TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC

Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai multi factori pot fi la originea acestei afectiuni: - fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic) - mucoasa este iritata si se congestioneaza - in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos. Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii bronhiilor. Spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste functionale pulmonare. Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonr se intrica si constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparând bronsita astmatiforma. Astmul, ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbracând aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, întotdeauna, de crize astmatice, în timp ce în bronsita astmatiforma dispneea paroxistica apare dupa o îndelungata perioada de evolutie a unei bronsite. Anatomie patologica Anatomia patologica releva bronhii terminale obstruate de mucus, cu celule calciforme numeroase si muschii netezi hipertrofiati. Etiopatogenie Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa. Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic (alergic), de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene). Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina, Aminofenazona, unele produse

narile dilatate. . prurit si hipersecretie. reflecsi. cefalee). mai târziu. spontan sau sub influenta tratamentului. pot interveni si stimuli emotionali. induc formarea de anticorpi (imunoglobuline).celula bazofila bronsica declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp). la percutie exagerarea sonoritatii. criza apare mai ales noaptea. în inspiratie fortata. Alergenele. crizele sunt tipice. De obicei sta în pozitie sezânda. prurit al pleoapelor. cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman. coriza spasmodica "febra de fin". în special la nivelul mucoaselor. cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. cu eliberarea de mediatori chimici bronho-constrictori (acetilcolina. apar semnele bronsitei cronice si ale emfi-zemului. Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. prada setei de aer. jugulare turgescente.microbiene). în intervalele dintre crize. La recontactul cu alergenul. In timpul crizei. este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici. cu sputa vâscoasa. cu intervale libere. Criza apare de obicei în a doua jumatate a noptii. diseminate bilateral. migrena. cu expiratie prelungita si suieratoare. urticaria. incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a betareceptorilor adrenergici. în toate tipurile însa. Testele de sensibilizare sunt pozitive. incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). apare tusea uscata. deci si al bronhiilor. de obicei brutal. histamina. bradipneica. cu dispnee si neliniste. Criza se termina în câteva minute sau ore. când domina tonusul vagal (bronhoconstrictor). cu capul pe spate si sprijinit în mâini. cu început si sfârsit brusc. la indivizii predispusi (atopici). edemul Quinke. chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate). IgE adera selectiv de bazofilele din sânge si tesuturi. Al doilea factor esential pentru astm. bradikinina) si aparitia crizei de astm. ochii injectati. în cazul astmului . lacrimare. climaterici. Cu timpul. cuplul IgE . albicioasa (perlata). La sfârsitul crizei. în special sibilante. eczema. La început criza paroxistica este declansata numai de alergene. bogata în eozinofile (uneori eozinofilie si în sânge). rinita alergica. Dispneea devine paroxista. Bolnavul ramâne la pat sau alearga la fereastra. alteori este anuntata de prodroame (stranut. toracele este imobil. sunt prezente raluri bronsice. Exista si manifestari echivalente: tusea spasmodica.imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. Simptome La început.

dar in final se declanseaza acelasi tip de fenomene inflamatorii. Reactia alergica provoaca inflamarea mucoasei bronhice prin vasodilatatie si secretia in exces a mucusului si conduce progresiv la contractia muschilor bronsici. Restul pacientilor cu astm bronsic au alte cauze de declansare a crizei. sunt eliberate o serie de substante. în functie de severitatea manifestarilor. colaps vascular. cu echivalente alergice. astmul cu dispnee paroxistica. Alteori. Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente. variabila. subintrante. care au aceleasi consecinte. absenta altor boli pulmonare preexistene. care apare dupa 40 de ani. se asociaza cu tuse si expec-toratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc. care apare la tineri cu antecedente alergice familiale. pneumopatii). Evolutie si complicatii Evolutia este îndelungata. cum ar fi de exemplu histamina. dilatatii bronsice. insuficienta respiratorie Forme clinice de astm bronsic Se deosebesc astmul bronsic pur. Apare dupa administrarea în exces de simpati- . accesele devin frecvente. cu interval liber între crize si astmul bronsic complicat (impur). de obicei fara tuse si expectoratie. apar complicatii: infectii bronhopulmonare (bronsite cronice. durând peste 24 . care apare la tineri. astmul cu dispnee continua si starea de rau astmatic. care declanseaza contractia bronsica. Nici in prezent nu este foarte clar de ce unele persoane dezvolta alergie la anumite substante in timp ce altele sunt crutate.Cauze La majoritatea copiilor bolnavi de astm si la aproape jumatate din adulti cauza bolii este o alergie la unele substante prezente in aer. interval liber între crize. somnolenta pâna la coma. Cu timpul. cu polipnee. In plus.48 de ore. se mai descriu astmul bronsic extrinsec (alergic pur). nealergice. capricioasa. cu putine intervale libere. subintrante sau se instaleaza starea de rau astmatic. rezistente la tratament. echivalente alergice. asfixie. si astmul bronsic intrinsec. cu teste cutanate si de provocare pozitive (40% din cazurile de astm bronsic). se deosebesc asmul cu crize rare si de intensitate redusa. Forma pura apare la copii si are tendinta sa diminueze la pubertate. în prezenta unor alergene. de obicei ivindu-se în timpul iernii. Aceste cauze sunt insa mai putin cunoscute.). în care crizele apar pe fondul unor modificari permanente (de obicei bronsita astmatica). emfizem pulmonar. cianoza.

TRATAMENT Antiasmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de astm bronsic. sedative. nedocromil ) 3)Antiinflamatoare: -corticosteroizi (hidrocortizon hemisuccinat. barbiturice. opiacee. 1)Bronhodilatatoare: -adrenomimetice (efedrina. FARMACOCINETICA Biodisponibilitate sistemica. suprimarea brusca a corticoterapiei.aminofilina ) -antileukotriene (montelukast. zafirlukast ) 2)Inhibitoare ale degranularii mastocitelor: (acid cromoglicic. izoprenalina.comimetice (Alupent).etc) -parasimpatolitice (atropina. este atinsa rapid (cca 5 min ) Se leaga de proteinele plasmatice in procent important ( 72%) .comparativ cu ipratropiu (7%). adrenalina. suprainfectie bronsica. este mai mare (19. oxitropium) -musculotrope (teofilina. Clasificare. Concentratia plasmatica max. prednisolon etc) -antiinflamatoare nesteroidiene:fenspirid TIOTROPIUM Face parte din clasa bronhodilatatorelor parasimpatolitice. dupa inhalatie.5% ). ipratropium. salbutamol. terbutalina.prednison.

-faza 2-a. in functie de clearance-ul creatininei.Nu difuzeaza semnificativ prin bariera hematoencefalica (fiind derivat cuaternar de amoniu). -faza 1-a. lineara . starea de echilibru este atinsa dupa 1-3 saptamani (la inhalare cronica. conjugare cu glutation. efectul bronhodilatator maxim se instaleaza in a treia zi (dupa administrare inhalatorie o data pe zi . pe cale urinara (14%) si restul prin fecale (cantitatea mare inghitita si neabsorbita digestiv datorita ionizarii masive . hidroliza neenzimatica a esterului al alcool (N-metilscopina) si acid (acid dietinilgli-colic) si oxidare de SOHM dependent de citocromul P450. Cineticade ordinul unu. Epurare hepatica . o data pe zi ) T1/2 foarte lung (5-6 zile) imprima o durata lunga de actiune si permite administrarea o data/zi. Eliminarea este in majoritate in forma nebiotransformata. FARMACODINAMIA Afinitate si potenta relativ similare pentru toate subtipurile de receptorii muscarinici M1 si M5: selectivitatea mai mare pentru subtipul M3 cu o disociere mai lenta (comparativ cu subtipul M2 ) Bronhodilatatie de lunga durata (peste 24 de ore )cu ameliorare semnificativa a functiei pulmonare. renala si digestiva (cantitate inghitita ).zilnic ) . Biotransformare la metaboliti inactivi. Cp si T1/2 cresc la varstnici si in insuficienta renala si necesita ajustarea dozelor . ca baza tare si hidrosolubitatii reduse ).

Ctx30.SPIRIVA BIBLIOGRAFIE Prof. -capsule pulbere inhalatoare 18g.INDICATII -tratament de intretinere al bronhopneumopatiei cronice obstructive ADMINISTRARE Inhalarea continutului unei capsule. constipatie. Medicala Bucuresti . AURELIA NICOLETA CRISTEA. hipertrofie de prostata. 2005 . tahicardie . retentie urinara . gaucom. Ed. REACTII ADVERSE Efecte secundare antimuscarinice sistemice (la doze mari):uscaciunea gurii. CONTRAINDICATII Episoade acute de bronhospasm. folosind dispozitivul de inhalare . o data pe zi .Dr. Forma de prezentare. zilnic.

Farmacie si Medicina Dentara Sectia Farmacie DASCALU ANDREI CATALIN GRUPA II .UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIS” Facultatea de Medicina Generala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful