Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mass media este una dintre cele mai importante instante ale educatiei, facand parte din
educatia nonformala ce cuprinde totalitatea influentelor educative ce se deruleaza in afara
scolii sau prin intermediul unor activitati optionale sau facultative.
Mass-media, reprezinta acea grupa de factori ai educatiei, acea instanta mediatica chemata sa
amplifice, sa constituie sau sa diversifice experientele cognitive si comportamentale ale
persoanelor.
Educatia de acest tip a existat dintotdeauna, ceea ce este nou astazi in legatura cu aceasta
maniera de a educa, rezida in organizarea ei planificata. In unele situatii acest tip de educatie
poate fi o cale de ajutor pentru cei care au sanse mai mici de a accede la anumite informatii
sau la o scolarizare normala: tineri in deriva, persoane cu nevoi speciale, locuitori din zonele
retrase, saraci, izolati.
Sistemul comunicarii in masa s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social,
modeland celelalte subsisteme ale societatii.
Puterea mass-media
Un individ neinformat sau mai putin informat, este un cetatean mai usor de manevrat de catre
grupuri de interese, birocratie. Dreptul la informare al cetateanului, presupune si
posibilitatea persoanei de a avea acces neingradit la toate sursele de informare.
Un ideal al modernitatii este si aspectul educativ cu caracterul sau suficient de larg si elastic
care permite promovarea idealurilor culturale individuale, un ideal al formarii armonioase si
echilibrate a individului, adica individul format in spiritul valorilor clasice ale umanismului
in concordanta cu valorile modernitatii in toate mediile sale cu care vine in contact si cu
respectarea unor criterii: filosofic, ideologic, epistemologic, sociologic, psihologic, etic si
pedagogic.
Teoria cultivarii
Ipoteza de la care pleaca echipa lui Gerbner este ca expunerea frecventa la mesajele TV
duce, pe termen lung, la adoptarea normelor si conceptiilor despre viata sociala promovate de
TV. Imaginea TV asupra realitatii este distorsionata, foarte selectiva, ocultând anumite aspect
ale realitatii. Copiii si adolescentii mari consumatori de media tind sa priveasca lumea
prin"ochelari televizuali".
Concluzii
Influenta mass-media sau efectele mass-media sunt folosite in diferite studii precum studiile
din mass-media, psihologie, teorii ale comunicarii, sociologie, acestea referindu-se la cum
influenteaza modul de gandire si comportamentul publicului, mass-media. Conectarea la
lume a indivizilor si reproducerea imaginii de sine a societatii a starnit critici ce relevau ca
mass-media va diminua considerabil capacitatile individului de a actiona autonom.
Media are un impact cultural si social puternic, asupra societatii. Acesta este bazat pe
capacitatea lor de a atinge o larga audienta cu un mesaj puternic si influent. Marshall
McLuhan foloseste expresia “mediul este mesajul”, ca un mijloc de a explica ca modul de
distributie a unui poate fi de multe ori mult mai important decat continutul mesajului.
Mass-media pot ajunge la trista performanta de a oferi auditoriului tot ce este mai sordid în
imaginarul unei societati . Se stie, criticile nu mai contenesc la adresa obscenitatii,
vulgaritatii, violentei din mass-media, dar parca rolul lor este sa întareasca si mai mult
rating-ul si sa-l oblige pe acest "inamic public" sa-si perfectioneze metodele de a ocoli
reglementarile CNA-ului, regulile bunului gust si chiar pe cele ale bunului-simt. Asa stând
lucrurile, este, totusi, nevoie de nuantari.
Mass-media, mai ales televiziunea, constituie "vinovatul ideal", cel caruia i se poate comod
atribui rolul de factor prim în degradarea vietii sociale. Inclusiv a educatiei. Pentru propriile
sale neajunsuri scoala arata cu degetul spre diverse forme ale culturii de consum ca spre un
"tap ispasitor". Acceptarea sau savurarea atâtor productii îndoielnice semnaleaza subrezenia
filtrului cultural (moral-civic si estetic) din partea receptorilor tineri. Faptul ca, dupa cum
remarca Liviu Antonesei, asemenea productii îsi selecteaza "victimele fericite" transforma
media în hârtie de turnesol a calitatii învatamântului (ceea ce nu înseamna ca nivelul de
instruire rezolva problema sau ca trebuie automat stigmatizat accesul la folk culture).
Dar, la ora actuala, o viziune complet determinista, explicatiile stricte în termeni psihologici,
sociologici sau culturalisti, raliate modelului de comunicare stimul-raspuns, nu ne mai sunt
de mare ajutor.
Articolul lui Judith Lazar despre violenta TV este pilduitor în acest sens. (Violenta
contagioasa? Reprezentare simbolica si realitate). Trecând în revista cercetarile si
explicatiile oferite de specialistii americani în domeniu Judith Lazar afirma: "Nici un
cercetator nu a putut demonstra ca mass-media ar reprezenta principala cauza a
comportamentelor agresive". TV reprezinta doar unul dintre factorii prin care se poate
explica tipul de comportament antisocial, agresiv al tineretului.
Exista doua impediente majore în calea cercetarii influentei datorate violentei televizate:
- dificultatea de a o transforma în variabila independenta;
- faptul ca o astfel de cercetare este întreprinsa pe termen scurt, pe când influenta violentei
TV, adica rolul jucat în geneza conceptiilor, ideilor, în structurarea perceptiei si a gândirii,
dureaza din copilarie.
De mare importanta este clarificarea contextelor în care au loc dezbaterea si intensificarea
dezbaterii privind comportamentul juvenil agresiv:
- cine impune în societate imaginea adolescentului? (dupa cum am vazut, în SUA, aceasta
misiune a revenit sociologilor, în anii' 50, când se teoretizeaza "subcultura juvenila");
- cât se uita copilul, adolescentul la televizor?
- cât sta la scoala (este ocupat cu scoala)?
- s-au intensificat agresiunile în scoli?
- care ramâne baza comunicarii în societate: cea interindividuala sau comunicarea de masa?
De regula, violenta TV ajunge sa impacienteze grupuri mari de populatie când societatea
devine foarte sensibila la fapte si simboluri în stare sa o agreseze acut, si atunci se intensifica
si cercetarile care intentioneaza sa identifice o serie de corelatii între violenta reala si cea
televizuala. La noi, a fost invers: mass-media sunt cele care au produs îngrijorare cu privire
la agresivitatea si lipsa de civilitate din societate. Este un merit al mass-media. Dar, ulterior,
media au transformat imaginea în spectacol profitabil care, repetat pâna la satiu, a sfârsit în
banalizarea imundului. Ca si membrii societatii, institutiile media au ratat si ele ocazia de a
se angaja pe calea crearii unor conditii favorabile unei veritabile comunicari (sociale si de
ordin tehnic).
Bibliografie
Sardar, Ziauddin; Van Loon, Borin. Câte ceva despre mass-media. Bucureşti: Curtea Veche,