P. 1
referat farmacie clinica

referat farmacie clinica

|Views: 269|Likes:
Published by Andrei Catalin

More info:

Published by: Andrei Catalin on May 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/02/2015

pdf

text

original

TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC

Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai multi factori pot fi la originea acestei afectiuni: - fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic) - mucoasa este iritata si se congestioneaza - in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos. Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii bronhiilor. Spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste functionale pulmonare. Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonr se intrica si constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparând bronsita astmatiforma. Astmul, ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbracând aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, întotdeauna, de crize astmatice, în timp ce în bronsita astmatiforma dispneea paroxistica apare dupa o îndelungata perioada de evolutie a unei bronsite. Anatomie patologica Anatomia patologica releva bronhii terminale obstruate de mucus, cu celule calciforme numeroase si muschii netezi hipertrofiati. Etiopatogenie Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa. Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic (alergic), de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene). Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina, Aminofenazona, unele produse

Bolnavul ramâne la pat sau alearga la fereastra. De obicei sta în pozitie sezânda. deci si al bronhiilor. Simptome La început. La recontactul cu alergenul. Dispneea devine paroxista. Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. climaterici. în special la nivelul mucoaselor. histamina. lacrimare. cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. cuplul IgE . cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman. coriza spasmodica "febra de fin". La sfârsitul crizei. jugulare turgescente. cu început si sfârsit brusc.celula bazofila bronsica declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp). Criza se termina în câteva minute sau ore. Cu timpul. rinita alergica. la indivizii predispusi (atopici). criza apare mai ales noaptea. migrena. narile dilatate. de obicei brutal. bradipneica. Alergenele. la percutie exagerarea sonoritatii. sunt prezente raluri bronsice. chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate). când domina tonusul vagal (bronhoconstrictor).microbiene). prurit al pleoapelor. cu intervale libere. alteori este anuntata de prodroame (stranut. urticaria. cu dispnee si neliniste. . spontan sau sub influenta tratamentului. în special sibilante. edemul Quinke. bogata în eozinofile (uneori eozinofilie si în sânge). prada setei de aer. La început criza paroxistica este declansata numai de alergene. în intervalele dintre crize. Criza apare de obicei în a doua jumatate a noptii. cu eliberarea de mediatori chimici bronho-constrictori (acetilcolina. ochii injectati. toracele este imobil. bradikinina) si aparitia crizei de astm. mai târziu. crizele sunt tipice. Exista si manifestari echivalente: tusea spasmodica. în cazul astmului . este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici. albicioasa (perlata). apar semnele bronsitei cronice si ale emfi-zemului. cu expiratie prelungita si suieratoare. prurit si hipersecretie. cu capul pe spate si sprijinit în mâini. Testele de sensibilizare sunt pozitive. eczema. incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). induc formarea de anticorpi (imunoglobuline). în inspiratie fortata. apare tusea uscata. IgE adera selectiv de bazofilele din sânge si tesuturi. în toate tipurile însa. incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a betareceptorilor adrenergici.imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. Al doilea factor esential pentru astm. reflecsi. pot interveni si stimuli emotionali. cu sputa vâscoasa. cefalee). In timpul crizei. diseminate bilateral.

echivalente alergice. dar in final se declanseaza acelasi tip de fenomene inflamatorii. asfixie. se deosebesc asmul cu crize rare si de intensitate redusa. care apare la tineri. care apare la tineri cu antecedente alergice familiale. în functie de severitatea manifestarilor. Evolutie si complicatii Evolutia este îndelungata. capricioasa. cu teste cutanate si de provocare pozitive (40% din cazurile de astm bronsic). se mai descriu astmul bronsic extrinsec (alergic pur). care au aceleasi consecinte. rezistente la tratament. Aceste cauze sunt insa mai putin cunoscute. apar complicatii: infectii bronhopulmonare (bronsite cronice. Reactia alergica provoaca inflamarea mucoasei bronhice prin vasodilatatie si secretia in exces a mucusului si conduce progresiv la contractia muschilor bronsici. Apare dupa administrarea în exces de simpati- . subintrante sau se instaleaza starea de rau astmatic. accesele devin frecvente. care declanseaza contractia bronsica. Nici in prezent nu este foarte clar de ce unele persoane dezvolta alergie la anumite substante in timp ce altele sunt crutate. astmul cu dispnee paroxistica. cum ar fi de exemplu histamina. cu echivalente alergice. In plus. pneumopatii). cianoza. variabila. interval liber între crize. cu interval liber între crize si astmul bronsic complicat (impur). Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente. colaps vascular. insuficienta respiratorie Forme clinice de astm bronsic Se deosebesc astmul bronsic pur. astmul cu dispnee continua si starea de rau astmatic. sunt eliberate o serie de substante.48 de ore. de obicei fara tuse si expectoratie. se asociaza cu tuse si expec-toratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc. Alteori. în care crizele apar pe fondul unor modificari permanente (de obicei bronsita astmatica). care apare dupa 40 de ani. absenta altor boli pulmonare preexistene. nealergice. si astmul bronsic intrinsec. Restul pacientilor cu astm bronsic au alte cauze de declansare a crizei. dilatatii bronsice. cu polipnee. somnolenta pâna la coma. durând peste 24 . de obicei ivindu-se în timpul iernii. Cu timpul. Forma pura apare la copii si are tendinta sa diminueze la pubertate. emfizem pulmonar.). cu putine intervale libere.Cauze La majoritatea copiilor bolnavi de astm si la aproape jumatate din adulti cauza bolii este o alergie la unele substante prezente in aer. subintrante. în prezenta unor alergene.

nedocromil ) 3)Antiinflamatoare: -corticosteroizi (hidrocortizon hemisuccinat. izoprenalina. barbiturice. dupa inhalatie. 1)Bronhodilatatoare: -adrenomimetice (efedrina. Clasificare. este mai mare (19.prednison. zafirlukast ) 2)Inhibitoare ale degranularii mastocitelor: (acid cromoglicic.etc) -parasimpatolitice (atropina. suprainfectie bronsica.comimetice (Alupent). suprimarea brusca a corticoterapiei. TRATAMENT Antiasmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de astm bronsic. sedative. opiacee.5% ). salbutamol. este atinsa rapid (cca 5 min ) Se leaga de proteinele plasmatice in procent important ( 72%) . oxitropium) -musculotrope (teofilina. Concentratia plasmatica max. adrenalina. ipratropium. prednisolon etc) -antiinflamatoare nesteroidiene:fenspirid TIOTROPIUM Face parte din clasa bronhodilatatorelor parasimpatolitice.comparativ cu ipratropiu (7%). FARMACOCINETICA Biodisponibilitate sistemica.aminofilina ) -antileukotriene (montelukast. terbutalina.

Nu difuzeaza semnificativ prin bariera hematoencefalica (fiind derivat cuaternar de amoniu). -faza 2-a. pe cale urinara (14%) si restul prin fecale (cantitatea mare inghitita si neabsorbita digestiv datorita ionizarii masive . Cineticade ordinul unu. in functie de clearance-ul creatininei. efectul bronhodilatator maxim se instaleaza in a treia zi (dupa administrare inhalatorie o data pe zi . renala si digestiva (cantitate inghitita ). Eliminarea este in majoritate in forma nebiotransformata. conjugare cu glutation.zilnic ) . FARMACODINAMIA Afinitate si potenta relativ similare pentru toate subtipurile de receptorii muscarinici M1 si M5: selectivitatea mai mare pentru subtipul M3 cu o disociere mai lenta (comparativ cu subtipul M2 ) Bronhodilatatie de lunga durata (peste 24 de ore )cu ameliorare semnificativa a functiei pulmonare. o data pe zi ) T1/2 foarte lung (5-6 zile) imprima o durata lunga de actiune si permite administrarea o data/zi. Epurare hepatica . Cp si T1/2 cresc la varstnici si in insuficienta renala si necesita ajustarea dozelor . lineara . hidroliza neenzimatica a esterului al alcool (N-metilscopina) si acid (acid dietinilgli-colic) si oxidare de SOHM dependent de citocromul P450. ca baza tare si hidrosolubitatii reduse ). Biotransformare la metaboliti inactivi. -faza 1-a. starea de echilibru este atinsa dupa 1-3 saptamani (la inhalare cronica.

REACTII ADVERSE Efecte secundare antimuscarinice sistemice (la doze mari):uscaciunea gurii.SPIRIVA BIBLIOGRAFIE Prof.Ctx30. tahicardie . folosind dispozitivul de inhalare . zilnic.Dr.INDICATII -tratament de intretinere al bronhopneumopatiei cronice obstructive ADMINISTRARE Inhalarea continutului unei capsule. Medicala Bucuresti . AURELIA NICOLETA CRISTEA. hipertrofie de prostata. Ed. o data pe zi . constipatie. -capsule pulbere inhalatoare 18g. gaucom. Forma de prezentare. retentie urinara . 2005 . CONTRAINDICATII Episoade acute de bronhospasm.

Farmacie si Medicina Dentara Sectia Farmacie DASCALU ANDREI CATALIN GRUPA II .UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIS” Facultatea de Medicina Generala.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->