Sofismul este eroarea comisa in mod intentionat, iar paralogismul este o eroare comisa in mod neintentionat. Pe langa erorile formale (care se produc datorita nerespectarii regulilor de validitateale inferentelor deductive), exista si erori materiale (erori de continut, legate de sensul si semnificatia termenilor si a propozitiilor din componenta lor). Sofismele materiale sunt grupate in 5 clase:
1. sofismele de limbaj (ale ambiguitatii) sunt determinate de folosirea gresita a
termenilor:
- echivocatia se datoreaza folosirii intr-un mod ambiguu a unui termen
- amfibolia apare atunci cand o expresie sau o propozitie dintr-un argument este ambigua din punct de vedere sintactic - accentul se produce datorita sublinierii improprii a unui cuvant sau a unei expresii dintr-un argument - diviziunea apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premisa , in timp ce in concluzie e folosit in mod diviziv (distributiv) - compozitia apare atunci cand un termen e folosit distributiv in premisa si in concluzie colectiv
2. sofismele circularitatii (argumentele circulare) sunt determinate de
presupunerea a ceea ce urmeaza a fi argumentat:
- argumentul circular se produce atunci cand se argumenteaza ca o
propozitie este adevarata pentru ca este adevarata - expresiile circulare presupun ca ceea ce este de demonstrat a fost déjà demonstrat - intrebarea complexa apare atunci cand este pusa o intrebare care presupune raspunsul la o alta intrebare, dar care nu a fost pusa - afirmarea repetata se produce atunci cand cineva incearca sa impuna o idée prin repetarea ei
3. sofismele supozitiei neintemeiate sunt argumentele care se bazeaza pe
supozitii false:
- bifurcatia apare atunci cand se presupune ca sunt posibile doar doua
solutii, cand de fapt sunt mai multe posibile - falsa dilema se datoreaza unei bifurcatii, intemeindu-se pe supozitii false - inconsistenta se produce in baza unor premise inconsistente, din acestea putand fi derivata orice concluzie
4. sofismele de relevanta se produc atunci cand premisele, desi sunt adevarate,
nu sunt relevante pentru stabilirea concluziei: - argumentul relativ la persoana (hominem) se produce atunci cand se ataca persoana care sustine un argument si nu se examineaza critic argumentul insusi - argumentul relativ la ignoranta (ignorantiam) se produce atunci cand se considera ca o propozitie e adevarata pt ca nimeni nu a dovedit ca e falsa sau invers - argumentul relativ la modestie ( verecundiam) se produce atunci cand se sustine un lucru pt ca acesta e sustinut de o autoritate, la randul sau - argumentul relativ la popor (populum) se produce atunci cand o concluzie e intemeiata prin apelul la opiniile multimii - argumentul relativ la mila ( misericordiam) se produce cand se apeleaza la mila pe care ar trebui sa o resimtim fata de cel in favoarea caruia se argumenteaza - argumentul relativ la baston (baculum) se produce atunci cand se intemeiaza o concluzie prin apelul la forta, la amenintare
5. sofismele dovezilor insuficiente se produc atunci cand premisele sunt
relevante in raport cu concluzia, dar nu sunt suficiente:
- sofismul generalizarii pripite se produce atunci cand se generalizeaza pe
baza unor exemple care sunt insuficiente sau care sunt nereprezentative - cauza falsa care se produce cand: -se argumenteaza ca A este cauza lui B, deoarece A apare inaintea lui B - se considera ca doua fenomene ce decurg din al treilea sunt la randul lor intr-o relatie de cauzalitate - se sustine ca daca A este cauza lui B, aceasta inseamna ca B nu poate fi o cauza a lui A - confundarea cauzei si a conditiei: considerarea unora sau a tuturor conditiilor drept cauze - confundarea cauzei si a efectului se produce atunci cand efectul e confundat cu cauza , datorita ignorantei (nestiintei)
