Cadrul regional

3.1. Profilul geografic şi administrativ

Regiunea Sud - Vest Oltenia este situată în partea de
sud - vest a României, între meridianele de 22o2’ şi
24o2’ şi paralelele de 43o3’ şi 45o3’, acoperind 29212
km2, adică 12,25% din suprafaţa României.
Din punct de vedere administrativ, include 5 judeţe
(Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), cu localităţile
structurate, în anul 2009, în 40 municipii şi orase, din
care 11 municipii, 408 comune şi 2070 sate.
Regiunea este situată în faţa Carpaţilor, în nordul
Dunării.

Graniţele regiunii sunt:

în nord şi nord - vest judeţele Alba, Hunedoara şi Sibiu;
în est judeţele Argeş şi Teleorman;
în vest judeţul Caraş - Severin;
în sud şi sud - vest Republica Bulgaria şi Republica Serbia
Teritoriul dintre fluviul Dunărea, râul Olt şi Carpaţii Meridionali, provincia istorică
Oltenia, este dispusă pe trei zone de relief, care se succed de la nord la sud: la nord,
versantul sudic al Munţilor Vâlcan şi Parâng şi versantul sud - estic al Munţilor Godeanu
şi Mehedinţi, in centru, Subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi Depresiunea intercolinară
Târgu Jiu, iar la sud, Câmpia Olteniei.
Regiunea Sud - Vest Oltenia este strabătută de numeroase râuri, cele mai importante fiind
Oltul şi Jiul, ce curg de la nord la sud, şi de fluviul Dunărea, de la vest la est.
Judeţele Gorj şi Vâlcea sunt în partea de nord a regiunii, în sud se găsesc judeţele Dolj şi
Olt, ale căror teritorii se află în Câmpia Română, iar în vest judeţul Mehedinţi.
Datorită poziţiei regiunii, aceasta este influenţată de către standardele mediteraneene
climatice, mai mult decât de sistemele temperat - continentale, ce afectează regiunile
învecinate. În general, este mai cald în Regiunea Sud - Vest Oltenia decât în regiunile
centrală şi nordică, iar ploile variază de la un an la altul.
Regiunea Sud - Vest Oltenia oferă, prin varietatea formelor de relief de care beneficiază,
resurse naturale diverse, deosebit de valoroase.
Solurile cernoziomice fertile din sudul regiunii oferă condiţii favorabile dezvoltării
agriculturii. În ultima perioadă, neavând acoperit necesarul de apă şi pentru a compensa
lipsa temporară de ploi, au fost construite mai multe sisteme complexe de irigaţii, în
special în sud, o zonă afectată mai des de seceta de durată.
Munţii, acoperiţi de păduri şi păşuni alpine, constituie un important potenţial turistic şi
hidroenergetic, încă insuficient folosit.
Vegetaţia forestieră ce acoperă teritoriul regiunii este formată din foioase (stejar, fag,
ulm, carpen, frasin, paltin, tei ş.a.), până la 1000 - 1400 m şi conifere (brad, molid, pin,
zadă ş.a.), până la 1800 m.
Regiunea Sud - Vest are in componenţa sa trei parcuri naţionale :
Domogled - Valea Cernei;
Cozia;
Porţile de Fier.
Fauna este bogată şi variată, interesantă din punct de vedere cinegetic prin cerbi,
căprioare, urşi, vulpi, mistreţi, capra neagră, râsul, cocoşul de munte.
Subsolul regiunii este bogat în cărbune, minerale metalice şi nemetalice, sare, petrol, gaze
naturale, ape minerale etc.

Profilul demografic
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (in lucrarea: Populaţia
României- Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009), la 1 iulie 2009,
Regiunea SV Oltenia avea o populaţie de 2.250.565 locuitori, reprezentând 10.48% din
populaţia totală a României. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiază o scădere cu
3,86% a populaţiei la nivel regional faţă de o scădere cu 1,2% la nivel naţional.
La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă trendul descendent
manifestat după recensământul din ianuarie 2002; în anul 2009 faţă de anul 2002,
populaţia regiunii a scăzut cu 80.227 persoane.
Populaţia regiunii a scăzut în ultimii 19 ani (2009 faţă de 1990) cu 200.917 persoane şi a
fost determinată, în principal, de manifestarea superioară a mortalităţii, comparativ cu
natalitatea şi generarea unui spor natural negativ, precum şi de fenomenul migrator al
populaţiei către alte zone.

Structura populaţiei totale pe judeţe

Tabelul 1. Populaţia totală pe judeţe în data de 1 iulie 2009- Regiunea SV Oltenia
Ponderea în total populaţie
Judeţ
Populaţia totală în regiune (%)

Dolj 705.345 31,34

Gorj 377.718 16,78

Mehedinţi 292.917 13,01

Olt 466.821 20,74

Vâlcea 407.764 18,11

Regiunea Sud-Vest 2.250.565 100,00

Oltenia

INS - Populaţia României - Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009

Din repartiţia pe judeţe a populaţiei totale a regiunii la nivelul anului 2009 se remarcă o
pondere mai mare în judeţul Dolj (31,34 %), faţă de celelalte judeţe.
Tabelul 2. Populaţia municipiilor reşedinţă de judeţ la 1 iulie 2009
Municipiul Numărul locuitorilor

2007 2008 2009

Craiova 299.429 297.539 298.643

Târgu – Jiu 96.081 95.271 95.892

Drobeta – Turnu 107.882 106.451 106.061

Severin

Slatina 78.570 77.379 77.082

Râmnicu Vâlcea 111.342 110.447 110.480

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2009 a pus în evidenţă preponderenţa
populaţiei rurale cu un număr de 1.175.776 persoane (52,24%), faţă de populaţia din
mediul urban, ce însumează 1.074.789 persoane (47,76%). La nivel naţional în mediul
rural trăieşte 44,92% din populaţie.
Ponderea populaţiei din mediul rural pe judeţe se prezintă astfel: Dolj - 46,15%, Olt -
59,52%, Vâlcea - 54,57%, Mehedinţi - 51,35%, Gorj - 52,78%. Sub media regională în
ceea ce priveşte ponderea populaţiei rurale se situează judeţele Dolj şi Mehedinţi.
Dinamica populaţiei regiunii SV Oltenia, în perioada 1990-2009 pe medii rezidenţiale,
indică o creştere a populaţiei urbane cu 9.007 persoane şi în acelaşi timp o scădere a
populaţiei rurale cu 209.944 persoane, generând per total, la nivel de regiune un sold
negativ de 200.917 persoane.
Printre motivele ce au generat soldul negativ amintim nivelul superior al ratei mortalităţii
faţă de rata natalităţii în mediul rural şi migraţia populaţiei către alte regiuni sau în afara
ţării. Raportul invers de dinamică între medii rezidenţiale este în măsură să genereze
efecte pozitive în privinţa scăderii ocupării în agricultura de subzistenţă şi a creşterii
productivităţii muncii. Potrivit Anuarului Statistic 2008, sporul natural în regiunea Sud-
Vest Oltenia în anul 2007 a fost pozitiv în mediul urban şi negativ în mediul rural.

Tabelul 3. Spor natural al populaţiei

Regiunea SV 2007
Oltenia Total Urban Rural
Născuţi – vii 19.420 9.923 9.497
Decedaţi 29.083 9.311 19.772
Spor natural -9.663 6.12 -10.275
Anuarul Statistic 2008
Structura populaţiei pe sexe
Dintr-un total de 2.250.565 persoane la nivelul anului 2009, femeile din Oltenia
reprezintă 1.148.187 (51%). Dintre acestea, 592.072 reprezentând 51,56 % trăiesc în
mediul rural. Structura populaţiei pe sexe arată un procent apropiat, cu 1% mai mare
populaţia de sex feminin.

Structura populaţiei grupe de vârstă

Asistăm, în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia la reducerea ponderii populaţiei
tinere (0-14 ani), de la 22,7% în anul 1990, la 14,4% în anul 2009, în timp ce grupele de
populaţie vârstnică înregistrează o uşoara creştere în fiecare an, populaţia în vârstă de 65
de ani şi peste atingând în 2009 un nivel de peste 16,3%.
Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei Regiunii Sud-Vest Oltenia relevă
apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative
pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită
ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei
tinere.
Potrivit datelor INS, in regiunea Sud-Vest Oltenia, în 4 dintre judeţele regiunii: Dolj,
Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, media de vârstă este de peste 40 de ani.

Sursa: INS- Populaţia României - Principalele caracteristici demografice - 1 iulie 2009

Structura etnică
Regiunea Oltenia este relativ omogenă din punct de vedere etnic. Există un procent de
cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi romi. Statisticile oficiale dau un
procent de peste 97% populaţie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%,
OT98,1%, VL 98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale
Recensământului Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie romă un număr de
aproximativ 59 mii persoane (2,5%). Cea mai mare parte a populaţiei romă trăieşte în
condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii Mondiale reflectă faptul că în anul 2000
aproximativ 68,8% din populaţia romă trăia cu mai puţin de 4,3 USD/zi.

Economia regională
Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat în anul 2006 un PIB total de 28.589,2 mil. lei
preţuri curente, în creştere cu 19.51% în raport cu anul 2005 (Anuarul statistic 2008). Din
estimările Comisiei Naţionale de Prognoză pentru anii 2007 şi 2008 se constată creşteri
ale PIB total şi pentru anii 2007 şi 2008.
Conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României 2008, analiza dinamicii
acestui indicator arată că în regiunea Sud-Vest Oltenia PIB s-a triplat în perioada 2000-
2006, existând un trend crescător de la an la an pentru întreaga perioadă. Creşterea PIB
regional a înregistrat însa un ritm mai lent în comparaţie cu creşterea PIB naţional.
În anul 2006, PIB total al Regiunii Sud-Vest Oltenia (28.589,2 milioane lei preţuri
curente) a reprezentat doar 8.29% din valoarea PIB naţional (34.4650,6 milioane lei
preţuri curente); în anul 2008 PIB-ul regiunii Sud-Vest Oltenia a reprezentat 8,34% din
PIB naţional. Pe toată perioada analizată, 2000-2008, regiunea Sud-Vest Oltenia ocupă
ultimul loc între regiuni.
Tabelul 4. Dinamica PIB 2000/2008 pe regiuni de dezvoltare (milioane lei preturi
curente)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României 2008

*Pentru anii 2007 - 2008 - estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel naţional

In regiunile cu potenţial ridicat de dezvoltare (Bucureşti-Ifov, Vest şi Nord-Vest), PIB a

înregistrat:
o creştere semnificativă, rezultat al concentrării activităţii economice şi investiţiilor
străine directe.
Exceptând Regiunea Bucureşti-Ifov, creşterea economică a urmat o direcţie vest-est,
proximitatea pieţelor vestice acţionând ca factor de difuzie a creşterii. Creşterea
economică are o componentă geografică semnificativă, zonele din sudul ţării, de-a lungul
Dunării, fiind tradiţional subdezvoltate. Subdezvoltarea apare ca fiind corelată în mare
măsură cu preponderenţa activităţilor rurale, cu incapacitatea de atragere a investiţiilor
străine directe şi cu o rata scăzută a iniţiativelor antreprenoriale.
Contribuţia judeţelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2006,
indică o pondere de 30,92% a judeţului Dolj (8839,4 mil. lei), urmat de judeţul Vâlcea cu
20,84% (5958,7 mil. lei), judeţul Gorj cu 19,95% (5984.1 mil lei), judeţul Olt cu 15,95%
(4560,4 mil. lei) şi judeţul Mehedinţi cu 11,36 % (3246,6 mil. lei). Ierarhia contribuţiilor
la PIB regional între judeţe se menţine şi pentru anii 2007 şi 2008.
Tabelul 5. Dinamica PIB 2002/2008 pe judeţe (milioane lei preţuri curente)

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008

*Pentru anii 2007 - 2008 - estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel national

Structura Produsului Intern Brut (VAB) pe categorii de resurse

În anul 2006, cea mai mare contribuţie la formarea PIB regional a avut-o sectorul
industrial (inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă) de 8.335,9 mil. lei,
reprezentând 32,57% din VAB regională, urmat de sectorul tranzacţiilor imobiliare,
închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor cu 3.325,3 mil. lei (12,99%),
sectorul agricol cu 2.862,6 mil. lei (11,19%), comerţ cu 2358,8 mil. lei (9,22%),
transport, depozitare şi comunicaţii 2353,2 mil. lei (9,20%), construcţii cu 2280,3 mil. lei
(8,91%), administraţie publică şi apărare 1.617,5 mil. lei (6,32%).
Tabelul de mai jos evidenţiază existenţa unor decalaje faţă de situaţia existentă la nivel
naţional.
Se poate chiar concluziona că, luată ca un întreg, economia Olteniei se transformă mai
lent în comparaţie cu cea a României.
Tabelul 6. Structura PIB pe categorii principale de resurse (VAB) faţă de structura forţei
de muncă pe activităţi în anul 2006, în regiunea SV Oltenia

Sursa: Anuarele Statistice ale României, 2007, 2008

După cum rezultă din tabelul 6 economia Regiunii Sud-Vest Oltenia este marcată de
dependenţa faţă de agricultura de subzistenţă, practicată de o populaţie rurală îmbătrânită
şi de către cei disponibilizaţi din mediul urban. Agricultura are o contribuţie redusă la
formarea PIB regional (11,19) şi o productivitate scăzută, concentrând 46,29% din forţa
de muncă ocupată la nivelul regiunii. Totuşi, contribuţia la PIB regional a agriculturii este
peste media la nivel naţional.
Situaţia este relativ echilibrată în ceea ce priveşte industria, aceasta având cea mai
ridicată contribuţie la formarea VAB la nivel regional, în condiţiile în care concentrează
20,01% din forţa de muncă ocupată în Oltenia. Se remarcă productivitatea ridicată în
activităţile de tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate
întreprinderilor, cu o contribuţie de 12,99% la formarea VAB în raport cu 2,21% din
totalul forţei de muncă ocupată în regiune.
În totalul forţei de muncă ocupate, 13,08% lucrează în administraţia publică şi apărare,
învăţământ şi sănătate. Contribuţia acestor sectoare la PIB regional este foarte apropiată
de media regională, cu excepţia sectorului administraţie publică şi apărare unde
contribuţia este cu peste 1% mai mare decât media naţională.
Pentru a stimula creşterea PIB regional, sunt necesare măsuri concertate vizând
stimularea dezvoltării serviciilor, cel mai competitiv sector economic, corelate cu măsuri
de creştere a productivităţii muncii în mediul rural (prin diversificarea activităţilor
economice şi reorientarea populaţiei ocupate în agricultură) şi industrial (în special prin
atragerea investiţiilor străine directe).
Unităţile locale active ale Regiunii SV Oltenia
Ultimele date disponibile conform Anuarului Statistic 2008, în anul 2007, la nivelul
regiunii Oltenia existau 36790 unităţi locale active, cu 2116 mai multe faţă de anul 2006,
în creştere cu 6,1%. Numărul unităţilor locative din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezintă
7,21 % din total naţional (510.140 unităţi). Totuşi, prin numărul de unităţi locale active,
regiunea SV Oltenia se situează pe ultimul loc între regiunile României.

Tabelul 7. Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe
activităţi şi clase de mărime în Regiunea SV Oltenia, la sfârşitul anului 2007

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României 2008

Majoritatea unităţilor locale active sunt microîntreprinderi (88,25%), cele mai multe
desfăşurând activităţi de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea
autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice.
Din punctul de vedere al principalelor activităţi ale economiei naţionale, se remarcă
numărul mare de unităţi care îşi desfăşoară activităţi de prestări de servicii, respectiv
comerţul cu ridicata şi cu amănuntul – 52,62%, şi tranzacţii imobiliare, închirieri şi
activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor – 10,72%.
Deşi reprezintă doar 0,47 din numărul unităţilor locale active din regiune, întreprinderile
mari, în anul 2007 aveau 38,7 % din persoanele angajate la nivel regional.
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Regiunea Oltenia este traversata de doua

din cele trei coridoare Pan-europene care
intersecteaza România, si anume coridorul
IV - Berlin/ Nurenberg - Praga -
Budapesta -Constanta - Istambul - Salonic
si coridorul VII fluviul Dunarea.

Reteaua de cale ferata

Regiunea Sud Vest Oltenia dispunea la 31
decembrie 2008 de o retea de cai ferate de
997 km, reprezentand 9 % din totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 505
km, reprezentând 50,65% din lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 35,8%
cât este media nationala) iar liniile ferate duble reprezinta 241 km (24,17% din totalul
regiunii, comparativ cu 26,76% media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor
ferate in regiune este cea mai mica din tara – 34,1 km/1000 km².

Tab Liniile de cale ferata in exploatare la 31 decembrie 2007 (Km)

Regiunea Total Din care Linii cu ecartament normal Linii cu Densitatea
electrificate Total Cu o Cu doua ecartament liniilor la
cale cai larg 1000 km²,
Romania 11077 3965 10946 7981 2965 57 46,5
Nord Est 1506 573 1483 1070 413 23 40,9
Sud Est 1362 573 1344 819 525 18 38,1
Sud 1713 623 1713 1021 692 - 49,7
Sud Vest 997 505 997 756 241 - 34,1
Dolj 221 79 221 140 81 - 29,8
Gorj 250 233 250 193 57 - 44,6
Mehedinti 129 129 129 109 20 - 26,2
Olt 233 64 233 174 59 - 42,4
Valcea 164 - 164 140 24 - 28,4
Vest 2009 690 2009 1705 304 - 62,7
Nord Vest 1638 166 1622 1367 255 16 48,0
Centru 1509 621 1453 1033 402 - 44,3
Bucuresti 343 214 343 210 133 - 188,4

2
Densitatea liniilor de cale ferata pe 100 km
Asa cum se poate vedea din, numai judetele Olt si Gorj au o densitate comparabila cu cea
nationala (dar sub medie) in timp ce Vâlcea, Mehedinti si Dolj sunt printre ultimele din
România in ceea ce priveste densitatea.liniilor ferate pe mia de km² de teritoriu.
 Fig.1

Oltenia-reteaua de cale ferata

Principala magistrala de cale ferata este Bucuresti - Timisoara si traverseaza regiunea de

la est la vest fiind si singura linie dubla din regiune. A doua ca importanta este Craiova –
Simeria si traverseaza regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate.
Alte linii importante sunt Craiova – Calafat, Strehaia – Motru, Craiova - Piatra-Olt –
Râmnicu Vâlcea. Piatra Olt este nod de cale ferata având legaturi directe cu Râmnicu
Vâlcea, Pitesti, Caracal-Corabia. Toate acestea insa sunt linii simple, neelectrificate.
Toate orasele importante din regiune au statii de cale ferata.
Un dezavantaj major îl constituie insa faptul ca nu exista punte de trecere a frontierei
pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia spre
Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale între regiune si tarile învecinate sunt
îngreunate.