Sunteți pe pagina 1din 110

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE

PENTRU
PROTECŢIA MEDIULUI
JUDEŢUL COVASNA
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

-2006-

ii
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

CUPRINS
CUPRINS..................................................................................................................................................................I
CUVÂNT DE INTRODUCERE.........................................................................................................................III

REZUMAT EXECUTIV.......................................................................................................................................1

1. INTRODUCERE................................................................................................................................................2
0.1. CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL COVASNA........................2
0.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACTIUNE IN JUDEŢUL COVASNA.......3
0.2.1. Consideraţii generale............................................................................................................................3
0.2.2. Identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu............................................................3
0.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune...........................................6
1. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI COVASNA..........................................................................................7
1.1. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI..................................................................................................................7
1.1.1. Valori istorice şi culturale....................................................................................................................7
1.1.2. Descrierea judeţului .............................................................................................................................7
1.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL COVASNA..............................................................................................................9
1.2.1. Starea calităţii atmosferei.....................................................................................................................9
1.2.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane.............................................................................................11
SITUATIA ALIMENTARII CU APA IN JUD. COVASNA............................................................................14
1.2.3. Starea solurilor...................................................................................................................................16
1.2.4. Starea pădurilor..................................................................................................................................17
1.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.....................................................................18
1.2.6. Starea ariilor protejate.......................................................................................................................19
1.2.7. Starea radioactivităţii mediului..........................................................................................................23
1.2.8. Starea aşezărilor umane.....................................................................................................................23
1.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă......................................................................34
1.2.10. Poluări accidentale...........................................................................................................................34
1.2.11. Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului de pe teritoriul judeţului ................................34
2. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL COVASNA.................................35
2.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU.................35
3. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI COVASNA................................37
3.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL COVASNA...............................................................37
3.1.1. Introducere..........................................................................................................................................37
3.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor..................................................................................37
3.1.3. Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu.......................................................37
3.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiune............................................................................................40
3.1.5. Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor...............................................................................40
3.1.6. Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor...............................................................................41
PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR.......................................................................................43
3.2. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE...............................................................................................................43
3.3. MATRICILE-PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE................43
4. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR........................................................................70
4.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE........................................................................................70
4.2. MATRICILE-PLAN DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A ACŢIUNILOR PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
PRIORITARE.................................................................................................................................................................72
INFIINŢAREA DE SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN ZONA RURALA....................................................................................82
1. ELABORAREA DOCUMENTAŢIILOR NECESARE OBŢINERII FINANŢĂRII ŞI REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE ÎNFIINŢARE A SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APĂ ÎN MEDIUL RURAL............................................................................................................................82
2007........................................................................................................................................................................82
1. ÎNTOCMIREA UNOR HĂRŢI ALE TERENURILOR CU RISC LA EROZIUNE ÎN BAZINELE
HIDROGRAFICE LA NIVEL DE JUDET........................................................................................................92
i
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

2009........................................................................................................................................................................92
4.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI
COVASNA ............................................................................................................................................................94
4.4. REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI COVASNA................................................95

ii
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

CUVÂNT DE INTRODUCERE

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului COVASNA (PLAM) este un


document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale
autorităţilor administraţiei publice locale. Acest document reprezintă opinia comunităţii în
ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca fiind
prioritare pentru soluţionarea problemelor. Acţiunile incluse în Planul Local de Acţiune
pentru Mediu sunt în conformitate cu priorităţile identificate prin strategiile sectoriale.
Ca urmare, sprijinul acordat de Instituţia Prefectului Judeţului Covasna prin emiterea
ORDINULUI nr. 100 / 22.05.2006, a constituit pentru comunitatea judeţului, declaraţia de
intenţie şi angajamentul autorităţilor administraţiei publice locale în asigurarea unui mediu
adecvat, al unor condiţii de viaţă mai bune şi al unei dezvoltări durabile pentru generaţiile
actuale şi viitoare.
În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est autorităţile locale sunt responsabile cu
aprovizionarea cu apă, canalizarea, încălzirea centrală, colectarea şi eliminarea deşeurilor, cu
spaţiile verzi şi cu planificarea teritoriului. De aceea Planurile de Acţiune pentru Mediu pot fi
iniţiate la nivelul comunităţii şi sunt din ce în ce mai des utilizate ca instrumente în cadrul
proceselor de aderare la Uniunea Europeană, în sprijinul alinierii cu cerinţele de mediu
comunitare.
Proiectul de realizare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Covasna a
început la 15 Iulie 2003, sub coordonarea Agenţiei de Protecţie a Mediului Sfântu Gheorghe
şi s-a finalizat în luna Mai 2004.
La realizarea acestui proiect au participat autorităţi locale şi celelalte instituţii şi organizaţii cu
responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, societatea civilă, agenţi economici, cu scopul
de a dezvolta un instrument de sprijin al comunităţii în stabilirea priorităţilor de mediu şi
participarea publică la nivel local.
În luna martie 2006, în urma evaluării procesului de implementare a prevederilor PLAM, s-a
elaborat Raportul de Evaluare care a fost aprobat de către Comitetul de Coordonare al PLAM
şi s-a stabilit necesitatea revizuirii PLAM în scopul introducerii acelor acţiuni care să conducă
la îndeplinirea angajamentelor asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea
Europeană.

COORDONATOR PLAM

Director Executiv APM Sf Gheorghe


Dipl. Ecolog HOBINCU ZOLTAN

iii
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

REZUMAT EXECUTIV

Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului a fost iniţializat prin Programul PHARE
RO9804.01.001 "Întărirea capacităţii instituţionale şi administrative pentru gestionarea
politicilor de mediu în conformitate cu Acquis-ul Comunitar" şi implementat prin Programul
PHARE RO 0006.14.03". Asistenţa tehnică pentru întărirea Agenţiilor Locale de Protecţie a
Mediului şi înfiinţarea Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului"- componenta 3
"Elaborarea de Planuri Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi Planuri Regionale
pentru Protecţia Mediului".
Autoritatea de implementare a fost Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin Agenţiile
Judeţene de Protecţie a Mediului. Consultanţa internaţională a fost asigurată de EPTISA
Internacional – Madrid, Spania.
În judeţul Covasna iniţierea procesului PLAM a fost făcută de către autoritatea judeţeană
pentru protecţia mediului, Agenţia de Protecţie a Mediului Covasna, în colaborare cu
Prefectura şi Consiliul Judeţean Covasna, cu sprijinul şi sub directa coordonare a Ministerului
Mediului şi Gospodăririi Apelor. În conformitate cu responsabilităţile actuale ale autorităţii
locale de protecţia mediului, conducătorului acesteia i-a revenit funcţia de coordonator
PLAM.
Procesul de desfăşurare a Planului de Acţiune pentru Protecţia Mediului a început oficial în
august 2003 şi s-a finalizat în martie 2004.
La nivelul judeţului Covasna, Prefectul judeţului a emis ORDINUL 147/06.08.2003, privind
constituirea Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru-PLAM.
În luna martie 2006 a început etapa de revizuire a PLAM datorită necesităţii de a introduce
acţiuni care să conducă la îndeplinirea angajamentelor asumate de România în procesul de
negociere cu Uniunea Europeană.
Procesul de revizuire al PLAM a fost instituţionalizat prin Ord. Instituţiei Prefectului nr.100 /
22.05.2006.
Metodologia utilizată în stabilirea conţinutului şi a formatului standard al documentului
PLAM are la bază Manualul pentru Elaborarea şi Implementarea Planului Local de Acţiune
pentru Mediu, elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Acest manual este
conceput după :
• Ghidul de implementare a Programelor de Acţiune pentru Mediu în Europa
Centrală şi de Est elaborat de Paul Markowitz de la Institutul pentru
Comunităţi Durabile, Montpelier, Vermont, SUA în cooperare cu Centrul
Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală si de Est (REC)
• Metodologia pentru elaborarea şi implementarea programului local de acţiune pentru
protecţia mediului, elaborată în cadrul Proiectului Phare RO9804.04.01.001.
La stabilirea formatului standard pentru documentul PLAM, s-a luat în considerare
necesitatea, în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, de a se
elabora un document compatibil cu documentele similare din ţările membre UE.

1
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

1. INTRODUCERE

0.1. CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE


ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL COVASNA

Elaborarea unui Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM ) reprezintă un proces
standardizat care poate fi folosit de o comunitate pentru abordarea realistă a problemelor de
mediu. El constituie un ghid şi un cadru de abordare a evaluării problemelor de mediu din
punct de vedere al priorităţilor, de elaborare a soluţiilor realiste în mod eficient şi cu costuri
acceptabile .
Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu au un mare potenţial în soluţionarea problemelor
de mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea
priorităţilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de
rezolvare a celor mai importante probleme şi realizarea de acţiuni constând în îmbunătăţiri
reale ale situaţiei mediului şi aspectelor de sănătate publică. In acelaşi timp PLAM reprezintă
una din căile cele mai importante de participare a publicului în procesul de luarea deciziei la
nivel local
PLAM oferă un cadru de întâlnire şi discuţie pentru diverse grupuri interesate, cu valori şi
perspective diferite, în scopul de a obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor prin care
se pot aborda problemele de mediu. Priorităţile sunt apoi înscrise în planul de acţiune care se
constituie într-un proiect al investiţiilor viitoare .
Ţinând cont de cele mai serioase probleme la nivel local, PLAM se concentrează pe
capacitatea pe care o au administraţia şi instituţiile Statului la nivel local de a gestiona şi a
găsi soluţii pentru aceste probleme în mod eficient, pe termen scurt, mediu şi lung respectând
principiile democratice.
De asemenea PLAM presupune în mod implicit realizarea celui mai important aspect, acela
de participare a publicului în procesul de luare a deciziei la nivel local, în conformitate cu
prvederile Convenţiei de la Aarhus. PLAM reprezintă un instrument pentru implementarea şi
aplicarea la nivel local a Legislaţiei Europene transpuse în legislaţia naţională şi a politicii de
mediu în conformitate cu procesul de aproximare.
La revizuirea PLAM s-a ţinut cont de legislaţia, standardele şi reglementările în vigoare,
conceptul fiind în conormitate cu principiile generale şi cu obiectivele prioritare identificate în
Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi
Programul Operaţional Sectorial de Mediu.
Implementarea PLAM în judeţul Covasna va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi de
sănătate a populaţiei, dată fiind corelaţia directă între mediu şi sănătate, precum şi la creşterea
gradului de absorbţie a fondurilor naţionale şi europene pentru proiecte de mediu.
La revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu-judeţ Covasna şi-au adus contribuţia
APM Sf. Gheorghe- în calitate de coordonator cât şi alte instituţii precum: Consiliul Judeţean
Covasna, Direcţia de Sănătate Publică, Sistemul de gospodărire a Apelor, Garda de Mediu,
Inspectoratul de Protecţie Civilă, Direcţia Silvică, ONG-uri de mediu, agenţi economici.

2
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

0.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA


PLANULUI LOCAL DE ACTIUNE IN JUDEŢUL COVASNA

0.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE


Prezentul PLAM are o structura simplă şi logică, pornind de la modelele existente în
domeniu şi având, în acelaşi timp, elemente specifice existente în judeţul Covasna.
Astfel, se pleacă de la ideea descrierii contextului general de la care a pornit
necesitatea revizuirii acestui document, se descrie situaţia actuală, evidenţiindu-se provocările
cărora trebuie să le facă fată România, în procesul de aderare la Uniunea Europeană. In
capitolul 2 se prezintă judeţul Covasna din punct de vedere fizico-geografic, economic şi
administrativ, cât şi din punct de vedere al stării mediului. Practic, secţiunea referitoare la
descrierea stării actuale a mediului, este cea mai importantă, avându-se în vedere că datele
prezentate aici constituie baza de pornire în identificarea, analizarea, evaluarea şi ierarhizarea
problemelor de mediu care reprezintă primul pas în revizuirea PLAM-ului

0.2.2. IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Analiza SWOT
Analiza SWOT reprezintă una din metodele utilizate pentru evaluarea potenţialului şi
limitelor comunităţii, dar şi oportunităţi şi ameninţări ce sunt considerate externe.
Pe baza analizei calităţii mediului prezentată in capitolul ”Situaţia iniţială a judeţului
Covasna” se stabilesc următoarele :
PUNCTE TARI :
-Relieful judeţului ce permite un grad înalt de regenerare a atmosferei.
-Lipsa industriilor poluante în special a celei chimice
-Prezenţa pădurilor, care acoperă peste 42% din suprafaţa judeţului
-Sector zootehnic bine dezvoltat, capabil a furniza şi importante îngrăşăminte naturale pentru
agricultură
-Bogăţia de resurse de ape minerale şi prezenţa zonelor turistice, balneo-climaterice şi ariilor
protejate deosebite
-Lipsa unor aşezări umane cu număr foarte mare al populaţiei
PUNCTE SLABE:
-Infrastructura de transport degradata şi slab dezvoltată
-Lipsa fondurilor băneşti pentru finanţarea unor proiecte de mediu, atât interne cât şi externe
-Lipsa de capacitate financiara la agenţii economici privaţi pentru realizarea unor proiecte
de mediu
-Insuficienta cunoastere a legislaţiei de mediu
-Implicarea insuficientă a ONG-urilor de mediu în rezolvarea unor probleme de mediu
specfiice
-Grad înalt de torenţialitate al cursurilor de apă implicit pericol de inundaţii in zonele
neacoperite de vegetatie forestiera.
-Starea precară ori lipsa staţiilor de tratare apă, a canalizărilor şi staţiilor de epurare
-Zona în care este situată judeţul Covasna este dominată de o stabilitate relativă a aerului ce
conduce la o dispersie redusă a poluanţilor
-Pozarea zăcământului hidro-mineral Covasna sub întregul oraş Covasna
-Depozite de deşeuri neamenajate atât în mediu rural cât şi urban
-Mineralizarea puternică a apei subterane, ce o face în unele cazuri inadecvată ca folosinţă
pentru apă potabilă
3
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

-Colaborare insuficientă între instituţiile cu responsabilităţi în domeniul mediului


-Participarea insuficientă a publicului la luarea deciziilor de mediu

Etapa urmatoare a constituit-o stabilirea problemelor specifice pe fiecare factor de


mediu
Ultima etapa a constituit-o prelucrarea tuturor acestor informaţii şi revizuirea Planului
Local de Acţiune pentru Mediu-judeţul Covasna.
În ce priveşte metodologia, PLAM poate fi impărţit în două secţiuni :
- identificarea şi prioritizarea problemelor de mediu, funcţie de impactul asupra mediului
- transformarea problemelor prioritare în acţiuni care trebuie intreprinse de părţile implicate

Atât scopurile cât şi metodologia sunt bazate pe un principiu cheie –abordarea


participativă a părţilor implicate.
Angajamentul părţilor în ce priveşte implementarea reprezintă un element critic pentru
asigurarea succesului acestuia. Acesta este motivul pentru care abordarea participativă a
părţilor implicate este un element esenţial pentru întreaga metodologie .
În conformitate cu abordarea participativă a părţilor implicate, atât identificarea cât şi
clasificarea problemelor de mediu au fost realizate de către grupul de reprezentanţi locali –
Comitetul de Coordonare al PLAM-judeţ Covasna şi Grupul de lucru, aprobate prin ORDIN
100/2006 emis de Instituţia Prefectului judeţului Covasna :

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A P.L.A.M – JUD. COVASNA

A. Autorităţile administraţiei locale :


- INSTITUŢIA PREFECTULUI COVASNA
- CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA
B. Comitetul de coordonare format din reprezentanţi ai :

APM Sf. Gheorghe- Dl. Director Executiv Hobincu Zoltan

Garda de Mediu - judeţul Covasna- Dl.Comisar Şef Kovacs Ştefan

Consiliul Judeţean Covasna-Dl. Vicepreşedinte Vajda Lajos

Primăria mun. Sf.Gheorghe-Dl. Primar Albert Álmos

Primăria oraş Covasna –Dl. Primar Zsuffa Levente

Primăria oraş Intorsura Buzăului- Dl. Primar Gheorghe Baciu

Primăria mun. Tg. Secuiesc – Dl. Primar Török Sándor

Primăria oraş Baraolt- Dl. Primar Nagy Istvan

Direcţia de Sănătate Publică Covasna –D-na Dr. Szabó Rodica

Direcţia Fitosanitară Covasna – Dl. Director Tamas Dionisie

Direcţia Sanitar-Veterinară Covasna –Dl. Director Executiv Sikó Barabási Sándor

4
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala-Dl. Director Executiv Barabas Geza

Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna-D-na Director Racolţa Maria

Inspectoratul Jud. de Poliţie Covasna-Dl. Todoran Laurenţiu – Livianu – Comisar Şef de


Poliţie

Direcţia Silvică Sf Gheorghe-Dl. Director Ionaşcu Valentin

Sistemul de Gospodărirea Apelor Sf. Gheorghe-Dl. Director Sumbasacu Oreste

O.J.C.P.I.-Covasna-Dl. Director Ursache Felician

Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna-D-na Inspector General Keresztély Irma

Muzeul Carpaţilor Răsăriteni-Dl. Director Valerii Kavruk

Muzeul Naţional Secuiesc-Dl. Director Vargha Mihaly

A.N.I.F - Covasna -dl. Director Sandor Laszlo

S.N.P. PETROM – sucursala Covasna-Dl. Jakob Zsolt Arpad

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă –Covasna -Dl. Director Executiv Kelemen
Tibor

RARA AVIS-Sf. Gheorghe ( ONG )-Dl. Kelemen László

Asociaţia Speoturistică şi Prot. Naturii-LUMEA PIERDUTĂ –Baraolt- D-na Dénes Ildiko

Direcţia jud. de Drumuri şi Poduri –Covasna -Dl. Director Kicsi Jozsef

ASIMCOV - Dl Bagoly Miklos - reprezentant al patronatului

Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional-Dl. Prof. Dr. Bartok Botond–
Director Executiv

Camera de Comerţ şi Industrie - Dl. Rosner Herman

C. Grupul de lucru, format din :


ing. Cornea Luminiţa – consilier APM Sf. Gheorghe
ing. Filip Rodica – comisar Garda de Mediu
ing. Benke Kinga - consilier APM Sf. Gheorghe
ecolog Orban Katalin- consilier APM Sf. Gheorghe
ing. Pop Mihai - consilier APM Sf. Gheorghe
dr. Rodica SZABO - DSP Covasna
ing. Ambrus Hajnalka - SGA. Sf. Gheorghe

Coordonator PLAM
-Hobincu Zoltan-Director executiv APM Sf. Gheorghe

Responsabil PLAM
ing. Cornea Luminiţa – consilier APM Sf . Gheorghe
5
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

0.2.3. TRANSFORMAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU ÎNTR-UN PLAN DE ACŢIUNE

Fiecare problemă identificată necesită alocarea unui set coerent de acţiuni care să vizeze
măsuri necesare pentru rezolvarea acelei probleme.

Pentru a putea realiza o abordare logică graduală în rezolvarea problemelor/aspectelor de


mediu, în concordanţă cu principiile complementarităţii, un plan de acţiune conţine o serie de
elemente incluse într-o structură bine definită.

PLAM a fost realizat de Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru pe baza etapelor


corespunzătoare unor principii de planificare strategică .
Cu ajutorul listei de priorităţi s-au aranjat problemele în arborele problemelor care a fost
convertit ulterior in arborele obiectivelor.
Fiecare abordare de obiective a fost transpusă într-o matrice plan de acţiune, cu
următoarea structură:
-obiectivul general;
-obiective specifice;
-stabilirea activităţilor pentru fiecare obiectiv specific, instrucţiuni de implementare,
termene limită şi costuri;
-etape in implementarea fiecărei activităţi.

6
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

1. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI COVASNA

1.1. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI

1.1.1. VALORI ISTORICE ŞI CULTURALE


Cele mai vechi mărturii de locuire umană cunoscute pe teritoriul judeţului Covasna
aparţin paleoliticului mijlociu (7000-8000 i.en) de la Brăduţ şi Leţ. Dintre culturile neolitice
trebuie evidenţiată cultura Cucuteni-Ariuşd, bogat reprezentată în descoperirile arheologice de
la Sf. Gheorghe, Malnaş-Băi, Bicsad, Reci, Moacşa, Sânzieni. Remarcam faptul, ca pe
teritoriul judeţului Covasna sunt cunoscute mai multe cetăţi dacice: la Covasna, valea pârâului
Casin etc. Remarcăm, deasemenea cele două cetăţi mai cunoscute, Bálványos, Ika, în afară de
care mai pot fi văzute urmele cetăţii Rákóczi (Oituz,), Herecz (Bodoc) etc., bisericile
fortificate de la Ilieni, Ghelinta, Sfîntu Gheorghe, Belini, Arcuş etc. În colecţia Muzeului
Naţional Secuiesc se găseşte o bogată colecţie de origine geto-dacică, rezultată în urma
săpăturilor, legat de ocupaţiile: meşteşugărit, agricultură, creşterea vitelor, păstorit, comerţ,
minerit. Totodată sunt demne de menţionat castrele romane identificate la Boroşneu, Breţcu,
Comolău şi Oituz, respectiv complexele de fortificaţii din Pădurea Rika, Mţii Perşani şi Reci
(Homárka), din epoca medievală.
Structura populaţiei în judeţul Covasna este următoarea: 19,57% români, 78,4%
maghiari şi 2,03% populaţie de alte etnii.
Cultura populară a locuitorilor români şi maghiari are trăsături asemenătoare ca
urmare a situării în aria culturală a bazinului carpato-dunărean, prezentând în acelaşi timp şi
note specifice, cu semne de influenţă reciproce. Tradiţiile artistice şi culturale create în cursul
secolelor de convieţuire cunosc o mare varietate de exprimare, oglindită în: arhitectură, port,
artă populară, folclor literar şi muzical, teatru, obiceiuri.
Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe a fost înfiinţat în anul 1879 de către
Cserey Jánonné Zathureczky Emilia, o pasionată colecţionară de piese muzeistice, prin
semnarea actul de constituire ca instituţie de către reprezentanţii scaunelor secuieşti şi
fondatoare. Muzeele de la Cernat, Tg. Secuiesc, Zăbala, Baraolt şi Galeriile de Artă din Sf.
Gheorghe sunt secţii externe ale Muzeului Naţional Secuiesc. Judeţul Covasna mai are un
muzeu regional: Muzeul Carpaţilor Răsăriteni cu sediul în Sf. Gheorghe şi o mulţime de
colecţii locale (Bixad, Belini, Arcuş, Întorsura Buzăului, mai nou Comandău etc.).
Dintre monumente istorice amintim: Monumentul ridicat în cinstea reginei Elisabeta
de la Breţcu, Monumentul revoluţiei din 1848 de la Căpeni, Monumentul Ostaşului român din
Sf. Gheorghe şi Covasna, Statuia lui Gheorghe Doja din Dalnic, Monumentul revoluţionarilor
de la 1848, busturile revolutionarilor Nicolae Bălcescu şi Gábor Áron din Sf. Gheorghe etc.
Tradiţiile culturale şi istorice au un specific aparte datorită convieţuirii populaţiei
române şi maghiare.

1.1.2. DESCRIEREA JUDEŢULUI

1.1.2.1. CARACTERISTICI FIZICE ŞI GEOGRAFICE


Judeţul Covasna este situat în zona centrală a ţării, între 45031' latitudine nordică şi 46017'
latitudine nordică şi 25027' longitudine estică şi 26027' longitudine estică, în interiorul curburii
Carpaţilor. Suprafaţa acestuia de 3709,8 km2 reprezintă 1,6 % din suprafaţa României. Din
suprafaţa totală, 50,24 % este suprafaţă agricolă, 44,84 % păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră, 0,88 % ape şi bălţi, 3,41 % suprafaţă locuită şi 0,63 alte suprafeţe. Din punct de
vedere geologic, zona depresionară este alcatuită din depozite neogene de nisipuri si argile, iar
7
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

zona montană este reprezentată de flisul carpatic în partea de E şi de vulcanite neogene în


partea de N si NV. Depozitele de mică adâncime aparţin Cuaternarului şi sunt formate în
depresiuni, într-o alternanţă de pietrişuri cu nisipuri argiloase fine. Zona flisului este
dominată de formaţiuni sedimentare cretacice alcătuite din gresii, nisipuri şi calcare.
Formaţiunea de suprafaţă este specifică depozitelor luncii Oltului (nisipuri cu pietrş,
bolovăniş, nisipuri argiloase). In zonă se întâlnesc frecvent izvoare de apă minerală
carbogazoase si emanaţii de CO2 ce mineralizează pe alocuri şi apele subterane din nivelul
freatic. Nivelul hidrostatic mediu al apelor subterane freatice este între 1m şi 4,5 m. In aceste
condiţii apa poate fi uşor poluată în principal prin depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor.
Din punct de vedere morfostructural teritoriul judeţului Covasna aparţine unităţii
carpatice muntoase care în acest sector are 3 subunităţi :
a) subunitatea de flis (munţii din sudul Carpaţilor Orientali )
b) subunitatea neovulcanică (munţii Harghita )
c) subunitatea depresiunilor intra –montane –tectonice (depresiunea Braşov)
Relieful judeţului Covasna aparţine unei singure unităţi de relief, Carpatii Orientali, în
cadrul căreia se disting 8 subunităţi de relief: Munţii Harghita (N-V), Munţii Nemirei (N-E),
Munţii Bodoc (central nordic), Munţii Baraolt (V), Munţii Persani, Munţii Vrancei (E),
Munţii Buzăului (S) şi Depresiunea Braşov, unitate de relief cu cea mai mare pondere,
cunoscută sub denumirea Depresiunea Târgu Secuiesc.
Suprafeţele zonelor specifice sunt următoarele: 60 % munte, 31 % câmpie, 9 % dealuri.
Altitudinea medie în judeţul Covasna este de 540 m iar altitudinea maxima –1777 m (vf.
Lăcăuţi).
Reţeaua hidrografică aparţine aproape în totalitate bazinului hidrografic al Râului Olt,
excepţie făcând zona Intorsura Buzăului (BH-Buzău) şi Oituz (BH-Bacău ). Principalul râu
din judeţ, Râul Olt, are regim de alimentare de tip carpatic oriental, cu un debit mediu lunar
de 158 m3/s şi minim de 3 m3/s . Acesta are o lungime de cca. 150 km, traversând partea
centrală şi vestică a judeţului. Afluenţii principali ai Oltului sunt: Râul Negru care străbate
jumătatea estică a judeţului de la NE spre SV pe o lungime de 106,3 km, bazinul său
hidrografic ocupând o suprafaţă de 220 km2, Baraoltul şi Cormoşul. Râurile cele mai
importante din bazinul Siretului sunt Buzăul cu afluentul Bâsca Mare, în sud estul judeţului şi
Oituzul (afluent al Trotuşului), în nord-estul judeţului. Densitatea medie a reţelei hidrografice
este de 0,45 –0,70 km/kmp în Depresiunea Braşov şi de 0,60 –0,80 km/kmp în munţi.
Principalele resurse naturale ale judeţului Covasna sunt: pădurile, apele minerale,
zăcămintele de lignit, andezit, argilă, nisip şi petrol.
Judeţul Covasna se incadrează în zona climatică temperat-continentală. Temperatura
medie anuală este de 7,6 0C, temperatura maximă anuală (valori absolute) este de 37,8 0C iar
temperatura minimă anuală (valori absolute) este de - 32,0 0C . Umiditatea relativă este de 78
%; precipitaţii -584 l / m2. Direcţia predominantă a vântului: în sezonul cald NV iar în
sezonul rece NE.

1.1.2.2. CARACTERISTICI ADMINISTRATIVE ŞI ECONOMICE


Pe teritoriul judetului se află 5 localităţi urbane (din care 2 municipii – Sf.Gheorghe şi
Tg.Secuiesc), 40 comune şi 122 de sate. Populaţia, după recensământul din 2002 este de
222.274 locuitori, din care 49,7 % în mediul rural şi 50,3 % în mediu urban.
Căile de comunicaţie din judeţul Covasna au fost construite pe linia principalelor
cursuri de ape, ţinându-se cont de condiţiile pe care le oferă relieful.
Reţeaua feroviară însumează o lungime de 115 km cu o densitate de 3.1 la 100 km 2 .
Reteaua rutieră însumează o lungime de 830 km din care drumurile naţionale cuprind 139 km,
restul fiind drumuri locale.

8
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Ramurile industriale existente în judeţ sunt: exploatarea şi prelucrarea lemnului,


industria extractivă (cărbune şi ţiţei), construcţii, industria construcţiilor de maşini, industria
alimentară, industria textilă, turismul balnear şi altele. Repartiţia aproximativa a populaţiei
ocupate, pe domenii, este următoarea: industrie 53% agricultură şi silvicultură 4.5%, servicii
42.5%.

1.1.2.3. ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

Favorizat de o aşezare centrală pe teritoriul României, judeţul Covasna cuprinde o


importantă suprafaţă din depresiunea Braşovului care este intens folosită în dezvoltarea
economiei agricole si creşterea animalelor. Terenurile agricole au structură predominantă
solurile argilo-aluvionale brune şi podzolice, solurile brune şi brune acide, propice culturii
cartofului şi sfeclei de zahăr. Această zonă depresionară este înconjurată de culmi muntoase
cu altitudini mijlocii, acoperite de păduri întinse – 170 000 ha, care alcătuiesc un bogat fond
de exploatare forestieră. Pe lângă aceste resurse naturale de la suprafata solului, ca urmare a
evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul deţine importante rezerve de roci
adecvate industriei constructiilor, rezerve de ape minerale şi bioxid de carbon dar şi rezerve
de ţiţei.
Principalele zăcăminte din judeţul Covasna sunt:
• zăcăminte de lignit, aflate în zona nord vestică a judeţului, exploatate prin lucrări miniere
de suprafaţă şi subteran la Căpeni-Baraolt, Bodoş şi Racoş-Sud.
• zăcăminte de andezit exploatate în carierele Bixad şi Malnaş
• zăcăminte de argilă mai importante la Bodoc, Boroşneu Mare şi Breţcu.
• zăcăminte de nisip şi pietriş în carierele de la Ghidfalău, Olteni, Zoltan, Sf.Gheorghe,
Bodoc, Ghidfalău, Araci.
• zăcăminte de apă minerală şi bioxid de carbon: Rezervele de ape minerale sunt de diferite
tipuri hidrochimice şi au o calitate foarte buna ca dealtfel si zacamintele de bioxid de
carbon. Ele sunt valorificate pe scara industriala sub forma apelor minerale imbuteliate la
Bodoc, Vilcele, Covasna, Malnas şi Biborteni - si in cura balneara ca bai carbogazoase la
statiunile balneoclimaterice de interes national si local: Covasna, Balvanyos, Malnaş,
Vâlcele, Şugas, Ozunca, Hatuica.
• zăcăminte de ţiţei în zona Ghelinţa

1.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL COVASNA

1.2.1. STAREA CALITĂŢII ATMOSFEREI

1.2.1.1. POLUAREA DE FOND


În judeţul Covasna, nu se efectuează determinări asupra nivelului poluării de fond.

1.2.1.2. POLUAREA DE IMPACT


În privinţa poluării de impact, nu există surse majore care să necesite asemenea
observaţii, totuşi se poate afirma că potenţiale obiective ce pot genera poluanţi care să
necesite măsurători de impact sunt autogările, intersecţiile semaforizate, în condiţiile în care
este prezent calmul atmosferic sau inversiunea termică.
9
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

În judeţul Covasna sistemul de monitorizare a calităţii aerului va fi înfiinţat în cursul


anului 2006. În prezent se face monitorizarea parţială a aerului prin determinarea pulberilor
sedimentabile, pulberilor în suspensie PM10, amoniacul, dioxidul de sulf, dioxidul de azot.
Reţeaua de monitorizare la imisii în atmosferă cuprinde 12 puncte din localităţile Sf.
Gheorghe (4 puncte pentru P.SED., PM10, SO2, NH3, NO2 ), Târgu. Secuiesc (3 puncte pentru
P.SED.), Covasna (1 punct pentru P.SED.) , Baraolt (2 puncte pentru P.SED.), Intorsura
Buzăului (1 punct pentru P.SED), Zăbrătău (1 punct pentru P.SED), deasemenea date primite
prin colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Covasna. În cazuri de necesitate sau reclamaţii
s-au efectuat prelevări de probe cu aparatura portabilă aparţinând APM – Sf. Gheorghe.
Analizând calitatea aerului prin prisma pulberilor în suspensie ( PM10) se observă că
valorile de poluare sunt ridicate. Cauzele care generează aceste valori sunt în principal traficul
ridicat în această zonă precum şi neîntreţinerea părţii carosabile.

CMA PM10 μg/m3

200
150
3
μg/m

100
50
0
ian febr mart apr mai iun iul aug sept oct noi dec
2005

Evoluţia mediei lunare a pulberilor în suspensie(PM10) în oraşul Sfântu Gheorghe în anul 2005.

Din pulberile sedimentabile se analizează metalele grele şi anume: fier, mangan, zinc,
cupru, plumb, nichel, cadmiu şi crom.

Mediile anuale ale acestor 8 metale în cele 5 localităţi în care se fac prelevări, sunt
prezentate în tabelul următor:
Pulberi
sedimentab Cr Cu Cd Fe Mn Ni Pb Zn
Oraşul
ile mg/lună mg/lună mg/lună mg/lună mg/lună mg/lună mg/lună mg/lună
g/m2/lună

Intorsura
4.34 0.33 0.22 0.00 37.11 1.84 0.03 0.13 3.05
Buzăului
Covasna 5.85 0.05 0.35 0.00 52.12 2.34 0.00 0.00 3.57

Baraolt 6.33 0.06 0.36 0.01 59.17 1.85 0.01 0.36 4.51

Tg.
6.86 0.13 0.72 0.04 48.58 3.10 0.04 0.10 4.49
Secuiesc
Sf.
7.14 0.00 0.00 0.00 0.06 0.00 0.00 0.00 0.01
Gheorghe

10
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Emisiile anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac au fost determinate prin
colectare de date şi calcul prin programul ConAir, obţinându-se următorul rezultat:
CONCENTRAŢIA
LOCALITATEA EMISII MEDIE ANUALA
(2005) (μg/m3)
SO2 0,37
cma=125
(μg/m3/24h)
NO2 3,28
SF. GHEORGHE
cma=200
(μg/m 3/1h)
NH3 9,17
cma=100
(μg/m3/24h)
La indicatorii dioxid de sulf, amoniac şi oxizi de azot nivelul măsurătorilor se
situează mult sub concentraţia medie admisibilă.
Sintetizând aspectele legate de calitatea aerului în judeţul Covasna se pot afirma
următorele:
- în judeţul Covasna nu există zone critice în poluarea atmosferei, neexistând instalaţii de
ardere mai mari de 50 MW.
- datorită specificului judeţului, multă vegetaţie, industrie redusă, populaţie redus aerul nu
este poluat.

1.2.2. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE

2.2.2.1. STAREA RÂURILOR


Resursele de apă ale bazinului hidrografic Olt, jud. Covasna se împart în:
• resurse de apă de suprafaţă care în anul 2005 pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au
fost:
- B.H.Olt -sector: Bixad - confl. R. Negru 324,924 x 106 mc
- B.H. R. Negru 438,632 x 106 mc
- B.H. Olt- sector:confl. R Negru-Augustin 1485,079x 106 mc
- B.H. Casin 84,014 x 106 mc
- B.H. Covasna 100,053 x 106 mc
- B.H. Cormos 192,106 x 106 mc
• rezerve de apă subterane tehnic utilizabile în anul 2005 au fost de 15160 mii mc

Buletinele de informare asupra calităţii apelor în bazinul hidrografic Olt au fost furnizate
lunar de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform acestor buletine monitorizarea calităţii
apelor curgătoare se efectuează după cum urmează:

- Râul Olt : este monitorizat la nivelul a trei secţiuni de supraveghere:


-Secţiunea Micfalău
-Secţiunea Ilieni
-Secţiunea Araci
- Râul Negru: monitorizat la nivelul a trei secţiuni de supraveghere:
-Secţiunea Tinoasa
-Secţiunea Catalina
-Secţiunea Chichiş

11
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

- Pârâul Vârghiş: în secţiunea Vârghiş


- Pârâul Covasna: în secţiunea Boroşneu Mare
- Pârâul Baraolt: în secţiunea Baraolt -
- Pârâul Caşin: în secţiunea Ruseni

Clasificarea calităţii apelor de suprafaţă se efectuează conform Normativului


1146/2002 revizuit în 2004. Potrivit acestei clasificări, indicatorii de calitate monitorizaţi în
secţiunile Râului Olt se încadrează în general în clasa a II a şi a III a de calitate. Râul Negru
este încadrat în general în clasa a II-a de calitate. Cursurile de apă mici, mai sus amintite sunt
încadrate în general în clasa a II a de calitate.
Din punct de vedere biologic, în secţiunile de supraveghere ale apelor de suprafaţă,
calitatea apelor conform datelor furnizate de S.G.A. Sf.Gheorghe este încadrata în clasele I şi
II de calitate.
În general substanţele organice( exprimate prin consum chimic de oxigen şi consum
biochimic de oxigen) prezintă valori mai ridicate în perioada de vară şi toamnă, acest fapt
datorându-se în mare parte precipitaţiilor căzute în bazinul hidrografic al râului Olt care
antrenează prin scurgerile de suprafaţă suspensii şi materii organice. Depăşirile la indicatorii
fier total şi mangan se datorează fondului natural existent. Rezultatele analizelor exprimă o
stagnare sau o uşoară tendinţă de creştere a indicatorilor în secţiunile ce caracterizează apele
râului Olt la ieşirea acestuia din judeţul Covasna (Chichiş- secţiune ce exprimă calitativ
influenţa perimetrului cuprins de oraşele Tg.Secuiesc şi Covasna asupra Râului Negru, înainte
de confluenţa acestuia cu râul Olt şi Araci-secţiune care exprimă de fapt cumulul poluanţilor
cursurilor de apă, rezultaţi din activitatea economico-socială din judeţul Covasna).
În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor
obţinute din prelevările de probe momentane din ape de suprafaţă.
În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat faţă de anul precedent.

2.2.2.2. STAREA LACURILOR


În anul 2005, conform planului de prelevare a probelor, Agenţia de Protecţia Mediului
- Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, a urmărit din punct de vedere saprobiologic trei lacuri
artificiale de pe teritoriul judeţului: lacul Belin, Reci şi Pădureni, care sunt principalele
obiective de agrement, astfel fiind expuse unor factori periodici care modifică substanţial
calitatea apei.
La fiecare lac s-au urmărit indicatorii fizico-chimici: temperatura, culoare, miros, pH,
conductivitate, cât şi următorii indicatori biologici: gradul de curăţenie relativă, gradul de
impuritate relativă, biomasa, eutrofizarea şi fenomenele care influenţează substanţial
echilibrul masei planctonice, implicit calitatea apei. Calitatea apei a fost apreciată prin grupele
saprobice.
Numărul punctelor de prelevare diferă după mărimea şi caracteristicile lacului,
respectând principalele linii de monitorizare care cuprind:
1. zona de intrare, adică probă luată din pârâul care alimentează lacul
2. zona de mijloc, aflată la jumătatea lungimii lacului
3. zona de ieşire, unde se face evacuarea masei de apă din bazin
Clasa de calitate este stabilită după Normativul nr. 1.146/2002.

Ca şi concluzie putem spune că starea bălţilor, braţelor moarte, a mlaştinilor este una
naturală, în proces evoluat de eutrofizare sau chiar hipertrofie, cu încărcare mare de nutrienţi,
însă mediu poluate cu materii organice.

12
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Procesele de eutrofizare se reflectă şi în regimul de oxigen şi au puternică influenţă


asupra biocenozei, mai ales asupra biomasei de fitoplancton, vara ajungând la înflorirea apei.
Cele 2 zone de îmbăiere ale judeţului, lacul Pădureni – Moacşa şi lacul Reci, sunt
supravegheate în perioada de vară prin inspecţie şi recoltări de probe.

Lacul Pădureni – Moacşa Lacul Reci

Prefectura Judeţului, Consiliul Judeţean, Consiliul local Moacşa şi Reci, mass media
au fost informate despre riscul pentru sănătate reprezentate de întreţinerea necorespunzătoare
a dotărilor sanitare (vestiare, duşuri, grupuri sanitare exterioare) şi despre calitatea apei de
îmbăiere care nu s-a încadrat în prevederile legale.

1.2.2.1. STAREA APELOR SUBTERANE

În urma investigărilor de laborator efectuate din apele brute, de către Direcţia de


Sănătate Publică, ale instalaţiilor urbane şi rurale din judeţ precum şi din sursele de apă
minerală, s-a constatat că aceste surse se încadrează 100% în limitele STAS 1342/91 privind
concentraţia de nitraţi (sub 45 mg/dm3).
Problema majoră în privinţa prezenţei nitraţilor peste limitele de admisibilitate în
judeţul nostru o constituie apele provenite din fântânile publice şi individuale.
Din totalul probelor de apă recoltate din aceste surse numai 53,90% se încadrează în
limita de admisibilitate (sub 45 mg-dm3).
Cele mai afectate localităţi în privinţa concentraţiei de nitraţi sunt următoarele: Aita
Mare, Sânzieni, Catalina, Moacşa, Hăghig, Chichiş, Belin, Brateş, Cernat, Boroşneu.
Având în vedere situaţia prezentată mai sus, pentru prevenirea îmbolnăvirilor generate
de consumul apei din fântâni publice sau individuale, D.S.P. a recomandat întroducerea în
mediul rural a aprovizionării cu apă potabilă prin sistem centralizat şi executia reţelelor de
canalizare.

13
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

1.2.2.2. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ A POPULAŢIEI

În cele 5 oraşe din judeţ există alimentare cu apă (din foraje de medie adâncime sau
din surse de suprafaţă) în sistem centralizat.
Au continuat lucrările de alimentare cu apă ale satelor Ghelinţa, Aita Mare şi Belin cu
fonduri de la bugetul statului şi au fost elaborate proiectele în faza de studiu de fezabilitate
pentru satele Reci, Malnaş şi Zagon iar prin programul SAPARD au continuat lucrările de
alimentare cu apă ale localităţilor Catalina şi Brăduţ.

SITUATIA ALIMENTARII CU APA IN JUD. COVASNA


Total populaţie Populaţie % din total
racordată
Total populaţie jud.:
Din care : 222274 100
-Retea centralizată 101525 45,67
-Puţuri (fântâni) 101300 45,57
-Altele (cişmele; izvoare) 19449 8,76

Jud. Covasna Locuinţe cu alimentare cu


apă în locuinţă
% din nr.total de locuinţe
Total gospodării din
judeţ cu alimentare cu 74044( 100%)
apă
Din care:
-Municipii si oraşe 89,44 %
-Comune 10,56 %

Oraşul Baraolt este aprovizionat cu apa dintr-o sursă de suprafaţă – pârâul Cormoş –
sursă care nu se încadrează în STAS 1146/2002 categoria I de folosinţă. Conform NTPA 013,
exceptând indicatorii bacteriologici unde încadrarea se face în categoria A3, restul
indicatorilor de calitate determină încadrarea apei în categoria A2.
Din punct de vedere al surselor de poluare pentru pr. Cormos, nu sunt unităţi
autorizate să evacueze ape reziduale în acesta, dar până la staţia de tratare, traversează 4
localităţi (Filia, Brăduţ, Doboşeni, Tălişoara). Aceste localităţi constituie surse de poluare a
apei din cauza scurgerilor şi infiltraţiilor de dejecţii animaliere antrenate în apă datorita
precipitaţiilor abundente.
Staţia de tratare iniţial a fost proiectată pentru furnizare de apă industrială. Tehnologia
existentă de tratare a apei este inadecvată pentru a aduce apa la parametrii de potabilitate
ceruţi de Legea Calităţii Apei nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr.311/2004.
Staţia de apă nu are autorizaţie sanitară de funcţionare din anul 1990, iar rezultatele
probelor de apă prelevate de DSP în cursul anului 2005 au fost necorespunzătoare în proporţie
de 93,75 %.
Din anul 1990 si până în prezent nu s-a facut nicio investitie la acest obiectiv.
Oraşul Covasna se aprovizionează cu apa din surse de suprafaţă (Pârâul Bâsca Mare şi
Covasna). Calitatea apei captate se depreciază frecvent din cauza exploatărilor forestiere
efectuate în zona sanitară de restricţie, staţia de tratare a apei neputând aduce întotdeauna apa
distribuită populaţiei la parametrii admişi de lege.

14
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Cei care nu sunt racordaţi la reţeaua publică de alimentare cu apa, se aprovizionează din
fântâni cu apă necorespunzătoare calitativ. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor generate de
consumul apei din fântâni publice sau individuale este recomandată extinderea reţelelor de
distribuţie cu apă potabilă prin sistem centralizat şi a reţelelor de canalizare în zonele
neracordate.
Oraşul Tg.Secuiesc este aprovizionat din surse subterane, o parte din acestea neavând
zona de protecţie cu regim sever asigurată.
Apa brută este de bună calitate, cu excepţia conţinutului de fier care determină
creşterea turbidităţii apei şi care prin procesele existente nu poate fi adusă la parametrii admişi
de lege. Conţinutul mai ridicat în fier al apei nu are efecte negative asupra sănătăţii. Apa
furnizată consumatorilor se încadrează în limitele admise de lege.
Municipiul Sf.Gheorghe şi oraşul Înt.Buzăului sunt alimentate cu apa tot din surse
subterane, calitatea apei furnizate încadrandu-se în limitele admise de Legea nr. 458/2002
modificată şi completată de Legea nr. 311/2004.
La toate instalaţiile publice se constata starea avansată de uzură a reţelei de distribuţie
a apei, înlocuirea acesteia făcându-se foarte încet sau deloc din cauza resurselor financiare
insuficiente. Deasemenea in stare avansată de uzură se afla si staţiile de tratare.
In anumite locuri este folosită apa minerală pentru consum public. Aceste surse de apă aflate
în administraţia consiliilor locale şi a unor societăţi comerciale, nu au asigurate zonele de
protecţie sanitară si nu au asigurată întreţinerea şi dezinfecţia periodică (Malnaş Băi,
Doboşeni, Filia, Biborţeni, Poian, Bixad).

1.2.2.3. SITUAŢIA APELOR UZATE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE


Conform buletinelor de informare furnizate de S.G.A Sf.Gheorghe, pe parcursul
anului 2005, caracteristicile calitative ale apelor evacuate de la anumite obiective economice
mari, au fost necorespunzătoare. S-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de poluare fizico-
chimici la suspensii, amoniu si substanţe organice.
Aceasta se datorează unei exploatări necorespunzătoare a echipamentelor existenţe, dar în
aceeaşi măsură şi a incapacităţii unităţilor de a efectua retehnologizările necesare.
Cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu au fost
substanţele organice, amoniul, precum şi substanţele derivate ale acestora, specifice
proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere.
Cel mai important poluator al apelor din judeţ este SC ROMSUIN PERIŞ - FILIALA
LEŢ, ce deversează apele uzate în Râul Negru .
În anul 2005 s-au efectuat analize la toate staţiile de epurare a apei din judeţ: Sfântu
Gheorghe, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului, Târgu Secuiesc - staţia veche şi staţia nouă.
Staţiile de epurare orăşeneşti au funcţionat în general necorespunzător. Analizele
lunare arată că indicatorul amoniu este permanent depăşit faţă de valoarea admisă la toate
staţiile de epurare. Probleme curente ce se constată în exploatarea instalaţiilor de purificare a
apei, sunt legate de lipsa reactivilor, neefectuarea întreţinerilor curente, defecţiuni tehnice
produse şi neremediate la timp, precum şi uzura fizică avansată.
La S.C.GOSCOM S.A din Baraolt, lunar se constată un pH cu caracter acid al apei evacuate
din staţie. Apa evacuata de S.C.BIBCO S.A. Biborţeni -staţia 1 şi de S.C.AMYLUM S.A.
Tg.Secuiesc este caracterizata de un pH bazic.
Calitatea apelor naturale, ca de altfel si a celorlalţi factori de mediu, este puternic
influenţata de impactul surselor de ape uzate.

15
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

1.2.3. STAREA SOLURILOR


Judeţul Covasna deţine o suprafaţă totalã de 370.980 ha, teren din care 186.289 ha o
reprezintă terenurile agricole, 165.183 ha reprezintă pădurile, iar suprafaţa de 184.691ha o
reprezintă terenurile neagricole. Din suprafaţa totalã agricolã a judeţului, 83785 ha constituie
teren arabil , 60862 ha păşuni, 40617 ha fâneaţă şi livezi 1025 ha.
Cea mai mare suprafaţă de teren arabil corespunde clasei III de calitate (35.825 ha),
urmatã de clasele a II-a si a IV- a de calitate cu o suprafaţă de 24.243 ha., respectiv 23.069
ha., fapt specific zonelor cu relief diversificat în care predominã formele de deal şi munte. La
păşuni şi fâneţe ponderea o deţin terenurile încadrate în clasa a-III-a de calitate cu o suprafaţă
de 46.873 ha., urmate de clasa a-IV-a de calitate cu o suprafaţă de 34.195 ha., clasa a-II-a de
calitate cu o suprafaţă de 9098 ha, clasa a -V –a cu 7343 ha şi clasa I de calitate cu o suprafaţă
de 1325 ha. Clasa medie de calitate este III.
Unele terenuri agricole sunt degradate, fiind afectate de:
• eroziune de suprafaţă: total – 28.000 ha din care : arabil – 9894 ha, păşuni –12206 ha,
fâneaţă –5272 ha, livada – 628 ha.
• eroziune de adâncime : total –74 ha, din care păşune –60 ha, fâneaţă – 14 ha
• eroziune de suprafaţă şi adâncime : total –4787 ha, din care arabil 435 ha, păşune 3181 ha,
fâneaţă – 1034 ha, livadă – 17 ha
• eroziune de suprafaţă şi alunecări de teren : total – 1560 ha, din care arabil –99 ha, păşune
– 968 ha, fâneaţă – 476 ha, livadă – 17 ha
• eroziune de adâncime şi alunecări de teren : total – 9 ha, din care păşune – 7 ha, fâneaţă –
2 ha
• eroziune de suprafaţă, adâncime şi alunecări de teren : total – 265 ha, din care arabil –7
ha, păşune – 186 ha, fâneaţă – 72 ha
Terenurile în cauză sunt proprietate privată în urma reconstituirii dreptului de
proprietate conform Legii 18/1991 sau constituie domeniul public, fiind la dispoziţia
consiliilor locale.
Pe teritoriul jud. Covasna, s-au executat in anii ’80 lucrări de combatere a eroziunii
solului pe o suprafaţă de teren de 8078 ha, din care agricol reprezintă 7842ha.
Principalii factori care au generat aceste forme de degradare a terenurilor sunt reprezentaţi
de : relief (versanţi cu pante până la 34 grade) ; regimul precipitaţiilor şi caracterul lor
torenţial (mai mult de 650 mm/an) precum şi alcătuirea litologică a substratului (intercalarea
unui strat impermeabil de argilă cu rol de pat de alunecare).
O altă categorie de terenuri degradate o constituie terenurile afectate de excesele de
umiditate. Acestea sunt :
• terenuri agricole afectate de apa stagnată – total 16600 ha din care arabil –15871 ha,
păşune – 356 ha, fâneaţă – 379 ha, livadă – 24 ha
• terenuri agricole afectate de apa freatică – total 22849 ha din care arabil –13690 ha,
păşune – 5818 ha, fâneaţă – 3855 ha, livadă – 86 ha
• terenuri agricole inundabile – total 3432 ha din care arabil –782 ha, păşune – 1985 ha,
fâneaţă – 596 ha, livadă – 69 ha

În vederea diminuării excesului de umiditate de-a lungul timpului s-au executat lucrări de
drenaj pe o suprafaţă de 6208 ha agricol, precum si lucrări de desecare pe o suprafaţă de teren
de 37.702ha , din care agricol reprezintă 35.534 ha.
După caracteristicile fizico – chimice ale solului, în fondul agricol avem următoarele
terenuri degradate :
- terenuri nisipoase : total 2595 ha din care arabil –1650 ha, păşune – 429 ha, fâneaţă – 506
ha, livadă – 10 ha

16
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

- terenuri cu pietriş : total 10511 ha din care arabil –1540 ha, păşune – 654 ha, fâneaţă – 2336
ha, livadă – 89 ha
- terenuri acide : total 37425 ha din care arabil –7124 ha, păşune – 26634 ha, fâneaţă – 3472
ha, livadă – 195 ha.
In anul 2005 s-au executat lucrări de eliminare a excesului de umiditate in zona
Ghelinţa-Brateş pe o suprafaţă de 148,8 ha.
În afara degradărilor datorate acţiunii factorilor naturali, apar şi degradări datorate
intervenţiei factorului uman şi anume cele rezultate în urma exploatărilor miniere. În ultima
perioadă, ca urmare a închiderii unor sectoare miniere ale E.M. Căpeni, o parte din terenurile
afectate au fost sau sunt în curs de redare circuitului economic.
O altă categorie de terenuri degradate o reprezintă suprafeţele afectate de depozitele de
deşeuri urbane şi rurale, neconforme şi care afectează peste 100 ha teren agricol sau păşuni.

1.2.4. STAREA PĂDURILOR


În judeţul Covasna suprafaţa ocupată de terenurile cu vegetaţie forestieră este de
189.594 ha, reprezentând peste 40 % din suprafaţa totală a judeţului.
Distribuţia arboretelor după principalele forme de relief se prezintă după cum urmează:
- arborete din zona de deal: 51.190 ha
- arborete din zona de munte: 138.404 ha
În anul 2005, ca urmare a procesului de retrocedare a terenurilor cu vegetaţie
forestieră către foştii proprietari, structura acesteia se prezintă după cum urmează:

Structura terenurilor cu vegetaţie forestieră din judeţul Covasna, pe proprietari:


- ha -
Nr.
Proprietar Răşinoase Foioase Total
Crt.
1. Fond forestier proprietate publică a statului 28.376 35.441 63.817
2. Fond forestier proprietate publică a unităţilor
7.991 13.172 21.163
administrativ-teritoriale
3. Fond forestier proprietate privată 32.777 60.292 93.069
4. Vegetaţie forestieră în afara FF 3.926 7.619 11.545
TOTAL 73.070 116.524 189.594
Din fondul forestier existent, în anul 2005, s-a exploatat un volum total de masă
lemnoasă de 563.708 mc.Din acest volum Direcţia Silvică Sfîntu Gheorghe a exploatat un
volum de 307.700 mc, iar ocoalele silvice private au exploatat un volum de 256.008 mc. Masa
lemnoasă exploatată este în conformitate cu prevederile lucrărilor din amenajamentele silvice
în vigoare.
Pe teritoriul judeţului Covasna fondul forestier naţional este gospodărit de cadre
tehnice ale ocoalelor silvice private şi ale Direcţiei Silvice Sfîntu Gheorghe. Din analiza
datelor existente pe anul 2005 s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate a
arboretelor. La acest fapt au contribuit intervenţiile cu lucrări de protecţie, caracterul acestora
fiind atât preventiv cât şi de combatere, acţionând
în special în arboretele de molid afectate de
doborâtura de vânt din noiembrie 1995.
Urmărirea stării de sănătate la nivel
naţional se efectuează prin Monitoringul forestier.
Implementarea acestui sistem de monitoring s-a
realizat în ţara noastră în baza Ordinului
Adjunctului Ministrului Silviculturii nr. 96/1990.

17
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

În cadrul acestui sistem se efectuează, prin specialiştii Direcţiei Silvice Sf. Gheorghe,
culegerea informaţiilor referitoare la starea de sănătate, datele fiind obţinute din suprafeţele de
probă permanent amplasate în cadrul fiecărui ocol silvic. Pentru estimarea stării de sănătate a
arborilor, în toate suprafeţele de probă se înregistrează vătămările fiziologice (defoliere,
decolorarea frunzişului) şi vătămările fizice cauzate de diferiţi factori.
În planul decenal de lucrări prevăzute în amenajamentele silvice se regăsesc diferite
operaţiuni cum ar fi: tăierile de regenerare, tăieri de igienă, extragerea produselor accidentale,
precum şi tăieri de îngrijire. Lucrările pentru tăierile de igienă şi de îngrijire presupun
parcurgerea unei suprafeţe mari şi extragerea unei cantităţi de masă lemnoasă mică şi calitativ
inferioară. Aceste lucrări au însumat o suprafaţă de 21.500 ha de fond forestier de pe raza
judeţului Covasna.

Situaţia regenerărilor din fondul forestier al judeţului Covasna:

Nr. Fond forestier Fond forestier


Specificări U.M.
crt. RNP particulari
1 Regenerări total din care: Ha 307 271
1.1 -regenerări naturale Ha 155 148
1.2 -împăduriri Ha 152 123
2 Puieţi utilizaţi la împăduriri: Mii buc 966 674
2.1 -din care producţie proprie Mii buc. 966 42
Caracterizarea plantaţiilor - Bună Bună

1.2.5. STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE

Habitatul este o suprafaţă de teren ocupată de un individ sau de o populaţie pe care


acestea îşi desfăşoară activitatea. În anul 2005 habitatele naturale din judeţul Covasna au avut
o evoluţie relativ normală. Primăvara a debutat cu ploi abundente, ploi care au continuat pe
parcursul întregii veri. Regimul de precipitaţii a fost excesiv de ridicat, fapt ce a condus la
creşterea nivelului apelor din reţeaua hidrografică a judeţului.
În conformitate cu Legea 462/2001 referitoare la regimul ariilor protejate, anexa 2, pe
teritoriul judeţului Covasna s-au identificat următoarele habitate naturale :

Nr. Cod NATURA


Tip de habitat
crt. 2000
Categoria 2 Habitate de ape dulci
1 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau 3150
Hydrocharition
2 Lacuri şi bălţi distrofe naturale 3160
Categoria 3 Habitate de pajişti şi tufărişuri
3 Pajişti alpine şi boreale 4060
4 Pajişti uscate 4030
5 Pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat 6210
calcaros
6 Pajişti stepice subpanonice 6240
7 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte de la nivelul câmpiilor la cel montan şi 6430
alpin
8 Pajişti aluviale nord boreale 6450
18
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

9 Fâneţe montane 6520


Categoria 4 Habitate din turbării şi mlaştini
10 Turbării active 7110
11 Turbării degradate 7120
Categoria 6. Habitate de pădure
12 Păduri tip Luzulo-Fagetum 9110
13 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 9410
14 Păduri cu Castanea sativa 9260

Flora şi fauna sălbatică

În judeţul Covasna se întâlneşte flora şi


fauna specifică zonei de deal şi de munte din
climatul temperat.
Listele speciilor de floră şi faună se regăsesc în
baza de date a Agenţiei de Protecţie a Mediului
precum şi pe pagina web a APM Covasna
www.apmcv.ro . Listele sunt în curs de completare
fiind necesare numeroase investigaţii pe teren, în
diferite perioade ale anului, în special pentru
cunoaşterea diversităţii florei şi a speciilor de
păsări.
În anul 2005 s-au înregistrat cereri pentru recoltarea diferitelor specii din fauna
sălbatică, care au fost aprobate prin autorizaţiile de mediu, aceste autorizaţii fiind emise
pentru cei şase gestionari ai fondului de vânătoare din judeţ.
Situaţia vânatului recoltat la nivelul judeţului Covasna în sezonul de vânătoare 2004-
2005.
Nr.
Specia Cotă Realizat
crt.
1 Urs (Ursus arctos) 26 17
2 Cerb (Cervus elaphus) 100 70
3 Căprior (Capreolus capreolus) 249 225
4 Mistreţ(Sus scrofa) 615 493
5 Iepure (Lepus europaeus) 1594 1270
6 Lup (Canis lupus) 17 7
7 Râs (Lynx lynx) 9 -
8 Pisică sălbatică (Felix silvestris) 15 3
9 Vulpe (Vulpes vulpes) 630 285
10 Bizam (Ondatra zibethica) 31 -
11 Viezure (Meles meles) 48 -
12 Dihor (Putorius putorius) 447 14

1.2.6. STAREA ARIILOR PROTEJATE

Consiliul Judeţean Covasna a pus sub protecţie provizorie un număr de 34 rezervaţii


cu o suprafaţă de 35.983,59 ha, conform legii 462/2001 art. 8 al. (1) lit. c.

19
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de


arie naturală protejată pentru noi zone, în anexele acesteia sunt menţionate rezervaţia
Mestecănişul Reci şi bălţile de la Ozun-Sîntionlunca cu 2020 ha cât şi rezervaţia de la Ariuşd
(Dealul Ciocaş-Viţelului) cu 977 ha. Pentru rezervaţia Mestecănişul Reci şi bălţile de la
Ozun-Sintionlunca s-a obţinut avizul Academiei Române pentru o suprafaţă de 2020 ha.

Rezervaţia Mestecănişul Reci - bălţile de la Ozun-Sîntionlunca este probabil cea mai


importantă rezervaţie de pe teritoriul judeţului Covasna. Situată lângă localităţile Reci şi
Ozun, caracteristica principală a acestei zone este substratul geologic format din depozite de
nisipuri. Mândria baltilor o constitue nufarul alb (Nymphea alba) specie periclitata atit de om
cit si de seceta. Pe finetele umede din zona inspre Sintionlunca se intilneste fregvent laleaua
pestrita (Fritillaria meleagris), iar in zonele mai ridicate si uscate se intilneste Potentilla
patens, specie prioritara. Din observatiile ornitologice efectuate in zona s-a constatat existenta
a 148 specii de pasari din care 28 specii sunt cert clocitoare in zona, iar 39 specii clocesc in
regiune.

Dealul Ciocaş Ariuşd este o rezervaţie botanica, cu pilcuri de vegetatie stepica, care
conserva specii rare de plante xerofite, fenomen neobisnuit pentru judetul Covasna.
Principalele specii ocrotite: rusculita de primavara (Adonis vernalis), stinjenel (Iris
hungarica), deditei (Pulsatila montana), frasinel (Dictamnus albus). Rezervaţia nu are custode,
ea fiind monitorizată de către personalul APM. Pe malul Oltului în imediata vecinătate a
Rezervaţiei au fost descoperite numeroase urme de castor şi urs.

Pe parcursul anului 2005 s-au întocmit documentaţii de către APM Sf. Gheorghe şi s-
au înaintat la Academia Română în vederea obţinerii avizului, pentru rezervaţiile: Turbăria
„Ruginosu” Zagon, Rezervaţia ornitologică Doboşeni şi Turbăria Ozunca-Băi.

Turbăria „Ruginosu” ocupă o suprafaţă de


circa 355 ha, aici întâlnindu-se specii de floră
caracteristice habitatelor de turbărie cum sunt:
Ligularia sibirica, Aconitum toxicum, Calla
Turbăria „Ruginosu” palustris, Vaccinium oxycoccos, Andromeda
polifolia, Filipendula ulmaria, Arnica montana,
Salix aurita. De asemenea pe teritoriul acestei
rezervaţiei întâlnim, specii de păsări incluse în
listele diferitelor convenţii cum sunt: Tetrao
urogalus (cocoşul de munte) şi Aquila pomarina
(acvila ţipătoare mică).
20
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Rezervaţia ornitologică Doboşeni este


importantă pentru prezenţa celei mai numeroase
colonii de Meros apiaster (prigorii) din judeţul
Covasna

În turbăria Ozunca-Băi se întâlneşte


Ligularia sibirica, plantă de interes comunitar. De
asemenea a mai fost semnalată prezenţa plantelor
Drosera rotundifolia, Trollius europaeus, Impatiens
noli-tangere şi a altor specii.

Rezervaţia Cheile Vârghişului situată în


judeţul Harghita, cu zona tampon in judeţul
Covasna prezintă numeroase fenomene carstice.
Cheile Vârghişului, cu acces din localitatea
Vârghiş, sunt deosebite si din punct de vedere
carstic prin cele 122 de peşteri cât şi datorită
peisajului creat de cursul pârâului Vîrghiş in
aceste calcare. Tot aici întâlnim 17 specii de
lilieci din cele circa 35 existente în România.

Alte zone din judeţul Covasna aflate sub observaţia personalului APM Sf. Gheorghe
pentru care se intenţionează instituirea regimului de arie protejată sunt:
Zona botanică Micloşoara este importantă datorită prezenţei în bălţi a speciei
Nuphar luteum. De asemenea zona respectivă este arealul de hrănire a speciei Aquila
pomarina care cuibăreşte în zonă şi au fost reperate cuiburile acestei specii. De asemenea a
fost identificat şi un cuib de Ciconia nigra.

Zona Ciomad-Balvanyos Turia este


importanta datorita peisajului, fenomenelor
postvulcanice care se manifestă, apelor
minerale si a grotei sulfuroase unice in
Europa datorita cantităţii de emanaţii
sulfuroase . In apropiere se găseşte o turbărie
care deşi este mică, adăposteşte numeroase
specii specifice turbăriilor înalte.

Rezervaţia Cheile
În turbăriile de la Apa Roşie si Apa Lină se întâlneşte roua cerului (Drosera
rotundifolia) planta carnivora care atrage insectele si apoi le digera iar o specie deosebit de
rară este Trientalis europaea – un adevărat relict glaciar, a cărei existenţă în această rezervaţie
s-ar putea sa fie unică pe cuprinsul ţării. Tot aici mai întâlnim bulbucii de munte (Trollius
europaeus), si cununiţa (Spiraea salicifolia).
Reţeaua Natura 2000 este în curs de implementare pe teritoriul judeţului Covasna.
Până la sfârşitul anului 2006, lista cu propunerile de situri pentru judeţul Covasna va fi
21
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

încheiată. Pe listă vor fi cuprinse atât Arii Speciale de Conservare conform Directivei
Haboitate cât şi Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică, conform Directivei Păsări.
Propunerile de situri Natura 2000 vor ocupa între 25% şi 30 % din teritoriul administrativ al
judeţului Covasna. Specii importante de păsări cum ar fi: Acvila tipătoare mică (Aquilla
pomarina), buha (Bubo Bubo), pescăruş albastru (Alcedo atthis), egretă mare (Egretta alba)
etc. listate în anexa Directivei Păsări au fost identificate pe teritoriul judeţului Covasna.
Numeroase habitate forestiere şi de păşune au fost identificate de asemenea în
procesul de elaborarea a fişelor standard pentru Reţeaua Natura 2000. Aceste habitate asigură
hrană şi adăpost pentru importante specii de mamifere.
Specii de floră de interes comunitar din judeţul Covasna sunt Ligularia Sibirica,
Pulsattila patens, Dicranum viridae, Aldrovanda vesiculosa etc. şi ele se găsesc în aproape
toate zonele umede de pe teritoriul judeţului.

Capitalul natural al judeţului Covasna este ridicat, iar conservarea acestuia va constitui
o necesitate după procesul de validare a siturilor Natura 2000. Totodată procesul de înfiinţare
de noi arii protejate este un proces dinamic, iar zonele identificate ca zone importante din
punct de vedere botanic, zoologic, peisagistic etc. vor fi studiate pentru a justifica stabilirea
unui regim de conservare.
Presiunile antropice directe şi indirecte se manifestă cel mai vizibil în cazul habitatelor
forestiere. Exploatările ilegale constituie principala acţiune cu impact negativ deoarece
habitatele forestiere adăpostesc cele mai multe specii de mamifere şi păsări listate în
Directivele Europene, din judeţul Covasna.

Monumente ale naturii:


Arii conţinând unul sau mai multe elemente naturale de o importanţă excepţională sau unică
care merită să fie protejate datorită rarităţii reprezentativităţii, calităţilor estetice sau
importanţei intriseci, sunt concretizate prin arbori izolaţi de specii deosebite sau cu vârste
mari, stânci, martori de eroziune, mofete sau emanaţii de gaze (dioxid de sulf). Aici se pot
menţiona arborii seculari enumeraţi în Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 47/1998.
Nr. crt. Denumire Localizare Natura Administrator
rezervaţiei

1. Stejarii din Bicfalau Bicfalau floristică Cons. Local Ozun


2. Stejarul din cimitirul Sf. Gheorghe floristică Biserica reformata Sf.
reformat Sf. Gheorghe Gheorghe
3 Stejarii lui Mikes Kelemen Zagon floristică Cons. Local Zagon
4 Nucii lui Kőrősi Csoma Chiurus floristică Cons. Local Covasna

22
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sándor
5 Stejarul din cimitirul Calnic floristică Casa parohiala Calnic
unitarian Calnic
6 Stejarii seculari din Ozun Ozun floristică Cons. Local Ozun
7 Castanii din Anghelus Anghelus floristică Cons. Local Ghidfalau
8 Piatra Likaskő Bixad geologică Cons. Local Micfalau
9 Piatra Solyomkő Bixad geologică Cons. Local Micfalau
10 Stinca Cetatea Vapa Bixad geologică Cons. Local Micfalau
11 Balta Dracului Covasna geologică Cons. Local Covasna

1.2.7. STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI


În judeţul Covasna nu se fac determinări de radioactivitatea mediului, laboratorul de
radioactivitate fiind desfiinţat în anul 1998. Din constatările anterioare rezultă că în judeţul
Covasna nu s-a depăşit pragul admis, unele fluctuaţii fiind de ordin natural.
În anul 2006, în municipiul Sfântu Gheorghe va fi amplasată o staţie automată de
determinare a radioactivităţii mediului, investiţie coordonată de Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor şi implementată de APM Sf. Gheorghe.

1.2.8. STAREA AŞEZĂRILOR UMANE

1.2.8.1. STAREA CALITĂŢII AERULUI ŞI A ZGOMOTULUI


În judetul Covasna sursele de poluare a aerului sunt reprezentate în principal de
traficul auto şi mai puţin de activitatea industrială şi centralele termice.
Judeţul Covasna fiind dispus într-o zonă depresionară, înconjurată cu munţi, acoperit cu
păduri întinse, circulaţia atmosferică se poate caracteriza prin – calm atmosferic – în proporţie
de 60 %.
Sursele generatoare de emisii poluante sunt surse fixe şi surse mobile de emisie.
Principalii poluanţi rezultaţi din aceste surse sunt : SO2, oxizi de azot, particulele în suspensie
(PM 10), compusi organici volatili(COV), metan,dioxid de carbon, oxid de carbon, pulberi
sedimentabile.
Agenţia de Protecţie a Mediului Covasna, prin laboratorul propriu, efectueazã
prelevãri şi determinãri ale calităţii aerului din imisii în municipiul Sf.Gheorghe, iar zona
urbană din judeţ (oraşele Sfântu Gheorghe, Covasna, Târgu Secuiesc, Baraolt, Întorsura
Buzăului) este supravegheată ca prezenţă a pulberilor (PM10 şi pulberi sedimentabile).
Se efectuează determinări de:
- noxe - dioxid de sulf (SO2)
- dioxid de azot (NO2)
- amoniac (NH3)
- aerosoli - pulberi în suspensie (PM10)
- pulberi sedimentabile
Conform determinărilor, la noxele bioxid de sulf, bioxid de azot, amoniac nu s-au
semnalat depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile.
În ceea ce priveşte indicatorul pulberi în suspensie (PM10) s-au semnalat depăşiri în oraşul
Sfântu Gheorghe, datorate traficului din zonă şi condiţiilor atmosferice, în 30 % din
determinări.
Alături de Agenţia de Protecţie a Mediului, monitorizarea calităţii aerului atmosferic
în municipiul Sf.Gheorghe este realizată şi de Direcţia de Sănătate Publică, în 6 puncte .
Puncte de monitorizare pulberi sedimentabile, ale DSP Covasna, la nivelul municipiului Sf.
Gheorghe:
23
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Nr.Pct.
Adresa punctelor de control Perioada
de Poluanţi monitorizaţi
- Sfântu Gheorghe măsurătorilor
control
1 str. Godri Ferenc Nr.12
2 str. Mecanicilor Nr.2
3 str. Ţigaretei Nr.1
Pulberi sedimentabile Lunar
4 str. Salcâmilor Nr.6
5 str. Ciucului Nr.131
6 str. Luceafărului Nr. 12

Rezultatele măsurătorilor de până acum arată încadrarea concentraţiilor în prevederile


Ordinului 592/2002 şi STAS 12574/1987 la principalii indicatori, deci o calitate bună a
aerului, sursele reale de poluare fiind doar de natură punctiformă.
În urma acţiunii de monitorizare a poluării sonore urbane, desfăşurate de către Agenţia
de Protecţie a Mediului din Sf.Gheorghe, s-a observat o dinamică continuu ascendentă a
nivelurilor de zgomot. Principalele surse de disconfort identificate sunt traficul,
comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale şi cele industriale, dar mai ales
zonele de agrement pentru tineri - discotecile. In privinţa gradului de deranj, cel sever
predomină în cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific
zonei rezidenţiale.

1.2.8.2. SITUAŢIA ZONELOR VERZI ŞI A ZONELOR DE RECREERE

În judeţul Covasna suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 240,43 ha din care
parcurile ocupă 9,15 ha, ceea ce reprezintă cca. 0,06% din suprafaţa judeţului.
Principalele zone de agrement sunt Lacul Moacşa şi Lacul Reci, zone de îmbăiere
neamenajate, frecventate la sfârşit de săptămână de peste 150 persoane/ zi . Nici unul din
aceste două lacuri nu se încadrează în valorile obligatorii ale parametrilor microbiologici
prevăzute în H.G. 459/2002.
Alte zone de agrement frecventate de către populaţie sunt staţiunile balneare, cea mai
reprezentativă fiind staţiunea Covasna. Izvoarele de apă minerală precum şi amplasarea
staţiunii la limita fondului forestier fiind puncte de atracţie pentru turişti şi populaţia locală.
Municipiul Sf. Gheorghe mai este dotat cu un ştrand care cuprinde două bazine, acesta
fiind frecventat de persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 30 de ani şi o piscină acoperită.
Lunca râului Olt în zona Municipiului Sf. Gheorghe este de asemeni folosită de către
populaţie pentru agrement.
Munţii Bodoc sunt frecvent vizitaţi de turişti care parcurg traseele marcate . În judeţul
Covasna funcţionează Serviciul judeţean Salvamont care se ocupă de marcarea şi reabilitarea
traseelor turistice montane. În unele zone acest gen de lucrări sunt executate de asociaţii
ecologice, turistice sau de tineret locale.
Iarna zonele de agrement sunt Băile Şugaş, localităţile Comandău şi Ghelinţa care
dispun de pârtii de schi amenajate cu schilift. Pârtie de schi este şi la Zăbala dar fără schilift.
Multe alte administraţii locale din judeţ intenţionează să amenajeze pârtii în locaţii cum ar fi
Covasna, Sf.Gheorghe, Întorsura Buzăului, Balvanyos, Breţcu, Ozunca Băi, Malnaş, Bicfalău.
Cu toate acestea, amenajarea mai multor zone de agrement în judeţ este absolut
necesară precum şi reabilitarea şi promovarea celor existente.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Covasna nr. 73/2006 privind unele masuri în
vederea reactualizarii Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean pe sectiuni de
24
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

specialitate, s-au determinat la nivelul judetului, cu caracter director, urmatoarele zone de


protectie pentru valoarea lor peisagistică si de climă:
- Valea Simeria, mun. Sf. Gheorghe;
- Valea Debren, mun. Sf. Gheorghe;
- Valea Zânelor, oraş Covasna;
- Valea Turia, comuna Turia;
- Valea Iaidon, comuna Turia;
- Zona lacului de la Pădureni, comuna Moacşa;
- Zona lacului de la Reci, comuna Reci;
- Mestecanisul de la Reci, comuna Reci;
- Zona Cătruşa, mun. Tg. Secuiesc;
- Baile Ozunca, comuna Băţani;
- Baile Şugaş, mun. Sf. Gheorghe;
- Baile Bálványos, comuna Turia;
- Cheile Vîrghişului, comuna Vîrghiş;
- Valea Fenyős (zona Bodvaj), comuna Băţani;
- Valea Băţani, comuna Băţani;
- Lacurile din zona Belin, comuna Belin;
- Valea Vîlcele, comuna Vîlcele;
- Valea Hankó, oraş Covasna;
- Valea Bâsca Mare şi Bâsca Mica, comuna Comandău;
- Valea Dobârlaului, comuna Dobârlau;
- Valea Buzăului, comuna Sita Buzăului-Crasna.

Situaţia spaţiilor verzi din judeţul Covasna:

Mediul urban Spaţii verzi (ha) Zona verde(ha)/


cap locuitor
2004 2005 2004 2005
Sfântu Gheorghe 104,25 104,52 0,0016 0,0016
Baraolt 21,18 21,18 0,0022 0,0022
Târgu Secuiesc 16,5 16,5 0,0008 0,0008
Covasna 73,26 73,26 0,0065 0,0065
Întorsura Buzăului 15,47 24,97 0,0027 0,0027

În prininta parcurilor, situaţia nu s-a schimbat în nici una din localităţile din judeţ. De aceea
este necesară revizuirea planurilor de urbanism pentru a favoriza dezvoltarea parcurilor.

Situaţia parcurilor din oraşele judeţului Covasna:


Localitatea Parcuri (ha)
2004 2005
Sfântu Gheorghe 4,0 4,0
Baraolt 0,02 0,02
Târgu Secuiesc 2,33 2,33
Covasna 2,3 2,3
Întorsura Buzăului 0,5 0,5

25
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

.8.3. SITUAŢIA DEŞEURILOR MENAJERE


Pentru a fi posibila o planificare diferenţiată şi detaliată a modului de gestionare în
viitor a deşeurilor, datele privind generarea sunt prezentate pe tipuri de deşeuri, conform
tabelului de mai jos:
Evolutia cantitatilor de deseuri generate:
anul anul anul anul anul
Tipuri principale de deseuri 2003
Cod deseu 1999 2000 2001 2002
(tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
1 Deseuri municipale si asimilabile din 120430 124739 108590 79903 84.944
20 15 01
comert, industrie, institutii, din care:
1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de 59060 63737 46236 40506 38.095
20 03 01
la populatie
1.2. Deseuri asimilabile colectate in amestec 39202 35691 34650 11159 18.474
20 03 01
din comert, industrie, institutii
1.3. Deseuri municipale si asimilabile colectate 219 633 1214 945 4.024
separat (exclusiv deseuri din constructii si 20 01
demolari), din care: 15 01

hartie si carton 20 01 01 219 514 999 945 1380


15 01 01
sticla 20 01 02 -
15 01 07
plastic 20 01 39 - 119 215 12
15 01 02
metale 20 01 40 2632
15 01 04
lemn 20 01 38 - - - -
15 01 03
biodegradabile 20 01 08 - - - -
altele 20 01 - - -
15 01
1.4. Deseuri voluminoase 20 03 07 - - - -
1.5. Deseuri din gradini si parcuri 20 02 1334 939 1050 1350 1200
1.6. Deseuri din piete 20 03 02 1629 1828 2100 1189 1150
1.7. Deseuri stradale 20 03 03 2396 5316 6750 8168 3831
1.8. Deseuri generate si necolectate* 20 01 16590 16595 16590 16586 18.170
15 01
2 Namoluri de la statii de epurare 5010 5006 4333 2028 2.254
19 08 05
orasenesti, din care:
2.1 Cantitate valorificata (s.u.)** 19 08 05 0 0 0 0 0

2.2 Cantitate depozitata (s.u.) ** 19 08 05 5010 5006 4333 2028 2254

3 Deseuri din constructii si demolari, din 600 450 400 1600 5.556
17
care:
3.1 Deseuri inerte
3.2 Deseuri in amestec 600 450 400 1600 5556
TOTAL deseuri generate 126040 130195 113323 83531 92.754
Sursa: Companii de salubrizare, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si drumuri

METODICA DE CALCUL

26
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

* Estimarea cantitatii de deseuri generate si necolectate s-a realizat tinand cont de numarul
populatiei care nu beneficiaza de servicii municipale de colectare a deseurilor si de indicele
mediu de generare a deseurilor municipale.

Cantitatea necolectata in mediu rural = (populatia rurala care nu beneficiaza de servicii de


salubrizare) x (indicele mediu de generare in mediu rural). Indicele mediu de generare in
mediu rural este 0,4 kg/locuitor.zi ( 150 kg/loc/an)

Cantitatea necolectata in mediu urban = (populatia urbana care nu beneficiaza de servicii


de salubritate) x (indicele mediu de generare in mediu urban). Indicele mediu de generare in
mediu urban este 0,9 kg/locuitor.zi (330 kg/loc/an)

Cantitatea de deseuri generate si necolectate = cantitatea necolectata in mediu rural +


cantitatea necolectata in mediu urban
**s.u. = substanta uscata

Pentru a obţine o privire de ansamblu, datele. sunt prezentate si grafic.

140000
120000
deseuri mun. si
100000 asimilabile
80000
tone

60000 deseuri de la statiile


de epurare
40000
20000 deseuri din
0 constructii si
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 demolari

anul

Indicatori de generare a deseurilor


Indicatori de generare deseuri
Deseuri Namoluri de la Deseuri din Total
municipale si statii de epurare constructii si deseuri
asimilabile orasenesti demolari (kg/loc.an)
(kg/loc.an) (kg/loc.an) (kg/loc.an)
1999 522.04 21.71 2.60 546.35
2000 540.56 21.69 1.95 564.20
2001 469.79 18.64 1.73 490.26
2002 359,50 9.12 7.19 375,80
2003 378 10.02 24.7 412.4

Indicatori de colectare a deseurilor in anul 2003

27
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Indicatorii de colectare a deseurilor reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri colectata


(exprimata in kg/loc/an) si numarul total de locuitori din judet:
Indicatori de colectare deseuri - anul 2003
Deseuri Namoluri de la Deseuri din Total deseuri
municipale si statii de epurare constructii si (kg/loc.an)
asimilabile orasenesti demolari
(kg/loc.an) (kg/loc.an) (kg/loc.an)
Covasna 296.9 10.02 24.7 331.6

Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie în anul 2003


Medie
ponderata
Mediu urban Mediu rural
pe regiune
Compozitia *
deseurilor Canti Cantita
Cantitate
Cantitate tate te Procentaj
% % (kg/loc/
(tone/an) (kg/loc (tone/an (%)
an)
/an) )
Deseuri
ambalaje de
11 2856.7 25.27 7 1799.79 16.08 9.37
hartie si
carton
Deseuri
ambalaje 6 1558.18 13.78 4 1028.45 9.19 5.18
sticla
Deseuri
ambalaje 3 779.09 6.89 2 514.23 4.59 2.58
metalice
Deseuri
ambalaje 8 2077.57 18.38 8 2056.90 18.38 8
plastic
Deseuri
ambalaje 3 779.09 6.89 4 1028.45 9.19 3.4
lemn
Deseuri
biodegradabi 53 13763.9 121.78 67 17226.6 153.94 58.73
le
Deseuri
reciclabile
altele decat 16 4155.15 36.76 8 2056.9 18.38 12.74
ambalajele,
din care
- hartie si
carton
- metale
Deseuri
0.05 12.98 0.11 0.03 7.71 0.07
periculoase
-DEEE 1 259.7 2.29 0.5 128.5 1.14
Altele 14.95 3882 34.35 7.47 1920.6 17.164
100
TOTAL 100% 25970 25711 100 %
%
Sursa: Agenti de salubritate, operatori depozite
Activitatea de salubrizare
28
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

In anul 2005, in judetul Covasna erau inregistrati 7 agenti de salubritate. Acestia


deservesc un numar de 121911 locuitori, adica 54.2 % din totalul populatiei judetului.

Depozitarea deşeurilor

Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate:


Cantitate deseuri depozitate Capacitate
Denumire disponibila
anul 1999 anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003
depozit in anul 2003
(t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an)
(mc)
Rampa deseuri 60198 62480 53203 36342 35052 364000
Sf. Gheorghe
Rampa deseuri 19701 20448 17412 12016 15206 80000
Tg. Secuiesc
Rampa deseuri 10945 11360 9673 6035 12180 24000
Covasna
Rampa deseuri 9850 10224 8706 6050 4106 27000
Baraolt
Rampa deseuri 8756 9088 7739 5557 4016 56800
Int. Buzaului
Total 109450 113600 96733 66000 70560 551800
Sursa: Operatori de depozite

Nu s-au luat in calcul la depozitare cele 47 depozite rurale, acestea fiind necontrolate iar
serviciile nu sunt asigurate de firme de colectare-transport specializate. Cantitatea
estimata generata in 2003, in mediul rural este de 18170 tone.

Datele sunt prezentate şi sub formă grafică.


Evolutia cant. Deseuri depozitate

120000
100000
80000
tone

Evolutia cant.
60000
Deseuri depozitate
40000
20000
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
anul

La momentul actual depozitarea deşeurilor din judeţ se face in 52 de rampe dintre care
5 în mediul urban care asigură o depozitare relativ controlată. In mediu rural depozitele, în
număr de 47, sunt amenajate sumar, neingradite, transportul centralizat al deşeurilor nefiind
încă generalizat în toate localităţile. Colectarea selectivă este doar în stadiu incipient şi
aceasta numai la nivelul oraşelor.

29
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

GESTIONAREA DESEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI


ELECTRONICE (DEEE)
Prin definitie, echipamentele electrice si electronice sunt acele echipamente care
functioneaza pe baza de curenti electrici sau campuri electromagnetice si echipamentele de
generare, transport si de masurare a acestor curenti si campuri, destinate utilizarii la o tensiune
mai mica sau egala cu 1000 volti curent alternativ si 1500 volti curent continuu.
Directiva privind gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice
prevede masuri ce au ca scop:
-crearea de sisteme care sa permita detinatorilor si distribuitorilor finali sa predea deseurile de
echipamente electrice si electronice (DEEE) gratuit catre punctele de colectare;
-asigurarea colectarii de catre distribuitorii de echipamente electrice si electronice a
deseurilor de echipamente electrice si electronice de acelasi tip si in aceeasi cantitate cu
echipamentul/echipamentele furnizate;
-asigurarea unei rate a colectarii selective de cel putin 4 kg/locuitor si an de deseuri de
echipamente electrice si electronice din gospodariile populatiei;
-asigurarea disponibilitatii si accesibilitatii, pe intreg teritoriul tarii, a punctelor de colectare
necesare, tinand cont in special de densitatea populatiei;
-atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament si de 75%
valorificare materiala pentru: aparate de uz casnic de mari dimensiuni şi distribuitoare
automate
-atingerea unor obiective de valorificare de 75% din greutatea medie pe echipament si de 65%
valorificare materiala pentru: echipamente informatice si de telecomunicatii şi echipamente de
larg consum
-atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament si de 50%
valorificare materiala pentru: aparate de uz casnic de mici dimensiuni şi echipamente de
iluminat.

Punct de colectare judetean pentru DEEE


Amplasament punct
Judet de colectare pentru Amenajare punct de colectare pentru judet
judet
SC REMAT Covasna
SA, Sfantu Gheorghe,
300 mp, betonata o parte acoperita, eurocontainere
Covasna str. Constructorilor,
de 1 mc
nr. 13, tel.: 0267-
317156, 0267-351184

Puncte de colectare pentru DEEE– în orase cu peste 20.000 locuitori din judeţul
Covasna
Amplasament punct de colectare Amenajare punct de colectare
Judet Localitate pentru orase cu mai mult de 20.000 pentru orase cu mai mult de
locuitori 20.000 locuitori
suprafata betonata 500 mp din
Sfantu Gheorghe, SC Ariadne Impex
care 100 mp spatiu inchis, 30
Sf.Gheorghe SRL, str. Lt. Paius David, 12A,
buc. Containere deschise si
incinta societatii comerciale
Covasna inchise, 15 buc. butoaie
suprafata betonata 40 mp din
Tg. Secuiesc-SC GOSP COM SRL,
Tg.Secuiesc care 100 mp spatiu inchis, 4 buc.
str. Budai Nagy Antal, nr. 1.
containere 240 l plastic
30
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

La nivelul Judetului Covasna s-a estimat un procent de generare a deseurilor electrice


si electronice de 1% in mediul urban, respectiv, 0,5% in mediul rural, din cantitatea de deseuri
menajere si asimilabile colectata.

GESTIONAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ


Vehiculele scoase din uz pot avea impact asupra mediului prin emisiile in atmosfera,
nivelul emisiilor de zgomot, precum si cele referitoare la protectia solului si a apei astfel incat
normele privind VSU se aplica cu respectarea legislatiei nationale pentru standardele de
siguranta.
Principalele cerinte ale Directivei privind Vehiculele Scoase din Uz (VSU)
- Colectarea gratuita, de la ultimul detinator, a vehiculelor scoase din uz
- Limitarea utilizarii substantelor periculoase la fabricarea vehiculelor si reducerea utilizarii
acestora incepand cu faza de conceptie
- Integrarea unei cantitati crescande de materiale reciclate provenind de la vehicule in
vehiculele noi si in alte produse pentru a dezvolta pietele pentru materiale reciclate
- Punerea la punct de catre operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor
scoase din uz si in masura in care este fezabil tehnic a deseurilor de piese rezultate de la
repararea vehiculelor
- Punerea la punct a unui sistem conform caruia radierea unui vehicul scos din uz sa se faca
numai in baza unui certificat de distrugere (eliminare) .
Situatia deseurilor rezultate in urma tratarii vehiculelor scoase din uz (2005)
Tip deşeu/cod deşeu Cantitatea (t) Valorificata Eliminata Stoc

acumulatori cu plumb 1.18 0 0 1.18


uleiuri de motor, de transmisie şi
de ungere 0.28 0 0 0.28
lichide (excluzând combustibilul) 0.06 0 0 0.06
filtre de ulei 0,086 0 0 0.086
alte materiale provenite de la
depoluare 0.53 0 0 0.53
catalizatori (bucăţi) 2 0 0 2
componente metalice 71.1 0 0 71.1
anvelope 5.58 0 0 5.58
componente mari de plastic 0.42 0 0 0.42
sticlă 0.57 0 0 0.57
materiale feroase (oţel) 60.5 0 0 60.5
metale neferoase (aluminiu, cupru,
zinc,plumb etc) 0.7 0 0 0.7
fracţie uşoară rezultată in urma
tocării/marunţire 0 0 0 0
altele 0 0 0 0
VSU colectate/tratate/stoc in Judetul Covasna
Judet Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005
Nr. Nr. VSU Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
VSU tratate VSU VSU VSU VSU VSU VSU VSU
colectate in stoc colectate tratate in stoc colectate tratate in stoc
Covasna 153 151 2 167 165 4 362 297 69

31
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Ponderea vehiculelor scoase din uz, tratate si aflate in stoc in


Judetul Covasana, anul 2005

17.96%

VSU tratate

VSU in stoc

82.04%%

1.2.8.4. SITUAŢIA DEŞEURILOR INDUSTRIALE

În judeţul Covasna deşeurile industriale provin în principal din industria de exploatare


şi prelucrare a lemnului, extracţii miniere şi cariere de suprafaţă, zootehnie, societăţi
comerciale din industrie.

Nămoluri reziduale generate în industrie

Situaţia nămolurilor din apele reziduale industriale în anul 2005:


Nr. crt Unitate producătoare Tip activitate Cantitatea, to Observaţii
industrială
1 SC SUINPROD LET SA Creştere porci 2240 Utilizare în agricultură
2 SC AMYLUM SA –Tg. alimentară 22,7 Depozitat in lagune
Secuiesc
3 SC COVALACT –Sf. Industria laptelui 62 Depozitare rampă
Gheorghe
4 SC MTS-Tg. Secuiesc Construcţii de 33 Depozitat incintă
maşini-nămol
galvanic
5 SC IAME GRUP SA Sf. Nămol galvanic 1,2 Depozitat incintă (+15
Gheorghe to din anii anteriori)
6 SC ELCO SA S. Gheorghe Nămol ceramic 480 Depozitat rampă
Nămol galvanic 30 Depozitat incintă
7 SC DUNAPACK RAMBOX Producţie carton 0,75 Depozitat incintă
SRL-Sf. Gheorghe
8 SC TEXTILA OLTUL SA Sf. Industrie textilă 5,7 Depozitat rampă
Gheorghe
9 SC RGT SRL-Sf. Gheorghe Industrie textilă 2,1 Depozitat rampă

Depozite de deşeuri industriale


În urma reinventarierii depozitelor de deşeuri industriale rezultă că în judeţul Covasna
există următoarele depozite de deşeuri nepericuloase:
-SC AMYLUM ROMÂNIA SA, Tg. Secuiesc deţine deşeuri provenite din epurarea apelor
reziduale din industria alimentară pe o suprafaţă de aprox. 4 ha în lagune (nămol). Acest
depozit a fost planificat pentru închidere la 31 decembrie 2006.
Tratarea deşeurilor industriale
Evidenţa şi gestionarea deşeurilor industriale cade în sarcina agentului economic
producător. Acestea sunt fie predate unităţilor specializate de valorificare fie depozitate pe

32
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

rampele orăşeneşti sau în depozite speciale aşa cum e cazul sterilului minier, dejecţiilor
animaliere şi parţial rumeguşului.
Astfel în anul 2005, din cantitatea totală de 46500 tone de deşeuri lemnoase (19800
tone rumeguş) din care au fost valorificate 42500 tone (18500 rumeguş), prin ardere în
incineratoare speciale şi producere agent termic necesar uscării cherestelei. Este cazul a cca.
160 agenţi economici autorizaţi, localizaţi mai ales în Ghelinţa (26), Covasna (12), Zagon (9),
Sf. Gheorghe (9) şi Întorsura Buzăului (8) În cursul anului 2004 s-a finalizat punerea în
funcţiune a centralei termice pe rumeguş ce funcţionează la Întorsura Buzăului având puterea
de instalare de 80MW. Proiectul a fost finanţat în cadrul programului “Rumeguş 2000“, de
DEPA Danemarca şi valorifică ca agent termic cca 20% din cantitatea de deşeuri lemnoase
generate în judeţ.
Dacă adăugăm la aceasta investiţie de tip”câstigă-câstigă” şi centralele ecologice pe
rumeguş de la agenţii economici (uscarea cherestelei) se poate considera rezolvată
valorificarea imenselor stocuri de rumeguş din judeţ, care în anii anteriori nu şi-au găsit
rezolvarea.
Deşeurile de dejecţii animaliere sunt stocate în unităţi şi valorificate ca îngrăşăminte
naturale în agricultură. Este cazul la SC SUINPROD SA –Leţ, SC NUTRICOD SA –Sf.
Gheorghe, gospodăriile populaţiei.
Sterilul provenit din exploatări miniere cât şi din exploatări cariere de nisip este
depozitat în incinta unităţilor respective până la înglobarea lui în sol cu ocazia reconstrucţiei
ecologice a zonelor. Cantităţile generate la nivelul judeţului în anul 2005 ajung la cifra de
2461588 tone steril rezultat în urma decopertării zăcămintelor de cărbune de către EM
CĂPENI Baraolt. De asemeni SC TERRACOTTA STAR SRL Sf Gheorghe a generat steril,
nisip, argilă în cantitate de 12100 tone.
Cantităţile de deşeuri colectate selectiv în anii 2003-2005
Cantităţi Cantităţi Cantităţi
Tip deşeu anul 2003 anul 2004 anul 2005 Unităţi valorificatoare
(to) (to) (to)
Deşeuri metalice feroase şi SC REMAT SA şi SC
11000 11155 9397,5
neferoase ARIADNE IMPEX SRL
SC REMAT SA, SC
Hârtie-carton 3755,5 4855 5013,4
DUNAPACK RAMBOX
233 260.6 137,7 SC TEHNO STAR SRL-PE
SC PLASTEX SRL
35,19 62.3 62 SC BIBCO SRL-Biborţeni,
Materiale plastice-PE-PET SC FAVORIT SA-Sf.
Gheorghe, SC PERLA
COVASNEI SA Sf.
Gheorghe-PET
SC REMAT SA,SC
Deşeuri de acumulatori
192,17 179.3 107,26 IANCOM SERV SRL-Sf.
uzaţi
Gheorghe
Deşeuri de uleiuri uzate * 5,125 8.5 126,9 SNP PETROM
Deşeuri de anvelope uzate
70,71 61.7 19,6 Diverşi agenţi economici
**
SC SIPA SRL –Tg.
Deşeuri textile 291 239 196
Secuiesc
SC BIBCO SRL-Biborţeni,
SC FAVORIT SA-S.
Cioburi de sticlă 652 576 484,36
Gheorghe, SC PERLA
COVASNEI

33
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

**Din cantitatea de 19.59 to anvelope uzate colectate de diverşi agenţi economici, s-au
valorificat 23.52 to(inclusiv din stocul din anii anteriori) prin livrare la SC LAFARGE SA-
Hoghiz şi SC MOLDOCIM SA Bicaz pentru coincinerare.

1.2.9. STAREA MONUMENTELOR ISTORICE, ARHITECTONICE ŞI DE ARTĂ

Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă depinde mult de posibilităţile


financiare ale proprietarului. Multe dintre aceste obiective se află în proprietate privată, cazuri
în care realizarea studiilor necesare conservării, şi mai apoi lucrările ce trebuiesc realizate, nu
sunt făcute în timp util. Monumentele sunt afectate în general de factorii de mediu (îngheţ,
ploaie) dar şi antropici (fum,) ori biologici (ciuperci, alţi dăunători). Măsurile de conservare
ce pot fi luate depind de fondurile alocate. Dintre cele mai periclitate monumente putem
aminti biserica reformată de la Saciova, planul înclinat şi calea ferată forestieră de la Covasna
– Comandău, conacul Serestely din Sf. Gheorghe, cetatea Balvanyos.

1.2.10. POLUĂRI ACCIDENTALE


În ultima perioada, pe teritoriul judeţului Covasna s-a produs un singur accident cu
impact asupra mediului, respectiv in data de 24.05.2005, in zona Ghelinţ. Poluarea cu produs
petrolier (ţiţei), a provenit de la SNP Petrom SA, Schela de Petrol Moineşti, Sector Ghelinţa,
din cauza fisurii unei conducte de transport a ţiţeiului de la Parcul nr. 5, în depozit. Astfel, o
cantitate de cca. 1 tonă ţiţei s-a deversat în pârâul Zârna, la cca. 700 m amonte de confluenţa
cu pârâul Ghelinţa. Echipele de intervenţie aparţinând sectorului de extracţie ţiţei Ghelinţa au
acţionat în direcţia sistării sursei de poluare prin construirea de baraje din baloti de paie şi
baraje plutitoare artificiale, pe cursul pârâului Ghelinţa, la cca. 2000 m aval de punctul de
poluare.
S-a reuşit reţinerea şi recuperarea ţiţeiului, în aval de baraje semnalându-se numai
irizaţii ale apei pârâului. Pentru siguranţă la cca. 4000 m de punctul de poluare au fost făcute
două baraje cu scopul de reţinere a eventualelor scăpări de produs petrolier. La fiecare din
barajele menţionate au fost utilizate substanţe absorbante de produs petrolier.

1.2.11. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI DE PE TERITORIUL JUDEŢULUI

1.2.11.1. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII AERULUI


În judeţul Covasna nu există zone critice în poluarea atmosferei, neexistând instalaţii de
ardere mai mari de 50 MW.

1.2.11.2. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ SI INUNDATII
Se poate afirma faptul că la nivelul judeţului Covasna zonele critice sub aspectul
poluării apelor de suprafaţă lipsesc în mod normal. Se constată însă probleme pe perioada
viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele
antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările
organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor
agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide.
În cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele
pluviale efectiv nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare;
în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct fără a mai fi purificate.
Astfel, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele
de râu din avalul evacuărilor staţiilor de epurare Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, Întorsura

34
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Buzăului, Sf.Gheorghe, Leţ ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone
critice" acestor sectoare.

1.2.11.3. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL CALITĂŢII APELOR SUBTERANE

La nivelul judeţului Covasna nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind


resursele de ape subterane.

1.2.11.4. ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL DEGRADĂRII/POLUĂRII SOLULUI


Cele mai reprezentative zone sub aspectul degradării solurilor sunt reprezentate de
exploatarile miniere de lignit, andezit şi nisip precum şi zona extracţiei de ţiţei Ghelinţa .
O altă categorie o reprezintă suprafeţele afectate de depozite deşeuri urbane şi rurale,
neconforme şi care afectează peste 100 ha teren agricol sau păşuni .

1.2.11.5. ZONE VULNERABILE CARE NECESITĂ RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ


Se impune reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de exploatări miniere de lignit,
nisip, extractie ţiţei. De asemenea terenurile afectate de eroziune şi exces de umiditate.
Pe masura închiderii unor depozite rurale de deşeuri este necesara redarea in circuit economic
a terenurilor afectate de acestea.

2. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL


COVASNA

2.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI


SELECTARE A PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor pentru acţiune s-au


efectuat utilizând metoda analizei criteriale, astfel :
1.- în ce masură problema afectează sănătatea umană
2.- în ce măsură problema afectează mediul
3.- în ce măsură problema generează neconformare cu cerinţele legale
4.- care sunt costurile asociate soluţionării problemei
5.- în ce masură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice /mediului
Fiecărui criteriu i s-a asociat o scara calitativă şi anume:
- la ierarhizarea problemelor fiecăruia din primele 3 criterii (sănătate, mediu şi
conformare la legislaţie) i s-a acordat o pondere procentuală, suma lor fiind 100 %
( la fiecare categorie de probleme în parte).
- pentru fiecare problemă individuală din cele 11 categorii de probleme i s-a acordat o
notă de la 1-5, în care 1 reprezintă gradul minim de importanţă, iar 5 maxim.
Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor ponderate pe criterii.

35
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Ierarhizarea celor 11 categorii de probleme s-a efectuat în ordinea descrescândă a


mediei aritmetice pentru problemele individuale din fiecare categorie.
Procedura s-a aplicat fiecarei probleme individuale de mediu din cele 11 categorii
de probleme .
Ierarhizarea a fost efectuată de membrii Comitetutului de Coordonare de cei ai
Grupului de Lucru.

La prioritizarea problemelor de mediu s-a aplicat criteriul beneficii/costuri:


- până la 100 mii EURO = 3 puncte - mare = 3 puncte
- între 100 mii –1 milion EURO=2 puncte - mediu=2 puncte
- peste 1 milion EURO= 1 punct - mic = 1 punct

În final a rezultat următoarea ordine de prioritate :


1. Poluarea apelor de suprafaţă
2. Poluare sol şi apă subterană
3. Gestiunea deşeurilor
4. Cantitatea şi calitatea apei potabile
5. Managementul spaţiului urban
6. Turism şi agrement
7. Protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii
8. Educaţie ecologică
9. Afectarea sănătăţii populaţiei
10. Poluarea atmosferei
11. Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice

36
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

3. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI


COVASNA

3.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL


COVASNA

3.1.1. INTRODUCERE

Conform HG 459/19.05.2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale


de Protecţie a Mediului, Agenţiilor de Protecţie a Mediului le revin obligaţii privind: protecţia
şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice, dezvoltarea şi administrarea reţelei de arii
protejate, apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor, aplicarea fermă a
legislaţiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi reglementări ale Uniunii Europene,
dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă, gestiunea deşeurilor urbane şi
industriale, consolidarea capacităţilor instituţionale si formarea competenţelor necesare,
constituirea fondului de mediu, facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi
societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi
dezvoltarea socio-economică, conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul
mediului precum şi îmbunatăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea
unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei.

3.1.2. STABILIREA OBIECTIVELOR, ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR


Scopurile de mediu îndrumă strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a
problemelor de mediu şi oferă o oportunitate de stabilirae a consensului între părţile interesate
în legatură cu ceea ce se urmareşte a se realiza într-o perioadă definită de timp cum ar fi 3 -7
ani.
Ţintele sunt angajamente măsurabile ce trebuie realizate în perioada de timp stabilită.
Ele sunt utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM, în timp ce
indicatorii evaluează dacă scopurile şi ţintele de mediu au fost atinse şi dacă aceste rezultate
îmbunătătesc viaţa cetăţenilor comunităţii.

3.1.3. RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU


Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa

- Obiective generale:
• Încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane prin construirea
unor staţii de epurare a apelor uzate atât în mediul urban şi rural cât şi în industrie;
• Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii apelor prin identificarea şi atragerea unor
noi surse de finanţare în vederea achiziţionării de aparatură performantă de laborator;
• Reducerea pierderilor din reţelele de alimentare cu apă;
• Dezvoltarea unor reţele centralizate de aprovizionare cu apă în zonele rurale;

- Obiective imediate:
• Reabilitarea şi extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila ale oraşelor
• Realizarea de sisteme de alimentare cu apa potabila in localitatile rurale ale judetului
Covasna;
• Conştientizarea conducerilor unităţilor poluatoare în vederea automonitorizării calităţii
apelor uzate.
37
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer:

- Obiective generale:
• Măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului prin reducerea emisiilor
• Sprijinirea introducerii de „tehnologii curate“
• Transpunerea legislativa si implementarea cerintelor UE

- Obiective imediate:
• Amplasarea statiilor de monitorizare continua a calitatii aerului in Municipiul Sf Gheorghe
conform rezultatelor modelarii din proiectul de implementare a Directivei Uniunii
Europene cu privire la calitatea aerului ambiental;
• Lucrari de reparatii ale instalatiilor si echipamentelor companiilor poluatoare
• Constientizare conducerilor unitatilor poluatoare in vederea automonitorizarii emisiilor.
• Sustinerea preocuparilor pentru realizarea drumului de centura al municipiului Sf Gheorghe
si reabilitarea celorlate strazi cu trafic intens.
Recomandari cadru pentru paduri, zone naturale si arii protejate
Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice

- Obiective generale:
• Monitorizarea diversitatii biologice
• Evaluarea biodiversitatii in zonele insuficient sau deloc cunoscute
• Reconstructia ecologica a ecosistemelor si habitatelor deteriorate
• Stimularea participarii la actiunile de conservare a diversitatii biologice a organizatiilor
neguvernamentale din judet

- Obiective imediate:
• Colaborarea cu autoritatile teritoriale pentru agricultura, silvicultura, cu Prefectura si
Primariile din judet pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinte si
impadurirea lor
• Realizarea perdelelor de protectie, potrivit prevederilor legale
• Supravegherea comertului cu flora si fauna salbatica din judet prin autorizarea persoanelor
fizice si juridice care recolteaza/captureaza flora/fauna salbatica in vederea valorificarii
acestora pe piata interna
Administrarea ariilor protejate din judet

-Obiective generale:
• Conservarea diversitatii biologice prin organizarea retelei judetene de arii protejate;
• Implicarea APM Covasna in elaborarea planurilor de management a ariilor naturale protejate
din judet;
• Inventarierea ecosistemelor terestre si acvatice naturale neafectate antropic in vederea
declararii unor noi arii naturale protejate
• Implicarea APM Covasna in elaborarea Planurilor de Urbanism Generale.
• Înfiinţarea serviciului public judeţean de protecţia naturii şi luarea de către acesta în
administrare a ariilor naturale protejate

Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor

- Obiective generale:
APM Covasna va incuraja si colabora cu factorii interesati in:

38
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

• Aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor;


• Adoptarea unor tehnologii moderne care genereaza mai putine deseuri;
• Crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor urbane si industriale;
• Implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze activitatea
de reciclare si reutilizare a deseurilor;
• Reconstructia ecologica a zonelor care au fost afectate de depozitarea deseurilor;
• Realizarea statiilor de transfer aferente depozitelor ecologice.
- Obiective imediate:
• APM Covasna, prin Compartimentul Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase va
urmari modul in care sunt puse in aplicare si respectate dispozitiile legale si standardele
normative in vigoare privind regimul deseurilor;
• APM Covasna va asigura monitorizarea calitatii solurilor sub aspectul poluarii chimice
Recomandări cadru pentru extinderea spatiilor verzi din zonele urbane
-Obiective generale:
• Urmarirea respectarii normelor Regulamentului General de Urbanism privind raportul
numar locuitori/spatii verzi in localitatile urbane.
-Obiective imediate:
• Realizare de noi spatii verzi in interiorul localitatilor urbane din judet si imbunatatirea celor
existente.
Recomandari cadru pentru facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si
societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si
dezvoltarea socio-economica a judetului
-Obiective generale:
• Informarea publicului interesat in legatura cu evolutia procesului de avizare a finantarii
proiectelor propuse;
• Promovarea unei atitudini responsabile si pozitive a cetatenilor asupra problemelor de
mediu;
• Atragerea participarii publice spre promovarea unor noi proiecte de mediu care sa vizeze
dezvoltarea durabila a judetului;
-Obiective imediate:
• Asigurarea participarii publice la luarea deciziei pe probleme de protectia mediului;
• Dezbateri publice cu privire la propunerile de proiecte de mediu din judetul Covasna;
• Mentinerea legaturii cu mijloacele mass-media pentru a facilita diseminarea informatiei de
mediu;
• Dialogul permanent intre Agentia pentru Protectia Mediului Covasna si organizatiile non-
guvernamentale, ca reprezentante ale societatii civile, colaborarea cu acestea in scopul
diseminarii informatiei de mediu si al sensibilizarii publicului;
• Asigurarea accesului publicului la informatia de mediu prin mijloace specifice, in
conformitate cu prevederile Legii nr 86/2000 de ratificare a Conventiei de la Aarhus, ale Legii
nr.544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public si ale Hotararii de Guvern
nr. 878/2005 privind accesul publicului la informatia de mediu;
Recomandari cadru pentru imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ
in vederea formarii unei educatii civice si ecologice a populatiei;
-Obiective generale:
• Colaborarea, incurajarea si sprijinirea oricaror initiative ale celorlalti factori interesati in
educarea ecologica a populatiei judetului;
39
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

• Intocmirea unui plan local de actiune pentru educarea civica si ecologica a populatiei;
• Colaborarea cu organizatiile neguvernamentale din judet in scopul formarii unei educatii
civice si ecologice a populatiei .
-Obiective imediate:
• Impulsionarea elevilor spre actiuni cu caracter aplicativ: plantare de pomi si flori,
recuperarea deseurilor refolosibile, colaborarea cu scolile pentru initierea unui muzeu al
florei si faunei locale care sa cuprinda cele mai reusite exemplare colectionate de elevii din
intreg judetul, etc.;
• Educarea populatiei din localitatile urbane ale judetului privind depozitarea controlată si
colectarea selectivă a deseurilor;
• Colaborarea cu organizatiile nonguvernamentale pentru realizarea filmelor ecologico-
educative necesare pentru formarea tinerilor in spiritul raspunderii civice fata de mediul
inconjurator;
• Marcarea tuturor evenimentelor de mediu in scopul sensibilizarii opiniei publice.

3.1.4. IDENTIFICAREA PRIORITĂŢILOR PENTRU ACŢIUNE


Următorul pas in procesul PLAM este identificarea actiunilor specifice. In timp ce
viziunea comunitatii ofera cadrul general, scopurile si obiectivele de mediu servesc ca
avanpost in identificarea actiunilor .
Redăm, in continuare, principalele tipuri de actiuni :
1. Educarea si instruirea publicului in special a tineretului din scoli
2. Stimulente economice . Acestea modifica comportamentul poluatorilor prin
cresterea costurilor in cazul poluarii-taxa utilizatorului, taxa producatorului si
penalitatile
3. Programe comunitare –cum este colectarea selectiva a deseurilor – gestionate de
municipalitati,companii de utilitati, ONG-uri sau firme private .
4. Masuri tehnologice –cum ar fi statii de epurare, depozite de deseuri si
echipamente de monitorizarea poluarii.
5. Actiuni legislative sau legale –conformarea companiilor si cetatenilor la legislatia
de mediu
In afara acestor actiuni prioritare s-au recomandat si actiuni cu caracter general,
aplicabile tuturor factorilor de mediu si tuturor problemelor, cum sunt :
-acces la informaţie;
-acordarea de asistenta pentru identificarea surselor de finantare si promovarea de
proiecte;
-componenta de pregatire a personalului atât din industrie cât si din cadrul autoritatilor
locale pentru pregatirea de proiecte pentru diverse surse de finantare;
-componenta de participare publica, de implicare a societatii civile in procesul de luare a
deciziilor.

3.1.5. IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE SELECTARE A ACŢIUNILOR


În identificarea si aplicarea criteriilor de selectare a actiunilor din Planul Local de
Actiune s-au luat in considerare următoarele aspecte:
• Durata de tranzitie necesară implementării legislatiei de mediu europene in Romania în
scopul respectării angajamentelor asumate, corespunzator actiunilor identificate pentru judetul
Covasna.
• Prezenta in planurile si strategiile judetene, regionale si nationale ca prioritati reprezentative;
• Cost/Eficienta, care permite compararea costurilor relative ale mai multor actiuni;
• Fezabilitate tehnica, permite evaluarea unei tehnologii;

40
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

• Eficienta, permite evaluarea unei actiuni in raport cu modul de realizare a obiectivelor si


tintelor si cu eficienta sa in reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra sanatatii
populatiei sau ecologice;
• Impactul financiar, permite evaluarea acestuia asupra membrilor comunitatii;
• Autoritatea statutara, permite evaluarea autoritatii legale a institutiilor guvernamentale
locale si a altor institutii de implementare in raport cu actiunile de implementare;
• Echitatea, permite evaluarea beneficiilor si costurilor unei actiuni distribuite pe persoane
afectate si comunitate;
• Flexibilitatea, permite evaluarea posibilitatii de modificare a actiunii in timp, in functie de
schimbarile demografice, de mediu, economice si legislative;
• Perioada de implementare, permite evaluarea in raport cu intervalul de timp necesar, a
implementarii unei actiuni;
• Acceptabilitatea/Suportabilitatea, permite evaluarea in raport cu nivelul de acceptare a
actiunii de catre public sau de catre Consiliul Judetean, precum si in raport cu sprijinul din
partea participantilor;
• Impactul asupra mediului, permite evaluarea in raport cu impactul asupra mediului generat
de construcţiile sau activităţile de operare implicate în acţiune, precum şi în raport cu
mărimea acestui impact.
• Ameninţările la adresa sanatatii umane, mediului si calitatii vietii, este evaluat impactul
asupra sanatatii umane si mediului;
• Impactul asupra fortei de munca, permite evaluarea in raport cu cresterea/scaderea
numarului de locuri de munca.
Aceasta lista nu este limitata, existand si alte aspecte cum sunt:
-rezultatul ierarhizarii problemelor de mediu;
-numarul persoanelor care beneficiaza de rezolvarea unei anumite probleme de mediu;
-efectul pe termen lung al rezolvarii unei anumite actiuni de mediu, cat si timpul necesar
pentru implementarea actiunii;
-obtinerea unor efecte multiple, cum ar fi utlizarea tehnologiilor curate si a obtinerii unor
efecte in cascada;
-viteza si usurinta desfasurarii procesului de implementare.

3.1.6. IDENTIFICAREA, ANALIZAREA ŞI SELECTAREA ACŢIUNILOR

Analizarea şi selectarea acţiunilor reprezintă nucleul procesului de luare a deciziilor.


Este pasul când se decide asupra celor mai eficiente acţiuni în atingerea scopurilor şi ţintelor
de mediu. Pentru a reduce lista de acţiuni rezultată şi a selecta câteva subiecte de acţiune s-a
propus un proces în doua etape:
• Realizarea listei de acţiuni preferate;
• Selectarea acţiunilor bazate pe analizele specifice comunităţii.
Prima etapa in procesul de selectare a actiunilor este elaborarea unei liste preferate de
actiuni care este supusa apoi unei analize riguroase prin aplicarea criteriilor de evaluare
asupra unei liste de actiuni stabilite prin contributie multidisciplinara.
Dupa elaborarea listei de actiuni, urmatoarea etapa consta in efectuarea analizelor
specifice comunitatii in vederea fundamentarii listei finale de actiuni prioritare.
Pe baza procesului de selecţie descris mai sus şi utilizând criteriile selectate, a fost
identificată urmatoarea listă de categorii de acţiuni de mediu ce urmează a fi implementate în
judeţul Covasna:

41
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

• Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;


• Retehnologizarea statiilor de epurare urbane si industriale;
• Retehnologizarea proceselor industriale poluante;
• Construirea de depozite ecologice urbane şi rurale precum şi a statiilor de transfer;
• Dotarea corespunzătoare a fiecărei localităţi pentru colectarea si depozitarea selectiva a
deseurilor;
• Găsirea de soluţii pentru eliminarea deşeurilor periculoase;
• Imbunătăţirea parcului auto şi realizarea drumului de centură pentru fluidizarea traficului
rutier;
• Împădurirea zonelor afectate de eroziuni şi refacerea malurilor degradate;
• Implementarea cadrului legislativ pentru protectia si conservarea biodiversitatii locale;
• Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice -
amenajarea zonelor pentru practicarea turismului ecologic;
• Extinderea spatiilor verzi urbane si reabilitarea constructiilor;
• Asigurarea conditiilor necesare pentru protectia sanatatii si cresterea nivelului de trai in
mediul urban;
• Asigurarea bazei materiale si umane pentru realizarea educatiei ecologice;

42
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

3.2. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE

Planul de Implementare a Actiunilor a fost elaborat, ca o prima etapa, pentru actiunile


identificate a fi posibile pentru solutionarea problemelor prioritare de mediu (conform listei
de prioritizare). Acesta contine, pentru fiecare actiune posibila ce conduce la solutionarea unei
probleme individuale de mediu, urmatoarele elemente:
. partile (institutii, organizatii, grupuri) responsabile privind implementarea actiunilor;
. partile (grupuri, institutii, organizatii sau alte entitati) care realizeaza supravegherea şi
cooperarea in implementarea actiunilor;
. termenele de finalizare a actiunilor;
. sursele de finantare posibile pentru implementarea actiunilor.
In continuare se prezinta, in detaliu, Planul de Implementare a Actiunilor pentru
problemele prioritare identificate in Judetul Covasna.

3.3. MATRICILE-PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU


SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

43
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

1. Matrice – plan implementare pentru problema – Poluarea apelor de suprafaţă


Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1 - Poluarea apelor 1.1.Reducerea 1.1.1.Reabilitare 1.1.1.1. 1. Elaborarea documentaţiilor Consiliul 2007 ISPA/
de suprafaţă poluării apelor a şi extinderea a)Racordarea -Nr de necesare obţinerii finanţării şi Judeţean; SP
datorită de suprafaţă sistemelor de gospodăriilor gospodării realizării lucrărilor de reabilitare şi Consiliile
evacuărilor de ape datorită canalizare şi a din mediul racordate la extindere a reţelelor de canalizare Locale.
uzate menajere evacuării de ape staţiilor de urban în procent canalizarea şi a staţiilor de epurare din orase
insuficient uzate menajere epurare existente de 90 % la colectivă/ nr.
2. Extindere reţea canalizare cu 14 Cons.Judeţean 2008 FC/
epurate / neepurate insuficient reţeaua de total gospodării
km in Sf.Gheorghe Primaria SP
şi a reţelei de epurate / canalizare din mediul urban
Sf.Gheorghe
canalizare neepurate şi a colectivă. 3. Reabilitare/extindere staţie de Cons.Judeţean 2010 FC/
insuficiente sau reţelei de epurare în municipiul Sf.Gheorghe Primaria SP
inexistente canalizare b)Incadrarea (epurare tertiara) Sf.Gheorghe
(rural/urban) insuficiente sau calităţii -Valoarea 4. Extindere reţea canalizare cu 11 Cons.Judeţean 2008 FC/
inexistente efluentului în indicatorilor de km–Tg. Secuiesc Primăria SP
(rural/urban) limitele calitate ai apelor Tg.secuiesc
autorizate şi uzate epurate 5. Reabilitare/extindere/ Consiliul 2010 FC/
conform HG modernizare staţie de epurare în Judeţean SP
188/2002, municipiul Tg.Secuiesc (epurare Primăria
modificat cu HG tertiara) Tg.secuiesc
352/2005 6. Extindere reţea canalizare cu 10 Cons.Judeţean 2013 FC/SP
pana in 2015 km–Covasna Primăria
Covasna
7. Reabilitare/extindere/ Cons.Judeţean 2015 FC/
moderni zare staţie de epurare în Primăria SP
Covasna (epurare tertiara) Covasna
8. Extindere reţea canalizare cu 4 Cons.Judeţean 2013 FC/
km–Baraolt Primăria SP
Baraolt
9. Extindere/modernizare staţie de Cons.Judeţean 2015 FC/
epurare Baraolt (epurare tertiara) Primăria SP
Baraolt
10. Extindere reţea canalizare cu Cons.Judeţean 2013 FC/
5km in N si 5 km in Est in Primăria SP
Int. Buzaului Int.Buzaului

44
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
11. Reabilitare/extindere/ Cons. Judeţean 2015 FC/
retehnologizare staţie de epurare Primăria SP
Int.Buz. (epurare tertiara) Int.Buzaului
Nr măsuri 12. Implementarea măsurilor din DA Olt 2013 SP
realizate Planurile de Management pentru Da Buzău,
Bazinele Hidrografice Olt şi Bacau
Buzău– secţiunea privind gestiunea SGA
apelor uzate menajere Sf.Gheorghe
1.1.1.2. a. Nr de 1. Elaborarea documentaţiilor Consiliul 2008 SP/
a. Colectarea localităţi care şi- necesare obţinerii finanţării şi Judeţean; ISPA
/tratarea apelor au construit realizării lucrărilor de Consiliile
uzate menajere reţele de construire/extindere a reţelelor de Locale.
in peste 25% din canalizare / nr. canalizare şi staţiilor de epurare din
localităţile localităţi rurale zona rurala
rurale până în din judeţ 2. Extindere retele canalizare in Consiliul 2015 SP/AS
2018 b. Nr. gospodării comunele Breţcu, Ilieni, Ozun, Judeţean;
-b. Incadrarea racordate la Micfalau, Sita Buzăului (Zăbrătău Consiliile
calităţii reţeaua de şi Ciumernic). Locale.
efluentului în canalizare/ nr. 3. Construire retele de canalizare şi Consiliul 2018 SP/FC/F
limitele total gospodării staţii de epurare biologică in Judeţean; G/AS
autorizate şi din zona rurală localităţile: Arcuş, Barcani, Băţanii Consiliile
conform HG c.Valoarea Mari, Belin, Bixad, Bodoc, Brăduţ- Locale
188/2002, indicatorilor de Doboşeni, Cernat, Chichiş, Dobârlău,
modificat cu HG calitate ai apelor Ghelinţa, Ghidfalău, Hăghig,
352/2005 uzate epurate în Lemnia, Malnaş-Malnaş Băi,
localităţile cu Moacşa, Ojdula, Poian, Reci,
peste 2000 de Sânzieni, Turia, Araci, Vârghiş,
locuitori Zagon, Zăbala.
2 - Poluarea apelor 2.1. Eliminarea 2.1.1.Imbunătăţi 2.1.1.1. 1 Introducerea Celor Mai Bune SC SUINPROD 2009 SP/AS
de suprafaţă poluării apelor rea categoriei de Incadrarea Valoarea Tehnici Disponibile in activitatea LET SA
datorită de suprafaţă calitate a concentraţiilor indicatorilor de SC SUINPROD LET SA
deversărilor de ape datorată de poluanţi în

45
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
uzate insuficient evacuării apelor cursului de apă limitele 2. Exploatarea agregatelor Proprietarii Corelat cu SP/
epurate din unitati industriale receptor. prevăzute de HG calitate ai apelor minerale: obiectivelor programe SA
industriale, 188/2002 evacuate. Implementarea măsurilor din confor-
comerciale, etc. modificat cu HG programele de conformare şi APM mare
352/2005 sau Nr măsuri prevederile autorizaţiilor de mediu
documentele de realizate pentru decantoare aferente staţiilor Garda de
autorizare. de sortare şi spălare a agregatelor Mediu
minerale la societatile: SC AXON
SRL, SC TERRACOTA STAR
SA, SC ROMATLAS SRL, SC
CONNECTION SRL
3. Controlul implementării APM Perma -
măsurilor de conformare conţinute Garda de nent
în actele de reglementare ale Mediu
obiectivelor din care sunt evacuate
ape uzate in emisar
2.1.1.2. Realizarea 1. Realizarea cadastrului apelor DA Olt; DA 2007 SP/SA
Reducerea masurilor din poluate cu nitraţi din surse agricole Buzău; SGA
poluării cu Codul Bunelor Sf.Gheorghe
nitraţi din surse Practici Agricole 2. Elaborarea Planului de Acţiune DA Olt; DA 2007 SP/SA
agricole împotriva poluării cu nitraţi din Buzău; SGA
surse agricole Sf.Gheorghe
3. Implementarea şi monitorizarea DA Olt; DA 2007 SP/SA
Planului de Acţiune împotriva Buzău; SGA
poluării cu nitraţi Sf.Gheorghe
2.2. 2.2.1. 2.2.1.1. Nr. secţiuni de 1. Extinderea monitorizării APM Perma- SP
Monitorizarea Monitorizare Extinderea control noi cursurilor de apă şi lacurilor in SGA nent
calităţii apei de cursuri de apă, reţelei de pentru zonele vulnerabile
suprafaţă lacuri monitorizare monitorizarea
nutrientilor

46
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
2.2.2. 2.2.2.1. Nr. agenti 1. Dotarea laboratoarelor proprii cu Agenţii Perma- SP/SA
Automonitori- Cresterea nr. economici care aparatura specifica sau încheierea economici nent
zare calitate apa agentilor asigura de contracte cu firme terte pentru
evacuata in economici care automonitorizare monitorizarea calitatii apei
emisar de catre asigura Nr. contracte evacuate
agenti economici automonitorizar incheiate cu
ea calitatii apei firme terte
uzate evacuate
in emisar

2. Matrice – plan implementare pentru problema – Poluare sol şi apă subterană


Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1.Poluarea cu 1.1.Reducerea 1.1.1. 1.1.1.1. Nr. platforme 1. Reabilitarea/constructia Primării 2009 SP/SA
nitrati a solului si poluarii cu Imbunatatirea Cresterea nr. de conforme platformelor pentru depozitarea Fermieri
apelor subterane nitrati cauzata de calitatii solului gospodarii rurale existente gunoiului de grajd si dejectiilor
cauzata de activitati si apei subterane si ferme de lichide
activitati agricole agricole si prin prevenirea crestere animale Nr.Utilaje 2. Dotarea cu utilaje de manipulare Fermieri 2009 SP/SA
si zootehnice zootehnice poluarii cu care detin achiziţionate si administrare ingrasaminte
nitrati platforme organice naturale
adecvate de
stocare a
gunoiului de
grajd si a
dejectiilor
lichide
1.1.1.2. Suprafaţă 1. Reabilitare zone vulnerabile: DADR 2010
Implementarea reabilitată (ha) Cernat- 10668 ha
planului de Borosneu – 8129 ha
actiune pentru Dobarlau – 1844 ha
zonele Ozun – 14573 ha
vulnerabile

47
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
2. Afectarea 2.1. Diminuarea 2.1.1. Controlul 2.1.1.1. Concentraţiile 1. Incurajarea practicilor de A.P.M. Perma- SP/SA
solului datorită poluării solului / riguros al Promovarea de nutrienţi în combatere biologică a dăunătorilor D.A.D.R. nent
folosirii apei subterane cantităţilor şi practicilor sol şi apa 2. Controlul riguros al dozelor şi D.A.D.R. Perma- SP/SA
neraţionale a datorită utilizării calităţii agricole durabile freatică. modalităţilor de aplicare a nent
îngrăşămintelor îngrăşămintelor îngrăşămintelor (ecologice) Concentraţia de produselor fitosanitare
naturale şi şi pesticidelor în şi pesticidelor pesticide în apa
chimice, agricultură. utilizate în freatică.
pesticidelor, a agricultură.
poluărilor istorice 2.1.2. 2.1.2.1 Procent de 1. Derularea unor campanii de A.P.M. Perma- SP/SA
Îmbunătăţirea Educarea şi populaţie informare asupra riscurilor nent
gradului de conştientizarea informată utilizării în exces a îngraşămintelor D.A.D.R.
cunoaştere de fermierilor şi pesticidelor vizând în principal
către fermieri a locuitorii mediului rural. Inspectoratul
efectelor Fitosanitar
utilizării
iraţionale a
îngrăşămintelor
3. Afectarea 3.1.Reducerea 3.1.1. 3.1.1.1. Procentul 1. Redarea in circuit a terenurilor Societăţile 2009 SP/SA
suprafeţelor de degradării / Reducerea Reconstrucţia suprafeţelor de degradate la obiectivele miniere: miniere
teren şi a calităţii poluării solului degradării ecologică a terenuri Cariera de lignit Valea Crisului, A.P.M.
solului ca urmare şi a apei solului prin terenurilor reabilitate din Bodos, Varghis; mina Baraolt I,
a exploatării subterane activităţi de degradate. suprafeţele de Baraolt II
resurselor datorate decopertare, terenuri
minerale activităţilor de excavare, degradate
exploatare depozitare a
minieră. maselor de
material.
4. Poluarea solului 4.1. Reducerea 4.1.1. 4.1.1.1. Procent investitii 1. Echipare sonde in vederea SNP PETROM 2006 – SP
si apelor subterane poluarii solului Imbunatatirea Conformarea realizate eliminarii pierderilor de fluide la 2009
datorate activitatii si apelor calitatii solului unitatii la capul de pompare, ecologizare
Schelei de subterane si apelor cerintele careu sonde,
extractie titei datorate subterane si legislatiein PARC 1, PARC 5 Ghelinta
Ghelinta activitatii prevenirea vigoare si a 2. Realizare sistem de colectare 2007
Schelei de poluarilor autorizatiei de ape uzate menajere la SEDIU
extractie titei accidentale cu mediu. SECTOR Ghelinta
Ghelinta titei 3. Consolidare terenuri zona a 3 2010
sonde
4. Sistematizare PARC 1 Gh.. 2006

48
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
5. Dezafectare DEPOZIT DE 2008
TITEI Ghelinta, umplerea
batalului dezafectat cu materiale
inerte si acoperirea cu
strat fertil
6. Redarea in circuitul natural 2009
a 10 sonde casate si oprite
7. Realizarea inventarului forajelor 2007
de mare adancime in care se
reinjecteaza ape provenite de la
schelele de extractie petroliera si de
la asecarile miniere

3. Matrice – plan implementare pentru problema – Gestiunea deseurilor


Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Gestiunea 1.1 Dezvoltarea 1.1.1. 1.1.1.1. -Nr. depozite 1. Finalizare documentatie (master CJ Ian. SP/
necorespunzatoare unui sistem Implementarea Constructia neconforme plan, SF, Studiu de impact, etc.) APM 2007 ISPA
a deseurilor in jud. integrat de Planului depozitului inchise pentru proiectul de investitii –
Covasna gestiune a Judetean de zonal (sau - % realizare Sistem Integrat de Management al
deseurilor Gestiune a arondarea la alt lucrari din ce s-a deseurilor in jud. Harghita si
Deseurilor depozit ecologic propus Covasna- si obtinerea avizelor
din jud. Brasov necesare de la institutiile
sau Harghita) si responsabile
a statiilor 2. Inchiderea depozitului de gunoi Primaria Int. 2009 SP/
de transfer al orasului Int. Buzaului si Buzaului PHARE
precum si constructia statiei de transfer Operator
închiderea depozit
depozitelor 3. Inchiderea depozitului de gunoi CJ, Primaria 2009 SP/ FC
urbane/rurale de al orasului Covasna Covasna
deseuri Operator
depozit

49
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
menajere 4. Inchiderea depozitului de gunoi CJ, Primaria 2009 SP/ FC
neecologice al orasului Baraolt si constructie Baraolt
statie de transfer in zona Baraolt Operator
depozit
5. Inchidere depozit de gunoi al CJ, Primaria 2017 SP/FC/
orasului Tg. Secuiesc si constructie Tg. Secuiesc, FM
statie de transfer pentru zona Tg. Primaria
Secuiesc-Covasna Covasna
Operator
depozit
6. Inchidere depozit de gunoi al CJ, Primaria 2017 SP/FC/
orasului Sf. Gheorghe si Operator FM
constructie statie de transfer depozit
Sf.Gheorghe
7. Constructie centru integrat de CJ 2009 SP/FC
management al deşeurilor Consilii locale
incluzând prima celulă a
depozitului ecologic zonal,
platformă tehnologică, staţie de
sortare şi staţie de tratare biologică.
8. Construire staţii de transfer şi CJ 2009 SP/FC
dotarea cu autovehicule de mare Consilii locale
capacitate pentru transportul
deşeurilor de la staţia de transfer la
depozitul ecologic
9. Inchiderea si ecologizarea CJ, Consilii 2009 SP/
tuturor rampelor de gunoi din Locale /FC
zonele rurale si realizare puncte de
colectare prin racordare la statii de
transfer.

50
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1.1.1.2. -Nr. localitati 1. Studierea si elaborarea de Consilii Locale 2007 SP/FC/
Reducerea care au dezvoltat proiecte pentru dezvoltarea unor PHARE
cantitatii de sisteme de sisteme viabile de
deseu colectare colectare selectiva la sursa si
biodegradabil selectiva la sursa compostare a deseurilor
depozitat a deseurilor biodegradabile municipale, urbane
la 75% din biodegradabile si comunale depozitate
cantitatea - nr. statii/
depozitata in platforme de
anul 1995 compostare
construite
- % deseuri
biodegradabile
compostate 2. Implementarea sistemelor Consilii Locale 2010 SP/FC/
optime de colectare PHARE
selectiva la sursa si compostare a S
deseurilor
biodegradabile municipale, urbane
si comunale
depozitate în vederea reducerii la
75% din cantitatea depozitata în
1995
(costructie statii de compostare,
compostare in gospodarii, etc.)

1.1.1.3. % extindere 1. Delimitarea clara a ariilor de Operatori 2007 SP/SA


Extinderea colectare anuala acoperire cu servicii de salubritate salubritate
zonelor si identificarea nr. de locuitori APM
deservite de deserviti. CJ
servicii de 2. Asigurarea colectarii 100% a Cons. Locale 2012 SP/FC/
salubritate deseurilor municipale din zonele Operatori SA
(extinderea urbane salubritate
colectarii
3. Asigurarea colectarii a 60% din Cons. Locale 2012 SP/FC/
deseurilor
deseurilemunicipale din zonele Operatori SA
municipale)
rurale salubritate

51
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1.1.1.4. - nr. containere 1. Separarea fluxurilor de deseuri Operatori de 2007 SP/AS
Cresterea pt. deseuri periculoase de cele nepericuloase salubritate
coeficientului de periculoase din deseurile menajere Cons. Locale
colectare achizitionate (dotare/amplasare containere ale oraselor
selectiva la 50% pentru deseuri periculoase in
in mediul urban punctele de colectare)
si 20% in mediul
rural, pana in
2012

Nr.puncte de 2. Amenajare puncte de CJ, Cons. 2009 SP/


precolectare precolectare selectiva a Locale PHARE
selectiva deseurilor în orasele Sf. Gheorghe, Operatori de / FC
Nr. localitati Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, Int. salubritate
rurale in care Buzaului
este organizata 3. Organizarea corespunzatoare a Consilii Locale 2009 SP/FC/
colectarea serviciilor de colectare selectiva în Operatori de SA
selectiva toate localitatile rurale ale judetului salubritate
Covasna
4. Dotarea agentilor economici care Agenti Perma- SP/SA
produc/ colecteaza/recicleaza economici nent
/valorifica deseuri reciclabile cu
instalatii, echipamente de
tratare/reciclare (prese balotat,
instalatii brichetare, etc.)
1.1.1.5. -cantitati deseuri 1. Organizarea colectarii/ Toate Perma- SP/SA
Atingerea ambalaje valorificarii deseurilor de ambalaje institutiile nent
obiectivelor de colectate/valorifi in institutiile publice, la sedii publice din
valorificare sau cate anual firmelor, asociatiilor, fundatiilor, judet, agenti
incinerare in etc. economici,
instalatii de ONG-uri

52
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
incinerare cu 2. Organizarea unui sistem de Consilii Locale 2007 SP/FC/
recuperare de colectare selectiva a deseurilor de Operatori de SA
energie si ambalaje de la populatie, pe tipuri salubritate
respectiv a tintei de deseu (hartie, PET, metal, lemn,
de reciclare sticla, etc)
anuala a
deseurilor de
ambalaje,
conform HG
621/2005

1.1.1.6. - cantitati 1. Amenajare puncte de colectare Consilii Locale 2007 SP/SA


Introducerea deseuri deseuri voluminoase in orasele din Operatori
sistemului de voluminoase judet. Salubritate
colectare a colectate
deseurilor - nr. puncte de
voluminoase colectare
(mobila, etc.) infiintate
1.1.1.7. -Suprafete de 1. Utilizarea namolului in Proprietari Perma- SP
Cresterea teren acoperite agricultura ca fertilizant sau terenuri nent
eficientei tratarii (ha) amendament agricol in cazul in agricole
si eliminarii care se respecta conditiile
namolurilor legislative in vigoare
provenite de la 2. Utilizarea namolului pentru Operatori Perma- SP
statiile de reabilitarea terenurilor degradate si rampe de gunoi nent
epurare acoperirea depozitelor de gunoi Consilii Locale
existente in conditiile legi

53
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1.1.1.8. -cantitati DEEE 1. Colectarea selectiva si Consilii Locale 2008 SP/SA
Implementarea colectate/an valorificarea deseurilor de Agenti
sistemului de echipamente electrice si electronice economici
colectare a (DEEE) pentru atingerea tintelor producatori/
deseurilor de de: colectori
echipamente - cel putin 3 Kg deseu /locuitor/an
electrice si pana la 31.12.2007;
electronice - 4 Kg deseu /locuitor/an pana la
(DEEE) 31.12.2008.
1.1.1.9. - % de 1. Dotarea agentilor economici care Agenti Ince- SP/SA
Reducerea valorificare din colecteaza/ recicleaza Vehicule economici pand cu
cantitatilor de cantitatea de Scoase din Uz cu echipamente colectori/ 1 Ian.
deseuri, luand in VSU colectate necesare pentru atingerea valorificatori de 2007
considerare obiectivelor de reutilizare si VSU autorizati
masa medie la valorificarea a cel putin 85 % din
gol conform masa vehiculelor fabricate inainte
masurilor si de 1 ianuarie 1980 si a cel putin
actiunilor din 80% din masa vehiculelor fabricate
H.G. 2406/ 2004 dupa 1 ianuarie 1980.
privind
gestionarea
vehiculelor
scoase din uz
1.1.1.10. -incineratoare 1. Inchidere incineratoare deseuri Spital Tg. 2007 SP/SA
Inchiderea inchise spitalicesti care apartin spitalelor Secuiesc
instalatiilor de din Tg. Secuiesc si Sf.Gheorghe. Spital Sf.
tratare termica a Gheorghe
deseurilor
medicale care
nu sunt in
conformitate cu
Directiva
2000/76/CE

54
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

4. Matrice – plan implementare pentru problema – Cantitatea şi calitatea apei potabile


Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Grad scăzut de 1.1. 1.1.1. 1.1.1.1. a.Nr. de proiecte 1. Elaborarea documentaţiilor Consiliul 2007 SP/
accesibilitate la Îmbunătăţirea Reabilitarea şi Asigurarea de reabilitare si necesare obţinerii finanţării şi Judeţean ISPA
apă potabilă din accesului la dezvoltarea cantităţii şi extindere pentru realizării lucrărilor de reabilitare şi
surse controlate infrastructura de infrastructurii calităţii apei care s-a elaborat dezvoltare a sistemelor de Consilii Locale
apă existente de potabile documentaţia alimentare cu apă pentru orasele:
alimentare cu conform Legii necesară Sf. Gheorghe, Tg.Secuiesc,
apă în mediul nr. 458/2002, Covasna, Baraolt, Int. Buzaului.
urban modific. Si a. Nr. persoane 2. Derularea lucrărilor de Consiliul 2011 FC/SP/
completată cu (gospodării) reabilitare/dezvoltare a sistemelor Judeţean AS
L.311/ 2004 deservite/nr. de alimentare cu apă Consilii Locale
total persoane
(gospodării) pe
localitate
b. Km de reţea
reabilitată
c. Km de reţea
nou înfiinţată
1.1.1.2. % de scadere a 1.Asigurarea contorizarii 100% a Gospodariile 2008 SP
Reducerea pierderilor consumului de apă in orasele Locale
pierderilor pe Covasna, Baraolt si Int. Buzaului
retea 2. Dotarea cu echipamente pentru Gospodariile 2008 SP
detectarea pierderilor de apă Locale Tg.
Secuiesc,
Covasna, Baraolt
si Int. Buzaului
1.1.2. Infiinţarea 1.1.2.1. a.Nr. proiecte 1. Elaborarea documentaţiilor Consiliul 2007 SP/FC
de sisteme de Racordarea pentru înfiinţare necesare obţinerii finanţării şi Judeţean
alimentare cu consumatorilor sisteme realizării lucrărilor de înfiinţare a
apă în zona din gospodăriile alimentare cu sistemelor de alimentare cu apă în Consilii Locale
rurala rurale la apă elaborate mediul rural
sistemele b. Nr. gospodării 2. Derularea lucrărilor de Consiliul 2015 SP/FC/F
centralizate de alimentate în construcţie şi înfiinţare de sisteme Judeţean G/AS
alimentare cu sistem de alimentare cu apă în spaţiul Consilii Locale
apă potabila în centralizat/ nr. rural
procent de 30 % total gospodării
din mediul rural

55
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1.2. 1.2.1. 1.2.1.1. Valoarea 1. Reabilitare statii tratare Cons.Judeţean 2015 SP/SA
Asigurarea starii Îmbunătăţirea Asigurarea indicatorilor de Tg.Secuiesc si Baraolt Primăria
de sanatate a calităţii apei calităţii apei calitate ai apei Tg.Secuiesc
locuitorilor potabile tratate potabile potabile Primăria
conform Legii Baraolt
nr. 458/2002, 2. Dotarea corespunzătoare a Operatorii de 2008 SP/AS
modific. şi laboratoarelor de la statiile de apa/canal
completată cu tratare apa; trecerea la monitorizare
L.311/ 2004 si dozare automata; Infiintare
laboratoare de analize
bacteriologice
3. Monitorizarea strictă a calităţii Operatorii de Permane SP/AS
apei tratate apa, DSP nt
1.2.2. 1.2.2.1. Nr. de zone de 1. Instituirea/reabilitarea zonelor de Consilii 2007 SP/SA
Asigurarea si Conservarea protecţie protecţie cu regim sever în jurul locale
respectarea calităţii naturale sanitară fronturilor de captare şi a prizelor Proprietarii
zonelor de a surselor de apă instituite/ de apa destinata prelevarii de apa captărilor/Oper
protecţie sanitară astfel încât apa reabilitate potabila atori
din zona să poată fi 2. Identificarea construcţiilor Cons.Judeţean 2007 SP
captărilor de tratată cu costuri Nr. constructii neautorizate din zonele de protecţie Cons.Locale
apă.(cf. HG suplimentare ilegale sanitară ale surselor de alimentare Garda de mediu
930/2005) minime. identificate cu apă
Nr. constructii 3. Desfiinţarea construcţiilor Garda de 2008 SP
desfiintate neautorizate din zonele de protecţie Mediu
sanitară ale surselor de alimentare IJC, CJ, CL
cu apă
2. Insuficienta 2.1. Conservarea 2.1.1 2.1.1.1. Valorile 1. Instituirea/reabilitarea zonelor Concesionarii Perma- SP/SA
protecţie a apelor calităţii naturale Respectarea Asigurarea indicatori fizico- de protecţie cu regim sever aferente zăcămintelor nent
minerale a surselor de ape regulamentelor zonelor de chimici ai apelor zăcămintelor de ape minerale din
minerale de protecţie şi protecţie cu minerale judet
calitate a apelor regim sever exploatate.
minerale pentru 2. Protejarea rezervelor de apa Cons. Loc. 2009 SP/SA
zăcămintele de minerala din subsolul orasului Covasna
ape minerale. Covasna

56
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
2.1.1.2. Nr. izvoare 1. Igienizarea zonelor din jurul Consilii Locale 2007 SP
Protectia reabilitate izvoarelor de apa minerala si Proprietarii de SA
izvoarelor de Nr. containere amenajarea lor; amplasarea de teren
apa minerala amplasate containere pentru PET-uri in
localitatile: Covasna, Bixad,
Băţanii Mari (Băţanii Mici, Ozunca
Băi şi Herculian),
Barolt(Biborteni), Băile
Balvanyos, Bodoc(Olteni, Zălan),
Catalina(Hătuica), Micfalău, Poian,
Pădurea Hatod, Vârghiş,
Peteni,Brăduţ (Doboşeni), Estelnic,
Tg. Secuiesc,
2. Amenajarea şi protecţia Consiliul
resurselor de apă minerală în Judeţean 2008 PHARE
localităţile incluse în proiectul Covasna
”Drumul apelor minerale”: Baraolt,
Bodoc, Belin, Breţcu-Mărtănuş,
Malnaş, Sfîntu Gheorghe-Şugaş
Băi, Vâlcele.

5. Matrice – plan implementare pentru problema – Managementul spaţiului urban

57
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Spatii verzi 1.1. Conservarea 1.1.1. 1.1.1.1. Suprafata spatiu 1.Identificarea spatiilor verzi CJ,
insuficient /extinderea Respectarea Reabilitarea verde reabilitata/ 2006 SP/SA
degradate Primarii
intretinute/lipsa suprafetelor de normelor de spatiilor verzi extinsă
2. Executia lucrarilor de
zonelor verzi spatiu verde alocare a intraurbane si CJ,
reabilitare/extindere a spaţiilor 2013 SP/ SA
amenajate suprafetei periurbane Primarii
verzi
de spatiu verde / degradate şi
locuitor conform extinderea
Ordinului MS zonelor verzi 3. Infiintarea unui serviciu de
Primaria
nr.536/1997 amenajate intretinere a spatiilor verzi in 2007 SP
Tega S.A.
cadrul Primariei Sf.Gheorghe

2. Poluarea fonica 2.1. 2.1.1. 2.1.1.1. Nr. proiecte 1. Proiectarea si realizarea Cons.Judetean 2009 SP/SA
si atmosferica din Imbunatatirea Diminuarea Reducerea Nr. drumuri de drumurilor de centura pentru Cons.Loc. Sf.
orase calitatii vietii in impactului intensitaii centura orasele Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc, Gheorghe,
mediul urban poluarii fonice traficului rutier executate Baraolt si Covasna Baraolt, Tg.
si atmosferice de tranzit în Secuiesc,
spatial urban Covasna
2.1.1.2. % mijloace auto 1. Reinoirea parcurilor auto de Societatile de 2008 SP/AS
Imbunatatirea cu motoare transport local din orasele Sf. transport local
calitatii EURO din Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Primariile
transportului totalul existent Baraolt, Int. Buzaului oraselor
local in parc
2.1.1.3. Nr. strazi 1.Reabilitarea strazilor si Primaria Sf. 2008 SP/AS
Reabilitarea reabilitate trotuarelor din municipiul Sf. Gheorghe
strazilor si Gheorghe
trotuarelor Km trotuare 2.Modernizarea strazii Stefan cel Cons. Loc. 2008 SP/SA
si intretinerea refacute Mare din orasul Covasna Covasna
orespunzatoare 3.Modernizare drumuri orasenesti Primaria Int. 2008 SP/SA
in Int. Buzaului Buzaului
4.Dotarea cu utilaje specifice Toate primariile 2008 SP/AS
pentru curatarea/spalarea strazilor oraselor
3. Poluare estetica 3.1. 3.1.1. 3.1.1.1. Nr. proiecte 1. Intocmire proiecte pentru Primariile 2008 SP/AS
datorata fostelor Imbunatatirea Imbunatatirea Transformarea Nr. cladiri renovarea si schimbarea destinatiei oraselor
centrale termice de calitatii vietii in esteticii urbane imobilelor reabilitate fostelor CT de cartier CJ
cartier si a mediul urban parasite in
conductelor de obiective de

58
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
distributie interes km conducte 2. Dezafectare conducte Primaria Sf. 2007 SP/SA
supraterane comunitar / dezafectate si supraterane ramase nefolosite ca Gheorghe
nedezafectate / reabilitarea valorificate urmare a dezafectarii CT
aspectului exterior faţadei clădirilor 3. Reparare faţadă clădiri Primării 2013
al clădirilor (în combinată cu reabilitarea termică CJ
special blocurile Asociaţii de
de locuit) proprietari
4. Inmultirea 4.1. 4.1.1. Prevenirea 4.1.1.1. Adapost infiintat 1. Infiintarea unui adapost pentru CJ 2008 SP/SA
cainilor vagabonzi Imbunatatirea riscurilor de Reducerea nr. de cainii vagabonzi si serviciu de Primaria Sf.
din zonele urbane calitatii vietii in transmitere a caini vagabonzi hingheri Gheorghe
mediul urban bolilor DSV
5. Extinderea 5.1. Elaborarea 5.1.1 5.1.1.1 Nr. posturi 1. Urgentarea ocupării posturilor de Consilii locale 2007 SP
intravilanelor unei strategii Frânarea Actulalizarea ocupate responsabil cu activitati de CJ
sectoriale extinderii în Planului de urbanism la nivelul comunelor şi
judeţene de continuare a Amenajare a Nr. PUG + RLU descentralizarea activităţii
amenajare a intravilanelor Teritoriului elaborate/ 2. Reglementarea zonelor critice Consilii locale 2013 SP
teritoriului şi Judeţean până actualizate (zone de case de vacanţă, zone CJ
urbanism cel târziu anul ocupate ilegal de cetăţeni)
2008 3. Precizarea în PUG –ri a Consilii locale 2013 SP
direcţiilor permise, direcţiilor CJ
admise cu condiţii şi direcţiile
interzise de extindere a localităţilor

6. Matrice – plan implementare pentru problema – Turism şi agrement

59
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Administrarea 1.1. Diminuarea 1.1.1. 1.1.1.1. Nr. areale noi 1. Identificarea, delimitarea şi CJ, Primarii 2008 SP/SA
necorespunzatoare impactului Dezvoltarea Identificarea identificate amenajarea corespunzătoare a noi
a potentialului turismului turismului si arealelor cu zone de agrement pentru
turistic existent asupra factorilor agrementului in funcţii turistice practicarea turismului ecologic.
de mediu conditiile unui şi de agrement şi Aplicarea prevederilor HCJC 73-
impact minim reabilitarea 2006
asupra mediului staţiunilor din Lucrari de 2. Reabilitarea statiunilor balneo- CJ, Primarii 2009 SP/SA
judeţ reabilitare climaterice Malnas, Valcele,
executate Balvanyos, Sugas Bai;
Implementarea Proiectului
Drumul apelor minerale
3. Reabilitarea traseelor turistice si CJ, Primării 2009 SP/SA
atractiilor turistice pe tot cuprinsul
judetului
1.1.1.2. 1. Elaborarea unui program CJ, Prefectura 2007 SP/SA
Promovarea judeţean de promovare a turismului
turismului ecologic
ecologic in 2. Realizarea de materiale CJ, Prefectura 2007 SP/SA
judetul Covasna informativ – educative pentru
promovarea turismului ecologic

1.1.1.3. Nr. obiective


Amenajarea realizate 1. Realizare de poteci de studiu, CJ, Primarii, 2008 SP/SA
ariilor naturale amenajare de locuri de agrement, Administratori
protejate în locuri de orservare a vieţii
vederea animalelor
includerii lor în
circuitul turistic

60
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

7. Matrice – plan implementare pentru problema – Protectia Naturii si Conservarea Biodiversitatii


Sursa de
Obiectiv Obiectiv Responsabili de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen finantar
general specific implementare
e
1. Insuficienta 1.1. 1.1.1. a)Implementarea a)Gradul de 1. Atragerea membrilor CJ 2006- SP/SA
administratiilor si Asigurarea unui Asigurarea obiectivelor de atribuire a comunitatilor locale, ONG-urilor în APM 2013
planurilor de management structurilor management administrarii / administrarea /custodia ariilor ONG
management a corespunzator al administrative specifice custodiei ariilor protejate. CL
ariilor protejate capitalului pentru categoriilor de protejate din Custozi de arii
natural. ariile protejate arii protejate judet 2. Pregatire documentatii pentru protejate
(dupa IUCN) declararea de noi arii protejate si
b) Nr. inaintarea acestora la Academia
b)Finalizarea documentatii Romana.
planurilor de predate la
management. Academie 3. Elaborarea planurilor
de management pentru
c)Conservarea c) Nr. planuri de fiecare arie protejata.
resurselor management
naturale elaborate 4. Atragerea suportului
cuprinse în financiar pentru implementarea
perimetrul d) Gradul de prevederilor din planurile de
acestor implementere al management.
rezervatii. planurilor de
management. 5. Informarea populaţiei despre
d)Inventarierea e) Baza de date necesitatea înfiinţării unor arii
efectivelor cu speciile naturale protejate, avantajele şi
speciilor de inventariate eventualele dezavantaje cauzate
importanta 6. Inventarierea efectivelor de
comunitara carnivore mari si elaborarea unui
plan de management

61
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa de
Obiectiv Obiectiv Responsabili de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen finantar
general specific implementare
e
2. Insuficienta 2.1. 2.1.1. 2.1.1.1. Nr. proiecte 1. Identificarea si obtinerea CJ 2006- SA
informare si Implementarea Conservarea Management implementate sprijinului institutional pentru APM 2013
promovare a NATURA 2000 naturii în siturile corespunzator al managementul siturilor Natura ONG
retelei NATURA Natura 2000 siturilor de 2000 (control, instruire, CL
2000 importanta dezvoltarea capacitatii Custozi de arii
comunitara institutionale, pregatirea studiilor protejate
stiintifice, a
inventarelor,cartografierea,
pregatirea si implementarea
planurilor de management pentru
siturile Natura 2000 si a planurilor
de actiune pentru protectia si
conservarea speciilor de interes
comunitar, activitati de
constientizare si educatie de
mediu)
Investitii 2. Investitii pentru sprijinirea CJ 2006- SP/SA
realizate reconstructiei naturale, APM 2013
protectia si conservarea habitatelor ONG
si a speciilor, dezvoltarea CL
infrastructurii (construirea si Custozi de arii
dotarea sediilor administratiilor protejate
rezervatiilor si centre de vizitare,
etc) si achizitionarea terenurilor
necesare pentru managementul
adecvat în vederea conservarii
naturii, în zonele din cadrul retelei
Natura 2000
Statistici si 1. Monitorizarea habitatelor CJ 2006- SP/SA
evaluari naturale protejate si a speciilor APM 2013
efectuate salbatice. ONG
CL
Custozi de arii
protejate

62
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa de
Obiectiv Obiectiv Responsabili de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen finantar
general specific implementare
e
2.1.1.2. 1. Instruirea si constientizarea APM Perma SP
Cresterea publicului ONG nent
gradului de CJ
educare si
informare a
publicului
privind
NATURA 2000
3. Exploatarea 3.1. Cresterea 3.1.1. 3.1.1.1. Nr. Controale 1. Urmarirea respectarii ITRSV Perma- SP
necorespunzatoare rolului Mentinerea Eliminarea efectuate regimului silvic de GM nent
a padurilor padurilor în echilibrului practicilor gospodarire a padurilor. Directia Silvica
asigurarea ecosistemelor abuzive de 2.Promovarea introducerii Ocoale silvice Perma- SP
serviciilor forestiere exploatare a sistemului FSC (certificare private, nent
capitalului padurilor forestieră) în managementul primării,
natural pădurilor composesorate,
(purificarea Directia Silvică
aerului, 3.1.1.2. Suprafata 1. Plantare de arbori din specii Directia Silvica Perma- SP/SA
mentinerea Reimpadurirea impadurita (ha) specifice ecosistemelor respective Ocoale Silvice nent
climatului, terenurilor de pe pe toate ariile care au fost supuse Primarii
controlul care s-a exploatarii Composesorate
hidrologic etc.) exploatat masa
lemnoasa
3.1.1.3. Suprafata 1. Regenare artificiala a unor Directia Silvica 2006- SP/SA
Dezvoltarea impadurita (ha) suprafete de teren si schimbarea Ocoale Silvice 2013
fondului categoriei functionale ale acestora Primarii
forestier cu 500 Composesorate
ha pana in 2013

63
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

8. Matrice – plan implementare pentru problema – Educatie ecologica


Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Insuficiente 1.1. Cresterea 1.1.1. 1.1.1.1. Nr. proiecte 1. Initierea si derularea de APM, ONG, Perma- SP/SA
privind gradului de Informarea Asigurarea unui realizate proiecte de constientizare a Inspectorat nent
educatia constientizare/ed publicului minim de publicului în domeniul protectiei Scolar
ecologica/informar ucare si privind informare Nr. localitati mediului si legislatiei de mediu
ea/constientizarea implicare a legislatia/activita obiectiva a cuprinse în 2. Campanii de informare a APM, ONG, Perma- SP/SA
la nivelul publicului în tile în publicului campanie comunitatilor cu privire la Inspectorat nent
comunitatii probleme legate domeniul starea calitatii mediului si Scolar
de protectiei Nr. comunitati probleme specifice
îmbunatatirea mediului vizate 3. Informari periodice in mass APM, ONG, Perma- SP/SA
calitatii mediului media si organizarea de Inspectorat nent
înconjurator Nr. întâlniri/ simpozioane si conferinte cu Scolar
conferinte/simpo problematica de mediu
zioane

Nr. aparitii mass


media
1.1.2. Educatie 1.1.2.1. Nr. de teme si 1. Includerea în curricula APM Perma- SP/SA
ecologica Asigurarea de actiuni scolara de teme si actiuni Inspectorate nent
eficienta la cursuri de vizând educatia ecologica Scolare
nivelul educatie la toate nivelele (prescolar Judetene
populatiei in unitatile si – liceal)
scolare taberele scolare 2. Organizarea de actiuni cu
specific ecologic în cadrul
unitatilor si taberelor scolare

64
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

9. Matrice – plan implementare pentru problema – Afectarea sănătăţii populaţiei


Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Insuficienţe 1.1. 1.1.1. 1.1.1.1. Nr. scheme de Elaborarea şi implementarea unor D.S.P. 2007 SP/SA
privind sistemul de Imbunătăţirea Dezvoltarea unui Asigurarea unor monitorizare scheme de monitorizare a
monitorizare a sistemului de sistem rapoarte principalilor parametri privind
evoluţiei sănătăţii monitorizare a informaţional argumentate starea de sănătate a populaţiei în
umane în raport cu evoluţiei suport privind relaţia relaţie directă cu sursele majore de
calitatea mediului. sănătăţii umane sănătate umană poluare
în raport cu – calitatea Frecvenţa de Implementarea sistemului de D.S.P. Permane SP/SA
calitatea mediului raportare a monitorizare şi alimentarea nt
mediului datelor continuă a fluxului de informaţii cu
datele din monitoringul asupra
sănătăţii populaţiei, prin raportarea
periodică a acestor date către
A.P.M.
Nr. de zone Identificarea zonelor cu potenţial D.S.P. 2007 SP/SA
identificate risc asupra sănătăţii umane.

65
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

10. Matrice – plan implementare pentru problema – Poluarea atmosferei


Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Mentinerea 1.1. 1.1.1. Reducerea 1.1.1. Monitorizarea 1. Reabilitare sistem rutier Brasov Consiliul 2009 SP/AS
calitatii Imbunatatirea poluarii Reducerea cu concentratiilor –Covasna-Buzau (DJ 130, DJ Judetean
corespunzatoare calitatii aerului datorate cel putin 10% a de PM10 103E, DJ 103, DJ 121, DJ 121E)
a aerului ambiental ambiental traficului concentratiilor 2. Reabilitare DJ 121A Int.
rutier de PM10 in Buzaului-Valea Mare
mediul 3. Reabilitare DJ 113 Tg. Secuiesc-
ambiental pâna Bixad
în 2009 4. Reabilitare DJ 122 Micfalau-
Biborteni-Baraolt
5. Reabilitare DJ 103B limita
Brasov-Ozun-Chilieni
6. Reabilitare DN13E cu DN 11
7. Reabilitare DN12
8. Elaborarea unor seturi de Consiliul 2007 SP
propuneri privind includerea Judetean
în PUG-uri si PATJ a unor
“ inele verzi” ale oraselor si
posibilitatea conectarii
acestora la spatiile verzi din
orase prin plantatii de
aliniament.
1.1.2. Reducerea 1.1.2.1. Valorile 1. Modernizarea tehnologiilor Agenti Perma- SP/SA
poluarii Incadrarea indicatorilor societatilor care exploateaza/ economici nent
atmosferice emisiilor pentru care sunt prelucreaza piatra, nisip, carbune
datorata de noxe de la prevazute limite
activitatilor intalatiile la emisie în OM 2. Dotarea unitatilor de prelucrare Agenti Perma- SP/SA
industriale agentilor 462/1993 lemn si a altor unitati industriale cu economici nent
economici în completat cu instalatii de filtrare a aerului.
limitele Ord. MAPM
prevazute de 592/2002

66
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
Ordinul 3. Dotarea cu aparatura de Agenti Perma- SP/SA
MAPPM masurare a emisiilor in atmosfera. economici nent
462/1993,
completat cu
Ord. MAPM
592/2002
1.1.3. Prevenirea 1.1.3.1. Nr. Instalatii 1. Conformare instalatiilor de Agenti 2009 SP
poluarii Conformarea conformate incarcare si depozitare la statiile de economici
atmosferei cu instalatiilor cu distributie a benzinei ale SNP
COV datorita prevederile HG PETROM SA, SC UNIC STAR
activitatii 568/2001, SRL Covasna, SC EURO-OIL SA
statiilor de modificat si Sf.Ghe., SC BENZMAR SRL
distributie completat cu Turia, SC TNT PETROL&CO
carburanti si a HG 893/2005 SRL Sf.Ghe.,SC SICULCOM SRL
depozitelor de privind stabilirea Tg.Secuiesc, SC PETROIL IMPEX
carburanti. cerintelor SRL Covasna, SC BENZOIL SRL
tehnice pt. 2. Conformare instalatii de SNP PETROM 2008 SP
limitarea depozitare la terminale ale SA
emisiilor COV 3.Conformare instalatii de SNP PETROM 2008 SP
incarcare/descarcare a SA
containerelor mobile la terminale
1.1.4. 1.1.4.1. Statie de 1. Echiparea judetului Covasna cu APM 2007 SP
Monitorizarea Reabilitarea si monitorizare o statie automata de monitorizare a
calitatii aerului echiparea retelei achizitionata calitatii aerului
nationale de
monitorizare a
calitatii aerului
conform
standardelor UE

67
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

11. Matrice – plan implementare pentru problema – Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice
Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1. Existenţa de 1.1. Protejarea 1.1.1. 1.1.1.1. Suprafeţe de 1. Elaborarea şi implementarea Inspectorat pt. Perma- SP/SA
zone expuse obiectivelor Implementarea Diminuarea teren stabilizate programelor judeţene de stabilizare Situatii de nent
riscului la socio-economice sistemelor de suprafeţelor de (ha) a alunecărilor de teren active prin Urgenta
inundaţie, eroziune consolidare / teren afectate de împădurirea terenurilor degradate
şi alunecări de stabilizare a alunecări de şi realizarea sistemelor Consilii Locale
teren perimetrelor cu teren şi eroziuni hidrotehnice de colectare a apelor
alunecări de de suprafaţă pluviale în zonele cu stabilitate
teren active şi redusă a terenului
eroziuni de Suprafata 2. Executarea de lucrări de Consilii locale 2008 Buget
suprafaţă impadurita (ha) reabilitare a suprafeţelor afectate de Directia Silvica de stat
eroziune: Ocoale silvice
-Impadurire pasune vf. Cormos private
(Bradut) – 44,5 ha
-Impadurire pasune Chichis 12,5 ha
-Impadurire pasune Sancrai – 25 ha
-Impadurire pasune Fata Lumii
(Sf.Gheorghe) – 12 ha
- Impadurire pasune
Darnau(Zagon) – 18 ha
Nr. de planuri 3. Elaborarea planurilor de Inspectorat pt. 2009 Buget
realizate în intervenţie în caz de urgenţă Situatii de de stat
funcţie de Urgenta
necesar Consilii Locale
1.1.2. 1.1.2.1. Km de cursuri 1. Realizare de indiguiri, Consilii locale Perma- Buget
Reducerea Reducerea de apa regularizari, decolmatari, SGA nent de stat
riscului la suprafeţelor amenajate combatere eroziune maluri
inundaţii, afectate de Nr. de planuri 2. Elaborarea planurilor de Inspectorat pt. 2009 Buget
protejarea vieţii inundatii realizate în intervenţie în caz de urgenţă Situatii de de stat
umane şi a funcţie de Urgenta
bunurilor expuse necesar Consilii Locale,
la acest risc SGA

68
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Sursa
Obiectiv Obiectiv Responsabili de de
Problema Ţintă Indicator Acţiune Termen
general specific implementare finantar
e
1.1.3. 1.1.3.1. Gradul de 1. Întocmirea unor hărţi ale Comitetul 2009 Buget
Diminuarea Reducerea reducere a terenurilor cu risc la eroziune în Local de stat
eroziunii solului suprafeţelor de suprafeţelor de bazinele hidrografice la nivel de
prin amenajarea teren afectate de teren afectate de judet
cursurilor de apă eroziune eroziune faţă de
din judeţ anul 2006
Nr. de planuri 2. Elaborarea planurilor de ANIF 2009 Bugetul
realizate în intervenţie în caz de urgenţă de stat
funcţie de
necesar
2. Existenta 2.1. Eliminarea .2.1.1. Cresterea 2.1.1.1. - suprafete teren 1. Eliminarea excesului de ANIF 2009 Bugetul
terenurilor cu excesului de suprafetelor de Refacerea redate in circuit umiditate prin lucrari de de stat
exces de umiditate de pe terenuri agricole terenurilor asanare
umiditate terenuri si de terenuri agricole
destinate afectate de exces
construirii de
umiditate

69
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

4. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

4.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE


Un sistem de monitorizare şi de evaluare eficient are o contributie deosebit de importanta
la atingerea obiectivelor şi tintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea PLAM şi pentru
cuantificarea rezultatelor este reprezentata de indicatori, care sunt legati direct de obiectivele
şi tintele de mediu stabilite in procesul de planificare pentru solutionarea
problemelor/aspectelor de mediu din judet.
Implementarea corespunzatoare a Planului Local de Actiune pentru Mediu in judetul
Covasna se va face folosind şi contributia elementelor ce rezulta din monitorizarea şi
evaluarea sa. Procesul de evaluare şi monitorizare furnizeaza informatii curente, sistematice
care sprijina procesul de implementare.
Procesul de monitorizare şi evaluare ofera cadrul pentru:
• compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele initiale
• determinarea progresului facut pentru obtinerea rezultatelor scontate
• determinarea incadrarii in schemele de timp propuse in proiect
Obiectivele esentiale ale sistemului de monitorizare sunt:
• verifica implementarea şi stabileşte revizuirea PLAM
• stabileşte echipa de monitorizare şi persoana care raporteaza Comitetului de Coordonare
stadiul PLAM
• identifica beneficiarul şi beneficiile actiunilor realizate
• stabileşte daca actiunile au fost realizate şi daca efectele sunt cele prevazute.

Toate aceste elemente au roluri corective şi preventive astfel incat implementarea


PLAM sa se faca in conditii de eficienta. Comitetul de Coordonare care are responsabilitatea
de implementare a PLAM este recomandabil sa desemneze o echipa de monitorizare şi
evaluare pentru a ajuta la proiectarea modului de abordare a evaluarii şi la evaluarea
rezultatelor proiectului. Aceasta echipa va fi alcatuita din experti in evaluarea proiectelor,
agentii responsabile cu furnizarea datelor despre mediu şi institutii de implementare, precum
şi agenti economici care au cerinte de mediu specifice. Echipa de monitorizare şi evaluare va
colecta date de la fiecare institutie de implementare, aceste informatii vor fi folosite ca baza a
evaluarii eficientei eforturilor de implementare.
In acest fel se va putea aprecia in ce masura obiectivele au fost atinse, care dintre
actiuni au fost realizate, iar in cazul unor disfunctionalitati se poate decide ce interventii sau
ce modificari sunt necesare pentru a atinge scopul propus.

Sistemul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor PLAM are trei functii principale:


• De a verifica faptul ca planul de actiune este in proces de implementare, precum şi de
a furniza o metodologie de revizuire a PLAM. Fiecare actiune din PLAM este
incredintata spre implementare unei autoritati principale, cu o persoana nominalizata
care are responsabilitatea de realizare a acestei actiuni. De asemenea, pentru fiecare
actiune este desemnata o autoritate principala pentru monitorizare, cu o persoana
nominalizata. Printre responsabilii de monitorizare pot fi incluşi şi responsabilii pentru
implementare. Responsabilii pentru implementare şi pentru monitorizare au

70
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

responsabilitatea raportarii rezultatelor catre Comitetul de Coordonare, in vederea


revizuirii periodice de catre acesta a stadiului de realizare a actiunilor.
• De a identifica beneficiul anticipat actiunilor şi efectul asupra
problemei de mediu respective.
• De a monitoriza atat problema de mediu, cat şi efectele
actiunii/actiunilor pentru solutionarea acesteia, prin masurarea,
urmarirea şi evaluarea rezultatelor implementarii in vederea
obtinerii feedback-ului necesar pentru revizuirea şi actualizarea
PLAM.

Monitorizarea este o activitate complexă. Majoritatea problemelor de mediu se


schimba continuu, fiind influentate de populatie, presiuni de dezvoltare, procese noi de
productie, schimbari legislative, tehnici noi pentru reducerea poluarii, aspecte fiscale şi aşa
mai departe.
Din aceste motive, se poate ivi situaţia în care acţiunile PLAM au fost corect
implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a
estimat, astfel încat este necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în
următorul PLAM revizuit.
De asemenea, este posibilă şi situaţia inversă, în care o prăbuşire a unui anumit sector
industrial sau a pieţei agricole poate elimina cauza care a generat problema. In acest caz,
actiunile prevazute in PLAM pentru aceasta problema trebuie oprite, iar resursele alocate
trebuie transferate pentru alte actiuni.
Deoarece multe dintre actiunile prevazute de PLAM nu vor conduce la solutionarea
problemelor respective in cursul celor trei ani prevazuti ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea
PLAM este foarte importanta evaluarea cantitativa a efectelor acestor actiuni, pentru ca
rezultatele acestei evaluari sa fie luate in considerare la elaborarea urmatorului PLAM.
Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant
comunitatea locala asupra progresului realizat privind implementarea PLAM. Este foarte
importanta impartasirea rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea si diseminarea
acestor rezultate membrilor comunitatii. De asemenea Prefectura Judetului Covasna, Consiliul
Judetean Covasna, Consiliile Locale, precum si toate institutiile implicate in proces trebuie sa
cunoasca stadiul realizarii PLAM.
In continuare este prezentat modelul de matrice utilizat pentru monitorizarea
implementarii actiunilor si pentru evaluarea anuala sintetica a rezultatelor precum si matricea
pentru monitorizarea implementarii actiunilor din PLAM 2003.

71
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

4.2. MATRICILE-PLAN DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A ACŢIUNILOR PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR


DE MEDIU PRIORITARE

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-01 - Poluarea apelor de suprafaţă


Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
Racordarea gospodăriilor din mediul urban în Anual
procent de 90 % la reţeaua de canalizare colectivă.
1. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii 2007 Consiliul Judeţean;
finanţării şi realizării lucrărilor de reabilitare şi -Nr de gospodării Consiliile Locale.
extindere a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de racordate la
epurare din orase canalizarea
colectivă/ nr. total
2. Extindere reţea canalizare cu 14 km in Sf.Gheorghe 2008 gospodării din Cons.Judeţean
mediul urban Primaria
Sf.Gheorghe
3. Reabilitare/extindere staţie de epurare în municipiul 2010 Cons.Judeţean
Sf.Gheorghe (epurare tertiara) Primaria
-Valoarea Sf.Gheorghe
4. Extindere reţea canalizare cu 11 km–Tg. Secuiesc 2008 indicatorilor de Cons.Judeţean
calitate ai apelor Primăria
uzate epurate Tg.secuiesc
5. Reabilitare/extindere/ modernizare staţie de epurare 2010 Consiliul Judeţean
în municipiul Tg.Secuiesc (epurare tertiara) Nr măsuri realizate Primăria
Tg.secuiesc
6. Extindere reţea canalizare cu 10 km–Covasna 2013 Cons.Judeţean
Primăria Covasna
7. Reabilitare/extindere/moderni zare staţie de epurare 2015 Cons.Judeţean
în Covasna (epurare tertiara) Primăria Covasna
8. Extindere reţea canalizare cu 4 km–Baraolt 2013 Cons.Judeţean
Primăria Baraolt

72
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
9. Extindere/modernizare staţie de epurare Baraolt 2015 Cons.Judeţean
(epurare tertiara) Primăria Baraolt
10. Extindere reţea canalizare cu 5km in N si 5 km in 2013 Cons.Judeţean
Est in Int. Buzaului Primăria
Int.Buzaului
11. Reabilitare/extindere/ retehnologizare staţie de 2015 Cons. Judeţean
epurare Int.Buz. (epurare tertiara) Primăria
Int.Buzaului
12. Implementarea măsurilor din Planurile de 2013 DA Olt
Management pentru Bazinele Hidrografice Olt şi Da Buzău, Bacau
Buzău– secţiunea privind gestiunea apelor uzate SGA Sf.Gheorghe
menajere
Colectarea /tratarea apelor uzate menajere in peste Anual
25% din localităţile rurale până în 2018
1. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii 2008 a. Nr de localităţi Consiliul Judeţean;
finanţării şi realizării lucrărilor de construire/extindere a care şi-au construit Consiliile Locale.
reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare din zona reţele de
rurala canalizare / nr.
2. Extindere retele canalizare in comunele Breţcu, Ilieni, 2015 localităţi rurale din Consiliul Judeţean;
Ozun, Micfalau, Sita Buzăului (Zăbrătău şi Ciumernic). judeţ Consiliile Locale.
3. Construire retele de canalizare şi staţii de epurare 2018 Consiliul Judeţean;
b. Nr. gospodării
biologică in localităţile: Arcuş, Barcani, Băţanii Mari, Consiliile Locale
racordate la reţeaua
Belin, Bixad, Bodoc, Brăduţ-Doboşeni, Cernat, Chichiş,
de canalizare/ nr.
Dobârlău, Ghelinţa, Ghidfalău, Hăghig, Lemnia, Malnaş-
total gospodării din
Malnaş Băi, Moacşa, Ojdula, Poian, Reci, Sânzieni, Turia,
zona rurală
Araci, Vârghiş, Zagon, Zăbala.
c.Valoarea
indicatorilor de
calitate ai apelor
uzate epurate în
localităţile cu peste
2000 de locuitori

73
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
Eliminarea poluării apelor de suprafaţă datorată Anual
evacuării apelor industriale
1. Introducerea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile 2009 SC SUINPROD
Valoarea
in activitatea SC SUINPROD LET SA indicatorilor de LET SA
calitate ai apelor
2. Exploatarea agregatelor minerale: Corelat cu Proprietarii
evacuate.
Implementarea măsurilor din programele de conformare programe obiectivelor
şi prevederile autorizaţiilor de mediu pentru decantoare conformare APM
aferente staţiilor de sortare şi spălare a agregatelor
minerale la societatile: SC AXON SRL, SC Garda de Mediu
TERRACOTA STAR SA, SC ROMATLAS SRL, SC
CONNECTION SRL
3. Controlul implementării măsurilor de conformare Permanent APM
conţinute în actele de reglementare ale obiectivelor din Garda de Mediu
care sunt evacuate ape uzate in emisar
4. Realizarea cadastrului apelor poluate cu nitraţi din 2007 Realizarea masurilor DA Olt; DA
surse agricole din Codul Bunelor Buzău; SGA
Practici Agricole Sf.Gheorghe
5. Elaborarea Planului de Acţiune împotriva poluării cu 2007 DA Olt; DA
nitraţi din surse agricole Buzău; SGA
Sf.Gheorghe
6. Implementarea şi monitorizarea Planului de 2007 DA Olt; DA
Acţiune împotriva poluării cu nitraţi Buzău; SGA
Sf.Gheorghe
Monitorizarea cali tăţii apei de suprafaţă Anual
1. Extinderea monitorizării cursurilor de apă şi lacurilor Permanent Nr. secţiuni de APM
in zonele vulnerabile control noi pentru SGA
monitorizarea
nutrientilor

74
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
2. Dotarea laboratoarelor proprii cu aparatura Permanent Nr. agenti Agenţii economici
specifica sau încheierea de contracte cu firme terte economici care
pentru monitorizarea calitatii apei evacuate asigura
automonitorizare
Nr. contracte
incheiate cu firme
terte

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-02 - Poluare sol şi apă subterană
Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
Imbunatatirea calitatii solului si apei subterane prin Anual
prevenirea poluarii cu nitrati
1. Reabilitarea/constructia platformelor pentru 2009 Nr. platforme Primării
depozitarea gunoiului de grajd si dejectiilor lichide conforme existente
Fermieri
Nr.utilaje
2. Dotarea cu utilaje de manipulare si administrare 2009 achiziţionate Fermieri
ingrasaminte organice naturale
3. Reabilitare zone vulnerabile: Cernat- 10668 ha 2010 Suprafaţă DADR
Borosneu – 8129 ha reabilitată (ha)
Dobarlau – 1844 ha
Ozun – 14573 ha
Controlul riguros al cantităţilor şi calităţii Anual
îngrăşămintelor şi pesticidelor utilizate în
agricultură
1. Incurajarea practicilor de combatere biologică a Permanent A.P.M.
dăunătorilor D.A.D.R.

75
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
2. Controlul riguros al dozelor şi modalităţilor de Permanent Concentraţiile de D.A.D.R.
aplicare a produselor fitosanitare nutrienţi în sol şi
apa freatică.
Concentraţia de
pesticide în apa
freatică.
Îmbunătăţirea gradului de cunoaştere de către Anual
fermieri a efectelor utilizării iraţionale a
îngrăşămintelor
1. Derularea unor campanii de informare asupra Permanent Procent de A.P.M.
riscurilor utilizării în exces a îngraşămintelor şi populaţie informată D.A.D.R.
pesticidelor vizând în principal locuitorii mediului rural. Inspectoratul
Fitosanitar
Reducerea degradării / poluării solului şi a apei Anual
subterane datorate activităţilor de exploatare
minieră.
1. Redarea in circuit a terenurilor degradate la 2009 Procentul Societăţile miniere
obiectivele miniere: Cariera de lignit Valea Crisului, suprafeţelor de A.P.M.
Bodos, Varghis; mina Baraolt I, Baraolt II terenuri reabilitate
din suprafeţele de
terenuri degradate
Reducerea poluarii solului si apelor subterane Anual
datorate activitatii Schelei de extractie titei Ghelinta
1. Echipare sonde in vederea eliminarii pierderilor de 2006 – Procent investitii SNP PETROM
fluide la capul de pompare, ecologizare careu sonde, 2009 realizate
PARC 1, PARC 5 Ghelinta
2. Realizare sistem de colectare ape uzate menajere la 2007
SEDIU SECTOR Ghelinta
3. Consolidare terenuri zona a 3 sonde 2010

4. Sistematizare PARC 1 Gh. 2006

76
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
5. Dezafectare DEPOZIT DE TITEI Ghelinta, 2008
umplerea batalului dezafectat cu materiale inerte si
acoperirea cu strat fertil
6. Redarea in circuitul natural a 10 sonde casate si 2009
oprite
7. Realizarea inventarului forajelor de mare adancime in 2007
care se reinjecteaza ape provenite de la schelele de
extractie petroliera si de la asecarile miniere

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-03 - Gestiunea deseurilor


Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
Constructia depozitului zonal (sau arondarea la alt Anual
depozit ecologic din jud. Brasov sau Harghita) si a
statiilor de transfer precum si închiderea depozitelor
urbane/rurale de deseuri menajere neecologice
1. Finalizare documentatie (master plan, SF, Studiu de Ian. 2007 -Nr. depozite CJ
impact, etc.) pentru proiectul de investitii – Sistem neconforme inchise APM
Integrat de Management al deseurilor in jud. Harghita si - % realizare lucrari
Covasna- si obtinerea avizelor necesare de la institutiile din ce s-a propus
responsabile
2. Inchiderea depozitului de gunoi al orasului Int. 2009 Primaria Int.
Buzaului si constructia statiei de transfer Buzaului
Operator depozit
3. Inchiderea depozitului de gunoi al orasului Covasna 2009 CJ, Primaria
Covasna Operator
depozit
4. Inchiderea depozitului de gunoi al orasului Baraolt si 2009 CJ, Primaria Baraolt
constructie statie de transfer in zona Baraolt Operator depozit

77
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
5. Inchidere depozit de gunoi al orasului Tg. Secuiesc si 2017 CJ, Primaria Tg.
constructie statie de transfer pentru zona Tg. Secuiesc- Secuiesc,
Covasna Primaria Covasna
Operator depozit
6. Inchidere depozit de gunoi al orasului Sf. Gheorghe si 2017 CJ, Primaria
constructie statie de transfer Operator depozit
Sf.Gheorghe
7. Constructie centru integrat de management al 2009 CJ
deşeurilor incluzând prima celulă a depozitului ecologic Consilii locale
zonal, platformă tehnologică, staţie de sortare şi staţie de
tratare biologică.
8. Construire staţii de transfer şi dotarea cu autovehicule 2009 CJ
de mare capacitate pentru transportul deşeurilor de la Consilii locale
staţia de transfer la depozitul ecologic
9. Inchiderea si ecologizarea tuturor rampelor de gunoi 2009 CJ, Consilii Locale
din zonele rurale si realizare puncte de colectare prin
racordare la statii de transfer.
Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil Anual
depozitat la 75% din cantitatea depozitata in anul
1995
1. Studierea si elaborarea de proiecte pentru dezvoltarea 2007 -Nr. localitati care Consilii Locale
unor sisteme viabile de colectare selectiva la sursa si au dezvoltat sisteme
compostare a deseurilor biodegradabile municipale, de colectare
urbane si comunale depozitate selectiva la sursa a
deseurilor
biodegradabile
2. Implementarea sistemelor optime de colectare 2010 - nr. statii/ platforme Consilii Locale
selectiva la sursa si compostare a deseurilor de compostare
biodegradabile municipale, urbane si comunale construite
depozitate în vederea reducerii la 75% din cantitatea
depozitata în 1995 (costructie statii de compostare,
compostare in gospodarii, etc.)
Extinderea zonelor deservite de servicii de Anual
salubritate (extinderea colectarii deseurilor

78
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
municipale)
1. Delimitarea clara a ariilor de acoperire cu servicii de 2007 % extindere Operatori salubritate
salubritate si identificarea nr. de locuitori deserviti. colectare anuala APM
CJ
2. Asigurarea colectarii 100% a deseurilor municipale 2012 Cons. Locale
din zonele urbane Operatori salubritate
3. Asigurarea colectarii a 60% din deseurilemunicipale 2012 Cons. Locale
din zonele rurale Operatori salubritate
Cresterea coeficientului de colectare selectiva la 50% Anual
in mediul urban si 20% in mediul rural, pana in 2012
1. Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele 2007 - nr. containere pt. Operatori de
nepericuloase din deseurile menajere (dotare/amplasare deseuri periculoase salubritate
containere pentru deseuri periculoase in punctele de achizitionate Cons. Locale ale
colectare) oraselor
2. Amenajare puncte de precolectare selectiva a 2009 Nr.puncte de CJ, Cons. Locale
deseurilor în orasele Sf. Gheorghe, Tg.Secuiesc, precolectare Operatori de
Covasna, Baraolt, Int. Buzaului selectiva salubritate
Nr. localitati rurale
3. Organizarea corespunzatoare a serviciilor de colectare 2009 Consilii Locale
in care este
selectiva în toate localitatile rurale ale judetului Covasna Operatori de
organizata
salubritate
colectarea selectiva
4. Dotarea agentilor economici care produc/ Permanent Agenti economici
colecteaza/recicleaza/valorifica deseuri reciclabile cu
instalatii, echipamente de tratare/reciclare (prese balotat,
instalatii brichetare, etc.)

Atingerea obiectivelor de valorificare sau incinerare Anual


in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si
respectiv a tintei de reciclare anuala a deseurilor de
ambalaje, conform HG 621/2005
1. Organizarea colectarii/ valorificarii deseurilor de Permanent -cantitati deseuri Toate institutiile
ambalaje in institutiile publice, la sedii firmelor, ambalaje colectate/ publice din judet,
asociatiilor, fundatiilor, etc. valorificate anual agenti economici,
ONG-uri

79
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
2. Organizarea unui sistem de colectare selectiva a 2007 Consilii Locale
deseurilor de ambalaje de la populatie, pe tipuri de deseu Operatori de
(hartie, PET, metal, lemn, sticla, etc) salubritate
Introducerea sistemului de colectare a deseurilor Anual
voluminoase (mobila, etc.)
1. Amenajare puncte de colectare deseuri voluminoase 2007 - cantitati deseuri Consilii Locale
in orasele din judet. voluminoase Operatori
colectate Salubritate
- nr. puncte de
colectare infiintate
Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor Anual
provenite de la statiile de epurare
1. Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant sau Permanent -Suprafete de teren Proprietari terenuri
amendament agricol in cazul in care se respecta acoperite (ha) agricole
conditiile legislative in vigoare
2. Utilizarea namolului pentru reabilitarea terenurilor Permanent Operatori rampe de
degradate si acoperirea depozitelor de gunoi existente in gunoi
conditiile legi Consilii Locale
Implementarea sistemului de colectare a deseurilor Anual
de echipamente electrice si electronice (DEEE)
1. Colectarea selectiva si valorificarea deseurilor de 2008 -cantitati DEEE Consilii Locale
echipamente electrice si electronice (DEEE) pentru colectate/an Agenti economici
atingerea tintelor de: producatori/
- cel putin 3 Kg deseu /locuitor/an pana la 31.12.2007; colectori
- 4 Kg deseu /locuitor/an pana la 31.12.2008.
Reducerea cantitatilor de deseuri, luand in Anual
considerare masa medie la gol conform masurilor si
actiunilor din H.G. 2406/ 2004 privind gestionarea
vehiculelor scoase din uz
1. Dotarea agentilor economici care colecteaza/ Incepand - % de valorificare Agenti economici
recicleaza Vehicule Scoase din Uz cu echipamente cu 1 Ian. din cantitatea de colectori/
necesare pentru atingerea obiectivelor de reutilizare si 2007 VSU colectate valorificatori de
valorificarea a cel putin 85 % din masa vehiculelor VSU autorizati
fabricate inainte de 1 ianuarie 1980 si a cel putin 80%

80
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980.
Inchiderea instalatiilor de tratare termica a
deseurilor medicale care nu sunt in conformitate cu
Directiva 2000/76/CE
1. Inchidere incineratoare deseuri spitalicesti care 2007 -incineratoare Spital Tg. Secuiesc
apartin spitalelor din Tg. Secuiesc si Sf.Gheorghe. inchise Spital Sf. Ghe.

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-04 - Cantitatea şi calitatea apei potabile
Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii existente
de alimentare cu apă în mediul urban
1. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii 2007 Nr. de proiecte de Consiliul Judeţean
finanţării şi realizării lucrărilor de reabilitare şi reabilitare si
dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă pentru extindere pentru Consilii Locale
orasele: Sf. Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, care s-a elaborat
Int. Buzaului. documentaţia
necesară
Nr. persoane
(gospodării)deservit
e /nr.total persoane
(gospodării) pe
localitate
2. Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a 2011 - Km de reţea Consiliul Judeţean
sistemelor de alimentare cu apă reabilitată Consilii Locale
-Km de reţea nou
înfiinţată

81
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
3.Asigurarea contorizarii 100% a consumului de apă in 2008 % de scadere a Gospodariile Locale
orasele Covasna, Baraolt si Int. Buzaului pierderilor
4. Dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor 2008 Gosp.Locale Tg.
de apă Secuiesc, Covasna,
Baraolt si Int.
Buzaului
Infiinţarea de sisteme de alimentare cu apă în zona Anual
rurala
1. Elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii 2007 a.Nr. proiecte Consiliul Judeţean
finanţării şi realizării lucrărilor de înfiinţare a sistemelor pentru înfiinţare
de alimentare cu apă în mediul rural sisteme alimentare Consilii Locale
cu apă elaborate
2. Derularea lucrărilor de construcţie şi înfiinţare de 2015 Consiliul Judeţean
sisteme de alimentare cu apă în spaţiul rural Nr. gospodării Consilii Locale
alimentate în sistem
centralizat/ nr. total
gospodării din
mediul rural

Asigurarea calităţii apei potabile conform Legii nr. Anual


458/2002, modific. şi completată cu L.311/ 2004
1. Reabilitare statii tratare Tg.Secuiesc si Baraolt 2015 Valoarea Cons.Judeţean
indicatorilor de Primăria
calitate ai apei Tg.Secuiesc
potabile Primăria Baraolt
2. Dotarea corespunzătoare a laboratoarelor de la statiile 2008 Operatorii de
de tratare apa; trecerea la monitorizare si dozare apa/canal
automata; Infiintare laboratoare de analize
bacteriologice
3. Monitorizarea strictă a calităţii apei tratate Permanent Operatorii de apa,
DSP
Asigurarea si respectarea zonelor de protecţie Anual
sanitară din zona captărilor de apă(cf. HG 930/2005)

82
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
de responsabile monitorizare (%)
realizare pentru
monitorizare
1. Instituirea/reabilitarea zonelor de protecţie cu regim 2007 Nr. de zone de Consilii locale
sever în jurul fronturilor de captare şi a prizelor de apa protecţie sanitară Proprietarii
destinata prelevarii de apa potabila instituite/reabilitate captărilor/Operatori
2. Identificarea construcţiilor neautorizate din zonele de 2007 Cons.Judeţean
protecţie sanitară ale surselor de alimentare cu apă Nr. constructii Cons.Locale
ilegale identificate Garda de mediu
Nr. constructii
3. Desfiinţarea construcţiilor neautorizate din zonele de 2008 Garda de Mediu
desfiintate
protecţie sanitară ale surselor de alimentare cu apă IJC, CJ, CL
Respectarea regulamentelor de protecţie şi calitate a Anual
apelor minerale
1. Instituirea/reabilitarea zonelor de protecţie cu regim Permanent Valorile indicatori Concesionarii
sever aferente zăcămintelor de ape minerale din judet fizico-chimici ai zăcămintelor
apelor minerale
2. Protejarea rezervelor de apa minerala din subsolul 2009 exploatate. Cons. Loc. Covasna
orasului Covasna

3.Igienizarea zonelor din jurul izvoarelor de apa 2007 Nr. izvoare Consilii Locale
minerala si amenajarea lor; amplasarea de containere reabilitate Proprietarii de teren
pentru PET-uri in localitatile: Covasna, Bixad, Băţanii Nr. containere
Mari (Băţanii Mici, Ozunca Băi şi Herculian), amplasate
Barolt(Biborteni), Băile Balvanyos, Bodoc(Olteni,
Zălan), Catalina(Hătuica), Micfalău, Poian, Pădurea
Hatod, Vârghiş, Peteni,Brăduţ (Doboşeni), Estelnic, Tg.
Secuiesc.
4. Amenajarea şi protecţia resurselor de apă minerală în 2008 Consiliul Judeţean
localităţile incluse în proiectul ”Drumul apelor Covasna
minerale”: Baraolt, Bodoc, Belin, Breţcu-Mărtănuş,
Malnaş, Sfîntu Gheorghe-Şugaş Băi, Vâlcele.

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-05 - Managementul spaţiului urban

83
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
Reabilitarea spatiilor verzi intraurbane si Anual
periurbane degradate şi extinderea zonelor verzi
amenajate
CJ,
1.Identificarea spatiilor verzi degradate 2006
Suprafata spatiu Primarii
2. Executia lucrarilor de reabilitare/extindere a spaţiilor verde reabilitata/ CJ,
2013
verzi extinsă Primarii
3. Infiintarea unui serviciu de intretinere a spatiilor verzi Primaria
2007
in cadrul Primariei Sf.Gheorghe Tega S.A.
Diminuarea impactului poluarii fonice si atmosferice Anual
1. Proiectarea si realizarea 2009 Nr. proiecte Cons.Judetean
drumurilor de centura pentru orasele Sf. Gheorghe Tg. Nr. drumuri de C.L. Sf. Gheorghe,
Secuiesc, Baraolt si Covasna centura Baraolt, Tg.
executate Secuiesc, Covasna
2. Reinoirea parcurilor auto de transport local din 2008 % mijloace auto Societatile de
orasele Sf. Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, cu motoare transport local
Int. Buzaului EURO din totalul Primariile oraselor
existent in parc
3. Reabilitarea strazilor si trotuarelor din municipiul Sf. 2008 Nr. strazi Primaria Sf.
Gheorghe reabilitate Gheorghe
4. Modernizarea strazii Stefan cel Mare din orasul 2008 Cons. Loc. Covasna
Covasna Km trotuare
refacute
5. Modernizare drumuri orasenesti in Int. Buzaului 2008 Primaria Int.
Buzaului
6. Dotarea cu utilaje specifice pentru curatarea/spalarea 2008 Toate primariile
strazilor oraselor
Imbunatatirea esteticii urbane Anual
1. Intocmire proiecte pentru renovarea si schimbarea 2008 Nr. proiecte Primariile oraselor
destinatiei fostelor CT de cartier CJ
2. Dezafectare conducte supraterane ramase nefolosite 2007 Nr. cladiri Primaria Sf.
ca urmare a dezafectarii CT reabilitate Gheorghe

84
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
3. Reparare faţadă clădiri combinată cu reabilitarea 2013 Km conducte Primării, CJ
termică dezafectate si Asociaţii de
valorificate proprietari
Reducerea numarului de caini vagabonzi Anual
1. Infiintarea unui adapost pentru cainii vagabonzi si 2008 Adapost infiintat CJ, Primaria Sf.
serviciu de hingheri Gheorghe, DSV
Actulalizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Anual
Judeţean până cel târziu anul 2008
1. Urgentarea ocupării posturilor de responsabil cu 2007 Nr. posturi Consilii locale
activitati de urbanism la nivelul comunelor şi ocupate CJ
descentralizarea activităţii
2. Reglementarea zonelor critice (zone de case de 2013 Nr. PUG + RLU Consilii locale
vacanţă, zone ocupate ilegal de cetăţeni) elaborate/ CJ
actualizate
3. Precizarea în PUG –ri a direcţiilor permise, direcţiilor 2013 Consilii locale
admise cu condiţii şi direcţiile interzise de extindere a CJ
localităţilor

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-06 - Turism şi agrement

85
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
Identificarea arealelor cu funcţii turistice şi de Anual
agrement şi reabilitarea staţiunilor din judeţ
1. Identificarea, delimitarea şi amenajarea Nr. areale noi
corespunzătoare a noi zone de agrement pentru 2008 CJ, Primarii
identificate
practicarea turismului ecologic. Aplicarea prevederilor
HCJC 73/2006
2. Reabilitarea statiunilor balneo-climaterice Malnas,
2009 Lucrari de CJ, Primarii
Valcele, Balvanyos, Sugas Bai; Implementarea
Proiectului Drumul apelor minerale reabilitare
3. Reabilitarea traseelor turistice si a atractiilor turistice executate
pe tot cuprinsul judetului 2009 CJ, Primarii

Promovarea turismului ecologic in judetul Covasna Anual


-program elaborat
1. Elaborarea unui program judeţean de promovare a 2007 - nr. materiale CJ, Prefectura
turismului ecologic elaborate

2. Realizarea de materiale informativ – educative pentru 2007 CJ, Prefectura


promovarea turismului ecologic

Amenajarea ariilor naturale protejate in Anual


vederea includerii lor in circuitul turistic
1.Realizare de poteci de studiu, amenajare de 2008 Nr. obiective CJ, Primarii,
locuri de agrement, locuri de observare a vietii realizate Administratori
animalelor

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-07 - Protectia Naturii si Conservarea Biodiversitatii

86
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
Asigurarea structurilor administrative pentru ariile Anual
protejate
1. Atragerea membrilor comunitatilor locale, ONG- 2006-2013 a)Gradul de CJ
urilor în administrarea /custodia ariilor protejate. atribuire a APM
2. Pregatire documentatii pentru declararea de noi arii administrarii ONG
protejate si inaintarea acestora la Academia Romana. /custodiei ariilor CL
protejate din judet Custozi de arii
3. Elaborarea planurilor de management pentru fiecare
b) Nr. protejate
arie protejata.
documentatii
4. Atragerea suportului financiar pentru implementarea predate la
prevederilor din planurile de management. Academie
5.Informarea populatiei despre necesitatea înfiinţării c) Nr. planuri de
unor arii naturale protejate, avantajele şi eventualele management
dezavantaje cauzate elaborate
6. Inventarierea efectivelor de carnivore mari si d) Gradul de
elaborarea unui plan de management implementare al
planurilor de
management.
e) Baza de date
cu speciile
inventariate
Conservarea naturii în siturile Natura 2000 Anual
1. Identificarea si obtinerea sprijinului institutional 2006-2013 Nr. proiecte CJ
pentru managementul siturilor Natura 2000 (control, implementate APM
instruire, dezvoltarea capacitatii institutionale, pregatirea ONG
studiilor stiintifice, a inventarelor,cartografierea, CL
pregatirea si implementarea planurilor de management Custozi de arii
pentru siturile Natura 2000 si a planurilor de actiune protejate
pentru protectia si conservarea speciilor de interes
comunitar, activitati de constientizare si educatie de
mediu)

2. Investitii pentru sprijinirea reconstructiei naturale, 2006- 2013 Investitii realizate CJ


protectia si conservarea habitatelor si a speciilor, APM
dezvoltarea infrastructurii (construirea si dotarea sediilor ONG

87
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
administratiilor rezervatiilor si centre de vizitare, etc) si CL
achizitionarea terenurilor necesare pentru managementul Custozi de arii
adecvat în vederea conservarii naturii, în zonele din protejate
cadrul retelei Natura 2000
3. Monitorizarea habitatelor 2006- 2013 Statistici si CJ,APM,ONG,CL
naturale protejate si a speciilor salbatice. evaluari efectuate Custozi de arii
protejate
4. Instruirea si constientizarea publicului Permanent APM,ONG,CJ
Mentinerea echilibrului ecosistemelor forestiere
1. Urmarirea respectarii regimului silvic de gospodarire Permanent Nr. Controale ITRSV, GM
a padurilor. efectuate Directia Silvica

2. Promovarea introducerii sistemului FSC (certificare Permanent Acţiuni Ocoale silvice


forestieră) în managementul pădurilor întreprinse private, primării,
composesorate,
Directia Silvica
3. Plantare de arbori din specii specifice ecosistemelor Permanent Suprafata Directia Silvica
respective pe toate ariile care au fost supuse exploatarii impadurita (ha) Ocoale Silvice
Primarii
Composesorate
4. Regenare artificiala a unor suprafete de teren si 2006-2013 Suprafata Directia Silvica
schimbarea categoriei functionale ale acestora impadurita (ha) Ocoale Silvice
Primarii
Composesorate

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-08 - Educatie ecologica

88
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
Informarea publicului privind legislatia/activitatile Anual
în domeniul protectiei mediului
1. Initierea si derularea de proiecte de constientizare a Permanent Nr. proiecte APM, ONG,
publicului în domeniul protectiei mediului si legislatiei realizate Inspectorat Scolar
de mediu Nr. localitati
2. Campanii de informare a comunitatilor cu privire la Permanent cuprinse în APM, ONG,
starea calitatii mediului si probleme specifice campanie Inspectorat Scolar
Nr. comunitati
3. Informari periodice in mass media si organizarea de Permanent APM, ONG,
vizate
simpozioane si conferinte cu problematica de mediu Inspectorat Scolar
Nr. întâlniri/
conferinte/simpoz
ioane
Nr. aparitii mass
media
Educatie ecologica eficienta la nivelul populatiei Anual
scolare
1. Includerea în curricula scolara de teme si actiuni Permanent Nr. de teme si APM,Inspectorate
vizând educatia ecologica la toate nivelele (prescolar actiuni Scolare Judetene
– liceal)
2. Organizarea de actiuni cu specific ecologic în cadrul Permanent APM,Inspectorate
unitatilor si taberelor scolare Scolare Judetene

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-09 - Afectarea sănătăţii populaţiei

89
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
Imbunătăţirea sistemului de monitorizare a evoluţiei Anual
sănătăţii umane în raport cu calitatea mediulu
Elaborarea şi implementarea unor scheme de 2007 Nr. scheme de D.S.P.
monitorizare a principalilor parametri privind starea de monitorizare
sănătate a populaţiei în relaţie directă cu sursele majore
de poluare

Implementarea sistemului de monitorizare şi alimentarea Permanent Frecvenţa de D.S.P.


continuă a fluxului de informaţii cu datele din raportare a
monitoringul asupra sănătăţii populaţiei, prin raportarea datelor
periodică a acestor date către A.P.M.
Identificarea zonelor cu potenţial risc asupra sănătăţii 2007 Nr. de zone D.S.P.
umane. identificate

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-10 - Poluarea atmosferei


Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa Evaluarea implementării
realizare responsabile de (%)
pentru monitorizare
monitorizare
Reducerea poluarii datorate traficului rutier Anual
1. Reabilitare sistem rutier Brasov –Covasna-Buzau (DJ 2009 Monitorizarea Consiliul Judetean
130, DJ 103E, DJ 103, DJ 121, DJ 121E) concentratiilor de
2. Reabilitare DJ 121A Int. Buzaului-Valea Mare PM10
3. Reabilitare DJ 113 Tg. Secuiesc-Bixad
4. Reabilitare DJ 122 Micfalau-Biborteni-Baraolt
5. Reabilitare DJ 103B limita Brasov-Ozun-Chilieni
6. Reabilitare DN13E cu DN 11
7. Reabilitare DN12
8. Elaborarea unor seturi de propuneri privind includerea 2009 Consiliul Judetean
în PUG-uri si PATJ a unor“ inele verzi” ale oraselor si
posibilitatea conectarii acestora la spatiile verzi din

90
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa Evaluarea implementării
realizare responsabile de (%)
pentru monitorizare
monitorizare
orase prin plantatii de aliniament.
Reducerea poluarii atmosferice datorata activitatilor Anual
industriale
1. Modernizarea tehnologiilor societatilor care Permanent Valorile Agenti economici
exploateaza/ prelucreaza piatra, nisip, carbune indicatorilor
2. Dotarea unitatilor de prelucrare lemn si a altor unitati Permanent pentru care sunt Agenti economici
industriale cu instalatii de filtrare a aerului. prevazute limite
la emisie în OM
3. Dotarea cu aparatura de masurare a emisiilor in Permanent Agenti economici
462/ 1993
atmosfera.
completat cu Ord.
MAPM 592/2002
Prevenirea poluarii atmosferei cu COV datorita Anual
activitatii statiilor de distributie carburanti si a
depozitelor de carburanti.
1. Conformare instalatiilor de incarcare si depozitare la 2009 Nr. Instalatii Agenti economici
statiile de distributie a benzinei ale SNP PETROM SA, conformate
SC UNIC STAR SRL Covasna, SC EURO-OIL SA
Sf.Ghe., SC BENZMAR SRL Turia, SC TNT
PETROL&CO SRL Sf.Ghe.,SC SICULCOM SRL
Tg.Secuiesc, SC PETROIL IMPEX SRL Covasna, SC
BENZOIL SRL
2. Conformare instalatii de depozitare la terminale ale 2008 Nr. instalatii SNP PETROM SA
conformate
3.Conformare instalatii de incarcare/descarcare a 2008 Nr. instalatii SNP PETROM SA
containerelor mobile la terminale conformate
Monitorizarea calitatii aerului Anual
1. Echiparea judetului Covasna cu o statie automata de 2007 Statie de APM
monitorizare a calitatii aerului monitorizare
achizitionata

Matrice – plan monitorizare şi evaluare pentru PM-11 - Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice

91
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de Anual
alunecări de teren şi eroziuni de suprafaţă
1. Elaborarea şi implementarea programelor judeţene de Suprafeţe de Inspectorat pt.
stabilizare a alunecărilor de teren active prin Permanent teren stabilizate Situatii de Urgenta
impădurirea terenurilor degradate şi realizarea (ha)
sistemelor Consilii Locale
hidrotehnice de colectare a apelor pluviale în zonele cu
stabilitate redusă a terenului
2. Executarea de lucrări de reabilitare a suprafeţelor 2008 Suprafata Consilii locale
afectate de eroziune: impadurita (ha) Directia Silvica
-Impadurire pasune vf. Cormos (Bradut) – 44,5 ha Ocoale silvice
-Impadurire pasune Chichis 12,5 ha private
-Impadurire pasune Sancrai – 25 ha
-Impadurire pasune Fata Lumii (Sf.Gheorghe) – 12 ha
- Impadurire pasune Darnau(Zagon) – 18 ha
3. Elaborarea planurilor de intervenţie în caz de urgenţă 2009 Nr. de planuri Inspectorat pt.
realizate în funcţie Situatii de Urgenta
de necesar Consilii Locale
Reducerea suprafeţelor afectate de inundatii Anual
1. Realizare de indiguiri, regularizari, decolmatari, Permanent Km de cursuri de Consilii locale
combatere eroziune maluri apa amenajate SGA
2. Elaborarea planurilor de intervenţie în caz de urgenţă 2009 Nr. de planuri Inspectorat pt.
realizate în Situatii de Urgenta
funcţie de Consilii Locale,
necesar SGA
Reducerea suprafeţelor de teren afectate de eroziune Anual
1. Întocmirea unor hărţi ale terenurilor cu risc la 2009 Gradul de Comitetul Local
eroziune în bazinele hidrografice la nivel de judet reducere a
suprafeţelor de
teren afectate de
eroziune faţă de
anul 2006
2. Elaborarea planurilor de intervenţie în caz de urgenţă 2009 Nr. de planuri ANIF

92
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectiv specific (Ţinte)/ Acţiuni planificate Termen de Indicatori Părţi Frecvenţa de Evaluarea implementării
realizare responsabile monitorizare (%)
pentru
monitorizare
realizate în
funcţie de
necesar
Cresterea suprafetelor de terenuri agricole si de Anual
terenuri destinate construirii
1. Eliminarea excesului de umiditate prin lucrari de 2009 ANIF
asanare

93
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

4.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII


PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI
COVASNA

Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenţă, în


compararea rezultatelor obţinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi ţintele
stabilite în Planul de Acţiune şi în Planul de Monitorizare, incluzând şi modul de respectare a
termenelor propuse. Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt:
• Cunoşterea stadiului implementării acţiunilor;
• Cunoaşterea efectelor acţiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost adresate aceste
acţiuni;
• Furnizarea elementelor pentru ajustarea acţiunilor in funcţie de noile realităţi;
• Furnizarea datelor şi informaţiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.

Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu.


Datele şi informaţiile obţinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu
acţiunile propuse şi cu efectele estimate privind soluţionarea problemelor de mediu stau la
baza Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM.
Responsabilitatea evaluarii rezultatelor PLAM 2003 a revenit Comitetului de
Coordonare, in acest proces fiind insa implicate toate celelalte structuri organizatorice ale
PLAM (coordonatorul PLAM, Grupul de Lucru, Comitetul de Analiza Tehnica), precum si
responsabilii direcţi pentru implementarea si monitorizarea PLAM..
Raportul de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeţul Covasna se efectuată anual.
La elaborarea raportului sunt luate in considerare atât elementele incluse in matricea de
monitorizare si evaluare prezentată in secţiunea anterioară, cât şi alte elemente noi care pot
apărea pe parcursul desfăşurării activităţilor de implementare PLAM. De asemenea, se iau în
considerare toate datele şi informaţiile detaliate din fişele individuale de monitorizare a
acţiunilor şi problemelor (conform Manualului de Elaborare si Implementare PLAM). Întrucât
procesul de evaluare este un proces transparent, matricea menţionată serveste pentru
prezentarea sintetică a rezultatelor comparative obţinute în implementarea PLAM.

În pregatirea evaluării sunt luate in considerare:


• Eficienţa acţiunii în atingerea efectelor estimate;
• Modul de respectare a termenelor, menţionându-se corecţiile necesare;
• Modul de conformare a costurilor cu cele planificate;
• Abilitatea de administrare a diferiţilor factori din aria de responsabilitate a coordonatorilor
implementării;
• Dificultăţile întâmpinate;
• Modul în care experienţa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăţirea unor
proiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăţire.
Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelor
evaluarii sunt:

94
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

• Identificarea punctelor pentru care se consideră necesare modificări ale politicilor şi


programelor;
• Identificarea autorităţilor care să efectueze aceste modificări;
• Identificarea instituţiilor de implementare la care trebuie făcute modificări şi a celor care
vor decide aceste modificări;
• Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.

Ţelul final al procesului de evaluare constă în îmbunătăţirea continuă a PLAM în acord cu


dinamica dezvoltării sociale şi economice, cu politicile naţionale, regionale şi judeţene
privind dezvoltarea corelată cu protecţia mediului. Acest ţel se va reflecta în revizuirea
periodică a PLAM.
Comitetul de Coordonare PLAM are responsabilitatea informării permanente a comunităţii
asupra atingerii obiectivelor şi ţintelor din Planul de Actiune şi din Planul de Implementare.
Membrii comunităţii vor fi informaţi asupra stării condiţiilor de mediu, a îmbunătăţirilor
aduse acestor condiţii şi a acţiunilor care trebuie efectuate in continuare pentru atingerea
obiectivelor de mediu.

Rezultatele evaluarii PLAM 2003 sunt prezentate in ANEXA.

4.4. REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL


JUDEŢULUI COVASNA

Pornind de la faptul că implementarea Planului Local de Acţiune al judeţului Covasna a


inceput in anul 2004, prima revizuire a acestuia s-a efectuat în anul 2006, an premergător
anului aderării României la Uniunea Europeana, iar următoarele revizuiri fiind prevazute a se
realiza la intervale de câte trei ani.

95
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

ANEXA - Rezultatele evaluarii PLAM 2003


1. Matrice –plan monitorizare şi evaluare pentru PM-03 -Managementul spaţiului urban
Problema de mediu/Acţiuni propuse Nr. acţiuni Termen de Părţi Evaluarea implementării
propuse realizare responsabile (%)
pentru
monitorizare/
1. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă Consiliul Judeţean REALIZAT
şi de locuit ale cetăţenilor din 3 continuu Consilii locale În continuu se urmăreşte respectarea prevederilor PUG.
aşezările umane ale judeţului Ag. economici S-au revizuit s-au sunt în curs de revizuire PUG pentru următoarele
localităţi: Ghelinţa, Moacşa, Dalnic, Arcuş, Valea Crişului, Belin, Aita
Mare , Vârghiş, Comandău, Lemnia, Mereni, Poian, Ojdula, Bradut,
Valcele
Suprafeţele verzi existente în jud. Covasna corespund necesarului prevăzut
de reglementările în vigoare.
2 Asigurarea salubrităţii localităţilor Consiliul Judeţean Realizat 66% ( în 30 localităţi din judeţ sunt servicii centralizate de
şi creşterea gradului de confort a Consilii locale salubrizare)
2 2012
populaţiei în special din aglomerări
urbane

2. Matrice-plan monitorizare şi evaluare pentru PM-04 -Ape de suprafaţă

Obiectivul specific/Acţiuni Nr. Termen Părţi Evaluarea implementării


planificate acţiuni de responsabile (%)
propuse realizare pentru
monitorizare/
1. Prevenirea poluării apelor de Consiliul REALIZAT
suprafaţă, lacurilor şi protecţia Judeţean Zacamintele de ape minerale au instituite zone de protecţie.
zăcământelor de ape minerale. Consilii locale Nu s-au înregistrat situaţii de poluare cu nitraţi.
Imbunătăţirea calităţii apelor de 3 continuu SGA Covasna În cursul anului 2004 s-a inregistrat o singură poluare
suprafaţă. Ag. economici accidentală cu titei pe cursul pârâului Ghelinţa.
Agenţii economici au stabilite programe de prevenire şi
intervenţie în cazul poluării accidentale.
2. Prevenirea inundaţiilor 2 2008 Regia Apele În perioada 2004- 2006 s-au realizat următoarele lucrări:
Române - construcţie 3,5 km dig pe malul drept al pr. Covasna
- 2 km supraînălţare dig pe pr. Baraolt şi pe r. Olt

96
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

- refacere şi supraînălţare 1 km dig pe pr. Caşin


- 700 m supraînălţare dig pe r. Negru, în zona Lemnia
- supraînălţare dig r.Negru pe 1,5 km, zona Ţufalău
- supraînălţare dig r.Olt, pe 1 km , zona Zoltan
- supraînălţare dig r.Negru, pe 1 km , zona Tinoasa
- supraînălţare dig r.Olt, pe 1 km , zona Ilieni
3. Imtocmirea programelor de SGA Calitatea apelor de suprafaţă este urmărită permanent în cele 13
etapizare şi automonitorizarea Agenţi secţiuni de control stablite
Continuu
calităţii apelor evacuate în economici Automonitorizarea calităţii apelor evacuate din statiile de
emisari de agenţii economico- 3 epurare aparţinând agentilor economici - 60%
sociali. Monitorizarea calităţii
REALIZAT
apelor de suprafaţă .
2004 SGA S-au întocmit patru programe de etapizare pentru societăţile
mari poluatoare

3. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM-10-Întărirea capacităţii instituţionale –APM


Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi responsabile Evaluarea implementării
planificate propuse realizare pentru (%)
monitorizare/
1. Asigurare personal specializat şi APM-Sf. Gheorghe REALIZATE
creşterea gradului de perfecţionare şi S-a stabilit ROF unitar.
implicare profesională a acestuia 3 2004 S-au suplimentat resursele tehnico financiare ale APM
A crescut nivelul de perfecţionare profesională a personalului

2.Modernizarea laboratoarelor MMGA NEREALIZAT


1 2005
proprii-APM Sf. Gheorghe APM-Sf. Gheorghe Laboratorul APM nu a fost acreditat

97
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

4. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM- 01 -Gestiunea deşeurilor

Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi responsabile Evaluarea implementării
planificate propuse realizare pentru (%)
monitorizare/
1. Implementarea Planului Judeţean Consiliul Judeţean, IN CURS DE REALIZARE
de Gestiunea Deşeurilor, adoptat de Consiliul local Sf. - In 2005 Consiliul Judetean Covasna a semnat un Acord de asociere
Consiliul Judeţean Covasna prin Gheorghe cu Consiliile Locale din judetele Covasna si Harghita pentru
Hotărârea 55/2002 şi închiderea participarea la proiectul “Sistem integrat de management al
actualelor rampe neecologice. deseurilor in jud. Covasna si Harghita”. Documentatia proiectului
este în curs de elaborare de către Consorţiu de consultanţă Royal
3 2010 Haskoning, ERM, Intergroup Engineering. Proiectul va cuprinde
închiderea actualelor depozite de deşeuri, construcţia unui a sau a 2
depozite ecologice zonale şi mai multe staţii de transfer.
- În anul 2005 Consiliul Local Întorsura Buzăului a semnat contractul
de finanţare din surse PHARE pentru proiectul “Sistem de colectare
şi gestiune a deşeurilor în zona Întorsura Buzăului” care cuprinde
construcţia staţie de transfer.
2. Colectarea selectivă a deşeurilor Consiliul local Sf. NEREALIZAT
menajere şi industriale 2004 Gheorghe Colectarea selectivă a deşeurilor orăşeneşti este realizată parţial în
zona urbană şi aproape nesemnificativ în zona rurală
CL Sf. Ghe, SC REALIZAT
3 2005 Gospodărie În Sf. Gheorghe se realizează colectarea selectivă a deşeurilor PET
comunală
Ag.economici NEREALIZAT
2008 CL Sf. Ghe, SC În Sf. Gheorghe nu este prevăzută construcţia unei rampe pentru
Gosp-com deşeuri industriale şi periculoase.
3. Întreţinerea corespunzătoare a CJ, REALIZAT
actualelor rampe, a colectării şi 3 2005 CL
transportului centralizat al
deşeurilor menajere şi Companii IN CURS DE REALIZARE
îmbunătăţirea dotării cu utilaje a 1 2008 salubritate S-a realizat dotareacu utilaje la o parte din unităţiile de salubritate
companiilor de salubritate.

5. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM-05 -Canalizare, epurare ape uzate

98
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi Evaluarea implementării


planificate propuse realizare responsabile (%)
pentru
monitorizare
1. Retehnologizarea staţiilor de
epurare şi extinderea-reablitarea
canalizărilor în mediu urban-100%
până în anul 2008
Retehnologizarea staţiei de epurare a 2007 CL Sf. Gheorghe, Realizat 20%
apelor uzate, extinderea şi reabilitarea Consiliul Judeţean Retehnologizarea staţiei de epurare a municipiului Sf.Gheorghe
canalizarii in municipiul Sf. Gheorghe
Modernizarea staţiei de epurare, 2007 Consiliul local Realizat 10 %
extindere canalizare menajeră şi Covasna, Consiliul Reabilitare reţea canalizare str. Gabor Aron, oraş Covasna
pluvială şi reabilitare retea canalizare Judeţean
in oraşul Covasna
Reabilitarea statiei de epurare, 2007 CL Baraolt, In curs de realizare
extindere canalizare, reabilitare retea Consiliul Judeţean
canalizare in oraşul Baraolt
Reabilitarea statiilor de epurare nr.1 şi 2007 Consiliul local Tg. Realizat 10 %
2., extindere canalizare, reabilitare Secuiesc, Reabilitare retea canalizare
retea canalizare in municipiul Tg. Consiliul Judeţean
Secuiesc.
Reabilitarea staţiei de epurare şi 2007 CL Intorsura Realizat 10 %
extindere canalizare în oraşul Buzăului, Cons. S-a efectuat studiu de fezabilitate pentru modernizarea statiei de
Intorsura Buzaului Judeţean epurare
2. Modernizarea staţiilor de
epurare industriale
Modernizarea staţiei de epurare 2009 SC SUINPROD REALIZAT 15%
aparţinând SC SUINPROD SA Leţ SA-Leţ Perioada de tranziţie acordată 2014. Necesar investiţii 460.000
EURO realizat 68.000 EURO
Imbunatatirea retehnologizarii statiei 2007 SC AMYLUM REALIZAT
de epurare la SC AMYLUM SA Tg. SA-Tg. Secuiesc Investiţie de 88.000 Euro
Secuiesc
3. Canalizare şi sisteme proprii
epurare în localităţi rurale
Realizare canalizare şi sisteme de 2008 Consiliul -Consiliul Judetean Covasna a pregatit documentatiile tehnice necesare
epurare la: Lacul Moacşa–Pădureni, Judeţean, Consilii obtinerii de finantare in baza Ordonantei 7/2006 pentru retele de
Sita Buzăului, Barcani, Ilieni, Ozun, locale canalizare si statii de epurare in localitatile Ojdula, Micfalau, Haghig,

99
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Bretcu, Catalina, Malnaş, Haghig, Ozun, Zagon


Vilcele-Araci,Chichiş, Poian, Ojdula, -In sesiunea de finantare deschisa de AFM in luna septembrie 2005, CL
Valea Crişului, Dobirlau, Bicsad, Chichis şi CL Ozun au depus documentatiile necesare pentru realizare
Valea Mare,Lemnia, Zabala şi Turia statii epurare.
-Executat statie de epurare si 5 km retea canalizare pusa in functiune in
localitatea Sita Buzaului
-Statie de epurare si 7 km retea canalizare in executie in Ghidfalau

6. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM-06 - Protecţia atmosferei


Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi responsabile Evaluarea implementării
planificate propuse realizare pentru (%)
monitorizare
1.Reducerea poluării atmosferei
datorată traficului auto şi
activităţilor industriale
Achiziţionarea uniu crematoriu 2005 DSP Covasna, NEREALIZAT
ecologic pentru incinerare deşeuri Consiliul local SF. Acţiunea nu este inclusă în Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor
medicale în Sf. Gheorghe Gheorghe şi Tg.
Secuiesc
Reabilitare străzi, reţele tehnico- 2008 Consiliul Judeţean, Întorsura Buzăului 25 Km de drum realibilat. Şi studiu de
edilitare, drumuri judeţene si Consilii locale fezabilitate pentru modernizare strada Floroaia.
comunale în judeţ Reabilitare străzi Sf. Gheorghe, Covasna.
Devierea traficului din zone centrale 2008 CJ, Consilii locale Sunt executate proiecte pentru realizarea drumurilor de centură pentru
la nivelul oraselor. orăşeneşti oraşele Sf.Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Baraolt dar nu sunt încă demarate.
Realizarea si a altor centrale ecologice 2005 Agenţi economici REALIZAT
in activitatea de incinerare a Centrală termică pe rumeguş pentru oraşul Întorsura Buzăului.
rumegusului.
Reabilitarea statiilor de mixturi 2005 AND Nu a fost cazul.
asfaltice apartinind drumurilor Staţiile de mixturi asfaltice din judeţ au fost desfiinţate.
nationale si judetene.
2. Monitorizarea emisiilor şi
automonitorizarea emisiilor la
agenţi economici
Dotarea cu aparatura de măsurare a 2005 Agenţi economici REALIZAT PARŢIAL
noxelor şi a filtrelor pentru purificare

100
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

inclusiv la gaze arse


Monitorizarea permanentă a calităţii continuu APM Sf. REALIZAT
aerului la imisii, în zone aglomerate şi Gheorghe, DSP
informarea periodică a publicului Covasna
privind nivelul acestora.
Verificarea operationalitatii aparaturii continuu Garda de Mediu, REALIZAT
necesare determinării noxelor din RAR
gazele de eşapament, în staţiile pentru
verificare tehnică auto

7. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM-07 -Apă potabila


Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi responsabile Evaluarea implementării
planificate propuse realizare pentru (%)
monitorizare
1. Imbunătăţirea şi extinderea
alimentării cu apă potabilă în
localităţi urbane-100% până în anul
2008
Imbunatatirea sistemului de captare, 2008 Consiliul Judeţean, In curs de realizare
transport si distributie a apei potabile CL Baraolt
in orasul Baraolt
Extinderea alimentarii cu apa potabila 2008 CJ, Consiliul local REALIZAT
şi modernizarea statiei de tratare -oraş Covasna
Covasna
Extinderea alimentarii cu apa potabila 2008 CJ, Consiliul local ÎN CURS DE REALIZARE
şi modernizarea statiei de tratare -oraş Tg. Secuiesc
Tg. Secuiesc
Extinderea alimentarii cu apa potabila 2008 CJ, Consiliul local -Studiu de fezabilitate pentru extinderea reţelei de alimentare cu ap a
a oraşului Int. Buzaului Intorsura Buzăului oraşului Int. Buzăului
-Studiu de fezabilitate pentru introducerea reţelei de apă potabilă în
satul Floroaia, oraşul Int. Buzăului
2. Alimentare cu apă potabilă în
mediul rural
Alimentare cu apă centralizată a 2008 Consiliul Judeţean, În curs de execuţie lucrări de alimentare cu apă pentru localităţile:
localităţilor: Ozun, Breţcu, Aita Mare, Consilii locale Valea Crişului, Arcuş, Cernat, Breşcu, Ozun, Lemnia, Hăghig,
Dobârlău, Barcani, Valea Mare, Belin, Bixad, Angheluş, Balvanzos, Olteni-Zălan
Vâlcele, Sita Buzăului, Chichiş,

101
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

Catalina, Malnaş, Vârghiş, Hăghig,


Bodoc, Sânzieni, Comandău, Brăduţ,
Băţani, Valea Criţului, Poian, Araci,
Zăbala, Zagon, Ghelinţa, Tuira şi
Lemnia

8. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM-02 -Protecţia naturii şi solului


Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi responsabile Evaluarea implementării
planificate propuse realizare pentru (%)
monitorizare
1.Redarea ecologică a terenurilor
degradate de activităţi antropice
Reconstructia ecologica a terenurilor 2010 EM Căpeni Ca urmare a masurilor din programe de conformare s-au executat:
degradate la Cariera de lignit Valea urmatoarele lucrari:
Crişului, inchidere mina Bodoş şi Reconstructie ecologica a Carierei de lignit Valea Crisului –295 ha
cariera Virghiş I-II ,şi ecologizare Reconstructie ecologica a Carierei de lignit Bodos –5,54 ha
zone Bodoş, Baraolt I şi Racoş-put, Reconstructie ecologica a Carierei de lignit Varghis –155 ha
cariera de piatra Malnas si Bixad Reconstructie ecologica a minei Baraolt I – 4,99 ha
Reconstructie ecologica a minei Racos Put – 26,4 ha

Redarea in circuit a terenurilor 2005 SC TERACOTTA REALIZAT


afectate de extragerea nisipului la SC STAR SA Sf.
TERACOTTA STAR SA Sf. Gheorghe
Gheorghe
Reconstructia ecologica a terenurilor 2005 SC AXON SRL Sf REALIZAT
degradate de exploatarea nisipului Gheorghe
-SC AXON SRL Sf Gheorghe
2. Protecţia ariilor protejate, a
pădurii şi staţiunilor balneo-
climaterice de interes
Amenajare de noi rezervatii naturale 2005 Consiliul Judeţean 1.Consiliul Judetean Covasna a încheiat un contract de finanţare cu
din judet Administraţia Fondului de Mediu pentru proiectul “Munţii Nemira –
Parc Natural” al cărui scop este realizarea documentaţiei ştiinţifice ,
descrierea situaţiei juridice, realizarea unei poteci de studiu,
informarea populaţiei.
2.Mestecănişul Reci – Bălţile de la Ozun – Sântionlunca 2020 ha
3.Dealul Ciocaş – Dealul Vitelului 970 ha
Stabilirea unui program educaţional 2005 Direcţia Agricolă, NEREALIZAT

102
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

cu detinatorii de terenuri agricole şi Direcţia Silvică


silvice privitor la agricultura
ecologica şi protectia padurii.
Impădurirea unor terenuri degradate 2010 Direcţia Silvică, Pe teritoriu administrativ al oraşului Înt. Buzăului au fost împădurite
( ce nu corespund altor folosinte) Consilii locale 1,31 ha teren degradat.
conform Ordonantei 81/98
Reabilitarea staţiunilor balneo 2007 Consiliul Judeţean Proiect PHARE contractat “Drumul apelor Minerale” în valoare de
climaterice Malnas, Vilcele, 10 mil. EURO
Balvanyos.

9. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM-08 -Educaţie ecologică


Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi responsabile Evaluarea implementării
planificate propuse realizare pentru (%)
monitorizare
1. Strategii şi acţiuni de mediu
comune cu societatea civilă,
administraţia publică, agenţi
economici
Stabilirea unor strategii şi acţiuni de Continuu, APM Sf. -APM Covasna, prin specialiştii din instituţie a susţinut ore de educaţie
mediu comune intre ONG-uri, agenţi începând cu Gheorghe, ONG- ecologică în şcolile din judeţ atat in anul 2005 cat si in anul 2006
poluatori, administraţia publica, 2004 uri, agenţi - În luna aprilie 2006 APM Covasna a organizat o sesiune de instruire
instituţii publice, in scopul promovarii economici, pe tema responsabilităţilor autorităţilor publice locale, pentru
concrete(corelate) a unor rezultate administraţie responsabilii de mediu din cadrul administraţiilor publice locale.
până in anul 2004 publică locală Instruirea s-a finalizat cu testarea cursanţilor care au obţinut un
Certificat de participare.
Cu prilejul celor 4 simpozioane organizate în anul acesta, s+au realizat
şi difuzat pliante cu rmătoarea tematică:
2 februarie – Ziua zonelor umede
- Gestiunea deşeurilor provenite din activităţi medicale –
stomatologie
- Gestiunea controlată a deşeurilor spitaliceşti
- Gestiunea controlată a deşeurilor din sectorul sanitar – veterinar
Proiecte depuse la AFM în februarie 2006, pentru finanţare:
Asociaţia Ecologică de Tineret ECO- SOS -Sf.Gheorghe– “Campanie
de conştientizare a populaţiei privind importanţa menţinerii integrităţii
mediului urban”

103
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

SCOALA GENERALA CU CLASELE I-VIII HENTER KAROLY


– Bodoc- “ Schimbarea mentalităţii de protejare a mediului – apa, aer,
sol – şi însuşirea conceptelor moderne de protecţie”
LICEUL TEORETIC NAGY MOZES – g. Secuiesc – “Ai dreptul la
un mediu curat”
FUNDATIA PRO GEORGIO SANCTO – Sf. Gheorghe “Realizarea
de poteci educative şi mediatizarea prin televiziunea localş a
problematicilor de mediu”
FUNDATIA CULTURALA PRO VOX – Tg. Secuiesc-“Să ocrotim
judeţul Covasna”
Sprijin in elaborarea strategiilor 2006 Consiliul Judeţean, REALIZAT
sectoriale la nivelul judeţului şi la APM APM Covasna a colaborat cu CJ Covasna şi ADR Centru în
nivelul comunitaţilor, cu finalizarea elaborarea PND 2007-2013 şi a POR.
acestora pina in anul 2006.
Implementarea PLAM in toate
documentele strategice in formare sau
existente.
2. Creşterea nivelului de educaţie
ecologică al populaţiei şi agenţilor
economici
Proiectarea şi implementarea de 2006 APM, Garda de In perioada 2005 –2006 s-au organizat 34 conferinţe de presă
sisteme de instruire şi informare Mediu, Consiliul Din decembrie 2004, pe pagina web a APM Covasna sunt publicate date
pentru comunitate, agenţi poluatori, Judeţean, Consilii despre starea mediului in judeţ
administraţii publice locale locale Simpozioane organizate pe diverse teme de protecţie a mediului – 9
Apariţii în mass media – 89
In cursul anului 2005 s-au realizat 5 actiuni de diseminare a
informatiei privind implementarea acquis-ului comunitar
Accentuarea participarii APM Sf. continuu APM, şcoli APM Covasna, prin specialiştii din instituţie a susţinut ore de educaţie
Gheorghe la acţiuni vizind educaţia ecologică în şcolile din judeţ atat in anul 2005 cat si in anul 2006 – 40
ecologica a tinerilor din şcolile de acţiuni.
judeţului .
Prezentarea periodică în mass media a continuu APM, Mass-media Apariţii în mass media – 89
unor materiale privind starea mediului
ori de educaţie ecologică

104
Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Covasna

9. Matrice-plan pentru monitorizare şi evaluare PM- 09 -Siguranţa administrativă


Obiectivul specific/ Acţiuni Nr. acţiuni Termen de Părţi responsabile Evaluarea implementării
planificate propuse realizare pentru (%)
monitorizare
1. Prevenirea producerii unor
accidente ce supun populaţia unui
risc major
Modernizarea tehnologiei şi 2005 Agenţi economici REALIZAT
eliminarea totală a pierderilor la
instalaţii frigorifice pe baza de
amoniac
Abordarea preventivă a producerii continuu Companii REALIZAT
accidentelor majore de catre Companii industriale, IJPC,
in conformitate cu Legea apararii Garda de Mediu
civile 106/96
2. Informarea publicului
Informarea permanenta a publicului continuu IJPC REALIZAT
privind starea actuala a siguranţei şi APM
modul de actiune in caz de accidente
majore.

105