TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC

Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai multi factori pot fi la originea acestei afectiuni: - fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic) - mucoasa este iritata si se congestioneaza - in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos. Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii bronhiilor. Spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste functionale pulmonare. Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonr se intrica si constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparând bronsita astmatiforma. Astmul, ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbracând aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, întotdeauna, de crize astmatice, în timp ce în bronsita astmatiforma dispneea paroxistica apare dupa o îndelungata perioada de evolutie a unei bronsite. Anatomie patologica Anatomia patologica releva bronhii terminale obstruate de mucus, cu celule calciforme numeroase si muschii netezi hipertrofiati. Etiopatogenie Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa. Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic (alergic), de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene). Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina, Aminofenazona, unele produse

lacrimare. cu eliberarea de mediatori chimici bronho-constrictori (acetilcolina. reflecsi. Dispneea devine paroxista. cu început si sfârsit brusc. când domina tonusul vagal (bronhoconstrictor). IgE adera selectiv de bazofilele din sânge si tesuturi. Alergenele. Criza apare de obicei în a doua jumatate a noptii. este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici.imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate). în toate tipurile însa. mai târziu. climaterici. toracele este imobil. alteori este anuntata de prodroame (stranut. incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). narile dilatate. diseminate bilateral. Testele de sensibilizare sunt pozitive. pot interveni si stimuli emotionali. albicioasa (perlata). rinita alergica. crizele sunt tipice. incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a betareceptorilor adrenergici. La recontactul cu alergenul. urticaria. sunt prezente raluri bronsice. bogata în eozinofile (uneori eozinofilie si în sânge). histamina. în special sibilante. Simptome La început. prada setei de aer. Criza se termina în câteva minute sau ore.microbiene). cu capul pe spate si sprijinit în mâini. la indivizii predispusi (atopici). în intervalele dintre crize. prurit al pleoapelor. La sfârsitul crizei. apar semnele bronsitei cronice si ale emfi-zemului. Bolnavul ramâne la pat sau alearga la fereastra. cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman. eczema. apare tusea uscata. de obicei brutal. induc formarea de anticorpi (imunoglobuline). Cu timpul. jugulare turgescente. De obicei sta în pozitie sezânda. spontan sau sub influenta tratamentului. deci si al bronhiilor. bradipneica. cefalee). migrena. coriza spasmodica "febra de fin". edemul Quinke. cu sputa vâscoasa. în inspiratie fortata. . la percutie exagerarea sonoritatii. cu dispnee si neliniste. cu expiratie prelungita si suieratoare. în cazul astmului . cu intervale libere. Exista si manifestari echivalente: tusea spasmodica. bradikinina) si aparitia crizei de astm. Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. criza apare mai ales noaptea. In timpul crizei. Al doilea factor esential pentru astm. cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. ochii injectati. La început criza paroxistica este declansata numai de alergene.celula bazofila bronsica declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp). în special la nivelul mucoaselor. cuplul IgE . prurit si hipersecretie.

emfizem pulmonar. astmul cu dispnee continua si starea de rau astmatic. Nici in prezent nu este foarte clar de ce unele persoane dezvolta alergie la anumite substante in timp ce altele sunt crutate. în functie de severitatea manifestarilor.48 de ore. Aceste cauze sunt insa mai putin cunoscute. Alteori. care au aceleasi consecinte. variabila. dar in final se declanseaza acelasi tip de fenomene inflamatorii. absenta altor boli pulmonare preexistene. insuficienta respiratorie Forme clinice de astm bronsic Se deosebesc astmul bronsic pur. astmul cu dispnee paroxistica. Cu timpul. cu teste cutanate si de provocare pozitive (40% din cazurile de astm bronsic). se asociaza cu tuse si expec-toratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc. Evolutie si complicatii Evolutia este îndelungata. interval liber între crize. nealergice. asfixie. somnolenta pâna la coma. cu interval liber între crize si astmul bronsic complicat (impur). cu polipnee. sunt eliberate o serie de substante. Restul pacientilor cu astm bronsic au alte cauze de declansare a crizei. rezistente la tratament. se deosebesc asmul cu crize rare si de intensitate redusa. care apare la tineri cu antecedente alergice familiale. cu putine intervale libere. si astmul bronsic intrinsec. echivalente alergice. dilatatii bronsice. cum ar fi de exemplu histamina.Cauze La majoritatea copiilor bolnavi de astm si la aproape jumatate din adulti cauza bolii este o alergie la unele substante prezente in aer. Reactia alergica provoaca inflamarea mucoasei bronhice prin vasodilatatie si secretia in exces a mucusului si conduce progresiv la contractia muschilor bronsici. durând peste 24 . colaps vascular. accesele devin frecvente. apar complicatii: infectii bronhopulmonare (bronsite cronice. In plus. de obicei fara tuse si expectoratie. pneumopatii). care apare la tineri. care declanseaza contractia bronsica. subintrante sau se instaleaza starea de rau astmatic. Apare dupa administrarea în exces de simpati- . se mai descriu astmul bronsic extrinsec (alergic pur).). Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente. cu echivalente alergice. cianoza. în prezenta unor alergene. subintrante. care apare dupa 40 de ani. de obicei ivindu-se în timpul iernii. în care crizele apar pe fondul unor modificari permanente (de obicei bronsita astmatica). capricioasa. Forma pura apare la copii si are tendinta sa diminueze la pubertate.

nedocromil ) 3)Antiinflamatoare: -corticosteroizi (hidrocortizon hemisuccinat. este atinsa rapid (cca 5 min ) Se leaga de proteinele plasmatice in procent important ( 72%) .prednison. oxitropium) -musculotrope (teofilina. suprimarea brusca a corticoterapiei. adrenalina.comparativ cu ipratropiu (7%). TRATAMENT Antiasmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de astm bronsic. izoprenalina. Clasificare. 1)Bronhodilatatoare: -adrenomimetice (efedrina. zafirlukast ) 2)Inhibitoare ale degranularii mastocitelor: (acid cromoglicic. dupa inhalatie.comimetice (Alupent). salbutamol. terbutalina. ipratropium.etc) -parasimpatolitice (atropina. suprainfectie bronsica. este mai mare (19.5% ).aminofilina ) -antileukotriene (montelukast. Concentratia plasmatica max. FARMACOCINETICA Biodisponibilitate sistemica. barbiturice. sedative. opiacee. prednisolon etc) -antiinflamatoare nesteroidiene:fenspirid TIOTROPIUM Face parte din clasa bronhodilatatorelor parasimpatolitice.

starea de echilibru este atinsa dupa 1-3 saptamani (la inhalare cronica. -faza 1-a. o data pe zi ) T1/2 foarte lung (5-6 zile) imprima o durata lunga de actiune si permite administrarea o data/zi. -faza 2-a. Eliminarea este in majoritate in forma nebiotransformata. hidroliza neenzimatica a esterului al alcool (N-metilscopina) si acid (acid dietinilgli-colic) si oxidare de SOHM dependent de citocromul P450. Epurare hepatica . Cineticade ordinul unu. FARMACODINAMIA Afinitate si potenta relativ similare pentru toate subtipurile de receptorii muscarinici M1 si M5: selectivitatea mai mare pentru subtipul M3 cu o disociere mai lenta (comparativ cu subtipul M2 ) Bronhodilatatie de lunga durata (peste 24 de ore )cu ameliorare semnificativa a functiei pulmonare. ca baza tare si hidrosolubitatii reduse ). conjugare cu glutation. efectul bronhodilatator maxim se instaleaza in a treia zi (dupa administrare inhalatorie o data pe zi .zilnic ) . pe cale urinara (14%) si restul prin fecale (cantitatea mare inghitita si neabsorbita digestiv datorita ionizarii masive .Nu difuzeaza semnificativ prin bariera hematoencefalica (fiind derivat cuaternar de amoniu). renala si digestiva (cantitate inghitita ). Biotransformare la metaboliti inactivi. in functie de clearance-ul creatininei. lineara . Cp si T1/2 cresc la varstnici si in insuficienta renala si necesita ajustarea dozelor .

REACTII ADVERSE Efecte secundare antimuscarinice sistemice (la doze mari):uscaciunea gurii. gaucom. folosind dispozitivul de inhalare . Medicala Bucuresti . constipatie. o data pe zi . 2005 .INDICATII -tratament de intretinere al bronhopneumopatiei cronice obstructive ADMINISTRARE Inhalarea continutului unei capsule. hipertrofie de prostata. retentie urinara . Forma de prezentare. CONTRAINDICATII Episoade acute de bronhospasm.SPIRIVA BIBLIOGRAFIE Prof. AURELIA NICOLETA CRISTEA. Ed. tahicardie .Ctx30. zilnic.Dr. -capsule pulbere inhalatoare 18g.

UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIS” Facultatea de Medicina Generala.Farmacie si Medicina Dentara Sectia Farmacie DASCALU ANDREI CATALIN GRUPA II .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful