Ms Adele ARENDSE

MSc - Development & Rural Innovation (formerly MAKS)

Wageningen University Wageningen, Netherlands

Lanţul de producţie tradiţională a brânzei în regiunea Sibiu-călătorie de

studii a studenţilor la Master în Dezvoltare şi Inovare Rurală de la
Universitatea Wageningen din Olanda
8-13 iunie 2010

1. Cum au reacţionat tinerii la întâlnirile cu fermierii din Sibiu, ce le-a plăcut, ce i-a
uimit ?
2. Ce i-a impresionat cel mai mult din ce au văzut şi ce reacţii a stârnit lucrul acesta ?

1 şi 2. Grupul nostru de studenţi la master s-a bucurat de ospitalitatea celor cu care s-au
întâlnit în România. Pentru unii studenţi, această cercetare le-a permis pentru prima oară să
cunoască şi să observe oieritul şi producţia brânzei. Unii membri ai grupului, din Africa, care
au practicat păstoritul, au avut ocazia să mulgă oi. Am fost uimiţi de viaţa plină de greutăţi şi
provocări cărora le fac faţă oierii, în special în lunile de iarnă. Cu toate acestea, datorită
declinului transhumanţei, rolul cultural valoros jucat de oieri dispare în favoarea altor slujbe
în alte ţări. A fost deasemenea surprinzătoare confuzia în înţelegerea rolului subvenţiilor
pentru agricultură şi pentru activităţile legate de acestea, este păcat că fermirii nu par a avea
suficiente informaţii pentru a folosi acest sprijin care este destinat dezvoltării şi susţinerii
sectorului agricol în România. A fost plăcut să observăm contrastele şi asemănările între
fermele mici şi mari pe care le-am vizitat. Interesant, o diferenţă pe care am observat-o a fost
aceea că unii erau proprietarii tuturor oilor şi ai terenului (ferme la scară mare) în timp ce alţii
erau proprietarii a puţine oi şi arendau teren dar căutau să adauge turmei alte oi, în numele
proprietarilor (ferme la scară mică). O altă diferenţă a fost echipamentul folosit pentru
procesarea laptelui de oaie în brânză: fermele mari folosesc utilaje din oţel inoxidabil iar
fermele mici folosesc vase din lemn. Dar asemănarea izbitoare este că procesul producerii
brânzei este neschimbat – chiar şi la producţia pe scară largă. Acesta a fost cel mai interesant
lucru observat. Deoarece călătoria a fost o excursie de studii, am simţit că am văzut lucruri pe
care turistul obişnuit nu le-ar vedea niciodată. Am simţit că am câştigat cunoştinţe de detaliu,
chiar dacă călătoria a fost scurtă, despre cultura oieritului în zona Sibiu. A fost un privilegiu
să observăm nu numai modul tradiţional de producere a brânzei, dar am interacţionat cu
fermierii şi am aflat poveştile lor.

Am simţit că prea puţină atenţie este acordată acestor poveşti, care este parte a oricărei culturi
şi de aceea am simţit că mai multe oportunităţi ar trebuie oferite oierilor pentru a-şi face
cunoscute poveştile, viaţa, greutăţile, bucuriile lor, care fac parte din cultura română.

3. Cum v-a venit ideea de a-i aduce într-o astfel de vizită şi de ce credeţi că este
important pentru astfel de masteranzi ?

3. Grupul nostru de studenţi, atât cei aflaţi la mijlocul carierei precum şi cei care îşi
completează acum studiile, urmează cursul “Probleme avansate ale schimbării” ca parte a
studiilor de Master în Dezvoltare şi Inovare Rurală la Universitatea Wageningen din Olanda.
Acesta este un curs de 2 ani care urmăreşte să le ofere specialiştilor în ştiinţe naturale,
cunoştinţe în domeniul cercetării sociale şi folosirea acestora. În acest fel, studenţii – în
corelare cu capacităţile lor tehnice – vor fi capabili să abordeze şi să implementeze activităţi
1
Traducere: Tiberiu Cazacioc
Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman, Slow Food
Bucureşti Valahia Gusturilor
Ms Adele ARENDSE
MSc - Development & Rural Innovation (formerly MAKS)
Wageningen University Wageningen, Netherlands

şi programe de dezvoltare într-un mod integrat şi participativ. În acest curs de “Probleme

avansate ale schimbării”, un grup mic de studenţi a primit sarcina de a explora o temă şi o
ţară selectată, în care masteranzii să îşi poată aplica cunoştinţele teoretice şi practice căpătate
în cursul programului de master. Aceasta înseamnă efectiv că tema a fost abordată ca un
proiect de mini-cercetare, ce a trebuit implementat în decurs de câteva zile, pe parcursul unei
excursii (8-13 iunie 2010), pentru a răspunde obiectivelor şi problemelor cercetării. După
identificarea temei, integrarea în Uniunea Europeană şi impactul asupra fermelor mici,
România a fost selectată ca ţară pentru cercetarea pe teren, în baza trecerii în revistă a unei
literaturi retrânse şi a potenţialelor contacte necesare cercetării subiectului. Lanţul producţiei
brânzei tradiţionale în regiunea Sibiu a fost ales, în final, ca temă, şi pe baza cunoştinţelor
aprofundate ale lectorului Hans Glas, care avea o experienţă de cercetare în zonă.

Tema principală a cercetării a fost: Ce s-a schimbat pentru fermierii din lanţul de producţie a
brânzei în regiunea Sibiu în cursul ultimilor 5 ani (inclusiv identificarea actorilor, cercetarea
lanţului de producţie) şi cum aceşti diferiţi actori răspund la problemele integrării europene,
ale politicii naţionale agricole a României şi pieţei, prin cercetarea punctelor de vedere şi a
strategiilor de răspuns, în zonele montane din jurul Sibiului, în cursul ultimilor 5 ani.

Temele secundare în cercetare au fost:

1.Cine sunt actorii curenţi care participă la lanţul de producţie a brânzei ?
2. S-au schimbat aceşti actori în ultimii 5 ani ?
3. Care sunt celelalte schimbări în ultimii 5 ani în lanţul de producţie ?
4. Care sunt răspunsurile fermierilor la schimbări (actori, politici, reglementări) în lanţul de
producţie a brânzei, în termeni de perspective şi strategii de răspuns ?

Pentru abordarea acestui mini-proiect de cercetare am folosit modelul Evaluare Rurală Rapidă
pentru estimarea principalelor efecte asupra fermierilor, petrecute pe parcursul perioadei de la
integrarea în Uniunea Europeană şi cum răspund ei acestor schimbăr precum şi schimbările în
sine.

Activităţile grupului de studenţi desfăşurate în timpul cercetării:

- Vizitarea organizaţiei Astra Film la Sibiu şi vizionarea unui film documentar privind
oieritul;
- Vizitarea unei stâne şi observarea mulsului zilnic al oilor la Viscri, unde ne-am bucurat de o
masă tradiţională gătită de Gerda Gherghiceanu, o vizită organizată de Lenke Balint de la
Fundaţia ADEPT;
- Vizitarea unei ferme mari de oi lângă Sibiu, întâlnire cu reprezentanţi ai Direcţiei Agricole
Judeţene, precum şi vizitarea unei fabrici de prelucrare a laptelui de vacă, o vizită organizată
de prof.univ.dr. Horia Barbu, de la Universitatea din Sibiu;
- Observarea vânzării brânzei în pieţele locale în aer liber din Sibiu precum şi ce anume se
vinde în supermarket-urile locale;
- Vizitarea Earth Market-Târgul Ţăranului, în Bucureşti, ca parte a explorării pieţelor
alternative de nişă (mişcarea Slow Food), vizită organizată de către Tiberiu Cazacioc de la
Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman/Slow Food Bucureşti Valahia Gusturilor.

2
Traducere: Tiberiu Cazacioc
Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman, Slow Food
Bucureşti Valahia Gusturilor
Ms Adele ARENDSE
MSc - Development & Rural Innovation (formerly MAKS)
Wageningen University Wageningen, Netherlands

Această temă este o problemă generată de schimbare datorită naturii sale contemporane, şi
pentru că integrarea în Uniunea Europeană impune atât provocări cât şi oportunităţi, în
special pentru fermele mici şi de semi-subzistenţă, în special cele din Europa răsăriteană, şi
mai ales cele din România.

4. Cum li s-a părut producţia tradiţională de brânză?

4. Modelul original avut în vedere de studenţi în ce priveşte lanţul de producţie a brânzei a

fost următorul: fermier-apoi procesator-apoi vânzarea la piaţă. Totuşi, acest model presupune
că verigile din lanţul producerii brânzei sunt separate în timp ce pe teren am constatat că
verigile acestea, în special fermierul şi procesatorul, sunt adesea operate de acelaşi actor atât
în cazul fermelor mici cât şi a celor mari. Ceea ce înseamnă că am văzut şi observat că
majoritatea producătorilor de brânză nu numai că obţin laptele, dar îl şi procesează şi îşi vând
produsele la piaţă, chiar ei înşişi, fie că sunt ferme mici (la nivelul satului, comunei) ori ferme
mari (pieţe în aer liber şi alte pieţe alternative). Am apreciat varietatea de brânzeturi produse
şi disponibile în România, respectiv telemea, caş, brânza de burduf şi urda. Din fericire,
datorită ospitalităţii româneşti, am putut gusta aceste produse oriunde am fost la Sibiu, la
piaţa de brânzeturi, la stâna mică de la Viscri, la stâna mare de lângă Sibiu, şi chiar la Târgul
Ţăranului/Earth Market din Bucureşti.

5. Care au fost cele mai importante idei dezbătute despre efectele aderării României la
Uniunea Europeană, din punctul de vedere al tradiţiilor agricole ?

5. Unele schimbări identificate în ultimii cinci ani includ problemele suprafeţelor de păşunat
(împroprietărirea şi impactul asupra creşterii oilor), liberalizarea pieţei precum şi accesul
restricţionat la pieţele formale (acces prea scump datorită taxelor ridicate şi a costurilor
ridicate de acces în piaţă), lipsei forţei de muncă (datorită deschiderii pieţelor muncii din
Uniunea Europeană), birocratizării din ce în ce mai crescute a administraţiei publice (mai
multă documentaţie, ceea ce este preocupant şi costisitor pentru fermieri), scăderea preţului
laptelui de vacă, ceea ce a mărit numărul de oi crescute, introducerea de prevederi de igienă
mai stricte precum şi a unor reguli şi standarde. Acestea au avut impact asupra fermierilor şi a
oportunităţii acestora de a-şi vinde produsele în cadrul UE, deoarece fermele mici sunt
incapabile de a accesa subvenţiile disponibile pentru a se extinde şi a creşte gradul de condiţii
igienice de producere în mod tradiţional a brânzei. Chiar dacă fermele mici şi cele mari, au
reacţii diferite, unele manifestă o preocupare puternică pentru diversificarea surselor de
venituri din activităţi secundare oieritului precum şi crearea de pieţe de nişă pentru producţia
în mod tradiţional de brânzeturi de oaie.

Grupul de studenţi a avut câteva probleme de înţelegere a unor situaţii. Sunt mai multe
răspunsuri decât întrebări cu privire la felul în care integrarea în UE afectează metodele de
producţie, produsele şi accesul la pieţe pentru aceşti fermieri, deoarece circulaţia informaţiei
de la decidenţi către fermierii locali nu este clară. Aceasta s-a observat în ce priveşte subiectul
subvenţiilor – de la cine (UE sau guvernul României), pentru ce şi pentru cine sunt acordate.
Grupul de studenţi nu a primit un răspuns clar în ce priveşete cunoaşterea mecanismului
subvenţiilor, de la fermierii cu care a stat de vorbă, deşi această subvenţionare este importantă
pentru susţinerea şi menţinerea modului de viaţă al acestor femieri pe scară mică. Altă
3
Traducere: Tiberiu Cazacioc
Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman, Slow Food
Bucureşti Valahia Gusturilor
Ms Adele ARENDSE
MSc - Development & Rural Innovation (formerly MAKS)
Wageningen University Wageningen, Netherlands

problemă care a creat dificultăţi de înţelegere pentru studenţi a fost de ce se manifestă o lipsă
de încredere între fermieri (înţeleasă din rezistenţa acestora de a forma asociaţii de fermieri
pentru a da tărie vocii şi puterii fermierilor în negocierile privind produsele şi piaţa) precum şi
între fermieri şi guvernul României. Unele persoane cu care am vorbit au indicat drept cauză
regimul comunist.

4
Traducere: Tiberiu Cazacioc
Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman, Slow Food
Bucureşti Valahia Gusturilor