Kinetoterapia in afectiunile neurologice-C9

Sensibilitatea termica si dureroasa

Sensibilitatea termica se cerceteaza cu pacientul in aceleasi conditii ca in cea

tactila. Se folosesc 2 eprubete cu apa: una cu apa rece (4-10° C) si cealalta cu apa calda (40° C).
Tulburarile sensibilitatii termice sunt:
a).termoanestezice-pacientul nu percepe nici stimuli calzi, nici pe cei reci.
b).hiperestezia-perceperea stimulilor este exagerata.
c).izotermognozia-percepe orice stimul ca fiind doar cald sau doar rece.
d).inversiunea termica-recele este perceput drept cald si invers.
Sensibilitatea dureroasa este investigata cu ajutorul unui ac cu un capat ascutit si
unul bont (ac cu gamalie): pielea se stimuleaza altemativ cu varful acului si cu capatul bont;
pacientul trebuie sa identifice capul ascutit sau bont.
Tulburarile sensibilitatii dureroase sunt:
a).anestezia dureroasa (analgezie)-insensibilitate la durere.
b).hipoalgezia (sensibilitatea la durere este diminuata, nu abolita).
c ).hiperestezia dureroasa (hiperalgezie).

Sensibilitatea profunda

• Sensibilitatea proprioceptiva (simt mioartrokinetic) este simtul atitudinilor, al

miscarilor si al pozitiei segmentelor corpului.
Testarea sensibilitatii proprioceptive:
-i se mobilizeaza pasiv pacientului un deget (intai la mana, apoi la picioare) si i
se cere sa precizeze miscarea; daca nu identifica miscarea la nivelul mainilor si picioarelor, se
continua la nivelul cotului si genunchiului;
-un mod mai sigur de a obtine un raspuns de la pacient este sa-i cerem sa execute
voluntar miscarea pe care am executat-o pasiv cu segmentul simetric.
• Sensibilitatea vibratorie: capacitatea de a percepe vibratiile. Se testeaza aplicand un
diapazon care vibreaza pe proeminentele osoase ale membrelor in sens disto-proximal initial.
Lipsa sensibilitatii vibratorii se numeste pallanestezie.
• Sensibilitatea presionala (barestezia) este simtul perceperii unor presiuni. Se testeaza
apasand cu degetul sau cu un obiect pielea si tesutul subcutanat. Pacientul trebuie sa
recunoasca stimulul si sa aprecieze intensitatea si localizarea presiunii.
• Sensibilitatea dureroasa profunda: se exercita 0 presiune profunda la nivelul maselor
musculare sau presand globii oculari inchisi sau presand pe testicule. In functie de afectiuni, in
unele situatii apar tulburari tipice de sensibilitate:
a).Tulburarile de sensibilitate de tip nevritic: hipo/anestezie cutanata in teritoriul nervului
cranial, spinal, periferic lezat (ex.: tulburari in teritoriul facialului, sciaticului, cubitalului...).
Se pot insoti de deficit motor (pareza sau paralizie) in teritoriul de inervatie motorie a nervului
respectiv.
b).Tulburari de sensibilitate de tip polinevritic: tulburari subiective (dureri si parestezii)
si tulburari obiective (afecteaza extremitatile distale ale membrelor). Tulburarile sunt cu atat
 2

mai severe cu cat ne apropiem de varful degetelor; sunt bilaterale si simetrice; afecteaza toate
tipurile de sensibilitate, dar in special sensibilitatea superficiala.
c).Tulburari de sensibilitate de tip radicular: sunt dispuse in benzi transversale la nivelul
toracelui si in benzi longitudinale la nivelul membrelor, afectand dermatomerele
corespunzatoare. Un dermatomer este regiunea cutanata inervata de 0 pereche de radacini ce
provin de la un segment medular.
d).Disociatia siringornielica: consta in pierderea sensibilitatii tactile, grosiere termice si
dureroase, in timp ce sensibilitatea proprioceptiva constienta si cea tactila fina sunt normale.
e).Disociatia tabetica este abolirea sau diminuarea sensibilitatii proprioceptive constiente
si tactile fine, dar cu pastrarea sensibilitatii superficiale termice dureroase si tactile grosiere.

8. Reflexele si eliminarea lor (retlexele osteotendinoase si cutanate)

Actul retlex este' reactia de raspuns la un excitant. Acest retlex poate fi motor,
cvasomotor si secretor. Retlexele pot fi neconditionate sau conditionate.
Reflexele neconditionate sunt innascute, au caracter de specie, sunt permanente si se
inchid in etajele inferioare ale sistemului nervos.
Reflexele conditionate sunt un tip de invatare, sunt dobandite in timpul vietii, sunt
temporare si au centrii pe scoarta emisferelor cerebrale.
La baza oricarui retlex sta arcul retlex-substratul anatomofiziologic al actului retlex,
arcurile retlexe fiind:
-arcuri reflexe elementare: constituite din receptor, neuron senzitiv (aferent),
neuron motor (eferent) si efector; intre neuronul senzitiv si cel motor se gaseste sinapsa7arc
retlex elementar (monosinaptic);
-arcuri reflexe complexe: sunt polisinaptice, intre neuronul aferent si eferent
interpunandu-se un numar variabil de neuroni intercalari, deci arcurile retlexe sunt complexe,
sunt polisinaptice si stau la baza unor raspunsuri mai complexe.
In examenul neurologic se cerceteaza retlexele osteotendinoase si retlexele cutanate
(dupa locul de aplicare al excitantului).
Reflexul miotatic (retlex de extensie sau strechretlex) face parte din retlexele
somatice elementare cu retlexul de tlexie si retlexul de extensie incrucisata. Consta in
contractia musculara retlexa a unui muschi intins sau alungit. Stimulul este intinderea brusca.
Receptorii specifici sunt: fusurile neuromusculare si corpusculii Goigi (se atla in tendon in
imediata apropiere a muschiului fata de care sunt asezati in serie; ei deceleaza intinderile
pasive si active).
Fusurile neuromusculare sunt situate paralel cu fibre Ie musculare, deci sunt stimulate
de intinderea musculara. Alungirea muschiului determina descarcarea de stimuli (intlux
nervos); acesta urmeaza calea fibrelor senzitive din ganglionii spinali si patrunde in maduva
prin radacina posterioara a nervilor spinali; in maduva ajunge in cornul posterior, urca cateva
segmente medulare prin ramura colaterala R6lliker si ajunge in motoneuronii a. La acest nivel
exista 2 tipuri de motoneuroni a:
-celule motorii a mari: cu functie somatomotorie; au frecventa rapida de
descarcare si inerveaza in special fibrele musculare albe (bogate in miofibrile); prin aceste
celule rezulta miscare fazica asigurand miscari retlexe rapide de tipul retlexului osteotendinos;
 3

-celule motorii amici: cu functie somatotonica; acestea au frecventa lenta de

descarcare si inerveaza fibrele musculare rosii bogate in sarcoplasma; acesti motoneuroni a
mici realizeaza miscari reflexe lente cu rol in mentinerea antigravitationala de tipul reflexului
de postura.
Reflexele miotatice sunt supuse unui control permanent prin mecanisme spinale si
prin formatiuni supraspinale. Mecanismele spinale sunt: inhibitia autogena; bucla y; circuitul
Renshaw.
Structurile supraspinale au efect inhibitor sau facilitator. Efectul facilitator au
substanta reticulata si nucleii vestibulari. Efect inhibitor au unele portiuni din cortex, cerebel,
formatiuni extrapiramidale.
Prin caile piramidale este controlata componenta fazica, rapida, de tipul reflexului
osteotendinos. Prin caile extrapiramidale este controlata componenta tonica, lenta, de tipul
reflexului de postura.
Examinarea rt:flexelor se face cu ajutorul unui ciocan in "T", cu care se percuta
tendonul sau insertia sa osoasa. Consecinta este alungirea brusca a muschiului respectiv si
excitarea receptorilor specifici. Acestia emit 0 salva de impulsuri care ajung la motoneuronii a
mari, care prin descarcari sincrone rapide determina contractia reflexa a muschiului respectiv.
In principiu, in examinarea reflexului osteotendinos trebuie respectate anumite
conditii:
-regiunea examinata sa fie complet dezvelita, excitantul direct pe zona;
-formatiunile anatomice sa fie integre (piele, tendon, articulatie, os, muschi);
-muschii regiunii sa fie complet relaxati;
-tendonul muschiului sa fie in semitensiune;
-percutia se face pe tendon si nu pe muschi (pentru ca altfel nu se obtine reflexul
osteotendinos, ci 0 contractie idiomusculara);
-reflexele se testeaza bilateral, comparand partea sanatoasa cu cea bolnava;
-pozitia pacientului sa fie comoda, stabila, temperatura camerei sa fie
corespunzatoare.
Reflexele osteotendinoase cele mai cercetate sunt:
a).reflexul stiloradial: flexia antebratului pe brat, datorita contractiei muschiului
brahioradial; percutia se aplica pe apofiza stiloida a radiusului; abolirea raspunsului semnifica
leziuni la nivelul radacinii CS-C 6;
b ).reflexul bicipital: se inchide la nivelul CS-C6; consta in flexia antebratului pe brat datorita
contractiei bicepsului in urma percutarii tendonului bicepsului la nivelul plicii cotului;
c ).reflexul tricipital: consta in extensia reflexa a antebratului pe brat prin percutia tendonului
tricepsului;
d).reflexul rotulian: contractia reflexa a cvadricepsului~extensia gambei pe coapsa;
excitantul se aplica la nivelul tendonului rotulian;
e).reflexul ahilian (se inchide la nivelul Sl-SZ): prin percutia tendonului ahilian se obtine
extensia piciorului.
Reflexele osteotendinoase pot fi abolite sau diminuate in afectiuni care intrerup arcul
reflex elementar. Tot abolite sunt reflexele osteotendinoase in leziunile cailor piramidale care
au debutat brusc (traumatism craniocerebral). Dupa 2-3 luni reflexele osteotendinoase reapar
odata cu spasticitatea si devin exagerate.
In leziunile de neuron motor in care se instaleaza lent, reflexele osteotendinoase sunt
exagerate de la inceput.
 4

Reflexele cutanate se obtin prin excitarea pielii, rezultand aparitia unei contractii
musculare. Dintre acestea fac parte:
a).Reflexele cutanate abdominale: contractia muschilor abdominali ca urmare a zgarierii
usoare a pielii in regiunea abdominala (exista 3 astfel de reflexe).
b ).Reflexul cremasterian: contractia muschiului cremaster si ridicarea testiculului ca 0
consecinta a excitarii pielii din regiunea anterointema a coapsei.
c).Reflexul cutanat plantar (se inchide la nivelul LS-S 1): flexia tuturor degetelor piciorului
cand este zgariata marginea extema a plantei.
In leziunile piramidale apare un raspuns patologic: semn Babinski-extensia halucelui
si flexia restului degetelor sau extensia halucelui si abductia degetelor 2-5.
Reflexele cutanate abdominale si cremasterian sunt diminuate (abolite) in leziunile
cailor piramidale, indiferent de modul de producere al acestora si uneori si in unele afectiuni
care intrerup arcul reflex miotatic.
Ele sunt vii la nevrotici si in unele boli infectioase.