Abordarea constructiei Europene de la 1945 si pana astazi

Vom analiza in lucrarea noastra, contrusctia Europeana de dupa al-II-lea Razboi

Mondial si pana astazi cu scopul de a avea o perspectiva mult mai ampla in ceea ce
priveste trecerea de la o Europa divizata la o Europa unita.
Am ales aceasta tema deoarece vrem sa subliniem importanta renasterii
continentului European dupa haosul produs de cele doua Razboaie Mondiale si pentru a
dobandi si valorifica un minim de cunostinte in ceea ce priveste evolutia batranului
continent si a proiectului de unificare economica si politica a acestuia.
Ca principale obiective in abordarea noastra expunem:
1. Bazele istorice ale integrarii europene si planuri de reconstructie
europeana ;
2. Parintii fondatori ai Europei ;
3. Infiintarea primelor comunitati europene si extinderea acestora ;
4. Perspective personale;
5. Cronologia constructiei europene ;
Bazele istorice ale integrarii europene:

Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial la 19 septembrei 1946, la Zurich,

Churchill lanseaza un apel la reconciliere franco-germana si la unitatea
continentului.Intre 7 si 11 mai 1948, se desfasoara, la Haga, Congresul Europei
care propune crearea unei Adunari Europene Constituante.
La 5 iunie 1947, generalul Marshall propune Europei ajutorul Statelor
Unite, declarand razboi “foamei, saraciei,disperarii si haosului” 1.Acest ajutor fiind
necesar pentru a reconstrui economia devastata a Europei , conditia pentru
acordarea ajutorului este cea inscrisa intr-un plan general de reconstructie a

1
Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European,
Iasi.1998, pg 5 ;

1
 continentului.Acest plan a dus la infiintarea OECE(Organizatia Europeana de
Cooperare Economica) la 16 aprilie 1948, organizatie care avea ca scop punerea
in aplicare a “Planului Marshall”.
Un alt plan care avea sa influenteze decisiv problema reconstructiei
Europei este Planul Schuman, care propune plasarea carbunelui si otelului Frantei
si Germaniei sub o inalta autoritate comuna, dupa ideea preluata de la Jean
Monnet, un idealist francez care ocupa un loc deosebit in istoria contemporana.

Parintii fondatori

Jean Monnet2(1888-1979): nici om politic nici economist, el va fi

calificat de ctare Gaulle ca “inspirator”. Dupa ce a jucat un rol in perioada
primului razboi mondial, el infiinteaza primele organizatii franco-britanice de
aprovizionare dupa care este numit secretar general al Societatii Natiunilor (1919-
1923).In 1925 este reprezentantul Europei la Banca de Investitii in New
York.Ultima actiune publica a lui J.Monnet a fost sustinerea relansarii constructiei
comunitare in 1975.
George Marshall3: Ofiter in in 1902, activeaza in Filippine.In primul
Razboi Mondial este conducatorul operatiunilor din Franta.Numit Secretar de Stat
in 1947 si este invitat sa la distribuirea premiilor la Universitatea din Harvard, la
5 iulie 1947.In discursul tinut isi expune faimosul “Program of European
Recovery” punct de plecare pentru “Planul Marshall”.In 1953 primeste Premiul
Nobel pentru pace.
Robert Schuman4: Ministrul de Externe al Frantei, a fost insarcinat de
catre puterile aliate sa gaseasca o solutie in problema germana.El este cucerit de
un plan redactat de J.Monnet si isi asuma responsabilitatea politica a aplicarii
acestuia.Sub conducerea sa, ministerul adopta Planul Marshall.Prin “Declaratia
Schuman” CECO este pusa sub puterea Inaltei Autoritati.5

2
Dictionarul Uniunii Europene,pg 132-133.
3
Ibidem2 ;
4
Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 116
5
Dictionarul Uniunii Europene ;

2
 Konrad Adenauer6 : cancelar al Germaniei Federale, el doreste drepturi
egale pentru tara sa si urmareste de asemenea integrarea sa in estul European si
favorizarea reconcilierii franco-germane.

Infiintarea primelor comunitati europene si extinderea acestora

Vom continua abordarea noastra realizand o analiza sintetica si la obiect a

principalelor comunitati si organizatii europene, a functiilor acestora, in principal
cele care au consolidat fundatia constrcutiei europene.
Planul Schuman, acceptat fara rezerve de Germania, Italia si cele trei tari
din Benelux, este supus unei negocieri deschise la 24 iunie 1950 si intra in
vigoare la 18 aprilie 1951.Tratatul de la Paris prin care lua fiinta Comunitatea
Europeana a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O) este incheiat pentru 50 de
ani.Principala institutie care coordoneaza CECO este Inalta Autoritate, a carei
misiune este de “a asigura in cat mai scurt timp: modernizarea productiei si
cresterea calitatii acesteia, furnizarea carbunelui si otelului in aceleasi conditii pe
toate pietele continentului si imbunatatirea conditiilor de viata a fortei de munca”7
Dupa succesul cu CECO s-a lansat un nou proiect, la dezbaterea politica
din Franta, si anume s-a propus infiintarea Comunitatii Europene de Aparare
(CEA), tratat care este semnat de cele 6 state membre CECO la 28 mai 1952, dar
care nu s-a bucurat de acelasi succes pe care la avut CECO, ba mai mult a fost un
esec total datorita tensiunilor puternice intre adeptii si adversarii CEA.
La 25 martie 1957 la Roma se semneaza tratatul care instituie
Comunitatea Economica Europeana (CEE), care va avea o importanta majora in
reorganizarea continentala. Pincipalele politici sub care se desfasura activitatea
acestei comunitati erau: o uniune vamala industriala, o politica agricola comuna, o
politica comerciala comuna si o politica concurentiala.Tratatul CEE cunoaste un
succes mare si rapid, el insotind si accelerand faza de relansare a cresterii
economice caracteristica anilor 60.Tot in in cadrul aceluiasi tratat s-a creeat
6
Ibidem1, pg 9 ;
7
Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European,
Iasi.1998, pg 11

3
 Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM) care avea ca obiectiv
“creearea conditiilor de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice”8.
Dar succesul acestor organizatii nu face decat sa motiveze si mai tare cele
sase membre inovatorii in vederea crearii unei comunitati europene mult mai
ample si mai dezvoltate. Asadar dupa eforturi majore se reuseste reducerea la 0 a
taxelor vamale si punerea bazelor constructiei Comunitatii Europene care avea sa
fie deasemenea un succes, ducand la cresterea comertului intracomunitar de circa
3 ori, iar cresterea dezvoltarii economice datorata eliminarii barierelor vamale
permite totodata si specializarea si exportul, indeosebi in sectoarelor bunurilor de
consum, ducand la crearea AELS ( asociatia europeana a liberului schimb).
O alta institutie specializata conceputa cu scopuri inovatorii este Fondul
Monetar International (FMI)9, care avea ca scop clar si concis sa impiedice
revenirea catastrofelor din anii ’30, printr-un liberalism organizat combinand
respectul fata de disciplinele precise cu o cooperare internationala puternica. O
alta aparitie in sfera organizatiilor ce priveste libertatea schimburilor este GATT 10
(General Agreement of Tarrifs and Trade) care ia nastere la 30 octombrie 1947,
dar care avea sa fie inlocuit, ceva mai tarziu in 1995, de OMC (Organizatia
Mondiala a Comertului).Principiul pe fundamental al GATT era nondiscriminanta
concretizata prin clauza natiunii si clauza tratamentului national.
Comunitatea Europeana fondata de cele sase state semnatare cunostea un
process de extindere continuu care, inceput in 1972 cu aderarea Marii Britanii, a
Danemarcei si Irlandei, se accelereaza dupa ce caderea comunismului a pus capat
divizarii continentului.Astfel putem relata in continuare faptul ca pe baza
evolutiei comunitatilor europene si dupa o indelunga cooperare intre statele
membre s-a ajuns la creearea unui organism mult mai complex si mai bine
structurat si anume Uniunea Europeana11, uniune care ia nastere incepand cu
Tratatul de la Maastricht la 7 februarie 1992.”Principiul fundamental al Uniunii il

8
Ibidem7 pg 7
9
Phillippe Moreau Defarges – Organizatiile internationale contemporane, ed Institutul European Iasi, iunie
1996, pp 42-50
10
Ibidem9 pp 50-58
11
Phillippe Moreau Defarges – Organizatiile internationale contemporane, ed Institutul European Iasi, iunie
1996, pp95-107

4
 reprezinta delegatia de suveranitate intr-undomeniu limitat, dar
decisiv.Cooperarea intre natiuni, oricat de importanta ar fi ea, nu rezolva
nimic.Ceea ce trebuie cautat este o fuziune de interese ale popoarelor europene si
nu numai, pusr si simplu, mentinerea echilibrului acestor interese”12.
Ca o concluzie in ceea ce priveste comunitatile europene si evolutia lor
putem spune faptul ca, un scurt istoric al organismelor aparute dupa Cel de-Al
Doilea Razboi Mondial ne indica faputl ca atat dezvoltarea cat si evolutia acestor
comunitati au avut ca principala finalitate aparitia Uniunii Europene, organizatie
care lucreaza cu succes inca de la infiintare cat si in zilele noastre, cuprinzand in
sfera ei majoritatea tarilor europene.Asadar putem admite cu usurinta faptul ca
reconstructia europeana a fost un adevarat succes, in ceea ce priveste intregul
continent.
Privind acesta evolutie a continentului ne putem pune intrebarea: Europa,
incotro? Raspunzand la aceasta intrebare nu facem decat sa ne creem o imagine a
ceea ce va reprezenta sau cum va arata Europa in viitor si la modul in care va
evolua sau se va extinde. In viitor, toate tarile Europei Centrale si de Est, statele
baltice, republicile fostei Iugoslave pot sa se foloseasca de apartenenta la
continentul european pentru a intra in Uniune. Rusia, ca exemplu, putere euro-
atlantica, nu poate fi integrata in Uniunea Europeana fara a o dezechilibra
profound si fara a-i schimba specificul.Asa cum bine stim ca viitorul ne este strain
putem face doar niste pronosticuri in ceea ce priveste o viitoare evolutie
continentala sau poate sa formulam divesre ipoteze personale care sa ne apropie
mai mult de viitor. Mai multe ipoteze pot fi formulate referitor la viitoarea
erhitectura a Europei13: “O Eurpoa a la carte”, in care statele membre ar allege
politicile in functie de avantajul lor imediat, ceea ce ar duce la reducerea rolului
institutiilor si limitarea la minimum a uniunii politice; “O Europa cu mai multe
viteze” distingand nivelul de integrare dupa regruparile statelor in domeniul
economic, politic si military, sau “O Europa cu nucleu tare”, organizata in jurul
unui numar restrans de tari legate direct intre ele dupa un model cvasifederal,
12
Jean Monnet – Memorii , Fayrad 1976, pg 371
13
Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European,
Iasi.1998, pg 33 ;

5
conservand relatii flexibile cu celelalte state care n-ar fi in masura sau n-ar
dispune de vointa politica pentru a participa la un asemenea nivel ridicat de
integrare.
Pentru a completa raspunsul la intrebarea: “Incotro se indreapta Europa”
vom expune cateva ipoteze personale care credem k ne-ar fi de folos in enuntarea
unui potential punct la care se va ajunge in urmatorii ani.Datorita faptului ca deja
s-a instaurat moneda unica eurpeana in marea majoritate a statelor membre ale
Uniunii Eurpoene, uniunile vamale practic au devenit doar simple puncte de
control, din ce in ce mai multe state adera la Uniunea Europeana iar pracatic
planul de extindere a acesteia isi va atinge apogeul cat de curand, avem motive sa
credem ca dupa o expansiune maxima in intreaga Europa si dupa instaurarea
regimului democratic in intreg continentul, Uniunea Europeana va urmari practic
disparitia granitelor de tot si a vamilor, moneda unica sa domine toate statele,
practic putem generalize prin faptul ca intreg continentul va deveni o uniune de
state, statele practic vor disparea nu complet darn u vor avea acelasi statut si
practic vor deveni “orase” ale continentului.In-tr-un viitor nu prea indepartat s-ar
putea creea sau initia o limba comuna internationala care sa fie vorbita si
acceptata pe tot continentul. Dar toate aceste lucruri exista doar in teorie, o teorie
personalizata, care ne poate ajuta in creeare unei perspective de ansamblu in ceea
ce priveste viitoarele scopuri si principii continentale la un nivel generalizat.
Multi autori sunt de parere ca Europa nu trebuie privita numai din
perspectiva viitorului ci trebuie sa luam in calcul si trecutul, sau practic inceputul
acestei ere a reconstrcutiei contineltale.Asadar vom privi in continuare abordarea
noastra din doua perspective, apoi reluandu-le vom stabili care sunt punctele tari
si punctele slabe ale constructiei Europei, iar in final vom enunta si cateva
argumente pro si contra acestui vast proces.Intreaga evolutie si dezvoltare
europeana poate fi privita si ca un “mers”, un mers rapid catre o unificare
generala, dar care a avut de depasit destule urcusuri si coborasuri in traseul ce l-a
urmat.Asadar putem privi Europa din perspectiva “mersului catre trecut” care
reprezninta practic reintoarcerea la statele-natiuni, cu riscul unei balcanizari
generalizate, cu frontiere arbitrare, minoritati oprimate sau persecutate,

6
 nationalisme fonetice si oarbe, sau chiar dictaturi militare.Pe de alta parte “mersul
catre viitor” ar ar cuprinde in sfera sa dezvoltarea si multiplicarea confedereatiilor
si federatiilor, unde imperativul respectarii natiunilor se asociaza cu imperativul
depasirii statului-natiune.Punand in balanta cele doua perspective de analiza a
Europei, si anume “mersul catre trecut si mersul catre viitor” 14, putem usor
observa faputl ca viitorul este mult mai deschis oportunitatilor, spre deosebire de
trecut care este oarecum sumbru si lipsit de culoare.Aici putem adauga un citat
foarte interesant si la obiect “Europa recompusa nu poate fi decat
deschisa”15.Deschiderea Europei poate fi privita aici atat ca multitudine de
oportunitati catre un nivel economic mult mai ridicat cat si ca deschidere a
portilor sale catre viitorii adepti care probabil ca vor fi statele din lumea a III-
a.Noi personal nu suntem de acord cu o discriminare a tarilor de jos in privinta
aderarii la Uniunea Europeana, ba chiar mai mult ar fi ideal ca includerea lor in
acest sistem european sa nu fie amanata sau prelungita pe perioade de timp foarte
lungi cum este si cazul Turciei.
In scopul nondiscriminarii am venit in lucrarea noastra cu o idée
inovatorie am putea spune, o idee de regandire a sistemului Uniunii
Europene.Aceasta “inovatie” daca o putem numi asa ar avea la baza, nu faptul ca
statele care vor sa adere la UE trebuie sa fie in conformitate cu normele sale si sa
beneficieze de un regim democratic modern, aceste norme ar trebui sa se bazeze
mai mult pe principii morale si de suvenranitate.In aceasta prinvinta ar trebui ca
un stat care doreste sa adere la UE sa fie mai intai catalogat in functie de nivelul
de dezvoltare economic, apoi ar trbui ca acestuia practice sa i se aprobe cererea de
aderare, sa fie integrat, primit si acceptat in cadrul uniunii, ca mai apoi cu ajutorul
organismelor europene sa fie pracitc aduc la un nivel european modern.Astfel nu
ar mai fi aceste excluderi din sfera UE a diferitelor state mici cu nivel de trai
scazut, si avem motive sa credem ca nivelul de trai in incinta acestor tari ar creste
considerabil.Practic ceea ce vrem sa cerem sau sa insuflam gandirii principiilor ce
stau la baza UE este sa ofere mai multa incredere statelor dornice de a se alatura
sistemului, o reducere a perioadei de aderare, primind aceste doua lucruri practic
14
Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 176
15
Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 177

7
 statutul staului se schimba, ambitiile cresc, dorinta de crestere economica incepe
si ea sa se largeasca.Chiar si asa exista detule riscuri ca acele state san u atinga
nivelul economic de dezvoltare cerut, de aceea la inceputul prezentarii acestei idei
am subliniat faptul k ele mai intai ar trebui catalogate in functie de nivelul
economic, ca mai apoi acelora care sunt la un nivel foarte scazut sa li se puna in
aplicare planuri de reconstructie economica la nivel national mai antai si apoi la
nvel global.
In ceea ce priveste constructia europeana au existat de aseamenea puncte
tari si puncte slabe ale acestei inovatii.Deoarece “a fost necesara moartea Europei
Timpurilor moderne ca sa existe o prima vointa de nastere europeana” 16, acesta
poate fi considerat un punct slab al reconstructiei europene, practic a fost nevoie
de dezastrul celui de-Al Doilea Razboi Mondial pentru aparitia ideii de
constructie europeana, razboiul practice a deschis o noua era a renasterii.Ca
puncte tari ale aceste ideologii putem trece in revista o cooperare mult mai vasta
si mai intensa intre statele europene, gradul de dezvoltare economic care creste
considerabil, practic Europa a inceput de la 0, iar acest lucru i-a oferit sansa de a
reconsolida bazele piramidei continentului european.Datorita dispedantelor de
conceptii ale Europei au existat destule voci care au contestat anumite aspecte ale
reconstructiei continentale cum ar fi generalul Gaulle sau Stalin dar pe de alta
parte sunt si sustinatori ai sistemului in toate punctele sale ca Robert Schuman,
Alcide di Gasperi, Paul Henri Spaack, Jean Monnet si multi altii.
Concluzionanad la aceasta abordare a reconstructiei Europei incepand din
1945 si pana in zilele noastre, putem afirma cu lejeritate faptul ca acest process a
fost mai mult decat necesar pentru cresterea si evolutia continentului, a avut o
importanta istorica esentiala, zicem noi, cunoastem punctul de plecare al acestei
regandiri a Europei darn u stim incotro ne indreptam, acest lucru nun e poate face
decat sa devenim mult mai interesati de acest subiect, deoarece necunoscutul ce
va avea sa vina ne poate fi prielnic si in favoarea noastra, fapt dovedit si de faptul
ca reconstructia europeana a evoluat spre bine.

16
Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 115

8
 “Abandonand pentru totdeauna rolul de centru privilegiat al lumii, Europa
poate deveni un centru de reflexii si inovatii pentru pacificarea oamenilor, pentru
instaurarea sau restaurarea tolerantei, a schimburilor reciproce pentru civilizarea
acestui Pamnat-Patrie”17

Pentru a ne forma o mai buna imagine asupra planului de Reconstructie

Europeana, vom enunta in continuare o scurta, dar esentiala cronologie:
 1945 - sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial;
 1950 - Planul Schuman fondator CECO;
 1957 - Infiintarea CEE si Euratom;
 1974 - Crearea Consiliului European;
 1981 - Trecerea Europei celor 9 la Europa celor 10 (Grecia);
 1986 - Semnarea la Luxembourg a Actului Unic European;
 1990 - Unificarea Germaniei;
 1992 -Semnarea Tratatului de la Maastricht;
 1993 -Intrarea in vigoare a pietei unice;
 1997 -Creearea “Agendei 2000”;
 2007 -Intrarea Romaniei in UE.

Bibliografie

17
Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 178

9
 Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European,
Iasi.1998;

 Dictionarul Uniunii Europene;

 Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002;

 Phillippe Moreau Defarges – Organizatiile internationale contemporane, ed Institutul European

Iasi, iunie 1996;

 Jean Monnet – Memorii , Fayrad 1976.

10