Masivul Nord Dobrogean

- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri
- eate alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate de vai largi
- altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci (Tutuiatu);
b) râuri: Telita, Taita, Slava, Casimcea;
c) zona stepei, zona padurilor;
d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii);
e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri;
f) Tulcea.
……………………………………………………..
Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat- Godeanu
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m);
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gomovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
b) etajul climatic montan;
c) Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru;
d) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropice (Vidra pe Lotru);
e) prabusiri, curgeri noroioase, avalanse;
f) huila, hidroenergia.
……………………………………………………………………
Podisul Getic
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament
cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a căror lăţime creste de la nord spre sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna;
- vai longitudinale, însoţite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale;
b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climatice
submediteraneene si de tranzitie
c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale)
d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrişuri, nisipuri .
…………………………………………….
Grupa Retezat - Godeanu
a) - s-a format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m)
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita)
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
b) influente climatice submediteraneene
c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga)
d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina
e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri)
f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii
…………………………………..
doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Grupa Sudica A
Carpatilor Orientali) altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea maxima din B este de 1954
m; relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE, iar cel al unitatii B din doua siruri
de forma semicirculara; unitatea A prezinta relief vulcanic si glaciar iar unitatea B nu.
………………………………
Subcarpatii Moldovei
a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni Carpatilor;
- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre exterior de dealuri înalte (maxim
911 m) - predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile, conglomeratele
- întâlnim frecvente alunecari de teren;
b) Moldova, Bistrita, Trotus
c) etajul padurilor de fag
d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide)
e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii
f) Piatra Neamt.
………………….
Muntii Poiana Rusca
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- este un masiv izolat format din sisturi cristaline;
- altitudinea maxima 1374 m în vf. Padeşu;
b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an; influente oceanice -
c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor)
d) clasa cambisoluri (soluri brun acide)
e) paduri, roci de constructii, marmura fier
……………………….
. Estul Câmpiei Române (Câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se încadreaza în
arealul de ariditate din estul României. Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvolta
pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente, dar si
a influentelor climatice de ariditate. în perioada de iarna bate Crivatul, un vânt rece si
uscat
………………………………..
doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala Carpatilor Orientali):
altitudinea maxima reliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m; relieful unitatii H
este alcatuit din siruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o forma radiara cu altitudinile
cele mai mari în centru;
…………………………………….
Dealurile Silvaniei
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament
cristalin carpatic;
- vaile râurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre câmpie;
- dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m;
- altitudinea maxima 651 m Dealul Prisnel; -
- din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu, 597 m; Culmea
Codrului 588 m);
b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750 mm/ an
c)zona padurilor, etajul stejarului
d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale)
e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri,
nisipuri
f)Zalau, Baia Mare
……………………………………………..
Podisul Dobrogei de Sud
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
-prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase;
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune
d) zona stepei
e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene)
f) terenuri arabile, roci de constructii;
g) hazarde biologice, secete furtuni
…………………………………………
doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) si relieful B (Muntii Apuseni):
altitudinea maxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea A este de I954
m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu;
…………………………………………..
Podisul Dobrogei de Sud
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
- prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase;
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente climatice
de ariditate si pontice, etajul climatic de câmpie
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune
d) hazarde nucleare
………………………………………………………………….
Câmpia de Vest la N de Mures
a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice, devenind uscat în Pleistocen
(câmpiile înalte) si holocen (câmpiile joase, luncile);
- este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni recente; -
- altitudinea medie 100 m;
- are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate, divagante;
b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures)
c) zona stepei, etajul stepei
d) clasa molisoluri (cernoziomuri)
e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii
f) Satu Mare, Oradea
……………………………………………
Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.
Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci cristaline, calcare, dar si gresii,
marne. Altitudinile sunt între 500 - 600 m. Relieful este alcatuit din platouri si culmi,
separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Pe roci calcaroase s-a format
relief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare), chei (Topolnita, Coşuştei),
poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni în calcar (Zaton)
………………..
doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali)
altitudinea maxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea H este de 2100
m; relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai mari în centru, iar relieful H pe siruri
paralele orientate pe directia NV-SE;
……………………………………………..
Câmpia Baraganului
a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin depunere de sedimente;
- predomina nisipurile, argilele si loess-ul;
- este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede;
- în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri, formate prin tasarea loes-ului;
b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente climatice
de ariditate, etajul climatic de câmpie
c) limanuri fluviale, lacuri formate în crovuri;
d) zona stepei, etajul stepei
e) clasa molisoluri, tip cernoziom
f) hazarde biologice, secete, furtuni
………………………………………..
Grupa Parâng
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); -se întâlnesc
suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
b) lacuri glaciare, lacuri antropice
c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere
d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide
e) huila, pajisti, roci de constructii
f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase
………………………………………..
doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303
m, iar cea maxima din unitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele
orientate pe directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la interior o
depresiune; relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are;
………………………………
Câmpia Moldovei
a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene, prin depunere de sedimente mezozoice
si neozoice;
- predomina nisipurile, argilele;
- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;
- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D. Cozancea);
b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an, influenţe climatice de
ariditate
c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei
d) clasa molisoluri, tip cernoziom
e) Botosani, lasi
………………………………………..
doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J (Muntii Apuseni) : altitudinea maxima a
reliefului în unitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J este de 1849 m; relieful unitatii D
prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful unitatii D este foarte masiv în timp ce relieful
unitatii J este foarte fragmentat.
……………………………
Subcarpatii Getici
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire
- relieful de dealuri îi aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudine
îi aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est;
- altitudinea maxima este de 1213 m Dealul Chicera;
b) lacuri în masive de sare
c) petrol, gaze naturale, sare, lignit;
d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea
……………………………………….
Grupa Nordica a Carpatilor Orientali
a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V);
- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);
- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai înalt (maxim 2303 m);
- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare, gresii etc.
- întâlnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite în Muntii Rodnei;
b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E);
c) Somesul Mare, Bistrita, Moldova, Suceava
d) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N)
e) clasa cambisoluri, spodosoluri
f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare.
………………………………………….
doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest la
sud de Mures): altitudinea 174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate de vai
largi, iar relieful unitatii D este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.
………………………………….
Podisul Sucevei
a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest;
- altitudinea maxima este de 688 m Dealul Ciungi;
- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare, sei) si zone înalte deluroase.
b) etajul climatic de dealuri înalte, influente climatice baltice
c) Suceava, Siret Moldova
d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag
e) Clasa argiluvisoluri, tip brun argiloiluvial
t) Suceava.
………………………………
Subcarpaţii de Curbura
a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îi aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine îi
aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata;
b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita; Depresiuni: Pucioasa, Campina,
Vrancei, Pdiciori, Mera
c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit
d) cutremure de pamânt - ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de teren,
defrisari
………………………………
doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar
cea maxima din unitatea J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii
J este fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai, creste
iar în unitatea J nu întâlnim.
……………………………………………………..
Podisul Getic
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament
cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale;
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie d) argiluvisoluri
(soluri brune argiloiluviale)
……………………………………………….
doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar
cea maxima din unitatea J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii
J este fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai, creste
iar în unitatea J nu întâlnim.
…………………………………………
Podisul Getic
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile) peste un fundament
cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene
torentiale;
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale)
………………………………………….
Subcarpatii de Curbura
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata;
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de teren, defrisari
……………………………………………
doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatii
marcate cu H (Grupa Fagaras); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata:
- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare), în timp ce
relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline;
- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe când în unitatea H de 2544 m;
………………………………….
Câmpia Baraganului
a) - reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda, orizontala;
- este acoperita cu un strat gros de loess;
b)- influenta de ariditate;
c)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata;
- exista unele lacuri cu apa sarata;
d) - petrol, gaze de sonda;
e) - Slobozia, Calarasi, Braila;
f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B
……………………….
Podisul Dobrogei de Sud
a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea
turismului;
b) - climat de câmpie;
c) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita; .
- Umanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia;
d) - zona stepei;
- zona padurilor de foioase;
e) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene);
f) - Constanta; - 1 punct
…………………..
doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si relieful unitatii D (Subcarpatii Getici);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare din urmatoarele: - aspectul reliefului
este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine; - peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-
a depus un strat de loess cu grosimi mari, de peste 40 m; spre Marea Neagra, acest podis se termina cu
faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea turismului;
……………………………………….
Muntii Apuseni
a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat al Carpatilor Occidentali;
- substratul petrografic este foarte diversificat, încât reprezinta un adevarat mozaic petrografic;
- un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a dealurilor în interiorul zonei
montane, sub forma unor „depresiuni-golf;
- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, în toate directiile;
- nu au subdiviziuni transversale;
- altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849 m), Vladeasa (1836 m) si
Muntele Mare (1826 m);
- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri subterane);
b)- influenta oceanica;
c)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb etc;
d)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor;
e)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune brun, minereuri auro-argintifere,
minereuri complexe
…………………………………………..
Sectorul central al Câmpiei Române
a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele aduse de râuri, succesiv, de la
vest spre est si de la nord spre sud;
b)- relieful este dat de vai largi si interfluvii;
-are un aspect tabular; -suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce cresc dinspre vest
spre est;
-inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor);