TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC

Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai multi factori pot fi la originea acestei afectiuni: - fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic) - mucoasa este iritata si se congestioneaza - in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos. Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii bronhiilor. Spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste functionale pulmonare. Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonr se intrica si constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparând bronsita astmatiforma. Astmul, ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbracând aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, întotdeauna, de crize astmatice, în timp ce în bronsita astmatiforma dispneea paroxistica apare dupa o îndelungata perioada de evolutie a unei bronsite. Anatomie patologica Anatomia patologica releva bronhii terminale obstruate de mucus, cu celule calciforme numeroase si muschii netezi hipertrofiati. Etiopatogenie Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa. Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic (alergic), de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene). Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina, Aminofenazona, unele produse

cefalee). când domina tonusul vagal (bronhoconstrictor). histamina. edemul Quinke. Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. prurit al pleoapelor. La sfârsitul crizei. cu dispnee si neliniste. narile dilatate. Simptome La început. cu expiratie prelungita si suieratoare. alteori este anuntata de prodroame (stranut. climaterici. incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). cu sputa vâscoasa. sunt prezente raluri bronsice. induc formarea de anticorpi (imunoglobuline). ochii injectati. Criza se termina în câteva minute sau ore. criza apare mai ales noaptea. cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. spontan sau sub influenta tratamentului. cu capul pe spate si sprijinit în mâini. deci si al bronhiilor. Testele de sensibilizare sunt pozitive. coriza spasmodica "febra de fin". De obicei sta în pozitie sezânda. bradikinina) si aparitia crizei de astm. în special la nivelul mucoaselor. jugulare turgescente. apare tusea uscata. migrena. Criza apare de obicei în a doua jumatate a noptii. In timpul crizei. IgE adera selectiv de bazofilele din sânge si tesuturi. rinita alergica. este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici. pot interveni si stimuli emotionali. în special sibilante. Cu timpul. reflecsi. chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate).celula bazofila bronsica declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp). .imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. de obicei brutal. Exista si manifestari echivalente: tusea spasmodica. Bolnavul ramâne la pat sau alearga la fereastra. lacrimare. prada setei de aer. crizele sunt tipice. cuplul IgE . Alergenele. prurit si hipersecretie. mai târziu. cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman. Al doilea factor esential pentru astm. la indivizii predispusi (atopici). în intervalele dintre crize. cu început si sfârsit brusc. la percutie exagerarea sonoritatii. cu intervale libere. toracele este imobil.microbiene). diseminate bilateral. cu eliberarea de mediatori chimici bronho-constrictori (acetilcolina. în cazul astmului . La început criza paroxistica este declansata numai de alergene. urticaria. La recontactul cu alergenul. albicioasa (perlata). eczema. bogata în eozinofile (uneori eozinofilie si în sânge). în toate tipurile însa. în inspiratie fortata. incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a betareceptorilor adrenergici. apar semnele bronsitei cronice si ale emfi-zemului. Dispneea devine paroxista. bradipneica.

pneumopatii). care declanseaza contractia bronsica. astmul cu dispnee continua si starea de rau astmatic. echivalente alergice. cu polipnee. care au aceleasi consecinte. se asociaza cu tuse si expec-toratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc. cu interval liber între crize si astmul bronsic complicat (impur). de obicei fara tuse si expectoratie. interval liber între crize. In plus. de obicei ivindu-se în timpul iernii. Reactia alergica provoaca inflamarea mucoasei bronhice prin vasodilatatie si secretia in exces a mucusului si conduce progresiv la contractia muschilor bronsici. Apare dupa administrarea în exces de simpati- . Forma pura apare la copii si are tendinta sa diminueze la pubertate. astmul cu dispnee paroxistica. Cu timpul. subintrante sau se instaleaza starea de rau astmatic. care apare dupa 40 de ani. cum ar fi de exemplu histamina.). în prezenta unor alergene. cu teste cutanate si de provocare pozitive (40% din cazurile de astm bronsic). si astmul bronsic intrinsec. asfixie. se deosebesc asmul cu crize rare si de intensitate redusa. cianoza. cu putine intervale libere. emfizem pulmonar. subintrante. care apare la tineri. variabila. Nici in prezent nu este foarte clar de ce unele persoane dezvolta alergie la anumite substante in timp ce altele sunt crutate. nealergice. Evolutie si complicatii Evolutia este îndelungata.48 de ore. cu echivalente alergice. în functie de severitatea manifestarilor. dar in final se declanseaza acelasi tip de fenomene inflamatorii. colaps vascular. apar complicatii: infectii bronhopulmonare (bronsite cronice. Aceste cauze sunt insa mai putin cunoscute. absenta altor boli pulmonare preexistene. capricioasa.Cauze La majoritatea copiilor bolnavi de astm si la aproape jumatate din adulti cauza bolii este o alergie la unele substante prezente in aer. insuficienta respiratorie Forme clinice de astm bronsic Se deosebesc astmul bronsic pur. Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente. accesele devin frecvente. în care crizele apar pe fondul unor modificari permanente (de obicei bronsita astmatica). care apare la tineri cu antecedente alergice familiale. durând peste 24 . se mai descriu astmul bronsic extrinsec (alergic pur). sunt eliberate o serie de substante. Restul pacientilor cu astm bronsic au alte cauze de declansare a crizei. rezistente la tratament. Alteori. somnolenta pâna la coma. dilatatii bronsice.

1)Bronhodilatatoare: -adrenomimetice (efedrina. dupa inhalatie. Clasificare. zafirlukast ) 2)Inhibitoare ale degranularii mastocitelor: (acid cromoglicic. prednisolon etc) -antiinflamatoare nesteroidiene:fenspirid TIOTROPIUM Face parte din clasa bronhodilatatorelor parasimpatolitice. Concentratia plasmatica max.comimetice (Alupent). nedocromil ) 3)Antiinflamatoare: -corticosteroizi (hidrocortizon hemisuccinat. suprainfectie bronsica. opiacee. barbiturice. sedative. suprimarea brusca a corticoterapiei. ipratropium. salbutamol.comparativ cu ipratropiu (7%).5% ). este mai mare (19.etc) -parasimpatolitice (atropina. FARMACOCINETICA Biodisponibilitate sistemica. adrenalina.aminofilina ) -antileukotriene (montelukast. este atinsa rapid (cca 5 min ) Se leaga de proteinele plasmatice in procent important ( 72%) . oxitropium) -musculotrope (teofilina.prednison. izoprenalina. terbutalina. TRATAMENT Antiasmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de astm bronsic.

Epurare hepatica . conjugare cu glutation. pe cale urinara (14%) si restul prin fecale (cantitatea mare inghitita si neabsorbita digestiv datorita ionizarii masive . ca baza tare si hidrosolubitatii reduse ). renala si digestiva (cantitate inghitita ). Cineticade ordinul unu. hidroliza neenzimatica a esterului al alcool (N-metilscopina) si acid (acid dietinilgli-colic) si oxidare de SOHM dependent de citocromul P450. -faza 1-a. lineara .Nu difuzeaza semnificativ prin bariera hematoencefalica (fiind derivat cuaternar de amoniu). in functie de clearance-ul creatininei. Biotransformare la metaboliti inactivi.zilnic ) . FARMACODINAMIA Afinitate si potenta relativ similare pentru toate subtipurile de receptorii muscarinici M1 si M5: selectivitatea mai mare pentru subtipul M3 cu o disociere mai lenta (comparativ cu subtipul M2 ) Bronhodilatatie de lunga durata (peste 24 de ore )cu ameliorare semnificativa a functiei pulmonare. -faza 2-a. o data pe zi ) T1/2 foarte lung (5-6 zile) imprima o durata lunga de actiune si permite administrarea o data/zi. efectul bronhodilatator maxim se instaleaza in a treia zi (dupa administrare inhalatorie o data pe zi . starea de echilibru este atinsa dupa 1-3 saptamani (la inhalare cronica. Eliminarea este in majoritate in forma nebiotransformata. Cp si T1/2 cresc la varstnici si in insuficienta renala si necesita ajustarea dozelor .

retentie urinara . AURELIA NICOLETA CRISTEA.INDICATII -tratament de intretinere al bronhopneumopatiei cronice obstructive ADMINISTRARE Inhalarea continutului unei capsule.Ctx30. hipertrofie de prostata. tahicardie . gaucom. CONTRAINDICATII Episoade acute de bronhospasm. o data pe zi . constipatie. Forma de prezentare. Medicala Bucuresti . 2005 . Ed. zilnic. folosind dispozitivul de inhalare . REACTII ADVERSE Efecte secundare antimuscarinice sistemice (la doze mari):uscaciunea gurii.Dr. -capsule pulbere inhalatoare 18g.SPIRIVA BIBLIOGRAFIE Prof.

UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIS” Facultatea de Medicina Generala.Farmacie si Medicina Dentara Sectia Farmacie DASCALU ANDREI CATALIN GRUPA II .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful