• Transformarea de

faza reprezinta trece-

rea sistemului
termodinamic dintr-o
faza in alta.

• Faza- componenta
omogena(solida,lichi
da,gazoasa)a unui
sistem eterogen,
separata de celelalte
componente prin
suprafete de
separatie, pe care
unele marimi sufera
discontinuitati(ex:de
nsitatea,indicele de
refractie)
• Procesul de trecere a unui corp din fază solidă în fază lichidă se numeşte
topire. Procesul invers se numeşte solidificare.

• Curbele din
figura 7(volumul
creste la topire)
şi 8(volumul
scade la topire-
gheata,bismut,fo
nta) se numesc
curbe de topire.
Toate punctele
de pe aceste
curbe reprezintă
stări de echilibru
în care coexistă
faza lichidă cu
faza solidă.
 Topirea si solidificarea
• Din punct de vedere al modului
in care loc topirea distingem
două tipuri:
• topirea corpurilor amorfe care
se produce printr-o înmuiere
treptată a corpului până se
ajunge la faza lichidă: sticla,
ceara, smoala etc.
• topirea corpurilor cristaline
(topirea netă) se produce prin
trecerea bruscă în fază lichidă
la o temperatură bine
precizată: metalele, gheaţa
etc.
• Topirea netă respectă următoarele
legi:
• a) La o presiune dată, topirea are
loc întotdeauna la aceeaşi
temperatură, numită temperatură
de topire, care este o caracteristică
a substanţei.
• b) În tot timpul topirii
temperatura substanţei rămâne
constantă.
• c) Temperatura de topire este
influenţată de presiunea la care
este supusă substanţa.
 Topirea si solidificarea
• Topirea si solidificarea in
natura si tehnica
În timpul topirii volumul substanţei se modifică. Există substanţe al
căror volum scade în urma topirii: apa, fonta, argintul, bismutul, dar
majoritatea substanţelor îşi măresc volumul prin topire.
Se cunoaşte foarte bine că apa care îngheaţă într-o sticlă o sparge
deoarece în timpul solidificării apei volumul acesteia creşte. Dacă se
toarnă într-o eprubetă parafină topită, după solidificare se constată că
nivelul acesteia a scăzut. În industrie trebuie să se ia în consideraţie
variaţia volumului la solidificare pentru a nu se obţine piese mai mici
în urma turnării metalelor în forme (metalurgie)

λt=Q/m λt=λs
 Topirea si solidificarea
• Topirea si solidificarea in natura si
tehnica

• Topirea este un fenomen care se manifesta atat in natura cat si in

tehnica.
De exemplu, in zilele noastre planeta se confrunta cu topirea
ghetarilor datorata incalzirii globale. Observatii recente, realizate cu
ajutorul satelitilor meteorologici Radarsat-1 si Envisat, releva ca
ghetarii din Groenlanda au inceput sa se topeasca in apele Oceanului
Atlantic, intr-un ritm aproape dublu decat cel inregistrat in deceniul
trecut. „Faptul ca topirea ghetarilor este mult mai rapida decat
prognozau specialistii trebuie sa ne ingrijoreze, in contextul incalzirii
globale”, spune Eric Rignot de la Jet Propulsion Laboratory, din
cadrul NASA.
 Vaporizarea si condensarea
• Trecerea unei substanţe din faza
lichidă în faza de vapori se
numeşte vaporizare. Există mai
multe modalităţi de vaporizare a
unui lichid în funcţie de condiţiile
în care se face experimentul:
vaporizare în vid, în atmosferă
gazoasă, la suprafaţa lichidului şi
vaporizarea în toată masa
lichidului.
• Cantitatea de căldură necesară
pentru a vaporiza la temperatură
constantă o unitate de masă dintr-
un lichid se numeşte căldură
latentă specifică de vaporizare Q
V 
m
 Vaporizarea si condensarea

• Vaporizarea în vid
• Introducînd pe rand mici
cantităţi dintr-un lichid (de
exemplu eter) în camera
barometrică (Figura alaturata)
se constată că vaporizarea în
vid se face instantaneu şi h Hg
presiunea creşte (înălţimea
coloanei de mercur scade) pană
cand apar vaporii saturanţi,
adica lichidul rămane deasupra
mercurului fără să se mai
evapore, presiunea atingînd o
valoare maximă şi constantă,
pentru temperatura
experimentului, numită
presiunea vaporilor saturanţi.
 Vaporizarea si condensarea
• Vaporizarea în atmosferă gazoasă
• Dacă vaporizarea unui lichid se face într-un vas
închis în care se găseşte un gaz se constată că aceasta
se face mai lent decat în vid şi presiunea vaporilor
saturanţi are aceeaşi valoare ca şi atunci cand
vaporizarea s-a făcut în vid. Presiunea totală a
amestecului este egală cu suma presiunilor parţiale
ale gazului şi vaporilor.
 Vaporizarea si condensarea
• Evaporarea
• Vaporizarea unui lichid prin
suprafaţa sa liberă, într-o
atmosferă nelimitată se numeşte
evaporare. Procesul de evaporare
are loc neîntrerupt, presiunea
vaporilor tinzînd spre presiunea de
saturaţie, pe care de fapt nu o
atinge, moleculele lichidului
migrînd neîntrerupt spre straturile
superioare ale atmosferei.
• Viteza de evaporare este dată de
expresia • K=constanta
• S=suprafata libera a lichidului
• Pm=presiunea vaporilor saturanti
• P=presiunea aporilor de deasupra lichidului
• Po=presiune atmosferica
 Vaporizarea si condensarea
• Fierberea lichidelor
• Fierberea reprezintă procesul
de vaporizare în tot volumul
lichidului. În acest proces un rol
deosebit îl joacă bulele de gaz
care se formează pe impurităţile
solide aflate în lichid, sau pe
pereţii vasului care conţine
lichidul. Condiţia care trebuie
îndeplinită pentru ca fierberea să
aibă loc este ca presiunea
vaporilor saturanţi ai lichidului
să devină cel puţin egală cu
presiunea exercitată din
exterior asupra lichidului:
• pmpext
 Vaporizarea si condensarea
• Legile fierberii
• Fierberea are loc cand presiunea vaporilor
saturanti este egala cu presiunea de deasupra
lichidului.
• In timpul fierbeii temperatura vaporilor din
imediata vecinatate a lichidului este constanta.
Temperatura de fierbere depinde de valoarea
presiunii si este caracteristica fiecarei
substante.
 Vaporizarea si condensarea
• Condensarea este procesul prin
care atomii sau moleculele unui
corp în stare gazoasă pierd
suficientă energie, prin scăderea
temperaturii pentru a ajunge în
stare lichidă.

λc=λv c
 Vaporizarea si condensarea
• Vaporizarea si condensarea in natura si tehnica

• Vaporizarea si condensarea se intalnesc atat in natura cat si in

tehnica.
• In natura, apa din mari si oceane se evapora. Dacă vaporii de apă
întâlnesc corpuri reci(sau curenţi reci de aer) se condensează,
transformându-se în stropi de apă (aşa se explică formarea ploii).
Astfel, apa se reîntoarce în mari si oceane-circuitul apei în
natura.
• Concluzii: Evaporarea si vaporizarea unui lichid conduc la
răcirea corpului de pe care se evaporă, deci se produce cu
absorbţie de caldura.
 Distilarea
• Trecerea unui lichid in vapori care apoi sunt condensati prin racire
se numeste distilare.
• Teorema peretelui rece(Teorema lui Watt)- Intr-o incinta in care
temperatura nu este aceeasi in toate punctele si in care se afla un
lichid impreuna cu vaporii sai, echilibrul intre cele doua faze se
realizeaza atunci cand presiunea vaporilor saturanti este aceeasi
pretutindeni si corespunde celei mai joase temperaturi din incinta.
• Distilarea unui amestec de doua lichide cu puncte de fierbere
diferite se numeste distilare fractionata.Astfel,se realizeaza
separarea celor doua lichide din amestecul brut( ex.alcoolul de
apa).Se obtin diverse produse derivate ale petrolului: uleiuri,
benzina,parafina, etc.
 Sublimarea si desublimarea

• Trecerea substanţei solide direct

în vapori se numeşte sublimare,
iar procesul invers, desublimare.
De exemplu: naftalina, camforul,
iodul, sulful, bromul, bismutul la
temperaturi şi presiuni obişnuite
se vaporizează fără a se topi. În
principiu, orice substanţă poate
sublima, doar că la unele
presiunea de vapori este mică.
Dacă vaporii proveniţi din
procesul de sublimare sunt în
echilibru dinamic cu solidul din
care au provenit, ei se numesc
vapori saturanţi.
 Sublimarea si desublimarea
• Diagrama de echilibru a unei substanţe. Punctul triplu.
• Punctul de intersecţie al curbelor de vaporizare, de topire şi de sublimare ale unei
substanţe se numeşte punct triplu al substanţei respective. În acest punct coexistă
cele trei stări de agregare.
• Diagrama de echilibru pentru o substanţă care-şi măreşte volumul la topire
este dată de figura 10, iar pentru o substanţă care-şi micşorează volumul la
topire este prezentată în figura 11.
• Majoritatea substanţelor au doar o singură fază solidă, una lichidă şi una
gazoasă. Există însă substanţe care în stare solidă pot prezenta structuri
cristaline diferite, adica mai multe faze corespunzătoare aceleiaşi stări de
agregare. O asemenea substanţă are mai multe puncte triple şi se numeşte
substanţă polimorfă. Trecerea unei substanţe dintr-o formă cristalină în alta
se numeşte transormare polimorfă, care este o tranziţie de fază de ordinul I.
p p

lic h id
s o lid s o lid lic h id

t t
v a p o ri v a p o ri

T T
Rezultate ale transformarilor
de faza in natura.
• NORII
• Aerul de la suprafata solului
incarcat cu vapori de apa este
antrenat prin miscari
ascendente spre paturile mai
inalte ale oceanului
aerian,unde, dupa cum stim,
presiunea atmosferica este mai
scazuta. Datorita acestui fapt
moleculele de aer vor suferi un
proces de destindere, ceea ce va
determina implicit o scadere a
temperaturii,chiar daca nu se
pierde energia calorica
afara.Treptat,vaporii de apa vor
atinge in acest fel starea de
saturatie si vor condensa sau
vor sublima dand nastere
norilor.
 Rezultate ale transformarilor de
faza in natura.

• CEATA
• Se formeaza în zilele reci,
cand vaporii de apa se
condenseaza foarte aproape
de pamant.
• In zilele cu ceata, circulatia
oamenilor si a vehiculelor
este ingreunata.
 Rezultate ale transformarilor de
faza in natura.

• PLOAIA
• Se formeaza cand norii trec
prin straturile reci de aer,
iar vaporii se condenseaza
si cad pe pamant sub forma
de picaturi. Ploile sunt
necesare vietii plantelor.
Ele curata aerul de praf si îl
racoresc.
Rezultate ale transformarilor de
faza in natura.

• BRUMA
• In noptile senine si reci, de toamna sau de
primavara, corpurile de pe pamant se racesc foarte
mult. Vaporii de apa care vin în atingere cu aceste
corpuri se condenseaza, iar picaturile de apa
ingheata, formand un strat fin alb-stralucitor.
Bruma este daunatoare culturilor. Oamenii iau
masuri de protejare a culturilor, facand focuri
mocnite în gradini sau in livezi. Fumul cald
împiedica formarea brumei.
 Rezultate ale transformarilor de
faza in natura.

• ROUA
• În noptile senine de vara, vaporii de aer, în atingere cu corpurile reci de pe
pamant, se condenseaza si formeaza stropi mici de apa. O data cu incalzirea
aerului, stropii de apa se evapora.
 Rezultate ale transformarilor de
faza in natura.
• Toate aceste
transformari de faza
asupra apei duc la
formarea
fenomenelor naturii
care realizeaza
circuitul acesteia.
 Prezentare la fizica
• Transformari de faza
• Proiect realizat de elevele:
• Licsandru Diana,
• Paraschiv Adina,
• Andrei Cosmina si
• Mehedintu Carmen
• Profesor indrumator Constantinescu Manon
C.N.”I.L.Caragiale” Ploiesti