Premisele dezvoltarii orasului Borsa. 7.1.

Analiza concurentei si a sectorului de activitate

Pentru a putea face previziuni cu privire la circulatia turistica si in special pentru a putea estima
gradul de ocupare al unitatilor de primire propuse se va pleca de la analiza zonelor cu care acest areal intra
in concurenta.

Astfel zona Parcului National Muntii Rodnei intra in concurenta in principal cu:

§ zone asemanatoare ca si potential turistic, aflate in apropiere: Parcul National Calimani, Parcul
Natural Muntii Maramuresului;

§ alte Rezervatii ale Biosferei aflate pe teritoriul Romaniei, asemanatoare din punct de vedere al
potentialului turistic: Parcul National Muntii Retezat;

§ zone turistice aflate in apropiere: zonele etnografice Maramures, Tinutul Nasaudului, Tara Oasului,
Bucovina.

In privinta sectorului de activitate, turismul este un sector in plina ascensiune, in special pe plan mondial,
unde se previzioneaza o crestere de la 700 de turisti si 550 milioane USD incasari, la 1 miliard de turisti si
1,5 miliarde USD in 2010 si 1,6 miliarde turisti si 2 miliarde USD incasari pana in 2020. 949b12j

Romania a fost in anii ‘70-80 una dintre cele mai cautate destinatii europene, dar acest lucru s-a erodat
treptat datorita serviciilor de proasta calitate, bazei materiale invechite, a infrastructurii generale deficitare
si neadaptarii produselor turistice la cerintele dinamice ale turistilor. Motivatia principala a unui turist care
merge intr-o tara sau o zona este sa vada sau sa faca ceea ce nu vede / face in locul de unde provine. In
acest fel pentru a fi atractiva o tara sau o zona ar trebui sa-si valorifice tocmai acele valori inedite, care il
vor determina pe turist sa mearga acolo.

Declararea ca Parcului National si Rezervatie a Biosferei reprezinta un punct forte pentru dezvoltarea
turismului in perimetrul acestui masiv montan, dar aceasta forma de dezvoltare trebuie facuta cu grija,
urmarindu-se indeaproape conservarea valorosului potential cu care natura a inzestrat acest areal.

In acest sens ca principala forma de turism practicabila a fost identificat ecoturismul, forma de turism ce
promoveaza satisfacerea nevoilor turistilor in concordanta cu conservarea mediului pentru generatiile
viitoare si totodata imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor locale.

Analizand motivatiile turistilor pentru diversele destinatii ale lumii, 40-60% din turistii internationali sunt
turisti „naturali”, iar 20-40 % sunt turisti interesati de viata salbatica. Turistii „naturali” pot fi definiti ca
turistii care viziteaza o destinatie pentru a se bucura de natura, iar turistii interesati de viata salbatica pot fi
definiti ca turisti care viziteaza o destinatie tocmai pentru a observa si analiza aceasta viata.

In arealul Muntilor Rodnei ecoturismul poate detine piata cu cea mai rapida crestere, lucru favorizat in
special de existenta Parcului. De asemenea, unul din cele mai importante segmente de turisti sositi in zona
au ca motivatie principala ecoturismul, respectiv combinarea componentelor care determina aceasta
cerere: turism bazat pe natura, turism rural si turism cultural.

Conform unei cercetari realizate in anii 2001-2002, cel mai important segment de turisti care sosesc in
Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, cu precadere in zona inalta, au ca motivatie
ecoturismul si provin din tarile Europei Centrale: Cehia, Polonia, Ungaria, Germania, Slovacia etc. (Anexa nr.
6).

7.2. Gradul de penetrare pe piata

Penetrarea pietii de un nou produs turistic necesita adoptarea unei conceptii de marketing in lansarea si
includerea lui in circuitul turistic. In acest sens, se are in vedere elaborarea unor strategii care sa includa
politici de produs, de promovare, de distributie si de pret bine fundamentate, adaptate atat la specificul
cererii cat si la caracterul si continutul noului produs. In cele ce urmeaza ne vom axa pe primele trei politici,
politica de pret (politica tarifara) fiind tratata distinct intr-un alt subcapitol.

7.2.1. Politica produsului turistic

Scopul politicii de produs este acela ca, in etapa concluziilor desprinse din studierea cantitativa si calitativa
a ofertei si cererii (studiul pietei), sa se asigure adaptarea sa la mediul intern si extern. In faza de concepere
si de pregatire a lansarii pe piata, aceasta se poate realiza prin proiectarea unui produs care sa se adreseze
si sa penetreze o piata-tinta careia ii poate satisface cu succes nevoile si motivatiile de calatorie a
segmentelor respective de turisti.

In acest sens, in momentul stabilirii produsului turistic trebuiesc urmarite nevoile turistilor, iar apoi o atenta
monitorizare a schimbarilor intervenite in motivatia si satisfactia consumului produsului respectiv cu scopul
de a-l actualiza.
Realizarea unui produs turistic pentru aceasta zona necesita o atenta coordonare si cooperare a factorilor
implicati. Astfel, sectorul privat ofera cele mai multe servicii care sunt consumate in timpul sederii, sectorul
public detine si gestioneaza infrastructura destinatiei, sectorul non-profit gestioneaza o parte a atractiilor
turistice, populatia locala participa la intampinarea de bun venit a turistilor si la „impartirea” zilnica a
locului vizitat cu acestia.

In functie de impactul produsului asupra cererii potentiale si efective, ofertantul are posibilitatea sa adopte
anumite strategii si politici de produs.

In acest sens, pentru cazul analizat se poate lua in considerare intr-o prima etapa, strategia stabilitatii
gamei de servicii preconizate pentru atragerea segmentului tinta a cererii si, odata castigat acest segment,
sa asigure competitivitate si notorietate produsului proiectat.

Odata implementat produsul in circuitul turistic, se poate adopta strategia diversificarii gamei de servicii
care urmareste sa nuanteze mobilitatile de satisfacere a cererii careia i se adreseaza produsul si sa duca, pe
aceasta cale, la largirea pietii acestuia.

Aceste strategii pot fi completate pe parcurs cu strategia perfectionarii produsului prin imbunatatirea
periodica a calitatii si a componentelor acestuia.

In concluzie, se poate afirma ca asigurarea succesului penetrarii unui produs pe piata turistica consta in
depistarea si selectarea acelor segmente specifice de piata, carora serviciile oferite le pot face fata in cat
mai bune conditii economice si pentru o perioada de timp cat mai indelungata.

Politica de produs turistic pentru PNMRRB poate fi aplicata atat la nivel global prin prezentarea produsului
turistic al intregului areal analizat, cat si la nivel individual pentru fiecare localitate, obiectiv turistic. De
asemenea, politica de produs turistic poate fi aplicata si la nivel de unitate de cazare/agrement, aceasta
atragand dupa sine si destinatia in care este localizata respectiva unitate.

Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei se poate individualiza printr-o multitudine de
produse turistice, cum ar fi: drumetiile montane, mountain-bike, sarituri cu parapanta, turism stiintific si de
cunoastere, speoturism, turism pentru odihna si recreere, alpinism, sporturi de iarna (in zona limitrofa) etc.
sau care pot fi combinate, realizandu-se niste produse complexe.
7.2.2. Politica de distributie a produsului turistic

Existenta distributiei se justifica prin aceea ca, in primul rand faciliteaza achizitionarea si consumarea
serviciilor turistice de catre clientela, iar in al doilea rand face posibila compararea si alegerea acelor
combinatii care convin cel mai mult clientelei.

Societatile de turism pot opta intre diferite tipuri de canale de distributie:

· distributia prin canale directe, respectiv vanzarea serviciilor oferite de unitatile de turism nemijlocit
clientilor, este mai operativa, preintampinand marirea tarifelor cu comisioanele pretinse de intermediari –
agentii de turism;

· distributia prin canale indirecte, prin intermediul principalilor intermediari de pe piata turistica cum
sunt: turoperatorii si agentiile de turism.

Turoperatorii au rolul de a asambla diferite componente ale produselor turistice (servicii de transport,
cazare, alimentatie, agrement) si de a le oferi potentialilor turisti prin intermediul agentiilor de turism
detailiste.

Realizarea unui produs turistic de catre un turoperator este un proces care presupune urmatoarele tipuri
de activitati: analiza pietei, elaborarea strategiilor de marketing, vizite in viitoarele centre turistice pentru
stabilirea principalelor puncte de atractie turistica, negocierea contractelor cu viitorii investitori etc.
Organizatorii de voiaje platesc anticipat capacitatile inchiriate, lucru care se dovedeste foarte avantajos
pentru firmele prestatoare de servicii, acestea asigurandu-si astfel veniturile, indiferent de gradul in care
capacitatile vor fi folosite.

Agentiile de turism prin rolul lor de detailisti distribuie consumatorilor finali produsul propus de
turoperatori si fac astfel cunoscuta oferta turistica a Parcului.

Turistii care vin pentru practicarea drumetiilor montane si pentru practicarea anumitor sporturi (alpinism,
parapanta etc.) vin in general pe cont propriu neapeland la intermediari si dorm in cort sau la cabana.
Acestia pot opta si la serviciile unor agentii de turism in masura in care acestea ofera un pachet mai larg de
servicii: ghid, rezervare cabana, plata pentru vizitarea anumitor obiective etc. Probabilitatea ca acestia sa
apeleze la o agentie de turism creste odata cu distanta pe care turistul o are de parcurs pana sa ajunga in
zona.

Numarul turistilor care vin prin intermediari este mai mare in cazul celor ce se cazeaza in localitatile de la
baza masivului, si in special in statiunile Sangeorz-Bai si Borsa.

7.2.3. Politica de promovare a produsului turistic

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul-mix este activitatea de promovare, care
reprezinta inainte de toate o activitate comunicationala de informare a clientelei in legatura cu produsul pe
care-l furnizeaza.

La baza promovarii sta operatiunea de selectare a segmentelor de piata vizate pentru acest produs, pentru
determinarea ponderii unui produs turistic pe un segment de piata, comparativ cu ofertele concurente
pentru o dozare mai rationala a eforturilor promotionale si de publicitate.

Comunicarea intre acest produs turistic si piata se realizeaza pe caile obisnuite, care se afla la dispozitia
oricarui intreprinzator. Varietatea acestora fiind foarte mare, s-a impus necesitatea sistematizarii lor in asa
fel incat, plecandu-se de la strategiile generale de marketing si de la obiectivele specifice strategiilor
promotionale, sa se creeze posibilitatea selectarii celor mai adecvate forme de promovare: publicitate,
promovarea vanzarilor, relatiile publice, forta de vanzare, marketing direct, promovarea prin marca,
sponsorizarea.

Pentru a-si atinge obiectivele, promovarea turistica trebuie realizata combinand cat mai multe din aceste
forme, nefiind excluse nici cazurile in care se folosesc toate aceste forme.

Arealul analizat trebuie si poate fi promovat, in primul rand de catre agentiile de turism din cele
doua judete, localizate cu precadere in municipiile resedinta de judet – Baia Mare (BTT, Sind Romania,
Vacanta, Mara International Tours, Nord Nord Vest, Triumph etc.) si Bistrita (Coroana, Sind Romania, Pas
Tour, Executive Travel etc.). Alaturi de acestea, oferta turistica a PNMRRB mai poate fi promovata si de alte
agentii din tara. Distribuitorii acestei oferte pe piata trebuie sa urmareasca o politica promotionala
adecvata, atat la nivel local, regional, interregional cat si international, tinand cont de caracteristicile
formelor de turism ce se pot desfasura in acest areal.
 Promovarea unui produs turistic consta in transmiterea pe diferite cai de mesaje menite sa
informeze pe operatorii de turism si pe turistii potentiali asupra caracteristicilor produsului turistic si a
elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare, sa le dezvolte o atitudine
pozitiva fata de intreprinderile prestatoare de servicii turistice, cu scopul de a promova modificari
favorabile in mentalitatea si obiceiurile turistilor1).

Dat fiind caracteristicile acestui produs turistic se va urmari promovarea in ansamblu a Parcului
National si a posibilitatilor turistice oferite de acesta si in mai mica masura promovarea fiecarei structuri de
cazare in parte, iar pentru eficientizarea acestui proces se propun realizarea unor colaborari intre factorii
implicati.

Sfera activitatii de promovare este deosebit de vasta si cuprinde instrumente variate, dintre care
pentru promovarea ecoturismului mentionam urmatoarele:

Ø publicitatea prin 'mass media' care inglobeaza toate masurile cu ajutorul carora organismele turistice
si prestatorii de servicii turistice incearca sa influenteze de la distanta turistii potentiali prin intermediul
mijloacelor de comunicare in masa, cu o mare putere de penetrare ca: afise, pliante, prospecte, presa radio,
TV, filme si mai nou video-casete, CD-uri;

Ø participarea la targuri, saloane si expozitii atat in cadrul pavilioanelor nationale cat si in cadrul
saloanelor si expozitiilor internationale specializate pe teme turistice si ecoturistice. Importante sunt, pe
langa o prezentare vizuala a ofertei, materialele tiparite (pliante, fluturasi) si contactele personale in cadrul
standului;

Ø publicitatea directa, prin contactul personalului agentiilor de turism, al birourilor de turism din
strainatate, al punctelor de informare, cu clientela potentiala;

Ø invitarea reprezentantilor si functionarilor agentiilor de voiaj cu care s-au stabilit deja relatii de afaceri
ori se preconizeaza inceperea colaborarii, a reprezentantilor presei de specialitate si a ziaristilor
publicatiilor turistice, de a participa la vizite de documentare;

Ø organizarea de conferinte de presa in care se prezinta aspecte legate de activitatea ecoturistica a

Parcului National Muntii Rodnei;

Ø realizarea de materiale publicitare tiparite este esentiala. Pliantele sau fluturasii, afisele sau alte
obiecte de prezentare a Parcului, ilustrate cu imagini adecvate, sunt instrumente indispensabile de lucru in
turism. Pentru difuzarea externa, astfel de materiale trebuie realizate in limbi straine de circulatie
internationala, iar difuzarea in diverse tari trebuie sa tina cont de particularitatile tarii respective;

Ø realizarea unor obiecte promotionale: calendare din plastic sau hartie, sau inscriptionarea siglei
Parcului pe o serie de obiecte (pixuri, genti, obiecte de birotica, tricouri etc.) si oferirea lor in cadrul unor
intalniri la expozitii, targuri, drept premii la unele concursuri, ca amintire pentru clientii mai importanti sau
unor personalitati, reprezinta inca o cale de realizare a promovarii.

Pentru a conchide, gradul de penetrare se estimeaza prin analiza urmatorilor factori:

- valoarea resurselor naturale si antropice ale zonei;

- serviciile prestate: cazare, alimentatie, agrement, ghid montan;

- amplasamentul, amenajarile si dotarile corespunzatoare;

- promovarea produsului turistic;

- pretul real si valoarea ofertei.

7.3. Segmente de clientela

Vizitatorii se incadreaza in general in categoria utilizatorilor „neconsumatori” de resurse naturale, dar

concentrarea acestora pe anumite zone din Parc poate determina aparitia unor efecte negative asupra
peisajului si a biodiversitatii. De aceea, punerea in valoarea a obiectivelor din imediata apropiere a Parcului
poate duce la reducerea presiunii asupra acestei arii protejate.

In acest fel s-a incercat identificarea mai multor segmente de turisti:

- turistii a caror principala motivatie o reprezinta drumetiile montane, practicarea sporturilor de iarna,
turismul de aventura, ecoturismul – sunt iubitori ai muntelui, mai putin pretentiosi in privinta conditiilor de
cazare, care cauta in general structurile de cazare situate la altitudine: cabane, refugii sau locuri de
campare. Acestia vin atat din localitatile apropiate, dar si de la distante mai mari fata de masiv sau din
strainatate;

- turisti care vin pentru odihna si recreere – vin, in special, din orasele apropiate – turism de week-end si
prefera, in general, structurile de cazare de la poalele masivului;

- turisti care vin atat pentru odihna si agrement cat si pentru turism balnear - vin si din orasele apropiate (in
Sangeoz-Bai, Borsa Complex) dar si din orase mai indepartate (in Sangeorz-Bai);

- turisti aflati in tranzit, care in drumul lor intre manastirile din nordul Moldovei, Maramures si Tinutul
Nasaudului se opresc pentru o zi si in aceasta zona;

Acestor segmente de clientela existente trebuie sa li se presteze servicii de calitate pentru a se forma
adevarate obiceiuri de consum pentru serviciile turistice din zona analizata si, de ce nu, trebuie sa fie
extinse si la alte categorii potentiale de turisti (de exemplu pentru turismul de afaceri).

Segmentele de clientela sunt constituite din turistii care vor practica urmatoarele forme de turism:

· turism de odihna si recreere;

· turismul stiintific;

· turismul pentru drumetie montana;

· turismul pentru practicarea sporturilor de iarna;

· turismul de aventura – speoturism, alpinism, mountain-bike, parapanta etc.

· turismul balnear;

· turism de circulatie: turismul de tranzit si turismul itinerant cu valente culturale;

· turismul rural si agroturismul.

In capitolul III „Stadiul actual de valorificare” s-au pus in evidenta formele de turism practicabile in zona,
motiv pentru care nu vom insista in abordarea fiecarei forme de turism.
7.4. Estimari cu privire la circulatia turistica inregistrata in Parc

O prima etapa in realizarea analizei economici-financiare a acestui proiect o reprezinta realizarea unor
estimari cu privire la numarul turistilor ce intra pe teritoriul Parcului, si in special a celor platitori de taxa, a
unor estimari cu privire la gradul de ocupare al Cabanei Puzdrele si la numarul turistilor ce apeleaza la
locurile special amenajate pentru campare.

7.4.1. Estimari cu privire la numarul turistilor ce intra in Parc

In urma determinarii circulatiei turistice realizate pentru judetele Bistrita Nasaud si Maramures si pe total
zona montana in perioada 2001 – 2004 (cap. 3.3), ca urmare a determinarii capacitatii optime de primire
(cap. 6.1) si ca urmare a investitiilor de amenajare propuse (cap. 6.2.), pentru urmatorii 5 ani (dupa
implementarea proiectului) se fac urmatoarele previziuni cu privire la numarul turistilor ce intra in Parc:

Tabelul nr. 7.1.

Estimari cu privire la circulatia turistica realizata pe teritoriul Parcului dupa implementarea proiectului

Anul

Vizitatori intrati in Parc

(medie pe zi)

Vizitatori platitori ai taxei de intrare (100%)

Vizitatori platitori ai taxei de intrare (50%)

Total

In sezon (1 mai – 30 sept.)

In extrasezon (1 oct. – 30 aprilie)

Total

Sezon

Extrasezon

Total

Sezon

Extrasezon

325

610

120

71
140

22

77

155

20

335

628

124

74

144

23

79

160
21

345

647

127

76

149

23

81

164

21

356

667
131

78

153

24

84

169

22

366

687

135

80

158

25
86

174

23

Referitor la estimarile de mai sus se fac urmatoarele observatii:

- atat pentru sezon, cat si pentru extrasezon valorile sunt medii, existand diferente mari intre fluxurile
inregistrate in perioada 15 iunie-15 august si in weekend fata de restul sezonului si intre perioada de
sarbatorile de iarna si restul perioadei de extrasezon.

- ca urmare a eforturilor sustinute de dezvoltare a ecoturismului, a eforturilor investitionale si promotionale

se considera ca in urmatorii 5 ani tendinta va fi pozitiva, dar fara a depasi nivelul maxim al capacitatii de
primire a zonei.

- o parte a vizitatorilor Parcului sunt scutite de la plata taxei de vizitare (conform Regulamentului PNMRRB),
iar o alta parte se sustrag de la plata acestei taxe;

- o parte a vizitatorilor sunt scutiti de plata a 50% din taxa de acces in Parc (conform Regulamentului
PNMRRB).

7.4.2. Estimarea gradului de ocupare pentru Cabana Puzdrele

In aprecierea gradului de ocupare al capacitatii de cazare s-a pornit de la urmatoarele aspecte:

· gradul de ocupare inregistrat in judetele Bistrita Nasaud si Maramures pe ultimii 5 ani;

· gradul de ocupare inregistrat pentru categoria cabane turistice (pentru cele doua judete si pentru
zona montana), pe ultimii 5 ani;

· gradul de ocupare inregistrat pe total zona montana;

· concurenta si tendintele sectorului de activitate;

Tabelul nr. 7.2.

Evolutia gradului de ocupare in perioada 2000 – 2004

2000

2001

2002

2003

2004

Judetul Bistrita Nasaud

34,0

34,6

41,3
34,4

29,1

Judetul Maramures

27,8

32,0

31,5

24,5

27,7

Canane turistice – Bistrita-Nasaud

3,5

1,7

37,2

23,0
Cabane turistice – Maramures

9,5

9,8

8,9

6,4

3,9

Cabane turistice – zona montana

12,9

12,2

11,5

11,5

8,0

Total zona montana

23,7
22,1

21,9

22,3

19,3

Luand in considerare cresterea circulatiei turistice ca urmare a programului de investitii si a politicii agresive
de promovare a zonei cu sprijinul autoritatilor centrale (Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului) si a celor locale (Administratia Parcului National Muntii Rodnei, Consiliile Judetene Bistrita
Nasaud si Maramures, Primariile localitatilor din zona limitrofa), evolutia previzibila a gradului de ocupare a
fost estimat astfel:

Tabelul nr. 7.3.

Previziuni ale gradului de ocupare pentru Cabana Puzdrele

Perioada

An 1

An 2

An 3

An 4
An 5

Sezon (153 zile)

55

57

59

62

64

Extrasezon (152 zile)

15

18

20

22

24

Media anuala
35,1

37,6

39,6

42,1

44,1

Trebuie mentionat ca aceste estimari ale gradului de ocupare reprezinta medii care iau in
considerare atat perioadele de varf sezon cand gradul de ocupare este mult mai ridicat decat media, cat si
perioadele cand acesta ia valori mai mici. De asemenea se ia in considerare o perioada de 60 de zile, in
extrasezon, cand cabana este inchisa din cauza conditiilor meteo.

Fara indoiala ca si acestea, ca orice ipoteze, pot avea un anumit grad de aproximatie, dar analiza noastra
are in vedere criterii optimizate (dar nu nerealiste) privind dezvoltarea activitatii turistice in urmatorii ani si
desigur in contextul dezvoltarii economice a tarii noastre.

In acelasi timp, ipotezele avute in vedere trebuie sa reprezinte obiective de urmarit pentru managementul
acestei unitati turistice.

7.4.3. Estimari cu privire la numarul turistilor ce campeaza in locurile special amenajate

Tinand cont de estimarile realizate mai sus cu privire la numarul turistilor ce intra pe teritoriul Parcului,
apreciind ca din acestia aproximativ 50 % petrec cel putin o noapte in acest areal si avand in vedere ca
numarul structurilor ce urmeaza sa gazduiasca turisti (cabane si refugii) este destul de redus, se
preconizeaza ca in locurile special amenajate pentru campare (8 astfel de spatii) circulatia turistica va atinge
urmatoarele valori:
Tabelul nr. 7.4.

Numarul turistilor ce campeaza in locurile special amenajate

Anul

Numar de turisti

Numar de corturi

total

sezon

extrasezon

total

sezon

extrasezon

93
200

15

40

87

98

210

17

43

91

105
225

18

46

98

110

235

19

48

102

112
240

20

49

104

In privinta estimarilor de mai sus se fac urmatoarele precizari:

- numarul mediu al persoanelor ce vor innopta intr-un cort a fost considerat 2,3;

- ritmul mediu de crestere a numarului de turisti ce campeaza in aceste spatii este de aproximativ 2 %, iar
dupa al 5-lea an de previziune ramane constant.

7.5. Politica tarifara

Nivelul tarifelor pentru serviciile turistice ce vor fi oferite s-a stabilit tinand cont de tehnica miimi (pentru
cabana Puzdrele), tinand seama de tarifele practicate de concurenta, de standardul viitor al zonei,
asigurand totodata competitivitatea regiunii fata de alte destinatii turistice similare din Romania sau chiar
din strainatate.

Formula 1/1000 (sau tehnica miimii), care a fost aplicata inca din primele decenii ale secolului XX si isi
pastreaza valabilitatea si in prezent in stabilirea tarifelor pentru unitatile hoteliere noi. Continutul acestui
procedeu se poate enunta astfel: ca sa asigure o rentabilitate normala, tariful mediu/zilnic al unei camere
trebuie sa fie egal cu 1%o din valoarea ce revine fiecarei camere din suma investita pentru construirea si
amenajarea unitatii de cazare, cu conditia ca ocuparea medie a camerei sa fie de 73 %.

Tabelul nr. 7.5.

Tariful de cazare estimat pentru Cabana turistica Puzdrele

Costul investitiei

(€)

Capacitatea de cazare (camere)

Tarif estimat conform tehnicii miimii (€/cam)

Tarif estimat conform tehnicii miimii (€/loc)

Cabana turistica Puzdrele

89.363

22,5

4,5
Tinand cont ca in acest caz este vorba de refacerea cabanei, iar conform previziunilor in urmatorii ani nu se
va atinge un grad de ocupare de 73 %, tarifele de cazare pentru Cabana Puzdrele vor fi ajustate, fiind in
acelasi timp diferentiate pe tipuri de camere, regim de ocupare si sezonalitate (sezon, extrasezon, week-
end), tariful calculat reprezentand o medie ponderata a acestora.

Tarifele propuse, pe categorii de servicii din oferta Parcului National Muntii Rodnei sunt prezentate in
tabelul nr. 7.6.

Tabelul nr. 7.6.

Tarife propuse pentru serviciile ce vor fi oferite in Parcul National Muntii Rodnei

Nr.

crt.

Serviciul

Unitate de masura

Tarif mediu

extrasezon

sezon

1
Cazare

Cabana turistica

€/zi/turist

Loc campare amenajat

€/zi/cort

2,5

Alimentatie cabana

€/zi/turist
3

Taxa intrare Parc

€/sejur/turist

1,5

Inchiriari biciclete

€/bicicleta/zi

Ghid turistic

€/zi
30

25

Metodologia de calcul a tarifelor pentru serviciile ce vor fi oferite in zona a avut la baza urmatoarele
ipoteze:

pentru locurile de campare se percepe o taxa in masura in care sunt asigurate conditii minime de campare,
iar aceasta taxa este afisata obligatoriu in apropierea locului de campare de catre cel ce o incaseaza.
Aceasta taxa va fi diferentiata pe sezon (3 €) si extrasezon (2,5 €).

incasarea medie/turist/zi din activitatea de alimentatie reprezinta media tarifelor pe sezon si extrasezon,
tinand cont de consumatia medie a unui turist. Avand in vedere caracterul de tranzit al acestei structuri,
fiecare turist va servi o singura masa pe zi;

taxa perceputa la intrarea in Parc este perceputa cu scopul amortizarii efortului investitional facut de
Administratia Parcului pentru realizarea refugiilor alpine si pentru intretinerea traseelor turistice. Trebuie
mentionat ca anumite categorii de vizitatori sunt scutite de la plata taxei iar alte categorii beneficiaza de o
reducere de 50 % (conform regulamentului Parcului);

taxa acces se plateste de vizitatori la fiecare intarea a acestora pe teritoriul Parcului.

serviciul de inchiriere a bicicletelor se realizeaza in cadrul punctelor de informare independente (Rodna si

Borsa), pe perioada de sezon (1 mai – 30 septembrie);

pentru serviciile realizate de ghizii turistici se vor plati tarife mai mari in extrasezon datorita conditiilor
climatice mai grele.

Se estimeaza ca incepand cu al doilea an de previziune tarifele vor creste in medie cu 3 % pe an.

1) Oscar Snack - Economia si organizarea turismului, Ed. Sport - Turism, Bucuresti, 1976.