Sunteți pe pagina 1din 65

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

MODULUL 9

„APLICAREA TIC ÎN AFACERI”

DIN TEMATICA
„ UTILIZAREA CALCULATORULUI PERSONAL;
APLICAREA TIC ÎN ŞCOALĂ ŞI AFACERI”

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 1
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Obiectivele acestui modul sunt:


 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în dezvoltarea
afacerii
Analiza şi selectarea oportunităţilor de afaceri
Exemple şi site-uri recomandate

Sondarea pieţei şi a competiţiei prin intermediul TIC

Oportunităţi de finanţare a afacerii


 Instrumente de finanţare europene şi naţionale

Soluţii TIC pentru managementul performant al afacerii

Crearea unei identităţi on-line: dezvoltarea website-ului firmei


Exemple, recomandări

Marketing on-line: strategii şi optimizare


Exemple, recomandări

E-Commerce (Comerţ electronic)

Internet Banking (Servicii bancare prin internet)

Parteneriate şi comunităţi virtuale pentru mediul de afaceri

Securitatea datelor
Securitatea tranzacţiilor on-line
Recomandări

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 2
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

CUPRINS
9. INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 4
9.1. Rolul TIC în dezvoltarea afacerii ............................................................................................................................... 4

9.2. Analiza oportunităţilor de afaceri .............................................................................................................................. 5

9.3. Sondarea pieţei şi a competiţei prin intermediul TIC .............................................................................................. 9

9.4. Oportunităţi de finanţare a afacerii ......................................................................................................................... 11

9.5. Soluţii TIC pentru managementul performant al afacerii ..................................................................................... 15


9.5.1. Sistemele de lucru colaborativ .......................................................................................................................... 19

9.6. Crearea unei identităţi on-line: dezvoltarea site-ului firmei .................................................................................. 22

9.7. Marketing on-line: strategii şi optimizare ............................................................................................................... 29

9.8. Comerţul electronic (e-commerce) ........................................................................................................................... 34

9.9. Servicii bancare prin internet (internet banking) ................................................................................................... 35

9.10. Parteneriate şi comunităţi virtuale pentru mediul de afaceri ................................................................................ 38

9.11. Selecţia on-line de personal ....................................................................................................................................... 41

9.12. Securitatea datelor ..................................................................................................................................................... 42


9.12.1. Securitatea tranzacţiilor on-line ........................................................................................................................ 45
9.12.2. Recomandări cu privire la securitatea datelor ................................................................................................... 46

9.13. În loc de concluzii - TIC în universul economic al firmei ..................................................................................... 47

9.14. ANEXA 1 .................................................................................................................................................................... 51


9.14.1. INSTRUMENTE DE FINANŢARE EUROPENE ŞI NAŢIONALE .............................................................. 51
9.14.2. SITE-URI RECOMANDATE PRIVIND FONDURILOR EUROPENE ......................................................... 60
9.14.3. OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE ALTERNATIVĂ PENTRU IMM-URI ................................................ 61
9.14.4. PROIECTE DE SUCCES ................................................................................................................................. 64

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 3
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

9. INTRODUCERE
Acest curs este menit să vă arate pe de o parte cum vă ajută tehnologiile informaţiei şi
comunicaţiilor (TIC) în dezvoltarea unei afaceri, iar pe de altă parte cum puteţi să realizaţi şi
implementaţi un proiect folosind TIC.
Deşi nu este un curs în sensul clasic, în care un profesor transmite strict informaţii, el este
gândit astfel încât să puteţi urmări uşor modalităţile variate în care sunt prezente tehnologiile
informaţiei şi comunicaţiilor în viaţa unei firme, de la primii paşi, de la căutarea unor oportunităţi de
afaceri şi explorarea pieţei şi competiţiei, trecând prin sisteme de management performant, e-business
şi e-commerce, până la recrutarea de personal şi securitatea datelor. Din acest punct de vedere, s-au
folosit exemple, care, prin apropierile cu situaţiile reale din comunităţile în care vă aflaţi, să ilustreze
cât mai bine modul în care TIC vă eficientizează munca. În plus informaţii detaliate despre programele
de finanţare europeană şi naţionale, cât şi pe cele despre parteneriatele public-privat care vă pot ajuta
să vă dezvoltaţi şi mai mult afacerea în comunitatea în care vă aflaţi sunt disponibile în Anexe.
În acest curs accentul se pune pe apropierea de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor în
contextul particular al antreprenoriatului iar la finalul lui veţi capabili la final să vă aduceţi la zi orice
element inclus în acest material, care între timp nu mai este de actualitate.

9.1. Rolul TIC în dezvoltarea afacerii

Familia Popescu locuieşte într-un sat din sudul României, la câţiva kilometri buni distanţă de
oraşul Alexandria, într-o zonă aproape exclusiv agricolă. Singurul venit al familiei îl constituie salariul
soţului, care lucrează 4 ore pe zi ca şofer pe maşina şcolii şi este plătit de primărie cu 400 RON pe
lună. În schimb, familia respectivă are circa 8000 de m2 de teren pe care cultivă diverse legume.
Zona în care locuieşte familia Popescu nu se remarcă printr-un relief spectaculos sau prin
atracţii turistice deosebite. Însă tradiţiile populare s-au mai păstrat în unele familii, moştenite odată cu
anumite meşteşuguri. Majoritatea oamenilor, în schimb, sunt şomeri şi nu trăiesc decât de pe urma
agriculturii, la fel ca familia Popescu.
Ca toţi românii, soţii Popescu au văzut la televizor diverse reclame şi au auzit din diferite alte
surse vorbindu-se despre fonduri europene, despre faptul că zonele rurale trebuie revitalizate prin
tehnologiile inovative şi că trebuie să se treacă de la agricultura de subsistenţă la agricultura
performantă. Evident că aceste lucruri sunt pentru ei o limbă străină total necunoscută, dar au dorinţa
de a munci şi de a învăţa lucruri noi astfel încât să scape de problemele financiare, să-şi construiască o
casă mai mare, cu apă curentă şi toaleta în interior, să-şi asigure necesităţile zilnice fără a fi nevoie să
aştepte de la un salariu la altul sau să se împrumute, să-şi poată trimite copilul la un liceu bun ş.a.m.d.
Pentru a scăpa de greutăţi, familia Popescu s-a hotărât să-şi deschidă o afacere, dar încă nu are
ideea pe care să o pună în practică.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 4
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

9.2. Analiza oportunităţilor de afaceri

TIC te ajută să …
 să afli ce oportunităţi de afaceri există în regiunea în care te afli,
 să ştii care sunt eventualele dificultăţi pe care le poţi întâmpina,
 să alegi cea mai bună idee de afacere,
 să afli cât mai multe detalii despre regimul formei economice alese (AF, PFA, SRL)

Primul pas pe care familia Popescu îl face este să se intereseze ce alte idei de afaceri au avut
succes în zona în care locuiesc, ce idee ar putea şi ei să pună în aplicare. Prin urmare, încep să observe
alte afaceri din zonă, să discute cu diverse persoane ce anume ar merita să încerce, să citească două,
trei ziare ca să afle ce spun şi acestea despre dezvoltarea zonelor rurale, să se uite la televizor la
emisiuni despre afaceri. Însă, după scurt timp, soţii Popescu realizează că informaţiile pe care le au
sunt insuficiente.
Şansa lor o reprezintă fiul de 14 ani, care a învăţat să folosească calculatorul şi care merge în
fiecare zi la Punctul de Acces Public la Informaţie (PAPI) din cadrul primăriei locale. Folosindu-se de
cunoştinţele de informatică ale fiului lor, cei doi soţi accesează pentru prima oară Internetul utilizând
un motor de căutare obişnuit (de exemplu, www.google.ro sau www.yahoo.com). În felul acesta, soţii
Popescu au ajuns pe site-urile unor firme din alte zone, ale unor asociaţii familiale şi, în cele din urmă,
să-şi facă o idee despre ce afaceri şi-au deschis alte familii aflate în aceeaşi situaţie.
Ca urmare a căutărilor lor şi a ceea ce au observat pe site-
urile vizitate cu ajutorul fiului lor, cei doi soţi şi-au făcut o listă cu Pe portalul www.ecomunitate.ro, puteţi
ideile de afaceri cele mai interesante pentru ei: găsi site-urile altor firme din zona în care
vă aflaţi sau din alte zone (Secţiunea
a) o ciupercărie modernă, cu echipamente de Business/Catalog companii); sau chiar să
sortare şi ambalare a ciupercilor; aflaţi care sunt paşii de urmat pentru
b) o pensiune, eventual cu o herghelie de cai pentru înfiinţarea unei firme sau ca să deveniţi
Persoană Fizică Autorizată (Secţiunea
călărie; Business/Informaţii utile).
c) o firmă de transport marfă, care să aibă în dotare
un camion pentru cărat marfa consătenilor la oraş;
d) o firmă de comerţ, care să vândă într-un chioş amplasat în propria curte diverse
produse, de la zahăr şi dulciuri până la baterii pentru ceas şi sucuri;
e) o asociaţie familială care să se axeze pe producţia de legume şi fructe ecologice;
f) o asociaţie familială care să pună în valoare meşteşugurile tradiţionale creând
obiecte de uz casnic din lut şi din lemn;
g) şi nu în ultimul rând, să închirieze un spaţiu comercial pe marginea unui drum
naţional aflat în apropiere, unde există şi un popas turistic, şi să ofere mici degustări
pentru şoferii şi pasagerii înfometaţi.
După ce şi-au făcut lista respectivă, soţii Popescu încearcă să afle care din ideile lor este cea
mai bună, care se va dovedi a fi cea mai profitabilă. Iar acest lucru îl fac punând în balanţă ce implică
punerea în aplicare a ideii respective, de ce resurse vor avea nevoie ca să pună pe picioare afacerea şi
ca să funcţioneze, cu numărul de clienţi pe care ei îl estimează în următoarele luni şi ani.
Soţii Popescu încep să treacă pe hârtie punctele pozitive şi cele negative pentru fiecare idee.
Dar cum ideile nu le vin neapărat în ordinea în care au făcut lista, în curând foia pe
care scriu devine indescifrabilă. Însă fiul soţilor Popescu, vrând să-şi ajute părinţii, le
arată o metodă mai bună de a selecta cea mai potrivită idee de afaceri. Apelând la un 
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 5
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

program de calcul tabelar (cum ar fi Microsoft Excel sau OpenOffice Calc), fiul întroduce pentru
fiecare idee argumentele pro şi contra, putând reveni asupra lor oricând, eliminând sau adăugând după
nevoi alte elemente, dar fără a transforma totul în haos.
Cu ajutorul acelui program, soţii Popescu concluzionează că cea mai bună idee de afaceri
pentru ei este să aceea de a înfiinţa o asociaţie familială. Motivul principal pentru decizia lor este acela
că respectiva idee nu presupune o investiţie iniţială mare şi poate fi uşor acoperită dacă îşi distribuie
produsele atât în zona lor cât şi în afara ei. În plus, lucrurile de care au nevoie pentru producţie se
găsesc deja în curtea lor: maşina pentru cărat lutul, cuptorul bătrânesc şi alte ustensile pentru prelucrat
materialul. De asemenea, înţelegând acum potenţialul de informaţii al Internetului, cei doi soţi îşi
propun să caute pe Internet scheme cu ajutorul cărora să poată realiza şi singuri echipamentele de care
mai au nevoie.
Folosindu-se tot de Internet, căutând pe un motor de căutare după “acte pentru înfiinţare
asociaţie familială”, soţii Popescu au ajuns la pagina
http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage?topicID=24051&pageID=0, unde au
aflat în detaliu despre toate actele de care au nevoie ca să-şi facă o asociaţie familială. Dacă ar fi mers
în primul rând la Administraţia Financiară de la Alexandria, soţii Popescu ar fi pierdut câteva ore bune
pe drum doar ca să afle ce au găsit pe Internet într-un minut. După ce au aflat de ce au nevoie, soţii
Popescu au accesat site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, www.onrc.ro, şi au obţinut
restul de informaţii pentru înregistrarea asociaţiei familiale:
 codurile activităţii economice pe care urmează să o realizeze (CAEN):
http://immonline.ilive.ro/CAEN2008.pdf
 formulare de înregistrare pe care le-a completat electronic: http://e-forms.onrc.ro/
În felul acesta, Internetul le-a pus la dispoziţie toate informaţiile de care aveau nevoie astfel
încât să se ducă pregătiţi cu toate actele la Registrul Comerţului şi Administraţia Financiară.
Pe de altă parte, tot căutând pe Internet detalii cu privire la activităţile asociaţiilor familiale,
soţii Popescu au intrat pe diverse forumuri unde anumite persoane care trecuseră prin aceleaşi situaţii
povesteau dificultăţile prin care au trecut: de la cele legate de înfiinţare (acte care expiraseră şi fuseseră
refuzate de reprezentanţii Registrului Comerţului, documente incomplete etc.) până la cele legate de
investiţia iniţială (cum să obţii un credit).


EXEMPLE
O modalitate de a evalua ideile de afaceri care implică utilizarea TIC, mai precis utilizarea unui program de
calculator pentru a clarifica pentru fiecare idee în parte punctele forte şi cele slabe.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 6
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

1. Pentru prima idee, ei văd costuri destul de mari în dezvoltarea afacerii. Primul lucru în
dezanvantajul lor e acela că au nevoie de o investiţie iniţială în echipamente destul de mare,
iar ei nu au prea mulţi bani puşi deoparte astfel încât să-şi permită să cumpere maşina de
sortat şi ambalat ciuperci. La fel, ar fi vorba şi de costuri operaţionale destul de importante, şi
anume circa 25% din costurile lor fixe se vor duce pe compost şi ambalaje. Alături de acest
costuri va fi şi investiţia şi cheltuielile de întreţinere a serelor ciupercăriei. Pe de altă parte,
vor fi şi costuri variabile, cum ar fi comisioanele celor care preiau marfa pentru a o distribui
în magazine, cheltuielile cu energia electrică şi muncitorii sezonieri. La fel de important este
şi faptul că produsul final este foarte uşor perisabil, iar dacă nu se vinde repede se va pierde
prin degradare. Pentru a încetini acest proces, transportul mărfii va impune utilizarea unor
maşini dotate cu frigotermă care să menţină o temperatură scăzută pe tot traseul ciupercilor
de la ciupercărie la distribuitor şi, ulterior, la clienţi. Avantajele majore al acestei idei sunt
acelea că există o piaţă pentru produsele respective, cu reţele de distribuţie strict pentru acest
produs destul de bine dezvoltate, şi că există o cerere constantă pentru el.
2. Pentru cea de-a doua idee, se menţine părerea celor doi soţi că investiţia iniţială este mult
prea mare pentru a putea fi susţinută financiar chiar şi cu sprijin de la fondurile europene.
Atât construcţia, cât şi herghelia presupun costuri investiţionale mult peste nivelul unei
ciupercării, iar zona nu oferă atracţii turistice importante. În plus, serviciul oferit nu este unul
care să atragă clienţii într-un număr constant, nici să genereze venituri pe tot parcursul
anului.
3. În al treilea rând, o firmă de transport marfă implică o investiţie iniţială destul de mare,
investiţie care se concentrează într-un singur bun. Riscurile ca acel bun să aibă de suferit sunt
destul de ridicate, iar din acest motiv, celor doi soţi nu le surâde ideea de a risca într-atât de
mult. Mai mult decât atât, costurile de întreţinere ale camionului ar fi destul de mari atât
pentru partea de service, cât şi în ceea ce priveşte taxele periodice (asigurarea obligatorie,
taxa de drum, revizia tehnică etc.). Pe de altă parte, nevoia în zonă de a avea un mijloc de
transport care să ducă produsele agricole până la punctul lor de desfacere este relativ mare,
iar firma ar avea un flux de clienţi destul de bun în perioadele când se recoltează. În schimb
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 7
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

iarna, fluxul de clienţi ar fi mult mai mic, aproape de zero.


4. Cea mai viabilă variantă până la acest punct li se pare cea în care îşi deschid un magazin mixt
în propria curte şi vând cu amănuntul diverse bunuri, de la pâine până la sucuri şi dulciuri.
Investiţia iniţială previzionată de familia Popescu nu este chiar atât de mare, rezumându-se la
transformarea unei camere a propriei case în magazin şi cumpărarea produselor pentru
început. Acestei investiţii s-ar adăuga accizele pentru tutun şi produsele alcoolice, precum şi
cheltuielile cu utilităţile. Însă pentru a putea asigura necesarul de produse pentru desfacere,
familia Popescu ar trebui să achiziţioneze şi un autovehicul autoutilitar de dimensiuni medii.
Acest lucru ar presupune costuri suplimentare pentru afacerea familie Popescu, lucru care îi
determină să ia în calcul şi varianta transportului cu autovehicul închiriat.
Deşi această opţiune presupune o investiţie iniţială mai redusă, dezavantajul cel mai mare este
acela că în zona în care va fi situat noul magazin oamenii nu au venituri constante, preferând să
cumpere pe datorie. Din acest punct de vedere, familia Popescu nu va putea să-şi asigure o valoare a
veniturilor care să-i permită refacerea stocului de produse de îndată ce acesta a fost lichidat sau puţin
înainte ca acest lucru să se întâmple.
5. În al cincelea rând, familia Popescu ia în considerare varianta constituirii unei asociaţii
familiale care să se ocupe exclusiv cu producţia şi distribuţia de legume şi fructe ecologice.
Terenul pe care îl au în proprietate, cei 8000 de m2, le asigură o producţie de nivelul mic-
mediu indiferent de ce anume cultivă. În cazul în care împart terenul în două părţi, una pentru
legumicultură, alta pentru pomicultură, nivelul de producţie scade şi mai mult. Pentru
pomicultură, ei trebuie să achiziţioneze soiuri care dau o producţie cât mai bună şi cât mai
rezistente la schimbările de temperatura. Totodată, terenul trebuie pregătit pentru fiecare
cultură în parte cu îngrăşământ natural (bălegar) şi fără a utiliza ierbicide sau alte substanţe
chimice, iar în anii anterior să nu se fi folosit astfel de substanţe care să contamineze solul.
Doar în felul acesta vor putea obţine certificarea produselor lor ca fiind ecologice. Faptul că
vor obligaţi să nu mai folosească substanţe chimice pentru eliminarea ierburilor va conduce
la creşterea numărului de activităţi (de ex., prăşire) pe care trebuie să le execute pentru a-şi
asigura recolta. Acest activităţi suplimentare vor creşte costurile de producţie pentru că
familia Popescu va fi nevoită să apeleze la muncitori cu ziua care să facă acele activităţi. Pe
de altă parte, în lipsa unui tractor, şi timpul necesar activităţilor obşnuite este mult mai mare.
Însă prezenţa unui tractor ar însemna o investiţie destul de mare pentru achiziţionarea sa, plus
costurile de întreţinere (de ex., revizia tehnică) şi de operare (de ex., motorina şi uleiul
consumat).
O altă dificultate identificată de cei doi soţi în cazul acestei variante este dată de faptul că recolta
depinde foarte mult de condiţiile climaterice. Aşa cum s-a observat în anii anterior, legumele şi
fructele, în lipsa unei tratări chimice, s-au mănat destul de repede după prima ploaie. Alteori, pomii şi
plantele au fost afectate fiindcă în lunile de iarnă-primăvară a fost nefiresc de cald, ca apoi să urmeze
câteva zile de frig şi chiar îngheţ. Acest lucru a condus la pierderea parţială sau totală a recoltei.
6. Pe lângă aceste idei de afaceri, familia Popescu s-a gândit şi la posibilitatea de a înfiinţa o
asociaţie familială care să exploateze fondul cultural şi meşteşugăresc local. Mai precis, o
asociaţie familială care să producă obiecte meşteşugăreşti specifice zonei, din lut sau lemn
(oale, ulcele, farfurii decorative, blide, pistolnice, fuioare etc.). Dat fiind faptul că zona este
recunoscută pentru păstrarea tradiţiilor, cei doi soţi ar putea foarte uşor să găsească nu doar
persoane care să le ajute la producţia respectivelor bunuri, ci şi o piaţă locală pentru
produsele lor. Pe de altă parte, o parte din producţie ar putea să o vândă la târgurile şi
festivalurile din judeţ.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 8
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Investiţie iniţială nu trebuie să fie mare şi se poate foarte uşor amortiza dacă se iese repede cu
produsele la vânzare şi dacă se ţinteşte o piaţă mai mare decât cea regională. Apoi, toată familia poate
contribui astfel încît costurile cu personalul să nu fie prea ridicate. Lutul, dat fiindcă zona cu lut bun se
află aproape şi nu aparţine nimănui, nu presupune decât costuri de transport. Pentru început se pot
folosi instrumentele obişnuite din curtea familiei pentru producerea ulcelelor, vazelor, farfuriilor,
carafelor şi altor produse de artizanat.
7. Ultima idee de afaceri pe care o iau în calcul este cea a închirierii unui spaţiu comercial pe
marginea unui drum naţional din apropiere de satul lor, într-o zonă în care există şi un popas
turistic, şi unde ar putea să ofere gustări celor care opresc la popasul turistic. În acest caz,
investiţia estimată de cei doi este destul de mare pentru că implică închirierea pe trei luni a
spaţiului respectiv, amenajarea sa conform normelor igienico-sanitare, achiziţionarea
echipamentelor pentru pregătirea degustărilor şi a materiei prime, precum şi plata regulată a
accizelor pentru produsele din tutun şi alcool pe care le vor achiziţiona. Deşi pare să existe o
afluenţă de clienţi constantă pe tot parcursul anului, concurenţa acerbă din acea zonă îi sperie
pe soţii Popescu.


TEMĂ

1) Identificaţi o idee de afacere care vă interesează şi găsiţi cât mai multe avantaje şi dezavantaje pentru
punerea ei în practică.


SITE-URI RECOMANDATE

Agenţia Naţională de Administrare Financiară: http://anaf.mfinante.ro/


Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: www.onrc.ro
Registrul Comerţului – Formulare: http://e-forms.onrc.ro/
Portalul e-guvernare – Formulare Administrative: http://formulare.e-guvernare.ro/Forms/Navigare.aspx

Ce aţi învăţat în acest capitol?


 Ce instrumente TIC puteţi utiliza atunci când analizaţi oportunitatea pornirii unei
afaceri

9.3. Sondarea pieţei şi a competiţei prin intermediul TIC

TIC te ajută să …
 să afli care sunt nevoile de pe piaţă şi care sunt dimensiunile pieţei,
 să înţelegi care este audienţa căreia trebuie să te adresezi,
 să identifici competiţia şi elementele care te diferenţiază de aceasta,
 să evaluezi evoluţia pieţei pentru o perioadă de timp dată

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 9
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Deşi soţii Popescu şi-au făcut o idee despre cum ar trebui să arate afacerea lor, această idee
trebuie corelată cu vânzările pe care le prevăd ei, trebuie să înţeleagă foarte bine cui se adresează şi
cum, precum şi care sunt competitorii lor. Pentru asta, soţii Popescu apelează din nou la Internet şi
folosind acelaşi program de calcul tabelar, încep să-şi identifice publicul ţintă, cine va cumpăra
produsele lor.
Aşadar, soţii Popescu încep să caute pe Internet ce evenimente sunt dedicate produselor
meşteşugăreşti şi de artizanat, unde şi când (de exemplu, târguri, expoziţii, congrese, saloane), alte
locuri unde şi-ar putea vinde produsele (de exemplu, anumite zone pe marginea drumurilor naţionale
unde afluxul de turişti este foarte mare), care este categoria de clienţi care realizează cel mai mare
volum de vânzări (de exemplu, turişii străini şi români). După ce a stabilit cui se adresează, urmează să
vadă şi competiţia.
În primul rând, soţii Popescu consultă baza de date a Registrului Comerţului cu firmele înscrise
la acelaşi cod de activitate economică (CAEN) şi descoperă dacă în zona lor se mai află şi alţii care se
ocupă cu acelaşi lucru.
După aceea, folosindu-se din nou de un motor de căutare, ei caută pagini de internet ale unor
persoane fizice care produc obiecte de artizanat şi, în funcţie de numărul acestora într-o anumită zonă,
îşi fac o idee cu privire la competiţia din acea zonă.
Competiţia nu este ceva rău. De exemplu, dacă ar fi ales să închirieze acel spaţiu la popasul
turistic de pe marginea drumului naţional ar fi observat că numărul de Informaţiile despre evenimentele
clienţi este determinat şi de faptul că în acea zonă există un vad creat programate pentru anul în curs pot fi
ca urmare a existenţei firmelor respective. Competiţia dintre ele nu ar fi introduse într-un calendar electronic
(de ex., Microsoft Office Outlook sau
făcut decât să contribuie la promovarea locului ca fiind un loc unde se Google Calendar).
poate mânca bine, iar şoferii să se odihnească înainte de a o porni din
nou la drum.
La fel şi în cazul locurilor de oprire de pe marginea drumurilor naţionale unde se vând produse
artizanale. Deşi sunt mulţi care vând astfel de produse, numărul mare de turişti dornici să rămână cu o
amintire din excursia lor face să prospere întreaga masă de competitori.
Pe de altă parte, competiţia de la târgurile meşteşugăreşti este cea care dă naştere unor astfel de
evenimente. Fiecare meşteşugar doreşte să-şi arate măiestria, iar în felul acesta el poate fi remarcat
mult mai uşor şi, ca atare, să-şi vândă produsele.
Folosindu-se în continuare de Internet, soţii Popescu încep să identifice:

 zone de desfacere  identificare zone şi categorii de clienţi (după vârstă, nevoia pentru acel produs şi
comportament)
De exemplu, una e să vinzi obiecte de artizanat lângă un magazin de piese auto şi alta să
vinzi la intrarea într-un muzeu foarte cunoscut cum e Muzeul Satului. La fel, una e să vinzi
un produs unei persoane în vârstă astăzi şi alta să vinzi 20 de produse la un grup de turişti
străini.
 furnizori de materii prime  identificând pe Internet mai mulţi furnizori, familia Popescu poate găsi şi preţuri mai
bune pentru materia primă de care au nevoie
 potenţiali parteneri  dacă vor să se dezvolte, atunci au nevoie de clienţi şi din alte regiuni, iar parteneriatul cu
firme care să le distribuie produsele poate însemna o creştere a vânzărilor

Tot în acest răstimp, folosindu-se de un program de poştă electronică, familia Popescu începe
să-şi construiască prima bază de date cu potenţialii clienţi şi parteneri de afaceri, cu persoane de
contact pentru evenimentele la care intenţionează să participe. În felul acesta vor putea mai târziu să-şi
promoveze produsele mult mai uşor decât dacă ar fi mers din uşă în uşă, din oraş în oraş.
Având aceste informaţii, familia Popescu va şti unde să meargă să vândă produsele sale mai
întâi de toate. Dacă nu ar fi apelat la Internet şi celelalte tehnologii informaţionale, singura modalitate
de a găsi locul potrivit pentru vânzarea produselor ar fi fost prin tatonare, adică încercând azi într-un
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 10
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

loc, mâine în altul. Iar în final ar fi sfârşit prin a consuma toţi banii şi toată energia cu care au pornit la
drum. În schimb, TIC le-a facilitat găsirea acelui loc care să îi ajute să pună pe picioare afacerea lor cu
minimum de efort.


TEMĂ

1) Determinaţi care este competiţia pentru: o fermă de struţi, o asociaţie familială


care produce obiecte de artizanat sau o întreprindere care produce obiecte
tradiţionale în zona în care vă aflaţi.

Ce aţi învăţat în acest capitol?


 Cum utilizaţi instrumentele TIC în sondarea pieţei şi a competiţiei în zona în care
doriţi să vă deschideţi o afacere

9.4. Oportunităţi de finanţare a afacerii

TIC te ajută să …
 să afli despre oportunităţile de finanţare a afacerii tale: fonduri europene, naţionale,
private etc.,
 să realizezi documentaţia necesară unui proiect de finanţare,
 să coordonezi mai uşor fiecare etapă a proiectului,
 să implementezi proiectul,
 să diseminezi rezultatele proiectului (marketing).

Atunci când au pornit afacerea lor, familia Popescu nu aveau prea multe alternative de finanţare
pentru ideea lor. Au început totul pe cont propriu, cu banii lor. Însă tot Pe portalul www.ecomunitate.ro,
auzind la televizor şi citind în versiunea on-line a cotidienelor centrale veţi găsi mai multe detalii despre
despre fondurile europene, au devenit din ce în ce mai interesaţi de programul e-Creştere, care sprijină
îmbunătăţirea competitivităţii IMM-
acest subiect. La fel ca până acum, Internetul este sursa lor principală urilor prin finanţarea achiziţionării
de informaţie. de utilaje moderne de producţie,
Pentru asta au început să caute pe site-urile diferitelor echipamente TIC, brevete, licenţe
software, servicii de instruire,
ministere, de unde au aflat că există nişte agenţii regionale de precum şi prin acoperirea
dezvoltare care gestionează programele de finanţare. Mergând şi mai serviciilor de consultanţă pentru
departe, soţii Popescu au accesat site-urile agenţiilor regionale şi au realizarea de planuri de afaceri
pentru soluţii de e-business, studii
găsit diverse informaţii, dar şi link-uri către alte programe de finanţare de piaţă şi pentru audit.
gestionate direct de anumite autorităţi centrale (de exemplu, de
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit).
Căutând în continuare pe net, soţii Popescu au ajuns pe site-ul Oficiului Teritorial pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Târgovişte – OTIMMCT

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 11
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

(http://www.otimmctgv.ro/programe.php). De pe acest site, ei au aflat că există un program prin care


sunt finanţate asociaţiile familiale, persoanele fizice autorizate şi IMM-urile pentru activităţi de
meşteşugărit şi artizanat, iar suma acordată nu se returnează. Pornind de aici, ei încearcă să afle cât mai
multe lucruri despre programul respectiv şi de ce acte au nevoie.
De îndată ce au obţinut detalii cu privire la actele de care au nevoie, familia Popescu se apucă
de pregătirea documentaţiei cerute. Fără ajutorul calculatorului, această documentaţie nu ar putea fi
realizată.
De exemplu, pentru completarea cererii de finanţare, document esenţial al oricărei
propuneri de proiect pe care ar dori
să o înainteze soţii Popescu, trebuie
să folosească un editor de texte
(fie OpenOffice Calc, fie Microsoft
Word).
Pentru propunerea de
proiect, prezentarea ideii şi a
etapelor presupuse de realizarea şi
implementarea ei, pe lângă un
simplu editor de text, soţii Popescu
au nevoie de un program care să
le permită să realizeze un buget şi
să stabilească un grafic al
activităţilor distribuit pe etape ale
proiectului. Pentru aceste două
lucruri, familia Popescu poate folosi
fie un program de calcul tabelar (de exemplu, OpenOffice Calc sau Microsoft Excel), fie un
program special gândit pentru managementul de proiecte.

Interesându-se pe Internet de cum pot realiza graficul de activităţi pentru un proiect,


soţii Popescu au aflat că ar putea folosi o “diagramă Gantt”, pe care pot să o facă cu ajutorul unuia
dintre cele două tipuri de programe indicate anterior.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 12
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Programe de management de proiect


Sistemul Compania Website
dezvoltatoare
Open Office Calc (GRATUIT) Sun Microsystems http://why.openoffice.org/
Microsoft Office Excel 2007 Microsoft http://www.microsoft.com/romania/office/excel/default.mspx
Microsoft Office Project 2007 Microsoft http://www.microsoft.com/romania/office/project/default.mspx
Primavera P6 Oracle http://www.primavera.com/products/p6/index.asp

Aceste programe practic ajută familia Popescu să-şi planifice un drum de realizare şi
implementare a proiectului, să nu sară etape sau să uită se desfăşoare anumite etape. Diagrama Gantt
este o formă vizuală de a ilustra acest drum.
Să zicem, de exemplu, că au obţinut finanţare pe un proiect pentru dezvoltarea capacităţilor de
producţie şi au de amenajat un nou spaţiu şi de achiziţionat o linie tehnologică modernă. Dacă ei nu ar
avea o diagramă Gantt sau un alt model de reprezentare a etapelor proiectului, atunci ar putea să
achiziţioneze linia tehnologică înainte de a fi pregătit noul spaţiu de producţie. Ce s-ar întâmpla în
acest caz?! În primul rând, familia Popescu ar fi nevoită să ţină echipamentul respectiv în aer liber,
supus intemperiilor. Ca atare, echipamentul s-ar putea deteriora înainte ca măcar să fi fost pus în
funcţie. În al doilea rând, datorită prezenţei echipamentului în vecinătatea spaţiului care se află în curs
de amenajare, acesta ar putea fi deteriorat de cei care lucrează la construcţie. În al treilea rând,
respectivul echipament încurcă pe cei aflaţi în acel loc pentru a amenaja spaţiul.
Etapele respective urmăresc o înşiruire logică de evenimente astfel încât situaţiile de genul
celei de mai sus să nu se întâmple. Iar calculatorul, cu ajutorul programelor specializate sau doar a
celor de calcul tabelar, pot eficientiza foarte mult atât realizarea
Prin programul de Dezvoltarea graficului etapelor cuprinse, cât şi gestionarea efectivă a activităţilor
Resurselor Umane (POS-DRU), circumscrise de grafic.
IMM-urile pot beneficia de
finanţare pentru formarea
Într-un final, toate documentele pregătite de familia Popescu pentru
profesională a angajaţilor inclusiv
pentru a folosi tehnologiile proiect vor trebui predate în format electronic autorităţii care se ocupă
informaţiei şi comunicaţiilor.
de linia de finanţare pentru care au optat. Asta înseamnă că soţii
(A se vedea Anexa)
Popescu vor trebui să pună toate documentele – fie ele scrise direct pe
calculator, fie scanate cu ajutorul unui scanner (în cazul actelor oficiale)
– pe un CD, şi apoi să-l depună împreună cu exemplarul tipărit la respectiva autoritate.

De îndată ce proiectul a fost aprobat, acesta intră în faza de implementare, în care


coordonatorul proiectului începe să realizeze activităţile prevăzute în documentaţie. În această fază,
familia Popescu se foloseşte de calculator pentru a urmări şi raporta îndeplinirea fiecărei etape, precum
şi pentru a disemina rezultatele proiectului. Ce înseamnă aceste lucruri?! De exemplu, la finele unei
etape, dacă tipul de finanţare a cerut-o sau a fost prevăzută de soţii Popescu, există o evaluare
intermediară. Acea evaluare intermediară presupune evaluarea gradului de realizare a proiectului prin
confruntarea documentaţiei cu realitatea din teren, precum şi realizarea în scris, cu ajutorul unui
program de editare de texte, a unui raport în care se precizează toate lucrurile pozitive şi negative cu
privire la implementarea proiectului până la momentul respectiv.
După finalizare, pentru a asigura o vizibilitate cât mai mare proiectului şi noilor capacităţi sau
resurse create, dar şi pentru a îmbunătăţii imaginea asociaţiei familiale a soţilor Popescu, aceştia
promovează exemplul lor fie prin intermediului unei pagini de web, fie printr-un studiu de caz scris şi
publicat pe site-uri interesate de domeniul meşteşugăresc. Prin această activitate, soţii Popescu le
transmit şi altora mesajul că pot beneficia de finanţările europene şi naţionale, la fel cum şi ei au reuşit.
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 13
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


O diagramă Gantt este o formă de reprezentare schematică a unor activităţi şi de generare a unui
grafic de parcurs pentru acele activităţi. Rolul unei diagrame Gantt este să păstreze clară fiecare etapă
implicată în derularea proiectului astfel încât se asigure atingerea obiectivelor propuse în cadrul
proiectului.
Diagrama Gantt se construieşte pornind de la primele activităţi cuprinse în derularea proiectului
până la ultimele, de la iniţializarea investiţiei şi licitaţii până la evaluarea finală a derulării proiectului.
Activităţile respective pot avea şi sub-activităţi; de exemplu, în cazul unui proiect care presupune
construcţia unei hale de producţie, activităţile de management pot cuprinde activităţi de selectare a unei
firme de construcţii (licitaţie), de pregătire a planului construcţiei ce urmează a fi ridicată, obţinerea
avizelor necesare. În al doilea rând, se stabileşte perioada de timp necesară derulării proiectului, aceasta
fiind fracţionată pe luni (de exemplu, pentru un proiect de un an şi jumătate, fracţionarea se va face pe 18
luni). Pentru fiecare activitate se va aloca un număr de luni, în funcţie de ceea ce s-a prevăzut anterior,
necesare realizării sale.

Activităţile din diagrama Gantt pot fi corelate cu resursele bugetare alocate per etapă, cu numărul
de persoane implicate în fiecare activitate, cu alte activităţi din alte proiecte.
Mic tutorial de la Microsoft pentru construirea diagramelor Gantt în Excel 2000
http://office.microsoft.com/ro-ro/help/HA010346051048.aspx


RECOMANDĂRI
În cazul în care proiectul este mult prea amplu pentru a putea realiza singuri documentaţia necesară,
puteţi apela la o firmă de consultanţă specializată. De exemplu, dacă proiectul presupune şi realizarea
unor planuri de clădiri (pentru care pe lângă faptul că trebuie realizate de o persoană specializată
trebuie să fie făcute cu ajutorul unor programe de calculator speciale, foarte scumpe), atunci este mai
bine să apelaţi la o astfel de firmă.
Totodată, trebuie să ştiţi că există unele programe complementare care finanţează inclusiv realizearea
unui plan de afaceri şi a documentaţiei cerute pentru linia de finanţare principală, deci şi a unor astfel
de planuri de clădiri, studii geodezice, studii de mediu etc.
Cum alegeţi un consultant?
Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să căutaţi pe Internet cât mai multe firme care asigură
astfel de servicii şi să vedeţi portofoliul lor de clienţi.
După o primă selecţie a firmelor care vi se pare mai capabile să vă pregătească documentaţia, puteţi
trece la abordarea directă a firmelor respective, prin e-mail, solicitându-le o ofertă de preţ pentru
realizarea unui plan de afaceri şi informaţii privitoare la experienţa lor în acest segment de activitate.
Ulterior se selectează ofertele cele mai avantajoase şi se poartă discuţii directe cu reprezentanţii
firmelor de consultanţă pentru a obţine eventuale reduceri sau servicii complementare.
Tarifele firmelor de consultanţă nu sunt niciodată bătute în cuie, ele modificându-se în funcţie de
abilitatea de a negocia a clientului.
O firmă mare de consultanţă nu înseamnă neapărat servicii mai bune.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 14
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


DETALII

Accesând Anexa 1 veţi putea afla mai multe detalii despre fondurile europene şi naţionale care vă pot
ajuta să vă dezvoltaţi afacerea, precum şi link-uri către site-uri cu informaţii suplimentare.


TEMĂ

1) Folosindu-vă de informaţiile din această secţiune şi apelând şi la Internet, realizaţi într-un program
de calcul tabelar un grafic de activităţi pe modelul diagramei Gantt pentru un proiect de finanţare
similar cu cel descris mai sus.

9.5. Soluţii TIC pentru managementul performant al afacerii

TIC te ajută să …
 să gestionezi eficient toate procesele implicate în afacerea ta,
 să îmbunătăţeşti comunicare cu partenerii, furnizorii, clienţii, angajaţii,
 să economiseşti timp şi bani prin eliminarea timpilor morţi în procesele de afaceri,
 să ai un control mai bun asupra fluxului de informaţii din firmă (datele contabile,
stocuri, rapoartele de marketing şi de vânzări etc.).

Încă de când au pornit afacerea lor, familia Popescu s-a lovit de


problema gestionării contabile a activităţilor implicate. Fie că este vorba de
plata furnizorilor ori de vânzări, de plata primului lor angajat ori de
contabilitatea cheltuielilor cu funcţionarea (utilităţi, transport etc.), soţii
Popescu nu pot ţine evidenţa tuturor acestor intrări şi ieşiri într-un catastif
fiindcă volumul lor creşte zilnic şi ar însemna ca la finalul fiecărei luni sau
trimestru să fie nevoiţi să piardă o zi, două ca să întocmească situaţia
intrărilor şi ieşirilor (balanţa) şi apoi să completeze declaraţiile pentru
Administraţia Financiară.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 15
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Cum familia Popescu a mai folosit un program de


calcul tabelar (de ex., OpenOffice Calc sau Microsoft
Excel) pentru a strânge informaţii despre piaţă şi
competitori, pentru a începe o primă bază de date cu
potenţiali parteneri şi, mai apoi, pentru a realiza anumite
părţi ale unui proiect, apelează şi acum la el pentru a ţine
gestiunea financiar-contabilă.
Însă nici acesta nu se dovedeşte a le fi de prea mult
ajutor fiindcă, deşi, introduc toate informaţiile (intrările şi
ieşirile), ei de fapt lucrează cu nişte documente sau pagini
de document separate, care nu le oferă prea multe
posibilităţi de a corela datele de la o lună la alta, de la un anumit segment al afacerii lor la altul, adică
atât cele legate de plata furnizorilor, cu cele de producţie, cu stocurile, cu distribuţia şi cu vânzările.
Prin urmare, au nevoie de un sistem integrat de management al resurselor lor (bani, situaţie
cont bancar, materii primire, produse, resurse umane, clienţi şi comenzi), care să pună la un loc toate
aceste informaţii şi să le permită o viziune mai bună asupra afacerii lor.
Interesându-se pe Internet de software de contabilitate, familia Popescu află că există nişte
sisteme care oferă exact acele lucruri de care au ei nevoie şi unele nu costă prea mult. Prin urmare,
încept să caute şi mai multe informaţii despre ele şi află următoarele:
ERP (Enterprise Resource Planning = Planificarea Resurselor Întreprinderii) este un sistem informatic
complex care pune laolaltă informaţii critice din mai multe părţi ale afacerii familiei Popescu şi simplifică
activităţile financiar-contabile, simplifică gestiunea stocurilor, simplifică procesele de marketing etc., prin faptul
că reduce timpul cu corelarea informaţiilor, iar toate
calculele şi corelaţiile sunt făcute automat.
Să luăm un exemplu: să zicem că aţi avea o
firmă care produce ambalaje din carton de diferite
dimensiuni, culori şi forme şi am avea o maşină
specializată care face toate operaţiile necesare. Un
sistem ERP ar conţine informaţii despre materia
primă aflată în stoc, despre plăţile către furnizori,
despre numărul de unităţi produse, distribuite şi
vândute, despre plăţile efectuate către angajaţii
dumneavoastră, despre câţi bani au intrat în contul
firmei de la clienţi, ce sume au fost virate către
furnizorii de utilităţi, către stat sub formă de taxe, câţi
bani aţi alocat publicităţii.
Ca urmare a existenţei acestor informaţii, sistemul ERP vă va putea oferi o imagine asupra procesului
de producţie indicându-vă nevoia de materie primă pentru o anumită perioadă astfel încât: 1) să nu achiziţionaţi
mai multă materie primă care, în cazul unei stagnări a vânzărilor, să vă blocheze şi bani, şi depozitul; 2) să nu
fiţi nevoit să pierdeţi spaţiu din depozit doar cu păstrarea unei materii prime nefolosite, ci să vă optimizaţi
necesarul de materie primă. Sau, având informaţii despre toate sumele intrate şi ieşite din firmă, rapoartele
financiar-contabile se vor realiza în câteva minute, cât durează să daţi comenzile necesare sistemului.
Dar beneficiile unui sistem ERP nu se opresc aici, având informaţii despre procesele afacerii
dumneavoastră, puteţi foarte uşor prevedea situaţiile de stagnare a vânzărilor, puteţi evalua dacă banii pe care i-
aţi alocat marketing-ului produselor s-au întors în firmă prin creşterea numărului de clienţi.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 16
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

www.seniorerp.ro

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 17
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Datorită gradului de complexitate foarte mare, soluţiile ERP sunt gândite modular, adică pentru
a servi anumite funcţii dintr-un anumit sector al unei întreprinderi (de exemplu, producţie, salarizare,
contabilitate etc.); dar module respective funcţionează integrat, ele servind de fapt aceeaşi bază de
date.
CRM (Customer Relationship Management = Managementul Relaţiei cu Clienţii) se referă la o
secţiune dintr-un ERP care se ocupă cu gestionarea activităţilor, resurselor şi informaţiile legate de
procesul de vânzări şi relaţia cu clienţii (customer service). În plus, un astfel de sistem CRM poate
include un modul dedicat comerţului electronic.
De exemplu, firma dumneavoastră comercializează anumite tipuri de ambalaje standard (pungi
din hârtie cu urări de sărbătorile pascale) prin intermediul unui magazin virtual propriu. Folosind
sistemul de CRM care este integrat cu magazinul virtual, angajaţii dumneavoastră care se ocupă de
vânzări vor prelua mult mai uşor comenzile şi veţi avea o gestiune a tuturor intrărilor pe partea aceasta,
alături de cele din modulul de contabilitate a sistemului ERP.
Dacă nu este cazul să aveţi un astfel de modul pentru comerţ electronic, puteţi să folosiţi un
sistem de CRM pentru a avea o imagine mai clară asupra modului cum merg vânzările, câte produse se
intorc de la clienţi sau câte produse sunt reparate.
Să luăm un alt exemplu: aveţi o firmă de distribuţie de echipamente IT în zona în care vă aflaţi
şi vindeţi circa 30 de componente pe săptămână (surse de calculator, calculatoare cu totul, monitoare,
mouse-uri, hard-uri, memory stick-uri, cd-uri etc.). La nivelul unui an, veţi avea circa 1440 de produse
vândute. În cazul în care aţi folosi un simplu program de calcul tabelar, chiar dacă vi s-ar întoarce
înapoi doar 10 produse din cele 1440 vândute în decursul unui an, nu veţi reuşi să ţine gestiunea
produselor, să le identificaţi în baza de date ca să ştiţi cărui producător sau distribuitor trebuie să-l
întoarceţi la rândul dumneavoastră. Însă folosind un sistem de CRM, nu doar că veţi avea date de
detaliu despre un produs anume, dar veţi şti de unde l-aţi cumpărat dumneavoastră, contra cărei sume,
dacă mai aveţi în stoc produse similare, dacă a trecut perioada de garanţie, precum şi când şi cui l-aţi
vândut.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 18
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

http://www.filebuzz.com/files/deksi_crm/1.html

Concluzionând, un sistem de management integrat al afacerii (adică atât ERP, cât şi CRM),
eficientizează toate procesele de conducere a afacerii şi oferă un teren mai ferm pentru deciziile pe
care trebuie să le luaţi în calitate de antreprenori. Rolul lor este să maximizeze performanţa
întreprinderii, adică să genereze o valoare adăugată care să se transforme în profit.

ERP CRM
- Furnizori - Vânzări
- Producţie - Relaţia cu clienţii
- Stocuri - Comerţ electronic (E-Commerce)
- Distribuţie
- Marketing
- Financiar
- Resurse Umane

9.5.1. Sistemele de lucru colaborativ


O altă modalitate prin care tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor contribuie la un
management performant este acela în care facilitează comunicarea şi gestionarea sarcinilor zilnice ale
angajaţilor. De exemplu, angajaţii soţilor Popescu care se ocupă de vânzări şi sunt aflaţi prin ţară, pot
folosi un program de mesagerie instantă astfel încăt discute mai uşor şi mai repede cu dl Popescu

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 19
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

despre chestiunile legate de stadiul vânzărilor, oferte ş.a.m.d. Pentru acelaşi scop, dar şi pentru a ţine
legătura cu furnizorii sau cu clienţii, soţii Popescu apelează la un program de poştă electronică. Acest
program de poştă electronică poate conţine şi un calendar, caz în dl Popescu îşi stabileşte exact
întâlnirile de afaceri. Cele două fiind integrate, el poate să trimită prin intermediul serviciului de poştă
electronică un mesaj care să conţină pe lângă invitaţia de a se întălni şi o propunere de zi şi oră pentru
acea întâlnire. Această propunere vine sub forma unei note de calendar, care prin simplul accept se
adaugă în calendarul utilizat de partenerul de afaceri al dlui Popescu.
Soţii Popescu pot apela la un program de genul Microsoft Outlook, care conţine atât serviciul
de poştă eletronică, modul de calendar, o agendă cu date de contact, cât şi un modul de gestionare a
sarcinilor zilnice, dar şi la o soluţie gratuită de genul celei oferite de Google în varianta on-line.
Aceasta din urmă, spre deosebire de soluţia Microsoft, care este rezidentă pe calculatorul propriu, este
doar on-line (deşi poate fi conectată la un program de genul Microsoft Outlook) şi conţine serviciu de
poştă electronică (www.gmail.com), de managementul colaborativ al documentelor
(http://docs.google.com/), un calendar colaborativ (http://calendar.google.com/), un portal pentru
imagini şi foarte multe facilităţi (modul de mesagerie instant inclus in serviciul de poştă electronică).
Sistemul de management colaborativ al documentelor este foarte util atunci când doriţi să
discutaţi şi să lucraţi pe un document împreună cu o persoană care nu se află lângă dumneavoastră.
Folosind acest serviciu, fie cel din pachetul Google, fie din alt sistem de lucru colaborativ (vedeţi
recomandările de mai jos), puteţi să modificaţi documentul şi să-l accesaţi oricând doriţi, iar
modificările să fie vizibile nu doar dumneavoastră, ci şi acelor colaboratori selectaţi de dumneavoastră.
De exemplu, dacă familia Popescu ar avea un parteneriat cu o altă asociaţie familială, din altă zonă, ea
ar putea prin intermediul acestui sistem de lucru colaborativ nu doar să discute termenii
parteneriatului, ci şi să redacteze împreună documentul care stă la baza lui. De asemenea, pot să
discute pe marginea documentelor financiare, indiferent dacă acestea nu sunt în formatul text.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 20
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


EXEMPLE

Exemple de calendare: Microsoft Outlook şi Google Calendar. Ambele suportă şi modul colaborativ.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 21
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


RECOMANDĂRI

Pentru o listă a programelor de contabilitate de piaţa românească: http://www.matchit.ro/contabilitate/

Sisteme ERP şi CRM


Senior ERP: http://www.seniorerp.ro/ (sistem gratuit pentru 1-5 utilizatori)
Saga C.P.: http://www.saga.ro/produse/index.php
EBS Clarvision: http://www.ebsromania.ro/produse/clarvision5.htm
ProSysERP: http://www.ps.ro/ps.asp?id=83
SAP (Service-Oriented Architecture): http://www.sap.com/solutions/sme/index.epx
SAP CRM: http://www.sap.com/solutions/business-suite/crm/index.epx
Microsoft Dynamics: http://www.microsoft.com/romania/dynamics/
Microsoft Dynamics CRM: http://www.microsoft.com/romania/dynamics/crm/
Oracle E-Business Suite: http://www.oracle.com/solutions/business_intelligence/index.html

Sisteme de lucru colaborativ


Google (GRATUIT): www.google.com
eGroupWare (GRATUIT): http://www.egroupware.org/
Microsoft Outlook
Lotus QuickR: http://www-01.ibm.com/software/lotus/products/quickr/


TEMĂ

1) Găsiţi toate procesele implicate în activitatea familiei Popescu şi menţionaţi ce sisteme TIC pot
utiliza pentru gestiunea lor.
2) Identificaţi toate procesele implicate în activitatea identificată la tema de la prima secţiune şi treceţi
într-un document de calcul tabelar care sunt instrumentele TIC de care aveţi nevoie pentru a pune pe
picioare afacerea.
3) Deschideţi-vă un cont de e-mail pe Google şi accesaţi facilităţile acestuia.

9.6. Crearea unei identităţi on-line: dezvoltarea site-ului firmei

TIC te ajută să …
 să te faci cunoscut pe piaţă,
 să dai o identitate produselor tale,
 să fii mai aproape de clienţi oferindu-le posibilitatea a cunoaşte toate detaliile
produselor tale,
 să creşti vânzările.

În ziua de astăzi, când până şi ziarele au început să fie mai active pe Internet decât în lumea
reală, prezenţa în mediul virtual este vitală pentru supravieţuirea unui agent economic, fie el firmă,
asociaţie familială sau persoană fizică autorizată. Pentru a înţelege şi mai bine acest lucru, gândiţi-vă
că numărul utilizatorilor de Internet din România creşte în fiecare an exponenţial. Dacă în 2006 erau

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 22
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

5.5 milioane de utilizatori, în 2007 au fost în jur de 7 milioane, iar în 2008 numărul lor a sărit la
aproximativ 12 milioane.
Pe portalul www.ecomunitate.ro puteţi să
(http://www.mediafax.ro/economic/romania-locul-opt-in-ue-ca-
vă creaţi singuri şi foarte uşor o pagină de
numar-de-utilizatori-ai-internetului.html?1686;3343405 )
prezentare a firmei, puteţi crea o bază cu
Site-urile trebuie văzute drept imaginea, identitatea
produsele pe care le oferiţi, puteţi
firmelor şi produselor lor. Asocierea unui produs sau serviciu
introduce oferte speciale şi primi cereri
cu logo-ul unei firmei se face mult mai uşor atunci când
pentru produse. Accesaţi secţiunea
produsul sau serviciul prezentat pe un site se asociază cu
Business şi creaţi-vă un cont de utilizator.
imaginea site-ului şi, deci, cu logo-ul firmei.
Familia Popescu a înţeles curând după ce a început să
participe la târguri şi expoziţii că are nevoie de o carte de vizită
nu doar atunci când sunt prezenţi la un astfel de eveniment, iar produsele lor, chiar dacă de o foarte
bună calitate, trebuie să fie cunoscute şi altora decât clienţilor lor direcţi. Prin urmare, ei au decis să
realizeze un site care să fie accesibil şi atunci când ei nu sunt în spatele unui stand expoziţional.
Ca atare, ideea centrală a site-ului trebuie să fie despre produsele lor şi istoria lor. Pentru
aceasta, ei şi-au propus ca pe lângă descrierea produselor să existe şi o foarte scurtă povestire legată de
originea şi utilizarea produselor. Totodată, pentru a creea şi mai mult aura în jurul produselor lor, ei au
inclus şi o prezentare a locurilor în care trăiesc şi muncesc, a tradiţiilor populare şi meşteşugurilor
moştenite.
Pornind de la această idee centrală, soţii Popescu, împreună cu fiul lor, au început să schiţeze
structura site-ului, adică scheletul pe care ei vor pune informaţia dorită. Prin urmare, au ales să aibă 6
secţiuni: Despre noi, Istoric, Produse, Cum cumpăr, Galerie foto, Contact. Dintre cele şase secţiuni,
doar Produse va conţine subsecţiuni, în funcţie de categoria de produse după materialul din care sunt
realizate: Lemn, Ceramică, Pânzeturi. La secţiunea Istoric vor
Specialiştii în marketing susţin că cea mai
introduce prezentarea locurilor natale, iar la Cum cumpăr
bună reclamă pentru un produs este aceea
detaliază modalităţile de plată folosite (de exemplu, plata
în care produsul poate fi văzut. Un site
ramburs prin poştă sau plata cu cardul).
trebuie să prezinte produsul.
Secţiunile Despre noişi Galerie foto sunt gândite de
familia Popescu să asigure vizibilitate familiei şi modului cum
sunt realizate produsele. Procesele cele mai importante sunt prezentate în câteva instantanee. Pentru şi
mai mult efect, persoanele care apar în fotografii sunt îmbrăcate în portul naţional, tocmai pentru a
ilustra legătura cu tradiţiile.
Efectul este amplificat şi de introducerea unui film pe prima pagină, care, la o simplă apăsare
de buton, poate povesti istoria unui ulcior, de la pumnul de lut până la forma finală, arsă în cuptor.
De fapt, ceea ce a făcut familia Popescu este să-şi creeze o identitate. In lipsa unui logo,
design-ul paginii web şi imaginile folosite transmit mesajul dorit: produsele comercializate de ei
transmit ceea ce au cel mai de preţ – cultura lor populară.
Dacă familia Popescu n-ar fi făcut acest pas în a-şi deschide un site pe Internet, atunci, clienţii
la care ea a ajuns astfel ar fi fost direcţionaţi către cei care au site. Cu alte cuvinte, site-ul este pentru
familia Popescu o valoare adăugată produselor lor şi, această valoare, se transformă în vizibilitate mai
mare, deci şi creştere a vânzărilor.
Totodată, site-ul este o modalitate de a te apropia de clienţi. La un stand de la un târg de
produse meşteşugăreşti, soţii Popescu ar fi vândut un produs fără să aibă cunoştinţă de clienţii săi, ar fi
luat banii pe produs şi asta era tot. Însă site-ul îi aduce pe clienţi mai aproape de familia Popescu
fiindcă pot comanda produsele lor prin intermediul poştei electronice, iar asta presupune ca familia
Popescu să aibă posibilitatea de a-i contacta direct şi pe viitor.
Concluzionând, scopul site-ului familiei Popescu nu este de a fi o simplă pagină de prezentare,

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 23
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

ci să transmită încredere în produs şi să îndemne vizitatorul la cumpărarea lui. Cu alte cuvinte, scopul
lui este să crească vânzările şi nu să fie un bibelou într-o vitrină.


EXEMPLE

Exemple de site-uri ale unor persoane fizice autorizate (PFA – Ex. 1) sau le unor
firme.

Ex.1 http://artizanat.evonet.ro/

Argumente PRO:
- conţine imagini cu produsele pe care le oferă proprietarul site-ului spre
vânzare
- conţine o scurtă istorie a modelelor utilizate pe acele produse astfel încât să
sublinieze legătura cu portul popular
- pentru contact, se oferă atât un formular de contact on-line cât şi datele de
contact
- site-ul conţine şi o versiune în limba engleză, pentru străinii interesaţi de
obiectele de artizanat
Argumente CONTRA:
- site-ul este găzduit pe un domeniu gratuit, care nu asigură identitatea mărcii
produselor
- imaginile utilizate nu sunt optimizate pentru dimensiunea la care sunt afişate
şi din acest motiv se încarcă foarte greu
- design-ul este brut şi fără optimizare pentru diferitele browsere
- culorile pentru link-uri sunt prost alese şi din acest motiv sunt puţin vizibile
- nu conţine nici un element care să indice când a fost introdusă oferta de pe
site şi dacă mai este valabilă

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 24
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Ex.2 http://www.ecofruits.com/index.php?l=en

Argumente PRO:
- site-ul este un exemplu de design adaptat produselor oferite, folosind imagini
cât mai ample cu produsele respective
- logo site-ului şi firmei transmite mesajul în mod direct: şi anume că
proprietarii comercializează produse agricole ecologice
- jocul de culori este foarte bine ales, în ciuda faptului că fundalul paginii este
negru
- site-ul este în cinci limbi, având astfel acces la mai multe pieţe, nu doar cea
autohtonă
- conţine un formular de contact online şi datele firmei
Argumente CONTRA:
- textul de pe site, deşi scurt, este bloc, monolit, şi e dificil de citit; mai ales că
nu este aranjat
- fiind făcut într-un program special numit Flash, site-ul este greu de indexat
de către motoarele de căutare

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 25
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Ex.3 http://strutitinca.ro/

Argumente PRO:
- site-ul este un exemplu de cum ar trebui să arate site-ul unor producători
fiindcă prezintă toate detaliile despre activitatea respectivă
- deşi un site static şi cu un fundal închis, design-ul atrage foarte mult şi cu
ajutorul imaginilor folosite
- conţine o secţiune de fotografii menită să atragă şi mai mult vizitatorii
- conţine formular de contact on-line
- conţine articole informative cu privire la produsele derivitate din activitatea
principală, şi anume creşterea struţilor
- logo-ul este bine amplasat, în partea de sus a paginii web, şi distinct de restul
conţinutului
Argumente CONTRA:
- în unele locuri, culoarea verde a titlurilor paginilor face ca respectivele
fragmente de text să fie greu lecturate

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 26
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Ex.4 http://www.butoaie.extra.hu/

Argumente PRO:
- site-ul este gândit ca un tot unitar, începând de la fundal până la prezentare şi
imagini – fundalul redă suprafaţa lemnoasă a unui butoi
- oferta este foarte bine prezentată, toate elementele ei fiind clar vizualizate:
http://www.butoaie.extra.hu/single-column.html
- conţine mai multe oferte pe site
- are formular de contact on-line
Argumente CONTRA:
- site-ul se află pe un domeniu gratuit
- lungimea site-ului este prea mare, ceea ce face ca un vizitator să fie nevoit să
deruleze foarte mult până la final
- la finalul paginii sunt foarte multe link-uri către alte site-uri fără nici o
legătură cu tematica site-ului

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 27
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


RECOMANDĂRI

Pentru maximum efect, sigla firmei trebuie să fie aşezată într-un loc vizibil şi care
să nu se schimbe de la o pagină la alta.
Din punct de vedere al aspectului este bine ca site-urile să nu fie încărcate cu prea
multe elemente, paginile să fie structurate cât mai clar, fondul paginilor şi scrisul să
fie în contrast (de exemplu, este de preferat negru pe alb decât galben pe fond maron).
Dacă se optează pentru un site static, este bine ca paginile să nu conţină prea mult
text deoarece încărcarea unei pagini cu 2000 de semne poate dura mai mult decât are
un vizitator răbdare să aştepte. De aceea, se recomandă spargea textelor în pagini
succesive. Din acelaşi motiv nu sunt recomandate nici imaginile de mari dimensiuni.
“Testimonialele”, adică scurte comentarii primite de la foşti şi actuali clienţi care să
recomande firma sau produsele, sunt binevenite. Ele pot creşte credibilitatea firmei în
ochii potenţialilor clienţi care vizitează site-ul firmei. La fel, şi comentariile postate de
foşti clienţi la produsele oferite pot influenţa decizia unui potenţial client să cumpere
produsele oferite. Marele dezavantaj al comentariilor este că majoritatea lor sunt
anonime şi, prin urmare, ele trebuie într-o oarecare măsură moderate. În cazul
testimonialelor, ele pot într-adevăr constitui diferenţa care să-l determine pe un client
să cumpere de la dumneavoastră şi nu de la altă firmă, dar nu trebuie exagerat cu
aceste testimoniale (fie prea multe, fie inventate).
 Dacă sunt prezentate produsele sau serviciile firmei, acestea trebuie să fie corect şi
cât mai explicit prezentate; iar imaginile care ilustrează produsele să fie cât mai clare,
vizibile.
Dacă produsul pe care îl comercializaţi este miere de salcâm, atunci pagina web
trebuie să conţină denumirea “miere de salcâm” atât în interiorul său, cât şi în
denumirea fişierelor HTML care identifică pagina produsului.
Orice pagină de web trebuie să fie verificată după ce a fost realizată astfel încât să
nu conţină informaţii eronate, greşeli de ortografie sau de punctuaţie, litere lipsă sau în
plus, erori de formatare (paragrafe care de fapt sunt un singur text, rânduri frânte la
jumătate etc.).


TEMĂ
1) Schiţaţi structura unui website pentru ideea de afacere aleasă.
2) Comentaţi ce anume vă atrage şi ce nu la site-ul http://www.viatasemintelor.ro/

Ce aţi învăţat în acest capitol?


 Care este importanţa crearii unei identităţi on-line a afacerii dumneavoastră
 Care sunt cele mai bune metode prin care vă puteţi promova afacerea pe Internet

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 28
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

9.7. Marketing on-line: strategii şi optimizare

TIC te ajută să …
 să scazi costurile de distribuţie a produselor,
 să creşti vizibilitatea acelui produs pe piaţă,
 să creşti vânzările produsului respectiv,
 să-ţi fidelizezi clienţii,
 să optimizezi volumul de producţie în funcţie de piaţă căreia i te adresezi.

Afacerea familiei Popescu a început să se mişte, vânzările directe la târguri sau expoziţii fiind
destul de constante şi chiar previzibile. Dar cum aceste vânzări vin şi cu costuri de transport, de
prezentare şi de vânzare (persoana care îşi petrece ziua la
standul familiei Popescu şi vinde produsele reprezintă o Pe portalul www.ecomunitate.ro puteţi să vă
cheltuială chiar dacă este vorba de un membru al familiei, care promovaţi foarte uşor produsele şi să primiţi
în principiu nu este retribuit pentru această muncă), ele nu sau trimiteţi cereri de produse. A se vedea
înseamnă o evoluţie de la bine la mai bine. Prin urmare, soţii secţiunile Business/Catalog produse şi
Popescu sunt interesaţi de o soluţie pentru a-şi creşte servicii, Business/Director de produse.
vânzările.
În căutările lor pe Internet, ei au văzut că unele asociaţii familiale şi firme nu au doar un simplu
site de prezentare, ci şi un magazin virtual prin intermediul căruia îşi vând produsele nu doar în
România, ci şi în străinătate. Prezentând produsele oferite în detaliu, cu imagini şi descrieri care fac
trimitere la istoria acestora, respectivele magazine reuşesc să ajungă la acele persoane care ar fi
interesate de produsele de artizanat dar care nu ajung la târgurile şi expoziţiile de profil.
Din alte punct de vedere, familia Popescu este atrasă
de ideea unui magazin virtual fiindcă acesta le poate reduce Site-ul www.epayment.ro menţionează că în
considerabil cheltuielile presupuse de vânzarea produselor lor. România există aproximativ 1500 de magazine
Folosindu-se de Internet, un magazin virtual face să dispară on-line, care tranzacţionează anual sute de
cheltuielile implicate de prezentarea produselor, taxa pentru milioane de euro.
standul de la un târg sau expoziţie, şi scadă cheltuielile cu
transportul şi cu pregătirea produselor pentru vânzare.
Să presupunem că familia Popescu a achiziţionat un site cu un magazin virtual şi l-au lansat
deja pe Internet. Însă, după câteva zile de prezenţă pe Internet soţii Popescu sunt dezamăgiţi căci încă
nu au avut nici un client care să comande prin Internet, iar unele motoare de căutare încă nu afişează
un link către magazinul lor virtual. În aceste condiţii ei se întreabă ce au făcut greşit?
Fiul lor, văzând disperarea părinţilor săi, se apucă şi caută pe Internet informaţii despre cum ar
trebui să procedeze ca să atragă trafic pe magazinul virtual. În felul acesta, el află despre marketing on-
line şi optimizare pentru motoare de căutare (SEO – search engine optimization) şi începe să aplice
lucrurile recomandate pe diverse site-uri:
 Primul lucru cu care începe este promovarea produselor şi pe alte site-uri prin anunţuri. Pentru
aceasta, el pune anunţuri gratuite pe site-uri specializate prin care trimite la produsele din magazinul
virtual al familiei. De exemplu, www.anunturigratuite.com, www.mocazii.ro, www.club-anunturi.ro,
www.anunturigratuite.net, www.anunturi-az.ro, www.anunturi360.ro, www.anunturirapide.ro
 O altă modalitate de marketing la care apelează fiul familiei Popescu este promovarea produselor
pe site-uri de profil din ţară şi străinătate – site-urile unor asociaţii ale meşteşugarilor, pe site-uri de

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 29
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

artă populară (de exemplu, pe http://www.eartizanat.ro/).


 Mai departe, el introduce link-uri către site-ul şi magazinul virtual al familiei pe site-urile de
indexare a link-urilor. De exemplu, http://www.google.com/dirhp, http://www.w1.ro/, http://director-
web.info-heaven.ro/, http://www.top66.ro/signup, http://www.nerve.ro/, http://dir.zoot.ro/,
http://www.rol.ro/webdir/, http://www.haabaa.ro/, http://www.romaniaindex.ro/,
http://www.totaltop.ro/inscrie-site.php, http://www.infofirme.com/
 Un al lucru pentru care optează fiul soţilor Popescu este serviciul de promovare Google AdSense.
Cu costuri infime, el poate introduce scurte reclame in alte pagini către magazinul lor on-line.
 Totodată, el se asigură şi că site-ul este pregătit astfel încât să poată fi “citit” de motoarele de
căutare: adică dacă denumirile produselor sunt introduse pe pagina web sub formă de text şi nu ca
imagine, dacă pagina are introduse în codul sursă cuvinte cheie (keywords, descriptori), dacă trecerea
de pe o pagină pe alta se face pe cuvinte relevante (de exemplu, cuvântul “ştergar oltenesc” este link şi
trimite către o pagină cu descrierea produsului respectiv).
 O altă strategie de marketing on-line pe care o adoptă familia Popescu este aceea de a scrie în
diverse locuri pe Internet despre produsele şi serviciile firmei, de ale prezenta, de exemplu pe blogurile
altor persoane interesate de artele şi meşteşugurile populare. Ei fac acest lucru după ce în prealabil au
cerut permisiunea proprietarilor acelor bloguri sau s-au asigurat că nu încalcă regulile acestora.
 Nu în ultimul rând, fiul familiei Popescu realizează cu ajutorul calculatorului şi a unor programe de
design (Adobe Photoshop, Adobe Illustrator sau CorelDraw) flyere şi broşuri cu oferta de produse şi
succinte descrieri ale acestora, urmând a fi publicate pe site-ul propriu cât şi tipărite şi distribuite la
târguri şi expoziţii.
Să presupunem că ne aflăm în perioada sărbătorilor de iarnă. Cum în această perioadă se fac
cadouri în mai multe rânduri, foarte mulţi oameni caută obiecte cât mai inedite şi mai ieftine. Familia
Popescu se gândeşte să nu piardă ocazia şi produce acele lucruri care fac trimitere la Crăciun,
sărbătorile de iarnă şi noul an (de exemplu, măşti pentru colindat, coroane sculptate care imită
coroanele de brad). Iar ca ei să vândă mai mult, se gândesc să ofere două produse diferite cu o reducere
de 15% dacă sunt cumpărate împreună. În felul acesta, clienţii lor beneficiază de o reducere importantă
şi, în plus, de două produse. Această ofertă le atrage şi mai mulţi clienţi, iar vânzările le cresc
considerabil.
De fapt, situaţia familiei Popescu nu face altceva decât să verifice o teorie din marketing,
testată deja cu succes pe piaţa românească, care spune că dacă oferi reduceri în special în perioada
sărbătorilor, vânzările cresc la un nivel dublu faţă de alte perioade din an când nu există oferte.
Aceste oferte sunt de altfel şi o metodă de a promova magazinul virtual, adică implicit
produsele familiei Popescu. Practic, ele atrag şi mai mult trafic pe site-ul magazinului şi sporesc
rezultatele eforturilor fiului soţilor Popescu.

În urma eforturilor de promovare a magazinului on-line,


familia Popescu se bucură de următoarele avantaje prin Planul de afaceri trebuie să includă şi o
utilizarea magazinului virtual: secţiune dedicată strategiei de marketing
 creşterea vânzărilor prin deschiderea unui nou canal de on-line deoarece, la ora actuală, cea mai
distribuţie, prin Internet; frecventă căutare a unui produs de către un
 scăderea costurilor de distribuţie a produselor, de care am potenţial client se realizează prin
amintit mai devreme; intermediului Internetului.
 investiţia în magazinul virtual a fost mult mai mică decât în
cazul închirierii unui stand la un târg sau o expoziţie de profil, ea presupunând doar costul site-ului şi
mentenanţa lui;
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 30
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

 achiziţia produsului decurgând prin Internet, implică plata cu cardul direct în contul familiei
Popescu, iar clientul, în limita unei sume sau a distanţei până unde trebuie trimis produsul, poate să
preia cheltuielile de transport;
 posibilitatea de a obţine date de contact (adresă de e-mail, în special) de la clienţi sau persoane
interesate astfel încât pe viitor să poată trimite mesaje de promovare a unor noi produse (dar fără a face
spam, adică solicitând în prealabil acceptul persoanelor respective de a transmite mesaje comerciale);
 folosindu-se magazinul virtual în legătură directă cu sistemul de management al clienţilor, timpul
de la preluarea comenzii şi până la livrarea ei se reduce considerabil – o comandă preluată prin Internet
poate să fie onorată chiar şi a doua zi dacă este nevoie; în plus, se evită probleme cu încurcarea
comenzilor şi a facturilor.


EXEMPLE

Exemple de magazine virtuale cu produse de artizanat.

Ex.1 http://www.promocoop.ro/magazin/

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 31
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Ex.2 http://www.artizanat-online.ro/

Ex.3 http://www.artalasat.ro/

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 32
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


RECOMANDĂRI

Design-ul unui magazin virtual contează foarte mult:


design-ul, ca şi în cazul site-ului firmei, nu trebuie să fie încărcat, cu multe culori
şi/sau stridente
pentru a da o notă de încredere magazinului on-line, acesta trebuie să conţină cât
mai multe informaţii despre produse şi modul cum pot fi ele achiziţionate
uşurinţa cu care un client comandă un produs influenţează în mod direct decizia
acestuia de a cumpăra produsul respectiv sau nu şi de a reveni în viitor – de exemplu,
obligativitatea de a te înscrie şi/sau loga înainte de a accesa descrierea unui produs ori
înainte de a selecta produsul dorit va respinge imediat orice potenţial client

Pentru o cât mai bună vizibilitate pe Internet:


introduceţi cât mai multe link-uri către site-ul dumneavoastră
creaţi-vă un forum în care să scrieţi cât mai des despre produsele dumneavoastră,
evenimentele la care participaţi (târguri, expoziţii etc.)
puneţi anunţuri pe site-urile specializate pentru a vă promova produsele şi serviciile
folosiţi serviciile unor portaluri cum ar fi www.trafic.ro sau
www.google.com/analytics
făceţi schimb de link-uri cu partenerii sau furnizorii dumneavoastră (adică link către
site-ul dumneavoastră pe site-ul lor şi invers)
dacă nu aveţi cunoştinţele necesare sau nu aveţi timp, apelaţi la o firmă de
webdesign care face şi optimizare pentru motoarele de căutare (apelând la un site de
genul http://www.bursadesoft.ro/ se pot obţine preţuri destul de scăzute pentru un
magazin virtual).

Nu faceţi SPAM, adică nu trimiteţi mesaje comerciale nesolicitate unor persoane pe


care nu le cunoaşteţi şi/sau de la care nu aveţi acceptul formal de a trimite astfel de
mesaje.

Reducerile şi oferte speciale sunt un alt element care contribuie la reuşita unui
magazin virtual. Cu cât acestea sunt afişate pe prima pagină şi mai des, cu atât sunt
învăţaţi vizitatorii că acolo pot găsi produse la preţuri reduse.

Ce aţi învăţat în acest capitol?


 Cum să vă creaţi o strategie de marketing on-line

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 33
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

9.8. Comerţul electronic (e-commerce)

TIC te ajută să …
 să ai acces mai uşor la clienţi, dar şi la furnizori
 să scapi de monopolul unui singur furnizor sau client,
 să îţi stabileşti mai uşor preţul pentru produsul oferit spre vânzare,
 nu în ultimul rând, să vinzi mai bine şi mai mult.

Comerţul electronic nu presupune doar ca familia Popescu să-şi vândă produsele prin
intermediul magazinului virtual. Acesta este doar o modalitate de comerţ electronic. O alta presupune
ca familia Popescu să achiziţioneze materia primă tot prin intermediul Internetului. Accesând paginile
unor firme care vând cherestea, familia Popescu îşi poate alege furnizorul cu cea mai bună marfă din
punct de vedere calitativ şi cu preţul cel mai convenabil. De exemplu, având nevoie de o cantitate mai
mare de lemn pentru obiectele pe care le sculptează, familia Popescu poate cere oferte din partea
potenţialilor furnizori pe care i-a găsit pe Internet şi chiar negocia cu ei un preţ mai bun decât în mod
obişnuit. Pentru asta, familia Popescu ar putea chiar să-şi pună pe site-ul propriu un modul de licitaţie
on-line şi să invite cât mai mulţi furnizori să participe, iar astfel să obţină cel mai bun preţ.
Să luăm alt caz: într-o zonă destul de izolată nu există decât o singură firmă care colectează
laptele, iar producătorii locali sunt constrânşi de aceasta să vândă lapte la un anumit preţ, mai mic
decât cel pe care l-ar dori ei.
Folosindu-se de Internet, producătorii respectivi pot căuta un alt colector de lapte care să le
ofere preţul dorit. În unele cazuri, cum ar fi cel în care producătorii decid în grup să nu mai furnizeze
laptele lor firmei care practica preţ de monopol, firma nouă găsită de ei poate să asigure şi transportul
acestuia de la producător la centrul de colectare.
Sau, văzând că există o oportunitate foarte mare de a vinde produse tradiţionale pe bază de
lapte, aceştia se pot uni şi îşi pot promova în comun produselor prin intermediul Internetului. Astfel, ei
îşi asigură treptat o nouă piaţă fiindcă nu mai vând laptele crud, ci derivate din acesta: diverse
sortimente de brânză şi de caşcaval. Iar pe termen lung, această schimbare se dovedeşte a fi mai
avantajoasă pentru producători căci nu mai sunt depedenţi de firma de colectare a laptelui, ci doar de
modul cum îşi promovează şi îşi desfac produsele.
Pentru producătorii de cereale, comerţul electronic înseamnă totodată şi accesul la bursa
mărfurilor, adică locul unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru anumite produse. De exemplu, o
firmă care reuneşte mai mulţi agricultori sau o asociaţie familială, care produce grâu pe suprafeţe mari,
poate alege să-şi vândă produsele prin intermediul bursei specializate (http://www.bursaagricola.ro/)
sau doar să ţină seama de evoluţia pieţei în negocierile sale directe cu clienţii.

Revenind la familia Popescu, aceasta ar putea să-şi vândă produse şi pe site-uri de genul
www.ebay.com, un portal în care fie poţi să licitezi pentru produsele oferite, fie le poţi cumpăra la un
preţ fix, sau pe www.ecumparaturi.ro, www.okazii.ro etc.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 34
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


SITE-URI RECOMANDATE

www.ecomunitate.ro
Bursa agricolă: http://www.bursaagricola.ro/
www.ebay.com
www.ecumpărături.ro
www.okazii.ro
www.eartizanat.ro

9.9. Servicii bancare prin internet (internet banking)

TIC te ajută să …
 să nu mai pierzi timpul la ghişeele băncilor,
 să faci operaţiuni bancare şi să-ţi verifici contul bancar dintr-un simplu click,
 să lucrezi mai uşor şi mai repede cu furnizorii,
 să folosească timpul mai eficient.

Să ne gândim la următoarea situaţie:


În comuna în care locuieşte şi lucrează familia Popescu nu există nici o bancă iar cel mai
apropiat oraş unde ar putea să aibă acces la servicii bancare se află la circa 20 de km. Fiindcă forma
juridică sub care lucrează familia Popescu este de asociaţie familială, legea le-a impus încă de la
înregistrare să aibă un cont bancar.
Ei şi-au deschis contul la o bancă din cel mai apropiat oraş, dar ca să-şi plătească furnizorii de
materie primă (vopseluri, lemn etc.) ar trebui fie să meargă cu banii în buzunar la aceştia, fie să
transfere banii din contul lor în contul furnizorilor printr-un ordin de plată. Prima variantă, să meargă
cu banii în buzunar la furnizori, presupune un risc foarte mare – le pot fi furaţi pe drum sau îi pot
pierde. În schimb, ca să facă un transfer bancar, ar trebui să meargă până la filiala băncii unde şi-au
deschis contul şi să aştepte la ghişeu până le vine rândul, apoi până agentul bancar operează ordinul de
plată, iar mai apoi până sunt transferaţi efectiv banii în contul furnizorilor.
Ambele variante presupun costuri mari: cheltuieli de transport, pentru timpul pierdut cu aceste
operaţiuni, pentru stresul de a avea sume mari de bani asupra ta, pentru nervii pe care ţi-i faci aşteptând
la coadă la ghişeul băncii.
Ce-ar fi dacă ar exista un sistem astfel încât să poţi efectua transferuri bancare din contul tău în
contul furnizorilor, să-ţi plăteşti facturile la utilităţi la fel, sau să-ţi controlezi operaţiunile efectuate
doar la o apăsare de buton?
Familia Popescu are la dispoziţie un sistem care îi permite să facă toate aceste lucruri. Acest
sistem se numeşte Internet Banking, adică servicii bancare prin intermediul Internet-ului, şi este oferit
de toate băncile comerciale din România. Cu o simplă conexiune la Internet şi un calculator,
familia Popescu are acces la propriu cont bancar şi îşi poate plăti furnizorii doar făcând click pe
o pagină de web a băncii lor. Practic, orice factură ar avea de plătit (inclusiv facturile la utilităţi şi
taxele către stat), familia Popescu o poate plăti în 2 minute, cât e nevoie să intre în cont şi să introducă
suma şi contul către care se face plată şi apoi să apese pe butonul de confirmare a plăţii.
Folosind serviciile de Internet Banking, familia Popescu nici nu mai trebuie să se deplaseze la
furnizor. Pentru că plăteşte rapid produsele cumpărate, poate solicita furnizorilor să asigure
transportul. În felul acesta, poate să folosească timpul pe care altfel l-ar fi pierdut pe drum, pentru a-şi

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 35
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

căuta clienţi noi sau pentru a produce mai mult.


Dacă familia Popescu ar decide să aibă nişte angajaţi, atunci inclusiv plata acestora s-ar putea
face tot prin serviciul bancar on-line (Internet Banking).
Fiindcă familia Popescu are un magazin virtual prin care vinde produsele proprii iar clienţii
plătesc cu cardul, banii sunt viraţi direct în contul bancar ala acesteia. Contabilitatea tuturor
tranzacţiilor este mult uşurată şi se poate şti în orice moment ce intrări au existat. Prin serviciul
bancar on-line, familia Popescu îşi verifică banii intraţi în cont de la clienţii săi înainte de a
trimite comanda înspre client şi astfel se fereşte de situaţiile neplăcute de genul celor în care
acesta nu ar putea plăti din varii motive. Toate sumele intrare în cont se pot vedea oricând pe
ecranul calculatorului.
Serviciile bancare prin Internet au marele avantaj că familia Popescu poate apela la ele la orice
oră din zi şi din noapte, în timp ce ghişeul unei bănci este deschis doar între anumite ore şi în anumite
zile. Apoi, familia Popescu poate tipări nelimitat rapoarte pentru operaţiunile făcute prin respectivul
cont bancar şi fără plata nici unei taxe.
În plus, pentru faptul că operaţiunile se fac prin sistemul bancare on-line (Internet Banking),
comisioanele percepute de bancă sunt cu 50% mai mici decât în cazul în care aceleaşi operaţiuni ar fi
fost făcute de la ghişeu.


EXEMPLE

Două exemple de portaluri de Internet Banking:


a) serviciul BT24 de la Banca Transilvania;
b) serviciul Raiffeisen Online de la Raiffeisen Bank

https://bt24.btrl.ro/bt24/

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 36
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

http://www.raiffeisenonline.ro/


TEMĂ
1) Accesaţi unul dintre modulele demonstrative de mai jos şi urmaţi paşii indicaţi.
Raiffeisen Bank: http://www.raiffeisenonline.ro/demo/logare.htm
Unicredit Ţiriac Bank: http://www.unicredit-tiriac.ro/demo-online-banking/demo-
online-banking.html
Banca Transilvania: https://bt24.btrl.ro/bt24
ING Bank: https://www.homebank.ro/public/HomeBankLogin/jsp/RO/howLogin.jsp
Bancpost: http://demoibank.bancpost.ro/iBankWebDemo/home/index.do

Ce aţi învăţat în acest capitol?


 Care sunt avantajele efectuării de tranzacţii on-line şi o listă de bănci ce oferă
acest serviciu

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 37
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

9.10. Parteneriate şi comunităţi virtuale pentru mediul de afaceri

TIC te ajută să …
 să stabileşti parteneriate mult mai uşor,
 să sporeşti vizibilitatea afacerii tale şi, deci, vânzările,
 să colaborezi cu partenerii într-o manieră mult mai eficientă,
 să ai acces la un număr mai mare de potenţiali clienţi,
 să discuţi cu alte persoane despre anumite aspecte ale afacerii tale,
 să găseşti mult mai uşor servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerii.

Participând la târguri şi festivaluri meşteşugăreşti, familia Pe portalul www.ecomunitate.ro aveţi la


Popescu a observat că potenţialii clienţi ar zăbovi mai mult în dispoziţie o secţiune intitulată Forum
faţa standului lor şi ar cumpăra mai multe produse dacă ar avea o unde puteţi discuta (în secţiunea
Business) cu alte persoane despre
gamă mai largă de obiecte, nu neapărat specifice afacerii lor. Prin produsele dumneavoastră, despre cadrul
urmare, au făcut un test ca să vadă dacă lucrurile stau chiar aşa: legislativ şi proiecte pentru fonduri
au împrumutat câteva obiecte de la alţi meşteşugari şi le-au pus europene, despre tot ce vă interesează în
legătură cu afacerea dumneavoastră
alături de ale lor.
În urma testului, soţii Popescu au constatat o creşte a
vânzărilor atât pentru produsele lor cât şi pentru cele împrumutate spre a fi vândute. Ca atare, ei au
decis să caute un partener care să fie de acord să le dea produse pe care să le vândă alături de ale lor şi,
în acelaşi timp, să vândă produsele lor alături de ale sale. Cum fac acest lucru? Ar putea să vorbească
cu ceilalţi participanţi la târguri, dar acest lucru ar însemna să oprească vânzarea şi să se ocupe doar de
discuţii. În loc, familia Popescu le cere câtorva datele de contact – adresa de e-mail şi adresa de web –
urmând ca discuţiile să aibă loc prin intermediul poştei electronice şi după o vizualizare a paginii web.
Folosind Internetul şi poşta electronică, familia Popescu caută şi alţi potenţiali parteneri,
fără a se rezuma la cei de la care au strâns datele de contact. În felul acesta, ei vor vedea şi ce produse
afişează pe site-ul propriu, vor vedea mai multe detalii cu privire la producători decât dacă ar fi stat de
vorbă în timpul unui târg.
Prin intermediul acestui parteneriat, familia Popescu nu face altceva decât să dubleze
punctele de desfacere pentru obiectele lor. În loc ca acestea să se vândă doar la standul lor, ele vor fi
prezente şi la standul partenerului lor, care nici nu e nevoie să participe la aceleaşi târguri şi festivaluri,
sau să fie din aceeaşi regiune.
Parteneriatul familiei Popescu cu familia Georgescu, care produce ştergare, cămeşi, ie şi alte
obiecte populare din in şi bumbac, şi aflată la 200 de km distanţă, nu se materializează doar prin
intermediul vânzărilor directe, la târguri. Ambele familii, având fiecare cât un site propriu de
prezentare şi cu un mic magazin on-line, colaborează şi pe partea web, fiecare punând pe site-ul
propriu şi produsele celuilalt. În felul acesta, produsele familiei Popescu au o şi mai mare
vizibilitate pe Internet fiindcă sunt nu doar pe site-ul propriu, ci şi pe site-ul familiei Georgescu.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru familia Georgescu.
Folosindu-se tot de Internet, cele două familii au decis să folosească un sistem de lucru
colaborativ pentru a ţine evidenţa produselor vândute. De exemplu, ei au înclinat în a folosi serviciul
Google Docs, care este disponibil alături de adresa lor de e-mail de pe Gmail. Aşadar, la sfârşitul

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 38
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

fiecărei săptămâni, după ce se verifică rezultatul vânzărilor şi al stocurilor, cele două familii pun la
comun datele care privesc produsele transferate între ele prin intermediul Google Docs şi stabilesc
dacă trebuie să producă mai mult sau nu. Recurgând la acelaşi sistem de lucru colaborativ, cele două
familii redactează împreună un document de prezentare a produselor lor pe care să-l tipărească ulterior
şi să-l distribuie la standurile lor.
Dar familia Popescu doreşte să se extindă şi mai mult, chiar să-şi facă cunoscute produsele şi în
alte ţări. Pentru aceasta, ea găseşte pe Internet o modalitate foarte facilă de a face afacerea sa mai
vizibilă. Cu ajutorul comunităţilor virtuale de afaceri, cum sunt www.linkedin.com sau
www.ecademy.com, familia Popescu poate intra în legătură cu oameni de afaceri din toată lumea şi
discuta cu aceştia oportunităţi de a distribui produsele în diverse ţări. Numai în comunitatea
www.linkedin.com există mai bine de 30 de milioane de utilizatori din întreaga lume.
Totodată, pe grupurile de discuţii din comunitatea virtuală aleasă de familia Popescu,
aceasta poate să ceară sfaturi unor oameni cu experienţă în diverse domenii, de la consultanţă
pentru finanţările europene până la vânzări, şi de la automatizări până la recrutare de personal.
De exemplu, dacă nu ar fi apelat la aceste grupuri, familia Popescu nu ar fi avut cum să afle că
francezii se dau în vânt după produse populare din diverse zone şi că în fiecare an există un târg
specializat la Toulon.
Un alt avantaj de care se bucură familia Popescu fiindcă a apelat la o comunitate virtuală de
afaceri este acela că îşi creează o bază de date cu contacte pe care poate să le folosească în campania
de marketing.


EXEMPLE

 Primul pas e să vă faceţi un cont pe unul dintre cele două portaluri.


 Apoi să începeţi să introduceţi in lista dumneavoastră de contact persoane pe care deja le cunoaşteţi şi sunt sau
nu înscrişi pe portal.
 După aceasta puteţi să folosiţi facilităţile portalurilor: poştă electronică, grupuri de discuţii, anunţuri, secţiunea
cu Întrebări/Răspunsuri din partea utilizatorilor platformei etc.

www.linkedin.com

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 39
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 40
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


TEMĂ

1) Creaţi un cont personal pe unul din cele două portaluri prezentate anterior şi completaţi-l cu datele
dumneavoastră.
2) Odată contul creat, invitaţi-vă colegii să facă parte din reţeaua dumneavoastră şi exploraţi facilităţile
pe care le aveţi la dispoziţie (de ex., grupurile).

9.11. Selecţia on-line de personal

TIC te ajută să …
 să publici mult mai facil oferte de angajare şi să-şi găseşti personalul potrivit,
 să faci economie de timp şi de bani cu procesul de recrutare de personal.

Familia Popescu şi-a extins afacerea şi are nevoie de noi angajaţi. Le-ar trebui un maestru în
arta sticlăriei, două persoane care să se priceapă la sculptatul lemnului şi un agent de vânzări. Însă nu
ştiu unde să caute aceste persoane. Au auzit de la diverşi că în anumite ziare există secţiuni de anunţuri
ori că există reviste dedicate în întregime micii publicităţii. Însă Tot pe portalul www.ecomunitate.ro
familia Popescu ar dori ca acest proces recrutare să fie mult mai puteţi afişa posturi pe care le aveţi
vizibil decât cele 20 sau 30 de mii de exemplare ale publicaţiilor disponibile şi să vă selectaţi
personalul mult mai uşor. Accesaţi
româneşti şi să nu dureze prea mult. Dacă ar fi să aştepte publicarea secţiunea Business / Locuri de
anunţului ar însemna să piardă de la 2 la 14 zile, ceea ce ar însemna şi muncă.
amânarea procesului de recrutare. Pe de altă parte, respectivele
anunţuri ar fi citite nu neapărat de oameni din regiunea în care se află

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 41
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

ei. Prin urmare au nevoie de o altă metodă decât cea clasică.


La fel ca şi în alte situaţii, soţii Popescu apelează la Internet. Ei au găsit nişte site-uri
specializate în recrutare de personal şi, în baza unui cont de utilizator, ei pot posta anunţul lor.
Respectiva oferta de angajare va fi publicată imediat ce a fost introdusă pe site, iar acest lucru nu
durează mai mult de 2 minute.
Pe de altă parte, familia Popescu nu face doar o economie de timp, ci şi de bani: pentru a
publica anunţuri de angajare în ziare şi reviste vor plăti la cuvânt, ceea ce conduce la costuri foarte
mari în cazul unei oferte serios făcute; prin site-urile de angajare, costurile sunt cu mult mai mici, iar în
unele cazuri chiar gratuite.
De asemenea, folosind site-uri specializate de anunţuri, ei pot răspândi şi mai mult mesajul
privind oferta de angajare. Nu trebuie decât să conceapă un anunţ de dimensiuni medii (100-200
cuvinte) şi să-l introducă pe site.


EXEMPLE

 www.ejobs.ro  www.myjob.ro  www.hr-romania.ro


 www.bestjobs.ro  www.hipo.ro  www.jobfest.ro


TEMĂ

1) Accesaţi unul dintre site-urile menţionate anterior şi exploraţi oferte de angajare prezente acolo şi
specifice intereselor dumneavoastră.
2) Formulaţi o ofertă de angajare în care să precizaţi condiţiile de angajare, responsabilităţile care îi vor
reveni celui/celei care va ocupa poziţia respectivă, beneficiile oferite.

Ce aţi învăţat în acest capitol?


 Cum puteţi recruta noi angajaţi utilizând Internetul

9.12. Securitatea datelor

TIC te ajută să …
 să protejezi datele clienţilor,
 să nu pierzi informaţii.

Ne auzim destul de des prietenii plângându-se că le merg calculatoarele foarte încet ori că le
apare din senin o fereastră de browser cu reclama pentru cazinouri sau cu prezentări în care sunt
invitaţi să instaleze un anumit program. Acestea sunt efectele unor probleme de securitate a sistemelor
informatice şi, de cele mai multe ori, presupun un consum mare de energie şi bani pentru a fi
îndepărtate.
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 42
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Familia Popescu are un singur calculator pe care îl foloseşte atât pentru a ţine contabilitatea şi
corespondenţa firmei, cât şi pentru uzul obişnuit la membrilor săi. Băiatul, de exemplu, doreşte să
instaleze un joc pe el şi apelează la Internet pentru a descărca o versiune piratată a respectivului joc.
Odată cu instalarea jocului se strecoară pe calculator şi un virus care face ca procesorul să fie
suprasolicitat.
În această situaţie, calculatorul nu mai poate fi folosit nici măcar pentru aplicaţii rudimentare
de genul ceasului din bara de stare (taskbar). Acest lucru face ca părinţii săi să nu mai poată verifica
poşta electronică, să nu mai poată verifica dacă au primit noi comenzi, nici măcar ca să ţină evidenţa
contabilă. Drept rezultat, facturile pentru clienţi nu mai pot ajunge la aceştia şi nici comenzile noi să
fie onorate, iar informaţiile de pe calculator să fie inaccesibile. Din cauza acestei situaţii, familia
Popescu nu va reuşi să-şi continue activitatea şi va înregistra o pierdere de bani serioasă.
O astfel de situaţie ar fi putut fi evitată în primul rând dacă fiul nu ar fi instalat acel joc,
iar în al doilea rând dacă datele firmei ar fi fost păstrate pe un al doilea calculator, fără
conexiune la Internet.
Uneori simpla navigare pe Internet ori utilizare a poştei electronice poate produce neplăceri
destul de serioase utilizatorilor. Alteori, şi poate cel mai adesea, accesul pe site-urile porno, pe site-uri
care oferă software piratat sau pe site-urile cu conţinut îndoielnic (gen site-urile de sharing) ori prin
intermediul unor programe de partajare de fişiere în reţea (strong DC++, ODC, eMule, etorrent etc.)
poate conduce la distrugerea sau pierderea de date, la accesul neautorizat la sistemul informatic
propriu, la compromiterea unor date esenţiale cum ar fi informaţiile privind clienţii ori privind formula
de realizare a unui produs etc. Ca atare, fie că vorbim de furtul de date personale, fie de viruşi, de
adware-uri ori alte programe cu scop distructiv, este bine să se ţină seama de faptul că aceste situaţii
pot fi prevenite într-o măsură destul de mare prin utilizarea unor programe specializate şi prin câteva
reguli de bun simţ în utilizarea Internetului.
Regula esenţială este să se folosească un program anti-virus, cu protecţie şi impotriva
adware-urilor şi spyware-urilor, şi să nu se acceseze site-urile de care aminteam mai devreme.
Modalitatea cea mai simplă pentru a preveni accesul la site-uri cu conţinut discutabil este să se
instaleze un program de filtrare a accesului la Internet (ca de exemplu, Blue Coat K9 Web Protection
(gratuit pentru utilizatorii individuali): http://www1.k9webprotection.com/; OpenDNS (gratuit):
http://www.opendns.com/; Net Nanny Parental Control: http://www.netnanny.com/).

O altă modalitate de a proteja datele unei firme este prin păstrarea acestora pe o unitate care nu
este conectată la Internet şi accesul controlat la acea unitate. În felul acesta se evită, de exemplu, furtul
bazei de date cu clienţii firmei, care ar putea duce la pierderea respectivilor clienţi. Greşeli de genul
celei întâmplate în 2007 grupului german de telecomunicaţii Deutsche Telekom când datele a 17
milioane de clienţi i-au fost furate costă foarte aspru firmele indiferent de dimensiunea şi domeniul lor
de activitate, şi nu doar în ceea ce priveşte imaginea, ci şi la numărul de noi clienţi atraşi şi clienţi
vechi retraşi.
Din nou, utilizarea de software piratat maximizează riscurile de breşe în sistemul informatic,
din acest motiv, în cazul în care investiţia în software plătit nu este prea costisitoare, este binevenită
trecerea la un sistem informatic care să folosească software opensource.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 43
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere


SITE-URI RECOMANDATE

Pentru informaţii despre diverşii viruşi, troieni şi alte programe distructive existente,
vă recomandăm Enciclopedia viruşilor oferită gratuit pe Internet de dezvoltatorii
programului anti-virus BitDefender:
http://www.bitdefender.ro/site/VirusInfo/browseVirusEnciclopedia/

PROGRAME ANTI-VIRUS
BitDefender – poate fi descărcată o versiune de probă
http://www.bitdefender.ro/
AVG 8.0 – poate fi descărcată o versiune de probă (1 lună)
http://www.grisoft.cz/uk.special-download-new-avg-8-software
AVG 8.0 Free – o versiune gratuită a AVG 8.0, dar şi cu mai puţine opţiuni de
utilizare
http://free.avg.com/download-avg-anti-virus-free-edition
ESET NOD32 Antivirus – versiunea de probă (1 lună) este disponibilă în
secţiunea Download
http://www.eset.ro/thinksmart/ena.php
Norton AntiVirus 2009
http://www.symantec.com/norton/index.jsp

PROGRAME ANTI-SPYWARE, MALWARE


BitDefender – poate fi descărcată o versiune de probă
http://www.bitdefender.ro/
AVG 8.0 – poate fi descărcată o versiune de probă (1 lună)
http://www.grisoft.cz/uk.special-download-new-avg-8-software
ESET Smart Security – versiunea de probă (1 lună) este disponibilă în
secţiunea Download
http://www.eset.ro/thinksmart/ess.php
Trend Micro™ CWShredder™ – un program gratuit destinat eliminării
enervantelor CoolWebSearch
http://us.trendmicro.com/us/products/personal/CWShredder/

Deep Freeze – http://www.faronics.com/html/deepfreeze.asp

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 44
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

9.12.1. Securitatea tranzacţiilor on-line


În ultimii ani, tranzacţiile on-line au devenit un lucru comun pentru tot mai
mulţi oameni. Odată cu dinamizarea conţinutului paginilor web, companiile au
dezvoltat magazine virtuale de unde poţi achiziţiona aproape orice, biblioteci on-line,
posturi on-line de televiziune şi de radio, plaforme de training (e-learning), toate cu
acces plătit. Însă întrebarea care se pune este cât de sigure sunt tranzacţiile on-line?
Răspunsul nu este simplu fiindcă depinde de foarte mulţi factori: pe de o parte,
de magazinul virtual şi de serverul de plăţi, iar pe de alta, de utilizatorul însuşi şi
protecţia pe care o are sistemul său. De exemplu, nu orice site care se auto-intitulează
“magazin virtual” este şi de încredere. Dacă se doreşte achiziţionarea unei cărţi, atunci
cea mai bună soluţie este să se consulte interfaţa web a editurii care a publicat acea
carte, portalurile de comerţ electronic de genul www.amazon.com, www.ebay.com, sau
site-urile firmelor specializate (de ex., www.books-unlimited.ro/, www.prior.ro).
Criteriul de alegere între două site-uri trebuie să fie nivelul de siguranţă pentru
tranzacţie oferit de site-urile respective. În plus, utilizatorul trebuie să fie întotdeauna
atent ca site-ul în care îşi introduce datele de identificare să nu fie un fals.
În ultimii ani, una dintre cele mai frecvente metode de înşelat utilizatorii de
carduri a fost prin ceea ce se numeşte metoda phishing (pescuit). În esenţă, aceasta
consta în primirea unui mesaj nesolicitat prin care destinatarul era înştiinţat că este
nevoit să confirme un cont bancar şi i se dădea un link unde ar fi trebuit să-şi introducă
datele de identificare pentru ca respectiva confirmare să aibă loc. Link-ul era foarte
asemănător cu cel al site-ului original al firmei în numele căreia se făcea solicitarea, iar
cine avea cont la respectiva instituţie bancară se grăbea să urmeze paşii indicaţi. Pagina
care urma să fie vizitată copia inclusiv design-ul site-ului adevărat. În felul acesta se
sporea încrederea în acel site. Adevărul, însă, era că persoanele din spatele site-ului fals
ajungeau în posesia tuturor datelor de care aveau nevoie pentru a goli contul bancar la
care era ataşat cardul.
Site-ul fals: Site-ul adevărat:
http://www.citizenssbankonline.com http://www.citizensbank.com/home/

O primă măsură care se poate lua pentru evitarea unor situaţii de acest gen este căutarea pe
Internet a numelui companiei pentru a identifica adresa web exactă şi pentru a o compara cu adresa
despre care există suspiciuni.
O a doua măsură este verificarea vizuală (simplă) a modalităţii de conectare la un site prin care

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 45
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

urmează a se opera o tranzacţie, şi anume ca pagina web în care s-a autentificat utilizatorul să fie
securizată:
a) adresa site-ului din bara de adrese să fie precedată de “https://” şi nu de “http://” – acest
lucru semnifică faptul că acel site este încriptat şi tranzacţia este securizată;
b) în Internet Explorer, bara de stare din partea de jos a browser-ului să conţină imaginea:

9.12.2. Recomandări cu privire la securitatea datelor


i. Este important ca software-ul utilizat să nu fie piratat. Altfel nu se poate garanta siguranţa
datelor fie împotriva unor căderi ale sistemului, fie împotriva furtului.
ii. Dacă un sistem este utilizat de mai multe persoane, atunci se impune măsura asigurării
accesului doar pe bază de autentificare, adică folosind nume de utilizator/cont şi parolă
individuale. În plus, în funcţie de nevoile fiecărui utilizator şi pentru a spori protecţia
sistemului, se pot seta conturile de utilizatori cu nivel redus de acces (adica nu ca
Administratori – deci nu pot instala sau şterge programe din sistem). Pentru situaţia impune un
nivel şi mai înalt de securizare, atunci se poate opta pentru sistem prevăzute cu soluţii mai
complexe, şi mai scumpe, de autentificare: soluţii pe bază de metode biometrice (de exemplu,
recunoaşterea amprentelor) ori pe bază de carduri de acces (smart-card, token-card).
iii. Este indicat să nu se acceseze site-uri cu conţinut posibil corupt (de exemplu, site-uri care oferă
programe de calculator piratate, pornografie).
iv. Este recomandată instalarea unui program anti-virus şi a unui firewall, iar periodic să fie
controlat sistemul dacă nu conţine viruşi, malware, adware, spyware etc.
v. Se recomandă utilizarea unei protecţii şi pentru programul de poştă electronică în cazul în care
nu se foloseşte un serviciu web de e-mail. A se căuta setarea specifică pentru e-mail din
programul anti-virus instalat.
vi. A nu se deschide documentele ataşate la mesaje suspecte de a fi spam ori care au denumiri
ciudate, chiar dacă par a fi trimise de un cunoscut sau de pe contul propriu.
vii. A nu se partaja (sharing) directoarele de pe calculatorul propriu atunci când acesta este
conectat la o reţea nesigură (reţeaua zonală, reţea de cartier, reţea pentru un număr mic de
utilizatori).
viii. A nu se salva date personale (conturi bancare, CNP-ul, seria şi numărul cărţii de identitate etc.)
pe calculator.
ix. A se evita programele de genul eMule, ODC, Strong DC ş.a.m.d., pentru că ele presupun
partajarea unor directoare.
x. A nu se transmite parole şi alte date personale prin e-mail sau prin programele de mesagerie
instant.
xi. Schimbarea parolelor (la căsuţa de poştă electronică, la conturile de acces la baze de date on-
line etc.) cel puţin o dată pe an şi utilizarea unor variante de parole care să fie cât mai dificil de
spart (de exemplu, a nu se folosi data naşterii, numele copilului, porecla, anul si prescurtarea
prenumelui).
xii. Dacă primiţi mesaje prin care vi se cere să vă introduceţi datele personale pentru a schimba o
parolă sau pentru a certifica valabilitatea unui cont bancar/de e-mail etc., treceţi mai departe.
Băncile şi alte companii care oferă servicii serioase nu cer date personale prin mesaje
nesolicitate, prin link-uri în astfel de mesaje.
xiii. Parolele!!!
a. A nu se scrie parole de conturi pe calculator sau pe hârtie. E de preferat ca ele să fie
memorate.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 46
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

b. A se evita utilizarea aceleaşi parole pentru mai multe conturi şi accesarea lor de pe
calculatoare aflate în reţele publice.
c. Este recomandat ca parolele să nu fie compuse din cuvinte din dicţionar, elemente
familiare (de ex., număr de telefon, CNP, data naşterii) sau nume de persoane. A se
folosi mai degrabă combinaţii aleatorii de numere, litere şi caractere speciale gen -, @,
#, $; aceste combinaţii să aibă mai mult de 7 caractere (numere, litere, caractere
speciale).

9.13. În loc de concluzii - TIC în universul economic al firmei

1. Financiar
a. Analiza şi selectarea oportunităţilor de afaceri. Metode şi instrumente IT.
Pentru a determina care este piaţa pe care intru şi competiţia cu care mă voi confrunta pot
folosi Internetul. O metodă pentru a vedea care sunt firmele care activează în zona mea de
interes şi în regiunea geografică pot consulta si baza de date cu firmele înscrise în Registrul
Comerţului sub acelaşi cod de activitate economică (CAEN).
b. Resurse de finanţare pentru Proiecte. Utilizarea internetului pentru identificarea de
resurse de finanţare.
Căutând cu ajutorul unui motor de căutare diverse surse de finanţare, se pot accesa site-
urile autorităţilor de management care gestionează respectivele programe de finanţare. De
exemplu, se poate accesa site-ul www.ecomunitate.ro pentru a afla mai multe detalii despre
programul e-Creştere dedicat IMM-urilor care doresc să achiziţioneze echipamente
moderne de producţie, echipamente TIC şi software pentru gestiunea proceselor din cadrul
întreprinderii (gen ERP, CRM, software pentru producţie etc.) etc.
c. Etapele elaborării unui proiect. Gestiunea Proiectului. Programe de managementul
proiectelor.
Fiecare etapă a realizării unui proiect face apel la calculator. Fie că e vorba doar de scrierea
documentaţiei, fie de etapizat fiecare moment al proiectului, toate folosesc calculatorul.
Dacă pentru scriere este suficient un editor de texte (de ex., OpenOffice Writer sau
Microsoft Word), pentru stabilirea etapelor de implementare a proiectului se poate apela la
un program de calcul tabelar (de ex., OpenOffice Calc sau Microsoft Excel) sau la un
program specializat de management de proiect (de ex, Primavera sau Microsoft Project).
Utilizarea acestor programe dedicate reduce timpul de realizare cu aproape 80% decât în
cazul în care s-ar folosi exclusiv un editor de text. De exemplu, apelând la programul de
calcul tabelar în stabilirea bugetului proiectului, toate calculele se fac automat, prin simpla
apăsare de buton.
d. ERP
Contabilitatea unei firme nu se mai poate face ca acum 30 de ani, cu creionul şi catastiful.
Software-ul specializat pentru contabilitate eficientizează gestiunea banilor unei firme, dar
un sistem de management integrat al resurselor (ERP) merge şi mai departe fiindcă
stabileşte corelaţii cu stocurile existente în depozit, cu partea de vânzări care înregistrează
toate produsele vândute, şi oferă o imagine mult mai clară a aspectului financiar şi într-un
timp mult mai scurt (decât dacă s-ar face inventare manuale sau parţial automatizate).

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 47
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

2. Producţie
a. Aprovizionare: utilizarea internetului pentru identificarea de furnizori potriviţi. ERP
Folosind Internetul, pot identifica noi furnizori şi să negociez preţuri mai bune sau facilităţi
(de ex., transportul materiei prime gratuite) în relaţia cu ei. Folosind un modul dedicat
pentru producţie al sistemului de management integrat (ERP) pot controla mult mai bine
numărul de produse create, le pot ataşa un cod de bare pentru o distribuţie mai eficientă, şi,
într-un final, să identific produsele dintr-un anumit loc, care, de exemplu, ar prezenta un
defect datorită materiei prime folosite. În felul acesta nu voi pierde toate produsele create,
ci doar pe acelea la care am folosit materie primă de o calitate care s-a dovedit slabă.
b. Gestiunea stocurilor. ERP.
Sistemele de management integrat al afacerii (ERP) sunt cele mai bune instrumente pentru
o gestiune eficientă a stocurilor fiindcă îmi permit să ştiu în orice moment atât produsele pe
care le am în depozit, cât şi pe cele aflate pe linia de distribuţie, iar în funcţie de ritmul
vânzărilor să decid dacă încetinesc sau grăbesc ritmul de producţie.
3. Marketing şi vânzări
a. Sondarea pieţei şi a competiţiei cu ajutorul internetului (inclusiv e-gov)
Accesând Internetul pot afla mai multe despre piaţa în care încerc să-mi impun produsul,
despre competiţia cu care mă confrunt. O metodă pentru a vedea care sunt firmele care
activează în zona mea de interes şi în regiunea geografică este aceea de a consulta baza de
date cu firmele înscrise în Registrul Comerţului sub acelaşi cod de activitate economică
(CAEN), sau pot pur şi simplu să caut pe Internet firme care produc produse similare.
b. Crearea unei identităţi on-line
Imaginea unei produs este cel care determină în cea mai mare măsură achiziţionarea lui.
Folosindu-mă de o pagină web, pot face ca imaginea produsului să fie mult mai atractivă.
Practic, îi creez o identitate produsului meu astfel încât un potenţial client să-l recunoască
faţă de alte produse similare.
c. Promovare on-line
Nu este suficient ca un produs să fie pe tarabă sau să fie prezentat pe un site web, el trebuie
promovat. Cea mai ieftină promovare este cea on-line. Fie că trimit e-mailuri către
potenţiali clienţi, fie că pun anunţuri on-line sau reclamă pe site-uri cu trafic mare, eu nu
fac altceva decât să-mi împing produsul cât mai tare în universul utilizatorilor de Internet.
Iar cum numărul utilizatorilor de Internet este foarte mare şi creşte exponenţial de la an la
an, promovarea mea se transformă mult mai uşor în rezultate financiare pozitive.
d. E-commerce
Produsul meu de artizanat poate fi vândut nu numai pe tarabă, ci şi pe Internet, printr-un
magazin virtual propriu, printr-un site de licitaţii gen www.ebay.com, prin alte magazine
virtuale unde pot să introduc datele mele, sau prin intermediul licitaţiilor on-line. De
exemplu, dacă aş vinde grâu, aş putea să postez un anunţ pe www.bursaagricola.ro cu
cantitatea scoasă la vânzare, termenul de predare şi alte detalii, iar apoi să liciteze pentru el
diverse firme sau persoane fizice interesate de achiziţionarea grâului meu.
e. Comunităţi de afaceri (ebay, burse de mărfuri, directoare de firme, E-comunitate,
linkedin)
Folosind comunităţile de afaceri, eu nu fac altceva decât să-mi maximizez şansele de a-mi
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 48
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

vinde produsul în cât mai multe locuri şi cât mai mult. De exemplu, apelând la o comunitate
virtuală de afaceri precum www.linkedin.com sau www.ecademy.com, eu îmi pot găsi mult
mai uşor parteneri de afaceri şi să-mi extind piaţa de desfacere cu ajutorul acestora. Pe de
alte, consultând bursele de mărfuri sunt la curent permanent cu nivelul de preţ pentru
produsele similare cu al meu şi pot să iau decizii pentru a vinde atunci când este cel mai
profitabil pentru mine. Vizitând regulat site-uri precum www.ecomunitate.ro, pot fi la
curent cu oportunităţi de finanţare pentru afacerea mea.
f. CRM de la simplu (outlook) la complicat (baze de date, automatizări)
Pentru faza iniţială a afacerii mele nu este nevoie de un program specializat care să
gestioneze relaţia cu clienţii (CRM), ci de un simplu program care să conţină un modul de
poştă electronică, un modul calendar în care să-mi organizez activităţile astfel încât să pot
satisface toate cerinţele clienţilor mei, şi un modul de tip agendă în care să-mi organizez
datele de contact ale clienţilor. Odată cu dezvoltarea portofoliului de clienţi şi a firmei, va fi
imposibil ca toate activităţile de relaţii cu clienţii să fie realizate doar cu ajutorul unui
program de genul Microsoft Outlook. Pentru aceasta voi apela la un CRM, cu baze de date
complexe pentru clienţii mei, cu posibilitatea de a gestiona situaţia facturilor emise către ei,
cu modul de urmărire a comenzii, şi cu posibilitatea de a lucra cu sistemul CRM nu doar o
persoană, ci o întreagă echipă.
g. ERP
Modul de CRM poate fi integrat într-un sistem de management integrat al afacerii (ERP),
care de asemenea să fie utilizat pentru gestionarea activităţilor de marketing (bugetare
proiecte de marketing, gestionare activităţi de marketing şi analize de eficienţă şi de
recuperare a investiţiei din proiectele de marketing), alături de cele de vânzări. De exemplu,
având acces la o parte a sistemului, responsabilul de marketing poate să vadă dacă modul
de marketare a unui produs se reflectă în vânzările pentru acel produs, în caz contrar el
poate lua decizii corective.
4. Contabilitate
a. Softuri specifice de contabilitate
Pentru contabilitatea firmei pot folosi un simplu program de calcul tabelar, dacă încă
volumul proceselor nu este atât de mare, sau pot apela la Internet pentru a găsi un program
specializat de contabilitate care să fie eventual şi gratuit (de exemplu,
http://www.sagasoft.ro/, http://www.softworks.ro/).
b. ERP
Dacă firma se dezvoltă, soluţia potrivită pentru gestionare activităţilor financiar contabile
este să utilizez un sistem de management integrat, care include in modul de contabilitate, de
exemplu, şi retururile. În felul acesta, se poate ţine o evidenţă mult mai strictă a costurilor
operaţionale.
c. Decontări online (e-commerce, operaţiuni bancare prin internet (internet banking),
paypal)
Folosind un magazin virtual, clienţii mei pot achiziţiona produsul respectiv în mod direct,
cu ajutorul unei cărţi de credit. Eu, la rândul meu, pot folosi acelaşi sistem pentru a
cumpăra materie primă de la furnizorii mei. Dar pot plăti şi prin transfer bancar utilizând
serviciul de Internet Banking pus la dispoziţie de banca la care am contul firmei deschis.
Mai mult, prin acelaşi serviciu pot plăti şi toate taxele, şi facturile la utilităţi, pot să-mi ţin o

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 49
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

evidenţă strictă a intrărilor şi ieşirilor, totul cu costuri mult mai mici în bani şi energie decât
dacă aş fi mers la ghişeul băncii. Un al sistem de plată on-line este paypal, în care am un
credit pe un site special ce oferă acest serviciu, iar atunci când vizitez un magazin virtual
care suportă acest serviciu plătesc fără să mai fie nevoie să completez datele cărţii mele de
credit.
d. Relaţia cu fiscul şi administraţia: raportări online, e-gov
Începând cu finele lui 2008, Registrul Comerţului a deschis o secţiune pe site-ul propriu
prin care se pot completa electronic formularele necesare la înscrierea unei firme sau alte
modificări de statut. La Administraţia Financiară, raportările financiare ale firmelor se pot
depune şi electronic, fără a mai fi nevoie să stau la coadă. Prin intermediului portalului de
e-government, am acces la formulare privitoare la datoriile faţă de autorităţile locale şi
naţionale, la
5. Management
a. Programe de sprijin al deciziei (Excel, ERP-module de analiza, sisteme expert off si
online)
Programele de calcul tabelar de genul OpenOffice Calc şi Microsoft Excel, prin modul cum
structurează informaţia, oferă toate informaţiile pentru a lua decizii privitoare la modul cum
decurge producţia (de exemplu, pentru a o opri în cazul în care vânzările stagnează pe o
perioadă de timp relativ medie), distribuţia şi vânzările, dacă eforturile de marketing s-au
transpus în nivelul vânzărilor, etc. Un sistem de management integrat al resurselor
întreprinderii oferă mult mai multe elemente pentru a lua astfel de decizii fiindcă se
urmăresc procesele şi resursele implicate în ansamblul lor.
b. Time management – calendare, task-uri, contacte, (outlook)
Pentru o cât mai eficientă gestionare a timpului în procesele implicate de afacerea mea
(aprovizionare, producţie, distribuţie, marketing, vânzare etc.) pot apela la calendare
colaborative sau programe de gestiune complexă a timpului şi contactelor. Cele mai simple
soluţii sunt Microsoft Office Outlook şi sistemul on-line implementat de Google.
c. Comunicare – email, forumuri, mesagerie internet
Pentru comunicarea cu partenerii de afaceri, cea mai bună soluţie este poşta electronică, fie
prin intermediul unui program instalat pe calculator, fie cu ajutorul unui cont on-line de e-
mail. Pentru comunicarea cu specialiştii din domeniu, pot apela la forumurile on-line, unde
accesul poate fi mai restrictiv şi astfel să se asigure calitatea discuţiilor.
6. Resurse umane
a. Utilizarea internetului pentru recrutare
Pentru selectarea de personal există o serie întreagă de site-uri de recrutare, care, fie gratuit,
fie pe baza unui abonament, permit atât accesul la baza de cv-uri cât şi publicarea de
anunţuri de angajare. În acelaşi timp, se poate folosi inclusiv site-ul propriu pentru recrutare
dacă traficul este destul de mare.
b. Platforme de învăţare on-line
Formarea profesională a angajaţilor se poate face mult mai eficient dacă se foloseşte o
platformă educaţională de tip on-line. De exemplu, programele de acest gen (de ex.,
Moodle, Blackboard, AeL) permit accesul oricând şi de oriunde la materialul educaţional,
procesul de pregătire se desfăşoară în ritmul cursantului ceea ce influenţează în mod pozitiv
rezultatele finale, evaluarea se face tot on-line şi astfel se elimină factorul subiectiv din
evaluare, iar comunicarea între cursant şi trainer este mult mai facilă.
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 50
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

9.14. ANEXA 1

9.14.1. INSTRUMENTE DE FINANŢARE EUROPENE ŞI NAŢIONALE


Începând cu ianuarie 2007, odată cu acceptarea României în Uniunea Europeană, o serie întreagă de
instrumente financiare europene au început să fie accesibile şi pentru autorităţile locale şi agenţii economici
români. Diferenţa faţă de programele anterioare de finanţare de care a beneficiat România din partea Uniunii
Europene constă în faptul că accentul nu se mai pune pe aducerea noastră la nivelul la care accesul în structurile
europene să fie cât mai uşor, ci pe o strategie comună de dezvoltare pentru toate ţările membre. Iar principiul de
bază al acestei strategii îl constituie creşterea coeziunii şi competitivităţii la nivelul Uniunii, pe toate palierele şi
în toate sectoarele. Interesul nu mai este reprezentat de “integrare”, ci de eliminarea decalajelor între diferitele
regiuni ale Uniunii şi găsirea unor modalităţi de lucru împreună astfel încât procesul de unificare să se petreacă
nu doar la nivelul strategiilor şi legislaţiei, ci mai ales la nivel socio-economic.
În felul acesta, UE şi-a stabilit un parcurs clar pentru a atinge acest scop. Modul cum este transpusă
această strategie în practică depinde de politicile elaborate de UE special pentru asta, de fondurile europene şi de
programele cadru adoptate la nivel naţional în cazul Statelor Membre.
A1.1. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE ŞI REGIUNILE DE DEZVOLTARE
A1.1.1. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) reprezintă strategia naţională prin care România contribuie la
atingerea coerenţei şi stabilităţii socio-economice la nivel european. Prin PND, ţara noastră şi-a fixat măsurile şi
şi-a programat finanţările multianuale pentru dezvoltarea socio-economică a ţării astfel încât decalajele existente
la momentul actual faţă de celelalte State Membre să fie micşorat.
Actualul Plan a fost stabilit pentru perioada 2007-2013 – în concordanţă cu orizontul de timp în care
Uniunea Europeană şi-a propus să atingă obiectivele sale strategice.
PND nu trebuie confundat cu Strategia Naţională de Dezvoltare Economică, dar este o parte importantă
a acesteia. Strategia este mult mai cuprinzătoare şi nu urmăreşte doar prioritizarea investiţiilor în dezvoltarea
socio-economică a României, ci vizează un orizont de timp mai larg şi obiective mult mai generice decât cele
din PND.
Obiectivul principal al PND – “reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică
între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene” – se sprijină pe trei obiective specifice, fiecare având
specificate sub-priorităţi pentru atingerea acestor obiective:
Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti
Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază,
Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
În 2005, cei care au elaborat PND au identificat 6 obiective prioritare de dezvoltare:
1. creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazată pe cunoaştere pentru care se aşteaptă,
până în 2015 atingerea unui nivel de productivitate de 55% din media UE. Acest obiectiv se va realiza prin
următoarele sub-priorităţi:
- îmbunătăţirea accesului pe piaţă al întreprinderilor, în special al IMM-urilor
- dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere prin promovarea cercetării şi inovării şi accelerarea
dezvoltării societăţii informaţionale
- îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie.
2. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, pentru care se aşteaptă o creştere cuantificabilă a
volumului activităţii de transport în PIB (Produsul Intern Brut al României) de la 3.6 miliarde euro (în 2005) la
7.0 miliarde euro (până în 2015). Această strategie se va realiza prin următoarele sub-priorităţi:
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-european si a reţelelor de legătură
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructuri de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea
serviciilor aferente
- dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 51
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

3. protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului


- îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele
de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri
- îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu
4. dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii
administrative. Sub-priorităţi:
- dezvoltarea capitalului uman
- promovarea ocupării depline
- promovarea incluziunii sociale
- dezvoltarea capacităţii administrative şi a bunei guvernări.
5. dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. Pentru realizarea acestul obiectiv
sunt avute în vedere următoarele sub-priorităţi:
- creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la cerinţele
pieţei
- creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor rurale
- dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere
- promovarea iniţiativelor de tip „LEADER”
- asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii.
6. diminuarea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor ţării.
- îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale
- consolidarea mediului de afaceri regional şi local
- dezvoltarea turismului regional şi local
- dezvoltarea urbană durabilă
- cooperarea teritorială europeană.
Programarea financiara multianuala constă în realizarea unui tablou al surselor de finanţare pentru fiecare
domeniu de dezvoltare pe fiecare an, pentru perioada 2007-2013. Suma aproximativă ce urmează să fie alocată
este de cca. 58.7 miliarde Euro, iar sursele de finanţare sunt multiple:
- fonduri comunitare (43%)
- surse publice naţionale (48%)
- surse private (9%)

A1.1.2. RESURSE ON-LINE PRIVIND DOCUMENTELE CADRU


Pentru a accesa documentele cadru pentru programele de finanţare europene destinate României, vă
recomandăm următoarele site-uri:

» PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013 [PND]


Documentul de bază pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
http://www.mcti.ro/fileadmin/PND.pdf
» PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013 [PNDR]
Documentul de bază pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030202
http://www.mapam.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr_versiune_februarie_2008.pdf
Detalii program
http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala

A1.1.3. AGENŢIILE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ


O dată cu stabilirea cadrului pentru Programul Naţional de Dezvoltare, autorităţile române au împărţit
teritoriul României pe zone de dezvoltare, în funcţie de nevoile regionale şi de gradul de dezvoltare. Aceste
regiuni au priorităţi particulare, iar instrumentele financiare europene sunt menite să contribuie la dezvoltarea
unitară la nivelul întregii ţări şi la nivel european. Pe de altă parte, această împărţire nu este doar pe hârtie, ci ea
este transpusă în realitate la nivel administrativ prin cele 8 Agenţii de dezvoltare regională (ADR), care, pe
principiul descentralizării autorităţilor statului, funcţionează la nivelul regiunilor drept organisme intermediare
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 52
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

pentru diversele programe de finanţare europene.

REGIUNEA 1: NORD-EST
Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Vaslui,
Bacău
REGIUNEA 2: SUD-EST
Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea,
Constanţa
REGIUNEA 3: SUD
Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa,
Călăraşi, Giurgiu, Teleorman
REGIUNEA 4: SUD-VEST
Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinţi
REGIUNEA 5: VEST
Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin
REGIUNEA 6: NORD-VEST
Satu-Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa-
Năsăud, Cluj, Bihor
REGIUNEA 7: CENTRU
Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu,
Alba
REGIUNEA 8: BUCUREŞTI – ILFOV

A1.2. FONDURILE EUROPENE


A1.2.1. PREZENTAREA FONDURILOR EUROPENE
“Fondurile europene” reprezintă principalul instrument financiar aflat în slujba Uniunii Europene pentru
a realiza coeziunea economică şi socială între toate statele membre. Nevoia vine din faptul că statelor nou
integrate în tranşe succesive sunt mult mai slab dezvoltate decât ţările fondatoare, iar pentru o funcţionare
coerentă, Uniunea Europeană doreşte să crească prosperitatea tuturor regiunilor.
Fondurile europene prin care se finanţează proiectele pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru
perioada 2007-2013 sunt multiple, iar fiecare este gestionat de o anumită autoritate de management (AM) pe
principiul descentralizării. Dacă înainte de 2007 existau trei instrumente (şi anume: PHARE, ISPA, SAPARD)
prin care România era pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană, după această dată programele au fost
structurate diferit. Cele care interesează acum sunt cele pentru perioada post-aderare din tabelul următor:

Instrumente pre-aderare Instrumente post-aderare (2007-2013)


• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
• PHARE – Coeziune Economică şi Socială
• Fondul Social European (FSE)
• Fondul European de Dezvoltare Regională
• PHARE – Programe de vecinătate
Obiectivul: Cooperare Europeană Teritorială
• ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-
• Fondul de Coeziune (FC)
Aderare) – protecţia mediului şi transporturi
• Fondul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
• SAPARD* (FEADR)
• Fondul European pentru Pescuit (FEP)

* La începutul lunii noiembrie 2008, Comisia Europeană a anunţat că a acceptat solicitarea României de a prelungi data până la care pot fi accesate
fonduri din programul SAPARD până la finele lui 2009. Aceste fonduri fac parte din AFA 2006 (Alocarea Financiară Anuală aferentă anului 2006).
Detalii pe site-ul autorităţii de management pentru programul SAPARD, şi anume Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit:
http://www.apdrp.ro.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 53
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

În perioada 2007-2013 sunt disponibile următoarele fonduri:


Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)
Fondul Social European (FSE);
Fondul de Coeziune (FC);
şi două Acţiuni Complementare, respectiv:
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR);
Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Instrumentele europene
- sprijină regiunile mai puţin dezvoltate prin
1.1 FONDUL EUROPEAN PENTRU
finanţarea investiţiilor în sectorul productiv,
DEZVOLTARE REGIONALĂ
1. FONDURI infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi
(FEDR)
STRUCTURALE IMM-uri

1.2. FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) - este destinat politicii sociale

- instrument financiar prin care sunt sprijinite


2. FONDUL DE COEZIUNE (FC) investiţiile în infrastructura de transport şi protecţia
mediului

3. FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI


DEZVOLTARE RURALĂ (FEADR)

4. FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (FEP)

Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune sunt numite în ansamblul lor şi instrumente structurale.
Obiectivele globale ale acestor trei instrumente structurale sunt: convergenţa, competitivitatea regională şi
cooperarea teritorială.
Fiecare dintre acestea are o destinaţie specifică:
FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDR) are ca scop eliminarea
dezechilibrelor regionale din UE urmărind convergenţa, dezvoltarea regională, creşterea competitivităţii
economice şi ocuparea forţei de muncă, cooperarea teritorială europeană. El sprijină investiţii în domeniile:
infrastructură, dezvoltarea de facilităţi de producţie şi prelucrare, structuri instituţionale pentru
noi afaceri, turism, regenerare urbană, unităţi medicale, unităţi de învăţământ, îmbunătăţirea
calităţii mediului, reţelele locale şi regionale de transport, etc.
IMM-uri, dezvoltarea de servicii de afaceri, cercetare şi dezvoltare, iniţiative de transfer
tehnologic, etc.
FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) vizează îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă şi a
posibilităţilor de angajare a resurselor umane precum şi dezvoltarea capacităţilor administrative. Astfel, el oferă:
Posibilitatea de integrare a şomerilor prin formare profesională;
Sprijin pentru întreprinzători şi măsuri de îmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţii
persoanelor angajate;
Susţine acţiuni de includere sociala a persoanelor din grupurile dezavantajate;
Resurse de îmbunătăţire a sistemelor de învăţământ (inclusive tehnic şi profesional)
FONDUL DE COEZIUNE (FC) are ca scop intensificarea coeziunii economice şi sociale la nivelul
Comunităţii investiţiile sale fiind îndreptate spre proiecte mari de infrastructură:
Reţele transeuropene de transport
Infrastructură de mediu (apă, canalizare, deşeuri, etc.)
Cele trei fonduri sunt completate de fonduri pentru Politicile Agricole Comune ale Uniunii Europene şi
cele ale Politicii Comune de Pescuit.

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 54
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop promovarea unei
dezvoltări rurale durabile. Orientările sale strategice sunt:
Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;
Îmbunătăţirea mediului şi a regiunilor rurale;
Creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării;
Constituirea capacităţii locale de ocupare a forţei de muncă şi de diversificare;
Transpunerea priorităţilor în programe;
Complementaritatea cu alte instrumente comunitare.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) urmăreşte efectuarea unui pescuit durabil şi diversificarea
activităţilor economice în zonele de pescuit. Prin el sunt sprijinite investiţii:
Pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii;
Modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit;
Îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor piscicole;
Implementarea strategiilor de promovare a dezvoltării durabile a zonelor de coastă.

A1.2.2. PROGRAMELE OPERAŢIONALE


Instrumentele structurale îşi urmăresc obiectivele prin intermediul a opt documente programatice care
stabilesc strategia de dezvoltare sectorială sau regională. Cele opt documente se numesc Programe Operaţionale
(PO) şi, ca şi în cazul PND, au fost supuse aprobării Comisiei Europene. La cele opt se adaugă şi Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală, care corespunde celor două Acţiuni Complementare.

PROGRAME OPERAŢIONALE
Coordonator – Ministerul Economiei şi Finanţelor
FONDUL
PROGRAM OPERAŢIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT ALOCARE
EUROPEAN
A) Obiectivul – Convergenţă
1. PO Transport (POS Transport) Ministerul Transporturilor FEDR+FC 4.56 mld €
Ministerul Mediului şi Dezvoltării
2. PO Mediu (POS Mediu) FEDR+FC 4.5 mld €
Durabile
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
3. PO Regional (POR) FEDR 3.7 mld €
şi Locuinţelor
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de
4. PO Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU) FSE 3.4 mld €
Şanse
5. PO Creşterea Competitivităţii Economice (POS-
Ministerul Economiei şi Finanţelor FEDR 2.5 mld €
CCE)
Ministerul Internelor şi Reformei
6. PO Creşterea Capacităţii Administrative (PODCA) FSE 208 mil €
Administrative
7. PO Asistenţă Tehnică (POAT) Ministerul Economiei şi Finanţelor FEDR
B) Obiectivul – Cooperare teritorială
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
8. PO Cooperare Teritorială FEDR
şi Locuinţelor

PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării FEADR;


7.5 mld €
DEZVOLTARE RURALĂ (PNDR) Rurale FEP

Regulile de bază după care funcţionează programele operaţionale sunt următoarele:


REGULA N+2/N+3 – se aplică tuturor PO şi se referă la faptul că beneficiarii trebuie să respecte strict
termenele stabilite în proiectele pe care le gestionează astfel încât Autorităţile de Management să poată încheia
la timp (în anul n+2/n+3) cheltuirea şi decontarea banilor alocaţi la nivel de program în anul n. Pentru perioada
2007-2010 se va aplica regula n+3, în timp ce pentru perioada 2011-2013 regula n+2. Cu alte cuvinte, un proiect
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 55
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

care a început în 2009 trebuie să se finalizeze cel mai târziu în 2012 astfel încât Autorităţile de Management să
aibă timp (adică să se încadreze în perioada maximală de timp pentru încheierea programului de finanţare, şi
anume anul 2015) – mai precis trei ani – pentru a deconta cheltuielile pe proiect către coordonatorii acestuia.
REGULA DUBLEI FINANŢĂRI – finanţarea unei activităţi de două ori din surse diferite nu este
considerată eligibilă şi prin urmare sumele respective nu vor fi returnate.
REGULA RAMBURSĂRII – pentru majoritatea programelor operaţionale, finanţarea propriu-zisă se
petrece în felul următor: coordonatorul proiectului şi partenerii acestuia efectuează cheltuielile incluse în
proiect, iar după verificarea eligibilităţii lor la un anumit interval de timp, Autoritatea de Management
rambursează cheltuielile efectuate.
REGULA CO-FINANŢĂRII – pentru a întări responsabilitatea pentru proiectele propuse, majoritatea
proiectelor din fonduri europene presupun existenţa unei co-finanţări, adică a participării coordonatorului de
proiect şi partenerilor acestuia cu o cotă parte din valoarea totală a proiectului.

Fondurile pot fi accesate în baza unor proiecte coerente şi sustenabile.


Circuitul unui proiect finanţat în cadrul instrumentelor structurale poate fi ilustrat după cum urmează:

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 56
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL (POR)

Finanţat prin: Fondul European de Dezvoltare Regionala

Suma alocată: Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, Romania va beneficia de 19.667 milioane euro din
Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. Din această sumă 3.726 milioane euro vor fi alocate
Programului Operaţional Regional (POR). Sursele de finanţare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri
publice naţionale (657,56 milioane euro) si fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).

Obiective: dezvoltare economică, dezvoltare socială, dezvoltarea infrastructurii.

Priorităţi: Programul Operaţional Regional conţine axe prioritare de dezvoltare tematice, comune tuturor regiunilor
ţării, reprezentând într-un fel numitorul comun de dezvoltare al tuturor regiunilor:

1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere. (30% din bugetul POR)

2. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale (20% buget POR)

3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15% buget POR)


Solicitanţi eligibili:
Autorităţi ale administraţiei publice locale.
Unităţi administrative-teritoriale.
Furnizori de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii.

4.Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local (17% buget POR)


Solicitanţi eligibili:
Unităţi administrative-teritoriale
Camere de Comerţ
Asociaţii care reprezintă mediul de afaceri
Societăţi comerciale (înfiinţate în baza Legii 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea
cooperaţiei) din mediul rural sau urban
Ghidul solicitantului:
http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Regional/00000026/n9ds3_4_1_Ghid.pdf

5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15% buget POR)

6. Asistenta tehnica (2.65% buget POR)

Site oficial: www.inforegio.ro

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 57
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE (POS-


DRU)

Obiectivul general al POS-DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea
educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea
viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane.

Finanţat prin: Fondul Social European

Priorităţi:
Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere
Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
Axa Prioritară 7: Asistenţă tehnică

Solicitanţi eligibili:
Organizaţie legal constituită în România
Solicitantul trebuie să aparţină uneia din categoriile de beneficiari eligibili în conformitate cu Documentul
Cadru de Implementare al POS DRU şi cu Condiţiile Specifice ale cererii de propuneri de proiecte.

Ghidul Solicitantului: http://www.fonduri-ue.ro/upload/GS_POSDRU_080708.pdf

Site oficial: www.fseromania.ro

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 58
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL PENTRU CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII


ECONOMICE (POS-CCE)

Obiectivul general: creşterea productivităţii întreprinderilor romaneşti pentru reducerea decalajelor fata de
productivitatea medie la nivelul UE. Ţinta este o creştere medie anuala a productivităţii de cca. 5,5 % pana in 2015.
Aceasta va permite României sa atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Priorităţi:
Axa Prioritară 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie
1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-
uri;
1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare;
1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.
Axa Prioritară 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate
2.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, în vederea
obţinerii de rezultate aplicabile în economie ;
2.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI
2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile).
Axa Prioritară 3 – Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public
3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice
3.3. Dezvoltarea e-economiei
Axa Prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii
schimbărilor climatice
4.1. Energie eficienta şi durabila (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului
energetic);
4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”;
4.3. Diversificarea reţelelor de interconectare în scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea cu
energie.
Axa Prioritară 5 – Asistenţă Tehnică
5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE;
5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.

Detalii program: http://www.fonduri structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 59
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ (PNDR)


Finanţat prin: Fondul European de Dezvoltare Regionala

Priorităţi:
Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol si forestier
Axa 2: Îmbunătăţirea mediului si a spaţiului rural
Axa 3 Calitatea vieţii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
Axa 4 - Îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea potenţialului endogen al spaţiului rural
Programul LEADER

Fonduri europene pentru dezvoltare rurală


8,022 mld. Euro
Transfer 20% Dezvoltare rurală – 7,5 mld. Euro
plăţi directe Creşterea competitivităţii Gospodărirea Îmbunătăţirea calităţii
sectorului agricol şi terenurilor agricole şi vieţii în mediul rural
forestier forestiere 30% - 2,12 mld. Euro
45% - 3,25 mld. Euro 25% - 1,8 mld. Euro
LEADER 2,5% 180,5 mil. Euro

EXEMPLE
Dacă o firmă are opt angajaţi şi doreşte să angajeze încă patru, iar apoi să-i formeze profesional pe toţi
cei doisprezece, atunci, prin Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 1,
firma respectivă poate să obţină o finanţare de până la 70% pentru formare profesională. Cu alte cuvinte, în loc
să scoată din propriul buzunar 10000 RON pentru formarea angajaţilor, firma va contribui doar cu aproximativ
3000 RON, ceea ce înseamnă că diferenţa poate fi investită în alte proiecte ale firmei. Din punctul de vedere al
firmei, investiţia respectivă merită să fie făcută fiindcă ea se transformă într-o creştere a productivităţii (fiecare
angajat îşi va face treaba mult mai bine fiindcă va şti cum) şi, ca atare, şi într-o eficientizare a proceselor de
producţie (fiecare proces de producţie va funcţiona mult mai bine, fără întreruperi).
O altă firmă ar putea face un proiect prin care să-şi asigure consumul de energie nu integral din sistemul
naţional, ci în principal din sursa proprie, adică un sistem de energie eoliană. În acest caz, prin Programul
Operaţional pentru Creşterea Competitivăţii Economice, Axa prioritară 4, se poate sprijini tot procesul de
realizare şi implementare a sistemului de energie alternativă. Ce înseamnă pentru firma respectivă acest lucru?
În primul rând, reprezintă o scădere semnificativă a cheltuielilor cu energia; în al doilea rând, poate însemna
venit, dacă sistemul asigură energie şi altor consumatori (fie prin sistemul naţional, fie în regie proprie).

9.14.2. SITE-URI RECOMANDATE PRIVIND FONDURILOR EUROPENE


Pentru a vedea un calendar al liniilor de finanţare pentru care există apeluri de propuneri deschide, se
poate accesa site-ul: http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Finantari

» Programele Operaţionale
PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013 [PNDR]
Documentul de bază pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030202
http://www.mapam.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr_versiune_februarie_2008.pdf
Detalii program
http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE (POS
CCE)
Detalii program şi documente de accesare: http://www.fonduri structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate

Site-ul oficial al Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România


Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 60
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

http://www.fonduri-ue.ro

» Alte surse de informare:


http://www.eurotrainer.ro/
http://www.fonduri-structurale.ro/

9.14.3. OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE ALTERNATIVĂ PENTRU IMM-URI


Înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) este sprijinită prin diferite surse de
finanţare, fie rambursabile fie nerambursabile. Pentru punerea în aplicare a planului de afaceri trebuie avute în
vedere următoarele surse de finanţare:
Finanţări din fonduri structurale
Finanţări de la bugetul de stat
Finanţări din surse alternative: fonduri de garantare, credite bancar, finanţări venture, fonduri de
capital de risc
În cele ce urmează vom trece în revistă fiecare dintre aceste posibilităţi de finanţare.

1. FINANŢĂRI DIN FONDURI STRUCTURALE


Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 (POS-CCE)
Domenii finanţate din Fonduri Structurale pentru IMM-uri pentru investiţii în programul de creştere a
competitivităţii:
Extinderea capacităţii de producţie
De exemplu, se pot finanţa proiecte de construcţie a unor noi hale de producţie, de achiziţionare
de echipamente performante de producţie etc.
Diversificarea producţiei curente prin crearea de noi produse sau servicii adiţionale
Achiziţia de active intangibile
Implementarea standardelor de calitate, mediu şi certificări
Internaţionalizare şi accesul pe noi pieţe
Se pot acorda finanţări pentru proiecte care vizează extinderea unei firme pe pieţe noi. Aici pot
fi încadrate investiţiile în dezvoltarea suplimentară unui produs pentru clienţi care nu sunt din
România.
Consultanţă pentru IMM-uri
Se acordă finanţări pentru activităţi de consultanţă managerială pentru IMM-uri. De exemplu,
dacă se doreşte implementarea unui sistem de management eficient cu ajutorul TIC, atunci
Uniunea Europeană contribuie la finanţarea serviciilor de consultanţă pentru implementarea
acelui sistem.
Dezvoltarea e-economiei
Integrarea în lanţuri de furnizori sau în clustere
Parteneriat şi proiecte de reţele între întreprinderi şi instituţii de cercetare-dezvoltare pentru
activităţile de cercetare-dezvoltare şi transfer de cunoştinţe
Cercetare-dezvoltare-inovare pentru întreprinderi
De exemplu, se acordă finanţare nerambursabilă pentru dezvoltarea unui nou produs.
Încurajarea folosirii tehnologiei informaţiei
De exemplu, se acordă fonduri pentru dotarea cu echipamente IT a IMM-urilor-
Valorizarea surselor regenerabile de energie şi îmbunătăţirea eficienţei energetice
Crearea şi/sau îmbunătăţirea structurilor regionale şi locale de sprijinire a afacerilor
Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale / locale
Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric si cultural
Se acordă finanţarea nerambursabilă pentru restaurarea unor clădiri de patrimoniu şi redarea lor
circuitului turistic şi cultural.
Valorificarea resurselor turistice naturale cu respectarea cerinţelor dezvoltării durabile.
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 61
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Finanţări active:
26 mai 2008 – 31 decembrie 2013
DMI 1.1 Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, in special a IMM,
Operaţiunea a) Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi
intangibile - Sprijin financiar de până la 920.000 lei pentru întreprinderile mici şi mijlocii, axa 1
20 august 2008 – 31 decembrie 2013
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri,
Operaţiunea Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale, axa 1
20 august 2008 – 31 decembrie 2013
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri,
Operaţiunea Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare, axa 1
19 mai 2008 – 31 decembrie 2013
DMI 1.3 Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil, Operaţiunea Sprijin pentru creştere prin consultanţă
acordat IMM-urilor, axa 1
17 martie 2008 – 31 decembrie 2013
DMI 2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, Operaţiunea 2.3.1 Sprijin
pentru START-UP-URI şi SPINOFF-URI inovative, axa 2

2. FINANŢĂRI DE LA BUGETUL DE STAT


Majoritatea finanţărilor de la bugetul de stat sunt acordate prin programe ale Ministerului pentru IMM,
Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, ale Agenţiei naţionale de Ocupare a Forţelor de Muncă (ANOFM) O parte
din aceste programe sunt încă deschise pentru aplicare:
Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi
serviciilor de piaţă este valabil începând cu 01.01.2008 până la 31.12.2010 şi deţine un buget previzionat de
30.000 mii lei. Obiectivul acestuia este de a sprijini dezvoltarea IMM-urilor prin facilitarea accesului la
achiziţionarea de maşini, utilaje, instalaţii de lucru, mijloace moderne de evidenţă a gestiunii.
Programul de Microcredite, finanţat de ANOFM a început la 01.01.2007 urmând să se încheie la
31.07.2013, având un buget de 7.000 mii USD acordă microcredite întreprinderilor mici şi mijlocii din toate
regiunile României.

A SE CONSULTA:
Ghidul surselor de finanţare pentru IMM-uri:
http://www.mimmc.ro/files//imm/Ghidul%20surselor%20de%20finantare%20pt%20IMM.pdf
Ghidul tânărului întreprinzător:
http://www.mimmc.ro/files/comert_int/Ghidul_tanarului_intreprinzator.pdf
Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale:
http://www.mimmc.ro/
Portalul “Economia bazată pe cunoaştere”
http://www.ecomunitate.ro/

3. SOLUŢII ALTERNATIVE DE FINANŢARE:


a) Finanţări din fonduri de garantare (regarantare de credit, scrisori de garanţie din partea unor
bănci)
Fondul Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNIMM), înfiinţat la finele lui 2001 în baza
Legii 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii,
oferă sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale prin servicii de garantare a creditelor
acordate de băncile comerciale şi prin finanţarea ideilor de afaceri rentabile.
Un exemplu de succes al susţinerii acordate de FNIMM îl reprezintă parteneriatul cu firma SC. Laguna
S.A. din Sighetu Marmaţiei. Cu ajutorul fondurilor acordate de FNIMM, firma maramureşeană a reuşit să îşi
dezvolte capacităţile de producţie de mobilier astfel încât să satisfacă cererea de care se bucură produsele sale.
Pentru informaţii detaliate a se consulta pagina FNIMM: http://www.fngcimm.ro/index.php
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 62
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Un alt exemplu pentru sprijinul de care se pot bucura IMM-urile româneşti este cel al tinerilor
antreprenori care doresc să-şi dezvolte o afacere. Dacă au între 18 şi 35 de ani, dacă au studiile medii sau
superioare încheiate, dacă nu au datorii la bugetul local sau de stat, şi au o idee de afacere, atunci pot depune un
proiect prin programul START al Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii
Liberale (prin intermediul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie din regiunea în
care se află) şi pot obţine până la 60.000 RON. Acest sprijin se acordă pentru dezvoltarea unei noi afaceri
Asociaţiile Familiale şi Persoanele Fizice Autorizate (PFA), precum şi IMM-urile din domeniul
meşteşugurilor şi artizanatului pot beneficia de finanţare nerambursabilă pentru activităţi de dezvoltare a pieţei
de desfacere, pentru achiziţionarea de sisteme informatice pentru managementul afacerii, pentru promovarea
serviciilor şi produselor realizate. Acest tip de finanţare se acordă prin Programul naţional multianual pe
perioada 2002-20011 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului
(http://www.otimmcgl.ro/index.php?pag=program4).

Detalii despre programele pentru IMM-uri:


http://www.otimmcgl.ro/index.php?pag=programe&lang=ro
http://www.animmc.ro/
http://www.esimplu.ro/
http://programenationale.medianetdesign.ro/
http://www.otimmcgl.ro/index.php?pag=program4

b) Creditul bancar
Creditarea este o modalitate obişnuită de susţinere a activităţilor economice. În cazul în care o firmă nu
dispune de suma necesară pentru co-finanţare, băncile pot contribui prin oferte de creditare pe termen scurt şi
mediul. Criteriile de acordare a acestora pot să difere de la o instituţie bancară la alta, însă toate impun astăzi
garantarea creditului cu bunuri tangibile.
Un exemplu de soluţii de creditare prin BRD-Societe Generale pentru fondurile europene poate fi
accesat la:
http://www.brd.ro/fonduri-europene-post-aderare/
Şi alte bănci oferă credite pentru accesarea fondurilor europene. Pentru a afla de ele, trebuie să accesaţi
site-urile respectivelor băncilor comerciale (CEC Bank, Bancpost, Raiffeisen etc.).
c) Fonduri de capital de risc
Cu ajutorul acestora întreprinzătorii primesc un partener în afacere, care aduce o sumă importantă de
bani ca aport la capitalul social al întreprinderii. Partenerul rămâne acţionar minoritar putând să îşi retragă
participarea într-o perioadă de timp determinată.
Avantaje:
1. întreprinzătorul primeşte o infuzie de capital pe o perioadă îndelungată fără a trebui să
plătească dobânzi;
2. infuzia de capital nu figurează în evidenţele firmei ca datorii ci ca surse financiare proprii;
3. odată cu banii, fondul aduce şi experţii proprii care vor sprijini managementul firmei.
d) Microfinanţările – presupun creditarea mai ales a întreprinderilor din zonele afectate de recesiune
economică şi şomaj cu scopul de a contribui la dezvoltarea economică a zonelor respective.
Există o serie de programe de microfinanţare puse la dispoziţia întreprinzătorilor. Un organism care
oferă programe de microcreditare este Centrul pentru Dezvoltare Economica (CDE). El reprezintă o
organizaţie non-guvernamentală al cărei scop este să faciliteze dezvoltarea, investiţiile, creşterea şi reuşita
afacerilor din România. Acesta funcţionează încă din anii ’90, furnizând întreprinzătorilor din 37 de judeţe din
ţară informaţii economice, sprijin (prin cursuri de pregătire şi servicii de consultanţă) şi produse financiare.
e) Finanţări Venture (sau cu capital de risc)
Companiile sau fondurile venture, aşa cum arată şi denumirea lor generică, investesc bani în alte firme
mici şi mijlocii. Una dintre caracteristicile lor principale este investiţia pe termen scurt şi mediu; companiile
venture, deşi devin acţionari, nu rămân în afacerea respectivă, ci ies din investiţie după un termen impus de
restituire a creditului şi a dobânzii.
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 63
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

f) Incubatoare de afaceri
Incubatoarele de afaceri cumpără diferite firme aflate în faze iniţiale de dezvoltare şi pun la dispoziţia
antreprenorilor o serie de servicii strategice şi logistice pentru a se dezvolta.
SITE-URI RECOMANDATE
Programul Business Advisory Services (BAS), finanţat de Guvernul Austriei
http://www.basromania.ro

9.14.4. PROIECTE DE SUCCES


1. Dezvoltarea IMM-urilor în zonele rurale – Mihăileşti, Giurgiu
Beneficiar: S.C. Nicol S.R.L.
Situare beneficiar: Mihăileşti, Giurgiu – zonă rurală insuficient dezvoltată
Tip investiţie: achiziţia de echipament noi de producţie
Valoare investiţie: 200.000 RON
102.500 RON – finanţare proprie
97.500 RON – finanţare nerambursabilă
Tip finanţare obţinută: Programul “Dezvoltarea oraşelor prin stimularea activităţilor IMM-urilor”, exerciţiul
2003, Ministerul Integrării Europene, Guvernul României
Perioada de dezvoltare a proiectului: Exerciţiul 2003-2005
Obiectivul proiectului: dezvoltarea IMM-ul beneficiar prin creşterea productivităţii
“Înainte, cu utilajele pe care le aveam, făceam două-trei mii de cutii într-un schimb de opt ore. Acum,
ajungem la peste 15.000 de cutii într-un schimb de opt ore”, Melania Coadă, proprietarul societăţii comerciale.
Beneficii: Achiziţia de echipament a permis creşterea productivităţii întreprinderii respective, lucru care a atras
după sine şi dezvoltarea portofoliului de clienţi din industria alimentară şi cea de încălţăminte. O dată cu
dezvoltarea capacităţilor de producţie s-a impus crearea a patru noi locuri de muncă şi mărirea spaţiilor de
producţie şi depozitare. Acest ultim aspect presupune investiţii noi în construirea unei hale pentru depozitare.
“Nu ne aşteptam ca aceste utilaje sa ne împingă parcă de la spate şi să ne dea un asemenea avânt”,
Melania Coadă.
Sursa: http://www.adrmuntenia.ro/povesti-10.html

2. Dezvoltarea turismului regional – Haanja, Estonia


Beneficiar: autorităţile locale din Voru şi Haanja, sudul Estoniei
Situare beneficiar: cele două localităţi de la graniţa de sud a Estoniei se află într-o zonă rurală lipsită de orice
atracţie turistică şi insuficient dezvoltată
Tip investiţie: dezvoltare infrastructură turism montan
Valoare investiţie: 636.000 Euro
117.000 Euro – finanţare guvernamentală
112.000 Euro – contribuţia autorităţilor locale din Haanja
395.000 Euro – fonduri europene
Tip finanţare obţinută: PHARE ESC 2000
Perioada de dezvoltare a proiectului: proiectul a fost demarat în 1999
Obiectivul proiectului: dezvoltarea unui Centru pentru sport şi turism
Beneficii: Realizarea proiectului a condus la crearea unui număr de locuri de muncă în cadrul noului centru
creat, dar a generat şi o creştere economică la nivelul regiunii.
Zona aleasă pentru implementarea proiectului nu era una dezvoltată din punct de vedere turistic şi era
cunoscută doar de practicanţii de cross-country şi mountain bike. Din punct de vedere geografic, zona era
dominată de cel mai înalt deal din Estonia, cu o înălţime maximă de 318 metri.
Obiectivul proiectului a fost integrarea zonei respective în circuitul turistic prin construirea unui centru
multifuncţional şi realizarea infrastructurii pentru sporturile de iarnă astfel încât acestea să poată fi folosite şi în
cadrul unor competiţii oficiale. Datorită şi condiţiilor specifice ţării în care s-a desfăşurat proiectul – în speţă,
numărul mic de ore pe care îl are ziua –, dar şi naturii obiectivului, proiectul avut o importantă componentă de
marketing (promovarea complexului turistic şi sportiv în Estonia şi în ţările din jur).
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 64
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

Sumele investite atât în centru cât şi în pârtia de schi cu nocturnă lungă de 3.2 km au reuşit să atragă
sute de mii de turişti anual, fapt care a determinat dezvoltarea economică, socială şi turistică a celor două
localităţi.
Sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/ProiectSucces.aspx?eID=24&t=ProiecteDeSuccess

3. Eco-turismul, o nouă şansă la dezvoltare rurală – Comitatul Carmarthenshire, Ţara Galilor


Beneficiar: autorităţile locale din Comitatul Carmarthenshire, Ţara Galilor
Situare beneficiar: în zona rurală din centrul Ţării Galilor, zonă cu potenţia turistic
Tip investiţie: măsuri de protecţie a unei specii de păsări şi de informare cu privire la oferta locală
Valoare investiţie: 210.000 Euro
98.000 Euro – finanţare din fonduri europene
Obiectivul proiectului: dezvoltarea ofertei de turism rural şi promovarea produselor agroalimentare şi
meşteşugurilor locale ca parte a unui “pachet de turism ecologic”
Beneficii: Comitatul Carmarthenshire şi-a construit proiectul pornind de la faptul că zona respectivă reprezintă
habitatul unei păsări de pradă protejată de lege. Cum perioada anului în care această pasăre poate fi observată
cel mai bine este iarna, iar acest sezon este închis pentru turismul local, autorităţile au realizat o serie de atracţii
pentru turişti astfel încât aceştia să vină în Carmarthenshire nu doar vara. Aceste atracţii includ: puncte de
hrănire şi de observare a păsărilor respective, diverse acţiuni cu accent pe eco-turism, activităţi de educare a
publicului cu privire la mediu şi protejarea lui.
Beneficiile economice sunt vizibile, majoritatea antreprenorilor din zonă recunoscând interesul mai
mare din partea turiştilor de a vizita zona nu doar în lunile de sezon. Totodată, proiectul a generat 114 locuri de
muncă şi venituri substanţiale pentru meşteşugarii populari din comitat.
Şi şcolile din comitat şi zonele limitrofe se bucură de facilităţile create, folosind centrul respectiv pentru
scopuri educaţionale.
Prin faptul că protejarea speciei de păsări depinde într-o mare măsură de cooperarea fermierilor locali,
proiectul a avut şi o componentă care a privit agricultura ecologică.
Sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/ProiectSucces.aspx?eID=10&t=ProiecteDeSuccess
http://news.bbc.co.uk/1/hi/wales/2280998.stm

Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în afaceri”
Pag. 65