Sunteți pe pagina 1din 1

Ce este „Romgleza”?

Înseamnă doar greşeli de limbă, barbarisme sau calchieri din


comoditate? Sau este pură necesitate în anumite domenii? Ce credeţi?
Nu aş putea spune că „romgleza” nu este bună, pentru că, de multe ori, limba română nu are
termeni cu aceeaşi semnificaţie ca cei din engleză, care să poată fi utilizaţi pentru a traduce cît de
cît clar unele concepte noi în diferite domenii, păstrînd semnificaţia din limba de origine.
Vă dau doar cîteva exemple, cu care m-am confruntat eu în mod direct – fie pentru că la un
moment dat am lucrat ca traducător, fie pentru că în prezent mă pasionează îmbunătăţirea
continuă, iar terminologia lean, de exemplu, abundă în cuvinte din engleză sau japoneză, adesea
intraductibile.
Iată primul exemplu: prin 1998 am tradus o carte („Coaching Your Employees” – aşa se numea
în original”), care a şi apărut la Rentrop&Straton în acelaşi an. Titlul ales de redactorul cărţii a
fost „Instruieşte-ţi angajaţii”, pentru că nu a vrut să accepte niciunul dintre argumentele mele
pentru a păstra termenul de „coaching” în varianta în limba română. Cum contractul era de aşa
natură încît editura avea ultimul cuvînt în luarea deciziilor, cartea a apărut cu acest titlu complet
nepotrivit (pentru că oricine are ceva cunoştinţe în domeniul managementului resurselor umane
ştie că una este coaching-ul, alta training-ul, alta instruirea ş.a.m.d.), chiar dacă părerea mea de
traducător a fost complet diferită. Astăzi problema e tranşată – termenul „coaching” se foloseşte
fără nicio reţinere în limba romînă, fără a mai fi supus contestării nimănui.
Un alt exemplu este legat, cum spuneam, de terminologia Lean. Am tot cerut propuneri de
traducere pentru „Lead Time”, sau pentru „Takt Time”, fără să primesc soluţii acceptabile. Dacă
pentru „Takt Time” s-a încetăţenit oarecum „Timp de tact” (pentru că în limba română exista
deja cuvîntul „tact”), pentru „Lead Time” nu am găsit o sintagmă adecvată în limba română, deci
recunosc că nu pot lucra fără „romgleză”.
Dar ce ne facem cu cei care folosesc „romgleza” din neştiinţă sau din comoditate?
Cine ascultă dialogul din multe filme şi în acelaşi timp citeşte subtitrarea, se amuză sau se infurie
de nenumărate ori (în funcţie de starea de spirit la momentul respectiv). Eu îmi aduc aminte de
un film american pe care l-am văzut prin anii '90 la televizor – protagoniştii vorbeau despre
maşina unuia dintre ei, iar traducătorul, crezînd probabil că era vorba de o poreclă sau de ceva
special în cazul maşinii respective, i-a păstrat în subtitrare numele, în pronunţia actorului
american. Astfel, se vorbea despre un „beemer” (îmi cer scuze daca am uitat cuvintul exact
folosit, dar era pe aproape!), în timp ce pe ecran se recunoştea cu uşurinţă o maşimă BMW.
Sau cineva semnala pe hotnews că într-un document de pe site-ul oficial al editurii Academii
Romane apărea sintagma „notă de picior” (de la „footnote”), deşi în limba română se foloseşte
„nota de subsol”. Dar se ştie că „traduttore = tradittore”, nu-i aşa?!!
Am găsit pe blogul lui Dragos Bucurenci un dicţionar destul de complet al unora dintre
barbarismele sau calchierile uzual folosite pentru traducerile din limba engleză sau în vorbirea
celor din anumite domenii de activitate: IT, financiar, şi nu numai.
Iată doar cîteva dintre cele mai frecvente astfel de cuvinte, extrase din acest dicţionar şi din alte
surse de pe Internet: a adresa (în loc de a lua în considerare), a aplica /aplicaţie la un post (în
loc de a candida pentru un post), agrement (în loc de acord, contract), a asigna (în loc de a
desemna), a briefa (în loc de a rezuma), a cancela (în loc de a anula), a developa (în loc de a
dezvolta), expectaţie (pentru aşteptare), a focusa (în loc de se concentra), ocurenţă (în loc de
apariţie), a performa (în loc de realiza), a prioritiza (ăn loc de a ierarhiza), a proceda (în loc de
a începe ceva), a realiza (în loc de a-şi da seama), a rejecta (în loc de a respinge), script (pentru
scenariu), a suporta (în loc de a sprijini), a şerui (în loc de a împărţi), a targheta (în loc de a
stabili ţinte), topic (pentru subiect), trend (pentru tendinţă), a uploada (în loc de a încărca), a
updata (în loc de a actualiza).
Totuşi, pentru a nu fi mai catolică decît Papa, recunosc cinstit că folosesc în mod curent a printa,
a reseta, mouse, training, teambuilding, marketing, weekend, workshop, harddisk, mail, laptop,
newsletter, input, scanner şi a scana, website, sandwich, - pentru că nu există în română alte
cuvinte mai scurte cu înţeles similar!