Universitatea Bucuresti

Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

Influenţa reţelelor sociale asupra

comunicării politice

Onea Alexandra

Master Jurnalism Tematic

Anul I
 Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

Media, de la tipar la internet

Sunt doar patru perioade în ultimii 500 de ani când media a schimbat atât de mult
lucrurile din jurul nostru cât să fie numită revoluţie. Prima, cea mai faimoasă, a fost tiparul.
Litere independente, cerneală, posibilitatea cărţilor de a fi copiate într-un timp scurt şi
accesibilitatea lor a reprezentat un prim pas important în procesele de comunicare. Peste câteva
sute de ani apare inovaţia în comunicarea bilaterală: telegraful şi telefonul. Posibilitatea de a
transmite mesaje scurte oriunde în lume şi posibilitatea de a comunica foarte uşor, de a vorbi şi
de a auzi vocea celuilalt. Acum 150 de ani apare fotografia, sunetul apoi filmele. Oamenii pot
transpune în imagini ceea ce văd şi păstra astfel amintiri, iar apoi începe industria filmului, în
care oamenii vorbesc, dând astfel impresia realului mai mult decât în cazul filmelor mute, care au
şi ele, la rândul lor, meritul incontestabil de a fi deschizători de drumuri. Acum o sută de ani
apare ultima revoluţie: radioul şi tehnologia, folosite până în prezent, cu numeroase îmbunătăţiri.

Ce schimbări a produs internetul? Un minus al mediilor enumerate mai sus este ca ele
sunt restrictive. Media bună în crearea conversaţiilor nu e bună în crearea grupurilor, şi invers.
Internetul este primul mediu din istorie care are suport pentru grupuri şi conversaţii în acelaşi
timp, este un tipar de mulţi la mai mulţi. A doua mare schimbare: toată media se digitalizează,
internetul devine un mod de transport pentru celelalte medii, toate găsindu-se şi evoluând
 Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

continuu pe internet. Telefoanele, revistele şi televiziunea migrează pe internet. Media devine loc
de coordonare. A treia mare schimbare: membrii audienţei pot deveni producători, ei nu mai sunt
doar consumatori. Acelaşi echipament te lasă să consumi şi să produci deopotrivă. Internetul a
apărut de 20 de ani şi încă se mai schimbă în măsura în care media devine mai socială.

Twitter

Twitter se bazează pe un concept comun şi simplu: spui ce faci în maximum 140 de

caractere şi oamenii interesaţi primesc aceste mesaje. Oamenii împărtăşesc momente din viaţa
lor. Împărtăşirea acestor momente în timp ce au loc îi face pe oameni să se simtă mai apropiaţi şi
conectaţi. Nu s-au anticipat însă şi toate celelalte utilizări. Importanţa lui în evenimentele în timp
real. Twitterul poate folosit cu succes ca element pentru afaceri şi poate relata evenimentele şi da
detalii în timp real.
Un exemplu este cutremurul de 7.9 pe scara Richter din provincia Sichuan, China. Cele
mai multe informaţii, mai rapide şi mai complete au fost date de utilizatorii acestei platforme
speciale, care erau la faţa locului. Aceste date au fost preluate chiar de BBC în momentul în care
au transmis ştirea. Ultima oară când s-a confruntat cu un astfel de dezastru natural,
reprezentanţilor Chinei le-au luat 3 luni pentru a recunoaşte public aceasta catastrofă. Acum însă
nu au mai putut să intervină pentru a opri circularea informaţiei. Deşi are „marele Firewall” şi
este cunoscută ca o ţară ce controlează atent media, China nu a putut controla mesajele din acea
 Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

zi, în special pentru că ele veneau din interiorul ţării, erau foarte rapide şi complete. Singura
soluţie anunţată de stat a fost interzice acestui media.
Twitter a fost proiectat iniţial ca un mediu de difuzare. Utilizatorii l-au modelat, inventând
un mod prin care poţi răspunde unei persoane sau unui mesaj. Fiind inventată de utilizatori, a fost
inclus de fondatori doar după ce a devenit popular. Un alt mod prin care utilizatorii au schimbat
direcţia iniţială este cel prin API (application programming interface). Programatorii pot scrie
software-uri care să interacţioneze cu cele existente. Există 200 de programe, printre care un
dispozitiv care permite unui bebeluş nenăscut să transmit pe Twitter atunci când da din picioare
sau altul care permite unei plante să transmită când are nevoie de apă.

Facebook

Reţeaua de socializare Facebook are circa

2,5 milioane de abonaţi români, dintre care aproximativ jumătate locuiesc în Bucureşti, potrivit
unui raport publicat de Facebrands.ro, un serviciu de monitorizare a paginilor de Facebook din
România. Potrivit Facebrands.ro, cifrele pe oraşe şi judeţe sunt calculate pe baza datelor despre
oraşul de reşedinţă introduse la crearea profilului de către utilizatorii reţelei de socializare. În
toată lumea, exista peste 500 de milioane de utilizatori activi, jumătate dintre ei logându-se în
fiecare zi. În medie, o persoană are 130 de prieteni. Într-o lună, oamenii petrec 700 bilioane de
minute pe această reţea de socializare.

Lumea politică văzută prin reţelele sociale

Văzând în Facebook un media social foarte puternic, politicieni din toată lumea au
 Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

început să folosească platformă. Primii care au exploatat această oportunitate au fost

politicienii americani în cadrul campaniei electorale din 2008, ei rămânând şi în prezent printre
cei mai activi.

Site-ul a devenit conştient de influenţa politică pe care o are în America. În timpul

campaniei prezidenţiale, Facebook a lansat propriul forum pentru a încuraja dezbaterile online pe
teme politice. În timpul alegerilor, pe site s-a derulat un sistem de vot care le permitea
utilizatorilor să spună dacă au votat, primind astfel o insignă cu “I voted” pe care o puteau folosi
că poza de profil.

Ceea ce s-a numit “Votarea Facebook” a reprezentat atingerea unui procent de 70 % din
tinerii americani sub 35 de ani prin intermediul platformei sociale. Obama a câştigat valuri de
simpatii înţelegând şi folosindu-se de puterea electorală a webului. Echipa să nu s-a limitat la
folosirea unei singure platforme, ei continuând procesul prin MySpace, Twitter, Flickr, Digg,
BlackPlanet, LinkedIn, AsianAve, MiGente, Glee şi altele.

Pe primul loc este preşedintele SUA, Barack Obama, cu peste 6.480.000 de fani. El îşi
apdateaza săptămânal informaţiile despre activităţile echipei sale. Pe locul doi, cu 884.000 fani
este Mustafa Kemal, fondatorul Republicii Turcia şi primul ei preşedinte, mort în 1938. Pe locul
trei este Sarah Palin cu 676.000 de fani. Nominalizata Republicana la preşedenţie, cea mai tânără
şi prima femeie numită Guvernator în Alaska, are însă contul de Facebook gestionat de echipa sa
de PR, spre deosebire de contul de Twitter.

Oamenii politici au început să folosească recent şi Twitterul .47 de membri ai congresului

au conturi Twitter şi trimit uneori din spatele uşilor închise în întâlnirile cu preşedintele.
Preşedintele e cel mai popular utilizator, având 3.334.195 de followeri, deşi mesajele lui s-au rărit
şi ale senatorului Mclain au crescut. Cei mai mulţi politicieni folosesc Twitterul pentru a se
promova pe ei înşişi. Ei (sau oamenii care lucrează pentru ei) folosesc acest media pentru a
distribui mesaje prietenoase şi informaţii pentru presă. Alţii sunt însă mai informali, transmiţând
nu doar fapte, ci şi descrieri sau critici ale altor persoane.

Marea întrebare este dacă activitatea online determina un mai mare interes asupra
politicii. Anul trecut, un studiu efectuat de Hitwise, o organizaţie ce monitorizează folosirea
 Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii
internetului, sugerează că legătura dintre internet şi politica nu e aşa puternică precum cred
oamenii. Potrivit cercetării, oamenii pe site uri gen MySpace nu au obiceiul de a vota.

În SUA exista puncte de vedere cum că anumite campanii online, ca cea lui Barack
Obama îi face tot mai mult pe tineri să fie interesaţi de politica şi să vină la vot. Cu din ce în ce
mai multe campanii on-line, va fi interesant de văzut în ce măsură va fi schimbată percepţia
tinerilor şi ce influenţe au aceste campanii asupra alegătorilor.

Când politicienii afirma că vor să vorbească cu alegătorii săi, este de obicei o cacealma
politică. Dar din ce în ce mai mulţi bărbaţi şi femei din Congres au descoperit că pot folosi
Twitterul pentru a menţine legătura. Pete Hoeskstra. Un reprezentant Republican din Michigan, a
produs prima panică legată de acest subiect în Congres, când a transmis pe Twitter că se afla în
Bagdad, lucru considerat de mulţi riscant.

Politicienii romani au fost până acum câţiva ani preocupaţi de electoratul care avea vârsta
trecută, în mare parte, de prima tinereţe. Cel tânăr era adesea ignorat tocmai din cauza faptului că
era mai greu de convins şi de "prins" în promisiunile lor.
Însă, cu timpul, politicienii romani au realizat că tinerii nu trebuie ignoraţi, ci luaţi în
calcul. Drept urmare metodele de comunicare au început să se adapteze publicului căruia se
adresau. O nouă metodă de comunicare la care au aderat şi politicienii pentru a comunica sunt
reţelele de socializare Facebook şi Twitter, dar şi blogurile.
Un studiu prin care s-a urmărit prezența pe diferitele rețele sociale și animarea acestora.
(deținerea unui blog, activitatea pe rețelele de socializare online folosite în România (Facebook –
profil, grup, fan page, Hi5) utilizarea rețelei de microblogging Twitter, încărcarea de filmulețe pe
propriile canale Youtube, a arătat că pe primele trei locuri în ţara noastră se afla Anca Boagiu,
urmată de Radu Mazăre şi Adrian Năstase.
Urmând exemplul campaniei prezidenţiale din America din 2008, Alegerile prezidenţiale
din 2009 s-au desfăşurat la fel de intens şi pe Twitter. Între @Mircea_Geoana şi @tbasescu şi
lupta internautică a fost aprigă. Diferenţa între scorul obţinut la alegeri este mult mai mică, spre
deosebire de numărul follower-ilor de pe Twitter. Băsescu a strâns până acum 2660 de urmăritori,
iar Geoană 993, iar la procente în cazul aceasta Băsescu câştigă detaşat.
Psihologii spun că prezenţa politicienilor pe reţelele de socializare are două motive. “O
 Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii
dată exprimă latura lor umană, e o chestie de normalitate. Pe de altă parte, cred că e vorba
de o acţiune perfect calculată din punct de vedere politic pentru că ei au învăţat că în democraţie
e bine să fii implicat în societate, să rezonezi cu transformările ei. Vor să rupă bariera dintre ei şi
comunitate şi să fie percepuţi că oameni normali”, a explicat psihologul Daniel David, profesor la
catedra de Psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai”. El spune că, vânzându-se în acest fel,
oamenii politici vor, de fapt, să îşi valorifice capitalul electoral. “Trebuie să ştie unde se impune,
totuşi, bariera aceea între ei şi comunitate pentru că ei sunt şi nişte modele, trebuie să aibă grijă
ce poze pun, ce informaţii fac publice”, mai crede Daniel David.
Cetăţenii şi politicienii folosesc platformele de social media pentru a lansa idei, a
împărtăşi opinii, pentru a disemina mesaje şi pentru a mobiliza voturi. Pentru partidele politice,
aceste platforme oferă ocazia de a trece de media tradiţionala şi de a avea contact direct cu
electoratul, cât şi de a revitaliza angajamentul civic. Dar oare asta fac cu adevărat politicienii?
Folosesc ei cu adevărat aceste platforme pentru a interacţiona şi a da posibilitatea cetăţenilor de a
se exprima şi a participa la scena politică? Sau ei le folosesc doar pentru a informa şi pentru a-şi
promova partidele?
 Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

Bibliografie:
www.TedX.com
http://www.facebrands.ro/
http://www.ziare.com/politica/politica-interna/politicienii-romani-si-retele-de-socializare-
1055460

http://costyn.wordpress.com/
http://www.ziuadecj.ro/eveniment/politicienii-clujeni-va-cer-prietenia-pe-facebook-si-
twitter--51084.html
http://www.facebook.com/press/info.php?statistics