Rezumat

Obezitatea reprezinta astazi una din plagile societatii moderne si, in special, obezitatea care se
instaleaza la nivelul copiilor si adolescentilor. In copilarie, se stabilesc obiceiuri, se imprima un
anumit stil de viata privind alimentatia, bautura, modul de petrecere a timpului liber, obiceiuri care
vor influenta in mod hotarator tot restul vietii.

Cercetarile arata ca majoritatea regiunilor globului, modul de alimentatie nu e determinat in primul

rand de foame, ci de o serie de factori, cum ar fi cei sociali si psihici. Educatia, obiceiurile si
traditia joaca un rol important, dar si starea psihica a tinerilor care, in aceasta perioada, este in
formare. De aceea, pentru a asigura un viitor sanatos al copiilor nostri, este necesar sa
intervenim prin mijloace si metode adecvate varstei lor pentru a combate acest flagel.

Kinetoterapia dispune de aceste mijloace si poate sa faca legatura cu alte domenii pentru
contracararea acestei afectiuni – obezitatea.

Numarul copiilor supraponderali creste anual cu 400.000, cifra care se adauga celor 14 milioane
de persoane supraponderale deja existente in Uniunea Europeana. In cazul populatiei europene
adulte, rata obezitatii variaza intre 10% si 27% la barbati si pana la 38% in cazul femeilor.
Acestea au fost rezultatele unui studiu publicat in luna aprilie 2005 de International Obesity Task
Force.

Gradul de obezitate din copilarie influenteaza gradul de obezitate de la maturitate – copiii

supraponderali sau obezi au mai multe sanse sa ramana obezi ca adolescenti decat copiii mai
slabi.

Exista destul de putine studii despre efectele pe termen lung ale obezitatii din copilarie asupra
starii de sanatate a adultului. Totusi, se pare ca obezitatea in copilarie sau adolescenta mareste
riscul unei sanatati precare la maturitate, indiferent daca adultul este sau nu obez. Cel mai mare
risc pe termen lung pentru obezitatea din copilarie este continuarea sa si la maturitate, asociata
cu numeroase riscuri asupra sanatatii si calitatii vietii. De aceea, este important sa se identifice
obezitatea si sa se actioneze din timp pentru inlaturarea ei, inainte de maturizarea copiilor.

Printre problemele de sanatate care pot apare se numara: diabetul, cardiopatia, pancreatita,
probleme ale ficatului, probleme ortopedice, probleme respiratorii cum ar fi obturarea cailor
respiratorii superioare si restrangerea peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la
apnee in timpul somnului: reflux esofagian, calculi biliari si alte disfunctii ale stomacului, disfunctii
in alimentatie cum ar fi bulimia.

Excesul de greutate acumulat in jurul taliei la copiii si adolescentii obezi poate, de asemenea,
mari riscul aparitiei unor probleme cardiovasculare si a hipertensiunii, toleranta anormala a
glucozei si colesterolului.

Pe langa aceste aspecte, mai intervin si aspecte legate de modificari la nivelul sferei psihologice,
cum ar fi: lipsa increderii in sine, izolare sociala, scaderea performantelor scolare.

Principalele cauze ale aparitiei obezitatii la copii sunt aportul alimentar in exces sau
supraalimentatia si lipsa de miscare, asa incat cercetare efectuata si-a propus sa verifice
urmatoarele ipoteze:

- daca mijloacele si metodele kinetoterapeutice aplicate contribuie la modificarea starii de

sanatate in cazul copiilor cu obezitate;
- daca prin folosirea metodica si sistematica a mijloacelor kinetoterapeutice se pot obtine
rezultate in ceea ce priveste scaderea in greutate a copiilor cu obezitate.

Organizarea cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat in cadrul Bazei didactice si de recuperare a Sectiei de Kinetoterapie cu

un numar de 10 subiecti, cu varste cuprinse intre 7 si 12 ani, avand, pe langa obezitate generala
usoara pana la obezitate generala medie, si afectiuni asociate ca urmare a modificarilor
functionale suferite in urma surplusului de tesut adipos. Aceste afectiuni au fost: picior plat, varus
equin, dispnee de efort, modificari functionale la nivelul coloanei vertebrale.

Durata cercetarii se incadreaza in perioada 1 august 2004 – 1 septembrie 2005.

Metodele de cercetare folosite in cadrul cercetarii au fost: metoda documentarii teoretice,

metoda anchetei, metoda observatiei, metoda explorarii si evaluarii, metoda inregistrarii,
prelucrarii si interpretarii datelor.

Pentru determinarea gradului si tipului de obezitate s-au folosit o serie de metode de evaluare si
explorare functionala. Aplicarea celor mai adecvate metode standardizate de masurare a asigurat
o baza temeinica constructiilor teoretice, permitand nu numai diagnosticarea, ci si masurarea
evolutiei interventiei kinetoterapeutice folosite si interpretarea rezultatelor obtinute.

Metodele de masurare folosite au fost: masurarea greutatii, masurarea inaltimii, masurarea

perimetrelor corpului (toracelui in repaus, inspir si expir fortat, taliei, abdomenului, bazinului,
bratului, antebratului, coapselor si gambelor), determinarea plicilor cu ajutorul caliperului.

Testele folosite pentru aprecierea indicelui de masa corporala si proportionalitate intre

segmentele corpului au fost: testul oglinzii – prin urmarirea stergerii reliefului musculaturii de catre
grasime si formarea reliefului adipos, formula lui Lorentz, indicele Broca, indicele Bouchard,
indicele Rochrer, indicele Devenport, indicele de morfologie a lui Pignet, indicele de morfologie
generala Vervaeck, calcularea greutatii optime cu ajutorul celor 5 pliuri de tesut adipos, indicele
masei corporale.

Pe langa aplicarea acestor teste, am recurs si la evaluarea capacitatii de efort, a mobilitatii si a

fortei generale. Cunoasterea capacitatii de efort ne-a permis aplicarea unuia dintre principiile
fundamentale ale kinetologiei medicale, cel al progresivitatii efortului. Probele folosite au fost:
proba Ruffier-Dickson si sistemul Hettinger.

Mijloacele si metodele din gimnastica medicala folosite pentru combaterea obezitatii la copii au
pus accentul, in special, pe exercitiile respiratorii, exercitiile abdominale si cele articulare, pe de o
parte, iar pe de alta parte, pentru a face ca recuperarea sa fie mai atractiva am pus accent pe
jocurile dinamice cu obiecte si la aparate si exercitiile cu caracter aplicativ.

Etapele de lucru in tratamentul obezitatii la copii au fost diferite, in functie de scop, dupa cum si
mijloacele care au fost aplicate au suferit modificari, astfel:

Etapa I – lipolitica sau de topire a grasimilor – scopul mijloacelor kinetoterapeutice au

constat in activarea consumului de energie a copilului obez. La inceput, se va urmari reactia
organismului la efort, marind intensitatea si volumul efortului in limite strict individualizate pe baza
cresterii capacitatii fizice a copilului obez.
Mijloacele principale din aceasta etapa au fost exercitiile fizice cu efect lipolitic. Continutul lipolitic
al exercitiilor rezida in antrenarea unui consum energetic crescut, marind durata si intensitatea
reactiilor de oxidare la nivelul celulelor si tesuturilor, consum realizat pe baza rezervelor adipoase
din vecinatatea si din interiorul grupelor musculare solicitate. Exercitiile lipolitice au fost efectuate
intr-un ritm alert, intercalat cu pauze de odihna si relaxare, structura exercitiilor a imbinat lucrul
muscular izotonic cu cel izometric. Exercitiile au fost analitice la inceput, apoi s-au folosit exercitii
care sa antreneze grupe de lanturi musculare cat mai multe, cu volum cat mai mare, exercitiile
fiind executate din pozitii care sa determine o schimbare permanenta a centrului de greutate al
corpului. Exercitiile au fost libere, la aparate, aplicative, exercitii de respiratie.

Etapa a II-a – musculopoetica a urmarit, in special, dezvoltarea morfofunctionala a musculaturii

trunchiului (spate, abdomen, torace) si a membrelor superioare si inferioare. Aceste exercitii au
fost executate cu amplitudine mare, exercitii cu rezistenta periferica marita progresiv, exercitii
analitice din pozitii cu suprafata mare de sprijin, exercitii efectuate in ritm lent si cu tensiuni finale
si alergari de durata medie. In aceasta etapa, un loc important l-au ocupat exercitiile cu rezistenta
manuala sau mecanica (exercitii izometrice) si exercitiile cu obiecte portabile.

Etapa a III-a – de intretinere a urmarit pastrarea si consolidarea rezultatelor obtinute prin

mijloace kinetoterapeutice in primele doua etape si prevenirea recidivelor. Pentru a obtine
rezultatele scontate, adica acelea de a mentine o greutate normala si o musculatura tonica si
trofica, a fost nevoie de o participare constanta si activa la efectuarea programului
kinetoterapeutic. Aceste programe s-au axat pe urmatoarele forme metodice de aplicare a
mijloacelor kinetoterapeutice: programe de gimnastica pentru inviorare, exercitii active libere, cu
rezistenta, cu obiecte, la aparate, aplicative care au dus la tonifierea tuturor grupelor musculare,
precum si practicarea altor activitati, cum ar fi drumetiile si un sport, inotul si badmintonul.

Gimnastica medicala cu efectele ei benefice asupra intregului organism are un rol esential in
combaterea obezitatii la copii, dar sa nu uitam ca fara un regim alimentar corespunzator aceasta
nu poate oferi rezultatele cele mai bune. Gimnastica medicala induce asupra organismului o serie
de efecte, care, dupa unii autori (Ionescu A., Cordun M.), au fost sintetizate in: 1) efecte
morfogenetice; 2) efecte functionale sau fiziologice; 3) efecte educative; 4) efecte profilactice; 5)
efecte terapeutice; 6) efecte psihice.

Aceste efecte sunt deosebit de eficace, daca antrenamentul incepe in prima copilarie si se
continua fara intrerupere pe toata durata cresterii si dezvoltarii. Dintre mijloacele si metodele de
masaj si tehnici complementare folosite in cadrul cercetarii, mentionam: masajul clasic, masajul
reflexogen ale caror efecte faciliteaza circulatia sanguina impunand accelerarea transportului
toxinelor spre organele de eliminare sau de detoxifiere, imbunatatind astfel starea de sanatate,
presopunctura, masandu-se punctele pentru diminuarea poftei de mancare – punctul S45, "Plata
crunta" – situat langa unghia degetului II de la picior – tonifiere; punctul "Poarta spiritului" – situat
in foseta triunghiulara de pe pavilionul urechii – tonifiere; punctul "Foamei" – situat in fata urechii,
pe obraz – tonifiere; de asemenea, punctele pentru eliminarea lichidelor in exces din organism:
punctul VC9 "Punctul taliei" sau "Impartirea apelor", situat la o masura deasupra ombilicului –
tonifiere.

Alte mijloace asociate folosite pentru combaterea obezitatii la copii au fost stretchingul, hidro-
termoterapia si hidro-kinetoterapia. Exercitiile de stretching constituie un sistem de antrenament
care maresc limitele de intindere ale muschilor si articulatiilor, dezvolta forta si rezistenta
muschilor si ii ajuta sa ramana flexibili.

Schimbul de caldura intre corp sau segmentele acestuia in apa prin imersia acestora se
incadreaza in hidro-termoterapie si atunci cand este insotit de mobilizari, hidro-kinetoterapie.
Factorii mecanici ai apei cu rol in tratamentul obezitatii sunt forta ascensionala, rezistenta apei,
presiunea hidrostatica, factorul termic si factorul chimic.

La aceste mijloace si metode specifice kinetoterapiei, trebuie sa adaugam si rolul regimului

alimentar care a fost individualizat pentru fiecare dintre subiecti.

Obiectivele generale de tratament, stabilite pentru fiecare dintre subiecti, au fost:

1. Scaderea greutatii corporale

2. Imbunatatirea sau cresterea capacitatii de efort a organismului

3. Imbunatatirea respiratiei si marirea ventilatiei pulmonare

4. Tonifierea generala a organismului si, in mod deosebit, a musculaturii abdominale

5. Inlaturarea afectiunilor asociate

6. Stimularea proceselor de dezasimilatie prin activarea unui consum energetic crescut marind
durata si activitatea reactiilor de oxidare celulara

7. Prevenirea instalarii altor afectiuni generate de obezitate

8. Imbunatatirea starii fizice si psihice generale a subiectului

9. Prevenirea hipotoniei gastrice si intestinale.

Concluzia finala care se desprinde din aceasta lucrare de cercetare consta in faptul ca ipotezele
formulate au fost confirmate prin rezultatele bune obtinute, reliefandu-se astfel, rolul mijloacelor si
metodelor kinetoterapeutice in combaterea obezitatii la copii.

- Aplicarea mijloacelor si metodelor kinetoterapeutice a avut efect asupra greutatii subiectilor,

ducand la scaderea acesteia, fapt pus in evidenta prin evaluarea initiala si finala a greutatii
corporale.

- Asocierea mijloacelor si metodelor kinetoterapeutice cu un regim alimentar restrictiv,

recomandat de medicul specialist, a condus treptat la o normalizare a greutatii.

- Aplicarea mijloacelor si metodelor din gimnastica medicala, masaj si tehnici complementare,

precum si a altor mijloace asociate au ajutat la ameliorarea si in unele cazuri la tratarea
afectiunilor asociate obezitatii, tratamentul aplicandu-se individualizat in functie de aceste
afectiuni asociate, tocmai in scopul ameliorarii lor.

- Un alt aspect important il reprezinta imbunatatirea capacitatii de efort care, pe langa

independenta functionala dobandita, fara aparitia efectelor secundare oboselii, se alatura si cea a
confortului psihic si a increderii in desfasurarea altor activitati fizice.

- De asemenea, in urma tratamentului kinetoterapeutic individualizat s-a constatat si o

imbunatatire a frecventei respiratorii prin normalizarea ritmului respirator.
Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare de nutritie caracterizata prin

sporirea greutatii corporale mult peste nivelul greutatii ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate.

Aparitia obezitatii influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal

genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat, afectiuni cardiace si cerebro-vasculare, hipertensiune

arteriala, apnee de somn, tulburari locomotorii. Desi obezitatea este considerata o afectiune complexa

nutritional-metabolica exista numeroase modalitati de tratament.

Este considerata obeza acea persoana al carui Indice de Masa Corporala (IMC) depaseste 30. IMC este un

instrument de evaluare a greutatii raportata la inaltime. Un IMC crescut reprezinta un factor de risc pentru

obezitate. De asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferinta abdominala.

Obezitatea poate imbraca un caracter generalizat sau un aspect segmentar. Distributia excesului ponderal

la nivelul jumatatii inferioare a corpului caracterizeaza obezitatea de tip ginoid "pear-shaped". Obezitatea de

tip android (abdominala, truncala "apple-shaped": tesutul adipos predomina la nivelul trunchiului) este

corelata cu o rata mai mare de aparitie a complicatiilor. Circumferinta abdominala mai mare de 88 cm la

femei si 102 cm la barbati creste riscul dezvoltarii altor probleme medicale.

Cuprins articol

1. Generalitati

2. Cauze

3. Factori de risc

4. Complicatii

5. Schimbarea stilului de viata

6. Investigatii

7. Tratament - Generalitati

8. Tratament initial

9. Tratament de intretinere

10. Tratament in cazul agravarii bolii

11. Beneficiile scaderii in greutate

12. Regimurile comerciale de scadere in greutate

13. Tratament medicamentos

14. Tratament chirurgical

15. Precautii

Cauze
Sus

Foarte multi factori contribuie la instalarea obezitatii, care apare atunci cand echilibrul energetic este

dezechilibrat, adica energia acumulata (numarul de calorii) prin alimentatie este mai mare decit energia

cheltuita.

Factori de risc
Sus

Factorii etiopatogenici sunt multipli si pot fi impartiti in factori individuali si de mediu: sociali, economici,

profesionali, familiali.

Supraalimentarea (cresterea aportului alimentar peste nevoi) este in mare parte impusa cultural. Portiile de

la fast-food-uri sau alte restaurante sunt supradimensionate, aducand un aport caloric excesiv. De

asemenea, socializarea este strans legata de consumul de alimente. Mesele in familie, intalnirile cu prietenii,

activitati legate de munca sau activitati de vacanta sunt centrate pe luarea mesei. In plus, stresul psihic si

depresia conduc la ingestie exagerata de alimente.

Sedentarismul este de departe cea mai frecventa cauza a obezitatii fiind din ce in ce mai prezent in viata

omului modern. Multe persoane urasc sa faca miscare, iar altele sunt prea ocupate pentru a face sport. Tot

mai multe cuceriri tehnologice ale lumii moderne: telecomanda televizorului, liftul, automobilul elimina

activitatea fizica din viata cotidiana. Chiar si cele mai neinsemnate activitati, precum scoaterea cainelui la

plimbare sunt benefice; de exemplu, prin gestul de a deschide usa pentru a iesi cainele afara sunt arse doar

2 calorii, dar o plimbare de 30 minute cu cainele arde 125 de calorii. Daca in loc sa se duca masina la

spalatorie (se consuma doar 18 calorii) acesta va fi spalata si lustruita persoanal vor fi consumate 300 de

calorii.

Antecedentele heredo-colaterale de obezitate cresc riscul unei persoane de a deveni supraponderala. Daca

unul dintre parinti este obez, riscul este de 3 ori mai mare decat al unei persoane cu parinti normoponderali.

Stilul de viata al familiei sau al cercului de prieteni joaca un rol important in aparitia obezitatii: alimentatia

bogata in grasimi animale sau bazata pe gustari la fast-food, orele de masa neregulate sau sarirea peste

mesele principale.

Alaturi de lipsa activitatii fizice stau urmatorii factori care vor forma un cerc vicios:

- stima de sine scazuta - o persoana supraponderala sau obeza va avea o imagine de sine negativa si va fi

inclinata sa-si elimine disconfortul printr-un consum si mai mare de alimente. De asemenea, esecurile

repetate ale unor regimuri de slabire accentueaza imaginea negativa facand si mai dificila aplicarea

strategiilor de scadere ponderala;

- probleme afective - starile de stress psihic, anxietate sau afectiunile de tipul depresiei sau durerii cronice,

persoana tinde sa se sustraga de la rezolvarea problemelor si ale emotiilor negative prin refugierea in

mancare;

- traume psihice - evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau sexual in timpul copilariei, decesul

unui parinte in perioada adolescentei sau probleme de cuplu (violenta domestica) pot avea un impact

important in etiopatogenia obezitatii;

- consumul de alcool - berea sau cocktail-urile contin multe calorii si predispun la aparitia obezitaii de tip

androgin;

- consumul unor medicamente (antidepresivele sau medicatia glucocorticoida) sau prezenta unor afectiuni

precum sindromul Cushing si hipotiroidia.

Complicatii
Sus

Impactul obezitatii asupra starii de sanatate depinde de mai multi factori individuali: sex, varsta,

metabolismul grasimilor si prezenta sau absenta activitatii fizice. De exemplu, o femeie in varsta care

desfasoara zilnic activitate intensa este mai putin predispusa sa dezvolte complicatii ale obezitatii decat un

barbat tanar sedentar.

Dintre complicatiile obezitatii cele mai frecvente sunt urmatoarele:

- diabet zaharat de tip II (Diabet zaharat non-insulino-dependent);

- hipertensiunea arteriala;

- hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si colesterolului sanguin);

- ateroscleroza coronariana; - accidente vasculare cerebrale; - afectiuni locomotorii (artroza);

- sindromul de apnee in somn.

Schimbarea stilului de viata

Sus

Persoana obeza trebuie sa-si evalueze dorinta de schimbare radicala a modului de viata si disponibilitatea

de a pune in practica regulile unui plan riguros. Este important suportul pe care il are persoana din partea

celorlalti membrii ai familiei si din partea prietenilor. Urmatorul pas este consultul la medic.

Rolul acestuia este de a:

- stabili mecanismele patogenice care au dus la obezitate;

- identifica consumul unor medicamente ce pot ingreuna incercarea de a reduce excesul ponderal;
- identifica factorii emotionali care ar putea determina cresterea in greutate sau ar putea scadea sansele de

succes in ceea ce priveste controlul greutatii.

Trebuie avut in vedere ca intotdeauna exista anumite mecanisme psihologice care stau la baza unor

obiceiuri alimentare nesanatoase si care trebuie demontate.

Medicul poate recomanda si alti specialisti in domeniul medical care sunt esentiali in aplicarea

planului de slabire:

- nutritionistul va stabili necesarul caloric si regimul individualizat care va trebui urmat;

- kinetoterapeutul sau antrenorul personal va alcatui un program de exercitii fizice. Activitatea fizica zilnica

are rolul de a spori consumul caloriilor;

- psihiatrul sau psihoterapeutul va trata tulburarile afective (anxietatea si depresia) sau alte probleme

psihologice (abuzul fizic sau sexual, probleme maritale, abuzul de droguri sau alcool) care pot sta la baza

unui comportament alimentar dezadaptativ;

- chirurgul este util in situatia in care medicul curant considera ca obezitatea este severa, morbida si are

indicatii de tratament chirurgical. Tratamentul implica mai multe etape care trebuie parcurse, cu stabilirea,

inintial a unor obiective mici, concrete, flexibile, care treptat vor duce in final la atingerea greutatii dorite. De

exemplu, obiectivul de a fi mai activ si a manca sanatos este mult prea general. In schimb, se va fixa ca

obiectiv urmarea unui program de exercitii fizice de 3-4 ori pe saptamana.

Pentru inceput: sa se mearga pe jos timp de 15 minute de 3 ori si ulterior de 4 ori pe saptamana. Cand

acesta devine o rutina se va fixa un alt tel mai complex. Pot interveni, din cand in cand, abateri de la

program, dar acestea nu vor fi considerate esecuri ale planului terapeutic. Un obiectiv atins, oricat de mic,

va fi considerat un succes si va constitui o baza de motivare continua.

Investigatii
Sus

In timpul controalelor medicale de rutina, se poate monotoriza starea de sanatate a unei persoane, cu

ajutorul unor examene paraclinice:

- masurarea glicemiei, pentru depistarea DZ tip II;

- masurarea nivelului hormonilor tiroidieni;

- enzimele hepatice;

- nivelul colesterolului si al trigliceridelor.

Masurarea tensiunii arteriale si anamneza din care sa iasa in evidenta medicatia luata, istoricul familial,

prezenta sedentarismului, a consumului de alcool (cantitatea zilnica ingerata), istoricul cresterii in greutate
cat si eforturile pe care le-a intreprins persoana supraponderala pentru a slabi. Masurarea IMC si al

dimensiunilor poate ajuta la stabilirea riscului de aparitie a DZ tip II si a bolii coronariene aterosclerotice.

Tratament - Generalitati
Sus

Scaderea in greutate a unui obez incepe prin stabilirea de la inceput a unei bune colaborari intre medic si

pacient. Trebuie sa se inteleaga faptul ca indiferent de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata

pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care

sunt disperati sa gaseasca un tratament miracol care sa aiba rezultate cat mai rapide. Eficacitatea

tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului.

Stabilirea unei strategii de tratament, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz, va avea in prim

plan fixarea unor obiective rezonabile, care se vor atinge printr-un program alimentar combinat cu exercitii

fizice.

Intr-o prima etapa se va pune accentul pe imbunatatirea starii de sanatate si nu pe obtinerea unei greutati

corporale ideale. Exista numeroase formule miraculoase de slabire rapida, insa provocarea consta in

mentinerea acestei greutatati atinse. Dietareprezinta elementul de baza al tratamentului. Cura de slabire

propriu-zisa (dieta si schimbarea modului de viata), trebuie sa dureze aproximativ 6 luni. Cand dieta

hipocalorica, schimbarile in stilul de viata nu au dat rezultatele scontate si sanatatea este in pericol se pot

prescrie medicamente antiobezitate. Medicul curant va adauga medicatia adjuvanta si chirurgia gastrica,

daca obezitatea a condus la aparitia complicatiilor: boala coronariana si DZ de tip II.

Medicamentele antiobezitate actioneaza fie prin diminuarea senzatiei de foame si inducerea rapida a

senzatiei de satietate, fie prin scaderea absorbtiei intestinale a grasimilor. De asemenea, chirurgia gastrica

realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice sau induce o modificare a absortiei normale a substantelor

nutritive.

Medicul curant poate recomanda terapia comportamentala care vizeaza, de fapt, modificarea

comportamentului alimentar prin identificarea stimulilor alimentari, autoevaluare, grupuri de sustinere,

sedinte de consiliere psihologica. Scopul acestora consta in gasirea unor modalitati de a elimina cercul

vicios prin care comportamentul alimentar e folosit ca mijloc de a face fata depresiei, anxietatii, singuratatii,

plictiselii si de a pune in practica regulile unui stil de viata sanatos.

Tratament initial
Sus

Inainte de inceperea tratamentului persoana obeza trebuie sa-si evalueze disponibilitatea schimbarii

radicale a modului de viata. Scaderea in greutate si mentinerea unei greutati optime este dificil de obtinut si

e foarte greu de gasit motivatia, mai ales in situatia in care s-au obtinut o serie de esecuri repetate in

incercarile anterioare. In cazul in care s-au obtinut succese in regimuri dietetice precedente, acestea vor

reprezenta o baza puternica de remotivare.

Daca persoana nu e pregatita pentru schimbarile presupuse de regimul dietetic, medicul va sugera stabilirea

unor deziderate mai usor de atins, precum mentinerea unei greutati constante, fara castig ponderal si

fixarea unei date ulterioare de la care sa fie aplicat regimul dietetic.

In cazul in care persoana e gata sa inceapa tratamentul, medicul va stabili drept tinta initiala scaderea in

greutate cu 10% cu o rata de 0.5-0.9 kg pe saptamana. Studiile arata ca scaderile mici in greutate sunt mai

usor de mentinut decat o slabire brusca accentuata care duce la un castig rapid in greutate.

Educatia alimentara

Disciplina alimentara nu este o dieta, ci un mod de viata. Scaderea ponderala este o optiune lenta, de

durata si de adaptare la un nou stil de viata. De aceea, hotararea de a slabi este mai mult decat o problema

alimentara.

Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui program nutritional

se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de

aceea dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate

nutritional in functie de nevoile fiecarui pacient.

Dieta prin aport caloric redus si fixat

Aceasta dieta este prescrisa indiferent de varsta, greutate sau mod de viata. Dieta recomandata este de

obicei slab calorica, intre 1200-1500 calorii pe zi la femei si 1500-1800 calorii la barbati; este mai putin

flexibila fiind eficace pentru acei pacienti care au nevoie de mai mult control. Specialistii au aratat ca nu tipul

de alimente ingerate produc scaderea in greutate ci limitarea cantitatii de calorii.

De exemplu, prin eliminarea carbohidratilor sau a grasimilor din alimentatie nu se va obtine o scadere in

greutate mai importanta decat printr-o dieta sanatoasa, echilibrata cu un continut caloric scazut. Este

important sa nu se puna accentul pe un anumit tip de regim alimentar, ci sa sa adopte o alimentaie

sanatoasa. Nu se vor interzice alimentele preferate ci se va recomanda sa se consume in cantitati mici

(portii mai mici).

Dieta prin aport caloric foarte redus

Acest tratament este rezervat pentru cazurile de obezitate extrema care au nevoie de o scadere a greutatii

rapida si este aplicat doar sub stricta supraveghere medicala, insa, in general nu este recomandata. Pe

termen lung eficienta dietei prin aport redus caloric si a celei prin aport foarte redus este aceeasi. De obicei

este vorba de 800 - 1200 cal / zi. Aceasta dieta se poate aplica pe o perioada scurta de timp, de regula de 3

luni.

Cercetarile efectuate pe regimurile elimentare cu continut redus de carbohidrati, precum dieta Atkins, au

evidentiat ca acestea sunt mai eficiente decat dietele cu continut caloric scazut. Regimurile de slabire cu

continut redus de carbohidrati, precum Atkins, The Zone, Sugar Busters, sunt foarte la moda printre

persoanele obeze. Regimul alimentar va fi intocmit numai de un nutritionist specializat, singurul in masura

sa stabilieasca regulile de baza ale unei diete sanatoase.

Regulile de baza ale unei alimentatii sanatoase:

- planificarea zilnica a meniului;

- noul tip de regim alimentar va fi mentinut prin consumul unor porti mici (4-5 mese pe zi) fara a se sari peste

o masa; - evitarea grasimilor saturate care vor fi inlocuite cu grasimi monosaturate; - se va consuma numai

carne macra.

Activitate fizica

Efortul fizic terapeutic contribuie substantial la arderea caloriilor. Exercitiul fizic creste capacitatea sistemului

muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea

unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. Una dintre modalitatile de activitate fizica zilnica

cel mai usor de pus in practica este mersul pe jos in compania prietenilor, a altor membri ai familiei, a

colegilor de serviciu sau a cainelui.

Se vor monitoriza numarul de pasi intr-o zi cu ajutorul unui pedometru ce se poate cumpara de la

magazinele de articole sportive. Numararea pasilor poate motiva acumularea de mai multi pasi. In special

persoanele ale caror munca presupune statul indelungat la birou, vor fi motivate sa-si creasca numarul de

pasi facuti zilnic. Se va incepe prin cresterea lenta de la 2000 de pasi pe zi pana la 10.000 - 12 000.

Expertii recomanda activitate fizica de intensitate moderata timp de 30 de minute pe zi, 5 zile pe saptamana

sau mai mult. Se pot intercala pauze, iar activitatea fizica sa fie realizata in 3 etape de cate 10 minute,

obtinandu-se acelasi efect. Acest program de exercitii fizice moderate nu va fi urmat de o scadere in

greutate ci va scadea riscul aparitiilor complicatiilor, fiind un pas de plecare pentru exercitiile fizice de 60-90
minute pe zi care se soldeaza cu scaderea si mentinerea noii greutati corporale.

Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul unui club de fitness. In general, este necesar

consultul medicului, in special la persoanele care nu au mai practicat activitate fizica de mult timp sau la cei

cu probleme cardiace. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea

specialistului, in functie de prezenta sau nu a patologiei asociate. Persoanele care au probleme articulare

degenerative vor alege un tip de activitate care sa nu le suprasolicite articulatiile. Aerobicul ofera cele mai

bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul,

mersul pe bicicleta.

In anumite situatii, stresul, familia, mediul pot sa pot constituie distractori de la programul zilnic de exercitii

fizice; in nici un caz nu se va renunta la activitatea fizica, in aceste cazuri, ci se va relua rutina zilnica

stabilita.

Studiile arata ca intocmirea unui jurnal care sa contina cantitatile si caloriile din alimentele consumate in

fiecare zi are un rol important in scaderea in greutate.

Stabilirea legaturii intre stres si mancatul excesiv

Persoana obeza trebuie sa se analizeze si sa inteleaga daca mancarea este mijlocul prin care incearca sa

scape de stres.

Iata cateva intrebari la care va trebui sa-si raspunda o persoana care a luat excesiv in greutate:

- "Tulburarea alimentatiei sau cresterea in greutate a aparut in perioadele cu un nivel crescut de stress,

frustrari si de viata dezordonata?"

- "Manaci atunci cand nu ti-e foame sau cand esti satul?"

- "Manaci sau gatesti ca sa scapi de o situatie stresanta?"

- "Ti se pare ca mancarea te calmeaza?"

- "Folosesti mancarea ca pe o recompensa?" In cazul in care se constata ca mancatul in exces este corelat

cu stresul psihic, este necesara o analiza atenta a problemei si gasirea unei modalitati de a o rezolva.

Pentru a schimba comportamentul alimentar neadecvat:

- se va inlocui activitatea legata de alimentatie cu o scurta plimbare in holul sau in jurul blocului;

- se va telefona unui prieten;

- in conditiile de foame reala se va lua un pranz sau gustarea care sa contina alimente sanatoase;

- in timpul mesei persoana se va concentra asupra mancarii si o va savura.

Eliminarea tentatiei de a manca excesiv si concentrarea asupra mancatului

- in cazul in care alimentele bogate in grasimi si zahar sunt la indemana ele vor reprezenta o tentatie si o
invitatie la a manca mai mult decat este nevoie. Se vor limita proviziile de gustari nesanatoase (dulciuri sau

sucuri dulci);

- nu se va manca niciodata in fata televizorului, a computerului, la birou sau in masina in timpul condusului,

ci asezat la masa, cu atentia concentrata asupra actului mancarii;

- in timpul gatitului nu se va gusta din mancare; se poate apela la mestecatul gumei pentru a fi eliminata

aceasta tentatie de a gusta in timpul gatitului;

- se va alcatui cu atentie meniul, care va fi compus din alimente sanatoase si nu se va manca orice se

gaseste prin casa. Seara se va planui cu grija meniul zilei urmatoare;

- gustarile se vor manca pe farfurie si nu din pachetel. De asemenea, se vor alcatui atent gustarile;

- se va manca incet, intr-un mediu relaxant si intr-o companie placuta pentru a fi receptata ca o experienta

placuta; se va evita mancatul pe fuga;

- nu se va sari peste mese si se va manca la ore fixe care coincid cu senzatia de foame.

Respectarea planului alimentar

Se pot accepta mici abateri de la planul stabilit. Iata, insa, cateva sugestii pentru a mentine un

comportament alimentar sanatos:

- anticiparea situatiilor care pot schimba planul de alimentatie sanatoasa si imaginarea unor solutii pentru

acestea. De exemplu, vizita la un prieten pentru a vedea un film. Se va aduce la pachet o gustarea cu

mancare sanatoasa, fructe sau legume proaspete sau biscuiti cu continut scazut de grasime

- pregatirea pentru ocazii sau situatii speciale. Unele evenimente sociale: vacante, petreceri, calatorii

reprezinta ocazii in care exista tentatia de a se manaca mai mult decat este nevoie. Inainte de acestea se va

manca un iaurt sau un fruct.

Tratament de intretinere
Sus

Dupa 6 luni de tratament se va merge la control medical pentru a se evalua progresul obtinut. Organismul

se va adapta la cantitati mai mici de calorii si se poate observa o oprire a procesului de scadere in greutate.

Aceasta stagnare poate scadea motivatia persoanei supraponderale. In aceasta situatie, medicul va

recomanda intensificarea activitatii fizice si va face o programare la nutritionist pentru ajustarea planului

alimentar. Obiectivul tratamentul se va muta de la scaderea in greutate la mentinerea acesteia. Continuarea

programului de exercitii este esential pentru mentinerea noii greutati.

Nu este motiv de descurajare situatia in care kilogramele pierdute sunt rapid puse la loc, sunt necesare mai

multe cure repetate pentru a mentine greutatea atinsa. Se va cere sfatul medicului pentru a se relua regimul

de slabire. De asemenea, pot fi utile programele de grup pentru slabit.

Daca nu se poate mentine greutatea sau daca nu se poate slabi cu 0.5 kg pe saptamana, medicul curant

poate introduce medicatia antiobezitate (Sibutramina, Orlistat, Fentermin) alaturi de dieta si strategiile de

modificare ale stilului de viata.

Tratament in cazul agravarii bolii

Sus

In cazul unui esec al dietei si programului de exercitii fizice, in conditiile in care pierderea in greutate nu

poate fi mentinuta prin regimuri repetate sau in prezenta unor comorbiditati medicul curant poate prescrie

medicatie antiobezitate. Tratament chirurgical se adreseaza numai cazurilor de obezitate severa sau

morbida, ale carei complicatii diminueaza speranta de viata.

Beneficiile scaderii in greutate

Sus

Studiile au aratat ca scaderea in greutate are efecte pozitive asupra starii de sanatate:

- imbunatateste supravietuirea in cazul complicatiilor obezitatii, in special a DZ de tip II;

- o slabire de numai 2- 4.4 kg are efecte semnificative de scadere a hipertensiunii arteriale;

- pacientii cu astm bronsic care in decurs de un an si-au diminuat greutatea cu 14.2 kg si-au imbunatatit

functia pulmonara, iar numarul exacerbarilor (episoadele severe de astm) si necesarul de glucocorticizi orali

s-au diminuat semnificativ;

- persoanele care prezinta DZ de tip II au valori mai mici ale glicemiei, iar dozele de antidiabetice orale

necesare scaderii glicemiei sunt mai mici;

- scaderea sustinuta in greutate previne aparitia DZ de tip II;

- pacientii cu sindrom de apnee in somn care au scazut in greutate cu 10% si-au imbunatatit somnul si nu au

mai prezentat somnolenta diurna.

Regimurile comerciale de scadere in greutate

Sus

Programe pentru slabit in grup pot fi utile in efortul de reducere a greutatii: - regimul "Weight Watchers" -

acest program se bazeaza pe o dieta saraca in calorii (fara restrictii de alimente), sport si o atitudine

pozitiva. Programul presupune si o terapie in grup extrem de utila in mentinerea siluetei dobandite.

Programul Weight Watchers a fost dezvoltat de psihologi, fiziologi si nutritionisti - programul "Lifesteps" -

grupurile de suport "Overeaters Anonymous", asemanatoare Alcolicilor Anonimi. Este foarte util in cazul

persoanelor care nu isi pot controla poftele alimentare.

Insa eficienta si calitatea programelor comerciale variaza foarte mult: daca sunt aplicate in clinicile reputate

asociate spitalelor pot fi foarte eficiente dar daca se folosesc scheme bazate pe produse miraculoase de

slabire rapida acestea pot fi chiar extrem de daunatoare sanatatii. Inainte de a se urma un regim comercial

de slabire se va cere sfatul specialistului. Nu se va da crezare oricarui spot publicitar in care celebritati

recomanda un anumit produs miraculos de slabire sau sunt utilizate imagini cu persoana “inainte si dupa”

tratamentul minune.

Tratament medicamentos
Sus

Tratamentul medicamentos are un rol adjuvant, se va folosi alaturi de dieta si exercitii fizice. Majoritatea

medicamentelor antiobezitate actioneaza prin diminuarea senzatiei de foame si inducerea rapida a senzatiei

de satietate.

Indicatiile tratamentului medicamentos:

- IMC mai mare de 30

- IMC mai mare de 27 cu comorbiditati asociate (hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, boala

coronariana, DZ de tip II si apnee de somn).

Optiuni medicamentoase

- Sibutramina actioneaza asupra creierului reducand apetitul (senzatia de foame si dorinta de a ingera

alimente) si induce rapid senzatia de satietate

- Orlistat este un medicament care nu reduce apetitul ci este un inhibitor potent, specific si cu durata lunga

de actiune a lipazelor gastrointestinale. Enzimele inactivate nu pot hidroliza grasimile alimentare, fiind astfel

posibil ca aproximativ 30% din grasimile consumate la o masa sa treaca prin intestin nedigerate

- Fentermin produce o scadere a apetitului si se recomanda sa fie folosit pentru o scurta perioada de timp.

De retinut!

Fentermin nu mai este utilizat in Europa pentru tratamentul obezitatii, datorita posibilei asocieri cu efecte

adverse severe cardio-respiratorii. Tratamentul medicamentos nedublat de terapie dietetica sau de exercitii

fizice este lipsit de eficacitate.

Eficienta terapeutica variaza de la un pacient la altul; la unele persoane poate sa nu dea rezultate.

Daca dupa 4 saptamani, nu s-a constatat o scadere in greutate, este posibil ca medicamentul sa nu aiba

efect asupra acelei persoane. Studiile evidentiaza ca la oprirea tratamentului medicamentos, o parte din
pacienti revin la greutatea initiala.

Medicatia aflata in uz nu prezinta riscuri majore precum produsele medicamentoase scoase de pe piata,

insa, specialistii nu cunosc eficienta sau efectele secundare pe termen lung (dupa 2 ani de tratament). Nu

se recomanda folosirea acelor produse care nu sunt aprobate spre comercializare pe scara larga.

Tratament chirurgical
Sus

Tratament chirurgical al obezitatii este indicat atunci cand: - IMC depaseste 40 - IMC este mai mare de 35

cu comorbiditati asociate (obezitatea este asociata cu o complicatie metabolica, precum dibetul zaharat sau

afectiuni osteo-articulare).

Obiectivele tratamentului chirurgical sunt, in primul rand, de reducere a greutatii corporale, si asftel, de

rezolvare a altor probleme de sanatate: DZ de tip II sau hipertensiune arteriala. Trebuie retinut faptul ca

dupa tratamentul chirurgical persoana obeza sau supraponderala nu va reveni automat la o greutate

normala, ci va trebui sa manance alimente in cantitati foarte mici; prin intervenia chirurgicala se reduc

dimensiunile stomacului.

De asemenea, sunt necesare adausuri de nutrienti si suplimente vitaminice. Vor fi evitate bauturile cu

continut caloric crescut deoarece acestea acopera necesarul caloric fara sa aduca un aport de nutrienti.

Exista 2 tipuri de inteventii chirurgicale pentru tatamentul obezitatii morbide:

- proceduri restrictive: prin care se realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice, limitand astfel ingestia de

alimente solide si inducand o senzatie de satietate mult mai rapida (badaj gastric prin inel de silicon ajustabil

si gastroplastia verticala calibrata cu ajutorul unui stapler liniar);

- proceduri malabsorbtive (by-pass-ul gastric a Roux cu ansa in "Y" si diversia biliopancreatica cu sau fara

switch duodenal).

Alte tehnici chirurgicale (by-pass-ul jejuno-ileal, fixarea maxilo-mandibulara "jaw wiring", liposuctie) au fost

folosite in incercarea de a trata obezitatea morbida, insa rezultatele pe termen lung au fost nesatisfacatoare.

Ele nu sunt recomandate de specialisti datorita ratei de succes scazute si a numeroaselor efecte secundare.

Tehnici chirurgicale

- in cazul banding-ului gastric (BG) se monteaza laparoscopic inel de silicon ajustabil ce realizeaza un

rezervor proximal mic gastric. Marele avantaj al BG este simplicitatea in executie si reversibilitatea tehnicii.

Tehnica BG nu este foarte eficienta daca pacientul compenseaza printr-o alimentatie lichida sau semisolida
bogata in calorii;

- gastroplastia verticala calibrata (GVC) consta in realizarea unui rezervor vertical de-a lungul micii curburi

cu ajutorul unui stapler liniar

- by-pass-ul gastric cu ansa in "Y", care este considerat astazi operatia "gold standard" pentru obezitatea

morbida. Tehnica operatorie consta in construirea unui rezervor gastric mic care este anastomozat la o ansa

jejunala montata in "Y".

- diversia biliopancreatica (DBP) induce o modificare a absorbtiei normale a substantelor nutritive prin

micsorarea stomacului si suntarea intestinului cu diminuarea consecutive a absortiei.

Precautii
Sus

Dupa realizarea interventiei chirurgicale cantitatile de lichide si alimente solide ingerate sunt mici. In primele

doua saptamani este permisa doar o dieta lichida, dupa care se va trece la alimente solide sub forma de

pireu. De asemenea, va fi evitat comsumul anumitor alimente: bauturile cu continut caloric crescut (bauturile

dulci) si laptele. Este absolut necesara o modificare, o adaptare a comportamentului alimentar. Vor fi

invatate noi "tehnici de a manca": alimentele vor fi mestecate bine si inghitite incet, in caz contrar vor aparea

vomismente sau dureri abdominale.

Principalele consecinte negative ale procedurilor malabsorbtive sunt legate de malabsorbtia calciului, fierului

(cu aparitia demineralizarii osoase si anemiei). De asemenea, se constata aparitia diareei. Aceste

neajunsuri pot fi combatute prin administrarea de suplimente minerale (calciu si fier) si de medicamente

antidiareice. In urma interventiei chirurgicale unii pacienti manifesta un complex de simptome vasomotorii

(sindrom de dumping) aparute dupa mesele care contin alimente sau lichide dulci (bomboane, sucuri,

inghetata, bauturi racoritoare, anumite condimente). Sindromul de dumping se produce datorita evacuarii

rapide a continutului gastric in intestinul subtire.

Simptomele sindromului de dumping cuprind palpitatii, tahicardie, ameteli, diaforeza (transpiratii abundente)

si uneori, diaree severa. Alimentele cu continut natural de zaharoza (fructele, laptele de vaca sau legumele)

nu produc sindrom de dumping.

Nu este permis consumul de lichide cu 30 de minute inainte de masa, in timpul mesei si 30 de minute dupa

aceea.

De retinut!

Toate tipurile de interventii chirurgicale prezinta riscuri. Inainte de a se alege o anumita procedura

terapeutica medicul specialist va analiza atent toate riscurile si beneficiile interventiei respective si o va
alege pe cea care se potriveste cel mai bine pacientului. Dupa tratamentul chirurgical, pacientul obez va

incepe sa scada in greutate, aceasta slabire va continua pe o perioada de 2 ani. Cele mai frecvente

complicatii ale interventiilor chirurgicale sunt infectiile plagii operatorii, scurgerea continutului gastric sau

intestinal in cavitatea peritioneala (cu aparitia peritonitei) si trombembolismul pulmonar. O treime din pacienti

operati gastric vor dezvolta anemie si osteoporoza.

Indicele de greutate corporală - la copii

Indicele de greutate corporală poate determina gradul de obezitate la copii. Indicele de

greutate corporală al unui copil sau adolescent se obţine prin împărţirea greutăţii la
înălţime. Noile valori ale indicelui de greutate acceptate pe plan internaţional ca limită
inferioară pentru obezitate sunt:

- 20.09 pentru băieţi şi 19.81 pentru fete, la vârsta de 2 ani

- 19.30 pentru băieţi şi 19.17 pentru fete, la vârsta de 5 ani
- 24.00 pentru băieţi şi 24.11 pentru fete, la vârsta de 10 ani
- 28.30 pentru băieţi şi 29.11 pentru fete, la vârsta de 15 ani
- 30 atit pentru băieţi, cât şi pentru fete, la vârsta de 18 ani sau mai târziu.

O încercare de a combate obezitatea la copii este propunerea Comisiei Europeane de a

distribui gratuit fructe în şcoli pentru încurajarea bunelor obiceiuri alimentare în rândul
elevilor, astfel încât aceştia să nu devină supraponderali. Circa 22 de milioane de copii
din spaţiul Uniunii Europene sunt supraponderali, dintre care cinci milioane sunt obezi,
iar acest număr ar urma să crească cu 400.000 în fiecare an.

Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind prevenţia obezităţii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum net zilnic de 400 de grame de

fructe şi legume de persoană. Majoritatea europenilor nu ating acest obiectiv. Consumul
este în scădere, în special în rândul tinerilor. Experţii coincid asupra faptului că o
alimentaţie sănătoasă poate juca un rol fundamental în reducerea fenomenului obezităţii
şi a riscului ca, la o vârstă mai avansată, să apară grave probleme de sănătate precum
bolile cardiovasculare şi diabetul.

In trecut, daca un copil era gras insemna ca este sanatos si ca are mai multe sanse de a supravietui
infectiilor si subnutritiei. In orice caz, in secolul trecut greutatea excesiva a fost primara in
problemele de sanatate ale copiilor. Obezitatea este definita ca acumularea excesiva a grasimii.
Obezitatea totala la copii si adolescenti a inceput sa fie tratata foarte serios de cand s-a constatat
ca, de exemplu, in Statele Unite aproximativ 25% dintre copii sunt considerati obezi. Statisticile
obezitatii sunt alarmante – in timp ce in 1982 doar 4% dintre copii aveau probleme, in 1994
procentul lor se ridicase la 16%. Potrivit statisticilor din 2001, aproape 25% dintre copiii albi si 33%
dintre cei afro-americani si hispanici erau obezi. Costurile internarilor copiilor obezi cresteau de la
an la an.
Obezitatea copiilor poate duce la multe complicatii. Ea poate avea ca rezultat probleme fizice si
emotionale (o proasta parere despre sine, depresie). Elady.ro iti propune sa examinam impreuna
posibilele cauze ale cresterii numarului de copii obezi si cum pot fi acestea controlate, pentru ca
adoptarea stilului de alimentatie american si in Romania (mancarea fast-food, chipsuri, pizza,
bauturi carbogazoase dulci) a inceput sa afecteze si la noi starea de sanatate a copiilor.

Obezitatea la copii
Un copil este considerat obez datorita greutatii si inaltimii sale, care este comparata cu o schema de
crestere de catre un doctor. Daca greutatea normala o depaseste cu mult pe cea ideala in
comparatie cu varsta si inaltimea, copilul este numit obez. Obezitatea se calculeaza folosind BMI-ul,
care consta in masurarea grasimii din corp.
BMI este alegerea multor medici si specialisti care studiaza obezitatea. Se foloseste o formula
matematica, iar aceasta tine cont de inaltime si greutate. BMI-ul egaleaza greutatea unei persoane
in kilograme impartind greutatea la metri patrati (BMI=kg/m2). BMI-urile sunt des folosite de multi
medici.
BMI = greutatea in kilograme / (inaltimea in metri x inaltimea in metri)
Iata ce indica BMI-ul unui copil:
- Un BMI mai mic de 19 – copil cu greutate sub cea normala.
- Un BMI cuprins intre 19-24.9 – copil cu greutate normala.
- Un BMI cuprins intre 25-29.9 – copil gras.
- Un BMI de 30+ - copil obez.
Du-ti copilul la un doctor daca te-ai gandit ca el ar putea fi obez.
Schemele de crestere sunt scheme de comparare folosite de medici pentru a urmari evolutia unui
copil in ceea ce priveste greutatea si inaltimea. Multi medici folosesc schemele de crestere de la
Centrele de Boala, Control si Prevenire, care se bazeaza pe masurarea a mii de copii. Aceste
scheme permit medicului sa observe schimbarile din corpul micului pacient in timp. BMI-ul unui copil
este trecut pe schema de crestere – 95 inseamna obezitate. Un copil situat intre 85 si 95 prezinta
riscul de a deveni supraponderal. Asociatia americana de obezitate foloseste BMI-ul de 85 ca punct
de referinta pentru persoanele cu greutate peste cea normala si 95 pentru cele obeze.