Sursa de tensiune constanta ~!

sursa de curent constant

De multe ori aceste notiuni sint intclesesau intcrprctate grqit, rnotiv pentru care si utilizarea lor practica estc ignorata. In idcea de a farniliariza pe cit posibil pc co nstructorii electronisti cu accste notiuni si mai alcs isi pcntru faptul ca sintem la capitolul destinat amatorilor, care .initiindu-se in tainele ele.ctronicii t~ebui~ sa plcce la dl~um ~i cu un bagaj de cunostinte tcorctice binc conturatc, 111 cele ce urmeaza vor fi prezentate aceste notiuni, prezcntare insotita si de

excrn plificarile practice de rigoare. s

In principiu, unei surse generatoare de encrgie elect rica continua ii sint proprii doua marimi caracteristice : forta

electromotoare, E si rezistcnta interna , r. '

. Curentul electric' I ce poate fi debitat de 0 sursa gcneratoare de cnergie elect rica depinde atit de marirnea E, cit si de valoarea totala a rezistcntei din circuit in care intra atit r cit si rezistcnta de sarcin~ (a consumatorului) notata cu R:

Schema elect rica proprie descrierii de mai inainte este redata in figura 3. In partea din stinga este reprezcntata forta electromotoare E in serie cu rczistenta proprie 1', const it uind la bornele A -B, generatoru1 electric propriu zis, iar in partea din dreapta (circuitul exterior) conectat la bornele A -B se afla consumatorul concretizat prin rezistenta de sarcina R .. Curentul I care circula: prin schema astfcl prezentata poate fi dctcrminat prin aplicarea legii lui Ohm, adica :

E 1= _-_-

r + R

de aici sc obtinc: E = 1'1 + RI san RI = E -1'1,

Caderca de tensiune pc rezistorul de sarcina R, adica' tensiunea de la bomele A -B, pc care 0 vom nota cu U, tot conform lcgii lui Ohm are valoarea:

. U = Rl~i poarta dcnumirea de "tensinne la borne", Inlocuind pc RI cu valoarea U in rclatia gasit{r mai inainte obtincm ;

U = RI = E -1'1.

Accasta rcla tie ara ta ca valoarca tcnsiunii U miisurata Ia bornele A -lJ nu cste constanta..ci variazii odata eu modificarea curcntului din circuit, rcspcctiv odata cu. modificarea

20

• cole ctia crista] •

I I

I A

r

-

E-;;;;

I

18 I

oenerolor

COflJ'fdmaloF

Fig. 3 - Schema sursei gencratoare de eI1C1"gie elcctricii.

rczistorului R. Astfe 1, dad consideram E = 12 V ~i r = 2 n pcntru R = 8 Q gasim 1= 1,2 A ~i U = 9,6 V~ daca R = 10 n atunci 1= 1 A, U = 10 V, iar pentru R'· 18 n gasim I = 0,6 A si U = 10,8 V.

Exemplul, care poate continua, modificind continuu valoarea lui R, arata ca odata cu cresterea valorii rczistorului de sarcina, curentul din circuit se rnicsoreaza, iar tcnsiunea la

borne creste. '

Daca ne referim la situatia Iimit a , dnd R - ° sau cind R = 00, vom constat a ca In primul caz (situatie de scurtcir- . cuit) U = 0, iar in al do ilea caz U .,-- E, adica tcnsiunea de mers In gol. De retinut deci dl tensiunca 1a bornele unui ascmcnea generator poate varia de la 0 la 0 valoare E, Iunctie de rezist orul de sarcina, 0 asemenea sursa se spune ca cste 0 sursa de t ensiune ncconstanta, nestabilizata.

In practica curcnta, ascmcnea surse se intilnesc vacolo uncle nu sint impuse conditii severe de mcntinere constanta

• colectia cristal •

21

a, tt'[l~iunii cJ,' icsire cum este, de excrnplu, cazul rcdrcsoarelor simple, a gcncn.toarc1or rotative, a surselor chimice, etc. Intrebarca care ne 0 punern este cum trebuie Insa procedat pcntru a ' btine 0 sursa de tensiune care sa-si pastreze ten, siunea de icsire constanta, insensibila la vari~ tiile rezistentei

de sarcina. "

Pcnt ru aceasta sa considerarn din nou relatia]

E IE

, = r + R1 = 1'1 + U sau I = -'_

r+R

sau U = E -rJ = R1

~i sa urmarirn ce modificari au loc cind variaza atit R, cit ~i 1', Luind pcntru E tot valoarea de 12 V, sa considerarn ca r ia valorile - exprirnate in ohrni -de: 0, 1, 2, 5, 10 si 50

iar R valorile (ohrni) de: 5, 10, 20, 50 ~i 100. '

Astfel, pentrzt cazul dud r = 0 flgcisim

R = 5 n -+ 1= _12 = 24 A' U = 12 -0 = 12 V

0+5 ' !

19 -

R = 10 D -+ I = _.::. = 1,2 A; U = 12 V

10. '

R = 20 Q ___. 1= 12 = 0,6 A' U = 12 V

20- !

R= 500-+ 1= 12 =0,24 A; U= 12V 50

I 12' 2 A r r \T

R ~ 1000 --+ =-iOO = 0,1; \_; = 12

Peniru W:11l dud r·= 1 n

R..:....

- 12

5 n --+ 1= _- = 2 A; U = 5 X 2 = 10 V

1 + 5 .

, ,)

100--+ I = .:-:"- c:: 1,1 A; U= 10 X 1,1 = 11 V 1 J

10 '

20 £1 --+ I = -~ c:: 0,57 A; U = 11,4 V 21

50£1 --+ 1= 12 c:: 0,23 Ai U = 11,5' V

51 .

R=

R=

R = 100 n ~ I = 12 :::: 0,12 A; U = 12 101

•

colectra cristal •

Pcniru rat.ul ciud J' = 2. ~'-

R=

12

50 -t J = :::: l,7 A; U = R.5 V

2 + 5

R=

12

10 n -> I = _- = 1.\; U = 10 V 12

J:2 - -

20 () --+ J =c - = 0,)4) A; U:::: 11 V

"" . 2Z

500 -> J =-= ~~ :::: 0,23 A; U= 1 J ,5 V

R=

R=

I') 2 ,\ U =. 12 V

R - 100 Q =-+ I = _- :::: 0, \ ";

-," 102

Penirw cazul cind l' = 5 Q

I~ = 0 1= _E __ = 1,2 A; U = 5)< 1,2 -zzz: 6 V

,-- 5 ~- --+ '5 + 5

R=

I = E = 0,8 A,',' U -=- 8 V 10 Q --+

15

i o V

20 n -> 1= .!___...._ = 0,48 A; U = 9,6

25 .

R=

R = 50 n -> I = ~: = 0,22 A; U = 11,0 V

;);)

R = 100 n -+ 1= 12_ = 0,114 A; U = 11,4 V 1.0;)

Peniru cazul dna r = 10.Q

R = 5 0 -+ I = ~ ----:: 0,8 Aj U = 4 V

10 + 5

R)= 10£1-+ I=~~=0,6 Ai U=6V,

20 -

I) _ "0 0 -+ I = 12 = 0 4 A: U = 8 V

c -"" ~- 30'

R = 500--+

1= 12 = 0,2 Ai U = 10 V 60

I = 12 = 0,11 A1 U 0="- 11 V 110

R= 100 Q-+

Pcnirt: cazul dna r = 50 Q

R = 5 .Q -+ I = __E_ = 0,22 Ai U = 1,1 V 50+ 5

t+ colectla cristal •

R=

10 n ->

1 = 12 = 0 2 \.

60 ,t.,

1 =.-c 12_ = ° 171 .

70 ' ,

U = 3.42 V

R=

20 Q-+

R = 50 Q-+

10

I = -- -- = ° 12 A' U = 6 V

JOO ' ,

I = - 1 ~> = 0 08 A' U = 8 V

150 I ,

R = 100 n--->

x . l11<l::-'~c ,ek a intcr~rcta accstc rczultate, sa [e. rcprCZCI1" ta;m grafIC III plunul u - I. luind ca paramctru valoarea 1', ,fIg. 4). De cxcrn plu, curba ca zu lui r = 2 [2, pentru R = j n 5~ trece pc grafic val?arca lui. I = 1.7 A ~i valoarca corespunzat oare pcntru tcnsiune, acllCa U = 6,5 V. Se trcce apoi la urmat orul punct , adica pcntru R =~ 10 D si se tree pcg-rafie valon~e U = 1 () V s: I = 1 A ~j a~a rnai dcpar te.

~ Exarninind ~e.cst grafie ~i irn plieit si ta belele pe baza carora an fost ridicatc, rcmarcam de Ia hun inccput curba

r=tln

JJ

4

s

oL_~~~~~~~~~~_L~~~_L~~ 0,2 0/- OJ; 0.8 '-0 f.Z 1.4 Z& 1.8 1,0 1.2 24

I. om per! --

rig_ 4 - CraIieul U-I cu par amerrul "r".

24

• colectia cristal •

pentru r = 0; pentru acest caz sc obscrva C;t d('~i curentul din circuit variaza de la 0,12 A pina Ia 2,4 A tcnsiunca de Ia borne U se men tine consta nta la valoarea ini tiala de 12 V.' Acest caz rcprezinta bincintclcs un caz tcorctic, dcoarcce practic nu exista pina in prczcnt 0 sursa avind rezistenta nula , Exemplul cstc im{t bun pcntru ca indica ce cale trebuie nrmata pcntru a obtine 0 tensiune constanta . la bornele unui, generator ~i anume ncccsitatca realizarii (obtinerea) unci rezistcnte interne cit mai mici .

. Unn'rtrincl graficul obscrvam, de asemenea, dt pentru realizarca unci surse care sa fie cit mai stabila, valoarea rezistcntoi interne trebuie sa fic mult mai mica decit 1 n, valoarei de I Q, conform graficului, nefiind satisfacatoare.

Tcndinta constructorilor de surse de alimcntare stabile CH tensiunea este de a reduce va loa rea rezistcntici interne a accstora cit mai mult, valori de 0,1 .Q fiind de mult uzuale . I Tot din grafic obscrvarn eft pe masura ce rezistcnta intern{l crc~te, Iipsa de stabilitate a tcnsiunii de iesire creste fca!-te pronuntat, ajungincl ca pcntru valori de 'ra 5 n'in sus, sursek: respective sa devina practic de ncfolosit.

Sc poate trage, asadar, concluzia ca. pentru a obtine 0 sursa de energie elect rica cu tcnsiunea constanta la borne ~ il1li.:fcrcnt de valoarca curcntului clineircuit, este necesa; ca rez istcnta intcrna a accsteia sa fie aproape nulii.

o ascmcne_a sursa cu rczistenta interns aproape nula pcart{t dcnumirea de sU1'sii de iensiune consiantii, sur sa cu rczistcnta interna nula fiind denumita sursa idcala de tenS.lUIW.

'Elementclc practice ell care sc pot obtine aserncnea perc Jerman tc sint sta biliza toarclc de tcnsiunc realizatc clu pZt mal

m ulte variantc. .

*

In continuarc, Srl urruarim cc se intclcgc prin surscl rlc c"t1'1'11t constant. Revcnind Ia graficllI din figura '" sc poate rernarca faptul ca pe masura ce rezisten ta intcrna r a sursci creste, curcntul maxim rlcbitat scadc. Pcntru arnari valoarca curentului debitat cste nccesar in primul rind sa marim valoarea fortei electrornotoare E, deoarcce conform rclatici determinate mai inaintc , curcntul I e:ste proportional cu m~lrimea E ~ I

E

I = -~--.

r -l- R

• colectia eristal •

Tqt dill !.:T:lficl:J dill f!l:l:ra -1 sc mai noate observa ca pcr.tru valori. din cc in ce' maio mari ale lui r, dependcnta curcntului I functie de t ensiunca U oste din ce in ee rnai mica; valori pentru r 111ai mari de 50 Q ar pcrmite obtinerea UDal: drepte cit mai apropiate de verticala.

Pentru a constat a rnai concrct comportarea schemei tn caz ul maririi rezisten tei interne r (deci contrar situa tiei a vute pentru sursa de tcnsiunc constanta), sa intocmim citeva tabcletdr apoi un grafic (fig. 5). Pcntru a plcca en toatc eurbcle din acelasi punet vom mari 0 data eu valoarea r si valoarea for tei electromotoare E. Vorn considera astfe!' pentru E valorile de 10 V, 100V ~i 1 000 V; pentru r valorile de 10 Q, 100 Q ~i 1 000 Q iar pcntru R valorile de 0 Q, su. 10 Q, SO Q ?i 100 o.

Pentru cazul E = 70'V Ii r = 10 D.g<'isim:

Pentru:'

10

R = 0 Q --> I = _-.- .. = I A; U = 0 V

10 + 0

R = 5 Q --> 1= 10 c: 0,66 A/' U = 0,66 X 5 ~ 3,3 V 16

R = 10[),,--> 1= J.!]_ , 0,5 A; U = 0)5 X 10= 5 V

: 20 .

R = 50 n --> 1= 10:::: 0,17 A; U = 0,17 X 50 = 8,5 Y

. 6(1

R '(" I II) CiO"

1. = lOO<~l --> =~ -"_' :::: \., Y h.;

: IIO

Pentru 1;; = 100 V si r = 100 Q Pcntru:

U::::9V

-lA;U=OV

R=

R = 5 D --> 1== 100 ::: 0,95 A; [J= 4,75 V 105

R=

, 100

JOfl--> 1=

Ill)

-0 0 I __ J 00

:) ~- --> , --

150

::: 0,91 A; U = 9,1 V

R=

R = 100 Q --> I = Jill) = 0,5 A; U = 50 V 2UO

26

• colc<,tia cristal.

Tedru E == 1 CCO t ;)/ r = 7 CL& 0 Pentru :

I (lOO

R~= Ol.2~I=-- 1 A; U=OV

li + j oeo

J? = :; C! -+ J =-= I~

1 A: C = 5 V

I OI'S

R = 10 [2 -" I = .2_,00<2 I \ r t \

,_ j"; L = J 0 r

1010

I 000

R = 50 D -> 1= -::: 0,95 A; U = 47,5 V

I 050

R = I 00 D -> I = I (Jot) ~ 1'),9 A; U = 90 V I 100

Pentru cazul dud E --> 00 ~i r --> 00 sc obtine e dreaota

, verti-calrt.' ,

Rctinind Cr\ s-a consi.lcrat pentru ficcare caz valoarea de curcnt de scurtcirruit (ciud R ~ 0), valoarca de I arrq:K~r, graficul estc c('] din figurer S.

u ~ (Vol!i) i

40

il

"~ I

~l ~l

1

I

II

t

JO-

Pig.

,

0,<1 0,5 U,ti 0.7 0.8 O,J io

I(,r."'pt:o.fj

f5-Gr~lficd C-I pc n tr u s ursu ulc c ur errt constant.

o

• colectia crista! •

Din analiza acestui grafic se constat a ca pe m;\suri't ce marinrile E si r cresc, se ajunge la situa tia dnd indifercnt de tcnsiunea d~ la borne, curentul debitat' arc aceeasi valoare. Cazul ideal apaFe atunci dud am E cit ~i r tind catre infinit , Pentru isitua tia practica, cum ar fi dreapta E = 1 000 V ~i r = 1 000 D. se observa ca si accasta arc 0 vcrticalitate foarte pronuntata. Aceasta indepcndenta a curentului debitat lata de tensiunea de la borne, respectiv fa ta de marimca rez istcntci de sarcina, caracterizeaza ceca ce numim sursa de curcnt constant.

Ca dcfinitie deci 0 sU1'sa de cureni constant este acca sursa 1a care cnrentul de iesire se mentine constant sieste indifcrent de modificarca rczistentei din ~ircuitul exterior (de sarcina) rcspectiv tata de tensiunca de la borne.

Trebuic sa retincm Iaptul cao sursa de curcnt constant are 0 rczistenta interna foartc marc. Ca sursc de curcnt constant pot fi arnintite : barctorul, pcntoda. tranzistoarcle cu dect de (:imp, precum ~i 0 scrie de montaje in general t ran-, zistorizatc.

Dloda Zener

o dioda Zener estc ascrrianiitoarc construct iv cu orioe dioda cu jonctiunc p--n, ca .facind parte din familia diodclor scmiconductoare cu siliciu.

Asernenca diodclor scmiconductoare obisnuite si dioda Zener prezinta intr-un scns (scns de conductie) 0 r~zistenta mica. In cclalalt sens insa. pina la 0 anumita valoare, prezinta o rezistcn ta mare (sens de blocarc}: dcpasind aceasta valoare, ef cctul de blocare disparc, curcntul prin ea crcste brusc, I:\sind impresia ca dioda s-a strapuns. In realitatc estc yorba de apari tia fenomenului de conductio inversa, de conductie in avala nsa. fcnorncn care se datorc~te dcsprindcrii electronilor din rctcaua cr;istalin{l sub actiunca cimpurilor elect rice mario Pcntru a intolcge cit mai bine func tionarca diode Z' ncr sa-i prezcntam caracteristicn I = j( U), adica varia tiai curentului prin diodii functic de tensiunea aplicata ; pcntru aceasta sf, folosirn 0 dioda de tabricatie romfmeasca de tipul PUIZ. Vom apela la doua montaje : unul cu ajut orul caruia vom ridica caractcristica in sonsul de conductio (fig. 6, a),

28

• colectia cristal •

f:

~q

? :--01

, .L I I

~ IH,3tWfJi

f .;;;;- ---r+-c=J. /

:=. ~. v,"--'1! 01

, I

. Anod

17- len

;'f/O~,

- "'IL.. _ _.__~_~C~'l117dU ~2

a

b

6'(J 7(}

.Patorirore dlrcc//J

4()

20

4 2

Z 4 !(J

'Co! lCller

l(J

JO

4(}--- /ZT 50

c

Fig. G - Car act crist ica d iodci Zener.

:d,r celalalt pcntru ridicarca caraderisticii Zener (fig. 6, b). 1n primul caz dioda Zener este polarizata ui:-ect,. a.did plusul sursei de alimcntare sta conectat la anodul diodei, 1a1" minusul laxatodul diodei.

• colectia crista) •

29

Tcnsiunca culcasa de la 0 sursii rccbbil:t cic tcnsiunc va fi controlata cu voltrnctrul de c.c. V,. l\c;':istorul R, rnontat in serie, este denurnit rezistor de balast si arc rolul de a limita r urentul, respectiv t ensiirnca aplicara diouci, precum ~i acela de a prelua variatiile de tcnsiune din circuit. Cu ajutorul miliampermetrului mil se mascara va loarea cureritului prin dioda , iar ,cu V2 se mascara tcnsiunea ce aparc la bornele acestcia ,

Pentru ridicarca caractcristicii I = flU) in sens de con~ ductie vom proceda astfel: se cu pleaza sursa E care poa te fi ~i un alimenta.tor stabilizat ~i se rnareste lent valoarca acesteia pina cind mA incepe .sa inxlice existcn ta curcnt ului. moment in care se citeste si tensiunea indicata de V2 . .D(~ ,e:xemplu, pentru un curcnt de 10 microarnperr vorn citi 0 tensiune de 0,5 V. Procedind la fcl in cont inuarc se intoc[m~~te un tabcl U -1 (tabelul 4).

Tabc.i.lll 4

(S€l\S de eonduotie)

F v, I 0,5 V I o.e v I 0,C2 V I 0,G5 V I 0,7 V ! 0,72 V 1 0)5 V I 0,77 " I

L 11'~A T~:n:~T;ET~ I ~, I ~A I ;;, I

Cu aceste valori, intr-un plan' U -1 '(fig. 6 c) sc traseaza caracteristica sensulni de conductie, care, dupa cum se observa, este analoag.i cu a diodelor obisnuitc, motiv care peri!nite ca in anumite limite de tensiunc dioda Zener sa fie folosita ~i ca dioda redresoare. Trecind la montajul din Iizura 6, b - cu dioda montata invers - sc ridica curta /'= f(U) pentru sensu 1 de blocare. Yom constat a ca .pcrrtru tcnsiuni pina la 10 V curcntul prin circuit este foarte m ic [tabelul 5). Depasind tensiunea de 10 V, curcntul incepc ~a CrC:1:5c{) pronuntat si desi tensiunca prelua.ta de la sursa c:rcste, tcnsiunea de la' bornelc diodci se· men tine aproape ((,lllsta.l~td. Cu valorile obtinutc in tabclul 5 se traseaz.i , in acelasi plan dln figura 6, c, caracteristica in sonsul de blocarc, Constat im r:l irncdiat dupa depiisirea tensiunii de 10,5 V curcntulprin dioda incepe sa crcasca. Trecerea de la zona de curcnt invers Ioarte mic la saltul do curcnt se face destul de brusc, zona accasta de trecerc avind un cot (cot Zener) .

30

. + colectla cr istal •

l,t--'-~-' ~- <.:>

(- ri

I I r!

I--~ ·~,·-,II'---::-- --';---0-,-<---1

I O'J ri '"' S

I eo, I G'L

I ~ I ~ [

I ~ I ri I

I G'J rl

1\3 -..,.,.! - ,~_- __ I ~~ __ ,

I ~ I c> I <:

a a 0 ~

ri I ri __ G'J,_=-_

I ~- ,[

...

1--; I g I

, ~; I ~ I

- ~ --I ~ -I'--""-~-' --I

I-~-I ~. I

II~--!-_I ~ __ I~-~!-'_

: I '

I ~ I ~ I c> 1_

J~--------.-----:

! OCJ 1 OCJ I "" ~_

i---~--- .... ~--T O'l ~--I

j II O'l -! '~~~i -0':1-'-1

H ~ ~- ~ I

• colectia cristal ..

Tcnsiunca invcrsa de Ja care dioda incepe sii prczinte fcnomcnul de avalansa se numestc tcnsiunea Zener minima si se noteaza deobi~ei<;u Vzm,' iar tcnsiunea maxima care corespunde curcntului maxim admis prin dioda se numcste tcnsiune Zener maxima ~i se noteaza cu V z ar- Intre aceste extreme - care de Iapt valoric sint foarte apro piatc - se ana punctul de centru, nurnit tensiune Zener ncminala, sau de referinta si se noteaza cu VZN sau VZT" (Pentru exemplul de fata VZm = 10,4 V; VZM = 11,6 V; Vzr = 11 V.)

Pentru Iiecare din aceste tensiuni corcspunde 0 valoare de curent prin dioda nota t cu 12m, I ZM si I ZN' Va loa rea V ZN rcprezinta paramctrul care caracterizeaza de Iapt dioda Zener, el indicind valoarea centrala a tensiunii pe care dioda Zener 0 stabilizeaza la bornele sale, Acest pararuetru este indus, de regula, in notarea diodelor respective, cum intil nirn la seriile DZ, PL ~i altele. Astfel, dioda :3DZS arata c8 este yorba de 0 tensiune Zener de 8 V, cifra :3 indicind pu· terea disipata , iar dioda Zener PL6V8, stabilizeaza la 0 tensiune de 6,8 V.

Datorita procesului tehnologic, pararnetrul VZN nu peat. fi obtinut constant, Ia 0 valoare stricta, ci cu ahatcri mic in plus ~i in minus. De regula sc lucreaza cu tolerante de 5 % ." 10 % fata de tcnsiunca nominala , limite ce sint date it cataloage.

Practic se consta ta ca tcnsi unea de refcri n ta V ZT Sf modifica odata cu rnodificarca tcmperat urii jonctiunii respective.

Aceasta diferenta a tensiunii Zener fata de V?'N 0 data cu variatia temperaturii este prczentatii in cataloage sub forma unui coeficient CZVZT cxprimat in m V;oe, coeficient care poate fi negativ san pozitiv ~i care arata variatia relat iva a tensiunii Zener pentru 0 varia tie de 1°C a tem peraturii.

In practica, diodele care au VZT mai mic de 5 V, au coeficicnt de temperatura negativ, diodele cu tensiune de ref erinta peste 7 V au coeficient pozitiv, iar cele cu tensiuni in jur de 6 V au coeficicnt a'proape nul. Pentru acest motiv, acolo uncle se lucreaza cu variatii mari ale terriperaturii se folosesc diode en VZT = 5,6+6 V. (In cataloage tensiunea VZT scda pcntru temperatura de + 25°C).

Spre cxcmplificare, daca lucrarn cu 0 dioda Zener cu VZT = 9 V Ia + 25°C ~i au C(vZ'l' = +6 m v;oe la cresterea tern-

32

• eolectia crista! •

peraturii de 1 ucru la + 55°(, aclica pentru 0 varia tie de 30°, aceasta va avca 0 tensiune Zener modificata la valoarea} Vu= VZ'I +6·1Q-3x 30 = 9+ 0,18 = 9,J8 V.·

Un aJt parametru al diodei Zener este rezisterita dinamica, nunrita si rezistenta diferentiala (R~T)' Prin definitie. RZT rq~rezinta raportul dintre 0 variatie Ioarte mica L~.vz a tensiunii Zener ~i varia tia corespunzatoare tJ.Jz a curcntului Zener, adica

, 1'. Fz

RZT =--

- !Hz

Valoarca medic a acestei rezistente dinamice estc, de . regula, cuprinsa intre dtiva ohrni ~i 'citiva zcci de ohrrii .. ,Dedorit este ca Rzr sa se apropie de zero, deoarcce in acest - caz portiunea de avalansa a caracteristicii ar fi aproape j verticala, iar stabilizarea ar fi ideala : psntru acest motiv, in . practica se vor folosi diode Zener cu rezistenta dinamica - cit mai midi.

Pentru faptul ca 0 dioda Ze}1tT pastreaza la borrrele ci 0 . tensiunc aproape constanta , in clectronica ea este folosita , Ioarte intcns ca element stabilizator de tensiune.

~ Sa urrnarim in continuare cum estc folosita 0 a serncnca

: dibda ca stabilizator de tensi_ul1e.

, Heven'ind la schema din figura 6,b, observam ca in circuit : pot fi distinse trei tensiuni: 0 tensiune VI preluata de la sursa : de alirnentarc a rnontajului ; 0, tensiune Vn care aparc la

borneJc rezistentei de balast R :;;i 0 tensiune V2 care este tensiunea de la' borricle diodei Zener. lntre aceste tensiuni exist a rela tia ;

VI == Vl( + V2·

Pina in momcntul aparitiei Ienomcnului de avalansa aceste tcnsiuni nu ne intereseaza din punct de vedere practic. Anaritia curentului de avalansa duce la aparitia tcnsiunii Vz'<' ca"re ~e men tine cu mici va;iatii constanta, desi tcnsiune~

VI se modifica. ' .'

Din relatia de mai inainte, se obscrva d1 dadi Til se modifica, iar V2 se mentine constant rezulta di surplusul de tensiune este preluat de V R, adica de rezistorul de balast ; trebuie sr.ret'inem deci di R are rolul de a prelua varia tiile sursei E, dd;i?TCa de tcnsiune Ia bornele lui fi.ind propor.tionala ell inten, sitatea curcntului ee-l strabate.

Pcntru COIKrdiz<EC S{l apelam la an excraplu, Iolosind in

accst scop datele din tabel~l 5_ ~

Plccam' din punctul in care V:ZT == '11 V si 12T =40 mAo Se observa ca I care strabate dioda trece si prin rezistorul de balast care tn schema data, are 0 valoare de JOD D_ Tcnsiunea care apare la bornele lui R ca urrnare a trecerh curcnt ului lz1' = 40 rn A este de:

VR= 127' >'; R = 40 10-3.;< 300 = 12'\C.

Obscrvarn ca rela tia determinata mai inainte ~i auurne Vl = V 2T + V Reste rcspectata deoarcce Vl = 23 V, \'Z1= 11 V si V R= 12 V.

Cind VI creste ell 3,2 V, ad:d V~ = 26,,2 Y. constatiim d lzr creste de la 40 rnA 1,,- 50 m A, iar T'z·,· cau;lt[l valoarea de 1 i.z V: Calculiad c{,derea de tcnsiune p~ R~ pentru noua situa.tie vom constata ca :

V~l = R x 121' == 300 >< 501 X 10--3 = 15 V

§i de data accasta fiincl rcspcctata relatia VI = Vu + Yk

La micsorarca tcnsiunii V, procesul arc lee 'in acelasi tel. de data a~easta dlderca de - tensiune pe R micsermdu-se corcspunzator. Pcntru a fi Iolosita, tensiunea stabilizata care apare la bornele unci diode Zener, cste practic culeasa chiar de 10. bornele acestcia.

Cnrentul I debitat de sursa E (lupa ce strabate rczistorul de balast R se bifurca, trecind 0 parte prin dioda Zener Vz). iar alta parte prin rezistenta de sarcina aflata in dcrivatie 10c dioda (Is), astfel ca 1= 1z+1s, ceca ce inseamna cii atunci cind apal'e acest Is, curentul I z din dioda se mi~:;i)reaZ3' cu a cceasi valoare. De aici rezult~l ca I" I1U poate m-ea orice valoare , ~leoarecr prin cresterca tCl1siunD de falast, tcnsiunca aplic<tta diodei Zen:er ar scade sub pl'agul CIte J.\'ahn;J:. In practidl se rT:C0lJ11cm.dZi

Is « ~ (In)'

o

Pcntru calculul unei scheme de stabilizare a diode; Zener

slHt nccesare urmat oarele clemente:

- valoarea tcnsiunii sta bilizate (V;';'fJ

- marirnca rezish'Ir1tei. de sareina CRs>

Cu acestc da'tc cunesrute, celelalte clemente se cakllkcv;_i. ~st(el~

1) TCl1EiuHCa cOI~tinuaa sursei U€ alimentare - Vatreibu{J

sa aiUl. v210a1'ea;,. ,.." ='" ,- "

VI ~ 1,6 Vz:r

, ti ~ T7 ., TV _. TT '1'" T'

respec IV ~ "1-max =.. .liM '{I j' linin =~"' .. '( ZI1l'

2), (urentul pc care sursa de aliment are '\;:1 t;dbuisa-~ asigure este dat de relatia"

Ia = 1,5 (iz,'.[ + Is)'

Curcntul de stabilizare al diodci va frebui sa fi@l

IZT>- Bls' iar IZIfl = 2 In'

a) Rcziston:J de balast R se calculcazii cu rela tia ~

R = ( V]>llr!."l: - VZT J'.

~ Is + h,'.1 '

unde V1max .reprezinta valoarea maxima a tensiunii ce apare Ia bor nele sursei de alimentare (nesta biliza ta) ,

In cazurile in care Is variaza de Ia zero la 0 valoare 'maxi- , rna, adicii atunci dnd rezistenta de sarcina so rnodifica este rccomandata rela tia ;

R -lfVI 1>1''',,- VZT)

, I;Cfi •

4) Yl1lor-ile rnaxime ~i minime ale curcritului prin dioda Zener este .lat de~

T ('VI J)la:c - VZT J) -' T (VI min -- VZT I)

1Z1>1 = ,---~~- _ .. sJ ~l +z», = t R ,--. S

5) Putcrea maxims disipara pc dioda Zeller este]

,

P" r IT) 11 f VIM - V7J' 'I

m~x = ,; ZT ',J'7:'1' = F za l 17. -Is).

Sil rr:esu_pUDf'J11 0::;5. avcm de alirnentat un rnontaj care ncccsiUl 0 tensiune continua de 5 V sieare prezinta Q rezis~ . tenta de sarcina de 500 £2, de la o sursa de alirnentare nestas

11;"I~";'~""'l r . 1/ "-+- 70°/ 1\, - I'" 4' V 0'1' V 9617) ,

~_'··~.L,;o(1.I_(.nL....., l_L_":'- /0\, l:rnc.,~- ... ·tJ-,; . .._,' Imin= J 'f"'~

Efl:.ctuind. calcule si}~_i-I)le g~tSil)l:

Curcntul prin sarcina:

1_ = VZ'T = _5_ = 10 X 1O-3A s u, 500

Curcntul pnn dioda Zener:

hi' ;:: 3 Is =3 X 10 X 10-a A = 30 mA 9i I~,\[ = 60 mA, Se alcge dioda Zener de tipul PL5VIZ, care arc VZT =

0=5,1 V.

Rezistorul de balast va a vea valoarca r

R = __ ____!±,4 - 5J_ = __ ~~ =~ 133 D.

10 x 10-3 +- 60 X 10-3 70 X 10-3

Valoarca maxima a curcntului prin dioda va fd

Izu ",,~(14,4 - 5,1 _ 10 X 10-3) = 60 mA,

o , 133

iar valoarca minima a curcritului prin dioda;

1./. _: (9,6-. __ s_...!. _ lOX 10-3) = 25 m A.

am 133'

I'utcrca disipata ipc dioda :

Pmax = 5,1 X 60 X 10-3 = 0,306 W.

H.c7IulU\ ca dioda aleasa va suporta solicit area Ia (;11'e va fi supusa, ea faclncl parte din catcgoria diodelor cu Pm/IX = 1 \V.

Cind cstc necesar sa fie stabilizata 0 tcnsiunc de valoare n~ai ridicata ~i nu dispuncrn de 0 dioda care sa lucneze la aceasta tcnsiune, at unci se pot menta dona sau mai multe diode in scrie, a~a fel ca surna tcnsiunilor V Z1' Sa corcspunda cu valoarca tcnsiunii ce trebuie stabilizata , Curcntul admis prin lantul de diode va fi dat de dioda care are I ZM tel mai mic. Rczistcnta dinarnica a grupului scrie va fi egal[l cu suma rezistcn tclor dinarnice indi vid u ale.

Practica a aratat ca prin dispunerea In serie a diodelor Zener se obtine atit 0 imbunatatire a influentci terripcraturii asupra pararnctrilor schemei, cit si 0 micsorarc a rczistcntei dinamice fa ta de folosirea unci singure diode ell V 71' m are. Astfcl, trci diode de tip PL6V2Z, avind fiecare 0 rezistenta dinamica de 2 Q, mont ate in serie pentru a asigura 0 tcnsiune st abilizata de 18 V, vor prezcnta 0 rezistenta dinamica totala de 6 D fa ra de 0 dioda de tipul PL18Z care sta bilizcaza singura 0 tcnsiunc de 18 V, dar care arc 0 rczistenta dinamica de 15 Q.

38

.. cotectla cristal ..

I..-.~----------------- -

Eficacitatca stabiliziirii unci tensiuni cste evidsntiata prin jactorut de ejicien!lf,definit ca raport dintre variatia tensiunii de iesire si variatia tcnsiunii de intrare.

Dad. stab{lizar~a dat~ de 0 dioda nu este suficienta, atunci se utilizeaza conectarea in cascada a doua sau mai multe stabilizatoare, a~a cum se arata 111 figura 7, unde bornele diodei primului etaj constituie intrarea pcntru etajul al doilea.

In cazul acestui montaj se irnpune ca :

Val> VZT2, iar curentii trebuie sa satisfaca coriditia]

11 > 12 > Is·

Invers cind do rim sa obtincm 0 tensiune stabilizata de valoare ~ica,putem apela l~ un montaj constind din doua diode Zener cu valori V ZT apropiate, culegerca scmnalului facindu-se diferential. Valoarea tensiunii ob tinute este egala eli difcrcn ta dintre tcnsi unile V 21' ale celor doua diode.

o asernenea schema cuprindc doua montaje ca eel din figura 6 b conectate in derivatie la aceeasi sursa.

Tcnsiunca stabilizata se cu1cge intre catozii eelor doua dicde Zener, polaritatea pozitiva corespunzind diodei cu tensiunea cea mai mare.

Tot pentru obtinerea de tensiuni stabilizate mid se pot Iolosi ~i diode cu germaniu sau siliciu obisnuite, polarizate direct, Schema de lucru este aceeasi ca ~i pentru diodcIe Z(,11('r, dar cu conditia ca de sa fie montate in sonsul de conductie. Cu diode' obisnuite, avind jonctiunca p-n din germaniu, se obtin tensiuni de stabilizare in jur de 0,3 V, iar pcntru cdc realizatc din siliciu in jurullui G,7 V.

8, R2

+ ~ I:-;--~t----{

- I,

k

-

/2

1 !5:Jii.

117 T

.... 1' 1

-o~----.--------~------------~-~-----~

7 - Conec tareu in cascada a diode lor Zener.

2/7

Pcntru a dcicrml'na T'Z'[ la o diod~j cu maTcajd sters sau de tip nCC1.1llOS('ut, sc {'<' apcla Ia Ufl mont aj .C<l. cd dln Iicura 6,b cu ajutornl G2,rUla sc va t rasa caractcrrsf.ica 1 = ~ f(U}. De ascmcnca. pcntru a veri fica 0 dioda Zener, se

va apela la nn montaj de acelasi tip ....

Caractcristica prezentata. de. dioda Zener poate f, sl'rr:ul~..ta cu ajutorul unui montaj tr~nzi5torizat destul ~e ,Slll_lplu (fig. 8). La 0 asernenea solu tie se va apcla atunci c~!1a Uti dispunem de 0 ciicHia Zener S<,1..1 dnd clorim sa benef!ue~ de o stabilizare realabila. Schema cuprinde doua tranz.stoare complementare in montaj de arnplificare in curent ,cont,tn'~ll.

Tcnsiunea redresat a' Sf:' cupleaza la bornele ii-B, iar tensiunea sta bilizata se culcge la borncle C - D,

Fig. 8. - Montaj Zener s irn ulat.

Tcnsiunea stabilizata se poate regia en aJ,tito-ruI unul potentiometru, valoarca tcnsiunii obtinute la bornele C - D'

fiind deterrninata de rela tia] .

Uslah '::' 0,5(1 + R,).

.. c!! ItJ.

Pentru valorile specificate in figura 8, montajul p(nmite obtinerca de tensinni stahilizate intre 1 ." g y, ta un curerit de 'sarcin~l de ZOD rnA, rezistenta interna r>reze~ltClUi flind in jur de 1 n.

Altmentator shiblUzaf

In experimcntarile sale, elcctronistul are rLToic: <1!)_O~.pe permanent de difcrite tcnsiu':,i continu:c - in gl'rl~:';li d:'. n1\' a valoare -, care sa fie canabile S~l dC'1)1tcz~' cur,:n\i c.U: (1Llntf' intensitriti. Uneori se ai~,-'<:le~.tza la surse cb~!n~"i\.~f:"f C~_ b~ttt"'r.t.i.

38

sau acumulatoare, 11153. accstea prczint a dczavant ajul di nn-si v{,s.treaz~" il1 timp, constant i tcnsiunca la borne, fie dat~rit{l autorlcscarc.irii, .fie consumarii propriu-zisc. Totodata , de au tensiuni fixe, pcntru ob tincrca anurnitor valori mai mari fiincl neccsara inscrir-rca mai rnultor clemente.

In practica curcnta se apeleaza 111:;{\ la asa-numitelc surse de tcnsiunc sau alimcntatoare, dispozitivc care tra nsforma tensiunea altcrnativa prcluat.i de la rctca in tcnsiuni continue reglabilc dupa dorinta. Schcmcle 11l10r ascmcnca alirncntatoare pot fi mai simple san mai complicate, funotic (Ie prct~ntiilc~ care se impun accstora sau Iunctie de dcstinatia ce 11 .se -cia.

'? • li li

in cele ce urmeaza propuncm spre rca izarc un a imen-

tater stabilizat, care in principiu transionua tcnsiunca .alternativa a retclei de 220 V si 50 Hz intr-o t -'nSilll1C continua rcgbbila intre 1,.35 V pil~a la 35 V, pcntru un curcnt de sarcina de maximum 2 A ~i pina 1a 4-0 V pcntru .un curcnt de sarcina de maximum 1 A. Tcnsiimea dcbitaUl la ic~ir"a alirnerrtatorului este stabila atit faFt de variatiile rctelei, cit si fan de variatiilc curcntului (rezistcntoi) de sarr.in.i , ali;'1cn.t~,.torul autoprotcjindn-se la scurtcircuite sau la SUPT3!-

SarCJ111.

Schema. realizata cu componcnte electron ice arc 0 structU;f~i clasica ~i este cornpusa din urrn~ltoar.ele etajc: 1 -.etajul redresor ; 2 -et;ljul stabilizator de tensiune] ,3 -etap:)J de autoprotcctie.

Paramctrii electrici caract eristici (de catalog) ai blocului propus sprc realizare sint urmiitorii;

- Tensiunea de alimentare de la retca.~ 220V/50 Hz~

- Variatiile admise ale tensiunii de retca pentru c~re

alimcntatorul Iunctieneaza normal" minim 180 V~ ,maXl111

24.5 V; ,

- Consumul de curent III gol de Ia retea ~ 0,16 A 1

-Cons,uIDul de curent de Ia rctea dud alimcntatorul

de biteaz2i' 35 V cu 2 A este 0,45 A J '

- Tcnsiunea contil1uamillima la bornelc de ie?ire~ 1,35 V (Ue m;rJ;

- Tcnsiunca continua maxima la bornele de iesire'[ 40 v ([Te i/Il::.i.');

- Fcl.il rcglajului tC'J'~i1m;i intre U; min ~i Ut ma:/ reglaj fin ~l continuu (manual};

., cokeJia cristal •

:39

Curentul maxim (Ie) debitat de alirncntator : 2 arnperi pentru intervalul 1,35 V -35 V si 1 ampcr pcntru intervalul 85 V-':lO.V;

- Coeficientul de stabilizare S = 40)

- Rezistcnta interna -- 0,3 n;· .'

- Tensiune~ de pulsa tic (pentru Ue = 30 V ~i Ie = 2 A)

este de J m V:

",---- Randarnentul alimentatorului: 70 %:;

- Timpul de intrare in functiune a autoprotcctici: instantancu.

Teate aceste date pot fi usor rnasurate de realizatorul unui astfel de alimentator, folosind un aparat de masura obisnuit.

Schema bloc a alimcntatorului stabilizat este aratata in figura 9. Etajul redresor din aceasta schema bloc are rolul de a transforma tensiunea rctelei de 220 V in tensiune de 32 V, de a 0 rcdresa si apoi de a 0 filtra a~a [el ca la iesirea din accst etaj sa obtinem 0 tensiune continua de circa 45 V. In compunerea acestui etaj intra un transforrnator de retea dirncnsionat pentru 0 putere de minimum 100 \V, 0 punte redresoare ~i un condensator de filtraj. De retinut ca variatiile tensiunii retelei de 220 V se transmit si se resimt in tcnsiunea de 45 V ohtinuta la iesirea etajului 'redresor.

+

t...
c::. !II
'"
Betea '" -:!t
~Z20V '-
~
<lJ fl2
~ Fig. 9. - Schema bloc a aliruen tat or ulu i s ta bilizat.

In continuare aceasta tcnsiune redrcsat a este introdusa in etajul stabilizator de tcnsiune care arc rolul de a mcntinc constanta tcnsiunea Ue dcbitata la iesirca alirnentatorului, in ra port cu varia tiile tcnsiunii retelei, nle rczistcn tei de

40

• colectia cristal ..

sarcina, rcspcctiv ale curenl ului de sarcina ~i al altor factori

pcrturbatori . ..

Accasta schema face parte din grupa stabilizatoarelor

liniare cu reactie, cu regIa j tip scric.

In compunerea stabilizatorului de tensiune intra urmas

toarelc: .

St!1:sa de refcrinJa REF care f~r?izeaz,a o. tensiull: de rcferintii V m:F' avind 0 bun a stabilitate l~ timp, fata de varia tia tensi unii de intrare, a tempera turn de Iucru, etc. Ea este caracterizata de ascmcnea ~i printr-un nivel rcdus

de zgomot.

11 mplzjicatontl de eroare AE are rolul de ~ com para. t~n~ siunea de referinta V REF CU 0 parte din tensiunea de le~lre (cnlcasa de la di\;i~orul R1"- R2) sia actions asupra elcrncn-

tului regulator sene ERS. .

In urma compararii tensiunii de referinta T:" REF CU 0 parte KUe din t~nsiunea de iesire rezult~ asa-numitul s~~nal de eroare r:: = K U'; - V REF, care dupa ce este amplificat, comanda elementul regulator serie.

E lemcntul regulator serie E RS cu rolul : ..

_ de a rrientine tcnsiunca de iesire sub controlul amplifis

catorului de eroare]

-de a furniza cnrent catre consumator s

_ de a bloca curentul de iesire at unci cind intra 'in functis

une ctajul de autoprotcctiej . .

- de a micsora rezistenta intern a a aliment atorului.

Eia ju] de a~.toprot~ctie cuprinde un ~mplificator de prm tectie (AP) care preia 0 tensiune de cor:trol de la .bomcle rezistentei r si dupa 0 amplificare 0 aplica ca tensiune de blocaj la ERS.

Totodata intrarea 'in functiune a etajului de protectie este semnalata de beculetul L1•

Schema de principiu a alimentatorului stabilizat este data in figura 10.

Urmarind schema se poate constat a ca tensiu~ea retelel de 220 V patrunde in primarul transformatorului de retca T,r. 7 printr-o siguranta de 1. A ~i un intrerupator buascul:,tnt~ Secundarul transformatorului Tr.1 cuprinde doua infa~m rari: prima care trebuie sa asigure o.Lensiune deu 82 V ~~ un curent de 4 A ~i 0 a doua Infa~urare care asigura 0 tensiune

" !

• colectia cristal ..

+

.. 42

~. colectia Cl'istaJ •

de 2 V ~i un curcnt de 0,5 A, tensiune folosita pentru aprim derea bccului de panou.

Irifasurarea ce asigura tcnsiunea de 32 V se cuplcaza b. bra tul A - B al puntii rcdresoare fermata dL'1 diodele

D1 -D4' .

Aceste diode pot fi de tipul 6SI2, 1 OSI2; SI1 0-1; RA-lZO, etc. Din bra tul C - D al puntii se culege tcnsiunea rcdresata

care este cu Vf mai mare decit tensiunca alternat iva din sccundar , adica Ured = Ui x Vi = 45 V.

Plusul tcnsiunii rcdresate se va culege in punctul C, iar minusul in punctul D. Filtrarea respcctiv umplerea golurilor dintre cele 100 de semialtcrnan]e pe secunda se face cu aju~ torul capacitorului C1 avind 0 capacitate minima de 2 000 rF si 0 tensiune de lucru de minim 50 V. In cazul cind nu se poate procura 0 valoare atit de mare, se vor cupla in paralel mai multe capacit oare maimici. In continuare tcnsiuaea de 45 V patrunde in stabilizatorul de tcnsiunc, a plicindu-se eta jelor acestuia, dintre care intii ne intcrcseaza sursa de refcrinta. Aceasta este compusa din grupul D6-R5-C11• S-a folosit ca element de referinta 0 dioda cu siliciu tip F-401 conectata in sens de conductie in scopul de a obtine ca tensiune minima (Uemin) la iesire 0 valoarc cit mai mica, dcoarece aceasta este data de rcla tia ~

Ue min'= U REp -1- U BE'

unde U tit: reprczinta tcnsiunea bazii-crn itor a tranzistorului T3· Urmarind schema se 0 bserva ca dioda ]) 6 este conectata intre plus si minus prin intermcdiul lui R5 ~i avind catodut catre borna minus, capacitorul C3 jucind rol de element de filtraj. Prin aducerca diodei in ZOna de conductie directa la bornele accstuia vom g~lsi in pcrmancnta 0 tensiune de 0,65 V. La accasta tcnsiune, numita si tcnsiune de referinta Um:F cste mcntinut cmitorul lui T-;;, 'care constituic amph-

Iicatorul de eroarc. .

Prin intcrmcdiul diviwrului R9 - RIO - PI 0 parte (KUe) din tensiunea de iesire Ue est e coridusa prin cursor«! potcntiornctrului PI la baza ani'plificatorlllui de croare T:" Aici terisiunea J\.Ue este comparata en tcnsiunea VR<'f:f" aplica tii pc emitor, din difercnta lor rczultind un asa-numit scm nal de croarc z , adica :

• colcctla crista! •

l\Iarit1}aa z care reprczinta de fapt tensiunca miisurata intre: emitorul ~i baza lui T3, adica VBE este 0 tensiune continua. Din rela tia lui z se poa te separa valoarca Ve (;apatlndu-se relatia;

Ue = k (V REF + z) = ~ (V REF + V&E(T3))·

Deoarece marimea K reprczinta 0 parte din tensiunca U ~ si cum elernentul cu a jutorul caruia se culege aceasta tensiune este divizorul potentiometric RI ~ PI - Rz se poate materializa aceasta valoare J( judecind lin felul urmator: Notam rezistenta dintre borna + Ue 9i cursorul lui PI (adica RIO inscriat cu rezistenta ce revine portiunii din poteritiometruj cu r1 ~i cu r; rezistenta de la cursorullui. PI pir:a Ia boma - U; (adica R9 insumat cu cealalta por tiune elm potentiometru}. Curentul care strabate cele deua rczistoare

'1 9i '2 va [i;

1 _ Ue

'd - ----

r1 + 1'2

Tensiunea aplicata la baza lui 1'3' deci tensiunea preluatji ilintre cursorul lui PI ~i - U; este tensiunea de Ia borncle lui r2 ~i are va loarca :

V _~ Ue _- X Yz'

T2 r1+T2

Cum aceasta tensiune aplicata la bonia lui T3 am notat-o mai inainte cu expresia K U', S0 poatcscrie (gaIitatea~

]{Ve -_ V,. sau

, 2

J-(Ve = o, (_!:'2 __ );

r1 + Yz'

de aici rezult a ~

]{ = _r? •

rl- + 1'2

Revenind la expresia lui Ve de mai inainte ~i introducindu-I pc J( cu valoarea gasita obtincm :

l •

u, = (VEEI' + VnE) _1'1 + :2. 1(2

,,;\Ceastrl expresic ne aratii d'i modificarea marirnii '2 rcspcctiv deplasarca icursorului lui F\ conduce la obtinerca la bornclc de icsire a difcritc marimi pentru Ue'

Yaloarea minima pcntru Ue se obtinc atuuci cind "i = 0, adicii at unci cind cursorul potcntiomctrului sc afla spre borna + Us'

in accasta situa tie:-

U e min== (V REF + VlJJ;;)·

Cum in cazul nostru V REF - 0;65 V, 1aT V BE are 0 valoarc medic-de 0,7 V rezulta :

U', min = 0,65 + 0,7 -~ 1,35 V.

Valoarea maxima pcntru Ue se obtine cind 1'2 --+ 0, insa valoarca U; mCtx nu poate c1epa~i valoarca tcnsiunii re-

drcsa ta V"ed'

Curcntul de colcctor al tranzistorului T3, care este coma.ndat de marimea e, comanda la rindul lui tranzistorul T2, iar accsta mai departe comanda pe TI cu care se afla conectat 'in montaj Darlington. Din schema de principin se obscr oa crt tranzistorul TI' care este clemcntul regulator scric, nu asignra trecerea curcntului de iesire (de colector) lie decit dad i se Iurnizcaza bazei un curent ;

IB ~ _lie.

'1 h21E

h2IE Iiind Iactorul de amplificare in curcnt al tranzistorului 1'1'

CurcntulZj, este furnizat Ia rindul Iui de tranzistorul T2

1

care cste un tranzistor de medie putere. Marirca sau micso-

rare a tcnsiunii de iesire Ue se obtine dat orita tranzistorului regulator 1'1 care luc~eaza ca 0 adevarata rezistcnta inseriata in bra tul barci plus, intre iesirea dirt redresor si borna de iesirc '+ Ue- Astfel daca. ac~asta rezistenta are 0 valoare mare, ccea ce corespunde situatiei cind T1 este ad us prin polarizarea bazci in apropierea zonei de blocare atunci tensiunea de iesire va fi mica, restul de tensiune cazind pe transist orul T1 j din contra dnd T1 este deschis (curent de baza marc), atunci tensiunea de iesire Ve este mare pe tranzistorul T1, cazind 0 tcnsiune mica.

Procesul de stabilizare a tcnsiunii de iesire, Iata de diferiti

[act ori dcstabilizatori are Ioc astfcl; ' "; -_,

• coleetia cristal -.

45

Sa presupuncm ca exista tcndinta de crcstcrc a tensiunii de iesire Ue. Accast a t eridinta de crestere se va resimti ~i la baza tra nzistorulu i T 3, ceca ce se traduce printr-o crestere at ensiunii de eroare s , Dat orita cresterii tensiunii de baza, curentul de colector al tra nzistorului '\"8. creste, crestere ce are lee in detrimentul curentului de baza a r'ui T2• '~Iic~orarea cureritului de baza al lui T2 conduce ~i la micsorarea curcnt.n lui de colector si implicit si a curentului de baza a tranzistorului regulator T1. Efect~l micsorarii curcntului de oaza al lui 7"1 este crestcrca rezistcn tei interne proprii, ceca ce conduce la cresterea tcnsiunii intre ernitorul si colectorul trarizistorului r~gulator ~i ca cfcct imcdiat revcnirca tensiunii de iesire U; la valoarea initial fixata ,

Daca luarn in discu tie situa tia inversa, cirrd tensiunea de iesire are tendinta sa' scada vom ajunge din aproap!? in aproape Ia constatarea ca in final va creste curcntul de baza a l tranzistorului T'; ceca ce va conduce la crestcrea tensiunii ,tie iesire pina la valoarca Iixata. Putcrca maxima disipata

pc tranzistorul regulator serie T'; este data de rcla tiai

r; ~ UTmax X I;e~ax'

uncle: [IT max _ tcnsiunea maxima ce cade pc tranzistorul 1'i

lie max _- curentul maxim de iesirc.

In cazul nostru, considcrind U T111ax = 35 V, iar Iiemax = 2 A va rczulta.: _Pd = 70 W.

Peritru aceasta valoare a lui P d se alege drept tranzistor regulator tipul 2N.30SS montat pe radiator. Pcntru alimen= tarea colectorului tranzistorului T3 - care indeplineste rolul arriplificatcrului de eroare _ nu s-a folosit cuplarea colcctos rului acestuia printr-o rezistenta direct la tensiunea + UredT• ci s-a folosit un prestabilizator realizat sub forma unui gene", rator de curent] in compunerea acestuia intra t ranzistorul T'l' dioda Zener: D5 ~i rezistoarele R1R2R3 ~i R4,

Dupa cum reiese din schema, curentul de colector al lui T4 este- egal cu sum a dintre curentul de colector a1 lui T.J ~i curentul de baza al tranzistorului T2,

Cum acest curent IC4. este constant, fiind furnizat de generatorul de curent, reiese ca orice variatie a curentului de colcctor al tranzistornlui T3 va rnodifica curcntul de baz~\ al lui Tz ~i implicit ~i curcntul de baza al traneistorului

regulator T1, proccdeu care contribute Ia proccsul clc stabilizar e _

Alimcntarea Lazci lui T4 sc face eu G tcnsiunc sta LilizaU, de dioda Zener D-, care in cazul schemer noastre cste d~ i ipul DZ 308, practic putind fi Iolosite ~i alte tipnri care sit asigure 0 tr-nsiune intre 7 ~i 9 V. Datorita prczcntei in circuit a diodei stabilizatoare tcnsiunca aplicata bazci lui T4 prcluat1. prin di viz or ul R2 - R3, este men tinut a la 0 va loa re constanta faFl de variatiile de tcnsiune ale rctclci sau ale altor cauze.

Din caractcristica L, = f(Fe) a tranzistorului rezulta ca., pentru situa tia cind tcnsiunea de baz a est e mcntinuta constanta atunci si curcntul de colector se men tine la 0 valoare aproapc constanta, indifcrcnt daca tensill~ca de colcct~.r variaza _ Prill a ceasta se asisura pc ling-a sta bilizarca necesara :;;i 0 atcnuare proriuntata a PUbl\iil~r retclci. Impcdanta de it-sire a prestabilizatorului este de asemcnca Ioart e mare, dcoarcce ;

ZPS = 6U__. uncle /;,I --7 0,

'M .

dement ce asigura schernci un mare ava ntaj in ceca ce pd-] vcst e Iact orul de sta bilizare. Ca pacit orul C 2 dill schema esce montat in scopul prcvcnirii apari tici oscila tiilor din circuit,

Protect ia alimentatorului fa scurtcircuii sau 1a suprasarcini estc asigurata de ctajul pc carc l-am denurnit de autopros tcctie.

Utilit at ca acest ui etaj estc just ificata ell' faptul ca asiguriprotr ctia elcmentelor com pcncnte ale alimentatorului ~i be special a tranzistorului regulator scrie si a puntii rcdresoare.

Stirn eu totii ca este foarte posibil ca pc timpul exper;:l mcntarilor , alimcntarea . sa fie cuplatagresit sau sa fie pusu accidental in scurtcircuit.

De ascmcnea , oeste posibil ca un montaj exterior alimentut sa solicite de la sursa un curcnt mai mare decit eel pc cam

accasta poate si'hl a5igu_re. 0

In toate accste cazuxi exist~l posibilitatca ca alirnentatorul sa se clefecteze. St=J-llltia de a monta 0 siguranta fGzibihi in scrie cu cir euitul de (c:;,ire din alimentator, I{U rezO,h'.i pro blcma, dcoarcr c tim ?ll:l n('ccsa r at ingcrii pll nduluide topire a materialnlui din care ('~tc re;dizat firnl Iuzi bil este Ioantc mare in COITlparati(' ell t iuipul 1U care art: loc ~:tr:li}tl(lj

-gerca jonctiunilor tra nzistorului serie T 1. In practica curcnta, aceasta problema este rezolvata apclindu-se tot la solutii elcctronice, solutii care pc linga faptul ca asigura 0 rapiditate mare de raspuns, prezinta 0 mare stabilitate, nu S0 autodistrug pe tirnpul intrarii lor in Iunctiunc. totul revenind la normal dupa disparitia cauzci care a produs scurtcircuitul sau suprasarcina. De asernenca, exista si posibilitatea ca prin reg1aj de pe panou, alimentatoru1 S~l intre in regim de autoprotcctie, pcntru difcriti curenti solicitati la bornele de iesirs, procesul fiind sernnalizat optic sau acustic.

Schema alimentatorului prezentat in figura 10 beneficiaza de toate aceste "automate" desi, asa dupa cum vorn vedea, elerrientele cu care se rca1izcaz~ aceasta protectie sint destul de simple.

Principiul folosit este eel a1 traductorului de curent , adica a sesizarii crcsterii peste masura a curentului absorbit la

Lornele de iesire. .

Elementui'traductor de curent incazul nostru este rczistorul R6, montat ill serie cu tranzistorul T1.

Elcrncntele din schema care Iormeaza sisternul de autoprotcctie propriu-zis, in afara de R6, sint.: tranzistorul T 5' rezistoarele R7 si Rs si potentiornetrul P2.. Pcntru sernnalizarea opticaa intrarii in functiune a autoprotcctiei in schema apare tranzistorul 1'6 cu R12 ~i beculetele de scmnalizare i; 9i L2..

Atunci dnd constructorul alimentatorului nu doreste ca aparitia scurtcircuitului sa fie semnalizata ~i optic, aceste ultime com ponente pot lipsi.

Antoprotectia Iunctioneaza In Ielul urmator : ..

Sa presupunern ca alimentatorul a fost cuplat 1a rctea ~i di este fixat pentru a debita 0 tcnsiune de ie~ire de 9 V,pe 0 sarcina. care necesita un curent Id ---:-:- 0,1 A.

Din schema de principiu se observa c5. Id = 0,1 A trcce si prin rezistorul R6.. 0,8 Q. La hornele accsteia apare 0 cadere de tensiune Up ---c- Id X R6 = 0,1 x 0,8 = 0,08 V.

Aceasta tensiune se aplica bazei lui T 5 prinrlivizorul format din R7 -P2 - Rs· Tra nzistorul 1'5 va sta In tot vacest timp blocat, deoarece tcnsiunea de 0,08 V estc ~lJ mult sub valoarea de 0,65 V neccsara bazei s_pre- a-i asigura dcschiderea. In rnornentul in care datorita unci cauze oarccare --de cxemplu un scurtcircuit - curentul solicitat de 1a alimcntator

4B

• eolectia crista! •

atingc, Srl spuncm. valoarca de 3,5 A, at unci la borncle lui R"6 apare 0 tcnsiune de 2,8 V (3,5 X 0,8).

o parte din aceasta tensiune culeas.a de cuFsOly1 lui P ~ este a'pticata bazei lui T5• Dad funetie de pozltla. ac~stUl oursor tensiunea aplicata depii~qte 0,65 V, atunci 7!) se deschide rezistenta sa interna scade foarte rnult , ceca ce asiaura 'aducerea' potcntialului bazei lui T2 aproape de

po-fentialul ernitorului .lui T1· .... .

In aceasta situatie, T2 tinde sa se blocheze ~l implicit va tinde s-a se blocheze si tranzistorul T1• Practic 1nS8. blocarca totala nu va aparea, cieoarece intr-u~ astfel ~e caz. ar _disp[\fc~ curentul din circuit si ca at are ar disparea ~I tensiunilc destinate "proho;~tiei. In realitate se constata .cain circuit se. sta~ bilcste un echilibru, in sensul ca va circula un curc.nt de scu;tcircuit a carui valoare este dcterminata de mcntmcrva automata intre baza ~i ernitorul tranzistoru1ui 1'5 a unci tensiuni ce nu depaseste 0,65 V.

Aceasta situatie de echilibru se stabile~/e. foartc r~L.pid, elernentele circuitului nefiind periclitate. Dl11 schema se observa ca tensiunea aplicata bazei lui T5 este culeas5. po..: tentiometric de la cursorul Iui P2 si, ca atare, ea va depI.!lcle de pozitia acestui~. Astfe1,. clI_ld c~rsorul se =. afla cafr~ ca patul rezistorului e; b~zel lUI A T5 I s~ va transrnlt.e ~ccAa mal mica tensiune s cind va fi adus 111 capatul opus, adica mspre R va fi transmisa tensiunea cea mai mare. Elcmcntcle 111011- talului de autop~otectie pentr~ schema de ~ata au fost c.~I:u~ late pentru a asigura pro~ecya ._pcntru mal multc valori ale cnrcnt ului. valoarea maxima fund Id = o A.

Pentru aceasta valoare maxima, Id = [) A, rezulta pcntru U valoarea de 2,4 V (Up· = Id X R6)· Cum. tensiunea Up se .3.&1 si 1a bornele divizoru111i R7 - P 2 - R s- rezulta ca prin acca;ta va trece cnrcntul ;

Is = _ _!_,l__'!-_~ R7+Rs+Rp2

undc: R; -- rezistcn ta potentiometrului P 2·

I hilo~~incl valorilc, conform schcmci rezulta ]

Is = _ _3,~~_ = 1,5 m A. 1600 Q

C unostind curcntuI Is put em dctcrmina ce tcnsiune cade pc fir-care clement al divizorului : practic avcm pc R1 o tensiune de 0,3 V, pc Rs 0 tcnsiune de 0,6 V, iar pe P2 vom avca 1,5 V. Rezulta asadar ca atune] dud cursorul lui P2 se va g{lsi la capatul lui Rs pe baza lui Ts va fi aplicata () tensiunc de 0,6 V, tensiune Ioarte aproape de tcnsiunca necesara dcochic1crii accstuia : 0 crcstere foarte mica a curcntului 1 d peste 3 A, va asigura valoarea de 0,65 V nccesara amorsar ii proccsului de autoprotcctic.

Sa considcrarn acum sit ua tia cind cursorul lui P2 cste adus in capatul opus catre R7: in accst caz bazci l~li T5 i se aplica 0 t cnsiune culcasa de la bornele lui P 2 inscriat cu Rs adica de la 0 rezistenta ce insumcaza I 400 Q (I 000 + 400) si 0 tensiune de 2,1 V (J ,5 + 0,6). Practic, la 0 ascmcnca tensiune jo nc tiunea B-E a lui To ar urrna sa 5e dist ruga : in schema lns~i accst lucru nu se intim pla, deoarcce pc m{lsura ce cure ntul crcste de la 0 valoaremica ciitre 3 A la un moment dat trece si prin valoarea care creeaza la baza lui 1'5 tcnsiunca de 0,65 V; ca atare schema intra automat in regim de autoprotcctie. S:l vedern deci pcntru cc curent -in. accasta pozitie a potentiomctrului P2 - schema se autoprotcjcaza. Jucl~'d\In ,in felul urrnator :

Pentru a obtine 0,65 V pe valoarea de 1 400 n va fi necesar ca prin circuitul divizorului sa circulc im curcnt

r = __9_._65 V _ A'

S 1400.0-0,46111,

La bornclc intregului divizor prin care trece accst cnrent Is va exista tensi unca :

U; = fs X 1 600 = 0,46 mA X 1 600 Q = 0,736 V. Curcntul care va trcbni sa strabata r czistorul R (; pcntrua asigura valoarca de 0,736 V va fi

t: - Jl~ =_QJ'36 V_ = 092 A.

d - Rs 0,8 Q '

Functic de pozitia potcntiomctrului vom putca dcci obtine situatii pcntru care schema sa se autoprotcjezc pcnt ru once valoa're de curent cuprinsa intre 0,92 A ~i 3 A. Pcntru a avea acest control al curentului de autoprotcctic este sulicicnt sa fixam pe axul potcntiomctrului ]>2 un disc sau un

.. colectia cristal ..

ac.Indicator. cu a jutorul caruia sa inscmriam valorile curerrtiler de protectie.

, In cazul ci~d constructorul acestui alirnentator doreste ca schema sa sc autoprotejeze pentru 0 singura valo~re at unci potcntiometrul poate lipsi, in locullui introducindu-se rezistorul necesar ; astfcl, daca dorim sa asigurarn alimentatorul de la 3 A in sus, in locullui P 2 ~i a lui R7 se va menta u n rczistor de 1 200 0., legatura cu baza lui T5' efectuindu-se din punctul de inscrierc.

Exista ~i posibilitatea cuplarii lui T5 direct pc R6 cu emit orul la borna plus, a~a cum este ~i pentru sitnatia dcscrisa mai inainte, iar baza la celalalt capat a lui R6' De data aceasta R6 va trebui redimensicnat plecind de Ia curcntul maxim admis pentru tautoprotectie folosindu-se rcla tia:

R6 = 0,65/I~.

Pcntru semnalizarea optica a intrarii in Iunctiune a prll-tii de autoprotcctic, in schema s-a introdus un tranzistor, 1~6i cu rol de rclcu electronic, avind ca sarcina beculetelc : Ll -102' Baza lui T (, estc cuplata prin R12 la cursorulIui P 2' respectiv va primi acelasi potential ca si baza lui T5. Cind tcnsiunea la baza lui T 6 va ajungc la tensiunca de 0,65 V, acesta se dcschide si beculctelc se vor aprinde. Deoarcce colcctorul lui T6 estc ~limentat direct de la + 45 V, tcnsiunea care 50 pastreaza chiar cind T'; intra in autoprotcctie, rczulta ca beculctele de sarcina trebuie sa suporte accasta tcnsiune de 45 V.

Cum beculet'e .pentru 45 V - in idee a de a folosi unul singnr ~ nu se pot procura usor, s-a recurs la solutia de a Inscria doua beculete de 26 V/O,l A, usor de procuratj unul din acosta va fi scos pe panou, celalalt urmind sa fie fixat in· interiorul .cutiei. Mai exist a 0 variant a de sernnalizare optica , prin folosirea unei diode electroluminisccnte mont ate in SCJ;ic cu colectornl lui T5, caz in care T 6 ~i eu toatc elee mentcle aferente lui nemaifiind necesare ,

Date construciiee: Intregul menta] va fi realizat pe 0 placa de textolit simpla sau pe una de steclotextolit placat, efcctuind un cablaj imprimat. In primul caz fixarea pieselor se va facc cu ajutorul unor capse, avind diametrul de 2 ... 3 rum.

~. colectia cristal •

51

Pe panoul frontal care sc poatc incadra In dimcnsiunile de 120 X 250 rnm , rcalizat din tabla groas{\ de 2 ." 3 111111 se vor fixa: intrcrupatorul II si 12, corpul ~e sigm:anFi Sig, 1. bcculetcle L1 ~i L\, potcntiornetrcle PI ~I P? ~~ borncle + si -. Nu se recomanda concctarea bornei rrunus la masa ~chcletl1l11i metalic, dcoarcce in timpul experimcntarilor putem avea situatii cind lucram fie cu plusul la masa, fie cu minusul.

Transformatorul Tr. 1 se va rcaliza cu un pa chet de tole avind 0 scctiune de minim 10 em". Infasurarca primal-a va fi rcalizata cu'sirma de CuEm cu diamctrul de 0,3 ... 0,35 mm, iar in sccundar, pcntru infasurarea de 32 V, sirma de Cu Em cu diamctrul de minimum 1 mm. Sccundarul cc va da 2 V va fi rcalizat cu sirrna de CuEm, cu diarnetrul de 0,4 ..•

0,5 mm... ..

Tranzistorul TI se va monta pc un radlatOl: confcctlO.na! din tabla de aluminiu groasadc 1 ... 2 mm ~I va trcbui sa aiba 0 suprafata radianta de minimum 200. ern",

Diodclc DI-D4 se, vor mont~ pc un radiator cu 0 sUpr3.~ fat~l de minim 30 ern- pcntru ficcarc.

. , 0 atcntic deosebita va trcbui acordata concxiunilor dintre picsclc componente. Este absolut nccesar ca ~tl.t con~~ xiunca de minus, cit si cca de plus, inccpind de la iesrrea elm puntca rcdrcsoare D;-P4.Sa fie realizate cu conduct.o:. din cupru cu diametrul de ~lllmmum 1 mm. 1n cazul f~lo~lrl1 cablajului imprimat va f i necesar ca aceste tras~e~ s~ fie J?ul.~ im,rosate si incarcate cu cositor in scopul rcalizarii scctiunii

~, ,

neccsare.

Acelasi lucru se impune si pentru lcgatura dintre diodele Dl ~D4' cit 9i intre accstca ~i infii~urarea sccundara .a transformatorului de retea.

Dupa pregatirea materialului necesar si verificarea fiecarci componente in parte se va trece la efectuarca :nonta~ jului propriu-zis, inceptnd cu pa:-tea :-edresoare). dupa mo~:" tarea lui Tr. 1, a puntii Dl~D4 ~I a luiC, montaJ.ul se va alimenta de la retea in scopul de a fi venflcat. Folosindun voltmetru de c.c. (MAVO-35j TL-4; T-2145 ~tc.) seva urmari daca tensiunea intre punctele C ----:D din sche~a de principiu are 0 valoare de 45 V cu abaten de sub 0,5 V.

In continuare se montcaza grupul D5 ~R1-R2--R3' dupa care se efcctueaza 0 noua masuriitoare 9i dna trcbuie

., colectia crlstal +,

sa gaslm la bornele diodei Do 0 iensiune In jur de 8 V. Va trebui sa fim atenti la montarea acestei diode, urmarind fa punctul colorat sauinelul de rccunoastere marcat pe CO[pul ei sa fie catrc borna plus. Se va trece apoi la montarea restului de piesedupa care schema va fi din nou alimcntata urmind sa rnasuram mai intii tcnsiunea de Ia bornele diodei D6, unde va trebui sa gasim 0 valoare de 0,65 V. 1I13su": rind tensiunea dintrc cursorul lui PI si borna minus va treLui sa gasim 0 tensiune de circa 0,12 V (dnd cursorul se afla catre borna minus) ~i de circa 1,3 V cind acesta se afla adus catre borna plus. Cu aparatul de masura fixat pe scara 100 V se va masura tensiunea de iesire Ue dintre bornele plus ~i minus aflate pe panou. La un capat al curseirpotentiometrului vom gasi circa 1,35 V, iar 1a celalalt ca pat circa 42 y. Pentru a veri fica Iunctionarea et ajului de autoprotcctie vom scurtcircuita - folosind un conductor - pentru scurta durata bornele de iesirc ; in acest caz beculctelc L1-L2 'lor trebui sa lumincze. Test ul la scurtcircuit se poate face pen., tru orice valoare a tensinnii de icsirc.

Pentru fixarea tensiunii de iesire putem fie sa montam pe panou un voltmetru de mici dimensiuni, fic sa f ixam pe axul Iui PI un cursor indicator sau un disc, urmind sa insernnam prin scrierc valorilc de tcnsiune functie de pozi tia pptentiomctrului. Pcntru aceasta opera tie se va folosi un vol~~ rnetru de c.c., foarte bine etal.onat. Pentru etalonarea POZ1-l tiei cursorului lui P 2 111 valori de curent (1 A ... [) A) se va proceda in felul urrnator : pcntru stabilirea poz itiei corespunzatoare protectici la 1 A se confectioneaza din sirm a de nichelina , avind diarnetrul de minim 0,5 mrn , un rezistor cu valoare de 10 [l Se fixeaz5. tensiunea de iesire Ue la valoarea de 10 V, iar P2 se trece cu cursorul catre rezisto~HI Rg. Se conecteaza rezistorul de nichelina de 10 n la bornelc de icsire si se cupleaza alimentatorul Ia retea , Se roteste lent axul lui P 2 pina 111 momcntul cind' beculetele LI-L'U se ap rind. Pentru aceasta pozitie pe discullui P2 se va .inscriptiona valoare 1 A. In continuare se injumatateste [irul de i1ichelina pcntru a obtine un rezistor de 5 D.

Se trece din nou P2 catre capatul dinspre Eg• Se executa acclcasi operatii, urmarind din nou aprinderea beculetelor. Acoast.i nona poxitie a lui P 2 va fi marcata cu valoarea de 2 A, Pcntn.i detcrrninarca pozitici de B A, din aceeasi slrma

53

vom conicctiona UB rcz.istor de 3 .0, iar tensiunea se va regIa La 9 -Y. Se va constat a di putin dupa plecarca de la capatu] cursci vom obtine limita pentru 3 A.

Pe tim pul Iolosirii alimentat orului, P 2 va fi adus in poc zitia j.cntru care dorirn ca depasirea curcntului consumat sa ne fie scrnnalata.

Rczist orul Ru din schema de principiu este necesar pen" tru a ajuta dcscarcarea mai rapida a lui C4, precum :;;1 pen..; tru asigurarea unui mic curent prin TI.

Intrerupatorul 12 este util pe timpul experirnentarilor, dnel pcntru schimbarea unei componcnte sau pcntru adaugarca altcia cste nccesara intreruperea alimentarii: pentru a nu se efectua aceasta operatic din intrerupatorul lntr. 1 cind sint solicit ate componentele schcmci sau pentru a nu deslipi firul de legatura dintre aliment at or si montajnl expcrirne ntat , este mai indicat sa montarn mtrenipatorul [nir. 2 si sa-l actionarn la nevoie. Sta bilitatea tensiunii [TIl pcntru diferite sarcini, respectiv pentru diferiti curcnti ('onsuma ti in limita de 2 A, este foarte buna, practic asigurindu-se valoarca de sub 1 %.

Accst parametru poate fi verificat prin masurarea tensiunii la icsire pentru diferiti curenti. Un test facut cu un aliment a tor construit dupa schema din figura 10 este Elat in ta bclul 6.

'i:abchtl G
'I'er=i unc a 'I'e nsi unea la borne pen ~ ru
Ji x att~, d ife ri] i <iurellti ccnsumati '[v]
('" "01)
l "J 1 0,5 A lA 2A
L
I 2 2 1,89 1,98
I
! G 6 5,fJ9 5,98
10 10 9,99 n,DS
}5 15 14,99 14,88
1 20 20 HI,99 "- 19,83
I ,,- 25 24,99 2,4.,98
"':)
30 30 2~,09 2':J,HS r
I 35 35 " 31,98 34,~J6
I
1 gS 37,98 37,80 37,10
i
I ,10 39,8.0 3D.5 36
:...
54 • eolectia crisea! .. \H!suratorile efectuate in legatura cu stabilitatea ten'!

SilNlii df' iesire functie de variatiile tensiuniiretelei de 2.20 V

} J. _ ~ .;._... ~",. , ,

a r; 'ir?lt<tt di pentru variatii ale 'acesteiaintre 180 V ~i 245 V.

tf'n"H;nea Ue se mentine constanta,

Chdtuielile penrru realizarea unui astfel de alimentator sint de~tul de m ici , fata de utilitatea oferita.

Tranzistormetru

lilainte de montarf'iJ. rmui trn nz.istor in circuit, el trcbuie sa fie' verificat. Verificarea pUdIC fi surnara, prin c~re '!rma., rim numai daca tranzistorul nu est e . defect, sau mal am.a~1Um

tita cu care ocazie detenninllm ~I factorul de amplificare

, .

in curent (~), '

Pentru verificarea sumara se poate ~oJosi m.etoda, rna., surarii int egri tatii jonctiunilor Bl! ~J BC, mto::maJ ca ~~ cum. am masura 0 dioda pn, aparata)ul necesar fllnd un sImpl:-t ohmrhetru. Cum se va proceda pentru. 0 as.eIllt'nea ~F(':a~H

e: dupa ce se determina cum sint dispusi electrcz ii E f:,~fC

un . ~ " leazr 1 t I

ai tranzistorului supus masurarll, se cup eazao rmrne r u

p€ electrozii BE si retinem, valoarea masur ata. Sem.u_tii apoi conductornlohmmetr:llUl 1e .1~ dechodu~ E 1a €l~'Ci 10., dul C (mentinind pe eel fixat llllt~al ~a I!) ~l se .u.rmarc~t~ indicatia ohmmetrului. care trcbuie sa fie cu mici abat eri ~ceea~i ca si pentru masurarea jonctiunii BE.

l~ continuare se inverscaza firele ohmmetrului intre el~ si se efectueaza aceleasi masuratori ca mai in a.inte, _un marlnd daca ~i de data aceasta indicatiile ac:stor ~ltm~e masuratori .sint egale intrc ele. Dad pent:u~ prima masnr~~~ toare vom obtine 0 rezistenta de valoare mica (sute de ohrni) in cazul' al do ilea va trebui sa gasim 0 valoare foarte rnare, -~i invers. Tranzistorul se considers ca este bun dad, rezultatele primei masuratori sint ega~e intre ele, precum ~l rezuls tatcle ce1ei de a doua masuratori. care trebuie de asemenca sa fie egale intre ele. Dad. una din jonctiuni este strap.ui1s.z't s~u mtrerupta atunci vom gasi fie 0 valoare de SCU:tCl~cAmt (~nb zece ohmi) , sau acul nu ,se~ v<l: deplasa ,deloc.' lll;liCI?~~ irhtrerupetea. Metoda este rapids ~l poate fl aplicata atit ttanz:istoarclor pnp cit ~i npn, de midi putere salt de mare puter€, cu gcrmaniu' sau siliciu,

~ eoleetia crista! ~ ~