Sunteți pe pagina 1din 34

1.

DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA PROIECTULUI

Retea de Alimentare cu Apa si Canalizare din Localitatea Arad, Judetul


Arad

1.2. AMPLASAMENTUL LUCRĂRILOR

Municipiul Arad

1.3. REALIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA OBIECTIVELOR

Perioada de execuţie propusă pentru realizarea ansamblului rezidenţial,


servicii, birouri şi loisir din localitatea Arad este de nedefinita fiind etapizata.
Retelele edilitare pentru care este realizat prezentul Raport la studiul de
impact asupra mediului se vor realiza in aproximativ 2 ani.
Timpul şi programul de funcţionare al obiectivului proiectat este nelimitat.

2. DATE SPECIFICE PROIECTULUI

2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

2.2. CONSIDERAŢII ASUPRA AMPLASAMENTULUI


Suprafaţa pe care urmează a se realiza obiectivul este de 640.074,32 mp din
acte (640.030,17 mp din măsurători).
Terenurile sunt proprietăţi private, libere de sarcini.
Terenurile studiate au numere cadastrale provizorii, iar drepturile de proprietate
asupra lor sunt înscrise în Cartea Funciară.

2.3. ECHIPAREA EDILITARĂ

2.4. ALIMENTAREA CU APA POTABILĂ


Majoritatea gospodăriilor se alimentează cu apă potabilă din puţuri individuale
de tip rural, care exploatează pânza freatică aflată la 8 -15 m adâncime.

2.5. CANALIZAREA APELOR UZATE MENAJERE


Un mare număr de locuinţe existente nu dispun de reţele interioare, utilizând
încă closete uscate. Celelalte gospodării, care dispun de un sistem local de
canalizare utilizează pentru colectarea apelor uzate fose septice vidanjabile
sau fose absorbante, care însă pun în pericol pânza freatică.
Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa terenului prin rigole si şanţuri.

2.6. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ


Alimentarea cu căldură a imobilelor din localitatea Arad este realizată în
general în sistem local.
În zona PUZ nu există capacităţi de producere a agentului termic şi nici reţele
majore de transport a agentului termic.

2.7. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE


In prezent exista reţea de distribuţie a gazelor naturale în localitatea Arad.
Amplasamentul viitorului ansamblu are acces la reţeaua de distribuţie a gazelor
naturale.

2.8. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ


Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,40 kV) este de tip aerian şi
subteran (în zona centrală a localităţilor). Alimentarea acestei reţele se face din
posturi de transformare racordate la reţeaua de distribuţie de medie tensiune.
Iluminatul public este prezent în zonele centrale ale localităţilor. Reţeaua de
iluminat public, ce utilizează lămpi de mercur sau sodiu, este pozată pe stâlpi
de beton destinaţi reţelei de joasa tensiune.
Zona studiata nu este aproape de reţeaua locala de distribuţie de joasa
tensiune.

2.9. TELECOMUNICATI
Reţeaua de telecomunicaţii a localitatii Arad se compune din centrale telefonice
care asigură legaturi urbane, interurbane şi internaţionale.
Amplasamentul viitorului ansamblu nu este străbătut de cabluri subterane sau
aeriene ale reţelei telefonice.

2.10. DISFUNCŢIONALITĂŢI
Analiza multicriterială a situaţiei existente la nivelul localitatii a pus în evidenţă
următoarele disfunctionalităţi, care reclamă soluţii de eliminare sau remediere:
 gradul redus de racordare a construcţiilor la reţelele de alimentare cu
apă şi canalizare;
 situaţia precară a căilor de comunicaţie la nivel local
 nivelul de dezvoltare economica destul redus.
 populaţie redusă şi îmbătrânită
 lipsa multor dotări necesare
 existenta în zona studiată a unor canale de descărcare.
În mod special în zona studiată disfunctionalitatile specifice sunt:
 o dotare edilitară insuficientă
 o stare a drumurilor care necesită modernizări şi reparaţii pentru a fi
aduse la nivelul cerinţelor
 existenta în zona studiată a unei reţele electrice de înaltă tensiune

2.11. DESCRIEREA LUCRĂRILOR ŞI A TEHNOLOGIEI DE EXECUŢIE

2.12. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ


Debitele de calcul au fost stabilite în conformitate cu cerinţele beneficiarului,
tipurile şi destinaţia construcţiilor din amplasament şi cu prevederile STAS
1343-1/2007 „Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane
şi rurale”.
În tabelul următor se prezintă centralizatorul debitelor de apă. S-a considerat
un nivel de 10% pierderi în reţeaua de distribuţie, în conformitate cu STAS
1343-1 (Kp = 1.1) iar pentru nevoile tehnologice proprii ale sistemului s-a
adoptat coeficientul Ks = 1.02.
Tabelul 2.1. Centralizatorul debitelor de apă potabilă.
Debit
Debit Debit Debit Debit Debit
orar
zilnic zilnic orar mediu mediu
Nr. maxim
Consumator mediu maxim maxim lunar anual
Crt. Qor,ma
Qzi,med Qzi,max Qor,max Qmed,luna Qmed,an
x
(m3/zi) (m3/zi) (m3/h) (m3/luna) (m3/an)
(dm3/s)
1 Populatia 1,763 2,233 149 41 52,877 643,334
2 Agenti economici 486 612 51 14 14,588 177,489
3 Institutii publice 178 190 15 4 5,337 64,934
TOTAL 2,427 3,034 215 60 72,802 885,756
Pierderi in reteaua de
4 243 243 10 3 7,280 88,576
distributie
(%) 10.00 10.00
TOTAL 2,669 3,277 225 62 80,082 974,332

Pentru stabilirea volumului rezervei de incendiu s-au stabilit parametrii


prezentati in urmatoarul tabel:
Tabelul 2.2. Parametri privind stingerea incendiului.
Numar incendii teoretic simultane Nie= 2
Debit stingere incendii exterioare (l/s) qie= 10 15
Debit stingere incendii interioare (l/s) qii= 2.50 5
Durata de stingere de la exterior Tie= 3 h
Durata de stingere de la interior Tii= 10 min
Volumul necesar pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu a rezultat:
VRI = 725 m3. Volumul de compensare s-a stabilit in conformitate cu
prevederile STAS 1343-1, Anexa 2, pentru orase mici. Volumul de compensare
a rezultat: VC = 934 m3.
Debitul de refacere a rezervei de incendiu s-a stabilit considerand o perioada
de refacere T=24 h si a rezultat: QRI = 725 m 3/zi. S-a luat in considerare un
volum de avarie de circa 10% din consumul zilnic maxim: Vav = 328 m3
Volumul total al rezervoarelor a rezultat: VR=VRI + VC+ Vav = 1986 m3. S-a
adoptat un complex de inmagazinare constituit din doua cuve, fiecare cu
volumul de 1000 m3, insumand in total VR = 2000 m3. Debitele de calcul si de
verificare ale sistemului de alimentare cu apa sunt prezentate in tabelul
urmator:
Tabelul 2.3. Debitele de calcul si de verificare ale sistemului de alimentare cu apa.
Debit calcul sursa+tratare QIC= 4,156 mc/zi = 48 l/s
Debit calcul retea distributie QIIC= 254 mc/h = 71 l/s
Debit verificare retea de distributie QIIV= 315 mc/h = 87 l/s

2.13. FORAJE DE APĂ


Soluţia adoptată pentru asigurarea necesarului de apă destinat activităţilor
casnice, economice şi gospodăreşti desfăşurate în cadrul acestui ansamblu
rezidenţial, constă în prevederea a 9 foraje de adâncime (la circa 180 – 200 m,
cf. Studiului hidrogeologic), amplasate în perimetrul zonei deservite.
Dispunerea in plan a celor 9 foraje precum si modalitatea de identificare a
acestora este prezentata in planul de lucrari hidroedilitare.
Echiparea fiecarui foraj consta in: pompa submersibila, instalatie hidraulica
(conducta de refulare pompa, vana, debitmetru/contor), instalatie de iluminat,
cabina putului, perimetru de regim sever imprejmuit, securizare acces put.
Parametrii pompelor submersibile pentru fiecare foraj in parte sunt dati in
tabelul urmator
Tabelul 2.4. Parametri pompe foraje.
Foraj Tip pompa Q [l/s] H [m] P [kW]
F1 submersibila 5.5 93 11
F2 submersibila 5.5 92 11
F3 submersibila 5.5 91 11
F4 submersibila 5.5 90 11
F5 submersibila 5.5 88 11
F6 submersibila 5.5 90 11
F7 submersibila 5.5 91 11
F8 submersibila 5.5 94 11
F9 submersibila 5.5 93 11
Pompele vor fi prevazute cu tablou electric si de automatizare precum si cu
clapet anti-retur, cu manta de racire si cu kit de control presiune.
Materialul si diametrul conductei de refulare pentru pompele submersibile ce
echipeaza fiecare put in parte este PEHD 125 mm. Refularea apei captata si
pompata se realizeaza in reteaua de aductiuni.
Pe refularea pompelor, in cabina forajelor, s-a prevazut pentru fiecare foraj in
parte cate un apometru si un robinet de izolare Dn 125 mm.
Forajele se vor amplasa in cabine cu subsol si parter cu dimensiunile in plan
3.70 m x 3.50 m. Accesul se face pe o platforma pe care se vor amplasa si
tabloul electric si de automatizare al pompei. In planseul cabinei de foraj se va
lasa un gol tehnologic pentru a se putea monta pompa si coloana verticala cu
ajutorul unei macarale, din exteriorul cabinei. In capacul golului tehnologic se
va realiza si ventilatia cabinei.
2.14. REŢEAUA DE ADUCŢIUNE
Reteaua de aductiune apa potabila propusa a se realiza, asigura transportul
apei captate prin intermediul celor 9 foraje, catre rezervorul de inmagazinare
amplasat in cadrul gospodariei de apa.
Reteaua de aductiune este o retea de tip ramificat asa cum se prezinta in
schema de calcul din figura 2.1.

Figura 2.1. Schemă de calcul reţea de aducţiune

Reteaua de aductiune proiectata are o lungime totala de 3096 m, repartizata pe


diametre conform tabelului 2.5.
Tabelul 2.5. Lungimi sectoare de aductiuni, functie de diametre.
Nr. Diametru [mm] Lungime (m) Material
crt.
1 125 1056 PEHD
2 160 793 PEHD
3 180 248 PEHD
4 200 90 PEHD
5 225 95 PEHD
6 250 23 PEHD
7 280 19 PEHD
Materialul conductelor retelei de aductiune vor fi din PEHD (polietilena de inalta
densitate) agrementata tehnic pentu a fi utilizata in tara pentru apa potabila si
garantata tehnic pentru o perioada de 50 ani.
Pe traseul retelei de aductiune, se vor amplasa camine cu vane de sectorizare
si de izolare a retelei. Vanele vor fi prevazute astfel incat manevrele
inchis/deschis sa facilitize posibilitatea scoaterii din functiune a unui foraj (in
vederea realizarii operatiilor de mentenanta) fara a periclita functionarea
celorlalte foraje.
Tehnologia de executie a retelei de aductiuni cuprinde urmatoarele:
 Trasarea axului conductei si fixarea reperelor de nivelment,
necesare in perioada executiei lucrarilor;
 Desfacerea pavajului existent din ampriza conductei de serviciu
si pavajul trotuarelor, acolo unde este cazul;
 Realizarea sapaturilor pentru transee, cu mijloace mecanice
pâna la 25 cm deasupra cotei de fundare;
 Realizarea sprijinirilor;
 Realizarea manuala a terasamentelor pâna la cota de pozare,
inclusiv nivelarea platformei;
 Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu
realizarea stratului de inglobare de nisip;
 Realizarea bransamentelor si montarea hidrantilor;
 Proba de presiune;
 Realizarea umpluturilor de pamânt din jurul conductei, pâna la
50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor concomitent cu
desfacerea atenta a elementelor de sprijinire; montarea grilei de
semnalizare si control;
 Realizarea mecanizata a restului de terasamente;
 Refacerea sistemului rutier conform prevederilor memoriului de
drumuri;
 Pe toata durata executiei lucrarilor se vor instala panouri
avertizoare pentru timp de zi si semnalizari luminoase pentru timp de
noapte; parapete in jurul transeelor si pasarele pietonale peste transee.
Latimea transeei pentru pozarea conductelor de aductiuni va fi de minim 0,7 m,
iar cea pentru bransamentele la imobile de 0,5 m.

2.15. CONSTRUCŢII ANEXE PE REŢEAUA DE ADUCŢIUNI


Constructiile anexe din traseul retelei de aductiuni sunt constituite din caminele
de vane si caminul de vana de golire.
Amplasamentul lucrarilor proiectate pentru caminele de vane si traseul
conductei de alimentare proiectate este situat in plin carosabil, ca urmare,
amplasarea caminelor va fi facuta in sapatura cu taluze verticale cu sprijiniri.
Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de vane si pozarea a
aductiunilor. Structura caminelor de vane este realizata din beton armat
C16/20. Dimensiunile acestor camine sunt 1.20 x 1.50 m cu un radier de 20 cm
si pereti cu o grosime de 15 cm.
Hidroizolatia exterioara este compusa din 2P+1C+3B si protectia cu zidarie din
caramida plina de 7,5 cm grosime
Sunt prevazute cu rame si capace din fonta carosabile, cu balama si garnitura
de cauciuc tip BAF iar vanele se vor monta pe postament de beton.
Tehnologia de executie a caminelor de vane cuprinde urmatoarele operatii:
 Trasarea exacta a lucrarilor;
 Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente
si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan si in
plan vertical a acestora;
 Imprejmuirea amprizei de lucru si semnalizarea
corespunzatoare;
 Executarea lucrarilor de terasamente cu respectarea caietelor
de sarcini specifice si a detaliilor de executie;
 Se va realiza structura caminelor de vane;
 Se va realiza cofrajul si armarea caminelor de vane;
 Se va turna beton monolit in cofrajele caminelor;
 Se realizeaza desfacerea cofrajelor dupa ce betonul este uscat;
 Se va reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de
drumuri.

2.16. COMPLEXUL DE INMAGAZINARE-POMPARE APA POTABILA


Complexul de inmagazinare-pompare apa potabila este constituit din
 2 rezervoare circulare fiecare cu capacitatea de 1000 m3;
 Camera vanelor si statia de pompare apa potabila.
Complexul de inmagazinare-pompare este amplasat pe latura V-N-V a
ansamblului rezidential, in limita de proprietate a acestuia.

2.17. REZERVOARE APA POTABILA


Rezervoarele de apa potabila au rolul de a inmagazina urmatoarele volume:
 Volumul de compensare – VC = 934 m3;
 Volumul rezervei intangibile de incendiu VRI = 725 m3;
 Volumul de avarie – Vav = 934 m3;
S-au adoptat doua cuve din beton armat, fiecare cu volumul de 1000 m3, cu
diametrul de 16 m fiecare. Inaltimea de apa in rezervoare este de 5 m, peste
care s-a prevazut o garda de 50 cm. In cele doua rezervoare se va realiza si
clorarea apei, acest aspect impunand protectii speciale la interiorul rezervorului
contra efectului coroziv al clorului.
Rezervoarele vor fi prevazute cu ventilatie si cu toate instalatiile hidraulice
necesare.

2.18. CAMERA VANELOR SI STATIA DE POMPARE APA POTABILA


Camera vanelor se va realiza intre cele doua rezervoare si va avea
urmatoarele dimensiuni in plan: 8.00 m x 6. 00 m iar inaltimea va fi de 6.40 m.
 Conducta admisie apa in rezervor Dn 250 mm;
 Conducta evacuare apa din rezervor (aspiratie pompe) Dn 400
mm, cu sorb;
 Conducta preaplin Dn 300 mm;
 Lira de incendiu Dn 400 mm, pe conducta de evacuare a apei
din rezervor;
 Conducta refulare statia de pompare Dn 250 mm. Se vor utiliza
(2+1) pompe centrifugale cu urmatorii parametri:
o Debit Q = 125 m3/h;
o Inaltimea de pompare: H = 45 m;
o Putere instalata: P = 22 kW;
Pe aspiratia pompelor se vor prevedea vane de izolare Dn 200 mm iar pe
refulare se vor prevedea clapeti anti-retur si vane de izolare Dn 250 mm.
Se va prevedea cate un convertizor de frecventa care sa realizeze variatia
debitului pentru doua pompe iar cea de-a treia pompa va ramane cu turatie
fixa.

2.19. STATIA DE CLOR


Statia de clor se va realiza in cadrul complexului de inmagazinare – pompare.
Aceasta este compusa din urmatoarele:
 Depozit recipienti de clor;
 Camera de dozare;
 Camera personal;
 Instalatie de neutralizare pierderi
Capacitatea statiei de clor s-a stabilit luand in considerare necesitatea
indepartarii in totalitate a unei eventuale concentratie de amoniu de maxim 0.75
mg/l, precum si necesitatea asigurarii unei doze de clor pentru dezinfectie.
Pentru asigurarea dozei totale de clor a rezultat capacitatea statiei C = 1.4 kg/h.
Statia va avea componentele urmatoare:
 2 recipienti de clor 1x1 butoaie de cate 1 tona fiecare (1 activa,
1 rezerva);
 Suport pentru recipienti;
 macara si monosina pentru manevrarea recipientilor cu
capacitatea G= 2 tone;
 Carlig de prindere si ridicare butoaie cu clor, cu cantar si
indicator al greutatii;
 Extractia clorului sub vacuum;
 1 schimbator automat al alimentarii de pe butelia golita pe cea
plina;
 2 unitati de dozare cu dozare automata montata pe perete
capacitate nominala 1.4 kg/h si maxima 2 kg/ h cu semnal de 4-20mA (1
activa+ 1 rezerva);
 1 ejector;
 1 unitate de injectie in conducta de alimentare a rezervoarelor;
 2 pompa de ridicare a presiunii (booster) (1 activa , 1 rezerva);
 2 unitati de masura a clorului rezidual impreuna cu regulatorul
si amplificatorul de control (1 activa, 1 rezerva);
 unitate de detectare a scaparilor de clor in aer cu senzori de
detectare a acestora;
 Set de echipamente de protectie;
 Conducte, fitinguri elemente de montaj;
 Sistem de neutralizare care cuprinde:
• Turn de neutralizare cu inele Rashcig (PVC);
• Instalatie sprinklere si pompe solutie neutralizare;
• Ventilatoare aer contaminat care sa asigure minim 20
schimburi pe ora (2 unitati cu Q=1200 m3/h, P=200 mbar);
• Panou electric de comanda si control.
Statia de clor va fi prevazuta cu canale de evacuare a clorului in caz de avarie,
respectiv a solutiei de neutralizare injectate in caz de accident. In vecinatatea
camerei recipientilor s-a prevazut un bazin pentru solutie de neutralizare
(tiosulfat de sodiu) care trebuie sa stea in permanenta plin.
Instalatia de clorare este structurata ca in desenul de mai jos.

Figura 2.2. Schema de functionare a statiei de clor

Functionarea instalatiei de clorare se bazeaza pe extragerea clorului gazos din


recipientul de stocare (11) prin intermediul regulatorului de vacuum (1),
reglarea dozei de clor prin intermediul dozatorului (3), dizolvarea clorului gazos
in apa de amestec (apa motrice) prin intermediul ejectorului (4) si injectarea
solutiei de apa hiperclorata astfel obtinuta in apa de tratat. Urmarirea
parametrului in functie de care se face dozarea (in speta valoarea clorului
rezidual) se poate face prin analiza de laborator , in cazul instalatiilor cu reglaj
strict manual, sau prin intermediul unui echipament adecvat ( celula de
masurare (5) + amplificator de masurare si reglaj (6) ) care are rolul de a citi si
afisa valoarea curenta a parametrului de reglaj si de a regla dozarea astfel
incât sa se mentina valoarea parametrului de reglaj (valoarea clorului rezidual)
la valoarea prestabilita, in cazul instalatiilor cu reglaj automat. Dozatorul (2)
poate fi comandat manual (buton de manevrare) in cazul instalatiilor cu reglaj
strict manual sau manual si automat (servomotor electric) in cazul instalatiilor
cu reglaj automat. Apa de amestec (apa motrice) poate fi asigurata fie de la o
retea de apa curata care sa indeplineasca cerintele (debit si presiune) de
functionare la parametrii nominali a ejectorului (4), fie, daca aceste cerinte nu
pot fi asigurate de retea, de o pompa de presiune (10) dimensionata
corespunzator. Prelevarea apei de proba se poate face direct din reteaua de
apa tratata, daca se indeplinesc cerintele (debit si presiune) de functionare la
parametrii nominali a celulei de masurare (5), sau prin utilizarea unei pompe de
prelevare adecvate. Regulatorul de vacuum (1) are rolul de a asigura o func-
tionare in deplina siguranta a instalatiei realizând separarea intre presiunea de
intrare (aprox. 6…10 bar) si presiunea de dozare (aprox. 0.8 bar); clorul gazos
circulând prin circuitul de dozare numai prin aspirare de catre ejector, riscul de
a se produce scapari in atmosfera este practic exclus ceea ce confera
instalatiei o siguranta deosebita in exploatare.
Pentru protectia personalului de exploatare si alarmare in cazul scaparilor de
clor gazos in aer, instalatia este prevazuta cu un echipament de detectare a
acestora (amplificator de masurare si alarmare (7) + senzor (8)) si avertizare
acustica si optica exterioara. La aparitia unei astfel de avarii, echipamentul de
detectare declanseaza pornirea ventilatorului de aerisire a camerei instalatiei si
semnalizarea de avertizare acustica si optica exterioara.
Pentru o gestionare optima a rezervei de clor, sau din necesitati tehnice, se
impune uneori utilizarea unei baterii de mai multi recipienti de stocare, sau si
mai mult, utilizarea a doua baterii (pentru o functionare fara intreruperi). In
asemenea cazuri, instalatia se completeaza cu colector si regulator de vacuum
pentru fiecare baterie si (daca se lucreaza cu doua baterii) un comutator
automat de baterii (2). Pentru asigurarea sigurantei in exploatare, conectarea
fiecarui recipient de stocare la colector (sau a unui recipient la regulatorul de
vacuum) se face printr-o conducta de presiune din cupru argintat si un robinet
special de conectare (12) la recipient.
Instalatia de clorinare este prevazuta cu un tablou electric (9) ce asigura
alimentarea electrica a echipamentelor, comenzile, interconectarea
echipamentelor conform schemei de interconectare, protectia electrica a
echipamentelor.

2.20. RETEAUA DE DISTRIBUTIE


Reteaua de distributie apa potabila propusa a se realiza, asigura alimentarea
cu apa potabila pentru consumatorii imobilelor din ansamblul rezidential.
Reteaua de distributie este o retea de tip inelar asa cum se prezinta in schema
de calcul din figura 2.3.
Reteaua de distributie apa potabila s-a dimensionat pe baza prevederilor SR
1343-1:2006, pentru debitul Qor max = 71 l/s, cu asigurarea presiunii de
serviciu de min 4 bar in nodurile retelei de distributie.
In urma dimensionarii retelei de distributie care are o lungime totala de 8394 m,
au rezultat conducte cu diametre cuprinse in De 125-315 mm, repartizate
conform tabelului
Materialul conductelor retelei de distributie vor fi din PEHD (polietilena de inalta
densitate) agrementata tehnic pentu a fi utilizata in tara pentru apa potabila si
garantata tehnic pentru o perioada de 50 ani.
Adancimea de pozare va respecta conditia de protejare la inghet, fiind cel putin
egala cu adancimea de inghet a zonei respective. Conditiile de pozare vor fi
cele corespunzatoare tipului de conducta PEHD.
Figura 2.3. Schema calcul retea distributie

Pe traseul retelei de distributie apa potabila, se vor amplasa camine cu vane


sectorizare si izolare a retelei. De asemenea se vor amplasa un numar de 58
de hidranti exteriori, in special la intersectia strazilor, precum si in lungul
strazilor la o distanta de max 100 m unul de altul, pe cat posibil in apropierea
punctelor de conexiune la conductele principale si in puncte in care sa se poata
asigura spalarea si aerisirea arterelor.
Tehnologia de executie a conductei de alimentare cu apa cuprinde
urmatoarele:
 Trasarea axului conductei si fixarea reperelor de nivelment,
necesare in perioada executiei lucrarilor
 Desfacerea pavajului existent din ampriza conductei de serviciu
si pavajul trotuarelor (acolo unde este cazul);
 Realizarea sapaturilor pentru transee, cu mijloace mecanice
pâna la 25 cm deasupra cotei de fundare;
 Realizarea sprijinirilor;
 Realizarea manuala a terasamentelor pâna la cota de pozare,
inclusiv nivelarea platformei;
 Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu
realizarea stratului de inglobare de nisip;
 Realizarea bransamentelor si montarea hidrantilor;
 Proba de presiune;
 Realizarea umpluturilor de pamânt din jurul conductei, pâna la
50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor concomitent cu
desfacerea atenta a elementelor de sprijinire; montarea grilei de
semnalizare si control;
 Realizarea mecanizata a restului de terasamente;
 Refacerea sistemului rutier conform prevederilor memoriului de
drumuri;
 Pe toata durata executiei lucrarilor se vor instala panouri
avertizoare pentru timp de zi si semnalizari luminoase pentru timp de
noapte; parapete in jurul transeelor si pasarele pietonale peste transee.
 Latimea transeei pentru pozarea conductei de alimentare cu
apa va fi de minim 0,7 m, iar cea pentru bransamentele la imobile de
0,5 m.

2.21. CONSTRUCTII ANEXE PE RETEAUA DE DISTRIBUTIE


Constructiile anexe din traseul conductei de apa sunt constituite din caminele
de vane si de vana de golire.
Amplasamentul lucrarilor proiectate pentru caminele de vane si traseul
conductei de alimentare proiectate este situat in plin carosabil, ca urmare,
amplasarea caminelor va fi facuta in sapatura cu taluze verticale cu sprijiniri.
Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de vane si pozarea conductei
de apa propuse. Structura caminelor de vane este realizata din beton armat
C16/20. Dimensiunile acestor camine sunt 1.20x1.50 m cu un radier de 20 cm
si pereti cu o grosime de 15 cm.
Hidroizolatia exterioara este compusa din 2P+1C+3B si protectia cu zidarie din
caramida plina de 7,5 cm grosime.
Sunt prevazute cu rame si capace din fonta carosabile, cu balama si garnitura
de cauciuc tip BAF iar vanele se vor monta pe postament de beton.
Tehnologia de executie a caminelor de vane cuprinde urmatoarele operatii:
 Trasarea exacta a lucrarilor;
 Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente
si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan si in plan
vertical a acestora;
 Imprejmuirea amprizei de lucru si semnalizarea
corespunzatoare;
 Executarea lucrarilor de terasamente cu respectarea caietelor
de sarcini specifice si a detaliilor de executie;
 Se va realiza structura caminelor de vane;
 Se va realiza cofrajul si armarea caminelor de vane;
 Se va turna beton monolit in cofrajele caminelor;
 Se realizeaza desfacerea cofrajelor dupa ce betonul este uscat;
 Se va reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de
drumuri.
2.22. SISTEMUL DE CANALIZARE ŞI EPURARE
Debitele de calcul au fost stabilite in conformitate cu cerintele beneficiarului,
tipurile si destinatia constructiilor din amplasament si cu prevederile STAS
1846-1 / 2007 „Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare”.
In tabelul urmator se prezinta centralizarea debitelor de ape uzate menajere,
care stau la baza calcului sistemului de canalizare menajer si a statiei de
epurare. S-a luat in calcul si un nivel de infiltratii in sistemul de canalizare
precum si debitul de evacuare al apei stocate in bazinele de retentie apa
meteorica, in perioada uscata intr-un timp de 3 zile. S-a considerat ca sezonul
ploios dureaza circa 120 zile pe an.
Tabelul 2.6. Centralizator cantitati de apa uzata.

Debit Debit Debit Debit


Debit orar Debit orar
zilnic zilnic mediu mediu
Nr. maxim maxim
Consumator mediu maxim lunar anual
Crt. Qor,max Qor,max
Qzi,med Qzi,max Qmed,luna Qmed,an
(m3/h) (dm3/s)
(m3/zi) (m3/zi) (m3/luna) (m3/an)
1 Populatia 1,763 2,233 149 41 52,877 643,334
2 Agenti economici 486 612 51 14 14,588 177,489
3 Institutii publice 178 190 15 4 5,337 64,934

TOTAL 2,427 3,034 215 60 72,802 885,756

Infiltratii in sistemul de
4 canalizare+evacuare apa 667 667 28 8 6,667 81,111
bazine retentie
TOTAL 3,093 3,701 242 67.31 79,469 966,868

2.23. REŢEAUA DE CANALIZARE APE MENAJERE


Reteaua de canalizare apa uzata menajera proiectata va asigura colectarea
apelor menajere deversate de catre imobile din zona ansamblului rezidential si
transportul gravitational al apelor uzate menajere catre statia de epurare.
Solutia constructiva propusa pentru amplasarea in plan vertical si orizonatal a
conductelor retelei de canalizare menajera a tinut cont de cota subsolurilor
imobilelor, de adâncimea de inghet, de nivelul apei subterane, de sarcinile care
actioneaza asupra conductelor de canalizare, precum si de coordonarea cu
celelalte retele edilitare.
Lungimea totala a retelei de canalizare menajera este de 8447 m, repartizata
pe diametre conform tabelului 2.7.
Tabelul 2.7. Lungimi totale functie de diametre
Nr. crt. Diametru [mm] Lungime (m) Material

1 250 7759 PVC


2 315 688 PVC
Pe traseul retelei de canalizare menajera au fost prevazute 166 camine de
vizitare. Caminele de vizitare au rolul de a prelua apa uzata menajera de la
racordurile imobilelor si de a permite efectuarea operatiilor de inspectare,
curatire si spalare din cadrul activitatilor de intretinere si exploatare a retelei.
Tehnologia de executie a colectorului cuprinde urmatoarele:
 Trasarea axului canalului si fixarea reperelor de nivelment,
necesare in perioada executiei lucrarilor;
 Desfacerea pavajului existent din ampriza canalului si pavajul
trotuarelor;
 Realizarea sapaturilor pentru tranşee, cu mijloace mecanice
până la 25 cm deasupra cotei de fundare;
 Realizarea sprijinirilor;
 Realizarea manuala a terasamentelor pâna la cota de pozare,
inclusiv nivelarea platformei;
 Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu
realizarea stratului de nisip;
 Realizarea racordurilor si montarea gurilor de scurgere cu
racordarea la colectorul stradal ;
 Proba de etanseitate;
 Realizarea umpluturilor de pamânt din jurul conductei, pâna la
50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor concomitent cu
desfacerea atenta a elementelor de sprijinire; montarea grilei de
semnalizare si control;
 Realizarea mecanizata a restului de terasamente;
 Refacerea sistemului rutier conform prevederilor memoriului de
drumuri;
 Pe toata durata executiei lucrarilor se vor instala panouri
avertizoare pentru timp de zi si semnalizari luminoase pentru timp de
noapte; parapete in jurul transeelor si pasarele pietonale peste transee.
Latimea transeei pentru pozarea colectorului va fi de 0,8 m.

2.24. CONSTRUCTII ANEXE RETEAUA DE CANALIZARE APE UZATE


MENAJERE
Constructiile anexe din traseul colectorului sunt constituite din caminele de
inspectie de trecere, respectiv de intersectie.
Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de inspectie si pozarea
conductei de canalizare propuse. Structura caminelor de inspectie este
realizata din elemente prefabricate, montate la locul amplasamentului. Sunt
prevazute cu capace si rame din fonta.
Caminele sunt acoperite cu elemente prefabricate din beton armat având
grosimea de 20 cm. Caminele sunt vizitabile, in acest sens ele fiind prevazute
cu câte un gol de acces cu diametrul de 80 cm.
Tehnologia de executie a caminelor de vizitare, cuprinde urmatoarele operatii:
 Trasarea exacta a lucrarilor;
 Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente
si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan vertical a
acestora;
 Imprejmuirea amprizei de lucru si semnalizarea
corespunzatoare;
 Executarea lucrărilor de terasamente;
 Se va monta structura caminelor de vizitare;
 Dupa verificarea gradului de compactare a umpluturilor se va
reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de drumuri.
2.25. RETEAUA DE CANALIZARE APA METEORICA SI BAZINE DE
RETENTIE
Reteaua de canalizare meteorica va asigura colectarea apelor meteorice de pe
suprafata ansamblului rezidential si transportul gravitational a apelor meteorice
catre bazinul de retentie prevazut a se realiza.
Lungimea totala a retelei de canalizare meteorica este de 7859 m, repartizata
pe diametre conform tabelului urmator.
Tabelul 2.8. Lungimi totale functie de diametre
Nr. crt. Diametru [mm] Lungime (m) Material

1 300 2803 GRP


2 350 436 GRP
3 400 393 GRP
4 450 610 GRP
5 500 529 GRP
6 600 637 GRP
7 700 690 GRP
8 800 917 GRP
9 900 159 GRP
10 1200 597 GRP
11 1400 88 GRP
Pe traseul retelei de canalizare meteorica au fost prevazute 140 camine de
inspectie si 262 guri de scurgere. Caminele de inspectie au rolul de a prelua
apele pluviale de la racordurile gurilor de scurgere si de a permite efectuarea
operatiilor de inspectare, curatire si spalare din cadrul activitatilor de intretinere
si exploatare a retelei.
Descarcarea apei meteorice se realizeaza in .................................., dupa ce s-a
parcurs un bazin de retentie realizat in zona aval a canalizarii.
Pentru a prelua varful de incarcare aparut la evacuarea apelor meteorice in
emisar s-a realizat bazinul de retentie apa meteorica, ca o constructie din beton
armat acoperit cu patru culoare, fiecare cu urmatoarele dimensiuni: B=4 m,
L=20 m, H=4.0 – 4.90 m.
In capatul amonte al bazinului de retentie sunt amplasate pompe submersibile
cu tocator, cu urmatoarele caracteristici:
 Debit Q=7 m3/h,
 Inaltime de pompare H=15 m;
 Putere P=1.2 kW.
Pompele asigura descarcarea completa a bazinelor de retentie intr-o perioada
de 3 zile. Evacuarea apei retinute in bazinul de retentie se va face in cel mai
apropiat camin de pe reteaua de canalizare apa uzata menajera printr-o
conducta de refulare din PEHD Dn 110 mm.
Accesul si evacuarea apei meteorice din bazinul de retentie se realizeaza prin
intermediul unor canale de acces. Pe canalul de acces din capatul amonte sunt
prevazute stavile de perete in timp ce pe canalul de evacuare s-au prevazut
deversori.
Tehnologia de executie a colectorului cuprinde urmatoarele:
 Trasarea axului canalului si fixarea reperelor de nivelment,
necesare in perioada executiei lucrarilor;
 Desfacerea pavajului existent din ampriza canalului si pavajul
trotuarelor;
 Realizarea sapaturilor pentru transee, cu mijloace mecanice
pâna la 25 cm deasupra cotei de fundare;
 Realizarea sprijinirilor;
 Realizarea manuala a terasamentelor pâna la cota de pozare,
inclusiv nivelarea platformei;
 Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu
realizarea stratului de nisip;
 Realizarea racordurilor si montarea gurilor de scurgere cu
racordarea la colectorul stradal ;
 Proba de etanseitate;
 Realizarea umpluturilor de pamânt din jurul conductei, pâna la
50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor concomitent cu
desfacerea atenta a elementelor de sprijinire; montarea grilei de
semnalizare si control;
 Realizarea mecanizata a restului de terasamente;
 Refacerea sistemului rutier conform prevederilor memoriului de
drumuri;
 Pe toata durata executiei lucrarilor se vor instala panouri
avertizoare pentru timp de zi si semnalizari luminoase pentru timp de
noapte; parapete in jurul transeelor si pasarele pietonale peste transee.
Latimea transeei pentru pozarea colectorului va fi de 0,8 m.

2.26. CONSTRUCTII ANEXE RETEAUA DE CANALIZARE APE


METEORICE
Constructiile anexe din traseul colectorului sunt constituite din caminele de
inspectie de trecere, respectiv de intersectie.
Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de inspectie si pozarea
conductei de canalizare propuse. Structura caminelor de inspectie este
realizata din elemente prefabricate, montate la locul amplasamentului. Sunt
prevazute cu capace si rame din fonta.
Conductele de legatura aferente gurilor de scurgere sunt din PVC cu De 200 x
4,9 mm, amplasate de o parte si de alta a colectorului stradal si racordate la
acesta.
Caminele sunt acoperite cu elemente prefabricate din beton armat având
grosimea de 20 cm sau din camine de canalizare turnate monolit. Caminele
sunt vizitabile, in acest sens ele fiind prevazute cu câte un gol de acces cu
diametrul de 80 cm.
Tehnologia de executie a caminelor de vizitare, cuprinde urmatoarele operatii:
 Trasarea exacta a lucrarilor;
 Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente
si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan vertical a
acestora;
 Imprejmuirea amprizei de lucru si semnalizarea
corespunzatoare;
 Executarea lucrarilor de terasamente cu respectarea caietelor
de sarcini specifice si a detaliilor de executie;
 Se va monta structura caminelor de vizitare;
 Dupa verificarea gradului de compactare a umpluturilor se va
reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de drumuri.

2.27. STATIA DE EPURARE APE UZATE MENAJERE


Debitele caracteristice de ape uzate afluente in statia de epurare,
corespunzator unui numar de 18.000 echivalent locuitori, sunt:
 Qu zi max = 3701 m3/zi
 Qu zi med = 3093 m3/zi
 Qu orar max = 242 m3/h = 67.3 l/s
Avand in vedere dimensiunea debitului si capacitatea necesara a statiei de
epurare s-a adoptat o statie de epurare compacta care prezinta avantajul
unei instalari si a unei operari facile avand in vedere gradul de automatizare
foarte ridicat.
Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
 Statie de pompare ape uzate menajere;
 Bazin de egalizare si omogenizare si pompare ape uzate
menajere;
 Treapta de epurare mecanica;
 Treapta de epurare biologica;
 Unitate de dezinfectie cu ultraviolete;
 Unitate de stocare si dozare coagulant;
 Ingrosator namol gravitational, inclusiv pompare;
 Unitate de deshidratare namol;
 Drumuri, platforme si amenajari;
 Camine de canalizare;
 Retele tehnologice.

2.28. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE


Apa uzata menajera ajunge gravitational in statia pompare ape uzate de la
intrarea pe platforma statiei de epurare. Statia de pompare ape uzate se va
realiza ca o structura cilindrica, cu diametrul D = 4.0 m si inaltimea totala
H=10.95 m. Statia de pompare este echipata cu (2+1) pompe submersibile cu
tocator pentru ape uzate cu caracteristicile: Q = 35 l/s, H = 12 m. Pentru
protectia pompelor, la intrarea in statie se prevede un cos gratar, mobil.
Mai departe, in functionare normala, apa ajunge in bazinul de egalizare,
omogenizare si pompare ape menajere, iar in situatia caderii alimentarii cu
energie electrica, pana la remedierea defectiunii, in caminul de evacuare si de
aici in conducta de apa epurata.
Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare este un bazin cilindric cu
diametrul D = 12 m si cu inaltimea utila H = 5.60 m.
In bazinul de egalizare, omogenizare si pompare se prevad (2+1) pompe
submersibile cu tocator pentru ape uzate cu caracteristicile: Q = 18 l/s, H = 10
m si un mixer pentru omogenizarea apei menajere.
La conductele de refulare ale pompelor sunt racordate cate o conducta de retur
pentru recircularea unei parti din debitul pompat.
De la bazinul de egalizare, omogenizare si pompare, apa menajera ajunge prin
pompare, la treapta de epurare mecanica.
Inainte de intrarea in treapta de epurare mecanica, pe conductele de refulare,
se prevede cate un debitmetru electromagnetic.
Treapta de epurare mecanica consta din doua blocuri de epurare mecanica.
Dupa retinerea materiilor solide in suspensie in blocul de epurare mecanica,
apa epurata mecanic ajunge in treapta de epurare biologica, unde se elimina
substantele organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si compusii azotului
si fosforului.
Treapta de epurare biologica consta din patru blocuri cu tancuri de epurare
biologica, in paralel. Pentru deservirea blocurilor cu tancuri de epurare
biologica se prevede un rezervor si dozator coagulant.
Namolul rezultat din blocurile cu tancuri de epurare biologica ajunge prin
pompare in ingrosatorul namol. Ingrosatorul de namol este un bazin de beton
armat cilindric, cu diametrul D = 10.0 m si inaltimea utila H = 5.00 m.
De aici namolul este directionat catre instalatia de deshidratare iar
supernatantul este returnat in statia de pompare apa uzata. In ingrosatorul de
namol se prevede o electropompa submersibila si un mixer electromecanic cu
difuzor. Dupa umplerea bazinului de colectare si pompare namol, namolul este
pompat in unitatea de deshidratare cu saci filtru.
In final apa epurata mecanic si biologic in blocul de epurare mecanica si
blocurile cu tancuri de epurare biologica este trecuta prin unitatile de
dezinfectie cu ultraviolete, cate una pentru fiecare linie de epurare biologica, si
evacuata apoi in emisar.
Namolul deshidratat in saci in unitatea de deshidratare este depozitat temporar
pe platforma statiei dupa care este transportat la cel mai apropiat depozit de
deseuri.
Pentru exploatarea statiei de epurare se prevede un container pentru personal
cu suprafata de 12 mp.
Pentru analize chimice se prevede un laborator cu o suprafata de 12 mp.
Pentru intretinere si reparatii se prevede un atelier cu suprafata de 12 mp.
Apa menajera rezultata de la containerul pentru personal ajunge gravitational in
statia de pompare apa bruta.
Pentru necesitati de spalare si in caz de incendiu se prevede un hidrant
ingropat Hi.
Apa tehnologica pentru unitatea de deshidratare, rezervorul si dozatorul de
coagulant si spalari si apa potabila pentru containerul de personal sunt preluate
dintr-un foraj de mica adancime de apa industriala.
2.29. STRUCTURI, REZISTENTA SI ARHITECTURA
Acest subcapitol se refera la solutiile propuse si lucrarile necesare pentru
realizarea urmatoarelor obiective:
 cabina put forat, pentru frontul de captare;
 complexul de inmagazinare pompa cuprinzand:
• rezervoare 2 x 1.000 m3;
• camera de vane si statie de pompare;
• statia de clor.
 statia de epurare, cuprinzand:
• fundatie si platforma radier pentru echipamentele statiei de
epurare;
• statie de pompare ape uzate;
• bazin de omogenizare;
• ingrosator de namol.
 bazine de retentie pentru ape meteorice.

2.30. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU CABINA


PUTULUI FORAT
Pentru a satisface in bune conditii cerintele functionale, cerintele de siguranta
sanitara si etanseitate, pentru fiecare put forat se va realiza o cabina alcatuita
din:
 o infrastructura sub forma unei cuve din beton armat, afundata
la cota -2,20 m, izolata hidrofug pe intreaga suprafata (radier si perete);
 o suprastructura din zidarie, in grosime de 30 cm si planseu din
beton armat in grosime de 12 cm.
Accesul in cabina se face pe un planseu din beton armat pe partea superioara
a cuvei (cota ± 0,00), iar coborarea la cota - 2,20 m este prevazuta a se face pe
o scara din beton armat dezvoltata din peretii cuvei.
Dimensiunile in plan ale cuvei sunt 3,70 x 3,50 m, radierul cuvei si peretii avand
grosimea de 20 cm.

2.31. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU COMPLEXUL


DE INMAGAZINARE/POMPARE
Complexul de inmagazinare – pompare este prevazut a se realiza din:
 doua rezervoare cilindrice din beton armat, avand capacitatea
de inmagazinare de 1.000 m3 fiecare, fundate pe radier general in
grosime de 35 cm, la circa 2,20 m de la nivelul terenului;
 camera de vane si statie de pompare, din beton armat,
prevazute a se realize intre cele doua rezervoare, cu comportare
independenta fata de acestea, ea fiind separata de structura
rezervoarelor cu rost etans definitiv atat in pereti cat si in radier.
Complexul de inmagazinare – pompare asigura compensarea debitului, precum
si rezerva de incendiu necesara, solutia adoptata avand urmatoarele avantaje:
 conduce la consumuri minime de beton si otel beton
comparativ cu forma paralelipipedica;
 permite o exploatare corespunzatoare si un control eficace a
echipamentelor: vane, pompe etc.;
 asigura etanseitatea si comportarea independenta a cuvelor
rezervoarelor fata de camera de vane – statia de pompare.
Cuva unui rezervor de forma cilindrica are urmatoarele dimensiuni:
 diametrul interior: Φ = 16,00 m;
 inaltimea peretilor cilindrici: H = 5,50 m;
 grosimea peretilor cilindrici: h = 0,25 m;
 grosimea radierului: hr = 0,35 m;
 grosimea peretelui sicana: hs = 0,20 m.
Planseul acoperis al rezervorului este de tipul planseu ciuperca, avand legatura
de continuitate atat cu peretii cilindrici si peretele sicana, precum si cu 6 stalpi
cilindrici incastrati in radier.
Cuva camerei de vane si a statiei de pompare este fundata pe un radier in
grosime de 0,35 m iar peretii au grosimea de 25 cm.
Peretii laterali ai cuvei sunt legati cu cate doua grinzi curbe, acestea fiind legate
monolit cu doi stalpi centrali.
Planseul acoperis al camerei de vane reazema pe pereti si cele doua grinzi
curbe.
Intrucat rezervorul este semi-ingropat s-a prevazut o izolare termica la
exteriorul peretilor, cu sistem BAUMIT atat pentru a diminua eforturile
suplimentare din actiunea variatiilor de temperatura precum si pentru a pastra o
temperatura cvasiconstanta a apei inmagazinate.

2.32. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURAL PENTRU STATIA DE


CLOR
Statia de clor este o constructie parter, din zidarie si planseu din beton armat,
fundata pe fundatii continue din beton simplu la circa 2,00 m adancime.
Compartimentarea este astfel prevazuta incat sa se asigure:
 depozitarea recipientilor de clor;
 amplasarea dozatoarelor de clor, a pompelor si a bazinului
pentru solutia de neutralizare;
 camera personal si grup sanitar cu WC si dus.
Pentru manevrarea corespunzatoare a recipientilor de clor s-a prevazut o
monosina ce se prelungeste pe o platforma de beton, adiacenta statiei.
In pardoseala armata sunt prevazute si canivourile ce conduc la bazinul de
solutie de neutralizare.
Pe suprafata interioara a betoanelor din acoperis si pardoseala armata s-a
prevazut o protectie impotriva ionilor de clor cu material PROTECTOSIL-CIT.
De asemenea, pe pardoseala armata, canivouri si bazinul de neutralizare s-a
prevazut o protectie anticoroziva cu gresie antiacida.
2.33. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU
REALIZAREA STATIEI DE POMPARE APE UZATE
Statia de pompare ape uzate este prevazuta a se realiza sub forma unei
constructii cilindrice avand diametrul interior de 4,00 m si o inaltime de 9,70 m.
Data fiind inaltimea mare a statiei si prezenta apei subterane la circa 6,00 m de
la nivelul terenului natural, s-a impus realizarea ei aplicand tehnologia
chesoanelor deschise, intrucat aceasta evita efectuarea unor lucrari
costisitoare de epuismente.
Chesonul urmeaza a fi lansat de la cota 73,80 (circa 5,00 m de la nivelul
terenului natural) dintr-o sapatura deschisa in taluz, pana la cota 68,65.
Constructia se ridica peste nivelul terenului natural (cota 78,80) cu circa 0,90
m.
Grosimea peretilor cilindrici este variabila pe inaltime de la 50 cm in zona
cutitului chesonului la 40 cm pana la cota 73,80 - urmand ca intre cotele 73,80
si 79,70 grosimea peretilor sa fie de 25 cm.
Etansarea fundului chesonului se va realiza prin turnarea unui beton simplu sub
apa avand in centrul chesonului grosimea de 75 cm.
In interiorul chesonului sunt montate trei pompe submersibile, montajul si
manevrarea acestora putandu-se face de pe planseul superior al chesonului
(cota 79,70) din beton armat in grosime de 20 cm.

2.34. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU


REALIZAREA BAZINULUI DE OMOGENIZARE
Bazinul de omogenizare este prevazut a se realiza sub forma unui recipient
cilindric cu inaltimea peretilor de 5,60 m si diametrul interior de 12,00 m.
Peretii sunt fundati pe un radier tronconic cu panta mica a generatoarei,
adancimea de fundare variind intre 5,35m si 6,75 m. Grosimea peretilor
cilindrici este de 25 cm.
Pentru accesul la utilajele de pompare este prevazuta realizarea unei pasarele
si a unui planseu circular central, pasarela si planseul rezemand pe patru stalpi
fundati pe radier si pe peretele cilindric.

2.35. DESCRIEREA SOLUTIEI ADOPTATE PENTRU FUNDAREA


STATIEI DE EPURARE
Montajul echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale statiei de epurare este
prevazut a se realiza pe doua placi orizontale din beton armat fundate
diferentiat dupa cum urmeaza:
 pe fundatii continue din beton simplu clasa C12/15 la treapta
mecano-biologica;
 pe radier si diafragme din beton armat la treapta de
dezhidratare.
Grosimea placii orizontale la treapta mecano-biologica este de 30 cm, grosime
rezultata ca urmare a aplicarii pe aceasta a unor incarcari utile variind intre 0,5
si 3,5 tf/m2.
Grosimea placii orizontale pentru treapta de dezhidratare este de 20 cm,
aceasta fiind legata monolit cu diafragme de 20 cm grosime si un radier de 30
cm grosime.
Punerea in plan a celor doua placi orizontale precum si modalitatile diferentiate
de fundare sunt dictate de considerente tehnologice, echipamentele si
instalatiile hidraulice ale statiei de epurare fiind compacte, necesitand totodata
montarea lor pe o suprafata perfect orizontala.

2.36. DESCRIEREA SOLUTIEI ADOPTATE PENTRU REALIZAREA


INGROSATORULUI DE NAMOL
Ingrosatorul de namol este prevazut a se realiza sub forma unui recipient cu
pereti cilindrici fundati pe un radier tronconic cu panta mica.
Dimensiunile principale ale constructiei sunt:
 diamentrul interior: D = 8,00 m;
 inaltimea peretilor cilindrici: 5,25 m;
 grosimea peretilor: 25 cm;
 grosimea radierului: variabila de la 35 – 25 cm.
Pentru accesul la utilaje si instalatii s-a prevazut realizarea unei pasarele
metalice diametrale cu deschiderea de 8,00 m.

2.37. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU BAZINUL DE


RETENŢIE APE METEORICE
Bazinul de retentie pentru ape meteorice este prevazut a se realiza sub forma
unei constructii paralelipipedice cu patru compartimente ce pot functiona
independent unul fata de altul.
Constructia este fundata la circa 6,00 m adancime pe un radier general din
beton armat in grosime de 50 cm, dimensiunile in plan fiind de 22,85 x 17,75
mp.
Peretii exteriori si peretii intermediari din beton armat au grosime si inaltime
variabila:
 grosimea variaza intre 35 cm si 50 cm;
 inaltimea variaza intre 6,52 m si 7,92 m.
Planseul acoperis al bazinului, din beton armat, in grosime de 12 cm se leaga
monolit cu peretii si trei grinzi transversale cu deschidere de 4,00 m.
Adiacent bazinului propriu-zis sunt prevazute canale de intrare si iesire cu
radier si perete din beton armat sustinute de peretii transversali si diafragme
din beton armat dezvoltate din radierul general al bazinului.

2.38. CAILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII

2.39. CAI DE ACCES INTERIOARE ANSAMBLULUI REZIDENŢIAL


Soluţia propusă pentru realizarea străzilor şi platformelor de parcare din
interiorul Ansamblul Rezidenţial este in conformitate cu planul general de
amplasare a construcţiilor ansamblului si respecta STAS-urile, normativele si
reglementările in vigoare.
Astfel, caile de acces interioare sunt proiectate cu profil de strada cu doua sau
patru benzi de circulaţie si cu trotuare pe ambele parti. Lungimea totala a
străzilor prevăzute este de 10.8 km.
Parcările sunt proiectate cu dimensiuni in plan care respecta prevederile
normativelor de specialitate si care asigura manevrarea autovehiculelor in
condiţii de siguranţa. Numărul locurilor de parcare supraterane este de cea
1500 la care se adaugă parcările subterane de la subsolurile blocurilor si
posibilităţile de parcare proprii ale unităţilor locative individuale.
Intersecţiile dintre străzile din interiorul ansamblului sunt proiectate in general
cu unghiuri de 90° (perpendiculare) cu racordări corespunzătoare la colturi
pentru a permite virajele in ambele direcţii.
Pentru fluenta circulaţiei, pe străzile principale cu patru benzi de circulaţie s-au
prevăzut doua intersecţii giratorii situate in centrul ansamblului.
Profil longitudinal
Linia roşie proiectata pentru toate străzile din interiorul ansamblului urmăreşte
linia terenului natural, astfel incat acestea sa aiba trotuarele cu circa 10-15 cm
deasupra terenului natural.
Pantele terenului fiind mici, cu valori de pana la 1%, acestea sunt si pantele
axelor străzilor proiectate, cu excepţia străzii nr. 14, situata in lungul malului
băltii Boltasi, a cărei linie roşie urmăreşte panta terenului natural, cu valori de
maxim 6,3%.

Profil transversal
Partea carosabila este proiectata:
 cu lăţimea de 12.00 m (4 benzi de circulaţie, cate doua pe fiecare sens
cu lăţimea de 3.00 m) pentru străzile 3, 9 si 10 si
 cu lăţimea de 6.00 m (2 benzi de circulaţie, cate una pe fiecare sens cu
lăţimea de 3.00 m) pentru toate celelalte străzi.
Reţeaua de străzi proiectata asigura accesul la toate platformele amenajate
pentru parcarea autovehiculelor.
Structura rutiera
Este proiectata pentru a suporta traficul viitor din ansamblu.
Alcătuirea structurii rutiere va fi:
 4 cm covor asfaltic BA16;
 6 cm strat de legătura binder BAD 25;
 8 cm strat de baza anrobat bituminos AB2;
 20 cm piatra sparta;
 25 cm balast;
 20 cm strat de forma din balast.
Aceasta alcătuire asigura sistemul rutier la efectele fenomenului de inghet-
dezghet.
Toate străzile din ansamblu vor fi încadrate pe ambele parti cu trotuare de 1.50
mlatime, cu următoarea alcătuire:
 3 cm imbracaminte asfaltica BA 8
 10 cm fundaţie din beton de ciment C8/10
 7 cm strat izolator de nisip
Scurgerea apelor
Scurgerea apelor de pe intreaga suprafaţa a drumului si platformelor se va face
in lungul bordurilor si cu colectare si evacuare prin guri de scurgere si sistem
de canalizare a apelor pluviale.

2.40. CAI DE ACCES SPRE ANSAMBLULUI REZIDENŢIAL


Pentru accesul rapid in si dinspre ansamblul rezidenţial, au fost proiectate 2 cai
de acces spre cartier, ambele desprinzandu-se din drumul judeţean.
Terenul pe care urmează a se desfăşura cele doua drumuri aparţine:
 Pentru accesul nordic primăriei, lucrarea fiind o modernizare a
unui drum sătesc ce nu implica exproprieri.
 Pentru accesul sudic terenul aparţine beneficiarului.
Drumurile ce vor fi realizate au in general profil de strada, cu 2 sau 4 benzi de
circulaţie, cu canalizare si trotuare.
Dimensioanarea structurii rutiere a fost realizata in funcţie de traficul prognozat
si de acţiunea fenomenului de inghet - dezgheţ.

2.41. DRUM ACCES PRIMĂRIE:


Plan de situaţie
Traseul drumului urmăreşte fidel traseul existent al drumului de pamant, având
o lungime de 610 m.
Este alcătuit din curbe de raze mari, specifice unei viteze de proiectare de 50
km/h.
Profil longitudinal
Datorita profilului existent al terenului si in special de existenta proprietăţilor pe
ambele parti ale drumului, s-a păstrat in mare linia roşie existenta, astfel
trotuarele proiectate sunt la acelaşi nivel cu accesele in curţi.
Panta maxima intalnita este de 0.54%, panta minima longitudinala fiind de
aproximativ 0,1% din considerente de scurgere a apei in lungul drumului.
Profil transversal
Partea carosabila de latime 2x3.50 m, este incadrata de borduri cu lumina de
13 cm, si de trotuare de 1.00 m.
Structura rutiera
Straturile caii sunt următoarele:
 4 cm covor asfaltic BA16;
 5 cm strat de legătura binder BAD 25;
 8 cm strat de baza anrobat bituminos AB2: 20 cm piatra sparta;
25 cm balast;
 20 cm strat de forma din balast.
Trotuare
 3 cm BA 8
 10 cm C 8/10
 7 cm nisip

2.42. DRUM ACCES ANSAMBLU REZIDENTIAL


Plan de situaţie
Traseul drumului se desprinde din DJ 200, joncţiunea cu acesta fiind realizata
printr-o intersecţie giratorie si are o lungime de 563 m.
Este un aliniament lung ce are la in apropierea giratiei o succesiune de de 2
curbe cap la cap de sens contrar, cu raza de 200 m, raza recomandabila pentru
viteza de 40 km/h in zona limitării de viteze dinaintea giratiei.
Profil longitudinal
S-a păstrat in mare linia roşie axistenta, panta maxima intalnita fiind de 0.78%,
panta minima longitudinala fiind de app 0,1% din considerente de scurgere a
apei in lungul drumului.
Profil transversal
Tronson 1: 122 m

Partea carosabila de latime 2x3.50 m, este incadrata de borduri cu lumina de


13 cm, si de trotuare de 1.00 m.
Tronson 2: 441 m

Partea carosabila de latime 2x6.00 m, este incadrata de borduri cu lumina de


13 cm, si de trotuare de 1 00 m.
Structura rutiera
Straturile caii sunt următoarele:
 4 cm covor asfaltic BA16:
 6 cm strat de legătura binder BAD 25;
 8 cm strat de baza anrobat bituminos AB2:
 20 cm piatra sparta;
 25 cm balast;
 20 cm strat de forma din balast.

2.43. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE


In cazul proiectului analizat procesele tehnologice sunt aferente perioadei de
constructie si acestea sunt prezentate in continuare pe grupe de lucrari.
Terasamente
- Decaparea pamantului vegetal se efectueaza cu buldozerul.
- Sapatura in debleu în teren mediu se face cu excvatorul cu incarcare
direct in autobasculanta si transport in zonele de umplutura.
- Umpluturile in ramblee presupun nivelarea pamantului descarcat din
autobasculante cu buldozerul, si apoi compactarea cu cilindru lis tractat de
un buldozer.
- Scarificarea acostamentelor se efectueaza cu buldozerul echipat cu
scarificator.
Suprastructura drumului
- Asternerea stratului de balast presupune descarcarea lui din
autobasculante, nivelarea cu buldozerul si compactarea cu cilindrul
vibrator tractat de un buldozer.
- Stratul de piatra sparta in fundatie va urma aceiasi tehnologie.
- Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune prepararea
amestecului in statia de betoane, aducerea lui pe amplasament si apoi
utilizarea tehnologiei de mai sus.
- Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o
autocisterna speciala.
- Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate
executat la cald. Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi
adusa pe santier cu autobasculante cu incalzire, descarcata in repartitoare
si apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt.
- Stratul de legatura din binder de criblura si agregate concasate executat la
cald va urma tehnologia de mai sus.
- Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi tehnologie.
Semnalizari si marcaje
Se vor monta: stalpi de dirijare, stalpi pentru indicatoare de circulatie, marcaje
rutiere, fiind ncesara o macara pe pneuri si o masina de marcat.
Managementul amplasamentului constructiei
În perioada executiei lucrarilor de modernizare se vor lua urmatoarele masuri
organizatorice:
- marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului în vederea
respectarii cu strictete a perimetrului afectat constructiei;
- amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de
lucru, utilizându-se pe cât posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseul
actual al drumului;
- elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de timpii de rulare si
de punere în opera a materialelor preparate în exterior (betoane, mixtura
asfaltica), pentru sincronizarea programelor de lucru ale bazelor de
productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul drumului; scopul acestei
actiuni este reprezentat de eliminarea posibilitatii rebutarii sarjelor de
material deja preparat, tinând cont de sensibilitatea zonelor;
- asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de
lucru;
- asigurarea utilajelor necesare unor bune desfasurari a lucrarilor.
Managementul materialelor
La realizarea soselelor se vor folosi doua grupe mari de materiale:
- materiale locale
- materialele de constructii propriu zise
O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si
mijloacele de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii
mijloacelor mecanizate.
Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în:
- masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si
documente de calitate, iar pentru pamânturi din determinari facute în
santier;
- masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din
documente de transport, cântariri sau masuratori pe esantioane sau pe
total livrare;
- masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau
depozitare corespunzatoare;
- masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a
manipularilor folosind practic numai utilajele specifice: autoîncarcatoare,
stivuitoare, macarale etc.;
- masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare,
descarcare care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si
echipamentelor de protectie;
- masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale
si a cailor de santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast,
stropire;
- masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de
mijloace de transport etanse.

2.44. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

2.45. INSTALATIA EXTERIOARA


Intreaga reţea exterioara de alimentare cu gaze naturale din incintă va fi
alimentată prin intermediul a doua bransamente conectate la reţeaua de
distribuţie a gazelor naturale existentă pe drumul judetean DJ200;
bransamentele vor asigura debitul necesar tuturor consumatorilor din
ansamblu.
Conductele instalaţiei exterioare de gaze naturale se vor monta ingropat, la o
adancime de minim 0,9 m (distanţă masurată de la generatoarea superioară a
conductei, şi pană la C.T.A.), şi vor fi din polietilenă – PE 80 SDR 11.
Reţeau instalatiei de gaze naturale va fi prevazută cu vane de separare
montate in camine, cu rol de izolare pe regiuni a ansamblului, astfel incat să nu
fie necesară restricţionarea alimentării cu gaze naturale a tuturor
consumatorilor.

2.46. INSTALATIA INTERIOARA


Racordarea instalatiei interioare la conducta exterioara, se va face prin
intermediul unui regulator de presiune (pentru fiecarui imobil in parte), regulator
ce va face trecerea la regimul de presiune necesar functionarii aparatelor de
utilizare a gazelor naturale.
Traseu instalatiei de utilizare din interior cladirilor va fi aparent si pe cat posibil
rectiliniu, acordandu-se prioritate respectarii conditiilor de siguranta.
Masurarea gazului natural consumat se va face individual pentru fiecare
apartament, precum si pentru fiecare grup de consumatori, comun aceluiasi
beneficiar.
2.47. TELECOMUNICAŢII
Se propune realizarea unei retele de telecomunicatii bazata pe cabluri de cupru
pentru locuintele individuale sau colective si o retea bazata pe fibra optica
pentru fiecare din cladirile cu destinatia de comert, servicii, birouri, turism,
sanatate si educatie.
Proiectul cuprinde :
a) canalizatie telefonica
b) retea cabluri telefonice cupru
c) retea cabluri cu fibra optica
Vor fi utilizate numai cabluri telefonice de tip ALPET. Se vor folosi mansoane
termoretractabile pentru cabluri instalate in canalizatie, in sapatura si aerian.
Centrala instalata va avea capacitatea de 8000 linii si va asigura servicii de
telefonie si transmisiuni de date. S-a optat pentru transmisiuni ADSL care
asigura latimi de banda de pana la 6 MB.
Prin proiect au fost adoptate urmatoarele solutii:
Canalizatia telefonica
Numarul total de apartamente individuale este estimat la 4692.
Pentru fiecare apartament s-a ales alimentarea cu 2 perechi cablu de cupru.
Una din perechi va fi folosita pentru telefonie si transmisiuni de date iar a doua
este rezervata pentru viitoare dezvoltari, pentru transmisii de date, televiziune
digitala sau video-on-demand.
Conform acestor date rezulta necesitatea proiectarii unei retele de distributie cu
capacitate de 8900 perechi.
Canalizatia telefonica va fi realizata cu teava PVC 90 mm. Santul pentru
instalarea canalizatiei va avea adancimea de 100 cm pentru sectiunile cu 2 tevi
PVC, de 120 cm pentru sectiunile cu 4,6 sau 8 tevi PVC.
Pozitionarea canalizatiei telefonice se va face in trotuar, cat mai aproape de
marginea bordurii. Camerele de tragere sunt in mare majoritate de tip X iar
acolo unde se impune, in apropierea centralei, vor fi de tip B.
Pentru realizarea legaturii dintre cartierul rezidential si reteaua Romtelecom se
va construi o canalizatie telefonica intre centrala nou instalata si zona drumului
judetean unde se va jonctiona cu fibra optica existenta. Aceasta canalizatie va
fi realizata cu 2 tuburi HDPE 40 mm.
Canalizatia telefonica secundara va fi realizata cu tub HDPE 40 mm. Lungimea
canalizatiei este prezentata in tabelul urmator.
Deoarece nu se vor accepta bransamente aeriene, racordarea fiecarui imobil
se va executa subteran cu 2 HDPE 1x40 mm unul pentru cablul telefonic si
unul de rezerva. Aceste bransamente vor face subiectul unor proiecte separate.
Structura canalizatiei telefonice nou proiectate este redata in tabelul de mai
jos:
TIPUL CANALIZATIEI LUNGIME (m)
CANALIZATIE PRINCIPALA
8PVC Φ 90mm (4x2) 94
6PVC Φ 90mm (3x2) 232
4PVC Φ 90 mm (2x2) 1364
2PVC Φ 90 mm (2x1) 3123
Total canalizatie principala 4813
Tevile PVC se pozeaza in sant pe pat de nisip de 7-10 mm si se incastreaza in
beton la fiecare mufare. La fiecare imbinare se vor folosi adezivi
corespunzatori.
Reteaua telefonica
Cablul telefonic de racord la nisa fiecarei locuinte va fi de tip TU2YfsFL2Y
2x2x0.4. La fiecare apartament se va executa racordul cu cablu de 2 perechi,
deoarece acest cartier este destinat persoanelor cu un standard de viata mai
ridicat, fiind deci posibil ca abonatii telefonici sa solicite mai multe tipuri de
servicii. Reteaua de racord telefonic nu va fi multiplata.
Cablurile telefonice cu capacitati cuprinse intre 2/0.4 si 1200/0.4 ce formeaza
distributia sunt instalate numai in canalizatie (principala sau secundara) si sunt
constructiv cu manta AL - PET umplute cu gel .
Cablurile de intrare in subrepartitoare si in centrala vor fi de tip TUYfsLYR cu
intarziere la propagarea flacarii. Mansoanele folosite in reteaua de canalizatie
sunt de tip termoretractabil, de diferite capacitati si asigura protectia mecanica,
chimica si electrica a retelei .
Prin proiectarea retelei telefonice se vor respecta caracteristicile electrice ale
circuitelor:
Calibru Rezistenta liniei Atenuare liniei Lungime maxima
(mm) (ohm/km) (db/km) admisa(km)
0.4 275 1.61 3.8
0.6 122 1.04 8.5
0.8 69 0.81 11.8
Proiectul nu prevede instalarea de retele telefonice pe stalpii de inalta tensiune
respectandu-se STAS 6290-80 si STAS 831-90;832-90.
Reteaua de cabluri cu fibra optica
Pentru spatiile comerciale, pentru cladirile de birouri si cele de servicii s-a optat
pentru instalarea cablurilor cu fibre optice si instalarea de echipamente
(minicentrale) in fiecare cladire. Folosirea fibrei optice va asigura latimea de
banda care va fi solicitata pentru transmisiile de date si de voce.

3. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA


COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE
REDUCERE A ACESTUIA

3.1. Apa

3.1.1. Resurse de apă


Cea mai importanta resursa de apă de suprafaţă, curgătoare pentru municipiul Arad
este bazinul hidrografic Mures.
3.1.2. Caracterizarea hidrogeologică a amplasamentului analizat
Orasul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, in
cadrul unui sistem microzonal de alimentare cu apa.
Transportul apei de la captare pana la rezervoarele de inmagazinare se
realizeaza prin 5 aductiuni, avand diametrul Dn = 200 – 1200 mm, debitul
instalat de 2,700 l/s, 233,280 m3/zi, 85, 147,200 m3/an care acopera 100% din
cerintele de transport.
Aductiunile au diametre cuprinse intre Dn 200 – 1200 mm si o lungime
totala L = 62.5 km. Din lungimea totala a arterelor si retelelor de distributie ale
Municipiului Arad, 35% sunt realizate din tuburi de azbociment, 14% tuburi din
fonta, 8% tuburi PREMO, 21% conducte din PVC, 13% conducte din otel, si 9%
polietilena de inalta densitate.

3.1.3. Calitatea factorului de mediu apa

Resursele de apă de suparafată si subteran-freatic sunt considerate ca un tot unitar atât sub
aspectul cantitativ cât si calitativ, gestionarea lor necesitând o colaborare si o cooperare
strânsă la toate nivelurile administratiei publice, utilizatorilor de apă, comunităyilor locale si a
institutiilor legal abilitate în acest domeniu.
3.1.4.1. Starea apelor de suprafaţă

Calitatile fizico–chimice ale râului Mures se încadreaza în clasa a II-a de


calitate, pe toata lungimea de 214 km râu ( datorita indicatorilor regimului de
oxigen, nutrienti si ioni generali). Din punct de vedere biologic aceste sectiuni se
încadreaza în clasa a II-a de calitate,indicele de stare ecologica fiind de
clasa a II-a.
Canalul Mures Mort se încadreaza în clasa a IV- a de calitate la indicatorii
chimici( regimul de oxigenul, nutrient si ioni generali), in clasa a IV-a la incarcarea
biologica, iar la stare ecologica este de clasa a IV-a pe toata lungimea de 20 km.

Cauza degradari apei Canalului Muresul Mort este evacuarea apelor uzate
industrial de pe platform industriei alimentare NV si a necuratarii albiei canalului
care este in administratia Regiei de Imbunatatiri funciare.

Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe


raul Mures

Aprecierea calitatii apei raului Mures se face pe clase de calitate,


conform
O.M. nr. 1146/2003

Sectiunea de METAL
supraveghere E
RO NUTRIENTI IONI.G FR.DIZ MICROP GENER
Cursul de apa Ordinul sectiunii A2 A3 EN A4 A5 OL. A6 AL
Mures Savirsin ord. I II II II IV II II
Lipova ord. I II II II IV II II
Amonte Arad ord. I II II II IV II II
Nadlac ord. I II II II V II III
Canal Ier Mures ord. II III IV III III II III
Canal Mures
Mort Mures ord. II V V IV IV V V
Piriul Mare Mures ord. II II II II III II II

Raul Mures, pe tronsonul aferent judetului Arad, s-a incadrat astfel:

− pentru grupele A2 (Regimul oxigenului), A3 (Nutrienti), A4 (Ioni generali,


salinitate) si A6
(Substante toxice organice) indicatorii au avut valori corespunzatoare clasei a II-a
de
calitate.

− la grupa A5 (Metale), la categoria metale - fractiune dizolvata, raul Mures se


afla in clasa a
IV-a de calitate, cu exceptia sectiunii Nadlac unde se incadreaza in clasa de
calitate V.
Canalul Ier:

− Regimul oxigenului - clasa a III-a de calitate, Nutrienti - clasa a IV-a de calitate,


Salinitate –
clasa a III-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata – clasa a III-a de calitate,
Substante
toxice organice – clasa a II-a de calitate
Canalul Mures Mort

− Regimul oxigenului - clasa a V-a de calitate, Nutrienti – clasa a V-a de calitate,


Salinitate –
clasa a IV-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata – clasa a IV-a de calitate,
Substante
toxice organice – clasa a V-a de calitate

− Cauza degradarii apei Canalului Muresul Mort este evacuarea apelor uzate
industriale de
pe platforma industriei alimentare NV si a necuratarii albiei canalului care este in
administrarea Regiei de Imbunatatiri Funciare.

Piriul Mare

− Regimul oxigenului - clasa a II-a de calitate, Nutrienti – clasa II-a de calitate,


Salinitate –
clasa a II-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata – clasa a III-a de calitate,
Metale
concentratie totala - clasa a II-a de calitate.

Raul Petris se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toata lungimea de 14


km, stare chimica B.
Resursele subterane sunt deosebit de valoroase atat sub aspect cantitativ cat si
calitativ,
contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populatiei si ramurilor economice, in
special industriale.
Alimentarea cu apa a populatiei judetului Arad este asigurata in majoritate din
subteran. Apele de
medie adancime cantonate in conul aluvionar al Crisului si al Muresului constituie
principala
resursa de apa pentru populatie si aceasta satisface calitativ.
Se constata an de an cresterea volumului de apa industriala captata din subteran
prin foraje proprii
de catre tot mai multi agenti economici. Aceasta se intampla datorita costului tot
mai ridicat al apeidistribuite prin retelele de alimentare.

Concentratii de azotiti, amoniu, fosfati si mangan in apele


subterane (conform
Legii 458/2002 si STAS 1342/91)

Concentratia medie,mg/l
Denumirea NO2 - NH4+o.5 PO43-0.1 Mn 0.05 Indicatori
forajului 0.5mg/l mg/l mg/l mg/l depasiti
Paulis F3 0.005 0.02 0.065 - -
Paulis F7
MA 0.015 0.449 0.36 0.032 PO43-
Arad F1 0.01 0.025 0.14 0 PO43-
Arad F2 0.13 0.008 0.12 0 PO43-
Arad F3 0.013 0.167 0.043 0.348 Mn
Arad F4 0.0113 0.235 0.035 0.438 Mn
Arad F6 0..0100 0 0.04 0.13 Mn
Semlac F1 0.01 0.0075 0.085 0.0155 -
Semlac F5 12.26 0.005 0.06 0.0035 NO2-
Nadlac F1 0.14 0.31 0.25 0.081 PO43-, Mn
Nadlac F2 0.18 0.26 0.16 0.52 PO43-, Mn
Horia F1 0.01 0.213 0.07 0.008 NH4+
Pecica F1 0.0098 0.083 0.4 0.25 PO43-, Mn
Dorobanti PO43-,
F1 0.24 0.52 0.04 0.77 NH4+, Mn
Archim
Arad F17 0.022 0.358 0.03 - -
Archim
Arad F18 0.005 0 0.06 - -
Archim NH4+,
Arad F23 0.115 888 0.14 - PO43-

3.1.4.2. Starea apelor subterane

Pentru supravegherea calitatii apelor subterane freatice exista pe terotoriul


municipiului Arad o serie de foraje componente ale retelei de supraveghere
nationale. La aceastea se adauga forajele de supraveghere a fenomenelor de
poluare situate in raza surselor de poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. si C.E.T.),
precum si unele fantani in jurul gropilor de gunoi ale municipiului.
Zona gropilor de gunoi este in supraveghere A.P.M., fiind situata in intravilanul
orasului, creeaza probleme deosebite de poluare, astfel:
- este infestat interg freaticul din zona cu substante organice, amoniac
si azotat mult peste CMA pentru ape potabile;
- in zona, mai ales in perioada calda a anului se degaja mirosuri
neplacute, iar concentratia amoniacului in aer depaseste de regula CMA;
- in vecinatatea gropilor de gunoi, terenul agricol si pasunea sunt
acoperite de gunoaie, hartii, ambalaje, care creeaza un aspect neplacut si duc la
poluarea solului.
Analizele efectuate din apa freatica recoltata din jurul gropilor de gunoi, indica
poluarea acestora cu substante organice, azotati si amoniu.

Zona contaminata: Groapa de gunoi – Campul Linistii

Fantani Legea
458/0
1 2 3 2
6.5-
pH, unit.pH 7.2 7.1 7.3 9.5
Oxidab.
Mg/l O2 1.18 0.79 1.41 5
Conduc.
μS/cm 716 753 492 2500

NH4+ mg/l 0 0 0 0.5

NO2- mg/l 0.465 0.006 0.005 0.5

NO3- mg/l 67 124.2 116 50

Groapa de gunoi – Strada Poetului

Fantani Legea
458/0
1 2 3 2
6.5-
pH, unit.pH 7.1 7.2 7.2 9.5
Oxidab.
Mg/l O2 3.14 1.97 3.14 5
Conduc.
μS/cm 958 548 702 2500

NH4+ mg/l 0.32 0.04 0.16 0.5

NO2- mg/l 1.06 0.038 0.013 0.5

NO3- mg/l 398.2 93.4 217.2 50


Monitorizarea calitatii apelor freatice cuprinse în reteaua de
supraveghere nationala se face de catre filiala Arad a Directiei Apelor Târgu
Mures pentru cele situate în Bazinul hidrografic Mures.
Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare
produse de o sursa de poluare se face de catre A.P.M. Arad.
Valoarea concentratiilor de azotiti, amoniu, fosfati si mangan în forajele de
control, din BH Mures depasesc în general limita admisa prin STAS 1342/88
si Legea 458/2002 si aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în
apropierea localitatilor sau a zonelor agricole unde se practica o agricultura
intensiva.
Monitorizarea calitatii apelor freatice cuprinse în reteaua de
supraveghere nationala se face de catre filiala Oradea a Directiei Apelor
Crisuri.
Valoarea concentratiilor indicatorilor de calitate ai apelor subterane
se încadreaza în general în limitele admise.

3.1.5. Emisii de poluanţi şi protecţia calităţii apelor


Calitatea apelor este afectata in perioada de executie/exploatare de catre emisiile de
poluanti rezultate in urma lucrarilor aferente proiectului , cat si de cele rezultate de la agentii
economici care isi deasfasoara activitatea in perimetrul santierului.
3.1.5.1. Sursele de poluare în perioada de execuţie