Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reconv
Reconv
Reconv
Întâmpinarea este actul procedural prin intermediul caruia pârâtul raspunde la pretentiile
formulate de reclamant, aratând totodata si apararile sale. Ea face parte, alaturi de cererea
de chemare în judecata si actiunea reconventionala, din categoria actelor procedurale ce
se întocmesc în faza scrisa pregatitoare a procesului civil.
Fiind un act procedural important legea îi stabileste în mod expres si continutul. Potrivit
art. 114 C. proc. civ. întâmpinarea trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
În mod firesc în faza initiala a procesului civil pârâtul invoca cel mai adesea acele
exceptii care sunt legate de modul de învestire a instantei si care sunt cunoscute de catre
acesta pâna la prima zi de înfatisare. Neregularitatile ivite ulterior primei zile de înfatisare
se pot invoca de îndata si oral în fata instantei.
d) Semnatura. Semnatura constituie si în acest caz o formalitate esentiala, fapt pentru care
lipsa ei conduce la nulitatea întâmpinarii.
Potrivit art. 114 alin. (3) C. proc. civ. întâmpinarea se depune de catre pârât cu cel putin 5
zile înainte de termenul stabilit de instanta pentru înfatisarea partilor.
Depunerea întâmpinarii este deosebit de utila, întrucât face posibila cunoasterea reciproca
a pozitiei partilor înca din faza pregatitoare a judecatii. Or, în atare conditii se creeaza, în
general, premisele unei judecatii optime si rapide, ceea ce corespunde atât interesului
partilor, cât si interesului general de consolidare a prestigiului justitiei într-o societate
democratica. Sunt ratiunile pentru care, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
138/2000, art. 118 alin. (1) C. proc. civ. a fost modificat în sensul ca: „Întâmpinarea este
obligatorie, afara de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel”.
Daca pârâtul nu depune întâmpinare el îsi va putea arata pozitia sa pe cale orala în fata
instantei de judecata. În acest sens art. 118 alin. (3) C. proc. civ. precizeaza ca în cazul în
care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele îi va pune în vedere, la
prima zi de înfatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare,
despre care se va face vorbire în încheierea de sedinta; instanta va acorda, la cerere, un
termen pentru pregatirea apararii si depunerea întâmpinarii.
O subliniere aparte trebuie totusi facuta în cazul în care pârâtul nu depune întâmpinare
desi a fost asistat sau reprezentat de catre avocat. Într-o asemenea împrejurare sanctiunea
decaderii opereaza cu mare rigoare, respectiv prin simpla nedepunere a întâmpinarii în
termenul prevazut de art. 1141 alin. (2) C. proc. civ., adica cu „cel mai târziu 5 zile
înainte de termenul stabilit pentru judecata”. Socotim ca sanctiunea, în aceasta ipoteza,
este prea severa si produce consecinte iremediabile. Pe de alta parte, este de observat ca
ne aflam în prezenta unei ipoteze putin îndepartate de ceea ce se întâmpla în practica.
Avem în vedere faptul ca reprezentarea pârâtului de avocat se realizeaza cel mai adesea
de-abia de la prima zi de înfatisare. Iar acest lucru este valabil, cu deosebire, în privinta
asistarii pârâtului de catre avocat. Aceasta realitate va produce dificultati, în practica,
tocmai în legatura cu aplicarea sanctiunii decaderii.
Cererea reconventionala
Pârâtul nu este tinut sa se limiteze la o simpla aparare orala sau prin întâmpinare în cadrul
procesului civil. El are posibilitatea de a parasi aceasta stare defensiva, spre a formula
pretentii proprii fata de reclamant. Aceasta posibilitate îi este oferita de lege pârâtului de
art. 119 C. proc. civ. Potrivit primului alineat al textului mentionat: „Daca pârâtul are
pretentii în legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala”.
În afara conditiilor generale evocate, art. 119 alin. (1) C. proc. civ. mai impune o
conditie, anume ca actiunea reconventionala sa aiba legatura cu „cererea reclamantului”.
În baza acestor dispozitii procedurale cererea reconventionala a fost promovata în mod
frecvent în jurisprudenta în cele mai varii domenii. Astfel, adeseori cererea
reconventionala este utilizata în actiunile cu caracter patrimonial, în actiunile reale
imobiliare si chiar în litigiile comerciale. Legea admite folosirea cererii reconventionale
si în cadrul actiunii de divort, dar numai pentru fapte, si numai în conditiile expres
precizate de art. 608 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit art. 119 alin. (3) C. proc. civ. cererea reconventionala se depune o data cu
întâmpinarea sau cel mai târziu la prima zi de înfatisare. Daca reclamantul îsi modifica
cererea de chemare în judecata reconventionala va putea fi depusa pâna la termenul ce se
va acorda pârâtului în acest scop. Nerespectarea termenului mentionat mai sus atrage
dupa sine solutionarea separata a cererii pârâtului de actiunea principala. Cu toate
acestea, cererea reconventionala se poate solutiona în continuare împreuna cu
actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta, dispozitiile art. 135 C.
proc. civ. fiind întru totul aplicabile. O situatie speciala întâlnim în materia divortului.
Într-adevar, potrivit art. 608 alin. (1) C. proc. civ. sotul pârât poate sa faca si el cerere de
despartenie, astfel cum am aratat mai sus, pâna la prima zi de înfatisare, dar numai pentru
fapte petrecute înainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute ulterior acestei date
pârâtul va putea face cerere pâna la începerea dezbaterilor asupra fondului, în cererea
reclamantului.
Totusi, potrivit art. 609 C. proc. civ., în cazul când motivele desparteniei s-au ivit dupa
începerea dezbaterilor la prima instanta si în timp ce judecata primei cereri se afla în apel,
cererea pârâtului va fi facuta direct la instanta învestita cu judecarea apelului. Din acest
punct de vedere, observam ca dispozitiile art. 609 C. proc. civ. au un caracter derogatoriu
de la normele dreptului comun, în privinta datei pâna la care se poate depune actiunea
reconventionala. Mai precizam ca în materie de divort, reconventionala trebuie sa vizeze
însasi cererea de desfacere a casatoriei. Cu alte cuvinte, în aceasta materie nu se pot
formula cereri reconventionale având o alta natura.
Potrivit art. 120 alin. (1) C. proc. civ. cererea reconventionala se judeca o data cu cererea
principala. Avantajele solutionarii în acelasi cadru procesual a cererii principale si a
actiunii reconventionale au fost deja subliniate. De aceea, solutia enuntata este fireasca si
are un caracter de principiu.
Cu toate acestea, cererea reconventionala nu trebuie folosita ca un mijloc dilatoriu, de
natura a conduce la tergiversarea judecatilor, ci ca un cadru procesual de solutionare
convergenta a unor raporturi juridice conexe. Datorita acestui fapt, legea a instituit si un
corectiv la regula anterior enuntata. În acest sens art. 120 alin. (2) C. proc. civ. precizeaza
ca daca „numai cererea principala este în stare de judecata, instanta o poate judeca
separat”.