P. 1
Ratiile Furajere Pentru Diferitele Specii Si Categori de Animale

Ratiile Furajere Pentru Diferitele Specii Si Categori de Animale

|Views: 9,347|Likes:
Published by tzump

More info:

Published by: tzump on May 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2015

pdf

text

original

Normele de hrana

Cunoasterea cerintelor de substante nutritive pentru diferitele specii si categori de animale este necesara pentru aplicarea alimentatiei rationale. Cerintele de substante nutritive ale animalelor sunt exprimate prin normele de hrana, care reprezinta cantitatea de subsante nutritive necesare unui animal in timp de 24 de ore atat pentru asigurarea functiilor vitale cat si pentru obtinerea diferitelor productii.La stabilirea normelor se tine seama de greutatea animalului, de starea fiziologica, de cantitatea si calitatea productiei pe care o da. Normele de hrana folosite la noi in tara sunt exprimate in: U.N., A.D., saruri minerale si vitamine. Pentru pasari se folosesc si norme exprimate in T.S.D., A.D. sau P.D., saruri si vitamine. Normele nu trebuie interpretete ca ceva fix, invariabil ci ele se pot adapta la conditiile concrete din fiecare gospodarie.

1

Tehnica alcatuirii ratiilor
Ratia reprezinta cantitatea de nutreturi administrata unui animal in timp de 24 de ore. Ca valoare nutritiva ratia trebuie sa corespunda normei. Pentru ca ratia sa fie considerata buna, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : Sa fie completa, adica sa contina toate substantele nutritive necesara animalului pentru care este destinata. Substantele nutritive trebuie sa se gaseasca intr-un anumit raport unele fata de altele. In aceasta directie intereseaza in primul rand raportul in care se gasesc substantele azotate fata de cele neazotate, cunoscut sub numele de “raport proteic” sau “raport nutritiv”. Sa fie satioasa,adica sa aiba un asemenea volum,care sa asigure animalului senzatia de satul, fara insa a-I incarca prea mult tubul digestiv. Sa fie gustoasa. Pentru ca ratia sa fie consumata cu placere , ea trebuie sa fie alcatuita din cat mai multe nutreturi de buna calitate. Ratia trebuie sa fie de buna calitate, adica sa nu contina nutreturi alterate sau toxice care sa dauneze sanatatii si nici nutreturi care sa influenteze in rau calitatea produselor obtinute. Sa fie economica. Pentru aceasta trebuie folosite la maxim nutreturile ieftine produse in gospodarie, reducandu-se cat mai mult consumul de concentrate. Pentru alcatuirea corecta a ratiei trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele : Sa se cunoasca unitatiile de masura ale valorii nutritive si modul de utilizare al tabelelor ce cuprind aceste valori. Sa se inteleaga fondul normelor de alimentatie si sa se cunoasca modul de utilizare al tabelelor de norme. Tehnica alcatuirii ratiei este urmatoarea : Cu ajutorul tabelelor de norme se stabileste mai intai necesarul de hrana pentru animalul a carui ratie urmeaza sa se intocmeasca. Norma se stabileste in U.N., A.D. sau P.D., saruri minerale (in special Ca si P) si vitamine. In unele situatii, de

2

Tipurile de alimentatie sunt denumite dupa continutul ratiilor in nutreturile sau grupele de nutreturi care predomina. Nu se admite ca voaloarea ratiei sa fie sub necesarul stabiulit prin norma. Dupa ce ratia a fost completata se trece la verificarea ei. respectiv 400-500 g. Intr-un anumit tip de alimentatie predomina utilizarea timp mai indelungat a unui nutret sau a unor grupuri de nutreturi. care sa satisfaca necesarul de hrana si sa indeplineasca conditiile mentionate anterior. dar se admite o depasire cu pana la 10%.exemplu la pasari. Pentru a putea intocmi ratii pentru diferitele specii si categori de animale. . Tipurile de alimentatie se stabilesc diferentiat pe zone naturale de productie si in cadrul acestora pe specii si categorii de animale. in loc de U. Tipurile de alimentatie la animale Prin “tip de alimentatie” se intelege aplicarea unei alimentatii cu particularitati cantitative si calitative caracteristice. pana cand se obtine o ratie. se micsoreaza sau se maresc cantitatiile din unele nutreturi. se vor folosi tabelele de norme prezentate. precum si tabelele ce contin valoarea nutritiva a principalelor nutreturi folosite in hrana animalelor. Apoi prin tatonari. Tipul de alimentatie influenteaza marimea. In cazul vacilor cu lapte. Cunoscand valoarea nutritiva a fiecarui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a fiecatui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a cantitatiilor inscrise.D. normele sunt exprimate in T. principalele tipuri de alimentatie sunt : Tipul “concentrat”. In orice ratie se introduc mai intai nutreturiile de baza dupa care se completeaza cu celelalte in scopul completarii ratiei. Dupa ce s-a stabilit necesarul de hrana se trece la stabilirea nutreturilor care vor intra in ratie. tinand seama de posibilitatiile gospodariei si de cerintele animalului. 3 .S. in care se administreaza o cantitate mare de concentrate pentru 1 litru de lapte. Se cerceteaza mai intai daca valoarea corespunde cu necesarul stabilit prin norma.N. cand se stabileste cantitatea in care va intra fiecare nutret. Se trece apoi la alcatuirea propriu-zisa a ratiei. calitatea si pretul de cost al productiei animalelor.N.

- 4 . Tipul “voluminos” in care predomina nutreturile voluminoase revenind pentru 1 litru de lapte 0-100 g concentrate. Tipul “suculent”. in care marimea suplimentului de concentrate este de 110-220 g pentru 1 litru de lapte. Tipul “putin concentrat”. Deci la stabilirea tipului de alimentatie. Tipul “uscat” in care suculentele intra in proportie de 10% din substanta uscata a ratiei. trebuie sa se tina seama si de alegerea nutreturilor care in conditiile regiunii respective sunt mai eficiente. Pentru a se obtine productii la un pret de cost cat mai scazut. asigurand in ratii cantitati suficiente de nutreturi suculente. gospodariile trebuie sa se orienteze catre tipurile de alimentatie putin concentrate sau semiconcentrate.Tipul “semiconcentrat”. in care se administreaza 250-300 g concentrate pentru 1 litru de lapte. in afara de specie si cateagorie de animale pentru care se stabileste. in care predomina nutreturile suculente in timpul iernii.

borhoturile etc. 5 . Alimentatia taurinelor se diferentiaza in functie de categoria de animale.. de productia pe care acestea o dau : tauri de productie.Exceptie fac numai viteii sugari pana cand se dezvolta prestomacele. legat de particularitatiile anatomo-fiziologice ale tubului digestiv.In perioada de monta.) decat celelalte specii de animale. nutretul verde. vaci gestante. paiele. taurinele sunt aprovizionate cu vitaminele din complexul B si nu sufera din cauza insuficientei acestora in hrana. bostanoasele. radacinoasele. nutretul murat. Particularitatile anatomo-fiziologice ale tubului dicestiv fac ca in hrana taurinelor sa fie mai indicate urmatoarele nutreturi : fanurile. cocenii de porumb. taurine puse la ingrasat si boi de munca.Datorita microorganismelor existente in prestomacele lor au loc o serie de procese prin care isi asigura cantitati insemnate de proteina si vitamineTot datorita acdestor microorganisme. paie. ingrijirea si intretinerea taurilor trebuie facuita asa incat sa fie mentinuti tot timpul in conditie de reporoductie si sa fie folositi o perioada de timp cat mai indelungata. coceni etc. tauriiu trebuie sa primeasca o cantitate de hrana mai mare fata de perioada de inactivitate.Alimentatia taurinelor Alimentatia taurinelor are un anumit specific. vitei si tineret de prasila. Alimentatia taurilor de reproductie Alimentatia. vaci cu lapte.Taurinele pot sa consume cantitati mari de nutreturi voluminoase si pot sa valorifice mai bine nutreturile cu un continut ridicat in celuloza (fin.

N. mazarea si porumbul. taratele.5-3. in functie de natura nutreturilor din ratie. Dintre nutreturile concentrate cele mai indicate sunt: ovazul. g Sare. Fanul se da in cantitate medie de 1. g Ca.8 8. kg 700 800 700 800 700 800 Norme de hrana pentru taurii de reproductie U.7 7. Morcovul se da in cantitate de 2-4 kg pe cap si pe zi. sroturile. P.5 kg zilnic penru 100 kg greutate vie. Se dau in cantitate de 2.4 In perioada de inactivitate 670 41 27 730 44 29 In perioada de activitate mijlocie 912 47 37 987 51 40 In perioada de activitate intensa 1261 61 52 1363 66 56 41 44 47 51 61 66 Caroten. 1.3 7. 6 .5 kg pe cap si pe zi. Dintre suculente se folosesc: morcovul rosu si nutretul murat in periuoada de stabulatie si nutretul verde in perioada de vara. Alimentatia trebuie asociata cu masurile de igiena necesare si cu plimbarea zilnica timp de 1-2 ore.3 7. g 6.Greutate vie. iar nutretul murat 8-15 kg pe cap si pe zi.7 9.D. g P. a sarurilor minerale si a vitaminelor. Dintre fibroase fanurile de leguminoase (lucerna si trifoi) si fanul de borceag. Taurii trebuie adapati de 2-4 ori pe zi.Se va acorda o atentie deosebita nutreturilor care influenteaza favorabil spermatogeneza. nutreturile trebuie alese pentru asigurarea proteinei. mg 300 325 365 395 522 564 Pentru hranirea rationala a taurilor.

5000 kg lapte pe an 500 8.0 880 80 48 55 400 Cu o productie planificata de 3000.6 945 110 60 65 430 Cu o productie planificata de 5000.0 770 70 42 45 350 600 8.0 1080 100 55 60 450 600 10. Pentru vacile inca in crestere durata este in medie de 90 de zile. Tinand seama de aceste considerente rezulta necesitatea hranirii vacilor in aceasta perioada cu ratii echilibrate si care contin cantitati suficiente de proteine si vitamine.0 840 63 42 49 325 500 8. kg mg Pana la 3000 kg lapte productie planificata dupa fatare 500 7. Pentru vacile adulte care dau un vitel pe an se considera ca perioada de repaus mamar este de 60 zile. Norme de hrana pentru vacile gestante (cu 60 zile inainte de fatare) Greutate U.g Sare.0 1200 115 65 70 500 Pentru junicile gestante in ultimile 3 luni de gestatie 400 7. vie. g Caroten.7000 kg lapte pe an 500 9.N. g P .0 960 72 48 56 375 7 . sa se asigure depunerea de substante de rezerva in corp necesare pentru lactatia urmatoare si sa se mentina vacile intr-o stare buna. P. Durata repausului mamar variaza in functie de varsta. Vacile gestante a caror productie este de peste 3000 kg in cursul unei lactatii vor fi hranite cu hrana corespunzatoare unei vaci cu lapte de 10-12 kg productie zilnica. marimea productiei de lapte. Necesarul de hrana la vaci in ultima parte a gestatiei variaza in functie de productia probabila de lapte.0 880 95 50 55 400 600 8. stare de intretinere.Alimentatia vacilor gestante Alimentatia vacilor gestante trebuie condusa incat sa se obtina vitei bine dezvoltati la fatare.N g Ca.

Suprafata de pasune necesara pentru o vaca este de 2. Dovlecii si pepenii furajeri 25-30 kg pe cap si pe zi. din ratie.4.0.Pe o pasune buna se pot obtine zilnic 10-12 kg lapte fara supliment de concentrate.20 kg pe cap si pe zi. sroturile. Administrarea nutretului murat trebuie facuta in asociere cu fanul. sfecla de nutret 15. 1 kg fan de buna calitate. 1-1. Borhoturile umede se pot da 20-35 kg pe cap si pe zi.U. timpul de pasunare pe o tarla. Dintre concentrate : taratele. Se apreciaza ca 4 l de apa pentru fiecare kg S. Adaparea vacilor variaza in functie de nutret si conditii climatice. cu nutret verde cosit si administrat la grajd sau in tabere de vara. Pentru 5-6 kg nutret murat.5-3 kg.Nutreturi concentrate 1 kg la 10 kg lapte si 3 kg la 15 kg lapte si 4 kg concentrate la 20 kg lapte. Alimentatia vacilor cu lapte In prima zi dupa fatare vacile se hranesc numai cu fan de buna calitate si 1-2 kg tarte sub forma unui terci subtire.Cele mai indicate nutreturi in hrana vacilor gestante sunt : Dintre nutreturile suculente .5 -5 ha pe pasunile de calitate slaba si 0. Pasunatul se face dupa un plan in care se stabilesc : incarcarea la hectar. numarul tarlalelor.. sfecla de zahar 8-12 kg. Adaparea se face in 2-3 tainuri zilnice.nutretul murat 20-25 kg. Sfecla de zahar se poate da in cantitati zilnice de 8-16 kg. Se pot administra cantitati mari de nutreturi voluminoase (fibroase si suculente). Hranirea vacilor cu nutret verde se poate face la pasune. porumbul.5 ha pe cele de calitate foarte buna. Treptat cantitatea de fan si concentrate se mareste. mazarea 1.5 kg/100kg greutate vie. 8 . Dintre fibroase fanurile si paiele cerealelor de primavara. etc.

toate la 100 kg greutate vie. In prima zi 4-5 tainuri a cate 1-1. stare de intretinere si alimentatie. In perioada de vara hrana viteilor este formata din lapte. fan de buna calitate sau nutreturi suculente. Colostrul reprezinta unica hrana in prima saptamana de viata. In perioada de iarna se introduc nutreturile suculente : morcovi. De la varsta de 3-4 saptamani se incepe substituirea laptelui integral cu laptele zmantanit.Alimentatia viteilor sugari Nutreturile de baza in hrana viteilor sunt: colostrul.5 kg si in zilele urmatoare cantitatea de colostru la un tain creste pana la 8-10 kg. varsta. fan de buna calitate si nutreturi suculente. 1-3 kg sfecla de zahar si 4-6 kg nutret murat. Cantitate de apa este de 4-5 kg pentru fiecare kg substanta uscata din ratie. Cantitatea totala de lapte integral consumata de un vitel in perioada de alaptrare este intre 200-400 kg. Pe masura inaintarii in varsta hrana de baza trebuie suplimentata cu nutreturi concentrate. laptele integral si laptele zmantanit care se suplimenteaza cu amestecuri de concentrate. 9 . Adaparea se face de 2 ori pe zi iarna si de 3-4 ori pe zi vara. Se poate da in medie 1. Nutreturi suculente 2-4 kg sfecla de nutret. treptat cu 0. Colostrul trebuie administrat imediat dupa ce a fost muls la temperatura de 37-38 grade C. Alimentatia taurinelor puse la ingrasat Ingrasarea taurinelor se face cu scopul de a obtine o cantitate sporita de carne buna. aceasta depinde de rasa. Nutreturile concentrate se introduc de la varsta de 2-3 saptamani. rosii si nutret murat. Cantitatea ajungand la 10-12 kg zilnic dupa care se reduce in mod treptat pana la varsta de 4-6 luni. nutretul de baza este fanul de buna calitate in special cel de leguminoase. Este bine ca pana la 3 saptamani viteii sa primeasca lapte de la mamele lor.5 kg pana se inlocuieste total cu lapte zmantanit.5-2 kg pentru 100 kg greutate vie. supliment de concentrate si nutret verde. Alimentatia tineretului taurin dupa intarcare In perioada de stabulatie.

N. Ingrasarea pe baza de borhot se practica mai ales pe langa fabricile de zahar si de spirt. In aceasta perioada se reduc nutreturile voluminoase si se mareste cantitatea de concentrate.0 9. la care se adauga un supliment de concentrate de 1-2 kg. se mai numeste si perioada de finisare. Ingrasarea pe baza de pasune este cel mai economic sistem de ingrasare. P.2 9.5 11. g Sare. Astfel durata ingrasarii se poate imparti in 3 perioade: Perioada I care reprezinta circa 25% din durata ingrasarii si are ca scop obisnuirea animalelor cu consumul unor cantitati mari de nutreturi voluminoase si cu un consum redus de concentrate. g P.. g 9.D. g Ca.6 10.4 11. Perioada a II-a reprezinta cca.7 La inceputul ingrasarii 585-675 24 16 625-765 30 20 665-765 36 24 La mijlocul ingrasarii 635-735 26 17 675-780 32 22 715-827 39 26 La sfarsitul perioadei 685-790 28 19 720-835 35 23 760-880 41 28 50 60 70 50 65 75 55 70 80 Caroten. putandu-se realiza sporuri zilnice de 600-800 g.0 10. in care se administreaza cantitati maxime de nutreturi voluminoase asociate cu cantitati corespunzatoare de nutreturi concentrate.8 10.1 11. kg 400 500 600 400 500 600 400 500 600 Norme de ingrasare pentru taurinele adulte (pentru 1kg spor zilnic) Necesarul pe cap si pe zi U. Ratia se completeaza cu 5-7 kg fibroase la adulte si 3-5 kg la tineret. 10 . Perioada a III-a reprezinta 25% din durata ingrasarii. 50% din durata ingrasarii. Borhotul se poate folosi in stare proaspata .Greutate vie. murata sau uscata. mg 60 75 90 65 80 95 70 90 105 Durata perioadei de ingrasare variaza in functie de varsta. Ingrasarea pe baza de porumb insilozat se face administrandu-se animalelor pana la 40-50 kg porumb insilozat zilnic la adulte si 10-45 kg la tineret.

cu adaos de 0.0 6.7 P.D.. g Ca. luata in considerare la stabilirea normelor de munca. pleava sau coceni de porumb.5 10. Norme de hrana pentru boii de munca Greutatea corporala.5% uree sau in amestec cu melasa si adaos de uree. g 12 20 24 16 20 24 16 20 24 16 20 24 Sare. mg 48 60 72 48 60 72 48 60 72 48 60 72 . Atat sfecla cat si cartofii se administreaza in stare cruda si sub forma tocata.1 9.0 6. Ratia se suplimenteaza cu 1-2 kg concentrate. Sfecla se poate da in cantitate de 30-50 kg. Ingrasarea pe baza de fan .6 12.0 5. animalele primesc ca hrana in medie 3 kg fan pentru fiecare 100 kg greutate vie.4 8. in amestec cu paie.N. iar cartofii 15-25 kg pe cap si pe zi.1 7. Ingrasarea se face in concentratii asemanatoare cu cele de la ingrasarea pe baza de porumb murat. Ingrasarea pe baza de coceni murati da rezultate bune atunci cand cocenii au fost insilozati in nutreturi suculente.1 6.Ingrasarea taurinelor pe baza de radacinoase si tuberculi se practica in regiunile cultivatoare de cartofi si sfecla. g In repaus 312 24 390 30 468 36 La munci usoare 400 24 488 30 656 36 La munci mijloci 512 24 648 30 776 36 La munci grele 680 24 848 30 1016 36 11 P. Alimentatia boilor de munca Hranirea boilor de munca trebuie facuta corespunzator muncii pe care acestia o efectueaza.4 8. 4. g 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 Caroten.0 5. in kg 400 500 600 400 500 600 400 500 600 400 500 600 U.

1½ ore pentru a rumega in voie. pleava. taratele. Alimentatia cabalinelor O data cu mecanizarea proceselor de munca din agricultura socialista. Dar trebuie sa existe o preocupare pentru a mari capacitatea de munca a cailor. Dintre concentrate: ovazul. sfecla. mazarea si sroturile. orzul. nutretul verde. prin creerea unui tip de cal adaptat muncilor agricole si prin imbunatatirea conditiilor de hranire. Din aceasta nu trebuie sa se traga concluzia gresita ca bivolii pot sa fie hraniti in mod saracacios. porumbul. folosindu-se aceleasi norme ca si la taurine.nutretul murat. Dintre suculente: morcovii. pentru ca opreste secretia sucurilor digestive. Orice nutret nou introdus in ratie se va administra la inceput in cantitati mici. Apa nu trebuie sa fie prea rece. 12 . Ei trebuie sa fie hraniti pe baza de norme. in functiie de productiile pe care le dau. rolul calului trece pe plan secundar. dar nici calda. Adaparea trebuie sa se faca la fiecare tain. paiele. insa dupa cel putin o jumatate de ora de la terminarea lucrului.Se poate co9nsidera insa ca bivolii nu sunt asa de pretentiosi si ca se multumesc cu o hrana formata din nutreturi mai putin valoroase. deoarece in acest caz se produce o slabire a activitatii secretorii. pana cand tubul digestiv se obisnueste cu excitantii din acest nutret.La hranirea boilor de munca trebuie avut grija ca dupa consumarea unui tain sa li se lase o perioada de 1. Nutreturile specifice cailor sunt: Dintre fibroase: fanurile de graminee si leguminoase. Alimentatia bivolilor de munca Alimentatia bivolilor este foarte apropiata de cea a taurinelor.

In ultima perioada 100 kg greutate vie intre 1-1. Ca. kg g g mg Armasarii din rasele usoare si mijlocii 500 10. vitaminele se asigura cu morcovi rosii 20 mg pentru 100 kg greutate vie.N. Zilnic lapte zmantanit. In prima perioada de gestatie pentru 100 kg greutate vie 2-5 kg fan. vitamine si saruri minerale. Pregatirea pentru monta trebuie sa inceapa cu o luna. g P. P. Vara.D. vitaminele sunt asigurate prin nutretul verde iar iarna prin fanul verde recoltat la timp si pastrat in conditii bune. alimentatia trebuie sa fie cat mai completa. 13 .2 1850 85 70 56 500 Vara cand armasarii monteaza pot primi in ratie verdeata in cantitate de 15-20kg si concentrate 6-7 kg. proteine. g Sare. Caroten. Din aceasta cauza. plimbati zilnic sau supusi la o munca usoara.0 1300 60 50 35 350 600 12. Alimentatia iepelor gestante Ratia trebuie sa fie echilibrata in toate substantele nutritive. pana la 5 kg si 2-3 oua crude. Norme de hrana pentru armasarii de reproductie.5 kg. in perioada de pregatire si de monta Greutatea corporala.Alimentatia armasarilor de reproductie Alimentatia armasarilor trebuie astfel organizata incat sa se gaseasca in permanenta in conditie de buni reproducatori. U. o luna si jumatate inainte de monta.0 1360 70 60 42 420 Armasarii din rasele grele 700 12. In lipsa fanului.7 1650 75 65 49 440 800 14.

g g Iepele din rasele usoare si mijloci 840 65 35 1000 75 45 Iepele din rasele grele 1260 80 55 1470 90 65 Sare.3 P. Apa trebuie sa aiba o temperatura de 8-10 grade C.50 50 35 900 60 45 Iepele din rasele grele 1090 65 45 1240 75 55 Sare.5 9.D. O iapa in timp de 6 luni cat alapteaza poate da 1800-2000 kg lapte. g P. Ca. 6.8 8. Norme de hrana pentruiepele care alapteaza Greutatea corporala.Norme de hrana pentru iepele gestante Greutatea corporala.N.D. g g Iepele din rasele usoare si mijloci 7. mg 150 190 230 270 Ratia trebuie administrata in 4-5 tainuri mici. 8.N. kg 400 500 600 700 U. g 24 30 36 42 Caroten. mg 185 220 270 325 14 . kg 400 500 600 700 U. g 20 25 30 35 Caroten.0 P. g P.0 12. In timpul iernii.9 11. In ratia iepelor care alapteaza trebuie sa se adauge zilnic 20-30 g sare de bucatarie.4 10.0 14. Alimentatia iepelor cu manz Iarba de pasune sau nutretul verde cosit si dat la grajd constituie o hrana foarte buna care stimuleaza productia de lapte. Ca. nutreturile suculente si radacinoasele( morcovi) influenteaza productia de lapte.

sare. Alimentatia manjilor intarcati si a tineretului Intarcarea manjilor se face la 6 luni. g P. creta furajera. alimentatia cailor se face diferit pentru munca usoara. kg g g mg In perioada fara lucru 400 4.5 600 32 32 28 95 500 9. 20% mazare.8 380 24 24 24 70 500 5. Necesarul de hrana se calculeaza considerand ca pentru 100kg greutate corporala sunt necesare 1-1. U. vitamine. turte. Iarna 4 kg fan de lucerna. Caroten.4 1310 75 75 45 205 15 . Dupa intarcare hrana trebuie sa fie formata din aceleasi nutreturi. bob. g Sare. tarate. Alimentatia cailor de munca Dupa intensitatea muncii.Alimentatia manjilor sugari Prima hrana a manzului este colostrul. pentru asigurarea functiilor vitale. De la trei saptamani se recomanda un supliment de concentrate din amestec de ovaz zdrobit. Norme de hrana pentru caii de munca Greutatea corporala. Un amestec de concentrate bun este format din 60% ovaz uruit. 1-2 kg paie de ovaz tocate.0 730 40 40 35 115 La munci mijloci 400 10.8 860 50 50 32 135 500 13 1040 60 60 40 160 La munci grele 400 13. 3 kg ovaz si 4 kg fan. faina de ovaz. tarate. 2-4 kg morcovi rosii. alteori la 5 luni sau chiar la 7-8 luni. mijlocie si grea.D. substante imunogene. adapatul se face de 2-3 ori pe zi. P.N. Iarna trebuie sa consume fan.7 1100 60 60 36 170 500 16. boabe de leguminoase.7 460 30 30 30 85 La munci usoare 400 7. Ca. 4kg amestec concentrate.1 U.N. bogat in proteine. 20% tarate de grau. saruri minerale.

pentru fiecare U. Ratiile trebuie sa fie alcatuite din nutreturi care contin proteina. vitamine si saruri minerale. 80-85% la tineret.Nutreturile specifice cailor sunt fibroasele care se pot da 2 kg pentru 100 kg greutate vie. starea fiziologica. Alimentatia porcilor Specificul hranirii porcilor In alimentatia porcilor intra nutrturi foarte variate din grupa concentratelor.U. in cat sa fie vigurosi fara sa se ingrase. adapatul se face de 3-4 ori pe zi. La porcine. taratele si sroturile. 50-75 % la scroafe si 70-80 % la vieri. a ratiei. primul loc il ocupa porumbul apoi orzul. a diferitelor reziduuri industriale si menajere. Fainurile animale( faina de sange. Nutretul murat 6-10 kg. boabele de leguminoase. de carne. categoria de productie. de carne-oase si peste) pot ocupa 5-10 % din S. morcovii rosii. ovazul. Dintre concentrate. cerintele de substante nutritive difera in functie de varsta.N din necesar se va asigura 16 . Necesarul de hrana pentru vieri. Alimentatia vierilor de reproductie Alimentatia vierilor trebuie dirijata asa incat sa ii mentina tot timpul intr-o conditie de reproductie. Pe langa nutreturile concentrate intra si nutreturi suculente. cele mai potrivite sunt sfecla de zahar. rasa. suculentelor. nutretul murat si nutretul verde. Caii sunt hraniti de 3 ori pe zi. Nutreturile folosite in hrana porcilor Acestea ocupa cea mai mare parte din valoarea nutritiva a ratiei si anume 75-95 % la porcii pusi la ingrasat. concentratele 3-6 kg pe zi si radacinoasele 3-5 kg pe zi. nutretul verde 10-20 kg pe zi.

D si anume: 110-120 g in perioada de repaus si activitate moderata.5-4 g pe U.5 g P la 1 U.N. Concentratele reprezinta 70-75 % din valoarea nutritiva a ratiei.D. In perioada a doua de gestatie suculentele se reduc pana la 25 % iar proteina se majoreaza cu 10-12 % fata de prima perioada. 17 .N. porumb. pe cap si pe zi. orzul.N. iar necesarul de saruri minerale 6-8 g Ca si 3. ovaz. din ratie trebuie sa se asigure cate 115. pentru scroafele adulte. Dintre concentrate se recomanda urmatoarele nutreturi: orz. Dintre nutreturile specifice se recomanda: nutreturi concentrate: ovazul.120 g P. Sarurile minerale sunt necesare in cantitati de 6-7 g Ca si 4-4. porumbul. sroturile. tarate. saruri minerale si vitamine. mazare. iar scroafele adulte.. 1-1. In prima parte a gestatiei. proteina.N. Cu 4-5 zile inaintea fatarii ratia de concentrate se reduce pana al 1/3-1/4 din cantitatea initiala. Alimentatia scroafelor cu purcei Alimentatia trebuie astfel dirijata incat sa asigure animalele cu cantitati suficiente de substante nutritive.N. drojdiile furajere.. mazarea..intre 110-150 kg P. sroturi. drojdiile furajere. pentru scroafele tinere si 100-110 g P.5-3 U. ovazul. sroturile.D. Nutreturi fibroase: faina de fan vitaminos de leguminoase. Nutreturi suculente: morcovii rosii si sfecla de zahar. Necesarul de proteina este de 100-130 g P. mazarea. la 100 kg greutate vie iar raportul nutritiv este ¼. Volumul ratiei este in medie de 2.150 g in perioada de folosire intensa la monta. porumbul.N. taratele. 130.U. Alimentatia scroafelor gestante Durata gestatiei la scroafe este de 108-114 zile inpartita in 2 perioade din punct de vedere al cerintelor de hrana.5 kg S.1/5. Caroten 3035 mg pentru 100kg greutate vie si 45-65 g sare de bucatarie pe cap si pe zi. pentru o U.D.. 25-30 g sare de bucatarie pe cap si pe zi si 30 -35 mg caroten la 100 Kg greutate vie. scroafele tinere care nu s-au terminat cresterea primesc 2. Pentru fiecare U. Nutreturi de origine animala: laptele zmantanit si fainurile animale.5 U. Se recomanda taratele. lucerna si trifoi..

Laptele matern sete inlocuit cu amestecuri din lapte zmantanit uscat. lut rosu.Concentratele se dau in cantitati de 3. porumb. scroafele pot asigura in primele 15-20 de zile necesarul in substante nutritive.N. sroturi. la care se adauga suplimentele minerale. spor de crestere.N. Concentratele se completeaza cu nutreturile suculente si nutret verde. drojdie uscata. tarate. la cateva zile dupa fatare sau la 3-4 saptamani. in 2 4 6 8 10 luni P. faina de fan. faina de oase. fainuri anmimale. Alimentatia pureceilor sugari Dupa fatare. variaza in legatura cu varsta astfel: Varsta. creta. Din a 4. Purceii se pot intarca la o varsta mai timpurie. ovaz. in toata perioada de crestere. sroturi. Cerintele de hrana variaza in functie de varsta. greutate corporala. Vara in ratiile pentru tineretul de prasila. Laptele zmantanit se foloseste in cantitati medii de 3. drojdii furajere. fainuri animale. carbune. laptele zmantanit este de neinlocuit. tarate. O deosebita importanta o are apa de baut. adaparea se face de 5-6 ori pe zi. in parti egaale si 15 % mazare. uruieli. g/ 135 125 115 105 100 U. Cand apar dintii purceii consuma graunte prajite si suplimente minerale. mazare. Nutreturile de baza sunt concentratele din amestecuri de porumb.a saptamana se introduc nutreturile.5 kg pe cap si pe zi sub forma unui amestec alcatuit din 85 % tarate de grau orz.saruri minerale si antibiotice. Calitatea proteinei influenteaza sporul de crestere si gradul de utilizare a hranei. Nutreturile de origine animala. In sapatmana a 2-a se introduc amesrtecuri de uruieli uscate cu continut bogat in proteina si scazut in celuloza. orz. Necesarul de P.5 kg pe cap si pe zi. 18 . faina de fan si sfecla se inlpocuiesc cu pasune la discretie. Alimentatia pureceilor intarcati si a tineretului de prasila La varsta de 3-4 luni cand purceii ating greutatea de 30 -35 kg se face separarea lor in doua gategorii: tineret pentru prasila si tineret destinat ingrasarii.D. pentru o U.D.

Ingrasarea pe baza de cartofi sau alte suculente: sfecla de zahar. porcul romanesc. Greutate corporala. influenteaza nefavorabil calitatea grasimii dandu-I o consistenta moale spre deosebire de nutreturi ca orzul. bostanoase. fiind cuprins intre 3-5 U. care dau o consuistenta tare si calitate mai buna grasimii.N. 19 .Alimentatia porcilor pusi la ingrasat In raport cu scopul si cu varsta la care porcii se pun la ingrasat se deosebesc 3 tipuri principale de ingrasare. laptele zmantanit.Ingrasarea mixta 3. sfecla de zahar.ingrasarea pe baza de porumb si de orz completata cu nutreturi proteice. berc.Ingrasaree pentru carne: a)ingrasarea timpurie pentru carne b)ingrasearea pentru bacon 2. Necesarul pentru 1kg spor creste paralel cu varsta si caloricitatea depunerilor. alb de banat. 1. in g 300-400 400-500 500-700 700-800 600-700 Ingrasarea timpurie pentru carne Rasele din tara noastra care se preteaza la acest fel de ingrasare sunt: marele alb. Din punct de vedere al nutreturilor se practica : .. Influenta nutreturilor asupra calitatii carnii si grasimii Nutreturile cum sunt porumbul. nutretul verde. sroturile. cartoful. bazna si metisii. mazarea. in kg 20-40 40-60 60-90 90-140 Peste 140 Spor realizat. ovazul.Ingrasarea pentru grasime In functie de nutreturile de baza folosite in ratii se disting urmatoarele forme de ingrasare: Ingrasesarea pe baza de cereale porumb si orz. Ingrasarea pe baza de resturi alimentare.

mazarea. Animalele se pun la ingrasat de la 4-10 luni cand ating 150-160 kg greutate vie. In ingrasarea pe baza de concentrate. zerul. porumbul si orzul ocupa in medie 70 % din amestec. bostanoasele si faina de fan de leguminoase 5-10 % din valoarea nutritiva a ratiei. drojdiile furajere. Ingrasarea pentru bacon In ingrasarea porcilor pentru bacon se tine cont de alegerea si proportionarea nutreturilor in ratie. orzul. Cantitati de nutreturi recomandate in ratia porcilor ingrasati pentru bacon Nutretul Cantitati in kg pe cap si pe zi Lapte zmantanit Zer Nutret verde` Nutret murat Orz Porumb Uruiala de mazare Sroturi de floarea soarelui Fainuri animale Cartofi Sfecla de zahar Faina de fan de lucerna 1-3 6-7 2-4 1. nutretul verde. nutretul murat. 20 . Ca nutret de baza este folosita sfecla de zahar. Nutreturi cu influenta favorabila sunt: laptele zmantanit. faqina de carne-oase.Ingrasarea pe baza de cartofi sau alte suculente completat cu concentrate. cartofii.5 Pana la 100% Pana la 30% Pana la 25% 10-15% 5-10% 40-50% 15-25% 5-20% Ingrasarea mixta pentru carne si grasime In acest sistem de ingrasare se obtine pe langa carne si o cantitate mai mare de grasime. sfecla de zahar. sroturile de soia. nutretul verde fraget de lucerna si trifoi. Dintre suculente pe langa cartofi si sfecla de zahar se mai pot folosi bostanoasele. faina de lucerna.

4-1.5 3. echilibrata in toate substantele nutritive. iar vara. Alimentatia oilor Avand o productie destul de variata.5 4.5-7 15 21-30 21 U. Se ingrasa porcii adulti reformati timp de cca. pentru 1kg spor si se realizeaza sporul de la 1.N.2 10 12-18 80 1. 3 luni folosindu-se ratii cu nutreturi de cereale. Ca. borhoturi. Se consuma in medie 6-7 U.5-8.3-5. vrejii de leguminoase. pentru un kg spor si se realizeaza sporuri medii de 700 -800 pe cap si pe zi.7 125-155 7.N. necesita o hrana bogata.D. g Sare. Alimentatia berbecilor de reproductie Norme de hrana pentru berbecii de reproductie Greutatea corporala. cartofi. g g mg In perioada de repaus 60 1.N.2-1.5-5.8 13 20-30 In perioada de pregatire si la monta moderata (2-3 monte pe zi) 60 1. Ingrasarea pentru grasime Se practica pe scara redusa.5 U.5-5.7-4.Se consuma in medie 4. lana.0 11 16-24 100 1.6-1. Nutreturile cele mai utilizate sunt: . masa verde.5 105-135 6. sfecla. Caroten.9 145-175 9-9.3 kg – 0. .Dintre suculente: nutretul murat si sfecla in perioada de stabulatie. paiele cerealelor de primavara. bostanoase. .Dintre fibroase: fanurile. g P. cocenii de porumb si frunzalul. carne.5 4.7 kg pe cap si pe zi.7-2 190-245 9-10 6.5-7.lapte. kg P.

5 kg morcovi si 1-2 kg nutret murat.5 kg pe cap si pe zi.80 100 60 80 100 1. tarate si sroturi.4-2.5 9-10 15 2. in hrana se introduc fanurile.5 kg/cap/zi.9-2.8 325-420 16-17.8-2. paiele cerealelor de primavara si cocenii de porumb. In perioada pregatitoare pentru monta ratia este 1.6 290-385 14-15.5-1. mazare. Alimentatia mieilor si a tineretului ovin 22 . oile vor fi intretinute pe pasuni de buna calitate din care se consuma 8-10 kg masa verde zilnic si sa primeasca 150-250 g concentrate.4 230-283 11-12 8. Cand trec la stabulatie.5-1. Cele mai indicate nutreturi concentrate sunt : porumbul.3 250-355 12-13. porumb si tarate.2 210-265 10-11 7. 4-6 kg masa verde sau 0.2. In cazul folosirii intensa la monta. Nutreturile de baza sunt: leguminoase 1-1. ratia este 8-10 kg masa verde si un supliment de concentrate.5-8 16 2. cele mai indicate nutreturi sunt: fanul de leguminoase sau de borceag in cantitate de 1-1. mazarea si taratele.5 11-12 16 2. insilozate sau sfecla 1. 3-4 monte pe zi cantitatea de concentrate creste pana la 1000-1500g.5-2. Alimentatia oilor gestante Cu o luna inainte de inceperea sezonului de monta.5. ratia este 1. oile se hranesc numai cu fan de cea mai buna calitate.5 kg pe cap si pe zi.5 13-14 18 32-40 40-50 30-40 40-50 50-60 In perioada in care berbecii nu sunt folositi la monta. Ratia de baza se completeaza cu 400-500 g concentrate din porumb. In a doua jumatate aperioadei de gestatie.2-2. In perioada de vara. Alimentatia oilor in lactatie In primele zile dupa fatare.1-2. vrej de mazare sau paie de orz/ovaz 0.5-9 18 In perioada de activitate intensa (4-5 monte pe zi) 1.5-2.5 kg.5 kg pe cap si pe zi. Acestea se suplimenteaza cu 300-400 g concentrate formate din mazare. vrejii de mazare.5 kg fan. Nutreturile suculente.

1-1.7 140-190 8 4. Alimentatia ovinelor puse la ingrasat Nutreturile de baza pot fi: pasunea.5 117-126 4. Prin fan li se asigura vitamine si saruri minerale iar prin nutreturi.D. faina de porumb si tarate. de 4-5 ori pana la 15 zile iar apoi de 3 ori pe zi. Ca.2 2. Intarcarea se face la 2.2-1. Norme de hrana pentru ovine Greutatea corporala. In perioada de stabulatie .9 63-72 2. nutreturile fibroase.4-1.4 10 12 80 1. U.5 kg fan. Hranirea mieilor se face la pasune sa ajunga pana toamna la o greutate corporala de 35-45 kg. borhoturile. De la 2-3 saptamani se hranesc cu nutreturi concentrate dinb faina de ovaz. g Sare. mazare. In afara de pasune. in medie de 200.8 3.05 80 2-2.3 12 10 Norme de hrana pentru batalii producatori de lana 40 0.2 14 20 Ingrasarea ovinelor pe pasune este cea mai economica.500 g.8-0.5 kg nutret murat sau sfecla si 150-200 g concentrate din tarate. nutretul insilozat. 0.55110-140 6 3.5-3 luni. proteina. oile mai primesc si un supliment de concentrate in functie de calitatea nutretului verde. kg g g mg Norme de hrana pentru ingrasarea ovinelor 40 1. P.50 60 1.0-1. Caroten.2590-110 4 2.N.4 2 8 8 60 1.7 8 6 1. Alaptarea se face de 5-6 ori pe zi pana la 10 zile.1 81-91 3. porumb si sroturi.In primele 3-4 saptamani de viata singura hrana o constituie laptele supt de la mama.8 12 16 100 1. ea dureaza 2-3 luni si ovinele au un spor de 1-15 kg de crestere in greutate. ratia este de 1-1.3 99-108 4 2.5 10 8 2. Prin aplicarea unui pasunat corespunzator se mareste productivitatea cresterii oilor 23 .5 kg vrej de mazare. g P.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->