alterarea keratocitelor din vecinatatea membranei Descemet care contin un material PAS pozitiv. Distrofia predescemetica sau distrofia profunda Maeder si Danis este o afectiune fara transmitere genetica.localizata in stroma anterioara sub membrana Bowman insotita de o innfiltratie difuza stroma si un inel infiltrativ limbic. Distrofia punctata (flek) afecteaza stroma in intregime constand in prezenta la nivelul acesteia a unor mici opacitati gri cu aspect de matreata. caracterizata de prezenta unor opacitati lineare. bilaterala cu debut precoce care consta in aparitia unor opacitazi difuze in stroma posterioara cu extindere spre limb. etc.

Liniile in functie de grosime si dispunere dau aspectul de amprenta sau harta geografica. celule epiteliale cu microchisturi. lacrimare) datorita eroziunilor corneene superficiale recidivante care se intalnesc la 10 % din bolnavii cu aceata distrofie. ingrosarea multilaminara a membranei bazale care da aspectul de amprenta. folosirea lentilelor de contact si indepartarea epiteliului distrus. senzatie de corp strain. Nu evolueaza cu varsta. . Tratamentul este unul de intretinere fara rezultate deosebite.Distrofia noroasa centrala François este o afectiune bilaterala. Distrofiile corneene anterioare Distrofia Cogan cunoscuta si sub denumirea de distrofia microchistica sau distrofia in harta sau in picatura. Simptomatologia cuprinde pe langa scaderea acuitatii vizuale. imprecis delimitate separate de sparturi cenusii si zone clare. fenomene iritative periodice (durere. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 30 de ani. Se recomanda administrarea de trofice corneene (sub forma de instilatii sau unguente). Anatomopatologic s-au evidentiat urmatoarele aspecte: • • • depunerea unui material fibrilar intre membrana Bowman si membrana bazala a epiteliului. fotofobie. simetrica si asimptomatica caracterizata prin prezenta de opacitati multiple. Pete de culoare gri sau microchisturi pot fi observate prin retroiluminare in stratul epitelial central.

Aspectul de opacitati subepiteliale este dat de tesutul fibrocelular care inlocuieste membrana Bowman. Modificarile corneene sunt bilaterale. . Tratamentul chirurgical constand in keratoplastie lamelara sau perforanta este grevat de reaparitia leziunilor la nivelul grefonului. Distrofia inelara Reis-Bücklers este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care intereseaza indeosebi membrana Bowman si se manifesta in primii ani de viata ai copilului. Leziunile constau in mici opacitati punctiforme si vezicule epiteliale localizate in dreptul fantei palpebrale si vizibile prin retoiluminare. Modificarile observate constau in opacitati corneene centrale superficiale cu aspect de harta geografica si opacitati inelare neregulate subepitelial. In principiu tratamentul acestor boli consta in limitarea aportului si administrarea unor medicamente care fie sa lege (agenti chelatori) aceste substante si sa faciliteze eliminarea lor fie sa induca cresterea activitatii enzimatice reziduale (inductori enzimatici) iar in ultima instanta transplantul organelor compromise. Microscopic s-a observat vacuolizarea celulelor epiteliale. Cicatrici epiteliale neregulate se formeaza in urma eroziunilor repetate si impreuna cu edemul stromei subjacente contribuie la aparitia tulburarilor de vedere. Keratoplastia lamelara se impune in cazurile cu scadere importanta a vederii. Exista zone intregi in care membrana bazala epiteliala si membrana Bowman lipsesc. ingrosarea epiteliului si existenta unor prelungiri in stratul bazal al epiteliului de dinspre membrana bazala. Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Tezaurismozele sunt un grup mare de boli caracterizate prin acumulare in exces a unor substante aflate normal in organismul uman dar care datorita absentei sau insuficientei enzimelor implicate in metabolismul acestora nu mai pot fi metabolizate.Distrofia Meesmann sau distofia epiteliala juvenila ereditara este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care apare in primii doi ani de viata manifestandu-se printr-o usoara scadere a acuitatii vizuale si fenomene iritative.

retard mintal iar la nivel ocular fotofobie. Tabloul clinic cuprinde hiperkeratoza palmoplantara si a coatelor. Simptomele cele mai grave sunt date de afectarea neurologica si hepatica. Consecinta acestui deficit este acumularea tirozinei. Tabloul clinic mai cuprinde litiaza renala. Aceasta grupa de afectiuni cuprinde: sindromul Berman. lacrimare si episoade repetate de eroziuni corneene de aspect pseudodendritic. Consecinta este depozitarea cuprului in mai toat e tesuturile. sindromul Spranger. iar sfingolipidele in retina si creier. acesta este in parte excretat urinar si in parte depozitat dupa oxidare si polimerizare sub forma unei substante asemanatoare melaninei numita alcapton la nivelul tesutului conjunctiv conferindu-i acestuia o culoare albastru-cafenie. Boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara este o afectiune autosomal recesiva determinata de sinteza insuficienta a ceruloplasminei (proteina care leaga si transporta cuprul in organism) in ficat. Mucolipidozele sunt un grup de afectiuni cu transmitere autosomal recesiv ce constau in tulburari ale metabolismelor lipidic si al mucopolizaharidelor care se depun in viscere si cornee. fucosidozele s. La nivel corneean acesta se depune sub forma ionica in stroma si sub forma de saruri in membrana Descemet. a. . Ocronoza sau alcaptonuria este o afectiune metabolica cu transmitere autosomal recesiva caracterizata prin imposibilitatea metabolizarii normale a acidului homogentizic. Functia vizuala nu este deloc influentata.Tirozinemia este o afectiune cu transmitere autosomal recesiva produsa de un deficit de tirozinaminotransferaza (enzima implicata in metabolismul tirozinei). organele predilecte fiind creierul si ficatul. iar la nivel corneean (mai ales membrana Bowman si la nivelul epiteliului) aparitia unor depozite galben-cafenii cu aspect de picatura. Urina acestor pacienti devine bruna in contact cu aerul (prin oxidare) . Depunerile corneene debuteaza in partea superioara avand forma unui inel galben-maroniu sau verde numit inelul Kayser-Fleischer. sindromul Goldberg. artropatii.

Sanfilipo.Sfingolipidozele sunt un grup de afectiuni transmise autosomal recesiv (exceptie facand sindromul Fabry care are transmitere gonosomal recesiva) determinate de tulburari ale metabolismului sfingolipidelor cu depunerea acestora in diferite organe si tesuturi. La nivelul stromei corneene si a membranei Bowman se afla cristale policrome aciculare de cistina. afectare corneeana si retard mental. edem papilar si atrofie oprica datorita acumularii sfingolipidelor la nivelul endoteliului vascular. In timp acestea pot evolua si pot determina scaderi ale vederii. Hurler. degenerescenta pigmentara a retinei. cornee. La nivel ocular mai pot aparea anevrisme conjunctivale. dispazii scheletice. Simptomatologia debuteaza in primul an dupa nastere. dilatatii ale vaselor retiniene. Tabloul clinic este foarte variat cuprinzand atrofie optica. . Cistinozele sunt afectiuni cu transmitere autosomal recesiva care consta in tulburari ale metabolismului aminoacizilor avand drept consecinta depunerea cistinei in conjunctiva. sclera. uvee si alte tesuturi. boala Tay-Sachs etc. Modificarile corneei constau in opacifieri multiple de culoare galben-cenusie localizate in toate straturile datorate acumularii de mucopolizaharide in keratocite. Forma adulta nu pune in pericol viata bolnavului. Se cunosc opt sindroame din aceasta categorie de tezaurismoze cele mai importante fiind: sindromul Hunter (gargoilismul). boala Hand-Schuller-Christian. Morquio. Mucopolizaharidozele sunt un grup de afectiuni majoritatea cu transmitere autosomal recesiva (exceptie face sindromul Hunter cu transmitere gonosomal recesiva) caracterizate de depunerea in tesuturi a unor substante precum heparansulfatul. La nivel corneean se formeaza depozite lipidice sub forma de arc in xantomatoza esentiala hiperlipemica sau cu o dispozitie radiara de la centru spre periferie (cornee verticilata) in boala Fabry. Se deosebesc doua forme: • • Forma infantila (sindromul Lygnac-Fanconi) se manifesta prin nanism. dermatansulfatul si keratansulfatul ca urmare a unei tulburari a metabolismului hidratilor de carbon. rahitism hiperaminoacidurie si afectare renala fiind fatala in prima decada de viata in lipsa transplantului renal. Dintre acestea amintim: boala Fabry. pacientii acuzand insa usoara fotofobie.

edem stromal) . Datorita edemului corneea isi dubleaza grosimea in portiunea centrala (ajunge la 1mm). Se manifesta intr-un prim stadiu evolutiv prin semne de cornee guttata la care ulterior se adauga progresiv edemul stromei. Tratamentul vizeaza calmarea durerii si reducerea edemului prin instilatii cu solutie de clorura se sodiu si diferite unguente.Distrofiile corneene posterioare Corneea guttata consta in prezenta unor mici excrescente localizate central la nivelul membranei Descemet si endoteliului. sinechii largi iridocorneene. Celulele endoteliale produc colagen descemetic cu o structura anormala dand corneei aspectul de „ argint batut ” in lumina reflectata. Leziunile endoteliale (primare) preced cu mai multi ani leziunile epiteliale (edemul) si cele stromale. aparuta in primii ani de viata exprimandu-se clinic foarte variabil (grupe de vezicule izolate pe fata posterioara a corneei. La nivelul endoteliului corneean se formeaza depozite pigmentare. Microscopic se poate observa faptul ca celulele endoteliale arata si se . bule epiteliale si fibroza subepiteliala. Ingrosarea membranei Descemet insotita de instalarea edemului stromal duce la aparitia cutelor descemetice. corectopie. Distrofia polimorfa posterioara este o afectiune bilaterala si asimetrica. In ultima instanta se intervine chirurgical recurgandu-se la keratoplastie perforanta. marimii si formei celulelor endoteliale. benzi late cu margini dintate. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 50 de ani. Microscopic se observa variatii ale numarului. Semnele majore sunt scaderea acuitatii vizuale si durerea oculara datorata ruperii bulelor de edem epitelial. Distrofia endoteliala Fuchs mai este cunoscuta si sub denumirea de distrofie endoepteliala. Se poate decompensa dupa interventii chirurgicale. cu transmitere autosomal dominant. iar la nivelul epiteliului apar bule care se rup. mai frecvent la sexul feminin. Afectiunea care evolueaza bilateral asimetric nu afecteaza in sine vederea ci determina aparitia unui edem corneean. Sensibilitatea corneeana aproape dispare.

comporta exact ca niste celule fibroblastice (au microvili.curgerea lacrimilor pe obraz datorita pierderii contactului punctului lacrimal cu lacul lacrimal. Aceste forme sunt cele mai frecvente. dau reactie pozitiva pentru cheratina. In functie de modul de transmitere are doua forme: • Formele cu transmitere autosomal recesiva sunt manifeste inca de la nastere si asociaza nistagmus. . dupa diverse infectii si interventii chirurgicale. Aceasta are drept consecinta uscarea si dezepitelizarea corneei cu aparitia keratitei lagoftalmice. prezinta desmozomi si au tendinta la proliferare) Distrofia endoteliala congenitala si ereditara are caracteristic existenta edemului corneean bilateral congenital. Ectropionul Ectropionul reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale. Patogenic se disting urmatoarele forme: ectropion congenital. Corneea de culoare gri-albastruie capata un aspect de sticla sparta. hipertrofierea conjunctivei si epifora. Leziunile nu se agraveaza ci au o evolutie stationara. Corneea se ingroasa (grosime de 2-3 ori cea normala) datorita edemului epitelial fara bule. spastic. • Forma cu transmitere dominanta evolueaza lent incepand din al doilea an de viata manifestandu-se prin durere. lacrimare si fotofobie fara nistagmus. cicatriceal. Ectropionul congenital este rar si aproape asimptomatic nenecesitand tratament. Anomalia se pare ca s-ar datora diferentierii anormale a ectodermului crestelor neurale in luna a 5-a de gestatie sau dupa. Ectropionul cicatriceal apare in urma unor traumatisme. paralitic si senil. arsuri grave.

Aparitia epiforei determina pacientul sa-si stearga lacrimile dinspre unghiul intern spre cel extern ceea ce accentueaza pozitia vicioasa a pleoapei. microftalmie si modificari congenitale ale tarsului. Tratamentul este chirurgical si urmareste scurtarea orizontala a pleoapei. Ectropionul senil este cauzat de scaderea tonicitatii muschilor retractori ai pleoapei inferioare si orbicular. Ectropionul spastic apare mai frecvent la copii in urma inflamatiilor cronice ale pleoapelor. Entropionul congenital este cauzat de modificari de insertie a muschiului orbicular. .Tratamentul consta in refacerea pleoapei prin inlocuirea tesuturilor lipsa cu grefe libere sau plastii prin alunecare. cicatriceal si spastic. In scop terapeutic se indica utilizarea unor lentile cu “camera umeda”. Entropionul Entropionul reprezinta orientarea marginii libere a pleoapei spre interior astfel incat malpozitia cililor irita permanent corneea. Ectropionul paralitic este produs de paralizia nervului facial si apare doar la pleoapa inferioara. Se poate vindeca spontan in primele luni dupa nastere. Dupa mecanismul de producere exista trei forme clinice: congenital. tarsorafie laterala. administrarea locala de lubrifianti. Indepartarea cauzelor duce la vindecare.

Entropionul spastic produs de spasmul muschiului orbicular datorat la randul sau apritiei unor factori iritativi locali (conjunctivita. blefarita etc) Entropionul cicatriceal apare dupa vindecarea cicatriceala a unor traumatisme si arsuri sau poate fi provocat de boli infectioase (trahom. conjunctiva congestionata si chiar mici eroziuni ale corneei care prezinta riscul suprainfectiei. Tratamentul in cazurile mai usoare de entropion spastic indepartarea bolii cauzatoare este suficienta. Fracturile directe pot afecta rebordul orbitar sau peretii orbitari. herpes) sau autoimune (pemfigoidul cicatriceal). Simptomatologia este dominata de lacrimare si senzatia de usturime provocate de contactul permanent dintre cili si cornee. In entropionul sever se impune tratamentul chirurgical care consta in excizarea unei portiuni din pleoapa avand drept consecinta crearea unei tractiuni asupra marginii libere. La inspectie se observa pozitia anormala a pleoapei. eventual insotita de fixarea pleoapei in pozitie normala cu benzi de leucoplast. In cazul entropionului cicatriceal post arsuri trebuie avuta in vedere si reconstructia estetica a regiunii. . Fracturile orbitei Fracturile orbitei se impart in functie de mecanismul de producere in fracturi directe (cauzate de lovituri puternice la nivelul orbitei) si fracturi iradiate (indirecte pornind de la fracture de baza de craniu) .

muschi. Tratamentul medical urmareste profilaxia infectiilor prin administrare de antibiotice pe cale sistemica. Radiografia craniului este examenul de electie care pune diagnosticul. diplopia si tulburari senzitive in regiunea suborbitara. epistaxis si risc crescut de aparitie a infectiilor. Clasificarea Le Fort dupa sediul liniilor de fractura le imparte in: • • • fractura le Fort I – linia de fractura merge din loja canina spre piramida nazala fractura Le Fort II – linia de fractura merge descendent de la apofiza zigomatica pe planseul orbitei incalecand apoi piramida nazala. reconstructia planseului orbitar in cazurile cu pierdere osoasa si reinsertie musculara daca e cazul. diplopie. Alte complicatii posibile sunt dacriocistita cronica si nevralgia suborbitara. ptoza. Manifestarile clinice imediate cuprind durere difuza accentuata la presiune. leziuni ale continutului orbitei (glob ocular. Fracturi ale rebordului orbitar superior pot avea localizare in treimea externa sau in jumatatea interna. sinusului frontal. nervului supraorbitar sau smulgerea tendonului . La un interval de cateva zile apar exoftalmia. echimoze si edem palpebral. In cazul localizarii interne se pot produce lezari ale celulelor etmoidale anterioare. fractura Le Fort III – linia de fractura porneste de la apofiza zigomatica se continua pe peretele extern al orbitei si fanta sfenoidala ajungand pe peretele intern al orbitei.Fracturile rebordului orbitar: • Fractura masivului maxilo-facial are frecventa cea mai mare. vase) . sinuzita maxilara prin facilitarea patrunderii germenilor patogeni in sinus. epistaxis. epifora. Cele din treimea externa sunt mai periculoase deoarece pot antrena luxatia sau rupture glandei lacrimale necesitand adesea extirparea acesteia. nervi. Tratamentul chirurgical urmareste repunerea in pozitie normala a osului malar cu ajutorul unui croset. • • Fractura rebordului orbitar inferior este urmata deschiderea sinusului maxilar cu emfizem orbitar. In timp pot aprea complicatii cum ar fi deformarea orbitei urmata de enoftalmie.

Rasunetul clinic al acestor leziuni cuprinde nevralgia. ). anestezia regiunii suborbitare (pleoapa inferioara. Manifestarile clinice sunt numeroase si depind in mare masura de severitatea traumatismului. emfizem subcutanat periocular. dinti superiori ai hemiarcadei respective etc.reflectat al oblicului mare (necesita repozitionarea acestuia) . . Fracturile peretilor orbitari: • Fractura planseului orbitar este insotita de fractura rebordului orbitar. aparitia epistaxisului si a emfizemului orbitar. Pentru punerea diagnosticului sunt necesare radiografia orbitara care evidentiaza hernierea continutului orbitar in sinusuri si tomografia orbitara care arata extinderea fracturii si gradul de afectare al partilor moi.14 zile posttraumatic dupa resorbtia edemului). diplopie dubla atat la privirea in sus cat si la privirea in jos. Situatia tipica in care se produce este contuzia orbitara cu mingea de tenis care cauzeaza o crestere brusca a presiunii intraoculare. enoftalmie (apare dupa circa 10. hemoragii subconjunctivale. Pot fi observate urmatoarele semne si simptome: edem si echimoza perioculara. Interventia chirurgicala se impune:1) in situatiile in care fractura cuprinde mai mult de jumatate din planseul orbitar si este insotita de diplopie persistenta si hernierea continutului orbitar si 2) in cazul in care chiar daca fractura cuprinde mai putin de jumatate din planseul orbitar dar este insotita de enoftalmie mai mare de 2 mm si diplopie precoce. epistaxis. tegumente. Tratamentul urmareste prevenirea aparitiei enoftalmiei si a diplopiei verticale permanente. Planseul orbitei fiind mai subtire este cel care cedeaza. hipema si mai rar rupturi retiniene. diplopie si tulburari de motilitate la care se pot adauga complicatii cum ar fi supuratia sinusului frontal si licvoree. Tehnica chirurgicala presupune reconstructia planseului cu material sintetic sau grefon osos autolog si scoaterea continutului orbitar herniat.

emfizem palpebral. Glaucomul primar cu unghi deschis . • Fractura bazei craniului determina aparitia unui tablou clinic caracteristic care cuprinde: aparitia la un interval de 3 pana la 5 zile dupa traumatism a echimozei in ochelari. Se manifesta prin aparitia unei echimoze perioculare de aceeasi parte in prima instanta si apoi. in decurs de cateva zile. chemozis si rinoree (scurgere nazala de lichid cefalorahidian) .• • Fractura peretelui medial apare arareori izolata. amauroza. bilateral. Fracturile iradiate: • Fractura craniului poate iradia spre varful orbitei si produce leziuni ale nervului optic manifestate clinic prin sindromul de canal optic (pierderea reflexului fotomotor direct dar pastrarea celui consensual. Fractura tavanului orbitei se produce in general in urma caderii bolnavului pe un obiect ascutit. staza papilara) . Atrofia optica apare dupa un interval de 3 saptamani. In cast caz tratamentul se impune doar in cazul lezarii concomitente si a muschiului drept intern.

.

asociata frecvent cu cresterea presiunii intraoculare. Umoarea apoasa traverseaza la nivelul pupilei si patrunde in camera anterioara. in canalul Schlemm si in sistemul venos episcleral. Cresterea presiunii intraoculare Raportul C/D ( intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc) > 0. Umoarea apoasa este produsa de epiteliul ciliar al corpului ciliar. De obicei. nedureroasa a vederii. fiind drenata de reteaua trabeculara in unghiul iridocornean. deoarece acuitatea vizuala centrala ramane intact pana in aceasta faza. Semne si simptome: • • • • Pierderea lent. precum si ca manifestare secundara a altor afectiuni. Lezarea glaucomatoasa a nervului optic poate surveni si in prezenta unui presiuni intraoculare normale.5 Primele defecte vizuale sunt scotoamele central Cauze: • • Alterarea drenajului umorii apoase prin reteaua trabeculara Cresterea rezistentei in sistemul de drenaj al umorii apoase Factori de risc: • • • • Cresterea presiunii intraoculare Descendenta afro-americana Persoane varstnice Istoric familial pozitiv . si excretata in camera posterioara a globului ocular. asa cum este gaucomul indus de corticosteroizi. pacientii nu remarca pierderea vederii decat in faza avansata a bolii.Glaucomul primar cu unghi deschis reprezinta neuropatie optic ace provoaca pierderea vederii. 5-10% din cantitatea totala de umoare apoasa este drenata pe calea uveo-sclerala. progresiva.

Pierderea treptata a vederii si cecitatea pot surveni chiar si in prezenta tratamentului adecvat. Glaucomul primar cu unghi inchis . inhalator sau pe cale sistemica Prin aplicarea terapiei in glaucoma. rata scaderii acuitatii vizuale in GPUD este scazuta. periocular.• • • • • • • Miopia Diabet zaharat Subtierea centrala a corneei < 555 microni Cresterea raportului vertical C/D Cresterea raportului orizontal C/D Hemoragia discului optic Utilizarea prelungita a corticosteroizilor topici. Conform unui studiu in care pacientii au fost urmariti timp de 22 ani. rata cecitatii provocate de GPUD a fost de 19%.

avand drept consecinta deplasarea anterioara a irisului. si poate fi pus in evident numai printr-o tehnica speciala de examinare numita gonioscopie. Se amelioreaza prin somn sau odihna. reteaua trabeculara si cornea periferica. Semne si simptome: • Forma subacuta • • • • • • • • • • • • Durere surda intra .sau perioculara. acut si cronic si se asociaza cu ingustarea anatomica a unghiului camerei anterioare. datorita careia excretia unorii apoase prin pupila este limitata. unghiul cuprinde irisul periferic. Presiune intraoculara normal Camera anterioara ingustata Iris bombat Sinechii anterioare periferice intermitente Pupila marita Durere ocular Vedere incetosata Lacrimare Forma acuta . Glaucomul cu unghi inchis poate fi subacut. glaucomul primar cu unghi inchis este o urgenta oftalmologica datorita tendintei de evolutie catre pierderea vederii. cand citeste sau este oboist.Galucomul primar cu unghi inchis rezulta in urma obstruarii drenajului unorii apoase prin reteaua trabeculara de catre apozitia periferica a irisului fata de cornee cu cresterea consecutiva a presiunii intraoculare. In forma sa acuta. corpul ciliar anterior. Mecanismul are la baza blocarea pupilei. la nivelul unui singur ochi Vedere usor incetosata Simptomele apar cand pacientul se uita la televizor sau la un ecran de cinematograf intr-o camera intunecata.

Factori de risc: • • • • Cornee mica Hipermetropie Camera anterioara ingusta Descendenta din eschimosi . adesea ovala Camera anterioara ingustata prin reactie inflamatorie Poate avea simptome ale formei subacute sau poate fi asimptomatica Sinechii anterioare periferice multiple Presiune intraoculara normala sau crescuta Cresterea raportului intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc Pupila normal Forma cronica Cauze: Anatomie oculara predispozanta.• • • • • • • • • • • • • • • Halou in jurul surselor de lumina Cefalee frontala Greata si varsaturi Simptomele apar in situatii de stress emotional in timpul activitatilor enumerate la forma subacuta Presiune intraoculara crescuta Edem cornean microchistic Edem palpebral. hiperemie conjunctivala si congestie pericorneeana Pupila fixa semidilatata.

tulburari de coagulare) sau de neoformatie si cedeaza de obicei sub actiunea unei cresteri presionale hidrostatice fiziologice sau nu ori a unui traumatism penetrant.• • • • Sex feminin Utilizarea antidepresivelor sau a altor medicamente care produc inhibitie colinergica Cataracta Chisturi ale irisului sau ale corpului ciliar. Contine un gel transparent alcatuit din fibre de colagen. hemoglobinopatii. Semnele clinice si evolutia ulterioara sunt influentate de volumul hemoragiei si de calitatea vitrosului. Prezenta sangelui in vitros datorita ruperii unor vase sanguine defineste hemoragia vitreeana. substanta fundamentala bogata in acid hialuronic si celule vitreene. Hemoragiile vitreene Vitrosul reprezinta cea mai mare cavitate a ochiului (80% din volumul acestuia) dar in ciuda acestui fapt importanta participarii sale la dioptrul ocular este neglijabila (singura conditie e sa ramana transparent). Aceste vase pot fi normale. chirurgia oculara si diabetul. care includ cataracta. alterate (diabet. ateroscleroza. Simptomatologie . retinoschizisul congenital. rupturile retiniene. ocluziile venoase. Etiologia cea mai frecventa o constiuie maladii ca retinopatia diabetica. Este delimitata anterior de cristalin si aparatul ciliar iar posterior de retina. Glaucomul cu unghi inchis secundar poate fi determinat de multiple afectiuni oculare obisnuite intalnite la varstnici. traumatismele.

In cazul hemoragiilor masive este indicata chirurgia inca dela inceput. lichefiata resorbtia se produce mult mai repede. In cazul hemoragiilor mai mici pacientul observa puncte negre mobile cu miscarile ochiului. Organizarea conjunctiva a vitrosului cu formarea de bride si membrane alb-galbui reprezinta una din frecventele complicatii. Glaucomul hemolitic si sideroza retiniana pot fi deasemenea complicatii ale hemoragiei vitreeene. Tratamentul este medical (local si general) iar in cazurile in care opacitatile nu cedeaza nici dupa sase luni se intervine chirurgical practicandu-se vitrectomia.Debutul este brutal cu scaderea unilaterala si nedurereasa a acuitatii vizuale. De asemenea acest proces este influentat si de calitatea vitrosului astfel daca hemoragia se produce intr-un vitros a carui structura este alterata. Resorbtia sangelui se face lent data fiind capacitatea fibrinolitica redusa a vitrosului. Profilactic se recomanda diagnosticarea precoce si tratamentul corect al bolilor de baza care pot provoca in evolutie hemoragie vitreeana. Aceasta poate duce la opacifierea vitrosului. Hipermetropia . Ecografia este indicata in cazul in care etiologia este neclara sau se suspicioneaza un neoplasm. incetosarea vederii ca un voal negru ce se pune peste ochi pana la “perceptie luminoasa”. Diagnostic Examenul luminii pupilare constata lipsa rosului pupilar daca este o hemoragie masiva sau opacitati hemoragice mobile in hemoragiile moderate.

Mulţi copii se nasc cu hipermetropie. generand astfel o imagine imprecisa. fiind deviate in spatele retinei. In cazul hipermetropiei. Cauze: Globul ocular al persoanelor hipermetrope este mai scurt decât normal şi ca urmare. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. razele luminoase nu sunt focalizate pe retina. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. neclara a obiectelor aflate in apropiere.Hipermetropia este o tulburare de refractie. razele de lumină care intră în ochi sunt focalizate în spatele retinei. frecvent intalnita. data de forma si lungimea globului ocular (ochiul este prea scurt sau curbura corneei este plata). dar unii dintre ei se vindecă odată cu alungirea globului ocular odată cu creşterea normală a .

.acest lucru poarta numele de presbiopie. atat la persoanele cu hipermetropie. Factori de risc: • • rude de gradul I (parinti. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) .Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. frati) cu hipermetropie varsta inaintata. datorita faptului ca: • • • Se manifesta cu precadere dupa varsta de 40 ani ( presbiopia) Este mai putin evolutiva Nu este insotita de grave complicatii ( spre ex. peste 50-60 de ani. hipermetropia este mult mai "discreta". Oamenii confundă hipermetropia cu presbiopia. dezlipire de retina. dar care are o cu totul altă cauză. Alte simptome: • • • • • Dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Senzatie usoara de durere sau de usturime la nivelul ochilor Tendinta de a indeparta cartea Lacrimare frecventa Inrosirea ochilor . in special pentru obiectele de aproape..organismului.) Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata. in special prin asociere cu presbiopia Forme de manifestare: Spre deosebire de miopie. afecţiune în care există de asemenea dificultăţi în vederea de aproape.

keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. hipermetropia “fiziologica” dispare. prin puterea de acomodare. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. hipermetropia poate genera strabismul. Pe masura ce ochiul se dezvolta ( varsta 6-10 ani).• • • • • Oboseala Dureri de cap Lipsa coordonarii ochi-mana Nervozitate Iritabilitate Toti copiii sunt hipermetropi. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. In acest caz. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. deoarece cristalinul. . Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. keratoplastia termica. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. care va fi corectat prin purtarea ochelarilor. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. corecteaza aceasta tulburare oculara. In general. Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. ambele sunt eficiente. pot sa apara dureri de cap (cefalee). In anumite cazuri. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. dar va scadea simptomele. pe cand lentilele de contact ofera. nu sunt deranjati de acest defect vizual. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva.

Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. dar se rup sau se sparg cu usurinta lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. keratita herpetica. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. . In cazul in care vederea necesita corectie. boala inflamatorie oculara. keratocon.Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: • • ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. Tratament ambulator: Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. de exemplu. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. La pacientii care au istoric de glaucom. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii.

presiunea extrinseca asupra peretilor si integritatea peretilor. Hipotonia oculara Presiunea exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor globului ocular se defineste prin termenul de oftalmotonus.Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. Patogenie Tensiunea oculara este mentinuta la valori normale in urma unui echilibru intre urmatorii trei factori: presiunea intrinseca a continutului asupra peretilor. Valorile normale ale acesteia variaza intre 10-21 mm Hg. vitros si sangele circulant. Sindromul de hipotonie oculara este dat de scaderea tensiunii intraoculare sub valoarea de 7 mm Hg. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. mentinute perioade lungi de timp produc grave disfunctii constituind oftalmomalacia sau hipotonia complicata. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Presiunea intrinseca este asigurata de umoarea apoasa. Asadar. hipotonia . Modificari asupra oricaruia dintre acesti factori pot duce la cresterea sau scaderea tensiunii intraoculare. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. dar de obicei sunt temporare. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. In primul rand orice leziune penetranta la nivelul peretilor este urmata de scaderea tensiunii oculare. Valori ale tensiunii intraoculare intre 0-5 mm Hg. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi.

Socul posttraumautic produce edem la nivelul uveei cu transsudarea plasmei in spatiul extravascular datorita faptului ca coriocapilarele coroidei sunt lipsite de stratul muscular. dezlipire de retina. postoperator. Hipotoniile musculare produc si ele o diminuare a tensiunii oculare. La nivelul fundului de ochi apar pliuri stelate sub forma de dungi radiare avand ca punct de plecare papila. Hipotonii postoperatorii apar dupa operatii de glaucom si cataracta fiind cauzate de atalamii pasagere cu decolare de coroida.bazic determinand acidoza cum ar fi de exemplu diabetul zaharat provoaca hipotonie ocularaprin alterarea balantei osmotice intre plasma si tesuturi. in uveite si afectiuni generale) si forma complicata grava –oftalmomalacia. Acest transsudat determina decolarea coroidei si ulterior a corpului ciliar si implicit diminuarea secretiei umorii apoase. Forme clinice In functie de severitatea scaderii presiunii oculare. precum si pierderea de vitros (de cauza traumatica sau iatrogena) . Hipotonia oculara fara complicatii apare in contuzii oculare. Daca persista necesita reinterventie. Datorita gradientului presiunii intraoculare mai mici decat cea intracraniana apare edemul papilar si cute radiare in regiunea maculei. Afectiunile generale care perturba echilibrul acido. Hipotonii in contuzii oculare. modificarea presiunii sanguine in arterele ciliare si artera oftalmica. .oculara se produce in oricare din situatiile urmatoare: diminuarea secretiei ciliare sau resorbtia exagerata a umorii apoase. a perioadei de timp in care aceasta se mentine si a gravitatii modificarilor oculare de deosebesc forme de hipotonie necomplicate cu prognostic bun (in contuzii oculare. dezlipire de retina. postoperator. in uveite si unele afectiuni generale.

Presiunea intraoculara revine la normal odata cu vindecarea chirurgicala a dezlipirii de retina. Hipotoniile postoperatorii se vindeca printr-o noua interventie si sutura corecta a plagii. Hipotonia complicata sau oftalmomalacia se manifesta prin pierderea ireversibila a functiei vizuale. Mentinerea echilibrului acido bazic si a glicemiei in limite normale poate contribui la profilaxia hipotoniei oculare la pacientii diabetici. Tratamentul hipotoniei oculare este individualizat in functie de cauza generatoare. cele cauzate de decolari cilio-coroidiene beneficiaza de efectuarea unor incizii sclerale radiar pe o circumferinta de 180 grade pentru drenarea lichidului. Apare mai ales dupa plagi perforante oculare cu sau fara corpi straini intraoculari. Uveitele repetate pot determina reducerea secretiei de umoare apoasa. Trebuie sa constituie un semnal de alarma scaderea tensiunii oculare sub 5mm Hg. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori .Dezlipirea de retina poate provoca hipotonie oculara atunci cand se propaga spre regiunea ciliara. Serclajul preecuatorial cu banda de silicon poate reprezenta o solutie pentru cresterea oftalmotonusului in hipotoniile mari posttraumatice. edem corioretinian si atrofia corpului ciliar caz in care tensiunea oculara scade sub 5 mm Hg si apare si atrofia globului ocular. Keratita fungica Keratitele fungice apar mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita sicca sau ulcere traumatice. Apare dupa plagi perforante urmate de hernie de membrane si vitros sau dupa interventii chirurgicale repetate.

Tratamentul este greoi si indelungat datorita slabei penetrante oculare a multora dintre antifungicele administrate sistemic (Mycostatine. Leziunile evolueaza lent. spre perforatie. caruia nu i se da importanta de catre pacient. 2 % sau Miconazole administrat subconjunctival 5-10 mg sau pe cale sistemica 30 mg/kgc/zi. Diagnosticul este sugerat de conditiile in care apare simptomatologia si de caracterele clinice ale ulcerului. Aspergillus. . Fumigatus. 05-0. a. Aspectul clinic cuprinde infiltrat necrotic cu marginile efilate avand aspect de pana situat in stratul superficial al corneei. in cateva saptamani. Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un corp vegetal (ramuri de copaci).favorizanti ai aparitiei keratitelor fungice. Infiltratul ulcereaza. Candida albicans s. Etiologia este reprezentata in special de fungi saprofiti cum sunt Penicillium. Fusarium dar in cazuri mai rare pot fi identificati si Actynomices. Pentru keratitele al caror agent etiologic este Fusarium unicul medicament cu rezultate bun este Natamycin suspensie 5 % care trebuie folosit timp de 3-4 saptamani. De multe ori coexista cu infectii bacteriene si/sau herpetice ale corneei. Recoltarea produsului biologic se face in cazul infectiilor profunde prin biopsie corneeana. Amphotericine B) . apare hipopion si o falsa membrana uscata ce acopera ulceratia dar care se indeparteaza si se reface usor. Sporotrichum. Confirmarea diagnosticului se face in urma izolarii si identificarii ciupercii in cultura. Keratitele provocate de Candida si Aspergillus se trateaza cu Amphotericina B solutie 0.

globul ocular deviat in sus si in afara iar pleoapa inferioara usor ectropionata fapt ce produce epifora. Fanta palpebrala este intredeschisa. Lagoftalmia paralitica Lagoftalmia paralitica se defineste ca fiind imposibilitatea ocluziei palpebrale cauzata de paralizia periferica a nervului facial. Tratamentul variaza in functie de gradul deficitului ocluzional. lucru care duce la uscarea. in cazul in care exista un deficit usor si perspective de recuperare tratamentul se limiteaza la pansarea ochiului peste noapte si administrarea de solutii protectoare. dezepitelizarea si ulcerarea corneei (keratita lagoftalmica). Daca apar insa leziuni corneene se impune blefarorafia temporara in doua treimi externe ale pleoapelor. O alta masura vizeaza fixarea in pozitie corecta a pleoapei inferioare. Miopia . Inocluzia palpebrala este permanenta (chiar mai accentuata in timpul somnului). Astfel.Alte medicamente folosite sunt Clotrimazole subconjunctival 5-10 mg si Fluconazole 200-400 mg/zi pe cale orala.

Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar cu o vedere neclara la distanta.Miopia se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. care sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini). se focalizeaza in fata ei. Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. Mai rar aceasta poate apare datorita sau in cadrul unor boli. dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau ambii parinti sufera de miopie. . Miopia este de obicei o conditie mostenita. Cauze Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. Acesta la subiectii normali este rotund. Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina (membrana situata la nivelul polului posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase.

Factori de risc .S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp indelungat a vederii de aproape. dovedind ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane. ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei. mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia). Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil. mai exista cateva cauze rare de miopie. corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara transparenta si alta posterioara opaca). Rar miopia poate fi produsa de boli oculare. In afara de aceste modificari ale formei globului ocular. cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente. cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la o distanta prea mica.Acestea sunt: • • • miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara) miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina) pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din cauza unei alte boli. Studii recente au confirmat aceasta afirmatie.

Tipuri • Benigna (“miopia scolarului”) . la televizor sau la ecranele cinematografelor reducerea performantelor scolare sau sportive. Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: • • dificultati in vederea obiectelor situate la distanta. Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea.00 dioptrii. avand o evolutie lent progresiva pana in jurul varstei de 20 – 25 ani.este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani. . Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea la aproape (de exemplu cititul) si miopie.00 dioptrii. neclara.7. . de a avea o forma mai severa de boala decat barbatii. odata dezvoltata. Prematurii. au un risc crescut. Nu ajunge la valori mai mari de – 6. Exista boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire. evolueaza progresiv toata viata putand atinge valori mari de – 20. cand devine stationara.00 sau – 40.00. • Maligna (evolutiva) – este prezenta de la nastere. Acesti copii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia cartile de ochi.• • • • Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie). cum ar fi vederea la tabla la scoala. In aceasta forma de miopie apar leziuni intraocula Simptome Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. in special cei care au retinopatie de prematuritate. de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta.

Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament. pierd increderea in sine. Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute. lentile de contact sau interventia chirurgicala. se poate doar incerca corectarea vederii folosind ochelari. astfel miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata. Desi tratamentul nu poate opri evolutia. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat. este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid.Riscul este direct proportional cu gradul de miopie. conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul globului ocular). Persoanele care au un grad inalt de miopie. . glaucom sau dezlipire de retina. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distant frecvent are dureri de cap (cefalee). Desi miopia nu poate fi vindecata. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: • • • • • priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata sta in bancile din fata clasei. tratamentul poate restabili vederea normala sau aproape normala. Pacientii cu miopie patologica au un risc crescut de a dezvolta cataracta. cei la care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala. Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si interventia chirurgicala.

Astfel. Se recomanda de asemenea ca 2 saptamani dupa operatie sa se evite activitati sportive intense. acuitatea vizuala poate fi redusa pentru cateva zile dupa si se interzice conducerea autovehiculelor pana in momentul cand vederea revine complet si devine clara. picaturi ce se pot utiliza de la cateva zile pana la cateva luni dupa interventie. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu miopie. In functie de tipul operatiei practicate. poate fi nevoie de un bandaj sau lentile de contact speciale cateva zile dupa interventie. Pot fi tratate cu picaturi ce lubrefiaza ochiul sau daca problema persista se poate practica infundarea ductelor care dreneaza in mod normal globul ocular. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin modificarea formei corneei. Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau centrale ca si lentilele de contact. Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea lentilelor. machiajul si activitati care implica patrunderea apei in ochi (de exemplu inaintea operatiei se poate face baie si apoi aceasta se evita 1-2 zile dupa interventie). Tratament ambulator Desi miopia nu poate fi prevenita sau vindecata se poate colabora cu medicul oftalmolog pentru a fi corectata. implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs). Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde mai multe tehnici: LASIK. keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser).Nu se folosesc medicamente pentru a corecta miopia. Pot fi nevoie de ingrijiri la domiciliu dupa ce s-a practicat interventie chirurgicala pentru a corecta miopia.Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe retina. Simptome datorate lipsei umiditatii normale a ochiului apar frecvent insa sunt temporare. Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta. ele prezinta riscul de infectie. Se pot prescrie picaturi care sa reduca inflamatia si riscul de infectie. . Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia chirurgicala.

O zona de cornee transparenta de 0. poligonale separate de zone clare. Afectiunea poate aparea si secundar unor traumatisme sau inflamatii. Arcul senil (gerontoxon) consta in aparitia bilateral a unor opacifieri inelare. 5 mm. . periferice ale stromei avand o latime de cca. Marginea periferica a arcului este regulata pe cand cea centrala difuza. Procesul incepe in partea superioara si inferioara a corneei progresand apoi sub forma de arc de cerc. Este asimptomatic si nu necesita tratament. 1. Intereseaza persoane in varsta de peste 40 de ani. Epiteliul nu este afectat. situate la nivelul membranei Bowman si Descemet unde se produc rupturi. Degenerescenta „ in piele de crocodil ” (crocodile shagreen) sau degenerescenta in mozaic Vogt consta in aparitia unor opacitati centrale.Modificari involutive ale corneei Apar ca urmare a degenerescenteii senile aparute in general la persoane in varsta de peste 40 de ani. Trebuie diferentiat de arcul juvenil care apare in copilarie. In patogenie este implicata o predispozitie genetica la care se poate asocia o hiperlipoproteinemie fapt sustinut de evidentierea pe sectiuni la gheata a depozitelor lipidice in stroma corneeana cu predilectie si in cantitati mai mari in proximitatea membranelor Bowman si Descemet. incidenta ajungand aproape de 100 % la varstnicii de peste 80 de ani (s-ar putea spune ca e aproape fiziologic). 5 mm grosime desparte gerontoxonul de limbul scero-corneean.

Apar ca niste proeminente spre camera anterioara situate la periferia corneei pe care o pot invada spre centru odata cu inaintarea in varsta ozazie cu care are loc si cresterea numarului acestora.Henle constituie proliferari localizate ale membranei Descemet avand aceasi structura cu aceasta. Obstructia canalului lacrimal Lacrimile se dreneaza in mod normal prin canale mici numite ducte lacrimale care pornesc de la globul ocular si ajung in piramida nazala. Corpii Hassall. Se considera ca obstructia ductelor lacrimale apare la 30% dintre nou-nascuti. care in mod normal permite lacrimilor sa se dreneze. Oricum. aciculare de culoare alba (depozite de saruri de calciu) localizate la nivelul limbului nazal si temporal. Inelul alb limbic Vogt reprezinta o degenerescenta subepiteliala a colagenului manifestata prin aparitia la varstnici a unor formatiuni punctiforme. simptomele apar doar la 2% pana la 4% din nou-nascuti.Corneea farinata Vogt consta in aparitia predescemetic in stroma corneeana profunda a unor pete (depozite) mici de culoare gri bogate in lipofuscina. sacul lacrimal se umple cu lichid si devine tumefiat si inflamat si uneori se infecteaza. Este asimptomatica si prezinta importanta clinica din puctul de vedere al diagnosticului diferential cu distrofiile evolutive. Daca un duct lacrimal ramane obstruat. . este blocata sau nu se deschide normal. Ea apare la varstnici mai frecvent si este de obicei rezultatul unei injurii (traumatism) sau este aferenta altor boli. Obstructia canalelor lacrimale la adulti este neobisnuita. O obstructie a ductului lacrimal apare cand deschiderea canalului. Un canal lacrimal obstruat de la nastere (congenital) este numit uneori obstructie de canal nazo-lacrimal sau dacriostenoza.

a infectiilor sau a formatiunilor tumorale din zona. locul in care se scurg lacrimile in canalele lacrimale. La adulti aceste canale se pot obstrua ca rezultat al ingrosarii tesutului ductului lacrimal. Cauze la adulti Cea mai frecventa cauza a unui canal lacrimal obstruat este imposibilitatea epiteliului sau a membranei care acopera canalul lacrimal de a se deschide normal in nas. Acest fenomen intrerupe drenajul normal al lacrimilor in canalele lacrimale. la scurta vreme dupa nastere. a afectiunilor osului sau tesuturilor din jurul ochilor (ca pometii).Cauze la nou-nascuti si sugari La nou-nascuti si sugari cea mai comuna etiologie a obstructiei de duct lacrimal este incapacitatea tesutului de acoperire de la capatul canalului de a se deschide normal in timpul nasterii sau in preajma nasterii. Cauze mai putin frecvente ale obstructiei de duct lacrimal la nou-nascuti pot include: . In mod normal lacrimile se produc incepand cu primele zile dupa nastere pana la cateva saptamani. este inchisa sau nedezvoltata. tesutului nazal sau a problemelor sinusale. Alte cauze mai putin frecvente ale obstructiei de canal lacrimal la copii includ: • • • Infectii dezvoltarea anormala a osului nasului ceea ce exercita o presiune neobisnuita asupra canalului lacrimal si il inchide deschiderea (punctele lacrimale) canalelor lacrimale in coltul intern al ochiului. Simptomele nu apar daca blocajul se deschide singur inaintea primei secretii lacrimale a nou-nascutului.

infectia poate include genele si zonele din jurul ochilor. Simptome De obicei. Cauzele obstructiei de canal lacrimal la adulti sunt de obicei corelate cu o alta boala sau leziune a zonei implicate. de obicei. Factoride risc • • • nasterea prematura (nasterea inainte de termen) probleme structurale sau functionale ale sistemului de drenare a lacrimilor (datorate infectiilor. poate apare inflamatia care include roseata si edemul (umflarea) zonei din jurul ochiului sau a nasului. De asemenea se poate observa o secretie de mucus galben in coltul ochiului si genele se pot lipi unele de altele. simptome care apar in primele zile sau saptamani de viata. o obstructie de duct lacrimal poate rezulta prin ingrosarea epiteliului ce tapeteaza canalul lacrimal datorita unor structuri sau tesuturi anormal dezvoltate sau complicatii ale unor interventii chirurgicale la nivelul nasului sau in jurul acestuia. primul simptom al unei obstructii lacrimale consta in lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz (epifora). Aceste probleme apar mai frecvent dupa varsta de 60 de ani decat la adultul tanar. Nou-nascutii cu astfel de probleme prezinta. Daca apare infectia sistemului de drenare a secretiilor lacrimale. De exemplu. In cazuri severe. .• • • • infectii ale canalelor prin care trec lacrimile de la nivelul ochilor in nas (dacriocistita) blocarea canalului lacrimal la ambele capete (dacriocistocel) dezvoltarea anormala a osului nazal ceea ce duce la inchiderea ductului prin cresterea presiunii exercitate asupra acestuia deschiderile nedezvoltate sau inchise din coltul ochilor (punctele lacrimale) pe unde se dreneaza lacrimile in mod normal. dezvoltarii anormale a osului sau tumorilor) antecedente familiale de obstructie a canalului lacrimal.

se poate rezolva cu o manevra simpla de sondaj al cailor lacrimale. tratamentul se face in functie de cauzele obstructiei. pot ajuta la prevenirea infectiei. de obicei. Aceasta deschide canalul lacrimal la mai mult de 90% din sugari. Daca obstructia este rezultatul unei infectii de lunga durata (cronica) . Alte tratamente includ antibiotice pentru o infectie pe termen lung sau o interventie chirurgicala pentru rezolvarea problemelor legate de tesuturi sau dezvoltari anormale. Masurile de tratament la care se poate apela acasa. Tratament la adulti La adulti. Foarte rar apar situatii in care este nevoie de interventii chirurgicale mai complicate la copii. De asemenea. Daca ductul ramane obstruat dupa varsta de 6 luni pana la un an. curatarea ochiului si drenarea ductului. edem sau secretii de culoare galbena. Mai mult de 90% din cazuri se rezolva fara nici o interventie pana la varsta de un an. Alte tratamente chirurgicale nu sunt recomandate de obicei. De obicei. nu necesita tratament. antibioticele sunt necesare daca apar semne de infectie ca roseata. ca o raceala sau o sinuzita. simptomele pot fi mai evidente dupa o expunere la vant sau temperaturi scazute. O obstructie de canal lacrimal se rezolva de obicei fara nici o interventie in timpul primului an de viata. Sondajul cailor lacrimale nu se face la adulti deoarece nu este eficient de obicei. Daca ductul ramane obstruat pana la varsta de 6 luni se poate face o manevra simpla de sondaj a canalului lacrimal. Tratament la copii Copii nascuti cu obstructie de duct lacrimal.Simptomele unei obstructii de canal lacrimal se pot accentua dupa o infectie a cailor respiratorii superioare. Infectia poate fi prevenita prin curatarea ochiului si masarea zonei obstructiei pentru a preveni cresterea vascozitatii secretiei in interiorul canalului.

Poate fi nevoie de interventii chirurgicale pentru cauze structurale (din cauza unor leziuni sau modificari ale structurilor legate de varsta) sau pentru cresteri aberante ale tesuturilor. Se poate pastra o rezerva de tampoane umezite intr-o punga de plastic in cazul in care mama si copilul nu sunt acasa. Daca genele se lipesc se aplica un tampon umed. Orbirea . curat pe ochi pentru cateva minute pentru a se inmuia. Tratament ambulator Majoritatea obstructiilor de cai lacrimale apar la sugari. acestea trebuie curatate cu un tampon de vata umed cu o miscare usoara. aceasta se poate rezolva de la sine pana la varsta de un an.Se umezeste un tampon de vata sau o batistuta cu apa calduta (nu fierbinte) si se sterge usor din coltul interior al ochiului (partea mai aproape de nas) spre coltul extern. Daca nou-nascutul are obstructie de cai lacrimale. Prevenirea infectarii obstructiei de cai lacrimale la nou-nascut se poate face prin curatarea ochiului si masarea usoara a zonei.cecitatea . • daca genele se acopera cu secretii. Masarea trebuie facuta sub indrumarea si supravegherea directa a unui medic. trei ori pe zi pentru cateva luni. Mainile trebuie spalate inainte de a atinge aria din jurul ochiului. De fiecare data se foloseste alt tampon de vata sau batistuta. De obicei se face de doua. de sus in jos. Pentru a mentine un ochi curat se recomanda: • curatarea secretiilor din jurul ochiului .este nevoie de tratament cu antibiotice.

Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental.Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii. ). Se manifesta prin pierdere brusca si totala a vederii. traumatisme. embolii. "se uita ca mata-n calendar". ale retinei. asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 . • • Cecitatea psihica este mai degraba o agnozie pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste. Aceste leziuni pot avea cauze diverse printre care tulburari vasculare. Examenul oftalmoscopic prezinta un aspect normal de aceea trebuie facut diagnostic diferential cu cecitatea simulata.afectiune rara care se produce prin leziuni bilaterale ale cailor optice retrogeniculate si ariei optice primare. ale nervului optic sau ale centrilor corticali poarta denumirea de cecitate sau orbire. Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii. distructia centrilor corticali. aspect normal al fundului de ochi. Cecitatea pitiatica apare in urma unor traume psihice la unele persoane mai sensibile.Pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare. in rare cazuri tumori. edem cerebral. de clipire si optochinetic. absenta reflexelor de fixatie. cecitatea pitiatica) sau definitiva (invazie tumorala/ enuclere. encefalite. Adesea dispare spontan dupa cateva zile. a. .In functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele entitati: • Cecitatea corticala . stramtorari concentrice ale campului vizual de 5-10º. Paraclinic apar modificari ale electroencefalogramei la deschiderea ochilor si potentialelor evocate occipitale. s. hipertensiune. Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: • • • orbire absoluta –fara perceptie luminoasa. de fuziune. Localizarea leziunilor este imprecis delimitata dar se pare ca ar afecta ariile pre si parastriate.

Intoxicatiile cu diferite medicamente. alcool metilic se numara printre cauzele care pot fi cel mai usor evitate. halucinatii. lacrimare. varioala. trahomul-constituie o reala problema in tarile subdezvoltate) prin afectarea corneei sau prin organizarea conjunctiva a exudatelor inflamatorii pot provoca orbirea in conditiile unui tratament necorespunzator. Bolile infectioase (conjunctivita difterica. boli cu caracter ereditar (Sindrom Marfan. Glaucomul. tumorile maligne (retinoblastom. etc) prin pierderea globului ocular. Traumatismele si arsurile prin ele insele sau datorita suprainfectiilor si oftalmiei simpatice duc adeseori la pierderea vederii. etc. microftalmia) . Printre cauzele mai rare se numara anomalii congenitale (anoftalmia. Pentru stabilirea diagnosticului: • Anamneza releva simptomatologia bolii de baza si evolutia acesteia in timp . criptoftalmia. iridociclitele. traumatica sau chiar arareori iatrogena) duce la pierderea definitiva a vederii. metale grele. rujeola. tuberculoza. ). cefalee. melanom. Dezlipirea de retina indiferent de natura ei (miopica. atrofia optica Leber. cataracta si miopia forte sunt o cauza majora a orbirii datorita diagnosticului tardiv. retinopatia pigmentara. Manifestarile clinice Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si/sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare (durere oculara. Sifilisul afecteaza sistemul nervos central ducand la atrofia nervului optic. oftalmia neonatorum gonococica. aniridia. lepra.Etiologie Cauzele orbirii sunt foarte multe si foarte diverse. idiotia amaurotica Tay-Sachs). albinismul.

proba cu prisme. Tratament Tratamentul difera in functie de cauzele orbirii.se pune pe un ochi un pansament ocluziv iar comportamentul. "sunt mai orbi decat orbii". determinarea acuitatii vizuale si a campului vizual. proba cu lectura controlata. proba cu lentile colorate. Simulantul merge ezitant. Examenul obiectiv bine facut dovedeste faptul ca aparatul vizual este normal. Explorari neurofiziologice sunt necesare daca se suspecteaza afectare corticala. Aceste persoane pot simula pierderea vederii unilateral (amauroza unilaterala) sau bilateral (amauroza bilaterala). bolnavului” se schimba radical In cazul simularii amaurozei unilaterale se face un examen obiectiv complet si se utilizeaza niste probe de control: proba cu lentile convexe. examen oftalmoscopic. cu tendinta de a intinde mainile inaintea lui.se provoaca reflexul de clipire prin apropierea brusca si rapida de ochi a unui obiect taios sau ascutit .se cerceteaza reflexul fotomotor .acele persoane care doresc sa obtina diferite foloase pretinzand ca sunt orbi. Cecitatea corticala nu are tratament curativ. refractometrie. . In comportamentul persoanelor care simuleaza cecitatea bilaterala apar o serii de indicii care ii tradeaza. reflexele oculare cu scopul verificarii starii de integritate anatomica si functionala a globului ocular. se loveste de obiectele din calea lui cu dorinta de a dovedi ca nu vede. Urmatoarele probe sunt utile in acest sens: .• Se efectueaza urmatoarele examene paraclinice: examen biomicroscopic. Cataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial. examenul fundului de ochi. In cecitatea pitiatica este indicata . daca ii spunem sa se apropie el merge in alta directie decat cea din care vine vocea si tot asa. Aceasta suspiciune apare atunci cand exista o neconcordanta intre declaratiile pacientului si datele obtinute in urma examenului obiectiv. investigatii imagistice daca se suspecteaza o tumoare. O categorie aparte si o problema de diagnostic o reprezinta simulantii.

de papura. Profilaxia se face prin preventia accidentelor de munca si auto. tesaturi. printr-un tratament adecvat medical si/sau chirurgical al boliilor infectioase. vaccinare. Wagner. Reeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces complex prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. Aceasta reeducare cuprinde mai multe faze: • • • Reeducarea psihoterapeutica Reeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului Braille. tricotat. evitarea conflictelor armate. impletituri de nuiele. activitati artistice cantat la un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice. degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. Orjeletul (ulciorul) si salazionul . Reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj. Hebold. Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente: profilaxia si recuperarea/reeducarea orbilor iar prima este de dorit dat fiind faptul ca e mult mai ieftina si mai comfortabila pentru pacient. dactilografie la masina de scris pe sistemul Dichte pentru asi putea continua studiile.psihoterapia.

desi pot fi implicate si alte microorganisme Seboreea poate predispune la infectii palpebrale Factori de risc: • • • • Blefarita predispozanta (infectie cu o gravitate mai redusa a marginii palpebrale) Igiena palpebrala deficitara Persoanele ce poarta lentile de contact Machiajul ochilor Tratament – masuri generale: • • Compresele calde pe zona inflamata pot ajuta la cresterea fluxului sangvin si la stimularea drenajului spontan Igiena personala adecvata punandu-se accent pe curatarea zilnica a pleoapelor pentru a preveni infectiile recurente . glandele meibomiene (orjelet intern) sau infectia granulomatoasa a glandelor meibomiene (salazion).Denumirea populara de “urcior” se refera la orice inflamatie sau infectie a marginii palpebrale ce afecteaza foliculii pilosi ai genelor (orjelet extern). Semne si simptome: • • Eritem al marginii palpebrale cu descuamare. Cauze: • • Cele mai frecvente cauze ale infectiilor palpebrale sunt stafilococice. colectie purulenta Inflamatie localizata a genelor Pacientii pot prezenta prurit sau descuamare la nivelul pleoapei. eritem cronic. iritatie ocular care determina sensibilitate locala si durere.

genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. Aceasta afectiune este cauzata de slabirea muschiului responsabil de ridicarea pleoapei.• Aplicarea unui unguent cu antibiotic (cum ar fi eritromicina) pe marginea pleoapei. Odata cu inaintarea in varsta. dupa igiena adecvata (cu exceptia copiilor sub 12 ani unde exista riscul de aparitie a vederii incetosate si ambliopiei). varsta. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. ptoza palpebrala. Aceste cauze au la baza boli sau leziuni oculare. afectarea nervului care controleaza acest muschi sau relaxarea (moliciunea) pielii pleoapei superioare. defecte congenitale. ducand la ambliopie. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. etc. Ajuta la diminuarea proliferarii bacteriene Ptoza palpebrala Ptoza palpebrala reprezinta caderea pleoapei superioare. . Netratata poate impiedica dezvoltarea normala a vederii. interventii chirurgicale. In unele cazuri ptoza palpebrala poate fi asociata cu strabism. Daca caderea pleoapei apare brusc si evident. consultul oftalmologic trebuie facut imediat si obligatoriu. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare.

Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. care se efectueaza cu scopul de a intari si a tonifia muschiul ridicator al pleoapei. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. Factori de risc • • • • • • Varsta Diabet atacuri de cord sindrom Horner miastenia gravis tumori cerebrale Simptome • • • • • • • caderea uneia sau ambelor pleoape iritatie dificultate in inchiderea completa a ochiului oboseala oculara din cauza efortului depus pentru a tine ochii deschisi strabism vedere dubla lacrimare excesiva In majoritatea cazurilor de ptoza palpebrala este necesara interventia chirurgicala.Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. .

Ischemia retiniana conduce la eliberarea unui factor vasoproliferativ ce stimuleaza neovascularizatia retinei.Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica este o afectiune retiniana noninflamatorie caracterizata prin blocarea capilarelor retiniene si microanevrisme. Retinopatia diabetic prezinta trei stadia: • • • Retinopatie diabetica in stadiul incipient Retinopatie diabetica preproliferativa Retinopatie diabetic proliferative Semne si simptome: Retinopatie diabetica in stadiul incipient: • • • • Microanevrisme Hemoragii intraretiniene Edem macular Depozite lipidice Retinopatia diabetica preproliferativa: • • • • Infarcte ale fibrelor nervoase (punctiforme – “in fulgi de bumbac”) Vene dispuse in siraguri Dilatatii venoase Anomalii microvasculare intraretiniene . nervului optic sau irisului.

nervului optic si irisului Cauze: asociata cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice si a anomaliilor microvasculare Factori de risc: • • • • • • • • Durata diabetului zaharat (de obicei mai mare de 10 ani) Control neadecvat al glicemiei Sarcina Boli renale Hipertensiune sistemica Fumatul Nivelurile serice crescute ale lipidelor sunt associate cu cresterea riscului de depozite lipidice retiniene (exsudate) Proteinurie Daca tratamentul este aplicat precoce.• Hemoragii retiniene extinse Retinopatia diabetica proliferativa: • Proliferare de vase sanguine noi (neovascularizatie) la nivelul suprafetei retiniene. prognosticul este favorabil. Intarzierea tratamentului poate avea ca rezultat instalarea cecitatii Sindromul ochi uscat .

Corneea. Simptome In sindromul ochiului uscat filmul lacrimal devine mai subţire şi mai puţin stabil. Sindromul de Ochi uscat apare mai frecvent la femei. Apar suprafeţe uscate care nu mai permit alunecarea usoara a pleoapelor pe suprafaţa oculară. foarte bogata in terminatii nervoase are o sensibilitate deosebită.În mod normal suprafaţa ochiului (corneea) trebuie să fie permanent umedă. refractare la mişcare Vedere neclară: ca un văl pe ochi . Simptomele sunt uşoare în stadiile incipiente dar se agravează cu mărirea gradului de uscăciune: • • • • • • • • Senzatia de corp străin: geană sau nisip în ochi Senzatia de presiune: cu cefalee Arsură Sensibilitate la lumină Ochi umezi: uscăciunea stimulează secreţia lacrimală Senzatie de uscăciune Dificultate în a deschide ochii: gene grele. probabil datorită variaţiilor hormonale.

Nu intotdeauna acelasi tip de picaturi e eficient pentru toti pacientii. Aceasta se realizeaza printr-o procedura nedureroasa prin care un tampon care se va dizolva rapid este inserat in ductul lacrimal la nivelul pleoapei inferioare. pentru a mentine ochii lubrefiati. In prezent este singurul tip de colir oftalmic recomandat. atunci poate fi folosit un tampon de silicon (ocluzia punctata). Tampoanele vor aduna lacrimile la nivelul ochilor atata timp cat se afla plasate in ductul lacrimal. Utilizarea colirelor oftalmice reprezinta tratamentul de baza al keratoconjunctivitei uscate. care ajuta ochii sa-si creasca secretia de lacrimi prin folosirea continua a acestui preparat . Daca este prezenta xeroza cronica se recomanda utilizarea picaturilor chiar in absenta simptomelor. Daca ochii se usuca in timpul somnului. dar exista un numar de pasi ce ar trebui urmati in tratamentul afectiunii. Tratamentul xeroftalmiei poate include: • colire oftalmice (picaturi pentru ochi) si unguente. Rareori tampoanele ies din ductul lacrimal in mod spontan sau migreaza de-a lungul canalului lacrimal. ca de exemplu unguent pe timpul noptii • ocluzia temporara a ductului lacrimal – uneori este necesara inchiderea ductelor care dreneaza lacrimile in exteriorul ochiului. Ar trebui discutate optiunile de tratament cu un oftalmolog. realizata pentru a furniza o suplimentare adecvata a lacrimilor • ocluzia permanenta a ductului lacrimal – daca ocluzia temporara a ductului lacrimal este eficienta.• • • Incapacitatea de a plânge Roşeaţă: in special de-a lungul marginii ciliare a pleoapelor Secreţii: fire lipicioase şi pruriginoase Xeroftalmia nu poate fi vindecata. se recomanda folosirea unui lubrefiant dens. Aceasta reprezinta o interventie temporara. astfel incat uneori este necesara incercarea mai multor produse pana la descoperirea tratamentului optim. acestea putand fii inlocuite. Multi pacienti observa ca obstruarea canalului lacrimal imbunatateste confortul si reduce necesitatea utilizarii picaturilor de ochRestasis – in 2002 a fost aprobata prescrierea colirului oftalmic Restasis pentru tratamentul xeroftalmiei cronice.

zilnic Includeţi vitamine în alimentaţie Asiguraţi-vă că dormiţi suficient Evitaţi contactul direct al feţei cu curenţii de aer: în maşină. avion. ductul care dreneaza lacrimile in cavitatea nazala poate fi inchis permanent pentru a permite lacrimilor sa ramana la nivelul globului ocular. Aceasta este realizata cu anestezie locala in ambulator. pot fi benefici in anumite cazuri tratamentul chirurgical – daca este necesar. locuri de distracţie Folosiţi ochelari de protecţie la ski. Profilaxie În afară de vizitele regulate la oftalmolog şi optician precum şi testele obişnuite se mai pot face o serie de lucruri pentru a preveni. Nu se recomanda limitarea activitatilor dupa acest tip de interventie chirurgicala. calma sau vindeca acest sindrom: • • • • • • • • • • • • • • Faceţi exerciţii în aer liber. în mod regulat Beţi cel puţin 2 litri de apă. ciclism şi înot Nu fumaţi şi evitaţi atmosfera cu fum Evitaţi aerul condiţionat Folosiţi aparate de umidificat atmosfera Păstraţi lentilele de contact umede Lucraţi la monitor la lumina zilei dar nu direct în lumina soarelui Utilizati lumină articiala puternică dar nu orbitoare sau formatoare de halouri Evitaţia reflecţiile în ecran Păstraţi o distanţă de 50-70 cm de ecran . ca de exemplu steroizii topici.• • alte optiuni de medicamente – alte medicamente.

• Clipiţi des şi luaţi des pauze scurte Strabism Strabismul apare cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele. mai este numit si “ochi-incrucisati”. astfel incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent). in strabism musculatura nu functioneaza normal si ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Creierul o va refuza preferand-o pe cea . iar imaginea perceputa de ochiul deviat va fi neclara. Cel mai adesea apare in copilarie. Imaginea se va forma corect la nivelul unui singur ochi. fie spre ureche (strabism divergent). Daca in mod normal musculatura din jurul ochilor determina miscarea sincrona in acelasi timp si in aceeasi directie a ambilor ochii.

In timp. Pseudostrabism in epicantus. in urma unui traumatism. Strabismul acomodativ (de obicei spre interior) acentuat la efortul de acomodare.apare la sugari pana la 3 luni. concomitent cu hipermetropia. deci la scaderea continua si treptata a vederii. Strabism “fiziologic” .spre exterior (spre ureche). O alta cauza poate fi insuficienta in miscarea de convergenta a ochilor. • • • Strabism paralitic: apare datorita paraliziei musculaturii oculare. De asemenea.spre interior (spre nas). Totusi. Heterotropia – strabism manifest. el se poate transmite genetic (se intalneste mai frecvent in unele famili). imaginile provenite de la ochiul strabic vor conduce la pierderea capacitatilor vizuale. Mentionam: • • • • • • Strabism convergent . radacina nasului plat. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. Strabism divergent . ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare).a o ochiului nedeviat. infectii. afectiunea poate fi determinata de o distanta mai mare intre cei doi ochi datorita unei conformatii speciale a orbitelor. Heteroforia – strabism latent. de exemplu la boala. La adulti. Cauze Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. nevrite. oboseala. manifest numai la suprasolicitare. Strabism tardiv apare la un copil dupa 3 ani. tumori. strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul . Tipuri • Strabism concomitent (“strabism” propiu-zis): strabism care apare in toate directiile privirii. in mai mare masura unilateral (acelasi ochi) sau alternant (ambii ochii deviaza pe rand).

Strabismul poate aparea si din dorinta copilului de a vedea clar. accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase.acestora. boala Graves. Simptome Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: • • • • vedere incetosata oboseala ochilor sensibilitate la lumina puternica vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului). Cele mai frecvente semne vizibile sunt : • • • • • globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) • privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare • inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect • impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). astfel face un efort de acomodare ce se insoteste de miscarea de convergenta a ochilor. .

vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. . In cazul in care vederea dubla persista. De asemenea.In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. In general. La adulti. pentru vederea unui obiect. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. Daca vederea dubla persista. de obicei se insoteste de vedere dubla. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. la inceputul tratamentului pentru strabism. pot fi prezente sau absente. este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. accidentului vascular cerebral (AVC). De obicei simptomele sunt tranzitorii. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. cu cat este mai tanar copilul. o perioada mai lunga de timp. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. pana la varsta de 4 luni. se recomanda consultul unui medic de specialitate.

. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. folosirea ocluzorului. exercitiile globilor oculari. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. In cazul in care exista deja ambliopie. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. tratamentul medicamentos. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic.De asemenea. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. acestia nefiind centrati. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. Ocluzarea (acoperirea) ochiului Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia.

se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. Acesta este un tratament controversat. Cu toate acestea. Atropina si alte substante midriatice. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. de obicei sub forma de picaturi. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. exercitiile oculare. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. .Exercitiile oculare Ocazional. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. Uneori. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea.

largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior .prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. In timpul interventiei chirurgicale. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. Cu toate acestea. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. amelioreaza vederea dubla. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. se pot realinia globii oculari. Desi foarte rar. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism.

In plus fata de afectarea vederii copilului. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. fata de imbunatatirea vederii copilului. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. In plus. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog.. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. face tratamentul mai putin eficient. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. Tratament ambulator (la domiciliu) In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. . poate cauza afectarea ochiului mai puternic. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane.

Acest fapt explica rata mare a recidivelor. se crede ca aproape jumatate din populatia generala este seropozitiva –marea majoritate fiind asimptomatici. . Infectia prezinta un risc deosebit de sever pentru fetusul uman in formare si pentru persoanele imunocompromise (in special HIV-SIDA). Se reproduce sexuat doar in intestinul pisicii iar oochistii astfel rezultati sunt eliminati in materiile fecale. dobandita in decursul vietii. afectarea SNC cu potential letal. Raspandirea protozoarului este universala. Poate provoca numeroase manifestari clinice cum ar fi limfadenopatia benigna. Parazitul se multiplica in interiorul fiecarei celule nucleate pana la aparitia anticorpilor cand formeaza chisturi tisulare care pot persista chiar si ani de zile mai ales in creier si muschi. La om infectia se poate produce prin ingestia acestor oochisti. Dupa momentul in care se manifesta exista trei forme clinice ale toxoplasmozei oculare: • • • congenitala-manifesta la nastere. corioretinita si retard mintal.Toxoplasmoza oculara Toxoplasma gondii este un parazit obligatoriu intracelular care are ca gazda definitiva pisica infectand accidental omul. miel sau porc care contine chisturi tisulare. transfuzii de sange total sau transplacentar. prin consumatea de carne insuficient preparata termic de vita. pseudocongenitala e prezenta la nastere dar se manifesta tardiv.

Simptomatologia oculara cuprinde: scaderea acuitatii vizuale (dificil de investigat la nou nascut). durere. La nou nascut boala poate fi foarte severa cu icter. In primul trimestru de sarcina avortul spontan si moartea in utero apar frecvent. urmate de corioretinita bilaterala. testul de fluorescenta indirecta). Tratamentul se impune numai in leziunile cu localizare in vecinatatea nervului optic sau care dau reactie vitreana importanta si la gravida. Manifesterile clinice ale toxoplasmozei congenitale variaza. In trimestrele II si III apar corioretinita focala. miodezopsii (prezenta de muste volante in campul vizual).La oricare dintre acestea leziunea de baza este retinocoroidita localizata in macula asociata cu reactii exudative. hepatosplenomegalie. roseata. calcificari craniene. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor si examenul fundului de ochi la care se mai adauga si determinarea anticorpilor materni si fetali prin diferite metode (testul de coloratie Sabin-Feldman. hidrocefalie. calcificari cerebrale si retard psihomotor. Examenul fundului de ochi evidentiaza leziunea de baza -focarul de retinocoroidita care in evolutie determina cicatrici alb-galbui “in rozeta” patognomonice pentru toxoplasmoza oculara. Profilaxia presupune in primul rand corecta preparare a hranei si evitarea contactului cu pisicile mai ales ptr femeile de varsta fertila si gravide. Tratamentul preventiv la gravida difera in functie de varsta sarcinii astfel in primul trimestru avort terapeutic. . iar in trimestrele II si III se administreaza spiramicina (care va continua si la copil dupa nastere). testul de aglutinare directa. fotofobie.

Tratamentul patogenic constand in administrarea de corticosteroizi e controversat putandu-se face sau nu de la caz la caz. Chlamydiile sunt bacterii cocoide. Boala afecteaza ambii ochi astfel incat principala consecinta in evolutia naturala este orbirea. imobile. Alte chimioterapice folosite sunt spiramicina si clindamicina. . Etiologie Trahomul este cauzat de Chlamydia trachomatis. La nivel mondial aproximativ 8 milioane de oameni au ramas orbi datorita acestei afectiuni. endemica cu evolutie cronica care debuteaza ca o foliculita acuta si foarte contagioasa. adaptate foarte bine la parazitismul intracelular (cum sunt incapabile sa sintetizeze ATP pot fi considerate paraziti energetici) . Trahomul Trahomul este o conjunctivita granulomatoasa severa. Este o boala a mizeriei care face ravagii in tarile lumii a treia din Africa si Asia favorizata de conditiile socio-economice precare la accentuarea carora contribuie inchizandu-se astfel un cerc vicios.Tratamentul curativ standard consta in administrarea de sulfadiazina si pirimetamina (nu se foloseste in sarcina deoarece are efect teratogen).

serovarurile L1-L3 genereaza limfogranulomatoza veneriana inghinala.48 ore. Contactarea germenilor se face fie prin autoinoculare sau de la partenerul sexual la adulti. pentru tratament sunt necesare antibiotice cu buna penetrare intracelulara.forma infectioasa a chlamidiilor. Tablou clinic .se fixeaza pe receptori specifici ai celulei gazde de care este fagocitat. B. Intracelular se transforma in corpi reticulati care se idvid formand o colonie (incluziuni) care la maturitate se transforma din nou in corpi elementari. Corpii elementari . In functie de structura antigenica se deosebesc serovarurile grupate astfel: • • • serovarurile A. pot fi cultivate doar in sacul vitelin al embrionului de gaina sau pe celule vii. saruri de amoniu etc. Ba si C determina trahomul. Acestora li se adauga distructiile tisulare provocate de raspunsul imun. caldura umeda 60 ºC (in 10 minute). Ciclul de multiplicare al clamidiilor dureaza 24. serovarurile D-K au transmitere sexuala care la nivel ocular pot genera conjunctivite cu incluzii. fie in timpul nasterii la nou-nascuti.Aceasta insusire are trei consecinte importante: • • • infectia cronica coexista cu fenomene de hipersensibilizare de tip IV. fenol. Infectia cu Chlamydia trachomatis desi induce formarea de anticorpi acestia nu asigura protectie in cazul unei reinfectii viitoare. In mediul extern. Celula gazda este lizata si corpii elementari sunt eliminati urmand sa infecteze alte si alte celule. deshidratati corpusculii elementari sunt foarte rezistenti dar sunt rapid inactivati cu eter (30 minute).

Se caracterizeaza prin existenta pe conjunctiva tarsala a unor foliculi mai putin numerosi in diferite stadii evolutive. dupa resorbtie provoaca modificari ale suprafetei corneei (curburii) concretizate prin astigmatism. Vasele superficiale cu punct de plecare limbul superior invadeaza corneea conducand la aparitia panusului. o puternica dezvoltare a panusului si prezenta liniei ARTL. In fundul se sac apar frauri cicatriceale. Corneea ramane vascularizata si opalescenta putand prezenta leucoame vascularizate. Fine arcade vasculare apar apar in vecinatatea limbului. Diagnosticul de laborator se pune in urma analizei produsului de raclaj conjunctival. calatorii in zone endemice) si aspectul clinic caracteristic. coloratie Giemsa sau Lugol sau prin cultivare pe culturi celulare sau in sacul vitelin al embrionului oului de gaina. Aceasta se poate face prin microscopie directa care urmareste incluziunile intracelulare prin coloratie imunofluorescenta. • Stadiul II florid aduce agravarea semnelor si simptomelor. In vederea obtinerii culturilor tampoanele cu material biologic trebuie imersate imediat dupa prelevare intr-un mediu de transport cu zaharoza-fosfat-glutamat. Pleoapele superioare grele. • Stadiul IV cicatriceal se caracterizeaza prin inlocuirea foliculilor cu tesut cicatriceal care antreneaza fenomene retractile. coborate in fata fantelor palpebrale dau bolnavului aspectul caracteristic adormit. Stadiul II dureaza in general de la doua luni la 2-3 ani. Afectiunea are patru stadii evolutive: • Stadiul I incipient debuteaza cu senzatie de greutate palpebrala si usoara lacrimare.Boala evolueaza in decurs de mai multi ani timp in care se succed perioade de reinfectie si acutizari motiv pentru care caracteristic tabloului clinic este coexistenta leziunilor evolutive cu cele cicatriceale. • Stadiul III precicatriceal dureaza cativa ani. lipsita de transparenta si luciu prezinta foliculi albiciosi prepomderent la partea superioara. Conjunctiva hiperemiata.linie de culoare alba paralela cu marginea palpebrala libera. Corpusculii Prowazek sunt markerii identificati in produsul de raclaj al epiteliului conjunctival. . lacrimarii si scaderea acuitatii vizuale. Reducerea incarcaturii electronegative a suprafetei celulare si pretratarea celulelor cu idoxuridina sunt masuri care faciliteaza inmultirea. Acestea determina scaderea acuitatii vizuale Diagnosticul este sugerat de antecedente si anamneza (contact cu persoane infectate in familie sau comunitate. Pe conjunctiva tarsala a pleoapei superioara apar numerosi foliculi cu aspect de icre de stiuca care plesnesc la presiune. Alti foliculi care apar in periferia corneei. Acesta are aspect de perdea care are drept consecinta clinica aparitia fotofobiei.

Local se administreaza solutii de nitrat de argint 1%.Evolutie si prognostic Evolutia este de lunga durata alternand perioade de remisiune si recidive. Tratamentul chirurgical realizeaza cauterizarea foliculilor si cura sechelelor prin operatii plastice. sulfat de cupru 1 % si aureomicina sub forma de instilatii. simblefaron. Prognosticul nu este unul foarte bun dat fiind numarul mare de complicatii ce por surveni: suprainfectii cu gonococ. Pe cale generala se administreaza antibiotice cu cu spectru larg si sulfamide. entropion. Tumorile coroidei . complicatii cicatriceale (trichiazis. Tratamentul curativ poate fi medical (sistemic si local) si chirurgical. ptoza palpebrala. Tratamentul Profilaxia presupune asigurarea unor conditii de igiena generala individuala si izolarea si tratarea bolnavilor si contactilor. Masajul foliculilor este deasemenea util. bacili Weeks. distrugerea glandelor lacimale) si cea mai de temut –orbirea.

In vecinatatea leziunii pot aparea proliferari ale epiteliului pigmentar retinian. La examenul fundului de ochi apare sub forma unor pete pigmentare subretiniene de culoare cenusie cu marginile sterse. hipermetropie progresiva. Nevul coroidian numit si melanom benign este o afectiune de natura congenitala cu frecventa crescuta dar complet asimptomatica. diagnosticul diferential trebuie facut cu nevul coroidian. ecografie). Tulburarile de vedere care apar mai ales in localizarea posterioara sunt: fosfene. Simptomatologia cuprinde scaderea acuitatii vizuale. congestie perikeratica. Hemangiomul coroidei . poate fi sediul metastazelor diferitelor cancere. Melanomul malign coroidian este o afectiune rara dar cea mai frecventa tumora maligna oculara. Tumorile coroidiene sunt: nevul coroidian (melanom benign). scotom central. metamorfopsii. fiind foarte bine vascularizata. dar si dupa inflamatii oculare sau traumatisme.Weber-Krabbe.tumora situata profund. Apare in general dupa varsta de 50 ani afectand in mod egal ambele sexe. afectarea campului vizual. distorsiunea imaginilor.Teoretic absolut orice fel de celula care inra in alcatuirea coroidei poate prolifera anormal dand nastere unei tumori benigne sau maligne. exoftalmia. . Evolutia clinica a tumorii urmeaza cinci stadii: • stadiul incipient este asimptomatic foarte mult timp. in spatiul subretinian care histologic se prezinta sub forma unui angiom cavernos cu spatii vasculare pline cu sange. Explorarile paraclinice necesare sunt ecografia si angiografia fluoresceinica. Deasemenea coroida. Tumora nu creste in dimensiuni in timp si in foarte putine cazuri degenereaza malign totusi se recomanda supravegherea la intervale regulate de timp (fotografiere. hemangiomul si melanomul malign. Obiectiv se constata o proeminenta lenticulara care ridica usor retina printr-un transsudat. Afectiunea apare aproape intotdeauna in cadrul sindromului de angiomatoza encefalotrigeminala Sturge. Se dezvolta in majoritatea cazurilor pe nevi preexistenti.

Pentru tumorile de dimensiuni mai mari se face enucleatia globului ocular asociata si precedata de radioterapie. iod) pe sclera. stadiul de metastazare duce foarte rapid la exitus. iridiu. Ecografia ajuta la aprecierea dimensiunilor si clasificarea tumorilor. Pentru punerea unui diagnostic corect sunt necesare: • • • • • Examenul oftalmoscopic evidentiaza decolarea de retina si prezenta planului dublu vascular (retinian si tumoral). In cazul extensiei extrasclerale se practica exenteratia in asociere cu imuno-. Tomografia computerizata axiala indica intinderea extrasclerala.• • • • in stadiul de decolare de retina aceasta proemina in vitros datorita cresterii tumorii. Ecografia si biomicroscopia sunt necesare evidentiind atat vascularizatia retinei cat si a tumorii. Clinic apar modificari ale campului vizual. stadiul de exteriorizare se manifesta clinic prin aparitia exoftalmiei. Profilaxia sau cel putin depistarea in stadiu incipient presupune supravegherea nevilor coroidieni. Tratamentul difera in functie de gradul invaziei locale si metastatice precum si de afectarea uni sau bilaterala. chimio- . plasarea placutelor radioactive (rutheniu. Ochiul enucleat nu se protezeaza pentru a nu masca posibilele recidive. sediile cele mai frecvente sunt ficatul. fotocoagulare. plamanii si vertebrele. Punctia-biopsie coroidiana translerala este absolut necesara pentru diagnosticul de certitudine (examen histopatologic) RMN pentru evidentierea posibilelor metastaze Prognosticul melanomului malign este unul sumbru datorita capacitatii mare de metastazare. Tumora se prezinta ca o masa neagra-cenusie sub retina decolata. Se produce datorita cresterii tensiunii oculare produsa de cresterea tumorii care impiedica scurgerea umorii apoase la nivelul trabeculului. paraliziilor oculare si aparitia tumorii prin sclerotica subtiata. stadiul de glaucom secundar apare mai tarziu dar uneori poate fi chiar primul simptom al melanomului. In cazul tumorilor mici se practica tumorectomia sau tratament conservator prin iradiere cu protoni.

In cazul metastazelor hepatice unice se practica embolizarea vascularizatiei metastazelor sau indepartarea chirurgicala a acestora. iridiu. bine vascularizate. Spre deosebire de tumorile primare acestea sunt bilaterale si nepigmentate. Clinic se manifesta printr-o scadere a acuitatii vizuale si exoftalmie cu urmatoarele caracteristici: ireductibila. Metastazele coroidiene sunt favorizate de vascularizatia bogata a coroidei. aur. Dupa originea embrionara a celulelor din care se dezvolta tumorile nervului optic se clasifica in tumori ectodermale (glioame) si tumori mezodermale (meningioame). unice sau multiple. Apar ca proeminente alb-galbui. Produc decolarea exudativa a retinei ceea ce determina pierderea vederii. osoase. hepatice. • Glioamele nervului optic sunt tumori benigne (astrocitoame. acestea sunt determinate de compresiunea posterioara exercitata de tumora asupra globului ocular. Oftalmoscopic se observa atrofie optica si/sau congestie vasculara cu edem papilar. nepulsatila si nedureroasa. Tumorile nervului optic Nervul optic se formeaza din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare retiniene la nivelul papilei nervului optic si se continua pana la nivelul chiasmei optice unde se incuciseaza cu nervul controlateral. De obicei apar in stadiile finale ale bolilor de baza dar se poate incerca iradiere localizata cu cobalt. din sfera genitala.si radioterapie. . Pot avea ca punct de plecare cancere pulmonare. leucemii (coroida sufera un proces infiltrativ difuz mai ales la nivelul polului posterior). In formele bilaterale se enucleaza ochiul cel mai afectat si se pastreaza celalalt. oligodendroglioame) care apar cel mai frecvent in perioada copilariei. Campul vizual este modificat in functie de localizarea tumorii.

• Meningioamele nervului optic sunt tumori benigne cu caracter invaziv care se dezvolta din cele trei teci ale nervului optic (dura. Diagnosticul diferential se face cu gliomul nervului optic. computer tomografia. Prognosticul este bun singura complicatie grava care poate apare malignizarea fiind rara Uveita Uveita reprezinta un termen nespecific care descrie o afectiune inflamatorie intraoculara. • • Uveita anterioara . Simptomatologia asemanatoare celei din gliom se diferentiaza de aceasta prin faptul ca exoftalmia precede tulburarile functionale. Evolutia este lenta cu un prognostic in general bun (rata malignizarii foarte scazuta).inflamatie oculara limitata la iris (irita) sau care afecteaza irisul si corpul ciliar (iridociclita) Uveita intermediara . • Glioamele maligne ale nervului optic sau glioblastoamele afecteaza mai frecvent adultii. Tratamentul consta in rezectia completa a tumorii iar cand acest lucru nu e posibil radioterapia reduce rata recidivelor. RMN si ecografie care arata modificarile nervului optic precum si intinderea acestora.In vederea punerii diagnosticului de certitudine sunt necesare urmatoarele investigatii paraclinice: radiografia. arahnoida si piamater). Tratamentul consta in rezectia tumorii in limite de siguranta oncologica (certitudinea de tumora benigna e data doar in urma examenului histopatologic) urmata de radioterapie in cazul recidivelor. Simptomele depind de gradul afectarii si conditiile asociate. Afecteaza preponderent femeile. Clinica este marcata de scaderea rapida si severa a acuitatii vizuale. diabet insipid si semne de hipertensiune intracraniana cauzate de invazia intracraniana a tumorii.inflamatia structurilor situate posterior de cristalin (pars planitis sau uveita periferica) . Ca explorari paraclinice mai sunt necesare si arteriografia carotidiana si electroencefalograma pentru a obiectiva simptomatologia data de compresiunea intracraniana. Tratamentul este chirurgical insotit de radioterapie dar prognosticul este sumbru (majoritatea pacientilor decedeaza in mai putin de un an).

oboseala. durere abdominala) pot fi asociate cu nefrita interstitiala Boala sistemica este cel mai frecvent asociata cu uveita anterioara Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este insidios Mai frecvent bilaterala Inflamatia posterioara va determina durere sau roseate minima. Semne si simptome: • Uveita anterioara: • • • • • • • • • • • • • • • Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este acut Durere ocular profunda Fotofobie Dilatatia vaselor conjunctivale Dilatatie perilimbica (circumcorneeana) a vaselor sclerale si episclerale (congestie ciliara) Scaderea dimensiunii pupilare de partea ochiului afectat Adesea este unilaterala Afectarea bilaterala si simptomele generale (febra. parazitara. bacteriana. sau a corpului vitros in apropierea nervului optic si maculei.etiologie virala.inflamatia coroidei (coroidita). cu exceptia cazului in care este asociata irita Uveita intermediara si posterioara: Cauze: • Infectioase . sau fungica . a retinei (retinita).• Uveita posterioara .

Are doua forme xeroza epiteliala (intereseaza doar stratul epitelial) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza toata conjunctiva). pemfigus.• • • • Suspectarea unei cause imunologice . ) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii. devine aspra si lipsita de transparenta. Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A. toxicomani). Ca tratament se face modificarea traseului . Conjunctiva capata o culoare cenusie.procese maligne nerecunoscute care sunt interpretate in mod gresit ca fiind inflamatii ocular. a. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale. Xeroza conjunctivei Xeroza conjunctivei consta in aparitia unei metaplazii a conjunjunctivei care capata un aspect epidermoid. Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi.a fost postulat un posibil mecanism autoimun sau medit prin complexe imune in asociere cu boli sistemice (in mod special afectiuni reumatismale) Boala oculara izolata Idiopatica Sindroamele "de mascare" . Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitamineiA. oameni ai strazii. afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani. fructe. arsuri s.

precum si alte persoane cu tulburari ale sistemului imunitar. Cataracta Cataracta este o forma degenerativa de afectiune oculara caraterizata prin faptul ca lentila ochiului (cristalinul) devine treptat opaca. ce afecteaza aproape jumatate din populatia cu SIDA. Afectiuni oculare Afectiuni ale ochilor Ochi umflati (Exoftalmie) Inflamarea muschilor sau a tesutului din spatele ochilor . Retinita CMV (citomegalovirus) Retinita CMV este o infectie grava a retinei. Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea. Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain.conduc la umflarea ochilor. .canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei. Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi. ceea ce impiedica vederea.

Keratoconus Aceasta afectiune se caracterizeaza prin bombarea si deformarea corneei de la forma normala rotunda. care poate conduce la orbire. distrugand nervul optic. producand inflamarea retinei si incetosarea vederii. Edemul macular diabetic (EMD) Edemul macular diabetic se caracterizeaza prin acumularea de lichid in macula. Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica reprezinta deteriorarea vaselor de sange la nivelul ochilor. Pacientii cu EMD se confrunta cu vedere incetosata. ambliopia inseamna vederea slaba la ochiul care nu este folosit corespunzator in primii ani ai copilariei. la forma conica urmata de subtierea ei. Ochi lenes (Ambliopie) Cunoscuta sub numele de ochi lenes. Vasele de sange deteriorate pot pierde lichid sau chiar sangera. datorata diabetului. Glaucomul Glaucomul apare atunci cand creste presiunea intraoculara (prin blocarea drenajului).Strabismul (ochi incrucisati) Strabismul este un termen general pentru ochi nealiniati care sunt indreptati in directii diferite. .

afectand una sau mai multe din cele trei parti ale ochiului care constituie uveea. . Hipertensiunea oculara Hipertensiunea oculara reprezinta cresterea presiunii la nivelul ochilor peste nivelul normal. Spasmul ocular (ticuri) Uneori pur si simplu apare spasmul palpebral. Uveita Uveita reprezinta inflamarea interiorului ochiului. Dezlipirea de retina Atunci cand retina se dezlipeste (in ruma unei afectiuni sau traumatism). Degenerescenta maculara legata de varsta Degenerarea maculara legata de varsta reprezinta deterioarea zonei centrale a retinei (macula) odata cu inaintarea in varsta. corpul vitros pur si simplu se distanteaza de aceasta.Vederea slaba Vederea slaba apare atunci cand ochelarii obisnuiti sau lentilele de contact nu asigura vedere clara.

Citeste mai mult Hipermetropie Persoanele cu hipermetropie vad neclar la toate distantele si depun in mod constant efort de acomodatie pentru a clarifica imaginea. acest lucru se poate datora uneia dintre urmatoarele patru cauze. Citeste mai mult .Tulburari de Vedere Daca imaginile pe care le vezi sunt neclare. Miopie O persoana mioapa vede clar obiectele de aproape. dar cele de la distanta sunt neclare si greu de distins.

Citeste mai mult Prezbiopia Prezbiopia este un proces natural asociat cu inaintarea in varsta si care determina dificultati la vederea de aproape. Citesti cu dificultate in conditii de lumina difuza. Test 1. Acest fenomen incepe sa se manifeste in jurul varstei de 40 ani. la condus pe timp de noapte sau seara tarziu? . Test pentru Prezbiopie Cum poti afla daca esti un candidat potrivit pentru lentilele de contact PureVision® Multi-Focal? Raspunde la urmatoarele 4 intrebari si vei afla.Astigmatism Persoanele cu astigmatism vad atat obiectele de la distanta cat si pe cele de la aproape distorsionate. trebuie sa indepartezi foaia respectiva ca sa poti citi clar? 2. Atunci cand citesti caractere mici de pe o foaie.

Este mai usor de citit atunci cand te indepartezi de scrisul respectiv (pana la o lungime de brat. Multe afectiuni se pot insa vindeca usor. care se gaseste in mediul in care traim. Citesti cu dificultate toate randurile de mai sus la o distanta confortabila (aproximativ la 35 cm de fata)? 4. Ochiul uscat Ochiul uscat apare ca efect al pierderii sau reducerii abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. poti lacrima excesiv. Keratita cu Fusarium Fusarium este o ciuperca larg raspandita. sau se pot inflama impreuna cu pleoapele tale. ochiul se poate imbolnavi. inclusiv pe pielea noastra. . de fata)? Infectii si Iritatii Ca orice alt organ. ochii tai pot fi de asemenea afectati.Uita-te la imaginea de mai jos si raspunde la ultimele doua intrebari: 3. Alergii Daca suferi de alergii. Se pot inrosi. apare senzatia de mancarime.

. polen. Corpi straini Un corp strain poate fi o particula de praf. nisip sau chiar ceva de dimensiuni mai mari si mai serios.Computer Vision Syndrome). Infectia canalelor lacrimale Sindromul vederii la calculator Computerele ne solicita ochii. Ochi rosu Cunoscut si sub denumirea de conjunctivita. ochiul rosu este inflamarea membranei care captuseste pleoapele si suprafata ochiului. creind o tulburare cunoscuta sub numele de Sindrom al vederii la calculator (CVS . Ulcior Ulciorul este o infectie bacteriana care apare la baza unei gene.Lacrimare excesiva Ochii aposi se datoreaza productiei excesive de lacrimi. Inflamatia pleoapei Iritatia poate apare cand glandele situate la baza genelor secreta substante lipidice in exces.

aproximativ 25% dintre copii scolari din SUA necesita corectarea vederii. Aceste trei tulburari de vedere pot fi usor corectate cu ochelari sau lentile de contact. Nu ezita sa intrebi pediatrul sau medicul oftalmolog daca ai motive de ingrijorare legate de vederea copilului tau. Orice alte tulburari de vedere sau afectiuni care nu pot fi corectate cu ochelari sau lentile de contact . Ochi incrucisati Un ochi fuge catre interior sau exterior. unele tulburari pot sa apara foarte devreme. Atat obiectele de aproape cat si cele de la distanta pot fi in mod egal percepute distorsionat. Descopera semnele asociate cu potentiale tulburari de vedere. invata ce trebuie sa urmaresti si ce trebuie sa faci atunci cand copilul tau are nevoie de ingrijire speciala. Acest fenomen este cunoscut ca si strabism.pot fi observate de catre parinti sau descoperite in cadrul examinarilor oftalmologice precoce. Copilul tau poate sa citeasca relativ usor. Astigmatism este o tulburare de vedere in general mostenita si care face ca toate imaginile sa fie neclare.Un copil din 20 priveste crucis sau are . dar se va forta sa vada obiectele de pe terenul de joaca situate la distanta. In timp ce la majoritatea copiilor ochii se dezvolta normal.Tulburari de vedere la nou nascuti si copii Parintii sunt cei care trebuie sa observe primele semne care pot indica nevoile mai speciale ale copiilor in ceea ce priveste vederea. Hipermetropia determina vedere necalara la toate distantele. Stiai ca? . Semne dupa care sa te uiti: Daca suspicionezi o problema sau un comportament straniu legat de vederea copilului tau. Iata cele mai frecvente tulburari de vedere: • • • Miopia afecteaza vederea la distanta. Iata cateva dintre cele mai comune tulburari de vedere: Potrivit departamentului ce studiaza dezvoltarea vederii din cadrul Colegiului american de optometrie. Tulburarile minore se pot corecta foarte usor cu ochelari. Un copil cu hipermetropie se chinuie sa vada clara un obiect. contacteaza imediat medicul oftalmolog. deoarece razele de lumina nu se pot focaliza uniform in ochi. sau ochii par a se misca independent. o tulburare oculara care poate si trebuie sa fie tratata. fie el aproape sau la distanta. astfel incat nu pot lucra impreuna. indiferent de varsta copilului.

saptamani sau luni . Aceasta tulburare poate fi tratata de catre un specialist oftalmo-pediatru. Aceasta apare ca o membrana alba laptoasa ce acopera pupila si de obicei se observa la nastere. tulburare cunoscuta si ca "ochi lenes". Conjuntivita Daca ochii copilului tau sunt rosii si iritati. copiii pot sa dezvolte cataracta laptoasa congenitala la unul sau ambii ochi. ducand la incetosarea sau slabirea vederii la ochiul mai slab. Ambliopia poate sa apara atunci cand copilul priveste crucis si dupa primele trei luni de viata. Vestea buna este ca medicul ofatlmolog poate corecta acesta tulburare printr-o interventie chirurgicala. transparent si restabilind astfel vederea copilului. In cazuri rare. Pupila alba. mult prea tarziu pentru a mai putea fi tratate eficient. Este o tulburare temporara ce se poate tratata prin instilatii de picaturi ofatlmice prescrise de catre un . Un ochi devine mai puternic decat celalalt.probleme de fixatie. inlocuind cristalinul afectat cu unul artificial. prin blocarea ochiului mai puternic cu un pansament ocluzor pe o perioada extinsa . ei pot sa prezinte o afectiune comuna numita conjuntivita. Aproape jumatate dintre toate aceste cazuri nu sunt depistate pana dupa varsta de 5 ani. copilul tau poate sa dezvolte ambliopie.pentru a forta si intari astfel ochiul mai slab. Pleoapa cazuta Daca una dintre pleoapele copilului sta cazuta peste ochi si pare sa ii blocheze vederea.

Medicul va determina daca copilul tau are nevoie de corectie a vederii si sa verifice daca exista tulburari oftalmologice generale. sau ai avut chiar tu in trecut. sau acesta sa te priveasca ciudat. Asigura-te ca informezi specialistul oftalmolog in legatura cu orice modificari in istoricul sanatatii oculare a familiei .de aceea este foarte important sa-i mentionezi medicului oftalmolog despre antecedentele tale de nistagmus sau despre cele existente in familie. Aceasta tulburare reprezinta un semnal de alarma precum ca ochii copilului tau nu se dezvolta normal. sa oscileze. Deoarece multe probleme de veedere incep la varste fragede. performanta fizica si increderea in sine. conceputa sa te ajute sa strangi informatiile legate de vederea copilului tau. Daca ai rude cu nistagmus. Ochi care oscileaza Daca ochii copilului tau par sa se miste rapid dintro parte in alta. inainte de scoala. Pregateste-te pentru controlul oftalmologic al copilului tau: Pregateste-te pentru examenul oftalmologic folosind lista utila propusa. gandeste-te ca poate fi unul dintre cei 670 de nou nascuti anual cu nistagmus.medic ofatlmolog. Daca acestea sunt netratate se pot inrautati si pot conduce la probleme mai grave . este foarte important ca cei mici sa primeasca ingrijirea oftalmologica corespunzatoare¹. Tulburarile de vedere afecteaza unul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari. si apoi la fiecare doi ani sau conform recomandarilor specialistului oftalmolog. e posibil ca si copilul tau sa fie afectat . la 3 ani. Copiii ar trebui sa faca un control oftalmologic la 6 luni. Tulburarile de vedere pot afecta abilitatile de invatare.chiar la orbire. Examinarea oftalmologica a ochilor copilului tau • Ce trebuie sa pregatesti pentru examenul oftalmologic Singurul si cel mai bun mod de a proteja vederea copilului tau este examinarea oftalmologica regulata.

ca de exemplu miopia. Pupila in mod normal se va micsora foarte rapid ca raspuns la lumina. Examinarea oftalmologica detaliata Este important sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog pentru primul lui control la 6 luni. te va indruma sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog care ii va face o evaluare mai aprofundata a ochilor. Un medic oftalmolog efectueaza toate testele necesare pentru eveluarea completa a vederii copilului tau. Astfel. Coordonarea muschilor oculari Medicul pediatru va misca o lumina sau jucarii interesante prin atenta. Acest lucru este esential daca exista probleme oftalmologice in familie.fata ochilor copilului tau. Dureaza aproximativ 45 de minute pana ce picaturile isi fac efectul. vor incetosa vederea copilului si vor cauza o usoara sensibilitate la lumina timp de cateva ore. el va verifica starea pleoapei (daca este cazuta. sau macar pana la 3 ani si apoi din nou la 5 ani. inflamata). precum si orice alte semne care releva daca ochii copilului tau necesita o ingrijire mai Daca pediatrul constata ca ceva este in neregula. deoarece multe dintre acestea se pot mosteni. chiar daca nu exista nici un semn ca ar avea probleme. creind astfel o fereastra mai buna catre fundul ochilor copilului tau. Testele uzuale includ: • • • • • Dominanta Utilizand jucarii care fac zgomote medicul pediatru va acoperi si va descoperi imediat fiecare ochi pentru a testa care este ochiul dominant Abilitatea de a fixa Medicul pediatru va misca un obiect in fata ochilor copilului tau pentru a observa daca ochii pot vedea si urmari un obiect. Oricum. de a recunoaste culori si de a percepe grosimi sau adancimi. Folosind un retinoscop. Sanatatea pleoapei si functionalitatea ei Pediatrul va examina fiecare pleoapa pentru a se asigura ca functioneaza normal.tale. hipermetropia si astigmatismul. Raspunsul pupilei la lumina Medicul va lumina ochiul copilului cu un fascicul luminos mic si va urmari reactia pupilei. copilul tau trebuie dus la un medic oftalmolog pana la varsta de 3 ani. Dilatarea permite doctorului sa verifice eventuale tulburari de vedere. chiar daca nu sunt semne ca are probleme cu vederea. dar si alte teste in plus: • Corectia vederii Oftalmologul va folosi cateva picaturi oculare pentru a dilata pupila copilului. medicul va misca lumina pentru a o reflecta in pupila. Probabil ca medicul pediatru deja a testat vederea copilului tau pentru a putea determina abilitatea acestuia de a focaliza. Forma reflectiei il ajuta pe doctor sa vada daca copilul tau are probleme oftalmologice care necesita corectie. pentru a putea testa abilitatea acestuia de a vedea clar la aproape si la distanta. Specialistul oftalmolog va efectua cateva teste pe care le-ati vazut probabil in cabinetul medicului pediatru. .

1. Descrie orice alte probleme de sanatate: . cu cruste sau umflate  Ochi inflamati sau care curg  Altele 2. Descrie orice interventii chirurgicale avute sau orice rani suferite la ochi : Data: Spital: Doctor: Interventie: 3. doctorul va utiliza un instrument special denumit oftalmoscop ca sa vada retina si nervul optic din spatele ochiului.• Interiorul si fundul de ochi Dupa dilatarea ochilor copilului tau si indepartarea sursei de lumina. iar medicul tau va efectua cele mai potrivite teste si te va sfatui ce trebuie sa faci. Completeaza lista de mai jos pentru a-ti reaminti toate detaliile cu privire la problemele de vedere si ia-o cu tine la cabinet. Acesta este locul in care apar primele semne ale unei posibile probleme oculare. • Lista utila in vederea examenului oftalmologic Pentru o examinare riguroasa. ca de exemplu strabismul sau nistagmus. Descrie orice probleme de vedere pe care le are copilul tau:  Scaderea vederii  Apropierea obiectelor de ochi  Frecarea excesiva a ochilor  Inchiderea unui ochi  Clipit rapid  Pleoape lipite sau inflamate  Ochi incrucisati sau nealiniati  Un ochi sau ambii ochi umflati  Infectii oculare recurente  Pleoape inrosite. specialistul oftalmolog trebuie sa stie cat mai multe informatii. Teste pentru o problema specifica Fii sigura ca discuti despre orice alte motive de ingrijorare pe care le ai in legatura cu ochii copilului tau.

intoxicatii etc. este format din 3 segmente: .deficiente circulatorii.. . .carente alimentare. Mentioneaza istoricul familiei tale referitor la afectiuni oculare:  Miopie  Hipermetropie  Astigmatism  Glaucom  Cataracta  Altele BOLI OFTALMOLOGICE Unele afectiuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecinte ale dereglarilor generale. Mentioneaza medicamentele pe care le ia copilul tau. care stabileste si relatia cu mediul extern.insuficiente endocrine. Analizatorul vizual. .segmentul periferic (retina) . astfel: aparatul vizual poate fi influentat si de urmatorii factori: . respectiv localizate ale organismului. Operatii………………………………………………………………………………. . 4.afectiuni neurologice. chiar daca au sau nu legatura cu afectiunile oculare: ………………………………………………………………………………………………………… 5.Alergii…………………………………………………………………………………… Probleme cornice de sanatate …………………………………………….segmentul central (scoarta cerebrala occipitala). .elementul esential al vederii. .segmentul intermediar (caile optice). . Altele…………………………………………………………………………………….

Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobândite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infectii, boli cu repercusiuni asupra ochilor etc. Indiferent de natura afectiunii aparatului vizual, dereglarile se produc datorita aportului circulator sangvin necorespunzator. Prin tratamentul reflexoterapeutic si prin alte metode naturiste multe afectiuni pot fi ameliorate sau chiar tratate. Zona reflexa pentru ochi se afla pe talpa piciorului, între baza degetelor 2 si 3. Ochiul stâng are zona reflexa la piciorul drept, iar ochiul drept are zona reflexa la piciorul stâng. 13.1. Slabirea acuitatii vizuale Poate fi descoperita în diverse stadii de evolutie, prezenta în unele afectiuni ca: miopia (bolnavul nu vede la distanta), hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape), presbitia (slabirea vederii la vârste înaintate), cataractele (tulburari de transparenta a cristalinului), glaucomul (afectiune data de dezechilibrul tensiunii oculare dintre continutul ochiului si elasticitatea peretilor sai) etc. Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, în cadrul acestei afectiuni, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimulând aceste zone reflexe, se restabileste circulatia normala a sângelui în organele afectate, având ca efect îmbunatatirea vederii. Toate acestea nu se pot obtine imediat, ci dupa multe sedinte, dând ragaz circulatiei sangvine sa alimenteze zonele afectate, refacându-le astfel în timp structurile. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 minute pentru fiecare ochi. Numarul sedintelor variaza în functie de caracterul si vechimea bolii, obligatoriu pentru afectiunile de mai sus efectuându-se 40-60 de sedinte, continuând apoi cu 2-3 sedinte/saptamâna pentru consolidarea rezultatelor. Când tulburarile sunt date de afectiuni endocrine sau de tulburari circulatorii intracraniene se vor masa si zonele reflexe respective. Simultan cu tratamentul reflex, bolnavii pot apela si la alte remedii naturiste ca: • suc proaspat de radacina de obligeana (Acorus calamus) - se aplica pe pleoapele închise, lasându-se 5-7 secunde, apoi se spala ochii cu apa rece. Procedeul se repeta de 2 ori/zi, timp de 10 zile; • sucul proaspat de rostopasca (Chelidonium majus) - va fi aplicat în acelasi mod pe ochii bine închisi; • în fiecare zi, ochii se vor spala de 3-4 ori cu apa rece (se ia apa rece în pumni si se clipeste de 3-4 ori cu ochii în apa, apoi se arunca apa sj se repeta procedeul de 4 ori/sedinta). Se poate folosi si ceai de coada-caluluj (Equisetum arvense) în loc de apa; • în caz de cataracta se va aplica câte o picatura de suc de pin (Aetheroleum pini) în ochiul bolnav, timp de 10-15 zile. în fiecare zi, timp de l luna, este indicat sa se consume 2-3 morcovi cruzi. Va redam în continuare câteva exercitii Yoga pentru ochi (exercitii foarte apreciate în lumea yoghinilor):

I. Stând în lotus sau turceste la 1,5 m de perete. Mâinile pe genunchi, coloana dreapta, corpul relaxat. Priviti în fata si respirati normal. • • • Ridicati privirea (pâna la unirea tavanului cu peretele), capul ramâne nemiscat. Se coboara privirea la parchet (aceasta miscare se repeta de 3 ori). Miscari ale ochilor la stânga si la dreapta dupa aceleasi criterii (se repeta de 3 ori, apoi pauza 2-3 minute).

II. Stând în picioare, talpile alipite, spatele drept. Va concentrati asupra exercitiului. Duceti capul pe spate cât puteti. Priviti apoi între sprâncene (crucis). Când apare oboseala, exercitiul se opreste si se reia dupa câteva minute (durata este de 5 minute maximum cu toate reluarile), în timp se sporeste durata. Este important ca respiratia sa decurga normal, corpul fiind dominat de senzatia de relaxare. Avantajele exercitiului: întareste reteaua neuro-musculara a ochilor; vindeca defectele de vedere; dupa 40 de zile de practica (corecta) ochelarii devin inutili, stirfiulându-se zonele reflexe ale ochilor în aceasta perioada.

Exercitiile se încheie cu masajul si baia de ochi, stând pe scaun, coloana vertebrala dreapta, relaxati, respiratia normala. Palmele curate se freaca între ele pentru a se încalzi, apoi se asaza pe ochii închisi. Se apasa usor pe globii oculari, apoi se misca palmele usor spre nas si spre coada ochilor (masând întreaga suprafata). Baia oculara aplicata la 1-2 minute dupa ultimul exercitiu va consta în aruncarea cu mâinile a apei reci pe ochii mari deschisi (de câteva ori). în zilele noastre exista foarte multe persoane care prezinta tulburari de vedere. Metodele clasice urmaresc stagnarea sau corectarea afectiunii prin intermediul ochelarilor. Folosind 1-2 luni alternativ tehnicile descrise mai sus, veti constata ca ochelarii dumneavoastra trebuie schimbati (dioptrii mai mici) sau pur si simplu nu vor mai fi necesari deoarece va veti recapata vederea normala. Este la îndemâna oricui sa-si îmbunatateasca vederea folosind reflexoterapia si celelalte mijloace naturiste. Proportia de vindecare în bolile de ochi prin reflexologie este de peste 50%. 13.2. Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifesta prin simptome subiective si obiective. Simptome subiective: diplopia (vederea dubla), tulburari reflexe, falsa proiectie. Simptome obiective: strabismul (deviatia ochiului în directia opusa muschiului paralizat), impotenta functionala, atitudinea vicioasa a capului si gâtului, deviere în directia muschiului paralizat.

Masajul reflex în zona ochilor atrage deblocarea energetica si sangvina, refacând structurile afectate si instalând functia normala a ochilor. Unele paralizii oculo-motorii reactioneaza foarte repede la tratamentul reflexoterapeutic. în astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute la fiecare picior, timp de 6-8 saptamâni. Local, pe zona ochilor, se vor aplica seara comprese cu infuzie de cimbru, iar intern, zilnic, se vor bea 2-3 cesti din aceeasi infuzie. Exercitiile pentru ochi, descrise la capitolul anterior, „Slabirea acuitatii vizuale", pot fi folosite zilnic (30 de zile), cu eficienta deosebita în recuperarea muschilor si a nervilor afectati. 13.3. Conjunctivita Este inflamatia mucoasei conjunctivale (membrana ce captuseste fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular, pâna la limbul sclero-cornean), fiind produsa de agenti patogeni, factori fizici si chimici (praf, fum, gaze toxice etc.), cauze generale (tulburari gastro-intestinale, endocrine, hepatice, guta, reumatism) sau poate fi de natura alergica. Conjunctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficiala difuza cu secretie redusa. Pot fi acute, subacute si cronice. Conjunctivitele acute debuteaza brusc, bilateral, cu usturimi, senzatii de corp strain, mâncarime foto fobie discreta (frica de lumina), pleoapele sunt edematiate (umflate). Conjunctivita cronica are o simptomatologie mai discreta. Evitarea factorilor fizici si chimici nocivi, mentinerea igienei locale, tratarea afectiunilor cauzante, evitarea factorilor alergeni vor conduce la diminuarea riscului de aparitie a bolii. Conjunctivita poate afecta ambii ochi sau numai unul. Igiena locala va fi riguroasa, pentru a nu transfera secretiile de la ochiul bolnav la cel sanatos sau la alte persoane. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor (pentru a îmbunatati circulatia), în zona glandelor suprarenale, pentru stimularea producerii de cortizon si în zonele limfatice - corp superior - pentru a stimula rezistenta organismului în zona capului si a ochilor. Schema de masaj • • • zona reflexa ochi - 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru cel sanatos ; zone reflexe suprarenale - 3-5 minute de fiecare parte; zone limfatice corp superior - 3 minute de punct.

Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/zi, timp de 5-7 zile, pâna când simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 sedinte/saptamâna, timp de 2-3 saptamâni. Local, se vor aplica comprese caldute cu infuzie de musetel (Jtfatricaria chamomilla L.), iar toaleta ochiului afectat se face cu o compresa sterila înmuiata în ceai de musetel (curatarea ochiului se face dinspre coada ochiului spre unghiul intern). Musetelul este dezinfectant, anestezic, anti-jnflamator, antiseptic si bacteriostatic. Se mai pot aplica comprese cu infuzie de fenicul (Feniculum mililoti), sulfina (Melilotus officinalis) sau patlagina (Plantago lanceoleta). Rezultate foarte bune se obtin în peste 95% din cazuri (mai ales în conjunctivitele cronice). 13,4. Migrena oftalmica

Se manifesta prin crize paroxistice de cefalee unilaterala, cu tulburari vizuale si varsaturi. Predomina la femei între 20 si 30 de ani si este determinata de spasmul vaselor ce iriga caile optice, dând anoxie cerebrala. Cauze: alergia, tulburari digestive, endocrine, factori vasculari si factori neuro-vegetativi etc. Migrena este declansata de oboseala, socuri emotive, exces alimentar, etc. Masajul reflexoterapeutic trebuie executat atât în zonele ochiului afectat, cât si în zona partilor corespunzatoare capului, pentru a debloca circulatia stopata de spasmul vascular. Masajul se va aplica si în zona reflexa a organelor cauzante. De evitat factorii provocatori. Schema de masaj • zona reflexa ochi - 5-10 minute ; • zona reflexa cap (la piciorul opus ochiului afectat) - 5-10 minute; • • • zona reflexa a altor organe cauzante - 5 minute ; zona plex solar - 3 minute de fiecare parte ; zona reflexa limfatica corp superior - 3 minute de fiecare punct.

Dupa 5-7 sedinte simptomatologia dispare sau se atenueaza foarte mult. sedintele se pot face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 zile. Remedii naturiste : Infuzia de ciubotica-cucului (Primula officinalis L. HUI), 2-3 cesti/zi, este deosebit de eficienta în migrene si în durerile de cap, pe baza nervoasa. Efecte asemanatoare induce si infuzia de coada-soricelului (Achillea millefolium), 2-3 cesti/zi. Pentru combaterea spasmului vascular se vor bea 2-3 cesti/zi infuzie de salvie (jales) (Salvia officinalis) si/sau 2-3 cesti/zi ceai de vase (Viscum album L.). Modul de preparare : seara se pune o lingurita de vase taiat marunt în 250 de ml de apa rece. Dimineata se încalzeste usor si se strecoara, apoi se bea în 2-3 reprize/zi. Eficiente sunt si procedurile cu apa rece : plimbari cu picioarele desculte prin roua, prin apa râului (de la l la 5 minute zilnic), apa sa ajunga pâna la o palma sub genunchi, spalaturi generale seara cu apa rece si otet (vezi cap. „Alte mijloace de întarire a organismului"). 13.5. Strabismul functional Strabismul functional consta din deviatia axelor vizuale fara modificari (miscari) oculare. Simptome : este de natura motorie, caracterizat prin deviatia axelor sau senzoriala, definit de tulburarea vederii bilaterale. - Procesele de fibroza musculara a unuia sau a mai multor muschi extrinseci dau tulburari de motilitate.

- Inflamatii (miozite) cronice caracterizate printr-un deficit oculo-motor în câmpul mai multor muschi, stare inflamatorie, staza, edem palpebral al conjunctivei. - Boli ale pleoapelor : dermatoze palpebrale, blefaritele (afectiuni inflamatorii la nivelul marginii libere a pleoapelor), însotite de o senzatie de jena oculara, prurit, arsuri si lacrimare anormala, dimineata. Blefaritele au tendinte de cronicizare si recidiva. - Boli glandulare : glandele ciliare pot fi afectate de un proces patologic, care genereaza, de exemplu, orjeletul extern (ulciorul), izolat sau ca o complicatie a blefaritei. Toate aceste afectiuni beneficiaza de tratament reflexoterapeutic, combinat cu tratamentele naturiste indicate pentru celelalte suferinte ale ochilor.

PLANSE : Ochi stâng

Picior drept

Picior stâng

Figura 25 - Zone reflexogene pentru ochi

Ochii au mai mult de 2 milioane de parti componente, situandu-se pe locul secund in topul celor mai complexe organe ale corpului uman, primul loc fiind ocupat de creier. Functia primara a sistemului oftalmologic este vederea, considerata de multi cel mai important simt a omului. Dar rolul semnificativ al ochilor este dincolo de rolul fiziologic. Inca din antichitate ochii erau considerati o sursa care provoaca fascinatie dar si teama. Datorita capacitatii de a hipnotiza, ochii sunt considerati o puternica sursa a raului, iar mai tarziu odata cu aparitia expresiei de ”ochiul diavolului”, se credea ca acestia au puteri malefice asupra copiilor, adultilor si chiar asupra recoltei sau vremii. Pentru egiptenii antici dar si pentru alte culturi ochiul reprezenta o putere pozitiva. “Ochiul lui Horus” – expresia ce a aparut acum mai bine de 500 ani - este unul din cele mai vechi si solide reprezentari pozitive ale ochiului, simbolizand atat protectie cat si putere

(ochiul stang simbolizeaza Luna, iar ochiul drept este cunoscut sub numele de Ochiul lui Ra – Zeul Soarelui). Indiferent de conotatiile atribuite ochilor, trebuie sa fim constienti ca prin intermediul acestora cunoastem pentru prima data o persoana si ca acestia sunt cea mai recognoscibila parte a fetei, daca nu a intregului corp. Din aceasta cauza mastile au jucat un rol cheie si au fost folosite timp de secole pentru a ascunde anumite sentimente. Si astazi mastile mai joaca un rol important in timpul unor festivale precum Halloween sau Mardi Gras, cand sunt folosite pentru a ascunde identitatea umbrelor si a creaturilor malefice. Considerati “oglinda sufletului” sau “fereastra sufletului”, ochii exprima toate emotiile oamenilor: dragoste, ura, fericire, furie, durere, lacomie, suparare sau invidie. Daca stii ce anume sa observi, ochii pot spune multe despre sanatatea ta, indicand simptome primare ale unor afectiuni. Deci, sa nu va mirati daca medicul se va uita in ochi in timpul unui prim examen fiziologic. Semnele si simptomele oculare pot fi simptome primare ale unor afectiuni extraoculare. Cearcanele Cearcanele pot fi cauzate atat de oboseala, cat si de mahmureala. Dar acestea nu sunt singurele cauze, deoarece multora dintre noi le apar aceste semne inestetice si dupa ce au dormit mai bine de 8 ore, iar in cazul altora acestea pot fi mostenite ereditar. In aceasta situatie, intra in joc si alti factori decisivi in aparitia cearcanelor, cum ar fi dereglarea hormonala in cazul unei femei. Cu totii avem pielea de sub ochi mai subtire si mai sensibila, dar unii au aceasta piele mult mai subtire, mai palida si mai transparenta decat altii. Cu cat pielea este mai transparenta, mai subtire si mai deschisa la culoare cu atat exista o posibilitate mai ridicata de a avea vase de sange de culoare albastruie sub ochi. De regula, in timpul menstruatiei sau a sarcinii femeile sunt mai palide, iar vasele de sange de sub ochi sunt mult mai vizibile. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi aspirina, Coumadin (warfarina) etc. pot dilata vasele de sange de sub ochi, facand mai vizibile vasele de sange si cearcanele. Cearcanele de sub ochi pot, de asemenea, sa sublinieze afectiuni medicale, iar cea mai frecventa este eczema (afectiune dermatologica caracterizata prin mancarimi si piele uscata si deshidratata) si alergii. Alergiile determina congestionarea vaselor de sange si sangele pulseaza mai ales sub ochi. Adesea aceste alergii declanseaza si mancarimi ale ochilor, iar cand pacientul isi freaca ochii exista posibilitatea ca tesuturile subtiri sa fie deteriorate si sa duca la aparitia glaucomului. De asemenea, cearcanele pot aparea si ca urmare a expunerii indelungate la soare, fapt care irita pielea, chiar si pe cea din jurul ochilor.

Pungi sub ochi Edemul pielii de sub ochi este numit popular „punga” si poate fi un semn al depresiei, la fel ca si in cazul cearcanelor. Este foarte probabil ca aceasta depresie sa fie insotita de insomnie si de ore intregi de plans, deci nu trebuie sa dam vina pe aparitia acestor pungi din jurul ochilor doar pe depresie. Plansul poate determina retinerea lichidului, astfel, acesta este depozitat si in pungile din josul ochilor. Menstruatia, sarcina, excesul consumului de sare si unele medicamente (antidepresive si medicamente pentru astm), pot contribui, de asemenea, la aparitia pungilor de sub ochi. Exista si inversul situatiei, cand aceste pungi pot semnala deshidratarea organismului cauzata de alcool, deci, poate fi un mod al organismului prin care avertizeaza ca se consuma prea mult alcool. Lichidul se poate acumula in jurul ochilor si in timp ce dormim, si din aceasta cauza se intampla sa ne trezim cu ochii umflati. Pungile aparute sub ochi, adesea, pot indica riscul crescut al aparitiei hipotiroidismului, hipoactivitatea tiroidei. In cele din urma, atat cearcanele cat si pungile de sub ochi, inevitabil, pot fi semne ale imbatranirii; odata cu inaintarea in varsta pielea din jurul ochilor este tot mai subtire si isi pierde din elasticitate. Ridurile perioculare Ridurile pot fi usor de observat, acestea caracterizandu-se prin incretitura pielii sau o proeminenta a pielii pleoapei inferioare a ochiului. Aceasta incretitura este semnul unei afectiuni genetice numita Denny-Morgan, care astazi este unul din semnele date de ochi in legatura cu prezenta eczemei. Concomitent cu eczema, persoanele care sufera de boala Denny – Morgan, pot suferi de astm sau de febra fanului. Ptoza palpebrala - pleoape cazute Ptoza palpebrala (pleoapele lasate sau cazute) este o afectiune cunoscuta sub denumirea de ptozis sau ptoza palpebrala; din nefericire de multe ori aceasta este doar un alt semn care arata inaintarea in varsta, cand elasticitatea si tonusul muscular scade iar pleoapele nu mai sunt sustinute cum trebuie. Afectiunea strict relationata cu varsta afecteaza, de regula, ambii ochi, si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Uneori ploapele lasate nu au legatura cu varsta inaintata ci sunt un semn al hipotiroidismului sau de Miastenia Gravis (MG) - afectiune autoimuna care cauzeaza slabirea musculara, mai ales la nivelul ochilor. Alte simptome ale afectiunii MG sunt: vederea incetosata, vorbirea neclara si dificultati de inghitire. Aceasta afectiune apare mai ales la femeile de sub 40 ani si la barbatii de peste 60 ani. Ptoza palpebrala, de asemenea, poate fi un simptom al paraliziei lui Bell, un tip de pareza faciala in care nervii care controleaza

muschii fetei sunt afectati prin leziuni sau afectiuni. infectii. diabet sau anevrism cerebral. de regula sunt o trasatura de familie. . Alte simptome ale bolii Graves: palpitatii. Daca doresti sa faci deosebirea intre ochii proeminenti si exoftalmie este indicat sa iti observi sclerotica . Ptozisul poate fi cauzat si ca urmare a lezarii unor nervi . indica o leziune grava a nervilor faciali. o tumoare la nivelul creierului sau cancerul de plamani. Pleoapele lasate pot indica si o serie de afectiuni neurologice. Rareori. accelerand metabolismul persoanei. de asemenea. exoftalmia reprezinta cel mai frecvent simptom ale bolii Basedow Graves. determinand un exces de hormoni tiroidieni. Partea buna este ca de cele mai multe ori paralizia lui Bell nu este permanenta. Dar daca ochii tai incep sa proemine odata cu trecerea anilor este vorba despre afectiunea cunoscuta sub denumirea de exoftalmie sau proptoza . in cealalta parte a fetei. Basedow Graves este o afectiune autoimuna care se caracterizeaza prin atacarea glandei tiroide de catre proprii anticorpi.de regula. Ochiul din partea lezata a fetei va avea o pupila mai mica iar irisul isi schimba culoarea. tesuturile iar grasimea se depoziteaza la nivelul ochilor. sete excesiva dar si pierderea anormala in greutate. Aproximativ jumatate dintre persoanele care sufera de boala Basedow Graves sufera de si oftalmopatia Graves. Sindromul Horner. Doar 10% dintre persoanele afectate pot suferi din cauza recidivarii afectiunii . de regula.exoftalmia Cand ochii proeminenti sunt prezenti inca de la nastere. In realitate. mult mai interesat este faptul ca partea fetei afectata de sindrom nu transpira.membrana alba opaca. se intampla ca sindromul Horner sa fie prezent inca de la nastere. cresterea poftei de mancare. Alte simptome ale paraliziei lui Bell sunt: dificultatea de a inchide ochii sau de a clipi. semnele de la nivelul ochilor apar inainte ca boala Graves sa fie diagnosticata.afectiune cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner. Boala Basedow Graves este de 8 ori mai frecventa in randul femeilor decat in randul barbatilor. iar tratamentul de recuperare dureaza 2-3 saptamani.poate fi unul din simptomele primare ale hipertiroidismului (hiperactivitatea tiroidiana). pleoapele lasate pe o singura parte a fetei pot semnala: infarct cerebral. declansata de hiperactivitatea glandei tiroide. De exemplu. iar femeile prezinta un risc de 5 ori mai mare de a suferi de exoftalmie din cauza tiroidei. rezultand astfel ochiul proeminent. scotand ochii in relief. cunoscut sub denumirea de oftalmopatia Graves. uneori la nivele periculoase. In realitate. ceea ce poate determina lacrimarea ochilor sau senzatia de uscare a acestora. o afectiune la nivelului coloanei vertebrale. sa afecteze musculatura. posibil din cauza unei leziuni la nivelul capului sau al gatului. tremur al mainilor. insomnie. unele dintre ele putand fi tratate. tumori cerebrale. Ochii proeminenti . Excesul hormonal poate. intoleranta la caldura. care afecteaza numai o parte a fetei.

In cazuri severe. interventia chirurgicala este necesara pentru a impiedica extinderea bolii si la globul ocular. Riscul de recidivare al acestei afectiuni este destul de ridicat. care formeaza invelisul exterior al globului ocular. dand senzatia ca persoana priveste in gol timp indelungat. dormitul poate deveni extrem de dificil. In cele din urma daca ochii nu pot fi inchisi complet in timpul noptii. De regula. Tratamentul afectiunilor tiroidiene si nu numai. printre care se afla: hipertensiunea. Persoanele care sufera de oftalmopatia Graves. sau poate semnala afectiuni mult mai grave cum ar fi leucemie sau tumoare oculara. In cazul ochilor proeminenti nu poti observa sclerotica din partea superioara a irisului si partea superioara a pleoapei. Ochiul care nu clipeste suficient nu produce o cantitate suficienta de lacrimi. aceasta actiune fiind posibila ca rezultat al unei afectiuni recent identificata si numita Sindromul Floppy al Pleoapelor. persoanelor cu exoftalmie. crescand vulnerabilitatea ochilor in fata anumitor leziuni. inclusiv ulceratii ale corneei si posibile perforatii. chiar si dupa tratament persoanele pot ramane cu ochii umflati. diabetul si Sindromul de apnee in somn. Si deoarece xantelasma se poate mari. ajuta ca ochiul sa isi revina la normal. Formatiune pe pleoapa . Daca acest chist este galbui. In unele cazuri. usor proeminente. sclerotica de deasupra sau dedesubtul irisului este usor de observat. Pleoape intoarse pe dos . exista posibilitatea ca afectiunea sa interfereze cu vederea si astfel devine necesara inlaturarea chistului prin interventie chirurgicala. conducand la iritarea si/sau uscarea ochiului.xantelasma Aparitia unei formatiuni pe pleoapa este la fel de neplacuta si de jenanta ca aparitia unui chist in oricare alta parte a corpului. ambele tipuri constituind un factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare. Dar in cele mai multe cazuri. de asemenea.ectropion Persoana care isi poate intoarce pleoapele pe dos nu este o ciudatenie. . aceasta poate fi semnul unei infectii sau al glaucomului. Femeile prezinta un risc de 2 ori mai ridicat de a suferi de aceasta afectiune comparativ cu barbatii. au probleme in timpul clipitului. Pleoapele intoarse pot fi semnul unor afectiuni severe legate de obezitate. adesea. aceasta afectiune apare in coltul interior a pleoapei superioare si apar cu precadere in cazul persoanele care au trecut de varsta de 60 ani. probabil este vorba de afectiunea numita xantelasma . inchiderea completa a ochilor este aproape imposibila. In cazul. formate din depozitarea grasimilor sub piele.pete galbui. In cazul in care exoftalmia nu este cauzata de o afectiune tiroidiana. Xantelasma este o afectiune nedureroasa iar jumatate dintre cazuri sunt cauzate de cresterea nivelului colesterolului LDL (“colesterolul rau”) sau scaderea nivelului de cholesterol HDL (“colesterolul bun”). nedureroase. afectiune frecvent intalnita la barbatii obezi.alcatuita din fibre tari si elastice.

Icterul adesea este un semn de avertisment legat de afectiuni mai severe. Uneori aceste medicamente provoaca hemoragii la nivelul ochiului. In afara de persoanele care prezinta un nivel ridicat de bilirubina. aceste pete apar odata cu trecerea anilor asemanator petelor care apar pe piele odata cu trecerea anilor. sensibilitate la lumina. cum ar fi afectiunile de ficat (hepatita. deoarece probabil nu este altceva decat semnul primar al unei afectiuni frecvente a ochiului. Atunci cand plangem. o forma ereditara de icter. aceste pete apar si ca urmare a expunerii la vant sau praf. timp in care pacientului i-a fost administrat un anticoagulant. ochi uscati sau umezi. Ochi galbeni . Rozaceea este o afectiune comuna a pielii. Aproximativ 60% dintre persoanele cu rozacee pot face si rozacee oculara. iar consumul de alcool are acelasi efect. dar si in alte parti ale corpului. De regula. Daca afectiunea nu a disparut dupa cateva zile. Lasata netrata. ea produce si alte afectiuni. Ochi congestionati . nu intra in panica. deci. aceste pete nu devin canceroase. La fel.inrositi Ochii congestionati pot aparea la persoanele care au plans foarte mult sau in cazul celor care au consumat o cantitate prea mare de substante. Congestionarea cronica a ochiului poate indica afectiunea numita rozaceea oculara.pigmentul galben-portocaliu din sange. micile vase de sange de la nivelul ochiului se dilata sau se inflameaza. ciroza sau cancerul de ficat). sub anestezie locala. astfel incat sa interfereze cu vederea si nepotrivirea lentilelor.Pata galbuie pe globul ocular .icter Ochii galbeni pot indica prezenta icterului (galbinare). potrivit careia pielea si ochii devin galbeni din cauza unui exces de bilirubina in organism . care afecteaza mai mult de 10% dintre caucazieni si de regula. exista posibilitatea sa ai o reactie adversa la acesta. . caracterizata prin piele iritata. De asemenea poate fi si unul din simptomele cancerului pancreatic. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. afectiune ce determina aparitia si a altor afectiuni ale ochilor: iritatie.pinguecula Daca observi o pata de culoare alba sau galbuie pe globul ocular. ca multe alte formatiuni cauzate de expunerea la soare si de inaintarea in varsta. De asemeni. cauzate fiind de expunerea la soare. rozaceea oculara conduce la aparitia afectiunilor corneene si slabeste vederea. cunoscuta sub denumirea de Pinguecula (pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe globul ocular). in cel mai rau caz declanseaza anumite iritatii si se pot extinde pe o suprafata mai mare. dar exista toate sansele ca afectiunea sa reapara dupa cateva luni de la operatie. anemiei hemolitice sau febrei galbene – o afectiune tropicala transmisa prin intepatura de tantar. Congestionarea ochilor poate aparea si in urma unei raceli sau a unei alergii. grasa si cu abces. pacientii cu acest sindrom nu prezinta alte semne si simptome. Ingalbenirea ochilor poate indica si Sindromul Gilbert. De regula.

prin intermediul caruia lumina traverseaza pe retina) este determinata de iris. Fara sa constituie un motiv de ingrijorare. femeile cu gerontoxon sunt predispuse a trai mai putin decat celelalte. Din fericire. inseamna ca pacientul sufera de arc senil sau de gerontoxon . nedureroase numita hemoragie subconjunctivala.acestia duc o viata perfect normala. Gerontoxonul este o afectiune care apare mai ales in randul femeilor si mai ales in cazul persoanelor de culoare decat in cazul celor albi. Persoanele tinere cu gerontoxon sunt doar un caz particular. dupa care acestea raman . din studiile realizate pana acum aceasta afectiune nu ataca vederea. in urma unei infectii sau unui efort intens. Inele in jurul irisului Daca irisul este conturat de un cerc. diabet. Cercul. Aceste pete sunt vasele de sange care se crapa in urma unei tuse puternice.afectiune ce apare odata cu inaintarea in varsta. Pupile de marimi diferite Una din cinci persoane are o pupila mai mica decat cealalta. inelul care inconjoara irisul este format din cholesterol. Cu toate ca majoritatea cazurilor sunt ereditare. colesterolul ridicat. Sunt cateva controverse legate de semnificatia medicala a acestor cercuri. sau alte afectiuni cardiovasculare. fiind direct relationata cu xantelasma. Icterul adesea este o afectiune blanda si uneori poate apare ca urmare a unei perioade de stres. unui stranut. nedureros care apare odata cu inaintarea in varsta. care permite prin contractie si dilatare dozarea cantitatii de lumina care patrunde in ochi. aceasta afectiune este doar un alt semn normal. Pupilele ajung la marimea normala in primii 10 ani de viata si incep sa se micsoreze in jurul varstei de 60 ani. aceasta afectiune poate fi dezvoltata si mai tarziu. Potrivit unui studiu recent realizat in Danemarca. Pata de culoare rosie la nivelul ochilor Petele de culoare rosie de pe sclerotica sunt pete de sange si acestea reprezinta unul din simptomele unei afectiuni benigne. In cazul persoanelor invarsta hemoragia subconjunctivala indica faptul ca pacientul sufera si de hipertensiune arteriala sau de translucenta focala senila a sclerei . hipertensiune. care se depoziteaza in jurul irisului sau corneii.afectiune prin care rezervele de calciu dau nastere petelor mai inchise pe suprafata globului ocular. Marimea pupilelor (deschidere de culoare aparent neagra localizata in centrul globului ocular. afectiune care poarta numele de sindromul Adie (anisocoria). voma sau in urma unei leziuni la nivelul ochiului.

exista posibilitatea ca o pupila sa isi schimbe dimensiunea ca urmare a unui traumatism sau din motive necunoscute (idiopatic). asemanatori cu albastrul de Voronet. Diferente de culoare a ochilor (heterocromia) Cand vezi pentru prima data o persoana cu ochii de culori diferite iti trece prin minte ca aceasta are lentile de contact de culori diferite. pupilele isi revin la dimensiunile normale fara administrarea unui tratament special.aproximativ la aceeasi dimensiune. fie din greseala. Prin comparatie. Culoarea ochilor Ca si culoarea parului. pisici si cai si este mai rara in randul oamenilor. Astfel. slavice dar persoanele din Ungaria conduc acest top. de regula. Diferenta de dimensiune a pupilelor. iar ochii verzi cu timpul au tendinta de a se mai inchide la culoare. in Finlanda se gaseste cea mai mare concentratie de persoane cu ochii albastri – 90% din populatia acestei tari. ochii lor devin mai deschisi sau stralucitori. aceasta afectiune se intalneste la caini. fie intentionat pentru a iesi in evidenta. in timp. este o trasatura normala dobandita din nastere care nu cauzeaza nici o problema de vedere. meningita. culoarea ochilor este determinata genetic. Insa.afectiune caracterizata prin culori diferite ale ochilor. Persoanele cu ochi verzi sunt si mai rare. mai precis a irisului. Totusi. exista posibilitatea ca persoana respectiva sa sufere si de heterocromie oculara . ochii caprui in timp se mai pot deschide. aceasta culoare a ochilor se intalneste mai ales la popoarele germanice. de regula. persoanele cu ochi albastri sunt destul de rar intalnite. uneori schimbarea subita a dimensiunii unei pupile poate semnala prezenta diferitor afectiuni: hemoragia cerebrala. Dar. Majoritatea persoanelor au ochi de culoare caprui sau negri. In mod frecvent. Schimbarea culorii ochilor Schimbarea culorii ochilor este determinata de programul genetic care aparent joaca un rol important in schimbarea culorii ochilor odata cu inaintarea in varsta. encefalita sau anevrism. iar aproximativ 10-15% dintre persoanele caucaziene trec prin experienta schimbarii culorii ochilor in timpul adolescentei spre perioada de maturizare. . tumori ale creierului. Cand au loc asemenea schimbari. Si persoanele cu ochi albastri au observat ca.

potrivit studiilor lacrimile aparute de emotie si cele care ajuta la lubrifierea si la curatarea ochiului au o compozitie chimica diferita.afectiune oculara care apare in randul adultilor tineri si de regula afecteaza un singur ochi. * stratul uleios (gras): izoleaza lacrimile la nivel ocular. durere dupa exercitii fizice sau efort intens. heterocromia oculara poate fi unul din simptomele unui tip de glaucom. De asemenea. Heterocromia oculara poate indica o afectiune numita heterocromia Fuchs . Heterocromia oculara poate aparea si ca urmare a unei leziuni la baza ochiului sau poate fi unul din semnele cancerului de piele sau a unei tumori benigne a pielii. Lacrimile ajuta la curatarea ochiului. Adesea. incetinind astfel evaporarea. De asemenea. care afecteaza mai ales persoanele tinere. dand nastere termenului popular de pestrit. daca treci printr-o perioada in care ochii iti lacrimeaza foarte mult. * stratul apos: hidrateaza ochiul. pleoapele lubrifiaza si curata toata suprafata globului ocular. Lacrimile Cu totii stim ca lacrimile apar in urma unei emotii puternice. la fel se intampla si in cazul ochilor. aflati in stransa legatura cu stresul. la indepartarea prafului si a altor corpuri straine care patrund in ochi si care ar putea provoca leziuni corneene. Lacrimarea ochilor Daca lacrimile iti curg siroaie. Deci. Lacrimile sunt compuse din 3 straturi: * mucus lipicios: ajuta lacrimile sa adere la nivelul ochiului si sa protejeze corneea. ocazional. lacrimile au puterea de a elimina bacteriile din ochi si cu fiecare clipire. nu are loc o situatie neobisnuita. si . Heterocromia oculara poate avea o cauza congenitala. Insa. Alte semne ale glaucomului pigmentar: vedere incetosata si.O alta forma a heterocromiei oculare se caracterizeaza prin diferenta de culoare in cadrul aceluiasi iris. si nu au nici o legatura cu plansul. poate aparea ca reactie la anumite medicamente sau ca urmare a unei leziuni sau afectiuni a ochiului. Oamenii de stiinta recent au descoperit ca lacrimile de emotie contin o cantitate mai mare de proteine si anumiti hormoni. la fel ca atunci cand nasul iti curge din cauza unei alergii. atat de bucurie cat si de tristete. numit glaucom pigmentar. persoanele cu aceasta afectiune au vederea neclara si prezinta un risc ridicat de a suferi de glaucom sau de cataracta.

Senzatia de ochi uscati In cazul in care ochiul nu produce o cantitate suficienta de lacrimi sau lacrimile contin o cantitate prea mare de substante chimice. Pacientii cu aceasta afectiune au sentimentul ca tot timpul au nisip in ochi sau ca globul ocular nu este omogen. antidepresivele si antihipertensivele. Afectiuni care au ca simptom lacrimarea ochilor: rozaceea. nu trebuie sa te ingrijorezi cand apare senzatia de ochi uscati. Aceasta afectiune apare mai ales la femei si la persoanele invarsta. cu vant. artrita reumatoida si lupusul (afectiune cronica caracterizata prin inflamarea sau lezarea mai multor parti ale corpului). In general.vitamina esentiala pentru sanatatea ochilor si a pielii. obstructionarea ductului lacrimal. iar pacientul se confrunta cu senzatia de ochi uscati. nu se izoleaza eficient stratul apos.nu treci printr-un moment plin de emotii. persoanele care traiesc intr-un mediu cald. Femeile sunt primele victime ale acestei afectiuni. evaporandu-se mai repede.afectiune caracterizata prin distrugerea de catre propriul organism a glandelor care asigura hidratarea corpului. lacrimatul ochilor poate fi unul din semnele ochilor uscati. Stratul uleios al lacrimilor fiind mai redus. inflamatii articulare. aproximativ 90% dintre suferinzii de sindromul Sjogren fiind femei. uscat. exista posibilitatea ca acesta sa sufere de o alta afectiune autoimuna grava. aceasta senzatie este un mod al organismului de a spune ca petreci prea multe ore in fata calculatorului sau ca citesti prea mult. De asemenea. Daca pacientul prezinta urmatoarele simptome: ochi uscati. mai ales dupa menopauza. inseamna ca esti intr-un mediu cu prea mult praf sau polen de flori. lacrimarea ochilor poarte aparea si din cauza unui deficit de vitamina B2 . In cazul in care aceasta afectiune nu este tratata corespunzator pot aparea afectiuni severe ale corneii si pot aparea efecte si asupra . Senzatia de ochi uscati poate apare si ca urmare a administrarii unui tratament cu medicamente fara prescriptie medicala. numita Sindromul Sjogren . la care tu esti alergic. Deci. In mod ironic. iar uscarea cronica a ochiului poate fi semnul ca nu traiesti intr-un mediu propice pentru organismul tau. la mare altitudine sau intr-o casa unde sunt prea multe aparate de aer conditionat prezinta un risc ridicat de a avea senzatia de ochi uscati. in general cu varsta peste 40 ani. deoarece este produsa o cantitate mai mica de estrogen. insa exista cazuri in care aceasta indica Sindromul Basedow Graves sau alte afectiuni tiroidiene. polipii nazali si boala Graves. cum sunt: antihistaminele. gura uscata. stratul apos al lacrimii se evaporeaza foarte repede. De asemenea. Organismul unei femei odata cu inaintarea in varsta produce o cantitate mai mica de substanta uleioasa.

Nistagmus Cand o persoana priveste cu ochi mici si iscoditori. sunt diagnosticati prea tarziu sau diagnosticul nu este corespunzator. persoanele cu nistagmus nici nu constientizeaza ca sufera de aceasta boala. nistagmusul poate indica afectiuni neurologice mult mai grave. . la calculator sau in alte surse de lumina.afectiune cunoscuta si sub denumirea de spasm hemifacial sau sindromul Brueghel. consumul excesiv de cafea. realitatea este alta. Aceasta afectiune proate provoca miscari dreapta-stanga si sus-jos sau chiar circulare ale ochilor. Cu exceptia situatiei in care aceasta afectiune provoaca tulburari de vedere. Ochiul este un organ usor iritabil si foarte sensibil. nedureros al pleoapelor. Miokimia este benigna si poate fi primul simptom al sindromului Meige sau a blefarospasmului. deoarece chiar daca ai impresia ca este usor de observat de catre ceilalti. cu care de cele mai multe ori este confundata.miokimia Nu trebuie sa te temi de ticul motor al ochiului. Aceasta actiune a pleoapelor poate fi cauzata de: oboseala. dar si simptomul unei afectiuni a urechii interioare numita Boala Meniere. Ticul motor al ochilor . chiar si atunci cand nu esti plictisit sau obosit. tract digestiv sau sistemul reproducator feminin. Nistagmusul poate fi unul din semnele bolii Basedow Graves. Pacientii cu acest sindrom. Miscarile ochilor pot fi constante sau episodice si pot dura de la cateva minute. privitul prelungit la televizor. In cazuri destul de rare acest sindrom indica prezenta tumorilor pe creier. este posibil sa suferi de o afectiune neuronala rara numita Sindromul Meige .altor organe: limba. Acest tic motor inceteaza dupa numai cateva secunde. cum ar fi: infarctul cerebral sau tumori cerebrale. din nefericite. ai spasme faciale inconfortabile si ai probleme in a-ti tine ochii deschisi. Daca suferi de ochi uscati iar tratamentul nu da rezultate optime. Afectiunea este numita miokimie si este caracterizata printr-un spasm involuntar. Sindronul Meige afecteaza mai ales femeile de varsta mijlocie. exista posibilitatea sa sufere de nistagmus – afectiune caracterizata prin miscari involuntare care de regula apar la ambii ochi. poate avea loc de cateva ori in aceeasi zi si dispare de la sine. pana la cateva ore. clipesti foarte mult. De asemenea. si atat miokimia cat si blafarospasmul lasate netratate pot conduce la grave tulburari ale vederii. stres.

acestea sunt semne ale urmatoarelor afectiuni: Alzheimer. cataracta sau degenerescenta maculara. Este foarte probabil ca aceste stari sa fie cauzate de sindromul Charles Bonnet. afectiune care se caracterizeaza prin halucinatii vizuale. Aceasta ultima afectiune este des intalnita si poate conduce la afectiuni grave ale vederii chiar si la pierderea vederii in cazul adultilor. nu te speria fiindca nu sunt semne de inceput ale dementei. deoarece halucinoza vizuala senila este unul din simptomele deteriorarii vederii sau indica riscul ridicat de aparitie a unor afectiuni precum: glaucomul. cum sunt congestia nazala sau greturile. dar nu au dureri de cap. . unii pacienti care sufera de migrene sufera si de fotopsie. mai ales cand se duc la culcare. In timp ce unele persoane se declara deranjate si jenate de aceste halucinatii. nu sunt predispusi sa dezvolte o tulburare psihica pacientii cu sindromul Charles Bonnet sunt expusi riscului de a-si pierde vederea. fotopsia fi unul din simptomele migrenelor. Cand halucinoza vizuala senila apare in randul persoanelor care nu au probleme cu vederea. persoanele de culoare alba. Sper deosebire de alte afectiuni psihologice. Halucinoza vizuala senila Daca incepi sa vezi flori. altii le gasesc de-a dreptul tulburatoare. infarct miocardic sau alte afectiuni neurologice. de fapt. Aparuta ocazional.Fotopsia si fosfenele Daca vreodata te-ai lovit sau ai fost lovit peste cap cu siguranta ai vazut asa numitele “stele verzi” sau raze de lumina. si pot aparea periodic timp de cateva luni sau ani. Femeile. fotopsia este absolut normala si nu prezinta motive de ingrijorare. Paradoxal. fumatorii dar si obezii prezinta un risc crescut de a suferi de degenerescenta maculara. dandu-le senzatia ca isi pierd mintile. Acest tip de migrena. o forma comuna de psihoza. care pot dura timp de cateva secunde sau minute. De asemenea. acestea sunt cele mai comune semne vizuale ale migrenelor. pasari zburatoare sau fiinte si lucruri care nu exista. aceasta afectiune poate fi mostenita din familie. dar aparitia frecventa sau persistenta a razelor luminoase pot constitui simptome ale hipotensiunii arteriale. Prin aceasta experienta pot trece si persoanele care au consumat in exces bauturi alcoolice. Studentii. persoanele care au o culoare deschisa a ochilor. caracterizate prin dureri puternice de cap. Parkinson. Majoritatea persoanelor care sufera de acest tip de migrena vor suferi si de migrenele comune. mai ales daca fotopsia se manifesta dupa ce te-ai ridicat repede. Desi. pacientii cu sindrom Charles Bonnet sunt constienti ca halucinatiile lor nu sunt reale. iar aceste vedenii niciodata nu sunt acompaniate si de halucinatii auditorii. numita migrena oftalmica poate cauza alte afectiuni. dar si persoanele care ore in sir au aceeasi activitate pot trece prin experienta fotopsiei. scriitorii. Senzatia ca vezi raze de lumina este numita fotopsie. cunoscute medical sub denumirea de fosfene si sunt cauzate de spasmul vaselor de sange de la nivelul creierului. De asemenea.

Aceasta afectiune este unul din semnele comune ale cataractei. aceste persoane nu primesc un tratament corespunzator care sa ii ajute sa isi salveze vederea sau prin care sa trateze cauzele declansatoare. persoanele care trec prin asemenea experiente ezita sa mearga la o consultatie medicala din teama de a nu fi diagnosticati cu dementa. In unele cazuri fotofobia poate fi unul din simptomele unor afectiuni mai grave dar tratabile. cocaina. encefalita. care poate conduce la uscarea corneei sau la leziuni ale retinei. belladonna. printre care se regasesc: pojar. si este primul semn care avertizeaza asupra existentei unui deficit de vitamina A (retinol). Fotofobia poate aparea ca reactie la tratamentul cu: tetraciclina. amfetamine sau alte medicamente. o afectiune degenerativa a retinei care poate conduce la slabirea puternica a vederii. foloseste tot mai frecvent ochelarii de soare si este sensibil la lumina de interior. aceasta poate fi primul simptom ale unei afectiuni genetice numita retinita pigmentara. sau poate semnala deficienta de vitamina B2. Dar daca pacientului isi ocroteste tot timpul ochii de razele soarelui. Daca pacientul tanar sufera de nictalopie. sau chinina. Sensibilitatea la lumina se manifesta mai ales la persoanele care au ochii de culoare albastra si in cazul pacientilor cu migrene. rabia sau intoxicatia cu mercur. dependenta de medicamente sau alte afectiuni psihice. Cromatopsia si xantopsia Cromatopsia se defineste prin incapacitatea de a percepe distinct culorile. hipertensiune. botulismul. doxicilina. meningita. Nictalopia Nictalopia este starea patologica care consta intr-o tulburare a vederii nocturne. dezlipirea de retina sau eroziunea corneei. fotofobia semnaleaza riscul ridicat al mai multor afectiuni. Afectiuni oftalmologice semnalate de fotofobie: cataracta. Daca nu urmezi un tratament medicamentos. boala Basedow Graves.Din nefericire. Sensibilitatea la lumina mai poate indica faptul ca pacientul a consumat in exces bauturi alcoolice. Drept consecinta. Fotofobia Termenul medical “fotofobie” poate fi explicat literalmente ca “frica de lumina”. cromatopsia .

. Aceasta intoxicatie poate conduce la aparitia unor afectiuni severe cardiace. poti suferi de un anumit tip de cromatopsie numit xantopsia – unul din simptomele afectiunilor grave hepatice.poate fi unul din simptomele unei afectiuni numite ochiul diabetic. Daca pacientul de sex masculin sustine ca vede obiectele in albastru si prezinta o sensibilitate la lumina. Daca imaginea de coloreaza in galben si/sau obiectele sunt inconjurate de un cerc luminos si urmezi un tratament cu digitala (medicament folosit mai ales la tratarea afectiunilor cardiovasculare). folosite in tratamentul disfunctiilor erectile. la aritmii cardiace sau chiar la deces. acestea sunt cateva din cele mai frecvente reactii cauzate de administrarea medicamentelor de tipul: viagra. cialis sai levitra. se poate sa suferi de o intoxicatie digitalica. Daca lucrurile incep sa se coloreze in galben. In cazul acestei afectiuni pana si micile fluctuatii ale nivelului de glucoza din sange pot conduce la aceste schimbari de vedere.

.

.

.

.

prin plasarea a unei maini sau comprese calde pe ochii inchisi. Treatmentul consta in incalzirea rapida. ochii trebuie sa fie mentinuti inchisi pe o perioada de timp de 24 – 48 ore. 2. Dupa reincalzire. LIPIREA PRIN INGHETARE A PLEOAPELOR • Putem pune o mana peste.AFECTIUNILE OCHILOR CAUZATE DE FRIG 1. INGHETAREA CORNEEI • • Cauzata de mentinerea ochilor deschisi in conditii de vant puternic si rece (viscol. pana ce se topeste gheata si apoi putem deschide ochii . iarna). fara a purta ochelari de protectie.

Miscatul ochilor si clipitul devin foarte dureroase. Putem preveni asta prin purtarea de ochelari de soare buni. Zapada reflecta o mare parte din radiatia solara (inclusiv UV. Se produce dupa un interval de 8 – 12 ore de la expunere Ochii se simt uscati si iritati.wikipedia. cand mergem pe zapada. pleoapele se umfla. UV) este mai putin filtrata. Orbirea cauzata de zapada se poate produce si pe timp de furtuna de zapada. cu protectie laterala sau ochelari de ski. – (simptome similare cu cele produse de flama de sudura) SIMPTOME • • TRATAMENT . atunci cand stratul de nori este subtire. radiatia ultravioleta (de la soare. ochii se inrosesc si lacrimeaza abundent. lumina deranjaza mult. Protectia la soare a ochilor. este la fel de necesara pe timp inorat sau vrene inchisa cat este atunci cand soarele straluceste puternic.org 3. ORBIREA CAUZATA DE ZAPADA • • • • Arsuri solare ale ochilor La altitudine mare. apoi se simt ca si cum ar fi plini cu nisip. radiatie vizibila si infrarosii).SURSA POZA:http://www.

• • Compresee reci si lumina redusa Ochi nu trebuie frecati .

Pterigionul Pterigionul face parte din afecţiunile degenerative ale conjunctivei (albul ochilor). netratată corespunzator. duce la alterarea vederii sau chiar la pierderea ei. Constă dintr-o cută triunghiulară a conjunctivei cu baza spre periferie şi vârful spre cornee. Tratamentul este chirurgical. Această afecţiune. Pentru orice modificare apărută la nivelul ochilor prezentaţi-vă la medicul de de familie sau la oftalmolog. .

Glaucom .

GLAUCOM Contacteaza-ne! Este o boala de ochi care produce atrofierea nervul optic și îngustarea câmpului vizual. Glaucomul poate însă exista și când presiunea este normală. De asemeni. fără să se fi declanșat glaucomul. sunt frecvente cazurile de presiune intraoculară mărită (temporar). Glaucomul se caracterizează prin creșterea tensiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale. Apare la oamenii trecuti de 40 de ani. O serie de factori duc la creșterea riscului de glaucom: • • • antecedentele familiale (glaucom în familie) îmbătrânirea diabetul și bolile vasculare .

In unele forme. extrase de gingko biloba. si modificari ale capului nervului optic (excavatie papilara) care poate duce la orbire. Este vorba atunci de un glaucom fara tensiune. Apoi ea antreneaza o alterare a campului vizual mai mult sau mai putin importanta. sau oral timp de doua luni.suprarenale . se consuma morcovi zilnic. Tratament naturist : se pun in ochi picaturi de laptisor de matca. Se vor consuma produse pe baza de betacaroten. televizor. afine. Afectand ambii ochi. alteratiile campului vizual apar atunci cand presiunea oculara n-a fost niciodata ridicata. vitamina C. germeni de grau cu lactate. suplimente nutritive .vezica urinara. Reflexoterapie : Se vor masa zonele reflexe . care nu provoaca nici un simptom.uretere . Alte articole Miopie Miopie . dar ireversibila. se va evita expunerea la radiatii: calculator.• miopia severă. se fac aburi sau comprese la ochi cu infuzie de silur (1/2 lingurita de planta/1 ceasca de apa).rinichi . ceapa. acest tip de glaucom apare la inceput printr-o simpla crestere a tensiunii oculare. cap si ochi. cu o diagnosticare foarte dificila.

polen. la calculator sau la ecranele cinematografelor.nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta . Se vor spala ochii cu ceai de musetel si seara se vor pune comprese cu infuzie din frunze de corn. Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. astfel incat un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau amandoi parinti sufera de miopie. la televizor. neclara. legume.Se vor consuma zilnic suc de morcovi.uretra si ochi. Reflexoterapie : se recomanda masarea zonelor reflexe: rinichi . . Copii mai mici de 8-9 nu realizeaza ca nu pot vedea obiectele situate la distanta.sta in bancile din fata clasei.frecvent are dureri de cap (cefalee). Tratamente naturiste: .Miopia este una din cauzele cele mai frecvente de vedere mai putin clara. afine. cum ar fi vederea la tabla la scoala.uretere . In efortul lor de a percepe clar obiectele aflate la distanta. . Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: .priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata . Pentru persoanele cu miopie. toate obiectele aflate la distanta apar neclare. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer .reducerea performantelor scolare sau sportive. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: .dificultati in vederea obiectelor situate la distanta. Miopia este de obicei mostenita. se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi.vezica urinara .tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata .

OOOOO lacrimo-nazal Această afecțiune este de departe cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil (în proporție de 6%). dar și cea mai controversată din punct de vedere a CONJUNCTIVITE Afectiunile ne .

Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei.Dr. el prezintă o porţiune intraorbitară. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. Ioana Poiata Director medical Medic primar oftalmolog Fa o programare Pune o intrebare Vezi CV-ul Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului . deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. denumită neurooftalmologie. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic).

unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. . unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos. nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. . toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: .studiul simţului cromatic. . . dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. . din care reiese atât gama de acuze subiective.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual. . .discuţia cu bolnavul.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate. Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei. Din punct de vedere structural. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. În compoziţia nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde).(denumită porţiunea intracanaliculară).apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. Fibrele nervoase se grupează în fascicule. porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. .determinarea acuităţii vizuale.

. . se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori.Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual .efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. dacă semnalul înregistrat e întârziat.examinarea fundului de ochi. . accidente vasculare. mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase).tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa cerebrală.

Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. .mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. tumori vasculare.ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. făcând vizibil traiectul acestora. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). Tratamentul este de resortul neurochirurgului. această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă.Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei. . .rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. vărsături în jet. hemoragii importante. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri.

bacteriană sau parazitară. focar dentar. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de optice demilinizare la la examenul fundului de examenul RMN ochi . Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare.

deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. 8: Aspectul unei neuropatii optice ischemice Fig. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. afecţiuni cardiace. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează.În general. . dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. 9: Aspectul clinic al arteritei temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. diabet. Fig. Prognosticul este bun în general.

urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). pot determina afectarea nervului optic bilateral. Fig. se optează pentru operaţie. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. Afecţiunea evoluează silenţios. ireversibilă a vederii. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. Atunci când insula de vedere centrală dispare. . cu atât mai grav când sunt asociate. reversibil în prima etapă. se produce scăderea marcată. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. există şi posibilitatea tratamentului laser.Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. Alcoolismul şi tabagismul.

rvului optic . edem papilar de stază. poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. neuropatie optică ischemică. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. glaucom).Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. traumatism al nervului optic. Poate să fie de natura congenitală. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie.

în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. el prezintă o porţiune intraorbitară. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene.Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. În compoziţia . Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. denumită neurooftalmologie. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului (denumită porţiunea intracanaliculară). Din punct de vedere structural. porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual.

. Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. .tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa . mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. . . din care reiese atât gama de acuze subiective. .afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. dacă semnalul înregistrat e întârziat.examinarea fundului de ochi. . Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual . Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei.determinarea acuităţii vizuale. Fibrele nervoase se grupează în fascicule.rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual.nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. . toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate.studiul simţului cromatic.efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. .apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame).discuţia cu bolnavul.unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. .

o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). Tratamentul este de resortul neurochirurgului. . principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. tumori vasculare. accidente vasculare. vărsături în jet. .rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. făcând vizibil traiectul acestora. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian.mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular.cerebrală. se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. . hemoragii importante. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene.ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina.

Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone).Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de demilinizare la optice examenul RMN la examenul fundului de ochi În general. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. bacteriană sau parazitară. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. . evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Prognosticul este bun în general. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. focar dentar.

Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. 9: Aspectul clinic al arteritei ischemice temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace).Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. afecţiuni cardiace. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. . dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. Fig. diabet. Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). 8: Aspectul unei neuropatii optice Fig.

10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). există şi posibilitatea tratamentului laser. Alcoolismul şi tabagismul. Atunci când insula de vedere centrală dispare.Fig. se produce scăderea marcată. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. Afecţiunea evoluează silenţios. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). cu atât mai grav când sunt asociate. pot determina afectarea nervului optic bilateral. reversibil în prima etapă. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. ireversibilă a vederii. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. . nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. se optează pentru operaţie. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei.

Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. edem papilar de stază. traumatism al nervului optic. Poate să fie de natura congenitală. poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. neuropatie optică ischemică. glaucom). Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. .

Aparat pentru facoemulsificare ultrasonica INFINITI – Alcon (SUA) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful