ECOMEDIU

CONFERINTA INTERNATIONALA

PRACTICI SI EXPERIENTE IN
PROTECTIA MEDIULUI

24-26 Noiembrie 2010

1
 Axa 1 a POS CCE- ului  "Un sistem de productie
inovativ si ecoeficient" si axa 4 "Cresterea eficientei
energetice si a sigurantei in aprovizionare,
in contextul combaterii schimbarilor climatice"
si masurile din PNDR (121, 123, 312, 313) care
puncteaza dezvoltarea de sisteme de energii
regenerabile

Cristian Pachita - SC Menesca SRL

PNDR – Programul National de dezvoltare rurala

MASURA 121

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: PFA, AF, SNC, SCS (soc.

comandita simpla), SA, SCA (soc. comandita pe actiuni), SRL,
societate comerciala cu capital integral privat, societate agricola,
societate cooperativa agricola, grup de producatori, cooperativa
agricola.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

2010 – 2013
 Valoare maxima a cofinantarii publice 800.000 euro, maxim
40%, valoare maxima proiect 2.000.000 euro (!!! exista conditii
de majorare !!! )
 Proiectele care includ investitii pt producere de energie
regenerabila: Valoare maxima a cofinantarii publice 1.200.000
euro, maxim 40%, valoare maxima proiect 3.000.000 euro

2
  Proiecte care apartin unei forme asociative: Valoare maxima
a cofinantarii publice 1.600.000 euro, maxim 40%, valoare
maxima proiect 4.000.000 euro

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

 Construire/ modernizare cladiri pt productia agricola – ferma;

 Construire/ modernizare infrastructura rutiera sau de acces in
domeniul agricol; utilitati si racorduri;
 Construire/ modernizare ferme taurine pentru productia de
lapte;
 Construire/ modernizare sere;
 Achizitionarea de noi utilaje;
 Achizitionarea de noi mijloace de transport specializat;
 Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile si infiintarea
plantatiilor de struguri de masa;
 Infiintarea plantatiilor de pomi fructiferi, arbusti fructiferi,
capsuni;
 Infiintare pepiniere de vita de vie, pomi fructiferi, arbusti si
alti arbori;
 Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei
din surse regenerabile in cadrul fermei;
 Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu
ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in
scopul producerii de energie regenerabila;
 Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin
Programul National Apicol;
 Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul
fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora,
inclusiv depozitare, racire, etc. ;
 Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura
ecologica;
 Investitii necesare realizarii conformitatii cu standardele
comunitare.

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica

3
 MASURA 123

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: microintreprinderi si IMM-

uri, alte intreprinderi care nu sunt microintreprinderi , IMM-uri si care
au mai putin de 750 angajati sau o CA mai mica de 200 mil. euro,
cooperative agricole, societati cooperative de valorificare, asociatii
familiale, grupuri de producatori care au ca scop comercializarea in
comun a produselor agricole si silvice si apartin urmatoarelor forme
juridice: societati comerciale, cooperative agricole.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

IMM-uri si microintreprinderi:
 Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/
proiect, maxim 50%
Forme asociative :
 Valoarea maxima a cofinantarii publice 3.000.000 euro/
proiect, maxim 50%
Alte intreprinderi:
 Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/
proiect, maxim 25%

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

Investitii in active corporale, eligibile pentru produsele agricole:

 Constructie/ modernizare cladiri pentru procesul de
productie, infrastructura interna, utilitati, bransament si
racorduri;
 Constructie/ modernizare spatii de depozitare;
 Achizitionare de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate si
costuri de instalare;
 Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii
materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor
obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing;
 Achizitionare de noi mijloace de transport specializate.

Investitii in active necorporale:

4
  Organizare si implementare de sisteme de management a
calitatii si de siguranta alimentara;
 Cumparare de tehnologii, achizitionarea de patente si licente
pentru pregatirea implementarii proiectului;
 Cheltuieli de consultanta, proiectare, avize si acorduri;
 Achizitionare de software.

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica

MASURA 123

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: microintreprinderi si IMM-

uri, alte intreprinderi care nu sunt microintreprinderi , IMM-uri si care
au mai putin de 750 angajati sau o CA mai mica de 200 mil. euro,
cooperative agricole, societati cooperative de valorificare, asociatii
familiale, grupuri de producatori care au ca scop comercializarea in
comun a produselor agricole si silvice si apartin urmatoarelor forme
juridice: societati comerciale, cooperative agricole.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

IMM-uri si microintreprinderi:
 Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/
proiect, maxim 50%
Forme asociative :
 Valoarea maxima a cofinantarii publice 3.000.000 euro/
proiect, maxim 50%
Alte intreprinderi:
 Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/
proiect, maxim 25%

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

Investitii in active corporale, eligibile pentru produsele agricole:

5
  Constructie/ modernizare cladiri pentru procesul de
productie, infrastructura interna, utilitati, bransament si
racorduri ;
 Constructie/ modernizare spatii de depozitare ;
 Achizitionare de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate si
costuri de instalare ;
 Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii
materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor
obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing;
 Achizitionare de noi mijloace de transport specializate.

Investitii in active necorporale:

 Organizare si implementare de sisteme de management a
calitatii si de siguranta alimentara;
 Cumparare de tehnologii, achizitionarea de patente si licente
pentru pregatirea implementarii proiectului ;
 Cheltuieli de consultanta, proiectare, avize si acorduri ;
 Achizitionare de software.

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica

MASURA 313

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: micro-intreprinderi ( mai

putin de 10 angajati si o CA de pana la 2,0 milioane de euro
echivalent in lei), persoane fizice neinregistrati ca agenti economici
care se vor angaja ca pana la semnarea contractului de finantare sa
se autorizeze cu un statut minim de PFA, comunele prin
reprezentantii legali si ADI-urile, ONG-uri.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

Investitii de interes public negeneratoare de profit:

 Intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pana la
100% din total cheltuieli eligibile si nu va depasi 200.000
euro/proiect.

6
Investitii generatoare de profit:
 70% din totalul cheltuielilor eligibile sin u va depasi 70.000
euro/proiect in cazul proiectelor de investitii in agroturism;
 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000
euro/proiect pentru alte tipuri de investitii in turismul rural.

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

Investitii in infrastructura de primire turistica:

 Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor
de primire turistice pana in 15 camere. [ tipuri de structuri de
primire turistice care pot fi finantate: vile, bungalow-uri,
cabane turistice, campinguri, sate de vacanta, popasuri
turistice, casute tip camping, pensiuni turistice si pensiuni
agroturistice, structuri de primire cu functiuni de cazare pe
pontoane plutitoare.

Investitii in activitati recreationale:

 Investitii private in infrastructura turistica de agrement
independenta sau dependenta de structura de primire
turistica: spatii de campare, stranduri si piscine, achizitionare
de mijloace de transport traditionale, trasee pentru echitatie,
etc.

Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de

informare, amenajarea de marcaje turistice:
 Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de
informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii
turistice;
 Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru
structurile de primire din spatial rural, conectate la sistemele
regionale si nationale;
 Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate
publica;
 Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee
de cale ferata cu ecartament ingust;
 Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee
tematice.

7
Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul
rural:
 Elaborarea de materiale promotionale precum prima editare a
materialelor in scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri
de prezentare, panouri de informare.

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica

8
 IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI
RESURSELOR DE APA
IN BAZINUL HIDROGRAFIC MURES

proiect finantat în cadrul Mecanismului Financiar

Spatiul Economic European

DANIELA RADULESCU1, ADA PANDELE1, MONICA GHEORGHE2

1Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
2Administratia Bazinala de Apa Mures

„Imbunătăţurea Managementului Resurselor de Apă în

Bazinul Mureş”

In baza Memorandum of Understanding semnat intre Romania si

Norvegia, tara noastra a devenit membra a Spatiului Economic European
(EEA) la 1 august 2007, in acest mod dandu-i-se posibilitatea sa
acceseze fonduri in valoare de peste 98 mil. Euro, prin doua mecanisme
financiare diferite.

Unul dintre aceste mecanisme este cunoscut sub numele de EEA

Grants - European Economic Area Financial Mechanism, in cadrul caruia
50,5 milioane Euro sunt directionate catre Romania, dintre care 48,5
milioane Euro reprezinta contributia Norvegiei.

In urma lansarii competitiei de proiecte in cadrul acestui

mecanism, lansare care a avut loc in cursul anului 2008, Institutul

9
Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), avand ca
parteneri Administratia Bazinala Mureş, Norwegian Water Resources and
Energy Directorate (Direcţia Norvegiană a Resurselor de Apă şi Energiei)
şi Danish Hydrological Institute (DHI Norvegia) a obtinut o finantare
nerambursabila pentru realizarea proiectului Enhancement of water
management resources in Mureş River Basin (Îmbunătăţirea
Managementului Resurselor de Apă în Bazinul Hidrografic Mureş).

In esenta, proiectul constă în aplicarea unor instrumente de

modelare moderne pentru gospodărirea resurselor de apă în bazinul
hidrografic Târnava Mică, având ca obiectiv general utilizarea durabilă a
resurselor de apă din bazinul hidrografic Mureş.

În cadrul proiectului, un model matematic integrat suprafaţă –

subteran, va fi dezvoltat, ca instrument suport pentru procesul de decizie
în managementul resurselor de apă la nivel de bazin hidrografic. Prin
intermediul modelării matematice vor fi simulate şi evaluate posibile
scenarii de impact asupra resurselor de apă pentru bazinul hidrografic
Târnava Mică.

Termenul final de implementare a proiectului este 30 Aprilie

2011. Prin obiectivele sale generoase, proiectul va veni in sprijinul
implementarii prevederilor Directivei Cadru Apă 2000/60/EC.

Prin implementarea proiectului, se urmareste intarirea capacitatilor

autoritatilor din Romania din domeniul gospodaririi apelor, de a participa
la protectia mediului inconjurator prin asigurarea unei dezvoltari durabile
a resurselor de apa.

10
 “Enhancement of Water Resource Management in Mureş
River Basin”

Based on the Memorandum of Understanding signed by Romania

and Norway, our country became member of the European Economic
Area (EEA) on 1august 2007, thus obtaining the possibility to access
funds of over 98 million Euro through two different financial mechanisms.

One of these mechanisms is known under the name of EEA

Grants - European Economic Area Financial Mechanism, which directs
50.5 million Euro towards Romania, from which 48.5 million Euro is the
contribution of Norway.

After launching the call for proposals within this mechanism, which
took place in 2008, the National Institute of Hydrology and Water
Management (NIHWM), having as partners the Mures Basin
Administration, Norwegian Water Resources and Energy Directorate and
Danish Hydrological Institute, obtained a non-refundable grant for the
realization of the Enhancement of water management resources in Mureş
River Basin.

Essentially, the project consists of the application of certain

modern modeling instruments for the management of water resources in
the Tarnava Mica River Basin, having as general objective the
sustainable use of water resources in the Mures River Basin.

11
 Within the project, an integrated surface-subsoil mathematical
model will be developed as a support tool for the decision-making
process in water resources management at river basin level. Through
mathematical modeling, there will be simulated and evaluated possible
impact scenarios on water resources for the Tarnava Mica River Basin.

The project implementation deadline is 30 April 2011. Through its

generous objectives, the project will support the implementation of the
Water Framework Directive 2000/60/EC.

The implementation of the project aims at the strengthening of

Romanian authorities’ capacities in the field of water management, the
participation to the protection of the environment through maintaining a
sustainable development of water resources.

12
 POS Mediu - Mariana Gabriela Lambrino
Director Executiv ARPM Timişoara

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara

Mariana Gabriela LAMBRINO

Director Executiv ARPM Timişoara

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii

Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii.
Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea
Europeană de la înfiinţare până în prezent, pe care ţara noastră trebuie
să le respecte, asemenea oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.
În perioada 2007-2013, României i-au fost alocate, prin
instrumentele structurale, 19,7 miliarde de euro, implementate prin şapte
programe operaţionale sectoriale şi regionale, la care se adaugă opt
programe de cooperare teritorială cu alte state.

Unul dintre cele mai importante si sensibile domenii pentru care

România şi-a asumat anumite termene şi angajamente a fost Cap. 22 -
Protectia Mediului din Tratatul de Aderare.
Ţara noastră trebuie să asigure implementarea reţelei ecologice
Natura 2000, în conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene
privind Păsările şi Habitatele, să pregătească măsuri relevante de
protecţie pentru siturile de importanţă comunitară şi să asigure starea

13
favorabilă de conservare prin aplicarea unor măsuri adecvate de
management/protecţie.

POS Mediu acordă finanţare pentru proiecte proiecte pentru

sectoarele apa/apa uzata, managementul deseurilor/reabilitarea
terenurilor poluate istoric, termoficare, protecţia naturii, protecţia împotriva
inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere.  Beneficiarii pot fi organizaţii
non-guvernamentale, autorităţi publice ş.a.
Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-
2013 este de aproximativ 5,6 miliarde Euro. Din aceştia, aproximativ 4,5
miliarde Euro reprezintă sprijinul comunitar şi aproximativ 1,1 miliarde
Euro provin din bugetul naţional.
Sursele comunitare utilizate în implementarea POS Mediu sunt
asigurate din Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare
Regională.

Deşi accesarea fondurilor europene este încă anevoioasă şi

insuficientă, în cei trei ani care au trecut de la aderare, ARPM Timişoara
a reuşit prin eforturi proprii să acceseze ~ 1.200.000 de euro pentru
protecţia naturii.
Pentru că anul 2010 a fost declarat ca „Anul Internaţional al
Biodiversităţii” ne propunem să prezentăm realizările concrete ale
ARPM Timişoara în domeniul conservării biodiversităţii în Regiunea Vest.

Începând cu anul 2007, o parte din personalul ARPM Timişoara

şi-a concentrat eforturile pentru scrierea de proiecte în vederea obţinerii
de fonduri comunitare nerambursabile.

14
 Toate proiectele elaborate au vizat protecţia naturii, acesta fiind
unul dintre puţinele domenii eligibile pe care o agenţie de mediu poate
aplica. 1/3 din totalul personalului este implicat activ atât în elaborarea
Cererilor de Finanţare cât şi în implementarea proiectelor, prin Unităţile
de Implementare a Proiectelor. În aceşti trei ani, serviciul Implementare
Politici de Mediu, prin compartimentele de specialitate Programe,
Proiecte; Protecţia Naturii şi Gestiunea Deşeurilor, a trecut de bariera
activităţii curente şi a acumulat cunoştinţe şi experienţă în implementarea
şi managementul proiectelor.

În anul 2007 s-au depus două proiecte, fiind vizate 2 programe diferite.

Prin intermediul Programului LIFE+ s-a obţinut finanţarea pentru

un prim proiect în valoare de 546 000 de euro. Proiectul “Managementul
conservativ al habitatului 8310 din Situl Natura 2000 Semenic –
Cheile Caraşului”, a fost selectat pentru finanţare de către Comitetul
Life, iar contractul de finanțare a fost validat si semnat de către Comisia
Europeană în luna noiembrie 2008.
Implementarea proiectului a început la 1 ianuarie 2009 şi va fi
finalizată la 31 decembrie 2011. Are ca obiectiv protecţia carstului şi a
ecosistemelor specifice, prin reabilitarea unor peşteri inchise publicului
din judeţul Caraş Severin, managementul proiectului fiind asigurat atât
prin intermediul unor colaboratori contractuali cât şi prin Unitatea de
Implementare a Proiectului care are în componenţă 6 membri din ARPM
Timişoara. Manager de proiect este Directorul Executiv al ARPM
Timişoara.

15
 Cel de-al doilea proiect “Elaborarea Planului de Management şi
a documentaţiei aferente sitului Natura 2000 “Mlaştinile Murani” în
valoare de 533.945 lei, a fost elaborat tot în 2007 şi a fost depus pentru
obţinerea finanţării din Programul Operaţional Sectorial de Mediu -
Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management
pentru protectia naturii”- domeniul major de interventie: Dezvoltarea
infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea
biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.
Proiectul viza: Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului
natural al sitului Natura 2000 ”Mlastinile Murani” prin realizarea unui
sistem de management durabil cu implicarea şi conştientizarea factorului
uman.
ARPM Timişoara a semnat Contractul de Finanţare cu Ministerul
Mediului în martie 2009, însă perioada de implementare a fost foarte
scurtă, datorită unei intervenţii de rutină la sistemul de evacuare a
barajului de la acumularea “Mlaştinile Murani” din partea Direcţiei
Apelor Banat, intervenţie care a afectat biodiversitatea din sit şi cu urmări
care nu au putut fi previzionate ca evoluţie pentru perioada de
implementare propusă prin proiect. Contractul de finanţare a fost reziliat,
ARPM Timişoara fiind degrevată de obligaţiile contractuale.

Proiectul “Elaborarea Măsurilor de Management şi Proiectarea

Infrastructurii Suport pentru Promovarea Sitului NATURA 2000
ROSPA 0047 Hunedoara Timişană” a fost depus pentru obţinerea
finanţării nerambursabile, în cea de a treia sesiune de depunere de
proiecte pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu - Axa
prioritară 4 , la începutul acestui an.

16
 Perioada de evaluare a fost mult mai scurtă decât în prima sesiune
de depunere de proiecte, Contractul de finanţare fiind semnat cu
Ministerul Mediului şi Pădurilor, în luna august.

Proiectul este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare

Regională, durata de implementare a proiectului fiind de 33 de luni,
respectiv 01 octombrie 2010 – 30 iunie 2013.

Valoarea totală a proiectului este de 422 836 euro şi are ca

principal obiectiv, conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al
sitului Natura 2000 “Hunedoara Timişană” prin realizarea unei strategii
de management durabil şi realizarea infrastructurii suport pentru
promovarea ariei protejate, cu implicarea şi conştientizarea factorului
uman.
Unitatea de Implementare a Proiectului este integral formată din
personal propriu şi are 6 membri. Managerul de proiect este angajat
contractual, ceilalţi 5 îşi desfăşoară activitatea curentă în domeniile care
necesită experienţă pentru managementul proiectului: compartimentul
Proiecte, Relaţii Publice; biroul Protecţia Naturii şi biroul Gestiunea
Deşeurilor şi Substanţe Chimice Periculoase.
Planul de management care va fi elaborat prin proiect va asigura
cadrul normativ şi administrativ adecvat pentru folosirea durabilă, pe
termen lung, a resurselor naturale din situl Natura 2000 Hunedoara
Timişană.
Pentru realizarea unui management integrat al sitului Natura 2000
Hunedoara Timişană, ARPM Timişoara a solicitat custodia acestuia,
având din februarie 2010, calitatea de custode. A fost elaborat şi transmis
Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru aprobare, Regulamentul ariei

17
protejate. Acest Regulament s-a realizat cu informarea şi consultarea
comunităţilor locale şi a factorilor interesaţi.
Implementarea acestui ultim proiect, ne obligă să pregătim pentru
accesare un alt proiect, având obligaţia declarată şi asumată, de a realiza
şi un Centru de vizitare, pentru care se realizează acum Studiul de
Fezabilitate.
Faptul că am beneficiat încă de la înfiinţare, prin intermediul a
două proiecte de twinning, de experienţa şi expertiza specialiştilor din
ţările partenere: Franţa, Polonia şi Spania, ne-a oferit suportul necesar
pentru înţelegerea, implementarea şi aprofundarea aquis-ului comunitar
de mediu, întărindu-se astfel capacitatea noastră instituţională.

18
 Proiecte europene – studiu de caz
Proiecte gestionate de Administraţia Parcului
Natural Lunca Mureşului

ing Ovidiu Pirv

Administratia Parcului Natural Lunca Muresului

Cuvinte cheie: proiect european, ghid finanţare,

management proiect, consultanţă

ResumatÎn dezvoltarea idei de proiect trebuie să ne concentrăm pe

următoarele întrebări: Ce dorim să realizăm? De ce dorim acest proiect?
şi Cum putem să îl realizăm?
Alegerea programului corect este foarte importanta. După care pentru
completarea cererii de finanţare trebuie citite foarte bine documentele
programului (cum este ghidul de finantare). Este necesar inainte de
completarea cererea de finantare sa se realizeze graficul de lucru pentru
implementarea proiectului.Rolul acestui grafic este:
 de a termina proiectul la timp;
 de a face lucrurile la timpul potrivit
 a identifica responsabilul pentru fiecare activitate

În urma experienţei nostre cele mai multe proiecte nu resuşesc sau se

implementează greu, deoarece nu sunt gestionate în mod eficient. Nu
sunt formule magice pentru ca un proiect să fie realizat cu succes, dar
există tehnici binecunoscute disponibile de a ajuta managementul
proiectului cum este matricea cadrul logic.
Poate în unele cazuri este bine de a exista o consultanţă externă,
specializată în managementul proiectelor, în cazul în care la beneficiar nu
există personalul adecvat. Totuşi ar fi bine ca la fiecare instituţie să
dezvolte un număr sufiecient de angajaţi capabili de a evalua cel puţin
performanţa acestor parteneri de contract, sau în mod ideal, de a
implementa ei înşişi un proiect în întregime.

19
 Programul Operaţional Sectorial „Creşterea
Competitivităţii Economice” (POS-CCE)
Investiţii pentru viitorul dumneavoastră !

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU ENERGII REGENERABILE

Proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Beneficiar: Universitatea “Politehnica” din Timişoara

Director proiect: Rector Prof. Dr. Ing. Nicolae ROBU
Durata proiectului: 36 luni (01.03.2009 – 29.02.2012)
Valoarea totală a proiectului: 64.314.030 lei
- Contribuţia financiară a UE: 41.049.470 lei
- Contribuţia Guvernului României: 12.470.048 lei
- Contribuţia UPT: 761.092 lei
- Valoarea neeligibilă a proiectului: 10.033.420 lei
Scopul proiectului: crearea Institutului de Cercetări pentru Energii
Regenerabile, realizarea unei infrastructuri de cercetare la nivelul
standardelor internaţionale, concentrarea, integrarea şi dezvoltarea
potenţialului de cercetare existent în Universitatea „Politehnica” din
Timişoara şi asigurarea competitivităţii şi vizibilităţii internaţionale a
rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul Universităţii „Politehnica” din
Timişoara.

20
Obiectivele proiectului: dezvoltarea infrastructurii de cercetare,
asigurarea unor condiţii de cercetare de înalt nivel, dezvoltarea de noi
domenii de cercetare a aplicării şi optimizării utilizării energiilor
regenerabile, creşterea vizibilităţii, reprezentativităţii şi impactului
facultăţilor implicate, stimularea dezvoltării de parteneriate de cercetare
la nivel naţional şi internaţional, creşterea gradului de utilizare a
rezultatelor cercetărilor la nivelul intreprinderilor economice şi crearea
unui cadru propice diseminării de noi cunoştinţe în rândul societăţii.
Rezultate estimate: 18 laboratoare de cercetare - dezvoltare nou
înfiinţate, 5 laboratoare de cercetare - dezvoltare modernizate, 12
echipamente de cercetare-dezvoltare în valoare de peste 100.000 Euro/
Buc, 120 echipamente în valoare sub 100.000 Euro/Buc, 20 locuri de
muncă nou create şi 10 locuri de muncă menţinute datorită proiectului.
Beneficiarii proiectului: instituţii abilitate, firme mari, IMM-uri high tech,
colaboratori ai universităţii, cadre didactice, cercetători, doctoranzi,
masteranzi şi studenţi.

21
 Sectorial Operational Program – Increase in
Economical Competitiveness (POS CCE)

Investments in your future!

RESEARCH INSTITUTE FOR RENEWABLE ENERGY

Project co-financed by the European Regional Development Fund

Project beneficiary: “Politehnica” University of Timişoara

Project Director: Rector Prof. Dr. Eng. Nicolae ROBU
Duration of project: 36 months (01.03.2009 – 29.02.2012)
Total project value: 64.314.030 lei
- EU financial contribution: 41.049.470 lei
- Romanian government contribution: 12.470.048 lei
- UPT contribution: 761.092 lei
- Non-eligible project value: 10.033.420 lei
Project purpose: Creating the Research Institute for Renewable Energy,
Creating a research infrastructure at European standard, Concentrating,
integrating and developing the research potential available at the
„Politehnica” University of Timişoara, Ensuring the international
competitiveness and visibility of the research from the „Politehnica”
University of Timişoara
Project objectives: Developing the research infrastructure, Ensuring
high level research conditions, Developing new research domains in the
fields of using and optimizing renewable energies, Increase in the visibility
and importance of the university and the involved faculties, Stimulating
22
the development of research partnerships at national and international
level, Increasing the degree of applying the research results in the
business environment, Creating a good framework for spreading new
knowledge towards society.
Estimated results: 18 Newly founded research and development
laboratories, 5 Modernized research and development laboratories, 12
Research and development equipment with the value of over 100.000
Euro/ unit, 120 Equipments with the value of under 100.000 Euro/unit, 20
New job placements, 10 Jobs maintained thanks to the project.
Project beneficiary: Facilitated institutions, Big firms, High tech SMEs,
University collaborators, Professors, Researchers, Master degree
students, PhD students and Students

23
 PURIFICAREA APEI CU SALINITATE RIDICATA
HARD WATER PURIFICATION

Dr. Eugen-Ioan POPA (PhD, MBA Dipl.Ing.),

Drd. Dipl.Ing. Iustinian POPA

1. Introducere

După oxigen, apa pură este cel mai important factor de menţinere
a vieţii, oamenii pot supravieţui timp de 90 de zile fără hrană, însă numai
72 de ore fără apă, după care intră într-o stare de semi-comă. Apa ne
face viaţa mai bună, însă fără grijă o poate şi deteriora.
Apa de la robinet distribuită prin reţelele publice şi din puţuri
proprii nu mai poate fi băuta fără grijă. Nici chiar apa imbuteliată,
denumită generic apă plată nu poate fi intotdeauna sigură.

2. Apa şi organismul uman

Cel mai important nutrient în corpul uman este apa. Fiecare om

este aproximativ 70 % apă. Dacă vrem un organism sănătos, trebuie să
ne preocupăm de calitatea apei pe care o consumăm.
Apa purificată, agentul de transport al naturii, ajută la îndepărtarea
depunerilor anorganice şi a toxinelor de la încheieturi şi de asemenea, la
îndepărtarea colesterolului şi a grăsimilor din organism. Calitatea şi
cantitatea de apă consumată sunt cauze majore în instalarea
arteriosclerozei şi a îmbătrânirii premature.

Consumul apei saturate în compuşi minerali anorganici cum ar fi

carbonat de magneziu, carbonat de calciu şi alte elemente pe care
organismul nu le poate folosi duce la o serie întreagă de îmbolnăviri.
Compuşii minerali anorganici, compuşii chimici toxici, toxinele şi
impurităţile pot polua, colmata şi chiar pietrifica ţesuturi din organismul
omenesc, cauzând dureri, îmbolnăviri şi o moarte prematură.
Consumul unei ape sănătoase este cea mai bună metodă de
protejare naturală împotriva tuturor infecţiilor cauzate de viruşi. Când

24
ţesuturile şi celulele organismului sunt bine alimentate cu apă, pot lupta
mai eficient împotriva atacului viral.

În ziua de azi, aerul pe care îl respirăm este poluat, mâncarea pe

care o consumam conţine o multitudine de conservanţi, coloranţi,
stabilizatori (denumiţi simbolic E–uri), chiar şi legumele, fructele
proaspete conţin pesticide, erbicide şi insecticide.1
Pentru o funcţionare optimă, organismul trebuie să elimine toţi
aceşti poluanţi. Eliminarea toxinelor din organism se face cu ajutorul apei.
Cu cât apa este mai pură şi suficientă în corpul uman, curăţirea se face
mai uşor. Performanţa sistemului imunitar şi a întregului corp este
dependentă de calitatea şi cantitatea apei pe care o bem.

3.Ce este de facut?

Cel mai eficient mod este purificarea la punctul de consum,

deoarece nu mai există riscul de impurificare.
Din păcate nu există o metodă simplă (de exemplu un filtru
minune) care să reţină toţi poluanţii existenţi în apă.
Instalaţiile profesionale folosesc mai multe stagii: filtrare, purificare
şi dezinfecţie. De asemenea exista o multitudine de filtre sediment, filtre
de cărbune şi sisteme de dezinfecţie cu radiaţii UV. De cele mai multe ori
aceste filtre sunt bazate pe brevete de invenţie şi sunt păstrate secrete.
Purificarea apei se face cu ajutorul unor instalatii sofisticate. Din
pacate daca apa are o duritate mare de regula peste 600ppm, instalatiile
sunt foarte complicate si scumpe.
In lucrare se prezinta o instalatie din clasa „ECO-GWP” care este
capabila sa purifice si sa dezinfecteze direct o apa cu salinitatea de pana
la 2000ppm fara sa mai fie necesara dedurizarea clasica cu rasini si
consum de sare (NaCl)

IR

S-a calculat că într-o viaţă consumăm odată cu legumele şi fructele, cca. 6,2 t ierbicide şi
6,8 t pesticide.

25
 Folosirea solutiilor ecologice Mosslein pentru
limitarea biofilmului in sistemele de producere si
distributie a apei potabile

autori: ing. Sorin Niculaie 1 ing.Catalina Mares 2,

ing .Gheorghe Poienariu 3.,ing Daniela Gologan4,biolog Anda Sinca5

Biofilmul apare in instalatiile de tratare a apei indiferent de sursa si

calitatea biobacteriologica a acesteia
Se gaseste pe peretii conductelor, decantoarelor, filtrelor, rezervoarelor
de apa
Concentratia biofilmului depinde de nutrienti si de incarcatura
biobacteriologica a apei
Biofilmul este mult mai rezistent (de aproximativ 1000 de ori) la actiune
substantelor clorigene decit organismele individuale
Biofilmul reprezinta o sursa si un suport pentru cresterea si inmultirea
organismelor patogene
si are actiune corosiva asupra instalatiilor tehnologice
Biofilmul poate fi limitat prin folosirea de substante dezinfectante clasice
de genul–clorului si derivatilor sai
Pentru a fi eficient clorul si substantele clorigene trebuie adaugate in
concentratie foarte mare 20-30 mg/l clor activ iar durata de contact
trebuie marita la minimum 12 ore.
De aceea, pentru reducerea biofilmului si a tinerii lui sub control sunt
necesare cantitatii mari de substante clorigene. Pentru indepartarea
acestor solutii puternic dezinfectante si aruncarea lor in reteua de
canalizare amestecurile dezinfectante trebuiesc neutralizate in prealabil
Operatiile de distrugere a biofilmului trebuie facute periodic cu frecventa
mai mare in lunile caduroase din Mai pina in Octombrie.
Pe plan mondial au aparut solutii-complexe-amestecuri de substante
organice puternic bactericide, tensioactive care au o mai mare eficienta
asupra biofilmului, deoarece reusesc sa distruga atit stratul protector al
biofilmului cit si coloniile la nivel celular.si in plus acestea sunt solutii
ecologice care nu necesita neutralizare
Una dintre aceste solutii este reactivul numit Mosslein.
Solutia folosita de Mosslein are triplu rol:

26
 - indepartarea biofilmului de pe pereti,
- reconditionarea stratului filtrant prin indepartare depunerilor de pe
granule,
-indepartarea biofilmului din locurile inaccesibile-: placile de crepine,
crepinele, bazinele de apa filtrata de sub filtre, conductele de legatura din
galeria de conducte
tratamentul cu solutii Mosslein imbunatateste net calitatea apei filtrate,
scade consumul tehnologic al apei de spalare datorita cresterii ciclui de
filtrare, asigura reconditionarea nisipului cuartos din stratul filtrant
Avantajul acestor solutii este ca ele actioneza si in locurile greu
accesibile- de exemplu sub placile de crepine ale stratului filtrant, crepine,
bazin de apa filtrata
Folosirea acestor solutii creste eficienta de reducere a incarcaturii
bacteriologice si performanta de filtrare a filtrelor, dezinfectia locurilor
greu accesibile, scaderea consumurilor tehnologice.
In cazul rezervoarelor va elimina operatiile obositoare-de indepartare
manuala cu peria a biofilmului, de efectuare a tratamentului soc cu var
cloros si apoi de neutralizare a acestuia cu tiosulfat de sodiu.

27
Using of the ecological solutions Mosslein for biofilm
limitation in the production and the distributionof the
drinking water systems

The biofilm occurs in treatment water plants wherever it the nature of

water source biological and microbiological contamination
The biofilm found on walls, pipes, decanters, filters, water tanks
The concentration of biofilm dependent to water loads of nutrients and
microbiological organisms
The biofilm is more resistant (about 1000-fold) to share clorigene
substances than individual organisms
The biofilm is a source and a support for growth and multiplication of
pathogenic organisms
The biofilm has corrosive action on the technological facilities in water
treatment process
Biofilm can be limited by using conventional disinfectants like chlorine and
its derivatives,
To be effective clorigene chlorine and chemicals should be added in high
concentration 20-30 mg / l active chlorine and contact time must be
increased at least 12 hours.
Therefore, to reduce biofilm and control young people's need large
amounts of substances clorigene. To remove these powerful disinfectant
solutions and their network of sewage disposal disinfectant mixtures must
be neutralized in advance
Biofilm destruction operations must be done regularly more frequent in
the months of May through October
Worldwide-complex solutions have appeared, mixtures of organic
substances powerful bactericides, surfactants that have a greater
efficiency of biofilm, because both fail to destroy the protective layer of
the biofilm colonies as well as at cellular si plus they are organic
solutions requires no neutralization
One of these solutions is called Mosslein reagent.
The solution is used Mosslein triple role:
- Removal of the biofilm on the walls
- Reconditioning of the filter layer by removing deposits on the grains of
sand
- Removing biofilm from the inaccessible places-: crepine plates, filtered
water tanks in filters, pipes connecting the pipe gallery
28
Net solutions Mosslein treatment improves water quality, reduced water
consumption of washing technology due to increased filtering cycle,
provides reconditioning quartz sand filter layer
The advantage of this solution is that it operates and in inaccessible
places, such as the layer boards crepine filter crepine, filtered water tank.
Using these solutions increase efficiency by reducing bacterial load and
filtration performance of the filters, disinfecting places inaccessible, low
consumption technology.
In the case of tanks will eliminate tedious operations manual brush-
removal of the biofilm, of making lime chlorine shock treatment and then
neutralizing it with sodium thiosulfate.

SERVICIILE DE MEDIU

29
 Carmen Neagu
Ministerul Mediului şi Pădurilor

Speciile şi habitatele planetei, precum şi bunurile şi serviciile pe care

acestea le oferă, formează baza bogăţiei, sănătăţii şi bunăstării umane.
Până acum, în ciuda angajamentelor globale repetate privind protecţia
bogăţiei mediului, varietatea vieţii pe Pamânt continuă să scadă cu o rată
fără precedent. Pierderea biodiversităţii aduce sistemele ecologice tot mai
aproape de o limită de dincolo de care acestea nu vor mai fi capabile să
îşi îndeplinească funcţiile lor vitale.
Comunităţile de pretutideni vor suporta consecinţele negative, însă numai
populaţiile cele mai sărace şi ţările cele mai vulnerabile vor suferi cel mai
mult prin pierderea biodiversităţii. Şaptezeci de procente din populaţia
săracă a lumii trăieşte în zone rurale care depind direct de biodiversitate
pentru veniturile şi supravieţuirea lor zilnică. Acesta este unul dintre
motivele pentru care obiectivul stabilit în 2002 de către liderii lumii –
reducerea substanţială a pierderii biodiversităţii până în anul 2010 - a fost
integrat în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.
Termenul limită a fost atins, însă deteriorarea resurselor naturale
continuă în ritm alert. Pentru a atrage din nou atenţia asupra acestei
provocări, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat anul 2010
drept Anul Internaţional al Biodiversităţii

Biodiversitatea este importantă pentru serviciile de mediu şi prin urmare

pentru bunăstarea oamenilor. Biodiversitatea merge dincolo de
prevederea bunăstării materiale şi a mijloacelor de trai care includ:
securitatea, elasticitatea, relaţiile sociale, sănătatea, libertatea în alegeri.
Unele persoane au beneficiat în ultimul secol din conversia ecosistemelor
naturale către ecosistemele dominate uman şi din exploatarea
biodiversităţii. În acelaşi timp, mai mult, toate aceste pierderi ale
biodiversităţii asociate cu schimbările în serviciile de mediu au cauzat
altor persoane în experienţa declinului bunăstării prin împingerea unor
categorii sociale către sărăcie.

O mare parte dintre noi prețuim natura datorită condițiilor de recreere pe

care le oferă, sau pentru frumusețea locurilor sălbatice. Insă puțini ne
gândim la faptul că natura ne face în fiecare zi un “serviciu”, furnizându-
30
ne sol, apă, alimente, protejându-ne împotriva calamităților. Toate
acestea reprezintă servicii de mediu de care beneficiem individual sau
pe care ne bazăm afacerile și dezvoltarea economică a societății.

Serviciile de mediu se împart în patru categorii:

• Serviciile de suport – creează condițiile necesare pentru furnizarea altor
servicii de mediu (Exemple: fotosinteza, formarea solului).
• Serviciile de furnizare – toate produsele furnizate de către ecosisteme
(Exemple: alimentele, fibrele, combustibilii, ierburile și plantele
medicinale, resursele genetice, apa potabilă).
• Serviciile de reglementare – capacitatea ecosistemelor de a reglementa
procesele naturale importante (Exemple: reglementarea climatului,
calitatea și cantitatea apei).
• Serviciile culturale – beneficiile imateriale ale serviciilor de mediu
(Exemple: valoarea estetică a peisajului, spațiile de recreere).

Ca un instrument pentru asigurarea menținerii calității acestor servicii și

a ecosistemelor naturale pe care se bazează, a apărut la nivel
internațional la începutul aniilor `90 conceptul de PES (Payment for
Environmental Services). Plățile funcționează pe sistemul mecanismelor
financiare de piață sau al subvențiilor publice.

Plăţile pentru beneficiile oferite de păduri, de solurile fertile şi de alte

ecosisteme naturale reprezintă o modalitate de recunoaştere a valorii
acestora şi garanția că aceste beneficii vor continua să existe şi pentru
generaţiile următoare. Plăţile vor încuraja proprietarii de terenuri să le
administreze în aşa fel încăt să evite daunele şi costurile adiţionale pentru
alţi utilizatori ai resurselor.

Cuvinte cheie: biodiversitate, servicii de mediu, plata serviciilor de

mediu

ECOSYSTEM SERVICES

31
 by Carmen Neagu
Ministry of Environment and Forests

Planet's species and habitats, as well as goods and services they offer,
forms the basis of wealth, health and human welfare. So far, despite
repeated commitments on the protection of global environmental
richness, the variety of life on Earth continue to decline at a rate
unprecedented. Biodiversity loss brings ecological systems closer to a
limit beyond which they will not be able to fulfill their virtual functions.
Everywhere communities will suffer negative consequences, but only the
poorest and most vulnerable will suffer most by the loss of biodiversity.
Seventy percent of the world's poor live in rural areas depend directly on
biodiversity for their daily income and survival. This is one of reasons why
the target set by world leaders in 2002, substantially reducing biodiversity
loss by 2010 has been integrated into the Millennium Development Goals.
The deadline has been reached, but damage to natural resources
continues at a high pace. To again draw attention to such challenges, the
United Nations General Assembly declared 2010 as International Year of
Biodiversity.

Biodiversity is essential for ecosystem services and hence for human

well-being. Biodiversity goes beyond the provisioning for material welfare
and livelihoods to include security, resiliency, social relations, health, and
freedoms of choices. Some people have benefited over the last century
from the conversion of natural ecosystems to human-dominated
ecosystems and from the exploitation of biodiversity. At the same time,
however, these losses in biodiversity and associated changes in ecosys-
tem services have caused other people to experience declining well-
being, with some social groups being pushed into poverty.

Many of us appreciate nature due to the recreation they offer, or the

beauty of wild places. But few think that we do every day nature of a
"service", providing us with soil, water, food, protecting us against
disasters. These are all environmental services that benefit the individual
or business and we rely on the economic development of society.

Ecosystem Services are divaded into four categories:

32
- Supporting Services, services necessary for the production of all other
ecosystem services, soil formation, primary production
- Provisioning Services, produced obtained from ecosystems, food, and
fresh water, fuel wood, fiber
- Regulating Services, benefit obtain from regulation from ecosystem
processes, climate regulation, and disease regulation water regulations,
water purification
- Cultural Services non material benefit obtained from ecosystem, spiritual
and religious, recreations and ecotourism, aesthetic, inspirational,
educational, sense of place, cultural heritage.

The concept of PES (Payment for Environmental Services) has emerged

internationally in the early 90s, as a tool for maintaining quality of services
and natural ecosystems on which they are based. Paymentd work on
financial market mechanisms or government subsidies.

Payments for benefits provided by forests, fertile soils and other natural
ecosystems is a way of recognizing their value and ensure that these
benefits will continue to exist for future generations. Payments will
encourage landowners to manage them so as to avoid damage and
additional costs for other users of resources.

Key words: biodiversity, environmental services, paymont for

environmental services

Principii ale utilizării raţionale şi durabile a resurselor

de apă în interesul generaţiilor prezente şi viitoare

33
 Ing. Angelica Romvari
AN Apele Române, Administraţia Bazinală a Apelor Mureş
Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad

Utilizarea raţională şi durabilă a resurselor de apă în interesul

generaţiilor prezente şi viitoare trebuie să ţină seama de anumite
principii de ordin general şi special cum sunt:
• amenajarea şi valorificarea eficientă a resurselor de apă trebuie
efectuată într-o concepţie unitară, în condiţiile păstrării echilibrului
ecologic, acordând prioritate factorilor sociali
• sistemele de alimentare cu apă trebuie reabilitate prin executarea
de lucrări minime în vederea reducerii potenţialului de poluare şi de
diminuare a calităţii apei
• se impune luarea măsurilor pentru creşterea potenţialului de
autoepurare pentru sectoarele de râuri afectate de evacuările de
ape neepurate
• este necesar să fie sprijinit şi stimulat sectorul de cercetare ştiinţifică
şi proiectare în domeniul apelor
• dezvoltarea sistemului educaţional echilibrat pentru a dezvolta
conştiinţa societăţii faţă de resursele de apă Evaluarea stării de
calitate a apelor şi impactul acesteia asupra mediului înconjurător
reprezintă un studiu destinat estimării consecinţelor pe care diferite
activităţi le pot avea asupra mediului natural, precum şi stabilirea
unei prognoze evolutive a acestuia. Un astfel de studiu se
concentrează asupra problemelor, situaţiilor conflictuale sau

34
 restrictive impuse de către APĂ, ca resursă naturală vitală.
Prognozarea problemelor şi identificarea măsurilor de minimizare a
efectelor şi a căilor de îmbunătăţire a suportabilităţii activităţii de
către mediul care-l găzduieşte.
• Scopul evaluării calităţii apei la un moment dat, având la bază
monitoringul calităţii este acela de a asigura predicţia şi
abordarea acestei probleme la timpul prezent şi în perspectivă.
Scopul acestor acţiuni este de fapt „GOSPODĂRIREA DURABILĂ A
RESURSELOR DE APĂ”.

Preocupările majore ale gospodăririi apelor sunt:

 Satisfacerea cerinţelor de apă

 Protecţia apei şi conservarea resursei de apă
 Protecţia apei şi conservarea resursei de apă

Gospodărirea corectă a apelor are la bază următoarele elemente

rezultate ale unor activităţi de mare amploare în timp şi spaţiu:

1.Existenţa unei reţele de monitorizare bine distribuită şi întreţinută.

2.Existenţa unei baze de date obţinute prin monitorizare cantitativă
şi calitativă.

următoare.
3.Existenţa unui mecanism economic specific în domeniul
gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă care include
sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi.

35
 • În analiza unui obiectiv economic din punct de vedere al
impactului asupra resurselor de apă, trebuie ţinut cont de
răspunsurile care se pot da la următoarele întrebări:
• Poate funcţiona în condiţii de siguranţă fără riscul major de
accidente sau efecte asupra sănătăţii mediului şi populaţiei pe
termen lung?
• poate mediul şi resursa apă să facă faţă poluării suplimentare pe
care o produce?
• Există infrastructura de canalizare şi epurare?
• Cât consumă din resursa de apă?
• Ce pagube accidentale poate provoca asupra resurselor de apă
şi biodiversităţii.

Pentru că judeţul Arad se alimentează cu apă potabilă din subteran voi

face referiri la apele subterane, ca resursă ce trebuie conservată pentru
generaţiile prezente şi viitoare.

36
Creşterea procentului de împădurire a judeţului Arad,
o componentă a dezvoltării durabile.

Dr. ing. Emil Toader

Conferenţiar univ. la Facultatea de Inginerie a Universităţii
„Vasile Goldiş ” din Arad

Pentru a lăsa generaţiilor viitoare pădure mai multă şi de calitate

superioară, trebuie acţionat atât prin îngrijirea şi conducerea
corespunzătoare a arboretelor existente cât şi prin creşterea
procentului de împădurire actual. Mărirea suprafeţei cu păduri se poate
face pe mai multe căi, cum ar fi:
- împădurirea suprafeţelor cu terenuri degradate preluate de la
Agenţia Domeniilor Statului de către Regia Naţională a
Pădurilor;
- împădurirea terenurilor slab productive preluate de la
agricultură, care oricum nu mai sunt exploatate agricol în
condiţii de eficienţă;
- împădurirea terenurilor agricole prin programul prima
împădurire la Măsura 221 susţinută cu fonduri europene;

Toate aceste variante sunt posibil de aplicat, pe termen lung, de către

proprietarii de păduri şi prin astfel de acţiuni se poate mări suprafaţa de
păduri a judeţului, care trebuie să crească de la un procent de 27 % cât
este în prezent, la 45% care ar reprezenta un procent optim pentru ţara
noastră. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar ca pe viitor să
existe programe de împădurire clare şi viabile, care să poată asigura
materialul săditor necesar pe termen lung pentru astfel de programe
îndrăzneţe.

37
 COMPACTAREA SOLURILOR ÎN PEPINIERELE
FORESTIERE

N. Boja*, F. Boja*
** “Vasile Goldiş” West University of Arad, e-mail:bojanicu@yahoo.com

Rezumat: Cercetările de faţă au drept scop stabilirea mijloacelor

tehnice de mecanizare optime, utilizate în pepinierele forestiere, menite
să ducă la reducerea gradului de compactare, la ridicarea nivelului
calitativ al lucrărilor.
Scopul cercetărilor este motivat ştiinţific datorită necesităţii
introducerii unor utilaje în vederea executării lucrărilor de pregătire a
solului cu influenţe minime asupra tasării.
În ultimele decenii s-a cheltuit pe plan mondial o cantitate mare de
energie pentru a reduce influenţele negative ale compactării solurilor,
datorată influenţei activităţilor antropice. Aceste cercetări se justifică în
situaţia existenţei unor soluri tasate, cu slabă aeraţie şi slabă dezvoltare
a rădăcinilor puieţilor forestieri.
Compactarea solului presupune comprimarea volumului acestuia
sub acţiunea factorilor externi. Cum particulele solide nu pot fi
compresate, se reduc spaţiile poroase, astfel că prin compactare, se
modifică dimensiunea porilor, distribuţia acestora şi durabilitatea solului.
Gradul de compactare al solului poate fi estimat prin densitatea aparentă,
porozitatea totală şi gradul de tasare.
Pentru atingerea scopului enunţat s-au urmărit ca principale
obiectivele următoare:
 determinarea influenţei diferitelor metode de lucrare a solului
asupra factorilor fizico-mecanici care caracterizează starea de
aşezare a solului (densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de
tasare);
 analizarea în paralel a influenţei sistemului de lucrare asupra
compactării.
Gradul de noutate rezidă din faptul că starea de aşezare a solului
a putut fi caracterizată cu ajutorul unor proprietăţi fizico-mecanice pe mai
multe adâncimi de prelevare după fiecare lucrare tehnică executată,
observând totodată influenţa sistemului de pregătire a solului asupra
compactării.
38
 Utilitatea lucrării de faţă rezidă în datele de cercetare culese,
prelucrate, analizate şi valorificate în vederea furnizării unui material de
studiu pertinent, care, întradevăr să poată fi folosit de specialişti în
proiectarea procesului de pregătire a patului germinativ, în funcţie de
sistemul de lucrare adoptat
Pe baza analizei rezultatelor obţinute în cadrul cercetărilor
prezentate în cuprinsul lucrării, se pot desprinde unele contribuţii, având
caracter de originalitate, în domeniul prelucrării solului şi a modului de
determinare a stării de aşezare în procesul de pregătire a patului
germinativ.
Această lucrare este importantă deoarece oferă valori concrete
ale factorilor fizico-mecanici, cu influenţe directe asupra stării de aşezare
a solului, rezultate după fiecare lucrare tehnică în sistem clasic şi sistem
minim.

Key words: compaction, compression degree, technical work

Key words: compactare, grad de tasare, lucrare tehnică

39
 THE SOIL COMPACTATION IN THE FORESTRY
NURSERIES
N. Boja*, F. Boja*
** “Vasile Goldiş” West University of Arad, e-mail:bojanicu@yahoo.com

Abstract: The research in cause has as a purpose the

identification of the technical means of optimal mechanisation used in the
forest nurseries, which are meant to lead to an decrease degree of
compaction, a rise of the qualitative level of the processing.
The purpose of the research is scientifically motivated through the
necessity of introducing new tools for the execution of the works implied
for soil preparation about activity settlement.
In the last decades at a worldwide level a large quantity of energy
was used to reduce the negative influences of soil compaction, because
of the human activity influence. This research is justified in the existence
of compacted soil, with a poor settling and a poor development of the
roots of forest samplings.
Soil compaction assumes volume compression of the soil under
the action of external factors. As solid particles can not be compressed,
the air pockets between them reduce and therefore through compaction
the dimensions of the pores is modified, their distribution and also the soil
durability. The degree of compaction of the soil can be estimated thru
apparent density, total porosity and degree of settling.
So as to trigger the achievement of the purpose mentioned-above,
there were established the following main objectives:
 The determination of the influence of different methods of soil
processing on some physical and mechanical properties as describe
soil bearing (apparent density, total porosity and degree of settling);
 The parallel analysis of the influence of the processing system on
the soil compaction.
The degree of novelty resides in the fact that the soil bearing can
be characterized with the help of some physical and mechanical
properties of the samples taped from different depths after each technical
tilling made, observing concurrently the influence of the soil preparation
system over the compaction.
The utility of this paper is justified by the research data collected,
processed, analyzed and made valuable in order to offer a pertinent
material for study, which could be thus used by the specialists in the
40
projection of the process of preparation of the germination bed according
to the chosen processing system.
From the analysis of the results obtained during the research
carried on and presented here, we may distinguish some original
contributions in the domain of soil processing and in the way of
determining the soil bearing in the process of preparation of the
germination bed.
This paper is important because it offers concrete values of some
physical and mechanical properties, which direct influence about soil
bearing, resulted after each technical work of preparation of the soil in a
classical tillage system and in a minimum tillage system.

Key words: compaction, compression degree, technical work

Key words: compactare, grad de tasare, lucrare tehnică

“Provocarile noilor tehnologii in managementul apei”

41
 Moderator - Prof.Dr.Ing. Ioan Mirel

1. STUDIU ASUPRA SURSELOR PROPRII DE APA

(FANTANI SI IZVOARE) DIN JUDETUL CLUJ

Corina Mureşan*; Anca Farkas*; Daniela Vele*

*Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca

România se confruntă cu probleme privind accesul

populaţiei la o sursă sigură de apă, acest termen definind apa
potabilă controlată calitativ. O pondere de 43% din populaţie nu are
acces la surse sigure de apă potabilă. Insuficienţa apei nu se
datorează resurselor limitate ci poluării acestora, în principal
datorită poluării antropice. În cadrul studiului “România către o
societate durabilă” coordonat de Ministerul Mediului şi Societăţii
Durabile în anul 2008, ţara noastră a obţinut cel mai mic punctaj
dintre 37 de ţări europene la categoriile “apă potabilă suficientă” şi
“calitatea apelor de suprafaţă”.
Lucrarea de faţă prelucrează rezultatele analizelor fizico-
chimice şi microbiologice a 110 fântâni şi izvoare din judeţul Cluj,
efectuate în cadrul Laboratorului Analize Ape Staţia de Tratare a
Companiei de Apă Someş Cluj, în perioada septembrie 2008 -
septembrie 2010 şi urmăreşte conformarea calităţii apei la legislaţia
în vigoare privind potabilitatea.
Parametrii urmăriţi sunt: pH, turbiditate, indice de
permanganat, amoniu, nitriţi, nitraţi, cloruri, duritate totală,
conductivitate, total substanţe dizolvate, salinitate, număr total de
germeni aerobi la 37ºC, coliformi totali, E. coli, enterococi
intestinali.
Datele au fost prelucrate statistic utilizându-se metode de
analiză descriptivă, incluziv valori minime, maxime, medii,
reprezentări grafice.
În urma analizei conformării la legislaţie rezultă că doar un
procent de 10% din probe se încadrează în totalitate în intervalele
valorilor minime şi maxime admise, astfel că apa poate fi declarată
42
potabilă. Problema principală o constituie încărcătura bacteriană a
apei, sugerându-se poluarea fecaloid-menajeră concomitent cu
lipsa activităţilor de întreţinere şi dezinfecţie a fântânilor.

43
 2. MONITORIZAREA PLUMBULUI DIN APA POTABILĂ DIN
SISTEMUL DE
DISTRIBUŢIE CLUJ – NAPOCA
Silvia Claudia Moşneag* ; Romeo Chira*,
*Compania de Apă Someş, Cluj

Plumbul poate intra în apa potabilă prin coroziunea

conductelor de plumb, îmbinările pe bază de plumb sau prin
elementele de alama şi bronz ( care au în compoziţie şi plumb ),
fiind mai probabil să se întâmple atunci când apa este uşor acidă.
Iniţial apa potabilă nu conţine plumb, deoarece în mod natural
majoritatea surselor de apă conţin concentraţii foarte mici de
plumb.
În sistemul public administrat de Compania de Apă Someş
nu mai există reţele din plumb, dar unele branşamente mai au
componente din plumb.
Analizele efectuate la Laboratorul de Analize fizico – chimice
al Staţiei de Tratare Gilău din cadrul Companiei de Apă Someş,
arată că nivelul plumbului în apa potabilă distribuită azi este de
maxim o treime din limita maxim admisă de 10 μg/L
( Legea nr. 458/2002, Legea nr. 311/2004 şi Directiva UE ).
Monitorizarea plumbului din apa potabilă este importantă
pentru asigurarea protecţiei oamenilor impotriva efectelor plumbului
asupra sănătăţii umane. Plumbul este o otravă cumulativă, care
poate produce degenerare la nivelul celulei nervoase, scăderea
inteligenţei, scăderea atenţiei pentru adulţii expuşi la plumb în
timpul copilăriei.
Concentraţia de plumb din apa potabilă este mult diminuată (
scădere vizibilă de-a lungul anilor 2004 – august 2010 conform
studiului ), dar eliminarea totală a plumbului se va realiza atunci
când se vor înlocui toate ţevile din plumb, lipiturile şi componentele
care au în compoziţie plumb, de la consummator.

44
 3. TEHNOLOGII BIOENERGETICE PENTRU
EPURAREA AVANSATA A APELOR UZATE
MENAJERE PROVENITE DE PE VATRA
CENTRELOR POPULATE

Ioan MIREL*; Constantin Damian**; Bone S. T.***; Boboescu I. Z.*

*Universitatea “Politehnica” din Timişoara
**S.C. Kematronic România SRL, Baia Mare
***S.C. Tisoti SRL, Oradea
În cadrul lucrării sunt evidenţiate tehnologiile bioenergetice
specifice de epurare avansată a apelor uzate provenite de pe vatra
centrelor populate. Tehnologia propusă dezvoltă treapta mecanică,
necesară pentru separarea substanţelor grosiere, nisipuri şi grăsimi
şi înlocuieşte decantoarele primare cu digestoare / bazine de
fermentare anaerobă pentru captarea biogazului din masele
organice a apelor uzate, urmând ca, prin bazinele de aerare,
biofiltre, filtre lente şi decantoare secundare, să se reţină, prin
acţiunea simultană a proceselor de denitrificare - nitrificare,
compuşii pe bază de azot şi fosfor din apele uzate. Aceste procese
microbiologice sunt posibile datorită încărcării organice şi a
temperaturii apelor uzate (20-25ºC) introduse în obiectele staţiei de
epurare. Biogazul produs în digestoarele anaerobe este utilizat
pentru încălzitul biomasei din digestoare, a laboratoarelor şi a
spaţiilor din cadrul staţiei de epurare, respectiv de transformarea
surplusului de biogaz în energie electrică. Nămolul rezultat din
fermentarea anaerobă mezofilă, se recomandă ca îngrăşământ
organic pentru promovarea culturilor agricole ecologice.
Tehnologia propusă, a fost verificată pe o instalaţie de
laborator şi pe o serie de instalaţii din industria alimentară. Se
recomandă implementarea acestor tehnologii şi pentru epurarea
avansată a apelor uzate menajere colectate de pe vatra centrelor
populate.
45
 Lucrarea se înscrie pe linia tendinţelor actuale privind
valorificarea energetică a resurselor alternative, prin producerea şi
utilizarea biogazului din apele uzate menajere în paralel cu
separarea compuşilor pe bază de azot, respectându-se prin
aceasta cerinţele impuse pentru protecţia mediului înconjurător.

Cuvinte cheie: apă uzată menajeră, digestor, biogaz, bazin de

aerare, biofiltru, decantor secundar.

46
 4. BIOFILMELE DIN STATIA DE TRATARE A APEI: GRUPE
FIZIOLOGICE DE BACTERII IMPLICATE IN COROZIUNE.
Anca Farkas*,
*Compania de Apă Someș SA

Fenomenul de formare a biofilmului (biofouling) în cazul

staṭiilor de tratare ṣi a reṭelelor de distribuṭie a apei potabile este
reprezentat de colonizarea nedorită a suprafeṭelor de către
microorganisme, cu implicaṭii nedorite prin coroziunea conductelor
și deteriorarea calităṭii apei, aspecte intens studiate ȋn prezent ca
impact al biofilmelor asociate apei potabile. Astfel de biofilme sunt
comunități structurate multispecifice de bacterii, fungi, alge,
protozoare ṣi chiar nevertebrate, înglobate într-o matrice polimerică
aderentă la substrat. Biofilmele sunt omniprezente în staṭiile de
tratare ṣi în reṭelele de distribuṭie a apei, în ciuda proceselor de
tratare ṣi dezinfecṭie, care acṭionează ca un factor de selecṭie
asupra populațiilor bacteriene.
Lucrarea face parte dintr-un proiect complex de
caracterizare a comunităților bacteriene caracteristice biofilmelor
stației de tratare și rețelei de distribuție a apei potabile din județul
Cluj și descrie grupele fiziologice de bacterii implicate ȋn coroziune:
amonificatoare, denitrificatoare, sulf reducătoare aerobe, sulf
reducătoare anaerobe, sulfat reducătoare, sulf oxidante, fier
reducătoare, fier oxidante și mangan oxidante. Aceste grupe de
bacterii: au fost cultivate și cuantificate din probe de biofilm
provenite din două puncte de prelevare (decantor și filtru de nisip),
ȋn perioada ianuarie - septembrie 2010. Ȋn același timp au fost
ȋnregistrați parametrii fizico-chimici ai apei brute (temperatură, pH,
turbiditate, oxigen dizolvat și substanțe organice).
Ȋn prelucrarea datelor s-au utilizat metode de analiză
descriptivă, inclusiv valori medii, variabilitate, tendințe şi corelații.

47
 Rezultatele indică multiple corelații ȋntre parametrii
determinați, comunitățile microbiene cu origine ȋn decantor au
evoluat similar celor din filtru. Ȋncărcătura și frecvența bacteriană
cresc direct proporțional cu vȃrsta biofilmului, valorile cele mai mari
per gram de biofilm fiind ȋnregistrate ȋn decantor.
Concluzia este că biofilmul din stația de tratare a apei conține o
mare diversitate de bacterii cu origine ȋn ape dulci și sedimente,
provenite din sursele de apă brută.

48
 5. EPURAREA APELOR UZATE MUNICIPALE LA STATIA
DE EPURARE Tg. MURES, REABILITATA IN CADRUL
PROGRAMULUI ISPA
Mirela POPA*; Adrian BORSOS*; Csaba BAUER*

*AQUASERV TG. MURES

Lucrarea prezintă procesul tehnologic existent la staţia de epurare

a municipiului Tirgu Mures, reabilitat în cadrul programului ISPA,
punându-se în evidenţă elementele tehnologice noi implementate, în
comparaţie cu tehnologia de epurare veche.
Se prezintă modul de operare prin care s-a realizat
amorsarea treptei biologice de epurare şi experienţa dobândită de
operator în perioada respectivă. Datele tehnologice prezentate sub
formă grafică creează o imagine sugestivă asupra evoluţiei
procesului de epurare şi intrarea în parametrii normali de
funcţionare.
Sunt descrise diferitete variante tehnologice de exploatare,

elaborate de operator, pentru funcţionarea reactorului biologic, în

funcţie de temperatura exterioară, parametrii influentului, respectiv

ai efluentului. Este pusă în evidenţă flexibilitatea procesului de

epurare, dată de modificarea uşoară a volumelor aerate şi neaerate

ale reactorului biologic pe seama exploatării aeratoarelor mecanice

la diferite turaţii ori ca elemente de mixare, ori de aerare.

Pe lângă performaţele tehnologice (calitatea efluentului,

randamente de epurare, etc.) sunt prezentate şi consumurile
49
specifice ale staţiei de epurare, în comparaţie cu vechea
tehnologie.
În concluzie, proiectul de reabilitare al staţiei de epurare, în

mod argumentat, poate fi considerat un proiect de succes, fiind un

exemplu elocvent de îmbunătăţire radicală a unui proces de

epurare, realizat prin valorificarea la maxim a infrastructurii

existente, prin implementarea unei tehnologii adecvate, cu ajutorul

unor echipamente fiabile. Acest proces tehnologic flexibil, împreună

cu nivelul ridicat de expertiză al operatorului, va asigura pe termen

lung, un efluent corespunzător Directivei de Apă Uzată 91/271 al

Uniunii Europene.

50
 6. COAGULATION OF MINERAL SUSPENSIONS IN ELECTRIC
FIELD
A. Corui*, R. Sârbu**, I. Vlaicu*, A. Păcală*
*
  AQUATIM S.A.
**
Universitatea din Petroşani

Apa rezultată din procesul de preparare a cărbunilor este

caracterizată printr-o concentraţie mare a suspensiilor coloidale
care nu sedimentează sub incidenţa gravitaţiei decât după o mare
perioadă de timp.
Datorită gradului mare de dispersie, aceste particule au o
suprafaţă specifică foarte mare, ceea ce explică valoarea mare a
energiilor de suprafaţă şi marea lor capacitate de adsorbţie a ionilor
prezenţi în apă.
Unul din cele mai eficiente procese este descărcarea
electrică a particulelor in vederea coagulării lor.
Încercări privind elucidarea fenomenelor petrecute în timpul
trecerii tulburelii brute în câmpul electric au scos în evidenţă faptul
că între armăturile electrozilor se petrec fenomene similare cu
electroliza apei, cu eliberarea ionilor de H + care se adsorb la
învelişul hidratat al micelei, schimbându-i semnul, sau eliberarea
ionilor trivalenţi de Al3+ din electrozii consumabili, care în drumul lor
spre catod, întâlnind particule minerale încărcate negativ, le
neutralizează parţial şi prin scăderea potenţialului electrocinetic
Zeta provoacă coagularea lor.
În acest context lucrarea îşi propune să prezinte aspecte ale
înlocuirii coagulării cu reactivi chimici prin coagularea în câmp
electric, în procesul de limpezire a apelor.
Cuvinte cheie: coagulare, câmp electric, electroliză, procesarea
cărbunelui.

51
7. PERSPECTIVE PENTRU MONITORIZAREA DEBITELOR IN
RETELELE DE CANALIZARE

Alexandru ALDEA*; Anton ANTON*; Bogdan ORBULOV**

* UTCB, Catedra de Hidraulică şi Protecţia Mediului
** Robex Automatizări

Majoritatea sistemelor de canalizare sunt realizate pentru a

permite o curgere cu suprafaţă liberă. Pe măsură ce pretenţiile în
cea ce priveşte acurateţea măsurătorilor/monitorizării debitului
cresc, se apelează la echipamente care utilizează modele
matematice din ce în ce mai complexe, dar care se apropie mai
mult de descrierea fenomenului real.
Lucrarea abordează cu precădere metodele de măsurare a
debitului prin exlorarea câmpului de viteze utilizând echipamente cu
tehnologie de ultimă generaţie (“cross-correlation”) şi sisteme de de
monitorizare indispensabile pentru un management integrat. Vor fi
prezentate aplicaţii practice de monitorizare a debitelor în diferite
locaţii din România, precum şi soluţii simple şi eficace la
problemele ce apar în mod curent la măsurătorile “in situ”.

52
 8. MODALITATI DE APLICARE A SARURILOR METALICE IN
DOMENIUL EPURARII APELOR UZATE
Majer Marcell*
*UNICHEM

Dozarea coagulanţilor chimici se poate efectua în amonte

sau după bazinul de aerare (unde microorganismele descompun
materialele organice în apă şi bioxid de carbon), respectiv după
decantorul secundar (unde separarea flocoanelor ce includ
microorganismele se asigură prin decantrare). Toate trei soluţii au
avantaje şi dezavantaje.
Dozarea coagulantului în amonte de bazinul de aerare are
avantajul că precipitarea fosforului se produce înaintea
predecantorului, astfel compuşii de fosfor se elimină deja în
decursul procesului de predecantare.
Coagulanţii chimici utilizaţi pentru precipitarea fosforului
dizolvat formează în apă particule foarte mici, solide cu încărcare
pozitivă care în câteva secunde formează flocoane. Aceste
particule de dimensiuni foarte mici intră în contact între ele, dar
totodată şi cu alte particule de dimensiuni asemănătoare, cu
încarcare negativă. Astfel particulele mici, solide existente în apele
uzate se înglobează în ceste flocoane şi devin decantabile.
In cazul epurării apelor uzate fără dozare de coagulanţi
chimici, impurităţile organice s-au eliminat în predecantor în procent
de 25-35 %, în schimb în cazul utilizării coagulanţilor chimici în
vederea precipitării fosforului, reducerea conţinutului în substanţe
organice s-a realizat în proportie de 65-75 %. Ca urmare, în
bazinul de aerare va fi prezentă doar materia organică sub formă
dizolvată ce este descompusă uşor de microorganisme.
In majoritatea cazurilor dozarea coagulanţilor chimici
(pretratarea chimică) înaintea predecantorului are efect pozitiv
asupra oxidării microbiologice a compuşilor de azot (nitrificaţia,
transformarea în azotaţi).

53
 Preepurarea chimică are avantaje şi în ceea ce priveşte
tratarea, respectiv prelucrarea nămolului eliminat din sistem. Din
nămolul fermentat (în mediu anaerob) se pot obţine cantitaţi mari
de gaz metan. In lipsa preepurării chimice marea majoritate a
materiei organice solide ajunge în bazinul de aerare unde
consumând energie excesivă (necesară pentru introducerea
oxigenului), se transformă în apă şi bioxid de carbon nevalorificabil
in alte procese.

54