Conceptul de asigurare 

              

       n aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi
timpuri l-a constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si
intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit.
Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau
companii datorate unor diverse riscuri.

      Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui contract intre
asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a
asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa plateasca
contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate.

      Un alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care fiecare asigurat
contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de asigurare din
care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati.

      Contractul incheiat intre un asigurat si asigurator este denumit contract de asigurare sau
polita de asigurare. Sub aspect juridic acesta prezinta caracteristicile unui contract:

    consensual

          datorita faptului ca aceasta se incheie numai prin acordul partilor;

    sinalagmatic

          prin faptul ca fiecare parte are anumite obligatii;

    aleatoriu

          reprezentat de faptul, ca la incheierea asigurarii asiguratul si asiguratorul nu cunosc

efectele, avantajele, sau pierderile ce vor rezulta;

    adeziune

          prin acceptarea lui de catre asigurat cu toate ca a fost redactat de catre societatea de
asigurari, asiguratul avand posibilitatea de a respinge;
    oneros

          pentru ca fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj sau o facilitate pentru prestatia pe
care o face sau se obliga sa o faca.

    succesiv

          datorita valabilitatii pentru o perioada mai lunga de timp prima se poate plati in mai multe
rate, protectia fiind continua din partea asiguratorului.

      Asigurarea transfera riscurile si totodata daunele unei persoane catre o societate de asigurari
oferind securitate financiara.

      Transferul riscului prin distributie a fost determinat in antichitate de catre navigatori si

transportatori ai bunurilor pe apa prin impartirea marfurilor pe mai multe nave, acesta fiind un
mod de protectie.

      Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un moment

dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa foloseasca
asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si cele legate de
protectia patrimoniului.