• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Afectiuni congenitale ale cristalinului Afectiuni congenitale ale sclerei Afectiuni congenitale ale uveei Afectiunile congenitale ale pleoapelor Alergii oculare Amaurosis fugax Anomali congenitale ale corneei Anomalii congenitale ale aparatului lacrimal Anomalii congenitale ale conjunctivei Anomaliile congenitale ale nervului optic Anomaniile congenitale ale vitrosului Arsurile corneei Astigmatismul Blefarita Blefaroptoza Blefarospasmul Cataracta Concretiunile calcare conjunctivale Conjunctivita Conjunctivita acuta cu bacil Weeks

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Conjunctivita alergica Conjunctivita bacteriana simpla Conjunctivita cu Chlamydii Conjunctivita difterica Conjunctivita din eritemul polimorf Conjunctivita fungica Conjunctivita gonococica Conjunctivita herpetica Conjunctivita lemnoasa Conjunctivita purulenta gonococica a nou nascutului Conjunctivite virale Conjunctivitele parazitare Conjunctivitele produse de agenti iritanti Degenerescenta maculara Degenerescente vitreene Dezlipirea de retina Distrofii ale stromei corneene Distrofii corneene anterioare Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Distrofiile corneene posterioare Ectropionul Eczema pleoapelor Entropionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Erizipelul pleoapei Fracturile orbitei Glaucom Hemoragiile vitreene Hepesul palpebral Hipermetropia Hipotonia oculara Infectiile pleoapelor Keratita fungica Keratitele - Inflamatiile corneei Lagoftalmia paralitica Leziuni ale pleoapelor in antrax Leziuni oculare in lepra Leziunile pleoapelor in Moluscum contagiosum Meibomita si Tarsita Miopia Modificari involutive ale corneei Orbirea - cecitatea Orjeletul (ulcior) Pemfigusul conjunctivei Pinguecula Prezbiopia Pterigionul

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Retinoblastomul Salazionul (Chalazionul) Sifilisul palpebral Sindroame psihovizuale Sindromul de retractie a pleoapelor Sindromul ochi uscat Sindromul Parinaud Supuratiile palpebrale - flegmonul si abcesul palpebral Toxoplasmoza oculara Trahomul Traumatismele pleoapelor Tuberculoza palpebrala Tulburarile de statica si motilitate palpebrala Tumorile aparatului lacrimal Tumorile conjunctivale Tumorile coroidei Tumorile nervului optic Tumorile pleoapelor Tumorile sclerei Vaccina Xeroza conjunctivei Zona zoster oftalmica

Cum functioneaza ochiul ? Ochiul este ca o camera foto. Imaginati-va ca faceti o fotografie. Lentila care se gaseste in partea din fata a aparatului foto permite trecerea si focalizarea luminii pe filmul situat in partea din spate a aparatului. Cand lumina atinge filmul se realizeaza o fotografie. Ochiul lucreaza intr-un mod similar. Partile din fata ale ochiului (corneea, umorul apos, cristalinul) sunt transparente si permit luminii sa treaca catre centrul ochiului, unde se gaseste o alta substanta transparenta ca un gel numit vitros. Transparenta structurilor oculare enumerate mai sus permit luminii sa ajunga catre retina, iar cristalinul permite focalizarea luminii pe retina. Retina este similara filmului fotografic si ea ne permite sa vedem. De la retina pleaca informatii vizuale catre creier, pe calea nervului optic. Acesta este modul in care functioneaza ochiul nostru.

1. Planul lacrimal 2. Cornee 3. Iris 4. Corp ciliar 5. Zonula Zinn 6. Cristalin 7. Vitros 8. Retina 9. Nerv optic

Miopia
Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei – un dezechilibru intre puterea sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina, intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita "pata galbena") . Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular; dintre aceste componente, cornea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la nivelul retinei. Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale – aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie; daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi focalizata inaintea retinei – aceasta tulburare refractiva este denumita miopie si este de asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale. Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale, o reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, datorata asincronismului refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei refractive. Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul globului ocular este prea lung, fie datorita faptului ca suprafata anterioara a corneei este prea bombata; la polul opus se afla tulburarea de refractie denumita "hipermetropie" – cornea este prea aplatizata sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele retinei. Miopia

poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile, , deplaseaza’’ imaginea formata, din fata retinei, chiar pe retina) . Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din cornee, umoare apoasa, cristalin si corpul vitros; dintre acestia, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in timpul procesului de acomodatie (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului, pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta mai mica de 6 metri de globul ocular) ; in ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii. In mod normal, cristalinul si cornea functioneaza precum lentilele unei camere foto, sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta) . Pupila este asemenea unui diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa. Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata, aceasta deoarece imaginea (care se formeaza inaintea retinei), trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune) . Frecventa miopiei in populatia generala, variaza foarte mult functie de varsta pacientilor: statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie prezenta inca de la nastere) ; mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta – aproape o treime dintre adulti prezinta miopie. Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China, India, Malaiezia si Marea Britanie. Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al populatiei studiate; cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.

Patogenie si cauze Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste si isi desfasoara activitatea, reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei (exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant) ; numarul cazurilor de miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata calculatorului sau citind de aproape – cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai solicitata va fi musculatura globului ocular; iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus) . De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame: hipertensiune arteriala, diabet zaharat necontrolat, sindromul Marfan, sindromul Down, homocistinurie, ectopia lentis, sindromul Turner, sindromul dispersiei pigmentilor. Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur – asincronism intre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular, induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient, focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange), este plasat inaintea retinei. Ca si curiozitate, o alungire a globului ocular axul sau anteroposterior cu doar 1 milimetru, va determina o crestere a gradului de miopie, cu cel putin 3 dioptrii.

Diagnostic

Pentru diagnosticarea formelor de miopie simpla se va urmari evaluarea viciului de refractie prin metoda denumita

se va proceda la examinarea pacientului cu ajutorul lentilelor plasate in rama de proba. inscrisa pe acel panou) . Metoda Donders reprezinta una dintre metodele de apreciere subiectiva a refractiei oculare (lentile. pe care in mod normal subiectul le poate descifra de la o anumita distanta standard. plasat la nivelul optotipului. precum si inclinatia precisa a acestor meridiane. Odata cu evolutia leziunilor. putem observa regiuni hiperpigmentate. aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei structurilor globului ocular. Dupa examinarea cu ajutorul optotipului. care pot fi sesizate cu usurinta la examenul oftalmoscopic. o formatiune denumita. ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii. Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea fundului de ochi. la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei). Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. poate conduce la elucidarea tipului de viciu prezent la pacientul respectiv: hipermetropie sau miopie. precum si realizarea diagnosticului diferential. vaselor si nervului optic). cand examinatorul va identifica la nivelul retinei. se poate determina refractia dioptrului ocular pe cele doua meridiane principale. acest aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina pacientului examinat.refractometrie. miopia nocturna. De asemenea. miopia de curbura. . pe care sunt inscrise meridiane) . Ulterior. care sa permita aprecierea statusului retinei. zonele hiperpigmentate vor alterna . Ochii pacientului sunt examinati concomitent cu ajutorul optotipului (optotipul reprezinta un panou pe care sunt inscrise diferite simboluri. astfel. acest cadran este util pentru identificarea meridianului astigmat (planul in care se situeaza viciu de refractie) . conus miopic’’ (cu aspect de semiluna de culoare alba) . miopia de indice. prin excluderea altor forme de miopie: miopia pilotilor de supersonice. Fanta stenoptica si cadranul Green sunt utilizatea pentru diagnosticarea astigmatismului (cadranul Green este de forma unui cerc. Plasarea succesiva de lentile. in rama de proba. optotip) . Ca si metoda obiectiva. la nivelul polului posterior al globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare. lentile ce au diferite dioptrii. putem utiliza refractometrul.

Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de refractie al cristalinului (care este mult crescut). de aceea mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia scolarului". se constata scaderea marcata a acuitatii vizuale. Semne si simptome Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie: miopia simpla (tulburare de refractie).cu cele depigemntate. se recomanda ca persoanele cu miopii grave. . se pot instala: cataracta si glaucomul cu unghi deschis. si miopia mare – peste 6 dioptrii). sau dupa mecanismul de aparitie (miopie axiala. corpul vitros este si el afectat – apare o lichefiere precoce a vitrosului. Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular. miopia degenerativa (miopia boala) si miopia maligna. miopie medie – 4 / 6 dioptrii. in timp ce reteaua de vase retiniene devine foarte vizibila. Miopia simpla apare de obicei in prima coliparie (5-10 ani) . pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg) . Miopia mai poate fi clasificata functie de valorea dioptrica (miopie mica – pana la 3 dioptrii. Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de caiet. Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult crescuta fata de normal. sau ca urmare a consumului unor chimioterapice (medicamente) . Ca si complicatii ale miopiei degenerative. un miop trebuie depistat precoce prin testari de rutina. secundar unor boli (diabet zaharat). acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci ma in fata. Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a cristalinului este mult accentuata. de asemenea. acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea ochelarilor. sa evite conducerea automobilelor. de curbura sau de indice – este vorba de indicele de refractie) . si de asemena el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu privirea de acest aparat. in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in limite normale.

apropierea obiectelor de ochi este urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai clare. sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie. ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici. in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste 6 dioptrii (dioptria reprezinta unitatea de masura a puterii unei lentile) . Popular. Datorita excesului de convergenta. Miopii au o vedere neclasa la distanta. atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie. cu atat mai scazuta este acuitatea vizuala pentru distanta. Pentru o persoana cu miopie. Notam faptul ca. elementele globului ocular sunt normal constituite. Daca a debutat in copilarie. cel mai probabil ca ea va evolua pe o perioada mult mai mare de timp. Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism divergent (datorita efortului de acomodatie minim) . Persoanele cu miopie simpla relateaza scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap) . cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare. care se datoreaza lipsei de corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular (exces de convergenta) . vederea de aproape nu necesita un efort excesiv in ceea ce priveste acomodatia – de obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape: ceasornica. pana la varsta adolescentei. vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea partiala a ochilor) . Adesea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste -10 dioptrii). care concura la aparitia unor anomalii congenitale ale globului ocular (axul anteroposterior al globului ocular se alungeste progresiv) . in rest. bijutier. aceasta deoarece globul ocular nu detine un mecanism compensator asea cum se intampla in cazul hipermetropiilor.Miopia simpla este un viciu de refractie pur. Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple. insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta adolescentei (in jur de 18 ani) . atunci cand s-a stabilizat. miopia maligna) . imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei. Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa. prezenta inca . Miopia simpla debuteaza in copilarie. de obicei miopia simpla are o evolutie lent-progresiva (1-2 dioptrii). strabismul mai este cunoscut si sub denumirea de "privire incrucisata". la care se supraadauga factorul comportamental declansator.

cu toxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis (incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale) . este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu ajutorul caruia se aplatizeaza fata anterioara a corneei . Odata cu evolutia leziunilor degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale. al lentilelor de contact sau apeland la chirurgia refractiva. se constata o reducere a campului vizual si alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra) . de asemenea. luxatii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvnt sesizata – se datoreaza fenomenelor degenerative de la nivelul globului ocular – este o complicatie foarte grava) . Miopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de "miopia forte". are o evolutie lenta). Desi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet elucidate. Tratament Miopia simpla poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor. s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura.de la nastere. insa evolutia acesteia este mult mai alerta. Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale. si care progreseaza odata cu maturarea organismului (chiar si pana la -30 dioptrii) . De obicei. Miopia degenerativa poate debuta precum o forma de miopie simpla. Odata cu avansarea miopiei lentilele trebuiesc schimbate. sunt preferati ochelarii cu lentile divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala) . Metoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de fotokeratectomie (procedeul LASIK) . dupa realizarea unui nou consult oftalmologic. Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie. practic. vederea neputand fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor aeriene. Miopia degenerativa se poate asocia cu malformatii genetice ale globului ocular. ea poate conduce la aparitia unor complicatii nedorite: cataracta (destul de frecventa. insa ele nu pot opri evolutia bolii.

Chirurgia miopiei. cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii.keratotomia radiala: procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale (in forma de stea). consta in excizarea.(remodelarea acestei suprafete) . sub actiunea presiunii intraoculare. este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie iar cele mai bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau 5 dioptrii. dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ. pentru a obtine o vedere binoculara mai buna. include urmatoarele procedee: . nu exista un tratament cert fundamentat stiintific. aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei (autogrefa) . . de obicei se realizeaza o subcorectie cu maxim 3 dioptrii. metoda chirurgicala cu laser are cele mai bune rezultate in cazul miopiilor simple ce nu depasesc 8 dioptrii. . posibile complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin: glaucom sau cataracta. insa poate fi utilizat chiar si pentru corectarea miopiilor de circa 16 dioptrii. Din nefericire. insa ele au avantajul ca largesc limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala. Tulburarea de refractie in cazul miopiei degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor divergente. care sa permita oprirea din evolutie a miopiei degenerative. la nivelul fetei anterioare a corneei. In ceea ce priveste miopia degenerativa.keratomileusis miopic: este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative. Tratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin artificial. este un procedeu destul de costisitor. rolul acestor incizii este de a permite relaxarea curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive. terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii vizuale. Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare. aceasta metoda nu este lipsita de riscuri.

din nefericire aceste terorii nu sunt suficient de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga.colagenoplastie (scleroplastie) : este un procedeu care consta in introducerea de colagen in spatele globului ocular. acest procedeu permite corectarea miopiilor de maxim 6 dioptrii. lacrimare. medicamentoasa sau alergica. procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei. de unde existenta a numeroase tipuri de keratita. cu ajutorul unei grefe refractive atasata fetei anterioare a corneei. Denumire generica a tuturor inflamatiilor corneei. munca in exces in fata computerului) . Keratita poate fi de origine microbiana. . si implicit consolidarea tunicilor globului ocular. si mai mult decat atat.epikeratoplastia. evitand astfel suprasolicitarea vizuala. se recomanda utilizarea ochelarilor de citit. au fost elaborate o serie de scheme terapeutice ca urmareau realizarea unor exercitii oculare. Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei. micotica.keratectomia fotoreactiva (procedeul LASIK) . Pentru a preveni miopia. pe o grosime de cativa microni.. Instilatia de colir cu fluoresceina arata o alterare a epiteliului cornean. injectarea colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei. cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei. exista studii care atesta faptul ca lumina naturala joaca un rol important in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei. . dar si realizarea a cat mai multor activitati in aer liber. fotofobie. atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou. durere vie. Ea se manifesta prin roseata conjunctivei. clipit. a picaturilor oculare. . metoda chirurgicala realizata cu ajutorul laserului. iar rezultatele obtinute nu sunt spectaculoase. cu rol de a stopa alungirea axului anteroposterior. este un procedeu chirurgical care evita implantarea unui nou cristalin. virala.

creierul invata sa ignore imaginea incetosata formata de ochiul bolnav. Aceasta afectiune este denumita strabism. dar poate aparea si la ambii ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta pe care copilul nu o poate controla. Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze ca foloseste un singur ochi. Cauze Orice afectiune care indeparteaza ochii copilului de la formarea unei imagini clare. Creierul ignora (neutralizeaza) imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiul sanatos. proiectand la nivel cerebral doua imagini diferite. in egala masura pentru ambii ochi. Copiii pot dezvolta ambliopie de la nastere pana in jurul varstei de 7 ani. neutralizand (ignorand) imaginea receptionata de la un ochi. In majoritatea cazurilor ambliopia poate aparea la ochii care privesc spre doua puncte diferite din spatiu in acelasi timp. Afectiuni care impiedica lumina sa patrunda in globul ocular timp indelungat pot cauza ambliopie. debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator.Ambliopia Generalitati Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita. focalizate. Ambliopia poate aparea si in cazul in care copilul este mai miop sau hipermetrop la un ochi decat la celalalt. sau disturba utilizarea normala a unuia sau a ambilor ochi poate produce ambliopie. La copiii mici cu strabism creierul invata sa evite confuzia a doua imagini. Ambliopia de obicei afecteaza numai un ochi. Ambliopia. O afectare a cristalinului (ca si . numita si "ochiul lenes". Daca vederea la un ochi este mai clara decat la celalalt. ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare.

o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate (ptoza).plans sau durere cand un ochi este acoperit .cataracta) sau a stratului transparent din partea anterioara a globului ocular (cornee) poate determina ambliopia. Este recomandat consultul oftamologic al copiilor inainte de inceperea scolii. Simptome Unii copii cu ambliopie pot avea un ochi deviat sau care nu se misca in acelasi timp cu celalalt ochi.simptomele copilului .miscari de ridicare si coborare sau de lateralitate a capului.ochii nu fixeaza acelasi punct . Investigatiile care deceleaza ochii neconvergenti (strabismul). precum cataracta) . Acesta este numit uneori "ochi lenes". Inainte ca medicul sa examineze vederea copilului este necesara anamneza. Investigatii Un medic poate diagnostica ambliopia dupa depistarea acuitatii vizuale diminuate la un ochi. Fara tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normala sa nu mai poata fi restabilita niciodata. in timpul examinarii si dupa excluderea altor cauze de vedere slaba. pentru a privi ceva . Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie sunt: . Deseori pot sa nu apara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba.o leziune opaca la nivelul corneei (stratul transparent din partea anterioara a globului ocular. diferenta de dioptrii intre ochi sau orice alta afectiune care produce ambliopie pot ajuta in diagnosticare. Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. La majoritatea copiilor ambliopia este greu de depistat. Ambliopia produsa de aceste afectiuni este rara. care cuprinde intrebari despre: .ochii nu se misca simultan in aceiasi directie . dar grava.

Totusi. Screeningul tulburarilor de vedere poate fi realizat de catre: medicul de familie. pot fi utilizate pentru a determina daca este necesara folosirea de lentile pentru corectarea vederii si pentru a verifica structura si functionarea globului ocular. pediatru. Diagnostic Este recomandat screeningul pentru depistarea ambliopiei. Medicii pot intampina dificultati in realizarea screeningului vederii la unii copii mici. Aceste teste apreciaza cat de bine vede copilul contururile si detaliile de aproape si de departe. cuprinzand si dilatarea pupilelor oculare. Daca este depistata vreo afectiune.istoricul familial al tulburarilor de vedere (mai multe persoane din familie care au prezentat afectarea vederii) . In cazul copiilor in varsta de si peste 2 ani. pentru a aprecia daca privesc amandoi in aceiasi directie. o metoda denumita fotoscreening poate fi folosita. Medicul poate executa diferite teste pentru a depista cataracta sau strabismul. Fotoscreeningul foloseste o camera speciala sau un sistem video pentru a obtine imaginile formate si reflectate de la nivelul ochiului. copilul va fi indrumat catre un oftalmolog sau optometrist pentru o examinare completa a acuitatii vizuale. strabismului si afectarea acuiatii vizuale la copiii mai mici de 5 ani. in acelasi timp.alti posibili factori de risc. ca de exemplu greutatea mica la nastere sau nasterea prematura . nu trebuie adoptata o atitudine expectativa daca sunt observate semne posibile de ambliopie la copiii mai mici. Alte investigatii. necesitand o cooperare minima cu copilul.. Medicul verifica mai intai ochii copilului. medicul cere copilului sa identifice sau sa fixeze imagini sau litere de pe perete sau dintr-o culegere cu diagrame. poate obtine date despre afectiunile care ameninta vederea. Un copil cu ambliopie poate avea un ochi care deviaza sau ramane defazat in urma miscarii celuilalt ochi. Cu toate ca fotoscreeningul nu inlocuieste o investigatie uzuala a vederii. In aceste cazuri. Astfel se poate demonstra ca are diferenta dioptrica intre ochi (anizometropie). asistent medical sau infirmiera. Nici un copil nu este prea mic ca sa fie examinat de catre un oftalmolog si examinarea poate fi efectuata oricand apar suspiciuni in legatura cu sanatatea . ambele afectiuni crescand riscul pentru ambliopie.daca invatatorii au observat ca acel copil are probleme in a vedea tabla sau are dificultati la citit.

Un copil nascut cu cataracta sau alte boli care impiedica lumina sa patrunda in ochi. care impiedica lumina sa patrunda in ochi si produce ambliopia. Ambliopia care este rezultatul nealinierii ochilor (strabism) sau vederii inegale (anizometropie) se dezvolta mai lent. dar grava. medic de familie sau oftalmolog. Ambliopia este greu de corectat dupa varsta de 9 ani. copilul poate sa nu dezvolte vedere normala la ochiul afectat. Nou-nascutii si copiii trebuie investigati pentru afectiuni oftalmologice ca si cataracta. Tratamentul precoce de obicei poate compensa afectiunea si trebuie inceput inainte ca vederea copilului sa fie complet dezvoltata (inainte de varsta de 9 sau 10 ani). tratamentul trebuie sa se adresesze atat ambliopiei cat si cauzelor fundamentale. Societatea Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa fie examinatii de la varsta de 6 luni de catre un pediatru. ca si cataracta si anumite forme de strabism necesita interventie chirurgicala. Exista cateva metode de a constrange ochiul strabic sa devina mai puternic. Cu toate acestea. cladind o conexiune mai puternica intre creier si ochiul afectat si permitand vederii sa se dezvolte normal in acel ochi.ochilor copilului. Alte boli. are nevoie urgenta de tratament deoarece ambliopia poate deveni permanenta in cateva luni. cu atat mai bune sunt sansele pentru dezvoltarea unei vederi normale. Pentru a avea succes. Corectia optica sau cu lentile de contact amelioreaza unele afectiuni. Tratament Tratamentul ambliopiei este instituit cat de curand este posibil dupa diagnostic. studiile recente sustin ca tratamentul in jurul acestei varste poate inca sa corecteze ambliopia. . Tratamentul corecteaza ambliopia antrenand creierul sa foloseasca semnalele de la ochiul cu vedere slaba. Ambliopia este tratata in mod obisnuit de catre un oftalmolog. Ambliopia din aceste cauze este rara. Fara tratament precoce. Aceste metode includ purtarea unui plasture pe ochi sau lentile de contact inchise la culoare (ocluzie) si folosirea de picaturi pentru ochi sau de ochelari (relaxare). ca si diferenta dioptrica (anizometropia). Cu cat copilul este mai mic cand i se instituie tratamentul.

este dificil de estompat si intunecat vederea la ochiul indemn suficient. este similara cu purtarea unui plasture 6 ore zilnic. in cazurile grave. Ochelarii de vedere . Relaxarea este mai putin folosita decat ocluzia. Relaxarea Acest tratament estompeaza sau intuneca vederea la nivelul ochiului dominant al copilului. Copilul trebuie sa poarte plasturele tot timpul sau doar in timpul zilei de-a lungul a catorva saptamani sau luni. Purtarea de plasture pe ochi. timp de 2 ore zilnic. Acoperirea ochiului sanatos cu un plasture adeziv sau cu un plasture de culoare inchisa dintr-o banda elastica. Este benefica pentru cazurile usoare de ambliopie. Un studiu recent arata ca. Solutiile oftalmice (picaturile pentru ochi) Cea mai folosita metoda de tratament a relaxarii este reprezentata de utilizarea solutiilor oftalmice pentru a estompa vederea la ochiul sanatos si pentru a forta creierul sa foloseasca ochiul strabic. Aceasta poate fi utila cand copilul refuza sa poarte un plasture sau se uita peste plasture sau ochelari. Este necesara invatarea scoaterii si reinsertiei lentilelor de contact. este cea mai obisnuita metoda de tratament. Cazurile grave pot sa dureze mai mult. astfel incat creierul sa prefere utilizarea ochiului afectat. mai degraba decat s-o impiedice complet. Ambliopia poate fi tratata si prin plasarea unei lentile de contact intunecate in ochiul normal. medicul poate pune un plasture pe una dintre lentile. In cazul in care copilul poarta ochelari. creierul este fortat sa foloseasca si sa dezvolte o mai buna vedere in ochiul slab. Aceasta determina creierul sa se bazeze pe ochiul cu vederea slabita. Purtarea de lentile de contact opace.Ocluzia Acoperind ochiul mai puternic. purtarea unui plasture in timpul activitatilor ce solicita vederea de aproape.

Cu cat copilul este mai mic.Ochelarii cu lentila opaca in dreptul ochiului sanatos obliga creierul sa foloseasca ochiul slabit. Se comunica invatatorului situatia copilului. Cauza majora a neajunsurilor tratamentului ambliopiei este nefolosirea plasturilor pentru ochi la indicatia medicului. Este important sa se ajute copilul sa fie compliant la tratament astfel incat sa dezvolte o vedere cat mai buna. Daca sunt utilizate picaturile de ochi. cu atat mai bune sunt rezultatele tratamentului ambliopiei. trebuie urmarit daca sunt folosite de copil la indicatia medicului. Pentru a fi eficient. Ambliopia poate reapare si dupa un tratament incununat cu succes. In cazul in care copilul a urmat tratament pentru ambliopie. Paralizia Bell (paralizia faciala periferica) . Tratamentul ambliopiei se instituie imediat ce boala este descoperita. Ambliopia poate sa reapara si dupa un tratament de succes. pentru ca acesta sa sprijine copilul in timpul tratamentului. plasturele de pe ochi trebuie purtat atat cat este recomandat. Tratament ambulator (la domiciliu) Tratamentul ambliopiei se face zi de zi atat la domiciliu. Se incearca tot posibilul ca tratamentul sa aiba succes. Ambliopia este dificil de corectat dupa varsta de 9 ani. se recomanda respectarea sfatului medicului de a efectua examinarile periodice viitoare. astfel ca este recomandata examinarea periodica a copiilor pana la varsta de 9 sau 10 ani. Totusi studiile recente sustin ca tratamentul anumitor forme de ambliopie pot imbunati vederea chiar si la copiii mari si la adulti. Daca se suspicioneaza ca un copil are ambliopie sau alte afectiuni oftalmologice. cat si la scoala. Medicul va stabili anumite pauze in timpul tratamentului pentru a permite copilului sa-si foloseasca ochiul sanatos si pentru a-l feri de lezare sau slabire. se recurge la un consult de specialitate.

Simptome Principalul simptom ce caracterizeaza paralizia Bell este slabiciunea sau paralizia muschilor de la nivelul unei parti a fetei. In majoritatea cazurilor de paralizie Bell. Cu toate ca accidentul vascular cerebral si accidentul ischemic tranzitoriu pot produce paralizie faciala. Leziunea nervoasa poate de asemenea afecta si simtul gustului si secretia lacrimala si salivara. Aceasta afectiune debuteaza brusc.Paralizia Bell reprezinta paralizia sau slabiciunea muschilor de la nivelul unei hemifete. In cazul in care nu se poate identifica un factor specific care sa stea la baza aparitiei slabiciunii musculare. Specialistii sunt de parere ca in unele cazuri ea poate fi cauzata de catre virusul herpetic care produce herpesul labial recurent. nervul facial care asigura inervatia muschilor de pe o parte a fetei sufera leziuni datorate unui proces inflamator. Paralizia Bell nu constituie rezultatul unui accident vascular cerebral sau al unui accident ischemic tranzitoriu. cazut al hemifetei respective. Cauze Etiologia paraliziei Bell nu este cunoscuta. nu exista nici o legatura intre paralizia Bell si oricare dintre aceste afectiuni. Paralizia Bell presupune pur si simplu slabiciune sau paralizie. Exista multe afectiuni care pot produce slabiciunea sau paralizia muschilor fetei. Partea fetei care este afectata este plata si lipsita de expresie sau are un aspect "cazut". Printre alte simptome se numara: . afectiunea se numeste paralizia Bell. adesea peste noapte si se amelioreaza de obicei de la sine in cateva saptamani.senzatia de ochi uscat pe partea afectata datorita imposibilitatii de a clipi . Lezarea nervului facial care inerveaza musculatura de pe o parte a fetei duce la aparitia unui aspect flasc.

. urmata apoi de vindecare treptata.. simptomatologia dispare in doua luni. cum ar fi de exemplu accidentul vascular cerebral si boala Lyme.alaturi de simptomele respective au mai existat si alte probleme. pierderea auzului. .pacientul a suferit recent de vreo raceala. Trebuie retinut faptul ca exista cateva alte afectiuni. In majoritatea cazurilor.senzatia de gura uscata si dificultati de inghitire datorita scaderii secretiei salivare. care pot produce slabiciune musculara faciala si paralizie. in special la nivelul varfului limbii.cresterea sensibilitatii in ceea ce priveste perceptia sunetelor. examenului fizic si examenului neurologic care investigheaza functia nervului facial si elimina eventuale cauze mai grave de paralizie faciala.scaderea sensibilitatii gustative.salivatie excesiva datorata imposibilitatii de a inchide complet gura.pacientul are dureri sau si-a pierdut sensibilitatea la nivelul fetei sau in zona capului .ce simptome are pacientul? Cand le-a observat prima data? Le-a mai avut si inainte? S-a lovit recent la cap? . care poate aparea la o zi sau doua dupa debutul paraliziei. Investigatii Paralizia Bell este de obicei diagnosticata pe baza anamnezei. . . modificarea sensibilitatii gustative sau slabiciune musculara in orice alta parte a corpului? . cum ar fi: . gripa sau o afectiune respiratorie? .cresterea secretiei lacrimale la nivelul ochiului afectat. cum ar fi ameteala. Medicul poate deduce din anamneza ca este vorba de o paralizie Bell prin intrebari tintite in legatura cu antecedentele personale patologice ale pacientului.durere retroauriculara (portiunea situata in spatele urechii) de partea afectata. . Evolutia naturala a bolii este spre agravare in primele zile.

CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) pentru detectarea unei tumori cerebrale sau a accidentului vascular cerebral . .internistii . Detectarea si tratamentul precoce al paraliziei faciale pot contribui la prevenirea instalarii leziunilor nervoase permanente. HIV sau sifilis. .slabiciunea musculara si paralizia apar brusc si afecteaza musculatura de la nivelul unei hemifete . doctorul va evalua gradul de slabiciune musculara.punctie lombara. Diagnosticul de paralizie faciala poate fi pus in cazul in care: . Pacientul poate fi rugat sa: . pentru a elimina unele boli precum boala Lyme. . . in vederea identificarii eventualelor semne de infectie sau hemoragie.In cadrul examenului neurologic. Doctorul poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentare pentru a detecta alte posibile cauze de slabiciune si paralizie musculara faciala. Printre aceste teste se numara: -teste de sange.medicii de familie . Medici specialisti recomandati Personalul de specialitate in masura sa diagnosticheze si sa trateze paralizia Bell este reprezentat de: . pentru a determina daca sensibilitatea auditiva sau muschii de la nivelul urechii medii au fost afectati.sa zambeasca sau sa-si arate dintii.teste de audiometrie.sa inchida strans ochii si apoi sa-i deschida.ridice sprancenele si apoi sa le coboare. Slabiciunea musculara la nivelul unei hemifete ar trebui investigata imediat de catre medic cu scopul de a elimina alte afectiuni mult mai grave.nu sunt prezente semne ale unei alte boli sau ale unui traumatism care sa explice aparitia slabiciunii si paraliziei.

Medicul poate recomanda tratament chirurgical in conditiile in care pacientul are paralizie Bell care a debutat in urma cu 6 pana la 12 luni si care nu s-a ameliorat. Tehnicile chirurgicale care pot imbunatati fizionomia pacientului si reface partial functia musculara sunt: . Totusi.asistentele medicale. . Tratament Tratamentul paraliziei faciale permanente Daca pacientul dezvolta paralizie faciala permanenta. .implantarea unei grefe nervoase care se ataseaza la nervul facial. Aceasta afectiune poate fi tratata cu injectii pe baza de toxina botulinica. cum ar fi RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau hemoculturi (insamantarea unei mostre de sange de la pacient pe medii de cultura cu scopul de a identifica prezenta germenilor).transferul de tesut muscular normal in zona afectata. medicul poate solicita efectuarea unor teste suplimentare. nervul care controleaza sensibilitatea linguala este atasat nervului facial. Lezarea acestui filet nervos produce pierderea sensibilitatii in jumatate din teritoriul lingual. De asemenea. Unii pacienti dezvolta miscari faciale involuntare la cateva luni dupa ce au fost diagnosticati cu paralizie Bell. cum ar fi de asteptat. pentru a elimina alte posibile cauze ale paraliziei faciale. In multe cazuri. substanta care produce o paralizie temporara a musculaturii faciale. in conditiile in care afectiunea nu se amelioreaza. el poate beneficia de tratament chirurgical sau de fizioterapie. poate fi necesara efectuarea unui consult de specialitate de catre medicul oftalmolog. in special la nivelul buzelor. Daca apar dureri sau leziuni oculare. unii pacienti care au de mult timp paralizie Bell pot prefera aceasta modalitate de interventie decat sa aiba musculatura de pe o parte a fetei complet paralizata.neurologii ..

Uneori poate fi necesar ca pacientul sa-si aplice unguentul si sa mentina pe tot timpul noptii un bandaj peste pleoapa in pozitie inchisa . Daca aceste dureri nu sunt tratate ele pot duce la orbire. . Clipitul mentine corneea umeda si o protejeaza de praf si alte particule. durere sau tulburari de vedere. din cauza paraliziei Bell.utilizarea “lacrimilor artificiale".Tratament ambulatoriu In cazul in care paralizia Bell afecteaza ochii.inchiderea si deschiderea pleoapelor cu ajutorul degetelor. de vedere sau de protectie pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor particule la nivelul ochiului. se pot lua masuri pentru prevenirea complicatiilor ulterioare. ochiul se usuca si apar dureri la nivelul corneei. gura si limba. Efectuarea frecventa a acestor gesturi va mentine corneea umidificata .se recomanda purtarea ochelarilor de soare. pacientul nu poate inchide complet ochiul sau nu mai poate clipi.pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului in legatura cu frecventa de administrarea a acestor picaturi . prurit. Medicul trebuie consultat imediat in cazul in care pacientul care are paralizie Bell dezvolta simptome oculare cum ar fi de exemplu inrosirea ochilor. pentru mentinerea umidificata a corneei in timpul zilei . In momentul in care. Masuri pentru protejarea ochilor Uscarea corneei poate produce tulburari grave de vedere.pentru protejarea ochiului si mentinerea umeda a corneei pacientul trebuie sa aplice un unguent special sau sa poarte un bandaj pentru ochi in timpul noptii. care sunt picaturi pentru ochi ce contin metilceluloza. In momentul in care pacientul nu mai poate clipi. se pot lua urmatoarele masuri pentru protejarea ochiului: .

in special in cazul in care pacientul mai poate totusi sa-si miste partial muschii de pe partea afectata a fetei. Sansele de recuperare completa sunt mai mari in conditiile in care simptomatologia incepe sa se amelioreze de la sine in 3 saptamani. care pot sa nu mai dispara complet niciodata. Cu toate acestea. . fragede cum ar fi de exemplu iaurtul. Consumarea alimentelor moi. Alti pacienti dezvolta miscari faciale involuntare. cum ar fi incordarea si relaxarea muschilor faciali. In conditiile in care medicul este de parere ca la baza aparitiei paraliziei Bell este un proces inflamator produs in cadrul unei alte afectiuni. pacientului i se pot administra corticosteroizi. particulele alimentare pot ramane blocate in acea portiune a limbii. Restul raman cu sechele cum ar fi slabiciune musculara si diferite grade de paralizie de la partiala la completa. Dificultatile intampinate la inghitire pot fi prevenite prin mancatul incet si mestecarea completa a alimentelor. pot duce la cresterea fortei musculare in teritoriul respectiv si la o recuperare mai rapida. Perierea frecventa si cu grija a dintilor si utilizarea atei dentare pot ajuta la prevenirea aparitiei acestor afectiuni. Din trei persoane care fac paralizie Bell. nu au fost inregistrate beneficii in ceea ce priveste aceasta modalitate de tratament. Pe masura ce nervul facial incepe sa isi reia functia normala. Paralizia Bell se remite de obicei fara tratament. cum ar fi dischinezii ale buzelor.Ingrijirea cavitatii bucale Cand sensibilitatea pe o jumatate din teritoriul lingual este pierduta si secretia de saliva este de asemenea diminuata in zona respectiva. Totusi. obrajilor si buzelor poate fi de asemenea utila. Aproape toti pacientii care mai pot sa-si miste muschii faciali intr-un anumit grad se recupereaza complet fara a fi necesara instituirea medicatiei sau a vreunui alt tratament. doua se recupereaza complet. nu exista dovezi clare ce medicamentele virale reprezinta un tratament eficient al paraliziei Bell. poate fi de asemenea de ajutor. cu scopul de a reduce gradul de inflamatie. cum ar fi acyclovir. ceea ce poate duce la aparitia unor afectiuni gingivale si a cariilor dentare. Masarea cu ulei sau crema a fruntii. pacientului i se pot administra medicamente antivirale. cum ar fi prednison. lacrimarea ochilor sau spasme ale fetei sau pleoapelor. Daca doctorul suspecteaza un anume virus ca fiind etiologia paraliziei Bell. efectuarea de exercitii simple.

orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. Simptome Simptomele blefaritei includ: .iritatia . dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase.Daca paralizia Bell afecteaza capacitatea pacientului de a inchide ochiul de partea cu leziunea. .roseata .prezenta crustelor la marginea pleoapei.De exemplu. Blefarita Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este blefarita si reprezinta inflamatia pleoapelor. inclusiv umidificarea corneei (membrana transparenta care inveleste ochiul la exterior). de regula cu stafilococi. alergii sau eczeme. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. este esentiala ingrijirea corespunzatoare a ochiului. Pot cadea. Cauza blefaritei este necunoscuta. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). pentru a preveni instalarea leziunilor oculare.

pe o directie orizontala. Apoi. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta. de aproximativ 10 ori. marginile pleoapelor apar unsuroase. inclusiv peste gene. in timpul dusului. Tratament Se recomanda spalarea pleoapelor. se sterge usor fiecare pleoapa. pornind de la nivelul nasului. dupa care se clateste bine Cataracta Generalitati Sus Vezi galerie foto Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului. Pentru spalarea pleoapelor. se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. . La inspectia atenta.Diagnostic Pentru precizarea diagnosticului. Inainte de deschiderea ochilor. Alternativ. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea). cauzand tulburari de vedere. Tinand ochii inchisi. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop.

expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) . Factori de risc 4. Generalitati 2. Cauze 3. in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) . Tratament 9.varsta inaintata. Consult de specialitate 6. Simptome 5. lumina naturala. Evolutie Cauze Sus Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). Cuprins articol 1.diabetul zaharat. Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: .expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV). Diagnostic 8.Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. Investigatii 7. imbatranirea (cataracta senila) . si anume.

etnia.sexul feminin.tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) . in special in randul persoanelor de peste 50 de ani.. . . Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei.alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare). retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina .culoarea irisului. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare.expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X . cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta. intalnita mai ales in randul copiilor Factori de risc Sus Factorii de risc includ: . Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta. unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei . . amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara. cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani.vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular).diabetul zaharat.agregarea familiala (factorii genetici). . cu afectarea metabolismului galactozei). dintr-un motiv necunoscut. uveita cronica. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie. . o cauza mai rara de cataracta. dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala . Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: . prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange).varsta inaintata. predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.istoricul familial (factorii genetici). Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei.leziunile oculare.

Radicalii liberi pot afecta orice tip celular.vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina). . Tratamentul chirurgical al glaucomului poate. . astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta.lumina ultravioleta (UV).necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari.. sa creasca riscul de aparitie al cataractei. in special tipul B (UVB). .vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace). Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.durere oculara severa. .fumatul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei.vedere dubla.glaucomul.hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici. in special consumul cronic. astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) . . Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii: . folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune. . . Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp.infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul.corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic).hipertensiunea arteriala. a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta. incetosata. . datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. de asemenea. aparuta treptat. poate agrava cataracta. . pot cauza cataracta. Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave: . Alti factori de risc .alcoolul. inclusiv celulele cristalinului.

tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice. Consult de specialitate Sus Diagnosticul de cataracta. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic. Simptome Sus In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale. . . . greoaie.fotofobie (nu suporta lumina). neclara. in special in stadiile incipiente.dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie. Tulburarile vizuale accentuate.vedere dubla. dintre care amintim: . datorate tulburarilor vizuale.vedere incetosata. care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite .sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic. fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii.necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari. nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical. fie cea naturala sau artificiala. .. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. .

. .medic generalist.oftalmolog. . Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile. .accidente. Investigatii Sus Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. .medicul de familie.asistent medical. Problemele de vedere pot fi evaluate de: . necesita un tratament chirurgical. Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical. oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii. In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical. Diagnostic Sus . doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.pediatru.optometrist. care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta.

interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata. Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual.Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei. trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta. Totusi. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale. in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. deteriorat de cataracta. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala. Tratament Sus Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina. In unele cazuri. Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular). numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica. deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea. Deseori. unde se formeaza imaginea. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt . exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta.

unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. . nu se mai dezvolta normal. Cand acesta devine opac in totalitate. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave . cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul. Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea.) .cataracta copiilor (juvenila) este rara. etc. care pot asocia si alte boli). are indicatie de tratament chirurgical . Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala.cecitatea este o complicatie rara. cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina. Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical. cititul. Evolutie Sus Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. insa extrem de severa.progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului.glaucomul . centrul nervos vizual (situat in lobul occipital). In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: . In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici.cataracta severa.grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene.

Initial apare ca o mica umflatura rosie. moale. Ulciorul se sparge apoi. ca si ulciorul este o infectie. Orjeletul intern. Nu este o infectie. care atinge un maxim in 3 zile. Salazionul este o inflamatie a glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor.Orjeletul si Salazionul Generalitati Sus Orjeletul (ulciorul) si salazionul sunt probleme care pot interveni la nivelul unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei superioare sau inferioare. in general fara durere oculara. Acesta afecteaza insa glanda sebacee mai profund in interiorul pleoapei. Generalitati . dreneaza si se vindeca in aproximativ o saptamana. care inconjoara baza unei gene. Ulciorul (sau orjeletul extern) este infectia unei mici glande sebacee de la nivelul pleoapei. Cuprins articol 1. Acestea sunt de obicei mai mari si dureaza mai mult decat ulciorul. Salazionul tipic se dezvolta lent pe parcursul a 2-3 saptamani.

Cauze 3. Simptome 4.utilizarea rimelului. O alta problema care se poate adauga sau cu care poate fi confundat ulciorul este o infectie sau inflamatie a pleoapei numita blefarita.frecatului pleoapei.2. Porii nu se mai dreneaza astfel si se inflameaza. conturului de ochi sau a altor produse cosmetice. dar poate apare datorita: . Tratament ambulatoriu Cauze Sus Cauza ulciorului este deseori necunoscuta. Cand porii glandelor sebacee sunt blocati poate apare atat orjeletul intern cat si salazionul. desi mai profund in pleoapa are aceleasi simptome ca si ulciorul. Profilaxie 7. . Tratament .Generalitati 6. care pot irita ochiul. Daca aceste produse sunt contaminate cu bacterii poate apare o infectie. Simptome Sus Orjeletul intern. Bacteriile de la nivelul mainii pot cauza infectia . Un salazion se poate dezvolta dintr-un orjelet intern care nu dreneaza si nu se vindeca. iritand glandele sebacee. Investigatii 5.

interiorul ei sau este la nivelul globului ocular . probleme minore ale pleoapei. Aceasta se transforma intr-o papula mica. Daca exista o umflatura dura in interiorul pleoapei. Ochiul poate lacrima si pleoapa sa fie dureroasa. mai ales cand porii glandelor sunt blocati si materiile se constituie in interiorul glandei. creste foarte repede sau continua sa dreneze (mai ales daca se dreneaza puroi) . fluidul din interior poate fi examinat pentru determinarea exacta a bacteriei cauzatoare de infectie si tratament adecvat. Se poate extinde suficient de mult pentru a interfera cu vederea. poate fi necesara prescrierea de unguente sau picaturi pentru ochi. aceasta este diagnosticata frecvent ca salazion. Dupa deschiderea ulciorului acesta se vindeca si dispare. Ambele se diagnosticheaza prin examinarea vizuala atenta a pleoapei. Inflamatia si tumefierea se pot extinde la zona inconjuratoare ochiului.roseata si tumefierea ulciorului depasesc exteriorul pleoapei.Generalitati Sus Tratamentul ambulator este suficient pentru majoritatea ulcioarelor si orjeletelor interne. Daca tratamentul ambulator nu da rezultate. Salazionul poate forma un chist sub piele.un ulcior devine foarte dureros. de exemplu la nivelul sprancenelor. Ulciorul incepe ca o macula rosie. in general necauzand durere si putand persista cateva luni. sensibila la suprafata pleoapei de-a lungul liniei genelor. Tratament .Salazionul tinde sa creasca mai lent si mai profund in pleoapa decat ulciorul. Investigatii Sus Deseori este dificil de diferentiat ulciorul de salazion. Este necesar consultul de specialitate daca: . care sunt afectiuni usoare ale pleoapei. Tipic ulciorul dezvolta un cap (se colecteaza lichid alb sau galben) si se sparge in aproximativ 3 zile. Daca ulciorul nu se vindeca prin tratament ambulator. moale asemanatoare acneei.

De obicei 30 mililitri din fiecare sunt suficienti.se protejeaza ochii de praf si poluanti din aer prin purtarea de ochelari de protectie. orjeletul intern si salazionul: . Profilaxie Sus Pentru a preveni ulciorul. ca samponul pentru copii. Se va utiliza un prosop curat sau vata inmuiate in solutia preparata pentru spalarea blanda a pleoapei. Daca un ulcior foarte mare nu se vindeca sub tratament ambulator sau un salazion suficient de voluminos pentru a interfera cu vederea . Se poate prepara un sapun delicat acasa amestecand sapun neiritant. Dupa aceasta interventie se va utiliza un unguent cu antibiotice sau picaturi oftalmice. .se inlocuiesc cosmeticele. mai ales rimelul cel putin o data la 6 luni.sunt probleme vizuale . cu o cantitate egala de apa calda. Bacteriile se pot dezvolta in acestea .se trateaza prompt orice inflamatie sau infectie a pleoapelor (blefarita). mai ales cand greblati sau tundeti gazonul .va trebui incizat de un specialist. In caz contrar infectia se poate extinde la glandele sebacee ale pleoapei si cauzeaza ulcior.se evita zonele intens poluate si cu mult praf . pentru a se drena si vindeca. Daca infectia se extinde la nivelul pleoapei sau al sprancenei poate fi necesar tratamentul cu antibiotice orale.. ceea ce-i poate irita si raspandi infectia .ulciorul nu se amelioreaza dupa 3 zile de tratament ambulator sau nu se vinedeca intr-o saptamana de tratament.nu se freaca ochii. Specialistul poate recomanda spalarea pleoapei sau de-a lungul liniei genelor cu sapun fin sau sampon delicat (cel pentru copii de exemplu) pentru a reduce sansele infectiei daca sunt antecedente de ulcior recurent sau semne de blefarita.

umede. Inainte de aplicare se vor spala mainile. Compresa calda ar putea de asemenea ajuta la deblocarea porilor glandelor pentru a se drena si a incepe sa se vindece.Tratament ambulatoriu Sus Desi majoritatea ulcioarelor si salazioanelor nu sunt contagioase: . Compresa se tine pe pleoapa pana se raceste (normal 5-10 minute).se spala frecvent mainile daca aveti o infectie in organism si nu se introduc in ochi.evitati folosirea in comun a prosoapelor. Compresele calde. Se poate utiliza si ser fiziologic sau apa de trandafiri in locul apei de la robinet pentru grabirea procesului de vindecare.daca utilizati tratament fara prescriptie asigurati-va ca este pentru ochi (oftalmic) si nu pentru urechi (otic).se aplica comprese calde. . umede aplicate de 3-6 ori pe zi ajuta la vindecarea mai rapida. mai ales daca aveti grija de cineva cu ulcior sau orice fel de infectie . Nu se va utiliza apa fierbinte si nu se va incalzi tifonul umed in cuptorul cu microunde . Tratamentul ambulator pentru ulcior si salzion este in mod normal suficient. buretilor de baie sau a cosmeticelor .lasati ulciorul sau salazionul sa se sparga singur. Tratamentele fara prescriptie disponibile pentru tratarea ulciorului sunt: unguentele si solutiile oftalmice.nu se vor folosi cosmetice sau lentile de contact pana la vindecarea completa a ulciorului sau salazionului . . Urmatoarele masuri scad disconfortul si ajuta la vindecare: .spalati frecvent mainile si nu frecati ochii.compresa se poate infierbanta prea tare si arde pleoapa. Se utilizeza o panza moale sau tifon muiat in apa calda. fara a-l strange sau deschide .

aplicarea se face tragand in jos cu doua degete pleoapa inferioara pentru a crea astfel un sant intre globul ocular si pleoapa. Nu se va lasa copilul sa frece ochiul tratat. Ochiul se mentine inchis cateva minute pentru ca picaturile sa difuzeze pe suprafata ochiului si a pleoapei. Unguentele sau picaturile se aplica privind intr-o oglinda bine luminata. Nu se atinge varful aplicatorului cu mana. Se aplica o picatura in coltul interior (cel din apropierea nasului) al ochiului infectat. in care se va picura solutia. Inaintea aplicarii unguentelor sau a picaturilor se vor spala mainile. La copii picaturile se aplica in clinostatism (copilul culcat) si avand ochii inchisi.Daca ulciorul sau salazionul nu se vindeca prin tratament ambulator este necesar sa apelati la specialist. Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) Vezi galerie foto Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) . Daca s-au prescris picaturi cu antibiotice. uneori necesitand unguente cu antibiotice sau picaturi oftalmice. Apoi copilul va deschide ochiul si picatura se va scurge in interior. Aplicatorul trebuie sa fie curat si nu trebuie sa atinga ochiul sau pleoapa in momentul aplicarii. Daca s-a perscris unguent cu antibiotice acesta se aplica in strat subtire pe ulcior inainte de culcare.

Investigatii 5. care contine celule cu conuri. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. responsabile de vederea in intuneric.Discromatopsia este o anomalie a vederii. Cauze 3. Tratament medical . Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. verde. Generalitati 2. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. Cuprins articol 1. responsabile de perceptia cromatica. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral. prin neuronii retinei. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Simptome 4. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. verde sau albastra. Diagnostic precoce 6.

poate percepe nuante ale culorilor. . fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. nu este perceputa nici o culoare. prezente de la nastere. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti.7. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. Profilaxie 8. iar cele dobandite sunt. Simptome Sus Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. In discromatopsiile severe. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. de obicei. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. ireversibile si netratabile. alb si negru. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. Tratament ambulatoriu Cauze Sus Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. ci doar nuante de gri. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism.

afectand dezvoltarea cognitiva (invatarea si citirea) si putand limita optiunile profesionale. Testul de ordonare a culorilor: este folosit pentru investigarea discromatopsiilor dobandite dar si pentru a evalua severitatea discromatopsiilor mostenite. pot recunoaste aceste pattern-uri. Monitorizarea perceptiei vizuale este recomandata a fi realizata cel putin o data. de preferinta intre varsta de 3-4 ani. inaintea inscrierii la scoala. diagnosticul tulburarilor de simt cromatic trebuie facut cat mai devreme. Tratament medical Sus . Testul plansa pseudoizocromatica: se cere subiectului sa priveasca un patrat cu puncte colorate care realizeaza un pattern (o litera sau un numar) si sa recunoasca imaginea alcatuita din punctele colorate. De aceea. cei cu discromatopsie nu vor recunoaste sau vor identifica doar anumite litere sau cifre. Se ordoneaza nuantele unei culori in functie de o culoare de referinta. Persoanele ale caror vedere cromatica este intacta. Testele pentru depistarea daltonismului sunt obligatorii pentru cei care doresc sa obtina permisul de conducere si pentru alte categorii de persoane cu anumite profesii. Diagnostic precoce Sus Discromatopsiile pot avea un impact considerabil asupra vietii individului. in jurul varstei de 3-5 ani.Investigatii Sus Metodele de testare constau in recunoasterea culorilor si denumirea lor.

Tratament ambulatoriu Sus . In functie de cauza. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: .ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara. Profilaxie Sus Nu exista masuri de prevenire in cazul discromatopsiilor.deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . dar nici sa fie tratate. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele .ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie.lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. care poate imbunatati perceptia culorilor. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia .oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. adica nu pot nici sa se agraveze.interventia chirurgicala.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute .

Un copil cu rezultate slabe trebuie consultat si de catre un medic oftalmolog pentru a exclude o eventuala discromatopsie. Profesorii copilului cu discromatopsie trebuie informati si vor incerca sa-si adapteze metodele de predare. culorile semaforului vor fi recunoscute cand sunt aprinse. Anumite meserii sunt interzise persoanelor cu discromatopsie. Pentru a compensa aceasta inabilitate. Copilul va fi asezat intr-o banca in care sa se evite reflectarea luminii stralucitoare. Alegerea hainelor asortate sau in culori complementare este o problema. cum ar fi: pilot de avion. De exemplu. pictor necesita o vedere cromatica intacta. precum condusul masinii sau cititul unei harti. persoanele cu discromatopsie trebuie se se bazeze pe o mai buna observare a lucrurilor si pe actiunile celor din jur. Orientarea profesionala poate fi afectata: meseriile de fotograf. Astfel. creioane si foi de diferite culori. Dezlipirea de retina . acestia vor ascunde defectul si vor incerca sa copieze temele de la colegi si actiunile acestora.Impactul asupra vietii individului cu discromatopsie poate fi semnificativ. in functie de ordinea lor pe semafor. La copii se observa o intarziere in dezvoltarea abilitatilor de invatare si citire. designer de interior. vor avea rezultate scolare slabe si stima de sine scazuta. ofiter de politie. semnale luminoase) pot fi serios perturbate. Parintii vor incerca sa identifice acasa care dintre culori sunt mai usor sesizate folosind bucati de creta. Activitatile in care sunt folosite semnale colorate (semne de circulatie. Testarea vederii colorate intrun examen de rutina poate preveni aparitia problemelor scolare ale copilului. anumite grade din armata. nevoilor speciale ale copilului (de ex: sa evite folosirea cretei galbene pe o tabla verde).

miopi . Profilaxie Factori de risc Sus Dezlipirea de retina este considerata un factor de risc pentru urmatoarele grupuri de persoane: . Tratament 6.Generalitati Sus Dezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava caracterizata prin desprinderea retinei de la nivelul insertiei sale. Deoarece retina nusi indeplineste functiile in mod adecvat in cazul acestei boli. Factori de risc 3. Cuprins articol 1. Simptome 4. Generalitati 2. cecitatea (pierderea permanenta a vederii) poate apare daca retina nu este suturata in 24-72 de ore. Diagnostic 5.

persoanele care au un ochi lezat sau au prezentat interventie chirurgicala pentru tratarea cataractei (extragerea cristalinului) . Dezlipirea de retina poate apare in mod spontan. sa se contacteze medicul curant imediat.fosfena unica si stralucitoare . Tratament Sus .persoanele cu istoric familial de dezlipire de retina. Simptome Sus Simptome ale dezlipirii de retina cuprind: . Nu se asociaza durerea cu dezlipirea de retina.vederea de obiecte de mici dimensiuni care plutesc in campul vizual (fotopsii) . dar daca apare oricare dintre simptomele prezentate anterior. Diagnostic Sus Dezlipirea de retina este diagnosticata printr-un examen oftalmologic efectuat de catre un medic specialist. Aceasta apare cel mai adesea la persoanele cu tulburari ale vederii de aproape.amputarea periferiei campului vizual..

O bula mica de gaz este injectata in corpul vitros. o buna complianta a pacientului diabetic.Exista numeroase optiuni de tratament pentru dezlipirea de retina. Rata de success a acestei interventii este de aproximativ 85% . . Acestea cuprind: . Acesta poate recomanda periodicitatea efectuarii consulturilor oftalmologice.In plus. care apoi se eleveaza si apasa pe retina inchizand orificiul. De exemplu. in cazul bolilor cu o mare incidenta a dezlipirii de retina ca si diabetul. Eficienta acestui procedeu este crescuta pana la 95% .vitrectomia – acest procedeu este utilizat in cazul rupturilor mari ale retinei.Daca nu se stie cu siguranta care este riscul de a suferi o dezlipire de retina. se recomanda consultul medical. consultul oftamologic periodic poate detecta precoce modificarile de la nivelul ochiului. Se recomanda controlul oftalmologic anual si mult mai des daca o persoana prezinta un risc crescut sau are o boala oftamologica. controlul oftalmologic periodic este important pentru persoanele cu miopie si a celor cu risc de a dezvolta o dezlipire de retina. cu un control adecvat al bolii poate ajuta in prevenirea afectiunii oftalmologice diabetice.cerclajul scleral – acest tratament al dezlipirii de retina implica plasarea unei benzi de silicon in jurul globului ocular pentru a mentine retina pe loc.retinopexia pneumatica – acest procedeu poate fi utilizat pentru a trata dezlipirea de retina daca orificiul rupturii este mic si usor de inchis. In timpul vitrectomiei corpul vitros este indepartat din globul ocular si inlocuit cu solutie salina. Aceasta banda nu este vizibila si poate ramane permanent atasata. Laserul sau criopexia poate fi folosita pentru a inchide ruptura. iar o buna monitorizare a tensiunii arteriale poate impiedica lezarea vaselor retiniene datorita valorilor crescute ale presiunii sanguine.endolaser sau crioaplicatii sclerale (criopexie) – ambele metode de tratament pot fi folosite pentru a remedia dezlipirea de retina daca diagnosticul a fost pus precoce . Tratamentul termic poate fi necesar pentru a inchide ruptura. Suplimentar. Are o rata de success similar cerclajului scleral. Profilaxie Sus Diagnosticul precoce reprezinta cheia prevenirii pierderii vederii asociata dezlipirii de retina.

de asemeni. stralucitoare. reprezinta intoleranta la lumina. Consultul medical 5. o infectie sau o inflamatie care irita ochiul. alaturi de nevoia de a clipi sau a inchide ochii. Generalitati 2. Cauzele fotofobiei 3. Sensibilitatea la lumina poate fi. lumina fluorescenta si lumina incandescenta pot crea disconfort. totusi. Ingrijirea la domiciliu 4. orice fel de lumina poate determina disconfort. In unele cazuri fotofobia poate fi insotita de cefalee (dureri de cap). sau sensibilitatea la lumina. Persoanele sensibile la lumina sunt de obicei deranjate de lumina puternica. Cuprins articol 1. Tratamentul fotofobiei Cauzele fotofobiei Sus Fotofobia nu este o afectiune in sine. un simptom al unor boli care nu afecteaza direct ochiul.Fotofobia (sensibilitatea la lumina) Generalitati Sus Fotofobia. este un simptom a mai multor afectiuni. In cazurile extreme. Sursele de lumina precum soarele. cum ar fi infectiile virale sau cefaleea severa .

Persoanele cu o culoare a ochilor mai deschisa pot prezenta mai des o sensibilitate la lumina solara puternica. chinina. Sensibilitatea la lumina este. Ingrijirea la domiciliu Sus Disconfortul determinat de sensibilitatea la lumina poate fi redus prin evitarea expunerii la lumina solara. uveita si afectiuni ale sistemului nervos central cum ar fi meningita. printre care belladona. tetraciclina si doxiciclina. Anumite boli rare. conjunctivita. deficienta totala de culoare (persoane care vad doar tonuri de gri). Consultul medical Sus . asociata cu dezlipirea de retina. au fost descrise ca fiind insotite de fotofobie. rabia. Se recomanda un consult medical de urgenta daca durerea este moderata sau severa in conditii de lumina putina. ar trebui determinata cauza sensibilitatii la lumina. iritatiile produse de lentilele de contact. Totusi. intoxicatia cu mercur. arsurile solare si chirurgia refractiva. Fotofobia insoteste deseori albinismul (absenta pigmentului ocular). purtarea unor ochelari de soare sau reducerea cantitatii de lumina din camera. si astfel se poate institui un tratament adecvat pentru rezolvarea problemei. de asemeni. inchiderea ochilor. keratita si iritita. cum ar fi o afectiune genetica numita keratita foliculara spinoasa.(migrena). Unele medicamnte pot determina sensibilitate la lumina ca efect secundar. Alte cauze comune ale fotofobiei includ abraziunea corneana. furosemidul. deoarece persoanele cu o culoare a ochilor mai inchisa au mai mult pigment care le protejeaza impotriva luminii stralucitoare. botulismul.

S-a aflat de curand intr-un mediu cu praf.Durerea este permanenta sau ocazionala? .Cat de severa este? . soare puternic. . ochi rosii sau tulburari de vedere si daca nu dispare in doua zile. De asemeni. . Spre exemplu.Este necesar un consult medical daca sensibilitatea la lumina este severa.Pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare sau sa stea intr-o camera intunecata? .Foloseste sapunuri. . se recomanda un consult de specialitate daca sensibilitatea este insotita de cefalee. . Medicul va realiza un consult medical care va include si un examen oftalmologic.Exista ceva care amelioreaza sau agraveaza sensibilitatea la lumina? .Exista in antecedente o leziune traumatica? . daca pacientul are nevoie sa poarte ochelari de soare in interior.tuburari de vedere. cosmetice sau alte substante chimice in jurul ochilor? . polen sau substante chimice? .Foloseste lentile de contact? .cefalee.Cand a aparut sensibilitatea la lumina? . . lotiuni.A folosit de curand substante pentru dilatare pupilara? .durere oculara. Pacientului ii pot fi adresate urmatoarele intrebari: .Care sunt medicamentele pe care le ia pacientul? .greturi. vant.Ce alte simptome mai prezinta pacientul? Este important ca pacientul sa-i spuna medicului daca prezinta unul dintre urmatoarele simptome: .rigiditatea cefei.

. fotofobia dispare in cele mai multe dintre cazuri.ameteli.modificari de auz.amorteala sau furmicaturi in alta parte a corpului.leziune traumatica a ochiului. . .inrosire. protejarea prin palarii cu boruri mari si ochelari de soare cu filtru UV. Daca pacientul ia un medicament care determina fotofobie. . .prurit (mancarime). cel mai bine este sa evite expunerea la lumina puternica solara si alte surse de lumina puternica. . .inflamatie. Medicul poate face urmatoarele investigatii: .examinarea cu lampa cu fanta. Odata ce factorul declansator este tratat. Tratamentul fotofobiei Sus Cel mai bun tratament pentru fotofobie este tratarea cauzei..recoltarea unei probe corneene. edem. Daca pacientul este sensibil la lumina fara vreo cauza.punctia lombara. . . este bine sa discute cu medicul posibilitatea inlocuirii acestuia sau intreruperea tratamentului.

anticonceptionale. Cuprins articol 1. multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul. va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu: . vant. utilizarea de lentile de contact. Generalitati 2. ca parte a procesului de imbatranire. Lentilele de contact protetice pot reduce cantitatea de lumina care patrunde in ochi si pot creste confortul ocular. praf.In cazuri extreme. afectiuni ale pleoapelor. secundar utilizarii unor medicamente (antialergice. Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit. artrita reumatoida. senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. antidepresive. Sindromul ochiului uscat Generalitati Sus Sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze: atmosfera uscata. pacientul poate incerca purtarea unor lentile de contact protetice care sunt facute special sa imite culoarea ochilor. Tratament medical Tratament la domiciliu Sus Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat. Tratament la domiciliu 3. sindromul Sjogren) etc.

determinand curgerea mai usoara a acestuia. se pot utiliza ocazional doar hidratante si lacrimi artificiale sau poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a scadea simptomele ochiului uscat.cresterea umiditatii aerului: prin cresterea umiditatii aerului. datorita consistentei crescute. Tratamentul depinde de severitatea afectiunii. care ajuta la mentinerea unui strat lipidic mult mai stabil. gelurile si lubrifiantii lacrimilor (disponibile in farmacii) ajuta la hidratarea si lubrifierea suprafetei oculare.lacrimile artificiale. Evitati miscarea excesiva a aerului prin scaderea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/si a celor oscilante .miscarea excesiva a aerului usuca mucoasa oculara.pot fi aplicate comprese umede sau masaj al pleoapelor cu sampon de copii. acest lucru este util mai ales daca exista inflamatie a pleoapelor sau probleme ale glandelor de la nivel ocular care secreta substante lubrefiante si sebum.uileiurile lubrifiante oculare sunt mai groase comparativ cu gelurile si lacrimile artificiale. actiunea de curatare scade numarul bacteriilor care distrug stratul de sebum . lacrimile se evapora mai incet. caldura incalzeste sebumul de la nivelul glandelor sebacee. uleiurile pot determina vedere neclara in cazul in care sunt utilizate in timpul zilei. Tratament medical Sus Desi sindromul ochiului uscat nu se poate vindeca.. de aceea au actiune mai indelungata decat gelurile si lacrimile artificiale. atat centrala termica cat si aerul conditionat scad umiditatea aerului . mentinand senzatia de confort la nivelul ochiului. . Cu toate acestea. exista o serie de tratamente. Deci sunt mai ales concepute de a se utiliza pe perioada noptii. dar pot fi folositi cat de des este nevoie. se recomanda efectuarea de pauze frecvente pentru a permite ochiului sa se relaxeze si hidrateze adecvat. prin masaj se stimuleaza iesirea sebumului de la nivelul glandelor. solutiile fara conservanti sunt recomandate in cazul in care se doreste folosirea acestora mai mult de sase ori pe zi . se administreaza de patru ori pe zi. In cazul in care observi ca ochii se usuca mai ales cand citesti sau privesti la televizor.

vedere incetosata sau o sensibilitate extrema la lumina (fotofobie). Simptomele ce pot sa apara sunt roseata. durerea sau senzatia de arsura la nivelul ochiului. Apoi sunt indepartate. Ingrijirea acestora este relativ usoara. Daca aceste simptome persista mai mult de 2 sau 3 ore dupa indepartarea lentilelor de contact si curatirea ochiului atunci ar trebui consultat un medic oftalmolog.Mai exista lacrimi artificiale lubrifiante care ajuta la diminuarea simptomelor. Ingrijirea lentilelor de contact Generalitati Sus Purtarea lentilelor de contact presupune un risc crescut de a dezvolta serioase infectii si leziuni ale corneei. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat Acestea pot fi purtate pana la o saptamana atit ziua cat si pe timpul noptii. . serozitate. Ideal ar fi ca pacientul sa nu doarma cu lentilele de contact. De asemenea medicul oftalmolog poate prescrie o serie de medicamente pentru a ameliora simptomatologia. S-a recomandat ca timpul de purtare a acestor lentile sa scada de la 30 zile la 7 zile tocmai pentru a micsora riscul aparitiei leziunilor corneene. presupune indepartarea si curatarea acestora pe timpul noptii si reintroducerea lor dimineata. Totusi unii oameni nu pot tolera acest tip de lentile de contact deoarece lentilele determina iritarea ochilor daca acestea nu sunt indepartate si curatate in mod regulat. zilnic. Lentile de contact purtate zilnic Purtarea lentilelor de contact moi. Purtarea lentilelor de contact timp indelungat poate fi incomoda si creste riscul aparitiei leziunilor de la nivelul corneei. dar se deterioreaza repede. curatate si reimplantate.

sunt ceva mai putin durabile.implantati lentilele de contact inainte de a va machia ochii. Pastrati lentilele si tot ceea ce intra in contact cu acestea .maini. Nu aplicati machiaj pe marginea interna a pleoapei.foarte curate. indivizii care le poarta au risc crescut pentru leziuni si infectii ale corneei. machiajul .Lentile de contact rigide gaz permeabile Lentilele gaz permeabile costa mai mult decat lentilele conventionale. Solutiile preparate in casa sunt contaminate cu bacterii .urmati instructiunile de curatire a lentilelor.daca solutia de curatare a lentilelor este contaminata. Generalitati 2. Lentilele de contact conventionale dure Lentilele conventionale dure sunt fabricate din plastic extrem de dur (metaacrilatul de polimetil) ce nu se muleaza pe forma ochiului. Pentru ca reduc cantitatea de oxigen ce ajunge la cornee. recipientii cu solutii. Pentru evitarea acestor probleme trebuie urmate unele indicatii simple de curatire si purtare a lentilelor de contact: . Spalati-va pe maini inainte de a manevra lentilele .nu umeziti lentilele de contact in gura . aruncati-o si cumparati un nou flacon . Acestea sunt ieftine si durabile. dar sunt lentilele cele mai putin confortabile.folositi o solutie salina din comert. Unele tipuri de lentile gaz permeabile sunt fabricate pentru uz prelungit (in timpul noptii. dar sunt mult mai confortabile decat acestea din urma. pana la 7 zile) dar medicii oftalmologi nu indica purtarea acestora timp indelungat. Cuprins articol 1. recipiente de stocare. Precautii Precautii Sus Lentilele de contact pot cauza serioase probleme ale ochiului precum leziuni si infectii ale corneei. Inlocuiti rezervele de .

. Daca folositi solutii oftalmologice medicamentoase evitati purtarea lentilelor de contact pentru cel putin 30 de minute dupa folosirea picaturilor.lentilele de contact si in special cele moi pot absorbi picaturile pentru ochi. nu apare orbirea completa. necesare pentru vederea centrala. Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta. Exista doua forme de degenerescenta maculara.machiaj pentru ochi la fiecare 3 pana la 6 luni pentru a reduce riscul contaminarii. incepand cu 50 de ani. Se produc leziuni la nivelul maculei. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor. o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular.purtarea pentru o perioada indelungata de timp a lentilelor creste riscul pentru infectii severe ale ochiului. dar daca boala apare la un ochi. . Ambele forme afecteaza doar un singur ochi. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica. condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. Daca alegeti acest tip de lentile urmati intocmai instructiunile de folosire si curatare recomandate de medic.este indicata o vizita anuala la medicul oftalmolg pentru ca acesta sa verifice starea lentilelor si a ochilor . Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul. Degenerescenta maculara Generalitati Sus Vezi galerie foto Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. in cele din urma va aparea si la celalalt. .

In aceasta forma. Mecanism fiziopatologic 6. Investigatii 10. Cuprins articol 1. celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. Medici specialisti recomandati 9. Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Simptome 5. aflata in polul posterior al globului ocular. Consult de specialitate 7. Expectativa vigilenta 8.Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). doar in 10% din cazuri. Factori de risc 4. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. Diagnostic . distrugand vederea centrala. Generalitati 2. Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. Cauze 3. Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa.

Motivul aparitiei lor este inca neelucidat. In stadiile incipiente de boala. geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara. Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire. Degenerescenta maculara nonexudativa In acesta forma de boala apare distrugerea maculei. o modalitate de a vedea in interiorul ochiului. alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei. Tratament 12. care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Degenerescenta maculara exudativa Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare. Cantitatea in exces de lichid si sange. . Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara. Profilaxie Cauze Sus Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei. Factori de risc Sus Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta.11. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop. distorsioneaza si distrug macula. apar niste depozite numite geode. aparand probleme de vedere.

vitamine antioxidante si zinc.prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani .vederea centrala devine mai slaba. Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi.istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala . vor avea acelasi problema si la celalalt ochi.prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative .o dieta bogata in grasimi . incetosata sau mai putin exacta .o dieta saraca in carotenoizi. Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare: .rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici .fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii. iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat . Simptome Sus Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun: .Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi.operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta .

aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative. condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice.in campul vizual cetral apar pete albe sau negre . ele incep sa se subtieze si sa se distruga. se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii.apare pierderea vederii centrale. acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze.obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate . boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul. Mecanism fiziopatologic Sus Degenerescenta maculara nonexudativa In aceasta forma de boala. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede. Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa.este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte . intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. care nu dispare sau se agraveaza in timp. celulele nervoase ale maculei. cele pentru vederea diurna. Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi. . acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa . Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative: . Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc.severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare. Din ce in ce mai .este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor ..liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate. nu mai functioneaza corespunzator.viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate.

Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. In prezent. petele albe devin mai mari. fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. producand pierderea vederii centrale. multi pacienti prezentand o vedere periferica buna. Pe masura ce aria afectata se mareste. Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata. tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare. Ele produc sangerare. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate. dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga. Daca nu se trateaza. agravand treptat acuitatea vizuala. pot sa apara in campul vizual pete albe. nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei.multe celule nervoase incep sa se distruga. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea . afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. nu produce orbire completa. Datorita tesutului cicatrizant. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii. Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare. Vor produce modificari ale formei maculei. permitand adaptarea in timp. Degenerescenta maculara exudativa Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare. Desi boala afecteaza vederea centrala.

se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist. Leziunile sunt severe si permanente. La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog.liniile drepte devin curbate sau ondulate. Consult de specialitate Sus Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore.bolii. Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca: . Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea. Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca: . care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid.apare o pierdere brusca si rapida de vedere . Desi de obicei. Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa. se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central. iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate.apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare .

Daca apar tulburari rapide de vedere. Expectativa vigilenta Sus Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara. Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente. cum este cea produsa de forma nonexudativa. Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere. Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata.. Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. Medici specialisti recomandati Sus . se va practica expectativa vigilenta. Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa. lenta de pierdere a vederii.vederea devine din ce in ce mai incetosata.este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit . modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. In general. Daca exista o forma usoara. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere. se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist.culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte . In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale.

Investigatii Sus Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. Aparitia unor depozite luminoase. este unul din semnele precoce de boala. liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate. central si periferic. Grilajul prezinta un punct in centru. Vederea centrala se agraveaza treptat. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice. la persoanele cu degenerescenta maculara. Se va face si testarea campului vizual. Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. In cazul existentei formei exudative. se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. in timp. medicul oftalmolog poate examina retina si macula. Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc. cat si de alta natura. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. au mai existat in trecut. facand astfel un istoric al bolii. De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog. alb-galbui numite geode. observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din . testand ambele campuri vizuale. iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic. Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular. Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala.Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. pentru a observa interiorul globului ocular. In timpul acestei examinari.

Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere. in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun. Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare. Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa. Tratament Sus Tratament . Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. se va face o evaluare.partile grilajului Amsler. Diagnostic Sus Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare.Generalitati Degenerescenta maculara nonexudativa . Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa. ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate. necesita folosirea unui astfel de test Amsler.

dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard. se va face o evaluare a vederii restante. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica.Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. Degenerescenta maculara exudativa In unele cazuri. daca a fost deja recomandat de medic. acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale. care este forma cea mai severa de boala. Acest lucru va ajuta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. Tratamentul nu reda vederea. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. Daca exista deja pierderea vederii din cauza acestei afectiuni. Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. In cazul existentei acestei forme. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat. este important ca tratamentul sa nu fie amanat. Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale. a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antioxidante. Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate. De retinut! Un studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul American de Oftalmologie. poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu. a incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau deja boala. Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul sa se . existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. forma exudativa. se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa.

Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune. ce poate ajuta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere . Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu exista un tratament eficient. Medicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni. la persoanele cu degenerescenta maculara.este nevoie de ajutorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice . Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale. intrucat tratamentul nu este de ajutor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere. depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. Daca oricare linie a grilajului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. Poate sa apara un sentiment de furie. a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. Exista mai multe metode de ajutorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii: . care poate face pacientul sa nu se . in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul. A trai cu vedere redusa O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri.se folosesc diferite dispozitive ce maresc si ajuta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata . folosind grilajul Amsler. un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale.se poate cere si ajutorul unui medic specializat.se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. Daca degenerescenta maculara exudativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza. Studii recente sugereaza ca acest lucru ajuta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta. Tratament ambulator (la domiciliu) Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala.descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta. Se recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa. in majoritatea cazurilor si nu exista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune.

Aceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (VEGF). Degenerescenta maculara nonexudativa . Degenerescenta maculara exudativa Tratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala. Primul medicament aprobat de FDA (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (Macugen). iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia. majoritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient. majoritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale. Se foloseste doar in formele exudative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri. Un tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii. dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere. Cercetatorii testeaza medicamente anti-VEGF sau inhibitorii ai VEGF. Se pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie. pierderea de vedere care apare in forma exudativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale. Chiar si prin acesta. Se testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie. In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara exudativa. Tratament chirurgical Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. In aceste situatii se poate cere ajutorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme. care produc pierderea vederii in forma exudativa de degenerescenta maculara. Este normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar. dar sunt in studiu si altele.mai poata descurca pe cont propriu. ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie. Fara tratament. care necesita tratament. Optiuni de medicamente In prezent exista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare.

Tratamentul laser poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 2-5 ani. anormale. Optiuni ale tratamentului chirurgical Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei exudative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser. intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. diferit de majoritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara. . a caror aparitie induce degenerescenta maculara exudativa. Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele. Exista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala). sunt implicate riscuri serioase. este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor. tratamentul chirurgical nu se aplica formelor nonexudative. numite geode incetinind pierderile de vedere. pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal.Desi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma. situate submacular. Acestea pot fi: . dar unii experti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma exudativa. Acest tratament poate mentine vederea la unii pacienti. intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. Se fac studii. In prezent. Se cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii. dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta. dar in acelasi timp. de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta) . De retinut! Terapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala. in prezent.interventie chirurgicala submaculara: prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie. poate sa creasca riscul de aparitie a formei exudative de boala. prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz. pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical.translocatie maculara prin tratament chirurgical: in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa.

Alte tratamente In afara de tratamentul laser. Desi tratamentul poate sa amelioreze vederea. Tratamente experimentale Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare. Acestea sunt: . Este folosita in masa doar de curand. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate.terapia de iradiere externa. este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost injectat in torentul sangvin. Doar in 1015% din cazuri. Terapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular.Degenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune.terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare: mai multe studii. Se fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale. depozite formate din resturi ale celulelor moarte. Medicamentul care reactioneaza la lumina laserului. Majoritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie. au investigat terapia laser in tratamentul geodelor. poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular. intrucat. care in cele din urma pot produce pierderea vederii. rezultatele studiilor au fost controversate. procedura folosita pentru a trata forma exudativa: razele X sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular. terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma exudativa de degenerescenta maculara si doar in 20-30% din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii.dispozitive electronice de redare a vederii: cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc . . cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma exudativa de boala. Se cerceteaza in continuare si alte tratamente. in prezent. Terapia fotodinamica. situate la polul posterior al globului ocular. nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient. cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara . Este foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator.

celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier. Unele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii. Multe din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe. De retinut! Tratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. Este nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare. Dar exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii: . detectarea precoce poate sa ajute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere . pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse. Se recomanda adresarea la medic. iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu. Unii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser. Aceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie. . fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare. chiar daca se inceteaza fumatul.alimentatia bogata in fructe: studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii. Profilaxie Sus Nu exista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara.incetarea fumatului: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii. intrucat sunt mult mai precise. Terapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial. necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata. iar daca deja exista poate fi depistata in stadiu precoce. riscul tot persista pentru cativa ani . daca se poate trata.examene oftalmologice regulate: in urma unui examen oftalmologic se poate determina daca exista riscul de aparitie a degenerescentei maculare.

alune sau peste. pot fi benefice organismului. . de mica amplitudine. caracterizat prin miscari involuntare si sacadate ale ochilor. poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare .Se pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei exudative in conditiile in care exista deja forma nonexudativa: . se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui examen oftalmologic. care este o sursa de acizi grasi omega-3.administrarea de vitamine antioxidante si zinc: acest tratament este eficient doar daca exista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere. privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta. Se urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului. Un nistagmus poate fi de natura fiziologica sau patologica. grasimile care se gasesc in nuci. se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului . congenital sau dobandit. folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii. Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii. Nistagmus Fenomen spontan sau provocat.alimentatie bogata in peste: studiile recente au evidentiat faptul ca pestele. Un studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare. Daca se observa modificari. creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii. Se examineaza vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul. ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala. dar uneori verticale sau circulare.scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare: conform studiilor recente. o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati. In cazul existentei bolii. iar efortul fizic poate sa scada acest risc. de cele mai multe ori orizontale.

leziunile microretiniene (atingeri ale retinei fatului). la eforturile de atentie (in timpul cititului. intotdeauna in aceeasi parte si risca sa sufere un torticolis. o interventie chirurgicala. . la emotii. insotita de tulburari ale auzului. ale unei tumori cerebrale sau vestibulare. cauzate de leziuni oculare.nistagmusul fiziologic . Diagnostic si tratament . se manifesta inca de la nastere sau din prima copilarie si uneori se atenueaza cu timpul. legat sau nu de ereditate. variabila dupa tipul de nistagmus si dupa cauza sa. Ele pot insoti alte boli oculare congenitale precum cataracta (opacitatea cristalinului care produce o cecitate completa sau partiala).electronistagmografia (reprezinta inregistrarea electrica a miscarilor ochiului) permite identificarea diferitelor forme de nistagmus. de o rotatie pe un scaun turnant sau de o injectare de apa rece sau calduta in ureche. de exemplu. Ele pot fi observate. poate permite o ameliorare definitiva. purtatul lentilelor corectoare cu prisme da posibilitatea suprimarii pozitiei defectuoase a capului. Nistagmusul in resort este forma cea mai obisnuita a nistagmusurilor congenitale: ochii se misca lent intr-un sens pe orizontala. El isi intoarce atunci frecvent capul.nistagmusul optocinetic. atunci cand tratamentul este posibil .Nistagmusurile dobandite pot aparea la adolescenta sau la varsta adulta. neurologice sau fara cauza precisa. Nistagmusul pendular se manifesta prin secuse ritmice si orizontale de durata egala. In cazul nistagmusurilor congenitale. Nistagmusul patologic .Aceste miscari sacadate ale ochilor pot fi congenitale sau dobandite. de exemplu). Nistagmusurile congenitale se intensifica la oboseala. sau ale unei leziuni a creierului mic. evitand astfel intoarcerea capului de catre copil pentru a utiliza aceasta zona. in cursul unor afectiuni neurologice (hidrocefalie. ca scleroza in placi. nistagmusul vestibular este provocat de o excitatie sau de o paralizie tranzitorie a unuia sau ambelor labirinturi ale urechii interne. In fapt. cauzat. Nistagmusurile dobandite dispar cu tratamentul cauzei lor. Atunci cand acest tratament este eficace. toxoplasmoza cerebrala) sau pot aparea in mod izolat. denumit si nistagmusul caii ferate. Copilul poate bloca voluntar aceste nistagmusuri. Ele sunt atunci semnele unor afectiuni neurologice.Nistagmusurile congenitale. . apoi rapid in sens contrar. prismele (care sunt adezive atunci cand sunt temporare si incorporate in lentile atunci cand sunt definitive) antreneaza o deviatie fortata a ambilor ochi in zona de blocaj. albinismul. se observa atunci cand ochii incearca sa urmareasca imaginile care le trec prin fata. strabismul. de asemenea.

Totusi. Medicii incearca chiar chirurgia fara incizie – o noua tehnica prin care organele . interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. la mijlocul secolului 19. A face fata unei interventii chirurgicale poate fi o experienta inspaimantatoare plina de intrebari. directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. indoieli si incertitudini. numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica.Pregatirea pentru interventia chirurgicala Generalitati Sus Multi pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an. si prima histerectomie a fost realizata in 1843 in Manchester. mai ales femei. Astazi. Acest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire. Multe femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator. Anglia. histerectomia – o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator – este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica. entuziasmul a fost in mod special mai intens. mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite. In ce priveste chirurgia ginecologica. dupa operatia de cezariana. In 20 de ani de la inventarea anesteziei. Studiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii. reprezentand un pas important. Spre exemplu. majoritatea interventiilor sunt elective. adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege sa faca aceasta operatie.

costuri mai mici. astazi. mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare. printre care si multe proceduri ginecologice.mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare. . chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita. In general. . de asemeni.un risc scazut de infectie dupa interventie. In schimb. Nu in urma cu mult timp.o perturbare mai mica a programului pacientului. cum ar fi: . afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au altfel de risc pentru complicatii care necesita spitalizare. daca este necesara realizarea unei incizii largi sau exista risc pentru complicatii. Pregatirea pentru inteventia chirurgicala s-a modificat. Chirurgia de o zi pune. sunt realizate la pacienti neinternati. . Totusi. Femeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet. Astazi. pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi. interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu. de asemeni. Aceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate. Acest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in 60-90 de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie. Chirurgia ambulatorie ofera cateva avantaje fata de interventiile care necesita spitalizare. mai mult de jumatate dintre interventiile chirurgicale.recuperare la domiciliu. au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali. In plus. o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si externarea dupa o saptamana. Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. . .interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 24 de ore.

anticiparea spitalizarii si separarii de familie poate face adaptarea dificila. O femeie care are copii mici de ingrijit acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. Chiar si proceduri simple realizate in cabinetul medicului pot determina reactii puternice. spre exemplu. O femeie care a auzit ca o histerectomie ii va ruina viata sexuala sau o va face sa fie obosita timp de mai multe luni.sa-si administreze medicatia analgezica. Pregatirea emotionala 3. Hormonii de stres pot duce. anxioasa si furiasa pe propriul corp. la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei. sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingrijirea postoperatorie de unul singur. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. de asemeni. Pregatirea fizica 4. Intelegerea durerii Pregatirea emotionala Sus Interventia chirurgicala are si un efect emotional. Unii experti recomanda pregatirea pentru o interventie chirurgicala printr-o serie de tehnici de relaxare: respiratia profunda. Pentru unele femei. poate deveni deprimata. dar nu inseamna ca este mai putin stresanta. gandirea pozitiva si vizualizarea: imaginarea si vederea mentala a unui rezultat pozitiv al interventiei chirurgicale si o recuperarea rapida. Cuprins articol 1. spre exemplu. . Consideratii legale 5. Aceste avantaje ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila. Generalitati 2.

pacientul ar trebui: . care ajuta la vindecarea tisulara. teste de urina si electrocardiograma. medicul trebuie sa explice pacientei interventia si cum este realizata.Pregatirea fizica Sus In timp ce pregatirea emotionala este un pas necesar dar deseori trecut cu vederea.sa aiba o dieta echilibrata care sa includa multe alimente bogate in vitamina C.pregatirea casei.evitarea aspirinei si a altor medicamente asemanatoare aspirinei care interfereaza cu coagularea sangelui. . .Aflarea tipului testelor de laborator de rutina necesare.Programarea interventiei elective.exercitiu fizic regulat pentru cresterea nivelului de energie si mentinere fortei. pregatirea fizica este este un factor important pentru evolutia postchirurgicala buna. care pot include radiografii. . .Daca pacienta este diabetica.Intrucat exista mai multe modalitati de a realiza o procedura specifica.daca este necesar.Intrebari legate de modificarea programului administrarii si dozelor de medicamente pe care pacienta deja la ia. Spre exemplu. care sa includa pregatirea hranei si rearanjarea mobilei daca acest lucru este necesar.sa se opreasca din fumat si sa evite excesul de alcool. . In cazul in care pacienta opteaza pentru chirurgie. . . trebuie discutata modificarea dozelor de insulina in timpul perioadei preoperatorii cand pacienta nu mananca. . In saptamanile de dinainte de interventia chirurgicala. teste de sange. . realizarea unor aranjamente cu persoane care pot ingriji copiii in timp ce pacienta este la spital. cu cinci-sapte zile inainte de intervenita chirurgicala. ar trebui sa discute urmatoarele cu medicul: . luand in considerare problemele familiale si cele de serviciu. daca pacienta are fibrom. daca exista mai multe tehnici de realizare. poate alege intre histerectomie .

daca acestea sunt necesare. Aceasta parte a procesului nu trebuie grabita. i se va cere sa semneze un consimtamant informat. astfel incat aceasta sa fie complet informata cand ia decizia asupra interventiei chirurgicale. Medicul trebuie sa aiba o discutie detalaiata cu pacienta inainte de interventie. iar pacienta trebuie sa puna intrebari daca simte nevoia. o embolizare a arterei uterine (intreruperea fluxului sanguin catre uter). lucru care poate determina anxietate.Daca pacienta se pregateste pentru interventie electiva. . Este bine ca pacienta sa semneze consimtamantul cu cateva zile inainte pentru a nu se confrunta cu lista de riscuri chiar inainte de interventie. . care poate fi realizata in mai multe feluri). Formularele de consimtamant difera de la un spital la altul si poate include permisiunea pentru proceduri aditionale. Acum este si cel mai bun moment pentru a dona sange pentru operatie si a oferi directive inainte de operatie. Procesul consimtamantului informat ar trebui sa includa o discutie despre riscurile si beneficiile interventiei propuse.(indepartarea intregului uter. Acesta poarta numele de consimtamant informat pentru anumite proceduri. si-a facut testele necesare si s-a pregatit mental si fizic. o miomectomie (indepartarea doar a fibromului). Exista doua tipuri de instructiuni: un testament pentru viata si o procura de ingrijire medicala. Ar fi bine ca pacienta sa semneze consimtamantul doar in momentul in care a inteles tot ce i s-a explicat si se simte confortabil cu ce a aflat. Consideratii legale Sus Odata ce pacienta s-a hotarat pentru interventia chirurgicala. plus alte cateva tehnici non-invazive pentru indepartarea fibroamelor. Aceste instructiuni ii comunica medicului planurile pacientului in perioada in care acesta nu poate vorbi pentru sine. isi poate alege chirurgul si sa-si faca „temele” in ceea ce-l priveste: cat este de experimentat? Daca are subspecializari? Cat de mult interventii asemanatoare a mai realizat? Care este rata succesului sau? De retinut totusi ca cel mai important motiv pentru a alege un anume chirurg este ca femeia sa se simta respectata si ascultata.

depresie si anxietate.sa intrebe chirurgul daca exista probabilitatea de a avea nevoie de sange si cat de mult. Desi este o reactie normala la interventia chirurgical.Inainte de interventie pacienta poate fi rugata sa semneze si un formular de acceptare a transfuziei de sange. Sangele transfuzat poate proveni de la banca de sange sau pacienta poate dona sange inainte de operatie. Intelegerea durerii Sus Intelegerea a ceea ce se intampla dupa operatie este la fel de important ca si cunoasterea a cee ce se intampla in timpul operatiei.cresterea nivelului de stres.impiedicarea pacientei sa coboare din pat. utilizate. Durerea este modul in care organismul trimite semnale de avertizare catre creier.sa ia in considerare administrarea de suplimente de fier pentru a reface sangele inainte de operatie. . de asemeni. Sau membrii familiei sau prietenii care au aceeasi grupa de sange pot dona pentru pacienta. . Injectiile locale cu . Exista mai multe cai de a reduce durerea dupa operatie: narcoticele. . cum a fi ibuprofenul si alte antalgice non-narcotice pot fi. transfuzie numita autologa. durerea poate interfera cu recuperarea prin: . ducand la acumularea de lichid la nivelul plamanilor si aparitia pneumoniei. . sub forma lichida sau de comprimat. Acetaminofenul. daca aceasta este necesara. crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange.poate face ca pacienta sa-si suprime tusea. Daca pacienta ia in considerare transfuzia cu sange autolog: . Durerea este o parte inevitabila a chirurgiei.incetinirea reluarii tranzitului intestinal. cum ar fi morfina si codeina pot fi prescrise pentru durere severa si administrate intravenos. semnaland faptul ca exista leziuni care trebuie ingrijite. oral sau transcutanat (prin plasture). medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene.

aplicarea de cald sau gheata pe locul operat. dar intrucat medicamentul ajunge direct in sange. Alte abordari nonmedicale pentru ameliorarea durerii pot fi eficiente. pompa elibereaza o doza de narcotic sau alt analgezic intravenos. . Cand pacientul apasa buntonul de control. In cazul acestui tip de administrare. Dozele sunt mai mici decat cele administrate prin injectie. In functie de tipul de interventie chirurgicala. pacientul este conectat la o masina numita pompa de administrare a antalgicelor controlata de pacient. Nevrita optica Generalitati Sus . ameliorarea poate sa apara in cateva secunde. Acestea sunt: . .anestezic sau creme si plasturi anestezici pot ajuta la pregatirea corpului pentru o procedura sau la ameliorarea durerii dupa interventie.masajul si exercitiile de intindere (stretching). care este de obicei folosita in spitale pentru durerea acuta postchirurgicala. Inainte de operatie este bine ca pacienta sa discute cu medicul despre posibilele tipuri de durere ce pot apare si cele mai eficiente mijloace de a o ameliora. pacientei i se pot administra antalgice prin analgezia intravenoasa controlata de pacient.tehnici de relaxare.

2 milioane de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a . Nervul optic este format din aproximativ 1. De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala.Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. Cuprins articol 1. Tratament 8. Complicatii 5. Cauze 3. Generalitati 2. Consultarea unui specialist 6. Investigatii paraclinice 7. Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple. Prognostic Cauze Sus Cauzele exacte ale nevritei optice nu sunt complet cunoscute. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa. Simptomatologie 4.

Un alt proces demielinizant care afecteaza nervul optic este neuromielita optica sau boala Devic. Totusi. Ca urmare se instaleaza inflamatia si leziunea de nerv. Inflamatia poate fi idiopatica (fara o cauza decelabila sau izolata de catre medici). 15 . Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani.sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. Desi demielinizarea este cel mai frecvent factor incriminat in aparitia nevritei optice. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Inflamarea determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului.transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile.20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica. cele 2 sunt entitati patologice complet diferite din punct de vedere al severitatii. La adulti tineri nevrita optica pare sa apara cel mai fecvent in cadrul unor procese autoimune care ataca teaca de mielina. Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala si cruta creirul. precum: . localizarii procesului destructiv si al rezultatelor analizei LCR (lichidului cefalorahidian). Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal. Boala este destul de rara si adesea este diagnosticata gresit ca scleroza multipla. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla. Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna . aceasta recunoaste si alte cauze. Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. iar 38 .50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii.

Neuroretinita: poate declansa nevrita optica.Sensibilitate la gluten .45 de ani. infectia cu cytomegalovirus. Vasrta medie de debut este de 30 de ani. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier. Varsta Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20.Arterita craniana: este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale.Sindromul hipereozinofilic Cauze mai putin frecvente sunt reprezentate de radioterapia cu localizare cefalica.Boli infectioase: boala Lyme. infectia cu virus herpes simplex. hepatita B.Anumite medicamente: in special etambutol (utilizat in tratamentul tuberculozei). . tumori ce comprima nervul optic. printre care se numara si: 1. determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral. . .Diabet zaharat . Specialistii au identificat si o serie de factori de risc asociati acestei afectiuni. interferon alfa. . HIV.Boli autoimune (in special lupus eritematos sistemic si vasculite) . . Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani. sifilis.. tuberculoza. deficit nutritional sever. cloramfenicol. Sexul Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii. insa cu declansarea ulterioara a sclerozei multiple. insa au fost descrise cazuri si la persoane. expunere la factori toxici. 2.

doar foarte rar afectarea este bilaterala.3. Factorii genetici Haplotipul HLA DR 2 este cel mai frecvent intalnit la pacientii care fac nevrita optica.Fosfene induse de zgomot sau miscare (descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1.3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni. 3. .Intensificarea simptomelor la expunerea la lumina. 2.2 secunde). Durere oculara Evolutia clinica tipica a durerii si afectarii vizuale este spre agravare progresiva in decurs de zile sau o saptamana. Simptomatologie Sus De obicei nevrita optica apare la un singur ochi . . O parte a pacientilor isi revin in mod spontan. Triada simptomatica clasica este formata din: 1. Discromatopsie (pierderea vederii colorate) Simptomele aditionale: . de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura. Pierdere vederii Gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. vederea incepe sa se amelioreze si ea dupa 2 . Durerea se amelioreaza dupa cateva zile.

a unor medicamente cu rol protector antiscleroza multipla. Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani. Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune. 35% in primul an). in cadrul terapiei initiale. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla. Pierderea vederii 2.Semnul Uhtoff . in special boli infectioase.consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura (apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata). Reactiile adverse sistemice datorate tratamentului prelungit cu corticosteroizi. specialistii recomanda adminsitrarea.pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot sa apara in nevrita optica sunt: 1. deoarece in urma administrarii corticosteroizilor imunitatea organismului este mult diminuata. . nevrita optica este primul semn. cum ar fi scleroza multipla. La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila. Daca sunt in aceasta situatie. Aproximativ 20% din pacientii cu nevrita optica au risc crescut de a dezvolta scleroza multipla. insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta .. Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut.

Simptomele nu se amelioreaza in urma tratamentului.Apare durere.Apar simptome atipice: parestezii (amorteala). Investigatii paraclinice Sus Pentru un diagnostic de certitudine medicul oftalmolog trebuie sa realizez o analiza foarte amanuntita a starii de sanatate a pacientului. .Astfel de medicamente sunt interferon beta 1a si interferon beta 1b. . . . Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze cat mai rapid la un medic daca observa ca au tulburari de vedere si au durere periorbitale.Au tulburari de vedere. precum si locului de emergenta a nervului optic. Oftalmoscopia In cadrul acestei investigatii medicul va analiza fundul de ochi cu ajutorul unui aparat specal numit oftalmoscop. El poate sa ajute medicul in stabilirea gradului de afectare a retinei din diverse boli oftalmologice. Cel mai adesea initial se realizeaza examinarea campului si acuitatii vizuale si gradul de perceptie al culorilor. anestezii la nivelul membrelor. Ulterior pot fi realizate urmatoarele investigatii: 1. In cazul in c are au fost deja diagnosticati cu nevrita optica trebuie sa se prezinte la medicul oftalmolog in situatia in care: . Ele au capacitatea de a temporiza si a preveni debutul sclerozei multiple in special in cazul pacientilor cu leziuni cerebrale detectate la RMN.

3. Rezonanta magnetica nucleara este indicata in special in cazurile atipice (cu durere prelungita. PCR (proteina C reactiva. fibrinogenul (creste). Rezonanta magnetica nucleara Investigatia poate fi facuta cu sau fara substanta de contrast (prin injectarea substantei de contrast. Daca exista o afectare importanta a vederii. apare pozitiva in cadrul inflamatiei). Reactivitatea pupilara la lumina In nevrita optica pupila isi pierde reactivitatea normala si nu se mai contracta in prezenta unui stimul luminos. 4.2. atunci tratamentul trebuie sa fie instalat cat mai rapid dupa stabilirea diagnosticului de certitudine. Analize serologice Sunt utile pentru detectarea unor anticorpi specifici proceselor autoimune demielinizante sau neuromielitei optice. Teste de inflamatie Reactantii de faza acuta ce demonstreaza existenta unui proces inflamator in organism sunt reprezentati de VSH (viteza de sedimentare a hematiilor . Tratament Sus In majoritatea cazurilor functia vizuala se amelioreaza in 8-10 saptamani (in nevrita optica de intensitate moderata). Acesta include: . 5. pierderi atipice ale acuitatii vizuale. suspiciune de inflamatie orbitala) precum si pentru a exclude alte procese patologice. In urma efectuarii RMN se poate stabili daca exista zone slab sau complet demielinizate in creier. daca exista procese expansive sau inlocuitoare de spatiu care stau la aparitia nevritei optice.este crescuta in inflamatie). Unele studiii au sugerat chiar ca descoperirile facute in urma efectuarii unor RMN-uri pot fi corelate cu prognosticul pacientilor. nervul optic precum si alte structuri cerebrale sunt mult mai vizibile).

Adminstrarea de corticosteroizi oral (in special prednison) poate fi incercata pentru maxim 2 saptamani. Keratita interstitiala Generalitati Sus .De asemenea trebuie tratata si cauza de aparitie a nevritei optice. Studiile au demonstrat ca administrarea lor precoce reduce riscul de aparitie a sclerozei multiple in anii urmatori in cazul pacientilor cu lezini cerebrale obiectivate la RMN. Administrarea lor este grevata de reactiile adverse sistemice pe care le au. prognosticul ramane rezervat deoarece pot sa apara episoade nevritice recurente. Ei sunt administrati dupa corticosteorizii i. Majoritatea pacientilor isi recapata vederea in 6 luni dupa debutul bolii.1. Daca insa nevrita optica apare in cadrul sclerozei multiple sau in cadrul lupusului eritematos sistemic (sau a oricarei alte boli cu componenta autoimuna). Administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasa: ei pot stimula recuperarea vederii insa nu influenteaza procentul recuperarii. Prognostic Sus Pacientii care au dezvoltat nevrita optica in absenta unei boli autoimune de tipul sclerozei multiple au un prognostic foarte bun. Daca se administreaza exclusiv corticosteroizi orali. riscul de recurenta al nevritei optice este semnificativ mai crescut. 2.v.

Tratament . Keratita interstitiala este o afectiune care se manifesta in special in decadele 3–5 de viata. apare secundar raspunsului imun al gazdei impotriva unui antigen specific. o inflamatie nonsupurativa ce se caracterizeaza prin infiltrarea stromei corneene cu celule care sustin si promoveaza inflamatia. Generalitati 2. iar morbiditatea oculara pe care o implica este datorata formarii de cicatrici corneene care vor interfera si vor scadea acuitatea vizuala. virali. Inflamatia este de obicei rezultatul direct al procesului infectios sau. prin definitie. lepra) sunt mai des intalnite (sau sunt chiar endemice). fiind mai crescuta in tarile in care bolile micobacteriene (tuberculoza. Raspunsul imun poate fi sub forma de complex antigen. Investigatii paraclinice 6. lasata netrata. Frecventa de aparitie a keratitei interstitiale difera foarte mult de la o regiune la alta.Keratita interstitiala este termenul medical care descrie inflamarea corneei si care.anticorp sau reactie de hipersensibilitate intarziata. Consultarea unui specialist 5. mai frecvent. Simptomatologie 4. insa keratita interstitiala recunoaste si alti agenti etiologici bacterieni. Keratita interstitiala este. parazitari si chiar autoimuni. Cea mai frecventa cauza de aparitie a ei este infectia cu Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului). poate sa duca in timp la orbire. Cuprins articol 1. Cauze 3.

Desi vasele lipsesc. Neovascularizatia apare in functie de severitatea procesului inflamtor. Keratita interstitiala din sifilisul congenital poate fi descoperita destul de tardiv (in jurul varstei de 15-20 de ani) si afecteaza in peste 80% din cazuri ambii ochi. Cauzele frecvente de aparitie sunt sifilis. puplia si care. Complicatii 8. Datorita faptului ca este esential ca ea sa fie transparenta. fara sa existe o afectare a epiteliului corneean sau a endoteliului. Keratita din cadrul sifilisului congenital se caracterizeaza prin aparitia de infiltrate multifocale sau inflamarea difuza a stratului corneean profund. Prognostic 9. alaturi de cristalin formeaza aparatul optic refractar al ochiului. Prevenire Cauze Sus Keratita interstitiala este o boala grava ce se caracterizeaza prin infiltrat inflamator celular si aparitie de vase in corneene. nociceptivi si chimici). ea este un tesut foarte bine inervat (are numeroase terminatii nervoase nemielinizate care transmit stimuli termici.7. Doar foarte rar insa afectarea bioculara debuteaza simultan. Keratita interstitiala din cadrul sifilisului dobandit apare mai rar compartiv cu cea din sifilisul congenital si afecteaza in mod tipic un . corneea nu este vascularizata (ea isi ia oxigenul direct din aer). tuberculoza si lepra. Keratita interstitiala implica aparitia unor vase in stroma corneeana ceea ce scade semnificativ din transparenta. Keratita sifilitica apare atat in sifilisul congenital cat si in cel dobandit si afecteaza in special straturile profunde ale corneei. Corneea normala este o structura transparenta ce acopera irisul. Se pare ca boala apare printr-o reactie mediata imun impotriva unui antigen treponemic.

keratita interstitiala tuberculoasa este asemanatoare celorlalte keratite interstitiale. Daca apare.sunt mai rar intalnite in Europa. Keratita din lepra apare de obicei bilateral iar Mycobacterium leprae este in general prezent in stroma corneeana (sugerand un mecanism infectios direct si nu un proces de natura imunologica). Keratita severa apare si in infectia cu Acanthamoeba si este mai grava la pacientii care poarta lentile de contact. fara sa coexiste si vase de neoformare.singur ochi. infectie cu virusul Epstein Barr. Leishmania (poate determina 2 tipuri de afectiuni oculare : keratita necrozanta ce poate progresa spre necroza corneeana si perforare si keratita interstitiala cu aparitia ciactricilor corneene). afectarea este unioculara si se datoreaza raspunsului imun fata de antigenele tuberculoase. keratita interstitiala tuberculoasa este destul de rara. Chiar si in acest context. Manifestarile neuro-oftalmologice apar inca din stadiul 2. insa keratita si uveita apar in stadiul 3. Keratita interstitiala din boala Lyme se caracterizeaza prin aparitia unor infiltrate numulare in stroma. O caracteristica a keratitei interstitiale in acest . Keratita tuberculoasa apare secundar infectiei pulmonare. Prognosticul pacientilor cu keratita lepromatasa este rezervat datorita largii intinderi a procesului infectios. Keratita interstitiala din boala Lyme (infectia cu Borrelia burgdorferi) se manifesta in cadrul afectarii oculare din stadiile 2 si 3 de boala Lyme. Keratita apare destul de precoce dupa infectia sistemica primara. ducand in final la aparitia neovascularizatiei si opacifierii complete a corneei. Cei mai frecvent paraziti incriminati sunt Trypanosoma cruzi.infectia herpetica. Trypanosoma Brucei. Din punct de vedere al manifestarilor clinice. Onchocerca volvulus (determina cecitatea raurilor sau oncocercoza) care este cauza de aparitie a keratitei interstitiale cu debut in corneea periferica ce apoi se extinde spre centru. insa ele pot fi contactate in cursul calatoriilor in tari exotice. Boli virale . Infectii parazitare . 2. infectia cu virusul Varicelo-zosterian. Alte cauze de keratita interstitiala includ: 1.

Durere oculara.este o afectiune caracterizata prin keratita interstitiala nonsifilitica.Hiperlacrimatie. Debutul sindromului este cu simptome vestibuloauditive (tinitus. Aspectul morfopatologic al corneei este asemanator celui din keratita interstitiala sifilitica: infiltrat inflamator profund si neovascularizatie. . disconfortul ocular este minim. Simptomele evolueaza din faza acuta. Afectarea autoimuna este sub forma granulomatozei Wegener.Fotofobie (sesibilitate exagerata la lumina). Simptomatologie Sus Cele mai frecvente simptome manifestate de catre pacienti sunt: . Sifilisul congenital manifesta simptome inca din copilarie si astfel keratita interstitiala sifilitica poate fi diagnosticata mult mai precoce. varsaturi) si inflamatie corneeana. 3. sau poliartritei nodoase. Sindromul Cogan . greata. ameteala.caz este faptul ca epiteliopatia este acompaniata de o durere foarte intensa. boala vestibulocohleara si vasculita autoimuna. Este surprinzator faptul ca in stadiile finale ale bolii. fotofobie. caracterizata prin scaderea acuitatii vizuale. durere si blefarospasm pana in faza tardiva ce se manifesta prin reducerea dramatica a acuitatii vizuale. artritei reumatoide. . Consultarea unui specialist Sus .

corneea prezinta zone de cicatrizare (mai ales in stroma corneeana posterioara). in special celor cu transplant de cornee. Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte de urgenta la medic daca: . Investigatii paraclinice Sus Diagnosticul de keratita interstitiala poate fi stabilit relativ usor prin investigatii oftalmologice de specialitate.scade brusc acuitatea vizuala. keratita inetrstitiala este caracterizata prin arii de necroza stromala densa si neovascularizatie (difuza sau focala). . insa vasele regreseaza in timp. Cel mai indicat in aceasta situatie este testul lampei cu fanta. La consultul clinic. Testele serologice pot fi treponemice si nontreponemice.ochiul se inroseste. Neovascularizatia din faza acuta contribuie la culoarea rozalie a corneei. . .Pacientii diagnosticati cu keratita interstitiala trebuie urmariti si investigati periodic de catre un medic oftalmolog si un specialist in cauza de baza a inflamatiei corneene (medic reumatolog. infectionist). Diagnsoticul keratitei sifiilitice se pune adesea pe rezultatul investigatiilor si examenelor clinice corelate cu teste serologice.se agraveaza durerea. Aceste recomandari sunt adresate tuturor pacientilor.apar scurgeri oculare. in faza acuta. In urma lor raman asa numitele vase fantoma. . Pe masura ce procesul inflamator se atenueaza.

Cele mai frecvente teste nontreponemice sunt VDRL (venereal disease research laboratory) si RPR (reagina plasmatica). Ele nu sunt specifice si titrul anticorpilor masurati scade pe masura ce tratamentul isi face efectul. herpetice.Sindromul Cogan.ele raman permanent pozitive dupa ce organismul a fost expus bacteriei. Tratament Sus Tratamentul keratitei interstitiale implica in primul rand tratarea cauzei care a determinat boala si apoi prevenirea cicatrizarii corneei. Diagnosticul diferential al keratitei interstitiale este realizat cu boli oftalmologice precum: .Alte keratite bacteriee. Testele nontreponemice detecteaza anticorpi anticardiolipina.Keratoconjunctivita atopica. cat si metode chirurgicale. Pacientii cu vasculita sistemica activa (aparuta in cadrul sindromului Cogan) au de obicei limfocitoza si un VSH ridicat.Tulburaru metabolice corneene. . Determinarile serologice sunt utile si in diagnosticarea sindromului Cogan (desi de cele mai multe ori acest diagnostic se pune prin excluderea altor patologii posibile sicare apar si mult mai frecvent).Cele treponemice detecteaza anticorpi antitreponema pallidum. fungice. In momentul actual exista atat metode farmacologice si suportive de tratare. .Distrofie corneeana. . Tratamentul medicamentos . .

ei sunt substante cu puternice proprietati antiinflamatorii. Administrarea de corticosteroizi . Tratamentul chirugical .se administreaza intravenous iar doza depinde de stadiul bolii. in special cea aparuta in sifilis congential a influentat foarte mult evolutia bolii. In lipsa acestor compusi. 3. Includerea corticosteroizilor in tratamentul keratitei interstitiale. clofazimina si rifampicina alaturi de tratamentul local cu corticosteroizi in cazul keratitei interstitiale lepromatoase. Datorita proprietatilor pe care le au. Daca keratita interstitiala a debutat pe fondul sifilisului secundar sau tertiar se pot utiliza cu succes. in acest caz. reumatolog si infectionist. Schemele terapeutice actuale includ: 1. boala ar fi dus la opacifierea permanenta a corneei (iar prognosticul ar fi fost rezervat). favorizand vindecarea ei mult mai rapida si cu sechele minime. tratamentul de electie. 4. antibiotice din clasa penicilinelor. 2. Penicilina este. a caror adminsitrare pe termen lung este grevata de numeroase reactii adeverse metabolice si imune. Specialistii recomanda ca tratamentul sistemic sa fie initat si continuat sub supraveghereaa unui medic internist. Administrarea concomitenta de corticosteroizi si terapie sistemica multimedicamentoasa (in regimuri si scheme medicamnetoase special concepute de catre specialistii in domeniu) in cazul keratitei interstitiale tuberculoase. Administrarea de dapsona. corticosteroizii topici pot reduce rapid inflamatia si neovascularizatia si amelioreaza rapid acuitatea vizuala.Medicamentele utilizate in tratamentul keratitei interstitiale sunt foarte variate si alegerea lor depinde de agentul etiologic incriminat in aparitia bolii. Administrarea de antibiotice.antibioticoterapia trebuie realizata cu substante cu spectru larg.

insa acesta trebuie realizat doar dupa ce inflamatia oculara s-a remis. Daca inflamatia este acuta poate determina aparitia complicatiilor si chiar a rejectului de grefa. ele reprezinta urgente oftalmologice care trebuie tratate chirugical imediat (se efectueaza keratoplastie). afluxul de leucocite si celule inflamatorii este semnificativ si ele cresc riscul de respingere a grefei. Desi aceste situatii sunt relativ rar intalnite. Datorita vaselor nou aparute. Spre deosebire de alte afectiuni oftalmologice in care se practica transplantul de corneene. in final.Tratamentul chirugical este indicat in cazurile cu evolutie avansata. Cauza principala este iflamatia si neovascularizatia corneei. Daca insa au aparut cicatrici corneene pacientul are indicatie de interventie chirugicala si transplant de cornee. O optiune terapeutica este transplantul corneean. . Prevenire Sus Metodele de preventie ale keratitei interstitiale sunt nespecfice : pacientii trebuie sa evite contactul cu agentul etiologic principal al bolii iar daca se infecteaza sunt sfatuiti sa se prezinte imediat la medic pentru consult si tratament de specialitate. care nu au fost tratate la timp si care s-au complicat cu opacifierea permanenta a corneei. keratita interstitiala nu raspunde la fel de bine la aceasta procedura. Astfel se previne instalarea opacitatii corneene si se mentine acuitatea vizuala in parametri optimi. Prognostic Sus Prognosticul keratitei interstitiale este bun daca afectiunea este diagnosticata si tratata corespunzator si in timp util. Complicatii Sus Complicatiile keratitei interstitiale sunt reprezentate de subtierea corneei si perforarea acesteia.

Conjunctivita Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Cuprins articol 1. Tratament 5. Generalitati 2. Cauze 3. Simptome 4. Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: . Profilaxie 6. Complicatii 7.

fumul de tigara. aparuta la nivelul ochiului . lentilele de contact. praful. Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: .. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului.factori iritanti precum sampoanele.secretie alb-galbuie. se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. polenul.vedere incetosata . care prin grataj poate accentua hiperemia) .hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) . clorul folosit in tratarea apei (piscine) .infectia cu virusuri . groasa.secretie verzuie.hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) .infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) . aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).prurit conjunctival (mancarime. in special praful. in special dupa somn . Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana). . gazele si ceilalti poluanti de mediu. fardurile.arsuri oculare .alergenii.

este necesar consultul medical de specialitate. unguente sau pastile. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. Examenului microbiologic al secretiei oculare. Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. poate identifica cauza conjunctivitei. pentru a evita astfel aparitia recidivelor.Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). Conjunctivita bacteriana. inclusiv BTS. dupa un interval de 5-7 zile de la debut. astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. . Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. pot fi tratate corespunzator.

igiena corespunzatoare a ochilor) . Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. prin spalare locala cu apa. pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara.Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). ochelari de soare. unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. este important consultul medical de specialitate. Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil . Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie.evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . senzatie de corp strain intraocular). Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite. In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului. se recomanda urmatoarele: . In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). usturime. De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime.utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora .

farduri). precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala . De asemenea.evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate .stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului. precum lenjeria pentru pat (fata de perna). cu un tampon steril. trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) .evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact .evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare . de cel putin 2 ori pe zi . Cu toate acestea.este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa . Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic).Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: .este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact.este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios.igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. care trebuie spalate si dezinfectate corespunzator .evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat . trebuie sa se retina ca exista anumite forme de . prosoapele. atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului.spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun .

Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. . de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). praf. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile.conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere. Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. in functie de tipul produsului utilizat. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei. Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen.

Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau dermatita seboreica. Generalitati 2.Blefarita Generalitati Sus Una dintre cele mai frecvente probleme oculare la adulti este o afectiune a pleoapei denumita blefarita. alergii sau eczeme. Simptome 3.roseata . Orjeletul (denumit popular "ulcior") apare mai frecvent la bolnavii de blefarita. dar este mai frecventa la persoanele care au matreata. Diagnostic 4. De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata). Cuprins articol 1. Cauza blefaritei este necunoscuta. Blefarita reprezinta inflamatia pleoapelor. Tratament Simptome Sus Simptomele blefaritei includ: .

medicul specialist oftalmolog analizeaza globul ocular. Tinand ochii inchisi. in timpul dusului. inclusiv peste gene. pornind de la nivelul nasului. pleoapa si genele cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. sprancenelor si parului zilnic cu un sampon destinat pentru uzul copiilor. cauzele unei neuropatii optice pot fi vasculare (ateroscleroza.. Neuropatie optica Afectiune care atinge nervul optic. Pot cadea. se sterge usor fiecare pleoapa. dupa care se clateste bine. Inainte de deschiderea ochilor. responsabil de vedere. de aproximativ 10 ori. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau grase. ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene. se pun cateva picaturi de sampon pentru copii intr-un pahar cu apa si se imbiba un tampon de vata sau un betisor folosit la igiena urechilor. de regula cu stafilococi. legate de o intoxicatie . se lasa apa calduta sa curga peste ochii inchisi timp de 1 minut. trebuie sa clatiti bine cu apa din abundenta.iritatia . Pentru spalarea pleoapelor. Apoi.). de exemplu). pe o directie orizontala. Numeroase. Marginile pleoapelor sunt de obicei masiv colonizate cu bacterii. marginile pleoapelor apar unsuroase. Tratament Sus Se recomanda spalarea pleoapelor. Alternativ. La inspectia atenta.prezenta crustelor la marginea pleoapei. inflamatorii (uveomeningita care asociaza o atingere oculara si o atingere meningeana etc. Diagnostic Sus Pentru precizarea diagnosticului. se pun 1-2 picaturi de sampon pe o bucata de material moale si se sterg usor genele la fel ca mai sus.

de tabagism. deoarece sunt puternic mielinizati. atrofia de nerv optic se manifesta prin modificari de perceptie a culorilor asociate cu alterarea structurii si aspectului macroscopic al ochiului. denumita scotom. Din punct de vedere clinic. de o intoxicatie cu produse industriale. Totusi. nu pot fi recuperati dupa ce au fost distrusi (nu au capacitate de regenerare).2 milioane de axoni ce au originea in stratul celulelor ganglionare din retina.medicamentoasa (medicamente antituberculoase. Atrofia nervului optic reprezinta rezultatul final al multor procese degenerative axonale care pot afecta calea vizuala. din punct de vedere histopatologic atrofia este un termen folosit abuziv deoarece ar presupune involutia unei structuri anatomice prin nefolosirea ei indelungata. de diabet. Sinonim: nevrita optica. . Subiectul sufera de o anomalie a campului vizual. Nervul optic contine aproximativ 1. Acesti axoni. de o boala de sistem (ca lupusul eritematos diseminat) sau neurologica (ca scleroza in placi). de alcoolism. de un traumatism. in care vederea scade intr-o mica regiune a campului vizual. totul pe fondul alterarii perceptiei si acuitatii vizuale. de exemplu). Atrofia nervului optic Generalitati Sus Atrofia nervului optic reprezinta de fapt moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali de la segmentul de receptie al analizatorului vizual (ochiul) catre creier.

Clasificare 3. .Nervul optic are 4 segmente.Segment intraorbital (25 mm). . Generalitati 2. Investigatii paraclinice 7.Largirea septului pial. Modificarile histopatologice care se pot produce la nivelul nervului optic in cadrul atrofiei sunt reprezentate in principal de: . Tratament . Simptomatologie 5. .Glioza. . . .Segment intracranian (10 mm).Largirea spatiului subarahnoidian. dupa cum urmeaza: .Segment intraocular (1mm). Consultarea unui specialist 6. . Cauze 4.Segment intracanalicular (5 mm).Pierderea tecii de mielina. Segmentul intraocular este foarte sensibil deoarece este zona de tranzitie intre regiuni cu presiuni diferite (de la mare spre mica). Cuprins articol 1.Edematierea axonala.

Atrofie primara Apare in cadrul unor boli de tipul sclerozei multiple. Conform clasificarii oftalmologice exista mai multe tipuri de atrofie: 1. tumorilor de nerv optic. tumorilor hipofizare si consta in degenerarea ordonata a fibrelor nervoase care sunt inlocuite de celule gliale. 2. retinita pigmentara. fara sa apara alterari ale arhitecturii nervului optic. Atrofie optica consecutiva Este caracteristica proceselor patologice din miopie. Nervul optic este profund degenerat. neuropatiei optice traumatice. oftalmoscopice si etiologice. Apar corpi hialini de degenerescenta si vasele (atat arteriale cat si venoase) sunt tortuoase. Vasele retiniene sunt in continuare normale. iar tesutul glial prolifereaza excesiv. In aceasta situatie apare micsorarea progresiva a campului vizual.8. 3. Complicatii 10. 4. Prognostic 9. ocluzie de artera centrala a retinei. Atrofie optica glaucomatoasa sau atrofie optica cavernoasa . in special in segmentul intraocular. Prevenire Clasificare Sus Specialistii au clasificat atrofa nervului optic dupa criterii fiziopatologice. Atrofie secundara Apare de obicei in procese de tipul papilitei sau edemului papilar. Fibrele nervului optic sunt foarte dezorganizate iar arhitectura acestuia se pierde. Nervul apare foarte palid iar arterele au calibru foarte diminuat.

datele epidemiologice depind foarte mult in functie de etiologia acestuia. . Din acest motiv. Cauze Sus Cauzele atrofiei optice sunt foarte variate.Expunerea la substante chimice toxice. insa la fel de bine pot fi incriminate: . 5. in special glaucomul poate duce la atrofia nervului optic cu cecitate consecutiva.Arterita temporala. .Patologia oftalmica. in special in cazul celor cu nevrita optica (activa sau in antecedente). Atrofia nervului optic nu este o boala in sine ci un semn care apare in multe procese patologice. . . halou clar peripapilar si hemoragie in aschie pe margini. cel mai frecvent este un proces ischemic local ce afecteaza in special varstnicii (neuropatie optica ischemica).Tumori cerebrale. Paloare temporala Este tipul care apare in neuropatia optica nutritionala sau in cea post traumatica si este tipul frecvent intalnit la pacientii cu scleroza multipla.Accidente vasculare cerebrale. . atrofia apare in: .Traumatisme.Socuri. Din cadrul bolilor neurologice. .Se poate observa deviatia nazala a vaselor retiniene. .Scleroza multipla.Radiatii. .

6. perinevrita secundara inflamatiei meningeale. din celulita orbitala. Atrofia postinflamatorie Este cea din nevrita optica. ocluzia arterei carotide si arterita craniala. 5. Atrofie consecutiva Apare dupa afectiuni ale coroidei sau retinei: corioretinita. 7. 3. Atrofie de tractiune sau de presiune Este observata in edemul papilar si glaucom. degenerare cerebromaculara.Specialistii au realizat o clasificare etiologica a atrofiei de nerv optic. Atrofie demielinizanta Apare in scleroza multipla sau boala Devic. sulfonamide). Atrofie metabolica Este intalnita in oftalmopatia tiroidiana. ambliopie toxica. . distrofie retiniana pigmentara. Atrofie circulatorie Este o neuropatie optica ischemica ce apare cand presiunea de perfuzie a corpilor ciliari scade sub presiunea intraoculara. 2. diabetul zaharat juvenil. Conform acesteia. ambliopie nutritionala. 4. O astfel de etiologie apare in ocluzia arterei centrale a retinei. Atrofie ereditara Atrofie optica congenitala sau infantila (boala cu transmitere dominanta) sau atrofie optica ereditara Behr (care se transmite autozomal recesiv). in momentul actual exista: 1. consum de metanol sau de anumite medicamente (etambutol.

atrofia de nerv optic este asociata cu grade variabile de alterare a functiei vizuale. Indiferent de etiologie. . . Atrofie optica cu patologie generalizata a substantei albe cerebrale (adrenoleucodistrofie). In final. manifesta simptome si semne in prima sau cel tarziu in a doua decada de varsta.Modificari ale globului ocular. Acestea pot fi de trei tipuri: 1. Neuropatia optica traumatica Procesul fiziopatologic in acest caz este mai putin cunoscut. . insa se pare ca hematoamele si impingerea nervului datorita unor corpi straini penetranti induc disfunctie nervoasa ce se finalizeaza cu atrofie de nerv optic.Vedere incetosata.Alterarea vederii periferice. Cand pacientii au atrofie optica ereditara sau congenitala.Incapacitatea de constrictie corespunzatoare si adecvata a pupilei la stimuli luminosi. Alte simptome includ: . . pacientii pierzandu-si capacitatea de a distinge detaliile.Alterare perceptiei culorilor. ochiul isi pierde complet functia si se instaleaza cecitatea. Simptomatologie Sus Atrofia de nerv optic determina reducerea acuitatii vizuale.8. .

Examen complet de camp vizual. Diagnosticarea prompta si tratarea imediata este esentiala in acest caz! Investigatii paraclinice Sus Atrofia de nerv optic poate fi diagnosticata daca se realizeaza un examen oftalmologic complet.Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala cu sau fara contrast. Medicul poate efectua: .2. Pentru a detecta cauza de aparitie pacientii trebuie investigati in amanunt si trebuie sa se realizeze si o serie de investigatii specifice.Computer tomografie cerebrala si de orbita cu substanta de contrast (se pot observa pe langa posibilele formatiuni inlocuitoare de . Consultarea unui specialist Sus Pacientii care prezinta factori de risc (boli neurologice. Atrofie optica cu manifestari sistemice aparent necorelate cu aceasta. glaucom. pacientul trebuie investigat suplimentar. Daca la examenul oftalmologic se descopera atrofie optica. arterita temporala) trebuie monitorizati atent de catre un oftalmolog cu experienta in neurooftalmologie. Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la medic daca observa modificari ale vederii sau orice alte simptome oftalmologice. . Atrofie optica izolata. . 3. scleroza multipla.

in special in cazurile de nevrita optica sau neuropatie optica ischemica arteritica.spatiu si alte procese care pot explica simptomele). .Investigatii serologice . astfel: . Daca insa tratamentul este initiat anterior dezvoltarii atrofiei. . .Modificari ale vaselor retiniene .acesta apare palid. Tratamentul cu celule stem poate fi o alternativa in viitor. a homocisteinei. La examenul oftalmoscopic se observa: .anticorpi antifosfolipidici. el poate fi util si poate salva vederea pacientului.Modificari ale fundului de ochi . Unele studii au demonstrat rolul important al administrarii de corticosteroizi intravenos. insa inca se efectueaza studii care sa demonstreze eficienta acestora.Daca sunt fracturi asociate traumatismelor se prefera CT fara substanta de contrast.Daca sunt leziuni solide se recomanda RMN (in special in zonele aflate langa planuri osoase). Tratament Sus Atrofia de nerv optic este un proces ireversibil iar leziunile induse de ea nu pot fi tratate curativ. In momentul actual cel mai bun tratament este diagnosticarea rapida a atrofiei si rezolvarea proceselor patologice care au dus la aparitia acesteia. anticorpi antinucleari.in majoritatea cazurilor acestea au calibru redus sau sunt chiar complet colabate.Examinare cardiovasculara. . a nivelurilor vitaminei B12. isi pierde inca de la inceputul procesului atrofic nuanta rosiatica naturala si normala. Tipul de investigatie neuroimagistica depinde foarte mult de procesul patologic suspicionat. . .Determinare glicemiei.

insa daca sunt tratate corespunzator. Daca aceasta afectiune nu este descoperita la timp si cauza ei nu este tratata prompt. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. Tratamentul precoce poate salva insa vederea pacientului. prognosticul pacientului este rezervat.Prognostic Sus Atrofia de nerv optic duce in final la cecitate (orbire). Prevenire Sus Multe din cauzele atrofiei optice nu pot fi prevenite. Cea mai frecventa cauza de atrofie toxica este metanolul. o metoda preventiva foare utila este evitarea sau reducerea consumului acestora. evolutia spre acest proces poate fi stopata sau incetinita. dar ea reapare adesea la cateva luni dupa operatie. Pinguecula Mica pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe albul ochiului. Pterigion . Daca este inestetica. Acesta se gaseste in cantitati mari in multe din bauturile alcoolice preparate in casa. Complicatii Sus Complicatiile sunt atat cele ale atrofiei in sine (cecitate) cat si cele ale bolii de baza care a determinat aparitia acestui proces. De aceea. sub anestezie locala.

Cu toate acestea. . provoaca un astigmatism (vedere incetosata). O a doua operatie este realizabila la o distanta de cel putin 6 luni de prima. Ptoza palpebrala (pleoapele cazute) Generalitati Sus Odata cu inaintarea in varsta. intr-un rastimp variabil care poate merge de la o luna la mai multi ani. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. ptoza palpebrala.Daca pterigionul invadeaza corneea. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal. Un pterigion nu altereaza vederea atata timp cat ramane la marginea corneei. care se intinde pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. de forma triunghiulara. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. Daca se apropie prea mult de axul vizual. Daca trece de ea. pterigionul reapare in 30 pana la 50% din cazuri. realizata sub anestezie locala sau generala. ablatia sa chirurgicala poate fi avuta in vedere.Ingrosare vascularizata a conjunctivei. pterigionul poate antrena o diminuare a acuitatii vizuale Tratament . Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea.

Generalitati 2.cand pleoapele zgarie globul ocular. Informatii esentiale despre sindromul Sjogren Generalitati Sus .ochi uscati si iritati sau comisura palpebrala care nu se inchide complet in timpul somnului .Cuprins articol 1. Consultul de specialitate Consultul de specialitate Sus Se recomanda consultul medicului in urmatoarele situatii: .caderea brusca a pleoapelor .ptoza palpebrala care diminueaza campul vizual .

cele mai frecvente medicamente care se pot complica cu aparitia unor astfel de simptome sunt antihistaminicele si antidepresivele.Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina. xerostomie si xeroftalmie. precum si in cazul majoritatii afectiunilor de aceasta natura (autoimuna). Chiar daca boala pare a fi mai rar diagnosticata. dar mai ales functionarea sa. pacientii sunt in principal femei trecute de varsta de 40 de ani. trebuie exclusa o reactie secundara a vreunui tratament medicamentos sau radioterapic. Datorita faptului ca simptomele se pot suprapune si chiar coexista cu manifestarile din respectivele boli. de lacrimi). diagnosticarea sindromului Sjogren poate fi facuta in astfel de situatii destul de greu. Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros. cel mai adesea pacientul prezinta. Rata de afectare a femeilor. Sindromul Sjogren primar apare in absenta unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica. Datorita acestei particularitati. cicatricial. din punct de vedere clinic. ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiuni de natura autoimuna. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva. comparativ cu a barbatilor este de 9:1. Desi sindromul poate sa apara la orice varsta si la ambele sexe. specialistii estimeaza ca de fapt ea afecteaza un procent . in timp ce tipul secundar are un tablou complex. Specialistii recunosc existenta a doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. aceste simptome descriu asa numitele “sindroame sicca”. care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei. lupusul eritematos sistemic. mucoasele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. In general. Sindromul Sjogren nu apare izolat. poliartrita reumatoida. si in cazul acestuia. In fata unui pacient care se prezinta la medic acuzand simptome sicca pentru o perioada de minim 3 luni. Pe langa radioterapie. si poate insoti boli precum sclerodermia.

1 .4%.colaterale). Simptomatologie 4. evolutia lor sau antecedentele medicale (atat personale cat si heredo . Desi nu exista un tratament curativ pentru o astfel de afectiune. in cazul in care se suspicioneaza un astfel de sindrom autoimun. care pot modifica speranta de viata a pacientului sunt poliartrita reumatoida si ciroza biliara primitiva. se pierde din functia glandelor exocrine. care devin infiltrate cu limfocite. acesta fiind intre 0. medicul impreuna cu pacientul pot gasi o schema terapeutica ce va tine simptomele sub control si nu va permite sindromului sa scada din calitatea vietii pacientului. Cauze 3. Cele mai periculoase afectiuni coexistente. caracteristicile acestora. in timp. Anamneza va fi ulterior completata cu efectuarea unor teste speciale care pot stabili diagnosticul de certitudine. Morbiditatile asociate acestui sindrom sunt datorate faptului ca.variabil din populatie. Diagnosticul se poate confirma prin recoltarea de produse biologice precum saliva. Cuprins articol 1. Tratament . Investigatii paraclinice 5. Generalitati 2. pe masura ce boala evolueaza. anume discutia cu pacientul in vederea stabilirii momentului debutului simptomelor. Sindromul Sjogren in sine nu este mortal. insa prin asocierea cu alte afectiuni autoimune poate ridica probleme de supravietuire. lacrimi si sange. Diagnosticarea sindromului respecta pasii clasici.

. comparativ cu barbatii). Datorita faptului ca rata de afectare a femeilor este atat de inalta (9:1. Specialistii sunt de parere ca agresiunea virala initiala este cea care determina activarea anormala a sistemului imun.1 sau cu virusul hepatitei C. insa specialistii sunt de parere ca de fapt etiologia este plurifactoriala si include atat elemente genetice. cat si factori de mediu. Terapii adjuvante 8. restul glandei fiind profund alterata.6. ereditatea poate fi un important factor in aparitia acestui sindrom. Complicatii 9. Ca urmare. local va aparea o supraproductie de citokine. De asemenea. Preparatele tisulare recoltate din glandele salivare ale pacientilor cu sindrom Sjogren au evidentiat faptul ca doar 40% din morfologie se va pastra. Virusurile sunt candidati de seama in etiologia sindromului. In final se va distruge arhitectura glandulara. Printre alti factori care pot fi asociati aparitiei sindromului Sjogren pot fi inclusi si factorii virali. Medicamente cu risc 7. Infiltratul inflamator corelat cu leziunile tisulare vor duce in final la distructia glandulara si la diminuarea semnificativa a secretiilor. chemochine precum si alte molecule ce vor intretine inflamatia. de-a lungul timpului au fost emise si teorii conform carora aparitia sindromului este influentata de factorii hormonali estrogenici. deoarece s-a observat faptul ca se poate transmite de la o generatie la alta. Prognostic Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a acestui sindrom nu este deocamdata complet cunoscuta. HTLV. Legatura dintre cele doua ramane insa neclara si insuficient studiata pentru a se putea afirma cu certitudine ca exista o legatura. multi dintre pacientii diagnosticati cu Sjogren fiind infectati cu virusurile HIV.

Manifestarile extraglandulare ale sindromului Sjogren se datoreaza in principal existentei autoanticorpilor circulanti, a complexelor imune si a infiltrarii limfocitare extensive si apar la aproximativ o treime dintre pacienti. Simptomatologie Sus Tabloul clinic al sindromului Sjogren este dominat de existenta simptomelor sicca, reprezentate in principal prin uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive in cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si acestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia care caracterizeaza sindromul Sjogren are urmatoarele caracteristici: - Se insoteste de inflamatia si inrosirea conjunctivei; - Clipitul este ingreunat, la fel si miscarea globului ocular; - Apare senzatia de nisip in ochi, care afecteaza semnificativ acuitatea vizuala; - Este acompaniata de fotofobie (pacientul nu suporta sau este foarte deranjat de lumina); - Poate fi acompaniata de blefarita (inflamarea pleoapelor); - Apare senzatia de oboseala a ochilor, pacientul nu se poate uita intr-un anumit punct mai mult timp (de exemplu in ecranul calculatorului, la televizor, nu poate citi o carte); - La trezirea matinala poate exista senzatia de pleoape lipide (deoarece lacrimile isi pierd din fluiditate, iar ce se secreta pe timpul noptii lipeste pleoapele intre ele); - Existenta unui material vascos care se pot acumula in unghiul intern al ochiului.

Simptomele se agraveaza de-a lungul zilei, pe masura ce se evapora chiar si stratul minim de secretie de la trezire. Xerostomia din cadrul sindromului poate fi insotita de: - Dificultatea la masticatie, la deglutitie (acestea sunt ameliorate in cazul in care pacientul ingera si o cantitate crescuta de lichide); - Alterarea gustului (poate fi modificat dar poate sa si dispara complet); - Aparitia unor fisuri pe limba sau la nivelul buzelor (datorita uscaciunii permanente); - Lipirea efectiva a limbii de palatul dur; - Dificultati la vorbire, raguseala; - Dezvoltarea unor probleme stomatologice, in principal carii dentare si gingivita; - Dificultati in mentinerea protezelor dentare la locul lor; - Dezvoltarea unor episoade frecvente de candidoza bucala si cheilita angulara, ceea ce va determina aparitia unor dureri intense. Incidenta si gravitatea acestor simptome creste o data cu varsta, mai mult de o treime din pacienti fiind grav afectati. S-a observat totusi ca astfel de simptome pot sa apara si in afara sindromului, parand a fi corelate cu inaintarea in varsta (caracterizata printr-o atrofie marcata a glandelor si o scadere a secretiilor, in general). Simptomele sicca sunt mult mai accentuate in cazul femeilor care folosesc si terapie de substitutie hormonala. Desi xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai frecvent descrise simptome ale sindromului Sjogren, ele nu sunt unice. Pacientii pot acuza si: - Dispareunie (durere la contactul sexual), vaginita, prurit genital (in cazul femeilor); - Uscarea mucoasei nazale, insotita de disconfort pronuntat si chiar de sangerare; - Parotidita (adesea bilaterala).

Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. Astfel, cele mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegumentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure palpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestari pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neproductiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara interstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagie, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o malabsorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace: pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii cardiace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la un procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie; - Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tumefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. De retinut! Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut de avort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda (ce se poate complica ulterior cu trombembolism pulmonar - o urgenta medicala). Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).

Sindromul Sjogren poate sa apara si pe fondul unor afectiuni autoimune, cum ar fi lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermie. In aceste situatii este vorba de forma secundara a sindromului. Indiferent daca este vorba de forma primara sau secundara, simptomele sicca sunt similare. Totusi, diagnosticarea sindromului Sjogren in cadrul unor alte afectiuni se poate realiza destul de greu, deoarece patologia autoimuna este foarte intricata, iar simptomele acestor boli sunt de multe ori similare. In cazul in care in evolutia unei boli apar simptome noi, pacientul trebuie sa le comunice medicului, deoarece riscul de aparitie a unor afectiuni conexe sau al unor complicatii este foarte crescut. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte multe, in functie de particularitatile fiecarui pacient, in functie de amploarea raspunsului imun, starea generala de sanatate si in functie de raspunsul la tratament. In unele cazuri evolutia este agravanta, in timp ce la aproximativ 12% dintre pacienti simptomele se remit spontan. In majoritatea cazurilor, insa, sindromul are caracter si evolutie cronica, pacientii acuzand simptomele sicca toata viata. Desi pot sa apara, complicatiile majore asociate acestei afectiuni sunt mai rare, insa in evolutie pot fi afectate si alte organe si sisteme. Cel mai frecvent este vorba de o implicare plurisistemica, incluzand aparatul respirator, renal, cardiac. Un procent relativ redus din cadrul pacientilor cu sindrom Sjogren au risc de aparitie a cancerelor limfatice, cum ar fi limfomul non - Hodgkin. Deoarece exista foarte multe afectiuni similare sindromului Sjogren, diagnosticul diferential este foarte importat in acest caaz. Simptomele trebuie descrise medicului cu cat mai mare exactitate, astfel incat sa se poata formula un diagnostic de suspiciune corect. In cazul in care prezentati simptome sugestive pentru sindrom Sjogren, cel mai indicat ar fi sa va adresati unui medic specialist. In functie de predominanta simptomelor, se poate ocupa de cazul dumneavoastra un reumatolog, oftalmolog, stomatolog sau un medic internist. Uneori gravitatea situatiei impune realizarea unei echipe mixte, astfel incat sa fie tratate toate aspectele bolii. Investigatii paraclinice Sus

Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. De retinut! Simptomele sicca pot sa apara si in cazul unor infectii virale, deshidratarii, hipervitaminozei A, anxietatii si depresiei, desfasurarii activitatii intr- un mediu plin cu iritanti, dupa radioterapie, in boala Alzheimer, in limfoame, sarcoidoza, amiloidoza, sau natural, pe masura ce organismul imbatraneste iar pacientul inainteaza in varsta. Datele obtinute in urma efectuarii examenului fizic pot fi foarte sugestive pentru sindromul Sjogren si includ: - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente keratozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata incisivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, cheilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glandelor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugestive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat si secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata si este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existenta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitiala); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin aparitia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferioare). Deoarece anamneza si examenul clinic nu furnizeaza intotdeauna informatiile de care medicii au nevoie in stabilirea diagnosticului,

urmatorul pas in investigarea pacientului este reprezentat de efectuarea testelor paraclinice. Ele pot demonstra existenta unei stari inflamatorii generalizate, sau pot fi foarte specifice si pot evidentia reducerea secretiilor (in special cea lacrimala si salivara). Inflamatia se poate investiga prin determinarea VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care este crescut, prin determinarea fibrinogenului (de asemenea crescut), prin determinarea PCR (proteinei C reactive). In ciuda faptului ca apar pozitive, aceste valori nu sunt specifice sindromului Sjogren, ele fiind crescute si in cazul altor afectiuni autoimune. Hemograma completa nu arata nimic particular in cazul acestui sindrom. Daca apar date anormale, in special privind leucocitele, pacientul ar trebui investigat mai amanuntit deoarece exista riscul de aparitie a unor complicatii maligne limforeticulare. In diagnosticarea sindromului Sjogren, ca si in cazul altor boli autoimune, de importanta esentiala este determinarea autoanticorpilor. Astfel, cel mai frecvent se vor descoperi: - Factor reumatoid prezent (este important atat in diagnosticare cat si in stabilirea unui prognostic - daca un factor reumatoid anterior pozitiv se negativeaza in timp, este un indiciu pentru aparitia unui limfom); - Anticorpii specifici sindromului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antiantigenului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindrom Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensibili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt pozitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei cu sindrom secundar; - Anticorpii antifosfolipidici sunt prezenti la unii pacienti si sunt insotiti si de manifestari clinice mai grave (avort spontan, accidente trombotice). In vederea diagnosticarii cu exactitate a sindromului Sjogren, pacientului ii vor fi efectuate cateva teste foarte specifice. Acestea vor determina fluxul secretiei lacrimale, vor investiga functia glandelor salivare si vor consta chiar in recoltarea de material bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica.

Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Exista doua variante ale acestui test, Schirmer I si Schirmer II. Testul Schirmer I utilizeaza o banda subtire de hartie de filtru care va fi plasata la nivelul pleoapei inferioare pentru cateva minute. Ulterior, dupa 5 minute, medicul va masura exact, in mm, cat din hartie este imbibata cu lacrimi. Testul Schirmer II presupune stimularea secretiei lacrimale prin introducerea intranazala a unui betisor cu vata. Secretia va fi apoi masurata similar, prin masurarea mm udati. De cele mai multe ori se foloseste una din aceste metode, insa daca rezultatele sunt neclare se pot utiliza combinat. In mod normal, la un adult tanar sanatos vor fi udati aproximativ 15 mm. Deoarece se considera ca hipolacrimatia poate sa apara o data cu imbatranirea, la 33% din populatia varstnica imnuierea va fi mai redusa (10 mm in 5 minute). Pacientii cu sindrom Sjogren vor avea un rezultat net inferior, de doar 5 mm (sau mai putin) la 5 minute. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pentru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea xerostomiei. Sialochimia presupune recoltarea de mostre din saliva si investigarea continutului acestora. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate fi mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia salivara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utilizat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare directa a xenoftalmiei. Testul presupune picurarea de solutie coloranta in sacul conjunctival (o picatura in fiecare ochi). Substanta se va distribui apoi uniform si se va fixa in zonele cu leziuni. Urmeaza clatirea ochiului cu ser fiziologic si investigarea atenta la lampa cu fanta, pentru a se detecta unde s-a fixat colorantul. Daca leziunile sunt importante, substanta poate fi vizibila si cu ochiul liber. Zona colorata este si zona afectata, desigur. Roz bengal este o substanta cu proprietati speciale care se fixeaza pe zonele cu protectie mucoasa foarte redusa, sau cu leziuni epiteliale. Datorita complexitatii testului, acesta este cel mai bine realizat de catre un oftalmolog. In prezent, cea mai eficienta metoda pentru diagnosticarea sindroului Sjogren este biopsierea glandelor salivare. Se prefera biopsierea

glandelor mici. Se va efectua o incizie foarte fina la nivelul buzei inferioare de unde se va extrage un fragment tisular foarte redus, care apoi va fi analizat la microscop. Pentru ca analiza sa poata fi efectuata, in fragmentul trimis laboratorului trebuie sa fie minim 4 lobuli glandulari. Un aspect sugestiv pentru sindromul Sjogren include existenta unor agregate de minim 50 de limfocite, cu minim 1 agregat limfocitar la fiecare 4 mm 2 examinati, inlocuirea acinilor normali cu limfocite, precum si alte modificari. Tratament Sus Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu. Tratamentul initial Prin administrarea unui tratament corect, simptomele pot fi tinute sub control. Acestea, chiar daca sunt adesea foarte deranjante, nu sunt dizabilitante, iar pacientii pot lua masuri care sa le reduca impactul asupra starii generale. Cele mai recomandate masuri ce pot fi luate la domiciliu includ: - Utilizarea lacrimilor artificiale, astfel incat ochii sa nu fie privati de secretia fiziologica; - Utilizarea salivei artificiale care sa impiedice aparitia senzatiei de gura uscata si a complicatiilor acesteia; - Consumul unor dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tigara), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de lezare a ochilor;

De aceea. . prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice.Prevenirea instalarii oboselii.Ameliorarea simptomelor gastrointestinale. dupa fiecare masa si prin utilizarea zilnica a atei dentare..Aplicarea repetata a lacrimilor artificiale sau a salivei artificiale. Printre cele mai practice sfaturi se numara: . .Utilizarea de lubrifianti vaginali. prin evitarea expunerii la vant. ori de cate ori pacientul simte nevoia. fum (inclusiv fum de tigara).un periaj zilnic corect. . Tratamentul ulterior Evolutia sindromului Sjogren variaza semnificativ de la individ la individ. . prin mentinerea unei umiditati corespunzatoare in aerul din incapere si prin aplicarea repetata a unor creme hidratante. substante chimice industriale. sau la alti iritanti din mediu.Prevenirea aparitiei unor leziuni corneene.Prevenirea unor probleme stomatologice (in principal a cariilor dentare).Controlul durerilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paracetamolului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprofen). prin odihna si relaxare. . Xerostomia si xeroftalmia sunt printre cele mai deranjante simptome. chiar toata viata. .Prevenirea aparitiei unor probleme de natura stomatologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fiecare masa) si prin utilizarea atei dentare. in principal a acestora. . . printr.Ameliorarea problemelor respiratorii si manifestarilor tegumentare. In cele mai multe cazuri pacientii se confrunta cu simptomele bolii timp indelungat. mai ales daca este vorba de boala de reflux. si recomandarile specialistilor se adreseaza ameliorarii.Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de pauze. exercitii de relaxare. .

Majoritatea includ metilceluloza sau dextran. ele se pot mentine mai mult sau mai putin la suprafata ochiului. Se pot utiliza cu succes si creme special concepute si adresate acestei grupe de pacienti. sau chiar se agraveaza.uri de genul omeprazol. lansoprazol) si blocantii H2 (precum ranitidina. Pilocarpina este utilizata tot pentru a stimula secretia glandelor exocrine. .. Pilocarpina. In timpul utilizarii pacientii pot descrie un disconfort local. poate interfera cu alte medicamente.Ameliorarea tulburarilor gastrice. ameliorand astfel semnificativ simptomele. anume greata. cel mai probabil medicul va recomanda un tratament medicamentos mai agresiv. Cele mai recomandate sunt inhibitoarele de pompa de protoni (IPP. studii recente il indica si pentru ameliorarea xeroftalmiei. ceea ce trebuie interpretata ca reactie alergica la excipienti. . Administrarea sa este insa restransa datorita efectelor secundare care pot sa apara. varsaturi. care sa fie mult mai eficient in combaterea acestor probleme. tulburarea acuitatii vizuale. prin administrarea de antiacide si protectoare gastrice.Lacrimi artificiale. cefalee. Preparatele disponibile pot inlocui stratul natural protector de lacrimi. . Desi cevimelinul este utilizat in special pentru combaterea xerostomiei. diaree. prin utilizarea unui umidificator care sa confere aerului din incapere anumite proprietati ce pot impiedica agravarea simptomelor.Ameliorarea problemelor cutanate si respiratorii. fiind recomandata cand terapia locala nu aduce imbunatatiri semnificative sau cand este necesara terapia sistemica.Cevimelim (sub forma de capsule) sau pilocarpina (tablete). Cevimelin este o substanta cu proprietati parasimpatomimetice si un antagonist al receptorilor muscarinici care se utilizeaza de multi ani cu succes in tratamentul sindromului Sjogren. . diaforeza. eruptii tegumentare. .Asigurarea unei lubrefieri vaginale adecvate la fiecare contact sexual prin aplicare de geluri si creme speciale. In cadrul tratamentului specific se pot administra urmatoarele medicamente: astfel. desi eficienta pentru sindromul Sjogren.Controlul durerii prin administrarea de analgezice obisnuite (de tipul acetaminofenului sau antiinflamatoarelor nesteroidiene). si poate creste riscul de aparitie a anomaliilor de conducere atrioventriculara daca pacientul este in tratament cu beta blocante. cu irita acuta sau cu glaucom. In cazul in care simptomele nu se amelioreaza prin aplicarea acestor sfaturi practice. In functie de substantele care sunt incluse in compozitia fiecarui preparat. pentru controlul xeroftalmiei se pot prescrie: . famotidina). creme cu proprietati hidratante. Pilocarpina este contraindicata pacientilor cu astm necontrolat terapeutic. Ea poate stimula secretia glandelor salivare si lacrimale.

Produsul poate fi administrat fara precautii speciale. Pacientii trebuie sa fie atenti insa sa nu pulverizeze spray-ul in ochi. Astfel de creme sunt destinate in special femeilor aflate la menopauza. . sorbitol si saruri care pot lubrefia si umezi cavitatea bucala. Se pot folosi paste de dinti speciale sau apa de gura imbogatita cu fluor. medicul poate recomanda utilizarea unor creme speciale pe baza de estrogeni in cazul in care lubrefiantele uzuale nu sunt utile si dispareunia persista. blefarita.Produse de uz stomatologic care sa contina fluor astfel incat sa fie asigurata o protectie optima impotriva cariilor dentare si altor complicatii. care si.deoarece poate precipita simptomele si poate agrava evolutia.Stimulante ale secretiei salivare.Medicamente antifungice care pot combate cu succes candidoza bucala ce poate complica uneori sindromul. Se recomanda aplicarea sprayului direct in gura. Este foarte important ca pacienta sa fie atenta si sa observe daca apar secretii . edem. cum ar fi pilocarpina sau cevimelinul. De retinut ! Este foarte important ca pacientii cu xerostomie si/sau xeroftalmie sa evite administrarea unor tratamente pe baza de antihistaminice. secretie purulenta. Pentru tratamentul medicamentos al xerostomiei se pot administra: .Saliva artificiala: acest produs contine metilceluloza. In cadrul tratamentului destinat ameliorarii uscaciunii vaginale. . .Antibiotice cu aplicare topica sunt recomandate in special daca apar semne de infectie: roseata conjunctivala.Daca xeroftalmia nu este ameliorata prin administrarea de lacrimi artificiale se pot utiliza picaturi continand ciclosporina oftalmologica.au demonstrat deja eficienta in ameliorarea xerostomiei. . insa utilizarea lor poate fi largita. . care pot agrava foarte mult simptomele. neinteractionand cu alte tratamente locale sau sistemice.

semne ale unei eventuale candidoze vaginale. tratamentul trebuie sa fie mult mai specific.vaginale modificate sau prurit genital. Daca actiunea lor nu este suficienta. Pacientii sunt sfatuiti sa respecte recomandarile facute de catre medici si sa discute cu acestia ori de cate ori apar agravari ale simptomelor sau chiar simptome noi. pacientul confruntandu-se cu simptomele toata viata. Medicii incerca insa sa controleze simptomele. Reactiile adverse ale terapiei sistemice impun o astfel de prudenta. Aprecierea afectarii oculare trebuie facuta de catre un oftalmolog. si durerile persista. Efortul terapeutic este insa unul complex si combinat. in ciuda tratamentului. gastroenterologi. Tratamentul sindromului nu este unul curativ. deci nu se poate sti impotriva carui agent trebuie directionat un astfel de tratament. Exista foarte multe variabile de care trebuie sa se tina cont. pe baza de hidroxiclorochina. Tratamentul artralgiilor se poate face prin administrarea de antiiflamatoare nesteroidiene. Instituirea tratamentului se va face apoi prin corelarea simptomelor cu datele obtinute la examenul fizic. . In cazul in care artrita apare in cadrul poliartritei reumatoide ce se asociaza sindromului Sjogren. intru-cat nu se cunoaste cu precizie cauza. fiecare organism avand un raspuns diferit la tratament. stomatologi. Sindromul Sjogren ramane insa o afectiune cu caracter cronic. Este foarte important de precizat faptul ca administrarea unui tratament medicamentos specific este realizata doar dupa o atenta examinare a fiecarui pacient in parte. oftalmologi. In realizarea unei scheme terapeutice eficiente sunt implicati medici din diverse specialitati: reumatologi. medicul poate recomanda un tratament sistemic al artritei. In cazul in care tratamentul nu mai este eficient inseamna ca afectiunea a evoluat si schema terapeutica trebuie regandita. Evolutia sindromului Sjogren variaza foarte mult si ea nu poate fi prevazuta nici macar de catre specialisti. astfel incat viata pacientilor sa isi reia cursul normal iar sindromul sa nu interfere foarte mult cu activitatile zilinice.

Se pot administra in aceasta situatie ciclofosfamida. a glaucomului si a diabetului. Medicamentele din aceasta clasa sunt insa mult mai numeroase si ele pot fi administrate combinat.Agenti modificatori ai bolii sunt recomandati in tratamentul artritei asociate sindromului Sjogren. administrati in special pentru ameliorarea durerilor articulare si mialgiilor. Astfel de medicamente pot creste semnificativ riscul de hemoragii sau de infectii si au un dovedit efect mielosupresor. cresterea riscului de aparitie a infectiilor (prin reducerea capacitatii organismului de a se apara). precum si alte manifestari care apar in cadrul sindroamelor insotitoare pot ridica anumite probleme terapeutice.Pe masura ce apar complicatii tratamentul va fi mai complex. Artralgiile. Din acest motiv terapia cu corticosteroizi trebuie rezervata doar anumitor situatii. Dozele trebuie ajustate permanet. astfel incat sa isi potenteze sau sa isi completeze efectele terapeutice. fiind efectuate asupra glandelor salivare sau asupra canalelor lacrimale (in cazul in care apar obstructii care interfera cu drenarea secretiilor).Agenti alchilanti sunt recomandati daca sindromul Sjogren se complica cu probleme organice majore. se poate ajunge chiar si la diverse interventii chirugicale. Acestea sunt de cele mai multe ori minore. daca aceasta nu raspunde la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).Corticosteroizi. Din aceasta grupa face parte hidroxiclorochina. cum ar fi aparitia bolii interstitiale pulmonare. . de tipul prednisonului. atent sectionate si trebuie realizata doar pe termen scurt. Daca situatia o impune. . Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este insa grefata de numeroase reactii adverse. printre care aparitia osteoporozei. . iar starea de sanatate si efectul tratamentului asupra organismului trebuie investigate si ele periodic. Abordarea lor este adesea mai agresiva si include administrarea unui tratament ce poate include: . iar medicamentele vor avea o actiune mai intensa (insa si efecte secundare mai importante). un antimalaric eficient in astfel de situatii. agent alchilant cu proprietati imunosupresoare.

Desi substanta nu prezinta interactiuni cu alte medicamente.. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi practice pe care specialistii le indica pacientilor. substanta recomandata in special pentru ameliorarea xeroftalmiei. Printre acestea se numara infliximab. O serie de substante care pot modula functia sistemului imun. insa deocamdata nu s-a stabilit siguranta sa in administrare pentru sindromul Sjogren. insa pacientii isi pot ameliora simptomele daca respecta anumite recomandari medicale. sa nu efectueze activitati fizice epuizante si sa adopte o dieta echilibrata. utilizate deja in alte afectiuni de tesut conjunctiv. mai ales daca se documenteaza existenta anticorpilor antifosfolipidici. pentru a se determina daca ele pot fi utilizate si in sindromul Sjogren. iar pericolul de inducere a unor leziuni si malformatii congenitale poate fi prezent. ea nu trebuie administrata femeilor insarcinate deoarece riscul asupra fatului inca nu s-a stabilit cu precizie. este foarte important ca pacientii sa se odihneasca din plin.Substante imunomodulatoare care pot regla activitatea unor factori imuni implicati in stimularea si intretinerea procesului inflamator sistemic. Se poate administra ciclosporina. specialistii fiind optimisti in gasirea unor noi si noi substante cu actiune terapeutica. astfel . Tratamentul la domiciliu Sindromul Sjogren este o afectiune ce nu poate fi tratata prin masuri luate la domiciliu. acestea putand imbunatati calitatea vietii si reduce modul in care simptomele influenteaza activitatile zilnice. Trebuie stablit raportul risc beneficiu in acest caz si ulterior se va putea stabili daca o astfel de substanta este eficienta sau nu. Ciclosporina nu trebuie administrata pacientilor cu infectii oculare si nici celor cu keratita herpetica. adalinumab. In anumite cazuri pacientilor cu sindrom Sjogren le este recomandat un tratament antitrombotic pe termen lung. De retinut ! In prezent sunt in desfasurare numeroase studi clinice care si. Pe langa acestea. sunt incluse in studii. Se pare ca interferonul alfa poate stimula productia salivara.au propus sa investigheze posibile scheme de tratament utile in sindromul Sjogren.

pacientul trezindu-se mai frecvent in timpul noptii pentru a se duce la toaleta. pacientii sunt sfatuiti: .Sa se protejeze de iritantii din mediu: frig.Sa evite sa foloseasca produse cosmetice. curent. nutrienti si vitamine esentiale. Exista riscul ca dupa primele aplicari unguentele sa reduca din acuitatea vizuala a pacientului. pacientii pot: . . deoarece ele favorizeaza deshidratrea generala a organismului. Sunt recomandate formulele care sa contina cei mai putin excipienti. . astfel incat sa nu existe un risc de aparitie a unui disconfort ocular care sa impuna oprirea aplicarii. si cu siguranta se va gasi una care sa fie utila fiecarui pacient in parte. dar mai frecvente. insa acest efect dispare pe masura ce ochiul se obisnuieste. praf. de vant si de praf. rimel. . Sunt recomandate acadele si bomboanele fara zahar (zaharul poate favoriza aparitia cariilor dentare si a candidozei bucale). Licihidele pot fi sorbite si in inghituri mici.Sa consume cat mai multe lichide in cursul zilei. Pe timpul noptii este util daca isi pun un pahar cu apa aproape (langa pat). . . Exista lacrimi artificiale disponibile in doze de unica folosinta. inghetata sau acadele care sa stimuleze secretia salivara. astfel incat sa evite aparitia deshidratarii. fapt ce se va repercuta negativ asupra simptomelor sicca din cadrul sindromului.Sa evite medicamentele cu actiune antihistaminica. ori de cate ori este nevoie. . au o consistenta mai crescuta si protejeaza ochii chiar si in timpul somnului. unele mai eficiente decat altele.acestea se aplica seara la culcare. .incat organismul sa nu fie privat de elemente minerale. sau pacientii pot consuma cuburi de gheata.Sa aplice lacrimile artificiale de mai multe ori pe zi.Sa utilizeze unguentelor oftalmice nocturne . Pentru evitarea agravarii xerostomiei.Sa foloseasca ochelari de soare cat mai mari pentru a se proteja de soare. a antidepresivelor si diureticelor. Trebuie precizat insa ca prin consumul unor cantitati mai crescute de lichide apare si nicturia. Exista foarte multe formule de lacrimi artificiale. anticolinergica.Sa evite fumul de tigara si locatiile in care se fumeaza. astfel incat sa se evite contaminarea bacteriana si aparitia unor infectii. Pentru evitarea agravarii simptomelor oculare. farduri. umiditate redusa.

Nu este recomandat stersul energic cu prosopul. desi majoritatea specialistilor recomanda chiar 50). pentru ca medicul sa poata observa evolutia problemelor dentare si sa poata trata prompt complicatiile.Utilizarea cremelor si unguentelor hidratante.Sa utilizeze spray-urilor cu saliva artificiala care formeaza un strat hidratant si protector la nivelul cavitatii bucale. nu doar dimineata. prin haine cu maneca lunga (dar care sa fie confectionate din materiale naturale). pielea trebuie protejata prin creme speciale.Evitarea bailor lungi.Sa se prezinte cu regularitate la controale stomatologice.Sa isi administreze conform recomandarilor medicului un tratament corespunzator impotriva candidozei bucale (daca aceasta a aparut). . mai ales in absenta aplicarii unei creme cu factor de protectie solar (minim 30. . . De asemenea. prin palarii cu boruri largi si ochelari de soare.Evitarea expunerii la soare puternic. ori de cate ori pacientul isi simte tegumetul uscat. care favorizeaza deshidratarea pielii. Sunt recomandate mai mult dusurile. Acestea se pot aplica de mai multe ori pe zi. si se prefera utilizarea unor sapunuri sau geluri de dus hidratante. Pielea pacientilor cu sindrom Sjogren este foarte sensibila la radiatiile solare. Dupa dus se pot aplica creme si uleiuri care sa mentina starea de hidratare. Pentru evitarea agravarii manifestarilor tegumentare. se recomanda ca pacientii sa utilizeze si ata dentara si apa de gura (eventual imbogatita cu fluor. Pacientii sunt sfatuiti sa evite soarele intre orele 10 dimineata si 16. pantaloni lungi. . se recomanda: . . ..Sa isi perieze dintii dupa fiecare masa (sau cel putin dimineata si seara) pentru a evita aparitia cariilor dentare (acestea fiind o adevarata problema in cazul pacientilor cu sindrom Sjogren). ci mai degraba uscarea prin tamponare usoara. pentru o protectie anticarii suplimentara).Sa evite medicamentele care pot agrava senzatia de xerostomie. In cazul in care este necesara o iesire din casa in acest interval. .

. se recomanda: . eructatiile si senzatia de disconfort gastric care poate sa apara. astfel incat sa nu fie favorizat refluxul gastro .Supozitoare vaginale care pot fi introduse anterior actului sexual.Pentru evitarea agravarii simptomelor respiratorii.Utilizeze creme si geluri lubrefiante disponibile in farmacii. Acestea pot ameliora semnificativ pirozisul. . Exista numeroase metode pentru realizarea lubrefierii. Astfel. precum inhibitorii pompei de protoni: omeprazol.Ridicarea pernei sau a capului patului cu aproximativ 15 cm. riscul de aparitie a unor infectii secundare folosirii lubrefiantilor este mai redus in acest caz.Lubrefianti organici.Geluri apoase continand celuloza si glicerina . care sunt recomandate femeilor aflate in perioada de perimenopauza sau menopauza. insa poate fi combatuta. Pentru evitarea agravarii simptomelor genitale.Lubrefianti pe baza de silicon. Pentru evitarea agravarii simptomelor digestive.Sa utilizeze ori de cate ori este necesar un spray nazal care sa contina apa si saruri ce pot ameliora congestia nazala aparuta prin deshidratare.Geluri pe baza de uleiuri si vaselina. lansoprazol.acestia sunt cei mai recomandati lubrefianti deoarece nu contin substante ce pot interfera cu procesele locale si nici nu modifica mediul intravaginal. deoarece nu pot sa mentina lubrefierea si umiditatea vaginului mai mult timp. pacientii pot sa: .esofagian in timpul . Se pot administra preparate eliberate fara prescriptie medicala. sau medicamente cu mecanism de actiune mai complex.Utilizeze un umidificator de aer (atat acasa cat si la serviciu) pentru a creste confortul general si a li se usura respiratia. Dispareunia datorata insuficientei lubrefieri este foarte frecventa in cadrul sindromului Sjogren. . cum ar fi preparatele pe baza de bicarbonat de sodiu.Administrarea de preparate antiacide. printre care: . femeile pot sa: . . Ei sunt recomandati exclusiv pentru acest rol. . Utilizarea lubrefiantilor vaginali poate reduce disconfortul aparut in cursul actului sexual. .

Oboseala de peste zi poate fi ameliorata daca noaptea pacientul se odihneste corespunzator. Printr.o dieta echilibrata si mese regulate organismul poate fi aprovizionat cu substante energetice. pacientii pot incerca un stil de viata cu mai mult sport. . . Printre astfel de medicamente se numara cele recomandate in tratamentul starilor anxioase. Oboseala ce poate insoti majoritatea simptomelor sugestive sindromului Sjogren poate sa aiba insa numeroase cauze.Reducerea aportului de cafeina. deoarece acestea spoliaza organismul de substante energetice si ii pot induce o stare de oboseala permanenta. impreuna cu prietenii si familia. in aer liber. Este mult mai sanatos daca timpul respectiv este petrecut afara.Respectarea meselor. . nicotina si alcool.Limitarea administrarii medicamentelor care pot induce senzatia de somnolenta. ceea ce ii stimuleaza functionarea corecta de-a lungul intregii zile. in special a micului dejun. . iar cele 8 ore necesare pentru refacere sa fie respectate.Reducerea orelor petrecute in fata televizorului sau a computerului.Consultarea unui medic in cazul in care simptomele gastrice persista sau se agraveaza. pacientul sa se adreseze medicului si sa ii prezinte aceasta problema. si al racelilor obisnuite. Este foarte important ca activitatile fizice sa fie alternate cu momente de relaxare. precum si starea de spirit. Nu este recomandata sistarea acestor tratamente decat daca si medicul curant considera ca este necesar. In plus. Este foarte important ca. . . Pentru evitarea aparitiei starii de oboseala se recomanda: . care le poate creste si rezistenta fizica. al durerilor. .Intreruperea activitatii ori de cate ori apare senzatia de oboseala. . in cazul in care ea se mentine chiar si dupa adaptarea stilului de viata si respectarea orarului de odihna. in timp.Respectarea unui regim dietetic echilibrat si a unui program regulat al meselor zilnice. deoarece poate influenta benefic intregul organism.Respectarea somnului de noapte. Este foarte important ca pacientii sa aibe un somn de noapte cat mai linistit.noptii.

Specialistii recomanda inotul ca un sport foarte bun pentru ameliorarea starii articulatiilor. insa are reactii adverse gastrice mult mai reduse comparativ cu AINS clasice. insa pacientii trebuie sa se prezinte la medic pentru ca ele sa fie diagnosticate. Acetaminofenul. In prezent exista numeroase optiuni terapeutice eficiente pentru tratarea acestor afectiuni coexistente.Oboseala poate fi un semn ce apare in numeroase boli cronice consumptive. . pentru un compus sau altul. administrate pentru probleme particulare si specifice. In cazul in care astfel de medicamente sunt incluse in tratamentul de fond al pacientului.Anticolinergice. In clasa medicamentelor ce trebuie evitate sunt incluse: . cel mai adesea ele trebuie inlocuite. Recomandari pentru sporirea confortului zilnic si pentru ameliorarea durerii si inflamatiei: .Antihistaminice. . In functie de componenta dominanta ce trebuie ameliorata (durere sau inflamatie) pacientii pot opta. care spoliaza organismul de rezervele sale energetice si care il fac incapabil sa raspunda in parametri optim sarcinilor zilnice. in special in piscine cu apa calduta. Dupa o zi in care au inotat. dupa sfatuirea cu medicul.Se poate administra acetaminofen in vederea inlaturarii durerii asociate artritei sau se pot folosi unguente pe baza de ibuprofen. o data ce diagnosticul de sindrom Sjogren a fost stabilit. Acestea sunt in general substante care pot determina deshidratarea si care reduc secretiile exocrine. compus analgetic cu structura diferita de antiinflmatoarele nesteroidiene nu este eficient si in combaterea inflamatiei. . Sindromul Sjogren poate creste riscul pacientilor de a se confrunta cu probleme endocrine. pacientii trebuie sa se odihneasca adecvat. in special ale tioridei (hipo sau hipertiroidism) si poate de asemenea. Medicamente cu risc Sus Exista o serie de medicamente ce pot interfera semnificativ cu evolutia sindromului Sjogren si pe care pacientii diagnosticati cu aceasta boala trebuie sa le evite. creste riscul aparitiei starilor depresive.

cel mai recomandat este sa se sfatuiasca in primul rand cu medicul care se ocupa de caz. dar nici bine.Antihipertensive. deoarece acesti compusi au proprietati antiinflamatorii recunoscute.Medicatie cardiaca (beta blocante). in special in amelioarea simptomelor sicca (xerostomie si xeroftalmie). Modul in care astfel de produse influenteaza organismul este complex si anumite afectiuni nu raspund favorabil la astfel de metode terapeutice. excipientii adaugati in . In plus. in timp ce altele pot avea chiar consecinte grave si sunt relativ periculoase si trebuie evitate. . .. Unele tratamente nu fac rau. Unele studii sugereaza ca aceasta are anumite beneficii.Antiparkinsoniene. .Diuretice.Antispastice. . . Terapii adjuvante Sus Terapiile traditionale si cele naturiste nu s-au dovedit utile in tratamentul eficient al sindromului Sjogren. medicul trebuie consultat.Decongestionante. In cazul in care pacientii doresc sa recurga la astfel de optiuni. Se pare ca si produsele bogate in acizi grasi omega 3 pot influenta benefic evolutia acestor simptome. .Tratamente pentru probleme ale vezicii urinare.Medicamente impotriva bolii Alzheimer. In cadrul terapiilor traditionale este inclusa si acupunctura.Antidepresive. De retinut ! Inaintea instituirii oricarui tratament naturist sau alternativ. . .

Infectii ale glandelor parotide . este important ca pacientul sa nu exagereze si sa il administreze doar conform recomandarilor producatorului si in doza sugerata. In cazul in care produsul dorit este vizat si de catre medic. . cum ar fi lupus eritematos sistemic. durere localizata. In cazul in care apar complicatii ca urmare a evolutiei.Aparitia pseudolimfoamelor si a limfoamelor non .Aparitia sindromului antifosfolipidic. prognosticul este similar cu al altor pacienti care sufera de afectiunea respectiva (de exemplu lupus eritematos. Streptococul sau Pneumococul.Hodgkin (incidenta lor este de aproximativ 5%).Dezvoltarea unor tumori ale glandelor parotide. Semne sugestive pentru o astfel de complicatie sunt agravarea simptomelor. iar perioada medie care trece de la diagnosticarea sindromului si aparitia limfomului este de 7.de cele mai multe ori agentii bacterieni incriminati sunt Stafilococul. deoarece fatul este foarte sensibil la orice agent extern si malformatiile pot avea numeroase cauze. tablete sau plantele din care sunt facute ceaiuri si suplimente nutritive pot fi foarte suspecte. Aceasta recomandare este adresata in special femeilor insarcinate. manifestat clinic prin devoltarea de episoade trombotice recurente. unele chiar asa zis “naturale”. . limfoame) si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii ce pot insoti evolutia sindromului Sjogren includ: . eritem si tumefactie parotidiana.numeroase creme. . Ambalajul produsului trebuie prezentat medicului pentru ca acesta sa poata aprecia daca exista ceva in continutul lui ce este periculos. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor diagnosticati cu sindrom Sjogren este in general favorabil. poliartrita reumatoida.5 ani.Aparitia altor afectiuni de natura autoimuna. . .

pacientii pot fi chemati lunar la control.Majoritatea pacientilor cu sindrom Sjogren trebuie sa se prezinte periodic la consult. Daca apar insa complicatii si medicul considera necesar. controalele pot fi efectuate la 6 luni. Uneori strabismul este numit si "ochi-incrucisati". Strabismul . musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi directie si in acelasi timp a ambilor ochi. "privire crucisa". Cauze 3. In mod normal. De cele mai multe ori vizitele la medic trebuie efectuate la 3 luni. In acest caz. ochii nu mai sunt centrati corect si creierul are dificultati in suprapunerea celor doua imagini ce provin de la fiecare glob ocular. Cel mai adesea apare in copilarie. iar in cazul in care boala se stabilizeaza sub tratament.privirea incrucisata Generalitati Sus Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Generalitati 2. Cuprins articol 1. Strabismul apare atunci cand musculatura oculara nu mai functioneaza corect pentru coordonarea miscarilor oculare. Simptome .

Tratament Cauze Sus Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. care antreneaza o stanjenire a vederii de aproape). boala Graves (boala autoimuna a glandei tiroide care determina hipertiroidie). Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. Simptome Sus Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul acestora. Cele mai frecvente semne vizibile sunt : . Diagnostic 5. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. Investigatii 6.globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) .globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp .privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare . desi se pare ca acesta se intalneste mai frecvent in unele familii. ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare a ochiului.4. accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase.inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect .

In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului.vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului). de obicei se insoteste de vedere dubla. o perioada mai lunga de timp. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). . este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu.vedere incetosata . cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. La adulti. se recomanda consultul unui medic de specialitate. De obicei simptomele sunt tranzitorii.oboseala ochilor . accidentului vascular cerebral (AVC).impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. pot fi prezente sau absente. pentru vederea unui obiect. Daca vederea dubla persista. In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati..sensibilitate la lumina puternica . dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. De asemenea. In cazul in care vederea dubla persista. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: . Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. pana la varsta de 4 luni. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic. medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM).

cat de mult este deviat ochiul . in sus sau in unele cazuri rotator) . Medicul poate intreba parintii daca nu au observat copilul privind crucis sau inchizand un ochi.cand apare deviatia anormala (este prezenta permanent sau apare doar atunci cand copilul priveste intr-o anumita directie) . adesea doar uitandu-se la privirea acestuia. Medicul poate diagnostica strabismul la un copil. In cadrul examenului oftalmologic. aceasta fiind recomandata de fiecare data cand apar probleme legate de afectarea vederii. Investigatii Sus Investigatiile pentru strabism sunt facute fie de un medic specialist oftalmolog sau in unele cazuri de optometrician. Uneori sunt necesare unele analize pentru a determina daca nu este prezenta de fapt o alta afectiune. strabismul sau alte afectiuni ale vederii la copii cu varsta sub 5 ani.care dintre ochi este afectat (sau daca sunt afectati ambii ochi) . ca de exemplu ambliopia. Academia Americana de Oftalmologie recomanda ca toti copiii sa faca un consult la medicul pediatru. Uneori este evident ca ochii nu sunt orientati in aceeasi directie si in acelasi timp. inclinand sau rotind capul sau impiedicandu-se de diverse obiecte aflate in calea sa. medicul de familie sau medicul specialist oftalmolog la aproximativ 6 luni. medicul urmareste: .directia in care ochiul este orientat (spre interior. exterior.Diagnostic Sus In urma unor studii se recomanda efectuarea unui screening pentru a detecta ambliopia. o . Examinarea oftalmologica se recomanda la orice varsta.daca copilul foloseste acelasi ochi pentru a-si concentra privirea pe un obiect sau se misca in fata si in spate. folosind unul cate unul ochii.

folosirea ocluzorului. ambliopia este putin probabil sa se dezvolte. astfel ca acel ochi nu se dezvolta corect. Diagnosticarea si tratarea ambliopiei care apare ca urmare a strabismului precoce. tratamentul medicamentos. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. la inceputul tratamentului pentru strabism. cu cat este mai tanar copilul. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. Daca strabismul apare doar uneori sau atunci cand copilul schimba ochiul folosit pentru focalizarea obiectelor. De asemenea. Tratament Sus Tratament . Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei.afectiune oculara denumita si "ochi lenes". centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia.Generalitati Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. in care un ochi nu este folosit suficient pentru formarea imaginii la nivelul cortexului cerebral. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. acestia nefiind centrati. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. In general. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. Ocluzarea (acoperirea) ochiului . tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. In cazul in care exista deja ambliopie. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. exercitiile globilor oculari. poate preveni pierderea definitiva a vederii. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma.

Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare. se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. exercitiile oculare. Atropina si alte substante midriatice. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. . Cu toate acestea. Acesta este un tratament controversat. Uneori. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea.Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes). de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. Exercitiile oculare Ocazional. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. de obicei sub forma de picaturi. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata.

Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. Desi foarte rar.prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior. In timpul interventiei chirurgicale. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. se pot realinia globii oculari. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. Tratament ambulator (la domiciliu) . medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. Cu toate acestea. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. amelioreaza vederea dubla. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii.

O hemoragie retiniana este o scurgere sangvina situata in retina. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. se deosebesc mai multe feluri de hemoragie intraoculara. O hemoragie retiniana poate genera o hemoragie intravitroasa. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. Nu se cunoaste vreun mijloc care sa . Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. face tratamentul mai putin eficient. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. hemoragiile periferice fara alterarea vederii pot sa treaca neobservate. doar examenul fundului de ochi cu lampa cu fanta poate permite decelarea lor. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp. parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). de un diabet sau de o degenerescenta a retinei legata de varsta sau de miopie. Hemoragie intraoculara Efuziune sangvina intr-una din diferitele parti ale ochiului.In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. In plus fata de afectarea vederii copilului. In plus. hemoragia retiniana . de o hipertensiune arteriala. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. fata de imbunatatirea vederii copilului. O hemoragie retiniana poate fi cauzata de o ocluzie a unei vene care dreneaza sangele retinei. Dupa localizare. Ea se manifesta printr-o scadere a vederii atunci cand este destul de importanta si cand priveste polul posterior al retinei si macula. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia.

Atunci cand aceasta intindere survine in urma unui traumatism.Este o scurgere sangvina amplasata sub conjunctiva. nici scadere a acuitatii vizuale. Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. membrana transparenta care acopera albul ochiului. corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). care este format din iris (irita). atingand limbul (limita dintre cornee si sclerotica). Ea se resoarbe in ambele cazuri fara tratament in aproximativ doua saptamani. adesea nu este vazuta limita posterioara si este important sa se verifice starea altor structuri oculare.faca sa dispara acest tip de hemoragie.uveita posterioara (panuveita). iar descoperirea este adesea intamplatoare. O intindere de un rosu. Episoadele repetate pot traduce o slabiciune locala a vaselor conjunctivale sau o tensiune arteriala crescuta de care nu se stie. insa. . Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior. aprins uniform. a unor varsaturi repetate. O hemoragie subconjunctivala se poate produce spontan. fie prin cresterea presiunii venoase sau in cursul unui puseu de hipertensiune arteriala. localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana). apare. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal.uveita anterioara . in: . fie ca urmare a unei chinte de tuse. posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. Hemoragia subconjunctivala . Nu se manifesta nici durere. mai mult sau mai putin extinsa. Ea mai poate fi cauzata de tulburari ale coagularii.

Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). "ca seul de oaie". mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. Cuprins articol 1.Uveita mai poate fi clasificata astfel: . Cauze 4. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. Generalitati 2. precipitatele keratinice sunt mai mici. cauza primara este infectia.uveita acuta sau cronica . In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. In general. in toate formele de uveita anterioara. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. Diagnostic 3. Practic.uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa. In uveita negranulomatoasa. . Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. In cazuri rare. si se pot observa noduli la nivelul irisului. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. iar nodulii irisului lipsesc.

colita ulcerativa . In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. In cazurile severe. cu durere unilaterala. ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate. Boala Behcet produce atat uveita anterioara. Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. fotofobie si diminuarea vederii.sindrom Reiter . cu modificari marcate ale vaselor retiniene. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei.psoriazis .boala Crohn. Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . cat si uveita posterioara.Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare.sacroileita . Afectarea bilaterala este obisnuita. Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. cu hipopion recurent. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut. hiperemie. Acestea includ: . opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene.spondilita anchilozanta . Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase. leziunilor inflamatorii ce implica macula. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. edemului macular.

Candida.. hipoacuzie) . Tratament Sus . Dezlipirea de retina.oftalmia simpatica.sarcoidoza (afectare bilaterala) . adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara. polioza .virusul herpes zoster . Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: .micobacteriile . tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita.Criptococcus . sprancene sau par depigmentate . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita.Toxoplasma .sifilis .sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie.virusul citomegalic . Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare.tuberculoza pulmonara .vitiligo. Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper).virusul herpes simplex .gene.toxoplasmoza .

De regula. Frecventa crescuta a acestora este datorata in principal pozitiei anatomice a ochiului. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni. este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare. Traumatismele oftamologice Generalitati Sus Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizeaza printr-o mare varietate de cauze. Aproximativ 1 din 20 de consulturi oftalmologice este pentru un traumatism ocular. dilatarea pupilara nu este necesara. Unele sunt minore si se pot vindeca prin aplicarea unui simplu tratament si a unui pansament local. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. manifestari clinice si severitate. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. in special al celor negranulomatoase. Uneori. in timp ce altele sunt complexe si pot fi chiar cauza de pierderea vederii la ochiul afectat. In general. pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici. Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. . prognosticul uveitelor anterioare. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. In general.

metal. contuzii.Acesta este foarte expus incidentelor traumatice. Simptomatologie 4. doar un procent redus din totalitatea cazurilor au afectare profunda a structurilor (si prognostic rezervat). Complicatii Cauze Sus Cele mai des intalnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucati de lemn. eroziuni. aschii. mingi de tenis. Consultarea unui specialist 5. sau contuzii. insa. corpi straini. Din punct de vedere medical. precum si principiile diagnostice si terapeutice. din fericire. care nu sunt penetrante si afectarea este . Cauze 3. artificii. Cele mai multe sunt traumatisme superficiale. Prognostic 9. fluturasi de badminton. abraziuni. Consultari ulterioare 7. Cuprins articol 1. acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri. Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plagi). Tratament 6. sageti. pietre. In cele ce urmeaza sunt prezentate si descrise cele mai frecvente tipuri de traumatisme oculare. plagi. sticla. Prevenire 8. Generalitati 2. in care este intrerupta integritatea epiteliului cornean si structura ochiului este afectata in profunzime.

Arsurile sau traumatismele chimice pot sa apara si in cazul contactului ochiului cu spray de par. cremelor. Situatiile sunt mai rare. cu atat prognosticul pacientului este mai rezervat. fara sa lase sechele importante. simptome ce se rezolva relativ usor. Cele mai periculoase substante din aceasta categorie sunt insa cele alcaline. Arsurile termice sunt cauzate de flacari care vin in contact cu ochiul. in accidente lalocul de munca (in cazul pacientilor care nu au un . amoniac. electrice si chiar cu ultraviolete. specialistii ii recomanda: . Ele au o mare putere de a penetra in tesuturi si ca urmare pot leza profund epiteliul si cornea. insa apar mai ales in incendii. Sunt descrise arsuri chimice.mai superficiala.Sa se prezinte imediat la medicul specialist oftalmolog deoarece este foarte importanta indepartarea substantei chiar in primele minute de la contact pentru a se evita aparitia complicatiilor. . Ele pot determina aparitia unei reactii locale insotita de inrosirea ochiului si hiperlacrimatie. spray paralizant. 1. Arsurile chimice sunt rezultatul contactului direct dintre ochi si o substanta nociva. in explozii. si chiar gazului lacrimogen. Este cazul sapunului. prin frecatul ochilor cu mainile contaminate se poate transfera o cantitatea suplimentara de substanta chimica in ochi. conjunctiva si structurile subiacente lor. In cazul in care pacientul vine in contact cu astfel de chimicale. in functie de tipul agentului etiologic. si se poate instala ischemie locala importanta. Cu cat leziunea chimica este mai extinsa. Unele substante nu sunt capabile sa determine leziuni foarte extinse sau cu risc vital pentru ochi. de vapori de apa fierbinte sau de lichide fierbinti.Sa nu se frece la ochi deoarece astfel se poate extinde substanta pe intreaga suprafata oculara. In plus. termice. Arsurile Exista mai multe tipuri de arsuri. var. Substantele alcaline sunt continute in soda caustica.

echipament de protectie adecvat necesitatilor). insa nu trebuie ignorat. Astfel pleoapele reusesc sa mai protejeze sensibila suprafata oculara. Ele sunt produse in diverse situatii. si nu apar complicatii sau sechele care sa interfere cu corecta functionare a ochiului. ramuri de copac sau aschii sau in momentul in care pacientul este lovit in ochi (accidental sau voit). Daca arsura este insa profunda. 3. unele foarte frecvente si pacientul poate sa nu fie constient ca a suferit un astfel de traumatism deoarece simptomele pot fi foarte slab exprimate clinic. Perforatiile Sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat. 2.datorita faptului ca pacientul are tendinta reflexa de a inchide ochiul in momentul in care flacara se indreapta spre el. Arsurile cu radiatii ultraviolete pot sa apara chiar si la cateva ore de la expunere. Prin mecanism traumatic similar abraziunilor corneene poate sa apara si irita traumatica. ca de exemplu un pumn. Gradul de lezarea a suprafetei oculare este mai redus. Abraziuni si perforatii Abraziunile corneene se caracterizeaza ca fiind leziuni superficiale. Intensitatea simptomatologiei este moderata insa. se poate ajunge la complicatii corneene grave. corneean sau scleral. fie ca este vorba de cel conjunctival. cu frunze. Ele . Irisul este de fapt zona colorata a ochiului (contine un strat pigmentar specific) care este responsabila de reglarea cantitatii de lumina care ajunge la retina. Ele pot fi complicatii relativ frecvente in cazul pacientilor care folosesc lentile de contact pentru corectarea defectelor de vedere sau in scop cosmetic. care nu intereseaza structurile profunde si nici nu altereaza integritatea epiteliului corneean. Termenul descrie inflamatia de natura traumatica a irisului. deoarece ochiul este deosebit de sensibil la actiune lor. Irita traumatica poate fi rezultatul unor leziuni oculare directe cu un obiect bont. Cel mai frecvent abraziunile apar in urma contactului cu fire de praf grunjoase.

in functie de gravitate. Hifema si fracturi orbitare Hifema este termenul medical care descrie acumularea de sange in camera anterioara a ochiului. Pacientii pot ramane cu sechele importante in urma acestor tipuri de traumatisme. cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale deoarece in urma lor. aschii. Afectiunea se poate complica in timp. Fractura poate interesa atat peretii cat si podeaua orbitei. pot afecta serios functia ochiului. daca acumularea de sange nu este importanta. cu hemosideroza sau heterocromie (aparitia unor diferente de culoare la nivelul irisilor sau in cadrul aceluias iris) si chiar cu cresterea presiunii intraoculare.trebuie investigate foarte atent deoarece pot asocia leziuni profunde care. Corpi straini intraorbitali . Etiologia acestor traumatisme este multipla si include : contactul cu obiecte metalice zburatoare. iar daca forta care a produs leziunea este destul de puternica. parti din continutul orbitei pot fi impinse in sinusurile paranazale. 5. Fracturile orbitare apar in urma unor traumatisme foarte puternice si constau in fisurarea masivului osos facial in diverse grade. daca nu sunt tratate corect si la timp. Camera anterioara este de fapt spatiul plin cu lichid localizat intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. inclusiv a celor infectioase este ridicat in cazul in care pacientul nu se prezinta de urgenta la spital. Dintre aceste perforatii. globul ocular este deschis. si contine umorul apos. caderi de la inaltime. Hifema poate sa apara sub forma unor striatii sangvinolente sau sub forma unei acumulari sangvine la baza irisului sau a corneei. daca nu este tratata. incluzand diplopie si scaderea acuitatii vizuale. 4. insa de cele mai multe ori necesita tratament de specialitate. Cel mai adesea apare in urma traumatismelor nepenetrante si poate fi cauza de scaderea brusca si severa a acuitatii vizuale. Riscul de aparitie a complicatiilor locale precoce si tardive. In unele cazuri hifemele se pot resorbi in mod spontan.

6. Corneea este foarte sensibila si daca pacientul nu se protejeaza corespunzator de actiunea nociva a radiatiilor (in principal prin ochelarii de soare). sticla sau lemn care provine din mediul extern si ajunge in mod accidental in contact cu ochiul. Corpii straini intraorbitali sunt localizati in interiorul orbitei. aproape orice poate sa vina in contact cu el. determinand o simptomatologie specifica si o reactie locala menita sa protejeze ochiul de actiunea posibil daunatoare. iar profunzimea localizarii corpilor straini difera in functie de natura lor. in jurul lor sa se formeze un inel de rugina. Acesta trebuie si el tratat si indepartat dupa ce agentul traumatic in sine este scos. Simptomatologie Sus . Datorita pozitiei ochiului. In cazul corpilor starini de natura metalica exista posibilitatea ca dupa cateva ore. cat si prin diverse lampi . Keratita prin ultraviolete Keratita prin ultraviolete apare in urma expunerii ochiului la radiatii de acest tip (atat direct de la lumina solara. Pot fi si exceptii: corpi straini inclavati in cornee care trebuie excizati doar in sala de interventii.inclusiv lampile clasice de birou cu halogen). care au penetrat sau perforat epiteliul de la suprafata si au ajuns in structurile profunde. Corpii straini corneeni si conjunctivali sunt de cele mai multe ori in contact cu suprafata oculara fara sa penetreze efectiv epiteliul. plastic. Ei trebuie localizati foarte precis pentru ca excizia sa fie completa si astfel sa nu ramana vreun fragment intraorbital deoarece acesta se poate mobiliza si penetra ochiul.Prin corp strain se intelege de obicei o bucata de mici dimensiuni de metal. insa nu penetreaza efectiv globul ocular. ea poate fi lezata cu usurinta. Corpi straini intaoculari sunt acei corpi straini care se gasesc in interiorul ochiului.

Irita Are acuze durere oculara (cu caracter de intepatura) si sensibilitate la lumina. natura agentului vulnerant si contextul de aparitie. Ochiul se poate inrosi excesiv. si fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). Abraziunile corneene Se manifesta prin durere. chiar si in lipsa unui tratament de specialitate. si pot sa dispara prin resorbtie spontana. care se prezinta rapid la medic. senzatie de arsura.Simptomele pacientilor cu traumatisme oculare difera in functie de tipul particular al leziunii. apare disconfortul local intens si edemul palpebral. In unele situatii cantitatea de sange extravazat poate fi mai mare si aspectul ochiului ingrijoreaza si sperie foarte mult pacientul. 2. Majoritatea colectiilor sangvinolente de aceasta natura nu sunt insa periculoase. 4. Leziunile chimice Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculara. senzatie de corp strain intraocular. Hifema . 3. 5. Ochiul va prezenta striatii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale). Aceste simptome pot fi insotite de hiperlacrimatie. nu tolereaza lumina artificiala si prefera locurile intunecoase. astfel: 1. Pacientul nu poate sta mult timp in medii luminoase. Hemoragia subconjunctivala Este de cele mai multe ori paucisimptomatica iar calitatea vederii nu este afectata foarte mult.

scaderea acuitatii vizuale si aparitia fotofobiei. de nisip in ochi.Prezinta in special durere si scaderea acuitatii vizuale. uneori chiar pana la disparitia temporara a vederii. Corpii straini corneeni: determina aparitia unei senzatii de disconfort. iar simptomatologia poate fi mai zgomotoasa in cazul in care traumatismul a fost mai puternic. eritem si inrosire accentuata a ochiului. Corpii straini au o simptomatologie diversa. 8. inrosirea ochiului si senzatia de corp strain in ochi) si retinopatia solara (care prezinta drept simptom primar scaderea acuitatii vizuale). disparitia vederii bioculare. epistaxis si edem palpebral important. tratament de specialitate. pe fondul hiperlacrimatiei. Perforatiile conjunctivale si sclerale au drept element comun durere acompaniata de scaderea acuitatii vizuale. Uneori corpul starin poate fi observat la suprafata corneei (in special in examinarea cu lampa cu fanta). Perforatii conjunctivale Se caracterizeaza prin durere. Traumatismele induse de radiatiile luminoase Sunt reprezentate de keratita prin expunere la ultraviolete (care are drept simptome principale : durere. 6. In cazul in care este vorba de un corp strain metalic apare un inel de rugina in jurul acestuia care poate complica afectiunea si care necesita. Daca afectiunea ramane netratata apar si semne si simptome ale cresterii presiunii intraoculare. la randul lui. sensibilitate la lumina. Pot sa apara hematoame localizate peripalpebral. Fracturile orbitei Se caracterizeaza prin apritia durerii care este agravata de miscarile globului ocular. precum si senzatia de corp strain intraocular. in functie de localizarea lor in raport cu structurile orbitei si ale globului ocular: 1. 7. .

Deoarece ochiul are o patologie aparte si complicatiile pot sa apara si sa evolueze foarte rapid. Exista insa si cazuri pauci sau chiar asimptomatice. 3. Corpii straini intraoculari: sunt initial asimpotmatici. aparuta in urma unui traumatism sau chiar spontan. 2. Expunerea la substante chimice cu potential daunator. 3. in special traumatismele care sunt zgomotoase si alerteaza pacientul. Scaderea acuitatii vizuale si ingustarea campului vizual. Situatii in care cea mai inteleapta decizie este reprezentata de consultul de specialitate sunt reprezentate de: 1. ce se accentueaza la mobilizarea ochiului. iar ochiul pacientului poate ajunge in stadiul de ochi de portelan. apare fotofobia sau orice alt simpotm sugestiv pentru o leziune de natura oftalmica. Consultarea unui specialist Sus Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte la un consult medical de specialitate (la un oftalmolog) in cazul in care resimt o senzatia acuta de disconfort ocular. in special daca este vorba de o substanta cunoscuta a fi caustica. predispus la perforatii corneene.2. Corpii straini intraorbitali: determina aparitia unei simptomatologii la cateva zile de la traumatismul intial. daca au dureri. Pacientul acuza dureri intense. scaderea vederii si diplopie. Contactul accidental cu substante alcaline sau acide trebuie tratat imediat deoarece se poate complica rapid. insa pe parcurs pacientul descrie durere. . uneori cu consecinte si sechele grave. Intotdeuna este mai usor de prevenit o boala decat de tratat. ochiul se inroseste si poate sa apara si edemul local. Aparitia hemoragiilor subconjunctivale. pacientii trebuie sa se adresee unui medic chiar daca simptomele descrise sunt moderate. nu sunt o exceptie. iar bolile de natura oftalmologica. fotofobie.

penetratii corneene. Aceasta este picurata cu grija in ochi si apoi se urmaresc zonele de fixare.4. Existenta unor corpi straini intraoculari ce nu pot fi indepartati de catre pacient. fiind interesat doar de anumite aspecte. Daca insa situatia o permite. cu exceptia situatiilor de urgenta. daca aceasta s-a agravat sau s-a ameliorat in intervalul de timp dintre debut si prezentarea la medic. in urma anamnezei trebuie sa se stabileasca simptomatologia exacta. asemeni unui microscop. deoarece mareste mult. atat cu lampa cu fanta cat si cu pensa. Trebuie stabilit si daca pacientul a avut in antecedente (sau are inca) si alte probleme de natura oftalmologica si alte patologii sistemice. tratamentul si importanta igienei locale. Fluoresceina este utila si pentru aprecierea extinderii eroziunilor dar si pentru aprecierea profunzimii lor. La cabinetul medicului specialist pacientii pot adresa o serie de intrebari menite sa ii ajute sa intelega mai bine procesul de recuperare dupa traumatism. . De asemnea. este important de stabilit prognosticul precum si gradul de afectare a vederii pe termen lung. In traumatismele penetrante se exploreaza plaga. cand salvarea ochiului este prioritatra si medicul poate efectua anamneza mult mai repede. Investigatiile specifice depind de natura traumatismului. Corpii straini sunt evidentiati foarte bine la lampa. Anamneza este completata cu examenul fizic. 6. Aceasta este un dispozitiv care permite o investigare mult mai amanuntita a ochiului. Se poate realiza examinarea oftalmologica cu lampa cu fanta. care a fost contextul de aparitie al acesteia. Aparitia retinopatiei solare. dezepitelizate. iar daca exista leziuni corneene se prefera si colorarea corneei cu solutie de fluoresceina. Aceastea sunt cele lezate. Existenta unui traumatism in antecedentele recente care s-a complicat cu rupturi. Investigatii paraclinice Investigarea traumatismelor oftalmologice trebuie sa respecte algoritmul clasic. 5.

In acest caz pacientul nu trebuie decat sa se aplece peste cismea. Specialistii accentueaza acest lucru : este chiar mai important decat tehnica in sine.In cazul corpilor straini se prefera si investigatiile imagistice pentru ca localizarea acestora asa fie cat mai exacta. cel mai bine este sa se spele cat mai repede cu apa din abundenta. Specialistii recomanda ca spalarea sa se faca timp de minim 20 de minute. In cazul in care se spala acasa. O cismea este foarte buna deoarece jetul de apa este orientat antigravitational si ajunge direct in ochi. este tolerata si apa de la robinet. Se pot realiza radiografii. insa doar cu un regim de raze slab (asemanator celor utilizate in stomatologie) sau computer tomografia. acid. Se recomanda repetarea de foate multe ori. Spalarea se face cu multa apa. iar in acest interval pleoapele trebuie tinute deschise cat mai larg. baza. chiar imediat. poate sa stranga apa in maini si sa o stropeasca energic peste fata. creme. Desi se recomanda solutie salina. In cazul leziunilor chimice timpul este foarte important: paicentul trebuie sa se spele pe ochi si in ochi cat mai repede. pacientul poate intra . la robinet. in cazurile mai complicate. Tratament Sus Tratament la domiciliu Arsurile chimice sunt destul de complexe si se recomanda prezentare la medic in cazul in care substanta de contact este periculoasa : caustica. In cazul in care este disponibil un dus. Daca insa pacientul a intrat in contact cu sapun. sa regleze presiunea apei si sa tina ochiul deschis. Aceste investigatii sunt indicate in special in cazurile corpilor metalici localizati intraocular si/ sau intraorbital si nu sunt indicate in cazul corpilor inclavati in cornee. in cazul in care aceasta solutie nu este disponibila. De retinut! Este foarte important ca pacientii sa se spele corect dupa ce au fost expusi la substante chimice cu potential daunator.

sub dus pe care sa il lase sa curga peste ochii larg deschisi. utilizarea unui furtun de gardina la o presiune foarte mica. in indepartarea si apoi montarea lor deoarece pot cauza leziuni superficiale la nivelul ochiului. sau orice alta metoda pe care pacientul o considera utila pentru a se spala si a indeparta substanta chimica din ochi. specialistii insista ca este important ca spalarea sa dureze aproximativ 30 de minute si sa se faca doar cu apa proaspata sau solutie salina. cazurile necomplicate se rezolva de la sine. Exista o serie de sfaturi adresate pacientilor care au astfel de leziuni. Hifema . Abraziunile corneene Sunt afectiuni care ar trebui sa beneficieze exclusiv de tratament de specialitate deoarece se pot complica si afecta sever integritatea structurala si functionala a ochiului. iar leziunea se vindeca in timp. Se recomanda evitarea frecarii ochiului pentru a nu se inrosi si pentru a nu il expune unor alte traumatisme. In general. Irita traumatica Poate fi prevenita sau ameliorata prin utilizarea ochelarilor de soare cu filtru impotriva radiatiilor ultraviolete. insa acestea au mai degraba scop de a preveni aparitia acestora. 1. si chiar anterior inceperii sale propriu-zise. in functie de sfatul medicului oftalmolog. Solutii utile pot fi reprezentate si de turnarea de apa in ochi folosind un pahar. Ei sunt indicati in special pe durata tratamentului. Daca au aparut leziuni se recomanda evitarea purtarii lor o perioada. Indiferent de tehnica. In cazul in care persoanele utilizeaza frecvent lentile de contact trebuie sa fie foarte atente in manipularea acestora. 2. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale este minim. 3. 4.

Pacientii nu trebuie sa atinga zona traumatizata si nici ochiul.Este o urgenta medicala. Pana cand se poate institui tratamentul medical adecvat sunt recomandate urmatoarele : evitarea pozitiei culcat. Ingrijirile la domiciliu nu sunt indicate deoarece exista riscul de suprainfectare locala cu complicatii locoregionale grave. deoarece aceasta are proprietati anticoagulante si cresc riscul de sangerare. Plagile oculare (corneene. Corpii straini intraoculari Pot fi indepartati prin clatirea usoara a ochiului cu apa proaspata din abundenta. Nu se recomanda stergerea suprafetei oculare cu batiste. sa tina capul ridicat si sa evite administrarea de aspirina sau alte medicamente cu efec anticoagulant pentru a evita complicatiile hemoragice. ca si in celelalte cazuri.Pacientii cu fracturi orbitale Sunt sfatuiti sa aplice local comprese cu gheata pentru a reduce tumefactia si durerea. 5. sclerale) trebuie tratate de urgenta de catre specialisti si nu au indicatie de tratament la domiciliu. Pacientul trebuie sa evite. 6. 7. Tratamentul de specialitate . servetele sau orice altceva deoarece nu se va reusi inlaturareea agentului strain. evitarea eforturilor fizice si a suprasolicitarilor oculare si evitarea adminsirarii unor analgezice de tipul aspirinei. si de asemenea trebuie sa evite aspirina ca analgezic. Plagile palpebrale Necesita ingrijiri medicale specializate. pacientii nu trebuie sa o ignore si se recomanda prezentarea grabnica la medic. exceptie facand cei care sunt inclavati in epiteliul corneean. adminstrarea de aspirina ca analgezic. insa se poate leza suplimentar corneea (abraziunile corneene minore apar frecvent in urma acestor manevre nerecomandate). Majoritatea vor fi spalati prin aceasta metoda.

ele fiind cel mai greu de tratat si avand un prognostic mai rezervat. sangele se resoarbe si vederea pacientului este refacuta. punerea acestuia in repaus. In cazul in care evolutia pacientului nu este favorabila si nu se produce reepitelizarea tisulara. pupila se dilata cu o substanta speciala iar pacientul poate primi si colire cu antialgice. Acestea sunt realizate chiar daca pacientul si-a facut deja spalaturi acasa. Consta in indepartarea substantei chimice Aceasta poate fi continuta in particule sau detritusuri. Secundar inlaturarii acesteia se fac spalaturi ocular. verificandu-se apoi pH-ul secretiei lacrimale. Tratamentul arsurilor chimice 1. Majoritatea sunt urgente medicale si pacientul este sfatuit sa se prezinte cat mai repede la spital in vederea diagnosticarii si tratatrii corecte a acestora. 2. . favorizand aparitia hipertensunii intraoculare) si tratament antibiotic particular. administrarea de cisteina. acesta este tratat prin aplicarea de lacrimi artificiale in ochiul respectiv. Spalaturile se fac cu ser sau orice alt lichid netoxic. In tratamentul arsurilor severe sunt indicate : administrarea de solutie de acid ascorbic. steril. Sunt realizate timp de minim 30 de minute. Cu timpul. Cele mai grave sunt arsurile cu alcaline. de agenti hipotensivi oculari (arsurile pot modifica sever structura ochiului. Spalaturile se realizeaza pana ce acesta devine neutru. Pacientul nu trebuie sa frece ochiul si este sfatuit sa asigure o toaleta locala riguroasa. Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale Este relativ simplu si consta in pansarea ochiului. se recomanda aplicarea unui pansament local sau a unor lentile de contact terapeutice. Gesturile terapeutice consecutive difera in functie de natura substantei chimice propriu-zise : daca este vorba de alcali sau acizi. fara sa existe sechele ale traumatismului. In cazul in care pacientul acuza un prurit local. Acestea sunt indicate doar in situatii particulare deoarece se pare ca lacrimile artificiale incetinesc procesul de vindecare al hemoragiilor.Tratamentul de specialitate in cazul traumatismelor oftalmologice depinde foarte mult de natura acestuia.

motiv pentru care patul este inclinat iar capul patului si perna sunt pozitionate mai sus decat de obicei (de cele mai multe ori la 45. . se administreaza acetaminofen. in special daca exista zone dezepitelizate la nivelul corneei ce pot fi adevarate cai de intrare pentru germeni. Abraziunile corneene Au un tratament particular. posibil infectant. Sunt sfatuiti sa tina capul cat mai ridicat. in functie de gravitate si de localizarea lor. daca durerea este intensa.Administrarea de antiinflamatoare si analgezice de intensitate moderata si pansarea ochiului. Nu este indicata folosirea aspirinei ca analgezic deoarece predispune la hemoragii. 4. . Pacientii cu hifema Sunt adesea internati in sectiile specializate pentru a fi tinuti sub observatie. La camera de garda pacientul poate primi.Administrarea de antibiotice in cazul in care abraziunea nu este determinata de lentile de contact si a existat contact cu un element exogen. Daca recomandarile specialistilor sunt urmate intocmai.3. 5.Aplicarea locala de comprese cu gheata pentru 24. Local se pot aplica comprese cu gheta sau.60 de grade fata de orizontala). durerea este accentuata si apar chiar si scurgeri oculare. anestezice locale sau cicloplegice pentru a i se ameliora . Pupilele pot fi dilatate cu substante speciale. Pacientii sunt sfatutii sa se prezinte grabnic la medic daca observa astfel de semne si simptome. Sunt recomandate masuri terapeutice mai agresive doar in cazul in care situatia se complica iar ochiul se inroseste. In general.48 de ore pentru a reduce edemul. se edematiaza. Tratamentul iritei traumatice Implica administrarea de colire cu antiinflamatoare sau cu substante ce pot dilatat pupila. iar ochiul va fi acoperit cu un pansament (optional). pacientii se pot ingriji si acasa. Administrarea de antibiotice previne eventualele infectii. in functie de gravitatea cazului. ochiul fiind unul din cele mai sensibile organe. tratamentul cuprinde : .

in timp ce altii sunt de parere ca acestea nu fac decat sa creeze un mediu propice dezvoltarii infectiilor. Unele cazuri sunt urgente medico-chirurgicle. Acestea se pot administra timp de 1.2 saptamani. de tipul acetaminofenului. pentru tratarea durerii. adminstrarea de analgezice simple. suturate. Strict din punctul de vedere al interesarii oculare se practica : aplicarea de comprese cu gheta si tinerea capului pe un plan inclinat in sus cu 60 de grade fata de orizontala. de cele mai multe ori. In cazul in care pacientul are indicatie de interventie chirugicala se recomanda efectuarea acesteia dupa ce inflamatia si edemul s-au redus deoarece altfel pot sa apara complicatii locale. Pansamentul este contraindicat pacientilor care au un risc crescut de infectii datorita unor conditii sistemice (de exemplu tratament cu corticosteroizi). . insa ele nu pot fi prescrise pacientului si ca tratament la domiciliu. Fracturile orbitale Sunt tratate in functie de contextul in care apar. experienta specialistului fiind cea care dicteaza indicatia aplicarii acestuia. 6. Aceste substante sunt foarte eficiente in a ameliora durerea. altele sunt considerate cazuri semiurgente. Aplicarea unui pansament local pe parcursul vindecarii abraziunii este optiunea medicului oftalmolog.confortul si a diminua simptomele. care poarta lentile de contact sau care au venit in contact direct cu material vegetal (acesta fiind agentul etiologic al abraziunii croneene). Exista medici care sustin ca pansamentul favorizeaza vindecarea leziunii si amelioreaza simptomatologia pacientului. Studiile sunt inca neconcludente cu privire la utilitatea acestuia. sunt administrate exclusiv in spital. 7. Daca leziunea a aparut intr-o zona mai putin critica si are dimensiuni mici. Anestezicele locale trebuie folosite cu moderatie deoarece studiile au demonstrat ca adminsitrate pe termen lung ele interfera cu vindecarea abraziunii si pot chiar leza suplimentar corneea. Plagile Sunt leziuni care trebuie. administrarea unui decongestionant nazal si a unui antibiotic.

consultul medical de specialitate este indicat. Daca insa plaga are localizare critica. Abraziunile importante trebuie atent monitorizate iar procesul de reepitelizare trebuie si el verificat permanent. Consultari ulterioare Sus Consulturile ulterioare depind de severitatea leziunilor in sine si natura agentului vulnerant. . Se recomanda aplicarea imediata a unui tratament antibiotic.Abraziunile corneene au indicatie de consult in cazul in care nu dispar in 24 de ore de la aplicarea masurilor terapeutice corespunzatoare si in special daca pacientul nu poarta lentile de contact. cicloplegice si un pansament steril. .Arsurile chimice . .pacientii sunt chemati la control mai rar. Corpii straini intraoculari Sunt extrasi. el se indeparteaza doar in sala de operatii.pacientii revin la control in functie de severitatea leziunii primare si caracterul substantei: acid sau baza. atat pe cale locala cat si generala. iar daca situatia o impune. astfel: . Se recomanda de asemenea tratament cu antibiotice. dupa anestezierea pacientului. 8.poate fi lasata sa se vindece singura. insa in cazul in care situatia pare sa se complice. se recomanda sutura si pansarea ochiului respectiv. medicul urmarindu-i atent evolutia. insa ei pot fi indepartati si cu un ac steril.Hemoragiile subconjunctivale . Plagile oculare sunt suturate doar sub anestezie. cel mai adesea cu pensa. pacientul poate fi chiar operat pentru rezolvarea cazului. Daca insa corpul strain este situat adanc in ochi.

pacientul isi poate pierde ochiul si vederea. acestea trebuie si ele indepartate. In cazul in care spitalizarea nu este posibila sau pacientul nu o doreste.Pacientii cu corpii straini extrasi. in maxim 1. Pacientii trebuie reconsultati in cazurile grave. Daca pacientul are factori de risc pentru dezvoltarea unor infectii locale consulturile sunt efectuate chiar si la 24. cand corpul strain a fost situat in profunzimea globului ocular. este chemat la consult a doua zi de la diagnosticare si inceperea tratamentului. daca nu chiar concomitent. Retinopatia solara este o afectiune care necesita controale periodice permanente. Daca insa corpul strain a fost metalic si au aparut depozite de rugina in jurul sau. deoarece daca sunt scapate de sub observatie si se suprainfecteaza sau se complica.2 zile. In cazul in care s-a practicat suturarea unei plagi tegumentare (localizata la pleaoapa). firele se indeparteaza la 5 zile. care nu au fost inclavati in profunzimea globului ocular pot fi rechemati la control in functie de preferintele medicului si de experienta sa clinica.Fracturile de orbita trebuie reevaluate la cateva zile de la externare. firele se scot dupa doua saptamani. . Plagile globului ocular trebuie foarte atent monitorizate.Irita traumatica are recomandare de reevaluare oftalmologica in vederea urmaririi procesului de vindecare.Plagile oculare au indicatie de consulturi ulterioare externarii. .Hifema . Cazurile necomplicate nu necesita reevaluari frecvente.. insa daca s-a efectuat o rafie. .Pacietii cu keratita indusa de ultraviolete au indicatie de consult suplimentar daca simptomele nu dispar la 24 de ore de la initierea terapiei. Pacientii care poarta lentile de contact trebuie monitorizati mai atent comparativ cu cei care nu au lentile.cazurile de hifema sunt internate si pacientul este monitorizat permanent. . eventual doar pentru a verifica reepitelizarea zonei. .48 de ore de la externare. .

Sa nu privesca niciodata direct soarele. Prognostic Sus Prognosticul pacientilor cu traumatisme oculare variaza in functie de afectiune: . Este foarte importanta alegerea si purtarea unei perechi de ochelari de soare care sa aiba filtu de protectie anti ultraviolete si nu doar din motive estetice. pacientul poate chiar sa isi piarda vederea. . Paicentii sunt sfatuiti: .Arsurile chimice au un prognostic ce depinde de substanta implicata in agresiune. atacand sever integritatea tesuturilor cu care vin in contact. cu recuperarea completa.Hemoragiile subconjunctivale.Sa nu se frece excesiv la ochi. . Bazele sunt capabile sa treaca usor prin menbranele celulare. prognosticul este rezervat deoarece acestea pot afecta foarte grav ochiul.Prevenire Sus O mare parte din traumatismele oftalmologice pot fi prevenite prin purtarea de ochelari de soare sau de ochelari de protectie. . . laboratoare. Daca este vorba de o baza.Sa evite bronzarea in salon fara sa poarte ochelari speciali. Exista insa si substante chimice cu care paicentii vin in contact dar care se vindeca fara a alsa sechele. . abraziunile corneene si irita traumatica au un prognotic foarte bun.Sa poarte ochelari de protectie daca lucreaza in medii industriale. Daca leziunea a fost extinsa.

dezvoltarea “ochiului de portelan “. dar si a cicatrizarilor inestetice.prognosticul depinde de natura si extinderea fracturii.Fracturile orbitale . iar retinopatia raspunde bine la masuri preventive. insa fragmentele de rugina neindepartate pot determina aparitia tulburarilor vizuale (situatie rar intalnita). In aceste situatii este importanta reducerea expunerii la soare.In cazul arsurilor chimice: ischemie limbica. poate sa apara tulburarea acuitatii vizuale si chiar diminuarea vederii datorita leziunilor retiniene. Unele fracturi sunt importante si au indicatie de interventie chirugicala.Leziunile induse de radiatii au un prognostic bun keratita indusa de ultraviolete se vindeca de obicei in cateva zile. alb.. prognosticul fiind influentat direct de acest factor.Plagile oculare au intodeuna un prognostic rezervat .Plagile palpebrale au un prognostic favorabil. .Corpii straini intraoculari au un prognostic favorabil. care este predispus la perforarea corneei.Hifema are un prognostic ce depinde de dimensiunile ei efective.In cazul corpilor staini cu localizare intraoculara: aparitia metalozelor. Complicatii Sus Cele mai frecvente complicatii includ: . . . . insa exista si in aceste cazuri riscul de aparitia a complicatiilor infectioase. precum si de resangerare. . In aceste situatii prognosticul depinde de localizarea exacta a corpului strain si de proximitatea lui fata de structurile vitale ale ochiului. indepartarea lui nu este atat de usoara si procedeul de extragere poate fi complicat. . Daca insa corpul strain a fost localizat adanc in structura globului ocular. Daca pacientii nu se protejeaza de soare.

In cazul hifemei: aparitia hemosiderozei si a heterocromiei. hemoragii vitroase. . exista cateva simptome si nu exista consecinte medicale pe termen lung. . traumatismele oftalmologice se pot complica. uveite. precum si cresterea presiunii intraoculare ca urmare a acumularii sangelui. oftalmie simpatica.citomegalovirus recurent.citomegalovirus primar . in general cu: cicatrizari. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase ce iau acest virus dupa nastere. Odata ce o persoana este infectata. deslipire de retina Citomegalovirus . cataracta.In cazul eroziunilor corneei: aparitia cicatricilor corneene. dar de obicei latent de-a lungul vietii respectivei persoane. Infectia citomegalovirusului este de obicei nevatamatoare si rareori cauzeaza boli.CMV Generalitati Sus Citomegalovirusul (CMV) este un virus ce poate fi transmis fatului in plina dezvoltare inainte de nastere. .In cazul plagilor ocular: infectie grava care impune extragerea ochiului.. glaucom postraumatic. Exista diferite tipuri de infectii: . Pe langa aceste complicatii specifice. virusul ramane activ.

Diagnostic 6. . Generalitati 2. Simptome 3. Caracteristicile citomegalovirusului 4. daca sistemul imunitar al unei persoane este slabit. pe cand altii prezinta urmatoarele simptome. Cuprins articol 1.inflamarea glandelor . epuizare. atunci el poate deveni activ si poate cauza boala citomegalovirus. nu vor exista probleme reale.oboseala. Citomegalovirusul in timpul sarcinii Simptome Sus Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome. Frecventa citomegalovirusului 5. Pentru majoritatea persoanelor cu citomegalovirus. Tratament 7. In orice caz.Infectia primara poate cauza mai multe probleme in sarcina decat cea recurenta. la un interval de 3-12 saptamani de la expunere: .febra . Prevenirea 8.

prin urina.infectii la 50%-85% din adultii trecuti de varsta de 40 de ani .este mai comun in tarile mai dezvoltate .Transmiterea se face prin contactul apropiat de persoana infestata. Cum este transmis citomegalovirusul? Transmiterea citomegalovirusului se face de la persoana la persoana. caracterizat prin proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada lunga de timp.saliva .lacrimi . saliva. Acesta nu are o rata mare de transmitere insa s-a observat faptul ca este mai transmisibil in cadrul centrelor pentru copii. neavand legatura cu apa.sange .urina . Infectia poate exista in lichidele corpului precum: .laptele matern. mancarea sau animalele. Citomegalovirusul se poate afla in aceste lichide fara a putea fi detectate semnele si simptomele acestuia. persoanelor ce lucreaza cu copii. .Caracteristicile citomegalovirusului Sus Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului. persoane afectate de HIV. Frecventa citomegalovirusului Sus . laptele mamar sau alte fluide ale corpului.riscul este crescut in cazul fatului aflat in uter.

urina si saliva. In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus. precum amniocenteza. se poate trata cu unul din cele doua medicamente. Daca va spalati mainile cu sapun bun. ce sunt folosite doar in forme severe. Tratament Sus In cazul unei infectii cu citomegalovirus in timpul sarcinii. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic. . insa se fac cercetari pentru obtinerii unor vaccinuri. prin care se pot lua probe de sange. Persoanele care lucreaza cu copiii trebuie sa utilizeze metode igienice. limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. Testele de laborator pentru a cultiva virusul sunt scumpe si nu sunt la indemana oricarei tari. ce vin in contact cu mainile si pot fi absorbite prin nas sau gura. transmiterea citomegalovirusului poate fi prevenita deoarece acesta se face prin intermediul fluidelor corpului. din gat sau prelevare de tesut. Prevenirea Sus De cele mai multe ori. Nu exista tratamente pentru terapia prenatala si postnatala a infectiei.Diagnostic Sus Majoritatea citomegalovirusurilor sunt rar diagnosticate deoarece persoanele infestate prezinta putine simptome. incluzand spalarea pe maini si folosirea manusilor in momentul schimbarii scutecelor. In momentul in care copilul s-a nascut se pot lua probe de sange. se fac analize de sange sau culturi de urina. exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia. puteti impiedica imprastierea citomegalovirusului. Pentru a determina existenta sau nu a virusului.

faceti un test pentru detectarea existentei sau nu a citomegalovirusului. grade diferite de retardare . Conjunctivita .80-90% din copii prezinta complicatii in primii ani de viata precum: caderea parului. Recomandari femeilor insarcinate: . Femeile insarcinate ce au citomegalovirusul nu prezinta sau prezinta foarte putine simptome. . insa copilul este expus unui risc destul de mare de a fi afectat. incidenta de infectare cu citomegalovirusul primar variaza intre 0.7-4%.aveti grija de igiena personala. insa cu timpul vor aparea probleme mintale si cu vederea. De fapt.5-10% nu vor prezenta simptome la nastere. Acestea sunt potentialele probleme ce pot aparea la copil in cazul in care acesta a fost afectat in timpul sarcinii: -o marire moderata a splinei si a ficatului . probleme cu vederea. .Citomegalovirusul in timpul sarcinii Sus Femeile insarcinate sanatoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus.nu folositi in comun mancarea si nici ustensilele pentru a manca sau paharul cu care beti. Rata de transmitere la fat este de 24-75% cu o rata medie de 40%.

Tratament medical Cauze Sus Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: .infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) . Complicatii 7. Generalitati 2. Profilaxie 6.infectia cu virusuri .Generalitati Sus Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Cuprins articol 1. Cauze 3. Tratament 5. Simptome 4.

aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale.prurit conjunctival (mancarime. Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei. care prin grataj poate accentua hiperemia) . lentilele de contact. aparuta la nivelul ochiului . clorul folosit in tratarea apei (piscine) .vedere incetosata . in special dupa somn . praful. groasa.arsuri oculare . gazele si ceilalti poluanti de mediu. se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. fumul de tigara. in special praful.factori iritanti precum sampoanele. fardurile..secretie alb-galbuie.hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) . Simptome Sus Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: . .secretie verzuie. polenul. este necesar consultul medical de specialitate. care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica.fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina).hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) .alergenii. Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana).

Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. Conjunctivita bacteriana. se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma de picaturi oculare (colir). Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). Conjunctivita virala este una dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic). dupa un interval de 5-7 zile de la debut. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au ameliorat. poate identifica cauza conjunctivitei. Pastilele cu antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile). Simptomele conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea tratamentului corect. pentru a evita astfel aparitia recidivelor. Tratament Sus Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia. Este foarte importanta identificarea alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade noi de conjunctivita alergica. inclusiv BTS. inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS). prin spalare locala . astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene. In cazul acestui tip de conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului.Examenului microbiologic al secretiei oculare. Picaturile oculare si unguentele trebuie aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator. unguente sau pastile. care pot cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). pot fi tratate corespunzator.

De asemenea este foarte importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic. Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de iritanti (mancarime. igiena corespunzatoare a ochilor) . Este foarte important de retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite.spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun . unele colire (picaturi) putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. este important consultul medical de specialitate. ochelari de soare. care trebuie spalate si .stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului.utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul ocular umed si curat. de cel putin 2 ori pe zi . Profilaxia si tratamentul conjunctivitei la copil Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita: . In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori). usturime.evitarea gratajului (frecatului) si atingerii zonei conjunctivale infectate . prosoapele.evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o sensibilitate crescuta . pentru a evita contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara. cu un tampon steril.igiena corespunzatoare a lucrurilor personale. senzatie de corp strain intraocular). Profilaxie Sus Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita. se recomanda urmatoarele: . precum lenjeria pentru pat (fata de perna).cu apa.protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de protectie.utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta a acestora .

este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact. precum si evitarea folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala . trebuie sa se retina ca exista anumite forme de conjunctivita care se pot agrava determinand complicatii serioase care pot duce la tulburari de vedere.evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat . Complicatii Sus Conjunctivita este o boala cu evolutie autolimitanta (se vindeca fara tratament dupa un anumit interval de timp) sau care dispare dupa administrarea tratamentului corespunzator etiologic (antibiotic). trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora) . Conjunctivita infectioasa este o boala extrem de contagioasa si astfel nu exista un mod sigur de a evita o posibila contaminare.dezinfectate corespunzator . .este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios. Cu toate acestea. Cu toate acestea pastrarea unei igiene corespunzatoare reduce riscul contaminarii si aparitiei conjunctivitei.spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare .evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel.este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa . farduri). Conjunctivitele care pot creea complicatii grave sunt cele cu gonoreea si chlamidia.evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact . atunci cand apare iritatia sau infectia ochiului. De asemenea.

Conjunctivita alergica are o evolutie ciclica (sezoniera). Este obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. lentile de contact) Tratament medical Sus Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea conjunctivitelor. praf. de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie (termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare). Trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). Infectiile virale Generalitati Sus . De obicei sunt indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile. Dupa aplicarea solutiei in unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal). in functie de expunerea la alergenii care provoaca boala. se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi pentru 1-2 minute. Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si nu trebuie utilizat in comun. in functie de tipul produsului utilizat. de aceea este important sa se evite pe cat posibil expunerile la alergeni (polen.

pe care il reproduce. Acesta se activeaza cand virusul patrunde in organism prin actiunea globulelor albe (limfocite si monocite) care incep sa atace si sa distruga virusul. Cuprins articol 1. Acest tip de protectie este specific imunitatii innascute sau naturale. Diagnosticare 4. virusul care provoaca raceala infecteaza numai celulele tractului respirator superior. dand nastere altor virusuri. Igiena deficitara si obiceiurile alimentare neadecvate pot creste riscul de a contacta o infectie virala. Practic. Simptome 5. Acesta detine material genetic de tip ADN . astfel sunt eliberate noi tipuri de virusuri si sunt infectate alte celule. Prin atasarea la celula gazda. unde se va multiplica.Virusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism. Pentru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa se ataseze de o celula vie (celula gazda). acesta este mecanismul prin care virusurile provoaca boli. Virusurile pot fi transmise prin: contactul cu o persoana infectata. ingestie. Tipuri de virusuri 3. Cauze . De regula. virusul infecteaza un singur tip de celula. Barierele externe (pielea si mucoasele) reprezinta prima linie de aparare a sistemului imunitar. Infectia virala vs. de exemplu.ARN. inhalare sau sex neprotejat. virusul poate distruge sau modifica functiile celulei. Generalitati 2. infectia bacteriana 6.

Se transmite prin aer. In aceasta situatie. gripa. Cel mai comun tip de infectii virale implica tractul respirator. care se manifesta prin: frisoane. Ce se intampla dupa infectiile virale? 10. dureri de gat si disconfort muscular. dureri de gat si tuse. Profilaxie Tipuri de virusuri Sus Virusurile pot afecta orice parte a corpului sau orice sistem din corp si poate provoca infectii cum ar fi: raceala. simptomele specifice sunt diareea si varsaturile. Raceala este o infectie virala care apare frecvent si se manifesta prin: stranut. pot dura de la doua zile pana la doua saptamani. Infectiile virale la copii si bebelusi 8. nas infundat. Spre doesebire de alte infectii virale respiratorii. gastroenterita. varicela sau herpesul. febra. virusurile se transmit usor in zonele foarte populate. Sistemul gastrointestinal este o alta cale de patrundere a virusurilor in organism. Spalarea neadecvata a mainilor dupa scaun sau manipularea nepotrivita a . aglomerate. Boala este contagioasa si se raspandeste prin fluidele infectioase raspandite prin stranut sau tuse Gripa este o infectie respiratorie cauzata de virusuri. Desi racelile sunt infectii minore ale gatului si nasului. asemeni racelii.7. Virusurile care afecteaza stomacul pot fi contactate din alimentele sau apa contaminate si pot provoca gastroenterita virala (inflamatie a stomacului si intestinelor). Tratament 9. In ambele situatii. gripa poate provoca complicatii care ar putea pune viata in pericol.

unui scutec ce apartine unei persoane bolnave pot raspandi afectiunea de la o persoana la alta. Diagnosticare Sus Diagnosticarea infectiilor virale se face pe baza simptomelor fizice. nu va mai contacta boala vreodata. Gradul de contagiune este ridicat. Varicela este un virus care ramane pentru totdeauna in organism si. boala este usoara si dureaza 5-10 zile. cu sau fara varsaturi. Ca si varicela. febra si dureri de cap. Eruptiile cutanate sunt localizate pe fata. Gastroenterita se manifesta prin greata. Boala se poate manifesta si la adolescenti si adulti. Simptomele includ eruptii pruriginoase. tinand cont si de istoricului medical al pacientului. Transmiterea se face prin contact uman. Herpesul genital este o boala cu transmitere sexuala (BTS) si se transmite prin contact sexual oral sau genital. frisoane si dureri abdominale. o persoana cu herpes poate manifesta o recurenta a bolii sau focare pe parcursul intregii vieti. raceala la stomac. Printre testele recomandate pentru depistarea infectiilor virale intalnim: . Acest virus se poate raspandi chiar si atunci cand leziunile nu sunt prezente. De obicei. Aceasta infectie apare la nivelul gurii (herpesul oral) sau la nivelul organelor genitale. feselor si anusului (herpesul genital). Alte tipuri de infectii viralepot fi mai dificil de identificat si pot necesita investigatii suplimentare. Herpesul este cauzat de virusul herpes simplex (HSV). pielea capului si a trunchiului. O afectiune cum este gripa va fi usor de diagnosticat. diaree. o peroana care a manifestat virusul. in majoritatea cazurilor. virusul va ramane inactiv in organism pentru totdeauna. cu toate ca acest virus nu este unul specific racelilor. Multi oameni numesc gastroenterita. cum ar fi verucile sau chiar varicela. deoarece majoritatea oamenilor sunt familiarizati cu simptomele acesteia. Si pielea poate fi afectata de o infectie virala. Cu toate acestea. Varicela este o boala infectioasa cu incidenta ridicata in randul copiilor cu varsta mai mica de 15 ani.

care permite identificarea cu precizie a virusului.teste de sange pentru stabilirea anticorpilor virali.. .punctia lombara pentru a examina lichidul cefalorahidian.varsaturi.frisoane. . . .eruptii.este o tehnica folosita pentru a multiplica materialul genetic viral. .culturi din sange. . fluide corporale sau alte probe si analize recolate din zona infectata. . .rinoree.tuse.reactia in lant a polimerazei .slabiciune.diaree. varsta si starea generala de sanatate a pacientului.imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) care stabileste nivelul de inflamatie al lobilor temporali. Aceste manifestari pot include: . tipul de virus implicat. . .PCR .dureri musculare. .stranut. .dureri de cap. . . .febra. Simptome Sus Infectiile virale au o varietate de simptome care variaza in intenstitate in functie de partea corpului care este afectata.

parestezii.dureri de spate. dar si boli grave. . Infectia virala este cauzata de un virus .organism mai mic decat o bacterie. . .confuzie.insuficienta renala si disfunctii ale intestinului gros.tulburarile de personalitate. Infectia virala vs.somnolenta care se poate transfora in coma sau deces. De obicei.convulsii. Infectiile virale implica existenta unor virusuri in stare latenta in interiorul unor celule si rescrierea codurilor genetice ale celulelor cu cele ale virusului.deshidratarea. . din aceasta cauza pentru a supravietui si pentru a se reproduce au nevoie de o celula gazda. Infectiile virale provoaca atat boli minore ca racelile. .rigiditatea la nivelul cefei. bacteria patogena trebuie sa ajunga in interiorul organismului prin intermediul apei .Printre simptomele severe se afla: . infectia bacteriana Sus Ambele tipuri de infectii provoaca o afectiune.paralizii ale membrelor. infectiile virale afecteaza tractul respirator (inferior si superior). precum sida. Pentru a contacta o infectie bacteriana. . . . Virusurile nu sunt organisme vii. si cu toate acestea exista o diferenta intre ele. . care are un strat de protectie greu de distrus.

etc). prin care se va face drenajul secretiilor . durere in gat si oboseala.Este foarte important ca bebelusii si copii mici sa se odihneasca suficient atunci cand au febra. Acestea sunt cauzate de lupta dintre virus si sistemul imunitar al organismului. tuse. . fapt ce duce la aparitia bolilor si a simptomelor specifice. Organismul cu ajutorul sistemului imunitar va incerca sa distruga aceste particule si sa le elimine. Unele infectii se pot manifesta destul de virulent. O imunitate scazuta permite mai usor virusului sa se ataseze de o celula gazda. Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de puternic ca al adultilor. in timp ce virusul va muri daca nu se ataseaza unei celule gazda. nas infundat. Infectiile virale la copii si bebelusi Sus Copiii vin deseori in contact cu bolnavi care sufera de o afectiune virala: isi petrec timpul liber in jurul altor copii care sunt raciti. copiii si sugarii manifesta simptome precum: febra.contaminate. Cauze Sus Celulele umane sunt vulnerabile in fata virusurilor si atunci cand organismul este expus la particule virale. iar altele nu sunt. O alta diferenta este ca bacteria este un microorganism care are viata si se reproduce prin diviziune. taieturi sau contactul cu o persoana sau obiect infectat. Unele dintre acestea sunt contagioase (de exemplu. Infectiile bacteriene comune apar ca urmare a invaziei de bacterii patogene prin tractul respirator sau digestiv. . dureri de cap. Deseori. iar in primele stadii de viata corpul abia invata cum sa lupte impotriva virusurilor.Pentru copii mai mici care nu isi pot sufla nasul se utilizeaza un instrument cu rol de aspirare. de exemplu. tastatura. streptococul betahemolitic). Una dintre diferentele majore dintre infectiile virale si bacteriene este sustine ca infectiile bacteriene pot fi transmise si prin intermediul obiectelor (clante.

varsta. crescand probabilitatea contactarii altei infectii. . paracetamol sau ibuprofen care pot ameliora simptomele. prin ameliorarea simptomelor si consolidarea raspunsului imun.Copiii mai mari de patru ani vor putea utiliza pastile de supt pentru ameliorarea inflamatiei gatului. Utilizarea acestora poate slabi sistemul imunitar. Tratament Sus Cel mai eficient mod a trata infectiile virale ramane forta de actiune a sistemului imunitar. cum sunt medicina conventionala. cum ar fi interferonul si imunoglobulinele. recomandate in cazul . .nu este recomandat laptele la sugari (daca acesta nu reprezinta hrana exclusiva) pentru a evita congestia. De regula. In cazul starilor mai grave ar putea fi necesar un tratament mai complex sau chiar pe toata durata vietii. afectiunile minore cauzate de infectii virale implica doar tratament simptomatic.Este recomandat ca cei mici sa respire aer cald/fierbinte pentru fluidizarea mucusului din piept si din pasajele nazale.Ar trebui ca pacientii sa consume suficiente lichide. . O combinatie intre tratamentele alternative.Medicamente eliberate fara prescriptie medicala. Tratarea infectiilor virale nu se face cu antibiotice. Inainte de aspirarea secretiilor nazale. Medicina conventionala in cazul infectiilor virale . umidificati fosele nazale cu apa de mare sau apa calduta. antiinflamatoare. la care se adauga starea generala de sanatate. sucuri de fructe sau supe . Utilizarea pe termen lung si consumul excesiv are efecte adverse. terapia complementara si medicina naturala ajuta in lupta impotriva infectiei. gravitatea bolii si tipul de virus implicat. .Medicamentele antivirale si de sustinere a sistemului imunitar.nazale.

Terapii complementare . morcovi.Terapia antiretrovirala suprima replicarea virusului imunodeficientei umane (HIV) chiar daca nu exista simptome specifice. Avand grija de sistemul imunitate nu veti fi protejati doar de infectiile virale. Mergeti pe jos 20 de minute zilnic si veti reusi sa va mentineti sanatatea organismului dupa infectia virala. kiwi. . intramuscular. In acest scop. iar acest lucru conduce la distrugerea celulelor din organism. la inceput cu pauze pentru a permite organismului sa se adapteze.meditatia. Practicati regulat exercitii fizice (mersul pe bicicleta sau pe jos. . . reducerea consumului de glucide (crearea unui mediu acid ajuta la inmultirea agentilor patogeni). . fasole verde. Acestea se vor administra pe cale orala.infectiilor grave. se recomanda consumul alimentelor bogate in vitamine (portocale. consilierea . . Scopul tratamentului este de a contribui la scaderea incarcaturii virale. iar dupa tratarea infectiei este importanta stimularea sistemului imunitar. inot). o hidratare adecvata. antiviralele pot avea reactii secundare severe intrucat sunt administrate in scopul de a ucide virusul.acupunctura. Ce se intampla dupa infectiile virale? Sus Infectiile virale se pot manifesta timp de pana la doua saptamani.regim alimentar. psihoterapia. Deoarece virusul traieste in interiorul celulelor. capsuni). Profilaxie Sus .benefice atunci cand exista consecinte pe termen lung si implicatii psihologice. stafide.homeopatia. topic sau prin inhalare. intravenos. ci si de multe alte afectiuni.ayurveda.

curatarea parului. . .Spalati-va mainile frecvent si cu atentie. . Glaucomul .Consumati suplimente nutritionale daca este cazul pentru a preveni infectiile. . . pentru un tonus ridicat si mentinerea starii de sanatate. de a manca sau dupa vizita la toaleta.Folositi periuta de dinti si ata dentara de doua ori pe zi si vizitati regulat medicul stomatolog pentru a preveni infectiile si cariile dentare.Evitati contactul cu persoanele care sufera de raceala.Consumati proteine si legume fierte cel putin de doua ori pe zi pentru a stimula sistemul imunitar.Practicati sexul protejat. inainte de gatit. .Acoperiti-va gura atunci cand stranutati sau tusiti. .Beti apa filtrata sau imbuteliata deoarece riscul ca aceasta sa fie contaminata este mai mic. varicela sau rujeola.Nu atingeti ochii sau nasul daca ati intrat in contact cu o persoana care suferea de raceala. etc.Mancati sanatos si corespunzator.Mentineti-va o igiena personala zilnica (dus. Folositi prezervativul in timpul actului sexual pentru a reduce riscul de a contacta boli cu transmitere sexuala. .Nu mancati si nu beti atunci cand manevrati obiecte contaminate sau in timp ce faceti curatenie. .Exista mai multe modalitati de a preveni infectia si transmiterea germenilor. odihniti-va suficient si practicati exercitii fizice in mod regulat. . . . gripa. Urmatoarele sfaturi sunt utile pentru mentinerea starii optime de sanatate si pentru a dezovolta un sistem imunitar puternic.). taiat unghii.Pastrati-va o atitudine pozitiva si optimista pentru a consolida sistemul imunitar. . prin stimularea eliminarii toxinelor si imbunatatirea functiei digestive.

ducand in timp la orbire definitiva. In aceasta forma de glaucom. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. se agraveaza pierderea acuitatii vizuale. Daca nu se trateaza. Daca problema nu este detectata precoce si tratata poate sa apara scadere severa a acuitatii vizuale sau chiar orbire. De obicei este nevoie sa fie afectat mai mult campul vizual pentru a se observa modificarea -glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. In aceasta forma. Alte simptome care apar sunt greata si varsaturi. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare (sistemul de trabecule) al ochiului.Generalitati Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). Aceste simptome apar dupa varsta de 6 luni chiar un an dupa nastere. partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. fiind cam 10% din cazuri. Un anume subtip de glaucom cu unghi inchis este de cele mai multe ori o situatie de urgenta care necesita tratament imediat pentru a se preveni lezarea definitiva a ochiului -glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. nervul optic este doar usor lezat. Glaucomul care apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. Pot fi afectati ambii ochi in acelasi timp. . eritem (inrosire) la inceput doar la nivelul unui singur ochi. se pierde campul vizual periferic. de obicei provocand pierderea gradata a vederii. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. rezultand in final pierderea vederii. La inceput. desi de obicei unul estemai afectat decat celalalt. Persoanele cu varsta dupa 3 ani si adultul tanar pot prezenta o astfel de forma de glaucom numit glaucom juvenil. Exista 3 forme de glaucom: -glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom. Acest lucru poate cauza pierderea brusca a vederii insotita de durere.

Tratament medical 12. Tratament chirurgical . Simptome 4. Diagnostic precoce 11. Mecanism fiziopatogenetic 5. Medici specialisti recomandati 9. Profilaxie 16. Consultul de specialitate 7. Tratament in cazul agravarii bolii 15. Tratament medicamentos 18. Expectativa vigilenta 8.Cuprins articol 1. Tratament initial 13. Tratament ambulatoriu 17. Tratament de intretinere 14. Generalitati 2. Factori de risc 6. Cauze 3. Investigatii 10.

Glaucomul cu unghi deschis In glaucomul cu unghi deschis nu se cunoaste cauza exacta a lezarii nervului optic. lichidul se acumuleaza intraocular provocand cresterea tensiunii intraoculare. modificari la nivelul globului ocular (excavatia papilei nervului optic) si pierderea vederii campului periferic . Uneori leziunile apar chiar daca nu creste presiunea intraoculara. care este produsa si eliminata. Nu toate persoanele cu glaucom cu unghi deschis prezinta o crestere a presiunii intraoculare. Alte tratamente 20. scaderea fluxului sangvin care vasculariza nervul optic se banuieste a fi cauza. In mod normal forma partii frontale a globului ocular (camera anterioara a globului ocular) este mentinuta de un lichid numit umoare apoasa. Semnele de debut care apar in glaucomul cu unghi deschis sunt tensiunea intraoculara normala sau crescuta.19. Acest lucru apare cand: . Glaucomul cu unghi inchis Glaucomul cu unghi inchis apare atunci cand unghiul de drenaj pentru umoarea apoasa deja ingustat devine blocat. In aceste cazuri. Presiunea crescuta intraoculara lezeaza nervul optic producand scaderea progresiva a acuitatii vizuale. Cand acest lucru se produce. In multe din cazuri aceste leziuni ale nervului optic se banuieste ca apar datorita cresterii presiunii intraoculare (TIO-tensiunea intraoculara) care rezulta datorita acumularii lichidului (umoarea apoasa) intraocular. Optiuni terapeutice Cauze Sus Glaucomul cuprinde totalitatea afectiunilor oftalmologice in care se produce lezarea nervului localizat in polul posterior al ochilor (nervul optic). In unele cazuri umoarea apoasa nu este drenata in mod corespunzator. mentinand o presiune constanta intraoculara. dar motivul aparitiei acestui lucru nu este cunoscut. Se estimeaza ca 16-40% din cazurile de glaucom cu unghi deschis se produc fara o crestere a presiunii intraoculare. rezultand in final pierderea vederii.cand nu creste presiunea intraoculara.

Alti factori sunt tumorile care comprima si deplaseaza irisul anterior. . dupa o interventie chirurgicala. Glaucomul secundar Glaucomul apare si in urma altor afectiuni si se numeste glaucom secundar. conducand la pierderea progresiva a vederii pana la orbire -defectele care apar la nivelul irisului il fac sa se deplaseze anterior.-partea colorata a globului ocular (irisul) si cristalinul blocheaza circulatia umorii apoase din camera anterioara. cum este rubeola sau cum este o boala mostenita. Tratamentul medicamentos si posibil cel chirurgical se pot folosi pentru a scadea tensiunea intraoculara. datorita cresterii unei tumori sau ca urmare a unei complicatii a unei afectiuni medicale cum este diabetul -administrarea unor anumite medicamente cum sunt corticosteroizii folositi pentru tratarea unei infectii oculare sau a altor boli -glaucomul poate sa apara si in urma distrugerii si imprastierii materiilor colorate intraoculare (pigmenti) care se gasesc la nivelul irisului. ceea ce duce la cresterea presiunii intraoculare. cristalinul se ingroasa inchizand unghiul de drenaj al ochiului. Glaucomul este estimat ca apare la aproximativ 30% din persoanele cu sindrom Stuge-Weber care determina cresterea presiunii la nivelul partii albe a globului ocular (sclera). inchizand unghiul de drenaj. Acest lucru produce cresterea presiunii intraoculare si lezeaza nervul optic. -glaucomul apare dupa un traumatism ocular. Este nevoie de eliminarea cataractei pentru a se trata glaucomul fakomorfic. blocand unghiul de drenaj. Blocajul produce cresterea presiunii intraoculare si face ca irisul sa comprime sistemul de drenare al ochiului (sistemul trabecular). Un alt material care se imprastie (de origine necunoscuta) care se depoziteaza in camera anterioara a globului ocular poate produce glaucom congenital numit sindrom exofoliativ (pseudoexfoliativ) -cataracta care produce marirea cristalinului poate cauza un glaucom secundar (glaucom fakomorfic). Un defect congenital apare datorita unei infectii a mamei in timpul sarcinii. Glaucomul congenital si infantil Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt de cele mai multe ori provocate de defecte congenitale. Aceasta forma de glaucom secundar se numeste glaucom pigmentar. Pe masura ce avanseaza cataracta. neurofibromatoza.

Simptomele glaucomului cu unghi inchis apar de obicei la un singur ochi odata si de cele mai multe ori sunt: -vedere incetosata care apare brusc -durere severa. Simptomele care apar in glaucomul congenital sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt: -ochi plini de lacrimi sau o sensibilitate la lumina (a copilului) -unul sau ambii ochi congestionati. In glaucomul cu unghi deschis singurul simptom care apareconsta inscaderea acuitatii vizuale. Intre timp s-a pierdut foarte mult din acuitatea vizuala. care apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului -halou color in jurul surselor de lumina -eritem al ochiului -greata si varsaturi. indicand ca zona transparenta a ochiului (corneea) a suferit o leziune -marirea globilor oculari datorita cresterii presiunii intraoculare. Se poate intampla sa apara simptome pe o perioada scurta de timp (glaucom cu unghi inchis subacut) care de obicei apar seara si dispar pana dimineata urmatoare sau poate sa apara simptomatologie severa (acuta) care necesita un tratament medical de urgenta. Glaucomul cu unghi inchis poate sa nu provoace nici un simptom aparent sau simptome minore. Campul vizual periferic se pierde inaintea celui central. Acest lucru nu apare la . care se foloseste in vederea cu acuratete a detaliilor.Simptome Sus Simptomele difera in functie de tipul glaucomului. Scaderea acuitatii vizuale poate sa devina evidenta intr-un stadiu mai avansat al bolii. Se poate ca scaderea acuitatii vizuale sa nu fie observata decat atunci cand devine severa intrucat ochiul afectat mai putin compeseaza si pentru celalalt. avand un aspect exoftalmic (ochi protruzivi).

Fara tratament.adulti. Glaucomul cu unghi deschis. poate sa agraveze progresiv acuitatea vizuala. acuitatea vizuala se modifica incet. apare orbirea definitiva. poate fi mentinuta acuitatea vizuala normala. Daca se identifica la debut si se trateaza corespunzator. astfel incat in timp sa apara orbirea. -prurit (mancarime) sau senzatie de nisip in ochi sau inchiderea ochilor in cea mai mare parte de timp. presiunea crescuta provoaca lezarea rapida si permanenta a nervului optic -dupa ce apar simptomele se poate sa se instaleze orbirea permaneta in decursul catorva ore sau zile. Campul vizual central este afectat ultimul -daca glaucomul cu unghi deschis netratat afecteaza vederea centrala (care se foloseste la citit si vederea detaliilor obiectelor). Aproape jumatate din persoanele care au glaucom cu unghi inchis dezvolta boala si la celalalt ochi in urmatorii 5 ani. Glaucomul acut cu unghi inchis apare brusc si necesita tratament chirurgical de urgenta: -blocajul drenarii umorii apoase cauzeaza o crestere brusca a tensiunii intraoculare -daca nu se trataeaza de urgenta. astfel incat sa nu fie observata cand a evoluat. marind astfel zona de pierdere a vederii. Punctele negre observate in ambele campuri vizuale se vor intalni intr-un punct comun. aceste episoade recurente pot deveni situatii de urgenta . In orice caz. Pot sa apara episoade scurte de glaucom cu unghi inchis. cea mai frecventa forma de glaucom. unul din ochi este afectat mai mult decat celalalt. Mecanism fiziopatogenetic Sus De cele mai multe ori glaucomul afecteaza la debut campul vizual periferic. Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent si afecteaza de obicei cate un ochi odata. afecteaza de cele mai multe ori ambii ochi simultan. Daca nu se trateaza. In aceasta forma de glaucom. -presiunea crescuta intraoculara sau alti factori externi pot provoca leziuni progresive ale nervului optic -campul vizual periferic este afectat la inceput.

in cele mai multe cazuri cu o presiune intraoculara mai mare decat normalul. se va pierde in mod treptat vederea pana la orbire. -varsta. Riscul de aparitie al glaucomului creste dupa varsta de 40 de ani. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru glaucom difera in functie de tipul glaucomului. Dar prezenta numai a unei tensiuni intraoculare crescute nu este un motiv de diagnostic al glaucomului si nu necesita intotdeauna tratament. poate sa apara rapid orbirea definitiva. nu se va accentua pierderea vederii sau inrautatirea problemelor existente suprasolicitand ochii (cum ar fi la citi sau statul la televizor). In unele forme de glaucom congenital. Persoanele cu varsta mai mare de 70 de ani au un risc de 4-7 ori mai mare de a dezvolta un glaucom decat cei cu varsta intre 40 si 50 de ani . Presiunea intraoculara crescuta este singurul factor de risc care se poate trata. Chiar daca exista glaucom. Daca glaucomul cu unghi inchis nu se trateaza. Glaucomul cu unghi deschis este asociat.(glaucom acut cu unghi inchis) sau sa devina o problema de lunga durata (glaucom cronic cu unghi inchis). Dar acestea pot fi forme foarte serioase de glaucom. Glaucomul care este prezent de la nastere (glaucomul congenital) sau cel care apare in primii ani de viata (glaucom infantil) sunt forme rare. dar nu poate sa refaca leziunile care s-au produs deja. Unele studii au indicat faptul ca printre persoanele cu POI 15-40% intre acestea isi pierd vederea in urmatorii 10 ani de evolutie. Daca glaucomul congenital ramane netratat. Tratamentul pentru orice tip de glaucom poate sa amane sau sa previna pierderea vederii. Modificarile stilului de viata depind de severitatea afectiunii. Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi deschis: -presiunea crescuta intraoculara (PIO). mai multe de 10% din persoanele cu varsta peste 40 de ani au o presiune crescuta intraocular (presiunea mai mare de 21 de mm Hg). s-au produs vindecari ale leziunilor nervului optic.

Apare mai frecvent la femeile mai in varsta fata de barbatii cu aceeasi varsta . Daca nu este tratat exista riscul aparitiei unor leziuni mai severe si la celalalt ochi in proportie de 29%. neprovocat de alte afectiuni (numit glaucom cu unghi deschis primar). vasospasm periferic (spasm si ingustarea lumenului vasului sangvin) sau o cornee subtire. Un studiu a aratat ca afroamericanii peste 30 de ani au risc de a face glaucom la varste mai tinere decat albii. fara o crestere a presiunii intraoculare pot fi primele simptome de glaucom -pierdere a vederii la unul din ochi. De asemenea ei au un risc mai mare de a dezvolta un glaucom secundar datorita neovascularizatiei care apare si blocheaza sistemul de drenare al umorii apoase (sistemul trabecular) -alti factori de risc. In orice caz dovezile acestor studii sunt destul de inconsistente si este inca nesigur cum aceste afectiuni pot sa creasca riscul de glaucom cu unghi deschis. Populatia peste 40 de ani are un risc mai mare -sexul.-rasa. Leziunile la un ochi datorate glaucomului se asociaza cu o accentuare a leziunilor de la celalalt ochi. De asemenea au un risc mai mare de a se produce lezarea nervului optic decat albii -istoric familial de glaucom. Populatia din Asia de Estprecum si canadienii. Factorii de risc pentru glaucomul cu unghi inchis: -rasa. populatia din Alaska si Groenlanda au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului cu unghi inchis decat populatia generala -varsta. Este nevoie de cercetari mai exacte pentru a se indica legatura dintre acesti factori de risc si boala. Studiile indica o serie de alti factori care pot fi implicati in aparitia bolii cum sunt tulburari de vedere la distanta (miopia) sau o presiune intraoculara crescuta (hipertensiune). La populatia de culoare riscul pentru glaucom este de 4 ori mai mare decat la populatia alba. cefalee migrenoasa. Este de 9 ori mai mare riscul de glaucom la rudele persoanelor care au glaucom. Altii factori de risc posibili -diabetul zaharat. boli cardiovasculare. Diabeticii au o presiune mai mare intraoculara decat populatia generala. Modificarile de la nivelul globului ocular cum sunt excavatia papilei nervului optic.

difera de la persoana la persoana -hipermetropia (vedere cu dificultate a obiectelor situate aproape). Persoanele care prezinta de la nastere un unghi de drenaj mai ingust pot sa dezvolte in timp un glaucom cu unghi inchis.factorii genetici. daca pupilele acestora stau dilatate mult timp. Consultul de specialitate Sus Se vor contacta imediat serviciile medicale de urgenta daca apar urmatoarele simptome ale atacului de glaucom cu unghi inchis (glaucom acut): -incetosarea brusca a vederii -durere puternica la nivelul ochiului afectat -inrosirea ochiului afectat -greata si varsaturi -vederea unui halou colorat in jurul surselor de lumina. Hipermetropii au risc mai mare de aparitie a glaucomului cu unghi inchis intrucat au un glob ocular mai mic si astfel unghiul de drenaj este mai ingust. .infectii ale mamei in timpul sarcinii. aproape 10% din nou nascuti mostenesc boala. Copiii nascuti din mame care au avut infectii virale in timpul sarcinii cum este rubeola au un risc mai mare pentru aparitia glaucomului congenital . Factorii de risc pentru glaucomul congenital: . Timpul cat stau dilatate.-defecte congenitale. facandu-l sa se blocheze mai usor -istoricul familial este un factor de risc pentru aparitia bolii -prezenta glaucomului cu unghi inchis la un ochi creste riscul de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Aproape jumatate din persoanele care au avut un atac de glaucom la un ochi pot sa dezvolte boala si la celalalt in urmatorii 5 ani. producand un atac de glaucom cu unghi inchis.

Expectativa vigilenta Sus Expectativa vigilenta nu se recomanda daca exista semne ale unui atac de glaucom cu unghi inchis. se poate amana tratamentul. Daca la examenul oftalmologic se observa o presiune intraoculara crescuta si nu exista alti factori de risc pentru glaucom.Se recomanda adresarea la medic in urmatoarele conditii: -vederea unor puncte negre (miodesopsii) in campul vizual periferic la unul sau la ambii ochi -dificultati de vedere care apar treptat -existenta unui istoric familial de glaucom cu unghi deschis. Medici specialisti recomandati Sus Urmatorii medici pot diagnostica glaucomul: -optometrist -oftalmolog. Deciziile pentru tratarea glaucomului se iau prin consularea oftalmologului. . Optometristul nu poate trata glaucomul. Dar se recomanda examinarea regulata a presiunii intraoculare si de asemenea examinari regulate oftalmologice pentru a se diagnostica boala daca este cazul. lispa unui examen oftalmologic in ultimul an sau mai mult. Este nevoie de examinarea oftalmologica sau optometrica pentru evidentierea de semne de glaucom -existenta glaucomului si aparitia de simptome datorita tratamentului medicamentos administrat. varsta peste 40 de ani.

. Persoanele cu glaucom au o presiune mai mare decat normalul -examinare prin biomicroscop se folosete pentru a mari toate partile componente ale globului ocular. Presiunea normala intraoculara este intre 10 si 21 mmHg. Perimetria se face ca parte a examinarilor pentru urmarirea evolutiei glaucomului. Persoanele care prezinta leziuni ale nervului optic vor avea si tulburari de vedere pe partea afectata -gonioscopia foloseste lentile speciale pentru a vizualiza unghiul de drenare a umorii apoase. Lezarea nervului optic care apare in glaucom se poate diagnostica prin oftalmoscopie. Acesta este un test obisnuit pentru o evaluare initiala pentru a se diagnostica sau nu glaucomul -tonometria masoara presiunea intraoculara.Investigatii Sus Pentru diagnosticarea glaucomului se face o anamneza si un examen fizic. Oftalmologul va cauta semne de lezare a nervului optic in polul posterior al globului ocular pentru a stabili daca este prezenta afectiunea si care este severitatea ei. Acestea se fac pentru a se examina cat de bine sunt vazute detaliile obiectelor si pentru vederea obiectelor din campul periferic si central care pot semnifica o leziune la nivelul nervului optic cauzata de glaucom. Daca se suspecteaza glaucom se va face o trimitere catre medicul oftalmolog pentru a realiza mai multe investigatii si a face un tratament. Aceasta este cea mai buna examinare pentru a se pune diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Istoricul medical si rezultatele urmatoarelor investigatii poate determina punerea diagnosticului: -oftalmoscopia utilizata pentru a vedea interiorul globului ocular. Pentru glaucom se examineaza zona prin care nervul optic paraseste globul ocular (numita papila sau disc optic). Detectarea precoce si tratarea unui glaucom cu unghi deschis sunt importante pentru a controla boala si a preveni pierderea vederii. Prin aceasta metoda se poate face si gonioscopia si tonometria -examinarea campului vizual (perimetria) si a acuitatii vizuale. Perimetria este o investigatie scumpa si care necesita mult timp de aceea nu se face ca un examen screening de rutina sau ca alte investigatii mai rapide pentru glaucom. Poate fi nevoie de un tratament de urgenta in cazul in care exista un atac de glaucom cu unghi inchis.

Dupa stabilirea diagnosticului de glaucom cu unghi deschis. Intrucat acestea sunt investigatii mai noi. Acestea sunt tomografia Heildelberg a retinei. Persoanele cu un risc crescut sunt reprezentate de: -persoanele peste 65 de ani . analiza GDx a fibrelor nervului optic. Studii recente au sugerat ca masurand grosimea structurii transparente a ochilui (corneea) cu investigatii cum sunt ecografia pahimetrica poate permite medicului specialist sa determine care este riscul de glaucom. se va face o examinare a acuitatii vizuale ramase pentru gasirea de metode eficiente de folosire maxima a vederii si de mentinere a unui stil cat mai bun de viata. O cornee mai subtire central este considerata factor de risc pentru glaucom. masurarea presiunii intraoculare (tonometria) nu trebuie facuta ca singura investigatie pentru diagnosticarea glaucomului. sunt mai rar accesibile. se vor face examinari oftalmologice de rutina inclusiv tonometrie si gonioscopie pentru a se monitoriza boala. Este cu atat mai necesar pentru cei cu factori de risc sa fie supusi unui examen screening in fiecare an. Diagnostic precoce Sus Intrucat multe persoane cu glaucom prezinta o presiune normala intraoculara. Testarea grosimii corneei este un nou concept si se fac studii in continuare pentru a se determina acuratetea metodei in predictia glaucomului. Perimetria se face o data pe an dupa ce s-a pus diagnosticul de glaucom cu unghi deschis. Necesita asocierea ei cu alte metode pentru un diagnostic cat mai exact. Daca exista deja glaucomul si a aparut o pierdere semnificativa a vederii. tomografia pe lungimea nervului optic pentru a se observa continuitatea sa. Este recomandat ca toate persoanele peste 20 de ani sa efectueze un examen screening pentru depistarea glaucomului. Se pot face mai multe examinari pentru a se stabili care sunt leziunile produse de glaucom asupra nervului optic.

La adulti. chiar si la valorile considerate normale. Totusi. tratamentul este inceput de obicei prin administrarea unei medicatii. Scaderea PIO poate ajuta la prevenirea aparitiei unor leziuni ulterioare la nivelul nervului optic. cei din Asia de est sau persoane descendente din acele zone (pentru glaucom cu unghi inchis) -hipermetropii (risc crescut pentru glaucomul cu unghi inchis) -leziune oculara in urma unui tratament chirurgical. PIO). Totusi. Lezarea nervului optic se poate produce la orice valoare a presiunii intraoculare. La ora actuala. in anumite cazuri. sunt luate in considerare tratamentul laser si tratamentul chirurgical. Studiile arata ca atat terapia medicala cat si cea chirurgicala sunt eficiente. Optiunile terapeutice includ medicatie. Atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut succes in scaderea PIO. dar riscurile si . Tratament medical Sus Tratamentul glaucomului se concentreaza pe mentinerea vederii prin incetinirea evolutiei leziunilor de la nivelul nervului localizat in partea posterioara a ochiului (nervul optic). cum ar fi operatia pentru cataracta -diabetici -tensiune arteriala crescuta (hipertensivi) -cei tratati cu medicamente corticosteroidiene -cei cu istoric familial de glaucom. anumite leziuni produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. tratamenul laser si cel chirurgical pot fi de prima alegere mai ales in cazurile moderate pana la severe.-afroamericanii (pentru glaucom cu unghi deschis). la anumiti copii. tratamentul nu poate restitui vederea ce a fost pierduta din cauza glaucomului. tratament laser si tratament chirurgical. majoritatea tratamentelor glaucomului sunt indreptate spre scaderea presiunii de la nivelul ochiului (presiunea intraoculara. In Statele Unite.

deoarece expune pacientul la riscurile si cheltuielile unui tratament de lunga durata. tinta presiunii intraoculara poate fi modificata pentru a preveni aparitia leziunilor la nivelul nervului optic. Tratament initial Sus Pacientilor diagnosticati cu glaucom li se stabileste o tinta a presiunii intraoculare pentru fiecare ochi. alte optiuni terapeutice (laser sau chirurgie) pot fi uneori considerate drept optiuni terapeutice initiale in cazul pacientilor cu glaucom cu unghi deschis moderat pana la sever. Pacientul cu glaucom trebuie sa isi consulte medicul in privinta tuturor optiunilor terapeutice iar acesta sa determina care optiune ar fi cea mai buna in situatia data. In Statele Unite. Aceasta tinta este fixata in functie de gradul leziunilor de la nivelul nervului optic si de PIO la care aceasta leziune s-a produs. varsta. Glaucomul cu unghi inchis este uneori o afectiune ce necesita interventie de urgenta (glaucomul cu unghi inchis acut) deoarece blocarea fluidului la nivel ocular poate duce la o crestere brusca a PIO ceea ce duce la aparitia rapida a leziunilor la nivelul nervului optic. decizia de incepere a tratamentului in absenta existentei unor leziuni de nerv optic este foarte importanta. Daca PIO este suficient de mare. Sunt necesare consulturi oftalmologice regulate in conditiile in care exista PIO ridicata fara a fi prezente semne de glaucom. Presiunea intraoculara tinta este cu aproximativ 20% mai mica decat presiunea intraoculara anterioara. Tratamentul glaucomului cu unghi deschis implica medicatie (picaturi de ochi) ce scade PIO. Reducearea PIO la pacientii cu glaucom cu unghi deschis incetineste progresia bolii si ajuta la prevenirea reducerii ulterioare a vederii. Glaucomul cu unghi inchis acut duce la aparitia unei dureri semnificative la nivel ocular. picaturile de ochi (colir) pentru scaderea PIO sunt de obicei prima optiune terapeutica. tratament laser sau alt tip de tratemnt chirurgical. se va initia terapia medicamentoasa pentru scaderea PIO si prevenirea pierderii vederii. Glaucomul cu unghi inchis acut . Pe parcursul tratamentului. rasa si alti factori.beneficiile pot diferi in functie de tipul glaucomului. Totusi. Totusi.

Oftalmologul va analiza modificarile de la nivelul nervului optic ce indica agravarea afectiunii in ciuda tratamentului si daca este nevoie. Uneori poate fi utilizata terapia medicamentoasa. orbirea se poate instala rapid. In conditiile in care glaucomul poate duce la o pierdere semnificativa a vederii inainte de a fi detectat. Glaucomul congenital necesita in aproape toate cazurile corectia chirurgicala a defectului. incluzand medicatie pentru scaderea PIO. Odata ce aceasta a fost atinsa. medicul va efectua o evaluare a vederii scazute. va ajusta PIO tinta. Tratament de intretinere Sus Odata ce tratamentul pentru glaucom a fost inceput. Daca aceasta afectiune nu este tratata de urgenta. . se va lua in considerare terapia laser. In cazul pacientilor ce au suferit o pierdere semnificativa a vederii. dar de obicei. Este posibila instituirea terapiei laser pentru prevenirea inchiderii bruste a unghiului de drenaj. Poate. monitorizarea unghiului de drenaj si chiar terapie chirurgicala. constientizarea acestei afectiuni poate fi greu de realizat.necesita interventie terapeutica de urgenta. Vizitele la medic pot fi zilnice pana la atingerea PIO tinta. Persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune pot resimti o stare de suparare si depresie. Daca presiunea intraoculara continua sa fie crescuta sau daca leziunile la nivelul nervului optic sa inrautatesc in ciuda tratementului cu picaturi pentru ochi. aceasta nu are efecte pe termen lung. vizitele la medic vor fi efectuate la fiecare 3 pana la 6 luni. oftalmologul va efectua evaluari periodice ale functiei oculare. Acestia pot fi indrumati spre centre de consiliere unde vor fi ajutati sa se obisnuiasca cu aceasta situatie. Cei ce prezinta glaucom cu unghi inchis vor necesita evaluari regulate ale unghiurilor de drenaj si a PIO. sa includa sugestii in ceea ce priveste consilierea si antrenarea in a face fata vederii reduse. de asemenea. Persoanele ce prezinta canale de drenaj inguste vor dezvolta mai probabil glaucom cu unghi inchis. Aceasta evaluare va ajuta medicul si pacientul in gasirea celor mai bune modalitati de folosire a vederii ramase. In timpul acestor evaluari este masurata de obicei PIO.

La adulti. de obicei picaturi pentru ochi (colir) sunt utilizate pentru reducerea PIO fie prin scaderea cantitatii de lichide secretate la nivel ocular. fie prin cresterea drenajului lichidelor de la nivel ocular. De retinut! Glaucomul nu poate fi vindecat. leziunile la nivelul nervului optic produse de glaucomul congenital pot fi reversibile. Este important de inteles ca tratamentul glaucomului va fi administrat cel mai probabil toata viata. pentru tot restul vietii. tratamentul chirurgical este aplicat in stadiile initiale ale bolii. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere si tehnologii adaptative. Uneori. dar poate preveni lezarea in continuare a nervului optic si poate mentine vederea ramasa. tratamentul glaucomului nu poate restitui vederea pierduta din cauza acestei afectiuni. terapiei chirugicale sau ambelor. La anumiti copii. precum Marea Britanie. aceste . La anumite persoane. Acest tip de interventie este rezervat de obicei cazurilor avansate de glaucom pentru care alte forme de tratament nu au fost eficiente. tratamentul chirurgical poate consta in distrugerea unei portiuni a structurii oculare implicate in secretia lichidului intraocular (corpul ciliar) cu scopul de scadere a secretiei lichidiene. dar PIO poate fi controlata cu ajutorul medicamentelor. In anumite cazuri. precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari care pot imbunatati conditiile de viata ale persoanelor cu vedere redusa. Tratament in cazul agravarii bolii Sus Tratamentul chirurgical in glaucom este necesar numai in cazul scaderii progresive a vederii si nereducerii PIO sub tratament medicamentos sau laser. vor fi utilizate zilnic. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii.Medicamentele. Ar putea constitui un inconvenient administrarea de picaturi oculare la anumite intervale orare. Picaturile de ochi sunt de obicei utilizate pentru tratamentul glaucomului. In anumite tari. Tratamentul chirurgical poate consta in crearea unei alte zone prin care lichidul sa paraseasca ochiul. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. Tratamentul la domiciliu poate fi util in ajutarea pacientului in a se adapta efectelor glaucomului.

majoritatea acestor terapii alternative fie nu au fost studiate. Aceste teste pot fi efectuate de un medic oftalmolog. Este importanta respectarea indicatiilor de administrare si a intervalelor orare pentru ca aceste picaturi sa fie eficiente. de utilizarea de catre acesta a medicatiei conform prescriptiei medicale si de efectuarea de evaluari de rutina pentru monitorizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor. Deoarece glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu poate preveni intotdeauna pierderea in continuare a vederii. adesea nedetectabila a vederii. Persoanele cu risc crescut necesita controale regulate efectuate de catre un medic oftalmolog. poate duce la o degradare lenta. pacientii suferinzi de glaucom incearca metode terapeutice alternative precum acupunctura sau marijuana. Pentru persoanele ce au un istoric de glaucom in familie sau care prezinta alti factori de risc pentru glaucom este necesara o consultare cu medicul specialist pentru efectuarea unor evaluari ale functiei oculare mai frecvente. Totusi. Profilaxie Sus Majoritatea factorilor de risc (precum varsta. neadministrarea medicatiei pentru glaucom asa cum a fost prescrisa nu va duce la aparitia unor simptome evidente.picaturi pot duce la aparitia unui anumit nivel de disconfort. Totusi. Respectandu-se . Asemenea tratamente pot fi scumpe si unele pot fi periculoase pentru sanatate. Spre deosebire de alte afectiuni cronice in care neadministrarea medicatiei duce la aparitia unei simptomatologii evidente. fie au fost dovedite ineficiente. Persoanele in varsta peste 20 de ani vor necesita un consult oftalmologic ce cuprinde si teste pentru glaucom la fiecare 3 pana la 5 ani. Tratament ambulatoriu Sus Succesul tratamentului glaucomului depinde de gradul de informare al pacientului. rasa si istoricul familial) pentru glaucom nu pot fi modificati. o degradare permanenta si care poate duce in cele din urma la orbire.

De asemenea. Daca unghiurile de drenaj ale umorii apoase sunt inguste si exista riscul de aparitie al glaucomului cu unghi inchis. A trai cu vederea redusa Reducerea vederii determinata de glaucom poate afecta viata unei persoane in mai multe feluri. Este posibila modificarea medicatiei . Anumite medicamente trebuie evitate.administrarea de medicamente fara prescriptie medicala (medicamente tip OTC) trebuie discutata in prealabil cu medicul specialist. consilierea si antrenarea in scopul adaptarii la vederea redusa si a cresterii calitatii vietii.aceste principii se pot reduce sansele de pierdere a vederii: . precum anumite medicamente antihistaminice sau medicamente pentru raul de miscare. pot ajuta la o adminsitrare corecta a medicamentului. Pot fi utilizate suporturi pentru vedere precum sistemul de amplificare video sau articole tiparite cu litere mari. inclusiv medicatia pentru glaucom. .este recomandata purtarea in portofel a unui card sau orice mod de identificare care sa precizeze ca purtatorul prezinta glaucom. se pot folosi ceasurile cu alarma. Cand pupila se dilata. Se poate folosi un cod al culorilor pentru capacele tuburilor de medicamente pentru a facilita retinerea momentului de administrare. medicul oftalmolog trebuie informat in legatura cu toate medicamentele administrate pacientului. Cardul ar trebui sa prezinte toate medicamentele administrate. Toti medicii ce trateaza un pacient cu glaucom trebuie atentionati de afectiunea acestuia . sau orice alt dispozitiv de atentionare. notite atasate de oglinda sau de masa. Pentru a nu se uita momentul administrarii. unghiurile de drenaj se pot inchide ceea ce duce la aparitia glaucomului cu unghi inchis. Cu ajutorul medicului pot fi gasite modalitati de utilizare la maxim a vederii ramase. dezvoltarea unei retele de oameni ce pot ajuta la efectuarea unor sarcini mai dificile. Daca apar efecte secundare trebuie consultat medicul specialist.medicatia pentru glaucom trebuie utilizata asa cum a fost prescrisa de medic. Gradul de severitate al afectarii depinde de severitatea reducerii vederii. Anumite sfaturi pentru scaderea efectelor adverse ale medicatiei glaucomului. medicul va avertiza pacientul in legatura cu administrarea de medicamente ce dilata (maresc diametrul) pupila. precum modul corect de aplicare al picaturilor de ochi. Daca apar probleme in ceea ce priveste respectarea programului de administrare al medicamentelor trebuie consultat medicul specialist. tipul activitatilor practicate si de stilul de viata.

In conditiile in care glaucomul este o afectiune cronica. Mecanismul de actiune al acestora se bazeaza fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. solutie cu administrare orala sau in situatii de urgenta. exista consilieri specializati in ajutarea oamenilor ce se confrunta cu o pierdere a vederii. Tratament medicamentos Sus Medicatia pentru reducerea presiunii intraoculare (PIO) este folosita in toate tipurile de glaucom. Exista multa publicitate in jurul ideii folosirii marijuanei in tratamentul glaucomului. inregistrarea intr-un grup de suport pentru oamenii cu aceasta afectiune ar putea fi de ajutor. acest lucru se intampla doar la 60% pana la 65% dintre cei ce fumeaza marijuana. Medicatia ce inchide pupila (pupiloconstrictoare) ar putea fi folosita pentru deschiderea unghiului de drenaj. De asemenea. Aceste sentimente sunt perfect normale. tratamentul laser va fi aplicat imediat. Inhalarea fumului de marijuana a fost demonstrat ca reduce PIO cu 25%. medicatia poate fi utilizata pentru scaderea presiunii intraoculare. medicatia poate fi utilizata pentru reducerea PIO si reducerea gradului de opacitate de la nivelul suprafetei globului ocular (cornea). Fumul are efecte toxice . Medicatia in acest caz nu este eficienta pentru o perioada lunga de timp si este de obicei utilizata pana in momentul in care se poate efectua interventia chirurgicala. De asemenea. In cazul glaucomului congenital. picaturile de ochi sunt primele utilizate. tratamentul laser este aplicat la scurt timp dupa acesta pentru a preveni un episod recurent. Pentru a le face mai bina fata. Pacientii pot resimti furie si frica sau o stare de tristete sau chiar instalarea unei stari depresive.In conditiile in care glaucomul duce adesea la pierderea semnificativa a acuitatii vizuale. nu toate persoanele ce folosesc marijuana au o asemenea reducere a PIO. familia si prietenii. insa efectul nu dureaza mai mult de 3 pana la 4 ore. pe cale intravenoasa. Daca medicatia reduce PIO dupa un episod acut de glaucom cu unghi inchis. este recomandabila discutia cu medicul. Medicatia poate fi administrata sub forma de picaturi de ochi. constientizarea acestei afectiuni este adesea dificila. Daca medicatia nu reduce PIO. In majoritatea cazurilor. pastile. Intr-un atac acut de glaucom cu unghi inchis.

medicatia folosita pentru tratamentul glaucomului . fie prin cresterea cantitatii de lichid ce dreneaza de la nivelul ochiului. fie prin reducerea cantitatii de lichid (umoare apoasa) secretata la nivel ocular.colinergice . nu este folosita o tinta unica a PIO pentru toata lumea.hiperosmotice. De aceea.beta blocantele .agonisti adrenergici . Valoarea PIO ce duce la aparitia leziunilor de nerv optic variaza de la o persoana la alta.inhibitori ai anhidrazei carbonice . Datorita acestor efecte toxice si psihoactive. De retinut! Atunci cand medicamentele sunt utilizate pentru tratamentului glaucomului. aceasta situatie se poate agrava chiar daca medicatia utilizata a determinat valori normale ale PIO. Medicatia pentru tratamentul galucomului determina reducerea presiunii intraoculare (PIO). In cazul in care glaucomul a produs reducerea vederii.agonisti adrenergici .analogi de prostaglandine. PIO tinta a unei persoane poate necesita ajustari in cazul in care leziunile nervului opic evolueaza in ciuda tratamentului. iar substantele din fumul inhalat determina modificari ale statusului mental. Medicamentele ce cresc cantitatea de lichid drenata de la nivel ocular sunt: . Medicamentele ce reduc cantitatea de lichid secretata intraocular sunt: . In majoritatea cazurilor. scopul este de a preveni evolutia leziunilor de nerv optic prin reducerea PIO. marijuana nu este considerata o optiune terapeutica buna in cazul pacientilor cu glaucom si nu este recomandata pentru tratamentul acestora. Cantitatea de marijuana pe care o persoana ar trebui sa o fumeze pentru a mentine PIO scazuta duce la aparitia unor efecte secundare semnificative. precum si datorita nivelului redus al efectului benefic de reducere a PIO. in special palmanii.asupra altor parti ale organismului.

perioada de timp pentru care medicatia va fi incercata si posibilele efecte secundare ale acesteia. Ar putea fi un inconvenient administrarea de picaturi de ochi la anumite intervale de timp. prevenind degradarea vederii si orbirea. Aparitia efectelor secundare trebuie raportata medicului oftalmolog .cunoasterea modului corect de aplicare al picaturilor de ochi poate duce la cresterea eficacitatii medicatiei si la evitarea aparitiei efectelor secundare. Medicatia utilizata in tratamentul glaucomului poate fi scumpa. In timp ce noile tehnici chirurgicale pentru glaucom implica mai putine efecte secundare. Trebuie respectata prescriptia medicala pentru administrarea picaturilor pentru ca acestea sa aiba efectul scontat: . Alte medicamente administrate la un pacient cu glaucom vor necesita. De asemenea. Ar putea fi de folos utilizarea unui carnet medical in care sa se noteze medicatia si momentul de administrare al acesteia.imediat dupa inceperea unei terapii medicamentoase este recomandata efectuarea unui consult medical pentru a se evalua eficacitatea acesteia. tratamentul medicamentos are in continuare efecte secundare mai reduse decat tratamentul chirurgical. mai intai va fi incercata terapia .este necesara analiza impreuna cu medicul a telurilor tratamentului. Picaturile de ochi ar putea de asemenea duce la aparitia unui nivel de disconfort. aparitia efectelor secundare sau orice probleme aparute cu programul de administrare. Toti medicii ce evalueaza un pacient cu glaucom trebuie instiintati de afectiunea acestuia si de medicatia pe care acesta o primeste. in cazul unora dintre ele. Medicatia controleaza in multe cazuri PIO. utilizarea de capace multicolorate pentru recipientele de medicamente poate ajuta la recunoasterea medicamentelor . Inainte ca tratamentul chirurgical sa fie luat in considerare.trabuie utilizata zilnic pentru tot restul vietii. Tratament chirurgical Sus Tratamentul chirurgical nu este intotdeuna necesar pentru tratamentul glaucomului. Multe persoane ce primesc tratament medical nu vor necesita niciodata tratament chirurgical pentru glaucom. Ar putea fi de ajutor utilizarea unor instrumente de masurare exacte. ajustarea dozelor sau chiar oprirea lor.

reducerea PIO prin deschiderea unghiurilor de drenaj blocate sau prin creerea unor noi zone de drenaj pentu umoarea apoasa. se iau in considerare interventii chirurgicale clasice precum iridectomia si trabeculectomia . tratamentul chirurgical este necesar si in cazul glaucomului cu unghi deschis. In cazurile de glaucom sever. In anumite situatii. Aceasta procedura este folosita in cazul . Daca terapia laser nu este eficienta. Daca PIO se mentine la un nivel inalt sau daca leziunile de la nivelul nervului optic evolueaza in ciuda medicatiei.glaucom cu unghi inchis acut.glaucomul cu unghi deschis. Terapia laser ar putea fi necesara inca din stadiile initiale pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis. interventia chirurgicala presupune montarea unui sistem de filtrare (seton).interventia chirurgicala pentru cresterea drenajului umorii apoase de la nivelul ochiului. . care permite drenarea fluidului de la nivleul portiunii anterioare a ochiului intr-o zona de la care poate fi drenat in afara ochiului. Copii cu glaucom congenital necesita tratament chirurgical pe cat de repede posibil pentru prevenirea orbirii. Scopul principal al terapiei chirugicale in glaucom este mentinerea vederii prin: . interventia chirugicala este efectuata pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase la pacientii cu glaucom. De asemenea persoanele ce prezinta unghiuri de drenaje ale umorii apoase inguste pot necesita terapie laser pentru prevenirea aparitiei glaucomului cu unghi inchis acut.mentinerea sanatatii nervului optic . de obicei confectionat din plastic. Tratamentul laser poate crea un orificiu la nivelul irisului permitand drenarea fluidului de la nivelul ochiului. Tratamentul chirurgical este indicat in: . In anumite cazuri. in special la persoanele ce prezinta PIO crescuta din stadiile incipiente sau glaucom sever.medicala. Tipuri de tratament chirurgical Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru tratamentul glaucomului la adult. Acest tip de interventie chirurgicala presupune creerea unei portite prin care lichidul sa fie drenat de la nivelul ochiului. Pacientii ce prezinta glaucom cu unghi inchis la un ochi vor necesita tratament laser si la celalat ochi pentru a preveni aparitia glaucomului si la acesta. terapia chirurgicala in stadiile incipiente in cazul glaucomului cu unghi deschis poate fi mai eficienta decat picaturile de ochi (colir) pentru reducerea PIO si prevenirea orbirii.

.interventia chirurgicala efectuata pentru reducerea cantitatii de umoare apoasa secretata la nivel ocular. poate fi efectuata utilizand o sonda criogenica aplicata extern sau chirurgia deschisa. Astazi. se poate efectua o interventie de distrugere a portiunii ochiului implicata in secretia acestui fluid (corpii ciliari). dar nu sunt folosite la adulti. Aceasta interventie chirurgicala poate fi efectuata numai cu ajutorul laserului. Aceasta interventie presupune creerea unei noi deschizaturi in zona irisului ce permite curgerea lichidului la nivel ocular. Tratamentul chirurgical pentru glaucomul congenital Pentru glaucomul congenital exista doua interventii usor diferite prin care se incearca deschiderea directa a unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. Este utilizata pentru tratarea atacul de glaucom cu unghi inchis acut sau pentru prevenirea apartitiei glaucomului cu unghi inchis la persoanele ce prezinta unghiuri de drenaj inguste. Interventiile ce au drept scop reducerea cantitatii de lichid de la nivelul ochiului sunt indicate numai in cazul persoanelor cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma utilizarii tratamentului medical sau a altor tipuri de interventii chirurgicale. atunci se pot tenta trabeculectomia sau interventia seton. In anumite cazuri. Sunt in mod egal eficiente la copii. iridectomia laser poate fi efectuata in locul iridetomiei chirurgicale. reducandu-se astfel presiunea intraoculara. Totusi. In cazul in care alte interventii chirurgicale nu reusesc sa imbunatateasca circulatia lichidului la nivel ocular.tratamentului glaucomului cu unghi deschis si a glaucomului cu unghi inchis cronic . Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular.trabeculectomie . anumite persoane cu glaucom sever sau complicat pot necesita iridectomia chirurgicala . Aceasta interventie este indicata si in cazul aparitiei de tesut cicatriceal in urma interventiilor anterioare.interventie chirurgicala pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj.chirurgie cu sunt tubular (cu seton) . Daca aceste interventii esueaza la copii.

persoana nu resimte durere si nici pierderea acuitatii vizuale . acuitatea vizuala nu va fi niciodata la fel de buna ca inainte de interventia chirurgicala.trabeculotomie. De retinut! Medicatia poate fi utilizata inaintea interventiei chirurgicale pentru a reduce gradul de opacitate al corneii. se poate observa o imbunatatire a vederii postchirurgie.interventia chirurgicala determina imediat dupa aceasta o inrautatire a vederii. Un factor ce trebuie luat in considerare consta in alegerea ochiului ce trebuie operat mai intai. Efectuarea mai multor astfel de interventii de-a lungul . tratamentul chirurgical reduce sansele de pierdere ulterioara a vederii. decizia de tratament chirurgical trebuie luata impreuna cu medicul analizand riscurile si beneficiile interventiei. Decizia de a accepta sau nu interventia chirurgicala este de obicei mai greu de luat in cazul celor cu glaucom decat in cazul altor afectiuni deoarece: . Ca si in cazul oricarui alt tip de interventie chirurgicala. Interventiile prin care se distrug corpii ciliari implicati in secretia umorii apoase (interventii ciclodistructive) sunt folosite de obicei atunci cand alte tratamente. Vederea poate fi afectata pentru saptamani si luni dupa interventia chirurgicala. au esuat. Daca aceste interventii se efectuaza simultan. Exista si alte probleme ce trebuie discutate cu medicul specialist inainte de a lua decizia unui tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical nu vindeca complet glaucomul. acest fenomen apare de obicei la persoanele in varsta.. Cataracta (opacifierea lentilei de la nivelul ochiului-cristalinul) poate aparea in urma tratamentului chirurgical pentru glaucom si acesta este motivul pentru care interventia chirurgicala nu este o metoda terapeutica de prima intentie in cazul glaucomului cu unghi deschis.in multe cazuri. inclusiv alte tratamente chirurgicale. Tratamentul pentru cataracta poate fi efectuat simultan cu cel pentru glaucom. Cataracta poate aparea si la persoanele ce sufera de glaucom fara ca acestia sa fi suferit o interventie chirurgicala.goniotomie . Totusi. Pentru anumite persoane.

precum acupunctura sau marijuana.erau mai putin probabil sa necesite medicatie multipla pentru controlul PIO. astfel incat se secreta o cantitate prea mica de umoare apoasa. Anumite terapii alternative . Din nefericire. dar nici una nu s-a dovedit pana acum sigura si eficienta in tratamentul glaucomului. Anumite tipuri de glaucom cu unghi deschis raspund mai bine la tratamentul laser decat altele.au avut presiuni mai mici intraoculare. Tratamentul laser poate fi folosit pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis inainte ca tratamentul medicamentos sa fie incercat. persoanele suferind de aceasta boala pot fi tentate sa incerce terapiile alternative. cei ce au avut glaucom cu unghi deschis. Multi medici considera ca glaucomul este o boala neurodegenerativa. nu toate persoanele tratate cu laser prezinta o PIO redusa in urma tratamentului. Glaucomul determina orbire prin distrugerea celulelor nervoase dispuse in partea posterioara a globului ocular si se produce adesea fara o crestere PIO. au fost tratati fie cu laser fie cu medicamente. Pentru anumite persoane. Astfel de terapii sunt in testare. mai degraba decat o boala determinata doar de o PIO crescuta. Intr-un studiu efectuat pe un numar mare de persoane.timpului poate duce la distrugerea unei portiuni prea mari din corpii ciliari. Rezultatele studiului au aratat ca cei ce au primit tratament laser: . aceasta PIO scazuta se mentine doar pentru cativa ani. Altii pot prezenta o crestere a PIO. Aceasta poate duce la inmuierea globului ocular determinand opacifierea cristalinului (cataracta). De asemenea au suferit o pierdere mai redusa a vederii pe o perioada de 3. In conditiile in care glaucomul nu poate fi vindecat iar tratamentul nu previne in toate cazurile evolutia pierderii vederii.5 ani comparativ cu cei tratati medicamentos . Alte tratamente Sus Tratamentul laser se bazeaza pe utilizarea luminii tip laser in locul instrumentelor chirurgicale clasice si poate fi utilizat in cazul anumitor persoane suferind de glaucom. Acest lucru are o importanta majora in conditiile in care tratamentele viitoare vor putea proteja celulele nervoase de la nivel ocular de efectele glaucomului (terapie neuroprotectiva).

Iridotomie laser Tratamentul laser pentru scaderea cantitatii de lichid secretata la nivel ocular Atunci cand alte interventii chirurgicale esueaza in a imbunatati curgerea umorii apoase in ochi. o sonda introdusa in ochi poate fi utilizata pentru tratamentul direct al corpilor .sau complementare au fost testate in glaucom. pot fi incercate interventiile pentru distrugerea corpilor ciliari. Interventiile pentru scaderea cantitatii de umoare apoasa secretata sunt utilizate doar la pacientii cu glaucom sever a caror situatie nu s-a imbunatatit in urma tratamentului medicamentos sau a altor tipuri de tratamente chirurgicale. Aceasta interventie este utilizata pentru tratamentul atacului acut de glaucom cu unghi inchis si poate preveni aparitia glaucomului cu unghi inchis la persoanele cu unghiuri de drenaj inguste. Totusi. Anumite astfel de terapii alternative pentru tratamentul glaucomului pot ficostisitoare si consumatoare de timp. reducandu-se astfel PIO. Aceste interventii sunt utilizate pentru tratamentul glaucomului cu unghi deschis sau a glaucomului cu unghi inchis cronic Trabeculoplastia laser Sclerostomia laser Tratamentul laser pentru prevenirea inchiderii unghiului de drenaj Tratamentul laser pentru prevenirea unghiului de drenaj implica efectuarea unei noi deschizaturi la nivelul irisului ce permite curgerea lichidului prin ochi. insa majoritatea nu au fost studiate si nici nu a fost demonstrata eficacitatea acestora. cateva pot fi chiar periculoase pentru sanatate. in anumite situatii. Optiuni terapeutice Sus Tratamentul laser pentru cresterea drenajului lichidului de la nivel ocular Tratamentul laser pentru cresterea drenajului de la nivel ocular implica interventia la nivelul unghiurilor de drenaj ale umorii apoase. aceasta interventie se realizeaza fara a se patrunde in globul ocular. Distrugerea corpilor ciliari reduce cantitatea de lichid secretata la nivel ocular. Cel mai adesea. Aceste interventii sunt utilizate si in cazul formarii de tesut cicatriceal in urma interventiei chirurgicale.

Afectiunile inflamatorii ale ochiului se pot. Uveita mai poate fi clasificata astfel: .uveita posterioara (panuveita). Repetarea terapiilor laser. . a tratamentului medicamentos sau a altor tratamente chirurgicale poate fi necesara dupa o perioada de timp. localiza la nivelul retinei (retinita) sau al vascularizatiei retiniene (vasculita retiniana).uveita granulomatoasa sau negranulomatoasa.uveita anterioara . Ciclofotocoagulare laser De retinut! Tratamentul laser este primul incercat atunci cand medicatia pentru glaucom nu este eficienta in reducerea PIO. Inflamatia intraoculara este clasificata in functie de prezenta predominenta a semnelor de inflamatie in segmentul anterior.uveita acuta sau cronica . corpul ciliar (ciclita) si coroida (coroidita). se pot tenta alte terapii chirurgicale. in: .ciliari. care este format din iris (irita). Daca terapia laser nu este eficienta. Efectele anumitor terapii laser nu se mentin pe o perioada mare de timp. insa. posterior sau de prezenta acestora in cele doua segmente oculare. Uveitele Generalitati Sus Uveita este inflamatia tractului uveal.

"ca seul de oaie". Celulele mai pot fi observate pe endoteliul cornean sub forma de precipitate keratinice (PK). fotofobie si diminuarea vederii. Uveita anterioara negranulomatoasa se manifesta acut. cu vedere neclara la un ochi si cu inflamatie discreta. hiperemie. uveita granulomatoasa poate avea initial un aspect care mimeaza uveita negranulomatoasa. Diagnostic 3. In cazuri rare. cauza primara este infectia. Practic. In uveita granulomatoasa precipitatele keratinice sunt mai mari. pupila este micsorata si odata cu dezvoltarea de sinechii (aderente intre iris si capsula anterioara a cristalinului) devine si neregulata. Leziunile inflamatorii pot fi localizate la nivelul retinei sau coroidei. mecanismul fiziopatogenic al uveitei este imunologic dar la un numar semnificativ de pacienti. Tratament Diagnostic Sus Uveita anterioara este caracterizata prin celule de tip inflamator si inflamatie in interiorul umorii apoase. iar nodulii irisului lipsesc. Cauze 4. Generalitati 2. In uveita anterioara severa poate fi prezent hipopion (colectii stratificata de celulele albe) si fibrina in interiorul camerei anterioare. In uveita posterioara sunt prezente celule in corpul vitros. Cuprins articol 1. Uveita anterioara granulomatoasa debuteaza mai frecvent subacut. cu durere unilaterala. .In general. precipitatele keratinice sunt mai mici. si se pot observa noduli la nivelul irisului. In uveita negranulomatoasa. la cei cu SIDA sau alte afectiuni imunologice. in toate formele de uveita anterioara.

edemului macular. In cazurile severe. in timp ce leziunile vechi au margini mai bine delimitate si sunt de obicei pigmentate.sindrom Reiter . cu hipopion recurent.Leziunile recente sunt galbene cu margini neclare. Boala Behcet produce atat uveita anterioara. leziunilor inflamatorii ce implica macula.tuberculoza pulmonara . Infectiile cu virusul herpes simplex si cele cu virusul herpes zoster pot determina uveite anterioare negranulomatoase. cu modificari marcate ale vaselor retiniene.spondilita anchilozanta . ocluziei venelor retiniene sau mai rar neuropatiei optice asociate. Bolile care determina uveita anterioara granulomatoasa au tendinta de a determina si uveite posterioare. Afectarea bilaterala este obisnuita.boala Crohn. Acestea includ: .sarcoidoza (afectare bilaterala) . Ingrosarea peretilor vaselor retiniene se poate produce adiacent acestor regiuni sau pe un teritoriu mai intins. Uveita posterioara se prezinta cu diminuarea progresiva a durerii la un ochi relativ asimptomatic. cat si uveita posterioara.sifilis . Cauze Sus Afectiunile sistemice asociate cu uveita anterioara negranulomatoasa sunt bolile legate de HLA-B27: . opacifierea vitroasa impiedica vizualizarea detaliilor retiniene.sacroileita .psoriazis .colita ulcerativa . Diminuarea vederii se poate datora incetosarii sau opacitatilor vitroase.

gene.vitiligo. . Sifilisul genereaza un aspect caracteristic al fundului de ochi (sare si piper). pot fi necesare injectii perioculare cu steroizi sau steroizi sistemici.Toxoplasma ..micobacteriile .virusul herpes simplex .toxoplasmoza . In toxoplasmoza sunt prezente de obicei semne ale unor episoade anterioare de retinocoroidita. sprancene sau par depigmentate .Criptococcus . Principalii agenti responsabili de inflamatia oculara in SIDA si in alte afectiuni cu imunodeficienta sunt: . Tratament Sus De regula.Candida. tumorile intraoculare sau limfomul sistemului nervos central pot mima uveita. Dilatarea pupilei este importanta pentru ameliorarea disconfortului si prevenirea sinechiilor posterioare.virusul citomegalic .sindromul Vogt-Koyanagi-Harada (uveita bilaterala asociata cu alopecie. Dezlipirea de retina. adesea cu diminuarea vizuala surprinzator de usoara cu exceptia cazurilor in care este prezenta si atrofia optica luetica primara. Vasculitele retiniene autoimune si pars planitis (uveita intermediara) sunt afectiuni idiopatice care produc uveite posterioare. uveita anterioara raspunde la tratament cu corticoizi topici. hipoacuzie) . polioza .oftalmia simpatica.virusul herpes zoster . Uneori.

prognosticul uveitelor anterioare.). Examenul constata o inrosire a ochiului. uneori. In general. in general limitata. zona zoster indeosebi) sau parazitara (leptospiroza). si cel al simptomului inflamator cu colire sau cu injectii subconjunctivale antiinflamatorii. Cauze . infectie urinara. in special al celor negranulomatoase.Uveita posterioara necesita mai frecvent corticoterapie sistemica si uneori imunosupresie sistemica cu azatioprina sau ciclosporina. bruceloza etc. acuta si cronica. In general. In toate cazurile in care se identifica o cauza infectioasa poate fi indicata chimioterapia specifica. prin corticoterapie . abces dentar. Ingrijirea pacientilor cu uveita este apanajul specialistului oftalmolog dar cooperarea unor medici de alte specialitati este esentiala pentru determinarea cauzelor si supravegherea administrarii agentilor antimicrobieni.Acesta este concomitent cu cel al cauzei atunci cand ea a fost gasita. sifilis. Iridociclita inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar. O iridociclita survine adesea dupa o infectie bacteriana (sinuzita. Simptome . este mai bun decat cel al uveitelor posterioare. tuberculoza. Tratament .O iridociclita se manifesta prin dureri oculare surde si moderate si printr-o scadere variabila. O iridociclita este o afectiune relativ frecventa. a acuitatii vizuale. atingand adesea ambii ochi si cu tendinta de a recidiva.Acestea sunt multiple si uneori dificil de determinat. dozelor mari de corticosteroizi sistemici si a imunosupresoarelor sistemice. cu colire midriatice care dilata pupila pentru a evita sinechiile si. virala (herpes. dilatarea pupilara nu este necesara.

care se manifesta de obicei bilateral (dar asimetric). Keratoconul Generalitati Sus Keratoconul reprezinta termenul medical ce descrie o afectiune de natura noninflamatorie cu caracter progresiv a corneei. keratoconul este diagnosticat la un singur ochi si dupa o evolutie destul de lenta se manifesta si la ochiul aparent sanatos. Astigmatismul si miopia sunt alte doua complicatii majore ale acestei boli. Cu timpul corneea se subtiaza si in final pot sa apara modificari de forma ale suprafetei oculare. Sinonim: irita. Daca simptomele sunt discrete. Membrana Bowman reprezinta de fapt un strat foarte dens de colagen al carei rol principal este acela de a proteja stroma corneeana. in ciuda grosimii sale . pacientii ignora insa aceasta afectiune. determina rupturi ale membranei Bowman si favorizeaza aparitia depozitelor de fier in celulele epiteliale bazale ale corneei (formand asa numitele inele Fleischer). boala poate afecta capacitatea pacientului de a citi. El consta in deteriorarea progresiva a structurii epiteliului corneean. Lasata netratata. De obicei. in principal stroma.generala. de a conduce un automobil si ii scade semnificativ calitatea vietii. Vindecarea leziunilor corneene se face prin cicatrizare. un proces care sta la baza aparitiei tulburarilor de vedere. uneori prezentandu-se la medic in stadii foarte avansate. Se pare ca keratoconul afecteaza toate straturile cornee.

Consultarea unui specialist . Simptomatologie 4.de numai 8-14 micrometri. El este considerat a fi cea mai cunoscuta si frecventa distrofie corneeana. destul de rar. iar dintre bolile sistemice cel mai adesea au fost asociate: sindromul Marfan. sindromul Ehlers. Majoritatea cazurilor apar spontan. din India si Noua Zeelanda. insa la 14% din pacienti exista semne de transmitere genetica a afectiunii. Frecventa acestei boli in populatie variaza foarte mult in functie de regiunea geografica. Cele mai frecvente afectiuni oftalmologice care s-au complicat la un moment dat in evolutie cu keratocon sunt reprezentate de keratoconjunctivita venerica. Keratoconul este o boala care debuteaza la pubertate si are progresie relativ lenta pana in jurul decadei a patra de varsta. In stroma exista peste 200 straturi de colagen tip 1. Cuprins articol 1. Generalitati 2. La varstnici apare. Stroma corneeana se afla sub membrana Bowman si contine fibre de colagen cu dispozitie neregulata si keratocite. amauroza congenitala Leber. ea fiind responsabila in proportie de 90% de grosimea si consistenta corneei. In cazul pacientilor cu sindrom Down keratoconul are tendinta de evolutie mult mai rapida. Cauze 3. insa. dermatita atopica si sindromul Down. afectand 1 din 1000 de persoane tinere. Specialistii considera ca apare mai frecvent in zone din Arabia. insa au fost descrise si cazuri ce au debutat pe fondul unor afectiuni sistemice sau oculare cronice. Keratoconul apare de cele mai mult izolat. prolapsul de valva mitrala. retinita pigmentosa.Danlos.

insa se pare ca exista anumite corelatii cu activitatea anormala a unor enzime ale corneei. Investigatii paraclinice 6. efectul ramane acelasi: rezistenta mecanica si grosimea corneei este foarte redusa. Complicatii 9. Exista si teorii care sustin ca mecanismul patogen are la baza acumularea de radicali liberi in cornee datorita reducerii activitatii unei enzime numite aldehid dehidrogenaza. de asemenea. Aceasta activitate aberanta apare pe fondul unei reduceri a mecanismelor de inhibare a functiei lor. Studiile au demonstrat ca cele mai multe cornee keratoconice se caracterizeaza printr-o activitate crescuta a proteazelor. Simptomatologie Sus . enzime capabile sa distruga legaturile dintre fibrele de colagen din stroma. Prevenire Cauze Sus Cauza exacta de aparitie a keratoconului este incomplet cunoscuta. iar unele studii au remarcat existenta unei corelatii cu terenul atopic sau/si alergic al pacientilor. Tratament 7.5. Keratoconul apare mai frecvent la pacientii care poarta lentile de contact si la cei care au miopie. Se pare. cu frecatul excesiv la ochi. cu alergii oculare specifice. Indiferent care ar fi mecanismul exact de aparitie a bolii. ca pacientii cu distrofii corneene au un risc mai crescut de a dezvolta keratocon. Specialistii considera ca aceasta afectiune poate fi asociata cu boli sistemice si oftalmologice. Prognostic 8.

In final se poate ajunge la corectie optica cu lentile de contact rigide.aparitia halourilor luminoase in jurul obiectelor.diplopie monoculara. specialistii recomanda ca pacientul sa fie consultat de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri sau chiar cu o supraspecializare in acest domeniu. Unii pacienti dezvolta fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina). In general simptomele se agraveaza pe masura ce boala evolueaza. Initial. Afectiunea este bilaterala. Alte acuze includ: . pacientul nu poate dstinge clar detaliile. corectia cu ochelari sau lentile de contact flexibile poate ameliora vederea. in stadiile avansate este afectata vederea la intuneric. prurit ocular. pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate. . insa acuitatea vizuala este intr-un declin permanent daca nu se trateaza corespunzator boala. sau chiar formele. Durerea nu apare decat in cazurile complicate. In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare. senzatie de tensiune oculara. diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica. cu evolutie foarte lunga. Consultarea unui specialist Sus Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca acuza scaderi ale acuitatii vizuale.Keratoconul poate determina in timp scaderea acuitatii vizuale datorita modificarii de transparenta a corneei (prin dezvoltarea cicatricilor). Daca la inceput defectele de refractie sunt minime. Investigatii paraclinice Sus .imagini distorsionate. dar adesea are caracter asimetric: unul din ochi este mult mai afectat comparativ cu celalalt. .

care pot obiectiva aparitia unui astigmatism sau se pot realiza retinoscopii. Aparitia unor pigmentatii verzui denumite inele Fleischer . debutul lor si daca pacientul are antecedente personale patologice sugestive.ele sunt caracteristice in peste 50% din cazuri si sunt reprezentate de depunerea de hemosiderina in epiteliul corneean. Dezvoltarea cicatricilor corneene care pot avea aspect nodular sau fibrilar. astfel incat diagnosticarea keratoconului sa fie cat mai exacta. . La examinarile oftalmologice cel mai frecvent se observa: 1. Rezultatele ei sunt foarte bune si pot localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate. Ea este de fapt o procedura diagnostica noninvaziva utila in realizarea unei harti topografice a curburilor de la suprafata corneei. 3. 2. Existenta striatiilor Vogt . Investigatia oftalmologica initiala in keratocon este reprezentata de examenul cu lampa cu fanta a corneei. Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine se poate realiza topografia corneeana sau videokeratografia. In functie de etapa de evolutie in care este surprins keratoconul. aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta in domeniu poate diagnostica foarte rapid cazul.Adesea keratoconul este diagnoticat in adolescenta. Procedura se realizeaza in doar cateva secunde si este nedureroasa. Scaderea acuitatii vizuale este principalul simtpom care determina prezentarea pacientului la medic.sunt linii patologice foarte fine care se pot observa in cornee. medicul afland in cadrul acesteia simptomele exacte. Investigarea bolnavului este inceputa cu anamneza. Se pot realiza masuratori keratometrice. medicul poate indica si alte investigatii mai exacte. Daca boala este avansata. deoarece keratoconul poate avea transmitere genetica. Este foarte important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie.

de obicei de-a lungul marginii inferioare). medicii pot prescrie si lentile sclerale. tratamentul de baza este reprezentat de corectia optica cu lentile de contact rigide.In cazurile neclare. In general. keratita interstitiala. keratoglobus (afectiune rara in care corneea se subtiaza mai ales la margini si care poate coexista cu keratoconul ereditar). Tratament Sus Pentru majoritatea pacientilor cu keratocon. are intotdeuna indicatie de lentile de contact rigide. moi. Acest fapt scade considerabil complianta pacientilor la tratament si este motivul pentru care. care au nevoie de confirmarea grosimii corneei se poate realiza o investigatie speciala numita pahimetrie. degenerare pellucida marginala (afecteaza in special zona marginala a corneei pe o portiune ingusta. Investigarea paraclinica a pacientului este foarte complexa deoarece medicul trebuie sa excluda si alte afectiuni probabile care au simptome asemanatoare sau care se manifesta prin subtierea corneei. avansat. reactii alergice. pacientii prefera ochelarii. Calitatea vederii pacientului se poate modifica destul de mult in cursul catorva luni. in cazurile de keratocon avansat si foarte neregulat. Purtarea prelungita a lentilelor de contact poate fi complicata cu episoade de intoleranta. alte investigatii de laborator nu sunt necesare: testele de refractie. Uneori. Daca keratoconul este in faza precoce de evolutie. Cele mai frecvente patologii cu care se realizeaza diagnosticul diferential al keratoconului includ: diplopia. care reduc semnificativ acuitatea vizuala prin scaderea transparentei. Ele acopera o suprafata mult mai . de 1-2 mm. topografia corneeana si examenul cu lampa cu fanta sunt cele care il ajuta cel mai mult pe medic sa stabileasca diagnosticul de keratocon. medicul poate recomanda ochelari sau lentile flexibile. ceea ce impune schimbarea periodica a lentilelor de contact sau a ochelarilor. abraziuni corneene si chiar neovascularizare corneeana. Keratoconul evolutiv. cel putin in etapele de inceput. keratometria.

studiile si experimentele de laborator inca verifica aplicabilitatea ei pe scara larga in viitor. dimensiunile mai mari. cu expunerea stromei. Apoi. Aceasta metoda ramane deocamdata controversata. Ea foloseste lumina ultravioleta si riboflavina. specialistii avand pareri impartite despre eficienta ei. iar daca pacientul are o igiena riguroasa si o toaleta locala stricta. Cazurile extreme pot avea indicatie de transplant de cornee. riscul de aparitie a complicatiilor cauzate . le fac mai putin atragatoare pentru pacient. comparativ cu lentilele de contact clasice. Keratoconul nu are indicatie directa de tratament farmacologic. corneea este lasata sa se reepitelizeze. care va fi supusa tratamentului cu riboflavina si lumina UV. daca boala este la debut. In urma procedurii se amelioreaza semnificativ tolerabilitatea lentilelor de contact. insa administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. Ele pot fi indepartate prin keratectomie superficiala. mai exact. care pot duce la frecarea excesiva a ochilor. sperand ca noul strat de colagen va fi mult mai puternic si va creste rigiditatea corneei. antihistaminice sau stabilizatori de membrana mastocitara pot controla cu succes semnele si simptomele diverselor alergii oculare si pruritului local.mare a ochiului si cresc astfel stabilitatea. Procedura presupune initial indepartarea epiteliului corneean. Prognostic Sus Majoritatea cazurilor de keratocon se pot ameliora semnificativ prin corectia optica oflosind lentile de contact. pacientul poate primi lentile flexibile. Totusi. Acuitatea vizuala este redobandita. Tipul acestora depinde in principal de stadiul de evolutie al bolii. O noua procedura chirugicala a fost propusa pentru tratarea keratoconului. insa daca diagnosticul este tardiv. atunci lentilele moi sunt depasite din punct de vedere terapeutic si se indica lentile rigide. Ca urmare. Tratamentul chirugical este recomandat pacientilor cu cicatrici nodulare centrale. care are probleme in a le aplica si care le poate simti mult mai inconfortabile.

mai ales daca se rupe membrana Descemet. Complicatii Sus Cazurile de keratocon avansat pot sa evolueze rar catre hidrops corneeal acut (keratocon acut). anterior fiecarei operatii se realizeaza topografierea corneei. chiar daca are tendinta la progresie in timp. In aceasta situatie apare edemul stromal central si cicatrizarea corneeana severa. in special abraziuni si conjunctivita paplilara giganta. Diagnosticare bolii la varste foarte tinere sugereaza un prognostic mai prost si o evolutie mai severa a keratoconului in anii ce urmeaza. Cel mai adesea keratoconul progreseaza timp de 10.20 de ani si apoi modificarile devin permanente. Chiar si daca se indica transplantul de cornee. se va stabiliza la un moment dat. iar procentul poate sa creasca daca tratamentul cu lentile de contact nu este disponibil. Se pare ca in final 1020% din pacientii cu keratocon au indicatie de transplant de cornee. Pacientii cu lentile de contact pot dezvolta complicatii induse de prezenta acestora pe suprafata ochiului. Pacientii diagnosticati cu keratocon ar trebui sa evite orice interventie laser pe ochi. Prezenta acestei afectiuni reprezinta o contraindicatie pentru acest tip de interventii si din acest motiv. . Studiile recente au demonstrat ca aceasta afectiune. Simptomele acestei complicatii sunt reprezentate de scaderea brusca a acuitatii vizuale si disconfort ocular. rezultatele sunt bune si prognosticul pacientului este favorabil.de lentilele de contact este relativ scazut.

. Anomalii ale campului vizual .Explorarea instrumentala prezinta avantajul de a fi reproductibila: ea permite deci. trebuie sa semnaleze momentul in care percepe un obiect ("testul") pe care examinatorul il deplaseaza in fata ochilor sai de la periferie spre centru. In proba lui Amsler. Camp vizual Ansamblul punctelor din spatiu pe care ochiul il poate percepe atunci cand este imobil. Explorarea instrumentala se face. cu ajutorul unui aparat numit "perimetrul lui Goldmann". iar indepartarea lor poate avea efecte benefice asupra evolutiei bolii de fond. subiectul trebuie sa fixeze punctul central al unei scheme desenand anomaliile pe care le percepe. sa se urmareasca evolutia diferitilor parametri. Acestia sunt importanti factori de risc pentru aparitia keratoconului. Explorarea campului vizual . subiectul. Analizorullui Friedmann foloseste aceleasi principii. in general. Ea utilizeaza un test luminos mobil si inregistreaza diferitele locuri in care acesta devine vizibil pentru pacient. Principalul ei inconvenient este faptul de a nu fi reproductibila: ea nu poate servi deci decat ca examen de depistare. fara instrumente.Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizata in orice loc. care priveste drept in fata lui. daca e cazul. Unii specialisti considera ca pacientii cu aceasta patologie trebuie sa fie cat mai prompt si corect tratati pentru alergii oculare si trebuie educati in vederea evitarii frecarii la ochi. In testul de confruntare.Prevenire Sus Nu exista masuri preventive specifice pentru evitare keratoconului.

de asemenea. cu varsta medie de 66 de ani. au fost impartiti in 2 grupuri in functie de gradul de fluctuatie a tensiunii oculare. antrenand o cuadranopsie (amputarea unui sfert de camp vizual al fiecarui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unei jumatati a campului vizual al unui ochi). nu poate fi stabilizata doar prin scaderea tensiunii oculare post-operatorii. inclusiv operatii chirurgicale. In anumite cazuri. In alte cazuri. fluctuatiile valorilor sunt asociate cu reducerea campului vizual periferic. ale caror campuri vizuale si valori ale tensiunii oculare au fost monitorizate timp de cativa ani dupa operatie. Tensiunea oculara. aveau o deficienta mult mai grava in ceea ce priveste campul vizual. in medie. la toti pacientii s-au inregistrat valori scazute ale tensiunii oculare. chiar daca tensiunea oculara a bolnavilor de glaucom are. mai des verticala decat orizontala. reducerea pe termen lung a fluctuatiilor tensiunii oculare post-operatorii .Scotomul este o zona de orbire sau de vedere slaba din interiorul campului vizual cauzata de o atingere a retinei sau a cailor vizuale. Rezultatele sugereaza ca partea campului vizual deteriorata de glaucom. realizate la 13 ani dupa operatie. . Subiectul poate sa nu perceapa aceasta zona in mod spontan sau poate sa o perceapa ca pe o pata. Ea este localizata atunci intr-o parte precisa. amputarea campului vizual este urmarea unei atingeri a cailor vizuale.Amputarea este o ingustare a limitei periferice a campului vizual. au evidentiat ca pacientii a caror tensiune oculara prezenta fluctuatii puternice. ea este consecinta unui glaucom foarte evoluat sau unei retinopatii pigmentare (degenerescenta ereditara). cheia ingrijirii bolnavilor de glaucom Conform unui nou studiu realizat de cercetatorii de la universitatea "Yonsei University College of Medicine in Seoul" din Coreea de Nord. Dupa operatie.. valori scazute. care au urmat un tratament triplu pentru glaucom. Pacientii. Studiul a fost efectuat pe un lot de 408 pacienti. Ultimele examinari. ci necesita.

Cauze 3. determina ca hipermetropia sa devina aparenta. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt). Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani. lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere. Generalitati 2. Cuprins articol 1. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. Simptome . Tulburarile de focalizare datorate varstei. ce poarta denumirea de prezbitie. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina).Hipermetropia Generalitati Sus Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata.

4. Profilaxie Cauze Sus Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele retinei (in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina).acest lucru poarta numele de presbitie. Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular cu diametru antero-posterior mic. o cornee ce are curbura mica sau cristalinul este impins spre posterior in interiorul ochiului. Hipermetropia apare din copilarie. Hipermetropia este de obicei congenitala. Tratament 10. Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta. Medici specialisti recomandati 8. o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. Simptome Sus . Investigatii 9. Consult de specialitate 7. Mecanism fiziopatologic 5. Aceasta tulburare poate fi determinata de retinopatie. dar pana la varsta de 40 de ani procesul de acomodare corecteaza tulburarile de vedere. tumori oculare si dizlocari de cristalin. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . Factori de risc 6. atat la persoanele cu hipermetropie.

totusi unii pot manifesta : . Rigidizarea cristalinului se numeste presbiopie.cefalee frecventa (durere de cap) . in special pentru obiectele de aproape. dar dupa aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti. Mecanism fiziopatologic Sus Hipermetropia apare inca din copilarie.isi freaca ochii des .cefalee frecventa . Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani.vedere incetosata. in special in timpul noptii .au dificultati de citit. dar cresterea globului ocular si alungirea lui corecteaza afectiunea.dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari. Pot de asemenea sa apara: .durere si tensiune oculara . atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare. La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa inlocuiasca cristalinul. Copii a caror hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare. Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de 9 ani. . Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul. vederea se poate totusi pastra nemodificata prin acomodare. Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare.Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata.nu manifesta un interes prea mare pentru citit . pot necesita ochelari sau lentile de contact.

Pe masura ce hipermetropia avanseaza. Factori de risc Sus Factorii de risc pentru hipermetropie sunt: .rude de gradul I (parinti. atat vederea la distanta cat si cea la apropiere sunt afectate si vor necesita corectare. Simptomele hipermetropiei se accentueaza cu varsta.durere . frati) cu hipermetropie . Medici specialisti recomandati Sus . Consult de specialitate Sus Se apeleaza la medic atunci cand apar: . Ochelerii si lentilele de contact vor corecta tulburarile de vedere.o modificare brusca a vederii .pierdere brusca sau o tulburare . in special prin asociere cu prezbitie.hipermetropie care se inrautateste la un adult . peste 50-60 de ani. Hipermetropia creste riscul aparitiei de strabism sau ambliopie (unul dintre ochi nu este folosit si zona corticala sufera o involutie).o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului .atunci cand un copil sau un adolescent are simptome de hipermetropie sau are tulburari de vedere .apare intoleranta la lentilele de contact.varsta inaintata. dar nu influenteaza progresia bolii.

boli care afecteaza ochiul. pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea. care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare. Tratament Sus . Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul examenelor generale din copilarie.medicul de medicina interna . Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute. masurarea presiunii intraoculare . utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice.medicul oftalmolog.oftalmoscopia. In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening.istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic . Un consult oftalmologic de rutina include: .medicul pediatru . Se realizeaza imagini video si nu necesita cooperare din partea copilului.istoricul medical al familiei pacientului .medicul de familie . refractia oculara) .tonometrie. campul vizual.teste vizuale (acuitatea vizuala. Investigatii Sus Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de refractie..

dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. de exemplu. .lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. In acest caz. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. pot sa apara dureri de cap (cefalee). Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. dar va scadea simptomele.Tratament . Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale.generalitati Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). dar se rup sau se sparg cu usurinta . Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: . ambele sunt eficiente. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. keratoplastia termica.ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. pe cand lentilele de contact ofera.

Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. Persoanele cu . Tratament ambulator (la domiciliu) Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. Tratament chirurgical In cazul hipermetropiei sunt disponibile mai multe procedee chirurgicale. boala inflamatorie oculara. La pacientii care au istoric de glaucom. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia.Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. keratocon. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. Majoritatea medicilor considera ca o acuitate vizuala de 20/40 obtinuta in urma chirurgiei reprezinta un rezultat satisfacator. asa incat focalizarea sa se faca direct pe retina. In cazul in care vederea necesita corectie. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Prin aceste tehnici se modifica forma corneei. dar de obicei sunt temporare. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. Scopul procedeelor chirurgicale este acela de a permite persoanelor cu hipermetropie sa vada bine fara lentile de corectie. keratita herpetica. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi.

iar stabilizarea campului vizual dupa terapie este mai rapida. prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul ei. Terapii alternative Hipermetropia nu poate fi corectata prin alte terapii. Procedeele laser se folosesc pentru corectia gradelor mici de hipermetropie. pot corecta mai usor hipermetropia. Procedeele laser pentru corectarea hipermetropiei nu sunt la fel de uzuale ca cele pentru coretarea miopiei. . dar este un procedeu dureros si cu vindecare mai lenta. Corecteaza hipermetropia mica si moderata. In cazul hipermetropiei. Alte optiuni. activitatea fizica sau masurile de autointretinere nu au nici un efect. care foloseste unda laser pentru a inmuia partea centrala a corneei. iar terapiile complementare. Aceasta tehnica are simptome postoperatorii (durere) mai putin severe decat celelalte proceduri. Alte procedee folosite in terapia hipermetroiei includ lentile intraoculare cristaliniene sau inlocuirea de cristalin. Keratoplastia termica este un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru a modifica suprafata corneei. Keratectomie fotorefractiva laser este un procedeu care foloseste laserul pentru a remodela corneea si a o inmuia. lucru mai dificl de realizat decat aplatizarea care se face pentru corectarea miopiei. Aceasta metoda este folosita pentru corectarea hipermetropiei moderate sau usoare. la care oricum acomodarea este aproape pierduta. Exista 3 procedee principale de corectie laser a hipermetropiei: Keratomielia laser in situ. Ambele au risc de a favoriza astigmatismul. ca implantarea de lentile intraoculare. a devenit cea mai des folosita terapie in tratarea hipermetropiei. Desi indepartarea cristalinului si introducerea unui alt cristalin duce la pierderea abilitatii de acomodare. ca dieta. Sunt doua tipuri de keratoplastie: noncontact (keratoplastie laser) si contact (keratoplastie prin conductie). acest procedeu poate fi optiunea cea mai buna pentru persoanele in varsta. corneea trebuie remodelata si intarita. Acest procedeu nu implica incizii.acuitatea vizuala de 20/40 pot sa conduca masina fara sa necesite ochelari.

pacientii au indicatie de tratament. in special in randul copiilor. specialistii recomanda necorectarea lui. Daca insa astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului. Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate.5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). vitrosul). Cristalinul este localizat in spatele irisului. iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu. ca strabism si ambliopie. pupila si camera anterioara a ochiului. ochelari sau chiar prin interventii chirugicale. Astigmatismul Generalitati Sus Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita. Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare. Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma ovoidala decat rotunda. Se poate corecta usor prin lentile de contact. El are o forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi .Profilaxie Sus Hipermetropia nu poate fi prevenita. Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul. In situatia in care curbura corneei este foarte accentuata. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o valoare in jur de 0. ce pot fi simptomatice si pot obosi ochiul. Corneea este transparenta si acopera irisul.

In mod normal. Astigmatismul neregulat . Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1 dioptrie. Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. cat si corectie externa (prin ochelari cu lentile cilindrice). unica a obiectului. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si uneori chiar si liniile verticale par distorsionate. Exista doua tipuri de astigmatism: 1. Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism. astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect.lumina este refractata cu putere diferita intr-o zona fata de alta.focalizata pe retina. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact. . In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla . 2.adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si nu poate fi corectat prin lentile externe. Astigmatismul se masora in dioptrii. ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care pot fi destul de inconfortabile pentru pacient). Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si incetosat.poate fi corectat prin ochelari. insa indicatiile acestora sunt mai reduse comparativ cu ale ochelarilor. Astigmatismul regulat . Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale. cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine clara.

Cuprins articol 1. Simptomatologie 4. sau poate fi dobandit . Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere. a posturii inadecvate. Tratament Cauze Sus Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu.ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei. Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in jurul varstei de 25. Cauze 3. a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea detaliilor). Adesea apare in combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei. . Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii.30 de ani. Diagnosticare 5.Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Generalitati 2.

Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia realizarii unui transplant de cornee. Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita. Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile. . De fapt.Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste. exista o serie de factori cu potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi : -Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene. -Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice. sindromului metabolic sau hipertensiunii arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului). iar prognosticul pacientilor este excelent . insotita de scaderea vederii (ca rezultat al modificarilor de refractie). Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat. O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. este si ea afectata). Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea este de natura colagenica.nu exista rejecte de cornee. acesta este o tulburare caracterizata prin deformarea cronica a corneei. -Oboseala oculara. -Contuzii sau alte traumatisme oculare. Forma revine la normal daca nivelul glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de natura dietetica. -Infectii oculare. Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular. Simptomatologie Sus Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea: -Cefalee.

Diagnosticare Sus Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte amanuntit. pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii unui tratament adecvat. hipermetropia. cum ar fi miopia.-Vedere incetosata. Cele mai importante sunt prezentate in continuare. Din pacate. indiferent de varsta. Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual. . Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism. medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste. -Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai complexe . un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt diagnosticati precoce. Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism. Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere. de aceea pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de specialitate.de la diagnostic pana la tratament medical sau chirugical. Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau lentile de contact si de catre un oftalmolog . Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism.

insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme. Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb. marimea imaginii precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi. 4. . Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului. Keratometrie Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. Corneele care nu au astigmatism au o curbura uniforma si simetrica. Teste de refractie Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Topografia corneeana Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile) corneei. utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale. de asemenea. Examinarea campului vizual Este cel mai simplu test. 2. face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii foarte utile. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop) pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista greseli de refractie. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau videokeratografie. In urma masuratorilor se determina forma corneei si puterea ei de focalizare. Utilizand apoi alte lentile. 3.1. oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de vedere. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate realiza o harta a suprafetei corneei. Keratometrul este. medicul va cere pacientului sa precizeze cu care dintre acestea vede cel mai clar la optotip. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri).

imaginile pot aparea distorsionate. 2. astigmatismul poate fi lasat necorectat. In cazul in care vederea ramane in continuare neclara. Ochelarii cu lentile cilindrice Au o forma particulara. Tratament Sus Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari. Lentilele pentru astigmatism au. capacitatea de a reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste.Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de refractie a ochiului. Unii specialisti sunt de parere ca daca defectul este mic. lentile de contact sau prin interventie chirurgicala. Daca pacientul priveste insa prea mult timp in jos. 3. ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa. Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. Lentile de contact Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. 1. insa. cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni. menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina tulburarile de acuitate vizuala). Daca insa pacientul are ochelari. Interventiile chirugicale . Lentilele obisnuite isi modifica pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in diagnosticarea. pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au.

De retinut! Indicatia de purtarea a ochelarilor. Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic previn durerea). Se administreaza picaturi oftalmice cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii. Keratotomia astigmatica Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza keratotomia radiala. Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. 4. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in functie de starea de sanatate oculara. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee. in special noaptea. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu procedurile laser. -Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de vedere (miopie). care poate fi foarte deranjant. -Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice. Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. Dezavantaje ale acestei operatii: -Pacientii pot prezenta xeroftalmie. in zonele strategice.Astigmatismul poate fi tratat cu laser. unde unghiurile sunt cele mai ascutite. Faldul de tesut corneean este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu laser. . In urma keratotomiei corneea devine capabila sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. Se considera ca tratamentul chirugical este singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect.

acest tip de celule permit vizualizarea imaginilor si a detaliilor periferice si laterale. se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii. Retina este situata in partea din spate a ochiului si actioneaza ca un film intr-un aparat de fotografiat. Exista doua tipuri de celule vizuale fotoreceptoare: celule conuri si celule bastonase. Celulele fotoreceptoare capteaza si proceseaza lumina contribuind la optimizarea vederii. colorata din centrul imaginii. . Celulele de tip con sunt concentrate in macula. De asemenea. Daca insa astigmatismul este sever. aceasta contine celule vizuale speciale care actioneaza la razele luminii prin intermediul unor fotoreceptori. atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar interventie chirugicala Retinopatia sau retinita pigmentara Generalitati Sus Retinopatia pigmentara sau retinita pigmentara este denumirea utilizata pentru un grup de boli ereditare care afecteaza retina. acestea sunt responsabile de vederea clara.capacitatea de refractie precum si modul de viata al pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului). Celulele de tip bastonas sunt implicate in procesul de adaptare al vederii la intuneric sau luminozitate slaba. detaliata. Daca pacientii au keratocon.

pierderea vederii periferice. Generalitati 2. Simptome 3. Factori de risc 5. iar simptomele se agraveaza.pierderea vederii centrale (in cazurile avansate). . Prin degenerarea si distrugerea acestor celule (retinita pigmentara) vederea se va deteriora progresiv.Impreuna. Detectare si diagnosticare 6. cat si adultii tineri. dupa o perioada mai lunga de timp. Cuprins articol 1. Cauze 4. celulele conuri si bastonase asigura vizualizarea detaliata a imaginilor si transforma lumina in impulsuri electrice care vor fi transmise la creier. Simptome: . . . Informatii utile Simptome Sus Simptomele retinitei pigmentare pot fi observate atat la copii si adolescenti.vedere slaba pe timp de noapte sau in zonele slab iluminate. de obicei. Boala progreseaza continuu pe parcursul intregii vieti. Tratament 7.

sunt cel mai frecvent afectate. va fi evaluat modul in care ochiul raspunde la lumina.Cauze Sus In cele mai multe cazuri retinita pigmentara este ereditara. boala fiind cauzata de o serie de defecte genetice. poate fi autozomal recesiva . astfel.se transmite la ambele sexe daca ambii parinti au gena sau autozomal dominanta . sunt deteriorate intr-o proportie mai mare celulele de tip con. in unele cazuri. Testul ofera informatii privind capacitatea de functionare a celulelor tip bastonas si a celor tip con de la nivelul retinei. pigmentate. Celulele tip bastonas. Specifica acestei boli este atrofia arterelor subtiri si prezenta petelor pigmentare de culoare inchisa. care controleaza vederea pe timp de noapte. Principalul semn al bolii este prezenta unor pete intunecate.manifestandu-se de la mama la fiu. la nivelul retinei. care corespund ariilor retiniene afectate.prin intermediul unei gene dominante provenite de la unul din parinti. Afectiunea poate fi legata de cromozomul X . Detectare si diagnosticare Sus Adesea. retinopatia pigmentara este depistata atunci cand un pacient se plange de vedere slaba pe timp de noapte. Tratament Sus . Factori de risc Sus Principalul factor de risc este existenta bolii in istoricul familial. Oftalmologul va examina retina prin intermediul oftalmoscopiei sau a electroretinogramei. Totusi.

Informatii utile Sus Majoritatea simptomelor sunt specifice mai multor tipuri de retinita. Colaborarea cu un oftalmolog il va ajuta pe pacient sa faca fata manifestarilor. Desi nu vindeca boala. De asemenea.lichidul care umple cavitatea din spatele globului ocular. mergeti la consult la medicul oftalmolog inainte ca boala sa evolueze. si cu toate ca afectiunea va evolua acest lucru se va intampla intr-un ritm mai lent. nu exista tratament eficient pentru retinopatia pigmentara. prevenirea si tratarea retinopatiei pigmentare. se poate stabili care este gradul de risc de a manifesta boala in cazul copiilor care au parinti cu aceasta afectiune. Orbirea completa este mai putin frecventa. Cu toate acestea. daca vederea devine neclara pe timp de noapte. se fac cercetari intense pentru descoperirea cauzelor. vitamina A se pare ca incetineste progresia retinitei pigmentare la unii bolnavi. Orbirea sau cecitatea Generalitati Sus .In prezent. folosirea ochelarilor de soare pentru protejarea retinei de razele ultraviolete contribuie la pastrarea vederii. cel mai des intalnit fiind nebulozitatea (tulburarea) umorului vitros . Astfel. Oftalmologul va detecta acest lucru prin examinarea ochiului cu ajutorul unui instrument numit oftalmoscop. Prin intermediul consilierii genetice.

0. Persoanele care vad mai slab decat 20/200 sunt considerati orbi in majoritatea statelor din Statele Unite ale Americii. FSN). Generalitati 2.conform studiilor din 2002. Cauze 3.8% din adultii. .complicatie a unor boli 7. Factorii de risc 4. dobandita sau congenitala. ale retinei. Orbirea . sufera de orbire . pentru orbire aproape totala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/50 si pragul de percepere al luminii si cand este totala: lumina nu este perceputa.97% din cazurile de cecitate sunt rezultatul unor boli comune ale ochilor in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. . Orbirea ca simptom Cauze Sus Urmatoarele statistici ofera diferite date cu privire la cauzele orbirii: . Australia (Australia's Health. 2004. Cecitatea poate fi partiala sau totala. Ingrijirea la domiciliu 5. AIHW). ai centrilor nervosi.Orbirea sau cecitatea consta in absenta vederii din cauza unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Consultul de specialitate 6. care sufera de diabet zaharat si apeleaza la cabinete specializate de diabetologie. Cuprins articol 1. NISE. In caz de orbire partiala: acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre 1/20 si 1/50.

intunecarea campului vizual..104.cataracta. trachoma. Aceasta este formata din celule care furnizeaza imaginea vizuala si o trimit la creier.nevrita optica . NIDDK. La nivel mondial.5. 1. principalele cauze de orbire sunt cataracta.000 de bolnavi sunt fara vedere din cauza uveitei in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.a vederii centrale. . NISE. . NISE. 2003).500 bolnavi raman anual fara vedere din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii. Pierderea vederii centrale . .scleroza multipla . unilaterala.000 de noi cazuri de orbire raportate anual sunt cauzate de retinopatia diabetica in SUA (Conform evidentelor National Diabetes Statitics. . Diabetul este principala cauza de cecitate la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 74 de ani. onchocerciaza.000 bolnavi sunt in prezent orbi din cauza glaucomului in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii NISE. retinopatia diabetica si dezlipirea de retina. .120.poate provoca pierderea brusca. lepra. .12.000 . .24. . Retina este o membrana subtire aflata in partea din spate a ochiului.deoarece aceasta poate provoca nevrita optica. Afectiunile retiniene includ degenerarea maculara legata de varsta.30. NISE. in mod special degenerescenta maculara sunt raportate in SUA (Studiul pentru prevenirea orbirii.000 cazuri de orbire din cauze legate de varsta.Diabetul provoaca 8000 de noi cazuri de orbire in SUA (conform cercetarilor pentru prevenirea orbirii. deficitul de vitamina A. FSN). Urmatoarele cauze pot determina pierderea vederii.degenerescenta maculara. . FSN). NISE.cauze: . FSN). NSF). . FSN).

blocarea vaselor de sange. . .complicatii in urma chirurgiei oculare.retinopatie. 2.compresia nervului optic.complicatii la nasterea prematura.glaucom.edem papilar bilateral. Alte cauze: . 3. . .anumite boli oculare. .cauze: ..infarct cerebral bilateral la nivelul lobului occipital.scleroza multipla. . . .anevrism cerebral. . . .retinopatie diabetica. Pierderea vederii periferice .degenerescenta maculara.tumori cerebrale.intunecarea campului vizual.accident vascular cerebral. . . .leziuni la nivelul ochiului. .hipertensiune craniana.dezlipirea de retina. . .

La polul opus.retinoblastom.gliom optic (sau gliom de cale optica). sa traiasca in conditii de siguranta) este un lucru extrem de important. absenta factorilor de risc sau protejarea ochiului nu garanteaza ca o persoana nu va suferi de cecitate. . dar nu conduce intotdeaun la orbire. ci exista numai o asociere.nevrita optica.retinita pigmentara. . . . Factorii de risc Sus In cazul orbirii factorii de risc nu par a avea o cauza directa cu aceasta. .ambliopia. suport.saturnism. .boala Tay-Sachs. Ingrijirea la domiciliu Sus Posibilitatea ca pacientul care sufera de cecitate (totala sau partiala) sa functioneze independent (sa se imbrace. cadre specializate care ajuta persoanele nevazatoare sa-si imbunatatesc calitatea vietii lor. Exista servicii disponibile care ofera instruire.. sa manance. Consultul de specialitate Sus . Existenta unei predispozitii la cecitate creste riscul instalarii acesteia.

. La ce sa va asteptati la consultul medical? Se va efectua un examen oftalmologic complet si amanuntit. Orbirea .complicatie a unor boli Sus Afectiuni care ar putea avea drept complicatie cecitatea sau pierderea vederii: .blefarospasm esential benign.scleroza multipla. Pierderea vederii este nedureroasa. . . Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii. intotdeauna.cataracta.degenerescenta maculara. .glaucom. .Pierderea brusca a vederii.sindromul Alpers. .keratita.glaucom cu unghi inchis. . Luati legatura cu un medic oftalmolog sau mergeti la camera de garda a unui spital de oftalmologie.citomegalovirus la copii. . si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate. . va reprezenta o situatie de urgenta.boala Behcet. chiar daca acestea nu afecteaza total vederea.lepra. Schema de tratament va depinde de cauza afectiunii. .boala Batten. . .

sarcoidoza. .. . . Orbire brusca (considerate intotdeauna urgente medicale): . . .glaucom cu unghi deschis.arterita temporala.boala Sandohoff Boilor. . . .obstructia unei artere oculare.sindromul Usher.o leziune la nivelul ochiului. .dezlipire de retina. . .trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis). .retinita pigmentara. .retinopatie la prematuri.bolile Von Hippel-Lindau.retinopatie. Orbirea ca simptom Sus Pierderea vederii este un simptom pentru urmatoarele afectiuni: 1. .herpes ocular.sifilis. .deficit de vitamina A. .obstructia unei artere retiniana.

2.dezlipire de retina. . . . .nevrita optica.isterie.obstructia unei vene retiniana. .retinopatia diabetica..glaucom.hipertensiune oculara. . . . . . .glaucom acut.migrene. .cataracta.accident vascular cerebral.trachoma (conjunctivita cronica provocata de chlamydia trachomatis). .retinita pigmentara.leziuni la nivelul creierului. Orbire progresiva: .coroidita.hemoragie in corpul vitros.arterita temporala. . . .degenerescenta maculara. . .intoxicatie cu alcool metilic. .amaurosis fugax sau amauroza fugace (tulburari tranzitorii de vedere).

tendinta devierii ochiului. reapare sub efectul oboselii sau al unei intoxicatii alcoolice. Tipuri?. Tratamentul diplopiilor binoculare consta in prima etapa in depistarea ochiului .Diplopiile binoculare. in cazul unei afectiuni musculare (miastenie. repararea chirurgicala a unei iridectomii prea intinse. atunci cand este posibil: tratarea unei cataracte. in cazul afectarii maculei (zona centrala a retinei) sau chiar de iridectomie (ablatia unui fragment de iris) chirurgicala sau traumatica. miopatie endocriniana) sau in cazul unei heteroforii (tulburare a vederii binoculare legata de variatiile de echilibru ale muschilor oculomotori). de asemenea. dispar atunci cand se inchide unul sau altul dintre ochi: este vorba de o atingere a muschilor oculomotori. tumorala.Diplopiile monoculare persista atunci cand se inchide ochiul care nu este atins: ele provin dintr-o atingere a globului ocular. in schimb. O diplopie binoculara poate surveni.? . Ele pot proveni dintr-o paralizie oculomotorie de origine traumatica.Tratamentul diplopiilor monoculare este. cel al cauzei.Daca manifestati oricare dintre aceste simptome adresati-va medicului specialist Diplopie Perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. vasculara sau din cauza unei afectiuni. Tratament .Diferite tipuri de diplopie:? . ca diabetul sau scleroza in placi. corectata in mod obisnuit spontan pentru a evita diplopia. In acest ultim caz. Diplopiile monoculare apar la debutul anumitor cataracte. in principal.

cu scopul de a aduce o micsorare rapida a suferintei pacientului.afectat. In prezbiopie muschii inca functioneaza. muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. Daca diplopia persista. Imaginile sunt focalizate in spatele retinei. mai ales la distingerea obiectelor de aproape. cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar. tratamentul cauzei este indispensabil. In toate cazurile in care este posibil. in loc sa fie focalizate pe retina. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani. Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. se poate ajunge la plasarea pe sticla lentilelor a unor prisme. el nu poate fi propus decat in unele paralizii definitive. aceasta determinand o vedere neclara. acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine. In mod normal. Pe masura apropierii de varsta medie. cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate. care vor fi incorporate in sticla daca afectiunea continua. Pentru . dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape. Prezbiopia Generalitati Sus Prezbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii. In ce priveste tratamentul chirurgical. deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine.

Generalitati 2. Cauze 3.imbunatatirea vederii se mareste distanta dintre obiect si ochi si astfel proiectia va avea loc la nivelul retinei. Tratament 6. Prezbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor). Cuprins articol 1. se poate indeparta ziarul pana se obtine o imagine buna. Diagnostic 5. O data cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afectati. Din acest motiv prezbiopia este uneori numita sindromul "bratului scurt". Simptome Sus Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate. desi poate parea ca aceasta diminuarea a acomodarii survine brusc. De exemplu. Simptome 4. Evolutie Cauze Sus Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii. Insa aceste modificari apar gradat. . Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala.

Diagnostic Sus Boala poate fi diagnosticata printr-un control oftalmologic obisnuit. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci. Tratament Sus In mod normal. distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta. astfel incat sa se poata citi fara ca ochii sa oboseasca. dar cel mai bine ar fi consultarea unui specialist pentru a determina exact ochelarii necesari. Acestea sunt lentilele de contact bifocale sau doua lentile de contact cu rol diferit. puterea refractara (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la departare). Daca prezbiopia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru apropiere. prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. Se recomanda folosirea unor lentile bifocale in care partea superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si partea inferioara pentru vederea de aproape. Cumpararea ochelarilor fara recomandarea medicului ar putea fi suficienta pentru corectarea vederii. care corecteaza vederea la distanta in ochiul mai . starea muschilor si starea retinei. Alte optiuni sunt lentilele trifocale ce corecteaza atat vederea de aproape si distanta cat si pe aceea la o distanta medie. Medicul va putea masura si dioptriile in cadrul acestui consult. i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape. Daca totusi se doreste cumpararea unor ochelari fara a avea o reteta de la medicul specialist trebuie sa se incerce mai multe perechi de ochelari de diferite dioptrii pentru ai nimeri pe cei potriviti. Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuala.

Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. In acest moment sunt studiate si testate noi proceduri pentru corectarea prezbiopiei. se poate efectua interventia chirurgicala pentru corectarea vederii la distanta si se recomanda folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanta si la celalalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere.putin afectat de prezbiopie si vederea de aproape in ochiul afectat mai mult de prezbiopie. La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste. care foloseste laserul pentru a modela corneea si inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant. Procedurile folosite in tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK .un tip de operatie laser folosita pentru a schimba forma corneei pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severa. De exemplu. PRK . Daca nu se doreste folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela si la chirurgie pentru a corecta prezbiopia.keratectomie fotorefractara. Pe masura ce boala avanseaza se recomanda consultul de specialitate pentru noile modificari. Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea intr-o stare perfecta. Evolutie Sus Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani. Operatia De Cataracta .

aceasta se introduce în ochi printr-o incizie atat de mica incat nu este nevoie de sutura. . In cadrul clinicii noastre interventia se realizeaza sub anestezie topica durata fiind foarte scurta . Operatia de cataracta consta in inlocuirea lentilei naturale a ochiului – cristalinul.Cataracta este o afectiune a ochiului ce se manifesta prin opacifierea progresiva a cristalinului acest fapt ducand la o vedere neclara. Simptomele cele mai frecvente ale cataractei • • • • • Vedere incetosata. Culorile sunt percepute mai fad si avand tenta maronie. Nevoia schimbarii frecvente a prescriptiei de ochelari. Vederea nocturna slabita. Desi uneori apare ca rezultat al altor boli ale ochiului.cu una artificiala. In cadrul clinicii de oftalmologie Vista Vision efectuam astfel de interventii de cataracta prin intermediul tehnicii facoemusificarii in regim ambulatoriu. În locul cristalinului extras se plaseaza o lentila numita cristalin artificial foldabil (pliabil) care va ramâne în ochi pe toata durata vietii ducand la imbunatatirea considerabila a vederii. iar pacientul paraseste clinica in aceeasi zi fiind nevoie doar de un pansament ocular pana la controlul de a doua zi. incetosata. fara senzatie de durere. In cazul operatiei de cataracta cu ultrasunete este deosebit de important ca interventia sa se faca la momentul oportun. Tehnica folosita se numeste facoemulsificare prin SISTEMUL ALCON LEGACY si se efecueaza cu ajutorul unei sonde care emite ultrasunete. Disconfort la lumina puternica.de ordinul a catorva minute. respectiv in momentul in care pacientul sesizeaza un disconfort vizual. principala sa cauza este de cele mai multe ori inaintarea in varsta. Singurul tratament eficient al cataractei este cel chirurgical.

Glaucomul Aceasta boala se manifesta prin distrugerea progresiva a nervului optic datorita cresterii tensiunii intraoculare. Astfel campul vizual se restrange treptat pana cand se ajunge. In cazul in care aceasta boala apare in primii ani de viata se numeste glaucom infatil. Copiii cu glaucom congenital sau infantil au de cele mai multe ori ochii congestionati. Glaucomul nu se vindeca. desi de obicei unul este mai afectat decat celalalt.In zilele noastre operatia de cataracta prin facoemulsificare a devenit una din cele mai sigure si mai eficiente proceduri chirurgicale. facand ca presiunea intraoculara sa creasca si astfel sa comprime sistemul de drenare al ochiului. prezentand sensibilitate la lumina si lacrimare excesiva. poate fi supravegheat si mentinut în acea stare. Exista 3 forme de glaucom: • Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa dintre acestea. In aceasta forma a bolii. • Glaucomul cu unghi inchis este mai putin frecvent. • Glaucomul congenital este o forma rara de glaucom care apare la unii copii la nastere. însa daca este descoperit în faze mai putin avansate. este o boala progresiva care dureaza toata viata si nu se cunoaste un tratament care sa-l vindece. irisul si cristalinul blocheaza circulatia umorii din camerele globului ocular. Din aceasta cauza se poate ajunge la pierderea brusca a vederii insotita de durere si de asemenea posibil sa apara simptome precum greata si varsaturi. putin cate putin. In cazul persoanelor care manifesta aceasta forma nervul optic este lezat treptat. in final la orbire. Exista cazuri in care ambii ochi sunt afectati in acelasi timp. fiind prezent la aproximativ 10% din bolnavii de glaucom. . bolnavii confruntandu-se cu o pierdere gradata a vederii.

Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Corectia se face chirurgical. lenticonul anterior sau posterior. ombilicatia. . Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea.Este recomandat ca persoanele a caror varsta trece de 40 de ani sa-si facaun consult oftalmologic anual si. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. vitroretinopatie proliferativa). Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. în mod deosebit. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. cei care au mai avut cazuri de glaucom în familie. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. colobomul cristalinian. microsferofachia si ectopia cristaliniana. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie.

arachnodactilie. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. anomalii ale cililor. astigmatism. redoarea articulatiilor. anomalii ale deschiderii pleoapelor. talie mica. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala.Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. Anomalii ale morfologiei pleoapelor . Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. anomalii ale marginilor libere ale pleoapelor. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie. anomalii tegumentare si anomalii de motilitate. Afectiuni congenitale ale pleoapelor Se pot grupa in: anomalii morfologice. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. diplopie si iridodonezis partial. pulmonare. Se manifesta clinic prin scaderea vederii. dolicocefalie. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. sindromul Marfan si Weill-Marchesani. sistem muscular excesiv dezvoltat. renale.

Tratamentul chirurgical consta in apropierea si sutura plan cu plan a marginilor colobomului in coloboamele mici si inlocuirea tesuturilor lipsa in coloboamele intinse. De aceea se impune corectia chirurgicala. Se produce datorita lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete a mugurilor embrionari palpebrali. Microblefaria este o anomalie caracterizata prin pleoape de dimensiuni mai mici dar de structura normala. Diferenta de ablefarie consta in calitatea acestui tesut care este normal in criptoftalmie.• • Ablefaria afectiune grava care consta in absenta pleoapelor sau inlocuirea acestora cu un tesut membranos. • Colobomul palpebral defineste o lipsa de substanta de forma triunghiulara ce intereseaza toate planurile pleoapei sau doar tarsul (colobom partial). Polul anterior al ochiului este acoperit de un tesut rezultat din fuziunea fara demarcatie a celor doua pleoape. . superioara si respectiv inferioara. Apare frecvent asociata cu epicantus si microblefarie. • • Euriblefaronul consta intr-o largire exagerata a deschiderii fantei palpebrale permitand vizualizarea fundului de sac conjunctival. Corectia se face chirurgical. aspect inestetic). unghiurile palpebrale parand sudate. keratoconjunctivita de expunere. Blefarofimoza se manifesta prin imposibilitatea deschiderii complete a fantei palpebrale. se asociaza cu absenta globului ocular si alte malformatii grave. cu lipodermoidul limbului sau cu alte malformatii faciale luand forma sindromului Goldenhar si Franceschetti. Poate fi asociat cu alte coloboame (uvelale. Diagnosticul diferential se face cu ptoza congenitala de care o diferentiaza functia normala a muschiului ridicator al pleoapei superioare si cu microblefaria. In cazurile accentuate se manifesta prin imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale (lagoftalmie) cu toate consecintele nefaste care decurg din aceasta (ochi uscat. Uneori poate asocia simblefaron temporal. Tratamentul este unul chirurgical purtan denumirea de cantoplastie interna sau externa. Anomalii ale deschiderii palpebrale • Criptoftalmia consta in lipsa fantei palpebrale. de nerv optic). Atunci cand afecteaza treimea medie si are o intindere mare provoaca lagoftalmie.

Apare in sindromul Francois si sindromul Goldenhar. apare in alopecii. Cilii pot fi dispusi in doua trei randuri. Problema mai degraba de natura estetica se poate remedia cu ajutorul chirurgiei plastice. • Aspectul antimongoloid al fantei palpebrale consta intr-o oblicitate inversa a deschiderii fantei palpebralecu unghiul extern situat sub nivelul celui intern. Se descriu doua forme de epicantus: direct atunci cand pliul porneste dinspre pleoapa superioara si invers in cazurile in care pliul porneste de la pleoapa inferioara. Cele de intindere mica nu necesita tratament. Pentru cele foarte intinse care micsoreaza campul vizual este necesar tratament chirurgical care consta in excizia excesului tegumentar si ancorarea tegumentului la ligamentul palpebral intern. Daca nu dispare cu varsta se practica excizia semilunara a excesului tegumentar. Atat blefarochalazisul cat si epiblefaronul pun adesea mai mult probleme estetice dar pot duce si la aparitia ptozei si implicit a limitarii campului vizual caz in care necesita excizia excesului de piele. Anomaliile ciliare • • • Hipotricoza este absenta cililor sau inlocuirea acestora cu cativa oeri subtiri si rari. • • Epiblefaronul defineste prezenta unui pliu cutanat orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei. . Apare datorita unui exces tegumentar sau insertiei aberante a unor fibre apartinand orbicularului. Este o anomalie transmisa autosomal dominant destul de frecventa (2-5% din populatie). a unei portiuni din orbicular si intarirea septului orbitar. Este fiziologic la mongoli iar pentru restul populatiei la sugari pana in luna a V-a datorita lipsei de dezvoltare a piramidei nazale. Hipertricoza este dimpotriva o exagerare a dezvoltarii cililor atat in grosime si lungime cat si ca numar. Rezolvarea problemei se face prin electroliza foliculilor. cu directie verticala care acopera unghiul intern. Blefarochalazisul este asemanator clinic cu epiblefaronul doar ca in patogenie este implicata o modificare degenerativa a dermului si o relaxare a septului orbitar. ele putand chiar sa dispara pana la pubertate odata cu dezvoltarea piramidei nazale. Cilii moniliformi au aspectul de sirag de margele (sunt strangulati din loc in loc).• Epicantus (cuta mongoloida) consta in existenta bilaterala a cate unui pliu musculocutanat.

• •

Ectopia cililor anomalie care consta in prezenta cililor la nivelul pleoapelor in alte locuri decat cel normal. Indepartarea lor se face prin excizie sau electroliza. Cilii incarnati apar datorita directiei anormale de crestere a acestora astfel incat acestia ies pe fata conjunctivala a pleoapei.

Anomaliile tegumentelor pleoapelor

Ichtioza este o afectiune cu caracter ereditar (transmitere legata de X) care se manifesta prin ingrosarea si uscarea excesiva a tegumentelor pleoapelor, dar nu numai, care capata un aspect solzos. Procesul avanseaza cu varsta iar tratamentul simptomatic consta in administrarea de unguente pentru inmuierea pielii. Asocierea congestiei tegumentare defineste eritrodermoichtioza.

Chistul dermoid este o formatiune pseudotumorala de dimensiuni mici elastica, mobila si bine delimitata situata spre unghiul palpebral extern. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala inclusiv a capsulei pentru a preveni viitoare recidive.

Anomalii de motilitate ale pleoapelor cuprind ptoza congenitala si retractia congenitala a pleoapei superioare. Anomaliile marginilor libere includ entropionul si ectropionul congenital si ankiloblefaronul.

Entropionul –rasfrangerea congenital a pleoapei inferioare spre globul ocular- este cauzata de aplazia tarsului sau hipertrofiei muschiului ciliar. Daca nu dispare spontan necesita corectie chirurgicala. Ectropionul – rasfrangerea in afara a marginii pleoapei- este determinat de dezvoltarea insuficienta a tegumentului. Ankiloblefaronul se manifesta prin imposibilitatea deschierii fantei palpebrale cauzata de solidarizarea marginilor celor doua pleoape prin intermediul unei membrane. Tratamentul consta in sectionarea acestei membrane.


Alergii oculare ( Conjunctivita alergica)

Conjunctivita alergica este o inflamatie a mucoasei ce acopera fata interna a pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica. Aceasta se intampla atunci cand ochiul vine in contact cu un alergen si reactioneaza prin eliberarea de histamina. Histamina determina dilatarea vaselor sanguine ale conjunctivei. Dilatarea vaselor de sange este urmata rapid de simptome oculare,cum ar fi inrosirea ochilor,senzatie de mancarime si lacrimare. Aceste simptome sunt insotite de obicei de simptome nazale, cum ar fi congestia nazala, stranut si mancarime la nivelul nasului. In timp ce conjunctivitele care nu sunt alergice afecteaza adesea doar un singur ochi, conjunctivita alergica afecteaza ambii ochi in acelasi timp. Conjunctivita alergica tinde sa apara mai frecvent la persoanele care au alte tipuri de alergii, in special rinite alergice. Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene si virale , conjunctivita alergica nu este contagioasa. Exista mai multe tipuri de conjunctivita alergica:
• •

Conjunctivita alergica sezoniera ( este cea mai comuna forma de conjunctivita alergica,apare ca reactie la polenul plantelor si mucegai. Este adesea o consecinta a rinitei alergice (febra fanului). Conjunctivita alergica perena ( este o forma mai putin frecventa de conjunctivita alergica, in care simptomele sunt prezente pe tot parcursul anului. Principalii alergeni implicati in conjunctivita alergica perena sunt parul animalelor, praful si penele. Desi

simptomele pot aparea pe tot parcursul anului si sunt mai putin severe decat cele ale conjunctivitei alergice sezoniere, acestea se pot agrava sezonier).

Conjunctivita vernala (este o forma cronica de conjunctivita, care apare de cele mai frecvent primavara si toamna. Aceasta poate afecta permanent vederea si apare mai frecvent la barbati decat la femei, in special la copii sub 10 ani, care au un istoric de alergii. In general copiii se vindeca de aceasta afectiune pana ajung la maturitate).

Keratoconjunctivita atopica (este un tip de conjunctivita alergica,care este asociat cu dermatita atopica a pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic).

Conjunctivita papilara giganta (este un tip de conjunctivita asociata cu purtarea lentilelor de contact. Acest tip de conjunctivita se considera a fi o reactie alergica la proteinele din solutia ce realizeaza fixarea lentilelor. Asa cum arata si numele, papile gigante apar pe suprafata interioara a pleoapelor superioare).

Netratate, conjunctivitele alergice sezoniere sau perene, rareori duc la complicatii pe termen lung. Cu toate acestea, boala poate interesa si alte parti ale ochilor ( provoaca inflamatia irisului). Conjunctivita vernala si keratoconjunctivita atopica au potential de deteriorare a vederii. Conjunctivita alergica este o reactie la anumite tipuri de alergeni. Cei mai frecventi alergeni care declanseaza conjunctivita alergica sunt: • • • Granulele mici de polen pot ajunge cu usurinta in aer. Polenul provine de cele mai multe ori de la pomi,plante leguminoase si buruieni. Praful este un amestec care contine acarieni, mici particule de sol, fragmente vegetale, celule moarte de pe piele umana si animala, par, fibre sintetice. Scuamele sunt celulele moarte de la suprafata pielii care cad si ajung in aer.

• • •

Mucegaiurile-sporii de ciuperci care formeaza mucegaiurile pot ajunge in aer. Acestea se gasesc in special in lemnul putrezit si in case (in special in zonele umede, subsoluri si bai). Conservantii continuti de picaturile pentru ochi si solutiile pentru lentilele de contact uneori pot determina aparitia unei reactii alergice la persoanele sensibile. Substantele iritante precum fumul de tigara, praful de creta si parfumurile pot declansa conjunctivita alergica.

Semnele si simptomele de conjunctivita alergica sunt: • • • • • • • • • • Umflarea pleoapelor Mancarime si senzatia de arsura la nivelul ochilor Lacrimare excesiva Dilatarea vaselor de sange de la nivelul conjunctivei ceea ce va duce la roseata conjunctivei Scurgeri oculare apoase sau mucoase Ochi rosii Sensibilitate la lumina (fotofobie) Vedere neclara (uneori) Cearcane (cerc vanat care apare in jurul ochilor) Tulburari ale somnului (insomnie).

Anomalii congenitale ale corneei Anomaliile congenitale sunt definite ca alteratii morfologice evidente la nastere rezultate din dezvoltarea defectuoasa in timpul vietii intrauterine. Anomaliile congenitale ale corneei sunt foarte diverse dar pot fi clasificate in doua mari grupe: anomalii de forma si anomalii de structura.

Anomaliile de forma si marime Anomaliile de forma si marime sunt: absenta corneei, microcorneea, megalocorneea, corneea plana, keratectazia, keratoconul posterior generalizat.
• •

Absenta corneei este foarte rara; uneori poate fi prezenta o pseudocornee rudimentara fibroepiteliala. Microcorneea se defineste atunci cand diametrul corneei este mai mic de 10 mm. Aceasta modificare se concretizeaza intr-o refractie mare (pana la + 46D) si adeseori hipermetropie. Daca apare in contextul unui segment anterior micsorat este vorba de microftalmie anterioara, daca tot globul este micsorat si malformat se numeste microftalmie iar nanoftalmia desemneaza starea in care ochiul este mai mic dar absolut normal. Microftalmia poate asocia si alte anomalii congenitale dintre care cel mai frecvent glaucomul congenital, coloboame, cataracta congenitala.

Megalocorneea defineste situatia in care corneea are diametrul orizontal mai mare de 13 mm dar nelegata de glaucom congenital si avand o structura histologica normala. Are o transmitere recesiv legata de sex (90 % din cazuri sunt barbati) si este de obicei bilaterala. In general apare izolata dar se poate asocia si cu anomalii sistemice cum ar fi sindromul Down, sindromul Marfan, sindrom Alport. De-a lungul vietii se poate complica cu glaucom secundar tardiv, cataracta presenila sau ectopia cristalinului.

Corneea plana apare ca o consecinta a opririi din dezvoltare a corneei de obicei in lunile a 4-a sau a 5-a a vietii intrauterine astfel incat raza de curbura ramane aceeasi cu a scleroticii iar refractia ramane foarte redusa 20-30 D. Acuitatea vizuala este scazuta (puterea dioptrului ocular variaza de la +7 la -9 D) la aceasta contribuind si asocierea altor anomalii oculare cum ar fi aplazia retinei, coloboame, sclerocornee cu reducerea preponderent a diametrului vertical, cataracta congenitala.

• •

Keratectazia consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei. Keratoconul posterior generalizat consta intr-o curbura foarte accentuata a fetei posterioare in discrepanta cu fata anterioara care este perfect normala. Afecteaza predominant sexul feminin si este asimptomatica.

Anomaliile de stuctura Anomaliile de stuctura cuprind: embriotoxonul posterior, anomalia si sindromul Rieger, keratoconul circumscris posterior, anomalia si sindromul Axenfeld, anomalia Peters, sclerocorneea si embriotoxonul anterior.

Embriotoxonul posterior consta intr-o ingrosare cu deplasarea centrala a marginii anterioare a inelului Schwalbe (jonctiunea intre reteaua trabeculara si membrana Descemet) devenind vizibila cu ochiul liber. Se transmite autosomal dominant si poate asocia alte anomalii ale polului anterior (filamente iriene, cornee plana, coloboame, s. a. ) sau sindroame sistemice. Determina o predispozitie pentru aparitia glaucomului.

Anomalia si sindromul Axenfeld. Anomalia consta in asocierea embriotoxonul posterior cu procese iriene proeminente aderente la inelul Schwalbe. Sindromul Axenfeld presupune asocierea anomaliei Axenfeld cu glaucomul si uneori cu asimetrie faciala, hipoplazie faciala, hipertelorism.

Anomalia si sindromul Rieger. Anomalia cuprinde embriotoxonul posterior, atrofia stromei iriene si procese iriene proeminente care pot asocia sinechii anterioare periferice, pseudopolicorie si glaucomul (50 % din cazuri). Sindromul Rieger asociaza in plus si anomalii scheletice faciale si dentare cu sau fara retard mental.

Anomalia Peters cuprinde leucom corneean la nivelul caruia apar defecte endoteliale si stromale. Apare in asociere cu cataracta, glaucom (in 50 % din cazuri) si leziuni generale (palatoschizis, buza de iepure, defecte cardiace, s. a. ). Una din cauze o poate constitui inflamatia intrauterina, caz in care apar si sechele ale inflamatiei: precipitate endoteliale, vascularizatie corneeana.

• •

Sclerocorneea reprezinta o opacifiere neinflamatorie si neevolutiva care intereseaza corneea periferica sau in totalitate. In general este bilaterala si are caracter ereditar. Poate asocia alte anomalii ca afachia, oligofrenia, malformatii scheletice. Embriotoxonul anterior sau arcul juvenil este reprezentat de prezenta in periferia corneei a unei formatiuni inelare opace asemanatoare gerontoxonului. Asociaza aniridei, sclere albastre, megalocornee.

Keratoconul circumscris posterior consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral, neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)

Afectiuni congenitale ale sclerei Pot fi impartite in doua categorii si anume: afectiuni legate de grosimea sclerei si afectiuni legate de culoare. Aceste afectiuni, de multe ori, prezinta importanta nu atat din punct de vedere al afectarii oculare in sine care adesea este benigna si inconstanta cat mai ales din punct de vedere al afectarii asociate altor organe. Afectiunile legate de grosimea sclerei Apar in buftalmie, stafilomul Sarpa si protruzia congenitala Von Ammon. Clinic se traduc prin modificari de volum ale globului ocular.

Buftalmia se manifesta prin cresterea diametrului anteroposterior al globului ocular si a diametrului corneei ceea ce provoaca hipertensiune oculara. Sub actiunea acesteia sclera se subtiaza, capata o nuanta albastruie si este predispusa la rupturi chiar la cele mai mici traumatisme.

• •

Stafilomul posterior din miopia forte (stafilomul Sarpa) provoaca subtierea sclerei la nivelul polului posterior si in segmentul dintre ecuator si insertia muschilor drepti. Protruzia congenitala Von Ammon: Sclera este subtiata si captusita doar de o foita retiniana aplazica. In timp poate evolua spre ruptura maculara si dezlipire de retina

Afectiunile legate de culoare Pot apare prin doua mecanisme si anume: difuziunea luminii ce traverseaza sclera a carei structura e modificata si acumularea de pigment. Modificarile de culoare pot apare izolate ca in cazul melanosis oculi si nevului Ota sau in cadrul unor sindroame determinate de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv ca in cazul sindromului sclerelor albastre. De aceea gravitatea simptomatologiei variaza de la inestetic pana la scaderea sperantei de viata. Exista insa si o pigmentare fiziologica numita melanoza stromala fiziologica a sclerei care apare la persoanele cu iris pigmentat in special la africani.

Melanosis oculi sau melanoza oculara congenitala benigna Bourquin are caracteristic doua aspecte histologice: prezenta unui numar crescut de melanocite normale si dispunerea in gramezi a melanocitelor puternic pigmentate la nivelul tesuturilor sclerale si episclerale. Se prezinta sub forma de placarde sclerale maronii, neregulate, situate preecuatorial cu conjunctiva supraiacenta normala. Atitudinea terapeutica este cea de supraveghere deoarece rata malignizarii este mare.

Nevul Ota ocupa o suprafata foarte intinsa cuprinzand teritoriul cutanat inervat de primele doua ramuri ale trigemenului, anumite membrane oculare si chiar pavilionul urechii si mucoasa orala. Pigmentarea intereseaza conjunctiva, sclera, coroida, irisul si mai rar corneea, grasimea periorbitara si teaca nervului optic. La nivel scleral se prezinta sub forma de puncte, pete sau plaje in nuante de albastru, gri pana la negru. Leziunea pune doar probleme estetice.

Sindromul sclerelor albastre apare in diferite sindroame produse de tulburari ale metabolismului tesutului conjunctiv si osos sau de aberatii cromozomiale avand ca manifestare clinica comuna printre altele si aspectul albastru al sclerelor. Coloratia albastra este data de vizibilitatea prin sclera translucida a uveei. Aceste afectiuni sunt: maladia Lobstein, sindromul Marfan, sindromul EhlersDanlos, hipofosfatezemia, sindromul Albright II.

Maladia Lobstein sau "boala oaselor de sticla” este o boala ereditara transmisa autosomal dominant caracterizata clinic de triada clasica: • sclere albastre (in toate nuantele) ; mai rar poate asocia si miopie, embriotoxon, cataracta congenitala;

genetic. • Hipofosfatezemia este o boala ereditara severa cu transmitere recesiv autosomala produsa de mutatii la nivelul genelor care codeaza fosfatazele alcaline. . m. cifoscolioza si semne de afectare oculara (decolare de retina. a. musculatura atrofiata. striuri angioide retiniene. Se manifesta clinic prin multiple malformatii scheletice insotite adesea de fracturi ale oaselor lungi. sferofachie. afectare articulara mergand pana la dislocatii ale soldului. anomalii cardiovasculare (cele mai grave). • Sindromul Ehlers-Danlos numit si fibroplazia elastica generalizata este afectiune transmisa autosomal dominant care afecteaza cu predilectie sexul masculin. d. cifoscolioza. Pentru multi pacienti simptomatologia este saraca astfel ca raman adesea nediagnosticati. escare. miopie.• • fragilitate osoasa severa manifestata prin fracturi cvasispontane ce afecteaza cu predilectie diafizele oaselor lungi ale membrelor inferioare. Manifestarile clinice cuprind semne de afectare cutanata (aspectul de hiperextensibilitate – cutix laxa. Semnele clinice sunt expresia unui deficit enzimatic implicat in procesul asamblarii precolagenului. In mod inconstant poate asocia si anomalii dentare. stomatologic. • Sindromul Marfan este o boala autosomal dominanta care se manifesta prin sinteza unui colagen cu structura alterata. surditatea este elementul cel mai inconstant si tardiv. cataracta congenitala. sclere albastre si nefrocalcinoza care conduce adesea la deces. Diagnosticarea corecta si orientarea terapiei presupune o abordare interdisciplinara asociind examenul oftalmologic cu cel cardiologic. edentatie totala precoce. hiperlaxitate ligamentara. sclere albastre). Anomaliile oculare constand in sclere albastre. megalocornee. s. colobom irian asociaza si extremitati lungi. atrofice si echimoze).

s. Microsferofachia consta in existenta bilaterala a unui cristalin mai mic si de forma sferica. Contraindicatiile sunt temporare si tin de existenta vreunei inflamatii locale (uveite severe. ) si intarzierea aparitiei complicatiilor (in principal cardiovasculare) care pot pune in pericol viata pacientilor. ombilicatia. Corectia se face chirurgical. Afachia reprezinta absenta congenitala a cristalinului datorata lipsei formarii placodului cristalinian. lenticonul anterior sau posterior. colobomul cristalinian. microsferofachia si ectopia cristaliniana. Este frecvent asociata unor afectiuni sau sindroame familiale (Weill-Marchesani. Aceasta protruzie determina astigmatism cristalinian influentind dezvoltarea acuitatii vizuale. Urmareste evitarea factorilor de risc (traumatismelor. • folosirea lentilelor de contact au dezavantajul costului ridicat. a. Anomaliile de forma si pozitie sunt: afachia. Clinic pacientul este un hipermetrop si nu poate face acomodatie. Puterea refractiva este calculata astfel incat sa fie cat mai aproape de emetropie sau miopie mica. .Tratamentul poate fi medical si chirurgical si se adreseaza in principal afectiunilor de baza. vitroretinopatie proliferativa). factorilor alimentari. Afectiuni congenitale ale cristalinului Pot fi anomalii de forma si pozitie sau anomalii de transparenta (cataracta congenitala). Corectia afachiei cuprinde mai multe etape: • implantarea unui cristalin artificial in camera posterioara sau mai rar in cea anterioara este metoda curativa. ingrijirii greoaie si al infectiilor care pot aparea. Lenticonul este o deformare conica sau sferica a fetei anterioare sau posterioare a cristalinului in regiunea axiala. Marfan) avand tendinta de luxatie in adolescenta. toxice.

astigmatism. Ombilicatia apare ca o depresiune localizata si opaca a fetei posterioare a cristalinului. . sindromul Marfan si Weill-Marchesani. arachnodactilie. In functie de gradul de deplasare se manifesta clinic sub doua forme subluxatie atunci cand cristalinul nu paraseste sacul capsular si luxatia cand acesta paraseste loja cristaliniana. Sindromul Marfan pe langa afectare oculara mai cuprinde grave malformatii cardiovasculare. Afectiuni congenitale ale uveei Uveea-tunica medie a globului ocular. dolicocefalie.este formata din trei portiuni distincte: iris si corp ciliar anterior si coroida posterior. diplopie si iridodonezis partial. pulmonare. Se manifesta clinic prin scaderea vederii.Colobomul cristalinului este o anomalie a dezvoltarii fibrelor zonulare care se manifesta sub forma lipsei unei portiuni din cristalin. renale. Ectopiile cristaliniene apar adesea insotite de alte sindroame congenitale cum ar fi: homocistinuria. Chiar daca la nastere este doar putin deplasat cu varsta evolueaza spre luxatie. talie mica. Ectopia cristalinului consta in pozitia anormala a acestuia cu sau fara parasirea sacului capsular. redoarea articulatiilor. Daca deplasarea cristalinului este mare si tulburarile vizuale importante se impune interventia chirurgicala. Poate fi asociat cu un colobom uveal inferior. Modifcari ale transparentei –opacifieri ale acestuia constituie cataracta congenitala. cele ale corpului ciliar fiind insa si mai rare. sistem muscular excesiv dezvoltat. Gonioscopia si ecografia sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Anomalii congenitale pot apare in embriogeneza oricarei portiuni. Sindromul Marchesani cuprinde brahicefalie.

Subiectiv se insoteste de fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. forma consecutiva leziunilor simpaticului cervical si heterocromia complicata Fuchs care asociaza ciclita si cataracta. albinismul. Tratamentul este mai mult paleativ si vizeaza indepartarea fotofobiei prin folosirea de ochelari fumurii si lentile de contact cu iris colorat. gaura de cheie”. Poate asocia alte anomalii oculare dar si somatice printe care tumora Wilms. Pseudopolicoria consta in aspectul perforat al irisului in mai multe puncte care da senzatia existentei mai multor pupile.Anomaliile congenitale ale irisului sunt: aniridia. • Heterocromia iriana consta intr-o pigmentare inegala a irisului in doua sectoare diferite ale aceluiasi ochi (forma unilaterala) sau coloratie diferita a irisului celor doi ochi (forma bilaterala). de aceea se impun investigatii paraclinice pentru detectia precoce a acesteia. . Pupila capata un aspect caracteristic de. Procedeul chirurgical de reconstructie a irisului numit iridopexie poate constitui in unele cazuri optiunea terapeutica. uni. corectopia. • Anizocoria este o anomalie rara ereditara caracterizata prin inegalitatea diametrelor celor doua pupile. Exista trei forme clinice: forma simpla nu are semnificatie patologica. • • Corectopia afectiune ereditara ce se defineste printr-o pozitie anormala (ectopica) a corneei in periferia irisului. Fotofobia simptomul dominat se combate cu ochelari fumurii iar aspectul inestetic cu lentile de contact cu iris colorat. persistenta membranei pupilare.corneean. uveitice. • Aniridia se manifesta prin absenta irisului sau prin reducerea acestuia la un rudiment stromal inelar periferic de aproximativ 1 mm situat in spatele limbului sclero. • Colobomul irian consta intr-o lipsa de substanta ce intereseaza suprafata iriana (cel mai frecvent sectorul inferior) in diferite grade (intre 1/6 si 1/3 din suprafata iriana). tabetice. glaucomatoase) in care aceste reflexe sunt absente sau alterate. Leziunea apare rareori izolata. .sau bilaterala. heterocromia iriana. Reflexele pupilare sunt normale spre deosebire de anizocoriile dobandite (traumatice. colobomul irian. pseudopolicoria. chisturile congenitale. Sunt produse in urma vindecarii sechelare a unor procese inflamatorii intrauterine. Dar aceste gauri nu sunt pupile propriu-zise deoarece nu au sfincter si motilitate reflexa proprie. anizocoria.

Intotdeauna este insotit de colobomul retinian. tegumentelor si structurilor oculare. Simptomatologia include scaderea acuitatii vizuale (adesea sub 1/10). tegumente palide. • Colobomul coroidei poate sa apara sub doua forme: colobom tipic dispus inferior in spatiul dintre papila si marginea inferioara a coroidei si colobom atipic care ocupa regiunea maculara. • Coroideremia se manifesta prin absenta coroidei si a epiteliului pigmentar retinian.• • Chisturile congenitale sunt foarte rare. nistagmus. Consta intr-o zona alba ce porneste din vecinatatea nervului optic pana in regiunea ciliara. apar sub forma unor proeminente (. care proemina in campul pupilar. ciucuri”) maronii. fotofobie iar in formele grave alterari ale simtului cromatic. ambliopie. Exista doua forme clinice principale: • albinismul oculo-cutanat se caracterizeaza prin culoare blonda a parului. torticolis si ingustari ale campului vizual. Afectiunile congenitale ale corpului ciliar sunt mult mai rare si constau in inlocuirea unei portiuni cu tesut conjunctiv vascularizat (colobom) sau metaplazii ale epiteliului ciliar cu pigmentarea acestuia. decolorare a irisului si a fundului de ochi ceea ce permite vizualizarea vaselor coroidiene. Tratamentul vizeaza corectarea viciilor de refractie. reducerea fotofobiei cu ajutorul ochelarilor fumurii si lentile de contact estetice. . Afectiunile congenitale ale coroidei sunt colobomul coroidei. Tratamentul vizeaza corectarea deficitelor vizuale care pot apare: strabism. coroideremia si angiomul coroidei. Colobomul atipic (macular) se prezinta sub forma unei zone albe marginita de pigment negru. . nistagmus. vizibile biomicroscopic. • albinismul ocular izolat afecteaza in diferite grade doar structurile oculare si se manifesta prin fotofobie si scaderea acuitatii vizuale. Clinic se manifesta prin depigmentarea parului. Fundul de ochi reprezentat de sclerotica capata o nuanta alb cenusie vizibila prin retina transparenta. Albinismul este o afectiune ereditara caracterizata prin absenta melaninei in melanocite.

Glandele accesorie asigura secretia mucoasa bazala. Glanda lacrimala principala este situata in unghiul superoextern al orbitei trimitand si o prelungire palpebrala (numita si glanda accesorie Rosenmuller) . Zeiss si Meibonius) . Glandele accesorii sunt situate la nivelul conjunctivei tarsale. Caile lacrimale (canale excretorii. Filmul lacrimal are proprietati antibacteriene atat prin imunoglobulinele tip Ig A si sistemului complement continute cat si prin mecanism pur fizic de . Glandele lacrimale accesorii sunt de trei tipuri: • • • cu secretie seroasa (glandele Krause si Wolfring. foarte rara a corodei aparand mai mult in ochi enucleati Anomalii congenitale ale aparatului lacrimar Aparatul lacrimal este alcatuit din glande lacrimale (principale si accesorii) si cai lacrimale. Filmul lacrimal cu o grosime intre 4 si 8 µ se formeaza prin intinderea lacrimilor (din secretia bazala) pe epiteliul corneean prin actul reflex al clipitului. puncte lacrimale. cu secretie de mucina (glandele Henle si Manz) si cu secretie lipidica. de tip sebaceu. sacul lacrimal si canalul lacrimonazal) au rolul de a aduce lacrimile in contact cu conjunctiva si corneea si de evacuare a acestora inspre meatul inferior al foselor nazale. Ea are o secretie seroasa paroxistica (reflexa). acestea produc stratul superficial al filmului lacrimal (glandele Moll. intratarsal sau sub forma de celule libere pe suprafata conjunctivei.Ciaccio). permanenta.• Angiomul coroidei este o tumora vasculara benigna.

Tratamentul consta in extirparea in bloc a chisturilor pentru a evita recidiva. paralizii congenitale ale nercilor cranieni VI. orbita. XII) . corp ciliar. Manifestarea clinica este aparitia sindromului ochiului lacrimos cu lacrimare excesiva (epifora) . epifora (expresie a sindromului ochiului lacrimos) adica scurgerea libera si permanenta a lacrimilor pe obraz in lipsa unei stimulari reflexe. • • Fistulele congenitale sunt comunicari anormale situate deasupra marginii superioare a cantusului extern sau deasupra marginii superioare a tarsului. Alacrimia este urmarea lipsei congenitale a glandelor lacrimale ce apare in cadrul anoftalmiei sau criptoftalmiei. .indepartare continua a bacteriilor. dermoidul limbului. ) . • • staza lacrimilor in caile lacrimale cu suprainfectarea acestora. Cealalta functie majora a filmului lacrimal consta in asigurarea nutritiei corneei (tesut in mod normal avascular) si prevenirii deshidratarii acesteia. Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a acestora sau transplantarea lor in fundul de sac conjunctival. VII. Cele de dimensiuni mai mari pot fi palpate. Expresia clinica este aparitia exoftalmiei uneori chiar importanta. Ecografia este utila pentru punerea diagnosticului. Indicele bacteriostatic al lacrimilor poate fi dozat. Cauza acestui sindrom o poate constitui fie absenta glandelor lacrimale fie de anomalii neurologice (hipoplazia nucleului lacrimal. Chisturile contin lacrimi cu o dominanta a componentei seroase sau mucinoase. • Chisturi congenitale este o anomalie cunoscuta si sub denumirea de „dacryops” constand in existenta congenitala a unor formatiuni lichidiene in unghiul superoextern al ochiului. Anomaliile congenitale ale glandelor lacrimale: • Glandele supranumerare sunt glande in plus fata de cele normale situate ectopic la diferite nivele ale ochiului (iris. Anomaliile congenitale pot interesa atat glandele lacrimare cat si sistemul excretor avand pe plan clinic urmatoarele consecinte: • sindromul de ochi uscat congenital cu deshidratarea si tulburari trofice ale corneei urmate de aparitia de mici eroziuni ce predispun la suprainfectii. etc.

Anomalii congenitale ale cailor lacrimale • • • • • Imperforatia sau ocluzia punctului lacrimal are ca urmare aparitia epiforei. Tratamentul vizeaza dilatarea punctului lacrimal folosind o sonda extrem de fina sub microscop. Ocluzia canaliculului lacrimal este ceva mai frecventa decat precedenta avand uneori transmitere ereditara. poate afecta canaliculul in totalitatea sau doar portiunea externa a acestuia. Prezenta de canaliculi supranumerari este in majoritatea cazurilor asimptomatica. Daca se insoteste de prezenta unor fistule conduce la eliminarea lacrimilor pe piele ceea ce impune necesitatea extirparii fistulelor. Dacriocistografia este explorarea paraclinica de electie care poate evidentia si alte anormalitati cum ar fi existenta diverticulilor sacului sau canalului lacrimonazal si in mod cu totul exceptional absenta completa a cailor lacrimale in anomalii grave ale fetei. Imperforarea congenitala a canalului lacrimonazal duce la manifestari cum ar fi epifora, conjunctivita purulenta, dacriocistita care apar in general intre a 10-a si a 12-a zi dupa nastere pana cel tarziu in a doua luna. Canalul fie se termina in meatul inferior dar fara al perfora fie se termina sub forma unui reces intre mucoasa meatului si peretele osos. Portiunea osoasa a conductului poate fi absenta. Pentru punerea diagnosticului se folosesc teste de permeabilitate cum ar fi: • • • • • instilarea de fluoresceina sau orice alt lichid colorat in fundul de sac conjunctival trebuie sa ajunga in nas, injectarea de ser in canaliculul inferior este urmata de refluare prin canaliculul superior in cazul unui obstacol situat in aval, rinoscopia poate evidentia o posibila cauza nazala a imperforarii, sondajul cailor lacrimale evidentiaza obstacolul, radiografia cu substanta de contrast de asemenea poate localiza obstacolul.

Tratamentul in aproape jumatate din cazuri nu este necesar, vindecarea obtinandu-se spontan. Intr-o prima etapa se administreaza antiseptice si decongestive conjunctivale, se maseaza regiunea sacului lacrimal si se face irigare sub presiune cu astuparea prealabila a punctului lacrimal superior pentru a forta ruperea membranei Hasner (valvula Hasner este situata la deschiderea nazala a canalului lacrimonazal avand rolul fiziologic de a impiedica refluarea lichidului din nas contaminat deci cu bacterii in sistemul lacrimal sau patrunderea aerului) . Daca permeabilizarea totusi nu se obtine se face inainte de trei luni sondajul canalului, procedeu ce poate fi repetat de doua trei ori. Ca ultima varianta terapeutica se practica interventia chirurgicala numita dacriocistorinostomia dar dupa ce copilul a implinit varsta de trei ani.

Anomalii congenitale ale conjunctivei Conjunctiva este membrana transparenta care inveleste fata posterioara a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si partea anterioara a sclerei (conjunctiva bulbara) . Anomaliile congenitale ale conjunctivei sunt afectiuni rare si cuprind malformatii congenitale, tumori disgenetice si tulburari metabolice. Observarea si evaluarea periodica este atitudinea standard, tratamentul impunandu-se in cazurile in care datorita cresterii in dimensiuni a acestor formatiuni se produc la scaderi ale campului vizual sau acuitatii vizuale, sau din ratiuni estetice si nu numai atunci cand asociaza si alte anomalii. Limfedemul conjunctival congenital este o conditie foarte rara ce apare datorita malformatiilor vaselor limfatice (staza limfatica) . Semnul major este edemul dur al conjunctivei bulbare, unilateral sau bilateral. Exista doua forme de manifestare: precoce (pana in

varsta de un an) si tardiva (intre 10 si 20 de ani) . Asociaza uneori diverse malformatii ale membrelor (sindactilie, polidactilie) sau poate aparea in cadrul sindromului Milroy (debuteaza la nivelul membrelor inferioare la la mai multe persoane ale unei familii dar in generatii succesive) . Epitarsul sau sortul conjunctival este o afectiune uni- sau bilaterala constand in existenta unei cute anormale a conjunctivei tarsale mai ales la nivelul pleoapei superioare aparuta probabil ca o consecinta a unor inflamatii intrauterine a conjunctivei. Tumorile disgenetice sunt tumori congenitale care afecteaza tesuturile epitelial, glandular, nervos, pigmentar si limfatic precum si vasele de sange. Sunt localizate preponderent la nivelul limbului sclero-corneean. Cuprind urmatoarele entitati clinice:

Dermoidul limbului este o mica proeminenta, alb-rozie din care pleaca mai multe fire de par, aderenta la planurile profunde situata la nivelul limbului. Este in mare majoritate a cazurilor unilateral. De dimensiuni mici la nastere, poate creste destul de mult la pubertate acoperind o parte din cornee.

Dermolipomul este o formatiune formata din tesut conjunctiv dens, fibros, acoperita de epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat situata in regiunea supero-externa a conjunctivei si aderenta la aceasta. In profunzime se continua nemijlocit cu paniculul adipos. Poate prezenta anexe sebacee si piloase. Apare de obicei in asociere cu alte anomalii congenitale ale fetei (fistule preauriculare, apendicele preauricular) sau in cadrul asa numitelor sindroame fisurale ale fetei (sindromul Franceschetti si Goldenhar) .

Melanomul benign al conjunctivei apare sub forma unei formatiuni foarte usor proeminenta, mobila pe planurile subjacente, de culoare brun neagra situata in preajma limbului sclero-corneean sau a plicii semilunare. Au o crestere marcata atat in dimensiuni cat si ca pigmentare inainte de pubertate dar fara a prezenta risc de malignizare.

Angiomul conjunctival congenital este o tumoreta proeminenta, de culoare rosie sau cianotica (in functie de felul sangelui pe care il contine arterial sau venos), variabila ca marime (de la 2-3 mm la dimensiunile uni bob de mazare) situata la nivelul carunculei lacrimale sau a conjunctivei palpebrale. Poate avea diferite forme : telangiectazic sau cavernos, sesil sau pediculat. Poate avea caracter infiltrativ si potential de a creste in dimensiuni.

Osteosarcomul si condromul conjunctivei sunt afectiuni foarte rare constand in prezenta de la nastere a unor formatiuni nodulare, mobile, dure, situate indeosebi in cadranul superolateral al sclerei. Sunt formate din osteocite sau condrocite si cresc foarte putin de-a lungul vietii.

Cistinoza este o tulburare metabolica ereditara constand in imposibilitate metabolizarii cistinei fapt care duce la depozitarea acesteia intracelulara sub forma de cristale. Intereseaza diferite tesuturi si organe printre care si conjunctiva si corneea. Se deosebesc trei tipuri clinice: a copilului, a adolescentului si a adultului. Tratamentul vizeaza reducerea aportului (dieta) si facilitarea eliminarii prin administrarea de cisteamina.

Anomalii congenitale ale nervului optic Colobomul papilar tipic este o anomalie cu transmitere autosomal dominanta care poate aparea izolat sau in cadrul colobomului corioretinian constand in lipsa unei portiuni variabile ca intindere din papila optica si retina cu respectarea vaselor retiniene. Poate fi uni- sau bilateral. Obiectiv discul apare de dimensiuni marite adesea ovalizat vertical. Tabloul clinic depinde de marimea colobomului si eventuala asociere a altor anomalii oculare dar in principal este dominat de ingustari sectoriale ale campului vizual corespunzator colobomului. Colobomul papilar atipic este foarte rar constand in prezenta unei excavatii la nivelul jumatatii inferioare a papilei. Functia vizuala poate fi alterata de marimea colobomului, de eventuale leziuni asociate ale globului ocular sau posibile complicatii.

Fosetele colobomatoase sunt mici excavatii, in general unilaterale (95%) constand din lipsa de substanta la nivelul suprafetei capului nervului optic. Culoarea leziunilor variaza: gri pentru cca. 60 % dintre ele, alb-galbui 30 % si negru 10 %. Profunzimea depresiunilor variaza intre 0, 5 si 25 dioptrii. In timp poate aparea o decolare seroasa cu dezvoltarea unei maculopatii. Sindromul morning glory este o anomalie rara care asociaza un deficit al peretelui scleral, o papila largita, care prezinta o excavatie profunda sub forma de palnie, prezenta unui stafilom scleral peripapilar si a unui burelet proeminent pigmentat ce inconjoara papila. Rasunetul clinic consta in scaderea acuitatii vizuale sub 1/50 la aproape toti pacientii. In evolutie poate duce la dezlipire de retina care este principala complicatie ce poate surveni. Efectuarea unei tomodensiometrii este necesara pentru diferentierea leziunii de o tumoare (a retinei sau a papilei optice). Disversiile papilare definesc starea in care axa deschiderii papilei si axa vaselor centrale sunt orientate intr-o orice alta directie decat temporala (care este cea normala). Astfel se deosebesc disversii: inferioare, inferioare si nazale, inferioare si temporale, superioare, nazale. Acestea din urma mai sunt cunoscute si sub denumirea de inversie papilara sau situs inversus. Acuitatea vizuala ramane scazuta sub 5/10 chiar si dupa corectie la aproximativ 67% din disversii. Alte consecinte ale leziunii sunt aparitia scotomului central, marirea petei oarbe, scotom tip Bjerrum si deficite in cadranul temporal superior. Conusul congenital defineste o suprafata regulata, semilunara, localizata in axa disversiei asociate al carei planseu este mai profund decat planul retinei invecinate. Atrofia corioretiniana in sector se prezinta sub forma unei regiuni depigmentate, de dimensiuni variabile, care intereseaza fie o zona restransa in jurul conusului fie intreaga portiune inferioara a retinei ajungand pana la ora serrata. In regiunea afectata de atrofie se obiectiveaza o miopie.

Asocierea conusului, atrofiei corioretiniene in sector si situs inversus al vaselor retiniene definesc sindromul disversiei papilare. Aplazia papilara este o afectiune rarisima si grava care presupune absenta papilei, a nervului optic si a unei portiuni de retina avand drept consecinta clinica existenta enei cecitati congenitale necurabile. Hipoplazia papilara desemneaza o diminuare congenitala uni- sau bilaterala a dimensiunilor papilei si nervului optic. Consecintele clinice ale acestui fapt sunt aparitia strabismului si a nistagmusului precum si scaderea acuitatii vizuale pana la perceptie luminoasa in unele cazuri. In alte cazuri acuitatea vizuala poate fi normala. Papila este alcatuita preponderent din tesut glial stratul de fibre optice fiind redus. Asocierea hipoplaziei papilare cu alte anomalii craniofaciale este frecventa. Megalopapila este o papila optica mai mare decat cea considerata statistic normala. Tulburarile de mielinizare ale nervului optic se manifesta sub doua forme clinice:

sindromul Beauvieux sau pseudoatrofia cenusie a papilei este o afectiune rara constand in intarzierea mielinizarii nervului optic care in mod normal se incheie cel tarziu imediat dupa nastere. Intereseaza preponderent nou-nascutii prematur care prezinta cecitate in ciuda aspectului normal al ochilor. Semnul caracteristic este aspectul cenusiu metalic al papilei.

persistenta fibrelor de mielina peripapilare (avand o frecventa de 0, 3-1%) . Aspectul tipic care pune diagnosticul este acela de rozeta sau flacara alb stralucitoare, matasoasa pornind de la papila si continuandu-se cu prelungiri care urmeaza adeseori traiectul vaselor sanguine retiniene. Functia vizuala este normala.

Membrana epipapilara apare sub forma unui voal conjunctiv, fin, transparent care acopera in totalitate sau partial discul optic.

Anomalii congenitale ale vitrosului Apar datorita persistentei diferitelor structuri fetale sau printr-o dezvoltare anormala a acestora. Persistenta resturilor sistemului hialoidian este aproape o regula la copiii nascuti prematur (95%) si rara la cei nascuti la termen (cca. 3%). Punctele Mittendorf reprezinta resturi ale sistemului vascular fetal anterior situate inferonazal la polul posterior al cristalinului. Nu produc tulburari optice. Papila Bergmeister este o proeminenta papilara caracterizata de absenta excavatiei fiziologice, de forma lineara, situata anterior papilei nervului optic. Este constituita din resturi obliterate ale portiuni posterioare a arterei hialoide si tesut glial. Chisturile vitreene sunt resturi ale sistemului hialoidian situate in vitrosul anterior sau posterior. tulburari functionale pot apare in functie de numar si localizare. Persistenta arterei hialoide apare sub forma unui conduct filamentos, rareori permeabil inconjurat uneori de tesut glial care se intinde de la discul optic la cristalin. Persistenta vitrosului primitiv este o malformatie congenitala grava, de obicei unilaterala care intereseaza portiunea anterioara a vitrosului primitiv sub forma unei placi fibrovasculare aderente la capsula posterioara cristaliniana si la corpul ciliar pe care il tractioneaza central. Poate asocia microftalmie. Evolutia este nefavorabila antrenand reducerea profunzimii camerei anterioare, opacifierea cristalinului, hemoragii vitreene si glaucom secundar. Diagnosticul diferential se face cu retinoblastomul, cataracta

congenitala si persistenta resturilor arterei hialoide. Tratamentul consta in ablatia totala a malformatiei decoland-o cu mare grija de pe fata posterioara a cristalinului pentru a nu leza capsula. in ultima instanta in cazurile foarte severe se poate ajunge la enucleatie. Vitroretinopatia exsudativa dominanta evolueaza asemanator retinopatiei prematuritatii dar in in lipsa oxigenarii postnatale in trei stadii: • • • decolarea posterioara a vitrosului cu formarea de bride care tractioneaza retina; ingrosarea cicatriceala a membranelor vitreene si neoangiogeneza; vasele retiniene temporale capata un aspect tortuos; apar fibroza vitreana si exsudatele subretiniene care produc in final dezlipirea de retina.

Degenerescenta vitreoretiniana periferica (boala Wagner) apare datorita unui defect de dezvoltare a vitrosului secundar exprimat prin prezenta unor spatii optic vide in vitros delimitate de membrane subtiri, fenestrate, avasculare dispuse anteroposterior si aderente la nivelul ecuatorului. Patogenic procesul este initiat de leziuni degenerative ale vaselor apartinand anastomozei circulatiei vitreoretiniene la nivelul careia se acumuleaza tesut conjunctiv amorf, nediferentiat care in timp sufera un proces de hialinizare si scleroza. Leziunile degenerative corioretiniene care pot varia de la atrofia coriocapilarelor coroidei pana la zone degenerative intinse asociate cu intecuirea vaselor retiniene se obiectiveaza cu ajutorul examenului fundului de ochi. Progresia bolii se face in directia aparitiei dezlipirii de retina. Distrofia vitreoretiniana Goldmann-Favre se manifesta prin degenerescenta pigmentara retiniana primara care declanseaza procesele degenerative vitreene (degenerescenta macrofibrilara a vitrosului insotita de lichefierea sa) si retinoschizis periferic. Simptomatologia clinica cuprinde scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana la 1/10, stramtorarea concentrica a campului vizual, discromatopsie in axul albastru-galben. Investigatii paraclinice utile sunt adaptometria si angiofluorografia.

Arsurile corneei

Se continua apoi in spital cu spalarea cu ser fiziologic inclusiv a fundurilor de sac conjunctivale si extractia daca este cazul a returilor solide ale substantei chimice.Sunt leziuni corneene necrotico-inflamatorii produse de contactul cu un agent chimic (acizi sau baze tari). Bazele tari saponifica lipidele peretelui celular provocand moartea celulelor epiteliale dupa care patrund adanc in stroma provocand distructia keratocitelor. s. Simptomatologia difera in functie de gravitatea arsurii si consta in lacrimare. termic sau actinic (radiatii). Agentul cauzator produce in prima etapa necroza tisulara care este urmata de edem si inflamatie. arsurile severe produc o dezepitelizare si opacifiere completa a corneei si ischemie conjunctivo-sclerala. . ) si acizi tari (acid sulfuric. amoniac. corneea prin apritia leucomului corneean bine vascularizat si perforatie. In cazul arsurilor grave vindecarea este greoaie si incompleta existand riscul aparitiei a numeroase complicatii. electric. anilina. Tratamentul se face in trei etape: • tratamentul de urgenta. incepe chiar la locul accidentului si consta in spalarea cu apa din abundenta a ochiului. acetic. a. pleoapele-malpozitii palpebrale. fluorhidric s. clorhidric. a substantei fundamentale si edematierea fibrelor de colagen. Acizii actioneaza asupra proteinelor provocand denaturarea. Acestea pot interesa: conjunctivele prin formarea de aderente intre conjunctiva tarsala si cea bulbara (simblefaron) si ocluzia punctelor lacrimale. etc. blefarospasm insotite in zilele urmatoare de o scadere progresiva a acuitatii vizuale. azotic. coagularea si precipitarea acestora formand astfel o bariera protectoare ce limiteaza oarecum patrunderea toxicului. Arsurile chimice sunt cauzate de baze (hidroxid de sodiu. a. Modificarile obiective variaza in functie de gravitatea arsurii: in arsurile usoare apar mici eroziuni epiteliale. ).cel mai important pentru vindecarea ad integrum-consta in indepartarea toxicului. var. aflate in diferite stari de agregare. in arsurile medii se observa opacifierea corneei si ischemia conjunctivelor atinse (conjunctiva palida) . durere vie.

Tabloul clinic este asemanator cu cel din arsurile chimice cu deosebirea ca sunt intotdeauna insotite de afectari palpebrale. Arsurile termice sunt produse de contactul cu materiale topite (metal. combaterea reactiei irido-ciliare. necroza aseptica. durere. Arsurile fizice sunt produse de agenti termici si radiatii (ultraviolete si ionizante). coliruri cu antibiotice si analgezice pentru combaterea durerii. ) si vapori sau gaze fierbinti. acid ascorbic). entropion. pansament) si a sintezei de colagen (citrat de sodiu. Tratamentul se face prin administrarea de cicloplegice cu actiune rapida pentru combaterea spasmului ciliar. eclipse solare) se manifesta la cateva ore de la expunere prin fotofobie. keratite. • tratamentul tardiv urmareste rezolvarea sechelelor functionale (simblefaron. arcuri carbonice. tratamentul fiind acelasi. camera umeda si unguente cu antibiotice) si stimularea reepitelizarii. senzatie de corp strain.• a doua etapa are ca obiectiv stimularea reepitelizarii (coliruri cicatrizante. Radiatiile ionizante provoaca atingeri corneene variabile: hipoestezie. etc. Tratamentul vizeaza limitarea reactiei inflamatorii (corticosteroizi administrati local). Conjunctivita acuta . opacifierea corneei. limitarea reactiei inflamatorii si a necrozei stromale (inhibitori de colagenaza ca L-cisteina sau EDTA sodic) si combaterea durerii. Arsurile produse de radiatiile ultraviolete (lampi solare. mase plastice etc. Toate acestea provoaca coagularea proteinelor. aparate de sudura. evitarea suprainfectiilor (pansamente sterile. Profilaxia se poate face foarte usor prin folosirea ochelarilor de protectie. ) si estetice. smoala.

Semne si simptome: • Generale: in infectia virala.Conjunctivita acuta reprezinta inflamatia conjunctivei palpebrale si/sau bulbare cu durata mai mica de 4 saptamani. alergica. bacteriana. ochi rosu . atopica sau nespecifica • Hiperemie conjunctivala.

cu progresarea la ambii ochi in 1-2 zile Secretie mucoasa apoasa Foliculi ai conjunctivei palpebrale inferioare Adenopatie preauriculara palpabila Poate exista istoric de herpes simplex ocular recurent Senzatie de arsura.edem conjunctival Extindere rapida a ulceratiei corneene superioare Edem palpebral • Conjunctivita virala cu herpes simplex sau herpes zoster • • • • Conjunctivita bacteriana. sau se pot asocial cu gripa. rareori prurit Unilateral.apar sporadic la copii. cu adenovirus sau enterovirus . infectia gonococica acuta • • • • • . asociata cu vezicule cutanate herpetice la nivelul pleoapei sau in teritoriul de distributie a ramurii oftalmice a nervului trigemen in infectia cu herpes zoster • Nodule preauriculari palpabili Debut rapid in 12-24 ore Secretie purulenta abundenta Chemozis . rujeola sau parotidita epidemica • • • • • Istoric de infectie a cailor respiratorii superioare sau simptome sistemice de infectie virala Poate debuta la un ochi.• • • • • Prezenta secretiei Senzatie de corp strain Prezenta de cruste la nivelul pleoapei Acuitate vizuala si reactivitate pupilara normal Conjunctivita virala.

edem conjunctival Fara adenopatie preauriculara La pacientii care folosesc lentil de contact trebuie exclusa cheratita cu pseudomonas Pruritul este simptomul dominant Secretie apoasa Istoric de alergie cu caracter sezonier sau la particule de praf Chemozis . de culoare cenusiu-albicioasa) Uneori sunt prezente puncte albe supradenivelate pe fata interna a pleoapelor Conjunctivita bacteriana.edem conjunctival Edem si eritem palpebral Fara adenopatie preauriculara Istoric de atopie Prurit Secretie vascoasa abundenta Recurente sezoniere Papile conjunctivale mari situate subpalpebral Uneori ulcer cornean superior (infiltrat steril. nongonococica: poate fi epidemica Conjunctivita alergica Conjunctivita aopica/alergica ("de primavara") recurenta . HIV) Prurit usor Secretie purulenta redusa cantitativ Chemozis .• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adenopatie preauriculara Istoric sau semne de boala cu transmitere sexuala (Chlamydia.

• • • • • Uneori cheratopatie punctata superficial la coloratia cu fluoresceina Uscaciunea mucoasei globului ocular cu eritem si secretie intermitenta de mucus Iritatie secundara expunerii la agentii chimici sau reactiei la medicamente Corp strain: eritemul si secretia pot persista timp de 24 ore dupa indepartarea corpului strain Conjunctivita nespecifica iritativa Cauze: • Conjunctivita virala • • • • • • • • • • • • • • • Adenovirusuri (guturaiul) Virusul Coxsackie Enterovirusuri (conjunctivita hemoragica acuta) Herpes simplex (infectie primara si recurenta) Herpes zoster sau varicela Molluscum contagiosum Virusul rujeolic. virusul urlian. epidermidis Streptococcus pneumonia Haemophilus influenzae (mai ales la copii) Specii de Pseudomonas (trebuie excluse la cei ce utileaza lentile de contact. infectia progreseaza frecvent catre ulcer cornean) Neisseria gonorrheae Neisseria meningitidis Conjunctivita bacteriana . sau virusul gripal Staphylococcus aureus S.

cu debut gradat in 4 saptamani Rinoconjunctivita (febra de fan).• • • • • • • • Chlamydia trachomatis produce conjunctivita cronica . sifilis. expunere la raze ultraviolet.masuri generale: • • • • Comprese reci si curatarea zonei palpebrale de 4 ori pe zi Intreruperea utilizarii lentilelor de contact in faza inflamatorie Acoperirea ochiului afectat nu este utila Evitarea agentilor iritanti precum vapori de fum. boala Kawasaki. boala Graves. sindrom carcinoid. sindrom Reiter Conjunctivita alergica Conjunctivita nespecifica Factori de risc: • • • Istoric de contact cu personae infectate. vantul. paraziti. alergii sezoniere Conjunctivita de primavara/atopie Substante iritative: medicamente topice. sindrom Stevens-Johnson. guta. granulomatoza Wegener Rar: ricketsii. sarcoidoza. psoriazis. epidemii de conjunctivita virala sau bacteriana Contactul cu personae cu boli cu transmitere sexuala: gonoree. herpes Utilizarea lentilelor de contact: pseudomonas Tratament . pemfigus. tuberculoza. expunerea prelungita la soare Degenerescenta vitreene . sifilis. Chlamydia. fungi. vapori de fum Boli autoimune: sindrom Sjögren. vant.

.Degenerescenta senila a vitrosului este o modificare spontana. stralucitoare de culoare aurie sau policrome. Consta in prezenta la nivelul vitrosului uni. Synchysis scintillans (sinchisis scanteietor) este o degenerare bilaterala a vitrosului. Cea microfibrilara apare la miopii de varsta medie care nu au antecedente de dezlipire de retina. a unor opacitati albicioase. Tratamentul chirurgical constand in vitrectomie se practica doar daca apar tulburari importante ale acuitatii vizuale. progresiva. Afecteaza deasemenea vasele retiniene. coroidiene si coriocapilare. de aspect vatos (depozite de amiloid). Amiloidoza vitreana apare secundar amiloidozei sistemice. se aseamana ca tablou cu degenerscenta senila si evolueaza spre decolare posterioara de vitros si colaps. descoperita intamplator (de obicei in jurul varstei de 40 de ani). Patogenia implica fagocitarea de catre hialocite a proteinei anormale. Vitrosul din vecinatatea acestor opacitati este lichefiat si degenerat cu deplasarea periferica a colagenului.sau bilateral. Consta in aparitia in interiorul vitrosului a numeroase particule mobile. care apare in lipsa unui agent agresor ca expresie a imbatranirii. Sunt descrise doua tipuri: microfibrilara si macrofibrilara. Structura specifica poate fi observata cu ajutorul microscopiei electronice iar componenta principala (o proteina asemanatoare prealbuminei) identificata cu ajutorul studiilor de imunocitologie. Este dovedita de: modificarea aspectului canalului Cloquet care din orizontal si rectiliniu la nastere devine sinuos si coborat sub axa optica si de extinderea spre inapoi pana aproape de ecuator a bazei vitrosului. Procesul incepe in centrul vitrosuluicare se clarifica pentru deveni intr-un final optic vid. Degenerescenta miopica este o degenerscenta a vitrosului care apare la miopi. Fibrele de colagen modificate se aglutineaza la periferie. Degenerescenta macrofibrilara poate apare si la emetropi si se instaleaza precoce (pana la pubertate) si evolueaza rapid spre decolare de vitros. Biochimic sunt sferule de hemoglobina sau cristale de colesterol dar fara a fi asociate cu hipercolesterolemia. in vecinatatea retinei in prima instanta dar apoi si anterior. asimptomatica. Prezenta lor este obiectivata cu ajutorul biomicroscopiei.

se face in cazurile in care hialoza asteroida in stadii avansate si bilaterale reduce foarte mult acuitatea vizuala.Hialoza asteroida (Bola Benson) sau synchisis albescens este o afectiune benigna rara (0.constand in vitrectomie. 04-0.galbuie dispuse in siraguri sau ciorchine (aspect ecografic de fulgi de zapada). Tratamentul. 5%) intalnita la persoanele in varsta (raportul barbati/femei fiind de 2/1). calciu hidroxifosfat si oxalat de calciu). Acesti corpusculi asteroizi sunt alcatuiti in principal dn fosfor si calciu (sub forma de sapunuri de calciu: stearat si palmitat de calciu. Dezlipirea de retina . cristale de fosfolipide complexe si acid mucopolizaharidic. Se manifesta prin aparitia la nivelul vitrosului a unor particule rotunde. Este unilaterala in trei sferturi din cazuri. de culoare alb.

pe care o detaseaza de epiteliul pigmentar. Dezlipirea prin tractiune: aderentele vitroretiniene exercita o tractiune mecanica asupra retinei. Se produce atunci cand lichidul vitros intra in contact cu spatiul subretinian prin intermediul unei fisuri la nivelul retinei Dezlipirea exsudativa sau seroasa: se produce in absenta unei fisuri retiniene.Separarea retinei senzoriale de epiteliul pigmentar subiacent al retinei se numeste dezlipirea de retina. de obicei datorita unui proces inflamator sau tumoral. Cea mai frecventa cauza este retinopatia diabetica proliferativa. • • • Dezlipirea de retina de tip regmatogen (fisura)(DRR): cel mai frecvent tip. Semne si simptome: • • • Flash-uri (fotopsie) Fosfene Modificari ale campului vizual .

sau supradenivelarea retinei in absenta fisurilor in dezlipirea exsudativa La 3-10% din pacientii cu DRR presupusa nu se evidentiaza nici o fisura retiniana Tractiunea retinei fara fisuri retiniene in dezlipirea prin tractiune Cauze: • Tractiunea cauzata de detasarea posterioara a corpului vitros (DVP) determina producerea celor mai multe fisuri. in periferia retinei. • • DVP asociata cu hemoragie vitroasa determina o incidenta crescuta a fisurilor retiniene Dezlipirea exsudativa: • • • • • • • • Tumori Afectiuni inflamatorii (sindrom Harada. tractiunea exercitata de corpul vitros provocand fisuri la periferia retinei. Odata cu inaintarea in varsta.• • • • • • Celule pigmentare in corpul vitros (“particule de tutun”) Vederea centrala este pastrata daca macula nu este detasata Acuitate vizuala scazuta (20/200 sau mai mica) in cazul pierderii vederii centrale datorita detasarii maculei Supradenivelarea retinei asociata cu una sau mai multe fisuri retiniene in DRR. hipertensiune maligna) Retinopatie diabetica proliferativa Retinopatie cicatriciala de prematuritate Retinopatia proliferativa cu cellule falciforme Traumatism penetrant Dezlipirea prin tractiune: . conducand la separarea vitrosului de retina. exsudat la nivelul uveei. sclerita posterioara) Diverse (retinopatie seroasa central. gelul vitros se lichefiaza.Gelul vitros ramane totusi atasat la nivelul bazei vitroase.

Se formeaza prin tractiune vitroasa localizata Pliuri la nivelul meridianelor. Fisurile operculate la pacientii simptomatici sunt uneori tratate. afectiuni inflamatorii si traumatisme) Traumatisme Dezlipirea retinei la nivelul ochiului controlateral Degenerare reticulara.masuri generale: • Nu toate fisurile sau rupturile retiniene necesita tratament. Discromatopsia sau lipsa perceptiei culorilor . atunci este necesara vitrectomia. Daca este implicata foveea. • • • • Degenerarea reticulara cu sau fara fisuri la pacientii asimptomatici cu antecedente de dezlipire de retina la ochiul controlateral poate fi tratata profilactic Rupturile retiniene in lambou la pacientii asimptomatici sunt frecvent tratate profilactic Dezlipirea exudativa este de obicei controlata prin tratarea afectiunii subiacente Dezlipirea prin tractiune este controlata de obicei prin simpla tinere sub observatie.Factori de risc: • • • • • • • • • Miopie (mai mare de 5 dioptrii) Afachia (absenta cristalinului) sau pseudoafachia DVP si conditii associate (afachia. Degenerarea reticulara este o anomalie vitroretiniana cu incidenta de 6-10% in populatia generala Glaucom Ghemuri vitroretiniene. Rupturile in lambou sau in potcoava la pacientii simptomatici (cu flashuri sau fosfene) trebuie tratate. Retina in cantitate excesiva se gaseste la nivelul cadranului supranazal. Tratament . Fisurile atrofice la pacientii simptomatici sunt rareori tratate.

Persoanele cu discromatopsie prezinta tulburarari ale vederii colorate in spectrul rosu. Cand bastonasele si conurile sunt stimulate. Retina este portiunea ochiului sensibila la lumina. Exista foarte putine cazuri in care pacientii nu sunt capabili sa recunoasca nici o culoare. cauzata de absenta sau o dereglare functionala a celulelor din retina. responsabile de perceptia cromatica.Discromatopsia este o anomalie a vederii. prin neuronii retinei. verde. Termenul de discromatopsie este mult mai folosit decat cel de lipsa perceptiei culorilor. Ochiul normal prezinta la nivelul retinei trei tipuri de celule sensibile la lumina cromatica. responsabile de vederea colorata si cu bastonase. albastru si ale combinatiilor dintre acestea. responsabile de vederea in intuneric. verde sau albastra. care contine celule cu conuri. deoarece majoritatea persoanelor cu probleme de perceptie a culorilor pot identifica anumite culori. celule cu con sensibile fie la lumina rosie. semnalele luminoase sunt transmise succesiv. . apoi prin fibrele nervului optic ajungand in final la cortexul cerebral.

Simptome: Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta. de obicei. dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori.Cauze: Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic. nu este perceputa nici o culoare. unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul. In functie de cauza. In discromatopsiile severe. prezente de la nastere. dar nici sa fie tratate. Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective. ci doar nuante de gri. Aceste tulburari sunt mostenite genetic. acestea sunt determinate de inaintarea in varsta. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). alb si negru. discromatopsiile dobandite pot fi tratate prin: . poate percepe nuante ale culorilor. ireversibile si netratabile. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. iar cele dobandite sunt. de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti. Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi. fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. adica nu pot nici sa se agraveze.

deoarece celulele cu bastonas functioneaza mai bine la lumina obscura. Sunt necesare si lentile de contact sau ochelari pentru corectia viciilor de refractie deoarece celulele cu bastonas ofera o imagine mai putin clara.• • interventia chirurgicala. care poate imbunatati perceptia culorilor. Distrofia granulara sau nodulara Groenow I este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care debuteaza in primii ani de viata dar trece o perioada variabila de mai multi ani pana la aparitia simptomatologiei. La microscopul electronic se observa cristale paralelipipedice asezate in placi confluente in stroma anterioara. nu corecteaza defectul si pot distorsiona obiectele ochelari cu lentile antireflex (cu ecran de protectie. Distrofii ale stromei corneene Dintre toate distrofiile corneei acestea sunt cele mai severe deorece produc modificari ale transparentei corneei (mergand pana la opacifiere totala) si o scadere importanta a acuitatii vizuale. Modalitati de compensare a tulburarilor vedere cromatica: • • • lentile de contact colorate sau ochelarii cu lentile colorate: ajuta la perceperea diferentelor dintre culori. Nodulii superficiali bombeaza epiteliul modificandu-i curbura . In stroma anterioara apar opacitati nodulare de dimensiuni inegale si margini neregulate separate intre ele de zone de cornee normala. Microscopia optica evidentiaza un material granular infiltrat la nivelul membranei Bowman si care se coloreaza in rosu cu tricrom Masson.filtru care absoarbe lumina): sunt utile deoarece persoanele cu discromatopsie pot sesiza diferentele intre culori atunci cand stralucirea si luminozitatea sunt scazute ochelari fumurii sau lentilele de contact fumurii cu filtru de protectie: sunt utili in discromatopsia severa. in cazul in care cataracta a produs discromatopsia oprirea medicamentelor care au cauzat tulburarile de vedere cromatica.

distrofia corneeana grilajata de tip II (sindromul Meretoja) presupune coexistenta distrofiei grilajate cu o amiloidoza sistemica. Dupa mai multi ani sunt posibile recidive pe grefon. piele uscata si laxa cu depozite amilodice. muiat in sirop. Exista doua tipuri de distrofie grilajata: • • distrofia corneeana grilajata de tip I (Biber-Haab-Dimmer) este de fapt o forma speciala de amiloidoza primara localizata (amiloidul tip A a fost identificat in corneea acestor pacienti) . asociata cu hiperlipidemie. transparent. Distrofia centrala cristalina Schnyder este o afectiune transmisa autosomal dominant. care apare in primul an de viata avand o evolutie lent progresiva. in jurul caruia zaharul a cristalizat. Distrofia maculara Fehr sau distrofia patata Groenow II este o afectiune autosomal recesiva severa care consta in aparitia unor opacitati de culoare alb-cenusie in toata stroma superficiala si care se extind cu timpul in toata grosimea stromei. Acest fapt duce la modificarea aderentei fiziologice intre stroma si epiteliu si aparitia eroziunilor epiteliale. refringente cu aspect de grilaj cu dublu contur. Leziunea tisulara consta intr-o opacitate centrala discoida (cristale alb-galbui). Manifestarile clinice cuprind: blefarosalazis.si determinand astigmatism si eroziuni corneene recidivante care genereaza fenomene iritative. bifurcate in unghi ascutit fara a se anastomoza. paralizii de nervi cranieni si periferici. Modificari ale functiei vizuale se produc in general tardiv spre 40-50 de ani dar beneficiaza de keratoplastie perforanta. Distrofia grilajata sau reticulara isi datoreaza numele eroziunilor lineare. Aspectul leziunii a fost asemanat cu crinul de Florenta. Microscopic s-a dovrdit existenta depozitelor amiloide in stroma anterioara si subepitelial. In fazele foarte avansate in care apar serioase tulburari de vedere se practica keratoplastia perforanta. Anumite perturbari in sinteza keratansulfatului conduc la formarea depozitelor corneene de glucozaminoglicani. localizate central care afecteaza straturile anterioare ale stromei. Consecinta majora pe plan clinic este scaderea transparentei corneei urmata de scaderea precoce si accentuata a acuitatii vizuale care in jurul varstei de 40 de ani ajunge sub limita utilitatii practice moment in care se impune instituirea tratamentului chirurgical constand in keratoplastie. . Se transmite autosomal dominant. leziuni corneene mai fruste situate indeosebi periferic.

stationara este insotita uneori de keratocon. pseudoxantom elastic. Distrofia stromala posterioara amorfa este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta. Se constata deasemenea o acumulare de colesterol si grasimi neutre. Apare la persoane in varsta de peste 30 de ani carora nu le afecteaza functia vizuala. transmisa dominant autosomal si neevolutiva manifestata inca de la nastere prin incetosarea vederii datorata prezentei unor opacitati sub forma de fulgi in stroma corneeana anterioara cu respectarea periferiei. Distrofia stromala congenitala ereditara este o afectiune rarisima. . caracterizata de prezenta unor opacitati lineare. bilaterala cu debut precoce care consta in aparitia unor opacitazi difuze in stroma posterioara cu extindere spre limb. etc. etc.localizata in stroma anterioara sub membrana Bowman insotita de o innfiltratie difuza stroma si un inel infiltrativ limbic. Afectiunea uni. Cauza aparitiei acestor depozite o reprezinta excesul de lipide si glicozaminoglicani datorat unui dezechilibru al metabolismului acestora la nivel ocular.sau bilaterala asimetrica. goniosinechii. anomalii iriene. Poate aparea in asociere cu alte afectiuni cum ar fi ihtioza. Histopatologic se evidentiaza alterarea keratocitelor din vecinatatea membranei Descemet care contin un material PAS pozitiv. subtierea corneei in portiunea centrala. Este insotita de hipermetropie si astigmatism neregulat. Distrofia predescemetica sau distrofia profunda Maeder si Danis este o afectiune fara transmitere genetica. Distrofia punctata (flek) afecteaza stroma in intregime constand in prezenta la nivelul acesteia a unor mici opacitati gri cu aspect de matreata. Rasunetul asupra functiei vizuale este minim sau absent. distrofia Cogan. dermoid limbic. punctate sau spiculi albastrui la nivelul stromei predescemetice. keratoconul.

simetrica si asimptomatica caracterizata prin prezenta de opacitati multiple. ingrosarea multilaminara a membranei bazale care da aspectul de amprenta. lacrimare) datorita eroziunilor corneene superficiale recidivante care se intalnesc la 10 % din bolnavii cu aceata distrofie. Simptomatologia cuprinde pe langa scaderea acuitatii vizuale.Distrofia noroasa centrala François este o afectiune bilaterala. folosirea lentilelor de contact si indepartarea epiteliului distrus. Nu evolueaza cu varsta. senzatie de corp strain. Tratamentul este unul de intretinere fara rezultate deosebite. Distrofiile corneene anterioare Distrofia Cogan cunoscuta si sub denumirea de distrofia microchistica sau distrofia in harta sau in picatura. Pete de culoare gri sau microchisturi pot fi observate prin retroiluminare in stratul epitelial central. fotofobie. celule epiteliale cu microchisturi. Se recomanda administrarea de trofice corneene (sub forma de instilatii sau unguente). . Manifestarile clinice apar dupa varsta de 30 de ani. imprecis delimitate separate de sparturi cenusii si zone clare. Liniile in functie de grosime si dispunere dau aspectul de amprenta sau harta geografica. Anatomopatologic s-au evidentiat urmatoarele aspecte: • • • depunerea unui material fibrilar intre membrana Bowman si membrana bazala a epiteliului. fenomene iritative periodice (durere.

Leziunile constau in mici opacitati punctiforme si vezicule epiteliale localizate in dreptul fantei palpebrale si vizibile prin retoiluminare. Modificarile observate constau in opacitati corneene centrale superficiale cu aspect de harta geografica si opacitati inelare neregulate subepitelial. Distrofiile corneene de acumulare (tezaurismoze) Tezaurismozele sunt un grup mare de boli caracterizate prin acumulare in exces a unor substante aflate normal in organismul uman dar care datorita absentei sau insuficientei enzimelor implicate in metabolismul acestora nu mai pot fi metabolizate.Distrofia Meesmann sau distofia epiteliala juvenila ereditara este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care apare in primii doi ani de viata manifestandu-se printr-o usoara scadere a acuitatii vizuale si fenomene iritative. . Aspectul de opacitati subepiteliale este dat de tesutul fibrocelular care inlocuieste membrana Bowman. Tratamentul chirurgical constand in keratoplastie lamelara sau perforanta este grevat de reaparitia leziunilor la nivelul grefonului. Keratoplastia lamelara se impune in cazurile cu scadere importanta a vederii. Modificarile corneene sunt bilaterale. Exista zone intregi in care membrana bazala epiteliala si membrana Bowman lipsesc. Cicatrici epiteliale neregulate se formeaza in urma eroziunilor repetate si impreuna cu edemul stromei subjacente contribuie la aparitia tulburarilor de vedere. Microscopic s-a observat vacuolizarea celulelor epiteliale. In principiu tratamentul acestor boli consta in limitarea aportului si administrarea unor medicamente care fie sa lege (agenti chelatori) aceste substante si sa faciliteze eliminarea lor fie sa induca cresterea activitatii enzimatice reziduale (inductori enzimatici) iar in ultima instanta transplantul organelor compromise. ingrosarea epiteliului si existenta unor prelungiri in stratul bazal al epiteliului de dinspre membrana bazala. Distrofia inelara Reis-Bücklers este o afectiune cu transmitere autosomal dominanta care intereseaza indeosebi membrana Bowman si se manifesta in primii ani de viata ai copilului.

organele predilecte fiind creierul si ficatul. acesta este in parte excretat urinar si in parte depozitat dupa oxidare si polimerizare sub forma unei substante asemanatoare melaninei numita alcapton la nivelul tesutului conjunctiv conferindu-i acestuia o culoare albastru-cafenie. La nivel corneean acesta se depune sub forma ionica in stroma si sub forma de saruri in membrana Descemet. sindromul Goldberg. . Aceasta grupa de afectiuni cuprinde: sindromul Berman. Urina acestor pacienti devine bruna in contact cu aerul (prin oxidare) . Ocronoza sau alcaptonuria este o afectiune metabolica cu transmitere autosomal recesiva caracterizata prin imposibilitatea metabolizarii normale a acidului homogentizic. iar sfingolipidele in retina si creier. Boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara este o afectiune autosomal recesiva determinata de sinteza insuficienta a ceruloplasminei (proteina care leaga si transporta cuprul in organism) in ficat.Tirozinemia este o afectiune cu transmitere autosomal recesiva produsa de un deficit de tirozinaminotransferaza (enzima implicata in metabolismul tirozinei). Tabloul clinic mai cuprinde litiaza renala. Mucolipidozele sunt un grup de afectiuni cu transmitere autosomal recesiv ce constau in tulburari ale metabolismelor lipidic si al mucopolizaharidelor care se depun in viscere si cornee. artropatii. iar la nivel corneean (mai ales membrana Bowman si la nivelul epiteliului) aparitia unor depozite galben-cafenii cu aspect de picatura. Consecinta acestui deficit este acumularea tirozinei. fucosidozele s. Simptomele cele mai grave sunt date de afectarea neurologica si hepatica. sindromul Spranger. Functia vizuala nu este deloc influentata. a. lacrimare si episoade repetate de eroziuni corneene de aspect pseudodendritic. Consecinta este depozitarea cuprului in mai toat e tesuturile. retard mintal iar la nivel ocular fotofobie. Depunerile corneene debuteaza in partea superioara avand forma unui inel galben-maroniu sau verde numit inelul Kayser-Fleischer. Tabloul clinic cuprinde hiperkeratoza palmoplantara si a coatelor.

Forma adulta nu pune in pericol viata bolnavului. Morquio. degenerescenta pigmentara a retinei. rahitism hiperaminoacidurie si afectare renala fiind fatala in prima decada de viata in lipsa transplantului renal. Sanfilipo. La nivelul stromei corneene si a membranei Bowman se afla cristale policrome aciculare de cistina. dermatansulfatul si keratansulfatul ca urmare a unei tulburari a metabolismului hidratilor de carbon. La nivel corneean se formeaza depozite lipidice sub forma de arc in xantomatoza esentiala hiperlipemica sau cu o dispozitie radiara de la centru spre periferie (cornee verticilata) in boala Fabry. sclera. In timp acestea pot evolua si pot determina scaderi ale vederii. Dintre acestea amintim: boala Fabry. Mucopolizaharidozele sunt un grup de afectiuni majoritatea cu transmitere autosomal recesiva (exceptie face sindromul Hunter cu transmitere gonosomal recesiva) caracterizate de depunerea in tesuturi a unor substante precum heparansulfatul. La nivel ocular mai pot aparea anevrisme conjunctivale. pacientii acuzand insa usoara fotofobie. Cistinozele sunt afectiuni cu transmitere autosomal recesiva care consta in tulburari ale metabolismului aminoacizilor avand drept consecinta depunerea cistinei in conjunctiva. Hurler. Se cunosc opt sindroame din aceasta categorie de tezaurismoze cele mai importante fiind: sindromul Hunter (gargoilismul). cornee.Sfingolipidozele sunt un grup de afectiuni transmise autosomal recesiv (exceptie facand sindromul Fabry care are transmitere gonosomal recesiva) determinate de tulburari ale metabolismului sfingolipidelor cu depunerea acestora in diferite organe si tesuturi. uvee si alte tesuturi. boala Tay-Sachs etc. Modificarile corneei constau in opacifieri multiple de culoare galben-cenusie localizate in toate straturile datorate acumularii de mucopolizaharide in keratocite. dispazii scheletice. boala Hand-Schuller-Christian. Simptomatologia debuteaza in primul an dupa nastere. Tabloul clinic este foarte variat cuprinzand atrofie optica. dilatatii ale vaselor retiniene. afectare corneeana si retard mental. . Se deosebesc doua forme: • • Forma infantila (sindromul Lygnac-Fanconi) se manifesta prin nanism. edem papilar si atrofie oprica datorita acumularii sfingolipidelor la nivelul endoteliului vascular.

cu transmitere autosomal dominant. marimii si formei celulelor endoteliale. sinechii largi iridocorneene. Microscopic se poate observa faptul ca celulele endoteliale arata si se . Microscopic se observa variatii ale numarului. bule epiteliale si fibroza subepiteliala. Leziunile endoteliale (primare) preced cu mai multi ani leziunile epiteliale (edemul) si cele stromale. Afectiunea care evolueaza bilateral asimetric nu afecteaza in sine vederea ci determina aparitia unui edem corneean. Distrofia endoteliala Fuchs mai este cunoscuta si sub denumirea de distrofie endoepteliala. Sensibilitatea corneeana aproape dispare. Manifestarile clinice apar dupa varsta de 50 de ani. aparuta in primii ani de viata exprimandu-se clinic foarte variabil (grupe de vezicule izolate pe fata posterioara a corneei. edem stromal) . corectopie. La nivelul endoteliului corneean se formeaza depozite pigmentare. Celulele endoteliale produc colagen descemetic cu o structura anormala dand corneei aspectul de „ argint batut ” in lumina reflectata. Datorita edemului corneea isi dubleaza grosimea in portiunea centrala (ajunge la 1mm). mai frecvent la sexul feminin. Semnele majore sunt scaderea acuitatii vizuale si durerea oculara datorata ruperii bulelor de edem epitelial. Se manifesta intr-un prim stadiu evolutiv prin semne de cornee guttata la care ulterior se adauga progresiv edemul stromei. Distrofia polimorfa posterioara este o afectiune bilaterala si asimetrica. Se poate decompensa dupa interventii chirurgicale. iar la nivelul epiteliului apar bule care se rup. benzi late cu margini dintate. Ingrosarea membranei Descemet insotita de instalarea edemului stromal duce la aparitia cutelor descemetice. Tratamentul vizeaza calmarea durerii si reducerea edemului prin instilatii cu solutie de clorura se sodiu si diferite unguente. In ultima instanta se intervine chirurgical recurgandu-se la keratoplastie perforanta.Distrofiile corneene posterioare Corneea guttata consta in prezenta unor mici excrescente localizate central la nivelul membranei Descemet si endoteliului.

dau reactie pozitiva pentru cheratina. lacrimare si fotofobie fara nistagmus. Aceasta are drept consecinta uscarea si dezepitelizarea corneei cu aparitia keratitei lagoftalmice. Ectropionul Ectropionul reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale. Anomalia se pare ca s-ar datora diferentierii anormale a ectodermului crestelor neurale in luna a 5-a de gestatie sau dupa. arsuri grave.curgerea lacrimilor pe obraz datorita pierderii contactului punctului lacrimal cu lacul lacrimal. Corneea se ingroasa (grosime de 2-3 ori cea normala) datorita edemului epitelial fara bule. Leziunile nu se agraveaza ci au o evolutie stationara. Aceste forme sunt cele mai frecvente. paralitic si senil. . cicatriceal. hipertrofierea conjunctivei si epifora. Ectropionul congenital este rar si aproape asimptomatic nenecesitand tratament. • Forma cu transmitere dominanta evolueaza lent incepand din al doilea an de viata manifestandu-se prin durere. Ectropionul cicatriceal apare in urma unor traumatisme. dupa diverse infectii si interventii chirurgicale. In functie de modul de transmitere are doua forme: • Formele cu transmitere autosomal recesiva sunt manifeste inca de la nastere si asociaza nistagmus. Corneea de culoare gri-albastruie capata un aspect de sticla sparta. spastic. prezinta desmozomi si au tendinta la proliferare) Distrofia endoteliala congenitala si ereditara are caracteristic existenta edemului corneean bilateral congenital. Patogenic se disting urmatoarele forme: ectropion congenital.comporta exact ca niste celule fibroblastice (au microvili.

Entropionul congenital este cauzat de modificari de insertie a muschiului orbicular. In scop terapeutic se indica utilizarea unor lentile cu “camera umeda”. Ectropionul senil este cauzat de scaderea tonicitatii muschilor retractori ai pleoapei inferioare si orbicular. Indepartarea cauzelor duce la vindecare. . cicatriceal si spastic. Aparitia epiforei determina pacientul sa-si stearga lacrimile dinspre unghiul intern spre cel extern ceea ce accentueaza pozitia vicioasa a pleoapei. Dupa mecanismul de producere exista trei forme clinice: congenital. microftalmie si modificari congenitale ale tarsului.Tratamentul consta in refacerea pleoapei prin inlocuirea tesuturilor lipsa cu grefe libere sau plastii prin alunecare. administrarea locala de lubrifianti. tarsorafie laterala. Tratamentul este chirurgical si urmareste scurtarea orizontala a pleoapei. Ectropionul spastic apare mai frecvent la copii in urma inflamatiilor cronice ale pleoapelor. Entropionul Entropionul reprezinta orientarea marginii libere a pleoapei spre interior astfel incat malpozitia cililor irita permanent corneea. Ectropionul paralitic este produs de paralizia nervului facial si apare doar la pleoapa inferioara. Se poate vindeca spontan in primele luni dupa nastere.

In cazul entropionului cicatriceal post arsuri trebuie avuta in vedere si reconstructia estetica a regiunii. eventual insotita de fixarea pleoapei in pozitie normala cu benzi de leucoplast. Fracturile directe pot afecta rebordul orbitar sau peretii orbitari. blefarita etc) Entropionul cicatriceal apare dupa vindecarea cicatriceala a unor traumatisme si arsuri sau poate fi provocat de boli infectioase (trahom. In entropionul sever se impune tratamentul chirurgical care consta in excizarea unei portiuni din pleoapa avand drept consecinta crearea unei tractiuni asupra marginii libere. Simptomatologia este dominata de lacrimare si senzatia de usturime provocate de contactul permanent dintre cili si cornee. conjunctiva congestionata si chiar mici eroziuni ale corneei care prezinta riscul suprainfectiei. La inspectie se observa pozitia anormala a pleoapei. . Tratamentul in cazurile mai usoare de entropion spastic indepartarea bolii cauzatoare este suficienta.Entropionul spastic produs de spasmul muschiului orbicular datorat la randul sau apritiei unor factori iritativi locali (conjunctivita. herpes) sau autoimune (pemfigoidul cicatriceal). Fracturile orbitei Fracturile orbitei se impart in functie de mecanismul de producere in fracturi directe (cauzate de lovituri puternice la nivelul orbitei) si fracturi iradiate (indirecte pornind de la fracture de baza de craniu) .

Radiografia craniului este examenul de electie care pune diagnosticul. Tratamentul chirurgical urmareste repunerea in pozitie normala a osului malar cu ajutorul unui croset. La un interval de cateva zile apar exoftalmia. diplopia si tulburari senzitive in regiunea suborbitara. ptoza. leziuni ale continutului orbitei (glob ocular. echimoze si edem palpebral. diplopie. sinuzita maxilara prin facilitarea patrunderii germenilor patogeni in sinus. nervi. reconstructia planseului orbitar in cazurile cu pierdere osoasa si reinsertie musculara daca e cazul. epistaxis. sinusului frontal. Alte complicatii posibile sunt dacriocistita cronica si nevralgia suborbitara. epistaxis si risc crescut de aparitie a infectiilor. Tratamentul medical urmareste profilaxia infectiilor prin administrare de antibiotice pe cale sistemica. Cele din treimea externa sunt mai periculoase deoarece pot antrena luxatia sau rupture glandei lacrimale necesitand adesea extirparea acesteia. Manifestarile clinice imediate cuprind durere difuza accentuata la presiune. • • Fractura rebordului orbitar inferior este urmata deschiderea sinusului maxilar cu emfizem orbitar. Fracturi ale rebordului orbitar superior pot avea localizare in treimea externa sau in jumatatea interna. nervului supraorbitar sau smulgerea tendonului .Fracturile rebordului orbitar: • Fractura masivului maxilo-facial are frecventa cea mai mare. muschi. fractura Le Fort III – linia de fractura porneste de la apofiza zigomatica se continua pe peretele extern al orbitei si fanta sfenoidala ajungand pe peretele intern al orbitei. epifora. In timp pot aprea complicatii cum ar fi deformarea orbitei urmata de enoftalmie. In cazul localizarii interne se pot produce lezari ale celulelor etmoidale anterioare. Clasificarea Le Fort dupa sediul liniilor de fractura le imparte in: • • • fractura le Fort I – linia de fractura merge din loja canina spre piramida nazala fractura Le Fort II – linia de fractura merge descendent de la apofiza zigomatica pe planseul orbitei incalecand apoi piramida nazala. vase) .

diplopie dubla atat la privirea in sus cat si la privirea in jos. Pentru punerea diagnosticului sunt necesare radiografia orbitara care evidentiaza hernierea continutului orbitar in sinusuri si tomografia orbitara care arata extinderea fracturii si gradul de afectare al partilor moi. aparitia epistaxisului si a emfizemului orbitar.14 zile posttraumatic dupa resorbtia edemului). hemoragii subconjunctivale. Situatia tipica in care se produce este contuzia orbitara cu mingea de tenis care cauzeaza o crestere brusca a presiunii intraoculare. dinti superiori ai hemiarcadei respective etc. Planseul orbitei fiind mai subtire este cel care cedeaza. diplopie si tulburari de motilitate la care se pot adauga complicatii cum ar fi supuratia sinusului frontal si licvoree. ). anestezia regiunii suborbitare (pleoapa inferioara. Rasunetul clinic al acestor leziuni cuprinde nevralgia. emfizem subcutanat periocular.reflectat al oblicului mare (necesita repozitionarea acestuia) . Fracturile peretilor orbitari: • Fractura planseului orbitar este insotita de fractura rebordului orbitar. Pot fi observate urmatoarele semne si simptome: edem si echimoza perioculara. hipema si mai rar rupturi retiniene. enoftalmie (apare dupa circa 10. Interventia chirurgicala se impune:1) in situatiile in care fractura cuprinde mai mult de jumatate din planseul orbitar si este insotita de diplopie persistenta si hernierea continutului orbitar si 2) in cazul in care chiar daca fractura cuprinde mai putin de jumatate din planseul orbitar dar este insotita de enoftalmie mai mare de 2 mm si diplopie precoce. tegumente. epistaxis. . Tratamentul urmareste prevenirea aparitiei enoftalmiei si a diplopiei verticale permanente. Manifestarile clinice sunt numeroase si depind in mare masura de severitatea traumatismului. Tehnica chirurgicala presupune reconstructia planseului cu material sintetic sau grefon osos autolog si scoaterea continutului orbitar herniat.

Fractura tavanului orbitei se produce in general in urma caderii bolnavului pe un obiect ascutit. In cast caz tratamentul se impune doar in cazul lezarii concomitente si a muschiului drept intern. emfizem palpebral. Atrofia optica apare dupa un interval de 3 saptamani.• • Fractura peretelui medial apare arareori izolata. chemozis si rinoree (scurgere nazala de lichid cefalorahidian) . amauroza. • Fractura bazei craniului determina aparitia unui tablou clinic caracteristic care cuprinde: aparitia la un interval de 3 pana la 5 zile dupa traumatism a echimozei in ochelari. Fracturile iradiate: • Fractura craniului poate iradia spre varful orbitei si produce leziuni ale nervului optic manifestate clinic prin sindromul de canal optic (pierderea reflexului fotomotor direct dar pastrarea celui consensual. staza papilara) . bilateral. Se manifesta prin aparitia unei echimoze perioculare de aceeasi parte in prima instanta si apoi. Glaucomul primar cu unghi deschis . in decurs de cateva zile.

.

Semne si simptome: • • • • Pierderea lent. Lezarea glaucomatoasa a nervului optic poate surveni si in prezenta unui presiuni intraoculare normale. De obicei. pacientii nu remarca pierderea vederii decat in faza avansata a bolii. asociata frecvent cu cresterea presiunii intraoculare.5 Primele defecte vizuale sunt scotoamele central Cauze: • • Alterarea drenajului umorii apoase prin reteaua trabeculara Cresterea rezistentei in sistemul de drenaj al umorii apoase Factori de risc: • • • • Cresterea presiunii intraoculare Descendenta afro-americana Persoane varstnice Istoric familial pozitiv . fiind drenata de reteaua trabeculara in unghiul iridocornean. Cresterea presiunii intraoculare Raportul C/D ( intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc) > 0. 5-10% din cantitatea totala de umoare apoasa este drenata pe calea uveo-sclerala. Umoarea apoasa este produsa de epiteliul ciliar al corpului ciliar. asa cum este gaucomul indus de corticosteroizi.Glaucomul primar cu unghi deschis reprezinta neuropatie optic ace provoaca pierderea vederii. nedureroasa a vederii. in canalul Schlemm si in sistemul venos episcleral. precum si ca manifestare secundara a altor afectiuni. si excretata in camera posterioara a globului ocular. deoarece acuitatea vizuala centrala ramane intact pana in aceasta faza. Umoarea apoasa traverseaza la nivelul pupilei si patrunde in camera anterioara. progresiva.

Conform unui studiu in care pacientii au fost urmariti timp de 22 ani. Pierderea treptata a vederii si cecitatea pot surveni chiar si in prezenta tratamentului adecvat. periocular. rata scaderii acuitatii vizuale in GPUD este scazuta. inhalator sau pe cale sistemica Prin aplicarea terapiei in glaucoma. Glaucomul primar cu unghi inchis .• • • • • • • Miopia Diabet zaharat Subtierea centrala a corneei < 555 microni Cresterea raportului vertical C/D Cresterea raportului orizontal C/D Hemoragia discului optic Utilizarea prelungita a corticosteroizilor topici. rata cecitatii provocate de GPUD a fost de 19%.

reteaua trabeculara si cornea periferica. cand citeste sau este oboist.Galucomul primar cu unghi inchis rezulta in urma obstruarii drenajului unorii apoase prin reteaua trabeculara de catre apozitia periferica a irisului fata de cornee cu cresterea consecutiva a presiunii intraoculare. Se amelioreaza prin somn sau odihna. Mecanismul are la baza blocarea pupilei. In forma sa acuta. Semne si simptome: • Forma subacuta • • • • • • • • • • • • Durere surda intra . corpul ciliar anterior. acut si cronic si se asociaza cu ingustarea anatomica a unghiului camerei anterioare. la nivelul unui singur ochi Vedere usor incetosata Simptomele apar cand pacientul se uita la televizor sau la un ecran de cinematograf intr-o camera intunecata. avand drept consecinta deplasarea anterioara a irisului. glaucomul primar cu unghi inchis este o urgenta oftalmologica datorita tendintei de evolutie catre pierderea vederii. Glaucomul cu unghi inchis poate fi subacut. datorita careia excretia unorii apoase prin pupila este limitata. si poate fi pus in evident numai printr-o tehnica speciala de examinare numita gonioscopie. unghiul cuprinde irisul periferic.sau perioculara. Presiune intraoculara normal Camera anterioara ingustata Iris bombat Sinechii anterioare periferice intermitente Pupila marita Durere ocular Vedere incetosata Lacrimare Forma acuta .

• • • • • • • • • • • • • • • Halou in jurul surselor de lumina Cefalee frontala Greata si varsaturi Simptomele apar in situatii de stress emotional in timpul activitatilor enumerate la forma subacuta Presiune intraoculara crescuta Edem cornean microchistic Edem palpebral. adesea ovala Camera anterioara ingustata prin reactie inflamatorie Poate avea simptome ale formei subacute sau poate fi asimptomatica Sinechii anterioare periferice multiple Presiune intraoculara normala sau crescuta Cresterea raportului intre diametrul zonei central a discului optic si diametrul intregului disc Pupila normal Forma cronica Cauze: Anatomie oculara predispozanta. hiperemie conjunctivala si congestie pericorneeana Pupila fixa semidilatata. Factori de risc: • • • • Cornee mica Hipermetropie Camera anterioara ingusta Descendenta din eschimosi .

Etiologia cea mai frecventa o constiuie maladii ca retinopatia diabetica. chirurgia oculara si diabetul. Glaucomul cu unghi inchis secundar poate fi determinat de multiple afectiuni oculare obisnuite intalnite la varstnici. alterate (diabet. tulburari de coagulare) sau de neoformatie si cedeaza de obicei sub actiunea unei cresteri presionale hidrostatice fiziologice sau nu ori a unui traumatism penetrant. care includ cataracta. ateroscleroza. Contine un gel transparent alcatuit din fibre de colagen. Aceste vase pot fi normale. Prezenta sangelui in vitros datorita ruperii unor vase sanguine defineste hemoragia vitreeana. Hemoragiile vitreene Vitrosul reprezinta cea mai mare cavitate a ochiului (80% din volumul acestuia) dar in ciuda acestui fapt importanta participarii sale la dioptrul ocular este neglijabila (singura conditie e sa ramana transparent). hemoglobinopatii. Semnele clinice si evolutia ulterioara sunt influentate de volumul hemoragiei si de calitatea vitrosului. substanta fundamentala bogata in acid hialuronic si celule vitreene. rupturile retiniene. Este delimitata anterior de cristalin si aparatul ciliar iar posterior de retina. ocluziile venoase. traumatismele. Simptomatologie . retinoschizisul congenital.• • • • Sex feminin Utilizarea antidepresivelor sau a altor medicamente care produc inhibitie colinergica Cataracta Chisturi ale irisului sau ale corpului ciliar.

Hipermetropia . Diagnostic Examenul luminii pupilare constata lipsa rosului pupilar daca este o hemoragie masiva sau opacitati hemoragice mobile in hemoragiile moderate. Organizarea conjunctiva a vitrosului cu formarea de bride si membrane alb-galbui reprezinta una din frecventele complicatii. Ecografia este indicata in cazul in care etiologia este neclara sau se suspicioneaza un neoplasm. Glaucomul hemolitic si sideroza retiniana pot fi deasemenea complicatii ale hemoragiei vitreeene.Debutul este brutal cu scaderea unilaterala si nedurereasa a acuitatii vizuale. Resorbtia sangelui se face lent data fiind capacitatea fibrinolitica redusa a vitrosului. In cazul hemoragiilor masive este indicata chirurgia inca dela inceput. Profilactic se recomanda diagnosticarea precoce si tratamentul corect al bolilor de baza care pot provoca in evolutie hemoragie vitreeana. lichefiata resorbtia se produce mult mai repede. De asemenea acest proces este influentat si de calitatea vitrosului astfel daca hemoragia se produce intr-un vitros a carui structura este alterata. Tratamentul este medical (local si general) iar in cazurile in care opacitatile nu cedeaza nici dupa sase luni se intervine chirurgical practicandu-se vitrectomia. In cazul hemoragiilor mai mici pacientul observa puncte negre mobile cu miscarile ochiului. Aceasta poate duce la opacifierea vitrosului. incetosarea vederii ca un voal negru ce se pune peste ochi pana la “perceptie luminoasa”.

Hipermetropia este o tulburare de refractie. razele luminoase nu sunt focalizate pe retina. data de forma si lungimea globului ocular (ochiul este prea scurt sau curbura corneei este plata). Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit. dar unii dintre ei se vindecă odată cu alungirea globului ocular odată cu creşterea normală a . generand astfel o imagine imprecisa. In cazul hipermetropiei. desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Cauze: Globul ocular al persoanelor hipermetrope este mai scurt decât normal şi ca urmare. frecvent intalnita. Mulţi copii se nasc cu hipermetropie. fiind deviate in spatele retinei. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. neclara a obiectelor aflate in apropiere. razele de lumină care intră în ochi sunt focalizate în spatele retinei.

. atat la persoanele cu hipermetropie. hipermetropia este mult mai "discreta". peste 50-60 de ani. datorita faptului ca: • • • Se manifesta cu precadere dupa varsta de 40 ani ( presbiopia) Este mai putin evolutiva Nu este insotita de grave complicatii ( spre ex. in special pentru obiectele de aproape.) Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata. Alte simptome: • • • • • Dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Senzatie usoara de durere sau de usturime la nivelul ochilor Tendinta de a indeparta cartea Lacrimare frecventa Inrosirea ochilor . Oamenii confundă hipermetropia cu presbiopia. frati) cu hipermetropie varsta inaintata. in special prin asociere cu presbiopia Forme de manifestare: Spre deosebire de miopie. dar care are o cu totul altă cauză.organismului. afecţiune în care există de asemenea dificultăţi în vederea de aproape. Factori de risc: • • rude de gradul I (parinti.acest lucru poarta numele de presbiopie. cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) . dezlipire de retina.Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta..

keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare. nu sunt deranjati de acest defect vizual. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. pot sa apara dureri de cap (cefalee). corecteaza aceasta tulburare oculara. asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala. ambele sunt eficiente. deoarece cristalinul. pe cand lentilele de contact ofera. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie. prin puterea de acomodare. In general. au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. In acest caz. Pe masura ce ochiul se dezvolta ( varsta 6-10 ani). Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene. care va fi corectat prin purtarea ochelarilor. Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva. keratoplastia termica.• • • • • Oboseala Dureri de cap Lipsa coordonarii ochi-mana Nervozitate Iritabilitate Toti copiii sunt hipermetropi. . La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. dar va scadea simptomele. In anumite cazuri. hipermetropia poate genera strabismul. hipermetropia “fiziologica” dispare. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata.

Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii. leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. de exemplu. keratita herpetica. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. Tratament ambulator: Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. . La pacientii care au istoric de glaucom. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). In cazul in care vederea necesita corectie. Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala. care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. boala inflamatorie oculara. dar se rup sau se sparg cu usurinta lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata. aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia.Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: • • ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie. keratocon. la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari.

dar de obicei sunt temporare. Patogenie Tensiunea oculara este mentinuta la valori normale in urma unui echilibru intre urmatorii trei factori: presiunea intrinseca a continutului asupra peretilor. Presiunea intrinseca este asigurata de umoarea apoasa. In primul rand orice leziune penetranta la nivelul peretilor este urmata de scaderea tensiunii oculare. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. de lentile de contact speciale pentru cateva zile. presiunea extrinseca asupra peretilor si integritatea peretilor. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive. mentinute perioade lungi de timp produc grave disfunctii constituind oftalmomalacia sau hipotonia complicata. Sindromul de hipotonie oculara este dat de scaderea tensiunii intraoculare sub valoarea de 7 mm Hg. uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Valorile normale ale acesteia variaza intre 10-21 mm Hg. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia. Asadar. Valori ale tensiunii intraoculare intre 0-5 mm Hg. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie. hipotonia . Modificari asupra oricaruia dintre acesti factori pot duce la cresterea sau scaderea tensiunii intraoculare.Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje. folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. Hipotonia oculara Presiunea exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor globului ocular se defineste prin termenul de oftalmotonus. vitros si sangele circulant.

a perioadei de timp in care aceasta se mentine si a gravitatii modificarilor oculare de deosebesc forme de hipotonie necomplicate cu prognostic bun (in contuzii oculare. Forme clinice In functie de severitatea scaderii presiunii oculare. Hipotonii in contuzii oculare. Hipotonia oculara fara complicatii apare in contuzii oculare. in uveite si afectiuni generale) si forma complicata grava –oftalmomalacia. La nivelul fundului de ochi apar pliuri stelate sub forma de dungi radiare avand ca punct de plecare papila. dezlipire de retina. dezlipire de retina. postoperator. in uveite si unele afectiuni generale. Afectiunile generale care perturba echilibrul acido. precum si pierderea de vitros (de cauza traumatica sau iatrogena) . Daca persista necesita reinterventie. Datorita gradientului presiunii intraoculare mai mici decat cea intracraniana apare edemul papilar si cute radiare in regiunea maculei. Acest transsudat determina decolarea coroidei si ulterior a corpului ciliar si implicit diminuarea secretiei umorii apoase. Socul posttraumautic produce edem la nivelul uveei cu transsudarea plasmei in spatiul extravascular datorita faptului ca coriocapilarele coroidei sunt lipsite de stratul muscular. Hipotoniile musculare produc si ele o diminuare a tensiunii oculare. Hipotonii postoperatorii apar dupa operatii de glaucom si cataracta fiind cauzate de atalamii pasagere cu decolare de coroida. . modificarea presiunii sanguine in arterele ciliare si artera oftalmica.bazic determinand acidoza cum ar fi de exemplu diabetul zaharat provoaca hipotonie ocularaprin alterarea balantei osmotice intre plasma si tesuturi.oculara se produce in oricare din situatiile urmatoare: diminuarea secretiei ciliare sau resorbtia exagerata a umorii apoase. postoperator.

edem corioretinian si atrofia corpului ciliar caz in care tensiunea oculara scade sub 5 mm Hg si apare si atrofia globului ocular. Serclajul preecuatorial cu banda de silicon poate reprezenta o solutie pentru cresterea oftalmotonusului in hipotoniile mari posttraumatice. Mentinerea echilibrului acido bazic si a glicemiei in limite normale poate contribui la profilaxia hipotoniei oculare la pacientii diabetici. Tratamentul hipotoniei oculare este individualizat in functie de cauza generatoare. Apare dupa plagi perforante urmate de hernie de membrane si vitros sau dupa interventii chirurgicale repetate. cele cauzate de decolari cilio-coroidiene beneficiaza de efectuarea unor incizii sclerale radiar pe o circumferinta de 180 grade pentru drenarea lichidului. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori . Hipotoniile postoperatorii se vindeca printr-o noua interventie si sutura corecta a plagii. Uveitele repetate pot determina reducerea secretiei de umoare apoasa.Dezlipirea de retina poate provoca hipotonie oculara atunci cand se propaga spre regiunea ciliara. Presiunea intraoculara revine la normal odata cu vindecarea chirurgicala a dezlipirii de retina. Trebuie sa constituie un semnal de alarma scaderea tensiunii oculare sub 5mm Hg. Keratita fungica Keratitele fungice apar mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita sicca sau ulcere traumatice. Hipotonia complicata sau oftalmomalacia se manifesta prin pierderea ireversibila a functiei vizuale. Apare mai ales dupa plagi perforante oculare cu sau fara corpi straini intraoculari.

favorizanti ai aparitiei keratitelor fungice. 2 % sau Miconazole administrat subconjunctival 5-10 mg sau pe cale sistemica 30 mg/kgc/zi. De multe ori coexista cu infectii bacteriene si/sau herpetice ale corneei. Recoltarea produsului biologic se face in cazul infectiilor profunde prin biopsie corneeana. Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un corp vegetal (ramuri de copaci). a. Pentru keratitele al caror agent etiologic este Fusarium unicul medicament cu rezultate bun este Natamycin suspensie 5 % care trebuie folosit timp de 3-4 saptamani. Candida albicans s. Tratamentul este greoi si indelungat datorita slabei penetrante oculare a multora dintre antifungicele administrate sistemic (Mycostatine. Amphotericine B) . Aspergillus. spre perforatie. Leziunile evolueaza lent. Infiltratul ulcereaza. caruia nu i se da importanta de catre pacient. Fumigatus. 05-0. in cateva saptamani. . Confirmarea diagnosticului se face in urma izolarii si identificarii ciupercii in cultura. Diagnosticul este sugerat de conditiile in care apare simptomatologia si de caracterele clinice ale ulcerului. Sporotrichum. Fusarium dar in cazuri mai rare pot fi identificati si Actynomices. Aspectul clinic cuprinde infiltrat necrotic cu marginile efilate avand aspect de pana situat in stratul superficial al corneei. apare hipopion si o falsa membrana uscata ce acopera ulceratia dar care se indeparteaza si se reface usor. Etiologia este reprezentata in special de fungi saprofiti cum sunt Penicillium. Keratitele provocate de Candida si Aspergillus se trateaza cu Amphotericina B solutie 0.

in cazul in care exista un deficit usor si perspective de recuperare tratamentul se limiteaza la pansarea ochiului peste noapte si administrarea de solutii protectoare. globul ocular deviat in sus si in afara iar pleoapa inferioara usor ectropionata fapt ce produce epifora. dezepitelizarea si ulcerarea corneei (keratita lagoftalmica). Tratamentul variaza in functie de gradul deficitului ocluzional. Lagoftalmia paralitica Lagoftalmia paralitica se defineste ca fiind imposibilitatea ocluziei palpebrale cauzata de paralizia periferica a nervului facial. Inocluzia palpebrala este permanenta (chiar mai accentuata in timpul somnului). Fanta palpebrala este intredeschisa. O alta masura vizeaza fixarea in pozitie corecta a pleoapei inferioare. Astfel. lucru care duce la uscarea.Alte medicamente folosite sunt Clotrimazole subconjunctival 5-10 mg si Fluconazole 200-400 mg/zi pe cale orala. Daca apar insa leziuni corneene se impune blefarorafia temporara in doua treimi externe ale pleoapelor. Miopia .

care sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini). Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina (membrana situata la nivelul polului posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase.Miopia se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. Mai rar aceasta poate apare datorita sau in cadrul unor boli. dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Cauze Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. . se focalizeaza in fata ei. Acesta la subiectii normali este rotund. Miopia este de obicei o conditie mostenita. Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar cu o vedere neclara la distanta. astfel un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau ambii parinti sufera de miopie.

Studii recente au confirmat aceasta afirmatie. cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la o distanta prea mica. In afara de aceste modificari ale formei globului ocular.Acestea sunt: • • • miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea este clara) miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina) pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza rapid din cauza unei alte boli. Rar miopia poate fi produsa de boli oculare. mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia). corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una anterioara transparenta si alta posterioara opaca). Factori de risc . cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente.S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp indelungat a vederii de aproape. ca de exemplu cataracta (opacifierea structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a corneei. Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil. mai exista cateva cauze rare de miopie. dovedind ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane.

00. au un risc crescut. • Maligna (evolutiva) – este prezenta de la nastere. Acesti copii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia cartile de ochi. . Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: • • dificultati in vederea obiectelor situate la distanta. Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea.00 dioptrii. In aceasta forma de miopie apar leziuni intraocula Simptome Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata.7.00 dioptrii.• • • • Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie). de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta. Prematurii. cand devine stationara. evolueaza progresiv toata viata putand atinge valori mari de – 20. odata dezvoltata. Nu ajunge la valori mai mari de – 6. . avand o evolutie lent progresiva pana in jurul varstei de 20 – 25 ani.este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani. Tipuri • Benigna (“miopia scolarului”) . Exista boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire. Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea la aproape (de exemplu cititul) si miopie. neclara.00 sau – 40. la televizor sau la ecranele cinematografelor reducerea performantelor scolare sau sportive. de a avea o forma mai severa de boala decat barbatii. cum ar fi vederea la tabla la scoala. in special cei care au retinopatie de prematuritate.

Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distant frecvent are dureri de cap (cefalee). se poate doar incerca corectarea vederii folosind ochelari. Persoanele care au un grad inalt de miopie.Riscul este direct proportional cu gradul de miopie. este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat. dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: • • • • • priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata sta in bancile din fata clasei. tratamentul poate restabili vederea normala sau aproape normala. astfel miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata. Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute. glaucom sau dezlipire de retina. cei la care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala. Desi miopia nu poate fi vindecata. pierd increderea in sine. Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament. . conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul globului ocular). Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si interventia chirurgicala. Pacientii cu miopie patologica au un risc crescut de a dezvolta cataracta. lentile de contact sau interventia chirurgicala. Desi tratamentul nu poate opri evolutia.

poate fi nevoie de un bandaj sau lentile de contact speciale cateva zile dupa interventie. Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea lentilelor. Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde mai multe tehnici: LASIK. Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin modificarea formei corneei. Simptome datorate lipsei umiditatii normale a ochiului apar frecvent insa sunt temporare.Nu se folosesc medicamente pentru a corecta miopia. Se recomanda de asemenea ca 2 saptamani dupa operatie sa se evite activitati sportive intense. implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs). Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia chirurgicala.Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe retina. Tratament ambulator Desi miopia nu poate fi prevenita sau vindecata se poate colabora cu medicul oftalmolog pentru a fi corectata. Pot fi nevoie de ingrijiri la domiciliu dupa ce s-a practicat interventie chirurgicala pentru a corecta miopia. Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta. acuitatea vizuala poate fi redusa pentru cateva zile dupa si se interzice conducerea autovehiculelor pana in momentul cand vederea revine complet si devine clara. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu miopie. Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau centrale ca si lentilele de contact. Pot fi tratate cu picaturi ce lubrefiaza ochiul sau daca problema persista se poate practica infundarea ductelor care dreneaza in mod normal globul ocular. keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser). ele prezinta riscul de infectie. Se pot prescrie picaturi care sa reduca inflamatia si riscul de infectie. machiajul si activitati care implica patrunderea apei in ochi (de exemplu inaintea operatiei se poate face baie si apoi aceasta se evita 1-2 zile dupa interventie). Astfel. . picaturi ce se pot utiliza de la cateva zile pana la cateva luni dupa interventie. In functie de tipul operatiei practicate.

Arcul senil (gerontoxon) consta in aparitia bilateral a unor opacifieri inelare. poligonale separate de zone clare. In patogenie este implicata o predispozitie genetica la care se poate asocia o hiperlipoproteinemie fapt sustinut de evidentierea pe sectiuni la gheata a depozitelor lipidice in stroma corneeana cu predilectie si in cantitati mai mari in proximitatea membranelor Bowman si Descemet. . Marginea periferica a arcului este regulata pe cand cea centrala difuza. 5 mm. incidenta ajungand aproape de 100 % la varstnicii de peste 80 de ani (s-ar putea spune ca e aproape fiziologic). Epiteliul nu este afectat. Trebuie diferentiat de arcul juvenil care apare in copilarie. situate la nivelul membranei Bowman si Descemet unde se produc rupturi. Intereseaza persoane in varsta de peste 40 de ani.Modificari involutive ale corneei Apar ca urmare a degenerescenteii senile aparute in general la persoane in varsta de peste 40 de ani. Afectiunea poate aparea si secundar unor traumatisme sau inflamatii. 1. O zona de cornee transparenta de 0. Procesul incepe in partea superioara si inferioara a corneei progresand apoi sub forma de arc de cerc. periferice ale stromei avand o latime de cca. Este asimptomatic si nu necesita tratament. Degenerescenta „ in piele de crocodil ” (crocodile shagreen) sau degenerescenta in mozaic Vogt consta in aparitia unor opacitati centrale. 5 mm grosime desparte gerontoxonul de limbul scero-corneean.

care in mod normal permite lacrimilor sa se dreneze. aciculare de culoare alba (depozite de saruri de calciu) localizate la nivelul limbului nazal si temporal. O obstructie a ductului lacrimal apare cand deschiderea canalului. Daca un duct lacrimal ramane obstruat. Ea apare la varstnici mai frecvent si este de obicei rezultatul unei injurii (traumatism) sau este aferenta altor boli.Corneea farinata Vogt consta in aparitia predescemetic in stroma corneeana profunda a unor pete (depozite) mici de culoare gri bogate in lipofuscina. Este asimptomatica si prezinta importanta clinica din puctul de vedere al diagnosticului diferential cu distrofiile evolutive. Inelul alb limbic Vogt reprezinta o degenerescenta subepiteliala a colagenului manifestata prin aparitia la varstnici a unor formatiuni punctiforme. Se considera ca obstructia ductelor lacrimale apare la 30% dintre nou-nascuti. este blocata sau nu se deschide normal. sacul lacrimal se umple cu lichid si devine tumefiat si inflamat si uneori se infecteaza. Un canal lacrimal obstruat de la nastere (congenital) este numit uneori obstructie de canal nazo-lacrimal sau dacriostenoza. simptomele apar doar la 2% pana la 4% din nou-nascuti.Henle constituie proliferari localizate ale membranei Descemet avand aceasi structura cu aceasta. Obstructia canalelor lacrimale la adulti este neobisnuita. . Obstructia canalului lacrimal Lacrimile se dreneaza in mod normal prin canale mici numite ducte lacrimale care pornesc de la globul ocular si ajung in piramida nazala. Apar ca niste proeminente spre camera anterioara situate la periferia corneei pe care o pot invada spre centru odata cu inaintarea in varsta ozazie cu care are loc si cresterea numarului acestora. Corpii Hassall. Oricum.

Cauze la nou-nascuti si sugari La nou-nascuti si sugari cea mai comuna etiologie a obstructiei de duct lacrimal este incapacitatea tesutului de acoperire de la capatul canalului de a se deschide normal in timpul nasterii sau in preajma nasterii. a infectiilor sau a formatiunilor tumorale din zona. la scurta vreme dupa nastere. In mod normal lacrimile se produc incepand cu primele zile dupa nastere pana la cateva saptamani. Simptomele nu apar daca blocajul se deschide singur inaintea primei secretii lacrimale a nou-nascutului. este inchisa sau nedezvoltata. Cauze la adulti Cea mai frecventa cauza a unui canal lacrimal obstruat este imposibilitatea epiteliului sau a membranei care acopera canalul lacrimal de a se deschide normal in nas. La adulti aceste canale se pot obstrua ca rezultat al ingrosarii tesutului ductului lacrimal. Cauze mai putin frecvente ale obstructiei de duct lacrimal la nou-nascuti pot include: . a afectiunilor osului sau tesuturilor din jurul ochilor (ca pometii). Alte cauze mai putin frecvente ale obstructiei de canal lacrimal la copii includ: • • • Infectii dezvoltarea anormala a osului nasului ceea ce exercita o presiune neobisnuita asupra canalului lacrimal si il inchide deschiderea (punctele lacrimale) canalelor lacrimale in coltul intern al ochiului. locul in care se scurg lacrimile in canalele lacrimale. tesutului nazal sau a problemelor sinusale. Acest fenomen intrerupe drenajul normal al lacrimilor in canalele lacrimale.

De asemenea se poate observa o secretie de mucus galben in coltul ochiului si genele se pot lipi unele de altele.• • • • infectii ale canalelor prin care trec lacrimile de la nivelul ochilor in nas (dacriocistita) blocarea canalului lacrimal la ambele capete (dacriocistocel) dezvoltarea anormala a osului nazal ceea ce duce la inchiderea ductului prin cresterea presiunii exercitate asupra acestuia deschiderile nedezvoltate sau inchise din coltul ochilor (punctele lacrimale) pe unde se dreneaza lacrimile in mod normal. . Cauzele obstructiei de canal lacrimal la adulti sunt de obicei corelate cu o alta boala sau leziune a zonei implicate. Simptome De obicei. De exemplu. In cazuri severe. simptome care apar in primele zile sau saptamani de viata. Nou-nascutii cu astfel de probleme prezinta. primul simptom al unei obstructii lacrimale consta in lacrimare excesiva cu un aspect de ochi umed pana la lacrimi care curg pe obraz (epifora). Daca apare infectia sistemului de drenare a secretiilor lacrimale. Factoride risc • • • nasterea prematura (nasterea inainte de termen) probleme structurale sau functionale ale sistemului de drenare a lacrimilor (datorate infectiilor. Aceste probleme apar mai frecvent dupa varsta de 60 de ani decat la adultul tanar. infectia poate include genele si zonele din jurul ochilor. o obstructie de duct lacrimal poate rezulta prin ingrosarea epiteliului ce tapeteaza canalul lacrimal datorita unor structuri sau tesuturi anormal dezvoltate sau complicatii ale unor interventii chirurgicale la nivelul nasului sau in jurul acestuia. poate apare inflamatia care include roseata si edemul (umflarea) zonei din jurul ochiului sau a nasului. dezvoltarii anormale a osului sau tumorilor) antecedente familiale de obstructie a canalului lacrimal. de obicei.

ca o raceala sau o sinuzita. de obicei. Daca ductul ramane obstruat pana la varsta de 6 luni se poate face o manevra simpla de sondaj a canalului lacrimal. Daca obstructia este rezultatul unei infectii de lunga durata (cronica) . Alte tratamente chirurgicale nu sunt recomandate de obicei. De obicei.Simptomele unei obstructii de canal lacrimal se pot accentua dupa o infectie a cailor respiratorii superioare. simptomele pot fi mai evidente dupa o expunere la vant sau temperaturi scazute. Mai mult de 90% din cazuri se rezolva fara nici o interventie pana la varsta de un an. tratamentul se face in functie de cauzele obstructiei. antibioticele sunt necesare daca apar semne de infectie ca roseata. pot ajuta la prevenirea infectiei. Foarte rar apar situatii in care este nevoie de interventii chirurgicale mai complicate la copii. Aceasta deschide canalul lacrimal la mai mult de 90% din sugari. Infectia poate fi prevenita prin curatarea ochiului si masarea zonei obstructiei pentru a preveni cresterea vascozitatii secretiei in interiorul canalului. O obstructie de canal lacrimal se rezolva de obicei fara nici o interventie in timpul primului an de viata. Tratament la adulti La adulti. Sondajul cailor lacrimale nu se face la adulti deoarece nu este eficient de obicei. edem sau secretii de culoare galbena. se poate rezolva cu o manevra simpla de sondaj al cailor lacrimale. Daca ductul ramane obstruat dupa varsta de 6 luni pana la un an. Tratament la copii Copii nascuti cu obstructie de duct lacrimal. nu necesita tratament. curatarea ochiului si drenarea ductului. De asemenea. Alte tratamente includ antibiotice pentru o infectie pe termen lung sau o interventie chirurgicala pentru rezolvarea problemelor legate de tesuturi sau dezvoltari anormale. Masurile de tratament la care se poate apela acasa.

curat pe ochi pentru cateva minute pentru a se inmuia.Se umezeste un tampon de vata sau o batistuta cu apa calduta (nu fierbinte) si se sterge usor din coltul interior al ochiului (partea mai aproape de nas) spre coltul extern.este nevoie de tratament cu antibiotice. Se poate pastra o rezerva de tampoane umezite intr-o punga de plastic in cazul in care mama si copilul nu sunt acasa. De fiecare data se foloseste alt tampon de vata sau batistuta. de sus in jos. Daca genele se lipesc se aplica un tampon umed. Tratament ambulator Majoritatea obstructiilor de cai lacrimale apar la sugari. Prevenirea infectarii obstructiei de cai lacrimale la nou-nascut se poate face prin curatarea ochiului si masarea usoara a zonei. Orbirea . Poate fi nevoie de interventii chirurgicale pentru cauze structurale (din cauza unor leziuni sau modificari ale structurilor legate de varsta) sau pentru cresteri aberante ale tesuturilor. De obicei se face de doua. aceasta se poate rezolva de la sine pana la varsta de un an. Pentru a mentine un ochi curat se recomanda: • curatarea secretiilor din jurul ochiului . Masarea trebuie facuta sub indrumarea si supravegherea directa a unui medic. Daca nou-nascutul are obstructie de cai lacrimale. • daca genele se acopera cu secretii. Mainile trebuie spalate inainte de a atinge aria din jurul ochiului.cecitatea . trei ori pe zi pentru cateva luni. acestea trebuie curatate cu un tampon de vata umed cu o miscare usoara.

Paraclinic apar modificari ale electroencefalogramei la deschiderea ochilor si potentialelor evocate occipitale.afectiune rara care se produce prin leziuni bilaterale ale cailor optice retrogeniculate si ariei optice primare. • • Cecitatea psihica este mai degraba o agnozie pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste.Pierderea treptata a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare. Dupa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli/accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii. in rare cazuri tumori. encefalite. edem cerebral. absenta reflexelor de fixatie. de clipire si optochinetic. Adesea dispare spontan dupa cateva zile. Localizarea leziunilor este imprecis delimitata dar se pare ca ar afecta ariile pre si parastriate. embolii. Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: • • • orbire absoluta –fara perceptie luminoasa. distructia centrilor corticali. Se manifesta prin pierdere brusca si totala a vederii. ale nervului optic sau ale centrilor corticali poarta denumirea de cecitate sau orbire. a. . traumatisme. s. ). Reprezentarile celor doua categorii difera fundamental. hipertensiune. aspect normal al fundului de ochi. de fuziune. stramtorari concentrice ale campului vizual de 5-10º.Cecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara (datorata unor tulburari ischemice tranzitorii. Examenul oftalmoscopic prezinta un aspect normal de aceea trebuie facut diagnostic diferential cu cecitatea simulata.In functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele entitati: • Cecitatea corticala . cecitatea pitiatica) sau definitiva (invazie tumorala/ enuclere. asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub 1/20 . Aceste leziuni pot avea cauze diverse printre care tulburari vasculare. "se uita ca mata-n calendar". ale retinei. Cecitatea pitiatica apare in urma unor traume psihice la unele persoane mai sensibile.

oftalmia neonatorum gonococica. Sifilisul afecteaza sistemul nervos central ducand la atrofia nervului optic. trahomul-constituie o reala problema in tarile subdezvoltate) prin afectarea corneei sau prin organizarea conjunctiva a exudatelor inflamatorii pot provoca orbirea in conditiile unui tratament necorespunzator. idiotia amaurotica Tay-Sachs). traumatica sau chiar arareori iatrogena) duce la pierderea definitiva a vederii.Etiologie Cauzele orbirii sunt foarte multe si foarte diverse. microftalmia) . Intoxicatiile cu diferite medicamente. criptoftalmia. Printre cauzele mai rare se numara anomalii congenitale (anoftalmia. Pentru stabilirea diagnosticului: • Anamneza releva simptomatologia bolii de baza si evolutia acesteia in timp . Traumatismele si arsurile prin ele insele sau datorita suprainfectiilor si oftalmiei simpatice duc adeseori la pierderea vederii. melanom. cataracta si miopia forte sunt o cauza majora a orbirii datorita diagnosticului tardiv. Dezlipirea de retina indiferent de natura ei (miopica. varioala. tumorile maligne (retinoblastom. alcool metilic se numara printre cauzele care pot fi cel mai usor evitate. rujeola. lepra. etc. metale grele. tuberculoza. Bolile infectioase (conjunctivita difterica. cefalee. etc) prin pierderea globului ocular. retinopatia pigmentara. lacrimare. atrofia optica Leber. albinismul. halucinatii. boli cu caracter ereditar (Sindrom Marfan. iridociclitele. Glaucomul. Manifestarile clinice Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si/sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare (durere oculara. aniridia. ).

Aceste persoane pot simula pierderea vederii unilateral (amauroza unilaterala) sau bilateral (amauroza bilaterala). O categorie aparte si o problema de diagnostic o reprezinta simulantii.se pune pe un ochi un pansament ocluziv iar comportamentul. Explorari neurofiziologice sunt necesare daca se suspecteaza afectare corticala. . In cecitatea pitiatica este indicata . proba cu lentile colorate. Examenul obiectiv bine facut dovedeste faptul ca aparatul vizual este normal. se loveste de obiectele din calea lui cu dorinta de a dovedi ca nu vede.se provoaca reflexul de clipire prin apropierea brusca si rapida de ochi a unui obiect taios sau ascutit . proba cu prisme. investigatii imagistice daca se suspecteaza o tumoare. In comportamentul persoanelor care simuleaza cecitatea bilaterala apar o serii de indicii care ii tradeaza.• Se efectueaza urmatoarele examene paraclinice: examen biomicroscopic. refractometrie. determinarea acuitatii vizuale si a campului vizual. Cataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial.acele persoane care doresc sa obtina diferite foloase pretinzand ca sunt orbi. Cecitatea corticala nu are tratament curativ. cu tendinta de a intinde mainile inaintea lui. Simulantul merge ezitant. daca ii spunem sa se apropie el merge in alta directie decat cea din care vine vocea si tot asa. Urmatoarele probe sunt utile in acest sens: . reflexele oculare cu scopul verificarii starii de integritate anatomica si functionala a globului ocular.se cerceteaza reflexul fotomotor . Aceasta suspiciune apare atunci cand exista o neconcordanta intre declaratiile pacientului si datele obtinute in urma examenului obiectiv. bolnavului” se schimba radical In cazul simularii amaurozei unilaterale se face un examen obiectiv complet si se utilizeaza niste probe de control: proba cu lentile convexe. examenul fundului de ochi. examen oftalmoscopic. Tratament Tratamentul difera in functie de cauzele orbirii. proba cu lectura controlata. "sunt mai orbi decat orbii".

Aceasta reeducare cuprinde mai multe faze: • • • Reeducarea psihoterapeutica Reeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului Braille.psihoterapia. activitati artistice cantat la un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice. impletituri de nuiele. Wagner. printr-un tratament adecvat medical si/sau chirurgical al boliilor infectioase. Profilaxia se face prin preventia accidentelor de munca si auto. degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. evitarea conflictelor armate. Reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj. Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente: profilaxia si recuperarea/reeducarea orbilor iar prima este de dorit dat fiind faptul ca e mult mai ieftina si mai comfortabila pentru pacient. Orjeletul (ulciorul) si salazionul . tesaturi. vaccinare. Reeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces complex prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. tricotat. Hebold. de papura. dactilografie la masina de scris pe sistemul Dichte pentru asi putea continua studiile.

desi pot fi implicate si alte microorganisme Seboreea poate predispune la infectii palpebrale Factori de risc: • • • • Blefarita predispozanta (infectie cu o gravitate mai redusa a marginii palpebrale) Igiena palpebrala deficitara Persoanele ce poarta lentile de contact Machiajul ochilor Tratament – masuri generale: • • Compresele calde pe zona inflamata pot ajuta la cresterea fluxului sangvin si la stimularea drenajului spontan Igiena personala adecvata punandu-se accent pe curatarea zilnica a pleoapelor pentru a preveni infectiile recurente . colectie purulenta Inflamatie localizata a genelor Pacientii pot prezenta prurit sau descuamare la nivelul pleoapei. iritatie ocular care determina sensibilitate locala si durere. glandele meibomiene (orjelet intern) sau infectia granulomatoasa a glandelor meibomiene (salazion). eritem cronic. Cauze: • • Cele mai frecvente cauze ale infectiilor palpebrale sunt stafilococice.Denumirea populara de “urcior” se refera la orice inflamatie sau infectie a marginii palpebrale ce afecteaza foliculii pilosi ai genelor (orjelet extern). Semne si simptome: • • Eritem al marginii palpebrale cu descuamare.

Odata cu inaintarea in varsta. etc. ducand la ambliopie. ptoza palpebrala.• Aplicarea unui unguent cu antibiotic (cum ar fi eritromicina) pe marginea pleoapei. Ajuta la diminuarea proliferarii bacteriene Ptoza palpebrala Ptoza palpebrala reprezinta caderea pleoapei superioare. consultul oftalmologic trebuie facut imediat si obligatoriu. Ochii devin iritati si uscati daca pleoapele inferioare se rasfrang in afara (ectropion) si nu-si mai pot exercita functia protectoare. In unele cazuri ptoza palpebrala poate fi asociata cu strabism. . dupa igiena adecvata (cu exceptia copiilor sub 12 ani unde exista riscul de aparitie a vederii incetosate si ambliopiei). Netratata poate impiedica dezvoltarea normala a vederii. varsta. unul dintre semnele imbatranirii devine din ce in ce mai evidena. iar daca rasfrangerea pleoapei se realizeaza spre interior. Caderea pleoapelor apare datorita scaderii tonusului musculaturii care controleaza miscarile pleoapelor. Aceste cauze au la baza boli sau leziuni oculare. Daca caderea pleoapei apare brusc si evident. afectarea nervului care controleaza acest muschi sau relaxarea (moliciunea) pielii pleoapei superioare. defecte congenitale. interventii chirurgicale. genele vor produce iritatii si chiar rani ale conjunctivei. Aceasta afectiune este cauzata de slabirea muschiului responsabil de ridicarea pleoapei.

. care se efectueaza cu scopul de a intari si a tonifia muschiul ridicator al pleoapei. Aceasta apare si in alte situatii precum: sensibilitate crescuta la lumina sau vant. Ptoza palpebrala poate duce la lacrimare excesiva. Factori de risc • • • • • • Varsta Diabet atacuri de cord sindrom Horner miastenia gravis tumori cerebrale Simptome • • • • • • • caderea uneia sau ambelor pleoape iritatie dificultate in inchiderea completa a ochiului oboseala oculara din cauza efortului depus pentru a tine ochii deschisi strabism vedere dubla lacrimare excesiva In majoritatea cazurilor de ptoza palpebrala este necesara interventia chirurgicala.Forma severa a ptozei pleoapelor interfera serios cu vederea. infectie oculara sau obstructia ductului lacrimal.

Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica este o afectiune retiniana noninflamatorie caracterizata prin blocarea capilarelor retiniene si microanevrisme. Ischemia retiniana conduce la eliberarea unui factor vasoproliferativ ce stimuleaza neovascularizatia retinei. Retinopatia diabetic prezinta trei stadia: • • • Retinopatie diabetica in stadiul incipient Retinopatie diabetica preproliferativa Retinopatie diabetic proliferative Semne si simptome: Retinopatie diabetica in stadiul incipient: • • • • Microanevrisme Hemoragii intraretiniene Edem macular Depozite lipidice Retinopatia diabetica preproliferativa: • • • • Infarcte ale fibrelor nervoase (punctiforme – “in fulgi de bumbac”) Vene dispuse in siraguri Dilatatii venoase Anomalii microvasculare intraretiniene . nervului optic sau irisului.

prognosticul este favorabil. Intarzierea tratamentului poate avea ca rezultat instalarea cecitatii Sindromul ochi uscat . nervului optic si irisului Cauze: asociata cu dezvoltarea microanevrismelor diabetice si a anomaliilor microvasculare Factori de risc: • • • • • • • • Durata diabetului zaharat (de obicei mai mare de 10 ani) Control neadecvat al glicemiei Sarcina Boli renale Hipertensiune sistemica Fumatul Nivelurile serice crescute ale lipidelor sunt associate cu cresterea riscului de depozite lipidice retiniene (exsudate) Proteinurie Daca tratamentul este aplicat precoce.• Hemoragii retiniene extinse Retinopatia diabetica proliferativa: • Proliferare de vase sanguine noi (neovascularizatie) la nivelul suprafetei retiniene.

Apar suprafeţe uscate care nu mai permit alunecarea usoara a pleoapelor pe suprafaţa oculară. Simptomele sunt uşoare în stadiile incipiente dar se agravează cu mărirea gradului de uscăciune: • • • • • • • • Senzatia de corp străin: geană sau nisip în ochi Senzatia de presiune: cu cefalee Arsură Sensibilitate la lumină Ochi umezi: uscăciunea stimulează secreţia lacrimală Senzatie de uscăciune Dificultate în a deschide ochii: gene grele.În mod normal suprafaţa ochiului (corneea) trebuie să fie permanent umedă. Sindromul de Ochi uscat apare mai frecvent la femei. probabil datorită variaţiilor hormonale. Simptome In sindromul ochiului uscat filmul lacrimal devine mai subţire şi mai puţin stabil. foarte bogata in terminatii nervoase are o sensibilitate deosebită. refractare la mişcare Vedere neclară: ca un văl pe ochi . Corneea.

pentru a mentine ochii lubrefiati. astfel incat uneori este necesara incercarea mai multor produse pana la descoperirea tratamentului optim. Rareori tampoanele ies din ductul lacrimal in mod spontan sau migreaza de-a lungul canalului lacrimal. In prezent este singurul tip de colir oftalmic recomandat. Tratamentul xeroftalmiei poate include: • colire oftalmice (picaturi pentru ochi) si unguente. se recomanda folosirea unui lubrefiant dens. Nu intotdeauna acelasi tip de picaturi e eficient pentru toti pacientii. Daca este prezenta xeroza cronica se recomanda utilizarea picaturilor chiar in absenta simptomelor. Aceasta reprezinta o interventie temporara. Ar trebui discutate optiunile de tratament cu un oftalmolog. Multi pacienti observa ca obstruarea canalului lacrimal imbunatateste confortul si reduce necesitatea utilizarii picaturilor de ochRestasis – in 2002 a fost aprobata prescrierea colirului oftalmic Restasis pentru tratamentul xeroftalmiei cronice. Daca ochii se usuca in timpul somnului. acestea putand fii inlocuite. Aceasta se realizeaza printr-o procedura nedureroasa prin care un tampon care se va dizolva rapid este inserat in ductul lacrimal la nivelul pleoapei inferioare. atunci poate fi folosit un tampon de silicon (ocluzia punctata). dar exista un numar de pasi ce ar trebui urmati in tratamentul afectiunii. ca de exemplu unguent pe timpul noptii • ocluzia temporara a ductului lacrimal – uneori este necesara inchiderea ductelor care dreneaza lacrimile in exteriorul ochiului. Utilizarea colirelor oftalmice reprezinta tratamentul de baza al keratoconjunctivitei uscate. care ajuta ochii sa-si creasca secretia de lacrimi prin folosirea continua a acestui preparat . realizata pentru a furniza o suplimentare adecvata a lacrimilor • ocluzia permanenta a ductului lacrimal – daca ocluzia temporara a ductului lacrimal este eficienta. Tampoanele vor aduna lacrimile la nivelul ochilor atata timp cat se afla plasate in ductul lacrimal.• • • Incapacitatea de a plânge Roşeaţă: in special de-a lungul marginii ciliare a pleoapelor Secreţii: fire lipicioase şi pruriginoase Xeroftalmia nu poate fi vindecata.

Nu se recomanda limitarea activitatilor dupa acest tip de interventie chirurgicala. pot fi benefici in anumite cazuri tratamentul chirurgical – daca este necesar. în mod regulat Beţi cel puţin 2 litri de apă. Aceasta este realizata cu anestezie locala in ambulator. ductul care dreneaza lacrimile in cavitatea nazala poate fi inchis permanent pentru a permite lacrimilor sa ramana la nivelul globului ocular. Profilaxie În afară de vizitele regulate la oftalmolog şi optician precum şi testele obişnuite se mai pot face o serie de lucruri pentru a preveni. locuri de distracţie Folosiţi ochelari de protecţie la ski. avion.• • alte optiuni de medicamente – alte medicamente. zilnic Includeţi vitamine în alimentaţie Asiguraţi-vă că dormiţi suficient Evitaţi contactul direct al feţei cu curenţii de aer: în maşină. ca de exemplu steroizii topici. calma sau vindeca acest sindrom: • • • • • • • • • • • • • • Faceţi exerciţii în aer liber. ciclism şi înot Nu fumaţi şi evitaţi atmosfera cu fum Evitaţi aerul condiţionat Folosiţi aparate de umidificat atmosfera Păstraţi lentilele de contact umede Lucraţi la monitor la lumina zilei dar nu direct în lumina soarelui Utilizati lumină articiala puternică dar nu orbitoare sau formatoare de halouri Evitaţia reflecţiile în ecran Păstraţi o distanţă de 50-70 cm de ecran .

in strabism musculatura nu functioneaza normal si ochii nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. mai este numit si “ochi-incrucisati”. Imaginea se va forma corect la nivelul unui singur ochi. Creierul o va refuza preferand-o pe cea .• Clipiţi des şi luaţi des pauze scurte Strabism Strabismul apare cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele. iar imaginea perceputa de ochiul deviat va fi neclara. astfel incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent). Cel mai adesea apare in copilarie. fie spre ureche (strabism divergent). Daca in mod normal musculatura din jurul ochilor determina miscarea sincrona in acelasi timp si in aceeasi directie a ambilor ochii.

spre interior (spre nas). De asemenea. in urma unui traumatism. In timp. O alta cauza poate fi insuficienta in miscarea de convergenta a ochilor. Strabism tardiv apare la un copil dupa 3 ani. deci la scaderea continua si treptata a vederii. Strabism “fiziologic” . imaginile provenite de la ochiul strabic vor conduce la pierderea capacitatilor vizuale. infectii. Pseudostrabism in epicantus. manifest numai la suprasolicitare. Cauze Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute. Tipuri • Strabism concomitent (“strabism” propiu-zis): strabism care apare in toate directiile privirii. strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange de la nivelul . afectiunea poate fi determinata de o distanta mai mare intre cei doi ochi datorita unei conformatii speciale a orbitelor. tumori. in mai mare masura unilateral (acelasi ochi) sau alternant (ambii ochii deviaza pe rand). Heteroforia – strabism latent. Totusi. La adulti. Strabismul acomodativ (de obicei spre interior) acentuat la efortul de acomodare. de exemplu la boala. oboseala.a o ochiului nedeviat. concomitent cu hipermetropia. Heterotropia – strabism manifest. Strabism divergent .apare la sugari pana la 3 luni. Mentionam: • • • • • • Strabism convergent . nevrite. ca de exemplu prezbitismul (diminuarea treptata a puterii de acomodare).spre exterior (spre ureche). el se poate transmite genetic (se intalneste mai frecvent in unele famili). • • • Strabism paralitic: apare datorita paraliziei musculaturii oculare. Uneori strabismul se dezvolta in urma suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice. radacina nasului plat.

acestora. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile craniene sau oculare. astfel face un efort de acomodare ce se insoteste de miscarea de convergenta a ochilor. . Simptome Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. boala Graves. accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase. Cele mai frecvente semne vizibile sunt : • • • • • globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva) • privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare • inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect • impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in cale (strabismul limiteaza aprecierea distantei fata de diferite obiecte). Strabismul poate aparea si din dorinta copilului de a vedea clar. Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: • • • • vedere incetosata oboseala ochilor sensibilitate la lumina puternica vedere dubla (aceasta apare de obicei la aparitia strabismului).

aceasta este o urgenta medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic.In cazul in care ochii copilului sunt doar putin deviati. Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil din momentul diagnosticarii. datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus. pana la varsta de 4 luni. se recomanda consultul unui medic de specialitate. vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM). La adulti. . cu cat este mai tanar copilul. pot fi prezente sau absente. accidentului vascular cerebral (AVC). Medicul de familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog. In general. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc. o perioada mai lunga de timp. cei mai multi medici recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara. Daca vederea dubla persista. In cazul in care vederea dubla persista. la inceputul tratamentului pentru strabism. hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ). Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic de catre medicul specialist. De obicei simptomele sunt tranzitorii. Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului. Aparitia strabismului la copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani. dar se pot inrautati in cazul in care copilul este obosit sau bolnav. pentru vederea unui obiect. este necesara efectuarea unui consult oftalmologic. cu atat mai mari sunt sansele ca aceasta afectiune sa fie corectata. De asemenea. medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate determina strabismul. de obicei se insoteste de vedere dubla. este foarte greu de apreciat daca acesta are strabism sau nu. Atunci cand ochii copilului nu sunt aliniati in acelasi timp. In aceste cazuri este necesara instituirea unui tratament de urgenta.

Ochiul mai puternic este acoperit cu un ocluzor (bandaj) cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab. Ambliopia determina afectarea rapida si permanenta a acuitatii vizuale. . centrarea globilor oculari nu va putea corecta in totalitate ambliopia. Purtarea ochelarilor In cazul in care exista doar devierea globilor oculari. pentru ca purtarea excesiva a ocluzorului poate determina aparitia ambliopiei la ochiul care initial era mai puternic. tratamentul cu toxina botulinica sau tratamentul chirurgical. acestia nefiind centrati. exercitiile globilor oculari. tratamentul medicamentos. Este foarte important ca parintii sa respecte cu exactitate instructiunile medicului specialist oftalmolog si sa nu lase copilul sa poarte ocluzorul o perioada de timp mai mare decat cea recomandata de medic. tratamentul se recomanda si in ambliopie ("ochi lenes") sau in alte afectiuni oftalmologice cu scopul de a se dezvolta o vedere normala. Ocluzarea (acoperirea) ochiului Acesta este tratamentul de prima intentie pentru ambliopie (ochi lenes).De asemenea. folosirea ocluzorului. Nici un tratament nu poate corecta complet pierderea acuitatii vizuale cauzate de ambliopie daca se initiaza dupa varsta de 7 pana la 10 ani. Desi inceperea unui tratament precoce este important pentru corectarea strabismului. Unii copii au nevoie de purtarea unor lentile bifocale sau lentile speciale numite prisma. In cazul in care exista deja ambliopie. In timpul purtarii ochelarilor poate fi necesara folosirea picaturilor pentru o perioada de timp. Tratamentul strabismului poate include purtarea ochelarilor. purtarea ochelarilor uneori poate corecta strabismul. care poate aparea ca urmare a strabismului sau poate fi o cauza ce determina strabismul. trecerea timpului fara un tratament corespunzator este mult mai critica in cazul ambliopiei.

fara alt tratament adjuvant nu sunt eficiente in tratarea strabismului. .Exercitiile oculare Ocazional. Atropina este folosita uneori ca o alternativa a ocluzarii globului ocular cu scopul de a trata vederea deficitara (ambliopia) la un ochi. Aceasta determina relaxarea musculaturii afectate de strabism (in acest loc se administreaza toxina botulinica). se folosesc exercitiile oculare ca tratament aditional la alte metode de tratament. Uneori. ca de exemplu in tratamentul chirurgical. influenteaza musculatura din interiorul globului ocular care controleaza pupila si permite focalizarea ochiului pentru a capta imaginea. Acesta este un tratament controversat. Toxina botulinica Toxina botulinica (ca de exemplu Botox) este un medicament care poate impiedica temporar contractiile musculare pentru o perioada de cateva luni dupa ce a fost administrata. de obicei sub forma de picaturi. Atropina si alte substante midriatice. exercitiile oculare. iar rezultatele nu sunt intotdeauna previzibile. Optiuni de medicamente Medicul specialist poate prescrie unele medicamente pentru tratarea strabismului. care permite musculaturii din partea opusa a globului ocular sa modifice pozitia ochiului. Cu toate acestea. de asemenea toxina botulinica putand determina alte afectiuni oculare si uneori efectul acesteia poate fi doar de amanare a viitoarelor interventii chirurgicale. toxina botulinica este folosita ca tratament suplimentar atunci cand tratamentul chirurgical nu reuseste sa corecteze in intregime deviatiile globilor oculari. deoarece necesita administrarea mai multor injectii. Midriaticele se folosesc mai ales atunci cand strabismul este determinat de problemele focalizarii oculare.

prin administrarea atropinei la ochiului sanatos pana cand incetosarea vederii la ochiul sanatos este mult mai accentuata decat la ochiul afectat de ambliopie. strabismul la copii cu varste foarte mici poate sa dispara de la sine o data cu dezvoltarea musculaturii oculare in timpul cresterii. largeste campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre interior (privirea ochilor catre radacina nazala) sau reduce campul vizual in cazul in care ochii sunt orientati spre exterior . Interventia chirurgicala la adulti imbunatateste vederea si aprecierea distantelor fata de obiectele din jur. Uneori copilul cu strabism are nevoie de mai multe interventii chirurgicale pentru a realinia globii oculari si a imbunatatii vederea. Tratamentul chirurgical la adulti este o metoda sigura si eficienta pentru imbunatatirea alinierii globilor oculari. Deoarece tratamentul precoce este foarte important in corectarea strabismului. amelioreaza vederea dubla. iar dupa interventia chirurgicala s-ar putea sa aiba nevoie de ochelari sau sa fie nevoit sa continue purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei. determinand in acest fel copilul sa-si utilizeze ochiul afectat de ambliopie. insa aceasta interventie se recomanda mult mai rar decat in cazul copiilor. interventia chirurgicala se efectueaza frecvent la copiii cu varsta mai mica de 2 ani si uneori se poate realiza chiar si la copiii in varsta de 3 luni mai ales in cazurile severe de strabism si in mod special atunci cand strabismul a fost diagnosticat precoce. Cu toate acestea. eficienta interventiei chirurgicale la copii cu varsta mai mica de 6 luni este controversata pentru ca musculatura globului ocular nu este inca dezvoltata. Desi foarte rar. se pot realinia globii oculari. medicul va slabi sau intari musculatura din jurul globului ocular prin modificarea pozitiei sau lungimii acesteia. Prin modificarea fortei de tractiune exercitata de musculatura implicata in strabism. In timpul interventiei chirurgicale. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism.

parintii trebuie sa se asigure ca acestia vor purta ochelarii sau ocluzorul conform recomandarilor medicului oftalmolog. strabismul afecteaza si infatisarea acestuia. Tratament ambulator (la domiciliu) In cazul in care tratamentul copilului pentru corectarea strabismului include purtarea ochelarilor sau a ocluzorului. poate cauza afectarea ochiului mai puternic. Existenta strabismului la copil poate afecta foarte mult respectul de sine. iar purtarea ocluzorului pe o perioada mai lunga de timp.. Copiii cu strabism pot fi tachinati pentru "privirea crucisa" sau pentru privirea spre exteriorul fetei. Ei trebuie sa se asigure ca acesta utilizeaza picaturile de ochi intocmai cu recomandarile medicului oftalmolog. parintii vor fi nevoiti sa-l invete cum sa le utilizeze. Copilul trebuie sprijinit pentru a depasi aceste probleme si se recomanda tratarea acestei afectiuni (strabismului) imediat. Este foarte important ca ocluzorul sa fie utilizat conform recomandarilor medicale. In cazul in care copilul este nevoit sa poarte lentile de contact speciale pentru tratarea ambliopiei ("ochi lenes"). fata de imbunatatirea vederii copilului. In plus fata de afectarea vederii copilului. pentru ca purtarea ocluzorului pe o perioada mai scurta de timp decat cea recomandata. In plus. face tratamentul mai putin eficient. tratamentul care aliniaza globii oculari amelioreaza infatisarea copilului si creste respectul sau de sine. . Tratamentul chirurgical de asemenea poate aduce beneficii sociale ca de exemplu cresterea respectului de sine si imbunatatirea comunicarii cu alte persoane.

La om infectia se poate produce prin ingestia acestor oochisti. Parazitul se multiplica in interiorul fiecarei celule nucleate pana la aparitia anticorpilor cand formeaza chisturi tisulare care pot persista chiar si ani de zile mai ales in creier si muschi.Toxoplasmoza oculara Toxoplasma gondii este un parazit obligatoriu intracelular care are ca gazda definitiva pisica infectand accidental omul. Se reproduce sexuat doar in intestinul pisicii iar oochistii astfel rezultati sunt eliminati in materiile fecale. transfuzii de sange total sau transplacentar. miel sau porc care contine chisturi tisulare. . Poate provoca numeroase manifestari clinice cum ar fi limfadenopatia benigna. prin consumatea de carne insuficient preparata termic de vita. Raspandirea protozoarului este universala. Infectia prezinta un risc deosebit de sever pentru fetusul uman in formare si pentru persoanele imunocompromise (in special HIV-SIDA). pseudocongenitala e prezenta la nastere dar se manifesta tardiv. corioretinita si retard mintal. dobandita in decursul vietii. Acest fapt explica rata mare a recidivelor. afectarea SNC cu potential letal. se crede ca aproape jumatate din populatia generala este seropozitiva –marea majoritate fiind asimptomatici. Dupa momentul in care se manifesta exista trei forme clinice ale toxoplasmozei oculare: • • • congenitala-manifesta la nastere.

miodezopsii (prezenta de muste volante in campul vizual). hepatosplenomegalie. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor si examenul fundului de ochi la care se mai adauga si determinarea anticorpilor materni si fetali prin diferite metode (testul de coloratie Sabin-Feldman. testul de aglutinare directa. testul de fluorescenta indirecta). . In primul trimestru de sarcina avortul spontan si moartea in utero apar frecvent. In trimestrele II si III apar corioretinita focala. calcificari craniene. Simptomatologia oculara cuprinde: scaderea acuitatii vizuale (dificil de investigat la nou nascut).La oricare dintre acestea leziunea de baza este retinocoroidita localizata in macula asociata cu reactii exudative. fotofobie. Tratamentul se impune numai in leziunile cu localizare in vecinatatea nervului optic sau care dau reactie vitreana importanta si la gravida. hidrocefalie. calcificari cerebrale si retard psihomotor. durere. iar in trimestrele II si III se administreaza spiramicina (care va continua si la copil dupa nastere). Manifesterile clinice ale toxoplasmozei congenitale variaza. urmate de corioretinita bilaterala. roseata. Tratamentul preventiv la gravida difera in functie de varsta sarcinii astfel in primul trimestru avort terapeutic. La nou nascut boala poate fi foarte severa cu icter. Profilaxia presupune in primul rand corecta preparare a hranei si evitarea contactului cu pisicile mai ales ptr femeile de varsta fertila si gravide. Examenul fundului de ochi evidentiaza leziunea de baza -focarul de retinocoroidita care in evolutie determina cicatrici alb-galbui “in rozeta” patognomonice pentru toxoplasmoza oculara.

adaptate foarte bine la parazitismul intracelular (cum sunt incapabile sa sintetizeze ATP pot fi considerate paraziti energetici) . endemica cu evolutie cronica care debuteaza ca o foliculita acuta si foarte contagioasa. Tratamentul patogenic constand in administrarea de corticosteroizi e controversat putandu-se face sau nu de la caz la caz. Chlamydiile sunt bacterii cocoide. imobile. Alte chimioterapice folosite sunt spiramicina si clindamicina.Tratamentul curativ standard consta in administrarea de sulfadiazina si pirimetamina (nu se foloseste in sarcina deoarece are efect teratogen). La nivel mondial aproximativ 8 milioane de oameni au ramas orbi datorita acestei afectiuni. Boala afecteaza ambii ochi astfel incat principala consecinta in evolutia naturala este orbirea. Este o boala a mizeriei care face ravagii in tarile lumii a treia din Africa si Asia favorizata de conditiile socio-economice precare la accentuarea carora contribuie inchizandu-se astfel un cerc vicios. . Etiologie Trahomul este cauzat de Chlamydia trachomatis. Trahomul Trahomul este o conjunctivita granulomatoasa severa.

Ba si C determina trahomul. fenol. fie in timpul nasterii la nou-nascuti. saruri de amoniu etc. pentru tratament sunt necesare antibiotice cu buna penetrare intracelulara. In mediul extern. serovarurile L1-L3 genereaza limfogranulomatoza veneriana inghinala. B. Intracelular se transforma in corpi reticulati care se idvid formand o colonie (incluziuni) care la maturitate se transforma din nou in corpi elementari. Tablou clinic . Infectia cu Chlamydia trachomatis desi induce formarea de anticorpi acestia nu asigura protectie in cazul unei reinfectii viitoare. Contactarea germenilor se face fie prin autoinoculare sau de la partenerul sexual la adulti. deshidratati corpusculii elementari sunt foarte rezistenti dar sunt rapid inactivati cu eter (30 minute). serovarurile D-K au transmitere sexuala care la nivel ocular pot genera conjunctivite cu incluzii.Aceasta insusire are trei consecinte importante: • • • infectia cronica coexista cu fenomene de hipersensibilizare de tip IV. Acestora li se adauga distructiile tisulare provocate de raspunsul imun. Corpii elementari .se fixeaza pe receptori specifici ai celulei gazde de care este fagocitat. In functie de structura antigenica se deosebesc serovarurile grupate astfel: • • • serovarurile A. Ciclul de multiplicare al clamidiilor dureaza 24. caldura umeda 60 ºC (in 10 minute).48 ore.forma infectioasa a chlamidiilor. Celula gazda este lizata si corpii elementari sunt eliminati urmand sa infecteze alte si alte celule. pot fi cultivate doar in sacul vitelin al embrionului de gaina sau pe celule vii.

Afectiunea are patru stadii evolutive: • Stadiul I incipient debuteaza cu senzatie de greutate palpebrala si usoara lacrimare. . Alti foliculi care apar in periferia corneei. coloratie Giemsa sau Lugol sau prin cultivare pe culturi celulare sau in sacul vitelin al embrionului oului de gaina. Se caracterizeaza prin existenta pe conjunctiva tarsala a unor foliculi mai putin numerosi in diferite stadii evolutive. Corpusculii Prowazek sunt markerii identificati in produsul de raclaj al epiteliului conjunctival. Acesta are aspect de perdea care are drept consecinta clinica aparitia fotofobiei. coborate in fata fantelor palpebrale dau bolnavului aspectul caracteristic adormit. Aceasta se poate face prin microscopie directa care urmareste incluziunile intracelulare prin coloratie imunofluorescenta. calatorii in zone endemice) si aspectul clinic caracteristic. • Stadiul II florid aduce agravarea semnelor si simptomelor. o puternica dezvoltare a panusului si prezenta liniei ARTL. Pleoapele superioare grele. • Stadiul III precicatriceal dureaza cativa ani. In fundul se sac apar frauri cicatriceale.linie de culoare alba paralela cu marginea palpebrala libera. lipsita de transparenta si luciu prezinta foliculi albiciosi prepomderent la partea superioara. In vederea obtinerii culturilor tampoanele cu material biologic trebuie imersate imediat dupa prelevare intr-un mediu de transport cu zaharoza-fosfat-glutamat. Vasele superficiale cu punct de plecare limbul superior invadeaza corneea conducand la aparitia panusului. Reducerea incarcaturii electronegative a suprafetei celulare si pretratarea celulelor cu idoxuridina sunt masuri care faciliteaza inmultirea.Boala evolueaza in decurs de mai multi ani timp in care se succed perioade de reinfectie si acutizari motiv pentru care caracteristic tabloului clinic este coexistenta leziunilor evolutive cu cele cicatriceale. • Stadiul IV cicatriceal se caracterizeaza prin inlocuirea foliculilor cu tesut cicatriceal care antreneaza fenomene retractile. Acestea determina scaderea acuitatii vizuale Diagnosticul este sugerat de antecedente si anamneza (contact cu persoane infectate in familie sau comunitate. lacrimarii si scaderea acuitatii vizuale. Fine arcade vasculare apar apar in vecinatatea limbului. Pe conjunctiva tarsala a pleoapei superioara apar numerosi foliculi cu aspect de icre de stiuca care plesnesc la presiune. Stadiul II dureaza in general de la doua luni la 2-3 ani. Conjunctiva hiperemiata. dupa resorbtie provoaca modificari ale suprafetei corneei (curburii) concretizate prin astigmatism. Corneea ramane vascularizata si opalescenta putand prezenta leucoame vascularizate. Diagnosticul de laborator se pune in urma analizei produsului de raclaj conjunctival.

complicatii cicatriceale (trichiazis. Tratamentul curativ poate fi medical (sistemic si local) si chirurgical. ptoza palpebrala. distrugerea glandelor lacimale) si cea mai de temut –orbirea. Tratamentul Profilaxia presupune asigurarea unor conditii de igiena generala individuala si izolarea si tratarea bolnavilor si contactilor. sulfat de cupru 1 % si aureomicina sub forma de instilatii. Tumorile coroidei . Tratamentul chirurgical realizeaza cauterizarea foliculilor si cura sechelelor prin operatii plastice.Evolutie si prognostic Evolutia este de lunga durata alternand perioade de remisiune si recidive. Prognosticul nu este unul foarte bun dat fiind numarul mare de complicatii ce por surveni: suprainfectii cu gonococ. bacili Weeks. simblefaron. Pe cale generala se administreaza antibiotice cu cu spectru larg si sulfamide. Local se administreaza solutii de nitrat de argint 1%. entropion. Masajul foliculilor este deasemenea util.

Apare in general dupa varsta de 50 ani afectand in mod egal ambele sexe. Tumorile coroidiene sunt: nevul coroidian (melanom benign). ecografie). Tulburarile de vedere care apar mai ales in localizarea posterioara sunt: fosfene. Obiectiv se constata o proeminenta lenticulara care ridica usor retina printr-un transsudat. Simptomatologia cuprinde scaderea acuitatii vizuale. fiind foarte bine vascularizata. Explorarile paraclinice necesare sunt ecografia si angiografia fluoresceinica. in spatiul subretinian care histologic se prezinta sub forma unui angiom cavernos cu spatii vasculare pline cu sange. metamorfopsii. . In vecinatatea leziunii pot aparea proliferari ale epiteliului pigmentar retinian. scotom central. diagnosticul diferential trebuie facut cu nevul coroidian. hipermetropie progresiva. Evolutia clinica a tumorii urmeaza cinci stadii: • stadiul incipient este asimptomatic foarte mult timp. Nevul coroidian numit si melanom benign este o afectiune de natura congenitala cu frecventa crescuta dar complet asimptomatica.Teoretic absolut orice fel de celula care inra in alcatuirea coroidei poate prolifera anormal dand nastere unei tumori benigne sau maligne. Tumora nu creste in dimensiuni in timp si in foarte putine cazuri degenereaza malign totusi se recomanda supravegherea la intervale regulate de timp (fotografiere. poate fi sediul metastazelor diferitelor cancere. La examenul fundului de ochi apare sub forma unor pete pigmentare subretiniene de culoare cenusie cu marginile sterse. afectarea campului vizual. dar si dupa inflamatii oculare sau traumatisme.tumora situata profund. exoftalmia. Afectiunea apare aproape intotdeauna in cadrul sindromului de angiomatoza encefalotrigeminala Sturge. congestie perikeratica.Weber-Krabbe. distorsiunea imaginilor. Deasemenea coroida. hemangiomul si melanomul malign. Melanomul malign coroidian este o afectiune rara dar cea mai frecventa tumora maligna oculara. Hemangiomul coroidei . Se dezvolta in majoritatea cazurilor pe nevi preexistenti.

sediile cele mai frecvente sunt ficatul. Clinic apar modificari ale campului vizual. Ochiul enucleat nu se protezeaza pentru a nu masca posibilele recidive. Pentru punerea unui diagnostic corect sunt necesare: • • • • • Examenul oftalmoscopic evidentiaza decolarea de retina si prezenta planului dublu vascular (retinian si tumoral). plamanii si vertebrele. paraliziilor oculare si aparitia tumorii prin sclerotica subtiata. Tumora se prezinta ca o masa neagra-cenusie sub retina decolata. In cazul tumorilor mici se practica tumorectomia sau tratament conservator prin iradiere cu protoni. stadiul de metastazare duce foarte rapid la exitus. plasarea placutelor radioactive (rutheniu. Ecografia si biomicroscopia sunt necesare evidentiind atat vascularizatia retinei cat si a tumorii. In cazul extensiei extrasclerale se practica exenteratia in asociere cu imuno-. Ecografia ajuta la aprecierea dimensiunilor si clasificarea tumorilor. Punctia-biopsie coroidiana translerala este absolut necesara pentru diagnosticul de certitudine (examen histopatologic) RMN pentru evidentierea posibilelor metastaze Prognosticul melanomului malign este unul sumbru datorita capacitatii mare de metastazare. Profilaxia sau cel putin depistarea in stadiu incipient presupune supravegherea nevilor coroidieni. fotocoagulare. chimio- .• • • • in stadiul de decolare de retina aceasta proemina in vitros datorita cresterii tumorii. iridiu. stadiul de exteriorizare se manifesta clinic prin aparitia exoftalmiei. Tomografia computerizata axiala indica intinderea extrasclerala. Tratamentul difera in functie de gradul invaziei locale si metastatice precum si de afectarea uni sau bilaterala. Se produce datorita cresterii tensiunii oculare produsa de cresterea tumorii care impiedica scurgerea umorii apoase la nivelul trabeculului. iod) pe sclera. Pentru tumorile de dimensiuni mai mari se face enucleatia globului ocular asociata si precedata de radioterapie. stadiul de glaucom secundar apare mai tarziu dar uneori poate fi chiar primul simptom al melanomului.

Campul vizual este modificat in functie de localizarea tumorii. Apar ca proeminente alb-galbui. unice sau multiple. Oftalmoscopic se observa atrofie optica si/sau congestie vasculara cu edem papilar. hepatice. din sfera genitala. Dupa originea embrionara a celulelor din care se dezvolta tumorile nervului optic se clasifica in tumori ectodermale (glioame) si tumori mezodermale (meningioame). Metastazele coroidiene sunt favorizate de vascularizatia bogata a coroidei. Spre deosebire de tumorile primare acestea sunt bilaterale si nepigmentate. nepulsatila si nedureroasa. iridiu.si radioterapie. In formele bilaterale se enucleaza ochiul cel mai afectat si se pastreaza celalalt. acestea sunt determinate de compresiunea posterioara exercitata de tumora asupra globului ocular. osoase. bine vascularizate. aur. Pot avea ca punct de plecare cancere pulmonare. oligodendroglioame) care apar cel mai frecvent in perioada copilariei. Produc decolarea exudativa a retinei ceea ce determina pierderea vederii. . De obicei apar in stadiile finale ale bolilor de baza dar se poate incerca iradiere localizata cu cobalt. leucemii (coroida sufera un proces infiltrativ difuz mai ales la nivelul polului posterior). In cazul metastazelor hepatice unice se practica embolizarea vascularizatiei metastazelor sau indepartarea chirurgicala a acestora. Tumorile nervului optic Nervul optic se formeaza din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare retiniene la nivelul papilei nervului optic si se continua pana la nivelul chiasmei optice unde se incuciseaza cu nervul controlateral. • Glioamele nervului optic sunt tumori benigne (astrocitoame. Clinic se manifesta printr-o scadere a acuitatii vizuale si exoftalmie cu urmatoarele caracteristici: ireductibila.

Simptomele depind de gradul afectarii si conditiile asociate. arahnoida si piamater). Simptomatologia asemanatoare celei din gliom se diferentiaza de aceasta prin faptul ca exoftalmia precede tulburarile functionale. Afecteaza preponderent femeile. • Glioamele maligne ale nervului optic sau glioblastoamele afecteaza mai frecvent adultii. diabet insipid si semne de hipertensiune intracraniana cauzate de invazia intracraniana a tumorii. • • Uveita anterioara .inflamatie oculara limitata la iris (irita) sau care afecteaza irisul si corpul ciliar (iridociclita) Uveita intermediara . Evolutia este lenta cu un prognostic in general bun (rata malignizarii foarte scazuta).In vederea punerii diagnosticului de certitudine sunt necesare urmatoarele investigatii paraclinice: radiografia. Ca explorari paraclinice mai sunt necesare si arteriografia carotidiana si electroencefalograma pentru a obiectiva simptomatologia data de compresiunea intracraniana. RMN si ecografie care arata modificarile nervului optic precum si intinderea acestora. computer tomografia. Diagnosticul diferential se face cu gliomul nervului optic. Tratamentul consta in rezectia completa a tumorii iar cand acest lucru nu e posibil radioterapia reduce rata recidivelor. Prognosticul este bun singura complicatie grava care poate apare malignizarea fiind rara Uveita Uveita reprezinta un termen nespecific care descrie o afectiune inflamatorie intraoculara. • Meningioamele nervului optic sunt tumori benigne cu caracter invaziv care se dezvolta din cele trei teci ale nervului optic (dura. Clinica este marcata de scaderea rapida si severa a acuitatii vizuale.inflamatia structurilor situate posterior de cristalin (pars planitis sau uveita periferica) . Tratamentul este chirurgical insotit de radioterapie dar prognosticul este sumbru (majoritatea pacientilor decedeaza in mai putin de un an). Tratamentul consta in rezectia tumorii in limite de siguranta oncologica (certitudinea de tumora benigna e data doar in urma examenului histopatologic) urmata de radioterapie in cazul recidivelor.

sau fungica . durere abdominala) pot fi asociate cu nefrita interstitiala Boala sistemica este cel mai frecvent asociata cu uveita anterioara Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este insidios Mai frecvent bilaterala Inflamatia posterioara va determina durere sau roseate minima.etiologie virala. cu exceptia cazului in care este asociata irita Uveita intermediara si posterioara: Cauze: • Infectioase . Semne si simptome: • Uveita anterioara: • • • • • • • • • • • • • • • Scaderea acuitatii vizuale De obicei debutul este acut Durere ocular profunda Fotofobie Dilatatia vaselor conjunctivale Dilatatie perilimbica (circumcorneeana) a vaselor sclerale si episclerale (congestie ciliara) Scaderea dimensiunii pupilare de partea ochiului afectat Adesea este unilaterala Afectarea bilaterala si simptomele generale (febra.• Uveita posterioara . parazitara. sau a corpului vitros in apropierea nervului optic si maculei. bacteriana. a retinei (retinita).inflamatia coroidei (coroidita). oboseala.

• • • • Suspectarea unei cause imunologice . Ca tratament se face modificarea traseului . afectiunea aparand mai frecvent la persoane insuficient hranite (batrani. arsuri s. untura de peste) si/sau administrarea topica (instilatii) si sistemica a vitamineiA. oameni ai strazii.a fost postulat un posibil mecanism autoimun sau medit prin complexe imune in asociere cu boli sistemice (in mod special afectiuni reumatismale) Boala oculara izolata Idiopatica Sindroamele "de mascare" . Tratamentul consta in cresterea aportului de beta caroten si vitamina A din alimentatie (morcovi. Xeroza parenchimatoasa se produce in urma actiunii unor factori locali (trahom. pemfigus. toxicomani). fructe. Are doua forme xeroza epiteliala (intereseaza doar stratul epitelial) si xeroza parenchimatoasa (afecteaza toata conjunctiva). Se pare ca etiologia o constituie lipsa vitaminei A. devine aspra si lipsita de transparenta.procese maligne nerecunoscute care sunt interpretate in mod gresit ca fiind inflamatii ocular. Xeroza conjunctivei Xeroza conjunctivei consta in aparitia unei metaplazii a conjunjunctivei care capata un aspect epidermoid. Xeroza epiteliala clinic consta in aparitia pe conjunctiva bulbara a unei pete triunghiulare de culoare alba cu baza la limb acoperita de o spuma fina. a. Modificarile cuprind inclusiv fundurile de sac si glandele conjunctivale. ) care provoaca uscarea conjunctivei insotita de tulburari trofice si fenomene inflamatorii. In asociere cu stramtorarea campului vizual si ambliopie crepusculara desemneaza sindromul Bitot. Conjunctiva capata o culoare cenusie.

precum si alte persoane cu tulburari ale sistemului imunitar. Concretiunile calcare conjunctivale sunt mici granulatii superficiale formate din saruri de calciu care dau senzatie de corp strain. ce afecteaza aproape jumatate din populatia cu SIDA. ceea ce impiedica vederea. Tratamentul urmareste dizolvarea acestor depozite prin administrarea de instilatii de tartrat de amoniu 1-10% sau citrat de sodiu 8% de doua ori pe zi. Afectiuni oculare Afectiuni ale ochilor Ochi umflati (Exoftalmie) Inflamarea muschilor sau a tesutului din spatele ochilor . .conduc la umflarea ochilor. Cataracta Cataracta este o forma degenerativa de afectiune oculara caraterizata prin faptul ca lentila ochiului (cristalinul) devine treptat opaca. in ultima instanta se pot extirpa dupa prealabila anestezie a conjunctivei. Prin frictiune repetata pot dezepiteliza corneea.canalului Stenon astfel incat acesta sa ajunga sa se verse in fundul de sac conjunctival. Retinita CMV (citomegalovirus) Retinita CMV este o infectie grava a retinei.

Vasele de sange deteriorate pot pierde lichid sau chiar sangera. Pacientii cu EMD se confrunta cu vedere incetosata. Retinopatia diabetica Retinopatia diabetica reprezinta deteriorarea vaselor de sange la nivelul ochilor. distrugand nervul optic.Strabismul (ochi incrucisati) Strabismul este un termen general pentru ochi nealiniati care sunt indreptati in directii diferite. producand inflamarea retinei si incetosarea vederii. Ochi lenes (Ambliopie) Cunoscuta sub numele de ochi lenes. Keratoconus Aceasta afectiune se caracterizeaza prin bombarea si deformarea corneei de la forma normala rotunda. ambliopia inseamna vederea slaba la ochiul care nu este folosit corespunzator in primii ani ai copilariei. Glaucomul Glaucomul apare atunci cand creste presiunea intraoculara (prin blocarea drenajului). . Edemul macular diabetic (EMD) Edemul macular diabetic se caracterizeaza prin acumularea de lichid in macula. datorata diabetului. la forma conica urmata de subtierea ei. care poate conduce la orbire.

Degenerescenta maculara legata de varsta Degenerarea maculara legata de varsta reprezinta deterioarea zonei centrale a retinei (macula) odata cu inaintarea in varsta. afectand una sau mai multe din cele trei parti ale ochiului care constituie uveea. Hipertensiunea oculara Hipertensiunea oculara reprezinta cresterea presiunii la nivelul ochilor peste nivelul normal. corpul vitros pur si simplu se distanteaza de aceasta. Uveita Uveita reprezinta inflamarea interiorului ochiului. Dezlipirea de retina Atunci cand retina se dezlipeste (in ruma unei afectiuni sau traumatism). . Spasmul ocular (ticuri) Uneori pur si simplu apare spasmul palpebral.Vederea slaba Vederea slaba apare atunci cand ochelarii obisnuiti sau lentilele de contact nu asigura vedere clara.

acest lucru se poate datora uneia dintre urmatoarele patru cauze. dar cele de la distanta sunt neclare si greu de distins. Citeste mai mult Hipermetropie Persoanele cu hipermetropie vad neclar la toate distantele si depun in mod constant efort de acomodatie pentru a clarifica imaginea.Tulburari de Vedere Daca imaginile pe care le vezi sunt neclare. Citeste mai mult . Miopie O persoana mioapa vede clar obiectele de aproape.

Citesti cu dificultate in conditii de lumina difuza. Atunci cand citesti caractere mici de pe o foaie. Citeste mai mult Prezbiopia Prezbiopia este un proces natural asociat cu inaintarea in varsta si care determina dificultati la vederea de aproape. Test 1. trebuie sa indepartezi foaia respectiva ca sa poti citi clar? 2.Astigmatism Persoanele cu astigmatism vad atat obiectele de la distanta cat si pe cele de la aproape distorsionate. Acest fenomen incepe sa se manifeste in jurul varstei de 40 ani. Test pentru Prezbiopie Cum poti afla daca esti un candidat potrivit pentru lentilele de contact PureVision® Multi-Focal? Raspunde la urmatoarele 4 intrebari si vei afla. la condus pe timp de noapte sau seara tarziu? .

ochii tai pot fi de asemenea afectati. de fata)? Infectii si Iritatii Ca orice alt organ. Este mai usor de citit atunci cand te indepartezi de scrisul respectiv (pana la o lungime de brat. poti lacrima excesiv. Keratita cu Fusarium Fusarium este o ciuperca larg raspandita. . apare senzatia de mancarime. Citesti cu dificultate toate randurile de mai sus la o distanta confortabila (aproximativ la 35 cm de fata)? 4. sau se pot inflama impreuna cu pleoapele tale. ochiul se poate imbolnavi. Multe afectiuni se pot insa vindeca usor. Se pot inrosi. Alergii Daca suferi de alergii. inclusiv pe pielea noastra.Uita-te la imaginea de mai jos si raspunde la ultimele doua intrebari: 3. care se gaseste in mediul in care traim. Ochiul uscat Ochiul uscat apare ca efect al pierderii sau reducerii abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi.

Lacrimare excesiva Ochii aposi se datoreaza productiei excesive de lacrimi. Ulcior Ulciorul este o infectie bacteriana care apare la baza unei gene. nisip sau chiar ceva de dimensiuni mai mari si mai serios. creind o tulburare cunoscuta sub numele de Sindrom al vederii la calculator (CVS .Computer Vision Syndrome). Corpi straini Un corp strain poate fi o particula de praf. ochiul rosu este inflamarea membranei care captuseste pleoapele si suprafata ochiului. Ochi rosu Cunoscut si sub denumirea de conjunctivita. . Inflamatia pleoapei Iritatia poate apare cand glandele situate la baza genelor secreta substante lipidice in exces. polen. Infectia canalelor lacrimale Sindromul vederii la calculator Computerele ne solicita ochii.

Descopera semnele asociate cu potentiale tulburari de vedere. Iata cateva dintre cele mai comune tulburari de vedere: Potrivit departamentului ce studiaza dezvoltarea vederii din cadrul Colegiului american de optometrie. fie el aproape sau la distanta. Copilul tau poate sa citeasca relativ usor. invata ce trebuie sa urmaresti si ce trebuie sa faci atunci cand copilul tau are nevoie de ingrijire speciala. Stiai ca? . Aceste trei tulburari de vedere pot fi usor corectate cu ochelari sau lentile de contact. Orice alte tulburari de vedere sau afectiuni care nu pot fi corectate cu ochelari sau lentile de contact . deoarece razele de lumina nu se pot focaliza uniform in ochi.Un copil din 20 priveste crucis sau are . Iata cele mai frecvente tulburari de vedere: • • • Miopia afecteaza vederea la distanta. Acest fenomen este cunoscut ca si strabism. Tulburarile minore se pot corecta foarte usor cu ochelari. Un copil cu hipermetropie se chinuie sa vada clara un obiect. o tulburare oculara care poate si trebuie sa fie tratata. contacteaza imediat medicul oftalmolog. indiferent de varsta copilului. Atat obiectele de aproape cat si cele de la distanta pot fi in mod egal percepute distorsionat. Nu ezita sa intrebi pediatrul sau medicul oftalmolog daca ai motive de ingrijorare legate de vederea copilului tau. astfel incat nu pot lucra impreuna. In timp ce la majoritatea copiilor ochii se dezvolta normal. Semne dupa care sa te uiti: Daca suspicionezi o problema sau un comportament straniu legat de vederea copilului tau.Tulburari de vedere la nou nascuti si copii Parintii sunt cei care trebuie sa observe primele semne care pot indica nevoile mai speciale ale copiilor in ceea ce priveste vederea. aproximativ 25% dintre copii scolari din SUA necesita corectarea vederii.pot fi observate de catre parinti sau descoperite in cadrul examinarilor oftalmologice precoce. unele tulburari pot sa apara foarte devreme. Astigmatism este o tulburare de vedere in general mostenita si care face ca toate imaginile sa fie neclare. Hipermetropia determina vedere necalara la toate distantele. Ochi incrucisati Un ochi fuge catre interior sau exterior. dar se va forta sa vada obiectele de pe terenul de joaca situate la distanta. sau ochii par a se misca independent.

transparent si restabilind astfel vederea copilului. Aceasta apare ca o membrana alba laptoasa ce acopera pupila si de obicei se observa la nastere. prin blocarea ochiului mai puternic cu un pansament ocluzor pe o perioada extinsa . copiii pot sa dezvolte cataracta laptoasa congenitala la unul sau ambii ochi. Un ochi devine mai puternic decat celalalt. Ambliopia poate sa apara atunci cand copilul priveste crucis si dupa primele trei luni de viata. tulburare cunoscuta si ca "ochi lenes".saptamani sau luni . Aceasta tulburare poate fi tratata de catre un specialist oftalmo-pediatru. Este o tulburare temporara ce se poate tratata prin instilatii de picaturi ofatlmice prescrise de catre un .probleme de fixatie.pentru a forta si intari astfel ochiul mai slab. inlocuind cristalinul afectat cu unul artificial. Conjuntivita Daca ochii copilului tau sunt rosii si iritati. ei pot sa prezinte o afectiune comuna numita conjuntivita. In cazuri rare. Aproape jumatate dintre toate aceste cazuri nu sunt depistate pana dupa varsta de 5 ani. copilul tau poate sa dezvolte ambliopie. mult prea tarziu pentru a mai putea fi tratate eficient. Pupila alba. Pleoapa cazuta Daca una dintre pleoapele copilului sta cazuta peste ochi si pare sa ii blocheze vederea. Vestea buna este ca medicul ofatlmolog poate corecta acesta tulburare printr-o interventie chirurgicala. ducand la incetosarea sau slabirea vederii la ochiul mai slab.

gandeste-te ca poate fi unul dintre cei 670 de nou nascuti anual cu nistagmus. Pregateste-te pentru controlul oftalmologic al copilului tau: Pregateste-te pentru examenul oftalmologic folosind lista utila propusa. inainte de scoala. Examinarea oftalmologica a ochilor copilului tau • Ce trebuie sa pregatesti pentru examenul oftalmologic Singurul si cel mai bun mod de a proteja vederea copilului tau este examinarea oftalmologica regulata. Tulburarile de vedere afecteaza unul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari.medic ofatlmolog. Deoarece multe probleme de veedere incep la varste fragede. sau acesta sa te priveasca ciudat.chiar la orbire. Daca ai rude cu nistagmus.de aceea este foarte important sa-i mentionezi medicului oftalmolog despre antecedentele tale de nistagmus sau despre cele existente in familie. Asigura-te ca informezi specialistul oftalmolog in legatura cu orice modificari in istoricul sanatatii oculare a familiei . Ochi care oscileaza Daca ochii copilului tau par sa se miste rapid dintro parte in alta. performanta fizica si increderea in sine. Daca acestea sunt netratate se pot inrautati si pot conduce la probleme mai grave . conceputa sa te ajute sa strangi informatiile legate de vederea copilului tau. Copiii ar trebui sa faca un control oftalmologic la 6 luni. e posibil ca si copilul tau sa fie afectat . sau ai avut chiar tu in trecut. si apoi la fiecare doi ani sau conform recomandarilor specialistului oftalmolog. este foarte important ca cei mici sa primeasca ingrijirea oftalmologica corespunzatoare¹. Aceasta tulburare reprezinta un semnal de alarma precum ca ochii copilului tau nu se dezvolta normal. la 3 ani. sa oscileze. Tulburarile de vedere pot afecta abilitatile de invatare. Medicul va determina daca copilul tau are nevoie de corectie a vederii si sa verifice daca exista tulburari oftalmologice generale.

Astfel. vor incetosa vederea copilului si vor cauza o usoara sensibilitate la lumina timp de cateva ore. . Specialistul oftalmolog va efectua cateva teste pe care le-ati vazut probabil in cabinetul medicului pediatru. Folosind un retinoscop. Pupila in mod normal se va micsora foarte rapid ca raspuns la lumina. sau macar pana la 3 ani si apoi din nou la 5 ani. te va indruma sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog care ii va face o evaluare mai aprofundata a ochilor. Acest lucru este esential daca exista probleme oftalmologice in familie. Testele uzuale includ: • • • • • Dominanta Utilizand jucarii care fac zgomote medicul pediatru va acoperi si va descoperi imediat fiecare ochi pentru a testa care este ochiul dominant Abilitatea de a fixa Medicul pediatru va misca un obiect in fata ochilor copilului tau pentru a observa daca ochii pot vedea si urmari un obiect. Probabil ca medicul pediatru deja a testat vederea copilului tau pentru a putea determina abilitatea acestuia de a focaliza. Dureaza aproximativ 45 de minute pana ce picaturile isi fac efectul. Examinarea oftalmologica detaliata Este important sa-ti duci copilul la un medic specialist oftalmolog pentru primul lui control la 6 luni.fata ochilor copilului tau. Sanatatea pleoapei si functionalitatea ei Pediatrul va examina fiecare pleoapa pentru a se asigura ca functioneaza normal. Forma reflectiei il ajuta pe doctor sa vada daca copilul tau are probleme oftalmologice care necesita corectie. copilul tau trebuie dus la un medic oftalmolog pana la varsta de 3 ani. pentru a putea testa abilitatea acestuia de a vedea clar la aproape si la distanta. Raspunsul pupilei la lumina Medicul va lumina ochiul copilului cu un fascicul luminos mic si va urmari reactia pupilei. Dilatarea permite doctorului sa verifice eventuale tulburari de vedere. deoarece multe dintre acestea se pot mosteni. chiar daca nu exista nici un semn ca ar avea probleme. precum si orice alte semne care releva daca ochii copilului tau necesita o ingrijire mai Daca pediatrul constata ca ceva este in neregula. Coordonarea muschilor oculari Medicul pediatru va misca o lumina sau jucarii interesante prin atenta. Oricum. dar si alte teste in plus: • Corectia vederii Oftalmologul va folosi cateva picaturi oculare pentru a dilata pupila copilului. medicul va misca lumina pentru a o reflecta in pupila. inflamata). chiar daca nu sunt semne ca are probleme cu vederea. el va verifica starea pleoapei (daca este cazuta. hipermetropia si astigmatismul. Un medic oftalmolog efectueaza toate testele necesare pentru eveluarea completa a vederii copilului tau. creind astfel o fereastra mai buna catre fundul ochilor copilului tau.tale. ca de exemplu miopia. de a recunoaste culori si de a percepe grosimi sau adancimi.

Teste pentru o problema specifica Fii sigura ca discuti despre orice alte motive de ingrijorare pe care le ai in legatura cu ochii copilului tau.• Interiorul si fundul de ochi Dupa dilatarea ochilor copilului tau si indepartarea sursei de lumina. cu cruste sau umflate  Ochi inflamati sau care curg  Altele 2. Descrie orice interventii chirurgicale avute sau orice rani suferite la ochi : Data: Spital: Doctor: Interventie: 3. Completeaza lista de mai jos pentru a-ti reaminti toate detaliile cu privire la problemele de vedere si ia-o cu tine la cabinet. iar medicul tau va efectua cele mai potrivite teste si te va sfatui ce trebuie sa faci. ca de exemplu strabismul sau nistagmus. Acesta este locul in care apar primele semne ale unei posibile probleme oculare. • Lista utila in vederea examenului oftalmologic Pentru o examinare riguroasa. 1. specialistul oftalmolog trebuie sa stie cat mai multe informatii. Descrie orice alte probleme de sanatate: . Descrie orice probleme de vedere pe care le are copilul tau:  Scaderea vederii  Apropierea obiectelor de ochi  Frecarea excesiva a ochilor  Inchiderea unui ochi  Clipit rapid  Pleoape lipite sau inflamate  Ochi incrucisati sau nealiniati  Un ochi sau ambii ochi umflati  Infectii oculare recurente  Pleoape inrosite. doctorul va utiliza un instrument special denumit oftalmoscop ca sa vada retina si nervul optic din spatele ochiului.

. Mentioneaza medicamentele pe care le ia copilul tau. astfel: aparatul vizual poate fi influentat si de urmatorii factori: .elementul esential al vederii. care stabileste si relatia cu mediul extern. .segmentul central (scoarta cerebrala occipitala). respectiv localizate ale organismului. Operatii……………………………………………………………………………….carente alimentare. . este format din 3 segmente: .Alergii…………………………………………………………………………………… Probleme cornice de sanatate …………………………………………….afectiuni neurologice.deficiente circulatorii. Analizatorul vizual. .. .insuficiente endocrine.intoxicatii etc. Mentioneaza istoricul familiei tale referitor la afectiuni oculare:  Miopie  Hipermetropie  Astigmatism  Glaucom  Cataracta  Altele BOLI OFTALMOLOGICE Unele afectiuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecinte ale dereglarilor generale.segmentul intermediar (caile optice). . Altele……………………………………………………………………………………. 4.segmentul periferic (retina) . chiar daca au sau nu legatura cu afectiunile oculare: ………………………………………………………………………………………………………… 5. .

Deficientele de vedere sunt datorate unor afectiuni si/sau dobândite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igiena necorespunzatoare, traumatisme, infectii, boli cu repercusiuni asupra ochilor etc. Indiferent de natura afectiunii aparatului vizual, dereglarile se produc datorita aportului circulator sangvin necorespunzator. Prin tratamentul reflexoterapeutic si prin alte metode naturiste multe afectiuni pot fi ameliorate sau chiar tratate. Zona reflexa pentru ochi se afla pe talpa piciorului, între baza degetelor 2 si 3. Ochiul stâng are zona reflexa la piciorul drept, iar ochiul drept are zona reflexa la piciorul stâng. 13.1. Slabirea acuitatii vizuale Poate fi descoperita în diverse stadii de evolutie, prezenta în unele afectiuni ca: miopia (bolnavul nu vede la distanta), hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape), presbitia (slabirea vederii la vârste înaintate), cataractele (tulburari de transparenta a cristalinului), glaucomul (afectiune data de dezechilibrul tensiunii oculare dintre continutul ochiului si elasticitatea peretilor sai) etc. Indiferent de cauzele ce duc la slabirea acuitatii vizuale, în cadrul acestei afectiuni, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimulând aceste zone reflexe, se restabileste circulatia normala a sângelui în organele afectate, având ca efect îmbunatatirea vederii. Toate acestea nu se pot obtine imediat, ci dupa multe sedinte, dând ragaz circulatiei sangvine sa alimenteze zonele afectate, refacându-le astfel în timp structurile. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 minute pentru fiecare ochi. Numarul sedintelor variaza în functie de caracterul si vechimea bolii, obligatoriu pentru afectiunile de mai sus efectuându-se 40-60 de sedinte, continuând apoi cu 2-3 sedinte/saptamâna pentru consolidarea rezultatelor. Când tulburarile sunt date de afectiuni endocrine sau de tulburari circulatorii intracraniene se vor masa si zonele reflexe respective. Simultan cu tratamentul reflex, bolnavii pot apela si la alte remedii naturiste ca: • suc proaspat de radacina de obligeana (Acorus calamus) - se aplica pe pleoapele închise, lasându-se 5-7 secunde, apoi se spala ochii cu apa rece. Procedeul se repeta de 2 ori/zi, timp de 10 zile; • sucul proaspat de rostopasca (Chelidonium majus) - va fi aplicat în acelasi mod pe ochii bine închisi; • în fiecare zi, ochii se vor spala de 3-4 ori cu apa rece (se ia apa rece în pumni si se clipeste de 3-4 ori cu ochii în apa, apoi se arunca apa sj se repeta procedeul de 4 ori/sedinta). Se poate folosi si ceai de coada-caluluj (Equisetum arvense) în loc de apa; • în caz de cataracta se va aplica câte o picatura de suc de pin (Aetheroleum pini) în ochiul bolnav, timp de 10-15 zile. în fiecare zi, timp de l luna, este indicat sa se consume 2-3 morcovi cruzi. Va redam în continuare câteva exercitii Yoga pentru ochi (exercitii foarte apreciate în lumea yoghinilor):

I. Stând în lotus sau turceste la 1,5 m de perete. Mâinile pe genunchi, coloana dreapta, corpul relaxat. Priviti în fata si respirati normal. • • • Ridicati privirea (pâna la unirea tavanului cu peretele), capul ramâne nemiscat. Se coboara privirea la parchet (aceasta miscare se repeta de 3 ori). Miscari ale ochilor la stânga si la dreapta dupa aceleasi criterii (se repeta de 3 ori, apoi pauza 2-3 minute).

II. Stând în picioare, talpile alipite, spatele drept. Va concentrati asupra exercitiului. Duceti capul pe spate cât puteti. Priviti apoi între sprâncene (crucis). Când apare oboseala, exercitiul se opreste si se reia dupa câteva minute (durata este de 5 minute maximum cu toate reluarile), în timp se sporeste durata. Este important ca respiratia sa decurga normal, corpul fiind dominat de senzatia de relaxare. Avantajele exercitiului: întareste reteaua neuro-musculara a ochilor; vindeca defectele de vedere; dupa 40 de zile de practica (corecta) ochelarii devin inutili, stirfiulându-se zonele reflexe ale ochilor în aceasta perioada.

Exercitiile se încheie cu masajul si baia de ochi, stând pe scaun, coloana vertebrala dreapta, relaxati, respiratia normala. Palmele curate se freaca între ele pentru a se încalzi, apoi se asaza pe ochii închisi. Se apasa usor pe globii oculari, apoi se misca palmele usor spre nas si spre coada ochilor (masând întreaga suprafata). Baia oculara aplicata la 1-2 minute dupa ultimul exercitiu va consta în aruncarea cu mâinile a apei reci pe ochii mari deschisi (de câteva ori). în zilele noastre exista foarte multe persoane care prezinta tulburari de vedere. Metodele clasice urmaresc stagnarea sau corectarea afectiunii prin intermediul ochelarilor. Folosind 1-2 luni alternativ tehnicile descrise mai sus, veti constata ca ochelarii dumneavoastra trebuie schimbati (dioptrii mai mici) sau pur si simplu nu vor mai fi necesari deoarece va veti recapata vederea normala. Este la îndemâna oricui sa-si îmbunatateasca vederea folosind reflexoterapia si celelalte mijloace naturiste. Proportia de vindecare în bolile de ochi prin reflexologie este de peste 50%. 13.2. Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifesta prin simptome subiective si obiective. Simptome subiective: diplopia (vederea dubla), tulburari reflexe, falsa proiectie. Simptome obiective: strabismul (deviatia ochiului în directia opusa muschiului paralizat), impotenta functionala, atitudinea vicioasa a capului si gâtului, deviere în directia muschiului paralizat.

Masajul reflex în zona ochilor atrage deblocarea energetica si sangvina, refacând structurile afectate si instalând functia normala a ochilor. Unele paralizii oculo-motorii reactioneaza foarte repede la tratamentul reflexoterapeutic. în astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute la fiecare picior, timp de 6-8 saptamâni. Local, pe zona ochilor, se vor aplica seara comprese cu infuzie de cimbru, iar intern, zilnic, se vor bea 2-3 cesti din aceeasi infuzie. Exercitiile pentru ochi, descrise la capitolul anterior, „Slabirea acuitatii vizuale", pot fi folosite zilnic (30 de zile), cu eficienta deosebita în recuperarea muschilor si a nervilor afectati. 13.3. Conjunctivita Este inflamatia mucoasei conjunctivale (membrana ce captuseste fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular, pâna la limbul sclero-cornean), fiind produsa de agenti patogeni, factori fizici si chimici (praf, fum, gaze toxice etc.), cauze generale (tulburari gastro-intestinale, endocrine, hepatice, guta, reumatism) sau poate fi de natura alergica. Conjunctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficiala difuza cu secretie redusa. Pot fi acute, subacute si cronice. Conjunctivitele acute debuteaza brusc, bilateral, cu usturimi, senzatii de corp strain, mâncarime foto fobie discreta (frica de lumina), pleoapele sunt edematiate (umflate). Conjunctivita cronica are o simptomatologie mai discreta. Evitarea factorilor fizici si chimici nocivi, mentinerea igienei locale, tratarea afectiunilor cauzante, evitarea factorilor alergeni vor conduce la diminuarea riscului de aparitie a bolii. Conjunctivita poate afecta ambii ochi sau numai unul. Igiena locala va fi riguroasa, pentru a nu transfera secretiile de la ochiul bolnav la cel sanatos sau la alte persoane. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor (pentru a îmbunatati circulatia), în zona glandelor suprarenale, pentru stimularea producerii de cortizon si în zonele limfatice - corp superior - pentru a stimula rezistenta organismului în zona capului si a ochilor. Schema de masaj • • • zona reflexa ochi - 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru cel sanatos ; zone reflexe suprarenale - 3-5 minute de fiecare parte; zone limfatice corp superior - 3 minute de punct.

Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/zi, timp de 5-7 zile, pâna când simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 sedinte/saptamâna, timp de 2-3 saptamâni. Local, se vor aplica comprese caldute cu infuzie de musetel (Jtfatricaria chamomilla L.), iar toaleta ochiului afectat se face cu o compresa sterila înmuiata în ceai de musetel (curatarea ochiului se face dinspre coada ochiului spre unghiul intern). Musetelul este dezinfectant, anestezic, anti-jnflamator, antiseptic si bacteriostatic. Se mai pot aplica comprese cu infuzie de fenicul (Feniculum mililoti), sulfina (Melilotus officinalis) sau patlagina (Plantago lanceoleta). Rezultate foarte bune se obtin în peste 95% din cazuri (mai ales în conjunctivitele cronice). 13,4. Migrena oftalmica

Se manifesta prin crize paroxistice de cefalee unilaterala, cu tulburari vizuale si varsaturi. Predomina la femei între 20 si 30 de ani si este determinata de spasmul vaselor ce iriga caile optice, dând anoxie cerebrala. Cauze: alergia, tulburari digestive, endocrine, factori vasculari si factori neuro-vegetativi etc. Migrena este declansata de oboseala, socuri emotive, exces alimentar, etc. Masajul reflexoterapeutic trebuie executat atât în zonele ochiului afectat, cât si în zona partilor corespunzatoare capului, pentru a debloca circulatia stopata de spasmul vascular. Masajul se va aplica si în zona reflexa a organelor cauzante. De evitat factorii provocatori. Schema de masaj • zona reflexa ochi - 5-10 minute ; • zona reflexa cap (la piciorul opus ochiului afectat) - 5-10 minute; • • • zona reflexa a altor organe cauzante - 5 minute ; zona plex solar - 3 minute de fiecare parte ; zona reflexa limfatica corp superior - 3 minute de fiecare punct.

Dupa 5-7 sedinte simptomatologia dispare sau se atenueaza foarte mult. sedintele se pot face de 1-2 ori/zi, timp de 10-15 zile. Remedii naturiste : Infuzia de ciubotica-cucului (Primula officinalis L. HUI), 2-3 cesti/zi, este deosebit de eficienta în migrene si în durerile de cap, pe baza nervoasa. Efecte asemanatoare induce si infuzia de coada-soricelului (Achillea millefolium), 2-3 cesti/zi. Pentru combaterea spasmului vascular se vor bea 2-3 cesti/zi infuzie de salvie (jales) (Salvia officinalis) si/sau 2-3 cesti/zi ceai de vase (Viscum album L.). Modul de preparare : seara se pune o lingurita de vase taiat marunt în 250 de ml de apa rece. Dimineata se încalzeste usor si se strecoara, apoi se bea în 2-3 reprize/zi. Eficiente sunt si procedurile cu apa rece : plimbari cu picioarele desculte prin roua, prin apa râului (de la l la 5 minute zilnic), apa sa ajunga pâna la o palma sub genunchi, spalaturi generale seara cu apa rece si otet (vezi cap. „Alte mijloace de întarire a organismului"). 13.5. Strabismul functional Strabismul functional consta din deviatia axelor vizuale fara modificari (miscari) oculare. Simptome : este de natura motorie, caracterizat prin deviatia axelor sau senzoriala, definit de tulburarea vederii bilaterale. - Procesele de fibroza musculara a unuia sau a mai multor muschi extrinseci dau tulburari de motilitate.

- Inflamatii (miozite) cronice caracterizate printr-un deficit oculo-motor în câmpul mai multor muschi, stare inflamatorie, staza, edem palpebral al conjunctivei. - Boli ale pleoapelor : dermatoze palpebrale, blefaritele (afectiuni inflamatorii la nivelul marginii libere a pleoapelor), însotite de o senzatie de jena oculara, prurit, arsuri si lacrimare anormala, dimineata. Blefaritele au tendinte de cronicizare si recidiva. - Boli glandulare : glandele ciliare pot fi afectate de un proces patologic, care genereaza, de exemplu, orjeletul extern (ulciorul), izolat sau ca o complicatie a blefaritei. Toate aceste afectiuni beneficiaza de tratament reflexoterapeutic, combinat cu tratamentele naturiste indicate pentru celelalte suferinte ale ochilor.

PLANSE : Ochi stâng

Picior drept

Picior stâng

Figura 25 - Zone reflexogene pentru ochi

Ochii au mai mult de 2 milioane de parti componente, situandu-se pe locul secund in topul celor mai complexe organe ale corpului uman, primul loc fiind ocupat de creier. Functia primara a sistemului oftalmologic este vederea, considerata de multi cel mai important simt a omului. Dar rolul semnificativ al ochilor este dincolo de rolul fiziologic. Inca din antichitate ochii erau considerati o sursa care provoaca fascinatie dar si teama. Datorita capacitatii de a hipnotiza, ochii sunt considerati o puternica sursa a raului, iar mai tarziu odata cu aparitia expresiei de ”ochiul diavolului”, se credea ca acestia au puteri malefice asupra copiilor, adultilor si chiar asupra recoltei sau vremii. Pentru egiptenii antici dar si pentru alte culturi ochiul reprezenta o putere pozitiva. “Ochiul lui Horus” – expresia ce a aparut acum mai bine de 500 ani - este unul din cele mai vechi si solide reprezentari pozitive ale ochiului, simbolizand atat protectie cat si putere

(ochiul stang simbolizeaza Luna, iar ochiul drept este cunoscut sub numele de Ochiul lui Ra – Zeul Soarelui). Indiferent de conotatiile atribuite ochilor, trebuie sa fim constienti ca prin intermediul acestora cunoastem pentru prima data o persoana si ca acestia sunt cea mai recognoscibila parte a fetei, daca nu a intregului corp. Din aceasta cauza mastile au jucat un rol cheie si au fost folosite timp de secole pentru a ascunde anumite sentimente. Si astazi mastile mai joaca un rol important in timpul unor festivale precum Halloween sau Mardi Gras, cand sunt folosite pentru a ascunde identitatea umbrelor si a creaturilor malefice. Considerati “oglinda sufletului” sau “fereastra sufletului”, ochii exprima toate emotiile oamenilor: dragoste, ura, fericire, furie, durere, lacomie, suparare sau invidie. Daca stii ce anume sa observi, ochii pot spune multe despre sanatatea ta, indicand simptome primare ale unor afectiuni. Deci, sa nu va mirati daca medicul se va uita in ochi in timpul unui prim examen fiziologic. Semnele si simptomele oculare pot fi simptome primare ale unor afectiuni extraoculare. Cearcanele Cearcanele pot fi cauzate atat de oboseala, cat si de mahmureala. Dar acestea nu sunt singurele cauze, deoarece multora dintre noi le apar aceste semne inestetice si dupa ce au dormit mai bine de 8 ore, iar in cazul altora acestea pot fi mostenite ereditar. In aceasta situatie, intra in joc si alti factori decisivi in aparitia cearcanelor, cum ar fi dereglarea hormonala in cazul unei femei. Cu totii avem pielea de sub ochi mai subtire si mai sensibila, dar unii au aceasta piele mult mai subtire, mai palida si mai transparenta decat altii. Cu cat pielea este mai transparenta, mai subtire si mai deschisa la culoare cu atat exista o posibilitate mai ridicata de a avea vase de sange de culoare albastruie sub ochi. De regula, in timpul menstruatiei sau a sarcinii femeile sunt mai palide, iar vasele de sange de sub ochi sunt mult mai vizibile. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi aspirina, Coumadin (warfarina) etc. pot dilata vasele de sange de sub ochi, facand mai vizibile vasele de sange si cearcanele. Cearcanele de sub ochi pot, de asemenea, sa sublinieze afectiuni medicale, iar cea mai frecventa este eczema (afectiune dermatologica caracterizata prin mancarimi si piele uscata si deshidratata) si alergii. Alergiile determina congestionarea vaselor de sange si sangele pulseaza mai ales sub ochi. Adesea aceste alergii declanseaza si mancarimi ale ochilor, iar cand pacientul isi freaca ochii exista posibilitatea ca tesuturile subtiri sa fie deteriorate si sa duca la aparitia glaucomului. De asemenea, cearcanele pot aparea si ca urmare a expunerii indelungate la soare, fapt care irita pielea, chiar si pe cea din jurul ochilor.

Pungi sub ochi Edemul pielii de sub ochi este numit popular „punga” si poate fi un semn al depresiei, la fel ca si in cazul cearcanelor. Este foarte probabil ca aceasta depresie sa fie insotita de insomnie si de ore intregi de plans, deci nu trebuie sa dam vina pe aparitia acestor pungi din jurul ochilor doar pe depresie. Plansul poate determina retinerea lichidului, astfel, acesta este depozitat si in pungile din josul ochilor. Menstruatia, sarcina, excesul consumului de sare si unele medicamente (antidepresive si medicamente pentru astm), pot contribui, de asemenea, la aparitia pungilor de sub ochi. Exista si inversul situatiei, cand aceste pungi pot semnala deshidratarea organismului cauzata de alcool, deci, poate fi un mod al organismului prin care avertizeaza ca se consuma prea mult alcool. Lichidul se poate acumula in jurul ochilor si in timp ce dormim, si din aceasta cauza se intampla sa ne trezim cu ochii umflati. Pungile aparute sub ochi, adesea, pot indica riscul crescut al aparitiei hipotiroidismului, hipoactivitatea tiroidei. In cele din urma, atat cearcanele cat si pungile de sub ochi, inevitabil, pot fi semne ale imbatranirii; odata cu inaintarea in varsta pielea din jurul ochilor este tot mai subtire si isi pierde din elasticitate. Ridurile perioculare Ridurile pot fi usor de observat, acestea caracterizandu-se prin incretitura pielii sau o proeminenta a pielii pleoapei inferioare a ochiului. Aceasta incretitura este semnul unei afectiuni genetice numita Denny-Morgan, care astazi este unul din semnele date de ochi in legatura cu prezenta eczemei. Concomitent cu eczema, persoanele care sufera de boala Denny – Morgan, pot suferi de astm sau de febra fanului. Ptoza palpebrala - pleoape cazute Ptoza palpebrala (pleoapele lasate sau cazute) este o afectiune cunoscuta sub denumirea de ptozis sau ptoza palpebrala; din nefericire de multe ori aceasta este doar un alt semn care arata inaintarea in varsta, cand elasticitatea si tonusul muscular scade iar pleoapele nu mai sunt sustinute cum trebuie. Afectiunea strict relationata cu varsta afecteaza, de regula, ambii ochi, si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Uneori ploapele lasate nu au legatura cu varsta inaintata ci sunt un semn al hipotiroidismului sau de Miastenia Gravis (MG) - afectiune autoimuna care cauzeaza slabirea musculara, mai ales la nivelul ochilor. Alte simptome ale afectiunii MG sunt: vederea incetosata, vorbirea neclara si dificultati de inghitire. Aceasta afectiune apare mai ales la femeile de sub 40 ani si la barbatii de peste 60 ani. Ptoza palpebrala, de asemenea, poate fi un simptom al paraliziei lui Bell, un tip de pareza faciala in care nervii care controleaza

Doar 10% dintre persoanele afectate pot suferi din cauza recidivarii afectiunii .exoftalmia Cand ochii proeminenti sunt prezenti inca de la nastere. tumori cerebrale. in cealalta parte a fetei. Boala Basedow Graves este de 8 ori mai frecventa in randul femeilor decat in randul barbatilor. de regula sunt o trasatura de familie. cunoscut sub denumirea de oftalmopatia Graves. In realitate. Ptozisul poate fi cauzat si ca urmare a lezarii unor nervi . intoleranta la caldura.poate fi unul din simptomele primare ale hipertiroidismului (hiperactivitatea tiroidiana). tremur al mainilor.muschii fetei sunt afectati prin leziuni sau afectiuni. accelerand metabolismul persoanei. scotand ochii in relief. iar tratamentul de recuperare dureaza 2-3 saptamani. rezultand astfel ochiul proeminent. de asemenea. infectii. Rareori. posibil din cauza unei leziuni la nivelul capului sau al gatului. diabet sau anevrism cerebral. o afectiune la nivelului coloanei vertebrale. semnele de la nivelul ochilor apar inainte ca boala Graves sa fie diagnosticata. mult mai interesat este faptul ca partea fetei afectata de sindrom nu transpira. declansata de hiperactivitatea glandei tiroide. determinand un exces de hormoni tiroidieni.de regula. se intampla ca sindromul Horner sa fie prezent inca de la nastere. Daca doresti sa faci deosebirea intre ochii proeminenti si exoftalmie este indicat sa iti observi sclerotica . de regula. In realitate. iar femeile prezinta un risc de 5 ori mai mare de a suferi de exoftalmie din cauza tiroidei. insomnie.membrana alba opaca. tesuturile iar grasimea se depoziteaza la nivelul ochilor. Aproximativ jumatate dintre persoanele care sufera de boala Basedow Graves sufera de si oftalmopatia Graves.afectiune cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner. Pleoapele lasate pot indica si o serie de afectiuni neurologice. Ochiul din partea lezata a fetei va avea o pupila mai mica iar irisul isi schimba culoarea. care afecteaza numai o parte a fetei. Dar daca ochii tai incep sa proemine odata cu trecerea anilor este vorba despre afectiunea cunoscuta sub denumirea de exoftalmie sau proptoza . Alte simptome ale bolii Graves: palpitatii. uneori la nivele periculoase. Ochii proeminenti . pleoapele lasate pe o singura parte a fetei pot semnala: infarct cerebral. cresterea poftei de mancare. sa afecteze musculatura. unele dintre ele putand fi tratate. o tumoare la nivelul creierului sau cancerul de plamani. sete excesiva dar si pierderea anormala in greutate. De exemplu. . Basedow Graves este o afectiune autoimuna care se caracterizeaza prin atacarea glandei tiroide de catre proprii anticorpi. indica o leziune grava a nervilor faciali. Excesul hormonal poate. Sindromul Horner. Partea buna este ca de cele mai multe ori paralizia lui Bell nu este permanenta. ceea ce poate determina lacrimarea ochilor sau senzatia de uscare a acestora. exoftalmia reprezinta cel mai frecvent simptom ale bolii Basedow Graves. Alte simptome ale paraliziei lui Bell sunt: dificultatea de a inchide ochii sau de a clipi.

pete galbui. Pleoape intoarse pe dos . crescand vulnerabilitatea ochilor in fata anumitor leziuni. inclusiv ulceratii ale corneei si posibile perforatii. In cele din urma daca ochii nu pot fi inchisi complet in timpul noptii. diabetul si Sindromul de apnee in somn. care formeaza invelisul exterior al globului ocular. exista posibilitatea ca afectiunea sa interfereze cu vederea si astfel devine necesara inlaturarea chistului prin interventie chirurgicala. Pleoapele intoarse pot fi semnul unor afectiuni severe legate de obezitate. Riscul de recidivare al acestei afectiuni este destul de ridicat. Formatiune pe pleoapa . inchiderea completa a ochilor este aproape imposibila. Ochiul care nu clipeste suficient nu produce o cantitate suficienta de lacrimi. sclerotica de deasupra sau dedesubtul irisului este usor de observat. In unele cazuri. aceasta afectiune apare in coltul interior a pleoapei superioare si apar cu precadere in cazul persoanele care au trecut de varsta de 60 ani. aceasta poate fi semnul unei infectii sau al glaucomului. nedureroase.xantelasma Aparitia unei formatiuni pe pleoapa este la fel de neplacuta si de jenanta ca aparitia unui chist in oricare alta parte a corpului. dand senzatia ca persoana priveste in gol timp indelungat. Xantelasma este o afectiune nedureroasa iar jumatate dintre cazuri sunt cauzate de cresterea nivelului colesterolului LDL (“colesterolul rau”) sau scaderea nivelului de cholesterol HDL (“colesterolul bun”). In cazuri severe. interventia chirurgicala este necesara pentru a impiedica extinderea bolii si la globul ocular. In cazul in care exoftalmia nu este cauzata de o afectiune tiroidiana. usor proeminente. aceasta actiune fiind posibila ca rezultat al unei afectiuni recent identificata si numita Sindromul Floppy al Pleoapelor. adesea. Persoanele care sufera de oftalmopatia Graves. ambele tipuri constituind un factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare. au probleme in timpul clipitului. probabil este vorba de afectiunea numita xantelasma . In cazul ochilor proeminenti nu poti observa sclerotica din partea superioara a irisului si partea superioara a pleoapei. De regula. Daca acest chist este galbui. dormitul poate deveni extrem de dificil. Tratamentul afectiunilor tiroidiene si nu numai. printre care se afla: hipertensiunea.alcatuita din fibre tari si elastice. conducand la iritarea si/sau uscarea ochiului. Femeile prezinta un risc de 2 ori mai ridicat de a suferi de aceasta afectiune comparativ cu barbatii. afectiune frecvent intalnita la barbatii obezi. persoanelor cu exoftalmie. chiar si dupa tratament persoanele pot ramane cu ochii umflati. sau poate semnala afectiuni mult mai grave cum ar fi leucemie sau tumoare oculara. de asemenea. .ectropion Persoana care isi poate intoarce pleoapele pe dos nu este o ciudatenie. formate din depozitarea grasimilor sub piele. In cazul. ajuta ca ochiul sa isi revina la normal. Dar in cele mai multe cazuri. Si deoarece xantelasma se poate mari.

Pata galbuie pe globul ocular . Aproximativ 60% dintre persoanele cu rozacee pot face si rozacee oculara.icter Ochii galbeni pot indica prezenta icterului (galbinare). anemiei hemolitice sau febrei galbene – o afectiune tropicala transmisa prin intepatura de tantar.pigmentul galben-portocaliu din sange. Lasata netrata. dar exista toate sansele ca afectiunea sa reapara dupa cateva luni de la operatie. Atunci cand plangem. iar consumul de alcool are acelasi efect. Ochi galbeni . Daca afectiunea nu a disparut dupa cateva zile. ciroza sau cancerul de ficat). rozaceea oculara conduce la aparitia afectiunilor corneene si slabeste vederea.inrositi Ochii congestionati pot aparea la persoanele care au plans foarte mult sau in cazul celor care au consumat o cantitate prea mare de substante. pacientii cu acest sindrom nu prezinta alte semne si simptome. ca multe alte formatiuni cauzate de expunerea la soare si de inaintarea in varsta. sensibilitate la lumina. De regula. De asemeni. ea produce si alte afectiuni. Ochi congestionati . grasa si cu abces. De asemenea poate fi si unul din simptomele cancerului pancreatic. deoarece probabil nu este altceva decat semnul primar al unei afectiuni frecvente a ochiului. potrivit careia pielea si ochii devin galbeni din cauza unui exces de bilirubina in organism . Congestionarea cronica a ochiului poate indica afectiunea numita rozaceea oculara. De regula. cauzate fiind de expunerea la soare. in cel mai rau caz declanseaza anumite iritatii si se pot extinde pe o suprafata mai mare. dar si in alte parti ale corpului. sub anestezie locala. La fel. Ingalbenirea ochilor poate indica si Sindromul Gilbert. aceste pete apar odata cu trecerea anilor asemanator petelor care apar pe piele odata cu trecerea anilor. o forma ereditara de icter. aceste pete apar si ca urmare a expunerii la vant sau praf. In afara de persoanele care prezinta un nivel ridicat de bilirubina. cunoscuta sub denumirea de Pinguecula (pata galbuie in relief situata sub conjunctiva si vizibila pe globul ocular). Congestionarea ochilor poate aparea si in urma unei raceli sau a unei alergii. astfel incat sa interfereze cu vederea si nepotrivirea lentilelor.pinguecula Daca observi o pata de culoare alba sau galbuie pe globul ocular. Icterul adesea este un semn de avertisment legat de afectiuni mai severe. aceste pete nu devin canceroase. care afecteaza mai mult de 10% dintre caucazieni si de regula. timp in care pacientului i-a fost administrat un anticoagulant. cum ar fi afectiunile de ficat (hepatita. afectiune ce determina aparitia si a altor afectiuni ale ochilor: iritatie. exista posibilitatea sa ai o reactie adversa la acesta. . micile vase de sange de la nivelul ochiului se dilata sau se inflameaza. nu intra in panica. Uneori aceste medicamente provoaca hemoragii la nivelul ochiului. caracterizata prin piele iritata. deci. Rozaceea este o afectiune comuna a pielii. pinguecula poate fi indepartata chirurgical. ochi uscati sau umezi.

inelul care inconjoara irisul este format din cholesterol. diabet. afectiune care poarta numele de sindromul Adie (anisocoria). din studiile realizate pana acum aceasta afectiune nu ataca vederea. Persoanele tinere cu gerontoxon sunt doar un caz particular. fiind direct relationata cu xantelasma.afectiune prin care rezervele de calciu dau nastere petelor mai inchise pe suprafata globului ocular. In cazul persoanelor invarsta hemoragia subconjunctivala indica faptul ca pacientul sufera si de hipertensiune arteriala sau de translucenta focala senila a sclerei .afectiune ce apare odata cu inaintarea in varsta. hipertensiune. prin intermediul caruia lumina traverseaza pe retina) este determinata de iris. Pupilele ajung la marimea normala in primii 10 ani de viata si incep sa se micsoreze in jurul varstei de 60 ani. Pata de culoare rosie la nivelul ochilor Petele de culoare rosie de pe sclerotica sunt pete de sange si acestea reprezinta unul din simptomele unei afectiuni benigne. Potrivit unui studiu recent realizat in Danemarca. Marimea pupilelor (deschidere de culoare aparent neagra localizata in centrul globului ocular. Icterul adesea este o afectiune blanda si uneori poate apare ca urmare a unei perioade de stres. inseamna ca pacientul sufera de arc senil sau de gerontoxon . nedureroase numita hemoragie subconjunctivala. Inele in jurul irisului Daca irisul este conturat de un cerc. sau alte afectiuni cardiovasculare. in urma unei infectii sau unui efort intens. Cu toate ca majoritatea cazurilor sunt ereditare. voma sau in urma unei leziuni la nivelul ochiului. care permite prin contractie si dilatare dozarea cantitatii de lumina care patrunde in ochi. colesterolul ridicat. aceasta afectiune poate fi dezvoltata si mai tarziu. dupa care acestea raman . femeile cu gerontoxon sunt predispuse a trai mai putin decat celelalte. unui stranut. Cercul. Gerontoxonul este o afectiune care apare mai ales in randul femeilor si mai ales in cazul persoanelor de culoare decat in cazul celor albi. Fara sa constituie un motiv de ingrijorare. Din fericire. Aceste pete sunt vasele de sange care se crapa in urma unei tuse puternice. Pupile de marimi diferite Una din cinci persoane are o pupila mai mica decat cealalta.acestia duc o viata perfect normala. Sunt cateva controverse legate de semnificatia medicala a acestor cercuri. aceasta afectiune este doar un alt semn normal. nedureros care apare odata cu inaintarea in varsta. care se depoziteaza in jurul irisului sau corneii.

asemanatori cu albastrul de Voronet. Diferente de culoare a ochilor (heterocromia) Cand vezi pentru prima data o persoana cu ochii de culori diferite iti trece prin minte ca aceasta are lentile de contact de culori diferite. iar ochii verzi cu timpul au tendinta de a se mai inchide la culoare. mai precis a irisului. in timp. Insa. pupilele isi revin la dimensiunile normale fara administrarea unui tratament special. fie din greseala. culoarea ochilor este determinata genetic. ochii caprui in timp se mai pot deschide. iar aproximativ 10-15% dintre persoanele caucaziene trec prin experienta schimbarii culorii ochilor in timpul adolescentei spre perioada de maturizare. este o trasatura normala dobandita din nastere care nu cauzeaza nici o problema de vedere.aproximativ la aceeasi dimensiune. exista posibilitatea ca persoana respectiva sa sufere si de heterocromie oculara . . Prin comparatie. meningita. Dar. ochii lor devin mai deschisi sau stralucitori. encefalita sau anevrism. uneori schimbarea subita a dimensiunii unei pupile poate semnala prezenta diferitor afectiuni: hemoragia cerebrala. tumori ale creierului. slavice dar persoanele din Ungaria conduc acest top. Culoarea ochilor Ca si culoarea parului. Diferenta de dimensiune a pupilelor. Totusi. pisici si cai si este mai rara in randul oamenilor. aceasta culoare a ochilor se intalneste mai ales la popoarele germanice. fie intentionat pentru a iesi in evidenta.afectiune caracterizata prin culori diferite ale ochilor. Astfel. In mod frecvent. Cand au loc asemenea schimbari. exista posibilitatea ca o pupila sa isi schimbe dimensiunea ca urmare a unui traumatism sau din motive necunoscute (idiopatic). Persoanele cu ochi verzi sunt si mai rare. in Finlanda se gaseste cea mai mare concentratie de persoane cu ochii albastri – 90% din populatia acestei tari. persoanele cu ochi albastri sunt destul de rar intalnite. aceasta afectiune se intalneste la caini. de regula. Majoritatea persoanelor au ochi de culoare caprui sau negri. de regula. Si persoanele cu ochi albastri au observat ca. Schimbarea culorii ochilor Schimbarea culorii ochilor este determinata de programul genetic care aparent joaca un rol important in schimbarea culorii ochilor odata cu inaintarea in varsta.

dand nastere termenului popular de pestrit. Insa. atat de bucurie cat si de tristete. Lacrimarea ochilor Daca lacrimile iti curg siroaie. De asemenea. pleoapele lubrifiaza si curata toata suprafata globului ocular. Alte semne ale glaucomului pigmentar: vedere incetosata si. daca treci printr-o perioada in care ochii iti lacrimeaza foarte mult. persoanele cu aceasta afectiune au vederea neclara si prezinta un risc ridicat de a suferi de glaucom sau de cataracta. Lacrimile Cu totii stim ca lacrimile apar in urma unei emotii puternice. * stratul apos: hidrateaza ochiul. De asemenea. Lacrimile ajuta la curatarea ochiului. potrivit studiilor lacrimile aparute de emotie si cele care ajuta la lubrifierea si la curatarea ochiului au o compozitie chimica diferita.afectiune oculara care apare in randul adultilor tineri si de regula afecteaza un singur ochi. Heterocromia oculara poate aparea si ca urmare a unei leziuni la baza ochiului sau poate fi unul din semnele cancerului de piele sau a unei tumori benigne a pielii. lacrimile au puterea de a elimina bacteriile din ochi si cu fiecare clipire. Oamenii de stiinta recent au descoperit ca lacrimile de emotie contin o cantitate mai mare de proteine si anumiti hormoni. durere dupa exercitii fizice sau efort intens. aflati in stransa legatura cu stresul. care afecteaza mai ales persoanele tinere. poate aparea ca reactie la anumite medicamente sau ca urmare a unei leziuni sau afectiuni a ochiului. heterocromia oculara poate fi unul din simptomele unui tip de glaucom. nu are loc o situatie neobisnuita. ocazional. la indepartarea prafului si a altor corpuri straine care patrund in ochi si care ar putea provoca leziuni corneene. Heterocromia oculara poate avea o cauza congenitala. numit glaucom pigmentar. * stratul uleios (gras): izoleaza lacrimile la nivel ocular. si . Heterocromia oculara poate indica o afectiune numita heterocromia Fuchs . Deci. la fel se intampla si in cazul ochilor. Adesea. la fel ca atunci cand nasul iti curge din cauza unei alergii.O alta forma a heterocromiei oculare se caracterizeaza prin diferenta de culoare in cadrul aceluiasi iris. si nu au nici o legatura cu plansul. incetinind astfel evaporarea. Lacrimile sunt compuse din 3 straturi: * mucus lipicios: ajuta lacrimile sa adere la nivelul ochiului si sa protejeze corneea.

in general cu varsta peste 40 ani. persoanele care traiesc intr-un mediu cald. lacrimarea ochilor poarte aparea si din cauza unui deficit de vitamina B2 . Organismul unei femei odata cu inaintarea in varsta produce o cantitate mai mica de substanta uleioasa. cum sunt: antihistaminele. numita Sindromul Sjogren . aproximativ 90% dintre suferinzii de sindromul Sjogren fiind femei. Senzatia de ochi uscati In cazul in care ochiul nu produce o cantitate suficienta de lacrimi sau lacrimile contin o cantitate prea mare de substante chimice. inflamatii articulare. stratul apos al lacrimii se evaporeaza foarte repede. cu vant.afectiune caracterizata prin distrugerea de catre propriul organism a glandelor care asigura hidratarea corpului. Deci. deoarece este produsa o cantitate mai mica de estrogen. evaporandu-se mai repede. artrita reumatoida si lupusul (afectiune cronica caracterizata prin inflamarea sau lezarea mai multor parti ale corpului). gura uscata. Aceasta afectiune apare mai ales la femei si la persoanele invarsta. inseamna ca esti intr-un mediu cu prea mult praf sau polen de flori. Afectiuni care au ca simptom lacrimarea ochilor: rozaceea. aceasta senzatie este un mod al organismului de a spune ca petreci prea multe ore in fata calculatorului sau ca citesti prea mult. antidepresivele si antihipertensivele. De asemenea. nu trebuie sa te ingrijorezi cand apare senzatia de ochi uscati. obstructionarea ductului lacrimal. lacrimatul ochilor poate fi unul din semnele ochilor uscati. uscat. Daca pacientul prezinta urmatoarele simptome: ochi uscati. iar pacientul se confrunta cu senzatia de ochi uscati.nu treci printr-un moment plin de emotii.vitamina esentiala pentru sanatatea ochilor si a pielii. la mare altitudine sau intr-o casa unde sunt prea multe aparate de aer conditionat prezinta un risc ridicat de a avea senzatia de ochi uscati. In general. De asemenea. Femeile sunt primele victime ale acestei afectiuni. In mod ironic. polipii nazali si boala Graves. insa exista cazuri in care aceasta indica Sindromul Basedow Graves sau alte afectiuni tiroidiene. Pacientii cu aceasta afectiune au sentimentul ca tot timpul au nisip in ochi sau ca globul ocular nu este omogen. nu se izoleaza eficient stratul apos. la care tu esti alergic. iar uscarea cronica a ochiului poate fi semnul ca nu traiesti intr-un mediu propice pentru organismul tau. exista posibilitatea ca acesta sa sufere de o alta afectiune autoimuna grava. In cazul in care aceasta afectiune nu este tratata corespunzator pot aparea afectiuni severe ale corneii si pot aparea efecte si asupra . mai ales dupa menopauza. Stratul uleios al lacrimilor fiind mai redus. Senzatia de ochi uscati poate apare si ca urmare a administrarii unui tratament cu medicamente fara prescriptie medicala.

persoanele cu nistagmus nici nu constientizeaza ca sufera de aceasta boala. realitatea este alta. Miokimia este benigna si poate fi primul simptom al sindromului Meige sau a blefarospasmului.miokimia Nu trebuie sa te temi de ticul motor al ochiului. Miscarile ochilor pot fi constante sau episodice si pot dura de la cateva minute. Aceasta afectiune proate provoca miscari dreapta-stanga si sus-jos sau chiar circulare ale ochilor. nistagmusul poate indica afectiuni neurologice mult mai grave. consumul excesiv de cafea. stres.altor organe: limba. la calculator sau in alte surse de lumina. Ticul motor al ochilor . cum ar fi: infarctul cerebral sau tumori cerebrale. tract digestiv sau sistemul reproducator feminin. Ochiul este un organ usor iritabil si foarte sensibil. exista posibilitatea sa sufere de nistagmus – afectiune caracterizata prin miscari involuntare care de regula apar la ambii ochi. Afectiunea este numita miokimie si este caracterizata printr-un spasm involuntar. Aceasta actiune a pleoapelor poate fi cauzata de: oboseala. poate avea loc de cateva ori in aceeasi zi si dispare de la sine. sunt diagnosticati prea tarziu sau diagnosticul nu este corespunzator. Pacientii cu acest sindrom.afectiune cunoscuta si sub denumirea de spasm hemifacial sau sindromul Brueghel. Sindronul Meige afecteaza mai ales femeile de varsta mijlocie. . clipesti foarte mult. ai spasme faciale inconfortabile si ai probleme in a-ti tine ochii deschisi. dar si simptomul unei afectiuni a urechii interioare numita Boala Meniere. In cazuri destul de rare acest sindrom indica prezenta tumorilor pe creier. Nistagmus Cand o persoana priveste cu ochi mici si iscoditori. deoarece chiar daca ai impresia ca este usor de observat de catre ceilalti. cu care de cele mai multe ori este confundata. din nefericite. De asemenea. nedureros al pleoapelor. Cu exceptia situatiei in care aceasta afectiune provoaca tulburari de vedere. este posibil sa suferi de o afectiune neuronala rara numita Sindromul Meige . Acest tic motor inceteaza dupa numai cateva secunde. chiar si atunci cand nu esti plictisit sau obosit. Daca suferi de ochi uscati iar tratamentul nu da rezultate optime. privitul prelungit la televizor. si atat miokimia cat si blafarospasmul lasate netratate pot conduce la grave tulburari ale vederii. Nistagmusul poate fi unul din semnele bolii Basedow Graves. pana la cateva ore.

afectiune care se caracterizeaza prin halucinatii vizuale. numita migrena oftalmica poate cauza alte afectiuni. pasari zburatoare sau fiinte si lucruri care nu exista. acestea sunt cele mai comune semne vizuale ale migrenelor. deoarece halucinoza vizuala senila este unul din simptomele deteriorarii vederii sau indica riscul ridicat de aparitie a unor afectiuni precum: glaucomul. Paradoxal. cunoscute medical sub denumirea de fosfene si sunt cauzate de spasmul vaselor de sange de la nivelul creierului. altii le gasesc de-a dreptul tulburatoare. De asemenea. care pot dura timp de cateva secunde sau minute. Aceasta ultima afectiune este des intalnita si poate conduce la afectiuni grave ale vederii chiar si la pierderea vederii in cazul adultilor. . Studentii. Femeile. scriitorii. Parkinson. In timp ce unele persoane se declara deranjate si jenate de aceste halucinatii. cum sunt congestia nazala sau greturile. o forma comuna de psihoza. pacientii cu sindrom Charles Bonnet sunt constienti ca halucinatiile lor nu sunt reale. Prin aceasta experienta pot trece si persoanele care au consumat in exces bauturi alcoolice. aceasta afectiune poate fi mostenita din familie. infarct miocardic sau alte afectiuni neurologice. dar aparitia frecventa sau persistenta a razelor luminoase pot constitui simptome ale hipotensiunii arteriale. nu sunt predispusi sa dezvolte o tulburare psihica pacientii cu sindromul Charles Bonnet sunt expusi riscului de a-si pierde vederea. Majoritatea persoanelor care sufera de acest tip de migrena vor suferi si de migrenele comune. mai ales cand se duc la culcare.Fotopsia si fosfenele Daca vreodata te-ai lovit sau ai fost lovit peste cap cu siguranta ai vazut asa numitele “stele verzi” sau raze de lumina. De asemenea. cataracta sau degenerescenta maculara. Este foarte probabil ca aceste stari sa fie cauzate de sindromul Charles Bonnet. fotopsia este absolut normala si nu prezinta motive de ingrijorare. Sper deosebire de alte afectiuni psihologice. Halucinoza vizuala senila Daca incepi sa vezi flori. fumatorii dar si obezii prezinta un risc crescut de a suferi de degenerescenta maculara. iar aceste vedenii niciodata nu sunt acompaniate si de halucinatii auditorii. persoanele de culoare alba. acestea sunt semne ale urmatoarelor afectiuni: Alzheimer. fotopsia fi unul din simptomele migrenelor. Desi. Acest tip de migrena. dandu-le senzatia ca isi pierd mintile. caracterizate prin dureri puternice de cap. nu te speria fiindca nu sunt semne de inceput ale dementei. de fapt. dar nu au dureri de cap. Aparuta ocazional. Senzatia ca vezi raze de lumina este numita fotopsie. si pot aparea periodic timp de cateva luni sau ani. persoanele care au o culoare deschisa a ochilor. unii pacienti care sufera de migrene sufera si de fotopsie. Cand halucinoza vizuala senila apare in randul persoanelor care nu au probleme cu vederea. dar si persoanele care ore in sir au aceeasi activitate pot trece prin experienta fotopsiei. mai ales daca fotopsia se manifesta dupa ce te-ai ridicat repede.

printre care se regasesc: pojar. Aceasta afectiune este unul din semnele comune ale cataractei. si este primul semn care avertizeaza asupra existentei unui deficit de vitamina A (retinol). dezlipirea de retina sau eroziunea corneei. sau poate semnala deficienta de vitamina B2. o afectiune degenerativa a retinei care poate conduce la slabirea puternica a vederii. Sensibilitatea la lumina se manifesta mai ales la persoanele care au ochii de culoare albastra si in cazul pacientilor cu migrene. aceasta poate fi primul simptom ale unei afectiuni genetice numita retinita pigmentara. meningita. Fotofobia Termenul medical “fotofobie” poate fi explicat literalmente ca “frica de lumina”. botulismul. care poate conduce la uscarea corneei sau la leziuni ale retinei. Cromatopsia si xantopsia Cromatopsia se defineste prin incapacitatea de a percepe distinct culorile. belladonna. Nictalopia Nictalopia este starea patologica care consta intr-o tulburare a vederii nocturne. Daca nu urmezi un tratament medicamentos. amfetamine sau alte medicamente. Dar daca pacientului isi ocroteste tot timpul ochii de razele soarelui. hipertensiune. persoanele care trec prin asemenea experiente ezita sa mearga la o consultatie medicala din teama de a nu fi diagnosticati cu dementa. encefalita. cromatopsia . rabia sau intoxicatia cu mercur. sau chinina. dependenta de medicamente sau alte afectiuni psihice.Din nefericire. boala Basedow Graves. fotofobia semnaleaza riscul ridicat al mai multor afectiuni. aceste persoane nu primesc un tratament corespunzator care sa ii ajute sa isi salveze vederea sau prin care sa trateze cauzele declansatoare. cocaina. Daca pacientul tanar sufera de nictalopie. In unele cazuri fotofobia poate fi unul din simptomele unor afectiuni mai grave dar tratabile. Drept consecinta. foloseste tot mai frecvent ochelarii de soare si este sensibil la lumina de interior. Fotofobia poate aparea ca reactie la tratamentul cu: tetraciclina. Afectiuni oftalmologice semnalate de fotofobie: cataracta. doxicilina. Sensibilitatea la lumina mai poate indica faptul ca pacientul a consumat in exces bauturi alcoolice.

acestea sunt cateva din cele mai frecvente reactii cauzate de administrarea medicamentelor de tipul: viagra. Daca pacientul de sex masculin sustine ca vede obiectele in albastru si prezinta o sensibilitate la lumina. Daca lucrurile incep sa se coloreze in galben. la aritmii cardiace sau chiar la deces. se poate sa suferi de o intoxicatie digitalica. . Daca imaginea de coloreaza in galben si/sau obiectele sunt inconjurate de un cerc luminos si urmezi un tratament cu digitala (medicament folosit mai ales la tratarea afectiunilor cardiovasculare). folosite in tratamentul disfunctiilor erectile. poti suferi de un anumit tip de cromatopsie numit xantopsia – unul din simptomele afectiunilor grave hepatice. cialis sai levitra. Aceasta intoxicatie poate conduce la aparitia unor afectiuni severe cardiace.poate fi unul din simptomele unei afectiuni numite ochiul diabetic. In cazul acestei afectiuni pana si micile fluctuatii ale nivelului de glucoza din sange pot conduce la aceste schimbari de vedere.

.

.

.

.

pana ce se topeste gheata si apoi putem deschide ochii . iarna).AFECTIUNILE OCHILOR CAUZATE DE FRIG 1. Dupa reincalzire. INGHETAREA CORNEEI • • Cauzata de mentinerea ochilor deschisi in conditii de vant puternic si rece (viscol. ochii trebuie sa fie mentinuti inchisi pe o perioada de timp de 24 – 48 ore. fara a purta ochelari de protectie. 2. Treatmentul consta in incalzirea rapida. prin plasarea a unei maini sau comprese calde pe ochii inchisi. LIPIREA PRIN INGHETARE A PLEOAPELOR • Putem pune o mana peste.

ORBIREA CAUZATA DE ZAPADA • • • • Arsuri solare ale ochilor La altitudine mare. Se produce dupa un interval de 8 – 12 ore de la expunere Ochii se simt uscati si iritati. Orbirea cauzata de zapada se poate produce si pe timp de furtuna de zapada. Miscatul ochilor si clipitul devin foarte dureroase.SURSA POZA:http://www.wikipedia. cand mergem pe zapada. este la fel de necesara pe timp inorat sau vrene inchisa cat este atunci cand soarele straluceste puternic. cu protectie laterala sau ochelari de ski. pleoapele se umfla.org 3. Protectia la soare a ochilor. atunci cand stratul de nori este subtire. – (simptome similare cu cele produse de flama de sudura) SIMPTOME • • TRATAMENT . Putem preveni asta prin purtarea de ochelari de soare buni. radiatia ultravioleta (de la soare. apoi se simt ca si cum ar fi plini cu nisip. ochii se inrosesc si lacrimeaza abundent. lumina deranjaza mult. UV) este mai putin filtrata. Zapada reflecta o mare parte din radiatia solara (inclusiv UV. radiatie vizibila si infrarosii).

• • Compresee reci si lumina redusa Ochi nu trebuie frecati .

Constă dintr-o cută triunghiulară a conjunctivei cu baza spre periferie şi vârful spre cornee.Pterigionul Pterigionul face parte din afecţiunile degenerative ale conjunctivei (albul ochilor). netratată corespunzator. Această afecţiune. Tratamentul este chirurgical. Pentru orice modificare apărută la nivelul ochilor prezentaţi-vă la medicul de de familie sau la oftalmolog. . duce la alterarea vederii sau chiar la pierderea ei.

Glaucom .

O serie de factori duc la creșterea riscului de glaucom: • • • antecedentele familiale (glaucom în familie) îmbătrânirea diabetul și bolile vasculare . Glaucomul se caracterizează prin creșterea tensiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale. sunt frecvente cazurile de presiune intraoculară mărită (temporar). Apare la oamenii trecuti de 40 de ani.GLAUCOM Contacteaza-ne! Este o boala de ochi care produce atrofierea nervul optic și îngustarea câmpului vizual. fără să se fi declanșat glaucomul. Glaucomul poate însă exista și când presiunea este normală. De asemeni.

se va evita expunerea la radiatii: calculator. Afectand ambii ochi. suplimente nutritive .rinichi .vezica urinara. ceapa.suprarenale .• miopia severă. dar ireversibila. Tratament naturist : se pun in ochi picaturi de laptisor de matca. care nu provoaca nici un simptom. Se vor consuma produse pe baza de betacaroten. se fac aburi sau comprese la ochi cu infuzie de silur (1/2 lingurita de planta/1 ceasca de apa). vitamina C. televizor. cap si ochi. alteratiile campului vizual apar atunci cand presiunea oculara n-a fost niciodata ridicata. acest tip de glaucom apare la inceput printr-o simpla crestere a tensiunii oculare. cu o diagnosticare foarte dificila. Reflexoterapie : Se vor masa zonele reflexe . afine. sau oral timp de doua luni. extrase de gingko biloba. si modificari ale capului nervului optic (excavatie papilara) care poate duce la orbire. Apoi ea antreneaza o alterare a campului vizual mai mult sau mai putin importanta.uretere . Este vorba atunci de un glaucom fara tensiune. Alte articole Miopie Miopie . se consuma morcovi zilnic. In unele forme. germeni de grau cu lactate.

se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi. la televizor. Reflexoterapie : se recomanda masarea zonelor reflexe: rinichi .Miopia este una din cauzele cele mai frecvente de vedere mai putin clara.uretere .nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta . afine.reducerea performantelor scolare sau sportive.frecvent are dureri de cap (cefalee). Pentru persoanele cu miopie. polen. Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata. . toate obiectele aflate la distanta apar neclare.Se vor consuma zilnic suc de morcovi. Copii mai mici de 8-9 nu realizeaza ca nu pot vedea obiectele situate la distanta.tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata .sta in bancile din fata clasei. Persoanele care sufera de aceasta boala pot prezenta: .dificultati in vederea obiectelor situate la distanta. Tratamente naturiste: . dar parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul: . la calculator sau la ecranele cinematografelor. in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau computer . . astfel incat un copil are mari sanse de a fi miop daca unul sau amandoi parinti sufera de miopie.uretra si ochi.vezica urinara . In efortul lor de a percepe clar obiectele aflate la distanta. neclara. Se vor spala ochii cu ceai de musetel si seara se vor pune comprese cu infuzie din frunze de corn.priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata . cum ar fi vederea la tabla la scoala. legume. Miopia este de obicei mostenita.

OOOOO lacrimo-nazal Această afecțiune este de departe cea mai frecventă anomalie a sistemului de drenaj lacrimal la copil (în proporție de 6%). dar și cea mai controversată din punct de vedere a CONJUNCTIVITE Afectiunile ne .

Dr. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului . denumită neurooftalmologie. el prezintă o porţiune intraorbitară. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. Ioana Poiata Director medical Medic primar oftalmolog Fa o programare Pune o intrebare Vezi CV-ul Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice.

. .discuţia cu bolnavul. toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: .rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual.scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. . dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. . unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. . . . din care reiese atât gama de acuze subiective. .studiul simţului cromatic. Fibrele nervoase se grupează în fascicule.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . În compoziţia nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate.(denumită porţiunea intracanaliculară). nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei.determinarea acuităţii vizuale.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos.unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente. în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora. Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor.apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). Din punct de vedere structural.

examinarea fundului de ochi. . dacă semnalul înregistrat e întârziat. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei). . .tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa cerebrală. se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori.Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual .efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. accidente vasculare. mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase).

Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente. . . Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. tumori vasculare. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). făcând vizibil traiectul acestora. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. hemoragii importante. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. vărsături în jet. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei.mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular. .ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina.

Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de optice demilinizare la la examenul fundului de examenul RMN ochi . Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. focar dentar. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. bacteriană sau parazitară. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală.

9: Aspectul clinic al arteritei temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală. inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. afecţiuni cardiace. Prognosticul este bun în general. diabet.În general. 70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. Fig. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi. . Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. 8: Aspectul unei neuropatii optice ischemice Fig. evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii. Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă.

Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. reversibil în prima etapă. Alcoolismul şi tabagismul. cu atât mai grav când sunt asociate. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. Atunci când insula de vedere centrală dispare. Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. pot determina afectarea nervului optic bilateral. Afecţiunea evoluează silenţios. se produce scăderea marcată. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie).Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. există şi posibilitatea tratamentului laser. ireversibilă a vederii. Fig. . Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. se optează pentru operaţie.

patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. rvului optic . Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg. poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. glaucom). Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. Poate să fie de natura congenitală. neuropatie optică ischemică.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. edem papilar de stază. traumatism al nervului optic.

Din punct de vedere structural. o grosime de 3-4mm şi are originea la nivelul papilei (situată la nivelul polului posterior al ochiului). patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. urmată de un traiect într-un canal osos de la baza craniului (denumită porţiunea intracanaliculară).Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice. În compoziţia . în detecţia mişcării obiectelor în câmpul vizual. unde are loc o încrucişare parţială a fibrelor nervoase. porţiunea intracraniană se termină la nivelul chiasmei. nervul optic este alcătuit din prelungirile celulelor ganglionare (denumite fibre optice) provenite de la nivelul retinei. denumită neurooftalmologie. care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. Fig 1: Imaginea traseului nervilor optici Fig 2: Consultație Nervul optic are o lungime totală de 40-55 mm. Corpii celulelor ganglionare reprezintă unul din straturile retinei. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei. cu lungimea de 25-30 mm şi cu un traiect sinuos în formă de S (pentru a putea permite mişcările globului ocular fără a întinde nervul optic). el prezintă o porţiune intraorbitară. aceste celule au un rol esenţial în sistematizarea senzaţiei luminoase în coduri de culoare. deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene. în determinarea formei obiectelor şi a limitelor acestora.

scăderea acuităţii vizuale dacă sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei. Fibrele nervoase se grupează în fascicule. .discuţia cu bolnavul.efectuarea potenţialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se înregistrează activitatea scoarţei cerebrale după stimularea retinei. .studiul simţului cromatic. dar dispoziţia lor pe secţiunea nervului se menţine ordonată pentru a respecta distribuţia spaţială de la nivelul retinei. dacă semnalul înregistrat e întârziat.efectuarea câmpului vizual (prin metoda manuală sau computerizată) prin care se obiectivează totalitatea punctelor din spaţiul înconjurător care sunt înregistrate de retina fiecărui ochi în parte. . Nervul optic este îmbrăcat de trei straturi ale meningelui şi fibrele nervoase care îl constituie capătă o teacă de mielină care are rolul de a le izola de fibrele adiacente.tomografia axială computerizată este o metodă radiografică larg utilizată prin care se obţin secţiuni fine (1-3mm) din nervul optic şi scoarţa .rareori pot apărea senzaţii luminoase descrise ca flash-uri în câmpul vizual.unele afecţiuni se asociază cu dureri în spatele globului ocular accentuate de mişcarea ochiului sau de cefalee. poziţia lor este în funcţie de localizarea fibrelor nervoase afectate. .nervului optic există peste un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei într-un mod ordonat spre o structură denumită papila nervului optic şi care reprezintă de fapt zona de implantare a nervului la nivelul peretelui globului ocular. . Simptomatologie Din punct de vedere a simptomatologiei. Diagnostic Modalităţile de diagnosticare a unei afectări a nervului optic sunt următoarele: . cât şi rapiditatea cu care ele s-au instalat şi au evoluat. .examinarea fundului de ochi. Fig 2: Tipuri de defecte de câmp vizual .determinarea acuităţii vizuale. lungimile de undă cele mai afectate sunt cele ce dau senzaţia cromatică de roşu şi de verde). toată gama de afecţiuni ale nervului optic se manifestă prin: . unde are loc discriminarea cea mai fină a detaliilor. din care reiese atât gama de acuze subiective.afectarea simţului cromatic (ştergerea strălucirii sau modificarea nuanţei unei culori în comparaţie cu cea văzută de ochiul sănătos.apariţia în câmpul vizual a unor pete negre în care senzaţia vizuală dispare sau este aproape ştearsă (denumite scotoame). mai slab sau deformat faţă de morfologia standard se poate determina localizarea şi extinderea afectării căilor nervoase). . . .

vărsături în jet. Fig 3: Aspectul unui examen computer tomograf cranio-orbital . făcând vizibil traiectul acestora. tumori vasculare. accidente vasculare. se obiectivează traseul nervului optic şi eventuala modificare în aspectul acestuia-de exemplu îngroşări fuziforme în tumorile nervului optic. Cauzele acestei manifestări sunt cel mai adesea tumori intracraniene. blocarea circulaţiei lichidului cefalorahidian. Afectarea nervului optic este progresivă şi se însoţeşte de alte semne clinice care sugerează hipertensiunea intracraniană: cefalee intensă. ocluzii sau îngustări ale peretelui vaselor. Tratamentul este de resortul neurochirurgului. traumatisme cu corpi străini sau fractura pereţilor osoşi ai orbitei).cerebrală. se vizualizează astfel şi patologia cortexului cerebral care poate însoţi afectarea căilor optice (tumori. o alternativă o reprezintă angiografia prin rezonanţa magnetică nucleară (care nu prezintă riscul manevrelor chirurgicale). Se produce un edem al fibrelor nervoase datorită creşterii presiunii intracraniene. atrofii cerebrale) cât şi afecţiunile orbitei care dau afectarea de vecinătate a nervului optic(tumori. principiul ei constă în emisia unui puls magnetic puternic către ţesutul ţintă şi analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiază pacientul cu razeX ca în cazul tomografiei) şi imaginile obţinute sunt prezentate tot ca nişte secţiuni în tonuri de gri. această metodă diagnostichează cu precizie scleroza în plăci. .mai rar se efectuează angiografia carotidiană prin introducerea unei substanţe de contrast în vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular.rezonanţa magnetică nucleară utilizată îndeosebi pentru studiul substanţei nervoase centrale. hemoragii importante. o afecţiune în care se pierd porţiuni din teaca de mielina care înconjură şi izolează fibra nervoasă. . Edemul papilar de stază Cea mai severă afecţiune este edemul papilar de stază. .ecografia doppler oculo-orbitară în care se studiază fluxul sângelui în vasele care irigă nervul optic şi retina. se pot diagnostica dilataţii anevrismale ale carotidei. Patologia nervului optic : Vom aborda câteva afecţiuni mai frecvente.

70% din pacienţi recuperează vederea 100% şi 95% din pacienţi redobândesc peste 50% din vedere după primul atac. Se crede că riscul de a face o boală demielinizantă după un episod de nevrită optică este de 50%. focar dentar. de gravitate variată (de la o slabă înceţoşare la pierderea totală a vederii) timp de 1-2 săptămâni însoţită la debut de dureri în spatele globului ocular la mişcarea acestuia. . evoluţia nevritei este caracterizată prin progresia scăderii vederii.Fig 4: Examenul fundului de ochi Fig 5: Aspectul RMN al unui gliom de nerv optic cu exoftalmie în cazul unui edem papilar Nevrita optică Nevrita optică poate fi unilaterală sau bilaterală. bacteriană sau parazitară. Poate fi izolată sau poate însoţi o boală demielinizantă (denumită scleroza în plăci datorită aspectului fasciculelor de fibre nervoase care pierd teaca de mielină în anumite zone). Dacă se suspicionează acest diagnostic şi nu există alte semne neurologice este necesară afectuarea unei RMN pentru confirmare. urmează o perioadă de recuperare lentă a acesteia timp de câteva luni. Fig 6: Aspectul unei nevrite Fig 7: Aspectul unor plăci de demilinizare la optice examenul RMN la examenul fundului de ochi În general. afecţiuni de vecinătate-sinuzită netratată. Alte cauze ale nevritelor optice pot fi: nevrite de cauză virală. Caracteristice pentru scleroza în plăci sunt fluctuaţiile de vedere după o baie fierbinte sau exerciţiu fizic. Prognosticul este bun în general. Tratamentul constă în administrarea în anumite situaţii clinice a unor doze foarte mari de corticosteroizi.

9: Aspectul clinic al arteritei ischemice temporale Premergător neuropatiei optice ischemice pot apărea atacuri cu durata de câteva minute în care apare amputarea vederii de către o perdea care cade progresiv unilateral sau bilateral cu recuperarea de asemenea treptată a vederii (amauroza fugace). Afecţiunea vasculară a nervului apare cel mai frecvent la persoanele de peste 60 de ani şi este determinată de hipertensiunea arterială netratată (în 50% cazuri). Riscul de a repeta acest accident la al doilea ochi este de 25%. deoarece boala nu progresează dar nici nu s-a descoperit un tratament eficace. Prognosticul acestei afecţiuni este dat de nivelul de afectare iniţial. Se caracterizează prin scăderea bruscă a vederii şi apariţia unui scotom sau a amputării vederii în jumătatea inferioară sau superioară a câmpului vizual. Nu se însoţeşte de dureri oculare şi nu progresează. Este importantă prezentarea la medic imediat ce se repetă asemenea fenomene deoarece ele semnifică o ocluzie vasculară tranzitorie care o precede pe cea definitivă. . inflamaţii ale peretelui vascular (în special de către o afecţiune inflamatorie cu prognostic ocular sever -arterită temporală). Tumorile nervului optic Tumorile nervului optic pot apărea la copii (este cazul glioamelor care au originea în celulele care hrănesc şi susţin fibrele nervoase) şi la adulţi (cel mai frecvent apare meningiomul. 8: Aspectul unei neuropatii optice Fig. afecţiuni cardiace. dar poate apărea şi la ochiul contralateral în anumite situaţii dacă nu se pune un diagnostic de urgenţă şi nu se iau măsuri terapeutice corespunzătoare.Neuropatia optică de cauză vasculară Neuropatia optică ischemică reprezintă un infarct localizat la nivelul vaselor mici care irigă nervul. diabet. Fig. dar creşte semnificativ dacă există arterită temporală.

pot determina afectarea nervului optic bilateral. Neuropatia optică glaucomatoasă Glaucomul constituie de asemenea o neuropatie optică în care se produce pierderea treptată a fibrelor nervoase din cauza presiunii intraoculare crescute peste o valoare prag. dacă presiunea nu poate fi controlată medicamentos sau afecţiunea progresează. reversibil în prima etapă. Tratamentul acestor afecţiuni este de resortul neurochirurgului care alege momentul operaţiei. urmând ca în situaţia în care consumul continuă să devină o afectare ireversibilă. cu atât mai grav când sunt asociate. Atunci când insula de vedere centrală dispare. tratamentul prin iradiere sau chimioterapia având în vedere că aceste afecţiuni cu evoluţie lentă pot fi doar supravegheate fără a se interveni. se produce scăderea marcată. . Alcoolismul şi tabagismul. 10: Rezonanţa magnetică nucleară arătând un meningiom cerebral format din celulele tecilor care învelesc nervul optic). există şi posibilitatea tratamentului laser. Afecţiunea evoluează silenţios. se optează pentru operaţie. nedureroasă cu atrofia nervului optic şi cu împingerea progresivă a ochiului (exoftalmie). Neuropatia optică toxică O patologie din ce în ce mai des întâlnită este cea toxică. Tratamentul medicamentos constă în administrarea unor picături antiglaucomatoase. ireversibilă a vederii. Acestea sunt tumori benigne şi se caracterizează printr-o evoluţie lentă. nedureros şi conduce la apariţia unor scotoame în câmpul vizual care se unesc şi îngustează câmpul de vedere până la menţinerea unei insule de vedere centrale.Fig.

poate să urmeze unei afecţiuni a retinei sau a nervului care a distrus un număr de fibre ganglionare (nevrita optică. edem papilar de stază. Diagnosticul şi tratamentul pot necesita şi consultul interdisciplinar cu solicitarea unui specialist neurolog sau neurochirurg.Fig 11: Aspectul unei excavaţii glautomatoase Atrofia optică Atrofia nervului optic se diagnostichează în prezenţa unei valori a papilei la examenul fundului de ochi. Poate să fie de natura congenitală. traumatism al nervului optic. Fig 12: Aspectul fundului de ochi în cazul atrofiei optice În concluzie. glaucom). patologia nervului optic reprezintă un capitol important şi interesant al oftalmologiei. neuropatie optică ischemică. .

Aparat pentru facoemulsificare ultrasonica INFINITI – Alcon (SUA) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful