TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC

Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai multi factori pot fi la originea acestei afectiuni: - fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic) - mucoasa este iritata si se congestioneaza - in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos. Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii bronhiilor. Spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste functionale pulmonare. Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonr se intrica si constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparând bronsita astmatiforma. Astmul, ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbracând aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, întotdeauna, de crize astmatice, în timp ce în bronsita astmatiforma dispneea paroxistica apare dupa o îndelungata perioada de evolutie a unei bronsite. Anatomie patologica Anatomia patologica releva bronhii terminale obstruate de mucus, cu celule calciforme numeroase si muschii netezi hipertrofiati. Etiopatogenie Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa. Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic (alergic), de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene). Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina, Aminofenazona, unele produse

La sfârsitul crizei. în cazul astmului . Bolnavul ramâne la pat sau alearga la fereastra. apar semnele bronsitei cronice si ale emfi-zemului. incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). bradipneica. prurit al pleoapelor. apare tusea uscata. Dispneea devine paroxista. Alergenele. este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici. mai târziu. IgE adera selectiv de bazofilele din sânge si tesuturi. coriza spasmodica "febra de fin". cu sputa vâscoasa. edemul Quinke. în special sibilante. Testele de sensibilizare sunt pozitive. . ochii injectati. cu expiratie prelungita si suieratoare. Al doilea factor esential pentru astm. induc formarea de anticorpi (imunoglobuline). Criza apare de obicei în a doua jumatate a noptii. histamina. prurit si hipersecretie. la percutie exagerarea sonoritatii. cu eliberarea de mediatori chimici bronho-constrictori (acetilcolina. De obicei sta în pozitie sezânda. bradikinina) si aparitia crizei de astm. albicioasa (perlata). diseminate bilateral. cu capul pe spate si sprijinit în mâini. în toate tipurile însa. bogata în eozinofile (uneori eozinofilie si în sânge). La recontactul cu alergenul. reflecsi. La început criza paroxistica este declansata numai de alergene. climaterici. alteori este anuntata de prodroame (stranut. toracele este imobil. eczema.celula bazofila bronsica declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp). crizele sunt tipice. Simptome La început. lacrimare. cu dispnee si neliniste. în special la nivelul mucoaselor. de obicei brutal. Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. prada setei de aer. cu început si sfârsit brusc. spontan sau sub influenta tratamentului. rinita alergica. incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a betareceptorilor adrenergici. cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman. narile dilatate.imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate). Exista si manifestari echivalente: tusea spasmodica. criza apare mai ales noaptea. sunt prezente raluri bronsice. pot interveni si stimuli emotionali. cuplul IgE . urticaria. cefalee).microbiene). când domina tonusul vagal (bronhoconstrictor). jugulare turgescente. cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. In timpul crizei. deci si al bronhiilor. Cu timpul. la indivizii predispusi (atopici). cu intervale libere. Criza se termina în câteva minute sau ore. în intervalele dintre crize. migrena. în inspiratie fortata.

Reactia alergica provoaca inflamarea mucoasei bronhice prin vasodilatatie si secretia in exces a mucusului si conduce progresiv la contractia muschilor bronsici. în functie de severitatea manifestarilor. capricioasa. dar in final se declanseaza acelasi tip de fenomene inflamatorii. variabila. asfixie. se mai descriu astmul bronsic extrinsec (alergic pur). Apare dupa administrarea în exces de simpati- . Alteori. Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente.48 de ore. Aceste cauze sunt insa mai putin cunoscute. cu teste cutanate si de provocare pozitive (40% din cazurile de astm bronsic). Forma pura apare la copii si are tendinta sa diminueze la pubertate. cu polipnee. apar complicatii: infectii bronhopulmonare (bronsite cronice. insuficienta respiratorie Forme clinice de astm bronsic Se deosebesc astmul bronsic pur. Cu timpul. somnolenta pâna la coma. durând peste 24 . colaps vascular. pneumopatii). care au aceleasi consecinte. care apare dupa 40 de ani. care apare la tineri cu antecedente alergice familiale. în care crizele apar pe fondul unor modificari permanente (de obicei bronsita astmatica).). care declanseaza contractia bronsica. si astmul bronsic intrinsec.Cauze La majoritatea copiilor bolnavi de astm si la aproape jumatate din adulti cauza bolii este o alergie la unele substante prezente in aer. în prezenta unor alergene. cu echivalente alergice. In plus. se asociaza cu tuse si expec-toratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc. Evolutie si complicatii Evolutia este îndelungata. nealergice. se deosebesc asmul cu crize rare si de intensitate redusa. dilatatii bronsice. sunt eliberate o serie de substante. cu putine intervale libere. de obicei ivindu-se în timpul iernii. care apare la tineri. astmul cu dispnee continua si starea de rau astmatic. Nici in prezent nu este foarte clar de ce unele persoane dezvolta alergie la anumite substante in timp ce altele sunt crutate. de obicei fara tuse si expectoratie. cum ar fi de exemplu histamina. cianoza. Restul pacientilor cu astm bronsic au alte cauze de declansare a crizei. astmul cu dispnee paroxistica. emfizem pulmonar. interval liber între crize. accesele devin frecvente. subintrante. subintrante sau se instaleaza starea de rau astmatic. cu interval liber între crize si astmul bronsic complicat (impur). echivalente alergice. absenta altor boli pulmonare preexistene. rezistente la tratament.

terbutalina. izoprenalina. prednisolon etc) -antiinflamatoare nesteroidiene:fenspirid TIOTROPIUM Face parte din clasa bronhodilatatorelor parasimpatolitice. FARMACOCINETICA Biodisponibilitate sistemica. oxitropium) -musculotrope (teofilina. suprainfectie bronsica. dupa inhalatie. nedocromil ) 3)Antiinflamatoare: -corticosteroizi (hidrocortizon hemisuccinat. salbutamol. este atinsa rapid (cca 5 min ) Se leaga de proteinele plasmatice in procent important ( 72%) . suprimarea brusca a corticoterapiei. Concentratia plasmatica max. TRATAMENT Antiasmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de astm bronsic. adrenalina. este mai mare (19.etc) -parasimpatolitice (atropina.prednison. sedative. Clasificare.aminofilina ) -antileukotriene (montelukast. barbiturice. opiacee. 1)Bronhodilatatoare: -adrenomimetice (efedrina. zafirlukast ) 2)Inhibitoare ale degranularii mastocitelor: (acid cromoglicic.5% ).comparativ cu ipratropiu (7%). ipratropium.comimetice (Alupent).

Eliminarea este in majoritate in forma nebiotransformata. Biotransformare la metaboliti inactivi.zilnic ) . lineara . pe cale urinara (14%) si restul prin fecale (cantitatea mare inghitita si neabsorbita digestiv datorita ionizarii masive .Nu difuzeaza semnificativ prin bariera hematoencefalica (fiind derivat cuaternar de amoniu). -faza 1-a. -faza 2-a. Cineticade ordinul unu. FARMACODINAMIA Afinitate si potenta relativ similare pentru toate subtipurile de receptorii muscarinici M1 si M5: selectivitatea mai mare pentru subtipul M3 cu o disociere mai lenta (comparativ cu subtipul M2 ) Bronhodilatatie de lunga durata (peste 24 de ore )cu ameliorare semnificativa a functiei pulmonare. Epurare hepatica . in functie de clearance-ul creatininei. starea de echilibru este atinsa dupa 1-3 saptamani (la inhalare cronica. Cp si T1/2 cresc la varstnici si in insuficienta renala si necesita ajustarea dozelor . o data pe zi ) T1/2 foarte lung (5-6 zile) imprima o durata lunga de actiune si permite administrarea o data/zi. hidroliza neenzimatica a esterului al alcool (N-metilscopina) si acid (acid dietinilgli-colic) si oxidare de SOHM dependent de citocromul P450. efectul bronhodilatator maxim se instaleaza in a treia zi (dupa administrare inhalatorie o data pe zi . renala si digestiva (cantitate inghitita ). ca baza tare si hidrosolubitatii reduse ). conjugare cu glutation.

CONTRAINDICATII Episoade acute de bronhospasm. hipertrofie de prostata. retentie urinara . Forma de prezentare. gaucom. tahicardie .Ctx30. AURELIA NICOLETA CRISTEA. constipatie. o data pe zi .INDICATII -tratament de intretinere al bronhopneumopatiei cronice obstructive ADMINISTRARE Inhalarea continutului unei capsule.Dr.SPIRIVA BIBLIOGRAFIE Prof. 2005 . folosind dispozitivul de inhalare . Medicala Bucuresti . Ed. -capsule pulbere inhalatoare 18g. REACTII ADVERSE Efecte secundare antimuscarinice sistemice (la doze mari):uscaciunea gurii. zilnic.

UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIS” Facultatea de Medicina Generala.Farmacie si Medicina Dentara Sectia Farmacie DASCALU ANDREI CATALIN GRUPA II .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful