UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” - IAŞI

FACULTATEA DE DREPT

CONFLICTE DE INTERESE SI
INCOMPATIBILITATI PRIVIND
FUNCTIA DE MEMBRU AL
GUVERNULUI

Coordonator: Asist.drd.
Cãtãlin BALAN StudenŃi: ALEXA LARISA (A6)
CHELARU RALUCA (A6)

An universitar 2009-2010
 Cuprins

I. Introducere………………………………................................ 3

Diferenta intre compatibilitati si conflicte de interese........ 4

II. Guvernul……………………………….................................. 6

III. Incompatibilitati………………………................................. 7

Verificarea incompatibilitatilor........................................... 9

IV. Conflicte de interese……………………...............................10

Verificarea conflictului de interese..................................... 12

V. Dispozitii comune.................................................................... 13

VI. Concluzii................................................................................. 15

Bibliografie................................................................................... 17
 I. Introducere

Constitutia este legea dupa care se conduc atat organele statului cat si
cetatenii Romaniei. Prin aceasta sunt reglementate si conflictele de interese
si incompatibilitatile privind functia de membru al guvernului: Capitolul III,
Guvernul, Art. 105 – cu privire la “Incompatibilitati”.
Avand in vedere ca legea fundamentala nu cuprinde decat dispozitii
generale , acest subiect a fost reluat si in alte texte de lege cu scopul de a fi
dezbatut in detaliu.
Astfel, Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei
in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de
afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, trateaza detaliat in Capitolul I,
Sectiunea a II a, “Conflictul de interese in exercitarea functiei de membru al
Guvernului si a altor functii publice de autoritate din administratia publica
centrala si locala” si in Capitolul II, Sectiunea a III a, “Incompatibilitatile
privind functia de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate
din administratia publica centrala si locala”.
Articolul 70 din Legea 161/2003 defineste conflictul de interese ca
situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie
publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea
influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit
Constitutiei si altor acte normative. Articolul 71 mentioneaza ca principiile
care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea
demnitatilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea,
transparenta deciziei si suprematia interesului public.
In articolul 80 din aceeasi lege sunt definite incompatibilitatile:
“Incompatibilitatile privind demnitatile publice si functiile publice sunt cele
reglementate de Constitutie, de legea aplicabila autoritatii sau institutiei
publice in care persoanele ce exercita o demnitate publica sau o functie
publica isi desfasoara activitatea, precum si de dispozitiile prezentului titlu”.

3
 Importanta acestor reglementari releva in faptul ca prin acestea se
evita crearea unui haos guvernamental, prevenind totodata coruptia si
urmarindu-se interesul comun al societatii.

Diferenta intre incompatibilitati si conflicte de interese

Definit ca fiind situatia in care persoana care executa o functie publica

are un interes personal de natura patrimoniala, ce ar influenta indeplinirea cu
obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit legii fundamentale si
celorlalte acte normative in vigoare, conflictul de interese se prezinta, in
acest concept, ca o situatie juridica dublu conditionata, in care se gaseste un
functionar public, si anume:

- acesta are un interes personal si de natura patrimoniala;

- interesul respectiv sa fie de natura sa afecteze obiectivitatea, care trebuie sa
caracterizeze exercitarea functiei publice, ca principiu expres legiferat prin
art. 3 din Statutul functionarilor publici.
Sunt astfel de situatii juridice acelea in care functionarul public:
- isi exercita atributiile (rezolva cereri, ia decizii, participa la luarea
deciziilor) cu privire la persoane cu care are relatii cu caracter patrimonial,
- participa in comisii constituite conform legii, in care exista functionari
publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I,
- are el insusi sau sotul ori o ruda de gradul I interese patrimoniale care pot
influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.
Incompatibilitatile generale ale functionarilor publici privesc exercitarea
oricarei alte functii publice sau private decat cea in care a fost numit
functionarul public in cauza, precum si functiile de demnitate publica,
indiferent daca aceste functii sunt sau nu remunerate.
Clasificarea incompatibilitatilor calitatii de functionar public cu o alta

4
calitate publica sau cu o demnitate publica cuprinde:
• Incompatibilitati generale si permanente (in intelesul ca sunt operabile pe
durata existentei calitatii de functionar public);
• Incompatibilitati speciale, in care regasim unele permanente si altele
temporare.

In prima categorie intra:

• Incompatibilitatea cu o functie publica sau cu o demnitate publica in cadrul

autoritatilor sau institutiilor publice, in cadrul regiilor autonome, societatilor
comerciale ori in alte unitati cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat,
in cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizata, precum si
cea privitoare la calitatea de membru al unui grup de interes economic (Grup
de Inters Economic, definit si reglementat pe larg in cadrul titlului V al
Cartii I a Legii numarul 161/2003 privind unele masuri referitoare la
bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor actiuni de protocol in
exercitarea mandatului sau a functiei;
• Incompatibilitatea cu calitatea de mandatar al unor persoane in ceea ce
priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita
functionarul public respectiv;
• Incompatibilitatea rezultand din raporturile ierarhice directe cu un alt
functionar public, inclusiv cele rezultand din calitatea de demnitar, in cazul
in care functionarii publici sau, dupa caz, demnitarul si functionarul public
respectivi sunt soti sau rude de gradul I.

In cea de-a doua categorie intra incompatibilitatea:

• Functionarului public care a desfasurat activitati de monitorizare si control

cu privire la societati comerciale sau alte unitati cu scop lucrativ de natura
acestora (regiile autonome, asociatiile familiale ori persoanele fizice
autorizate, din sectorul public ori privat), incompatibilitate care subzista doar
pe o durata de 3 ani de la data iesirii functionarului public in cauza din

5
corpul functionarilor publici si care priveste desfasurarea de activitati sau
acordarea de consultanta de specialitate acestor entitati. Practic, aceasta
incompatibilitate se aditioneaza la incompatibilitatea privind functiile din
entitatile lucrative publice sau private, respectiv vine in prelungirea acesteia,
si isi gaseste resort in materia concurentei, fiind, mai degraba, mai apropiata
de clauza de neconcurenta din dreptul comun al muncii, decat in cea care
priveste incompatibilitatea propriu-zisa. 1

II. Guvernul

Organizarea, constituirea, atributiile, modul de functionare, actele

juridice ale guvernului sunt reglementate prin Constitutie si prin Legea nr.
90/2001. Rolul guvernului este reliefat de Capitolul III al Titlului III din
Constitutie, intitulat ,,Guvernul”. În cele nouă articole sunt reglementate
rolul si structura Guvernului, investitura, jurământul de credintă,
incompatibilitătile, încetarea functiei de membru al Guvernului, rolul
Primului Ministru, actele Guvernului, răspunderea membrilor guvernului,
încetarea mandatului Guvernului.
Ca organ al administratiei publice Guvernul prezintă o dublă natură:
pe de o parte organ administrativ, pe de altă parte organ cu un pronuntat
caracter politic. Acest fapt este evident în continutul art. 102 din Constitutie,
potrivit căruia Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de
Parlament, asigură realizarea politicii interne si externe a tării si exercită
conducerea generală a administratiei publice. Având în vedere aceste
prevederi Constitutionale observăm că Guvernul este centrul puterii
executive, exercitând conducerea administratiei publice.

1
(A se vedea A. Cioriciu, Consideratii teoretice si practice privind drepturile si obligatiile functionarilor publici – lucrare de disertatie
(sustinuta la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, masteratul „Guvernare moderna si dezvoltare locala”, Bucuresti,
2004).

6
 Guvernul este un organ colegial – potrivit art. 102, alin. 3 din
Constitutie, este alcătuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti
prin lege organică. Aceeasi formulare este reluată si de art. 3 din Legea nr.
90/2001 conform căreia Guvernul României este format din prim-ministru,
ministri de stat si ministri delegati. Caracterul de organ colegial al
Guvernului reiese nu numai din componenta sa ci si din modul de lucru
precum si din modul de adoptare a actelor juridice de către Guvern.
Referindu-se la membrii Guvernului, prof. C.G. Dissescu spunea ca
acestia sunt “inalti functionari de caracter politic si administrativ, pusi in
fruntea unor servicii administrative, pentru ca sa exercite, de fapt, puterea
executiva”. Statutul ministrilor este influentat de caracterul politic al actului
de numire în funtie. Natura functiei constă în impunerea unui anumit sens
determinat de programul de guvernare aprobat de către Parlament. O altă
trăsătură definitorie o constituie egalitatea, cel putin teoretică, a ministrilor
în cadrul Guvernului.

III. Incompatibilitati

Pentru a ocupa functia de membru al guvernului trebuie îndeplinite

cumulativ următoarele conditii: cetătenia româna si domiciliul în tară,
exercitiul drepturilor electorale, să nu fi suferit condamnări penale si să nu se
găsească în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege,
respectiv: orice alta functie publică de autoritate, cu exceptia celei de deputat
sau de senator ori a altor situatii prevăzute de Constitutie; o functie de
reprezentare profesională salarizată în cadrul organizatiilor cu scop
comercial; functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la
societătile comerciale, inclusiv băncile sau alte institutii de credit, societătile
de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice; functia

7
de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale actionarilor sau
asociatilor la societatile comerciale prevazute anterior; functia de
reprezentant al statului în adunările generale ale societătilor comerciale;
functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor
autonome, companiilor si societatilor nationale; calitatea de comerciant
persoana fizică; calitatea de membru al unui grup de interes economic; o
functie publică încredintată de un stat străin, cu exceptia acelor functii
prevăzute în acordurile si conventiile la care România este parte.2
Tot cu privire la incompatibilitati Legea 161 /2003 reglementeaza in
capitolul III sectiunea aIIIa urmatoarele :

Art. 86. - (1) Persoana care exercita una dintre functiile publice de
autoritate prevazute la art. 84 si 85 este obligata, la data depunerii
juramantului sau, dupa caz, la data numirii in functie, sa declare ca nu se afla
in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.
(2) In cazul in care, in timpul exercitarii functiei publice de autoritate
prevazute la art. 84 si 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate
prevazute de lege, se procedeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru functia de prim-ministru, ministru si ministru delegat, se aplica
dispozitiile corespunzatoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si
functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor;
b) pentru functia de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate
acestora, precum si pentru functia de prefect si subprefect, constatarea
cazului de incompatibilitate se face de ministrul administratiei publice, care
il va informa pe primul-ministru, pentru a dispune masurile necesare.

2
Capitolul I, Sectiunea a III a din Legea 161/2003Art. 84. - alineatul(1)

8
 Verificarea incompatibilităŃilor

Proiectul extinde sfera cazurilor de incompatibilitate. De exemplu,

calitatea de parlamentar, membru al Guvernului, precum şi cea de prefect şi
subprefect va fi incompatibilă cu cea de avocat, notar public, executor
judecătoresc sau mediator. De asemenea, proiectul permite parlamentarilor
şi membrilor Executivului, prefecŃilor şi subprefecŃilor exercitarea de
activităŃi în domeniul didactic, cu excepŃia funcŃiilor de conducere şi
administrare.
Verificarea incompatibilităŃilor se face de către inspectorul AgenŃiei
NaŃionale de Integritate din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane.
Procedura şi etapele sunt cele similare controlului averilor şi
verificării conflictului de interese.
În situaŃia în care se constată că a existat un conflict de interese în
exercitarea funcŃiei sau activităŃii sancŃiunea poate merge până la eliberarea
din funcŃie. Persoanelor eliberate din funcŃie li se interzice să mai exercite
timp de trei ani funcŃii şi demnităŃi publice prevăzute de lege, cu excepŃia
funcŃiilor elective.
Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere şi adoptare
Parlamentului, în procedură de urgenŃă.3

3
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa Data: 05.07.2006

9
 IV.Conflicte de interese

În condiŃiile unui mediu al sectorului public în schimbare rapidă,

conflictul de interese reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare.
Încercarea de a controla prea strict exercitarea intereselor personale poate
intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi imposibilă sau contra-productivă
în practică sau poate determina unele persoane să nu mai dorească să ocupe
o funcŃie publică deloc. Prin urmare, o politică modernă cu privire la
conflictul de interese trebuie să caute să ajungă la un echilibru, prin
identificarea riscurilor legate de corectitudinea organizaŃiilor publice şi a
funcŃionarilor publici, interzicerea formelor inacceptabile de conflict de
interese, tratarea corespunzătoare a situaŃiilor de acest gen, informarea
organizaŃiilor publice şi a persoanelor oficiale cu privire la apariŃia unor
asemenea conflicte de interese, asigurarea introducerii unor proceduri
eficiente pentru identificarea, declararea, rezolvarea şi promovarea soluŃiei
adecvate pentru situaŃiile de conflict de interese.

Capitolul I, Sectiunea a II a din Legea 161/2003, reglementeaza

conflictele de interese in exercitarea functiei de membru al Guvernului:

Art. 72. - (1) Persoana care exercita functia de membru al Guvernului,

secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori
subprefect este obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un
act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea
functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine,
pentru sotul sau ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligatiile prevazute in alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau
adoptarea actelor normative.

Art. 73. - (1) Incalcarea obligatiilor prevazute in art. 72 alin. (1)

constituie abatere administrativa, daca nu este o fapta mai grava, potrivit

10
legii.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice incheiate prin incalcarea
obligatiilor prevazute in art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
(3) Verificarea sesizarilor privind incalcarea obligatiilor prevazute in art. 72
alin. (1) se face de catre Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul
verificarilor se prezinta primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra
masurilor ce se impun.
(4) Daca din verificarile efectuate potrivit alin. (3) rezulta ca cel in cauza a
realizat foloase materiale prin savarsirea abaterii administrative prevazute la
alin. (1), primul-ministru dispune, dupa caz, sesizarea organelor de urmarire
penala competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii,
constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii
demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de
control si a functionarilor publici.
(5) Decizia primului-ministru poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti -
Sectia de contencios administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare.
Hotararea curtii de apel este supusa recursului.
(6) Hotararea judecatoreasca irevocabila sau, dupa caz, decizia primului-
ministru, neatacata in termenul prevazut la alin. (5), se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
(7) Persoana care a savarsit o abatere administrativa constatata potrivit alin.
(3)-(6) este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie publica dintre
cele prevazute la art. 72 alin. (1) pentru o perioada de 3 ani de la data
publicarii hotararii judecatoresti sau, dupa caz, a deciziei primului-ministru4.

Art. 74. - (1) In cazul conflictului de interese prevazut in prezenta

sectiune, primul-ministru poate fi sesizat de orice persoana sau se poate
sesiza din oficiu.

4
Modificat de Legea nr. 144 din 21/05/2007 Articolul 60 : In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi,
persoanele desemnate potrivit art. 10 vor asigura implementarea prevederilor prezentei legi si vor introduce in
regulamentele de ordine interioara prevederi detaliate privitoare la declararea averii, declararea intereselor si a
incompatibilitatilor, adaptate specificului respectivei institutii, care vor fi aduse la cunostinta tuturor angajatilor impreuna cu
prevederile prezentei legi.

11
(2) Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunica, in scris,
modul de solutionare a sesizarii, in termen de 30 de zile de la data
solutionarii acesteia. 5

Art. 75. - Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau

ori intr-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese
prevazut in prezenta sectiune se poate adresa instantei de judecata
competente, potrivit legii, in functie de natura actului emis sau incheiat.

Verificarea conflictului de interese

Verificarea intereselor se face de către AgenŃia NaŃională de

Integritate, din oficiu, sau la sesizarea oricărei persoane.
Procedura şi etapele verificării sunt aceleaşi ca în situaŃia verificării
declaraŃiilor de avere.
În cazul în care se constată că a existat un conflict de interese, toate
actele încheiate direct sau prin persoane interpuse sunt lovite de nulitate
absolută.
AcŃiunea de constare a nulităŃii absolute a actelor juridice sau
administrative încheiate în condiŃiile existenŃei unui conflict de interese
poate fi introdusă de AgenŃie chiar dacă persoana în cauză nu mai deŃine
respectiva funcŃie. Verificarea conflictului de interese pentru o persoană
poate fi efectuată în termen de 5 ani de la data încheierii mandatului sau a
încetării activităŃii.
În cazul în care se constată existenŃa unui conflict de interese,
persoana care l-a săvârşit poate fi sancŃionată mergând până la eliberarea sa
din funcŃie. Persoanei eliberate din funcŃie i se interzice să mai exercite timp
de 3 ani funcŃia respectivă, cu excepŃiapersoanelor alese.
Proiectul sancŃionează cu amendă de la 100 la 500 RON

5
Abrogat de Lege nr. 144 din 21/05/2007 Articolul 60

12
nedepunerea sau depunerea peste termen a declaraŃiilor de interese,
nepublicarea declaraŃiilor de interese etc.

V. Dispozitii comune

Art. 111. - (1) Persoanele care exercita demnitatile publice si functiile

publice prevazute in prezentul titlu vor depune o declaratie de interese, pe
propria raspundere, cu privire la functiile si activitatile pe care le desfasoara,
cu exceptia celor legate de mandatul sau functia publica pe care o exercita.
(2) Functiile si activitatile care se includ in declaratia de interese sunt:
a) functiile detinute in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii
neguvernamentale ori partide politice;
b) activitatile profesionale remunerate;
c) calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale, inclusiv banci sau
alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1), care nu indeplinesc alte functii sau nu
desfasoara alte activitati decat cele legate de mandatul sau functia pe care o
exercita, depun o declaratie in acest sens.

Art. 114. - (1) Se interzice folosirea de catre o persoana care exercita o

demnitate publica sau o functie publica dintre cele prevazute in prezentul
titlu, in interes privat, a simbolurilor care au legatura cu exercitiul demnitatii
sau functiei sale.
(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele insotit de
calitatea persoanei care exercita demnitatile publice si functiile publice
prevazute in prezentul titlu in orice forma de publicitate a unui agent
economic roman sau strain, precum si a vreunui produs comercial, national
sau strain.
(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publica,

13
numele, vocea sau semnatura persoanei care exercita demnitatile publice si
functiile publice prevazute in prezentul titlu pentru orice forma de
publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu exceptia publicitatii
gratuite pentru scopuri caritabile.
(4) Se interzice persoanelor care exercita o demnitate publica sau o functie
publica dintre cele prevazute in prezentul titlu folosirea sau exploatarea
directa sau indirecta a informatiilor care nu sunt publice, obtinute in legatura
cu exercitarea atributiilor, in scopul obtinerii de avantaje pentru ei sau pentru
altii.

Ca si dispozitie finala: “Art. 115. - Alte cazuri de incompatibilitati si

interdictii sunt cele stabilite prin legi speciale.”
De asemenea, completari sunt aduse in Legea 144/2007, articolul 60,
care abroga si adduce modificari textului de lege dezbatut.

14
 VI. Concluzii

Misiunea fundamentală a guvernelor şi a instituŃiilor publice este

aceea de a servi interesul public. CetăŃenii doresc ca funcŃionarii publici să-
şi facă datoria în mod cinstit, corect şi imparŃial. Din ce în ce mai mult se
cere ca guvernele să ia măsuri pentru ca funcŃionarii publici să nu permită
compromiterea procesului de luare a deciziilor oficiale şi de administraŃie
publică din cauza intereselor şi relaŃiilor lor personale. În condiŃiile în care
pretenŃiile societăŃii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese tratat în
mod necorespunzător de către funcŃionarii publici pot slăbi încrederea
cetăŃenilor în instituŃiile publice.
Conflictele de interese atât din sectorul public cât şi din cel privat au
devenit un motiv major de preocupare în întreaga lume. În sectorul
guvernamental şi în cel public, conflictele de interese sunt de multă vreme
obiectul unei politici specifice; abordările legislative şi administrative au
avut scopul de a susŃine integritatea şi luarea deciziilor în mod dezinteresat
în instituŃiile guvernamentale şi publice. Şi în sectorul privat există de mult
preocupări legate de integritatea în afaceri şi în mod special de protejarea
intereselor acŃionarilor şi a marelui public. Recentele scandaluri au atras
atenŃia asupra importanŃei evitării conflictelor de interese care pot deveni o
problemă atunci când, de exemplu, un funcŃionar public pleaca din serviciul
public pentru a se angaja în sectorul privat sau la un ONG sau când o firmă
de contabilitate
oferă atât servicii de auditare cât şi servicii de consultanŃă aceluiaşi client
sau o agenŃie de reglementare se aliniază prea mult la interesele societăŃilor
comerciale pe care are datoria să le supravegheze.
Au apărut forme noi de relaŃii între sectorul public şi sectoarele
comerciale şi non-profit, care dau naştere de exemplu unor forme de
colaborare din ce în ce mai strânse cum ar fi parteneriatele public/privat,
auto-reglementarea, schimburi de personal şi sponsorizări. De asemenea, au

15
apărut forme noi de activitate în sectorul public care ar putea duce la apariŃia
unor schimbări în obligaŃiile şi loialităŃile tradiŃionale ale angajaŃilor. Prin
urmare, în mod evident există un potenŃial în creştere de forme noi de
conflict de interese care implică interesele personale şi obligaŃiile publice ale
persoanei oficiale respective iar creşterea preocupării publicului a exercitat
presiune asupra guvernelor ca acestea să ia măsuri pentru a nu fi
compromisă corectitudinea procesului de luare a deciziilor oficiale.
Deşi un conflict de interese nu înseamnă ipso facto corupŃie, există o
recunoaştere din ce în ce mai largă a faptului că apariŃia unor conflicte între
interesele personale şi obligaŃiile publice ale funcŃionarilor publici, dacă nu
este tratată corespunzător, poate duce la corupŃie. Obiectivul unei politici
adecvate privind conflictul de interese nu constă în simpla interzicere a
tuturor intereselor de natură privată ale funcŃionarilor publici, chiar dacă o
asemenea metodă ar fi posibilă. Obiectivul imediat ar trebui să fie acela de a
susŃine corectitudinea deciziilor politice şi administrative oficiale şi a
administraŃiei publice în general, recunoscând faptul că un conflict de
interese nesoluŃionat poate duce la un abuz în serviciu.
Acest obiectiv poate fi în general atins dacă organismele publice au la
dispoziŃie şi pun în practică standarde politice corespunzătoare în vederea
promovării corectitudinii, metode eficiente pentru identificarea riscurilor şi
soluŃionarea apariŃiei unor conflicte de interese, mecanisme interne şi
externe adecvate de tragere la răspundere şi metode administrative – inclusiv
sancŃiuni – prin care să se asigure că funcŃionarii publici răspund personal
pentru respectarea literii şi spiritului acestor standarde.
În general, metodele diferite de tratare a conflictului de interese care
au fost adoptate de statele membre au reflectat diversele lor tradiŃii istorice,
juridice şi administrative. Măsurile instituŃionale cum ar fi inspecŃia şi
verificarea externă sau alte metode de supraveghere internă au rolul lor în
tratarea situaŃiilor de acest gen. Există şi alte măsuri eficiente, cum ar fi
publicare în parte sau în totalitate a intereselor declarate şi/sau dezvoltarea
unui culturi administrative puternice care să susŃină corectitudinea.

16
 Bibliografie

• Constitutia Romaniei, edititie actualizata la 1 octombrie 2007;

• Balan, Catalin, Suport de curs Drept administrativ si stiinta
administratiei, partea I, 2008;
• www.guv.ro
• Legea 161/2003
• Legea 144/2007
• www.wikipedia.com

17