TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC

Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai multi factori pot fi la originea acestei afectiuni: - fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic) - mucoasa este iritata si se congestioneaza - in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos. Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii bronhiilor. Spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste functionale pulmonare. Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonr se intrica si constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica. Astfel, bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparând bronsita astmatiforma. Astmul, ca si bronsita, determina frecvent modificari emfizematoase. Astmul se poate infecta, îmbracând aspectul de bronsita astmatica. Aceasta din urma este precedata, întotdeauna, de crize astmatice, în timp ce în bronsita astmatiforma dispneea paroxistica apare dupa o îndelungata perioada de evolutie a unei bronsite. Anatomie patologica Anatomia patologica releva bronhii terminale obstruate de mucus, cu celule calciforme numeroase si muschii netezi hipertrofiati. Etiopatogenie Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa. Are substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic (alergic), de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene (antigene). Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina, Aminofenazona, unele produse

chinuitoare (deoarece expulzarea secretiilor se face cu dificultate). în special la nivelul mucoaselor. crizele sunt tipice. incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a betareceptorilor adrenergici. cu început si sfârsit brusc. narile dilatate. toracele este imobil. rinita alergica. Testele de sensibilizare sunt pozitive. Criza apare de obicei în a doua jumatate a noptii. prada setei de aer. cu intervale libere. sunt prezente raluri bronsice. cefalee). spontan sau sub influenta tratamentului. Dispneea devine paroxista. lacrimare. urticaria. histamina. criza apare mai ales noaptea. Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. cu eliberarea de mediatori chimici bronho-constrictori (acetilcolina. jugulare turgescente. bradipneica. cuplul IgE . prurit al pleoapelor. De obicei sta în pozitie sezânda. apare tusea uscata. mai târziu. în toate tipurile însa. diseminate bilateral. în inspiratie fortata. Bolnavul ramâne la pat sau alearga la fereastra. La recontactul cu alergenul. . cu capul pe spate si sprijinit în mâini. Simptome La început. este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici. deci si al bronhiilor. Cu timpul. La sfârsitul crizei. coriza spasmodica "febra de fin". In timpul crizei. IgE adera selectiv de bazofilele din sânge si tesuturi. cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. La început criza paroxistica este declansata numai de alergene. apar semnele bronsitei cronice si ale emfi-zemului. de obicei brutal. edemul Quinke.celula bazofila bronsica declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp).microbiene). cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman. la percutie exagerarea sonoritatii. Criza se termina în câteva minute sau ore. prurit si hipersecretie. Exista si manifestari echivalente: tusea spasmodica. cu sputa vâscoasa. albicioasa (perlata). în special sibilante. când domina tonusul vagal (bronhoconstrictor). reflecsi. pot interveni si stimuli emotionali. ochii injectati. eczema. migrena. incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). climaterici. la indivizii predispusi (atopici). Al doilea factor esential pentru astm. cu expiratie prelungita si suieratoare. alteori este anuntata de prodroame (stranut.imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. bradikinina) si aparitia crizei de astm. în cazul astmului . induc formarea de anticorpi (imunoglobuline). bogata în eozinofile (uneori eozinofilie si în sânge). în intervalele dintre crize. Alergenele. cu dispnee si neliniste.

care apare la tineri. astmul cu dispnee continua si starea de rau astmatic. cu teste cutanate si de provocare pozitive (40% din cazurile de astm bronsic). dilatatii bronsice. în care crizele apar pe fondul unor modificari permanente (de obicei bronsita astmatica). Apare dupa administrarea în exces de simpati- . cum ar fi de exemplu histamina. colaps vascular. se deosebesc asmul cu crize rare si de intensitate redusa.48 de ore. emfizem pulmonar. Aceste cauze sunt insa mai putin cunoscute. cianoza. In plus. accesele devin frecvente. care au aceleasi consecinte. pneumopatii). Reactia alergica provoaca inflamarea mucoasei bronhice prin vasodilatatie si secretia in exces a mucusului si conduce progresiv la contractia muschilor bronsici. durând peste 24 . care apare dupa 40 de ani. Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente. cu polipnee. si astmul bronsic intrinsec. nealergice. cu interval liber între crize si astmul bronsic complicat (impur). rezistente la tratament. subintrante. dar in final se declanseaza acelasi tip de fenomene inflamatorii. Forma pura apare la copii si are tendinta sa diminueze la pubertate. Restul pacientilor cu astm bronsic au alte cauze de declansare a crizei. cu putine intervale libere. Evolutie si complicatii Evolutia este îndelungata. Nici in prezent nu este foarte clar de ce unele persoane dezvolta alergie la anumite substante in timp ce altele sunt crutate. asfixie. sunt eliberate o serie de substante. capricioasa. de obicei fara tuse si expectoratie. în functie de severitatea manifestarilor. Cu timpul. somnolenta pâna la coma. echivalente alergice. absenta altor boli pulmonare preexistene. subintrante sau se instaleaza starea de rau astmatic. se asociaza cu tuse si expec-toratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc. în prezenta unor alergene. care apare la tineri cu antecedente alergice familiale. care declanseaza contractia bronsica. Alteori. se mai descriu astmul bronsic extrinsec (alergic pur). insuficienta respiratorie Forme clinice de astm bronsic Se deosebesc astmul bronsic pur.Cauze La majoritatea copiilor bolnavi de astm si la aproape jumatate din adulti cauza bolii este o alergie la unele substante prezente in aer. astmul cu dispnee paroxistica. interval liber între crize. variabila. de obicei ivindu-se în timpul iernii. apar complicatii: infectii bronhopulmonare (bronsite cronice. cu echivalente alergice.).

salbutamol. FARMACOCINETICA Biodisponibilitate sistemica.prednison.etc) -parasimpatolitice (atropina. prednisolon etc) -antiinflamatoare nesteroidiene:fenspirid TIOTROPIUM Face parte din clasa bronhodilatatorelor parasimpatolitice. suprainfectie bronsica. adrenalina. terbutalina. este atinsa rapid (cca 5 min ) Se leaga de proteinele plasmatice in procent important ( 72%) . Concentratia plasmatica max.aminofilina ) -antileukotriene (montelukast.comparativ cu ipratropiu (7%). 1)Bronhodilatatoare: -adrenomimetice (efedrina.5% ).comimetice (Alupent). sedative. ipratropium. barbiturice. este mai mare (19. zafirlukast ) 2)Inhibitoare ale degranularii mastocitelor: (acid cromoglicic. Clasificare. dupa inhalatie. nedocromil ) 3)Antiinflamatoare: -corticosteroizi (hidrocortizon hemisuccinat. TRATAMENT Antiasmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de astm bronsic. opiacee. izoprenalina. oxitropium) -musculotrope (teofilina. suprimarea brusca a corticoterapiei.

ca baza tare si hidrosolubitatii reduse ). Eliminarea este in majoritate in forma nebiotransformata. FARMACODINAMIA Afinitate si potenta relativ similare pentru toate subtipurile de receptorii muscarinici M1 si M5: selectivitatea mai mare pentru subtipul M3 cu o disociere mai lenta (comparativ cu subtipul M2 ) Bronhodilatatie de lunga durata (peste 24 de ore )cu ameliorare semnificativa a functiei pulmonare. conjugare cu glutation. Epurare hepatica .Nu difuzeaza semnificativ prin bariera hematoencefalica (fiind derivat cuaternar de amoniu). Biotransformare la metaboliti inactivi. pe cale urinara (14%) si restul prin fecale (cantitatea mare inghitita si neabsorbita digestiv datorita ionizarii masive .zilnic ) . renala si digestiva (cantitate inghitita ). Cineticade ordinul unu. starea de echilibru este atinsa dupa 1-3 saptamani (la inhalare cronica. efectul bronhodilatator maxim se instaleaza in a treia zi (dupa administrare inhalatorie o data pe zi . in functie de clearance-ul creatininei. hidroliza neenzimatica a esterului al alcool (N-metilscopina) si acid (acid dietinilgli-colic) si oxidare de SOHM dependent de citocromul P450. -faza 2-a. lineara . o data pe zi ) T1/2 foarte lung (5-6 zile) imprima o durata lunga de actiune si permite administrarea o data/zi. Cp si T1/2 cresc la varstnici si in insuficienta renala si necesita ajustarea dozelor . -faza 1-a.

gaucom. -capsule pulbere inhalatoare 18g. zilnic. tahicardie . 2005 .SPIRIVA BIBLIOGRAFIE Prof.INDICATII -tratament de intretinere al bronhopneumopatiei cronice obstructive ADMINISTRARE Inhalarea continutului unei capsule. CONTRAINDICATII Episoade acute de bronhospasm. o data pe zi .Dr. constipatie. REACTII ADVERSE Efecte secundare antimuscarinice sistemice (la doze mari):uscaciunea gurii. Forma de prezentare. folosind dispozitivul de inhalare . retentie urinara . AURELIA NICOLETA CRISTEA. Medicala Bucuresti . hipertrofie de prostata. Ed.Ctx30.

UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIS” Facultatea de Medicina Generala.Farmacie si Medicina Dentara Sectia Farmacie DASCALU ANDREI CATALIN GRUPA II .