Ce este un Credit Carbon?

Noua monedă de azi.

Creditul Carbon

Ce este un Credit Carbon? Definiţia sa adevărată este ESO sau Exchange solului offset sau, mai
popular CO2e sau echivalentul de dioxid de carbon, dar cu ce este echivalent? Câți euro sunt
atribuiți fiecărui Credit?

În coincidenţă, astăzi este de asemenea, prima zi a unei noi monede, care este foarte
asemănătoare cu Creditul Carbon. Creditul Carbon Savetheplanet este lansat oficial la 1
septembrie 2005 cu o primire nu asa de călduroasă de la toţi cei care îl utilizează. Să le spunem
Credite pentru că în filmele science-fiction Creditele sunt moneda viitorului oricum. Până în
prezent, am imprimat de pe primul lot de bancnote pe care le puteţi vedea mai jos, am apreciat că
bancnota de 20 credite ar conferi titularului dreptul de a conduce pentru 20 de săptămâni, la
nivelul tehnologiei actuale. Proprietarii de hibrizi ar putea avea dreptul de a conduce pentru mai
multe săptămâni, dar până când pot determina adevarata valoare a unui credit, este greu să ştim
cat valorează în comparație cu o pâine, cu un litru de benzină sau cu o pereche de blugi Levi. Sau
cu un copac.

Dar ce este moneda. Euro a fost lansat nu cu mult timp în urmă şi valoarea sa a oscilat pe pieţele
monetare până când starea economiei europene, stabilitatea, cadrul legal, etica şi industria au fost
folosite pentru a da o valoare a Euro în raport cu alte valute. Euro rămâne la fel de flexibil ca şi
celelalte valute, deoarece preţul s-a stabilizat, iar valoarea acestuia acum fluctuează în funcţie de
factorii politici şi economici. Moneda este modul în care măsurăm valoarea bunurilor între ele.

Cea mai bună monedă-etalon este aurul. Nu este supusă nici unui kerfufflings politic al vreunei
alte monede şi nu este niciodată afectată de climă (care este pe cale de a schimba majoritatea
economiilor). Este în scădere când lucrurile merg bine şi în creștere atunci când lucrurile merg
rău. Toată lumea o vrea pentru că arată frumos şi dacă un anumit rege moare, preţul aurului nu se
schimbă.

Creditele carbon au potenţialul de a fi următoarea mare monedă. În ciuda faptului că populația nu

le dorește cu adevărat,trebuie să facem ceva care va stopa pe viitor formarea uraganelor ca cel pe
care l-am avut ieri în sudul SUA. Uraganele costă o grămadă de bani şi companiile de asigurări
sunt pe cale să spună că, dacă părţile nu iau toate măsurile posibile pentru a minimiza pagubele
cauzate de vreme, nu vor plăti. Asiguratorii vor găsi orice motiv pentru a nu plăti. Ar putea fi
aproape obligatoriu pentru a avea Credite Carbon într-o zi si nu pare să existe nici o monedă
alternativă în lume care scapă de intervenţiile politice locale și în care să avem toți încredere.
Creditele carbon vor avea aceeaşi valoare oriunde vă aflaţi, deoarece CO2 are un impact global.
În acest moment, piața carbon evaluează un credit la valoarea de 10 - 30 US $, care este destul de vag.
Dacă le doriţi sau nu depinde de cât de mult sunteţi pregătiţi să plătiți şi poate că acesta este motivul
pentru plaja mare de preț. Totuși, ce este tocmai un credit de carbon? Ar trebui să se bazeze pe ceva mai
concret decât "abilitatea de a scădea producţia de CO2 până aproape de nivelurile din 1990" (Kyoto
foloseste 1990 ca dată de referinţă). Poate că s-ar putea sfârşi prin a emite prea multe credite în timp ce
căutăm să curăţăm CO2 în mod judicios şi s-ar merge prea departe. În timp ce reducerea emisiilor de CO2
va accelera şi vom începe să dobândim controlul asupra emisiilor de CO2 atmosferic, un credit
(capacitatea de a reduce nivelurile de CO2) ar putea deveni lipsit de valoare.

Se pare că în stadiile iniţiale de utilizare a creditului, fiecare naţiune le va dori pentru a compensa
producţia lor de CO2 (acordul de la Kyoto prevede că toate părţile ar trebui să poată să ţină seama de
producţia lor de CO2 prin investitii in rezervoare de carbon şi cumpărarea unui număr egal de Credite
Carbon), iar banii folosiți pentru a cumpăra credite vor fi direcționați, în esenţă, spre creşterea utilizării
surselor de energie alternativă. Acest lucru este exact ceea ce se întâmplă acum, deoarece termenii
Protocolului de la Kyoto dictează că banii vor fi utilizați in țările care nu au resurse să investească în surse
de energie alternativă. În timp ce modelul meteorologic devine din ce in ce mai distrugător, necesitatea de
a contracara emisiile de CO2 vor creşte, iar cererea pentru creditele carbon va deveni mai mare. În esenţă,
piaţa creditelor carbon va consta în cumpărarea de credite pentru a se asigura împotriva fenomenelor
meteorologice extreme. Deoarece creditul carbon este atât de indisolubil legat de CO2 şi avem nevoie de
ceva la valoarea de fapt, emisiile de CO2 ar trebui să fie considerate a fi moneda, aceasta trebuie să fie.
Dar cât de mult valorează CO2 şi în cele din urmă ce trebuie să cumpărăm de fapt pentru a reduce
nivelurile de CO2?

Să ne uităm la copaci. Majoritatea oamenilor văd copacii ca soluţie la problema emisiilor de

CO2. Copacul este singurul lucru cunoscut pe care îl putem "controla" care absoarbe CO2.
Vreau să văd cât de mulţi copaci valorează un credit astfel încât să pot înţelege dimensiunea şi
scara de un credit. Oceanele absorb o cantitate mare de CO2 (există o mulţime de scoici), dar nu
avem nici un control asupra acestei constante. Metodele noastre agricole şi modul în care ne
tratăm deşeurile afectează nivelul de CO2, dar dacă încercaţi să vă imaginaţi cum arata un credit,
un copac sau un număr de copaci este o modalitate foarte bună de a-i da o formă materială. Deci,
ce este valoarea de piaţă a unui copac şi cât de mult CO2 absoarbe?

Ei bine, aceasta din urmă variază de la copac la copac. Un stejar din Marea Britanie nu este
acelaşi lucru ca un eucalipt din Australia. Fiecare copac are o capacitate diferită de a absorbi
CO2. În practică, în cazul în care preţul de cherestea al unui copac este mai mic decât valoarea sa
de absorbţie de CO2, atunci silvicultorii vor lăsa acel copac în mediul natural. Până în prezent,
unitatea pentru un credit carbon este dată de 1 tonă de CO2. Deci, de câți copaci este nevoie
pentru a absorbi o tonă de CO2? Şi ce specie de copaci alegem?

Având în vedere că termenii acordului de la Kyoto prevăd lăsarea în picioare a copacilor timp de
25 de ani înainte de a fi doborâţi, am folosit exemplul de mai jos pentru a calcula câți arţari şi
pini vechi de 25 ani sunt necesari pentru a absorbi o tonă de CO2.

De obicei, un copac ajunge la o dimensiune de aproximativ 14" DIS (diametru la înălţimea sân şi
depinde de specie) la vârsta de 25 şi în conformitate cu diagramele forestiere acest copac are un
volum comercializabil de 40(130 feet/3.28 ) metri de scândură. Cu preţuri variind de la 300 - 700
US $ /1000 feet scândură, acest copac valoarează între 35 - 75 US $.

Potrivit www.tufts.edu în medie un arţar de 25 de ani absoarbe 2.52lbs (1.1 kg) de CO2 pe an.
Timp de 25 de ani sunt 27.5 kg. Aceasta înseamnă că 36 copaci sunt necesari pentru a absorbi o
tonă (1000 kilograme) de CO2 şi cu fiecare copac costând 50$, fiecare de credit de carbon ar
trebui să coste cel puţin 50 x 36 copaci =1800 US $. În caz contrar, se produce mai multă valoare
din doborârea copacilor. Folosirea acestor copaci pentru a furniza estimări ale valorii lor de
carbon redă prețuri foarte ridicate ale creditelor carbon. În mod clar acestă specie de copaci nu
este foarte bună în a absorbi cantități mari de CO2.

În conformitate cu acelaşi site, în medie un pin de 25 de ani absoarbe 15lbs (6.82kgs) de CO2 pe
an, ceea ce înseamnă că costul unui credit de carbon atunci când este măsurat cu acest copac este
de aproximativ 6 ori mai ieftin situându-se la 300 US $. Cu alte cuvinte, este nevoie de 300 de
dolari (valoarea de cherestea a 6 arbori de acest tip) pentru a absorbi o tonă de CO2. În cazul în
care aceşti copaci sunt folosiți ca punct de referinţă pentru preţuri, un credit ar costa 300 dolari.

Este interesant de remarcat, de pe site-ul la care mă refer, cum copacii vechi de 50 ani consumă
mult mai mult CO2 decât copacii tineri. Poate că ar trebui să fac toate evaluările de bază pentru
un credit pe copaci vechi de 50 ani, dar acest lucru ar putea să nu fie practic pentru silvicultori
deoarece aceștia vor trebui să lase copacii pentru a ajunge la această vârstă înainte de a-i doborî.

Dilema este ce copaci vom folosi ca și "copac mediu" pentru a da creditelor carbon valoarea lor.
Aruncând o privire la diagrame necesare pentru preţurile de cherestea, se pare a fi extrem de
variabile de la regiune la regiune şi de la specie la specie cu preţuri în funcţie de perioada anului
şi trei sisteme de măsurare (International, Scribner şi Doyle), acestea măsurând arborii diferit.

Parerea mea între 1800 $ şi 300 $ pentru costul fiecărui credit folosind teoria mea simplistă este
departe de estimările de 10-30 $. Mi-am imaginat că un credit carbon ar fi uşor de calculat şi
înţeles, dar așa cum semnatarii Protocolului de la Kyoto află, definiţia acestuia este greu de
plasat în contextul vieţii noastre de zi cu zi. Ar fi frumos să spunem că un credit este echivalent
cu doi copaci în creştere până la 50 de ani, dar într-adevăr nu este aşa de simplu deloc.
Poate că bancnota mea care oferă şoferului timp de 20 săptămâni dreptul de a conduce pentru 20
de credite carbon ar putea fi un indiciu pentru cât valorează un credit carbon, într-un final.
Folosind un ideal simplist pentru determinarea valorii unui credit ar putea să însemne că este mai
frecvent utilizat.