Sunteți pe pagina 1din 33

Procesul de prelucrare prin

BROSARE

Prof. ing. Gica Nechifor


Grupul scolar de aeronautica “Henri Coanda”
BROSAREA
BROSAREA

Este procedeul
Este procedeul dede prelucrare
prelucrare
prin aschiere
prin aschiere cu
cu ajutorul
ajutorul sculelor
sculelor
de constructie
de constructie speciala
speciala numite
numite
brose.
brose.
BROSELE sunt scule complicate,
costisitoare, din care cauza operatiile de
brosare se aplica numai la productia in
serie mare si in masa.
Prin acest procedeu se pot prelucra
suprafete plane sau profilate, interioare
sau exterioare.
Scule folosite la brosare

Brosele pentru prelucarea


suprafetelor plane:
- au forma prismatica si sunt prevazute
cu dinti aschietori pe una din fete;
Pentru prelucrarea completa a unei
suprafete este necesar sa se parcurga trei
etape:- degrosarea
- finisarea
- calibrarea
Aceste trei etape se pot realiza in doua
dou
moduri:
- construind cate o brosa pentru fiecare
etapa;
- folosind o singura brosa prevazuta cu trei
grupe de dinti, cate o grupa pentru fiecare
A doua solutie este raspandita in
practica, deoarece asigura o
productivitate mai mare si prezinta
avantajul ca , pe masura ce unii dinti
aschietori se uzeaza, ei sunt inlocuiti cu
dinti din portiunea de calibrare, care se
ascut astfel incat sa desprinda aschii.
Din punct de vedere constructiv,
brosele pot fi executate dintr-o singura
bucata sau cu dinti demontabili.
Sculele folosite la prelucrarea
suprafetelor cilindrice interioare sunt
brosele de interior.
Brosa este compusa din mai multe
parti, avand fiecare rol functional bine
stabilit. Astfel in urmatoarea figura sunt
notate partile unei brose pentru
suprafetele interioare cilindrice, dupa
cum urmeaza:
Lt – lungimea totala a brosei;
L1- coada pentru fixarea in dispozitivul de tragere;
L2 – gatul brosei;
L3 – partea de ghidare;
L5 – partea aschietoare a brosei, care executa
prelucrarea;
L6 – partea de finisare si de calibrare, care asigura
obtinerea preciziei finale si calitatea suprafetei
prelucrate;
L7 – partea de ghidare;
L8 – partea de conducere, care ajuta la sustinerea
brosei in timpul lucrului;
Masini de brosat
Din punct de vedere constructiv, masinile de
brosat sunt mai simple decat alte masini-unelte.
O masina de brosat trebuie sa asigure
deplasarea brosei, prin tragere sau impingere,
si fixarea piesei de prelucrat.
Masinile de brosat pot fi actionate:
- mecanic;
- hidraulic;
Dupa directia pe care se deplaseaza brosa in
timpul aschierii, masinile de brosat pot fi:
- orizontale;
- verticale;
Masinile de brosat orizontale sunt
preferate in cazul in care piesele supuse
prelucrarii au dimensiuni mari.

Masina de brosat verticala reprezentata


schematic:
Dispozitive folosite la brosare
Dispozitivele folosite la brosarea
suprafetelor plane sunt simple.
In mod obisnuit, piesele se fixeaza direct
pe masa masinii. Brosele se fixeaza cu suruburi
pe sania portscula, deoarece dupa reascytirea
brosei inaltimea scade, reglarea acesteia se
face cu ajutorul unor placute de adaos
introduse sub brosa.
Pentru brosarea suprafetelor interioare se
folosesc dispozitive de constructie simpla care
au rolul de sustinere si fixare a piesei. Aceste
dispozitive constau intr-o placa care se centreaz
pe platoul de lucru al masinii de brosat.
Pe aceasta placa se aseaza piesa
deprelucrat asupra careia actioneaza
brosa prin tragere, presand piesa de
prelucrat in timpul lucrului.
Folosirea unui dispozitiv obisnuit impune
conditia ca suprafata de asezare a piesei
peplaca de reazem a dispozitivului sa fie
perpendiculara pe directia de tragere.
In cazul in care aceasta conditie nu este
indeplinita, se folosesc dispozitive cu
autocentrare, care se aseaza pe oplaca,
rezemata la randul ei pe o saiba cu suprafata
sferica.
Prelucrarea pieselor cu pereti subtiri necesita
folosirea unor dispozitive speciale care sa
previna deformarea pieselor.
Un asemenea dispozitiv este reprezentat in
figura urmatoare, unde piesa este introdusa in
intregime in corpul placii de reazem.
Dispozitivele de prindere a broselor de
interior care lucreaza prin tragere depind
de configuratia cozii brosei( ovala, cu
degajare inelara sau cu degajare
laterala).

Aceste dispozitive poarta numele de


mandrine pentru prinderea broselor.
Prelucrari executate pe
masinile de brosat
1.Prelucrarea suprafetelor plane
Brosa executa miscarea principala de
aschiere care este o miscare de translatie in
lungul suprafetei de prelucrat. In timpul
deplasarii, dintii brosei desprind de pe
suprafata de prelucrat aschii subtiri de metal,
colectate intr-un canal special prevazut intre
doi dinti. Fiecare dinte al brosei lucraza ca un
cutit de rabotat, insa stratul de metal se
indeparteaza printr-o singura cursa de lucru,
brosa avand un numar mare de dinti care
lucreaza unul dupa altul.
Miscarea de avans necesara la
prelucrare este executata tot de brosa. In
acest scop, intre doi dinti exista o
decalare in sens perpendicular pe
suprafata de prelucrat, numita
suprainaltarea dintilor (sz), care
asigurainlaturarea unui starat de metal
de o anumita grosime. Marirea
suprainaltarii dintilor se alege in functie
deconstructia brosei, a materialului de
prelucrat, a suprafetei care urmeaza a fi
brosata. Aceasta variaza in limitele 0,04
– 0,3 mm.
Prelucrarea suprafetelor de rotatie
exterioare
Brosarea se poate realiza in doua moduri:
- cu brosa dreapta (a)
- cu brosa circulara: - cu dinti la exterior (b)
- cu dinti la interior:
- cu miscare simpla ©; - cu miscare planetara
Prelucrarea se poate realiza dupa doua
scheme de aschiere, si anume:
- aschiere succesiva (a)
- aschiere progresiva (b)
In primul caz, fiecare dinte al brosei
indeparteaza un adaos de material de grosime
mica de pe toata lungimea piesei de prelucrat.
Dintii au latimea egala cu latimea suprafetei de
prelucrat. Prelucrarea este asemanatoare cu
strunjirea tangentiala si serealizeaza cu brose
drepte, pe masini de tipul masinilor de frezat
orizontale, strungurilor asu masinilor de brosat
speciale.
In cazul aschierii progresive, fiecare dinte al
brosei elimina un adaos de prelucrare mare de
pe o lungime mica si nu numai ultimii 2-3 dinti
ai brosei, care sunt de finisare, au lungimea
suprafetei care se prelucraza. Constructia
brosei este mai economica si usor de realizat.
Brosarea se poate aplica si la prelucrarea unui
sector circular al unui arbore sau al unei piese
oarecare, folosindu-se o brosa plana, sau la
prelucrarea unor suprafete profilate, cu ajutorul
unor brose profilate. Pentru aceasta, piesei I se
imprima o miscare de rotatie cu turatie mica,
iar brosei o miscare rectilinie sau circulara,
dupa forma ei constructiva.
Prelucrarea suprafetelor de rotatie
interioare
Operatia de brosare se poate executa:

1. Prin tragere
2. Prin presare
In cazul brosarii prin tragere brosa este trasa
de-a lungul suprafetei interioare a piesei care se
prelucreaza.

In cazul brosarii prin presare piesa este


impinsa cu ajutorul unei masini de presat.

Pentru a fi posibila prelucarea, in semifabricat


trebuie sa existe in prealabil o gaura prin care
sa se introduca brosa, care va realiza si
dimensiunea finala a alezajului.
Brosarea interioara
Este utilizata de obicei, la prelucarea de
calibrare a gaurilor cilindrice, precum si a
gaurilor poligonale sau canelate.
Dupa gradul de netezire si precizai
dimensiunilor suprafetei prelucrate, se
deosebesc:
1. Brosarea de degrosare
2. Brosarea de finisare;
3. Brosarea de calibrare;
1.Brosarea de degrosare – se foloseste la
prelucrari pregatitoare brite, fiind urmata de
obicei de brosarea de finisare, adaosul de
prelucrare este mare pana la 8 mm
2.Brosarea de finisare – se executa dupa
brosarea de degrosare si are ca scop sa
indeparteze urmele lasate de scule in
prelucrarile de aschiere preliminare,
asigaurandu-se obtinerea formei definitive a
suprafetei; adaosul de prelucrare are valori de
0,6-1,4 mm, in functie de diametrul brosei si
raportul l/d.
3.Brosarea de calibrare – se aplica cu scopul
de a mari gradul de netezire a suprafetelor si
mai putin pentru modificarea dimensiunilor.
Adaosul de prelucrare variaza intre 0,005 -
0,1 mm , in functie de materialul piesei si de
calitatea prelucrarii anterioare.
Metode de brosare in functie de pozitia suprafetei
de prelucrat in raport cu alta suprafata si de felul
miscarilor executate de brosa sau semifabricat
1. Brosare libera – suprafata de prelucrat prin brosare
nu este legata prin cote de alte suprafete ale
semifabricatului; prin aceasta metoda se modifica
forma si dimensiunile unei gauri prelucrate in
prealabil (a)
2. Brosarea coordonata – aplicata cand suprafata de
prelucrat prin brosare este legata prin cote de alte
suprafete ale piesei (b)
Controlul suprafetelor prelucrate prin
brosare
Verificarea si controlul executiei are in vedere punerea in
evidenta a urmatoarelor elemente:
- precizia dimensionala;
- abaterile de forma;
- abaterile de la pozitia reciproca a suprafetelor;
- calitatea si starea suprafetelor;
Toate acestea trebuie sa se inscrie in limitele prescrise pe
desenul de executie.
Avand in vedere precizia se calitatea suprafetelor brosate
foarte ridicate, controlul se efectueaza dupa metodele
prezentate anterior la strunjire si frezare.
Metodele de control se aplica in general dupa suprafetele
respective si in mod special dupa forma si precizia acestor
suprafete.
Regimul de aschiere

Regimul de aschiere in cazul brosarii este ales tinandu-se


seama de cateva considerente dintre care cele mai
importante sunt:
- calitatea suprafetei prelucrate;
- durabilitaea sculei;
- marirea fortelor de aschiere;
Suprainaltarea pe dinti Sz si latimea aschiei b se
aleg tinandu-se seama de schema de brosare, de
naturamaterialului prelucrat se de profilul suprafetei
brosate.
Viteza tehnologica de aschiere Vth as, se determina din
conditia realizarii durabilitatii optime cu relatia:
Vth as = Cv / Tm Syvz
In aceasta relatie duritaea optima se alege T =
(90…480) minute, iar constantele Cv si Yv sunt
determinate experimental.

Determinarea si alegerea vitezei d aschiere tine


seama ca rugozitatea suprafetelor brosate
corespunde operatiilor de finisare, si prin urmare
trebuie evitate vitezele care favorizeaza depunerile pe
tais.

Din acest motiv, vitezele de aschiere la brosare sunt mici


si au valori sub 15m/min.
Exemplu de calcul al normei tehnice de
timp la brosare

Se supune prelucrarii mecanice de finisare (Ra =


3,2 um) prin brosare cilindricaalezajul rotii dintate din
A, dupa schema din fig B. Roata dintata este realizata
din otel Cr-Ni. Prelucrarea se face pe o masina de
brosat orizontal, cu o brosa din MCW 14. Sa se
determine norma tehnica de timp.
Rezolvare
1. Determinarea parametrilor regimului de
aschiere
- adoptam avansul Sd = 0,025 mm/dinte.
- alegem pentru MCW 14 viteza de aschiere V = 3m/min
2. Determinarea timpului de baza se face cu
relatia:

tb = H K / 1000 v q (min)
H – lungimea cursei de lucru (mm)
k – coeficientul dependent de raportul dintre viteza cursei de lucru
si viteza cursei de mers in gol;
v – viteza cursei de lucru (m/min)
q – numarul de piese brosate simultan;
Masuri de protectia muncii la
brosare

Masurile de tehnica a securitatii muncii sunt cele


care se impun a fi respectate la deservirea in
general a utilajelor tehnologice, muncitorul
trbuind sa verifice inainte de inceperea lucrului
starea masinii, urmarind ca sistemul hidraulic
sa fie in functiune, precum si dispozitivele de
fixare a pieselor si brosei.

Se efecueaza apoi reglarile la marimea necesara


a cursei si a vitezei de aschiere.

S-ar putea să vă placă și