INTRODUCERE

În economie, în fiecare zi au loc un număr foarte mare de tranzacţii din

iniţiativa numeroşilor actori din economie. Toate tranzacţiile, indiferent dacă se
referă la achiziţii de bunuri, active financiare sau servicii au două componente:
(i) livrarea bunului sau serviciului şi (ii) transferul plăţii (plăţi efectuate prin
cash sau depozite la bănci. O plată este astfel un transfer de bani prin care se
achită o obligaţie din partea unui plătitor faţă de un beneficiar. Un sistem de
plăţi eficient se bazează şi pe instituţii care să asigure conturi, instrumente şi
servicii clienţilor. De asemenea, există anumite standarde, convenţii pentru
producerea, preţul şi utilizarea diferitelor instrumente de plată.
Un sistem bun de plăţi contribuie la funcţionarea pieţei şi ajută la
eliminarea timpilor morţi în comerţ. În sensul restrâns, sistemul de plăţi se
referă la totalitatea instrumentelor, intermediarilor, regulilor, procedurilor,
proceselor şi sistemul de fonduri interbancare care facilitează circulaţia banilor
dintr-o zonă în alta.
Astăzi, sistemele de plăţi din Europa sunt destul de fragmentate.
Practicile şi standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta.
Instrumentele de plată au fost dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile
utilizatorilor domestici, fie ei consumatori, corporaţii sau instituţii
guvernamentale, depinzând de specificul socio-cultural, economic, geografic
sau de cadrul legal.
Băncile se confruntă cu schimbări semnificative în piaţa europeană a
plăţilor, generate de procesul de integrare europeană şi de introducere a
EURO, dar şi de alţi factori:
 se intensifică cererile venite atât dinspre consumatori, cât şi dinspre
corporaţii. Consumatorii sunt din ce în ce mai puţin loiali, alegând cele mai
bune oferte de la diferite bănci. Corporaţiile cer din ce în ce mai mult
valoare adaugată, servicii de plăţi integrate la preţuri mici.
 furnizorii nebancari ai serviciilor de plăţi pătrund pe piaţa europeană, fiind
competitori ai băncilor sau posibili parteneri.
 modificările de reglementări şi cerintele de conformitate consumă o mare
parte a bugetelor destinate infrastructurilor informatice, şi multe dintre
aceste proiecte sunt legate de plăţi.
 schimbările de tehnologie forţează băncile să-şi reproiecteze arhitecturile IT
şi impulsionează noi proiecte informatice.
Sistemele europene de compensare şi decontare au fost iniţial create
să indeplinească cerinţele naţionale. Ele sunt diverse şi nu sunt aliniate cu
necesităţile unei monede unice. Infrastructura financiară a zonei EURO se află
în prezent într-un proces de transformare, provocat de introducerea EURO şi
de schimbările tehnologice.

În domeniul plăţilor electronice, cele mai importante reglementări

sunt: Ordinul MCTI 218/14.06.2004 şi Regulamentul BNR 6/2006 privind
tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronice şi
relaţiile dintre participanţi. Alte reglementări privesc
 semnătura electronică (Legea 455/2001 a semnăturii electronice, Legea
451/2004 privind marca temporală);
 comerţul electronic (Legea nr. 365/2002, cu modificările aduse de Legea nr.
121/2006).
Dispunem şi de legislaţie privind prevenirea şi combaterea criminalităţii
informatice, Legea nr. 161/19.04.2003.

Da aici nu stiu daca trebe sa scriu despre reglementari pt ca se leaga de

Romania!

Pentru tot mai multe instituţii bancare din România, standardele

internaţionale în domeniu constituie baza organizării activităţilor informatice şi
a securităţii. Printre cele mai importante standarde şi documente publicate
privind controlul securităţii informaţiei se numără:1
 CobiT - Control Objectives for Information and related Technology, dezvoltat
de IT Governance Institute, standard ce permite dezvoltarea de politici şi bune
practici pentru controlul informaţiei şi o mai bună aliniere între tehnologia
informaţiei şi afacere.
 Standardele ISO / IEC / ISO / IEC 17799 - Code of Practice for Information
Security Management, ce defineşte principiile generale pentru implementarea
sistemului de administrare a securităţii informaţiei, precum şi cele mai bune
practici privind obiectivele de control.

1
http://www.marketwatch.ro/mw/index.php?do=9&tl=0&ar=2289&viz=true
 ISO / IEC 27001 - Specification for an Information Security Management
System, în baza căruia pot fi certificate sistemele de administrare a securităţii
informaţiei. De altfel, ISO a rezervat seria 27000 pentru standarde referitoare la
administrarea securităţii informaţiei, unele deja publicate, altele în curs de
elaborare.
 ISO / IEC 20000 – Service Management, primul standard internaţional
pentru administrarea serviciilor informatice, ce conţine specificaţii de
administrare a serviciilor, precum şi un cod de practică.
 ITIL – Information Technology Infrastructure Library, un set de documente
create cu scopul de a facilita implementarea unei structuri pentru
administrarea serviciilor informatice. ITIL a fost adoptat rapid ca standard "de
facto" pentru cele mai bune practici în furnizarea serviciilor informatice.
 NIST Special Publications, documente dezvoltate de United States National
Institute of Standards and Technology, destinate agenţiilor federale, printre
care seria 500 - Information Technology şi seria 800 - Computer Security.
 Standard of Good Practice for Information Security,  dezvoltat de
Information Security Forum, care priveşte securitatea informaţiei din
perspectiva afacerii, furnizând o bază practică pentru evaluarea sistemului de
securitate a informaţiei.

CONCLUZIE
În ultimele două decenii cel mai semnificativ trend în sistemul de plăţi a
fost trecerea de la metode cu plată cash la metode de plată electronic – în
special – plata cu cardul. De asemenea, a crescut şi rata de utilizare a
metodelor de plată electronice şi automate în alte domenii( utilităţi, comerţ
electronic). Cardurile bancare au fost iniţial create pentru folosirea lor faţă în
faţă cu comercianţii, însă datorită dezvoltării internetului, cardurile se folosesc
astăzi tot mai mult pentru plata prin telefon şi internet. Însă, partea rea este că
prin acest trend a crescut şi rata fraudelor cu carduri bancare, în special pe
internet. Cu ajutorul dezvoltării tehnologice din zilele noastre au apărut câteva
noi tipuri de plăţi folosite cu ajutorul internetului şi reţelelor mobile, de
exemplu “e-invoicing” şi plăţi iniţiate şi verificate cu ajutorul telefoanelor
mobile – „m-payments”.
Complexitatea şi importanţa infrastructurii pieţei pentru desfăşurarea
plăţilor a crescut mult în ultimele decenii, datorându-se nu numai creşterilor
observabile în volum şi valoare a tranzacţiilor financiare, ci şi datorită
inovaţiilor din domeniul informaţiei şi tehnologiei comunicaţiilor. Schimbul
bilateral este un element de trecut, iar în schimb agenţii economic cumpără şi
vând bunuri şi servicii (inclusiv instrumente financiare) pe piaţă, folosind toate
instrumentele şi serviciile oferite de infrastructura pieţei. Sistemul de plăţi este
dinamic şi a evoluat de-a lungul timpului datorită dezvoltării sistemelor
informatice şi de comunicare precum: internetul, cloud computing etc.